=MNIUMIEWEZEIM

C e:0
..
11-2 JULI
t_

FOI VOLANTE L

-__raresare_raroi- farardS2rafarard.1

CARAGIALE
rafar,e1P_Tarafararara,

CULEGER1
POSTUNIc

4 t

t A .5 I

3DITURA ,,VIATA ROMMASCA" S. A.

1920
PRETUL 2.50 LEI

I elarararETERIararaararafarara1212.2r2i-2-12.12f'
www.dacoromanica.ro
 FOI VOLANTE

,,Foi Volante" este o bibliotecd de rdspindire,

lard sd fie o bibliotecd de popularizare. In aceastd
colectie Institutul de Editura Viata Romineasca"
va tipari operele celor mai insemnati scriitori
romini §i straini.
Formatul volumelor fiind mic, opera scriitorilor
tipariti va fi selectionata. Se va alege numai
ceiace este eminent, numai ceiace poate avea un
interes deosebit pentru cetitor.
Acest format redus va face cu putintd ca pretul
fiecarui volum sd fie destul de modest §i deci
suportabil in momentele acestea cind, din cauza
scumpetei generale, cartile as ajuns la preturi
exorbitante.
A§adar prin colectia Foi Volante" Institutul de
Editura Viata Romineasca" pune la indamina
publicului o serie de opere scurte, bune Si eftine

NIna acum au aparut :

Caragiale, Culegeri Postume
C. Dobrogeanu-Gherea, Poetul taranimei (G.
Co§buc).
G. Galaction, Mustafa Efendi §i Paiata Maicii
Domnului de Anatole France.
Mihail Sadoveanu, In amintirea lui Creangd
M. Lermontov, Demonul
M. Sevastos, Rime sprintene.
G. Ibraileanu, Dupa razboiu.Culture §i lite-
rature.

www.dacoromanica.ro
 CARAOIALt
........

GULEGERI
POSTUME

IA.51

IMITURA VtATA ROMINEASCA a" S. A.

1920
D 786
www.dacoromanica.ro
 CRONICA LITERARA

Un batrin maniac niurind, lasa lui fiu-sau o

foarte ciudata mo§tenire : o lady enorma plina
cu fel de fel de obiecte, aruncate fart nici o
socoteald uncle peste altele. Sc gasesc in lada,
amestecate §i inghesuite la un loc, petc.ce de deo-
sebite stofe §1 fete, monede bune Si fise, hued-
Stele de sticla coloratd, fiole cu otrdvuri Si par-
fumuri, rupturi de gazete, mizg;lituri fart inte-
lLs, Mali de banca mototolite, giuvaere fine,
potcoave ruginite, pietre pretloase, ardmizi, cu-
tii goale de conserve Si bucatele de zahar, titluri
de noblete §i sentinte infainante, acte de pro-
prietati §i testimonii de paupertate, seminte vii
de flori §i sorcove terfelite §i tot soiul de mar-
dale, insfir§it o Ingramadire haotica de lucruri,
uncle, mai rare, de relative valori ; altele, cele
mai tnulte, fart nici o valoare, on deadreptul
vrednice de arlincat in cutia care trebue sa le
duct la crematoriul gunoaelor.
Irk fala ciudatei ino§teniri, mo§tenitortil i§i pune
mirnle in cap.

www.dacoromanica.ro
4 CUI POEM POSTUMP

Sd le dea la toate foc! Asta e primul gird ce

i -Iinspird necazul contra rdposatului, contra ma
niacului, care, lipsit de orice directie mentala, nu
s'a gindit un moment sd pund ordine in avutut
salt. Dar totqi se ginde§te indatd ca'n acel 'nor-
man dezordonat sint §i unele lucruri de pret: pe
acestea ar fi pdcat sd le distrugd.
Atunci, ceiace n'a facut rdposatul, trebue se
facd mo§tenitorul. Si incepe omul cu rabdare sa
is rind pe rind, peter cu petec, bucatica cu bu-
catica, pretuind cu socoteald pe fiecare, dind,
mai rar, la o parte ceiace merits pastrat, arun-
cind, mai des, la gunoiu ceiace nu merits sd
stea'n alt loc.
Este desigur o munca foarte obositoare, dar
trebue s'o Med dacOdposatul n'a vrut sd a§eze
toate acelea la locul for cu socoteald.
IAA, in citeva rinduri, parabola secolului ce
se stinge, a acestui secol, care tocmai catra sfir-
§itul !ui, lipsit de orice directie de spa, lasd
mo§tenire secolului urmAtor, o enormd ladd de
literaturd romineasca.
titeratura romineascd mai ales a acestor cinci-
sprezece ani din urrna!
Care alt cuvint poate caracteriza mai nemerit
literatura aceasta decit cuvintul francez fatras
gramddiri, in forma confuza, chaotica.
$i chid ma gindesc ca lada maniacului a fost
odata scuturata §i maturate de lucruri netrebnice,
a§ezindu-i-se cu rinduiald §i socoteald lucrurile
de mind !
Nu e lemult de atunct Binefdatoarea ope-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA LITERAR 4 5

ratie s'a sAvir§it acu vre-o treizeci de ani de ca-

tra o §coala care nu dorea decit dreapta masu-
rare a lucrurilor intelectuale.
A mers citva timp bini§or, fiindca" era bint_
pazit capacul Idzii : o cutie de sardele goala, ori-
cit i-ar ft fost de amagitoare eticheta, n ar fi
fost a§ezata intre conserve alimentare, §1 nici o
sorcova, chiar parfumata cu esente, n'ar fi fost
pusa'n rindul buchetelor vii. Dar cu incetul
pazitorii capacului au obosit ;. a inceput sd le fie
sill de sarcina for ; incetul cu incetul, a ajuns
lada lipsita de pazitori cuminti §i astazi iatli
starea in care secolul urmator va primi mote
nirea secolului ce moare.
Cine ar fi crezut cd in atita scurt timp avu-
tul curat al batrinului maniac va fi inecat iard§t
de atita marda.
Tipar binecuvintat pe drept de omenire ! Tu,
care erai menit sd pastrezi pe vecie cornoara §ti-
intelor §1 artelor, experienta §1 inspiratia ome-
neasca, to nu e§ti lipsit cu totul de grave. incon-
veniente !
Am mai SISUS odatd demult : minunata in-
ventie ! Ea a dat umanitatii oarbe lumina ochilor;
ea a rupt lanturile robiei ; ea a ridicat din uitare
§i parasire seculard semintii ce pareau blestetnate
la ve§nic intuneric ; ea a imblinzit sau a dis-
trus fiarele pustiilor ; ea a consfintit §i apard
irepturile omului ; ea calduze§te pa§ii omenirii.
Dar... Dar uneori, in unele imprejurari, in u
nele... locuri, inventia tiparului a adus Si oare-
care stricaciuni §1 anume pe tarimul frumoaselor

