Sunteți pe pagina 1din 307

.

-
-

-


RADU ROSEtTI


POVESTE
VREMEA MOLDOVEI
- A DOUA -
VOLUNUL III

--000--
I
-
EDITURA S. A .




CU P A L O U L




T
CU
ponaTE VITEJUe", Olr. VREI EA D(scALECATULUI MOLDOVEI

XLIV.
In care vedem Ileana are prieteni care
se pentru ca s' o scape.
Acuma ne vom nloarce la cele ce se petre-
ceau in Cetatea in a doua zi
sosirea lui Bale.
Cavalerul Ulrich, :ramas singur n
l ui Bale a cavalerului Albrccht,
servitorii li poronci sit iee pe iSomossy ca
sl11 dud. lin odae, desbrace pue
in pat. Apoi fiindui ca.ld el' capul1i
este cam greu, se scobori n curte unde se
el cei cinci
doi trei Romni din satele
nchinate, erau la locurile Iar. Apoi neglisind
destul aer n curte, se spre o
carc da in spre marea lui mierare, o
CUhiond din cap ]a vederea a-
cestei neorndueli, ,o nchise cu ingrijire,
cheia Ia dnsul intrl n propllIlin-
sl lui Conrad MtiUer, in a
-b-
s .. eri. paza. tu ""ea
noapte, o mustrare din cele mai aspre.
Nu zece pa{i cind, .
aude se opri pe loc ascultnd cu
bagare de sam!, se ele veneau

din dosul unui nuc. Se ntr'acolo; a
vnd s1 nu zgomot cnd ajun.sc
Ling.! copac, la lumina stelelor,
bre. luna ind nu rWrise, noaptea fiind
Ulrich recunoscu pe Hertha, camerista
Mariei, Conrad Miiller care era mbracat
in zale, cu coiful pe cap cu spada la
toare. Erau att de n convorbirea lor
inct nici ,nu nici nu auzul pe cavaler
venind: amndoi cnd glasul
cavalerului ei.
- Frumos de datorie, vachtmaistre,
zise acel ,glas. Iti straja in puterea
poarta ntr'o vreme ca
asta, pentru a face dragoste unei fiinti delierte
ca Hertha, el, haz de
care cuprinsese pe
- Frumos Hertho, mai zise ca-
valerul, dai vechile tale de
iubire mine s1 mele
pentru negre ale lui Conrad.
Hertha, fi ica unui mort n Ce-
tate, se crescuse aici. Ulrich He Lin-
denburg o de cnd era de
,


-7-
a tunoi frumoasei o curte din cele
mai nevinovate dci , fiind un tin!lr cu suflet
curat, nu-i trecea. macar prin minte se
folosascll de tmprejurlri pentru scopuri necin-
:otite. Glasul cu care vorbea acuma fetei era pe
iumatate mustrlhor, pe jumatate Het-
tha., a cu dnsul, dupl o
dune mai dect se cuvenea,
- am iertare, domnule Cavaler, dar mus-
dumitale cele frumoase, fiind prea
sus puse pentru mine, m'am vbut sll-mi
aleg altele, la care s1 pqt atinge cu nlesnire.
- zise cavalerul, ea nu
numai cii. dar ncl
nu poate tdi a avea la
vr'o de Ia
mnile rale. -
Hertha ii intinse ma.nile.
- Ce mfuli 'mici Ulricb,
lundu-Ie n mnile lui netez_!lndu_le, ce dulci
de desmicrdat ,sunt ele, nu sunt mni de sluj-
dar mni 'de nobiUl. Ce p.icat el
au un cusurl
- ce cusur au ele oare, domnule Cavaler ?
Hertha lllilnile.
- Un cusur mare, mea, rltspunse Ul-
rich cu un glas mai serios; se tn tntu
nericul prin livada strnse de
mnile unui tn!lr, a avea inel la
-8-
vr'uo deget. lucru ma i este dra-
gosteal Adesa s'amesteG!l pracul in trebile ei
pentru a le incurca, nenorocind fetele. Apoi
nu numai oamenii au ochi
rcehi, dar zidi urile copacii ceia ce


mai primejdios, 'se intmpUl aibli
Frumos dad v'ar fi v1-
zut altul decit mine dac!ll mni s'ar nt.mpla ..
ca Conrad se cu moartea care ve-
cinic ni n cale?
- Dumnezeu l Hertha spll-

- Da, fereascl. Dumnezeu, _ cavalerul.
din i nimlt ci Conrad va trru ani
.cl.t fi amndoi, dar omul
cuminte trebuie s11. fie la toate.
- Domnule Cavaler, zise Connd, de mult
iubesc pe Her tha de mti,1t o rog
s.[-)ni f ic ...
- astlzi, ntrerupse Hertha, l'am chemat
aici pentru a-i s pune cl. s. nt

at.t
de iubirea lui pentru mine cit d,c a mea pen-
tru dnsul cl. primesc bucuros f iu
- Da, zise Conrad, dar cu ce tocmalH. ?
- Cum, 1ntrebi'i ca'o;alerul mierat, tu ai cap
te la dnd este vorba sH. fii
a acelui pe care zici d-l cu vOla ta,
putea-voiu eu aflu la ct anume
iubirea ta?


,
1
,
,
- 9-

- Si!. spun cavalcrul ui!' intrebl Conrad pe
Hertha.
- Ba nu, zise aceasta, mai bine i spun eu,
bine din. vorbele talc cavalerul nu
ar putea nimica. Domnule cavaler,
ea, am spus lui Conrad cl. voiu:
cununa cu (dnsul ce fata, adusJI.
aici de voevodul Bale, va fi scapat din rnnilo
lui.
Bine, zise cavalerul mierat, dar acesta,
este un lucru care nu stl n lui. Ea este
; sub cheia chiliei se
1n mnile lui Bale. chiar ar izbuti
s'o ar fi cel mai bun mijloc ca
fie Faptul s'ar descoperi
Cavalerul Albrecht rar spnzura numai
dect pe vrful turnului, deasupra cclei

man.
Hertha dldu din umer-i.
- Cavalerul nu rar mai spnzura, zise ea
cu un foarte
- De unde Ulrich.
- Domnule Cavaler, zise Hertha.,
mea mi-a zis in pe cind' o 'desbraca.m,
ar fi pe veci dad vr'unul din
ar avea inddzneala pe
sarmana din ghiarele acelui neom a mai
d este nu numai 'Cava-
lerul nostru ar fi foar te fetidt el s'ar
-10-
una ca asw., dar el mintuitorul a -
celei biete -{iioti ar fi ocrotit de ea. pe
mea cii ea nu este in stare m-
ping;1 pe cineva, oricare ar fi, la pieire mai
ales pa un om de ai
- Nu indoesc de
Ulrich dupli ce ramasc c.1tva gnditor, ea pe "
d-r ca un tnger, mai este cuminte
in vorbe. Dar tarc ml ndoesc de
capul au cel d
vei fi r.1iu.
- Urechile mele sunt foarte bune,
Hertha suparat! de indoiala aratat! de cavaler,
a avut .slI.-mi spue lucru
cel de zece ori.
- Hertha, zise Cavalerul, fapta
propuso.Q lui Conrad este prea grea prea pri-
pentru ca fie numai
dect, numai pc spusa ta. nct
fi prea fericit acea
ar putea s!i fie m.1ntuitl / batjocura care
o Sngele fierbe fii mine cnd ml
gndesc cl se petrece o admene neomenie sub
ochii mei cu, cavaler purtnd pinteni de
aur, jurat s:1. icu pururea apararea celui slab
nevinovat, snt mpiedecat de alt jurnmnt si
ridic tn apararea ei. Ast1l.:zi, cnd mi-
de Bale a pus mna pe
cavalerul Albrocht n'o vrut <:*--1 Iese intre
- H-
Js cu nerabdare M-J tragA
ca 51-i pot vri spada. mea p1ln.'l la mner in
pntece, Dar n'a cutezat
fierul din tcad, Ins!\.,
a zis cuvintele ce ni le,ai spus,
nu poate inclpe.1. indoiaU!. d Cavalerul
Alhrecht ci o tIlCU-
Precum zis, nici un om cuminte
nu se va potrivi spuselor talc. Dar stlip-
M-ta ar spune vorbele ce spui eli le-a zis,
nu cltr.1i mine dar in auzul meu, nu numai el
nu tmpiedeca fuga fetei, dar fnd. aju-
ta-o pe cit mi-er fi cu
- O J ce mul snt, Hertha,
ce va fi st!tpina cnd i voiu spune
vorbele dumitalc, Vei vedea ea ,nu va ntrzia
sl ;zid din gura ei ceiace v'am spus cl.
nu sint o at!i.t de li psi'tl de crieri cum
crezi dwnneta.
- Vom vedea, zise Cavalerul, iar aCUIIla.
mergem ne Dar nu te mai
primbla noaptea,cu Conrad ce nu vei puna
inelul lui la deget, cu se in
Cetate. ,
A doua zi fiind duminid, un preut romn
veni de ca slujascl lirurghia in
sala cea mare a pentru :Maria pentru
Bale, fiind de cavalerii am.ndoi
dt' d.nd in acea zi. Dup1 slvAr-
- 12 -

ci, P!1 rintc.lc Ansclm sluji in c.'\pela 'Cetll.-
liturghia ,pentru cavaleri, pentru
slujitorii unguri cu Bale. Pre-
cum cavalerul Albrecht asculta totdeauna slujba
Maria nu lipsea dela
acea La slujbei
din capelll., iar Maria ambii cavaleri mai ra-
intr'tnsa, vorbind cu Anse1m.
La lor, dinaintea pe Hans
Biedcrmann cu Conrad Milller cu
sau opt Ei se n pentru a
face loc capelanului care treeu inainte spre lo-
lui, dar Maria se op:Ti in unui
tean pentru al 'ntreba lui i este mai
bine. Dupl ce
mai dldu .cteva sfaturi asupra chlpului curn!
trebuia s'o caute, intreM pe HaJlS' are grijj,
ca fata in sti. aibA cele de tre-
Hans eli. poroncile ei sunt
unnate cu .ngrijire, ea rise tare, privind mai
ales spre Hans spre Conrad care
ture:
- Ce fericit.\!. f i s'ar g.l1si un barbat
care s.1 sclpe pe nevi ..
novat,i din mnile nemiloase ale voevodului. Ar
fi o de un om de iniITll
bine meu, departe de a-} pedepsi, i-ar
fi recWlos.cltor ar c.lS.uta prilej s!1-i
lui.
-

-
I

- 1. 5 -

nu trecu
inainte, dar Uhkh, care vene.l dupli d:lnsa
;.tu2se cuvintele, li zise:
- Suntem Cli tOlii oameni de mi-
dum;.taJc sunt tar-
dc.aun:t porom:i pcJHru noi, fii
acea de azi va fi indeplinitIi cu fiirl

}Il !<I.rl re.
din ochi, ii ntinse mna
pc care cavalerul o inchinndu-sc asupra
ci, apoi o spre a se intoarce spre grupul
aildhuit de ce strig-l pc Hans
Bicdcrmann. pc Conrad Mullcr, se duse cu
ei in odaia l ui. cu
nchise mai bine de doul ceasuri. Apoi amndoi
se spre odliile unde
locuiau i n care fusese ac:ilposti\i
slujitorii venili Cli llak. Ii pe tq'\i
cavalerul Ulrich, pentru a
btltori sosirea in Cetate a voevodului, Ji-o po-
roncit sK Uulari s1 dcsfunde, la ca-
pra podului un vas de vin 'pentru a
cinsti pc slujitori, ci vor da de
n pentru ca vie fete ne\'cste in
mare, Vestea fu primitl1 cu bucurie de
tcnii un fu ttimes calare

lan,
Tot atunci incepurll. sosasd cu
pre-arii Ulrgului, cneji, juu din 'Sa.-

tele Invecinatc, care ceruse dic ajun sl fie m-
d feciorului domn'esc inchiulciu-
nile lor.
Bale, de Somossy de amndoi ca-
valerii, li pi'uni in sala cca mare, se ntre
cu fiecare elin ci in parte lui SJ-
mossy care in dreapta lui, mai pintenat.
mai cusut cu f.ir, mai mustecios mai fudul
dect oricnd.
erau iar acei
din cneji din juzi care venise, lrIuma.i oameni
pl1cu\i Bale se ar11.d binevoitor cA
tcl li vorbea cu intreba pe
fiecare, in chip amliruntit, despre familia.
despre menul trebilor lui. far Somossy, la in-
chin1kiunilc lor, de abie cu o ncin-
plecare a capului, cinstinduj pe ici
colea numai cu clIC un cuvint pentru
intreba dadi des-
tul de bine .att cit se
H.cea dI. nu limba
Cnd sosi ceasul pr!inzului, cei mai insarn-
din fur! la iar cei-
se retraser.K pe la. casele lor la gazdele
lor tn cei erau oameni cu lO-
tul stllpnirii, Bale nu se bu-
de nici o de in vremea
prn:zului, temndu-se ca Somossy, sub
nirea al nu scape de cuvinte
- tj --
Dar de dati o! mul-
pofta cu rrdnd1.rile alese de
pe in t1cerc ct mai multe
pahare de de ajungnd
in curnd n starea cc-i era la sUr-
mesei .
Cind se fiind deosebit de fru-
cu totii la poarta pentru
a privi jocurile lumii adunate in urma
rii trimese de cavalerul Ulrich. Petrecerea a-
ceasta era foarte Vuw de vin a-
dus din poronca cavalcrului 5e
cu ochii, slujitorii prin
lor, aratau cl. l i se partea leului. clici
incepeau fie peste de veseli. Ve-
selia lor ncepuse chiar dce de vi:lil
,
Din toate se vedeau fetc
fugind de ei, n mini vr'un 'tulpan
sau vr'o de de la Nem-
dela care, fusese neo-
bicinuit de se incerc.au pre ct li
era cu buna rnduial!
mai sburd1lnicia slujitorilor.
Dupl ce privi dtva la jocuri, Bale se in-
toarse 'in Cetate cu cavalerul Albrecht tu
dar cavalerul Ulrich ramase flclnd
semn lui Conrad Miiller, se retrase la o parte
cu el.
- Dup! ct mi se pare treaba merge bine,
1
-
- 0 -
zise el vinul nu va ajunge,. pune
, .
mai nd un vas.
- Cred, Con rad, aceasta \ a
ajunge, dici cci de abie se mai pc
picioare. Uite, adause ci, unul- a jos
in zadar se ai s.i-l ia-
d-) Cluc pe in intru. In curnd ceI-
vor fi in stare.
- carc din ei va fi de la.
fetei desarJt, dupli ce \'3 inopla?
- Da, rhpunse Conrad, socoteala ce
am Meu!, va "cni rndul cel ui care
cu fata cea de Unga. capra podului. El
estc mai beat dect lui, dar am
dat nadi.ns mai de celor patru ce
au f ic de n pentru ca nu
cumva 51 page voc"'odul de ct sunt de
nu privegheze mai pe urm11 sngur
chipul cum strl1juCsc. Dar nu-i cu
tura in cJ., li va \'cui rndui
lui, il vom putea lesne cu un ulcior dc
in care vom pune pc jumatate horildL
- Cine din \'oi m<:Ige :;!l scoat pe fatl1 din
chilie, tu sau Haos ?
- Cheia 'Care polri, Ja ci este la
Hans, dar am mergem amndoi. El
va intra in chilie :;;i va da fetei hainele b!rba-
pregSti te de TJcrtha. iar eu yoiu sta de
pazl1 Hnba '!o lujilOr. Am mndult la de din
- 17 -
pe Fritz Yinke!mann, el este om de
Dar, mai adause Comad, domnule
Ca\'aler, dup!1 mea ar fi bine s.1 pu-
Ilem petrecerii, clci de
Cnguri ncep a se apuca de glce.avlL Ia pri

se auzeau ti pete de su
Un,
tarii incetase mai cnte se ,,'edea un
ghem mare de oameni, strigind amerintnd,
iar in mijlocul ghemulu. , peste capetele cele-
lalte, se capul lui Haos, Cavalerul cu
Comad, ducnduse numai dect ce
s'mmplasc, pe UII sluji tor lU1gur n-
tins la )Xinl.m, dar cu palo-
in dn.suL un fU1.cli.u
ct un brad, pl in d e s111gC la tinut de
doi pe cnd trei de ai Ce,
tlitii, cu Hans, se puse;:;c intre mai
multi slujitori care n Il'l.nl.
goale, La ,'ederea ca\-'alerului, ei ii loc
drumul fUlcll.uluL
- Ce este? intreb1i Ulrich pe Haos,
- Slujitorul care zace la a vrut
pe o fatit cu deasila i.n pidure cu dnsul
acest fUiclu venind In ajutorul fetei , slu-
jitorul a tras a pc tin1r in
precum se ,'ede, Dar el fiind voinic,
ja tras un pumn zdrad.n ntre ochi l'a
2
,
,
- 18 -

culcat la pfunnt. 'Ceilal ti sluJitori au cu
la l'ar fi fli.cut
n'am fi prins d{!>vcste nu ne-am f i pus mtre ei
- Petrecerea a \tinut destuL att
ai cit acei ai voevodului intre tn
Cetate, zise cavalerul lui Hans.
Apoi intorcndu-se slujitori :
- 10 Cetate; ct a mai 'ramas
din vin vi se va a.duce in intru bea
acolo in tibnll..
Ungurii, cu o rea se S\l -
puscr1l, se pue de pricin1i cu
Ulrich, a cirui glas pa-
roncitor li impunea. lor fu luat 'pe
,de cei doi dus !in Cetate, Va,...J
sul cu vin, pe trei fu impinS
de-a rostogolul :n curte, iar lumea adunatl1.
se spre Ora{'. Ungurii,
znd iVasul ,de vin ti in curte, nu
intftrziern se mngie de ocara pu-
nndu-se din nou pc M.ut. Iar
imprejurul lor, ndemn.ndu-i mereu .d bec, .pe
cnc. ei duceau numai din cine. n cnd ulce-
lle lor la gudL
Hans cu Conrad se intre
la departare de cnd unul
di n .dela poartll veni spue celui
un om din $1-i
numai dect. Haos se duse indat,:i
-19-
cu el la poan:i., UJlde pe un taran ClUloscut
lui care, lu.ndu-l de-oparte, i zise:
- O venit jupneasa Vidra in sat 'la noi,
m'o trimes spun ca vii numai dect
la dnsa, are lucruri.
vajnice. O tras la casa cumetrei mele, Ana.
La auzul acestei tot sn-
gele pieri din obrazul lui Hans, el se gal-
b,lln ca ceara, inima i pe loc, rama.se ctva
fhl 511 vorbi. In an
fire, r.!I.spunse omului:
- Intoarce-te napoi spune jupinesei el
vin numai decit, se Ia
cavalerul U1rich pentru 3-i cere voie s1 'pata1
sasdl Cetatea pe un ceas.
invoire dela cavaler cu cea
mai mare g reutate, numai dupl ce li
pe cinstea lui 'de ci se va intoarce nainte
de aprinsul dupl ce Conrad
asupra lui orice pentru urmlrile
ce ar fi putut
XLV.
In care Hans face pe
Hans se duse pe la 'grajdiu, puse pe cal,
porni 10 fuga mare spre Cnd
ajunse 11- poarta pe ju1:Vta l ui.
atrad de tropotuJ calului, st.nd pc prisp.!. S.lri


- 20-
jos de pe cal tn douli sllrituri, se afH1.
dunsa.
- AhI VidTO, ce surprindere. ce feQcirc..,
zise Hans mndtndu-j mnile cu sl.ruIDi. Dar
oare ce intmplare te aduce aici?
- r.!l.spunse Vidra privindu-l
dulce, iar NcamljUlui, i se plru dl din ochii ei
ies!i :raze aurite care in
fundul inlmii lui, Hlclnd-o s."L resimt! o dU-

- Nu pentru ce am venit? rlL;'\. zise
ea odat:11, lui i 'Se cl. glasul ci sun1\.
mai dulce Idcc:l.t oricnd.
- Nu, el nedumerit.
- Anl' .\'cnit. .. ifiindoo-mi cr.t dor de tine,

ltse ea Incet.
Nebun de bucurie, Ham voi s'o cuprincU{,
s'o' in dar Vidm, dAndlr,-sc.
mpedc m.1.poi, lui.
- A{a te zise ca cu
degetul, drept .... m vorb,it din
inim1l.; vrei nU faci de rs inaintea satului?
- larutm.'t, Vidro, zise bietul Hans, bucu-
ria m'a fncbunit, nu 'ce fac, 'te rog ia.r .....

- Te iert, dspunsc Vidra, da.r s..:>i. nu lTll
mi faci m..\ c.llesc de increderea mea 'fnl
tine, clei alrfeliu ,te las plec tnapoi,
a mai uita la hnt;!.
- -
-
- 21-
Hans pc att pe cei nem-
ct pe cei va privi 1a
dnsa ca la o icoaM Vidra, de tot fmblfinzitli ,
i propuse intre in
- Hans, .zise ea ce se pc o
de clnd nu te-am mai necontenit
am g.ndit la cele ce am vorbit noi astl-prim.li.-
vad dar, inainte de toate, dori sl
nu schimbat gindul.
- Cum slmi schimb gndul? Hans.
Eu snt rn..'\i nebun dupi tine dect bric.1nd,
zi noapte te naintea ochi lor mei
UStlC de do,rul
- Atunci de ce n'ai dat pe la mine de
atta amar de vreme?
- Dar, el, nu dI., fdup1'l ce 'm'am
ntors dela tine . s'o intmplat o nenorocire mare.
Din cincisprezece c ' ai care se
intorceau de peste cu cavalerului
celui au fost veste de Ia-

cel vestit, au ramas
s'au intors numai doi, din care unul
greu R.1nUsesem att de in Ce-
tate inct Jl 'a !fost cu lipsesc, mal{.
ales cii. cel era Conrad Miiller, ajutorul
meu. De abie a trecut luna s'o ntors cava-
l erul care, fiind vestit din ntmpJare, a Uib.l-
vit peste ce a adunat n
locul celor dela intoarcerea. lui, am
-21-
\'1lt cu oA"lneni nom
cnd i-am deprins cu slujba lor. M.\i gndea.m
acuma cer o Invoire pentru a veni la tine.
Dar, adausc el, toate c.1te le spun trebuie
d le printr'un plecat de aici
acum cteva zile, la cu
pentru de acolo. Oare nu s'a ablhut
el pc la tine?
- Da, Vidra, o fost la noi un a-
slmene om, el tns1\. mi-o pl1rut cam 'smintit
n'am putut nimidi din vorbele lui:
Dar le pe aceste: tu zici el nu
schimbat g.ndul?
- ln.:\ fereasdi Dumnezeu, zise Hans cu
aprindere, mai l epada de
- Atunci, zise Vidra, pot zic eu
m'am gndit necontenit la tine clI., cit
mi mi::(am luat de S.1In.l el greu
putea un barbat mai frumos, ma; vi teM,
mai vrednic de iubirea mea: O
inceput fie dor de tine, apoi
mai mult, la mult de tot. N'am mai putut
rabela am venit intins a ici ca s!I. te
spun de acum inainte, nu mK vei mai
pentru tine!
Lui Hans nu-i venea n ure-
chile lui.
- Atunci. zise el, tu fn sfAr,it sl
fii meAI
21 -
- Da, Vidu, OI 'am hoLldt
cl.eplinesc dorin
de astl clod Hans arund bra
prejurul ci, il ing.ldui s 'o s1irute de mai mulle
.
ono
- O draga. mea, comoara mea, el,
ce avem fim apoi,
ce o slrutl din nou, adause:
- Nunta o facem
Iar Vidra, din bra-
lui,
- nu, dar in vei facc
ceiace am d e glnd cer.
- O spune-mi, zise cI, pentru a grKbi sosirea
ceasului care te va d.1. mic cu snt
sl fac
- Chiar cere un lucru foarte
greu! m.ai Vidra.
- Voiu face price lucru ce-mi va sta prin
se va impaca cu datoria mea
0!itea.n, zise Haos.
- Dar, r1ispunse Vidra, ar trebui
alegi intre mine ceiace datoria ta
de
- Atunci, cu hollrrc Hans, pe
lui se zugd.vi o mlUmire,
vedea silit, cu cea mai mare durere, sit te pri-
vesc ca pierdutl1. pentru mine!
Acest hotArit fu


21 -
tru Vidra o surprindet"e ea ramase
n
- Dar, urmli Haos, nu pot crede tu "mi-ai
cere un lucru care nu s'ar impaca cu
lu.I meu de cavaleri. Spune 'ce
dela mine eu voiu
rit ciad 1})Ot .nclcpl;incsc sau nu.
VidTa , !puterea ei asupra
nu era att de pe ct o credea, era
dar pe 'de alt parte, vremea ce o pe-
trecuse printre la Liov, o punea in stare
)puterea se s upunea
Hans i era destMnuindu-i sco- .
purile ei, el 11U numai nu-i dee nici un ajutol'
dar ind. pue toate pentru a z1i-
le-ar face n alt1\. parte.
Dar, recunoscnd atta vreme fata se
ami. inchi5K n Cetate, n 'are d ela cine altul
ajutor pentru a dobn'di scaR3-rea ei, iar
din ceasul in care va d in zidiurile

Hans nu numai nu ar mai avea nici o putere
spre a -i mpiedeca scaparea, dar chiar datoria
lui de nu s'ar mai impotrtivi
rilor ce le-ar face Vidra tn aces t scop, ..
tul l ui fiind Hicut cavaleri ,;i nu
voevod, se spue adev.uuL
- Hans, zise ea, voiam sl1. fac
o se poate ca ea nu se
mpace Cll ceiace datoria ta de

- 25 -
Voevodul Bale o furat pe o faUL
presupun acea este o o ...
a mea. cinc-i Bale, un neom care o
racit attea femei. Vroiam te rog a-
jUli s!l sc."i.p din ghiarele lui pe
,Credeam eli barbatul care ITlL1
adause ea. cu un glas slab, pe
care incep a-I iubi eu, va primi fic tova-
cu mine in acestt;i fapte bune,
astfeliu vrednic de iubirea mea.
Dar cli.. m'am ftl.'j'alat, el cii.
datoria lui de drept este ajute pe tIIji -
care pe o copi..a
nu pe jurat iubire, cnd a-
cea. altereze la scaparea
rocitei mnile l ui Bale.
Hans l ung. La cele cuvinte a
Vidrei tn,eJese q1 ca dorea indeplinirea unei
fapte la care el cra ce era chiar pa-
rondd!. de unul din mai marii de
cavaIcrului Albrecht, a dl.rei erau
sfinte pentru era mcre-
cll acea se indeplinea
cu voia a castelanuluL acuma slvr-
acestei faptc era mijlocul de a
toria l ui cu Vidral Cuprins de bucurie, fu pe
cale s'o destmnuiascl intreaga
urzaUl, dar cele de pe cuvinte ale iubitei
l schimbe gnduL El s'o
26 -
tese tn dt.'3pre cele ce,
se petreceau de la Cetate
meascll. s'o ajute la scaparea fetei, chiar in
acea sar*, dar nUlTl,ai in urma ce
ea ii va da cl nunta lor se va face a doua zi.
- I n asta, zise el, toacll Iwnea um:-
bUl numai cu
care asclUlde sub o de nimicuri ceiace
ceiace are de gnd facl. De
am' fac eu ca doar este
in stare !ti un cap de nv.1irtea.5jC;l

- Vidro, zise el, faptul ce mi1 ceri este pri-
mejdios greu. E ste primejdios clld pot slil
fiu descoperit n lui ; cheia dela
chilia n care este nchisli fata se la Bale;
eu ami cheie caTe urribUi la a cea dar
cav'alerii ca se la ftn'ine !fata
ar lipsi, prcpusurtile ar deadreptul pe
mine. Pot fiu prins asupra faptului. pot
fiu descoperit lui. Cava-
lerul Albrecht este 'drept, dar aspru,
ad s'ar l'am trada,t, clei din
partea mea un asrunene fapt nu s'ar putea nu-
mi dec1i.t tradare, n'ar trece ziua meu
s'ar legana in vnt pe turnul de desupra
celei mari. Este !greu de indepJ.in.it, la
fetei de un slujitor de ai voevodu-
lui numai cu mare nevoe putea izbuti

- 27-
dop1rtez:. Mai 5nt tn primojdie sI fiu 'Zl:I.rit
de slujj,torii care umbll prin curte va trebui
poate s! scot spada pentru ca s1 Dar
pentru tine sint gata indeplinesc
astlri ce va nopta voiu aduce fata
dar numai dacl tu mi juri in schimb
mni chiar vei fi mea.
l\:Ijerarea Vidrei la auzul acestor cuvinte fu
mare; ea nu se deloc ca Hans s[ con-
la cererile ei cu atta mai ales
cele rostite de dAnsul la inceputul con-
vorbirii lor, 1n credin\ii
cu care era hocl1rlt p11streze
ci este la mijloc ceva de care poate
da sanm, dar prea mult la izb.nda ntre-
prinderii sale pentru vremea dl.u-
tnd afle dela Harts pricinile lui
att de In ct privea cererea lui
Hans, ca ca slt se l eg.a: sloi fie chiar al
doua zi, era prea incredintat!!.. n clipa cea
de pe uIllll.\ are fie n stare s[ iscodeascl,l
vr'un mijloc de scapare, pentru a mai sta la
ndoiaU!. se gd.bi
deci
- intr'adev!ir m.ll n'ai
mintit cnd mi-ai spus snt mai
dect orice pe lume. Scap!!.. pe acea
chiar mni voi fi ta.
- Eu nU\ indatoresc s'o scot din Cetate n

- 26-
dupl' ce va inopta, dar dor i
unde va merge ea, cine va ingrij i fie
la casa ci cine, la nevoe, va apara.-o tm.,
potriva oame,nilor ce vor fi
de Bale in ei, zise Hans.
\ - Asta treaba mea, Vidra,
eu jndatoresc ca ce mi vei da..,o pe
s'o J>omesc sub btml. la locul ei.
Cred te ncrezi in mea.
- Da, zise Haos, bucuros clli astfeliu
un mijloc de un drum ce putea fie.
l ung carc il departa de Vidra, am
ncrederea i n tine, precum! tu
te ncrezi n mine. cnd! va
cu acei vrei s.1 li
fata pe malul in plcul de arini dela
moara cea carc se n jaceste impre-
jur imi. 1 ti voiu aduce fata acolo. ;acuma tre-
buie plec ca s:i-mi ieu toate m1surile spre a
jzbuti. Dar tu, o logodnicului ca
lucreze mai cu
Vidra, cu ei, dar pent ru a
nu lasa se cumva rilvna.
lui, i atinse obrazul cu buzele, mai fiind
pe sufere num.l1.roase slirut1l.ri cl.in
parte-i.
Apoi Hans, binecuvntnd norocul
tat care peste dnsul , se pe cal
porni iar la spre Cetatea 'Unde, indatID

-
- 29 --

ce !se duse deaareptul la cavalerul
Ulrich.
_ Domnule Cavaler, i zise el, cred nu
are nlai fie plec eu cu fatat.
_ cine va merge in locul tlu cu dnsa,
?isc cavalerul, clei nu poate fi lasat!
- Am pe o a ei, Hans',
o femee ce-mi este bine pc carel
o de increderea. Ea s'a
tIlSiircinat pe la. casa p[-
Cred ci in toate este
bine <.:a. \:rl!. aici, plecarea mea,
cu fuga fctei, ar putea si:!! dee Joc la
- ar fi m'ai bine ca tu
mi aici, d!,spunsc cavalerul; eu
sem la plecarea ta sau 13 acea a lui Conrad nu-
mai nu cu cine tri.rnlt pe acea
mai ales acuma n' am pu-
tut afla cine este ea unde se afa casa
ci. Dar tu, trebuie le
toate acuma; l e-ai aflat cu dela
ruda ci.
Hans buzele de
aminte cl, numai de dragostea lui pen-
tru Vidra, uitase s'o intrebe macar de num'ele
fetei ii era acuma de lui.
fetei i era acuma <le l ui.
bucuria mea de a vedea c.t!l se lUl

- "'-
mijloc pentru ,. mtreprinderea noa.strx,
am uitat slI. -i mai pun alte dar pe
mea o putem increde acelei f e'-
mei desar!l, cnd ii VOtU duce-o, voiu afb.
att dela dnsa ct dela toate am:1l.run-
tele trebuitoare.
Cavalerul, avnd cea mai incredere
tn Hans, ti
- Eu las pe nlidejdea ta, dar te rog cal
inainte de a da cuiva pe pe
te bine acea clreia i-o tn-
este in stare s'o ocrote";Sd: ce
va aj unge la casa ei. Pentru noi este mult mai
nemeri t ca ea fie acolo de dect
de oamenii clei oricum mpreju-
rarea este destul de ar putea sl
ni lmai -pe urml destule A..,
cuma soarele se apropie de ar fi
bine mergi ca s1 iei cu Conrad cele d e pe
unnl!. pentru a izbnda. In-
ce va incepe straja in vremea
scoate pe din chilie, vei trimete mi se
dee de
Hans se pentru a ajunge la odll i1 e
unde erau sl ujitorii, Pe cei mai dintr'
i cu unii uceau pe
paturile lor de scinduri, in somnul
adnc al pe cu
cica in sau cntnd, dar
- 31 -
Indrtlznind se scoale de si nu cadA. la
cu glasuri intrerupte de iar
hotnoguI, cu vr'o doi sau trei mai tari de cap,
se prin od1ii cu un pas nesigur. Conrad
cu mprejurul lor ademe-
neau necontenit s!t bee, zicnd ar fi
ar mai in vas o de vin.
Sosirea lui Haos fu un prilej pentru a mai
scoate ind vr'o rofe din butoiul ce
fund, spre a bea cu dnsul n sanatatea
lui . Hans el vr'o ulcele, apoi
se retrase intr'un unde ramase in
cu Comad.
Amurgise acuma bine, schimbase att
straja dela ,poarta cea ct de
prin curte dela 2idiul cnd
Hans zis<; hotnogulul.:
- Este (vreme oo.lSChimb dela poarta
nri. se pare ai face bine
schimbi tu pc acel de la chilia fetei.
- Da, zise hotnoguJ, incerc.ndu-se n 2a-.
dar .se "Scoale de pe pe care il
tuia este rndu1 lui Lenghel Aron. Len-
ghel Aron, el, du .. te de rdicl pe Boko
Istvan dela fetei inchise fii cu privighere

- un slujitor gros splitos,
cu mai beat
- $2-

dedt cei c!l. ci doi l nec.on
w
tenit de i
- Nu :mai bea te du hot
w
nogul r:lstit, aJtfeliu ai .putea s'adormi.
- Las!{, :\roane, ti zise un nu mai
be.1., te du la treaba ta, voiu avea
:tduc mai ,de-apoi lin ulcior plin.
Slujitorul, .pe picioare,
spre de. un
c..ulIia Hans ii eatcva cm'nte la. urcch::,
iar in curnd n locul lor,
Ungurul care ;fusese de atunci,.
Dup!l ce trecu un de ceas, Haos cu
Conrad slmn acel ui ce sluji-
torul ui care 'intrase n la llenei, s..li.wi
ducJ. vin mantaua pe
umere, nwnai dect. Ei 11 in cu.
dnd, oprinduwse ldin.aintea polobocului aproape
Peste se auzir1i un
de rochie prin curte Hertha, de
teanul care in urma sJhnnului de
Hans, se Iopriri in f.ata. lor.
,
- Ai .aduS ulciorul? Hans po
- L'am' adus pe jumatate plin cu hotiilcll.
tare pe jumatate cu vin vechiu de
"Zise un ulcior de vr'o trei
- Hertha, Hans, gata. sunt hainele?
- Da, ;zise Hertha, o de
sub mnnl.l, !=red d$.-i vor
. ...
33-
_ \ ilhehn, zise Hans cu ulcio-
rul, tu ,'orba noa:;tdl.. Du-te la Ungur
bec: stiU el ce va d-dea. ca
mort, Cflod 15'0 dus la straj1\. era aproape
gata, nu cred 51 poatli merge plin!i Ia juma ...
tatea ulciorului. Cnd vei vedea d-i in ne-
afarA de douli ori, de 1n-
lung a doua mai scurt. Fritz Vin-
kelmann -.ot te va lasa si treci. Tu, Con1
rad, du-te s!t dai de cavalcrului Ulrich
intoarce-te 1napoi.
a mai se tndrepl1\.
spre Cli ulciorul ascuns sub manta
trecnd pc de la de
o impinse, apoi scobor care du-
ceau la -:hilii erau luminate de o
In ,Xircte.
- Cinc-i? slujitorul.
- Prieten, Ncam\ul
Ti-am un ulcior de vin m.i de
cllv,int, adJ.use el apropiindu-se de Ungur.
SK zise slujitorul , sint pe juma-
tate mort de sete. ce arc vinul din a-
ceast.1i dar pe ct bei mai mult, cu atta,
este mai sete. I
- Ia gustli-mi dintr'acesta, zise Neam\u1,
sco\t.nd ulciorul !de sub manta

EI, pe acel ce l'ai blut ,acUl1l.'l,
este ca un barbat copt pe lngli un cop.il crud.
R Ro,rll/ --Cu \"01. II[ 1
-34-
- l\Enunat, zise Ungurul pocninddin
duplt. ce sorbi lung din ulcior, elia ceva
eu. Dar nu btii tu?
- Cum nu, numai vrea s de ce am
n picioare nu llCi3m pune jos, zise
Vilhelm, mantaua pe pu-
nndu-se pe ea, dupi ce fleu slmn slujito-
rului iee loc lng1i d1nsllL Apoi Nea-m\l\l.
lund ulciorul, se soarbe lung din el,
dar avu inghitl numai clteva
- Stiti, litrig-ii Unt'urul, mai 1a.s.1-mi mie.
lundu-i ulciorul cu minile, in-
cepu sli bec cu
- Uf ce bun, zise el, oprindu-:>e ca sl!. r!1-
Mlfle, dar ce tarc [ Parcl-i foc, duse iar deio-
rui la
-- Mai na zise el pe !nmnnd:
ulciorul lui Vilhe.1m care se elin nou
bea, apoi i-I d!ldu inapoi , zicind :
- Bun, dar cam slab.
- Ce slab, zise Ungurul mprejurul
jucau ,ala chiliilor, cu cu tot ;
vinul este tare, dar tu slab ulciorul
in rrdnile tale.
Numai cu greu i:zbuti apropie de gurl,
dar at unci, lipind buzele de el, nu mai ni-
mica ntr'insul, dar fu doborit de puterea cum-
a amestecului cnd voi sA-l iee dela.
- 35 -
gurl , l'ar fi scapat din dacl nu l'ar fi
apucat Vilhelm.
Ungurul voi Yorheasdi, dar limba nu i
se putu invni in ;i c:izu pe spate n

Vilhclm n privi c.tva n apoi au-
zindu-l d il lul
cu putere.
- Scoall Aroane, zise el de mai multe ori,
scoaUI. cli iaca hotnogul, dar Aron how
elin ce in ce mai tarc.
Atunci Wilhelm sculndu-se, trase mantaua
de sub slujitor care ramase pe
mntuI gol urcnd se duse pW la
de unde zise
- Este gata, apoi in chipul cuvenit
cu Hans.
Trei umbre se apropiindu-se
- Este bine ? Haos.
- Doarme dus, Wilhelm, o mie
de sunndu-i la urechi n'ar fi n stare

- Domnului zise Hans 0-
prindu-se in 'capul Hertho, iaca cheia:
tu vei intra in chilia fetei vei face-o s'm-
bracc dl.pede, 'dar de sarn11, n'avem vreme
de pierdut, prin urmare limba.
Conrad cu VilhelOl vor Un-
gur la cea mai ce ar face-o, i
-
-36-
vor pune un n vor lega de mn.i
de picioaro. Eu aici.
Hcrtha se scobod pe de Con-
rad de Vilhelm in curnd se auzi
chiliei deschizndu-se .l.'>eutru a. ,fi inchi.s.i din.
nou.
Haos plin de uitndu-se la fe-
<::clei mari, care strhluccau ca
luceefri n noaptea adnd. Bale, cu ca-
valerul Albrecht, cu Somossy cu oaspepi lor
petreceau ntr'nsa, ceasul cinei, dar
se tot ca nu ccumva Bale, n urma vr'unui
prepus, s11. pe pentru a se
de chipul cum este prinsa
lui. Zabava Herthei i pli.rea din cale

- Cu d afurisita de (ard s'a
pus la cu eu stau aici ca. pe
jaratcc din pricina lor! Conrad, adause el tare,
plecndu-sc pc sdri, bale in ca sti
mai iute acele
XLVI.
Bietul Hans!

Da,r inainte ca. Conrad si fi putut ajunge la
aceasta se din chilie Hertha,
de un care purta pe cap o
de suman de aba cafe-
n.ie, i.\ari de ciubote.

