Despre Razboi PDF

GMEORGHE LiVIATIANC
Pte 4A-te.
6.a
.jr
kt.,
E21
:04N
t
A;
FErIT t
rt.
-4"
11
www.dacoromanica.ro
-
ILTURA
II.
FILE RUPTE
DIN CARTEA RAZBOIULUI
www.dacoromanica.ro
Tip. Cartea de Aur", Smirdan
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE I. BRATIANU
FILE RUPTE
DIN CARTEA
RAZBOIULUI
BUCURESTI
EDITURA CULTURA NATIONALA"
2, Pasajul Macca, 2
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE

DE JAPONIA, CINCIZECI DE EXEMPLARE NUMEROTATE DELA A LA Z SI DELA 1 LA 24. EXEMPLARELE DE LUX CUPRIND UN PORTRET INEDIT AL AUTORULUI, LITOGRAFIE ORIGINAL&
DE JEAN AL. STERIADI.
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
Aceste pagini au fost scrise de mult,
la vdrsta obisnuitei a incerceirilor literare* .Sunt peicatele tineretelor", de cari
nimeni nu scapii. Dacei totuqi, m'am ho-
tdrit se i. le public, ascultdnd de an in'demn prietenesc, e pentru cunoaqterea

vremii in care au fost scrise.
Timpul preface total; oamenii rdzboiulai se duc tot mai repede i faptde lor
apar in altd lumina- in ochii armaqilor, cdci
acestora le lipseqte acest imponderabil

al istoriei: atmosfera. Chiar qi aceste evenimente, 'Inca atdt de apropiate, ei le
zdresc prin prizma deformatd a unei
conceptii exclusive: ei cautd in amintirile

razboiului, dupd simpatii i prejudeceiti,
ori nota de revoltii umanitard ori acea
I V. si Neamul Romiinesc, 31 Mai O. 1 Noembrie 1918.

9 Martie 1919.
www.dacoromanica.ro
FILE RUPTE DIN CARTEL RAZBOIULUI
de exaltare militarist& Ei nu mai pot

concepe acest amestec ciudat de contraziceri, de tragic i de comic, de abnegatiune i de egoism, de fried i de vitejie, din care se alceituieqte, prea ade-
sea in fiinta aceloraqi oameni, marea
dramd a realitf ii. Ei nu pot infelege cei
sentimentele qi credintele ademci n'au

nevoie de fdtiirnicia vorbelor rdsundtoare i c ironia insi e adesea numai
masca ce le acopere.
lar dupd dnii, istoricii ce vor veni

vor privi trecutul nostru, aqa cum privim qi noi pe acela care ne-a precedat,
prin ochelarii conqUincloqi ai ratiunei
0iintifice. Vor vedea faptele, vor distinge amiinunte, liniile geografice ale
perspectivei vor fi de .o riguroasil exactitate, vor putea deosebi, in proportiuni

precise, jocul soarelui qi al umbrelor in
desfdqurarea destinelor omeneyti. Ii vor
da frith seamei c timpul intunecd mereu
sticlele prin cari privesc? Ceici este ceva
care reimeine dincolo de geamurile inegrite: e acel albastru nedefinit al lumi-
nii actuale, fdrei de care eel mai des&

veirqit desen riimeine totuqi o naturd
moartd.
Indriiznesc a nddiljdui cd in aceste

insemndri, ce oglindesc veirsta celor noud-
www.dacoromanica.ro
CIIVANT INAINTE
sprezece ani ale voluntarului de atunci,

in cari cititorul ar ccluta zeiclarnic fapte
0 imprejurdri deosebite, va fi reimas
ceva din atmosfera unor vremuri de
luptii 0 de jertfii, o meirturie sinceret la'

judecata viitorului.
G. I. B.
www.dacoromanica.ro
FAPTA
1 POVESTE
www.dacoromanica.ro
Il crolt, comma une brute, a la

ralit des choses".
G. Flaubert.
14, Sf. Nicolae, 1919.
Fapth sau poveste? S fie in cartea

amintirii, care intregete carnetul laco-
nic al zilelor de lupta, numai pagini
'de strict i riguros adevr?

In cartea amintirilor noastre, oameni
i. fapte lasa schite fugare, mai terse
sau mai vii, adesea numai linii uscate
i. mrunte, fara unitate sau.perspectiva.
De ce atunci, can,d e vorba s le povestim, alcatuim in atelierele mintii u-
riae i. marete tablouri, lucrate cu cele

mai vii colon ale inchipuirii? De ce in.locuim icoana realittii, aa cum ni s'a
pastrat, prin zugrveli adesea potrivite
dupa placul i. dorinta altora? Cand se
www.dacoromanica.ro
12
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
face poveste, fapta ce a fost se imbrac

par'ch in haine de sdrbatoare; dar astfel impodobit, mai seaman:a' cu cea pe
care memoria noastr a inregistrat-o?
Prea adesea, dintr'un adevr sfiicios, s'a

prefacut intr'o minciund ingamfatd, dar
totui aceast mincinn e acea care rd-
mane i se raspan;dete. Istoria o primete, o masoard gray i tiinific, o intdrete cu pecetea ei oficiald i o inalta
chiar ca pild generatiilor ce vor sd vie.
Dar dacd povestea noastr de ieri nu
are drept la mai mult crezare, nu sunt
oare la fel acele de alaltaieri, de eds.toate acele cari se resfird dealungul veacurilor in depArtdrile vremii? Trecutul insui s nu fie mai mult
decat un basm prefcut, gloria nepieritoare a stramoilor care ne-a incantat copildria, minciund?
Desigur, pornirea mir4ii omeneti este
greit, de-a Malta trecutul nostru sau
al altora, la culmile cele mai inalte pp

cari inchipuirea le poate atinge. Dar nu
e tot att de greit cufundarea lui in
mlatina pdcatelor zilnice? Cnd ne aRam in mijlocul umii nor, nu vedem de-
ck picdturi mrunte de ploaie furiandu-se prin negura deas. Ace lai nor,
privit de departe, in bdtaia soarelui, pe
www.dacoromanica.ro
FAPTA $1 POVESTE
13
fundul albastru al nemarginirilor cereti, cladete cetati uriae pe piscuri

de ghiata.
Care este insa imaginea cea adevarata: ceata nepatrunsa care infdoara
vremea in care traim, prin care curg,
marunte ca stropii de ploaie, evenimente
a caror valoare i. ale caror urmari nu

le putem deosebi, sau minunile din poveti ale departarilor trecute?
Iar dacd trebuie sh dam cu tavalugul
mediocritdtii peste tot ce rasare, maret
frumos
poate neexact, dar totui
viu
din vremurile cari s'au dus, ne
vom simti oare mai bine in campia neteda i urata a realismului practic i
egoist? Fi-vom mai aproape chiar de adevar, stingand tot ce e luminos, pentru a pdstra, printrrb ciudata rdsturnare
a selectiunii, numai ce este inttmecat i
ters? Este greu sa-i inchipuie stralucirea flacrii, acel care nu vede decat
eenuile ramase In vatra. Daca e greit de-a face din faptd, poveste, nu tiu
eine ar mai putea preface povestea in
faptd. Nimic nu ne-ar mai indemna la
venica intrecere, la lupta fara sfarit
a unei urmariri adesea inelatoare,spre
norii aurii cari rasar i trec in zarile

mai departate ale vietii. i de-aceea este
www.dacoromanica.ro
14
FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI
bine i este adevdrat, ca peste nemernicia surd a faptelor, pe cari le framantd
in umbrd amintirile, povestea sd-i arunce razele ei luminoase de soare i

de vrajd.
www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
www.dacoromanica.ro
Era in ziva de 8 August 1916, o sap-
tmand inainte de inceputul razboiului.

Plecasem dimineata dela Florica in automobil, cu tatl meu, i ne intorceam
la Bucuresti. Ultimele ceasuri fuseserd
pline de griji; linistea apdskoare a zilelor de yard prevestea furt-una. Prinsesem cateva vorbe razlete, pline de
intelesuri:
sd nu ajungem ca Grecla, totul e de preferat acestiii lucru..."
Era oare atat de aproape ceasul both,ririi, lupta pentru intregirea sau chiar
pentru viata neamului nostril?
Automobilul fugea tot mai repede printre norii de praif ai oselii, cerul cenusiu
si Val-1dt arata .a ploaie; intile picdturi
incepuserd s cadd. Tata meu se uita lung
la dealurile de lang5. Florica, la via care
se pierdea in zarea prfuit i ploioas;
in privirea lui trist i intunecat se
intrezarea limpede o mare si dureroas

2
www.dacoromanica.ro
18
intrebare. Pe sufletul acestui om, care

pleca s declare razboiul, apasau greu
raspunderile hotririi, poate i teama
nedesluita a nenorocirilor viitoare. Tacerea devenise nesuferit; imi adusei a-
minte ca-i dadusem s citeascd, vre-o

'cloud zile inainte, un mic studiu despre
politica externa a ddmnilor romani. In
aceastd incercare, fusese vorba i 'de
Mihai Viteazul, in care nu mai vedeatn
simbolul tmirii, aa cum 11 zugrdvise
Balcescu; generatia noud dorea Ardealul, nu pe temeiul unor drepturi istorice,
nu pentruca un mare Voivod roman
carmuise doi ani in Alba Julia, ci pentruca, timp de zece veacuri,staruise, sub
jugul strain, o populatie romaneasca asuprit. Amintindu-mi aceste imprejurani, il intrebai ce parere avea asupra
celor citite; i iata conversatia noastra,
aa cum mi s'a intiparit in minte, aproape neschimbatd:
In partea din urma a lucrarii tale,
ai combatut politica lui Mihai Viteazut

Admit ca nu exista atunci la noi sentimen-
tul national, dup cum nu exista nici in

alte tari, dar valoarea lui Mihai Viteazul, ca simbol al intregirii neamului, rdmane intreaga. De cate ori ne gandim
la Ardeal, ne gandim la dansul, el e,

www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
19
de fapt, intaia confirmare reald a drepturilor noastre asupra acestei ri. Vezi,
tu ai dat preferintd politicii de conservare i de oportunism a lui 5tefan cel
Mare i a altor Voivozi. Desigur cd a-
cest oportunism e bun la timpul sdu,
dar adu-ti aminte c nu trebuie s confunzi mijloacele cu scopul. Oportunismul in politica e de multe oH un mijloc
foarte bun, nu e ins decat un mijloc.
Peste oscilatiile unei politici oportuniste,

trebuie sa mai fie Inca ceva, mai inalt, mai
nobil, trebuie un scop, un ideal. Nu trebuie s exageram nici intr'un sens, nici
in altul. Nu uita vorba lui Talleyrand:

...Surtout, pas de zele ..."
repet, raspunsei, ca n'am vorbit despre oportunism in general. Am
spus numai Ca a fost folositor lui stefan cel Mare, in vremea lui, i ea parasirea lui de catre Mihai a ad.us poate
dezastrul acestuia..."
TAM meu ma intrerupse: Ai con-
damnat pe Mihai Viteazul, pentrca n'a
reuit. Crezi c o actiune trebuie judecat numai dupa rezultatele ei imediate? Uite, revolutia dela '48 s'a sfarit printr'o catastrofd, i. totui, dupa
cativa ani, tata i cu tovaraii si s'au
intors invingatori i ideile lor au triumwww.dacoromanica.ro
20
FILE RUPTE DIN CARTF4A RAZBOIULUI
fat.. i s nu crezi c micarea lor 'de
atunci a fost fdr folos sau fard urmri: a pregdtit i a deteptat tara.
Prusia, inainte de fazboaiele dela 66 i

TO a trecut prin multe nenorociri; ina-
inte de Sadowa i de Sedan, au fost

Iena i Olmtz. Dar Italia e un exemplu
i. mai potrivit; adu-ti aminte c5. Piemontul in '48-9 a fost zdrobit la Novara, cd revolutia din Italia a fost Inbuit.
Dar toate aceste infrangeri au pregdtit
renaterea Italiei dela '59, a Italiei lui

Victor Emanuel i a lui Cavour. Dar
nu e nevoie s ne ducem aa de departe:
in rdzboiul de astdzi, clacd inving A-
liatii
adicd nu, cand vor invinge Aliacaci aceasta e sigur
situatia Serbiei care a fost zdrobitd, va fi mult mai
bund decat a Greciei care a rmas neutr. Noi putem spune c Mihai ne-a deschis calea, cd a lost im premergtor i
un pregkitor al zilelor de astsazi.._. De-
altfel, e o reguld aproape general in

natuid, ca." acel ce lucreazd la ceva e
un inconitient. Ii d totdeauna seama
lucrtorul de pietre scumpe, de frumusetea giuvaerului pe care-1 cioplete ?
Regii Frantei de altdat nu tiau ca,
adunand moii i petece de phmant sub
www.dacoromanica.ro
8 AUGUST 1916
21
stpanirea lor, formau natia francezd
de astdzi.
pe urmd zici ea' erau In politica
noastr cloud curente: unul de smerenie

altul de ridicare. Aceasta este drept:
pand i Vodd Bibescu spunea la '48:
Soarta acestei tdri e de-a fi in veci sme-
rita". Dar cu astfel de idei, n'am fi ajuns acolo uncle suntem acum; era.nevoie de revolutia dela '48 ca s le
schimbe. De ce pilda i chipul lui Mi,-
hai Viteazul sunt mult mai vii astdzi
in poporul nostru, cleat chiar figura lui

Stefan cel Mare? Fiindcd a dat o -formd
reald aspiratiilor noastre. Si noi ne pu-
tem gdsi in astfel de imprejurdri: nu
tiu cum se va desfura razboiul, putem sh fim invingdtori putem avea

soarta Serbiei, dar vom Ii confirmat, in
mod imprescriptibil, drepturile noastre
asupra pmntului nostru".
Atunci...
Vezi, momentul de fat e hotdritor. Dach se incheie pacea fdrd noi.,

vom fi zdrobiti intre o Ungarie mare
i o Bulgarie mare. Trebuie s vaz
lumea ce voim i pentru ce voim..."
Ploaia incepuse s cadd mai repede.
Simioane, zise tatdl meu, oprete ma.ina i da jos acoyeritoarea". Converwww.dacoromanica.ro
ZZ
satia se intrerupse tot aat de neatep-
tat cum incepuse.

Cu acest indreptar am intrat in razboi.
www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
www.dacoromanica.ro
12 Septembrie 1916.
Eu soldatul Neculai I. Urde

din. Reg. 74 comp. 10 Declar pe
cand eram In linia de trdgdtori..
am vdzut la Turtucaia pe cand

pdmantul era -ddramat pe soldatii notri in tranjie de obuzurile Inamicului au fost sur.prini
de inamic i lundui in bainete

pe Soldatii notri ridicandu-i in
sus i in jos, la alti le scoteau
ochi le tdiau urechile, le tdiau
nasu. eu am scdpat cu fuga i
mam retras mai la Stanza de

unde peste cateva minute ma
rdnit la picior, de unde mam re-
tras spre turtucaia, aceasta a
lost pe ziva de 24 August

seara".
Spitalele din Iai sunt pline de rawww.dacoromanica.ro
26
FILE RIIPTE DIN CARTEA RAZBOIULIII
niti: in multe locuri ate doi intr'un pat,

ba i pe jos. Trenuri intregi curg fard
incetare. Au trecut i Rui, i Sarbi de
pe frontul din Dobrogea, soldati din
natere, croiti anume pentru primejdii i

rzboaie. Stan de vorbh cu rnitii notri
i gsesc la toti aceeai impresie: superioritatea artileriei i a mitralierelor
germane i bulgare Ii copleete. Dintre
comandanti, au o incredere nestramutat
in generalul Averescu, dela care ateapt
mntuirea i respingerea vrjmaului.
Sunt trimis la spitalul de langa Seminarul Veniamin, care addpostete pe cei
zguduiti de explozii i cari n'au putut

saii vie in fire. E o privelite pe care
n'o poti uita uor. Inteun colt, un om e
culcat, cu mnile incletate de ptura
care-I invelete: nu mich, nu scoate
nici un sunet. Ochii numai, holbati, cuprini de o groazd pe care nimic nu o

poate opri, se rotesc, la intervale, dela
dreapta spre stanga, urmrind pe tavan
traiectorii imaginare de obuze, al cdror
vajait i-a ramas in urechi. In altd odaie,
unul vorbete: de dimineata a inceput
gi
gura nu i s'a mai opiit. Ascult o
clipd vorbele frd ir.

Ai! Domnu Maior, va s zica la
dreapta artilerie ruseascg, la stnga arwww.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
27
tilerie ruseasca, la mijloc noi. Foarte

bine. Numai sa-mi trimiteti toate ordinele in scris, pentruca eu sunt inzestrat
din copilarie cu neauzul... De, D-lor au
facut coala pregatitoare de ofiteri !"

Rstit: *terge ghetele, tine-mi pelerina, o s va imptic pe cei ce nu vor
merge la lupta! *i cand la lupta... hm!
noi inainte cu sergentii i caporalii, iar
D-lui, sublocotenent invattor, pas aler-
gator inapoi! Ei, i la atac, mare greala. Doud batalioane contra dou brigdzi, fard mitraliere, fard tunuri fara
nimic". Se ridica i se reazema cle pat,
privind atent spre fereastr:
Ehei,
da D-ta, Domnule Maior, pe dupa urd!
Aa stau comandantii de batalion? Acolo stau caii i cdrutele, nu oamenii".
Ma uit la doctorul care a intrat de
cateva minute, i ascult i. el: ,NeDesigur. Trebuie

sa fii nebun ca s poti spune astazi a-
bun, nu-i ap?"
semenea adevaruri".
Ma duc la prefectura de politie, cu

nu mai tiu ce cereri ale Crucii Roii.
Intru in biroul prefectului, in fata caruia

un comisar & raportul. Imi face semn
sa agept, pricina nu s'a ispravit. Donr

www.dacoromanica.ro
28
nule prefect, 1-am adus pe negustorul

Strul Bercovici din Sararie. Vecinii declara cd a spus ieri in gura mare, citind
comunicatul: O s avem soarta Serbiei". Ce trebuie s fac?".
Prefectul a fdcut semn & intre. Ua se

deschide: 5tru1 Bercovici, congestionat,
e impins inainte, far prea multe menajamente. Domnule Prefect ..." Dar
prefectul are un prilej minunat pentru
o cuvantare i un rechizitoriu, auditoriul e restrans, dar ocazia nu va fi pierVa sd zica" Dumneta ai spus
dutd.
ieri, citind comunicatul Marelui Cartier
General, c vom avea soarta Serbiei?