www.dacoromanica.ro
6 CULEGERL POSTUME

litere. De exemplu, a fAcut pe multi oameni sd

creazd ca literatura este o lucrare de utilitate pi-
Oita, ca arta literelor este o necesitate imediatd
pentru societatea omeneascd, ca este menita sA
aducd foloase imediate, practice st pozitive, si ca,
prin urmare, cum oricine judeca, mai mult sau
mai putin exact, asupra ceiace-i este de folos
imediat, practic si pozitiv, tot asa poate judeca si
asupra literaturii.
Insa cel mai extrem utopist umanitar nu §i-ar
putea inchipui o lume compusa din indivizi ab-
solut deopotrivA la spirit, deopotriva de talentati,
fie ca productie intelectuald, fie ca judecatA asu-
pra productiei altora.
Talentele diverse, mai ales cele de conceptte
artisticd, fireste vor fi totdeauna exceptii in o-
menire, si tot exceptii vor ti si spiritele care sa
fie in stare a judeca productiile talentelor. Tot-
deauna omenirea va fi cornpusa, in imensa-i ma-
joritElte, de fiinte normale care vor judeca bine
induntrul cercului intereselor practice si pozitive,
dar nu vor fi in stare sA judece deloc dincolo, in
afara de ace! cerc. Astfel, cu controlarea, cu con -
sflntirea si cu pastrarea patrimoniului de gindire,
cu continuarea speculdrii lui, vor fi insarcinati
totdeauna numai citiva alesi, un foarte restrins
numar.
§i ceiace spun ad despre omenire in genere,
este cu atit mai adevdrat pentru o portiune din
omenire, portiune mai vremelnica decit intregul,
si cu atit mai interesata a nu da din generatie

www.dacoromanica.ro
 CRONICA LITERARA

in generatie o mostenire incilcita ca a maniacu-

lui de care vorbim mai sus.
Dacd asi avea o dorinta, ar fi sa. asist Inca-
odata, la batrinete, la o catagrafie a faimoasei
lazi, cum am mai asistat in tinerete, odata.
Asi mai vrea sa vaz un om ridicindu-si frun-
tea sus de tot si, aruncind adinci priviri de jur
imprejur, sa faca a se cutremura impostura.
Asi, mai vrea sa auz incaodata glasul autoritatii,
caruia, dace ar indrazni cineva sa-i raspunda,
spre peirea sa totals sa fi indrasnit.
Asi vrea sa -I mai auz...
...D-ta care stai acolo sus, foarte sus, pe trep-
tele Parnasului; d-ta, oricit to -ar unge poet, acei
pe care-i slujesti, d-ta nu esti decit un ordinar
farsor ; versurile d-tale sint bune sa faca deli-
ciile bonelor si functionarilor comerciali, si Inca
numai pentru putind vreme ! Fii bun, prin ur-
mare, de coboara treapta pe care nu trebuia sa
cutezi a to sui niciodata, fiindca acolo se sue
tine are aripi, nu cine umbla prea de curind in
doua labe...
...D-ta, care faci prozd patetica si sentimen-
tala, esti un om asa de beat de vorbe, ca nu esti
in stare a vedea nimic in lume, necum a ne mai
arAta altora ceiace vezi.
...D-ta, domnule, care crezi ca dintr'o sums de
petece uzate si vechi din Stole demodate poti
face, dupd vointa, mantale noun pentru severa
Melpomene si din pingele gasite pe drumuri co-
turni pentrutgratioasa Thalia esti nu un dramaturg,
www.dacoromanica.ro
8 CULEGER1 POSTUAte

cum au crezut gurA-cascA, ci un prost croitor

un cirpaciu sarlatan 1
A ! SArmanii mei contimporani 1 Ce o sA pA-
tim noi, dacA va mai veni cineva sA scuture lada
pe care secolul ce moare o lasA mo§tenire seco-
lului urmator ! Cu ce lAcomie or sA fie inghitite
scumpele noastre capodopere In cutia care va
trebui sA le ducA, cum a mai dus pe ale altora
acu vre-o treizeci de ani, la crematoriul gu-
noaelor

www.dacoromanica.ro
 DA SI NU

Ati cunoscut desigur gloaba sacagiului care

ya. card in toate zilele apd. Bietul animal, mo-
dest pe atita pe cit e de bray, nu s'a plictisit
niciodatd sa mearga la pas dela casa sacagiului
pAna la Filaret §i de acolo la altd casd Si iar ina-
poi la Filaret §i pe urmd... in fine slujba pe care
e chemata s'o facd orice gloaba de sacagiu.
Nici un moment deosebit in viata nobilului ani-
mal pid'acuma. Dar se intimpla odata §i aitfel.
Sacagiul are odata fantazia sa mearga mai de
grabd acasa. Gloaba refuza sa schimbe pasul
Din ce §tie ea nu vrea sa §tie nici moarta. La
pas §tie O. mearga §i anume pe un drum dat .
nu schimba nici mersul, nici drumul in ruptul
capului.
Sacagiul o is pe gloaba cu vorba buna, o min-.
gie, o chiama pe nume, o indeamna bini§or
degeaba. Impacient, ii da. citeva -bice; gloaba
incepe sa topae, din picioare pe loc §i nu vrea
sa porneascd o zi intreaga e in stare sa topae
din pitioare de atitea on cite, daca ar merge
ar face o po§te intreaga dar din loc nu se
mi§ca.
Sacagiul, vAzind incAplitinarea bestiei recurge'

www.dacoromanica.ro
10 CULEGERI POSTUME

la alt mijloc : incepe rizind sd gidile gloaba la

urechi, doar de-o putea-o urni din loc. Atunci
gloaba bdtrind e apucata de toate furiile: incepe
sa sforde, sa dea din picioare, sä se rdscacare,
sd gifie, sä tu§easca §i sa face ru§te salturi ri
dicule, arnenintind sä sfarme ulubele cdrutii:
Sa to fereasca Dumnezeu de gloaba batrina,
cind o apuca revolta dignitatii personale.
Ei, credeti ca numai la sacale sint gloabe ?
A§i ! Vreti gloabe, adevdrate gloabe, cele mai na-
rava§e ? Cautati-le in literaturd.
Cum di scoate-o din drumul bdtut, cum i-ei
cere, gidilind-o cit de putin, sä meargd altfel de
cit la pasu-i cunoscut de gloaba batrinde incepe
sä sforde, sd topde, sA se screama, sd se rdsca-
care, pentru a-§i afirma dignitatea personala.
Pas de zi o vorbd de glumd asupra unui a§a
de nobil animal! Animalul n'are sa o intaleagd
§i are &A-0 facd o demonstratie ridiculd.
Se poate glumi ?
Da §i nu.
Se poate cind ai aface cu oameni sanato,i
Nu se poate cu oameni bolnavi.
Se poate cu oameni veseli §i bine dispu§i.
Nu se poate cu oament posaci mihniti
Se poate cu oameni de spirit.
Nu se poate cu oameni pro0
Se poate cu literati si artii§ti
Nu se poatecu gloabe literare §1 arttstice

