94.

13113119
h

_
-
(zar 1.2 2
itretth,

jCY.
'1C171111u1

i'AiTrtTf

i
c.p14:nny 141.6 Cp!brn.! qn CgLIG 100
De iku-: Lag' OpLOC'd,Ltfa" enp E,G))11 63,,jUlt1t1t0' 84
j63)L11' In! muGgis zenns,%act' 18
C3216111) '1",0' Nic6tIk,IIA1 a
II. tor boGsp' w-Inc%ztn' 31 I
51
1.61 In p4tGqf
VcASSV W31..l3l.(1%SSf
,lft111.9f6' N.0Z1S' iot 11
121..0gce. 1-GsuqG D" 13oltItt0u0 30
warm' 1,15110)) 0.3
1..):111131.! EIGUn'

lb
cgtf a2
KIGT-LOLIIVII' 6 1:116401J31. Ct1SIIYas',1.
treoen.G 2cpl16 V" V CUMItl.C.111.
LI.631116U16'
f' /.01' A66C(11.1 bLiu DG C,(111,\IRAt-'0,1.:A.12
rcIi Loy LGscntr br4u DG
bG10111111' 1501)1u
0
c.zu
IA
:LG n C010
ennwerrorilat

ft Lor Wbel/nc11110T'
AorJuv hi?gunKiRi burialmq 20 1.

ir
ri 9.g. illIggN Frovixrj`Dtatupe .
382
',Or www.dacoromanica.ro
D"IVIVjgrAlkOV'ini§aill311H
nor, iL!'
15
 ,

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

LITERE, ARTE, STIINTE
Au apdrut :
43-44 Adamescu, Modele de discursuri rotnane. ,
48- 49 Modele de discursuri strAine.
. ,, Din biografiile scriitorilor romani.
180-181 Alexandri Vasile, Ovidiu, drama.
182-183 DoMe, Lacramioare.
184 . ,, . Suvenire.
185-186 . Margaritarele.
187-188 Pasteluri, Varia. '
189-190 . Altele, poezii.
191 Ostasii nostri, poezii.
192 Dumbrava rosie, poem istoric.
193-194 . . Legende.
199-200 Teatru vol. I si vol. II. ,
15 Alexandrescu Gr. N., Proza i poezii.
1 Andersen, Povesti alese, cu portret.
100 . Carte de chipuri fara chipuri.
284 d'Anunzio, FAclia sub obroc. Trag., trad. Alex. Dorna.
78 Augier et Sandeau, Ginerile lui Poirier, teatru.
Bachelin Leo, Castelul Peles. t
9
126-127 Bdleicescu, Poezii, vol. I. si vol. II.
23-24 Bandteanu P., Din vista meseriasilor.
276 Banville Th., SArutarea, comedie, trad. in vetsuri de
_ Haralamb Lecca.
217 Bianu loan, Momente culturale.
20 Bolintineanu as; Legende Istorice.
202-203 . '''. Mandl roman,
243-245 :a Elena, roman 4
54 BourdePatriottt I. I -5..,: .
72 Buzoianu G. 71, Egiptul., . 0

87 . Hergerii; Hesperidele.
95 Cartagena Cyrena.
204-215 Calligari D. Dictionar englez-romAn.
58 Caragiali I. L., Schite usoare.
121-122 . Fragmente.
7 Carmen-Sylva, De prin veacuri, vol. I.
40 De prin veacuri, vol. II ultim.
119 Robia Pelesului,
223 IP0 rugAciune.
254 Cazaban Al., Departe de oral, nuvele.
218 Cervantes, Don Quichotte.
107 Cicerone, Despre prietenie.
17 Colomb d-na, Istorioare. .
52 Coppee Francois, Prietine, roman.
103-104 Poveste trista.
64 Costin, gpre primavara.
28 Creangd, Opere complecte, vol. I.
29 . Mos Nichifor, vol. IL
30 , Povestea lui Stan Patitul vol. III.
. 31 . Povestea lui Harap Alb, vol. IV.
32-33 , Amintiri din copilArie.
" 263 Demetrescu Traian, lubita. ,
Demetrevu M., Nuvele.
12
42 45 www.dacoromanica.ro
Depardteanu, Doruri pi amoruri, vol. I pi vol. II.
 BIBLIOTECA PENTRU TOT!
4

I. L. CARAGIALE

SCHITE USOARE

A z
a

BUCURESTI

. Editura Librariei LEON AY

CALEA VICTORIEI, 37.
No. 58.
www.dacoromanica.ro
 I R.

vV is%
r
1
4 - , . 4

. r*
.. r.1
k
*I i

a
- t
1- " ". r 4 N

,1

. . ,
r
1
" . ; ;

,
,T:' :
;, %, A

I A . ea
.:*.i, .. *' ,
.14 ,....,.

1;
... i
' ..
..
i
,
''..)

-.. J J
,

... 7
.... .
0....
,Y ,, ' .,` ' '" */ *.)
I , 'ib' .

..
,
i ,
, i
,

.. A
I '
i .' , ,
I. -
I
, -
11' O.

67,240.Institutul Grafic SAMITCA, Craiova.

1. S . L.%

www.dacoromanica.ro l tA
4
 1 -
I(
4

SCHITE USOARE
14
r
.t,

.
,
. '

:1)11 PEDHOG DE COFILli HOLM

D. Mariu Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut,

I-a inceput cariera printr'o memorabil5 conierent5 didactic5.
om da aci mai la vale conferenta in rezumat, apoi ca- .
...4

ja note, luate dupa natur5, despre activitatea

r -.
in praxd, a -:' ".
minentului pedagog. d. . .

Trebue prealabil s5 spunem c5 d-Sa, totdeauna inainte de .. -.

'
1

: si i, pronuntd pe : 1 ,- ,k ' .. ....

.
. n ca gn frantuzesc, ..., ' -
.w.; , .....t..
. t ca k,
r : d ca gh, ,...1: A ';, ,,,... . - it
g ca I,
2..
c caLF.; ". .

Aceasta pentru usurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale,

,e cari voim s5 le transcriem peipc5t se poate cu pronunta-
ea lor origin.. Cititorul va suplini partile din cale afar5
riginale, pe cari ne-a fost prea greu s5 le transcriem exact,
a de ex. go §i .
-. I. Conferinta.
-

«Orkorat aughitoria. "t ,

. <Vom ciiuta s ue roskirn astazi ghespre -

aetoda ghe a preda gramakica in jenke

apoi annuli doarii ghespre metoda intui-
ivii §i ghespre raspunsurile neapärake, ne-

p.
www.dacoromanica.ro
 ' St
4 I. L. CARAGIALE. "-SOME 'WARE

'
Iv

.
*Rake ghe lojica lucrului, amasarat tube-
.1ijintii scolerului !» .

Asa Incepe d. conferentiar. Cui nu a asistat la

conferenta aceasta trebue sai spunem ca pedagogul
pune intrebArile si presupune i respunsurile. Asa
.

,
cA urmarea, desi s'ar 'Area o conversatie intre pe-
dagog i colar, este insusi corpul conferentii. Iatä
rezumatul acestei superioare opere didactice. :
UrmeazA conferentiarul :
.. Ilk 4

Pedagogul.No ! ce'i grAmakica ?

colerul.GrAmakica
Pedagogul.No az ce iaste ? az doer
on iaste vun lucru mare.
.1
,5eo1erul numai apoi se faculeje i rgs-
punghe : gramakica iaste o stiinta ghespre
cum lucra limba si lejilenrnai apoi la cari
se supune aceea lucrare, ghin toake pun -
S.
turile ghe veghere. .
,
Pedagogul.Bravo, ! prostovane ! (ii
zic as'e doara nu spre admonitiune, ci spre
inghemn i incurajare). No, acuma, spune-ne
tu numai cum se impart substankivele? co-
lerul la intrebarea aceasta a mea doara,
St
* I ,
www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOO DE KOALA NOUX 5

musai sä rispunza, netiisare, amiisurat pri-

ceperii §i eatiunii sale :
$eolerul.In substankiVe care se vrid si
substankive care nu se v5d, respeckivo
concreke i abstracke !
Pedagogul.Apoi merem mai gheparte pe
ogorul pedagojic i punem cheskiunea doar :
Ati auzit voi, copii; ghespre jan? Ce ia0e
timid ?
Seolerul respunghe: Ja'nul e curnu'i lucru :
- masculin, femenin si ekerojen au neutru, res-
.4.1 peckive, ghe barbat, ghe femee i ghe ce
*

lnu'i nici barbat nici femee.

Pedagogul. Exemple doara...
Seolerul apoi musai se exprima ast-fel :
; Calul Ii substankiv masculin ; iel se schim-
bg, in iapa, §'apoi ghevine femenin.
Pedagog. No! dar neutru ?
eolerul (inotent cumu'i, el nu poake da
exemplul aghecvat ; eu, pedagogul, atuncia's
gata sa'i dail ilustraliunea keoriei). .

Pedagogul.Neatru ! Neutru mai apoi,

decal calul masculin i iapa fernenia, nen-

www.dacoromanica.ro
 6 I. L. CARAGIALE.- SCHITE IIWARE

tru'i catarul, carele nu'i nici cal, nici

nici mggar, nici cal : e carat-, aghical corsi-
tura', ghe imbele jenuri, $i mai gheparke
pentru acoea se conzulta zoologhia, care 'i
o altii stii41 natunde, $i doarii noturalia
non snnt turpia I-
Dupii aceea doarii, $colerul musai sa fie,
t..
in ratiunea sa puerile', eghificat pe gheplin
ghe manic tutor substankivelor.
Vine numai dup' aceea cheskiunea ma-
s

,
1
.

tceinakica .,. Spune-ne tu doarg, EarsAscule!

(zic eu colerului) ce intrdeji tu prin cnrbii,
er tr,fr 4
.
o linie curbS
I

Scolerul.Care, nu'i ghireapth...

Pedagogul.(zilmbin(1 cu_bunittate) No !
care nu'i ghireaptil, bine ! da cum'i, dacii ,
nu'i ghireaptil? _
k3co1erulmai apot vine la aceea indu-
plecare a fatiunii crt musai va s easpundil
\
minken : :--
I

E o linie oabil, cable, care mere si mere

$i mere'$i iarg$i se 'ntoarnii ghe unghe o.
purees. ,

, - t-
S.

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOO DE WOALX NOUX 7

Pedagogul (jucAndu'si serios mini) Bine !

easpuris limpeghe ! chiar ! respeckive esact...
No acuma, spune-ne eine an invAntat nu-
merele ?
Seolerul acuma, dupà memorare numai,
c'aci memoria e, cum zice Tubinghen, pur
animalä, raspunghe ca animalul : numerele
pare, respeckive cele cu sotiu, le-au invAntat
Pitagora, iar mai apoi cele impare, respec-
kive cele Card sotiu, le-au inviintat Eratos-
kenes ! .

Bravo !
.4 4. Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake
r5spunsurile scolerului dupä metoada intui-
kiva moghearna sunt netesitake prin lojica
lui, proprie vorbind nascinda, dar comple-
,,
taminke formatä printr'o eduatiune aghec-
vaUi cercustantelor, probAluike ca gherivând
ghin natura noastra', carea lucra pe cum e
mama mai gheparke.
Intr'o viitoare conferentri, vom cuviinta
apoi ghespre aceasta naturä iarAsi in apli-
cAtiunile sale in raport cu pedagojia, cu
biserica i cu iscoala !
www.dacoromanica.ro
 8 I. L. CARAGIALE.-SCHITE "WARE

(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este nu- .0

mit in slujbä, profesor .glze pedagojie in jendre
ci ghe limba makernd in wetial". Sal vedem la
lucru.)
2. 0 inspectinne.
Profesorul.Ca'z onorat domnul Inspec-
tore va bine-voi doara un momant sa as-
culke aplicaiiunea metoaghii intuikive.
Inspeetorul se aseaxd, scoate carnetul fi
. condeiul si ascultd.
Profesorul.Mal ! prostovane ! tu ala ghe
colo... Spune-ne tu doara : ce iaste fiin
§i ce iaste lucru, ma ?
n

Elevul.Luerul, dom'le, este care nu

misca, Mutt, pentru ca misca !
i

Profesorul. No ! dar ornicul met._

prostule ! fiinta'i ori lucru ?
Elevul.E lucru dom'le ! P
Profesorul.Ca'z doar misca, ma ! au-
zi'l ! (bagd ceasul in urechea elevului)
Elevul (ferindu-se) Da, dar duck nu'l
intoarcem, nu misca.
Profesorul (satisfeicut) Bravo ! (Mini

www.dacoromanica.ro
 UN PEDA000 DE FOILX NOUX 9

domnul inspector) Frapoi doar asta'i ghin-

tre cei meghiocri... Bine! (Elevul trece la
loc) Tu, ma! alalant ghe langä el... Cake pi-
cioare are boul, mrt?
Elevul. -- Patru dorn'le!
Profesorul (vesel) Ei, pe dracu! c'az
doar n'o s aiba sapke !.. i ce e boul cu
patru picioare? lucru ori fiinta ? Ha ?
Elevul. FlaIl, dom'le !
Profesorul. Dar masa fiinta'i ?
Elevul. E lucru doele !
Profesorul. No ! ca'z n'are si ea patru ?
I , Elevul. Da, dar nu se misca dom'le !
Profesorul ($i mai vesel) Ei pe dracu!
sa se miste.. poake doar C cu §pirikismus !
Inspeetorul (tuseste tare si cautd sd
schimbe vorba)M4 rog cum ii chiatua pe
elevul acesta ?
Profesorul. Anibal Ioanescu.
Inspectorul. Raspunde bine.
Profesorul (cu siquranN) Ca'z asta'i
ghintre cei bunisori !... No !... la Gheografie
acuma.... ! tu ghe colo,.., Spune-ue tu

www.dacoromanica.ro
-
s-.
10 I. L. CARAGIALE -SCHITE "MARE

doara toake takele Europei.

Elevul.Franta, doele. .
,
Profesorul.Frantiia, bine !
EICTUI.- Anglia, domile.
Profesorul.Ja§te. ,
Elevul. Germania, doele.
Profesorul. Gherman'a. _
-
Elevul (se peewee reprdP) Profeso rr.:1'.

rul dei din cap afirmativ la fiece name de

Slat cu sactisfac(ie qi cu mandrie) EI vatic,
Rusia, Suedia, Italia, Belgia, Olanda, Turcia,
Bulgaria, Romania, Serbia, Muntenegru, ai
Grecia... donfle ! IA
Profesorul (incruntdudu-se) i apoi ,

;
mai care, ma ?
Elevul. Araitea, donfle !
Profesorul (incepdnd sd scripzeascd) . .
' 7:
Dar pania, ma ? .

Elevul (intimidal) Spania, !

