I loon lf.

llllonofoche

9induri despte
VUTCAI{I a
gl
a

VUTCAI{E,N

crn 2oo7
€dituro
 Ioan N. Manolache

Gtnduri despre
VLITCAT{I
$i
v

WTCANENI

Editurapififl
Iaqr,2007
 ( l0u"*"r'q-$';*-
l[b'-*t* ,y*-
yt*'f* '?'
[uirL"^- *t 'r.}ob**r*ir., 'l*1t*
*-';Jr.*' L* 1Prt"=b"-f*.*hl'*J-
f-(-*Jc -^i
*L" 'u"[.-* ;'t5*'t**1ub-'*"
o\a.'1^^-,,oi
P*Yi,w*'
o6;r^-)'*;tlo, : ffi"tJ,-Dn---
t)n .,.t),)wtl In nmoriapbinyifuntei
HP - ($dtrfuu|
gi aWd{dtoru,faiCott'suttin(Pnrice
 IognM. Manalache

PARTEA I

al Argunwt,Fntrcdemffio)
b) Ctnfrtt, ffie cilitorii uufreneni
c) fuaftacdr dlor

Q Ceo-Geqrafialrcdffiry.
 IonnM.Illanobde

Arganent

Fnlrc de noao)

,,Despreinceputulllrilor acestoraqi neamuluimoldovenesc a scriemultii

A ldsatotusinescris...
rremela cumpdn[au stitut suflefulnostru. esteinimiidurere.
Biruit-au gindui si m[ apuc de aceasti trud6... La acest fel de scrisoare,gind slobod
;i fbr6 valuri trebuieqte. Primeqte [deJ aceastd datd aceastd pulind trudd a noastrd.
Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitorule, sd-!i diruiasc6... cindva gi mai
slobodeveacuri, intru care, pe lingd alte trebi, sd aibi weme gi cu cititul cirfilor a face
iscusiti zdbavd,cd nu este alta Si mai frumoasd Si mai de folos tn toatd via[a omului
:ibovd, dectt cititul cdryilor."

(Miron Costin, De neamul moldovenilor,

Predoslovie, adicd voroavd cdtre cetitori\
 IoanN. Manolsr.hc

Cuaint,
cdfie cititPrii autcdneni

Dragii mei cons[teni, mi adresez vou6, fiindc[ pentru voi qi despre voi am
scris cartea aceasta.Am in vedere pe toli vutcinenii, de la elevii gcolilor primare 9i
liceale pinb la cei ce au virsta bunicilor. Am in vedere pe lrrtcdnenii care nu mai sunt
locuitoii ai Vutcanilor, dar am in vedere, in primul rind, pe cei care sunt vutcdneni
:et-beget, trditori in prezent in satul nosfru. Aceqtia sunt adeviralii patrioli. $i,
AmA.a am abordat noliunea ,,patrioti", permiteli-mi sd md explic' Patria noasffd, a
I utcinenilor, este satul vutcani. De ce? M6 veli intreba, poate, unii dintre voi' $i vor
adduga acegtia: noi qtiam cd patria noastri este Romdnia, rar dumneata vii acum qi
pretiLi cd patria noastrd este satul Vutcani. Promiteam cu citeva rinduri mai sus cd
urmeazd,,sd md explic". $i iatn explicalia mea. Cuvintul patrie vine de la cuvintul
latinesc patres care inseamnd pirinli. Deci patrie inseamn[ locul unde au triit qi
rrdiesc pArinlii nogtri qi parinlii pdrinlilor nogtri. $i atunci Romdnia ce reprezinti
pentru
'Raspund: noi? veji intreba, in continuare, voi cei care mi-afi pus qi intrebarea anterioarE.
Romdnia este lara cireia aparlinem gi cu care ne legitimim in afara
ca romdni, nu ca wtcbneni. Ca
_ouoi1.lor. Acolo, in striindtate, ne prezentim
rutc[neni ne recomandam numai in cazul cind acolo, peste grani![, intilnim a[i
:omdni gi, spre a ne cunoagte in mod reciproc, precizdm care ne este -patia",
incepind cu provincia sau regiunea in care Se afl6 ,,patria" noastr6, Transilvania,
Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bucovina, Moldova etc. Cu alte cuvinte, cuvintu
Daffie este o noliune cu o sferd mai restrinsi decit noliunea denumiti prin cuvintul
mb mulqumesc
,ar6.Nu qtiu cit de mult v-am convins cu explicaliile date mai sus, dar
cu aceasta, mergem mai
;i cu faptul cd m[car o parte dintre voi m-au infeles. $i
departe.
Din capul locului, afirmam cd pentru voi qi despre voi am scris cartea aceasta.
Si acesta-i a-dev6rul gol-golu!. Deci, te indemn, dragul meu cititor vutcdnean, fb
..iscusiti zdbavt', cum zice un mare cronicar moldovean, citind aceasti carte, pe care
nu intimplator am intitulat-o ,,Qinfuri feryre '/utcani Si fespre rtutcdneni". Cartea
:ceasta nu-i o monografie, aga cum iqi intituleazd carteadespre Vutcani d-l prof' Ion
Diaconu. Nu. Nu-i nici o carte cu pretenlii literare, cum sunt romanele, nuvelele,
nemoriile ori jurnalele (zilnice ori intime). $-atunci, cel fel de carte este aceasta?mf,
si
".eti intreba, din nou, unii dintre voi. La aceastdintrebare, mi ab1in, deocamdati,
ispund. $i v6 las pe voi s-o catalogali. Eu aq fi foarte bucuros dacd, dupd ce ii veli fi
carte, mi-a pldcut (sau nu mi-a pl6cut);
1u**, conlinutul, veli exclama: ,,Interesanti
putea fi gi mai interesanti"l Ajuns aici, imi vine in amintire - 9i o qi scriu - o expresie
romdneqte, se traduce astfel:
-atineascd..habent sua fata libeli", expresie care, in
..flecarecarte igi are soarta sa". E un mare adevir. Aga dupd cum 9i fiecare dintre noi
-si are (sau qi-a avut) propria soartS'
i; continuare,- sd te ajut, din capul locului, sd te orientezi in privinla
,-ontinutului acestei cirli. Precum vei observa, aruncindu-li privirea asupra Tablei de
rarerii, carteaare trei p14i distincte. Partea intii cuprinde citeva informalii despre
yogrojo tocafitdpii,lutianr; partea a foua se ocupd de istoria acesteifocafrtdpiin care
 Ginduri despre Vutcani Si despre vutcdneni

