Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SATESCVUTCANI
cu SPR|JTNUL
CENTRULUI DECONSERVARE
JUDETEAN 9l
prielnicd fiind o
int6lnirea fiilor satului.
Realizareain intregimea acesteiidei depindede
colectareasumelornecesare. NumSrulde cont in care
pot fi depuqi banii cu titlu de sponsorizareeste:
Muzeul JudeleanVaslui, nr. cont. 50104359601,
TrezoreriaVaslui.
Deocamdati sigure sunt aparilia grupajului de
revisteqi lansareamonografiei.
Organizatorii
I
Sugestie:
Redac{iarevistei doreqteca evenimentuldin 20
aprilie sd aib6un impactdeosebitgi propuneinilierea
titlului onorific de cetdteande onoare al comunei
Fotol. Vutcani,vederespreBobeica Vutcani.
Credemcd initiereaunei comisii consultativea
Pedatade 20 aprilie2004seimplinesc456 de ani tuturor primarilor in via!6, care sI inaintezeqi sI
de la primaatestaredocumentard a satuluiVutcani.La discute propunerile,ar fi de naturi s6 micqoreze
iniliativa Muzeului SdtescVutcani,mar{i, 20 aprilie patimile gi tensiuniledintre ei, dac[ acesteaexistd,
2004,va avealoc la Vutcanio activitatede punerein spre binele general.$tim c[, de-a lungul timpului,
evidenfd a evenimentului.Pentru aceastagdndim proiectelede dezvoltareale comuneiau fost susfinute
publicareaa patrunumereale unei revistecu numele de fii ai satuluiplecafiin lume,dar gi de personalitifi
VUTCANI, cu scopulde a informaasupraistoricului careau cunoscut,iubit gi ajutat aqezlrilenoastre.
localitdlilor comunei,dar qi de a pune in eviden!6
valenlele actuale ale agezlrilor. Finanfareaacestei
activiteli este asiguratd de Centrul Judelean de
Conservaregi Valorificare a Tradiliei gi Creafiei
Populare Vaslui. La data de 20 aprilie 2004
inten{iondm,de asemenea, sd organizdmo sesiunede
comunicdriqtiin{ificecu genericul,,Actevutc[nene"
gi sd publicdmcomunicdrilerespectiveintr-o lucrare
unicl cu acelagi generic sau, mdcar, in revista
VUTCANI,dac[ sumastrdnsl estemai mic[. Aceast[
activitateva fi organizatdde MuzeulJudetean ,,$tefan
cel Mare" Vaslui, fiind binecunoscut[ experien{a in
Foto2. Poduldeflori
domeniua acesteiinstitulii. Pentruimplinireaacestui
dezideratsunt necesaricca. 40 milioane lei, bani pe
Deqiei nu cernimic, ar fi un prilej nimeritca la un
care muzeul nu ii are, dar pe care noi sperdmsd ii
oblinem prin sponsorizarcde la fii ai comunei asemeneamoment aniversars[ li se acordepufini
Vutcani,gi nu numai,cu darede mdn[. Tot cu acest atenfie.Numai primarii careau fostin funcfii, sausunt
prilej va fi organizatdgi lansarealucririi Monografia in funcfie,cunoscacestepersoanede la careau primit
comunei Vutcani,a c[rei publicareeste finanlati de sprijin in realizareaproiectelor lor, de-a lungul
MuzeulJude-tean din Vaslui. timpului. Estenormalca propunerilesd vind de la ei.
Agteptim ca 9i alte organiza{iisd se implice in Redac{ia
2 Vufcani. nr. 2. februarie2004
Revistaoficial[a comuneiVutcani
Vutcani, nr. 2, februarie 3
PRIMAiUI
Numele si prenumele Perioada ln ce calitate
1. StanciuGheorghe 16 martie 1967- A7 mai D7A Pregedinte
07 mai1970- 01 nov. 1974 Preqedinte
01 nov. 1974- 01 nov. 1979 Primar
01 nov. 1979- 03 aprilie1980 Vicepregedinte
12 iulie 1996- 20 iunie 2A00 Viceprimar
2. DiaconuIoana 15 oct. 1979- 31 dec.1989 Primar
3. Vicol Valentin 14aprilie1990- 22 aug.1990 Primar
22 febr. 1992- 26 mai 1996 Primar
4. Todeil6 ConstantinCorneliu 22 aus,.1990- 22 febr. 1992 Primar
5. RaduVasile 26 mai 1996- l iunie 1999 Primar
6. Bahrim Silviana Iunie 1999$i in prezent Primar
SECRETARII
Numele si prenumele Perioada In ce calitate
1.BegliuDumitru 1 iunie 1961- I sept.1963 Secretar
1 nov. 1965- sept.1967 Secretar
maftie, aprilie, mai, iunie 1969 Loc{iitor secretar
iulie, &uH.,sept.1976 Loctiitor secretar
Nicolae
2. Atdndsoaiei 1 sept.1963- nov. 1965 Secretar
3. StanciuGheorehe Sept. 1967- maftie 1969 Secretar
4. Todeild Gheorghe 1 iulie1968- I nov. 1969 Secretar
5. Boiian Constantin 1 nov. 1969- 1nov. 1971 Secretar
6. ArhireIon 1 oct. I97l - iulie 1976 Secretar
Aurel
7. Durnitrascu 1 oct. 1976- 1 nov. 1983 Secretar
8. NestianGrigore I nov . 1 9 8 3- 2 2 o c t . 1 9 8 9 Secretar
9. Boiian AndrunacheTiti 22 oct.1989$i in Prezent Secretar
Revistaoliciali a comuneiVutcani
Vufeani. nr. 2, februarie2004
Foto3"Gimnsziulciin I4lccrtri.prontotict1926-1927
$coALA din universcunoscutd pAnI acutn. pAni la l3 scptembrie 1907.cand
a) Istorie aregicelemaicotnplexe sistetne de benef iciazb de un local propriu.