www.dacoromanica.ro
 CRITICELE LUI GHEREA

Zile le acestea, a aparut al treilea volum de

Critice al lui Gherea.
0 parte insemnata din volum contine articole
de critica asupra unor critice ale altor critici. Eu,
cetacean al unei tali care se arid intr'o situatie
destul de critica in privinta producerilor si prea
productive in privinta criticelor, simt, fireste, sa-
tiu pentru cele din urma, cu atit mai mult cu cit
mi-e sete de cele dintdiu asa ca nu mi-ar putea
da prin cap sd incerc a face §i eu vre-o critica
asupra volumului & CriticA al lui Gherea.
Mai la urma la ce bun attta inconjur? Nu ma
pricep la critica si de aceia nici nu o fac ; mi
s'a parut totdeauna ce tin oin nu trebue sd cer-
ce decit ce poate face. M'asi margini dar a spu-
ne ca volumul lui Gherea a aparut ; autorul are
prea putind nevoe de reclaind din partea mea
sau a altuia, cu atit mai putind, cu cit in pu-
blicitatea noastra serioasa o lucrare intelectuala
nu este o afacere. Dar sint dator a spune cite-
va cuvinte despre volumul pe care bunul meu a-
mic Gherea mi I-a trimis cu urmatorul autograf :
Iubitului meu adversar politic §i literar, Cara-
giale"
www.dacoromanica.ro
12 CULEGERI POSTUME

Autograful acesta, cu toata oroarea ce am de

critics, ma sileste sa -i fac cateva comentarii
Voiu cduta sa fiu scurt
Adversar politic nu pot sa fiu d -lui Gherea,
fiindca el nu face politica §i cred ca foarte bine
face ; politica e terenul faptei, nu al teoriei. Ad-
versar literar iarasi nu pot sa-i fiu, flindcd ad-
versar literar nu pot sa fiu decit omului, care
nu are talent, oricit de putin talent asi avea eu
insumi. Gherea §tie bine, ca dacd e vorba de li-
terature §i arts, pentru mine nu poate incdpea
nici sistemd, nici opinie, nici tendinta, nici =-
raid ; nu poate incdpea decit numai si numai ta-
lent. El §tie bine ca pentru mine, cind e vorba
de frumos, nu mai poate fi vorbd §i de bun sari
rail, de drept sau nedrept, de onest sau neonest.
Frumosul este singurul atribut potrivit al lumii,
tot asa de nemArginit ca§i dinsa ; precum in ea
nu incape decit ea insdsi si nu mai poate Inca-
pea aitceva, fiinded oriunde tot ea este, aseme-
nea §i cind e vorba de frumos, numai de el
poate fi vorba §i de nimic aitceva.
Astfel dar, cum asi putea fi eu adversarul po-
litic §1 mai cu same adversarul literar al lui
Gherea ? Doar poate ca el ar vedea adverkari In
oameni care vad ca mine, cu toate ca ei nu se
stmt deloc a-i fi lui adversari.
Dacd nu impartasesc parerile cuiva, aceasta nu
inseamnd numaidecit ca -i sint adversar ; cAci
atunci ar trebui sa fiu adversarul tuturor celor ce
au o parere sau o sistemd, de oarece eu nu sint
in stare sa am vre-o Were sl nici sa impartd-
www.dacoromanica.ro
 CRITICELE LUI GHEREA I .3

§esc vreuna pe de-a'ntregul. Pentru. mine toate

parerile sint egal de legitime, egal de intemeiatc
§i egal de respectabile. Nici una insa n 1 poate
sa faca pentru mine lege, caci in lumea aceasta
care-mi da numai infati§ari, ar trebui sa fiu din
cale afara la,, ca marturisindu-mi Ca no pot a-
yea eu insumi o parere statornick sä ma injug
la parerea altuia, pentruca el a avut bravura sa
mi-o strige la creche cu un ton mai mult sau
mai putin rastit.
Fie din lipsa de educatie intelectuala, fie din
insuficienta de cultura sau de organizatie a spiri-
tului, n'am putut niciodata jura in verba magistri ;
§i daca n'am facut aceasta pana acuma, virsta
mea e o garantie pentru mine Ca n'am sa reu§esc
a o face nici de acum incolo.
Ani comparat totdeauna fenomenele ce se nu,-
mesc spirite omene§ti cu corpurile cere§ti. lntre
unul §i altul sint prapastii haotice .,, unul altuia,
din colosalele mase de lumina, nu-§i trimit decit
o facie subtire de palide raze. Intre un om §i
altul, este adesea ca dela o stea la alta. Arde
colo un soare uria§ §i dincolo altul. Printre in-
virtitoarea pulbere de lumi un colos de flacari
deabia zare§te pe celalalt, ca o scintee ce cli-
pe§te, perduta, in negura fara fund... Ba cili
Inca nu se mai zaresc deloc §i until de altul
nici macar nu banuesc.
Adesea tot a§a se pricep oamenit intre ei ,i
pot intelege unul altuia sufletul.
Se poate cineva numi oare adversarul unei ide,
unei pareri, unei sisteme numai §1 numai pentru

www.dacoromanica.ro
14 CU! EGER! POSTUN1E
N

ca nu e in stare sa imparta§easca., necum sa al-

ba o idee, o parere, o sistema ? Dar daca nu pot
avea nici nu pot impartasi reuna, va-sa-zica
sint atunci adversarul tutulor §i oricareia, si dacd
astfel sint adversarul oricareia, sint prietinul
oricareia alteia, contrarie acesteia. Care va sa
zica asi fi in acelasi timp §i prietinul si adver-
sarul oricarei idei, pareri sau sisteme... Dar asta
ar fi absurd.
Ei bine, nu! Orice idee, parere sau sistema
pentru mine este, absolut in sensul cel mai strtns,
indiferenta. Nu o pot nici pretui, nici despretui,
nici primi, nici respinge, nici aplauda, nici suera.
0 idee, parere sau sistema, on va trece pe dinain-
tea mea, on va trece pe dinaintea unui par de
telegraf, aceiasi urma va putea lasa. Ce poate sa
alba valoare §i pret pentru mine este talentul,
puterea cu care acea idee, parere sau sistema, cu
desavir§ire nule prin ele in§ele, se pot sustine §i
manifesta, fata cu posibila mea iritabilitate inte-
lectuald.
Putin le pasa la doi ochi iubitori de lumina,
putin le pasa de dimensiunile, sistema de rota-
tiune §i revolutiune, in genere de legile cosmice,
care stapinesc ex istenta si miscarea unei depar-
tate stele : ea va insemna pentru ei namai atita
cite raze de lumina poate cumva sa le arunce
de acolo de uncle neinteleasa putere i-a poruncit
sa se afle.
Caci lumina nu o judec, ci o vaz, si bucuria
mea e potrivita cu intensitatea cu care ea a ajuns
la mine, iar nu cu judecata mea despre bogatia
si cond.tiile izvorului, care mi-a trimis-o.
www.dacoromanica.ro
 CRITICELE LUI GHERE A 10