::3l}MMll!
fac referire, in mod distinct, la preistorie, la protoistorie gi la istoria propriu-zisi a .$rJfrm
Vutcanilor; in qfrrgit partea d trei4 intitulatd Aneryein care vei gdsi, reproduse ,td,lg$l l
integral, lucrarea istoricului Corneliu Istrdte, fiul preotului Istrlte care a slujit la affirgdr
parohia M61[ieqti, intitulatb ,,tPaginifin istorit unui sat [e rdzesi Qutcnti" Jud. Vaslui"; ftt'rxlf,n
tot reprodusi integral, 1roSuraintitufatd ,{oponime, dntroponime gi porecfe din satul txifi:lMm
Vutcani", autor Nechita Jaba Silvia gi textul cu tttlul ,,Justificmea autohiogrrtitof', rruitrli
Gh. Negtian. T,t:fiM
Tot in urma unei priviri fugitive asupra confinutului, vei constata cd Partea a -nrrmrt

doua este mult mai ampld decit celelalte doui. Aga este. Aici, in ,,gindurile" despre :,rl,:l
M
istoria Vutcanilor, un loc predominant il ocupd capitolul despre ,,Fiii satu[u/'. Am nnrulr
m
vrut ca aceast1carte sd susciteinteresul cititorului vutcdneanqi s1-1determin pe acest ;rnryf
cititor si parcurgi ,,cu incetinitoruf' acele notile biogafice sau autobiografice despre m,ftlE#
unele mari personalitdli de vutcineni. De aselnnenea, in acelaqi capitol, mu[i
vutcineni vor gdsi ,,glnduri" despreei ingiqi. Am vrut ca, prin acest capitol, cartea si
capete un caracter pedagogic, educativ. Daci am rcalizat sau mdcar l-am atins
tangenlial acest scop, wmeazd si apreciali voi, dupd ce veli fi parcurs ,,cu
incetinitoruf ' capitolul respectiv.
Sd mai dau qi alte explicalii. De pi1d6,de ce in loc de un motto simplu, a$acum
se obignuiegtein general, eu am pus un text destul de intins, anume un amplu citat din
,,Predoslovie,adici voroav[ citre cititori" - la ,,De neamul moldovenilor, din ce lard
au iegit strlmogii 1or". Am preferat acest citat, fiindci mi s-a plrut cd dilema
cronicarului Miron Costin in care se afla in momentul cind a inceput si scrie cronica
sa despre originea moldovenilor (a romdnilor), mi se potrivea, in oarecaremisuri, qi
mie. Despre faputl cb dilema cronicarului se aseamdnl cu propria-mi dilem[, qi
anume in ce proporlie, lucrul acesta urmeazi sd-l constafi gi s5 emili o apreciere
obiectivd tq stimate cititor vutcinean.
Aseminarea dintre dificultifile intimpinate de cronicar gi propriile mele
dificult[1i este nesernnificativS. Totuqi ea, aceasti asemdnare, existi. Cronicarul
evocind vremurile in care trdia, zice cu ndduf: ,,la acest fel de scrisoaregind slobod qi
frrd valuri trebuiegte. Iari noi prdvim cumplite vremi qi cumpdna mare pdmintului
nostru qi noud". in ce m[ priveqte, fac sincera mdrturiqire cd qi eu mi-am tr6it