organizarea inr,Siirii.Urrul riin tL)uconsti'r!ii. cr"rpatrusdlide clasa
A invSla este insdqi esenla acestesistcmeestc$coalacaie,pe qti locuin!5 pentru diriginte. La
existenfei vie{ii pe plmdnt. rridsurb ce cunoqtinlele secomplicd cutrelnurul din 1940,locuin{aeste
Dezvoltareavielii in univers se gi'se acunruleazd, gi eai;i moelil-rcd avaliatd gi nu mai poatefi relicutd.
bazeazdpe capacitateaoric6rui fonnele. E ip ro c e c lc ccleu.
t e lrn ic ilc i c a lis e t t t a i
in 1 9 5 8a c e s t ulo
organisrnviu de a invSlaqi de a alte cuvinte -evolueazii. Existl o adaugi dou[ sdli de clas6.
transniitecele inv5{ateunnagilor. intreagd literaturd care pune ?n Cu toateacestea, localuldevine
Oricefiinll carenu poate{'aceacest eviclenli acest lucru: interacliunile din nou neittcdl;itor gi in 1963se
lucru estesoftitl sd clispar5,ea gi dintre prograntele gcolare si oblineaprobarea construiincb
de a
urmagiiei. Unii spun cb aceasta programele sociale. Pentru a un localcleqcoald (qcoala noud),cu
esteadaptarea la mediu. progresa, societatea intprinld patru s6li de clasi qi un laborator.
Aqadarnevoiade a invdlaeste comanda potrivitS pcntru Cutretnureledin 1977 gi 1986
moqtenitdgeneticde la cea mai dezvoltarea qcolii.Dezvolt6ndu-se,afecteazdcele doui localuri, iar
inferioardfiin1npAnd ia cea tnai gcoalaimprimd progresin toate qcoalaveche suportl lucrdri de
superioar[-omul.Ceeace difer[ de direc!iile societ6!ii umane sau consolidaregi de modernizare
la individla individ,de la populalie grupurilorumancrestrAnse. efectuate in anulgcolar2001'2002,
la populafie,estecapacitatea de a in cele ce urmeazl ne vorn ou care ocazie este schimbatqi
inv6!a.Oricefiint6 inva{l pentrua lirnita s[ urm[rinr extretn de rnobilierul.
se putea adapta condiliilor succintprogresele gcolii rornincEti Aceastaeraqcoalade biiefi, pe
mediului qi pentru a face fa![ de mas[ pentru comunitatca lf,rrgdcarefurrcliona, in anulqcolar
concuren[eiacerbe pe Terra. in restrdnsi a comuneiVutcani. 1882-1883, Ei o gcoalE de flete.In
special,6i ir: univers,in general. Prirnaatestaredocutnentard a acea perioad6,in mediul rural,
Cu cAt organismelesunt mai qcoliiprimare in Vutcani. ca gcoald funclionaudoardoudqcolide fete:
superioare eu atit cunoqtin{elece public6,dateazidinl865. Aceasta la Vutcaniqi la F[lciu.
tretruie asimilate, stocate gi estegcoalanr. I, cafesemcnfinegi AceastlqcoaldesteintAlnitdin
valorificatesuntmai sofisticate. in ziuaeleastdzi. clccuttrente qi in anul gcolar1889-
Omul,cearnaicomplex[liin![ A {unctionat in local inchiriat 1890.dar este desfiintatila un
Revistaoficiali a comunei Vutcani
Vufcani, nr. 2, februarie 2004 c
momentdat qi apoireinfiinfatdla l0 octombrie1910, c)
$coalacoordonatoarese prezinti
tot ca qcoal5de fete gi funcfioneazdaqa,in localuri Maria CEHAN
inchiriate pflnd la I septembrie1915, cAnd este
transformatlin gcoal5mixt6, d6ndu-i-senumdrul2 qi $coalacoordonatoare arein componenld:
se rnutl in local nou construit. identic cu localul 1. Ecoala cu claseleI- VIII Vutcani-cu sediulin satu
construitin 1907 pentru qcoalanr.l, numai cl Vutcani
acoperigul estedin figl6,gi nu din tabl6.Tot acumsatul 2. gr[dini]ade copii Vutcani-cu sediulin satulVutcani
Vutcaniesteimp[(it in dou[ circumscripliigcolare. 3. gcoalacu claseleI-lV - cu sediulin satulMdldiegt
Acestlocalesteafectatseriosde cutremuruldin l0 4. qcoalacu clasele[-lV - cu sediulin satulPoqtaElan.
noiembrie1940,in 1943fiind recondilionat. In anul gcolar2003-2004,Iainceputulsemestrulu
Arnbelelocalurisuferdpagubematerialein timpul [, la gcoalacu claseleI-VIil Vutcaniau fost inscrigiun
celor doud rdzboaiemondiale,in ambelecazurifiind num[r de 169elevi:80 de eleviin claselel-lV 9i 89 de
folositede rnilitaripentrunevoilelor. eleviin claseleV-VIil.
$coalanr. 2 estedesfiinfatd in anul 1996gi localul $coala cuprindedou[ localuri: localul nou gi
suferi degraddriserioaseprin nelolosire. lo c a luvl e c h i.