".
- Sumana, zise Hcrtha lui Con rad, pl1rul
i ajungea sub genunchi am fost si-
11
- Nu mai sta la mai curnd,
zise Conrad, ifoartc de jertfirea
frumosului pJ1r .al llenei.
Hertha urcli sclrile de Ileana
g.1l.sind in capul lor pc Hans, ii zise nem-

- Iaca !fata, apoi adause cltdi
I leana:
- pc acest el este
nat te din cetatc d. te
. .
prietenilor avea deplinl1 ncredere in-
tr'insul. Dumnezeu ajute!
lleana, cu totul de toatc cte se n-
tmplau mprejurul ei, pricepea .numai o
necunoscut.1. lucra' la scaparea ei. a
vorbi, !PC Hertha o strnse pe
. . .
m;una CI. \
- Lasali tlesmierdl1rilc, zise Rans, n'avem
vreme de pierdut cu asemenea fleacuri lun-
d-o pe se cu dnsa pe poartl
1

fetei, zi-
c.ndu-i:
- de mine.
Poarta era ind podul
nerdi cat : st raja era din doi
patru RomAni din satele ascu1t!toare de Ce
tate.
_ M,!!, duc la la o cumetrie,
nu voiu intoarce dect mni la zise
Hans In lipsa mea Conrad Miiller
are privegherea \>este str!1ji, cu bagare de

i Idorirl petrecere iar Hans
pe pod urmat de Ileana incepu
ntr'un chip ncpls!itor. Atunci dela o
din r.ndu1 de sua, auzi glasul cavaleru1;ui
Ulrich, .
- Petrecere bunl Hans, Zl C't:'; el, dar cu

- Mu1\lbnesc, 'domnule Cavaler, att pen-
tru ct pentu sfat, r'!!'spunse
care se dincolo de pod,
gr1bi mersul. 5<:ohorrd. dealul n tl.cere
cnd $n vale, apucar,!!, Ozanci n
in sus, 'ce sosir1 b. o moar,!!,
Trecur! vadul pe o sclndur'!!' laj
g.rl,!!, unde, 4n unui pile de arini ;i de
plopi, era o punte
<:e 'Se aflaT'!!' dincolo de pwue, d;i:n
dosul unui plop bltrn, li Vidra inainte.
Trecu pe Hans, nu-l
in pentru a se asupra Henei care
<:u vr'o pa.;i in urmli. apu-
cnd-p In o std,Q:iC ].1 sn zic.nd:
_ Scumpa mea, iubita Enea !
Dar la urechea fetei :
_ ,este cinstea
vrei s!i. ajungi in casa f11..te
el cl-mi rudl. Spune-mi: dra-

_ zise Ileana, devenit! cu
totul in urma zlp!kelii pricinuite
de atitea fmprejudl.ri.
_ zise Vidra pe
Ion, din pau, 10 chip zgomoros
i !iOpti de
- Cum te
- Ileana, fata.
- te credeam ce
el te din groaznica!
primejdie n care apoi din nou,
incet :
- Cine de unde incepu din nou
s'o drme, urechia la gura fetei ,
care
- Snt fatOl cneazului dela poiana
UngA Smirodava.
Vidra acum tot ce vroia U,sand
pc Ileana tndreptndu-6e spre Hans, care se
oprise fn loc privea la dAnsele, 21se :
- din m'ai ajutat
de pe iubita mea varA Ileaul. Ab't
aici trei cai doi oameni de nldejde; inso-
- 40-
de va putea chiar
maro la faSIl ei, cneazul Batos, dela
Poiana Smirodava.
Apoi Vidra un trlglnat, de-
de sub arinilor, umbrele
lui St01an a lui Anton. Ei se
aducind dup.1 trei cai, dar se la
vr 'o zece pe loc. Stoian purta haina preu-
potcapul, iar Anton era imbracat
pusese, peste o care-i
ascundea cu totul.
- aici am s1 spun
vorbe Pmintelui, zise Vidra,
pe Jleana indreptndu-se spre Stoiar
Anton.
- "mandoi cu fata, li zise
ea cu glas supus cnd ajunse ei, du-
cc.p in dealul Osoiului, n pldure, tn locul tulde
argatul meu, Neculai.
ce voiu veni. intrzie mai mult
de <:easuri sosirea acolo,
cu acasli ;i grij de mine,
voiu eu cum m5l descurc. De ingri-
bine.
- Dar, zise Stoian, n'ar fi mai bine
mie numai unul din noi cu fata. celalalt
vie cu Neculai aici, d1.ci cine Neam-
te va lasa $ pleci .
- nici o de mi.ne, rXspunse Vi-
,
- 11-
dra z5.mbind, cel mult peste ceasuri
,
51 nU ,'oi; treaba mea este sclp
de acest prost, dup[ ce VOlu fi scos "dela el
ceiace "reu s1 aflu. Dar cum ar fi, mai
mult de ceasuri d nu ml Qn
deal acasli.
_ Fie pe voia ta, zise Stoian, dar ie sama
ca nu cumva mearg1i. l ucrurile mai greu
dect
Vidra Iclin umere luqd unul din
cai de cl.plistru, p. duse Jlenei.
- Am zis nu se apro-
pie de noi pentru ca nici tu nici ei d nu
puteti int.mplarea v'ar mai. a-
duce n fat!!., zise clltrK Hans
Vidra, care lucrurile la cale ntr' acest
chip fiindca se tcmea ca nu re-
cunoasd pe Anton,
- Foartc bine ai H.cut, zise Hans, paza
intrece primejdia rea.
- Acuma, zise Vjdra Henei, trebuie sK n-
caleci pleci. sl mergi calare?
- Ileana, dar nu vii cu mine?
adause ea. la gndul se va
singur.!!. cu doi barbati mlhnit!
clI. fr.umoasa femee care i arata at1ta priete-
nie o .
- sl ai "'"11., in rlis-

- <1.;1 -
Vidr-a, .apoi lund-o iar In braie
rutnd-o, 11 la ureche:
_ peste cteva ceasuri voiu fi tine.
Dupli plecarea llenei cu StOlan :;i cu An-
ton, Vidra spre malul grlei,
despri nse mantaua, o ntinse jos, se pe ea
l ui Haos sl iec loc dnsa.
- Ce frumos te-ai purtat cu mine, ce 91ll de
treabll mai Hans, incepu e ... , punnd mn.":.
pe um!1rul nu ce mi-ai
I sAnt cl
cuvintele 'de iubire ce mi le spuneai nu erau
cuvinte
- Nimica- ipe lume nu mi-ar
prea greu pentru a te mui zise Hans
nnd stlpnire pe Vi drei ncepnd
s'o M.rute. Cnd vom fi vei vedea ce
ai fii cumI ai sX in mine
un rob vecinic gata toate vo-
in
- Dar, zise Vidra mna
m'ai apucat att de nct eu, pIinii de
dorul selp pe acea biatli. fatl\ d in ghiarele
lui Bale, n'am m'ai avut vreme sl nU gindesc.
ne vom ...
- Poate cl. acuma te mi-ai flkut
o nu mai ai de' gnd
s'o zise Hans cu
- Ctlm d.esc cnd am venit de <l{a

1
,

- <5-
(le departe nwnai pentru. a le m' am
s.;\ ,le ieu de rbpunse Vidra. Nu.
nu dese am' eli nu-mi
vei da prilej sli mese vr'odatl. Voiu fi ne-
vasta ta, dar nu de curnd cum vrei tu.
_ Mi-ai jurat <-li voiu implini
,-oiu scapa pe ruda ta din mnile voevodului
in te vei mni cu mine. E"u
mi-am pus n joc zilele dac1 cavalerul Al-
brecht ar afla eu am o as1Unene
fapt11
1
nimica nu m'ar scapa de splUurlltoare.
Mi-am cinstea de am calcat ju-
meu numai pentru ca un ceas mai de
graM, sl. fii a mea acuma tu nu vrei sl1 te
mai de I Nu se poate : d nu
voiu ingldui s.1l te de mine cu l1ll
pas ce nu vei fi mea!
- voiu de Ctlv1lnt voiu fi 50-
\ie, zise Vidra, dar peste cteva zile.
- Chiar mni, Hans,
- Hans zise Vidra, silindusc
cu un glas blnd mnia ncepuse
intr'nsa,
spun pricinile pentnt care suntem a
mnlm un lucru la care nu mai dedt
tu.
Haos acu.
- Eu am venit
. .
urmA Vidra, numai alei,

- 44-
pelHru O zi, am adus numati. ce vezi pe mine,
n'am macar schimburi.
- noi n t.rg tot va trebui, zise
Hans; putem mCl'ge de pot a-
lege tot ce va fi maO. frumos in dugheni, am
cu ce pUiti.
- Dar eu nu snt o ca1idl., Vidra,
am zestre pline cu haine cu
albituri. Ce ar zice l umea de mine cnd ar ve-
dea imi cumpen Ar zice
di m'ai cules de pe drumuri, snt
vrei fiu de rsul ntreg? ra-
gaz numai ast.'t ca sl$. duc
vestesc pe Sanda stl.--tni tocaTe
zestrea in sara voiu fi nesmintit.
n dumini'CK putem face 11unta.
om cuminte, Haos, trebuie sti. pricepi cl
nu cer dect un lucru drept, Vidra puse din
nou mna pc
Dar Hans scuturJ1 capul:
- Vezi, Vidro, zise el , nebun mai fi ,eu
dad, fericirea n palml, da dnunul
nfrunta primejdia s'o pierd. Nu vei
ntra in casa m;ea ca o calic&, mni vom
face nunta ei vom
pleca acasf!.. la tine, ca ici de acolo lucru-
rile ne intoarcem la Cetate mpreunll cu
ele. Invoire pot oricnd.
- Dar, r-ise Vidra, crezi tu dr te ieu de
-45-
pentru ca sl m!1 inchid pe tn zidiurile
tu urmeci ca inainte o
rAt de de Nu,
!!lava Domnului, am destullt avere pentru ca
meu fie singur stllpn
ca, ]a locul unde voiu sta eu sl:l nu fie alta mai
mare ded,t mine. vreu fiu
si nu fiu sli tremur necontenit pentru
zilele meu, vreu ca el rlim5.e numai
lnglt mine, nu poatl un cavaler
1n dreapta sau fn stilnga, 'Ziua sau
noaptea, la vreme de var-li sau de dup.
cum jar veni toana.
- Imi dstc dragli slujba Rans
pW acuma nu m1i. g.ndeam so dar
dac..-t este voia, voiu supune VOill
steagul cavalerului. Dar atunci ragazul ce
aveai sl:l-l pui noastre este mai netre-
buincios, dci mni de voiu duce
la cavaler voiu cll snt silit
sluJba. Imi pare d.u, nu-i vorb.lt,
m'am deprins cu dfutsul cu slujba, dar de
acum fnainte, tu fmi singurn Iar
tot mni, dupd nuntl1, vom pleca acas! la tine
acolo vei hot!ir ce vom face unde ne vom
Dar s.11. Oll te ce
nu vei fi a mea.
Vidra nu ci lui Hans
".a fi abdt de mare. Jncre7.Undu-se In puterea ce
,
-46-
o avea asupla lui, inchipu;se cli va fi un
lucru d sdpe de el, dar acuma
fn glasul lui o cu care nu fusese de-
atunci. I ncepea s!l fie foarte in-
grijit!!., se tarc el nu ascuhase sfat!.} ce
; -1 d.\lduse Stoian el, bizuindu-se numai pe
d.nsa, nu primise cI>. el s1 se mai ntoard. pen-
tru a o ajuta sc1ipe de Dar
sprintenl1, ii mai nJl.dejdea d va iz-
buti Insii ca s1 trebuia
mai ntruu sK adoarmlt bl1nuelile st,rnite in
Haos de vorbele ei nainte de toate,
daci nu poate afla dela el ceva despre I\lihu,
clei doar pentru atta venise.
nrefacerea era un lucru potrivni<:: firii Vi-
dr/" cum era de patima ci pentru
Mihll, numai inchipuirea unei din
partea altui barbat intr'insa un des-
gust nemlirgiillt, dar sli-l desmierde ea?
Cu ce pU1.cere ar fi ucis pc n acea
Dar tocmai de dragul lui Mihu trebuia afle
numai dect tot ce se Ia Cetate despre
pre el mai ales, sdpe din cursa n care
clzuse, sub unui indemn
al inimii. Deci luli m.1na lui Hans in mna el
netezind.-o, i zise aftnd:
- cA ai la toate trebuie
supun chiar inainte de fi
Bine, oos!1tori rnni ...
glasu.1 i se opri. Mna el, desmicc-
mna a
duse de un i nel l arg, tn care era nfipt! o
n trei cu virful pe
care I-Ians il puna la degetul cel mic. Vidra
in picioare.
-'- De unde ai acest inel? strigi ea, cu gla-
sul schi mbat cuprins.!i de un tremur.
_ L'am cumparat dela un slujitor domnesc,
ispunsc Hans
- zise ca, inelul pe toate fe-
,ele, ea mai tare pe una
din o fn chip de cruce.
Hans, uimit de de care era cuprins1\.
d. ea cl1. inelul ii
vi ne de Ja o femee este cu
putere mna aui din miinile ei, scoase
inelul tI puse in mna Vidrei, zicind:
- Hans este credincios, nu
vezi cl inelul nu este un inel de femee?
Vidra prea bine inelul, dei ea
l dKruise lui Mihu cu doi ani nainte. Dar fap-
tul inelul era la degetul lui Hans nu putea
dect fusese luat cu sila dela l\1ihu
at unci el poate nu mai era n sau, ceiace
era mai grozav n ochii Vid rei, el il
sau Il lcpadase de voie.
- De unde ai acest inel, mai intreb1\. Vidra.
- ,u
cu un glas care f1cea din ce in ce mai

- L'am cumparar dela un slujitor al voc\'o
du lui, Hans incrnn,at
\,jd rei pro"ine idi.ntr'o de gelozie
m*gulit in fundul inimii, chei vedea in atc<ul!
o de iubire.
- 'de unde l a"ca slujitorul? mai
\'idra.
- Dela un ,aran care se afla. cu fata pc
care am scos-o din inchisoare in urma
talc, Hans.
- Ce Cum cnd? Vidra a
ctirei p1l.rea de buzele . 'cam-
tului.
- Fala era de un taran care o sca.-
pasc din mna Tatarilor crtd a ntlnit-o Dale,
in !'atul dnd Bale o vrul s'o
rute, I,Jranul. o intins la plimnt
pe voevod dintr'o de pumn. Atunci
au slujitorii asupra taranului iar el,
sGO\.1nd un ascuns n Hari
,
s'o aparat
nu nimcne sa. !ie apropie
de el cbnd hotnogu1 i-o trntit la plimnt cu
arca nul. Cnd l-au unul din ei i-o luat
inelul I mi 1'0 \'ndut mic pentru cinci
- Dar taranul ce s'o
- L'au adus la Bacl1u l'au dat pe mna
ca 511-1 pue la moarte, astlbi tn zori
de ziua. Slujitorii spuneau om nalt, frumos
puternic ca dAnsul lnc.l\. n'au d.zut. Nu sa-
mana :\ ci a vointc de soiu.
Acuma Vidm nu se mai indoia dl acel \'oi-
nic era Mihu, do el poate acuma nu mai
Trebuia ca indatl s'ajungK intr'o fugl la Ba-
vad! dad mai fac!i minuni
pentru a-1 scapa de \Ia fj murit,
ca pc groapa lui.
in picioare inainte ca Neamtul
fj putut f ace o ca s'o mpiedece,

luase avnt ul o apucase la fugl , dar piciorul
i se prinse Intr'o buturugi. de salcie
jos. Mna lui HaM fu pe dnsa inainte ca. ea
fi putut apuca se ridice. Se apfu'li C.1 o
fiarK numai o luptli. ce
puse toate puterile, izbuti s'o
pneasd. s'o aduell la locul unde e i stltuse
atWlCi, slcit:i de puteri, dar cu turbarea
10
in purtarea ei era dato-
unui av.ot de gelozie, Hans, ndatli ce
sufletul, jncepu s'o mustre cu bl.n-
pentru ci, jurndu-i din nou cli ea
pe nedrept lui. ,
Vidra tlicc.a
J
puterea i fusese nvinsK, dar
dorul de a fugi pentru a afla o dip!i mai cu-
d.od soarta iubitului. .. ..\Jnnea mal du dect a-
din ioa rea.

-50 -
,
Tr.b.ua cu arieG cbip
lerea ei nu era trebuia chieme
viclenia tn ajutorul sale. Puse tm\na
n sn pentru a duta cutitul, dar, o nenorocj rel
trebuia fi dtzut jos n' lupta cu
Hans, clei mna ei nu putu sit-l afle. Atunci,
din ntmplare, ochii i se asupra lun-
gului junghier atrnat de brul lui Hans, in.
partea EI incetase sti.
tea privind la dnsa. Vidra itbuhni intr'un
plns cu hohote se aruncli jos.
- 0, ce sntl striga ea mereu
printre lacrimi.
Hans se dnsa ncepu din nou
s'o mnge judiminte de
iar Vidra tu incetul pla.nsul to-
cepu slI. i noui cumplite eli
ia spus adevlrul i nelul nu este dela
femee.
Hans, bizuindu-se pe lui n-
Vidra de mult la.
lui, jur! tot ce ea ii ceru,
mnile cu indrll.znind chiar, din cnd
n cnd, nemereascl cu buz.ele plin1'i. Ia o-
brajii iubitei. Ea suferea aceste mai
mult chiar, dup:1l o de vreme, Han's
eli. cu ei cel stng ea i
mijlocul capul Vidrei cade pe umll.rullui. Se
fl)losi de apropiere p.entru a-i acoperi
- 5i -
cu iar cind ea ridic! capul, U
apropie de obrazul lui o lungll. sUu-
Iare, n vinele lui Hans un foc de o
cumplitli.
- O Vidro! zise el capul.
Dar atunci Vidra, cu putere,
lipi buzele ei de buzeie lui aplisnd pe el,
il IS..\ se la c.bnd apoi
pe snul lui.
Hans ramase nimicit. de fericire; vedea cum
raiul i se deschide naintea ochilor. Sarmanul!
ramase n raiu! Vidra, folosindu-se de tulbu-
rarea lui, clI.utasc cu mna glsise
junghicrul.. Cu fulgcrulr,.ti l scoase din
tcaci dndu-se nspre stnga pen-
tru a descopc'ri pieptul i nfipsQ
fierul n la mner, pironindu-i tru-
pul de Un fior trupul lui Hans.
apoi ramasc mort cu sursul pe buze.
Vidra n picioare; era ca varul,
tot trupul ti tremura, privea
cu ochii de Nu pentru ntia
oad ucidea ca, dar at unci ucisese n
$n ochi in ochi.
Acuma avea de fapta ei.
I:':u gndul lui l\-lihu mort, sau n primejdie
de moarte" nu .1lisi in inim'a ci loc pentru d-
.
- Nu ie puteQ. al tfeliu, zise -..
I
- 52.-

,

XLVII. .

Cu o :zi nainte de scaparea Ilenei din Ce-
tate, pe la toad, trei oameni sd.teau
intr'un pIe de pe malul
tului, nu departe de
Unul din ei era vechea
Petrea cu totul ndreptat de
primite n lupta cu Toma Petrea era
voinic sprinten ca totdeauna; ochii ii erau
vioi ageri ca dar lui purta
de grij!.
Unul din lui era un dela
munte, de vr'o patruzeci de ani, cu plete cas-
tanii tunse, mai deschise dect p!i-
ruI.
Ce1tlalt era un putnd s1t dela 25
de ani, i n sus. Purta un dolman CiOIeci de
aba verde, cu negre, cip.bote de iuft
negru cu pinteni la iar; pe cap, o
de psl! cu fundul inalt, impo-
dobit! cu negru cu trei pene de vultur
nfipte sub Era incins cu un bru de piele
cu flori de argint, dela' care a-
trna un lung cu mner de oS"
alb. El jos Petrea care
n un baltag puternic. Taranul stl:l.
,
,
- 53-
lea n [or, razamat pe o
de cinci palme, la de de jos ct
un cap de om! la Jumatate
cu cuie :de 'fier, lungi groase dt de-
gete de barbat.
TU5trei aveau ochii asupra unei mori
ce se afla dincolo de Brnat, aproape in
lor. ca cineva 511 iasl1 din-
tr'nsa.
- fSpui cii. rai intrnd in moar1?
Petrea pe
- Cu ochii mei,
ce o plecat morarul in tirg, o Ruja
o inceput Numai dedt am'
pe din se
duce spre Cnd s'au intlnit, au schim-
,
bat cteva .cuvinte, apoi au intrat a.mndoi in
iar eu affil alergat vl dau de
- Nu pentru ce nu mai zise
cel Morariul trebuie s!l se in-
deacwna numai dect, noaptea vine
,ar putea impreun11.
ncepu
- Ce copil mai tu, zise el. Mi-
hai este deprins cu asll.mene lucruri
nici prin 'gnd nu-i trece se supere.
di dragostea Jui pentru
lui aduce bani casA l'at des-
mierde pe Ruja sub ochii lui . Dar dori


- S<
mai ta putem Cll el :
multe mai avem de in noapte.
- zise atunci iaca
rarul.
cu Beril.! ndreptarll.
rile spre vll.zur, pe celalah
mal al pirlului, venind spre un bar-
bat na1t mbraqa.t n haine ungu-

El trecu cntnd pe dioa:intea locului unde
erau cu lui.
- ca sK li dec de s'ntoarcc,
zmbind.
Cnd ajunse la moarl, morariul 10
care se deschise el
Trecu o jumatate de ceas, noaptea
mai putea stlpni
rea.
- Lua-iar <liracul, zise el printre sunt
in stare noaptea petrecind fm-
prelll'll .

Dar nu bine vorba se vlzu, clei
noaptea era cum se deschidea din
un barbat scurt gros,
tr'o manta care ti acoperea El se
dl.pede spre o punte care se afla la Mi
de ei. se scuti tnda.tK "Zise atunc'i

- La carare I I utel


- JJ -
"-
Se printre rlpede
zgomot, iar c...,d la cararea din


li
- Tu, Ioane, rlimft din partea asta
cu rpumnul n cap, tu, Berilli,
copacul ldin l ui Ion cuprinde gru-
mazul Ungurului cu mnile, C(U
mn Ion voiu pune in gurl.
Necunoscutul se afla acuma pe punte;
peste d.1nsa o pe carare
la vale. Dar n'apucase fadi. zece dnd
primi in cap o care il l 'ar
fj intins Ur indoia1! la pim-nt fn a-
vreme, nu l' ar fi apucat de grumaz
mni strngndu-l ca intr'o min-
ghinea.
- Nu {Strnge prea tare cii. mi1 om'ori, zise
lui vrnd totodatli un
n gura necunoscutului. Io.:me,
mnile la spate, urrn11. el, cot la cot;
Actlma picioarele, strns, strns de
t ot, nu drumul [
Berill1 desprinse m.1.nile era vreme le
necunoscuttl1 la
vult la cu ochii din
""p.
- Oare nu cumyll. mi l'ai ucis? C!-
tngrijit plec.ndu--se asupra Unguru.-
lui
l
spre da sarM dacli mai


- S6-
- 511 n'ai zise l'am strns
numai cit trebuie.
- Acuma, zise ce se
necunoscutul
l
n brate
la el.
- Dar oare, zise n'ar fi mai bine
sli-l ducem Ideadrcptul in beciul unde vrei
tii nchis?
- Nu, deocamdatli l vom
duce acas.1 da dnsul. l'am duce aiure,
la vremea asta., am fi in primejdie ne ntl-
nim pe drum cu lume care se ntoarce din
;Ii Casa lui este aproape
orice o cu ngri-
jire, tinnd-o cu drept cuvnt drept lucru ne-
curat. La noapte nsK l vom r.dica vom
duce n beciul meu,
unde nul va putea nici dracuL
cu Ion pe neCWlOscut ds
la cel l lul de cap, celalalt
de picioare astfeliu, pe
care o luase la vale pe carare.
din plcul de vhndu-se
pe cmp deschis, pasul spre a ajWlge
la alt pIe de copaci carc se vedea la o depar-
tare de cinci-tzeci dc ce
ntr'insul, 191sirM. n unei mici
cllidiri de ]emll. cu pe ju-

- 57 -
matate bordeiu, pe jumatate casl1. Se opril'r-
la sarcina lor pe pllmnr.
!mpinse care s'o g!t-
nchisll tiar, spre mierarea lui. se
deschise ca dela sine el mtr.ll in Dar
nu apucase un pas c1nd <;e a
pucat de grumaz mierarea rpindu-i puter
riIe, fu trntit J.a prunnt, o grea i se
puse pe piept, iar la urechile lui
cuvinte rostite de un glas
care nu le putu
La sgomotul fleut de Petrea dnd jos,
cu Ion in
Neputnd vacUl din pricina ntune-
recului, Ion scoase dl.pede un amnar o bu-
de fitil, cnd fitilul fu apri.nS',
pc Petrea intins la plhnnt iar, pe piep-
tul lui, un oni care--i strngea gruma-
zul cu arrr.lndoul1 manile. Acesta la vederea lui
Ion a lui ramase o
apoi !J.ri n picioe.re se puse n fa lor cu un
in lntloo. Dar se d1pezi la dnsul,
prinse CU dreapta care su-
. cindu-l cu putere, iar cu stnga in.chisll ti
mai multe lovituri la cap.
In vreme, Ion mai scoase din chimir
o o aprinse la fitilul aproape stns, q
puse iute pe o aflat! )jngll dnsul
in ajutorul lui BeriUt pc potriv-
- 56 -
nic !de grunlaJ am1ndoi mpreunl, izbutirl
cu inlesnire 5111 la s,l1A
smu]gK din .
Petrea avusese acuma vreme
revie n fire se ridice n picioare; lunli
de pe masJI , se apropie de locul unde to-
.pe necunoscut {l zi-
cnd,
- Ia s!t vedem peste cine, dracul, am dat ?
Dar, cnd lumina asupra necu-
noscutului, ea .1i un cap mare, acoperit
cu un ca jaratecul, sub care se vedea o
frunte mid ochi inid)
aproape gene, un nas scurt, dar strmbl ...
gros, plin de bube de o cumplit
de mare, cu buze groase vinete, deasupra do-
rara, n Joc de muste erau infipte cteva
fire de polir galbene, groase o bu-
bie obraji
se mierat inapoi, iar lui
scaparli un de uimire.
w _ El este, ntr'un glas,
- Dar, ;ttur.ci Petrea, cine fie oare
celalalt ?
Intr'o necunoscutul era legat de mni
'de picioare, in chip tnct nu mli putea
face ni ci o
- Acuma ,aduce\j pe cel alalt, mai zise el



- -
Cnd am!\ndoi unul
altul, Pctrca cu scapar1t tus-
trei
- Pardos 'de gemene I
cu greu s' ar fi putut vedea
o asamanare mai uimitoare. cap, ace-
bestiale, trup,
scurt, mni nernll.surat de mari,
de lale de groasc.
- Cine tu? intreb.ll. Petrca pe al doilea
necunoscut, pusese n gur1.
Necttnoscutul nu
Petrea il mai ntreb1t a doua dar de
a5tli n zadar. Atunci Ion, din
chimir un zise:
- am eu leac pentru a
limba. ngenunchind puse pe gru-
mazul
- Cine Petrea pentru a treia
1->n Incepu apese pe
Necunost.utul, v.rful fierului li
In carne, zise atunci:
- Antal!
Ion dela grumazul
lui zicndu-i:
- indacll. ce vei desmierd
elin nou cu el.
- frate cu mal. intreb;t'
Petrea.


-60-
- Frate de gemene.
- De clnd aici?
- De astbi .
- Unde ai fost acuma?
In .lara Ungureascl., n Tara
n Rusascl. n Moldova.
- Ce pe acolo?
Pe frate-meu.
- De mult nu-I
- De cincisprezece ani.
- Ce J.c-o asupra. mea
cnd am intrat 1n
- Credeam este frate meu.
- pentruce asupra fratelui cl'.u
cu atta turbare? Petru mierat.
lVoiam sa-l omori
- pentruce?
- De cinci-sprc-ze<:e ani il caut pe=;te tOt
ca sl-I ucid.

- Dar ce f1leut cI.
- cumplit
strns, ,IlU pot vorbi de durere:- apoi
voiu s pune tot. de ce teme, adause
el, trei picioarele pot sl-mi le-
gate.
un s!I.mn Ion, plccndu-sc
desleg.\ Ungurului, apoi lundu-J de
mijloc ti 'Cu spetele de p1rcte.
- Att eu ct frate-meu, povesti ci, sunM


- 61 -
-
tem dela nostru a fost ca1l{ul
la moartea. lui, eu f ratemeu am.
dato
riile veniturile ei. Vr'o z1ce ad am 'n
fiecare din noi pusese de o
parte cte o bUM de bani. Cearta
a inceput dela o pe care am.ndoi voiam
s'o lu1!m de Asamanarea intre noi este
precum uimitoare, mama pen-
tru a care este care Antal, ii legase
lui o cordea la g.t mie una
mai pe urmli., de oarece am,indoi eram de
meseria purtlm haine ne deo-
sebea lumea nun:al prin deosebirea croielii. Sa
roIta, fata de care ne nu ne deo-
sebea dect prin haine mult a stat la g.n
duri cnd s'a pe care
- trebuia mai fie, ntrerupse Be-
de ca vrec se' uite
la ciume att de urite dedate la mese
Tia de
- Tare te

Antal, era fru-
ca ziua, dar sarm, p1m.ntului.
Ii rochiile frumoase, ine
lurile de aur mpodobite cu pietre
scumpe nevoIa. o silea umble.
n dect
ei. Ca s 'o a.mndoi ia m:
adus daruri darurile mele fiind mai fru-
mai multe deca.t acele ale. lui
. m'a ales pe mine. Mare a fost ciuda lui, dar a
ascuns-o s' a Hlcut nu-'i paslL ne-am 10:
godit am ziua in
dormeam odaie. In
zilei n care era 5l1. se
ria, eram amndoi imbracati gata .
la cnd Iojl1., dintr'un dulap
o stecll cu vin de Tokai, de el cu o zi
inainte, m'a poftit s'o n smatatea
mea a Saroltei inainte de a Eu am pri-
mit dar 'deabie al
doilea pahar, cnd m'am cuprins de o
de o m'am
silit s1i ntind pe pat. Bucuria care o
in ochii lui imi bli
nuelile sl vinul era
vit. Am vrut 91t sar de pe pat, 51 chiem
n ajutor, ml duc la un vraciu, s11

asupra dar in za'dar; nu putuiu
nici macar un deget dela m.ni, Ia r el,
mea, se apropie de mine
spuse cu un r-sq de fiad:

- Nu te opinri in zadar: otrava de
mine in vin te pune n 51 faci cea
mai vreme de trei zile,
vezi auzi, trupul du este ca mort in acest
sl d acuma amt sl te mbrac cu
hainele mele am pun pe ale tale: voiu


- 63-
duce la nuncl1. voiu cu Sarolta in
locul tlu. Celor ce se vor miera de lipsa lui
Iojli, le voiu cJt el a bliut noap-
tea acuma este att de beat mct nu se
poate scula .de pe pat. Iar astl noapte
voiu veni cu Sarolta aici, ci ne vom iubi
sub ochii apoi voiu desgropa, att banLi
mei ct pe ai dU de sub de L1ngli
vom pleca spre departate.
cum zisese. I mi lul. hainele cu
ale sale ca eu s1 fi putut face cea mai miel
opunere, apoi pled. la Sunt cincisprezece
ani de atunci, prin multe trecut-am, dar nu pot
uita cazna acelei zile mai ales a acelei
Veni sara cu lui : cu logodnica, cu iubita
luca. Avu ind.r.1zneala spue n mea
ceiace cu mine cufIlI. se cWtOrii C cu
dnsa n locul meu. Sarolta ramase
dar, cnd auzi cl. are iee averea
mea are s'o ducil tn locuri departate, firea
ci se in toatl urciunea: uni bat-
jocurile ei cu batjocurile lui. Multe chinuri
zut.,am, multe pricinuit-run, dar nici unul nu s'a
putut apropie, chiar de departe, de cazoa gro-
de care avui u parte In acea noapte.
cruzimea s1 se desmierde tn mea : cum
nu mi-a plesnit inima mintea de durere de
turbare nu acuma, dupl ani, a-
- 64-
mmtirea acelor ceasuri mlL In('

de sudoare se
curg.nd pe nenorocitului.
- Au desgropat banii de mine gal-
cu lund toate lucrurile de
aflate fn cm, au pornit inainte de pe
cai mai de inainte. l.ile
doWl am mai ramas in stare de
soarta .ndurnd
chinurile mai: multor iaduri. Cnd in
,mi-am puterile, m'am in nepu-
pe fugari, clei ei mi luase
lot nu aveam nici cu ce cumpara un cal. Do
ruj de o r1sbunare cumplitJi
ardea: dar a trebuit vnd tot ce aveam
muncesc pentru pot incepe indeplinirea.
ei. Cunoscnd ce este chinul,
fi dat pentnt a putea supune pe frate-meu
pc Sarolta caznelor celor mai ingrozitoare,
nu-mi mai fu cu urmez meseria
chinuind pe de dnsa du .
taiu alte mijloace de .
. Dar nimene nu voia s,li
bclc acelui ce ndeplinea o sarciv.ll privit1il
de ca doi ani dnd
in stare sl pun pe urma acelor
care ntr'atta joc de mine. Aflasem
ei se ndreptase spre i



-65-
..--
!J,lU in Cracovill.. in Liav, d1S.d.u.iu de urma lor
la Halici, de unde plecase cu doW\. luni
de venirea mea, ce lajii. indepl inise
meseria in acel aproape de doi ani
dod putuiu sl plec la Kiev, unde ei se.
Dar, la sosirea mea accolo, intmpla. ..
tea U.cu ca rol intillnesc faUi n cu Sa-
rolta. Inainte sit fi apucat U pun mna pq
dnsa, ea se pierdu tn dnd lui Ioj!i
de di am sosit, amndoi Ud a
pierde vr'o clip.li. o :z:abavlt de
luni in Kiov, plccaiu clUL.'indu-i n Vladimir
Nov.gorod. In acest de pc aflaiu
. Sarolta fusese prins!!. <le Ioj1'i iubindu-se cu
alt ul de el bucll.,i cu toporul, iar
torul plecase la Moscova. L'am dutat acolo, l\
larosJav, tn Hotin, n Orhciu, n Suceava, fiind,
necontenit silit 511. opresc spre a agonisi
banii trebuitori pentru traiu pentru urma,
rea diHitorici, In Suceava am aflat cl el este
de trci ani caUiul acestui ce mi-:i3j
fost cu am plecat: astliz.i Ja toad am
ajuns l a amtilndu-mi-se l ui,
int r'amurgul m'am fntr'insa dup.\!. ce am
izbutit deschJ.d Eram a-
cuma cll ceasul de ani a sosit
in Cnd am auzit m'am pus la
pndl1 gata mli arunc asupra l ui,
It HOIt/II._Cu ".IOfUI. \'01. \Il .
>

-bD-
5:\.l dooor la s.h. ... l leg; ceiace a utmat

Bcril.1i citva itl
dup!! acestei povestiri, n
zise:
- Daci faptele au fost precum Ol spui, a-
poi ele tear pe frate-t!lI.
Dar vedem ce sJ spue el. Ioane des-
celuilalt scoate din
.
Ion desleg.1i bratele lui i partea
de sus a trupului voi sprijine capul de
dar n zadar, capul umerile
din !dar ii fu cu Il
"strngeau cu o putere de nenvins.
obrazul este rece ca se
mai de aproape la apro-
pie urechea de pieptul lui, apoi se ntoarse
zise:
\ - Este mortI
tn mn.1i urmat !de
se apropie de care ngenun-
chie incepu In curnt'- 'ie incre-
Ion avusese dreptate. Spaima ce re-
Ia vederea il ucisese
- Frate-tlu o murit, zise l ui An-
taI, depunind pe
Atunci Ungurul jzbuhni 1n.tr'un de bo-


- 67-
cete de rl1cnete de turbare,
in limba lui soarta care i rc1pea orice n.l1dejde
vedea r.l1sbunarea indeplinit.l1.
Cei trei Romni care
putur.l1 st.l1pni vltznd o att
de cumplitll.
- Taci, ii zise BerilA, nu uita
era f rate moartea pune la toate..
Ungurul tlku,
- Ce faccm acuma cu mortul? Be-
ce facem cu cel viu?
- Pc mort l vom ngropa in beciu, 1 ros-
punse iar cu cel viu vom face ceiace
aveam de gnd facem cu acel mort.
- Lumea spunea caLlhll avea de
bani, zise atunci Ion, nu i-a.fi cheltuit
cu Ruja lui Mihaiu unde oare fi
ascuns? Ar fi pacat s.1
- Orict de ar fi unde ar fi as-
zise nu ni putem pierde vre-
mea cu dutarea lor.
Antal, la cuvntul: bani, Ochii lui
f.l1cur.l1 ocolul 'se opridt asupra vetrei.
rlUnnnd asupr.a ei, ca
de un farmec. lui era schim-
care-l uIlll1lrea cu ochiul, mie-
rat de schimbare cuprins de o
nllial.l1, U intreb:i:
-68-
_ Ce sl oare in vatra .:L5ta ca sli pri.,
la dAnsa cu atta incordare.
Ungurul s priveascl la va-
dar nwnai curgere de{
vreme la rindul 51u:
- Ce de g;ind cu mine?
- Ai auzit face cu tine ceiace a,-cam
de g'lud facem cu frate-tllu,

- de gnd mai

Ungurul cu un tremur in glaS'.
- S'ar putea ntmpla una ca asta, rKs-
punse
UnguruI t1l.cu privirea. lui iar se
asupra vetrei, dar numai pentru o apoi

Zlse :
,

- Dar,
- Cu ce? 1ntrebll.
- Cu aur, cu aur mult i Ungurul.
- Unde este acel aar? ntrebK .

- Asta este treaba mea, VnguruJ.
- Dar cnd unde nil vei da?

- Aici indatl, Ungurul.
- Ct aur? mai Petrea.
- Singur nu dar mult, rlspunse Un-
i{Urul, tot ct avea
- Tu unde sunt banii
t.lu?
,
,

I
I
- 69-

- Da,
- voi ni vei spune in",
unde se acei bani.
- V.1 voiu spune
- Bicc, zise dac!
ni spui unde sunt banii; mni vei fi slo-
bod mergi unde vrei; unde sunt banii?
- Nu Ungurul cu
Ce mi dai cl ce vei lua
banii nu vei ucide ?
- nu pot nici nu vreu dau,
ta este n mnilo noa
stre; dad ni spui, te
se poate intimpla niIi de cuvnt: a-

- voiu increde in cuvntul vostru, zise
Unguru1. Dela mijlocul vetrei, o pal-
trei degete spre din s0-
bei, apoi de acolo alllK un deget, drept
spre din fund, pe iar de-
gete spre ptiretele din da
de bani,
Ion puse mna pe un MIlet, iar Ee-
Ueu aratate de Ungur. La a treia
de hrlet, fierul dJ.du de o Ion
scoase tot de deasupra de pe mpre-
jurul ei, apoi cu un rdici piatra
scoase '<le sub "dnsa un de piele, pc
-- 70-
un al doilea, un al treilea W1 al pa-
trulea. j
- ci nu m'a m n zadar, zise
atunci Antal, mi-am adus aminte 00. tata, cnd
era. pe patul de moarte a banii ntre
I\.0i, ni-a spus cii. neamul nostru, din in fiu,
pastrat banii ntr'o bord!. la.
ce vi le-am spus.
cu Ion pe
dar voind iee unul din ele,
Petrea l din mnll dlznd
jos deschiz.ndu-sc, de galbeni se
pe AntaI. Acesta in-
tinse mna cu lkomic umplu pumnul cu
ej,' apoi uit1ndu-sc l a un
- mei, striglS. el pe a-
sunt mei, ,parte dela
lata, parte unul cte unul de mine_ li
cunosc clei toti au chipul lui cel Sfnt.
strI'Jlgea numai galbeni de ai lui Bela
a l patrulea_ 0, mei, cnd v'am nu-
marat pentru cea de pe la
acuma cincisprezece \ani, eram la culmea feri
cirii, n. preziua mele I 0, nu-mi nchi-
puiam nu voiu mai vedea fi picr
pentru miile pe veci. O dragii, o
o duldi mei duc.nd pumnul plin
de galbeni l a ii de mai multe ori.
lut era att de mare de adnc.(
-71-
in cit Iou BerilA ram3!;Cra privind la dn-
sul cu un zimbet de micrnre de iar
gJnditor. El rupse cel
tlkerea:
- Ia spune-mi, .\ntnl, el, drag
este aurul?
- O drag, Antal urmnd a se juca
cu galbertii, drag tare mult am suferit cinci-
spre-zece ani din pricina Jipsei l ui.
- Dar este mai drag, aurul sau
narea?

- acuma, .'\ntal o
de ndoiaU, credeam mai dulce este
narea, dar acuma mi se pare eli aurul mi
este mai drag. Dar oare, urmj!1:, el cu un glas
,putea mic
din i m.car vr'o jumatate de
ca ::,li ca.o amintire a
mele?
- &1. vedem, zise Petrea, poate voiu
da, dar vedem sunt. Ii vei numara
tu. sacii ca numere.
Sacii {ud Antal el ncepu
numere galbcnii s!I.-i grlimegioare de
cte o
- Trei-sute unull el ce is-
numaratul galbenilor din cel
cultet. care Tocmai dti aveam
cl.nd i -am numarat pentru cea de pe urtn.!l
- 71. -


loji. n'a. acUugat nici unul, dar nici n'a
luat vr'o unul, SWlt mei de gll.
dai Dar, mi-i
ce i-a ce plini sunt de murdA ..
rii: eu li spalam n fiecare
bag! cu ingrijire, cu In
par'clI, se temea sK nu li vr'un nu-j
umblnd mai cu ei, apoi nu-
pe acei din celelalte trei de
se peste o fl'lie patru sute,
aldtuind pe acea vreme o avere
- Acuma, iZise Petrea ce numara tu}
fu ia spune ce m'{t.i da tu mie .d.a.clij
eu da, nu numai un
dar i-ai numarat.
De mierare U nguru! nu r1tspunse.
- Ce mi-ai da tu mie, mai zise Petrea, dac,w
da galebnii ce sunt in aceste s1cul-
-
- r!splUlSC Antal'.
- Nu glumesc deloc.
- Sufletul Pleu, r1ts.punse Antal cu
rre.

,
- Prost dar, Petrea,
tul tlI.u nu nimica, n'ai ct111l
.. l dai, el este de mult al dracului!
- Alta n'am: ce da, rbpunse Ungurul mlh'"
nit.

- Ai !face oare tu ceiace voiu cere eu.? Insi
Petre&..
- 0 , de ar fi n putinta mea., ce <face
eu pentru galbeni, Anta1'.
- I cer 511 faci numai O
drcapeli, zise Petrea.
- Fie ea chiar numai n pu-
mea, bdatl1 face-o, Antal.
- zise Petrea. In din Ba-
du este Jnchis un prieten al meu, un voinic
tie frunte : b.un, viteaz drept. El este ursit
moarlt mAni pe ce, prin cazne
i se vor fi stors numele
a lui. Fratele tltu era menit
omoare. Noi am prins am
legat pc voind inchidem ntr'un
loc tainic pentru ca mAni nu fie cine elix-
neasclt pe prietenul meu, alt nu e n
Baclu. Astfeliu noi am avea vreme adu ...
prietenii apoi, la noaptea. viitoare,
l'am scoate din cu putere. Dar acuma
incep a purta cu alt gind dacii-mi dai
ajutorul prietenul nostru va fi scapat m..ni,
chiar de galbenii vor fi ai
- cum rpot te ajut? .
- Ai putea :sl1 iei locul sameni
cu dnsul att de bine nct nu te-ar putea cu-
nimene. Obiceiul C!te el in
"jlei tn care osnditul urmeaU sI sufere
74-

na. moartea, caJlul dud la locul anumit,
afarii din trg, uneltele de sl le a-
apoi de trgului, merge.
la scoate pe oslldit duce intr'o
sub pazll, acolo undc se arui
uneltele. arc totdeauna cu dinsul trei
sau patru ajutoare, iar uneltele care trebuie \
se afle aici, sunt duse ntr'o dar frate-
tl!.u, fiind zgrcit plata ajutorilor fiind in
sarcina lui, nu-i cu anul ci toemea, in
ajunul zilei cnd avea doi, trei sau
patru oameni de' d.nsul. bine
acuma n'o tocmit nici oameni nici d-
pentru mni astfeliu imi este lesne sa-
pun pe lngll tine patru oameni ai tnei, de n-
credere, afarll de acel cu Singura pri-
pentru carc' nu voiam ncerc scaparea
prietenului meu pc cnd era pe drum spre
locul caznel, era tocmai faptul cli el trebuia
stee n de caUu
de calfe, care cii. norodul sare n ajutorul
lui, rar fi omort pe loc. Dar
fiind el ncunjurat de oamecni gata dee
de ajutor, puternic voinic cum este
din firea lui, ar fi lucru lesnicios facem
scapat de n'ar fi pus n fiere. cred, cu
ajutorul sl1 putem face ca fierele ,.
la cea dint1iu a lui.
- Ai putea, nainte de- 3.-1 scoate din tem.,
- 75-
nit1\., sJi-i fierck sub 1'U\.lnt el IIU sunt
bune fl'ai n.\dcjd.: in ele sl-i pui altele,
ce le-ai pr(:glti mai d" inainte, care s'ar putea
scoate cu ,c opri pri-
'.-ind la Amal cu grijii,
Vngurul, ce se gindi c.tva, zise:
- Lucrul JX>ate; pot aici alte
fiere, p..'ira.nd puternice,.dar cu nituri slabe care
;;1 se C::;U opinteall. Foc unelte
dl.d cit sunt, adause el arltlnd spre vatrl,
care o de foi, un eio-
eme, pile. Mi-ar trebui numai
Trebuie se ghasdi n casa
caUhuui, zise Petrea. De n'ar fi, lesne putea-
,'om capata rind din
Ion ino::pu caute prin ungherele
In curtmd dldu peste un rnd de
gro3RC grele care 11. ntr'un
,
la tJ. te vedem, zise Petrea lui a-
pud-tt' de fierele o/ceste mi le
ca sl Ioane, el, desleagp-i
I)icioarelc,
Picioarele li deslegate, dar Ungurul se
iocerdi n :zadar s.i se pe ele.
turiLe fusese .at.."I.t de strnse incit picioarele
ii amoqi.sc cu totul numai mai multe
ncerclri putu stee apoi umble,
I n acel Ion pusese mangal pc: va-


- 76-
mI, ii kUidu.sle foc incepUSe a sufla din foi ,
iar Antal lund !ierele, se puse pe lucru ll
mai de jumatate de ceas, el le !ntinse lui
Petrea.
- Uiue-tc' dt par de tari: ochiul cel mai
priceput n'ar putea nici un cusur tn
ele' tu toate aceste, un om cre' putere mij-

Iocie le iJ>Oatc lepada numai cu
poranci Ungurului
fiarele pc minile pc picioa-
rele lui. ce fu bltut cel de pe urml nit,
care st1tuse' pe scaun n timpul
&r1i lor, se cu greutate, att de mare era
povara acelor \
- cu piciorul drept PC' lan stng
piciorul stng, zise Antal.
, cum ii era zis o vcrigl a
dela piciorul stng desprinz.ndu-se,
mzu la In chip slo-
bozi piciorul drept.
- dela drept cu mna
zise iar Ungurul, C3.-
desprinse aproape opin-
: 1
ce niturile rupte nlocuite prin al-
o tele', zise Ungurului.
, - SI ne bine. Vei astJ.
noapte aici p<l:za Mni,
n ziuK, vor .. -eni cinci credincio!ti
,
-77-
ai mei, aducnd o cu patru boi.
pune uneltele de cazni1 i'n cu afar:&.
de Beril!1 care va veni deadreptul la mine,
merge la casa A-
colo ti vei spune acei ce au venit cu tine sunt
ajutorii poroncile lui pentru
incepe lucrul. Nu incape ndoiat! ca el
\"a poronci incepi va da o carte
, pentru temnicer. \Spre preda pe osndit.
Vei lua cartea vei merge la locul de
l.ng.\1 H1l. matului, unde te vor indrepta
oamenii ce tor fi cu tine acolo vei descarca
vei uneltele. Apoi, de pe
unul din vei cu cu
la AcOlo vei da temnicerului '
cartea i el va scoate n schimb
pe osndit din va preda. a
pierde vreme, incepe a striga lan cu
care el este sunt prea slabe pentru un
om de voinic le vei schimba ,indat1l.'.
N'aibi nici o temnicerul nu
te vor mpiedeca. ce vei fi pus
cele il vei sui in porni
spre locul de cazM. Cu saml un nu-
insamnat de slujitori te va unna spre a
orice de slu-
jitori vor urma pe tu
ajutori veti fi tn ID-
osAnditului. Oamenii !Jlei vor gAii pri.
- ia-
lej pue in celor de
noi pentru lui mai ales de
dunea cu care este ferecat. Nu n
cape ndoiall pentru pri-
,
vire are sl fiee mare el dela nceput au
se de pentru osndit
de pentru acei care vor piardll, iar
pe la mijlocul drumului poporul va a ...
supra slujitorilor, Atunci, prietenul no-
stru va putea scape lesne de nu mai
am pentru el. Sc.'\parea lui va fi un fapt
ndeplinit. Vezi !prin urmare dI. partea ce-ti
cer s'o iei n incercarea e!te
1 cer !lumai sngele rece
schimbi cu care este ncarcat prie-
tenul meu. Oamenii ce vor fi cu tine sunt de
i-am ales pe vi-
teji, puternici Ei vor avea grijX:
spue
re-i temnicerul, care-'i namestnicul lui
dadi acest de pe s'ar arata, vor m:ai
numi slujitorilor. ce vei vc-
dea prietenul nostru o lepadat o
pus pe al1M, sl te faci neevhut,
nu cer n
De te vei de tocmala mini
galbenii ce se afU n aceste vor
fi ai Uii. Toti, ai Cei dela ca
cei dela Bela dela crai.
-

79 -
.
Ochii lui Antal incepur:!. d stec1eascl.
- Dar bine de sam.1, acLtuse C.1r.1
bw;, s1 nu umbli cu ai ncmcri.o
Oamenii ce te vor incunjura nu te vor lasa
te de(X1rtczi p13car o din mjlocul lor
la cea mai micll el nu te porti cin
sti t, te vor ucide miU!.. Prost ai fi mult
ai pierde dam ai. umbla cu chiar
prcsupunnd dl ai izbuti sc.1pi de oamenii
mei de namestnicu-
lui voim facem scapat pe osndit, ce
oare ai putea ai de la ei? ..
- Nu mai purcede, tntrerupse Antal. nu
mai pierde timpul cu vorbe z.adarnice, nu snt
un prost dau un bou pentru un qu.
namestnicul m'ar poate cu zece gal-
beni, mult cu L .. lr tu mi dai o avere
mi faci un dar Te voiu
sluji cu .
lufind pc Bcril1i pe Ion de o
parte, se sf.ll.tui lung cu in dar
a pierde pe Ungur din ochi. ce
se duse la masa pc care se aflau sacii
cu galbeni, ji cu o curea
punndu-i subsuoar!1, se spre An-
laI se mai dect ceara.
- Cum, strigi el, pleci cu banii?
z1mbi.
- Da, zise el, fi ieu cu mine. Nu Vrl"U sl

-80-
unde ee ca sl nu ;ti pofti vii si
pui mna pe ei, ci vreu d i!rli. de mine
nu ai sl-i nu ai sl-i avea, cl
numai eu \i-i pot da. bine aminte de
cte spus ai poftii de galbeni,
ntocmai cum te-am
Cu accste cuvinte ' pc
dod pc Ungur paza lui a lui
Ion.
XLVIII.
Nu lasati oameni buni!
A doua zi, dumineca, desdcdiminea\li, trgo
velii Baciului, dnd sti. du-
ghenile, furli de micrare nu-
.1l'llI.rul mare de tarani carc mi
pe De obiceiu, din zece
care treceau pc In zilele de trg
de fiecare uegu50tor cel
putin sau opt, dar azi de abie dacl. cu-
pe wlUI dintre Ungurii lo-
cuitori ai satelor care tot-
deauna grosul acelor care veneau sl
cumpere, sau chiar numai
gura n erau ntr'o
nime, pc ct de pe att de necunos-
In loate porturile din .

,

- 81 -
Dar la ochi era ma.i .. IOi lipsa
aproape de femei:
ntlnire n Badiu numai barbali bar-
zdravcni. spre nacazul negustorilor, ei
nu cumparau nimid nici nu intrau prin du-
ghene.
- La ce dracul, mai fi venit mojicii
att d e in nostru
n'au ce vinde nu nimic1, ntreb1t
pe prag, blallariul Simion pe vecinul slu, aba.-
geriul Alexe.
- Mai cumetre, rKspunse Alexe, nu-mi
dau nici eu, pe 'doar
fi venit la cazna
Simion blanariul se pe frunte.
- Bine zici, vecine, prost mai snt eu
n'am gcit-o Au venit priveasdi. la
cazna Mila Domnului, de acuma o sca-
pat lumea de dnsul. Mlirfurile nu vor
mai plliti o indoitl ieftenindu-se, poate
va nostru. Nwnai de rar
chinui cun11 i fie cade ca se
mojicimea pofta de haiducie pe
. , , '
[
- Da, zise Alexe abageriul, soarele este sus:
trebue si dadi. n'a fi sosit
la iar no'i mergem s1t privim
cnd l vor scoate. Vnzare tot nu are sll. fit!:
ce nu s'a cu
If lW.Ittti .- Cu \'01, m.
6
- 82-
- Bine ai vorbit, cumetre, zise Simion, te
bucuros.
Poronci din fie cu ba-
gare de sam{\. se spre

Pe /:e s'apropiau, calea era din ce
in ce mai ticsitli de lume numai cu greu izbu-
teau drum prin
strecurndu..,se printre iar in drum,
abageriului se ntuneca din ce in ce. In
cu mare greu, la
de unde se adunase
negustori, Romni, Unguri .

Blanariul abageriul, fiind ai bres-
lelor lor, intmpinati de to-
Unul din ci, un butnar Sas, lung
gros, cu plhul cu
privirea ngrijitll. a abageriului, l
- De ce de posomort, ]upne
Alexe, te doare poate inill1a de soarta ce-l a-
pe de -
- Ba nu, Alexe, tem nu ne
pc inima el nu 113 avea parte de
rea.
- Nu te Ce vrei spui?
jar Sasul.
- Ah, Doamne! Se vede cl. orbi,
zise abageriul ntorcndu-se
torii care cu gramada naintea ponii .