Dumneta!" Degetul se indreaptd, amenintator, spre Strul Bercovici, care se
cutremurd.
In acesti momenti, cand natiunea

intreaga ii incordeazd sfortarile pentru sacrificiul suprem, Dumneta te indoieti, dumneta strecori cuvinte de
descurajare i de pesimism! (Cuvantul
defetism n'a ajuns Inca pe frontul de

Rsarit). Dumneta, in loc s impartd-
eti entuziasmul i. elanul inaltator al

concetatenilor pentru lupta hotaritoare,
in loc ca inima Dumitale s se inalte in
credinta nestramutata a victoriei, Dumneta insinuezi, prin comentarii perfide,
www.dacoromanica.ro
SOARTA SERBIEI
29
c vom avea soarta Serbiei? Dumneta

eti insensibil la aest spectacol gran-
dios, al natiunii care se ridich pentru a-i

revendica drepturile ei milenare? Dumneta ..."
Perioadele curg, manuite tot mai am-
plu de orator, incantat acum de armonia propriului sau discurs. Strivit sub
aceste acuzatii formidabile, *trul Ber-
covici e nevoit sa." se sprijine de mas ;

pentru peroratie, cu siguranth va lesina.
Caz gray, cuvinte seditioase, soarta

inculpatului se va pecetlui, trul Ber-
covici va infunda pucdria. Dar un glad

luminos, un gaud mntuitor Ii ridicd deodatd.
Domnule prifect, strigd din
rdsputeri, domnule .prifect, cum s v

dovedesc cd este o infamd calumnie?
V a rog sa cercetati, Domnule prifect:
chiar in ziva declaratiei de rdzboiu,
toat lumea a pavoazat la fireastrd, toat
strada a pavoazat la vitrind, dar eu,
Domnule prifect, am pavoazat i la fireastr i la ue ! Puteti s controlati,

sa intrebati, sd intrebati pe Dl. Comisar. i ue, 1 fireastr, Domnule Prifect!
and am ardtat aa un patriotism, pot

eu sa fi spus c vom avea soarta Serbiei?"
Prefectul e nedumerit i zmbete o
www.dacoromanica.ro
30
FILE RUPTE DIN CARTEA RIZBOIULUI
clipd sub musteat.
Evident, Dum-
neta imi arti o stare di fapt... Vorrt

ereta cazul... S mi se fach un raport".
.
Soarta Serbiei ! Amenintare de dezastru, sau, cum a spus acel care poart
raspunderea, sacrificiul care deschide
drumul biruintii?
www.dacoromanica.ro
DEFILARE
www.dacoromanica.ro
28 Martie 1917.
dimineat senind dar Inca rdco-
roas. Zdpada flu s'a topit de tot
pe dealul *orogarilor. Aliniati cu grije,

incolonati, ateptdm defilarea care incheie perioada de instructie a colii de
artilerie. Un capitol s'a sfarit; intoarcern foaia.
Maine ne vom imprdtia, impartiti prin
atatea regimente. Cine tie unde i cand

ne vom regdsi? Ciudat tovdrdie a ase
luni de pregdtire militart: numai rdz-
boiul a putut aduna laolaltd, in randurile aceleeai baterii, elemente atat de
deosebite, prin varst i prin viatd. La

un capdt sunt oameni formati, amanati
pentru stuclii, doctori, profesori, scriitori, avocati, chiar i cativa vechi cheflii bucurehteni, trecuti prin ciurul tuturor experientelor : la celalalt, noi, copii
3
www.dacoromanica.ro
34
proaspt ieiti de pe bancile colii, voluntarii. Cu totii am trait insa aceeai

viatd, am purtat aceeai haind, ant inghetat pe acelai camp, am ascultat aceleai porunci; am impartdit aceeai
admiratie pentru plutonierul inflexibil,
copil de o varst cu noi, dar imbtranit
de contiinta autoritatii, acelai respect,
temperat de uoard ironie, fata de profesorul topograf, ascet in haind militara;
aceeai supdrare impotriva absurditatilor unui comandant de baterie de coald
prea veche, aceeai revoltd, adesea, impotriva apasdrii nivelatoare i stupide
a regulamentului care nu cunoate ex-
ceptii. In ateptarea tminrilor cari nu
mai soseau, am pierdut impreund, cloud

luni de grije i de framantare, inconju-
rati de prabuirile i dezastrele retra-
gerii, batand tlpile pe podiul dela Copou. Am urcat in iarn, prin intunerec,
spre cazdrmi, am ieit calari, in primdvard, pe campiile din preajma oraului, semanate de starvuri de cai pe
cari le rupeau cainii flmanzi. Tifosul
exantematic a intins pustiul in jurul nostru, fard totui s ne atingd: tot ne-au
folosit la ceva asprele msuri sanitare,
tunsul radical i nemilos impotriva cd-
ruia protestau unii camarazi mai in

www.dacoromanica.ro
DEFILARE
35
vrasta, cari sufereau In prestigiul kr
'de barbati insurati. Ace leai injuraturi

inerente vieii ostdeti, aceleai glume
late de cazarma, aceleai nemult-mniri
impotriva mancarii de asediu a unei ierni
de mizerie
fasole, cartofi, harpaca,
fasole
aceeai oboseala a zilelor
de lucru neintrerupte, fard duminici in
primele saptamani
ne-au plamdit totui un suflet i o contiinta. comund. Va
ramanea ca o pecete in viata roasted de

mai tarziu, aceasta perioadd de instruc-
tie fortatd, de as,pra pregdtire razboinica. Va ramanea i amintirea scenelor
tragice pe cari le-am trait: saniile gonind dela spitale spre cimitire, incarcate cu trupuri despre cari nu se tia
dac mai micau dinteo ramdit de suflare, sau din zmuncitura drumului des-
furklat. Inteo dimineat mohorit de
iarna, degradarea generalului Socec, pe

frontul trupelor pe cari le comandase, iar
in alt zi,pe povarniul plin de gunoi din
spatele cazarmii, legarea de stalp i im-
pucarea, in fata noastrd, a unui necunoscut despre care nici acum nu sunt
lmurit dacd a fost inteadevar un spion
primejdios sau rrumai un escroc cutezator.
Muzica a pornit, defilarea incepe. In

www.dacoromanica.ro
36
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOILTLUI
pas cadentat, bateriile pornesc. Sunetele almurilor i bataia tobei sunt acoperite de cntecul care izbucnete bi-
ruitor, din sute de piepturi tinere. In-
conjurat de toti generalii i ofiterii Marelui Cartier, Regele Ferdinand .i Re-
gina ne ateaptd. Langa ei, in tunicd

cerulie, un uria pe care de-abia il cuprinde cordonul albastru care-1 incinge:
e generalul Berthelot, capul misiunii

franceze. Cu sabia lipit de umdr, cu
ochii tint la Rege, care ne zmbete
binevoitor, cu piciorul ridicat in ritmul
mecanic al pasului de defilare, trecem
cantnd spre noile noastre destine. Din
greutdtile unei ierni de cumplit restrite,
se desface in aerul primverii o suflare

noud i proaspdt de ndejde. Simtim
in aceastd clipa cd soarta ni s'a hotdrit.
Ne va fi dat sd rdzbundm i s biruim.
www.dacoromanica.ro
1917
SPRE LUPTA
www.dacoromanica.ro
10 lulie 1917.
Ordin de plecare. Seara se las incet peste vai *i. pdduri, intinzandu-i linitea rdcoroas i. umedd peste forfoteala oamenilor i a cailor ce se pregdtesc de drum. Ceasul obinuit al odih-
nei va fi pentru noi micare pornirea

mult ateptat spre btlie. Ne vom a-
\Tanta in zdrile necunoscute, de uncle nu
patrundea 'And la noi decat bubuitul

indbuit de neintrerupt al tunurilor. Din
ascunzdtorile stufoase unde 1-a tupilat
grija aeroplanelor, regimentul se pune
in micare. Prin frunziul des, se zaresc acum coifuri i roti de trsuri; caii
trec i vin pentru inhamare. Oamenii
strani in curele, inarcati de saci i

bidoane, arat fete noud sub umbra cdti-
lor albastre-cenuii. Uzi le se incarcd,

movile, in cdrutele grupului, ordonantele
www.dacoromanica.ro
40
aleargd grbite, ofiterii se incing cu
luare aminte. La ora 20, plecarea bateriilor ; ne vom incolona pe oseaua cea
mare a Tecuciului. Aproape fdr voie,
privirile se opresc asupra coltului in
care am poposit trei zile, pierdut in tufe
frd nume, care ne-a addpostit ncIejdile i grijile cdldtoriei rdzboinice. Iarba
calcata in picioare, singurd mai arat lo-
cul cortului, strns de un ceas. Langa
izvorul ce ne-a addpat setea, numai noroiul ne arat urmele, iar printre crengile huceagului doar cateva hrtii rupte
ne vor pdstra amintirea, pand ce vantul
le va risipi. Nimic nu ne leagd de acest
loc frd casd i. fdrd vatr, din care

viata pleacd odat cu tunurile noastre
rtcitoare, i totui gandul se desparte

oarecum anevoie de sdlaul zilelor de
ateptare, chiar acum cand se apropie
implinirea dorintelor, ce ne mnd spre
luptd. Melancolia ne este insd repede ri-
sipit de zgomotul care se tidied dintre tufe: glasuri supdrate izbucnesc deavalma, crengile trosnesc, toate ordo-
nantele noastre dau ndvald prin frunzi.
Si injurdturile curg, zdravene, pe cnd co-
mandantul nostru se plimbd nerdbdtor,

in ateptarea calului i a gdinii scdpate.
In sfarit, iat sosete tine-calul cu cel
www.dacoromanica.ro
1917 - SPRE LUPTA
41
dintai, iar bucatarul rdsare, mandru, cu

cea de-a doua. Incdlecarea! Pe cardri
stramte, printre copaci, ne indreptdm

spre rapa ce tine loc de drum pada' in
osea. Drumul e plin de oameni i de
cai; bateria a doua trece spre incolonare. Caii bine-hraniti i vanjoi trag
puternic tunurile i chesoanele cari dispar sub munti de furaj, oamenii imping
la roate, carul de baterie, greoi cat o ca-
mp rsturnata, astupd drumul ingust.
In hainele lor ruseti, cenuii-verzui, sol-
datii se fac una cu pdmantul pe care-1

intunecd umbrele serii. In scartait de
roate i uruit de tunuri, in ciocniri i
tropot de copite, cu imbranceli i suddlmi, bateria a trecut; la randul lor,
caii notri ii gsesc calea pe urmele ei.
De-odatd, tufele se dau la o parte.
Drumul de care, dard neagrd ce se strecoard din desiul zavoiului, & in o-
seaua mare care ii intinde la poalele

dealurilor panglica nesfarit de praf.
Cat poti cuprinde cu ochiul, se inir
in lumina scazutd a asfintitului senin,
trasuri langa trdsuri, perechi de cai dupd
perechi de cai. Prin norii uori de praf

albicios, coloanele ii ingramdesc in
ordine irurile indelung repetate de oameni, cai, trdsuri i tunuri. Falnic, de-awww.dacoromanica.ro
42
lungul bateriilor, trece la trap statulmajor al regimentului patru, colonelul
ha frunte pe un cal negru i zburdalnic.

Cure le, binocluri, hrti i. revolvere arat apropierea frontului. Iar coiful, cu
deosebire, deteaptd amintirea unor vrenuri de mult ingropate i acluce in tabloul modern al tunurilor o not arhaicA.
Cu fetele lor arse de soare i de \rant,
otelite de un an de rdzboi, tunarii notri aduc aminte de legiunile strAmoeti ale Romei. Tesacul lor pare a se
lungi in gladiu, iar din uruitul surd al
sutelor de roti, caH frmnt praful
'And in fundul zdrii, se desluete ca o
amintire din poveti, ca un vers desprins
dintr'o inscriptie:
Vuetul surd de tropdit al legiunilor

in mare *).
S'a fdcut intunerec. Inaintdm la pas,
in aerul rece al noptii. De-abia de se
mai zresc, la cati-va pai, calaretii. Din

noaptea neagrd ce ne invdluie, zgomotul monoton al copitelor de cai se ames-
tech' en zdngdnitul greoi al chesoane-
1 Le pitinement sourd des legions en marche (Heredia,

Trophes).
www.dacoromanica.ro
1917 - SPRE LUPTA
43
lor. Din cand In cand, o sgeata de lu-
mina despica intunecimea, facand sa rasara din umbra, ca stafii, chipuri de oameni i. cai. Iar peste cateva clipe, ri-
clicand talazuri de praf, trece, urland ca

o fiara, un camion hicarcat pana 'n varf.
Trebuie sa fim mai aproape de front.

Lumini trec, fugare, prin deprtarea intunecoasa, o raza de proiector ratacete
o clip printre stele. Iar prin rsunetul
adormitor al marului se aud acum, la
intervale, bufnituri scurte i. grele, ca i
cum, in intunerec, ar tui undeva un
uria.
Am mers la pas toat noaptea. In latratul canilor, am strabatut Tecuciul adormit. Imprejurul nostru, lumea din
neagr se face surd, lucrurile incep a se
deslui. Suntem o ceata de strigoi. Fetele trase, obosite, ochii biruiti de somn;
peste oameni i cai praful i-a aternut
valul cenuiu. Obrajii palizi, ingalbeniti,
ne dau inftiarea unei coloane de morti.
Din ce in ce, lumina crete, cerul spre
rasdrit se face galben. La trap! Ca strigoii din basme, fugim de zorii zilei. Pawww.dacoromanica.ro
44
rsim oseaua, ne infimdam printre movile nisipoase, cari ii atern i ele pra-
ful peste noi. Ne indreptdm spre pa-
dure, care trebuie s ne ascund, s lie

fereascd i aci de iscoadele vdzduhului.
Inainte, tot mai repede. In zarea aurie
a rdsdrit un punct negru
aeroplanul.
De-odat un nor negricios pdteazd cerul,
pe urm altul i iar altul. Bubuituri repezi, aduse de vnt, arat cd tunurile
de apdrare 1-au tintit i i-au inchis drumul. Iar noi ne furidm printre copaci,
la marginea padurii ocrotitoare, pe cnd
in zare, fumul rapnelelor plutete lin
in adierea diminetii. Par'cd degetele
mortii, jucndu-se, ar stropi Rdsdritul cu
pete de cerneald.
www.dacoromanica.ro
IN TRANEE
www.dacoromanica.ro
21 lulie.
In valea stramt a Oituzului, vara

aruncd o cldurd de cuptor. Pddurile
dogorite stau In nemicare, nu tremurd

nici o frunzd. Peste satul Herstru prin
care trece oseaua, apasd indoita tAcere
a cldurii i a pustiului. Au rmas casele goale, unele numai cu peretii ciupeste cari s'a prdbuit acoperiul.
Peste ele a suflat prpdul obuzelor, in
luptele mari de ast iarnd; i acum, pe
alocuri se cunosc gropile adnci, lsate
de spargeri. Viata a pierit : a rdmas doar
scheletul satului, casele sale vdruite, albe
ca oasele mortilor.
0 punte ingust i uoard se intinde

peste ap. Oituzul curge, limpede ca un
pardu de munte, pietricelele se desfac,
amanuntit, sub valurile strvezii. Dincolo, dealurile pdcluroase se ridicd spre
www.dacoromanica.ro
48
PILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
munti. Am inceput s' urc, incet, pe

drumul rusesc croit prin coclrii neumblati. Una din bateriile noastre e pitit
in apropiere, intalnesc tunari i cai ce
se duc la ap. Nici un sunet: linitea e
desvdrit i rdzboiul insui pare acum
vre-o ndlucire deprtat a unui vis. Ar-
*ita se revarsd, in valuri grele, peste

frunziul nemicat.
.
0 poiand. In fund, printre trunchii
copacilor se incoldcete sarmd ghimpat.
La mijloc se ridicd", risipite prin iarba

i buruieni, cruci albe de mesteacdn. E
cimitirul Ruilor. Nimeni nu ne spune
eine doarme sub ele somnul de veci al
mortii i crucile strAjuiesc, fdrd nume,
cenua amintirii i a trupurilor moarte.
Trec inainte, i umbra copacilor ma inghite din nou.
Ca o 'brazdd de intunerec, santul iji
deschide groapa la picioarele noastre,
printre copacii dei. Este aa de ingust
i de putin adnc ca." nu se poate sta
in piciove, trebuie s mergem incovo-
iati. Reteaua de sdrma". i. tufiul ne ascund capetele. Nuiele rdu irnpletite urnple fundul trameei; clcdm anevoie prin
noroi i murdrii. Incdrckoare, granate,
www.dacoromanica.ro
IN TRANSEE
49
mdti in cutii de tabl verzui zac risipite prin glod i balega: peste tot, tovaraii pe cari i-am inlocuit .i-au lsat
amintirea murddriei i a indiferentii lor
obosite. Din loc In loc, soldatii notri

stau strajd, neclintii, cu putile pregdtite. Traneea cotete printre tufe; nu
se vdd dect razele soarelui, cari strdbat pe alocuri acoperiul des al crengilor. Dintr'o groapd ce se deschide in peretele antului, iat c rsare, bdrbos si
murdar, prietenul pe care-1 cdutam. Ob-
servator, el nu vede din locul lui cleat

retele de sdrind ce se incurcd in tufi.
Vorbim incet, dumanul e aproape.Spre
dreapta, cdteva focuri de arme rup td-
cerea.
Cu .neputint de a mai rmnea in
sant. -Ieim, ascunzandu-ne dupd trun-
chii de fagi. Suntem la marginea unei

poieni; dincolo, aa de aproape, soarele
se joacd pe alte retele de sarmd. Camei murdare atarnd de crengi ; ieri,
vrjmaul i-a spalat rufele. Ad, inainte

de venirea noastrd, intre Rui i Nemti,
rdzboiul, de fapt, incetase. Se schimbau sziare, provizii, se fceau vizite...

Acum, in ant, e micare: o patruld se
pregdtete de ieire. Oamenii se tardsc
cu bgare de seamd spre lumini, cu

4
www.dacoromanica.ro
50
granatele strnse in mani. Au ieit; tree

incete clipele de ateptare frmntat.
Doud bufnituri infundate, unde-va in de-
siul nepdtruns al codrului, ne vestesc
atingerea tintei. Indat se trezesc i

putile, acoperite de rdpaitul metalic al
mitralierii. Gloante se ciocnesc de lemnul copacilor, zgomote de bubuituri i
spargeri rgsar din taina pdurii ce se

deteapt. Dar nu se arat nici coif,
nici macar vdrf de baionet.
Printre crdci se zgrete o bucat de

cer albastru. Sus, pe bolt, plutete senin un aeroplan, sub care Lana glbuie
a rapnelelor se destram pe cer. Ne
gandim la omul care zboard in indltimile vdzduhului, de-asupra anturilor in-
guste i a pdurilor oarbe. Este adevarata cavalerie a vremilor noatre : zburtorul Ii cautd vrjmaul pentru luptd
dreaptd, in cmpiile albastre de dincolo
de nori.
Altddatd, pedestraul nu era desprtit
de cdraret decat de grebnul calului.

Acum unul s'a ingropat In tarand, ca
fiarele codrilor ce fug de lumina zilei,
pe cnd celalalt, ridicfindu-se spre vAz-
duh, plutete printre stele. Iar de va

www.dacoromanica.ro
IN TRAN$EE
51
cadea, va cobori ca vulturul lovit in

zbor, pe cand moartea secerd prin pedestrime ca ucigau1 pddurii, pAndind
pe la spate din ascunsul tufelor tradd-
toare, in cari se va pierde, necunoscut,

pand i gemetul cel de pe urmg.
www.dacoromanica.ro
BATALIA N EVAZUTA
www.dacoromanica.ro
26 lulie.
Din greul noptii a inceput furtuna

i valea linitit clocotete de zgomot.
In bubuitul neincetat de tunuri ascunse,
se incrucieaza prin aer vajaitul i urletul obuzelor. Cu bazait ameninttor de
viespi aprige, suparate, avioanele nemteti se rotesc de-asupra noastra. 0 pasare de pracld zboard chiar acum peste
vale; soarele ii presard cu aur aripele

pe cari se intiparete crucea neagra cu
capete ldtite
crucea de fer i de
moarte. La noi, nimeni nu naica, fiecare
cautd umbra de tufi; tim doar ca in

urma porumbeilor " zbarnaitori, vor
roi peste dealuri norii albi sau fumurii,
din al caror fulger stropete ploaia grea
a gloantelor. lath', dumanul s'a depr-
tat, a pierit ca un punct galben in zare

i acum numai urechea mai prinde ve-
www.dacoromanica.ro
56
tile luptei. Vijelia nevdzutd ne zguduie

puternic. In vzduh vajdie i tipa salbatec glasuri din alt lume. Explozii cutremurd aerul, rupand, la intervale, ur-
letul prelung al obuzelor; din cnd in

cnd, o tuf de fum negru sau rocat
rdsare printre copaci sau un stalp de
tarand i praf tanete langd oseaua
Slanicului. Dar vntul le risipete nu-
mai decdt, i taina bdtdliei nevdzute care
framnt pustiul cu furtuna ei de zgomote, se lash' din nou pe suflet.