Profesorul (mai asprn) Dar §pania,

unghe'i pania ? .
Elevul...! ? ,
Profesorul (magistral) Spania 'i lama
Portocalia, mbouIe, i vita-versa !
_
- '-

www.dacoromanica.ro
I-
A
 11N PEDA000 DE $COALX NOUX 11

Elevul (aiurit) Spania i Portoca-

lia, doni'le!
Profesorul (din ce in ce mai sus) §i
mai care ?
Elevul (pierdut)Virtavercea, doafle !
Profesorul (indignat) Nu Vitavercea
ma! Danitnarca, ma! Dania, ma! (foptind
amenin(à tor printre din(i) Dania, Mina tau,
energie) Merji la 'loc, boule ! ,

Elevul pleaed obidit la loc. ,

Inspectorul (eonfiWant)Ei ! ori cum
. tot a tiut destul de bine.
Profesorul (Inca fierbdnd de ciudd)Pe
dracu! stint! Traiane Ghiorghiescule! Vina
. tu Spune-ne tu doara, s'auda §i onorat
domnul inspector : dacil sunt in luwe apoi
cake le veghem doara, eine le au facut pe
toake ?
Elevul (singur)Natura, donfle!
Profesorul (xámbind en bunatote
pe dracu, Natural.. Dar pe Na-
tura aia eine an Mcut-o, ma prostovane?
Elevul.--Dumnezeu, dom'le !
,4
5 .,1
www.dacoromanica.ro
,
 12 I. L. CARAGIALE.-SCHITE WARE

Profesorul.Dar vezi bine ca Dumne

'z doar nu tata-tau i murna-tal...
zeu,' ca.
4
No !acuma... noi, Romanii, musai doara sa
skim pe cum Ca: ghe unghe ne trajem noi ?...,
ghe unghe?... spune !
Elevul (energic)De a Traian, dorn'le !
Profesorul (gland cu ochiul Inspecto-
rului, care std in adiniratie)§i eine era ,
Traian ?
Elevul.E1 era un om bun !
Profesorul (emofionat) Bun, dragutul
ghe el! zic zau lui Dumnezau, bun!.... §i
en eine s'au batut el ?
Elevul (brav)Cu Turcii ! .

Profesorul (rdzdnd cu mutt chef)

dracu! C'O'z unghe eran Turcii plea atunci
in Europa... Mai tarziu doara apoi s'or ghes- f
coperit Turcii... (puternic) Cu Dacii, ma!
Elevul (mai brav)Cu draci !
,Profesorul. Ca zau lui Dumnezau ea' cu
draci s'o batut!... Dar mai apoi, tefan-cel-
Mare si Michaiu-Bravul, eine au fost ?
Elevul (mdndru) Ei erau oameni buni.

www.dacoromanica.ro
, .
 tfl MAGOG D COALX soui 13

. Profesorul (aproband cu tdrie)Buni

ma !... s'au batut...
i .

Elevul (cu mullet Intindrie nationald)

Cu draci ! .4

Profesorul (entuziast) Cu draci ! zic

zau lui Dumnezau !... Merji la loc !... Bravo,
prostovane ! (cdtre inspector care e trans-
portat) Ca'z- asta doara iaste un scoler e-
mininke ! '
Inspeetorul. Are si mult talent!
is Profesorul (cu siguranp) ! pe dracu!
talent L. cil'z talent nu'i doar ghe vre-o smug,
..
asta'i lucru anticvat... Cu metoaghele mo-
gherne doara, totul zace numai in aplicti-
tiune !... No ! la muzica acuma... Spune-ne,
Popascule : ce-i muzica ? .
Elevul. Iluzica este care cinta, dom'le.
Profesorul (neinullumit) --Nu asa, ba-
zá! Nu cuvanta doarrt ca rfitanii... vorbeste
ca co1erii. DA-ne tu numai-ghectit ghefinitia
chiara i agkecvatä !
Elevul Muzica este...
ProfesorulCe ?
r. 1 lo 4
19'

www.dacoromanica.ro
% 9
a 14 1. L. CARAGIALE.-SCIIITE 11,$OA1E
/

ElevulEste and ..
Profesorul (foarte nenmltumit qi repe-
kind definittan --Arnica 1aste aceea care ne
gaghilä urechile intr'un mod placut... (prin- t
tre dini aparte seolarului) sama doara
sa nu ti le gaghil en tie intr'un mod ne-
pl'ocut! (8'e aude clopotul de iesire)
Inspeetorul (se ridica ; copiii fac i ei
ca inspectorn1)Domnule profesore, sunt
, foarte multumit. Metoda dumitale e .admi-
rabila...
Profesorul (tdindu-ivor.ba en ineandrie)
Crez astd dumb e metoada lui Pestalotiu !
Inspeetorul (urmeind).4i zelul dumitale
vreduic
., de lauda . (e0tre der° Voi bgieti,
A

cautati a profita de stiinta bunului vostru

, profesore si nu uitati ca de la voi asteapta
/bolt patria, Romania pentru ninon!
Profesorol Iconduednd en ovate revere*
pe inspector si inetintat de rezultal) Ca'z
en co le tot spun boilor, onorat ciomnule
In§pectore Apoi dear i n'au ghes-
tula aplicatiune! '

,' .
. . -
, , .46
e0..
www.dacoromanica.ro
.
?
-4-`1
" ,l
 1:*. t
' ,

UN PEDAGOG DE $COALX NOUI 15

.
-
,
' . -

3. Annul Lxamenelor
L4
P;*
Profesorul.NQ! man e apoi incepem doard!
Cati ghintre voi an tuduit, or mere mai
gheparke cati an fost putori i n'au studuit, .n
trelme Ca raman Tepekinti. Acum doard
numai sd v. mustruluesc cd, cum sit fiti la
aceea indltime la carea cautd a fi scolerul .

intru cat priveske educatiunea printipiala,

respeckive la o conduitrt exemplard fata ghe
azistentii cari yor fi ghe fata. (Cdlre an seo-
lor din fund) Iuchighe gura, boule,
intra musca.. (Bde(ii rad) Silentium !..
lerul cauCa s'a fie curat inibrlicat...
' IttolarulIonescu.Mie mi-a fricut mama ,
,

haine nouri, doale. . .

'
Profesorul.Ei! mrt-ta! doard, nu era
. sit ti le fac eu ! (Rarsele) SHentium, magari-
1. lor ! Educatiunea printipialii mai apoi ne
bligr la respect aura' cei tnani, si la MIA-
tisare meghestil, carea iaste ca un gheco-
1, f, rum al junetii... (rdspieat i sever) Ca pe
. care ii voiu veghO it ranjaste, on se sbeq-
,.
.-
.
www.dacoromanica.ro
t
16 1. L. C A.RAG I ALE. --SCHITE WARE'
..
guite, apoi minkem acelui magar i-oiu N
lunji eu urechile.. macar de-ar fi ficior ghe
Erzherzog !...
$eo1aru1 Popeseu.Dom'le, tata a zis crt "
sa'i spui de nate ori no tragi de ureche, ea
sit vorbeasca la Camera.
Profesorul (cu ton de mdngdiere)Crez
astea nu le-am spus pentru kine. Pe kine
doara ke cunose ca un coler emininke...
Le-am spus numai pantru porcii eilanti !...
No ! acme sa probaluim cake otarti ghin
makerie... Popiiscule ! (0 plesnitoare si-apoi
alta si 'ned una poenesc in zidul din spa- t
tele profesorului ; acesta sare in sus speriat)
Hoghi o fene eghemek ! Cine a fost porcul
si magarul... ? (toatd clasa ?tide) Cine ?...
,
Minken musai sa afla'm eine nu a tint rev-
pectul ? (fierbe de ciudd ) . .
Mai multi seolari.Popeseu, domle !
' Profesorul. Popascu ? Nu se poake...Po-
peso. doara 'i seeder emininke.
Seolarii.Popescu. donfle !
Profesorul,Acela care mai face asta,

's
www.dacoromanica.ro
 4

UN PEDAGOG DE $COALX NOUX 17

. .

lasrel apoi doara... Popgscule... deck cineva

he'ntreabg sal spui numai cake operatiuni
avem in Aritmekicg, cum vei raspunghe ?
Popeseu.Trei, dom'le. ,

Profesorul.---Nu's mai mulke ?

Popeseu.Cinci. - '71k

Profesorul.Nu's mai putine ?

.

Popeseu.Doug.
Protesorn1.La ghereptul vorbind, aunt
numai doug in printipiu, sporire i scrighere
ghe unitake ; numai doara, dung diferantia-
rea lor in praxg, .ghevin ca's patru ; aghiti-
unea, substractiunea, multiplicatiunea i ghi-
viziunea. No !bine ! meri la loc... Spune numa
lui tata-tgu sit villa mane s ne onoreza.

porcul $i mggarul ?
Toti.Popescu, domle !
,
(ON plesnitoare) ... 0 fekete kukio ! Cine'i

Profesornl. (needjit) Silentium !Ioanes-

. cute ! Dacg cineva ke intreabg ca's cake's
emisferele pamantulni, tu ce vei rgspunghe ?
Tonesen.Dona dom'le ! .

Profesorul;:Nu's mai mulke ?

No. 58.
2
www.dacoromanica.ro
'' 40. '
 .
r ,
I

18 I. L. CARAGIALE. -SCHITE II$OAHE

I
Ioneseu.Nu, !

Profesorul.(irita0 Ba da, loaza !

Ionescu. Care, domle ?
Profesorul.Acele caresunt, boule! em is- 1.

ferul austral, emisferul boreal, mai gheparte

apoi emisferul oriental si emisferul ocKan- :
-
I tal magarule ! Meri la loc, vita! Vine ma-
ni-ta mane ? A ,' .
Ioneseu.No, domle, ca spala la mama ,
lui Popescu. . ..

Profesorul.No bine, ca'z tot n'avea ce

procopseala sa vaza. (Un pumn de plesni-
tori ; profesorul sare eat colo) . 0 fene o f,'
fekete kukio ! (turbat). . Care e iar magarul
si porcul care n'are respect ? -.
Toti.Popesco, dom'le... (rad)
Prolesorul. (potolindu-se) No ! Silen-
tium ! Luati L:minke doara la mustruiala care
v'am facut... Mane este zina cand pukem s.
zice, pedagoji si scoleri, fata cu onorata a-
zistenta care va fi ghe fata : finis coronat
- opus ! In educatione et virtuke... (Copiii
fac vomot... Popeseu se eautd sd mai yei-
. .*
www.dacoromanica.ro.44
t
,t
 V

-
. 4 rx PE:AGOG or. KOALA' NouX 19

seased o plesnitoare. Profesorul iese re-

pede, inprdnd teribil ungureste)
, . . .
. . ...

ri.
, r . ,
.s

! ; . "r
r r. e i

- .

-
3

4. Examenul anual ,. ....

, ,
' .'' ',I :
..1. '' .
1

I,
.

:,
43.
.
- -r
mahalagioaice asisfa la examenul
Dona
copiilor lor.
Profesorul, pedagogul nostru absolut, as-

'
cultá pe copiii mahalagioaicelor. .

E foarte aspru fret chef. i

Mame le stau intepate pe scaune, undo s'au

asezat farsa sä fie poftite.
'Profesorul.-- (elite elevul PoPescu, care
n'a rdspuns la lrei intrebari) ! prostule

.
dc nu tii pe estea, care's ghe tot simple
.
jenarale, apoi spune-ne rOunea pantru
,
' carea ,Romanii au kins sit urmeze o polikik
. germanal pe timpul lui Mihaele-Bravul ? -e
.
Popescu. ...?
Profesorul. No ! spune odat'al
,<
Popescu.
, ...!?
(
7.

www.dacoromanica.ro
 20 I. L. CARAGIALEscHITE usoknE

Profesorul (energic) Meri la loc, boule !

(ccitre mama lui Popescu care .este foarte
meihnitd) Ca'z prost 1- ai Mout, Apoi
astuia doara numai pale sa-i dai sa mance.
(Mama lui Popescu pillage) Ca'z geaba te
inai .bocesti acuma! nu'l mai dreji. Are sit
mai stee Inca sapke ani repekinke... loanes-
cule ! (mama lui loneseu tufefte foarte
mifcatd) Cumu'i pathintul, ma ?
loneseu. Mare donfle ! -
Profesorul. -- Pe dracu. mare ! La ma-
surat mani-ta sa vaza mare-i ? Pe langa alke
astre, bunaoara Saturnus, au Neptunus, au
lupitar, pamantul nostru doara-i o scarba !
. nici cat sa chiorästi un soarece... Nu'i vorba
glie mare, ma prostovane ! e, vorba cumu'i ?
. loneseu. Se'nvarteste, domle. .1
- Profesorul (rcistindu-se' puternic, mama
lui lonescu se sperie) ! ,apoi? daca se
invarke, cumu'i ? in trei colturi, animate ?
IoneseuIiu, dom'le !
Profesorul. NO, dar ? o
lonescu. Rotund.

www.dacoromanica.ro
 UN PEDA600 DE COALX NOUX 21

Sit
Profesorul. Vezi asa, loazit !
Se face un zgomot la use. 0 doamna din 4::

inalta societate, doamna Ftiriadi intrà im -

preunl cu un mops gras, care vine sä se
gudure pe laugh' pedagog.
Profesorul (intdmpindndu-o foarte emo-
tional) Onoratg, doamnii, en lila mrt, reco-
mlind ! (ia ditelul in brat& .
Doamna Ftiriadi (foarte volubil si pe un .

diapason mult mai nalt)Am- venit pen-

tru Sa'ti spun drept CA nu vream
srl aduc sa," dea examen la scOala public* -

nu vreau sä se amestece cu fel-de-fel de

beet! eau crescuti... Dar a sfaruit tatA-srtu...
zice ea" e ordin de la minister... i de-aia
1-am trimes la d-ta, care'i cunosti caracte-
rul lui ambitios, de and ii esti meditator.
Profesorul.Binevoiasea numai onoratä
doamna sä iee loc. (cdtrd lonescu, care
afteaptd in picioare) Tu meri la loco
De haiku! mani-tii, pe kine nu ke las repe-
kinke ! Nb ! meri ! (Ionescu merge la loc).
Ioneasea (ridiceindu. se) Siirut mana!

www.dacoromanica.ro
 I 22 I. L. 0-ARA.GIALE-SCHITE WARE

Profesorul (demn)Nb bine ! poti mere

(ia seannul Ioneaschii $i '1 pune lingd
doamna nou sositaf, $1 clot.) ecitelul pc el ;
mopsul, mul(umit, il tinge pe nas. Maha-
lagioaicele io foarte wailite). No, acuma
: /hoard Ftiriadi! Spune-ne, s'aud i ilustra
matrona, onorata ta rnarn.: nu'i asa cri pa-
mintul se 'nvirke in jurul soarelui trei ani
.- cake 365 ghe zile §i mai apoi in al patrulea
. in 366 ghe zile? 4 t1.
4
1-; Micul Ftiriadi.Da, dom'le. '
ProfesOral (face semne de aprobare down-
nei Ftiariadi care foarte satisfdcutd, se
sewed de la locul ei, drege cravata baja-
tului, sdrutd $i se a$eazd jar la loc)
NO, nu'i asè ca presiunea se ghemonstra
sufitiente prin ele doug emisfere (Doamna
F tiriadi tu$ote tare) ghe Maggheburg ?
Micul Ftiriadi.Da dom'le.
Profesorul (Mini clasa intreaga)--No,
,

boilor, vegheti numai exemplu ghe aplicà-

tiune! (cdtre micul Ftiriadi) NO, Inca una
s'apoi basta ! Spune-ne : nu'i ase c loane I

.
- .
-e
- .
www.dacoromanica.ro .. 041
.
.
..4
 UN PEDAGOG DE WOALX NOUX 23
-------------- "1"

Corvin ghe Huniaghe, i Makias Corvin, vi-

apoi dup'aceia domed toti magnatii maghiari
fost-au Romani ghe-ai nosti ?
Micul Ftiriadi.Da, dom'le.
Profesorul.Bine ! Bravo !! Emininke !!!
Doamna Ftiriadi.Mersi, domnule pro- - .ol

fosor... Sunt foarte multumitii...'0 sii'i spuiu

si lui Ftiriadi cât ostenea% 'ti dai cu co-
, - ... ,. .
Profesorul.Ilustril doamnA, cà'z asta ni'i
misiunea. Datoria ni'i s Iumiuiin jenAratiu- -
nile june; d'z fbirá instructiune i eduati- ;
une, un popor doarA e invins astgzi in lupta
vntru existentti, si cine'i invins, apoi a-
cela dal dracului ; vorba inineascA : una
salus vickis, nulam .perare salulcal! a ,
..