$coaladin Mdldieqtiia fiin!1in 1880,p6ndatunci Claselel-IV igi desfrqoariactivitateain localul
copiii din acestsatfrecventAnd gcoalanr. 1 Vutcani.Ea nou, iar claseleV-VIII funcfioneazd in localul vechi,
funclioneazl in localinchiriatpdnbin anul 1933,cAnd local care a fbst consolidat qi modernizat prin
beneficiazdde construcfiaunui local propriu cu o programulPHARE qi pus in func{iunein septembri
singur6sal6de clasd.in anul 1958inceplucrdrilede 2003.O dati cu corlsolidarea localului.acestaa fost
extinderea acestuilocal care,in timp, aducqcoalala dotatcu mobiliernou, modern,atat pentrus6lilede
fonna la carese afla qi astizi. clasi, c6t gi pentrubirouri.
in 1929 ia fiinld qcoaladin Poqta Elan, care $coalade ucenicifunclioneazd in cadrulqcoliicu
funcfioneazd gi eain localinchiriatpdndin 1959,cdnd claseleI-Vlll qi cuprindeo singurdclas6,anulII, cu un
beneficiazd de localpropriu. efectivde 17 elevi,qcoalafiind in.lichidare.Profilul
In 1959 se construieqte un local de qcoali in qcoliifiind viticultura,instruireapracticdse realizeaz
,,Sinaia",dupd1989localuldegradAndu-se permanent, at6tpe lotul experimental a[ gcolii,cu o suprafa!5 de 35
incdta trebuitdernolatin anul2003. de ari,cdt qi pe plantafiilede vie dinjurul comunei,in
in anul gcolar1949-1950s-audeschisgrddinilele acordcu asociafiieconomicice delin acesteplantafii.
de copii de pe lAngdgcoalanr. I gi gcoalanr. 2. Tot in cadrul qcolii cu claseleI-VIII Vutcani
Grddinila de pe l6ngd gcoalanr. I funclioneazdgi funclioneaz[gcoalade arte gi meserii (SAM) cu o
astlzi, ceade pe l6ng[ gcoalanr.2 a fost desfiinfat[in singurdclas[ (a IX-a), cu un numir de 26 de elevi
a n u l1 9 9 0. Profilul qcolii este mecaniccu specializarea ldcdtug
Nu putemincheiasuccintaprezentare a gcolilorde mecanic, iar instruireapractic[ se desfrqoardin
pe teritoriulactualal comuneiVutcaniftrd sdamintirn atelierulde l[cltuqirie, atelier dotat gi intrelinut de
de gcoalapregititoare,care a funclionataici doar in gcoal5in parteneriat cu un agenteconontic.
anul qcolar1918-1919. Aceast6gcoalla insemnatun Cridinila funclioneazdintr-un local propriu qi
irnpulsseriospentruabsolvenfiiqcolilorprimarede a cuprindedou[ grupe cu un efectiv de 46 de copii.
seinscriein gcolisuperioare. Activitateadidactic[ se desfrgoardin doud sili de
clas6,dotatecorespunz6tor.
b) $coat^azi $coalacu claselet-tV Mdldieqtifunc{ioneazd in
satul Mildiegti, comuna Vutcani, gcoala..fiind cu
in anul gcolar 2003-2004pe teritoriul oomunei program simultanpentruclaselel-lV. ClAdirragcoli
Vutcanifuncfioneazd trei gcoligi o gridinild. $coalacu esteveche,necesitAnd consolidaregi modernizare. La
claseleI-VIII Vutcaniestecea mai importantdde pe inceputul anului gcolar
au fostinscrigi l6 elevi.'
teritoriulcomunei.Funclioneazd cu ciclul primar in $coalacu claseleI-IV PoqtaElanare l3 elevi,iar
localul nou, gimnaziul gi claselecomplementare in cursurile se desfbgoard cu programsimultanpentru
localul vechi refEcut.Cr6diniga,cu doud grupe, toateclasele.
funcfioneaziin local propriu.$coalacu claseleI-Vill
Vutcaniestegi gcoalicoordonatoare.
$coaladin Mildiegtifunctioneazd cu ciclul primar
gi cu un singurpost;gcoaladin PogtaElan- cu ciolul
primargi un singurpost.
a comuneiVutcan
6 Vufcani, nr. 2, februarie2004
Picdtura de suflet
?*""na* w'/*/*;
ronDTACONU
De mult de tot, pe cdnd curdnda simlit garpelecald.
oamenii se in,telegeau in vorbd cu - Hai $arpe, te-ai incilzit,
animalele,pe c6nd Adam gi Eva spune-miundesi te duc, la casata.
incd nu se plimbau fericili prin - Zlboveqte pufin, suflet bun,
grldinile raiului pdm6ntesc, atunci in cur0nd voi iegi singur. Acum
se petreccelepovestitede noi. vreau sd te rispl[tesc dupd
Undeva, intr-un sat, o femeie bundtateainimii mele, agacum fi-
voioasd gi fericit[, cu cofiga am promis.
inflorat[ cu firul ro;u, mergea, Apoi frumoasagi bunafemeie
ingdndndo doin6, pe c6rareaalbd simte o infep6turd,fiori calzi ii
de brurnd,laizvor. stripung corpul gi cadefbr6 via![.
Deodatdaude un sc6ncetugor Pasd-mi-te qarpele era o
ce venea de foarte aproape.Cdnd viper6. De la sdnul care a incdlzit-
femeia se apleacl vede un qarpe o, sub ia numai flori, iese rdzdnd
careabiamai puteaingdna: infernalafEpturl.
Foto 4. Emma (Beniuc).
- Femeie bund qi frumoasd, - Proastecreaturisuntoamenii, Desende Bob Bulgaru, 1935,
pune-ml'in sdn sd md incllzesc, doarnoi vorn st[pdni lumea. BucureSti,Coleclia Mihai Beniui'
fiindcl frigul imi face foarterdu, qi $i de atunci a iegit o vorbi in
te voi rispliti cum nici nu popor:nu incilzi garpelela s6n!Ba incilzesc qerpi la sdn. Eroare,
gflndegti. mai esteincl una: Pe cine nu lagi garpelea invdlat un meqtequgde
Atunci femeia,miloas[ din fire s5 moarl, nu te lasi s[ trlieqti. la cameleonigi tot il p[cilegte pe
gi credul6,ia garpeleqi-l bagl in S-ar crede cd de atunci om.
sdn.Rdcealalui a infiorat-o.dar in oamenii sunt mai infelep{i gi nu Vutcani.03.02.2004
Revistaoficiall a comuneiVutcani
tu Vufcani. nr. 2. februarie2004
I
Alte materialeau apf,rutin alte numereale acestui CamereiDeputaliloqam citit scrisoareadvs. din 2
ziat, precum gi in unele numere ale ziarului febr. Desigur o voi prezentagi parlarnentarilor,
,,Obiectiv". imediatdupdreluarea pe comisii.Trebuie
dezbaterilor
sd vd spunc[ singuracale prin careParlamentul vd
poateda o m6ni de ajutorestedezbaterea problemelor
legate de dvs. in momentul in care Comisia va fi
sesizat[cu proiectulde legeal muzeelorgi colecfiilor,
proiectaflat in curs de avizarela diverseministere.