Lang noi, telefonul zbdrndie; firele
lui subtiri sunt nervii btdliei, pe cari

tiri i ordine aleargd, pripite de pH-
mejdie. Adesea se rup, cnd schijele rdtdcite le izbesc, iar intervalul de tdcere
e plin de griji i de indoieli. Glasurile
se incrucieazd, grdbite: sa tragd grupul
doi, ba sd indeseascd al nostru loviturile, ate cinci de tun. A cdzut o bombd

la Targul Ocna, lngd divizie: ce tragedie! Observatori inebuniti de bombardament intrerup pe eful de Stat major,
care zbiard supdrat. Deodat un glas
a rostit: inamicul inainteazd! Da, a razbit spre stnga, la Oituz, un kilometru

in adncime. La noi de-asemenea se pregdtete de atac. In vale, ca furnicile in
departare, se strecoard prin pduri, dewww.dacoromanica.ro
BATALIA. diEVAZUTA.
57
asupra oselii, rezervele de infanterie

cari merg spre lupt. Tunetul neintrerupt al artileriei sporete mereu, urechile ne tiuie, obosite.
Trecand peste munti, cu pai de uria,
batdlia s'a apropiat. Noaptea a potolit
vijelia tunurilor, dar, In schimb, putile
trosnesc peste vale. Prin intunerec se
inalta o ramura tremuratoare de lumina,

racheta vrajmad ,ce prinde a licdri, o
chi* pe coama nedesluit a unui deal.
Cu pistoalele in mani, pandim in umbra, cu urechea atintit la zgomotele

noptii, in care tacanitul mitralierii inlocuiete dantecul de yard al grierilor.
www.dacoromanica.ro
27 lulie.
S'a isprvit, ne retragem. Sub po-
topul de obuze, a4uri1e s'au fcut morminte, pamntul i-a inghitit aprtorii.
Tot mai aproape se ridich pe creste,
copaci uriai de fum, loviturile dumane.
Coborim, cu caii la 'nand, prin rapa pardului care se prdbuete in vale. Peste
un ceas dealul acesta va fi al vrjmaului, Inca o bucat de pamant rupt din
trupul tdrii. Am pierdut-o noi, noi...
Pe osea, lngd SJltnic, bateriile noastre

se scurg repede, uruind, in trapul cailor,
in bubuiturile de trdsnet al obuzelor
grele ce spintecd valea. Unul a cdzut

in aph; talazuri se ridicA, stropind, din
rdul lovit. Iar noi coborim in asfintit,
spre umbrele vii, sa ne ascundem durerea infrangerii. Suntem invini, cine
tie unde se va putea opri retragerea?
www.dacoromanica.ro
60
FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIIILIII
In urma noastr, rascolind pietriul, obuzul nemtesc azvfirle, ca o batjocura,

bolovani peste fugari risipiti...
www.dacoromanica.ro
PE CONA
www.dacoromanica.ro
28 tulle.
In ar0.ta amiezii ne c'autam drumul

printre tufe, venicul tufi ce ne inghite
deopotriv suferinta i avntul. Drumul
strategic erpuiete prin pddure, spre

creasta Conei ce se Tidied drept turn
in cetatea de dealuri pe care o apgram.
Acum ne-am varit inteo poteca ingusta,

poticnind peste raddcini. Vuiet de _glasuri rzbate pand la noi, ne ridicam incet spre coama dealului. Iata-ne iardi
in drum, orbiti o clip de lumina. In
jurul nostru este invalmaeald i zgomot. Infanteriti zapciti aleargsa fard

rost de colo 'And colo. Unde-i comandantul Brigdzii? Ii mort, nu tiu, ne-o
prdpdit!"
Dar colonelul dela artilerie?"
Prizonier, vai, nu tiu, ne-o
dat gata". Bluzele ofilite de soare, albite de praf au culoarea nisipului, fetele
www.dacoromanica.ro
64
sunt obosite qi speriate. Un om vine

alergand prin multime: capul ii este in-
fdurat in carpe ptate de sange, ma-
nile cat spre cer. Fratilor, urld cat

il tine gura, m'a ucis Ne-emtii!" In tiptul lui de durere se amestecd plans
de copil. Simtim cum in jurul nostru ii

intinde aripele nevazute panica, spaima
fdr nume a otilor, oarbd i tampit,
fr rost sau inteles.
Dar glasuri noud,poruncitoare, strbat
gaidgia. Capitanul francez, scurt, uscat
i negricios a ieit par'cd din pmant.
Tipa, rstit, amestecand in romaneasca
lui stricatal suduieli strdine: Taq din

gur, magar, idiot, tcq din gur! ll va
tout chambarder, ce cretin!" Un calaret
rdsare la trap din cotitura drumului:

un capitan roman. Fard a se opri se
repede spre fanitul care urld in netire

i-1 izbete in plin, s'albatec. Cu un gemet infundat, omul tace.
Uluiti, soldatii se ingrmdesc in randuH. Poruncile rsun'a, scurte, energice,
oamenii treziti din nlucire ii apucd
putile i pornesc, tdcuti i ascultdtori,

spre creast. Iar in lumina amiezii ce-i
aprinde barba tepoasa i rocat, cdpitanul triumfalor ii infige pintenii in
www.dacoromanica.ro
PE CONA
65
pantecele calului., secernd prin aer cu

biciul disciplinei biruitoare.
Am ajuns pe coasta cealalt. In mijlocul drumului, cu binoclul la ochi, comandantul brigzii de infanterie i colonelul nostru urmresc lupta. State le
majoare s'au intrunit, petlite negre i. ro-
ii stau amestecate. Dealul se las in
jos, spre ra.pile prdpdstioase ale vdii Lu-
pului i creasta Candei pe care drumul

rusesc se incolcete prin tufe, astupat,
inteun loc, de starvuri de cai. Mai de-
parte, sub cerul senin, tinutul se des-
fdoard ca o hartd. In fat, poienile presdrate de arbori rani ale Muncelului, l-
sand sd se ridice in fund profilul paduros al Ungureanului. Dincolo de Iordo-
gatu, dealurile se suie spre muntii vi-
neti, cari inchid zarea cu umbre uoare,

albdstrii. Spre stnga, pddurile se lasd
in valuri verzi spre valea strmtd a Oi-
tuzului, pe care se inir Grozetii i

Herstrdul. Iar departe de tot, privirea
ptrunde 'Ana la oseaua ce cotete
spre hotar, lang casa cea dintal a Harjei
instrdinate. In sfarit, putem pricepe
ceva din micdrile de balaur ale bdtdliei.
hi vale, nori albi de rapnele se agat

5
www.dacoromanica.ro
66
de varful copacilor; in fata puncte mici,

negre, rasar prin poiana: unul Cate unul,
pedestraii dumanului se strecoard din
marginea padurii. Nemti, Austriaci, Ungun, Turci? Cine tie ce uniform imbrac aceste furnici, langd can obuzele
noastre ridica, bufnind, valuri de Wand,
inalte cat copacii rzleti. Mai aproape,
la picioarele Conei, mitraliere i puti
ascunse paraie intr'una.
Alaturi de noi, la telefon, comandele
pornesc spre baterii. Distantele se
schimbd mereu: o adevarata burs a

inaltatoarelor. Trei mii cinci sute, trei
mii trei sute, trei mii, cloud mii opt sute,
scddere amenintdtoare.
In spatele nostru, coboard tropaind de
pe creste un batalion. Stint oamenii de

adineauri. Cu revolverul In 'nand, maiorul s'a oprit. Colonelul Colon, batran,
garbovit, cu mustetile albe, s'a ridicat
de-odatd; bratul lui intins arata spre
vale. Pe ei, biei, i-am respins, Ii prdpadim. S mi-i luati la goana!" Cu strigate i urale indbuite irurile se reped
in jos: ochii crunti i hotriti privesc
tint inainte. Puhoiul trece langa noi,
cu puti i mitraliere purtate in spinare,
cu arme ciocnite in fuga de cati i bidoane. Ofiterii incearca sa-5i desparta
www.dacoromanica.ro
PE COSNA
67
unittile; un cdpitan nou-venit schiteazd

un gest eroic, pe care i-1 desmint picioarele tremurande. Viteji i fricoi, au pierit de-avalma in tufiu1 dedesubt, in
care se invarte fara incetare morica
ucigae a tragerii repezi.
Soarele coboard incet spre Apus, seal-
dand crestele in sange. Pe Cona s'a

deslantuit vijelia. Din toate unghiurile
zarii, tunuri de toate calibrele bat (lea-
lul ce se clatind, sub prabuirea gramezilor de ote1. Lipiti de pamant, deabia mai ridicam ochii spre cer. In uieraturi amenintdtoare, rapnele crapa
deasupra noastra, luminand fetele trase

de spaimd cu fulgerul spargerii. Cu ropot de grindind, gloantele starnesc praful i crengile rupte. Adesea, dupd ce
trasnete peste noi, capul proiectilului
coboard vajaind i mucd, spdrgandu-se,
prin tufi. Nici im aclapost, nici un ant:
colbul ridicat de explozii p1utete ca o

negurd. Vartejuri fumurii arunca pietre
i bulgari, izbucnind in sus, spre norii
negri i grei ai obuzelor brizante. Suntern zguduiti 'Ana in adancul firii, deabia de putem, pe furi, s mai rasuf1ara
fumul acru i prafuit. Singur, colonelul
www.dacoromanica.ro
68
Hentzescu, nemicat i linitit, ii aprinde pe rand, igri1e. Automobilul!"
a strigat cineva. Din fundul zdrii un

grohait uria se apropie i crete, ascutindu-se in uieratura infricoatd. Un
muget ingrozitor se pravgete pe noi,

ne-am fdcut una cu painantul, ne lipim
strans de tdrana aspra. Cu un urlet de
locomotiv vajaie peste noi ceva fard
margini, fard nume; vantul ne-a pdlmuit,
ne apas o suflare de vijelie. A trecut,

trdsnetul spargerii cutremurd dealul. In
spatele nostru, cerul s'a intunecat : o
perdea de praf galbui i cenuiu se innalt in vazduh. Un pumn m'a izbit cu
putere, trantinclu-ma din nou la pamant.
Bulgari i bolovani ne ploud pe cap,
imi destup anevoie urechea plind de tarand. Treziti din viforul rnortii, ne de-
teptam cu greu la simtire, la viata, pe

cand noaptea desfaoar incet, peste var-
ful frdmantat, mantia ei ocrotitoare de
intunerec.
www.dacoromanica.ro
29 Julie.
Din Rdsdrit, faptul zilei inroete

culmile albdstrii. Ne inghite groapa an-
tului acoperit, prin care ne strecurdm

sub pmnt, ca prin mdruntaiele dealului. 0 dunga de lumina' ne cdlduzete,
in strmtoarea neagrd a traneei strdbate adierea inviordtoare a diminetii :

am ajuns in creastd, la observatorul
blindat. Ingust ca postul de comand al
unei cordbii de rAzboi, ne cleschide, prin-
tre barne, o fereastr largd asupra zdrilor dumane. In lumina crescand a

zilei, privelitea de ieri ni se intinde
iardi inainte, dar cu umbre i colori
schimbate. Este ceva mai Canal. i mai

proaspdt in razele ndscnde ce satern
polei de aur ro peste abureala vdilor
de-abia deteptate din somn. La intervale rani, focuri de pucd plesnesc tawww.dacoromanica.ro
70
cerea. Departe, pe osea, lang Harja,

o (lard intunecoas se tardte in praf:
e o coloan vrjma6. Aldturi, pe un
(Iamb, vedem acum i pete albicioase
ninse peste noapte laugh' drum, corturi
fard indoiald. De am avea i noi tunurile
lor grele, balauri a edror suflare sd

treacd muntii
marul linitit de din-
colo s'ar preface in risip sangeroas.

Iar urld furtuna peste antul nostru.
Barnele tremurd, zguduite, pamntul
geme. Sub ploaia de bolovani i. schije,
acoperiul se clatind. Vrtejuri de praf
intunecd vederea, tergand muntii i cerul din ochii notri. Jur imprejur se pr-
buesc loviturile, uierand adesea ate

patru de-odat. Cele prea lungi rad
creasta, fonind, parc'ar trece prin iarb

coasa fdr margini a mortii. Vom mai
trdi s vedem bolta albastr i tihna zi-
lelor calde de yard?
Necontenit, telefonul se rupe, ca un

fir de paianjen in vdltoarea vijeliei. Linitit, ca la o plimbare, telefonistul iese
din ant i. leagd la loc capetele desfacute, in haosul de nimicire ce ne in-
www.dacoromanica.ro
PE 00E3NA
71
yaluie. Dela 77 la 305, nu lipsete nici

o nota in uriaa simfonie a prapadului.
Nervii tremura, obositi de supraincordare; pana i colonelul incepe a-i rasuci mai repede, plictisit, nelipsitele tigari. In invalmaeala gandurilor
m'am,
apucat sa scriu o scrisoare, pe care n'o

voi ispravi
rasare o amintire: in timpul iernii, langa Iai, de pe dealul Sorogarilor, am luat parte la o tragere a
colii de artilerie. Tinta era un steag

ci-ca observator inamic. Vre-o
cloud ceasuri ne siliseram sd-1 dam jos.
ro
Zadarnic; carpa falfaia, sfidatoare, obraznica, de neatins. Avea-vom i noi

norocul acestei papui?
Firul s'a rupt din nou. Cele din urma

cuvinte, ce ne-au ajuns, ne indeamna sa
ieim; infanteria se retrage peste noi,

nu-i chip de ramas pe loc. Pornim, cu
telefoanele de gat, cu mantalele stranse
In brate. La cativa pai, ant-ul e as-
tupat; un obuz i-a prabuit peretii. Prin

gaura din acoperi, ne cataram de barne
sfaramate, tragandu-ne spre lumina. Sub
obuze ce trosnesc, inegrind cerul, ne lasam la vale. Iarai dam inapoi, a trebui sa ma simt zdrobit, desnadjduit de
www.dacoromanica.ro
72
incercdrile noastre zdarnice, de silintele aprdrii infrnte. Si totui faptul

singur de-a fi in micare, de-a umbla,
ma umple de o bucurie nebdnuit. Simt
& in mine sufletul in fierbere s'a ealit.
Scdpata, din innec, viata ii cere, brutal,
dreptul la srbtoare. Ieit o clipd din

atingerea apdstoare a primejdiei, sunt
un om nou, dornic de luptg, gata de asalt,
pentru care obuze i gloante nu mai inseamnd decat umbra unei inchipuiri.
Alergnd printre tufe, am ajuns pe
podiul strmt din spatele Conei. Batranul comandant al Brigdzii ne intampind, infuriat; 1-a prsit artileria. Comandantul grupului, sfarindu-i munitiile, i-a retras bateriile mai la vale,
spre Trotu. Colonelul pornete navalnic, intr'acolo. Suntem martorii, fArd

voie, a unei certe furioase intre cele cloud
cdpetenii, care ajunge la scoaterea pisto-
lului. Excesul insui de mnie readuce

sangele rece i linitea. Acum s'a isprvit, au plecat fiecare intr'o parte, zgdriind pdmntul cu pintenii. Aghiotantul
regimentului, ganditor i diplomat, imi
spune : penibild scend".
Ca s sprijinim mai de aproape apa-
www.dacoromanica.ro
PE COSNA
73
rarea crestelor, un tun a fost urcat in
cotitura drumului, la sui. Trage, descoperit, la desnddejde. Tuburile de alamd

inegrite se aruncd gramadd, cu scufiile
de cositor ale rapnelelor roii. Dar iatd
cd se inird pe drum un lung alai de sdrbdtoare. Urcdnd in lumina soarelui spre
tunuri, satul intreg ne card proiectile;

un ir nesfdrit de copii, de fete, de neveste tinere i bdtrdne, de bdietai se
indreaptd spre noi. Spinarea bardnelor
se incovoaie sub povara obuzelor, ne-
vestele le strdng in brave ca pe nite

copii, mdnutele slabe ale bdietilor se incleteazd pe alama sclipitoare. Un no-
rod de cdmei albe i de tulpane viu

colorate a inflorit, ca prin farmec, In
pustietatea ucigdtoare a cdmpului de
bdtdlie.
Am pornit din nou spre creasta pd-
duroasd. Colonelul Keminger chldrete

inainte. Descdlecdm, putile pocnesc in
apropiere ; prin drum, tiuie sinistru
gloante rdtdcite. Intrdm In tufi, ocolind
linia primejdiei. Ne-am iiicurcat, nu mai
este chip sd ne indreptam prin desiul de
nepdtruns. Am pornit spre drum, sa gdwww.dacoromanica.ro
74
sesc postul de comanda al Brigazii de

infanterie.
Alerg de-alungul lantului de tragatori.
Culcati pe povarni, oamenii trag, cam

Printre crengi rsare, o
varful apropiat al Conei, acum
dumane. Intre cloud tufe, un om zace
intepenit, cu maim pe pucd,
1-a dodorit oboseala sau somnul cel venic.
N'am vreme sa ma opresc. M'am plictisit de atata indoire .i ascundere, alerg
in netire.
in drum spre pomii rari caH ii Inal
gardul de-asupra tufelor. A vrea s fiu
peste tot, sa ma fac sute de luptatori,

sa imbratiez intreaga _intindere a bataliei. Goarne rasuna prin larma; cred
cd la noi au ramas cele din urmd, In
rzboiul de astazi. Un obuz zvarle trosnind, la cativa pai, radacini, bulgri amestecati cu crengi. Privesc cum van-
tul impratie printre copaci fumul intunecat. Nu-mi mai pas, ma impinge
inainte ceva de-asupra puterilor mele,
o nebunie. Alerg, orbit de razele soarelui i de stralucirea aprinsd a focu-
lui lduntric.
Am pardsit postul de comandd. Inteo gaura, la radacina unui copac, co-
www.dacoromanica.ro
PE $00$NA
75
inandantul brigdzii de infanterie i-a in-
stalat cancelaria. In zgomotul salvelor

cari se trag in apropiere, bdtranul dicteazd, impert-urbabil: V rog, scriti.
Ziva de astzi, ora care este, locul unde
simtem". Trdgand cu coada ochiului spre
creste, aghiotantul scrie din zor.
Acum ne intoarcem prin rapi, la vale.
Asfintitul ii apazd trandafirii palizi pe

varful copacilor. Langa noi, Uri paean de
munte ii optete cntarea, srind peste
stanci. Fragi de pdure ii arath cape-
tele mici, roi.i, prin iarbd: gustul lor acrior rcorete setea ce ne stoarce. Nepdstoare, senind, viata padurii se des-
volta mai departe. Iar incletarea disperat in care se framnt soarta unei
tari, care aruncd in zarul ursitei tot
trecutul i intregul viitor, va trece prin

umbra neschimbald a crengilor, ca cearta
necunoscut a cloud muuroaie de furnici invrjbite ...
www.dacoromanica.ro
30 lulie.
Drumul ce se indoaie pe povarni

mi se pare nesfarit. Tardsc picioare de
plumb, apdsat de chldura arzatoare, istovit de oboseald i de sete. Merg inteo
aiureala netiutoare, indiferened; numai
vointa de-a ma mica ma mai tine in
picioare.
Printre tufe, rniti se las ingrijiti de

sanitari; vata i carpe sangeroase murdaresc frunziul. Mai sus, tot mai sus.
Prin aer optete, ca prin vis sgeata
subtire a gloan
lat un sOldat. Unde-i domnul capitan? Nu tiu, 1-am:
htelor.
vazut pe acolo". Unde?" Nu tiu".