"
.

hi
a
,
,
08.
'le, 6

t
. ' .
,
4.
. - a
'4
*1

. - . ,
-4, .0 t ...- .4'
... . , ,
. ..

-
.,
' 44 ".
t i C' k
:,-,
.
.
' ".. . S.
3
I
- ". . *,
s- I ' .1
.:,f -,.
s www.dacoromanica.ro
' V! ., '
' 'it.
.. ,
". .
 _r

**+%+**.lt+44.14,+4t

gq# .
9

...- 1, .
;
.
'...:.; REFORMA... -
.
, .,

.
.
; ,
44.
.
a 1

-
Suntem in epoca reformelor ; spiritul pu-
blic se agit'a* asupra atfitor si atator cestiuni,
A
toate qvitale, a c5ror deslegare nu mai
poate suferi iutarziere».
Una din acestea este si cestiunea befell
in armata. Dar, de oare ce-i vorba sä in- .

notgm in cestiuni, calla sii spunem c'a* sunt

oarneni cari pun una prealabila : a bate pe
inieriori pentru nesupunere, nepricepere sau
rea vointA, ori chiar numai din rilutate, este
oare la noi un obicein exclusiv al ostasilor ?
Unii raspund da ; altii raspund nu.
Noi pang acum nu putem ImpArtasi. ho-
larAt parerea nici a unora, nici a altora ;
,4 nu putem deci lua parte la desbatere,
VI' -
_
www.dacoromanica.ro
'1 . `. A
 REFORMX 25

Ne vom permite insä sI spunem o anec-

dote: istoria, ce ar putea lumina oarecum
arzgtoarea cestiune, -7- o anecdota pe care
am cdpatat-o dintr'un izvor vrednic de toatä
increderea. ,
Odafa, Cuza-Voda chlatorea cu primul situ
ministru, Mihalache CoOlniceanu, dare Tur-
nul-Severinului. Pentru intaia oarri alesul
natiei rornâneVi trecea Oltul.
La o statie, unde careta domneasca si
calestile suitei trebuiau s schimbe caii, cà-
lätorii nostri deterà peste o scena destul
de nepläcutg mai ales pentru danii, cari,
0' tot drumul pAnd aci, se deprinserg cu stri-
gate §.1 aclamatiuni vesele.
CApitanul de poste [Atha cu garbaciul in-
doit pe unul dintre slujitori, pentru Ca acest
nenorocit subaltern, trecut din bautura", nu
.11
asezase hamurile bine, o nebagare de seamä
^ din care, Doamne fereste ! i se putea Intam:
pla pe drum cine stie ce primejdie Mririei-
Sale.
M. Sa se suparit de aceastil brutalitate pi
www.dacoromanica.ro
 -

26 I. L. CARAGIALE. -SCHITE WARE

Neu nista mustriiri bine sirntite suferioru-

lui salbatic ; dar i mai suparat fu conul
Mihalache, care lua numele capitanului, fg-
- gaduind acestui cparOv s'1 destitue. tele-
grafic. :
.
. -
;-
., Careta dornneascl porneste in goansa cu
, suita, inauntru'i se incinge o discutie
i

. galopanta intro suveran si ministru, o dis-

, cutie asupra maltratarilor corporale.
Conul Mihalache, omul reformelor, pro-
gresistul inflacarat, sustine cI o lege aspra
trebueste numai-dedt, o lege, care sa o-
preaschs sub pedepse strasnice bataia. Veda',
,.
mai moderat, recunoaste ca un popor liber
trebue s tearga din moravurile sale ace-
ste, deprinderi barbare, dar nu vede Inca
putinta aplicarei unei asemenea legi, fiind-
ca.. deprinderi seculare ignoranta i lipsa
sensului datoriei... incapacitatea omului de
a se desbara de un sir intreg de invaturi...
$cl.vl. '
Ministrul se incaphtâneaza... Spiritul se-
colului... lumina civilizatiei... demnitatea o- ,

mului liber... fat. scl. .11

www.dacoromanica.ro
 ,
'.
11
.4e I
.. r

a
e
.
I..
4 . .
.
..a

i
4 REFORO It.- ". 'I) 27 -A
s
«In fine, aceasta refornia eSte absolut tre-
buincioasa : trebue facuta, M. Ta !
Bine, Mihalache dragii, zise Voila bi- 7.
rUit, bine ; s'o facem i p'aiasta !» .

Au ajuns cu bine si en sanatate la Se- a

verin, calcand de la Olt si pita la podul

lui Traian pe flori i aclammi de un popor
intreg. .
Lume parada entusiasm oltenese --
banchetluminatie.
Seara insfarsit intr'un tarziu, cei doi 1-
1
lustri amici sunt la gazda impartasindu-si -,-
impresiile. Cu tot zgomotul i entuziasmul,
Tetra n'a uitat discutia de cu ziva. .
Maria Sa d ordin minitrului sa lie gata P
IP
a doua zi la sapte, spre a incepe impreuna , . -
inspectiile de rigoare la autoritatile locale.
Apoi M. ,Sa sopteste ceva in taina fecioru-
lui lui conul Mihalache. un tigan de cast, :
care cunoaste bine tabieturile ministrului. . .'
Conul Mihalache, trebue sa stim, nu obi-
cinueste nici papuci, nici halat. Dimineata, 4,3
cum se scoala, se incaltrt, .se imbraca din ,

_ . - ,
www.dacoromanica.ro .
 :4
28 , r. L. CARAGIALE.-SCHITE WARE
-

cap pada in picioare $i eamane asa toat

ziva.
Acum se desbracA s'a se asdze in pat.
Odaia de culcare a ministrului e desp'ar-
titil printr'o use de a Ini Voda. Conul Mi- o'
halache se cula, poruncind tiganului s i .

curete ciobotelele si straiele pentru a doua

zi dis de dimineat1, i adoarme. A
-
Dis de dimineatii, Voda bate la use:
«Haide, Mihalache, nu te-ai desteptat inc5 ?
' Ministrul sare din pat si se repede la
ghete : - .
. ,

«Numai-decal, Maria Ta!

Ghetele uiciri. Cautà hainele... Hainele
.

nicairi. De grabä la usa de-jesire i chiama

feciorul... Feciorul nicairi.
t- Todd: «Haide, Mihalache !D
,-t
Ministrul iese in coltuni si in catnap a-
farg i incepe sg'si caute prin salita pe ti-
gan. Un om al politiei, care doarme de-
jurna pe o lavita, sare 'ouimac i canal in
toata casa, i cauth, si could, di'n sfarsit
peste zece minute aduce pe tigan.
I
www.dacoromanica.ro
-14
t
4
 ,
4
REFORM X 29
'a
1
«Uncle mi's straiele ciubotele, mise- i
lule? strig conul Mihalache.
Da' nu sgherà asa, coane, c doar nu
da" turcii ! stAi o leacrsg le sterg.
Nu le-ai sters inert?!
7 Dec ! da' eu nu 's om ? eu s nu mg
hodinese ? Le-oi sterge emir bi
SI tiganul plaited in cap
si bombNnind. .
: A
Asteapttt conul Mihalache, asteapta..
«Haide, bre, omule, odatà ! strig M. Sa
de dincolo ; c doar nu esti cocoaua" sAlf
faci cloud ceasuri frizura.
Acit, aril, MAria Ta !)) ,
'
Si conul Mihalache se plimba" prin odaie
tu rbat. .
La urma urmelor, iaca si tiganul cu ghe-
tele si hainele, mai rAti faivAlite deck en-
rAtate, le tranteste pe un scaun i pleacA.
«Stai, miselule ; rknesta ministrul, Und'
1 te duel?
Ei ! haide odatä, Mihalache !zise scurt
Vodg. Haid' odata, ca m'ai plictisit : plec
singur !».
4,
www.dacoromanica.ro
P
. ,
 .
. .
.4 e' . . ..
.. * .
30 1 L. CARAGIALE.-SCHITE UWARE ,,

Conul Mihalache, desperat, se arunc'ai dupil

tigan, ii pune mâna in guler, II intoai ce
in loc si incepe- SàJ arzii cateva palme . -

moldovenesti. Tiganul incepe s'a" urle. In

. momentul acesta, Vodil deschide usa de la ."
mijloc si intreabg. : 1% !

.Ce'i aiasta, draga Mihalache ?... bati ? A-

- poi cum riimâne cu reforma noastra' ?.
Tiganul s'a pornit pe las, a luat un bun
bacsi§ dela \Todd si 'la moment a gait stra-
.
1
iele ciubotele ministrului.
0i

Suveranul si ininistrul au piecat foarte

voiosi sá facii inspectie la deusebitele au- A

toritAti, si pe drum Cum- Veda a spus 1r '

micului sat acest mare adevar : .

.Reforma trace, näravurile raman !D

1. i
e
T

.
Eit .4
-!...
. -. ',. , ^."'l 4. P ' ." , * . r.
4 ,. ..,,,. - 4 f

-
.
i
. ,, r. ,,,, .t
t . .

II ..
i..
. .
s
t . ,
. - , I., 7 . 4..:. 4.... . 1' ':
:-
4. '
-r .
4 lo , s I t.... 1. 1 / -35
.. . e. .
. :,. 4. ,,,i ..I ,,,,,, - ., , 1...7.
.
.
...' , I, . '' ...r - s ,,-
.7 x . -.-._
. ...,

$ T
i --4
4-.1
'
41

" www.dacoromanica.ro .
: .

/4 .1
 f a , 'V .
N
.
*******+44*******************
.,
a
r
.1i .4:f.
a -- ; N s a 7' 4
. .

A" ' ' ' '4 .. .-

' ' I'
4, o,
....,,,
. , . - , . ,, ..

r .., . . -. .... .-.. 1 .4

.
.
. t:
.. , a
, BENE-MERENTI '.
-. -.
.... .
. .,
s . -;... :. i

.. Intre noi literatii se vorbeste foarte adesea

...`,
despre Bene-Merenti. Unii doresc sà-1 aibii,
altii nu ba chiar propagN cu mai mult sau mai
putin spirit un dispret suveran pentru o aSa
copil'areascg dorintk in genere se brodeazii,
cu sarcasm, 'sail mai bine cu parapon, pe
tema lipsei de merit a multora dintre me-
daliai i pe meritele patente ale celor ce
n'au obtinut Inca aceasfa medalie.
, Iatri aci o deosebitg, opinie :
.
:-
Sh procedam mehidic. 4'

Oamenii toti se I a mari ca-

CA
tegorii : , -

,
* ACADEME1
R0t416
r ' www.dacoromanica.ro
-rs
 .41.

h 32 I. L. CARAGIALE WHITE WARE

I. Cei cari au Bene-Merenti;

U. Cei cari nu-1 au.
Speram c nimeni nu va fi deocarndata de
Alta parereaminteri nu am putea continua
- ,

Acum intrebam :
1. Dilate tuti cati il au, nu-1 merita nici
unul? -
. 2. To(i cati nu-1 au, 1-ar merita to(i?
Noi credem ca nu se poate raspunde, dupa
bunul simt elementar, la aceste doua intre-
bari de cat asa :
La intaia : .da, din tre toti cati au Bene-
' Illerenti, unii ii merita ;
La a doua : nu ; nu toti cati n'au aceasta
medalie ar merit& s'o alba.
Caci nici nu s'ar putea altfel I

- Indiferent de meritul ce-1 avem fiecare,

I

'
It

. noi oamenii iubim distinc(ia in genere, §i,

r tocmai pentru aceasta, unele distincOi nu le
dorim, ba uue ori, chiar le respingem cu
mai multa sau mai putina ostentatitrne.
Toti avem in cäleala firii noastre o pica-
tura cat de mica de desertaciune. A
,

www.dacoromanica.ro
 BENE-MERENTI 33

Unul doreste o decoratie din partea suve-

ranului ; altul vAneazA aplauzele unanime
ale unei aduniiri, la rigoare ale unei adunA-
turiaceea Inca si mai suverang ; al treilea,
mai putin politic, suspinA dupe un trandafir
de la o fate in mijlocul abet. alti dantuitori...
Unul doreste a fi distins de cei mai multi ;
altul de cei mai putini ; acesta, de until sin-
gur ; acela de... una singurA, i altii de eine
stie eine ; in sfArsit, Dumnezeu s ne mai
inteleaga !
Ce e asta ?
E ca -pe toti aceeasi pornire Ii indeamna.
sil doreascO distinctianecesitate imperioasA
ce o are omul de a . gest, macar inteo pri-
viol, impArtAsite si de cátre altcineva pa-
rerea deosebit de simpatica i consideratia
ce le are el insu-si despre sine insu-si.
Asa, putem zice ca. toti fie-le dorinta
inaltA, meschina, rara, banalii,
de la printul eatolic, servitor fidel si fervent
. al SfAntului-Scaun intr'o viata de peste opt-
zeci de ani, aspirAnd la acolada Papii de la
No. 58.
3

www.dacoromanica.ro
34 I. L. C.A.RAGIALE -SMITE TIOARE

Roma, §i pawl la bäetelul din c1asaIntâia

rurala ce doreste o biata coroana de meri-
sor la Sampietru din mana primarului lo-
cal,toti, toti dorim distinctia.
Deci, nu e rusine s'o dorim, fiecare dupil,
pornirea sufletului Au, de o meritam sau
nu ; nu e rusine, caci e inevitabil uman s'o
dorim. E rusinos numai sii intrebuintam mij-
loaCe nepermise, sau de nemarturisit, spre
a o Anita, §i, in orice caz, e ridicul s'o
dorim prea mutt i s'o pretuim peste ma-
sura cu care o pretueste acel ce trebue sii
ne-o acorde,e nedemn pentru noi sa ne
injosim meritul real, pungiudu-i mai presus
in constiinta noastra o ,rasplata din partea
altuia. ,

Nu e vorba, lumea, voiu s zic opinia mai

luminatä poate avea un sentiment, nu bine
botarat, dar totusi destul de sigur, despre
o echitabila impartire a unei distinctiuni
oare-care. Fiindca irisa acel chematsi a-
cela e autorizat prin propria noastra3do- ;..
rinta=s6 ne decearna distinctia, e si el seme-
,
www.dacoromanica.ro
 .
BENE-MERENTI 35 .

nul nOstru, va fi i el supus erorii ; va putea

judeca gresit meritele omenesti ; va fi expus
a atarna bucuros (ca de regulg, toti mime:
nii) de partea aceluia ce-i va sti atinge mai
bine partea slabil a lui. In fine el va putea
sitdistinga altfel de cat noi, cari ne credern
totdeauna cei mai indrepfatiti la distinctia
co dorim de la dansul, i astfel s se insele
intru cat ne priveste, fie c'd ne va uita fie
cii, si mai flu, va lua in seam's: pe altul.
Pentru aceea, nu e in lume distinctie
,

publicii sau privata care sg, fie perfect de

ebhitabil acordatu, sau; mai bine zis impo-
triva impartirii crtreia nimeni s nu path.
i mputtt ceva.
Tot pentru aceea, toti, fiecine dura sen-
timentul sau,, avem dreptul s'o dorim dis-
tinctia i s'o sperthn, precum asemenea toti
aVem i sorti s o caprttam.
Dar tot pentru aceea, i dorinta distinc-
1
tiei, i mandria c'a obtinut-o, si mahnirea (
ert n'o are inca trebuesc sti fie moderate la
omul in adevar dembit, çi ntimai la omul
a
www.dacoromanica.ro
36 I. L. CARAGIALE.-SCHITE IISOARE

de rand, care este cu atat mai plin de sine ,

cu cat e mai gol, pot fi excesive.
Caci, daca fudulirea cu medalia Bene-
Merenti, ca sä revenim la dansul, face, mai
en seamrt din partea celui ce nu o medal.
o impresie ridicul, apoi de sigur fac, mai
ales din partea celui ce ar merita-o, o im-
presie foarte penibila ciuda i paraponul Ca
n'a crtpalat-o Inca.