I

- 83-
1\u v'o cuprins mierarea de nutnirul mojici-
lor care au pKtruns n de
noapte? mai atllta lume ntr'o dumi-
n
sunt voi care
in p,cest tn imprejurimile lui.
- lntr'adedir, Sasul, vId O mul-
de \arani, aproape toti dar nu
pentru ce te Ei sunt
sti cazna vestit, ..
.. Dar, ntrerupse Alexe, n'ai ".but el
este cald ca n luna lui Cuptor toacli. mo-
jicimca asta sumanele pe dnsa,
ne-am afla n vreme de ianili .. De ai fi "enit cu
mine, prin mijlocul lor, du clI. ai
fi ingrijit, clei coastele coatele ta.le ar fi sim-
lit ghioagc, balta.ge ascunse pe sub
,
sumane.
- oare 'pentru ce fi venit ei
n ntreWt un ciubotar ungur.
- Pentru !Ce? zise Alexe, dar n ce lume
Nu voi Codrilor, care
pentru pentru noi este un
un d e este privit ca un mntui-
tor? Nu pot pentru ce namestnicul
decit ca cazna se n
norodului. Era mult mai cuminte ca ea se
n numai moartea pe
s' ntmple n Tare rm..

-84
tehl cJI. norodul, n loc si vadI o priveliite
care 511 va avea parte <le una care-)
va spori
- este zise butnariul, apoi nu
e'ste nici o clip! de pierdut: trebuie de
namestnicu.lui pentru ca ei
iee de aparare.
Tocmai atunci se auzi un zgomot mare. Din
huiduieli,
de : deasupra mlrii de ca-
pete, un steag de slujitori care-si
loc lo\'ind in dreapta in stnga cu
lemnul Mergeau tu pasul cailor
n mijlocul lor, se vedea venind un car cu patru
boi n care imbracat tn
avnd imprejurul ajutoarele lui, patru oa-
meni imbraca iar.
un al cincilea, un bl1iet mic sprinteen, mna
boii. .,
Cnd cel rnd de slujitori ajunse la
poarta aceasta se deschise pentru a
lasa s11 intre prohodul in curtea care era
de slujitori pe jos ..
- Vezi, zise butnariul lui Alexe, namest-
nicul nostru s'o ingrijit o l uat m.1surile tre-
buitoare pentru a pe mojici.
Alexe, din umere.
- ce vrei o cincizeci de

I
- 15-
.
slujitori, :ii are namcstnicul, cu doul'i
sau trei mii :ele oameni zise el.
cu acuma n curte
cu cele de pe urrm. r:induIi de
jitori. intrase negustorii
se nchise
I n mijlocul spre mierarea lor,
pe insu*i namestnicu1, incunjurat de
peteniile slujitorilor de mai prgari.
lui era Cum pe ii
se dee jos din car se apro-
pie de relAnsa!. Cnd ADtaI, de ajutoa-
rele sale, se adnc inaintea lui, namest-
nicui ii zise:
- Mi se spune este plin de
rani s'ar putea ca ei
se fi adunat spre a Incerca fael scapat
pe vajnicul osndit astltzi
Dumnealor, namestnicul a
spre prgari, su'tuesc, unii nu scot
pe osndit poroncesc ca cazna sI
se aici, in ograda
ca a-l mai pun sl-i tae capul
arunce Mie nu-mi vine
astfel mojicimii este teami'l de dinsa;
vreu ca acest in
chinurile cele mai grozave, in
pentru CA de ce au
parte acei care se mpotriva lui VocU.
,

- ""-
Priu urlllarc sint hotllrit s!'i11 scot arari din I
curte duc la locul unde mor
prietenii' lui vor incerca 511.-1 din mnile
noastre, slujitorii mei vor {ti si le
dupll cum se cuvjne. Dar, pentru ca nu fie
nici un chip de scapare pentru el, poron-
cese ajutoarelor tale ca, la cea dintKiu
incercare ce s'ar face din partea in-
cu ce.
Antal, cnd auzi de sfatul pArgarilor, se
un 'tremur il cuprinse suflarea i
se opri. Dadi asculta de acest sfat,
:'ltunci erau galbenii, dl.ci din curtea
pl.in! de sluj itori nici nu era de gndit
poatJ. scapa os.inditul. Cnd auzi de' ho-
namestnicu1ui, de a scoate -pe osflndil
din el lung i se pKru' cl
gramada de galbeni i inaintea 0-
-
chilor.

- Fii grijl, 'st1lpine, zise el, os.ndi-
tul de ar avea aripi ca zboare nu ar
putea scapa viu din mtmile noastre. NUJTl.1.i
dai voc sK schimb fierele cu care este
prin altele care le-am dus cu miue.
- Asta este treaba ta, dspunse namestni-
eul, numai s11 dacl. cumva ar scapa
cu tu cu sami nu vei ,'edea ziua
de mflni.
poronci temnicerului

- 87-
pe i\1ihu di.n beclul unde era inchis n
rrJ. de unde urma ca caHlul
schimbe {icrele temnicerul, urmat de caUu
cu ajutoarele lui. disiru pc
n curnd se lovituri de ciocan.
care urmase prohodul caUtului se
apropicse in acest timp de p.1rgarii care insa-'
pc n:lmestnic, lncepurti. s.1 schimbe cu ei
plreri asupra hotlrrii ce o luase. Cei
o unii prooroceau mojicii nu \-'or n-
se ziceau el chiar
s'ar nimica n'ar n urma
rilor luate de namcstnic. Numai Alcxe abage-
ri ul se arata tot ingrijit. ,
- Mai ce se poate ntmpla in astfcliu
de zicea el. Caaul ajutoarele
,
lui au sli pc osfl.ndit la cea
dilltliiu ncercare a Dar ei cad
de de pietre sau de inainte
de a-l putea ucide? di poate
:.clpe ?
- De prea multe te temi, cumetre Alexe. zi-
ser.1 negustorii, mai din ei z:lmbind de
grijile abageriului.
- Dar clad este cumparat de prie-
tenii mai urIM. Alexe.
pent ruce. ca mine n
vremile din unn!i, ostra.ns bani cu ghiotura .
. dbut oameni mari, soli, care

- 83 -
s'au vindut pe bani el uu caUu, un "-
om cu sufletul v1ndut .de mult dracului, ar !!Ila
la ca se unui pentru
un desag de aur?
aceste cuvinte nu strnir! nici o
n negustori, s'e pruu d oa-
n uamestnic dci, chiemnc1
pe hotnogul slujitorilor, ii porunci 100 pe
d.nsul doi se suc in car
cu ei, !Cu os.ndit cu la cel
!tMm de din partea acestui din unnl
sau a ajutoarelor sale, slI.-i cu pa-
att pe d.t pe osndit. N a.-
mestnicul deabic vorba cnd se
din temnicerul cu bUl.ul
ai duc.nd in mijlocul lor pe
Codrilor. Mihu era cu barba
sllibit In urma l ipsei de aer de ndes-
plecat sub dar
lui era aproape ochii mai vioi. mai
plini de dect oricnd, Una din
ajutoarele chip
la ureche cuvintele:
- sunt slabe; prietenii
- Vajnic unii din negus-
tori, privindu-l lung.
- Uite ce fudulie n ochii lui! Par' el n'ar
merge la roat.l,
- Ce pacat ro n'avem putem auri
-
89 -
turisirile ce le va face cnd va ti d znit.
slujitorii vor face cerc !ii vor norodul
departe, :zise butnariul Sas.
Namestnicul chiem! pc AutaI
U puse n nauei ce luase,
poroncind IOdat!i, in hotnogului de
sl.ujitori el, la cea mai mid de vi-:
sll pue pe pe oamenii lui sub

Mihu fu suit in car dansul !le
udi hotnogul doi slujitori cu guale
in mnl, dou1 ajutoare de ale sale;
netndl.pind mai n car, celelalte
pe jos. Carul era incunjurat de slujitori
cei cliJ!!ri imprejurul lor,
n capul ln urma carului, iar namestnicul
care inclUecase el, loc printre
din urmll.
Poarta deschizndu-se, prohodullPrinse a
Slujitorii ii deschideau drumul prin mul-
care se la o parte in Cu
ca carul ias!i la ival1 cnd
aplhu pe miile de priviri ramaserl pi-
ronite pe Mihu. Un: izbuhni din mii
de piepturi dnd, tn picioare, in mijlocul ca-
rului, se chipul mndru al
Dar dupl acest tlcerea.
cea mai nemai aUJ,indu-se decAt
cOp'itele cailor lovind in bolovanii de pe drum,

"

9(\ -
sc.1qilUJ ro\IIOI Qrulu.i un: Ta-hot
baw'can 1 a b!1etului de boi.
privea mndru marca de
capele care ochii asupra lui; n-
recunoscusc prieteni
dar lui ramasc

Prohodul n'o utili f.id.
se fi ivit cea mai micl Jmpotrivire Da-
mestnicul incepca dI. temerile lui
fusl."Sc temciu dnd, la o S'auzi

un glas de femee strignd:
- Nu lasati oameni buni se omoare prie-
tenul ocrotitorul vostru! bal;;'
cu scapa ti I pe
Codrilor! Scapati pe sprijinul
cimii!
din gura unei femei {ru-
rpoasc, cu pletele despletite W umere,
care se suise pe taraoa unei frnghierii,
Namestnicul deschidea gura ca poronceasd
slujitorilor sl puc m.1na pe ea dnd,
boii de inainte dela car o rupserl de
de turbare n ca
lea lor care-i m-
na vrse, nebagat de o andrea
de o palml In unuia dintr'irliii,
Totodatl o ploae de bol'.ovani clzu asupra
:slujitorilor oamenii de amAndoul .
-
,
I
- 91 -
asupra lor cu amle
atunci ascunse sub swnane.
In urma zmunciturilor carului., acei ce se

afl au intr' tnsul clzuse unui peste al
M
tul, iar cele ajutoare ale care
nu umblau pe jos car,
risc intr'nsul cu men
n fund pe hotnog pc cei doi sluji-
tori cel Mihu, care acum se ridicase,
izbuti s[ se mantuc de ficrele cei
printr'o zmunci.
Smulgnd cu 'mnile dela pi-
cioare, jos din car, rupse klin mna
unui slujitor pe care, numai dintr'o
de pumn 1n cap l tr.nti la
tnd ca un fulger rndurile
in
Chiote de bucurie scaparea PKuna-
se mpusti asupra slujito-
,
tarilor cu o turbare se aparar!
dar 6n curnd sub
loviturile unor potrivnici de zece ori mai nu
Namestnicul, dela nceputul luptei,
cea mort cu capul spintecat in de o 10
de baltag, cl.pitanul de slujitori cu piep-
tul in zece locuri, cUldea sufletul,
,
iar hotnogul ramasi! mort in car sub
nchipuitelor ajutoare de sluji.
tori mai luptau cu vitejia
, - 92 -
bine pentru nu era iertare. In cu-
rnd furi! la cel de pe urrn.il..
Negustorii fugise care incotro putuse, unii se
ncuiese n casele lor inchisese al-
neputnd strabate prin de
se ascunsese pe unde putuse.
nving.!toare pe
nemai naintea ei de lovit
de setea de stricare stmitl de lupta
ncepu tsl se arunce asupra dugheni-
lor ramase !deschise. Dar n curnd Mihu cu
cutreerAnd uli pu,ed caplt ne:
ornduelilor. porond se n
toarcl la vetrele lor, afar! de cteva sute care
aveau n sub
lui cte se golir.l
de dar priVI!;,
negustorii ramaserl in-
iri casele lor.
fiind fllrl 'dircgltori paUl,
Mihu, care se oprise la casa frumoasei surori
a lui trimese s'aducK pe
acesta, in vremea luptei, sosirea osn
ditului la locul de dela gura Bmatu-
lui, unde plecase calare, pe drumul cel mai
scurt. Mihu ii ocrmuirea
umble pe la negustori, din
fn ca ndemne sI o st rat*-
-
-
pentru bunei or.ndueli ridicarea mor-

Sasul, care naintea lui l\Ehu ingenunchiese,
creznd c.:';'-i sosise .... p..a5ul cel de pe plecl
voios pe la prinzul cel mare, o parte din
'dughcni erau deschise, iar negustorii cu cal-
fel e lor, de un de rn-
de ncepuse sluji-
torii duci la groapa mare ce se
sapa pentru aproape de biserica cato-
licl, iar trupurile
ridicate de rude de pornite spre
satele lQr. 1
,
pusese .pe Mihu rli.pede In
despre Itoate cte se petrecuse n
de la plecarea lui . Era acuma
chipul in care izbutise ispdveasc! scapa-i
rea, cnd Mihu, cuvntul
,
il

- Dar fata carc era cu mine nu ce s'o
unde o dus-o Bale?
- 0, dus-o la Cetatea unde o

bine
acum n'o putut fac! nici un dei
Cri jatul cel n'o suferit ca de
voevod se de d.nsa vreme ca
se afla sub sXu. Dar mni, n
zori de voevodul urmeam plece cu
samlt va lua fata cu dnsul.
- 94 -
- De un cal de ooU,l'ie, Mihu,
plM in .sar1i voiu fi la Cetate cu voia lui
Dumnezeu cu ajutorul Isaia, cel
trziu mni cneghina va fi Balc
n cele ce s'au petrecut astlizi
izbuhnirea nu se mai poate ntrzia.
Cetatea va fi n mnile noastre oricnd va voi
Tu, Petre, trimete poronci n toate
pentru ca de
mna s1 se se ndrepte
spre Cetate, unde ne vom aduna cu Mfuli
'nezmintit la Cetate. Cred c.1 la noapte
P1irintcle va da poronci pentru rdicarea ob
Ah! p,e avea .aici pe Tr.IDmet sau pe
Vijelia. \ I
- Vijelia sunt aici cu Onea,
punse i de in grajdiu
la mine; lunga ce au avut-o, nu
cer decit
Mihu de abie timp mbuce cte
ceva din cei fusese puse dinainte de
frumoasa apoi zitm. bun1i
dela Stanca dela Petrea, pe care
de bucurie la vederea lui din-
colo de podul pomi in spre Ce-
tate. satele la o :parte, cunnezis ipeste
peste dealuri, pe cunoscute lui.
popas la Roz.nov al doilea la.
unde-l prinse noaptea. Pe la
- 95 -
(Ta:;uri dup<1. vremea. noastrl era in Hwnu-
de unde se ndrcptl1 grabnic inspre si-

XLIX
In care vedem Mihu le o ne-

Isaia cu Stroici plecase joi din
Tecuciu. peste dealuri, ajun-
de la pe malul Siretiu-
lui ; apa cu l untrea la cu pt.l-
line ceasuri Tatarii din scurt
de Bale.
,
In sarli ajungeau n Bacliu pe-o
treceau noaptea la Stanea lui unde
Isaia s' intlni cu care
despre cte se :n-
tmplase n vremea" ct lipsise din mai
cu despre mersu1
dupl1 cum li zicea poporul. Aceste v.hni adu,sese,
in acele cteva luni, foloase neobicinuit de mari .

Petrea mai eli vorbele rb-
pndite de oamenii Jor prin popor incepeau
dee roadele cele mai cl pre-
tutindeni arata cea mai mare in-
drjire in drepturilor sale cnd a-
cestea erau calcate de cneji de
se adi!! foar te de cte
auzi dela la rindul lui, ii povesti
parte din cte vlzuse n vremea:
cilltoriei. Ii mai lucrul fiind copt,
ou mai era nevoe se ame izbuhnirea r.lis-
coalei pe vreme el ce va fi.
sosit la sihlstrie, este sl1 lui
dan pentru a-I vesti fie gata. de plecare.

A doua zi, vineri, clllitorii plecarii.'
din cnd se crapa de ziuli se indrep-
spre prin drumuri po-
teci drumul mare deoparte,
mai ales pentru ca nu cumva.
pe cineva dela Cetate sau din TrguI Neam-
care pe Stroici. Acesta tre "
buia cteva zile la spre
a-i da timp se cu
pra ce trebuiau vie acestuia, atat din
toate ungherele ct dela Bogdan. Pe
la sosirea lui Mihu, acesta avea dud
la un loc unde s11. poatli izbuh.
nirea Daci rar fi ntlnit acuma, pe
drum, cineva care-l care ar fi vestit
pe cavaleri despre sosirea lui, i-ar f i fost greu,
ingrijirea de care avusese parte acolo,
nu se arate pe la Cetate, ceiace nu

VOla cu ma un
un lung popas in pltdurea de
dealul Balaurului, de unde tocmai pe
- 9i-
la toac...>l, astfeliu puturli la
in ntunerecul nevhu,i de nimene.
fan fu de Pl1rinte ntr'o
locuit1 atunci de Paisic, care pri-
mea luminl printr'o flkuta
cu mult n a cli.rei
minte se dintr'o a :r-.'faicii Dom-
nului, un pat de scnduri acoperit cu o saltea
de pac, o masll. rot undll. douli. scaune
de lemn alb. Ucenicul ntr'un
feliu de bordeiu a-
miaza zilei trecuse in deschiderea
cetirea sosite dcla BogcL.1.n din
precum n luare de Hl.muriri de la Pai-
sie. Bogdan scria toate mlisurile din partea
lui sunt luate, nu nt.tmai aproape cnejii
locuind n mprejurimile Cuhniei, dar
chiar locuind! mai departe, sunt gata
urmeze, intre in
Moldova cu o oaste de mai multe mii de oa-
meni. Toate din erau deasemen,ea
de nct cu
Stroici se ca. s1i
prin mijlocul lunii Oc-
tomvrie, cnd oamenii vor fi strns de pc cmp
toate bucatele vor fi adunat toate vitele in
tde.
Tocmat cnd puneau ]a cale, spre oa-

iaca eli. Paisie C1.1 fala
R. RMdtl.-Cu Palo,ul. VoI. III
7

-

li \'esti eli Onea sosise dela
calare cu rele cerea numai
dect cu Adus n lor, Onea care
li mhltrnit cu zece ani al trup:
intreg era cuprins de tremur, li povesti n eu-
vIDte ntretete, Codrilor fusese
prins de Bale cu o zi nainte, n arun-
cat n din recunoscut acolo
de un osndit la moarte, r15-
cumparase namestnicului d.
fn puterea lui pe cel mai vestit al
domniei. Mihu fusese judecat chiar n acea
noapte de namestnic, ajutat de de
prgarl osndit Inoadi pe n dimi-
urmltoare, dupli. ce i se vor

fi stors, prin cazne, numele a tai ,
lui. Isaia, la auzul acestor
ramase ca nimicit. Era
lat printr'o moarte
de chinuri, pe acela care, pe d. U iu-
bea ca pe copilul l ui, era unealta cea mai de
pentru ndeplinirea de mntuire
a neamului de el. Dar era prea bar-
bat prea pe l ui pentru
dme vreme doborit de

n fire, Isaia pe
Onea !\fihu fusese cl1znit n inchisoare. ,
Onea ii cl1. Mihu, ce se vl
- 99-
zuse recunoscut, m1irturisisc eli, este
Codrilor ndeplinise toate fap
tele de care era Namestnicul ha-
tdrise deci ca el f ie clznit numai n fata
norodului, pentru ta caznn fic mai
s1l. ingrozasd pc norod mai tarc.
- Slava Domnului, puterile lui Mihu !:tUnt
neatinsel se dl. o
i este de pc piept.
- Nu m1 indocsc, cI, ajutorat
de va de primejdi,e. Ce
pus-o Petrea la cale pentru mntuirea

Onca rl1spunse luase m1isur pen-
tru a aduna duminicl1, de cu noapte, mai multe
mii de \al"al1i, cu ajutorul
pe slujitorii voevodului, pue mna
pe namestnic, pe prgari
pe Mihu din . inchisoare.
- Nu indoesc cll va izbuti , zise
tele care acuma mai Intoarce-te
la BacJ,u. Paisie te va duce la Humu-
unde va da un cal bun odihnit. Go-
la Roznov unde vei alt cal la
dascal ul Gheorghe de acolo, de a-
junge la inainte de ziull.. Indatli ce vei
sosi, s pune lui nu nimica.
verse de va fi prae de snge,
nomoluri de bani, dar s11. sd1pe
- 100 -
Sl'i ni trimctcti din ceas n ceas
cite lUI om calare cu Mergil
Stroic Paisie da Pll."
rintclc era mult mai ingrijit d ect voia s!l. adl. te.
El re ncepuse cu punerea la
calc a ce urmau. a se :lua iprevedcrea
rascoalei , dar era de vtl.zut clI. nu
mintea lui ntreagh Noaptea fu
somn pentru tus-trei locuitorii dimi-
neata zilei de ii ntruni la sfnt.1. li-

. turghi c, dar ceasurile se-
din ce n ce mai grele. Cu
nirca pc sine de care se bucura Isaia, el incc-
pea Srl mai poatl1 nerabdare... i .
frti u. :'I la i se . I
curs ul la voroa\'cle taini<: e
ce le avea cu sf!ltuirile Cll Stroici ilt
urma acestor yoroave, il s'o duclt
la D.lr dup..:1I. prinz ceasuril e devenirli
ricsuferit e Pais ie f u trimes inaintea
la
Trecuse de cnd el se ntoarse ,cu 'veslea
Codrilor o scapat este pe
Altj veste nu mai sosi pi nl:!. l a noapte
Cli Stroici ncepeau s,j. fie din nou
ngriji ti. Tocmai cnd erau se culce, se a uzi
n Mihu n
lnaintlld se ca
rute mna, djr blhn'l.nul, cuprinzndu-,i capul

- 101 -
cu br;1.\cle, l str:mse cu putere la piept apoi,
a-i da drumul, indreptl o fier -
binte de mul,lmire Cel Atotputernic. lu
curnd insa stKpni bucuria ceru lui l'1ihfJ
ma i multe am*runte asupra chipului
lui, puse asupra in C;1.rc
lasase Se mult cnd auzi d-

aelllml\i pentru a 1 scapa se
puterea f usese in mna
- Luat-ai el , pentru ca Ci
sora l ui" precum acei care s' a r
putea dI. au luat parte la scap.area. ta, s.1
Badiul SrL se in lo-
curi tefere izbuhnirea rKscoalei ob-

- Nu, dspunsi.! ro.lilnl, in gndul meu r1:is:-
co,da de a:.:i dela Badu, nu poale
dect s!l. fie mmat.1 d e riscoala n-
tregii , Am luat pentru ca toti
cei care cu noi iee armele !i!i se n-
drepte spre Cetale,
Ftl\a 1ui Isaia se
;\i o neiertat!!., carc ar putea
sa zKillrniccasd ntreaga noas trK RlL.
coala nu trebuie sll izbuhneasd nainte de o
lun3 ('a nu \' a izbuhni , Paisie!
Ucenicul se sll se
- Dii de lui Dumitru Prisaca
r iu in vrful Ogl inzilor, cind fo-
,
- 102 -
curi in chi p de cruce, cu unul mai mare n
m.ijloc.
Mihu acuma la rndul lui,
acest slimn voia zid: ncetarea oridirei
la primirea altei poronci dela
rinte. cnd Pais ie voi ias,li spre a nde-
plini paronca Mih:u i se puse na-
inte.
- Pentru numele lui Dumnezeu,
zise el, Amnnd izbuhnirea dis-
coalei ind pe o dai vreme lui Vodll
slujitori pe cari sub
poronca lui Bale sau a altui fecior domnesc, n
Baciului, spre a duta pe acei
care au luat parte la scaparea m'ctl, a-i
depsi a moartea oamenilor dom..,
azi 1 dai samli de jafu-
filc de 'de legile ce vor .avea le su
fere dela oameni care locucsc n
satele dimprejurul Nu este o ""dato-
rie pentru noi ferim de aceste r lHe
!;'i acum, cnd nceputul este cnd toaclt
este cu noi , ne tu sJi
. ,
zdrobim pe Sas pe ai lui, fJid a li 'mai 'da:
vreme fad noui jafuri noui schingiuiri?
- Sau, li pri-
lej striveascl:, ei, o ind. necoapcl\
chibzuitli, ajutn'du-i astfel iu 51 'ntl1.-
,

,

- 10:> -
reasc11 pentru vecie domnia jafului
de-legilor.
- Peste o nu vom mai fi gata dect
zise Mihu.
- Peste o zise Bogdan, va
fi la hotarul nostru cu zece mii de Maramure-
Toma a vor
fi avut vreme Co-
drenii. 11crgi Paisiel
Dar Mihu calea ucenicUlui.
- Bale este n Cetate as-
asupra ei ne facem stlip.ni pe
dnsa, putem pune mna pe el, lipsind ast-
feHu pc Sas de cel mai vnjos din oas-
tea lui, de mintea cea mai din sfatul lui.
- Bale este vrednic om iscusit
la rninte, lipsa lui ar fi o mare pentru
Vad!!., dar mai mare ar fi pentru
noi lipsa ajutorului a attor mii de Maramu-
de Brl}deni de Codreni! In aS.llme-
ne mprejud'tri, loviturile nu trebuie s11 fie rliz-
ci se dee toate deodatli., spre a avea
mai putere. in Uturi lasli pe
Paisie
Mihu nu se de dinaintea
- zise el, n Cetate nu este numai
!Bale, dar ntr'insa mai este inchis! o ne
nevinovat!. Ea este fiica unuia din
'de a cneazulu.i

- 101 -
dela Poiana, unde am fost
unde am sfatul cel mare de primavadL
Am avut norocul s'o din mna Tatarilor
cu dinsa, am Qzut n acea a. lui
Bale, Ia Ea este n
Cct.'i\ii ; Bale o vrut sK dar Cri-
jatul cel u'o suferit ca o asemenea
delege se ntmple n zidiurile ncredin
p?izii lui! Ct se af11l n Cetate , ea este
dar chiar mnj, Bale la Su-
ceava, lund-o cu dnsul..', adause el ,
cu glasul trcmur.1nd, iubesc pe faU,
m'am logodit cu dnsa. Nu lasa ca logodnica
mea fic necinstit1\. de Bale! 'de
dragost ea noastdl. ! strngem pe credincio-
cc- i avem n mprejurimi. Intr'uH ceas ' se
pot aduna destui pentru ca spargem plhe-
tele ce desparte hruba ce ai sapat-o de drumul
care vine pe sub din la fntna
din curtea n putem s!I. fim
pe dnsa.
- Inainte n11l. gndesc Ia nimicuri ) rl1s-
punse cu nerabdare, trebuie ntli'
gndesc la mnt uirea neamului meu. voibl
pune in viitorul cu cinstea sau
cu unei fete, fie ea chiar copila cneazului
ibovnica ta. adause el cu un ,glas
ce rai Jurat-ai pe
sfnta cruce fi ai s.li numai pentru.


- 105 -
mintuirea neamului elI. nu vei \lrm.1ri alt
cii nu vei avea nlidejde ce nu vei
"edea. acea mintuire su-
punere chiar cnd voiu poronci slHi
poate prietenii? Slab de n
ger tu, este iubirea ta de neam
le la gndul eli trebuie stl.-i
o muiere dadi vrei stl. viitorul
unui neam ntreg pentru a ' scapa pe o sngurK
fiin ttl. Dar <Iad patima te pe ti ne, da -
tori a mea este s11 veghez sti nu ca
sltlbKciunea ta o att de
sffinHl. In BI.turi!
Flidl. a se departa de la in
genunchi.
- zise el cu mni1e ntinse, am jurat
precum zici vreu judl.mtantul cu
Dumnezeu parc dulce de
tinut, dar, te rog, nu-l face n zadar <:rud ne-

suferit de dureros. jur noastrA.
este rnai presus de cii. pricina. noa-
poate numai sti. prin darc.1. \lllci
lovituri grabnice
- Ui,i, cu glasul rlistit
care pierduse acuma cu totul rabdarea a
rei ochi scnteiau de mni,c, di
ril e se ieu de mine singur tu numai
menit le 511. dam vei
nddl.zni sti. puterea mpotriva mea
- 106-
apropiindu-se de Mihu, care, n ge,
nunchi, staturii sale avea u-
merile lui la umerilor ului, mic
srbed la trup, iar cu capul l ntrecea, il
tmpinse la o parte.
Mihu se in aturi.
- Mergi, Paisie, poroncile
mele.
Ucenicul ca Mihu fadi. niGi un
de mpotrivire.
- zise el ce se nchise, ai .
ceiace ai crezut dator faci,
voiu face acuma eu ceiace inima. mi poron-
fac, nchinndu-se, pe ina-
inte ca mai fi putut zice un cu-
vnt.
Nu la purtare din
partea l ui Mihu, zise Stroici dHugl1rul, -
ce se ctva prin chilie .

- P,l1rinte, cutez eu
zic o izbuhnire nentrziatll a r1!.scoalei mi
se pare mai prime'jdioasK dect
Tale. Eu cred puterile ce le avem la ncU.-
sunt prea ndestul,littoare pentru a ne
face pe Moldova sili 'pe Sas
peste sau sJi se in ce-
tatea Sucevei. Apoi" punnd mna noap-
te pe Cetatea Neamtului, am' pune mna

- 107 -
pc Bale, dnd astfeliu lui Sas o de
moartc.
- este, lovitura
pentrur Sas ar fi pentru noi folo-
sul mare dar, cu izbuhnirea
ai ar striga pe Bogdan de domn,
astfeliu pUSi,lm la cale cu La auzul
unei aslimene.a U ar pu tea poate
tae calea voevodului, mpresoare cu pu-
teri
te ntreb, bine ami sta noi oare atunci? Folo-
sul s[ fi pus mna pe Balc cum' este,
atrna-va el oare n tot att de
greu ca pierderea asupra clreia cu
to\i i ne-am unit? Oare nu este de d,
tn clipa in care s' ar afla despre nfrngerea
poate, pieirea lui Bogdan, in mnile multor
cncji s'ar pofte de domnie care ar
puterile, inim'ile noastre? Imi este
oare iertat mie, namestnicului lui Bogdan, mie
care in lui Dumnezeu am luat
o att de primejduesc
astfeliu izbutirea unor scopuri att de inalte,
cu de mult.11: a iz-
este astfeliu nendoelnidl.?
Stroici neputnd dect s[ se nchine
tn agerimii de minte a preved'erii

- Snt urmli acesta, nu "or
108 -
1rece mu](e zile i\lihu va
dreptate am avut sti. dmn 11cnduptecat
Ctl r ugl'lmintcle lui.
- Nu te temi, zise Stfoici, d;
nepotul Talc nu ncerce, sngur sau
eli prieteni, sa. sdpc pc acea din
mnile lui Bale? Cuvintele lui cele de pe
ar putea dee de bli.nuit ...
Aici Slroici fu ntrerupt pri n i ntrarea lui
Paisic, f Kd de suflet.
- J upnnl Mihu s'o dus la. Cetate ca
se prcdee Crija,il or, el cu un glas nt re-
tltiet.
- De unde Isaia,
du-se la rndul lui.
El sngur. M'o ajuns pe drum ce
o nclHecat pc calul pc care- l lasase la si-
hlist riei era urmat de Onca. l\1i.o zis sK vin
s pun eli se duce la Cetate ca 511 se prcdce
cavalerilor lui Bale o di
cK nu-l vei lasa in mflnile Jor. Apoi
m'o l-al1'1 vbut gonind spre Cetate.
clznd la picioarele lui Isaia n'ar
fi putut aducl n lui o schim-
bare mai
- Ce nebuniei el Pen-
tru atta lucru scapat-o el de mOarte la Ba-
'cladl. nu d .. 1.1' mni
- 109 -
ciiminea il " 01' punc cu bun*. saml'. Ja
ca S;t a fl e lui.
Tocmai atunci se dcscghisc Onca in
privirea dtlcilli. a Crt:-
di nciosului servitor d5dca de prisos a
el vestea adl1sK de Pai sic era adevarati. To-
I saia l intrcb:
- Ce este?
- Cnd o ClI.pitanul dda Ta,
zi:>c Onca care foarte tulburar, o indUe-
cat mai zidI. un cuvnt, chiar
vaclll. o pornit la vale 1n fugli, iar cu l -am
urm;H. Cnd o ajuns pc fratele Paisie, 1-0 o-
pri t i-o zis cuvinte pe carc nu le-am
;wzit, npoi o gonit spre Cctntc. L-am auzit st ri-
gnd, am ,tl 7.l1t podul scobornd u-se.
am pc dcseKlecnd t recnd
podul jos, iar dnd am ajuns la po-
dul se rfr.dicasc din nou. ,\m luat .calul
nului arn vcnit aici in
Caluglhul stdblhl1 chilia m-
nile strignd: .
- Ce nebunie! Ce nebunie!
- ai de gnd in \'oia soar-
Ici , neincercnd nimica pentru scaparea lui.
Slroici.
Ci.lug!1rul nu rlspunse.
- K ti lasa ca Codr ilor fie
sp;lnzurat sau mo:n!i pe zise Stroici .

- 110-
mO.artea lui ,ar fi o nimicitoare pen-
tru pricina o izbnd1i mare
tat1i pentru
- Nu, zise Isaia, care se p!irea d luase o
nu voiu lasa ca Mihu 511. fie ucis de
clci el singur ct o oaste
Trebuie s[ fa c .pentru l\.fihu ceiace
nu puteam f ace pentru fata lui
sindu-l primejdui izbnda mult mai
mult dect pri mejdui-o izbuhni-
rea Chiar ast11. noapte Celatea ,;a f i
in puterea noastr1L Palsle, du-te de oc
de di n ulmul cel mare care
este deasupra vint!.. de-mi spune ce
focuri
L.
Inainte cu D"umnezeu
ce Paisie aprinse cetina ndesatti, un-
cu a ninatlt ntr'un ulm uries, de-
asupra se vbur1i str1Hucind trei fo-
curi n aprinse deasupra Nu
trecuse ceasul i soseau, unul cite unu.l,
nii 'din din din Ble-
bea din Trgul
aveau arme ; baltage, mticiuci, ghioage nistru-
jite, din ei purtau coifuri
- 111 -
-
de de zale, aveau, peste
mintene cu de groa-
de <loull. degete. Vr'o dau.11zeci din ei, oa-
meni mai de n iar

ceilal\i, dupK ce vorbidi cte un cuvnt eUl
Paisie care sta la se
prin tufe. Totul se petrecea n cea mai

Oamenii care intrase n rll.mneau
in chilia cea mare, n care intrai deadreptul
cnd peste pragul Ph'intele se afla
cu chilia care fusese a lui
unde acuma cneazul; oamenii vorbe.au
ntre 'Cu glas supus. Se vede Palsle
tie cei clei, dupli
vreme, n sihlistrie de blitu la
chiliei unde se afla se des-
chise Isaia pe prag, avnd d.n-
sul pe imbracat n zale n
de o\el, cu coiful n cap cu la briu.
- Buna. sarll., oameni buni, zise Isaia celor
de care se se
najntea l ui. s.11mnul ce vi l'am dat
priceput v'am chemat la hotXrtoare.
Imprejud'tri m.11 fac vii' adun
mai curnd 'dect credeam pentru ca ne a-
juta,i punem n ast.11 noapte mna pe Ce-
tate.
- 112 -

Oamenii, se unul la a l tul.
carea lor nu P.lI.rintel ui carc urm:L
- D::l , punem mna pc Cetate. Am sl
'dO\'cdesc ndatli eli l ucrul este mult mai
dect se pare. Dar, mai nainte de toate,
trebuie vli dau o veste care arc s11.
neasclL Codrilor este n puterea vraj-
el' este nchis n
La auzul acestei
fu mare, cu tOfii
- mergem 511 1 scoatem! S11. nu-! Ui. s11m!
Suntem gata la orice pentru :l-1 scapa.
- Vom vom scoate, Pl-
rimele, d . pentru ce o
aratati. Dar n Cetate nu este numai
Codri lor, este neamul de Bale. Punnd m-
na pe Cetate, punem. mna pe
nostru cel mai vajnic cel mai primejdios.
te vom ascu lta or-
d't jurat ascultare, zise atunci An-
drei Creang;i din un voinic,
de vr'o c incizeci de ani , cu plete musteti
cu doi ochi negri:


- VOI11 !>coate pe Codri lor din
inchi soare cu toatii zidurilor
zi.se altul, un om lung ct o slab
ca un spn la cu plete des-
chise, aproape galbene,
- 113 -
- In Cetate se doubeci de
Idoi treizeci de slujitori un-
guri de ai voevodului cu voevodul un. hQt-
nog, solul voevodului Ardealului cu zece slu-
jitori straja din sate, ca de obi
ceiu, din cincizeci de Romini de ai Vra
sii zid cti avea de luptat cu cincizeci
de oameni peste tot, voi ve\,i fi peste
doul sute cincizeci, dci din sate ni
"or da, ndoiaU\., aj utor.
- Frateil1"Cu, Ion, es te mai mare peste d5n
zise sunt numai dela noi,
rude pr ieteni, oamen i pricl nici
,
'Cum ne 'vor de pe zi diuri se \"or da n par-
tea
- Ar f i deci PKrintele.
in mprejudiri, n'ar flllf i mini stea
gul nost ru pe turnul cel mare al Mai
lles cl noul, zidiurile cele nal te nu ni vor pu-
tea pune nici o piededl. .. clci am' de gnd sK
duc pc sub pll.mnt.
- Ve fi dat de vr'o chioarcl. ducfmd ]a
C'elate, zise Creangll. cu bucurie ; bunicul meu,
Dumnezeu sK-I ierte, spunea d l'au ft!:cut Cr i
ja\ii sK lucreze la acea chioard cu al ti oameni
din satul nostru, dar putuse da nici
rIe unde pornea nici unde ,>e dl-i u ... -
<.:eall la lucru noaptea cu ochii ..
- Ai giCil Andrei, zise c.i.lug1l.rul, .... n dat
It Iloull/. _ ;;u VoI. !li 8
1
- 114 -
de un drum sub printr' insul intra-
,"om n Cetate. Dar miezul nu mai este
departe ce vom ajunge la Cetate, a-
vem de lucru;
la ei li ce vi
zis. samii sli nu se zgomqt. Dupc'i
ce fiecare din ei va pent ru ce
chiemal, vli ntoarce aici.
Oamenii se prin tufe.
Paisie, n urma unei poronci a
n' curnd se ntoarse aducnd patru
cazmale. I
- 1 vei lua uneltele vei veni cu noi, mai
zise Isaia ucenicului, care pentru a
se ntoarce cu un feliu de de piele.
- Unde sunt l uminile mai n-
clUugJ1ruL
Ucenicul scoase de sub patul o
gramadrl de de fade de coajl1 de mes-
precum o mare de frnghii.
- Andrei cu zece oameni \'a rli-
m;nea ca sc'i pc'izascc'i zise cc'ilugtlrul.
- Cum, tocmai pe mine lasa zise
Andrei suparat.
- Te las pe tine aici, n nimene /n'am
atuta te tot att de cuminte pe
ct de viteaz. care n-
este una de mare ncredere.
ai ci. $tiu c11 pot avea dI. nu

- I lS -
,'a lovi nimene Hl.r.tl. de veste, pe de Dadi
cumva s'ar ivi ar voi intre, a-
intrarea cu incL.1rjire trimete-mi de
Uite, noi mergem pe asta, arlh! spre una,
din cele care se vedeau la pliretele
din intru, ce-l vei trimete tot meargll.
inainte, va da de noi. Dar nu-
mai oameni de nlidejdea a-
la
afadL
- ::\lihaiu Bululetc, 2.ise clHuglhul o-
mul cel lung sL."lb care vorbise Creangli,
la priveghead. intrarea
oamenilor ,noi, in cnd vor fi
intrat cu vei tu cu ceata carc tc as -
l n incap nwnai cte doi oa-
meni unul lng!l altul; fiecare din voi va fi
urmat de oamenii care stau sub ascultarea lui
va trece pragul numai ce va fi
zut intd'ind pc cel de pc om a l cetei por-
nite naintea lu i; fiecare sl aibl cte
trei faclc aprinse. Patru oameni din
ceata vor lua cte una din cazmalele ace-
stea.
.,
Paisie cazmaleIe, opai \cle faelele
apoi unui cu frnghiile.
Isaia, deschiznd intrnd cel n
zise:
- Inainte Cli Dumnezeul

- 116 -
dnsul Paisie; pc-
care l dupl'i rnduiala hotlirhii.
de
In curnd ajulIscrl'i in fundul chioarcci.
- inapoi, poronci
oprindtHie Ja vr'o trei de p!i.retelc care li
includea drumul.
Oamenii se inapoi.
- Doi .oameni cu cazmalclc treadl. na-
intea mea doi cu lumnliri sl1-i urmeze, mai.
poronci diluglirul.
Oamenii care purtau cazm;tlclc fiind aproa-
pe de ci:i lugl'ir, ei se numai dect ,
umuqi de altul care purta o aprins), iar
al doilea om eli facla, care celei
nl.eea cu greu drum printre to-
nghezuiti.
- Accst p5rcte nu are dect o grosime de
palme, zise clUuglirul.
Cei Idoi oameni Cli cazmalelc se la
lucru, lo\,i nd regulat cu putere, dar pn,mdi-
din care era fiind peste
de Y;lrtos, sudoarea ncepu n curnd s<Jt
pe fetelc lor.
- S:i. treadl doi oameni Ja cazma le, po-
ropei atunci dilughul, doi in-
iee ]oeul lor.
De patru ori se luedl.torii
cnc,' in Uliul d int re ci dKdu 1111 str-

- 11 7 -
gl\l de bllcur t,:: C:ll-malei l u' .
ntlni se golul.
Barla, nlliiu mic1l., fu dl.pedc
numai cnd ea fu adusl la m.1sura
chioarcei, Isa...'l dlidu pa rond. lucdl.lorilor si
nceteze lucrarea lor poronei ca pat fU 0;:-1-
meni dce molozul n partea dreaptK a chioar-
cei celei mari, lucrare care
destul de mult , In c. Uuglirul trccu ina-
inte crnind la stnga, poronei:
-
Chioarca in care se aflau acuma era numai
cu mai larglt. c1ec.l ccalal t1'l., dar mal-
inaldl.; 'l\'ea Ull foarte oa-
meni i o str1'l.b.tl.teau mai DoodatK sui-
se fficea d in crl le afarl\ rlipedc dar, la.
tul acelui chioarca se Itl.rgca
tuia ca o mare, La un cuv{mt al
rului , doi oameni cu faele naintarll. Si, dinaintea
lor se ".izu o mic1'l. de fier ntr'un
de zid,
- asta se deschide n fntna a
gurlt. se n mijlocul cuq ii zise
dluglirul.
Apoi cliluglirul Paisie- de
o ccrcctadl cu cea mai mare bagare de salT'l.1,
Balamalele nu se vedeau, ele fiind-
pc dinafarli ; intre de piatrK lIU era
nici cel mai mic




- t U:! -
- Arc treblliasdi, zise ucenicul, fac o

mare prin care s.ti. pot vr spre
a chili balam.alele sau limbile
tem ali multe ceasuri ce voiu

Pe se o mare
ngrljire.
- Cte ceasuri? el.
-' Nu ucenicul, poate dault,
poale mai multe.
- Alunci, zise ncet Stroici,
nu ni-ar rl1mnea dect calea pe
care am pornit navallt; izbnda ar
fi s'ar putea cumpara numai cu
a sute de de unde la
intrarea in Cetate, vom mai pe
Mihu ind n
Pe cnd vorbea cu Stroici, un om
se apropiese de o privise cu mare bagare
de Apoi, cu amndou1i mnile, apasase
ntr'nsa de ori.
- Broasca acestei zise el
are o care se afU!.
aici, mijlocul dip dreapta
Daci avea uneltele trebuitoare,
taiu limba sl'i. deschid n m:ai
pu de un ceas.
- Unelte are Palsle, zise I saia, cu-
A

- 119-
prins de o dar de unde
att de Pintilii ?
Pintilii era un om de vr'o treizeci . de ani,
de stat mijlociu de cu
doi ochi mari, de vioiciune n fa-
care purta haina
din TrguI
- Ct eram rob la Tatari, Cuvioase,
punse el, printre uneltele din traista
de piele a lui Paisie, m'am mprietenit cu alt
rob, un genovez, un mare care
m'a l ui, dar iaca ce-mi tre-
buie, adause el, din un sfredel
cu o nguscli. Cu sfrede\ul am s[
fac o am s'o mhesc p1l.nl1 ce va putea
intra piIa, iar cu pila VOLti limba .
Zicnd aceste cuvinte, el se puse pe
- este de lemn la mijloc, zise el
o 'de vreme, num'ai cu f ier
pe pe dinafad; sfrede-
luI o ttecut printr'insa. Am si fac acuma

In curnd o a doua o a treia erau
cea dintll..iu. La a patra se auzi
sfre<lelul
- Am 'dat de limba zise Pintilii,
d e acuma trebue fac borte deasupra celei

J n curind borta fu destul de mare pentru


- uo-
..a da intrare pilei. cu care incepu lucreze a-
supra limbei. t\ceasta fiind de
bun, pila inainta Incet.
Bululete venise de mult ,' cstise pc
oamenii, afar!\. de cei zece de
cu Creangli, la se aflau
n chioardl.. JUlll'atatc se mpinscse
,n ndpct'ca de lflug1 jumatate se
,ndesa n urma lor.
Isaia le atunci n fata cheia
se cL.1 n f<lntna se la o
adncime de cincisprezcce sWnj tini de la

- ce limba va fi
nainte ca s1 se deschidll, facIele vor
trcbui stnse numai vr'o dou[ vor pu-
tca dimnea aprinse, nstl. la depar-
tare de Un om s pr inten se va sui
SllS va trebui sprij ine mni lc picioarele ,.
n uril e dintre pietre. El \"a lua cu dtlnsul
patru de frnghie, l e V;t anina de patru
belciuge care ,le va bll.tute n sub
ghizeleiu . Care din voi se crede n stare sii n-
aceasdi insll.l'cinare?
Zece glasuri
Eu, Cuvioasel zece oamcill din
gramad..1.
i privi l ung.
,
.....: vrednici de
- 121 -
dar nwnai unul singur se poate sui;:
\'oiu alege deci pe l\'Iihaiu Dululctc, nu fiindcl-;i
rn .. u vrednic, dar mi este mai cunoscuL
- S* Cuvioase, Bululete cu
bucurie.
- IndatK ce scil.rilc vor fi prino.e n belciuge,
se vor sui cte trei oameni pe fieq.re din tlle;
fU'am belciugele dela
ghi zdeiul u! \'or putea poarte aceastll. greu-
late, se vor fi suit doisprezece oa-
meni, se VOl.' sui doisprezece nainte
ce nu va mai nici un Om' aici ..
Bine cl cei doisprezece oameni care
se vor suirdint1liu trebuie fie voinici ill-
(re \'oinici; unul va fi cneazul
5troici.
incunjurarli pe dHugl1r, rugndu-se
fi e printre cei doisprezece care aveau dee
primeasdl. cele dintKi lovituri pentru mn-
tl,\irea neamului. Dar alese <tt n-
grijire '':lnsprezece lui, ncer-
de dilnsul, care dovezi stdUucitc 'de
vitej ie de snge rece.
- g hizdeiul fntnci, zise iar dlu--
se afll1 n fi ecare noapte un
de Trebuie deci ca att urc..nea lui Bulu-
Icte at.rnarea scl.rilor de frnghie ct
suirea rndului celui de doisprezece oa-
meni se fad cel mai mic sgomot. Alt-