Cum nu tii ?
Nu tiu, vai, 1-0 fi
prins".
Nu-i acolo la dreapta, spre
creased?" Nu tiu, nu v duceti, dom-
nule sublocotenent, vin Nemtii"; i adauga, plangator: ne-o prapdit cu miwww.dacoromanica.ro
78
traliera". Iari pe la fleancuri" ca i

altddat; Ii injur sdlbatec, de nu mi-a
fi uitat pistolul, nu tiu nici eu ce a
face. Din fericire, se arat un plutonier,

osta vechiu, care ma indreaptd. Am ajuns. Cdpitanul st nehotdrit in cdrare,
alturi de el, observatorul nostru, cu
revolverul in mand, amenintator, incruntat. Ii dau plicul cu care fusesem trimis. II citete, uimit: Cum, sd contra-
atac cu treisute de oameni pe cari Ii

am aci? Dar uit-te i D-ta, nici trei-
zeci
flu
mi-au rdmas. Spune-mi, ce pot
s fac?"
Cativa soldati, prin tufe, impucd in
vant, fdrd socoteald. E o adtmdturd de
unitati amestecate : din regirnentul de
mar, din divizia noastra, din alte ' re-
gimente aduse in ajutor; vrtejul

i-a imprdtiat ca pe frunzele
moarte, adunnd la un loc rtaciti din
toate pdrtile. 0 ceat rdsare din potech', patru oameni due intre ei o foaie
de cort, pe care zace o gramadd de haine
rupte i came sangeroas. Mai este
viata, in aceste ramaite zdrentuite
de om?
Pardind, trosnete o salvd, cu ciocniri
irt4buite gIoantele se infig in pdmnt.
Un strigdt se ridicd din stanga: yin Nemwww.dacoromanica.ro
PE COSNA
79
tii! Un fugar trece, nebun, in fata noa-
str. Cei patru s'au oprit. Ca la po-
runcd, au scdpat colturile foii i s'au

fdcut nevAzuti. Ca o pard coapt cazand de pe cracd, ranitul s'a prdbuit la
pdmnt, cu un gemet surd. Sangele ro
se prelinge pe carpe. Zgomotul crete

cu invd1m4eala. Pistolul ofiterului se
plimbd in toate directiile, ca acul unei
busole rdtdcite.
Am ajuns la limita din urm a puterilor. Trntit la pgmnt, rdsunetul luptei rdzbate de departe de tot, ca un vis,
prin toropeala grea ce m'a doborit. Exaltarea de ieri s'a imprdtiat ca fumul,
n'a mai ramas decat o zdrobitoare o-
boseald, ce inneacd toate ca intr'un vl

cenuiu. Imprejurul nostru duduie pa-
mntul de tunetul artileriei. Sus pe
creastd, in marginea pomilor rari, obuzele noastre tdnesc, ddrmand padurea.

Barajul ii intinde perdeaua de foc i.
de moarte; opri-va oare aceast stavild
de otel valurile sure ale nvlitorilor?
www.dacoromanica.ro
CONTRA - ATACUL
www.dacoromanica.ro
31 lulie.
Dumnezeu ne-a ascultat; ieri sear/

Vandtorii de Munte au rdzbit la Cireoaia. Vrjmaul se retrage. Soarele bi-
ruintii a rsarit peste noi. Bateria Intdia sd schimbe de pozitie, sus, la

creast! Telefonul zbdrndie de nerfibdare. Inainte! In aerul viu al diminetii
plutete par'cd duhul izbandei inaripate

ce ne 'nand spre culmi. Caii trag puternic
tunuri i chesoane inhmate in pripa".
Mai sus, fiecare pas recucerete o palmd
de pmnt stramoesc, terge urmele
pfingririi vrjmae. Langd noi, un plu-
ton se desfdoard in trgtori, vantul

arduce vuiet de goarne i de urale. In
fatd, pAdurea tace ; crestele s'au golit
de dumani. CAteva impucaturi se mai
ratacesc prin tufi. Tot mai aproape,

lang varful Conei, rsund imbttoare,
www.dacoromanica.ro
84
FILE RUPTE DIN CARTEA. RIZBOIULUI
poruncitoare, goarnele asalt-ului. Uitate

noptile nedormite, oboseala, grijile covaritoare ale zilelor trecute, urcdm, intr'o bucurie fard margini, spre inaltimile
recucerite. led vechile pozitii: poteca

e plind de incarcatoare, de mdti, de
arme. Din loc in loc, pete de sange s'au

inchegat in lutul galben. Hrtii, epci
rotunde, mantale, zac, rupte, printre
crengi. De-a curmeziul drumului, cu
fata de ceard, intaiul mort ni se intinde
la picioare : un bavarez cenuiu. Fa0a
unui fanion galben .i ro a-Lama de
crengi. Calcam peste baionete, peste coifuri greoaie, ocolind granatele de mand
risipite in graba fugii. Prin sapaturi, lopeti i tarncoape au rdmas pe urmele
fugarilor, iar petele roii tot mai dese

i-au scris povestea. Copaci rupti i trasniti s'au pravdlit pe cdrare; obuzele noa-
stre n'au fost trase in zadar. Ne mira
numarul de mati impotriva gazelor cari
stau impratiate; pe cat tiu, noi n'am
tras cu gaze, dar se vede c i-a ine-
bunit bombardamentul.
Aproape de noi, o goarnd incepe can-
tecul Inairitrii. Prin tufie, un lant de
tragatori impucd in vale. Am ieit intr'o

poiand, plini de avant razbunator ; de pe
dealul Candei, din fata, ne primesc fo-
www.dacoromanica.ro
85
CONTRA-ATACUL
curi de pucd. Tiuind, cateva gloante
se pierd printre crengi; ce ne pas? lath'

In sfarit un tun, tras anevoie de patru
cai, impins de tunari can 11 aeaz6 intre
tufe. Obuzele tree din mnd in 'nand,
Intia Ioviturd bubuie prin vale. Ochit

de-adreptul, s'a spart pe creasta din
fata, rscolind copacii. Glasul biruitor al
goarnei se ridicd, aa cum va fi sunat la
Grivita, acum patruzeci de ani; cu strigate de indemn, pedestrimea se avntd
in \Tsai. La simfonia goarnelor i a uralelor, tunul ii adauga basul adnc. Este
In ceasul acesta ceva care rscumpdra
zile intregi de infrangere i desn6dejde.
Si acum, prin colbul subtire al amintirilor, aceast clipd de izband pdtrund,
vie i luminoas, ca o razd de soare

glorioasd i aurie.
Am regsit locul vechiului post de co-
comand. In rap, cartuele trase sau

asvarlite presar iarba. Iat .i ulciorul cu lapte, rmas intreg, aa cum 1-am
p6rAsit; bucuria nevestei din sat, care
se plangea ieri seard c i 1-am pierdut,
Oa la aceasta i-a bdtut joc de baraj, de
trgatori, de mitraliere, de obuze grele;
ne-a ateptat cu credint intoarcerea.
www.dacoromanica.ro
86
Md opresc in drum, langd mort. A

fost rdnit intai la cap; nite carpe Ii
infdoard fruntea albd, ca de var. Buzele vinete s'au deslipit; e inch' tandr,
nici barbd, nici musteti. Trdskurile fetii sunt regulate i subtiri. Langd el, in
sange, un album de muzicd: Schubert.
La cativa pai, o scrisoare dintr'un orde1 german, un scris subtire, de femeie.
Mama, logodnic, eine tie? Citesc, ca

o amar ironie, aceastd frazd: Imi pare
aa de bine cd eti acum intr'un loc mai
linitit ..."
Mi se strange ceva in gat. Da, qtiu,
e un duman, un ndvdlitor, tara mea e
incdlcatd, pe acest necunoscut in haine
sure 1-a rdpus apdrarea unui neam cotropit de el i de ai sdi. Dar nu pot opri
valul de mild i de induioare care ma
cuprinde ndvalnic. Acest om a trait, a
simtit, a gandit, a cantat, cum aratd fi-
lele rupte qi prfuite cari 1-au insotit

In adancimile tainice ale mortii. Acestui
necunoscut i se deschideau zArile largi
ale tineretii i ale viitorului; purta In
el o energie, o simtire, o minte frumoasd,
poate. Iar schija nebund care a crutat

ciobul de alaturi, a sframat cantecul
acestei vieti, sparcuind nemiloasd i ne-
tiutoare. Uit cd este imbrdcat in haiwww.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL
87
nele vrajmaului i nu mai vd decal

omul, un frate de suferint i de jertfa.
5i a vrea, la cdptaiul tineretli secerate,
s scriu In praful sangeros vechile versuri, sdpate unde-va in slova de mormant, ca o recunoatere i o mangaiere:
QVI ANTE DIEM PERIIT,
SED MILES, SED PRO PATRIA.
Pret-utindeni, trupuri nedesluite s'au
prdbuit. In aerul cald al amiezii, se
ridich mirosul greu al leurilor. Cati vor
fi pierit In coltd acesta blestemat, de-
ai notri i de-ai lor? Multi i-au sdpat

singuri groapa In addpostul antului, iar
addpostul ii s'a fcut mormant. Sangele
devine o obsesiime: calci in el la fiecare pas. Pe hartiile risipite, vulturi negri, hrpareti, cruci de fer stau calcate
in praful infrangerii. Ridic o gazet mototolit, o deschid. Das deutsthe Volk...
Poporul german trebuie sa-i intind departe peste hotare semnele puterii sale.
Neamurile celelalte se vor pleca in curand triei noastre nebiruite". Iat i o
scrisoare, cdzuth. alturi: Viata.e grea,
Sfiszstoff ist giftstdff gewoeden, dulcele
www.dacoromanica.ro
88
s'a facut otrava. Toate se ispravesc, numai rdzboiul, nu".

Gazeta scrie, imperioasa : Viitorul nostru e sigur, mergem la izbandd clesdvaritd, belugul e cu noi". Scrisoarea
ingana, dureros : Ma uit cu jale la norii
ce pornesc spre voi, lasand soarele s
ne arda holdele. Ce vom manca la

iarna?" Venica i. neschimbata poveste.
Minciuna oficiala a tiparului indbue, cu
pumn de fer, strigatul de grije i de du-
rere al filelor razlete.

.
Ma intorc, trecdnd cu bagare de seama
peste mortii cari astupd cararea. lad
i cel de adineauri. L-am lasat imbracat

i. incaltat, acum picioarele i s'au desgolit. La cdtiva pai, unul din tunarii
notri imi iese inainte, rdzand. Ma uit cu
mirare la pantalonii nol, de culoare surd,
captuiti cu piele la genunchi, la bocan-
cii grei i ferecati cari mi se par in acelai timp noi i cunoscuti. Am inteles,
1-a despoiat pe mort. Ceeace mi s'ar fi

prut o impietate, a-fost pentru el dreptul firesc al razboiului. Si la urma urmei,
de ce nu? Badea Ghita are i el dreptate.
Badea Ghit nu e, ca mine, un nou-venit
pe cdmpul de luptd: a vazut mortii nowww.dacoromanica.ro
CONTRA-ATACUL
89
tri semnati prin valle Ardealului, a

vdzut drumurile retragerii presdrate cu
trupuri romaneti. Ce-i pas lui de
Neamtul sta, un hoit ca toate hoiturile
de Neamt pariv! Bine i-a
fcut. Pdmnt a vrut, pamnt a gsit.

S se invete minte,
de lifte, s
mai umble cu chimicale i mitaluri frd
lege. Ce-a Cautat in tara noastr? far

Badea Ghit, injurnd satisfa.cut printre dinti, i-a insuit hainele cele noud,
in locul zdrentelor sale din refacere.
Da! Badea Ghit are dreptate : este invingdtor .i teafar, cellalt e invins i mort.
S nu ne incurcam in pa'injeniul subtire
al simtirilor gingae de acas. In lupta

suflarea energiei brutale isimple,
a vointii mhrginite dar limpezi va birui intotdeauna.
De pe Inltimile recucerite, ne aruncam privirile inapoi, spre valea in care
ieri ne impingea urgia, din care astzi
ne-a rsdrit biruinta. In lumina nepstoare a verii, intreaga vale a Trotuului
se desfdoard inaintea noastr, cum se
va fi ardtat ieri, ca o vedenie de izbanda
i de pradd, ochilor lacomi ale vrjma-
ilor. Ca un bra.0 sclipitor de argint,

www.dacoromanica.ro
90
FILE RUPTE DIN CARTEA RIZBOIULUI
raul erpuiete spre departrile in cari

muntii se pierd In dealuri albastrii: tara
Moldovii intreagd, ca un covor bogat, ni
se intinde la picioare.
Sub noi, Targul Ocnei pare o jucdrie,
casele mdrunte, stranse grdmadd intre
rau i saline, lsand ici-colo s rdsard
vre-un turn de bisericd. In deprtare,
pete nedesluite arat Targul Trotuului

0i Onetii, de-asupra cdrora se invarte
in zare un aeroplan. Toate aceste le-au

privit acum cateva ceasuri, cu poftd de
cucerire, nvlitorii. Maine trebuiau sd
porneascd urmdrirea prin strdzile One-tilor, iar cel mai tarziu peste cloud sdpOmani, la un an dela intrarea noastr
In rdzboi, erau s calce biruitori peste
Iaii robiti. Inca un ir de dealuri
0i
eram mdturati din cel din urmd colt al

pamantului nostru, visurile noastre cele
mai scumpe risipindu-se in fumul rapnelelor. Dacd treceau ieri de perdeaua
de schije a barajului, dacd un singur

regiment rdzbea pand in apa TrotutuInteadevdr, sunt clipe cari atarnd
deosebit de greu in cumpdna nestatornicd a vremii.
Pe drumul ce urea spre noi, dela Paraul Boghii, e micare i viatd. In lung
alai, femei i copii ne card sus proiectile
www.dacoromanica.ro
CONTRA :ATACUL
91
focoase lucitoare, intorcndu-se la

vale cu tuburile trase i inegrite. Urland, obuzul nemtesc se repede peste
i.
creast, i crapd de ciudd, rscolind pamantul. Fete le se scoald, rdzand de zphceala mdtuii speriate. Cateva gloante
rtdcite mai bazdie prin aer, dar nimic
nu oprete buna-vointa skencelor. Nici
nu-i dau seama cd indeplinesc vre-un
lucru deosebit, vre-o fapta vitejeascd.
Cum se duceau seara la fntan, cu do-
nitele pe umeri, tot astfel ne aduc i

acum hrana gurilor flamnde de otel.
E in vitejia lor ceva atat de simplu, de
obinuit, ca i cum ar fi dela sine inteles

ca i femeile sd infrunte primejdiile rdz-
boiului. Si totmi, prin iadul de foc i

fum, rdzand de urletele ameninttoare
ale ghiulelelor, ele torc firul ce ne leaga
tot mai strns de tard. Ca o noud frizd

a Panateneelor, irul lor ridicd, de-asupra slbiciunilor trecdtoare i a ovdie-
lilor omeneti, intruchiparea Patriei ve-
nice, sApat in trupuri i in suflete, in

tArand i in vzduh, mai trainic deck
chiar in stnca sldvit a Acropolei.
In ochii tuturor, ele sunt icoana vie
a Neamului in primejdie, amintindu-ne
in fiecare chi* de mai era nevoie, cd

un popor intreg, dela Vlk lied la opincfi,
www.dacoromanica.ro
92
lupta, pe viata i pe moarte, pentru lege

i moie, pentru vetrele incalcate, pentru
trana sfintita de moatele trecutului.
Nu ne aduc numai plumb i fer, ne inalta

i.
sufletele prin pilda lor intdritoare.
Cad ce semn mai frumos, ce simbol mai
inalt al apardrii hidarjite yoate fi, decat acest sat care se ridica intreg, lup,tand, spre creste i spre slava stramoilor ?
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE
www.dacoromanica.ro
August.
S'a hotfirit: la ceasurile 15 va incepe
pregdtirea atacului pe coasta Can:dei,

care ne st in piept i ne oprete inaintarea. Prin tufiul des, oamenii aeazA
proiectile lngd tunuri, uitandu-se pe fu-
ri, printre crengi, la creasta vrjmae

din fatd. Jos hi vale, prin rapi, pedestrimea ateapt semnalul. Cldura amiezii
se lasd greu peste otile gata de luptd.
De-ddatd, langd noi, o flacdrd roie
se repede din frunzi i o detun'atur
groaznicd ne astupd urechile, cutremurand pmantul. Cu un urlet salbatec,
obuzul strpunge vzduhul, zburndspre
ingltimile dumane. hitdiul tun a tras.

Cu bubuituri asurzitoare., celelalte trei
intr i ele in hora. ,Loviturile, la intervale regulate, ne ciocdnesc auzul, zguduind temeliile dealului. Auzim cum se
www.dacoromanica.ro
96
aruncd obuzele noastre peste coama Can-
dei, spre vile ascunse.