0 '
www.dacoromanica.ro
***14+4.*** **44* it** ***+4.**144.4.

STATISTICA

De curand s'a publicat, sub auspiciile biu-

roului central statistic din State le-Unite nord-
americane, o notita statistica foarte curioasa
si p!in de invatarninte. Se stie c statis-
tica este 6 facia care lumineaz4 stiintele so-
ciale si se mai stie cat sunt de elocuente
cifrele. \
Iata ce ne spune ilustrul statistic Bob
Schmecker, in notita de care vorbim :
«Am calculat, dupe indelungate experiente
pi notite personale,,eu, in interesul *lin-
tei; iau parte la toate turburarile de strada
si am ajuns a stabili urmatoarele.
«La mice reyolutie sau turburare, ia parte
4cela§i public care ia parte la luminatie,
0
www.dacoromanica.ro
 38 1. L. CA1UOIALE.-SOHITE 1150ABE

la parade. sau la foc, i adica : barbati, te- .*

mei i copii de ambele sexuri. .

Calculati pe vârstá ne da la 1000 :

Majori 515
Minori 485
Calculati pe anii varstii : -

Pui tati bratesau mai mici de 7 ani 135

Dela 7, la 10 ani . , 200
» 10 » 21 150
21 45 » 350
» 45 » 75 . 150
» 75 » 85 » 14
» 85 » 100 1

Calculati pe motivele care-i manii in in-

valmaseala :
,. Din curiozitate artisticä . . . 50

;
an instincte .
critic
puri
. . 15
230
450 I
convingerea altora . . . 250
proprie . . . 5 '
Dupil starea de constiinta :
pot raspunde pentru ce au luat parte

www.dacoromanica.ro
 STATISTICX 39

la miscare . 250
Nu pot respunde 750
Dintre cei 250 dintai :
Pot easpunde :
In mod fantazist 120
» naiv . f25.5
» plauzibil 0.5
Din capetele sparte, calculate pe 100 sunt :
nevinovate . 75
vinovate inconstient . 24
vinovate constient 1

In privinta rezultatelor unei miscrt.ri po-

pulare, calculat pe un milion de suflete,
avem : - I I

cati folosesc direct . . 100

» indirect 100 .;

Restul pAna la un milion *obese.»

In adeviir statistica e plina" de invAtg-
minte ! ,
. .

www.dacoromanica.ro
4.4:414t**+4.4.4-4t4t+++4.**4tIc

INks

1 APRILIE
Monolog

(UN TANARaer si maniere de mic impiegat; costum cam

sitralcut, dar curittel; jilotca foarte &Ischia, hied sit se vazi
pieptul citmlisii de coloare: mänusii; Wind, floare in piept;
baston subtire.

Eu marturisesc drept, cum am spus i la

jurati, eu, domnule presedinte, i-am zis lui
Mitica ; nu'mi plac glume de astea! Adica
nu ciii mi-era frica de ce s'a intamplat... nici
nu ma gandeam ! dar vorba e, nu:mi plac
mie astea ; c eu ii tiani ciue e Misu, las!
n'are curaj : mi-era frica sa nu patim cu
el cum mai patisem odata, cand s'a intam-

www.dacoromanica.ro
 1 APRIL1E 41
-

plat la Hierestraul-vechiu bataia cu mizera-

bilii ailalti, care ne-au atacat, $i 114u de
frica a fugit si s'a ascuns undeva... Duprt
ce s'a ispravit bataia ca (sever) i-am pus
pe goana pe mizerabilii, care se lauda ca.
o srt ne o facrt ei, cit sunt de la parchetul
general ; da... 1-am lucrat.... teribil (invarteite
bastonul repede) 1-am cautat pe 114u prin
toata gradina, si dupa ce 1-am giisit, nu
vrea s iasa d'acolo cu nici un pret, tipa ea,
vrem sa-1 omoram . Am ridicat usa din ta-
tani... Cand I-am scos afara, era galben ca
'amnia gi-i clantanea dintii... Pe urma s'a
bolnavit de galbinare i-a trecut cu car-
maz i cu acrituri... da numai cu acrituri,
dulce n'avea voe ! De atunci i-a ramas
numele (en satisfactie) eu i 1-am pus-114u
Poltronu!
De-aia, eu ii spusesem lui Mitia sa-1 lase
in pace ; da, fiindca ailalti au vrut, zic i eu :
Haide ! Ce-o sa se intample ? Intâi Aprilie
--o sa radem de Poltronu, i pe urma ce ?
Da, al dracului Miticii !. . Siiracul !, . Sa
vezi,.,
www.dacoromanica.ro
' 42 r. L. CARAGIALE.SCHITE WARE .

Noi mergem la berarie pe bulevard,Zde

vale. In seara aia Mitica venise cu Cleo-
patra, manta luieste la masinile de cu-
sut... A dracului si ea !... Saraca !... S vezi.
Tocma dupe' doaspce tarziu, a venit si
Misu, i Mitiert l-a recomandat Cleopatrii,
ea pe noi ne recomandase de mult. Pe urine,
razi ! i conversatie, si razi . (face mare haz) Am
stat noi asa, sa fi fost pear pe la dourt si
jumatate trecute... Misu era amorezat de ne-
vasta unui carciumar din dosul Cismegin-
lui, de la care compere tigrtri de (lama
umbla petit, cu guler nou, cu tilindru, cu
un baston de par nodoros i cu manusi
si (Muse si cu parfum. Misu zice :
Bonsoir,, eu ma due.
Mai stet.. ' -

Nu se poate ; maine am treaba de di-

mineata la cantileried>
, Si a plecat.
Dope ce a plecat Misu,Cleopatra a iu-
ceput s raza : hihihi ! (rade ca Cleopatra) ziCe
Mitia

www.dacoromanica.ro '
 1 APRILIE 43

titi voi unde s'a dus Poltronu ?

.
Untie ?
In Cismegiu, pe movilA : sA fluere. ,
Ei as !D
§i pe urmA ne-a spus Mitia Matt in-
,
triga : Misu primise de la nevasta mitoca-
nului o scrisoareimitatia Cleopatrei crt
mitocanul plead. la Turloaia dupA peste pe
la trei despre plug, i cA el, adia Misu, s'o
astepte negresit in Cismegiu pe movilà, ai
sa" fluere pe Margareta», (luerä entrata martin-
lui .Margareta.) ca sA fie ea la sigur cA el este
cA ea stie ca o curteazg de atAta vreme,
dud cumpArä Petri de damA, si are sa'i
spue multe ; da sa vie negresit.
Asta era intriga lui domnul Mitica, de
'idea mereu 0'0 lama semne cu Cleopatra
asta era : ea s meargA pe la trei i ju-
mAtate pe movilA, si el, adia Miticl, sit se
faa mitocanul, sà'i ceará cont lui Misu, si
noi sit esim toti sit ne batem joc de intAi
Aprilie de Poltronu! ,
Am chemat tal ! am platit Cleopatra s'a

www.dacoromanica.ro . 4
44 t. L. CABAGIALE. SMITE WARE

imbracat cu mantaua impermeabila de ma-

tase crem cu gluga foarte frumoasa man-
ta !... si Cleopatra nu'i urhtii.... cu gluga...
e bruneta i numai treizeci i cinci de
franci chilipir ! da era de ocatie : i-a fi
cut hatar negustorul o cunoaste de la
masini .
Cand am esit de la berarie, batea patru
fara un sfert la Efdrie... Am intrat in Cis-
megiu. Ploua maruntel ; era pustiu in gra-
dina i intuneric... Am tras cu urechia
n'am auzit nimic. Am mers drept pan aleea
mare si ne-am facut planul : Mitica i Cleo-
patra sa porneasca din dosul bufetului,
noi sa ne .ascundem la panda sub movila
la grota.
Tragem iar T11 urechianimic.
cSa tii, zic eu, ca i-a fost fried Poltro-
nului sa vie : nu vine el noaptea pan Cis-
megiul pustiu.
Mitica zice : .Atunci n'am facut nimic !.
4
Da Cleopatra : a ! nu se poate !... A venit!.
i pink' sa n'apuce sa zicii, auzim : (flueri
partea !Mita a marsului .Margareta., fals i tremarat.

www.dacoromanica.ro
 1 APRILIE 45

«Ai auzit ? zice Cleopatra. Haide !,

Ne lase pe noi i pleaca usor spre mo-
vila, noi In partea ailanta, i Mitica dupa
ea la distantriacum auziam bine : (continua
. fluerul mai hotarat).
Cleopatra se suie incetinel pe potecA si
noi ne pitul'am dupa bolovanii de jos...
...Am auzit fluerul (continua flu6ru1 si mai hotarat
si de odata se opreste brusc) un cab !
incetanu i

de n'ar veni barbatu-meu!» pe urma niste

pupaturi i soptituri ; da nu puteam intelege
nimic de vajaiala havuzului din lac . Am
stat asa, cate-va minute si de odata auzim
pe Mitica prefacut :
eCu nevasta-mea, mizerabile ! te-am man-
cat ho
Apoi un racnet, o pocuiturg, o bufneala
de trap azand, toate inteo clip, i tipetele
Cleopatrii :
«S'Ariti ! I-a omorat !... Mitica !,.. Mitical...z.
De-a busile peste bolovani, ne-am jupuit
genunchii, am fost la moment sus... Mitic'a
lungit pe spate horcaia adânc, Cleopatra a-

www.dacoromanica.ro
 46 I. L. CARAGIALE. WARE .

plecatä luptà sg'i ridice capul greu, Misu

sta tapan in picioare.
Ce fusese asta? (scoate o batista chie si se sterge

pe frunte emoOnat)
.

Cleopatra II luase in brate pe Mist' ; ii

facea declaratii de amor ; Miticti a strigat
de la spatele lui Misu ; Misu s'a, desprins
de Cleopatra, s'a intors in loc i, când a
dat Mitic. s porneasa spre el, a ridicat
bastonul de cart cu miciulia nodoroasa in
sus, si 1-a plesnit pe Milted drept in frunte
cu sete... Auzi puteie la Poltronul !... face
crime) de frick" !...

.
Am alergat in toate : nici -un ser-

gent in grädinä.... Am dat fuga in bulevard,

am ga'sit o birje, pe urmä i un, sergent
nu vrea la inceput s'a vie dobitocul, zicea
crt e pilcileala de intai Aprilie, par'cI noun'
de pii.c.gleala ne ardea!
L'am ridicat pe Miticä incetinel.. Nu mai
laureate asa tare... Incepuse sit' se lumineze
bine i plouà mereu.... Mantaua Cleopatrii
era piing de sange... Obrazul lui Maier' ne-
7

www.dacoromanica.ro
,1
 APIIILIE 47

gru ea postavul si umflat... I-am lksat la

Coltea pe amandoi i noi am .mers la po-
- . .
litie.
El a murit pe searilasa a spus docto
rul ; (zambind sceptic) eu zic ea era mort chiar
când am ajuns la spital : clad 1-am luat al
coboram din birje, a mai horcait odata tare
i pe urma s'a plecat ,scurt cu 'barbia in
piept, par'ca i-a trosnit junghetura... (face
miecarea) Atunci, cand s'a aplecat, i-am vg-

zut creerii atnestecati cu par si slap cu

spuma. (grimasa)
, Ce-am pit..
A doua zi ne-a dus de la politie s ne
confrunte cu mortul.... Venise si masa lui
Hitler = o mahalagioaica... ce gurk ! facea
un scandal ! par'cii era nebunk, se musca
de maini, se trugea de par.... Ne-a ()carat
ne-a blestemat... ba pe Cleopatra a si scui-
pat-o. (bocindu-se ca blitrana)
MitiCri! frumosul maichii! Halal !» (schim-
band tonul ei mutra i and din umeri) Ei, asta mi-e
nem miss. Mitica si frumoS! poftirn !

www.dacoromanica.ro
S./.....,..*.e
48 I. L. CAVAGIALE.SCHITE IWARE

Duptt aia, tine-te trunbaTau trei luni de

zile pe la VAaresti, pe la instructie, pe la
jurati... Pe Mica 1- a achitat.... Da ce ne-a
%cut la toti procurorul ! Pe urmA (foarto mahnit)
ne-a dat afarii dela minister cu raport
tivatct suntem scandalagii.
Halal de IntAi Aprilie !... Eu Ii spusesem
lui Illtica...
(Plead. fluerftnd en brio .Margareto, Ingeraa iubitt.)

www.dacoromanica.ro
****4.+4t*****.Id4eltIt***44***+.1t*

CONGRESUL COOPERATIV ROMAN

qEDINTA DE INAUGUR ARE

edinta solemna de deschidere a Congre-

suluf se incepe la orele 1 d. a. sub prep-
dinta d-lui Dem. Butculescu, prezenti fiind
1000 de rnembri cooperatori.
Pre§edintele, in termeni foarte frumosi
saIut i felicita pe membrii Congresului
pentru patriotizmul cu care s'au graft a
veni sä aduca luminile lor in aceastil mare
chestiune : protectionismul national. D-sa
terrnina aratand foloasele cooperatiunii : coo-
peratiunea trebue sa: fie pentru toti Ro-
manii cu minte o idee fix& .
Se intra in ordinea zilei.
D. Moceanu, delicatese si comestibile,
roman cu verva-i cunoscula, tine pentru
protectionizm un discurs foarte carat i foarte
No. 58.
4
www.dacoromanica.ro
 50 I. L. CARAGIALE. SMITE WARE

gustat : vorbela-i merg ea untul §i bine can

. ,

tdrite i socoteala fard owed. (AprobAri in

tot publicul).
DirectOrul fabricei Lemaitre, un om cu
multd greutate, e de aceeasi *ere. D-sa
crede c fierul trebue bdtut pand-i add, c`a"
nu trebue rant guvernul In pace : pftna.:nu
va admite protectionismul si nu va turnet
legi pe acest tipar, trebue ciocdnit .mereu.
(Aplauze).
Un guvernamental liber-schimbist.
Luati seama : vrea s ne potcoveased ! (RA-
selo i sasitituri)
D. lordache Ionescu, din elari, prezi-
dentul (Spumei de Drojdii Societatea co-
merciantilor Romani do bAuturi.Vin, dom-
nilor... ! (Chef mare i tdrnbdldu in atil a-
dunarea. Oratorul se aped la loc mahmur
zgomotul se potoleste)
1
D. Pre§edinte.:---Urinati, frate cooperator...
'
0 voce.De geaba acum ! i s'a stricat
,
gustul .
. ,
, ..