PinE atunci,insd,considercd intreagadisculieestede
interes pentru revista pe care o conduc, ,,Revista
muzeelor".in foartescurttimp - esteo problemlde
cca. l0-15 zile - voi incheiasumarulpentruun nulnir
a cfrui tematic[ este Reglementdri in doneeniul
mnzeelor.Ag fi interesat de un materialcum este,de
exenrplu,StatutulmuzeelorsdteEti.
VI rog,de aceea,sEv[ gdndi{ila ce crede{icd ar
fi publicabilin revistdqi si m6 anunfa{i,in cel mai
Foto 7. Porticipanli la adunareade constituirea scurt tirnp posibil. Aqtept, aldturi de eventualul
Ligii Muzeelorsdteqti material scris, un rezumatde cAtevardnduri intr-o
limbd strSini qi ilustrafii-imaginidin muzeul din
Vutcani,de exemplu.Cu rnullumirianticipate.Virgil
3.Concomitent cu aceste demersuri au fost N i{ulescu,redactor-qef '.
iniliate discu{ii prin inaintarea cdtre unele Cele cerutein scrisoareau fost trirnise,dar ele nu
personalit{i a urmltorului apel. au apdrutniciodatddeoarecenici revistanu a mai
,,Soarta agezdmintelornoastre culturale este apdrut.
vitregd.Nu seqtiedacd,dup6cenoi nu vom mai fi, ele
vor mai puteaexista.De aceeacred cd ar fi bine sI
unim eforturile pentru a le da un statut temeinic,
pentru a le feri de distrugere.Avem o singurdcale:
Liga muzeelorgi colec{iilor siteEti,pe caredorim sI
o realizdm.Dacdsunte{ide acordsdfacefipartedintre
rnembrii fondatori, atunci scriefi urgent pe adresa:
prof. Diaconulon, com.Vutcani,jud. Vaslui."
RSsplrrrsurile
primitela acestapeleraurnai mult
decAtincurajatoare.
Adunareaa avut loc la 9 mai 1998 qi a fost
prezidatd de domnul Ioan Mancaq, directorul
Muzeului Jude{ean"$tefan cel Mare" Vaslui,
increzdtorin reuqitaaefiunii.De la aceaadunareau Foto.8,Aspectdin interiorulmuzeului
lipsit reprezentanfii muzeelorsdteqtidin T5cuta gi
Grumezoaia, deqiigi anun{aserd ferm prezenfa.
in cadrul dezbaterilorparticipanfiiau contrazis
acordurile comunicate prin scrisorigi au respinsideea.
RevistaofieialIa comuneiVuteani
Vufeani, nr. 2, februarie2004 77
{t
Cdtevaconsideraliiprivind locuinla de la sfarSitului secolului al
XIX-lea ;i inceputulsecoluluial XX-lea pe teritoriul comunei Vutcani
Ion DIACONU
Studiul de fa{I tinde sd elucideze,in mdsura toatepatrulaterele - aresuprafalamaximi la perimetru
datelorde care dispunem,doud aspecte:locuinla ca minim. AdoptAnd aceastdformi, locuitorii lbceau
rezulfatal unorlucrdride construcliepur inginereqtigi economiede materialde construc{ie.
locuinfaca obiectde artd. 2. Excluz6nddependinfele, esteirnplrlitd ?n trei
Din aceste puncte de vedere locuinfa din acea incdperi: tindd, camard, camer6. In camerdun spa{iu
perioadd,pe teritoriul satuluiVutcani,aparedestulde destulde importantesteocupatde sobdgi dupd-sob6.
interesanti. Uneori gura sobei se afla in camar6,iar, in acestcaz,
Cercetareaa avut ?n vederelocuinfedin diferite intre tindd gi camardse afl5 doar o fereastrl, intrarea
zoneale agezdrii,iar ca metoddde lucru a fost folositd in camardftcdndu-seprin camerd.
declara{iascrisdsau verbal5 gi cercetareadirectl a 3. indlfimeacamerelor,pdni la podeald(tavan),
obiectuluivizat. variazdintre 190cm gi 210 cm, mai intotdeaunafiind
Locuinfele luate in consideralie au fost de 200 cm. Aceastafaceca volumulde aerdin interior
urmdtoarele: sd fie minim.
1. Locuin{afolositdde NeqtianGheorghe,al c6rei 4.Prezenlacoardeisub grinzi estecurent6,chiar
prim proprietar a fost Dumitrache Popa. Aceastl dacd unele construcfii cercetatenu o aveau(poate a
construclie existala 10 iulie 1871(locuinfanr. l). fost scoasdcu ocaziarenovdrilor).Coardape mijloc
2. Locuin(a Stoica Gh. Maria al cdrei prim conferdpodului suficient[ rezistenfd,deoareceaceastl
proprietara fost NeculaiTirnofteStoica.Se parecd a suprastructurd era qi mai estefolosit[ ca magazie.
fost construitdintre 1907qi 1909.A fost inclusdln 5. Acoperigulla acestecaseestein patru ape,ftrd
acest material deoarece p[streaz[ toate elementele balcon, acoperitcu stufsautabl6.
constructive ale secoluluial XIX-lea (locuinfanr.2). 6. Rar am gdsit ca material de constructiebradul
3. LocuinfaRuxandraVicol (Reventoaia) al cdrei (folosit numai parfial gi numai sub form[ de
prim proprietar a fost Mitre Revent. in 1882 scindur6);mai adeseasuntfolosili stejarulgi fagul, gi
construcfiaexista(locuinfanr. 3). pentrugrinzi, gi pentrusc0ndur6.