-- 122 -
feliu totul s'ar primejdui; Trebuie ca
fie ucis sau 'dobort ca. vreme
strige ajutor. Nu mai dau alte
asculta de poroncil e cneazului Stroici.
Atunci unul din cei unsprezece spre a
pe Stroici, zise
- O ntrebare, Cuvioase. Pe sluj itorii dom-
i ,'om ucide miU, sunt ti-
de la care norodul o avut mult de raWat.
Pe nemti care se vor pune de
vom fi asll.metJ.e dar cu cei
doi Crijati ce facem? Ei sunt oameni
au bine la
- !\u veti face moarte de om
zise vii pe ct
de putea: voevod,
sau slujitori. Stdjlirii din sate vor
da de ajutor; ei se la vr'o
care din partea dci au focul
de deasupra din ei
ce acel foc.
- Limba este cu totul zise atunci Pin-
tiI ii, ncetnd m'ai pi leasd, pot deschide
cnd vei voi.
- Gatr.t' Bululete?
- Gata.
- Dar cu ce te-ai
- Cu Cuvioase, Bululete
care mprejurul mijlocului una din

- 123-
de frnghie atrnase pe spinare
celelalte trei fie-care, ghem.
- Dar vor mpiedeca ele
Stroici. -
N'aibi dispunse taranul zmbind,
sui astfeliu n turnul

- faclele douK
n fund. poronci Plirintele.
Apoi ce poroncile ii furli indeplinite,
ci mai poronci;
-
Pintilii deschise Bululete peste
pragul ei. o clipli ascultnd;
ncepu piplie n dreapta n stnga
puse mna n golul dintre alte douli
se El' se suia spre ghizdeiu, iar
nici Stroiei nici care amndoi erau
pe pragul J nu auzeau nici un zgomot.
Ascultau, de abie sufletul cli-
pele li pl1reau ceasuri cnd, deodat..tI., auzidi
un bolovan klesprinzndu-se jos n
apoi altul iar altul. Inimile lor incetadi
sli mai batli
J
dar nu mai dom nu
se mai nici cel mai mic sgomot.
si auzi un
o de frnghie cliznd pe dnsul.
- A aruncat o zise el c11td

apoi celor unsprezece care trebuiau
se sue cu dnsul mprejurul lui:
- 12"' -
- FiIi gata!
In cur:i nd se .auzi a doua
il celei ele il t reia. a.ud';'
cclei de il patra, c.lnd, in loc de a-
ceasw, se auzi zgomot sus, mai multe piet re
desprinzndu-se, d izurli in fundul
glasul lui E ululcte str ignd :
- Trag Neam\ ul cu mi ne!
Se auzi zgomotul de o greutate mare
('arc in increme-
ni ti, dar veni cu rnd in f ire.
- E ul ulcte a dil.tLt n pUI, trll.gnd pc
tul d e sl raji'L 1:1 f:intnK d up.1 (Unsul, zise el.
Sus nil llIai nimenc !
Apo i. naintC' ca Gduglirlll fi putut
punde, strj gti :
-:- Dup::t miile! ncepu .. li se urce pc scara
de f rl1ghj e.
Alt i d oi oameni l pc
cei lal \ Cll suli\i pe celelalte douK
se ca ajungi sus inaintea enea
lUlui.
LI.
Despre primirea lui AUhu n Cetate.
DUlm ce d ori petrecere bun! l ui Hans, Ca-
\'alerul Lllrich ,se grrlbi s1 meargl'i in sala. cea
"mart:', unde oaspc \i se pusese la lll'a53

- 125 -
dela care !-.l aria lipsea sub cudnt se
obosiu1.
Un eneaz elin care l uase loc lngl'i.
.!\nsclm, aproape n voe\'oduluL,
po\'estca cele \.11 zutc auzite de la el cnd sl uja
in straja din Tarigrad. Povestea

bine: Bale, Ca"alerul Albrccht )1inoritul il
ascultau cu placere.
Somossy, care ntre Cavalerul {\I-
breeht de un Sas, se fo-
losea de mprejurarea acest de pe mmti
pentru a-i istorisi feliu de {eliu de
de:. pre vitejiilc l ui
<at .des pre trecerea vaza de care se bu-
cura la curtea vocvodului Ardealului ; laudn
nu-! : mpied ica ins{l s1 fad cinste vinului

Cavalerul Ulrich, lngl P:l.rin-
tele Anselm, ii s trfmse ca ba-
garea. de sam1i. la ureche:
- Fata este scapatd.
-- Slava Domnul ui! l\Imortul.
milo::oliva doamnlP
- Cu sam.l ll ertha ii va fi s pus, ris-
'Punse Cavalerul. Dar ce este, adause
'el la trei de dnsul, pe un
"Cu m5na 1a coif.
- Cll voia dumitalc, domnule Cavaler, am
",Il -\ i zic douli vorbe care nu ntrziere?
- 126 -
Cavalerul se pe Conrad
ntr'un colt al
- Ce este? el,
fuga Ilenei a fost de oamenii
voevodll lui.
- Domnule Cavaler, Cadrilor s'a
pr'edat
- Unde? Cind? Cavalerul.
- Chiar acuma, aici, n Cetate. Eram pe
turnul de deasupra celei mari, cnd el
a venit la capra podului calare ce a
(lesdUecat, a strigat se dee podul n jos,
este Codrilor vine se predee
un om singur, am scobort po-
dul pc care l -am ridicat iar, ce
el l-a trecut. A ralll'a's la poarta cea
mare. Cum am sosit de sus, mi-a dat n
lui mi-a spus de
,
lotrie, vine se predce ca facem cu el ce
,
vOlln.
- treaz? Cavalerul uimit. Nu
visezi Qare?
- Sunt foarte treaz, domnule Cavaler, zise
Conrad, iar omul care mi s' o predat este n-
Cadrilor dei, v11znd
mine pe Gattfried Schuster, sngurul din oa-
menii care au scapat ast1l. primavad. ne-
din ' mnile l ui a mers la
dnsul, l-a pe umere i-o spus d se


- 127 -
sMtos de ju-
ce ncuse nu-I va nici-
iar Gottfried i-a recunoscut glasul.
a lui Ulrich fu mpihtl1-
numai dect vestea Cavale-
lerul ui Albrecht. Dar se gndi la vreme
ar fi fost greu pe Cavaler s11 se scoa'le
.de la a pune pe Bale n
faptului. Voevodul, aflnd despre preda-
darea Codrilor, ar fi voit 51-1
s'ar f i scobort n curte, acolo fi dat
de starea de n care era hotnogul acei din
sluji torii lui care se mai pe picipare,
ar fi mers la sl!. cum este
Ileana acolo, ne mai fiind cu
sW i 'se fuga fetei, ar fi putut
pad.1 n ei oameni din chiar
n acea noapte.
- Cine 'din oamenii voevodului a vlizut
pe omul care se drept Codrilor?
Ulrich pe Conrad.
- Nici unul, zise Conrad. Hotnogul
n odae la mine, de tot, de abie se
pe . picioare. sunt prin odliile oa-
me.nUor numai vr'o doi-trei se mai pot
scula, sunt pe paturi de
abie se vor trezi la riM..
UJrich se hotlrse acuma, nu pu'e pe Ca-
'Valerul Albrecht in despre predarea

- 128-
.
Codrilor inainte de mcscL
- Cine mai era de afad. de tine !fi
de Gottfricd?
- Ion. cKpitanul Romnilor care
se astlizi de strap. nc*' un om de ai l ui.
care podul se scoborise
liumai atunci din turn. In au venit l ahan
Schmidt Martin Knaucr. Pc pe
Gottfried i-am l asat sU. plizasd pe
- crezi nimcnc altul nu de s,o-
sirea lui?
- Nu poate s.li nimene altul , li-an1
poroncit pc strliin in de sub turn.
nu Iese ' pe nimenc sli. intre. .
- att oamenil or
ct celor doi Romni nu sclpc un singm'
cuvnt d espre ntmplare. Tine pe
nchis n la pe cel mai.
de llin oamenii Voiu
la mesei pentru a pune pe Ca -
valerul Albrccht in faptul ui. Mergi t
Ulrich, pe care se
jas-li, veni iee iar locul lngK Plhin ...
tele Anselm.
- , D..: ce gn'ditor. il acesta n-
cet, primitai vr'o veste ngrijitoare? .
- Nu, i Ulrich, am primit o veste ne
dar nu ngrijitoarc. Vei
la mesei.
,

- 119 -
Cnen:.: ul cu po\'cstirile dC:>-pt'e Tarigrad
ph"l!'ezc bagarea de a mcsenilor
d:;iUpra lui vreme de peste dou.\ ceasuri, p.UU
in clipa in care Bale, SCUL.111du-se, pHd."1. lui.
fu unmtl de tali. Ulricb cu bucurie clW
Bak nu se oprea ca si varbeasd eu hotnogul
lui de slujitori C:lre se afla. 1"1. cnd
din saUl ci, noapte bWlll dela

se retrase deadreptul in odaia l ui.
Dup..'i ce in Cetate fur!
de Cavaleri la. deosebitele ad.'\p<>sturi ce le fu-
sese Ulric)l rugl pc C:lvalerul Al-
brecht unneze din nou pllnl1 in 5-'lUL
Tred.nd pc dinaintea voe"odului, \'lzur.1'Ji
cum slujitorul de se sprijinea. de
rete de se clznea. stce drept. Toc-
mai atunci o a lui BaIc dela stll.-

pnul
- $':l culcat voevodul ? ntreb! Ulrich.
- Da, ]uiX\ne, s'o culcat} slug:l
care mai :ldause : era ta.re ostenit .

Din pieptul lui Ulrich un suspin de mul-

Gftnd se singuri n sa11l.', Ul rich pa'"
\'05li Cm' ulerului Albrccht fuga Uenei
turisi partea de el in ei.
Cavalerul Albrecht zmbi.
- Ai ceiace f i eu fn lo-
cul dumltalc, zise el. A fost un noroc ca Bale,
H. " .... dU- Cu. \'01. III 9

- lSO -
nu a trimcs' dup.:\. hOlnog, dtci de
l'ar fi beat, cu bun! sarM dI. ar fi mers
singur se de chipul in care este
prinsa lui. Astfeliu ca are pentru fugl
noaptea va fi departe cnd Bale
va lua pentru urmlrirea ei. El va
lege cii. fuga fetei a fost ajutatli.
de noi. Mierarea l ui va fi mare nu 'neiL
iubit acuma, de astbi nainte are 511. ne
cu o nernll. rginitl. Noroc numai
nu prea are cum asupra noa
slr11.. Dar e trziu, noapte buM.
Mtrnul Ca\'alcr "oi se indrepte spre
.
. .
Dar Uirich, punndu-i-se n cale, ii zise:
- Mai am pentru dumneta o veste,
care te va uimi !Illai mult dect
Cadrilor este in Cetate.
- Codrilor? In Cetate! 'Cum?
Cnd? intreb:! Caval erul Albrecht.
Ulrich ii samlt de toate cte i le po-
vestise Conrad, precum de toate
luate de el. Cavalerul AlbI:e<:ht ins! b1hluia dl
este vr'o la mijloc cl nu
poate fi Codrilor.
Ulrich atunci pe Conrad care
tepta la poronci s1 trimat1 la
pe Gottfried Schu.ster, care,
,
"



-m-
)
cu Matia ctt Hertha, datorea Co-
drilor scaparea lui din rn.nile lui '
- Ai v1zut bine pe
Codrilor? Cavalerul Albrecht pe
c.nd acesta in
- N'am v1tzut lui, era
cu un negru, dar am truptal lui de
portul capului i-am auzit
Gottfried.
ce cltva, Cavaler urmX:
- care a venit
in la Cetate este intr'adevl1r Pluna-
Codrilor?
- Nu am cea mai miel Cine a vli-
rut 'acel trup i-a auzit glasul nu le
poate uita att de curnd, ' rlisjmnse
Dar mai sunt aici milostiva Hertha
care s'au cu el vor
recunoasd.
Cavalerul Al brecht ramase pe gnduri, o vie
ingrijire se pe lui.
- Binel merge, zise el lui Gottfrierl
o iar ..
nului spusc lui Ulrich:
- predare a Codrilor,
m3 tarc. Mi se pare nelndoelnic
ne glisim in unui Vorba eli se
simte s3tul de cste sad dei, as
l'am totdeauna biruitor din


- 132 -

toa.te cte le-a d poJXll'ul il pri-
ca pc un este cu du-
suL Precum spus mai de mult, eu
cll., sub cuv.nt de lotric, se o
care spre a pe Sas a scutura ju-
gul unguresc. tem sosirea Jui in
riIe noastre nu nsKmnc primejdie mare pen-
tru noi. Dar nu.,1 voiu vedea acuma, ci l voiu
cerceta eu sngur mni de A, em
n Cetate numai zeci cinci de oameni
pe care putem pune temciu. Romini.i din satele
supuse ni vor fi cu vreme
vom a"ea de luptat cu de nea-
mul lor, dar departe de a voi s1i. se lupte cu
Codrilor, vor lua partea lui impo-:
triya De unde eu ca zisa lui
predare nu este dect un cl. a sosit cea-
sul tn eare el o pc
romni mpov.iva lIoastrll? Ei sImt in a-
ceste -ridiuri .cincizeci noi suntem numai
zeci cu ce vrei s.1-mi .::ici, d
fiind mal bine mai cu ar-
mele, nu avem pentru ce ne temem de ci:
ar fi am avea a numaI cu ei,
pe cnd noi ne vom l:upta cu n
Cetate, sau trei mii de de ai lor
vor pc dinafarl as upra zidiurilor noa
stre, cine oare le va apara ?

U1rich, bine sam."l de


I
I
..... 133 -
.
cuvintelor bKtrnului nu Al.
brech t unul:
- Este !de datoria 51 apM!m cu
cea tic pe Cetate,
de Craiu noa-
stre. Cunosc vitejia dumilale a care
sunt sub poroncile noastre, face
tot ce cere cinstea dela un Cavaler deplin
. deLa destul pentru a fi
sl!. -mi datoria in
oricare ar fi el. Dar puterile
cu care am avea de luptat in de
sunt att de nemlfrginit mai mari dect
ale noastre 'inct, prevederile melc s'ar
indeplini, nu putem al t dect
o .moarte Nu trebuie ,Gl acele
sli ne paza
fie de acum mai mai
neconlenit.11. decit a fost pW azi. noapte
voiu veghia s&ngur in 'l'nni va fi
r.ndul dumitale. .
Dar Ulrich nu voi cu njci un l ese pe
veghiezc n acea noapte,
grija de care ar fi cu-
Maria, trebuinta de a o pune n
faptului ntmplat a o Ia pr i-
mejdii le viitoare. Cavalerul Albrecht,
o impotrivire destul de vie, pr imi n
Iese pe Ulrich veghieze" dar )Hlmai o
- 134 -
JutaJ:'e a tuturor punctelor de pazi.
In "fiecare din ele poronci 51 fie de
cite un Neamt un Romn, iar doi de
avur.1 nu se
deja unde era nchis Co-
drilor, La orice incercare de acesta. spre
a sau a vQrbi cu vr'o unul din Romnii kle
trebuia "6K-J. za
In Cavalerul Albrecht, cnd mene
se culce, spuse lui ULrich lui Conrad
este .s.1i nu se desbrace n acea noapte
poronci dee de ce !jo'ar
pla ceva ingrijitor, .
Inainte de a se retrage, si vadK pe di-
pitanul Romnilor de lntrebnd unge
este, i 'se .r.llspunse _ cl. isprlivise schimbarea
cu inainte de ca-
. valerilor se dusese se odirineascli
care (dormeau lngli zidiul
capclei. Cavalerul trimese. s!-l chieme'.
In curnd 'ap1ru in fata lui un om de vr'o
treizeci de ani
J
de imbracat
ntr'un suman. 'Plin (le
somn, de a bie putea ochii Spre t
marea nrierarc a lui Urlich a lui Canrad, ca-
valerul nu-l pentru l enea lui, dar se
fd.ee asupra ehi
pu.lui de
- T(' micri poate c1i nu ram pedepsit pt..'ll-



- Il S -
tru ca l'am dormind cl.."ld trebuia ve.
ghieze, dar rrdnuri.scsc d am simtit
carc va
z
:1ndu'l att de adormit. Faptul
doarme este un sem.'"l eli nu cuget! la nici un
Noapte bWllI ambii cavaleri se
des .

LI! .
In e se va vedea Ion nu era
adormit.
Ca\'aleruJ Albrccht se .amar: Ion
Crcangl era un om foarte mai a.les.
nu era 'adormit deloc. EI fratc..-sliu, Andrei,
erau de mult bine de P1rintcle Isaia
care-i pusese in ' celor rnai multe din
tainele lui. Apoi Ion mai era unul din
cei mai de nlidcjdc ai COOrilor :
amul lui in in imprejurimi.
scsc ca trlsnit cnd privise cum clpitanul lui
iubit vine singur s1 se predce dar,
.,hAnd lui Mihu, zisese indatll. ci
aceastl. predare trebuie vr'o lovi-
In zadar ochii lui clutase sl:
s'ntlneasd cu 'Ochii Codrilor, cu
sJ1. 'ceteasd deslegarea.
tainei : ' Mihu nu se uitase macar o clipl
la .d.Jaul . Cnd Conrad se duse \'csteasd
- 13:.. -
pc Camlcrul Ulrich) lan. in unna porondi pri,
mite, de paz!1 la unde era
inchis Mihu, !Cu alt Romn cu un
Cnd lZonrad se ntoarse, el poronci
fn numele cavalerilor. nu sclpe ni
mene macar un singur cuvnt despre sosirea
ui Codrilor in Cetate.
Doi fiind de Conrad
paza lui Mihu, Ion se duse vaelll. cum
l ui de slujbli.
tarea pc ,turnul deasupra rpci despre Apus cnd
zllri deasupra in dreptul bisericii,
trei focuri t n cu unul mai mare la mijloc.
El aceste focuri insemnau: . '"'
- cu la sihlstria
mare astl noapte.
Acuma. toate se pentru Ion
era sl apuc;e Cetatea chiar
n acea poapte, 15priO a putea pune mna pe Bale;
Codrilor venise 5.11. se predee '
\ilor spre il. se afla n Cetate in ceasul in care
a\'ea se intimple, spre il. putea
ajuta mai,bine pe El\ Ion
mai mare peste Rom .. 1ni, era dator ca,
la eel slI.mn al 10vi rii) cu
oamenii l ui asupra Nem\'ilor care pe
clpitanul lui din nchisoare pen-
t ru ca se pue in fruntea Ilor.
fiind ispdlvitli, Ion se duse la




,
- 137 -
cuI unde se odihneau l ui spre a
tepta ceasul cind aveau $.1 se schimbe
rii; se 'ntinse pc IX'\m1nt se c1 doann.c.
avusese :grij1i. si se culce ling.K un
truallui, Stoica PrLs.'1.cariu, el al
Codrilor.
Stoica dormea dus cnd o care-f:
g.dilea ureche, pe cnd mW apasa
pc gura l ui auzi glasul l ui Ion
tindu-;
- donrri nu te
CodrilaT o. sosit la Cetate s'o predat erija-
zicind cste s.litul de lotTle. Pentru
Dumnezeu, zise el Stoica
sll. sar.K n sus, apoi urmll. tot n
-Mai Idinioarea, pe
turnuri, am! n p1I.durc, deasupra biseri-
cii noastre, trei focuri: mici, la capete
unul mare, la mijloc. ce aceste
focuri. Se vede o apuce
noapte Cetatea c..1. s1I. poat,1i pune m:ftna
pc neomul de Bale'. Codrilor s'o
cut se Crijati10r numai. pentru a fi a-
proape de noi a se pune in fruntea
ce de din vor fi inceput
navala. Noi trebuie fim gata. sK-l 'Scoatem
de Ia poprea1a in care n de straja
de sub :turnul cel mare, unde este pbit de' doi
bine spune celor care dorm l.ngl

,
- 138-
tine, dar sgomot lol al
donni. Spune-1i rindul s.1
li va \ 'eni n.'lintc ca ai 5li fi s5.
nu cumva sdtpc dl.trl CI..! care vor fi
de macar un cu\"nt despre sosirea ..
mi-au trimes porone!
nu pomenesc nici o ... despre \'cnirea lui.
Nu trecuse un de ceas Romnu
care erau de ce se petrecuse
teptau navala. din pentru a scoate pe Plu.
Codrilor din nchisoarea n care se afla.
Ei nu a\'cau nici o mpotriva
lor a dar 'unii mai
mult, mai erau se lupte
n curnd pentru lui Sas; apoi
urau pc Bale erau s..>i t:tue mna !pe el.
Cind veni vremea schimbe
Ion Creangl chiern1 pe nume 1X! acei al
rdnd venise se duse sub turnul cel mare,
unde ad strngea care trebuiau
lor: Schimbarea stdj!l.-
rilor fiind Ion se duse din nou se
culce se doarme dus,
iar acei care ri.,dul venise ca
se odihneascl, aflar! dela sosirea
Codrilor lovitura
Cnd Cavalerul Albrecht trimese chieme
pe Ion el se cl se' cu
,,-eo liUJ1 vlizut el t:lcuse pe som:norosul
-
. ,

- 139 -
ele bine in ct parte din
bl1trinului
Ca locuitorii din iml.:-ejurimile
Ion :;tia ci este o chioarcl care duce
din fntna in dar nu deloc
,'a avea mijlocul n
s'o pentru cucerirea
El credea cit Romnii aveau incerce
nldle.ascl Ain mai multe pKrp..
cea ma,i mare parte din pc zidiuri, dar
lovitura cea de cl.petenie avea fie datli
de Codrilor, scos din nchisoare d e
stdl.jlhii romni. Prin unnare mai inainte de toate
trebuia ca Cadrilor fie scos dcla
poprcala in care se afla. El tot prin
trebuitoare pentru ca, la cel
slmn de navali, din oamenii
lui, cu idnsul in Ifrunte, se arunce asppra ace..-
lor doi Nemti care pe Mihu, u-i 'do-
boare l a s11. sf11.rme inchisorii cu,
topoarele scoat.1 Codrilor
dintr'insa. I
Un ceas ce Cavalerul Albrccht
sisc curtea, Cavalerul Ulrich incepu
rea? Ion Creang'd. p.c'l rea acuma ind mai bui-
mac de somn dect l lasase Cavalerul.
- Ce dracu, ii :zise Ulricb, ai blut impreun.l
cu ilujitorii vQevodului df' te datini pi-

- 140 -
doare? la umbla Ulai drept dacii. nu vrei te
pun 1n fiere si te o s.ll.ptl{mn!i. Jlenin-
cat in
Apoi sine, cu juma-
tate de glas:
- Cavalerul Albrecht se teme ca astfeliu
de dobitoci sunt in stare slI. urzasd
guri impotriva
LIII.
,
In eare vedem Romnii pun mna pc .
. .
Cetatea dar nu pe Bale .

Cavalerul Ulrich pusese pe Fritz Winke
mann de la fntnl. Ion Creangli
se dt este somnoros, apoi Friu era
somnoros cu tot dinadinsuL De .oarece
bine fusese din acei

ndemne pc lui Bale bec.
ct mai mult. era de fcIiul s.!I.u
cwnpatat si avusc slI. adud de multe ori
ulcica la flrl a bea dintr'nsa, nu-!i. fu-
sese Cli s.1 ndemne .pc Unguri
golcasc.:t tl1ciorul a el din cind
in cind pc a lui. Fusese trezit numai cu greu
dlntr'Lm somn adnc pentru face rndu1;
acuma capul l durea iar picioarele i se
de plumb. La nceputul se prirnblase pe

,

- 141-
dilUlintea {ntnei, cte dou!i zeci
cinci de inainte cioci ina-
poi, dar o de vreme,
cumplit de obosit, se pe marginea ghiz-
J e.j.ul ui capul pe mful.ile incru;
asupra sulitii.
Noaptea era senin!i, Juna ind nu apl-
rusej cea mai domnea pre-
tutindeni. care se lupta cu greu q.t
somnul, fu invins de e;I alipi, dar
nwnai pentru vreme. Sgomotul unor bo-
lovani care se dcslipeau de ffult.:.nei
n 11 trezi. Intr'o Fritz
fu in picioare, cu fu cu
privirea spre Luna
in toatl la lumina ei, se vedeau
nu numai toate arcll.runtele ghizdei ului, dar
inceputul La urechile lui DU
, auzirl nici un sgoffi'Ot, se d totul rein-
trase in deplinl acere. Cu incetul insi i se
pUti d , sub ghizdeiu, in lui, vede ceva
alb
a mai sta 1'1 gnduri, indreptll.
colo o lo .. -ilud de lo",i
in ceva care nu era nici nici lemn in
care fie rul dar, cind \'oi sliil nu
numai cit nu putu, dar o puternicl smun.
care il fku piardll cumpl1tul l i
peste ca.p n
. -
_. 142 -

Cnd Fri tz in picioare, spada 1l,1i se
lovise c.: putere de ghizdeiul fntnei. La au
tul a Ct.'Sb.ll zgomot, Ion Creang:l!: , care acur:na
din clip1\. n clipI slmnul se
pe un cot. pe lovwd cu
in apoi, spre marea lui mierare,
li displ!:.r-nd intr'insa, cu capul Ion
sl1ri n picioare: la W1 din gura lui,
,
,
Romnii se cu anna 1n mnl1, 8:aaLta>----
se dl.paeU ..
a zice Wl cuvnt. Ion arltl cu mna
spre de lipsea, dai'
nimica nu se vedea; nimica nu se auzea: ..
tc.a era

Oamenii incepuse Ion visase
cnd, de se din fntnll.,
deasupra ghizdeiului, un acoperit cu zale,
unnat de un coif lucitor, apoi ui
mere, apoi un piept in:zluat un fIi
n C1.'rtc, din Doi li
cu baltage ti numai dect
unul din ci strigltul cuc,uveicii.
- Ai 1 zise Ion Voi, cei
de mine, se spre
de sub turnul cel mare, dnd CUClLl7
veicii urmat de dou!l.zcci de
se spre acei din
cum pusese piciorul tn Curte,
se uitase .de jur lmprejur. Vbu pe Creangl
- 143 -
lorg.:hltl Spre poart.1 CU cnd aua.i
cucuveicii pornind din mijlocul lor,
d ei sunt de
se apropiese acum de el Stoica Pri.
sacariu din nou strig!tul cucu ... cicii.
!fan se inapoi, din
atunci vr'o cincisprezece oameni, iar ca-
petele umerile altora necontenit.
Dar carc se aflau pe
nul cel m.are pe cel dinspre Apus wir! adu
nltura dela strigarl:
- La armeI este in Cetate.
de abie aceste cuvinte' din gura
lor amndoi cu capul zdrobit sub
loviturile romn care se afla pe
fiecare din ci. Str1ijllrii de pe celel alte
tumuri posturi nu s.\ apuce sli
d'iecarc avea de luptat cu
ramin care se asupra lui. Din toate
se auzea acuma sgomot de anne.
- Tu vei sta in curte, vei aduna oamenii
te vei impotrivi la acei din
care ar voi se icc dupi - mine, zise Stroici
lui Prisacariu, eu ieu cu mine zece oameni de'
ai au ramas duc
pun mna pe zicind aceste cuvinte
se la scara care ducea la odll.ile locuite
de Cavalerul Albrecht, unde se
postesc
,
- 111 -
\
Cavalerul Ulrich care s('! din tumul
cel mare cu Conrad, auzise sgomot
n curtc ,"enea in ,scara
care se nv-rtca necontenit. .
Cnd ajunse jos, sub turn, cei doi
erau de mult doboriti la pimnt
iar Mihu se a.fla. inchis
sbura in stlb lovituril e de topor ale
Romnilor. Ca"'aIcrul Conrad, rl1pezindu-se
lor cu spada ridicatl, ei se ma
poi, dar inainte ca cei doi fi putut
da o erau pe la spate,
la. Ipmnant legat i burduf.

Tot atunci o ching.i de fier care pc
din intru unde era inclris Mihu,
se ldesprinsc sub loviturile ce'-l e-
rau dat-c jos; Romnii incetam de a
mai lovi in apliru chipul
Codrilor. Un chiot de bucurie il primi.
- ii 'Zise Ioan Creangl apropiin-
du-ke de el, ai au in Cetate prin
u'nt1p.a din curte. Pe Crijattul cel pe
trei fi aici, sub
- un d ei sint ar;nC'.
rise i\'Iihu.
Un taran li intinse un l ung lat.
- Zece oameni aici cu Ion
pentru a poarta, poronci atunci
,
,
,

-
1
"
- '"
Cocirilor, ceilalti M. ml sK
!>pre curto.
O plinll de Rom..1ni, cl.ei mai oa-
menii Isaia din
tffiii nem li care din ocUii pe jumatate
fusese la lor in curte, stri-
sub un inzecit de du:;:m:ani,
la Numai vr'o doi, mai ageri,
armele sl
pe trei sau patru Romni. Dintre
nici unul nu in mulllmiru:ijJ-se
l a
Dar vr'o trei sau patru Unguri,
decit alergnd spre lui
Bale, de abic apucase facl trei pa..<>i n curte
s ub loviturile Romnilor.
- La acolo sunt acuma slu-
jitorii se auzi din ITt..1.i multe
Tocmai atunci Mihu de sub
indreptndu-sc cu spre , mijlocul
curtii; StoiCl Prisacariu il inainte.
- Q1pitanel bucur te vl1d
scapat, ti zise el.
- Ce aici? Codri
lor. La lui Balcl punem
numai dect mna pc dnsul. Cetatea
nu face pentru noi ct ar face prinderea lui
Bale.
- Intr'2.coIo so dw cneazul Stroid cu vr'o
Raulll.-C\I " ni iii.
- 146 -
de Mnreni, :lisc unul din RomAn.i:
>loi, actuna, am' legat
- cnca'ZuI St roki pc Bale.
cu oameni, zise l\[ ihu, snt el .
\-a pue m.na pe Cl.nsul. Trimete ci te
zece oameni la fiecare din care- d uc n
rindul Q.c sus, nu Iese pe nimene Q,s-1,
L1.r tu n curte_ Zece oameni vie cu
mine la lnchisori s.ti. dintr'nscle pe ne
care zac acolo, :;ii l\1ihu pomi spre ,
. I I
fuga llenei nu .mai fusese pus nici unul
din Cedti.i de la inchisori, unde
nu se mai afla nimene nchis. Mihu nu in
d eclt pe !>".lujitorul ungur, Lengyel Aran,
hmgit pe p..>imnt ct patru. Unii
din lui Mihu, rdicau armele asupra
lui , dar Codri lor li cu un glas.

' !! 1
- Nu este s!i pc un om
care doarme; nu care cumva ceva.
' ; ' .. :
Dar oamenii !:ie rn 'Zadar sl tre-
pc Ungur; el, la toate incercllrilc lor ...
numai prin 1'.1i11u se duse
la tuturor chi liilor intr'insele, ti-
cind' cu glas tare :
- Rom..1nii 3U pus
pe Cetate;

. .
Bale
- 147-
.este in puterea lor. Eu slobod pe acei care tac
tn inchisoare. Cei in
Dar fu zaClar, nimeni nuii clei
nimene nu era inchis.
- de-mi aici pe unul din
poronci Mihu n
1 n cu.rnd doi oameni aduc.1nd pe
un ale erau legate
spate. Era tocmai Gottfried Schuster: :MThu il
recunoscu
- Noi ne mai de mult, zise el
Neamtului, iar nt1nirea de asa pri-
mavaro. o fost spre binele tlu.
- este, Gotttfried, care ca
aproape din Cetate vorbea bine

- Atunci, zise Mihu, la r.ndul
mie un bine. Spune-:m'i unde este
fata pee \care o adus.,o BalF cu dnsul in a-
Cetate?
- Nu este nicliurea, Gott-
f ried, o fugit sunt acuma dteva ceasuri.
dad ar fi clzut asupra l ui Mihu
nu l'ar fi uimit mai mult decit cuvintele pe
care le auzi d ela
- Unde? Cum? el.
- La fuga ci, zise atunci Gottfried, am fost
ca tmplinim stAp.-
uei noastre, a Cavalemlui Albr:ht. In-
- 148 -.
catro O apucat nu este la mea.
numai o fost adU$l din Cetate din po-
ronca Cavalerului Ulrich de Ham
dermann, care este vahtmaistrul nostru,
In zadar Mihu ti mai puse
[ried nu putu mai dee nici o in
Ilenei, In urma ni
mene nu se nchis in tenmilile
Mihu iar in curte. Aici pc Stroicl
bind cu Isaia care venise el' in
urma oamenilor lui, pe (le fdrnghie
atrnate de Bululete.
cum pusese piciorul i,n qurtea Ce.
mtrebase de Mihu i se cl. Plu-
Codrilor este slobod Dar c"'dlld
il lui se nveseli, Mihu cum il zlr se
duse mna, iar a
zice un cuvnt, i capul intre amndoull
mini le il de mai multe ori pe obraji
pe frunte.
- Dar, zise atunci Stroici, tocmai
team cll suindu-ne pe scara care
duce la Cavalerului Albrccht, am
de la rtlndul de sus inchisl , Am' <fat-o
jos, dar cu mare greutate cu pierdere
de vreme, era foarte grea cu
groase de fier, printr'o
prin doi drugi de fier, pe
din dos. Am peste tot locul , dar n'am

,


- 149-
go.&jl 1l1Cl pe Cavalerul Albrecht nici pc Bale
nici pe solul unguresc. Trebuie s! fie
in vr'o sau sl fi fugit prin vr'o
cunos<:utll numai Cavalcrului.
- In aslmene imprejurare, zise Mihu, tre-
buie slI. int;lleclm numai decit ne punem
n urmll.rirea lor; cai sunt destui in Cetate.
Dar pc Bale trebuie s1 punem numai dect
rn5.na, dici altfeliu nu am CC
4
tatea era :lia a de "leme
ce chioarca alta
dela la dnsa.
- Da, zise Bale urm,l1-
rit numai dect: prinderea lui poate
paguba pricinuitli scopurilor noastre
prin lovi tur! pripicll..
Mihu capul la auzul acestor cuvinte.
- Dacii, urm.! J Bale este ascuns
tn vr'a el nu va putea scapa, clei vom
face p.'lU iar foamea setea il vor
sili iasll. Mai du ar fi pentru noi dad. ar
fi acuma din zidiurile De acei..,.
s1 pune\i n lui.
Mihu spuse c{l.teva cuvinte lui Ion
care disp.'l.ru, urmat de vr'o ctiva oameni.
- au clizut? ntreb!\ Stroici.
- sunt numai doi, Stoica
PrisacaTiuI ; e rau de pc turnuri au
fOit de oamenii care n ta-
- 150 -
CU llatru sunt ins!i
numai unul greu sunt le
feri, dar
- Eu cii. num,Krul lor era de
cinci, unde sunt doi?
- Unul o fost irwoit de Crijatul cel
se dud la celalalt
nu unde se poate afla.
- Dar slujitorii cu voevodul Cl!
solul unguresc?
- Vr'o patru ci,
sunt acuma departe.
- Cum? Stroici, au fugit ?
- lor se aici, Stoiq
dar sufletel o lor trebuie sK fi ajuns
cuma in iad. .
Tocmai atunci Ion Creang.'i ii oa.menii
care l aducnd cu un nu-
mare de cai
- Cincizeci doi de cai n graj-
diuri, zise el, sunt buni, mai cu
doi care-i cu de fru.
a pierde vreme, Mihu cu Stroici
pc caii carc-i Ion iar
de acei din Romni care erau
de mai buni erau mai bine
Poarta ceea mare fu podul
lasat in jos, iar la se tmPllrJ
tn d. u.l cete, unii, cu Mibu, apucarl tn
. ,

- 151 -
dr""pta
,
iar ceilal ti, cu TAtgul-
Vr'o treizeci de oaInf'D.i pe jm ti
n curtmd se la deal,
pentru a pe fugari n pAduri le de dea-
supra
LIV.
o de
De abic se nchisese poarta. cnd
P:trintele Isaia. poronci:
- Pihtilii ice dou.llzeci de oameni cu fa-
de vie cu mine, ca clut!lm cu ..
runtul nu cumva vom
lui Bale.
aduse aminte auzise
in sala cea mare., cste o
cu n do-
sul dircia ajungeai ntr'un feliu de la-
in zidi uri care ducea sub Cetate, la o
Vroia sl s'ncerce acea
cu ajutorul lui Pintilii, s'o
Ajuns n sala cea mare, unde tot ul f usese
colit de oamenii care intrase mtr'nsa cu 5tro-
ici, hltu in zadar n fiecare de
nu auzi sunind a Pin-
til ii (ou tot dar nu putu .s:i
- 152 -
cea mai care fi
pillf po urma unei
Se acuma faclele stnse.
- Care din voi, cllug!trul, o luat
parte la indja dutare n aceste
de cncazu1 Strolci.
- Noi, \'r'o patru tarani.
- cncazul cu ntrebi
Isaia. tu) Necul ai Vleja., te
om
- O cu deamhuntul in toate od.!Wc

de acea in care dormea Crijatul cel
trfln unde se afla ]upneasa lui.
- de ce 0'0 el acolo?
- C1.nd era s!l. o sluj-
nica jupJ.nesei o spus cncazului nu intre
n zadar, dki tn odae nu se nici unul ain
acei pe care-i dar numai jupneasa

- cneazul Straiei s'o numai
cu aUlta ncredinpre? 'mai clUuglrul
zmbind. . . I I . I
- Da, 0'0 mai intre ne<l chie-
mat in parte, llsind inaintea uo ord
de ea sli. ou ncerce intre nis-
caiva de ai
- Mie mi se cade sa fiu mai dect
cneazul Stroiei . rise Isaia ndreptn-
spre

- 15:5
La Mariei se afla intr'adevar de straj(1
un Rom:1n razamat pe un baltag
Cnd pe dlug1r apropiindu-se, se
n Isaia in aceasta se deschise
Hcrtha
- Vreu vorbesc cu zise
mpingnd-<l in I1turi, in o-
dac.
o
Pentru acele vremuri date fiind imprc-
in carc se aflau atunci aceste o-
daia de culcare a Cavalcrului .oJbrecht era im-
cu mare
Patul era de lemn de nuc nelustruit, dar
mpodobit cu iz-
voade frumoase. Dela verigIle baldachinu1ui,
de lemn de nuc sapat, atrnau
de mare Alte aco-
pereau albi podelilc de scnduri late'
de brad. dulapuri mari, de lemn de nuc
s.apat, o cu o de
cu dungi ciucuri de aur, pe care
se vedea o intr'o de
argint, mari, tot de lemn de nuc
sa.pat, cu perine de catifea verde'J.'
crei scaune cu. trei picioare mai vase
de argint de aldtuiau imbrld1mintea.
Pe unul din jilturi Maria; se vedea
rochia albii ce o purta fusese in
pc dtl.nsa, iar balan ii atrna p ..
- ,S.J -
umerc. lwcelalalt Anselm.
Am.ndoi se sculari cnd pe Isaia.
- iart1i., ]upneasl, zise el, dar vrsta
mai b11nuitor dect cneazul Stroici.
este de datoria mea caut cladi. nu cumva se
aici vr'o ascunzKtoarc in c.uc sl fie
ascuns voevodul.

- Puterea este in m.nil'e Tale,
face ce vrei, dar dutare
va fi n zadar, aici, nu este nici a5CunU,toare

mCI ascuns.
La un al lui Isaia, oamenii care-l ur-
mau caute n toate sub pat,
in dUlapuri, ele. cu
cea mai mare "ngrijire, dar nu se de
,
- Te rog\

sti. urmezi
in sala cea mare, . zise Isaia Mariei is-
d1.ulhii plrllsi odaia unnat de 50-

tia cavalerului de mai oameni.
Pe prag se ntoarse vl!ztlnd
Anselm pe Maria, i zise cu asprime:
- Tu nu te din odae
de voia mea, apoi spre saUL
Se opri in mijlocul ei doi spre
Maria, care stK, ea.
- zise el, Romnd Ro-
de neam blUl vestit. Ai luat de
pe un el o f.ost pentru tine ca .rtUl


,
- 155-
iar tu i ... f Ol t ertidiucw .. ", CU toato dt
In cale ntlnit-ai mari. bun :fi mi
poporul de pc mprejurul acestei ce- '
te clei nenumarate sunt
ce le-ai revarsat asupra lui. Inima
ta de nu poate vedea suflet de
mn ndurerat a arde de dorul alini
d urerea. la du.rerea cclui mai
nensamnat din acestor ea nu poate
rWnAe la durerea celei
mari, din care ai nu ml indoesc (
ea simte, odam cu noi durerile care a.m11..
traiul neamului nostru. Jupnea.sll,
face Romnimii un bine pentru care bine-
cuvntat n veci va fi numele im-
jafurile de legile Voevodului
Sas: sprijinul de clpetenie al lui Sas
este fiul Bale; neomenia,
desfrnarea lui Sas sunt nimicuri pe
patimile fiului care
fierbe in Pentru a o mntui de
napastea ocrmuirii lui Sas, pentru a sculura
jugul greu al Ungurilor, pentru pe
aceste Jocuri a unei domnii ln care Romnul
nu cunoascl pe alt dect ,pe sine,
pentru indrwnarea neamului nostru pe' calea
a rlsculatu-ne-.am pus-am
noi mna pe Cetate. De incepem' d.z.,
boiul sfnt mpotriva lui Sas impotriva Un

- 156-
gurilor cu ,;rerea domnului, izbnda va
cununa opintclile noastre. Rom.nii. au cucerit
Cetatea n care poroncca acuma t.ll.u,
Clar ca totldeauoo, ci au cru pc
Cavalerului pc lui, numai
aoi ,I::1in ei pierdut Dar scopul no-
stru nu era numai apucfun' Cetatea: voiam,
mai presus de tot, punem mna pe' Bale.
Bale nu este n Cetate, el
cu cu solul ungwresc. cu vin
te rog, n numele neamului din care ai
ni unde este ascuns Bale. il d8-
ca pe un ncord, ca pe un Sint
gata jur pe sfnta cruce nu se va atinge
un plr din capul va fi slo
bod plece cu tine, cu cu
cu tot I'1vutu! lui, ncotro va cu calc. Gn-
prin mine' auri unui
neam intreg. ! t
.1
a
ei, Maria care ascultase cuvntul l ui
cu ochii la d1spunsc,
Guke drept la dnsul:
- Nu unde se acuma Bale.
- Dar, Isaia cu privirea
asupra ochilor ei, pc unde O fugit?
Mada ochii a rlispunde.
scoase din sn crucea d(' ab..nos ek
care nu se
- 157 -
- pe aceastl cruce d. nu pe unde
o f ugit Cavalerul cu Balc cu solul unguresc.
Mflria nu ea se mai gal-

- ta este o m1irturisire, rise cllu-
firea ta nu
minciuna fuge de ei. Spu-
ne-mi, fiico, pc unde o fugit Bale,
in minile lui una din mnile Mariei.
Dar Maria trase m.ina napoi
ochii spre el,
- 5nt sAnt
de neamul din care m'am Nu vreu ca,
din pricina mea, el vr'o patl de
necinste. Nu :;tiu mint. pe unde o fugit
meu cu Bale cu solul unguresc. Dar,
luSnd de pc Cavalerul Albrecht, i-am ju-
rat n sfnta biseric1l. preutul" bi-
mi-Q spus c1I. de acum am
tatli mam:li pentru a-l urma pe el. Cre-
de care mi-;un legat soarta o
voiu pastra el CI fost
mntuitoru1 meu, voiu vred-
de dnsul:
- Dar, zise eu cer te
necred.incioa.&1 el, jur el nu
va avea nici un dela noi, te r6g numai
ne punem mna pc dU5manul nostru
cel mai primejdios cel mai pe

-1"-
&le . . Irln. tltu 11 ",,",te ,t1 dw-

- Bate de cnd o intrat in Cetate o fost
oaspetele SOlului meu; meu era r&punz1-
lor de zilele lui, ave'a datorie de pri-
mejdia. ce o nfruntase se' afla n Ceta-
tea wl de poroncea eL Cavalerul Albrecht :;i...o
Implinit datoria- scapat, nu eu l voiu
trada pe unde au fugit; o tradare
din partea mea ar necinsti pc meu; de
la mine nu afla nimicit
- Vom afla; atunci cu m-
nie, sau vei cu viata
cu ce-i avem in mnile noastre.
- Imi pare zise Maria

am"
numai o sngur!1 de jertfit pentru pastra-
rea neatill!d, a cmstei Cavalerului Albrecht. Sint

Cavalerul Ulrich no- .
a menire o fost s1 nfrunte moartea
n fiecare zi , nu ar voi
unei care ar necinsti pc'
lor.
- Atunci muri ! Isaia. Pintil iil

tncoace.
Pintilii se apropie de
- Scoate poronci Isaia.
PintiHi scoas<: din un lung lat.
La vederea ficTului lucitor, Maria nu se in-
deloc. Nici un nu
- 159 ....
pe 'ei, ca varul, dar peste sam.i do
dulce frwno,a.,;i. Privirea ochilor ci celor ne-
gri se reidicl capul cu mn-
dric mna ci netezi fierul
- Snt, zise ea cu un glas puternic, cca de
pc odrasB a unui lung de bar-
care prin au prin au mu-
rit. M'am trezit cu leag1tnul meu,
am' pe de' dn-
sul, Frumoa5e SWlt fulgerile care din-
tr'nsul, pl.kut imi cste zng:1nitul lui! Nu
tem de lui rece dar Dael acel
n slujba te afli, acel care o dat pe fiul
pentru pacatelor omenirii, te in-
slL ucizi pc o femee a clrui este de
a fi cu ei, poronce;te 51
mi se dec lovitura de moartei Voi 5'0 pri-(
mesc elim se cade s'o o <le
La auzul acestor cuvinte, la vederea unei
atare vitejii, cu atta atita
Pintilii zv,rli in fundul slilii
ngellunchind :dinaintea lui Isaia} ii zise:
- Afurisit fie acel ce se va atinS"e de
un singur fir de din capul ei.
pe mine, nenwriarate sunt pa-
Gltele mele, dar pe dnsa
l.ar oamenii de se
prejurul lor smgnd":
- pentru "d:\nS3, ea este o sfD.tl.
- 16':1
,
Isaia nu avusese, la nceput gndul fac",
vr'un du i\1ariei, dar fusese cupri.. "lS de p34
timl de mnie vll.zrK!. d, din prcina
ci, Bale ii scapa se lasase tllrit la
de care' se dia acuma amar. V,1;
znd femee nu numai el. nu se ...
riese dar, prin vitejia ce aratase,
de nccrc..re, iar el invins,
cu vaza in unor oameni
atunci sl-I asculte nu cum
din incurcltura in care se afla, cind
se auzirl Ion intrind
in se Ind.rept.1 dpdd.e spre
- Bale cu solul unguresc, ,de doi
slujitori au scapat, zise el. Prin cli
necunoscute au fost in herghelia
lor, la din sus al Dealului
care de herghelie li-Q dat
patru cai fugari care trebuie s.l1. fi fost
gata, clci casa lui am dat de oa,-
meni din care scoborau de pc Plc4
oameni ni-au zis di s'au intlnit
cu chiar in vrful dealului i-au lasat
gonind spre Suceava. Oamenii au cunoscut bine
att pe Bak ct caii pc care
pitanul i cu treizeci de oameni_; eu
de ai ne-am intors cu cnea-
zul Pe Cri jatul cel nu 1-0 vb ut
nitnene.
-
- 16t -
..