tinerelea gi deplina maturitate, adicl intre 30 gi 60 de ani, sub zodia unor evenimente
potrivnice ,,gindului slobod gi ftri valuri". Am suportat dictatura rcgall gi cea
antonescian6, participarea pe front in cel de-al doilea rdzboi modial, dictatura
comunistd gi tranzilia post-comunistS.Toate acesteaau constituit obstacole in calea
nlzuinlei mele de a fi scris desprepatria mea drag6, satul Vutcani. De-abia, la virsta
senectufii, dupd ce am devenit octogenar, am inceput s[ adun material informativ gi :r
kr
si agtem pe hirtie gindurile despre care este vorba in cartea de fa!6. .it.
w
inca o explicalie. Printre biografiile unor mari personalit5li de vutcineni am
inhodus gi pe Dumitru Bagdasar,creatorul neurochirurgiei rom6neqti, deqi acestas-a w
n[scut gi a copilSrit in Roqiesti. Iati explicalia. Din bogatele inforrnalii privitoare la idti
biografia acestui mare neurochirurg, am relinut cd atit el cit gi ceila{i 11 frali gi surori s,
ai sdi sunt copiii lui Iancu Bagdasar gi ai Smarandei; fiica lui Iorgu gi a Ruxandei ]M
Afteni din Vutcani. Spuneam la inceputul acestui cuvint cltre cititori cd patria tr
l0
 IorrnN. Manolaclte

i;cdruia dintre noi este locul pirinlilor nogtri. Dac[ mama lui Dumitru Bagdasareste
a -,1rc6neanci,in mod logic constatltm cd gi copiii sdi sunt tot vutcineni. Mai adaug la
le
scest argument inc6 un aminunt. Toli cei 12 copii ai solilor Iancu qi Smaranda
la 3agdasar au invdlat multd carte, doi dintre ei au ajuns profesori univerqitari cu
nc'torate in specialitate. Ceila{i, mai ales fetele - 8 de toate - au absolvit gcoli
F.

ul rcrmale devenind inv[litoare. Unul qingur, dintre cei 4 biie{i, fiind mezinul, potrivit
t a r6mas in bititura p[rinlilor. Acesta a absolvit numai cursurile ciclului
:rimar. Un alt am[nunt semnificativ este faptul cl Smaranda Afteni' mama lui
-ditiei,
.A fumitru Bagdasar,era analfabetd, fiindc[ in vremea copiliriei ei, in Vutcani inci nu
IE >.-infiinlase-o gcoal6primar6, iar ea a luptat eroic pentru ca toli copiii ei s6 invele cit
m :si mult[ carte. Ea ins6qi mlrturisea adeseori c[ nu va avea liniqte pini cind toli
EI :coiii sdi nu vor fi fbcut studii serioasepentru a o rdzbunape ea c[ n-a avut prilejul si
fE T.r'etecarte. V-am convins?
s
se
IlS
cu

lm
lin
tri
ma
ba
-i
' il
Ir
ure

ctre
rul
lri
tud
6it
se
oea
uftl
adoptatade un gospodar
Poartdmoramure$eand
ilea vutcdnean
sta
r; i

flm

s-a
rla
rori
dei
hia
ll
 Ginfuri despre YutcaniSi despre vutcdneni

Sorr? erfilor

Motto:,,Habentsuafata libelli (Cdrtileigi au

destinullor)" - TerentianusMaurus,scriitor
latin - secolulal Il-lea p. Chr.