4. LocuinfaIleanaBostan,al c[rei prirn proprietar 7. Scdndurapodelelor (tavan), avflnd sau nu
a fost Mihai Bostan,construitdin jurul anului 1890. garniz,esteagezat[partein parte,pe laturamai groasd
La I februarie1903casaexista(locuinfanr. 4). fiind practicatun ganfin careesteintrodusdlaturamai
5. Locuinfaal cdreiprim proprietara fost preotul sublire.Garnizulfolosit estecu doud sautrei gan{uri
Gh. Negtian.Contrucfiadateazd, cel mai probabil,din congruente, uneorirepetat.
anii 1880-1890 (locuinfanr. 5). 8. Unelelocuinfeau bagdadie,alteleo combinafie
6. Locuinfa demolatd in 1925 de Dumitru intre bagdadiegi streaqinI.
Diaconu, al cirei prim proprietar a fost Ghic4 9. Pestetot undes-a intervenitasupraferestrelor,
Diaconu,datatdprimajumdtatea secoluluial XIX-lea acesteasunt prev[zutecu trei bare verticaledin fier
(locuinfanr. 6). pdtrat, iar fereastradintr-o laturl (de la camarl), cu
7. Locuinta demolatdde Virgil Asandeiin anii doui asemeneabare. Unele, mai vechi, au la toate
1958-1959,fostd proprietatea socrului s4u, Eni ferestreledou6 bare.Ca tipuri constructiveferestrele
Cozma,carela r6ndulsduo aveadaniede la nagasa. suntde tip ghilotind,la construcfiile mai vechi,9i in
Datareaesteaproximat[ pentru anul 1870. dou[ canate, cu balamale aplicate,la cele mai noi.
l0.Derejiifolositisuntsculptatisaunumaisumar
*rtrt
prelucraliartistic;distanfalntre ei vaiazd intre 2,5 9i
Caracteristicilede bazdalelocuinfeisfdrqituluide 3 m. Cei simpli prelucra{isuntintilnifi, mai ales,la
secol XIX gi inceput de secol XX, pe teritoriul caselecu ceardac.
comuneiVutcanio sunturmltoarele: I f .in mod numai accidental(locuinfa nr. 5)
l. Are o formd aproapepitrat6. Aceastdformd culmeapoclituluiestesustinutide un popin mijloc,in
estecea rnai economicoasd deoarecepdtratul- dintre restnu suntfolosilipopi.
Revistaoficiall a comuneiVutcani
72 Vufeani. nr. 2. februarie2004
Locuinfanr. 3
Are o suprafaldlocuibild de 23,73 mp. Raportul
dintre lungimea peretelui de pe latura mare gi
lungimea peretelui de pe latura micd este de
aproximativ1,3. Foto 11.Lociunlanr. 4
Locuintanr. 7
Foto 12. Locuinlam 5 Din descrierea lbcutdde cel carea dernolataceastd
casb reiesecd era frrl ceardaccu trei dereji in fa16,
Locuinfaca atareestetipicl perioadei,dar iesedirr invelitl cu stuf,iar materialullemnosfolosita fost,mai
comun cu dependinfelepe care le are gi care sunt ales,fagul.Grinzile,in fa16 eraulegateca la locuinla
,
redatesuficientde detaliatin schile.Din declarafiile nr.2.Sobasealimentaprin camerd.
proprietaruluirezult[ cd au fost aduseurmdtoarele Elementecaracteristice:a. pereteledin spateeradin
modificdri:tindaera despdrlit[de camardprin drugi - ingr[diturl de nuiele tencuitecu lut, iar ceilalli din
au fost inlocuili acegtidrugi. Sobaa fost demolatd. p[ruial[; b. ferestrele eraumai mici ca celedin locuinla
Perefiisunt construilidin paiant6,iar lemnul folosit nr. l, zdbrelitenumaicu doi drugidin fier p6trat.Aceste
este din foioase gi scdnduradin foioase qi brad. ferestreeraude tip ghilotini, adic[,jumdtateadejos a
Elementele ornamentale sunt pufine qi tipice ferestreiculisain suspe ldngdcealaltdjurndtate careera
perioadei. fixi. Nu aveaubalamale.
ANEXE
1
\.
s
.\ *
+
.la
' nt {
1
"$"Jr
.]
'.\
q
*, ol !.
s.$
l,
tl tl
r *l
l\
a6
s: H"
t t it
.rl
{9r
c'$
rie
.t I
t*-.d.5 {l
rJ
so " rri!
rJ
0
J V
e
Locuinla nr. 2. Secyiunetransversald
nl
{
s
,*
N
u
\,1
L -a a -e J rru 74. r
&
I
b€? z?&na-4.r,t"Aj.
Iid
_ lLj!,
-"rr-*
-...--*-5.qa
Locuin1anr. 5
,,,.4,'
a
t' i s
gr.-" w- -,4
lt
-l
{{l {'i /lff
q
16 Vufcanionr. 2, februarie 2004
9r4"1*@
Continuare care noi fuseser[m addpostili (lurumbel), la sud, l6ngdhambar,
din numdrul trecut ardeau.Pe la jumdtatea dealului intr-o groap6, era instalati o
ne-am ?ntdlnit cu ostagi rupi, in aruncltoarede flIc[ri.
4. lnformafia este culeasi de formalie desfrgurat[, care strigau La gospodiria pirintelui meu
Ion Diaconula datade l9 ianuarie la noi s[ ne addpostim,ceeace am (Diaconu
Dumitru) erau cartiruili
2004. Informator este Constantin qi ftcut, ?mprdqtiindu-ne prin vii. gase soldafi. CAnd veneau de la
D $tefan, niscut la 11 ianuarie Aceastdarmatd,veneade la Crasna instrucfie
cereaude mdncaremai
192+ in satul Corni. comuna gi aveadirec{iaVladnic.Aveauqi ales
cartofi: mama, dai cartoSca.