I sai a un de desnli.<Hijduire ur
M
mat de Romnii, sala. Cnd MarL.1.
se dzu n genunchi, nu spre' a
lui Dumnezeu fiindcll.Mi
dar spre a indrepta ditd el o rug1kiunc fier
M
binte, cerndu-i tefere CinM
stea ei.
LV.
Un Cavaler.
Cnd Caval erul Albrecht, n curtea
pe se' retrase n odaia.
lui de dormit, glisise pc lVlaria dar indl
din pricina int,rzieru lui.
Cavalerul o puse pe scurt n pre
M
Codrilor deprins nu aibe
taine pentru dnsa, crezu nemcrit sii llu-ii as-
b1inueJile Jui. Maria nu se' ngrozise deloc
la gindul ea ei trebuiau fie gata
s'jnfr unte noui primejdii ; se' deprinsese tdl.-
in mijlocul lor. Dar vestea despre pre
M
,
darea Codrilor o tulbudl. adnc. A
mintind Ca\'alerului Albrecht ea
cinstea numitul ui lotru,
pe ei dad nu s'ar putea glisi un mijloc
de scapare pentru dnsul.
Cavalerul capul.
It . lIon/tf.- Cu P:>.l o,ul, \ "01.111.
11
,
- 162-
- Am inchis ochii asupra mijloacelor'
pentru a face pe bata fat!!
aici de Bale. Ea era ins!! o nevi-
a vin!! era de a fi strnit,
prin ei, poftele nelegiuite ale lui
Bale. scaparea ei nu nici o
pagub1l. craiului druia i-am jurat
Codrilor este lm Iotru numai
pentru oamenii care nu cunosc
cu el este un
man al craiului, un om primejdios, care
poporul de aici mpotriva
E ste lucru Mtihor la ochi
cneji cea m'ai mare parte din sunt cu
dinsul, gata 511. se aS4pra
(le Sas ncerce' a scutura jugul ung':Uresc.
Eu snt pus aici ca sprijin craiu-
lui peste Dacll intm'plarea a ,nt-
'cut ca unul dintre cei mai aprigi mai primej.
ai craiului n puterea
mea, fi da drumul. Nu,
pe Codrilor l voiu p,tl.zi cu ngrijire
ceJmi va \'eni de'slegare dela Curte ce
fac cu el.
- Cel zise l\'faria, nuI yci da pe mna
lui Sas?
- Nu, zise cavalentl, nu-l voiu preda lui
Sas, cel ce nu voiu primi de la
Curte predau; el fiind
- 163-

craiului, craiul va de cine are fie ju-
decat. hoLlirrc nu va putea sosi nainte
de trei sau pat ru Juni ; va trebui prin urmare
stee inchis aici la sosirea ci.
La a uzu.1 acestor cuvinte, Maria simti i
se ie o grea de pe piept. Trei sau patru
luni erau vreme indelungatli cine ce se
putea ntmpla n decursul lor.
- urmlt cavalerul o Hkere, tare
tem d, atunci, nu fim noi cei n-
Codrilor cel tare mare.
Dar, adause el, eu stau de
du-te dormi; trebuie sl1 fii cumplit de os-
Nu, cu nu m11. voiu culca. astl1
dar voiu odihni n acest
ntr'un jil \, cu toatl1 ngri-
jirea de care era cuprins, nu intrzie
Odihna l ui fu scurt!. s tr*-.
de pe turnuri sgomotul din curte' l
sl1 in sus.
- ndatl1, strigli el Mariei, cu
duc ce este.
din apropiirrdu-';Sc de o fe-
reastl1 dcschisli
,
curtea de
o o mare de oa-
meni alergnd spre scara care ducea
la lui. Cavalerul pricepu tot; printr'o
fu la sclrii care dlm:nea
dea una o nchise, intoarse cheia
- 164_

impinse Nu era prea timpuriu dl.ci
de abic ntorscsc chcia cnd loviturile

nilor n se auzidL Cavalerul prinse de
4
grabK drugii care o nchideau pe
se la odaia n care' dormea Bale. Voe
vodul aruncase hainelc pe dnsul un sluji4
tor il incingea acuma cu
- O de ,arani din toate
ptiqilc, au p,titruns in Cetate printr'o chioardi
care duce din in Orice' ncercare
de aparare este zadarnidi) trebuie
\' ia,a; unneazli.-ml zicnd aceste cuvinte,
cavalerul se spre sab cea marc,
urmat de Balc, de slujitor de Somossy, acesta
n cioreci duhote, dar fllrl1. atila
plUrie.
- de 'nchideti din fund, st rigli
cavalerul slujitorilor. Cu cheia, mai strigli cI.
Acuma drugii,
Era vreme, izbeau acuma cu
putere n Cavalerul AThrecht se apropie
atunci de despre lui a zidiului de
din afara dupli ce il pip,IH, mpinse cu pu
tere intr'ins ul. Zidiul se deschise numai dect
.
se o deschidere prin care putea trece
un om.
- scara, zise ca-
valerul, eu cel ce pe UlW pentru a 1n
4
chide ,
- 165-
Bale prin deschi.derca din zid
50mossy l Cavalerul Albrecht care se
uita neconteni t inspre vlhu
pc Maria int rnd in sall1 inaintnd
spre el. la dnsa i
zise rrtpede.
- Duc pc vocvod pc sol la herghclie unde
se grlScsc totdeauna cai cu pc cln
ntorc nllmai d ect. Nu aibi nici o
nU-l i vor face nici un r!l.u.
Numai te rog, ntoarce-te in odaia ta ca sti nu
te gasasdl aici: asta, arl1tfmd spre care
fusese de s lujitolli, are cadl n
rnd. --
O strinse nd odatK la piept, apoi displl.ru
ci 'in deschizll.tura din zid care se nchise in-
datii dnsul.
Ajunse in curnd pc Bale pe
carcsJ ' n josul sc!i rii lungi, inguste
ntoarse ce o coborise. la zi-
diul naintea druia se oprise voevodul,
din nou ClI; mna, apoi oprind-p in loc, d ll.du
o zffiunciturl puternicA. Zidiul se deschise n-
datli aici C\1 intrar1 intr'o chioard
in care un 0111' nalt putea merge n voe.
- IUpedc, zise cavalerul, trecnd inain-
tea n'avem vreme de ne
afHlffi acuma sub Cetate, accasHi chioard duce
la. casa dela herghelia noastrli .
- 166 -
un de ceas mai bine de mers,
care samana m.ai mult cu o cava-
lerul se opri inaintea altui zid, care sub tmpin.
s1:ltura lui, se deschse' ca celelalte dou1:
- Suntem n pivni hcrghelegiul ui meu,
zise cavalerul, ce zidiul se nchise. Uri
ma !
Urcar1:l dupli dnsul o scaro'i cu trepte de
lemn se oprir.\i n unei
- Matias ! Matias! strigo'i cavalerul, bltnd
cu minerul spezei in
Se se dc'Schisc p.e pragul
ci aptiru un lung ct lumea, slab
ca un cu l ungi, albe ca zapada,
care un fanar n mn1'i.
- domnule cavaler? zise el.
- Indatti la cai, zise cavalerul, nu avem!
macar o de pierdut. Taranii s'au
au pus mna pc Cetate; sunt Bale,
fiul lui Sas solul voevodului Ardealului cu
doi slujitori pe care trebuie stii scl
de urgia ndatll caii.
Elirll. a un cuvnt, i\'Iatias strig1:l
cuiva.in l ui, sl vie la grajdiu
cu fanarul, iar cavalerul peste
prag urmat de Ei se glisau acuma
intr'o odae mid dar curatli., unde locuia lVl a
t bias cu ai s11i. ind desbracatc'1:,
aprinse n grabli o
- 167-
Fugari i vreme sti schimbe multe cu-
vinte, clici in curnd caii venind. Ei
atunci pe pe herghelegiu,
cu un al lui, care cind cai avnd
pc Bale, Somossy cei doi slu-
jitori se s'ncalece.
- Nu vii cu noi? intrebll. Bale pe cavaler.
- Nu, acesta, Il"lli. intorc la
tenii la mea. lui Matias va
fi n valea caii sunt
foarte buni. cu bine.
- Donmule cavaler, zise atunci Bale
datoresc fii att
ri ntele meu ct Craiul vor avea de
frumoasa dumitale purtare. ne vedem
cu aceste cuvinte, pinteni calului.
ce ' zgomotul de copitele cailoI
nu se mai auzi, Cavalerul Albrecht schimbti d-
teva cuvinte cu Matias, apoi pled spre Cetate
pe drumul pe care venise. cnd ajunse n
fundul chioarcei, care deschidea zidiul
nu voi joace : vreme de un ceas se n
zasar. Era 5:1-1 Iese se la casa
lui Matias cnd, ca fi alte ncet-
dri deci t acele pe care le Hcusc necontenit
dela inceput a apasa in alt loc, lespedcle
se urni. Cavalerul se sue scara
Iii !>ucittl carc, de sub temeliile

ducea n
I
16S -
sala cea mare. Cnd ajunse in vrful ei, se
opri ncepu pip!le la
l ui ce atinse de un feliu de
chiu; pe el cu mnile in-
cepu s11. tragli . O bucatli de plirete, de trei
palme naltK de un l unecli s pre
sgomot, era pusl1 pe care um ...
blau pe dou!l Accastl1 bucat!! de plirete
deslipindu""Sc, lasase un gol n care Cavalerul
se gr1'\.bi intre. In acel gol erau trei trepte,
pe care elIe sui tus-trele: la lui
era o aldtuind masca unui om. A-
ceast:\. pe adicli pc partea
ain saH\. a pliretelui, c:lpul Mntui
torului pe cruce, sapat n piatdl., iar
trupul crucea ca un feliu. de n,
n care intra par tea de zid ce fusese des-
de Cavaler. borte prin care trecea
lumi na zi lei aratau unde erau ochii, al te
mai mici, plecau d in urechi. Cavalerul AI-
brecht, punnd lui in acea pOtu
prin bortele ochilor sl1 sala, iar prin
:acele dela urechi, fi ind foarte cu
f!tcute, mai late n partea dect
in partea de din dos, putea cel mai mic
zgomot Htcut in saHL
Cum puse ochii la In se
afla Maria, l ui. cu un
coi f, dar imbracat in zale, cu la briu
- 109-
pinteni de aur la dUde. Amndoi it;
picioare care ducea la ei.
teanul se afl a chiar n prag eli
s'o i mpiedece si sala.
Ea vorbea tocmai atunci glasul i era
suparat.
- De ce nu vrcu sll stau la vorbll cu tine ?
zicea ea. Pentru di un tddlltor viclean!
Folosindu,te de
in vremea n care ai fost de noi intr'nsa
scapat de moarte de noi, ai adus n zidiurile
ei pe craiului dl.mia i-ai jurat cre-
O! s'ar clid'ea se pintenii
de aur ce, spre cavalerimii, i
Ia Nu vreu s11 aud tin cuvnt din gura
t a cea viclean1\.. la o parte sl
t rec!
Dar nu se din loc.
- eu nu te voiu lasa 51 pleci ce nu
vei auzi tot ce am de zis.
Maria se pe un scaun ascunzn-
n mni, ncepu
- Nu snt un zise Stroici, sint
un care datoria. Acuma
snt deslegat de orice ju-
d'imnt de craiul unguresc
am:' jurat altuia, unui voevod 'din
neamul nostru, care este pe cale sll mntue a-
ceastli de odrmllirea a lui Sas
- 170 -
s'o fadi. neatrnatli de ediia
Cnd am fost lovit de l ui lasat
ca mort in veneam trimes de domnu1
meu, spre a-i f i namestnic n aceastK a
l ucra n numele lui la desrobi rea neamului meu,
Vina mea fost.,a oare dadi am ciizut dinit a-
proape de moar te dacii tu,
m'ai adus n aceastK cetate pe cnd eram n
m'ai scapat de moarte prin n-
gri jirile tale acele ale preutului
.Vinovat fi dad fi ncercat prin
n zidiurile stllpnite de Crijali,
Sau oare, f iindcii ciutat, dator eram s1:l.
datoria de care eram legat prin
fire prin judi:mnt? Dar trebuie eli !dela
atoria mea acei care m'au ridicat din-
tre m'au p.1inli cnd m'am
cut iar eu n'am fugit, Am cerut mi-
s'a ca tuturor acelor care apa-
rau cetate slI. fic, pe ct cu cru-
ca cinstea averea lor slI.
dad m'ai printre rndurile
torilor, mprejurare este datoritl in
mare parte dorului de a mpiedeca, prin
mea, orice cruzime zadarnicl, orice de
care ar putea fi acei l a care tii, I ar Ide
mea de Cetate intru nimic nu ne-am
folosit, clici mai vrednici decit mine, cu-
'de mult o ce duce la fntna
- 171 -
din curtea prin care ami n
zidi urile ei. acuma mi se
cuvin poreclele de de viclean, dadi
tot de di snt nevrednic de
tenii de aur ce-i port la dadi se cade
ca ei fie
Maria nu ea dar
lacrimile ei erau acuma lacrimi de
clici vedea dl logodnicul ei de pe
care i iubi se atta pe care l iubea as-
t1'iz i, n'u era vicleanl1 ce, pentru o
nchipuise este.
ce se petrecea ntr'nsa. Se'
de ea se ncerd\. dar, n zadar,
mnile de pe
,
- Mario, zise el, cu un glas rugl1tor, oare
n'ai tiei nici o Uitat-:ai cu
trecutul? oare n inima ta nu mai
nici o de dragoste? Mariol
Eu snt logodnicul acel care a
s1 iubirea n snul t1'iu de fecioarl1;,
acel pe care l pentru fi
pe n a icoana ta n'a fost
nici macar o O, Maria, numai o
bunli , numai un cuvnt pornit din inima
ta!
Maria se n picioare se
in ochii luL

- 172 -
- 5troici, zise ca, cu un glas care
tremura se vedeau ce le da pen-
tru a.fJ. face hotKrit, de ce te ncerci in zadar
s:1 lin trecut care trebuie s1 fie ngro-
pat pe vecie? Cavaleress; este sK faci cu dea-
sila s1l. ascult vorbele tale cnd soarta m'a dat
in mna wHl.rinimos este ntre-
izbnda pentru a sili pe :l'ltui om
care poarLK pinteni de aur s11 asculte vorbele
unei dragoste ce, dad. odinioadi am implirtll.-
s'o nelegiuitll dnd eu mi-am dat
altuia? inel odatl1 dl zadarnice
sunt eli voiu cu sfinte-
nie jurat[ meu care m'a mn-
tuit de o ngrozitoarel Inel
vrednic de pintenii ce- i d1l.-te n fl1-
turi Jasll..-ntii trec!
- Ah, cu
moarUl. este- iubirea ta I elftndu-se n Hituri.
o lls!i s11 trcadt
Mai ramase cteva clipe H'tngl1 prag, pri-
vind dupli dnsa 1'1011 ce disp11ru n odai.:1. ei
apoi, plecnd capul, el sala prin

Nu avusese vreme slt se depl1rteze mult, cnd
p!1retele de chipul IV[ntuitorului
nit se deschise a face zgomot se nchise
iar asupra Cavalerului Al brecht.
El nu pierduse nici un cuvnt din cuvintele
-
- 173 -
El nu pierduse un cuvnt din cuvintele
schimbate de l\Iaria cu pr icepuse tot
ochii i erau acuma plini de lacrimi.
- Biata copill1.1 zise el sine cu jurna-
tatc de glas. Ct trebuie sl1. fi suferit de cnd
clI. frumosul ei logodnic iar ca
trebuie lng!!. un ghiuj
blitrn grbovit ca mine i OI voiu sl fac
ca chinul ci s1'- nu se mai prclungcasdl vreme
Ii voiu rlispUhi cei patru ani de
fer icire Hl.rli saml1n, ce mi i-o
dat, voiu sli pl1rKsesc lume la vreme,
pentru ca ca sl avea ani de
f ericire pc acel ales de ca nd din ti

Se auzeau acuma venind spre saHi
in cudnd intrarli pc Plirintclc Isaia, elt
Stroici cu 1\'l ihu. La vederea cavalcrului se
oprirll. pe Joc. Dar Albrecht inaintli spre da,n-
desprinznd spada, o ntinse lui Stroici,
zicnd
- Snt Cavalerul Albrecht de Wolkenstcin
diruia Craiul Ungariei i-a paza a-
cestei mei s unt sau in m-
ni1e voastre, nu-;ni mai dl.mne dect sll. mll.
predau cu. am a face cu un barbat
care poartll. pinteni de! aur, nlicUl.jduesc eli el
se va purta de mine de ai mei dupli 0 -
-
- 174 -
biceiurile va rliscllm.
pararea
- Snt cneazul Stroiei, namestnicul
Voevodului Bogdan n Moldova, rlispunse
fan Stroici. Port pinteni de aur Cllm sti
port de un cavaler viteaz, nvins de o
potrivnicl. Nu primesc dscumpararea,
dar te voiu lasa, cu cu celalalt
cavaler, cu capela nul vostru sl.
chiar de n Tara Ungureasc1i: cu
armele cu tot avutul vostru vite
lucruri de tot soiul. Jar spada plistreaz-o, ni-
mene nu va s'o m.nuiascll mai bine dect
tu.
ce ni ceri in schimb? cavale-
rul cu bmuiaUL
- dai de cavaler ci vreme
de ltmi nu purta armel e mpotriva lui
Bogdan a oamenilor ...
aratarea prin care ai pe
Bale scapat, ntrerupse
Voevodul o scapat? intreM cavalerul.
- Da, zise Stroici, Codrilor, voi-
nicul care este de l-a ptlnl1 la un
loc iar s'o ntors napoi, s'o incredin-
cl caii lui nu vor putea caii fu-
garilor.
Cavalerul zftmbi.
- 175-
- Caii fugar ilor sunt ce-i mai buni cc-i
am. Ei totdeauna stau noaptea in-
treag.l!., spre a fi gata n imprejur!ri.
Ne vom lega sl nu purtlm armele mpotriva
vreme de trei luni v.l!. voiu arata tai-
uita prin care o scapat voevodul, dar snt da-
tor, mai nainte de toate, slf Plu-
Codrilor pentru binele ce l-a Hcut ast.l(
mele. Este acuma vreme sl-i
mlrturiscsc eli, ciad mult l'am urrulrit, nu
l'am privit ca pe un Iotru \
de mult b.muesc el este un care
se pentru un scop mare. D1411i voc
strng mna. .
Nimica nu putea fie pentru Mihu mai ..
gulitor dect cuvintele acestui barbat, cunoscut
tuturor, nu numai ca viteaz priceput,
dar ca adevarat! a cinstei; el strnse
m!:la care-i era cu o adevarat! evlavie.
De cavalerii amndoi, cu Maria, cu
Ambrosie, cu cu parte din
slugi, plecarii dlUhi spre Ungureasd.
Treizeci de oam<::ni de ai Codrilor,
cu Ion in ' frunte, ii vitele
lucrurile lor aveau s! plece a doua zi sub
paza altor Romni. Pe turnul cel mare al Ce-
flfAia acuma, n locul steagului ungtu,.'
resc, acel al lui Bogdan.
- 176 -
LVI. I
In care Vidra lucruri care o

Dupll ce ucisese pc Hans, Vidra alergase in
tr'o spre Inima ii era
att de groaza cumplit care amc-
pc .Mihll ct de durerea cci pricinuia
lui, clici nu se indoia m'acar o c1ipll
ca taranul care pc Ileana cnd o n-
tlnise Bale era Codrilor. Ce du ta
el n ei ? Era vederat dl. ca era acea
carc-i furasc iubirea lui Mihu. Era hotlirl tli. sl
se r11sbune n chip grOzav asupra ei dar, mai
inainte de toate, Mihu trebuia scapat, dad mai
era vreme s'd1pe. Ce departc-i Ba-
duI! Ea n\l mai alerga, <::bura s1i rind peste
gr1e peste
Dar, deodatlt, piciorul i n
ca veni peste cap, ntr'un adnc dela mar-
ginea satului. Capul i se lovi cu atta putere
de o nct Dupli mai bine de
doull ceasuri, de Scptemvrie o
aduse iar n Voi se scoale, dar o du-
rere cumplit! la piciorul stng o sili sl1 se pue
jos. piciorul, nu era rupt dar scrintbt,
nu-j era cu 511. se pe dnsul. Atunci
deodattl, aduse aminte de primejdia n care
- 177-
:se afla Mihu, de lui, de uciderea
lui Hans.
Se din nou
,numai pc piciorul drept. De mers n
la dealuL OsoiuLui nici nu era de gndit: tre-
buia sli. meargli. l'a gazda ei din
'sli. iee un cal bun cu o cllUiuz 511 plece spre
Bacll.u. La se o ngdiditud1.
-de pari im'prejmuind casa din marginea satului.
Se t:iri pe brnci la acea ngdl.ditudi, iar
odadl.. ajuns!! acolo, se sprijini pe dnsa, apoi
prin s.ll.rituri, dar mai mult cu ajutorul mnilor,
ncet drumul spre casa "adanei. Nu
indrlznea s11 strige pentm a cere ajutor, dci

. avea prea In sat se teme.."l
s1l.. nu fie opriUl., ntrebat poate apucaU!.. a
doua zi pentru moartea l ui Haos. Cnii latrau
cu la d.nsa, mai ales cnd trecea
pe dinaintea de mai multe ori fu silitl1
s1'\. se apere cu pietre, tremura ca nu cum\'a sl
ias1'\. vr'un om din ograd.li spre da
-de zgomotul cumplit de dni.
Trccuse de miazl noapte cu vr'o dou11 cea-
suri cnd ajunse la poarta Anicll.i. Voi in-
tre, dar cnii din ograd.li se rlipezidl. Ia dn,sa.
d. puterile o de trei
>ori cu puterc':
R. nolfllf,- Cu "oi. III, 12
- 178 -
- Lele
Femeia, care dormea pe prisp;i , se scuJl
lndaut
- Cine m;.\ strigll. ! .
- Eu, Vidra, nu pot intra din pricina cni
lor.
Anica, de venirea Vidrei care
luase ziua dela d..nsa la aprinsul lum
de pe goni cnii veni

- scrintit piciorul, zise Vidra, nu
pot merge de feliu,
Anica, care era o de subsuoar&
jumatate izbuti s'o adud io casl.
Aici cum'plit1i. care suslinuse pe
Vidra atunci o ea
pe pat.
Cnd reveni n fire, soarele umplea de
lumiru. odaia n care se afla. Era
la cap, dnsa vlizu pe. Anica
ind. pe o femee o ca sl
se scoale, dar femeile n'o lasar!!. .
- Nu te zise Aoica, iaca lelea Do-
care-i tras piciorul ct erai
1'0 pus la loc 1'0 frumGs.
Trei zile de vei vei fi cu
totul ..
- Trei zilei Vidra cu durere, eu
nu pot sta trei ceasuri.
-9
-'/ -
- Dar cum vrei s11 mergi, dngurli. n-
tr'o zi ca asta, cnd toate drumurile toate
colnicele sunt pline de oameni care pleadi. la
rbboiu asupra lui zise care
rea o femee bunll. de
Vidra: se uitli la ele uimitll..
- Nu zise Anica,
rintele lsaia cu Codri lor au apucat
Cetatea au chiemat pe Ro-
mnii 511 se scoale s!l. sdlpe de Vod1l
de Unguri.
- Cum, zise Vidra inaintea ochilor
incepea sl1 joace toat1i odaia,
Codri lor este la Cetate?
- Da, gdl.bindu-sc s11 a-
puce cuvautul naintea Anidl.i. Acuma se
toate. Codrilor era cu fata cea fru-
moasl1 cnd o ntlnit pe BaIe. Ea este ibovnica
l ui, o lele cncaz. Altll ibovnicii a lui,
ti zice Stanca, o rKsculat norodul ieri dimi.;
la Bacll.u I-o scos din inchisoare. Cum
s'o vbut slobod, Codrilor o venit
deadreptul aici, Ia

la sihastrul I saia
amndoi s-o sHi.tuit cum scoat!1 pe ibov-
nica voinicului din mnile lui Bale.
tele Isaia o strns oameni de la noi din satele
dimprejur au intrat in Cetate printr'o
care au sapat-p cu ucenicul lui, cu
Paisic, numai cu unghiile, ,dela plini
- 180-
la fntna Ciidi pc pe slu-
jitorii i- au tl1iet pe dar n'au pu4ut:
sl1 pue mna pc Bale care o prin altii
chioareli, Cli Crijatul cel b1itrin o fugit n-
cotro nu se nici pe fata. cea. frumoasii
Il 'au mai g1isit-:o n Cetate. Se zice eli ar fL
fugit afad cu un din Cetate, dar fata. .
nu-i
Aici tlku pentru a trage sufletul.
Anica, folosindu-se de prilej, luK ndatl1 cu-
vintul.
- Codrilor, care o la ne
bunie, nu mai are odihn!l., o trimes peste dou1i-
zeci de oameni n cl1utarea fetei, juruind o sut.1
de acelui care ar g.!l.si-o.
'Anica urm1i s1i vorbeasdi nainte, dar Vidra.
n'o mai asculta: ea auzise destul, auzise prea
Illult. Vestea eli Mihu era teaflir, mntuise i-
nima mintea ei grija cumplit1\. care o
Buiau. N'avuse vreme sli se bucure de acea.
veste se i se cea-
bldi, vestea despre iubirea lui Mihu pentru
lIeana, apoi vestea scapa.se de moarte la.
Budiu numai prin ajutorul unei alte ibovnice.
Dar ea nu era femee sufere ca altele sK r-
peascl inima aceluia pe care l iubea peste tot.
Era hot1l. ritl se cumplit : ibovnica,
lui Mihu era 'doar n puterea ci; nu se ndoia.
eli 5toian, vll.znd cK ea nu vine, apucase dru,.
,
- 181 -
mul Ciortolomului. Era tocmeasdt
chiar in acea sadi un car, pentru a pl eca acaslt
odatci aj unsi acolo, avea ea cum
acelei la ce trebuie slt se
fetel e care fud ibovnici i alt.ora.
Dar, inainte de toate, trebuia s1i vadli pe
)Iihu. Trebuia sti-I aud!!. zicndu-i
cli. o numai pc ea, alta ca
dnsa nu este, sl1-1 de do-
vedi ndu-i eli. minte, dI. este Ud!. de
Era de va putea stee numai
cteva ceasuri sftngurl1. cu el, va re-
toad puterea asupra lui.
pentru a-I vedea, trebuia fie
Intrerumpnd pe
Anica care ind nu is pr.1ivisc povest irea celor
ce se petreceau la Cetate, o r ugtl s11 caute in
strael e ei o ogJind11, lucru de mare prc{
pe acea vreme, un dar al l ui l\Iihu, dar care l
purta necontenit n bru. Oglinda, care fusese
bine de d lrl1 femei dind ele o desbra-
case, i se aduse. Privindu-fie ntr'insa, vlizu cu.
,
bucurie el obrazul ei nu purta nici o unnl
a cumplite din acea noapte.
tulpanul care-i strngea t:lmplele scos
r ul pieptanat, ci nu putea dect sl fie iar
frumoasl1; obrajii, ce-i adevarat, nu erau ru-
meni , mprejurul ochilor se vedea ca un cerc-
- 182 -
dar paloarea i bine ochii ti
acuma mai mari dect erau.
pe femei dee de spalat s'o a-
jute se pieptene, lucru la care ele
bucuros. Nu trecuse ceasul Vidra piep-
tanat1\., cu pllrul vrt ntr'o basma de
odor pastrat de Anica n din vre
mea imbracatA cu cea mai
f rumoasli ce femeile o putuse n sat
cu fota ei cu ngrijire, pe patJ
pe perine, cu o pe picioare,
mai dect oricnd. Nu mai
durere nici la cap nici la picioare, era
de de
Era pe la prinzul cel mare cnd Vidra
pe Ani ca sl1...i. vr'un om' sprinten r.e
care trimete la Cetate. Femeia, duprl
o in tot satul, putu
numai pe un de vr'o patrusprezece

ani, barba tineri fiind
la Cetate.
Vidra, se cu
ii cftdu n mnl un inel zise mearg1:i
la Cetate, caute acolo pe Codri.
lor, iee la o parte dee inelul, zi;;
cndu-i ci i l trimete o ce se
la vadana Anica din care-}
vie numai 'dect s'o
Auzind eli este trimes la Codrilor,

- 183-
cam l a se temea
cl. '.;ai.nicul ii va face vr'un clei ,;-tia el
este prietenul se aratase ntot-
deauna blnd cei mici, dar se temea
nu-] vor Iasa cei de pe mprejurul
vorbeascl cu dnsul pe de partti,
mare era dorul vedea
el acelui voinic, despre care auzise at-
tea. Dar Vidra izbuti n sli-]
teze; ca era att de frumoas1i surdea att
de pled.
1\-1ai bine de ceasuri trecuse bltetul
nu s'C ntorsese; Vidra ncepea s1 fie ingrijitl,
ca Mihu sl1. nu fi plecat cumva dela
Cetate, cnd s'auzi un tropot de copite care se
opri la poardL
- El este, o ycnit ndatl! zjC Vidra fe-
.
Anica se naintea noului ,' c
nit adud in odae dar, n locul lui Mihu,
pe prag Onea. Vidra sim,i cii. o
grea,. i pe piept.
- Dorim sanatate, J upneasKl zise Onea o
prindui>e la nu poate vcni, clici
la Cetate s'au a'dunat cnej ii juzii de pe mpre-
jur, cu o popor se sfat mare.
Jar Ia noapte trebuie plece n sus pentru ca
tae l ui drumurile spre Ungu..J,
spre Baclu. Dar m'o trimes pe mine

,
dau inapoi inelul ce i 1-.:> adus blictul ce i
l'ai trimes te rog sK te ntorci numai dect
.acasll., unde va veni el ndatK cc-i va fi cu
,putin I
Mihu nu avea vreme s'o vadti I dela Ce-
,
tate plini l a casa vadanei putea s11 vie calare
.ntr'o CeAi mai trebuia alt1 dovad.!!. dl
Mihu n'o mai aducea aminte di,
numai cu un an nainte, Mihu calare
fl1d1. a se opri mai mult dect vremea trebui.
toare pentru a 'se 'arunca pe alt cal, la Suceava
la Piatra, tot drumul dela Siret pliM l a
,Ciortolom, numai spre a petrece dotU ceasur i
cu dnsa s' intorsese inapoi cu grabll.l
acuma nu putea 511-1 jertfeasd un ceas!
Mndria, de tracIa nacazul na-
intea unei slugi, o sli se stii pneasd.
Ceru l ui Onca 511:i cu
tui cum cucerise Rcim1nii Cetatea credlncio-
'sul lui Mihu i zise tot ce indreptnd
feHu intru c1tva povestirea ce-i cele
femei. Vidra eli Codrilor
se dusese se predee n urma unei
sfezi cu Isaia dI. numai n urma
. a cestei Plirintele se pue
. mna pe Cetate. Dar Onca nu pentru ce d -
'pitanuJ lui se certase cu El i mai
-povest i despre miirinimia ara de Stroici
de slobozi plece cu
'-oamenii cu tot avutul lor.
- 185 -
Vidra i ceru spue de care-
avusese parte in vremea lor ;;i Onea. .
ii povesti nt-lnirea cu Toma. Ali-:
diderea lui .Manea din copac,
lupta cu Tatarii, moartea cele ce se
petrecuse la Brlad.
Onea nui de Ileana, n-
cepu intrebe cine era frumoasa fadl. adus! ,
de Bale la Cetate prin ce intimplare ea se
afla. n Codrilor, dar Onea
nu nimici n aceast1\. privintii sau, dadi
ceva, nu voi spue nimici. El
t1I.cere asupra de Stanca lui Floa-
n dela Baclu, d\.reia l\Iihu i dato-
rea
Povestirile lui Onea mai bine de

ceasuri; el cetu n Vidrei ,'oe s'n-
la Cetate. Dar ea voi fadl. ndl o n-
cercare asupra lui 1\Hhu.
- Spune Gipitanului din partea mea, i zise
ca, dl mi-am scrintit piciorul nu rM: pot
din pat, altfeliu fi venit s.ingurl
la Cetate. Am aduc la lu-
cruri vajnice, care nu rabcU nici o ntrziere
care nu,). ating pe dinsul sau pe mine, dar
stau n cu toatii lucrarea
Spune-i dl l rog se numai dect
aici pe vreme, altfcliu
punderea nenorociriLor ce s'ar putea ntmpla.
va asupra lui.
\
- 186 -
Onea i Mihu va fi pus n Col-
cuvintelor ei lundu-';i ziua
pled. Vidra n
de o nerabdare de o care o chinuiau
cu att mai mult cu ct era le
gazdei celeilalte femei.
Cu nainte de aprinsul
cnii ncepu!!\. sl1 latre se in
curte, inima Vidrei ncepu iar sl cu putere
dar, pe prag, nu Mihu ci Dnea cu
Paisie.
- nu-i este cu vie

aici, dar iaca f o trimes cu mine pe
Isaia, pe fratele Paisie, ca .zici
lui l ucrurile ce le ai de zis. Isaia
n'au taine pentru fratele Paisie,
spui orice.
De Vidra nu mai putu se
nepasarea ce i-o arata Mihu era din
cale afad\. jignitoare.
- Spune d\.pi.tanului zise ea lui Onea
Cll un glas de mnie ridicndu-se
de pc perine, d. cu snt deprinsl:i vorbesc
cu stipnii nu cu slugile, Il voiu face se
clI.iasd amar pentru purtarea ce o are fa de
mine, atad\. amindoil
Onea Cl! Paisie, de m
nia n care o vedeau, se sl1 in
curnd s'auzi tropotul cailor lor depli.rtndu-se.
- 187-
\"idra, de mnie, era acuma
rid\. plece s pre a ajunge cu un ceas nt;li
de n Ciortolont pentru a se a
supra acelei care o privea ca pricina nenorocirii
sale, zise vadanei slt i numai dect,
chiar in acea un car cu cai buni care s'o
dud I n zadar ii spuse vadana dl. \'a fi
greu g!1sascl1 un om care vree s!l.. se pue
pe drum ntr'o zi ca aceea la un ceas att
de inaintat. Vidra o.sili plece numai dect in
unui car se arld1 gata
orict s'ar cerc. Mai vadanei clii va
da o de care va minte se
nlOarce cu carul.
Trecu un ceas jumatate de chin de
turbare pentru Vidra; in Anica
o vesti cl carul cu patru cai buni este \la-

)'lul ce o Jl rimi vadana fu domneasdl.;
in ei nu biata femee
bani. Umpl u carul cu fn, cu cu
perini; Vidra putea astfeliu o
Url s.li. se Pe
omul al era carul caii, gospodar
cunoscut cam cu Anica, mai merse cu
ei, ca dee ajutor pe drum la orice ntm
plare, un nepot al acestuia, vioiu, cu-
minte voinic.
Drumurile erau din cale pe acea
I
._---
- 188-
-vreme cadUe grele: dou1i nOPli zile
ce ajunserK in vrful CiOjrtolo
-mulul popasur ile fusese din cale
"Scurte, iar caii de loc
zile Vidra cloeise turbarea
ei tot nu ind care va f i acea re.
Nu se ind bine ce sli dee:
fetei. S'o era o pedeaps1t prea S'o
prin cazne ingrozitoare? S'o
pe obraz cu var nesti ns s'o astfeli u
l ui ?rlihu? Dar avea vreme se mai gndeasd.
s ti. aleagli in cca mai
a se Bine dI. pc Ileana in

puterea Cl.
LVIl.
Stoian face o negustorie.
Precum fusese cu Vidra, Stoian
.Anton duserll. pe Ileana, n treapKdul cai lot',
in dealul Osoiului, unde
un foc de usdituri, Ncculai, argatul Vidrei, cu
doi cai el. Anton pe r
leana descalece mantaua lui
foc, o pofti sli.
Bi<ita fatl , ind de tremur a-
"me\it.'1, ascllltli, ele sfatul blitrnului spre
oa dind cinstitli se 5t01;1O
- 189-
'se dincolo de foc, n Ilenei, astfeliu
di fiedhuia din ei era luminatli. de foc.
stilrni n inimile fie
cu totul deosebite. Stoian fa-
mase uimit de fetei care,
cu ptiUl.ria grea de psHi, o scosese
c u capul gol. Ileana cu
. greu un de cnd ochii ei
asupra salbatece a prelltului. Stoian nu
Iuti.. ochii de pe dnsa, iar ea i pe ai ei
in jos, spre a mai vedea.
Trecurtl.. cele doull ceasuri Vidra nu veni:
:mai lasarll sl1 nd1 unul, apoi vlizfmd dI.
ea nu se mai ntoarce, Anton cu Stoian hotll-
rirli . sli plece. Nici unul din ei nu sosirea
Vidrei cu dorul cu care o Ileana, dlci
,'mare era groaza ei de Stoian. are un
sprijin n Anton, dar mult mai teaniTi s'ar fi
dacl cu ei ar fi venit tnl:ira femee care
o cu atta dragoste.
Vidrao pusese la calc cu s:l. ncunjure
. drUl11urile urmeze d1rl:irile de 'prin
spre a se ngreuia orice urmlrire din
partea Jui Bale. Neculai, argatul Vidrei, era
de loc din ct se poate
de bine toate poteciJe, att acele dintre:
ct acele dintre TazHl. u.
E l ii duse toal11 noaptea, a sta macar o
' l) la la vr'una din num...>iroascle

- 190-
Se pe un picior n culmea
dintre Cracll.u, de aici
peste Cradului Alb a Cracll. ului Ne-
gru, cu anevoe, mai mult pe jos,.
parte di n dealurile dintre Cradu
se n Cuejdiului pe care l ur-
mar1i la un loc, apoi apucnd pe un pi-
cior, n dreapta, in vrful
soarelui. Aici n-
tr'un ochi u de ncunj urat de tufe dese,
pe dealului.
Ileana nu ma putea de osteneaUl; Anton ti
fku la o parte un pat din
ii puse o in loc de perin1i biata n-
linzndu-se pe acel nu ntrzH1. s'a-

Anton cu Neculai se urmeze-
pilda ci, dar Stoian, care nu nici O obo-
se hot.1ir la Piatra ca
cumpere merinde n'au sosit
de voevod n
Vidrei. se va ntoarce" pe l a
Anton dormi dus la prnzul cel mare.
Cnd se trezi, Necu1a.i hodia de tu-
fele; l sili se scoale l trimese s.1 a"dud!.
.n pe care le scoase din !de-
sagi, iar e) se duse ce face Ileana
o gll.si dormind' pe coasta pe care se 'culcase.
Apoi strnse aprinse
- 191 -

focul, scoase dintr'un desag un capac de aram.11.
o de fier, potrivi coada la capac
pe urIM. scoase din alt desag zece o bu-
de unt. Cnd! sosi Neculai cu apa. Anton
se pe mni pe q,braz, apoi cu cea
mai mare bagare de saIM., la unui
scrob, acel feliu de bucate n
orice F rancez adevarat se este
din nascare. In curnd scrobul era bK-
tut gata focul pria vesel. Anton trimese
acuma pe Neculai dud caii la ncre-
masa va fi gata la ntoarcerea
l ui. Apoi, lund o caldare cu se duse la
Ileana o de UIM.L Fata sp!1-
si\.ri in sus, uitnduse cu mpre
j urul ei.
- i zise Anton
zmbind, nu este nici un in apropiere,
numai un dar n stare
te apere mpotriva oricui. ScoaUi-te, soa-
rele este aproape de iaca
ca te speli pe mni pe obraz un pie?"
tene ca
duc pun pe foc un scr6b minunat, cum
se numai n mea. Scrobul este
b un ct este cald, cnd s'o nu mai
nimica, Anton se ntoarse la foc de unde
in curnd d1 mncarea este gata masa

- 192-
Ileana, cnd veni lngli. el, capacul n
care se afla un scrob gros, fraged aurit,
zat pe un curat avnd din partea
un hrzob de pastdl.vi iar n cea
,un cosciug de
- Poftim la I zise Anton, flicnd 1-'
lenei slimn sli se pe un poclad de
tllindu-i o bucat!!. de pne, num'ai sl ne
<iad nu te putem sluji n blide multe ca acasli,
aici este ca la
Ileana mnd din toate cu o poftli care
flkea vechiului cea m'ai pUi ...
cerc, Ceiace rlim1sese dela dnsa f u
ntre Anton Neculai, iar cnd din
nu mai dect pieile capetele
Anton mai scoase din desagii, care
flid:\. fund, o de lemn un pa .. ,
har de argint.
- plosd, zise el, vine din fundul
Litvaniei, am luat-<> dela un cneaz litvan pe
care l-am ucis in Paharul mi,a:.
fost dliruit de stare\ul unei m'Mstiri de pe Rin,
clruia am avut prilejul sl-i scll.p iar vi
nul din ploscl este bosioc dela
prind ai v11.zut m'ai ani dect el,
umpL1nd paharul, il fetei care, ne-
dcprins1 sI'. bec vin, l cu pHkere.
Anton, strnse toate lucrurile fru-
mos in dcsagi, zise llenei:

.. - b. intoarcerea popei mai avem incA
vr'o patru ceasuri. Te sUtuesc sl te Intorci la
sK te incerci TTl..'f.i tragi un somn,
iar avem s.l\. fim pe dnmluri noaptea tn-
treagl..
Fata de sfat merse slt s'intindJ.
la umbr:i, pe cergile care-i slujise drept pat,
dar in zadar se C'llzni s 'adoanm1j somnul nu mai
"'oi sli s'apropie de ea. Toate nt!tm.pllrile groaz-
nice in mijlocul elrora vreme de cind
zile mai bine i treceau necontenit dinaintea
ochilor, ca illl vis care apasa asul)ra piep-
tului ei, ii lua sufletul o scaldat! n
sudari reci. Apasarea, grOO7.a
disrY.lreau numai dnd amintea ceasurile pe-
tTccute cu Mihu, de cind se trezise din somn
n in clipa nenorocitA to care
se !ntlUnL"e cu BaIe. ei dinainte, traiul
ci la plrintele ei, li lu-
cruri dintr'un trecut departat de tot. Cu att
mai apropiete i se aratau !nsl zilele petrecute
dela mtAlnirea ell Bale incoace. Trupul Intreg
ii era cuprins de un fior de groazll: nici robia
la Tatari nu-i att de iMplHmntlhoare
ca aflarea ci tn puterea voevodului.
icoana lui Mihu treclndu-i dinaintea ochilor,
ti tulburare.1. 0, ce dulci fusese cli-
pele petrecute cu dinsul in
pus1l pe piciorul ei o ardea sub ciubota.
R. IIQffIU.- Cu PIlW1ul. VoI. w. 1.3
\9-1 -
cea. grea carc-1 acoperea! Ce cc1.ntec de dragoste
ii cntasel Ce fericire s!!. fie de dnsull
Ce el acuma? iar o apucau fiori de
groazl iar pierdea sufletul, iar era cuprind
de sudori r!ici cnd se gndea el Mihu era
tnchis, cra poate in acea clip! SUpUi la chinuri
groza\'c el ea p:>3te nU
4
1 va mai vedea.
Glasul lui Stoian izgoni aceste vedenii de
dinaimea ochilor ei.
- minunate I strigl el de departe.
1\'1'amntors rlip:!de ca s11 vi le dau. 1
din imprejurimile Badl. ului s'o rlisculat ieri di-
cnd duceau pe Codrilor la
cazn1i 1*0 scos din mnile oamenilor dom
4
pe noapte Pl-
rintele Isaia o pus mna pe Cetatea
o prins pe 3mndoi Crijati i, dar Bale o scapat.
Un de-ai o sosit in Piatra as-
t11zi, la prnzul cel mare tn urma poroncilqr
aduse de dinsul, popa Gheorghe dela biserica
cea mare o dsculat poporul care o ucis pe
namcstnicul Damlan pe
o o izgonit pe slujitori.i
o flcut pe Cremene Ci<1 toate satele au
pornit noapte spre iaca pentru
ce am vlizut noi, din culmea a-
ttea focuri, Stoaian se opri pentru a trage
6uflet.
I...., auzul acestor Anton
-
cu Neculai fcurl croc!:, unul , fi ind cato-
lic, dela stnga la dreap:a, iar c hla! 'J drept-
credincios, d;;: la drcap:a la Dar pentru
Ileana se deschise3e rJ.iJ .uil Din toatlt
povesHrea lui Stoian ea auzise, ca tO;e' c.lc.3e un
sngur lucru : Mihu era scapati In acea cliplt
Stoian ii plru frumos I
- De acuma, urml acesta, nu avem
nevoe prin duri, pu:em s1:l. ne fo-
l osim de drumul mare, clei Bale este fugar
nu mai are ni :i o putere ca s!i ne
nu mai avem ce s.1 ne ascundem. M'am
gndit ci nu mai este nici o ca cne-
ghi"na s.l mai poarte cu care
nu este dcprin'll am adus un negustor cu
haine din carc s1 pOJ.t1 alege,
v,ll,zmd el An'on cu Neculai se
inspre dinsul nu vedeau pe ni-
mene el, Stoian rznd:
- rabdare. Negustorul
mai dect mine, nu este deprins se
suc pe dealuri o ramas cam in urm1, dar

se vhu atunci d in tufe o
slab!!.. Fata-i un nas lung
(i coro:::te", o gurl mare cu buze groase
J

ochi mici vioi. o barb.1. l ungl1 a-
mestecate cu fire albe fi c.:are din urc-

- 196-
,
chile lungi late, sp1nz;ura cte un lung zuluf
1ntors in chip de
Purta o scufie de postav un lung
halat de .. culoare, cu dungi
veni un br,u negru de lW cilJ,.,
bote. In spinare dw::ea o legltudl
Ncculai care de cnd era nu asemene
a.ratare, se cruci din nou, dar Anton care ulise
ani in
zise, cumi uri noul venit:
- Un JIdov I
- M.nge-'te, Itie, iacad-te ajuns, zise Sto-
i.m dnd puse, ochii pe dinsul.
jidovul se trnti jos; era suflet su-
doarea curgea de pe fruntea lui.
- pre legi a meli, zise el ce se
pe obraz: de mai multe ori, cu o petccll. lOC
o scoase din sn, dad nu ar fi fost pentru tine
Plrintc, fi intors la de o mic de
ori. .puntru un di nimichi s1 m1I. chi
nuesc iu I
Jas.'i cii imi vei
mi te-am adus aici, zise Stoian. Dar ia
marfa ceea incoace ca sl alege coc-
ghina.
ileana, schimbe hainele
tn care nu-i era de loc ind.1i.mn.1,
din tufele unde era 1 care ::.e s<: ulase
- 197 -
de jos s'apropiese de foc, ramase nmlirmurit
cnd o uri.
- Pre leji a I1lcli! strigl el era s:1 mai a- ..
dauge ceva dar, d.1nd cu ochii de 5t01ao care
se uita crunt la dAnsul, t.1cu duse
la picioarele I1enei, \inod ochii asupra
.
CI.
- Da deschide ce stai ca un prost?
striglt Stoian cu glasul rhtit.
Jidovul legltura.
- Jupuncasa sl aIeagX, zise el, am adus
strae di Oleghinl strae di
Ileana alese o clmq! de in cu cusuturi al-

bastrc la mnedi la guler, o fustl de in
alhli., o fot.11. de IW cu dungi o
de bete la feHu cu fata, o bond, de aba
albastrl cu flori o de cisme fc-
galbene care veneau deasupra 'glez-
nelor o basma de pus pc cap. Era
iee aceste lucruri sl le dud tn tufc cnd
aduse aminte cl nu arc nici un ban asupra ei.
- Dar, zise eal eu n'am cu ce slt pUtesc
strae1e.
- Nu te ingriji. cncghin, zise Stoian, noi
avem bani dela Jupneasa Vidra
illgrijim de toate talc. Te vei socoti
pe urml cu
In vremea in care Ileana schimba hainele
in tufe, Anton cu Stoian se sflitui.,u asup,,'
- 198-
,tn care urnm. se fael eli
Sroian era de p1rere mearg*. eu
la Piatra, me in acel tocmeasdi Wl
car eu cai sl s'intoarclt in Ciortolom pe dru-
miiI mare, oprindu-tie n noaptea viitoare la
- '
Bacil.u.
Dar Anton nu s'm'p,;1ea de loc cu acest chip
'tie a Ei pusese la cale cu Vidra ca clt.,
lltoria se noaptea, prin
jur.nd drumurile mari. O unMTire
din partea lui Balc nu 'mai era de temut ntr'a-,
devlr, dar, in schimb, ziua, pe . dru-
mul mare, cu o att de era. lu
cru primejdios ntr'o vreme qe rlscoaUi, cnd
pe drumuri umblau nu numai tarani
dar talhari. Francezul zise lui Stoian d el
este s1 nu dect noaptea
ca nu va lasa fata pe 'mna altora. Nevoind
s.1 o a nu se putea
prevede, preutul fu silit s1 se plece lui
Anton.
Cnd lle.ana ap:1iru n halnc ace-
de uimire din piepturile celor
patru barbati de Nici unul din ei nu v11.
Iuse atta frumusetl atta
Jidovul mai cu samli ramase cu gura cascatl.
T1rgul pen.tru haine fu de Stoian cu
1 Jldovul pregl1tindu--5e 511. plece, rug1i pe
Stoian 'Sl vie cu dnsul n Bis
- J')9
caci se temea sh. nu drumul.
Stoian in.sl se sl la Piatra.,
spre a vedea nu cumva Vidra
acolo ca s1 mai audl despre
De cladI. calul cu dnsul spuse
lui Anton cll, la ddcrea li va inainte
la vadul din dealului
Mierat ar fi fost Anton dacl ar fi auzit
roava care urlTll intre pop1 Jidov,
ce ei se depa.rtarll. indestul spre a DU avea ne-
voe se team;l1J el vor fi
- Ei, ml Jidane. place? intrebl. Stoian ..
Te :mai el. te-am te pe


- Di cnd trksc, n'am' vuzut minuni,
d spunsc 1
- ct tmi ,dai pe 'dnsa, mai popa.
- O de Jidovul a
a 'se uita Ia s!l.u.
- zise Stoian, o ca asta
sultanului face cel doul mii 'de
- Eu fi bucuros prind pe dnsa o
mie, dspunse J idovul, dar chite cheltueli am
am eu ce o voiu vedea la Brusa
chit trebui s! mai cu allii.
- FArA de trei sute de te
pe bot, zise Stoian, nu dau.
- Atunci s'o :zise dupll ce am
- 200 -
de nfruntat o de primejdii nu pot sll.
!i'i plgubcsc.
- Bine, rlspunse Stoian cu nepasarc, mni
voiu lasa fata pe sama ca s'o dud
in Cionolom cu voiu la Dadu
ca s.l1. vorbesc cu prietenul meu, cu Panaitc
ghirofil; cred el mi--a da cer.
Pomenirea numelui lui Arghirofil
lui 1
- Dar ce zor ai intri n tocmal1 cu el; '
el este numai un grec care te va
cu bUM Ce, numai dichit
dau care-l ceri? Vei lua o sutl cinci zeci
de pacei
- Trei sute de nu las nici un ban mai
jos. La urma urmei SolI. duc eu cu
dnsa s'o vnd Turcilor. Doar! nu am!
voe s'o duc chiar la Brusa, oamenii sultanului
vin plinl la Mangalia fetele frumoase.
Ei, zicem dou suti di dar mai
mult, 2ic ci nu pot dau.
- Ia nu mai vorbi prostii, zise Stoian. A-
cuma mi-aduc aminte cl am la Mesembria FI!
un prieten frine care o trimes multe fete de
la Turci, pe ele tot preturi mari,
cte patru cinci sute de celor i le-au
adus nici una dintr'tnsele nu ftkea ct acea
pc care ai vuut-o.