.,
Alt4.-:S:4-1
. ,
dreagd ! ,,,.
, .

www.dacoromanica.ro
 CONGIaStIL COOPtRATIv ROMAN 51

D. lordache. Nu mai ! Dar ca. princi-

piile dv. o sa vä frigqi prost de tot !
D. Basilescu, tipograf, .atachnd chestia
cu mulig ardoare, culege aplauze de deose-
bite caractere, cari-de ilaritate, cari de entu-
ziasm ; in fine face o frumoasA impresiune.
D. Frarike, croitor, o ia cu franchetg p'alt
ton. Se vede aci stofd de orator. Discursul se
potrivcste perfect, Liber schimbismul: u e de
talia unei Ari agriccle : cu vest sistem n.i
,
s'ar era o soartrtprea grea, care ne-ar
strange rent in spete ; pardessus le marche
torn sa prindem de veste, ne-ar ceiptusi strrt-
inii din cele doug emisfere. Oratorul o incheie
find s treacN cu un milimetru mcisura in
privinta celor doug emisfere... Un elegant
.discurs1 Se soptea in congres cä presedintele
it comandase din vreme; e drept insg. crt
bravul orator 1-a dat gala dupä pyomisie in
24 de ore. (A plauze Unanime)
D. Prekiedinté, care a primit o depese.
Domnilor am sa v fac o comunicare.
Iata depesa pe care o primesc de la Direc-

www.dacoromanica.ro
52 I. L. CARAGI ALE .- SCHITE TLIOARE

tia generalg .a C. F. R : .0nor. Congres

cooperativ Roman, loco, motivele pentru cari
lipseste d. Director general...
Doctor Chiriac. Desigur iar intrerupere
de circulatiune.
D. Pre§edinte.Intocmai. D. Director s'a
intepenit la Chitila. Noi, regretand locomo-
reintriim in ordinea
D. Mama Domnilor, '
pe. cand vorbeau onor. preopinenti, amicul .-
nieu, nenea Ghit Pencovici, .imi dedea cu
cotul. (Rasete). Puteti rade, domnilor! n'o sre
mi mdscr eu la batranete vorbele cu santi-
metru... Ii tiu pe toti ce cumas sunt ; ma-
teria asta o cunosc, slava Domnului ! nu mi-e
rusine ! Tara asta vrea proftetionism nu
mai incape tocmeald ! Eu sunt sincer, eu
nu sunt din acei oratori de modd noud, cum
am va.zut la jurnalele din urmd, ca s'ai scot I "

panglici pe nas.
Doctor Tome Jones.. ? cu
opera fie !
Doctor Chiriac. Cezarianci

www.dacoromanica.ro
 . CONGRESUL COOPERATIV ROMAN- 53

D. Prekiedinte.Nu tdiati vorba orato-

rului, v rog.
D. S. Becheanu.(urmând) Eu adicri
in sffirsit, eu zic guvernului : Conitd ! tidied
pardon! domnule ! cu preful data nu ne dd
nzdna :- este peste poate. Dar mai in sffirsit.
vAztInd la 9 idicA refuz din partea muste-
riului, Asta... a guvernului vreau sà zic,
putern zice : tdrgul n'are supdrare, noi am
cerut ; dv. ce dati ? (Aplauze).
D. Staroste al bhjarilor, un adevArat
'Pravoslavnic in materie monomial, biciuind
liber-schimbismul, comparA Congresul cu a
cincea roatd la cdrutd. La imputarea ce i
s'a Mout cii e liber-schimbist, aminteste pro-
verbul cu capra §i oaia ; la imputarea cii
n'a luat bdrbdteste inittativa unei miscdri
mari a corporatiunii sale, zice : -bate saua .

sd priceapd iapa ! Ei, domnilor, adaogfi o-

ratorul, .pisica cu clopotei nu prinde scare.:
cele Nu trebue SA tragem cdnd la dreapta
dind la stdnga ; trebue s mandril chestia
tot inainte ; cAci, dacg mergem tot asa hdfa

www.dacoromanica.ro
,

54 1. L. CARAOIALE.- SMITE IfWARE

hetfa, o varhm cu oistea 'n gard ! Orato-

rul se opreste aci.
D. Bossel, tapiter, spune ca: nu face ca
colegul d-sale d. Olbricht, care se ascunde
dupd perdea : tinta noastrd e find. D-sa
pune chestia pe lapel. Cifrele statistice sunt
oglinda perfectO a situatiei. Cu protectio-
nismul am merge ca pe rotile ; de inratu-
rarea acestei sisteme, nimic n'ar putea sit
ne console. D-sa sfarseste spunând c situa_
tiile economice sunt totdea,una mobile. (A-
plauze sgomotoase).
D. Alexandria, farmacist, tine un spiciu
foarte coroxiv ; d sa trage un praf adverse-
rilor protectionismului. Blameazri inteun
mod drastic pe acei ce n'au in combinaliile
lor acea curdtenie earacteristia Romano -
lui i cari vor s'a lase pe sträini sä stoara,
ultimele picdturi din fortele rii, pima cOnd
inteo bunk' dimineatit s ne pomenim. hap !
cá ne inghite strainul ! Ei ! i urnià nu mai
e leac. (Aplauze repetate).
D. Prager Julius, Claim tine un discurs
,

F.

www.dacoromanica.ro
 CONORESUL COOPERATIV ROMAN - 55

cu totul hors de saison ; d-sa se induct in

caste de proverbe uzate : lupul Oral isi
schimbá, dar rfaravul ba ; asta-i altrt cd-
eiuld ! de ce n'are ursul coada" si lupul
d'abia o poartA ; umblati cu vulpea in sac!
si altele. In fine un discurs sI nu-1 ma-
ndnee nici inoliile. ,
D. Huhn, directorul bailor Mitraschew-
sky, care a asudat tot timpul;- vrea sd verse
apa reee peste entuziasmul aclunárii. Voiu,
zice d-sa, si dau un du peste focul pro-
tectionistilor extremi ! (Zgomotl. -
P. Boniface Floresea, profesor de frau-
cinjesteB' aia'i vorbá !
Voci. Curat ! (Zgomot) Sus ! jos! jos !
sus ! (Zgomot mare)
Urmeadt de aci o discutie foarte vie, in
care se schimbá o multime de replice des-
tul de violente. Dam aci pe scurt pe cele
mai i mportante. .

Un §elar.Trebue strangeni in chi ngi

pe adversari : (Zgomot asurzitor)
Uu Ither-schimbist..--Vreci sd ne iNtela(i;

www.dacoromanica.ro
 56 I. L. CARAGIALE.- SCHITE WARE

D. Georges buena, orloger roman de

Geneva, inainteaza in imbulzeala la tribuna
-
cu cilindru pe cap S ne remonteim ca-
racterele, domnilor! trebue sa precizdm !
D. Sinie, caldavar roman, vocifereaza gro-
zav. Asta-i spoiald ! Tati dat metalul pe
fata. (Se repede la tribung, apnea pe orlo-
ger in brate 6i.b intoarce pe sus. Zgomot
la culme. Strigate : Ti-ai aratat arama !)
D. Littiilan, lampist, in mijlocul tumul-
..
tului streiluce0e prin cateva cuvinte: Dom-
oiler: sii ne lumindm ! nu aunt un intri-
gant sa viu aici sa bag fitiluri, sa Iufl-
cdrez resentimentele !
D. Tassain, directorul Companiei Gazu-
lui. Tais ton bec, espece de furniste ! (Zgo-
motul merge crescand. D.J.iittmann se re- t,
trage intr'un colt si fumeazd. Zgomotul con-
tinua).
D. Teodorescu, franzelar, Un om copt,
cauta a potoli focul adunarii. Domnilor,
. aci nu e cu lopata ! Cine a luat cu-
stati !
vantul ? Ce am venitr sä facem aici? go-
grin ?
www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL COOPERATIV ROMIN 57

D. N. Mandrea, fabrica de cisme Filaret,

cu tactul säu obicinuit, zice putine cuvinte
si, desi urmand dup g. calapoadele vechi o-
ratorice, reuseste totusi sd-i inealte pe toti !
(Zgomotul incepe a se stinge, cu atat mai
mult cu cat d. Capp, cofetarul, isi d total
osteneala s indulceascd lucrurile).
D. Lilian Oprescu, in tot timpul_scan-
daliilui conservd o atitudine demn i o Ci-
cere de aur. D-sa, zice unui prietin : In
chestia economica n'am de cat o *ere
laissez faire, laissez passer ! Faca fie-care
cum poate, eu fac cumpot. (Zgomotul s'a
potolit)
Doctor Babes. Domnilor ! Sustineti eine-
va o opinie contrail aceleia ce sustineai
noi ? Sunteti turbati? Eu, domnilor panii
acum nu m'am baccilit ; mie-mi place sh'
pun virgulele pe i ! Sustin c ftirg protec-
tionism, Romania, pe calea economica, nu
va putea fi decat un mic-rob al marei Eu-
v rope industriale ! (Aplauze turbate).
Directorul Fabricei de Bazalt artificial.

www.dacoromanica.ro
5I
 58 I. L. CARAGIALE. SCHITE LI$OARE .

Acel ce se:stie a nu avea nici un pacat, s'a '

ne arunce piatra! Toti fierbem inteo oaki,

§i durnneata i durnnealui si noi etetera.
0 TOCCEteleracota ! (Aplauze ilaritate).
Directorul, Companiei .13rometrice,
Domnilor ! Onorabilii preopinenti au vorbit
cu multa... pompä, dar, pardon, superficial.
Eu voiu sa....sondrtm mai adanc ! (Murmure,
Intreruperi i protestari):
Directorul Fabricei «Stella».Inceputul
acesta nu miroase bine. (Zgomot).
D. Presedinte, catre orator: Ma rog,
, compania dv. nu este inscrisg la ordinea .1

zilei. In sedinta de noapte... La noapte !

Directorul Comp. Bar. Dar, domnule
presedinte !...
Tooth sala.La noapte ! la noapte! (Tu-
mult).
,
Presedintele.Va ridic cuvantul !
Directorul Comp. Bar., strigand puternic
A ! care va sa, zica vreti sa-mi... astupati
.
gura ? foarte bine... Dv. vit... incuiati, ca
sa zic asa, in ordinea dv. de zi, i apoi, de
,
www.dacoromanica.ro
 _
CONGRESUL COOPERATIV ROMAN 59

aci, nu mai vreti sL.. iesiti ! Rog sal se ia

act de aceasta. Aceasta nu e... lucru cu-
rat ! Vom protesta vom umple... toate ga-
zetele! (Zgomot mare) .

Reprezentantul SocietAii Presei. A!

asta e o infamie ! AfarA ! Sit asit... afarii!
Direetorul Comp. Bar., in mijlocul flue-
eaturilor $i huiduelilor, se incle$teaza' la tri-
bunk' strigAnd din toate. puterile : Bravo !
care va s zica tot eu s ies... afarA ! Eu !
Nu, domnilor, dv. sa" iesiti !

Un nnicelar rornan, repezindu-se la o-

rator cu cutitul : Iek. ci te tai !

Directorul Comp. Bar., de fricA, iese a-

,
tarn. (Aplauze frenetice)
.
Prima $edin fa. solemnä a Congresului se
.
ridicL

%N.

www.dacoromanica.ro
44+444444t**444*4444444444

NOAPTEA INVIERII
- NOVELA - :,

Notifet, explicativa
Dad literatura este, in adevar, o arta, atunci
se intampla cu dansa, in deosebire de toate
celelalte arte, un lucru foarte ciudat. SA ve-
dem.
Toate artele cer de la om o stradanie mai
malt sau mai putin indelunga. Muzica, pic-
tura, sculptura, architectura, teatrul, pane §1
calaria, trebuesc invatate incet-incet, ani in-
tregi. Cu cat le invata omul §i le patrunde,
cu atat descopere ca-i mai ratlike Inca mult
de §tiut ; a§a, s'a7zis cu drept cuvant, ca via-
ta este prea scurtabi arta prea lunge.
Toate--afara de literatura.
Literaturaleste o arta care nu trebue lave-
tata ; cine §tie cum din litere se fac silabe §i
din acestea cuvinte, este destul de preparat
pentru a face:literaturd.
Deosebirea acestei!nobile arte de celelalte
se poate compara cu privilegiul de odinioara
al claselor aristocratice : cand infra copilul no-

www.dacoromanica.ro
 NO APTEA INVIERII 61

bil in armatA, infra dinteodatá cu un grad Malt ;

nu-i trebuia, pentru ca sà ajunga polcovnic,
nici vechime, nici practica, nutmle lui era de
ajuns pentru inaintare.
A§a e si in literaturA ai invatat alfabetul,
:

poti fi literat. Aminteri, nici nu s'ar explica

progresul §i bogatia de producere. a acestei
nobile arte la noi. .