Albeqti, mutat in satul Vutcaniin tancuricu ei. Numelelor erauClecne,Iant, care
martie1948.InformaliasereferI la in acelagi timp armata aveacam l8 ani.Clecneaveacam
evenimentele din august nem{easci iegise din pddurea 20 ani. Nu-mi mai amintesc
-septembrie1944. Ti.rzii qi se retrdgeatot deslbqurat, numelecelorlalli.
Con{inutulrelatdrii. spreVutcani,pe dealulde deasupra Plecarea lor a fost pe
Prin anul l94l erau cantonafi pdduriiPlochiq.Ruqii,careveneau nepregdtite
qi grdbitn.Nu-mi mai
nemli in satul Corni. $tiu acest dinspreCorni, trigeau cu tunurile
amintescdirec{ia.in sat nu a mai
Iucrudeoareceun frateal meu,Ion tancurilorin armatanemleasc[. venit nici o unitategennandpentru
, era bolnavde tuberculoz[osoasd. Dup[ acesteevenimente nu am a fi cartiruit[.
Cu toateintervenliilepe la spitalele mai vdzut nemli. Trupe rusegtiau
Campe 23 sau24 august1944,
din Vaslui,nu a putut fi vindecat. mai r[mas un timp in Corni. eu impreundcu vlrul meu,Costicd
Unul din sbteniinogtril-a slttuit pe 5. Informalia este culeasdde Diaconu(Buzatu)eram la fbntdna
tata sii mearg[ la dispensarul lon Diaconula datade2| februarie
lui Iancu Diaconu,la Mdllieqti qi
nemfesccare se afla in caselelui 2003. Informator este Constantin
carn pe la 9,50-10 pe culmea
Mihalache Profira. Acolo a fost D. Diaconu, n5scut la 18 iunie
dealuluidinsprerdsdrita satuluia
operatde un medicmilitar neam!gi 1926 la Vutcarri. Informa{ia se
trecut o eoloandde nemfi dinspre
s-a vindecat. Nu a mai avut referl la evenimentele din august- Oltenegtispre valea Elanului,au
problemeniciodatd. septembrie 1944. cobor6to parle in sat gi au blocat
Acest dispensarera un fel de Continutulrelatdrii. podul din fala primdriei cu doud
spitalde campanieundeerautratafi Campe lajumitatealunii iunie tancuripusefalX-nfa{[, pe rnijlocul
r6nifii. Dup[ pulin rimp militarii 1944,\n Vutcani au venit primele podului
gi pe care rugii nu le-au
acestuispitalau plecatdin sat. trupegermane.Au fort cartiruifila putut scoate.Tancurileau rdmas
Pdnd in anul, nu gtiu data oameniidin sat.Era satulplin. pdrdsite.
exact6,nu am mai vdzut nem{i.
A doua zi dup6 acest
Atunci farnilia noastrd,?mpreunl *** eveninrent (cca25august)a venito
cu alte farnilii din Corni. ne-am
unitate mic[, ruseascd(patruld?),
refugiat pe r6pa numit[ Tdietura Intervenfia Ioanei Diaconu, au aqezat armamentul (puqti
sau Rdpa Vladnic care se afl6 in sofia: fbceau ganfuri, intindeau mitraliere)
la capra podului spre
fa{a conacului boierului Alistir. telefoanepe la ClimescuGrigore, apus,
cu tragere spre rdsdrit. in
Noi eram ad6postiliin saivanele pe drumul vechi, pe Valea-n sus; aceeagi
zi oamenii s-au adunatla
conacului. nu gtiu unde mergeau aceste prim[rie, unde a vorbit un ofifer
Noaptea am v[zut, pe coama cabluri.Ele erau pdzite.La Nifd rus ajutat
de un tolmaci. El a spus
saivanuluiundestiteam,un militar Curechiunsera ca un castrongi oamenilor
s5 nu se teami, fiindc5
sovieticcarea strigatla noi: vorbeaude la el cu aparatelelor. ei nu au nimic cu civilii qi a pus
- MAi oameni buni, iegili de primarpe lancuCh. Negtian(fostul
aici c[ va fi mareprdp6d. rF rF{.
primar) - nu a'mai fEcut nici o
Noi toli am plecatspre Corni schimbare.
cu carelegi cu tot ce aveamnoi. Din nou povestegte Constantin A doua zi au mai venit
Suinddealulspresatulnostru,din Diaconu: convoaiede ruqiln sat.
urmd am vfuut cum saivanele?n in curte la Dumitru Diaconu Eu am mersla VasileDiaconu
Revistaoficialda comuneiVutcani
Vufeani, nr. 2, februarie 2004 77
(Gaia), locul fiind mai inalt am rdsdritspreapusin unna nemlilor. Noti.
vdzut la Gura Hudilii (intrareain Dupd trecereaacesteilinii de Dupd anul 1990 la o intAlnire
Vutcani dinspreBarbogi,pe linia rugi noi am plecat inapoi, spre intimpldtoare, Ene Manole, fost
stdlpilorde telegraf),curl un tanc cas[, cu toati familia. Cdnd am paznic de vdndtoare a povestit
venea pAnI pe zare, apoi se ajunsacasf,toateeraubune,numai urmdtoareaintimplare.
intorcea inapoi. Aceasta s-a gardul dinspre sud, aproape de Pe timpul stalionirii trupelor
intimplat pe 29 august1944. cas6,era ars,in sat eraumulli ruqi de spate sovietice in Vutcani a
Familia noastrl tot atunci s-a care nu erau cartiruili la cet6{eni, v[zut cum un militar beatera adus
refugiatspreapus,impreundcu alli aveaucomandamentul la kiul lui sub escortd la un fel de
vecini.Cdndam ajunsla Idrici ne- Ene (in sat veneaugrupe de 3-4 comandamentmilitar ce se afla
am oprit acolo,unii au mersmai solda{idupdalimentesau,mai ales, intr-o cas[ din spateleprimdriei.