Se vede dI. Stoian bine negustori;)
- 201 -
de fete care se Hcea n toate dhnpre-

jurul Negre, de cnd Turcii pusesc
pnire pc Azia Mici Cil. re sunt locurile
unde se mai cu
zise:
- Bine, dau trei sute de dar tu
, mi-o aduci la Bad-u.
- Ba nu, zise Stoian, sti vii tu s'o iei pe
sam..l1. la De acolo mai poti pleca. prin
Adj ud, dA.ldreptul la mare. Eu da-o
in asUl. sanii, aici, mi,ai mai da w'(j cinci-
zeci de pentru plata oamenilor care mi...ar
ajuta s'o scot din mnile
- Nu, zise 1 nu se poate, nici nu am
lmde s'o tnchis1, aici in nici nu
snt plec cu d.nsa.
- Atunci cnd vii la s'o iei ? n-
t reb! ,popa.
- Astlzi avem' Ltmi, zise 1 mi10r tre-
bui cel cinci zile ca fac
SK m:!1. diminica viitoare, voiu plec..1.
din dupl. aprinsul lumM.-
rilor.
- Bine, zise Stoian, dar imi vei da o ar-
de o de
- Nu dau nici o arvoM, zise 1
banii la predarea mlirfii.
- Dad nu-mi dai o sutli de
n'am nimica prin urmare voiu
- W2-
in vorbK cu P:.tnailc Arghirofil; ar de nu.
voiu pleca singur cu d.1nsa la Mcsembria sau
la Mangalia.
mult la trgui facut nKeUj-
duia s1 tragl folos marc din Ilenei,
o tacere zise:
- Fie dupll voia ta, vinI la mine :;i
da o ae Dar ce mi fac eu dad nu
vei lputea scoate pe fall din mna acelei fe-
mei care zici cl a scapat-o din mna lui Bale ?
Stoian r.se cu hohot.
- bine cl ai de aface cu un om care o
Implinit lucruri mai grele. Dacll. vrei vnd
:;i pe Vidra. Ct imi dai pe d.1nsa? Ea este de
o
am' auzit, zise dar n'am ce face
cu dnsa, nu-i destul de tnl1.r!S.: numai fetele
mari se cauclt de Turci.
- Ba, zisc Stoian, ,de ar vedea-o Turcii, d.u
elI. pUti bani buni pe dnsa, numai mIi tem
clG. ar bate pc acel ce ar cumpara-o, chiar de
ar fi cI sultanul.
Cnd la Piatra, numhIi lui
Stoian o de iar acesta, dup1 ce
, .
strnse bine banii in chimir, lu1 ziul bun3
dela Jidov se duse la o ca 'Se
sl. nauil\i Insl peste cele
ce a.uzU:.e. <i.iminea\1 nu mai am nimid.
,
-:e"" nai nte de soarelui pled!
- 2.03 -
la clderea noptii, pe lui de
drum pe malul <:tfing al Bistri-

ieI.
Apa era o prin vad .apucarl1
la vale, pe malul drept, plini la gura
lui Calu. De aici peste dealurile
lanului a Cui ului, ncpnjurad. satul Brle
J
in valea Nechidului, apoi in
Racilei o luad. pe urmll la vale, pe
Tazlltu. C!ind se crapa de erau in dreptul
5cor tenilor; aici valea, COS"l
ntre
omtorii fiind foane somnul

lor dupl1 Anton aV\l tere
izbuti 511 pe 5t01an. A-.
cesta cumparase la Piatra merindele trebui ...
toare, din care Anton le pregllti un prinz
foarte gustos. Pe la toaoo. drumul
spre Ciortolomului.
In vremea ce o petrecuse pe dealul
plecarea lui 5toian. Ileana car6
se atrasl. de firea desl!bisl\. a lui Anton,
se apropiese de d;1nsul pusese mai multe
intrebbi n Vidrei. Anton se gdbl
sli- spue c.a este o femee de- neam mare,
care clzuse la mare nenorocire nevoe din
pricina nelegiuitului de Bale ; d ea, de la o
vreme, trJia in din Ciortolom,
d1.r c.l1 acuma. '<lup} fnvingerca izgonirea de-
- 204 -
.. ,a lui Sas, Wl. lucru despre care ni ...
meni nu se mai putea ndoi , va rooobfu1di
cu sanU marca. avere
de \'oevod. El mai spuse fetei cl. Vidra este
ca o z.nl, bunl darnicl.r, el o
:de cind era este hotll. rl t sl
pe stltpnul pe care.l acuma,
pentru a r.'trnilnea in slujba Vidrei la
moartea l ui. Ileana era plinl de nerabdare
cu acea femee bunK
care nu se ndoia di va fi prie-
tenl o va trimete zabad. la ei.
Caii lor fiind de calea lungi grea
ce o flcllse, mergeau incet, ajunse!!!. ?eci la
numai cu do\lli ceasuri duplt aprinsul Iu-
miMrilor.
Vidra nu sosise dar, n urma celor sFuse c.c
Stoian de Anton, Sanda primi pe Ileana cu
mare dragoste, o in odaia lui Mihu
i toate ingrijirile ce se cuveneau unei fete
de starea ci. A doua zi trecu pentru Ileana b
treagll in Vidrei.
Stoian plecase de la zi-
clrrd el trebue sl vad1\. ce-j fac poporanii
Ilenei ii bine cnd afUl eli a scapat pen-
tru c:ltll.va vreme de lui ud.cioasl. Da:r
o mhnire vie cnd, de c1I.
Anton voia iee ziua dela dnsa. In-
trebndul unde merge) bunul ii mspunse
-205-
el) In urm.\ tntlnirii lui cu Vidra,
siu ai da de veste cll acel
fiind cavaler viteaz drept, se duce
caute spre ai cere iertare a-i spune el nu
mai poate sta fn slujba lui, de vreme ce a
sit pe copila care o el edea moa.rtl a W1ui vechiu
stlpfl.n. trnl$. se va tntoarce todat!
ce va fi tmplinit acee."\ ce privea ca o datorie
,fntll
Noaptea venind Ud ca d aducl pc Vtdra,
Ileana se culcase adonnise de mal bine de
un ceas, clnd fu trezit! din somn prin deschi,
derea cu zgomot a ei
pc un cot, pliM somn, zlri. in ei. cu
o facUt in mti.n!, o femee pe a direi
de o f uimitoare, se vedeau
unei minii cwnplitc: Sanda o unna.
- Cum ai putut, ea, s.l
pe ncmcmicl aici; ea este o blas-
tam."\tl, o care mi...p furat lucrul cel mai
de ce-l aveam!. Ie10 fndatll o tnchide
in una din chiliile de peste drum, numai de-
ct, acum."\.
De abie se Henei 'vrem"e sll arunce'
ele pc dnsa, a o Ing!dui s1 vorbeasdll}
blhrna o lu.ll., sala cea mare din
laall n care se vedea acuma, tn fWlct
lin s1l.ngur car o inchise intr'una din
n care se ailllposteau dUtorii d.e dnd unt1e
- 206-
se g11sea un pat de scAnduri acoperit cu o ro-
gojin!l. un cu trei picioare, Fata dhu
pe pat uimitl, cre:dnd eli vi:ieal1 sau el este
\'r'o incurclturl, vr'o la mijIJJ::. Ii
rea du d femee n'o lasase
dci nu se Indoia d1 de ar fi putUl sl spue un
cuvnt. totul s'ar fi Ulmurit n'ar fi avut parte
de batjocura. ce i se u.cuse. Biata fatll Ea.
nu ce o din partea acelei tinere
frumoase femei, chiar tn acea noapte.
LVIII.
In care vedem un dom,n fugar o femee

Bale cu lui se urcad pe o po-
ingustli p!inli n vrful la Btea.
De aici apucarl la dreapta, peste virfurile Pie-
a a Tlrziii, se scoborirl in
cu urmarli o
fn vrful Dealului De acolo,
hlnd alt scursurli, se scoborir n p5rliul Da-
urcarll. d:!al ul Boroau, dldurli n
pe la prnzul cel mic, se aflau pe malul drept
al Moldovei, la de satul Boroaia. In dru-
mul lor nu in:lnise de om. D!1durli un
ceas de odihnll. cailor, tre::urll. apa care era
miel de amiazl, erau n
I
- Z01

Acest era aproape ca
cuit de cu lotul plecati ditrli 'Vocvod,
F\lgarii trased la care era bine cunos-
cut bine vlzut Bale.
Acesta, in cuvinte, punnduJl in cu-
celor intmplate, i
el decusar se cte trei focuri aprinse
pe fiecare elin dealurile mai insamnate de pr in
imprejurimi el primise, di.., z:ni de ziUli
J
veste cum el mai taranii d:n satele tnve-
cinate se lnarma5c vetre e
tndu-6c spre Dupl1 (Xire:-ea lui, ace-
fapt trebuia 51 se fi ntmplat spre' Su-
ceava. era deci primejdios pentru Bate fac1l.
drumul spre acel a fi insotit de o pu-
tere fndest uUi. toare pentru a (ine fn departare,
cetele de (arani. '
In urma unei scurte consf1tuiri, se hotllri
ca o sutl de din Baja se inarme%le
numai dect fncalece; cincizeci avfau s1
pe Bale la Suceava, iar cincizeci 51
pe Somossy, prin in "a-
propiere de In cele ceasuri care
trebuitoare pentru adunarea narmarea
trgovetilor, Bale cu Somossy avurl vreme
guste ceva mncare sl1 se sf11tuiascl a"Su"
pra U!.muririlor ce avea sl1 le dee Somossy la
sosirea lui tn Cluj, unde se afla atunci vice,
,
voevodul Ardealului. Lwru.nWe nu erau htc!
aprinse cind Bale sosi n Suceava.
Ghsi pe Sas pe acei care lIn-
prejurul lui foarte din toate li
sooisc .... cum' al s'au inarmat au
pko.ca.t spre in unna unor focuri ce se
v,huse arznd pe toate ce le
aducea Bale nu surpnnserl1. deci peste mlsur.!l.
pc .... oevod. dUJll ce se
trimeser.ll. poronci la credincio:;
,ii lor dela. tari ca si it.'C armele, adune
oamenii vie cit mai curnd la Suceava.
Cei dill imprejurimile Bamului a Pietrei
iurl tnsJ1. s1 cu oamenii lor
se pue sub poroncilc namestnicilor acestor
trguri, care primirl p<Arond apere acele
p.\I.n! la cea de pe uren! picltudi. de
snge. din Suceava chiar in'
acea noapte poroncl sl fic gata pentru orice
intimplare.
Grija lui Bale era mare, toatl puterea dom-
neascl nu trecea de o mie trei sute de sluji ..
tori; din care nuami nou-1 sute era.u de 10
Suceava.
In .acea noapte, cu toatl truda, nu donn,i
mai de loc. rlUe curgl1. a.
doua. zi dda. zoritor.
slujitori din mlce1ul dela
care povestim r!!.scoa.h \aranilor din lmpreju


rimile .acelui scaparea Co
drilor, Pe drum, ei toatl. in pi ..
cioare, ma.i ales in de sus; scapase cu
greu de urgia ins!! nu dci
,
cei fusese
In cur:.nd cneji juzi cu veste cii.
din satele ]01' se le arsese
casele uche.se slugile lor cele mai crcdiu'1
cioase. Spre amiad se venind mai
din cei decusara. cu poronci prin
nu putuse rlsbat.1, clei pe drwnuri pe
poteci se atineau tarani care orice
om li in cale. Din pri-
mite n cUf'9ul slirii, Sas cu Bale pricepurl!,
di intreagli este vine asupra
lor. Mic era ajutorul la care se pute:l.U
dela. lor; acei care veneau erau sn-
guri sau numai de cte doul1 sau
trei "Slugi. Nu era de gnd1t se dee piept cu
cli numai li des
chise: sl se tnchid.ll in cetatea !:ucevei sl1
intr'insa. ajutor dela craiul Ungariei
sau se peste Bl1trnul Sas
fiii sli vitregi voiau s!I. aleagl1 pe cea din-
dar Bale se rosti cu pentru cea
de a doua.
El li cu clI., s'nchid tn ce
tate ajutorul Craiului' int.rz:ie vreme inde ..
foamea ii poate sili sl se predee
It. PlIlOfUI. Voi, 111
- 210-
atunci, n'au d'e dela ura lor
dect o moarte Pe cnd, dadl. ptl.m-
sesc l:>Ot , prin st.ll.ruin\ile lor, gf.ibcasd\.
sosirea nstl.rcinate aduc..'i.
din nou pe Sas n scaun. o lungll. chib-
zuire plecarea fu
In zori de ziull. tot neamul lui VocIl, cu slu-
gile lui cu lucrurile de Sas
fntr'un car cu opt cai. urmat de alte
in care se aflau sotiile feciolilor
cu copiii lor. Erau de cinci sute de
slujitori unguri, toti sute de
aslimene clI.I.1hi douli sute de
cu cu lungi . Cu cneii.i
juzii care urmau pe Vodl!., erau vr'o
ele slugi inarmate.
Dar primise veste despre plecarea
lui sau o gicise. In ziua
drumul slobod: popasul de in CAm ..
pulung unde ajunsese noaptea tArziu. lns.l!. a
ooua zi, n fruntea drora
mergea Tatar, unul din fiii vitregi voevo- '
dulul, fn valea Putnei, peste cete mari
de puse pc Dar Bale cu
cu dupll. o
tn care dll.du din nou dovezi de cea mai str! ...
vitejie, izbuti s.!I. strmtoarea de
Car.\Ue nemai putnd nainta, Sas,
femeile copiii fur.'$. Re cai urmad
- -
astfeliu drumul inainte. Dar de a.bio trecuse
cnd Romnii din nou, de astl
de Codrilor. Acea fu o-
pritI de voeyodului care
ca sub o ploae de
de bolovani. Bale, v'!und el se re-
poronci s11 asupra
lor} in frunte. Romnii se
napoi dinaintea acestei vijelii, dar Mihu
izbuti faoo 511. stee furli la rAn-
dul lor sl In
cumplitl1. care Mihu se ntlni cu Bale.
Voevodul spre capul Ca
drilor o loviturI de dar fierul
intlni fierul potrivnicului lunec..\ pe dinsul.
Iute ca fulgerul, lui l\'lihu se ahH.tu pe
umlirul drept al voevodului de plato-
de care-l acopereau, ar fi desprins
de trunchiu. Greu Hale d.lidu un
de durere ar fi clizut de pe cal dacI
nul-ar fi un Rus. Tot n clipa aceea, ca-
lul lui Mihu cIdea jos, cu p.ntecele
de unui Pe cind Romnii se d-
pezeau scoteau pe dpitanttl lor de sub cal,
rndurile se deschideau spre a lasa
tread voevodul rloit acei care-l sus.ti -
neau pe cal.
!\Iihu tncllecase pe alt cal ducea pe ai
lui la o noul se retraserl
- 212 -
cu pas, plinl fn fundul strmtoarei aici Se
ceasuri intregi cu ndirjire. O pe.rte
din incunjurnd strmtoarea ajWlSe de
asupra lor !leu pe 91ujitori o ploae
de pietre de d1 au ramas nu
mai jumatate din citi erau de se
predarl in umra ciatli de Mihu el
li va fi Dar jertfa lor nu fusese
xadamid: voevodul era acuma pe
Codrilor nul mai putea a
-
jungc, iar a doua zi Sas m!l.nea la Rodna.
era mmui t1L de el de fUi lui.
Mihu ramase n acea noapte pe Jocul luptei
spre a ingriji pe a ngropa pe
A doua zi cu spre Suceava,
apucnd dela Pojorita pc valea Moldovei. Sara
mase in Baia, chiem! pe la preutul ro-
mn, unde in gazdl porond pre-
merindele trebuitoare pentru oamenii
ce erau sl vie precum pentru
Reaua ce i-o
pe Mihu se a
doua zi la Baia, spre a privighic
plinirea poroncilor lui Dar, a doua zi,
care auzise despre fnvingerea fuga lui Sas,
avuse vreme s.1 se gndeascll.
cLirj de Romnii
departe de a ceva, putea pierde mult;
se acuma plecat $'i g'Qta d.
- 213 -
toate cite le cerea Mihu. Acesta el
lui nu mai este de tn Baia
dorind sit se ntlneascl ct mai curnd cu
Stroici cu Isaia care se aflau fn
Suceava, pled pe la douli amiazlt. spre
acel
Mai din oamenii pe care-i trimesese
n cluta:rea Ilenei il gltsise n Baia
sese veste cl. ' nu putuse sl1 d.ee de unna ei.
1'!ihu, fu culmea desnKdlI.jduirii, era
plece sngur in iubitei, dar nui era cu
s'o fael inainte de a fi dat samJ. de
ceeace lui Stroici de a

se fi cu asupra !Tl:1surilor ce erau
de luat p:mtru viitor.
pc c.li.luglU' pe Stroici ct se poate
de de mersul 'imprejur.ll.rilor: erau
cu sdipani pc
cnejii juzii mai din Mol-
dova sosise in Suceava cu jurase cre-
lui Bogdan. Acei care p.ll.n.l atunci
nu.<>e cu Sas, se lepadasc de el sau fugise cu
curtea donmeascll., N egustorimc.-1. rom:1n.l1 din
Piatt;a, Siret, de
izgonise pe namestnicii lui Sas pentru
a pune oclnnuitori din r.1ndurilc ei
cu totul lui Bogdan. La Badu,
tm:ul Meyer se retdisese de bun!1 voe' cu
- :m -
iar in locul lor fusese ales Alexa abel '
geriul cu doisprezece prgari romini.
Isaia cu Stroici alcltuise un sfat in care
intrad cei doisprezece cneji mai de frunte din
menit s,li poarte toate trebile ocflrmuirii:.
In gndul era menit fie
pus In fruntea acestui sfat dar, in urru, se
silit s!l..J inlocuiascll. prin altul, M.trnul
cneaz, dnd s;Jntorsese la Poiana, gll.sind casa
lui arsll. pe Ileana ripitll. de Tatari, -fusese
lovit de dambla nu mai putuse s!I. se scoale
din pat.
D.ar 'gr ija lor de clpctenie fusese aldtuirea
unei stltltoare, inarmare;l
ci n cete, cu dtpetenii ncercate' tn
trebile de ncredere, spre a
pinge ce,. ndoiaU., erau sli f ie
fAcute de Unguri spre a aduce din nou, cu
terc, pe Sas pc ai lui in scaun. banii
de Isaia de un folos
se lefi pentru treizeci de
steaguri de tot atfttea de
care urmau fie sub steag la l-
bnda Se cai se iru -
bani la fierarii din pentru
re de baltage, vArfuri de s!t-
coifuri, scuturi.
Ei mai hotlrise ca din lai Mihu sl
aldituiasoo. o ceaclt cuprindnd cinci sute

- 215 -
de o mic de a diror
1ns..'!I.rcinare era 511. necontenit inaintea
Petrea care sosise in
aj un, se apucase de alegerea lor de pune1
rea la cale a tuturo.r amhurltelor. Vestea
Petrea se dUi n Suceava pe Mihu,
clci el era CllllOSCUi: de vrednic, att
ct lui era prin urmare mat
sti. plece pe vr'o cteva zile.
A doua zi Mihu din cetate pe la

prnzul cel mare, cu Petrea spre a
merge o herghelie de cai care erau de
vnzare de vale, sub biserica Cnd
ajunse la capra podului despre unul
din i zise:
- iaca un care chiar acum
o picat sli vorbeasd cu tine, Nu i-am
dat drumul clici te-am venind spre noi,
arlltl spre un voinic,. de vr'o douli-
zeci de ani, care sta lngli dnsul cu
n
- Ce trcab11. ai cu mine, blete, il
Mihu cu
- Codrilor?
cu
- Da, zise Mihu zmbind, eu snt P.1iuna-
Codrilor, Ai sK-i zici ceva?
FUdul zise:


- 216 -
. -
-- Ceiace am sA-ti spun nu se cade s1 fie
auzit de
Mihu un PeI rea cu
se cUidud la o. parte.
- E u, zise, atunci f11ldul, sint Gheorghe
-
a lui sin Iftimie Creangl din
Lunea trecud, un al meu, Nichifor Vlaja.
cu mine, am l_uat dela vadani Anica pc
o i zicea Vid'ra am dus-o
cu carul cu patru cai la un care se

ln Clortolom:, nu departe de satul Cap1ta, de-
asupra ]upneasa era du
huuuz.1l. rlu: ct o
zile dOM n'am auzit zece cuvinte din

gura el.
1I-Hhu creznd este trimes de Vi-
ma, i se posomori un de ne-
rabdare.
- . Spune ce ai de spus n cuvinte,
Zib(! el scurt fHl.clului, clei n'am vreme de
pierdut ascultnd lungi.
de intrerumpere,
urm1:
- ce am ajuns la noaptea trziu,
am ingrijit de cai li-am dat drumul la
cut; am mncat ne...a.m culcat, meu a-
farl, pe prisp1 eu n car. In nu erau
c.lIHIton deC"1t noi. Carul nostru
tras chi.ar Ingl poartll. . Poate fi. fost trei

ceasuti miezul cnd m'am trezit,
f.ll.r.'1 nici o chinuiam ca a-
donn iar cnd, intr'una din n care
se ad..ll.postesc am auzit sgomot de
glasuri, lovituri plnsete; mi s'o
cunosc glasul Jupnesei Vidra. M'am dat bi
jos, m'am apropiet de locul din care por-
nea "uetul atunci ami auzit ct se poate de
glasul jupnesei, certti.nd pe cineva cu
mnie, lovituri bocete. Vuetul pornea dela
de pe unna., cea despre grajdiuri, prin
se vedea Cind m'am a-
propiet mai tare, am vltzut luminl in )Xire-
tele despre grajdiu. M'am lipit de acel
care este de bime, tencuite vuuite pe din
intru pe din afarK, dar se vede ci nt r'un loc
fusese lovit de coama unui bou, clei
tencuiala dzuse pc din ntru pe din afar.\t,
iar o fusese <Cia clI. purulnd o-
chiul la borta din care lumin! puteai
vezi tot ce se petrecea n chilie. Am pE.
Jupnoosa Vidra in picioare, cu un bieiu tn
mW, stnd Inaintea unei fete care tu-
pe unui pat Iovind-o din cnd
cnd cu biciul. Fata gemea plngea;
fiindu-i acoperit1\. cu mnile nu puteam s'o
\ .. La chiliei sta in picioare o femee
trnli, cu auzeam orice cu-
\'.nt zicea jupneasa Vdira. Ea mustra pe fatli

- -
pentru c.a.u furase inima Codrila:r
umblase prin pliduri cu dnsul.
acuma fUl.cllul se opri se uitli n ochii
lui 1\'Iihu. i
Acesta se fKcuse alb ca vanu, un tremur i
apucase tot trupul de dar, sclipnindu-se:
- UrmeaUi, zise blietului cu un glas nli-

- fiecare mUstrare croL.1. fetei vr'o
c.teva cu biciul nemerea cnd pe cap, cnd
pe umere, cnd pe biata fatll. nu zicea ni ..
mica, idar plngea gemea cnd loviturile e-
rau mai puternice. era mai mare millli
jupneasa nu s'ar mai fi bat1\. pe
fatli n ziu!1, de n'ar fi fost femeia cea
care se apropie de dnsa' zise
nu se tulbure atta '511. meargli sli se culce,
doar mai are vreme pe acea
tn ]upneasa o mai
dat fetei cteva bice, apoi o cu
dupli ce o inchis Cll cheia. dupli.ce o
trecnd o bucatl. de vreme, am vlbut fe-
tei, clci ea rdicat ochii m.nile, la cer o
5trigat:
- Dumnezeule, de mine mll
strnge de pe acest
Cnd am vbut ei, am crezut dl vlid
Maicii celei Prea Curate, atta era de fru-
I Insll. n'am putut s'o privesc mult, clei
- ali-
hltrna 0'0 fnton, o tdeschis .luat o lu.-
mnare pe care o uitase pe o mesi
AlXli, lu1l.nd pe de o silit-p
unneze n chilie,' mai avnd
grija, inainte d<! a s.1 lum:narea
(lin acea in care fata fusese inchisli. De ar fi
ramas acolo, fi ncercat vorbesc cu
dnsa prin barta din plrete; fi incercat
slt chiar chilia unde era acuma,
dar in ntWlcrec era greu temeam sl fac
zgomot acei din m'ar fi putut aude.
M'am dus iar sl mlI. culc, dar n'am mai mchis
Am' plecat joi, cnd se crapa de zi ud/
cum ne-fam' departat de am spus
meu ce am auzit. Iar
el, dupll. ce s'o gndit, o deshamat pe
na:;ul cel mai iute dela mi-a dat un zlat
din cinci carc-i primise dela jupneasa mi,o
spus sl nu nici calul nici banii, sJI. dau de
tine povestesc toatl ntm'plarea. Am
mers zi noapte, am schimba.t calul de patru
ori mai adinioarea am sosit aici.
Mihu chem! pe care,
sX s'apropie de se dod
ti vuu
- Pentru numele lui Dumnezeu,
ce ai auzit efe att de galb11n la
- Alege din oamenii cei mai de
nAdejde, cu caii cei mai buni] zise Mihu fld .

- 22Q-
a la ntrebarea lui, un al
telea. cal pentru acest fl.1dl. u, spune lui Onea.
pue pe caii mei, iar peste W1
de ceas totul sll fie gata sl se afle aici.
- te intOIci cu mine n Ciortolom?
mai intrebl Mihu pe fUdu.
- Cum nu, acesta, gata ori-
cnd.
- Bine, aici, Co-
cirilor se indrepcll. d.pede dtrl cetate, unde
pe Isaia stnd de cu
mai cneji, tI rug! urmeze
odae. Nu se ce vorbe fur! schimbate intre

ei, dar nu trecuse de ceas hot:irt lui
pentru indeplinire-"\. poroHcilor primite
Mihu era la capTa podului. Oamenii caii
tI a zice un cuvnt, pe cal
se spre Baia, urmat de Onea de

LIX.
In care negustoria lui Stoian se face rea,
Povestirea ce o f.1cuse Gheorghe lui Mihu
era foarte adevaratl.. Ileana pe patul de
scinduri din chilie clnd se deschise
Vidra, un biciu cu lungl1. cu
mnerul scurt in mnll, unnatll de Sanda


- 221 -
care o lum.!nare n mAn*-. Cnd fata,
de Iuminll., tn sus, Vidra incepu prin
a-i da feliu de feliu de porecii urte, o
d este ibovnica Codrilor
el!. i-a furat ei, Vidrei, inima lui.
- Nu este adevarat, strigli Ileana, nu snt
ibovnica Codrilor, snt logodnica
lui, nu i-am furat inima, el de voia 1-ui.
m'o alesI
Atita-i trebui I Biciul din mna Vidrei se
sus curaua impletitli arse dureros u
m!l.rul fetei care pe pat fa\ 3.
Loviturile de biciu unnar.1 intrcmpte numai:
prin adin, batjocuri Pm."esti.rea
Gheorghe lli-a aratat cum, la
Ileana fusese dusl de Sanda n alt1 chilie,
acea in care fusese blitutli Vidrei
el ar putea sl dee fetei prilej de scapare',
Vidra donni tn acea noapte,
jitll d e pentru Ileau", o pe-
deapsl de soiu. Auzise povestiri despre multe
fapte cntde. din auzite multe chipuri
de care astlUi ar face stee vlvaiu
rul celui mai nesimtitar dintre noi, dar pacatul
era toate chinurile despre care aducea
aminte erau cwnplite nu cum se hotl ..
rasc.\ pe car e sl1-1 pentru a'? astm-
p1i.ra patima 'Cle rlsbunare. Apoi se gindi
nu avea doarl nici a putea
-

-221-
sl mai Intrebe, s1l. afle ceva necunoscut. cu
totul deosebit; cu bunl sa.m1 di. popa Stoian
era In stare sli dee, n aceast.i W1
sfat ct bun. Adormi cu sl tri'
des preut.
Se trezi trziu cea veste cc-i aduse
Sanda fu cll Stoian sosise tre
cea de urt ulcioare de vin vechiu
in Vidra se imbrhl rlpede trimese
Stoian.
mndria ei pierise 1n mAniei ce
o pentru alta $i a
dorului cumplit de rlsbunare de care era mun
Cu tot nc'm.1rginit cel avea pen-
tru preut, ii povesti lui Mihu
ceru s'o ajute s.lt o rKsbunare
de batjocura ce-i era pe '
acele care-i mai de
Stoian la auzul acestui pomelnic.
Ce se fliceau cele sute de care' mai
trebuiau vie dela Ileana era
sau mai ales, ce se poftele
lui? el era puemna pe cele do\.cli.
sute Jde zloti ai lui 1 tie, dar dee pe Ileana
numai spre a o In noapteI cu aju-
torul unei cete 'de netrebnici poroncilar
lui mai era hotltrt ca, dupl ce se va s1l. tura
de ei} s'o duoo el sngur la mare ca
s'o Turcilor. Trebuia deci numai dect
- 228 '-
sit dee gndurilor Vidrei altl indreptare. Crie-
rul lui Stoian era ager in de
Vidra nu cu chinur,lo.r la
care putea fi supusii Ileana Stoian cum
trebuie s'o apuce ca s'o adud!. acolo unde voia.
- Vidr!, zise el c.nd ea
zic cl. apuci pe o cale cu totul

Vidra se uit.:\ la dnsul, suparat.\\..
- In zadar sprincenile, te afli pe
o cale Mi-ai spus la inceput cl.


lucru care de feliu nu Il'll dici
eli. eu m'am ncercat d.c iarnli
deschid ochii tu te-ai suparat. Dar ceiace m:l
miad. este el imi ceri sfat spre a te rKsbuna 'pe
te alegi chinul cel mai gro
zav pentru a o pedepsi pe dnsa
,
iar nu te :g,n-
macar o clipl. pe acel care
te-o Aceastl mprejurare face
el nu te mai tu tot il

Vidra care plnli atunci se uita in
popei
,
lhl ochii n jos.
- Vezi am gdt .. Staian, urmezi
te usuci dupli dAnsul. jupneasa Vidra, eu
li-am mai spus eli. bunatate de dra-
goste un om care nu-i vrednic de dnsai stl-
ruesc acuma n mea, dar v.1d el pl.-
catul ili este leac d toate cte
-224
\'O!'" i cltc \i se vor inL1mpl.a nu te vor
scoate din in care te afli. Dar daeii
nu te lepezi de acea iubire, de ce te n-
puci sK mai prapastia care este as-
fntre tine Codrilor?
ndra !e mieratlt. la dnsul.
- vrei sA ucizi fata cu care se
CApitanul moartea ar pune prea de
grahl capl1t ci: vId dI. te
mai mult cu gAndul s'o s!1. faci din-
Ir'lnsa lUl lucru de dela care orice bar
bat Intoarcl privirile cu vrei s'o
\'::ldli Cllppitanul in stare. Oare crezi
el o ar mai intr'nsul
dragostea de alt.'1. d.1.tl ? Eu, dupl citt il cu-
nosc, cred eli astfeliu ai pute..1. numai str';:
in sinul lui mnia ura. Poate s.\ ai no-
rocul sclpi din dar cu bUl'lJi
saml nu I'ai mai vedea ct ai trlii. Nu, alt-
feHu trebue s1I.. tmnezi dad vrei te dz-
buni sh-i ai sli-l mai vezi odatl lngl
tine. Trebuie ca fata din ca
bl1nui ea o pierit prin'
fapta ta pc de altl1 parte, trebuie sl cl.
soana ei este atit de arnan in ct slI. fii pe
deplin dl..sbunatl1.
- Nu ce vrei spui, zise Vidra.
- Ai fndatl1, Stoian.
Fata trebue datI pe mAna Turcilor ca sl sl u-
-225-
jascll poftelor lor, iar nu poatlJ.
niciodatl se pieirea ei
din
Vidra deschise ochii mari pricc
put om este 5toian. fad. din potrivnica ei.
di n acea care cutezase sl1 se lege cu i\1ihu pc.
o de a iaca
o la care nu se gndise,
- Ai dreptate, rise ea ce ramase cah'a
pc gnduri , mai bun! nu se poate
inchipui. Numai ea trebuie cl de la
i se trage.
- Ea. poate sll zise Stoian
J
dar
Codrilor nu.
- pe cine putea oare care s'o
vlnd1 mai Vidra.
- Cred, zise Stoian, putea da. pe_
cineva care sl1 se s11. te slujasdl.,
bine n schimbul unei smbrii, clci l u-
crul este primejdios cere cheltucH nsrunnate.
- O, zise Vidra, nu uita deloc la
bani, chiar de ar trebui dau o de
- Poate cll va trebui ceva mai mult, zise
Stomn, dar Omul despre care
\'orbit, este un Jidov.
- Un Jidov, zise Vidra cu desgust, sli vor-
tu cu dnsul. eu nici nu vreu v!d.
voiu banii fata vei face
cu ]idovul ce vei
15



_ Bine, zise Stoian, te voiu sluji cum do
Pentru ca s1l nu
nimica, fata va trebui sl fie furatl de aici,
dar inainte de toate trebuie vorbesc cu J-
\:iovul. Cred el duminicl mi voiu
int..lni cu dnsul spre sarI voiu putea
aduce :rl1spunsul.
- de trziu I zise Vidra, nu s'ar putea
oare aduci mai de vreme?
- Nu, rospunse Stoian, el tocmai la
Piatra trebuie sK trimli.t dupli dnsul chiar
azi. fi das sngur, dar nu pot lipsi de
clei mni am o inmormntare poi-
mni un botez. Voiu veni ins.11. s1 te n
fiecare zi. Dar adause el, Jupneas.li
.pune sK tngrijasd de fatM. n'o mai bate, clei
tl'e va vedea..p slabl\. pIinll de
va cere indoit sau ntreit pentru a te scapa
lfe dnsa poate chiar dl n'a mai voi s'o iee.
Vidra ii c;:K va da Sa.nkiei
de fatti. d nu va mai intra:
in chilia ei dcct n ceasul cnd va putea
fael\. p..ule de soarta. carc o
- Inel un lucru, zise Stoian, tnainte de a
o s'o in chilia h\ care se
vreme nu este nici un clUhor tn dar,
d'acli. ar veni cineva, bine ai face s'o ta

Zilele (le vineri de i

- 227 -
lungi, era
I se di dad potrivnica ci
s'ar departa de dnsa mai ales de Mihu, i-ar
veni mai dobndeasci din nou dra-
gostea lui.
Era locul snguratec
in care sl1 se \ic de acuma totdeauna
in apropicre de acel pe care il iubea. Pe' h
lcana n-o vedea nimeni decit Sanda care, de
ori pe zi, i ducea mncare. O
gnd necontenit; la ei, fata riu ris-
pundea, mnclirile dmneau neatinse. Sanda
nu a5cunsese Vidrei teama ce are ca fata s11.
lnebuneasd sau sl1 de foame, .iar
cITa dtidu din umere a . .
Sloian veni n fiecare prin vorbele
lui ncrederea Vi
diei, s'o fad mai se
de Ileana in chipul propus de el. nu
deloc, nimene nu um-
ble pc drumuri n urma izbuhnirii
In noaptea de spre se dcs-
o nsol itll. de un ade-
\' arat potop. Cnd Vidra, se trezi, auzi a-
pele venise mari se ingriji temndu-se ca
Stoian nu poatli trece iar 1idovul
fie oprit de Dar, pe la toad1, v1lzu
pc sosind. EI i aducea veste d tre-
cu'se Bist ri\a nainte de ploae trimesese un

-223-
( ,Ill calare ca spue ca la aprimul lum:.-
nlrlor l va la Piscul la
jumatate de cale nt re R1:idciuni, dar
(' 1 din trei sute de nu nici un ban.
Stoian ii mai spuse spre a dcparta orice
prepus, nefiind nici un la tre-
buia ca, sub deosebite cuvinte, ea se
T('ze pc Uil ceas cu cele doul slujni:ci cei
doi arg;ql. Sanda, in care pute.'l. s1 de-
plinl incredere, putea s."i. r1:ime. El) Sloian,
avea lege frumos pc Sanda de roSni de
picioare, slt iee fata pe cal s'o dud. la locUl
unde o 1 1 ar, la ntoarcerea Vidrei,
Sanda avea s,ti povcstcasd dup.1 pll!-
-
carca Vidrei, n zece oameni
care. dupl ce o legase burduf,
case dcla chilie ripise fata care era in-
tr'nsa. Dar, nainte 'de a trebuia ca Vl-
dra numere cei trei sute de ce avc.a
de<: l ui
VN:Jra (Ildtt banii numai dcc.lt Stoian.
znd m.area cu caTe i capa,tasc, f; e
nu-i ce,ruse mai mult. Preutul in-
r1rcptnduJse sp're dar se opri indatl
ee intrn in ci-
Uri , unul la pentru a duce pn7l.
'de o femee 'ele acolo pentru Vidra de5-
l'rc c.1.rc primise veste cll este gata, iar celaLaJt
Iqrmai la Corbu, la o vie cump,aratl de Vi.-

- 229-
<.I ra cu ditcva luni inaintc, spre ai aduce must
dulce. Ii fu mai fetele :
..avea, la vr'o trci de arc de o
rie unde mergea des cu slujnicile ca pri-
Ia mulsul vacilor: le trimese inainte,
poroncindu-E s'o ce se vhu
.sngud, chiem:li pe Sanda O puse n
celor ce aveau se intample, precum
de ceiace dela dnsa, apoi intr:r, in
chilia I1enei .
.Fata. dnd o zlri
J
se spllrie,
d arc s'o haIn din nou sau poate s'o
!Ilai ea se lupi in cel mai depar-
..tat al nd qlcr ii.
- Am veni t, zise Vidra, s!\ .Jmi ieu ziua bUM
.oda tine, Ducur:'i.-tc, citei. ai sK pleci indatl
.ai pleci departe. foarte departe de mine.
ce mi I'ai f1kut. a1ta te,ar ucis
n chi nuri: cu te las fiindc..1..Jti
pb.ce sli ai ibovnic, m'am ingriji t nu fii li p-
sit.!i nici de acest bine. Vei pl eca in ast:\
sad spre Turceasm ca pc
ff.lni de urt. Cnd te vei afla rn lor,
aduci aminte dl acea fcr ici.r-e
Vidrei, aceleia clreia iai furat ibo\'nicull
Biata Il eana asculta aceast.1 cuvntare in,.
ml1rmurili1 cu ochii holba ,i de Multe
din vorbele Vidrci rlmd.neau penttu
ca, dar pricepea dl' fem'eia care se

- -

fusese iubitli. de 1\lihu, ii
o grozav1 printre
Flrl a un dela Ileana, Vidra
nchise cu cheia dnsa.
Ileana nu avu mult de pentru a ve-
dea mplinindu-se Vidrci.
se lovituri puternice n chiliei. Lcf
a treia sau la a patra, scndurilc care
tuiau se desprinsedl. in odae 5toian
carc, a zice un cuvnt, inaintl1 asupra
fetei, i o grea pc cap, o lul1 in
o duse nclUednd pe calul ca-
rc-1 la poart1L, porni n fuga mare spre
Rlclciuni, cu mna pc cul-
de a oblncului Cnd
ajunse la vrful noptase bine.
Stoian opri calul. Se auzi un la care
Stoian n chip. Dintre copaci
o umbrl.
- Cine-i? strigl1 Stoian.
- Cine s11 fie? Eu, Ilie, rlspunse Jidovul
care se apropiese de Stomn.
Aeesta sllri de pe cal cu fata n
scoase velinta care-i acoperea capul.
Iaca fata, zise Stoian, apoi adlugi: dar
cum? singur?
- Ba nu, zise 1 tic zmbind de
ori.
Opt umbre dintre copaci venir..tl spre
- 231 -
Erau oameni zdraveni, cu pa-
ghioage. Stoian se credea dI.
Jidanul ar fi venit cu mai nu
att de zdraveni. Avea el opt oameni
casupra ceva mai
la vale, dar prevedea l upta n loc
arc fie crnccrui.
- Unde sunt banii? ntreM el pe
- lacatll.-i, zise acesta o pungK.
Stoian luli punga, pe Ileana, scoase un
de lumnare din sn, l aprinse, flieu
un lui 1 se pue joo, se
dnsul, puse lumnarea ntre' genunchi nu
galbenii unul cte unul.
- Douh sute, zise el sculindu-se stngnd
nu nici unul, fata este a ta,
- zise 1
.oamenii lui, avem o bucatll. bun1\. de drum
la trebuie fim la na-
inte de ziuli. R1imi
- Am' de gnd sl vin cu voi la Rl't-
cllciuni, zise Stoian; am ceva la preutul
de .acolo este cumnat, m1i ca
de drum? .
Lui ca oricare Jidan, nu-i prea
venea la aceast a popei dar,
bizuindu-se pe cei opt care-i adusese
cu dnsul neavnd cum impiedece
vie,
, ,
- :!t:! -
- Cum nu, prea bucuros.
zise cuvinte uJluia din oamenii lui
c.a.re pe Ileana in Nemncatll de pa-
tru zile, ingrozitll de loviturile cum-
plite ale soartei, nenorocita era acuma nici
o ea nu nici o impotrivi.re.
- mergem, zise Itic, o la vale.
Stoian mergea Jidov, ducnd calul
de fru; omul care purta pe Ileana trei
din lui mergeau nainte, ceilalt i
patru veneau n uraUi..
Cnd ajunserll. n curIl"Utura de deasupra p-
rllului V.llrllriei, umbre de \'este'
dintr'un hrtop prin care trecea ctrumul
cu securi cu ghioage, pc cei patru
oameni ai Jidanului care mergeau nainte.
Cel care purta pe Ileana cllzu jos, cel din-
t!iu" cu capul spart. Stoian, Usnd calul, "dldl\
lui 1 in obraz un pUOU1 att, de puternic in
ct Jdovul dzu jos, cu jumatate din
din apoi de sub
o ghioag.ll. preutul se asu,
pra acelor patru oameni care veneau in
era cumplitl1, loviturile
codrul d.suna de de blllsthmuri. Pa-
tru din oamenii aui erau la plimnt.
patru, de un numlr aproape
indoit de mutau loc ca s'o rup.1 de
fug1, clnd s'auzi un tropot de copite UR
- 233-
glas care acoperi tot zgomotul luptei,
- Ce estf' acolo? Sta\i dt vli
tim noi!
La auzul acestui glas, Ileana care in
marginea drumului, strig:.:
- Ajutor,
O femee ajutor, zise glas
care vorbise, IX!
cu sus, se dl.pezidi :1-
_supra lui Stoian a oamenilor lui. Acei din
JidoVlllui care mai. n pi-
cioare se flkudi Dar Stoian vKznd
ci nu sunt strigli:
- Nu m&i, sunt putinir, de
t OI: preutul, eli ghioaga se nllpusti-
.as upra care mcrgc.'l in frunte care,
precum a g;1cit fii-do ndoiam cctitorul, nu era
altul dcdll Mihu. El Ilcputnd trece la
Badiu, trecuse pe malul stng al Siretiului care
nu venise de mare ca la Rada-
l urmase n drept ul R!i.dciuni-
lor, unde trecuse pe malul drept, pe podul um-
bHit or care se afla acolo.
Intr'o clip.,. Stoian z1S.cea la cu capul
spart de lui Mihu acesta se
inainte asupra
Codrilor mai lovi de bri doi din tova
popei din cei doi furI


- 234 -

greu dni\i de acei care urmau pc Mihu, un.ul
fu prins de Dnca, izbutirl s1i fugll.
- Dar oare undc-i femeia care striga aju-
tor? intrcbl Mihu cnd vl1zu eli nu li mai 5t11-
nimcne
- zise Gheorghe, slirind de pc cal
arll.tnd. ceva mai la vale ac o um-
care sta. ncclintitl1 tremurnd in mar-
ginea drumului. Nu era dar ecoul era sc-
nin se vedea bine.
- Maicii. Prea Curatl1, strigl1 care
s'apropicse de ea cste fata pe care am
n .
Intr'o Mihu fu dnsa. Dai
ea era, Il eana ! \

- Pentru numele lui Dumnezeu, e l,
n elim de ai ajuns aici?
Dar fata nu nimica ci ramasc le- _
n lui. Mihu o ntinse pc
i frcel mnilc ; unul din oamenii lui aduse
in din pdl.u, cu care se
tmplele llenei. Cu ncetul ca revcni n fire
deschise ochii. pe l\Iihu in genunch.i
dinaintea ci.
- Dumnezeu mi-a ascultat zise
ea ncet iar nchise ochii.
Spre a nu osteni pc cetitori cu andrunte
lungi, voiu mul spun un
ceas, Ileana, cu Mihu erau n loc, dar,
-235-
cu ncetul, povcstise iubitului ei tot ce i
se int.mpL.1se de cnd soarta ii
in acea sadi.
Intru' nt1iiu Mihu voia s'o napoi la ra
cu dnsa, s1l. dcc Vidrei o
cuvenitl pentru purtarea ei Dar
Ileana l att de muk s.1 n'o mai pue n
acelei femei, inct Mihu se hadid stin_
la Mdl.ciuni, mc ntr'acea noapte
acolo a doua zi sll dud pe Ileana la Poiana
la ei.
Inainte de a pleca vqi slI. pe omul
pe care l prinsese lui se duse la
locul unde stli rcau, la vr'o zece s tl1njl1ni mai
sus de d nsul de Ileana. Spre marea lui mie-
rare, n loc de un prins, i-se doi: al
doilea fiind carc, dup.1i o de vreme

se trezise din de pumnul
lui Stoun. Celalalt era un din
argat al l ui Sroian, care povesti
i lui altor oamen'i din
cte un zlot pentru a sta la in acel loc,
ce \'a trece el cu un Jidov oameni,
ducnd cu ei o Trebuiau 511 a
supra lor, pue pe pe s'o dud.
chiar in acea noapte la Borze;-ti, la casa pa-
pei. Ei Hicuse cum le fusese poroncit ,i erau
biruitori din cnd sosirea
a lui Mihu schimbase lucrurilor.