Intrebati pe un muzicant, pe un pictor, pe

orice alt artist, om matur : in Catà vreme ai
invatat d-ta arta dumitale ? Are sA-ti rAspunzA,
dace e adevArat artist, aproape invariabil : In
foarte mult timp, vre-o douà-zeci de ani, si tot
nu o §tiu bine". Dar ia intreabA si pe un june
literat, In cat timp §i-a InvAtat arta; are sa-ti
spuna : Domnule, literatura nu se Innate ; ta-
lentul este suficient : am talent, prin urmare
am tot ce-mi trebue ca sa fiu un literat de-
sävar§it".
5i ast-fel vedem cA lumea pArAseste artele
ingrate, cari reclamA atata bAtae de cap7pana
sA le inveti, si cA tinerimea toatà dA nAvalà
in ogorul literelor, pe atat de comod pe cat
de nobil.
Dar nu numai pe calea producerii literatura-i
exigent& ci i pe calea judecArii producerilor.
Un exemplu. Ca sA judeci o opera de artA,
un tablou, o statue, o sinfonie, mai stiu eu
ce, iti trebue, pe langa gustul ingscut, §i o
deprindere indelungata, o afiume pregAtire,
care nu se pot cApAta de cat cu vremea.
On muzicant Whin, om care §i-a petrecut
o viatA cu cercetarea secretelor artei sale; nu
www.dacoromanica.ro
 62 I. L CARAGIALE.-SCHITE pkiCIARE

indfazneste a se pronunta asa dinteodatä a-

supra valorii unei produceri de scoal5 writ.
Un pictor, vechiu mester, nu poate judeca
lucrarea altuia, treand numai pe dinaintea ei,
dintr'o singurà arum:Mut-à de ochiu.
Asa cu toate artele,afarä de literaturA. Si
e drept sA fie asa ; dad pentru ca sA o faci
cu succes nd-ti trebue altà pregatire de cat
scrisul, de ce ti-ar trebui mai mult de cat ci-
titul ca sa o judeci cu competenta.
tii sä scrii ? esti literat.
Stii sA citesti ? esti critic.
Prin urmare, eu, care nu am invatat arta ce
, profesez, nu am de loc dreptul sa ma supAr,
nici cuvant s m mir a d-ta, fkr'S nici o pre-
, parare imi critici producerile ; cum mie nu
mi-a trebuit invatatura ca sA le scriu, nici
d-tale snu-ti trebue ca sa pricepi producerea
mea de cat s5 o citesti.
5i WA, numai de cat am sa dad aici o nu-
vela. Eu n:am fAcut pana acuma literaturA se-
rioasa, si ma jur ca n'am vre-o prealabild pre-
&ire pentru asa ceva ; de astà data insa,
m'am hotArat. Tyebue, pe langd teoria de mai
sus', si un exemplu, i mi-am ales novela, un
gen la mon.
IatA opera mea :

www.dacoromanica.ro
 4
a
NOAPTEA IN V IERII 63
-

NOVEL A
- `

Este in ajunul Invierii.

-
Natura, ca o mireasa rapita, care a -dor-
mit vrajitä in lanturile de ghiata ale unui
crud uria§ rapitor, se de§teapta fericita,
gratioasii, mandra, la mangaierile dulci, du-
ioase, molcome ale tanarului §i fierbintelui
1 sau mire, care o &Audi de mult, care a re-
gasit-o in sfar§it, §i care vine sa deslege
vraja de ghiata cu farMecul unei sarulari
de foe. Este tanarul §i zburdalnicul copil
favorit al lui Paste Imparat, este minunatul
fat-frumos April cu parul auriu, care o ia
in brate pe adormita fecioarg, o alint, o
leaganä, o mangaie §i, cu mii §i mii de sa-
rutari, una mai inllacarata de cat alta, o
rechiama la o nouil §i stralucitoare viata !
Pretutindeni este o mi§uiala, o forfoteala,

www.dacoromanica.ro
 64 I. L. CARAGIALE.-SCHITE WARE

o fierbere, o pornire de train proaspät : mu-

guri verzi, flori de toate firele de tort ale
curcubeului, musculite sagalnice, gândcei
nebunateci... Ce via i ce veselie in totul
si in toate... Totul träeste, toate se bucure !
0 ! primävarä, junetea anului ! o ! jUnete,
\ primrtvara vietii ! 0 ! none isublimk-an-
titeza !
§i pentru ea aceastä'i srtrb4toare a lumii
intregi, cand prrtznuim regAsirea i reinvi-
erea _copilei de WO/ at de dare mirele srtu,
fat-frumosul ApriI feciorul favorit al lui
Paste-Impgrat, s fie vrednicd de asa pa"-
rinti i asa copii. Cerul, pgrintele fecioarei,
plangand de bucurie, mince mana bogata
din ochii sái pe tarinile i ogoarele mun-
cite en sudoarea fruntii harnicului ineo-
bositului plugar, prietenul totdeauna ere-
dincios al Zorilor, al Namiezii si al A mur-
gului, iar tunetele largului vrtzduh vestesc,
in chip de biruinfa Inparilteasea, tutulor
popoarelor isemintiilor isprava mirelui
April, redesteptarea miresei lui fecioare !

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA INVIERII 65

Christos a inviat ! vom zice maine. Ade-

värat a 'nviat ! vom raspunde tot noi. Da!
A reinviat Natura, a reinviat viata i celor
din' mormanturi viata daruindu-le !
0 zi frumoasa,, mareata, sublima va fi
ziva' de maine pentru toti pentru toti, a-
farit de Leiba Zibal, hangiul de la Pudeni.
Cine este acest Leiba ?
Este un jidan, un om, prototipul rasei
lui in veci persecutate pentru defectele ei
sociale, las, fricos, slab, temandu-se i de-o
umbra i urand pentru aceasta pe romitni,
pe cari-i numeste, in jargonul sau barber,
trifene goi, adica infideli spurta(i, tucmai
pentru Ca sunt energici, indrazneti, nepit-
satori i voinici. El vede in indrazneala
voinicia Ion o amenintare vecinica pentru
lasitatea sufletului lui pururea clatinat de
fried, de spaima, de groaza. El este in mij-
locul romanilor, ca o bleat, Dimwit desi
cruda, in societatea leilor bravi i incapa-
bili de lasitate.
Dar sa lasam aceste consideratiuni i sa
No. 58. 5
www.dacoromanica.ro
 66 I. L. CARAGIALE.SCIM WARE
- _

facem cititorului portretul lasului nostru e-

rou. Iat singurul caz, in care un la$ poate
fi erou.
Mic, slab, pipernicit, nervos, bolnav de
friguri, el e cuprins de o nedescrisa groaza
la apropiarea noptii Invierii, fiind-cristie
bine ca, in noaptea aceasta, un talhar are
sa-1 calce ca sa-si razbune asupra lui. Acela
care va veni peste noapte, care trebue sa
vie, se chiama Gheorghe ; el a fost o data
sluga pripasita de pe drumuri la hanul ji-
danului. El era un om fioros, i hangiul
stie ert, odata cazut in mainile lui Gheorghe,
nu mai poate fi scapare pentru el. Acela, I

om rau si crud, il ura pe hangiu de doua

ori, i ca de un vrjma i ca de un ores-
, tin. Ii promisese a are sA vie, si acum ji-
danul II astepta.
Pang acolo mergea groaza lasului jidan, ,

ca visa ziva 'n amiaza inare ca cine-va II

ataca, in fata lumii intregi, c un nebun I

furios vine in fata unei mari multimi de I

oameni sa striveasca, sub ochii lui, cape-

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA IN VIERIT 67

tele copilului si balabustei lui unul de altul

si sit le confunde ea pe niste outi" moi. Te-
ribil ! Oribil ! lnfiorKtor !...
Atunci se destepta...
. Dar iat c sosea i dilijenta cu doi stu-
denti, cari mergeau sá fact Pastile in pro-
vincie, in familie.
De ce sosise asfa-zi dilijenta asa de
tarsi!! ?
La tactul potii, 'de uncle trebuise s ia
cai odihniti, se Meuse un omor, mai:bine
edict cinci omoruri, si se furaserti patru
cai. Era teribilg, infiorrttoare, oribil infti-
tisarba teatrului crimei. Aceasta:p putea aflti
Leiba Zibal de la cei doi pasageri studenti,
cari, osprittind sub umbrar, discutaudespre
crimrt in generé, foarte emotionati de cele
ce vrtzuserrt.
Ei erau doi din acei tineri cari inteleg
niizuintele unei lumi viitoare, cari, la lu-
mina stiintei, viid nevoile socie-
tiitii §i, suferind de suferintele altora, do-
rind dorintele tutulor, cred si sperrt inteo

www.dacoromanica.ro
68 I. L. CNRAGIALE.--SCHIlE 'WARE

lime mai bung, mai frurnoash, mai adevh-

rath, mai justä, mai echitabilh. Ei erau a-
mindoi de unanimh Were ch in o mai bung
organizatie economise, in o organizatie so-
cialh care sh nu mai lase nimic de dorit,
crima nu va mai avea loc i prin urmare
va trebui s dispart de tot;. sau mai bine
zis s nu mai apart de loc.
De si jidanul nu intelegea bine teoriile
inalte economico-sociale ale celor doi tineri
altruisti, el, in egoizmul shu, intelegea in-
stinctiv a, in organizatia actualh, care e
inert foarte 'departs de idealul lor sublirn,
Gheorghe poate sit i fact peste noapteceea
ce thlharii ceilalti facuserli dimineata tre-
cutii la tactul Nett.
De aci, indatii dupg pleettrea dilijentii
rhmknând singur pe inserate, fricosul jidan
intrà inteo grije omorhtoare. Se puse sh
incue hanul i sh se inchidh inhuntru. ea
inteo cetate, de-unde s reziste in ruptui
capului la atacul lui Gheorghe.
Ash, inchis in cetiltuia lui, ca un senior

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA. INVIERII 69

din evul-mediu, care stie ca are sa fie a-

tacat de un maret suveran insotit de o pu-
ternica oaste, el asteapta prins de frigurile
groazii... Noaptea a sosit.
Intr'un tarziu, iata soseste si_momentul '
oribil.
Talharii, cu Gheorghe in frunte, incep
atacul cetatuii.
Ei au un play lezne de inteles : sa faca
patru grturi en un burghiu mare in scan-
dura groasa de stejar a portii ; pe mina, cu
un ferastrau, sa uneascn toate gaurile, ci,
cand acestea vor fi toate unite, .patratul
dintre ele sa-1 traga afara; apoi, prin locul
rainas gol, unul sa introduca mana inaun-
tru, sa apuce barna, care inchide poarta,
s'o dea inteo parte, sa deschizrt poarta de
perete, i sa intro la jidan, sa-1 apuce in
culcus.
La aceastii inchipuire, jidanul, care ur-
mama dinauntru, dardaind de groaza, ce se
petreeea afara, fu cuprins de toti fiorii ; era
pierdut ! era fata in fata .cu moartea ne-
,

www.dacoromanica.ro
70 I. L. CARAGIALE.---SCH1TE WARE

impacata, moartea pe care forte nu incon-

stiente i-o preparau cu toata rafinata cru-
zirne de care numai omul este capabil.
Care va s zicri, e prins in lat ! in lat!...
° «In lat! lehova!» zise jidanul in sine...
«In lat !...,
Si atunci, se bath in piept si se raga,
ea si cum ar fi cerut lui Iehova o inspira-
tie de mantuire.
«In lat!, mai zise el o data. Apoi, dupe,
o zguduitura teribilL incepit sa.zambeasca
sardonic :
«In lat !Injat las' sa zica el ! i, gal-
!

ben; desfigurat, ablitut, zdrobit, torturat de

groaza apropiatei morti, dispara pe furls
iute in intuneric...
Putin apoi, aparil iaräsi.
Jidanul era acum gata. El combinase ast-
f el planul sau: o franghie lune legata cu
un capataiu de un butuc al garliciului pim-
nitei; la o potrivita lungime, pe unde era
sa dispara patratul scobit, un ochiu pe care
ii tinea deschis cu mina stanga, in timp

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA INVIERII 71

ce, cu maim dreapta tinea strans celalalt

*Mein. La momentul dat, jidanul d dru-
mul ochiulni i, apucand repede cu arnân-
dou minile capataiul liber, cu o smuci-
tura suprema trage inguntru bratul intreg.
Se intelege c tovarasii banditului prins
astfel 11 parasira in fuga mare : se stie crt
banditii in genera sunt lai !
Uf ! Jidanul scapase : era triumfator !
Jidanul se repezi in dughiana ; lu o
lampa i o apropie de maim captiva. Atunci
mana simti, i aceasta simtire dete jidanu-
lui o inspiratie diabolica.
El intra iargsi in dughiana, cuprins de o
noud dardaiala de friguri ; lua o filch() mare,
o aprinse i o fix sá arza subt mana ban-
ditului, care nu 1-ar fi crutat pe el.
Era acum, nu numai salvat,-era chiar
razbunat !.:.
Da! dar... Dar era... nebun !...
Spaima pe de o parte, multumirea i e-
motia triumfului pe de alta ii rataciserä
mintile...

www.dacoromanica.ro
 72 I. L. CARAGIALE, SCHITE 'WARE

Nebun ! cci atunci, and propria lui ba-

. labustA si toti taranii, cari, natural, de la
inviere veneau la carciumA, 1-au intrebat :
«Ce s'a petrecut, jidane ? ce este ?. el, cu
privirile pierdute, vagi, rgtAcite, le ritspunse
ca el nu e jidan, ca el merge la Iesi sui
spunk rabinului ca el e crestin, fiind a el
a aprins o faclie lui Christos in noaptea
invierii !...
§i a si pornit sa plece spre
Se faicea ziuii, ziva Pastilor.
- Natura, ca o mireasa rripita, care a dor-
mit vegjitil in lanturile de ghiatA ale unui
crud urias *after, se destepta fericita, gra-
tioasa, mandril, la mangaierile dulci, duioa-
se, molecule ale tanarului i fierbintelui sáti
mire, care o cäutase de mult, care o regit-
sise in fine, si care venea s'a deslege vraja
de ghiata cu farmecut unei sárufgri de fon.
Era tanarul i zburdalnicul copil favorit al
lui Paste-Impärat, era minunatul fiit-frumos
April cu párul auriu, care o mutt in brate
pe adormita fecioarii, o alintà, o leggnet, o

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA INVIERli 73

mangaia i, cu mu mii de sarutari, una

i

mai inflacarata de cat alta o rechema la o -

noel i stralucitoare viata.

Pretutindeni, o pornire, o fierbere, o for-
foteala, o misuiala de traiu proaspat : mu-
guri verzi, flori de toate firele de tort ale
curcubeului, musculite nebunatice si &Ida-
cei sagalnici !
...Ce viat ice veselie in toate ei in to-
tul !... Totul traia, toate se bucurau !
0 ! junete, primavara anului ! 0 ! prima-
vara, junetea vietii ! 0 ! sublima si mai a-
les Doug antiteza !
Si pentru ca aceasta sarbatoare a lumii
intregi, cand se praznuia regäsirea i ren-
vierea copilii de imparat de catre mirele
sau, fat-frumos April, feciorul favorit al lui
Pa$te-Imparat, sa fie vrednica de asa pa-
rinti i asa copii, Cerul, parintele fecioarii,
plangand de bucurie, arunca mana bogata
din ochii sai peste tarinile i ogoarele mun-
-,cite cu sudoarea fruntii harnicului i neo-
bositului plugar, prietenul totdeauha crediu-

www.dacoromanica.ro
74 r. L CARAGIALE.- SCUM U$OARE

cios al Zorilor, al Nämiezii si al Amurgului,

iar tunetele largului vilzduh vesteau, in chip
de biruint impiirtiteasa, tutulor popoarelor
sernintiilor isprava mirelui April, redes-
teptarea miresei lui fecioare !
4.Christos a 'nviat, jidane !D ziceau vesel
RomAnii.
(Adevgrat a 'nviat !. riispundea nebun
jidanul.
Da ! renviase natura, renviase viata, Si
celor din rnormânturi viata d'aruindu-le
0 zi frumoasa", mAreatA, sublimä era a-
ceea pentru toti, chiar pentru Leiba Zibal,
hangiul de la Podeni !