departe, spre apus, gi au trecut vin). Apoi, acelagimilitar,a fost scos
pesteapa B0rlad. Dupi trei siptdnrdrris-au afard gi excortat inapoi, pe ulila
Cum stdteamin tranqee,spre retrastofi ruqii. dintre Cirninul Cultural qi
sear5. a trecut o linie de front in cele trei sdptdmdniunitatea Primdrie. in fala Ciminului
ruseascf, pestenoi, spreDumbrav[. ruseascda curifat terenul de Cultural,pestedrum, se afla o cas[
Noi fiind nnai jos (la Vraghie capturd de rdzboi. Mo(ii au fost cu streaqinala cca I rn in6lfime gi
Traian, sub ddmb), vedeam cum ?ngropafide slteni. Pestetot erau chiar la margineadrumului. Cdnd
rugii inaintau,pe burt[, irnping0nd irnprdqtiali morfi, arme, militarul excortata ajuns la acea
rnitralierelecu mdna,iar pestenoi cazarmament, atelaje, cai. La streqin[cel care-l excortai-a tras
treceaugloan{elenern{eqti. A durat ordinul primarului arn fost la un cartug in ceaid, iar acesta a
luptatoatdnoaptea,pdn[ a douazi, ingropat morfi chiar de pe 3l cdzut peste acoperigul casei
30 august. august, pdni pe 8 septembrie respective.
Dimineala, dup[ ce s-a 1944. Eu am participat la Esteclar cd inteflocutorulmeu
luminat"a venit o linie de front ingroparearnorfilor. Unul era la a asistatla o condamnare la moarte
nemteascd, carea trecutpestenoi, collul viei noastre (Dumitru gi la o execu{iein stilultribunalelor
spreapus.Rugii nu s-aumai intors. Diaconu) cu drumul Buhaiului gi militare de urgen!6.Sd fie aceastd
Dupf, aceeapestetranqeeanoastr[ cu drurnelul lui State Revent, condamnare urmarea omuciderilor
au trecut convoaie de nemti, s[ ingropatla 70-80 cm, chiar acolo. pomenite? Posibil, deoarece
ajungdla apa Bdrladului.Nemfii ii ingropamunde-igdseam.Altul, autoritdtilemilitare nu doreau s6
nu mai erau organizafi,mergeau la liziera de salcdmi a .noastr6, terorizezepopulaliacivil6. Dar tot
buluc.De undeeramnoi se vedea cam la mijtocul salcdmiriei, in atdtde adevdratestecd gi stareade
foartebine. partea de nord. Pe drumul spirit a soldatului de r6nd, care
Cind nenrliiau ajunspe imagul Buhaiului, aproape de marginea puteas[ aib[ in fara sa o rud6, un
dintre T6lh[regti, p[durea satului,am ingropat un cal mare, prieten, ucis de militari romini
Tdlh[reqti gi ldrici, inainte de a belgian. dupd legile rdzboiuluisauin afara
ajungela R6di,cavaleriaruseascd a Rugii cAnd se imbdtau sunau lor, nu putea infelege toleranta
ieqit din pddureaT6lh[regtigi i-au cilddri, fXceaularmdmare,trebuia manifestatdde autoritdtilemilitare
atacat pe nemli lateral, din nord sd fugi de ei atunci. Acegtiabeli sovietice. Din toate aceste
spresud. fiind, au impugcatpe un frate al intdmpldri nu trebuie s[ intindm
Confruntarea aceasta a duratde Domnicii lui Floacd(acasdla el, memoria nimdnui. Trebuie sd
pe la orele7 pdndpe la orele 13. unde-i sucursalade la gipore), condamnimdoar riizboiul.
Cavaleria ataca qi imediat se pentruun dric de cdrufd(rugii au
retrigea in pddure. in aceaste vrut sd-l ia, gi el s-aopus).
pavzd un tun de pe Gheorghiu Unde-i casa parohiei stdtea
trimitea c6te un singurobuz peste Vergild Negtian, l-au impugcat
nemfi,pdnSs-aumdntuitnemfii de binuit fiind cd este chiabur(nu a
trecut. murit).DupI r[zboi a plecatdin sat
Tot in aceast[zi, dupdora 13, (era frate cu prirnarul lancu
peste trangeeanoastrl a trecut o Negtian).
linie de atac ruseascd,dinspre
Revistaoficialtra comuneiVutcani
%{^-.* 'tto't1,t't,
Anul tnfiinldrii Ecolilorprimare in sateledin iudelul Fdlciu
\nul Locul Inul tocul Inul Locul
1859 lcoposeni, Eunegtr,Stflntle;ft 1886 lomr-A1begti, Jigalta 912 r,Ialea Bostet
860 Jrelefli dejos,Bradicegti, 1892 iuge;ti,Lhlali,F.[qeqlr 1v13liopi,Peirani, Cordent
Dolhegti, $iqcant i 893 ,ir4i!ei,Leo;ti, Averegti 914 saia,FLindf,Lura
5 ne Jerezent 1894 /alealLuDa're 915 jdLrl}Ior-r-\,etn$ore, (qcrr 2)
Vtrtczu'u
d0J vilne;lr t895 "0ila t916 )tefora
1864l6ducdnenf, 896iir:r'e-Boholin, ft',ue$t i918 ,eo$i-CArhgaqi, Oprtt,
F'-rdul
i 865 Jovasna, Boholin, P$hnegtr, 1891 )ogdne$h iilciu(lrroala
d6atrpiimiti)
v{ogna, Tilbal[e5l:, $chiopenr, 1898 ,uncaBarului, Gtwcatl 1919lalul-l'Tt,u- Ciiprte$t,
CLe!e;Li,
if,lciu,Coaneqh, neSli
Gliermfl i 899 :,{q:*a 3alegtt
1866 Jleleni, DrAnceni, ftumezoata 899 Jcoala Averegtifrecela i 930 Jol1u-Corm, Bogdata, Porctqeru,
$6i idlf,gent 1900 latrdlaegti gtGrye;liiaGiwcani Jrde$i, Stuhuleq
868 lekrdni, $uletee, Epureru, 902 iorbarr 921 ;alciu ($coala
defeln),GrraVdii,
\lbe$i I 903 ihoreglt Rdducf,neni$coala
logu,Rediu, de
Arsru'a Mogna
:rrpiimici), (gcoala
defete)
r8?0 iilnceni,VuLcant, Ro$te$tt i 904 3roscoge$i,
l8l1 lodegi 1905 ludegti, Irpilaii >LL f Kogalniceanu, Crisndgeru,
't
f,rmia,Gura Falna
Albesti,
8?2 )elerri 906 lelfl$,Po,lulHa8lulul
)ogfaElan,TirniSenr
875 laregiftriiioa'a) I 90? Ioceni,Crelegti desus,Bunbdta t923
n'],4 Odaia
E,erezeni, -
IAl8 /ehisoaia, Bozia, 0ltene$t t90B)odoleni de1os, Tdlhae$ (Codrenr), JLl lalul'Tou-
Greculur, Bfrbosi,
Plotonesti, logdana
880 uldldie$t /alea
Bazp ,LO (;t:oala
tdducdneni detete)
I881 ilorege$t, Idnct,Novact, ir.raIdnct,Ctugegft
lurdugllu.uaruemrj '\ [n:dsent, Buda, Sbarsaia,Cf,rlig{r, 1929 lrasna
!34 JLfinceni, Dodeglt,Vufcatt,
BB2frnelegtt,Rusca, Viltole$r uu0a
Grye$t 909 /ileni,Bogdf,ne$t Scolidecopiirnicr)
1883 Botegli,
1910latamni desits.Copicearra I935 iugeqtii Not,Chersircosu
884 JWUWrrfr
'l rftdni I tr?11
rs!r.