- 23G-
Apoi .Mihu intreb{md pc j ido\' ce duta d
aoolo, acesta ii m,'irturisi imprejurarea .

C.!'iutndu-:Sc in hainel e lui Stoian care nu mu-
rise ind, dar efa gata sll1?i dcc sufletu l, se
cinci sute de
)'fihu poTanci lui s.ll.
apoi zise l ui Onca:
- Eu voiu pl eca spre IUiclkiuni cu cneghina,
cu Gheorghe cu Andrei Ursu. Tu, ,"ci d..,
mnca aici cu Ncculai cu CLo-
Jndat.l1. ce m.1 voiu fi departat, \-ci lua
pe Jidov vei spnzura de acest Cfac de
stejar) adh!l s pre lI ll stejar gros Jngli chn-
d i n {['unchiul dir uia, l a douhprczccc p::tl -
mc dcla plim.'I.nlului, un crac pUler-
nic, (rednd peste drum.
J ido\'ul se la fl:irll. glas.
Acestui i vei trage, acU!.ugi.\ lillll
pc argalul lui Sloian) o de bice
vei. da 'drumul. Apoi trimete pe i\"eculai Si
pe la Rliclciuni, unde mii \"or glS. si la
dascalul !\1ihli111 lU, te vei duce la l a
] upneasa Vidra. De va fi dormind, vei trczi10
din somn vei povesti tot ce s'o ntmplat
aici. Apoi i vei zice: O pitanul VOi.1 sl vie La
cu cneghina ea sl te pedepseascll emn
se cade pentru cruzimea ce ai aratat-o cncghi-
nei. cneghina 1-0 fl cut te ierte el
tc-o iertat, dar \i trim'etc prin mine
- 237-
c.1. niciodat!1 nu te va ma i \'edea, te-.at
purtat dad vei cuteza te apro-
pii de dansul sali de cncghinl1., va pune s1. le
ba:...'i cu biciul. A i
- An: zise Onea.
- la mai zi odatl1. ca sl1.. dl.d de ai priceput?
z:se J\lihu.
Onc;1 rosti din cudnt n cuvnt \'orbc1e ce
le zisese
Bine, zise vl1.d d ai Dup<1
ce ii vei fi spus acele cuvinte. te vei ntoarce'
ocadrcptul la Suceava, unde rn.1 vei gllsL Noi.
s,II. pledm, adause el Ghcorghe
,f>.. ndrei,
J1 eana. fu pusl1. pc calul lui Stoian tus-
p:lIru se ndreplarl la pas spre
- Adevarat \'orbit -au acea femee cllnd mi-o
spus d ai iubit-o? intrebl1., dupl1. o bucatl1. de
vreme Ileana, ("are mergea lngll :.\oI ilm,
- Adevarat o vorbit, Mihu, am
iubit-o mult, dar n'o mai iubesc de mult.
- Dar cnd m'ai cunoscut pc mine, o mai
iubeai? mai intrebll Il eana.
- Nu, zise Mihu
J
n'o mai iubeam,
Atunci, purcese fata, nu i-am furat
birea ta?

eu Ilt-
- i-ai furat nimica, dlspullse
\i-.am zis cl n'o mai iubeam?
Mihu, nu
- Dar oare, m'ai IIcana
1

nu ml se

-238-
\'a ntmpla mic elL de la o de neme"
nu mii vei mai iubi.
Las pc cetito. s.!1 gceasd ce rli.spuns
Mihu acestei. intrebliri.
LX.
Bogdan Il Moldova.
Un om' de ncredere al Isaia, de
loc din Bistrita, plecase la Cuhnia cu
despre izbuhnirca rlscoalei un ceas dupli ce
Romnii pusese pe Cetatea Neam
El' avea poroncl s1 d Hiitoreasal zi
noapte s1:l. nu banii pentru a ntlni pe
voevod Cli o clipli mai curnd. Miercuri pe
fn sarate era n Cuhnia.
g.ll.sidl. pe Bogdan numai
pe jumatate El se cu mare
parte din cnejii ca, de Simedriu,
Romnii turmele s1:l.
peste cteva zile dupli. izbuhnirea rls
co,alei impotriva lui Sas. Cnejii cu Bog-
an se d e a1t!l parte dl taranii din
satele lor erau gata slii unneze. dar era ne
voe de cteva pentru a strnge pa.
nea de pe cmp a aduna turmele de vite, 'din
care mare parte erau prin
din ind nu aveau anne.

-239-
iar aveau in Transilva.,
nia n parte din Ungaria, rude plecate
care erau 5l1. de Siffi'edriu
de care ] i venea greu plece.
voevodul trimese, chiar n noaptea
in care sosse trimesul n toate
\ile, cernd cnejilor fic gata ur ..
meze peste zece zile bagarea <:le'
saml asupra mult peste dolWl
zile, vice-voevodul Transilvaniei va afla Ro-
mni i di n Moldova s'au l'au r'-
dicat pc dnsul dom'n n locul l ui Sas. Dacj
intrziau, cUi.deau vicc-voevodului vreme tri-
in spre :l mpiedeca ori-
ce din partea lor.
Din toate primi di Bog ..
dan nu va prelungi ' termenul numl,rul'
va fi foarte voevodul se
silit sK l i sorocul la:
jumatatea lui Octomvrie.
Dar deabie apucase slI. a cest al
lea rnd de cnd, dela un prieten
avea la curtea vice..lvoevodului Transilvaniei',
primi veste in urma sosirii la Cluj a lui So-
mossy, cu asupra Ungurii
l uase pentru grabnica adunare a unei
de zece mii de care trebuia
plece de srg n spre a orice
incercare de 1 se totodat1t cu-

- 240-
noscut clI. vice.,vocvodul se cu
panul de d in locul IUl fusese
llumit vocvod al Romn ilor din ace1
virul sliu, lor(, fiul lui Iuga dela Pe
de alu parte, Bogdan cii. la Cluj, iod na-
int e de sosirea lui Somossy, se Ungu-
rilor cii el avea de gind s1l. rdice pe Romnii
elin spre a interne ie in Molelo\'a
o elon-mie de s ine stlitlitoarc.
Taranii din satele lui trierase poea adu-
sese \'i tele, dcla n sate. Femeile, copiii,
cu bucatele cu vi-
lele, indatl1. spre l\'IoJdova. 1 mpre-
jurul lui Bogdan ramaserl1. slugiJ c lui lOIi
.Icei \araoi care putc.'l U s11 poarte arme, peste
tot vr'o dou1i. mii de oameni.
Ion, ndatl't ce primi de voe\'od,
"e la cnejii comitat ului
oameni de ai l ui, spre a-i sflitui s1l. rlime pe
Joc nu urmeze pe Bogdan in
unor scopuri El li arata oastea un-
gureasd, gata sl int re in comitat pus-
ti iascl1 acelor care se aratau potrivOI cl
coroanei Sfaturile Jui prindeau pe
1:1ng1 Bogdan pe fiecare zi awda
d e sau cneaz. Spre a
<urma el d,Zu flir1 de veste
asupra satelor lui Ion, le
pustii cu apoi tot cOi ni

- 241 -
latul ingrozind pe potrivnicii lui pe acei
(:arc-) plir.tl.sisc, pe acei mai t..1.ri
ve inger care-i Cnd
fcu retragerea spre Cuhnia, era urmat de cinci
mii de in loc de dout\. mii cu care ple-
case, iar dupli oaste veneau o de
incll.rcatc cu femei, copii, cu pojijii de
tot soiul urm:ate de turme nenumarate. La
gura Taratului il lovir! strlijile oastei vice-
voevodului carc venea dela Cluj. Insli Bogdan
nu numai le pusese pe fugl, dar le
dincolo de Hust unde &du de grosul Ungu-
rilor. De la Hust p!in1 la Sigct el n-
pas cu pas, intorct"lndu-se cnd
manul se fKcca prea pentru a se dipc7.i
cu furie asupra lui. La Siget se n-
in unghiul dintre Tisa Iza pc
U nguri patru zile n loc, oastea lor Cr':'ll
acuma intreit mai mare dect acea a Romnilor.
In aceast.\ vreme bejKnarilor a
"use vreme intre in Moldova cu avutul lor.
In noaptea zi lei a patra, Bogdan incepu 51
slr.Kbat!i. calca spre Moldova, 0.1.S-
Tca In doul cete din care cea m'ai mare
valea iar cea mai miclt, cu dilnsul, pe
acea a Izei. Ungurii il urm1:i..rid. dar cu molli.-
-riunc. La Moisciu cetele se intru-
nir!1 urm.1.ri drumul pe StrKMtllTll
-pasul Pri'i lopului , acoperit cu om!tt scobo-


-- 242 -

rr:1 in v'alea La mijlocul lui Octo01-: :
\'fIe intra1;1 n Moldova pe Grla Babei. Bag .. ,
dan avea acuma cu dnsul peste patru mii d e'
cei mai pe s01ia sa, l\1a- .
ria pc fiul lor, care era atunci un blc_ .
de zece ani. Ungurii nu-i mai urmllrise de
Ia l\Ioiseiu.
La Grla Babei i inainte 1- .
saia cu Stroici cu intreg sfatul

cncjii juzii cei mai de samK cu mii
de dUri.
Isaia, primi pe Bogdan cu crucea
cu evanghelia n iar Stroici cu
boierii genunchiul cnd Bogdan des ..
n zi l recunoscurli cu de
\'oevod al Moldovei
Bogdan o zi de
n Grla Babei, apoi plccll la Suceava unde
se adunase multime de popor ca sKl
A doua zi duplt sosire trimese de n
toat.\ cii dijmele nelegiuite, de '
Sas, erau d, pe viitor, avea
se iee de stlpnire numai una, ca n trecut. Se
astl.mene cunoscut di toate dllrile nele-
giuite angliriile cu care cnejii juzii m-
pilau pe stiteni erau de acum
nainte, nu nimica de dat peste-
obiceiul
Plirintc1e Isaia Stroici slobozise pc omul .. '
- 213 -
de care ziice3U pe nedrept in
beciurjle 5ucevei. Acuma Bogdan po-
Tonci ca toate averile tipite de Sas sll. se n-
toard acelor dela care fusese luate dacii
erau in iar dacl1 erau moqi, rudelor lor.
Direglitorii de Bogdan tot oa-
meni dintre cnejii cei mai care
dlduse dovezi de destoinicie erau
pent ru iubirea lor de dreptate. Poronci
fur1 trimese juzilor pe la sate ca s1 judece pe
oameni drept s11. ou,i mai cu ce-
reri de pocJoane. Cnejilor care
venise cu dnsul, li locuri din pustiu,
de care erau foarte multe, mai ales n partea
de sus a i.
Oastea de Isaia de 5troici f u
mlhitl eli cete de oa-
ste era bine nzestra.tli cu arme avea.
hotnogi vrednici; cei din ei slujise
prin stdiine bine rndue1ile

Dar nici Bogdan nici Pltrintele Isaia nu ui-
tase cl. ajungerea n scaunul Moldovei nu era.
singun11 tel Ia care trebuiau s1 Ei nu
'scapase din vedere, nici macar pentru o clipli,
celalalt tel, cu mult mai mare mai falnic:
unirea tut uror dintre Nistru
mare ntr'o singurli domnie. In
cursul iernci dela Rotin dela. ve
nise Ia Succa\'a ca se nchine lui Bogdan
- :!-I4 -
roage sl sl1. li fic domn lor
De la Codreni venise Cl1.pitanul at'
dela Bibirc, pentru a cu
Bogdan prin care unii se
datorau dee ajutor grabnic a-
celuia asupra d rum ar veni vr' un strlin,
oricare ar fi el. In imprejurare pon
\uirea era sl1. fie a lui Bogdan, cei-
lalti leg,lndu-se recunoascli de clpitan mai.
mare, Ghcorghitll. ou venise cu ci, dci el pre-
tocmai atllnci o impotri.\'a Ta-
tarilor.
Dela Bklrlad sosise cele mai imbu-
cuditoare, cu nici nu se
;\ratase la alegeri: Toma cu Ploscan
ai fu sese cel voe"od cel
de al doi lea cu nvoirea tuturor celor de
fat.'$., Se adcverise pe deplin .d1. Basarab nu
voia pue nici o piedecll. utlei dom,
nii puternice in Moldova.
Toma clS. cu Co-
lofan! se (Ul.dusc acuma in partea UngurilOl',
dar lucrarea lor fiind fllculJl cu mare tainli.,
nu putuse spriijne bll.nuelilc pc fapte. De
ajutorul BrUl.deniior Bogdan nu se mai putea
ndoi,
Venise acuma vara toatK lumea ave.a. d e
cu strnsul , clici ca n acel an rar
se mai vlzuse,
se auzi veste el craiul Lajos s'o in-o
-
- 215-
lors din Italia vine Cli oastC' ncnumaraUl
asupra Moldo\"c i, pentru ca s.1 pe-
Bogdan aduci in locul lui pc Bale, c!ci
Sas murise n la inceputul iernii.
I nainte ca domnia <;1\ fi avut nemc
chieme la arme) poporul intreg fu n picioare.
S!irirli cu cu mic cu mare, ca sti. apere mo-
care, de dnd era
ClI dreptate, li. plirca mai d ulce dcctlt plin11.
at unci sli aceL \)Ull un
domn vrednic, drept cu durere de
lUpcgiunea cu care Ungurii M.vtHirli :lsupra
Moldovei fu uimitoare. De abic se auzise veste-
despre ntoarcerea crai ului despre
rile lui, de :lbic aVlIsc Bogdan wcmc a-
dune sll trimatlt scrisori cernd aju-
toare de la Romnii de pc impreju rimi, cnd
se . uzi, n zi, di stdjilc s'au
docnit cu cetele lui Mihu la Grla Babei.
o se apropie de trcdltoarea
iar alta la Brqcu, gata !iti n1l.d.leasc.li. pc.
Oituz.
LXI.
Cavalerul
C;lnd iim duse pc Ileana dela la.
Jloianli, el avu gr ip, pe drum, s'o
la jalnica carc dinaintea.
ochi lor ci. Intr'o casll. una din
-
de foc, ca pe ei n ne
nici nici picior; cnea-
zul numai cu mare greu izbutea s11.
,
crmpee de cuvinte. Mare fu jalea l1enei, dki
ea iubea mult pe plhintele ei; nu mai avu dect
o singurl O n
dulceasdi pe ct i era cu zilele cele
de pe aline in
cUlljure cu iubire patul de durere.
in nu era de gndit la.
Mihu trebui se
rasdl ca cerul o minune sau
ca cneazul dee Trebui se
vie numai din cnd n cnd
umple ochii cu privirea iubitei
dcsmierdc urechile cu auzul ei.
Prin ngrijirile vatamanului , curtea cneazu-
lui fu de cu toamM se c
tcva n care bolnavul putu s11. se mute. In
prima att casa cu de pe
imprejur ct satul luase de
numai starea cneazului ne
schimbaUl .
).oIare fu spaima ] lenei dind v1izu pe Mihu
sosind ntr'o pe vest ind-o
a venit numai pe un ceas, s'o
plece pe urrrm la spre a da piept
cu furtuna care se asupra Ou
o cu un dor as
- 247 -
cult ea, dup plecarea l ui, tropotul di n ce
in ce mai slab al copitelor calului
Mihu avu cinstea poart"c cea l uptll
pentru apararea Moldovei. mii de
de din Dalmatia. trecuse Bis -
din sus de Gr1a Babei, spre a apuca ()e
Romni n coaste. ciobani romni din
alcrgarll. de veste lui
Mihu care se afla la Girla Babei cu 1,'r'o
mii de oameni. Lund o mic cu dnsul, el
calea lovindu-i 1,'estct,
i nimici cu A doua zi sosi
Bogdan cu zece mii de oameni. mii plize.au
la Calului, unde din poronca lui Mihu se
H-cusc adevarate din co-
paci Stroici cu zece mii de
era trimes la Prisacani spre
trecl toarei de acolo a Bistriiei, iar Oi-
{uzul era de mii de oameni domne,;'ti
d e tarani de pe Oituz,
TazJ1ie.
fn lui Bogdan se afla cra-
iul cu peste patruzeci de mii de oameni; dau.'[
zeci de mii de Unguri veneau impotriva lui
Stroici, zece mii pe la
Inccrcll.rile Ungurilor in partea
de sus a ramas
darnice cu pierderi, att la
Grl.a Babei ct la Calului. Odatlf

- 248-
. 'Cu aceste i,bnzi sosi vestea
-oastea ungureasdi. care plitrunsese n valea Oi
tuzului fusese lovitl de Romni veste, sub
din nKvll.litori izbutise
-s!l sdipe. Inimile Romnilor
Dar chiar a doua zi veni cit mai multe
mii tle Unguri trecuse prin Maramure
erau gata sl se scoboare n valea Mol-
dovei ; tot se di alte cete de Unguri
plitrunsese n prin prliul Neagra, intre
QUimanul Pietrele
Am..'lndoutl aripile Moldovenilor fi ind ast
f eliu ncunjurate, num'ai o r etragere grabnicli
pUlli sdipe de oastea lui Bogdan.
J Il ctev,t ceasuri ea se afla stT<.nsl1.
in val ea Moldovei, la Pojorita. Dar mlfll.1. o zi
'Stiitu aici. Ungurii de imprejura-
rea cli numKrul lor ntrecea cu mult pe acel al
Romnilor, ncercase din nou tac retragerea
l ui Bogdan. Domnul f u silit .stl. indlirliptez"
d in nou. Se opri la Cornul Luncii unde se dlidu
o luptK cum'plitli Ungurii , la rndul lor,
5li dee inapoi. Bogdan pri mi aici clouli
rele: Stroici o aparare
el aripile lui ncunjurate, fusese silit
in retragere s pre Piatra, iar ajutorul
al Hotinenilor nu se mai putea
tepta. Craiul Cazimir al Lehiei, in urma n-
demnului nepotului Lajos, trimesese asupra
- -
lor o oaste spre a-i supune ei aveau nevoe-
de toate puterile lor pentru a se apara.
Jnvingerca lui Stroici silea pe Bogdan se-
scoboare in jos, pentru a se ntruni cu puterile
namestnicului sllu a pc loc un
plln.1i la sosirea ajutoarelor din Brlad
din Codru. Trimese deci poroncll. lui Stroiei
se inspre Bacll.u, pornind inair. tt=
cteva sute de oameni sub unui

tean vrednic, care rdice ntlhiluri 511 s11pe
pe deasupra pe
care de la acest se ntindeau
spre Siret spre Apoi domncl se
indreptl cu oastea spre Smirodava, In-
cu acoperirea retragerii pe Mihu cu
trei mii de oameni, pe jumatate eliLll.ri pe ju-
matate
In ziua aceasta nu se d.lidu nici o
Ungurii prinsese de veste numai trziu Ro.,.
Illnii se dau inapoi: numai n spre strn
jile lor se aratarl in departare.
Mihu i::fi opri cetele pe la
in dreptul ele tlMrlrl pe a-
mndoul malurile Moldovei, iar otacul lui Mi-
nu era pe n1alul stng, capra po-
dului umblltor.
Soarele clnd se auzi o
sunnd dincolo de Moldova se veni.nd
spre pod, la pas, o de zece d lHlrcli, in-

,
- 250-
de vr\.1 treizeci de Moldoveni. Cnd
la malul apei, unul din des-
dUedi de trei Romni, trecu cu
pe malul stng, iar ajuns acolo, se ndrepcli.
Mihu care se afla cu Petrea
sX i se mncarea. .
Noul venit purta un coif al clrui vizicr!"
chis lasa i se numai ochii
sul printr 'un f el se gratie, o de zale
acdperi tll., pe piept, pe umere pe cu
de st rns! la cing.ll.toare cu o
curea de piele, cu scoici de
Partea de dinainte a gununchii,
fIuerele picioarele erau aslimene acoperite
cu de oiel ; la era in
partea o spacUI. lungli lat1\, cu rn,-
nerul in chip de cruce, cu de iar in
partea drc..1.ptll. spnzura un junghier, lung de
palme. La trei de Mihu, Rom..".nii o-
'prindu-f.;e, se opri noul venit.
- Ce este? Mihu, cine-i
pc care-1 cu voi.
- Qipitane, unul din Romni; mai
eram mprejurul focului, cnd am v3.-
.lut venind pe drum, despre zece
Ne-am pus li-am stri-
gat stee spue cinc sunt, Dintre
o acest om mi-p vorbit intr'o limbK
da. din cuvintele: elpitan Mihu, care le
- 251 -
rostea necontenit, numai dect am elL
ni cerc sli-l aducem la tine} ceiace am
- Cine zise atunci i\Iihu
ce cu mine?
Dar strlinul ii dspunse
- Mihu?
M ihu care, 'in n emea ct stlituse la Lio\'!"
bine att ct dis-
punse in
- Da} eu snt, dar tu, cine
- Eu snt sluga
_ Cavalcrului care pe cel<li:lalt
mal.
- cine este Cavalerul de mld.e
" ine ci ce cu mine? intreb1$. Mlhu
mierat'.
- St1ipttul meu, Cavalerul este Ja
Leah de neam mare, care merg,nd n
Tara Frnceascl, a cucerit acolo slavl. mare
n rlzboae o dobtldit astfeliu pintenii de
aur dela craiul f rncesc .. , Dar o
menirii impingndu4, el, ntr'o de d ...
tAci re. o avut nenorocirea s!i jicneasd. adnc
tocmai pe acea pe care o iubea peste tot. RWt!i
cirea lui insl n'a mult:
vina O venit la dnsa i-o cerut iertare. Dar
ea n'o vrut sl-1 ierte ce st:J.pnul meu n';l.i
va f i dovedit l ui prin fapte, Atunci el
s'o Jegat d1. va strabate toate
'cte se ntind din Tara Frnceascl l a
pttgni n fiecare va face cte o iz-
mare, pe cel slab tlrept impo-
tri va celui tarc ned rept, Apei ntorcndu-5e
dela hotarul p.1S.gniior pe alt drmrr, va urma
in vremea ntoarcerii la feli l! ca la d ucerc,
'ce va ajunge iar iubita lui. In aces;t
timp el s'a jurat slt nil numel e
lund pe acel de: Cavaler a l
in\ii nu schimbe macar un cuvnt cu
nimene dect Cll mine nu-l trebuin\-.'l
mai ales, s".>i, Ju-
matate d in es te 'mpJinit, am ajuns;
de primrwadi la hotarul p!l.,gil ni1or acum
ne ntoarcem napoi n Tara Au-
zind. craiul unguresc o pornit cu oaste mare
asupra spre a scoate pe domnul \' 0-
s tru, pe Bogdan, carc este Uud1.t de ca
vred nic d rcpt a pune n locul l ui pe altul ,
'ClI IlOSCU t prin le I tl i. st<'l p<'lntll meu
g'o hot11rit s.1 vii ajutorul s;i.u. Fl
() intrebat pretutindcni din )npldo-
veni este Hrai sUvir prin faptele lui de vitej:ic
de pret utindeni i s'a vi-
teji Tara Moldovei print re fiii sl1i. dar
c.1t cel mai viteaz di ntre vi.tcjii tU. $i

meu el ntr'ade\'ltt'
e"le cum lumea, iaca o veni:
'c.Ir('pt la fine el oprir de jur.!tmntul .s.11l
- 253-
-Sl cu tine, m'o trimes pc mine
zic Mihule, tu oare ca
de acum inainte :;oi la acestui
Cavalerul cortul la
otacu] fie cu tine n lupta
ce o s pre feri neamul
de de nedreptate?
Mihu ascultase mierat cuvn-
tarc, Din spusele lui Landi, din acele ale so-
acestuia din care le cetisc la el,
avea de dat!i
de cavalcl'ii din Apus, pentru a
vr'un pacat sau spre a inima d.1.r
ucdea Intmpll1ri sunt lucruri ale
t recutului, care nu se mai Povesttrea strli i-
-llului Tlisunct in l ui
in starea inimii lui. Dar zicea c..\ pa-
catul J:ar fi impins si Henei, o pe.,
ca acea ce impusesc Cavalerul CiI.-
i ntii i-ar fi pI1rut l ui prea Deci a
-sta la el
- Du-te spune Cavalerului d pri-
mesc cu bucurie ca el cortul la 0-
tacul meu c1t voiu fi mndru s1i. lupt pentru
'() un viteaz ca el. pofti
la masa noastr1 d.-.r jurlhnntul lui.
"l'tciertndll-i ar<'i tc cu greu ar pute ...
u . ' rmhlncc avnd pe cap coiful inchis,
se locbioli. du-dndu-sc Ia .
- 254-
trecu iar dincolo. In curnd Cavalerul C.intii
Cll ::\HUmitu], cu opt dl.!!.rcti inarmati cu
doi cai purt<.lnd pojijia, se pe malul
stng al Moldovei. Caval erul nu
descalecasc. Era imbracat In fier dela cap
la picioare. Purta un coif mpodobit (:u pene
de in negru, la care se vedea o
n lui, la
timea ochilor. La i atrna o
n partea stng.!!., un jun.ghier n cea
bratul drept trecea prin curaua lUIUi
scut de otel n trei muchii, pe care se vede'a zu-
un negru pe un cmp atigintiu.
De lui erau pinteni de aur. Calul,
mare puternic, era acoperit cu de
aici pe frunte, pe gitt, pe pe piept. De
oblncul de dinainte a era atrnat un buz-
dugan greu, pene de phun n negru m-
podobeau Cei opt care urmau erau
tot oameni zdraveni, cu zale nar ...
cu spezi, junghiere, buzdugane
Unul din ei in cavalerului,
grea, a vnd la \',rf o flamud.
pe care era cusut lin pom de argint pe .cmp
negru.
, Cavalerul se opri la de ::\Hhu,
se j05 de pe cal, inaintind spre el,
ntinse mna fl:I.dl. insii a scoate, obiceiu ..
de care o acoperea. i\1ihu, Ud\. a
- 2.)5-
se micra de aceastll imprejurare, o voi-
Apoi se se
intoarse spre oamenii lui. Et era un om de sta-
tum mijlocie de fierul
acoperea nu-i tngreuia mersul deloc.
- mier, Oipi tane
J
cum te-ai pri-
lnglL noi, zise Petrea care
el bine ascultase
cuvntarea Mntuitorului ; cine cine snt ei,
care sunt scopurile lor? Mie nu-mi
povestea care ni-o acel Rus.
- adevaratli fiinddl. nu cuoo.;:ti
bine obiceiurile Apusului unde aslmene
minte erau altli lucruri obicinuite, zise
Mihu. ni-au se poartl:l cu scopuri
vic1ene, imprejurarea d-i avem noi ni
face supravegherea mai ce pri-
mejdie pot fi zece oameni in mijlocul unei
tin intregi? La ccl mai mic s!!.mn de
i putem face f1l.r.imi.
Petrea nu mai nimici
amndoi se pused la mas!!..
In aceastll vreme, oamenii cei stdini
tinsese un cort rotund sub care se
retrase Cavalerul Apoi cu
care, dup.\ limba care o vorbeau, se cu-
a fi cu aprinsese un foc
incepusc sk mncarea.
RomAnii <i'vum n curnd prilej se
- !!,j6 .-
d Mlhnitul vorbise .numai adevllrul
cnd Hudase vitejia stlipnului s1l. u. fu .. _
in mijlocul prin sunete de trm-
dl.l11rimca .de pc va-
lea Otacul ntreg fu n picioare th
tr'o cIipll. lui Mihu
n loc. In curnd cu
Mihu in frunte, trecea n
coasta Ungurilor: fu cumpl it1\.. l\'l i-
hu se incunjurat, 'Veste, de
l ui, mpungnd n toane
\ile, izbuti o de vreme un gol
fmprejurul lui. ; dela () vreme i m.[ lut
incepuse a osteni cercul se lot
strngea dnd, deodatl) n r.ndurilc 10r se
la lumina lunii, deschizndu ... ..ic o uli
n acea ap1l.ru Cavalerul care
indrepta calul nuami cu genunchii, iar cu
bra,ele amndou1l. invrtea cumplita-i s pad1l.
cu fiecare loviturl, culca clte un l a.
dnsul veneau M1ihnitul cu
de lui Mihu. Ungurii o la

- Domnule Cavaler, zise Mihu
pe oprise calul. M'ai
tlatornicul t.l1u, cred dI. in curnd voiu.
avea prilej sl-mi datoria, strinsc-
mna cu
Strlinul a

- 257-
,
vala Ungurilor fiind. r!l.spiIlsK,
toarserll. n cei din ci ur
marii somnul nentrerupt.
In zori de zi\U, dud se de
care,' sosi dela vale, dela otacul dom;;esc, o
veste Toma
noscut eli. este gata sI plece cu oaste."\ BirIA-
dcnilor din zi in ZI :,osirea lui Gheor ...
cu Codrenii, ca s1 vie mpreunI. Bog-
dan ii trimesese r.lt spuns sli. se indrepte spre
Badiu.
Grosul oastei ajunse a doua zi tn dreptul
llacului pc se in
truni cu Stroit.:i care mai dispunea d:: opt Ulii
de oameni. A trc:ia zi s03i Mihuj el fusese
silil in aceste trei zile opreasd de cinel ori
nav,ua Ungurilor pierduse jum.atate din
ten ii lui. Cavalerul luase parte la tOat ..
luptele uimise pe prIn narh ..
neala prin cu care mnuia armele.
In zilei ntruniJ"ca tuturor
sosi din Brlad, dela Ploscan, o Ve3te
ingrozitoare: Toma clzuse sub
lui Manea F.lI..rtatuI. Folosindu..se de aceastl
imprejurare, cu po-
porul in partea Ungurilor erau gata sK plece
calca Codrcnilor, spre a-i mpiedeca
" ie n ajutorul lui Bogdan.
17
""
LXI!.
cieia
,
,
,"
J)nmt:jdia. In care se aflau Moldoveaii c:-a
mare. Oastea de pe li
chidea vale cu iar Badiul
Uzusc prin tradarea negustorilor un-
guri; oastei care venea tu craiul tlibtt-
rau n fata cetei lui lo.Uhu. La spinare era Sire ..
tiul venit mare, din mal in nul, In UnDa unei
ruperi de nauri la pentru a trece
pe malul stng, era un singur pod, la HoIt, in-
gust slab, amerintat fie lU3.t de api in
fiecare ceas.
Un sfat la care luarli parte toate clipt::teniile
fu tn grabl, tn cortul lui Bogdan.
Domnul li propuse s1l. se de domnie
s1i se sngur dincolo de Siret, pen-
tru ca tara sl se inchina mai cra,.-
iului crutare dela nUrl1:mia lui.
Irul la propunere C:1 totii, in-
,
tr'un glas, ci sunt s'\ ca pri-
begi in stdiine sau
cu arma n milll, ap1rnd pe domnul pe care
l-;au ales, dar niciodatA nu vor mai pbca
pul sub jugul sau vor
nia lui Balc.
baia, care se afla el in tabu!.,

_ 289-
rosti un eudnt tn eare zicea eli ,i Do
6
dan
alcltuese o singurl ee nu poate fi des
intr'adcvti.r n grea se afla
oastea, 01tiri pri!l.. vitejia
lor ajutorul Atotputernicului, din mpreju
mai grele. mai ad.iugi el
primite dela lHrlad sunau intr'adevlr
el s1 impiede:e venirel intr'a ..
jutorul lor a Codrenilor. dar nimiea nu indre'"
presupunerea c1 incercare avea
sl fi e ncununatli de izbndl. lui era
Cadrenii, cu vitejia lor CU:\03cUtl1,
asculte de poroncile clpitanilor lor,
nu puteau dect biruitori dintr'o luptl1
cu Brlll.denii du)i la luptl1 de
Tl1niul, care nu nici o ca
voevod era urit de mare parte
Codrcnii puteau in ajutor din ceas
in ceas.
Cuvi ntele Isaia
dejd 'a in inimile celor mai ho:.llrirea
de a l upta cu la moarte, fu
cu primirea tuturor. Se ca dUJma-
nul fie necontenit dinspre
spre al sili n acea parte {oat1
oastea pe Dar puterea MOldo
venilor trebuia mai ales fie
pra aripii stngi a Ungurilor, unde se afla n-
craiul, peneru a nu-i lasa plhrund!i. n
- 2C<J -
valea. Siretiului ci a-i sili
pe Moldodi n sus, pentru pastra slobod
drumul spre Smirodava
In acea zi loc numai cteva mici 111r.
\ueli pe \'alea Ungurii adunau
terilc, iar Moldovenii lucratl la In-
. ce pute de Stroici pe dealul la
Spincni la A doua zi insi Un-
gurii din nainte de ziua.:
era v.1dit voiau 5.1 pe Romni
n Siret sl1-i arunce
in apl1. sau sileascl sti se nchine. Lupta fu
mai ales pe
la Spineni, unde plnlt n Romnii
in acea zi pierdur1l oameai dar nu d\-
durl napoi nici cu un pal mac.
Lupta rcnccpu in cu
toate o ploac incepuse cadli de
cu noapte. Strunile dela arcurile Moldovenilor
minunatii lor furli
de nici un ajutor. Vizind ntliriturile dela
Spineni vor fi pierdute tn cursul zilei, Bogdan
puse sli slpe n grablS un nou mai la
vale, intre Costeiu l umplu ClI
caro. dstumatc. La Romnii erau sili li
se rctragJi., del .. Spineni la

Mihu apara mpotriva
1\11 B4l1c izbnli 51 toate

or",,- 261 _
-
Cavalerul elin aici o
vitejie el era vecinic n frunte, se
expunea cu o nepasare nemaivlzutll. la lovitu-
rile dar rlmnea neatins, loi
ocrotitl1 de un fannce.
Pe dela
ceritc de Unguri la erau recucerite de'
Stroici inainte de Ploaia carc curgea
acuma ntunericul puscr11. fn
luptei.
Ea rencepu n zillii. Cerul se rhbunase.
puterea ungureasd se nlipusti asupra
o navallf cele\,,:
Ialte, cetele ostenite fiind necontenit schirn1:tate
prin altele proaspete. Pc la amiazlt Moldovenii
ale dlror puteri erau sleite, se slei \i sK
dee inapoi sub puterea atit de a
Pas cu pas .naiu
in muchia dealului, apoi se scoborirl1. p"too<l n
Aici Mihu izbuti sl .aloKtuiasdt O de
"r'o trei mii de oameni narma\i cu
avnd stoluri de in 'dreapta in stnga.
Ei opririi. astfeliu naintarea Ungurilor mai
'line de QJdrura ara grozayl,
iar oamenii ae
De la o de vreme ins.l, nu mai
mpiedeca inaintarea prinscrn iar
;t se da ncet napoi.
B..l1t!tl:l ('ra. lui Bogd<l.1l n\l i
- 252-
..
r.lhnne.a. alt! do stapare dect fuga pe
malul stng al Siretiului, pe podul dela HoIt.
Mai din sfetnicii lui il rugau nu mai
pianUl. o s11. tread pod.u fnJ.inte ca
fugarilor pe dnsul pue in pri-
.. -
me]dle, ;
despre Sl1cueni, se awir11.
sunnd: Romnii Ungurii
lupta penri\t o se uitarl inspre locul
de unde veneau sunetele,
O oaste de se scobora pe
venea spre Siret; razele soarelui aproape de
clznd asupra miilor de coifur'
..
de li s11 samene cu un . de
foc. Un de bucurie
turile Ungurilor,
- BArU1denii cu
C1ki se puteau acuma
steagurile BrUl.denilor fu-
sese vest ite de Trziul :el vine cu ajutor na
intea craiului.
Orice Mdejde pieri din inimile Romnilor,
dar acele inimi erau prea fndlrjite pentru a
se muia in pieirii a face ca lor
l oveasd in cu mai putinii putere.
- SK murim cu r1iscumpararel fu
care :se auzi in oastea.
Romnii se cu turbare asl.J-pra
lupta reincepu, mai enea-

..
z"J el .... d\.! W. pOd, luJ. grab-
nic tI11:. suri spre 3-1 apara hllpotri, a noului
man ce se ivca p:: malul stng.
Dar noui sunete de se tot de
Siret, dar :l.:itJ. dati. din jos, despre
Buhociu se \"!!.:tu din pdu1 Srbu
lui inaintind in treap.ld pe Siretiului,
altll. oaste, tot la "ale sute de
ciobace se vedau trecnd apa cu oameni in
tr'nsele.
- Codrellh, Codrenii, fu slriglhul de bu-
curie care din piepturile ce se
aflau aproape de fll.ll acoperi z:gomotul lup-
tei. Se puteau vedea, flf,ind mndre tn v.1.lH,
steagurile voinicilor din Chighcdu. In fruntea
lor mergea un purt<1nd pc cap un coif
de argint suflat cu aur, fncunu:1at ou o
iar pc piept un tot de argint. Era
Ghoorghi a
Cum. ajunse la malul Sirctiului wlbure
minio", scoase palo:ful, U ridicl1 ca-
pului rosti o porondi scurtA care ca.
un bucium peste tropotul miilor de copite
pes te zgomotul undelor. se
In r iindu. i d.: cite o sutl1 pu-
nindu-se in dreapta celui dintliu, rdicl pen
tru a doua d !asupra capului, !;,oi
pinteni calului care sIri in apti; oastea
tntreagl urmJ. pc clpitanul ei.
- 204 -
Pulerea bll"etiu.!ui fu nvIlsa de puterea In
a miilor de oameni de cai: un
viu trecu peste de ap1. pe celalalt mal
rint"tuile tocmir11. din IlOU pentru navall.
Radomir alerg! 1.1 tn fuga calul '.
- Pentru Dumnezeu, strigl1. el, de ce ai
ramas dincolo? Ai fi putut s.l1 atii calea rll*
de,nilor sli-i pe loc.
- calea BrUdenilor, intrebI! Gheor;
mierat, dar pentru ce?
- Ca nu T.rziul in spetele noa,
stre. d,spunse Radomir care nu mai putea de
naca%.
- 0, zise
incet pe aici. Trziu! este acuma fugar peste
iar 111 fruntea BrUdeni.or merge Toma
voinicul voinicilor cel lJlai
cios prieten al domnului vostru.
- Cum? Toma ... fucepu Radomit,.
- Toma de unui
iacatii.-l trece apa cum am
tre<:ut-o noi, zise arlt.nd Siretiu1
negru de oameni ti de cai !n Costeiului,
dar nu mai este vreme de vorbl1. acuma. lna-
intel La trcaplld.
cei mii de Codreni lnain ..
lea dirora mergea se
fnspre locul unde Mihu ceata lui erau a-
proape de Ungurilor, dar

clrnlDd c..!va mai la sting..!. rar, cnd ajW1!iC
la dmu sute d::!
51mnul nlvlHii.
Ungurii v.'1zuse noul care venea im
potriva lor luase m..t5uri pentru a-i .piept,
dar avintul grozav al Codrenilor
n picioarele cailor tot ce int!.lni; Intr'o cUpll
pln.'t sub Tot ce In
picioare din cetele opuse lor o rupsese de
Sub Bibirc asu-
pra Ungurilor care se luptau cu Mihu. Strru;:i
'utre doi ci se apararl
dar aproape pinii la unul,
Codrenii In numlr de mii, tre-
cuse Siretiul tn ciobace aduse de' in spinare
ajunsese rlipede Ia care tl1ia
la unde poroncea Stroici. Acesta,
t'\ sosirea ajutorului din n-
se rlpezi cu Codrenii cu oamenii
lui asupra Ungurii dupoll
o scurtl , lor pleacl in rsilX"l
pc pierdut! inima o luarl as3.menea
la sltnll.toas3.. Romnii erau invingltori la a-
ripa drcapt.li la mijloc.
La aripa Ungurii luplau cu n-
drj :rc. Toma A1imoi, ce din SiM
ret, tocmi rndurile clllrimii spre a
n co.."lSta Dar ei avuse vreme
.;t" pentm a int:\.mpina act':l lovire.

mii de din cetele curiii
cu steagul cel mare al care nu intrase
n atunci, in tre:tpi-
dui cel mare si iee pe Birlll.dCti
n Toma Alirno.:;: t!c:::i nevoit sll
opreascl pc Joc adntu1 schimbe
intocmirea adud asupra acelei elUl!.-
cimi care se npropia BlI.trnul \"oc\'od
drept pe calul lui. dar galbiin la sUl.bit
la. trup, se la treizeci de lnain.
tea din il urmau nici unul
nu se ndoia d-i duce la izbindl. Cnd de-
partarea dintre amndouli sd1zu la
yr'o trei sutl} de stll.njlini, Toma ri-
dici sunarl ca:i o lua:-lI.
la goanll.; Ungurii veneau cu aceia}i
fu ciocnirea, cumplitA A
tunci coada cetelor bfirlldene se vlizu cmind
odatK spre dreapta pentru a lovi, ca o vijelie
de n coasta Ungurilor. Ei se
apoi, dnd dosul, o la fug! pe Si
retiului. ii dincolo
Pelctuci unde Ungurii, dnd de cete de
ale lui Toma care trecuse Sire-
tiul pe care incepurli s11. in
ei cu se rsipid in toate plirtile. BrU.-
denii se luau dup1 d1n1'i cnd voe\'odul, po-
roncind sune adunau'a, rndurile se

- '16l
minI. c.hn nou. Steagul cel mare al
m.1sese tn m..1nile Romnilor.
Pogan cneji care erau de fap., vl-
zand scrisJ. pe lui Toma, cu
toate opintelilc lui si se il
rugar:t sl it!e ceva izb.ndJ. neputind
sl mai fie indoelnicl. Dar \'oevodul nu voi
s'asculte nimica.
- O izbnda este des!i. .. zise el, numai
dod este pus pe fugl pretutindeni.
Ungurii mai tin ind! din fata noas,td.
voevodul arli.t.ll. spre care se in-
tinde tn oastea noastrll ca un cuiu, trebue sl..,i
gonim de IX acel numai at\Ulci puten
vom s.1 ne la odihnl. Ziua de astlizi
este pentru viitorul neamtl1ui ro-
rn.1ncsc, s'o ducem la bun
VO(:\'odul poronci hlainte.a: e
asupra unnd.nd cu dl!irimea

Navala Btlrlll.denilor fug1l.r irea
silise pe Ungurii care dmtre
Costeiu le p!idl.sascl sl se
de pe deasupra acestui de pe
. pe dealul numit al Podului.
Ungurii nu mai PUl navala data
din toate de RoJ'l'lni, ei plrl-


parte se retrase pe dealul Po-
dului, iar cei aiupra cetelS)r
-266-
tui St.roici, sl .. deschida lUl drum pe
\-'alea Romnii osteniti nu-i
incetarK de a mai nltv11i asupra. dealului
Podului. Noaptea cl.zuse cu totul) dar era lunli
se vedea ca ziua.
:Mihu se ntlnise la blhlliei cu
cu Bibirc. Acuma tus-trei descl-
lecase ii povestea tntmplArile
din Brlad cnd Onca, venind din aduse
st.1pnului sliu veste eli Ca\'alcrul Albrecht este
greu 51-i
Mihu, de cei doi prieteni, se duse
la locul zllcea blitrnul
chiar-sub priparul care ducea la deal. Cavalerul,
clI.ruia o loviturl de sulit!!. ii ma-
zlcea tufe, capul ii era
pe o manta d.nsul se ve-
deau, tn genunchi, Cavalerul Ulrich Co:uad
Muller, amndoi annc; mprejurul I OI un
cerc de romni i privea fn
Cnd Ulrich cii. Mihu se z:.propie, el
se pled asupra dnitului zise c-
teva cuvinte B.Ktrnul cavaler fncer-
cndu-6c n zadar sl ridice capul, Conrad se
dnsul ri'dicl capul
pe genunchii lui.
Mihu ingcnunchu lng.K erijat.
- SAnt dc moarte, zise acesta pe ro":
- 269-
(;u un glas stl\5, mai pot
clipe. Te-am chicmat fiindcl1, din
te lin drept cel mai viteaz cel mai ml
4

rinimos. Te rog zici din partea mea enea
zului Stroici ci am fnslrcinat pe prie-
tenul nostru, Cavalerul Ul rich, spue iubitei
nk1e eli cea de pc urm!i 3 mea
e5h! ca ca sl. se dis!l.toreascll ct mai
curnd Cli cncazul Srroici, cu care 3 fost
dadi SIJune cncazului cii. am
eli el "a s'o fad
Glasul c.,xalemlui se al."l.r de slab in
ct, pentru a-i pricepe cuvintele cele de pc
unnli, ?\.Hhu se vitzu urechea
ele bllzele lui.
Codrilor ti dl. va nde-
plini Cli inshcnal'ea ce dlduse
rosti cte,'a cuvinte de mllgllerc.
Crijatul capul.
- Moartea mea este acea care am dorit-o tn
10a11 zise el; mor cwn trebue slI..
moarh. un un cavaler. Dumnezeu sl-mi
fie milostiv.
peste d.ti.du sufletul.
Cavalerul Ulrich nchise plngnd ochii ve-
chilliui s1I.u apoi zise o scurt1l. .
ciune care fu de ROmIDli cu capetele
descoperite.