Gherea e un critic de sistemA, ca orice critic

serios ; sistema lui insa putin ma imports, ce ma
importA e talentul cu care el si-o urmareste.
E, in adevdr, un om de mare talent, care mi -a-
runcA cu articolele lui, multd lumina. Volumul
lui din- urmA si mai ales articolul despre Cosbuc
mi-au dat o mare multumire intelectuala. Una,
poate si mai mare, mi-au dat-o cele citeva rin-
duri privitoare la productiile mete literare. Gherea
e singurul critic care se ocupd serios cu aceste
lucrdri, cu mai multd bundvointd, poate, decit ele
ar merita. Se'ntelege, ca om ce smt, nu pot ra-
minea neatins de aceastd insemnata onoare si re-
gret ca nu pot pltiti talentatului critic indatorirea
de inima care mi-o face cu attta gratiozitate ;
eu Inca odatd nu slut critic. Astfel dar ce-asi
putea zice mai mult decit am zis despre criticele
lui ?... poate, dupd obiceiul pdmintului, deplora-
bile platitudini amabile sau obseratiuni de pre-
tentie ridiculd... Nu... El n'are in nici un caz ne-
voe de rusinarea tnea.
Mai la urma Gherea are destuld constiintd despre
talentul lui, ca sd nu mai aibd nevoe de com-
plimente banale, nici sa-i mai pese de dezapro-
bad puerile si precipitate ; se va multumi desigur
perfect cu o salutare calduroasa din pat tea prit,
tinului sau indatorat.

www.dacoromanica.ro
()ARE TEATRUL ESTE LITERATURA 9

Principiul fundamental al artei in genere este

intentia de a transmite o conceptiune prin mij-
loace conventionale dela om la om ; incercarea
de a realiza acea intentie constitue opera de arta :
Ori de ce fel ar fi conceptiunea, Malta sau
joasa, rafinatd sau primitive, sacra on profand,
numai citusi de putin sa fie o izvorire nu voila,
ci pornita fireste din adincimea, infinite cast na-
tura ce se oglindeste in ea, a creerului omenesc,
ea merits sa se arate lumii, numai sa poata cum ;
si dacd poate cum trebue, atunci se va impune
intelesului altor minti omenesti, numai capabile
sd fie a intelege. Aci sta ratiunea finald a artet
umane : intelesul omenesc.
Dar cite sint mijloacele conventionale pentru
transmiterea unei intentii arbstice ? Sint desi-
gur multe si multi critici au cautat sa le cla-
sifice Din citi am cetit pdnd acuma, nu am gd-
sit in nici unul o parere deosebitd, in privinta
teatrului; pentru toti dramaturgul e considerat ca
un fel de literat sau poet, tar piesele de teatru
ca un fel de productii literare sau poetice.
Cursurile de poetics ne prezintA chiar capitole
intregi despre poezia dramaticii SA ma erte

www.dacoromanica.ro
18 CUI EGER! POSTUME

domnii autori de poetice mai mutt sau mai putin

elementare sd cred despre dratnaturgie altfel de
cit vor d-lor a ma face sä cred.
Teatrul, dupd parerea mea, nu e un gen de
arta, ci o arta de sine stdtatoare tot asa de deo-
sebita de I teratura in genere §i in special de
poezieva orisicare altd arta de exempla arhi-
tectura.
Literatura este o arta reflexive. Orice gen lite-
rar are de obiect desteptarea de imagini numai
si numai prin cuvinte exprimind gindiri: epica,
Erica, narativa, cum ar fi, literatura se margi-
neste la a inchipui imagini, a gindi asupra-le si
a transmite cetitorului prin cuvinte acele imagini
.5i gindiri : aici stau tot obiectul si toata intentia
literaturii. 1 eatrul este o arta constructive, al
cdrei material slut conflictele ivite intre oameni
din cauza caracterelor si patimilor lor. Elemen-
tele cu care lucreaza sint chiar aratarile vii si
;mediate ale acestor conflicte.
Conventionalitatea acestei arte este cea mai
grosoland postbild, cad intentiunea de a ardta
obiectul, care aicea sint conflictele morale ivite
intre oameni, se realizeaza prin aratarea obiec-
tului intocmai. Aici intentia artistului imbracd,
in carne si in case adevarate, figurile ce ne a-
rea : toate snit, nu spuse, ci aevea infdlisate ,
bucuria ride din ochi vii, durerea plinge cu la-
crdini adevarate faptele cer timp ; si precum in
nature trebuesc ra treacd vreme si imprejurart
peste obiectul real pentruca el se se modifice in
o stare data a lu aseinenea wet trebuesc sa.

www.dacoromanica.ro
 OARE TEATRUL ESTE LITERATURk ? 19

trend imprejurart sa prin urmare vreme redid

pentruca sd se desdvirseasca aratarea intentionata
Faptul Fa unul din mijloacele sale de' reprt
zentare este si vorbirea omeneasca, nu trebue sa
faca a se lua teatrul ca un gen de ltteratura ;
din acest pullet de vedere teatrul ar avea mai
multa rudenie cu arta oratoriei.
Se intelege, Ca la urma urmelor, inorul comun
at tuturor artelor este conceptiunea omeneacca ,
dar formularile interne, manif,stationile si modu-
rile de transmitere intentionata a conceptiumi
shit deosebite pentru fiecare arta.
Dupd aceste deosebiri specifice vedem ca 'I ea -
trul este tot atit de putin inrudit en Literatura
pe cat ar fi Sculptura si Pittura cu Arhitectura
si Muzica. Pe clad conceptiunea poetului se for-
muleaza in gindirile lui proprii care sint chiar
materialul intern at artei sale, si care, transmise
prin cuvinte, constituesc de-adreptul obiectul de
arta desavirsit, conceptiunea dramaturgului se
formuleaza in imagini vii de imprejurdri si fapte
omenesti, iar gindtrea lui nu are nimic a face en
productia teatrala in sine ; si daca el gindeste,
aceasta o face numai spre a gasi intocmirea, e-
conomia mecanica, pe care sä poata sta tladirea
ce a conceput si voeste sa. infatiseze.
Cu mutt mai mult se asamana deci drama-
turgul cu arhitectul, care concepe cladirea, o pl t-
nueste pe hirtie, si tocmai apoi o arata facuta
gata din grarnadirea voit a materialului voit. In
acest sens gindeste si dramarturgul nu la a
gindi ceva, ci la a arata ceva. Astfel, asemanare
www.dacoromanica.ro
/t) CULEGER1 POSThMk