Sunt clrfi care au soarta efemeridelor, a acelui soi de flutur, asem[nitor

libelulelor, avind insd talie mai mici, de culoareverde gi ffiiesc doar24 de ore. Apar
mai ales in luna august.Despre astfel de c[r{i, un poet francez spuneac[ acestea
ffiiesc doar,,l'espace d-unmatin", adicdristimpul unei dimineli.
Suntinsd gi altfel de c6rfi. Esteadevlrat insl cd numirul acestoraestecu mult,
mult mai mic decit a celor din categoriaefemeridelor.Acestea,,suntdestinatesl
stpraviefuiasc[ atit cit va mai fi om ffiitor sub soare",cum apreciazi M. Sadoveanu
intr-un articol intitulat ,,Laudii c64ii". Este vorba de acele ce4i in care autorul,
stiipinitor al unei limbi corecte din punct de vedere gramatical, dE glas atit
cunogtinlelorsale referitoare la subiectultratat, cit gi tr6irilor emofionalela cel mai
inalt grad prin care transmite cititorilor aceleagisentimente,urmlrind ca acegtia,
adici cititorii, dup[ ce vor fi parcursgi ultima pagrn[, si inchidi atit carteacit gi ochii
gi sE-gi spun6: ,,Mi simt mai bun, mai fericit, mai Om (cu O mare); voi urma
exemplulpersonajelorpozitive din aceasti carte".
M[ adresezinci o data cititorilor acesteic[r!i, vutclnenilor de azi gi celor de
m?ins,tineretului de ambe sexe, sE faci ,iscusiti zdbav6",cum zice cronicarul, cu
cititul cirfii aici de fa!n. Veli gdsi, stimali vutcEneni,informa{ii gi pilde de urrnat in
viaf5. F,stesuficient si vI atrag atentiaasuprainforrnaliilor biografice doar a citorva
dintre marile personalitnli de vutciineni a ciror prestigiu profesional gi moral a
depaSitnu numai grani,teleVutcanilor, ci chiar gi limitele Rorniniei. Numescin acest
sensdoar 3 nume: mog Ghi!6 Neqtlan,academicianulprofesor doctor Gh. Ivdnescu,
profesoruldoctor Dumitru Bagdasar.in afarade cele : mari personalitSli,Vutcanii au
produs qi multe alte individuaHtnqia ciror viap poate fi pildn de urmat. Dau doar
citevaexemple:profesorulD. D. $oitq inginerulC. $tefanache,megterulGheorghe
v. Diaconu (Ghif5 Andrei), lnviptorii vasile Alexa, Panainte Gulq constantin
Ptrrice,Dumitru $oihr" Gh. v. Bostan,Iancu Bostan,Ionili Purice, Aurel Tibdcaru,
etc. Citili cu atenlie informafiile biografice ale preotului Gh. Vasilache gi ale
descendenlilorsii, in special via,ta gi activitatea Arhimandritului doctor Vasile
Vasilache.
in ciuda faptului cd profesonrflon Oiacoru mi-a trimis spre publicare doar un
scurt curriculum vitae, el esteun reprezentantmeritoriu al generafieisalede dascili,
devenindun nume de referinp. El este autorul c64ii intitulatl ,,fuLonografia comunEi
'/utcari', apdrutii in anul 2004, la editura ,,Cutia Pandorii" din Vaslui. egcomanf
cd.f[uroscititoifor vutcdncniaceastdcarte.
 IoanN. ManalacJte

Geo-g e ografio. lo caftfd:fii V utcani

tn satul Vutcani
Intrare in

l. Agezare.
Satul Vutcani, intr-un trecut nu prea indepirtat denumit Vitcani - 9i uneori
Vdtcani, este o localitate situati in raport cu globul pdmintesc (Terra) la interseclia
dintre latitudinea nordicd de 46",27',47" qi longitudinea esticb de 27",57',12"' In
raport cu harta ldrii, Vutcani este aqezat in partea sudicl a Podiqului Central
Moldovenesc, anume inffe Dealurile Fdlciului-Depresinea Huqi-Elan spre rlsdrit qi
Colinele Tutovei (sectorul estic) spre apus. Mai exact, satul Vutcani este aqezat
deopartegi de alta a piriului cu acelagi nume, intre Dealul Vutcanilor la vest (cca.290
m altitudine), denumit gi Dealul Morilor, qi Dealul Miliiegtilor la est. Satul Vutcani
areca vecindtali urmitoarele localitdli: la rdsdrit satul MSldiegti, situat la cca. 3 km; la
sud satele Poqta Elan qi Tupilafi la distanld de 6 km primul, respectiv 8 km cel de al
doilea; la apus satele Valea lui Darie, Roqieqti qi Idrici, primul la 3 km, cel de al
doilea la 6 km, iar cel de al treilea tot la 6 km; la nord cel mai apropiat sat, cu care
Vutcani are legdturb numai pe drumuri de pimint, este Olteneqti, la cca. 15 km; faln
de oragele - in prezent municipii - Birlad, Vaslui qi Huqi, Vutcanii se afl6 cam la
aceeaqidistan![, mai exact: 40 km pin6 la Birlad, 36 km la Vaslui qi 42 pind la Hugi.
Toate distan{ele enumerate mai sus sunt aproximative, nu rigwos exacte qi sunt
considerate in fi.ncfie de cdile de comunicalii accesibile locuitorilor din Vutcani qi
imprejurimilor: drumuri comunale, judefene qi goselemodernizate sau cdi ferate. Astfel,
pentru a merge de la Vutcani la Filciu" vutcdnenii nu au decit drumuri comunale, de
plmint, trecind prin PoqtaElan, Stuhulet, Rinceni, Berezeni qi Bozia. Pentru Birlad, Vaslui
Ei Huqi, existi goseauarelativ modemizatE (asfaltatA)care trece pe lingd Valea lui Darie,
IJ
 Gtnduri despre Yutcani qi despre wtcdneni