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA INVIERII 75
-

NOTA
In momentul and cronica mea este deja cu-
leasa la tipografie, un amic imi spune ca i se
cam pare a fi citit odata o novela ceva cam
asa.
Acum e prea tarziu ca sa mai schimb su-
biectul.
Nu voiu putea fi acuzat de plagiat, cad mai
la urma subiectul nu e atata de important in
arta cat este de importanta tratarea.
Vedeti, de exemplu, in pictura sau in sculp-
tura de ate ori nu s'a tratat acelasi subiect,
fie profan, fie sacru, de diferiti artisti, §i n'a
mai facut nimenea gura.
Am incercat dar si eu sa tratez in Modul
meu original un subiect pe care poate l'a tra-
tat si un altul. De unde stii ? poate. am avut
norocul sá fac mai bine.
In fine, on i ce puteti zice de nuvela mea,
un lucru ramane netagaduit : ce stil ! ce limba!
ce limbA româneasca ! Ei ? Apoi, daca e limba
frumoasà, ce mai poftiti ?...

www.dacoromanica.ro
 ****3...Ie+

LITERATURA SI ARTELE ROMANE

IN A DOUA
JUMATATE A SECOLULUI XIX "
INCERCARE CRITICA

PrefaVa
Ramurile de activitate publica ale unei
societati se pot compara cu deosebitele or-
gane de vial!, ale unui individ. De exem-
plu, economia i eornertul se pot compara
cu organele de hraa, cu stomachul; armata
cu puterea musculara, cu pumnii scl. Li-
teratura frumoas i artele se pot compara
cu obrazul, cu acea parte din climatal careia
sta, mecanizmul superior, aparatul gandirii.
Precum Un individ nu se prezinta intr'o
societate deck cu fruntea inainte, iar nu cu
burta sau altfel, asemenea o societate u-

www.dacoromanica.ro
3.
 . LITERATI:MA t ARTELE 10M1NE 71

mina se prezinta in fata lumii intregi cu

organele sale intelectuale, cu gandirea sa,
a carei expresie Intreaga sunt literatura
frumoasii §i artele. Acestea sunt ni§te pu-
teri menite s traiasca mai departe chiar
de cat societatea care le-a produs, ca §i a-
mintirea unei frumoase §i nobile figuri multa
vreme duet moartea persoanei.
Intro toate ramurile de activitate la noi,
cari s'au dezvoltat in a§a vertiginos mod
de vre-o clout decenii incoace, fara Indo-
iath ca artele i literatura frumoasa tin locul
intaiu. Comertul nostru a avut sa traced prin
multe crize, ca i agriculture i industriile
ei derivate ; armata, de§i in continuu progres
tot lasa Inca de doritiin privinta moravu-
rilor disci plinare; §coala merge bini§or ; §tiinta
se tine sus. Literatura i artele se poate cu
siguranta spune ca stralucesc in mod cu, to-
tul deosebit.
Avem o bogata i comPlexa literatura ;
avem o mi§care artistica extraordinar de
active.

www.dacoromanica.ro
7g t. L. 6A.RAGiALE. -SMITE t$0 ARV,
--

La ce se datoreste acest imbucurator fe-

nomen social ? De sigrir talentelor noastre,
gustului societatii i natiunii noastre, sus-
tinut i dezvoltat prin o cultura siste-
rnatia.

Plugarul, duprt ce si-a cules recolta da-

torita binecuvantatei tarine i sudorilor lui,
st g. sa faca socotealà, sa-si cantareasca bu-

nul i sa-si dea seama pe indelete de castig.

Tot asa dupa ani de produceri intelec-
tuale, de literaturrt, de arta, o societate tre-
bue sa. se uite cu satisfactie inapoi i sa
caute au da seama de bogatiile ingrama-
dite e un fel de catagrafie, care trebue
facuta neaparat din cand in and.
Aci vine rolul criticului i istoricului.
Noi credem ca a venit vremea s facem
aceasta catagrafie. Sfarsitul veacului se a-
propie ; trebue munai de cat s avem o ra-
tionala istorie critica asupra vastei miscari
literare i artistice iu Romania in ultima
jumatate a acestui veac

www.dacoromanica.ro
 I ARTELE ROMINE 79
---_---
LITERATURA

Fara indoiala a nu aven4pretentia srt fa-

cern o opera complete' i desavarsita. Voim'
sa facem mai mult un manual, care sa pre-
zinte pe scurt rniscarea noastra intelectuala
in liniamentele ei fgenerale.
Credem c ne vom fi indeplinit o dato-
rie patriotica publicand in cateva capitole
incercarea noastra critico-istorica : Litera-
tura si Artele Itomfine in a dona jtunä-
tate a sutei XIX, in trei capitole.
Fiindca ilustratiunile noastre literare sunt
in genere modeste, vorn trece cu multa dis-
cretie asupra numelor de persoaue ei ne
vom margini a expune i judeca dinteodata
complexul general. Despre critice i analize
partiale ale unei anume opere, de sigur nu
poate fi vorba.
Planul lucrarii va fi acesta :
I. Poezia, Romanul, Novela, Drama
§i Critica literara ;
II. Pietura, Sculptura §i Architéctura;
lU Muzica i Teatrul.
Apoi, se intelege, Coneluzie.

www.dacoromanica.ro
80 I. L. CARAGIALE.SCHITE 'WARE

Introductie
Inainte de a intra in materie, cerem voie
cititorilor pentru cateva mici lamuriri in-
troductive.
Mai intaiu doug intrebgri :
nu e asa ca decat s ai, o mie de citi-
tori mediocri e mai bine sa ai o mie
unu de scriitori buni ?
nu e asa c decat o suta de arnatori e
mai bine sä ai dona. sute de artisti si tot
atatia critici ?
Ei bine! la noi, din norocire, asa este :
nu avem pe acei cititori, dar Ii avern pe
acesti scriitori ; n'avem amatorii, dar avem
artistii ; avem criticii !
Rornanul este nascut poet, s'a fost zis o-
dinioara.
Odinioara! e mult de atunci !
De atunci pana astazi a trecut vreme ;
un an a fost roditor cat un veac pentru

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA 1ARTELE HOMIER' 81
WWWW,WWWW*.S.OW,

avantul cu care acest popor s'a aruncat, ca

o Andromeda dezlantuita, la coapsa fugo-
sului Pegaz, pe calea, -Fara de capat cunos-
cut, a progresului ! Societatea noastra a pro-
gresat ! Astazi romanul este nascut- poet si
critic, ate o data i biciclist. El manueste
cu aceiasi dexteritate versul i proza ; el
intelege cu o egala siguranta, nici o data
desmintita, toate ramurile de arta tot ce
e mare, bun, adevarat i frumos !
Frumosul ! a! frumosul ! Frumosul nu e
de cat marele, bunul i adevarul in mis-
care, _precum zicea favoritul elev al victi-
mei demagogiei i iiraniei ateniene, Inez-
tenitorul intelectual al sublimului bautor de
cucuta, divinul Platone.
Care roman nu a publicat ceva ?
Cine n'a criticat tot ?
Cine e acela dintre noi, mare, mic, dinar,
batrand, barbat, femee, de ambe-sexe, care,
tara sa aiba nici o daravera cu preotii Te-
midei legate la ochi, n'a admirat totusi a-
cel mirific monument de pe splaiul raului .

No. 58. 6 .

www.dacoromanica.ro
82 1. L. CARAGIALE.-SCHITE 'WARE

«eu apa dulce, eine bea nu se mai duce,),

pe care il numim Palatul Pasilor-Pierduti, fe-
riciti cand nu ne pierdem acolo de cat mil.
eine e acela care nu asteapta cu nerab-
dare atilt' marea fresca a Ateneului Roman
cat i marele palat al Domeniilor de pe bu-
levard, cu capricioasele i fantasticele sale
invelitori prismo-piramidale, intre cari clout
mini cupole in unghiurile interioare ale a-
ripelor, arata clar trecatorilor uzul intim
caruia sunt destinate incaperile de sub ele ?
Cine n'a plans la daramarea monumen-
talului Turn al Coltei, opera titanica a sol-
datilor inviusului de la Pultawa, svapaiatul
erou nordic, victima a unui glont pang a-
cuma ramas anonim, Charles Douze, cum
zice patriarchul de la Ferney, cum zice ma-
rele i nemuritorul Voltaire ? 5i eine n'ar
fi in stare srt strige : sacrilej ! de trei ori
sacrilej ! and ar cuteza cine-va sa se atin-
ga de bisericuta Stavropoleos, modest as-
cunsa la spatele giganticului palat al Tele-
grainier, Telefoanelor i Postelorsi acela

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA I AWPELE ROMANE 83

o minune lde acea mica bisericuta, acea

perla fina de arta bizantina, acel exemplar
unic de a puritate de stil impecabila, care
inlocueste maiestatea greoaie a catedralei
gotice de sub cerul plumburiu al Nordului
prin o gratie particulara operilor ivite, dolo-
, ses, sub cerul totdeauna limpede, cald si al-
bastru ca peruzeaua din inelul unui strà-
lucit Harun-al-Rasid, acest monument in
fine, care are pe langa farmecul frumusetii
artistice, darul dant di a ne inspira o a-
danch simtire sufleteasca noua, stranepoti-
lor pietosi, la amintirea &donna a vitejiilor
vi iubirii de movie de neam si de credinta
ale intru fericire repauzatilor nostri voe-
vozi ?... Cine ?
Gine oare, amice Gion ? Cine, bunul meu
amic ? Cine ? Mizericordie diving
Ar fi pe atat de bizar pe cat de straniu
sa fie acela un roman !... Nu! Sa departam
aceste ganduri pesimiste ! SA nu ne !Wm
a fi atinsi de neagra boala a veacului ! Pe-
simizmul este lipsa de vointg, lipsa de vla-

www.dacoromanica.ro
84 I. L. CARAGLALE. SORITE t$0Ang

gg, lipsa de avant, lipsa de curaj, lipsa de

barbatie, lipsa de energie, lipsa de speran-
te, lipsa de viitor !
Nu ! s avem avant ! Da! s avem Cu-
raj ! S avem mai ales speranta c putem,
raspunde *) hotarat la intrebarile de mai
sus intrebari de la cari atarna viitorul .

nostru intelectual, cultural, national, ast-

fel : acela nu este, nu poate fi un roman, nu
este, nu poate fi de cat un strain ! !

Cititorul, speram, trebue s fi luat sea-

ma, dup4 sirurile de mai sus ca, in vastul
studiu de fata, pe care totusi ne propunem
a-I dezvolta inteun mod succinct, noi ur-
mam metoda savantului nostru critic isto-
ric D. Gionasa de tanar i deja indicat
a lua in Academia Romana local limas va-
cant prin demisiunea irevocabila a mult
regretatului Odobescu.
Care va sa zica, ne-am inteles : materia-
lul este al natiunii, metoda este a lui Gion,
*) Aceasta incercare critica, sa nu se uite, era ine-
nitä a se citi ca o conferinVI la Ateneul roman.

www.dacoromanica.ro
 LITERATI:MA I ARTELE ROK/NE 85

redactiunea numai este a noastrA ; iatti ce

ne ethane.
SA incepem dar; spatiul strAmt de care
dispunem nu ne permite a ne prea lungi
la prisoase de stil.

CAPITOLUL I.

Poezia,--Romanul,Novela,Dram a,
Critica literarA.
Poezia romAnA in jumAtatea a doua a
sutei XIX tutA fArA sot impari muscee
numero gaudent ! . i ele erau fall sot,
noun ! ni se prezinta iu toath maturitatea
ei complexa ea un tapet multicolor, bizar,
dart n'ar fi rational,straniudacA n'ar
fi logic,in care milioane de fire de toate
culorile, tonurile i nuantele posibile i im-
posibile, imaginate si imaginabile, (de la un
penile cat mai spAlAcit [Ana' la conabiul cel
mai posomorAt) ea sub mainile fermecate
ale unei tesAtoare din basme, se intretes, se

www.dacoromanica.ro
86_
I. L. CARAGIALE.--ScHITE 140Atti

irnpleticesc, se incarliga in zigzaguri fantas-

tine, insa conduse de o stricta sistema, va-
gabonde, insa cu un tel bine si precis de-
terminatcantand amorul, avanturile gene-
roase, durerile i suferintele, sperantele si
idealurile unui neam intreg de martini si de
eroi ; cantand, mai presus de toate. Patria
Poporul, desi sovaind une ori, pe cararile
abrupte ale Parnasului, catre precipitiul de
trei ori mortal al pesimizmului ; intrebuin-
tand pentru scopul ei frumos si mare, cx
aceeasi dezinvoltura, de la genul cel mai
badin pana la grava oda, rana la balada is-
toric i epopeea eroica, toate acestea apu-
cate cu o egala putere, cu un egal avant,
cu o egala inspiratie de catre poetul roman,
care nu putea ca roman sa fie altfel ; caci
soitnii, cari, sub bolta azurie, cu mult d'a-
supra piscurilor stancoase ale Carpatilor stra-
vechi, se invartesc in spirale gigantice, as-
cendente--sic itur ad astra ! *rand en
privirile lor pang in zare departe, catre miaza-
zi, unde, ca un brau de argint, sclipitor sub

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA I ARTELE ROMA. 87
-

razele soarelui, serpueste anticul Istru, o

veche cuuostintá a persanului Darius, sau
Dal iavus, cum vor savantii moderni, in tot
cazul fiul lui Histaspe, pater.. certus de
astOdafa ; apoi, Clare miazOnoapte i apus,
zaresc inuntii Apuseni cei bogati in aur, vad
tinuturile Muresului, comori de brazi si de
feciori ca brazii,In zadar torturati sa pro-
nunte barbarul teremtete ! in loci de subli-
mul tinalta-ti lata frunte !* vad incantatoa-
rele si smaltatele tari ale Barsii i Oltului,
Amlasului i FOgOrasului i Banatul, granar
al unei impargtii, i prin urmare tot asa,
poetul din inaltimile Ia cari-1 aruncil iuspi-
ratia i imaginatia, imbrittiseazO cu privi-
rea i muntii, i codrii i dealurile, si co-
linele, i vaile, i vasta tarinä sudicO, ei
grandiosuf pare nordic al neamului roman,
apucand cu un ochiu Tisa, cu altul Duna-
rea, cu altul Nistrul i cu altul Marea, ei
cantand un imn solemn, ;secular, titanic :
contopirea loridealul lui.
Aceasta este poezia romanä in jumiltate4

www.dacoromanica.ro
 _
88 I. L. CARAGIALE.- SMITE IMARE
.

a doua a secolului XIX; aceasta a fost ac-

tivitatea poetilor nostri, incepand cu dul-
cele Paris Momuleanu i terminând cu ple-
iada din zilele noastre.