..... 2";0 -
l\Iihu porond sl se caute numai dect prin
imprejurimi un preut cat(\lic care vie a doua
zi trupul cavalerului 51-1 duc!i spre
astrucare la o biserid de legea lui. Aflnd
dela d:! Cavalerul Ulrich se
predase lor, li poronci sl lnapoiascl armele
calul att lui ct lui Con rad li ho-l
el. sunt slobozi oriu:1de vor
dadi se prin nu vor ml i
purta armele Impotri va lui Bogdan. vreme de
un an. Arnndoi bucuros U:;:ur!1 ju
cerut de Mihu. Ramaser!1 Pe loc
pentru a plzi trupul Cavalerului Albrecht
a fi nmonnntarea lui.
Mihu noapte dela Ulrich, n
dlledi cu prietenii lui se indrept!i spre satul
unde era otacul lui Bogdan. Cnd a
jungea fn sat, un aprod domnes-c, ii a
calea:
, - Cl1pitane, te caut dau.! ceasuri. Voe-
vodul Toma Alimo$, trage de
moarte. El te vadl numai dectj
s'au trimes oameni n toate ca sA te
sasd sli te la d l nsul. Sa
este cu el, la casa preutului din sat.
Crud loviti veste cump!itl ne
asteptadl., tustrei tinerii urmadl. in t!cere pe
aprod nspre biserica din
271 -
-
LXIII.
Moartea umli vo:nic,
Dela Simedriu Toma era, pcntnl a:
ales "oevod al
iar Ploscan al trgului.
prgarii erau oameni de ai lor in cel
mare al aslimene nu erau dect prieteni
de ai voevodului de ai Tirziul
nici nu se aratase la i1-legeri, iar du-
sese o numai de ochii lumii.
retras la tarli; tn cursul iernii
de sotie pe Florica Nunta se la
nuntl pentru care se pregKtiri
mari, dar la care venise lume prietc:'lu
lui din Birlad din
p.rea putini iar' din Codru nimica. Se
vorbea cA mireasa foarte se suparase cnd vI
zuse d. d.slitoria ci atrage lume atit de pu-
tiol de aceea luna de miere a noului soi n'ar
fi fost cu totul lip3itli de am1r1lciune.
In primavad, venind cu lui 10
Brlad, trgove\ii cu micrare pe Ma
nea printre slugile cneazului. De a
tunci el veni adesa tn trg pentru treburile
Tniului. Mierarea rnsl se schimbi fn supa .. .
rare dnd, citeva se auzi, fn-
ll!.i\l Mjtrana lui Ploscan se nevlzutl

- 272-
,i, apoi, cl ea. era la T:1rzii fusese
di! Manea cu \"oia ei. El a\'uscse chiar indr1!.z
neala trimat1 lui Ploscao riispuns
trana este acUIl13. ibomica lui c1 se va
cu ea numai va da o zestre de
zece mii de Ploscan era fnebuneasd
de suparare rlspunse ci l\Iitrana,
casa plirintea.sclI. pentru il se face ibovnica u
nui a unui ca Z\1anca, rupsese
orice intre el dAnsa de acuma era
pentru dAnsul. Dar Manea de
se ferea s.ll vie n Birlad.
Tot cam pe acea vreme se zvoni c..'t
cu Cotofa.n.l s'au dat tn partea Ungurilor,
ei scriu prime<'IC d!! peste 0:1
la T5rzii se slr.1ng din dnd in cnd cei
cneji Qatornici prieteni Trziului, cu pu\inii
negustori cate mai tineau cu Se mai
Z\"Qne,.1. cl Manea F.'!.rtatul venea din cind in
cnd n Drlad noaptea, pe str1ngca
la un han de m1na a pa:ra negustora,i
calfe. Se mai zicea d. la aceste
adururi se imp!rtesc bani. galbeni
cu chipul craiului Dar aceste lucruri
nu prea se bagau in era cu
cu ';Oltuzul ora{ului apoi dl1duse
Dumnezeu un an minunat, cu road1 de
tot soiul cei d ela \arl treabl1.
ru <>trnsul. iar grijl adudl
0!73 -
muldi., d1ci cl avea sit
bani Ia iarnl adud aminte are
nC\'oi multe de tot soiul.
Cnd Toma. l a inceputul lui August,
primi "cste ci Craiul Lajos vine cu oaste asupra
l\'loldovei ca goneascl. pe B,ogdan pue
ne Balc n scaun, el adunl roda:! sfatul cel
mare. Sfatul hot!ld ntr'un g:.a.s ca poporul b.r ..
Udea.n d ::e ajutor domnu' ui l\Ioldbvei , adi ..
rui pricinl este acea a ntregii Romnimi. Toate
drumurile rnpanate de voevod cu
sl cheme pe cneji pe popor la arme,
ntr'o se
adune cu pc dimprejurul
pentru a primi steaguri a. li se orndui de
d!.trl1 vocvod hotnogi stegari.
Iar cnejii poporul, la auzul acestor
strnsul trierul pe sama
a femeilor a se ur-
meze chemarea voevodului iubit care-i
dusese de-.lttea ori la izbindl. Nu trecuse ..
t!rnna se strnsese pe malul Brladului o
m..1ndr.'i d e Romni verzi v0101i, cei
mai elll1ri, purtnd suli i i , iar
cu arcuri, cu sulii i
cu baItage. S'impl1qise stea.guri, se rnduise
c11pitani, botnogi slcgari la dutarea ce o
voevodul, se aflase de mii de
pe cai buni, lot unul fi unul
R. lI:o.tdlf- Cu Voi, IU
18
-
-
- 274 -
trel mii de Nu tns.1 nici
Tilrziul nici prietenii lui din negustori lip.
seau :1.('ci ca cu
De la venise veste el
cel mult peste trei zile roag1l pe \,oc\'od
nu plece Url dnsul. Iar Toma rl1pezise chiar
atunci spre mblra lui Bogdan doi ca ...
sl1- dce d : el in curnd.cu Gheor-

In sara zilei clnd se dutarea,
soarelui, voevodul se intorcea in trg .
la gazdll, la Ploscan, i numai de doi oa-
meni ai lui. Era calare pe un armasar t!n.h,
pe care-I acuma avea fn minl U1. ha-
rapnic lung, Treceau pe o mai ingust;l
cnd, dintr'o mai multi mese
ria$i care, v1iz1ndu.J. sl
numindu-} :
- Cailu al B!lrladului.
Vocvodul uimitI dldu pinlcni calului, il croi
cu harapnicul o luarii la fuglt Dar,
cnd era inaintea din
cate ei i<\Cl d deodatA iesl d in cad
se rlipede 1:1. dnsul Manea Flrtatul, tin1nd
tn un lung junghier pc care H nfige in
pntecele "oeyodului apoi o ie la fugI.
Toma se ellit inl de nu s'ar fi a
pucat cu mna de ar fi clzut jos. dar sJlib!i-
ciunca lui numai Q cli p!i, Oamenii caTe' Il

- 215 -
-
urmau scosese din teac se dl:pe:tisc
la el ca sus dar nu
c1kci el pinteni calului lundu..-se
Manea, in curnd l ajunse. voi
se dec in Ulturi, dar carcAi urmhea
toate izbuti s1 puc mna
pe el. Apoi ridicndu-} cu dreapta de hru,
Il intoarse deasupra capului azvrli
mpotriva unui zid, cu atta putere incit
capului i fu sfaramatl -li din erierii lui
lipite de zid. Voevodul n umta acestei
opinteli, clI.zu jos de pe cal, fh!i
Fu luat in de slugi dus in casa lui
Ploscan care era n apropiere wlde cei mai
buni vraei ai Brl.1.dului in grabl
Prultre era un Venetian. de flLai
m:Jlt: afli in Blrlad. mester mare n meseria.
lui. El scoase junghierul ramas nfipt in voe
vod cu to\ii rana. Era lungl se
"fla tocmai sub Vracii erau de pl ..
rere nu sunt atinse rlnitul va
scalJa cu zile. Rana fu spalatii cusutlt iar
ciul ramase patul voevodului
care, spre mijlocul reveni in fire,
ceru i se dee d e i.n dupli ce de,?ertli
<:: u LlI.comie paharul ce i se aduse, dormi adr.c.
Nu avea de loc spuse
tui PloScall de luL
Din tari' venise , tiri Dgrijiloare. lodat!t cum
- 27b -
se aflase cl voevodul este de moarte
mai multe cetl! de oameni, aldtuite din me-
calfe venetid Grecil,.
Bulgari de oameni ai
lui de ai lui pusese st1pnire pa
ora, inchisese
Ploscan strinsese rn casll, pe lng:1. slugile
cal{ele lui, care se ridicau la aproape d n
cizeci. vr'o dau! sute d:! negmbori de me
voinici, pe putea sl se
bizue. gata ..
orice din partea p:ltrivnid.l.oc.
Despre se vestea, care pe
se do\'ed i nu este adevaratii. cA oas
tea mprejurul se tn
partea Tarziului se de plecare spre
a cal ea CodrcniJor. Atunci Plo3can il
gl'idui o mare af.:eluia care ar izbutr
se strecoare peste zidiuri lulud un cal
dela un grajd iu ce-l avea din.
me .. lui Bogdan veste despre cele
ntmpla te.
Se gbi o de fierar care se indalori
ajungK la Suceavaa Intr'o ti ii o noapte,
i se d..11d:.!au bani de"tui Splt! a schimba ca ii
tndat! ce ar obosi. Ploscan ti puse la
toate mijloacele trebuitoare am vhut fie-
rarul s-e de cuvint. In graba
lui nu se -g"',mdi 91 s'abatl pe la tab.ari, unde
- 271 -
ar fi vli.rut d lucrurile stll.teau cu totul altfeliu
decit se zvonise.
tn cu uimire eli
se tnchid el!. nimene nu este Ingli duit
sl intre tn De se
\'estea s'au dsculat au ucis pe
Toma hotnogii se
trei
fo spre a vedea ce se petrece dacl 10"
voevodul clzusc,
Cei furl trei tustrei prieteili
ai lui Toma oameni cu
mintea ntreagl,
Se intrarea lor n dar pl1-
zitOl:i nevoind Iese la gazda
lui Toma. siliruind pentru a-i duce la
cei trei ai se howi'rl
se ntoard inapoi. In vreme se prin.,
sese mai oameni care, prin ademeniri
daruri, se Incercau sl pe de
rnd; ci tn fiere.
clpitanii homogii adunndu-$C din
nou, hot.llrirl s!1 dee intre
cu putere ln trg. Un clpitan fu trimes la
poarta cea mare dI. dad
de nu vor lasa i ntrarea,
oastea va da navall in t.rg.
Trziul, v!z1nd cl lui pe
nu se prind Toma AlimQf


- 278 --
,
este pe cale de se
sl1 cea de pe pie--
din calea lui incerdl. sli cu,
deasila n casa lui Plo3can. Dar cei in
ograda o cu atiL.'l. ndrjire
inct voinicii Trziului, du!>lI. trei nl\'1iliri za-
darnice, o la In aceastl vre,me
negustorii care la auzul faptei din
jun se inchisese in casele lor, lncepur1 a merge
pe din .dos, dela unul la altul a se sUtui n-
tre ei. Din aceste sUtuiri hotltrrea. ca
se nanneze 511 vie n ajutourl lui Plo3can.
Cnd oamenii Trziului o la dlr-
peste mai bine o mic de neZU3tor i cu
arme, cu calfelc lor. care indat1 cum ii zirir1
chunl asupra lor cu cu balta,;c. ,Acea
se risipi in curind n toate plqile,
iar negustorii, parte la iar parte
de Trziul se fli
cuse Numo.:i a doua zi se auzi cii
n ascuns in unui negustor
in vremea izbutise se stre::oa:-c a
din indreptndu-se spre Co-
fusese prins cind se pregltea
pus la.
Toma se trezise din somn dupli. a-
miau bine tot, stirui sa
se scoale din pat cu toatl Impotrivirea vraciu-
lui. Tot co se p-utu dobindi de la dinsul fu
- 279-
numai elt ''a n ca s-\. F u
pus fn celor n.tmplate
pitanii hotnogi i "enir1l. :ad.1 sK se b>
cure cu dnsul de minuna-a lui scapare, Sar ....
se culci foarte ostenit "radul stlrui mult
dtinsul pentru ca in zilele
sh nu patul.
Sfatul care se adunase n acea sad. hot.:1ri
ca Cotofana sK stee inchis dl.ti vreme se va
socoti el este de cuviintli. Veneticii care lua-
ser.!!. parte la d.scoaUI. furli snopii1 n
afarl din dar meseria5i ne
gustorii in scapar.!!. cu pe-
depse
Toma !e bine ,oios.
ramase n pat a doua zi p1nli dup.1 amiazl\,
in.sll. cind afUl. se' aud Codre-
nilor se v.l1d steagurile lor, nu mai fu cu pu
lui Ploscan VT'aciului 511-1 macar in
ncllcdl. naintea lui
a lui Bibire, clici Blindl.!!. fusese silit de
.slI. d.mie -Godrenii cu
la un loc, .. ldltuiau o oaste de mii d!! d
de douli mii de
Cu un ceas mai tirziu sosi un trimes al lui
Bogdan care aduse' vestea despre retragerC3
pe l\IoldG':a pe cerea
ca Cndreni i gdl.beascl pIe
c!\ rea lor spre :l o;e fmpreunl\ cu domnul tn Ba

- 280 -
du. Plecarea fu hourlt.1 pentru a. doua zi.. Cu
toate puse pe lingl el, Toma
nu voi uici intr'un chip rlUnic in Brlad
sl lese ca Bogdan sl oastea in
locul lui. In zadar i spusese vraciul clt va pUlti
tnddznea.la lui cu
- Ceasul de este hotlrtor pentru nea-
mul nostru, r11spunse voevodul, trebuie
sl fiu la locul meu.
Plecarea se flcu chiar in acea noapte. BAr-
apucartl pe Tutova, in
f Wldul iar de acolo, pc la Plopana, str!blt.-
tur! dealurile dintre Siret ajun-
pe la in n S.1cuen-i. Toma
ramaS<! vecinic cJ.lare n fruntea oastei, dar
bagase de cum ng.11benea din ceas

m ceas. I
cu Dibirc urmase calea Br
Iadului p.\n.1 la gura Zelctirlului urmase a-
poi "alea acestui pirliu p.lln1i la De
:lici cu anevoe dealurile nalte
vlile ad.nci care-i de Siret. Mersul
lor era ingreuet prin mul timea dobacelor luate'
de pedestrime pentru trecerea Siretiului. Am
dt de folositoare fusese ngri-
jire. r I
,
Toma a'\luse fericirea sit oas-
tea pornind n r.1sipK pe
dar ltunci durerilE" r'umplite ca -
,
- laI -
le-! chmulAu de dad :zile despre care DU zi-
sese nici un cuvnt nimlrui, ti pu-
terile 11 voevodul Br11.deni1or clzu
de pe cal
lui il duserl pc
n casa prcutului din Din ntmplare
steagul cel mare al cu.:erit de
fusese adus acolo intins pc pat,
iar voevodul culcat pe acest steag. .
Bogdan 'ii cu h aia .. ce fu ..
sese vesti se sli vie', aducnd cu ei
doi vraci. Ingrijirile ere-
zasd pe voevod din dar ei, dela lnceput,
spusese domnului dl. 11U este nici o nlldejde de
scapare cll moartea voinicului este foarte
apropietl.
Cnd voevodul deschise ochii, vlizu lui
Bogdan plec.atl asupra lui. Un zimbet ii in-
veseli obrazul ca ceara ochii lui
rclncepw:1 strlUuceasca.
- TaI zise el cu un glas
destul de puternic.
- de ajutorul miel ar fi acuma
mea, zise Bogdan, strngnd mna rl1,...
nirului.
- Izbnda de astllzi, zise acesta pune te,
rnelie trainid M!l.rieCTale
ct neamului rom.1nesc.
- Dar, adause el, dori vie de

C.l[Jl:a:l11 CleI Ccl mal de s:unl. tndroptn-
ochii Isaia, Co-
drilor.
1 se r.ispunse el cea mai mare parte din
in sau pe
eli Codrilor se va trimete de
srg. Cnd clI.peteniile intrar!!. in
odae, voevodul r.1-
dice capul, apoi i se implini cerere;,).
i se mai multI perine sub cap
sub umeri, vorbi cu W1- inel
puternic :
- boeri din B.l,rladului tava
de Izbnda ast.'ili est.e
hotlrttoare pentm Rominimc, ea ni d1 dovada
("[ sa In Rom.lnilor d::: aici, clnd ei
sunt prin ci in
frunte oric..nd puterea ungureascl, Dar pic-
rinet unirea, piere puterea
invins va pomi n curnd asupra. noa-
C\l indoiti urgie puterile n03!:tre
vor fi se va vede;.'l neamului
romnesc, iar de vor fi unite izblnd.:l din nou
va incununa steagurile noastre.
Glasul vocvodului iUbise, tlku diva,. apoi
din nou.
- ;Moanea s'apropie rKpede de mine de
ea va birui. Numi parc du,
am parte de cel mai Inimos ce
- 281-

poate dori un mor intr'o rl de
mare. Dar voi ca acolo unde plec. la vecini
cele s1 duc cu mine credinta cl. neamul
meu ramas pc acest este in stare, prin
unirea lui, s.1 \ie piept oridl.rui ce ar
cuteza sli vie asuprai, boeri din
Brladului, tov<: vechi de arme, copii ai
acelor n mprejurul meu, faceti ca
bltrnul voslru voevod sl moarli Scoa-
pe ele cl de.

nlare clpitan al vostru pe Bogdan. domnul
Moldovei. Jurati d. la chiemarea lui alerga
de oriunde \'.1.1. veti afla eli vet t da poronc\.Jor
care dat-o a;
celor primite dela mine.
Toate n sus, apoi se in-
deasupra vonicului,
tuind o stdl.ludtoare d:: otel, la vederea
ochii voevodului, pe jumatate
din nou. cneazul Pogan rosti cu gla-
dar puternic:
- Pe Dumnezeu, pe cruce, pe pe
cinste, jurKm d. pe Jupn Bog-
dan, Domnul !\Ioldovci. de mai mare
al nostru; judm di voin alerga sub steag la
cea chiemarc a lui, judm d. vom tn-
deplini cu sfintenie, ca toate
poroncile l ui
cnd Pogan tliC\1, un glas cu un tunet, aI
,
- 284-
cltuit din gJasurilc tuturor c1pitanilor de
r1lspunse:
- Jurllml
Toma
- Dupll cum acest jur&nnt
ajute Dumnezcu.
Apoi ii d:u voevodul ramase Url
glas flrl Cei de crezuse eli.
din ei, bl-
trni
,
cu albe ca zapada, prin
sute de lupte mii de primejdii, plngcau.
Dar \'racii ziscse clI.-i numai cuprins de sUbl-
dune n urlTla lungului cuvnt ce..J.
c1 este foarte aproape, n'a
sosit.
Intr'adc"lI.r, d up!1. vreme voevodul
reveni in fire. cu ochii slimn
Isaia care se apropie de el.
- zise el .
un slmn cei de
Bogdan cel dlntliu. f ll
scurtl : n curnd P:1rintele Isaia ii pe
n casl1.
- le zise Toma neavnd
nici copii nid rude, las toate satele toate
turmele mele Codrilor. I-
saia i va spune mea, dar numai
ce voitl muri. Cnd \'1 intoarce acaQ.
fi marturi :\stfeliu o fost m('3.

VXzI\nd cl. l\lihu IlU mai vine, Bogdan po4
ronci se mai oameni in d1utaxca lui.
Voevodul incepuse slt aiureze,
pc clpitani odaia .
In se auzi un tropot de copite care
se opri la poart.\. se
Mihu intr.\ in odae unnat de
Bibire. ii stlmn s'apropie
de pat. CodriloC' ingenunchUl
care deschise ochii, il privi l\!ng rCfu-
nasdndu.J, reveni in fire.
- Te-am chiemat zise el cu un glas slab
intrctll.ict, am de indeplinit o datorie
.... fac o In am
cut .... .cltd maica ta,.,. o nedreptate. Stmt de
atund dou1l.zed de ani.... diitu-kn' am
de atunci n ziua de ast11zi. Sint acuma
pc moarte .... te rog nedreptatea ce am
cut-o mamei talc care efa un inger. in
de iertare .... cu ... . Domnul
cu P!l.rintcle, cl ce-mi voi fi dat su-
fletul tmi vei inchide ochii cu mna ta.
voevodul tltcu.
- Orice vei fi mamei, iertat S3. fii de
mine, clei el ea te-o ierta t de
atunci, zise :\1ihu; ,,-oiu inchide ochii cu
mana mea.
- Dumnezeu dee lungl,
spomid pentru binele domnului a neamu-
-2B6-
lui nostru. rosti Toma cele
de pe urml puteri.
Apoi un 11 cuprinse tn curnd
sufletul. Bogdan, Isaia, Gheor.
Bibire, Mihu, vracii preutul satului
plllgeau cu iar Mihu Inchise ochii mor
tului pleclndu..se, i s1i.rutll mna.
Era miezul cnd cu Mihu,
cu cu Bibirc cu mai
teni odaia unde acelui.
care fusese Toma pbite de
preut de patru slujitori cu in mnl.
Bogdan SlP. retrlsese mai tnainte sub cortul lui,
intr'o din apropierea biser:'Cii.
Tinerii duceau pe la gazd:l ce i se
pregKtisc. Trecuse dinaintea unei mari;
fn care se vedea lume mulUl unde
ardeau patru focuri, cnd auziT! un glas chie
rnnd:
- Cuvioase, Cuvioase I
- Ce este, zise intorcndu-se tn
cine
- Eu, Cuvioase, Petrea a lui din
GhincUoani, un voinic care se
luase dupi ei. TatlI meu aici, de
moarte, cu pieptul deschis de o de su-
Auzind ai trecut dinaintea acestei
mi-<l cerut te rog vii dai binecuvn-
tare deslegare de pacate.
- 2b7 -
se gdl.b s. intre' in ograd..1, urmat
de luL .Intins pe cerg{,
plin de snge, cu moartea pe
in ochi.
- ai venit, zise el
cu un glas slab. o desle..
gare de pacate, clei n'am putere
sesc.
ngcnunchind el, ii hnplini
cererea ce-i zise cteva cuvinte de mn-
gere, voi .se ridice, dar puse mna
lui pe mna lui Isaia.
- zise el, in lupta de apl
chut eu cu patru feciori ai mei, alti doi sunt_
greu. Dar mie imi pare du numai de un
lucru, cl n'am ind zece de
feciori de jertfit pentru mAntuire.1. slava nea-
mului meu. Ca mine perdut-au. astbt
rude. Noi, taranii, ni--am
cu jurfunntul care l'am fcut lui Bog-
dan. SH. caute cei ce i-am urmat
ce ni fcut nou11.
P.'trintelc Isaia l el Bo&,dan va
unna calca pc care o apucase poporul nu
va avea 51 se cliascl1 de jertfele spre
a-l in, scaun. Apoi binecuvntnd din nou
pe rlnit, din Ul'rM dru:dul
'pre
In noapte Bogdan era. trezit din somn
- 285-
de sale ; un sosise ..:u d il
sus cerca si fie adus inaihtea lui. Domnul
poronci sl fi e la!Jat iK intre. Era vata-
maoul de Tuna. Vene.l. intr'o innn!>Oare, toc-
mai del a Nistru, cu cl oastea
lovit!!. d e Romni in codni fusese
biruitl
LXIV.
:1 p il e.

Cnd se crapI de ziuK Romnii in zadar
clutar!1. cu ochii pe potrivnidj nu se mai ve-
dea urml'i. d.! Unguri, nici pc. Dealul Podului
nici pe Grosul lor, cu
Incepuse la miezul noptii s.1 se re:rag<1. pe
puternice pe dealurile de pe ma- ,
luI stng spre a nu fi c:f c Romni in.
coaste. Inainte de ziul, perde'.lua care
lui Bogdan se retrase
nenii cu Bibire, furd. s1 pe
,i sl-I
Bogdan, dupl ce lu.1 mllsurilc trebuitoaro
pentru clutarea ngrcp!'Irea miilor
de meqi, stlhu d e fa\l la nmormntarea lui
Toma 10 biserica dela cu toate
clpcteniilc De a.bie se slujba
cnd veni dela Bibirc la Gllrleni
J
() dat de Un:;uri cnre-i stau impotrivll cu in-
- 289-
I
elI. pedestrime nu are ce li
fad., Bogdan ndledi. oastea n-
treagK se puse n pe
Mergeau stnd sub l)(wK,ui-
, rea Pogan, pe care Bogdan Il flI.-;
cuse namestnic al peste ei; apoi urmau
oastea lui Stroici pe urmtl., acea care venise
din sus, cu Bogdan. !Cu Codrenii
,

I
Mihu cu cetele lui, sdizuse vai.! groaznic,
aveau porondi s1 urmeze dealurile de pe ma-
lul stng, spre a mpiedeca.
nufui coastele
Ungurii se rctdgeau dar ncet;
cetele lor se opreau pe loc flicnd imprejur,
nl1dl.1eau Cli turbare asupra Romnilor .
1 n ziua aceea Romnii intre
t pe malurile

, Ungurii erau la o departare de o mie ci nci s ute
de cel mult.
In ziua
la Piatra; nspre Romnii
n dar fur.1l cu pier,
deri mari. Acele di n cetele care al-
ar ipa dreapt1 a craiulu i, n nu-
rmr d e vr'o opt mii de care fusese
de valea Bistritei, rsipite n dea-
lurile dintre Moldov1 de
cu parte din oetenii lui,
sloi strpea;;dt la cel de pe urml.
R. n"ultl.-cu Voi. 111 19




-
Cavalerul n aceste dou.Yt 7ile,
d in nou dovezi d e cea mai vitejie,
el era vecinic aUlturi de Mihu se vira in in
cea mai
A treia zi duJ>-\ de la se
auzi BadiuI se predase lasat de
Bogdan ca mpresoare Mayer, cu
zece Unguri, tddarea lor cu
capul ,
Cteva m'ii de Unguri Piatra
nspre dnd astfeliu vreme cra iului
grosullii sJi se Bogdan intr1l.
in pe la soarelui.
)rIihu .a cete luase o parte nsamnatll.
la luptele din acea zi, se ntoarse de vreme cu
cu Cavalerul Chin la Raznav, unde
in noaptea trCClltK. Corturile lor erau
pe malul Cr3;dului, acel al cavalcru-
lui fiind Ja departare de acele ale lui
l\[ihu a lui care fusese de
Unguri n drum cu dotti zile nainte.
I noptase ci ispdi.vcau cina afad,- , naintea
cortur ilor, cnd li se dJiduse de dl un fll1-
cere fi e adus naintea Co-
drilor, s,li -i lucruri de
Mihu poroncind adudi, n curnd vlizurl
naintea lor un bltct de vr"o ani,
cu o pUu:uti, imbracat n port
Intrebat ce el

- :!fJ! -
)OU Axintc Flut ;!: de loc
din Buhalni\a. Cnd au trecut Lli
6
urii pe la.
noi, merg nd inspre Badu, m' o luat cu mai
di n sat pent ru a ml1na cu
boi care duceau merindele lor. Se purtau urt
cu noi, ne blheau cumpli t , n d!ideau mn
-(are de tol. C!ind am ajuns in dreptul
am fugit peste noapte ce
am d1tlci t pc dealuri prin am avut
norocul asad 51 ncmcresc la preulul di n Dh.

- La PlI.rintcJI' l onitll., Milw, l cunosc
bine, Ai nemerit la un prcut foart e de
- Dumnezeu sl i dec sanatate, zise bletul,
m'o primit m'o hdl. ni t ca pc copilul l ui. Din
lol satul numai el barba
'Sunt la oaste, iar cu femeile
cu copiii au umplut codrul de pe mal ul drept
al .. \tta eram de trudit nct am dor-
mit de asadL Dup..ll. ce m'am trezit, am vrut
ies din disoaia in care dormeam, da r n'am pu-
tuL clei era nchisli cu cheia o t rebuit
sli. am rabdare, s11 vie
-deschieUL Dar auzind in ogradl zgomot, zn-
g1init de de pinteni glasuri vorbind
pc ,:un' ntl\,les c'au "enit Ungurii in
sat dI. m'o inchis pentru ca ci s!l nu
m:s. g.!l.sasdl. ilu-4ni fa-eli. vr'un rltu. In ca
soaia in care aflam era bunl

- J,Y2 -
un ulcior cu rece, astfe1iu avealll
cu ce sl1-mi foamea setea. De la
o bucatA li vreme flkndu'15e
tele o V0;lit la mine spus s11. s tau li-
und..: J.u aflu, dci la dnsul au veni.t
oameni numai cu mare nevoe o
scapat de ci i-o dat la o cas.\!. pus tie din ar
propiere. m.ai spus cii. de mi-.p. mai fi
foame, s,5 din din
voiu iar s'o dus, nchiznd cu
cheia. Statam ct am stat cnd aud
glasul vorbind cu un alt om.
- l 'ai viizut bine? zicea
- Cum nu-I fi vlzut, dadi o trecut la o
de mine.
- Il bine, el este
Codrilor?
- Da ctlm lluJ] cunosc, nu l-am
dlzut amndoi '<.le atitea ori.
- spui are de gnd mie in Roznov r
- Am vbut cum i se m.ncarea
am trei corturi nt inse.
Stane, ie calul meu, trage o
la Roznov s pune pe cine

avem aICI.
- ]'\U pot, m'am jurat eli voiu fi
la noapte la Vasile, la mai am
o de drum Ce nu mergi sn-
gur?

- 293-
- Dad pleca de aici, ar blnui ceva
ar pleca ei. Dar ce grabl mare ai s1 vezi pe
Vasile ind astl searl1?
- ' Preuteasa trage de moarte n Ia.
Calul trebuie sl-I aduc mni S11-
rut mna P.1S.rinte. dlmi
- :\Iergi s!l.rUtos, Stane. Doamne, tare sunt
rul:c!l.jit sl1-i 1n palme s!1 nu pot da de
celor care ar putea s!I. pue mllna pc ei.
noapt e au sl pl ece ! ofta greu.
Mihu Si care la inceputul poves-
tirii dl1duse .s!1mne de nerabdare, as-
cultau acuma cu o bagare de sam.\
- Atunci, fUi-clul ,mifl m zis di
se putea merg eu la Roznov s!l. fac treaba
doritll. de P!l.rintc, am inceput a bate n
P!l.rintele O intrat numai dect la mine i-;HU
s pus di s nt gata s1 merg la Rozno", sl duc
CodriJor cu care m'ar n-
sl1rcina. Plrntelc tarc 5'0 bucurat, o mers de
o pus pe cal mi..lo aratat pe unde sK ies
d in sat flhll ca 511 fiu "but, care este drumul
dudnd la RozllOv mi-o spus zic
- lonit1 de la dl de
Codril or d ntr'o casl1 di n satul
care acuma este pustiu, st.l'i ascuns
de noapte Bale, f iul lui Sas, fostul domn
al Moldovei Cll Unguri; iar OOi
pl17.esc pc deal. de'asupra bisericii.
-294-

Cedr ilor trinut! numai dect oameni
voinici ca dar sK se
la miezul noplii" Bale pleae!!.
Phrintele miop aratat casa n carc ascuns
Bale, dmbul pe care pltzesc doi ai lui
drumul pe care trebuie sli vie oamenii
spre a nu fi de cei doi pndari.
ce mi--o dat p.1rintcle binecl1vntare, am
incli.lccat am venit ntr'o fugli.
Indat!! ce sa VOl'beaSich,.
*lihu strig.ti;
Onca pli C pc doi cai zece oa-
meni fie gata sit nUi
- Cum, i zise PeIrea, vrei sit mergi acolo-
numai cu zece oameni?
Doisprezece cu mine cu Onca, rt'is.l-
punse i\Hhu, nu se pare destul pentru a pune
m'na pe opt?
- Dar dadl. este vr'ull Ia mijloc?
sunt oameni mai n sat?
Mihu elldu din llmere, dar care
nu se din loc auzise vorbele lor, zise
atunci:
,
- Cu voia bocrU Am auzit bine zn-
glnit de arme cnd eram nchis in poiatll., dar
pune capul nu erau mai mult de
sau oameni, clci de ar fi fost mai
a{i fi auzit zgomot mai mare.
- UiteJle n ochii Jui, zise J\{illU la urechea

-- 295 -
lui Petrea, vezi dadi el altliceva 'd'e-
ct
Dar urm!\. sli ca Mihu
iee cel pUlin o sut1i de oameni cu dinsul.
tru a pc credincwsul lui Mihu
consimli iee cincizeci de zicnd d,
s'ar face de rs lund mai multi, POM
ronei ca copitele cailor 51 fie in pe"
tece ca nu s'alicUi sgom'otul lor, Cavalerul
auzind trimesese pe"
intrebe ce se petrece cnd Mihu
era gata s'ncalece, se trezi cu Cavalerul
iOlii inarmat calare, unnat de Ide
patru oameni de ai lui. Iar lVHi,hnitul i spuse
auzind de plecarea lui Mihu gl-
sind noaptea frllmoasli pentru o primblare, s'a
nsotasclL Mihu din lImere
ce blietul trimes de. prcutul
cu
]a treaplid pa-rte din Cra-
dului; apoi plir1isindu-l, incunjurarli valea Ru-
sului" se n Dealul de unde
lor li casa preutului n apro-
piere, alta mai mare, in care era ad,ipostit Bale.
Amndodi. aceste case erau n marginea. sa-
tului; la fundul gardurilor lor ncepea
acoperit cu tufe, care s'intin'dea pe dealul
unde se aflau. Mihu trimese doisprezece oa
meni s.'1 dealungul gardurilor, spre a
- 296-
nu lasa pc nimene s1 so!i pe din grlidini pe
. .:\Iai tr imese dhe zece oameni pe jo:>, s1\
cte un rnd, dealungul gardului
sel preutului deal ungul gardu.lui celei1aJte.
case d in capltul dela plin.ti. la ulita
tului undt! d1l.dcau lor. L1I.s.ti. trei
pentru paza cailor, urmat :le
sprezece, de Cavalerul C1intii, de l\UhnituI , de
Onea. de cei patru ai cavalerului, se
indreptli nici un sgomot spre satului.
deal ungul gardului preutu\ ui. Clind ajunse n
dreptul poni i, Axinte care mergea nainte
un de spaimll..
In ogradh. Ia ctltiva de ei, era nfipt
in pl1mflnt uu par, Jung de doi stlinjKoi pe
acel par se afla tras in_ tapl1 preutul loni \1I..
La. strig..!l.tul de al lui Axinte
striglitele de mnie ale lui Mihu ale
dar, nainte ca ci s1l. fi avut vreme s1
schimbe macar o vorM, se auzid sa1 -
batece din toate livezile de pc imprej ur, n!I.-
asupra lor sute de Unguri. l\'lihu fiind
naintea ei se ma.i
ales asupra lui . Cei d intl1.iu care se
de el dl.zurll in curnd, la pl1mnt de
lui, care sh fad imprcjuru-j un goJ
In care nimica nu intra a sau

vrful lui. Dar un urndu-sc nevl1zut
pe brnci , ajunse sub calul \'oini cului viri
,
,
-
o in pntece. Calul se pe coasta
dreapdl. lngll gardul preutului, prinznd sub
povara lui piciorul intreg al lui Mihu, p1tnll la
coapsll.
se rl!.pczidl. asupra-i cu
ghioagele rdicate ca sll.lloveasdl dar, cu
d.pegiunea Jor, Ca\'aleml fusese mai
iute dect ei. El sllrise de pc cal se
dinaintea lui l\lihu, nvrtind spada lungll
latll a drei mner l tinea ,<::u amndoull mflnile:
cei mai din n!h'lllitor ellzur1i sub
loviturile ei.
i\Ul.hnitul cu cei patru fllcuse dnim
]a dnsul mnuind e i . s pczile lor
cu o ageri me cumplitll, golul se fIlcu inaintea'
acestor oameni Ctl f ier; nu ma
indrllznea nimene s'apropie de ei, ceilalti
Romni deeau sau
prin fugli.. Mihu f.ll.eea neerdiri zadarnice ca
slI. scoatll piciorul de sub cal lui
neau de turbare vH.zndu-se adus la asllmenea

Dar, la striglltele de de ocarli a cllpe.l
ten ti lor for. Ungurii se tocm5e n doull, cete,
al d.tuitJi fiecare in chip de mkiucJi
cu Ei se aruncarll d in douli pll,rti asupra
acelor indrllzneti, n picioare ca
slrupi de fier. Loviturile cumplite ale ace-
stora sece.rau pe Ungurii care n frunte
-

- 296-
dar, la urm:l, sub numAr, Cavalerul
slugil e lui la
LIn de bucurie jzbuhni din piepturile
Dar fu bucurie.
In fierbinteala luptei nimene nu auzise un
tropot de copite care se apropia; de
izbnd!i nu pierise ndl cnd s'auzi un glas
strig5.nd :
- Iaca Ungurii! Pe de
tol!
cu ci nci sute de
se dl.pczi ca fulgerul asupra Ungurilor care se
credeau biruitori. Credincipsul al lui
Mihu, ndatlt ce vl1zuse pe c1ipitanul lui
tnd.u-sc cu mica ceat1i. carc-l po-
ronei la cinci s ute de oameni s'n:calc'ce ple ..
case cu ei spre avnd nu a-
jungl1. pc aproape tie a ..
f1ase dela ll!\ fugar ce se petrecea venea in
fuga mare.
Impotrivirea Ungurilor fu
duJ>ol' cea ciocnire o luadi la fugll n
toate umplnd dealurile:".
li de Romni care Hlr1
-
pe acei pe care' puneau ochii. cu
un IlUIn;!ir de urm!1rise pe Unguri numai
in marginea satului, apOI descalecase
aprinznd facl e, duta pe Mihu ntrE:


moqi rlini\ i cnd se auzi glasul l ui chiem;\nd
pe Petrel..
Mihu, prins sub cal strns de gard,
rise toarti. lupta ca nimica din
ceiace se petrecea. pe Cavalerul
lovi t de mai multe pe pi-
cioare pieptul i . fusese stlcit prin
rea peste dnsul a acestui trup invlHit in fier,
auz ise de izbnd l't al Ungurilor
zuse navala lui Pecrea: pricepu di era
a Romnilor. Nu mai nici o ncer<:are pen-
tru a se rdica, dar cu rabdare ntoar-
cerea eum !aclele, pe
Petrca carc se vie la el scoase de
sub cal.

Mihu se temea nu-i fic piciorul rupt, dar
sam:1i este numai stl cit tarc d,
cu greu, poate.: umbla.
- Rdica ti pe Cavaler, cuvi nte
ce le rosti, el miop scapat oprind pe
mani sli cnd cal ul s'o rl'isturnat peste

mmc .
Cavalerul f u ri dicat lungit pe iarba de-

lfi ngli gard : sub cap i se puse o manta, el nu
se deloc.
- Scoatelti coiful dpcde, poate el


m ..
desprinse ca-
re prindl'all coiful, l scoase din capul dinitului

- 300 -
cu ingrijire Ia lumi na faclel or, l\tihu rama'ie
dnd ochii lui de fata
circi.
Acea fa\lI. era albii ca varul , ochii
plirul ttiet de la umere, dar astfeliu era mai
dect
Ea era deci Cavalerul ei i datorea
IH ihu viala. Codrilor dl.zu in genunchi
angli trupul al foastei lui iubite. In
acea c1ipll. ea deschise ochii, ntlni privirea
lui in care jalea lupta cu uimirea, zm- '
bind apoi cu un glas slab intretlet zise :
- In ne vedem
M'am purt:ll rl1u ... cu acea fattl ... iart1l. .. mli
am ... nu mi se cade di spretul du ... Mul t
te-am iubit ... SAnt fCl'i cit.>i. ,d .... mor pentru tine ...
Nu uita de ... de l Ot.. .. Fii f ericit...
Voia. 5<\ mai vorbeasd, dar un fio r
tud , o spuml amestecatll. Cll s.nge i acoperi
buzele. dl1du ochi i peste cap s'tntlpelli :
illldllse sufletul.
Mihu i nchi se ochii pl ecndll-se, o 51-
pe frunt e, Pieptul ei era std[puns de opt
!O\'itul'i de
Onea cu i'lHI.hnitul furll. gll.siti sub cte
un monnan de erau
dar nu de moarte. Cnd se scoase trupul Mllu
nitului, mai multi d in oamenii tie fatlI.!, de loc
d in din TrguI Neamtului, recu-
- JIJ1 -
noscur pe Amon spu"erlS. lui Mihu cll el fu-
sluga cncaLului Stroici. scoa-
acuma de sub un )>od, sub care
ascuns in toaUl. vremea luptci, pe Axlme., mi.-
care trimcs de preut la :'-.Iihu.
Tremura ca VOIrg-.1 nu era n stare ros
teascl nici un cuv.1nt.
Petrea bl1nuia dl. fusese de
rea pl!itit de Unguri pentru a a-
duce pe :'-. fihu int r 'o adevaratA capcan1; i
d\., la l va spnzura de cel mai
inalt copac din livada preut ului. Dar unul din
ptqinii Unguri lasati in viat l de Ro-
rn:ni irnprejudl.r ile.
In noaptea de nainte venise n sat.
ce o zi prin dealuri , nu Bale,
dar frate-du, Costca, care sliml'inndu-i mult,
fusese lu.at de prcut drept Bale. El era ntr' ..
de opt din care punea
pc doi la pc dmbul de dcasupra bi-
sericii . Ei, de acolo, vlizuse pe preut cum pu-
sese pc cal, dup1l. ce vorbise cu Metul pc
care-! trimesese petrecuse lngll poarta
lui. Unul din doi la Cos-
tea vesti cl sunt tra.da\i de preut care a
trimes lin s1 dec Romnilor de
SUnt Unguri in sat. Costea se preglhea
fugll. , cind sat pW la trei
sute de Unguri care scapase de urmhirea lui

-lU2-
in codri fdtl
ccau acuma f!1r!1 a ncotro s'apuce, iar ca
pCleniilc lor erau prieteni cu Costea
znel d-i \'ne ajutor) hotlhsc
pc prcut l rr!1sese it1 Trimesese pc
Cradiu n jos doi 5.1)1"C a li da de
dadl \'or \'edea eli \'in
ceata lui l\lihu carc. cnd ajunse aproape de
crni pc dealul Troiti i, venise dee
de dl. \"n RO/ll,1nii. dar stim
Atunci se hot!1rsc st:md
prin livezi, spre a lor cnd VOI'
fi intrat in sat a-i mliccl1iri la cel ac pe
urm.t Am cum pre\'cderca lui
scopurile lor.
LXV.
In care se vede acestei povestiri
l\Iihu nu ]llidsi p1'i.n5 ce nu dizu pc
Vidra inmormtmtatlS. Jngl1 biserica.
din acel sat. Din pricina c1'i.c1erii lui sub cal
putea se \i e calare numai cu greu. Fu dus-qu
carul la Piatra unde ramase plS.ntl. Ia nt rur
cerca Bogdan in acel duptl. deslivr-
izgonire din a craiului La-
jos. Cu vro douli zile nainte de sosi rea dom
uuluL primise \cstea d cncazul mur:ise


.
cu douK sli.ptlimni mai inainte fusese as,
trucat n biserica din Poianli., lngtl
lui. Ileana acum pe lume;
nu mai era Ilici un temeiu care putea sti. nt:rzie
clsl1toria ei cu l\lihu. Nunta se fl1cu in
nuni furtl. Domnul Doamna l\ Ioldo\'ei, iar
Isaia, preutul , care ii binccuvntl1.
N'am nevoe mai spun cl1 Bibire,
Stroici Petrea se aflau de cu
o mult ime de cneji de Din
ai Codr il or n \' iatl1 nu
lipsi nici UIlUI.
Mihu Cll Ileana trl1irl1 ferici\i
la acUl. nci norocul sl1
r dicndu1se, din copiii copii lor lor,
teji neveste frumoase vrednice.
Mi hu lul1 parte Cli slavl1 la toale r:1zboaele
purtate de Bogdan impotriva Craiului Lajos,
care necontenit nl1\'11l ea asupra Moldovei ne-
contenit se ntorcea inapoi cu cu
pagubl1. Dupl1 moart ea lui Latcu soar ta
de aceea a mai ales sale
d.1.torea Peirea lui de
domn de dl.tdl. B rUi deni.
Cavalerul Ulrich tinu cuvntul dat Ca\'a!e-
r ului Albrccht aduse .\ Iariei cea de pe urml
a bunului ci nstitul ui care ii
fusese nl.1.i mult tatii decl de
; Ulrich, de Conrad Muller de credincioasa

-304-
Hertha, ea se ntoarse n Moldova in vara care
povestite mai sus. Nunta
ei cu Stroici se n Suceava: !luni iar
Bogdan cu Doamna lui. ei se bucurar1'l. de o
fericire vuur1\. pc copiii lor mari.
moartea lui Costea
l\'lihu se Jlidu n partea fiului Petrea
pc c<"tmpul de dela Plonyni o moarte
de viteaz. Maria, pentru a idoua
fu cea dintiiu a m11
n11s1irii Horodnicului. Hertha se olis1l.torise cu
Conrad" Muller, amndoi ramasedi. n slujba
lui a Mariei la moartea lor.
Anton se ntorsese la fostul stllp.n. Ajuns
la adnci el mai nvata pe copiii
lui 5troici cum s11 mnuiascl
se dl.slitori dup1i cti\' a ani cu
frumoasa fatlt a cneazului Pogan. Credincios
c.1\.tr!S. Bogdan ct domnia acestuia, plistdl.
credintii Lalcu. Luptii cu
impotriva lui ]urg. Riinit de moat;te n ..
intr'o lupt.l cu Talarii. pe care dup1i o
in i peste Nistru, fll.cu pe Co,
circni Si-i jure dt vor pe Domnul
Moldovei ) care era atunci Roman de
stlipnitor al lor. Bibire muri burlac: irA toatl
fu al lui Gheor";'
ghiVi ) att n riizboae ct n vreme de pace.
1
-305-
Cnd Codrenii se nchin..'l.rl lui Rom'an, el fl:leu

pc sl1 urmeze a ceastli pildti.
Petrea O' moarte dar
f oarte timpurie n cursul celui de al doilea rlis1
boitl purtat de Craiul cu Bogdan. Sora
l ui, Stanca, muri in dUugl rie.
Cneazul Ttirziul izbuti sl adcm'eneascl pe
ierte sl1 1nglidue tnt<;>arcerea
lui n Dar frumoasa Florica ii
traiul : el muri n curnd dambla. Limbile
Tele ziceau cll damblall.a venise in urma desco-
periri ce O' f,.ll. cuse dI. il
moartea cncazului ea se cllsl1tori cu vatamanul
lui, care O' blitu la moartea ei.
Dacil.voiu ad.ll.ugi eli. Ploscan a murit n
vremea lui fiind tot al Bdadului
Hls.'Ind to01t4 averea l ui Mihu, dci Mitran3l
murise dup! moartea lui Manea,
cred eli nu-ni va mai rlm.nea decit ieu
ziua bunll. de la cetitor. pentru
rabdarea cu care a ascultat a(cep.-.
stl1 l ungl poves tire.

'7,:;-

,
1
1:-
();. ,


-


<
vM.-nto
Wik0
A
CUPRINSUL
IIJ/ (}V."
"",-1
Vol
vv L I
POl(.
XLIV. In care ndem cit lJellft8 are prlelenl Cllre se
pentru CII s'o sCllpe. . . .5
XLV. In CII re Hans face pe . . 19
XLVI. Blelli l Hans , . . . . :56
XLVII. Frall citJlt . .. 'o 52
XLVIII. Nu lasafl oameni buni' . . . . . . 80
XLIX. In care vedem M,hu le o hollhlre 95
L. Inainte Cii ... . 110
LI. Despre prImirea lui Mlhu in Cetale . . 124
LII. In care se va vedea c! Ion CreangA nu era
adormI! . . . . . . 135
LIII. In care vedem RomAnII pun rftna pe Ce .
latea Neamlulul dar nu pe Balc. . . 140
LlV. O fal! de . . . 151
LV. Un cavaler . ... o. 16t
LVI. In care Vidra aflii lucruri care o nemullumesc 116
LVII. 5101 an tllce negusl orle . . . . . . , 188
LVIII. In care vedem un dO:ll.n fugar o fe!1lee I!r!
mII! . . . . . . . .
Llx. In care negustoria lui Siolan ae face rea
LX. Bogdan Inlrii n Moldova . .
LXI. Cualerul C!lnlli ...
LXII. B!liiUa dela .. ..
LXIII. Moartea unul voJnic ..
LXIV. . ... .
LXV. In care se vede acesteI
2"
22.

258
2"
288
:02
,
,