prin Roqieqtiqi Rogiegti-gard, deundesepoatelua tenul, $oseaua taversfodcaieaferatl 9i

ful Birla4 pe ling[ Podul Doarrnei (devenitmonurnentistoric) gi intfnd ?n Drumul
NalionalNr.24, deundesepoatemergefie la sudspreBirlad, fie sprenord la Crasna,de
undesemergeinaintela Vaslui,ori la dreaptaspreHugi.
Sattrlestesn[b[tut de la nord spresud de piriul Vutcani, careestemai mult un
piriiaq modest,deginu seacl niciodatE,oricit de nemiloasl ar fi secetadintr-o var6.in
ciuda modestiei sale, piriul Vutcani a reugit de-a lungul miilor de ani ai existenlei
sale,sd sapeo ripi destulde ad?nc6,careatinge,pe unelelocun, afincimea de 6-8 m.
Din cauzaaceasta,gospodiriile situatepe cei doi versanli,^celde risdrit qi cel de
apus,sunt legateprin poduri gi podelesaupoteci pietonale.Intre cele doui rlzboaie
mondiale,pe vremeacopilSrieigi,primei mele tinereli, Vutcanii aveau5 poduri pe
care se putea circula cu vehicule gfele (care 9i cIrule, camioanegi tractoare).In
prezent,spreruqineanoastr6,a vutcinenilor de pretutindeni,satulnu dispunedecit de
un singurpod, cel din ssnfiul safidui.
Din cauzadiferen{eide nivel dintre coalnacelor doui dealuri, al Morilor qi al
M5l6ie9tilor,gi talvegul(cotacearnai dejos) a piriului, diferen!5caredeplgeqte100
m, precum qi din cavzastructurii geologicepredominantnisipoase,ploile au sipat
ripi transversalefa15de cursul plrnului; care deplgescadincimeade 6-8 m a piriului.
Este cazul ripii din Dealul Morilor la iegirea din sat spre Rogiegti, sau fpa din
Fund[tur5, in preajmagospod6rieiCr[ciun, ambeledin versantulvestic. Din picate,
numirul acestorripi estefoarte mare: 10 pe versantulvestic qi 4 pe versanfulestic.
Din iniliativa gi cu proiectul ?ntocmitde un fiu al satului, regretatultehnicianarhitect
Gh. Jurcanrl administraliacomuneidin anii t975-1978 arealizat niqte stivilare din
beton atit pe cursul piriului c?tgi }a guraunor ripi, stlvilare careau mai dus,pe unele
locuri, la colmatareapiriului saula diminuareaadincirii ripilor fransversale.Viiturile
din anii ultetiori acestor lucrtri au cam restabilit situalia anterioar6,ba chiar au
agravat-o,cum estecazul drumului ce urc[,-de la punctul denumit,,Jip[-n Drum"
spt* upus,carea devenitripe. in total pe versantulvestic sunt 10 ttpt, iar pe versantul
estic 4 ripi. Explica{ia acesteidiferenle dintre numIrul ripilor in finclie de versant
consti in structurile geologicediferite, precum gi in coeficientul de inclinare a celor
doi versanfi.
in 1932,doi inimoqi institutori, Gh N. Negtian(cu siguranli fiu al Vuteanilor)
gi Const.V. Bahrim, au scosun manualintitulat ,,Geografiajudelului Fllciu" pentru
clasa a tr-a primarS,care esteun excelentmanual gcolar,lucrare care dovedegtecu
prisosinli nivelul elevatal pregitirii profesionaleal autorilor, dar mai alessolidul har
pedagogic.in acestmanuaf la pagina37, gisim un desen,o schi!5intitulati ,,Planul
satuluiVutcani". Esteun plan aproapeexacf pulin cam naiv, explicabil prin frptul ci
se adreseazicopiilor de clasa a tr-a primar6, dar eu il reproducmai jos, adiugind
observafiacd din acestplan lipsescdou6poduricarein 1932existau.