Dar nici rdspunsul nu intarzie mult.
Cu suierturi aprige, cele nemtesti se infig in pdmnt, rdscolind bulgrli si pietrele. Cu zumzet par'cd de albine, schijele roiesc prin aer, lovind glia vrtoasd
cu o ciocnire scurt si uscatd. S'au de-teptat pe Cndea si mitralierele : urechea
prinde, printre bubuituri si tunetul spargerilor, zgomotul lor de tabl scuturat
de vnt. Mai rar, sinistru si inft.mdat,
dusmanul tine tactul. Ca niste muste supdrate, gloantele lui ascutite zboard
printre tufe. Pe varful Cosnei, cu izbituri de cutremur, balaurul de 305 ridicd

in vdzduh un aclevrat vulcan de fum si
de trand. La cativa pasi, tunul nostru
ne sparge urechile de sase oH pe minut.
Suntem in lad, in iadul zgomotului, str-
batut de flacdrile rosii ale tragerii i

infdsurat in praf fumuriu de explozii.
Ca sa nu lipseascd nimic din orchestra

uriase a bdtaliei, din vale se 'idled sunetul ascutit si monoton al goarnelor
cari imping la asalt, pe cnd pe creastd
se joacd focul de artificiu al rachetelor.
In albastrul boltii ceresti, prin vat albicioas de srapnele, cloud aeroplane
vrjmase incruciseazd, ca ulii, peste dea-
www.dacoromanica.ro
IN BATERIE
97
luri. Acum la paraitul putelor i la

trasnetul artileriei, din vale granatele
de mand ii adauga bufniturile surde i

grele. In jurul nostru este o deslantuire
covaritoare a puterilor de dramare i
de moarte. Simti cum te apas, cum te
zdrobete roata oarb a ursitei; eti o
jucarie, o frunz veteda purtat de van-
tul mortii. Ne lipete de pamant ceva

care intrece frica: e mai mult, e o supunere fard margini Atotputerniciei ce
ne strange viata, cu tot trecutul i vii-
torul ei, in clipa de groazd a prapdului

ce se prbuete pe noi. 'Avdcfkl. Nici-
odat n'am simtit mai puternic de ce

spaima sfanta a nscut intai pe zei.
Ma uit ins la oamenii ce ne incon-
joard. Cu micdri mecanice, de automat,

tunarii Incarca, ochesc, trag, incarcd din
nou. Locotenentul, linitit, privete, masoard, socotete, poruncete. Sub-locote-
nentul, mic i tandr, alearga prin baterie, tipand ordinele, incercand s se faca
auzit prin tunetul asurzitor i neintre-
rupt. Un singur gand Ii tine pe toti: nici

o clipa sd nu inceteze micarea. I-a imbatat i i-a scos in acelai timp de sub
cotropirea primejdiei. Numai micarea
poate infrunta urgiile ce ne intrec pute7
www.dacoromanica.ro
98
rile, numai astfel poate birui gandul
zdrobitoarea apasare a primejdiei ce ne

aterne in praful nimicirii.
www.dacoromanica.ro
2 August.
Asaltul de ieri a dat gre. Zddarnicd a fost silinta pedestrimii sd urce

zidul stncos al Candei. Mitraliere ascunse au secerat, i aripile avntului s'au
frnt, ldsdnd doar mortii prin rdpi. Totui ce lesne va fi fost, pe hartd, de-a
se lua dealul ... Cu dor aprig de rdzbunare s'a cdutat loch de unde au pornit
loviturile. Din frunziul uncle se addpostete bateria se zresc pe creasta din
fa-V bordeie pdrsite, sdpate in iarnd
de Rui. Nu vor fi acestea acum vizuinele vrjmaului? Intrebare, pe care tunul numai o poate deslega.
Un ofiter a plecat pe linia de trgdtori,
insotit de un tunar, ca s ne arte la ce
indltime se indoaie printre tufe linia

noastr. Soldatul i-a scos cdmaa i a
atarnat-o ca un steag de varful unei

www.dacoromanica.ro
1 00
crci, ca sd se vadd mai lamurit. Inteadevr, aceastd carpd murdard e un

steag, semnul vitejiei necunoscute, care
va pieri in taina pdurii, fdr nume,

laudd sau rdsplatd.
Acum ochirea s'a ispravit. Fddind,

rapnelul a ieit din bubuitura tunului
i un nor de fum alb se aeazd pe crengi,
ca un fulg de zpadd. Prea sus. Cu glas

domol, locotenentul indreapta socotelile :
atat la unghiul terenului, atat la distantd.
Noud sute! Cu o trosniturd uscat de

fdlci infometate, inchizdtorul a inghitit
proiectilul. Trage! Prin zguduirea bu-
buiturii i aburii cenuii ai fumului, teava
se repede inddrdt, lunecnd pe urmd la

loc, ca un arpe uria, negricios i lucitor. Nici nu e nevoie de binoclu; 111'0-
timea e bund. Obuze franceze! Se inurubeazd in pripd dopurile negre i
albe ale focoaselor. E o dimineat caldd

i 1initit de August. Dintre tufe, de-
abia de pocnete din cnd in and o
pucd. In fatd, pe povarniul prpdstios

care a vdzut moartea atator oarneni, nu
micd nimic. Se vdd deschiderile pdrdsite 1 mute ale bordeielor banuite.
Spintecnd valea de-a curmeziul, intdiul obuz rsare dincolo, ca o pand nea-
gra de fum tremurnd in adierea diwww.dacoromanica.ro
IN BATERIE
101
minetii. Tunul de langa noi ii varsd
focul mereu, ridicand praful In jurul adposturilor. Din ce In ce mai aproape,

pipaincl ca degetul ciclopului orbit, pra-
padul le apas. Aproape indat dupa

ivirea vartejului de fum, ne izbete auzul sunetul de rupere i de sfdramare
al spargerii.
Dupd norul exploziei unui obuz, un
brad inalt de fum crete i se ridica de-
parte in vazduh, peste creast, insotit

de un tunet prelungit de spargeri. BuCali de barne i de scanduri zboard pe
culme, presdrind zarea cu petele lor inttmecoase. Drept in tint. A sarit in aer
vre-un depozit de granate.
0 noud loviturd se indreaptd, care as-
tupd cu praf deschiderea unui borclei

vecin. Inca una: trage! Ce s'a fdcut obuzul? 0 clipa de indoiald. Iata insa
c norul de fum rsare drept pe locul
addpostului, zvarlind In aer ramaite de

lemnrie. Dar bucata mai mare, negricioas, saltata de explozie, ce poate fi?
E un om! I-am vdzut bratele i picioa-
rele zvarlite in saritura mortii.
Bucurie printre tunari. Ochitorul spune
multumit: Aiasta o intrat la ei in cas,
intrebe di sndtati". Rad de plcere,

aceti plugari blajini, c i-au facut praf
&a:4
www.dacoromanica.ro
102
pe oamenii de dincolo. Nu fara drep-
tate, ins. Tot aa vor fi ras ieri cei
sfartecati de obuzele noastre, secerand,

din ascunziul lor de pandari, atacul infanteriei noastre din valea Lupului. Azi
e randul kr. Trebuie s inteleg acest
adevr atat de banal: nici dragoste fara

patimd, nici rdzboi fara urd.
.
www.dacoromanica.ro
3 August.
M'am intors de pe Cona, cu un o-
fiter francez. Am mers pand la drumul

care desparte sectorul infanteriei de acel
al cavaleriei descdlecate. Pe dreapta, pe-
destrimea i-a fcut anturi adnci, in
cari se poate sta h-i picioare. Dincolo de
drum, ins, intr'o nepdsare sfiddtoare,

cdldretii au zgariat numai pamantul, ad'apostindu-se in prea vestitele m6ti
individuale". Cum se vor impotrivi urgiei calibrelor grele, pe care noi am incercat-o?
Ziva cdlduroas, prea cald, a trecut

destul de linitit. Cdldura apasd tot
mai greu, sub cerul care, din alb-glbui,

incepe a se inchide in cenujiu. Linitea
vdilor e tulburatd, arare, de impucdturi
rzlete. Din ce in ce mai mult, apusul

se intunecd. Nori grei, de cerneal, se
www.dacoromanica.ro
104
ingramadesc, zidind in zdri uriae i

negre clddiri. Alungat pan acum de
vijelia de pe pdmnt, furtuna inainteazd
in golul lsat de tunurile mute. Peste

varfurile depdrtate, se joacd licdriri de
fulgere. Cu uruit surd de roti greoaie,
tunetul se apropie. Lumea s'a intunecat,
vntul se ridicd, urland, aternnd tufele in rug smerit inaintea urgiei de

sus. In bubuituri nprsnice de tunuri,
fulgerele alearg5 pe creste. Pichturi de
ploaie, mari i grele, cad ca gloante de
rapnel. Potopul de ploaie inneac vAile
intr'un uvoi nvalnic, prin ceata trAsnetele se prAbuesc, ddrmnd. Acum,

prin bufniturile tunetelor se ridicd deodat, sinistru, tdcdnitul mitralierii. Tu-
nurile de jos, trezite din amortire, ii
amestecd glasul in cntecul adnc al furtunii; granate de mnd ciocanesc valea.

Incetul cu incetul, ins, urgia se poto-
lete i ploaia singur se lasd pe dea-
luri, plangand, cu lacrimi subtiri i reci,

nebunia nimicirii omeneti.
www.dacoromanica.ro
SANGE
1 CERNEALA
www.dacoromanica.ro
9 August.
groapd in povarniul repede al

0
dealului, cu o foaie de cort intins de-
asupra, de bine de rdu, iat addpostul"

comandantului de sector, langd Nicoreti. Din satul vecin s'au adus scaune
i mese, iar intr'o incurcaturd fard capdt
de mosoare i de fire s'au ingramddit
aparatele i telefonitii. Aldturi, in altd
groapd simetrica, fiinteaza biroul", cu
secretarii i copitii sai. Unde sunt statele majoare falnice ale bataliilor de odinioard, cari indreptau, de pe varful
unui deal aezat ca din intamplare in
primul plan, micdrile geometrice ale li-
niilor de bdtaie ? Ce tablou ar putea
zugrdvi privelitea putin esteticd pe care
o infatidm? Jumdtate din addpost Ii
umple comandantul Brigzii, colonelul

Obogeanu, om cu greutate; de-asupra
www.dacoromanica.ro
108
PIM RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULCI
fetei bine-hrgnite, moturile unei capele

soldAteti se ridicd tuguiate i peste ma"-
surd de lungi, ca urechi de iepure. Mai
chipe ar fi poate colonelul Olteanu,

din cavalerie, care st alaturi de el
dar cl'aret fr cal, ingrAmdit cu barbia pe genunchi intr'un colt intunecos,
nici el nu amintete vre-o zugrveala

eroicd. Jur imprejur stain noi, aghiotanti, ofiteri de legkurd, telefoniti, agenti
infanterie, roiori, grdniceri, tu-
nari din patru regimente deosebite, intr'o amesteaturd de picioare, genunchi

i coturi in care e greu s te descurci.
Anturi, la mas, un locotenent face statisticd: Pe ziva de ieri s'au dat in sector aptesprezece atacuri... Pierderi
ofiteri
numele, gradul; elevi
plutonieri
raniti, 18; grade inferioare,
soldati
Domnule, ti-am spus s nu
treci pe elevi la un loc cu ofiterii, pune-i
in coloana de alaturi, odat pentru totdeauna! Allo! Telefonul. Da ... numrul
loviturilor pe ziva de ieri...3507 scrie
omule mai repede, ce dracul! Da, dar
ati uitat numdrul de ordine al comunicarii". Un glas plictisit rAspunde pe fir :
)3
Zi-i 44 i gata".
Un copist se repede, disperat : Unde-i
creioilul albastru, Ii aveam i nu tiu

www.dacoromanica.ro
SANGE EI CERNEALA
109
ce s'a fcut". Al lo! iar telefonul. Domnul General cere situatia mai repede, o
ateapta. nu tie de &rid. Emotie. S'a
gdsit, din fericire, creionul albastru. Dar
uncle se va fi ascuns acum cel ro? Teribil intrebare.
0 uierdtur sdlbatecd intrerupe cercetarea. Un vajdit greoi culcd toat lumea la pamnt
ordonanta imi dispare
sub masd inainte de a-mi fi dat seama
ce se intampl. 0 izbiturd puternicd,

trsnetul exploziei, lumina i cerul au
pierit in fum i praf. Un miros acru
ne curm suflarea; cineva a strigat: E
asfixiant!" Firete, nimeni n'are mascd.
Din fericire, vntul imprdtie ceata intunecoas
nu erau decat gazele spargerii prea apropiate. Ateptdm s cadd
bulgarii i schijele incetul cu incetul
fiecare se aeazd fa loc. In fata ado-
postului s'au schimbat imprejurimile; in

groapa sdpat de obuz, copacul care se
ridica aldturi s'a prbuit de-a lungul,

zmuls din rddcini, ca de suflarea furtunei.
Intdia intrebare : nu-i nimeni lovit ?

Ca prin minune, am scdpat cu totii teferi.
Numai bucdtarul, de afard, se plange

c i-a spart o farfurie. El inO, a ramas
intreg: Dacd are omul zile..." Aparawww.dacoromanica.ro
110
tele, ale caror fire se inoadd la loc, zbdr-
ndie iardi, cglimar, penite, creioane,

hartii rsar din toate pArtile, i socotelile reincep, cu toate chitibuurile i
amnuntele formaliste ale contabilitatii
rzboinice.
www.dacoromanica.ro
11 August.
Dimineata incepe in linite. Cu rdb-
dare metodicd, se lucreazd la hdrti 0
crochiuri pentru luptele de ieri i actiu-
nile de maine. Cu un locotenent dela

artileria cdldreatd ne-am apucat sd jucdm ah i ne cufundam in chibzuieli
de inaltd strategie. lath' muzicuta rdguitd a telefonului care incepe. La aparat! Inamicul se pregdtete de atac, bateriile sd facd baraj spre Poiana lui Boboc. Nti. trece mult i cu zborul repede al
aripelor lor nevAzute obuzele ii des-
pied drumul prin vdzduh. Dumanul rds-
punde la noi in vale, i privim cum se

ridicd stalpii negri de fum printre co-
paci. Un om vine alergand, incheindu-se
in pripd. A fugit de fried sau de ruine?
Bucurie! Iota' mdnearea. Ne repezim

www.dacoromanica.ro
112
la mamaliga cu lapte ca nite cani framanzi. Dar pranzul nu e numai brand,

indestularea foamei thinuitoare, e i o-
dihna. Inseamna o clipd de slabire a
tensiunei nervoase ce ne intinde de trei

saptamani coarda vieii intr'o neincetata
framantare. A manca, a dormi, ce plcere, ce desfatare nebanuita!
Iar in zgomotul necontenit de bubuituri .i de spargeri, in caraitul uricios
a zece telefoane, creioane i penile alearga grabite pe hartie i scriu, scriu,
scriu, fara oprire, fara sfarit.
S'a facut noapte. La flacara tremuranda a lumandrii, cancelaria Ii urmeazd lucrul. Adorm, deteptat la in-
tervale de vre-o explozie prea apropiata
sau de telefonul care nu se mai saturd
de baraj. Din nou, toropeala ma doboard, din nou ma detept i scartaitul

penitelor pe hartie tot n'a incetat. Se
ingramadesc mereu rapoarte, situatii, cereri, propuneri, desenuri, harti ... nu mai
pot sa le numar, casc, atipesc din nou.

Iar prin somnul nesigur care-mi inchide
pleoapele, vad inteun vis bolnavicios
cum uvoaiele de sange ale rzboiului
www.dacoromanica.ro
RANGE
I CERNEALA
113
se revari inteun lac adanc i tulbure

de cerneala, ingropand jertfa i avantul sub greutatea tot mai deash a hartiei inegrite...
www.dacoromanica.ro
QUO VADIS
www.dacoromanica.ro
13 August.
Schimbam de pozitie. Am plecat in

noapte, pe jos, cu telefonitii dupd mine.
Trebuie s ajungem la Boghii, peste Par-
gareti. A plouat, ne call-tam anevoie

drumul prin noroi i intunerec. Am ajuns pe coama unui deal; ce inseamnh
lumina ro0.e care aprinde valea? Nu
pot fi zorii zilei, caci de-abia a inoptat.
Ma ldmurqte sergentul: Arde Targul
Ocnei". Cu licariri de jratec, focul pre-
face noaptea in sange. Oraul pare un

rug uria, a cdrui jertfa lumineaza, cu
strdluciri de arama, dealuri i paduri.
Cu cat ne apropiem, lucrurile se desluesc mai bine; gara pare a fi o singurd
flacara.
Neputand sd-1 cucereasca, 1-au aprins,
sa facd macar atata rdu. Bietul targ.

Ruii Ii tdiasera gradinile i dumbrawww.dacoromanica.ro
118
vile, ii murdarisera strzile, ii pangarisera casutele curate, gospodariile ayezate de orael cuminte i harnic. Acum
Nemtii il prefac in cenue, iar lumina
pojarului se ridica spre cerul negru i
mut ca o chemare de desnadejde.
Ma uit indarat, din cand in cand intunerecul e despicat de dunga albastrie
a rachetelor. Departe, la spatele frontului, lumini tainice se plimbd pe dealuri. Am auzit-o i. in zilele din urma:
am fi intr'o retea de tradare, iscoade
ascunse in haine ruseti ne-ar vinde vrajmaului. Nu numai ne parsesc, ne lash'
sh ne zvarcolim singuri in lupt cu puteri mult mai mari, ci mai adauga tea"clarea i vicleugul la prsire?
Din nou, luminile au pierit i noaptea,
la spate, ii inchide mai strans capacul de umbra i ploaie. Mergem inainte, spre valea inroit de foc.
De cate ori, in copildrie, cand citeam

isprvile naprasnice ale vitejilor din
basme, n'am visat cetati in flacari _peste
cari cdlcau oti imbdtate de biruint i
de prada? Cand vedeam in Letopisete

oraele aprinse de Tdtari, cand imi inchipuiam valurile de foc incingand zidurile palatelor i mandstirelor impresurate, ma lsam ametit de frumusetea
www.dacoromanica.ro
QUO VADIS
119
descrierii. 0 pagind a lui Sienkiewicz,
vazutd mai de curand, imi rasare in

minte. and citeam ca Vinicius alerga
in goana calului spre zarile sangeroase
ale Romei aprinse, aceast inchipuire mi

se prea in acelai timp mareata i. minunata.
Dar iat cd pe pamantul tdrii, pe un

drum romanesc, imi este dat sa-mi caut
drumul la lumina flacarilor aprinse de
vrajma. Privelitea, in loc s ma infioare, sa ma zguduie de groaza i sd

ma copleeasch prin maretia ei salbatech, imi deteaptd in suflet durere i
jale. Maine se va implini anul de cand
vijelia rdzboiului ne-a cuprins, de cand

au rdsdrit, din mormantul veacurilor apuse, vremurile de prapdd i de macel
ale stramoilor. Pada uncle, pand cand?
*tiu mai bine &cat altii cum am intrat in
razboi.i pentru ce luptam, dar din adancimi nebnuite, din ploaia subtire ce se
preface in glod, din intunerecul ce apasa
pe \Tsai, din zarile can l. ard, gramddind
taciune in cuptorul negru al noptii, se
ridica o intrebare dureroas, aceeai, ce
nu mai e literaturd, ci cu adevarat sfaie
in cedsul acesta de restrite, sufletul i
trupul Orli rastignite: Quo vadis, quo

vadis, Domine?
www.dacoromanica.ro
CENUE
www.dacoromanica.ro
17 August.
Am pornit la vale cu rsdritul soarelui, ca sa aducem nite hArti dela Brigada. Raze le roii aprind frunz4ul padurii, strbdtnd i. risipind ceata care
plutete ca un tesut uor i strdveziu

peste apa Trotuului. E rece: se simte
inceputul toamnei, in aer ca i in lumind.
Ce schimbare de trei zile! De cnd am
ieit din iadul Conei i din preajma

Oituzului, uncle s'au mistuit attea batalioane, e par'cd o inviere. Bdtdlia intinsese perdeaua ei de fer inaintea o-
chilor obositi: nu mai puteam vedea cle-
at bulgdri zvarliti in vdzcluh, explozii
prvdlind copacii i ddrmand dealurile.

Imi rdmdsese in urechi vajditul obuzelor
i bazditul schijelor, ce ne urmdreau i
prin somn, intinzand struna nervilor
www.dacoromanica.ro
124
pana ce sunetul cel mai slab nu mai putea fi decat zgomot de lupta.
Aci, in padurile Doftanei, ne invatam
din nou cu linitea, cu odihna. Fericire
adanca de-a dormi, fie i pe aternut
de cetini, dar lard cisme, lard hamul
curelelor i al armelor. Ma izbete, ca

o noutate, frumusetea de toamnd a padurii ; pot privi din nou crengi i frunze,
pot auzi ciripitul pasarilor. Am inviat,

iar odata cu mine i lumea. In valurile
repezi ale Trotuului au pierit nalucirile

pustiului 0 ale mortii.
Am ajuns in sat, la Bogata, ne ateaptd
caii. Pe drumul pietruit, trapul nostru ri-
died un vl straveziu de praf albicios.