asLtpra
Noti: Tabelulesteintocmit dup[ inibrrnaliiledin lucrarca:Const.Lascar,Contribu{iimonograJice
Scoaleiprimarediniud. Fdlciu,Huqi, 1936,pp l0-16'
Foto.14. Foto.15.
Cotwtivul de cadredidacticede la $coalaCorni' Colectivulde elevide la $coalaCorni.
Anul 2003 Anul 2003
oficialE a comunei Vutcani
Vufcani. nr. 2. fetrruarie2004 19
n- ofu
tn MW
dupi lucrarea: Tez.aurtoponimic ul RomAniei.Moldova, vol. I, Repertoriul istoric ul unitdlilor
1772-1988,partea I pi a II-a, editati de AcademiaRomflnI,
administrativ-teritoriale,
Institutul de FilologieRom6n[,,AlexandruPhilippide"Iagi
fu@{oohrra
ehit"lpfrl &h*, tu,qn&/8gf-/g/0
Localitatea Costul total Inceputul si terminarea localului
r. l+ t
z6 Com una Satul Lei B
CAnd s-a incenut Cind s-a terminat
A nul Luna Z. A nul Luna z.
l. Albepti Corni 20289 I 898 l8 1899 l2
2. Oltenegti Oltenegti 20649 Yut l8 l,"o'' t6
3. $chiopeni $chiopeni 26839 l8 l6
4. Osmeqti Moqna 26384 Ian. 3l Mai 2l
). REducdneni R6ducineni 33896 r900 April. 1.7 :,e0r Dec. 3l
6. Berezeni RAnceni t7281 l 903 Sept. l6 r905 lunie I
Grumezoaia Grumezoaia 12802 Aprilie l2 1903 Nov. 22
8. StElinegti Pog6neqti t4765 Iulie 28 1905 l ul i e 1l
9 Epureni Epureni 11501 I 905 l0 1906 Oct. 20
10. Cozia Covasna I 0205 l,"o' l0 1907 Mai
ll. Rogiegti ldriciu ttr44 t,
l0 1906 Oct. t9
12. Berezeni Muqata 10360 trr,
l0 t9
13. Blseqti Dodegti 11544 t0 30
14. Bunegti Bunegti rt47l l0 20
15. Vutcani Vutcani 26698 Aug. l8 1907 Sept. l3
16. Bohotin Bohotin r907 1909
17. Bdseqti Bdsdqti 16473 I 908
r8. Pdhneqti Pdhnegti 10970 Mai 2 Aug- t2
19. Lunca Lunca 13970 2 Iulie l5
20. Averegti Avereqti 6636 2 5
2t. Dolhegti Dolhegti 10000 2 1u*' l0
22. Arsura Arsura 10970 2. lulie 22
23. Rdqdqti RAgSpti 10970 2 30
24. Hoceni Oleleni 6636 2 t2
25. TIt6r6ni Crdsrrdgeni 6866 2 *"*' t2
26. Stoigegti Stoigegti 10970 2 Sept. J
27. Grumezoaia Urlali 6636 2 l5
28. Hurdugi Gugifei 6636 2 *"e' t5
29. Ivdnegti Ivdnegti 6636 2 t5
30. Jigdlia GEgeqti 6636 2 tt
Iulie 25
31. Avereqti Armdgeni 6636 2 25
32. Roqieqti Val. lui Darie 6636 2 25
33. Crefeqti Budegti 6636 2 25
34" SSlSgeni Sildgeni 6636 2 t5
35. JigSlia Jigdlia 6636 2 25
36. Fdlciu Bozia 6636 2 l5
. 1t . Creleqti Crelegti Sus 6636 ,) 2 25
38. Dolhegti Brddicegti 10970 ) Sept. 2
39. Cozmegti Cozmegti 10970 2 2
40. . $uletea $uletea 10970 2
41. Scoposeni Scoposeni 6636 2 lulie 15
42, Rogieqti Rogiegti r0970 2 25
43. Podoleni Podoleni Sus 10970 2 Aug. 25
44. Bisdgti Bisegti 16970 70 2 Sept. 30
45. SEllgeni Grozegti 6636 z Iulie 15
Total 525787 70
*dupdstatisticaCasei
$coalelorpe anii 1897-1910,in Contribuliunimonografceasupra Scoaliprimare dinjud. Fdlciu, C. Lascar