l4
 Iorrn N. Manolodv

BRO$URA,GEOGRAFIA,TDET|LUI FAIEW (pentu closa a

II'a Primafi)

autori: GH. N. Neqtian-institutor 9i

aVII-a,
Const.V. Bahrim-institutor-edilia Huqi, i932

primar[,
Broqurica(64 pag.),fiind un manualdestinatqcolarilorde clasaa II-a
virsta respectiv[ (8-9 ani)' La pag' 36-38
estescris[ intr-un limb{'adecvatcopiilor de
insemnate din satul
rn capitolul intitulat .prumurile (u1i1ele)qi cladirile -mai
\ utcani,,,gSsimurmdtoareleinsemnari:,,in satulnostru,vutcani, sunt citeva drumuri
(nord) spre
mai insemnate.Dou6 din ele merg de-a iungui satului, de la m.n
pe la mijlocul
rn-2.(sud).Unul la rbs[rit de piriiaqui Vutcani, iar altul 1aapus.Cam
din partea d1 apus spre parteade
satu1ui,este un drum ce duce de-a curmezigul,
pod aqezat peste ripa prin
rds6rit.Acestdrum ieag6celelaltedou6drumuri printr-un
a satului se
aarecnrgepiriiagulvurcani. Atit in parteade m.n. cit 9i in parteade m'z'
gf,segte Jit. * pod, ficut pentrua seputeatrecedintr-opartein altaa satului.
---'-io .tirocul satului,^segisegteun loc liber carese numegtepia!5. Aici se face
horasatuluiqi se adun[ ou-"iii la vorb[ inzi de s6rbdtoare. Tot aici se fac vinziri Ei
cumparlturi in anumite zile. La r6s6rit de pia![ se afl[ primdria' Pulin mai departe,
s p r e m .z.d e primbrie,eqcoalaprimar iNr. l. Ca min p a rt e a d e m. n a s a t u lu i, s e a f l[
drumul ce
scoaiaprim# Nr. 2. Pe coastadealuluidin parteade apusa.satului,ling6
m.n de se afl[ biserica sf'
rece de-a curmezigul,se afl6 cimitirul. Spre 9_imrtir
Gheorghe,iar sprem.n de aceastasegdseqte bisericaSf' Nicolae"'

15
 GWreRAr'E
JIIDEIInLU| Fatrnt

PENTRU

CLASA A II-A PRIMARA

ALCATTIITADE

Gh. Neqtian Const.V. Bahrim

institutot
institutor
fost invdPtor la 9c.de
aplicalie
- flusr -

u @ an naun rytwtti anaftid'

Iet.','- fuffi
AProffi& Olrfr' trrani'd,'alln*tt$' htblice
qtord.Ii&'' 789 dtn26hmie 7926'

EDTTIA A VII. A

7932
fi w
fi gocRertA,-BArADF'ne'

16
 IopinM. Manolache

M. N.

.tn
o

:.J
.::,=L-

.!
tc)
nr
[Jl

A R

rfl
Planul satului Vutcani
g$i.ta esteo reproducere
din broqura,,Geografiajudetului F[lciu", autori:Gh' N'
Negtian9i Const.V. Bahrim

t7
 Ginduri despreVutcaniSi desprew!!!4!9!!

Din acest ,,plan", se Poate constatacd satul Vutcani este dspindit in lungui
piriuiui ce-i poartA numele, anume de ia nord spre sud, deci din capatui Funddturii
pind pe ,,Valea-n Jos", cale de 5 km
mdsura{i de la Prima casd de cdtre .':
izvoareie piriului, pe partea estic6, pind
la ultima cas6,tot pe versantulestic, din
I
mahalaua,,Pekea"de pe ,,Valea-nJos".
illll)ll
Dacd lungimea satului, mdsuratd Pe
partea stingd a Piriului este
ilililil
impresionantd (circa 5 km), lSrgimea
)[[ll[E
spaliului ocupat de sat, mdsurati pe
iiilm[
drumul destul de gerpuitor (aqa cum, de
'lllillll
altfel, se poate vedeagi din schila de mai
1ilili
inainte) ce strdbate satul de la vest, din
Dealui Morilor, qi pind la culmea
"ililtu
Dealului Mdl[iegti, la est, este cam pe
jumdtate din lungimea acestuia' Avem
de-a face cu un sat de deai, de unde qi
'tiltm
felul cum sunt a$ezate casele 9i
'uT[i
gospoddriile locuitorilor, printr-o risipd :illi/r
de spaliu qi uneori grupate sub forma
Lrllil
unor mici unitdli numite ,,mahalale",
rtillll
precum ,,Pekea" Pe Valea-n Jos-
..Sinaia" in ,,Deai la alde Pu!oi",
..Bobeic6",,,infunddturd" pe Valea-n 'i]]lil
Familia Lupu - ultima casd cu nr. 835 Susetc.
la punctul denumitFintina lu' Ciocoiu Lll]i