Soarele urea spre amiaza, incalzind valea ce se stramteaza intre stanci prdpastioase, ca sa se deschida apoi din
nou, largindu-se, adapostind pe coaste
satele inirate pe dealuri. Ne apropiem
de Targul Ocnei. Trotuul cotete, lasdm
la o parte reteaua alba a podului caii
ferate. Spre stanga, inchisoarea ocnelor

ii Inal zidurile de piatra surd, se zdresc dealurile raioase, fara paduri, ale
salinelor. Spre dreapta, Mdgura ridica
spre cer cetatea ei nebiruit de stanca,
pe zidul cdreia paraclisul ii agata bisericuta varuita, de-asupra cioturilor de
www.dacoromanica.ro
CENU*E
125
copaci, taiati in iarnd de Rui. Trecem

la trap peste un podet i copitele cailor
izbesc pietriul strzii, am intrat in ora.
E pustiu. Nici un glas, nici un sunet,
trapul cailor rsund in gol. 0 clddire

mare alaturi ne arat rnduri de gea-
muri sframate: e sinagoga. Ici-colo un

obuz i-a shpat groapa in stradd, zgriind peretii cu ghiarele schijelor. Oare
n'a mai ramas un om in targul pustiit?
Strada cotete. Drept In fata noastrd,
un colt de zid inegrit de fum se ridicd
spre cer, ca un stalp uria. De-abia aci
incepe partea ddramatd. Case intregi

s'au prbuit, lumina soarelui scoate la
iveal, frd crutare, din dardmaturi, colturi de viata luntricd, ascuns. Aci s'a
prvalit in praf peretele din spre stradd.
Odi le par atarnate in aer, vdzute in

tdieturd, ca la teatru, cu mobilele intregi, unele peste altele. Dincolo, din
toat cldirea, numai coul se mai inalt,
negru i singuratic. Barnele rupte ii

incrucieazd capetele peste movile de
cardmizi i ziddrie sfdrmatd. Un miros

copleitor de lucruri arse mai plutete
i acum, dupa trei zile. Caii calcd rar,

peste lemndrie i ziduri drmate. Aci
era strada cea mare, strada prvaliilor;
ici colo se mai cunosc, pe tabla indoit
www.dacoromanica.ro
126
de foc, urmele literelor inegrite. Dar in

locul targovetilor grabiti, de-abia de se
strecoard langa peretii gauriti vre-o fe-
mee speriata, purtand in spinare eine

tie ce ramait de gospoddrie, sau
vre-un Rus ratacit trece alene, cu mantaua desfacutd atarnand de umeri, mestecandu-i nepasator semintele i taran-
duii obosit cizmele de iuft prin praful

strzii.
De-altfel, aceasta stradd in care pra-
valii i birturi se tineau lant, prin care
trecea drumul zgomotos al negotului, nu
mai e acum decat un lung ir de pereti

inegriti, in care spdrturile vrjmae au
deschis ui i ferestre noua, inalte uneori
cat casele insei. Colturi de linite i
fericire cinstit i sfiicioasa s'au mistuit

intr'o noapte in flacara rdzboiului. Pri-
vim peste ramditele inegrite ale targului mort, spre culmile din zare; in
departare, varful pleuv al Conei rd-
sare peste pdduri, de unde ochitorii du-mani au indreptat tragerea de dramare
a oraului. Prin aerul linitit al diminetii un vajait prea cunoscut strdbate

tacerea, urmat undeva, in ruine, de o
spargere. Nu-i de-ajuns c au ucis cetatea, trebuie sa-i sfaie trupul inegrit
de flacari, sa-i frmante temeliile insei.
www.dacoromanica.ro
CENII$E
127
Ca im blestem al lucrurilor moarte, Ii

supdrd poate i surpdtura peretilor ce
se mai ridich spre vdzdub, strigdt de
rdzyrdtire al pdmantului sprcuit spre
bolta nepdsdtoare i senind a cerului de
sfdrit de yard. Dar zddarnic vor incerca s teargd 'And i urma pustiirii:
va veni i pentru ei ziva rdzbundtoare,

in care, din trufia lor de nvlitori frd
mild, nu le va ramanea cleat ce au lsat din tdrgul ddrmat: praf i cenue.
www.dacoromanica.ro
IN PADURE
www.dacoromanica.ro
21 August.
Lupta s'a intepenit in tranee si

sArme ghimpate. Chiar in valceaua Iii
care ne-am oprit, laugh' Vrnceanu, se
poate urmri prefacerea care va schimba
incierarea repede a btdliei in asediu

lung i incet. Addpostul nostru va fi
intai o groap peste care se intinde o
foaie de cort, addpost neindestuldtor
impotriva ploii. Pe urm straturi de

bdrne incrucisate n.e vor acoperi, ca sa.".
ale
fereasca de gloante i de schije. Nu
va trece mult i se vor aeza peretii

'de scanduri, cu ui i ferestre scoase
din drdmturile oraului. Sub apArarea barnelor, peste cari se vor ingram4di
straturi groase de pmant btut, cor-
tul pribegiei noastre militare va deveni
o cas, in care vom sta, chiriai fdr

termen, pada la implinirea ursitelor
www.dacoromanica.ro
132
FILE RUPTE DIN CAIITEA RAZBOIULUI
noastre pe aceste meleaguri. Incetul cu

incetul, locuinta se va mobila: ziare ilus-
trate, franceze i engleze, aduse dela
Iai, vor impodobi peretii. Langa patul

de scanduri i cetini telefonul ne va sta
la capatai, numai sarmele agdtate de

tavan, de care vom atarna untut zahrul i alte bunatati; i firma de pe
ue, cu desenul potrivit, lamurind c aci
se afl mai mult decat trei obolani",

vor ardta cd nu s'a putut atinge desdvarirea confortului.
Vom avea langd noi alea Reginei Maria,
pentru a aminti vizita Ei, intr'o zi de

ceatd, pAnd in prima linie de tranee,
insotita de generalul Vditoianu, 'And la

pdzitorul nemicat, cu puca atintit la
antul nemtesc, de care nu-I despart decat cativa pai. Astfel, modestele noastre adaposturi vor intra In istorie.
Inspectie in sector, prin pdure. Ne
strecurdm prin rapi i valcele, pe poteci

inguste in spatele traneelor. Am ajuns
la Rui. Chipuri strdine ne inconjoard.
Aci un uria, ca ochii albatri i parul
aproape albicios, colo un pitic cu
ochii lungi, trai spre tample, cu obrajii
ieii i pielea cafenie
figura clasicawww.dacoromanica.ro
IN PADURE
133
a omenirii din centrul Asiei sau din extremul Rasdrit. Ii strigam in glumd :
Kitaiski? Wade i Ii arata dintii ascutiti, de slbatec.
Sunt Inca bine imbrdcati: bluzele intregi, comode, curele noud, cizme inalte
mldioase. Au coifuri ca ale noastre,
dar in locul.pajurei imparateti, pe care
a zmuls-o viforul Revolutiei, o mand
stangace le-a zugrdvit pe frimte un cap

de mort i cloud fluere incrucipte.
Vecinii notri fac parte dintr'un batalion al mortii, unitate aleasa din multimile zapacite de marea prefacere, pentru a se jertfi, ca pilda, la nastuplenie,
in asaltul apropiat impotriva liniilor du-mane. Ne uitdm la ei cu luare aminte,
nu fard indoiala. In acest detaament

de sacrificiu, nu mai e nici o unitate,
nici o urm a spiritului comun de luptd

i de abnegatiune care face tria unei
ostiri. Artileria i-a mai pdstrat, ca pretutindeni, cadrele: va lupta pand la capat. Dar infanteria, primenit de atatea
ori de focul rdzboiului?
Ca i rassele i limbile deosebite, tot
astfel trebuie sa-i despartd pe aceti luptatori, pe cari o intamplare ciudata i-a
adunat laolalt, ganduri i aspiratiuni
protivnice, amintiri deosebite ale trecu-
www.dacoromanica.ro
134
tului, nazuinte deosebite ale viitorului.

Cat i-a tinut impreuna cheagul puter-
nic al stapanirii imparateti, au mers
in randuri, orbete, la porunca celor de

sus. Acum Imperiul s'a prabwit: stanca
uriae ce acoperea i indbuea in acelai
timp, viata noroadelor supuse a fost data
la o parte. Intocmai dupd cum, rosto-
golindu-se stanca, vietatile mrunte ale

pddurii ii cauta alte adaposturi i rosturi noud In trana descoperit i proaspdta, tot astfel i popoarele uriaei armate ruseti, zmulse de sub aphsarea de
veacuri a impardtiei, ii cauta menirea.
Iata ofiterii: doi baieti tineri, cdrora
urgia egalitara nu le-a zmuls Inca in-
signele cusute pe umeri. Vorbesc o frau-
tuzeasca stricatd, pe care o mai ames-
teed cu vre-un cuvant nemtesc. *i la
ei aceeai oboseala, aceeai nedumerire
a rdzboiului pe care nu-1 mai inteleg.

Noi ne apdram pamantul, saracia, nevoile, chemarea insdi a neamului; ei
stau alaturi de noi, fra sa tie pentru
ce au pornit, pe eine slujesc, pentru ce
sa se mai jertfeasca. Unul din ei, mai
sincer, destdinuiete fard nici o ruine
unui camarad al nostru ce tovaraie il
leag de subordonatul sau: Hier, lui

homme, moi femme. Demain..."
www.dacoromanica.ro
IN PADITRE
135
Iar ca un semn al vremii, ni se arata
la o cotiturd, printre brazi, cu barba

rocat sub cozorocul dpcii mototolite,
gradatul evreu, purttorul de cuvant al

comitetului atotputernic, al sovietului,
care hotarete soarta armatei i calduzete paii Revolutiei.
Suntem lmuriti. Frontul nostru nu
se poate rezema pe experiente politice

i sociale. Ce vor face maim, In ceasul
greu, oameni desbinati pe cari nici o
putere i nici o convingere nu-i vor mai
tinea impreuna, in bataia ucigatoare a

armelor?
La intoarcere, o privelite neateptata

ne intepenete intr'o poiand. De-asupra
noastr incrucipaza in vzduh Un aeroplan. Plutete falnic, zbarnaitor., peste
fumul catorva rapnele ce se risipete
zdarnic. De-odatd, ca doi ulii rasariti
din pddure, cloud aparate germane, cu
crucea de fer, se reped spre el, zburand
din cloud clirectii opuse: rapaitul mitralierelor sfaie cerul albastru. Ce va face
pilotul prieten, pe biplanul sdu greoi, impotriva pasdrilor de prada cari 11 urma-
resc? In incordarea noastra a tuturor,

iata-1 ca se 'idled mai sus, drept spre
www.dacoromanica.ro
136
soarele ale crui raze ne-au izbit. De-odata, printr'o micare indrdzneat, fugarul s'a intors aproape in loc, iar acum,
cu soarele in spate, primete pe cei doi
nvalitori cu focuri repezi i precise.

Lovitura dumanilor a dat gre. Orbiti
de lumind, tedgand in netire, i ei OA

bdtlia pierdutd i nu se incapatineaza
s'o prelungeascd. In cateva clipe, au pie-
nit dupd munti, mai jute decat se iviseed. Iar noi, can aplauddm din vale,
vitejia din vzduh, vedem in aceast intamplare o chemare i un simbol. Once s'ar intampla, soarele nddejdilor noa-
stre nu va ldsa in cele din urmd urgia
dumand sd ne rApund i s'a" ne prabueasca.
www.dacoromanica.ro
TREN SANITAR
www.dacoromanica.ro
29 August.
Dela ambulanta Diviziei I-a, lngh

Mosoare, uncle un cunoscut ziarist, care
i-a adus aminte c mai e i doctor,
mi-a innoit pansamentul, am mers mai

'departe cu o camionet sanitard. Drum
greu, in lumina asfintitului, prin ruinele
Tdrgului Ocnei, cu teama ochitorului
vrdjma de pe Cona, care poate oricnd
sd ne tinteascd, cu gemdtul neintrerupt
al unui greu rdnit, intins pe targd in-
luntrul camionetei i scuturat fdrd mil
de hopurile oselii stricate. In gard, la

Oneti, triajul a sute de rdniti cari se
ingramadesc mereu; un elev plutonier,
cu piciorul sfrdmat, reclamd cu disperare sa fie aezat cu dTierii. Norocul
ma indreapta spre trenul sanitar care
va porni chiar astdseard.
Iatd-md aezat, cu altii mai uor fawww.dacoromanica.ro
140
niti, in vagonul incdpator, cu paturi pre-
gdtite i curate. Infirmiere elegante i

grabite trec lang noi. Trenul pornete
incet: prin Adjudul bombardat de aeroplane, ii va trebui doudzeci i patru
de ore sh ajungd dela Oneti la Bac Au.
Tara s'a micorat, dar drumurile s'au
lungit.
Am regdsit cativa prieteni. Se schimb
impresii i amintiri. Una din ele ma iz-
bete prin tragedia nemrturisit ce o

cuprinde. Iat povestirea, aa cum am
aflat-o i eu, in uruitul rotilor spitalului
nostru rdtdcitor.
Ultimul asalt, la Cireoaia, a lost extrem de greu i de sangeros. Prin desiul nepdtruns al pildurii, pregdtirea artileriei nu s'a putut face indeajtws, iar
cnd infanteria a pornit la ora hotarita,
retelele de sArmd erau intregi i mitralierele dumane neatinse. Pe frontul regimentului din Bacdu, una din ele, cu
deosebire, secera cumplit. In jurul ei

cativa honvezi bine addpostiti i inddrknici opreau in loc inaintarea. Zeci
de oameni, ofiteri din cei mai viteji, au

cazut prada tragerii ucigdtoare a acestei
maini infernale. In sfdrit, un grup mai
norocos, &aid-Liza de un sergent hotarit,
intoarce pozitia; sub loviturile lor, a-
www.dacoromanica.ro
REN SANITAR
141
paratorii se prabuesc peste mitraliera

intepenit. A mai rdmas totui unul: ridied manile spre cer i striga prin larma
care ii inconjoard: Nu dati, fratilor,
ca i eu mi-s Roman". Sergentul insa

nu-i mai stdpanete furia :
Acu ti-ai
adus aminte c eti Roman!" Ii raspunde
cu o injurdtura zdravand. Si granata aruncat cu sete sfaramd in bucati mitraliera i pe apdratorul ei. Dintre toate
tragediile uriaei incdierari, nu este oare
aceasta cea mai sfaietoare?
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
www.dacoromanica.ro
Decembrie 1917.
De cdteva sdptmani, tunurile au a-
mutit. In urma Ruilor, i noi am in-
cheiat armistitiul : perioadd de reculegere i de ateptare a unor ursite necunoscute. Linite era i. in timpul din
urm, in acest sector al frontului, lucrdrile noastre nu prea erau tulburate

de tragerea vrjmaului; i totui, tdcerea totald a acestei pdci provizorii
tulburd ca ceva necunoscut i tainic.
Poti trece acum in amiaza mare, cu ca-
rute incete i scartditoare, pe drumul

care ne leaga de bateriile acoperite de
pe Magura; poti s te plimbi in voie,
alturi de ant, pan in liniile cele mai
inaintate. De-altfel, ca niciodat, s'au in-
tetit de chteva zile vizite i inspectii;

altele i mai insemnate, ni se vestesc.
Curioasd rasturnare de situatii: in vreme

10
www.dacoromanica.ro
146
de armistitiu, cei cari au stat la urma

yin pe front; poate i cei de pe front
vor putea merge pe acas.

Ofiterul de vandtori, vecinul meu de
bordei, ma invita s-1 insotesc la noapte
in prima lithe: se face schimbul de gazete cu inamicul. Dupd ce s'a lasat intunerecul, imbracam mantale i capele soldteti, i ne strecuram pand in traneea
de pe Cirepaia. Un semnal, cdruia altul
Ii rdspunde, la cativa pai. In lumina

nesigurd a ltmei care rdzbate prin co-
drul uscat de iarnd, ne ridicam din ant

prin retelele dese de sarm ghimpatd.
Incerc o senzatie ciudata; iata-ne inteadevar strabatand panic, linititi i siguH, aceti cativa pai, cari au costat
la sfaritul verii viata atator oameni.
La dreapta i la stanga, sarmele ucigatoare se pierd in taina padurii; ici-colo

vre-o razd ratacit de lund lucete printre crengi pe nodurile lor. La dreapta
i la stanga, ele alearga astfel peste Arai
i peste munti, de-alungul raurilor, la
margine de mlatini, in desiu1 codrilor
i prin brazda campiei, dela Balticd la
Dun Are si la Marea Neagr. Hotarul care
desparte omenirea, in Ildsdrit ca i in

Apus, granita ndyMirii care ne despicA
tara in cloud, ldsand de-o parte si de alta,
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
147
copii i parinti, frati i surori, barbati

i sotii, fara veti de ai lor, par'ca n'ar
mai trai pe acelai pamant. Zidul cel
puternic al imparatilor Chinei, cu turnurile sale inalte, cu portile sale grele,
despartit-a vre-odata mai cumplit i mai
temeinic noroade i stdpaniri cleat aceast retea ubreda i erpuitoare de
sarm spionasa?
0 umbra a rdsdrit, ca i noi, la cativa
pai, din antul apropiat. Cu gulerul ri-
dicat pada' la apca apasata pe ochi,

ofiterul austriac se apropie. Strangem
maim care ni se intinde: e un Roman, un
Ardelean. Schimbam, dupa ritul prescris, gazetele: ii dam Romania i Neamul Romemesc i primim... Lumina i Ga-
zette des Ardennes. Cel putin aici, ziarele tiparite sub ocupatie vor rdmane In
arhiva statului major i otrava propagandei lor nu va pdtrunde mai departe.
Schimbam cateva impresii; adversarul
nostru de acelai sange a luptat pand

mai daundzi pe frontul italian. A fost
greu pe Carso, obuzele sframau stand

i rdscoleau pietre, inzecind astfel raza
lor ucigatoare. Ofiterul nostru informator Ii d cateva scrisori pentru cei din
tara, cu veti dela rude i pdrinti; promite cd le va expedia la destinatie. Un
www.dacoromanica.ro
148
FILE RUPTE DIN CARTEA. RAZBOIULUI
schimb de tigari, i ne-am despartit, alungati de frigul noptii care ne patrunde

pand in oase. Am aruncat repede gaze-
tele lor, dar ce va fi in sufletul osta-
ului de dincolo, i cum va fi citind el

cuvantul nostru, chernarea din restrite
a Romaniei libere?
De ziva sfant-ului Nicolae, ziva maiorului nostru, mare petrecere in addpostul
sau. Dei e armistitiu, dei n'a mai calcat pe acas din prima zi a mobilizdrii,
rnaiorul Dascalescu a rdmas pe front.
Cat timp un singur soldat de sub comanda lui nu va fi putut pleca in permisie la ai sal, el nu intelege sd-i paraseasca unitatea. Ca i capitanul unui
vas, pe timp de furtund. De fapt, fa-
milia lui suntem noi. Razboiul, aceast

grozava incercare, spulberd toate fatarniciile i arata firea adevarat a fiecaruia. Dupd atatea deceptii, nu e o mare
bucurie s descoperi ca el nu vddete
numai slabiciuni i ticaloii, dar i virtuti? Rare-ori un simt mai inalt al datoriei i al dreptdtii s'a imperechiat cu
o mai desavarit simplicitate, cu o mai
prieteneasca modestie. Astfel de caractere iti mai redau incredere in armata
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIII
149
*i in omenire. Nu-i de mirare cd in jurul

lui se va strange astdzi tot sectorul.
Caldrim pe oseaua Doftanei, In frigul
diminefd. Ici, colo, Cate un Rus, fard
arme, cu insemnele rupte de pe dpci i

mantale. Ne privesc dumanoi, dar i
temtori. La un cot al oselii, cativa

soldati austriaci s'au intepenit in salu-
tul reglementar. Mirat, unul din noi in-
terpeleazd pe primul Rus care ii iese
in cale: aa v pdziti prizonierii ?"
Niet prizonier, ni se rdspunde cu indignare, na pravizit, na Doftana!" Aa

dar, D-lor au venit in voie, dupd cumparaturi! Starr' bine, in ce privete siguranta frontului.
Iatd, in drum, un grup mai numeros
de soldati rui destrabalati, puhoi fard
reguld, cu mantale desfacute i cdciuli
turtite pe ceafd. Fara voie, gandul se

intoarce la intrarea lor in tars, iarna
trecutd, la irurile lor masive cari zguduiau strdzile Iailor in marul lor Cadentat, la cantecul de inaintare al coloanelor nesfarite cari curgeau pe toate
vaile Moldovei: Russkii-haro0i soldat!,
la privirile dispretuitoare cu cari ofiterii mandri ai tarului mdsurau pe ostaii
notri bdtuti de toate vanturile .i asprimile retragerii. Astazi, au aruncat to-
www.dacoromanica.ro
150
FILE RUPTE DIN CARTEA ILIZBOICLUI
tul la rdspAntii: puti, tunuri, mitraliere,
mdti, grknezi de obuze i. de cartue

netrase. Nu numai armamentul i imbrdcAmintea, nu numai hrana indestu-
ltoare fac tria unei otiri: odat ce
sufletul lipsete, cea mai puternicd armat cu cel mai covaritor material, se
risipete ca o turm lipsit de pdstori.
lath", din desfdurarea insdi a revolu-
tiei, intdia concluzie protivnicd filozofiei

marxiste a materialismului!
.
Acas, de srbdtorile Crciunului. Am
fost poftit la un ceai, cu. lume multd,

doamne, domnipare, ofiteri cu pieptul
plin de decoraSii, din serviciile numeroase ale Marelui Cartier. Oddile
calde, lumin, zgomot, veselie : iat
intr'adevr cd lumea trdiete mai departe, c nu se las oprit de urgiile

rzboiului. 0 domnipard binevoitoare,
zdrindu-md stingher inteun colt, ma in-
treabd din viata frontului. Altele s'au

apropiat, curioase; subiectul e acum "din
cale afard de banal, ce s le mai spun?