mai nemerita nu poate avea o piesA de teatru, de

teatru propriu zisd, decit cu planul unui monument.
In adevar, precum planul arhitectului nu este chiar
realizarea finald a intentiunil sale, adicd monu-
mentul, ci numai notarea conventionald, dupd
care trebue sd se stringd §i sd se alipeascd ma-
teriale cerute, intr'un tot ordonat, asemenea si
scrierea dramaturgului nu este chiar desdvirsirea
intentiunii lui, adica comedia, ci notarea con-
ventionald, dupd care se vor alipi elementele pro-
prii, spre a arata o trecere de imprejurdri si
fapte umane. Mai scurt : pe cit de putin planul
arhitectului este picturd, tot atit de putin e scrie-
rea de teatru poezie.
Fiind insd cd Teatrul ne arata oamenii, si fandca
in imprejurdri omenesti, actiunile, care sint chiar
viata, sint insotite de vorbire, oamenii dramaturgului
trebue &este sd vorbeasca §i ei. Din imprejurarea
insa cd papus le lui pe lingd cd trebue sa umble,
sA plingd, sd se mingle, sd rizd, sd se batd, sau ,
sd se ucidd chiar (fapte ce nu se pot iutimpla in
lume tot pe tacute), mai trebue sd si vorbeascd,
si cd poetul nu are alt material extern de comu-
nicare a gindirii sale decit cuvintul, din aceasta
imprejurare, cd un element material este comun,
si aceasta in proportii de intrebuintare §1 ordine
foarte neegale, intre cloud arte, atit de fundamen-
tal deosebite prin modul de transmitere al con-
ceptiunii, se poate oare deduce cd Teatrul este un
gen literar si ca o piesd de teatru este o poezie?
Dar o imprejurare asemenea cu aceasta ni-o pre-
zintd si comunitatea altor Materiale si mijloace de
www.dacoromanica.ro
 OARS TEATRUL ESTE LlTERATURA ? 21

manifestare intre alte arte foarte deosebite: mar

mura comuna Sculpturii §i Arhitecturii, linia §i
chiar colorile, comune Arhitecturii, Picturii §i
Sculpturii, §i cea mai caracteristica dintre toate
pentru teza ce ne ocupa, plastica, asetnenea co-
muna picturii, sculpturii §i teatrului.
Nu! Teatrul §i Literatura slut doua arte cu to-
tul deosebite §1 prin intentie §i prin rnodul de
manifestare al acesteia. Teatrul e o arta inde-
pendenta, care, ca sa existe in adevar cu digni-
tate, trebue sä puna la serviciul sou pe toat8
celelalte arte, faro sa acorde vre-uneia dreptul de
egalitate pe propriul lui teren.

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE TEATRU

Dacd rm-ar fi vreodata permis sa dau povete

unor artisti dramatici, le-a5i spune, Wit sa stau
mutt la ginduri : alegerea repertoriului este u
chestie importanta pentru voi dintrun sir:gur pullet
de vedere- -al potrivirii pieselor cu fortele de care
dispuneti. In afara de acest pullet de vedere, o
piesa n'are nici o importanta pentru voi, ca
Arta dramatics este o arta de perfectie : astfel
ea are un scop special reprezentarea, reprezen-
tarea frumoasd. Voi trebue sa conciliati acest
scop cu al dramaturgulu! ; nu trebue niciodatd
sa i-1 subordonati. Numai cu aceasta conditie pu-
teti sa va impliniti misiunea voastra artistica si
sa desavirsiti intentia artei. Alegeti piesele cu
care puteti sa vd produceti voi tnai bine, si nu
stati un moment la indoiala : aruncati departe o
minunata drama pe care n'o puteti executa con-
venabil macar, si preferiti-i o farsd slabs de tot
pe care o puteti executa admirabil.
Teatrul in care actorit joaca bine, a -ela esk
adevarat teatru tar nu acela in care se joaca
mese bune Fr6detic Lemaitre st Millo au facut
minuni, unul cu o piesd stupida, ca Robert Maeair

www.dacoromanica.ro
24 CULEGER1 POSTUME

§i cestalalt cu o puerilitate ca Lipitorile Sate lor..

i vai de Shakespeare §i de Moliere cazuti pe
mini cum §tiu -eu!
Dar iota ce cetesc intro dare de samd asupra
inaugurdrii noului teatru din 14 : Piese ca
Muza dela Burdujeni", Poetul Romantic", Ci-
nel-Cinel" ne amintesc timpurile copildriei tea-
trului nostril. Oricum ar fi jucate, nu ne intere
seazii".
Dacd 4 fi cetit aceasta violentd afirmare in
vre-o revistd de pretentie, nu nti s'ar fi parut de
loc ciudatd, fiindca sint deprins cu epidemiile
estetice care bintue §colile noastre literare. Insa
am cetit-o intr'o foita foarte inteligentd, care se
distinge tocmai prin moderatiune in Era noun"
din 14. Am zis violentd", fiindca nu gasesc un
epitet mai potrivit pentru o afirmare calma pe
care n'o inteleg de loc.
Adica, pentruce o piesd care ne aduce aminte
de copilaria unui 'Leatru, ce nu prea e nici bd-
trin Inca, nu ne-ar mai interesa, fie cit de bine ju-
catd" ? Pentruce ? Pentruca piesa ar fi prea pri
mitivd ca factura, prea simplA ca tehnica, prea
naiva ca pdtrundere sufleteascd ? Dar eu §tiam
cd piesele nu se'mpart in primitive §i moderne,
simple §i complexe naive §i rafinate : §tiam cd
se'mpart pur §i simplu in piese bune Si rele, fru
moase §i unite, inteligente ,1 neroade.
CCpiesd cit de primitiva poate fi foarte fru-
moasa, precum o piesd cit de modernd poate sA
fie din contra foarte proasta. Autori, care au ra-
ms clasici, §i vor incinta lumea totdeauna, slut