ilru
iillllw
)ilw

I ttu
,r1
luill

llll&
;iiiifi

rilll

,lili
1M
il|m
Familia Bojian (porecla Albu) - ultima casd spre sud, versantul ,fll[
 IorrnN. Manolacle

a Spafiul vital al satului

Sarul Vutcani este aqezatpe un sol denumit silvo-step[, adici pe un sol pe care
umiumfl :ri,,Juregi teren agicol. Fredominantd este partea agricol[, deci cea de step6'
It*n ::l.edere atit spaliuldin imediata apropiere a satului, cit qi (mai ales!) terenul din
uilmum,{-iar1. Dintr-o rit*1i. a Fondului Funciar al Comunei Vutcani intocmitd de
i-{rT-\ Vaslui la data de 10.04.1998renltd cl terenurileagricole ale vutc[nenilor
I suprafalfl de 5621 ha, din care 5106,39 ha arabil 9i p69uni, 514,53 ha vii 9i
;iunurumril
fuu*s::Drn^aceeaqisitualie citati mai sus, afl6m c[ suprafala impdduritd din fondul
,flhumrur al com. Vutcani este de doar 522,05 ha, ceea ce reprezintd doar o zecime din
ljmngl *mogie", care rnsumeazd cifra de 6804,52 ha. Aqadar Vutcanii este o a$ezafe
,,u@**. in intregime de stepd (noui zecimi). De aici qi clima specifici stepei, cu ani
rmo;i de secetl, cu ierni-geroase9i cu zlpadd ,,pe sponci", cu vinturi predominant
smml[e nord, dar gi de la ,,rd ,u., r6s6rit, care smulg pul $i simplu umezeala din sol,
rirErtr:- asa este, in general, deficitard. Aceste neajunsuri sunt compensatein primul
smd :nn rodnicia solului de suprafala 9i, in al doilea rind, prin destoinicia
gromryn;-;arilorvutcine ni.
\tajoritatea gospodfriilor din vutcani sunt asezatespre partea dinspre piriu 9i
mM :ei mult pin61a jumatatea coastelor celor dou6 dealuri. Exceplie face mahalaua
numec-ri ,,Sinaia" care este chiar spre culmea Dealului Morilor' spre Dumbravd'
mu** a fi protejali de vinturile dinspre nord (qi nu numai.de acestea!), vrednicii
r{umlr.-.,n din aceast[ mahala au sidit in jurul caselor pomi 9i ctriar arbori care sunt
utdFu6;ate perdele de proteclie.
pna la cel de-al doilea rdzboi mondial, porliunea de la jumdtatea coastelor
,nnn,um doud dealgri qi pini la culmea acestofa era compact acoperitb de vii 9i de
prm;: de salcimi. Po4iunea aceasta era o adeviratd cunund de vegetalie care
ummmmiaun microclimat foarte agfeabil nu numai pentru privire, dar mai ales pentru
Ery[3iie. un adevirat generator natural de aer condilionat. Regimul comunist a
1@mt aceastd cunun6, care insd incepe sE reinvie, cam timid deocamdatb, dar
wmxilr prin vrednicia gi cuminlenia gospodarilor care $i-au rec[pitat proprietSlile, in
rhux;,rregii l8ll992 9i a Legii 112000.
Condifii naturale ale agezlrii. Din punct de vedere geologic, teritoriul satulut
r'4;;mr*niprecum qi imprejurimiie acestuia,se desfbqoardpe depozite argilo-nisipoase
;@ i:-m Sarmafl;nului mijlociu (labaza dealurilor) qi a Sarmafianului superior (pe
mnr-r:e,lealurilor). in albia majori a piriului Elan, adici spre izvoarele acestuia,cam
ireptul satuiui Gugilei, sunt aluviuni argilo-nisipoase de virsta Cuaternarului.
ilC:e:ul terenului, adic[ suprafala agricold, aparline ca orientare generah Dealurilor
Fniiuiui. subunitateaPlatourilor Albeqti-Vutcani in partea de vest 9i de nord-vest a
sud-est'
iismr.-ur-;i Depresiunii Elan-Slrata in partea de est 9i
-ribia maiord a piriului Elan are pantl lini
qi o l61ime de circa 300 m. Versanlii
nrirL-rsunt afettali de pornituri de teren, de ripi qi giroiri' Versantul sting al vdii
p--d6,".u.rElan are urp."t de cuestd (coastd). in[[imea maxim[ a reliefului
de
meimuitor al satului Vutcani este de 315 m pe dealul Ursoaia de la nord-vest
,m cea minimi este de 65 m, pe qesulElanului,
$lfrurL la sud de satul Poqta Elan'