Sg-i iubim pe poetii nostri, sh-i venerhm !

ei sunt sacerdotii cultului national !
Acum, dacii de la poezie trecem la Ro-
man la Novelh, trebue dintru inceput sä
i
chuthm a preciza bine raporturile dintre ele:
Romanul este pe laugh' Novelh ca un stejar
e
urias pe laugh o rhsura altoith ; sau, mai
bine, Novela este pe laugh: Roman ca o ca-
mee pe laugh' o statue.
Romanul ? Dar romanul e viata, nu a u-
nui individ, ci a unei societati intregi, cu
tot cortegiul ei de necazuri, de porthri, de
devotamente, de meschinhrii, de dragoste,
urii, Mutate, bunhtate, invidie, admiratie, do
josnic, de sublim, de brutal, de eteric, do
egoist, de altruist, in fine toate variatiile
de cari sufletul omului, in virtuositatea lui
mammal, este capabil,

www.dacoromanica.ro
 LITERATIJEA t ARTELE ROMINE 89

Ii avem romanul, i II avem cu succes,

ne putem mandri ca posedam astazi in limba
noastra aceasta epopee moderna, oglinda
fidela a societatii !
Dar drama, ce e ? este romanul in ac-
tiune.
0 avem !
§i aceea ce zicem despre roman si drama,
o putem spune despre nove1 i comedie,
despre aceste mici firimituri, aceste zaha-
ricale precum spuneau acei fins gourmets,
acei priceputi tabietlii, raposatii bunii bo-
eri, parintii bonjuristilor de la 48, zahari-
cale ale caror savoare concentrata inlocueste
cu succes cantitatea nutritiva.

Paralel cu genurile literare, s'a dezvoltat

fireste i critica literara, i, gratie ei, in a
dons jumatate a senoluluitXIX, suntem sta-
biliti asdpra unor adevaruri, de acum indis-
cutabile, i anume ca arta e impersonala
:

cu cat artistul e mai personal, pentru ca

din personalitatea lui rezulta impersonalitatea
r
www.dacoromanica.ro
90 I. L. CARAGIAMSCHITE 'WARE

ei, c tezismul i tendentionizmul sunt doua

scoale deosebite, i astfel poti trata o teza
cu tondo*, insa, ca artist, care nu esti o
personal, ci o remitting a mediului so-
cial, nu ti. e permis a avea tendenta de a trata
o tea ; in fine, ca ultimul cuvant al artei
nu poate fi de cat ori cauzalitatea sintetica
ori palpitarea la suferintele lurnii actuale si
la nazuintele unei lumi viitoare, in care .rsai
n'or sa se mai nasc i prosti n'or s mai fie !,)

CAPITOLUL II. [

Pietara,Sculptura,Architectura
Sunt asa de strans legate aceste trei su-
rori, in cat pare ea nu ni le putem inchipui
de cat pe toate trei oda* precum nu ne
putem inchipub pe cele trei gratii, pe A-
glae, Talia si Eutrosina, rupandu-si hora
lor clasica al carei ritm leganat 1-a fixat
atat de bine nemuritorul Tiziano, in cele-
bra-i capo-d'operli din galeria Borghese pre-

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA I ARTELE ROMANI: 91

cum nu ne putem inchipui pe Clotho, pe

Lachesis si pe Atropos, aceste alto trei gra-
tii de un soiu cu totul macabru, les soeurs
filandieres, surorile trecatoare, cum zice pai-
vul La Fontaine in limbajul lui indrgznet.
Fost-ati, domnilor i doamnelor, la Ate-
neul Roman? Vizitat-ati salonul uostru, ex-
pozitia artistilor in vigil ? Ati vazut ?
De la nudul pur clasic, cu magistralele
lui pretentiuni academice, cu amplitudinile
sale impecabile, in cari stiinta profunda ri-
valizeazg cu cea mai inalta rafinare de execu-
tie artistica vedeti aceasta carne vie care
palpitg, sub a carei epidermal stravezie curge
in rateaua fina' a vaselor capilare un sange
viu i cald, si care tremura infiorata sub
privirea ochilor amatori !--si pang la aceasta
grAmgjuie de ciresi, clasicele noastre drg-
ganele pietroase de Pitesti, rumene pe o
parte, aurii pe alta, cari ar concura strglu-
citor cu faimoasele Montmorency,lartistic a-
runcate pe o straching smgltuitg en dose-
nuri cari ne reamintese motivele decorative

www.dacoromanica.ro k
92 I. L. CARAGIALE. SCHITE 140ARE

celtice, naturg moartii, care totusi sub pe-

nelul artistului trttieste,tot, tot apoi, de la
colosul de gips, care ne 'area capul Mat
al lui Decebal i pana la figurine in pAmant
copt a gratioasei Doamne X... si de la pla-
nul proiect al Orli de la Obor i pana la
schita unei vile la Busteni, pe superba vale
a Prahovei,tot, tot ne d dreptul si zicem :
jurnritatea din urm ii. a veacului a fost ro-
ditoare ! curaj i inainte !

CAPITOLUL III.

Muzica,Teatrul .

SA ma" ierte Euterpe, Talia i Melpomene

clack', fär s'a incetez o clipä tracer a pro-
fesit tot cultul datorit anticilor lor sacer-
dotiincepând cu Orfeu, duiosul arnant, care
adoarme, cu divinele lui cantari, straja cu
patru Picioare i trei capete, spre a putea
rap. din Tartar pe blonde Euridice, si ter-
minand cu Thespis, care fut le premier gui,

www.dacoromanica.ro
 LITER &TURA $1 ART ELE ROMAINE 93

barbouillé de lie, promena par les bourgs

(de la Orem, bien entendu) cette antique
folie --am o adoratie pasionatA pentru lira,
coturnul i masca romane din a doua ju-
mutate a secolului al XIX, pentru aceste
bogate i exuberante legiuni de talente, pe
cari le arund, an cu an, ca dou'a isvoare
fecunde i generoase, Conservatoriile noas-
tre deja bAtrAne din cele doug capitate ale
tilnkrului regat !
Uu cuvant inert si am termihat.
Dupa ce am trecut in revistA a vol d'oi- .

seau principalele faze ale misdrii noastre

intelectuale de la marea i sangeroasK re-
volutie din 48, Sand o Wing de bravi tu-
lumbagii a tinut piept unei intregi armate
otomane in Dealul Spirii demni urmasi ai
vitejilor pigei cari au tinut in loc pe man-
drul Sobieski si pang in ajunul sfArsitului
aoestui veac, care a avut onoarea S ne
dea un Edison, un Pasteur si un Roentgen,
voiu recomandà cu dinadinsul tinerimii o a-
tenth' citire a concluziunii mele.

www.dacoromanica.ro
94 I. L. CARAGIALE.SCHITE IJKARE

Concluzie I Entuziasm.

hat', tinere cititor, ce s'a Meat 'Anti a-

cuma la noi ; urmeaz i tu pe frumoasa
cale ce inaintasii thi ti-au deschis. §i, dacA
te simti a avea destul foc sacru la amin-
tirea acestor bravi inaintasi, iata cum se
Cam face o istorie criticii a Literaturii si
Artelor.
Ai entuziasm ? o faci ; n'ai entuziasm ?
n'ai nimic, nu faci nimic, nu poti nimic !

www.dacoromanica.ro
 CUPR INS
Pa g.

Un pedagog de coalà noua . 3

Reformä 24
Bene-Merenti 31
Statistica . 37
1 Aprilie, monolog 40
Congresul Cooperativ Roman 49
Noaptea Invrerii, novelä 60
Literatura si Adele Române . 76

www.dacoromanica.ro
 Catalogul Bibliotecei pentru tor (urniare) .

70 Dulfu P., Legenda tiganilor, editia III-a revazuta.

88-89 Dumas Alex. flul, Denisa, drama.
195-196 Eminescu Mlii., Poezii.
--- 240 Facca, Frantuzitele, teatru.
Flammarion Camille, 0 calatorie in cer.
80-81 Filimon, CiOcoii vechi i noui, roman, partea I.
82-83 . Clocoii vechi i noui, roman, partea II.
84 Ciocoii vechi si noui, rom., part. III. si ult.
262 Foe'Daniel, Robinson Crusoe.
91 Gastineau, Genii le stiintei i industriei.
21 Gennevraye, Ombra, roman.
224-225 Ghica loan, Scrisori care V. Alexandri, vol. I.
Scrisori catre V. Alexandri, vol. II.
6 226-227 Scrisori catre V. Alexandri, vol. III.
228-229
230-231 Scrisori catre V. Alexandri, vol. IV
38 Goethe, Werther, roman.
277 Gorki Maxim, Azilul de noapte
128-137 Hamangiu, Codul civil adnotat.
139-148 Procedura civila adnotata.
149-151 Legea judecatoriilor de pace adnotata.
197 Hebe'l Friedr, luditha i Holofern, tragedie.
232-233 Hugo Victor, Ernant, drama, tr. in ver. de H. Lecca.
264-265 Regele petrece, drama, tradusa in ver-
suri, de Ludovic Daus.
Huxlei. Notiuni asupra stlintelor.
253 Ibsen, lpii societatei.
34 lonescu Gion. Istorice.
220 lorga N.. Oameni i fapte din trecutul romanesc.
90 Lecca Haralamb, Poeme.
236-237 Casts Diva, drama.
246-247 Jucatorii de carti, drama.
246-247 Suprema forta, drama.
257 Ciinii, drama.
124 Lubboc, Intrebuintarea vietei.
138 Madan G., Suspine.
2 Marian, Pasarile noastre si legendele lor.
10 Maiorescu T. L., Nuvele si schite.
27 Mahaffy, Antichitatea greed..
22 Maistre Xavier de, Ca Mode imprejurul oclaei mete.
, 8 Michelet, Romania, Roma, Piza, etc.
251-252 Mo /Were, Bolnavul inchipuit.
112-113 Morand, Introduceri la studiul stiintelor fizice.
108 Muller, Animate celebre.
19 Mussel Alfred, La ce viseaza fetele.
256 Nora A., Clipe traite.
63 Oldnescu D. C. Ascanio, Satire. .
101-102 Ovid, Metamorfosele.
16, 25,39 Pann Anton, Povestea vorbei vol. I, II, III si ultim.
79 Nastratin Hogea.
93-94 Povestea lui Mos Albu, part. I si part. 11
99 Peloft, Apostotul, trad. in versuri de losif.
50 56 Pecaut i Baade, Convorbiri despre arta I. si II.
96-97 Pierre B. de St., Paul si Virgina.
125 Pitaru Hristache, Povestea Mavrogheni.
156-158 Ploetz i Leist, Mic vocabular francezo-roman.
118 Popp Vasile, Fleacuri.
Prevost Abatele, Manon Lescaut, roman vol. I.
www.dacoromanica.ro
60
, 65-66 Prevost Abatele, Manon Lescaut 'roman, vol. II si III.
 51EirlTh) i). J1 ilti ANA iligE4
AurillMei
AiIIS el/47 ..II? ritib9 iolinz20 ,,bri9:4.,2j likwa Ir
86 Putlitz,belilbpdAgOtsi4tellfAdlt941h zsInsuCI e8-88 . 1

276 Racine, Atha lie, tr4tE59ilve'dittk10lithhittllecCa881.60;

241 Rcidulescu Alatiltistptiitgrei§phimekigo5riA I 01,
R83e141iVA01;klw44,41-uniPuIlOrounirfbiBlui
109-1 a hag ,namol,ecnci? iflPeutiiiewa infiliviell. 18-08
160d Lc in (1 11011101 !Lion 11 1436Vet824fite sfiteni. 88-98
nl./ 43711 .ireorlei11cRe;ditoai),_?Fleolgw$1002rame. PS
55 .90a10-)PrNI1tallfh .1puettil. idi 1 080
92 .191b(ubli i? 19Inglucgen e2.11pnitzn0 le
234-235 Sad.vean fill floPoqiUktrl I dVA5919,11that) 19
11 ovS0 Ere l earlifOldt@iit* oloul nilko 222422
073' ( ,,,, , effeee1i19elia2 7f:sate
221- ; 075 . 052-800
249- 0. v ',,
/AM ia,11fttidOal §i moartea. 1E9.0E2 -
258 Sienkiewicz H. -1311144 ithtlitelfortd0w)0 88
75 Sihleanit 41, qsAktiiiinknW
nikkiii ri.oth lAlo D
4-5 Spencer n'W011 glOpflzbehtittcitito.muttit-1 781,81 ,

..iii63n .elzfonbc. 811.,,DA.vw-8,015Legea .41 CausL 81,1 .e8t

bet n z
idokrilog99/441b0MOimp4nate. 161-041
7 4/11131Ciffilt14k90 fallTroaefeaS11-i.
ayn9.1 :bsyghegta /ifelb98intilt8utara1 gttlfel. nim WI F.u..0
..19v 1j81i lib.e1gtvPirli94100,91*Icrehtegi poezii.-
. 88046e f
179 ..41",),-, "-ll'sPal3F'@lhaRltlii drum, poezii.
111 StoenesMIVAilff.FTVteliiiinuitoVi .117.111-1
198 Swift, Ouliver In.ittlidaPt4ilbi1515 ,Imdl 5E4'.
159_ Szaplowsky Cronehli*ziaktidltreanstoI ' kE
.218.c ord/VO9Pulitietr949Silikeirtttimfittiat. nwtoI u's!
115 .9 ifatt4SchlWalliSaCe,1
ilri ' oe
62 _Tenaf h&fititti Aida, poem, trad. de H fgfcaq.c i.
11 -zrneRri lAtztintlYntiltinerete, etc. PP9-9t.9
46 Utiftlfr dil,791-MitnEtto§trii. ., I Tn-at.2
6traWde1i81octorului. CZ.:
166-178 . .1V1410199194114-03ainrcitd.Cu.1 411
216 Ce na8temdttelp7siol.ncho11 8E1
53 -111*lltriillmen8h,1.0611/9RadOfitfizcq ,norszlA 9
14 Wilkin§liiimitthitategv:roAlsiemn161014. oi
ir iliu, 0i09gictlt0titidttbleal,ittl\tedadtti de Vosbuc.
.lein ie 0 181,01/?119.64W0dtsVcac dtd.;,1k 99
51-57-59 ;3.79 ,e0tIphitlearltitii iradhAlaDica, pita 0 ult.
73-74 . Inahug Al4iDitiiktinfunp afte,sitillo11. 985.'489
76.7ri
1

vivito? Inuiliphil,ntoinsapplqthatiskel/fifulting§4.9ii
116-117 I d9 Him nA , 11" th 1 801
272-274 :.?19191:6311tdhratiacnitb98.WeimzzulA el 1

13 Zamfirescu Duiliu,.ithivtlegii&nallienio\el 859

162-165 . .911102 eihrAtihtaalattiaztotht01. 58
.601inkrbeirectatuImmen. 201-101
,Fin2V1 1
34,4 I..
...firacti5s4Mt.,cafttvteatt §,ibplittgeitims 05,60 ,a)
26 *** Biblitilitilaatileifilor celgbri.
n ..fizg sg 1 nact,,mcpbz*,A die cogeitms
:
e7
pe-se
.116w
67
J It'01,, 9414liiiiiNibt teThihzetsItliti,l21414ksiP155
.6h strios14 hirliovnup ,lbsi1461.41_1sm
1 ee .
69 ., .9r/t5ta l? 1144 I?, \Md. Al contini driggueesale.
11 diminttirifii .ritttgitte18 98101011H WIDVIS 621
1 ft ot-op3migNifiejunanizigir ,tesiebyt; st,o1S 861.88/
1

juileali .'Azilq. (mock 811

www.dacoromanica.ro
i .
.1 Joy nzmo, dm 1 3-J eva puRi:/}., s1511414. n. r.
la i ? 1E71840meinbtitsitioi 251a 6.6IA fiiM9,6 ii al y i i :f: .,1raf ad
onp.a