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESIRE TEA i kL1 eb

din punctul de vedere al tehnicei §t al facturii,

foarte primitivi, §i autori moderni, a cdror factu-
rd a atins culmea rafindrii, tree unul dupd altul,
avfnd fiecare o child de succes, §1 dupd aceia se
due sA se'nece in adincul uitarit.
tiam mai cu samd cd o piesa de teatru, in-
trucit nu e urita nici neroadd, n'are alti sorti mai
puternici de a: ne interesa desavir§it decit felul
cum o fi jucatd.
Teatrul are, ca§i Muzica, mare asemanare cu
Arhitectura. Piesa dramaturgului §i a muzicantu-
lui sint ca planul desinat al arhitectului ; ele no-
teaza pAnd in cele mai mici amAnuntimi o construc-
tie o gramddire rationald de materialuri. Dar pe
citA vreme constructia celui din urma ramble una,
fixd §i durabild, §1 voind sd se repete, va fi tot
aceia§i, fiindcd materialurile sint inerente, con-
structia dramaturgului §i a muzicantului se fac in
mi§care ; incep, se petrec, §i se sting in citeva
momente sub atentia noastri, §i voind sA se re-
pete sint totdeauna aide!, fiindca materialurile for
sint insufletite.
Toate, insa, Si planul §i piesa §i compozitia,
fir executie materiald, rain simple desiderate.
Fard'ndoiald o comedie, o sonata sint frumoase
(dace sint) §1 la cetire ; §i planul unui palat pate
fi frumos §i la vedere ; §i cu atit sint mai fru-
moase, cu cit ne putem ridica la inchipuirea exe-
cutdrii lor. Dar, desigur, ele nu ne pot da nici-
odatA, prin inchipuirea aceasta aceia ce ne-ar da
prin infdli§area for reald, imbricate In formele
tnateriale cerute
www.dacoromanica.ro
16 CULEGERI POSTUME

Prin urmare la teatru, arta executiunii are o

tin portanta cu atit mai mare, cu cit materialurtle
for de constructie Sint deosebite suflete omene§ti,
tar nu pietre §i lemne. In ahitectura bolovani
peste bolovani au se stea pe tin anumit reazim,
i sub o anumita greutate, ce nu trebue sä be
depd§easca rezistenta echilibrul stabil. In teatru
sufletele otnene§ti trebue se se mi§te ; puterea
constructiei rezidd intr'un echilibru nestabil. Din
aceasta rezultd a executarea build a unei come-
dii slabe poate s'o scape de Were, iar o exe-
cutare prea slabs poate face sd se surpe cea mai
frurnoasa piesd. i pentru aceia virtuozitatea ar-
tistului dramatic a avur .i va avea totdaauna, in
afar §i independent de literatura respective, o
atit de mare importantd.
Toate astea be Oatn §i erarn sigur ca. be §tie
fi autorul §irurilor din inteligenta foae e§eand ;
mai §tiam asemenea ca cele trei batrine piese, de
care e vorba, de,i primitive, slut foarte bune, in
once caz mutt mai bune decit multe altele tinere.
Pentru aceia afirmarea calmd din Era Noud"
mi s'a pdrut atit de violentd.

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNI LITERARE

Principiul nationalitatilor este o inovatie poli-

tica a veacului nostru, pe care noi, popoarele mice,
nu o putem aplauda cu prisos. Acestei ipovatiuni,
inspirate de cea mai inalta echitate din parted
statelor niari, se datorete existenta statelor mici
deja independente. Astfel, fizionomia unei impor-
tante regiuni a continentului s'a schnnbat intr'o
jumatate de secol ca prin minune.
Parintii noVri ne spun prapastii de necrezut
despre starea vietii publice in tineretea lor, parca
ne-ar povesti lucruri de arum cinci cute de ani ,
oamenii Inca tineri 4i aduc bine aminte de vre-
mea copilariei lor, cind nu se pomenea de dru-
muri de fer *i numai doua-trei ora§e din Cara
erau luminate in centru cu luminari de seu §1 cu
opaite de pacura.
Acum, in urma, un imparat venerabil ne face
onoarea unei vizite oficiale §i nu-i vine sa-§i crea-
za ochilor cind vede infatiprea stralucitoare a
tinarultii stat romin ; iar state mai batrine Si mai
puternice null stapinesc expresia unei fat in-
vidii NA cu succesele noastre.
Asta e Pine ; asta dovedeVe netagaduit efica
citatea principiului nationalit4tilor pentru propa-

www.dacoromanica.ro
28 CULEGERI POSTUMP

garea civilizatitnii. Experienta facuta cu tinara

Rominie va fi desigur un indemn pentru diplo-
matia europeana sa urmeze mai departe cu apli-
carea acestui roditor principiu §i fntru cit prive§te
pe celelalte mici nationalitati ramase fara stat
particular.
Dar, ca toate principiile, Si acesta de care vorbim
are un mic inconvenient, neglijabil fara indoiala,
Irma destul de caracteristic pentru a merita sa
fie constatat ; constatarea aceasta ne va deslu§t
oarecum un fenomen din viata noastra publi_a
anume lipsa de productiuni literare §1 artistice de
sama.
In genere, statele au fost rezultatul necesar at
societatilor omene§ti. Societatea a fost radacina
vie din care a e§it ca un rod specific statul ; ea
a fost temelia pe care el s'a dada potrivit. So-
cietatile s'au dezvoltat pe calea materials, morals
§i intelectuala, dupa aptitudinile §i apucaturile
for de rasa, dupa conditiunile pamintului for §i
dupa energia cu care au putut conserva §l apara
ci§tigurile for de orice fel.
Din mersul treptat al acestei desvoltari, au re-
zultat incet reformele politice, prefacerile relatiilor
intre statul cu a§ezaminte de forma fixata §1 so-
cietatea mergind mereu inainte.
lntre deosebitele aptitudini ale societatilor, mai
ales una este care ajuta foarte mutt la desvolta-
rea Statului, adica la Intarirea §i prosperarea
puterii publice, aptitudinea politica. Cucerirea
bunurilor naturale, perfectionarea pastrarii §i pre-
facerii acestora, inmultirea schimbului lor, prin

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUN1 LITERARE 29

cultivarea stiintelor si artelor utile ; apot expre-

siunea monumentald a gindirilor, conceptiunilor
si simtirilor intime si sociale, prin cultivarea lite-
relor, artelor frumoase si filozofiei cu un cuvint
tot ce consitue patrimoniul civilizatiei, ridicat la
cea mai inalta treapta si ajutat tot odata de o
vitejie tot asa de clasica si de uimitoare cast
geniul ei, nu i-a fost deajuns unei societati, poate
cea mai stralucita, intre toate, pentru a-si con-
stitui, macar In culmea infloririi sale, un stat
citusi de putin durabil, necum covirsitor. i cit a
fost de mare acea societate o vedem asta peste
atitea veacuri dela disparitia ei, si o vor vedea
Inca veacurile uimite si dominate de spiritul ei fara
seaman, de conceptia ei magistrala, de operele,
care-si bat joc cu mlndra liniste de puterea Itn
Kronos.
Se poate o societate mareata fara Stat puter
nic ; dar Stat fara societate mai greu.
Intr'o vreme Alexandru Machedon, pornind din
dreapta Adriaticei catra rasarit, si inaintind ca
un virtej luminos, bate pe auritul Cres, nimi-
ceste pe trufasul Darie al Persilor, ingenunche
la supunere pe marele Por-Imparat dela Indii si
strabate triumfator Asia si Africa, poruncind sa
se ridice dela Indus pe drumu-i, si pand la templul
lui Amon dela intrarea pustiului Saharei, saptezeci
de cetati. Tot in aceiasi vreme, de-a stinga Adri-
aticei spre apus, mica republics a Romei incelge
a cucert cu lupte Indaratnice peninsula italics.
Deoparte catra rasarit, un om cu citiva soti,
fara 0 societate, facea in dnsprezece ani o Impa-