Nu tiu ce duh ru ma indeamnd i iat
cd le povestesc ultima ndscocire a istetului meu camarad, prietenul Iancu dela
bateria III-a. Omul practic i-a instalat
un fir special, dela patul lui pana la awww.dacoromanica.ro
ARMISTITIU
151
ddpostul sectiei sale ; cand, aproape in fie-
care noapte, comandamentul il detepta

cu un ordin de tragere, un baraj la o cot
de mult cunoscutd, el transmitea echipei
de noapte porunca, fard a-i mai parasi
culcuul, impdcand astfel confortul cu
indeplinirea obligatiunilor sale i nevoile zilnice ale sectorului.
Vai, eine m'a pus sd desprind prea
de-a dreptul, din realitatea crudd, asemenea impresii pentru asculttoarele

mele! Cea mai mare dintre domnioare
m'a fulgerat cu o privire incarcata i

Auzi, sa
de dispret i de mustrare.
comande tragerea din pat! Pe cand soldatii stau laugh' tunuri! Dacd eu a fi
fost acolo, niciodat n'a fi ingaduit aa
ruine!"
0 privesc, consternat, masor, cu luare

aminte i pdrere de rail, tocurile inalte,
matasa lucitoare a rochiei, mijlocul subtire, surprins de parfumul inddratnic
care ma invaluie. Duduie dragd, daca

ai fi fost inteadevar acolo ... Dar D-ta
te-ai supdrat i la urma urmei nu poti
pricepe. Nu poti intelege cd nu e vorba
de o actiune de aparare sau de atac, ci
de rutina obinuit a vietii de tranee,
de lovituri caH se trageau zilnic, regulat,
aproape la acelai ceas. Ca era vorba

www.dacoromanica.ro
152
de rezistenta i de durai, de ateptare,

in care eroismul zgomotos nu-i mai
avea locul. Dar nu, eu sunt un prost i
un necioplit: de pe peretele din feta,
ma privete un tablou care infatieazd
intr'un avant eroic, arja stralucit a
cavaleriei lui Lassa lle, cu sabii ridicate,

dolmane fluturate in vant, cai infasurati
de spume. Aceasta e imaginea rdzboiu-
lui pentru lumea de aci, nu truda fard

slava a traneelor din pdure. Am intrat in salonul elegant cu cizmele pline
de noroiul din anturile Cireoaiei.N'am
respectat conventiunea, nu mi-am inteles
rostul.
De geaba ma minunam daunazi de
desprtirea pe care o hotarnicete o retea de sarm de-asupra unui ant : iat

alta, de se poate, i mai adancd. Fara
tranee, fard sarma ghimpata, razboiul
ne-a desprtit de cei ramai la vatra,

a sapat intre noi o prapastie pe care
ma intreb dacd anii vor putea s'o umple.

Mi-au cerut poveste i le-am dat fapta.
S. poate nepotrivire mai izbitoare?
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
www.dacoromanica.ro
lanuarie 1918.
De cateva zile mergem intins spre

Miazd-Noapte, pe urmele Ru01or cari
se impratie dupa luptele din tinutul

Falticenilor. Revolutia a ajuns in faza
hotaritoare qi armatele lor se destrama.

In locul lor, vom ocupa coltul de Miazazi al Bucovinei, pe care armistitiul 1-a
gasit inca de partea noastra a frontului.
Ce schimbare complecta de decor, de
cateva zile! Caii istoviti 0 infometati,
dupd atatea saptamani de crengi
frunze uscate, incep sa mai prinda ndejde. Noi in0ne, sco0. din vgaunele
muntilor 0 ale codrilor, trecem nedumeriti prin oraqele din valea Siretului,
privind o lume care continua saii teaiasca rosturile 0 viata de totdeauna,*M.fruntand, cum poate, asprimea vremurilor 0 greutatile razboiului. Multi dinwww.dacoromanica.ro
156
tre noi, cari n'au trecut prin spitale i
n'au mai fost pe acas, au privit cu

mirare aceste lucruri pentru ei de mult
dispdrute : lumina electricd, asfaltul, pr-
alte deck skencele

de pe valea Trotuului.
Acum insd ne-am oprit din nou In
vdliile, femeile
sate, pe drumul care ne duce de-a curmeziul spre Suceava. Suntem la Rddeni.
In timpul popasului, strbatem gospodriile frumoase i bogate ale acestui

vechiu i mare sat moldovenesc, inconjurat de livezi. Casele sunt incilpdtoare,
ograzile cuprinse. In casa unde ne-am
oprit s ne incalzim, peretii sunt plini
de icoane, de tablouri ieftine, de calen-
dare. lath, drept de-asupra mesei, un
calendar mare, cu chipuri zugrvite pentru fiecare lun. Ma uit mai de aproape:
are i insemndri. Este una, in litere
groase i stngace, chiar in dreptul zilei de 15 August 1916. Ce document in-
teresant! S'a deteptat in mine curiozitatea studentului, proaspdt inscris in

registrele Faculttii. Insemnarea unui
satean in ziva declaratiei razboiului! Ce
document nepretuit pentru cunoaterea
psihologiei populare, ce subiect pentru
un seminar de sociologie. SS-1 citim cu.
luare aminte: are valoarea izvorului di-
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
157
rect, nealterat de nici o interpretare, de
nici un comentar. Dar s nu mai prelungesc ateptarea cititorului; iat ce a

scris gospodarul din Raddeni :
15 August 1916. 0 fdtat vaca.
Am trecut prin Buneti, tacuti, fdr

trmbite i muzicd, fdr alai de cuce-
ritori. Coloana lungd erpuiete printre

casele pustiite de nebunia bolevicd, sub
cerul mohorit i ploios, in uruitul surd al
tunurilor .i al chesoanelor, in noroiul
improcat de copitele cailor ji de mersul greoi al pedestrimii. Cu coifuri ruginite, cu mantale terse de ploaie, arse
de foc, cu fetele aspre, aprinse de bdtaia crivtului, soldatii romni inain-
teazd spre oraul de Scaun al vechii Moldove. Iat insd asfintitul rdsdrind o clipd
dintre norii cei grei de ploaie i de lapovita, care lumineazd, ca un semn de bun
sosit, turlele inalte ale bisericilor domneti. Razele .roii s'au oprit in creasta
dealului, pe strdvechile ziduri de pia-
tr ale cetatii lui Stefan Vodd, acele

de cari s'a spart, in alt veac, trufia lui
Albert Craiul. Iar noi, cari pkrundem,
cei dintai, in aceast Suceava" unde fie-
care piatril ne pomenete de rnarirea

www.dacoromanica.ro
158
stramoilor i de slava lor nepieritoare,

noi mergem tacuti i nesiguri; dupd a-
ttea luni de aphrare disperat, nu ne

vine s credem c trecem o .granit, c
am trecut dincolo de stalpii negri i
galbeni, cd suntem stdpani pe pajurele
hrgparete, semnele stdpnirii austriace
rdmase neatinse chiar In timpul lungei
ocupatii ruseti.
Au trecut repede intile zile ; cartiruire, aprovizionare. Trdim in atmosfera de desfacere a puternicei armate
ruseti, care se risipete fr luptd, in
dorinta ei aprigd de pdmnt i de pace.
In gara Itcanilor, tunurile pArsite zac
grmadd, printre movile de puti i de
obuze. Ia cine vrea, ce vrea. Fiecare
din bateriile noastre are acum i o mi-
traliera, cu toate muniile trebuincioase.
Inteo zi, o trupd in haine ruseti strdbate oraul, pstrand, in sunetul asurzitor al unei muzici zgomotoase, o aparent vag6 de incolonare. Aproape la
fiecare ir de soldati fluturd i ate un.
steag: sunt culorile albastre i galbene
ale Ucrainei independente.
Pe strdzi, populatie amestecat i indiferent. La comenduire yin tgranii pletoi din imprejurimi, Moldoveni neaoi,
al cdror grai sfdtos Ii asculti cu bucurie.
www.dacoromanica.ro
SIICEAVA
159
Dar afard, pe Franz Josephs Strasse,
Nemtii, Leii, Rutenii, Evreii ne privesc

cu neincredere i cu dumanie. Am rd-
sarit doar fara veste de peste granita,

in locul trupelor imperiale i craieti
pe cari le ateptau dupa plecarea Ruilor.
De-abia peste cateva zile am patruns

in locuintele Romanilor. Nu le e greu
sa ne lamureasca pentru ce ii ascund
cu atata grije bucuria. Stapanirea noastra e prea nesigura, prea vremelnica:
la fiecare pas ii pandesc vecinii i slugile. 0 pornire imprudenta a inimii .i
vor cadea prada inchisorii i spanzuratorilor imparateti. Si totui, ce adanca, ce
puternicd poate fi credinta unui neam asuprit! Am cunoscut 'Ana atunci numai
din carti sau din spusele altora povestea
Romanilor de sub stdpanirile straine. A-i
vedea in casele lor primitoare, a vorbi cu
ei, fratete, de grijile i de nddejdile
viitorului, e pentru mine o revelatie, uimitoare i dureroas in acelai timp.

Si totui, impotriva realitatii, impotriva semnelor neindoelnice cari ne vesteau zdrobirea unei pad de umilinta i
de asuprire, incepuse s incolteasca in
mintea noastra credinta cal macar acest
colt al Bucovinei ne va ramane. Nebuwww.dacoromanica.ro
160
FILE BUTE DIN CARTEA. RAZBOILTLIII
nie, vis plcut, cel din urm ramas din

prdbuirea attor maH sperante, vedenie ineldtoare, repede risipit.
.
www.dacoromanica.ro
Februarie 1918.
Frmntare i zbucium. Armistitiul
a incetat. Tunurile au tras din nou pe

valea Trotuului. Odihna a fost dulce,
dar scurtd. Toat lumea e alarmatd, bateriile gata de plecare, patrulele briga-
zii pe oselele ce duc spre front. Ce

poate fi dincolo? Unii spun cd in fata
noastra ar fi vre-o cinci sau apte divizii austriace. Ce se va alege de noi?
Am auzit de triunghiul morii, un nou
Rdzboieni, in care vom pieri pand la
urmd pe glia insangerat a Moldovii, sau
de un drum eroic prin nemarginita Rusie, spre tinte indepartate i problematice. Perspectiva aceasta nu incanta pe
nimeni. Cat timp apram pamantul trii, tragem din el izvoare nebdnuite de
energie i de rezistenta. Dar pribegia
prin framantarile revolutiei ruseti, pen11
www.dacoromanica.ro
162
tru a mai trage cateva divizii germane

de pe frontul apusean amenintat, lasand vetrele noastre incalcate de dumani i tara asuprita de ei, ne pare tuturor o jertfa fara rost. i Sarbii, acum
doi ani, erau mai aproape de tara lor. De
ne-ar auzi frumoasele conite cari, Incadrand pe invalizii din spitale, au cerut
daundzi, pe strazile Iwilui, razboiul
pand la capat, pana'n Mesopotamia, pana'n Siberia ... Bunul simt romanesc,
care a vazut ceasul hotaririi O. a inteles
nevoia superioara a sacrificiului pentru
a catiga dreptul la intregire, nu se impacd cu gandul de-a lsa, la masa verde
a pacii, pe altii sa ne culeaga rarri4itele
de pe harta Europei.
Oricum ins, datoria trebuie indepli-
nita i pamantul tdrii va fi aparat cu

dintii, cu mania sfanta a desnadejdii.
Cine spunea cd singura mantuire a invinilor e de-a nu mai spera mantuire?

Stain in drum, langa comandantul clivizionului. Caii sunt pregdtiti, tunurile
inhamate. Cu infrigurare crescandd, a-teptam ordinele care ne vor azvarli in
zdrile mohorite i amenintatoare. Cu zgo-
mot de mitraliera in plina tragere, un
motociclist se opre0e langa noi: tin pile

dela divizie pentru comandantul brigawww.dacoromanica.ro
SUCEAVA
163
care atea0t i el la cativa pai.

Ne repezini cu totii s aflam hotrirea.
Emotie. Colonelul citete, incruntat, coboard filiera ierarhicd: Mare le Cartier
General cu ordinul No. cdtre Corpul de
Armatd, Divizie, Brigadd... Cu un zambet sarcastic pe buze, ne intinde acurn
slova oficial, iar noi citim, uimi#: Avand in vedere cd se apropie perioada
in care oile urrneazd sd fete, binevoiti a
intocmi de indat tablouri cu numdrul
acestor animale ce se and in sectorul

ocupat de trupele de sub comanda
D-voastre i a le inainta Marelui Cartier General pada' la data de ..."
Arrnistitiul s'a prelungit, dar cercul

vrjmaului se strange tot mai aspru
i mai apstor in jurul nostru. Pe noi,
la marginea Bucovinei, ne izbete ordinul brutal de retragere, de evacuare.
Ultimele ceasuri sunt sfaietoare. In casa

in care locuiesc, Romanca vrednicd de a
cgrei primire ne-am bucurat, plange desnddjduit, cu fiicele ei. Mi se strecoard
in !nand scrisorile primite din Ord, pentru ca s nu cadd in manile vrjmailor.
La spital, doctorul Teofil Lupu imi incredinteaza un teanc de bancnote ruwww.dacoromanica.ro
164
FILE RUPTE DIN CARTE& RAZBOIULUI
seti i romaneti i ma roaga sa le
dau, in lard, oricarui aezamant de bine-
facere a crede de cuviint, spre a fo-
losi cauzei comune macar cu atat, acum
cand zidul de despartire al hotarului
nedrept se ridica din nou, cine tie pentru cat timp. Vom cunoate multi prieteni in ceasul izbandei; s nu uitam Irish'
pe acei cari in ziva visurilor sfaramate,
a ndejdilor infrante, i-au aratat, cu

vorba i cu fapta, credinta neitramutata in dreptate i au uitat nenorocirea
lor, atat de mare, pentru a se gandi la
alinarea suferintelor noastre.

0, amaracitmea frd margini a acestei
plecari! Am trecut, muti, incruntati, cufundati intr'o cumplit i zdrobitoare
durere, sub privirile triumfatoare ale
strainilor cari se indeseau acum pe

strzi, ranjind i aratandu-ne cu degetul, optindu-i vestea cea mare, bucuria
intrarii apropiate a cdtanelor imparateti, ale cdror strji s'au 1 ardtat la
marginea oraului. Ne-am dus spre valea

Siretului, spre Burdujeni, pierzandu-ne
in ceata ce se lasa de pe cerul de

plumb in vdluri tot mai groase, fard a se
putea desface in lacrimi de ploaie ...
Morile lui Dumnezeu, zice vechea zicatoare, macind incet, dar sigur. De-ar
www.dacoromanica.ro
SUCEAVA
165
putea grabi mdciniu1 lor, pentru a
zdrobi cu un ceas mai de vreme trufia
nesuferit a invingdtorului vremelnic i

a razbuna, prin biruinta dreptdtii, dure-
rile i necazurile acestei clipe cari au
pus \Taxi suferintelor i nzuintelor de

veacuri! Cnd m'am desprtit de gazdele atat de prietenoase, le-am spus, mai
mult ca o mngdiere in care nici eu
nu mai aveam increfiere, ca peste ase

luni ostaii notri se vor intoarce in Suceava desrobit. Si dacd totui a li
fost, macar de rndul acesta, prooroc

in tara mea?
www.dacoromanica.ro
STEAGURILE
www.dacoromanica.ro
lafi, 26 Mai 1918.
Ziva Ina ltarii Domnului. Va fi de

acum inainte ziva de pomenire a vitejilor cazuti in razboi. De dimineata, in
sunetul muzicei i al gorn4tilor, detaamentele cu steagurile lor ii fac intra-
rea in curtea Mitropoliei. In fruntea alaiului, cei cari i in zile grele au fost
mereu in frunte, cei ale caror drapele
acum ciuruite au fluturat, cele dintal, in
vntul rece al mortii
granicerii i va-
natorii. Iar dupa ei, ceath dupa ceata,

steag dupd steag, pajurele infanteriei.
Unul duph altul, se desprind din randu-
rile garzilor de onoare, i se inira in

fata treptelor intrrii, stegari lnga stegari, vulturi lang vulturi, regimentele
dela Dragoslave i Predeal alaturi de
cele din Dobrogea, cele dela Oituz langd
cele dela Maraeti. Steagul regimenwww.dacoromanica.ro
170
PILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI
tuhii 13 infanterie e purtat de un dorobant batran, veteran al altui rzboi, cu
vechea lui caciula peste care se mai

inaltd, mandra, pana de curcan. Plevna
invie astfel In mijlocul coifurilor noastre
de otel. Iat acum stindardele, grele de

cusaturi aurii, ale cavaleriei, drapelele
numeroase ale artileriei i, in sfarit,
dupd uniformele sure ale armatei de
uscat, albastrul inchis al marinarilor.