t9
 Ginduri despre YutcaniSi despretutcdneni

Clima satului Vutcani qi a satelor din imprejurimi este temperat-continentald,

de nuanlE excesivl. Temperaturamedie anuali a aerului de aici este de 9-9,5o grade
Celsius, cantitatea medie anuali de precipitalii atmosferice este de 450-550 mm, iar
vinturiie au frecvenJE qi vitezd mare aproape ?n tot timpul anului. Secetele sunt
fenomenemeteorologice frecventein aceasti zoni.
Ilidrografia este reprezentatd prin piriul Elan pe o lungime de 7 km din cursul
s6u mijlociq prin citeva porliuni de piraile afluente acestuia,anume ptraiie Vutcani,
Mdliieqti, B6rboqi, Valea lui Darie gi Hulub61, precum li prin cursul superior al
piriului Copdceana, afluent al riului Prut. Pe cursul inferior al piriului B6rboqi, a fost
recent reconstruit vn iaz, denumit iazul lui Ralet. Nu gtiu de unde provine aceastb
denumire, dar eu imi amintesc foarte bine c[ acest iaz s-a reconstruit pe vatra gi pe
digul fostuhi iaz denumit ,,Moara Cuzei", denumire care amintegte de numele
domnitorului Al. I. Cuza care, se zice, s-ar fi n[scut pe acestemeleaguri gi, este sigur,
a avut proprietifi in zona Barbogi-Hurduci-Gugifei
ln ce privegte vegetafia, aceasta este predominant silvostepici, naturald qi
antropici, dar mai ales stepic6.Numai pe dealurile mai inalte din partea de nord-vest
a satului sunt plduri de foioase (ceva fagi, goruni qi stejari ?n amestec cu carpen,
frasrn, jugastru" tei etc). Pe versanlii cu pornituri de teren sunt citeva plantalii de
salcim. Pe gesuri,vom inlelege de la sine c5 nu vom intilni decit o vegetalie hidrofi16.
inveligul de so1 este alcituit, in cea mai mare parte, din cernoziom (tipic qi
levigat), apoi din solwi cenugii de pidure gi soluri brune-podzolite de pddure. Pe
qesurisunt soluri aluvionale gi citeva petice de soluri sbrituroase. Ca resursenaturale,
zona Vutcanilor dispune de ceva grezienisipoasd- lenticularl, de nisipuri alb-gilbui
gi de multe luturi loeseoide.
Economia comunei are caracter agricol. Din suprafafa de 6376 ha a comunei,
terenul agricol ocupb 5l2l ha, p6dwile ocupd 537 ha, iar vefrele de sat, adic6 satul
Vutcani, Mdllieqti gi Poqta Elan ocupi 176 ha gi 540 ha reprezintl ,,alte folosinle".
Majoritatea terenului agricol, adicd 3820 ha, este folositi pentru cultwi, finelele gi
plgunile ocupi 727 ha, iar livezile gi viile 574 ha. Dintre culturi, cerealele ocupd
primul loc: grdu qi secard 1340ha, orz gi orzoaici 180 ha, porumb 1282ha, floarea
soarelui 300 ha, sfecla de zah1r35 ha, legume-zarzavaturi50 ha, alte culturi 633 ha.
O suprafalI de 76 ha este teren irigat. Sectorul zootehnic cuprinde 1096 bovine, 8790
ovfule, 180 caprine, 135 cabaline, 545 porcine, 1290I pdsdri de curte, 237 familli de
albine. Datele statistice ds mai sus au un caracter doar relativ gi orientativ, ele fiind
valabiie doar pentru anui la care se referi, adic[ la anul 1968. Ele sunt luate din
lucrarea inti,tulati ,,Diclionar geografic al judelului Vaslui" avind ca autori pe I.
Gugiuman, V. Circotb qi V. B6ican, toli cadre didactice la Univergitatea,,A1.I. Cuza"
din Iaqi.

20