www.dacoromanica.ro
 30 CUI EGFRI POSTUMF

ratie uria§a ; de altd parte, catra apus, o socie-

fate interneia. tncet -incet un Stat. Praful nu s'a
ales de imparatia lui Alexandru in citiva ani ;
iar mica Republica a crescut mereu pand ce a
ajuns cea mai formidabila §i mai durabild impa-
ratie, din cite au statut §i vor sta vreodata pe
pa mint,
oi, ce§tia chemati grabnic la viata de Stat,
prin instaurarea principiului nationalitatilor ne
gasim astazi, §1 fire§te trebue sa fim mindri de
aceasta, cam in situatia lui \lexandru Machedon;
am zis cam, fiindca este o mica deosebire : pe
vita vretne virtejul prod is de acesta a fost ex-
tensiv, virtejul produs de noi este intensiv ; cum
am zice, Alexandru a arnetit o lame ca trombelt,
§i ciclonii cal ttori, iar noi ne ametim singuri ca
dervish invirtitori.
. Firqte Statul tinar infiintat dupa iinprejurari,
are nevoe grabnica de o societate. Statul impro-
vizat, in toe de a fi forma be echilibru at forte-
lor sociale la un moment dat, cauta sa fie fon-
dul §i izvorul nascator at acestei forte. De untie
statul ar trebui sa fie rezultatul natural at soci-
etatii, ne pomenim ca societatea trebue sa fie
produsul artificial at Statului. Statul improvizat,
§iiind ca pa§e§te in gol, are nevoe numaidecit
de un razim pe care sa-§i puny piciorul ; ii tre-
bue neaparat o societate, penti u linistea lui, pentru
asigurarea fata cu el insu§i, ca ex6tenta luti are
o ratiune mai temeimca decit norocul, poate ne-
crednicios at citorva momente. egvind a§adar
pe cine sa-i impuna la reforme, se' ginde§te el

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNI L11 ERARE 31

mercu to dinsele ; neavmd o societate care sa-i

ceara ceva dupa nevoile ei, inchipueste el niste
nevoi sociale, carora le decreteaza pe dibu-
ite satisfacerea. El tot spera si nu oboseste a
spera sa faca a rezulta dela dinsul o societate.
Trebue sa marturisim ca statul acesta are aici
o munca titanicA, insa deocarndata nu chiar hn-
pasibila. Cucerirea bunurilor naturale, perfectio-
narea pastrarii i prefacerii acestora , multiplica-
rea schimbului, toate acestea cu staruinta, cu
rabdare, cu autoritate brutala, cind nu merge
altfel, se pot decreta si infainta. 0 imitare meto-
dicA a modelelor si formulelor existente in lumea
civilizata, cum am zice o contrafacere mai mult
sau mai putin dibace a aparatului material poate
da rezultate similare daca nu egale, adesea des2
tul de fericite. Cum am zis, sarcina Statului pe
terenul asa numitului progres material este Ma-
nia ; dar comunicatia astazi aka de comoda cu
civilizatiunea societatilor infloritoart, usureaza
mult acea sarcina. Fabrici, mine, cal ferate, po-
duri, vapoare, baloane, armata, fortificatii, se
prea poate ; modele sint destule.
Unde insa slrguinta Statului de a infiinta in
pripa, devine nu imposibila, ci chiar de-a dreptul
absurda, este pe terenul moral Si intelectual.
Statul poate decreta si face sa se execute Inca
trei poduri pe Dunare, treizeci de vapoare pe
mare, trei sute de mii uniforme de armata, §1
asa mai departe ; asta se poate, dar arta, litera
turn, filozofie L.
Pentru aceste productiuni ale spiritului orne-
www.dacoromanica.ro
o2 CULEGERt POsilli11

nesc trebue ceva mai mutt decit un stat politic

trebue o societate asezatd depe vremuri.
0 asa societate, in urma prefaceriloi politice
din Europa, in secolul acesta, nu o avem. La
not n'avem astazi decit o strinsurd de lume din
ce in ce mai mare, mai impestritatd si mai ete-
rogend. AceastA strinsurd de nAvald, care-si schim-
bd fizionomia in fiecare zi, care ,nlare nici o ne-
voe mai presus de cele individuate, care nu
poate tvea nici o traditie si prin urmare in nici
o imprejurare unitate de vedere si simtire, este
departe de a fi ceiace se intelege prin cuvintele
societate asezatd". Ltmea aceasta se aseamand
cu un vast bilciu, in care totul e improvizat, totul
trecator, nimic infiintat deabinele, nimic durabil.
In bilciuri se ridica barace subrede, pentru timp
foarte mArginit, nu monumente durabile, care sd
mai rdmind si sd foloseascd si altora decit celor
ce le-au ridicat. Arta, literaturd, filozofie, astea
shit monumente pe care nici nu poate, nici n'ar
avea dece, sd le ridice o lume cum e cea de
dstAzi la noi.
Dar sd studiem inai deaproape, intr'un alt ar-
ticol fizionomia multicolord si schimbdtoare a
lumil noastre

www.dacoromanica.ro
 STAT SI LITERATURA

Faptul ca la not Statul este aproape totul §i

societatea aproape nimica, are o consecinta foarte
pagubitoare pentru cultivarea a,rtelor si Iiterelor
k bm vedea.
E adevarat, dupa aim am spus, car in loc de.
societate a§ezata si inchegata, n'avem decit o
tutne de strinsura, care isi schimba in fiece zi fi-
zionomia, care nu poate avea porniri mai presus
decit cele strict utititare, Care nu poate avea tra-
ditie, nisi unitate de. gindiri Si de simtiri.
Cu toate acestea, aceasta fume de strinsura mi-
§una aici d'asupra unui element etnic hotarit.
Subt tot acest Babel, exista o limba romineasca
care-§i are geniul ei ; subt toata aceasta viltoare
vesnic mi§catoate, exista un popor statornic. care-si
are calitatile §1 defectele tut, specifice, bunul lut
simt, o istorie plina de tuferinte, .nevoi, sitntir.
§i gindiri proprii.
De ce din straturite 'acestui popor nu s'ar pu-
tea ivi din cind In cind unele inteligente deose-
bite, care sa dea expfesie monumentala acela
nevoi, simcyri §1 gindiri proprii? De ce chiar din
lumea de strinsura de asa diverse proveniente,
care mi§una d'asupra poporului, nu s'ar gasi a-