Un general, cu glas rasunator, striga
numele regimentelor decorate: 3 i 10
vandtori, 32 Mircea, ai carui ostai s'au
avantat In camdi asupra mitralierelor
vrajmae, 36 infanterie, al carui stegar
a trecut Dull:area innot, ca s nu-i rmn drapelul In ruinele Turtucaiei, i
atatea allele ...Toat povestea rdzboiului e tesutd in matasa mucata de
gloante.
Rand pe rand, insotite de comandantii
cari le-au dus la lupta, steagurile patrund in biserica. i se ingramddesc in

iruri stranse in fata catapetesmei: o
padure deas, cu frunziul ei matasos,
de-asupra careia vulturii .purtatori de
cruce ii desfdoara aripele aurite.
Tince-
tul cu incetul, Mitropolia se umple de

lame; generalii s'au aezat in stanga,
langa strana Reginei; comandantii de arwww.dacoromanica.ro
STEAGURILE
171
armate ii poarta cordoanele roii. 0

singura uniforma straind: e figura ciu-
data a colonelului canadian Boyle, fa"mas, nu mai tie nici el cu ce scop, pe

meleagurile noastre. Mai in fund, spre
dreapta, chipuri de femei cu valuri negre, pdrintii i rudele celor cari vor fi
pomeniti. In fata steagurilor, o masa de
brad cu mari coroane verzi, printre cari
se desluete, in litere negre pe coliva
alba, inscriptia: Eroilor morti pentru Patrie, 1916-18.
Clopotele sund. Sosesc Regele i Regina, intamp5n4i de Mitropolitul Moldovei, cu crucea in mana. Regina ,i. Prin-
cipeseles au imbracat haina alba a suro-
rilor de caritate, 'Regele i Principele

motenitor sunt in tinutd de campanie.
Parastasul incepe. Peste tabloul de a-
poteozh al steagurilor, rasund acum, jalnica, Venica Pomenire. Gandul se intoarce, far voie, la crucile albe din fundul padurilor, la trupuri ciuntite, agatate i p'utrezite in imbrtiarea ucigae
a retelelor de sarma, la toti cei rapui de
bolile viclene, departe de zgomotul luptelor. Regina plange i putini sunt cei
ai caror ochi nu sunt umezi.
In mijlocul tdcerii, un glas puternic
citete acum numele ofiterilor morti in
www.dacoromanica.ro
razboi. 0 armat intreaga se inira in
acest lung pomelnic cu generalii ei, Dragalina, Praporgescu, cu coloneli i ma-
iori, capitani i locotenenti. Au cazut

pentru intregirea neamului, pentru apd-
rarea Orli. Apelul la care nimeni nu

mai rdspuncle s'a ispravit. In cantecul
corului, clopotele rdsung, grave.
Afard, pe strada care poart numele

lui Stefan cel Mare, multimea se indeas sa priveasca defilarea. In fund,
sub chipul turnat in bronz al Voevodului biruitor, trupele se aeaza in coloane. Aldturi de Mitropolit, Regele se
indreapta spre estrada ce i s'a pregatit
in marginea strzii. Iargi rsund trambite i muzici; in capul coloanei, ce inainteaza darz, calarete Principe le Carol,
cu sabia in mana. Dupa el, in fruntea
pdrazii, grupul stralucitor al generalilor,
urmati, pentru intaiai data, de ofiterii
decorati cu Mihai Viteazul". Toate privirile s'au atintit asupra crucilor alba-
stre, cu panglicele de culoarea sangelui

inchegat. Si iata acum steagurile, cate
trei In rand, cu detapmentele i comandantii lor. Toata lumea se descopere.
Gloria unui neam intreg trece in pasul
apsat de defilare al ostailor razboiului.

www.dacoromanica.ro
STEAGURILE
173
Cerul e acoperit de noH de ploaie;

i. in sufletul nostru., nenorocirea .i-a in-
tins negrul zhbranic peste stealucirea zi-
lelor de biruinld i de nklejde. Dar in

urma steagurilor invie ceva din avntul
inceputului. Imi aduc aminte de cuvintele unui capitan sarb, fanit pentru a
treia oard in bdtliile din Dobrogea, pribeag rdmas fard nici o tire dela ai sai,
care-mi spunea in spitalul din Iai, cu

nestrknutat convingere : Din attea
suferinte, trebuie s' ias i zile marl".
Si acum, and trece inaintea noastr,
in falfditul tuturor stindardelor tarii, amintirea attor jertfe i. a-Ca-tor lupte vi-
tejeti, pe caH i dumanii le-au recunoscut, slvindu-le, o spunem cu tot mai

mult incredere, ca o prevestire a unor
intamplari apropiate: nu se poate ca atdta vitejie, i. vitejie dreapt, sa fi fost
in zdar.
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
www.dacoromanica.ro
August 192
...
Zi caldd de yard. De-asupra Targului-Ocnei, pe Mgurd, alai de sarbd-
toare. Biserica schitului e neincaptoare.

Ea nu mai cuprinde pe credincioii, ye-
niti din toate vdile vecine .i chiar din

alte judete ale Moldovei. Un sobor de
preoti in odajdii s'a strans in jurul Episcopului, care a venit anume s sfinteased lacaul de rugaciune, zidit din
nou i impddobit intru slava bisericii
i a slujitorilor ei. Slujba a inceput de
dimineata i tine, ceasuri in ir, dup'd
obiceiul pravoslavnic de tdrnosire. Drumeti, am nimerit aceast zi de sfintire a
bisericii, pentru a improspdta amintirile
ce ne leagd de acest colt de tara i cari
simt Inca pentru noi atdt de vii. Cuprini
de oboseald, oaspetii nepoftiti s'au aezat pe un dmb din curtea schitului, de
12
www.dacoromanica.ro
178
pe care vederea lor cuprinde campul intreg, ce 1-a ingsurat de-attea ori, chtiva
ani In urma, in alte imprejurri poate

mai insemnate, dei mai putin srbatoreti.
Cu aceleai sclipiri de sabie lucitoare,
apa Trotuplui ii taie drumul printre

stanci, spre valea largd ce se pierde
in decorul albastriu al dealurilor inalte

din tinutul Bacdului. Pe toate potecile
muntelui, printre tufele i mladele tinere, ce au apucat s creasca din nou
peste pustiul nimicirilor din rdzboi, iruH lungi de tdrani in camdi albe, de
neveste i fete impodobite urea spre
schit, de unde rsund peste vale cn-
trile cucernice ale preotilor i isonul
diaconilor. Nu era ata.t de uoard urcarea Magurei, In vara anului 17...

Slujba s'a incheiat. Clapotele rdsun
puternic peste vai i pduri, chemnd no-
rodul la predicd. Cuvinte inalte purced

peste multime: i se vorbete de filozofie, de morald, de legile venice ale credintei i de dogmele neschimbate ale bi-
sericii. Suntem oare inainte sau dupd
rdzboi? Lupta grozavd care nimicise oraul i satele invecinate, care a drdmat imparatii i h rscolit popoare, a
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
179
fost numai visul imei inchipuiri bolna-
vicioase?
Acum i predica a luat sfarit. Prea

Sfintitul, inconjurat de arhimandriti i.
stavrofori, s'a aezat la umbra, s po-
poseasca, inainte de masa ce s'a pregatit pentru cuvioii oaspeti. i autorita-
tile judetului cari au venit

indeplineasca datoria la aceasta serbare.
Sfioi, drumetii tineri s'au apropiat de
grupul impunator al oficialitacii. Binevoitor, pastorul eparhiei Ii intreaba cu

ce prilej s'au oprit la sfintirea schitului
Mgurii. 'I se raspiMde ca am venit sa
ne revedem sectoarele de lupta. Pre latul se mird: Aci ati luptat in alegerile
din anul trecut? Nu tiam cd aveti sector
politic in acest.judet". N'avem, mar-
turisim cu evidenta confuzie, aci ne-a

fost doar sectorul de front, din timpul
razboiului".
A, da, razboiul Adevarat,ingana

cu mirare urmaul lui Melhisedec, pe
aci a fost razboiul Timpul, dragii

mei, timpul trece atat de iate ..." Pe
aci, sa traiti, Prea Sfintite, se repede

un comisar sclivisit, cu mustatile intoarse i vacsuite cu grije, incins cu o
sabie uriae. Pe aci s'au coborit Nemtii.
Cat pe ce s patrunda in Targul Ocnei.
www.dacoromanica.ro
180
Era un bombardament teribil. Eu ma

aflam chiar Ia marginea oraului, am
luat atunci toate mdsurile. Eu am evacuat populatia civil, am oprit trupele
s se retraga peste Trotu, pana ce au
venit Vanatorii de Munte... Am lost
de-altfel decorat". hi scoate pieptul inainte ca la parada, pentru ca toad lumea
sa-i poata admira bdrbdtia i credinta".
E totui o mangaiere: amintirea cruntei
incdierari in care atati viteji au pierit,
far nume i fara rasplata, nu s'a stins
cu desavarire. Comisarul din TargulOcnei a fost decorat.
Anii au trecut repede. Iarba a crescut
peste anturile daramate, adaposturile
cari au infruntat urgia obuzelor nu s'au
putut impotrivi surparii mai incete a
timpului. Cand rdscolim amintirea unor
tragice realitti, cuvantul ratacete in

pustiu, ca suflarea vantului de toamna
care adund i imprtie frunzele vetede,

troienindu-le la raspantii. Revarsarea nemiloas a -timpului se intinde peste faptele i nazuintele noastre, aternand
peste ele prefacere i uitare, in straturi

tot mai groase cu zpada fiecarii ierni.
Dar totui, cand ne cufundm in aceste adancimi ale amintirii, cand culegem din nou aceste fire marunte, din
www.dacoromanica.ro
INTOARCERE
181
cari s'a tesut, cu sute i mii de alte fire,

istoria neamului i desvoltarea trii, nu
facem o ratacire zhdarnicd. De sub ninsoarea tot mai deas a vremii, suferintele, luptele, jertfele trecutului, mai a-
propiat 0 mai departat, vor prinde rdddcind In ogorul romanesc, i vor rodi
cndva, in anii sau in veacurile ce vor
sd vie, primvara mai fericit a vremurilor viitoare. Cdci praful casei dup
maturat, ne spune intelepciunea bdtraneasc, des se ridicd 0 in razele soarelui gioacA, insd nici razele soarelui
a nu lovi oprete, nici pa0i celui ce prin
cas umbl contenete".
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
5
Cuvnt inainte
Fapta si poveste
11
8 August 1916
Soarta Serbiei
17
25
33
39
47
55
63
83
95
Defilare
Spre lupt
In transee
Bf Ilia nevAzut
Pe Cosna
Contra - atacul
In Baterie
Sfinge 0 cerneal
Quo Vadis
Cenuse
107
117
123
In Pdure
Tren sanitar
131
Armistitiu
Suceava
Steagurile
Intoarcere
,
,
www.dacoromanica.ro
139
145
155
166
177
EDITURA CULTURA NATIONALA"

BIBLIOTECA POBTATIVA"
Au aparut:
ION BARBU
Toe secund (nerouri) Opera premiata

de Soc. Scriitorilor Romani
ION MINULESCU
Celiti-le noaptea
Lei 80
Lei 90
1. IACOBESCII
Quasi (poesii)
Lei 80
PRINCIPESA M. BIBESCU
Doud portrete (Ferdinand al Romaniei
i Anatole France)
Lei 70
Lei 75
A. A. PHILIPPIDE
Stand fulgeiate
OCTAVIAN GOGA
Precursori
Lei 100
D. I. SUCHIANU
ION MINULESOU
Puncte de vedere
Strafe pentru toald lutnea
B. FUNDOIANU
Privelisti (poeme)
G. IBRAILEANU
Privind via(a
31. RALEA.
Allemouiul Note do drum din Spania)
Lei 80
Lei 80
Lei 75
Lei 60
Lei 80
TEODOR SCORTESCU
Popi (1922)
I. VINEA
Paradisul suspinelor
HENR. YVONNE STAHL
Mulusa Matilda Premiul Femi la 1932
N. D. COM.
T. ARGHEZI
Vinul de via(il lungd eclitia a II-a

Flori de mucigai (versuri)
MARIE VORONC a
1 I:UW(0 i (pocme) Opera premiatd de
CAMIL PETRESOU
Transcendentalia (poetne)
(Poeme)
Soc. Scriitorilor Rontani
Lei 70
Lei 80
Lei 80
Lei 40
Lei
80
Lei 80
(tiraj redue la 100 exemplare numerotate)
Lei 250
PrPESSICIUS
Itinerar sentimental (versuri)
Lei 60
CAMIL BALTAZAR
Intoarcerea poetului la uneltele sale
Lmi
40
(poeme)
Romane. StudH
Au apirut:
LEON DONIOI
Noul seminar
cis a prefata do Adrian Maniu
CAMIL PETRESCU
Ultima noapte de drugoste

Intdia noaple de reizboiu
Lei 100
2 volume
epuizat
editia a II-a
Opera premiata de Soc. Scriitorilor Romani

T. ARGHEZI
EUGEN GOGA
GEORGE M. ZAIIFIRESCU
Poarta Neagrii
Cartea Facerii
www.dacoromanica.ro
Madona cu trandafiri
Opera premi ita de Soc. Scriitorilor Romani
Lei 120
2 volume
Lei 160
Lei 60
Romane. Studii
T. ARGHEZI
Cartea cu juarii cu 64 desene in

negru si 4 planse in culori
Lei 160
G. CALINESCU
C. FANTANERU
C. ANTONIADE
N D. COCEA
IRCEA ELIADE
Interior
Machiavelli vol. I editia a II-a
Fecior de stage(' editia a III-a
V ia(a lui Mihai Emineseueditia a II-a
Lei 100
.
Lei 100
Maitregi editia a III-a
Premiul Soc. Tekirghiol-Eforia 1933
Doctoral Taifun
GALA GALACTION
VICTOR ION POPA
PELTZ
Velerim si V eler Doamne editia a II-a

Calea Veiceire$ti
j.
ANTONIADE
G. CALINESCU
SANDU TELEAJEN
G. I. BRATIANU
2 volume
Lei 120
Lei 100
Opera lui Mihai Eminescu

Drumul dragostei
Lei
File rupte din cartea thzboiului
Sub tipar:
Lei 60
Lei 60
Lei 80
Machiavelli vol. II
Arsenic Dental Soc. Tekirghiol-Eforia 1934 -
:ERGIU DAN
Lei 60
Lei 80
Lei 60
Lei 60
80
Lei 60
Cain am devenit huligan

Romdnii e destepli
Tudor Arglzezi
MIHAIL SEBASTIAN
CAMIL PETRESCU
SERBAN CIOCULESCU
TUDOR VIANU
SERGIU DAN
Ion Barba
Surorile V eniamin
Traduceri
Au aprut:
Cazul ludeatorului Sebastian
FRANZ WERFEL
Lei 60
Traducere din limbo germand de

r C. Baltazar
Les Fleurs du mal
CH. BAUDELAIRE
Lei 60
Traducere din limba francezd de

A. A. Philippide
Editille definitive ale scriitorilor clasici romfini

I. L. CAR kGIALE
Opere editie ingrijitii, de Paul Zarifopol

Premiul Soc. Scriit. Romani pentru ed. critice
Au aprut: Tomul I
N uvele .$i Schile
Tomul II
Tomul III
Sub tipar:
Nuvele si Schile
Lei 750, 400 i 200

Lei 800, 450 i 200
Reminiscen(e si Notife Critice
Lei 600, 350 *i 150
Tomul IV
In preparatie: Tomul V
Au apfirut:
M. EMINESOU
In preparatie:
ION CREANGA
Reminisce* $i Notite Critice

Teatru
Poesiieditie ingrijit6, de C. Botez
Lei 250
Opere editie ingrijita de G. T. Kirileanu
Car (ile noastre se gdsesc de vanzare in principalele Obi-aril
din Card; ele se trimit franco la d o mic iii a In fora (ara.
EDITURA
CULTUR
A NATIONALA"
2, Pasajul Macca, 2
'incur esti (I) Telefon Nr. 307-78.
-t
it
Lei 60.
Li
www.dacoromanica.ro

Despre Razboi PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre Razboi PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GMEORGHE LiVIATIANC

Tip. Cartea de Aur", Smirdan

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE

tdrit se i. le public, ascultdnd de an in'demn prietenesc, e pentru cunoaqterea

apar in altd lumina- in ochii armaqilor, cdci

acestora le lipseqte acest imponderabil

zdresc prin prizma deformatd a unei

conceptii exclusive: ei cautd in amintirile

ori nota de revoltii umanitard ori acea

I V. si Neamul Romiinesc, 31 Mai O. 1 Noembrie 1918.

FILE RUPTE DIN CARTEL RAZBOIULUI

de exaltare militarist& Ei nu mai pot

sea in fiinta aceloraqi oameni, marea

dramd a realitf ii. Ei nu pot infelege cei

sentimentele qi credintele ademci n'au

lar dupd dnii, istoricii ce vor veni

perspectivei vor fi de .o riguroasil exactitate, vor putea deosebi, in proportiuni

nii actuale, fdrei de care eel mai des&

Indriiznesc a nddiljdui cd in aceste

sprezece ani ale voluntarului de atunci,

ceva din atmosfera unor vremuri de

luptii 0 de jertfii, o meirturie sinceret la'

Il crolt, comma une brute, a la

14, Sf. Nicolae, 1919.

Fapth sau poveste? S fie in cartea

nic al zilelor de lupta, numai pagini

'de strict i riguros adevr?

De ce atunci, can,d e vorba s le povestim, alcatuim in atelierele mintii u-

riae i. marete tablouri, lucrate cu cele

FILE RUPTE DIN CARTEA RAZBOIULUI

face poveste, fapta ce a fost se imbrac

care memoria noastr a inregistrat-o?

Prea adesea, dintr'un adevr sfiicios, s'a

al altora, la culmile cele mai inalte pp

fundul albastru al nemarginirilor cereti, cladete cetati uriae pe piscuri

a caror valoare i. ale caror urmari nu

norii aurii cari rasar i trec in zarile

FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI

bine i este adevdrat, ca peste nemernicia surd a faptelor, pe cari le framantd

in umbrd amintirile, povestea sd-i arunce razele ei luminoase de soare i

Era in ziva de 8 August 1916, o sap-

tmand inainte de inceputul razboiului.

in privirea lui trist i intunecat se

intrezarea limpede o mare si dureroas

FILE RUPTE DIN OARTEA RAZBOIULUI

intrebare. Pe sufletul acestui om, care

nedesluita a nenorocirilor viitoare. Tacerea devenise nesuferit; imi adusei a-

minte ca-i dadusem s citeascd, vre-o

nu pentruca un mare Voivod roman

aa cum mi s'a intiparit in minte, aproape neschimbatd:

In partea din urma a lucrarii tale,

ai combatut politica lui Mihai Viteazut

tul national, dup cum nu exista nici in

la Ardeal, ne gandim la dansul, el e,

cest oportunism e bun la timpul sdu,

Peste oscilatiile unei politici oportuniste,

in altul. Nu uita vorba lui Talleyrand:

TAM meu ma intrerupse: Ai con-

damnat pe Mihai Viteazul, pentrca n'a

intors invingatori i ideile lor au triumwww.dacoromanica.ro

FILE RUPTE DIN CARTF4A RAZBOIULUI

fat.. i s nu crezi c micarea lor 'de

Prusia, inainte de fazboaiele dela 66 i