www.dacoromanica.ro
34 CULEGERI POSTUME

rar on Si individualitati de o p-ovenienta mai. a-

leasa §i mai nobila, care sA se insufle dela acele
nevoi, simtiri, §i gindiri ale pdporului, §i patrun-
zindu-e de geniul acestuia sa-i ilu trezefrumoasa
limba. De ce se 'ntimpla a§a de rar in literature,
cad de artele celelalte nici vorbd nu poate fi,
o productie de same ?
De ce ?
Am spus o dela inceput. Statul are mei greaua
sarcina de a forma o societate. Pentru indeplint-
rea acestei sarcini, el are nevoe de un puternic
aparat politic pe care trebue sd -I sustind §i sa-1
ntareasca in orice moment.
El cheama la sine toate inteligentele §i nici o
data nu are destule ; orice inteligenta trebue ab-
sorbi a in aceasta vasty intreprindere a Statului.
De aici rezulta importanta exclusivd a politicii
Ia not Viata noastra publica nici nu are o alta
arena. Un capod'operd, un monument, presupu-
nind ca ele ar rasari a§a ca prin minune, din
pamint, n'ar avea puterea sa mite citu§i de pu-
tin spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul
alegerii comunale din Hu§i. Are publicul cap se
mai ceteasca un roman, se mai privescd o pic-
tur5, sa mai asculte o tragedie, .cind Inca nu se
§tie dace D-1 X mai ramine sau nuin minister ?
Cite inteligente frumoase §i cu adevarata vo-
catie artistica n'au fost injugate Ia carul politicii
pent! u care n'aveau vocatie de loc. Poate ca nici
una din acestea; multe plitine cite le avem, n'a
scapat de acest jug, singurul care garanteaza si-
gur vreun succes §i bogat §i onorabil.

www.dacoromanica.ro
 STAT SI LITERATURA 35

Dar Statul, oe§i absoarbe pentru aparatul sau

pol tic toate inteligentele remarcabile, §i in lipsd
de remarcabile se multume§te chiar cu mai putin
,intelege bine ca voind sa improvizeze o soci-
etate, nu-i ajunge numai progresul material. El
simte ca-i trebue, ca decor de rigoare, macar
semnele exterioare aparentele unei mi§cari in e-
lectuale. Atunci incep decretele absurde : insti-
tut' uni §i §coli de arta. pensiuni §1 gratificat uni
la literati §i la arti§ti, premiliri academi e, §cl,
§cl. Statul incurajeaza nu numai cul ura rasei ca-
valie Incurajeaza §i cultura aiti§tilor §i literati-
lor. El nu se margine§te a institui ferme-model
§i pepiniere de vita americana, el institue Si tea-
tre §i conservatoare de arta. Si se va dovedi
astfel Ca din pamintul manos al Rominiei rasar
§i crest alaturi cu morcovul Si talentul artistic,
alaturi cu varza §i geniul literar §i alaturi cu us-
turoiul §i spiritul critic, §i ca, precum se poate
alimenta pe acest pamint vita americana, aa se
pot alimenta ka aptitudinile artistice.
Si acela§i ',tat nu vede sau se preface ca nu
vede cum ca toate inteligentele §i talentele de
sama nu-i slut de-ajuns pentru aparatul sau
politic, dar mi-te sa-i mai ramIna §i pentru acti-
vitatea extra-politica, pentru cultivarea li erelor
§i artelor.
Astfel, tine ramine la not sa cultive exclusiv
!Here sau arta ?
Ori tineri, care n'au nici virsta pentru a fi n-
tifizati in viata publica §i au Inca vreme sa faca
incercari puerile a§teptInd inrolarea for In apa-

www.dacoromanica.ro
3(3 CU,LEGERI POSTUME

ratul politic; on un cap lipsit cu desavir5ire de

sensul practic 51 utilitar, on mediocritati, quasi-
inteligente, pseudo-talente, ciutucuri sociale, care
sint fericite a aduna dela banchetul stralucit al
vietii publice firimiturj '5i resturi de sosuri, In
forma de mititele diurne on sinecure, premloare,
gratificatil 5i altele. .
Daca am avea o societate, cum avem 51 un
Stat, o societate care sa simta nevoe de litera-
ture 5i de arta, as vrea sa vaz : Statul ar mai
pulea sa smulga pentru aparatul sau politic
toate inteligentele 51 talentele?

www.dacoromanica.ro
 Viata Romineasca 111.1111

Revista literary $i stiintifica

Apare lunar cu .cel putin 150 de pagini

REDACTIA qi ADMINISTRAT1A:
IA$1, STR. LAPLISNEANU 33

Preful abonatnentului este:

IN TARA:
Pe un an 100 lei
Pe jumatate an 50
Un numar 10

IN STRAINATATE:
Pe un an 140 lei
Pe jumatate an 70
Un numar 14

Pentru Societati comerciale, financiare

§i autoritati, abonamentul pe un an este de 290 lei.

www.dacoromanica.ro
 In el:tura Viata Romincascri"Ia?"
Au aparut:
Mimi] Sadoveanu. Umbre. Pretul 10 Lei.
G. Topirceanu Strofe Alese..: Balade vesele §i
triste. Pretul 6 Lei.
Radu Rosetti. Povepi Moldovenesti.Pretul
12 Lei.
G. Ibraileanu. Note Si Impresii. (Studii critice).
Pretul 12 Lei, editie pe hirtie ye-
lina. Pretul 26 Lei.
W, de Kotzebue. Lascar Viorescu: Roman din
Viata Moldovei. Pretul 10 Lei.
W. de Kotzebue. Din Moldova. Pretul 8 Lei.
Mihai Codreanu. Cyrano de Bergerac: ver-
shine in romineste premiata de Directia
Generals a teatrelor. Pretui 15 Lei.
E. Daenell. Statele-Unite din America. Pretul
6 Lei.
In curind vor apcirea :
I. I. Mironescu.Oameni si Vremuri.
G. Galaction. -Raboji pe bradul verde.
Demostene Botez.Floarea PamIntului.
Constanta Marino-Moscu.FaclA in noapte.
Romulus Cioflec.Lacrimi Calatoare.
D. D. Patrascanu.Politicaie.
Fuca I. Caragiale mocul oglinzilor.
Rada Rosetti.Alte povesti moldovenesti.
Radu Rosetti.Cu palosui (roman in 2 vol).
C. Dobrogeanu-Gherea.Opere complecte.
Knut Hamsun.Pan (roman).
Institutul de arte grafice gi editura Vista Romineasea"lavi

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro