11

VIATA

11
ROMANEASCA
REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.

Ii

6
ANUL III IUNIE
1 9 5 0
www.dacoromanica.ro
 VIM
ROVANEASCA
REVISTA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R.
Apare sub conducerea unui comitet de redactie

6
ANUL III IUNIE
1 9 5 0

www.dacoromanica.ro
 CCIPRINSCIL
Pag.
LUPTAM PENTRU PACE
Eugen Jebeleanu : Lidice 5

Ion &Saul& : Docherii ..... .

Mihnea Gheorghitt t Trei schintburi penal' pace
. . . . . . . .
Serghei Narovciatov : Focul de tabara (in rom. de Mihail Andreht)
. . 10
12
8

Sancho Perez : Cemtec (in rom. de V. Petrescu) 14

Lewis Allan : Am vazut un om (in rout. de Barbu Andreescu)
Nicolas Guillen : India de Vest (in rom. de G. Dem. Pan) ..... 16
17

Euseblu Camilar Temelia (roman, cartea a doua) 20

Mihu Dragomir Cantece dintr'o gospoclarie agricolr colectiva . . . . 109
(Satul xneu, 109; Tractoristul, 110; Sanda, Ill; Fostul mijlocas, 113;
Zestrea, 114; Recolta, 115; .Sedinia, 116).
Vasile Iosif : Cei doi tractoristi 117
Vladimir Colin : Flacari Intre cer i apa (nuvela) 119
Heinrich Heine : Vaporul cu Sclavi (in tom. de Emil Dorian) 149

ORIENTARI
V. Golant Forrestalii in literatura 154

TEORIE I CRITICA

Horia Bratu t Nuvele noui .......... .

Mihal Galija : Specil literaxe de mare actualitate
.

Al. C. Constantinescu : Din probleraele i sarcinile literaturii petit= copii

.
,
.
.
172
185
200
Aurel Mihale : Problema esentialului in Vadul Nou" 215

RECENMI
M. Petroveanu : Turnul de fildes", de Camil Petrescu
M. Vlad : Viata gi opera lui D. Th. Neculula", de Ion Vitner
.... t . 231
237
G. Viniciu ; Povestiri", de Mihail Sadoveanu 240
L. Sariteanu : Ahnanahul Iagul Nou" ... 243
M. J3ucur : Tecrtru", de A. N. Ostrovechi 250
Tascu Gheorghiu : Stegarii", Praga de Aur", de A. Gonciar 256
George Cozla : Pasarea primal/era", de S. Mstislavscbi 261
Virgil Teodorescu : Corabii astrale", de I. Eiremov 265
Eugen Campus : Orbecanii", de I. Pujuri ,
1
267

BIBLIOGRAFIE
Cârti noul 274

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 EUGEN JEBELEANU

LIDICE
Iti- amintesti, loane ? Era iarna.
Zapada incepuse'ncet sa cearna
tremuratoare, in intreg vazduhuL
fulgi uriasi, legiinatori ca pufuL

Lasasem Praga'n urma'n dimineata

cu iurlele topindu-se in cectla.
Taia masina campu 'nfins ca tava.
Sclipi la dreapta Morawska Ostrava.

Spre Lidice goneam. Nu intrebam

nimic niciunuL Ne uitam pe geam
cum rand pe rand sburcru in urma noastra
cede un sat, cate-o padure-albastra.

Razboiul se sfarsise. Unde ieri

calcase tancul, azi treceau minieri
si, peste codrii destrelmati, - domoale,
suiau paduri de fumuri, din furncrle.

Goneam spre Lidice, cand, fara veste,

masina strabatu soseaua, peste
zapezile sburatacite'n stoL
trecu pe camp, facu un scurt ocol,
si se opri. Ce e ?" - am prins sa'ntreb.
Ce cautam aici pe campul sterp ?"
(Spre Lidice mergeam). De ce-am oprit ?"
...Spre calauz
-
priveam nedumerit.

www.dacoromanica.ro
6 EUGEN JEBELEANU

- Aicea el - reispunse. Far& &1st..

priveam in 'fur. Si Lidice ?"
A fost...
...L..a ras din temelie Hitler. Scrtul
Aici a lost dealungril si dealatul.

Privirim panen zare amandoi :

tesea ninsoctrea harnic pemze moi.
Pustietate. Corbi. Pomi arsi. Si veintuL
Sub noi un'sat intreg si-avea mormerntuL
Si'n tot czcest pustiu, un mic muzeu.
Intraram top: tu, cehul si-apoi eu.
- Ce-a mai ramas e ceeace se vede 1
Ne aplecareim multi catre perete.

Sub sticla, 'nteo cutie adunate,

Un pumn de lucruri mici, carbonizate.
Un toc, un ban, o zgarda ruginita,
Un fluier sfaramat de ammitr,

o clanta, niste ochelcrri betegi,

de seam& pentru ochii de mosnegi,
o verighetr neagra, de arama,
un teazle-mop, un degetar, o rami...

Si, inteun colt, sub slider, lager usa,

dour patine mici i o papusr...
Varlsem unghiile 'n carne-ademc...
Lacrimi veneau, - dar nu voiam sa plemg.
Ningea. Voiam sa ies. Priveam spre tine.
Dar met tinteau micutele patine.
Ningea. Patinele...ce-ar mai sclipi
de-ar fi, ca altadcrten sat copii 1...

Priviram calauzul. Nu plemgea.

Merna-i arzemd pe-a noastra o stremgea :
Tovcrrasi..."
N'am mai spus nici un cuvant.
Un zid eram toti trei si, peste vant,

www.dacoromanica.ro
 LIDICE

peste zapezi, peste pustietate,

suiau din ura noastra ziduri late,
ne'nvinse ziduri, marl pereti de ura,,
crescemd din noi ca o semanaturet
si infratite cu-alte ziduri dese
din ura lumii - rodnica - purcese.
Ca niste fierastraie mari de piatra
taiau vazduhul, inerhandu-si vatra

mai vie deceit satele distruse, -

din Lidice'n parnanturile ruse.
cat nruntii lumii, zidurile grele
luciau sub geana rosiei noastre stele.

Si-am pus de straia ura, sa vegheze

din colti de crerneni, sus, pe metereze.

Ningea mereu. Dar ii-amintesti, loans ? -

pe camp exam nu txei, ci miliocme!

www.dacoromanica.ro
MIHNEA GHEORGHIU

TREI SCHIMBURI PENTRU PACE

Cum serpuieste drumul urcemd, in zori, pe munte

Cemd ceturile albe mai starue'n bradet,
Din Heria, sus, la mina, pe-a piscurilor frunte,
Lumina diminetii spre lied se lasa, incet.

La gura baii", schimbul ortacilor, pe-cdes,

A coborit in mina Iar unde'ncepe greul
De-o parte's nouel fete : Maria Kereches
Pi alte opt fruntase ; dincolo, minereul.

E prima oareen Heria, cemd la perforatoare

Lucreaza minerite. Pi-acuma : bun noroc,
- Marie, schimbul ista, raned la compresoare r
Iar pe .sub stand trec grabnic echipele de soc.

2.

Ated de-ademc e cerul si-albaStru, cat e zarea ;

Alt cer, bogat, îi lanul de spice date'n parg.
Cand =silo se'nmoaie de vemt, e parcel marea,
Talazurile-i lucii de amieze, care curg.

La Paulesti, pe Somes, intrecerea e'n toi

Pi toata dimineata necontenit fu zorul.
Acum chiar presedinta conduce schimbul doi :
- Porniti secerertoarea!" pi duduie tractoruL

www.dacoromanica.ro
 TREI SCHIMBURI PENTRU PACE 9

Gospodaria Steagul lui Lenin" plemuieste

sec dea cea mai fratmoasa recoil& pe iudet:
Tovarasa Zidaru e' nfrunte. Si zambeste :
,,Hei, colectivul nostru, ce gospodar de pret I"

3.

In miez teaziu de noapte, ceind vuietul furtunii

Se'ncoleweste'n spume pests nisipuri red
Si pan hat-departe, spre marginile lund
Doar marinarii lupta cu albele poteci,

De dupa golf, pe unde talazul aprig latra,

Un dig inalt se-avanta, mai mult, dinspre uscat.
Da, cei ce'nfrunta Mama, la Midia de piatra
Zidesc si demsii Pacea. E schimbul de'nnoptat.
\

Iar maine, peina'n munte va fi o zi de var.&

In departari fug norii spre vest. Si marea tace.
Si pretutindeni, alte trei schimburi, pentru Pace,
Si multe mii, vor creste noi dimineli in tara.

www.dacoromanica.ro
ION BANUTA

DOCHERII
E grea de lupte Sena, bat secole in under
- Din nou &alai, Bastilii? Azi ura-i mai afunda,
cad betutori de sange veniti de peste ape
isi scuipa relsul putred, de lumea nu-i incape.
Cu came ucigase spre Frcmta trec vapoare,
in gurile de tunuri e-a mortii grea culoare I
Cand marea se'nfioara de-si risipeste vcrlul,
docherii sunt la posturi si - munte - creste =ltd.
Priveste-i I In colocrne, de veghe stcru pe coaste ;
sunt flacari arzertoare'n a lumii mare oaste,
sunt toti copii ai vietii, li-i greva lupta, crez,
e'n ei Comuna vie, e'n fruntea lor Thorez.
Viu, soarele din Cremlin pe team duce nadeidiL
inflacareaza oameni in lupte si primeidiL
indocrie generalii ce'n porturi si pe uliti
isi mema mercenarii, cu otrervite suliti.
...Dochere din America; din New-York. din La Plata!
Ai frati in lumea intreaga si toti de lupta-s gata I
Ei nu vor sa asculte ce Wall-Streetul indruga,
niciunul n'o ser fie razboiului o sluga.

Aruncali ochii ageri I Pe'ntinsa lumii harta,

e-un port. Al tarii mele-i. El n'are crudali soarta
si nu trimite moartea in ferlferiri spre Franta I
Cum zumzaie de oameni ne'ncertusali Constanta I

www.dacoromanica.ro
 DOCHERII 11

In apele-i albastre viata-aduc corabii,

docherii le descarca, ei nu sunt Pusi sub sail.
Road tesettorii nostri cand aur alb soseste:
burnbacul sovietic surerde parinteste.
Si'n timp ce macarale cu mari si grele boturi
ridica din vapocrre bogcrtele baloturi, -
cu fralii lui din Franta paseste Dan docherul
si drag, le'niinde brate, scruteaza'n zare cend
si spune: - Si bumbacu-i unealta de crtac ;
1-orn tese, si din pernza de vor orn face-un sac
seencapa'n el razboiul si toti ce-1 mai vor inca.
Si Fora sbura in mare. Ascr-i Maria Cinca ?
Vuieste portul nostru si brate largi desface
mal deaz, in hora lurnii, el lupta pentru pace.
Zeanbeste Dan. Docherii francezi aici surd parca.
Si merinile'nfratite, bumbacul-il descarca.

31.V.1950

www.dacoromanica.ro
SERGHEI NAROVCIATOV

FOCUL DE TABÄRÄ

Ca apele, anii-au fugit,

de-atunci. Imi crmintesc :
langa mdiii munti saxoni
am mas, popas fratesc,
si tonta Elba-a stralucit
la focul soldatesc.

Usccrte ierburi am avut

si lemne fel de fel,
si antandoi puneam pe foc,
desi aye= un alt drapel,
veneam din departcrte tari
si nu vorbeam la feL

Dar cert de bine ne simteam

privind in zori de zi,
in limp ce lemnele trosneau
si ne spuneam - mai stii ?-
ca lumen pentru veacuri, noi
scapat-am de urgii.

Si'n noapte focul lumina

chiar stelele'ntrecand,
de-oriunde ocnnenii-1 vedeau,
din mcagini de pamant,
nici ploaia nu..1 mai potolea,
nici nu-1 siingea vreun vant.

www.dacoromanica.ro
 FOCUL DE TABARA 13

Nici beam nu 1-a infrun'Lat,

ferindu-se'napoi.
Stiam ce: este de nestins
un foc aprins de noi,
da, Johny Smith, inte1egeam
aceasta, amemdoi.

Dar din ziare'ncet, piezis,

o umbra s'a ivit
si-amenintet in lume iar
un nour greu, cumplit.
Prin valul umbrei eu te strig :
- Ce faci tu, Johny Smith ?
In minele din Wailes lovesti
cu teanacopu'n stei,
Sau Birminghamul somnoros
aude pasii ted
cemd noaptea, ferra adapost,
colinzi stingher pe chei ?

Frerteste asterzi te intreb :

Cum poti sec nu vorbeSti ?
Mai poti n liniste se: crezi,
in milele ceresii,
cemd focul nostru vor acum
sal cake pasi hotesti ?
Nu, focul nostru nu s'a stbis
in hilmi, mii, de hag !
Nu.1 vor imprstia, nicicând,
cu setbii si soldati,
nici presa plinez de venin,
nici domnii deputati.

Prietene drag, Johny Smith,

mai detrz s'o spunem noi 1
Asa vor oamenli cinstiti -
si glasul lor va fi puhoi
asupra celor ce-ar dori
retzboi.

In roradnegte de Mihail Andreiu

www.dacoromanica.ro
SANCHO PEREZ +)

CANTEC
Amar traiesc la noi taranii
Copiii plemg flananzi cu anii.
Dar e un orn pe-acest pamant,
ca 'perinea calda e de bland.
Si ninge, unde sta, departe,
pana'n mijlocul verii poate.
E drumul lung, ca n'ai s'ajungi,
cu-un magärus un an sa urci.
Grail-a el : asa se cade
maslinul pentru toti da roade,
si zise: toti sa bee vin
Copiii rada mai deplin..."
Imi curat pusca-s timpuri grele,
si bun lamas spun mamei mele.
Ea e batrema, si nu stie,
nid numele macar sa-si scrie.
Spun Stalin", parc'as zice mama".
si ea tresare sub &drama,
Tovarase", parc'as rosti...
- De cad in lnpta intfo zi,
da pusca unui fratior.
Da, trebue sa stii sa mori

') Poet spaniol, luptator in armata republican&

www.dacoromanica.ro
 CANTEC 15

si sa te basi, si sa dobori.
La noi gandeste-acolo Stalin,
la greul nostru;la bejanii,
asa cum ma gandesc si eu
la satul meu, la traiul rau.
Lumina lui ma lunaineami,
durerea mea 11 intristeaza.
Ne duce'n lupta-aceeasi stea,
si-aicea, si la Moscova.

In ronminegte de V. Petrescu

www.dacoromanica.ro
LEWIS ALLAN *)

AM VAZUT UN OM

Am velzut un om fend un picior

si din priviri 1-am intrebat.
Mi-a reispuns : e pierdut in razboi,
dincolo de-ocean e'ngropat.

Am viazut un om fecria-o mein&

Flutura o mernecifen \Feint.
Mi-a naspuns : A ramas cidpartitEc
in reizboi, pe-cd Frcmlei pEimant.

Am viazut un orn fcrec-un °chi.

alcrimand, din cellalt a clipit
si mi-a spus : Pentni-o vialel mai bund,
pentru noi, in razboi I-cnn jertfit.

Am veizut si-un orn fare( irdmia.

Avea mednile albe si moi...
Mi-a ramp : Eu triaiesc foarte bine,
i dolarii mi-i scot din relzboi !

In româneste de Barbu Andreescu

*) Poet progresist american

www.dacoromanica.ro
 NICOLAS GUILLEN 4)

INDIA DE VEST

Colonei cu pielea brund,

demagogi atremd la lund,
franzelule, unt, cafea...
Cantel, tu, ghitara mea.

Sunt slugoii toli la posturi,

dupd plac bacs,i sa ia
grei dolari in orce luna...
Cc Intd, tu, ghitara mea.

Ne fac credite yankeii,

tetrguitei-i patria -
nu se va rasa vanduta...
Ceintd, tu, ghitara mea.

Sfori pe nas scot deputalii,

raiul cic'au sa ni-1 dea ;
0 yankeii card zahdr...
Canter, tu, ghitara mea.

2.

Dacd nu am sa muncesc,
&lush tot ma vor ucide;
de muncesc... ori nu muncesc,
deln0i tot md vor ucide.

9 Poet Fogresist din Cuba

www.dacoromanica.ro
18 NICOLAS GUILLEN

Am vazut mai eri un orti

cum privea'ntristat la soare,
Se uita la soare omul,
dar pe fatet-i nu era
nici un no:ir de lumina...
Cemt, tu, ghitara mea.

Si-am vazut la joc copiii,

se_omorau unul pe altul ;
si-am vetzut la joc copiii,
se-omorau unul pe altul -
când vor creste cinle-o spune
cec nu-i Om si-un om sadea ?
Si cEt tosi au drept la spare...
Cant& tu, ghitara mea.

DacEt nu am set muncesc,

demsii tot mEt vor ucide,
de muncesc... ori nu muncesc,
demsii tot ma vor ucide.

3.

Pentru coaja ta de petine

In sudori te istovesti,
pentru coaja ta de pane,
In sudori te istovesti ;
dacali place sau nu-li place
tu muncesti, muncesti, muncesti.

Zaheirul din trestie-1 mulgi

sa le indulcesti cafeaua,
zaharul din trestie-1 mulgi,
sEr le Indulcesti cafeaua...
pe cemd tu numai cu fierea
pop. set-ti Indulcesti durerea.

N'am nici cm& nici nevastEt,

nude duce lungul call ?
Mie nu-mi zic dumneavoastret",
isi asmut 'pe noi dulEtii.

www.dacoromanica.ro
 INDIA DE VEST 19

Mi-am tot spus : scoate cutitul,

esti barbat - sau esti o lele ?"
Mi-am tot spus: scoate cutitul,
esi barbat - sau esti o lele ?"
Si-am izbit. Si stau acuma
zavorit dupii zabrele.

Dupet gratii sa-mi duc traiul

ani de zile?... Nu se poate !
Drumul nostru-i drumul luptei
El e raiul, el e raiul -
libertate! libertate !

In romdneVe de G. Dem. Pan

www.dacoromanica.ro
EUSEBIU CAMILAR

TEMELIA
CARTEA 2-a

1.

Cu cat s'dpropia secerisul pânii albe, nici vipera n'ar fi vrut sa

aiba inima lui Taun !
Graul de pe cele opt pogoane, par'ca anume crescuse bogat si
mândru, ca sa-i kcal in ciuda. Era un gram roscat, greu, mai mare
dragul... incert, privindu-1, Taun isi tot rodea o unghie. Hotarit, in vara
asta n'are sa se mai lase jupuit la colectare, n'are sa mai deie nici un
bob ! Daca-i vorba ca 1-au swarlit in prunduri, daca-i vorba at anul
acesta va face ultimul seceris, ei bine... Taun se lasa pagubas. Din
lanul de qv:hi trebue sa s'aleaga pârjolul !
Sta in capatul lanului, intins lânga hat, in umbra pelinului.
Apuca ;in num.& de spice, le freac in palma, si aproape ca nu vedea
bobii, aproape ca nu vedea nimic inaintea ochilor, asa-1 cuprinsese
veninul. Hotarât, ar fi destul s'arn-inda un chibrit, si, cum bate un pic
de vânt, lanul ar fi indata numai para, o palalaie ca sa se vada cale
de sapte sate... Din lanul lui, focul ar trece in alte lanuri, s'ar aprinde
tot cuprinsul Crangurilor... Tresari, statu asa, saltat intfun cot, ascul-
tând. Când venise in camp, debunasama ca nu-1 zarise nimeni, caci
venise de cu noapte, pe la cântatul de ziva al cocosilor. Isi piped
chimirul, scoase cutia cu chibrituri... tot alâta !... Aprinse un chibrit,
potrivi flacara la radeicina unui paiu, un fir de fum crescu repede,
paiul nlesni arzand, flacara se intinse la alte 'paie... dar Taun se svarli
asupra lor cu pieptul, le stinse repede, ramase nemiscat, n'avea curaj
sa-si ridice cacul. Daca-1 vede cineva ? Daca acel cineva vine si vede
incercarea de foc, nu-1 leaga indata in lanjuri si infunda ocna, 'pe
viala ? Taun nu-i prost ! Dac'ar fi fost prost, n'ar fi invârtit lumea 'pe

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 21.

degete, nu s'ar fi irnbogatit in câliva ani I Nu! Lanul lui trebue sä

ardä, mEtcar de s'ar prdbusi pimântul I Dar Ttun nu-1 va aprinde cu
me= lui ! Hotdrett, nu! Ce, gdndi el... n'am atettia curnettri, n'am
atcalia fini ? Ce_mi ajutä mie finii i cumdtrii ? Ct-mi dau bunä ziva
si-mi ling mâna ? Mä las pigubas si de bunä ziva si de pnpatul
mânilor..."
Smulse paele pârlite, le frEnnântä in palme penile fetcu pleavd,
le ingropd sub hat. Asa! Gandul se abdtu asupra lui Tine-bine-
Traista, asupra lui CorcodeL.. Hai las'ci-mi am eu oarnenii! Grâul
trebue st-1 ciprindEt Tine-bine-Traista, are st-1 Inv* cum : inteazie
inteo sard î.n câmp, când trece pe lângd Ian se pleacd, del foc, îi
vede de drum... cine-1 poate dovecli ? In sara aceea, eu voiu fi in
sat, voi sta In fata Sfatului Popular, cu mai mu1i oameni imprejur,
ca sx-mi fie martori la nevoie..." Ce-mi 'pasä de sorlii lui Ifrim-Tine-
bine-Traista ?".
Dupd ce-si fduri bine planul, Täun se ridicd, pindi intinsul
câmpiilor ; nu se zärea lipenie de om, din Moldova pmen Siret ;
numai departe, catre podul Tupilailor, un card de boi plävani trecea
spre ptscatori.
Tdun porni repede spre sat. Se opri de-odatia: Oare nu cumva
riamdseserd totusi, urme de foc in Ian? Daci vor gâsi cornunistii chiar
un singur paiu parlit, isi poate incrucisa de viu memile pe piept..."
Porni inapoi, aproape In fuget, frica ii asudase spatele. Cercetä
locul cu bdgare de samd, bdtuci bine cu piciorul sub hat unde Ingro-
pose paele... Astfel, feccu iar cale 'ntoarsä i mergând îi venea sd
fluere...
Cum 1-ar folosi pe cumatrul Corcodel ? Pe cumdirul Corcodel
trebue si-1 foloseascd la un lucru mai mare, poate la o mullime de
lucruri marL.. Dact-i adevdrat cx indatet dupe( secens, cei inscrisi in
colectiv trebue sä predea partea de serninle trebuitoare pentru sema-
nEttura viitoare, atunci Tetun stie bine cum sag foloseascd De Corcodel.
Avea Tdun, in podul casei, cetliva saci de great mâncat de
gärgärite... îi va sDune lui Corcodel sä fact schimb... dece sä deie
colectivului grcul cel bun ? Cum ia Corcodel cei câtiva saci Li varsd
in grdul comun, gärgäriele trec dela un bob la altuL.. se intind... in
scurt limp tot grtul colhozului se duce dracului ! Va trebui amestecal
cu gärgärile mai cu samä gretul in cruci" imprumutat dela Stat...
,,Taun... boule esti destept 1" se läuda chiaburul, plesnindu-se cu
Palma peste frunte. Se opri la fântemila Casandrei, îi svenli pddria In
iarbd, scoase o troculd de apet, o bdu pi:m.1a fund...

www.dacoromanica.ro
22 EUSEBIU CAMILAR

Dacr_i vorba de pärer.sit fruntea peimântului, eh, ale dracului

vremuri ! lui Tdun nu-i venea a crede cet veniserei inginerii cu instru-
mentele, ca-i rneisuraserd ogoarele pemeentfun capett de atd...
Va set zicel, la toamnei nu va mai ara ca'n miez de peme... ferul
plugului va scrâsni in prunduri, se va infunda in metlisti si'n pipiriguri...
Incep ani grei... negri..." se tângui Tam - i când se uitä spre intin-
derea lanului de great simji cum îl usluret sarea in lumina ochilor ;
asa cd nu beiger de samä cum dintr'un ogor apropiat iese o namild de
om cu sapa'n spate. Se desmetici abia când Cocoran era la cegiva
pasi. M'a pandit... stie..." se soerie Tdun, apucând cârligul de pe
fântemä. Ce-ar fi sä-1 croesc in moalele capului?" Läsr cetrligul la loc.
Cocoran se opri in cdrare, îl privi mult, pieptul i se misca greoiu.
- ...ai mai iesit in cemip... moaned uriasul... da... da... te-au apucat
junghiurile...
S'apropie dintr'un pas, Teiun sdri in picioare i mai cr s'au pälit
piept in piept...
- Eu stiu cu ce boscorodenii umbli, nun.... Nu dacer arde câm-
pul... dar dacei arde un paiu, te jupuirn de viu... sine minte...
- ...ascultd-mä Cocoran... ascultd-md... eh! nu-s orn si eu ?
Numai eu stiu curn seiner-.
- ...nu umbla cu lacrimi, Tdun... lasr lacrimile... nu ji le mai
crede nimenL.. nu oträvi pämântul... destul 1-am oirdvit noi, o mie de
ani... Ii ipun : astetmpeird-te !
- Dar ce fac eu, vai de peicatele mele ? Is bun-bucuros cd mer
iasni gi'n prunduri... in pipirigul Pascanilor... daji-mi pace !
-
perrei-te !
ra te creader Hantatar, eu nu! Incei odatd îi spun : astean-

- Dar ce-am feicut ? Ce fac, Cocorane ?

- Ce-ai fercut ? Ce faci ? Set nu umbli cu chibrituri prin câmp...
nu de alta, dar sift nu te ia degetele pe dinainte...
- Suntem dint-fun sat, Cocorane.... nu-i petcat ? Nine"( mai ieri
trEtiam ca fralii.., ne ajutoram... azi - iatd-ne dusmani... S'a streiv4
lumea... Nu te gândesti cet i piatra putrezeste... se trece... Dace( se'ntorc
lucrurile, Cocorane, eu n'am sd fiu cane, am set uit ca mi.ali dat sí
beau venin...

-
Dar Cocoran nu-1 asculta, pornise mormäind :
...Atata-li ipun, asteimpard-te 1

Cum se ingustaserd ochii lui Tdun! Ba, am sä dau fix... am sd

dau foc câmpuluil" îi spuse el hoteirit. Ah, ogoarele mele I" Ii
aminti cu stremgere de in:ma cede celusi de fainer &Huse in schimbul
petecelor de ogor : dac'ar fi fost mai destept, vindea faina pa spiculer
$ i mai mare... streingea bani, cumpdra vite I magini... ori dracul stia

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 23

ce mai cum'para! Dar care, nu se lovea de legile comunioilor, ori-ce

ar fi cumparat el? Nu 1-ar fi ars stabilizarea, in 1947' daca strangea
bani ? Daca lua masini, nu i le lua acum ?
Porni, i mergand se tot oprea sa se soco'ieasca. Hotarat, nu mai
era chip de trait ! Se vazu svarlit pe-un coli de deal, scurmand pietrele.
Incet_incet, s'apropia de lanul din Saratura... eh ! lanul acela din
Saratura Numai sufletul nu si I-a scos, negotandu-se pentru el cu
1

calicii satului, De vremea foametei t Abia s'au invoit, miseiit sa deie

cele douasprezece pogoane pe doirprezece saci de faina! Doisprezece
saci, Doamne-Dumnezeule! Cu fiecare sac masurat, lui Taun i se
rupea inima... îi venea sa-si sdrobeasca scafarlia in pumni ! Cum de-au
fost altii mai destepti ca el - si au putut plati numai cu jumatate de
sac pogonul luand pe deasupra cede un rniel sau chiar cate un vitel ?
Ocoli mult ogoarele de papusoi, o lua in lungul haturilor, si cu
cat s'apropia, simtea cum i se umple inima de venin... Mangaind
spicele, uneori îi venea sa scoata cutia cu chibrituri... tot atata i 1st
duse mana la chimir, dar l'amase incremenit asa, Cocoran iesi din
niste papusoi batu Pe urnär.
Taun se rasuci in loc, pomi repede, apoi o lua la fug& sPeriat
de moarte. Mai... al dracului! se mira el... ai dracului cerni de comu-
nisti... ai dracului! Par'ca mi-ar fi cetit in fundul capului'
Privi inapoi, peste umar, dar Cocoran nu mai era, se vede ca se
culcase in vr'un grau, ori mergea intr'un drept cu el brin cine stie ce
Papusoaie, urmarindu-L.. Se vede ca m'am dus pe copca..." îi spuse
el, incetinindu-si paii. Daca pazesc asa campul m'am dus pe copca...
Asa au sa pazeasca i secerisul... i treerisul... Tot la gargarite mi-i
naclejdea!"
Astfel, 'picioarele î1 duceau singure spre lanul de sub deal, il
duceau singure pentru ca asa era in obiceiul lui Taun : in fiecare
Duminica, inainte de a se lumina de ziva, set se duca sa-si vada
ogoarele rasarind si crescand... asta i era petrecerea cea mai de mina
a vietii. Pun rarnasag ca si aci stä unul la panda..." îi spuse el,
oprindu-se. Cercetand lung cu ochii, in.toate partile, in cele din unna
se intinse in cctpatul lanului, se intinse si se gemdea cum i s'a dus
fala... later, tocmai oamenii care i-au muncit cu ziva, tocmai calicii care
au mancat lcr masa lui, calicii, carora le nlatea cat vrea el, si cand
dorea el, tocmai aceia si-au ridicat pliscul si-i stau la panda in ogoare...
Dece nu fac lucrul acesta niste oameni mai cuprinsi, ca Fosaild si
Clip ? He-e-i... acestia is oameni cu obraz... au trecut la colectiv de
nevoie, de frica malistilor La prundurilor... i Satin ii inielege... ii
crede... ii irate_
Cum i-ar sta lui Clip, de-o pilda, umbland prin camp ca o stima ?

www.dacoromanica.ro
24 EUSEBIU CAMILAR

Nici n'auzi cum s'apropie cineva in vârful picioarelor. Tresetri,

zdrind umbra unui om oprita letnga demsul. Umbra aceea era uriasa,
iar bivolul de Cocoran... ce dracul îl urmareste ateda ?
- ...e-e-i... buna dimineaSa ! N'ai un chibrit ?
- Dar de când fumezi? îl intrebd Taun stapetnit. Stiam ca nu
tragi figurer... Chibrit ? De unde ?
- ...tocmai alunecat cuEa de sub curea... ii raspunse Cocoran.
Se inrosise tot, stremgand grozav coada sapei. De când trag cu Sigara?
Uite... trag... ma mai iau...
Se intinse lânga Taun :
...pe arsila asta... eh ! daca s'ar gasi un netrebnic... nu trebue
deceit numai o scânteie... tot câmpul arde... asa a fetcut unul peste
cipd... a dat foc gremlui... cä dece sa-1 dijmuiascd la colectare ? Pe
la noi... nu ! pe la noi nu se afla oameni de-acestia De unde sa se
1

afle ? Nu ? Cum are sa se afle pe la noi oameni de acestia ?

- Ascultd, Cocoran... ce vrei ? Ce ma urrriaresti ca moartea si
ca umbra ?
- Eu ? Ce sa vreau ? Umblu asa prin ceanp... nu stii ? Ca omul...
Tusi, dupd ce rase stapemit :
- ...umblu prin camp... met uit cat de memdra-i pemea albd...
mai mare dragul !
Dar Taun se ridica, pomi repede pe cararusa ; mind ji intedni pe
Fosaila iesind din niste 'papusoi, degeaba se prefacu ca nu-1 vede, caci
mijlocasul ii taie calea :
- N'ai cumva un chibrit, bade ? Am nevoie ca de lumina
ochilor... n'am putut fuma azi nici o egara... mi-am uitat chibriturile
acasa...
Taun vru sa treacet inainte, Fosaila îl apucet de bras :
- ...ce rem imi pare ca n'ai chibrit... cum umbli prin cermp,
singur, fdra chibrit ? Dacd-E iese inainte un lup ? Dacali iese inainte
un lup, scoti chibritul, te pleci, dai foc gremlui... lupul fuge de-i scapara
labele... Nu fi suparat Taune ! Te-am sverrlit in merliste : ei, si ? semeni
grau iese papura... papura nu-i buna ? Se pocrte face din ea mamailigd.
0 toci petn'o faci ca faina, pui apd in ceaun ; când da apa in clocot,
torni papura... torni o mania de sare.. gata memcarea ! asa au metrical
multi, in anii foametei... Esti stiparat ca te-au isbit la prunduri? Hei!
Cresc si-acolo -1,dpusoi, da-i prost cä le rod cordpisnile]e radacinile
Incolo - floare la Ineche ! Cum îli mai merge ? %cat ca n'ai un
chibrit...
Si curn Taun vru sa-si facet loc sa treaca mainte, Fosaila se
inclenji :

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 25

- ..ascultd, berdicei Tema I Ce-ar fi de s'ar intoarce apele din

Marea, mortii din tintirim i boerii de pe unde i-a dus mama huciului ?
-- Laser... laser, Foserild ! Ce-ti paser ? Ieri, aproape cer urcai cu
mine cot la cot... um& la umetr... azi ? Ai ajuns pe deal... Ce-si poser ?
rerzi de-un orn nenorocit... Dar asculter-mer bine, Foserild ! Intr'o zi am
ser-mi iau inapoi nu numai ce-mi furap voi azL.. am sei-mi iau inapoi
et ce mi-au furat la iMpropietdrire... si am set mai caDert si po deasupra
permemt... eu stiu rerbda... rabd...
- Rabder, pern' ti-or sari ochiL.. Rabder...
Temn rase reni :
- ...Si ai putea jura, Foserild, cd nu ti-i trice( de intoarcerea
boarilor ? Ha 1 Ai intrat ca boul... meme, boerii vin inapoi...
Si cum pe fata lui Fosetila trecu o umbrd, Terun grdi inainte :
- Cred in intoarcerea lucrurilor, cum cred in dumnezeu... later,
azi mä batjocoresti... eu tac... tac si rabd... dece? pentru cd meme imi
scot parleala...
Foseriler genidea :... cum nu-i aici Clip ? El 1-ar lua pe Täun in
dinti... 1-ar învälui cu de toate cede se inverter la partid... Trebue ser mer
duc si eu, sara, s'ascult si seenvät, si-atunci ji-oiu ardta eu, Terune r Si
astfel Foserild se simti mic, neputincios, ei-i era rusine cä ocolise
partidul pern'acum. Am ser mer duc, mai cu =net ceind se citesc acolo
cärlulille acelea cu poze, care leimuresc oamenilor politica... natura.
Dacer am pornit cu ei um& la umerr, trebue sr stiu i eu ca ei !
Buneroard, petrlitul de Onufrie, &Ind vorbi, te ia De sus... Eu cre-
dearn cer fulgerul e hara'pnicul lui Semtilie... cernd colo, invertertura din
ceartulii îli desface fulgerul, ca ve-un harapnic... iji aratä de ce fulgerd,
dece tuner... si cä omul poate aduce Dloaie in pustie..?!
Cum are uneori capete libere din zi, Foseriler si-ar putea lua o
carte sub brem... i sä..l vezi duper aceea la incontrare !
- Eh, unde-i atomica... unde-i? Se intreba 'rerun, mergemd
repede. Unde-i räzboiuL.. dece dracul nu incepe mai repede, sEr scap
odater de nenorociri... sa-mi cap& mai repede toate drebturile inapoi?"
Trebuia set-1 afle pe Cataveicei, Dentru cä vorbele acestuia par'cd-i
turnau undelemn pe remile inimii. Celt de frumos descria el cum are sd
fie la judecata comunistilor! Cert de frumos greria glasul acela din Ame-
rica si delct Londra, la radio, cemd Cataveicei reisucea un temiburuc !
Ascultemd, lui nun i se luau de De suflet toate nevoile, icate buboaele,
iesea din casa plutonierului rosu la fetter, aprocipe rerzemd...
Dar zilele treceau, vremea coptului pernii albe s'apropia cu
at-01a prielnicei - í oe seceris bun va fi !...
Sara, la sediul organizatiei, Fosrild inter impiedecemdu-se de
prag. Oricert era el de clontos deobiceiu, acum isi inverrtea palerria'n

www.dacoromanica.ro
26 EUSEBIU CAMILAR

mana; zdrea picioarele desculte ale lui Onufrie, picioarele vechi, cu

vine mari, ale Tifmasoaiei ; 61- - adevdrat cä amandoi erau saraci
cum ii colbul si buruiana, dar cat de frumos suna glasul lui Onufrie
cetind! Ce toles de juncute, ce toles de plugul de fer, de vanturaioare...
se intreba Fosaila, ce toles, cand ei au minte plina, a mea-i pustte ?"
Se simti muted mic fata de ei, dupd aceea simti pentru totdeauna
aproape.
Tanasoaia li facu semn cu degetul pe buze, poftindu-1 in al doilea
rdstimp sa se aseze pe-un scaun. Fosaila prinse cu greu sirul; muted li tot
nabara somnul, isi tot scapa capul in jos; abia tarziu se 'puse cu toata
mima pe ascultate; se aratau in cal-tune o mullime de lucruri vazute de
un tractorist prin Uniunea Sovietica. Ajunsesera cu cetitul la descrierea
unei cetati vechi si marl, aceea a Kremlinului.
.... Kremlinul este o cetate veche, cläditä in irei colturi. Are neat-
sprezece turnuri... peste milioanele de lumini ale orasului, printre muí-
oanebe de stele cate sclipesc noaptea in vazduh, se deosebeste, pater-
nica, asemeni unui far de calauzd pentru muncitorii din lumea intreaga,
steaua Kremlinului..."
Ochil ascultatorilor erau imelantati ca'ntr'un vis mare, ca'ntr'un
vis de foc, in nazarirea cetatii aceleia departate unde, noaptea, incd
malt dupa ce luminile ferestrelor se sting, hied mult dupa ce sgomotele
orasului inceteaza, se zareste luminita la o fereastra. Acolo, veghiazd
Stalin. E tarziu si somnul nu vine... dece nu vine ? Nu vine pentruca
sub fruntea lui bun& std grija muncitorilor din lumea intreaga... si el
par'ca le-aude inimile svacnind puternic, visand la un ceas mare al
visand la steaua rosie, in ciinci . colturi, a Kremlinului. Cele
cinci colturi arata continentele cate sunt inteo domnie apropiata a se-
cerii si a ciocanului...
Dupa ce Onufrie sfarsi, tosi tacura mult timp, cu inimile svacnin-
du-le putemic. Inchipuirea le ramasese debate, la steaua rosie in cinci
colturi. Dela lecturd, trecura la treburile gospodaresti, cu inimile mai
pline de viata... trebuiau sa-si cucereascd drepturile print's:3 lupta si mai
darzer. Ar fi vrut ca sa se sfarseasca noaptea mai repede...

2.

Pregateau grajdul i hambarul pentru pemea alba. Trebuia un

grajd lung, pentru patruzeci i cloud de vaci, opt perechi de boi, sais-
prezece cai.
Grajdul lui Mangu era prea vechiu, acoperisul îi era pu'ired, bar-
nele ii erau putrede, asa ca gospodarii bi naruird la pamant. N'aveau
niciun mester de grajduri, care dintre ei nu-si cladisera grajd, singuri,
la insuratoare ?

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 27

Iaia-i punemd mallet dela manta lemn si, intr'o bun& dimineald,
peste doudzeci de topoctre cidpleau barnele, hecrlelele sdpau locurile
temeliei. Tupei îi adusese nepoii, metrisori, si metrunli, - si istrai cet-
rand lema deoparte, cu cosarculele, cu poala... in limp ce bätremul
Cerra cu boulenii stedpii.
- -Arai aduc aminte... tot bucurict asta o aveam când m'am met-
ritat si feiceam casa... graia Tanasoaia, sememd... cine era ca mine? Tor
asa si azi, Ileanet...
Ileana lui Petretu rase:
- ...Ne clädim... clädim gospoddrie... paecet ne-am mdrita iar...
Oare nu facem grajdul pentru trebuinla noastret si a copiilor nosiri ? En
rnuncesc azi pentru Razonte i Agripina... Ce spui ?
- Spun... retspunse Tändsoaia, ce sd vd spun? Spun cat de Mu
imi pare cet nu-s mai tâneird... s'apuc vreme bund mai multä...
Pem'acum, mi-am uscat cmii degectba...
Se uitet la Ion Butnaru care-si lepetclase bondita. Asudase tot po-
trivind beanele impreunä cu Onufrie i Cocoran.
- Asa, loane ! îl indemnä Temeisoaia, sprijinindu-se in hecrlel.
- Asa, meituset...rdspunse Ion si rase, dar fala i se fäcu la loc in-
grijoratei, cäci, lucremd, se gemdea maid grabet trebue set pund...
Peste cel pulin paisprezece zile incepea secerisul i ei n'ar fi
avut uncle Pune seanemla... puteau s'o lase o vreme in podul fiecdruia,
panel ceitre toamnd, dar ce rost ar fi avut as:a? Dac'au pornit la drum,
trebue sec facet toate lucrurile gospodetreste, set nu se lase nieo clipä
de temjalä...
Lucrau peste cincizeci, cu cooii cu tot, cei ce-si sfetrsiserei lucrul
in camp. Gretnele multora erau coapte peste o zi, cloud - atunci,
debunetsamet, lucrul grajdului si hambarului va trebui sei fie päräsit,
poate, pemet cdtre vremea ploilor... Pentru a tocmi mesteri, gos'poderria
era setracd. Bine se pricepea la lemnetrie Corcodel, de-aceea toll as-
culta-u de demsul - si el îi trägea inteuna cu pilde din Istoria Par-.
tidului, dar se ferea sd_si ridice glasul, cu toate cei abia se stetpetnea...
Cet avea un gemd ascuns, dracul se1-1 ieie I Mai la urma urmei, se
socotea Butnaru, ce sabotaj ar fi putut face, atetta vreme cat n'are pe
mania cine stie ce treabet de samel ? Laset-1 set-i trager cu pilde, numai
set iasä lucrul' La ce-1 va pune, mai tetrziu, in gospodarie? Nu trebue
set-i deie pe memei banii i uneltele; &Ica 1-ar 'pune . mai mare peste
grajd ? Ei, nu! Atetta vreme Celt n'are incredere in el, nu-i poate da
vitele pe memet... cel mull dacet 1-ar pune la luat in primire cotele de
seminle... Ii un lucru care se va face fillet de mai multi camera, I-ar
putea line sub ochi...

www.dacoromanica.ro
 28 EUSEBIU CAMILAR

Presedinte la gospodarie fuse ales Butnaru. In comitet intrasera

si Mina si Ileana lui Parau, si Cocoran si Clio. La vremea amiezü,
când oamenii se întinsesera la umbra, sau se dusesera pe-acasa sa
mânemce, Ion Butnaru aduna comitetul, grai aratcându-si grijile :
...trebue sa gäsim un mijloc ca sa terminam grajdul i ham-
barul înainte de seceris... pe urma ne-o iau lucrurile înainte... au sa vie
atâtea... Ce credeti ca trebue sa facem ?
Se gândea la tot ce-i spusese Iordache, cu o saotamâna înainte,
la plecare: ...sa nu Iasi, tovarase, lucrul din man& incepe-1, du-1
pemla capät... fa ce stii, du-I pemla cap& ! Daca taraganesti treaba,
oamenii se Inmoaie, se lasa trasi iar la fund, Date cele vechi... asta
nu-i bine'
- Am sa ma sbat, tovarase... i-a ramuns Ion Butnaru, am sa ma
sbat ca'n cel mull o luna grajdul sa fie gata...
Luna fagaduita s'apropia repede. Lucrul trebue sa tina struna...
nici un pas inapoi !
- Eu propun sa tocmim mesteri lemnari... s'puse Clip, îi plätim
din banii pusi la inscriere... gasim noi un capat !
- Mesteri, rase Corcodel... ce ne trebue mesteri ? Unde-i puterea
noastra ?
Se opuse cu înversunare tuturor planurilor, aratând ca totul
trebuia facut cu mâna lor... cum swarla banii pe fereastra, inca dela
inceput?
- Lucram i noaptea... ziva i noaptea... hotari Butnaru... lucram
lard intrerupere, zi i noapte...
- ...Noaptea... rase Corcodel. Lucrezi - îi sfarmi degetele...
a doua zi umbli cu ochii cârpiL.. pierzi timpul de pomana !
- Atunci, d-ta ce parere îi dai? îl Inirebet Ion Butnaru, abia
stapânindu-si ciuda.
- ...eu Imi dau cu parerea ca trebue sä lucram gospoddreste...
sfarsim noi i grajdul i hambarul... Ce-i daca le vom sfeirsi la toamna?
Ne iau apele ? Par'ca vitele nu mai pot rarnâne la casa omului...
le-om aduce, incolo catre Sâmedru, avem când... La fel semintele...
dece sa ne grabirn ca tontii? Nu stiti vorba ca graba stricä treaba ?
DusmanuL.. gândi Butnaru, adaugând tare: - ...gândifi-va la
sovietici, tovarasi... îi rezidesc Stalingradul, lucreaza zi i noapte...
la lumina felinarelor... cazmalele nu se ooresc nici zi nici noapte...
Sa luäm indernn dela ei... sa pornim la treabd, fard preget'
- Mai asa... facu Corcodel i neincrederea lui cu:prinse tot mai
multi oameni, toti fiind pentru facerea lucrului pe'ntlelete.
Ce se gandeau ei ? Ce se gândea mai cu sama Boamba care
se reinscrisese fara stirea Feoclorei aflata la soital cu picioarele ei

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 29

dparite ? Gändea... gandea ca eua preddrii vitelor sa intcarzie cat mai

mult, îi era tearna de clipa cand va scoate boutii din grajd... larasi
va fi la casa lui venin... iaräsi va fi bocet... Si Cataveica lucra cu svo-
nurile, i 'Faun lucra... semanau indoiala, frica de razboi si de intoar-
cerea boerilor... Iata inca pentru ce Butnaru trebuia sa se deie peste
cap, sa nu amaie, sa nu lungeasca lucruL..
- Trebue, tovarasi ! Lucrul amanat i prelungit, îi ca i mort...
Face viermil sa ne gandim inteuna la binele ce ne-asteapta !
- ...sa tocmirn mesteri... spuse Clip.., set tomnim niste mesteri
din Fascani, eu îi cunosc, au sa faca treaba repede... bine si repede...
si plätim din fondul strans cu inscrierile... ori imprumutäm...
- Ei... treaba4 i asta... raspunse Tanäsoaia. Eu am un gaud,
graiti voi Pana ce m'oiu socoti mai bine... cu bani, i usor... dar unde-i
puterea noastra? N'ar fi mai mare rasul, cand...
Tacu, faurindu-si planul mai deDarte si tot plesnea din degete,
se vedea cat colo ca incerca sa prinda un gand mare.
- ...daca nu sfarsim, relua Corcodel, nu-i mare lucru... viteIe
raman pe la casele fiecaruia... la fel cota de serail*. Avem cand... ne
inghimpa cineva cu sula ?
Se uita urett la Butnaru. Dece se grabea atata, flacaul, par'cil
s'ar sfarsi lumea ?... Hei... dar cine stie ce era in inima lui Corcodel...
cine stie ce planate... Adevarul este ea voia din tot sufletul ca lucrul
s intarzie. Si, bine inteles cä va intarzia, deoarece abia s'au pus
capriorii... Treaba cea mai grea erau perejii... trebuia frametntat lut
mult, cateva sute de card... cine s-1 sane, cine sa-1 främante, cine
sa faca perejii ?
Onufrie nu vroise sa-si intrerupä lucrul, cioplea de zor, batea
cue, potrivea capriori noi la hambar, batea costoroaba dupa costo-
roaba 4.. naiba-1 stie ce plan avea el, ca se tot uita spre creasta ;
cu fiecare leat potrivit, urca tot mai sus 0-i radeau ochii... Cand bedu
ultimul cui, i cand se sälta calare pe creasta, insfaca o Dräjina lunga
pusa la'ndernana ; se uitä in toate pärtile, ca sa nu-1 vadd nimeni
cum scoate din sari o naframa rosie si-o potriveste din cuie la pia-
jina. De nu 1-ar vedea Rozalid, ca i-a sterpelit salul de sarbatoare !
Dar Rozalia se dusese, pe semne, acasa, sa arda un bons, acru cä
sa svarli cu caciula'n cani... Cu cat Onufrie urca prajina, salul rosu
falfaia mai lin, intalnit cu niste vantisoare calde; uneori tremura re-
pede, tiparit pe apa albastra a vazduhului - tremura tot inaltandu_se
mai sus decat toate casele, mai sus de cat toti arborii, Dana ce Onu-
frie batu prajina in piroane. Atunci, dadu un chiot, gospodarii se tre-
zir din umbra, iesira cdara din adunare, salutand steagul cu semne
din mani, simtind hi ei o imbärbatare. Se nusera e lucru mai cu

www.dacoromanica.ro
30 EUSEBIU CAMILAR

putere, meanie umblau mai repede, topoarele í harletele dadeau ful-

gere in lumina soarelui. Toti, simteau ca trebue ser grabeasca i sa
birue... Temasoaia statu un rastimp in prag, privind steagul aiurita,
cu mana la gurec... i par'ca intinerise, asa de bine îi indreptase
spatele...
- sec grabim toväräsei, spuse ea $ i atunci gemdul
pe care nu isbutise sa-1 prindec, ii recsari tot, auzul i se urdplu de gla-
surile flautelor din Her lauca.
- ...Ioone, Ionica... tovarase... eu am un plan... dar daca n'are
sa iasa bine, ser nu dati in mine, sec nu ma bateli, arced ! Cum sa
dati cu pumnii intfo baba? Am un plan... yeti vedea voi mane
dimineata ce poate baba...
-- Bine, medusa... numai sec fie spre imbarbatarea oamenilor...
- Au sa le sfenae degetele lucrand, puiul
Il trase de-o parte, vorbindu-i la ureche cu tainec strasnicä :
- ...ce-ar fi Ionica, s'aducem flautele din Halauca graeste cu
cu sindicatul muzicantilor... e-e-i... are sa fie strasnic I Da...
vor primi sa vie, debunasamer...
Si cu cat se aprapia amurgul-, salul rosu al Rozaliei lui Onufrie
parea mai semet, prajina se cutrernura usor.
Se vedea steagul 'Dana departen camp, incat oamenii privin-
du-1, simteau cum creste in ei un indemn... simleau outerea rosie a
clasei muncitoare din toata lumea, muncind cot la cot cu el.
Apoi steagul se invalui in umbra i flutura mai grabit, in vemturile
racoroase ale noptii. Mergand spre casa, Temersoaia se tot oprea, se
uita in urma, poate, poate ji va deslusi... Fosnetul panzei se pierdu in
fosnetul pomilor, in glasul apelor la roata morii, se pierdu $ i se facu
una cu toate fosnetele vieii. Tanersoaia abia astepta sec se facer ziva
mai repede.
3.

Trebue sa intarzii lucrul, trebue... isi spunea Corcodel, mergand

repede. Daca intarzie lucrul, oamenii au ser se rasgandeasca pernla
urma-urmei... ca nici svonurile nu stau degeaba... Daca nu intecrzie,
birue comunistii si nu-i bine... nu! Trebue sa ma mai sfeituesc cu cu.-
matrul Taun, set vad ce spune ? Oare n'o fi uitat cer trebue sa ne in-
alnim ?"
Coti spre casa. Intra in ograda, intarzie mull in portila, sa 'trader
de nu-1 urmareste cineva... par`ca i se 'paruse ca-1 urmäreste Onufrie...
cum dracul ? Nu intra in casa ci o lua spre fundul gradinii, sari peir-
leazul in drumusorul cecmpului si, inainte de a se pune pe mers, trase

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 31

cu urechea in toate peirlile. Nu s'auzeau deced fosnetele molcome ale

plantelor; la Reis &it, zarea se rumenea, vestind rasaritul lunii. Vazemd
rumeneala, Corcodel isi infunda mai bine palaria pe cap, îsi pipai
pistolul de sub chimir, mergea repede spre valea harbuzeiriilor. Se
pazea ca de foc sa nu-1 intedneascei pe Taun prin sat, in vazul oame-
nilor... fereasca Sfemtul ! Dar, daca era vorba de intalnit, nu erau
locuri destule in cennp ? Zetri o geana de foc, departe, si el mergea
repede inteacolo, spre a putea fi inapoi in sat inainte de miezul noplii...
Taun sta la adapostul unui lol infipt 'pe cloud bele, sta lungit cu
talpile spre foc, îsi trasese suraanul peste cap, ca sa nu-1 inghimpe
lemlarii. Un çâne meired dar tEccu indata guclurându-se la picioarele lui
Corcodel ; Terun isi svarli sumanul, prinse a striga :
- Hopi... te vad... te vad... te veld... care-i acolo ?
- Psst... taci ! ii raspunse Corcodel, ce dracul ?
- A... bun ! Cu bunisara, Ichirn ! Stai lemga mine... Vezi, nu
mai pot rabda sa stau in sat... mi se scurge veninul... chiftesc de ve-
nin, Ichime 1 Aici, ad is singur, mi se pare cil totu-i visare si inchi-
puke... cx nici n'a fost vorba vreodata, la noi, la MalirP, despre 'col-
hoz... Odata, avearn o memdrele de cal, ca sex li se scurga ochii dupa
demsul ! Cad veneam cu el din telrg, inhamat la brisca, cine era mai
fudul ca mine ? Numai odata plesneam din biciu - el mânca drumul...
sbura ca pasarea... Inteo dirnineala, il gasesc in grajd, prabusit, cu
un larus infipt sub piept... cine facuse asta ? 0 facuse un golan de
argat... un prapadit caruia-i isbisem un dos de mema peste gura si-i
sfârmasem buzele... Golanul, nu s'a rasbunat pe mine, imi putea
trage un maiu in cap ! - s'a rasbunat pe roib, i-a infipt larusul in
piept... Ce sei fac cu el? Chem veterinari... degeaba ! Top imi spun
ca trebue sa-1 irnpusc, sr-i iau pielea... ori sa-1 ucid cu parul... stii, ca
sa ucizi un cal, trebue si-i tragi in cap cel pulin zece pari... N'am
fost in stare... Asa cum era, ram memat incet in ograda, la soare...
si-mi vad de treburi, ma duc la ceimp. Sara - cauta cal unde nu-i 1
Il caut - nu-i ! Iar 11 caut - nu-i ! Abia peste vre-o trei zile il gaseec
aici la harbuzarie... se trasese colo intre salcii, par'ca anume ca sii
nu-1 vada nimeni ced il doare si cett gerne!... A stat asa... cum a ajuns
el aici, nimeni nu stie 1 Destul din scurt timp a murit... din piele am
facut ciubote... Iaca, Ichime, m'am tras si eu aici, ca acel cal... Dupet
ce mi-au implântat cornunistii tarusu'n inima... Dar nu cumva sa
creada ei cei au sex faca din mine sipun si ciubote... nu! Cum merge
lucrul ?
- Tocmai pentru asta am venit... raspunse Corcodel, incet,
ascultând dupä . aceea fosnetele !mprejurimii...
Butnaru it tot da cu

www.dacoromanica.ro
32 EUSEBIU CAMILAR

graba... vrea set stranga mai repede vitele... cota de seminte. S'au
hotarit sa lucreze i nociptea... îi trage inteurta cu cu Stalingra-
dul... Eu, bun inteles, m'am opus, ma opun cat ott De-ar da Dum-
nezeu o ploaie, sa pe macar patru saptamani... asa n'ar putea lucra...
- Hm... facu- Taun, sculandu-se. Ce dracul facem ? Asculta...
s'apropie sterns de Corcodel, il palea in fat& cu rasufletul.
- Ce-i, bade ?
- Asculta Ichim... cumeire Ichim... ai in mana panea si '

pricepi ?
- Ce sa 'pricep, intreba Corcodel, speründu-se.
Dar Taun nu raspunse ci fl apuca de brat impingandu-1 cat mai
departe de foc, intre salciile intunecate. Acolo, se facura una cu tul-
pinile i Taun rasufla repede, tot s000tind, in limp ce Ichim Corcodel
tremura ca varga...
- ...cand ii gata grajdul... cand îi gata hambarul... pricepi? Te
sui... bap de-odata scapi tigara din gura... Ei ?
- Taci... mi-i fried... oare la cine rnarere canele ?
- ...cred ca altü vor pune capat S.M.T.-ului... altii gosPodariei
de S tat... Ei ?
- Taci.., la cine marae canele, oare ? Ia'n uita-te...
Amandoi simpra un frig taindu-le sira spinarii. Prin fata focului
trecurt in fuga cloud picioare goale, suflecate peste genunchi. Du-
laul, lovit pe semne cu vre-o bear, scheuna strasnic, dupa aceea se
puse pe fuga in lungul ogoarelor, sore sat, hamaia turbot; dupEr ha-
maituri, 'rerun si Corcodel intelesera cä omul urrnarit fuge in zig-zag,
fuge mancand pamantul...
- ...Daca, Doamne-fereste, ne-a auzit? se sperie Ichirn Cor-
codel, ascultand campul, dar acum hamaiturile incetasera.
Dulaul veni dupa catva timp la foc t i oare ce dracul avea in
gura ? Debunasama adusese cu el o fleandura din imbracamintea
urmaritului, o fleandura mare pe care o tot flocaia maraind a dusman.
Veni la picioarele lor, ii mirosi, tot maraind sore focul cazut pe stern-
gere i par'ca-i indemna set vie cu el sa le-arate ce a adus... AmErn-
doi oornira in urma lui ; Corcodel, ridicand buleandra, rosti inghetat
din cap pana'n picioare :
- ...polcuta lui Onufrie-Ochi-de-Vulpe...

4.

De obiceiu, in ziva de Sampetru, feciorii din Malini nu faceau

hore. Stateau, furnau, se infundau in luncile Moldovei, cu vitele, sau
se scald= la bulboanele cele mari, pana-i sugea aa. Fetele dere-

www.dacoromanica.ro
 TtMELIA. 33

ticau prin casa cea mare, îi cercetau zestrea, îi scotectu, pe fretnghii

afar& bondijele si catrinjele, sa le batä soarele.
Inca de pe la ceasul patru de dimineaja, la gospodaria colectivä
s'auzeau bontänind. Sieagul rosu flutura catre soarele prins in pur-
purile adanci ale rasaritului. Onufrie-Ochi-de-Vulpe incepuse a bate
sindrila i degeaba îi tot intorcea faja, degeaba se prefacea adecncit
in lucru, - cet toji oamenii îi vazura sgetrieturile de pe obraz. Erau
niste sgarieturi mari, de cane sau de femeie... cine stie !
- lar m'am incontrat cu Rozalia... spuse el mate Cocoran sub
care paretia scara in timp ce suia cu brajul de sindrila. ma duc asard
acasa... ma duc... ea - cu gura pe mine ! E-e-i... Rozalie...
- Da, Cocorane... spuse Rozalia, sprijinindu-se in healej. Vine
- i de-odatä, cu gura pe mine! Ce mi-am spus? Dacca in legue noi
femea-i una cu beabatul, ia'n sa-i trag eu lui rafuialä... I-am tras -
sa mâ pomeneasca Na 1
- E-e-e... facu Cocoran, cu dojana. Cum dracul de 1-ai jUpit asa
tare ? Ii putecti scoate ochii, Rozalie...
- Eu am iertat-o... spuse Onufrie, face:aid spre Rozalia semn
cu ochiul. Dece sä n'o iert, cand si eu am batut-o la vrernea mea ?
I-a venit remdul... trage-i, Rozalie...
Cemd veni Corcodel, Onufrie se puse pe batut mai repede, se'n-
toarse de-abinelea in alta parte, ca set nu-1 vada pistruiatul.
Dar fui Corcodel, se vedea cat colo ca nu i-s boii acasa, se
uita numai inteo laturet, lucra ce lucra, cadea pe ganduri. Abia in
dimineaja aceea vEtzu ce piept puternic are Cocoran... ar 'putea turd
sub el tan bou... Il cuprinse frica de mania oamenilor ; cum 1-ar mai
apuca ei, daca 1-ar sti ce getnduri si ce planuri are ! Inima i se
pleosti ; îi venea set se clued la Butnaru, sä se gudure, sa-1 lamureasca,
sa-i arate inc'odatet ce insamnä pentru el clasa muncitoare... 'partidul...
I:611'1a moarte, loane, inima mi-i lemga voi... sunt gata sa-mi dau
sangele din mine..."
- Uita-te, spuse el tare, cettre Ion Butnaru. Vezi cujitul ista ?
Mi-1 implant in 'piept pema-n prasele... mi-1 implant... gata...
Dece, bade Ichim ? il intrebd Ion Butnaru, mirat.
- Pentru ca sa nu ma mai inghimpe nimeni, loane... pentru
asta...
Ce dracu-i cu mine ?" se intrebEt el, repede. Ii venea set sveala
barda, cat colo, s'o ia la fugEt, sä nu-1 mai tot priveasca asa Ochi-
de-Vulpe... set nu-1 mai tot priveasca tot asa Cocoran i Rozalia...
- M'a apucat vatamatura, gemu el, varindu-si pumnul sub
brem. Trebue sa ma duc acasa, sa-mi bag sub brau un pietroi
fierbinte....
3
www.dacoromanica.ro
34 EUSEBIU CAMILAR

Porni aplecctt,ascultând cum uneltele de munca isi inceteaza

bätaia, unul dupe( altul, pe semne ca tovaräsii 21 priveau.
Am sä ma prefac bolnav... nu mai dau pe-aici petal dracul
stie cand..." ... i totusi " îsi spuse el mai departe, iot eu trebue sa le
fac capatul... afurisit set fiu daci nu le dau foc grajdului i hamba-
rului !..."
Vru set coteasca, se opri, ctuzind cum urci dealul niste flaute.
Cantau un mars, sunetele se inallau puternice catre limpezimea vaz-
duhului. Era marsul tinerelii de nebiruit,' urca, s'apropia tot mai mult
de inima satului si in curând se ivird la cotul ulilei muzicanlii din Ha..
letuca. Erau primenili in camas!. albe. Calfa, un lungan cu 'pieptar nou,
venea in frunte, avea la flaut o cordica rosie. Cei douazeci si paint,
aliniai in trei rânduri, paseau darzi, cântand mai amarnic cu cat
s'adunau in urina lor mai mulli flacti, mai multe fete, mai mulli copii.
Dar, oare, ce cauta lângd calf« Tanasoaia... de unde venea ea
cu dimineala'n cap ? Când se gatise asa, ca o fata mare, in fusta
ei ca armonica i 'n salul nou? De gheb, nici vorba! Venea dreapta
ca o lumetnare; drept este ea nu-si putea line mersul la aceeasi ma-
surd larga cu calfa, mergea cum putea, intfun pas maruntel, par'ci
juca... Dinii puternici îi straluceau intfun zâmbet... era toata zâmbet,
cu toate cä o umpluse nadusala si-i intrase colbul drumului, pana'n
gaster... Din vreme'n vreme ftcea un semn de chemare, cu mama
dreaptä. Dar, mai era nevoie de semnul ei, cand baetanii veneau
ciurda, fetele veneau ciurdä, paseau repede, radeau, caci amarnic
de frumos mai cântau flautele... par'ca-i ziceau la o nunta i Tana-
soctia arata ca o mireasä...
- ...a naibei saracie de baba... rase un fIacau, dar nu-1 lud
nizneni in sama, caci cele douazeci i patru de flaute se opriri scurt,
incepand marsul partizanilor... incat feciorii simleau cum le fug paid-
riile din cap sub cresterea fiorilor.
- E nevoe de harlele... spuse unul, oprindu-se i fugind ina'poi
spre casa, in timp ce calfa opri cantarelii pe tapsan, incepand un
cântec saltat de hort.
Iarba se facu indata una cu parnântul, sub talpile bocancilor,
sub opinci, sub picioare goale. Era un joc Cu pasi marunlei, incat 'pi-
cioarele voinice ale fetelor abia se zareau in invârtire...
hai la loc,
fecior de plop..."
striga unul catre un lungan care sta de-oparte.
Lasla dracu,
ct nu pot..."
raspun. se lunganul, repezindu-se la o fata oachesa, intrând amândoi

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 35

in hora, si tlautele picurau molcome, picurau dulce, dulce cânta picu-

lina, par'ca rezdea un glas de fetifa gâdilata...
Oare se dprisera acolo la inteunplare, ori anume facuse asa
Tanas6aia, ca se oprisera tocmai pe tapsanul din fala casei lui Taun ?
Intors dela harbuzclrie inca pe intunerec, chiaburul iesi la gard
sa vada cine dracul Il supara... cine dracul i-a adus muzicet la casa,
cemd lui ii putrezeste inima, cand simte'n inima tartisul infipt adânc...
Se piti dupa gard, sgetindu-si un ochiu rosu de meihnire si de nesomn...
Iata, calicii ii fura satul.. Ii fug( tot satul... fetele i feciorii vin gi curg,
cu sape, cu henlete... si cum mai joaca, prostii I Ce naiba facea
acolo Temasoaia, ca se tot inventea intro tineri, indemnându-i?
Nu cumva capiase, calul dracului, ca-i trebue flaute la cei sai-
zeci de ani ce-i are... Cum nu se ingrijeste de sicriu, saracia de baba?
In loc sa se fi dus dracului, la vre-o memastire, ori la vre-o biserica,
sa aprinda lurnamari i set ceara iertare lui dumnezeu, s'a imbracat cu
fusta incretita ca armonica, si-a pus sal colorat - scândura dracului !
Frunzez, frunza din pilduri...
chiui un flacau si altu-i raspunse, in iuresul din ce in ce mai rdpede
al jocului
tune diavolu'n chiaburi,
lxi optzeci de'nvetrtituri..."
Taun îi trase capul dela gard, se fttrisa plecat, s'ascunse dupa
o cosiireata; multimea porni la deal, in marsul victorios al partiza-
nilor. Hârletele sclipeau in soare, copiii chiuiau marunt. Taun îi
dadu sama inc'odata ca lumea se scurge ca in fluviu de neintors, in
vecii vecilor de neintors... nimeni n'o poate cipri in loc. Se ridica de
dupa costireata mai inveninat, cu gura strâmbata de ura.
Ca sa urce treptele in casä, trebui sa-1 ajute nevasta, caci se
clatina, par'ca bause, graia ca intr'aiurea :
- ...de-acum, in mediste si'n prunduri mi-oiu chinui zilele,
mi-oiu chinui noptile... si am muncit pentru pamemt, pem'mi-au iesit
ochii din cap... Ce fac, ce dreg comunistii, cuprind tot mai multa
lume... tot satul urcEi la colhoz... Eh, Trandafira, Trandafira...
- Barbate, lasa... par'ca nu vin ai nostri ? Ai auzit ce spunea
Cataveica... a grait unul, din Spania... spunea ca nu-i mult pemla
capat... sa rabdam... s'asteptam... sa credem in biruinta sfintei
s'asteptam... sa lucram... Dace( mi se'ntermpla ceva mai rau, barbate...
daca-mi infra vr'o unul in casa, uite...
El Trandafira s'apropie de-o furca, scormoni caerul de lema,
scoase la iveala tocul turui pistol : (
-- pusc drept in numele tatalui... dece iau avutia pamemtului,
stremsa cu amar... cu amar de lacrimi ?... Imi aduc aminte cum ne-am

www.dacoromanica.ro
36 tusan.r CAMILAR

sbeitut pentru ogorul din Seiräturei... ii minte ? Zi i noapte ne veneau

calicii pe la usi, 'pe la feresti... se milogeau cet crapei de foame... ce-
reau fetinEr... atunci, in vremea aceea, n'am avut pic de somn... ve-
neau la noi ca la moastele sfemtului Ion... Au uitat, miseii, cer le-am
dat fainuta din pod ?... Ei, nu, cEt cerem prea scump... .

- Deceit in prund, mai bine m'asi anina de-o creangei, Tranda-

fird... TrandafirEr... Eu is invEticrt cu mult... cu mult... se( am ce apuca
in palme... Cum mä svetrl pe mine la scormonit pietrele ? Cum sä
umblu cu picioarele petnla genunchi in med, eu? Eu, care am avut...
am avut... eh, cat am avut !...
Gemdi adânc
- ..... sä-1 chemi desarEt pe Ifrim-Tine-bine-Traista, pe calicul...
cei o viatEt de orn mi-a imbeilat mema cu pupatul... trebue pus numai-
deceit la treabd... Doamne ! Tu mi-aräti pistolul din caer ; nu, Tran-
dafird I Pistolul trebue svealit, ori ascunde-1 in, movila de gunoiu, inifo
balegEt moale... balega prinde coajd, cine se1-1 afle ? Ne-o trebui ni
pistolul, la vremea lui, cad au set vie ai nostri. Deocamdatä trebue
sä lucre= cu glas bland... lasEt ! asa-i inteldpt Noi, nu trebue sä
!

facern nimic cu memile noastre... nu! Noi avem oameni de credinter...

cumetri... fini.. cu me= lor sei Wean carbunill Ser nu uit! sEr-i dai
cuvernt lui Ifrim, sEr vie desard !... Intelegi ? Greml... trei lanuri de
gram au dat in copt... poimeme trebue sä ncepern secerisul... seceri-
sul din urmä... secerisul de sage... TtandafirEt ! Cat are sei-i fie lui
Ifrirn, sEt-si stupeascei in grem mucul de figarä ?
Ii aminti 'peitania de cdalteieri, cum il peindi...,erer ,cornunintii,
par'cä i-au fost cetit gândurile :
- ...comunistii acesda is oameni ai Satanei, Trandafirei,femeie...
Cum fac, cum dreg, te iau ca din oalEt ! De unde au stiut afacerea
cu sfemta ? Cum de-au sfiut eel am sei niä duc duminicei dimineata
la grem ? Eu ajung la capeitul lanului, Cocoran hop din grad ma duc
dincolo, Foserild hop din grem... Mä mir de Foserilä, .cum de nu i-i
rusine la obraz... dEr'n mine, orn cu cinste'n sat...
- Ai dreptate, bärbate... eu m'ara pripit, ca o muiere plecatä
ce-fi. sunt I Noi, nu trebue nici sei ne scoatem. nasul afaret... avem
ateitia fini, atettia cumetri... numai cede cEnneisuici de cedti am dat pui-
lor de golani... certe stergare le-am pus la lumen-leaf-. Cernd i-am bp-
tezat lui Corcodel, am peireiduit cinci sipuri de aper tare... acurn sei le
plateascer ! Nu cumva i s'o fi dat i lui inima lângä comunisti ?
- Corcodel, Trandafird ? Corcodel stie ce face... de-am avea
multi oarneni de credintei ca el I Ia'n uitei-te...
Taun s'apropie de fereastra Asfintitului, rermase cu gura eels-
cater: sus la Mangu, acoperisul grajdului lucea in soare, lucea sin-

www.dacoromanica.ro
 TEMEMA 37

drila ; steagul rosu fânia ca un vultur al indltimilor, fânicr mândru,

mai sus decett toti pomii si acoperisurile. Tetun îi duse mâna la ochi.
Had sä vrea, Trandafira spuse oftând din adâncul rdrunchilor :
- ...auzi... cat de frumos minter flautele... altddata, asa ne
cântau ti-aduci aminte? Cine era ca Trandafira lui Tetun ?
Eram mai gatitil decat toate preotesele... stam totdeauna la masd
mare... flautele imi cântau...
Feird sod vrea, repezi fereastra, flautele s'auziri mai tare, steagul
rosu flutura mai mandru, Trandafira ofta... ofta de-si da inima afard...
- Coboard in zdmnic, femeie... Trandafird... add un sip de apd
tare... sd ne mai ludm... Inchide fereastra... asa... sä n'aud... set nu
vdd fleandura aceea rosie...
Dupd ce Trandafira Inchise fereastra, oftând, TEtun trase
perdeaua.

Onufrie se intoarse cu fata spre Rdsdrit. I se 'pdrea lui, sau

s'auzeau inteadevar cântece de flaut ? Debundeamd, trec muzicantii
cdtre vreo cumdtrie, cine s sfie ce-i? Destul cä oamenii stEtturd lucrul,
ascultau cum creste tot apropiindu-se marsul partizanilor. Copiii fu-
geau pând'n dreptul gospoddriei, ficeau cale'ntoarsi tot intr'o fug&
petn'la muzicia.
- ...si vine multime de oameni... strigd Onufrie, cu mâna street-
sin& Când o ziri De Temisoaia, scdpd barda jos, incat era sd nime-
reascd drept in capul Rozaliei. Uite-o 'pe Tändsoaia... ce dracul... a
innebunit oare ? Are in mând o creangd verde...
- E_e_e... fetcu Butnaru... sfie ea lelea Temeisoaia ce face... Iat,
vine tot eatul dupd dânsa...
-Baba asta ii build de pus pe foc... rosd Cocoran, mâncând-o
cu ochii incd de deDarte. Griia de ceea lume... când colo.., s'a indrd-
gostit de lumea asta...
- Cu bund dimineata, oameni, tovardsi... strigd Tändsoaia, si
nu vedea nimic inaintea ochilor, avea in fatd ca un zid tulbure... ca
o ploaie deasd de yard...
Se uitá sus, la steagul rosu, si abia-1 zdrea, abia-1 zdrea ca
pe-un hultan sburând foarte sus in sporul cel mare al vdzduhului.
- Iti cântd de nuntd... te närii la bdtrânete ? o intrebd Mina,
remand, când cele doudzeci si cinci de flaute schimbard marsul, si
multimea intrd in ogradd.
- ...Ti-am spus, Mino, cä toate suntem mirese... rdspunse TEL-
ndsoaia, svârlindu-si creanga verde dupd grajd, rusinatd. M'am gem-
dit... M'am tot socotit... ce sä facem? Vinci 'ncoace, boane, si ascultd-md
si tu m'am Tina, m'om tot socotit ce sa ktcem ? Fldcdfi st fetele
:

www.dacoromanica.ro
38 EUSEBIU CAMILAR

nu se duc la camp... ce-ar fi sa le aduc flautele din Halauca ? Sd

le-aduc flautele sa le cante... ei sä chiue... sä lucreze... set cemte cu
i flautistii au si pornit la drum, cum i_a instiintat tovarasii
flautele...
din Hälduca
Rase siret, vazand cum se bucura Butnaru :
- Daci nu-i bine... dact nu vet place... ma duc... md svarl pe
apa sambetei... ca moartea cu racla lui Ivan Turbinct, daca voi
spuneti cd nu-i bine... Cum sa cheltuim banji, cand satul si muzican-
ii abia asteapta sa ne dovedeasca dragostea ?... Ceeace facem nu-i
si pentru aceste fete si pentru acesti feciori ?
- E-e-i... lelica... lele... batEt-te sa te bata... stii basmul?
Cocoran grdi mai departe, remand cu o gurd larget :
- ...urnbld Fat-Frumos, umbla... di de Mama Padurii... il pune
sa_i pascd iepele... avea Mama Pddurii sapte iepe... La soroc, - 'pe
care iapa }Le alegi, Filt-Frumos ?" Fert-Frumos nid nu se uita la iepele
cele mmdre... trece... se duce drept la o iapa slabd ca s'o dea jos
vantul : Pe asta, Mama a Padurii !" Si icy:Kt aceea 'slab& avea in ea
sapte inimi... sapte vulturi... Asa esti i dumneata, lelica... De unde
atata inirnä ? Par`ca ma iau picioarele de dinainte... Imi vine sa ma
dau la joc...
- E-e-i... Cocoran... de unde inima ? Voi sunteti de vind cd
mi-ali trezit-o... 0 credeam moartd... putredd... Odata, aveam in fun-
dul gradinei o fantana... au fost cazut in ea lemne putrecle, bolovani,
ma.. o credeam seaca. Intra odata un vecin, un baetan... scoate pie-
trele, scoate lemnul... scoate malul... si sd fi vazut ce bulboana vie
era dedesupt... forfotea apa si clorotea, asa de bogat era isvorul.
Flautele caniau la umbra mestecenilor, harletele umblau repede,
bdetanii sinau de zor, fetele pusesera kite:a valatuci intre parii pere-
lilor... si sa-i fi.vazut cat de asudati erau cei care frametntau lutul...
Cocoran manca pamemtul cu sapa, rupea maluri intregi tragmdu-le
in groape imde se framanta lutul amestecat cu pleavd i paie...
Lui Butnaru, flautele îi treziserd inima; cum sta sus si brtea in-
drila, se trezea uitandu-se lung calm podul cel mare al Tupilatilor...
catre pornii acelui sat mare de reste apd. Cunostea gradina lui Iapa-
Scurf& dupa un nuc urias, iata nucul... iata acoperisul casei... Acolo
era Albastrila... si cine stie cert se chinuia... Oare vede ea steagul
rosu, cand se uita cateodatil catre Malini ? Stie ea ca sub acest steag
se afla o inima de sgura... o inimd otravita de suparare ?
Matusa Mandita se uita la el, de jos, îl vedea cum îi tot pa-
leste degetele cu barda, cum nu nimereste cuiele... Nu snuse nirnic,
multa vreme ; inteun tarziu lasä lutul din mana,se spdld mult la un
ciubar, porni spre casa.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 39

Mai tetrziu, mergea repede, pe chipa grädini, pe o cararusa, spre

podul cel mare al Tupilaplor.
5.
Satul incepe chiar de länga podul cel mare, se resfira pe detm-
bud i pe delusoare, coboara in vai care duc firisoare de dpa departe
catre petclele munplor. Gradinile dadusera in rod, miroseau perele de
Semti lie. Ca s'ajunga la acareturile lui Iapa-Scurtä, Medusa Mandija
coti o ulicioara, mai coti una i casa albift cu pridvor dat proaspat cu
var, ii rasari in fata.
Bine ski, cemele de bogatan 1" gemdi batreinct, privind gradinila
cu bujori, cu maghiran i busuioc. Podurile grajdurilor si ale surilor
erau tixite cu fem vechi raspemdind o mirozna departata de trifoiu
si de sulfinä. Ograda larga era plina de gaini i ljetste ; curcanii ii
infoiau aripile spre cemii legap in lanjuri, pe seam& Inted s'ar fi
parut ca nu-i nimeni acasä, nu se zarea Ppenie de orn, dar matusa
Mandita îi intinse capul 'peste gard ; intre flori dormea un baiat ca
de paisprezece ani, era in niste rufe murdare, parul capului i se pre-
facuse in dupuri, mustele, betzetind, ii intrau in gura cascata. Pe-
semne-i vre_un argat, unul de pripas" gemdi batretna, apucemd un
vrectsc din sanj, svetrlindu-1 spre el. Bäiatul se freed mult la ochi, se
uita buimac la straina dela gard.
- Mai fläcau... e-acasa ma-ta ? Tat-tu ? N'ai vrea sa-si faci
pomanii sa-mi dai o ulcica de apa ?
Flacaul se scarpina in cap :
- Ce vrei, lele ? Noi nu dam pomana... Sterge-o ! Ai noroc ca
nu-i tatuca acasa, ca p-ar arata el...
- Atunci e acasa mCimuca-ta... du-te, soune-i cä sta pe sanl o
trecatoare straina... ii cere o ulcica de apa...
- Marnuca? Noi n'avem marnuca... mamuca noastra putrezeste
la Dealul Nucilor... Avem o argata... Tatuca a luat-o cu cununie...
frapi mei n'au sa-1 lase s'o treaca i pe ea la testament... Auzi-o...
toaca loboda pe desara...
Saraca fata..." gandi matusa Mandija, asezemdu-se pe sanT.
- Du_te mai flacau... soune-i ca o cautd o drumeajd insetatä...
îi cere o ulcica de apa... fa-1i o pomana...
- ...apoi zn'oiu duce. Apa, ne-o dä Dumnezeu degeaba.
Se ridica au greu i pa batrema o cuprinse mila, vazemdu-1 cum

-
îi tetraste un picior usccrt, stretmb.
zice betesugit 'Mat din leagan... spuse el, da'tot
si-s
pot paste porcii... pasc cealanii... Vii, poate, dinspre Malini? Ce-i
acolo ? Am auzit ca s'a fäcut colhoz... niste bäetani spun di se zäreste

www.dacoromanica.ro
40 EUSEBIU CAMILAR

un steag rosu... Eu, cum set-1 veld ? Ei se urea pe garduri, se urceen

nuci, se uitel ! Eu... cum se( met urc ? si tare-asi vrea set wad si eu
cum aratei steagul bolsevicilor... E-o... &Cam uitat de apd... lele Alba-
stela - hei ! te cautet cineva la poart...
Bufniturile tocettorului incetard, medusa Metndita isi trase malt bro-
boada pe ochi, isi plecd fata in jos, auzind niste dupdituri spre poartet.
Mai a'poi, bdtrana privi lung picioarele goale din fata ei ; aveau sga-
rieturi, se vede cet se inghimpase la seceris, prin spini ; vdzu o fustd
de calti boiler in negru, stropitä de zoaie...
- ...ce... ce ma Privesti asa ? Uite, mertusd, ti-am adus o ulcicet
de apd... nu bei ? Warn cemd sta...
Cand bettrana isi trase coltul salului in sus, Albetstrita scdpet ul-
cica din mand, s'asezd pe cealaltet margine a santului.
Era sgetriatet pe fat& avea valuated pe maini, urine ale ghiontu-
rilor si beitetilor.
- ...ce faci, puica mamii ? cat esti de neceijitä ! Veld cä neomul

-
fe bate.., te canoneste... Hai inapoi la Medini, puicet !
Indpoi ? ba, medusa ! Stau, cd se vede cet asa mi-a fost dat
set rabd... in toate't noaptea met bate, mel sgarie cu unghiile... set met
supund ! Dar dece ai mai venit sd met starnesti ? suspind ea. Hai...
dacet nu si-i mild de mine, hai... stetrneste-mer... sfarma-rni inima...
puled... puica de bogdaprosti... asa am fost in toate zilele mele...
- ...Alberstritet puicd... n'am venit set-1i sfarm inima... n'am venit
de floarea märului, necjita mamei... Mia mi-i mild de Ion... mi-i mila...
se svarcoleste'n somn... n'are stare.., tie nu ti-i mild de el, Albastritä ?
- Mie ? Doamne... dar nici lui nu i-a fost mild.., n'a venit metcar
s-mi spund o vorbet bund... in nocrotea aceea, fire-ar ea blestematet,
cä atunci a inceput pentru mine amarul, i funinginea... M'au adus
(agate( la nout zdvozi, m'au adus argatet, nu floare'n fereastrei... m'au
adus set slujesc un vidduoi sgetrcit i beitrem, nu set cos altitet ibovni-
cului... Asta-i viata mea, asta_i medusa... Am eu vre-o bucurie? Crezi
cd a rdsdrit 'pentru mine vreo floare ? Plang, calc in spini ; bocesc -
ma aude vemtul... caci amar mi-i traiul in casa veiddoiului !
Se ridicä, medusa Mandita, o apucd de mallet
- ...hai, lasd, Albastrita... eu spun set intri'n cas, set iai ce vrei
set iai... vino cu mine... la Milini cantei flautele...
- ...nu... las-md... are s afle Iapd-Scurtei i debundsam la
noapte-mi muscd nasul ca s mä poceascd... asa spune el : ...vrei
hateiletu tandr ? las'ci-li ardt eu!" fiecare nocipte se repede spre
mine, cand dorm, s met muste de nos... set nu-i mai plac nimänui, nici
azi, nici dual ce moare el... Asa cet du-te snertoasd, medusa... Oh,
norocul meu! oftel ea, sucindu-se in loc, tretntind poarta.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 41

Tocatorul 'prinse sa sune iar. Era un f el de pivnita unde chiaburul

Iapa-Scurta îi durase cuhnia ; acurn, niste Durcei de tata urnblau pe
la picioarele Albastritei; intfun colt, pe o petica, fatase o map. Toca_
torul suna surd, sdrobind loboda pe care fata o lua in rastimpuri i o
turna in ceaunul cel mare, in clocot, pregatind mancarea de sara pen-
tru cele uniprezece guri ale casei.
Pentru ca era zi de Sarnpetru i pentruca pe Iapa-Scurta il
cherna Fetru, îi ingaduise Albastrilei rä ia oloi pe-un fund de stick!,
pentru a spurca loboda cu o Ora de grasime. Si ea isbea cu tocatorul,
amestecand lacramile cu loboda. Ii venea sa planga in hohote,
dar se pazea sa n'o vada Ita care se asezase sus in capul treptelor
privea ; de_aceea prinse sa cante si Iä prinse a plange de se
scutura camasa pe dansul...
- Lele... lele Albastritä... ce ai? Plangi ? Daca 'plangi, eu fug
in urma babei aceleia !strains sid trag cu piatra ! Plangi lele ? Nu
cumva ti-i dor de-acasa? Pe mine, cemd m'a dus tata la ciobanie,
tocmai la Ardeal, stam sara la foc i plangeam i cantam... mi-era dor
de casa... Dece m'a fost dus tata acolo, in straini ? Pentrucii-s clog...
nu-i pot lucra... nu-i aduc nici un folos... si-am stat in strainatate nea-
gra trei ani... n'am mai putut de dorul casei... am pornit la drum, am
venit pan'aici in cinci luni... numai eu stiu cum !... Eu stiu ce-i panea
strainului, lelpa.., lele... dece nu fugi acasa ? Eu zic sa fugi... Dacia fugi
sa nu uiti de
Ea abia-1 auzea ce spunea .Canta cantecul miresei instrainate,
cantecul saracei dusa la casa uratului i bogatului.
Cat de bine-i era acelei fete in saracia ei, la casula ei...
....cemd eram la mcdccx fat&
mancam turta coapta'n vatra,
turta coapta in cenusa,
socrrele-mi radea la usa!
Dar de cand m'am maritat,
la case' de on' boaat,
mananc pane cum ii spuma,
si mi-i fata cum îi huma..."
Ii inchipuia norocul ca 'pe_o aria, pentru unii o apa racoritoare
si dulce, pentru alii o apa arnara, de mlastina... o apa isvorita dintr'un
damb cu otrava... Asa-i dat femeii sä se canoneasca in zilele ei... cine
poate schimba ceva din cele hotarite, din cele ce-s pe lume partea
femeii? Nimeni 1 Femeia trebue sa se bage roabd sub pumnul barba-
tului, .sa_si plece capuL.. nicioda:a sa nu-si ridice ochü mai sus decal
cele randuite ! Laser ! AlbEistrita va chinui cat va chinui, ye urma, 41
va randui pumnii pe 'piept, asa curn 1-1 scris omului... Seencerce sa-si

www.dacoromanica.ro
 42 EUSEBIU CAMILAR

schimbe norocul? Nimic nu se poate schimba, dacei nu-i randuit. B.

va suferi pe Iap-Scurtet cat il va suferi... cat 5.-i dat s-1 sufere..."
Pi astf el isi ceiina ea norocul pe care-1 crezuse ctpet vie si c and
colo au nävälit asupra lui vitele si 1-au bäut...
.... Seíracul norocul meu,
cum mi-1 beau boii'n pEtrau,
si vacile la halu...
Nu stiu, boil 1-au beiut,
ori eu noroc n'am ctvut..."
pi-si asemErna norocul cu o iarbEt infloritet; inteo zi, iarba aceea
trebuia sei se deschiclä'n spic... set =pre( tot campul cu bucurie...
Dar, au venit dusmanii si-au sdrobit-o in picioare, au ceilcat-o sub
rope carelor...
si mancatei-s de straini,
ca iarba, de boi beitrani...
...si mancatei-s de sträini,
ca iarba de boi plErvani..."
Cum ii mai sticleau ochii lui It& sfatuind-o sei fuger accrsei, sei fugei
cat mai degrabEt... celci dece sel-si topeascEr inima in laerimi ? -Fugi...
du-te, lelitii Albeistritel... las... asa-i trebue teltuchii... cand va veni,
desar, BEE gelsectscei cuibul gol-golut... Ptii, lele, este o vorber cu un
uliu care-a aclus la cuib niste pui strelini... i-a adus:, sboard iar in
huceagurile lui. Pi-1 'pleiceau puisorii, nu sag manance e s se ui'e
la ei, cei erau frumosi ca raza soarelui... Cand se'ntoarce, odcrtEr cu
sara, cu ciocul plin de buntiti, ce sel vadel ? Cuibul gol... puii s'au
fost sburat.. si de-atunci, de ciudEr mare, uliul s'a fercut relu si met-
nancel 'put Tatuca... mai rem decat ii azi, nu se mai poate face...
numai cremene nu sfarmei in melsele...
PiItel grelia inainte, spunand ea basmul cu uliul il stie din
neagra sträineitate unde 1-a fost dus tared su - acolo 11 cetntau
ciobanii si ciobeinitele.
Albelstrita nu-1 auzea, isbind inainte cu toctorul. Cand se uit
in collul cuhniei si veizu patul stramb, tare ca piatra, o cuprinse
frica de noapte... debunelsamel, Iapei-Scurter are s beie rachiu si
desarel iar are s'o sgarie, iar are s-i isbeascel ghionturi...
- ma duc pe deal, s'aduc viteii acas... spuse ea cEttre I.P.
- Du-te; lele, mai ia-te cu florile carnpului... te uiti la flori,
ti se lumineazEt ochii... te uili la Domi... la dealuri... îti vine s sbori...
Eu, numai muntii nu-i pot suferi ! Célnd ii veld ma sntrii. Dece ?
pentru mine, muntii au fost chin si caznii...
,,MEr duc repede, mdcar set mel uitl spre Mellini.." isi spuse
Albelstrita iesind.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 43

- Vezi, ai grijä, Iä. sel nu) deie loboda'n foc... auzi ?

- Da, lele...
Si se uiter la ea ca la o iconiter; o urmarea cum iese in drum,
cum coteste ulia, cdtre ogoare. Mai apoi o yam cum um« dermbul
cel mai inalt. '

Acolo, Albästrita stätu mult cu mema streasind. Venea amurgul.

Iatä, aceea-i casa lui Mangu... dar ce-o fi insemnemd punctul de
deasupra Medinilor ? Vultur nu-i, cä dac'ar fi vultur, s'ar departa...
Nu cumva-i steagul gospoddriei colective? Da, debundsamd! Acolo,
sub acel steag, lucreazei Ionicd... debuneisamä... Ce-ar fi ser o aPuce
la fugä, ser nu se mai opreascei pernla Mdlini ? Mânernce-i cânii
viteii I blestemä ea, hotdritä, gata sä coboare dâmbul, sec iasä la
cdrarea de printre gretne, i sei nu se mai uite in urrnä...
La Ion are sä-rni fie ca'n cântec..." îi spuse ea, potrivindu-si
broboada; fercu un pas, dar lemgä ea s'abeitusä o umbrd cu päldria
mare, auzi un nits rem :
- ...te uiL.. tragi cu orbitaL., hai ? De cine li-i mai dor, de
tat_tu ori de banditul Butnarului? Sä stii... eu am sei te cotonogesc,
nimeni altul ! Nu mi te-a dat Vrabie cu colac si lumemare? Vezi...
dacei te uiti bine... dacei te sgeresti cum trebue, zäresti steagul rosu
al bolsevicilor... Ce'nsemneazd steagul lor? Insemneazei cei dedesuptul
lui îi nenorocirea... seiräcia... dorm cede saizeci sub o plapomet... da...
mate saizeci... asa-i comunismuL.. saizeci sub o plapomä... S'a dus
si unul dela noi in Rusia, sa-si sgedascd ahii... set vader... abia-1
astept sä se intoarcel, set mei iau cu el la incontrare... Auzi, muere ?
Ce te feresti asa de mine ?
Ea se'ntoarse, îi verzu caDul cdrunt, gura cu dinti Duternici, fata
sbeircitä. Iand-Scurtä Drinse ser retclä, ceiutând sa-i descheie cam:1w,
sag bage mema'n sear.
- Stii... ca'n cemtare, muere :
Omul, ceit ii de batrem,
tot ar vrea zniere din seal..."
Dacei reicnesti i desard, te'nneibus cu perna... Indatä se'mplineste
luna de cemd te-am luat... si... nimic... marli la tine ca un ceme,
degeaba... nu vrei sei te pleci legii i sfintei evanghelii... Hai, mars
acasä ! Ce-si sgeresti ochii epre Mälini ? Nu-si convine poate? Eu,
muere, set stii cei te'nneibus cu perna.., te bat pern'ti-oiu scoate met-
selele... la mine nu merge cu smichirii, cu solticdrii, cu prostii... Eu te
bat, de te ia mama focului ! Nu cumva ai tras cu urechea 'pe la
ufedereu... nu cumva si-au umplut urechile de prostii cd
femeia-i tot una cu bärbatul... ca s'a desfiintat bdtaia ? La mine, bd-

www.dacoromanica.ro
44 EUSEBIU CAMILAR

taia nu s'a desIiintat I Eu tin de remduelile cele vechi, cele bune !...
In acele remdueli, femeia era roabd... nu roate fi deceit roabd supusd
pumnului ! Vreau, -o bat... vreau - o acopecr cu flori... o cresc in
fereastrd ca o floare de muscatd... Hai, mars... fet-o'nnainte !
0 repezi cu un ghiont, dar cum pe cdrare urca Vlasie, se pre-
frcu a rerde:
- ...prefd-te cä rerzi, junco... prefEr-te... cä ne'ntetlnim cu bol-
sevicul, cu cemele Drefd-te, stelele meme-ta ! razi... sr-i
rerdem amemdoi in nas... sift nu simtd, canele de bolsevic, cd am in
mine amar...
Dar Albeistrita nu se da urnitd.
- ...prefd4e, stelele meme-ta... n'auzi ? /am, ajunge cemele !...
Vlasie, un fläcdu oaches, veni drept spre ei, reme incd dela
-
cinci pasi :
verzut ? Steagul dela MUM.. steagul gospoddriei co-
lective... Am venit s met uit i eu... sr prind Dutere la Mimi.., când,
oare, are ser fluture i deasupra Tupilatilor un steag rosu, peste o
gospoddrie colectivd ?
Se incruntd, se incruntä i Iapx-Scurtet, Drivirile li se pdlird ca
ascutisurile de cutite...
- Când, bade Iapi-Scurter ? Când? Eu stiu când ! Foarte repede
te-ai ars... vezi vulturul rosu din Milini ? Vine milt de repede ci
deasupra Tupilalilor.
- ...ce vorbesti... rase rdu chiaburul. Crezi ci au sr se lase
oamenii din Tupilati rdsuciti si se bage cede saizeci sub o plapomd ?
- Asa crezi ? Eu asi vrea nurnai urmdresti o tecrd media,
st te uiti la ce li-oiu arrta eu... vezi spindria aceea de pe malul apei?
PErldmidd si cercerderri... vezi? Uitd-te bine... acolo-i grend
greml vdduvelor si al orfanilor... Cine i-a aruncat acolo ? Te faci
cd nu vezi ? ci nu stii? Eu stiu... i tie tot satul... Invater-te cu gemdul,
bade 1 Acolo ai sd-ti canonesti zilele ce le mai ai... in pillamidd
si'n cacadari...
- ...n'ajungeti voi zilele acelea... rdipunse chiaburul, dar fata
i se intunecase, vorbele lui Vlasie ii ajunserd la inimd. i chiar de
m'ali svenli acolo... ced are set dureze?
- Celt ? Celt lumea i pdmantul... Bali din ureche, bade ! Bate
sändtos, panenteo zi... E-e-e... ced de frumos fluturd steagul din
Milini... .7_

- Ascultd, Vlasie... ai uitat ct am mâncat amandoi dintr'o

mdmdliger... at am impuns ceapa in aceeasi sare ? Te-am botezat,
Vlasie... in loc puDi mema, cum i se cuvine unui ninas, mä
sgelrii... nu ti-i rusine ? Te-ai luat du'pEr vorbele jidanilor... 0-au ferecat

www.dacoromanica.ro
 TrmtLIA. 45

capul gazetele... dar cand vine Truman cu atomica... ei ? cand vine

Truman cu atomica, tot sub poala camasii male ai s'ajungi...
- Truman, bädica ? Nouä nu ni-i frica de nirneni... n'ai grija,
au sa-1 punEt muncitorq din America si pe Truman cu botul pe
labe... auzi? Ce are sa-mi iee mie Truman ori toli hantatarii capi-
talisti ? Viola? Dar eu stiu trage cu
- Ascultd, Vlasie...
- A... da..., uitasem ca Truman li-i cumatru... bine... bine...
i Vlasie ofta :
- ...hei, lelila... tovarasa Albastrila... cum ai incäput in vizunia
vulpoiului ? Nu haladuesc pe lume barbali tineri? Ion Butnaru ii
cruce de bärbat... Spun vecinii ca racnesti in vreme de noapte... Vezi,
eu te sat, te-am jucat la horä...
-
mca ? E-a mea
mi 1ai muerea'n pace, Vlasie ! Ce te legi de muerea
gala ! Pot s'o i tai la trunchiu, ca ce-o raja-
- S'o crezi d-ta... raspunse Albastrila, pornind inainte.
- Faci clout, diavole ? Ia'n uita-te...
Vremea bataii s'a scuturat, bädica, spuse Vlasie. N'ai voe...
- Eu ? N'am voe? Eh, stelele mane-sa ciq calea
Porni in urma Albästriei, o ajunse, o apuca da dupa cap :
- ...mi te-gi pus in contra, fata de cane, stelele meme-ta ! Las'ca-ti
arät eu lie !
Dar ea nu-1 auzi, nici nu-i simi ghiontul sub coasta; se gandea
cum odata cu sara are sd fuga de-acasa. La Malini ? Nu I Are sa
se duca la cresedinta organizaliei U.F.D.R., si are s'o roage s'o pri-
measca si pe ea in adunare. Ce-i daca a ajuns pe me= lui Iapa-
Scurta, chiaburul? La ce m'asi mai duce? Vai de zilele male"... isi
spirle ea.
Se uita in =Et, abia zari punctul de pe cerul Malinilor; Vlasie
privea depärtarea cu metna streasina.
Cand intrara in ograda, Iä s'ascunsese repede dlipa colu casei.
Ceilalli feciori ai lui Iapa_ScurtEr, hätäläi kite cincisprezece i doua-
zeci de ani, o privira pe Albastrila cu dusmanie, unul, un zabEdos,
intreba :
- ...nu cumva, tatuca, ai fost sa faci testamentul si i-ai dat ei din
mostenirea noasträ ?
Cand intrara in ograda, Iä s'ascunse recede dupEt collul casei.
- Stai, cäi arät eu lie, ologule... Na !
Si zabalosul svarli in clog cu carja, nimerindu-1 drept peste pi-.
ciorul uscat.
- Imi mancali inamaliga de pomana, golanilor... se stropsi la
ei IapEr-Scurta. Ei... mai BEL..

www.dacoromanica.ro
46 EUSE1MU CAMILAR

Se Plecal asupra bdiatului, vru sEt-i adauge la pailitura de ceujet

niste pumni. Ii apuca dupurii pdrului, bdatul se cinchi la paimemt,
tremuremd; dar Iapd-ScurtEt î mângete usurel, oftemd:
- ...tu mi-ai fi fost cel mai drag, daca nu erai olog... ai fi fost
feciorul ales al tatei... alinarea durerilor... cetrja bdtremetelor...
Pornind spre cuhnie, 11 repezi la o parte, cu piciorul.

Cap. Il.
- ...sa vedem care-i mai tare, spuse un flEtcau, unul Mitrita
Bostan; isi svarli cat colo bondita, isi suflecai mai bine rnemecile,
apucand un valrtuc, Potrivindu-1 bine kite pari.
Din clipa aceea, bratele umblau mai repede, cei patru perei
cresteau vazaind cu ochii.
- ...noi, cei din ulita bejenarilor... rdspunse cdtul, lucremd la
peretele dinspre Asfintit. E-e-i.... lele Taindsoaie... fed la o parte...
ce mi te tot incurci printre picioare ? Ileana, ai grijEt de copii... vezi
set nu pice cu cdpu'n jos in groapd...
Apucând al doilea vallatuc, Mitrita Bostan se socotea : .... iata un
prilej... un bun prilej sEt stiang bacetanii... Ce fac ei, decett cä svetrl
cu pietre pe drum? Ia'n tragem o organizatie U.T.M..."
Hei, Ioane.., mi-ai tot belit obrazul cd nu fac nimic cu ti-
neretul... Ce spui ? Cred c'ar fi bine sainfiripam un cor... o echipei
de oina...
- Daca n'am folosi prilejul, Mitrita, am face rru... cd grija... la
incetarea lucrului îi aduni.., le vorbesti... dece sa nu fie si ei ca tinerii
din Bozia ? aceia au cel mai bun cor din judet... pune-i la ambipe
si pe_ai nostri... chearnel-i pe Duminicd... la inceput au sa vie caltiva...
dar se inmultesc, unul cede unul...
Flautele din Herlduca trebuia sä le-aducem noi, nu Tana-
soaia, o babd... rdspunse Bostan. Asta m'a invatat minte... Mi-a trezit
ambitia... M'am laisat pe temjalEt... nu-i bine ! Ai sel ne vezi, Butnarule,
ce pot si flacedi din Mani...
- ...vezi ar fi bine... îi bine când suntem multi la un
loc... grEd cel de pe ulita bejenarilor. Uite cum cresc perepi vaizemd
cu ochii... Singur... pui un lucru azi, un lucru meme, nimic nu creste...
parc'ar sta'n loc... dracul stie !... Hei, bejenarilor... grabip... ne-o iau
inainte oamenii lui Bostan...
...s'avem pildd tineretul sovietic... spuse tare Butnaru i flau-
tele îi crescurd glasurile. Onufrie-Ochi-de-Vulpe nu mai vedea de
bucurie, lumea si dmemtul... Bdtect cuie, dar isi palea mai mult
suduia, sugemdu-si clegetele palite, dar acoperisul era acum

www.dacoromanica.ro
 TmArLIA 47

aproape gata... numai de nu i-ar apuca noaptea cu lucrul neisprdvit...

Cobori de pe acoperis, la Ion Butncrxu, sd-si spund temerile:
- Ioane.., ce facem dad( ne-apudi noaptea ?
Si se vedea dupd fajd cä socotea nociptea ca pe-un clusman
care trebuia riftpus. Ce nu poate face 'liana omului când vrea?
- Vom lucru la lumina felinarelor... spuse Butnaru, par'cd ce-
tindu-i gânduzile. Urcd repede inapoi pe acoperis...
Dar, hotdrit, noaptea le-o lua inainte. Care 'pe care ?
Feciorii obosiserd, mulji se intinseserd mai de-o parte, sub pomi,
rdsucindu-si igäri, sttipind, retzemd.
- Set-i zici una de lures... spuse Butnaru cadre calla flautistilor...
ingEidui o Ord, dupd aceea suni desteptarea... sund cum stii d-ta...
îi zici o hujulincift ori o fgdneascd...
Si cu toate cd-1 durectu brajele de crtâjia vialdtuci cdraji, cu
toate cä avea rand in inimd dupd Albästrija, Butnaru isi suflecd mai
tare mânecile, lct intedul semn al flautelor... Onufrie sari de pe aco-
peris... Cocoran, oricat era de greoiu, s'apucii de dupd cap cu Mina,
'si feciorii se ridicard cede unul... roata de trupuri se largi, pdmantul
duduia in bdtaia regulatd a picioarelor... strigdturile steanird cele
dinted retsete... i sEt fi vEtzut dupd aceea ce stiu feciorii din Mdlini 1...
Se'nsfiftcard mai bine de brace... chiotele crescurd unul dtipa altul...
oboseala le fugi din case; flautele rdsunau tot mai vesele, cu toate
cd flautistilor li se umflaserd buzele de-atâta cântec.
Din joc, feciorii trecurd de-a dreptul la vale:dud, Onufrie se cd-
lard pe acoperis, ca un motan la lumina albastruie a aznurgului. Sapa
lui Cocoran apuca maluri, le trägea in groapd sub picioarele femeilor
si copiilor care friamântau de zor... totul era o incontrare cu intune-
recul care venea... si când rdsdri steaua ciobanului, dupd un ceas,
lucrul era aproape gata...
()dater cu spuza stelelor, s'aprinserd i întâile felinare. Baba
Tändsoaia sta ca o scorburd intre gropi, ca o scorburd in al cdrei
vârf cineva agdjase un felinar. Mina, cdrând valdtuci, grdia femeiTor:
asa I Dupd cele ce le facern azi, vin altele... vin
lucrurile cele bune, fericirea... Ce'nsamnd grajdul acesta ce-1 facem ?
Insamnd lapte mult, cu spurnd mullet... insamnd vite sdndtoase, hrdnite
bine, jesdlate bine... biata vacii nu va fdta pe brazdei... nu va gerne
fdtând pe brazdd... Vedeli... dece set se chinuiascd, blata vacd ?
greu pântecul cift abia si-1 duce, omul o injugd... hai la plug... hai la
cdrat iân si bostani... si-s dealuri grele... Biata vaed abia sad- ii
dau ochii afard din cap, de greutatea pântecului $i-a carului... omul
o indeamnd cu biciusca, ea trage, saraca... gerne la deal, geme la
vale, pemd-i vine ceasul... Când ii vine ceasul, se lasd pe 'projap,

www.dacoromanica.ro
48 EUSEBIU CAMILAII

omul o desjuga repede... ea se prävale in colb... Odata, am väzut

o vitä fdtând din mers : ei ii iesise botisorul vilelului... omul nu stia,
ji trägea cu biciul, cä era greu dealul... ii trägea cu biciuL.. omul o
indemna i trägea figara... când vita s'a lersat pe-o parte, omul a
ghiontit-o... i când a vetzut ce-i cu ea, si-a svarlit pälaria de pe cap,
si-a fäcut cruce... a plans... i-a sdrutat botul si-a plans...
- Mime, va fi bine si pentru vite... rosti Ioana. Eu, de-asi avea
o vitä, asi aduce-o aici, cu toatä inima... Dece s'o chinuiesc ?
- ...si-apoi... continua Mina... bunä suroret Ioanet, are set ne batO
inima de bucurie... in fiecare an ceadul de vite s'o inmulti.., au sä
pasca iarbä grasa... au sä fie ingrijite si pieptäncrte, ca niste fete... Eh,
ziva de meme... dece nu are omul meicar cloud vieti ,set apuce cect mai
mult bine ?
- ...daca n'om apuca noi bine destul... eh, Mino f... ia'n uitä-te
la tâncii istia din gropi... Noi - lor le-asternem...
- Asa-i, nectar. Par'cia femeia-si asterne vre-odatä 'pentru ea ?
asterne oricui, numai ei nu... inima mindir moale... mindir cald...
mindir incedzit cu lacrimi... cusut cu fir de lacrimi. i nu trebue set
mai fie asa ! Avem drent set träim si noi bine I
Ioana se opri din mers, cu valettucul in brate :
- vezi, Mino, mie mi-i asa de bine learget voi.... Am set las
viatia cu focul... Intru'n caset, omul nu-i... nu-i si nu-i... oala cu venin in
cui... De când ati inceput voi gospodaria, mi-i urert focul... mi-i urett sä
stau singurd... Oare dacet asi grai cu Butnaru, m'ar inscrie i pe
mine ? Sd fiu cu voi.., sä fim toate la un loc... Vezi, am o palmet de
orz... am set met duc la secerat singurd... am sä stau pe deal singurd...
si-au sä mi s'acopere ochii de sudoare, inima de amar... Vä i vad
pe voi toate, in brigetzi secerând... cântemd... i eu am sr stau sin-
gura. Când imi traia bärbatul, culcus de flori imi feccea, la umbra
tufei de pelin, secerisul era vremea cea mai bucuroasä. Cum mä duc
acum pe deal, la orz, par'cia-mi zaresc bärbatul... gi-mi amintesc cum
imi spunea el :
Cerntet-mi, rnerndra, cemtecul,
cä mi-i drcrg ca sufletul..."
Dar unde mi-i ornul ? Cine stie ce tractoare l-au arat, de mult...
Nu trebue s'o läsäm singuret... îsi spuse Mina, ceautd pe gem-
duri. 0 mai las Pemä i e mai alind sufletul, dupd aceea trebue s'o
metritäm.., ce-ar fi s'o intorlociim cu uriasul Cocoran ? i el stet singur...
umbra rdpänos... cine-I stie cum o duce cu traiul, singur...".
S'aproprie de Cocoran, îi puse o memet pe urnär, el se opri din
säpat, se'ntoarse spre ea :
- Ce-i, Mino ?

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 49

- Mai nimic, Cocorane... om mai gräi noi... ceva dinspre partea

-
femeii...
Eu ? felcu Cocoran, plecemdu-si capul in jos, rusinemdu-se.
Eu... am pus de mult cruce... sunt feciorii la rand...
Had sei vrea, se uitä la Ioana, Ioana se uitä la el si mai apoi
spuse incet la urechea Minei :
- ...tot asa de voinic era si omul meu... cetnd mä apuca, li
intram toatä sub bondifer...
- Om mai vorbi noi, Ioanä... lasEt... ce, îi gata lucrul?
- Gata... gata... gata... strigau feciorii dinspre tuspatru peretii.
- Acoperisu-i gata... gata... striga Onufrie, bätemd ultimul cui,
sgrepteinetndu-se ca un motan pe sub spuza alburie a stelelor.
Lunecä pemla marginea acoperisului, s'apucd de scarä ; co-
bod repede, se duse intins la Rozalia, apucemd-o de mijloc :
- ...acum, toväräseilor, dupa atertct sudoare, vreau sa-i trag si
eu o horci mare... hai, Rozalie !
Dar Rozalia li feri la o Parte, spunerndu-i incet, sä n'audä
oamenii...
- ...dupa ce mi-ai pus salul sä-1 ude ploile i sä-1 batä vem-
turile... uite ce mai vrei !
Rase :
- ...Noi, Onufrie, am pus umeirul trei puteri; eu ,tu... i basmaua
ai v'etzut cum au prins la lucru mai cu ininir, dupd ce-ai ri-
dicat tu steagul...
- Eh, Rozalie, Rozalie, mi s'au umplut riddle de-o miroznei
acrä... ce bine mi-ar prinde acum un bore... mi-ar merge drept la
inima...
- Ii vedea acasä, omule... m'am repezit la amiazä, am tEtiat o
puicei, am pregEttit un bors de puiu cu buruene multe... abia astept sä
mergem ! Meme, ai gembraci camasa de in...
Onufrie reispune :
- ...metne, Rozalie, incepem mai departe cu hambarul... am sä
ma 'primenesc la urma... hai, sr-ti rap o lard ciolanele, sä te stretng
in horä.. ca mai demult, cemd erai fat& la maicei-ta...
- Noi, vä mulçämim, feciori... sPuse Butnaru ccatre fläcdi gata
de ducä. Ne-ali dat un ajutor de pret...
-- Lasä, loane, räspunse unul, par'ca lucrul nu l'arn fäcut ei
pentru noi? SEr ne zica mai bine flautele o horet de bunä-sara... Ei,
Bostan ! Spuneai tu odatä despre o echipd de oind... despre un cor...
peicat ca suntem acum truditi...
- Pe mane sard, spuse Bostan. Ce, vreti sä ne-o ja inainte zei-
beilosii din Bozia ? Curg flendurile de pe ei, dar cand deschid gura la
4

www.dacoromanica.ro
50 EUSEBIU CAMILAR

cor, te ia ameleala... lua-i-ar dracul 1 Au cântat la Roman, la concurs...

lumea a bettut din palme, au cerpertat Ce, noi suntem tapeni?
Dacd-i set le-o facem, atunci set avem i o echiper de jocuri de
pe la noi...
- Au ser plesneascer zeibeilosii din Bozia... rerse unul. Se cred ei
tari, numai ei... când colo, hop si corul dela Medini... hop si echipa de
jocuri ! Când incepem ? Eu cunosc notele de muzicer... am fercut catania
la echipa artistica a regimentului... ce tont am fost cd nu v'am spus
mai demult... li tragem un cor, sä ni se clued vestea !
Hora se intinse la lumina felinarelor.

Pe-o iesle steiteau, Butnaru, Cocoran, Clip si Onufrie Ochi-de-Vulpe

toti erau toropiti de somn, mai cu samei Cocoran stertea el cu ochii het-
bali, dar isi tot scdpa capul in jos, gura largei i se deschidea ferret
voia lui. Plini de med din cap perneen picioare, sfertuiau la lumina feli-
narului, greriau aproape in sopot...
- ...cd-i gata grajdul, îi gata... inser trebue sr-1 petzim ca pe
ochii din cap... clebunetsamei, au sd'ncerce ser-i pund foc.., care ref-
metne de pazer?
Cocoran reispunse grerind intr'aiurea cerci nu mai putea de
somn, trupul ii era tapern :
- ...stau, stau... vine chiaburul la grem... îl bat pe umerr... el
se'ntoarce speriat...
- Vorbeste intfaiurea... recspunse Clip. Ser-1 letserm set se duce(
acaser... hei, Cocoran, du-te si te culca...
- Ha ? fercu uriasul, frecemdu-se repede pe la ochi. Nu... nici
o grija... rerun a inteles cd nu sterm... cet suntem cu ochii in patru...
- Du-te acasd, Iasi-. adause Butnaru. Care vrea ser rermere de
pazer, tovardsi ?
Bine inteles cer Onufrie_Ochi-de-Vulpe ridicd mema, ca si cum
s'ar fi inscris la cuvemt intr'o sedinter plenard... Al dracului i gerdila
neirile mirozna de bors... ce bun trebue sd fie... par`cer o vedea pe Ro-
zalia spurcernd puiul fiert, in scerfitct cu mujdei mult... serli dai inima
afard, de atetta bunertate
Si Onufrie horperia in gernd, cerul gurii i se ineccrise tot... isi
cleimpemea dinlii horpelind dintr'o lingurer mare... mare...
- Eu, tovarersi... retmern eu... ducr-se dracului de bors... 1-oiu
memca meme dimineater...
- Ce bors, frate ? se mirer Clip, incercemd set rerdr, inset muster-
tile îi celzuserei in jos, ingreunate cu buceitele de lut, obrazul îi pier-
duse rosata. Raman si eu, loane...

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 51

- Cred ca unu-i destul... lasa... raspunse Onufrie. Iau furca...

umblu imprejurul grajdului. Vine unul din cols... hop si Onufrie... i-o
implant 'pana'n rarunchi...
- Bine, badica Onufrie... atunci ramai sanätos... ne vedem.
mane dirnineala... cu bine...
- Hai, mäi... rosti Cocoran indemnandu-se sa se scoale. Duper
miezul nopii, viu sa te inlocuesc eu... Onufrie isi lua furca, lest afard,
umbra repede, tot prin locuri ferite... ca poate-poate-1 aduce dracul pe
vr'o unul, sa se lege de grajdul durat cu atata trudd...
Nu se simtea singur. Sus, pe creasta grajdului, flutura steagul
rosu, sbarnaia lin in vantul curgand ca o apa stravezie pe sub '136d-
pi:riffle deprtate ale stelelor.

2.

Despartindu-se de Cocoran si Clip, Butnaru ocoli casa, apuca

spre paraul morii. Apa Villa la roata ferecatä, departe in camp
s'auzeau pasarile de noapte i greerusii. Ce era in inima flacaului ?
Cat de strasnica i-ar fi fost bucuria, dacEr ar fi fost Albastrila langet el...
cum ar rade de bucurie impreuna... Ce sa caute in culcusul de fan,
sa se sbata ca un sarpe pe jaratec ? Ce va face, oare ? li spusese
maica-sa cat îi de negru traiul fetei... cert ii de manioasa pe dansul...
Cazuse, biata, in mahnire, ca'nteo maliste... isi plecase capul in jos...
ramasese plecata... plecata va fi de-acum in toate zilele ei... Ce-ar
fi sa'ncalec, se( fug la Tupilati?" se'ntrebei el. Nu... isi raspunse, tre-
bue s stau in sat sa arn grija.... sa fiu cu ochii in pertru... dacö
se'ntampla vre-o pozn ?..."
Nu auzi la spatele lui pasi, nici tusea usoara.
- ...te_ai tras aici... stai singur... il gri Clip, asezandu-se langEr
el.Vezi, Ioane, am tras cu urechea... am tras cu ochiul... am vazut-o
pe maica-ta mergand spre Tupilati. Vad ce vorba de rdspuns ita
adus, dupEr mahnirea in care ai cazut... Inseamnd ca-i rail eh, dra-
gostea bat-o pustietalile Cemd omul are in el veninul dragostei, nu
!

trebue sa se traga la singuratate... trebue sir s'amestece printre

oameni... sa simtä umerii oaraenilor... Nu numai in venin de dra-
goste; omul, mice venin ar avea, li leapada numai amestecandu-se
printre oameni. Eu, Ioane, is patit... am avut la tinerelile mele ibov-
nice fel si fel... mLau ars multe inima... Tu crezi ca mama ibovnicei
te bate cu floare... cand colo floarea-i de flacara... -te arde ! Acum
esti sanatos-tun, peste-o clipa dEen tine lungoarecx... frigurile... te
ia dela picioare, ca un vin vechiu... asa-i! Ei, ce spiri, frate?
- Nimic, bade Clip.., am pierdut-o din vina mea...

www.dacoromanica.ro
52 EUSEBIU CAMILAR

- Lasa, frate! Nici mie nu mi-i somn... stem de vorbet... minti

Clip abia graind, abia tinandu-si ochii deschisi. Cum sa-1 las sin-
gur, sa se sbata? se intreba el, prefacemdu-se ca retcle :
- ...am pornit spre casa, nu mai puteam de somn... c&nd colo
md palesc de-o 'piatra, - somnul sare... sare ca o ca metta
care mi-a line zaharul de pe policioard... i ce-mi spun? Ia'n sa-I
caut pe Butnaru... set taifasuim pane( meme dimineata. Mane -hai
la lucru, de-adreptul de pe malul paretului...
... cum_ te prefaci, tovarase... gandea Butnaru... curn te prefaci,
par'ca n'asi vedea cd nu mai poti de somn... ca abia graiesti...
Ce'nsamna tovarasia intro oameni ! si doar nu mi-i frate, nici tata, ca
sa-mi oblojeasca durerile! Ieri eram straini, abia ne cunosteam, azi
mi-i ca un hate mai mare... nu ma laset".
- Bine, bädita ClIp... rase Butnaru lipindu-si umarul de umarul.
puternic al roscovanului. Vezi, oricata greutate ar fi... oarnenii o
biruie numai stand alaturi...
Asa, Ionica... isi spuse Clip. Trebue adit abat gemdurile la
alte lucruri... Sovieticii abat din curs apele cele marl.., eu n'am set
pot abate getndul unui om ?"
Se pleca, had un pumn de apa, 50 baga in el fata, 20 uda
mult fruntea.
- ...trebue sec facem contract cu S.M.T.-ul... s'aducem semin..
tele selectionate, indatet ce sfensim hambarul. Oare ce au set simtet
oamenii in ininaa lor cemd s'or ara haturile ? Vine tractorul... scurma...
hatul nu-i... nu-i... si nu-i! Ai auzit ce gpunea Victorita lui Papurt,
dunainica ? A... ori tu nu erai de faja. Vine la gospodarie... inted ma-
nioasa foc, pe urma incepe a 'plange... i plange !
- Ce-i femeie?"... o intreb eu, o intreaba Cocoran.
- Ma mai intrebati ce-i? ne raspunde ea. Ce-s de villa daca
am ogor unde o sa faceli voi tarlaua? Eu nu ma misc de-acolo.., nu
ma misc... nu!"
- Lele, îi raspund eu, esti femeie saraca, ti-om da alt ogor
bun... nu te caina degeaba... noi nu lovim in oamenii cei saraci...
- Floare la ureche... plemse ea. Trei copü am -0-i culc pe
tustrei in fata tractorului... set-i aae iaactorul ! Ii apuc pe tustrei in
brate..". ma trantesc jos drept in fala namilei... Incaltea sa met ucidd
cu tot cu plozi, dacei-mi luati ogorul..."
- Te ii ca scaiul... o sa-ti dam un ogor mai bun ca al
d-tale.., ce mai Incolo? Ii mai spun ()data, noi nu lovim saracimea...
nu lovim nici
- Nu... eu nu ma raisc niciun 'pas de pe ogorul meu, de-

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 53

geaba-i vorba... mä arunc cu tot cu. plozi inaintea tractorului, sa mä

are plugurile incaltea..."
Asa spunea Victorilct... vezi, trebue avutä multa grijä.
Se vedea cat colo ca gandurile lui Butnaru i s'adunasera iar
acasa; se ridica:
- Bun inteles, di nu vom opri lucrul in loc, din pricina ei...
ne-om purta omeneste... mai mult ca omeneste, ora lamuri-o de
ce nu trebue sa se opuna. Cred ca trebue s'o trimitem la ea pe Mina,
sä n'o släbeasca... poate ca pan'la urmä Victorita ar intra la gospo-
däria colectiva. Dar, oricum, totul trebue sEi se petreaca Ezra plân-
sete. N'o sä ne oprim, daca femeia se'ncapalaneaza... ii dam un ogor
bun, in loc de frunte; intai are sa-i fie urat... are sä ne blesteme,
dar cand va vedea rodul, uitä si-i buna bucuroasii...
Butnaru tacu, grijile li napaclira. Hei... cede mai erau de facut!
Bine-i cä s'a nimerit cä toate cele o suta de hectare din fala satu-
lui, locul de frunte, sa fie semanat numai cu pane albEt; astfel, tre-
buiau desmiristite cat mai devreme, pe Iocrta intinderea celor o suta
de hectare ; dupa aceea, toamna, vor ara intaile haturi, ...poate vor
fi intaile haturi arate din toatä taxa... Inima ii crescu:
Imi dau sama, bade, ce lucru mare infaptuim... aram hatu-
rile cele de pamant? Le aram i pe acelea, dar odatä cu ele arain o
mullime de haturi din inima omului... deschidem inimii omului bar-
gime... Cum au sa fuga soarecii cand or pared haturile din cam'p,
asa au sa fuga din sufletul omului superstiliile... frica... teama de
viola... Ai auzit despre Boamba... Pe el li line In loc femeia... Ce-o
line in loc pe ea? 0 lin in loc doi vilei care mai la urma urmei
fac cateva mii de lei, un lucru de nimic. Pentru doi vilei, care mai
la urma urmei pot pieri, ori pot it furali, ortml Îsi line'n funie bucu-
ria... fericirea...
- Stracul Boamba... facu Clip. Tin minte cand a venit sa se
inscrie iar, îi era rusine, milted a stat la panda in co1ul casei gospo-
däriei noastre... sta, tot trägea din cand in cand cu ochiul si_ei
arata nasul spre fereastra. Eu ies afara, .mä duc la el: Noroc bun,
Boambal" Lam spus istoria cu mala si cu zaharu.L.. 1-am inmuiat...
a ras. Totusi, t.i fricä incä. Dacä-i vine Fedora dela spital? trimis
vorba: ascultä, Niculai! Dacd dai boutii in lipsa mea, afla ca nu
mai vin ! Mä svarl sub tren..." Totusi, Boambti va aduce boulii... îi
va aduce... cu-orice chip...
- Zi mare are sa fie si aducerea vitelor... Sa nu ne gandim cä
vom strange la un loc niste vaci, niste boi i niste cai... nu! Sa ne
gandim numai ca strangerea loc ce bogape insernneazä pentru mai
tarziu... strangerea celor cateva vite insemneazä bogatia de lapte si

www.dacoromanica.ro
54 EIJSEBIU CAMILAR

de unt de peste cativa ani... insemneazd copii bine hremiti, femei

sdravene... asta trebue s'o'nteleagd oamenii... Sä nu geama, ca-si
hurducd degeaba pieptul... Vaca ori boulul adus la gospodaria co-
lectiva azi, insamnd cardul numeros de mane... belsugul I
Cat de frumoasa era noapteal Stelele palpexiau peste sat, peste
intinderea câmpiilor.Greerusii cântau cat li intinderea, din fanaturi
veneau miroznele de mazarica 0 de trandafiri salbateci. Dincolo de
campii i dealuri, cerul avea o culoare portocalie, stinsa. Acolo era
orasul, rastrangand pe cer lumina electricitätil.
- Ia'n uita-te, bade Clip... câte minuni a facut mintect omu-
lui... mama omului... Ne-am injghebat intr'un conac vechiu, cu pe-
reti coscoviti... am facut un grajd cu peretii de lut... cu iesle cioplite
din topor... dar nu duce, oare, injghebarea noastra, catre electricitate ?
Dupa o munca de ani, 'punem bani de-o parte, cumparam un dinam...
Intr'o sara, asa pe la räseíritul stelelor, räsucim un buton... i mii de
stele au sä s'aprincla'n sat : stele sus... stele jos... asa zile, mai mare
dragul ! Dimineata, cand se sting stelele de sus, räsucim ei noi
butonul... asta inseanmet injghebarea in gospodaria colectivä !
- De-ar gândi toti ca tine, boane... azi am avea colective in
toate satele Republicei... Dar omului id greu... vorba ta, 10 line feri-
cirea'n funie...
Si Clip îi aminti de noaptea adunarii, când s'a dus la ogorul
lui i numai n'a plans mangaind mtasa papusoilor. Sa-i spun&
oare, lui Ion, fapta asta? Dece nu, cand 0-a lepädat tot mujdeiul
din el ?
- Vezi... chiar si eu... atunci, indata dupa adunare, m'am
dus drept in camp... am grait cu paPusoii asa cum graeste omul,
noaptea, cu vitele pe care a doua zi le vinde casapului. Vezi, Flo-
reana, spune el catre vaca, mi-ai fatat vitei buni, mi-ai crescut cu
laptele tau copiii... acurn ai imbatranit... trebue s te vând, s-mi
iau o junca temara"... Spune asa, li aduce Florenei fan bun, cel mai
bun fan ce-1 are, o hraneste blue - i cu asta inima lui se'nchide.
A doua zi o ia de funie ,o duce drept in lunca, la carnarie... Asa
si eu cu papusali i-am mângetiat... am mângetiat ogorul : - Vezi,
ogorasule... ani de zile m'ai hränit i aici m'a nascut mama. A venit
vremea... te dau tractorului !" Nu 'plangeti prostilor... am spus ea-
tre papusoi. Cat sä vä tin intre haturi, dobitoceilor? Voiu da graun-
telor noastre lärgime, ca s rasariti mai multi.., mai voinici. Nu-i
bine, prostalailor?" Asta am facut-o eu, Ioane, si mi s'a scuts din
inima tot mujdeiul... nu Void inaintea ochilor decat lanuri... de s'ar
coace mai repede câmpul... s strivim haturile !

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 55

Lut iar un purnn de aper, isi racori mult fruntea :

- ...moara asta, stet pardsitei, par'ca-mi sta pe inima. Nu tre-
bue mare lucru ca s'o punem in miscare, sa macine.
- i eu mä gandesc la ea, bade. Dar sunt multe de facut,
tare multe... gradinila de copiL.. casa de nastere... atateal Dar sa
avem grija, inainte de prima recoltal Inainte de 'prima recolta, s'o
punem pe roate... sa dudue peretii, asa sei unible ! N'a macinat
dinainte de reizboiu... oamenii merg cu sacul in spate, tocmai la
Bozia, ca lehamite ! Inainte de prima recolta, s'o punem iar pe
roate... s'o'nfruptam cu great muncit in comun... oare cum are sa
iasa faina? Mulli au sa se mire &Ind vor vedea ea au in mema o
pane alba... n'are sa le vie a crede ca-i adevaxat, pentruca o viala
de om au tot muncit si-au memcat mamaliget acra, impunsa in sare
si'n lacrimi... E-e-i... bade Cliu, tovarase ! Totul ii sei muncim i sa
credem ! Dacca azi agonisim un dpait, trebue sd vedern in el elec-
tricitatea de mane... Cat de frumoasa-i noaptea! Si mai frumoasei ar
fi, daca n'ar mai geme oameni 'prin somn... md gandesc la laranii
din alte tari, unde mai stapanesc boeriL..
Clip se ridicase bucuros in sinea lui : ...cred cd i-a trecut cum-
pana... sei-1 petrec pan'acasa, sa-i tag& un pui de somn... ceici
mane incep alte lucruri, alte greutati"...
- Hai, Ionica, sä ne luelm cu un pui de somn... mane incepem
lucrul la hambar. Trebue sä incepem dimineala tare, si acum
s'apropie miezul noptiL..
- Hai, beidica I He-e-i... cred c'am s'adorm butuc, cum oiu
pune capul pe fan... nici mancare nu-mi trebue...
Cum ajunse acasa si urea in fanul din podul uxui. gEsi pe
perna o bucata de colac.

3.

Dracul II stia pe Corcodel ! Era bolnav cu adeveirat, sau se

prefercea ? Mai cu sama cand muerea ii aduse vestea cei sa sfarsit
grajdul, el ceru o peteca udei sa-si reccoreasca tamplele. Era grozav
de rau cand pica la pat 1 Ii inea muierea i 'plozii numai in cruci
si dumnezei, nimeni nu mai putea sta in casa de raul lui !
Inteun tarziu se scula, ceru sumanul cel de iarner, cei-i era frig
strasnic ; era galben, ii tremurau manile, ei-i tremurau buzele cancl
grade:
- ...asculta Siminica... eu mä duc... poate fac drum fare(' in-
toarcere... pst ! taci, sa nu trezesti plozii ! Destul cd ma duc ! La ce
drum ma duc? Asta numai eu o stiu... nimeni altul nu trebue s'o

www.dacoromanica.ro
56 EUSEBIU CAMILAR

tie! Ma auzi, hei, toantä ? Ce plemgi ? Dac vine srntreabd cineva

de mine, spune-i cd's la grem, m'am dus s-mi pdzesc greml...
Se plead lemgd vatra Rh& s-1 vadd ferneia, lud sticla cu gaz,
si-o ascunse sub brem, îi incheie sumanul de sus peind jos. Dar ect
îl pândise, îl viizu luemd sticla.
- Asa ! Nu te sgeti la mine ! Ce-i ? Nu cumva vrei s met tragi
de limb& s mâ stii unde md duc ?
- Mdi omule... tu te duci la moarte... se iperie femeia, ingdl-
benindu-se. Gemdeste-te... det-p sama... ai copii... unde te duci cu
gazul ?
-
le dau foc...
ardd focul copii ! Na 1 Dacd nu taci, torn pe ei gaz...

Reise cu niste ochi spériati:

- ... nu fi toantä Simind !Mi-a cerut niste gaz Ifrim-Tine-bine-
Traista... cum s nu-I imprumut ?
- Mdi omule, tu md amdgesti I Te rog, pune sticla la loc...
pune-o, c de nu strig set vie oamenii... .
Atunci Ichim Corcodel o apucd de piept, o trase spre el, cu
gemd s'o stropseascd in bätaie. Nu-i bine... nu" ...îsi spuse el-sr
înclzi glasul, îi pipdi semul :
- Muere... proastä... Siminica ! Stii ct in la tine ca la lumina
ochilor... tii asta... de ce mi te pi de picioare, Siminica ? Nu-si are
bärbatul drumurile lui ? Dac'ar fi s ne spunem toate drumurile
femeilor, le-am incrunp de tinere... Am si eu socoteli intre
n'ai grij !...
Iesi, dar ea se jinea de el, rugemdu-1:
- Ichirne pemeste-te... ai grijd
- Da... da... rdspunse Corcodel de-afard, apucând spre fundul
gradinii.
Apucd un par sdravän, socotindu-se : .... dacd se afld acolo
careva, lb croesc in numele tatälui 1... E-e-e... tot atetta... pemä cemd
am s port cdmasa indoelii ? Tdun spune cd-mi trebue orn de ajutor...
la ce ? ca sd-mi incurce picioarele ? Pe doi, îi descoperi mai uqor
deceit pe unul..."
Ocoli mull grddinile, se opri in apropierea grajdului, cu rdsu-
flarea taiat. E-e-e... DebunEisarad cd s'au pus zdbredi de pazd !
Cine-o fi omul cu furca? Era unul märunt, se arata cemd la un Col;
al grajdului,când la altul ca o umbra.., nu-i bine, nu! Vigilenfet...
rscrucea meme-sa! Las'cet le inndbus eu vigilenta !"
Intorcându-se scurt, pomi cu pasi marunlei, ocoli iar gradinile,
socotindu-se : .... dacd eram doi... are dreptate 'Rum t - dacd eram

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 57

doi, unul li isbea lui Ochi-de-Vulpe un par in cap, celalalt fäcea

treaba... noaptea asta, trebue... numaidecat... trebue I"
Intra la Taun prin fundul gradinii. Intío cuhnie sapatEr in pa-
r/lea-it s'auzeau suduituri, isbituri infundate si niste cani haraind. In
loc de usa, intrarea avea un jol; Corcodel il feri la o parte. Asezali
pe scauese, in jurul unei mesuje joase, Taun i Taunoaia ospatau,
rupeau galatusi de mamaligeGtot stergand cu ei cuprinsul unei stra-
chini mari de lut, anume ocolind cele cateva faramituri de branza.
Langa usa, cu o bata in mama, sta Ifrirn-Tine-bine-Traista, aparandu-i
de cerni ; cum chiaburul si chiabureasa isi ridicau manile din stra-
china, cei patru zavozi se repezeau, mareriau, viand sa le'nsface
mamaliga - Ifrim ii isbea cu betta. Erau niste zavozi cu pantec
supt, cu boturi ascujite, cu par prefacut in chipuri.
isbeste-i, Ifrim... spunea Trun... sr se duca in camp la
prins soareci... sa prinda iepuri... eu nu le dau mancare...
Rupse un galatus mare i. pandind cand muerea nu-1 vede,
acoperi cu el o faramitura de branza, o impunse, isi ridica mana,
dar zavozii metre:Lira spre gura lui a Barer, re'pezindu-se tustrei deo-
data, in timp ce Ifrim ii isbea din toata inima, peste spinari.
- nici st mananci nu-i chip.., se manie Trandafira, i asta
se'ntampla in fiecare zL.. cum te vad ca-ji duci mana la gura, cum
se reped... cum rnarae ! De ce nu le legi pietroaie de gat, sa-i inneci
dracului?
- Cum, si-i innec ? Se vede ca esti nebuna... cine sa ma
pEtzeasca ? Mi-s mai credinciosi decat oamenii...decat toji finii i cu-
metrii ce-i am... H-i-i, pocitaniilor
1

Ii bagel repede gErlatusul in gurd, si'n timp ce molfaia, canii

s îl priveau cu ochii sticliji, cu limbile scoase. Ifrim, ii ¡Docni iar, se(
apere imbucitura Taunoaei.
- Ppfta mare... Emu Ichim Corcodel, oprit in prag. Era galben
cu sumanul incheiat de sus pana jos, cu cusma infundata adanc.
- Ninge ? rase Tine-bine-Traista.
- Ninge... raspunse Corcodel, inciudat. Ninge'n inima oameni-
lor de treaba ! La cei rai... stim noi care-s aceia... ii s'a facut yard
in inima... se coc graele ! La noi, ninge !
- Tu, sa iei sa te duci sa te culci... spuse Team catre muere.
Eu m'am hranit, bogdaproste lui dumnezeu pentru pane i sare ! Se
ridica, se intinse si-i pareriau ciolanele. Ifrim, ia loc la masa...
ospateaza...
Trase cu coada ochiului Spre strachina goala, dar se prefacu
a nu vedea ci n'a mai ramas niciun pic de branza.

www.dacoromanica.ro
$8 EUSEBIU CAMILAR

- Manama, Ifrim ! Corcodel, ia loc pe scauesul Trandafirei...

asa... Cum a ?
Suflet in samburele de lumina din harb.
- Asa... par'ca-i mai bine... nu ? Apropiati-vâ capetele...
Dar cum se facu intunerec, cei patru zervozi se repezira la
mema lui Ifrim, se repezira la o ramifla de mcimaliga... inteo clipita
masuta ramase linsa... boturile clapaneau, Taun rase:
- ...ai lamas Ifrime, cu buzele umflate... de ce n'ai apucat
mamaliga mai repede ? Ia'n mai ia mamaliga de aici de sub ster-
gar... mai ia un bot de bretnza....
- ...au pus paza... 1-au pus pe Onufrie-Ochi-de-Vulpe... nu-i
chip... Cu svetrlitul taciunilor de departe, n'am ispravit nimic... Ai
avut dreptate, cumetre TErun: trebue dol...
- Ti-am spus... sopti chiaburul. Unul îi trage lui Ochi-de-Vulpe
cu paru'n cap, celalalt... psst... psst... Oare la cine marae cânii ?
Relua dupa un rastimp, dupa ce-si trase auzul din atintire :
- ...da'-i prost... prost... daca cel palit cu parul are cand râcni...
racneste... vin oameni... nu-i bine !
- E-e-e... facu Corcodel si-1 sgedletia frigul. In loc de-un foc,
orn aprinde cloud... ce spui, Ifrime ? Tu, te duci i dai foc bordeiului
lui Onufrie... el lasr paza grajdului... fuge spre Casa... in vremea
asta eu... psst... 'psst... la cine dracu marae cânii ?
Tustrei taceau, s'auzea cum rasufla greu, ca la urcus; ure--
chile si le tineau atintite spre sol.
- Vine om cunoscut... îl cunosc canii... cred ca vine Calaveica...
Tolul se dadu inteo latura, top räsuflara usurati cunoscemdu-1
pe plutonier dupa mirosul iuftului.
- Ce-i ?
- Ii bine... bine... cum nu se mai pocrte... trebue sä strangem...
stiti ce... s'avem cu ce trage... daca se'ntampla ceva... sa ne pazim
vietile... daca pica banuiala pe noi... vine careva... militia... pac !
- Eu am de gaud sa mai traesc... sopti Taun. Fara pocnituri...
frra galagie ! Totu-i, deocamdata, sEt le-aprindem grajdul... mai in-
cet cu pistoalele... Corcodel, cred ca-i vremea ! Ifrim, tu te rafuesti cu
bordeiul lui Onufrie... gata...
- Bine... sopoti Tine-bine_Traista, ridicandu-se. Unde-i sticla cu
gaz ?
Dupd ce Corcodel si Ifrim iesirEi, Terun si Cajaveica ramasera
tacuti, se pândeau unul pe altul, pe intunerec. Taun gemdea: "...ma
duc la un vecin... D. tin de vorbâ, sa am martori ca ma aflam la
cutare om..." Eu, se hotäri Cataveica, mä duc la Maftei... 11 chem
pe prispa... ii vorbesc despre asolamente... despre regulamente..."

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 59

Amandoi iesird tacuti, tdcura si cand se isbira unul in altul cu

umerii, din graba raersului.
In vremea asta lui Onufrie-Ochi-de-Vuhoe îi caredau matele de
foame... zdrea luminila din fereastra bordeiuhii; se gandea cum
biata Rozalia il asteaptä cu masa 'pusd... borsul trebue sä abureascd
acum spre grinzi... Apucd o creanga de visin, rapse frunze multe,
bägandu-si-le in gurd i cu cat le mesteca vedea tot mai multe stele
verzi...
La ce se gandea el, urmärind luminita? Dar, iat-o pe Rozalia,
pe buna Rozalia, apropiindu-se cu mancarea. Duper ce horpd sdra-
van, ca aproape îi scalper lingura pe gat, Onufrie rosti inviorat :
- ...cel mai sdravan bors din zilele noastre, mandruto !
- E-e-ei... omule, asa spul duper fiecare bors, ca sâ md lauzi...
Ce-i pun eu borsului de iese bun ? Pun, ce pun toate gospodinele...
al lor iese cum iese ! Eu, omule, cu fiecare frunzd de patrunjel, cu
fiecare frunzd de leustean, pun inima. Par'ca presar sare ? Presar
firimituri de inima...

-El ii räspunse abia dupa un rastinip :

...inima, arde-o focul s'o arda ! Eh, cum esti i tu, mandro !
Ce-ar fi, Rozalie, sd incercam, acum aproape de bEttraneta... s'avem
si noi un suflet la rase- un copiL.. In zilele lui, sa spue: Parintil
nostri au pus umärul, au fost in frunte la gospoddria colectivd..."
Ea, inrosita toatd sub broboada, rase bland:
- Lasa... oare mai avem noi inimd ! Rimej cu bine, omule.
Am sa md culc pe prispd, sä te simt cand ai ser vii, dupd miezul
noptii...
Mai apoi, stand cand la un colt al grajdului, cand la altul,
Onufrie privea lung luminita de pe deal.
Isi aminti vremea cataniei, cand a fost intaia data santinelä...
cu cater mandrie se plimba la postul numarul 3, päzind cotetul d9
porci al colonelului ! Avea credinta cd porcii aceia era sfinti... si el
ar fI trimis glon in pieptul oricui s'ar fi apropiat de ei..." Asa eram
atunci... asa socoteam... azi, pdzesc fericirea de mane... temelia gos-
podäriei colective..." Si tot mai lantos umblcr dela colt la colt, poate_
poate 1-ar aduce dracul pe careva ...Privi spre steag, abea-1 desla-
sea... îi auzea sbarnaitul in boarea molcomd. Cand 1-am pus sus,
mirosea a busuioc cum 1-am sparlit de usurel, sä nu ma simtd
Rozalia !"...
Privi iar spre luminila unde-1 astepta femeia; se frecd pe la
ochi... ce sä fie ? 0 flacard lasni, crescu inteo palalae, crestea spre
cer ca o cusma uriasa de foc... un cane prinse sä urle, cocosii prin-
sera sä cante de miezul ndplii.

www.dacoromanica.ro
60 EUSEBIU CAMILAR

- Foc.., foc mare... foc... racni careva, satul se trezi, se trezi

clopotul cel de cumpanei, rasunernd repede, in timp ce niste femei
strigau din fugel in sunetul caldarilor:
- ...arde... ...arde ...arde la Onufrie...
- La cine... unde... tot intreba Ochi-de-Vulpe, repezit la gard.
- Arde Ict Ochi-de-Vulpe... la Onufrie...
- Doamne... la cine ?
- La Onufrie, neghiobule... n'auzi ? Dela el, focul se poate in-
tinde'n camp... ard pednile albe... strigati set traga toate cldpotele...
Onufrie se insfaca de furcei, se invârtea imprejurul ei, ca'n jurul
unui pripon, ca sä n'o rdpa la fugei... Imi arde bordeiuL.. arde... îi
spuse el... poate set ardet'n foc i Rozctlia... fugi, Onufrie, fugi, ce
te'nvetrfi ca memzul legat la pripon ?..."
Sari in drum, fugea din nisputere, dar se opri de-odata .... si
grajdul... cum sad paretsesc ? Dacei vin dumanii in lipsa mea ?
Nu!..."
Se'ntoarse, statea la postul lui, i se scutura camasa de pleats,
obrajii ii erau uzi; ctbia vedea focul, printre lacrimL..
- ...du-te... lasa...bordeias-bordel... cu steHpii mititel... intro cei
patru pereti ai tai am cunoscut amarul 1"
abia deslusea oamenii, ca pe niste gaze, inveirtindu-se in
jurul trupului urias de foc... Li cemtau clopotele de ingropaciune...
Rozalia striga el... cred ca nu l s'a intetmplat nimic, Rozalia...
1

Laser... eu stau aici... petzesc binele... vdan avea meme o alta casa...
una cu feresti IargL.."
oriceit cerca sa se iee cu gemdurile, lacrimile îi curgeau tot
mai bogate... dar sta la postul sta, cu furca gata de repezire...
Dar nimic nu-1 mai putu 4ine in loc când il vetzu pe Cocoran
aprdpiindu-se repede, rnirosind a petecd arsä.
- Onufrie... îti trimite Rozalia cuvemt.., da-mi mie furca... îi
trimiie cuvânt ca s'o s'o ierti daca li-a facut víodafet vr'un
tau-
- Cocoran... Cocoran... ce s'a inteanplat ?
Cocoran abia-si gâtui un sughit de plans :
- ...a nimerit-o flacara intre ochi... a ramas oarbei...
- .-na-n furca... e-e-eh, lume... si... ce trebue sa fac acum ?
- Nu stiu, Onufrie ! Chiar oarbet... se cheamä cä traeste... îi
auzi glasul... ce sa-ti raspund, prietene? Du-te i ia-o... spune-i dela
inima... spune-i tot ce ai cald in inima... du-o la spitaL..
Ri Onufrie se impleteci mult panel ajunse la poarta, zäbovi un
car de vreme pem'ce gasi clampa. In loc sä mearga 'pe drumul drept,

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 61

nimerea din scud in sant; oamenii se plecau asupra lui cu felinarele,

nu-1 cunosteau, pentrucd pe obrazul lui colbul se amestecase cu la-
crimile ei-1 acoperise intr'un fel de obrazar. La urrnä îl cunoscu Tupei
si-1 luc in brase ca pe-un copil, ori ca pe-un mort, si'n timp ce-1 ducea
spre casa lui Spunea:
- -veal.., dece au fäcut asa? Pemd azi n'am crezut in dusman...
nu credeam... socoteam cees vorbe goale... co:and colo... ia'n uitei-te
de ce's in stare... partidul are dreptate... Dar de ce te-or fi aprins
tocmai pe tine, Onufrie ? Dece... pentrucd cine era mai de credirdet
partidului, ca tine ? Asa... stai aici pe prispä... eu injug boulenii, sEt-ti
duc femeia la spital... oh, Doamne!...
4.
Iordache veni la Mälini, a doua zi dimineata, cu noaptea'n cap.
Butnaru il i astepta, la poarta de retseirit a satului. Jeep-ul se zäri
inted ca o gerzi, crescu repede in albastrul zorilor, läsemd in urmei un
sul galben de colb. Mcd erau de fatet, toi abätuti, cu mednile vetrede
sub brae, Cocoran, Clip si Fosetild. Ii ineau capetele in peimânt.
- Noroc bun... strigEt Iordache, coborând. Släbise, lute spretn-
cene i se adâncise o dungd. Gura i se iniisprise. Scurta avea pete
uscate de noroi. Ai nimerit bine, loane... tocmai când ai telefonat,
mä aflam la judeteand... venisem de pe la infiinlarea altor gospodärii...
Butnaru ii intinse mema, ii spuse pe nume, deadreptul, privin-
du-1 in ochi :
- Bine-ai felcut, Gheorghe... am telefonat... mi-am fost pierdut
cumpedul... imi spuneam : .... de-asi da la judeteand de Gheorghe...
de tovanisul..."
- E-e-e-i... oameni buni, si prin alte päri, lucrul merge cu
greutate... La Dumesti... la Bedtali, surd chiaburi multi, fac tot ce le
std in putinlä ca sä impiedece oamenii... i-au imbertat cu minciuni
si cu rachiu... Spuneli-mi cum s'a inteunplat...
- ...imi pare rent din inimd, Gheorghe... a ceizut victimet femeia
unui tovands... ji-I amintesti pc Onufrie-Ochi-de-Vulpe ? A prinait set
stea de pazd la grajd, jumettate de nodpte... cealaltei jumEttate a stat
Cocoran. Cum sta Onufrie la grajd, a vdzut cd-i arde casa... si-a dat
seama cd4 poate muri femeia, arsd de vie.., el a stat la post... si-i
ardea casa in fala ochilor... Femeia lui s'a repezit prin fie:teeth, in
casä, set scoatEt niste cc:magi de in... a palit-o flacEtra in ochi... a rd-
mas oarbd...
lordache se opri din mers:
- ...si banudi voi cine a pus focul... dece 1-a pus tocmai la
casa lui Onuirie ? Eu cred cd dac'ar fi fost de gardet oricare clintre voi,

www.dacoromanica.ro
62 EUSEBIU CAMILAR

vi se punea foc la caser... Nu credeli cer-i o manevrer, ca ser nipa

omul dela pazer ? Cine mai sta sr petzeascer un grajd, când ii arde
casa ? Asa s'au socotit dusmaniL.. numai cer s'au isbit de credinta
unui orn... unui adevarat comunist... Unde-i Onufrie acum ?
- Ski sus la goipodarie si genie... B. cu gemdul pe alter lume.
Ski cu capul in pumni $ i gerae...
Cotirä la dealul Merilor, intrard in ograda gospoddriei odater
cu räserritul soarelui. Onufrie sta pe pragul gangului, cu capul in
pumni. Ii privi cu niste ochi rosii, straini. Când il beitu Iordache pe
umar, se ridicet, apucä printre pomi. Se asezer iar jos, in fundul gra-
dinii, cea mai departe...
- Tovarerse... e-e-e-L.. rase bland Iordache, cipropiindu-se
asezându-se Ringer el pe iarber. Debuneisamer, dragul meu tovaras...
prietene...
Era stemjenit, nu gäsea cuvântul cald care sec raeargei la inima
omului. Tercu si el, abia intfun tetrziu incepu iar vorba:
- ...Debunäsamä... nici inima tovarasilor... nici cuvintele...
nimic nu pot pune la loc ochii... lumina ochilor... dar noi toti suferim
cu d-ta, tovaräse Onufrie... ne pare rem ! Cum ti_am pune inima la loc,
cemd ti-a fost dare:muter asa de rem ? Vrei sec vii in adunare ? Hai
leinger oameni... intre oameni...
- ...la ce ? intreber Onufrie; in umeri avu un cutremur... ma
rcade cugetul... mer mustret, tovaräse... dacer met repezeam eu, poate
nu se'ntempla... nu mi-am inchipuit. Socoteam: imi arde casa...
reimem, perzesc un lucru mai de pret..." asa m'can socotit...
- Ei, frate... tovaräse Onufrie... raergi ? Hai ser mergem...
Il ajutr sa se ridice :
- Ei... prietene... ce cuvinte säli s'pun? Eu grecesc, d-tale iti
gerae inimcr...
Intr'un loc, chiaburii au dat foc grajdului plin de vite, au ars
vitele... a ars un copil al tovaräsului care petzea... in alter parte, au
tras cu pistolul automat in secretarul de plasei... si mite... si certe...
Membrii gospodeiriei colective se adunaserer, stäteau remduiti
pe scaune.
- Ne pot pune foc si nouei... spuse Maftei, ridicându-se. Asa-mi
spunea Cataveicer... a stat la mine 'pern'la ceasul focului... imi spunea
care-i deosebirea intre un regulament si un asolaraent. Imi spunea
cer regulamentul duce la bine.., la ulciorul cu laute dulce... pe cand
asolamentul duce la präpastie...
Nimeni nu räspunse, toti se gemdeau, ingrijorati, ci inteadevecr
pot fi arsi... eh, ce belele si-au lucrt pe cap I Certe greuteiti ii mai pot
astepta I

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 63

Insä toti erau indarjiti, ura inunotriva dusmanului le indsprise

-- De-acum n'am sä am
gurile.
scretsni Clip si Cocoran adause:
hodinä pima nu-i mind, pan' nu-i apuc
de gât 1
- ...in primul rand, oameni buni... tovarasi... sca ne gandim la
fapta lui Onufrie... a riamas la posml incredintcrt cu un pret asa de
mare... neinchipuit de mare... Tovardsul Onufrie este o pildä... o
pildd de om cu inima lipitä de näzuintele clasei muncitoare... despre
tovarasul Onufrie se va grii cu cinste, foarte multa vrerne...
Intramplarea din Malini e un semn cEr dusmanul e in stare de
orice... Trebue trecut indata la fapte 1 Räspunsul la foc, trebue sr
fie aducerea cat mai repede a vitelor si a uneltelor, la gospoddria
colectiva... tebue sä treceti lcr ararea haturilor... la svârlit chiaburii
si ceilali dusmani, in prunduri 1
Cocoran se ridicâ, ochii ii erau sticlosi:
- ...amarnic... lumina mamei lor... amarnic ! Dar sag svarlim
unde-or fi prundurile cele mai amare... unde or fi mcalistele pcan'la
genunchL.. Sa le aratdm, cä nu ne laserm chiar dacEr ne ard lumina
ochilor... chiar dacia ne ard bordeiele.
- Mane, ar trebui so:a incepem secerisuL.. 'filed n'avem ham-
bar pentru cotele colectivului.
- Lasä, Doane... via fergaduesc... unde-s tovariasii muncitori dela
oras ? Sindicatul Lemn, vine cat ati bate din palme... in zece zile ham-
baru-i gata... pomiti secerisuL.. golii lanul cu cele o sutEr de pogoane...
chiar azi, dati-i de stire lui Täun, lui Cataveicä, sia treacii indata la
seceris...
- ...vezi... cu hambarul... Gheorghe... vrem sa-1 facem cu pute-
rile noastre...
- Laser, Ioane.., cine se indoieste de puterile voastre ? n'aveti
unde vi le ariata ? Mai aveti inainte abatea greutäti multe... foarte
multe... Faceti contractul cu S.M.T.-ul, pentru tractoare... Cum se goleste
tarlaua, ieii i voi cu plugurile... sdrobiti hcrturile... au si vadt cEr la
noi e faptia, nu vorbd...
-
...s'aducem vitele... spuse Clip, inrosindu-se pana'n sfiarcurile
urechilor. E-e-e-L.. FosrilEd Is gata de mult... aducem i fcanul de
care-i nevoie... si zahareaua... Pe când hotarirn ?
- Cred câ peste cinci Duminici, tovardsi... Numai bine se usuca
peretii, si sfiarsim ieslele.
- Peste cinci duminici, fiacu BoambEt ingrijorcrt. De nu mi s'ar
intoarce Feodora dela spital... dact se'ntoarce, iar plange... iar tale...
iar lacrimi...

www.dacoromanica.ro
64 EUSEBIU CAMILAR

Eu, flErcdilor, abia astept s'aduc vilica... n'am sEt mä imbo-

gdtesc cu ea la bdtretnete... o aduc... ce bine are sid-i sadd rânduiter
la iesle...
- E-e_e-i... TEmErsoaie, lele... fErcu Cocoran... iapd cu sapte inimi...
Astfel ,rErmaserd hotEtriti. Vor aduce vitele, cardle, uneltele... sEr
plesneascd dusmanii de ciudEr I
- .-trebue trimis vorber, flautele dela Hdlduca... spuse Temdsoaia,
ingrijoratd.
- Numai de joc îi arde... ii rdspunse careva, dar TEmEmoaia
se indraci :
- Nu-mi arde de joc... nu... dar eu stiu ce putere au flautele I
Când le-auzi cântecul, cânli si nazi, chiar dacd ti-ar arde inima... Eu
cred cd sEr chemdm muzicd mad._ corul din Bozia... trâmbilele din
Boroaia... sä cdutdm pemzd de steaguri. Eu, dau vErlul de peinzEr... îi
de in curat.. trebue numai boit. Eh, mi-I pregErtisem pentru podurile
cdtre ceea lume...
Iesird afard, sd mai vadd grajdul, Onufrie mergea aiurit ldrigd
Iordache :
- ...vezi, prietene... steagul... îi tocmai salul Rozaliei mele...
ea niciodatd n'are ser-1 mai vadEr... n'are ser vadd grdul rasa-rind._ n'are-
sd vadd cum se joacCE pruncii la grddinitEr...
.-- Fii tare, 'prietene... ochii ei sau sterns pentru cea mai mare
cauzid a omenirii...
Astfel ii rdspunse Iordache, dar îi dadu sama cd mice vorbe
i-ar spune nu I-ar met/IT:11a deocamdatEr.
- ...ai grijd de Onufrie... ii spuse mai de-o parte, lui Butnaru.
Nu-1 lErsa singur... pune-1 la treabd... la cat mai multd treabd... s
n'aibd când gem& in urmEt ci tot inainte, la cele de meme... Va sEr
zicd, ne-am înleles, boane... mane, dusmanii au sEi inceapEr a goli
suta de pogoane... puneti-le in vedere incEr azi... i Butnarule... cum
stai cu... cu...

-
Ardtd spre Asfinlit :
cu inima... Tot ai in TupiIai un cap de pod... ce-ar fi ser
incepi... sEr grEtesti cu organizalia de acolo... ii o organizalie slaba...
dale ajutor, sEencecipa si la ei treaba pentru gospoddrie...
- Ai dreptate... îi rErspunse Butnaru, bucurându-se de-odatd.
Cum am un pic de vreme liberd, fac primul drum la Tupilali, la or-
ganizatie...
- Si-apoi, la strângerea vitelor, dEi de stire s vin satele dim-
prejur, s vEr vadd cum vEr rupeti din lanturi-. din proprietate... trebue
sid fie o sErrbrtoare mare, cum n'au mai vdzut locurile...
Ii intinse mema :

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 65

- Cu bine, Ioane, cu noroc bun... m'asteaptx alte griji... Dar

vom pune temelia si'n alte Onufrie, badica... tamed cu bine !
Ce cuvinte sa-ti spun, prietene ?
Si Iordache se smulse cu greu de langa Onufrie, rusinat de lipsa
unor cuvinte fierbinti, fierbinti ca focul, sa invie mima omului din-
tr'odatä.
Jeep_ul Dorni, oamenii 21 privird pant-1 vazuri mic cat gaza.
Dupa aceea se'ntoarsera unii spre altii, sä nu-1 vadd pe Corcodel care
venea sprijinit in carja: era galben ca ceara, cu ochii scursi in fun_
dul capului. Abia grai :
- l-au ars pe bietul Onufrie.., n'am putut fi la foc, rnEt ghemuia
al dracului vätämätura... Oare militia urmareste fenotasii
Nirneni nu-i rtspunse. Se des-oar-lira De rand fära sä se uite la
Corcodel, ca si cum nici n'ar fi fost acolo.
- Cand svarlim dusmanii in prunduri ? mai intrebä eI, dar, ho-
tared, nu vroia sa-i rEtspundä nimeni. S'au copt graele, tovarasi... ar
fi bine cct peste-o siptamanä chiaburii sa se vaete in niatra seaca...
,,Nu-mi raspundeti Lisa... se manie Corcodel, pornind inapoi.
Debunasama, au impotriva mea banutala... si daca-i vorba cd tot
ma banuesc, Tncaltea sa aiba pentru ce... canii Cel putin sempiedec
!

aducerea vitelor... trebue speriate mai cu scam& femeile... coDiii... sä

nu se lase ! Sä plangEt... sa boceasca... sa vada i oamenii din ate
sate, si sa nu le trebuiasca gosnodtrie colectiva in vecii-vecilor !..."
Se gandi indatä la Feodora lui Boamba - cu ea trebuia sen-
ceapa. Dar oare s'o fi ':ntors Feodora dela spital?

5.

Feodora se'ntoarse acasa, dupa o zi, cu Dicioarele pline de pete

rosii, era slabitä, cu frumusetea stinsä. Vii, ii erau ochii, ii sticleau
puternic uitandu-se la cei doi bouti plEtvani legati la iesle. Boamba nu
era acasa, asa ci ea avu vreme destula sa-i mangae pe grumaji, sa-i
adape, sa le dee trifoies proaspat sj iar sa-i mangae. La urma, oste-
nita de drumul lung, se duse sub streasina casei, se intinse 'pe-un tol,
adormind lemn. Cat o fi dormit ea asa, nu stia, dar nand deschise
ochii ji vizu venind prin papusoi pe Cataveica.
- ...nu grai tare, Feodora... am sa-ti spun o veste. Taci... mai
incet... Stii ca bärbatul tau s'a inscris la colectiv ? Da... si indata se
predau vitele... ma'Melegi... ramai cu grajdul gol ? Ramd ! 'Eu stiu,
Feodora, cat de greu ai crescut cei doi boMi... Ce'nsamna vitele la
colectiv ? Insamna ca le strang la un loc... intr.' o nocipte vin rusii, le
iau pe toate, le duc in Rusia... Asa 1 'asta vrei tu, sa-ti dai boulenii

www.dacoromanica.ro
 66 EUSEBIU CAMILAR

crescu0 cu truda... cu nopti nedormite... cu lacrimi ? Mai bine vinde-i

din vreme... mai bine ologeste-i cu mania ta... li dai casapului, ori îi
lui sec piard la tine'n grajd...
- ...adevarat, domnule Cataveica ? Va sec zica s'a inscris... ica
s'a 'inscris... si 1-am rugat... i-am trimis vorbei dela spital, sä nu se
inscrie.. dar eu nu dau bouii, nu-i dau, chiar de-ar fi set verse pe
mine un crop, din cap pan:1'n picioare... nu-i dau, sa stiu ca arde
casa pe mine...
- ...e-e... fiindca veni vorba despre foc... ai auzit ? A ars casa
lui Onufrie... Rozalia a ramas oarba... i-au fost arsi asa pot
päti toiL.. s'au bagat, tontii, inteo dandana grozavel, se pun cu pu-
terea boerilor...
- Domnule Cataveica... eu, daca-i vorba pe-atelta, li vand... îi
man la targ... dar nu-i dau... is ai mei ! tiarn ca d-ta faci dite-odata
negustorie de carne...
- Eu ? Fereasca skintul ! Cine spune ? Par'ca-i chip sa faci vr'o
negustorie, cu comunistii acestia ? Indata 10 trag cu legea spiculei...
te pun in lanturi... Eu nu Ma apuc de asa ceva...
- Petcat, domnule Cataveica... Dac'ai fi vrut, îi vindeam d-tale
boutii... sa-i ia dracul ! mai bine sa-i manance canii deceit sei-i veld in_
jugati la card sträine... Cum nu mi-i omul acasa... îi man prin fundul
gradinii parkin fundul gradinii d-tale...
- ...si ce sä fac cu ei ? Sa'nfund ocna ? Eu, de asa ceva nu ma
apuc... i nici n'am bani sa-i cumpär... se vede cä ai cere cine stie cat...
- Cine stie cat ? Ti-i dau pe sei-i ia dracul... dar la
colectiv nu_i dau ! Sä se'nvete minte barbatul meu, curn set se punei
alteidatei cu mine'n gat ! Sä ti-i man 'prin fundul gradinii, catre sara ?
- Hm... ce sä fac cu ei? Set ma prindei careva, sa dau de
dracul ?
- Poate ai vr'un om de credintel... sa-i ia el in primire... d-ta
nici cu spatele nu nat...
Cataveica se prefeicu a gandi achanc:
- ...Da... ca sa-ti fac un bine... cel putin famed cu cativa IN:mull-
mana-i, pan'la luncula de jos... acolo 1 1-oiu trimite pe Ifrim... dar sa
.nu sufli o vorbei, ca bolsevicii atata asteapta ca sa-mi puna fearele'n
gat !... Banii, ji-i dau duper ce fac i eu afacerea... daca ma prinde bol-
sevicul ?
Feodora isi musca buzele, din clipa aceea ura impotriva lui
Boambei n'o mai parasi. Am sa-1 las... cum nu 1-am putut opari... am
chinuit eu, ca o vita... racneam de se cutremura spitalur... Astfel,
abia astepta sa vie sara, ser me boutii.., cand va veni Boamba, sa-i
reklein nas, sa-i arate ea daca i s'a 'pus impotriva i s'a inscris iar

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 67

la colectiv... Ma din vecini ca omul si baiatul i s'au dus, cu niste cara

straine, la targ, s'aducet barne pentru hambar ; si ca se intorc tocmai
peste cloud zile... s'a si injugat pentru calici, juncul... gandi Feodora.
Las'cd-i arat eu lui !" Incet-incet, ii veni in minte ser se desparta de el,
sag lase in rapan... sa-1 ia dracul ! Ea, la maritis, socotise ca are
s'ajunga gospodina cu far& o chiabureasä mai mare dragul, cand
colo, Boamba o trage inapoi, la saracie si la colb... Asta-i trebue ?
Are abia douazeci $ i opt de ani... sa fie sanatoasa ,ca barbali gaseste
destui...
Cand veni sara, deslega boulii in liniste, ii /nand sPre fundul
gradinii ,Indemnandu-i:
- ...hai-hai... bouleni-bout,i 1 Hai-hai ! Decat sa pierili de foarne
si de sete, pe jos, pana'n Rusia, mai bine... mai bine... hai-hai... Ia'n
sa-i facem lui Boamba sa crape de ciuda...
Cu cat ii mana, ii pierea inima, incat cand ii dadu in primire
lui Ifrim_Tine-bine-Traista, nu mai Putea, trebui sa-si dea drumul plan-
sului.
- Lasa, Feodora... par'ca numai tu faci asta ? He-hei... sii fim
noi sanatosi... Pana la predare, taiem, de ne-om umple de sange
pana'n gat... au sci-1 aiba comunistii la grajd, pe dracul 1 Hais, bouli I
li smuci de funie, le isbea pumni sdraveni, sa mearga mai re-
pede, caci trebuiau injunghiati repecle... intfun ceas sa fie impachetali
in cuf ere, in saci, si dusi repede la had... Sara asta va trebui gems-
face cate-un cufar si Calaveica si Zavedeu, si alli oameni, caci vor mai
veni vite... acum ii rost de facut un ban, acum, inainte de predarea
Nitelor. Dupe( aceea, Calaveica Poate sa-si inchida casapia, sa-i facet
pe usa o cruce neagra...
Boutii apucau iarba, intindeau boturile duna nuele cu frame
grase, Ifrim ii ghiontea tot mai sdravan, caci se facea tarziu.
-- Gata ? il intreba Calaveica, iesindu-i inainte.
- Dupa cum vezi, ii gata... ai pregatit cutitele ? Cred ca Zave-
deu a si venit.
-A venit, au sa mai vie si alti oameni... stii isbi drePt in inima ?
Sa isbesti drept in inima... dadi gresesti, ei prind a boncalui... Dam de
dracul... trebue sä ne umble degetele ca prasnelele...
- Laser, domnule Calaveica... n'ai grija... comunistii sunt dusi
de_acasa... Sunt la targ, dupl.( lemn pentru hambar... mililia ii tocmai
la mama dracului, la Halauca... Ne temem, te temi, par'ca n'ai fi fost
jandar si n'ai sti ce-i smichiria... Hais, boala !
Mai anoi, usa casEiniei se deschise si se inchise la loc ; s'auzira
doua isbituri de trupuri prabusite. Un vijel boncalui o singura data ;

www.dacoromanica.ro
68 EUSEBIU CAMILAR

s'auzi boncaluitul pân'acasa la Feodora ; ea isi apasa inima cu

amândoua mainile ; si fugi de-acasä...

6.

A cel boncaluit 1-a mai auzit cineva, un orn care rämase tapan
in mijlocul luncii. Cand 'porni iar, rupea tufarii cu picioarele, isi des-
chidea loc cu sapa... Bata-1 norocul de Cocoran! Se vede ca se prefa-
cuse a merge la targ, dar se'ntorsese pe ocolite, prin cine stie cede
papusoaie... avea credinta ca'n noaptea aceia se vor lamuri multe lu-
cruri... sa_i traiasca sapa ! Daca apuca a-1 croi pe unul, atunci toatä
sandramaua cade, dusmanii s'au dus dracului ! Aflase câte ceva
despre indeletnicirile lui Cataveica, fusese de multe ori in lunca, tr.&
sese cu ochiul prin crapaturile baracii, dar niciodata nu zari nici un
strdp din sangele vitelor taiate... azi, o zarise pe Feodora inânând
boutii spre fundul gradinii, i intelese totul. Se repezi acasa sa-si ia
sapa, ocolind rnult, incat ajunse in lunca prea tarziu. Ce sa faca ? Bine
ar fi dac'ar fi timp sa se repeadd pima la organizatia de partid, la
Butnaru, ori pan'la Sfatul Popular, sa iee oameni, ori sa telefoneze
Dar, oare, n'ar pierde prea multd vreme ? N'ar ajunge prea
tarziu si ar scapa dusmanul ? Se bizui, in cele din urma, pe puterile
lui, sa-i traiasca sapusoara, saraca ! Abia acum îsi &idea sama ce
rau a facut cä n'a earit in gradina Feodorei, s'o opreasca... dar daca o
oprea, ea i-ar fi putut spune ca-si duce boutii la pascut... ce-i pasa
lui ? Auzind boncaluitul, inte1ese ca gospodaria colectiva a si pierdut
dou'a vite...
Nu mai trase cu ochiul prin crapatura baracii ; smuci usa, abia
deslusi niste umbre, in nari îl izbi miros de mange cald. Nu-si dadu
seama de nimic ce face, se rezemase cu spatele de perete, isbea cu
sapa in dreapta si'n stânga, In toate partile, auzi doua trupuri pra-
busindu-se. Un al treilea ii aluneca afar& pe sub mina. Abia când
simti o sgarietura de cutit in spate, prinse a racni i isbea cu sapa si
mai sdravan, pan'se facu tacere...
Veni un orn, 'pe semne atras de strigate, aprinse un chibrit. Ifrim
Tine-bine_Traista si Zavedeaua stateau prabusiti in sangele viteilor.
- ...Cataveica... eh, Cataveica a sters-o... spuse Cocoran, cu
amar. Ia'n veniti incoace, puisorilor !
Il insfaca pe Ifrim, sältându-si_l pe-un umar :
- ...Ia'n sa mergem la Sfatul Popular... sa graim la hulubaria
telefonului... sa vie mili:ia... partidul...
- ...nu eu... nu eu, aiura Ifrim. Ce vreli dela mine ?
Cocoran raspunse :

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 69

- E-e-e ... bade Ifrim... ce bine-i cd nu te-am pälit mai tare, et

mai poti grdi... las'ca-mi spui tot, dupa ce te-om uda cu apEt rece... Si
nexclajduia Cocoran in sinea lui cd va avea dela Par lit lucruri mari...
poate chiar ceva in legiaturd cu focul...
Abia la Sfatul Popular, II puse jos, li puse cu grijd, nu cumva
sr-1 räneascd mai tare, isbindu-1, cdci era lucru de mare pret... Tri-
mise strdjerul sä-1 cheme pe Ion Butnaru.
Butnani veni inteun suflet. Cocoran se prefdcu di nu-1 vede, nici
pe el, nici pe Ifrim care se främântä ce se främântd si se ridicd in
capul oaselor, privind speriat.
Ce-i, Cocoran ?Ce s'a'ntâni'plat ?
- Ai radare, Ionicd... Ioane... cum dracul se graeste la hulu-
bdria asta ? Trebue sä instiintdm militia... Ifrim stie lucruri mari...
- Eu ? se mira Ifrim. Va sä zicd, tu mi-ai tras cu sapa, Coco-
rane... Bine... bine.., bine... sapa am si eu... Wate intoarce-o cum tre-
bue, n'ai grijd I
Se ridicd, vru sä porneascd, sä ictsd, Cocoran îi tale calea :
- ...de-acum, Ifrime... pregätesteli colac i lurnemare... Iata
unde te-a adus cumdtria cu chiaburii... cu jandarii dati afard... cu ne-
trebnicii... Esti om sdrac... irni pare rdu de tine.
Se duse iar la hulubdria telefonului, apucd receptorul, dar cum
dracul sä grdiascd ?
- boane, treci tu si graeste... cheamd autoritatile...
- Pot veni si o mie de autoritäti... vase Ifrim. Ce vreli dela
mine ?
- Pentru boutii lui Boambd... ca pentru bouji I Dar eu cred cä
ai de spus alte lucruri... ai de rdspuns...
- Ai vdzut vr'o data mormânt gräind, Cocoran ? Eu sunt mor-
mânt... groapd de mormânt...
Tdcu, se asezd linistit pe-un scaun. Ameti iar, ii vâXtiau ure-
chile. Când veni militia si-1 lud, era galben ca ceara, cu constiinta
pierdutd.
Grija lui Butnaru crescu mai mult, dupd intâmplarea asta. I
se pärea cd zilele trec greu, cr trec prea greu...
Ichirn Corcodel ii trimise vorbd cd nu mai poate de vdtämäturd...
cd stet zi si noapte, cu bolovanul infierbântat sub bretu, ca sd-si osto-
iascd durerile ; dar cd la predarea vitelor, va fi de fat& va aduce
carul, o vacd, plugul, cotiuga.
A doua zi dimineajd, Täun fu chemat la Sfatul Popular. Veni,
detrz, flipreund cu Trandafira. Arnândoi, se rezemard de usorii usii,
cu mânile crucis. Dupd masa, längd presedintele Sfatului, sta But-
naru. Pe scaune, stäteau multi din membrii goipoddriel colective.

www.dacoromanica.ro
70 EUSEBIU CAMILAR

- ...bade TEmn, i s'a dat in primire locul din prundurL.. acolo

secerisu-i aproape gata... Golesti lanul din vatra satuluL.. Cum go-
lesti lanul, il desmiristesti.
- Docfmne... ficu Tram, alb ca varul. Cu cine s secer, atertecc
pogoane do grew ? Memel de lucru nu-L.. ban nu-L.. secerertoare nu-i...

-
e-e-i, Butnarule...
vinzi si cemele din lant, s plertesti 1 Sr-ti vinzi tolul
de sub d-ta, set feispunse un settean brigemdu-si capul pe-
fereastrEr sr-1 vadd cum se yaetet.
Doamne... fercu si Trandafira, inrosindu-se. De unde memc
de luau ? De unde bani ?
- De unde ? Chemati-vd finii ei curnetrii... rdspunse omul.
acela.
- Finii...cumetrii, med. Costicei ? Finii si cumetrii ni i-ati dus voi
cu vorbe... fac sindicat... cer cat pe dracul... Trebue s vemd i grad
ce mi-o niai rernieme duper jupuiala colectEnii, trebue ser-mi mai vând
ei vitele din grajd, ca set le pot pletti cett cer ei...
- Bade 'rerun... îi spuse presedintele Sfatului, ridicerndu-se :
treci la treabd... nu te pune in curmezi.s...
TErunoaia vru s'adauge ceva, nun o trase de mând, afarifi.
- ...e-e-i oftä el... când dracu vine bomba atomic ? MemerncEr
ciuperci, Cataveicer... dece dracul nu incepe odater räzboiul, Tranda-
firEt ? Ce set facem ca sr läsam grata sc putrezeascia ?
- Bine cd li-a venit juvatal... li räspunde Petrea Papuc, aunin-
du-1 ciinemdu-se. Ascult, bade... 0-aduci aminte ? Era pe vremea
foametei...
- E-e-i... laser!
- SEI las ? Ascultd... Te plimbai, fluerai. Eu, nu-mi nimeream
ogorul, de foame... aveam in traista pusi pe coada sapei o mama-
ligd de ternd... terner amestecatEr cu loboder... cu frunze de cartofi....
Cum flErmemzeam, mâncam ternet... am rErmas de-atunci feud pier-
merni in mine... mi i-am virsat odatd cu loboda si cu terna... Azi te-
mai sclifosesti, ceme ? Mi-ai luat ogorul, pentru un cents de ferinia....
Ne-a fost vorba ca s culeg eu, toamna, ogorul dat tie... Cum s'a
copt pipusoiul si cum m'am dus la ogor, mi-ai iesit cu parul inainte...
animalule, mi-ai cules tu pripusoii pe care copiii mei li asteptau cu
dintii sticliti de foame... Ce te mai sclifosesti? Treci la prunduri, ne-
omule... Vaetd-te acolo, petnEr li-or sEni ochii din cap...
Dupi TEmn, trebuia s vin Cataveic. Strijerul nu-1 gäsise
acasr, primi vorbet cer-i dus la Bucuresti, de vre-o trei zile, a& nu se
stie cand vine.
- Atunci s-i vind muerea... spuse Cocoran.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 71

Aceasta veni cu niste pasi marunti, tonaind ca o lama, pe

tocurile 'Mahe ale pantofilor. Era imbracatra intfo rochie cu flori mad,
isi diaduse pudra pe obraz, isi inrosise buzele. Ochii mici,
jucau sub urmele de spremcene rase... Inträ in incdpere memioasä :
- ...cui porunciti voi asa, par'cia v'am fi argati ? Asa vet purtati
cu oamenii cu carte, cu intelectualii satului ?
- E-e-e... spuse Cocoran, ridicemdu-se. Ia'n arata-ti me:Unite,
cucoanä... cu ce drept memanci miamaliga pe lumea asta ? Aratcali
memile... vad ca liai biagat unghiile in carmetz, i le-ai boit, ca sä
nu li se vadia rapanul de mai ieri.., ai uitat asa repede cine esti...
a cui esti ? Iti freca tat-tu mucii de sub nas cu ciucalaul... gata, te-ai
domnit... ai uitat de tat-tu si de mia-ta, cum te-a luat Cataveica de
nevastä... Dacia in trei zile nu dai gata lanul, Îti rad unghiile cu raspa...
se duce dracului boiala ! Nu glomim 1

- Par'cia s'ar pune cineva cu voi la glumer... las'ca vine ea

vremea ! SEE secer lanul ? Nu-mi pasa... nici nu stiu unde-i lanul...
nu-mi pasa de coada saPei...
Vru sa iasä, presedintele Sfatului o opri :
- punern in vedere inc'odatal... Dacca nu ti-i bcarbatul acasa,
fä ce stii... Seceria la vreme...
- S'o credeti voi... facu ea, topaind peste prag.
- Mars in prunduri... se strâmbia la ea Petrea Papuc... mars
...call bag memile'n marine= clocotit... dihanie... spurciaciune ! Uite-o
lama dracului, s'a fercut doamna mare... si te-a fatat ma-ta pe
cuptor...
Vrabie s'aratia la fereastra, nici nu vroi set intre.
- Asculta, Ion Butnaru, îl cauti pe dracul... ai ser-1 gcasesti ! Set
nu mi te-atingi de pärnemt, cc:1 eu ti-s popa... te jugänesc ca ne porc...
- Bade Vrabie, peizeste-ti treaba... nu grai vorbe cum nu se
cuvin falser de o adunare de oarneni... Esti mijlocas, locul ti-i aläturi
de noi, nu lemgd dusmani ! Noi iti graim cu frumosul... intelege !
- Präpaditi remduelile... ticalosilor... luati omului drepturile ref-
mase din biatremii cei buni... lasa Ti-oiu aräta eu tie, loane Dace(
1 1

nu ti-o place cum am sa te rdfuesc, sä nu-mi spui pe rnmie !

Se indeparta, se opri pe ganduri.
chiar irni luati ogorul ? chiar mi-1 luati ? Cum, nu mai
are omul drent sa steie ne bucatica lui, set-0 memeince mameiliga
cum vrea ?
Nu-i mai räspunse nimeni, caci tocmai tina al dracului Victo-
rita lui Papurd, repezindu-si copiii spre masii :
- ... ngeti, dihäniiior i racniti la ei, sa nu vä ia Bucatica
de pane de orz... strigati, dihaniilor, arde-v'ar para focului... sa vt

www.dacoromanica.ro
 72 EUSEBIU CAMILAR

arda... SE/ fim întele, oameni buni, eu ma swirl inaintea tractorultri,

cu tot cu prunci... ma swirl... cum m'asi svarli in foc... ca tot am sa
mor odata ! Ma sv&rL gata intai astern jos dihaniile de copii, pa
I

urma, ma ased peste ei... vine tractorul... ne acopere cu sapte brazde...

ne taie cu sapte pluguri... asa aduceti voi fericire oamenilor... sa se
asvarla cu copiii sub tractoare ? Daca asta 'nsamna la voi fericire...
belsug... n'am deced... ma svarl dracului, sub tractor, dar nu dau
ogorul...
Bi doar a fost atat de mult lamurita"... îi spunea Butnaru, cu
un simtamant de mila. 0 stia cat ii de saraca... avea doar un biet
ogor de orz... ca un brausor galbui in lanurile de-un galben rosietic
ale bogatilor. Totusi, daca nu se da la brazda, are sa nice, saraca,
vidima va trebui dusa, la o bucata de pennant mai
bun ca acel ce-1 are, cu nevoia ! Va trebui pusa sa-si secere orzul,
la vreme, daca nu, va fi stransa in chingL..
- Esti femeie saraca... noi nu te lovim... nu-li punem funia 'n
gat, gospodina... femeie... Ca nu vrei sa intri in gospodaria colec-
tiva... treaba d-tale. Dar ai picat in tarlaua din fate( satului... ce sa-ti
facem ? Iti dam in schimb un ogor si mai bun, femeie... de cede ori
sa-li spunem ? Fii irttelegatoare ,pentru binele d-tale...
-- Nu! Eu ma svarl inaintea tractorului... sa ma are de vie cu
sapte pluguri...
- ...se vede ca nu te-a calcat ninieni de mult... spuse careva,
in glum& Tractorul nu-i ca barbatul... te face mujdeL.. nu s'alege nimic
din tine.., te faci una cu parnemtul...
- Atetta paguba... nu-mi pasa... m amestec cu pamantul meu,
sa creased din mine spini... palamida... ca asa-s de strivita... Tine
minte, Ion Butnaru, ce ti-am spus...
Isi repezi cdpiii spre usa :
-- Hai, diavolilor si !Bailor.- ca dupa cat veld, mai avert de trait
numai cateva zile...
In ziva aratului, vom lua masuri ...... îi spuse Butnaru, insem-
mindu-si ceva intr'un carnelel.
Vrabie isi bagase iar capul pe fereastra :
- ...sa ai la moarte mujdeiul ce-1 am eu azi in inima, loane !
asa am ajuns, sa má mamince caleii... daca-i ne mancate. Incaltea
sa ma fi mancat lupii ori niste câni mai sdraveni ! Ce se socoteste
odata cerbul, trecand. nrin niste codri 'primejdiosi ! .... De nu m'ar
manca lupul !" era fried... inghelase parul pe clansul ! Merge -
de-odata li ies inainte niste javre... niste dihanii cu dinli de lapte...
si hop asupra cerbului ! In timp ce-I chinuiau, rozandu-i mind o

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 73

ureche, cand alta, ce gandea cerbul ? Gandea ca ce bine ar fi sa

vie lupul... incaltea sa-1 rupa dinteodata...
Cand a venit lupul, s'a intors drept cu gettul spre el, lupul l-a
sfasiat cat ai intoarce palma...
- E-e-e...d'apoi ne baji rau la obraz... facu Clip, ridicandu-se.
Vrei sa spui ca...
- ...Dar noi ce suntem ? intreba Fosaila, cu mandrie, scojandu-si
pieptul. Asta-i soarta mijlocasului care nu se &II la brazda : munjii
se bat cap in cap - el la mijloc ! In loc sa fi umblat cu picusuri
de-ale chiaburilor, in loc si fi umblat cu minciuni dela o poarta la
alta, bagand saracimea i mijlocasii in boale, mai bine ji-ai fi 'pus
Mima langa noi, bade... Asta ai cautat, asta ai gasit ! Niciodata nu
te-ai uitat inainte, cum trebue I Ne-ai jinut numai in dusmanie...
svarleai din gura, nu vorbe... nu ocari... ci spini... otrava ! Cine-o in-
vatat-o pe Vietorita st spuna ca se svarle inaintea ixactorului ? Avem
oameni - te-au auzit ! Adica, vrei sa-ti acoperi cu trupul ei si-al co-
piilor ei, ogorul d-tale... Unde-i femeia ?
Victorija rupsese un vreasc din gard, îi batea copiii, pi-i miluia
peste umeri, cainandu-se :
- ...pentru voi, saraciilor, eu am sa mor.., nu v'ati mai fi 'nets-
cut ! Muncesc pentru voi de dimineata peina'n sear& maneme mujdei...
bor i venin... Plangeti, dihaniilor ? Daca 'plangeti asa, cz sa-mi
rupeti inima, eu mä duc i ma anin de-o creanga... Ce-i, daca v'am
tras cateva ? V'am omorit ? Val ea ne chiama inapoi... poate cla
dumnezeu i maica preeista i ne-or ocoli cu tractoarele... mate le-o
fi mila de-o femeie vacluva si saraca...
- lat.& tovarasa... s'apropie de ea Fosaild. Vrei sa ne spui
eurat cine te-a dasealit... cine te-a sfatuit sa te svarli inaintea trae-
toarelor ? Nuli fie teama... Vrabie nu-ti poate face nimic... niciun /au!
Si cum Vrabie vru sa-si face"( loc,
.
sa se indeparteze, Petrea Pa-.
puc ll eardui inapoi :
...stai... ti-i rusine ? Sa vedem ce are sa iasa pan'la capat...
- Spune drept, femeie... o indemna Fosaila. Te dasealeste Vra-
bie, de asta primavara, ce trebue sa faci ? Dar Ili dai sama dece te
dascaleste el asa ? Crezi ea de mila d-tale ? Pe dracul ! Vrea sa se
apere cu truPurile saracilor ! Ce-si spune ? In mine pot lovi... am
aproape cat chiaburul i li-s dusrnan Rips ! Dar cum au sa loveasca
in cei saraci ? N'au sa-i poata lovi pe ei, nu ma lovesc nid pe mine 1
Poate aleg alt pamant... eu scap, fluer 1 Asa s'a socotit Vrabie, numai
c'a socotit prost ! Daca nu era un sgarcit si-un hre-roaret... daca n'ar
fi tras cu ochiul numai la chiaburie, azi taranimea muncitoare îl
lua in brate... îl primea cu clragoste... Te-a dascalit Vrabie, sau nu ?

www.dacoromanica.ro
74 EUSEBIU CAMILAR

- Ei, na... si ce-i &Ica mi-a vrut omul binele... daca mi-a aratat
binele ? Acum st svarl in el cu pietre ? Sa nu-mi mai bata pragul,
Mina si Tanasoaia ! Ieri, R i pe Cateaua lui Fain& a adus-o dracul...
si-mi dascalea cCtpul despre tifus... despre razboaie... ca daca ne
strangem saracii cu totii la un loc, n'au sa mai fie razboaie ! Cum id,
domnu'Vrabie ? Nu-i asa ca daca vreau domnii, argatii n'au nici o
putere ?
Asa-i... intari Vrabie, clatimand din cap. Daca vreau domnii,
argatii n'au nici o putere... asta-i stiuta inca din batremii cei vechi
si buni....
- Ramanaa-li-ar de cap.,. ce tot prostesti lumea cu batranii ce !
vechi i buni, Vrabie? Dace( asa dragi, disgroana-i din cimidre,
pune-i la fum ! Batranii au putrezit de mull, nici pulbere n'a lamas
din ei... i noi ne impiedecam de amintirea lor... amintirea lor ne
tine'n loc...
- Aici n'ai dreptate, Fosaila...
Si Clip iei sburli mustatile catre Vrabie :
- Batranii si-au trait vremea... pomenirea lor ni-i dtaga si ni-i
scumpa... si-au aparat ogorul cu parul afumat la capät... au trait in
curnpat tEn neagra bejanie... avem de luat dela ei multe lucruri bune,..
Dar, Vrabie, d-ta îti bdti joc de batranii cei vechi si buni ! Fieli mila
de ei... lasEt-i in cimitire sub flori, nu le scoate ciolanele ca sa-ti
aperi cu ele pdmântul... Pema i ciolanele strabunilor le folositi, le
aruncati intre Dicioarele oamenilor, ca sa-i incurcati la mers... Iat_o,
femeia asta ! Daca n'ar fi dascdit-o Vrabie, azi n'ar plange... ar fi
buna_bucuroasa ca se schimba ceva pe lume...
- Vrabie... Vrabie... dece mat vin minile acasa ? Cumin-

-- Ca un cane turbat umbla in vremea foametei...

teste-te, cumetre, nu langEt dusmani li4 locul...
Laced- lasa... facu Vrabie. Petrea Papuc spuse printre tuse :
oriunde
auzea ca se afla un colt de sac de Edna, alerga cu limba scoasa... o
cumpara... o vindea pe amara spicula...
- Lele... fäcu presedintele mitre Victorita, nu mai umbla cu
ai vazut unde bate planul lui Vrabie... Vin apele, iti iau casa...
ce faci? Nu cauti un loc, uncle sa nu te mai bata anele? Spune...
- Mai ca-i asa, bade Clip, dar... dar de apele voastre n'are st
scape nimeni, oriunde s'ar duce... par'ca eu nu stiu ca inteo buna
zi gospodariile 'colective au sa se'ntinda pe toata tam.. pe toa a
lumea ?
- Atunci, dece mai legi ploile, cumatra ? reme Clip - si tosi
o 'privira cu prietenie. Inteadevar, lele... asta nimeni n'o poata opri...

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 75

oricerli chiaburi, oricerti boeri s'ar opuna... Ploaia cea bund 1 Ai velzut-a
cect îi de mândret ? Vine de peste codru... paecer trage cu sagelile...
in urmä ogoarele inverzesc... cresc... nimic nu poate sec opreascd
odrslirea I Papusolul îi scoate meitasa la subtiori... grerul îi umffer
bobii vetzeind cu ochii ! Bine cer a dat bucuria i plinertatea asta peste
lume... Ei, ie mai sveali sub tractor ?
Ii fercu semn Minei s'o la in primire, adäugemd :
- ...femeie saracd... necäjiter câ o memâncer colbul... ea se trage
l&ngä tarca lui Cataveicer... Nu-i mai mare rusinea ? Hei,
Ileana lui Petrem clatinä din cap :
- ...dac'au imbrobodit-o, säraca ! Sí are si ea copii... Pe bedat
cum II chearner, cumertrer? Dar pe fater? Adause mângetindu-si pruncii :
- Pe-ai mei nu-i bat... nu-i mai bat ! Razonte al meu are ser fie
hactorist... poate-are s'ajungä inginer.. de-aceia care metsoarei câm
pul, ori de-aceia care fac masinile ser umble...
Razonte, tocmai umbla cu degetele duper un muc de ligar stupit
jos ; il ridicä, -puse in gurei, uitemdu-se lung la bärbalii de prin-
prejur...
- ...da, greri mai departe Ileana lui Perrem. Umblä azi Prin colb,
Razonte i Agripina ? Umblei ! Dar met gemdesc cect de bine are s
le fie in zilele bor... in zilisoarele bor... Ce spui, cumetre Onufrie ?
Ochi_de_Vulpe, sta pe un colt de scaun, cu gemdurile aiurea.
- ...tocmai de asta-mi pare mie reiu, Heard- Rozalia mea
n'are ser mai vadd binele... n'are s mai vader gretul...

7.
Dar ce duduit de motoare s'auzea la poartä ? Lumea se'ngrer-
meidi la ferestre, cineva spuse plin de bucurie :
- ...au venit niste camioane... steaguri rosii... steaguri tricolore...
Is gifitite cu crengi verzi, de sarbtoare...
Muncitori dela oras... spuse altul. Uite, cel beitrem ce musteiti
mari are...
Grupul de muncitori cobori, toti erau veseli, paecer veniserä la
o serbare.
- Noroc bun si pace bund... salute( cel btrem, cu rnu.stäti
marl, oprit in prag.
- Noroc bun si pace bunä... räspunse Gavril Teleaget, întin-

-- ...Dar, ca s'avern pace bund, tovaräsi, spuse muncitorul ce/

zându-i mema si in incetpere stärui mult un murmur, ca un ecou :
...si pace buner...

bertrem, trebue sä clädim redute... Cei vechi,dela care ne-a rämas acest

www.dacoromanica.ro
76 EUSEBIU CAMILAR

salut, aveau dpdrare pddurea, tdul... in ele asteptau pacea build 1

Noi, ne pregdtim cu altfel de redute... clädim uzine, fabrici... intin-
dem cdi ferate... Care-i tovardsul Ion Butnaru.?
- Eu, tovardse...
- Mä cheamd Maxim... nase bdtremul, strângerndu-i mâna.
Venim in numele Sindicatului... sä vet dam o mind de ajutor... Ce
ne-am socotit, la seclinta plenard, ieri ? Gospodarii din Mdlini inter
acum la secere... au multe nevoi pe cap.. au multi dusmani de in-
fruntat ! Ia'n sä ne ducem... sd le sdrim in ajutor... sä le cliadim ham-
barul... Stirn, tovardsi, cd-1 Duteti face voi singuri... stim, lasd ! Dar
ne_am gândit sä vä usurdm munca, la inceput...
- Bine... vd multumirn... rdspunse Butnaru, imbujorat. 0 s'a-
yeti i voi, intr'o zi, dela gospoddria noastrd, o 'pâne mai albEi si
mai dulce...
- Atunci, tovardsi, sä pornim la lucru...
Si Maxim se'ntoarse spre grupul pe care-1 ldsase la uä, dar
muncitorii se'mDrdstiaserd printre säteni, la vorbd. Ileana lui Pdrdu
grdia cu unul tânr, anitându-i-1 pe bdiat i pe fatd, spunându-i cä
pe bdiat îl chearnd Razonte, pe fatd Agripina...
- Fdrii voi, debundsamd, niciodatd n'am fi dpucat ziva de azi,
tovardse... ati venit sä cläditi hambarul ?
- Am venit doudzeci si cinci... 11 sfeasim inainte de isprävirea
secerisului.
--Iti fi fldmemzi, poate... Hei, lelicä Tandsoaia... Mina...
Dupd ce camioanele pornird spre gospoddria colectivd, cu But_
naru, Clip, Onufrie, Cocoran si Fosdild, femeile rdmaserd in poarta
Sfatului Popular, sfdtuind :
- ceasul amiezii... spunea Teindsoaia, ingrijoratd. Ei au ve-
nit drum lung, i-au sguduit camioanele... cred cä nu mai pot de
foame... Cum facem ? Eu asi tdia o puicutd... una grasd...
- Tot o puicd as tdia i eu... spuse Ileana. Tu, ce pui,Mino ?
-0 gaind batrând, tovardselor... mä gcandesc... eh, pdcat cä '

nu_i Rozalia ! Nimeni din sat nu stie face bors acru ca ea ! Nu stiu
ce taind ce pune in oak' ! Am pândit-o odatd... De naiba ! a pus
ce pun si eu, când colo, al ei iese bun cd set nu-1 mai uiti, al meu
o biatd leoarcd... atunci, gâtim mâncarea la un loc, surorilor. Care
are ceaun mai mare?
- Ceaun mare gäsiti la mine... rosti Tändsoaia, mandrd. Si
le-orn trânti o mämäligurd de pomind, sd-si aducet aminte de gospo-
dinele din Mdlini...
Pornind spre case, mândre de hotdrire, li s'addugard alte fe-

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 77

mei, impreunä cu mama lui Ion Butnaru si'ndatet peste sat se starni
o mirozna ward, acrie ca set-p s1eiesti inima.
Temelia hambarului era demult 'puset, asa cet muncitorii o luaret
in primirea sculelor, lucrul incepu indatet.
- Noi, Ioane, stounea Maxim catre Butnaru, am cam sters-o
din Roman, ca s'o luam inaintea altui sindicat care se tinea set.* tri-
mita el oamenii, numaidecat... Dac'am vazut, asa... care pe care ?
Set nu sä punä ei piept in piept cu mesterul Maxim...
Se asezase pe-o betna, îi aprinse pipa...
- Eu, dacä nu tag o pipet inainte, nu-mi ticneste lucrul... bat
in gol...
Vezi, par'ca mi-i nu stiu cum, tovarase... mi-i rusine... cum set
ne facep voi hambarul ? Uite-i, ai nostri se si uita chiorets...
Inteadevär, Cocoran sta cu manile crucis, nemultumit, Clip, is'
tot iragea de coadä in jos vrabia unei mustap. Numai Onufrie sta
pierdut par'ca nici n'ar fi fost acolo...
- Asculta-mä, Ioane... sa nu crezi ca nu ne-am gandit i noi
la asta... Oamenii din Mälini, is mandri... vor sä facet totul cu rnana
lor..." Dar, fraplor, nu incepeti voi metne secerisul ? Voi secerap...
Aveti atettea griji... noi, in vremea asta, cladim... Ce-i mare lucru ?
Cum am aflat ca v'ap hotecrit sa trecep la colectiv, nimeni nu sde curn
ne-au crescut inimile... petni calde, nu altceva ! Ne-am hotarit set ve-
nim set vet facem in dar, grajdul... dar voi l-ati. inceput... 1-ap si
terminat, hotomanilor... E-e-e..1 am auzit ce-a fost... da... Care-i tova-
räsul Onufrie ?
Ochi-de-Vulpe tresäri, vru set se indepärteze.
- Ei, vinä'ncoace, tovarase... D'apoi despre fapta d-tale geme
republica, tovardse... Iti ardea casa.., d-ta ai stat cu furca 'n mallet, de
pazä... Ati cetit in gazeta, tovaretsi ?
Scoase din buzunar un ziar mototolit, îl desfacu :
- Pilda de vigilenta a unui sEttean din judetul Roman"- ceti
el titlul. Mai incolo se istorisea curn s'a pus de paza, Onufrie, in chip
voluniar, dupe( o muncä mai mult deceit istovitoare, de cateva zile ;
si cum, dusmanul dandu-i foc la caser, toe semne pentru a-1 hoterri sa-si
pardseascä postul spre a putea da foc grajdului, Onufrie nu si-a pa-
remit postul incredintat, cu toate cä-i ardea bordeiul, in fata ochilor,
la cateva sute de metri...
- Cred cä va fi retsplatit cu Ordinul Muncii... spuse Maxim,
impäturind ziarul la loc. Noi top am aflat de d-ta, Onufrie... fapta
d-tale a fost cetiter si prelucratd, in fabrici... in. Eate... fli memdru, ai dat
multora o pilda...
- ...ce folos.., dace"( ochii Rozaliei nu mai sunt...

www.dacoromanica.ro
78 EUSEBIU CAMILAR

Onufrie vru iar sd se indeparteze :

Ce folos, dacä ea a rämas oarbd... n'are set mai vadd lumina
soarelui...
Maxim tacu mult... vorbele erau de prisos, n'aveau niciun rost...
- Asa-i... ce-i mai scump deceit lumina ochilor ?
Isi fugäri gändurile, se ridicd :
- E-e-i Onufrie... asta nu'nsamnd cä sta cazi si tu... Odre nu
te-a invdtat nenorocirea asta sa lupp i mai sdravdn, sä cresti ? Ia'n

-
vino'ncoace...

ia dracul...
ese laset-mä, tovardse... imi vine sa beau venin.., set niä

Se indepärtei i atert Maxim cdt i Butnaru Injeleserd di se duce

sä . se imbete.
- Dacca nu_l punem la treabd, Onufrie se pierde... pacat de el I
Care nu se pricepe deloc la lemnarie ? Ma géindesc ca sa-1 ludin
intre noi.., sa nu-1 slerbim... sa ne simia umdrul... Du-te chearnd...
- Eu, niä gândeam sa-1 nun naznic in câmp, sa iee sama.., dar
bine-ai facut, tovarase... In câmp ar fi fost tot singur C11 nenoro-
cirea lui..
- Oare ce aduc femeile acelea ? Mi se Pare all simt abur de
znämaligä...
Si Maxim isi lud pipa din gurd.
- Iti fi flämânzi... striga Ioana, inca dela poartd. V'am adus de
mâncare... va place borsul de gaind ?
- E-e-e... bat-614e norocul, tov:aräse... retse Maxim, sculându-se.
Imi place borsul de gaina tândra nrinsift din fuga... cum sä nu ne
placd ?
- OspOtati... du.'pEr aceea vä apucap de lucru... spunea Ioana
intinzând un stergar larg i lângEr el inea unul. Iaca, v'am adus lin-
guri... câti suntep ? Oare au sä va ajungd lingurile ?
Numard muncitorii cu ochii :
- Taman doudzeci i cinci de linguri.... le am dela o masä
mare, dela nuntd... Când m'am luat cu omul meu, trei zile i trei
nopp au cântat la noi pe prispd flautele dela Flak-Luca- masa, nu
s'a strâns trei zile si trei nopp....
Oitä iurnând borsul :
- ...dupä aceea, omul mi s'a dus... n'a mai venit ! Nu-i i nu..i...
oala cu venin in cui...
Se uitä pe sub gene la Cocoran, ii pleca fi-untea, inrosindu-se.
Dar, se ia cu gândurile, proasta, in loc s'ajute celorlalte femei sd'n-
tindd stergarele...dacd apucil a veni Tandsoaia, Mina, Deana ltu
Päräu si celelalte, cu mâncarea lor ? Le-am facut-o ne obraz... le-am

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 79

hlat-o inainte.., se mândri Ioana. Sa le aratam, cEt si noi cele ce nu

ne-am inscris in gospodarie, avem fata de musafiri dragoste..."
- Asa... gata-i masa... acum os'patati sanatosi... li pofti ea si
muncitorii s'asezara in genunchi imprejurul stergarelor, cimbrul, pa-
trunjelul i leusteanul le getdilau narile...
Ioana li vazu pe Cocoran lingându-si buzele... Îi flamemd, gemdi
ea... ia'n sa-1 ospatez."
Lua o strachina de bors, i-o puse pe genunchi imbiindu-1 :
- Oipateaza, badica... indeamna...
- E-e-e-i... se minima Cocoran, dar se inrosi, sudoarea îi napadi
mai cu same( fruntea ;un strop îi lunect in strachina, el amesteca
usor cu lingura, bucatelele de cartofi, patrunjelul i eusteanul si nu
horpti lingura plina varf, deceit dupa ce Ioana se indeparta rosie
plind de zermbet.
- Are sa iasa bucluc... spuse Clip, caci tocmai in clipa aceea
intrau in ograda gospodinele Tanasoaei.
- Na 1 facu baba, din poarta.
Na ! fäcu Mitia, punând jos oala cu bors. Cine dracul i-a spus
Ioanei sa faca merncare ? Hei, papucencelor... acus nu va puteti
strânge papucii ! Cine v'a adus ?
Maxim rase usor golind de carne un ciolanas :
- ...D'apoi vrednice gospodine...
- Cine te-a pus, Ioana ? inireba Mina, adaugernd incet,
ciuda :
cu

- ...sa stii... borsul nostru era mai bun... tu ai pus Ieustean ?

- Am pus... sa fi sanatoasa, Mino...
- ...dar smerntema i-ai pus ? Ei, vezi ? Tu n'ai pus smeintema...
asa ca vezi...
Ioana gemdi : Are dreptate, nu i-am pus smemtema, dar tot le-am
facut-o pe obraz..."
- Dintr'al vostru, tovaraselor, vom ospata deseara... spuse
Maxim, pricepând cum sta lucrul. sa fiji sanatoase...
- Dar must ca al meu n'a adus Ioana... se lauda Tanasoaia,
punând cofita la umbra. Must din pere si din mere domnesti... par'ca
Ioana sfie cum se face ? Pui apa calda... pui merele i perele uscate...
treci cofa la o umbra deasa, in zamnic ori dupa usa tinzii... litii odata
trece pe la mine pe la 'poarta un drumet, imi cere coo& Eu, cum sa_i
dau apa, când o gaseste pe toate drumurile ? Iau o caner de lut, cu
smali, tup duper usa tinzii, la cofa cu must 1 Umplu cana i mergernd
spre poarta o duceam sub sort, sa n'o bata soarele de fel. Strainul
bea... se descopere... se uita la soare i anoi in fundul canii... N'am
sa uit niciodata satuI Malinilor"... o spus eI, uitându-se far, la soare

www.dacoromanica.ro
80 EUSEBIU CAMILAR

sire fundul canii... Si. nu La uitat ; dupd ani, trecand iar pe la noi, a
venit drept la mine... Asta ca sa stie Ioana ce must poate face baba
Tantscaia....
astfel, Maxim îi terse lung capetele mustajilor, duper ce beau
cana. Se detduret la lucru, cu toate ca pogora vremea asfinjitului. Cemd
venirt camioanele cu olane,alli muncitori puserd umarul i, hotärit,
lucretnd, ei i vedeau hambarul gata hi timpul_ fagaduit. Proba era
faptul ca aduseserd cu ei un steag, anume spre a fi pus pe creaslc,
in ziva cemd vor sfensi. Bateau benzile si ciocanele. Ferastraele de
mane( umblau repede, zanganind. i, lucretnd, cantau, cemtau cantece,
vijelios al tinerejii.
"I\Toi fugim de batremete..." murmura Maxim, indemnemdu-i :
- Asa, baeti... in ziva a zecea steagul sa fie sus... sus...
- Va fi sus.. chiui unul.
- Da... cu astfel de oameni, in ziva a zecea steagul va fi sus...

Vulpe.
-
spuse Temeisoaia. Unde-i satul, set vie set se uite la ei, Duisoiii mamei...
i eu am stiut a ridica un steag... baiguia Onufrie-Ochi_de-

Era beat-lemn, se clatina cand o parte, cemd in alta, cu

cu metna streasini, spre salul Rozaliei fluturand in vemtul inserdrii.
- Un steag am stiut ridica i eu... Si-am stiut cladi, am batut
aprodpe toata sindrila... Credeji cd nu ma pricep ? Ia'n dati-mi o
barda....
Inset se clatina prea tare.
- Lasa, badica Onufrie, te-apuci de lucru mane diminetd... lu-
crezi, asa cum stii d-ta, sex le-aretti tovarasilor ce stii...
- Bine, boane, bine... ca set stie ei ca i pe la noi sunt oameni
care pot zidi... care pot ridica un steag...

8.

Cu totii se oprira la poarta S.M.T.-ului. Clip isi netezi mustatile,

Cocoran îsi intinse capul peste gard, set vada cum stau masinile in
hambar. Mai apoi, poarta se deschise, si pe Cocoran trebuiau si_l tot
traga de metal dupa ei, cad tot ramemea in urma ca un copil rem,
uitandu-se in toate partile, cu gura ciscatä larg.
- Hai, Cocorane, eh, ce dracul ? se orefacu a se mania Clip.
Par'c'ai fi un copil care vede pentru intetia data un :tang... Imi aduc
aminte, ä fi tot avut sase ani, cemd m'a luat fratele mai mare la
comèdia din Fälticeni, la un semtilie... Stam... cascari gura... mä
uitam... de_odatä trec niste cälärei - ma sperii... ma nitacesc !
Cocoran nu-I asculta. Ramasese in urmet, se oprise locului,

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 81

sprijinit in sap. Ii scosese pieptul, par'cift sfidând pieptul unui trac-

tor. Merse coäliva pasi, ca infruntänd namila. Ii veni sa-si ascuncld
sapa, la spate... Nu... cu puterea asta nu se putea el pune I Aliap,
da... mai mare draguli Impreund, impotriva haturilor... impreund,
împotriva sardciei, impreund împotriva dusmanului de chaser... S'a-
propie, mângere botul de fer al bivolului :
- ...cu asa aliat, noi cucerim lumea... toatd lumea asta... Hei,
tractorasule !
Se indepärtd, in urma celorlali, simlind din clipa aceia o mai
mare putere, o mai mare incredere in sine. Ii era rusine de scipd,
oricett era ea de lungd'n coadd... Vru s'o ascunclä dupd usd, ins&
tovcrräsul sef al S. M. T.-ului, intelegându-1, li spuse retzând cu prie-
tenie :
. - Inca mai ai nevoie de ea, tovardse, pern'la o mai mare des-
voltare a industriei grele. Pe urmer, facem din coada ei chibrituri...
fired un obiect de robie se desfiinleazd... ii ia loc präsitoarea de fer.
Îi intinse o mCind puternicd, peste masd. Cocoran i-o smuci si
i-o sgudui, cu toatd clragostea i cu toatä stângdcia. Cei1ali se ase_
zaserd pe scaune. Clip începu vorba :
- Suntem gospodari, dela gospodäria colectivä din Malini... am
venit in numele ceborlali gospodari i gospodine... sa... da...
Tdcu, pierdu sirul gandului, asa de tare î1 coplesise sângele
in inimd.
- ...dela gospoddria colectivä Horia"... rosti Butnaru - si mun-
citorul de dupd birou, la fel de rosu la faz, cu acelas tremur usor in
mâni, rdspunse :
- ...inteadevar, tovardsi, incEt un mare semn de infrddre... da...
incd un semn de infrapre dintre clasa muncitoare si tärdnimea munci-
toare, in partea asta a Republic4A Vom lucra mând'n mând... in toate
anotimpurile in tod anii
Ii mai strânserd odatil rnânile, sguduindu-si-le i mai tare, se
asezard iar in scaune, Clip spuse dela'nceput :
- ...suntem gospodari dela gospoddria colectivai din Mdlini...
gospoddria Horia"...
- ...debundsamd, relud si muncitorul, incd un mare semn de
infratire, dupd isgonirea boerilor de pe moiL.. Vom lucra impreund,
din primErvarä in primdvarä...
- Si am venit sâ facem contract, tovaräse... grdi Butnaru, mcd
hotdrit. Facem contract... se aliazd cloud routed... voi, ne dai brazdd
mai adancd - noi, vä vom da One mai multd si mai bund... ardm
optzeci de hectare... avern de rupt plamemii la peste o sutd saizeci de
6

www.dacoromanica.ro
 82 EUSEBIU CAMILAR

haturi... Pe urma, incepem cu tarlaua doua, aceea a porumbului...

in primavara altele.., tot inaiMe...
Toti îi invetrteau palariile'n mani ; apoi, cetnd muncitorul des-
chise fereastra, un tractor pornise a tusi afar& patru roti grele sgu-
duictu usor pamantul i peretii. Tuspatru se ridicard, privindu-1 cum
smuceste de sub sopron un camion cu ferarie ; erctu niste tevi plesnite
de tunuri, turele sparte de tancuri, obuze goale. Tractorul se smuci
odata, se dadu inapoi, cand se smuci a doua oara, caznionul pomi
scenliind usor, sepre poarta.
- Din tunuri - tractoare... spuse muncitorul. La nevoe, din trac-
toare tunuri...
Cei patru gospodari, vazand greutatea umita, se gemdeau acaser,
la boulenii lor umuliti, hraniti cu ogrinji... sleiti de putere... Ce puteau
boulenii lor, fat& de aceasta putere a otelului ?
- S'avem tractoare multe.., multe... scoatem din robie omul ei
boul...
Si Clip ar mai fi avut Inca multe de spus, dar cuvintele ii pierira,
îi rasuci mustatile privind visator, departe.
-Ca s'avem tractoare multe.., multe... tovarase, atarna si de
voi muncitorii cetznpului... Cu cat yeti da voi pane mai millet grail
mai bun si mai mult, creste i industria grea... se inmultesc furnalele...
cu cette se inmultesc furnalele, se inmultesc tractoctrele... seceratorile...
pragitorile... brazda se aclanceste... panea iese mai plina, satul rometnesc
li schimba fata! Vin spitale... case de nastere, drumuri pietruite... toate,
datorita cresterii industriei grele... La unna, tovarasi, vine electrici-
tatea...
Privi lung afara ; se desfasura valea Moldovei sub trandafiriul
asfintitului.
- Cate( saracie... cater... ii pe valea asta... Vedeti acoperisul
acela rosu, dintre pomi ?
- Conacul lui Steacea...
- Conacul lui Steacea ca un bordeiu rosu care a stricat, a otra-
vit totul... Coplii din sate sunt tuberculosi... sifilisul memanca nasurile
fetelor... pelagra ucide batremi i tineri... Unde-i binele de pe vaIect
asta a Moldovei ? L-a supt, tot, buboiul rosu... 1-a supt oamenilor perna'n
macluva oaselor... Noi, trebue sa dam oamenilor sanatatea si binele I
Cum in inceipere se facea umbra, rasuci un buton, un bec straluci,
deasupra lor, in tavan.
- Inteo buna zi, prieteni,unul are set rasuceasca un buton inteo
uzina, si toata valea asta are set se lumineze... Stelele-s prea sus, prea
departe... trebue ajutate cu becurile aprinse... si-atunci noaptea are

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 83

s fie si mai frumoasä... Ia'n inchipuili-vd... Set ne gemdim la colhoz-

nicii Uniunii Sovietice : greml lor dEt 3.300 kg. la hectar...
Toji, gemdeau cum va aräta valea lor in anii de mane. Dar
pentruca s'arate asa cum gemdeau, trebuiau sä s'apuce temeinic de
lucru... Lumina electric& de meme, casele de cärämidd, mierea, sand-
tatea, belsugul, pornesc si dela contractul ce-1 semneazd acum cu
S. M. T.-uL..
Clip, când isi semnase intrarea in colectiv, n'avusese in memEt
nici un tremur ; ated doar ct 1-a cuprins o sete strasnica si-a bäut
aproape o coft de apal... Acum, dece i-ar tremura me= ? Si, totusi, ii
Iremura strasnic, incett abia îi retsuci iscalitura. Cocoran nu putea met-
nui un bejisor asa de subfire cum II. condeiul ! 11 inveali ce-1 Invetrti.
dupd aceea se läset pägubas ; isi impunse degetul cel mare in tus, si-1
opäsEi pe hârtie cu toatEt puterea !
- Atunci, tovaräse, asteptäm chemarea... vedeji sä fie toate mi-
Tistele goale...
Butnaru, gemdindu-se la impotrivirea dusmanilor, rdspunse in-
detrjit:
- ...da, debunäsamii, toate ogoarele vor fi goale... chiar de-ar
fi sc secere cu dinlii...
Astfel, pornirä inapoi; trecurd podul de stici, cipucând pe-o ca-
rat-use, ca set scurteze drumul. Cel mai tare mergea Cocoran, 'Inc&
dupäia pämântul. Tuspatru, insä, isi Incetiniret mersul, ajungemd din-
colo, in prunduri si'n delusoare, la ogoarele cele blestemate. Dar, mire,
cine secera sub 'pellpetitul stelelor ? Se zäreau ceneva mogetldeje.
- Trebue s fie Ceirlig cu ai spuse Ion Butnaru. Saracii !
Care le-au läsat apele macar o memä de grem ?
- Da... secerEan noaptea... spuse Cerrlig, memios, iesindu-le Ina-
inte. i ce-i &ma secercam noaptea ? Dacz ne place si pe 'ploaie putem
secera... secerm când vrem... suntem stapetni I Vecleti ? Jumatate din
ogor a rimas In mijlocul apei... jumEttatea astalaltt n'are grem nici de
doi bani... Spice ? Un fel de viermL.. si-i mâncat tot de terciune... asa
inä chinuesc eu, aici, de paisprezece ani.., de paisprezece ani impart
gretul cu apele...
- Cealig... se memie Cocoran... cine ti-i de oint ? Dece esti in-
cpjetnat ca juncul ? Mai ai cemd... noi te primim...
- Asa ? Bine cd mä primili... rEispunse Cârlig, cu räutate. Mä
primili... da-i vorba &met vreau eu! Si eu nu vreau! Mai bine dau apelor
si funinginii jumEttate din munca, decett s'o dau calicilor !
- Pacat... pEtcat... ai pierdut atetta grem... Ii ajunge macar pentru
semanat la toamnä ?
- Pe dracu! Abia dac'am s gust o turtä coaptr in cenus !

www.dacoromanica.ro
84 EUSEBIU CAMILAR

Dracul s'o ia... dar de-alci nu ma urnesc... nu! luaji-va getndul I

- Seceri noaptea, par'ca furi panea alba... 11 caina Clip. Frate...
noi am
- fost totdeauna vecini buni... prieteni... îi intindem mema, tu
ne-o musti...
- Par'ca fur panea alba, noaptea ? Dace./ nu o fur eu, de uncle
stiu ca nu vin mane dimineali dpele ? Plout, dracul stie unde, in
munji, rna trezesc cu naboiul. M culc... ajipesc un ceas... cand mä scoL
naboiul li cat malul... Nici canii set nu aiba viaja mea! i asta, de
paisprezece ani 1 Tot apele, au sa-mi lase fata sa-mi imbatremeasca
la casa....n'o ia nimeni ! Vine hatalaul cu pejitorii: - Celt pametnt
dai fetei?" - Patru hectare... si mai pun pe deasupra dotter junci..."
- Bine... bun ! Dar pamemtul meu li pe spremceana... al d-tale e'n
piatra seaca..." Ne cioravaim, ne tocmim... ha-V:116ml trece la alta fata...
a mea rametne cu ochii scursi... cu inima scursa...
- Si dece, bade Carlig, necajesti asa ? Hai cu noi ! Ai set ai mii
de chilograme de grem...
- Asta sec i-o spui lui tat-tu, Ioane.., nu mie Eu nu cred in pa-
!

rascovenii comuniste... Multamim de vorba... am treaba !

Se indepärta in ogor, plecemdu-se intre celelalte mogaldeje ; se-
cerau repede, sub petlpetirile departate ale stelelor.
- ...inc46qemat ca boul... spuse Cocoran. Oricat am incercat
sa-1 letmuresc degeaba Odatet, îl ingramadesc acasa, pe prispa. Ii
!

spun, cede si mai cate... o incep cu jaranii sovietici... cum si ei tot in

piatra se chinuiau. Imi curgeau vorbele, par'ca aveam in inima un
petrau... caci mie mi-i mila de omul care se nacajeste... Carlig tot clef-
tina din cap; la urma, cemd i-am spus cat a chinuit clasa muncitoare
dela noi, mi s'a parut di 1-am inmuiat, i m'am ltudat in gemd:
Bravo, Cocorane... 1-ai cetstigat cauzei !" Cand colo, Carlig imi rem-
punde:
- ..... toate-s bune, verisorule, dar is minciuni ! Nu-li mai raci
gura de pomana !"
oriunde 1-am ingramadit, nu 1-am lasat... am vrut sa_i fac
binele... el a ramas tare ca piatra pe care o scurma cu plugul... Ce
grem li poate esi din piatra ?
- Eu... incepu Clip, dupa ce Cocoran ofta i tacu... L-am gasit
odata la ogor... ce facea, mi s'a sburlit parul toe mine ! Viaj61-i asta ?
Inipreuna cu fata i cu feciorii, scormoneau miristea, scoteau pietrele.
Asa, cum le scoteau, le touneau in cosarci, le rasturnau in apa, la te-
melia malului. Cu cat scorrnoneau mai adetnc, pietrele erau mai multe !
Atunci 1-am apucat de inima cu niste vorbe arele : .... chiar de-ai scor-
moni peimantul petna 'n maruntae, omule, dai tot de pietre! Tu le cari

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 85

in apa, apa creste, ti le-aduce inapoi, inmiite la numar ! De pe ogorul

acesta n'ai set metnemci niciodata pane albal Vezi... clasa muncitoare ne
deschide drum spre altfel de 'pane, mai bunä ! Dece nu vii cu noi ?"
Carlig nu mi-a rspuns nimic, numai m'a privit asa de chiorets, ca
oproape ca m'am temut de el...
- Loc de pedeapsd... rosti Fosaila. Cred cEE turta ce si-o coace in
cenusa, ii aspria ca nisipul... amara ca laptele cemelui de care i-i plinä
prundaria...
- Da... spuse si CliP, loc de pedeapsä 1 Ilitati yd... am ajuns
in dreptul pamemtului unde are sa geamd TEmn...
Se plecEr, apucd o Diana de pamant, 11 frecii intre degete:
- ...nisip curat... are sa imblEtteasca spice de nisip... cemele !
Asa_i trebue ! De fdpt, ar trebui sä steie la ocna, sa sape sare... Si cand
le gandesti cd are sa fie vecin cu Carlig ...saracul Cetrlig 1 Cum seki
sdrobim incapätemarea ? Dupd cum vedeti nici nu vrea set steie de
-vorbä.
- i totusi, tovarsi, Carlig va veni la noi.., va veni cand isi va
da sama cd locul lui nu-i alaturi de Temn... cemd îsi va da sama ca
din pricina lui Taun se chinueste in prunduri. Cine 1-a svarlit in
-prunduri, pe Cetrlig, daca nu Taun ? Acum, iata-i vecini... chinuind
alaturi - ca si cum am spune : ieri mi-ai scos mEtselele cu pumnii,
Ta-ai svealit in spini ca pe necuratul... acum suntem frati 1" Cand isi
va da sama de lucrul acesta, Carlig il va lasa pe Taun sa se chinu-
iasca singur, pan'i-or sari ochii...
- He-e... boane... par'ca eu nu i-am graft asa ? Cealig nici n'a
-vrut s'audEt ! Se poate s-i vie mintea cea de pe urma, cand va vedea
fapta implinitä...
- Iar aici, va topäi tarca lui Cataveica... spuse Clip, si tuspatru
se oprira.
- Dihania... Emu Cocoran... auzi... i-s boite buzele... par'cd 1-ar
fi pupat De dracul sub coada ! Si-a boit unghiile, tarca dracului, sa nu
i se vadd rapanul de-acasä dela ma-sa I
- Dar par'ca numai tarca lui Calaveica face asa, Cocorane ?
Cum se duceau la tetrg, la invätatura, feciorii isi uitau satul, parint-iL..
se rusinau de glodul satului, de saracia Pärintilor, de nestiinta lor...
- E_e_e, Clip... par'cd eu nu stiu ? Odata, pe cand holteiam, ni-
meresc la un bal, in Scripti. Ce bal era? Intr'o said, jucau domnii din
Scripti... se strambau in felul lor... petreceau... fratii, surorile si parintii
lor stateau afar& se uitau la ei pe geamuri... cEi nu-i primeau inauntru.
Erau jandari, popi si preotese, tot felul de stronti... Eu, cum eram un
pic afumat, ma reped in usa, o sfarm, intru! - Sa-mi ziceti mie una

www.dacoromanica.ro
86 EUSEBIU CAMILAR

täremeascer !..." m'am stremabat spre muzicanti i top au incremenit lo-

cului, cä aveam suktioarei un par.
Muzica a inceput una tdreineascd... eu ma invecrt odata cu pant/
in rnijlocul sälii, sec-rni fac loc larg, sec am unde juca... i sä fi vazut
cum seireau domnisorii Pe geamuri I Am reccnit odatei si am pus mema
pe preoteasa din Becra, una cat soba dela cazarmd ! Am iucat-o, pine(
s'a feccut leoarcd... s'o fi veaut cum sdrea la seirbec, de irked atunci
m'arn reccorit ! Auzi, rnucosii ! Pasc vitele cu tine, o copildrie, cemd colo,
se duc la teng... nu te mai cunosc... trebue sec te feresti de ei prin
sant... sec le faci loc pe cdrecrusec... Asta nu-i bine !

Se desluseau inainte umbrele acoperisurilor din Merlini. Peste a-

coperisuri, peste umbrele depärtate ale dealurilor, pedpeciau stelele, ca
niste focuri albe ale nciptii. Cennpul era plin de fosnetele nemuritore ale
vielii. Greerusii iesiserd pe pri.spele neveczute, incercându-si si'n a mia
noapte strunele de otel. Tenditul lor se intrerupea de-odater, in lungul
si'n latul lanurilor, pesemne se speriau de picioarele moi ale fiarelor
de camp. In desisul pomilor, peisdri de noapte imprästiau triluri. In.
dumbreivi gangurii cemtau din fluere, chemându-si ganguritele reneicite
cine stie unde, la ce cuiburi cu fluere mai tinere.
- Meme dimineatei prindem la seceris... spuse Cocoran, in drep-
tul gremlui lui Temn. Oare are sel iasec la secere, neomul? i mult asi
da s'o vdd cum isi.inghimper unghiile boite, in spini, tarca lui Cataveiced
- Oare mai au cu ce pläti secereitorii ?
- Hm... tovarecse... Temn are bani grei... degeaba se preface !
Si chiar de n'ar avea, ser-si vemdä vitele... cemii din lant, sec plerteascd !
De el mild, ori de cei ce-au imbucat o viard de orn märnediget cu
lacrimi acre ? N'ai grijec - cemele rEnneme acne, toate zilele lui II !

vezi jigärit cu coada'ntre picioare... tremurä când te vede. Dar cum

faci un pas, se repede, te muscet de moarte !
- Ei, Ioane... par'cd mi-i mild ? Cum sei-mi fie mild ? M'a oträvit
si pe mine, rnijlocas, ca i pe seirac, la amândoi ni-i dusman... De cad
a fost prins Ifrim i dus la parchet, a intrat boala'n ei... Cataveicec a
infuniat lumea... lui Tdun îi tectece spatele.
- S'aude cd Ifrim nu vrea sec meirturiseascd nimic... nimic. Spune
intr. una al a venit la Cataveicei, din voia lui, sd-i ajute a teda &mill.
- Cine stie... tovardsi ! S'avern incredere in judecata poporului...
pemla urrnii va spune tot ce Ce mcandrU-i greml...
Si Butnaru se plecec asupra spicelor.
- Noroc... cu bine... spuse Cocoran, eu rämem in preajma Crean-
gurilor... sec bag de samd...

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 87

- Eu o apuc spre lanul din Sdraturd... spuse Clip. Sä nu-1 ia

cumva, pe Täun, chibriturile pe dinainte...
- i eu, spre fantanitd... spuse Fosäila - i astfel se despärtird.
Era cu un ceas inainte de miezul noppi.

9.

Ei... acum e-acum, Tatune ! Cu cine va dobora holda, cand mare

parte din cei ce-i lucrau in alp ani, trecusera la colectiv ? i, pe dea-
supra, nici cei1ali saraci ai satului nu vroiau sd-i lucreze. Se indepär-
taserd cu inima, de chiabur, se apropiasera zi cu zi, de gospoddria
floe,. Incat, Taun trebui s'alerge cale de sapte sate, dupd mand de
lucru. Aduse patruzeci de nevoiasi dela Väleni; dar top, cand a fost
vorba de tocmeald, prinsera clont, nu lasau nici un creitar din pret.
- Acum, bädicd, s'a schimbat vremea... nu mai merge... nu!
Cu bars de lobodd, nu lucremi... da-1 lcr cani, ori memancd-1 d-ta...
Noua ne dai trei zndmäligi calde pe zi, i spurcd borsul cu carne de
gdind Altfel, noi nu lucre= I Hai, fraplor...
!

Se prefacura cd 'pleacä, spre marea spaimd a hapsanului.

- E_e-ei... baragladinilor... i voi ap prins clout- vet aducep
aminte cand imi veneap cu traista la poartd ?
- Asa ? Dar cu ce plecam dela poarta d-tale, decat cu ismenele
rupte de mini. Dai pretul... bine ! nu... iarasi bine I
Odatä mai mult, Täun isi dädu sama cat s'a schimbat lumea...
cum top li häituesc, îl märginesc, pan'ce va pica in barlog, ca un cane
bätut cu parii din toate pagile... asa s'ar fi pärut; ins& Täun facect tot
mai mult venin la buba din inirnd,cocea ganduri si mai negre; se ghe-
muia el, umilit, ca un cane pe tol, uneori värsa chiar cate-o lacrima;
se ctina in toate 'pärtile cd ct fost pus in sapd de lemn dar cine
sd-1 creacld ?
In intaia zi a secerisului, Tdunoaia numai nu si-a smuls parul, de
ciudd cd are de facut atatea mämäligi, pentru atatia golani; trebuia
sä pärdduiascd trei saci de faind, pe putin; altddatd, ar fi indopat
oamenii cu mmmmhgä acrr, ar fi amestecat faina cu tirate de orz... ar
fi felcut ea vre'o smichirie, ca sEr nu se lase sardcitd. Acum, adusese
ceaunul cel mare in camp, aprinsese focul sub pirostrii, se duse la
bahnd, cu cloud calddri, s'aducii apd. Umbld mult cu cdldärile, printre
pdpurisuri; era o a'pa salcie, prin care se bdlegaserd caii. Cum sä le
fac mämäligi din faind bund? se cäina ea, crescand mai tare ca focul.
Ce are sä fie dadi le_olu pune si cativa punmi de orz... faind de orz ?
Cand dracul au mai mancat calicii mdmifiliga ca lumea ? Am sd md
bucur si eu odatd din suflet, cand le-or sticli ochii mancand hoaspe...

www.dacoromanica.ro
88 EUSEBIU CAMILAR

tarecte ! Taunoaia scociori cu facaletul. Tocmai cuunci il aduse dracul

pe unul, un fel de calfa a seceratorilor, sticlindu-si ochii in ceaun.
- Vezi, lele, sa faci anunaliga cum trebue... cum scrie la carte!
- E-e-e... Gavrile ! Si'n ceaunul de mamaliga va bagap ? Nu
destul va bagati in punga omului, in cinstea omului... acum va bagaP
in ceaun... Am fost, o viala toata, prieteni cu chaste- acurn...
Si facu un semn din mama a jale:
- Acum s'au dus dracului prieteniile, remduelile... Dar noi tot
prieteni o sa ramemem... tot oameni... 0 sa le-arrtam noi, bolsevicilor,
ca degeaba spun ca noi oamenii cuprinsi n'avem omenie ! Uita_te din
ce Edna va fac eu mamaligal... Deslega un sac, lua o metal de faina:
- ...aur si arama, nu Rana de 'papusoi ! Asa ca avep i voi
obraz... nu dap in noi cu pietre... nu va legap de oamenii care-s cinstea
saiului... Imi nip salele caremdu-va alp& tocmai dela fantemita din vale...
Altecdata, se pleca omul cu caldarea'n sant, lua ce apuca, tusti in
ceaun!... muncitorul memca, bea, ce-i dai... Azi, crezi ca noi n'am. mute-
les cex se schimba lumea... cc truditorul are un drept mai mare? Omul
care trudeste pe camp, trebue cinstit ! Hai, du-te si indeamna oamenii
mai tare, ca indata-i amiaza !
Apoi na'oiu duce... facu omul. Mai apoi, cand vazura o ma-
mange( neagra cum îi pamemtul, Gavril îi sticli ochii:
- Va sa zica asa... lele...lelica... lele... pneti muncitorii in cinste...
le cautati in cinste... bine !
- dar pricdpe, omule, ca apa-i de villa... nu stiu cum dracul...
ce fel de api-i asta! Eu - mi-i manor cerul ca am pus fain& ca
arama...
-Ca amnia, lele ? Ia'n sa-ti deslegam o Ora sacii... asa ! Te
temi ? Ia'n flacn I
Dupe( ce deslegara sacii i luara in pumni faina neagra, Tecunoaici
o rupse la fuga, mancand pamemtul.
'Faun, care tocmai venea, o striga Inca de departe:
- Hei, Trandafira... ce-i? Ce-ti fac golariii, Trandafira ?
Oanaenii isi lucträ secerile, pornind inapoi spre satul lor; astfel,
Taun spuse mechnit:
- Am ramas cu buzele unaflate...
Se streinsesera oameni de 'prin ogoare, sa vada ce-i. Top, indepar_
tandu_se dupia aceea, se minunau de ceder inima neagra poate Ii
intr'un om chiabur... Chiar daci-p cla meunaliga ce p se cuvine, ti-o
spurca inteci, fie cu ape( plina de coromasle, fie ca stupeste in ea,
pe ascuns, fie ca u.n amesteca dracul stie cu ce...
'Faun isi isbea muierea cu piciorul, blestemeind-o :

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 89

- ...vai... lehamite ce esti 1 0 saptiimema am alergat s-i caut...

ii aduc... tu mi-i fugäresti, lehamite ! Na-ft, sa ai, toanta dracului...
na-li
Mai apoi s'aseza lemga demsa, alintând-o :
- Bine le-ai fcut, Trandafira... Trandafirila... Ce rau imi pare
c n'ai avut o cofa de venin... s le-o fi turnat in mämälig... sa crape
toi de-odat... scalp= dintr'odat de patruzeci 1de dusmani...
- Hei... omule... amar de noi ofta ea, iertandu-i ghionturile.
!

Altadat, in alte veri, când vedeam graul copt, imi crestea inima...
azi, &Ind md uit la el, par'cal vd tot acaperit de funingine... nu pot
dormi noaptea, asa mi-i de greu pe inim grecul... asa mi-i de greu,
par'cit fiecare bob ar trage o suta de chile... si ma a'pas in somn...
vai de capul meu! Cat de bund ne era viala, dac'am fi avut un ogoras
strâmt, cat ar paste o juncd... acum ce ne psa?
- He-e-i... ofta el, uitându-se asupra lanului, cu ura. Avutia,
mi-a devenit dusman... moarte... desfiinlare... Altadata oamenii mureau
din pricina saciei, - azi, are sa ne ucicla bogalia... are sa ne
innaduse grâuk. secara... papuectiuL.. Este-o vorba cu unul care-a
murit innadusit de bani... am ajuns la basm...
Tresari :
- Mä cainez... ne cainim, ca prostii ! Trandafira, lasä Inghitim
!

azi venin... pe dracul impielitat li înghiim, dar are s ne vie ea

vremea ! Daca mi-i dat s beau boz si cucut, - beau ! Dac mi-i
dat s memanc buruiana amard, - mememc ! Dac mi-i dat sa ma
culc pe_un bl, pe tolul cemelui, met culc 1 Dar asculta-m bine, Tran-
dafir : cand are sa se intoarcei vremea, eu cu merna mea am s-i leg
la grindä, am sa le cracanez picioarele si am sa-i juganesc. Au scos-o
la lucru pem'si pe doamna lui Cataveic, nerusinalii... cum indrznesc2
Ce le pas lor dac omul îi secera graul sau nu ? E-al meu, eu îl
semn, eu li plivesc, eu il secer, cum vreau si cand vreau... ce le pas
lor? Dac-mi place, pot s-i dau foc, pot s dau drumul vitelor sag
pasca... treaba mea...
-- Eh ! Daca mi-ar fi facut asa, altadat, golanii erau acum cu
lanluri la memi si la picioare... azi, pan'si jandarii s'au prostit... tin tot
in partea calicilor ! Uite-o pe biata doamnä a lui Cataveica cum se
chinueste...
Inteadevar, la al treilea ogor, doamna lui Calaveic sta plecata
asupra graului. Inca pe la räsritul soarelui, cand intelese c nu-i de
glum& se incalla cu pantofii, se gati in oglind ; insa cum sa ias
cu secera in man& s'o vadii neghiobii de larani cd merge la secerat ?
De mers, trebuia s mearga, dar cum set se faca de retsul satului,
facând aceiasi treab ca toate ghioarlele ? lesind, isi inveli secera

www.dacoromanica.ro
 90 EUSEBIU CAMILAR

inteo foaie de ziar. Pan'la ogor merse cu capul in pamemt, socotindu-se

ce bine ar fi de nu s'ar intalni cu nimeni... Las'at mi-o veni el, bar-
batul, inapoi... se socotea ea. Lcts'cd-i va veni barbatului meu vremect
bund ! atunci are sd se facer ofiler... al nostri au sd-1 facer dintr'odatet
colonel, dacd nu chiar dintr'odctfet ghenera1..." Unde-i era bärbatul ?
Prinse stire cd unde std, std bine, sEt nu aibil grijd de el! Nu poate veni,
cd dacd vine si-l'princl comunistii, 11 bagd la legea piculei, pe ani de
zile, si nu-i bine! Va vent cad s'or liniti apele, poate s'o intoarce îri
sat odatd cu atomica... Dar cat de bine ar fi dacd ar cherna-o la
Bucuresti. Foarte repede are s'o cheme i pe ea la Bucuresti, unde-i
lume multd i te pierzi repede... Dacd ar fi chemcrt-o ieri, alaltdieri, ea
mi s'ar chinui azi ascr, rdnindu-si unghiiIe in pdlamidd I Iata... i-au
qi iesit bdsici in pahnd... gi o dor soldwile al dracului ! Isi aminti ce
spusese azi noapte radio Londra... radio Madrid... grdise ca dela
inimioara ei, sdraca ! sEt-i ajungd memgaere de cloud sCipteimemi asa
de trumos grdiserd cei fugiti peste granite... Insd, vdzemd cat ii de intins
lanul, vazand cd lucrul nu sporeste de fel, vdzand cd dela rdsdritul
soarelui secerase abia un locusor cat s'ar tdvdli un cal, rosti cu cund-
räciune :
- Hei, Londrid... Londrd... frumos le SpuL.. dar de fdcut nu faci
nimic ! Cand dracul vii cu atomica, sä scdpnn odatd de chin ? Am
fdcut bäsici in palme...
0 basicd mare ii plesni, curse un fel de apd sdlcie.
- ...iaca, asa ne chinuim noi... ne stricdm memile, unghiile...
n'avem parte de umbra ! Cemd dracul vine bomba atomica, sEc s'aleagd
pulbere din lume, sd nu md mai chinuesc! Zilele acestea le-am ajuns...
sift vie guardul comunal la poartd, sex ma trimiter la lucru... dece nu
vine mai repede atomica ?
Dar, doarnna lui Calaveicd avea un secret mare. Stia cd'n
celdlalt capat al ogorului secerase toatd noaptea cineva, un orn de
credintd bun& Cine era acel om ? Venise de multe ori la casa lor, in
timp de noapte, sd-I intrebe pe plutonier ce-1 aceea asolarnent... Dar,
sä creadid doamna lui Calaveicd 1 Din celdlalt cap.& al lanului, nu
era secerat nici un pai, Maftei nu se tinuse de cuveint. Venise, intfa-
devdr, panla ogor... i, ce naiba s'a petrecut cu el ? Abia îl plecd
umera, si i se peint cd aude pe cineva intreberndu-l:
- Cc faci, Maftei ? Dd-ti sama... te pui in slujba dusmanului...
Aid p-i locul ? Add-ti aminte cum te-au linut ciocoii cu tpaldria 'n
metnEt, la prag... te-au plesnit cu dosul palmei peste gurd..."
Si Maftei isi aminti cum, cu cedeva seri inainte, mergand la Ca-
paveicd, acesta nici nu 1-a chemat in casd... 1-cr linut pe prag. In casei,
sfetraiau cennuri intr'o tigaie, zdri pe masd pane albd ca spume laptelui.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 91

Ce mâncase in sara aceea Maftei ? Mâncase o hrinca de mamaligd

rece, tavalita in hrean innacrit cu bors si inrosit cu zamEr de sfecld..-
.... apoi, asa nu mai ajung eu binele... se socoti el amintindu-si.
Ca s'ajung la panea alba, am de muncit aldturi de ceilalti gospodari,
in colectiv. la'n sa-mi vad de treaba... cum sa le apar eu petnea
alba ? Va sa zica, ea sr steie la umbra, eu sa-i secer... ea st se'ndoapa
ca o gascd, eu s'o dpai de câni I
Si apucand spre cm& repede, Maftei sudui hotarit :
- Ei... ei... nu-mi mai trebue set stiu... dracul sa-1 ia de aso-
lament 1

CAP. Ill.
Cat de frumos stralucesc ploitele calde I Stai plecat asupra
lucrului si, de-odata vezi cum ogorul se intuneca. Ce sa fie ? Cand
te'ntorci spre asfintit, o vezi venind repede, batánd cu sageti piezise,
cu sageti de cristale si de aramd. Atunci, copiii ramasi in sat, urca
pe garduri, pe acoperisurile inalte, s'o vada mai bine - si striga ca
s'o indeparteze :
.,Fugi, ploctie calatoare
ca te-aiunge sfantul soare,
c'un pai,
c'un mai,
cu sageata lui Mihai..."
Si ploita cade, cu bulbuci; in timp ce departe, cine stie uncle, se
intind pe bolta cereasca, dela un cap& la altul, curcubeele... PlanteIe
se ingreuneaza de stropi, pdmantul se uda in adancime de-un lat
de mana. Astfel, cu ploita stralucitoare, trec lunile graului, lunile visi-
nelor, lunile 1Drivighetorilor si ale perelor de varr. Inteo zi, cerul se
incoroneaza Inteun curcubeu mai frumos ca de obiceiu, un curcubeu
care amejeste ochii.
Soarele, dupa ploaie, are o stralucire deosebita. Daca te uiti
bine in ldstari si'n coroanele ulmilor, vei gai cele dintai frunze
galbene. Vântul amurgului e mai rece, luna rasare alb& Papusoiul,
daca-i desfaci un pic panusile, 4i rânjeste grauntele de arama. Inteo,
zi, nu se vor mai arata cumpene din spre miezul noptii. Intr'o zi, vor
veni ploi tulburi, de toamna, jinând cede paisprezece zile si paisprezece
nopti. Vine vremea cea imbelsugata a culesului. Cum vine ploaia,
oamenii se intorc in sat ; unii stau la sfat, sub stresini, fumemd, stupincl
in fuga bulbucilor ; allii isi pun un sac in cap, isi iau vitele de funie
si se duc sa le pascet in bratis ori in lungul drumusoarelor. Asa fErcut
Tdun in ziva aceea ; isi puse un sac in cap, isi sufleca bine ismenele,

www.dacoromanica.ro
92 EUSEBIU CAMILAR

porni in lunca sä pasca cloud juncuje rosii. Dar dacd-1 credem cä s'a
dus numai la pascut juncujele, ne pacalirn I

In ploparie era plin de copii, mai tosi de-ai oarnenilor inscrisi

in colectiv. Ii pästeau florenele, rujanele, rasunau clopojeii ei zurgälaii.
Asculta, mai Trica... spuse Taun catre un bäiat cu palarie
luguiatd. Nu curnva esti feciorul Dumitritel... staji peste drum de Clip...
osa-i ? vezi ca stiu... cu tat-tu am fost bun prieten, ca niste frap. 11 ii
minte ?
- Nu-I jin minte, cand a murit eram prea mic.
- E-e-e... asa! S'a dus bietul ta-tu... ai ramas voi, ca de
batjocura... Cate vite aveji ?
- Trei : o vaca, un vijel si-un buhäes... Vaca si vi2elul ne
iämâne nouer... buhaesul il di:im la comun... asa spune mama... c
mane li dam la comun...
- ...si nu-si pare rau ? Nuli vine sa oftezi, sa plangi ? Tu-1
hränesti cu trifoies verde... acolo au sa 0-1 faca nevazut...
intfo noaPte toate vitele au sa fie täiate... carnea au s'o ospateze...
din piei isi fac ciubote bolsevicii... Tu, mäi, sa nu te Iasi ! Cum te
cheama ?
- Mitritä Ind cheamä, bade... La scoalä ma striga Dumitru, acasa
ma desmiardet si-mi spun Mitrita... Si. spui ca au sa se taie vitele ?
Daca-i pe taiate, am sa-i -spun mamei sa nu deie buhaesul... Eu it
cresc, de mic... 1-am scarpinat in cap ca sa-i iasa mai repede corni-
tele... acum 11 inval sa impungd... are sa fie un buhai mai mare
thagul ! i spui ca are sa ni-1 taie intio noapte ?
- Cum te vErd si cum ma vezi, mai Mitrital Taie vitele, aduc in
locul lor masini, au sa va calce sub rop... yeti vedea voi! Curn de-a
fost, ma-ta asa de proasta, ca a trecut la comun? i pe ea au s'o iee
inteo noapte, si voi ramaneji si fara tatä, i fare( mama! Au s'o lege
in funii... au s'o duca cine stie unde, intr'un vagon fära feresti, intr'un
camp, au s'o deie jos, au s'o omoare...
Isi trase mai bine sacul, si-1 incheie in dreptul obrazului, incat
i se vedea numai un ochiu.
- ...asta ji-o spune un om batran... un orn care a patirnit multe...
unul care a innotat in venin panla piept... Cunosc tot ce planuesc bol-
sevicii... i pe voi cdpiii au sEr va iee... va inchid in niste coteje, ca
pe caini... va pun sä va rugaji la un ciot batut in faja cotejelor; care
se roaga mai bine ciotului, acela capata o hrincd de rnamaliga odatä
trei zile! Asta viä asteaptal Pe cei mai destepp, asa curn esti tu,
îi ia de dupä cap, le taie limba... Eu cred, ma Mitrita, sa te duci acasa,
set te apuci de poalele mane-ta... sa n'o 1aL.. plangi i racneste... sa
nu intre la cazna... sa-i fie mild de copiii ei si de vitel

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 93

Cum Mitrita se facuse alb, si cum din ochi prinseri a-i luneca
lacrirni, Taun se indeparta, tusind, îi made( junculele spre celalalt ca-
pat al luncii, tocmai in desisurile plopariei.
Vorbele lui trecura dela Mitrip la alti copii si astfel din copil
in copil se intinsera pe toatä lunca. Veni asfintitul i veni sara, sara
cea din urrna pentru vitele menite colectivului; astfel, cum ajunse
acasa, Mitrita se prinse de poalele maica-sei, Sipa cat îl tinea buricul:
- Mama... mamula... mama... sa nu dai buhaesul, mama, ca-1 ucid.
bolsevicii sa-si faca din el ciubote... n i pe tine are sa te ucida, mama...
si pe noi toli! Cum te laser inima, maicula? Pacat ca nu vine tatula
acasa, pacat ca putrezestem ca el ne-ar aparal Si nu dai buhiesul,
mama...
Dumitrila tocmai pusese in iesle cede un bras de fan fraged,
dinaintea celor trei vite. Pentru buhäe, fäcuse o covalica de zaharea
din sfecla i tärtle îi pregatise buhaesului o mancare mai deosebita,
ca un praznic de ramas bun. Vaca i viSelul se intindeau sa se in-
írupte din bunatate, dar buhaesul îsi semetea urechile, gata sCm-
pungEt cele cloud boturi calde amirosind a iarba acrc. Dupa co
dal* zahareaua, mugi incet, intorcmdu-si botul 6:are Dumitrija :
aceasta, cu o perie i cu o cescrlä, il grijea de stropii de glod, ii scotea
Sulurii de balegar din coadä. In ristimpuri se oprea din treaba, cadect
pe ganduri. Cand Mitrita veni iar cu veticareala, îl repezi la o parte cu
piciorul... Mai la urmEt, poate cä Mitritä are dreptcrtem dece sa-si deia
buhaesul? Cat se chinuise pentru el! Isi amintd parjolul secetei, cand
nicairi nu gäsea un fir de iarba verde... cum umbla ea, cu poala,
'Dana cine stie unde, s'aduca vitelor niste frunzar ingalbenit ; cum
scormonea pamantul, cautand radäcini, 'Dana si hrean le pusese
dinainte... atunci, in vremea aceea, a fost domnia spiculanjilor i ca-
sapilor. Dumitrija si-a Sinut vitele cu dinii, i le-a Sinut numai ea stie
cum, numai sEr birue greutäjile parjolului... Iat-o acum cu trei vite
sdravene, seinatoase, mai mare mandria! Ce-ar Li, daci mane dimi-
neaSa asi trimite tustrele vitele in lunca, sa nu dau buliresul? Ce au
sa-mi faca? E-al meu - nu-1 dart!"
Nu mai inter in casa. Se intinse in iesle, in preajma celor trei
boturi calde... si ofta... si ofta... Dace( nu i-ar fi murit omul in razboi,
el ar sti cum ii bine... s'ar da i ea dupr voia caci bärbatul tot
bEirbat ramanem Asa, ce sa facd? Ii clEt de langa casi vita crescutä
cu atata sbucium... si cine stie 'pe ce mani o da! Cand era mic, bu-
hiesul ei pästea odata in preajma mälistilor celor mari... Pascand, a
intrat in mal pec'n la genunchi, apoi panla pantece, pm'ce nu i s'a
vazut afara decat varful botului. S'au muncit vecinii o noapte in-
treager, cu parii, la luminile felinarelor, sältandu-1 iar afarr... Cand

www.dacoromanica.ro
94 EUSEBIU CAMILAR

1-au scos, era supt de mâl, tremura, se stransese ca o armonica...

de-atunci i s'a fetcut ei drag acest vitel rosu, cu tinta alb... A bolit -
ea 1-a cautat ca pe-un copil, 1-a tinut in casa decum au dat
ploile toamnei i pana primavara... Cum iarna era aspra si ea
n'avea lemne, cum s-si incalzeasca plozii, sai nu degere ? Ii culca
pe Paiele vielului, lângEt truDul lui cald, invelindu-i pe toti cu acelas
suman aspru. Cand i ei ii era frig la mâni, in dricul nopii, cobora
de pe cuptor, îi lipea palmele de botul vitei, incedzindu-si-le. Astfel,
vita deveni un suflet al casei, crescut cu copiii la un loc, pe acelas
asternut de paie, sub aceiasi invelitoare... Când ii era sete, vitelul se
scula, bea din caldare; lingea acelasi drob de sare din care ei isi
srau borsul i mamaliga... i, oftând, Dumitrila isi_ di:1(1u sama cä i-i
tot atett de greu, ca si cum ar fi sa se despite de-un copiL s-1 deie
la prag strain, pe mani straine. Mai bine s-si iee vitele, sal se duc
incotro vor duce-o ochii, decCit asa...
Si doar era asa de hotarita, pan' nu se intoarse Mitrita din
luncal Vorbele lui o destramaser... si ea ofta, in timp ce vitele rai-
suflau bland. Grajdul era plin de miresmele fânului i sudoarei.
Daca-1 dau, îi spuse ea mai departe, nu mai am Dace cu copiii! Au
s-mi scoat ochii toat ziva... au sEt princla ciudat pe mine.., au s
m blesteme... Eh, vai de femeia necjitair Ce-ar fi care, s se duca
pe la vecine, s se iee cu ele... Oare ce face Tanasoaia cu junca ei?
Ce inim are si baba asta!
Astfel, Dumitrita se scula din iesle, trecu petrleazul la Tansoaia,
unde se zEtrea o luminita in grajd. Raimase pe prag, uitându-se cum
baba spala coada juncii inteo strachina mare de lut...
- fii frumoasa... cea mai frumoas sEt fu tu... gria baba,
Incet. Mane dimineatai, când va fi. sa te scot din grajd, sat te duc, îi
pun in coad cordica rosie...
- Ce inimEt al... geed Dumitrita, cum te las inima? Mie, mi s'a
fcut scrum si sgur...
- Asculta, later_ ii raipunse baba, splând mai departe coada
juncii, uit-te la mine.., nu-s nebun! Ducem vitele acolo ca la o li-
berare... m pricepi? Acolo, ele ccipaitai alt traiu, scap din jug si de
sub biciusca... Vita, ii pentru dat lapte! Pentru arat, vin masinile! .

Dece s e chinuim? Ii fatai vitel, le mulgi, le injugi, 1e bati... la urmal,

când cad de btremete, le iai i pielea... treab-i asta? Acolo, la co-
mun, cle au sa fie in huzur... Le vine vremea taurului - au taur de
prasil... fata niste vitei frumosi ca bujorii... Cum sai-ti deie lapte mult
si bun, daca trag la plug din zi in noapte? De unde lapte bun? Din
chinuri? Ele cabia urca locurile deluroase, tiagand carele, de dimineat
palnai'n sara, tu le mai tragi de tetta! Daca 'ntorc cornul la tine, mél-

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 95

nioase ea le ceri lapte din truclet si din buruiana amara - tu le tragi

-
cu ghiontul...
Vezi, naitusa, mi-i greu... mi-i al dracului de greu... tocmai
de-aceea am venitl Oare nu s'ar putea, mertusa, sa duc boutul noap-
tea? Ca daca-1 duc noaptea, copiii dorm, nu afla... mi-i frica de plan-
sul lor! Dupa ce-1 duc, noaptea, a doua zi dimineafet le spun copiilor
ca 1-am vemdut, ori ca mi 1-au furat... gasesc eu o vorbEt potrivita...
Nu-i bine?
Mde.. fata... stiu eu? Cred ca daca-i st treci un val, trece-1
dinteodatal Daca ocolesti, te 'nneci debunasama! Ce are sa fie? Au
sa planga copiii... Plang o zi, cloud... le trece! Dar daca-i sa-i tot ama-
gesti cu vorba, ai sa ai amar in casa in fiecare zi. tii ca vin flau-
tele? Cand le-auzi cantand, ia buhetesul de funie, inträ 'n rand! Are
sa fie o petrecere cum nu s'a mai potnenit!
- Poate asa oiu face... nu stiu! Ma mai duc si 'pe. la alti oa-
meni...
Trecu in drum, se dpri drept la fereastra lui Tupei. Pe-un pat larg,
cei noua nepoti dormeau amestecati ca niste saculete aruncate la in-
tamplare. Pe horn, ardea chioras lampa. Lang& ea, sta in capul oase-
lor, Tupei, cu capul sprijinit in pumni. De cand sta eI asa, cine stie!
Dumitrita iesi din ograda in varful picioarelor. Uncle sa se mai duca?
Hotarit, bine era cum ii spusese Tanasoaia! Daca-i sa treaca un val,
sa-1 treaca dinteodatal
Se cuibari la loc, in iesle, in limn ce afara cemtau cocosii de
rniezul noptii. Si ea ofta, de o dureau rarunchii. Vitele res'pirau rar, cu
boturile intoarse catre usa deschisa larg i mitre cerul plin de spuza
stelelor. Din campii veneau mirozne umede din respiralia fara ince-
put si fara sfarsit a plantelor si a pamantului.
Cat de usor îi vine lui Cocoran, de pilcla... ganclea Dumitrita.
bi ia sapa 'n mana... hai la colectivl Treceti-ma i pe mine cu o sapal
Dar sali rupi din inima o vita.., ei, cat de greu îi vine omului !..."
Daca socotea Dumitrita ca somnul lui Cocoran era mai bun ca
al ei, se pacalea amarnic! Cocoran, prabusit pe pat, gemea ca un
bivol. Cand se rasucea, paraiau scandurile sub demsul. Ce-i lipsea,
oare? Nu cumva ii parea rau dupa pamant? Asta, debunasama, nu!
Mintea lui nu mai putea vedea ogoarele decat fara haturi... inipartise
lumea in tarlale far« capat! Atunci dece ofta ca paraia patul? Coco-
ran ofta de-o mare rusine! A umblat toata viata ca un haidtu... n'are
la casa macar o vaca... macar o ocde... cum sEt se arate, mane climi-
neat& fluerand, cu manile in buzunar? Nu-i mai mare rusinea? Oa-
menii ceilaIti au s'aduca boi si vaci, oi 4 cai... el, - nimic! Rusinea

www.dacoromanica.ro
96 EUSEBIU CAMILAR

asta are ser-1 urmecreascet in toate zilele lui... are sa-1 mustre cugetul...
Ce-ar fi, daca s'ar ridica din pat si s'ar duce set cumpere metcar un
vital, metcar un bout de lapte, ori o juncea S'ar putea duce la Clip, cu
care-i prieten... 1-ar i-ar da vilica, el ar rEimetne cu vaca...
Se retsuci, se mai rdsuci odatd, patul trosni, se pretbusi sub clan-
sul, drept 'pe closca asezatet in cosarcet, pe sub... Ce-i venise lui Co-
coran, de se hotdrise sa puna closcd ! Cine-i poate afla gândurile !
Destul cet gandul clostei i-a venit in ziva când i-a pus Ioana pe ge-
nunchi strachina de bors. Iatet cum poate topi o femeie, nu inima
omului, ci chiar munti de fer...
Dupet ce s'a aburcat dintre harburi, cu mare greu, potrivi closca
speriatet, la loc, isi incinse cureaua. In tindd, auzi cáraitul depärtat
al cocosului adormit. Panla Clip urcä aproape in fugä.
In grajd, Clip cesäla vitele, 'pe intunerec. Cocoran pricepu asta
duper harsaitul usor al cesalei.
- Noroc... ce faci? spuse el, oprit in prag.
- E-e... umbli ca strigoiul! Tu li-ai pieptemat cocosul? Mane di-
mineatd ia-1 la subtioara... hai si tu cu averea...
- Nu met ghionti, Clip... mi-i rusine de nu vad inaintea ochilor 1

Toli duceli cede ceva... eu, nimic! Ce sEt pun la comun, sapa? Tocmai
de-aceea am venit la tine.., am o rugaminte... o mare rugaminte... te
rog asa... cum nu m'am rugat la nimeni niciodatet...
- E-e... ce vrei ? Lase:I-met sa-mi pieptan mai departe miresele !
Du_te si te culca! Umbli... n'ai stare... Du-te si-ji piaptemet cocosul...
- Iar ma ghiontesti, Clip, si ma arde... Mai bine lasa-ma mamei
dracului... Vei vrea, oare, sa-mi faci un bine, tovaretse?
- Ce vrei? se stropsi Clip, cu un glas in care se simlea celldura
ci prietenia, dela o post& Vii la miezul noptii... imi bap. capul ! E-e-e...
- Dacet-i asa, ma duc... rosti Cocoran si bucuros ar fi fost set
se despice sub el 'petmantul.
Vii la orn, ca la o fântânet burlier, si-li adapi inima insetatä, când
colo, scoli ciutura plina de mal... plina de pietre. Laset, Clip"... fetcu
el, prin mijlocul ogräzii, dar Clip il ajunse, îl bettu pe umea :
- Te_ai sialbaticit de-abinelea, tovareise! Omul glumeste când
colo, tu te mânii ca un copil ! Stii bine cet !Las da si inima din mine
daca mi-ai cere-o !...
- ...Clip... irate... tovareise... vinde-mi mie vilica...
Dupe( ce insfarsit, izbuti set spunä ce-1 durea, tot atetta... se 'putea
despica peimantul sub dânsul...
- Bine, Cocoran... bine.., set dau acum? Ti-o dau pe-ascuns,
set nu met simtä femeia... Hai, ia-o... Cet noi, Cocorane, trebue set fim

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 97

una... nu luptdm impreund de-cttata timp? Nu suntem amandoi intr'o

brigadd? N'o sä muncim alaturi, cot la cot?
Grdind, inträ in grajd, deslegd vilica de langd vacd, o aduse
afard; Cocoran se descinse, ii petrecu cureaua pe dupd gat, indem-
nand-o :
- E-e-i... hail Noroc la boi si.vacil
Si o indemna:
- ...hai, vilicä, hai... hai la bdclita Cocoran, acasä... si sä vezi
ce bine are sd-ti fie... sä vezi cu ce bundidli am sä te hrdnesc pand
mane dimineald! Dac'ai fi copil li-as aduce acadele... turtd dulce...
branzd de ie.pure...
Vitica se tra.se inapoi, cat se txtcse, dar se imblanzi auzindu-i gla,
sul bun, mergea repede aldturi cu clemsul:
-Ai supt-o destul pe maicd-ta, Floricicd ! Ii bdtrand, las'o sec
se hodineascd, n'o mai chinuil Am set te duc intro vilei multi... multi...
ai sä sburzi zi ei noaptel Si. cand îi fi tu mare, floreano, ai set ai altd
viajd! Maicd-ta a fost roabd, rdmane roabd... tu n'ai st cunosti juguL
nici sfarcul biciului! Ai sd faci un grumaz frumos, ca sä crape de ciudd
vilicele chiaburilor, cele de-o sarad cu tine... Ai sä ffi pieptanatä In
fiecare dimineald ca o fatd mare... sä vezi! Ei-apoi, n'au voie sä te
batd! Am sd grdesc cu Tupei care-i mai mare peste grajd, sd se
poarte bine!
Tot grdind ajunse acasci, bägd vilica in bordei, indemnand-o :
- Hai... bine-ai venit in ospetiel Eu sting lam'pa, îi pun dinainte
un brectisor de fan moale... roade pane( mane!
Ceeace si fäcu. Aduse un brat de fan, incat .par.cd vroia sec in-
groape vitica in el, cu totul; ii puse apd inteo strachind mare, stinse
lampa, se intinse in pat. Dar, cum prinse el a sfordi, vilica incepu sä
raga jalnic, tot pipaind cu botul ferestruica. Ii rästurnd occlele de pe
cdlcd in strachina cu dpd...
Dandu-si sama cd n'are sä mai poatä inchide ochiL Cocoran se
sculd, ii trecu ica cureaua pe dupd gat, indemnand-o:
- Hai mai departe, hai... &met n'ai stare in rasa... Te-ai i in-
viitat la larg, dace( vrei la larg, hai in camp, hai sä_ti dau
frunze de pcipusoL..
In marginea fiecdrui ogor, se oprea, indemnand-o:
- Ia'n apucd o frunzia... aga... Acum hai sä fugim. Ia'n mai ia
si de-aici o frunzd... o frunzulitd...
Ajunse la o fântanfiä, vru s'o adape. Dar cum sä-si bage vitica
botul in trocuta aceea prea stramtd? Lasd, are el Cocoran un meste-
sug... ce-i dacd-si va pune päldria cu gura'n sus si va turna dpa in
7

www.dacoromanica.ro
 8 artEBIU CAMILAA

ea? Potrivi palaria, o umplu, vilica o goli dintr'o sorbitura, intinzand

iar botul spre fetntand; betu zece petlemii de apa.

That de pe la ceasul 4 dinspre ziuer, Tupei collorî de pe horn,

isi trezi neporii. Avea un pieptene mare, sub grinda; il curdli bine,
prinse sd-i pieptene, pe cede unul, alegandu-le careause, drept prin
rnijlocul capului. Ii lauda:
- ...sunteli frumosi, memjilor... azi ii zi de seabeitoare mare... mare
cum nu s'a mai pomenit... ferice de mine cer am apucat-o! Voi, man-
jilor, daca nu v'ar fi murit parinlii, ieseam azi cu tolii, atettea familii...
abia am fi incdput 'pe drum!
Duper ce-i pieptand, ii trimise in fundul greidinii, la petrecu, set-si
spele bine picioarele, set si le frece mult, cu pietre si cu mal. Dupei
aceea se duse la sopru, unse bine osiile caruld, cesald boil, grain-
du-le :
- ...hai... hai, fecioril Cinci ani am bettut drumurile impreuna...
unde n'am lost? Prin cede ploi n'am trecut? lama, cand cretpau ouecle
cerbului, noi eram cine stie unde, pe drumuri depetrtate si tremuram
impreunei! Set n'aveli grija, ca va duc la bine, boulenilorl Poate yeti
apuca =lima un an de bine... Azi, va dau foaie de letsare la vatrei...
Gretia, dar in gat 4 starukt un nod amar... parerea de rau dupe(
bouleni il facu sd asude din cap 'pane:1'n picioare. *tie ca acesta-i bi-
nele...stie ca nimeni altul, dar gandul cd-i va retmane grajdul gol si
ograda goala, 11 rodea al dracului! Cu cine se va lua, de-acum inainte?
Pan'acum, n'avusese cand il cuprinde urettul, caci era mereu pe dru-
muri, zi $ i noapte pe drumuri... De-acum, cand va intra sara in ogradd,
boturile cui nu se vor mai intinde afara pan usa grajdului? Isi price-
pea boulenii asa de bine, stia cand vor apd, cand vor mancare, cand
vor sa fie scdrpinali pe grumazuri, apeisat...
Pe cel din brazdei il poreclise Florean, dupet culorile rosii si albe
ale petrului, pe cel de cdtre om, Pleivan. Hei... toamna cand se lime-
case Florean cu un cartof! Atunci mosul Tupei nu mai stiu ce-i cu
dansul! Un vecin veni repede peste ogoare, atras de strigett, vru sec
bage resteul dela jug in gura boului, set impinga cartoful. Mosul Tupei
i-a repezit resteul la o parte - 1-a rugat numai sa lie boul de coarne,
set-I lie sdravan! Astfel, se sufleca repede, petneen umeir, si betget
maim petneen gat, cu grija si cu socoteard, impingand cartoful... Dar
vara cemd Plavan s'a urnflat de prea multd lucernd verde? Atunci, cu
mana lui i-a implezntat sulvacul in boft, slobozindu-1, scdpeindu-1 dela
o moarte netprasnicet prin cretpare... Dar cand s'au imbolnetvit' si Flo-
rean si Pleivan, de dalac? Este si-acum in Mdlini o vale numitei cimi-
tinil vitelor, de unde cemii mai scot si-acum ciolane... Atunci, au pierit

www.dacoromanica.ro
 TMELIA 99

atenea mandreli de vitel S'a turnat var peste gropi intregi de vilice
resii, de bouli floreni, de vaci cu lapte... Mandreli de boi erau . carctli
acolo. Un veterinar umbla dela casa la casa, sa afle boala. Tupei gi-a
ascuns boulenii in grädina, memându-i cu multa caznet, - i-a ascuns
in lunar, punându-le iarba de speml cu mema lui, pem'ce i i-a ridicat
tar pe picioare. Nu i-a injugat vreme lunga, pem'ce s'au insdravenit
cum trebue. i cede alte greutali n'au trecut cei doi bouleni! Pe vre-
mea razboiului, când umblau cu rechizilia, el si i-a ascuns inteun zam-
nic sapat anume sub surd... pe-atunci boulenii erau flacat...

Dacca ne intoarcem cu cecteva ceasuri inapoi, la miezul noplii, ji

vom vedea pe naijlocasul Fosaila, cum nici n'are inima sa intre in
grajd sa-si vada vitele... Gata! In cecteva ceasuri, grajdul i se va goli
cu totul, caci n'are vaca, n'are vilel... va scoate junculele, $ i le va
maim la deal... când se va intoarce indpoi acasa, are sa ameleasca
de-ateita golitte... Ce bine ar fi daca'n ceasurile grele ce le mai are
panla ziud, ar sta cu Clip! Posnasul, 1-ar lua cu basme, 1-ca face sec
uite. Cel mai greu, it era de gura muerii, ard-o focul s'o arda! S'a
umflat de plans, a aprins candele sub icoane si se roaga... se reaga
la nu stiu ce sfinli cu barbi sa-i aduca inapoi gemdurile barbatului.
Gura mare nu face, ca de obiceiu; numai se roaga de i se scutura
camasa pe &tuna...
- .... doamne, sfinte Atanasie cel mare, fa sa mi se intoarca
gemdurile barbatului inapoi, cä tu poll..."
- Poate intr'adevar, raspunse Fosaila, poate - dacâ vreau eu!
Si eu nu vreau... Degeaba cheltuesti oloiul cu candelele... Fericirea
bucuria, femeie A's aici pe pamemt, degeaba ridici ochit sus...
Grata Fosäilä ce grata, ca sa-si faca inima, dar simlea cum i se
goleste ca'pul cu cat inainteaza noaptea. Asa ca se repezi la Clip.
- Aprindem ligari... incepu posnasul, poftindu-1 pe prispa. Ei,
cum merg fummile? Merg?
- Merg... merg al dracului! In viala mea n'am pus ligara in
gura... la orice greutate as fi fost... Cum sa tiag fum in mine ca 'ntr'un
foi? i tata... De câteva zile fumez... trag igäri una dupa alta... Ce-mi
face femeia ccc sa ma desvele? Daca vede ca nu merge cu rugamin-
tea, inri fura intr'o zi tabacherea, amesteca tutunul cu par de capra
pisat märtmt... eu fac trag... era sa-mi yeas i inima! i m'ana
lasat, am svarlit tabacherea intfo Malta& Pe dracul! a doua zi um-
blam nebun dupa o tigare... am umblat cale de zece ogoare. i fu-
meg... furneg ca hornul... par'ca n'asi avea in mine plan:lc:Mt ci bucali
de carne puse la afumat... Cu el, ma mai tau! Vezi, aveam un fecior
- când 1-am prins fumând i-am bagat tigara pe gat... nu-1 inlelegeam

www.dacoromanica.ro
 100 rum CAMILAR

dece fumeazd... avea o durere, o suparare cu o fatd. Si nu-i leac mai

bun la suparare, dealt fumatul!
Graind, aprindea ligara dela ligara a.
- ...vezi, Clip... se cheama cet tu esti cel ce m'ai prelucrat... m'ai
lämurit. 4i spun drept - mi-i greul De asta am venit la tine, sti ma
ajuli sa trec hopuL.. Cred cä meme, dupa ce om duce vitele, am sd
ma 'mbdt... Dracul stie ce am sa fad li greu card ai vrut sa aduni...
mind te-ai vetzut mijlocas, i, de-odatd, iata-te cu grajdul gol!
- Nu uita, Fosaild, un lucru: mijlocas surd i eu... eu surd de-
plin incredinlat ca dnimul apucat de noi, ii drumul cel bun! Sd ne ie
legali la pripon o saracie de vacd? Un cal? 0 oaie? Cad, ce-1 line pe
orn in loc? Dar cand se 'ntampla ca vita crapa, ce faci? Iji pui marine
crucis pe piept ? Nu-i mai mare retsul, Fosaila, sa stam legali de cozile
vitelor, noi care vrem sa trairn mai bine ? Lasd-li nevasta sd se roage
cat ji place! Tu vrei sä rnergi inainte, ea te trage inapoi... 4i rupi
inima... La ce? Pentru trei juncule? Dar daca dei în ele un dalac, gi
pier? Hai, mai aprinde o ligara si nu ofta ateda, cd-i mai mare retsull
Oftezi, ca o baba! Ia'n gandeste-te cum are sec se spue: Icttd, irece bri-
gada... uite-1 pe Fosaild mijlocasuL.. uite-1 pe Clip! Unde-om lucra noi,
potopim buruiana... potopim pdlamida... Au sd-si sgedasca ochii, toll,
cand ne-or vedea cat aducem, toamna, acasd... Cinci mii de chile
la hectar, mail Gandeste-te ce pedleala scoatem...
- Stiu, Clip, dar md trage dracul de coadd... md trage inapoi...
Numcd mane are sd-mi fie greu, al dracului de greu... Mi-i mild de
nevasta. Dacca ar fi una rea, cu donI, ia$ trage una... gata ! Da-i
bunä... mi se inmoae picioarele cum o vdd mgemdu-se la icoane...
Par'cd o vad cum tace i plemge, metne, cand oiu scoate vitele...
- Eu, in locul tau, Fosaild, asi trimite-o de-acasa... trimite-o la
targ, ori la vr'un neam, in alt sat...
- tii cd nu-i rem asa... o trimit la Bursuci, in Baia, are acolo o
sofa.
Astfel, hotarit, Fosaild se' ntoarse acasei, dar nu mai avu pe dine
trimite in alt sat ; nevasta-sa stinsese candelele, gettise frunios in
amandoud incdperile, mdturase tinda ; ii puse desagü in spate si
porni; lasd vorba, Printr'o vecind, ca se intoarce peste trei zile, dupd
ce trece valul... Fosdilet rasuflet a usurare. Se duse cu felinarul in
grajd, sd pieptene si sa cesedeze cele trei juncule, set le grijeasca
bine, gospoddreste, sei nu se faca de rem, el, ora cuprins... Se opri in
prag, si mai nu si-a dus mema la inimd, de mirare : cele trei juncule
erau pieptanate gata, asternutul le era proasped, din niste pae de
orz, una din ele, aceea din znijloc, cu grumaz mai lanlos avea la
ged un zurgaldu, intre coarne o impletiturd cu panglica albastra.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 101

Tustrele cozile junculelor se despletiserd ca niste fuioare de in ca-

rat... E-e-e... mania femeii... straca I fErcu Fosäilä, induiosetndu-se.
Le-a ingrijit inainte de a se duce... e-e-e... Minodord... MinodorEt"...
Aninä felinarul sus, s'asezd pe-un butuc, dupd ce le didu cede-un
bras de trifoes asa de plin de mirozne, sd-ti vie sä-li pleci capul
pe el si s'adormL..
Inainte de a se aseza pe butuc, la coada vitelor, FosäilEi îi
puse la indemând o lopatä. Cum îi clädea coada la o Parte, una,
sEr se balege, el potrivea lopata, drunca balega afard ; vroia sd nu
se memjeascd de fel, si fie curate si frumoase, toti cetli s'ar uita la
ele, in drum spre grajdul comun, sEt spue :
- Trec juncuje1e lui FosErilEr... mai rar cunoscEttor la vite I"
Astf el, stând cu lopata in mâni, pi6ptul li crestea puternic,
abia astepta sd se facd ziud... Se inchipula trecând prin dreptul lui
TEtun, aldturi de Clip, amemdoi Sanlosi, cu piepturile scoase mult.
- .... Pe Täun unde-1 svealem, Clip - tovaräse ?"
-- Pe Term ? In piatrd seacEt... la prunduri... sift plemgd i sEr
se vaete ca necuratul in spini..."

2.

Rämäseseret intelesi sd se stremgd in capdtul satuhu, la poarta

lui Onufrie-Ochi-de-Vulpe. Inted si'nted, vent pe tdpsan TEindsoaia,
cu junca de funie, gatite amândoud ca de nuntä. Coada juncii era
impletitä intr'o rnullime de panglici rosii; intre coarne ii pusese o ra-
muria de bräclulild, legatä cu alisoard incett pärea cä poartä o cu-
nund de mireasEr. Ii pusese la gramaz un clopotel cu sunet frumos.
Insä, junca voia sd pascd, se tot smucea ; geme rele, niste muste
cemesti o inghimpau; baba, tresdrecr speriatd, de certeori junca vroia
sä-si facer coada par, s'o ia la fugd... Dupd TEmasoaia, venird mâ-
nemdu_si oile, cei doi ciobani, Mitru si Dumitru. Ileana lui Pardu
veni cu Razonte si Agripina, toti aduceau cette ceva, vite, oi, caL
card cu uneIte ; numai Onufrie sta de-oparte, cu mema sub brem
se socotea : eu, am sd mä aldtur de Cocoran, amândoi n'avem
nimic... Eh, dac'ar fi mäcar ochii Rozaliei !" Dar ea chinuia la
spital, oarber, oarbii pentru totdeaunal... Da, am sc mä aldtur de
Cocoran are sd-rai fie mai usor sEc trec rusinea..." Dar Cocoran va
veni, debunErsamä, cu sapa... o va purta pe umeir cum numai el
stie s'o poarte... Asa cä ca fi bine sift aiber i Onufrie mdcar o se-
cere... mdcar o furcd... Dar toate arsesert... De-ar veni mai re'pede
Cocoran, s s'alEtture de el, cdci multi au si prins a se uita piezis.
A... dar ce sä fie asta ? Cocoran venea inteadevar cu sapa pe

www.dacoromanica.ro
 102 EUSEBIU CAMILAR

umar, dar tragea de funie o vilica floreana, umflata de memcare ca

o capusa... Ca s'o amageasca sa-I urmeze, uriasul jinea in mem6
o ramur verde si vijica tot intindea botul... Astfel, Onufrie asucla
tot de rusine si umilintet mai cu sama vazandu-1 pe Corcodel cu
ce avere vine... Era galben, se vede cet abia se ridicase de pe
boalei. Ce sa fac ? se intreba Onufrie, tragandu-se tot mai de-o
parte si-i venea s se ascunda in camp, set nu mai deie ochii cu
nimeni. De-odata, zari steagul rosu de pe grajd, ii veni un gaud
strasnic : ...dar cine sec poarte steagul organizadei de Partid ? Cine,
dac nu Onufrie ?" Urea dealul tot intr'o fuga, se intoarse cu stea-
gul organizadei. Acum inima ii era linistita.
Venira flautele din Halemca, trambilele din Bozia si cu tojii
se pusera in mers...
La 'poarta gospodariei se ingramadise lume de peste lume,
din sate de departe. Copii cu steaguri si cu ghirlande veniserd din
satele vecine. Peste tod, soarele lumina puternic, mestecenii flutu-
rau usor, straluceau perelii caselor. Astfel, cand s'auzira flautele,
de departe, cand s'auzira trambilele, unite toate in cemtecul tine-
rejii, muljimea simji fiori la temple. Inset dealurile erau grele, si se
vede ca gospodarii vroiau set treaca min cat mai multe ulije, ser-i
vada tot satul cum se nip din trecutul de saracie... Si, inteadevar
treceau prin ulije cat mai multe ,chemetnd oamenli stransi la pord:
- Hai cu noi ! Hai cu noi !
- Cu sanatate... spor la viaja noua... le urau oamenii si ast-
fel multi se repezeau in grajd, isi scoteau vitele, intrand in multi-
mea in mers, cu simjamantul ca daca nu s'or smulge acum din frica
de viaj, n'au sa se mai smulga niciodata.
Inted, s'a auzit un cal urcemd in galop. S'a zarit un steag rosu,
desfasuremdu-se in fuga ca'ntr'o vijelie. Ion Butnaru, imbracat in
straele de duminica, in cisme cu botfori lungi, in bondija cu flori,
se opri in piciorul dealului. Steagul ii flutura deasupra capului.
Calul stranuta. Astfel, Butnaru astepta acolo oamenii, caci urcau
greu. Lumea se dadu la o parte, deschise un drum larg, sei facer loc
carului larg al lui Tupei.
Mosul imbracat in tulumbar, isi indemna boulenii, fara cuvetnt,
atingemdu-i usor cu biciusca peste gaturi. Pe farad din car, cei nouä
nepoji stateau ingrameidid unul leinget altul, miraji de-atata lume
cata se uitet la demsii... Unul, cel mai mrisor, cel care-si taiase ga-
tul in sticla, sari din car, inconjur delusorul, in fuga, se urca la loc,
remand in gura mare.
- Taci... Scaraojchi... vru sa-1 opreasc unul inteo camsuicet
" rupt dela gert panel jos la poale.

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 103

-- Asa ? Daca mt 'pui sa tac, da-mi inapoi camasa... na I

Ii smuci camasa, li desbraca in pielea goala, remand:
- ...asta-i camasa mea... a mea.
Fetitele, marunte cat pa'puele, stateau tacute, privind lumea -

cu niste ochi gravi. In cositele impletite stangciciu, de mama batra-

nului, aveau niste floricele galbene. Astfel pareau niste gospodine
pitice, impovarate de grijile grele ale vietii.
Canta muzica, ele isi duceau metnutele la ochi, stergandu-si-i
inteuna... Intre copii, sta plugul batranului. In unna carului, prinsa
cu o funicica, venea cotiuga cu rosi strambe. Carul coti la pod,
lumea se dadu mai la o 'parte, copiii de prin mesteceni se uitau
mirati la averea lui Tupei, la copiii si la uneltele ingramadite in
carul larg. Urcand, mosul isi aminti iar cantecul i astf el, obrazul
i se umplu de zarnbet i mai ca graia tare... Eau Doate canta cu
glasul lui batran acoperit de sunetele largi ale muzicii
..boisorii dinnainte,
Cu cornite aurite...
Boisorii din miiloc
cu cornitele de foc...
Cantand astfel, intra in ograda gospodariei i . prin multime
trecu un murmur. Cine erau cel doi pieptosi care veneau alaturi asa
de tantosi ? Se stransesera umar langa umar, erau rosii la fata a-
mandoi, si'n urma lor scartaiau carele ; cel al lui Clip, manat de
nevasta, era incarcat cu unelte; fend plugului, uns bine, lucea in
soare; la fel luceau colii grapei; dar ce s'a intamplat, care, ca
boulenii lui Cli p tot intorc capetele in urma ? Trecemd i urcand,
au zarit o vitica floreana si o tot chemau mugind. Din urma vitica
aceea boncaluia jalnic, i, de-odata iat-o ajungandu-i I I-o dadu-
sem lui Cocoran... isi spuse Clip, speriat. Acum, se face de ras!..."
Dar Cocoran urca in fuga, o lua de dupa grumaz, indemnand-o :
- Hai-hai ! Daca vii, si nu ma faci de rets, am sali aduc in
fiecare dimineata fan proaspat... trifoies... Ai uitat ? Ti-am dat sí
bei apa din palarie...
0 trase inapoi, lui Clip li veni irlima la loc. Fosaila tot intorcea
capul in urma, uitandu-se cu mandrie la carul lui incarcat varf. Il
memau niste nepoti. Peste uneltele mid pusese vanturatoarea cu
picioarele 'n sus, incat carul scartaia sub greutate. Legata de car,
venea cotiugct de fer, dupd cotiuga, legata cu un lant, urca siscor-
nita cu roti mari, ranjindu-si dinlii i cutitele.
- Unde svarlim chiaburii, Clip ?
- In piatra seaca... sa se vaete ca inipelitalii...
- Dar pe Taun, cumetre ?

www.dacoromanica.ro
104 EUSEBITJ CAMILAR

-- Pe Team ? Uncle si-a intdrcat dracul copiii... sä se vaete la

ape amare...
Urcau amandoi umeir la umär, mai tantosi, Clip 10 barligase
grozav mustiitile ; päreau doi vrdbioi grasi, gata sä-i sboare de
sub nas.
- Brigada lui Clip.., se läuda Fosäild, dar tdcu, pentrucä-1 a-
metise atata cetntec.
- Asa mi-au cantat mie la nuntä... mi-au cantat... eh... uite
cum se uitä lumea la noi...
-La multi li se rupe inima, cumetre... Sä vezi... mane o sd
primim multe cereri de inscriere... i.i o zi frumoasä... atata soare...
Hai, cu noi, mEd 1...
- Venim... venim... n'ai grijä I Spor la viatä nouä...
Bucluc mare fäcuserä oile lui Simion Pantoc. Cum au simtit
alte oi inainte, pe acelea ale fratilor Mitru i Dumitru nu le-a mai
putut opri nimeni. Un berbec se aldturd de alt berbec, mirosindu-se
in lungul pantecului ; se detdurd inapoi, fäcandu-si vant ; cand s'au
isbit, dintre coarne le-au iesit apoare de semge. Oile mergeau
stranse una in alta, starnind un val usor de colb. Mitru si Dumitru le
luard in primire bucurosi i pe acelea ale lui Pantoc, erau mandri cä
urcd o turmä mai mare. Pantoc, ajungandu-i, îi scoase fluerul si cemta
de se scutura cämasa pe dansul... Mitru i Dumitru îi plecardi tire-
chea spre cemtec.
D'apoi baba Tiinsoaia I Ii venea sd-si ia junca in unghii,
s'o sfarme ca pe-o cdpusä ! Se isbise in niste tufe, dihania, se vede
cd o inghimpase musca sub coadil.. altf el, junca dracului, nu-si
strica frumusetea... de bradulit'd dintre coarne... Cdpiase par'cd, tot
mugind spre buhäesul DurnitriteL..
- ...si i-am ldut coada in dumbravnic, dihania I Am pieptd-
nat-o cu pieptemul pästrat de 'r)e cand eram fatä mare. Ce pricepe
vita ? 0 impunge o muscä, hop coada in sus cat parul I Dihania...
numai oglindä nu i-am pus dinainte, sä se caute !
Vru s'o ardä cu palma peste ochi, dar se induiosd:
- Asa... juncii dragd, lasä... i eu am p&p asa, cemd mi-am
pus milted briltdulitii in par m'am dus la o hord, inteun sat vecin,
md ipucä ploaia. Am ajuns urettä, asa cum esti tu ctcum... Hei,
lleand, Ileanä saltd-li copiii 0 mai sus !
SE1-1 fi väzut pe Razonte... s'o fi vazut pe Agripina I Razonte
avea paldnuter... intaia lui peiläriutä ! Ileana i-o gätise cu hurmuz la
panglicä, îi pusese un pieptene, asa cum poartd numai Tema. SI
un brausor incinsese, tancul, intaiul lui brausor ! Sub brausor, avea
o näframd, asa cum numai fläciiii au! D'apoi Agripina ! Avea

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 105

cosite i codite ; mai cu samä coditele ii erau mici cat niste covrigi
de grau... ea ,se vede cd-si da sama cat a stet de frumos, de-aceea
numai putea de rem I Dar impielitatu1 de Razonte se' tot pleca set
ridice pietre... 0 mai-mai sa-i apuce mema un picior mare de bou...
Pe pruncul ei, Ileana îl gdtise i mai cevct : avea o cdmiisuicd
infloritd in cusdturd de mdrgele, o paldriugt cu pand strdlucitoare
de rettoiu.
Dar oare dece se opriserd, oameni, vite 0 care ? Ho-o... bouleni I
Ce s'a intamplat, oare inainte ? Ce gurd s'aude la poarta gospodii-
riei? N'o fi glasul lui Corcodel? Dar al cui poate sd fie ?
Cum urca, galben i mahnit, i spunea: .... dau vitele... intru
in miezul mdrului... lasd I Am si pregeitit graul cu gdrgdritd... mane îl
si amestec.... Bine ? Bine ?"
Zdri in multhne unifonna albastrd a milipanului 0-0 ipuse
da, debundsamd, a venit sd se uite... sd caste gura... 1frim nu
mdrturiseste nimic, de 1-ar arde de viu!..."
Dar ce sd fie, oare? Cu cat s'apropia el, militianul lesea tot
mai la fatd... si... cine-i omul din spatele mi1iianu1ui. Par'di-1 cu-
noaste de undeva ! N'o fi... eh I cum dracu-i spune ? Deodatd, i se
ivi in fata ochilor intamplarea din Comdnesti... podul cu morti... Cor-
codel trägand depe stinghie cu pusca mitralierd... Läsi funia din
mad, carul inird cu o roatd in pant.
- Stai ti opri Onufrie, tremuremd.
1 Corcodel, puneti memile

-
pe piept! 11 insfeicd de gat :
...11
prizonierat...
cunosti pe Fdclieru ? Tocmai s'a intors din Rusia... din

- Lasd-md... se smuci Corcodel, vrand s'o ia la fugd. Se opri,

-
rdspunse linistit
...Faclieru
te cunosc 1
:
? Nici n'am auzit de el... Care-i acela ? Tu? Nu
-Ai sag cunosti la teag, la judecatd... fl spuse
scotemd cdtusele din buzunar. Intinde memile !
- Vezi... vezi... spunea Onufrie... vezi...
- Bine 1 filcu Corcodel, prdbusindu-se in colb.
- Voi, tovardsi, strigd Onufrie, scoateti-i carul din rand ! La
o parte, s'd treacd inainte lumea cinstitd I
Carul lui Corcodel fu scos din rand, repezit la o parte. Si'n
limp ce masina niiliiei gonea cdtre oras, n timp ce cand lui Cor-
codel se rdsturnase intr'un sant pi boii rupseserd jugul, gospodarii
prinserii a trece mai departe, veneau intr'o hofdrira de nestdvilit, ca
o apd puternicd repezind la o parte butucli care-i stau in cale. Fla-
utele cantau acum un mars, marsul victorios al Partizanilor, cemtau

www.dacoromanica.ro
 106 EUSEBIU CAMILAR

trambitele cu ele laolaltä, si cat de frumoaset era lumina soarelut r

Celt de frumos fluturau steagurile rosii ! D'apoi cele tricolore.
Memdru, mai sus decert pornii i acoperisurile, flutura steagul ridicat
de Onufrie, salul rosu al Rozaliei. Incert, privindu-1, Onufrie spuse :
- Ochii Rozaliei... am sa-i vad de-apururea in steag...
Potrivi scara, urcet sus pe acoperis, cu steagul organizatiei de
partid. Duper ce-1 batu in linte kinget salul Rozaliei se intoarse spre Ra-
sarit, cettre steagul al treilea, infipt pe creasta hambarului de cEttre
muncitorii din Roman.
cele trei steaguri prinsera a flutura la fel, predinile se in-
doiau usor, duper apa vemtului care rnergea inainte, tot inainte. Mu-
zica suna mai tare, oamenii capatarä o detrzenie in ochi si'n mers.
Cocoran, asa se zeipacise, incert vitica il tot calca pe picioare. 0
indemna la deal :
- ...Floricica-floare... hai, floricica-floare ! Ti-am dat aper din
palarie...
0 zari din mullime pe Ioana si nu mai vetzu nimic inaintea
ochilor, asa ca prinse el sa calce vitica pe picioare, incurcemd-o la
mers. Ioana se gemdi cif azi, acest orn trebuie sa memânce un bors
sdravan. Cum sa facer, sa nu o simta gura lumii? Duper amiaza, 11 va
chema pe Cocoran in fundul gradinii, la umbra marului, va intinde
un stergar alb, 5.1 va pofti set ospateze... Din clipa aceea prietenul el
de zile si nopti, prietenul ei de ani, - focul - ii iesi din inima.
Cocoran se si gemdea acasa, la closca de sub pat: oare când scoate
puii ? Adevetrat cäi aproape toamna ; oare vor avea când creste
puisorii? Mi-am linut cocosul in vaduvie..." se dojeni el; acum are
set aibe puici sdravene, sa le desale.., sa le rupa creasta cu clon-
lul..." Trecu pe pod si se impletici mai tare, inced mai-mai ser cadet
in sant !...
Pe Gavril Teleaga par'ca-1 lasase frigul ; derrz, isi indemna
boii, cautemdu-si feciorii, cu ochil, prin multime. Ii zetri, suri si met-
niosi, muscemd.si buzele.
- V'am facut-o pe obraz, lacomilor... spunea mogul. De-acum
daca vreli vite i pamemt, treceli la colectiv... aveu vite... aveli pa-
memt, ca sä va saturati pemeen gat !
Una, avemd simtamemtul ca intro el si feciorii lui s'a facut
o departare mare... El a urcat pe-un deal - ei au ramas jos in vale,
in mina.
- Dar vi-i deschis drumul, mai surilor! Coditi-va cat va yeti
codi, dupa aceea - hai cu noi..."
-Hai cu nol ! li indemna el, tare...

www.dacoromanica.ro
 TEMELIA 107

Feciorii îi plecara capetele in parnant, rusinap ca el, o saracie

de mosneag, a avut curaj sa se smulga, s'o ia inainte, in timp ce
ei, niste namile de oameni, stau cu ochii la mostenire, la apucrturi
vechi.
- Hai cu noi ! ii indemna mosneagul inodata...
- Vom veni, tata... ii retspunse unul. Du-te sanatos inainte...
Vom porni si noi...
Nu se mai auzi ce spune, pentruca Mitrila al Dumitritei nu
vroia sa lase buhaesul ; li trägea de funie, inapoi spre casa, tiPa :
- ...au sal taie inteo noapte... au sa-si. Lac& din el ciubote...
- Sec pleci din ochii mei, diavole... îl sfädetz Dumitritcr, indem-
nand buhaesul la deal. Nu ma face de ras, sEtracie cu ochi !
Astfel, dupa cateva palcuri de oi, venea, rusinat, Boamba.
Degeaba il apuca Feodora de !nand si-i ipunea :
- ...arn gresit, omule...Stii, am scortuxi... panza de in - le
\rand... cumpar boup la loc ! Hai... hai !
- Ai vrut sa mä oparesti... sä ma arzi de viu, Feodora...
Feodora ! Si te-am pnut ca pe-o pasare'n cuib, femeie ! Te-a batut
veodata soarele, ploaia ? Munceam eu, in ploaie ern tu
stäteai la umbra, teseai panza... Nu m'am purtat eu bine ? M'ai facut
de ras... cum am ed uit ?
- Uitä, omule ! Cum ne'ntoarcem acasa, intind masä mare...
ca la nunta noastrEt. Ti-aduci aminte ? Erau colacii cat roata carului...
- Bine, Feodorer... bine ! Cand cumparam boupi ? Sc-i cumpa-
ram cat mai repede. Feodora... sa nu-mi mai plesneasca obrazul de
rusine...
- M'ai tras dupä tine saracie... haraituret de baba... spunea
Vasile Butnaru, catre nevastd-sa. Ducea vitele de funie, era gaitit in
carnasi albe de fuior. M'ai tras dupa tine, stirbatura... unde duc
canal ? Unde duc vitele ? Unde duc plugul ? M'ai facut de recs... uncle
ma duci, haraitura ?
- Hai... hai... hai... Nu te mai sperii de atomica? Iaca, a trecut
vremea graului, lumea nu s'a sfarsit ! Unde-i vecinul Zavedeu, sa-1
stupesc bite ochi? N'ai väzut ca spun minciuni, hopi, ca sa ne
sperie ?
Si bertrana se uikc mandrEz tocmai in capul sirului, vedea un
steag rosu, zarea päldria gatita a lui Ion.
- Hai, mania, mosnege... man« cä ne ingramadesc alpi, din
urma. Ce tragi cu ochiul inapoi ? Ti s'a facut dor de Cataveica ?
De Zavedeu?
- Zavedeu... eh, siracull Bins mai deslega gromovnicul !

www.dacoromanica.ro
 108 EUSEBIU CAMILAR

Bine le spunea - numai cd nu se potriveau ! Acum, zace Ia pus-

cdrie impreund cu Tine-bine-Traista...
pi astfel, sirul se sfeasi. Vitele stdteau in grajd remduite pe
cloud remduri ; si sd fi vifizut cum vilica adusd de Cocoran s'a rupt
din funie i s'a tras inapoi lângd boil lui Clip! Buhdesului Dumitrilei
Ii cdzuse local langd junca Tdndsoaiei si set fi vazut cat de bine se
mnípäcau mâncemd fecnul de care ieslea era plind p&nn venil Stä-
teau pe cloud remduri, florene, pldvane, negricioase; privindu-le, Mi-
trip spuse :
- Cat de bine ii sade buhdesului nostru, mama! Uitd-te la el
...si-a i aflat prieteni...
Se gemdi la vaca rmiasii acasd, singurd la iesle, vai de capul
si de singurdtatea ei ! Sta, debundsamd, ca o strigoaicd cu patru
picioare si cu coarne, in timp ce aici era atâta vialä, erau vite asa
de multe...
- Celt II de frumos cdci, mama! Si toate-s ale noastre?
- Toate... toate, freccdule ! Toate - ale tuturora 1
- Si eu mâ sclifoseam ca prostul I Dac'am st vreau sd mâ
sui pe calul lui Ion Butnaru, am sec am voie ?
Ai sd ai voie... calul e si-al tau, dupd cum bulidesul nostru
e si al lui.
Tupei i Incepuse sEt le adape, did soarele urca... urca... lu-
minând mai tare arboril, oamenii i piimemtul. Cemtau flautele. Dupd
darea In primire a uneltelor, se intinse o masd mare, cipoi o hord
incre. Toli îl cdutau pe Ion Butnaru. Unde s fie, oare?
Se träsese de-o parte, cu Cfip si Cocoran, graiau ingrijorati :
- Hopul a fost trecut... 1-am trecut. Dar mai avem atedea
inainte... Mane, pornim dupii seminte seleclionate... in cloud säp-
tämâni vin cu tractoarele... sdrobim haturile...
- Vom trece i peste greutatea aceea, loane... vom trece
peste toate greutafile, oricare ar fi ele...
- Asa-i, Clip... intdri Cocoran, vom birui toate greutajile !
Unde-i Onufrie ? S nu-1 mai lclisEtm set steie de-o parte... se gem-
deste numai la ochii Rozaliei, sdracul...
Dar Cocoran tdcu, se uita in pcimânt. Niste ochi vedea si el.
Erau vii ca argintul viu - aceia la care se gândecc Onufrie erau
stinsi.
Onufrie sta singur, dupa grajd, privind cele trei steaguri, rosii.
Prdjinile se indoiau usor, in apa vântului, aratând drumul steagurilor,
inainte - tot inainte...
(Urrneazd in nr. viitor)

www.dacoromanica.ro
 MIHU DRAGOMIR

CAN TECE DIN TR' 0 GOSPO DA RlE AGRICOLA COLEC TIV A

SATUL MEU

Satul meu, de colburi napadit,

te-au uscat boerii si chiaburii,
ani prelungi pe ceimpuri am scidit
doar amarul si samata urii.

Satul meu, umbrit sub vineti nori,

adunam din miristi nuznai gozuri,
panel cand venirä muncitori
si ne-au spus de viata din colhozuri.

Satul meu, ca pumnii-am adunat

sforile de-ogoare laolalter,
pirul strâciej 1-am sfeirmat
sub tractorul ce pe brazde salter.

Satul meu, am fost peilmasi, argati,

glie-aveam ctrt capitul de ata,
azi in colectiv suntem bogati,
ne-a deschis Partidul porti spre Id*

Satul meu, deacum spre viitor

tara freInge tot ce-i impotriva,
vin mereu taranii muncitori
hi gospodaria celerity&

www.dacoromanica.ro
 TRACTORISTUL

Pe campul ca o apa rascolit

svacnesc motoare, mimi uricre.
Si-aici e-acelas cantec auzit
in halele de fabrici din orase.

Tractorul greu pe brazda s'a încins

si-i shrill din plin suflarea 'nfierbantata,
din soare parca-un bulgar s'a desprins,
rodind o vara'n spice leganata.

Hai, iractorist I Volcmul tine-1 stems,

tractorul tau Republicii da pane.
Atati tarcrni acest pamant 1-au plans,
tu fa-1 sa radii 'n n2sfarsit de grane.

cat colective si'ntovarasiri

cresc largi peste razoare glodurocrse,
brazdarele despica fericiri,
taind adanc in cuiburi dusmanoase.

Azi muncitorii brat de fier intind,

ogomele'mpanzind cu S. M. T.-uri,
si sub aceles flamuri de Partid,
taranii 'nalta 'n holde curcubeuri.

Hai, tractorist 1 Volcmul tine-1 strans,

tractorul tau Republicii da pane.
Atati tarani acest pamant 1-au plans,
tu fa-1 sa rada 'n nesfarsit de grane.

www.dacoromanica.ro
 SANDA

Umeri uscativi.
Parul, spic de hrisca.
Bob in colectiv
fara ea nu misca.

Stie orice-ogor,
lunca sau arabiL
toata-i numai zor -
Sandcr-i doar contabiL

Si-acum patru luni

ce stia ? sa toarca,
sau cu sapa'n merni
brazda s'o intoarca.

Patru luni 1 sa cresti

cat o viata 'ntreaga I
Adevar, povesti,
inteun spic se leaga.

lama. Cerul tuci.

Inteo dimineata
i s'a spus : Te dud
la oras. Invata.

Si dela Pallid
a plecat - dar uncle ?
(Tearna, agurid,
parcel o patrunde).

www.dacoromanica.ro
112 VASILE =IF

Dar la scoala 'n band

sunt atatea fete,
ca si ea, taranci,
inveitand cu sete.

Si-amintea de toti:
sate 'ntregi de rude,
slugarind pe-un bot
de malaiuri crude.

Mana-i ce-a asprit

ani, in lutul tare -
calda a simtit
marl muncitoare.

Azi, in colectiv,
vocea-i vesel suna;
totu'n ccrtastiv
stie, trece, -aduna,

ochii-i vulturesti
in chiaburi sunt grindeni.
Cate Sande cresti,
tura, pretutindeni 1

www.dacoromanica.ro
 FOSTUL MIJLOCAS

Cand ies pe camp, el tot isi mai arunca

privirea catre fostul lui ogor,
si-i trece-un ac prin inima, usor.
Dar se porneste, indariit, la munca.

Isi,vede caii - si svacneste'n el

un fir fierbinte carefn temple urca.
Dar strange pumnul mai avcm pe furca
si-i umbla ochii, coase de (lei.

Cand l-au ales brigadier si-a spus :

-Ai naibii, imi incarca greu'n spate!
Insa la munca pleaca pe'nnoptate
si vine-acasa dupa ce-a apus.

i stându-si tot mai aprig impotriva,

se rape, dureros, din obloieli,
cosind si'n great, si printre indoieli,
spre singurul liman, in colectiva. -

www.dacoromanica.ro
 ZESTREA

Ar intra in colectiv,
altei cafe nu-i, el stie,
cat o da din tiv in tiv,
n'ar sceipa de seireicie.

Inset fata-i - sold de-alun,

ochi vioi si memi meciestre -
cum se mai meiritei-acum,
ceind nu-i del nimic de zestre?

- Ian sa-Mi spui, nij frate-miu,

esti in colectiv de-cm \rare':
cu peimemtul dacei viu
ce-i dau f elli. apei chioarei?"

- Am si eu o fatec, stii,
si spre 'lama se maritei, -
Deceit allele n'o fi
tocmai ea mai instal-Hex.

Dar carnete dece mi-s ?

Ian citeste : Peina-acuma
vreo cincizeci de zile-a'nscris,
si-a muncit o lunei numa.

Great. si bani, si aur face

munca ei, docir vara asta.
Spune, care cui nu-i place
zestre-asa sa-i dea nevasta ?" .

www.dacoromanica.ro
 RECOLTA
Ti-a asternut, din toamner, trcrctorul pat curat,
tesut-a ploaia scutec, zapezile-au fost perne,
sa cresti cat gemdul nostru, cu spicul gras, roscat,
' faina alba, deasa, seencepem. a o cerne.
Dintre musteti balane surade bobul plin,
in palm& lasa-un fosnet de lapte si racoare.
Ascult un svon. Tot creste. De pretutindeni vin
grermezi de aur proaspert, in legemat de care.
E-un scartait de osii, prin care se cmd
cantarile 'nfrettite cu-acelea din colhozuri,
permantul colectivei e Uteri nou si crud,
dar varsa val de greme'n patule si silozuri
i grosul rent de greme se scurge spre oras,
si se intoarce'n sate cu rodul din uzine.
In toiul colecterrii, saraci si millocasi
parcei-s prezentI la strunguri, la sarie si in mine.
Da'n sirul lung sunt care cu'n clanteinit de dinti.
Aduc chiabuiii roada. Surersul lor tocit e.
Cert ar dori sa-aduca nisipuri, doar, fierbinti I
Dar mii de ochi i-urmeaza, ca spangile-ascufite.
Un bob sa nu se piarda! E-aterta viateen el
ca-auzi deacum, Ia anul, cum intreen lanuri coase.
E si fainet dulce - si lama de otel
in care se reteaza dorinte dusmanoase.
Cresti, paine satioasa 1 Nu mai pornesti pe mad
sex fii iucateen burse si set ingrasi boerii !
Culegem noi recolta - si facem din ea scari
set ne urcam mai iute spre anul primetverii.

www.dacoromanica.ro
 SEDINTA

ln jurul mesei albe, trei tarcmi.

Pietroase sunt obrazele, de cmi.,

Si-au pus caciulile pe-un colt, deoparte.

Citeste unul tare, dintr'o carte.

Apoi vorbesc, agale, in-de-ei.

Sunt presedinti de colectiv tustrei.

Graeste unul, cu mustata stance':

- Eu zic sa facem virament, la banca I

Si ceilalti aprober. Se vorbeste

despre prasila case prisoseste,

de S. M. T., de norme, de legume,

si paza pe armane cata-i, cufn e.

Miroase'n casa a dughii trecute.

Se-crud cuvinte ieri necunoscute.

Sunt trei tarcmi. Interiu-a fost remdas,

cellalt vercar: al treilea peilmas.

Si ma gandesc: lirnbutii din N2w-York

cred ca din drum acesti tarcmi se'ntorc ?

www.dacoromanica.ro
 VASILE IOSIF

CEI DOI TRACTORISTI

Soarele pe cer se urca
Si-a incins intreagcr zare,
Spre ferntema cu o furcer
Se intrec cloud tractoare.

Ele-si trag a lor povard :

Doua noi secerErtori,
Pe un lung drumeag de lard,
Printre miris, printre flori.

Amerndouii au secerat
Incletrjite, ametndoua,
Pe un Ian intins si krt
In Gospoderria nouEt.

Unul sboaret percnind,

ParcEt-i armetsar pe goanii.
Un fleicEru l-o fi memand ?
A, ba nu, e o codaner 1

Uite cum 'il line'n struna,

Sctlopeta nu-i stet rau!"
Spune 'n drum c'cltre femtemer
Tractoristul, un fläcent.

Cel ce'nted va ispravi

- Au facut mai ieri prinsoare -
Primu-aici se va opri
La femterna din isvoare.

www.dacoromanica.ro
118 VASILE IOSIF

Nu e inca saptamema
Cand intreceri au pornit
Ea il necâjeste intr'una
Ca tot prima-a ispravit.

Sapca-i joaca pe spranceana

Caci e tare suparat :
Sag intreacd o codanä ?
$i sa-1 radii 'ntregul sat ?

Inciudat spre fata cater,

Iar obrajii-i s'au incins
Ei pomi tractoru'ndata
Cate S. M. T. intin.s.

A ramas mirata-o clipa

Fata'n coama dealului,
Si-o pomi si ea in pripa
Ca sa taie calea lui.
11 ajunge... se coboara.
El sa treacEt n'are loc,
Si sub soarele de \Tara
0 cuprinde de mijloc.

Meingedndu-1, ea-1 intreaba :

- Iata ca ne-am impacat
Dar ia spune-mi, fara saga,
Sporul meu te-a rusincrt ?"

El i-arata 'n zare lanul

Cu un zambet impacat :
Nu veziY intrecurarn planul,
Amemdoi 1-am castigat".

Paine rumena gustoasa

Patriei noi plamadim
Pentru noua noastra casa,
Pentru viaja ce-o trains.

www.dacoromanica.ro
 VLADIMIR COLIN-

FLAGARI INTRE CER $1 APA

1

Barcazul lui Cernet a despicat apele turbtrri ale bratului Chi-

lia, pand la Alba, ultirctul punct de colectare, asezat la numai cativa
kilometri de mare. Se'ntoarce act= cu pemtecul greu de pestele vet-
nat cu navoadele brigetzilor din mare si din bad, cu1egandu-1 in.
lErzile de Iemn in care trupurile mai mari sau mai mici, nemiscate,
se'nvecineaza cu aceleasi bucati de ghiata. Intins pe tabla care cap-
tuseste cala, acoperit §i el de mormane de ghiafei, pestele rosu,
pestele de mare, morun, nisetru sau 'pastruga, mai piastreazd urmele
cumplitelor carmace ce i s'au infipt in came, facemdu-1 set semgereze,
set-si piardd puterile, pand cemd pescarii, tragand 'cle otgonul pe care
carmacele sunt prinse, 1-au rdsturnat in lotca, dupa ce 1-au ametit
print' o dibace loviturEen cap.
Ultimele lazi dela Alba au fost coborite si ele in cal& sub ochii
celor din cherhanct.
- Lati intrecut pe toll, spune Cernet, &Ind mema cu 'pescarii
si infra odata cu Sasa Ivanov, marinarul, in cabina de comanda, uncle
pune mema pe canna. Printr'un gest scurt, li semnalizeaza lui Fedia
Sermeniev, mecanicul, pornirea.
In zdpusealct din camera motorului, cu ochirn toate partile, Ser-
meniev e gata de plecare.
- Ai curatat motorul ? Lai dat motorinä ? -li ntreabi 'pe Va-
sile TigEru, ajutorul intru memuirea fiintei de fier, care pune bctrcazul
in miscare.
- Da, tovardse Fedia. Numai ca nu-s ce dracu, am consumat
tare putin...
- Cum asa ?

www.dacoromanica.ro
120 VLADIMIR COLIN

- Uite, bine. In loc sEi fie rezervorul gol pe trei sferturi, 1-am
gasit gol numai pe jumate, cemd ne-am. intors aseara dela masa.
- Ho-ho ! recde Sermeniev. Ti 1-o fi uniplut sfantul duh, ca sa
nu te mai obosesti cu turnatul... Picai de somn aseara, cand am ajuns la
Alba, brigadierule. Nici set+ nimeresti gura, la masa, nu te pricepusi !
- Tovarase Fedia, eu...
- Lifted al dracu, ce capatemos ! striga mecanicul. Hai, lasa,
adauga, auzind semnalul de plecare. Da-i drumul. S te vad cum o
pornesti, cä daca mai smucesti ca la Pardina, inseamnr ca mecanic
n'ai sa fii, cat n'am set fiu eu popa !
Incruntat din pricina incord(rii, Vasile porneste motorul. I-s rneti-
nile pline de ulei i asa, aproape gol cum e dela beau in sus, (cad
tricoul alb, tare rascroit, e feud memeci si mic) i se vad muschii spatelui
si bratelor, cum freamata.
- Ma, ca la cai îi joaca muschii, exclama admirativ Fedia. Cu
ceva tot te-ai ales tu din bzigada, daca ce-i mai de seama nu s'a lipit
de tine.
Vasile-si intoarce fata negricioasa ,arsa de soare, si se aft&
acum chiar sub portretul lui Stalin, pe care Fedia 1-a scos din
Ogoniok i 1-a prins in pineze de lemnul peretelui.
Ce nu s'a lipit de mine, tovarase Fedia ?
- Ei, pe dracu, ce ?... Disciplina, brigadiertile, disciplina-...
Aici, la motor, faci viata, stii tu? E ca la armata, ca la chef ere...
Ai vazut tu, cemd trece trenul printro statie, cat de prapadita sa fie
ea, cum sta seful u apca rosie, in Pozilie de drepti ? Aici, la mo-
tor, e raspundere, brigadierule. Daca nu te fad prieten cu fierul,
lasa-te pagubas...
- Pal asta-i meseda care-mi place. Dece sEt ma las ?
- Uite memzul c'a luat vant! Ce, Ili spun eu sa te lasi? Sa
fii vrednic, îi spun, vrednic de cinstea ca stai la motor... Il auzi ?....
mai intreaba Fedia i asculta o clipa bataile regulate ale moto-
ruhii. Ma cunoaste. Fierul e un orn, ce crezi ? Noi doi, prin cede
am trecut... Suntem prieteni. Acu o saptamema ma chiama la di-
rectie : MEE, Fedia, zice Munteanu, da tu coneediu nu mai iei?"
Cum sa iau concediu, pacatele mele? Da motorul ia concediu, zic ?
Sa-1 las eu pe meaza altuia, care nu-i stie metehnele, sa mi-1 strice,
sa-1 bolnaveasca ? Multumesc, zic, da cat nu. ia motorul concediu,
nici eu n'an-i sa iau. i n'am luat. Vazusi?
- Poftira, acu te superi pe mine c'am luat concediu...
Mecanicul zambeste si pe fata lui rosie, acoperita de o barba
balaie, nerasa de cernd a plecat din Tulcea, ochii se'nchid ingadui-
tori. Ii freaca nasul cu dosul pahnei.

www.dacoromanica.ro
 FLÂCARI INTRE CER I APÂ 121

- Nu md supetr, brigadierule, nu... Da nu pot eu seinteleg

ce-i in capul vostra... Ptii, met, cum am deprins eu meseria ? Pe
furatelea I Cemd am coborit prima datet la motoare, era pe salupa
mare a lui Kerciulescu. Era albastret toatet ca cerul i pavilioanele
fluturau, fluturau... Noi, jos, la motoare, eram lac de apei - el, sus, bea
si canta cu muieri... Avea, al dracului, pavilionului lui, un triunghi
albastru cu'n crap de argint pe el I Mecanic era unu Rudolt, o
huidumer de neamj, care se pilea toatel ziva si'njura pe nemjeasca
lui, de te bolnewea la cap .Din verdamter zigeuner' nu md sco-
tea.., asta ar veni, pe limb& de om, jiganu dracului. Cede palme-am
inghijit dela el, n'ai tu fire de pdr in cap I 11 intrebam : Da asta
ce-i, mestere?" Harsti, o palm& Vrei sa-rai furi meseria, verdamter
zigeuner?"... Ce set i-o fur? Parcel dacet invetjam i eu sä umblu
la motor, luam dela el si-i irnpujinam lui învâturaI i asa, in loc
sefnvell intr'un an, mi-au trebuit cinci, ceenvetjam numai treigemd cu
coada ochiului, cernd nu mä lua neamjul in seamd. De'nverjat tot
am invellat, cd-mi era drag de motor si când ii ascultam beitaia,
parc'ascultarn cum bate inima lui frte-meu...
Urmetreste o clipd jocul acelor in cadranele prinse lemgd motor
si se aseazet pe scdunelul de lemn, scund i raemjit de ulel.
- Ehei, i pe urmet, când a fost set dau examen, alter dandana.
Cet nu era examenul atunci, cum e azi : stie omul, brava, 1-ai frecut ;
nu stie, îl ajuji, îl sfeituesti si la anul stie mai bine. Da de uncle I Era
in comisie unul-si tocmai presedintele-un urea cu barbel i cu cdrare
la mijloc. Meentreabet cede feluri de motoare sunt, din ce se compune
motorul met rog... Eu stiu, el inseamnd si fierbe. Il vedeam cum i se
cledina barbo de necaz. Pi deodatei numai ce-laud cd'ntreabec Ei, set ne
spui acum, ce face iepurele când implineste trei ani ?" Da eu, zeipeicit,
dau set balberi : Doranule , peti nu la iepuri, la motoare dau examen..."
Parcd-1 veld i acum cum sare : Nu dumneata, zice, ai de pus intrebdri
aid. Scutt Ptii sau nu stii ?" Cernd am vetzut asa, am inceput si eu s'o
scald: Cana implineste trei ani, iepurele face copii". Nu", striget bar-
bosul. Moare", zic. Nici. Una, alta, cutare. Niraic. i dupet cum se
bucura barbosul vedeam cet vrea set md trânteascer, da stii, cu tot
dinadinsul. Eu numai atunci bag seama cä unul din comisie, un
celpitan pensionar care-1 stia pe tata, se trage usurel inapoi i ridicd
pe ascuns, inted trei degete, pe urmel patru. Ce dracu, zic eu in getnd.
Asta ce mai. vrea ?" Pi deodata, cum met chinuiam asa set retspund,
parcd se face lumineVn mine si stpun : Când implineste trei ani, ie-
purele, ce s face( ?... merge pe al patruleal" i set vezi cer nimerisem.
N'a mai avut ce spune beirbosul, a leisat nasu'n jos si-a metredt:
"Urmertorul I"...

www.dacoromanica.ro
122 VLADIMIR COLIN

Fedia îi freaca mai tare nasul cu podul palmei i zambeste

amintirilor. Apoi coboara ochii spre Vasile:
- Da, brigadierule, asa traiam noi si asa invatam, i soarta ne
atarna de hatarul unui seam, de toanele unui mester si de hachitele
unui examen cu barbosi Si pe tine te'nvat, de batut nu stiu sec te bat,
totu-ti vine de-a gata. E un bine brigadierule, un mare bine'n treaba
asta. Dar uite, am eu o'ndoiala asa, care-i pitita undeva aici, in inima...
Oare motorul ai seenveli sa-1 iubesti, in uniste, asa cum 1-am prins eu
drag, sub palme, in camera cu motor a neamtului ?... Ma, eu de
concediu n'am stiut, in douazeci si cinci de ani de cand rna tot man-
jesc cu ulei Cand veneam dintr'o cursa i ajungeam la Tulcea, se
duceau toti sec se culce, dar eu urcam pe alt vas sa vad alt tip de
motor $ i sag invat i pe ala... Stai, îl opreste pe Vasile cu-o miscare,
vazand ca da sec raspunda. Stai, nu te grabi... Eu, daca ti le spun pe
astea, se cheama ca vorbesc ca te stiu baiat bun... ai fost brigadier...
Nu raspunde asa, deodata. Stai, chibzueste si-mi raspunzi dupa
masa, la Tulcea. Bine ?... Ei, vezi atunci de motor, ca ma duc la capitan.
Scara de lemn scartaie sub trupul lui Fedia, care astupa lumina
zilei, cemd trece prin chepeng.
- Ptiu! scuipa, odatii ajuns pe 'punte.
De jur irnprejur, acoperind puntea, vasul, apa si malurile, o ceata
deasa îsi intinde panzele albe, umede. Simte cum intr' o clipa ume
zeala îl cuprindea, 11 infasura, i se lipeste de piele, aluneca de pe ceafa
pe spinare. Soarele a disparut odata cu cenil, odata cu lumea, el
mecanicul intinde fara voie brateIe, ca un orb, incercemd sä se apuce
de ceva, sa regaseasca lumea cufundcrta in marea inconsistenta el
alba a cetii.
Glasul lui Sasa, marinarul, îi izbeste auzul si, facand fara voie
ochii mici, pentru a auzi mai bine, incearca sa desluseasca vorbele
romantei, care sboara de pe punte si se'nfig in ceata, pier in ceata
fara a putea s'o strabata, ca un deget varit inteun pachet gros
de vata :
Pe marginea oceanului
Se plimba iubita lui.
El o vede, o saluta,
Ea pe mal - el pe ocean.
Vantul bate, valul umfla,
Marinarul se cufunda.
Copilita 'ngenunchiaza,
Catre cer ea se ruga :
- Potoleste, doamne, valul
Ca se'neaca marinarul.

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APIS. 123

Glasul de tenor al lui Sasa se face trist, trist i tristejea asta nepre-
tacuta da viaja cuvintelor in care nici el nu crede, cuvintelor care
zadarnic incearca sa sboare dincolo de invelitoarea umeda a cejii,
sa vesteasca o durere si sa mustre un dumnezeu incapagmat.
Sunt cinci cmi de suferintet,
Au trecut, s'au strecurat :
Amemdoi s'au inecat.
Adio mama, adio tata,
Adio fraji si surori,
Eu mä duc in depatare,
In mormantul ferret flori...
- Ce-i asta, marinarule ?... Halal cantec, Sasa ! striga mecanicul.
Ori i s'au inecat corabiile ?
Prin ceaja, trupul lui Sasa inainteaza, se izbeste de Fedia.
- M'a apucat asa, cu jale... Maica (rat-sii! i scuipa peste bord,
in ceaja. Nu vezi ce vreme e? i m'am si certat cu Duniasa la
plecare...
- Ma, Sasa, zambeste Fedia. Tu esti aproape cat Misa cd meu pi
cu maica-sa m'am certat de-atatea ori cede cuvinte are cemtecul tau de
adineauri ! Omul se cearta, ca sa se'mpace mai cu folos, nu stii ? pi
batandu-1 Pe umeri: - Lasa c'o sa fie bine !
Dar Sasa cla din can catre o durere numai de el stiuta, kir melodia
jalnica a romanjei fi staruie in minte : mai rad 'pescarii ca marinarii
au cate-o ibovnica'n fiecare sat ! Dac'ar putea afla cine i-a strecurat
Duniasai prostia asta, s'cn- mai potoli. I-ar arata el. Bine, Irinusenca se
tot uita la el cand vine la Alba, - treaba ei. Dar are el ochi pentru
altcineva decen Pentru Duniasa lui ? Cum de nu poate ea injelege ?
- Femeile nu injeleg nimic, li impartaseste desnadajduit lui
Fedia, care rade gros i raspunde ca un ora lismnlit :
Ei, cede ceva mai inleleg i ele !
- Pe dracu'nleleg ! izbucneste Sasa. Uite, Dunia : Duniasa, zic,
daca nu stii tu cä te iubesc, sa-mi sard ochii, da esti proasta de-abi-
nelect", iar ea, poftim, se supara, imi intoarce spatele i fuge. Injelege
ceva, daca poji! i Sasa face o miscare grea de amaraciune, pe care
ceaja o inghite Lo ascuncle.Ce-i ipui tu, ca daca pleci la Alba, te
trimete direcjia si nu pleci ca asa vrei tu, -ea nu si nu, o sine doina
cä inadins ma cer la Alba, ca set dau ochi cu Irinusenca...
-Da pulina dreptate n'o fi avand si Dunia, hai? intreabt Fedia.
- Tovarase Fedia, daca si dumneata...
- bine, bine, las'ca-i vorbesc i eu cand sosim... Acu, du-te

www.dacoromanica.ro
124 VLADIMIR COLIN

jos cd te mai faci de refs fate( de tot neamul marindresc : ai sec reicesti
s'o silesti pe Dunia secli pund ventuze !
Piptind cu mânct, betjbetind, Fedia isi steipetneste un tremur al
umerilor i se'ndreaptet spre cabina de comandd. Odata induntru,
asezat pe bancd, retsufld usurat, in timp ce Carnet, cu trupul aplecat
spre fereastrd, se streiclueste sei desluseascift drumul prin cealr.
Barcazul trece printr'o liniste ciudatd, in care nici un glas de
om sau paseire, nici un sunet nu-1 insoteste, in afara mereu egalei
betted a motorului. Cetteodatd, pentru a geisi drumul, Cernet inchide
ochii. Acolo, in fund, in intuneric, retina pdstreazet imaginea rnahuilor,
a coturilor i cdpitanul îi ceirmeste cu grijä lx\ircazul prin beznel, dupa
legile curentului, taie o diagonal& acolo uncle drumul ar înscrie un
ocol. 0 cutei ademcd i s'a seipat intro sprâncene i, mdcar cd nu e cald,
isi sterge din timp in timp cu batista chelia, acoperind-o apoi de grabet
cu sdpca.
0 izbiturd infundatel ti repede pe amândoi cu fruntea de fereastra
din Later' a cczbinei. Cäpitanul invârte cetrma, semnalizeazd incetinirea
jos, la motor.
-K ciortu ! scrâsneste Fedia si amândoi ascultd cu inimile
oprite hârsentul produs de frecarea tdlpii barcazului de ciotul de salcie
pe care Cernet nu 1-a putut ocoli. Harsetitul alunec& dela proret, vine
spre ei, îl aud acolo, jos, chiar sub cabina de comandd, apoi sub calet.
sub camera motorului, peind ajunge la pupa. Li se pare c'a trecut o
groazei de vreme. Inimile tot nu si-au regasit linistea.
- Douei am ocolit pan'acurna, spune Cornet. De dsta'ntodeauna
mi-e tearnd. Nu stiu cum stet sub apex, cd niciodatd nu sunt sigur clacei
intr'un el sau trec pe alerturi...
Usa cabinei e smucitr Mad veste i Sasa se aratein prag inconjurat
de limbile moi ale cetii, ca de niste trombe de funa.
- Cred ct nu lutm apa, tovardse cdoitan! M'am uitat peste tot.
Dar Cernet ii svetrle privirile spre marinar i strigd metnios :
- Crezi ! Ce crezi I Esti marinar sau popd ?
- Tovaretse ca...
- Controleazd imediat cu atentie pi raporteazd exact. Executarea !
- Crede! Hm! pufneste apoi, dupe"( ce usa s'a inchis in urma lui
Sasa. Unul ca eista te baget nevinovat in puscdrie !

- Lasel-1, ce-ai cu el? Isi inaltd Impaciuitor glasul Fedia. I se'n-

tâmplei pentru prima card. Si.a petstrat, bdatul, destul de bine firea.
La dat chiar in gemd set controleze, far& sä-i fi spus... Ascultt-md pe
mine, sunt bdeti buni, si el si Vasile al meu. 0 sag scoatem oameni.
Cu ochii atintiti, incercemd set strtpungd perdeaua de ceatet,

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER 1 ARA 125

Cernes ascultd cuvintele mecanicului - si'n gemd îi dei dreptate. Dar

las'cei nu-i stricer sd-1 pun nitel in vitezd, isi spune. Set nu se plicti-
seascei de bine !
Peste cetteva chpe, Sasa isi face din nou aParilia, inverluit de
aceleasi limbi de furn, ca o zeitate a apelor memiose.
- Raportez : Am controlat incd odatec peste tot. Nu ludm aper.
- Bine, Sasa, zâmbeste cdpitanul. Asa se raporteaza... Dar
Vasile nu s'a speriat ?
- Nu s'a sepriat, tovardse cdpitan. Zice cet la brigadei il zgelhetia
mai tare, când svenleau Immlii cu dinamita.
Când inchide usa, cei doi se privesc cu un zâmbet.
-Leit noi, spune Cernes. Numai cd ne speteam 'pentru alde Ker-
ciulescu, la veasta lor... Stii, adaugei dupet o pauzei, la Partid ne-ct spus
la ultima sedirild c'ar fi venit la Tulcea, Kerciulescu. Cine stie ce sfori
mai trage...
- Gheorghe, sopteste rugdtor mecanicul, de chestia mea ai
mai vorbit ?
In loc set rempunder, Cernet trage cu urechea. Sei se fi pornit vem-
lui ? Se aud un fel de suierdturi lungi, in junil barcazului, ca niste
vaete ale cerului si ale apei. Dar legemarea vasului e cea de obicei.
- Am vorbit, ii retspunde apoi mecanicul, dar numai fiindcd met
tot pui seentreb. Deocamdatei nu se 'poate face, irate, nimic, si-am mai
spus. Trebue s'astep)i.
-Iar s'astept..., ofteazei Fedia.
Aprinde o ligare, duper ce i-a intin.s cdpitanului pachetul.
- De cemd ne cunoastem noi, Gheorghe ? intreber duper un timp,
$ i fruntea i se umple de cute orizontale cemd ridicä sprâncenele.
- PELL. set tot fie douetzeci de ani... Dece ?
- Doudzeci, incuviinleazer mecanicuL Si de zece lucre= imPre-
und pe barcaz. Ne-am venut in anii dstia aproape tot timpul, si la
bune si la rele, m'am vetzut cu tine mai des deceit mi-am veczut nevasta
si beriatul. Este ?
- Asa e, recunoaste Cernel.
- Si dacd md cunosti de aterta vreme, urmeazd celetlalt, spune
tu : sunt sau nu sunt om cinstit ?... As face eu de rusine Partidul?
- Fedia... incearcd sel-1 potoleascer.
- Nu, laset, lasel-mer sei spun. Uite aid, aici la inimä mer doare
cer nu m'ali gash vrednic ser intru'n Partid. Parcel nu mai sunt om...
Dece ? Inima asta, a mea, nu-i inimet de comunist ?... Gemdurile, pur-
tärile, faptele mele, nu-s fcipte de comunist ?... Dece ser pätimesc si
acuma pentru o greseald serve:a-sit& din prostie? M'am luat dupd muiere,

www.dacoromanica.ro
126 VLADIMIR COLIN

stii i tu. Stai, met tot ciocernea la cap, stai, nu te greibi set dai adeziune.
Cine stie ? Dacet una zic i alta fac ? Stai set vezi cu ochii teii, judecer.
De semnat, zicea, al tot timpul $ i mai incolor. Ahi fost slab. N'am dat
adeziunea imediat, atunci, dupet 23 August. i real am feicut eel m'am
indoit, cemd lupta avea nevoie de fiecare om, de fiecare ostas... Dar
de lucrat, tii i tu, am. lucrat ca un comunist, dela'nceput. Nimeni nu
mi-a feicut o vine( din faptul cift n'am venit imediat. Dar eu, in inima
mea stiu cer am gresit... Meicar cer-mi spun cer nu toatet viata o set
pettimesc dintr'o gresealet. Nu indrepteitesc eu, in nici un fel, increde-
rea tovarersilor ?... Tu stii cä mi-e rusine set dau ochi cu oamenii ?...
tii? Stii ?
Stremgemd din fälci, Cemet 1-a leisat set vorbeasca, fewer sec-si
intoarcet o clipet ochii dela ferectstret dincolo de care marea de ceatei
e nemiscater.
- Tu, omule, retspunde'ntfun terrziu. Nu vrei ser'ntelegi cet nu e
vorba de tine, numai de tine ? Mai sunt atertia alpi care asteapta.
Asa e hotetrirea : deocamdatei oameni noi nu se primesc. Si-i semettoaser
hoteirirea asta. Prea au venit multi de-a-valma, chemati si unii neche-
mati... Mai ai si tu fetbdare, set alegem grerul de neghinet si pe unnet,
da, 'pe urmer or ser judece tovareisii cine-i vrednic. SUL.. spui cer esti
comunist in inima ta. Si eu te cred, cec te stiu. Dar uite, disciplina, cu
asta nu prea te'rnpaci I
- Disciplina ? tresare Fedia.
Oare nu despre discipliner vorbise cu Vasile ? i uite &et acurn...
Dar n'apucet set-si termine gemdul.
In beitaia regulater a motorului, pe care n'o asculta cu dinadinsul,
dar care insotea cuvintele amemdorura, urechea lui a pins niste sunete
stretine, nelalocul bor.
- Motorul ! sopteste, si asculter privind la Cernes.
- Parcel... mi s'a peirut si mie...
Grecbit, mecanicul petreiseste cabina si se avemteen imbreitisarea
umedet s ineceicioasei a cetii.
- Nu stiu ce are, îl intempinet Vasile. Deodater a`nceput set
facet asa...
Cu trupul aplecat peste cutia motorului, cu capul putin intors,
ca s audel mai bine, mecanicul pare un medic cu urechea la pie'ptul
bolnavului. O'ngrijorare îi stretrig'nteo cliä spremcenele ; face o
miscare cu mina :
- Vasile, add...
0 bubuituret seacet îi reteazel cuvintele.
- Explozie ! aude Vasile in creed, ca si cum o voce nefireascet,
nici a lui si nici a mesterului, ar striga acolo, ineruntru.

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER l APA 127

0 a doua bubuituret zguduie intreaga culasa a motorului, care

tremura sub apasarea unei uriase puteri, pe care n'o mai poate stapani.
- Mestere ! racneste Vasile, cmd adevarata explozie se produce.
Tunand, o bucata se rupe din culasa $ i schijct grea, de fonta, il
izbeste pe Fedia in frunte, croind in pielea $ i oasele zdrobite o floare
rosie, de sange. Ca un deget rhonstruos, de dihanie, pistonul jasneste
afara. Uleiul aprins stropeste hainele mecanicului cazut, stropeste pe-
rejii de lemn, dusumecrua, semanand puncte de foc care tocrte cresc,
nasc suluri de flacari $ i fum. 0 cutie veche de ceara, in care se pastra
putin ulei sa fie la'ndemanr, ia foc $ i Dare o candela ce arde cu fia-
cara mare. Intr' o clipa perdeluja albastra dela fereastra rotunda se
aprinde $ i bud.* in flacari incep sa sboare prin incapere, imprastiind
focul mai departe.
Ingrozit, Vasile s'a tot dat indarat, perna a ajuns la scant care
suie spre punte. Deodata, din camasa lui Fedia, intins jos Mira suflare,
se ridica un val de fum.si-apoi o flacetrer isi serpuieste trupul, apare si
dispare si, odata cu ea, un miros de carne arsa Patrunde in narile
ajutorului mecanic.
- Mestere mai striga odata, cu lacrimi in ochi si se repede,
!

a'puca galeata prevazuter cu o frangbie, galeata cu care scoate de

obicei apa de bäut din Dunare, $ i se repede pe punte, unde se izbeste
de Cernej.
- Arde mesterul ! mai apuci sa strige. L-a izbit motorul...
Far& un cuvant, capitanul dift sa se repeadd jos, prin chepenqul
din care navalesc rotogocrle mari de fum inecacios, dar flacarile au cu..
prins scara de lemn $ i le simte muscatura fierbinte pe Picioarele
goale, in sandale.
- Sasa cheamd cu un glas care rasuna asurzitor in linistea
1

din jur. Sasa! Desfa parama $ i svarl-o peste bord - si farx sa mai
astepte, se arunca in apa, asa, imbracat.
Raceala apei îl face sEt clanjäne din dinti. Cu amandoui mainile
se apuci de capatul paramei si, ajutandu-se cu picioarele, pe care
le sprijina pe trupul barcazului, încet, scrasnind, prinde sa urce. Talpile
sanckalelor, pe care n'a apucat sa le scoata, aluneca. Muschii bratelor,
umflaji, incep sa doara cand Cernej se trezeste culcat pe spate, ori-
zontal, a cateva pahne dela faja apei. Renunjand sa se mai spri-
jine cu picioarele, strangernd din dinti ath de tare ca-i inlepenesc fah
cile, se ridica numai in maini, cucerind palmt cu 'palma frmghia.
Simte apoi o mana care i se'nfige in camasi, îl apuca subsuoara 0-1
ajuta sa se ridice. Ajuns pe Dunte, se clatina o diner, sprijinindu_se
de Sasa, apoi se repede spre camera motorului.
Galetile de apa pe care Vasile n'a incetat set le arunce prin

www.dacoromanica.ro
128 VLADIMIR COLIN

chepeng n'au putut opri intinderea flacarilor. Ceremd 'prin semne, mai
mult smulgând de pe trupul betiatului tricoul, Cernes îl moaie in ga-
leata plina, il infasurä in jurd capului, acoperindu-si nasul i gura
$ i se avânta in jos. Fumul îi intra in ochi, ustura, limbile de foc ii
ling hainele, pielea metinilor. Dupa cloud trepte scara trozneste, se
prabuseste, si Cernet cade odatä cu ea in mijlocul unei izbucniri de
scemtei.
In ciuda hainelor ude, caldura il loveste. Gâfâie. Hainele incep
sEt-i fumege. i mirosul de carne arsa ii ajunge la nari, prin tricoul
care s'a uscat ca prin minune -0 nu stie daca arde carnea lui sau
carnea tovarasului cazut.
Apa unei gälei zvetrlita de Vasile 12 izbeste in spate, facemdu-1
sa se clatine, racorindu-1 in acelas timp, pentru o clipa. Inviorat, se
repede prin fumul care'ntuneca toatä incaperea si inima care-i bate
sEt se sparga i se opreste, parca, atunci când simte cum picioarele i
se'mpiedica de trupul mecanicului.
- Fedia striga ragusit, dar un val de fum jj umple gura 0,
I

tusind, se apleacä, betjbâie 0-0 apuca tovarasul de mema. Trupul ce-

luilalt e greu, moale si greu, indaratnic parcel.
Gememd, Cerne îl tidied pe urneri si'ncepe sa-1 traga dupa el,
auzind cum picioarele mecanicului, care ating podeaua, poduc un
heIrsetit ce-i amintestede heasetitu1 buturugii peste care trecuse cu
barcazul.
FlEicarile i furnul au cucerit incaperea. Peretii tusesc i limbile
lor rosii intecipa trupul capitanului. Arsurile dela metini si de pe fata
ji ustura si lacrimile-i curg faret incetare din ochii orbiti de fum, us-
cându-se inainte de-a ajunge la bEabie.
Cand se apropie de iesire, o noua cantitate de apa zvarlita. de
Vasile îi dEr puterea sEi impinga trupul lui Fedia.
- Vasile... Sasa... - genie rägusit. Trageti-1 I si se prabuseste
cu capul pe marginea chepengului, captusita cu tabla. Dar sare'napoi
cu un strigat, cad tabla frige ca plita unui cliptor.
Tras de cei doi, trupul lui Feclia s'a ricliccrt, a parasit odaia Fn
care trosnetul lemnului mistuit de incendiu creste.
- Mai toarna o galeata peste mine, cere Cernet. Vasile I
Si dupa ce temarul i-a indeplinit rugamintea :
- Fedia... träeste ?
- Mort ! sopteste Vasile, inteun sughit de plans.
Cernet strange purnnii fara sa vrea, dar Ii desface cu'n geamat,
simtind, ca niste taieturi ademci de cutite, durerea arsurilor. Fierbin-
teala in care stet Ii reinoieste durerile, i se pare ca furnul i-a inirat sub
piele, cä si maruntaiele-i fumegEt.

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APA. 129

- Asculta, incepe, vorbind intretäiat... i tu i Sasa... Dar o

tuse lunga ii sugruma cuvintele. Sunt mandru de voi... aji fost tari -
si glaSul ii suna as'pru, ragusit. - De plans o sa plangem pe unna...
Acum, barcazul trebuie salvat.... Avem peste, peste 10.000 de kilo-
grame. Focul... trebuie stins focull
Tinerii de pe punte nu'nteleg cum poate iesi vocea capitanului
din incaperea in fläcari, otravitä de fum, spre care - daca-si apleac
faja numai simt arsurile focului si'ntepäturile fumului.
- Tovarase capitan, urcati pe punte ! striga Sasa.
De sub picioarele lor, vocea lui Cernet se aude alterata ni
Vasile vede parca strambaturile pe care silinta de a vorbi le porun-
ceste capitanului.
- Faceti
ghia. Repede.
pentru cele cloud gälei. Mi le dai jos, cu Lan-

Si lupta cu fläcarile incepe. Una dupa alta galetile sunt coborite

in camera motorului, uncle Cernej azvarle apa pe pereti, dupa ce-si
moaie capul in galeatä, incercand sa-si potoleasca arsurile cumplite.
E cited de ametit de fum, fiecare punct al pielii a devenit atat de du-
reros, incert i se pare tot timpul ca aude sfaraitul propriei lui piei,
care arde.
Capul li vuieste. Si'n timp ce alearga M desarta gäletile una
dupa alta, franturi de ganduri ii strabat creerii, ciocnindu-se, incale-
candu-se ca niste valuri furioase, pe care nu le mai poate stapani.
Intr'un valmasag nedeslusit apare Fedia, cerand sa fie ¡Drimit in Par-
tid (mai tarziu, mai tarziu, acum nu vreau sa mä gandesc la el, nu
vreau) Fedia, care a murit, care nu va mai strange niciodata la piept .
carnetul rosu, nu va mai asculta bataia inimii de fier a Motorului,
nu-si va mai vedea nevasta, pe care o vedea mai rar decat li vedea
pe el, capitanul lui. Fedia... cu copilul in brate apare Tania (Te-astep-
tam, te-asteptam, te-asteptam"). Si deodatä, in locul Taniei, faptura spa-
toasa a lui Stoian, secretarul organizatiei, vine spre Cernet (Esti mem-
bru de partid, esti exemplu. Stinge focul si adu barcazul in port. Bar-.
cazul poporului, averea poporului. Tovarasii asteapta pestele, canti-
nele asteapta... asteapta... asteapta...") Nu'nteleg, tovarase Stoian.
Cum de-a explodat ? Cum de s'a facut _una ca asta ? Si Fedia... A
niurit Fedia... Ce sa-i spun nevesti-si, eu, capitanul ? Ce sa_i spun ?...
(Sa-i spui adevarul, sa-i spui cum a fost. Cä a cazut in lupta, pe cam-
pul de onoare al lu'ptei pentru socialism a cazut1.
- Fedia! genie Cernet $ i se clatind. i, pentru prima oara dela
izbucnirea exploziei, lacrimile care-i curg nu-s pricinuite de fum.
Cineva îl ia de brat:
- Tovaräse capitan, spune Sasa. A mai slabit focul. Treceli pe
9

www.dacoromanica.ro
130 VLADIMIR COLIN

punte, va schimb eu, si-1 impinge pe Cernes care,. alutat de Vasil%

iese afar&
Aerul curat U navaleste in plamani, ca o usurare si ca o durere.
Absent,îi trece lui Sasa galejile si ochii aproape i se'nchid. Arsunle, o
clipa ogoite de racoreala de pe punie, frig parca mai tare acura. Cu
ochii mad, Vasile îl priveste cu admiratie i groaza.
- Cum v'aii ars!... VC"' doare tare?
Ce greu e uneori seentorci capui! Ti se pare ca-i o munctl de
cure niciodata n'ai sEr mai fii in stare.
- M'am ars, da... sopteste. Nu ma doare.
- lese tot mai pujin fum, vesteste bucuros Vasile. Am scapcd
barcazul
- Da, ne-am facut datoria, rosteste Cernej. i vocea-i e greaaie,
ca din scam.
Tab bile metalice cu care barcazul e, din loc in loe, captusit au
aprit intinderea focului, curmand lupta cu flacarile.
Niciunul n'a prins de veste cä vantul usor, care a prins sr batä,
a risipit ceaja. Scare le scaldd barcazul leganat de apa, asemeni unei
pasari greocrie, cu aripile haute. In cend, acum limpede, un uliu se
invarte in cercuri tot mai largi.
In gura chepengului, capul manjit de funingine al lui Sasa îi
sclipeste dixiii spre cei de pe punte.
- Gata, tovarase capitan.
- Vino sus 1
Usoare suvije de fum, repede furate de vant, se mai taxi:Ise in
golul chepengului. Toi sunt negri de funingine, camasa si pantalonit
capitanului sunt arsi in nenumärate locuri, dar rEmile de pe faja si
mainile lui sunt cel mai greu de privit.
- Unde Lap. 'pus ? - intreabä cu vocea scäzuta.
Fara o vorba, cei doi li duc in propria lui cabind. Trupul lui Fe-
dia, cu faja insangerata, muscata adanc de flacari, e intins pe cuseta
capitanului si o liniste nefireasca, inspäimantatoare, se desprinde din
trupul acesta mare, nemiscat. Simjind dig tremurd genunchii, Vasile
isi intoarce capul. Cu pasi grei, ca si cum de fiecare nicior ar avect
atarnata o povara, Cernej se apleaca 'peste cuseta lui Sascr, din celä-
lalt perete, strange cearceaful cu miscari incete si-acopera trupul ne-
insuflejit al tovardsului.
- Trebuia ser-i dau un raspuns, cand aveam s'ajungem la Tul-
cea, isi aminteste Vasile - i glasul 21 urea si-i coboara, ragusit.
- Räspunde-i acum, porunceste capitanul. Aici, pe barcazul lui.
Drept, cu capul pujin inclinat, ucenicul tace o clip&
- Mi-ai fost mester bun si drept, tovarase FecHa, rosteste apoi,

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APA 131

mester in ale motorului si mester in ale vietii. Nu stiu cine te-a ucis,
dar stiu ca nu motorul... M-ai invatat ca fieru-i un orn - si cu fierul
ai fost prieten si tovaras. In fata ta, eu, ucenicul Vasile Tigau, ma leg
sa invät ca s'ajung sa cunosc i sa iubesc motorul, asa cum 1-ai in-
teles si 1-ai iubit. glasul i se frange si-ei sterge, cu mma,
lacrimile. Eu...
- Bine, Vasile, ajunge - spune brand Cernet. Acum ieii pe
punte i asteptati-ma... Vin indata.
Singur in fata cadavrului, in picioare, capitanul priveste cearcea-
ful marinaresc, care a luat forma trupului pe care-I acopera. In dreptul
frunii o pata de sange s'a intins pe albul panzei.
- Nu stiu cum s'a intamplat, Fedia ,sopteste Cernet. Nu pot pa
inteleg. Dar daca e ceva necurat la raijloc... - se opreste cu buzele
deodata stranse si rosteste cu greutate - daca cineva te-a ucis, n'am
sa am somn nici odihna pand nu-1 gasesc. Eu, capitanul Cernes, jur
sad aflu i sa-1 trag la judecata, cine-ar fi si cum 1-ar cherna.
Prin gearnul rotund al cabinei o razEt de soare pttrunde
joaca licarul pe cearceaful insangerat.
- Ma duc, Fedia, spune Cernet - i parca-si cere iertare.
Trebue s'ajungern la Tulcea. Tovarasii astedpta incarcatura...
Cand ajunge pe punte, soarele-1 orbeste o clip& E-o linite atat
de adanca, e-atat de albastru cerul si-atat de inverziie-s malurile, cd
Cernet, inca plin de durere, se'ncrunta.
- Stati jos, tovarase capitan. Vä ung indata.
Sasa n'a pierdut vrernea. Coborand in cald, a racait cu cutitul
grasimea din pantecele spintecat al unui xnorun i unge acum, grijuliu,
ranile capitanului.
- ser traesti, Sasa ! zambeste Cernet si, imediat, se crispeaza
cand atingerea mainilor celuilalt li desteapta durerea, parcel amortitä.
Apele Dunarii au devenit verzui si fire de .paie se'nverrtesc in
anafoarele zbuciumate.
- Avem noroc de yard, spune mai apoi, cand sanitarul improvizat
si-a dus la capat treaba. Haidam, baeti, ridicam panza!

E noapte tarziu, cand luminile Tulcei izbesc privirile celor trei de

pe barcaz. Vantul le fusese, ce-i drept, prielnic, dar intarzierea prici-
nuita de explozie i fdptul cd mergeau in contra curentului li intar-
ziase cu aproape zece ore.
In port, forfota obisnuita a'ncetat. i cemd se apropie la cateva
sute de metri, celor de pe vas li se strange inima : in lumina becu-
tilor, cloud femei tot atat de nemiscate ca stalpii scunzi de piatra de 'pe

www.dacoromanica.ro
132 VLADIMIR COLIN

mal - de care se leagr masivele paretme ale slepurilor - privesc

s'pre apa.
Cei de pe vas stiu cen afara intetrzierii, pemza atert de neobisnuitä
la un barcaz, le face sä se teamEr.
Urmäresc incrernenite apropierea täcutä, aducEttoare de cine
st:ie ce spaime, a barcazului, De care cunoscuta bErtaie a motoruhii
nu-1 insoteste.
- Doamne, murmurEt Tania - si-si inclesteazet mema de bratul
femeii lui Cernet.
Pe vas, Vasile li opteste lui Sasa :
- Bine c'ai nostri nu-s din Tulcea... -in limp ce inima capita-
nului se zbate dureros, incä nepregErtiter pentru clipa in care Cernes
va da ochi cu femeia mecanicului lui.
Odatä coboritä pernza, care-I face si se clatine, barcazul e 'pre-
gätit pentru acostare. Sprinten ca o veveritet, Sasa sare De debarcader
si trage repede pareima dela pupa pe duper stedpul de lemn, frânetnd
alunecarea vasului. Dupi o clipa, 'paretma dela prord e si ea legatä si
Cernet iese din cabina de comandt.
- Gheorghe ! striga femeia mai scundEr si se rupe de lângia
cealaltd, aleargEr spre punte.
Dar cemd se apropie, incremeneste. Din gura deschisi nici un
sunet nu iese si ea-Si astupd totusi gura cu palma, ca si cum ar fi
Strigat.
- Nu-i nimic, nu-i nimic, sopteste Cernet, meingerindud broboada
de sub care suvitele de par, impestritate de fire carunte, zboaren vemt.
Cu metna tremurätoare, femeiad atinge usor fata rEmitä, mainile, pielea
desgolitEr sub camasa arsEr i lacrimile-i curg feiri zgomot, ca un tribut
Pentru orele de neliniste si asteptare, phne Je toate spaimele pe care
gemdul intinderii de apEt le naste.
Cu grijet, cu duiosie, Ceme li der me= deoparte i se'ndreaptä
spre Tania.
Unde s'a vetrert Fedia ? - intreabd ea si ceva negru .1 tre-
muri'n priviri, ceva ce nu poate ii ascuns de zermbetul silit cu care
adaugd: Mereu ramme ultimul, mereu...
Capitanul inghite de ciiteva ori, incercemd sä scape de nodul
care i s'a pus in gat. Isi musci buzele.
-I% data asta Fedia a fost primul, primul dintre noi, sopteste.
In noapte, tipitul femeli rEtsunä, se izbeste de ppmii de pe ce-
lälalt mal :
- Fecha !... Unde esti, Fedia ?
- Vino, spune Cernes - si cu bratul isi sterge o lacrimet. Nu

www.dacoromanica.ro
 ' FLACARI INTRE CER I APA. 133

trebue ser plangi. A catut ca un luptator... pe campul de onoare a

cazut !
- Bog moi.., bog moi... - bolboroseste femeia, izbindu-si pumnii,
clätinandu-si cu desnadejde capul, in care fala a imbatranit deodatä
mult mai mult, - si se laser dusr.
Ajunsä in cabina cäpitanului se repede cu un räcnet spre trupul
acoperit de cearceaful sangerat i smulge panza, inainte Ca Cernel s'o
fi putut impiecLa. Präbusitä peste cadavru, nlangand cu sughiluri, ge-
meted, chernand si blesteman,d, saruta fala chinuita a tovarasului de
vialr, scalcland-o'n lacrimi, apropiind-o cu palmele ale cdror degete
se strang si se desfac :
- Fediaaa! Cine mi te-a luat, Fediaaa?.... Usuce-i-s'ar ma/1u-
silele cum # le-a usccrt Manca-i-ar focul felisoara, cum li-a man-
cat-o lie, Fediaaa ! Ce sa ma fac eu acuma, Fediaaa?... Fediaaa...
Dunarecl îi ascultä bocetul, 11 primeste in adancunle ei intune-
cate si, pe undele ei batrane, îl poarta spre Marea cea mare.

2.

Cand vii pe Dunare, dinspre delta, Tulcea i se-arata pe coasta

unui deal, ultimkunda de niatra a milenarilor munli ai Macinului. De
jur imprejur sunt cariere de piatrii. Intr'unele, in cele 'parasite, care
seamant cu niste gropi uriase, roscate, cu pereli prEtpistiosi i cu o sin-
gurä limba dé drum, in serpentina, panin fund- si-au facut cuiburile
tot felul de pasiri cenusii. Tot aici îi aduc pentru'noptare oile ciobanii
- si carierele se umplu atunci de glasurile turmelor, jalnic sau manios
de omenesti. Din pricina acestor glasuri, din pricina luminii colorate a
amurgului, ciobanii mai socotesc si azi câ tunnele lor sunt time de
oameni fermecali si schimbali in dobitoace, di se muncesc sa graiasctc,
dar cä duhul din ele le opreste sa se faca inlelese ; pravilirea oilor
pe limba de jatmant care duce'n fundul carierei pare nävala unei
hocade barbare, infasurata'n praful ridicat de copitele cailor, hoarda
care chiama, ipä, blestema pe limbo ei ne'nleleaset i plina de spaime
Dar la o bataie de pusca e Tulcea, cu casele ei batrane, cu stra-
zile pline de praf si ulitele pietruite care suie pe coama dealului, cu
salcamii i plopii, cu tutungeriile i cafenelele, cu aerul ei de sat mare,
dobrogean.
Sunt si case mai rasirite in Tulcea. Pe o ulilä suitoare, ca mai
toate suratele ei cu iarba crescutä intre pietrele caldaramului, dupa
gardul de fier näpadit de vild se vede o curte inverzitr, sträjuita de
o broasca mare, de piatra, gäsita odata, de mult, in pmant i ase-
zatä acuma pe un bolovan acoperit de muschi. In fundul curlii - casa

www.dacoromanica.ro
134 VLADIMIR COLIN

e tacuta. Leganatei de Arant, creanga unui nuc priveste de zeci de ant

inauntru, se departeaza plictisita i revine la fereastra, pentru a se
trage din nou indarat.
In odae e ciproape intuneric. Perdelele groase de plug cafeniu
lasa sei treaca o singurei suvita de lumina amurgie, acolo unde cele
cloud aripi de stofei se'ntalnesc. Ca un parfum lanced, iesit din mobi-
lele vechi invelite'n aparatoare de panza cenusie, un miros usor de
mucegai pluteste'n incapere i garoafele de pe meisuta scunda nu pot
lupta cu el. In apa din vasul de cristal s'au alcatuit vascozitati verzi.
Inabusite, garoafele se sting odatei cu lumina, in nemiscarea dintre
peretii tapetati.
Mana cu degete galbene ca perrmentul unui uitat hrisov beg-
berie, apuca de pe masei clopotelul, al carui sunet aspru, repetat, tre-
zeste o muscet adorrnita si-o face sa se repeada buimacei prin odaie. -
Un timp - fotoliile asteapta.
Usa se deschide apoi i lampa cu piciorul in chip de sarpe ra-
such prinde viaä. Pata ei de lumina galbenet scoate din umbra foto-
liul ci, cu el, figura batranei. Ochii ei galbui privesc de peste pungile
de piele moale, incremeniti, fara viaja i fare"( intelegere, ca ochii unui
bou batran. Tot obrazul de altfel, buhait i pamantiu, pare mort, ca o
znasca de lemn, sub peruca nefiresc de alba. Colturile gurii, trase spre
barbie, jot nemiscate sunt. Dar kite 'ele, singure insufletite, buzele
subtiri i uscate se miscei nestapemit, ca si cum ar sopti aceeasi rug&
ciune. fara'nceput i fara de sfarsit. i aceeasi tacere veche, in odaie.
Cu mainile tremuratoare, beitrana apuca pachetul de carti
soioase de pe masa, le amesteca, le taie, apoi incepe sei le imparter.
Incet, chipurile pasentei prind sa se alcatuicFsca, se incheaga dupei
legile de ierarhie i culoare ale jocului. Pe fella de lemn a femeii ochii
incep sa luceasca, in adancurile lor moarte se aprind sclipiri galbui.
Inca putin i - doamne, doamne ! - pasenta iese bine de asta data.
Dar lucirile galbui se sting tot atat de recede cum au aparut,
bratele recad istovite i mema scapa ultimele carli. Trupul greoi se
face parcel mai mic in fotoliu, se desumila asemenea unei grotesti
petpusi cu sforile fare' veste slabite. Mereu, dela o vreme, pasenta se
incurca la sfarsit, cand cartile 'par s'arate ca vor sa se aseze. Mereu
valetul de cupa e cel care nu se'nfatiseaza in clica sorocita, si face
sä se'ncurce socotelile, toate. Nu te mai poi bizui pe valetul de cup& !
intre colturile gurii, trase spre barbie, buzele ofilite ale batranei
molfaie, tremura intr'un suparat du-te, vino.
Usa se deschide, scartaie.
- Ce faci, mama ?

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I ARA 13S

Barbatul care a intrat, acoperind cu trupul lui mare pervazul, are

aceleasi pungi, sub aceiasi ochi galbeni, ca ai bettremei.
- Valetul de cupa... soptesc buzele ei mozolite.
- Cum ?
- Pasenta. Nu iese 'pasenta... De cand ne-au luat cherhanalele,
nu iese pasenta... Si tot valetul de cupa... Valetul !
Plictisit, fdra a o mai lua in searad, barbatul se indreaptd spre
aparatul de radio si suceste butonuL
- ...pentru construirea socialismului sub conducerecr Partidului...
Cu un gest furios, misca schimbatorul de uncle.
- Cine dracu tot pune la Bucurestil marerie, cu fata deodata
crispata. Nu v'ati saturat de latraturile lor !...
Sub mana care misca butonul, difuzorul gaseste in vazduh tros-
nete, fluieraturi, suierd si pocneste.
- ...in the dark, rosteste un speaker cu glas de bariton i mancr
se departeaza de butonul aparatului. Staidenta alamurilor si a tobelor
aduce'n odaie ritrnurile africane.
- Cum nu vi-i dor si vouer de muzica civilizatä, sus.pina barbatul
si se lasa sa cada'ntr'un fotoliu. Cand intinde mana sä ia Adevarul"
de pe masuta crparatului, pe degetul mic al mainii stemgi luceste aurul
inelului lat, cu piatrer sangerie.
0 NOUA MANEVRA A CERCURILOR IMPERIALISTE LA 0.N.U."
-Ii freaca bine, II freacd... Numai de n'ar taragema-o...
Pe fata nemiscatei a batremei buzele se raised la fel de nestapa-
nit, cu o regularitate mecanica.
-A venit un ora, vesteste fata care a deschis usa.
- Ce vrea ?
- Zice ca stie conasu... Zice ca-i zice Macarie...
- Macarie ? se bucura celalalt. Ia te uita L. Adu-1 aici... si a-
dauga in gemd: Te pomenesti ca el a facut treaba...
Prin usa deschisa, trupul negru al numitului Macarie se stre-
coara stangaci, vestit celor dinauntru de o under scurta cu miros de
peste. Cismele lungi i se aseazet cu fereala pe covor, se freaca pe
loc. Nesigur, se apleaca de cateva ori, greoi.
- Aped bine v'am gasit sanatosi... Sdru-mana, coana-mare...
- i zi, ai lasat iarasi delta pe seama 'pestilor, rosteste celalalt,
[Ezra a se misca din fotoliu. Hai, da-te'ncoa sä te veld !... i adauga in
limp ce batrema, ca si cum n'ar fi auzit, isi misca buzele ca mai'nainte
Ei ?

www.dacoromanica.ro
 136 VLADIMIR COLIN

- Bine, coane Kerciulescule, s'a facut L..

0 lumina galbend se smuceste'n privirea fostului cherhanagiu.
- Asa ? Hm !... Ce ? Uite, zic s'ascultdm America si trecem dupe.'
aia sd stelm de vorbd... Ai mai ascultat ?
- Ce sd zic? Nu m'am invrednicit pand azi...
- Bine ca cel putin tii cd numai acolo e nerdejdea spune Ker-
1

ciulescu i vocea-i sund prietenos. Apoi, färd trecere: - Stacri i te

te prostesti in Alba aia pdcluchioasd...
- Cate ceva am mai auzit i noi, se apdria Macarie. Cu bomba
atomnied...
- Ascultd i destupdli urechile, sEt Spui si altora cand te'ntorci.
Evanghelie, auzi? Asta-i evanghelie pentru acu: Vocea Americii. .
Aparatul fluerd, tuseste. In linistea din odaie, rostite 'pe nas, se
aud cuvintele de'nceput ale evangheliei de peste ocean.
- Aici este Vocea Americii. Doamnelor si Domnilor, bund ssara.
Ascultali buletinul nostril de stiri. Teroarea se intensified in Romania.
Zilnic noi stiri ne parvin la New York...
Cu gura deschisd, incruntat, Macarie ascultd ; din cand in cand
dd din cap.
- Pared te unge la inima, rdsuflä anoi, când dupd tenninarea
emisiunii trec amandoi in biroul fostului cherhanagiu. Pared citea in
inima mea. Ii der coraj s'auzi cd ditamai America gandeste ca tine...
- Ei, vezi, dd Kerciulescu din cap, vezi... Si-acu, hai, spune ce
se aude ?
- Bine, coane. Cum m'ali invalat, asa am facut. Crez cd de
barcaz îti fi auzit...
- De auzit, am auzit, bun inteles. Dar nu stiam ca ercti tu... Ai
avut greutelti ?
Macarie zambeste, ca si cum s'ar stramba.
- Ce greutati?... Nimic ! Mecanicul dla pe care 1-ali avut, Ru-
doH, destept bdrbat ! Stia socoteala. Doud damigene de gaz am tur-
nut in rezervor si-a isplodat de li_era mai mare dragul. - Macarie duce
degetul mare si aratatorul in dreptul buzelor si le desface fluerand :
Uite_asa !
- Vezi, redo Kerciulescu, dace( li-am spus... i te plangeai ca-i
greu... Brava! Dar oamenii, ce zic oamenii ?
Macarie-si scarpind cu stet/1ga ceafa, se foieste pe scaunul, care
scarkaie.
- Oamenii?... Prosti, cine nu-i stie? Blestem!... Merg ca turma...
-Ei a$i! tipd Kerciulescu si sare'n picioare. Nu asa... Merg...
Bine cd merg ! Da noi ce pazim, a ? Dece esti mai rdsdrit decat ei ?...
Spune-le, vorbeste, deschide-le capetele alea astupate !

www.dacoromanica.ro
 FLÄCÄRI INTRE CER I APÄ 137

- Greu, ofteazd Macarie, cu ochii la viarfurile cismelor. N'ascultd,

viperele ! si se trage de barbd, faceind ochii mici.
- Greu! Ce ?... Hm! pufneste Kerciulescu i ca o focii se bur-
zuluieste. Poftim, greu. Si ? izbucneste dpoi. Ce-ar vrea ? Sift se lase
frumusel sä li se puna cujitu'n beregatd ?... Te stiam bEtrbat, rosteste
disprejuitor. Nu stii sa-i iei cum trebue !
- Acu, nu mt certa si matale, coane, de pomand, se supdret
celdlalt. Se chiamd c'am dus la cap o treabd nu?... Pe mine m'au
scos chiabur - nu i-ar mai scoate pe ceea lume sem Petru din ca-
zanul cu pucioasia -da pentru golanii lor nu mai stiu ce sEi facd. Te
miri cd se lin tari, toji care n'aveau din ce fierbe o miamediget pentru
zeama lor de peste ? Au turbat ! S'au luat de capul nostru!
- Bine, bine, laser... - remjeste celdlalt, potolit. Vorbeam i eu
asa... Eh, dEr-le' ncolo, si schimbemd vorba : Da ia zi, zi, ce faci, cum
o duci? Aia... ce-ji face fata aia... cum îi zici?...
0 umbra trece peste faja intunecatd a lui Macarie. Cuyintele-i
ies din gurd cu greutate, de parcel le smulge din mdruntaiele lui sem-
geremde.
- Gata, s'a dus si ea, cdjeaua, - suerd... S'a dat cu'n golan
din sat !
- Ce sEt-i faci ?- incearcia celdlalt sd-1 memgerie. S'a mai in-
tetmplat si altora, la case mai mari... - Dar îi ia repede seam« si
se'ncruntd : Numai cet lie ji-ct luat-o un golan ! Vremea golanilor,
scretsneste.
- Päi ce-i in inima mea... - incepe Macarie ; Kerciulescu inst
n'are rEtbdare pentru spovedaniile lui. fl intrerupe :
- Da Eda, sluga care-o aveai îi casEt... care s'a dus la co-
munisti ?...
- Nazarie?... Ce slugd, coane? Copil, cdpil de suflet mi-era,
mapeirca... La suflet 1-am incEdzit si-acu el e capu blestemajilor in sat...
L-au 'pus sicritar... - si cu vocea deodatia scEtzutd: Asta si nimeni
&Hui =Et mmcancEr Mph..
- Ct tu esti copil, sta te lasi, retde Kerciulescu, in timp ce în-
chide un ochi. - S'o gdsi el ac si de cojocul luil - si, deodata gray: Ai
auzit ce-a zis la radio ? S'avem incredere, c'ai nostri nu ne lasa...
Vorbe mari, Macarie, aici surd socoteli, interese, he-he... sa stim noi
giasi oamenii potriviji si facem minuni. Ia si vedem. La voi, la voi in
sat, nu se poate sa nu fie ceva oameni de incredere, oameni de nEr-
dejde ? N'a incercat incer nimeni nimic?
- C'a fost unu, tare de treabd om... Copoiu, creismaru. A vrut
el sia facd ceva, dar a bEigat ale dumnezeesti in ale lumesti si-acu
mucezeste la melijie...

www.dacoromanica.ro
133 VLADIMIR COLIN

- Mda astia cu minunile-au cam incurcat-o... Ei a1ii, alp...

I

- Ar mai fi el Parasca, Stere Parasca... Un golan... si

Da sa-1 folosesti, se poate... Cu-o damigeani de juica 11 curnperi, cu
par cu tot...
-i- Nu de stir*, avern nevoie. Parasca... bun. Aljii, alt,ii...
-- AI3OL.. - mormaie Macarie, Ar fi unu sau doi dintre
mijlocasi... ar fi. Da cu ei niciodata nu stii cum stai. Sad cu ala'n
doua luntri i sar cum bate vantul...
- Ptiu 1 face cu scarbt Kerciulescu. Ma, omul lui dumnezeu, pri-
cepi ori nu pricepi? Asta-i treaba ta: le vorbesti, ii descanji, îi das-
calesti si la urma-i apuci sid asezi cu de-a-sila inteo singurd luntre: a
noastra. Pricepusi ?
- lar ma iei repede ? Pricep, ca n'oi fi turc... Am vrut sa spun
cum e, sa stii si matale.
Inelul de aur al lui Kerciulescu sclipeste, &Ind degetele-i apuca
o jigare din cutia de pe birou. Incruntat, o rasuceste ca s'o rnoaie,
in timp ce-1 cantäreste pe omul din fcrja cu privirea, pironindu-1 cu
ochii prin care .aluneca scliuiri gälbui. Aprinde jigarea:
- at-1i spun ce-i de facut. Dela nimic sa nu dun înapoi, asta e.
Pe urma, cand o incepe razboiul si-or veni americanii aid, o sa aibe
ei grija de cine le-a fost de-ajutor. ParcEt niste paraluje bune Find
rem vreodata, a ? - si face cu ochiui
Macarie-si apleaca fruntea ingusta, ca un bou in jug :
- Asa i cu Copoiu chibzuisem...
- Cu-atat mai bine ! Treaba trebuie facuta acu, in yard, cat
mai e vreme. In toamna... izbucneste retzboiul.
-- In toamna ?
- Ha-ha ! rade Kerciulescu, da ce crezi tu, ca sunt prosti ame-
recanii sa le mai dea Rusilor o iarna?
- Eu, coane, indrazneste Macarie, am capu mai greu. Fii bun
si isplica o lead-
- Ce-i de explicat?... E 'impede. Cand au inceuut Rusii toate
ofensivele in timpul razboiului ?
- lama, se stie.
- Carevasazica, iarna Rusii sunt tari... bun. Ei, cum crezi, treaba
asta de care noi doi ne dam seama, n'o stie ditai America ?... Mof-
turi I America stie tot. America nu-i mai lasa pe Rusi sa se'ntareasca
inc'o !am& Carevasazica, America ataca in toamna, cel mai tarziu,
poate chiar in vara. Noi.., le netezim drumul. Cum ? Asta vine ca
trebue stricate, taiate, arse, navoadele si toate uneltele.
- Asta am si inceput-o, rmjeste Macarie.

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APIS. 133

- Foarte cuminte... Ei, vezi? Dacd vrea, se gandeste cmul si

face singur cum e bine. Dar asta-i numai inceputul, ca i chestia cu
barcazele care duc pestele. Scufundate, aruncate'n aer, te priveste.
Numai praf sd se face" í, fireste, ar fi bine sd se'nteunple asta nu cand
sunt goale, ci la intoarcere, cemd sunt pane cu peste.
Inchizemd un ochi, Macarie-si scarpind falca.
- Era plin de peste asta, pe care 1-am lucrat". Numai cä 1-au
dus in port, cu peste .cu tot, afurisitii
- Nu-i nimic, 'Ode celälalt. Barcazul n'o sd-1 mai foloseascd ei,
panEen cateva luni si asta tot se cheamd o treabd ! La al doilea, ai
sd te pricepi mai bine i n'o sali mai scape nici incdrcdtura... Ei, gi
pe unnd, bun inteles, vin la rand golanii.
Prin ochii lui Macarie sclipirea rosie, de lup, fulgerd.
- Dacd 1-as avea pe Nazarie aid, in mainile mele... - si Mande
bratele negre si vemoase. Mainile cu degetele deskicute, crispate, se
strang cu aterta urd, cd incheieturile trosnesc.
- Dar pe celäiait, li intdritd Kerciulescu, pe Ell de 1i-a luat
muierea ? - si face ochii mici.
Tot semgele fuge din obrajii lui Macarie, se strange in inima
umflatd sd se spargd Li lasd fata, o clip cenusie. Apoi îi simte
pielea obrajilor dogorind si-o cifildurd supardtoare îi incinge urechile.
- Pe el, balbelie, pe el...
- Nu-li face semge rau de. pomand, o'ntoarce Kerciulescu, a
cdrui edgeatd a atins prea bine linta. Ii cade el in mania si-atunci...
ai s-li usurezi inima pentru toate si-ai sd faci asa cum e bine.
Rdsuflarea lui Macarie se linisteste trehtat. Cu ardtatorul stemgii
ei_a ldrgit cdmasa la gat i acum respird in vole. Kerciulescu s'a ri-
dicat, a deschis una din usile biroului gi-a scos cloud pdhdrele. Toarnd
cu grijd cate-o tuica si'ncuie usa la loc.
- Noroc s dea dumnezeu! i spor la treabd si pentru mai
departe...
- ...trdip ! i Macarie 'priveste cu un soi de caraghioasd nedu-
merire pdhdrelul pe care 1-a dat peste cap. Nici n'a avut ce alege...
- Atunci ne-am inteles, rdsund glasul celuilalt, deodatd uscat,
oficial.Dacd esti de credint si le duci pe toate la cap, cum trebuie.
te fac om. i asta-i fdgilduiald americdneascd, nu d'aia... d'aia... -
si, cum nu getseste cuvantul, face cu ochiul. - Bani iti trebuie? in-
treabd apoi, pe neasteptate, cu glasul rästit. Fard s'astepte rEts-
punsul, descuie sertanil biroului si zvarle in fata lui Macarie cateva
. bilete. Uite, ca s tii: pentru un barcaz, de cloud ori pe-ated. Pentru
un comunist, de cinci ori. E lirdpede ? Si-i socoteste suma pentru
treaba fdcutd.

www.dacoromanica.ro
 140 VLADIMIR COLIN

- Nu trebuia, spune Macarie umezeste buzele in timp ce

apuca banii, numarandu-i dupace rasfird printr'o singura apasare de
deget bancnotele. - Coane Kerciulescule, adauga crooi, schimonosin-
du_si fata inteun fel de ranjet, cand cunoaste suma, - pacat de dum-
nezeu, zau asa...
- Ce spui ?
Lingusitor, cinic, Macarie sopteste mieros :
- Pai la (Data pretuiesti matale o viata de om ?
- Asta e, se'ncrunta Kerciulescu, Wad alt semn de mirare. -
Dackti convine... Nu-si mai raci gura, câ firma-i serioasa. Pret fix. Ai
inteles ?... A !... si Inca ceva. Dac'aflam c'ai vorbit ce nu trebuie, cu
cine nu trebuie...
- Imi pare rem, incepe Macccrie ; i paleste. - Coane Kerciu-
lescule...
- Ei?
- Atunci, noaptect, cand am dus gazu pe barcaz, la plecare...
mi s'a parut ca era cineva pe maL
- Cum ?
Cherhanagiul a ingalbenit i broboane de sudoare i-au iesit

-- Nu stiu,spuirosteste
pe frunte.
asta abea acum ? striga. Cine era ?
incet celalalt vinovcct. Am sarit dupa eL da
n'am dat de ninieni. Poate mi s'a parut...
Incruntat, Kerciulescu bate cu degetele'n masa.
- Cauta sa afli. Trage cu urechea la socrote, stai cu ochii la co-
munisti. In nici un caz nu mai veni aici, la mine. Dace( e nevoie sä-mí
spui ceva îl cauti pe Arcadie Gatlan, la cofetaria din piata. Sti nu-i
scrii numele... Arcadie Gatlan, ai sec tii minte ?
- Arcadie Gatlan. Tin minte, tin, n'aveti grija.
- Ei, daca ii, e'n regula... Fii cu ochil'n patru, bagel de seam&
.Deocamdata... S'auzim de binel .

- Sa traiti ! Si de auzit, trag naciejde cali mai auzi.

Usa s'a închis în unna lui Macarie. Cu o'ncruntare nelamuritä
pe faler, Kerciulescu fasfoieste un dosar, se aseaza la birou. Scarbit.
apasa butonul soneriei si, cand fata intra :
- Deschide ferestrele, Spune. Pute toata casa a paste I

3.

Soarele acopere Tulcea cu perdele grele, de caldura. Se coc

pietrele pe uliti, se coc zidurile cu tencuiala cazuta, fierb oamenii pi
dobitoacele in zapuseala uscata - si se raised anevoie - ca si cum

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APIL 141

le-ar atarna greutati de mijloc, de maini si de picioare. Arar, o undet

de umezeala aduce din port, unde se descarca lazile cu peste, mi-
rosul crapcenilor spintecati ci &Ili la sare. Oamenii umbleencet, tacuti
si, daca trebue sa vorbeasca, vorbesc in soapta. Doar dinspre Dunare
se ridica din limp in timP glasuri i atunci frunzels incremenite ale
otetarilor incep . parca set fremete.
In cele cateva zile trecute dela intamplarea cu barcazul, stirea a
prins set umble din orn in orn, ca o intunecctta stafetet a urii. Acasä.
stransi in jurul mesei, barbatii vorbeau cu femeile, sub lumina galbena
a lämpii. In parc, pe u1ii, in cafenele, oamenii-si sopteau vorbele la
ureche, umbre si lumini le treceau 'prin priviri si capetele se'ntorceau
spre port, chiar daca vorbitorii erau departe, chiar dada se aflau intre
patru ziduri, acolo unde poriul nu putea fi chit.
In cladirea organizatiei de bazer, tovarasii vorbeau scurt, se sim-
teau mobilizai. Dupa ancheta dela securitate si dela capitanie, era
/impede pentru toti ca de sabotaj fusese vorba. 11 cunosteau prea multi
pe Fedia drept bun mecanic, 'pentruca gemdul unei greseli a lui set
se fi putut naste in mintea cuiva. Cernet, capitanul, depusese la an-
chetet, cu tietrie, in favoarea mecanicului uds. Firesc, intrebarile celor
insarcinati sa scoata adevarul la lumina se'ndreptasera atunci asupra
lucrurilor neobisnuite, suspecte, pe care cei de pe barcaz i le-ar fi
putut aminti.
Duper ce statuse o vreme cu fruntea incruntata, din pricina efor_
tului Pe care-1 fcea pentru mg/ aduce aminte, Vasile Tigem se lumina(
de odata :
-A fost ceva, tovarsi, striga el. Si i-am sous i tovareisului Fe-
dia. Inca met lua in vas, bietur, ca de adormit ce eram, zicea, nu mai
stiu ce vad i ce spun. Da eu am veizut, cum va veld, ca rezervorul
motorului, care se goleste pe trei sferturi, cand facem cursa, era gal
numai pe jumate...
- Adica ?
REtspunsul veni cand Cernet, intrebat si el daca n'a vetzut ceva
neobisnuit, isi aminti de simtamemtul ciudat care-1 näpadise, cand
cobolase pentru prima oara in camera motorului :
-A fost asa... poate c'o sa rat:10, tovarEtsi, dar mi-am adus
aminte, nu stiu cum, de bucettaria de acasä. Era ceva, asa, ca un mi-
ros cunoscut care m'a 'DEEM, peste mirosul de ars. Un miros cunoscut,
ca de... de... - i cetpitanul Cernet pali decdatä - ...ca de gaz, to-
varasi.
Tnchis in cutia motorului, mirosul 'putea trece nebeigat in seama
ei faptul lamuri dece atentia mecanicului nu fusese prin nimic tre-

www.dacoromanica.ro
 142 VLADIMIR COLIN

zita. Abea in urma exploziei, cand gazul i rootorina aprinsa letsnisera

afard, mirosul cu.noscut lovise narile capitanului.
- Dar cum a putut ajunge gazu'n rezervor ?
Incurcat, Cernel mate( cd seara, cemd barcazul ajunsese In Alba,
toti cei de pe vas se duseserd sa la masa in sat, pe la cunostinte.
- Asct ca n'a ramas nimeni pe barcaz ?
- Nimeni, soptise capitanuL
De cemd se stiau marinarii, orn de paza pe barcaz nu ldsasera.
Cine, ce sa caute nodptea pe barcaz ?
- Si uite, tovarase, ca lipsa de vigilenta li-a ucis un tovar4
era sift va piarda pe toti si barcazul, odata cu voi. Vezi, se'ntampla
!ncet asa, ca una spunem i alta facem. Vorbim de vigilenta si, cemd
colo, uitenn cd dusmanul pandeste, cd se foloseste de cel mai mic pri-
lej... Intr'un fel, dumneata, cdpitane Cernet, porti o parte din raspun-
derea uciderii lui Fedia Sermeniev.
- Eu ?
Exclamatict li scdpase Mad vole. Dandu-si insa imediat seama
de adevarul cuvintelor capitanului din securitate, Cernel se 'prdbusise
pe un scaun cu fala impietritä de durere. Intfun tetrziu, ridicase
caoul :
- Tovarasi; sunase aspra vocea lui Greseala mea o inteleg.
Nu poctte fi durere mai adanca pentru mine deceit in gemdul ca sunt
vinovat de moartea prietenului, a tovarasului meu. Va rog... Dati-mi
voie sa iau parte la cercetari, set ajut aflarea faptasilor. La capatedul
tovarasului meu, asa am jurat.
I se cletclu incuviintarea.
Si astfel, in procesul verbal care se inchee, se consemna cd
explozia se datora unui sabotaj, Ingaduit de lipsa de vigilentei a
echipajului, o anumita cantitate de gaz fiind introdusa in rezervorul
motorului_ De cane cine însä ?

Vestea exploziei de pe barcazul lui Cernel a fost adusa in delta

de primele barcaze po9ite dela Tulcea sa culeaget pestele din centrele
de colectare. La Alba, oamenii se adunau, se framantctu, disculii
aprinse se inchegau in tinda cherhanalei.
Curetnd dupa aflarea stirii, un flacetu inalt se desprinse din
znijlocul pescarilor i pomi in goana spre cladirea organizatiei de
baza. Dupa cateva clipe, cu piePtul plecat inainte, Nazarie, secre-
tarul il asculta pe temarul ars de scare din fala hd.
- ...si cum meentinsesem in seara ceea sub salcie, aveam sub
ochi barcazul. Cett am stat eu acoIo, nu mai stiu. Nu se zarea lipenie

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APA. 143

de orn, nurnai broastele oracedau pe apa. Si numai ce vad un barbat

care paseste pe debarcader, sare pe puntea barcazului $ i intra
undeva, jos, Pe semne, ea nu-1 mai vad. Tin minte, mi-a ramas c'avea
ceva in maini, in fiecare mana ducea ceva. Si se ferea. Dece, m-am
intrebat, se fereste Cernes ? Ca mi s'a parut 'Mt& &IA el.
- Ti s'a parut, spui ? - si glasul lui Nazarie vibreaza.
- Mi s'a parut. Cana a iesit $ i a suit din nou pe punte era cu
fata spre mine si Lam vazut. I-am vazut barba.
- Cine ? striga secretarul si ochii-i lucesc.
- Macarie. El era.
Agitat, Nazarie se scoala, izbind cu pumnul in masa. Din cali-
mara, o picatura de cerneald sare, pateaza cartonul verde, cu urine
mai vechi.
- Ce-avea in medni ?
Ganditor, tanarul tace o clipEr.
-Era intuneric... Mi s'a parut... Ceva asa, ca cloud damigene.
Adineauri, cand am auzit de explozie, mi-a venit deodatec un gand.
Ce sa caute Macarie, singur si cu ferecda, noaptecc pe barcaz ?
- Bine ai facut c'ai spus ce-cd vazut, raspunse Nazarie, incuind
sartarul mesei. Se'ndrepta apoi si strange mania pescarului. - Bine-ai
facut. Nu-i lucru curat la mijloc ! -pi duPEc o clipa de gandire : Hai
la militie.
La post, tanirul si-a repeta t 'povestea. Fara a pierde vremea, cei
,

de fata au hotarit asa : Nazarie cu Toma, U.T.M.-istul care-1 vrzuse

pe Macarie ser plece degraba la Tulcea, sec spuna ce stiu. Cu salupa
granicerilor ajung in cateva ceasuri. Comunistii din sat si militienii sa
nu-1 scape din ochi pe Macarie si, daca pleaca din Alba, sa-1 urma-
reascc.
Din pragul cofetariei, Arcadie Gatlan privea convoiul care-1
insotea 'pe Fedia la cimitir. Facea ochii mici si-si zbarlea mustata
neagra, pe oali, rnangaind-o usor cu aratertorul, de jos in sus.
Pe trotuare oamenii - se descopereau in fata camionului invelit
In panza rosie, care purta sicriul inconjurat in cele patru colturi de
steaguri. Capitanul Cernet, Vasile Tigau, Sasa Ivanov si presedimele
sindicatului, tineau fiecare cede unul din steagurile rosii. In urma
camionului, Tania, vaduva lui Sermeniev, cu Misa, fiul lor, urrnaji de
un lung sir de tovardsi, capitani de barcaze, mecanici, hamali ai
artelurilor din port, functionari ai Compescariei", paseau sub soarele
arzator. Fanfara mergea in frunte si sttnetele ei, care faceau sa se
srranga inimile oamenilor, ii faceau sa stranga pumitii, totodata.
Sirenele barcazelor din port 'pornira in acelas timp sa suiere,
aducmd ultimul salut tovarasului ucis. Si'n aceias clipa sicriul fu

www.dacoromanica.ro
 144 VLADIMIR COLIN

coboreit in 'pamant, bulgarii tari sunara pe capacul de lemn i Tania

se prabusi, cu un geamat.
Dar când mai apoi, lângä groapa cu pamântul incei afânat,
secretarul organizatiei de partid lua cuvântul, suierul sirenelor se
domoli. Un vânt usor facu sä fluture pcinza rosie a steagurilor si,
purtate de vânt. cuvintele secretarului ajunserei pana la ultimul on3
din cimitir.
-A fost ucis un fiu vrednic al clasei muncitoare, spuse el in in-
cheerea cuvânteirii, un fiu vrednic i cinstit. Fedia Sermeniev nu a mai
apucat sä poarte lager inima carnetul de pallid, dar inima lui Fedia
Sermeniev a fost inima unui comunist ni dusmanulk tovarasi, dusmanul
a'nteles cei a fost ascr. Fedia Sermeniev iubea pacea. El a fost rapus,
dar pacea o iubim cu tolii i suntem gata s'o aparam, sunteni gato
sä aparam pacea çopiilor nostri, a veiduvei lui Fedia Sermeniev $ i a
feciorului lui. Vorbesc despre bomba atomica, ? Ara putea,
tovareisi, sä vorbim i noi despre ea 1 Dar nouel ne 'place sel vorbim
despre gandul tovanasului Stalin, deSpte vista tovardsului Stalin.
Visul asta, visul fericirii oamenilor, facect sa bate( inima lui Fedia al
nostru. Visul asta au incercat ticäloii sa-1 sugrume, atunci când au
oprit batile inimii lui Fedia Sermeniev. Cad bate-die inimii Iui, da,
pe ele au izbutit set le opreasca. Dar visul ? Un vis, spune un poet
sovietic, nu-1 acoperi cu tarcand, nu-1 arzi, nu-I pop: ucide. Visul lui
Fedia Senneniev e viu, e visul nostru, al tuturor. Si visUl nostru, visul
lui Fedia Sermeniev, cuprinde intreg pamântul, sclipeste in fata ochilor
tuturor popoarelor, le avântd la luPta cea mare impotaiva razboiului,
falfaie'n faldurile steagurilor roii, ne inzeceste puterile in lupta de-a-1
preface in viata aevea.

Nici doua zile n'au trecut dela inmormântare. Cu fetele inasprite

de-o si mai neclintita hotarire, tovarasii mecanicului ucis au pornit
barcazele, brigazile de pescari au zvârlit navoadele, pietrarii au atacal
peretii de stânca ai carierelor, functionarii s'au asezat la birourile dela
care rezolva hârtiile. Când and rezultatele muncii lor de peste zi
rruntasii spun : Si Pentru tine, Fedial" iar cei ramasi in urma soptesc,
cu taria unui legamânt : Maine, Fedia, nu se mai intâmpla".
Singur, Arcadie Gâtlan se'ncruntd si se pare cift aIbusul de ou
al savarinelor lui se face cenusiu, pe policioarele de sticla in jurul
ceirora mustele betzfaie.
- I-au inebunit la cap, îi spune seard de seara, mânios,
vecinei tutungioaice, care-si trece batista peste musteicioara neagrd, de
firele careia se tot prind minuscule bobite de sudoare. N'auzi ? Munca,
inreceri, moasei-sa ne ghiater... Când sift mai gaseasca oraul time sa

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APA 145

yin& la cctfenea, sa-si mai descarce sufletul o ora, cloud, sa stea la

taifas, mai tu o tabla, mai tu... Parca au pe dracu sa-i pieptene 1
Servetul, odata alb, cert de cat, cu care stergea mesciOarele de
marmoret, îi spemzura neputincios pe brat si mustccla, o clipd zbetrlita
de memie, recade pleostita peste buzele umflate. Cu rabdctre, ca
cum ar vrea sa se pastreze viu in amintirea concetatenilor, stropeste
din cand in cand trotuarul din fata pravaliei, cu aceiasi grija de a nu
stropi cumva, din nebagare de seania, si portiunea din fata tutungeriei,
pentruca, nu-i asa, prieteni, prieteni, dar fiecare-si vede de-ale sale si
dumnezeu de sus vede pe toti...
Acum, cand pentru a cine stie certa Gard a mai desenat niste
Intortochiate suvite de apa Pe trotuar, vede un. om voinic, negricios, cu
cismele bine lustruite, care trece in susul strazii, se'ntoarce, ridica
ochii spre firmä. Omul are o clipa de sovciala In prag, dar intra in
cele din =ad i, nevazernd pe nimeni in pravalie, se aseaza la una
din mese, baternd cu un inel gros, de plumb, in marmora.
- Vine 1 striga Arcadie de afara i zvaxle o ultima sparcalala

-- Eu...
de apa peste trotuarul incins.
Domnu Gatlan... Arcadie Gatlan... e aici ? Intreaba musteriul.

Aplecat deodata, confidential, omul sopteste inabusit :

- Pentru conu Kerciulescu... Mastic Macarie...
Fata cofetarului se goleste parcel de ultdmele picaturi de semge
pi mustata i se yard Intre buzele desfacute. Inghite in sec, sugemd, fare'
'sa vrea, perii cu gust sailciu.
- Tad, sopteste cu spaima, apucandu-1 pe Macarie de umar.
Nu aici 1
- Bre, da sperios te-a mai ouat ma-ta, ranjeste. Dar Gertlan nu
pare inclinat sa-1 lase sa vorbeasca.
- Hai ! poruncesc buzele lui, intr'un tremur mai mult ghicit, In
timp ce-1 trage pe Macarie. Hai I
Ajunsi in odaia din dosul cofetaxiei, care slujeste drept dormitor
pi sufragerie, cofetarul se prabuseste pe pat, incercemd zadamic sa-si
stapetneasca svercnetul piciocrrelor neascultatoare.
-Ce mai e ? intreaba ragusit. Dece m'am varit eu in trectba
asta doamne !
- Ho-ho ! scretsneste Macarie si se lasa sa cadet pe un -scaun.
Ce sa fie ?... Am venit dupa bcmi.
- Bard ! Care bard?... De unde bard ?
Dar omul din delta îi pierde rabdarea :
- Ian asculta, vericule... Fad pe nebunu sau ce ? ca nu se
prinde cu mine, cruzi ?... Am stricat motoru. L-am trintis pe lumea
10

www.dacoromanica.ro
146 VLADIMIR COLIN

ailalta pe mecanicul la, cum moasa-sa-i zice $i, nu stiu cum se face
da am acu tot satul pe cap. Au mirosit ceva, n'au mirosit ?... Ma tern
ca da. Warn chef sa'nfund ocna. Limpede ?... Am nevoie de bani ca s'o
sterg. Oriunde mil'ntorc, dau peste unu care ma are la ocbi. Nu ma
simt bine...
Cofetarul isi duce o mana la inirna, genie.
- Dece, ingaim. Dece la mine ?
- Ei, asta-i ! se rästeste Macarie. Asa m'ana inteles cu conu
Kerciulescu. Imi trebue ceva, vin la Arcadie Gatlan. Am venit. Nu
cumva îi fi vrand sa ma lasati s fac ocna pentru voi, hai?
Glasul cofetarului tremura, se roag.
-

-
Stai... mai ai rabdare. N'am bani acum ! Sa cer, sa fac rost...
Dar trEcsaturile fetii lui Macarie se'naspresc, se'ndarjesc.
- Warn timp s'astept, striga inabusit. Vreau banii acu, intelegi ?
Cum si dela cine-i ceri inapoi pe mind, te priveste 1 Dar eu, de
asteptat, n'am vrerne.
- N'am se apara Gatlan. Dac n'am ?
Asa ? Fata lui Macarie a cantat .o culoare cenusie, de plumb.
Uite ce'nseamna sa te'nhaiti cu boerii ! Te yard 'n bucluc i pe urin
se .spal pe maini : N'am, nu stiu, n'am auzit.
Incruntat, îl fulgera cu privirea, in timp ce cofetarul, pierit, 11
priveste cu groaza broboanele de sudoare de 'pe fruntea neagra si nu
stie daca trebue s se teama mai mult de posibilitatea arestarii, scru
de fiinta incordatEr ca un lup, care'i sta in fala.
Dar linistea nu dureazd mult, Un gand nou schimbEenteo clipa
trasaturile fetii lui Macarie, hotarit la o ultima 'ncercare :
-- Asculta, suer& Eu am facut treaba. Vreti acu sa scapati de
mine, hai ? Va dau in gat i pe voi. Spun tot, tot, s
si-a repezit un picior inainte si si-a aplecat trupul mare spre
cofetar ,intr'o intensa incordare ; ingrozit, Gatlan 21 sirate asemenea
unui arc intins, gata s porneasca.
- Banii scanceste. De unde bani ? - si-si trece febril batista
!

peste chelia rotunda. Crezi ca am la mine bani ?

Arcul se destinde fara veste si Macarie, in picioare, îl apuca de
piept, zgaltaindu-1 cum zgaltaie vidra pestele, pan moare. 0 vand
groasa i s'a umflat pe frunte, in prelungirea nasului si ochii-i scapar
scantei rosietice.
- Ticalosule, auzi tu ? Nu s'a nascut al care s naa bind pe
sfoara. Nu s'a nascut, auzi ?
- JUL..
Dar degetele lui Macarie i se opresc de beregat&

www.dacoromanica.ro
 FLACARI INTRE CER I APA 147

Nu jura, javrEr. Nu jura. Pe ce juri tu,

- Doamne 1
- Unde-s banii ?
Moale deodata, cofetarul din rosu se face alb ca herrtia, dar cloud
palme zdravene îl readuc in simtiri.
- Banii 1
- Stai, genie Gatlan, sfarsit. Am sa iau dela mine...
Cu un gest de scar-N:1, Macarie-1 impinge indpoi, pe pat.
- Cer nu puteai sâ spui dela'nceput asa !... 'Uncle sunt ?
Si cand celalalt, cu o media pipaindu-si grumazul, face cu dreapta
un semn spre dulap, Macarie incepe sa cotrobaiasca pe sub rufele
puse pe Politele 'nvelite frumos in heatie alba. Deodatr se opreste.
Din oglinda prinset pe usa dulapului, chipul lui negricios, cu barbd
neagra, 11 priveste intunecat. Ca vradit, îi trece degetele printre firele
negre, odatet, de cloud ori... Dacd i-au trimes sernnalmentele si la
Tulcea ? îi trece prin minte.
- Un foarfece ! porunceste. i glasul îi suna atert de ciudat câ
Gertlan, uluit, II priveste o clipa fdrd si-1 priceapd. Nerdbdertor,
Macarie 10 repeta porunca, rastit de asta data.
Mai apoi, cu barba neagra, niciodata atinsd de brici, in meal&
chipul din oglinda Il priveste strain. Faird voie, ca 0 cum ar incerca
singur sa se convingd, sopteste :
- Macarie !
- Dar o sr-ti fie miler, da ? - aude vocea plangErcioaset a co-
fetarului. Nu iei tot, asa-i?
Trezit, inhald teancul de bancnote grsit sub malddrul de izmene,
scoate certeva herrtii, pe care i le aruncEr lui Gatlan 0 le yard pe cele-
lalte in buzunar.
- Cum ? - urla cofetarul. Numai atert, tedharule ? - i uiterndu-si
pentru o clfper spairna sare spre eL mild... striger. ma nenoro-
cesti... Banii 1 - si cu'n racnet ascutit i se arunca la picioare.
Dar celdlalt nu-1 niai ia in seamd. Impingemdu-1 plicitisit cu
vetrful cizrnei, ridica piciorul, incercernd sd se desprinda 0 se indreaptd
spre usEr.
Desnaidiajduit, tremuremd, Gertlan îsi aru.nca privirile prin odaie,
ctutemd o scipare, se agdta cu privirea de fiecare mobila, de fiecare
colt, in limp ce celdlalt fuge cu banii lui, cu viata lui, fuge cu anii
care i-au mai lamas de trait, cu ultimele nadejdi de scipare.
Dintr'un salt a ajuns la masa din mijlocul odedi si trage sertarul.
Inconstient si lucid totodata, masuremdu-si fiecare miscare, oprindu-si
risuflarea ca sr nu-1 simta celalalt, care-i aproape de usa, apucar
tremuremd cutitul de bucdtdrie. Din alte cloud salturi en spatele lui

www.dacoromanica.ro
143 VLADIMIR COLIN

Macarie $i-i implanter culitul in spinare cu un: Na 1" de triumf, care

devine curand un suilet de groamer.
Macarie a mai facut ultimul pas asa, cu cutitul in spate 0-a
apucat clanla.
- 0-o-o I racneste cu un glas care nu mai are nimic omenesc,
un glas al semgelui 0-al maruntaielor, un glas al oaselor.
Incearca set-si pastreme echilibrul. Se apasa cu tot trupul 'pe
clanla si, cu un geamat aproape de scemcet se prabuseste, intorcem-
du-se pe jumatate 0 treigernd in cadere usa, pe care o deschide.
Din prag ,nemiscati, capitanul Cernes 0 un locotenént de militia
privesc.
Arcadie Gall= se laser pe vine, ca o papusa dezumflata $i-si
izbeste capul pe podea, izbucnind in hohote isterice de plans.
- Nu eu, nu eu ! striga. Kerciulescu 1... Doamne, dece m'am
verrert Doamne !... Fie-ver miler... Nu eu, nu... nu..
In port, sirena unui barcaz suiera, ca si cum ar aduce cuiva
de departe o veste.

www.dacoromanica.ro
 HEINRICH HEINE

VAPORUL CU SCLAVI
Stei Mynheer van Kook, armatorul bogat
Fercernd socoteli in cabinr,
Sec afle din marfa'nceircateen vapor
Ceisligul ce-ar fi sti reviner.

E bun ccruciucul, piperul e bun,

Trei sute de saci, - merge strunet.
Am aur si fildes, si lotus socot
Cer inarfa cea neagret-i mai buner.

Chid sute de Negri, toll Senegalezi,

Ale$ griiuliu pe mersurel.
Au carne de piatra, tendoane de fier, -
Ce ieftiner cumpetrerturer!

Am dat pentru demsii un plc de rachiu

Si perle de stick: pe-o ater,
Opt sute la suter castig, deini raman
Din ei furnertate hi viater.

Trei sute de Negri ii voi desceuca

In portul din Rio Janeiro.
0 suter de galbeni buccrta, asa
Plerteste Gonzales Pereiro.

De-odatei se smulge din ganduri van rook,

Caci iata di intreen cabiner
Chiar el, van der Smissen, bertremul chirurg :
0 fag' scheleticer, pline:

www.dacoromanica.ro
150 HEINRICH HEINE

De negi, care umplu i nasul prelung

Zvacnind ca un rosu carbune.
- Ei, felcerul meu, -ji intreaba van Kook,
Ce fac scumpii Negri, ia spune ?

- Da, tocmai de asta voiam sz.4i vorbesc

Si chiar multumesc de'ntrebare.
Te-anunt ca, de-odata, de-azi noapte, avem
0 cifra de morti foarte mare.

Mureau zilnic doi, ins& astazi, desi

Aceeasi e supravegherea,
S'au stins trei barbati si vre-o patru femei.
Facui si'n registru scaderea.

Cadavrele toate le-am excrminat,

Miseii acestia-s in stare
Sâ faca adesea pe mortli, siiind
Ca or sa-i arunce In mare.

Le-am scos fieraria pe care-o purtau.

Cum fac de-obicei tuturora
Si'n valuri apoi i-am svarlit rand pe rand,
De cum s'a ivit aurora.

Pe loc, din adancuri tasnira spre ei

Rechinii cu boturi rapace.
Sunt toti pensionarii mei vechi, ei ma stiu
Si carnea de Negru le place.

Pe &Era vaporului nostru, ei vin

De cand am plecat, pasamite.
Mirosul de hoit il adulmeca toti
Cu pofte'ndelung stapemite.

Asa e de comic sa stai uneori

Privind cum însfaca ei mortii.
Un cap smulge unul, un altul un brat
Si ceilalti înghit alte

www.dacoromanica.ro
 VAPORUL CU SCLAVI 151

Cand totul e gata, ei salter voiosi

Lovind in vapor cate-o blana
Si ochii spre mine holband, parca spun
Adanci multtuniri pentru hrcrna.

Dar Mynheer van Kook intrerupe oftand

pe van der Smissen intreaba:
- Da-rni sfatul, ce oare pot face, sa am
0 mortalitate mai slaba ?

Raspunde chirurgul : - sa tii, cei mcd multi

Din vina kr proprie pica.
Miroase urit rasuflarea kr grea
Si aerul repede-1 strica.

Cativa au murit de tristeli fara leac.

bar altii visand la rascoala.
Cu muzica, aer si o tura de dans,
Eu cred c'o sa-i vindec de boala.

- Ei, bravo, - exclama atuncea van Kook.

Destept felcer can. E mai tare
Ca Aristoteles, maestrul vestit
Al lui Alexandra cel Mare.

Da, muzica, muzica ! Negri mei toli

Sa'nceapa serbarea pe punte.
Iar cel care nu va petrece dansand,
sa capete bicele crunte !

2.

Pe bolta puzderii de stele cuminti

Cu vesnica kr scaparare
Ca ochii frumosi de femei, care-au plans, -
Nostalgic se uita in mare.

0 purpura fosforescenta s'a'ntins

Pe apele vechi ale marii
Si valuri se-alunga cu vechi voluptati
Spre tivul de aur al zarii.

www.dacoromanica.ro
152 HEINRICH HEINE

Nici petnze, nici funii nu parera avea

Vaporul ce'n noapte se-crvemta.
Dar sus, pe coverlet, lumini stralucesc
i muzica vesela dada.

La vioarer, carmaciul, la flaut, un vechiu

Si-abil marinar, o vedeta.
Apoi bucatarul cu toba, in limp
Ce doctorul sufla'n trompeta.

0 suta de Negri, femei 0 barbati,

Retcnind se ' inlemtuie'n danturi.
Cu fiece pas, se aude in tact
Pre lung, zeinganitul de lanturi.

Ei bat detrz podeaua in chiot turbat

Si cate-o negresa nurlie,
Cuprinde cu drag pe tovarasul gol,
Gememd toata de bucurie.

Ca laul e maistru de dans $ i el det

Cu biciul incolo si'ncoace
In Negri mai lenesi, spre a-i imboldi
Set fie cu chef si sa ioace.

Si tara-bim-bum si tiri-dzin-dzin,
De pare ca puntea se sfarma.
Toti monstri marini din ademc sunt treziti
De-atetta tropoilt si de larzna.

Rechini nesatui vin cu sutele iar,

De iur impreiur se insira,
Holbeaza lung ochii in sus spre vapor
i-asteaptei mereu si se mira.

Nu-i vremect memcarii 0 casca privind

Spre Negri incinsi de vapaie.
De poftet, deschid boturi mari si ademci
Cu dintii de lungi fierastraie.

www.dacoromanica.ro
 VAPORUL CU SCLAVI 153

Si tara-bim-bum si tiri-dzin-dzin,
Sus dansul sferrsit nu mai are.
Rechinii isi musca chiar cozile lor
De foame si de nerabdare.
Eu cred car de muzica nu-s amatori,
Precum nu-s si alte-animale.
Sa nu te'ncrezi, spune-un mare poet,
In flare cari nu-s muzicale.

Si tara-bim-bum si tiri-dzin-dzin,
Sus dansul nu se mai sfarseste.
Sta Mynheer van Kook, spriiinit de ccrtarg
Si spune pios, crestineqte :

- 0, Doarnne, te rog, catre-acesti pacatosi

De Negri, tu haru-ti trimite
Si cruta-le vicrta I De te-au maniat,
Tu Vii ca sunt prosti, niste vite.

0, crula-i in numele Fiuhd tau

Murind pentru noi toll pe cruce!
Caci de nu-mi raman doua sute din ei,
Afctcerea mea, vai, se duce I

In romemeste de EMIL DORIAN

www.dacoromanica.ro
OR1ENTARI

V. GOLANT

FORRESTALII IN LITERATURA

Duper cum se gtie, raposatul mister James Forrestal hitrunea in mod feri-
cit, in presoana sa, irei calitati : era ministru al ,,apararii" din U.S.A., ban-
cher gi dement furibund. Forrestal este o figura adanc emboca. Intocmai
ca i tm alt posedolt - Adolf Hitler - James Forrestal a intruchipat in per-
soana sa dementa criminala a cercurilor conducatoare ale lumii capitaliste,
aviditatea lor sangeroasa, salbaticia, ura fata de massele populare, urra fata
de cultura gi progres.
Este deosebit de semnificativ faptul ca Forrestal a inceput cu ce tenni-
nose Hitler. In ultima perioada a celui de al doilea razboi mondial, °and sub
loviturile puternice ale armcrtelor sovietice se darama monstruosnl edificiu
al celui de al treilea Reich", neincoronatul stapan al acestui imperiu punea
cele mai serioase sperante pe aga zisa arma secreta", care, in inchipuirea
lui bolnava, trebu'a sa schirnbe brusc mersul istoriei. Chiar pana in ultima
zi a razboiului, pana in ziva capitularii, savanlii hitlerigti, din ordinul führe-
ni]ui lor, continuau sz elaboreze febril tot felul de proecte pentru distrugerea
popoarelor. Unul din aceste proecte prevedea, nid mai. mult nici mai putin,
decert constru.irea un satelit artificial al parnantului, o noua lama". Pe acea-
WI Luna se prevedea install:area unui &stem de oglinzi, capabile sa concen-
treze razele solare asupra or:carui punct de pe suprafata globului í sa arda,
cu ajutorul acestor raze, orogele cele mai marl.
Dupa ocuparecr Germaniei de Vest de caire armatele anglo-americane,
criminai de r6aboi, care in timpul lui Hitler se ocupau au parfectionarea
milocrcelor de exterminare a oamenilor, au fost exportati in. U.S.A., unde
0-all gasit un adapost confortabil sub aripa raposataii James Formstal gi
a altor Forrestali existenti in prezent. Odata cu ei, s'au. mutat dincolo de ocean
si plcmurile lor, pana í cele mai absurde. Rearms orfan, acest copil al lui
Hitler - proectul de creare a unui satelit artificial al Painantului - a fost
1w:A sub tatela de insugi ministrul ,croararii". E adevarat, ca pe solul ame-
rican acest proect a sufarit unele modificari : s'a hotarit ca in locul sistemului
de oglinzi optice gigantice, noua Luna" sa fie transformata intr'o baza de
unde sa fie ccruncate proectile chijate. Dor continutul initial al proectului a
lamas neschimbcrt : aceste proectile dirijate, ca i oglinzile optice, trebuiau
sa aduca distrugere gi moarte popoarelor lumii i, in pr:mul rand, popoarelor

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 155

;Cali noastre sovietice, care au indrelznit", ferrei s intrebe pe acepi turbati,

ser-si areeze o viata nouec pe temelii solide p rationale.
Planurile lui Forrestal n'au trezit nid cea mai mica indoial lui Harriman
si celorlalti asociati ai lui la conducerecr Statelor Unite p a tarilor mcashalli-
zate, peeler in noaptea cemd Forrestcd a dat buzna din case lui Harriman,
in cma§e de noapte, sbiereard câ tancurile sovietice au pectruns in America.
Peniru recrlizarea proectului unei Luni" artificiale au fost acordate sume im-
portante din Bugetul statului, iar cei mai aprigi atett-tori la feczboiu socoteau
acest proect drept program minim. Programul max.ra enuntat de acepi pshi-
hopati prevedea folosirea nu numai a Lunei artif icicle, ci p a celei adevarate,
ba chiar p a pkmetei Marie in vederea agresiunii indreptate impotriva
Uniunii Sovietice. Nimrai sinuciderea dementului Forrestal p rasunetul amplu
al acestui fapt i-a fercut pe stexpernii Americii s priveascer cu mndoicrlä posibi-
litatea recdizeirii tutor asemenea planuri.

RAZBOI ORICÂND I ORIUNDE

Ocaneni cupainp de boccie lui Forrestal, putem gersi nu numai in toate
compartimentele aparatului de Stat american, dal i printre hteratii burghezi
de peste ocean. Aceasta se refecrei in primul rand la croei scriitori americani
care exceleazei in confectionarea unei literaturi fantastice, cu iz §Iiintific si
social (mai bine zis care furnizeaz i reisperndesc maculaturer sub titlul unei ase-
menea literaturi). Specif:cul acestui gen deschide in fata lor spatii nemargi-
nite, cu adevrat cosmice. E mai usor sa adormi atentia cetitorului folosind
fantasticul - mutemd actiunea cu milioane de ani in urm sau in viitor, iar
locul actiunii stabilindu-1 in stele sau alte lucmi necunoscute, - s propagi
ideile cele mai reactioncrre p mai antiumane, care, fecr aceastei suiemenealer,
ar fi in stare s provoace desgustul chiar i atat de putin pretentiosului arne-
rican mijlociu".
Ferrel indoiala cä opere literare de felul =est.= 1-cru inspirat pe nebunul
ForrestaL Deasemenea este neindOios faptul cr Forrestccl i prietenii lui îi
inspir pe asemenea autori p chiar nemijlocit i-au indrumat p-i indrumeazei.
Concomitent au recrutarea" diferitilor generali i colonel in aparatul de stat
din U.S.A., s'a produs i o recrutare a tot felul de comandcmti de osti p in
lit eratura americcm.
Dernascernd la ulna din sesiunile generale a O.N.U.-lui pe americanii cadet-
tori la razboi, tovarersul A. Verginschi, infieremd pe Forrestal i cl'ca lui, a infie-
rat totodat si pe umtl din acepi scriitori".
Un oarecare colonel Pickket, temynd duper reizboi, cauter, in povestirea inti-
tulcrter Inteimplarea din Spromtss", s trezeascer in cetitori poftele rzboinice
impotriva unui du§man necunoscut" dar care este numit i farel s i se spun:a
pe nume, din moment ce in povestire este precizat teatral operatiunilor mil:-
tcae in retzboiul descris : Arctica, Alasca... Despre acest teatru al viitorului
azboi vorbesc clestul de clar i denumixile inventate de autor pentru diferite
puncte geografice din regiunea operatiunilor militare : Crasnograd", Loy-
gorod", ,,Amsc" 1i asa mai departe", -a spus tovareepil Verpnschi.
Povestirecr fantasticer a colonelului Pickk;t a fost publiccrter 1/1Cia in timpul
cand Forrestal era rainistru al apiirerrii" i cemd in cercurile autorizate cr.n
Washington el Irecea drept om normal. Recunoaperea in mod of icial a nebu-
niel lu: Forrestal, trecerea lui in impartia umbrelor (prin intermediul unui

www.dacoromanica.ro
156 V. GOLANT

gecan din pavilionul spitalului), i o serie de schimbari in randul conduca-

torilor fortelor armate cde Stcrtelor Unite, n'au adus o schimbare esenticrla in
activitatea politica si literara a atatatonlor la razboi. Continua sa existe acea
originala simbioza intre acel ce patroneaza pregatirea unui nou macel mon-
dial si intro tedharii condeiului de toate nuantele.
La sfarsitul anului 1949 a apanzt in revista saptennanala ,,France Heb-
domadcdre" povestirea fcmtastica a lui Jane Roy si a unui oarecare colonel
din comandamentul general vestic". Dupa cat se pare, povestecr poarta un
htlu crutorizcrt : ,,Planul Generalului Bradley". Autorii povestirii, descriu reali-
zarea olanului da ctgresiune asupra Uniunii Sovietice, elaborat de presedintele
grupului unit al sefilor de state majore din Satele Unite, care in acelag timp
cumuleaza i postul de conducertor al comitetului militar al Uniunii Nord-
AtIcaitice.
In acest plan, - care ne aminteste de dispoziliile decedatului Hoffkriegs
rat austriac, - coloanele anncrtelor europene" marsaluesc brave spre Mos-
cova, Len1ngrad, Odesa si alte puncte goografice din Unhmea Sovietica, cu-
noscute de genercdul Bradley. Sprijinul acestei armate pestrite i principalul
fumizor de rezerve umane este... Elvetia, ccae, cluoa cum se stie, e vestita
pr'st forta ei militara si prin populatia ei numaroasa. Dacia murea Bradley, nici
Forrestcd n'ar fi putut spune ceva mai bun. I
Pentru bancherii americani si literatii care se crila in serviciul lor, raz-
boiul - cea mai rentabila dintre toate afacerile - este o stare normala a
societatii omenesti. In inchipuirea lor, razboiului îi sunt supuse toate timpurile,
toate plantele i stelele.
Inca in perioada fmechcrt urma-toare razboiului, in Statele Unite a fost
editata, cu tad Aventuri in timp po spatiu", o vaster antologie a litercrturii
fcmastico-stintifice. Aceasta antologie cuprinde 35 de nuvele i povestiri apa-
rute intro mill 1930-1940 si recunoscute de catre redccclia respectivei antologii
drept cele mai bune".
In nici una din aceste reusite" opere fcrntastico-stiintifice, niel macar
nu se aminteste despre vreo inventie in folosul omenirii $ i care sa-i ugureze
desvoltarea pasnica. Cele mai mari realizai ale stiintei, incepand cu energia
atomica, sunt puse in servichd razboiului - aga cum si sunt de fapt in
America de astazi.
Dupa ce, in prefata acestei antologii, redactorii ei, R. H11 si D. Makko-
rims, amintesc de distrugerile provocate de cele doua bombe atomice caned-
cane aruncate la Nagasaki si Hirosima, ei trag din acest fapt unnaioarea con-
cluzie, cu care vor sa uhnectsca: Universal -ne apartine". Autoni operelor
tiparite in aceasta antologie incep cucerirea universului prin instcrurarea do-
minatiei monopolurilor arnericcme asupra planetei nocrstre. Mijlocul pentru
realizarea acestui scop este demult cunoscut, bomba atomica, acest idol al
celor aserviti dolardui, idol detronat de stiinta sovietica.
Ss intelege ca bombele care au distrus atatia oameni pasnici la Naga-
saki si Hirosima, nu pot sa-i satisfaca pe canibalii atomici. Fizicianul prezentat
in povestirea lui L. del Rey, Nervii", ,,si-a bagat in cap ideia ca irebue
sa creeze o bomba atomica deosebita, care sa ne «jute noua (crdica imperia-
listilor americani - V. G.) sa spunem toata lumea".
Fabricarea i depozitcrrea nouei cn-me uegase -nu este un lucru
usor, dar cu ajutord autorului, fizicianul anaintit isi realizeazet dorinta: depo-

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 157

zitele companiei nationale pent= fcrbricarea energiei atomice gEm de enorme

cantiterti de super-bombe atomice, a carora explozie simultana ar putea dis-
truge nici mai mull Mai mai putin deceit 50 de miliocme de oameni.
,,Happy encr - exclaimer entuziasmat crutorul povestiati, ca si cum ca fi
vorba de im sea-at in film si nu de un preludiu revoltaor cl unei orgii de dis-
trugere si moarte.
Fauxindu-si asemenea visuri de orgii sangeroase, atatatorii la razboi nu
demult igi inchipuicru cä numai ei singuri poseda secretul fabricarii energiei
atomice i ca prin urmcrre, arimele de orice fel le vor putea Serverrsi f erra a fi
pedepsiti. Visuri, visuri, unde-i dulceata voastra?" - pot ser exclame ei
acum, dupa ce comunicatul agent:ei TASS a aratat lumii intregi netenleinicia
unor crsemenea precuptmeri.
Sperante identice, dacet nu inca si mai mari decat in bombele crtomice,
au pus si pun americanii in proectilele dirijate cruitopropulsate. $i unele i ce-
lelalte servesc in primul rand pentru distrugerea populatiei civile. Prima data,
astf el de rachete dirijate (V-2) au fost intrebuintate de catre hitleristi pentru
bombardarea Angliei in cmii 1944-1945. Aceste proectile n'au distrus nici un
obiectiv militcrr, in schimb cru costcrt viata a mii de femei gi copii englezi; ele
au dovedit insa imposibilitatea folosirii proectilelor dirijcrte pentru o liniä
anume, in cursul celui de al doilea razboi mondial. Dar acest luaru nu i-a
deratat cu nimic pe agresorii mnericani: toate plcmurile lor se bizuie pe
distrugerea in mass& a cat mai multor oameni pczgnici i pe terorizarea celor
ramasi in viata.
,,Savanjii" hitlerigti, stranautali in Statele Unite, si elevii lor americani,
nu dorm noptile, numai ca sa sporedsca puterea de distrugere a proectilelor
dirijate, asa f el incert acestea set omoare de cinci, de zece ori mai multi bEr
tremi, mame si COl deceit in cmii 1944-1945.
In acelag timp, In Stcrtele Unite se duce un f el de camponie de reabili-
tare morala a lui V-2". Daca am crede pe propagandistii din Wall-Street,
proectilul dirijat nu este atext o annex ucigatoare, cat un prim mijloc de comu-
nicare interplanetara. Trecemd cu impertinenta sub tacere prioritatea marelui
savant rus C. E. Tialcovschi, pioner In acest domeniu, acegti propagcmdisti
incearca sa prezinte pe caledi hitleristi i pe imitcrtorii lar americani drept
binefacatori desinteresati ai omenirii, care deschid oamenilor drumul spre
planete si stele. Tocmai aceosta ideie o propovadueste Willy Ley in articolul
sau V 2 - ncrva-racheta pentru trcrnsporturi". In realitate inset, in mednile
imperialistilor - proectilele cu rachete dirijate (autopropulsate) au fost gi
vor rameme arme de razboi i nicidecum un mijloc de cercetcae a altar
lumi. Despre crest lucru vorbesc toate probele, f acute in ultimii cmi in Sta-
tele Unite, cu proectile dirijcrte perfectionate.
Dar asemenea nimicuri, cum stint faptele evidente, nu-1 intereseaza pe
U. Mario, autorul povestirii Sborul in intimeric". Cu o staruinta, care ar me-
rita o mai buna intrebuintare, el acorda Icrurii interietatii, in problema cuce-
ririi spaliilor interplcmetcae, acelorasi hitleristi. In povestirea lui Marlo, un
grup de in-vex-tap hitlerisii, care lucreaza In zona de ocupatie americana a
Germaniei, realizeaza o ncrva-racheta militara, in stare sa ajunga in alte
planete i sa aduca Pennetntului nenorociri cumplite. Dar nazitii, nerecunos-
catori, in lac sa predea aceasta inventie purtatoare de moaxte binefercatorilor
lor canericcrni, incecaca s'o foloseasca pentru instaurarea, nu a imperialis-

www.dacoromanica.ro
 159 V. GOLANT

mului american, ci a celui german renascut. Pentru fcptul acesta, autorul,

care probabil este prea putin inítiat asupra caracterului adevetrat al relatillor
existente intre mlitoritii americani i cei din Germania vestica, îi pedep-
seste cu moartea pe inventatori. In ultima clipa un aviator american reu-
seste sa doboare ncrva-racheter care apucase sa decoleze. Mora la acestei
fabule o enunta un alt ofiter american care as:stase la aceasta scener instruc-
tiva. Ica acum, trebue sa construim noi o asemenea nava" - spune el.
CAND YANKEUL II DA ARAMA PE FATA
In povestirea lui E. RusseL Simbiotica", crmericanii dispun nu de una
ci de nenumarate nave de felul acesta. i ei le folosesc in felul in care i-a
invatat la timpul seru marele teoretician al jafului colonial, Cecil Rodhes, care a
exclamat odinioara: Daca a putea, a anexa i pllanetele". Eroii" poves-
tirii lui Russel se comport& cu locuitcrii indepartcrtei planete Simbiotica,
exact asa cum s'au purtat pe timpul lu: Cecil Rodhes, si se poarta astazi apo-
logedi dominatiei rasei anglo-saxone, cu popukdia aatohtona clIn Sudul Afri-
cei. E momentul ser spunem cz aasasta este deasemenea comportcrrea pe care
o simt pe pielea lor negrii i indigenii din State le Unite, din partea rasistilor
americani.
Aterizand in Simbiotica, flacedi din Alabama gi Washington incep sa
actioneze dupa principiul : Avetnta-te mama, um& desfa-te". later mana
unuia din participantii expeditiei igi face vernt i arunca Iii massa populatiei
bastinase, una dupa alta, grenade atomice. Alt ,kulturträger" îi expune in
felul urmator progrcanul de raspandire in randurile populatiei Simbiarcei a
binefacerjor modului de viata american. ,,Noi vom scoate sufletul din toti
acesti verzi, ccai locuesc aceasta pkmeta puturoasa" (locuitorii Simbioticei
aveau pielea verde -V.G.). Este caractecristic kcptul ca acelas personagiu
denumegte pe locuitorii bastinasi" ai S:mbioticei - zu1usi. intercosmici".
Se simte ca el e convins in sinea lui ca camenii de culoare, indiferent uncle
s'ar afla ei, exist& doar pent= ca cei cu p:elea alba sa scoata sulletul din-
Tocmai aceasta scoatere a sufletuhd este descrisa de turbatul rasist
Russel in zeal de pagini. Ca sa nu se repete, el impreuneaza cuvinte din jar-
gonul pungasilor pentru denumirea omorului. Astfel, la pagina 232 a anto-
logiei, americanii sting" pe lccuitorii Simbioticei, la pagina 235 yankeul,
care este personagiul ce ne povesteste intamplarea, ii frciage nu stiu cui
gedul (care trosneste ca un vreccsc putred"); ceva mai departe, povestitorul
li demonteaza" pe un locuitor al Simbioticei, care i-a cazut in man, iar
mai terrz:u ,,descoase" un grup intreg cPntiacesti locuitori i aga mai depcate.
Povestirea lui Russel este semnificativa nu numai prin aceea ca in ea
se desvalue esenta adevarata a filozofiei rasiste. Mai e de notolt faptul ca
crutorul incearca sa impuna aceastei a-5a z'sa filozofie i altor fiinte cu Jude-
cata, de pe alte planete. In expeclIda intreprinsa in Simbiotica icru parte $ i
locuitorii din Mcate, care judeca i actionecaa ca i americanii mai sus
canintip.
Yankeilor gi martienilor le este usor sec scoata sufletul locuitorilor
Simbioticei, din moment ce d'sDun de o arma perfectionata, iar u fata br
se aflei niste fiinte din mane $ i case. Dar pe Planeta-grea", descrisa in

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 159

povestirea cu acelas titlu de catre L. Gregori, nu-i char asa de usor sa-ti
nimicesti aproapeIe: locuitorii acestei planets dispun de niste arme primitive,
dca in acelas timp au piclea .si muschii impenetrabih i sunt de o putere
extraodinosä. Ei se ciomagesc intecrdevar, focate staraitor unul pe altul, cu
ce nimeresc, dca rezultatele acestei activitäti intense stint foarte modeste.
Iesirea din aceastä situatie imposibilä vine pe neasteptate prin sosirea de pet
tat« planetä a unui czparat sburator, care este inzestrat cu came atorn:ce.
Unul din locuitorii planetei grele" reuseste sec punä mema pe aceaster armä,
si povestirea se termina cu o scener, in care, spre multumirea deplina a auto-
rului, acest fericit sfeateca in bucati" pe toti reprezentantii altei planete
sau rase.
Properganda razboinicer i rasista infloreste i paginile altor numeroase
opere din literatura fantastico-stiintifica a Statelor Unite, incluse in antologia
analizata sau care n'crti fost demne de aceastä cinste. In povestirea lui R.
Ga Ilun ..Semintele intunericului", indeperrtcrjii urmasi ai ornen'rii contempo-
rane se pregatesc sec invadeze planeta Venus, ai carei locuitori trebue sa
fie nimiciti de fleccari" in timpul operatiilor de ocupare. Un oarecare
Jameson, crutorul povestirii Crinii vielii", cant& set justifice teoretic acest plan
canibalic, explicandu-ne ca bastincrsii din Venus sum 1enei, lipsiti de
constiinta i viciosi". In povestirea lui Baucer, ,Qui in R", cucerirea pkrnetei
Venus este inferptuitä. Unul din personagiile acestei povestiri dupa cum se
vede un mare amator de expresii elegante - caracterizeaza in felul urmator
acecrsta victorie cosmica a yankeilor. Noi am srnuls depe locuitorii lui Venus
nadragii, pe care acestia nu-i poarter". Dar iatec si roadele acestei victorti
americane: locuitorii din Venus adusi cu forpcz pe Permetnt pentra diferite
munci locuesc in niste ghetouri separate i sunt supusi la tot felul de umilinte
din partea huliganilor rasisti. Baucer povesteste, -cu amanunte denme de
un reporter care descrie linsarea unui negru in Statul Tenessy sau un nou
pogrom in Hcrarlemul din New York, -cum li se iau acestor nenorocio lo-
cuitori din Venus aparatele de respirat, farâ de care ei se oila in situajkt
pestilor cauncati pe maL
Dacez dela viitorul indepartat i cel apropiat, ne vom intoarce spre trecut,
vom gasi si oici feud greuta:e motive cunoscute. Astfel, in povestirea lui P.
Miller, Graunte de nis:p ale timpuhii", planeta noastra crcum 20 de milioane
de ani devenise teatru de razboi intre reprezentanjii a douä rase, care au
venit de pe tut corp ceresc necunoscut; si printre allele, asa cum se intermpla
doca in inchipuirea murdarä a rasistilor, i aid barbatii negri fugäresc o
femele albei.

PERMANENT1ZAREA ROBIEI

Cei aserviti capitalului tind sa permanentiZeze nu numai retzboaiele de

jot si cotropire ci si lictlosiile soc:etäjii exploatatorilor. Ei asigura pe cetitori
cä oremduirea capitalistä va dainui vesnic i cer ea existä deja in toate cele-
lalte planete locuite de f little care ralioneaza.
Autorii nurneroaselor povestiri, care ne vorbesc despre viitorul Pannem-
tului, parcel s'au inleles intre ei set schimbe numele zeului br, dolaral in cre-
dit". Dace"( le-am da crezare, i peste o mie i chica peste milioone de ani,

www.dacoromanica.ro
160 V. GOLANT

in oranduirea sociala nu se vor produce schimbari esentiale i mparatice

dolcrrului nu va avea sfeagit.
- lar cine tincle spre schimbari de alt ordin, acela-i un shnplu rasvratit
si un carierist - invaia pe cetitori un octrecare Henlein, autorul povestirii
Drumurile trebue sa se migte" repeternd plicticoasele teorii ale propagandei
burgheze. In America, unde se petrece acliunea acestei Povestiri, pe la finele
veacului nostril, cel mai important rol in viala economica n joaca rejeaua de
cal rukmte care a inlocuit sistemul existent de transport. Lucratorii care de-
servesc acest sistem de drumuri, primesc, duper cum ne asigura autorul, un
salar bun gi chiar o pensie la bettremete (iata ce progres !). Dar cu toatei pacea
existenta intre clase, conducerea cecestor cd rulante este incredintata unei
caste de ingined militarizati, in fruntea careia se afla eroul povestirii -un
fost militar, Heins. Acest personagiu activ este convins ca problema cadrelor
de conducere se va putea considera solutioncrta definitiv numai atunci, cemd
toate posturile de raspundere vor fi incredintate absolventilor unor academii
speckele militarizate (dupa cum se gtie, acest punct de vedere este acceptat
in America de astazi de foarte multe persoane, mult mai crutorizate deceit
Heins: numai in Februarie 1948 au fost numili 30 de generali, amirali el aln
functionari militari superiori in diferite posturi de raspundere ale guvemului
din State le Unite).
Dupa cum se vede, povestirea lui Henlein are drept scop confirmarea
teoriei canintita mai sus. In povestire, alaturi de virtuosul Heins este aratat
gi netrebnicul lui loctiitor Van Klik. Acestcz instiga pe lucriatori la greva 0,
devenind conducatorul lor, distruge o portiune de cale rulanta i ameninta
cu distrugerea intregei relele - acest nerv principal al vieii economice.
Toate acestea, el le face numai pentru a ocupa postul lui Heins.
Mult limp Heins nu poate intelege motivul care 1-a determinat pe loc.
pond sau sa se poarte ou crtata perfidie. Misterul Ae desvalue pentru el
abia atunci cad cerceteaza cananuntit cazul lui Van Klik. Tot raul, duper cum
se vede, îl constitue originea proletcaa a aceluia : provine dintr'un. mediu
muncitoresc, n'a studiat iatr'o academie speciala, gi de aceia, vorba vine,
suferei de un complex de inferioritate" care 1-a impins sa comita infractiuni
impotriva ordinei de conducere existenta.
Henlein ii opune lui Van Klik nu numal pe Heins dar i pe un erou
atat de pozitiv" ca Hcawey, un leader al muncitorilor" care, in timpul grevei,
vine la Heins cu urmatoarele cuvinte: Eu credeam ca can sa va pot ajuta
sa-i gasiti pe instigatori". E o imagine pe drept cuverat foarte cunoscuta.
Transpuneti-1 pe Harvey in zilele noastre gi el va putea ocupa un loc de
frunte in varfurile conducatoare ale Federatiei Americane a Muncii, sau in
Congresul Organizatiilor Profesionale de productie.
Mobilizernd pe cursi.ytii academiei militare, Heins lichideaza fulgerator
si greva i pe instigatorii ei. Dar el nu se multumegte cu cele realizate,
ci incearca sa traga 91 concluzii din cele intermplate. De prima can vorbit:
- necesitatea deplinei militarizai a aparatului de conducere. O all« con-
cluzie a lui Heins este tot atert de actuala": el se convinge ca sistemul de
control al cadrelor, folosit inainte de greyer, nu este suficient, ca felul cum
este orgcmizata supravegherea lar, ramerne in unna fata de cerintele arzei
toare ale momentului.

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 161

...Chiar gi Heins trebue urmarit... Dar cine li va peal pe acegti pazaici?...

Supraveghere i inspectie, control gi supracontrol" - Rita raspunsul.
Astfel judeca autorul prin spusele lui Heins.
Aceste cuvinte scrise caliva ant in unna s'au clovelt Mt:Co masura oa-
recare, profetice : Henlein si-a ara'at cu anticipape admircrpa fata de sistemul
actual de verif core a loialitapi" - funcponarilor de Stat U.S.A. gi a altar
persocme. In calii de dupa razboi, Biroul Federal de cercetare a activitalii
antiamericcme a impernzit intrecrga America cu o reject de urmariri poliie-
neU, de sp-oni i provocatori. Cladirecz enorma a acestui Birou din Washington
e plina pana sus de cele 60 milioane de denuntuxi, cereri i rapoarte, refe-
ritoare la fairnoasa loialitcrte" a cetatenilor americani; i dupa cum dorea
Heins, nu sunt scutiti de suprcrveghere nici paznicii" cei mai sus pugi ai
democraliei" americcme. Chiar i raposatul Forrestal, oricat de credincios
pazn.c se aratase, i acesta se ruga staruitor, cu putin inainte de rnoarte, sa
fie lasat in pace de agenjii secreli pugi sa-I unnareasca.
Prin calomnierea cla.sei muncitoare americane, prin calamnierea intelec-
tualilor iesip din remdurile paturii muncitoare, priri propergarea militarismului
si a urmaririi polipenesti, Henlein merita pe deplin sa ocupe un post de
conducere in Biuroul Federal de cercetare sau in alta institulie asemanatocrre
gestapoului. Duper cum se gtie, conducatorii acestor institujii exercita in pre-
zent control crsupra cercetarilor celor mai mari savanti americani, sub pretextul,
ca sa spunem aga, de ricUcare a plutonierilor la inaltimea lui Voltare.
Din aceasta cauza sau din alta, Henlein ccmta cu tot dinadinsul sa-§i crate
eruditia". Acest bolnav fascist, pe care I. P. Pavlov nu l'ar fi luat niai in
colectia sa de maimule, indrameste sa numeasca experienjele celui mai re-
numit fiziolog al timpurilor noastre foarte limitate prin importanta lor". Ce
sa-i faci I cajeii uneori nu numai ca latra la un elefant, dar cand se'ntampla.
murdaresc .si piedestalele monumentelor ridiccde geniilor
E. Van Vogt, autorul nuvelei Pravalia de arme" urmareste de fapt ace-
leagi scopuri murdare ca i Henlein, dar procedeaza cu mai multa prudenja.
Eternizand exploatarea omului de catre ora, el o transforma in lege pentru
ctnul noua mii al erei nomstre. Van Vogt se preface cei este de paztea came-
nilor simpli, de rand - victime ale masurilor arbitrare luate de guvern gi
de monopolurile financiare viitoare, stems unite cu guvemul.
Dealtfel, omul simplu al celui de al noualea mileniu cd erei noastre,
nu-i chiar in intregime Lpsit de protectie. Interesele lui sunt pate de o or-
gcmizatie secreta care dispune de forte aproape supranaturale. Membrii ace-
stei organizapi aunt gata oricand sa vina in ajutorul celor oropsip i asuprip
sa pedepseasca raul. Dar cine surd oare acegti cavaleri fara prihana?
Raspuns la aceasta intrebcrre ne da insugi titlul nuvelei
: Pravaa de arme".
Orgcmizatia secreta despre care este vorba - este o asociape... a fabri-
canplor gi vanzatorilor de arme.
Este caracteristic faptul ca, degi Van Vogt subliniaza cu tot dinadinsul
scopurile filantropice ale acestei organizapi, nu uita totusi sa cnninteasca
de business". Obligand &mac, care gi-a ingelat depunatorii, sa plateasca
o amenda mare, Pravalia de arme" reline in foIosul ei jumatate din suma
respectiva, pentru cheltueli curente. Ne gandim ca in aceste cheltueli
11

www.dacoromanica.ro
 162 V. GOLANT

se cuprinde si plata diversilor van vogti, care sunt gata oricand sa demon-
streze ca negrul este alb, ziva-noapte, iar fabricantii de arme, cei mai buni
aparatori ai celor ce rnuncesc.

CALOMNIEREA STIINTEI SI A SPETEI UMANE

Ca si Van Vogt, gi englezul Fowler Right, autorul povestirii Creerur,
publicata in antologia americcma de literatura fcrntastico-stiintifica, îi pune
masca prieteniei fate( de cei ce muncesc. Descriind razboiul civil in viitoarea
soc'etate, el a hotarit sa se alature proletariatului. Impotriva cui ? - Impo-
triva capitaligtilor, ali spune d-voastra. - Da de uncle ! In povestirea lui Right
proletcalatul este explocrtcrt i chinuit nu de ccopitalisti, ci de savanti.
Fowler Right este sincer amarit de- fcrptul ca, pe rugurile medievale n'cru
fost tarsi toli oamenii de çtii1i i toate cartile lor. Aceasta idee, care nu-i
nici original& nici noua, el o exprima cu tot patosul de care este capabl.
Odinioara, in amurgurile medievale, aceasta umbra (umbra tiinlei) a
inceput sa se initinda asupra lumii, dar oamenii dri irnpurile acelea i-au
raspuns cu fremgh:e i foc si au ingropat in scrum fierbinte cmlenintcrrea,
care ar fi putut sa-i supuna dominaliei lugubre a acestei umbre".
Fowler Right pedepsegte aspru omenirea contemporana pentru atitudinea
ei impaciuitoare fat& de stiinta. Savantii din povestirea lui, ajungand la putere,
se comporta necruleitor fata de poporul englez (astfel oragul Bristol este
distrus complect - dispare fare" unne). Castigand razboiul civil impotriva
proletariatului, corporatia de savanti, in fruntea careia se afla un oarecare
profesor, pe care autorul pe drept cuvernt li asemana unui porc, îi stabileste
puterea nelimitata asupra Angliei. Dictaturcr savcrntilor se manifest& in primul
rand prin condamncaea la moarte a oricui s'a abatut cat de putin, pentru cea
mai mica deviere dela dieta prescrisa pentru popor. Afara de asta nouii sta-
pani ai Angliei elaboreaza un vast program de cercetari tiintifice, pentru
realizarea caruia, dupa cum se vede, au orgcmizat masacrul dela Bristol.
Ce f el de cercetari vor ei sa facer i ce folos vor aduce ele omenirii?
Dam cuvantul unula din membrii oligcahiei savantilor, pe care Fowler Right
îI caracterizeaza ca fiind un ternar, dar foarte capabil reprezentant al stiintei.
Profesorul Bortin - citim noi in povestire -a comunicat ca a terminat
lucrarile preliminare, necesare transplantarii creerilor de copii la caini si
invers... El are vevoie de un numerr mare de copii de aceea cere sa i se
inmaneze un ordin de rechizitionare a tuturor copiilor ce se vor nagte in
viitoarele douasprezece luni si, daca va fi necesar, sa i se acorde dreptul
de a da dispozilii persoonelor pe care le va socoti indicate, sa procreeze
copii in scopul amintit".
Noi stint ca in larile capitaliste exist& printre savcalti unii degeneraji,
care in dorinta de a-si servi stapanii, prostitutaza stiinta i fac cele mai jas-
nice experiente asupra oamenilor i copiilor vii. Noi mai stim cer astfel de
savanti caaibali -sunt trup din trupul putred al sistemului capitalist, al
acestui moloh care se ingrasa din seragele si sudoarea ocanenilor. Activltatea
lor crimincda nu are s,i nici nu poate avea nimic comun cu adevCaata gtiinta.
A demonstra insa ca stiinta, prin insasi natura ei, este dusmana omului, iar
savantii nu sun" decat niste crimincril, asa cum face Fowler Right, inseamna a-i
ajuta pe crcei care inoculeaza delinutilor eumä sau scot sangele, piceltura cu

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 163

piceitura, din trupuri de copii. Gala Maidanek-ului i cei din Auschwitz au in-
ceput prin a ofta duper rugurile medievale, 0 au termincrt cu construirea cup-
toarelar perfectioncrte pentru arderea ocanenilor. Este explicabil, prin urmare,
dece opera injuriocce a lui Fowler Right a fost pe placul atetttorilor de rzboi
americani, care vox ser continue measava fapter a acestor cli.
Ura impotriva progresului, care inspir condeiul lui Fowler Right, rem-
begte in operele numerogilor furnizori americani de lectur fccntastic. Aceastei
ura inset nu se reverser nurnai °supra stiarlei ci si a savanjllor care -cu toate
viclesugurile folosite de cei ce vor ser le otreiveasaer constiinta - tind insetaji,
spre o adeveircrt culturel, spre un adeverrat progres.
Astfel E. Macdonald, cmtorul povestirii De propriile urechi" ponegreste
huliganic poporul american, decicand, ca numele de popor in actuala Arne-
rIc, il poarta massele vulgicure, sgomotoase si desfremate".
Nu ne e prin urmare de loc greu set intelegem dece cartea de cerpeiteri a
eroului povestirii lui Macdonald, erou care devine conducator al viitoarei
societerti, este Mein Kampf" a lui Hitler - aceaster biblie a ccmibalilor, pet-
trunsei de urer i dispret fater de camenii muncii.
In societcrtea viitoctre, asa cum o clescrie Macdonald, este cu atert mai
usor s concluci oamenii ou ajutorul reletelor din Mein Kampf", cu cart
acesti oameni sunt prezentati ca niste dobitoace, care-si duc juqul robiei feir
s creameasc.
sa intri in voie stpnului - iat spre ce, duper cum ne crsigur Mac-
donald, vor fi indreptate toate g&ndurile oamenilor care vor treiti peste 30 de
mii de ani. Nu e de loc de mirare, deci, ca sterpemul unor asemenea robi va
ireti ca un pasei turc in raiul lui Mahomed, fiind nevoit a lua masuri de ap-
rare a persoanei sale impotriva insistentelor prea-supuselor odalisce din cel
de al treizecisidoilea rnileniu.
Zugreivindu-i pe ocrmenii viitorului drept slugi supuse, lipsite complect,
dupd cum scnie el, de ,,spiritul de lupter, Macdonald, realizeazer, mcar pe
hecrtie, visul exploatatorilor de azi, care incearcer 21adarrft set ctstrug pentru
totdeauncx, in massele populare, spiritul de lupter pentru libertate, spirit vesn'c
pi nebiruit.
Pentru atingerea acestor scopuri, oapitalistii i nirniii lor incearc,
dup cum stim, sa convinger mcrssele cer viclile i instinctele josnice care bem-
tue prntre oameni in ornduirea explocrbcrtoare, sant inerente ncrturii omenesti.
*i de aceea ca fi absurd s incerci a rsnirna ornduirea capitalist& existenter
si s inlocuesti aceasta orecnduire cu alta nouei, bawler pe ratiune 0 dreptate.
Literature fantastico-siiinlificer vine s sprijine, pe cat poate, accaster pro-
paganda. Cu toate cet dolarii sunt denumiti credite", pentru ei se srveasesc,
si in cel mal indeperrtat viitor, crime identice ca cele din Chicago sau New
York din secolul al XX. In Prverlia de arme", de exempla, fiul îi jefueste
pecriatele. In nuvela lui Henlein intitulat Requiem", mecanicul rachetopla-
nului, care face curse in Inner, se ocup cu contrabanda, la f el cum ar face
cernd ar deservi podul aericm." din zone de vest a Berlimdui. In povestirea
lai L. Podget Dulaniorul timpulur, avocatul Vanning, care a cum-
p:mat ou un pret convenabil o nouer armei de extermincae o pune la ctspozitia
doritorilor, cu pretul de 3000 de credite", iar apoi, la procese, luemd aprarea
criminalilor reuseste s obtiner achitarea lor. Acenst povestae - ca de altf el

www.dacoromanica.ro
164 V. GOLANT

toate cele in gen detectiv canerican - contine destule sfaturi folositoare gang-
sterilor incepatori, explicandu-le cum e mai b'ne set-% ascunda urmele.
In crenul literar fantastico-stiintific, mania crimelor este tot atéit de
raspandita ca i in toate celekrlte genuri ale literaturii reachoncere ame-
ricans.
Ati visat cemdva ser ferptuiti o crima? V'ati gandit ce o sz simtili
atunci, &Ind veti implanta cutitul pan& la merrier, întui grumoz sbeaclt, gi-1
yeti rasuci pema ce serngele rarefiat va va colora degetele i va picura de pe
merini jos ?".
Cu aceasta oribila frcrza conceputa de mintea perversa a unui sadic,
incepe nuvela lui P. S. Miller Aga cum n'a fost nicioclata".
De aceasta pasiune maniaca a crimei emit cuprinsi i locuitorii alter
plcmete. Astf el in povestirea umoristicei" a lui F. Brown $oarecele stelar",
loctotorii dYn De:mos (un satelit al lui Marte) sunt caracterizah drept mici
giganti placuti, care onaoara pentru simplul fapt cer aceasta le face lor
placere".
Felul de v:ata i naravurile viitorilor locuitori ai Permantului, dupa
cum ne asigura scriitorii reacjionari din Stcrtele Unite, vor corespunde intoc-
mai felului de viata al actualilor vematori salbateci de dolari. Omul care
vo tr.& peste o mie de ani (povestirea Qui In R") ne descrie in felul urmector
cele inteimplate cu el dupa o behe obisnuita: Tot ce-mi amintesc este mo-
mentul, cand eu am simtit pe fata mea un picior. L-can muscat, convins ca nu
este al meu si am incetat de a ma nelinisti din cauza asta".
Nu se nelinistegte nici inventcrtorul descris In povestirea Dulapiorul
timpului". El construeste un organ spirtos" din care curg direct in gura
acestui alcoolic, in torente neintrerupte, coatailuri cu cornpoziha cea mai
ciudata. Orgcmul" este singura lui bucurie in viala , lar restul inventiilor -
nimica teat&
Numai la behe se gandesc si locuitorli din Marte. In povestirea Qui
In R" problemele cele mai importante ale relchilor intre Pamemt i Mane se
solutioneaza favorabil, numai datorita faptului, ca reprezentantului diplo-
matic din Marte i se servegte coctailul lui favorit, Trei plante".

OTRAVA UCIGA:ii A PESIMISMULUI

Oricat curaj îi fac crpologetii robiei capitaliste, incercand set largeasca
pana la infinit cadrul exploatarii capitaliste in timp i in spahu, chiar i cei
mai marginiti dintre ei vad clar sfeasitul inevitabil al acestei oranduiri.
flax sfeasitul capitalismului pentru ei este egal cu sfengitul lumii. later
dece actuala presa burgheza concepe - parca or fabrica gogosi - niste
teorii absurde despre catostrofe cosmice si de alta natura care, cica ca ome-
ninta planeta noastra (aceste teorii pe masura ce apca, sunt imedicrt demas-
cate i desminlite de catre savantii sovietici).
In operele cuprinse in antologia intitulata Aventuri in timp i spahu"
omenirea este distrusa in fel si chip: din cauza ciocnirii Pamantului cu un me-
teorit (R. Rooklinn - Liniste"), din cauza reacjiunii care apare in urma des
compunerii atomilor din fier (A. Baster - Adam fara Eva"), din cauza unui
bacteriolog revoltat" (R. Williams - Intoarcerea robotului"), din cauza inva-
ziei locuitorilor din Marte (R. Gallun - Seminjele intunericului") etc.

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 105

Aceste opere parca se ingernei cu visele pline de ura impotriva orne-

nirii ale obscurantistilor in literatura ca O'Neill si H. Miller, pe care i-a in-
fierat tovaretsul A. A. Fadeev in expunerea sa facuta la Congresul mondial
cd partizanilor pacii.
Ideia pieirii Universului, care-i inspaimanta pe acegti domni, reflect& §i
tristetea fara leac si friar insfnctivei a claselor explocrtatoerre care se tem de
mocate pentru viitorul lor. Imaginile grozave a tot felul de catastrofe au de
altfel i un scop practic: sa mentina dominatia claselor exploatatoare prin
otravirea congtitntei celor ce muncesc cu iadul cadaveric al pesimismului.
Ace la care va crede ca metine poimerine violet va dispare de pe planeta noa-
stra - desigur ca nu va incerca sa lupte pentru un viitor mai bun.
Tendinja de a indeparta pe muncitori dela lupta pentru un astfel de
viitor se vadeste i mai clar in ciclul de opere fankrstice, in care decaderea
sau disparitia omului este cauzata de revolta robojilor. In prefata antolog:ei
.,,Aventuri hi timp i spatiu" redactorii acestei antologii afirma cu toata seriozi-
tatea ca rezultatul viitoctrei desvoltari a automerticei (de exemplu a auto-
pilotilor) va fi o ocrtastrofa". Asemuind in mod arbitrar i absolut mecanic
aparatele automate de reglare cu creerul omenesc, autorii acestei prefeje
enumera o serie intreaga de fapte, care dupa parerea lor, vor avea ca ur-
mare inevitabila apccrijia robotilor. Tar ca o consecinta a aparifei robotilor:
,,0 lume noua condusa de roboll", Disparitia omeniril in ultima explozie ato-
mica", Intoarcerea omenirii la starea ei de viata primiliva" etc.
Perspective la f el de placate zugfervesc i autorii numeroaselor nuvele
gi povestiri cuprinse in antologie, sau ramose in afara ei. Robotii rasculaji
din povestirea lui G. Hass, Cel care se putect comprima", distrug cu sea-
guinfa orice urma de cMlizatie a fiintelor vii care i-au creiat. In povestirea
lui R. Williams Intocacerea robotului", robotii care au emigrcrt de pe paraant
in lumea stelelor, viziteaza Pe-rmetatul pe care a incekct orice mina de viaja.
In povestirea lui L. Podget Twonki" robotul îi omoara stapanul (nu degeaba,
se vede, amintesc redactorii antologiei, in prefata, de Frankenstein" al
lui Many Kelli).
In nuvela lui C. Bates, Ranters bun dela stapecn", robotul care vine
In sbor pe Rama:tit de pe o alta planeta, se comporta din contra cu multa
blemdele cu omul care il insoteste. Dar aceasta bunatate este un fel de buna-
late a stapemului fat& de cetine ori pisica, deoarece in nuvela lui Bates, nu
omul este stapemul robotului - ci robotul stapemul omului.
In nuvela lui C. Bates, Ramas bun data stapan", robotul care vine
rului se desfasoara imaginea vielii din mileniul al saselea al erei noastre. In
aceasta vicrta omul nu are loc - lumea e condusa de robe*. Robotii din po-
vestirea lui Hugy, dupa cum observam, au multe treisaturi comune cu business-
man-ii americani de azi. Prime le modele ale acestor mcrsini care cugeta, con:
struite de un inventator al secolului XX, îi incep drumul vielii gterpelind"
ceasul d'n buzunarul invenkrtorului i pe urma curatind" un safeu inteo
hanca.
Unii iubitori de roboti merg perna acolo 'Moat din mila pentru omenire
ajung la compromise. Dar conditia pentru aceasta nu este cdtceva deceit
transformerrea oamenilor in roboli. Oamenii din anul 2560, descrisi in roma-

www.dacoromanica.ro
166 V. GOLANT

nul Lumect lui A", de Vcm Vogt au inimä electric& lar in locul creerului au
un foto-element. í in definitiv dece sa nu prelungesti viata unor asemenea
oameni"? Ei desigur nu vor mai incerca sä faca greve; va fi deajuns sa li
se dirijeze creerul spre Vocea Americii".
Dupa cum s'a aratat mai sus, nu degeaba vor scriitorii reactionari sr
sperie pe oameni prin zugravirea ororilor säveasite de robotii nErsculati. Ca-
pitalismul monopolist de astazi este o frema puternic& a desvoltarii stiintei gi
tehnicii in toate domenlile ce nu au legitura directa cu raboiul. Acest lucru.
apare cat se poate de evident pentru masse. Dar daca cetitorul va fi facut
s creada ca progresul tehnico-stiintific are drept urmare inevitabila domi-
natia robotilor, atunci desigur acest cititor va binecuvernta pe monopolisti,
care cumpära inventiile ca sa nu le puna in circulatie si distrug pe inventa-
torii cu care nu se pot intelege.
...Dimpotriva, tocmai uzina si tocmai masina vor da proletariatului
posibilitatea s sfarme lcmturile robiei, s inlature mizeria, sa desfiinteze
orice asuprire; trebue numai ca din proprietcrte privat a diferitilor capita-
Usti, masina i uzina s devina proprietatea social& a poporuluI" - scricr
tovarasul Stalin in 1008 ').
Roboto-mania" celor aserviti oapitalului e chemata s ascunda mun-
citorilor acest mare adevar.
Printre scriitorii burghezi ai Americei se afro& j unii att de
încât vErd existenta oanaenilor in viitor ch'ar i far& transformarea lor in roboti,
sau aservirea lor robotilor. Pentru aceasta insa este obligatorle o conditie
dela capitalism omenirea trebue sEt se intoarca la epoca primitiva, ca pe
urrna sa se ridice din nou la cea capitalist& si asa mai departe. Acesti
scriitori sunt adeptii teoriei ciclurilor", enuntata de falsificatorii reactionari
ai istoriei, care ne asigura de exemplu cä in Roma antica a existat capitals-
mul si a dispärut odata cu celderea ei, iar mai tarziu a apont iarasi. Acect-
st& teorie mincinoasa urmareste acelas scop pe care il au 0 descrierile ca-
tastrofelor cosmice 0 de alta natura. Menirea lor este s-i obisrm'asca pe
oamenii nalvi cu ideicr ca oremduirea capitalistä este culmea desvoltarii so
cietalii omenesti i prin urmare nu pocrte fi vorba de nici tin socialism scar
comunism.
Savantul prezentat in povestirea lui Van Vogt, astrugatorul negru",
expune foarte pe larg aceasta teorie ciclica pentru o putea explica stru-
gerea civilizaiei pe una d'n lumile din spatiile astrale. Dar in acelag timp
el face o aluzie destul de transparenta la adresa planetei noastre, afirmand
ca in istoria oncarei societati izbucnesc catastrofe neagteptate, care sunt
Inmate de o revenire la starea animalicä" i ca tocmai o asemenea catas-
trofa va distruge civilizctUa vest-europeana si ornerican" a secolelor XIX
§i XX. Aga dar toate peripetiile grozave descrise in astrugatorul negru"'
i-au trebuit lui Van Vogt pentru a prezenta America secolu'ui XX cu Oran
duirea ei capitalist drept culmea creatiunii.
URLETELE MORGANISTILOR
Este interesant de remarcat ca in anumite privinte obscurant'stul Van
Vogt a luat-o putin inorintea ccmibalului amer'can Vogt, care a fost demascat
1) 1. V. Stalin: Opere. vol. 2, pag. 116, Ed. P.M.R.

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA. 167

de tovarsul A. A. Fadeev in expunerea facutec la Congresul mond cxl cd

partizanilor pica. Mai exact, Van Vogt nu aten i-a luat-o inante lui Vogt,
cat a repetat inaintea acestuia, scornirile preotului englez Malthus. Dacer
adeptul lui Malthus, Vogt, binecuvernteazei reizboar.ele i epidemiile pentru
faptul câ sunt singura salvare a Petmeailului de pericolul suprapopukrtiei,
Van Vogt, in schimb, retspemdeste ideile lui Malthus in intregul univers. In
lumea in care se desf&saar& actiunea povestirii Distrugeitorul negru", civi-
Lzatia dispare in urma unui remboi izbucnit din cauzet c& acei care-1 deslein-
tuiseret nu aveau destul& hrcmt i fiecare din ei gtia bine acest lucru" -
probabil din operele lui Malthus sau ale lui Vogt.
Dup& man se gtie, apologia omorului in mass& remit& nu numcd din
ideile lui Mcclthus dar si din pseudo-stiinta reactionarei a lui Mendel-Morgan-
Weissman, cu care se irnpleteste strems. Tocmcci pe aceastet pseudo-stiint&
se bazeazet stiinict" burghez& despre perpetuarea speciei umane - eugenia.
Aplicctrea in practic& a principiilor acestei stiinte" a atras dup& sine, in
°el de al treilea Reich fascist, atett uciderect in mass& a bolnavilor i came-
nilor debili cett i sterilizerri in masser. In Ameica burghezer, ea a adus doar
sterilizarea fortat& a persoanelor deckaate inapte". Indignarea masselor
populare imoiedic& desvoltarea acestei practici odioase in U.S.A. In litera-
tura burgheza fcmtastico-stiintificii, aceastei fremei &spare i eugenia se des-
volt& ca set spunem ctsa, in toater splendoarea ei.
In povest;rect lui R. Jones, povestire care parcei in bencie de joc
poarta titlul Renastere", toti nouii ntscuti sunt supusi unei examineni prin
mtermed:u1 unei masini speciale. Copiii. pe care aceastec maginet Si aratet
crvnd tare, sunt imediat ucii, fapt ce corespunde intocmai programei mcd-
thus7ene a lui Vogt. Sterilizarea este intrebu'aitat& pe o scar& foarte Icag&
hi povestirecx Qui In R", sterilizarea este preveizut& in codul penal drept pe-
decrps& i americcmii viitorului canintesc naereu de ea.,
Un adevärat rai pentru morganisti-mendelisti i alti adepti ci eugeniei
este lumea crn spatiile astrale descris& de G. Bates in povestirea Problema
d:mensiunii".
Locuitorii Penn&ntului, emigrati in ace:7sta lume, se hoteirdsc s-si rege-
nereze neamul i in scopul acesta invite( Un yankeu de rasa - pe doctorul
Allissonn. Nu ne este perm's in paginile unei reviste sovietice sa descr:em aven-
turile acestui doctor. 0 se't spunem numcxti c AJ1iomi s'a arettat denin de
increderea acordatet i in foarte scurt timp a metrit numenul populatiei acestei
lumi ospitaliere cu 1722 indivizi.
Teoria i practica mendelistilor si morgcmistdor se reflect& in literatura
fcmtastico-stiintificei din State le Unite 0 sub alt aspect. Dup& cum se site, sin-
gura realizare a acestor pseudo-savanti - sunt monstrii din lurnea vegetal&
gi cmimalet. 0 serie intreager de asemenea monstri, cuprinzemd pan& i oameni
cu capete de maimute, figureazet in povestirea lui S. Dekamp Gircrfa albastra".
Aparitia acestor monstri - dup.& cum ne spune autorul - se datorieste faptului
cei un oarecare orig:nal a instalat hi oarcul de animale din Africa de Sud un
tub electronic de mare tensiune, iar racamtiunile acestuia au influentcrt genii"
cm:malelor normale care, inmultindu-se, au dat nctstere la tot felul de monstri.
Aceste neiscociri ale mencislistilor i morganistilor care vorbeso de
influentele radio-active si alle ernanatii, asupra acestor geni", inexistenti ln

www.dacoromanica.ro
168 V. GOLANT

natura, sunt folosite pe lcag de atomistii rEtzboin!ci. E incearca sa convinga

popoarele ca un bombardament atomic aduce nu numai moarte i distrugeri,
dar ca lasa in urma sa fenornene radio-active de asa naturt 'Moat octmenii
ramasi in viata i urmasii lor devin niste schilozi i niste sterili. Aceste nâsco'-
cirj sunt desmintite de rezultatele observcrtiilor asupra populatiei din Nagasaki
pi Hirosirna, dar ele persista in literatura amerioctna fcrntastico-stiintfica.
Astf el Aldous Huxley, acest reactionar englez, care s'a mutat in prezent
mai aproape de sursa dolarilor, zugraveste in romcmul sau. intitulat Esenta
si mar.muta" o imagine desgustatoare a societatii omenesti, asa cum apare
ea dupa razboiul atomic. In aceasta societate, femeile nasc numai moristri si
degenerati. In povestirea Adapostul" de Van Vogt, emanatiile radio-active
ale soccrelui transforma pe locuitorii unei indepartate stele in vampiri, fiinte
lipsite complect de orice simturi i emotii, in afara de setea de sange. Aceasta
pasiune a scriistolor burghezi pentru tot felul de monstri nu este deloc intcm-
platoare. Ea reflecta impotenta ideologica i crrtistica, degenerarea i mon-
struozitatea stiintei biologice si a literaturii impericdiste.

GANGSTERH CELEI DE-A PATRA DIMENSIUNI

Dupa cum se stie, la baza filozofica a morganismului i mendelismului stet
idealismul. Ace las idealism alimentecaa pseudo-stiinta fizicienilor burghezi,
care, dupa curn e i natural, recurg la literatura ameriocma fcmtastico-stiin-
!dicer. In numeroasele romane, nuvele 1i povestiri de acest gen, timpul este
privit ca a patra dimensiune pe care poti calatori ca pe o sosea asfaltata...
(pentru acest lucru, nu totdecruna e necesar sa-ti procuri macar ceva asema-
nator cu masina timpului" a lui Wells). In. antologa Aventuri in timp pi
spatiu", timpul figureaza oa a patra dimensiune in. 9 bucati din cele 35.
Dimensiunea a patra, in mana scriitorilor americani reactionari, ca pi
in mane filosofilor, fzicienilar idealigti, teologilor i spiritistilor reactionari,
serveste cu credinta i dievotcanent fortele oculte si pe popi.
Una din spectile simandicoase ale ocultismului este, dupa cum se stie,
spiritismul. Crutand sa propage cu tot dinadinsul spiritismul in seria sa tin
romane despre Lenny Bedd, Upton Sinclar se ref era printre allele la expe-
rienta" celor cloud bate:me englezooice, care cica, au realizat o calatorie in
timp. Este caracteristic faptul cä redactorii cmtologlei Aventuri in limp si
spaliu" lepeta cu tocrta seriozitatea aceste ntscociri in prefata antologiei. Mai
mult, antologia confine un crrticol (tocmai un articol, nu o povestire) care este
intitulat Calatoriile in timp se realizeaza". Articolul descrie amanuntit intam
plarea neobignuitä" a celor doua fete batrane englezoaice, amintite mai sus.
Plimbetndu-se la inceputul vecrcului nostru pen parcul Trianon, ele s'au po-
menit deodata stranutate in cadrul cmului 1789 si apoi fara nici un efort pentru
ele, s'au intors incrpoi in secolul nostril materialist, unde cele povestite de ele
n'au fost crezute de nici o persoana cu judecata sanatoasa. In povestirea lui
de Courey, Ei nu sunt oameni", apare un strigoi, carua aceasta a patra di-
rnenshme ii da posibilitate sa treaca drept orn viu.
In povestirea Dulrpiorul vremii", din "aceasta a patra clImens:une apare
o mania mizterioasa (probabil a providentel), care il pedepseste cu moartea pe
gangsterul, care a calcat una din legile lunaii interlope. Acest rrufacator a
inselcrt pe un alt gcmgster -a furat de la el lucruri furate, i a platit fapta cu
moartea. Astfel, in aceasta povestire, morale gangsterilor se uneste cu morale

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 169

popeasca (pedeapsa de sus), iar aceasta unixe este sfintita de filozofia i fizica
idealista. Potrivita imbinare I -

Se intelege de la sine ca aceasta a patra cliraerisiune este deasemeni

si o afacere stralucita. R. Miller, autorul povestirii Asa cum n'a fost nicio-
data" ne vorbeste de savantul Balmer, care face calatorii in viitor. Acest privi-
legiat al soartei putea sa ceara orice compensatie pentru consultatiile date
laboratoarelor industriale, universitatilor .si specukcntilor particulari, care aler-
gau dupa ziva de maine".
Aceasta afacere nu se putea lipsi de binecuvemtcaea, ce-i drept cam
inalta, a cerului.
Omul care cedatoreste in viitor, nu pacts schimba acest viitor t chiar
calatoria lui in acest viitor, face parte integrcmta din viitorul care este deter-
znincrt... Cei din vechime ar spune : Asa a fost scris" - citim in povestirea
lui Miller. Este interesant ca Miller duper ce apropie ateit de mult pe cetitor
de tronul ceresc, incearca dupa aceee sa bata In retragere subliniindu-si con-
ceptiile de liber cugetator". Eroul lui Miller, care ne povesteste intamplarea
descrisa, presupune ca viitorul se gaseste mai degraba imprimcrt pe matrita
mpului si a spatiului, decect in cartea lui dumnezeu". Dar in ce consta deose-
birea intre nicarita timpului si a spatiului" i cartea lui dumnezeu" - acest
lucru nu ni-1 spune nici autorul, nici eroul sau.
Tot atert de greu este sa stabilim deosebirea intre ingera donumlui
niste spirite curate" care apar in povestirea Cel care putea sa se comprime".
Aceste spirite curate", care depasesc tot ce e material, duc o munca
de lamurire in spirit filozofic idealist, corespunzatoare rangului lor si reusesc
sa-1 convinga pe eroul povestirii de odeplina subordonare a matef.ei" influentei
spiritului. Se vede ca autorul povestirii, Hass, e gelos de laurii sfemtului Gheor-
qhe; el doreste atert de mult sa doboare balcrurul materialist in cinstea dorn-
nului, incat nici nu observa cum aiureala Ii intuneca spiritul curat".
In aceeasi situatie ridicola, alaturi de Hass, se situecsza si D. Stuart,
outorul povestirii Fara memorie". Universul real si nemarginit nu-1 satisface
pe Stuart. Invaluindu-si povestirea inteo ceata misted, el caul& sa ne con-
vinga ca universul este limitai in timp i spatiu, cu alte cuvinte ca a aparut
din porunca celui de sus.
Pe aceasta tieofe straveche si de mult desmintita de stiinta, Stuart îi
bazeaza ,,noua" sa inventie perpetuum mobile", care a inspirat inca pe cari-
ccrturistii secolului lrecut.
Saracia de idei a literaturii americane imperialiste fantastico-stiintif.ce,
se poate compara &Ka cu &alexia ei de forma. Zadcanic am cauta sa gasim
in aceste opere, macar cea mai mica asemanare cu desvoltarea logica a eve-
nimentelor, care caracterizeaza romanele lui Jules Verne si ale lui Wells. Fan-
tez'a stiintifica reactionara se conduce mai curand de canocmele litercrturii
b'sericesti, deoarece numai in amintita antolog'e Aventuri in timp si spatiu"
putem gasi mult mai multe minuni decert in toate vietile sfintilor adunate la
un loc.
Zadcanic ai incerca sa gasesti in aceste opere, imcsgini care sa te poata
reline. In ele oamenii vii nu se deosebesc cu nimic de robotii mecanici, care
cbfera unul de altul doca prin numere de ordine.

www.dacoromanica.ro
170 V. GOLANT

Aceste opere sunt scrise intr'un d'alect al tavernelor din Chicago si al

stuctourilor cinemalografce din Hollywood. Ca sa-1 poti intelege trebue sa al
neapaat in fate( un diction= al jargonului intrebuintat de pungasi.

VOR APARE CARTI ADEVARATE

Privind acest torent fantastic de mccculatura care inunda p:ata de carti
din Stateie Unite, un observcrtor superficial ar putea so& traga concluzia ca
massele de cetitori americani se multumesc cu asemenea literatur-a" 0 nu
doresc altceva mai bun. Aceasta impresie insa este gregita. Despre acectsta
ne vorbesc scrisorile pline de indignare care apar din cand in cand in coloa-
nele celor mai raspandite reviste fcmtastico-gtiintifice ca "Amasing Stories" 0.
Astounding Science Fiction".
Ide'a razboiului $ i a agresiunii gaseste din ce in ce mai putini adepli
chiar in randurile micii burghezii. Un numar din ce in ca mai mare de ameri-
cani incep sa inteleaga cr razboiul pe care-1 pregateste Wcill-Streetul, este o
alma cu doua tdsuri 0 nu o simpla apasare pe buton" urmata de un mars
triumfal. Acest proces de revert-re la realitate este reflectat intr`o oarecare
masura in aomanul fantastic cra lui L. Engel 0 E. Piller Lumea in flacari", in
care este vorba de razboiul sovieto-american. Autorii romanului pornesc dela
o conceptie gregita, considerand inevitabil acest razboi; in schimb, este semni-
Ecativ faptul ca in roman sunt zugrrvite veridic toate oror:le pe care le-ar
aduce cu sine acest razboi poporului amer:can. Ca agresori ai acestui razboi
Bgureaza actualii stapani ai Americii.
Magnaii dolarului incearca sa rapeasca poporului p visurile, asa curn
ii rtpesc painea, munca i sangele. Dar lumea muncitoare din America a v:sat
gi viseaza un viitor luminos, in care va &spare exploatorea, razbOul, discri-
minarea rasiala, viitor care desigur va deveni un bun al poporului amercan
ca $ i al altar popoare din lume. Ele viseaza timpurile cand vor fi ink-dirt:de
toate piedicile care frantectza astazi desvoltarea stiintei 0 a tehnicei, cand cele
mai mari realizai ale spiritului union vor fi puse in slujba-onmlui $ i nu a
canibalilor.
Putem spera cä atari inceputuri vor duce in U.S.A. la desvoltarea unei
literaturi fantastico-stiintifice progresiste. Chiar 0 acum, cu tocrta intuenta
exercitata de cercurile financicae in viata cultural& a Americii, exista destule
prenfze obiectivs, care permit desvoltarea unei atari literaturi. Realitatea sovie
tica p §:Uinta sovietica desmint zilnic a:urelile reactionare, pe care se bizuie
literatura lantast:co-stiintifica burgheza gi confirma conceptia optimista pi ade-
varat stiintifica a ideologei marxist-leniniste atotbiruitoare. Un american din
zilele ncastre ca sa fact o crlatorle in viitor n'are nevoie sa recurga la nici
c , ma0na a timpului. In 1919, intorcandu-se dela Moscova, scriitorul prove-
sist american Lincoln Stephens, i-a arunoat in fata negustorulut de moare
de atunci i nilitantului atomic de astazi Baruch, urmatoarele cuvinte semni-
ficative: Eu am facut o calatorie in viitor i acest viitor 1st croeste drum".
Acum acest viitor si-a croit drum defnitiv nu numcd la noi in tara ci p in
multe aite state din Europa gi Asict.
A arata triumful acestui viitor in America - iata o sarcina demna de
scriitorii progresisti din Statele TJnite. Realizarea acestei probleme va fi usurata

www.dacoromanica.ro
 FORRESTALII IN LITERATURA 171

prin laptul cd istoria literaturii americane cunoagte opere fantast!ce nu numai

de telui celor scrise de obscurcmtistul Edgar Poe, dar i pe cele scr'se de.scrit-
torul democrat Jack London. Operele social-fantasfce ale acestuicr, cu Wale
Lmitele gi contuzille ideologice ale autorului, sunt pErtrunse de urd neirnpdcata
impotriva oligarhiei monopoliste gi de incredere in v!ctoria finald a celor ce
muncesc.
Mai devreme sau mai teaziu, sariitorii progresigti ai Statelor Unite, vor
crea opere inch*nate mimmatei zile de mdine a omenirii, i deci minunatei zile
de maine a poporului american, opere create pe baza relcitilor de prietenie
gi pace cu tocrte celehlte popoare iubitoare de libertate.

www.dacoromanica.ro
TEORIE I CRITICA

MIHAI GAFITA

SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE

Popularitatea de care se bucura echipele teatrale, corurile, colectivele

artistice, care activeaza in cadrul sindiocrtelor i cErminelor culturale, - pa-
trunderea tot mai large( a ziarelor, revistelor i cartilor in mass., - par-
tic:parea oamerdlor muncü in colectivele i echipele artistice dela orage si
sate, - dovedesc ca massele sunt insetate de cultura. La concursul echi-
pelor sindicale, organizat de curand de Confedenatia Genera la a Muncii,
au participat 96.000 oameni ca activisti ai acestor echipe i colective. La
sate isi duc activitcrtea peste 10.000 camine culturale. Este suficient sa ne
oprim la aceste cifre, pentru a ne da seama ca revolutia culturala care se
desfasoara in Jana noaster a pus in miscare masse mari de oameni ai
muncii, care se ridica tot mai dornici spre cultura.
Acest entuziasm al mcrsselor, care se crvemta spre noui i marele rea-
lizerri, este sprijink puternic i indrumat cu grija de Partidul clasei munci-
toare, de Guvemul tarii. Ritmul prefacerilor devine tot mai viu. Realizari
insemnate apar pretuiindeni, exemplele muncitorilor fruntasi in munca sunt
urinate de tot mai multi oameni, intrecerile cuprind masse din ce in ce
mai mari. La sate, prin intemeierea gospodariilor de stat, a cooperativelor
de productie i consum, a intovarasirilor in munca, si mai ales a primelor
gospodarii agricole colective - taranimea muncitoare a inceput sa constru-
iasca socialismul. Toata aceasta mareata activitate, care se desfasoara in
sara intreaga, s'a impus atentiei sariitorilor; ei au sesizat i oglindit in ope-
rele lor elementele vietii noui, socialiste, care apar si se desvolta.
In salutul ackesat Conferintei scriitorilor din R.P.R., de Comitetul Central
al Partidului Muncitoresc Roman, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a trasat scriitorilor o
sarcina mareata : Creati opere de inalta valoare artistic& care set ogllndeasca
iidel nazuintele poporului nostru, ziditor al socialismului".
Pe acest drum scriitorii au pomit cu convingere si au realizat lucrari
de valoare. Au aparut in ultimii ani un numea de romane i piese de
teatru, nuvele si poezii, trctternd teme i desvoltand subiecte pe care le ri-
dica activitatea de construire a socialismului, analizand conflicte pe care
le determine( lupta de alas& in conditiile trecerii spre socialism si popu-
larizer/id marelul exemplu sovietic, realizarile oamenilor muncii din tara
noastra.

www.dacoromanica.ro
 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 173

Astfel de opere sunt romane ca: Mitrea Cocor" de Mihctil Sado-

vecmu, ,,Negura" de Eusebiu Camilar, piese ca ,,Cetatea de foc" de Mihail
Davidoglu, Zua cea Mare" de Maria Banus, Vadul nou" de Lucia De-
metrius, nuvele ca Nop tile din Itm 1e" de Petru Dumitriu, poeme ca Lazar
dela Rusca" de Dan Desliu.
Aceste opere literare raspund scacinii importante de a fi arme in rued-
nile poporului muncitor, in actiunea de construire a socialismului in tara
noasna. Ceeace este esenlial pentru literatura noastra actual& este corac-
terul ei educator si organizcrtor al masselor muncitoare in lupta impotriva
dusmanului de alas& in lupta pentru con.struirea unui trai fericit, in lupta
pentru apararea pacii.
Dar, ne king& operele cu subiecte vaste, oglindind o intreaga des-
fasurare de situatii i un intred proces de transformare a oamenilor, ridicand
probleme numeroase gi variate - opere de o mare insemnatate in educarea
masselor - activitatea kaga de masse i ritmul prefacerilor n lara noastret,
impune mearea si a altar opere literare, de proportii mai restremse.
Activitatea de ridicare a nivelului cultural este dusa de echipe artistice,
coruri, colective teatrale etc. in cadrul sindicatelor, a caninelor culturale.
Aceste colective au nevoie de opere literare care - pe de o parte sa rem-
punder problemelor arzatoctre ale actualitalii, iar pe alta parte sel fie reali-
zate la un 'Malt nivel artistic, sa aiba o mare putere de propagare a ideilor
socialismului, de popularizare a exemplelor expuse. Piese ca Ziva cea
Mare" oglindind prefacerile, care au loc in satele noastre, Vadul nou"
cu subiectul din viala gospodariilor agricole de Stat sau Cetatea de foc"
tratänd probleme ale industriei noastre siderurgice, - sunt realizari de mare
valoare; dor punerea lor in scena de echipele ateneelor populare sau cami-
nelor culturcde, prezinta mari greutati din cauza mullimii personagiilor, a
decorurilor, etc. In schimb aceste echipe vor putea foarte bine prezentct o
piesa inteun act cu decor simplu, cu persoane mai putine, o piesa care sa
fixeze un singur moment al realitatii construirii sockdismului, luminandu-I
insa puternic. Deasemeni, cemtecele scurte, dar cu un puternic ecou in
masse, sunt de o mare insemnatate in munca de ridicare a nivelului lor
cultural. La fel, in colectivele de lecturei ale muncitorilor sau laranilor mun-
citori, sunt mai greu de citit un roman sau o nuvela de mari proportii, in
schimb schilele literare oglindind realitatea vie cu tot atata putere ca gi
romanul sau nuvela, - pot fi folosite cu mai mullet operativitate, pentru a
convinge i mobiliza in jurul sarcinilor, care stau in fata masselor munci-
toare din tara noostra.
In aceasta privinta literatura noastra a inregistrat o ramemere in urm&
Scriitorii nu i-cru pus deceit rar problema oglindirii realitatii in schile, cetn-
tece de mass& piese inteun act; materialul bogat pe care il of era viala de
lupta i munca a constructorilor socialismului, varietatect probiemelor reali-
tatii, au facut pe scriitori sa utilizeze mai ales specii literare de mari pro-
porlii: romane, piese, poeme mari i nuvele.
Valoarea urior astfel de opere, in cuprinsul unei literaturi, este de
necontestala importanta. Dar nu e mai putin adevarat ca aceste opere
presupun o documentare mai indelungata, cu proces cie elaborare de
duraia; in acelas timp puterea lor de patrundere in masse necesita un
anumit timp i in general, este mai anevoioasa. Aceste opere - valoroase

www.dacoromanica.ro
174 M1HAI GAFITA

deci prin temcrt:ca - raspund cu o anumita intarziere problemelor pe care

le ridica realitatea in transformarea ei, inregisireaza o anumita rmlanere
in urma faia de ritmul viu in care inainteazii construirea soc:alismului.
Schitele, cantecele de massa, piesele intr'un act, 0 alte specii literare
de proporlii restranse, pot indeplini aoeste doua conditii, impuse pe de-o-
parte de insasi realitatea vie care se sci-fi:rib& dela o zi la alta .0 de alta
parte de necesitatea crlcatuirii unui repertoriu actual si de calitate, necesar
formapilor artistice care activeaza in opera de ridicare a nlvelului cultural
al masselor.
Este vorba deci de posibilitatea pe care o are autorul de schle, cantece
de massa, scenete, etc., de a tine pas cu ritmul prefacerilor 0 in acelag
timp de a raspunde problemelor de culturalizare a masselor, de a transforma
literatura in puternic instrument de propaganda si educatie.

In literatura noastra au aparut cateva schite de valoare, care

demonstreaza ca scriitorii care stiu sa sesizeze si desbala problemele cele
mai arzatoare ale construirli socialismului, care aleg situatii si oameni
caracteristici pentru o intreaga stare de lucruri, si care isi reatzeaza operele
la un nivel artistic ridioat -dau i in forma de schile lucrari valabile,
arme puternice in meticaile cicsei muncitoare, ale taranimli mucncitoccre.
Astf el de schite sunt - Echipa de tractoare" de Ion Jipa, D:rectia miscarii
hartiilor" de S. Farcrscm, Cadul lui Mo§ Eftime" de V. Em. Galcm.Brazde
noui" de Sütö Andrcrs, Creionul" de Petre Iosif i allele.
Echipa de tractoare" prezinta cateva aspecte ale muncii unor trac-
torigti, al caror responsabil intelege ingust sarcinile sale; Doca n'am venit
aid sa indrumez. Eu am venit nurna sa ar I" spune tractoristul Preda Rogca.
Situatia creata de aceasta attudine a lui Rosca este exploatata de chiaburi
gi rezultatul se vede in refuzul multor mijlocasi de a intra in intovarasirea
agricola. Din critica ce i se aduce, Rosca intelege doar ca i se fac gicane ;
,,Ce-om avea de impartit, de-mi tot ccruti recoa intfuna? se adreseaza el
primarului. - Munca i raspunderea Partidului... asta crvem de impartit.
*i nu ne pricepem s'o facem... nici s'o impartiml" ii raspunde oceSta.
Insistand doar asupra unei singure probleme - aceea a intelegerii
din partea lui Rogca a rolului sau de propagancLst al formelor de colectilizare
a agriculturii - autorul are ocazia sa arunce In oicelas timp o lum'ner gi
asupra altor probleme, legate strems de prima: lamurirea tarcrnului mijlocag
wvaehi' c si intrarea acestula in cele din urma in intovarasire, rolul condu-
cator al Partidului, alianta clasei muncitoccre cu tarmimea muncitoare, toate
acestea in conditiile ascutirii luptei de clasa, a luptei impotriva chiaburilor.
Problema pr:ncipala a schitei: rolul tractoristilor in actiunea de trans-
formare socialista a agriculturii, este aratatii mai larg; celelalte sunt doar
schitate, sugerate, dar prin acecsta nu-si pierd catusi de putin intensItatea
si cetitorul intelege marea lor insemnrtate.
Tot astfel, schita lui S. Farcascm, DIrectia miscarii hartiilor" este
o violenta demascare a birocrcrtismului dintr'o institutie in care - chipurile
pentru a se asigura i coordona buna functionare a. dleritelor birouri 1 -
s'a gasit necescrra o cl:rectie suplimentara care sc se ocupe exclusiv
nu de rezolvarea hartiilor, ci de misccrrea" lor. Insui titlul schitei indica
-

www.dacoromanica.ro
 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 175

Indestultor satira muscatocue continula in subiect : directia nfscarli hartiilar

ca o nou directie intr'o institutie cu funclionari inghetati in rutin gi
inamoliti in referate i registre, este expresia celui mai desvarsit birocrcrtism,
pentru lichidarea caruia lupt clasa muncitoare condus de Partid.
In schita sa, V. Em. Gcticm, se restremge la povestirea unui singur
aspect -la prima vedere lateral si deci neesential al luptei pe care o
duce tran'rnea muncitoare, pentru inteme'erea unei gospodarii colective.
Este vorba despre ducerea vitelor si a utilajului agricol ici gospodarie.
Sotia lui Mos Ef time a primit s se inscrie in gospodarie, a fost de acord
cu comasarea parnantului, dar calul n'a mai vrut s-1 dea. 11 crescuse de
mic, ii era drag gi se temea c nu va fi ingrijit bine. Autorul nu infati-
secad mai pe larg gospodaria coelctiv, red nu ne prezinta probleme
frame:mad ale altor tarani. El czata doca cum calul, dupa ce fusese luni
de zile ingrijit in grajdul gospodariei, nu mai pcate tred in vechiul grajd,
unde trEdse cmi intregi. Acest argument este hotaritor pentru femeie, care va
deveni o activ:sta de frimte in sat, si in acelag timp cititorul intelege o serie
intreag de probleme, neenuntate direct, dar care se lmuresc prin aceasta
s:mpla i ab:a schitata expmiere a rezultatelor pe care le obtin tarcudi prin
munca in comun.
Subiectul schitei Brazde noui", de Stitö Andras, care trateaza tot tema
atrogerii taranului mijlocag in gospodaria colectiv consta in prezentarea
unui singur moment. Autorul prezinta pe taranul Hadadi Ioska, care iese la
arat, cu plugul salt vechi, iras de doua vaci slabe i mici. El daduse as-
cultare sfcrturilor chiaburilor si iesise din intoviiras'rea taranilor care aveau
pamemturile alaturi de al lui. Treczba merge kcet i prost; vitele lut
Hadadi se chinuie, trergand plugul in parnantul tare, in timp ce in Oman-
tul celor intovarasiti tractorul ras/ocana brazde ademci i drepte, care
nici nu se pot compara cu catura tarcrnului. Mai mult deceit orice argu-
mente de alta naturEc, pe Hadadi li aduce lii intovEtras.xe aceast confruntcrre
intre aratul cu boii si cu tractorul.
Tot un singur moment expune i schita Creionul" de Petre Iosif.
Arestatii politici din Doftcmcr duc lipea unui creion pentru a putea
transmite stiri in crfar. Unul d'n arestati, Vasile, zareste un creion Î bu-
zunarul gcudianului. Mintea lui Vasile imagineaza nu plan; el provoaca
are t:mp sa srmilg calaului sau, -
pe gardian, acesta if loveste cu brutcrlitate gi in cPpa cand cade leginat, Vasile
fara s fie observat - creionul rewn:t,
Acest subiect desi sumar, arunc o puternic lumina asupra eroismului
comunistilor in lupta ilegc, asupra legaturii care se mentine intre arestati
si cei din afccra, asupra chinurilor indurate de comunisti din partea regimului
de teroare burghezo-mosieresc.
Aceste schite a-u avut o mare putere de patrundere in mass& Calul
lui Mog Ef time" a fost citit in numeroase gospodarii colective din tara,
si in mii de sate. Directin miscarii hestiilor" a fost actdusia si in rate
limbi si a constituit un argument important in lupta pentru lichidarea b:ro-
cratismului.
Ceeace caracterizeaza schitele de mcd sus, este faptul c ele prezinta
un numcir limitat de personagii gi situatii ,dar aceste personagii gi situatil

www.dacoromanica.ro
176 MIHAI GAFITA

sunt hotaritoare pentru injelegerect justr a realitajii; ele deschid perspectiva

asupra unor desfasurari mai largi, care aci sunt nunlai sugerate.
Daca operele epice de maxi proporpi cum sunt romcmul gi nuvela
raspund screcinilor ridicate de construirea socialismului in tara noastra, prin
complexitatea materialului, prin cmaliza cregterii eroilor tipici in situajii tipice
gi prin perspectiva ce o deschid asupra viitorului - exemplele citate arata
at tot atert de bine raspund st schitele acestor scrrcini si ca utilitatea lor
este tot atat de mare. Ele sunt puternice instrumente de investigalie in
realitate, de cunocrstere a recditajii, mijloace de la-murire $ i de lupta impotriva
dusmanului de clasa si pentru construirea unui trai fericit.
Isvorite din insasi faptele de vial& documente puternice ale viejii
in transformarea ei revolujionara, schijele pot oglindi momente limitate
in timp, cu acjilmi restranse, evidenjiind door cateva trasaturi de caracter
sau chiar una singura, dar boats aceste acjiuni si trasaturi fiind cele esen-
pale, hotaitoare, acre sintetizeza un intreg gir de fapte pi acjiuni trecute
si determinand un intreg gir de acliuni viitoare.
In acest feL specific lor, schijele oglindesc, ca gi romanele si nuvelele.
realitatea in transformarea ei revolujionara, surprind esenlialul 9i-1 tipizeaza,
ofera exemple, solujii de viaja, contribuind la acjiunea de transformaxe a
realitqii. Schijele literare pot fi, ca gi romamil i nuvela, opere faurite pe
baza metodei realismului socialist, arme de prej in lupta pentru construirea
socialismului.
Forma de oglIndire a realitalii, schija literara, este puternic realista,
pentruca ea izvoraste din realitate, este determinata direct de fapjele viejii.
Gorki spunea despre schija ca ea sta la hotarul dintre nuvela studiul
de cercetcae. Intre studiu si nuvela, schija reprezinta o treapta intermediara
care foloseste pe de-o parte metoda gtiinjifica de orgarrizare gi interpretare
a rnaterialulu of erit de realitatea viejii, pe de alta parte metoda literara de
expunere a acestui material, selectat dupa criterii artistice, axat pe o idee
centrala, patruns de spirit partinic.
In trecut marii scriitori realigti au utilizat schijele literate ca o arma
importanta in lupta pe care au dus-o - Cehov, Turgheniev, Maupassant,
au saris schile. La noi in jcaa Caragiale a rid:cat schija la un mare
nivel artistic. El a criticat viu societatea burghezo-mosierectsca folosind
schitele. Numeroase tipuri ale burgheziei, a carei descompunere ince-
pea, sunt puternic conturcrte in ceeace aveau esenjial negativ, prevestitor
al decaderii, gi violent criticate, satirizate. Galeria de tipuri satirizate se
complecteza cu critica intregii oranduirii burghezo-mosieresti, a politicia-
nismului steril, a paradei pertrioarde. Putemic inspirate din realitate, schijele
lui Caragiale sunt realizate la un inalt nivel artistic, care le da o mare putere
de convingere, chica pentru zilele noastre. Pe crceeasi linie, dar la un nivel
artistic mai scazut, Gh. Braescu denunja in schitele sale intunericul si atmos-
fera greoaie, care domneau in armata regimului bazat pe exploatare ; dease-
menea scriitorii G. Toparceanu, Al. Cazaban pi. altii -au in activitatea
lor litercaa schije de valoare, cu pronunjate elemente de critica sociala.
In trecut schila se desvolta mai ales in perioadele nand predomina
realismul gi era mijlocul prin care scriitorii exprimau nemuljumirile masselor,
nazuinjele, elanul lor. Cehov a trait gi a scris schijele sale in perioada

www.dacoromanica.ro
 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 177

rerdirnului critic, a averntului revolutionar care a dus la ferurirea particlului

muncitoresc social democrat rus si apoi la revolutia din 1905. Schitele lui
Caragiale au aparut in epoca de crestere a miscarii muncitoresti 5n tract
noastra, care a dus la inteme:erea, in 1893, a partidului clasei muncitoare.
Daca träsatura esenticda a schitelor scrise in trecut a fost real:mm.11
- mijlocul de expunere a continutului lor, de mcmiftestare a atitudinii critce
a scriitoruhd fala de faptele yield sociale pe care o oglindeste gi fard de
carnenii pe care-i prezintä, a fost in general satira.
Ca carnet de lupta imootriva regimului burghezo-mosieresc, ca alma
de demascare a exploatecrii, satira s'a manifestat in, literatura noastra din
trecut mcd ales in schite i leatru. In schite, societatea nu era criticcrta
in ansamblul ei, ci in elementele ei. Scriitorli scrtirizau o singura traseiturr,
un singur aspect. Aceasta situatie era impusa de insasi constructia schitei;
ea prezintä un numerr limitat de elemente ale realitatil pe care 'ins& le
lumineazer putern:c, le scoate cu putere in relief i, prin acest procedett.
impune cu mai multä ascutime concluzia cu care trebue set ramema cititorul.
Schila este o specie care a atras pe scriitorii contemporani.
Literatura sovietica este bogata lii schite: Mihail Solohov (Pentru
Petrie, 5coala Urii, etc.), Boris Polevoi (Noi, Oamenii Soviefci), I. Reabov
(Ani j oameni), Babel (Armata de cavalerie) gi alti scriitori sovietici, au
erect schile de mare vccloare.
Literatura noastra a dat ceiteva schite reusite cum sunt cele analizate
mai sus, si acestea nu sunt desigur towte cede s'au. publicat.
Fa la de cele din trecut, schitele actuale au certeva elemente care le
diferentiaza si le sporesc vcrloarea. Petra a pierde elementele de satira carac-
teristice schitelor din trecut, schitele actuale sunt axate pe realitatea luptei
de clasii, care explica trasäturile caracterelor, determiner actiunea si pozida
autorilor fata de subiect - i personagii. Un obiectiv principal cd schilelor
actuale, obiectiv care, chiar &Ed nu former:ma sub!ectul, -in orice caz
reiese din concluzie sau din implicatitle generale ale subiectului, este victoria
elementelor noui ale vielii socialiste asupra vechiului, prin demasccaea §i
lichidcaea du.smcmului de alas& Critica pe care o contin schitele, se indreapta
§i impotriva mentcrlitatii invechite, a metodelor vechi de munca, a lipsurilor
si deficientelor in activitatea de toate zilele. Schitele actuale pot si trebue
set prezinte o atmosfera nouä, situadi noi, oameni noi.
Reiese de aid ca schita literarä poate indeplini sarcina de mare in-
semnätate a literaturii, de a sesiza noul, si de a-1 tipiza. Este vorba de noul
care apare in toate manifesteaile ocrmenilor muncii din tam noasträ, noul
politic social, etc. dar mai ales, este vorba de a sesiza si tipiza elementele
care cttestä forrnctrea i desvoltarea unui orn nou.
Strabatute de spirit partinic, evidendind puternic trasaturile omului
nou, ale comunistului, descoperind mladitele socialismului, care cresc si se
desvolta, deschizemd perspectiva revolutionara asupra viitorului si folosind
mijloacele de expresie potrivite schitele vor contribui astfel la ferurirem
unei imagini a realitatii in transformare. Aceasta imagine generalä este
insa cdcatuita dintr'un numär mare de imcrgini pcaliale, oferito de schite.
Ceeace leaga la un loc aceste schile si le face sä alcatuiasca tabloul
general al construirii socialismului, este sesizarea noului, a ceeace se noste
si se desvolta in lupta impotriva vechiului care se descompune i moare.
12

www.dacoromanica.ro
178 MIHAI GAFITA

Structura in.sasi a schitei impune scriitorilor set lase la o parte

neesentirathil, sa evidentieze numai ceeace e esential. In acest f el, schita
este o specie litercaa, care ajuta pe scrlitori set lupte impotriva rameisi-
telor formaliste, set lichideze tendintele naturaliste.
Schita paate tine pas cu victja, ba chiar, asa cum spunecc Maiacovschi,
poate s'o ia inaintea vieii mac= cu un ceas. Fapte sau situatii care pot
constitui subiectul unei schite se intednesc in fiecare zi: o depasire de
non-net, o semnatura pentru pace, o cerere pentru reducerea normei, cersti-
garea steagului de fruntaga de catre o brigada agricola, o del/lc:scare de
chiabur, luctrea unei hotariri la o gospodetrie colectiva si atettea altele, iaia
tot atertea subiecte de schite foarte actuale, puternic legate de viac, oferite
de viata insaa.
Un izvor pentru continutul schitelor il constitue materialul teoretic cd
Partidului. Un exsmplu elocvent of era Hotaririle recente ale C.C. ctl P.M.R.
si ale Guvemului Ft.P.R. privirtoare la pregatirea stremgerii recoltei si la co-
lectari. Aceste hotediri sunt noui pasi inainte pe drumul fauririi unei vieti
noui pentru taranimea muncitoare, al intaririi alicmtei acesteia cu clasa
muncitoare. Ele au loc in conditiile ascutirii luptei de clasa, cernd se petrec
noui i felurite incercari ale chiaburilor de cc sabota pregatirea stremgerii
recoltei, de a se sustrage dela colectelai; in acela limp, uneltele imperialistaor,
ale dusmanului de clasa, cauta sa se strecoare in locuri de uncle sa intetrzie
pregatirea rnashiilor i uneltelor pentru teiranimea muncitoatre. Este o sarc:na
de cinste pentru scriitorii nostri de a fi prezenti in aceasta beitalie care a
inceput pentru asigurarea stremgerii recoltei, de a contribui cu orma scrisului
la efortul poporului muncitor, de a crea materialul necesar de propaganda
si atgirtatie vizuala, care va fi raspemdit la sate prin oiganizatiile de partid
gi organizatiile de massa", dupa cum spune importcmtul document al C.C.
al P.M.R. si al Guvernului.
Aceastei sarcina o pot indeplini cu succes schitele literare; deasemenea
p'esele intfun act, scenetele, i cu aceasta se ridica disculia asupra unei
alte specii literare ,oglindind un singur aspect, un singur moment al realitatii,
specie care este piesa intr'un act.

Problema piesei inteun act este in mare masura asemmenoare cu aceea

a schitei. Se poate spune chiar ca piesa intr'un act este corespondentul dra-
matic al schitei. Ea prezinta un singur moment de viata, limitat la desiasurarea
unei actiuni care nu depaseste cincisprezece sau douazeci de m'nute, aducemd
in scena un numEcr restrem.s de oameni i tratemd o singura problema.
Episodul prezentat re scena e doar o veriga dinteun lant intreg de eveni-
mente si fapte. Este dela sine it:01es ca in aoest scurt interval de timp, eroii
pozitivi nu-si pot evidenlia toata bogalia lor de irasaturi de caracter, dupa
cum personagiile negative nu pot aparea in toata hidosenia lor.
Exista insa in realitatea vielii de toate zilele cmumite momente cemd actiu-
nile se inlantuie in asa f el, interesele oamenilor, problemele lor se intrepatrund
în asa masura, conflictele aging o asemenea intensitate, incert aceste momente
dev:n cuhnincmte, hotetrasc actiunea, determina tot ceeace va urma. Momentele
acestea, in care sunt prezentate toate elementele care ajuta la intelegerea unui
intreg sir de intecmpleiri din trecut, lumineaza toata desfasurarea conflictului
din clipa decicrnsarii lui pema la culminarea lui; in acelas timp, in aceste

www.dacoromanica.ro
 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 179

momente se intaiesc toate firele care hatarasc desfersurarea ulterioara a eve-

nimentelor. Rolul pieselor intr'un act este de a sesiza, de a fixa 0 prezenta
osemenea momente esentiale hotaritoare, care impun oamenilor sa-si afirme
puternic anumite trasaturi, sa-gi valorifice ctnumite acrlitati, sau le determiner
un inceput de cotitura, a carei desaveasire spectatorul gi-o poate imagina cu
ugurinta, din datele pe care le ofera piesa.
In linii generale, este aceectsi problema care se punea 0 la schite, dife-
rind insa modalitatea ratistica de exprimare, dat fiind ca piesa face parts din
alt gen literar, - cel dramatic.
A prezenta pe scenele caminelor culturale dela sate piese inteun act
cuprinzemd momente esentiale ale procesului de transformare a v!etii, este o
problema de acute( actualitate in conditiile actuale. Piesele intr'un act, scene-
tele, nu prezinter greutati mari la punerea in scena, pot fi montate inteun
timp scurt cu un colectiv mai putin experimental gi mai restrems.
Mail scriitori rusi, Puskin, Gogol, Cehov, Ostrovschi, Gorki, au creat
piese inteun act. In Uniunea Sovietica se desfasocaa In prezent o larger actiune
a scriitorilor in direclia creeril de piese scurte, inteun act. In jcaa noastra, ne-
cesitatea alcatuirii unui repertoriu pentru colectivele intreprinderilor 0 cami-
nelor culturale, a facut sa apara numeroase piese destinate acestor colective,
piese publicate in Caetele Culturale C.G.M. in numerele Indrumatorului Cul-
tural, in suplimentele diferitelor publicatii. In acelas timp s'cru tradus din
piesele de acest fel aperrute in Unitmea Sovietica.
Vom alege, pentru a le discuta, patru asemenea opere: piesa sovietica
,,0 intamplare In Graciovka" de Mihail Tuns, Ramasagul" de Marin Grigo-
rescu, Holdele dau in spic" prehtcrare 0 adaptare dupa o plesa a scrilloarei
rnaghiare Magda Marias Hazai 0 Cine a scris" de Ene Stcrnciu - dintre care
primele trei au ccparut in Indrumertorul Cultural in Decembrie 1949-Martie
1950, iar ultima in Caetul Cultural C.G.M. nr. 5/1950.
,,O intamplare la Grctciovka" prezinta framemtarea pe care o starnes,te
intre oamenii unui colhoz gtirea ca unul dintre el a fost decorat. Cu acest prilej
autorul scoate in evidenta cteva trasaturi ale omului sovietic : patriotismul,
spiritul muncii colective, modestia, dragostea de cultura. Cele pertru pagini de
text contin un numar redus de replici, dar care contureaza cu putere perso-
naglile, - oomenii vii, activi, pasionati de munca 0 plini de incredere in
viitor -0 ofera o imagine claret asupra vietii Saranului colhoznic.
Piesa intr'un act Cine a saris" cuprinde o critica aspra adusei modului
birocratic cum lucreaza un gef de depou, mod de lucru care se transmite gi
altar oameni, avand responsabilitati mai. midi. Seful depoului nu sprijina pe
inovatori, In schimb intrebuinteaza metode de comanda falser de oarneni, nu
sine searna de sindicat, este rapt de masa muncitorilor. Un articol aparut in
ziar desvaluie metodele invechite ale gefului. Conflictul este determinat de
dorinta acestu-cr de a afla ,,,cine a scris" articolul. In aceecisi piesa, sunt ins&
0 alte probleme care sprijina problema centrala, dca in caclrul actiunii prin-
cipale inner doar ca elemente : problema inovatiilor, a ridicarii cadrelor, a
ploconirii in fata superiorilor ierarhici, a tendintei unor oameni allati in
rnunci de raspundere, de a inabusi critica clIn massa, etc.
Aceste doua piese - pentru a limita ,exemplele pozitive numai la doua
-au calitati insemncrte, care le trcmsforma in adeverrate came de lupter, le

www.dacoromanica.ro
 180 MIHAI GAFITA

dau o mare putere de convingere. Oamenii sunt putini i 13:ne conturati, fie-
care ccaacterizat prin cede una sau don& trasaturi esentiale, care II diferen-
tiaza de ceilctlti; conflictul actual, izvorit din viata de tocrte zilele, ilustreaza
teme imparkmte din activitatea oamenilor muncii; spectatorul intelege deplin
tot ce a determinat nasterea conflictului ce determina desfasurarea acjinnii
intr'un anumit sens, i intrevede tot ce va urma in mod firesc ; exist& un punct
culminant de tensiune drarnatica i, lucru important, aceste piese sesizeaza
ceeace e nou, tipic, exemplar, dau o solutie de vial& In plus, prin faptul ca
necesita un singur decor foarte usor de realizat i personagii putine cu
comportare obisnuita, - aceste piese intfun act pot fi jucate cu folos pe sce-
nele dela orcrse si sate, folosesc deopotriva i rnasselor muncitoare dela orage
precum j taranilor muncitori.
Celelalte doua piese sunt exempla negative.
In Ramasagur' de Marin Grigorescu, conflictul li constitue un ramagag-
pe care muncitorul Petre Îl impune unei muncitoare - PC'hinct: daca echipa
ei va pierde intrecerea, atunci Pruna se va casatori cu el. Acjiunea urrnareste
mai intai incheierea ramagagului, deci decicmsarea conflictului, si apai felul
cum Palma pierde ramasagul, cum este parasita de Dobre, logodnicul ei dina-
lnte de raniasag si cum logodnica lui Petre se depEateaza de acesta, tot din
cauza ramasagului; cum insferrsit, totul se dovedegte a fi doca o farsa, pentru
a infrange infumurarea Pa-unei. Conflictul acestei piese, actiunea care Il ilus-
treaza, sunt principial gresite. Autcaul pune la baza intregii actiuni ambitia :-
a Paunei de a nu pierde, si a lui Petre de a castiga reanasagul ; intrecerea
sockdista Sii munca este inlocuita prin eforturile pentru castigcrrea unui rama-
sag; numerosi muncitori cu un nivel politic desvoltat sunt mobilizati pentru
a face o fcrrsa unei tovarase, in loc de a-i face o =Rica ; este lichidata infu-
tmurctrea Prunei, in schimb triumfa infumurarea lui Petre ; munca in uzinec
apare ca o problema personala, rupta de interesele intregei tart
Piesa Holdele dau in spic", pune pe un spatiu faorte restrans un mare
num.& de probleme legate de framaantarile taromilor muncitori in conditiile
luptel pentru transformarea socialista a agriculturii. Este vorba de smulgerea
teacmilor migocasi de sub puterea economica si de sub influenja chicrburilor
el indrumarea lor spre gospodaria colectiva. Cu o intensitate egala apar i.
alte probleme la f el de importante in satele noastre ; alegerecr organelor
locale ale puterii de Stat la sate, vigilenja impotriva uneltelor chiaburilor,
ridicarea ferneilor la munci de raspunderei schimbarea raporturilor in familie
'nitre sot si sotie, lupta impotriva viciilor, cum e betict, si alte probleme act aces-
tea. Prin faptul ca sunt atacate atettea probleme, taate foarte importante i.
sunt aduse in acelas plan, ele pierd toate in intensitate, nu sunt deloc con-
vingatocae.
Ceeace trebue subliniat din capul locului este ca acjiunea acestor doua
piese se intinde pe o perioada larga de timp : in prima trei luni, in a doua
mai mult de pertru. Intamplarile sunt organizate -nu in acte ci in cede trei
,tablouri" care de fapt nu sunt altceva deceit niste acte mai mici. In pIesa
ultima sunt necesare doua schimbari de decor. Numarul personagiilor este
foarte mare: in prima sunt zece personagii centrale, in a doua sunt noua.
Este evidenta cauza pentru care aceste piese nu sunt realizate, nu conving, nu
indeplinesc rolul lor de a fi arme de cunoastere a realita-tii §i de lupta pentra
socialism. In primul rand cunoagterea superficiala a realitatii, graba, con-

www.dacoromanica.ro
 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 181

epia gresita a cutorilor asupra valorii artistica pe care trebue s'o czibz area-
Site artistica destinate echipelor teatrale ale intreprinderilor si caminelor cul-
turale. In al doilea rand dorinta autorilor de a comprima intr'un text prea
scurt cu replici prea putine, o actiune kaga, cu probleme a caror rezolvare
.cere personagii numeroase.
Deficientele esentiale - schemaiismuL personagii multe si neconturate,
probleme ridicate tu nerezolvcrte, neargumentcrrea trausformarii oamenilor -
sunt de natura a anula orice vcdoare a pieselor. Desi intentia autorilor a
lost ju.sta, desi ternele surd actuale, aceste piese raman simple dialog-uri, care,
-in loc sa devina arme de lupta, pot duce cFanpotriva la demobilizarea oame-
milor muncii. la formarea unei imagini gresite asupra felului cum sa-si duca
ei munca, le dau un exemplu gresit.
Piesa intfun act poate fi o crecdie de mare vcrloare. Dar pentru aceasta
ea trebue sei nu rice nrobleme pe care nu le poate rezolva. A desbate o
s'ngura problem& legata inset si de cite probleme ale realitatii, a prezenta
pe scena ocrment vii, a desvalui in cursul tmei actiuni saurte ocrmeni lipid,
puternic individualizati, pin cede o irasatura esentiala, care sa-i caracterizeze,
ocaneni actionand in situatii nodale, situadi cheie, care rezuma un sir de
situatii si deschid drumul altora, case decurg in mod firesc dn primele, a sesiza
,cu staruinta elementele nouhti, a le tipiza, pentru a of eri exemple de viata,
lata sarcini carora piesa intfun act le poate face fata si care constitue pentru
opera de construire a socialismului, un aport tot cried de pretios ca si al
p1eselor in mcd multe acte, deci cuprinzand o actiune mai intinser cu probleme
numeroase.

Pentru a caracteriza cantecul de mass& si a arata nu numai necesaatea

lui ca +=ma de pret in lupta pentru construirea socialismului i pentru apa-
sorea pacii, dar i valoarea lui agitatorica, mobilizatoare, puterea lui de a
pa-trunde Iii mcasse si de a le insufleti, vom am'nti certeva fapte semnificative.
Furmcmov, tovaras al lui Ceapaev, neinfriccrtul luptator revolutionar spu-
: Ah I Cantec I Cântec I Ce poti face tu din sufletul omenesc I" Fur-
manov a srmtit el insugi puterea mrui asemenea cerntec: Eroul Ceapaev tre-
cea pfm Urali". Acest cemtec a fost ceintat de unitatile Annatei Rogii in
razboiul civil, cântecul a impresionat pe Furmanov care a scr's nemuritorul
roman despre lupta eroului Ceapaev. Titlurile cântecelor lui Vasili Lebedev
Cumaci, - Cine pornegte cu cemtecul, niciodata nu piere" sau Hai, tova-
-rage, mai multa vkrIa", au devenit lozinci de lupta, indemnuri in activitatea
.de tocrte ílele. Melocra georgiana Sulico, este azi cantata de zeci de popoare
in zeci de limbi. Ostcrgii sovietici au botezat aruncatorul lor de mine, cu gase
guri, cu numele Katiuga, emir= atert de cunoscutului i isubitului cântec, care
a Insotit Armata Rogie In lupta ei eliberatocrre impotriva hitlerismulu%
Cantecele de mcrsa au o mcae putere moblizatoare. Tragandu-gi izvoa-
Tale fie din folclor, fie din activitatea poporului muncitor in lupta pentru
faurirea unei vied fericite; scrise in versuri scurte i limpezi cuprinzand un
subiect actual si insolite de melodii potrivite, aceste cantece cu.nosc o mare
circulatie, sunt invatate i cantate de oamenii muncii.
Vorbind despre cantecele de massa, Lenin a spus : Cemtecului vechi sa-i
punem in krja pe cel nou. In cantecul popular sa turnam un nou continut".

www.dacoromanica.ro
182 MIHAI GAFITA

Problema cantecului de massä prezinta deci un aspect-dublu : este vorbct

pe de o parte de melodiile populare, sau de unele texte folclorice actualizate,
Ica pe de aka parte de texte noui care se creecrza, oglindind realitan: ale
epocii noastre.
Cantecele care au circulat in popor in trecut, cveau de cele mai multe
ori un continut cu o perspectiva limitata. Unele cemtece oglindind viata sate-
lor, erau patrunse de o anumita descurajare, de credinta in imposibiliatea
unor prefaceri, in neput:nta de a imbunatati conditiile de viola. Acestui can
tec, spunea Lenin, sa-i punem in later ceurtecul nou, izvorit din lupta revo-
lutionara a rnosselor, cantand victor:Ile poporului muncitor care zideste o
oremduire nouc. Tot despre cemtecele noui vorbea gi Gorki. , Rusia are nevoie
de cantece noui. Destul am cantat hi gama minora".
Pe de alta parte, Lenin ne invata sa vcrlorificam critic tezauru1folcloric, sa
turnam un continut nou, socialist, in vechea forma popular&
Poporul muncitor din tam noctstra are o mare nevoie de acest fel de.
cemtece. S ne gernctm numai la viata noua a colectivistilor in agricultura, a
tractoristilor, a brigadierilor agricoli, a muncitorilor care lupt pentru plcm,
a utemistilor, a pionierilor,- acestea pot da din belsug teme pentru cemtecele
noastre.
Dar aici se ridica in primul rand problema textului. Textul unui cantec
de massa este de fapt un poem puternic, oglindind o anumiter problem& un
anumit aspect al realitatii, demd expresie unui anumit simianant al poporului
muncitor. Literatura sovietica are numeroase asemenea poeme i cantece de
massa. Creatorul multora din ele este poetul Mihail Lsacovschi.
La noi, un asemenea cantec pe care azi il stiu gi-1 canter massele d'n ce
in ce mai largi este Cemtecul pentru Stalin" de Anatol Vern i Mihu Dra-
gomir. Cuvintele acestui cantec sunt insufletite de dragostea inflacarata a-
poporului nostru pentru marele conducator crl omenirii muncitoare. Autorii au
stlut sa aleaga gi mijloacele de expresie litercaa i melodia -in aga f el
potrivite, inced opera lor a gasit un lcag ecou in masse i contribue la adem-
cirea dragostei lor pentru tovaragul Stalin.
Cemtec remarcabil este gi Toba pionierilor". Ceeace caracterizeaza in
primul rand textele acestor cemtece este atagamentul poetilor pentru subiec-
tele crIese de ei si spiritul partinic de care au tost & calauzili.
Aleituri de poemul epic de lcaga respiratie care oglindegte reatati com-
plexe Si constitue pentru literatura in versuri, ceeace nuvela i romanul sunt
pentru piozr, sau piesele in mai multe acte pentru teatru - este necesar
poemul oglindind un sing= aspect, condensand un subject in. versuri putine-
dar puternice gi de un nivel artistic superior.
Poemul care poate deveni cemtec de massa, spune poetul sovietic Mihail
Isacovschi, este occracterizat prin cuvinte simple gi marete, care curg usor si
liber. Fiecare vers comunica ceva nou, succesiunea versurilor creiaza im-
presia mersului inainte, al cregterii si desvoltaii elementelor noui ale reali-
tatii. Poemul acesta nu poate fi incarcat ca amanunte, el e dincrni'c, mobliza-
tor. Uneori poate avea un subiect, poate da oamenilor cunostinte noui asupra
unor anumite sectoare ale vielii. El axe ahead legatura cu motivele populace,
dar imprimerndu-le un suilu nou, folosind folclorul in mod creator. Forma
versurtlor este alecrsa, nivelul lor artistic ridicat. Insufletit de un puternic_

www.dacoromanica.ro
 SPECII LITERARE DE MARE ACTUALITATE 183

spirit de partid, poemul, cantecul de massa, devine astfel, alaturi de schigt si

de piesa intfun act, arma importanta in mainile poporului muncitor.

Dupa cum am cautat sa aratam, valoarecr unei opere literare nu sta doar
in multirnea problemelor ridicate, in bogatia materialului de viata prezentcrt
ci in puterea ei mobilizatocae, educativa, in masura in care opera literara,
oglindind realitcrtea ajuta la cunocrsterect realitatii si la transformarea ei,
of era exemple si contribue la lupta poporului mmmitor. Consta in felul cum
raspunde problemelor celor mai imediate pe care le ridica viata, practica
luptei de construlre a soa.alismuki. Consta, in sfeapt, in imbinarea dintre
continut i subiect, in stilul, in realizarea ¡artistic& a operei.
Problema esentiala este deci problema creerii ccaacterelor tipice in situajii
tipice.
In specii litercrre ca schita, piesa inteun act, cantecul de massa i allele
inrudite - pcnnfletul, portretul, jurnalul - poate fi oglindila tot atat de bine
-
ca §i in roman, poem, etc. realitatea bie. Valoarea lor este data de puterea
cu care El czizecza esentialul, releva nou/ si-1 tipizeaza, §i nu de intinderea
lor ; este data de puterea de a of eri exemple vii de urmat - §i nu de corn-
plexitatea problemelor atacate. Exista scrieri care atact numeroase pro-
bleme, prezinta un nurnar mare de personagii, urmaresc o actiune lcaga des-
f asurcrta in ani intregi §i pe un spatiu geografic mntins -si totu§i aceste
opere nu au putere de convingere, pentru ca nu izbutesc sa redea oameni
tipici in situatii tipice. De alta parte exist& salmi de o mare vccloare, ccae
oglindesc door un singur aspect al realitatii, un singur moment, o actiune
limitcrta, cu personagii putine, caora li se evidentiaza doar cateva trasaturi
de caracter -dar toate acestea fiind tipice, reprezentand noul, care creste §i
se desvolta.
Incercarea de a clasifica schitele, piesele intr'un act, cantecele de massa
inteo oategorie denumita gen scurt", nu corespunde importantei acestor forme
de oglindire a realitatil.
In primul rand dimensitmea unei opere literare, nurnarul ei de pagini, nu
poate fi un criteriu in stiinta Derara. In cd doilea rand denumirea gen" care
se atribue schitei, scenetei, cantecului, este de natura a produce confuzie.
Genurile literare sunt in numcr de trei: epic, din care fac parte schitele, dra-
matic d:n care fac parte piesele intr'un act si Eric din care fac parte camtecele
de mass& in majoritatea lor, unele din ele putand apcatine, prin subject §i
actiune, genului epic. A considera schila, sceneta, sau cemtecul drept un gen"
literar deosebit, fie el si scurt, inseamna a inlocui un gen" literar printr'o
_
specie" Derara.
Schita, piesa intr'un act, cantecul de massa sunt forme in care poate fi
reflectata realitatea, deci sunt specii literare. Dealtf el nu se simte nevoia de a
introduce o clasificare a operelor literare avand drept criteriu -intinderea lor;
o atare clasificcae, pe langa ca ar fi nefolositoare, ca mic§ora insemnatatea
schitelor literare, a pieselor intr'un act, a cantecelor de massa.

In fata scriitorilor sta scacina mareata de a oglliidi realitatea in trcmsfor-

marea ei revolutionara, de a sesiza ceeace este nou, ceeace se desvolta, de
a contribui la educarea ocrmenilor prin puterea exemplelor, cu alte cuvinte
de a fi inginerii sufletelor omene§ti". Schilele, piesele inteun act, cantecele

www.dacoromanica.ro
184 MIHAI GAFITA

de massa pot oglindi direct prefacerile care se petrec in tam nocrstra, pot fi
opere de mare valoare, care sa insemne o contributie activa in opera de
construire a socialismului.
Scrlitorii au sarcina de a contribui prin operele lor la actiunea de ridicare
a nivelului cultural cd poporului i in special al teaanimii muncitoare, tinuta
ani intregi in intuneric i negtiinta de regimul burghezo-mogieresc. Lupta
impotriva ramagitelor capitaliste, pentru lichidccrea grelelor mogteniri ale aces-
tui regim, lupta dusa de pe pozitia clasei muncitocae in spiritul Partidului,
impotriva dugmcmului dinlomtrul gi din afoza tarii, lupta impotriva vechiu-
lui sub tocrte formele de manifestare, poate fi i trebue du,s I cu ajutorul
schitelor, pieselor intr'un act, cantecelor de mass& Vccloarea acestor specii
literare ca came puternice de lupta, este mare gi perezinta azi o importanta con-
creta deosebita. Manufind metoda recclismului socialist, raspunzand proble-
melor arzatoare ale actualitatii, araternd mereu calea pentru inlaturarea piedi-
cilor care stcru in calea poporului muncitor, pentru a merge mereu inainte
spre progres, spre fericire, scriitorii se situlaza astf el in primele randuri ale
acestei lupte mar* pentru socialism, gi aduc o contributie importanta la ma-
rea cauza a popoarelor.

www.dacoromanica.ro
HORIA BRATIJ

NUVELE NOUI
Avemtul nuvelisticii este astazi una din expresüle cele mai caracteristice
ale desvoltarii nouü noastre litercrturi. Avem tur important mama/ de nuvele,
ceeace dovedeste ca scriitorii nostri se straduesc sa raspunda problemelor
celor mai cazatoare ale luptei masselor muncitoare pentru construirea socia-
lismului in lara noastra.
Evolutia nuvelisticii este mcaccuta de certeva jalocrne mai importante: in
primul rand, aparitia in Martie 1949' a volumului ,20 de Nuvele", cuprin-
zemd unele din cele mai bune lucrari aparute panel in acel moment, oglin-
dind primele victorii crle nouii nocestre literaturi. Presenta temelor noui ale
actualitatii, incercarea din partea scriitorilor de a interpreta, de pe pozilii
juste trecutul de lupta al poporului i propria lor experienta de viata -erau
elemente care dovedeau ca in nuvelistica noostra se facuse un inceput de
cotitura.
Un alt moment important care a scos in evidenta desvoltarea nuvelisticii
a fost concursul organizat de Ministerul Axtelor, - Iunie 1949, - cc:1:nd au fost
prezentate un moire num.& de nuvele, zugravind aspecte de secana ale con-
struirh socialismului.
Nu este intamplator faptul ca cele mai multe nuvele au aparut in ulti-
mele noua-zece luni, dupa discutia dela Sectia de Propaganda i Agitatie a
C.C. al P.M.R. in legatura cu sarcinile criticii literary. Inteadevar, aceasta
discutie, punemd ca scacina centrala Uniunii Scriitorilor, redactiilor revistelor
gi ziarelor - sprijinirea creatiei literary a tinerelor talente, leagirect ccrdrelor
de scrlitori, a creiat conditiile inmultirii reusitelor in sectorul nuvelisticii.
A vorbi de progresele nuvelisticei noastre inseamna a le examina si a
le intelege In perspectiva succeselor construirii socialismului care determiner
si explica aceste progrese nu numcri in linii generals, dcrr i particularitatile
lor esentictle.
Deasemeni, nu se pot desparti progresele literccturii noastre, si implicit
progresele nuvelisticii, de insusirea creatoare intr'o masura din ce in ce mcri
mare - de catre scriitorii nostri - a experientei Rteraturii sovietice, nu se
pot desparti de traducerea in fapt, intr'o forma cert mai deserveasita, a pr:nci-
piuhti leninist al spiritului partinic bolsevic. Intelegand din ce in ce mai
clar rolul educcrtiv al literaturii, scriitorii nostri s'au patruns lu acelag timp

www.dacoromanica.ro
186 HORIA BRATU

de necesitatea legarii concrete a creatiei literare de problemele maxi ale

construirii socialismului. Aceasta intelegere noua a rolului literccturii e factor
hotaritor si in rezolvarea problemelor artistice; cu cat scriitcrul intelege =xi
bine ca opera sa trebue sr se adreseze masselor munciloare, si sprijine
ceeace este nou i inaintat in viala, cu cat mod ascutit stie el sa,vada pro-
blemele, sa patrunder in esenta vielii - cu atett vcdoarea artIstica i puterea
mobilizatoare a scrisului sau este mai mare. Tocmai din cauza neinsusirii sau
a insusirii insuficiente a acestor principii de crealie litercirz, unii scriitori
ajung, pe cdocuri la procedee simpliste, la actiuni nascocite, la ncrturcaism,
la schematism.
In nuvelele care zugravesc probleme ale construirii soclalismului in sec-
torul industriei, eroul principal este omul nou care, desvoltandu-si cele mai
bune calitaii ale sale in procesul muncii socialiste, organizectza la remdul sru
munca, o face mai usoara, mai productiva. Nuvele ca: Povestea lui Ion
Lascan" de Petre Dragos; Stratul cu litei" de O. Magureanu; Primiivcrra"
de H. Zinca; ,,Linia de foc" de I. Serbu; Costae s'a luminat" de Maia Ra-
doyen; ,,Dar asta Inca nu-i nimic" de M. Iosif, au casubiecte succesele oblinute
de oamenii muncii 'in activitcrtea lor, inovallile, educarecc 'in spirit socialist a
color ce muncesc, etc. Ele arata ca muncind pentru construirea socialismului
in condiiiile crsculirii luptei de clasa, oamenii muncii lupta impotriva vechiu-
lui, dernesca dusmatrul i uneltele sale. Tema centrala a crcestor nuvele o
constitue, agadar, lupta i munca oamenilor muncii; ea este ilustrcrta printr'o
mare varletate de subiecte, care oglindesc uuisci diversitatea aspectelor rea-
l:tap. Iota cateva din ele: Fiindca la lacatuserie piulitele se filetau 'Meet
si most, Ion Lascan eroul nuvelei lui Petre Dragos, cauta o noua metoda de
f letare, pentru a imbu.natati calitatea piulilelor ; insa gasind-o, orgolid pune
stapernire pe el gi Lascan se izoleaza de ceilalti mmicitori, refuzandu-le aju-
torul in punerea la pullet a inovaliei: pi:ma la urma, cu sprijinul tovaragilor
sai de munca, Ion Lascan va intelege ca inovalia presupune o colaborare
tovaräseasca, asimilarea unei experiente colective. In nuvela Maiei Roa-
dovctn Costea s'a luminat", personagiul central Costea, lucrecrza cu Infrigu-
rare sel puna la punct un procedeu pentru imbunatalirea calitâii fontei, pro-
cedeu pe care nonronul i inginerul-gef nu vo'au sa-1 puna in aplicare. Abia
dupa nat:onalizare cand fabrica este lucrta din mednile exploatatorilor, Costea
îi vede recdizat visul. hi Primavera" nuvela de proportii mai marl, autorul
Haralamb Zinca, urmareste evolulia lui Vlaicu Negoita, - muncitor congtient,
numit director al unei intreprinderi nalionalizate - precum si a solidi sale
Tina, ccrre-gi aa searna ca numai ridicarea ei politica si profesionala o pot
apropia cu ccdevarat de sotul ei; in aceeagi nuvela, Pandele care se ocupase
in trecut cu boxul, intampina din aceasta cauza rezistenta din perrtea came-
nilor ; acestia nu au suficienta incredere in proectul sau de transformare a
unui proces technic; don, sprijinit de indernnurile i sfaturile lui Stcmcu, se-
cretarul orgcmizatiei de partid, Pandele izbuteste sa iniranga prejudecatile.
Nuvela Dar asta inca nu-i nimic" de Mira Iosif, prezinta problem« recall-
ficarii Luciel, o fosta functionara, cu un nivel de viala incrpoiat, care devine
muncitaare constienta intr'o fabrica.
In Stratul cu Wei" de Ociav Magureanu, dcrtorita vigilentei muncitorilor,
este demccscata o unealtt a fostilor patroni, geologul Rupee, care pune oa-
menii sa sape sonde dandu-le indicalii tehn'ce gregite pentru a le sabota

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOLTI 187

munca. Bucsi, directorul unei fabrici intra in conflict cu sotia sa, fiindca
aceasta cumpara prosoape - un chilipir" - dela nigte grofi scapataji care
urmareau sa se strecoare pe aceasta cale in fabrica, (Numai din pricincr
prosoctpelor" de Nagy Istvan). Acestea ar fi, pe scurt, schematc, subiectele
unora dintre nuvele; de fapt ele cuprind o mare bogettie de fapte, &II care
se desprind chipuri adevarcrte, eroii cresc in actiune, se eliberectzer de pecin-
ginea mentalitatii burgheze; apar trasaturi noui core se cristarzeaza îfl
procesul muncii care, educa i calegte oamenii.
Activitatea lui Ion Lascan, eroul din nuvela lui Petre Dragog, dovedegte
noua sa atitudine fata de =Inca : el lupta impotriva rutinei, pentru cautarea
de noui metode de lucru, i aceasta cere im efort intelectual intens; el are
perspectiva muncii, a telurilor el. Superioritatea lui morala apare evident&
in comparatie cu mog Cotetrca, (personagiu din aceeag nuvelet), orn vechiu in
fabrica, priceput, care are gi el dragoste pentu mime& perzegte gi el bunu-
rile fabricii, (Am furat noi tarozii, de nu-ti pasa de ei ?" spune el unui uce-
nic), se ingrijegte intr'un fel gi de calitatea produselor, f Lind serios atins de f ap-
tul ca piuele vor sta strennb pe manivelele pentru care sunt destinate; dar
Mog Coteaca rarneme totusi la vechea atitudine rutiniera; in loc sa ccrute ni.j-
loczcele pentru a inlatura defectele de fabricatie, el prefera sa scape de ras-
pundere, set arunce dificultatile in spatele altora.
Trasaturile pozitive ale lui Lascan nu su.nt totugi singurele care definesc
o inalta constiinta de clasei: aceasta trebue set-gi gaseasca expresia gi in
comportarea fagi de colectiv in colaborarea toverrageascei. In acest sens, este
de observat, ca in loc ca procesul descoperirii dispozitivului sa-i intetreasca
legaturile cu tovaragii de munca, la Ion Lascan se produce un proces invers:
inovatia Li degteapta vanitatea, Li indeparteaza o vrerne de colectiv, îl des-
curnpanegte. Este nevor_e de iajutorul Partidului, de ajutorul tovcrragilor, ca
el sa inteleaga ca intrecerea soc:alista presupune -nu concurenta, nu do-
rinta de a cetstiga singur intrecerea, ci i ajutocrarea celor ramagi in nrmEt.
Nuvelele noastre arcrta cum insagi viata din uzina desvetluie rolul hota-
ritor al Partidului in procesul transfonnarii oamenilor. Baragia, secretarul or-
g+onizatiei de Partid, din nuvela aceasta nu-0 ra-ecupetegte nici macar pe patul
de suferinta efortul pentru a contribui la limpezirea cu un ceas mai devreme
a lut Lascan. Intelegem astfel ca sensul vietii lui Baragia consta in muncc
de PctrEd, in munca de indrumare i rid:care a cametnilor. Andriut, dn aceeagi
nuvelen membru de Partid gi el, se pricepe prin comportarea sa toverrageascer
set trezeasca initiativa creatoctre a muncitorilor din fabrica. In Stratul cu.
titei" colaborarea dintre fcrctorii de raspundere din schela, - directorul Aca-
scmdrei, secrearul orgartlzatiei de Partid, Ariton, inspectorul Sava - constitue
o pilda de conduoere colectiva. Ei îi dctu unul cdtuia ajutor in munca - dar
in acelag timp se critica gi se controleaza reciproc. Dcttorita acestei unitati,
problemele cele mai importante pot gasi in scurt timp o rezolvare justa.
Un loc important il ocupa -in nuvea Primeivara" - relaiile &litre
conmnigtii conducertori ai fabricei; directorul Vlaicu este pentru tati un exem-
plu prin spiritul sau gospodaresc, pm ini4ictiva, prin energia sa. Dar el
uita de colaborarea dintre conducerea administrativa, orgcmizatia de partid
gi s:ndicat. De aceea el dovedegte o slab& vigilenta i - ignoremd formele
-diverse pe care le imbraca lupta de clasa, incredinteaza un important post
unui inginer care se dovedegte in cele din urma o unealta a fostului patron-

www.dacoromanica.ro
188 HOMA BRATU

Tot in nuvela Primavara" se errata, insa, §i un conducator sindical care

a fost depasit de evenimente, care a pierdut simtul noului §i in consecinta nu
tine pasul cu vremea si nu creste ()data cu ridicarea oamenilor muncii. El se
culca pe lenuii ,experientei sindiccrle", uita ca viatcr merge inainte §i nu mai
are incredere in fortele creatoare ale ocrmenilor. Inchistat in propriul sau or-
goliu, cand cineva ii critica el mede ca este inca unul care nu-1 mai in-
telege".
Progresul nuvelisticii noastre se vadeste gi in infati§area formelor ascu-
tite, actuale, ale luptei de clasa, in ccrdrul bataliei producliei.
In acest sens, nuvela lui O. Magureanu este ilustrativa. Autorul arata
cum -cu cat lupta de clasa se ascute, cu atat mai ascunse, mai perfide devin
rnetodele prin care dugananul de clasa cauta sa saboteze eforturile oamenilor
muncii. Un mare merit al nuvelei il coristitue faptul ca in ea se arena cum
noua atitudine fata de avutul obstesc se concretizeerza printr'o viglenta spo-
rita, care nu rEnneine doca un atribut al uamia sau altu'a dsi muncitori, ci
antreneaza intreaga massa in demascarecr du§manului de clasa.
Oglindind probleme specifice ale industrializarii socialiste, nuvelisticcr
noastrá pune cu ascutime problema tehnicnnului.
Apare in fabricile noastre intelectualul de tip non, care stie sa suslie
initicrtiva creatoare a masselor, care este legat organic de clasa muncitoare,
aducand in activitatea sa principialitate ideologSca si spirit orgcmizatoric. Asa
este de pilda, Staicu din Prianavana" care cunoaste oe toti muncitorii, le
stie posJbilitâ1e i urmare§te cu dragoste cre§terea lor §i tot asa este si
Brebu din Stratu1 cu .146".
Pe de alta parte, alte nuvele se ocupa cu problema tehnicienilor de tip
vechi, care s'au format la scoala burgheza i poseda o puternica experienta
de munca. Desigur, problema nu poate fi redusa la inregistrarea unui singur
tip de tehnicicm, caci realitatea arata ca exista poziii diferite, reflectand ca-
pacitatea sau incapacitatea tipului respectiv de a se transformer, conceptia
lui de viata, clasa din care lace ea parte.
Asf el, Oprisan (Costea s'a luminat") este tipul inginerului care, in ciuda
unei indelungate practici intr'o fabrica a exploatatorilor, intelege ca locul lui
este alaturi de clasa muncitocre ; el contribue la cresterea productivitatii,
la sprijinirea lucratorilor cu talente tehnice, a inovatcrilor. Mai putin legat
de activitate, de fabricEr, este inginerul Stoian (,.Linia de foc"), om imbibed
Inca de sp'ritul rutinier si birocratic, ram&sila a felului de a munci sub pa-
tronat. Dar, luptand cu aceasta mentarkete anncronica, biruindu-§i tendnlele
individunlicrte, el reuseste in mare masura, sa se transforme, sa se incadreze
in noul ritm de munca.
In acest proces de cicrrificare, premiza ramane drcrgostecc pentru prof e-
siune ; cad, chiar dada mai sufera unele efecte ale educatiel burgheze, ingi-
neri ca Opriscm sau ca Stoical, in Inasura in care sunt buni spec:a14ti, i§i dau
seama, ca abia oranduirea socierlista deschide cele mcd lcagi perspective in-
floririi adevaratei §tiinte, legal& puternic de productie.
Un alt aspect al problemei, oglindind de data acecrstcc ascutirea luptei de
clasa, este cazul tehnicienilor care continua sa fie in slujba dulmanului de
clasa, servindu-1 fie ca simpler unealta, asa cum este inginerul Ionescu ern
,Primavara" fie pentru a-i stocrrce un ban in plus", asa cum este geology.'
Rupeat, din Atratul cu Wei". Rupea il serveste pe fostul patron Momonea

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOUI 189

fiindcä statul ii dd un scdcaiu de numai 20.000 /ei". Sarcasmul ieftin cu care

priveste munca i oamenli din ¡La., rdiculct sa infatuare de om superior",
care salute( ironic pe secretarul organizatiei de partid, bdgerndu-si in acelas
timp un teanc de heatii fosnitoare in buzuncrr (primite dela fostul patron, drept
rasplat« pentru marsdvia sa) - aceste trifisdturi ilu.streazd mi tip ver.dic de
intelectucd vechi care îi prostituiazd cunostintele de specialist.
Impletirea vielii fcmiiliare cu victita de muncd colectivd este un alt aspect
al nouel crtitudini a ocanenilor muncii fatd de vicda. Prin faptul cd femeict par-
ticipd la muncct de productie, se czeiazii condiiile unei reale egaliidli intre ea st
babat. Nuvele ca Povestea lui Ion Ldscan" i mai ales Numai din pricina
prosoapelor" i Primitvcira" insistd asupra faptului ca numai prin daretmarea
zidului artificial ridicat de burghezie intre victja de fabrica i viala de familie,
se pun bazele desvoltdrii vieii noui de familie in societatea socialista. In
Primdvara", 'Mae Tina $ i bdrbatul ei, Vlaicu - se sapd o prapastie din cauza
diferentei de nivel ideologic. Tina are sentimentul ca a rdrnas in urind i va
lupta -dup cmumite ezitdri - cu tocztä puterea pentru a Uchida inapoierea
ei. In Numai din pricina prosocrpelor", frdmantdrile din cdsnicia lui Bucsi
Carol au ecou in fabricd : muncitorii î cer sd-si duc rnunca politica si in
famite pentru a xidica, nivelul politic al soliei. In aceeasi nuvela se Grata
cum, in conditiile ascuirii luptei de clasa, dusmanul incearca pe toate &ails
BEL loveascd in ckma muncitoare, fie chiar i in familie.

Un capitol din ce in ce mai insemnat al nuvelisticei noastre este inchinat

povestirii trecutuhti de luptd al muncitorimii noastre. Unele din aceste paves-
tiri sunt scaise chica de cei care au tretit in mod efectiv evenimentele narate
sau care le-au cunoscut direct. Subiectele acestor nuvele sunt luate
fie din lupta ilegald a Partidului : (Mcmifestul" de Petre Iosif), fie din
lupta cleschis impotriva patroncrtului, a muncitorilor condusi de Partid, cum
este, de pild, povestirea lull A. Rcrdu: Pietrele Arse". Dacd in Manifestul"
avem o pildd vie a devotamentului nemdrginit, a ccbnegatiei totale a luptertorului
comunist, care nu ezitd sr-si riste viata'pentru cauzd, - trdsrtutle muncitorului
miner, asa cum apar in Pietrele Arse", ajutd la inte1egerea chipului omului nou,
fiindcd in detrzenia, in combativitcrtecr, hi constiinta ridiccrta de clasd ct acestor
mineri ccae au luptat sub conducerea Partidului impotriva exploatatorilor pi
uneltelor br, gdsim prefigurctte premizele fduririi constiintel socialiste. Intr`a-
devdr, minerii impiedicd distrugerea minei, intelegand ca ea va deveni o
bund si, un bun cd poporului muncitor, ca dacd incd in acel moment istoric
ei sunt exploatati in mind, apoi va veni un moment cand ea va fi a celor
ce muncesc.
0 alta nuveld, Nici ei n'au rdmas In urrnd", evoca lumea lucrdtorilor fo-
restieri din munlii Vrcmcei, in perioada framemtaid 1945-1947, in care se des-
fdsoard si o parte din actiunea nuvelei Pietrele arse". In timpul secetei,
aidoma mirterilor cln Sarul Dornii, dar far& constiinta de closet a acestora,
tdetorii de lemne lupta pentru obtinerea unor conditii elementare de trcti, Ini-
pcítrivcc exploatatorilor si a complicilor lor, impotriva speculei chiaburilor
care luau sapte piei de pe om pentru cettevcr kilograme de radial. Inset, spre
deosebire de muncitorii din Pietrele arse", lupta lor nu e determinat de
constiinta de clasd, unitatea lor e mci mult spontan. Abia acum in impre-

www.dacoromanica.ro
190 HORIA BRATU

jurecrile cand, muncitorii forestieri au legaturi ea elementele inaintate ale

clasei muncitoare, se trezegte constiinta lor de chaser.
Cele mcd multe dintre nuvele au, asadar, la bazd un bagaj insemnat de
observatii pentru a ardta in imagini artistice valcrbile, pe omul nou in ac-
jiune. In acest sens pot fi date drept exemplu, pe deoparte nuvela lui Petre
Dragos ( ,Povestea lui Ion Lsccrn") cat si Stratul cu titer' de O. Migu-
rearm, pe de alt.& parte nuvela lui A. Radu Pietrele Arse". La primii doi
stradania de a da o imagine complectd u realiteitii se uneste cu dorinta de
a rdspunde la problemele arzdtoare ale vietii.
In nuvela lui Petre Dragos, ciocnirea intre vechiu @ nou este surprinsä
cu mullet atentie in sufletul eroului pozitiv, ardtandu-se randsitele mentalitddi
sträine impotriva caela luptd Ion Ldscan. Tocmai fiinded reuseste si dea o
imagine fideli, neschematiod, demascdrii dusmcrnului de cicrsä, actiunea din
, Stratul cu titei" are o desfidsurare mcd drcanaticd.
In nuvela lui A. Radu eroul este chiar povestitorul, care vorbeste despre
lucruri si oameni toe care i-a vaut, despre evenimentele 1a care a luat parte,
povestind cumpmit i discret, insufletind naratiunea eu comentcalul sm.
Primeivara" de Haralamb Zincd vddeste deasemenea un efort apreciabil
de a cuprinde realitatea in diferitele ei aspecte. Nuvela da o imagine multi-
laterald a vietii de fabricd, i riclicd o serie de probleme din cele mcd crctuale,
dela problema vigileritei, la problema impletirli viebii familiare cu Vata de
muncd d:n fccbriod, ea pune in lumina tipuri reprezentative pentru dleritele
categorii care prarticipd lct efortul de constructie, care imping inainte viaja de
fobrica -- dela activisdi de pcatid pand la ucenici. Autorul incearcd sa ilus-
treze, prin prezentarea mai multor personagii, fieccrre categorie - dandu-si
sama cä un singur tip nu epuizectza diversitatea vietii, aspectele variate ale
unei probleme. Autorul a studkrt fad indokrld viata i faptele ; el cunoaste
in mare mdsurel teoretic problemele pe care le atacd; insi nu le did o justd
rezolvare art;sticd. El aratr mai putin ocrmenii in acjiune si mai mult li pre-
zintd static, abstract. Unele din problemele pe care le pune autorul in acea-
stä nuveld sunt prezentate doar in discursuri sau in monologuri, in loc ca
oamenii sd le trdiascd, in lac ca ele sa reiasä din. actiune. Deaceea, rezolvarea
lor ramane neconv'ngritoctre. De pildd se spune câ directorul are o pozitie
gresitr fata de intelectuali in genere i fcrld de cei din intreprinderea nocrs-
IM in special"; dar, desi aceasta az trebui sr reicrsd din actiune, survine doar
ca un fel de concluzie, ea nu este ilustratd decal de vorbe, din excicunatii
(Ah, intelectualii Etstia 1"). Tot asa, Lena, o muncitoare care vine in fabricd,
intreiabd pe inginer: Pot lucra la cloud strunguri?" Dar ninfic nu pregerteste,
nu justified aceastd dorintii.
Pe crcelas plcm, Se strrvede in unele din nuvele o anumitä tendinta spre
naturcrThm concretizatd In punerea pe acelas plan a elementelor esentiale si
neesentiale. In Nici ei n'au ranas in urmer, o serie intreagd de amdnunte
incarca inutil acjiunea, slabegte tipic:tatea personagiilor (ca de pildd episodul
mortii lui Stancu). In acelas sans, autorul inregistreazd -cu o bund dozd de
objectivism - fare"' lerarhizctre - elemente de insemndtate deosebitd, cceor-
dand un spajiu disproportionat unor episoade colcrterale - (redobandirea
beschiilor, topoarelor) in loc de a insista crsupra procesului de tmnsformare
care schimbd radical viaja rnuncitorilor forestieri. Alteori naturcdismul se
manifestä prin apleccrrect exageratä spre ciudertenie", neveros'mil, psiho-

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOUI 191

logic. In nuvela 1i Haralamb Zincer, intreg episodul intitulat Inginerur',

conceput pentru a zugravi lasitatea í ipocrizicz dusmanului de cicrser este
invaluit intfo crtmosfera stranie" personagiile par desprinse dintr'o
lume ireala, au miscall spasmodice - intreaga scena este neverosimila,
extrasa dintr'un roman polifst. Aceastcc tradecaa inclinqa autorului de a
si sotia sa, cad in loc sa adanceasca intfun tablou reciist -
sublinia aici prntr'o actiune crispata, terocrrea de care sunt cupririgi Ionescu
monsanczitatea
crcestor cozi de t000r, asa inced sa lrezeasca disprelul cetitorului, autorul pre-
z;nta o desfasurare senzationala netipica, care-i scoate mai degraba istefci
gi pitoresti".
Caracteristic pentru nuvelele ce se inspirer din viata muncitorilor dela
prase, este faptul ca ele tratema in aeneral aspecte concrete ale luptei de
clasa ale averntului in muncer, ale educarii socialiste in procesul muncii.
In acest sens conflictele trebuesc =ate pe prcblemele speclice si con-
crete ale productiel, t nand sear= de scacinle care se pun rr..unCtorilor as-
tazi ca: lupta pentru ccrlitate, lupta impotm va rebuturilor, impotr:va crbsentelor
nemotivcrte, etc. NuvelistIca noastra va juccr asiel un mare rol in munca de
agitatie, mobilizare i reeducoze, pentru ricrcarea productiei i productiviterth
pentru cregterea socialitsa a oamenilor muncii. Ea poate ajuta mult
la intarirea vigilenei. Deasemeni un bogat teren de suliecte este oferit sari-
itorilor nostri de actiunea pentru steapirecr resturilor conceptiei burgheze de
dispret pentru female.

Prin faptul ca in caml 1949 s'ccu infiintat primele gospodarii agricole

colective, in literatura dedicate" temelor satului s'a inregistrat o mare si impor-
tantec cotiture" Este vorba nu numcd de subiectul propriu zis dar despre insasi
perspecdva asupra proceselor sociale delcr tara. Intr'adevecr, prin orgcrnizarea
primelor gospoderrii agricole colective la noi in tare", terranii sarcrci i mijlocagi,
cu ajutorul muncitorimii dela orage, au inceput sa paseasca pe calea care îi
va duce la izba-virea de mizerie si de exploatcaea chiaburilor, pe calea care
it va duce spre o vkrter indestulatei i lunfaroaser. Dcrtorita acestui fapt, avand
deal in fcrter elemente mai inaintate ale prefacerilor structurate, scriitorii au
putut pedrunde mai crdemc in tesatura complexa a realitatii, sa puna mai bine
in evidenter linilie ei de desfasurare. Au ccparut nuvele cu teme legate de
constituirea primelor gospoderxii agricole colective -ca Noptile din Iunle" de
Petra DUraitrill, Indoicrla" de .erban Nedelcu;Cert vezi cu ochii permant" de
Ion Jipa, - i in timpul din urma, nuvele care zugravesc chiar v:crta -in
plina desfasurare -a gospodariilor colective, intCrrirea i desvoltarea kr : in
acest sens nuvele ca Sermanta nouec" de D. Barbulescu, i Primavara" de
Gans Niger, dovedesc ca nuvelistica dedicata temelor gospoderriilor agricole
colective merge spre o noua etapei de desvoltare.
Primele trei nuvele ne infaliseaza evenimentele cln preajma constituirii
gospodariilor agricole colective. In timp ce in Cert vezi cu ochii parnecnt" i in
,Indoiaga" actiunecr este centrata in primul rand asupra procesului de alatu-
rare a mijlocag,ilor la gospodarie, in Noptile din Iunie" sunt zugraviite aspecte
mai largi ale framerntarilor dintr'un sat in ajunul colectivizaii. Emil crcestor

www.dacoromanica.ro
 192 HORIA BRATIJ

nuvele sunt deci primii tdrani saraci i mijlocagi care au pornit pe calea unirii
micilor gospoderrii jerrEmegti in marl gospodarii: agricole colective.
In fruntea actiunii pentru constituirea gospoddriilor agricole colective
se afla elementele inaintate cle satului, laranii saraci ca Bucan din Noptile
din hmie", Stca iciu din Cat vezi cu ochii parnemt" sau Nita Teaca din In-
doiala". In urrna actiunii lor propagandistce, iaccaii seaaci ca UP din Nop-
tile din Iunie" adera cu entuzasm la gospodaria agricola colectivd, in timp
ce mijlocagii unneaza mai multe cai : unii trec in gospodara agricold
colectiva fara ezitcrre mullet (ca Motolia cln ,,Noptile din Iunie", Stcmciu din
Cat vezi cu ochü pamant"); altii care, ezitand la inceput, pagesc apoi cu
hotarire (ca Cristache din Cert vezi cu ochli pamant" sau Marin Codiriste
din Indoiala"); alii mereu govdelnici, care cad ugor in plasa chiaburului
(Ilar:e din Noptile din Iunie" sau Chinni din Snnemta Nona").
Rolul mob:lizator i conducertor irr actiunea de constituire a gospoderriei
agr:cole colective il are Partidul, in primul rand prin delegatii Comitetului
Central, prin activigtii de partid ca Nerd Lepadat (Noptile din Iunie") - sau
Grigorescu (Indoicrla") etc. Nerd Leperdat este tipul mlitaritu1ui comunist cu
suflet crzator i mintea rece". Neobosit i enace, el gtie, printeo serioaser
anclizer critica i autocrifca -ser descopere gregelile din munca i sa por-
neasca la indreptarea lor imediat ce le-a sesizat. In Noplile din Iunie" iese
la iveala in ultimul moment ca in massa lareatimei simt govaeli serioase. Pri-
cinile acestor govereli se apuca sa le caute Nela Lepadat: Am gregit, ca
n'am citit cliar eu proectul de Statut i ca nu i-am pus pe oameni sa in-
tiebe, seri putem rennuxi. Astf el chiaburii au cagtigat o zi". Prin certitudinea
pe care o inspira Idranilor muncitori, prin caldura cu care le vorbaete despre
drumul care trebue urmat, Nela Lepadat are o mare influenta in procesul de
nagtere al nouii gospoddrii. In schimb, in nuvela lui Serban Nedelcu, Grigo-
rescu, delegatul judelenei, apcue ca un personaj abstract, lipsit de caldura,
ca o aparitie fugara, keel influenta crsupra ocanenilor; el nu intervine =ENT,
nu reugeste sa risipeasca indoialile oamenilor - nu indeajuns de leimurili.
Avrcrm Scalzu, Buccal, Maria Cebuc, Ivlihaila din Noptile din Iunie" Buculet,
Nita Teaca din Indoiale, Stanciu din Cat vezi au ochii pamemt", repre-
z:ntei in massa laxeineascer elementul cel mai avansat, cel mai putin legat de
proprietate. Condijia acestor eroi - chiar cand au ceva pamant - este cea
cc proletariatului crgricol, sau aproape de a proletariatului agricol. Ei repre-
zinta sprijinul princ:pal in acjiunea de construire a gospodariei agricole co-
lective, sprijinul principal al clasei muncitoare la sate. Chiar cernd mai posedd
cede un pogon de cazna" acest pogon nu mcri reprez:nta o forta care sa-i
traga inclarat, ba dimpotriva. In Avram salagluegle crmintirea certurilor sem-
geroase pe care le-a provocat ,,saracia de pamant", in Maria lui Cebuc, in
Mihaila - arnintirea amara a robotei la chiaburii Gadea sau Scapau
tocmcci in visul lor pentru imbunertatirea vietii, vis care îi indeajegte in inlertu-
rarect dificultatilor, gemesc ei ratiunea de lupta: Vom fi mai fericiti deceit
parintii nogtri, iar copiii nogtri vor fi mai fericiti deceit noi".
Interesul steanit de cele povestite de tarmaii romemi venili in contact
ca realitatea sovietica, interesul cu care simt primite vegtile despre colhozuri,
arcrta ce mare rol joaca experienta sovietica in opera de alcdtuire a nouilor
gospodarii agricole colective. Ristea Bucan din Noptile din hmie" a fost pri-
zanier in Rusia, 0, ca i Mitrea Cocor al lui Mihail Sadoveanu, s'a intors de
acolo cu o perspectiva noua. Am muncit la un colhoz in Urali 0 de atunci

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOUI 193

am o sete in suflet sal veal si aid ceeace am \Tana acolo, i sz tretiesc i eu

ca oamenii, de acolo... ! Eu le spun oamenilor de cand m'ara intors i toti
certi am font in razboi, i prizon:eri, am spitz cu totii : acolo e fericirea came-
nilor"; i Stanciu din Cat vezi cu ochii pennant" a cruzit de pogonol care
hraneste zece gun i mai bine" din Rosia". Smaranda lui Preda Boscod din
,,Indoiala", a fost in grupul de teacmi muncitori, care au vizitat colhozurile
din Uniune : la intoarcere ea nu mai prididegte sa povestectsca sertencelor
ceeace a vazut acolo. Spicul de great cu 250 de boabe adus dela un colhoz
destramer indoielile Flocn-ei, care acum se convinge de marile crvantagii ale
gospodriei agricole colective.
In surfletul mijlocasilor se der o lupta crancena : putinele pogoane îí
trag 'Marren, ica rnizeria, seacia, amintirea exploaterrii mosieresti, ura cum-
plitec importriva chiaburului, care-i mentine intfo stare de dependenter eco-
nomica, li imping set se alerture tareinimii seirace. Deaceea, mijlocapl osci-
1ectz i nu-si cunoaste deseori propriile sale interese, e victimei a zvonurilor
chiaburesti 0 a prejudecertilor. Terranii mijlocasi along set cunoasca astf el din
plin amagaile chiaburului, fie cet acesta le-a rapt, an cu an, buceilical cu bona-
lica, din petecul de permemt -ca lui Marin Codirigte din Indaicrla" -, fie ca
chiaburul i-a determnat s-i muncectscet pemaerntul pe degeaba, co promisiunea
vreunei mosteniri -ca pe Cristache din Cert vezi au ochii pennant" -
sau ca 1-a imbrobocht pe vreunul cu o fiicet betegugit, ajungernd in loc de
ginere mai molt argat la curteo socrului, ca Odor din Noptile din Iunie".
Aleituri de terranii serraci, mijlocagii au cunoscut focnnea, efectele secetei,
ale recoltelor cleficitcrre. Din rob al petecului sau de peanernt, pe care tnidea
ferret spor i bucurii, Cristache sperkc, prin impreunarea loturilor, va deveni
adeveaat stalpan al permemtului, maestru al recoltelor bogate.
Sei rodeasca molter pate, set nu mai retbdenn noi de foame niciodatar.
$i aceaster speranl este intariter de increderea pe care i-o inspirer faptul ct
vede in noua ore:End-Wale:I chibzuinta aceect °dancer pe care a simtit-o din tot-

tuirea gospodriei agricole drept rodul pohticii Partidului -

deauncr in hotecrin-le Partidului. Ca 0 Cristache, Malin Codirigte privegte alca-
sprijinirea con-
secventet a terreminni muncitoare, apararea hotarit a intereselor sale, im-
potriva exploatril i jafului chicrburesc.
Oglmdind aspecte ale construirii socialismului, nuvelele noastre arcta
c aco10 undo politica de ingreiclire a chiaburimei nu a fost dozer cu toater
vigoarea, acolo unde nu au fost folosite toate cane pentru leanurirea teirct-
nilor mijlocasi, acolo procesul de clarificare cal acestora este Inuit ingreunat,
acolo intra mai putini din ei in gospoderria agricol colectiva, acolo svonuxile
chiaburegti prind teren: deaceea chiaburul Zane din Sale:alp nouet" ti de-
terminer pe Charm sa striae semeinettoarea colectivuloi in pragul intrecerilor ;
deaceea i Gealea din Noptile din Iunie" isi monevreaza nepotii i new
murile, au cmaagirea unei mo§teniri. Asupra acestor xnij1ocai neletmuriti sau
cetzusti sub influenta chiaburilar, nnmca de convingere actioneaza in sensul
trezirii constiintei lor, a redegtepteali sinitimeratului care-i apropie de teiremi-
mea setracal (Barie din Noptile din Iunie", Chiran din Sennernter Nou"
veld cr, degi nu intril in gospodriile collective, ei nu sunt Isali la voia in
termplerrii).
In unele nuvele care trateazet problema gospodariei agricole colective,
munca activiti1or locali din sat este trecutei pe al doilea plan.
C. 13

www.dacoromanica.ro
194 HORIA BRATTJ

In ,,Indoiale, Marin Codiriste ezitet s se inscrle in ,,colectiv" alturi

de Nile( Teac. Acest Nita Terrca este un activist de Partid si realitatect arata
eel tocmai reprezentantii Pcatidului se bucurec de influent in mass& ; cetci
tocmai acolo uncle Organizatia de Partid u lucticrt mai b:ne, ea a avut o influ-
enta mai mare gi acolo s'au putut constitui primele gospodärii agfcole colec-
tive. Dact in Indoiala" activitatea Orgcmizatiei locale de, Partid si a intruc-
toruhri judelean de Partid nu apare aproape de loc - nuvela lui D. Berrbulescu,
Srinernta nout", cu o actiune care are loc la cetteva luni dupt constituirea
primelor gospodärii agricole colective, exagereaz lipsa de vigilentet. Organi-
zatia de Partid nu unnreste cu destula atentie demascarea sabotorilor. De
fapt, ea nici nu exist& in nuvelet, nu se arat deloc colaborctrea dintre Orga-
nizatia local de Partid i consiliul de conducere al gospodriei, degi realitatea
vielii arat ot aceast colaborare este conditia esential a unei bime activitäti
a gospoddriei.
Sarcina nuvelistilor /10§tri este de a se opri mai indelung asupra muncii
organizatiilor de Partid. Orgccnizatille de Partid desvolta in remdurile tnanilor
din gospodaiile colective noua atitudine fatä de muncs i f co de bunul
obstesc, intifiresc spiritul de vigilent al taanilor mmicitori impotriva chictbu-
rilor i sabotorilor, impotriva uneltelor dusrnanului de chat.
Felul in care nuvelistii nostri prezintri actiunile i uneltirile chiaburilor
este foarte important, dat fiind cx demascarea acestor actiuni i unelEri der
o valoare deasebit nuvelei, ajut la ascutirea vigilentei teacmilor muncitori.
Experienta construirii soCiallismului aratd &et, in incercarea lor ctsperat de a-si
mentine pozitiile, chiaburii recurg la tot soiul de mijloace dela cele mai subtils
la cele mai fat*. Nuvelele noastre ilustreaz& metodele ier.2te pe care le
utilizeazet chiaburii pentru a se opune noului drum al tarmimii muncitoare.
Gerdea din Noptile de Iunie", care stilt cu oblocaiele trase ziva in am'aza mare,
nu este mai putin periculos decert Scpau (d'n aceeasi navel), care ucide pur
si simplu ocnneni. Fiindca lucreca pe ascuns, primul este mult mai greu de
retpus, caci nu face nici o misocae care sag demagte direct. Impotriva mane-
vrelor sale vigilenta trebuie mult sporitä, cici el este dugmanul cel mal chib-
zuit. Tunsoiu, un alt chiabur din aceasta nuvelet, are deasemenea metodele sale:
trimite pe frate-su set se inscrie la colectiv, s ia parte la sectnte i aceasta
tactic o urrnreste cu perseverent, chiar atunci cemd ;cocesta este demascat
si exclus dela sedint&
Dar in prezentarea chiaburului, exista unele deficiente, dcttorite faptului
cei scriitorii prefer uneori -in loc s adanceasc elementele care explicet
pozitia duginemcaset a chiaburului, s of ere o imagine sablonizatet, schematic&
In Stmetnta Nouir, chiaburul Zane, care reusise s-1 determine pe Chiran
s iast din gospoderria agricola colectiv, mai mult incet -s scrboteze, refuzir
sei-i satisfacd acestuia cererea de a-i da grem de same:utter. Firesc or fi fost
ca, inteun moment in care chlaburul este, indirect, greu lovit -intarirea pozri-
tiei ârniniii muncitoare, prin construirea colectivului - s facet concesii
pentru a-1 avea pe Chircm ca unealter. Din felul in care se desfersoaret actiunea
rezult totusi cd Zane nu e dispus nici me:mar la concesii elementare, ca,
indiferent de cele ce fac membrii colectivului, indiferent de atitudinea lui
Chiran, indiferent de activitatea de lämurire, este inevitctbil ca Zane set se
demaste, impingemdu-1 pe Chinon inapoi spre fostii si tovaragi i sd-1 dea
in vileag. A-1 arata pe chia.burr lipsit de un elementar simt al realittilor, care

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOUI 195

s(-1 determine la unele concesii, a-1 arata ca el se cruto-demasca in mod me-

conic dear din pricina lacomiei, Inseamna a strecura ideia ca el nu este ated
de periculos, ca el nu utilizectzer mijloacele cele mod perfide in momentul ascu-
ixü luptei de clasei. Aceasta interpretare duce la auto-linigtire, la o slerbire a
vigilonlei. Chiar in Nop tile din lunie", dupa ce vorbeste despre metodele
chiburului Ge Idea, Petru Dumitriu nu-1 =ate( tatusi , 'in acliune". Cei 60 de ne-
poli si Ent" ar fi trebuit set preoaupe mcd mult pe Nela,pe Oprea gi Saizu,,-
caci, orin numetrul lor, acestia ateana greu in socotelile cu privire la intemeierea
gospodeiriei age.cole coleotive. In nuvela nu se arata Mai un fapt din care sa
Te:asa ca s'au luat MaS1111 pentru slabirea i nimicirea influenlei chiaburului.
Nu exista nuvela care, tratemd problema gospodeaiilor agricole colec-
tive, sa nu puner .si problema leacmcelor muncitoare. Construirea socialis-
mului la sate caata cert de importanta este acliunea de a smulge
femeile din ghfcaele obscurcmtismului, de a Intelege ca femeile In colhozuri
sunt o putere mare. A line puterea asta sub obroc, inseamna a saveasi o crima".
(I. V. Stalin, Problemele Leninismului, edijia II-a, 693). In Indoicrla" de erbart
Nedelcu, Floarea se inaipalemeaza sa reirmana afaret din coleotiv". Dar dace(
Marin nu reuseste s'o convinga, o conving in schimb faptele. 0 paternica figma
de larancei millocaset a creiat Ian Jipa in Ced vezi ou ochii permemt". Medina
opune o rezistenta indarednica. Instructorul de partid, simte aceasta rezistenla
in insasi firea Malinei si o aseamema cu asculirea olelului care nu se lasa
lucrat decat cu scule bune si mestesug potrivit". Este de semnalcut totusi faptul
ca, in general, nuvelele de care ne ooupenn nu zugravesc lenanca muncitoare
cu congtiinla incdntata, activista militanta in acliune in zilele bataliei penjru
constituirea gospodariei. Infalisarecc unor astf el de eroirne, -in contrast cu
laranca asupra careia intunericul in care a fost Iinuter a lasat tame ademci,
poate fi o pilda cu mare efect asupra larancelor muncitoare.

Daca trecem in revista nuvelele consacrate gospodariilor colective agri-

cole, ne dam seama ca ele cuprind o serie c realizari de secrma. In masura
in care au adancit mai mult realitatect, in masura in care au cunoscut
mai bine ansamblul condiliilor colectivizeaii, scriitorii au reusit sa acms-
pun& inteo forma artistica mai 'Malta fenomenele i mcrterialul de vIaja acu-
mulct. Cele mai crealizate nuvele sunt Noplile din Iunie" i Cat vezi cu ochii
pamemt". Aceasta line de capacitatea scriitorului de a observa i iMelege
realitatea, de experienta lui saditoriceasca, de pregatirem lui ideologica. Cu-
prinderea stiinlifica a realitalii i-a permis lid Petru. Durnitriu diferenjlerea
tipurilor, intelegerea complexitertii problemei i a situaliei fieceirui laran in
parte. Tocmai fiindca n'a privit problemele cu ochiul until spectator, ci cu
ochiul pcaticipcmtului direct, implicat in evenimente, Petru Dumitriu a putut
sa recrlizeze acele elemente care pun in vcdooxe trasaturile noui ale erollor sd..
Uri personal care intruchipeaza intr'o puternica imagine artistica tnisaturile
unei intregi categorii de larani mijlocasi este Medina din Cat vezi cu ochii
pennant". Medina inchide in ea o neincredere dare vine dintr'o amara expe-
rienla. Raspunsurile Malinei vin cu greu, smulse cu greurtate, vadesc un f el
de fereala potrivita femeiei retrase, inchise in sine. Ea a invalat sa taca, sa
strange( in ea -nu mai speret in fericire. Dar simte ca ceva s'a schimbat.
Comparemd Cat vezi cu ochii pamemt" cu Indorale, care prezintet, dease-
..

www.dacoromanica.ro
 196 HORIA BRATU

menea, transformarea mijlocasului, vedem de unde prov1n deficlenjele

celei din urina. Nu documentarea lipseste nuvelei lui Serb= Nedelcu;
cl.inapotriva, el introduce o suma de elemente care determina procesul de clari-
ficare al Floarei i in genere desfasurarea evenimentelor. Dar ritmul povestirii
nu unnareste gradajia evenimentelor, i deci nu prinde" pe cititor. Desi
teoretic scriitorul cunoaste resorturile sufletesti ale personagiilor, acestecr
raman scheme, fiindca inkinjuirea intima a reacjiunilor sufletesti lipsegte, ca
gi motivarea imedicuta a gesturilor. Cea mai more parte din text e ocupater
de dialoguri, crutorul nu pune in scena o acjiune susjinuta, cu oameni vii.
Trcmsformarea Floarei este prezentata superficial $ i ramerne neconvingataare.

Alaturi de nuvelele care ilustreaza ritmul rapid al desfasurarii evenimen-

telor, chiar in momentul a:and gospodariile agricole colective iou fiinä, apar
treptat si alte nuvele, care descriu aspecte din însi viaja gospodarfilor colec-
tive, dinteo faza ulterioara constituirii br. Desigur, acecasta determina conflict&
noui, fiindca in viaja gospodariilor agricols colective intervin mereu noui
elemente, care dovedesc o noua atitudine fate( de munca -, faja de avutul
obstesc, care dovedesc íniniativa, priceperea sporita a membrilor gospoda-
riilor agricole colective.
Intfo nuvela recent aparuta in Almanahul Icts-ul nou", este zugravit
un conflict isvorlt din cea mai fierbinte actualitate a viefi gospodariilor agri
cole colective. Neculai, membru al gospodariei agricole colective, are un
proect indrasnel de trcansformare a islazului comunal inteo gradina de zar-
zavat. El intra astfel in conflict cu tradijia satului i chiar cu tovarasii sai
de munca, carom avantagiile unei asemenea inersurzi, care rastunia obiceiurae
satului, nu le apareara clar. In cele din urma, muljumita perseverenjei sale, spri-
jinului dat de searetarul organizajiei de Partid din sat si al judejenei, el reu-
seste sa convinga pe tovarasii sai de foloasele planului sau gi in acelas fimp
sa I puna in aplicare. Este o pilda aceasta ca scriitorii pot ilustra forrnele cele
mai avansate ale procesului social la sate, contribuind astf el la popularizarecr
noului. In acest sens, un camp larg se deschide pentru opere mobilizcrtaczre 0 de
puternica agitaie. Ele pot ilustra figusile noui care apar in viata satului pi
anima acecrsta munca, cu totul noua : orgcmizatorul de partid, presedintele
consiliului de conducere al gospodariei, brigadierul agricol, etc; ele pot sa
infatiseze tipuri de oameni cu talente organizatortce, care se ivesc si se afirma
in cadrul muncii in comun. In nuvelele noastre trebuie decrsemeni sa rasune
crilica impotriva rabufnizilor individualismulud, in asa f el incat ele sa ofere
un ajutor putemic in cornbaterea ramaelor unor mentalitaji inapoiate. Des-
voltandu-se pe bazele puternice din prezent, nuvelistica noastra inchinata
gospodariei agricole colective va putea sa devina o arma puternica in acln-
nea de ncmsformare a jaranului nostru.

Alte aspecte ale procesului de transformare socialista a agriculturii

intovarasirile, acjitmea staliunilor de magini si tractoare, -sunt oglindite
in cateva nuvele noui. S.M.T.-urile, intovarasirile sunt mijloace pe care Statul
le pune la dispozifia jaremimii muncitoare, mijlocrce care, pe de o parte li usu-
reaza Irciul iar pe de alta parte ii arata limpede, prin fapte, foloasele muncii

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOUI 197

in cornun. Multi teacini, care s'au intoverrersit ca s-si lucreze permerntul cu

tractorul, verzetnd rezultatele excelente ale muncii mecanizate, ale agriculturii
mecanizicute, au inteles cei tractoarele lucreazd mai b!ttie pe locurile mai intinse,
/deceit pe ingustele lor pogoane si, in chip firesc, a rerseait in mintea lor ideia
comasrii loturilor, ideea de a munci peimerntul in colectiv. Lui Marin Codi-
riste ii perrea rem câ a pierdut ocaea inscrierilor in intoverrsirile de primervarei
gi-a pus in geind ca OCUM, la intoveasirea aceasta now% sa nu piard
prilejul de a intra. Cristache (din Cert vezi cu ochii pennant") se irenuna cert
de mare creste grerul pe tarlaua Gospocrecriel de Star. Ei au inteles super:o-
ritatea marei productii socialiste in cgriculturet, a formelor socialiste de orga-
nizare a muncii, avantagiul cralicaii unei tehnici inaIntate.
Nu este de mirare, deai, c un mare numea de nuvele pun probleme
legate de aceastei peaghie a trcmsformerrii socialiste a agriculturii. In aceste
nuvele, scriitori ca Ion jipa (Brigada de tractoore", E usor de tinut minte",
, Stalinettaile"), Petre Dumitriu (S vii ser-ti dau *tine"), Al. Geaneater (Se
schimbei satul"), au areitat cum pain munca rodnica a tractoristilor se stremg
legerturile dintre sat si was : terranii se conving de avantajul introducerii unet
tehnici inaintate i capt incredere in nouile metode de muncei. Priviter din
aceast perspective', mishmea celor trimii s vin in ajutorul rnumui mun-
c:toare este deosebit de important, fiindc tractorul nu trebue doca ser Teo-
toarne brazda, s inletture 1-adieu:dune i cioturile d'n mirigti, dar gi s deste-
leneascer sufletul oarnenilor. Si e ugor de inteles cci in asemenea mnditii, fie-
care gresalet se plertegte greu, fiecare artur fcut de, memtuiale", der ap
la moca chiaburului, care caut s semene neincrederea :in tehnic i in
S.M.T., sub cuvfmt cer tractoarele an& prost". Aceasta este in -esenter si pro-
blema pe care o ilustreazer dou din nuvelele citate: E ugor de rtnut minte"
gi SEE vii ser-ti dau p:ne". In amerndoud, aceaster problem apare legcrter de
problema ridicerrii nivelului politic al tractoristilor pentru a avea cert mai
multe hectare arate, - Radu are" prost gi le repezeal, prilej pentru chiaburi
set rEspemdeascer svonul cä tractorul nu ar bine permetntul. Demdu-si seama
de gresal, el va munci apoi, impreunet cu Florea,iadversarul", seru in intro-
cere, i va invla dela acesta principiile comportecrii toveasegti, (E usor de?
tinut minte"). Nu pentru a celstiga intrecerea, ci pentrucei hi place temjeak gi
lenevia, tractoristul Smecherie e gata s compromit munca cu tractorul pe
ceunpul mijlocagului Badea (ser vii ser-ti dau patine).
Alteori sunt ilustrate diferite conflicte pa care le determiner lupta pen-
tru mecanizarea agriculturii. Stalineturile", mate" oat de important este
factorul psihologic In actiunea de atagere a te'renaimil mijlocase in albia
construlaii sockdismului. Stalineturile" - tractoare sovietice uriase, cum nu
mai verzuser oamenii", - inter s spargei islazul. Pem la venirea lor, o primer
echip de tractoare nu resbise permerntul inverrtosat. De fapt, nu productivi-
tatea islazului ii determin pe mijlocasi s& acorde o mare important& areiturii,
cat faptul cet islazul avetnd un peanemt tare greu de destelenit, ei socoteau
crrertura pe islaz ca o piatrei de incercare" pentru puterea tractoarelor.
Nuvela ilustreazer in acelasi timp gi insemnertatea ajutorului sovietic in actiu-
nea de mecanizare a agriculturii.

www.dacoromanica.ro
198 HORIA BRATU

Fiecare aspect al luptei jaranimii muncitoare impotriva exploatdrii chia-

buresti a fost urmarit cu atentie de scriftori. In acelas timp, ei au aratat cum
in aceasta lupta se caleste constiinta de clasa a taranimii muncitoare.
In La panda", A. Mlha le zugraveste formele ascutite pe care le ia
lupta de clasa in jutrul colectarii : chiaburii fac tot felul de combInalit pentru .
a crtrage de partea lor pe laranici easel.
Una din calitalile acestei nuvele este ca autorul reuseste sa reflecte
diferitele pozitii ale jaranikr mijlocasi, in raport cu chaburii. Dar intriga are
unele aspecte cu caracter de aventura, autorul purnand accentul pe desfasu-
rarea in trepdalie a actiunii si nu atert pe ademcirea personagiilor. In Econo-
miile lui Costea Dalbu", Ion Jipa zugraveste un sir de aspecte care se leagr
de mica produdie thanecsca, de f elul cum îi desfac tarcadi mijlocasi pro-
dusele gospodariei lor. Costea se convinge cä numai la 000perativa poate
sa-si vcdorifice produsele mai cu folos, c& numai pr:ra cooperativa poaie sa
cumpere mai convenabil. Scriitorul povesteste dun atmosfera de suspieune
reciproca, de ooncurenta dintre mijlooasii care merg la Virg cu nceleasi pro-
duse i doresc sa le desiaca cert mai bine - face loc ttireptat unei atmosfere de.
incredere, de voie hind. Aid apare influenta membrilor de partid, a lui
Cercelus d'n Comitetul de Plasa, care-i apeaa pe iicxnii muncittori de jaful
si specula negustorilor.
Temele din viola satelor au o desvoltare deoseblta in literatura noastra.
Aceasta desvoltare este determInata de aspectele multiple ale luptei de clasr
in diferitele etape ale transformarii socirclite a ageculturii.
Nuvelele consacrate temei satului trebue sa =ate sa sprijine mai puternic
activitatea marectja de construire a socialismului, cautand sa raspunda imediat
la problemele pe care le ridica munca i lupta tartmlor muncaori pentru un
trai mai bun. Ele irebue sa oglindeasca formele cele mai avansate ale con-
struirii socialismului la sate, forme care se desvolta sub d'recta adiune
Pcrrtidului.

Caile pe care se desvolta nuvelistioa noastra noua sunt rodnice si este

veirdit ca se imbrajiseaza cl:n ce in ce mai mult probleme d'n toate sectoccrele.
In cele mai multe s'au vazut roadele unei documentari sarguinonse,
daoa nu chica a unei exper'enje de Valet directd. 0 ald trasatura
caracteristica este numarul mare de nuvele cu teme si subiecte din vicncr
satelor. Numarul mare de nuvele care vorbesc despre problemele faranm'd
muncitoare este un fenomen imbucurator i nuveligtii nostri vor putea gasi
Ulcer !crate aspecte din realitatea bogcrta a satului in trcmsfonnare. Pe de alter
parte insa, unele sectoare importante ale reaFtatii, ca de exemplu viata din
schelele petroriere, victta uzinelor siderurgice, a metalurgiei prelucratoare.
sunt palid prezentate i sCtriitOXii nostri îi pot d'stribui fortele jinernd seama
de necesitatea adancini problemelor din aceste sectoare. Upsesc deasemeni
nuvelele care sa combata birocratisniul si in general se poate spune ca nuvela
satirioa nu a atros pe scriitorii nostri.
Cadrele nuvelisticei noastre sunt in continua crestere. Aruncemd o pri-
vire in urma, vedem ca Sn ultimele 8-9 luni, au crpeaut un numar impres:onant
de nume noui in nuvelistica,nurnerosi scriitori tineri, care gi-au facut debutui.

www.dacoromanica.ro
 NUVELE NOUI 199

literar in ult!mul an, in mare parte cu prilejul Concursului organizcrt de Mi-

n'sterul Artelor in hmie 1949: Ion Tipa, Aurel Mihale, A. Rodu, O. Magu-
reanu, Vera Hudici, tefan Gheorghiu, Dumitru Mircea, etc., care au scrls
nuvele vcrloroase §i a ceiror cre§tere este in pna desfasuare.
Nuvelistica noastra se dovede§te unul din sectoarele cele mai active ale
hteraturii i indreptertegte mari speranle. Ea se desvolta puternic pe drumul
oghndirii din ce in ce mai profunde, cu o cert mai mare putere artistic& a
procesului construchei soda-Este, a muncii pcqnice a poporului muncitor, in
lupta pentru un tat* mai fericit.

www.dacoromanica.ro
AL. C. CONSTANTINESCU

DIN PROBLEMELE SI SARCINILE LITERATURII

PENTRU COPII
Ca si producliile literare" cu Care imperialistii se straduie i azi sä
otraveasca sufletul copiilor din America gi din teaile marshallizcrte, literature
pentru copii din sera noastra de pe vremea regimului burghezo-magieresc
exprima, in genere, ideologia claselor dorninPnte, stand in slujba intereselor
acestor clase exploatatoare. Ea propaga egoismul, misticismul, sovinismul,
indeparta pe copii dela cunoasterea realitatii, a luptei oamenilar muncii
pentru o viata mai bunä. Nivelul artistic crl scrierilor pentru copii era extrem
de scazut : preocupati =lei de castig, editorii caphalisti nu se aratau deloc
pretentiogi in privitola cchtäii, caci pentru ei literature era o simpla marfa.
Char in aceasta vreme in.sa, scrlitorii legali de popor au creat altfel
de opere, vcrlabile prin conlinut i forma. Chiar daca nu au saris special
pentru opii, unele dintre lucrarile clasicilor nostri sunt la nivelul de ¡rile-
legere al veastei respective, pot fi puse cu folos in manila copiilor.
Creanga, Ernnescu si Ispirescu (in unele din basmele sale), 'nsprandu-se
d'n folclor, ai.1 scris pentru copii bcesme i povestiri mnunate. Poetul A. Toma
a scris i continua sa scrie pentru copii, la acellag 'Malt nivel artistic la care
se crfla intreaga sa opera. Scriitarul M. Sadoveanu a publicat recent, in Edi-
tura Tineretului, o culegere de povestiri care, scrise in trecut ajuta tineretul,
dupa cum spune insusi crutorul, sa poeta preui i onora cum se cuvine
prezentul".
Astazi se desvolta i creste o literatura pentru copii, noua l cu totul
deosebitä de cea din treaut. Aceasta literatura isvoraste din transformarile
rev oluponare din lara noastra, in care oamenii muncii construesc socialismul.
Lucrari ca Neghinita" de Cezar Petresau, Nodul pamantului" de
Elena Matasa. Pentru zlele de vacanta" de Ion Pas, Ograda minunata"
de Cicerone Theodorescu, Timpul sta in loc ?" de O. Pancu-Iasi, Rici-Rici"
de Al. Schighian, Ale noastre, ale voastre'' de Stefan Tita scru. Cei trei
voinici" de Alexandru Corodar (Al. C. Constantinescu), dovedesc ca scriitorli
sunt constienti de necesitatea de a da copiilor un mijloc de cunoastere a
lumii si de ecluccae morala in cu totul alt spirit dealt acela al trecutului.
Neghinita din volumul cu acelag mmie al lui Cezer Petrescu sau niup din

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 201

Nodul peunantului" sunt copiá care vor set CallOCE Ca natura i ceaora autorii
respectivi le of eret un frumps i ameuruntit decor al muntilor si cd padurii.
Ograda minunatet" iniertiseazer viola animalelor, a peiserrilor curii, personáfi-
cate, asa cum copilul mic vede si intelege intreaga lume inconjur&toare.
Timpul stet in loc ?" e o merituaaset incercare de educare moral& a copilului
pentru a-1 obisnui set muncemscet planificat. Cei trei voinici" este o povestire
istoricet, pertnmser de spitrirtul luptei de alma, din care copiii invater sex biruie
piedicile i set fie neinfricati in fata dusmanului.
Cu toate slecbichmile inerente inceputului, o activitate rodnica se des-
fersoaret Ia Editura Tineretuhd" si in cadrul publicatiilor pentru copii -
Licurici", Pogonici" j Pionierul", - publicatii ccae, din sarcina Par
tidului sunt editate i indrumate de U.T.M.
Ora copiilor" dela radio, activitatea Teatruf de per-
pusi, contribue la inteairea aspectelor pozitive ale situatiei de azi a lite-
raturii penal' copii.
Deasemenea, trebue sra mentionam, in ultimul timp, un inceput de
avant atert. in ceeace priveste creatia cat si in ceeace priveste framerntarea
problemelor literatuxii pentru copii.
Acest avant se datoreste in primul rand faptului ct, "incer dela in-
ceput, Partidul a urmeirit literatura pentru copii din tara nacosix& i i-a
clat sprijinul necesar. Ziarul Scemteia" organul central al Partidului, a
indemnat si mobilizat pe scriitori. La fel a procedat ,,Scante:a Tineretulul",
organ central al U.T.M.-ului. Datorita grijei PartIdului pentru justa ortentare
si desvoltare a acestei literaturi, se verdeste azi o mai claret intelegere a
rolului ei ated din partea scriitorilor cat si a criticii literare.
Inceputul de avant al creatiei este reprezentat de ceatile apeaute cu
prilejul zilei copilului", precum si de cele in curs de tiparire. Basmul In
versuri al Ninei Cassian, povestirile din viata pionierilor, de Gica lutes,
povestirea din trecut a lui Potop, poeziile pen-bra prescolari ale lui Rcrdes sau
lucrarea lui Alexcm.dru Corodar - Luneta minunata" - reflectemd viata
ated de deosebiter a copiilor din cele doua lagare care se infrunt& azi in
lume, sunt muncri cateva din, ceatile care marcheazer acest inceput de avant
in ceeace priveste creatia pentru copii. Articolele din Place-ma" si din
Contemporanul", anchetele intreprinse de aceste done( reviste, ecoul lox
in presa zilnicet, toate acestea sunt primele semne de frame:alto:re a proble-
melor literaturii pentru copii, freimantare menitet nu numai rt intretinEr
inceputul de avant al creatiei ci ser-1 adancelcrsc& i sec-1 deseiverrseascr.
Oricert de imbucuratocae ar fi ins& toate aceste aspecte pozitive, ele
nu ne pot impiedica set vedem lipsurile 111Cla mari ale literaturii noastre
pentru capii.
Prefacerile revolutionare pe care le-a s&vecrsit i pe care continuer set
le savacrgeasca poporul nostru munclitor condus de Partidul Muncitoresc
Roman, determiner si revolujia cultural& in. tam noastrei. Printre sarcinile
maxi ale acestei revolmii culturale e si aceia de a transforma literatura
pentru copii -ca i literatura in general - intr'o arm& revolupnaret cu
care sa inlesnim nimicirea ideologic& a dusmanului de clas& si s& ajutam
la cleidirect material& si spiritulallä a societertii socialiste.
Literatura pentru copii - in stadiul care se ail& azi la noi in Wet

www.dacoromanica.ro
 202 AL. C. CONSTANTINESCU

- e departe de a-pi indeplini acest rol. Scriitorii care scriu pentru copii
sunt incet in urma timpului, in urrna evenmentelor.
Aceaster literatura nu se afla Inca la inalpmea sarcinei sale de a
face educalia revoluponara a cop:dlor, penizu in forma d:n ei viitorii con-
structori conptienpli ai sockdismuhri i apehertori ai oauzei pacii.
Astfel, noi nu avem inca o opera literara care sei oglindeasca just
realiterple de azi. Padureaf pe care o arata Elena Mdiresa in Nodul pamem-
tului" nu e loccrPzatei, nu zugravepte un peisagiu al patriei noastre; ea
pocrte fi o padure de oriunde pi de oricemd. Cat privegte pe Ionica, eroul
carpi, el parcel dinfadins evadeaza din realitatea sociala i trdepte in padure
exact in lunile in Care poporul roman, eliberat de Armata Sovietica, incepect
sa sfarme jugul sclaviei capirtaliste. In sihastria sa, Ionica nu traiepte aceasta
mare cotiturec istorica, ci afla despre ea din svonall padurii i veptile pe
care i le aduce... veverija. Neghinila e beciatul sarac dar infIpt" al
mahalalei, neavând nimic din trersaturile copilului de muncitor pe care
autorul ar vrea sa-I reprezinte. Integrarea lui in existenja sociala pi in
framemtarea revolujionara a timpului - povestirea se petrece cam pk
vremea nationalize:Eiji marilar intreprinderi -se face prin sniple afirmapi
sau sumare descried a aspectelor exterloare. In Ograda minunata" se face
grepeala - frecventa dealtfel - de a se trcmspune lupta de alma din
planul social in gland animal cu fatalele consecinje de a nu mai putea
fi fidel nicti soirituhri luatei de close( niai legilor biolog9ce. Neamu' pasarilor
de curte se lupta cu necanul" celor hxerparefe. Curcanul se jertfegte pe
altarul libertäfii, isprava duper care însui autorul fl trabeaza drept curcan
prostovcm". In Timpul sta ue loc?" avers dada tipuri de copi. Unul pozitiv,
despre care nu ptim cum a devenit perfect pi altul negativ care nu
st:rn dater are sau nu posibilitatea de a se indrepta. Preocu-
parea cruiorului de a inlesni ediucalia caracterului copilului nu depapepte
asifel forma schemarca ce, crdes, mai mull denmeaza decal slujepte sco-
pului urmarit. Acpunea in Cei trei voinici" -cii tot caracterul ei istoric -
se desfergoa'd in afara spapului i chiar in afara tirnpului. Lipsa aceasta de
loccd!zare dminueaza valoarea instructiva a povestirei pi deci pe aceia
educativa.
Nu vom face aici ancrliza tuturor ceaplor
revIste.
- i lucrenrilor anarute in

Dacer privim literatura pentru copii de pima acum, putem spune

cz aproaue niciunul cl-n aspectele esenfale ale prefacerilor dela noi din
jara nu sunt oglindIte de ea. Construirea soc'alismului in industrie pi agri-
cultura, tiinfa, coala, familia, organizapile de pioneri, sportful, frumusejile
naturii din jara noastra, niciunul din aceste aspecte nu-pi gasesc oglindirea
in literatura pentru copii.
Prinepala slabiciune a edituflor pi a publicapilor a fost aceia ca nu
au avut o conceplie clara i sigura asupra mijloacelor axtistice pi peda-
gog:ce care trebuiesc utiPzate pentru ca literatura pentru copii sa-pi indepli-
neasca rolul ed.ucativ revolujionar. De aceia, indicapile date sciiitorilor §i
desenatorilor au fost, adesea, pline de ezitari. Un exemplu II ofera teama
de fcmtastic pi de miraculos. Feria a nega principial utilitcrtecr fantasticului,
publicapile s'au temut sa-1 utiLzeze pentru a nu falsif °a realitatea pi a nu
da copiilor o educape idealista. Ori, Bantasf.cul nu falsifica realitatea ci

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 203

if subliniaza legile dacer se situeaza pe atria de desvoltare a gemdirii ma-

terialiste. Bineinteles ca o just& utilizare a fantasticului in basme presupune
reconsiderarea folclorului nostru, ceeace publicatrile nu au facut.
0 alter consecinta a nesigurantei liniei artistico- educative a publca-
iilor e faptul ca indicapile date sariitorilor au luat, cateodater, aspectui
unui didacticism care nu are ce cauta in creatia hterara. Opera literara nu
e o lectie. Ea trebui4k sa fie inset, un mijloc direct, viu i puternic de edu-
calle. Pentru aceasta, opera literara trebuie sr fie cat mai desaveasita ca
forma i cat mai revolutionara in conlinut.
Tot astfel se explica i faptul ca multe din operele acceptate de pu-
blicalli sunt schematice i nelocctlizate. Aceste opere sunt astfel departe de a
avea efectul educativ dorit si de a putea cultiva dragostea fctla de Patrie
pi admiralia fatet de faptele eroice ale poporului nostru muncitor. Rezulta
de aici ca publicatiile nu au inlaturat Ulcer, cu totul, spiritul cosrnopolit care
domina vechea literatura pentru capii, asa cum nu au r.,...tiut inca indeajuns sa
gaseasca mijloacele cu care sa formeze, la copii, spkritul nou al internatio-
nalism-dui proletar. -
Daca toate aceste slabieuni au detinuit atetta tmp, faptul se da-
toreste - in mare masura - i inexistenlei unei critici literare in celace
priveste creatia pentru copii.
Ianorarea deplina a acestui domeiniu a caracterizat activitcrtea criticii
dn ullimli cmi. De acela, raspunderea multora clin slabiciunile de perna acum
cad si asupra criticii care nu a cercetcrt, si au atat mai pulin a indrumcrt
literatura pentru copii.

Pentru a lich'cla aceste lipsuri de pana acum, pentru a intari i adanci

inceputul de avant din ultima vreme, trebue sa clarificam mai kited catevcr
dintre problemele mai importante ale literaturii pentru capii.
Tovarasul Stalin a mnnit pe scriitori ingineri ai sufletelor ornenesti.
Aceasta genicda caracterizare e mat.- evidenta deceit oriunde in literatura
pentru copii.
Este cunoscuta intensitatea cu care copilul tree este emotia estefcer.
Pentru el, povestea pe care o cita5te sau deeenul pe care-I vede in carte sau
revista sunt realitali, adesea mai puternice decert lumea imediat inconjurei-
tome. hnpresiile pe care le laser lectura in mintea copilului sunt atect de
a.scutite si de staruitoare - prin repetata retraire a povestirli - incert ele
lasa urme pentru toata viata. Copilul se conf under cu eroul povestirii, valo-
rile morale din trasaturile psihice ale eroului povestirii devin ale lui.
Aces'ea find efectele incliscutabile ale or:carei lecturi,rezulta ca,prin
opera ea, scriitond exercita o actiune educativer.
Inreturirea este pozitiva, daca emolict art'stica provocata are efecte
favorabile asupra formarii ccrracterului. Ea este negativa daca emotia per-
verteste caracterul copilului i laser - ades pentru toata viata - urme
nefaste.
E bine sa fie precizat lucrul aceskt deoarece sunt unii scriitori care
spun ca ei nu vox set aibei de a face cu pedagogia, i ca nu aunt si nu
vor sa devina pedagogi. Dar dace" prin scrisul, plan' pictura sau pr;r1 onice

www.dacoromanica.ro
204 AL. C. CONSTANTINESCU

alt mijloc artistic faci, chiar fare, sa vrei, opera de educatie, daca, deci,
tot egti pedagog, atunci, evident, e preferabil sa lii un pedctgog congtient
decat unul incongtient. Nu-i numai o problema de demnitate, ci mai ales de
indeplinire a misiunei, a rolului social. Forte cu care iti indeplinegti acest
rol, efectele oblinute, sunt in functie de caracteral congtient al activitatit tale.
Atunci cand te cudresezi copiilor, problema se pune i mai asculit. Pentru
gasi mijloacele de a te face inteles, de a-i emotioncr, convinge i mobilize
pe copiii de diferite veaste, nu poti face ccbstractie de invettamintele pe-
dagogiei.
Oglindind prin imagini cniistice realitatea, viata in desvoltare, scriitorul
lace opera educativa cu mijloace artistice, adioa cu mijloace mat vii, mai
putemice 0 mai durabile decert acelea ale pedagogiei obignuite. De alai
valaarea exceptional-educativa a artei, de aci irnposbilitatea de a separa
literature pentru copii de pedagogie. In literature pentru copii, scriitorul f au-
Teste nemijlocit sufletul ometnesc, flind mai evident rolul sau de inginer care
construegte - pe planul moral - lumect de incline.
De aceea nu poate fi indiferenta nici o carte, nici un rand, scris in do-
meniul literaturii in general 0 crl literaturii pentru copii in speciaL Opera
noastra de azi produce efecte maine. Si de felul in care o concepem i o
relizcm azi denind rezukatele de metine.
Educatia pe care o facem cu mijloace artistice trebuie sa fie astfel
facuta incett sa faurim sufletele constructorilor lumii socialiste. In tam noa
sae", a educe inseccmna a revolutiona" spunea Maxim Gorchi. Acest adevar
e valabil nu numai in Uniunea Sovietica, care atunoi con.struia socialismul
gi care azi constnuiegte comunismul, ci peste tot uncle se construreste socia-
Icsmul, implicit in tare noastra.
Scopul acesta de a face prin arta noastra educatie revolutionara tre-
buie set fie clar oricarui scriitor gi mai ales celar care scrlu pentru copli.
Lucrul acesta va apare gi mai evident daca analizam felul in care metoda
zealisrnului socialist se aplica In literature pentru copii.
Metoda rectlismului sodalist cere o zugravire realista, veridica i sto-
r'cegte concreta a vietii, a realitectii... Dar aceasta realitate nu trebuie pri-
vita si inteleasa static, metafizic, ci trebuie inteleasa dialectic, in desvoltarea
ei revolutionara. Aceasta inseamna ca nu trebuie sa privim numai in pre-
zent, la ceiace se schimba neincetat sub ochii nogtri, ci sa privim i in
viitor, la ceictce pregatiní azi pentru a infaptui anecine.
La prMul congres al scriitorilor sovietici, din anul 1934, A. Jdanov spu-
-nee ca literaturii noastre, care sta cu ambele picioare pe soliclul funda-
ment materialist, nu poate sa-i fie strain romantismul, dar un romantism de
tip nou, romantismul revolutionar. Noi spunem ca realismul socialist este
-metoda de baza a literaturii i cri,ticii literare sovietice. Iar aceasta presu-
pune ca romantismul revolujionar trebuie sa intre in creatia literara ca o
parte componenta, deoarece tarter viala Partidului nostru, toata viata clasei
muncitoare i lupta ei, consta in imbinarea celei mcti aspre, celei mai lucide
munci practice, cu cel mai inalt eroism, gi cu grandiocse perspective. ParLdul
nostru a fost intotdeauna tare prin aceea cet a unit gi unegte maximum de
simt practic in muncei cu o perspectiva larga, cu o permanenta avantare
inainte, cu lupta pentru construirea societalii comuniste".
Cum se aplica aceste adevaruri de baza in literature pentru copii?

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 205

ZugrEivirea realist& istoriceste concret« a vietii nu se poate face deceit

prin cunoasterea ei. Cunoagterea realitErtilor e prima conditie a creatiei.
Dar aceste realitati trebuie s« le cunoagtern nu numai pentru a le contempla
ci pentru a face ca ele s« devimi material de gandire si izvor de actiune
practic«.
Dela contemplarecr vie la gandirect abstract« si dela ea la practicEr
- icrt« calea dicdectic« a cunoasterii adevecrului, a cimoasterii recdikitii
obiective" spu.nea Lenin (in ,,Caiete filozofice" p. 146).
Pentru marxisti, cunoagterea nu e un scop in sine, ci o treaptei a gandirii
gi un mijloc de modificare, de hcmsformare a hunii inconjuratoare. Pentrn
marxigti, numai atunci cumasterea realittitii obiective e deplinr, cand ea
modific« aceast« real:date in conformitate cu legile ei de desvoltare, verifi-
candu-le astfel valcrbiliftatea.
De aceia i in art« - care stirit ca e o form« specific« de cunocqtere
a lumii exterioare - criteriul adevErrului in cunoagtere, al exactitEitii reflec-
tEtrii lumiiexterioare, este practica. Duper cum obiectivitatea gtiintei se veri
fic« prin praotic«, tot aga ,,prin practica revolufonar a omului, prin rolul
jucat de operele de art« in lupta de clasii se verifica obiectivitatea adev&-
rurilor crrtei" - spune A. I. Sobolev in Teor:a Leninist« a reflectaii gi
arta".
Care este rolul operei mele, care sunt efectele ei imediate i indepar-
tate, cu ce contribue ea, la desvoltarea intelectualii gi moral« a copiilor
astf el Moat sa participe activ la lupta pentru construirea socialismului la
noi in tar«? Tat« intrebErrile pe care e necesar s« gi le pun« orice creator,
implicit - scriitorul pentru copii.

sca lurm un exemplu. 0 carte cu poze Ea« text. Doar cu animale sau
obiecte inconjuratoare. E cea mai simpla carte ce poate fi pusEr in merna
unui copil.
Cu ce scop i-o punem in man«? Pentru a-1 face sá cunoasca lumea
inconjunitoare. Aceasta este ratiunea pentru care un educator cifilauzit de
inveipitura marxist-leniniste dEr copilului o astfel de mate. Pentru a-1 face
dela inceput s« observe di imaginea pe care o avem noi despre lumea in-
conjuratoare e conform« cu realitatea. Lucrul acesta, aga cum îl spunem noi
acum, nu-1 stie i nici nu-1 poate gandi copilul. Dar (lac« il deprindem de
m:c sa vada ca imaginea corespunde obiectului, atunci el se deprinde de
mic cu gandirecr materiatst«. Tat« dece picture d:n carte trebuie sEr fe
realist«.
D=r &met picture clin care e futturie.«, cubist« sau, in genere deformanta,
atunci nu-1 mai depfzidem pe copil de mic, cu gandlrea materialist« ci cu
cea idealist«. cad daca picture nu e. realist«, daca imaginea nu carespunde
atunci copilul se deprinde set' cread« c« elementul prim nu e reali-
tatea obiectiv« ci kleia, i cer lumea inconjuratoare e door un produs al
ideii, u gandirii. Inc« °dater, luorul acesta nu e congfent in mintea copilului
dar poza de azi laser urme pentru meline, cand - deprins de mic sa vada cr
imaginea nu carespunde realitatii -va primi, cu usufnt«, morbul ideologieit
idealiste.

www.dacoromanica.ro
 206 AL C. CONSTANTINESCU

Promovan, fie materialismul, fie idecdismul, prin conceptia pe care o

fauregte despre naturd i societate orice operd, incepErnd cu cea ma: simpld
former de artd pentru cei mai mici copii.
Sd ludm o poveste cu animate. E km* un rnijloc de cunomtere a lumil
inconjurExtocrre. Copilul personified intotdecuma aceastd lume inconjurdtoare.
Pentru el, masa, dukrpul, socrunele sunt personagii care simt i vorbesc.
Cu atert mai mult, florde sau animalele.
In filmul sovietic Petcluzea fermeoatd" este o istorioccd cu o riituscd
cu guler cenugiu care, indepeatându-se de mama el, e gata sEr f. e rnâncatd
de vulpea cea vicleand i hrdpireatd. Iepurele, prietenul rdtugtii o ajutd sa
scape dar, cu aripa D.:billet de vulpe, ea nu mai poate sburra tocanna spre
regiamile calde. De ace'a îi petrece iarna pe un rEmsor. Perna la mind ea
scapa de repetatele atacuzi ale vulpei care îi primegte pedeapsa char dela
rdlugcd. InvErtatEr de un cocos de munie sEr sboare, ea atrage pe vulpe pe
nigte slouxi plutitoare i vulpea se ineaca. Primervara, când stolurile se re-
intorc, riitusca îi regErsegte mama, familia se reincheagd, ferieltd.
Trebuie sEr precizam, dela inceput, ed in aceastä povestire sovieticd
vulpea e vulpe, raja - rald, iepurele - iepure. Nici un fel de analogie
fortata cu societatea omeneascd, nici un f el de identificare mecanicd a
per;petillor din poveste cu actiunea luptei de olasd. $i totugi, istorioara e
pertrunsr de spiritul luptei de clasd.
Dece ? Penttrucd pima la urnia, triumfd bnele. Vulpea crudd este pedepsitd.
Raja nevinovater scapd. Cu ajutorul oelorlalte aUsnale prieteue, familia se reface.
Copilul invald ca binele triumfd prin luptd i ea numai astfel ii primegte
rEml pedeapsa - cd unirea celor buni aduce victorla, ca familia îi apard
fericirea nu -min izolare egoista ci prin solidaritate cu cei ce lupta impo-
triva râului. Sunt aceste adevdruri utile in lupta noastrd de clasa? Da. In
societatea burghezer nu birue cel bun dar 'Mod slab, ci cel puternic 0 rdu. Acolo
fericirea familiei nu se bazezd pe solidaritatea cu cei ce luptEt impotriva
rdului ci pe solidaritatea cu cei puternici i red sau pe izolarea egoistd, pe
dezertaxecr din harder.
Nici intr'o poveste ca aoeasta cu rettugca, copilul nu judecd asa curn
judecdm noi aici. El nu se poate ridica la generalizdri teoretice. Dar el capartei
de mic convingerea ed prin luptd binele trebuie s triumfe, cd solidaritatea
celor buni aduce victoria asupra rdului. Pe când din pove9tile burgheze ca-
pdtd convingerea cä nurnai cel puternic I rdu biruie, cd izolarea e o vIr-
tute, cä dezertarea dela lupta impotrirvcr r&ului nu-i o imitate, ci o dcrtorie
sacra" fat& de interesele egoiste ale familiei burgheze. Printr'o astf el de
educatie, burghezia cduta sd permanentizeze exploatarea i sd indbuge
lupta de eliberare a popoarelor.
Mecanica aceasta inteleotuiald, deprinderea aceasta de a alma o jude-
card gate fcutd pentru a stdvili orice acliune eliberatoare, aceastd meca-
nicer intelectual& constituia i la noi forja societäjii biirgheze, mijlocul cu
care di-Ova capitaligti stripEineau milioanele de oameni ai munvii. Ce
ji-e scris, in frunte Ii-e pus" spunea omul supus ideologiei burgheze -gi
o spun gi azi aceia care incd nu au orientarea justd, aceia lcr care incd
persist& influenja ideologiei burgheze. Cel ce credecr ea ce scris in
frunte ji-e pus" nu se nidica pand la o explicalie filozofied stiintifed a
lumii. El nu injelegea ea aceastd expresie inseamnd predestinare, inseamud

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII f;_07

oranduire a yield dupa vointct unor forte suprccnaturale, deci inseamna

rnisticism, idealism, al cand scop final e resemnarea exploatatului in fata
exploatatorului. El nu-gi dadea seama ca accepternd mecanic formula ,,ce
ti-e serfs in frunte ti-e pus" p conformemdu-p faptele i gerndirea dupa ea
el era selcrvul ideologiei reactionare.
sa ne ridicam acum la un gen superior povestirilor cu animale. Sa
excminam basmul i elementele fcmtontice pe care le cuprinde.
71 prin folosirea elementelor fantcestice putem da o educatie progresista,
revolutionara, sau una reactionara. Depinde de pozificr de clasd pe care
ne atleon.
Set lumi un exemplu: In basmul lui Ispirescu Voinicul cel nascut cu
cartea in man:a", ni se povestegte, intre altele, ca baicrtului i-a fost inca dela
nagtere ursit sa fie rapit de duhual rele. Si aga se p intampla, la data fixata,
catre miezul noptii, se auziret bubuituri, duduituri ingrozitoare, i bet'atul dis-
paru ca o naluca.
Ce f el de fantastic e aici? E un fantastic pus in slujba conceptillor
reactionare. Dece? Pentruca intamplarile fantastice nu se desfagoara con-
form logicei posibilitatilor materiale ale lumii reale, ci conform logicei unor
forte supranaturale ce se pretinde ca ca exista in afara lumii reale, forte
supranaturale pe care le adm:ite numai idealismul. Fantasticul de
aci, scotand in evidenta atotputernicia acestor forte p nimicnicia" omului
in fata br, promoveaza o atitudine de pasivitate, de resemnare, de supunere.
Fantasticul acesta e in afara leglor materiale. Nu mai e vorba, deci,
de a putea descoperi vreodata aceste legi pentru a le putea sterpemi, ci
dimpotriva- daga admili aceste forte supranaturale- atunci egti obl gat sa
fii mereu stapanit de ele, deoarece funclioneaza i vin dinteo alter lume care,
intotdemma idealipii au pretins ca ex:sta, pentru a-i infricoga pe exploatali
p a incerca astfel set permanenfizeze oranduirea explocrtatorilor.
Nici aici nu e vorba de o judecata conpienta a copilului, cemd citepe
basmul. El nu pie ca e vorba de o ideolog:e a exploatatorilor. Dar alla -
de mic - de existenta acestor forte suprcmaturale gi se obignuiegte sa
agtepte dela ele elibercaea i fericirea. Care, bineinteles, se lasa vegnic cg-
teptata.
In fcmtasticul folosit in acest fel, eroul nu-i decat cu numele un voinic.
El e in fond un bicisnic care saveagegte fctpte extraordinare numcd datorita
fortelor supranaturale care li ajutä. Fantasticul idealist sadegte in copil re-
semnarea i credinta ca numai dela forte supranaturale poate agtepta vre-un
ajutor, poate dobandi fericirea.
Dimpotriva, fantasticul pus in slujba ideilor revolutionare e in confor-
mitate cu legile lumii materiale i apare legcrt, in basm, de lupta eroului,
de eforturile sale pentru a invinge puterile dugmanoase. Fat-frumos savar
gegte lucrun kmtastice, dar, pana a le putea saverrgi, binte prin .curaj p per-
severenta numeroase piedici ce-i stau in cale. Se promoveaza astf el ideea
ca lupta impotriva raului e singura cale pentru a-1 invinge, ca omul poate
invinge puterile du.gmanoase, ca poate supune ch ar fortele naturii, daca-i
descopera legile.
Cand Fat-frumos sboara pe calul nazdravan avem deaf ace cu un fan.-
tctstic materialist care se desfagoara pe logica legllor materiale ale lumii,

www.dacoromanica.ro
208 AL. C. CONSTANTINESCU

deoarece daca un cal nu poate sbura, sborul insa e posibil, e in conformitate

cu legile lurnii materiale. Dovada ca sboara pasarile, dovada ca insasi omul
a ajuns sa sboare din clipa in care a cunoscut aceste legi materiale i le-a
aplicat.
Daca Ochila vede pestisorul din fundul oceanului sau temtarul d.n
inaltul cerului, fantasticul acesta e un fantastic pozitiv, care ajuter la edu-
carea sanatoasa a copiilar, deoarece amplificarea vederii omenesti e posi-
bila in mornentul in care descoperim legle materiale ale refracfei.
Daca Lungila ajunge cu mema pasarea ascunsa in dosul lunei, acest
fantastic este pozitiv pentruca el se desfagoara tot pe logica posibilitätilor
materiale. 0 calertorie interastrala nu este Inca posibila, dar ea nu contrazice
legile materiale ale lundi reale. La f eL &Ica cineva ar pasi peste ocean, ar
seca apele sau ar face sa se ridice un palat cat ai bate din palme.
Toate acestea nu sunt Ulcer posibile, dar ele simt in poslilitatea omu-
lui. Ele reprezinta ridicarea fortelor materiale i spirituale ale omului la
a zecea, la a suta sau la a mia prime. Unele din aceste ridicari s'au impr-
nit. Avionul a rectlizat sborul visat pe calul nazdravan sau pe covorul fer-
mecat. Microscopul a implinit visul lui Ochila, industria socialist& infap-
tuieste imbogalirea poporului intiun timp din ce in ce mai scurt, iar omul
sovietc preface natura, ridiceard perdele de paduri, asemeni lui Fat- frumos
care arunca o perie si se ridica o padure.
Noi trebue ser privim fantasticul ca un mijloc cu care ser trezim in copil
dorinta de a infaptui in realitate minunile basmului cu ajutorul stlintel, gi
tehnicei socialiste. Fantasticul nu trebue sa-1 dezarmeze, sa-1 faca sa astepte
dela supranatural deslegarea tainelor naturii ci, dimpotriva, fantasticul tre-
buie ser-1 faca pe copil sa-si ascuta i mcd mult vointa i imaginatia area-
toare pentru a descoperi legile naturii si a le stapetni, incert set poatei --
ceind va fi mare - sa infaptuicrsca, cu ajuforul stiintei i tehnicei socia-
lisle, minunile basmelor copilariei.

Daca metoda realismului socialist trebuie aplicata chiar in aceste pr:me

forme de creatie artistica pentru copii, wide neces:tatea ei e mai puj n
evidenta, cu ated mai mult ea e necesara in nuvele, in romanul, in tea-
trul sau poezia pentru copii, care oglindesc in mod mai direct realitatea
sociala.
Scriitorul trebue sa priveasca aceasta realitate nu static ci in m'scate,
adica in desvoltarea ei revolutionara. Tot alai apare clara cealalta trasa-
tura a realismului socialist, si cmume sarcina scriitorului ca zugravirea
artistica a realitatii ser se impleteasca cu sarcina trcmsformarii ideologice
si a educarii oamenilor muncii in spiritul socialismului.
Intrebarile: Cu ce scop scriu ? Cui foloseste opera mea ? Cum contibui
eu cu ea la lupta de clasa, la smulgerea copiilor de sub influenta ideolo-
giei burgheze si la educarea lor in spiritul socialismului ?" - toate aceste
intrebari se pun aici direct si cu tacit& amploarea lor.

Dar ca sa-ti posi pune aceste probleme i sift poll raspunde la ele pin
insasi crecdia ta, am vazut cer trebuie sei cunosti realitatea. Cum poti cu-

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 209

noaste obiectiv aceasta realitcee ? Numal pornind de pe pozitiile materialist-

dialectice. Numai aga poate fi clar scopul urmarit prin crecrtie, numai asa
poate fi structurata opera in asa f el incert sa poater realiza obiectivele ur-
marite prin ea.
. Este imposibil sa intelegi just si sa reflecti adanc realitatea fara sa-i
cunosti legile de desvoltare. Numai un artist care a studied legile vietii
noastre sociale" - spmie A. I. Sobolev in Teoria leninista a reflectarii si
arta", - poate sec o vada i sa o redea in migcare, in desvoltare si nu
inciemenita, moaner, poate sa determine in mod just ceeace e vechi i dis-
pare si sa observe tot ceeace creste, tot ceeace e nou, sa deosebeasca prin-
cipalul de secundar, accidentalul de necesar, ceeace e exterior de ceeace e
interior si numai atunci reflectarea lumii va fi exacta, cu adevarat obiec-
tiva si autentica".
Prima noastra sarcina e deci aceia a clarificarii ideologice, incat atunci
cand vom ponii la cunoasterea realitatii sa o facem de pe poziiíle marxist-
leniniste.
A doua sarcina de baza e aceea de a ajunge sa cunoastem profund
realitatea, s analizam i s alegem din ea ceeace e esential, tipic.
A treia e de a verifica obiectivitatea acestei cunoagteri prin practica
revolutionara, adica de a ne preocupa de rolul pe ccrre-1 are opeita de arta
in lupta de easel.
In privinta celei de a doua sarcini de baza, aceia de a ajunge sa cu-
noastem profund realitatea -e stiut de tosi ca schimbarile revolutionare din
lard noastra au transformat recditatea veche creind usta noua, si ea e in
perrocmenta desvoltare. Avem azi in tan& nu numai o realitate economica
si politica nouii ci i una culturala gi morala noua. Se formeaza, sub ochii
nostri, omul nou si` e datoria noastra sa contribuim la procesul maret al
acestei formazi. Aici e rolul nostru de ingineri ai sufletelor omenesti, rol
cu atat mai evident cand e vorba de copiii care cresc azi, dela inceput, in
aceasta noua realitate. Ceici prefacerile revolutionare din tara noastra au
schimbat i realitäiIe vie ii copilului.
,5coa1a e azi alta decat aceia din trecut. Nu numai prin programa ei
crnaliticac, ci prin intreaga crtmosfera in care se petrece viata scolarului, prin'
metodele de predare. Copilul nu mai e un izolat, iar clasa &ea o suma
aritmetica de C013ii. Clasa formeaza un colectiv iar copilul e un element
organic al acestui colectiv. Educatia se face astfel in colectiv, prin colectiv
si pentru colectiv.
Scoala nu mai e o sera de crescut copii, izolata de societate. Scoala e
azi o parte component& a societatii noui, de care se leaga prin o infinitate
de fire si de preocupari.
Familia nu mai are si nu mai trebue sa aib niciuna din caracterele
fa-miliei burgheze, a carei unitate era bazata pe interesul personal al mem-
brilor ei. Egotsmul, indviducrlismul trebue sa dispara. Apar atributele noui
ale rnoralei comuniste. Familia e o celula a marei familii a intregului popor
muncitor i fericirea membrilor ei e un rezultat al fericirii generale a intre-
gului popor.
Patriotismul capata astf el adevaratul lui continut. Dragostea de patrie
si de popor devine mobilul principal al straduintelor, al luptei si5. la nevoie,
al jertfei celor ce muncesc.
14

www.dacoromanica.ro
210 AL. C. CONSTANTINESCU

Acest patriotism nu are gi nu poate avea nimic din intoleranta natio-

nalismului burghez, din ura rcrsiala i ovinismul lui criminal. Patriotismul
omului socialist e ptruns de spiritul internalionctlismului proletar, bazat
pe solidaritatea intemationalii a tuturor oamenilor muncii - indiferent de
rasd, natiune sau sex gi pe ura impotriva exploatatorilor de pretutindeni
iargi: indiferent de rasa, nctfune sau sex.
-
Pe Wing& scoald i familie exist azi o institutie nouifi in tara noastr.
E aceia a organizapilor de pionieri. Aici, de mic, copilul e crescut in spi-
ritul moralei proletare, capt educcrtia cornunista, sunt formate si desvol-
tate in el atributele morale si intelectuale ale omului nou. Ce sursir mai
splendid de inspiratie poate fi decat aceasti pramdire, de mic, a omului
nou? gi mide poti verifica mai bine, prin practic revolutionar, opera ta,
unde poti urniri efectele ei deced cici unde mijesc i cresc cadrele noui
ale societtii socialiste ? Aici poti vedea in ce mersur ai izbutit s zugr-
vesti veridic acest proces de formare a omului nou i -prin justa lui zu-
gravire - cu ce ai contribuit la desveasirea acestui proces.
Perna acum, viata pionierilor, clocotul acesta de formare a omului nou,
nu s'a reflectat in opera de art& decert prin elemente exterioare: cravata
rosie, tobele, lozincile. Copiii agteapt inset s vine" scriitorii in mijlocul lor,
s traiascii - spun: s tralasc, nu numai set priveasc - viaja alturi
de ei, impreun au ei, s o reflecteze in arta lor, cu ademcul ei continut.
Cunoagterea unor cazuri izolate sau cunoagterea numai partied a noui-
lor realitti in mijlocul crora treste copilul, nu poate sluji creatiei adev-
rate. Trebuie curtoscut intreaga realitate a copilului asa cum trebuie cu-
noscut intreaga realitate a construirii socialismului la noi. Numal prin
cunoctsterea general a acestei realitti noui i prin contopirea sufleteascä
cu ea posi deveni cerntaretul ei. Numai prin cunoasterea aclemcii i general
a ctcestei noui realiltati poate artistul s tipizeze, sz extrag ceeace e esen-
jial pentru a exprima apoi acest tipic in imagini artistice concrete.
Aceste imagini se .intorc apoi in lumea copiilor gi devin modele pentru
ei. De felul modelelor pe care le prezentm depind efectele revolutionare
ale operei noastre. Aid e marele rol dar i marea rspundere a scrisului
pentru copii.

REspunderea scrittorilor e cu atilt mai mare cu cert, la noi, sunt inc destul
de puternice resturile ideologiei burgheze - inced chiar pentru reeducarect
celor mari mai crvem de dat o lupt indelungat i grea, impotriva influen-
telor mic-burgheze. Ar fi de neiertat dac am las s dinuie aceste influ-
ente gi pentru cei azi mici. AdicEr daca am educa azi gregit pe cei mid
pentru a fi nevoiti s-i reeducCim, apoi, merine. De aceea, operele pentru
copil nu or trebui s aib nici un defect de fabrioatie". Scriind pentru
copii, trebuie s gsim cel mai desirvEagit mijloc de a le forma caracterul
in spiritul moralei comuniste, de a cregte constructori i luptaIori ai cauzei
comuniste. sa nu uitm c ei sunt un aluat proaspt, un material plastic
aproape neatins. Cum II vom modela? Dup chipul lumii vechi? Nu numai
c nu poate fi permis lucrul acesta, dar in opera noct;trii nu trebuie s
strabat nici o imperfectiune cu rdcini in lumea veche.
Literatura pentru copii nu trebuie s contin nici o urra a ideologiei
burgheze, s nu transmit, nid o forma de viagt a lumii putrede capi-

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 211

taliste, pe care ser fim nevoiti, abia apoi, sa o extirparn din psihicul copi-
lului. Darermand conceptia de viata i falsele valori morale ale lumii capi-
taliste, literatura pentru copii trebuie ser creased dela inceput, pe copil, in
conformitate cu coneeptia de via@ marxist-lerlini,sta, cu morale comunista,
cu legile materiale gi spicrituale ale societatii socialiste. Aceasta lume, in
desfagurare, trebuie sa o reflecte literatura pentru copii; spre aceasta
lume, in permcmenta desaveasire, trebuie sa-1 facer pe copil sa nazuiasca
operele creiate dupa metoda realismului socialist. Numai asa vom putea
contribui la formarea acelor ocrmeni noui, a acelei intelectualitaji noui care
constituie unul dintre obiectivele de seama ale revolutiel culturale pe care
o infaptuim azi - ca urmare fireasca i necesara a revolutiei sociale saved-
gite de clascr muncitoccre, conclusa de Partidul ei.
Avem indrumarea i spriijinul Partiduhii, avem maretul exemplu al lite-
raturii sovietice care a deschis drumuri noui gi in domeniul scrisului pentru
copii, traim realitatea de prefaceri revolutioncrre din lama noastra, realitate
care constitue cel mai manos material de inspiratie .Literatura pentru copii
trebuie i poate deveni arma revolutionara, trebue i poate deveni un de-
savetrgit mijloc artistic de educatie a copiitor pentru a forma din ei viitori
constructori constienti ai comunisnaului §i neinfricati luptatori ai cauzei lui.

Care e inset calea prin care patrundem mai bine in psihicul copilului gi
cu ajutorul careia putem adernci mai mult atributele lui morale $ i hate-
lectuale ?
In primul rand, trebue sa tinem seama de faptul ca scrisul pentru copli
isi schimba continutul gi forma, igi alege mijloacele artistice dupa veasta
celor carora li se adreseaza opera, o &fermata de doi ani fiind determi-
nanta in aceasta alegere.
DaCa pentru copiii mici - concomitent cu faptul de a-i invata limba
poporului cu comorile ei - esenticdul e sa-i ajutam sâ cunoasca lumea
animala gi vegetala, binele gi tau', educandu-le trasaturile fundamentale ale
caracterului, pentru copiii mai mari, esentialul e sa-i facem sa inteleager gi
sa pcalicipe la problemele lumii sociale, la luptele ei i la eforturile de
constru're a socialismului. Pentru aceasta trebuie sa le desvoltam, neincetat
inteligenta, cu tot mai bogate cmaostinte i sa le otelim caracterul cu tot
mai deosebite experiente de viata.
Ceeace caracterizeccza psihicul copilului gi in special al celor mcd mici, e
bogalia imaginatiei i puterea cu care aceasta imaginatie se exteriorizeaza,
prinzernd aproape consistenta realului. De aici dragostea copilului faja de
tot ceeace satisface, in mod deosebit, nevoia lui de imaginatie.
Prin intermediul acestor particularitati ale veastei vom patrunde mai b'ne
cu efecte mai puternice .si mai durabile in psihicul copilului. Va trebui,
deci, sa scriem carti cu continut stralucitor, cu fapte neobignuite care sa se
desfasoare dupa logica unei bogcrte imaginatii. De aceia, pentru copii dela
6 la 9 ani, basmul e calea prin intermediul careia putem patrunde i actiona
mai ademc asupra lor. Pentru copiii mai maxi, nu e nevoie de incursiuni in
lumea imaginara a basmului, deoarece lurnea realer e azi atat de bogata
in fapte stralucitoare, impresionante incert ea pare ca o materializare a bas-

www.dacoromanica.ro
212 AL. C. CONSTANTINESCU

melor, o streducitei infemtuire a nazuintelor populare exprimate, odinioarel,

prin intermediul basmelor.
,,Naturii copilului li este proprie tenclintcx spre ceeace e strellucAor, neo-
bignuit" - spunea Gorki. Dar neobisnuit i strilucitor la noi, in Uniunecr
Sovieticet" - adoga el - este ceeace e nou, si care e crecrt de energia
revolutionarec a clasei muncitoare. Tocmai asupra acestui lucru trebuie s
indreptetm atentia copilului. Tocmai acesta trebuie s fie materialul princi-
pal al educaliei lui speciale.
Streilucitorul, neobipuitul, trebue deci ceartat in ceeace e nou in jurul
nostru, in ceeace inferotuiegte nou energia revolutionar a clasei rnunci-
tome: in uriasele sale realizai economice, in extraordinarele sale cuceriri
siiintifice, in lupta sa pentru pace, dreptate i progres. Streilucitorul, neobig-
nuitul nu trebuie, deci, cerutat in afara reanteitilor de azi, ci in aceste recr-
Mali, in bogettia exrtaordinctrei a faptelor clasei muncitoare i in urictsa lor
semnificatie, chiar mind faptele sunt - crparent - mici. De altfel, aici stet
-a spune -tot searetul: in a getsi semnificalia faptelor mrunte in
aparenter. A cruta neobisnuitul in afara realitectilor de azi inseanind cc
reflecta inexact aceste realitti si a rezolva gregit problema educe-a-1i copiilor
gi a tineretului.
Concluzia, deci, e s nu inventeim, s nu evade.= din realitate, ci set
redeírn, s reflectan, viata adeveacrt, conform realismului socialist care
cuprinde, ca parte integrantel, romcmtismul revolutionar. CaCi realitatea pe
care o reflectezi in artEr se prezintei ca un tot unitar. Nu poti vorbi do
lupta de azi pentru construirea socialismului ferret set intrevezi lumea de
metine spre care neauiesc cei care construiesc azi socialismul. Romantismul
revolutionar e cuprins in realitatea de azi asa curn lumea de metine e cu-
prinset in infeiptuirile noastre de acum. (Deaceea, un plan cincinal e tot
ce poate fi mai romantic, el imbinemd prezentul cu viitorul, realitatea rece
cu cel mai inaripat vis).
A trata, izolate, in spatiu sau in timp, problemele actuale, e a reflecta
gresit realitatea de azi atett de cuprinzeitoare si de tumultoas ca desí
gurcae. Deaceeiz dace"( ar fi ser indicm o reteter de saris, ca trebui s spu-
nem cer nu vom realiza opere literare desveagite dac nu vom fi cert mai
cuprinzertori in ele i nu le vom proecta cat mai departe in viitor. Binein-
teles, in realizcaea operei vom tine searna de posibiliftile de cuprindare
si intelegere ale copiilor, posibilitetti care variazet in conformitate cu verrsta.
0 particularitate a psihicului copilului e tendinta spre imitatie. Cum o
vom utiliza ? Cultivernd-o ca atare, indiferent de continut ? Ar insemna s
transformm copilul intr'o maimufet, intfo paiatet ferret personalitate. Tendmta
spre imitatie trebuie utilizatei pentru a sadi in psihicul vopüului valorile mo-
rale necesare pentru a putea deveni Un constructor avecntat al socialismului
pl un luptertor neinfricat al ccruzei lui. Vom prezenta copilului exemplepozitive
pe care sei le imite, eroi ale caor caliteirti morale s si le insuseasciii. (Aici
e de notat valoarea educative( exceptionaler pe care o au biografiile lup-
tettorilor progresigti, ale eroilor cktsei noastre muncitoare si in special ale
marilor dasceili ai marxism-leninisinuhti: Marx, Engels, Lenin si Stalin).
Care sunt acele calittiti morale pe care, prin imitarea exernplelor pozi-
five, tribuie s gi le instiseascet viitorii constructori i luptatori ai cauzei
socialismului?

www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE I SARCINILE LITERATURII PENTRU COPII 213

Sunt acelea ale omului nou, .format in colectiv, prin colectiv si pentru
colectiv. Dragostea de munca; neinfriccrta perseverenta in lupta pentru atin-
gerea scopului just urmarit ; veselia i setea de viata isvonate din 'Mare-
darea in victoria soCalismultd, hi ferierea pe care el o cts:gura omului si
totodcrta din ura impotriva imperielismului i fascismului distrugator de bu-
nuri materiale si spirituale; sentimental cletoriei, al onocrrei, al atasamen-
tului fata de regim, al dragostei netarmurite fat& de patr:e si fcrta de Unity
nea Sovietica, aparatoarea pacii, independentei si viitoralui poporului nostru,
chagostea fafa de tot ce se infaptueste in lama noasta, fala de trecutul
nostru glorios, de lupta eroica a poporului nostru pentru libertate i progres;
dragostea de stiinja, de cunoastere a lumii pentru a o putea stapani
pi transfornicr ; necesitatea de a infaptui mereu ceva tot mai maret si mai
folositor poperului i umcmitapi ; nevoia de a se depasi mereu pentru a
deveni tot mai perfect, pentru i putea fi cat mai atil Patriei i regimului -
toate aceste crtribute morale trebue sa devina trasaturile fundamentale ale
luptatorilcr de mate, la a ciiror educare contribue i scri'torii de azi prin
mijloace cat'stice.
Cu astf el de eroi : eroi ai munch, ai tiinei, ai creatiei, ai apEacrii
patriel, ar luptei de elibercrre a popoarelor in spiritul internationalismului
proletar, cu astfel de eroi vom putea construi socialismul si infrange toate
uneltirile imperialiste.
Sarcina scriitorilor e, astf el, si aici, ind'solubil legata de lupta pentru pace.
Contribuind la formarea unor oameni cu caractere de ojel, manaji de pasiu-
nea muncii, a cercetarii stiintifice gi a creatiei, oameni ce-0 iubesc nejar-
murit Patria i Thnunea Sovietica, eliberatocae de popocrre, scriitorii parti-
cipa la luota pentru pace, deoarece prin fiecare opera a lor ei contribue
la formcaea luntatorilor i constructorilor lurnii socialiste, lume noua, bazcrta
pe colaborcrrea frateasca a popoarelor, eliberate de orice explocrtccre sociala
si servitute naturala.
Toate aceste sarcini sunt 'Dentin noi mai ugor de indeplinit, deoarece
exemplul marej al Uniunii Sovietice constitue un indreptar pentru intreagcr
lume progresista.
Literatura sovietica pentru copii trebue sa fie pentru noi un model, dupa
curn model e pentru noi omul sovietic.
Uilizand experienja scriitorilor sovietici, va trebui sa desvoltam si sa
desavarsim literature noastra pentru copii, inspirata din realitatile noastre,
reflectand lupta eroica a poporului nostru muncitor care - dupa acela§
exempla sovietic si utilizand aceictsi experienla sovietica - construegte, gi
el, socrilismul, pentru a-si asigura percea, fericirea si viitoraL
La aceasta construcpe a viitorului fericit crl poporului nostru trebuie
sa participe pi- scriltorli pentru copii, nu numcd creind opere desavargite care
sa stearga gresita grcadja calitcrtiva dintre scrisul pentru cei mari gi scrisul
pentru cei mici, dar gi ridicand cadre noui scrlitoricesti, iegite din remdurile
sanatoase ale poporului muncitor, cadre noi si numeroase feria de care nu
pcate exista, cu adevarat, o literatuna pentru copii. Numai implinind si
aceasta scacina esentiala, literatura penh-u copii va putea deveni si la noi
una d:n armele revoluponare cu care poporul nostru muncitor - condus de
Partid - sa dea azi, cu si mai bmnefacatoare consecinje, lupta sa pentru

www.dacoromanica.ro
214 AL. C. CONSTANTINESCU

pace si progres, lupta pe care o vor conf nua copiii de azi, luptatorli nein-
fricati de ma!ne.

Viaa copiilor de azi ai larii noastre Incepe proaspata, stralucitoare, ca

un retsait de primavara. Ce poate fi mai frumos, mai mare) decert Bel con-
tribui la formarea i desaveasirea acestei viehi Inc& ea sa nu mai poota fi
intinata cu nimic, ci ser devicna tot mai stralucitoare si mai manoaset in re-
zultate ?
Raspunderea e uriasa dar i sarcina de o splendida me:crepe. Scriitorii
trebuie set fie la inaltimeo acestei sarcini. Sa mearga in pas cu timpul. Mai
mult, sa deschider, in lumina infaptuirilor de azi, perspective largi spre
viitor, spre tot moi marele infaptuiri.
Patria noastra cae nevoie de oamenii acestor masi inferptuiri. Are nev&e
de constructorii de maine ai comunismului si de aparatorii neinfricati ai
cauzei lui.
Uriasele forte creatoare pe care le descatuseaza socialisrnul, trebuiesc
conduse de oameni cu tot atat de uriase capacitali morale si intelectuale.
Ser formenn acesti oameni. sa-i educarn pentru ca ei sa pocrta implini
mareala sccrcina a fauririi socialisrnului s't comunismului. Cad rolul esential
al literaturii este acelct de a pune mijloacele artistice crle scrisului in slujba
operei de eduoare a omului nou.
Doc& literatura noastra sovietic& ar admite eliminarea covassitoralui
rol educcrtiv pe care îl are, aceasta crx insenma desvoltarea ei in sens in
vers, intoarcerea la era de piatra" - spunea A. A. Jdcmov in rapoxtul
asupra revistelor Zvezda 0 Leningrad.
Intoarcerea inapoi nu poate fi ingaduita, i nici oprirea pe loc cum
invata intreaga experienta istorica, lupta Partidului Comunist (b) al U.R.S.S.
Pionierii nostri au o deviza: Tot inainte r Nu ar fi ocn-e fresc ca §i
scriitorii -in scrisul lor pentru copii - sei-si insusecreca acecrsta deviza ?
Avand clar scopul urmarit : pentru cauza lui Lenin si Stalin", adica pentru
cauza revolutiei, pentru cauza eliberarii popoarelor, pentru cauza pacii §i
a progresului, pentru viitorul feriet al tuturor oamenilor muncli, sa mearga
§i scriitorii: tot inainte 1"

www.dacoromanica.ro
 AUREL MIHALE

PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU"

Referindu-se la rosturile artei, ganditorul democrat-revolutionca rus

N. S. Cernasevschi, spunea, aa menirea superioara a catei este sa fie
manualul vietii", ceeace insemneaza ca pe deoparte -arta trebuie sa oalin-
deasca realitatea vieii, s'o patrunda §i s'o explice sezisand esentialul ei,
iar pe de alta parte - ca arta trebue sa zugraveasca viata, realitatea, in
continua sa desvoltare, in nestavilita sa transformare revolutionara. Produs
al societatii omenesti, puternic leqata i determinata de conclitiile vietii ma-
teriale ale acesteia, arta - literatura - trebue sa exprime insa§i desvol-
tarea societatii pe linFa legü de baza a desvoltarii sale, a luptei de clasa -
si in acela§ timp sa raspunda intr'un f el diverselor probleme ridicate de
aceasta desvoltare, sa intervina intfun mod activ in desfasurarea ei.
In acest sens, literatura - oglindind realitatea §i mergand in pas cu
ea - trebue sa fie un factor activ care sa confirme i sa consemneze, set
seziseze si sâ promovese, tocmai ceeace caracterizecaa trasatura esentiala a
vietii - mersul sera inainte adica tot ceeace este nou, aPare si se des-
volta in societate, tot ceeace se ridica cu fata spre viitor.
Cum poate face literatura aceasta? Tocmai arientandu-se spre faptele
concrete, noui i revolutionare ale vietii contemporane, cercetand §i patrun-
zand esenta realitatilor noui, zugravind desvoltarea acestora in dinamismul
lor, infatisandu-ne veridic manifestarile din ce in ce mai ascutite ale luptei
de clasa, ale luptei dintre vechiu si nou, rederndu-ne caractere tipic in im-
prejurari tipice - taate acestea prin intermediul i po linia zugravirii came-
Mice noui, -constructori neinfricati cri socialismului, -in baza maretului
prOces de transformare socialista a constiintei lar, a creoterii lor morale
Literatura noastra dramatica a facut intio anumita masura, eforturi
sustinute in recdizarea unor opere caracterizate prin aceasta trasatura gene-
rala, a legaturii directe cu contemporaneitatea. Daca ne ref erirn nurnai la
cele trei piese de teatru aparute in decursul ultimelor opt luni, constatam
ca tematica lor este de o deosebita i stricta actualitate, rapta din reali-
tatea vie a zilelor nocastre. In Ziva cea mare, Marta Banus reda infiintarea
unei gospodarii aqricole colective, problema care franianta astazi lumea
satelor noastre si care reprezinta, in complexitatea celorlalte asnecte ale
vietii noastre, faptul de vlata nou si principal pe linia transformarii socia-
liste a agriculturii. In Cetatea de foc, Mihail Davidoglu oglindeste efortul

www.dacoromanica.ro
216 AUREL MIHALE

oamenilor munch din tam noastra intr'unul din sectocrele de activitate cele
mat grele, cele mai importcmte: in industria grea. Lupta depusa pentru in-
deplinirea Planului de Stat in productia fontei si a otelului este determinanta
in procesul general al construirii socialismului i redarea acesteia in cadrul
transformarii socirrliste a constiintei oamenilor, nu reprezinta deceit oglindirea
vietii noui, vazuta in miscare. Cu aparitia uldmei piese de teatru a Luciei
Demetrius, Vcrdul nou - dramaturgia noastra se imbogateste cu inca o lu-
crare care aduce pe scenii realitatea unui alt sector al vietii noastre, tot
atert de nou, tot atert de actual si de important.
Este vorba de aducerea in literatura a unuia din elementele impor-
tcmte ale sectorului socialist din agricultura noastra i anume, a gosiodariei
agricole de stat.
Atacand o asemenea problema, autoarea o desbate in actualere impre-
jurai de viata, adica in conditiile in care luptélnd pentru construirea socia-
lismului, clasa muncitoare din tara noastra -in alianta cu taranimea. mun-
citoare, - conduse de Partid dau lovituri puternice dusmanului de clasa,
i deasernenea, in ltrrnin a
poziliilor acestuia, uneltirilor gi influentelor lui.
importcrntei gi rolului care revin gospodariilor agricole de stat pe drumul
transformarii socicdiste a agricultuxii noastre.
Inainte $ i mai ales dupa publicarea acestei piese de teatru (Viata
Romemeasca, Nr. 4-1950) colectivul redactional al Vietii Romernesti a orga-
nizat discutii pe marginea problemelor riclicate eat de tematica lucrarii,
cat si de realizarea ei artistic& Speram ca, arata-nd in cadrul acestui articol
rezultcztul ricestor disculii, vom ajuta atat autoorei cat si literaturii nocrstre
in general, iar in mod practic, imedicrt, muncii de reprezentare a acestei
piese pe scenele teatrelor noastre.

In perioada luptei pentru construirea socicdismului, in locul formelor

de viata vechi si reactionare, vestigii ale unei lumi pe cale de disparitie,
astazi se nasc forme noui, potrivite continutului nou al vielii deschise loxg
spre viitor. Realitatea vietii noastre noui Este intr'o plina, crdernca gi continua
transformare revolutionara, intr'o mareata i neintrerupta desvoltare spre
alte forme de viata, noui, superioare. Nu exista sector de activitate orne-
neasca in care sa nu gasirn deja concretizate i in plina desvoltare mladitele
acestor aspecte noui de viata, prevestitoare ale lumii noui, socialiste. Apa-
ritia lor nu este nici deaum intamplatoare. Ele swat &kerns legate de insagi
intimitatea procesului revolutionar al prefacerii din temehi a conditidor vieii
materiale ale societatii noastre, de distrugere a vechilor relatii economics
si a vechilor institutii politice si sociale - bazate pe exploatare -de ascu-
tirea luptei de clasa in care are loc aceasta istorica transformare si de in-
sasi necesirtatea organica, inevitabila, a apartei lor, a cresterii nouei socie-
tati. Ele a-par ca o concretizare a luptei dusa de clasa muncitoare din tara
nocrsira, îi alianta cu taranimea muncitoare, - conduse de Partidul Munci-
toresc Roman -, bentru construirea sockrlismului, impotriva dusmanului de
clasa din interiorul tarii si a imperialismului agresiv cmglo-american.
Ofensiva socialismului impotriva capitalismulur - spune tov. Gh.
Gheorghiu-Dej, secretar general al Partidului Muncitoresc Roman -in ar-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 217

ticolul Lupta de clasä in Romania in etapa actuala"*) - ,,are loc in fara

cresterea cornertului de Stat si
noastrCi prin inteirirea industriei socialiste,
cooperatist si a sectorului socialist in agriculturä: gospodäriile agricole de
Stat, S.M.T.-urile i gospoddrille trgricole tolective".
De aici, reese in mod clar, ca importanta gospodariilor agricole de
stat nu este de loc secundara. Astazi, ele ocupa wi loc insemnat In sec-
torul socialist al agriculturii noastre, reprezentând o formd superiocad a cul-
turii camantului, cu mijloace medcmizate, in conditiuni agrotehnice 'Man-
tate, cu o organizare socialista a muncii, etc.
In cadrul hazel economice sociale a taii noastre in actuala etapa a
producliei agricole socialiste, ci i pe linia mai generala a transformall so-
stat le revin sarcini importante nu numai pe linia intaririi i desvoltarii
productiei acrricole socialiste, ci i pe linia mai generald a transformarii so-
cialiste totale a agriculturii noastre. Gospoddriile agricole de stat consti -
tuie o veriga importanta din lantul celorlalte realizari ale regimului de
democratie popular& care contribue in acelccs limp in mod efectiv la inter-
rirea i desvoltarea acestuia.
Despre importanta i sarcinile gospodariilor agricole de stat, ne vor-
beste Rezoluticr sedintei plenare a Cornitetului Central al P.M.R. din 3-5
Martie 1949", care spune:
Gospoderriile agricole de Stat au de indeplinit sarcini foarte importante
In vederea organizärii socialiste a agriculturii. Ele imbue ser devint centre
puternice de desvoltare a agriculturii noastre, care set punä la dispozi(ia ter-
rähimii muncitoare semi* selectionate, sä experimenteze noui soiuri de plante
noui metode de muncai agricoler, se./ creasca vite de rasa pentru präsiler,
etc., sa deviner gospodärii model, care sei dovedeasca maselor ce/or mai largi
ale terninimii muncitoare superioritatea muncii aaricole mecanizate, pe te-
zenuri intinse, supezioritcrtea metodelor stiintifice agrotehnice, superioritatea
agriculturii socialiste asupra agriculturii particulare parce/are... GospodCiriile
agricole de Stat trebue set-4i insuseascä inväterturile agronorniei sovietice,
care este agronomia cea mai inaintatä din lume i sä invete din pretiocrsa
experienta a sovhozurilor".
Din acestea reese, cä rolul Gospoddriilor agricole de Stat consta in
primul rand in faptul ca ele as:gura Statului celor ce muncesc cantitati
masive de produse agricole necesare fie alimentarii popondui muncitor, fie
ca materie prima pentru o parte din industria noastra. In cd doilea rand,
gospoddriile agricole de Stat, - rasp:indite pe intreg cuprnsul tarii noastre gi
in multe din satele noastre, - au in acelag limp rolul unui organism edu-
cativ pentru tdrEcnime.a muncitoare. Ele reprezinta un exemplu viu de orga-
nizare inaintatd, socicrlista, a cultivarii pamântului. Aici vor vedea taranii
saraci i mijlocasi avantajul cultivarii panântului pe intinderi mad, cu mij-
loace mecanizate, hi condiliumi agrotehnice inaintalte i dupa metode pl
forme de munca socialiste. Ei vor crjunge in mod nemijlocit la concluzia, ca
a ramâne la fonnele vechi, - individuale i capitaliste , - ale cultivarii
piimântului insemneazd a rameme mai departe in mizerie, lipsuri i nevoi.
Deaceea, .gospodariile agricole de Stat constituie pentru ei un imbold grai-

*) Articol aparut in Pentru pace trainicd, pentru democratie populard'',

Nr. 14 (74).

www.dacoromanica.ro
218 AUREL MIHALE

tor, concret si convinciator, pentru qrabirea transformarii socialiste a actri-

culturii pe linia infiintarii de noui i noui gospodcrii agricole colective. In
al treilea rand, gospodariile agricole de Stat reprez:nta sursa unui ajutor
insemnat pentru tarnimea muncitoare, saraca §1 mijlocasa. In faut actual&
in agricultura noastra domina Mar mica productie de marfuri - i chia-
buximea mal peistrectza Inca pozitii economice importante. Rolul crospodaxiilor
agricole de Stat este acela de a ajuta taranimit sarace sa-si imbunetta-
teasca productia agricola individual& pentruca aceasta constitue 'Mc& baza
productiei noastre acrricole. Acest lucru se realizeaza prin acordctrea de
seminte selecttonate, prin punerea la dispozitie a reproducatorilor anima
de rasa, prin ajutorarea cu magini si unelte, pria sfaturi agrotehnice, etc.,
creindu-le astf el posibilitatile maririi cantitative i calitative a productiei
lor si a rezistentei si luptei lor impotriva chiaburimii.
Ne-am oprit mai mull asuprcr importantei gi rolului gospodariilor agri-
cole de Stat pentru. urmatoarele doua motive ; pe deoparte pentru faptul, ci o
clarificare cat mcd kampla asupera importantei i rolului gospodariilor agri-
cole de Stat, va servi in mod fundamental ca punct de plecare in desfasu-
rarea acestei crecutii si, pe de alter parte, pentru a arata, ca orientarea po-
litica a autocaei in ceeace prives,te alegerea ternei ce si-a propus a o trata
- ne apare ca evidenta. Din complexittrtea aspectelor realitatii zilelor noa-
stre, - realitate care cuprinde deopotriva multe fenomene vechi, pe cale dC
disparitie, dar i multe fenomene noui -care abta acum se nasc si se
desvolta si care au in fata perspectiva vidtorului, autoarea a ales in mod
just una din problemele de baza ale agricultuxii noastre pe drumul trans -
formarii sale socialiste, un fctpt nou al vietii noastre noui. Acesta nu face
decat sa ne indice atentia i qrija care irebuie sa ne preocupe in analizarea
mai amanuntita atert a subiectului, a conflictului lucrarii, cat si a realizarii
ei artistice.

Am vazat, ca prin insasi tema pe care o ataca, plesa Vadul nou -a

Luciei Demetrius - este de o stricter actualitate. Autoareas îsi promme
oglindeasca In lucrarea sa viala si munca ocanenikr dinteo qospodarie =tri-
s
o:ilia de Stat, adica un aspect si un moment din desvoltarea sectorului so-
cialist cd agriculturii noastre.
Problema centrala a piesei este aceea a relatiilor dintre o qospodarie
agricola de Stat i taran:mea muncitoare a satului respectiv. Ea este con-
cretizata in faptul schimbarii cursului unui rem, core cm. de an aducea prin
revarsarea sa insemnate stricachmi, atat ogoarelor gospodariei agricole de
Slat, cat i satului. Dar micile avantaje pe care numai in parte le avecru
tarcmit muncitori de pe urrna mentinerii crcestui rent pe albia veche, - ex-
ploatate de inraurirea mascata a chiaburilor -, au facut ca o buna parte
dintre tarani sa se ridice impotriva acestei actiuni a gospodariei agricole de
Stat. In jurul creeril unui vad nou pentru rani Dubau se incheaga si con-
flictul piesei.
Printre rnuncitorii agricoli al gospodariei si printre tarani, schimbcrrea
albiei Dubaului, produce o framantare neobisnuita. geful de culturi Vicent
Radoi si muncitorul agricol Valeriu nu sunt de acord cu aceasta actiune a
gospodariei, considerand cx s'au nesocotit avantajele pe care raul le aducea
§i pentru gospodarie si pentru sateni. Impotriva lor se ridica muncitoarea

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 219

agricola Natalia Preda - membra in biroul organizatiei de partid, meca-

nicul Mcmgovan, muncitorul agricol Ioachim i majoritatea celorlalp salaziati
cd gospodariei, in frunte cu orgcmizclia de partid i conducerea ei.
In acelag timp se intrevede insa, ca interesele pentru care Valeriu
era impotriva acestei actiuni, stmt de fapt interesele chiaburilor din sat
Terpern i Romica care au legaturi ascunse cu Valeriu cat i cu Melania Sat
mareanu. In aceste imprejuxerri, intre Vicent i Natal'a se infripa un inceput
de dragoste simpla, dar totodata calda, umcma.
SezisatEt de nemultumirile tarcmilor din sat, organizatia de partid a gos-
podariei. hotaragte sa inceapa o mtmca de lamurire printre fetrani, spre a-i
convinge de avantajele vaduhil nou. Insa, mai inainte ca acest plan set
poata fi pus in aplicare, intr'o seara in care gi directorul gospodariei gi se-
cretarul organizapei de Partid era plecap, grupuri de teacmi nemultumiti
patrund in gospodarie i cer stricarea vadului nou. Aid nu gasesc decat pe
inginerul Saimarean, pe Natalia Preda i pe alp cativa. Incercarea acestora
de a-i linigti i leanuri nu reugegte. Taranii ameninfa ca a-ea la distrugerea
vadului nou; li se alatura i Vcileriu - unealta a chiaburilor ce instigase
taranii - i chiar Vicent gi inginerul Satmarean care conduce lucrarea"
de distrugere a vadului in timp ce Natalia gi ceiki1i rnembri de Partid,
pleaca la organizapa de Partid din sat, dupa ajutor.
Curand inset, rend care curge deja pe vechiul vad - s'a revarsat din
cauza ploilor, peste semanaturile gospodariei gi ale saten:lor. Salariapi -
condugi de Alexandru, secretarul organizcrpei, - luptä din greu pentru stet-
vilirea apelor. Dar apele remlui cresc, rup podul gi amenintarea lor cu
inecul ogoarelor, gradinariei, etc., pare de neinlaturat.
- La propunerea lui Alexandru, se hotaragte sa se reintoarcet rend pe
vadul nou. Se orgcmizecaa munca pe echipe, se aduce material gi se in-
cepe lucrul. Plin de curaj, Alexandru conduce prima echipa. Munca e grea
si primejclioaset; la ea participa i muncitoarele agricole in frunte cu Na-
talia. In timpul lucrului, unul din saIcniati, - Trice' e Fins de o beana
in fundul apelor ; e salvat de Alexcmdru. Aceasta kb:implore i primejdie a
apelor il infricogeaza pe Vicent care fuge, cu pupn ktainte de a intra la
lucru echipa a doua pe care el o conducect.
Acura sosesc i muncitorii din terrg, - chemati de Alexcmcbu - i mai
tarziu u.n grup de larani din sat, care le ajutei la zagazufirea apelor.
Reintors, Vicent Radoi are o explicatie cu Natalia 0 Alexcmdru, in care,
ambitios i memdru, reprogeazei lui Alexandru ca 1-ct ínjosit in fata Nata-
liei, ca urmareste sa i-o ia pe Natalia. Printeun nou act de curaj Alexcmdru
leaga un pilon inclinat de ape. Intoarcerea apelor pe vadul nou a reugit;
ogoarele i gospodaria sunt salvate. -
Dar organizapa de partid i conducerea gospodariei îi indreapta acum
atentia spre descopecrir' ea dugmanului; Valeriu i inteo oarecare metsurei
Vicent, par suspecli. Banuiala lor asupra lui Valeriu se intaregte i prin f ap-
tul ca doi din salariapi gospodariei prind pe sopa lui vemzemd pegtele
chiaburului Romica la teag.
Totodata, dintr'o discupe a Nataliei cu Vicent, reese ca Natalia nu-1
liube0e pe Vicent, ci pe Alexandra. Ambifcs, memdru, ros de invidie,
Vicent se simte jignit. El nu-0 recunoagte nici gregala savensita prin fuga
de la lucru. Prada unui complex de contrarietati sufletegti, el hotarante .a

www.dacoromanica.ro
220 AUREL MIHALE

piece din gospoddrie i nici Natalia, nici Alexandru nu-1 pot indupleca sa
ramema.
Inainte de a parasi gospodaxia, Vicent descopera ca Me lana i Va-
leriu erau uneltele chicburilor din sat. El 1i demasca in fata lui Alexandru,
a directorului, Nataliei si celorlalti scdcrriati.
Piesa se termina cu o scena in care tarcmii din sat crduc pe chaburii
Romica si Tapcm1egati, la gospodeala de Stat-pentruca acestIa incercasera
incaodater cu vorbe i bani, sa ridice satenii pentru distrugerea vadului nou.

Valoarea piesei Vadul nou consta in primul rand In faptul ca autoa-

rea a atacat din plin o tema noua pentru literatura noastra, un aspect nou
cd crealitatilor noastre. Cautand sac zugraveasca transformarea socialist& a
oamenilor, cresterea lor morala in nouile conditii de viceta si de munca
create de regimul democratiei populare tuturor oamenilor muncii din lara
-
noastra autoarea s'a oprit la acest element nou, socialist, gospodaria
agricola de Stat. Prin aceasta a dovecIt iniliativä, curaj si justa orientare
in alegerea problemei, pentruca sezisarea noului, redccrea lui cu ajntorul
imaginilor artistdce - mijloace specifice artei si literaturii - i prin aceasta
confirmarea a ceeace apcae $ i se desvolta, este unul din elementele me-
todei realismului sodalist. Desi In realitate gospodariile agricole de Stat
reprezinta numai o parte a sectorului socialist din agriculturd, ele repro -
z:nta tocmai ceeace este nou, creste i, in lumina desvoltarii soc'etalii noa-
stre, pana la urma va invinge. Deaceea, noul pe care-1 sesizecaa i pe
care-1 aduce in literatura i pe scena piesa Vadul nou reprezinta trasatura
principala a lucrarii. El dovedeste, ca autoarea cauta ser imprime operei sale
ritmul de desvoltare al formelor noui de vial& i chiar sa precedeze deplina
lor conturare. Scríitorul" - spune A. A. Jdcmov in «Raport crsupra reviste-
lor Zvezde gi Leningrad"» - ,,nu poate rdmerne In urzna evenimentelor,
el este dater ser pergeascer In primele remduri, In fruntea poporului, arertern-
du-i ccdea desvoltarii sale''. Cu aceasta luarare, tovcacisa Lucia Demetrius
cauta sa realizeze sarcina pe care o au scriitorii, in general, de a merge
in pas cu victta, in fruntea evenimentelor.
Asa dar, noutatea P_esei Vadul nou trebuie cautata in conlinutul sau,
socialist -, pe care D. oglindeste in viata i munca oamenilor dintr'o gospo-
darie agricola de Stat, tema care reprezinta un element nou, esenlial, crl
societatii noastre.
Lucrarea mai este valoroasa i prin aceect ca autoarea îi propune sa
patrunda mai adenic problema gospodariilor agricole de Stat, sa caute sä
surprinda tocmai ceeace este specific in vialce oamenilor ce muncesc si
lupta pentru desvollarea acestor gospodarii i sa mate impartcmta acestora
pentru Statul de democratie pcpulara si pentru taranimea munatocae pe
hua educdrii sau ajutorarii practice a acesteia. In intentia autoarei, con-
struirea unui vad nou pentru Dubau trebuia sa concretizeze tocmai rolul si
importcmta gospodariilor agricole de stat, pe care le-am vazut mai sus.
Deasemenea, ctminteste in actul I, printeo replica a lui Ioachim, ca gospo-
&aria a ajutat pe teaanii muncitori cu samemla, cu tractocrre si cu asistenta
medicaid, ica efortul pe dare salariatii gospodariei 11 fac in actul 11 pentru

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 221

zagazuirea apelor, nu insemneaza deceit apararea ogoarelor gospodariei,

adica lupta pentru asigurarea unei producpi agricole bogn!e.
Atat prin tematica sa, cat i prin conflicul sau, lucrarea pune in mod
concret i nemijlocit i problema alicmtei dintre clasa muncitoare i etra-
nimen muncitoare. Am vazut ca una din sarcinile gospodariei agricole de
Stat este si aceea de a ajuta pe tarana saraci i mijlocasi pe diferite &b.
In timpul revarsarii Dubaului cand samanaturile gospodariei si ale satului
erau in pericol, o echipa de muncitori dela ora Îi ajuta cu materiale si
lucrand efectiv la intoarcerea apelor. Dar insagi prezenta lui Alexandru, a
cbrectorului, a meccmicilor i tractorigtilor xi reprezinta in imprejurarile de
vicla reflectate deceit prezenta elementului muncitoresc. Acestea fac, ca
problema alicmlei d:ntre clasa muncitoare i aremirnea muncitoare sa nu fie
redata in mod abstract si neconvingator, ci in mod concret si veridic.
Pozitiya este si preocunarea outoarei de a caata mobil Part:dului ca
forla conducatoare -in procesul luptei pe care oamenii o dau pentru in-
vingerea greutatilor, pentru satisfacerea intereselor generale ale colectivi-
tapi, pentru educarea oamenilor pe linia eroismului in munca. pentru gra-
birea transformarii socictliste a constiintei lor, etc.. Din acpune se vede, ca
orgcmizapa de partid a fost prezenta atat la luarea i infaptuirea hotaririi
de a sclimba vadul recului, cat si in munca de lanurire cc satenilor despre
justelea acestei masuri, dusa de comun'stii din gospodar:e. Dar rolul Par-
tidului, ccc initiator si conducator al actiunilor oamenilor ne apare $ i mai
ev:dent in actul al doilea, unde prin Alexandru, organizapa de partid pro-
pune abaterea apelor inteunul din momentele cele mai grele i mai critice
si anima pe ceilalp salccriati la actiune. Acest fapt este dovedit si de in-
tenpa pe care o are biroul organizapei de a porni pe urmele dusmanului
de clasa, ccae antreneaza o parte din sateni, pe linia intereselor sale.
0 alta problem& strans legcota de noul pe care D. aduce lucrarea, este
aceea a infalisarii oamenilor noui ai zilelor noastre, oameni care lupta gi
muncesc pentru con.struirea socialismului, eroii pozitivi ai actiunilor indras-
nete ale Pcatidului. Asa cum este zugravit Alexandru, -de pilda - este
un tip luminos, ou spirit intreprinzator, muncitoresc, cu initially& hotarit, si
in acelas timp destul de uman. Nu mai pupn realizata este Natalia Preda
- tipul fernell muncitoare de la lara, ridicata de Partid, constienta de sar-
cinile sale, inimoasa, care inaintea relapilor sale personale pune problema
ielatiilor de munca si de lupta ale membrilor gospodariei, dar totodata plina
de caldura sentimentelor sale de dragoste pentru Alexanclru. Asemenea lor
mai sunt i capi, mecanicul Mcmgovan, muncitorul agricol Ioachim, etc....
Asa cum i-a redat Luea Demetrius, ei nu sunt schematici, ci traesc, fiecare
cu personalitatea sa diferita, fiecare cu problernele, cu calitaple j defec-
tele sale.
Deasemenea, pozitiva este si incercarea autoarei de a arata cum cresc
ocnnenii piesei sale, cum se tronsforma in procesul luptei de clasa, in con-
clipile intaririi si ascutirii acesteia, in conclitiile manifestaxilor ei tot mai
ascunse si mai variate. Cresterea ccceasta se observa intr'un anumit fel la
Vicent, la Natalia si chiar la Alexandru., cesace de fapt li i ridica in och-i
Natcilii si ai cetitorului.
Pie Sct Vadul nou ridica i rezolya in acelas timp inteun mod just,

www.dacoromanica.ro
 222 AUREL MIHALE

problema luptei neinfricate a octmenilor impotriva fortelor naturii si pentru

transformarea acesteia pe linia intereselor lox de vial& si de munca. Ated
schimbarea cursului remlui Dubau, dar mai ales lupta pe care o dau sa-
krricrii gospodeatei pentru intoarcerea apelor lui futioase si in plina revar-
scae pe noul vctd, caata, cmn eliberati de sentimentele unei dominatii mis-
tice a naturii, oamenii Luciei Demetrius se gasesc pe o pozitie constienta.
de explicare stiintifica a fenomenelor eti, de stapemire i folosire a fortelor
ei, de afirmare viguroasa a posibilitatilor omulni de a domina natura. $i
aceasta este cu ated mai vcdoros, cu cat in fruntea acestei lupte, autoarea a
plasat in mod just comunisti cutezatori ca Alexcrndru, Natalia, Mongovon,
Tried, etc...
0 alta incercare valoroasa a autoarei este aceea de a pune problema
dragostei noul. Transformarile revolutioncrre produse in structura societatii
noastre au promovat trcmsformari, deasemenea fundamentale i in relatiile
vieii sociale, in continutul i manifestarile concrete ale sentimentului de
dragoste. Vorbindu-i lui Vicent, Natalia Preda va spune: ,,Nu-i vorba de
noi doi in seara asta, ii vorba de toti si de toate" - sau Cmn sa iubesti
un om fara gemdurile lui? Trebue sa-1 iubesti intreg" - sau: Vicente si
de nu mai e dragoste, io tot aici oi hi, langa tine, sa ne sfatuim la ghine
si la rau". Aceasta insenmeaza intr'adevar ceva cu totul nou fafez de
vechiul inteles al sentimentului de dragoste.
Si limba folosita de Lucia Demetrius in aceasta lucrare constitue un
lucru pozitiv, in sensul ca ea ajuta mult la localizarea actiunil 0 la reclarea
specificului regional unde aceasta se desfasoara. Sunt unele pasagii cu
adevarat frumoase, in care limba contritIme in mod activ la luminarea
ideei. De pilda:
Natalia: ...Unde mi-o fost cresterea ce mi-a dat Partidul, care schimba
omu, il invcrta sa vada in el si in jurul lui? i ce sa fac acu, nene Ioa-
chime? Ca de-agi trai king& Vicent, asi minti toctta viala.
Joachim: Sa graesti adevaru 0 la unu, i la altu. Cu cinste.
Natalia: Da'nu-i vorba de mine numa. Daca Vicent se infurie gin
loc Set se scuture de ale lui, se incedneste, se intareste in ele?
Joachim: Vicent ii si el orn de Partid.' El poate sa se infurie o clipa,
de soi rau ce e, da nu poate intoarce spatele la ce-o crezut i 1-o patruns,
mima fiindcei 1-a lasat muierea. De numa in muiane sta credinta lui, atunci
nu-i vrednic de ea".
Aceasta dovedeste dragostea cu care autoarea s'a aplecat asupra
limbii locale i modul creator in care in multe pCati ale lucrarii a reusit
s'o foloseasca.

Dar cu toate aceste calitati incontesto.bile, lucrcrrea are si o serie de

slabiciuni i lipsuri. Vom incepe prin a cerceta care este raportul dintre
idea principala a conflictului creat de autoare - respectiv vadul nou al
raului - si esentialul, tipicul realitatii ce oglindeste lucrarea - respectiv
problema gospodarillor agrIcole de Stat.
Principala sarcina a literaturii si a artei in general; este aceea de a
oglindi in mod veridic realitalea, de a recta in mod nealterat adevarul
vietii in continua clesvoltare. Ori acecrsta se poate face numai in masurcc in

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 223

care faptele de viatd, cett si imaginile gi caracterele redate sunt tipice gi

inglobate in complexul unor imprejurdri deasemenea tipice recditertii res-
pective.
Un fapt este tipic atunci cOnd el reprezintet tot ceeace este mai esen-
ia1 si mai general, tuturor faptelor de acela§ fel si in aceleasi imprejureiri
de vicrld. Deaceea, nu poate fi tipic, deci bun pentru literaturd, orice f apt
care exist& sau care s'cr int&mplat. Oricert de insemnate ar fi unele fapte
de viatd, oricett de mult ne-ar atrage spre a le prinde in imagini artistice,
dada ele nu reprezintd in acelas timp esentialrul si generalul realitätii ce
dorim a oglindi, ele devin i rdmern simple fapte secundare.
In lumina acestora, putem spune cer tematica lucrdrii- problema gos-
poddriilor agricole de Stat prin insersi faptul, ca acestea reprezinter un
element nou, esential al societdtii noastre in drum spre socialism -, este
tipica relatitlor de munca si de viatec noud sockdister, care au apaut gi
se desvolter cu putere, asterzi, in jam noccstra. De fapt, acesta si face ccr lu-
crarea ser se mentind pe linia realitertilor noastre in desvoltare.
Dar nu acela§ lucru putem sd spunem si despre confliatul luardrii in-
chegat in juxul faptului de viater concret al vadului nou". Duper ce am
veaut mai sus rolul si importanta gospodeaiilor agricole de stat, ne este mai
usor acum set cadtemi, cd pentru viala dintr'o gospoderrie agricold de Stat
sunt tipice acele fapte, care pe linia genercrld a activitdtii sale corespund
tocmcd rolului gi importantei pe care ea o are in viata oamenilor, in corn-
plexul formelor noui de viald socialistd. Este astf el tipic pentru o gospo-
derrie agricold de Stat felul de orgcrnizare socialistd a muncii, efortul con-
silent al muncitorilor din ea pentru realizarea unei bogate produclii agri-
cole, mecanizarect cultivdrii pamemtului pe intinderi mari, conditiunile agro-
tehnice inantate in care se luareazei, etc. Este tipic deasemenea, rolul de
organism educativ pe care gospodariile agricole de Stat il au pentru tara-
nimea muncitoare a satelor, pe linia colectivizdrii gospoddriilor agricole in-
dividuale. Tipic poatte fi i faptul in care se concretizeazd ajutorul pe care
gospoddriile agricole de Stat il dbu tdranilor serraci i mijlocasi, ajutor care
sa fie decrsemenea tipic acestora.
later de ce, problema schimbdrii cuxsului unui reru, desi in realitcrte
este un fapt de viola care a existat in chiar activitatea unei gospoddrii
agricole de Stat, nu poate fi totusi tipicer rolului pe care gospoddriile agricole
de Stat Il au in general, in complexul si in perspectiva realitertilor noastre
noui. Evident, cd aceasta nu insenmeazd ct autoarea nu putea folosi §i
faptul vadului nou". El putea fi luat oa un punct de plecare scru dxept cevcr
secundar actiunii principale, dar nu plasat si desvoltat pe primul plan al
lucrarii. Aceasta a fdcut, ca celelalte fcrpte de viajet mult mai specifice gos-
poddrillor agricole de Stat s i se subordoneze, set devind cu totul secun-
dare. $i Maria Banus foloseste in ,,Ziva cea mare" un fapt asemanator, acela
al stervilarului, dar acolo el ne acme drept ceva care contribue la determina-
rea problemei principale a luptei pentru infiintarea -gospoddriei agricole co-
lective, fapte tipice sectorului de vial& oglindit.
Dealtfel, urmerrile se vor vedea in continuare, in discutia celorlalte
lipsuri ale lucrdrii. Si este gi normal ser fie asa, pentrucd tipizarea - ca
Irewerturet caracteristica a metodei realismului socialist - conster tocmai in

www.dacoromanica.ro
224 AUREL WHALE

tendinta scr:itorului de a area imagini i caractere tipice socialiste in ca-

drul unor imprejureiri tipice socialiste. Faptul vadul nou", legat de activita-
tea concreter a gospodea:ei agricole de Stat, luat in forma bruta, aga cum
l-a oferit viata, nu a fost suficient pentru a oglindi veridic realitatea acestei
gospodarii. Faptul - a spus Maxim Gorchi - inca nu e tot adevaul; el
este door materie prima din care urmeaza sa se toarne, sa se extraga ade-
varul real al artei. Nu se poate frige o gaina impreuna cu penele; ori, plo-
conirea in fcrta fapielor duce tocmai la urmarea ca la noi se conftmda ceeace
e intamplator i neesenjiaL cu ceeace e substantial i tipic". Este clar, ca
scriitorul trebue sa se apropie de viala cu tendinta de a nu se opri la
faptele izolate, intamplatoarei neesentiale temei ce p-a propus a trata,
decert in masura in care este necesar p in care ele contribue la determi-
narea esenjialului, tipicului. Fctptul schimbarii unui curs de apa a fost of
poate fi prezent in viaja unei gospodarii agricole de Stat dar nu poate
trece peste limita contributiei sale la definirea rolului i importantei pe care
in mod esenlial, pe alte planuri, îl au acestea.
Aga fiind, putem spune, ca este necesar oa pr:n opera sa scriitorul sa
fie in pas cu viaja, cu ritmul de desvoltare al realitajilor noui, au frennern-
facile i lupta oamenilor pentru o lume mai buna, socialista, etc...., - i piesa
tovaragei Lucia Demetrius reugegte in mod sigur set realizeze aceasta dar
pe acest drum, opera sa nu trebue set fie laturalnica vietii, set nu mearga
- dep in acelag ritm - pe delaturi, ci sa stea in miezul cel mai ademc al
oglindind tocmai esenjialul, tipicul, sectorului de realitate ce reflecta.

In gospodeiriile agricole de Skit in S.M.T. gi aco/o unde se vor crea

primele gospoddrii agricole co/ective" - spune Rezolufia gedinfei plenare
a C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie 1949 - organizafiile de partid vor trebui
set-gi concentreze cele mtni btme forfe pentru a ridica aceste gospociarii la
un grad 'Malt de organizare agrotehnicer p a obfine rezultate cert mai bune
in munca de ridicare a nivelului de viafa p de culturr a satului". Cum este
prezentat partidul in piesa Vadul Nou ? Ceeace ne apare mai evident, sunt
membrii de pallid, luati ca atare, in mod sitigular p bowie putin organi-
zatia de partid, ca o Imitate orgcmizatorica, putern:cer p hotarita, cu rol con-
ducator. Din lucrare, ne rameme in minte mai mult figura lui Alexandru, a
Nataliei i intio mai mica masura a altor cativa comunigti, ca Mango,
van, Ioachim, etc. Dar nmi vedem forja conducatoare a organizatiei, pre-
zenta sa hotaritoare in momentele critice ale actiunei, cum ar fi la sfargitul
actului intai, in lupta pentru descoperirea p demascarea dugmcmului de
clasa din actul III, etc. Deasemenea, nu se slmte niici prezenja organizatlei
de partid din sat, ceeace, printre altele, a facut posibila i o redare prea
accentuata a faptului mai putin probabil al ridicarii in mass& a jetranilor
nemullumiti din sat.
Dealtfel, aceasta p face ca in momentele critice ale actiunii organizajia
de partid sa dispara in activitatile singulare ale membrilor de pallid, une-
ori juste -ca aceea a lui Alexcmdru in lupta pentru intoarcerea apelor -
dam- imeori p nejuste, ca aceea in care comunigtii - neputinciogi, para-
sesc situalia grea de la sferrptul actului inted, indreptandu-gi efortul de care

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 225

depinde in realitate desfeisurarea evenimentelor -in all& parte : Nu ne-om

pierde noi curagiu tocmcd acu", - zice Mangovan, pentnica apoi set con-
tinue: .... Haidem in sat!" - (!) Asemetnettocrre cu aceasta e i prezentarea
lui Patru, secretarul organizatiei de partid cl'n sat, care in fond reflect& lie-
principialitate in pozitia a fat& de dusman. Areitemdu-i-se a& Valeriu era
unealta chiaburilor Teipan i Romicet, el spune: Ei, tovarersi, set-1 leiserm".
Ori realitatea este cu totul alta; orgcmizatiile de partid, comunistii sunt
dimpotrivEt elementele cele mai inaintate, mai revolutionctre si mcd paternic
ancorate in realitate, mai mult pertrunse de ideologia revolutioncaer a clasei
muncitoare, pe o pozitie partinicet, principialet, consecventa si combativec in
fairs dusmanului de alas& sau a uneltirilor i influentelor acestuia.
0 alt.& problem& foarte important& este aceea a luptei de alas& la sate.
Cum se manifest& ea in etapa actual& ? Ne-o spune tov. Gh. Gheorghiu-
Dej in acelus articol: ...lupta de clasei se Inteteqte tot mai mult s,i icr forme
tot mai inverguncrte in perioada dreceril de la capitalism la socialism. Lichi-
darea claselor exploatcrtoare, adicci construirea Societdpi socialiste, are /oc
in concliple ascutirii luptei de closer. Aceaster lege absolutd este deasemenea
/egea de desvoltare a tetrilor de democratie popularer. $i mai departe :
Lupta de claser la sate se deskiqoarer in condifille ingr&dirii chiaburilor fi
a creerii primelor gospoddrii agricole colective". $i mcd departe: Elemen-
tele chiabureqti care igi veld ingrdditer posibilitatea de a jefui pe oamenii
muncii, trec la acte teroriste, lcr acte de sabotare ale co/ecteatior i insd-
memfdrilor, la Incercerri de compromitere a cooperative/or i In special a
tinerelor gospoddrii colective. Cu vic/enia sa caracteristicei, chicrburul impreis-
tie tot felui de svonuri mincinoase... Chiaburul foloseqte situatia sa econo-
micet, legrturile sale, experienta sa i traditiile inapoiate ale satului, cauternd
ad-pi mentinci influenta In sat".
Toate acestea s'au dovedit din plin mai ales in campania insan&nleirilor
din primetvara aceasta i cu ocazda unui insemnat numea de procese ale
chiaburilor ariminali, care nu numai cei au sabotat, au retsp&ndit svonuri
mincinoase si au crutat set. hnpedice In diferite chipuri actiunile de transfor-
mare socialist& a agriculhnii, ci au ajuns pear& la suprimarea oamenilor de
Partid, a membrilor Comitetelor Provizorii, a terranilor setraci, etc. Ceeace in-
senmeazei, cet intfadevar lupta de claset este o lege absolute, este moto-
rul desvolteirii regimului nostru de democratie popular& aspectul esential al
realitertilor din satele ncastre.
Cum este reflectatet lupta de alas& si cum este prezentat dusmanul de
alas& iii piesa Vadul nou"? Din acliune si mai ales dela sfeasitul ei, afleun
cet mnsii distrugerea vadului nou de care teirani a lost pus& la cale de
chiaburii satului: Tetpan, Romicei, etc. Deasemanea in pies& ne sunt areitate
legelturile acestor chiaburi cu Valeriu si Melcmia. Tot aga, sotia lui Valeriu
este prim& la teag cu pestele chiaburului, lox la unnet afam cum
chiaburii incearca inceiodatet set distxug& vadul Dubetului. Aceasta aratet, cer
autoarea s'a preocupat de prezentarea luptei de alas& in lucrarea sa ia
reusit set ne oglindeasc& diferiite aspecte ale ei, deterrninante in desfasurarea
actiunii. Dar aspectele concrete, directe, tale lupteil de clasel, care apar pe
scen& sunt recluse. Dintre ele, aducerea pe wen& a Ulei i chiar a ch:pubu-
15

www.dacoromanica.ro
226 AUREL MIHALE

rilor Tetpan i Romica in ultima scena nu reusegte sa reprezinte in mod

slifieRnt problema. Actiunea chiaburilor se intrevede numai din desfasura-
rea generala a conflictului. Ea nu ne apare pe scena dectat ca un rezultat
al unei activitati produsa dincolo de mccrginile acesteia. De ce? Pentruca
autoarea a plasat pe primul plan conflictul Vicent-Ncutalia-Alexandru
pi abia pe al doilea plan celalctlt aspect, si anume, conflictul de clasa.
Deaceea i reese ca problema principala a vietii noastre de azi, nu ar fi
lupta de clasa - lege categorica a desvoltarii democratillor populare,
ci lupta impotriva ramagitelor educatiei buxgheze din conetiinta octmenilor.
-
(Vezi Vincent). Deaceea i ura de clasa a cetitorilor se indreapta mai mull
impotriva lui Valeriu, a Melaniei i uneori chiar a lui Vincent gi mult mai
putin impotriva chiaburilor Tapan i Romica. Ccc urmcrre, i aducerea in
ultima scena a acestora pare nelegata de rastul piesei, ceva insuficient
pregatit, prea slab argamentat de actiunea precedent& In con.secinta nu ne
apare destul de puternic, nu ni se impune, orientarea generala a activitatii
viitoare a gospodariilor agricole de Stat, directia in care ele îi indreapta
eforturile ce in mod real contribue la impingerea societatii noastre spre
inainte. Felul in care se face descoperirea dusmanului de clasa este redat
nejust, nereal, din acelag motiv. Descoperirea uneltirilor chiaburilox nu ne
apare ca rezultcrtul unei actiuni orgcmizate, pregatite de organizatiile de
Partid can de gospodaria agricola de Stat, ci rezultatul unei acjiuni interm-
platoare. Vicent, numai in mod intamplator alla de legatuzile lui Valeriu si
Melaniei cu chiaburii. Ori, noi gtim, ca ceeace este esential in atitudinea
fata de dugmanul de clasa sau a uneltirilor acestu!ct in act:vitatea organi-
zatiilor de Partid, a comunistilor, a aparatului nostru de Stat, etc., etc., este
tocmai prezenta unei crtitudini constiente in descoperirea i demascarea lui
pe lin:a unei ascutite vigilente de clasa. Si, in sharsit, tot deaceea, autoarea
a fost nevoita sa creeze tmele situatii dramatice mai putin reale. In momen-
tele cele mai importante gi decisive ale actiunii cum ar fi oprirea taranilor
ridicati pentru distrugerea vadului nou dela sf Crrgitul actului înti, sau lupta
etoica a saIariatilor gospodariei pentru intocacerea apelor (actul II), - lip-
EGSC - in primul caz i directorul gospodariei i secretarul organizatiei de
Partid, lar in al doilea caz, directorul gospodifirlei. Evident, aceasta a folo-
sit autoarei la crearea celor doua situatii destul de dramatice. Dar drama-
ticul poate rezuita eu mult mai viguros, mai real gi mai tipic tocmai din
ciocnirea intereselor de alma, din lupta dintre nou i vechi, din lupta
pentru educarea socictlista a oamenilor, etc., etc., deci leaa a neglija ele-
mentele esentiale ale realitertii, necesare de a fi prezente in imprejurarile
tipice respective. Ori trecand lupta de clasa nu pe primul plan, a fost nece-
sar ca autoarea sa creeze totugi situatii dramatice pentru sustinerea actiunei,
dar cum era si normal, acestea au fost create in limitele unor imprejurari
netipice.

In ceeace priveste crearea personagiilor, a caracterelor de care autoa-

rea s'a folosit pentru a reda viata dintr'o gospodarie agricola de Stat, am
aratat ca, in general, autoarea a reugit sa aduca pe scena oamenii noui cri
realitatii noastre, constructor: cri socialismului, ca a reugit sa nu ni-i pre-
zinte schematic, ci dimpotriva sa ni-i zugraveasca in complexitatea lox in-

www.dacoromanica.ro
 PROBLÉMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 227

ierioara, pe fiecare cu oroblemele i lumea lui, cu continutul sau suiletesc

specific. Alexcmdru Ganea, care reprezdnta Partidrul i clasa muncitoare; este
un erou pozitiv bine conturat: cu uu1iativ, hotarit, curagios, umcm, etc. La
fel muncitond agricol Ioachim, la f el meccmicii Mangovan si Tr:ca. Dease-
-menea, Natalia este un personagiu realizat; ea reprezinta femeia ridicata de
Partid, constienta de sarcinile sale, clara in hotariri si in acelag timp ca-
pabila sa inteleaga adevarata dragoste. $i Me Ionia, solia inginerului Sat-
Inareanu, care reprezinta unealta mascata a chiaburilor in gospodarie, este
bine redata prin perfidia ei, prin intentiile sale ascunse, prin manifestarile
sale, chipurile, desinteresate, etc.
Insuficient de adancirt, ins& este caracterul inginerului Satmareanu :
in actul I, el ne-ar putea apare ca un dusman, conducandl acliunea de dis-
trugere a vadului nou. Motivarea data de autocae acestei actiuni, ca ar
apEaa materialele sta-vIlarului, nu il justifica pe deplin. In actul al II-lea,
dimpotriva, el este un orn bine intentionat, congtiincios, harnic, i depune
efort in munca pentru stavilarea apelor. Deaceia conturarea data caracte-
rului sau este inconsecventa.
Mai mult decat Melania Satmareanu, Valeriu ar reorezenta in in
tentia autoarei o pozitie mai precisa a dusmanului de clasa. El este unealta
directa a chiaburilor Texpan i Romica. Dccr din desfasurarea acliunh, pozitia
aceasta mi este suficient de argumentata, de caatata. Scena pr'nderii sotiei
sale cu pestele chiaburului nu este totusi principala motivare a situatiei
sale, iar descoperirea legaturilor sale cu Melania $ i chiaburii este un act
iilUrn nedeterminat anterior.
Tarcatii din sat sunt deasemenea insuficient de conturati gi de adan-
citi. Ei ne apar ca o gramada de ocanern neindividualizati. Nu cunoastem
nici un taran din sat care sa ne apara ca un personagiu definit gi mai ales,
dintre toti, niciunul nu reprezinta un taran sarac sau mijloccts constient, -
comunist sau Jara de Partid -, care sa se opuna acjiunii de distrugere.
Totodata autoarea nu face nici o clifetentiere, nici macar formala,- intre la-
ranii Inca individualisti din sat si massa organizata a taranilor din gospo-
daria agricola de Stat, deveniti muncitori agricoli - elemente inctintate ale
proletariatului agricol si ale taranimii muncitoare. - Avem In agricultura
noastret o massd importantä de proletari agricoli.., care alccituesc parteacea
mai avansatd a populatiei sdtesti" - spune Rezolutia C.C. al P.M.R. din
3-5 Martie 1949.
In sfarsit, trebue sa ne oprim ceva mai mult la realizarea lui Vicent.
In intentiile bune ale autoarei, Vicent trebuia sa reprezinte chipul unui orn
sovaelnic, cu prommtate trasaturi negative ale' unui caracter individualist,
arnh_lios, mandru, cu amor propriu bolnavicios, desconsiderand pe altii, etc.,
care pe masura desfasurarii actiunii trebuia sa creasca si el din pullet de
vedere moral. Totusi, Vicent ne apare contradictoriu. Este in acelagi timp
salariat al gospodariei, dar se gandegte gi la buciatica sa de pamant pe
care o cae in sat, intentionand sa intre in gospodaria agricola colectiva ce
se va infiinta. Este un salariat cu puternice trasaturi de caracter ale tetra-
nului individualist. Este un tehnicicm nou (sef de culturi) ridicat de partid
din vandal taranilor saraci (fusese trimis In mod special la sward), dar
totodata cu o mentalitate si o conceptie de vktta dominate Inca de Tama-
-sitele educatiel burgheze. Problema care se ridica este etceea, ca autocaea

www.dacoromanica.ro
228 AUREL MIHALE

motiveaza toate acestea pfin trasaturile negative ale caracterului sau, si nu

prin factorul determincmt al situatiei sale economice de semiproletar agricol.
Inteo anumita masura aceasta 0 face decrlifel, ca transformarea lui Vicent
la sfeasitul pies& sa fie prea rapida. Conv!ngerea lui Vicent este determinatei
brusc de descoperirea inteunplatoare a uneltelor chiaburilor (a Melcmiei gi
lui Valeriu), si nu rezultatul unui proces care in realitate cere timp. i tot
aceasta argumentoze nejusta a lui Vinent, a facut ca autoarea sa nu duca
rezolvarea problemei lui perna la capat. Piescr se termina ferret ca transfor-
marea lui Vicent sa fie desetveasita. Desi el se intoarce in gospodarie, li
spune totusi lui Alexandru: -Noi prieteni n'om hi (I)" - i deasemenea :
- ,Tot oi-pleca... La colectiva, ca act= s'a face". In ofice caz, nu aceasta
era tinta spre care trebuia dusa desvoltarea lui Vicent...

Am vazut cert de valoroasa este incercarea autoarei de a pune pro-

blema dragostei noui 0 cum autoarea a reusit sr redea adevaratul corninut
al acesteia. Dar in ceeace priveste rezolvarea justa cx acestei probleme, ea
nu este dusa oema la capat. Indepartat de Natalia, Vicent nu gaseste toc-
mai in acest fapt - punctul de plecare i factorul determinant al unei noui
faze a cresterii sale morale, lun motiv care sa-i prilejuiasca o ridicare su-
fleteasca potrivita dragostei Nataliei, ci dimpotriver el se descurajeaza, se-
ambitioneazer, decade. Inaintea lui Vicent nu se deschide un drum pe care
el sa urce, sa se incite, ci unul pe pare cobocaer, lipsit de perspective.
Deasemenea, am crratat valoarea litercaa a limbei folositei de Lucla
Demetrius, a dragostei cu care s'a preocupat de specificul sau regional. Dar
prin aceasta, autoarea a ajuns la o limitä maxima posibila, dincolo de care
suntem mai aproape de sterIcirea limbii populcae-regionale, deceit de valori-
ficarea literara a acestela. Asa, de pilda, printre altele - intrebuintarecc re-
petata a cuvintelor steti", vint", vazt" -in loc de ,,suntef", vene,
,,verzut" -nu face decert sa lege actiunea prea mult de loc, sa ingusteze
posibilitatea unei folosiri pe o suprcrfata maI mare a operei i uneori, chiar
sa derunese drarnaticului.

Lipsurile de construclie ale lucrarií se manifesta printr'o repartizcae

nepotrivita p punerii i rezolvarii problemelor nodale ale actiunii. Astf el, in
actul I, introducerea in acjiunea propriu zisa a piesei i punerea concreta
si mai aderncita a problemei sale centrale, - problema vadului nou - are o
lungime prea mare fag% de desvoltarea precipitata a sfeasitului acestui act.
Unele momente ale actiunii puteau fi reduse in favoarea argumentarii mai
cananuntite a actiunii de distrugere a vadului nou de catre tarcmi.
In actul al doilea, de fapt autoarea trece deja.lcr rezolvarea problemei
conflictului principal - problema vadului nou -prin intocacerea apelor pe
noua albie a rerului. $i felul icum a realizat aceasta, face ca actul II ser
fie cel mai static, desi in fond se duce in cuprinsul lui actiunea cea mai
dinamica. Pe scena, ocrmenii se odihnesc, mernernea, povestesc, etc... Dea-
semenea, aceaster rezolvcae a problemel este determinata nu prin activitatea
constienta a sakniatilor gospodariei, de a lermuxi pe taranii nemulturni4ci de
necesitatea vadului nou, ci este
.
impusa nemijlocit de deslamtuirea necrstep-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ESENTIALULUI IN VADUL NOU" 229

tata a fortelor naturii, care in argurnentarea generala a actiunii, ramerne

totusi un element exterior oamenilar.
Actul al trellea este cel mai bine inchegat, dar fat& de desvoltarea
-general& a conflictului principal, - problema vadului nou, - ne apnre prea
in.., iar fate"( de necesitcrtea cresterii actiunii spre desnodameintul final al
piesei, secundar. El rezolver nepotrivit problema demascenii dusmcmului de
claset si ocoleste iransformarea sufleteasca a lui Vicent. Deaceea i ultima
scena, cemd apar chiaburii legaji si impinsi de tarcmii muncitori, nu este
suficient de pregatita si nu reprezinta organic punctul culirincnit al actiunii,
rezultat din cresterea progresiva a acesteia.
Principala cauza a acestor lipsuri este aceea a unei cunoasteri insu-
ficiente, neademcite, aten a satului dar mai ales a realitatilor gospodariei
cgricole de Stat. Lucrarea dovedegte in mod cert, ca autoarea s'a docu-
mentat; dar in acelas timp anatet ca crceasta documentare a fost facuta la
-una, sau la un num.& foarte redus de gospodarii agricole de Stat. Acest
fapt a facut ca autoarea sa nu poata generaliza i surprinde trasaturile
generale, esentiale ale acestui sector de viata, set nu poet& patrunde intregul
proces al activitatii gospodeaiilor agrIcole de Stat in general si anume in
ceeace au ele mcci specific, mai esential, mai tipic. Autoarea cunoaste pro-
blemele gospoderriilor agricole de Stint, inset le-a veizut si le-a redat teoretic
si mai crles partial si nu in ademca intimitate a procesului muncii din aceste
gospodarii, in legenura organic& a problemelor principale legate de impor-
tanta i rolul lor. Realitatea" -spune Maxim Gorchi trebuie cunos
cuter in asa f el, ca si cum singur ai fi facut-o" - ceeace insemneaza, ca
scriitorului nu trebuie sa-i ramerner nitmic ascuns, nimic nedescoperit, necu-
-noscut -din laturile esentiale ale vietii ce vrea sa oglindeasca in opera
sa. Altfel va ajunge a reda o icoana incomplecta, neaderocitet i uneori ne-
real& a vieii. i prin aceasta, nu va ajuta cu prea mult, tocmai acjiunii de
,cunoastere a adevarului ei.
Aceasta a si facut ca i conflictul dintre oameni, de care autoarea s'a
folosit in vederea contimitului vietji, i chiar unii dintre oameni - unele
caractere -set nu fie luate din însäi miezul vieii gospodariei agricole de
Stat, i sa Taman& numai apropiate acesteia. Scriindu-i lui Max'm Gorchi,
Lenin spunea, ca: Necunoscemd vic4a, nu-i poti intelege pe oameni deced...
exterior". -In acest caz, literatura nu poate ajuta decezt in mica masura
tocmai oamenilor, pe drumul transformetrii, cresterii lor morale. Metoda rea-
lismului socialist cere scriitorilor in primul rand, zugravirea veridica a rea-
litatii, adica redarea tretsaturilor sale tipice in imprejurcri de vial& tipice
-i asta presupune neaparat cunoasterea ademcita, nernijlocita, a vielii.
..Cerleruzindu-se de metoda recrlisrnului socialist, - scria A. A. Jdanov -,
studiind in mod congtiincios i atent reahtatea, strifiduindu-se a pâtrunde
cert mai profund esenta procesului klesvolterrii noastre, scriitorul trebue sâ
educe poporul i sr-1 incameze din punct de vedere ideologic".

In urma discutiilor pe care le-a avut cu colectivul redactional al

Viepi Romernegti, cu actorii i cu cetitorii, autoarea a gi trecut la imbunala-
lirea acestei lucrari. In limitele impuse de constructia i orientarea sa ge-
:nerala, o serie de greseli au fost inlaturate, o serie de lipsuri au fost corn-

www.dacoromanica.ro
230 AUREL MIHALE

pleetate. Este necesar inset, cc aceasta actiune just& a autoarei sa fie con-
tinuata i intarita gi de munca de punere in scena a piesei; hi cadrul posi-
bilitatilor regisorale sa se liner cont de slabiciunile sernnalate i Set se in-
tareasca anumite elemente esenrale, ca: rolul orgcmiaMei de Partid, con-
tactul i relatiile dintre gospodaria agricola de Stat si sat, ajutorarea con-
creta a taranimii muncitoare de catre gospodarie, redctrea mcmifestarilor
directs ale luptei de clasa, argumentarea unei transformari mai indelun-
gate a lui Vicent, pregatirea ultimei scene in care apex chiaburii, etc... In
felul acesta, munca de interpretare va ajuta in mod creator unei repre-
zentari care sa contribue efectiv la scoaterea in evidenta a elementelor
esentiale ale realitatii oglindite de lucrare.
Tinemd -seam& de toate cele de mai sus i de faptul ca autoarea a
facut o serie de trcmsformari valabile, necesare limpezirii acliunii, piesa
Vadul nou a Luciei Demetrius va deveni o lucrare valoroasa. Ea va ajutcc
oamenilor muncii din tare noastra, muncitorilor agricoli i aranimii mini
citoare sa-gi mareasca eforturile lor pentru indeplinirea planului de Stet
din agrieultura.
Faptul cel mai valoros, insa, pe care-1 ridica lucrarea, este acela al
orientcrii pozitive a autoarei spre o tematica legata de realitatea noua,
contemporana, precum 0 a alegerii unui element nou, luat din aceasta rea-
Mate gi specific ei, caracteristic vieii in continua migcare. Oglindind lupta
ji munca oamenilor dinteo gospodaria agricola de Stet, - aspect nou, so-
cialist, al societatii noastre - , piesa Vcrdul nou dovedeste ca autoarea cr
reugit sc mearga pe drumul realizarii operelor sale, in pas cu viata, cu.
framemtarile si lupta poporului nostril pe drumul construirli sociclismuluL-
Opera =meta a Luciei Demetrius, constitue, ea dealtf el gi cealalta lucrare a
sa - Cumpana - o firet insemnata din manualul vielii", adica o parte in
tegranta din cesace este si Irebue sa fie literature vremii noastre. Si acestar
trebue sa fie scopul i mandria oricarni serlitor legat de viata, de popor.
Dar in acelas timp, realizcrrea piesei Vadul nou va constitui pentru
autoare i o experienta pozitiva in plus, din care poate trage toate conclu-
ziile necesare viitoarei sale activitati scriitoricesti, i cu deosebire pe aceect
a necesitatii unui contact mai indelungat 0 mai general C11 realitatea 0 a
partrunderii mai adancite, mai organice, a acesteia. Altf el eforturile
sale, desi pozitive, vor rameme marginage vielii, i respectiv operele sale-
nu vor reugi intru total sa reprezinte veridic realitatea in migeare, in ceeace
are ea mai esential, mai tipic i mai corespunzator perspectivei sale. Ori,
atat Cumpana cat i Vadul nou dovedesc dimpotriva, ca Lucia Demetrius
gIbe gi poate sa dea poporului muncitor operele literare pe care le asteepta_

www.dacoromanica.ro

CAMIL PETRESCU : TURNUL
DE FILDW *)
Sub titlul Turnul de fildeg Camil
Petrescu a strâns Intr'un vo/um trei
nuvele, dintre care prima, care a dal
numele cetrtii, o cunoagtem dela pu-
blicarea in Viata Romerneascia.
Prima nuvelei evocer tipul frec-
vent pernii mai ieri, al artistului izo-
/at de realitate in fictiunea turnului
de fildeg". Manugile pune fater In
douei chipuri nu mai putin plastice
din gcderia trecutului burghezo-mo-
gieresc : crcelcr palid i slinos al boe-
mului bucuregtean, i acela sfidettor,
pleznind de bani, imoral, al cerpertu
itului (crfaceristului). Moartea pesca-
rugului prezinter o scenâ din viata
la tarr a mogierimii, viata, al cerrei
contrast intre ctspectele idilice gi con-
tinutul ei abject, cade sub privirile
critice ale eroului Ladimct. Ladima
este personajul cu rol protestatar, fa-
vorit autorului, pe care 11 Interinim
direct sau numcri amintit, In gura
altor personale, in Paiul lui Procust,
In nuvela 13 Decembrie (aperruter in
Cartea Poporului) gi chiar In Manu-
gile.
Zugrervind aspecte din societatea
burghezo-mosiereascer din jurul lui
1900, Camil Petrescu gi-a concentrat
focal criticei cu deosebire asupra
raporturilor dintre clasele exploata-
toare i artigti. Scrlitorul examineaza
atert vederile fostelor clase sterperni-
*) Eclitura pentru Llteratur5 i Art5
Bile. 1950.
www.dacoromanica.ro
RECENZII
toare asupra artei gi a artistului,
demascerncl aservirea acestuia, scopu-
rile inguste i josnice ale exploata-
torilor, cert si mizera iluzie a inde-
pendentei cu care burghezia 10 lea-
gerner artigtii ce i se ploconesc. Cele
trei nuvele au deci un substrat co-
mun, care ne face sei le cercetarn
krolaltei.
Tumul de fildeg este cea mai vcdo-
roasa dintre nuvele. Bogater in situa-
fii gi tipuri, nuvela tinde parcer set
ilustreze cuvintele biciuitoare a/e lui
Lenin din celebrul sea' crrticol: Or-
ganizatia de partid gi literatura de
partid":
Libertatea scriitorului, a pictorului,
a actorului bm-ghez, este doar o de-
pendent& carnuflata, sub care se ca-
mufleaza fclianicia fat& de scrcul cu
bani, fala de coruptie, de intre-
tinere".
In aceaster definitie, eroul nuvelei
se incadreaki de minune: Paul Lo-
manesco este un pictor care prin
existenta gi stilul setu de lucru re-
produce cu o exactitate desgusteitoare,
mentcrlitatea gi chiar portretul fizic al
artigtilor epocii de apogeu a estetis-
mului decadent. Cu un puternic dis-
pref., Carnil Petrescu denunter Inteinsul
amestecul de farser, infumurare gi ser-
vilism care fac din acest pretins
ascet al artel pentru art& un rob al
clasei sale adoptive, mogierimea.
Biografia secretâ a lui Paul Loma-
nesco este un indiciu caracteristic.
La orkinet, aristocratul pictor fusese
un fecior de casr. Boieroaica Irina
Ruseanu, plercerndu-1 muted ca mascul,
232 M. PETROVEANU
11 preluase dela sterperna sa initialer,
ca ser-I educe apoi ca artist. Pentru
aceasta ji frezase, îl stflase" (dre -
sase) i, punandu-i in merna sa obig-
nuit Intinser (ser cearer), o pensuler, 11
instalase la Barbizon - locul istoric
de inspiratie al impresionigtilor. In
mediul cosmopolit i frondist dela
Paris, apoi din Bucuregti, Paul Lorna-
nesco ajunsese - cu banii surorilor
Irinei Ruseanu, care-I luase in disci-
torie un as" al picturii de salon.
Camil Petrescu îi Inverrtegte per-
sona jul acesta cu millet meschin pe
toate fetele, Cu rerbdcrrea unui ana-
tomist dare disecei un cadavru in
perrtile- lui componente. Prezentand
rand pe rand situajii diverse, In care
pictorul se descoperei In toater golf-
ciunea lui moraler, scriitorul trezegte
in cititor cregterea treptater a senti-
mentului de revolt& Totodatei prin
mcrterialul convingertor pe care ni-1
pune la Indemerner, putem recunoagte
in acest snob 0 sterp industriag de
tcrblouri, nu un ins izolcrt, ci insagi
oremduirect care I-a zermislit i il cul-
Hy& ca pe o podoaber a propriei sale
descompuneri.
Astf el ne cuprinde sceuba cad
sclivisitul Lomanesco, leperclandu-si
aerele de siler kr,tä de aria oficialer,
accept& propunerea nevestii lui, mai
practicer", de a executa o comandé
a Statului. Explicatia este foarte
simpler: artistul independent" ce-
deazer atractiel unei marl sume de
bani. Ceeace sporegte dispretul nos-
tru Later de acest gest, nu este numcri
teatralismul pictorului, care trebue
se! fie induplecat" ser ilustreze gara
Ploegtilor, - el care deobicei zugrr
vea cucoane vaporciase, -ci
faptul cer pictorul gtia prea bine cet
Irina obtinuse sii-i fie incredintata
lui comanda, i deci... nu avea a se
teme de concurentei. Fájárnicia sacu-
lui cu bani", &else:aural care dominer
firea lui Lomanesco, se manif ester gi
www.dacoromanica.ro
r2-1 evident In urmertoarea impreju-
rare: solicitat de un grup de pictori
tineri, entuziagti dar serraci -tocmcd
fiindcer expresia viguroaser a talentu-
lui lor contravenea gustului mon-
den - se( le transfere comanda zni-
nisterului, rnaestnil", sprijinit de
Irina, îi respinge. Cu tonul unui
skint mincinos, care recomander al-
tora evlavia i puritatea, Lomanesco
¡cacti comedia dezinteresärii gi a in'
dignárii. El reprogeaz& cu un ciniszn
senin colegilor sea mezini, dorintele
lor extra-estetice" de a avea bani,
sub cuvernt cer ar fi i nevrednice de
ei I jignitoare pentru e/, care era
prea nepeimantesc pentru asemenea
chestiuni meschine".
Dacei Paul Lomanesco Incarneazet
tipul artistului beneficiar al oreinduirii
despre care tafIrmer cer o detester, Mi-
hail Oproiu ezoul nuvelei Mernugile,
infertigeazer tipul artistului =tat, vic-
timer a aceleecrgi orernduiri, dar nu
mai pupa complicele ei (ca i Lo-
manesco). Amerndoi se consider& din
familia artigtilor purr, fie cer In pri-
mul caz e vorba de o specie de lux
- crescutá In salon-, fie di In crl
doilea caz este vorba de o specie
de rand : boemg territaare in margi-
nea societeitii. Spetele acestea fac
pare integrant& din burghezo-mogieri-
me. Una e o podoaber prefuiter, alta
oarecum dispretuiter, totugi toleraiá.
Dar ameindouer servesc la fel coalitia
monstruoase i Lomanesco flatandu-i
gusturile i adoptandu-i metodele, este
un burghez deghizat, care se simte
foarte bine in mediul mogieresc;
Mihcril Oproiu, mic burghez pe cale
de declasare, nutrind vagi sentimente
de rersvreetire, care se impacer bowie
bine cu nerzuinta de a se introduce
in randurile pezturii avute, este cel
mult un revoltat In genunchi". Aqa
11 caracterizeazer Insugi autorul, prin
intermediul lui Ladima, care îi pre-
cizeazer pozitia In urmertoarecr frazei:
 TURNUL DE FILDE.5"
Revolta iscater de dimineafer se
stinge la gase seara (la ccdenea n.n.).
Revoltafi cu fruntea la permeint.
Deslgur cer exister intre ei o deose-
bire, aceasta conster Inset doaT In
faptul cei, pe cemd Lomanesco poate
se( cdigeze poza detestärli banilor,
tocmcri fiincicer ii are, Mihail Opro lu
nu-gi poate permite sd-i disprefuia-
scer decert in 1nchipuire, deoarece in
realitate le duce lipsa. Diferenfa din-
tre Lomanesco i Oproiu nu este
esenlialer In comparafie cu ceea ce
ii unegte: spunerea la poruncile bur-
ghezo-mogierimii. Prin urmare, din
punct de vedere al rolului social ce
trebule ser-1 indeplineascer, amerndoi
aduc un serviciu prejios oremduirii
exploatatoare: acela de a nu atinge
prin creatia /or, baze/e ei de clas,
dimpotriver, a le Inteiri.
Cat de jalnicer este situa jia lui
Oproiu, tocmai fiindcer e goveritor
gi lag, reiese din atitudinea sa la o
maser uride îl poftise in mod umili-
tor, fostul su coleg de scoaler, Di-
mianu. El primegte invitajia jenat,
gata ser renunfe un moment, pentru
ca In sferrgit, perspectiva osperfului
ales, a decorului elegant, serlseducer.
Apol, in timpul rnesei, degi 1nregis-
treazer cu oarecare rugine ieirile gro-
solane ale lui Dimianu, aroganfa cu
care acesta îi povestegte ispreivile
financiare i crmoroase,i mila pro-
tectoare ce i-o crater, Oproiu nu este
inclignat. Dimpotriver, el suferei mai
degraber de un complex de inferio-
ritate fafei de succesul i siguranfa
de sine specifice lui Dimianu, acest
burterverde pretenfios.
Desigur, Oproiu nu este capabil sex'
ajunger vreodater im DimIcrnu. Aceasta
Inset nu &at flindcer cariera i modul
de vicrfer al parvenitului îi repugner,
ci fiindcer in general, Oproiu nu are
curajul de a fi ceea ce doregte 0 de
a acjiona pentru realiza dorm--
www.dacoromanica.ro
233
fele. Oproiu este unul din acea cafe.'
gorie de tineri intelectuali neisprer-
vifi, meicinali de sterile conflicte in-
terioare, mai mult ori mai pufin con,
stlenti de Impart/a-ea nedreaptet
lumii, dar incapabili ster-0 insugeasc
o pozifie criticer consecventer i cu
atelt mcd pufin o convingere revolu-
fionarei. Mic-burghezi oscilanfi prin
Insr0 pozifia lor de claser, neputin-
ciogi s iaser din contradicfla dintre
serrercia lor i sentfmentele de simpa-
tia pentru obijduifi, pedeoparte, gi
atraclia certre burghezie pe de alta,-
tocmai pentrucer le lipsegte un fel
bine determinat, - asemenea tineri
devin nigte ratati. Ei cad intr'un fel
de lebargie care /e indba.5e orice ac-
tivitate creatoare; colinder mesele ca-
fenelelor, redacliile, merzgerlesc la rers-
timpuri certeva versuri, socaiindu-se
nigte incrdaptabili la vial-a socialei in
general, 0 apostoli cri artei pure, aga
cum se crede i Oproiu. In studiul su
despre Schifele din provincle" ale
lui Scedrin, Dobroliubov preciza c
asemenea tineri 10 irosesc tocrnai
darurile cu care sunt inzestrafi".Ced
de bine se poate aplica lui Oproiu
portretul atert de precis zugreivit de
Scedrín: Unit dintre ei nu fac deceit
s umble prin odaie in halat 0 pa-
puci, fredonernd cede un cantec, ca
sa le treacer urltul; a4ii strang fiere
pi crjung nigte mefistofeli de provin -
cie ; alpi se fac geambagi sau mers-
luitori de carp; alfii dau pe gett can-
titedi enorme de votc, iar allii 10
petrec timpul liber rumegerndu-gi tre-
cutui i protesternd cu necaz împo-
triva prezentului... Top domnii acegtia
au comun in primul rand viermele
ce-i rocrde" i in al doilea rand
faptul cer la osperful viefii" nu s'a
gersit un boc i pentru dâniii, in al
treilea rand, firile lor nespus de largi.
Dar principalul e viermele... Tema-
rul Incepe ser-0 dez vag seamrx ca
se &la in preajma lui ceva ce nu e
 234 M. PETROVEANU
cum ar trebui set fie, ceva Incoerentj
contradictoriu, el se descoperei Intr'
ciudatei contradicjie cu tot ceeace 1'1
Inconjoaret, incearcer s prof esteze
Impotriva acestei situafii, dar cum
nu poseder niciun fel de principiu viu
necesar ca s se poatei concilia cu
cele Inconjurertoare, nu-i reanetne de-
cert zeflemeauct sau o pseudo-tragicei
indignare" (N. A. Dobroliubov : Opere
crlese, pag. 53).
Cerceternd tipurile intelectua-
lului In societatea burghezei, Cann,
Petrescu se opregte i asupra lui
Ladima, pe care :0 prezintet pe o
treaptet mcri avansater deceit Oproiu.
Laclima este o fire mcri derrza, a dus
o viajet nepertater fi demner 'n serrer-
cie, far talentul lui polemic 1-ct pus
In slujba demasceirii politicianisrnului
burghez. De altf el, In nuvela Mernu-
sile, am avut prilejul s verificerm
luciditatea gazetarului Ladirna : el a
fost cel care a incercat s-i explice
lui Oproiu condijia sa de revoltat
In genunchi". Camil Petrescu ne
previne Inset cer nu trebue s ne
agtepterm a Interini In Ladima un re-
volujionar. Spre a dovedi maturitatea
convingerilor crnti-reaclionare ale
eroului su, Camil Petrescu îl supune
parcer la un fel de prober de rezis-
tenter, asernemeitoare cu aceea la care
trebuie set rerspundei Oproiu. In ade-
verr, Ladima e gi el chemcrt de un
anumit boier Dinu la conacul aces-
tuia, in Dobrogea, pentru o inic
vacant& In primele zile, Lcrdima Dare
a fi cezzut in ispiter, cci gust cu
o Ina:Ware inergand pallet /a uita-
rea de sine, confortul unei camere
curate, al meselor servite Imbelgu-
gcrt de lcrchei, al plimbrilor pe a-
lei cu Dori rare. Ba chiar fericirect
aulflficialä pe care i-o imprumutase
boierul din foisorui sera îl i cop/e-
seste la un moment dat. Impresio-
nat de pew] i tihna conacului, La-
www.dacoromanica.ro
clima îi retrenegte viaja de privaliuni
gi muncet amarnic ; deindu-si sea-
ma cei nu se va putea bucura de
un refugiu la lard" i plin de cirr-
der fajer de alli contra-1i ceipeituiji
el este icuprins de o crizer de des-
nerclejde. Se geardi cei rermersese ire-
mediabilul chiriag al camerei mobi-
late. Avea aproape 40 de ani, to-
tul era prea terrziu, via/a si-o velzu
ratcrter, nimic nu mai putea incepe-
si plemse mut gi desneideijduit sub
Instelarea diamanlicei a nopjii do-
brogene".
Aceastei stare de vrajber, care este
de fapt o amorjealet a intransigentei
sale, a combativiterjii, se rupe Ins&
Ladima descoperet cer boierul ospi-
taller i generos este de fapt un
fost afiler de administralle, inavujit
gralie nevestei, cu banii ce aceasta
ii storcea dela amant, - Ipropriul co-
lonel al beirbatului ei. lar dedesub-
tul crparenjelor patricrrhale, al cu-
vintelor ,,omenoase", al interesului
pentru oezie exprimcrt de mogier,
Lcrdima descoperer cerinogia proprie-
tarului de permemturi, a exploatato-
rului jeiranilor, - teitarii localnici. La
aceasta se adaugei zvonul cet sojia
boierului iDinu, al ceirui mormetnt cir
fotografie hi aur îl contemplase La-
dima, piense de me:ma beirbcrtului ei;
gi am se sinucisese, art cum era
versiunea public& In fine, serlbeiticia
cu care boierul igi asmujea cennii
asupra jerranilor gi bucuria sadicer cu
care putea Impusca un pescerrus,
sub ochii ingroziji ai lui Ladima, JI
umplu de revolter pe acesta. Gaze-
tarul pärersegte anogia i odatei cii
ea, si ultimele iluzii cu privire la ca-
racterul nobil" al aristocrapei.
Ca prezentare criticei a regimului
de exp/oatare, nuvela Mocatea pee-
ceausului constitue Inc& o menturie
acuzatoare. Originalitatec ei fajei de
nuvelele precedente constei, din a-
cest punct de vedere, In demascarea
 TURNUL DE FILDEV
uneia din laturile caracteristice mo-
gierimn, si anume ipocrizia cu care
Icrtifundiarli moderni ,,cultivap" gl
Mbitori de poezie'' ii camufleazei
apucerfurile brutale, caracterul hrerpd-
ref, neomenos. Figura blander i dis-
tinsei a boierului care nu-gi bate cu
metna lui färanii, ci 5i dreseazez ceri-
nil In acest scop, ne cnnintegte pe
mogierul din Povestirile unui vernier-
tor" de Turgheniev, de care vorbea
Lenin in articolul In amintirea con-
tend Heiden".
In tap noastrei sta un rnogier ci-
vilizat, cult, instruit, cu maniere gin-
gage, cu lustru european. Mogierul
11 trateazer pe musafir au vin i dis-
cuter probleme inalte. Dece nu s'a
fiert vinul?" intreabd e/ pe /crcheu.
Lacheul tace i peilegte. Mogierul
suner gi Mad ser ridice glasul, tspune
slugii care a intrat: set se ia ma-
suri... In privinja lui Feodor"... Mo-
gierul lui Turgheniev este gi el un
orn uman"... alert de uman, Inc& nu
se duce el insugi in grajd sei supra-
vegheze dacei s'an luat toate znersu-
rile pentru biciuirea lui Feodor. Este
afert de uman Fncert nu se ingri-
jegte de inmuierea in apet serrate( a
nuielelor cu care va fi biciuit Feo-
dor. Acest mogier nu-0 va permite
s-/ loveascii nici s-1 certe pe la-
cheu, ca un orn instruit ce este, cu
maniere gingage gi umane : el la
mersuri numai rie departe ,ferrei zgo-
mot ferret scandal, ferrei demonstrafie
publicei".
Alturi de Tumid de Filtie9 pi
Mrnugile, Moartea persetrugului spo-
regte galeria exploatatorilor. Carnil
Petrescu a individualizat fizionorniile
respingeitoare ale burghezilor, mogie-
rilor i slugilor lor (ca Paul Loma-
nesco), inspiremd prin preciziunea a-
dder cu care i-a zugreivit hi certeva
momente, desgustul cititorului impo-
triva oligarhiei. Sub fizrerurirea idei-
lor clasei rnuncitoare, i insuflept de
www.dacoromanica.ro
235
ura acesteia impotriva. fogtilor asu-
whorl gi a ultiznilor lor unnagi, ta-
lentul de psiholog al scriitorului a
cergtigcrt considerabil, cdpciternd ascu-
pul chirurgului care gtie uncle gi
cum sei aplice cuptul. Incercernd s
infeleagd just raporturile dintre in-
divizi, gi ceruternd s scocrter in evi-
denfa pozifia lor de c/a-set, ca factor
determinant al structurii si atitu-
dinii personajelor, Camil Petrescu do-
vedegte cd a trecut hotarele scrisului
su anterior, - scris dominat de
obsesia analizei excesive, de scar-
monirea detaliilor i nuanfelor par-
ticulare, In dauna generalului,
cer se Indreapter spre un mod rea-
qi -
list de a judeca viola,
De aceea nuvelele actuale nu sunt
simple porirete izolate unele de al-
tele; ele alcatuesc un adevdrat trip-
tic, o compozige mai larger, ca trei
episoade ale unui eventual roman al
epocii 1900". In aceste nuvele-por-
trete fiecare personal este legcrt de
persona jele celorlalte nuvele prin ref-
dercini comune de eas, prin inte-
rese comune. De aceea Sinegti i IrMa
Ruscanu din Tumid de Fildeg ; Dk-
rnb.inu din MErnugile gi Boier Dinu din
Moartea pescaru9u1ui, sunt in acelag
timp ocrmeni vli, deosebifi unul de
altul, dar i vcrrietEtti ale aceleectgi
faune burghezo-mogieregti. Fiecare
din ei ilustreazer astfel cede o Paler a
,,lumii inalte" ; Sinegti, marele avocat
gi prietenul Irinei Ruscanu, Intruchi-
peazer Insergi prcmtica favoriter a aran-
jaznentelor de culise ; ascensiunea lui
bruscer la postut de ministru de Jus-
tifie fhnd un lucru obignuit in tim-
pul guvernerrii monstruoasei cocain&
IrMa Ruscanu este tipu/ femeii =boa-
nelor si cabinetelor, vziogierifa tena-
ce, ambifioaser gi crude r; Dimian,
burghez parvenit infumurat i libidi-
nos, - o figurer de Ca/avencu mak
inrait i mai periculos ; boierul Dinu
este latifundiarul viclean, onatuos,.
236 M. PETROVEANU
care poarter masca ,omului cumse-
cade.
Top crcegtia, lmpreuner cu Loma-
_nesco, sluga lor In art& sunt proti-
torii orernduirii exploatatcare af/ate
In descompunere.
Metoda de a (descrie i critica pu-
tregaiul. aspectele exploaterrii, pe ex-
ploatatori l e ervi lii lor artigti
puri", este :ins& Ingreunater de rermer-
gitele conceptiel ivechi a scriitorului,
de urmele psihologismului si ale
obiectivismului care 11 Impiedicer set
vader totdeauna esentialul. Discutille
Intre Maria Sinegti í Rusccrnu, ori
insistarea disproporlionatet asupra
descrierilor naturif i stari/or sufle-
te§ti ale lui Ladima, ingreuneaza ac-
-tiunea. Demascarea printr'o cercetare
directa §i nu prin reflectarea fapte-
lor In sufletul eroului, czr fit sporit
incomparabil vigoarea critic& a nu-
velei.
Dar problema principal& pe care
Camil Petrescu n'a solutionat-o Inca
in cele trei nuvele, este aceea a zu-
grervirii persona jelor 'pozitive. Ated
Gelu Ruscanu care ar trebui s
pocrrte inteinsul germenele revolutio-
nar in mij/ocul crtmosferei de putre-
zicfune cat i Ladima, sufer& - unul
de ruse/ de combativitgle.altul de re-
volter anarhicer. Dacer Wespite Ladi-
ma, autorul ne avertizeaza ca e mai
mult un independent", un tempera-
ment crnarhic anti-burghez, sincer dcrr
nu Inca tun revolutionar, In schimb
pe Gelu Ruscctnu din Turnul de Fil-
des", Camil Petrescu 11 declarer mem
bru crl miscerrii muncitoresti. Ori In
<darer de cateva replici pe care Rus-
canu /e crdreseaza sfichiuttor /in Lo-
manesco, referitoare la minciuna oriel
pure si la exploatare In general, -
el nu actioneazer ca Mare, In cursul
nuvelei, de a &err& actiune nu se
locrg organic. Cernd s motiveze
prezenta lui Rusccrrzu in casa McRae-
lei, scriitorul a atribuit acestuia o
www.dacoromanica.ro
intenfie decrdreptul rornanticer si a-
nume dorinta de a inapoia fosted sale
iubite, deveniter sotia lui Sinegti, sari-
sorile crcesteia, gi de a destaínui se-
cretul dragostei lor, spre a se elibera
de orice influenfei a trecutuhri su
burghez. Gemdul care ar parea Iii-
minos e totugi nemotivat. Ce nevoie
are Ruscanu s'o caute pe Maria In
casa lui Loinanesco, ríscand abia sa
se compromita ? $i mai ales dece se
angajeaza o discutie ptimagi,
strerbertuter de crccente de disperare
cu acecrsta ? Aga cum e zugravit, Gelu
Ruscanu Indeplinegte mai curernd ro-
lid schematic crl unui actor secun-
dar, care trebue sa intre in scena
nurnai pentru a debita o replica ;i
a o parasi.
In ceea ce-1 privegte pe Ladirna,
acesta este evident incei un rersvrertit
mic-burghez, a crui credinter Pre-
tins revolutionarer este mai rnult o
expresie a sensibiliteitii sale rernite
(ca In Moartea Pescarugului) - Ladi-
ma rermerne o figurer a intelectuct/ului
cinstit, demn ,dar a carui revolter nu
merge pelmet la capert, nu se cris-
talizeazer intr`o convingere fermer care
ser-1 cluca la lupta orgcrnizater In rem-
durile migcerrii muncitoregti.
Devi In zugrervirea trecutului, Camil
Petrescu a oglindit critic ceneva ti-
puri ale vechiulur, el n'a izbutit
Inca sa sesizeze nou/, viitorul revo-
lujionar ne care 11 vestecru gi-1 re-
prezentcru la noi, .chiar 1112 perioada
dincrintea primului rerzboi mondial, gi
e/ernentele avansate ale intelechra-
lifertii, dar mai ales mimcitorii con-
stienti luptertori pentru idealurile pro-
letarkrtului.Cartea lui contribue /a
accentucrrea in cititorul de astazi a
urei de alma, iar artistilor le det un
sprijin in actiunea de demascare si
sterrpirea mentalitertii estetiste. In
schimb, Camil Petrescu n'a isbutit pi
 VIATA SI OPERA LUI D. TH. NECULUTA"
aproape n'a cdutat set descopere In
sernul lumii vechi, zugreivite de el
acele forte progresiste, inaintate, care
se conturau deacum, Idesf&gurcru lupta
pi aveau ser aducd nimicirea regimu..
lui explautator. later de ce in nuvelele
sale, cu toate denunguile regimului a-
supritor, nu vedem pe asupriti si,
mai ales, lupta lor. De aceea, do-
b&ndind un succes remarciabil In
zugravirea eroikr negustori, Camil
Petrescu nu ne-a dat nici lunul pozi-
fry, reugit.
Mergernd pe drurnul parcurs in tea-
tru, in rare a zugrervit personalita-
tea /uptertoare a lui Bdicescu, le-
gand-o de aspiraliile poporului, pi
streicluindu-se ser-§i insurascer meto-
da realismului socialist, Camil Pe-
trescu va isbuti in viitor nu numai
s ne intCcreascer crversiunea fat& de
chipurile mite ale exploataotorilor, dar
gi ser reconstituie veridic, in tacit&
amploarea 0 lumina lor, figurile a-
re/0ra care au luptat pentru sf ári-
marea lanturilor in care erau linuÎi
oamenii muncii.
M. Petroveanu
I. VITNER : VIATA SI OPERA
LUI D. TH. NECULUTA *1
Monografia privind viola 0 opera
lui Necululd se impune dela inceput
cititorului, prin dragostea cu care s'a
apropiat Ion Vitner de activitatea pi
de creafia artistic& a primului poet-
luptertor, provenit din clasa munci-
toare a terrii noastre -in acela§
timp prin spiritul qtiintific de care
a dat dovad& autorul In analizarea
operei poetului i in istabilirea locu-
lui ce i se cuvine In istoria Men,
turii.
*) Editurs pentru Literaturä si Art4,
Elie. 1950.
www.dacoromanica.ro
237
In opera de cercetare i reconsi-
derare a mogtenirii noastre literare,
punerea in lumina adevarater a lui
Neculut& este de fapt o restituire.
Poetul nu figureazd in istoriile Me-
rare burgheze, el a trait numai In
congtiinpa clasei muncitoare, in rem-
durile cdreia a 'luptat tocrt& viata-
pi pentru care literatura lui a fost
o importantei tamer de lupt«. Dup&
trecerea aproape a unei jumátáti de
veac dela moartea lur Neculuter, o
pera lui îi primeqte locul cuvenit
in istoria literaturii, datoritä transfor-
m&rilor revolutionare prin care trece
tara noastr& 0 in cadrul cdrora are
loc reconsiderarea patrimonfului cul-
tunal.
In alceituirea unei monografii lite-
rare, autorului i se pun in fold cede-
va prob/eme de istorie i critic& life-
rarer; mäsura In care aceste pro-
bleme au lost rezolvate, indicd n-
sura in care monografia r&spunde
scopului pe care 0 l-a propus auto-
rul el 0 stabileste contributia lu-
crärii /a opera de cercetare a mar
tenirii literare.
Prima problemer, ccireia trebuie
sa-i rerspund& o monografie literara
este de a prezenta epoca in care a
trait 0 a lupkrt scriitorul 0- legal&
de epocer -viata lui, de a prezenta
pozitia lui fat& de evenimente,
modul i mersura in care le-a inte-
les 0 a participat la ele, atitudinea
lui fate! de societcrte, in ace/ag tiny
influenta pe care au a-vut-o fret-
mant&rile epocir In viala scriitorului.
A studia aceaster problem& a vietii
deski§urate in epocer 0 legate de
ea - este de o deosebitá importanfd
in cazul lui Neculuter. Monografia al-
c&buitä de Ion Vitner rdepunde
pe larg acestei ?rob/erne. Regimul
de asuprire, in care a fost nevoit set-0
ducci viata, lipsurile indurate Mt? o
societate bazatd pe exp/oatare au
feicut din muncitorul Neculufei
238 M. VLAD
un revoltat irnpotriva nedreptafilor
sociale, Cum In timpul lui rnigcarea
muncitoreasca era In crestere si se
ducecr lupta pentru faurirea unui
partid muncitoresc, Neculugi s'a a-
kiturat acestei lupte; el a lost un
activist de frunte al partidului social-
democrat al muncitori/or din Roma-
nia. Via la lui s'a lrnpletit cu via/a
miscerrii muncitoregti, a cape:11W o
orientare precise( ; activitatea neobo-
site' duser de Neculuter In randurile
muncitorimif explicet partea cea mai
important& cea mai plinei de fapte
si recrlizerri din viala sa.
Autoru/ reconsfituie biografia lui
Neculula, De baza putine/or date
care ni s'au pstrat cu privire la
viata poetului. Cititoru/ crfl& din mo-
nografie destinul acestuf om cu stz-
flet ales, lnzestrat cu deosebite ca-
literfi gi de o mare sensibilitcrte, silit
de un regim de crancenet exploatare
set ducr o viala pliner de suferinte
pi lipsuri. Visul sau de a ajunge
viorist, Neculuta a trebuit ser-1 par&
seasc pentru rea/itatea vietii de
muncitor cismar. Cunoscand condi
tiile de existenta ale muncitorimii,
asigurandu-si greu aceasta existenter,
Neculut a devenit cantaretul mnfiâ-
crat al /uptei dusei de clasa mun-
citoare.
0 alter prob/em& a monografiei
literare este legate( sie studierea
ecourilor pe care le-au avut frermern-
trile epocii i faptele viefii poetu-
lui in opera sa. Este vorba deci, de
rnasura In care opera literarei a poe-
tului a oglindit realitatea vie, In
mijlocul creia a trait, de masura In
care putem infelege epoca din ele-
mentele De care ni le oferä opera.
Acest studiu se cornpleteazer prin
cercetarea pozitiei pe care se si-
t u:r.a& poetu/ fagr de alfli scriitori
ai epocii sale, prin conceptia de
viata, realizerrile pozitive gi limitele,
www.dacoromanica.ro
pe care le dovedegte cercetarea o-
perei sale.
Ion Vitner face o anctlizer a ope-
rei lui Neculuter, scotancl la ivealei
ecourile pe care le-a crvut epoca c4e
intense frermanterri, dintre 1870 si
1905, in versurile lui. Ceeace iese
cu putere in evidengr din monogra-
fie este fcrptul cer Neculuta Igi incepe
opera In momentul In care alti poeti,
care scriseserer kle pe poziliile cicrsei
muncitoare - Mille, Pincio, Deme-
trescu, Beldicecanz - Isi Incheiaserei
propriu zis activitatea lor de lupter;
poezia lui Neculut este in aceastei
privingl un mare pas Inainte, ea o-
glindegte o alter etapei a luptei cla-
sei muncitoare, o etaD rnult mai
avansater. Prin critica violent pe
care o face ,societatii burghezo-mo-
gieresti, dar mai 'ales prin inflerca-
rarea sa de a cauta drumul spre
viitor gi de a Incerca s mobilizeze
clasa muncitocrre pe acest drum -
prin congtiinfa sa de lupteitor pentru
cauza generala a proletariatului, -
Neculuta a ridicurt poezia luptertoare
/a o inerltime neatinser panel la el.
Prin aceste trerserturi el a devenit
prirnul poet revolutionar din tara
noastrei.
Chiar In epoca, In care elemen-
tele de provenient& burgheza pi
mosiereascer, aflate in migcarea mun-
citoreascer, incearcer s devieze mig-
carea, s'o transforme intío remorcd
a monstruoasei coalitii gi In cele din
urmer s incerce a o nimici (este
vorba de tretclarea generogilor",
petrecut 'la 1899, moment In care
Neculuter ajunsese Ja maturitate de
creatie), poetul a rermas neclintit
alerturi de luptertorii care au dus
mai departe steagul marxisrnului.
Versurile sale din =east& perioaci
constitue un document de puternica
acuzare a trerderrii generogilor" pi
o vibrant& chemare /a lupt impo-
triva exploatrii.
 VIATA I OPERA LUI D. TH. NECULUTA"
In ace/ag timp ins& monografia
.arcrter in mod gtiinjific gi limitele
goveririle poeziei lui Neculuter, care
aunt 'determinate de Insagi limitele
pi §overirile migcerrii rnuncitoregti din
acea vreme. Ion Vitner indica unele
momente de descurajare ale poetu-
accente de pesimism gi In special
faptul cá, degi Neculuter a sesizat
necesitatea-aliantei clasei muncitoare
cu terrernimea muncitoare, el nu a
isbutit totugi ser Infeleager rolul con-
duccitor al muncitorimii in aceaster
<chanter. Autorul insister asupra fap-
tului cer acestea nu sunt simple sler-
biciuni, ci efecte ale luptei cu ideo-
logia dugmanului de clasa, rani ca-
pertate in lupter.
In ace/a§ spirit gtiintific, monogra-
fia analizeazer i alte aspecte ale
operei lui Neculuta - teme din
vicrta scrtelor exp/oatate, poezia na-
turii, a dragostei - stabilind aportul
poetului la desvoltarea ooeziei re-
volutionare in jara noastra i scotand
In evidenter faptul deosebit de im-
portant cer Neculuter a transformat In
adeviir literatura s Intio ascutita
armer de lupter Impotriva orernduirii
burgheze, baza-te pe exploare.
Astfel poetu/- cismar este pre -
zentat in monografie in mod just
ca un inaintag de seam& al poeziei-
armii de lupta, un inaintag al
carui exemplu a constituit o tradijie
snifitoaser a literaturii noastre Main-
tate.
0 alter problernet a monografiei
literare este de a lua o atitudine
critic& fater de exegeza fercuta poetu-
lui de cdtre criticii gi istoricii
cosi burghezi de-alungul anilor, .gf
In acelag timp de a scoate In evi-
denter gi a valorifica In mod gtiin-
lific, pe baza Invaterturii marxist-
leniniste, afirmatlile criticilor care au
militat de pe pozifille clasei munci-
toare. Pater de Neculuta, istoria gi
critica literarer burghezei a pastrat
www.dacoromanica.ro
239
täcere: Nu rersfoiti in zadar pa-
ginile istoriilor literare burgheze!" -
spune Ion Vitner. Dacer yeti gersi
minimalizate gi desfigurate opere/e
lui Pindo, Mille, Traian Demetrescu
sau Beldiceanu, nu veli gersi nicio
informatie cu privire la opera lui
Neculuter... Pentru burghezie un cis-
mar trebuie sa facet incedterminte pi
nu poccte ser facer poezie". A denunta
gi demasca aceasta atitudine a an-
ticilor gi Istoricilor literari burghezi,
de minimalizare §i dencrOurare sau
chiair de ignorare a literaturii scrise
in spiritul clasei muncitoare, a sta-
bili adeverrul gtiintific asupra poetu-
lui cercetat, In lumina invaterturii
marxist-leniniste, este una din sar-
cinile la care are de rerspuns mono-
grafia literarer, sarciner careia mono-
grafia crIcrtuiter de Ion Vitner ii
rerspunde printr'o larger gi pretioas
contribufie.
Ceeace trebue relevat ca o rea-
lizare pozitivä esentialer a monogra-
fiei alcertuiter de Ion Vitner, este
studierea operei lui Neculuter Iii
lumina inverteituritmarxist-leniniste,
privind opera In legertura nemijlo -
citer cu epoca gi ceruternd in poezii
ecouri/e vremii In care au fost scrise.
In aceai fel, iese cu putere In
evidenter imnortanta operei lui Ne-
culuter gi meritul de secrmer al acestui
poet, de a fi inteles cel mai bine
sensul general al evenimentelor vre-
mil sale gi de a le fi oglindit in
versurile sale.
Dar In aceastEr privinter era ne-
cesará o mai stransa legerturer nu
numcd Intre epocer gi opera, ci pi
intre epocia gi viata poetului. Dea-
semenea, expunerea, in monografie,
a vietii lui Neculuter inainte de a se
ff prezentat epoca gi nu dimpotriver,
este de naturer ser limiteze intelege-
rea cititorului. Cunoscand mai interi
caracteristicile epoch in care s'a
desfergurcrt viata poetului, i crbea
240 G. VINICIU
pe urmet datele biografiei, cititorul
poate face legettura dintre ele cu
mai multet ugurintet i cu mai mult
folos decert invers.
In sferrsit, o alter problemer o con-
stitue actualizarea operei poetului,
care face obiectul monografiei, le-
garea hil de epoca noastret, cerceta-
rea mesagiului poetic al unei opere
literare din trecut. Cornunicarea ex-
perienlei literare a unui poet care a
luptcrt .in rdndunile ckrsei rmmci-
toare, -mai mult chiar, a unui
poet-rnuncitor, cum a fost Necultzter,
pentru a of eri astf el un indemn crea-
torilor arostri de azi este de o mare
insemnertate pentru literatura noa-
strá in desvoltare.
Problema aceasta inset nu este su-
ficient ademcitei in monografie. Rohil
lui Neculutd gi al Jiricii sale In des-
valtarea liii cii nocrstre revolutionare,
invalennintele gi mesagiul poetic al
operei sale pentru poef ii nostri de
azi, nu apav conturate in mono-
grafie.
In rtcpunea de cercetare i reconsi-
derare a trecutului nostru literar, lu-
crarea alcertuiter de Ion Vitner, asupra
viefii onerei lui D. Th. Neculutet
i unei societeiti In care imensa majo-
constituie o realizare de ma:a merfte
pi deschide un drum. Adreseindu-se
unui public lcag, aceastei monogra-
fie - cu toate cer, pe alocuri, cu-
prinde unele lipsuri gi formuleal mcri
greu de inteles - contribuie la cu-
noasterea viegi i operei primului
poet muncitor din tam noastret. Me-
toda folositei de autor, a cerceteirii
atente, insufletiter de dragoste pentru
poet, dar in acelas timp pertrunse de
spirit stiintific si de congtiinta luptei
de De pozitiile crvansate ale clasei
muncitoare - este o metodet just&
de investigatie in câmpul literaturii,
In studierea mogtenirii litezare. A-
dâncind aceaster metodei, lerrgind-o gi
compiectemd-o, apliceind cu hoter -
rire i consecventet spiritul de partid
www.dacoromanica.ro
in cercetarea opere/or, istoria noa-
strd literaret va reispu.nde scrrcinii de
a pune îfl justa ei valoare creatia
literaret din frecut.
Din acest punct de vedere, mo-
nografia alcertuitet de Ion Vitner este
nu numai un exernplu, ci pi un in-
demn, de a se trece la publicarea
unei edilii stiinlifice a operei lui
Neculuter gi de a extinde cerceta-
rea asupra intregii nocrstre mogte-
niri literare.
M. Vlad
M. SADOVEANU : POVESTIRI *)
Ideea care /eager ce/e gase poves-
tiri ale volumului, este areitata de
M. Sadoveanu chiar dela inceput in
Cuvemt care cititori.
Acum aproape o jumatate de se-
col, cemd au fost scrise i publicate
aceste povestiri, lumea muncitoare
dela sate treiia in asuprire, serreccie,
ignoranta, superstilie..."
-7Prezentarea realiterfi, descrierea
ritate a poportilui se sbdtea in unize-
rie va fi in primul plan a/ ateniiei
autorului. Dar aceasta nu se face di-
rect. Faptul cei se adresa celor
mici cerrora trebuia sei le spund
lucruri atdi de importante pe mersura
intelegerii kr, cett i Imprejtacirile
politice de atunci, au silit pe M. Sa-
doveanu set aleager un mijloc mai
ocolit. Legernd vkrta oamenilor de a
animalelor, a leisat totusi seer se in-
trevadet limpede conditiile grele de
viatei ale teiranului.
Sluga din lanog nerzdrervan pare
un orn lipsit de mice inteleciere. Dar
nu din vina lui a ajtms Ion aga, ci
*) Editura TineretuIui, Literatura
pentru copii, Buc. 1950.
 POVESTIRI"
din vina boerilor care tineau pe
leircrni in cea mai neagrer ignoranter.
Ion nu iubegte pe bietul mergclrug
cu car* face toate muncile. El bea
în cerrciumer, in timp ce seirmanul
animal ternjegte duper un brat de
fern. Numai lui Mitif et, copilul lui
Ion, îi este miler de lanog. li der de
merncare, îi der apei rece. In felul a-
cesta Mitiper se apropie de sufletul
animalului gi totodater de cel al ci-
titorului. Ion este un exploatat, la
remdul lui, chinuegte cu seillSerticie
meigeirugul. De aici reiese gi igno-
ranta lui. Dace( Ion ar intelege cri
animalul care muncegte ape drept
la ingrijire, atunci i-ar fi ugor set
1/4e/eager cei i e/, care la fel mun-
cegte la acelag steipem ca i Icrnog
nsdretvcm, are drept la o vkrta mai
bun, are drept /a un trai orne-
nesc. Dar Ion nu intelege. Ion cel
cLn poveste, Ion cel de acum o ju-
mertate de secol nu intelege.
Mog Vasile din Povestea cu . ie-
purii e de fapt acelag Ion, la altd
verrstei. Mog Vasile e un superstitios.
El crede cei in noaptea de anul nou,
vorbesc animalele. E de ajuns ser
becr certevcr pahare de vin ca
sei i se parer cei in junil lui s'au
adunat iepurii care-i vorbesc cu voce
om en eascer. Mog Vasile e dease-
menea un exploatcrt firmI in intu-
neric. Nu a cunoscut nici o bucurie.
0 violet pierdutei n slujba boerilor.
Aceasta era beitretnetea celor ce
tnunceau in regimul burghezo-rno-
gieresc. Amintiri frumoase n'are bá
tremul. In bordeiul rece, se mal
ceartei Inca' i acum, singur, irnagi-
nându-qi cei are in fatei pe baba
lui. Din cele certeva cuvinte pe care
le spune, noi avem in fatet intreaga
lui viater searberder. . povestiri intío epocer in care litera-
Dar sunt gi alte aspecte din viata
aatului de el'er dater. Aspecte tot
at& de intunecate gi care arcrtei a-
ceeagi stare grea in care se sbertea
www.dacoromanica.ro
241
poporul. Ignoranta gi superstitia ba-
bei Meirgetrinta sunt un exemplu in
aceastei privinter. Muter -a fost bol-
nctv. El e trimis la lard pentru a se
intrema.
Miscarea in aer liber, atmosfera
curatei a satului, fac pe copil sex se
invioreze. Dar Merrgerrinta e convin-
se/ cei ea a inferptuit aceastei minune
prin descemtecele ei.
Hultcmul e povestea perserrii de
de prader. Aceaster paseire vine In
chip migelesc gi retpayte ceite o gai-
ner din curtea babei Meirgeirintct. De
acea el trebue pedepsit ca orice fed-
hair, aa orice netrebnic care Indreiz-
negte set lure agoniseala muncito-
rului. Mog Sava II perndagte gi il
imrpugcer. Hultanui era un hot de
rernd, mercar cei p/utea in slervi. El
venea in zilele liniiite, sbura la
mare Inerltime gi se repezea pe nea-
gtepate. Nu va regreta nirneni moar-
tea hultanului. Din contra, aceasta
ne sterrnegte o adeverratei multumire
azi, pentrucei ne amintegte cer pi
printre oameni au lost asemenea
hultani care remeau munca celor
multi. Intocmai ca i uliul din pc-
veste, in societcrte au existat aceste
perseiri de prader. ?i mai exister mixer.
Ei se numesc mogieri, burghezi, chia-
buri. lar dacá la noi au fost dobo-
riti din inerltimea mincinoaser de
unde igi pregâteau loviturile lor mi-
§elegti asupra poporuhri, crpoi ei
n'au disperrut Inca. Ei se mai sbat,
incearcer set se apere. Dar dupei cum
hultanul a murit cu ccrpul sdrobit
sub cisma grea a lui Mog Sava, aqa
vor sferrgi i acegti uli cu chip ome-
nesc, sdrobiti sub pumnul uria§ a/
oameni/or rnuncii condugi de Partid.
Mihail Sadoveanu a scris aceste
tura pentru copii nu exista aproape
de loc. Povegti fcrntastice viclean ti-
cluite, sau cedeitorii í aventuri fma-
ginare, aveau rnenirea sei distrcrger
16
 242 G. VINICIU
atentia copilului dela realitatea so-
cial& realitate care devenea din zi
in zi mai necrgrei gi mai trister. In
felul acesta clasele sterpernitoare se
serveau de literaturer ca de o armer
indreptater impotriva poporului. Sa-
dovecrnu /eager pe copil de realitate.
$i In centrul crcestei realiterti scrii-
torul pune omul, omul din popor
crunt exp/oatat in timpul regimului
burghezo-mogieresc. Omul acesta,
hinter superioará, sterpern a/ naturii,
tretegte totugi In conditii extrem de
neomenoase. Ion, sluga linuter mai
reru ca un animal de un stapern hrer-
pciret nu mai are Intelegere pentru
suferinfele crltora ; Mog Vasile gi-a
petrecut viata servindu-gi sterpernii
pi deaceea bertremetea lui e tristä
pi goalei; baba Meirgeirinta crede in
descerntece gi farmece ; Irinufa mer-
ge desculfei prin zerpadet, vede de
peiserri gi de vite, dar nu gtie nimic
de Foal& Acegtia sunt oamenii des-
pre care le vorbegte Sadovecnru co-
piilor, iar Imprejurerrile sunt pe
mersura oaznenilor. Prezentarea aces-
tor oameni nu se face direct, ci prin
folosirea unor Intermplerri in care in-
tervin j animale. Viata omului se
Impleteste astf el strerns cu viala a-
nimalelor. Alegernd ceeace e repre-
zentativ In vicrta de toate zilele, pi
trasernd doar liniile mari, automl
gtie ser se apropie de infelegerea li
sufletul copiilor. Nu numai faptul cer
e vorba de animale, de care copilul
se atageazer mai ugor, ci i mai ales
pentruca povestirea nu se intinde
nici De spatiu mare, nici nu cu-
prinde vreo perloader mai lung& tre-
zegte interesul i usureazei /a maxi-
mum Intelesul fabulei. Aceasta este
o mare calitate a maestrului Scrdo-
veanu, care arater astfel cer In life-
ratura pentru copii un scriitor de
talent poate gi trebue ca In putine
cuvinte ser surprindei esentialul, con-
cis gi clar, adernc i complect.
www.dacoromanica.ro
E bine ca tineretul din tam
non& ser cunoasc& imprejurErrile tre-
cute ca ser poater preu i onora cum
se cuvine prezentur spune M. Sa-
doveanu, tat In Cuvetnt &are ci-
titori.
Intr'adeveir, din aceste Povestiri
se desprinde imaginea din trecut a
satului, cu . toater mizeria inerenter
unui regim de exploatare. Aceasid
prezentare critica a realiteifii este
Inset mult crtenuat de tehnica Mire-
buinfater de autor. Atentia copilului,
degi e atrasei spre realitate, nu cade
ins intotdeauna asupra esentialu-
lui, degi acest esenfial e sezizat in
operer. Aceaster limitare era impuser
povestitorului de condifiile sociale
existente In care igi creea i pub/ica
opera. Nici cernd n'ar fi permis bur-
ghezia set se dea copillor o literature!
care sei critice deschis bazele regi-
mului de asuprire. Ori, sarcina prin-
cipal& a literaturii pentru copii este
de a-i Inverfa, de a-i educa. 6i in
primul rand trebue invefe set
cunoascei realitatea, sei-1 Invefe sei
urascei exploatarea i pe exploata-
tori, gi sei iubeascei pe oamenii
muncii i ai progresului. Acest lucru
Incepe sei-I facer Sadoveanu prin po-
vestirile sale. Astfel cer pentru epoca
in care au fost scrise zolul lor era
mare. Era un inceput pe o ca/e nouer,
progresistei, a literaturii pentru copii
tocmai In epoca aparitiei imperialls-
mului. Merestria artistic& a acestor
povestiri arat& totodater In mod clar
cer posibiliterfile scriitorului 41 pot
geisi aceeagi larger desfeigurare gi 111
acest domeniu al litercrturii pentru
cei mici. Acest indemn a reimas va-
labil si azi. Sadoveanu Infertisa co-
piilor de acum cincizeci de ani cat
de multd mizerie se adunase In sa-
tele romernegti. Denunfa ignoranta,
superstifia, mizeria. Povestirile lui
stau meirturie pentru aceasta. Acum
insei scriitorii gersesc la sate reali-
 IAWL NOU"
noui. Sarcina i indernnul ce le
terti
vine din scrierile lui Sadoveanu este
de a prezenta gi copiilor aceste noi
realitafi. De a le arata cum prin
munca i lupta derrzei se va sdrobi
exploatarea, se va imprägtia coin-
pled intunericul, dispar superstifille.
Pentru ca alaturi de marturia unor
vremuri de asuprire, saracie, igno-
xanfa gi superstifie" s stea lumi-
noasa icoana realista a sate/or de
cm/ in p/inci prekrcere revolujio-
n ard.
G. VIII 5ciu
4,IAWL NOU"*)
Continuernd munca Inceputa prin
ce/e dour numere ale Almanahului
Pentru pace gi cultura - Luptiirm,
aperruto-in Aprilie gi Noembrie 1949,
numaruI 3-4 al Almanahului filialei
Iasi a Uniunii Scriitorilor din R.P.R
lagul nou, - .reunegte o buna parte
din creafille realizxrte In ultima vre-
me de poejii, prozatorii i criticii if-
terari ieseni.
Dela bun incenut trebue remar-
cater bogafia si varietatea materia-
lului publicat, bogape i varietate
care indica munca susfinuta ce o
desfasoara aceasta importanta filiala
a Uniunii. Cercetarea volumului
scoate In ace/ag timp in evidenjer
interesul depus pentru descoperirea
de noui elemente, ridicate din nese-
catul rezervor de creafie artistica al
masselor muncitoare, de stimulare a
activitafil tinerelor ta/ente descope-
rite gi de indrumare a lor, ca pi
preocuparea de a antrena in opera
de faurire a unei literaturf noui gi
*) Almanahul Liter= al Uniunii
Scriitorilor din R.P.R., Filiala Ia§i,
Nr. 3-4.
www.dacoromanica.ro
243
sanatoase pe prozatorii i poefii ie-
geni consacrafi.
Mihai Codreanu, Otilia Cazimir,
George Lesnea semneaza alaturi de
muncitorit M. A/bu, Petre Pcidurea-
nu, autori ai unor poeme ce indica
remarccrbile talente de poefi, sau a -
laturi de jestorul Lazerr Gucovschi
autorul unei interesante recenzii des-
pre romanul lui Boris Polevoi, Ate
lierul de foc.
Laolaltä cu operele acestea Iagul
nou publica poeme, nuvele gi arti-
cole de critica ale unor tinere ta-
lente care au inceput deja se( se
crfirme, marcernd desvoltarecr viefil
literare iesene.
gi dac din acest punct de ve-
dere, al imbogafirii creafiei nocrstre
noui, publicafia filialei din Iasi a
Uniunii Scriitorilor oglindeste dru-
mul sCrneitos pe care aceasta filialä
a pornit, trebue spus ca i confinu-
tul materialului beletristic gi critic
prezentat, vadegte in buna masura
o pozitiva activitate a forului coor-
donator al muncii condeierilor ie-
geni. Fara excepfie Intreg materialul
literar Tn versuri gi proza abordeaza
teme din realitatea de -astazi, se
stradueste sa reflecte cett mai veri-
dic aceased realitate cautá sa fie o
prezenlä activ, o crrma a poporului
nostru muncitor In efortul sen: de
edificare a lwnii socialiste. Lupta
nocrstra pentru pace, ascufirea luptel
de dasa, realitcrtea uzinei de as-
tazi, a satului romemesc in plin pro-
ces de transformare socialister a a-
griculturii, In genere fenomenul de
revolufionara transformare a omului
In tans noastra, este prezentat sub
multe din aspectele sale In tema-
tica materialului publicat. Prin acea-
stet bogalie si varietate de material
prin calitatea unel bune parti din
lucrarile prezentcrte (in deosebi ma-
terialul de prozd gi cel critic) - pu-
blicatia filialei din Iasi a Uniunii
244 L. SÄRÄTEANU
Scriitorilor îi crtInge felul propus, a-
cela de almanah al viefii literare ac-
tuale a lagului.
Proza epica, ogEndind justa orien-
tare spre teme actuale si de prima
important& verdegte i remarcabile
caliterti in ealizarea kr artistica.
Prezenta prin cinci nuvele: Dar asta
Ulcer nu-i nimic, de Mira los1f, Bos-
tanii de Ion Istrati, Barba rogie de
Alecu Ivan Ghilia, Lisaveta de Cos.
tache Anton, gi Pr:mavara de Niger
Gaius, proza reugegte ser corespundei
in buna masurei intentiei autori/or
respectivi de a imbogati litercrtura
nocrstra cu noui i folositoare crea-
tii,militante pe avansatele pozitii
ale clasei muncitoare. Pilduitoare in
aceasta privinta este nuvela lui Ni-
ger Gaius, Primavara, care trebue
inscrisa printre primele noastre lu-
crerri privitodre la viata pl lupta 6a-
menilor din gospoderriile noastre a-
gricole colective in plina desvol-
tare. La calitatea de a fi ridicat o
problema de cea mai mare impor-
tanter astazi - aceea a activitatil
sectorului socialist al agriculturii,-
trebue adaugat gi meritul autorului
de a fi pus in va/oare cu iscusinta
gi talent acest bogat confinut. A-
dancind tema, studiind cu grija rea-
litatea de astazi a gospodariilor noa-
stre colective, autorul a gtiut sa des-
prinda aspecte esentiale din aceasta
realitate. Cu mult spirit de observa-
tie ne este prezentata viata co/ern-
vistilor, procesul de maturizgre poli-
fica a kr, a jutorul prefios In munca
practicer pe care acegtia îl gasesc
in literatura sovietica. Tot crstfel nu-
vela Primavara reflect& verldic gi
convingertor felul in care faranii co-
lectivigti invater set-0 ascutei vigilenfa
de ckser, sex demagte i set combater
uneltirile dugmanului, care face tot
mai desperate gi criminale incercari
de a zerdeirnici progresul gospodarli-
/or colective.
www.dacoromanica.ro
Folosind o tema apropiata - e-
xemplul pe care-1 reprezinta pentru
faranii muncftori, ramagi inca la pe-
fecul lor de pennant, existenfa tine-
relor gospodarii agrico/e colective-
nuvela lui Ion Istrati, Bostcrnii con-
firmer caliterfile de prozator ale aces-
tuf scriitor. Ion Istrati cuncingte te-
meinic realitatea satului nostru gi
faptul acesta determiner veridica re-
dare a aspectelor prezentee.
Nuvela Bostcmii este povestea unei
vaduve ffeccipte, care-gi pune toater
nerdejdeq in recolta de bostani se-
manali pe petecul ei de pamant. In
gospodaria colectiver create( in co-
muna n'a vrut ser se inscrie, degi
pregedintele este chiar fiul sent vet-
dims Aurica Difei, se va dumiri
'Una 'Dana la urrnei care-i singurul
drum pentru a scapa pentru totdeau-
na de amar. Se va dumiri atunci
cand fetranii colectivisti vor surprin-
de pe chiaburul satului, venit noap-
tea pe furig sa-i fure recolta - sin-
gura ei speranter - gi-1 vor sui set
restituie i sa transporte pane( la lo-
cuinta verdanei bostanii incarcafi in
carufer. Batrana va avea acum inte-
legerea limpede a lucrurilor, va ve-
dea dar cine-i sunt crdeverrafii frati
gi cine îi sunt dugmani de moarte.
Scrisa cu caldura, reliefernd puternic
situatiile i personagiile, nuvela co-
munica cetitorului ura impotriva
odiogilor exploatatori ai farernimii
muncitoare, prezentafi sub adeverrata
gi hidoasa kr fat& comunica dra-
gostea gi înfelegerea pentru acec-
ster lume a saracanilor, porn:ti, dupa
veacuri de opresiune, pe drumul
spre lumina, belgug i fericire.
Pozitiver este deasemeni in mate-
rialul de proza al Almanahultri gi
preocuparea de a oglindi realiterfile
viefii de astazi din uzinele noastre.
Vizibila prin . nuvela Mirei losif
Dar asta Inca nu-i nimic, aceasfei
preocupare se traduce gi prin ale-
 IAWL NOU
gerea unei teme extrem de intere-
sante : aceea a procesului de trans-
formare al unei tinere venite in
uziner din mediul viciat al functio-
nerrimii de tip vechi, si care i§i
schimber fundamental atitudinea fate(
de muncer, intreaga conceppe de
vial& sub influenfa ckrsei munci-
/care, a Partidului. Eroina nuvelei
reugegte ser se smulger de sub in-
rdurirea fostului ei iubit - repre-
zentant al dusrnanului de c/kasa -
gi ser demagte intreaga bander a a-
cestuia, care sabota munca din fa-
brica prin intermediul unor cozi de
topor ale fostului patron.
Lectura materialului de prozd, vd-
dind ccrliterfile acestui sector - ce/
mai realizat din intregul material
beletristic al Almancrhului - scocrte
la iveald Ins& i o seam& de deli-
c:enfe, spre a cerror Inlerturare fi-
Bala Uniunii Scriitorilor trebbe sergi
indrepte atenfia in munca sa de in-
drumare. Insuficienta adancire a rea-
Math pe care autorii îi propun s'o
Inferligeze ii duce pe unii la tratri
schematice, determiner unele prezen-
terri abia schitate sau numai afir-
matii ale autorului, In locul relie-
fend puternice a eroilor 0 a situa-
Vilor. Dacer nuvekr Mirei losif bunet-
oard, scoate In evident& insemnate
caliterfi de povestitor, ea reflect& Inset
deficienta autoarei de a nu fi cer-
cetat temeinic viala muncitorilor nor
tri din uziner, de a nu fi adancit
problema luptei derrze pe care ace0ia
duc pentru sporirea productivitertii
muncii, pentru Infrangerea tuturor
greuterfilor, pentru demascarea
sdrobirect incercarilor de a lovf ale
dusmanului. De aici i principalele
scerderi ale nuvelei. Unele persona-
gii sunt doar vag creionate degi
prezenfa lor este indispensabiler ac-
lIunii. Aqa e cazul tipurilor de mun-
citori ceilifi In lupte, care in nuveld
reprezintd Partidul gi care sunt schi-
www.dacoromanica.ro
245
tali in frdsturi prea genera/e. La
f el autoarea nu sterrue indeajuns a-
supra influenfei pe care neîndoios
tocmai acesti oameni o au, nu nu-
mai prin vorbe/e lor dar i prin
faptele kr asupra eroinei, determi-
nand astf el transkrmatea acesteia,
ajutând-o s nu devinä unealter a
dugmanului. 0 mai temeinkez sta-
diere a ternei pe care si-o propune,
o mai ackinciter cunoastere a reali-
fain pe care vrea s'o prezinte, in-
sfeirsit o mai minutioaser verificare
a textului inainte de prezentarea lui
la tipar, o vor ajuta pe Mira losif ser
puner i mai bine in va/oare In vii-
toarele lucrerri posibiliterfile sale de
prozator.
Sceideri asemeintocre putem con-
stata gi la celelalte doua nuvele ale
Almancrhului L'statveta de Costtrche
Anton 0 Barb& rosie de Alecu Ivan
Ghilkr. i una i cealalter se opresc
asupra unor teme interesante pi
care, prin Insersi bogertia lor, pot
contribui la realizdri artistice de
mare valoare. Lisaveta prezintet
po/itica noastra de ckrser In aseza-
rea impotelor, oglindind actiunea
de Ingrerdire a elementului chiabu-
resc si de larger solijinire a lard-
nimii muncitoare r. Barber rosie infer-
ligeazer procesu/ de transformare al
unui ginan sdrac i cinstit dar nap&
dit de patima befiei. El reusegte ser
scape de viciu datoriter hoterrItorului
ajutor dat de Parfid, influentei trans-
formärilor revolufionore ce se pe-
trec, ca pretutindeni In lard, 0 In
satul sciu. In loc de a reflecta inset
sub variatele kr aspecte i In adern-
cime aceste transformerri, In loc de
a sublinia cat mai concret i cat
mai plin prezenfa Partidului - at&
de vie 0 de concreter In realitate,
- ins1en-0 in kc de a surprinde
In aspectele caracteristice diversele
tipuri care dcru consistenf actiunii,
cele cloud nuvele se mulfumesc s
246 L. SÄRÄTEANTJ
contureze mai precis doar cede un
singur erou, läsernd pe ceilcrhi In
penumbra. Acjiunea nu e astfel In-
deajuns justificcrter, nefiind prezentctte
suficient toate elementele ce o de-
terminer. Lipsurile acestea derivä ne-
Indoios din aceeasi cunoastere de su . autorul recurge /a o intreagei pagind
prafatei a realitalii, dinteo prea su-
marer luare de contact cu terenul.
Tinerilor prozatori Alecu Ivan Ghilia
pi Costache Anton Ile revine sarcina
de a inunci mai mult pe marginea
temei alese, sarciner care este cu a-
t& mai imperioaser cu cert scrisul
lor marturiseste posibiliterfi ce tre-
bue ser fie mai just puse in va-
loare.
Trebue set mai semnalerm ca o de-
ficient& a nuvelisticei prezentatd în
Almanah, aceea vizibila mai cu pre-
cadere In scrisul lui Ion Istrati : pre-
ocuparea de a folosi abundent mol-
dovenisrnele" cele mai rare si a-
cestea nu numai &Ind este vorba
de a da cu/oare locale!. Frazele ca-
pita astfel im caracter cei utat, devin
mai pujin inteligibile, pierd din for-
la lor de comunicare.
In nuvèla lui Istrati jaranii fi
hartoaie pe chiabur, ploile s'cru mai
ogoit, unora lid digcnit cad veld pe
cineva cd a sträns un car-doud de
bostani, Exist& In aceastei cautare a
forrnei - care se veideste nu numai
In 'goana dupa provincialisme -si
primejdia ce decurge firesc dintr'o
asemenea atitudine, aceea de a stirbi
din unitatea organic& dintre fond si
former, unitate care conditioneazei
opera de art& vlabila i folositoare,
de Inalt nivel.
Autorul se pierde In descriptii
lungi, inutile in economia general&
a nuvelei, inlocuind prin asemenea
pasagii relatarea simpler, direct& si
deci cu ated mai peitrunzeitoare a
fcrptului ne care area ser-I paves-
leascet. Pentru a istorisi, de pi/der,
surpriza çi clocotul de indignare al
www.dacoromanica.ro
bertranei vaduve fate: de ticalosicr
chicrburului, care s'a dus ser-i fure.
singura avere, pentru a prezenta
momentul dramatic crl sosirii hoto-
manului cu carul de bostani sub es-
corta severd a teirani/or coIectivigti,
descriptive( care Incepe cu acest
peisaj:
In linigtea dureroasa a satului
potolit, cnnurgul invchie zärile intr*o.
necuprinsa pernza neagrä cenugie.
Cum sta pe cornul prispei de din
jos Anicct Ditel tresare cand vede
ca peste drum la ferestrele casei
lui Nio Iufla se aprind buburuze
de lumina. Se scoalei i fdra sz tte
anume de ce, face certiva pagi cdtre
gleau. Iarba ogreizii e stropitd de-a
mud rece gi stdrue ceata pe yeti
bulbucndu-se i cdtre satuc, dar lit
sufletul An.iczi Dkei parcel se Ihn-
pezegte ceaa. ca o zarigte putin lu-
fircärati de vErpcifa unui recseirk de
soare. Tot uitandu-se cum In sat cli-
pesc luminile aprinse ici-colo, pe la
case, Anica Dilei simte ca ceva ne-
bdnuit it gterge methrtirrea din suflet..
Pe nesimlite aproape, ougetul i se
umple de o ccinta adeincd i incepe
a-gi da seama catre ea insegi cer
numal i numai d'n prIcina chabu-
rujul de peste 'drum n'a fast in stare
s'et sinrtâ, harem odatä hi viater, mi-
ros de afumaturei de porc în stra
china".
Pasagiul e caracteristic si pentru
exemplificarea celor areitate mai sus
pi pentru fantul cer el mai scoate
in evidenfer gregaia autorului de a
atribui eroinei o transformare ne-
justificatd in acest moment. Pe ne-
simlite" batrema se cerieste i vede
clar cd dusmanul ei este chiaburul.
Afirmcrjicr e nesusjinuter la acest sta-
diu al povestirii. Beitrana va vedect
inteadevea cIar lucrul acesta - gi
brusc, nu pe nesirnjite" -dar °lea
duper ce va constata talherria chia-
 IAWL NOU"
burului. Ori acest lucru este poves-
tit mai terrziu. i crutoru/ a gtiut serl
prezinte frumos, convingeitor, a gtiut
set arate limpede elementele con-
crete care o ajutd pe bettremei sergi
vcrdei clOgmcrnii. Aga dar explicat la
,,psihologistei" care anticipeozer o ex-
plicatie logicd, bazatcl pe fapte nu-gi
are nici o justiBcctre in nuveld gi
complied o povestire care se cere
cdt mai znult Iegatd. De altfel in-
clinatia de a da froze minutios ci-
zelate - poate numai de dragul
strâlucirli formale, - II duce de
cetteva ori pe autor la inletturarea
felului simplu, direct, gi deci cu a-
rea mai valoros de a povesti. Sunt
deficienfe care stricd unitatea nu-
velei gi asupra cdrora Ion Istrati tre-
bue sei steiruie mult pentru a le pu-
tea inleitura cu deservetrgire din scri-
sul sew, tot astf el cum de acelag
pericol trebue sei se fereascci i cei-
laJl nuveligti din almanah.
Cu aceste deficiente proza aces-
tui numeir al lagului nou" se pre-
zintei ca un sector in care putem
inregistra realizeiri deosebit de pro-
mildtoare. Pe king& calitálile arer
fate mai sus ca oglIndegte pozitiva
strerdanie de a trata pe concret, pe
Wu, o tematied actual& i víguroas,
olerind gi din acest punct de ve-
dere o pildei demnei de urmat.
Sectorul poeziei se prezintá inset
intr'o pozifie de inferioritate fatd de
prozer. Bogat reprezentat, oglindind
gi el aceecrgi preocupare de a reis-
punde prob/eme/or majore a/e po-
porului nostru muncitor,, efortul de a
feturi o literaturei activ militantei, pd-
trunsd de spirit de Partid, acest sec-
tor inscrie inset ca principal& defi-
cient& a sa mentinerea In genertali-
teiji, neaderncirea temelor. Munca din
birou, insuficientul contact cu reali-
tatea, ramernerea la suprafatd a lu-
crurilor, isi aratei astf el rezultatele.
Caracteristice din acest punct de
www.dacoromanica.ro
247
vedere sunt poernele lui Darie Ma-
gheru (Manifest pentru v:aid) §i
George Damian (Cantec pentru via-
la) ca gi poemul lui N. I. Pintilie
Pentru 1 Mcd" din ciclul inchinat
meirefei serrbdtori a oarnenilor muncii.
Neoprindu-se la aspecte concrete,
versificernd o seam& de idei genera/e,
acegti poeti nu izbutesc acea reali-
zare pe care ar fi dorit-o si la a-
jungerea cdreia i-ar fi ajutot o cer-
cetcrre pe viu" a realitalii. 0 alter
deficientd a sectorului poetic, vizi-
bild gi ea In o serie de poeme, este
cdunecarea spre tonul retoric, in lo
cul desvolteirii . temei cu rnijloace
specific poetice. Poate fi citat in a-
ceast& privinjd poemul toy. Gh.
Meirgeirit Te iubese greidinar al Re-
publieli naéle. Propurldndu-gi sei ex-
prime dragostea oameni/or muncii
pentru Partid, pentru forta ce trans-
forn2d vechea jarei, odinioard supusd
exploatárii semgeroase, in Republica
liberd gi In plin avetnt de astetzi,
poetul nu izbuteqte se/ pastreze ac-
centele calde i patrunzeitoare rea-
lizate In unele pasagii, ceizernd in
tratarea discursivei uneori chiar gran-
dilocventer. Este deaItfel o deficientá
vizibild si la N. Tatornir, autorul In-
tinsului Poem al omului nou, in care
se incearcei oglindirea transformeiri-
lor din terra noastrer sub multiplele
lor aspecte. Cele cloud peirti ale
poemului, pub/icate in acest volum
al Almcrnahului, se prezintd cu ine-
gcrlitäti, cu fragmente In care sunt
vizibile alunecári snre proza'sm.
Eliminarea acestor greqeli va pune
desigur mai in valoare o muncd di
ficild si de lung& duratd, ca aceea
care a necesitat crearea unui ase-
menea poem.
Dace/ acestea sunt deficientele
poeziei prezentate de Almanah tre-
bue anitat eei exist& o serie de ex-
ceptii infertigernd tocmai calitatea ar-
t/stied ce se paate obtine prin evi-
248 L. SÄRÄTEANU
tarea generalitätilor, a abstrcrctiuni-
lor, a limbajului nepoetic. Poemele
Pentru amemdoi de 1. Viginovschi sau
Cemtecul strungului de Petre Perdu-
reanu indicá justa orientare a au-
torilor, care s'au oprit lcr aspecte con-
crete, cru folosit limbajul direct, plin
de prospetime i expresivitate. Petre
Perdureanu buneioarei a gersit tonul
just, limbajul adecuat pentru a co-
munica noua bucurie a infrätirii din-
tre omul desceitu;at i unealta lui in
luptcr pentru belgug i lumina. La
fel poetul muncitor M. Albu In poe-
mu] Un vs mplin't, pidegte posibi-
litatecr de a emotiona tocmai dato-
ritr exprimerrii directe, simple, vigu-
roase. Tot astfel Georgeta Sauciuc
in Icul nou, (cântecul oragului care
duper atertea suferinie se trezegte la
viatei); Al. Popovici in Cronica si in
poemu/ Omul cu =ma, Inchincrt re-
volutionarelor transforrneiri din ar-
mater; A. Andrieg in Tovaräsul pro-
f esor (schimbeirile din gcoala de as-
tazi) allá drumul direct spre lute-
legerea i adeziunea cititorului.
De remarcat deasemenea pozitiva
contributie a poetilor iegeni la cam-
pania pentru pace care crntreneazer
asteizi intregul nostru popor munci-
citor. Indrumând In acecrstei directie
cele mai experimentate condeie lege-
ne (Mihai Codreanu, Otilig Ccrzimir,
George Lesnecr) antrenernd i pe ti-
nerii poefi, (I. Destelnica, 1. Viginov-
schi, Al. Popovici) filiala lagi a
Tiniunii Scriitorilor se dovedegte gi prin
aceasta prezentei in miezul proble-
melor noastre cele mai insemnate.
Poemele lui George Lesnea (, Pen-
tru pace") gl Al. Popovici (Sem-
nez") sunt contributii directe la mun-
ca de mobilizare a poporu/ui nos-
tru In strerngerea de semnaturi pe
crpelul care cere interzicerea armel
atomice.
Sectorul poetic este intregit cu o
traducere a poemului lui C. Simo-
www.dacoromanica.ro
nov Patria" In care teilmeiritoarea
- Anda Fulda - s'a streiduit ser
redea fidel admirabila realizare a
poetului sovietic..
Verdind prin bogertia materialului,
prin atentia acordatei nouli tematici,
posibifiratea unor bogate realizerri,
poezia iegand trebue Indreptatei de
câtre forul coordonator al muncii
scriitorilor din lagi, spre adâncirea
problemelor, spre evitarea trateirii
genera/e, spre fuga de retorism. In
felul acesta ea va putea cores-
punde dorinpei vizibile a poetilor le-
geni de a fi prezenti in lupta intre-
gului popor muncitor pentru socia-
lism, pentru pace. i tot astfel poe-
zia pe care o va publica Almana-
bul filialei In nouile sale numere, va
putea fi mai mult decert este acinn
un model de creatie pentru tinerii
nogtri poeti.
Sectorul critic al AlmanahuPui poar-
ter gi el amtprentcr susfinutei deli
culturale iegene. Prezent prin certeva
analize mai de amploare i printr'o
serie de prezenteiri ale opere/or lite-
rare recent apeirute, acest sector in-
dicer prezenta unor forte capabile
sier asigure o criticei /iterarei mereu
mai bogcrter i mai folositoare. Stu-
diul lui Grigore Scorpern referitor la
Semnificatia sociala a comedülor
lui Carag'crle, are meritul de a a-
ncrliza pe text caracteru/ satiric, pro-
testatar, al operei marelui drama-
turg. Este vizibil In acest studiu
efortul de a folosi in cercetare a-
vansata metodei a criticei stiinpfice,
fixernd cadrul istoric al epocii In care
crecrza Caragiale, observernd cu stric-
fete lumea ce o reprezinta tipurile
caragialesti, urmeirind influenta ope-
rei lui Caragiale asunra masselor.
Aceleagi concluzii despre seriozitatea
muncii i despre sterclania de a of eri
 IAWL NOT'
o analizer critic& temeinicer, le trage
cititorul gi in urma lecturii cronicei
la cel de al doilea volum al roma-
nului Negura. Cronicaru/ - I. Aro-
nescu - observer just pozitia de cla-
ser pe care s'a situat Eusebiu Ca-
milar in zugravirea neguroasei epoci
a retzboiului criminal anti-sovietic,
urmetreste in ce mersurer cartea este
pertrunser de spiritul de Partid. Cri-
ticul observer deasemeni deficienta de
bazet a romanului : neoglindirea su-
ficientet a rolului jucat de Partidul
Comunist in lupta impotriva fascis-
mului, de -aceastet deficient& hind
legater i aceea a neadâncirii vietii
politice din Romania in ansamblul
ei. Contradictiile politice din interior
trebuiau oglindite paralel cu episoa-
dele frontului, tot astfel cum trebuia
Infatigater realitatea de atunci a la-
geaelor gi inchisorilor - adeveacrte
gcoli de educajie revolutionarer. Tre-
cernd poate prea ugor peste aceste
deficiente ferrer a le cuta cauza, I.
Aronescu reugegte totugi ser dea o
lucrare folositoare in intelegerea
uneia dintre ce/e mai valoroase carp
create de noua noastrer literaturei.
De mai mica eficacitate este lima
&Rica Almancrhului crtunci cernd ea
face ancdiza activit4ii literare lo-
cale. Studiul intitulat Privire asupra
poeziei iesene actuale de N. Barbu,
se multumegte ser enumere o serie
de tineri creatori, notemd sumar o
secrmer de canto:4i i semnalemd la
fel de grerbit certeva deficiente, ferret
a infra in analiza temeinicet a lu-
cretrilor de care se amintegte. N.
Barbu face caracterizari care nu pot
ajuta pe fineni feruritori de versuri.
De pilde r:
remarcabilei este puterea de su-
gerare. In câteva traserturi cuprinse
in cadente precise, galopante, poe-
www.dacoromanica.ro
249
tul reconstitu: e incordcrea i elanul
intrecerilor.
Sau :
Un alt poet, acesta cu o viziune
liricr mai graver, cu un univers mai
viu, mai bogat este Darie Magheru.
Realitatea, viaja este ses:zater prin
multiple cartene i notatâ Scutt, cu
lapidaritate de sentingr".
Exemplele s'ar putea inmulti. Ele
demonstreazer o metoder de lucru
streiner de critica temeinicei, gtiin-
Nicer pe care invertam acum s'o fa-
cern. Apreciefi ca gratioasâ incan-
tatie" sau poetul se laser furat de...
rafincanentul filtrat cu suavitate",
sunt departe de a lermuri un ternea
creator, dornic ser cunoascer real-
mente deficientele i panne pozitive
din opera sa, sau a altor scriitori ci-
tali. Asemenea fel de a face critic&
amintegte stilul impresionist, inaccep-
tabil in publiccqiile noastre care tre-
bue sex fie tribune de indrumare gi
stimulare ale unei creatii serneitoase
pe baza unei analize critice etiinti-
lice.
Dovedind preocuparea de a ajuta
efectiv prin criticile lor, celeialte
douer articole privind activitatea lite-
rczr& a Iagului (I. Damaschin: Un
an de prozer ieseaner si Tr. Tanca :
Cenaclul literar A. Toma din Iasi)
nu adâncesc nici ele indeajuns pro-
blemele pe care le discuter. In a-
ceast& privintei este necesar ca fi-
Bala ser urmerreascer mai cu atentie
cregterea muncii de critic& literarer,
cu atett mai mult cu cat articolele
privind comediile lui Caragiale sau
rorricrnul lui Eusebiu Camilar ca si
unele observatii critice ale tov. Dcr
maschin gi Tr. Tanca dovedesc cer
exist& fortele necesare unei munci
temeinice de indrumare critic&
Cu aceste deficiente publiccrjia fi-
Iialei din Iasi a Uniunii Scriitori-
lor din R.P.R. reugegte totugi ser in-
250 M. BUCUR
scrie in activitatea noastra literara
o prezenta folositoare. Bogajia gi
varietatea materialului, ca i posibi-
litafile pe care in buna masura a-
cesta le afirma, fagaduesc nouile
succese ale unei filiale Inca tinere,
avand de luptat cu destule dificul-
tali, pe drumul samitos pe care se
indreapta cu pagi siguri.
L. Saratecum
A. N. OSTROVSCHI : TEATRU" *)
Culegerea de teatru, cuprinzand
patru piese de A. N. Ostrovschi
(Furtuna, Peidurea, Nu-i totdeauna
praznic, Lupii i oile), recent editata
de Cartea Rusä, pune la dispozitia
cititorilor, inter) traducere ingri-
jita, cateva dintre opere/e marelui
clasic rus care, prin valoarea sa ex-
cep se aseaza in primele rem-
duri ale dramaturgiei universale. Din
Icrnuarie 1847, data publicarii pri-
mei sale opere literare (comedia
Intre rubedenti) i pane/ &Ind ajunge
ser fie conscrcrat drept cel dinteti
mare animator al teatrului rus, viala
§i opera lui A. N. Ostrovschi se
impletesc puternic, desfasurandu-se
intio perioada dintre cele mai agi-
tate ale istoriei europene. Carac-
terul epoa reiese din urmatocrrele
cateva cuvinte ale lui Marx gi En-
gels, in prefata lor Ja editia nisei
din 1882 a Mcm:festului Pcatiduiut
Comunist :
In periocrda revolujiei din 1848-
1849, nu numai rnonarhii europeni,
ci 0 burghezii europeni au vaut in
interventia ruseasca singura salvare
impotriva proletaziatului. Tarul a
(ost oroclamat capu/ reactiunii eu-
ropene. Astiizi el e prizonier al re-
*) Trad. de Valeria i Profira Sado-
veanu, Cartea Rus5, Bucure0 1950.
www.dacoromanica.ro
volufiei la Gatcina, Rusia fiind deta-
gamentul de avantgarda al migcarii
revolufionare din Europa".
Desvoltarea economica a Rusiei,
in a doua jumatate a secolului al
XIX-lecr, in special lupta in jurul pro-
blemei taranegti, a obligat pe noul
Imperrai, Alexcrndru Il. sa se anga-
jeze pe drumul reformelor burgheze
0, in primul rand, pe crce/a al des-
liintâril robin/.
In geniala sa lucrare Desvoltarea
capitalismului in Rusia, V. I. Lenin
arata ca, dupa 1861, capitalismul se
desvolta cid pcistrand un ccrracter de
nernilocrsa exploatare a taranimii
muncitoare.
Industria ia un avant mult mai
mare deceit agricultura; apare si
creste rapid proletaricrtul Industrial.
Marii negustori, functionärimea inalter
marii mogieri vor gasi in acest
domeniu un teren favorabil imbòga-
firii rapide. Ei vor rivaliza cu ccrpi-
tali§tii straini, in special francezi, care
invcrdeaza Rusia, in exploatarea ne-
miloasa a poporului.
Dobroliubov, marele critic democrat
revolutionar rus, care izbegte cu pu-
tere prin articolele sale, in mogierimea
0 in autocrajia taristei, stigmatizernd
indiferentismul (oblomovgaina", dupe,
numele eroului lui Ganciarov). El
subliniazei cu ceddura interesul celor
mai bune opere literare ale epocei
pentru viata poporului, neideldecr lor
intfo societate nona, a viitorului. El
incadreaza pc A. N. Ostrovschi /17
epoca 0 indreptalegte opinia care II
situeaza pe Ostrovschi pe linia Me'
raturii lui Gogol : zugravirea cu o
energie deosebiter, a descompu-
nerii nobilirnei mogieregti dirt
Rusia, cu toate aspectele ei abomi-
nabile. Alexandru Nicolaevici Ostrov-
schi (1823-1886) infatigeaza tabloul
anilor de dupa 1850. Aspectele vietii
 A. N. OSTROVSCHI : TEATRU"
rusesti din aceast& perioad& iv get-
sesc o expresie sugestiver in come-
diile i dramele sale. Zugrayindu-ne,
- cum spune Dobroliubov, - mon-
struozitatea relapilor sociale contem-
porane, cu tocrte consecintele lor,
piesele lui devin prin aceasta un
ecou al nerzuintelor care se indreapta
cake o mai bun& oranduire".
A. N. Ostrovschi analizecrzer gi pre-
zinter conflictele ce frermerntei o socie-
tate intemeiater pe ban gi pe avere.
0 societate ai caret membri stint
lupi si or, in care lupii" alearger
cu infrigurare in cdutarea celei mai
indemernatece formule pentru acapa-
rarea de averi, pentru a lua casa gi
päinantul vecinului, pentru anularea
unui testament nefavorabil, pentru
valorificarecr unei cambii, pentru
incheerea unui contract oneros, pen-
fru o executare silitei. Iatei baze/e
conflictului social surprins i tradus
de Ostroyschl In dramele sale:
existenta unei lumi in care ipoteca,
palitele i falimentul erau insepara-
bile de fericirecr" sau nelericirea"
ocrinenilor. 0 lume pe care poetul o
detester din fundul sufletului i pe
care o demascei far& crutare.
Creatia lui literaza s'a calauzit de
cunoasterea realitertii sociale incon-
jureitoare, de lectura clasicilor-Pus-
chin, Griboedov i Gogol-gi de in-
drurnerrile lui Belinschi i Dobroliu-
bov. A. N. Ostrovschi era un spec-
tator fidel al Teatrului Mic. Cei opt
ani de zile, cat a lost nevoit set
functioneze in diverse servicii juri -
dice, i-au fost de mare folos, derndu-i
posibilitatea set urmareasc& pe viu
procesul desvolterrii i descompunerii
societeitii burghezo-f eudale tariste.
Ostrovschi a verzirt perinderridu-se
prin fata lui oameni din cele mai
Trariate categorii sociale : nobili, ne-
gustori, functionari, mici-burghezi; el
trebuia sei cerceteze cu deameinuntul
www.dacoromanica.ro
251
tot felul de cazuri de pe terrermul
afacerilor gi de pe cel al vietii de
toate zilele. Acestea - se arata in
prelkata culegerii de fajer - desver-
luiau in toater urnenia ei seireicia
moral& a negustorilor mari gi mici, a
spertarilor si a delapidatorilor de
bani publici, oarneni cu sufletul atins
de putreziciune - precum i aspecte
ale adeverratei suferinte umane, ale
beznei adeinci, ale injosirii in care
zaceau cufundati oarnenii simpli din
mica burghezie".
Prezenterncl aceaster lume, Ostrov-
schi arerta de fapt spectatorului a-
devarata infertigare a Rusiei tariste
ciela jumeitatea vecrcului trecut. Lo-
viturile hit se indreapter In special
impotriva aristocrcrtiei, pe ai cCirei
reprezentanp îi inkitigeazer asa cum
sunt -ca oameni de nimic, mes-
chini Aga sunt Raiscr
i imorall.
Gurmerjscaia din Padurea i Apolon
Murzavelchi din Lupii i oile re-
prezen tanti fipici ai unei societertf
in descompunere, detracati meniti
set sterrnecrscer desgustul i revolta
oriccirui orn cinstit.
Ostrovschi biclueste apol cu egaler
violenfa i pe reprezentantii marei
burghezii: pe negustorii i tabricantii
bogati, ca &uric! cernd îl pre7inter
pe Ahoy din Nu-i totdeauna praznic
fi pe negustorii cu vaza", camertari
nemilogi, ignoranti i brutali, ca Sa-
ve/ Dicoi pi Marfa Cabanova din
Furtuna, pe bogeitasii satelor, pe
functionarii judecertoresti i unel-
tele bor.
Intreaga simpatie a autorului se
Indrecrptei, in schmb, spre oamenii
nevoiasi gi cinstiti, care fie cer in-
cearcei set sparger coaja" neiravuri-
lor societalii, fie cer sunt victime ne-
vinovate ale acestora, reprezinter re-
zerva seinertoasd a marelui poplar
rus: muncYtori, terrani, meseriasi, mica
burghezie Inca necorupter, suferind
top din pricina explocrteirii nemiloase
252
a mosierimii i burghezfei a cdror
ste:rpernire era consfinfiter prin stcrtul
autocrat twist.
In teatrul Iui Ostrovschi, baza
conflictului drcrrnatic este banul. Per-
sonagiul sear pozitiv va intra in
conflict cu idolcrtria vemzeirif-cumper
reaii. El este un revoltat sau o vic-
tim& si de cele mai mule ori
si una 0 cealalter.
Zestrea, de pildei, sterrnegte cele
mal puternice conflicte. In jurul ei
sunt construite cel pufin o treime
din piesele lui Ostrovschi. Astf el,
atert Axiusa din Pdclurea cert i Gla-
lira din Lupii i oile sunt Mire" zestre;
numai câ ele se deosebesc duper fe-
lul in care reactioneazd in fata aces-
lei lipse. Perna la urmei, Axiuga îi
va interne:a un cermin bazat pe
dragoste reciproca 0 muncei onester,
pe cernd cealaltd, cerpErtuindu-se prin
mijloacele cu care a deprins-o o so-
cietate imoralä, va umple galeria
femeilor de lume", a parazifilor
a exploatatorilor.
In Furtuncr (scriser in 1859) autorul
desveduie raporturile dintre membrii
unei faznilii rusegti bogate i si-
tuiazer acfiunea in oragul Calinov,
pe malul Voigái. Familia Cabcrnov
are patru membri bertrerncr Caba-
nova, veiduva unui ,negustor bogat,
ea inseigi carneiterrea.ser i negustorifer,
fiul ei Tihon Ivanovici, un orn lipsit
de voinfri, dependent de averea pi
bunul plac al beitremei; sofia aces-
tuia, tandra i nefericitcr Caterina,
pi Varvara, sora lui Tihon. Despo-
tismul seilbatic pe care Ccrbanova
11 exerciter asupra celorlaif i, in nu-
mele bunelor apuceituri din ber-
tremr, se extinde i asupra con-
ceterfenilor mai nevoicrsi. Relafiile
familiale dintre Ccrbanovi sunt iden-
tire cu ace/ea din familia negusto-
rului Dicoi, care îi umileste cu
cruzime nepotul, pe Boris Grigorie-
vici, un terneir instrut dar srac.
www.dacoromanica.ro
M. BUCUR
D.coi are o atitudine de aroganter
brutaler fafer de oricine are de prirnit
bani dela dernsul. Duper fiecare
margervie, fie cei se imbatei, ca se)
uite", fie cer der acat'ste la bisericer.
La fel de bisericoaser este gi Ca-
banora. Atitudinecr lui OsCrovschi barer
de bigotismul relig'os relese, Inset, $ i
mai evident din rid:colul cu care aco-
per& pe be/fret/3a cucoand cu dol
lachei", o rnaniacci religocrser. Vicrfa
in orag este descrisei precum ur-
meazei de meseriasul auto& dact
Curighin, - unul dintre persona-
guile pozitive ale dramei (in con-
versafia sa cu Boris): Moravuri
crude in oragul nostru, domnule; de-
prinderi seilbcrtece. La cei Mid, nu-
mai intuneric i mizerie. i nu vom
putea niciodcrter s ne scuturam de
robia asta, domnule, deoarece prin
rnuncer cinstiter, mai mull decert o
cocrjer de perine nu se poate ago-
nisi. lar cine are bcrni, acekr se strei-
pl duegte serl ingenunche pe cel ser-
rac, ca din munca lui de hcrrcrm s
adune tot mai multei avere".
In oragul Calinov, oamenii se vad
odater pe scipttimernd, rand ies dela
bisericei. Atunci, oamenii cu vazer
se aduner cu cei de o seam& cu
ei, iar prostimea" se izokazd la o
parte. Cernd imprejurerrile Ii amestecer,
aga cum se intermplei la un moment
dat, cei cu vazei" se sirnt obligati
sei-gi manifeste neplercerea, scuipernd
0 injuremd. lar cernd feiranii vin sei
le vernder cede ceva, chiar cernd le
vernd in pierdere, tot cu injurerturi
se aleg". In schimb, negustorii sunt
in jurafi de nobilii ofiferi. Cernd per-
fesc o astf el de rusine, se rzbun,
lovind si injurernd pe csi de acas.
In acest orergel furtuna" izbuc -
neste atunci ceind Caterina, infrern-
gernd apucerturile din bertrâni", se
indreigosteste de Boris, gi vrea se:
fuger cu dernsul. Dar Boris este prea
 A. N. OSTROVSCHI : TEATRU"
slab; Caterina Insergi ii pierde perri
la urmer curajul gi se omoar. In
acelag emp, Vania Cudriag, un tern&
allot in serviciul lui Dicoi, gi Var-
vara, izbutesc ser fuga din wag, ca
ser Inceaper o viaja nou in alter
parte. Ei sunt ajutaji de Glaga, fatii
In caser la Cabanova.
Aducernd in prim plan sbuciumul
gi sfargitul tragic al Caterinei, au-
form/ a urmeirit ser sterrneascer ura pi
indignarea puternicei impotriva tuturor
celor ca Dicoi i tuturor Cabanove-
/or din Rusia, impotriva intunericului
In care acegti mongtri ai ccrpitalului
injeleg ser liner poporu/ In numele
tradijiilor pravoslavnice.
Replicile din Furtune sunt strerber
lute de sentimentul de revolter, pornit
din adenrca dragoste de patrie gi de
popor a lui Ostrovschi. Ele sunt adesea
citate ca documente puternice de acu-
zare impotriva asupritorilor. Ostrov-
schi crecrzer personagiul tipic al
samavolnicului" (unul dintre cele
mai izbutite din literati= rusei a sec.
XIX-lecr) pe care LI jinutuieste la
sterlpul infcrmiei.
Figura Caterinei, pe care N. A.
Dobroliubov o numeste o raze( de
lumina In impentia intunericului",
centralizecrzer toate firele trcrgice ale
acjiunii. Ea incearcet, cu slabele-i
puteri, dar conduser de o pasiune
sincerer gi tinereascd, ser sparg cru-
sta groaser de prejudecti i su-
perstijii, alimentate de raporturile
sociale, care o reduc i pe ea la sta-
rea de servilism in care se afler
toate femeile din indepeirtatul orergel
de prwincie, laolaltei cu femelle din
toater Rusia farister. Furtuna de re-
volt& profunder, care o susjine Intru
realizarea agteptarilor nu o poate con-
duce mai departe. Ea nu se spri-
jiner pe niciun element exterior la
nivelul ei. Deaceea, furntuna" acea-
www.dacoromanica.ro
253
sia nu izbutegte, in ce/e din urni,
deceit sex o asveale in apele reci ale
Volgeri. Caterina rameme ca s:m-
bol i devine un indemn la d.s-
trugerea vechilor raporturi sociale,
nedrepte. Dorinja unanimer a celor
mai buni fii ai poporului rus, cre-
dinja kr nezdruncinater intío schim-
bare violent& intfo furtuna" innoi-
toare, luminecrzer numeroase opere
literare gi articole de preset din a-
cea periocrder in care jareinimea
fusese ingelater gi Infrealter, jar pro-
letariatul nu era indeajuns de pu-
ternic. Pentru milt& vreme 'Mad, a
ceaster dorinjet clocolitoare va carac-
teriza publicistica revolujionarer, care
preanireqte fericirea berteiliei pentru
libertate, care chiamer furtuna, preves-
titoare a vicioriei apropiate asupra
lumii celei vechi. Insuflejit de acest
patos, Ostrovschi îi meriter numele de
,,parinte al rteatrului rus" pe care i-I
atribue istoria literara sovieticer.
In jurul anului 1870, Teatrul Mic
din Moscova, care perstrase cele mai
bune tradijii ale interpretali scenice
reallste a lui Scepchin, era primul
teatru din Rusia. In aceasta epoc,
Teatrul Mic a reprezentat cele mai
multe dintre operele lui Ostrovschf.
avernd in fruntea distribujiei actori
de cea mai mare valoare, ca M.
Ermolova, creatoarea rolului Cate-
rinei din Furtuna, gi Prov Sadovschi,
prietenul i colaboratorul apropiat al
dramaturgului. Mterpretarea lor, p-
trunsä de caldura sinceritegii pi
prof und mobilizatoare, Îi situiazer In
randul premergertorilor teatrului rea-
.
list contemporan.
Situalia actorilor, ca gi a autori-
kr dramatici nu era deloc de in-
vidicrt, in ciuda succeselor objinute la
ramp& dacer nu erau lucrji sub
oblercluirea direct& a curjii. Ostrov-
schi inswi a suferit de heirfuiakr set-
reiciei pernd aproape de sferrgitul
254 M. BUCUR
viefii. Hoterrerndu-se sa introduc
roii comediei Padurea (1871),
...nitre
un actor, el îl prezinter ca un per-
sonal pozitiv. Actorul ambulant Ghe-
nadie NesciastlivIev, desi sarac, lipit
pi uneori caraghios din pricina crere-
lor sale de geniu neinfeles, este un
om cinstit i hotazit, care se opune
manevrelor josnice ale nobilei"
mogierife Gurmajscaia, izbutind ser
contribuie la fericirea necerjitei
Axiusa.
A. N. Ostrovschi. infafiqeaza cu
niaestrie atmosfera de flarnicie, de
viciu si de ingelatorie care dainueste
in lumea mogierimii ruse. El desco-
pera i e/ementul nou, al chiaburului
care ajunge repede ciocoi, specidernd
nevoia de bani a mogierului i drep-
ful la specula asigurat de nouile
legiutri ale statului.
Ostrovschi foloseste prilejul spre
a pronunfa depe scener un puternic
act de acuzare impotriva tuturor
exploatatorilor, lasand ser se 'kite-
leaga deslusit cei tecrtrul säu slu-
jegte aprerrii culturii i libertafii po-
porulul. Atunci mind /a criticile lui
Nesciastlivtev mosiereasa îi raspunde
disprefuitor (Comedianp!...") acesta
cla urmatoarea replica usturatoare:
Nesciastlivtev Comedianti? Nu,
noi suntern arti§ti, arti§ti nobili, iar
comedianfi suntefi vol. Noi, daca
iubim, iubirn cu adevarat; dace/ nu
iubirn, ne certam sau ne tatem ;
dace: ajutam, elute= pan& la ultimul
ban cerstigcrt cu irud. lar voi? Toata
v'afa vorbifi de fericirea obsteasca,
de umanitate. Si ce-ati facut? Pe
cine ap hranit? Pe cine ati man-
geriat? V a ingrilip nurnai de voi, va
ceiutati nurnai placerea veastra.
Comedianfi, bufoni; sunteff voi, nu
noi... 0, ocrmeni, oarizeni! Pui de
crocodil! Lacrimile veastre - apa.
lnimile veastre - ofel rece. Saruta-
rile - pumnale In piept. Leu i leo-
parzii îi hreinesc puii, ulii rapaci se
www.dacoromanica.ro
ingrijesc de pui§ori, Ica& ea, ea...
Asta-i iubire pentru iubire? 0, dacer
agi putea fi hiena. 0, dace( asi pu-
tea sa asmut asupra acestei gene-
rapi infernale toate fiarele salbatice
ale perdurilor!"...
Milonov : Dar da-mi vote, pentru
cuvintele astea paf i ft tras la ras-
pundere.
Bulcmov: Direct la politai. Sun-
tern cu top marteri...
Nesciastlivlev: (certre Mi/onov) Pe
mine? Vet inselahl (Scoate piesa lui
Schiller Hopi"). Cenzurat. Priveste.
Aprobat pentru reprezentare. Eu simt
pi vorbesc ca Schiller, iar tu ca un
terrcovnic. Ei, destul. La drum . Adio".
Ironia i arneirciunea autorului se
ascunde destul- de transparent sub
humorul cold care insufleteste co-
medkr. Nu numai eclat& härfuit de
autoritati i exasperat de lipsuri ma-
teria/e, Ostrovschi a deals sa re-
nunfe la teatru, spre a se intearce
dupa aceea la arta acecrsta atat de
potrívita sa-i serveasca drept arma
in lupta Impotrivcr lumii vee721, la
arta care-I va consacra, Inca In
viata Hind, creator al teatrului
rus".
Exploatarea monstruoasa a mun-
citorilor gi *cruller rusi le va per-
mite fabricanfilor §f capita/istilor sei
realizeze beneficii fabuloase. Ecoul
acestor afaceri in stil mare rasuna
0 in piesele lui Ostrovschi, - iar
dintre cele cuprinse in culegere in
Nu-i totdeauna praznic i Lupii, el
oile.
Minunatcr comedie Lupii i oile",
scrisa In 1873, prezinta cloud lumi
de speculanfi i parazifi puse la in-
trecere. Pe de o parte nobilii, care
jecznanesc duper vechiul Epic, cu
areganfa feuckda gi fafarnIcie biseri-
ceased, iar pe de alta funcponari-
mea gi cioceimea imburghezita care
foloseste pe larg chichifele raportu-
rilor banesti í judeceitoresti la model
 A. N. OSTROVSCHI : TEATRU"
Intio Rusie care pagit pragul capi-
talismului.
Actiunea se petrece tot In pro-
vincie. Meropa Murzavetcaia este gi
ea o sfanta", o filantroapa de ochil
lumii, care nu se der in laturi dela
ce/e mai murclare potlogarii ca sa
pun& mema pc averea Evlampiel Cu-
pavina, o vaduva tanarer gi bo-
gala, cam u§uratecer. In sprijinul a-
cestei pungagii batrana îi asigura
complicitatea unei adevarate bande
de onorabili escroci, care pun la cale
jaful sub forma unei casatorii f or-
late cu nepotul Murzavelcaiei, un
tan& ofiter tarist, betiv gi hot. Dar
tocmai cand oaie urmeazer sa fie
tuns& de bogata ei land, îi face
aparitia in arena un nou lup" mai
puternic, Vasili Ivanovici Bercutov, un
mogier afaceris-t din vecinertcrte. A-
cesta are experienta combinatillor
financiare pe picior mare i izbu -
tegte sa infranga cu ugurinta mane-
vrele inapoiate ale celorlalti. Mai
mult înc, prinzandu-gi rivalii in
propria kr capcaner, ii antajeaza,
pentru ca perna la urma sir obtina
Insagi cornplicitatea lor Intru devo-
rarea oitei.
Urmarind desvoltarea conflictului
principal, Ostrovschi nu neglijeaz o
serie de fapte i caractere secun-
dare cu care cornpleteaza tabloul
societtii sale. El laser sit se inte-
leaga ca adevaratii ingelati gi ex-
ploatati nu sunt episodicele oite"
de felul Cupavinei, ci megtegugaril,
*anti i femeile kr, pe care atert
lupii" cat i oile" din piesa îi
jupoaie ferret milx. Autorul se face
ecoul revendicarilor acestor categorii
sociale exploatate, din chiar primele
scene ale piesei.
Comedia este condusa cu o deo-
sebita pertrundere a realitatii sociale,
cu o §-Uinta desavarsita a oglindirii
situatiilor prin clialoguri pline de ten-
siune.
www.dacoromanica.ro
255
0 satira la fel de mugctoare,
scrisa cu vioiciune, este Nu-i tot-
decruna praznic", o comedie In care
Ostrovschi ridiculizeazer pretentiile
bogatagilor de a avea lumea intrea-
get /a picioarele lor. Fabricantul §i
negustorul Alhov rivalizeaza cu am-
ploiatul gi nepotul su, temärul Ipo-
lit, la mama Agniei, o fate' frumoa-
sa i sea-act:5. Pemei la unner, in ciu-
da promisiunilor si a amenintarilor
bogatului i bertremului Ahoy, Agnia
se mrita cu Ipolit. Replica finala
a desamergitului Alhov nu se referer
inset numai la nenorocul lui In dra-
goste. Ea exprima Ifinpede situatia
din ce In ce mai putin dominantä
in care se cilia clasa exp/oatatoare,
pe masura ce se trezegte congtiinta
masselor muncitoare gi se apropie
furttuna" :
All, nu mai e de trait I Nu mai
e de trait I Nu se mai gtie de frica
rudelor, bogatii au ajuns sa fie bat-
jocoriti... Unde-s obiceiurile vechi, pe
care te puteai bizui?... Ori umbra
vre-un diavol printre oameni gi-i
scoate din minti ? Dece nu-mi stati
acum la picioare dupa rernduiala
veche? Dece sa stau eu in fata
voastra, batjocorit fare( nici o vine t?
Dece ?"...
Inca de acum o suta de ani, tea-
trul rus ocupa un loc de frunte in
kale. Revizorul /ui Gago/ i Prea
multä minte stfcer de Griboedov
erau scrise la acea dater, in vre-
me ce Ostrovschi vine sa ridice cor-
tina de Pe imoaratia larista a ob
scurantismului, desvluind adevru-
ri usturtoare nu numai pentru clasa
dominanta din Rusia, dar, In ma-
surer egal pentru intregul occident.
In care relatiile burgheze luaser
locul celor feudale, inlocuind o ex-
p/oatare prin alta. Bunul p/ac pe
de o parte, - scrie Dobroliubov -
gi o slaba congtiita a dreptitrilor
proprii de pe alta parte, fater cau-
256 TASCU GHEORGHIU
ze/e din care deriver toater monsiruo-
zitatea relafillor sociale analizate
In cele mai multe dintre comedille
lui Ostrovschi. Revendicctrea egali-
terliide drepturi, a respectului fafer
de orn, iatei ce se desprinde, pen-
tru orice cititor otent, din aderncu-
rile acestei monstruoziterr.
A. N. Ostrovschi se incadreazez in
acea streiluciter pleiadei de scriitori,
care crduc, in veacul al XIX-lea, la
cunostinfa lumii Intregi valoarea ine-
galabilet a literaturii ruse moderne,
geniul creator al poporului rus çi
limba lui de o excepfionaler boger
fie 0 expresivitate poeticer. Aceastei
orninunater pleiader de scriltori are
in frunte personaliterli ca : Turghe-
nev, Gonciarov, Salticov-Scedrin, Us-
penschl si Lev Tolstoi. Teatrul lui
Ostrovschi este considerat, pe drept
cuvemt, cinstea gi merndricr litera-
turii ruse.
Este dela sine infeles cei fasifica-
torii burghezi ai istoriei dramei trec
cu usurinfer peste aceste realizeiri
de valoare mondial& spre a consi-
dera drept interneietor al drcrrnel
moderne pe Ibsen. Cu toate acestea,
Ibsen apare abia douzeci de ani
mai terrziu, in 1870, aducernd In sce-
net conflicte pe care Ostrovschi le
prezentase cu meiestrie de pe o pa-
zifie incomparabil mai avansatet. Pe
dre'pt cuvernt deci, tot peste hotare,
alte voci gletsuiau : dece oare Ibsen
si nu Ostrovschi ?
Criitica progresistet din Apus a su-
bliniat la remdul ei acest caracter
de originalitate -iar in ce priveste
lumea capitalistei, de actuali,tate --
a teatrului lui Ostrovschi. Acum cinci
cmi aperrea la Londra o culegere de
piese ale dramaturgului, in traducere
englezer, Ostrovschi privea viata cu
incredere - scrie traducedorul in
prefafer: influenfa moraler a pieselor
lui Ostrovschi este cu mult mai a-
dducer decert aceia a pieselor con-
www.dacoromanica.ro
venflonale. Ostrovschi este un scrii-
tor de importanfes mondial& Nici
Manefa (din Ghinionul until inlelept)
nu aparfine numaf epocii *sale:
chiar asterzi o putean tot atert de
bine gersi la Londra ca i in odce
a/t punct a/ globului... Un mare ge-
niu al teatrului rus, un mare c/a-
sic".
De sigur, conflictul dramatic al
lui A. N. Ostrovschi nu ar putea
fi pus la baza dramei contemporane
din ferrile in care capitalisrnul a lost
Infrernt. Ele au rezo/vat i rezolver
intr'un chip nou, superior, proble-
ma relafillor dintre iudivid i socie-
fate, prin desfiinfarea exploaterrii
omului de certre om. Cu toate aces-
tea, in epoca construirii socialismu-
lui i cornunismului, Ostrovschi este
unul dintre cei mai itzbili clasici,
prin ceeace constitue caracterul de
seam& al operei sale : expresia ve-
ridicei a recrliterfii, lmbinater cu o ar-
zettoare incredere in viitorul fericit
al marelui popor rus si al tuturor
popoarelor. Asterzi - duper exemplul
acestufa-popoarele desfersoaret lupta
impotriva exploactterrii capitaliste, im-
potriva imperialismului. Creafia mare-
lui realist rus imbogetfeste patrimo-
niul lor cultural, face parte din patri-
rnoniul umaniteifii progresiste iubitoare
de pace 0 libertate.
M. Bucur
A. GONCIAR: STEGARII", PRAGA
DE AUR"*)
Cu Praga de Aur", apeirutd de
curernd, . se incheie trilogia lui Arca-
die Gonciar, Stegarii".
Aceaster august& epopee a Rea-
boiului National", cum o numeste
*) A. Gonciatr: Stegarii" (1949),
Praga de aur" (1950). - Ed. Tine-
retului.
 S'rEGARII", PRAGA DE AUR"
criticul sovietic Ermilov, ne zugrd-
vegte eroicele fcrpte de armer ale u-
nui regmen de Garda, dn O'pa
cernd, eliberemd teritoriul Pcrtriei de
hoardele cotropitoare hitleriste, Ar-
matele sovietice Incep ser le urmet-
reascer mai departe, spre Berlin, pa-
ne( la victoria finalei.
Diviziile germane, demoralizaie
dar mmieroase, se apEird ou Myer-
gunare, perrersind pozifie duper pozi-
fie, redreigerndu-se mereu mai ademc,
spre vizuina lor, spre Berlin. Din
formidabila maginer de remboi, pe
care Hitler o plimbcrse prin Europa
gi cu care se lerudase cer va re-
purta irnpotriva Uniunii Sovietice o
vicgorie fulgerertoare", a reunas o
armater sistematic invinser, - care
se bate cu inderrjirea desneidejclii,
dar care e nevoitd set se retrager
mereu In fafa margului impetuos al
Armatei }I oqii.
In prima ei parte, trilogia lui Gon-
ciar cuprinde faza In care armcrtele
sovietice, trecernd dincolo de tfron-
tiera Patriei lor, pertrund In Romania
gi o eliberecrzer de sub jugul fascist.
Aceasta este parfea intitulcrt Car-
pafii". Duper ce, prin lupte eroice,
arnicrtele sovietice strdbat munfii
Transilvaniei, autoru/ descrie, in
partea a doua a trilogiei, Dundrea
Albastrer", eliberarea Ungariei (pri-
mele cloud perrfi au fost pub/icate,
In traducerea romemeascer, Impreunen,
sub titlul comun de Stegarii") -
in ultima parte, Praga de Aux",
hind oglinditä campania dare a dus
/a eiiberarea Cehoslovaciei. In In-
tregul ei, trilogia lui Gonc:ar cons-
titue un fragment al ternei marei
furtuni", cum au fost numite streilu-
citele conta-ofensive ale Armatei
Rogii. Romanul lui Gonciar arater,
prin intreg con finutul seal, 8n ce fel
a lost posibiler înlrângerea celei mai
pattennice magini de agresiune pe
care a cunoscut-o istoria.
www.dacoromanica.ro
257
Oblinernd pane( atunci victorii u-
pare gi neinterinind Inca un adversar
hoterrit ser lupte inteadeverr,
au estimat gregit valaazea combativer
a Armatei Rogii, au subesti-
mat hoterrirea si 'teiria de nelt-
frernt a puterii sovietice. Tovarergill
Stalin a demcrscat, in cuverntarecr
dela 3 lulie 1941, planurile mons-
truoase ale imperiahsmului german,
care urmerrea restabilirea regimului
de excloatcrre, transformarea in robi
a camenilor sovietici, 4ennanizarea
lor. Popoarele sovietice, chemate de
Stalin la lupter, s'au ridicat
ca un singur om, gata In orice clip
pentru apdrarea Pcrtriei, pentru ca-
uza drecrptd a aperrerrii liberterjii gi
integriterjii ei. Unul din personcrgiile
lui Gonciar, Roma Hcrelchi, Land
un ironic ton de crmicifie", doje-
negte pe dugman cu aceste cuvinte:
- Hei, Frite, Fri le, nu ti-am spus
eu 'in 41 cei o jumentate de lume cri
s'o strerbaji cu minciunile tale, dar
cd de Intors alai s te mai intorct?".
Soldatul sovietic isi aperra o patrie
pe care o simjea, cu putere, a lui,
deaceia s'a /uptat el cu eroism, de-
aceia era el sigur cer va invinge.
Gonciar ne prezinter pe eroii seri In
necontenite lupte, berterndu-se cu un
nedesmintit eroism. Ei luotet pen-
trucd-gi kbesc cu infocare Patria.
Un maid gi inspirat imn Inchinat dra-
gcstei de patrie, aqa ne apare car-
tea temerrului scriitor ucrainian. Sol-
datii lui Gonciar Indurei cele mai
aspre greuterli, trec uriage piedici in
calea lor, deoarece ei sunt Insufle-
jiti de sentimentul Ina Itertor al dra-
gostei. - Duper pdrerea mea" -
spune un sergent din Stegarii", -
in primul rand dragostea face ca
armatele noastre ser inainteze. Grea
gi amard dragoste, luminater gi stro-
piter de serngele nostru... Dragoste
fatei de top asuprijii, haler de toji
oamenii muncii de pe pznânt. Asta-i
17
258 /ASCU GHEORGHIti
puterea noastrer. Deaceicr suntem
noi mai puternici deceit oricare alter
armater". Gonciar ne arater cei astfel
a lost posibild inirangerea armatelor
germano-fasciste, intoarcerea faimo-
sului blitz-krieg o usturertoare gi
definitive% infrerngere a ce/or ce l-au
deslernfuit.
Inarmat Cu puternica armei a rea-
lismului socialist, autorul urmerreste
desfeigurarea rerzboiuhri in vicqa de
fiecare zi a personagiilor, in scene
ernolionante desprinse din marele
torent al contra-ofensivelor Armatei
Rogii, surprinde trerserturile esenfiale
ale ceterfenilor sovietici, incordaji in
lupta impotriva vreijmagului.
Momentele teribile, care - in
1941 - au intrerupt desvoltarea pag-
nicer spre comunism, stint demult de-
peigite - inflercerratul patriotism so-
vietic pi-a dat roade/e, increderea in
justefea ccruzei s'a arertat indrepter-
fiter, ura neclintitei impotriva invada-
torilor 10 dovedegte valoarea ei ni-
micitoare. Gonciar ne prezinter eroii
panii de iaruncertoare de mine, -
seri - soldafii i ofiferii unei com-
in-
verfernd la aspra gcoaki a rerzboiului.
Lupta este iun necontenit prilej , de
verificare a oarnenilor, a ideilor care
îi insuflefesc.
laterl pe 11012113 Haejchi, podolia-
nul plin de humor, In clipa când -
In munfii Trcmsilvaniei - trebue sei
escaladeze o stance/ inalt, abrupter,
lucioaser, pe care tof i ostagii trebue
set se catere cu a jutorul unei funii.
Lr inceput, operatia aceasla i se pare
mult prea primejdioaser, aproape im-
posibild. Cernd inset ajunge In yea-
ful stemcii, un imens sentiment de
forfet i bucurie ji cuprinde. El 10 a-
mintegte cuvintele comandantului po-
litic al regimentului, maiorul Voronfov,
care adresemdu-se solchfilor ' in
clipa In care companiile se preger-
tesc set urce sternca, le citeazer isto-
ricele cuvinte ale lui Suvorov: Pe
acolo pe unde trece cerprioara, trece
www.dacoromanica.ro
0 soldatul nostru. Pe aco/o pe unde
nu mai trece nid metcar cerprioara,
pe acolo, tolui, soldatul nostru iz-
butegte set treacer".
Acfiunea e simpler, de o gran-
doare implacabiler. Accentul cacie
pe analiza mentalitfii eroilor, pe re-
sortul moral care le susfine com-
portarea. Ei sunt ostagi cri Morel
Uniuni Sovietice, conotienji cer aduc
eliberarea de sub jugul imperiahs-
mului german popocrre/or pe a/ caror
ter4torin national urmeiresc pe dugrnan.
Eliberarea ferrii noastre este descrisci
de autor cu cerldurer. Eroii lui sunt
pretutindeni primiji eu flori i scena
in care cei doi ofiferi sunt intennpi-
naji de muncitorii amei mine in su-
netele Internafionalei" este emo-
ponanter. Ostagul stalinist este pri-
mit de muncitorii înaintaf i a repre-
zentant al unei lumi noui. Acegtia
stiu cer ostagu/ sovietic este repre-
zentantul demniterfii si al libertertii.
In clioa cernd pictorul ungar Fe-
rencz, care vine in Intermpinarea tru-
pelor sovietice, incepe s vorbeascer
de Ungarla, ostagii sovietici II as-
culter cu respect, it idau toater crten-
fia:ei gtiu s respecte dragostea de
patrie a oricui, deoarece i ei jl
iubesc patria br i i se jertfesc cu
drag. Astfel, Gonciar a reugit ser
inferfigeze, prin situajii gi personagii
tipice, forrnele In care se manifestei
internalionalismul 'prolotar ba ostagii
sovietici, in via/a lor de front.
Oameni smplii, acegti erof a/ cer-
ror renume a depergit hotarele ferrii
lor, nu verd nimic deosebit in adele
kr de vltejie, - li se par firesti.
Principille crcestui eroism, ei
le-au ceipertat In viaja socialister pe
care o treriesc, deaceea le-au devenit
proprii, indestructibile. Cernd locotenen-
tul Cerners, care a riscat set-0 gerseascei
moartea (aruncerndu-se In fala unui
iainc german i distrugerndu-1 cu gre-
nade), este intrebat dacer s'a gerndit lcr
 STEGARII, PRAGA DE AUR"
octal seiu, la valoarea lui krcticer 0
psihologicer, Cernerq exotica actul
seru kle eroism Drin acea putere
adrnirabild care-i conducea mana si
pagit see V care este, de fapt,
congtiinta sa soci ali stä. Decrceea,
camandantul bataltonuiui, Ciumacen-
co, ii si r6spunde cei el infelege
foarte bine crest lucru. Inainte de
retzboi, Ciumacenco fusese electrician
pl lucrase la o central& electric& de
Malt rollay. Cu preful viefii sale, el
a reparat o rupturd produsä pe linie,
hicrând ferret sei Intreruper un cu-
rent de 35.000 volji. Eroismul In
rnuncer a educat pe ceteiteanul so-
vietic; In momentul cand, pe front,
lupt, aperrându-0 Patria, el nu face
der& ser prelungeascei un sentiment
pe care societatea social's-ter 1-a
desvoCat In fiecare din ceterjenii
seri.
Tipurile de eroi nozitivi abundei.
Cu l000tenentul Brianski, Gonciar a
reu0t ser personifice tipul ofiferului
sovietic. Autorul ni-1 zugreiveVe grav,
aplicat, rnifcat de sentimente pro-
funde, nobile, inebranlabile El ii
recunoagte forfa abict atunci când o
incearcer in fata inamicului. Brianski
iubeVe, ca orice orn sovietic, pacea,
maraca. In momentul cernd Patria îl
cheamer, el 10 strange cartile de ma-
tematic i piece& pe front. Dar aici,
acest mcrtemcrtician nu utter sci-fi a-
plice cunoVinfele pentru a Imbun-
tali metodele de lupter. El 10 noteaz
cu gnij observaliile pe care le face
neincetcrt asupra tirulai arunc&toare-
lor de mine de sub comanda sa. Car-
netul su de observafie va fi moVe-
nit de Cernag,crtunci cernd Brianski va
mur1 ca un erou, la cota 805" din
munjii Transilvaniei. Astfel, experien-
fa dobernditer pe câmpul de luptet este
trecut nelncetat din merrier In mâner.
Totodater, Gonckrr a accentuat aict
(cci 0 In nurneroase alte scene) ape-
Mkt noului, efortul inovator al lap-
www.dacoromanica.ro
259
tertorului soviet:c. Brianski vede ear,
el are mintea pertrunzertoare, a ofife-
rului stalinist, Incrrmat cu Viinfa
marxism-leninismului. Aproope ui-
kind ce insectmner odihna i somnul,
aidoma untri entuziast experimentator,
el ca/cula noui formule supltmentare
pentru tirul de sus pi allele pentru
tirul de jos". In clipa In care îl anunfei
pe Cernâ c, in cazul eel i se va
intermpkr ceva, acesta va trebui set
ia in perstrare carnetul, Brianski a-
dcruger: Ar fi percat, ca experienfa
noastrer, doberndit cu un astf el de
pref, sei se iroseascet. Cine Vie?...
Este posibil ca ea s mai poot&
folosi cemdva, acelora care poart
cravata de pionter. Stii bine cat de
multi duqmani are patria noastrer".
Dragos-tea de Patrie insufle0Ve
fiecare cuvernit fiecare fapt a lui
Brianski i atunci când, lupternd ca
un viteaz, el va cerdea retpus la cola
805", el va pomi la lupter indem-
nându-gi ostagii cu cuvintele : Pen-
tru Patrie I Pentru Stalin 1" Neobosit
in a geisi mereu alte metode mai
eficace de lupter, Brianski este cel
care, in Lola nouilor condifii de lupt
pe care trupele sovietice le inteimpin
In munti, reuseste ser inventeze un
nou tip de gel pentru cai. Animalele
nu mai puteau duce gene obipuite,
prea grele ; in curând, 1ntregul regi-
ment va utilize 4eile tip Brianski",
vatlorificând fdeile novatoare ale lo-
cotenentului.
Autorul la dovedit a§adar, o fort&
deosebiter In prezentarea tipurilor re-
nrezentative.
In linii largi i sigure, se desprin-
de figura impresionantet a maiorului
Vorontov, loctiitorul politic al coman-
dantului de regiment. Vorontov re-
prezint& final cormuiistului, al con-
ducettorulul bolgevic ce inspirer in-
credere osta0lor. El este un adeverrat
conducertor al massei. Voronfov vie
ser deslernf uie elanul spre viotorie,
s Indemne la deperfirea oricrui ob-
260 TASCU GHEORGHIU
stcrcol. El inferpgeazei marile idea-
luzi ale lui Lenin gi Stalin. In figura
lui Voronjov, Gonciar a gtiut set pre-
zinite, in pagini de o deose-
biter valoare art:stk.:5r, prezenja Parti-
dului, elcrnul mobilizoior al bolgevi-
cului neobosit. Voronjov aste in per-
manenter preocupat de ocrmenii
le cunoagte toate necazuri/e gi, la ru-
gerinktea oskg1lor, scrie nenumeirate
scrisori in Patrie. Cernd Home Haef-
chi i se plernge maiorului cei prege-
dintele colhozu/ui ref uzei sr-i dea so-
ei sale paiele necesare pentru in-
velirea acoperigului, Voronfov nu
Negeter sei scrie presedintelui, ce-
retndu-i sei asculte cererea femeii.
Pujin timp duper aceea, aceastcr îi
scrie lui Haejchi cei presedintele s'a
executat gi îl roccg s educe/ muhu-
miri mcriorului Voronfcrv. Din aceaster
grijei pentru ostagii si, din ceilclura
cu care se croleacei asupra dureri-
lor fieceiruia, ca gi din 'Thalia valcare
moralei a acjiunilor sale, se desprinde
imaginea luminoasei a cornunistului,
- pretutindeni gi oricemd gata
imbeaberteze soldcrjii, mereu neobosit,
s manu/ui se desfergoar. Homa inje-
in fruntea tuturor. Maiorul Voronjov
este puternic zugrervit, cu urnerii sat
pufin Incovoiafi, cu ochii si cenusii,
cu vocea ugor rergugiter, - ceva
foarte civil, greu de sesízat, emana
din acest om".
So ldajli ,gi ofijerii tretiesc cu vi-
goare, aduc un suflu puternic de
vial& si stint insuflefifi de devotament,
de memdria de a apra ccruza Patriei
Socialiste - cauza dreaptei a cornu-
nisrnuitzi.
Figura mucaliter a podo/ianului
Homa Haetchi aduce o not de caldi
umanitate In pergini/e cerrtii hri Gorr.
ciar. Hcrejchi are o very& simpler, cu-
ceritoare, un umor inepuizabil, care
face deliciul tovarrgilor sell de lupter.
Autorul ni-1 infatigeazer crescetncl
treptat - dela colhoznicul care se
teme de moarte, la soldatul sovietic
congtient de rnkitmea lui istoric
www.dacoromanica.ro
(soldat al unei armate eliberatoare)
-pe mersurei ce se ojelegte in nenu-
merrate berterlii la care ia parte. Auto-
tul ne desverluie frumusejea sufletu-
lui acestui om simplu, inteligenfa sa
vie. Colhoznicul Home are o minte
ascufitei, iar judecata sa pp/Ricer este
sigurer. Scena in care Homai Hae-
tchi pertrunde in par/amentul Ungar,
constitue until din episoadele cele mai
realizate ale romanului. Adreserndu-
se pictorului Ferencz, care streinge de
pe jos toile risipite ale vechilor legi
ungare : - Sterge-le" - spune el,
- dar gterge-le bine, Ferencz. De
buner secnner cer s'au cuiberrit acolo
gi molii. Pop lersa legile bune, dar pe
cele rele sverrle-le in foc I lar in lo-
cul lor pune altele noul, dintre a-
celea care ser facer ser nu mai fie reiz-
bor.
Gonciar a verzut in Homa Haejchi
pe unul din milioanele de soldaji, un
simbol al vitejiei çi puterii poporului
sovietic. Pe msurei ce acfiunea ro-
lege din ce in ce mai bine cer ei
insusi define o peirticicer crn meire-
jul rol istoric al Patriei sale gi cei
acest rol el il datoregte Puterii So-
vietice si Partidului. A. Gonciar a
reugit sei dea o imagine conving-
toare a nolului pe care-1 are Part:-
dub in organizarea victoriei.
La fel a izbutit autorul In crearea
figurii locotenenttrlui Cernerg. Gerndi-
tor, pertruns de marea sarciner ce i
se inicredinfecez& acesta repreteintet
noua generatie stalinister. Cornsamo-
list, Cernerg este un lupteitor congtient,
creator, care gersegte noui metode
de lupter. El face mereu experienfe pi
reugeste ser obliner, printeo observa-
pe indelungater a tirului aruncertoa-
relor de mine ,un foc mai rapid ;I
mai eficcrce.
0 Intreager serie de alte persona-
gii vin s interreascer puternica im-
presie de mcirefie simpler, umcrner, pe
 PAZAREA PIUMAVERH"
care o dega jet trilogia lui Gonciar.
Figura telefonistului Mcrcovei, imagi-
nea luminoaset a urii Icrsnogorsccria,
a hap/or Denis gi Roman Blajenco,
a cercetagului Cazacov sau a adju-
tantului Vctsia Baghirov, toate aces-
tea ramem chipuri negterse, insuf le-
fite de un patriotism nemarginit.
In Praga de Aur", a treia parte a
trilogiei, rega sim ace/eagi personagii
care ne-au devenit familiare din- pri-
mele doua peuli al Stegarflor". Ar-
matele sovietice 10 conf nua margul
victorios pe pamerntul Cehoslovaciet
Pretutindeni, locuitorii cehi agtecrptet
pe soldcdii sovietici ca pe salvatorii
lor. Armatele sovetice se Indreapta
spre Praga, unde locuitorii s'au reis-
culat i luptei, ridicand baricade pe
strazi, impotriva nemfilor.
E primeivara anului 1945. Pe mei-
surei ce trupele sovietice înainteazei,
prImeivara izbucnegte parcei cu mai
multet putere: Inaintand, ostagii so-
vietici aveau impresia cá Inseigi no-
tiunea timpului depinde de dangii,
de ritmul ofensivei br, 0 cu cat se
sverrleau inainte mai vertig'nos, for-
land in lupte raurile reci i umflate
sau sulocandu-se in margurile tier-
biz*, cu atert li se peirea di se apro-
pie mai repede primervara".
Intunericul este sfergiat. In
vicda notiunilor ingenuch'crte de
fascigtii germani, o nouei epocei se
deschide. E primeivara omenirP, a
popoarelor smulre din ghiarele fas-
cismului. Ele îi vor lua acum soarta
In propriile lor maini i vor lncepe
set-0 cladeasca o nouer victfa, bazatei
pe eliberarea de explotarea omu/ui
de ceitre om, pe muncer pagnicer, pe
colaborare fretteascer cu celelalte na-
tiuni. Acest /ucru este posibil nu-
mai datorita armatelor sovietice eli-
beratoare, care aduc omenirii, o-
data cu hiaintarect lor triumfalci,
primeivara.
Prin Praga despresurater de
www.dacoromanica.ro
261
hcardele hitIe,dste def mitiv in-
frante, regimentul de Garda, cu
stindardele falfaind In vant, trece
mai departe, paretsind oragul In ne-
sfargitele ovcdii ale locuitorilor Ca-
pitalei, Indreptandu-se spre Berlin.
Un regiment ca oricare altul, se-
me/nand in totul cu alte regimente,
care au trecut pe acolo, In acea zi.
Stranset, coloana monolita, cu stea-
gul desfergurcrt, cu fala spre scare
Aga va trece el prin tocrtä Praga,
scrijelind pe zidurile capita/ei cehos-
lovace celebrele sale indicatoare.
Astfel, va iegi din ora§ indreptan-
du-se spre pulberea aurie a indepr-
tatelor drumuri necunoscute.
Trecut prin toate Incercarile.
Gata de-a Infrunta orice".
Tagcu Gheorghiu
S. MSTISLAVSCHI : PASAREA
PRIMAVERII *)
Actiunea acestui roman Infatigeaza
cititoruluf unul din ce/e mai însem-
nate momente ale glorioaselor lupte
duse de muncitorimea rusa impo-
triva farismului: epoca dintre 1895-
1905.
Autorul a avut In fola sa o tema
deosebit de grea, dacei ne gandim
la materialul vast ce trebuia sin-
tetizat. Pasarea Primaverii" e un
roman biografic de factura nouei, ro-
manul unei viefi care se desfer§oara
in mijlocul luptei clase1 muncitoare
din Rusia farista, - izbutincl set ne
redea aspecte esenfiale ale acestei
lupte.
Litlenatura burghezer of era nume-
rocrse )exemple de biogrcdii, viefi ro-
montate gi romane istorice, in care
adeverrul istoric este sistematic de-
format, faptele esentiale ascunse
sub malderrul de aspecte secundare.
*) Ed. de Slat, Bt.e. 1950.
262 GEORGE COZLA
Din aceste lucreai se desprinde net
dezorientareai, de fapt, fuga de
adevea a autorului, neputinta lui
de a migca eroii in cadrul istoric al
epocii, dar i, de cele mai multe
ori, intentia preciser de a diforma
recrlitatea.
Departe de a fi o crsemenea carte,
,,Paserrect Primeiverii", opera a unui
scriitor care a trerit faptele descrise,
este o :fresca vie, dinamicei, in
care accentril code pe adevetrul is-
toric, pe ceeace este esenjial in
viater, In epoca data - o tarte in
care oame.nii treiesc intens, lupter si
intrezetresc limoede zorli biru.ntei.
Acest lucsu se datoregte, 4esigur,
participarii active a autoru/ui la
evenimentele pe care le zugravegte,
spiritului care il insufleteste.
Netscut in anul 1879, S. Mstislav-
schl a intrat Inca din tinerefe, in
rierndurile sttdentimii revolutionare,
activernd anol intreaga sa viatei pen-
tru cauza clasei imuncitocrre, desfersu-
rand totodater o activitate literarei
sustinutet (douer din romanele sale :
Acoperigu/ lumii" si ,,ln semge",
au apeaut in 1905). Totusi, opera sa
nu a fost pretuiter la adevarata el
valoare decert duper Mama Revolu-
tie Socialist& din Octombrie. Prin-
cipala sa carte reimeme Paseaca
Primerverii" apeauter in 1946,- cafiva
ani duper moartect sa.
Prin Itaptu1 car, in acest roman,
Mstislavschi a pus in centrul ac-
tiunii un personagiu istoric, figura
lumincrasci a unit; neinfricat revolu-
tionar si activist de frunte al cau-
zei revolutier pro/adare, N. Baumann,
opera sa are un caracter biogralic;
totodata, in juruI acestui erou este
prezentater viata unei Intregi epocL
cu luptele, freimemtetrile si victoriile
activistilor de nartid, premergatorii
oamenilor sovietici de asterzi. Lupta
neobositer si nesterviliter, duser de
bolsevici sub indruznarea lui Lenin,
www.dacoromanica.ro
penfzu organizarea abaseí muncitoare
din Rusia tarister intío tarter uni -
taret, ccrperbiler ser doboare silnicia
pi exploatarea, este zugrerviter in
unii puternic-r ear ste, in cidori vii.
Pe acest fond de lupter se pro fileazer
figura blander, cu ochii vesnic su
razatori, a lui N. Baumann, cunos-
cut in ilegalitate sub numele de
Graci" - graurul pasarea care
vestegte sosTrea primerverii.
Actiunea romanului hicepe in 1902,
cernd Baumann, urmernd indemnul
luí Lenin, cu care se afla in Elvetia,
parasegte traiul oarecum tihnit pe
care-1 ducecr in aceasta far& gi klupá
ce trece, cu ajultartui muncitorilor
letoni localnici, granita strict supra-
veghiatet a Rusfei, revine in patrie,
pentru a relua viata pliner de pri-
mejdii a lupteitorului iscrist" in ile-
galitate.
Intensif icarea lupfei pentru crea-
rea partidului unic muncitoresc so-
cial-democrat din Rusia, pentru
zdrobirea economistilor" - princi
pahi adversari i feruririi unui ase-
menea Partid - 11 determiner pe
Lenin set e/aboreze i sa rea/izeze
nlanul primula; z,ar al mcaxistilor
revolutionari Ipentru intreaga Ruee,
Iscra".
Iscra" avea rohil sa pregerteasca
inchegarea ideologicer si organiza-
toricet a unui partid revolutionar
condus de o teorie lnaintata. Lenin
a elaborat in mod genial lxrze/e
ideologice ale partidului marxist.
PrincipiiIe l'eoretice desvoltate )in
,,Ce-i de feicut", constituirei mat tea-
ziu temelia ideologiei Partidului Rol-
sev'c". (istbria Pcrrtiduhri Comunist
(Bolgevic) al Uniunii Sovietice -
Ed. III. P.M.R., rag. 46).
JscrtiStii, partizani Idevoicji 2 lui
Lenin si cauzei poporului, au ide-
venit activisti nu nurnai pentru rers-
perndirea ziorului, a ideilor ziarului,
ci si pentru inchegarea cadrelor
 PASAREA PRIMINERIP
pantidului, duceurd o mincer cons-
pirativer, in cele mai grele condifi-
uni, muncd conspirativii pe care
autorul o evocer in 'bate( arnplocrrea
pi aderncimea ei.
11 interinim pe Baumann in centrul
dustrial Progin, uncle 10 Incepe
activitatea, organizind i conclu-
cernd /a ireu0td - cu ajutorul unor
muncitori hoteiriji si a invaldtoarei
Irina - prima greyer de protest
impotriva unor noui micforeiri a
salarillor de mizerie.
Purternd peste tot torja marxism-
leninismului, Grad se strerduegte ser
ridice necontenit nivelul ideologic
0 congtiinta muncitorilor, innf i in
intuneric de ceitre exploatatori. In
felul acedta, el creqte pretutindepi
oameni cu adeveirat devotaji parti-
dului, activi0i negoverelnici, care
personal îl iubesc gi-i urmeazer in-
drumdrile cu entuzialsm i ma).
Dar la Progin se izbegte pentru
prima oard de rezistenfa, pentru
moment camuflater, a mengevicilor
,,economisti", precum 0 de o coadd
de topor" a patronilor, maistrul Mi-
hakituc. Dutiod prima grevd incepe
permanenta goaner dintre Graci pi
tovardgii sdi i Ohrana sesizatd de
reisperndirea manifestelor indemnernd
la greyer.
Dejucarea in repetate tranduri a
politiei pariste, putredd si corupter,
trezeqte in cititor dispretul gi ura
fafei de reprezentantii ei i admira--
fia pentru iscusinjcr, indrersneala gi
abnegcrtia bolpvidlor, rdspanditorii
Iscrei", ziarul care propaga inverter-
tura lui Lenin.
E sesizatei metrefia de canacter a
unor figuri de bol§evici, ca Inv-
fatoarea Irina, muncitotrul Coduba,
Senguia j aterfia alfii, în raport cu
merrsrvia, lcrOtatea, läcomla, carup-
fia i incapacitatea reprezentanfilor
regimului tarist.
Meritul lui Mstislavschi mai e pi
www.dacoromanica.ro
26
ace/a de a siiblinia rolul determi-
nant al activistului bolgevic, in
creqterea cadrelor de partid. Co-
zuba, de exemplu, e unul din nenu-
mrajii muncitori care se formeazi
la gcoala pcatidului, sub indrumarea
lui Baumann, devenind el insugi un
activist dotat cu o voinjei jnflexibil
pi cu un nivel ideologic ridicat.
Cozuba este, dealtfel, una din cele
mai aträgdtoare figuri ale cart ii. El
este tipul proletarului congtient care
0-a insugit inveiteitura partidulut i o
properga cu entuzlasm, mandrie pi
iscusinjei.
Pe aceiagi linie se situiazd i in.
veildtoarea Irina, a cerrei personali-
tate revolujioncrrei se desvoltd dea-
semenea sub influenja lui Baumann.
In toate acjiunile ei, Irina dei do-
vadd de spirit de sacrificiu, de
devotament neferrmurit pentru cauza
proletariatului.
In felul acesta ni se infeitigeazd
kmpede cregterea cadrelor revolu-
fiel, odater cu cregterea luptei par-
tidului i cerlirea oameni/or sett a
bolgevicilor, in focul ilegaliterfii.
Inchisorile gi evcrderrile se isucced
pentru Baumann 0 ceilalji agitatori
actiunile acre nu le reu-
gesc sunt rare, iar nereuOta nu-i
incavoaie niciodatei, d le sporegte
vainfa. In aceastd inclegtare are un
rol Dreponderent lupta deschisei pe
care leninigtii trebue s'o sustind
mum cu menqevicii trerdertori, care
saboteazer toate acjiunile bo4evici-
bor. Sciziunea forrnald se produce
odatd au izbucnirea reizboiului ruso-
japonez, cand men;evicii, intre al-
tele, distrug manifestele tiperrite de
'Baumanni kina, - manifeste care
indemnau nruncitorimea s refuze
participarea la mdceltil organizat
de clicile militariste i burghezo-
mogieregti ale ambelor imperii.
Fairer fondurlie, De care puseser
mema mensevicii, i fdret alte aju-
 264 otonGt 60a/I
toare, lupta bolgevicilor devine tot
mai grea. Ea este primejdulter at&
de vernertoarea din ce in ce mai in-
vergunater a Ohranei, cat gi de
atacurile mengevicilor, care deveni-
serer unelte ale exploatatorilor.
Tipurilor meschine, timorate fi
josnice ale tradertorilor mengevici,
le sunt opuse luminoasele figuri de
luptertori bolgevici.
In urma unui denunt, Baumannii
sofia sa, Nadejda, care ii este 0 o
vajnicer tovarage de lupter, sunt
arestaji i inchigi la inchisoarea
Tuganscaia, uncle domnea cel mai
aspru regim. Dar tovarergii din in-
chisoare gi de afarer, reugesc set
mentiner legatura cu Lenin 0 cir cei-
lalti fruntagi. Activitcrtea bolgevicilor
se intensifica din nou. /ncepe agi-
tatia pentru eliberarea celor din Tcr
ganca si pentru organizarea grevei
generale.
Intre timp, Baumann declarer greva
kamei. Temandu-se de Inver§-una-
rm masselor, justif:a burghezei se
vede nevoiter ser-1 elibereze pe cau
tiune.
Temnijele jariste, adevarcrt intern
- pe care astazi nu ni le mai pot
aminti decert inchisorile americane,
In care gradul trei" ocuper un /oc
demn de discipolii Ohranei i ai
Gestcrpoului -apar in toater hldo-
genia bor. Tatugi, potrivit traditiet
lor de luptei, bolgevicii Infrunter in-
cercerrile cu seinge rece, ramernand
senini, neinduplecap, mereu incre-
zatori In victoria ccruzei. E elocvent,
pentru terria increderii In izbanda
luptei lor, pasagiul eliberarii lui
Baumann:
,,Dinspre aripa re/or politici, dela
etajul cri doi/ea se auzi strigând o
voce sonorer
- Baumann? Eliberat ?
Baumann se intoarse spre gea-
murile cu gratii. La ferestre crper-
rurer fete 0 maini.
www.dacoromanica.ro
- Cu bine, Grad f...
Baumann ridica brajul in sus gl
striger din reisputeri:
- Mer voi Intoarce duper voi 1 In
curand! Traiasca revolutial
Gardianul se opri. Dinapoi . venea
in trap al doilea gardian:
- Domnule Baumann, nu este
permis...
Baumann le feicu Inca odater semn
cu merna ce/or de sus 0 se in-
drepter spre poartä.
In "Irma lui, dela geamuri porni
un cântec revolutionar".
Greva generaler este declarater gi
Grad, abia elibercrt din temniter lu-
creme" cu infrigurare pentru mobi-
lizarea gi organizarea unar masse
cat mai largi. Cand greva generala
este pe cede sei se transforme in
revolufie pentru reisturnarea regimu-
lui, farismul, sperand ser-i ingele pe
muncitori, intrebuinfeazer tactica Ian-
serrii unui manifest in care ge a-
nuuter aper-ziscr constitupie", prin
care se acorder, chipunile, Lbenterti
poporului... Unii, mai slabi, se laser
imbertati de momeala reactiunii pi
pe streizi, ridicei osanale constitu-
lien Inset bolgevidi, munctitorii si
studentii legafi de partid, nu se laser
ameigiti i pornesc îfl frunte cu
Grad la marea manifestiatie care
va evolua in revolufie. Sub drapele
rogil, ei se scurg in valuri nesfargite
pe strazile Moscovei. In aceaster zi
glorioasei, Graci, care mergea in
fruntecr co/cane/or, verzand un grup
de muncitori" stand cu bratele in-
crucigate In poarta unei krbrici, ii
indemna ser se integreze in coloa-
nele de manifertang. De aoecrster
clip& profiler Mihalciuc, - acelag
Mihalciuc - dela Progin - agent
ail tcrrigtilor - pentru a-1 ucide mi-
gelegte pe Baumann.
Cartea reugegte ser ne puner In
later oglinda luptelor pline de jertfe
pentru pregatirea cadrelor revolu-
 CORIUM ASTRALE"
fief, pentru organizarea clasei 'nun-
citoare lint? o toilet capabilei ser reis-
toarne capítalismui. Aceasta forter
isvorertei din lupter este perrtidul.
Un larg suflu evoccrtor, o mare
incredere in viater, claritcrte, nivel
literar rernarcabil, iatei insugirile
care disting romanul lui Mstislav-
schi, roman care poate fi socotit un
imn dedicat celor ce urmernd ca-
lea trascrter c/e Lenin partidului bol-
gevic, organizerndu-i i consoli-
derndu-i cadrele, au grerbit apro -
pierea Marei Revolutii din Octom-
brie gi a anilor de construire a so-
cialismului.
MstiSlavschi nu plutegte la supra-
lap lucrurilor, In functiunect de
istoriograf, de simplu narator al eve-
nimentelor. Inarrnat cu o intelegere
just& mctrxist-leninisger, a faptelor,
Insufletit de dragoste puternicei pen-
tru cele ce povestegte, pentru eroii
sea i pentru lupta lor, el pertrunde
realitatea, cinalizeaz congtiiata de
luptertori a personagiilor sale, -
ceeace der romanului caracteru/ de
opera valabiler, Inchegater ideologic
gi mcrturei artisticegte.
Pascirea Primerverii" este o opera
de mare valoare educativa pentru
oamenii muncii din tara noastrer -
o annei puternicer In lupta /or pentru
construirea socialismului gi, prin a-
ceasta, pentru apeirarea hotealtet a
pacii.
George Cozla
L EFREMOV : COI:1441311
ASTRALE"*)
In fantezia gtiintific a lui I. Eire-
inov, adevrul e respectat cu cecr mai
mare strictete. Povestirea sa nu de-
natureazei realitatecr ci o continua.
Efremov adetncegte cu atentie viata
pi Imaginile sale peistreazer, pretu-
*) Editura Tineretului, Buc., 1950.
www.dacoromanica.ro
265
tindeni pece tea realitettii sovietice.
Dacer gandirea omului sovietic se .
'Mallet pan& la cele mcri Indreisnete
visuri, lucrul acesta se dcrtoreve noi-
lor conditii In care viata lui se des-
fgoaez in societatea sovieticd. Visul
su nu e un act gratuit", individual,
ci se Irnpleteste rnereu cu intere-
sele poporuhri, cu dragostea fier-
binte pentru Marea Patrie a socia-
lismultzl. Gemdirea sovietic - Mari-
pater de fcrptele marefe ale societlii
in core lanturile oprimeini au lost
pentnz totdeauna sferrermate, in care
socBalismul a fost realizat gi se lupter
pentru construirea comunismultd - se
riclicei *Ina la astre, Intorcerndu-se
pe prnânt mai Indrersneater, mai vie,
cautand s imbog eiteasca colectivi-
talea cu minunatele rezultate ale
investigatillor sale.
In povestirea lui Efremov, Cora
bii astrale, cititorul poate urrnri,
cu ugurinter, toate aceste Iinii de
forfa. Se poate spune cer povestfrea
sa e neobignuiter. Da. Dar neobisnu-
itul acesta se gsegte k hotarul
posibilului" duper expresia scrtitoru-
lui sovietic V. Ohatnicov. Visul seal,
nu o ia rasna Intiacolo uncle mer-
sul firesc al evenimente/or nu poate
s a junger niciodat", pentrucei /a
baza lui sta §tiinta marxist-leni-
nister.
Descoperirile cercetatorilor sovie-
tici au fercut ca gtiinta sei ating
cuimi pe care gtiinta burghezer nu
le-a atlas gi nu le poate atinge ni-
ciodater. Aceste minunate descope-
riri au dat noui aripi fanteziei.
In povestirea Cordbii astrale e
vorba de cerceterrile unui ternerr pa-
leontolog chinez, Tao-Li, asasinat de
fascigti in 1940, pe cernd se intorcea
dintr'o expedifie, in munfii Siccmu-
lui, unde gersise uriage greimezi de
case de dinosauri. Une/e din ele
prezentau un semn curios: o str
pungere ovalei ca gi cum ar fi fost
18
266 VIRGIL TEODORESCTJ
fercuter de o armer. Se cunogtecr cer
streipungerecr fusese fercuter pe viu.
Tinernd seama de faptul cer omul
aperruse pe permant cu 70 milloane
de ani duper epoca in care träiserd
dinosaurii, nu era posibil ca acea-
ster strerpungere se( fie rezultatul ac-
punii omenegti. Savantul sovietic $a-
troy /eager ins& descoperirea lui Tao-
Li de teoria crstralei a fostului setu
elev, Victor, ucis O el de nemti In 1943.
In caefele acesiuia, pe care savantul
/e gersegte intr'un tanc reisturnat in
apropierea Moscovei (Victor fusese
tanchist) steiteau meaturie nume -
raise calcule, care arencru cei In de-
cursul milioanelor de ani o criter
p/aneter, dintfun alt sistem solar, s'ar
fi putut apropia atert de mult de
permerntul nostru incert strerbaterea
spatiului interplanetar ar fi fost cu
putinter. Presupuncind cer pe o ase-
menea planet& existau oameni, ei ar
fi putut, agcrdar, s coboare pe per-
mânt, lersernd acele curioase sernne
ova/e.
Pentru a verifica cele clouei presu-
puneri, savantii ?crtrov gi Daverdov
fac o serie de cerceterri.
In decursul acesfora, interesele
gtiintei se Impletesc In mod minunat
cu interesele productiei gait.
Stiinta marxist-leninIster a desco-
perit legile esentiale ale desvolteirii
naturii i societertii. Epoca stalinister
a dus la o inflorire ferret precedent
stiinta i fehnica. In interesul co-
savantii sovietici au pus
In practicer toate aceste descoperiri.
Astrologul Victor sau paleontologul
Tao-Li au cerzut pradei besticrlei furii
fasciste. Dar nici fascigtii germani
gi nici un fel de imperialigti nu vor
putea ser crtingrei vreodatá izvorul ne-
swat crl fortei Statului Sovietic, forta
motrice cr desvolteail sale: grindirea
sovieticer, patriotismid sovietíc. Cei
doi savanti, Daverdov i .crtrov, sunt
condugl, In cerceterrile kr, de o nes-
www.dacoromanica.ro
puser dragoste de patrie. De aceea,
in aceaster carte, povestirea fantas-
tied se desfergoarer inteo neintrerupter
inlernluire cu viata patriel.
In Cazahstan incepuserer uriage lu-
crri, inteun Or intreg al muntilor
Tian-San, pen tru construirea unei
netele de cianaluri i uzine hidro-
electrice. Era un prilej minunat de
a verifica cerceterrile lui Tao-Li, de-
oarece In depunerile superioare ale
acestor veld existcru nenumarate ose-
minte de dinosaurt. Savanlii nu
reanein inser izolaff in decursul te-
merarelor kr investiglcrJii. Cei 900
muncitori de pe gantier arater aterta
interes pentnu irg-ersirea ,,crocodililor
cu coarne" Inc& se oferei sez scor-
moneascei gi ei peimerntul. i astfel,
cu ajutorul muncitorilor O al studen-
tilor, savantii sovietici gäsesc dove-
zile de care aveau nevoie; in ma-
rele osuar din Cazahstan, ei desco-
perd un craniu de dinosaur avernd
acelas semn oval gi alerturt de el un
crcrniu asemeinertor celui omenesc,
precum i reimgitele unei arme pu-
ternice. Ceeace trebuia demonstrat
fusese demonstrat, prezenfa crcrniului
si armel dovedecru cer in epoca in-
depeatater cernd tredau dinosaurii o co-
rabie astraler se apropiase de pa-
mernt feicernd posibil sborul inter-
planetar.
Dar nu acesta era lucrul cel mai
principal. Savantal Daverdov leag
aceastei descoperire de unele gân -
duri care II preocupau fdcrrte rnult
In ultimul timp. Gersindu-se pe ta-
mul insulei Havai, in Pacific, el
asistase la un teribil ciclon oceanic
care distrusese, in cerieva ore, fru-
moasa insuld. El se gerndise atunci
cd forfele necunoscute care pun in
A
migcare scoarta permemtului sunt un
ecou al transformerrilor atomice su-
ferite de substanta astralet, stinser in
trecutul extrem de indepeirtat. Sa -
vantul 10 der seama ce importanfei
 ORBECANII"
poate avea pentru patria sa desco-
perirea de noi focare de reactii a-
tomice. Teoria lui se precizeazei pi
se clarifica In unna convorbirilor pe
care le are cu elevii si In leg&
fur& cu importanta pcdeontologie;
pentru viaja sovieticer. El a junge la
Concluzia cer paleontologia - de0 se
ocupd cu studierea celei mai inde-
partate istorii a permerntului - podte
fi o armei folositoare, poate reispunde
intereselor imediate ale färii, scopul
ei primordial fiind acela de a ful-
l:00;i viata omului sovietic, de a
lupta pentru crperrarea i Inflorirea
patriei. Daverclov e sigur cet In Ca-
zahstan va gäsi noui focare de reacjii
cttomice, In resturile de uranhz rä-
mase din epoca de formare a per-
mCintului. Savantii 10 vor continua
cerceteaile In acest sens. Rezolvernd
o problemei, ei au descoperit alta.
Concluziile lor cru devenit mai in-
draznete; orizontul lor s'a leirgit.
Dar, pentruca spafiul planetar sei
fie Invins i Intednirea cugetelor Im
preigtiate pe diferite planete ser fie
posibilet, trebue, in primul rand, ca
popoarele propriei noastre pkmete
set fie strearse Inteo singuret familie
Infrettiter, puternic i liberet 0 pen-
truca lucrul acesta set deviner o rea-
lítate trebue apdratez pacea, trebue
sfarezmatei pe intregul glob exploa-
tarea.
later cum - spre deosebire de
povestirile fantastice burgheze - a-
ceastei fantezie stiintifica a scriito-
rului sovietic Efremov nu poate fi
separate: de realiteifile viejli, de le-
lurile luptei actuale.
Subtectul, compozifia, peisagiul, nu
trezesc independent. exprim
Ele
imaginea centralet aceasta e:
i tcrtorl i exploatati 0 'Mire ei se duce
munca plin de noblefe a savcrntu-
lui sovietic puser In slujlxr colectivi
täfii dragostea fierbinte pentru pa-
Iría celei mai inaintate forme de
www.dacoromanica.ro
267
viater - Patria Socialismului, bas-
tionul pied.
Virgil Teodorescu
ION PUTURI : ORBECANII"
Problema luptei pentru construirea
socialismului la sate prin Interrirea
crlianfei clasei znuncitoare cu terra-
nimea muncitoare, sub conducerea
Partidului, este de o arzertoare actua-
litate.
Cunoasterea felului In care s'a des-
fprat In trecut lupta Partidului pen-
tru realizarea acestei alianfe 0 pen-
tru rezolvarea prob/emei teiremesti,
poctie fi deosebit de utiler in momen-
tu/ de fagi, prin Invälermintele pe care
le putem scoate din experientia trecu-
tului. Faptul cer a sesizat importanja
acestei probleme i cet a luat-o drept
punct de plecare al noului sau ro-
man, constitue un merit de searner a/
lui I. Pujuri.
Intecrdevetr, In Orbecanii", =flu
nea se petrece In jurul anului 1933,
Intr'un sat din Oltenia. Autorul 4i
propune - i In parte izbutegte set
arate cat de crunt erau exploatap fer
ranii muncitori gi cum numai lupta
clasei muncitoare conduser de Partid
constituicr o impotrivire eficace, realer,
In fala regimului burghezo-mogieresc;
iar akiturarea ferreinimii kr acecrst
lupter era singura cale pentru a rds-
turna acest regim gi a solujiona ast-
f el 0 problema terremeascer.
Imaginea satului, aga cum ne a-
pare In Orbecanii" este cu totul
alta, deceit hi romanele influenfate
de ideologia burghezo-mo§ierimii.
Lupta de ckrszi e prezentez pretutin-
deaf oamenii se impart in exploa-
o lupter necrufettoare. Mai mull Meer
-0 In aceaster privinfer rornanul lui 1.
*) Ediftura pentru Literatura i Arta,
Buc., 1950.
268 EUCEN CAMPUS
Pujuri este deschizator de drum -
ni se water* acjiunea partidului la sate
in epoca in care fusese silit ser-si
continue lupta in adancer ilegalitate.
Viaja satului ne este prezentata in
bogata ei complexitate de tipuri pi
aspecte. Terranii muncitori sunt nu-
merogi i diferenjiaji unul de altul.
Lurninoaser este figura lui Marin
nicer, veteran din retzboiul 1916-
1918, care stiuse sec trager Inviijamin-
te din ce/e vazute atunci ceind s'au
rersculat Rugii", ba socotea de a lui
datorie ser leanureasca i pe aljii,
tot atert de necerjip ca el, dar mat
pajin dumiriji asupra drumului de
urmat. Cernd all& ca Rcrdu, fiul lui
Mos Nicolcre, a lost condamnat pen-
tru comunism, el me:algae pe Lakin
astfel: Ser nu fii superrat, unchiule,
cä beitatul stie ce vrea. Eu am va-
zut revolutia cu ochii mei In 1918.
Am vazut cum da poporu/ rus de-a
dura cu boierii. La ei nu mai sunt
mosieri de atunci. Taranul rus e li-
ber".
Bine conturat este 0 Mos Nico-
lae : mai soverelnic, 10 pleaca uneori
spinarea, pentru ca alteori ura i dis-
preln1 lui sa izbucnecrsca deschis, ca
In cuvintele spuse Ministrului averes-
can venit In propaganda elector-a/a:
- Pe noi, domnule ministru, pe noi
ne man:Inca beincile i camartarii.
Taranul munceste gala cade jos 0
n'are nimic. Unde se duce munca
lui ?" Mos Nicolae traeste ; 11 simjim
aproape, pnin dragostea lui calder
pentru flul mereu In prim jedie, dra-
goste care infra in conflict cu con-
vingerea lui In necesitcrtea acelei
lupte primejdioase.
Interesanter, degi abia schijater, e
figura lui Costicei Neagu, unul dintre
pujinif feacrni de pe atunci care sticni
ser citeascer 0 care perstra ca pe o
comoara certeva carp pe soba din
ungher. El a jut& pe tineri sa piece
la Inverjertura, Infrangernd rezistenja
www.dacoromanica.ro
parinjilor orbiji de prejudecati, inufi
In intunerec de cicrsele exploatatoare.
Si alaturi de acestia sunt infaji-
saji i alp jarani muncitori sau mij-
locasi - unii mai derrji, aljii mai
syverelnici (ni se povestesc i ca-
zuri in care unii dintre ei cad com-
plet sub influenja exploaiatorilor) -
dar toji suferind de pe urma exp/oa-
tarii. Siliji de nevoi, ei imprumuti-
decr chiaburi i apoi - stransi de
gat de datoriile care, socotite cama-
tare§te, nu scad ci cresc neincetat,
degi ei muncesc din rasputeri - se
vac/ izgoniji de pe pamerntul i chiar
din bordeiul kr. Procesul acesta este
caracteristic pentru o vreme In care
-aga cum se sublinia i in Cherna-
rea cane jarani" a Congresului V din
1932, al P.C.R.- pameinturile voas-
tre (ale jaranilor muncitori) sunt van-
dute tot mai mult cu toba i ajung
In mainile mosierilor 0 ale .jerrani
kr bogaji".
later, de pildei, povestea lui Cio-
banu :
- Ifi mai aduci aminte de bor-
deiul meu la marginea satului, spre
Sediste ?... Trebue seep aduci aminte.
Curand, curand, n'o sa-1 mai arn.
Mi-1 ia Balosache. Ocrmenii stiu pri-
cina. Nu 1-am pierdut nici la carp,
nici la chef. A murit bietul tata, Dum-
nezeu serl ierte. Trebuia ser-1 ingrop.
Ce era sei fac ? Ser-1 las neIngropat,
ser-I meinance cainii. Beni de Inmor-
mantare ta'aream. Sunt orn sarac,
cum stie fiecare. Aga ca m'am dus la
Balosache 0 am luat o mie de lei.
De aici mi se trage cu bordeiul. Pen-
tru o mie de .lei am dat Inca una
0 Inca una i 'Inca una, pana le-am
pierdut irui. Nu situ cafe i-am mai
dat. Acum nu pot sei-i mai dcru, cad
n'am de unde i pferd bordeiur.
Deaceea, ura impotriva explocrtato
rilor, la inceput mocniter, creste, pad-
ce izbucneste în acjiunea de protest
in massa la procesul 'in care martoril
 ORBECANII
larani, sprijiniti de muncitori, se
transformer in acuzatori publici.
Ga/eria exploatatorilor este gi ea
bogater. Alerturi de Balosache - pre-
zentat cam schematic, degi în trasa-
turi viguroase - stau alfil, ca Bise-
riccau de pilder, chiabur mai perfid,
care-gi fese cu rerbdare pernza de pa-
ianjen, devenind proprietartil unei
mori i primar in sat. Popa Tula -
Bill luí Balosache, blestemer pe set-
tenii rersvratifi" fi-i azneninfer cu fo-
'cul iadului, sperand seri induplece in
felul acesta ser renunfe la procesul
impotriva lui Balosache.
- Sunteli nigte pismagi i ray-
nifi la avutul altuia 1 Gheena o s
veri inghiter pentru percatul ce-I facefi.
In srnoaler clocotita o ser fierbefi, bles-
temafilor !"
Intr'o lumina odioaser ne sant infer-
figaji In special jandarmii. Plutonierul
Perlimar îl fine pe Rcrdu tauter noap-
tea, legat cu lanfuri, ca un &line, de
patul pe care el daarme sforaind,
duper ce a benchetuit cu sotia gefu-
lui de post. Tot astf el Fcerlef, spai-
ma satului Gioroc, nu se da in Maud
ser se Infeleager i ser fcrca afaceri cu
holii de rand.
Apar in roman cleasemeni : avo-
cap verogi, judeceitori aflafi in slujba
cicrsei exploatatoare, ba chiar un mi-
nistru averescan i un deputat social-
democrat de dreapta.
Duper curn se vede, labloul e des-
till de complex 0 vcrriat : nu numai
prin mullimea eroilor presentati, dar
si nrin chestiunile atinse : exp/oata-
rea sub diferitele ei forme, rolul jan-
darmilor, al preofilor ce aparei inte-
resele exploatatorilor, justifia de cla-
ser, cardagia dintre partidele bur-
ghezo-mogieregti i acliunea trader"-
toare a social-democrafilor de dreap-
ta; pe de alter parte, revoke terra-
nilor exploatali, lupta dusa de clasa
muncitoare i partidul ei, pentru rea-
www.dacoromanica.ro
269
lisarea alianjei cu taranimea gi pen-
tru reisturnarea regimului burghezo-
mogieresc, importanta exemplului so-
vietic, etc.
totusi, romanul nu poate fi con-
siderat drept un succes. Cum se ex-
piker aceasta ? Socotirn ca gregala
fundamentala const In fcrptul cer au-
torul nu izbutegte se( desprinder esen-
fialul de secundar. Romanul seamana
cu un mosaic : sunt schifate multe
aspecte, dar neinchegate intío or-
dine logica, organic& Faptele stau
pe ace/ag plan de importcrnta, ba se
intampler chiar ca tocmai ceeace este
principal ser fie lersat In umbra. Ne-
sesizand gi nereliefand esenfialul in-
tío justa perspective( istoricer, autorul
nu izbutegte sa oglindeasca veridic
realitatea.
Infeifigandu-ne personagile nega-
tive, I. Pufuri contureasa deosebit de
puternic tipurile de jc(ncicami. Ceva
mai slab conturafi artisticegte, degi
prézenfi masiv hi roman, sunt chia-
burii. Mogierii lipsesc cu totul. Cocr-
//pa acestora cu marea burghezie din
fare( 0 de dincolo de hotare, infeu-
darea lor la interesele marilor trus-
turi internationale, deasemenea.
Neierarhizarea faptelor fcrlsifica
realitatea; ceeace intertigeasa autorul
este exact opusul situafiei reale din
acel moment istoric. Iandarmii, ori
cat de brutali i cerinosi, nu erau de-
ceit nigte unelte. A-I reliefa In mod
deosebit, inseamner a indrepta ura ci-
titorilor numai asupra bor. Deese-
meni, gregit ni se pare a pune masiv
In centrul atenfiei noastre numai pe
chiaburi. Cerci, hi epoca despre care
vorbim, ascufigul luptei la sate se
indreapter In primul rand impotriva
niogierimii, ferranii lunternd pentru
peimernt. S'ar (=tea raspunde: bine,
dar in satul Gioroc nu era nici un
mogier. Se prea poate sei fi fost aga.
Dar scriitorul nu trebue ser fotogra-
fieze realitatea in mod naturalist. El
270 EUGEN CAMPUS
nu trebue ,ser se opreascer la cazuri
izolate", ci ser zugraveasca fapte ti
pice. Chiar dacer, intâmplEttor, in sa-
tul Gioroc nu exist& mogieri, prezenfa
lor In marea majoritate a satelor
din lara noastra aratei cri situatia
din acel sat nu era tipica.
Numai inferfigand gi pe mogieri, in
roman realitatea ar fi lost oglindita
veridic.
Ceici, care era realitatea in acel
moment istoric? Ne-o spune clar un
document pe care autorul îl citeazet
decritle/ in gapte pagini de text cr-
proape neintrerupt, ferret a face din
cuprinsul documentului insugi confi-
nutul viu, infaligat in imagini artis-
t-ice, al ceirfii; mai mult Inca, a jun-
gernd chiar set contrazicer crcest docu-
ment prin felul cum Infeifigeazer fap-
tele in roman. Documentu/ despre care
este vorba - chemarea catre terrani
a Partiduhri Comunist Roman duper
Congresul V, din 1932 spune : frafi
gi tovarergil Pentru ce trätti voi crqa
de greu? Pentrucei fabricile i ban-
cile, permanturile gi padurile sunt in
mainile capitaligtilor gi ale bancheri-
kr, pentru cd ei au in merna lor
puterea. Deaceia capitaligtii i boierii
vet pot exploata i asupri pe voi In
toate chipurile, atert prin biruri, da-
torii i dobemzi, nebunegti, cat i prin
dijme gi prefurile de monopol".
Aga dar dugmanul principal era
coalitia burghezo-mopereascd. In pre-
zentarea situallei dela fara mogieri-
mea nu trebuia ser lipsectsca iar
efectele coalif lei cu marea burghe-
zie trebuiau ser se simter prin biruri,
prefuri de monopoi, etc. Nimic din
toate acestea nu apare concret In ro-
man.
Anii dinainte de 1933, sunt ahi grei
de crizei. Criza economica mondiala
s'a Impletit cu criza agrarei gi a a-
gravat situatia târanilor. Contractând
imprumuturi impoveirertoare In streti-
natate gi vanzand fara trusturilor in-
www.dacoromanica.ro
ternafionale, lansand ca o diversiune
legea conversiunii datoriilor agricole,
care urmcirea In acelag timp o inter-
rire a proprietafii mogieregti i chia-
buregti, capitalistii gi mogierii arun-
cau urinal-tie crizei pe spinarea mas-
selor muncitoare. Nid aceasda nu se
vede concret in roman. Nicerieri nu
ni se infatigeazer fapte/e ca urmerri
ale unei crize mondiale. Exploatarecr
pe care o suporta ferranii nu este
localizater in timp, in conditiile spe-
cifice ale momentului istoric respec-
tiv.
Darer trecem acum s cercetam per-
soncrgiile pozitive, constatrm gi aci,
aceiaqi Misturnare a sccirit de vcdori,
care falsificer realitatea. Cei mai
conturafi eroi pozitivi sunt farani, ni
muncitori industriali. Mai mult Inca,
se ajunge ser se atribue acestora un
nivel ideologic mai ridicat. Din con-
tra, muncitorii sunt slab reprezen-
tanfi i perlid inferfisaf I. Dacer fcrcem
abstractie de eroul principal, Radu,
nu mai interinim deceit figura lui Mi-
tru ferran devenit muncitor la Gri-
vita si membru al Partidului Coxnu-
fist Roman, tip energic, clarz i crctiv,
dar crbkr schifat de autor - i ca-
teva chipuri de muncitori care apar
episodic, unii dintre ei definifi nurnaf
prin nume, simple prezenfe. Inifiativele
aparfin farcrnilor. Marin Tucer inviter
pe Radu In Castra Nova, el aduner
oamenii, el organizeazoi prima gedin-
fa. Tot el organizeazd gi pe a doua
gi pe a treia. Radu nu face decert
ser dea curs invitatiilor repetate ;I"
ser-si fin& la momentul oportun dis-
cursul. Pare mai mult un conf eren-
gar dec.& un organizator, un inte-
lectual generos" deceit un activist de
Partd. i este ciudat fantul cer, la
aceste sedinfe organizate de Marin
Tucet - gedinfe cu caracter conspí-
rativ la care totugi ajung ser parti-
cipe vre-o saptezeci-optzeci de fa%
rani", - problema central& o consti-
 ORBECANII"
tue colhozurile. Radu le det tetranilor
tot felul de leimuriri, se alege chiar
o cornisie care ser colecteze cede cloud
banicioare de great dela fiecare fet-
ran pentru ca sez se adune fondul
necesar trirniterii clandestine a doi
delegati in Uniunea Sovietica. Dele-
gatii vor controla lucrurile la fata lo-
cului i vor raporta apoi despre cele
veaute In co/hozuri. Discutia se poar-
fa In aqa fel, Incert ulf i cer lucrurile se
petrec In 1932, 0 cri impresia cei a-
si0i la sedinta de constituire a unei
gospoderrii agricole colective In zilele
noastre.
Radu se ocupa cu astfel de vi-
suri in 1932, In loc ser organizeze pi
s mobilizeze pe ocaneni pentru fe-
lurile acfiunii imediate In ccrdrul lup-
tei care, in aceasta epoca, se ducea
pentru a da pennant faranflor. Ori, in
acecrsta vreme, nu putea fi vorbcr
de colectivizare ci se punea acut
problema luptei impotriva burghezo-
rnosierimii exploatatoare, care tin-
dea set seirerceascer pe terrani, set le
acapareze permanturile, Intetrind ast-
fel proprietatea rnogiereascer i chia-
bureascer, Peaceia se spunea i in
documentul de partid citat : Parti-
dul Comunist ver cheamet s organi-
zap cornit ate terreme0i de actiune
pentru apararea averii i parnantului
vostru de vanzari sae si de seches-
trare".
Dar Radu, parcá n'ar fi lost acti-
vist -si Inca activist de frunte --
al Partidului Corn unist Roman ! Sem-
nificativ pentru lipsa de tipicitate In
prezentarea unui activist al Partidu-
lui Camunist Roman este faptul ca
Radii nu clei deloc atentie rnuncii or-
ganizatorice In sat. Deasemenea el
actioneazei izo/crt din proprie initiative:
gi ascr cum II taie capul. Multet vre-
me, nici macar nu fine legatura cu
Partidul. Abia inteun tarziu, cand are
nevoie de ajutor, pentru ca faranfi
care participaserei la §edinta conspira
www.dacoromanica.ro
271
Ever, fusesera arestaji si trimigi in
judecat, eroul nostru 10 gaseste timp
sa facer drumul pane! la Craiova
pentru a relua legettura cu Parti-
dul.
Dand o imagine neveridic asupra
realitatU, ni se pare gresit i felul
cum e infafisata situatia politica din
Caracal. Muncitori i farani, membri
ai partidului social-democrat, intru-
niti In §edintei a Partidului social-
democrat, striga : Tretiascet Mosco-
va, treriascei internationala a Ill-a" pi,
pe aceaster chestiune sparg intruni-
rea, silind pe deputatul socialist ve-
nit dela centru set-0 ia teilpersita. Si
toate acestea intr'un Iudet In care
- duper declaralia autorului nu
exista nici organizalie de partid, in
care abia cu o sear inainte doi
dintre muncitorii cei mai Inaintafi
fusesera lamurifi rapid de catre Radu
asupra rolului nefast pe care-I ¡oar&
partidul social-democrat.
Gre§ala fundamental de a nu
sccate in evidentei ceeace este esen-
-
fiai greqalet crie carel urmeiri le-arn
vazut in prezentarea eroilor, - a-
pare tot aga de claret pi In construc-
tia romanului. Nu nurnai ca, dupci
cum am subliniat mai sus, unele im-
prejurari sunt netipice ; dar i Intreg
modul de constructie al carpi. Con-
finutul nu cerea orezenfa a cloud
subiecte separate. $i totusi, actiunea
porneste intai in satul Castra Nova,
avand dnept centru gedintele con-
spirative, in care se discutet despre
colhozuri, pentru ca apol ser se in-
f unde. Duper dibuiri, ea porneste
din nou dela Incenut, avernd drept
centru procesul intentat chiaburului
Balosache. De notat cer i acest al
doilea conflict, mai interesant, nu iz-
bucne0e in imareiuretri fpice, ci e
declanscrt de cearts dintre Raced, pen-
tru fete. Autorul insister pe larg asu-
pra felului cum se Inf runt& cele douii
grupe de flexed din sat prin cantece
272 EUGEN CAMPUS
(seiracii cernter Internationala). In
schimb, se trece usci peste primul
act de rerzbunare al chiaburilor care
închid si snopesc In betted /a printer
rie pe Muter, fratele lui Mitru. De
fapt, deabia aci - la capitolul XVI,
pe la pagina 270 din totalul cie 330
cc:it cuorinde volumul, incepe o ac-
tiune mai inchegate se irnpletegte
Chemarea Partidului certre terrani pen-
tru infiintarea unor comitete de ac-
hiune cu procesul contra lui Balo-
sache. Taberele se organizeaza In
lupte deoparte bogertanii, care fo-
losesc toate mijloacele de presiune,
- denun/, momire cu bani, amenin-
Ieiri ale perceptorului, ale popei, gi
ale judecertorului ; de alter parte, ter-
rami munc.tori sprijiniti de muncitori,
difuzernd Chemarea Partidului, ridi-
ceniclu-se pand la acpune de protest
in masser. Dar si de data acecrsta
- In aceste ultime 60 de pagini --
momentul cel mai dramatic al luAtei,
uciderea lui Tuhicer, este abia amin-
tit. Oamenii nu dau nici o urmare
faptului, nu ni se arater cum jertfcr
lui Tulucei creste ura br, puterea lor
de luptd. Nu afkim reispiccrt nici mec-
ca/. cine 1-a ornorlt pe Tulucd ; chia-
burii, sau vecinul seru Fane, cum se
svonise In sat ? Actiunea curge apoi
mai departe, feirei legitura cu moar-
tea lui Tulucer, ceireia autorul nu gtie
ser-i dea locul cuvenit in desfergura-
rea subiectului.
Este semnificativ deasemenea fap-
tul cer tot ce e mai important In car-
te este infertigat indirect, prin poves-
tire, uneori chiar prin povestirea unei
povestiri. (Radu povestegte teiranilor
ce-gi amintegte el cei a povestit Maf-
fei, despre colhozurile din Uniunea
Sovieticd). Asa ne este infäligater
viata de cruntel explocttare a tärcr-
nilor intr'o epocei de crizei, aga ne
este infertisater viala i lupta munci-
torilor dela orage. (Pentru a areita
mai bine bazele aliantei clasei mun-
www.dacoromanica.ro
citoare, condusei de Partid, 'cu (iret-
nimea, in preziva evenimentelor dn
1933, ar fi fost necsar sä cunoagtern
mai bine, prin lapte, gi viola munci-
torilor ; nu era deboc greu ca tea-
trul aeJiunhi, set fie mutat mai din
vreme gi mai des la orag, impletin-
du-se astfel acliunea din sat cu a-
ceia din orag).
Dealtfel, metoda nejuster a prezen-
teiriiindirecte, prin vorbe In loc de
fapte, este un procedeu la care auto-
rul recurge neincetat. Firul acjiunii
se Intrerupe mereu pentruca erou/
set-0 aminteascei diverse lucruri, sau
pen tru ca oamenii ser-i povesteascer pe
rand cede ceva. E caracteristic din
punctul acesta de vedere ccrpitolul
IX : Radu merge la sedinta organi-
zatei de Marin Tucer. Pe drum, inted-
negte pe NiJä, care-i povestegte pe
treizeci de pagini cum vi-a kraut Bi-
sericaru moara ; mai departe întâl-
negte pe Burt& care-i povesteste curn
a indreiznit mog Nicolae sei infrunte
pe un ministru averescan (cloud pa-
gini) - çi cu asta se incheie un ca-
pitol!
Fapte secundare intervin la tot
pasul, feirei nici o legaturd cu =thi-
ne« princioaki, feud a contribui cu
nimic Ja ducerecr mai departe a a-
cestei acTiuni. Cap:tole Intregi sau
scene sunt intercakrte astfel arbitrar
(episodul cu mortii din sat,- cu nebu-
nul, cu intoarcerea lui Radu, in sat,
iarna, si inteilnirea lui cu lupii, etc.).
Nevoind ser renunte la nimic din ma-
terialul Toe care-/ curnoaste, autorul
se lasei ispitit ser verre in roman tot
ce gtie, indiferent dacer aceasta ser-
veste sau nu scopului urmärit, tema
si ideia carpi. Se comunicei de pil-
der, pe pagini intregi obiceiul la in-
gropErciune si chiar texte folclorice,
bocete, Mr& ca acestea set servectscei
desfäsurarea
Nu lipseste nici forma mai brutaler
a naturalisrnului, introducerea unor
 ,.ORBECANIF
episoade care scot in evidenjei par-
tea animcrlicei din am : intorceindu-se
dela o gedintei In Castra Nova, Flo-
rea, tovanigul de drum al lui Radu,
este apucat de dureri de burtei, pen-
tru cer Muse prea mult must. i au-
torul crede cer nu poate trece cu ve-
derea un fapt atert de nesemnifica-
tiv. Supeireitoare sunt i unele expresii
triviale nejustificate. Ineibugit sub o
mcrssei sdrobitoare de elemente inu-
tile, de ameinunte uneori direct stri-
ceitoare, esentialul se pierde. Citito-
rul trebue set facer un efort pentru a
reconstitui, singur, firul- i aga des-
tul de slab -al crctiund principale,
care ar fi trebuit sei concretizeze te-
ma si ideia operei.
Deasemeni lucrarea suf erei din
punct de vedere artistic gi din cauza
ntuliedrui unor formule reluate din
articole de gazeter sau discursuri. La
un moment dat, cr§cr cum aminteedn
mai sus, - pentru mai multfr up-
rinter,crutorul citeazei pe pagini in-
tregi Chemarea Partidului catre jet-
rani, socotinel cer astfel e scutit de
obligatia de a-i concretiza cuprin-
sul prin fapte si °amend vii, in ima-
gini artistice. El niter sfatul pe care
Engels 11 derdea scriitorilor intr'o scri-
some ceitre Minna Kautschi : Cred
cei tendinfa trebue set reiasei din Inseigi
situafia gi acjiunea carlii, far& ca ser
fie formulater in mod exclusiv".
In .concluzie, dupei cum arertam pi
la Incermtul recenziei, Orbecanii"
cuprind si unele elemente pozitive :
infeitigarea luptei de clasei la sate in
preajma lui 1933, /upta Partidului
pentru realizarea alianfei cu färäni-
www.dacoromanica.ro
273
mea in aceastei epocei. Elementele a-
cestea pozitive se cuvin prelude, mai
cu seam& dacei ne geindim la pro-
gresul realized de autor In raport
cu lucreirile sale anterioare, de pildei
Doti& paie la trei meigari", in care
materialul era prezentat aproape färer
nici un fel de criteriu de selectare
gi se reducea adesea la simpla foto-
grafiere naturalistei a diferitelor as-
pecte din copileiria unui om neiscut
la jarei.
Tot usi, lucrarea de faja prezinta
sceideri grave. Ad crutoru/ este preo
cupat de a Infeifiga lupta de clasa si
munca Partidului la Wei, intr' anu-
miter epocei istorice r; dar el nu iz-
butegte sei desorindei esenfialul de
secundar, tipicul de nesenmificativ,
nu izbutegte sei oalindeascä In ima-
gini artistice verelice, istoricegte con-
crete, realitatecr.
De aceia, - prin viziunea conf uzei
a situediei istorice, prin naturalismul
in care alunecei, prin inlocuirea viejii
cu scheme, formule gi citate, lucrarea
nu a junge set fie convingedoare, mo-
bilizatoare. i e percat, cerci o atare
opera ar fi lost deosebit de utiler
in luota actuale : pe frontul intern,
in lupta pentru Inteirirea alianfei cla-
sei muncitoare, cu teininirnea munci-
toare, sub conducerea Partidului pen-
tru construirea socialismului, pe fron-
tul international, prin demascarea ac-
jiunilor treidatoare din trecut ale so-
cicd-democratiei, actiuni care se con-
tinua gi azi ceind se verdeqte tot mcr
clay rolul ei de shigei a imperialfsmu-
lui anglo-american crfergitor la rerzboi.
Eugen Campus
BIBLIOGRAFIE
CARTI NOUI
MAI - IUNIE 1950
EDITURA P. M. R.
CLASICII MARXISM-
LENINISMULUI
FR. ENGRIS, Rolul muncii in procesul
transformärii mairnutei in orn. Ed. II
(24 pag., 8 lei).
FR. ENGELS, Despre relatiile sociale in
Rusia. Ed. II (20 pag., 6 lei).
POLITICE
*** Hotärirea Cornitetului Central al
Partidului Muncitoresc Roman si a
Consiliului de Ministri al R. P. R. pri-
vind pregatirea executarea la tirnp
a strängerii recoltei i executarea pla-
nului de colectäri pe anul 1950.
Decret pentru stabilirea regimului
de colectare a produselor agricole ve-
getale.
Hon...rhea Consiliului de Ministri cu
privire la colectarea produselor agri-
cole vegetale (72 pag., 7 lei).
S. M. PETROV, Al cincilea volum al
Operelor lui I. V. Stalin (32 pag.,
8 lei).
P. FIGUR.NOV, Ascutirea crizei gene-
rale a capitalismului in perioada de
dupá räzboi (28 pag., 8 lei).
*** Vigilenta popoarelor va adärnici
planurile atatätorilor la räzboi (28
pag., 8 lei).
V. DINU, Lucrarea lui I. V. Stalin
Despre bazele leninismului" (Curs
tinut la Universitatea C. I. Parhon),
(48 pag., 10 lei).
P. NICULESCU-MIZIL, Raportul lui
I. V. Stalin la Congresul al 18-lea al
Partidului Comunist (bolsevic) al
Uniunii Sovietice (Curs tinut la Uni-
versitatea C. I. Parhon), (56 pag., 12
lei).
www.dacoromanica.ro
PENTRU CURSURILE SERALE
DE PARTID
*** Ascutirea luptei de clasä in con-
ditiile trecerii dela capitalism la so-
cialism. Ascutirea vigilentei proletare.
Ed. II (40 pag., 5 lei).
*** Schimbarea raportului de forte
dupg, cel de al doilea räzboi mondial
in favoarea lagárului socialisrnului ei
democratiei. U. R. S. S. in fruntea
lagärului democratic si antiimperia-
list in lupta pentru pace. Ed. II (48
pag., 5 lei).
PENTRU CURSURILE SERALE
DE PARTID DELA SATE
*** Lupta pentru pace sarcina tuturor
oamenilor muncii din tara noasträ.
Sa.rcinile Comitetelor de luptä pentru
pace dela sate. (48 pag., 5 lei).
*** Sarcinile arganizatiilor de bazsá
dela sate in lupta pentru indeplini-
rea i depäsirea Planului de Stat in
agTiculturá pe 1950. (48 pag., 5 lei).
PENTRU CERCURILE DE POLITICA
CURENTA
*** Sarcinile luptei pentru pace (20
peg., 4 lei).
*** Hotärirea Guvernului sovietic cu
privire la reducerea plätilor reparatii-
lor datorate de Germania.
Popoarele din Wile coloniale si de-
pendente in lupta impotriva atätätori-
lor de räzboi, (16 pag., 4 lei).
IN AJUTORUL AGITATORULUI
*** Intárirea vigilenei, sarcinä de cin-
ste a fiecärui om al muncii din Re-
publica Popularä Romänä. (4(1 pag.,
6 lei).
 BIBLIOGRAFIE
*** Munca in Gospodäria Agricola, Co-
lectivä izvor de belsug i burnäst are
pentru täranii colectivisti. (36 pag.,
6 lei).
** * Cine sunt dusmanii unirii i infra-
tirii oamenilor muncii. (32 pag., 6 lei).
*** Despre agitatia vizualä (80 pag
10 lei).
IN LIMBA MAGHIARA
K. VOROSILOV, A. Nagy Háború Hon-
védo längeszü hadvezére.
(Genialul conducator al Marelui Räz-
boi pentru Aparerea Patriei) (24 old.,
6 lej).
GH. GHEORGHIU-DE.I. Az osztályhare
jelenlegi szakasza Romaniában.
(Lupta de clasä in Romania in etapa
actuala) (20 old., 4 lej).
*** Hogyan harcoljanak Népköztar-
saságunk dolgozó paraeztasszonyai a
békéért és jobb életért.
(Cum trebue sä lupte täranca munci-
toare din Republica noastril Popular&
pentru pace si o viaä mai bunä) (48
old., 8 lej).
ESTI PARTTANFOLYAMOK RESZERE
CIMC SOROZATBAN
(Pentru cursurile serale de partid)
*** A Roman Népköztársaság alkot-
mánya. A Néptanácsokaz államhata-
lom szerve.
(Constitutia R. P. R., Sfaturile Popu-
lare, organe ale puterii de Stat) Ed.
II (40 old., 5 lej).
* ** A R. M. P. a szakszervezeti moz-
galom vezetöje es irányitója. A szocia-
lista verseny - a szocialismus épité-
sének hommunista módszere.
(P. M. R. conducartorul i indruma-
torul miscarii sindicale. Intrecerea
socialista metodä comunistä de con-
struire a socialismului) Ed. II (56
old., 5 lej).
* * * A R. M. P. feladatai a munkáso-
sztály es a dolgozó parasztság szövet-
ségének megerösitéséért és a mez6-
gazdaság szocialista átalakitásáért
folyó harcban.
(Sarcinile P. M. R. in lupta pen'ru
intärirea aliantei clasei muncitoare cu
taranimea muncitoare i pentru tran-
sformarea socialista a agriculturii)
Ed. II (48 old., 5 lej).
* ** Az esztályharc kiélezödése a kapita-
lizmusról a szocializmzsra való áttérés
szakaszában. A forradalmi éberség fo-
kozása.
(Ascutirea luptei de clasii, in condi-
www.dacoromanica.ro
275
tiile trecerii dela capitalism la socia-
lism, ascutirea vigilentei proletare)
Ed. II (40 old., 5 lej).
** * A part harca a dolgozók életezin-
vonalánek emeléséér.
(Lupta partidului pentru ridicarea
nivelului de trai al celor ce muncesc)
(48 old., 5 lei).
FALUSI SETI PARTTANFOLYAMOK
RESZERE CIMU SOROZATBAN
(Pentru cursurile serale de partid
dela sate)
** * A szovjet mezögazdaság a villág
legfejlettebb mezögazdasága. A kolhoz
szervezetek. Hogyan él a kolhóz pa-
raszt. (Agricultura sovietica, agricul-
tura cea mai inaintatä din lume. Cum
este organizat un colhoz et cum trä-
este täranul colhoznic). (32 old., 5
lej).
* ** A kollektiv gazdaságok alapszaba-
lyzatáról. (Despre Statutul Gospoda,
rillor Agricole Colective). (40 old., 5
lej).
PARTPOLITIKAI KÖRÖK RÉSZÉRE"
CIMU SOROZATBAN
(Pentru cercurile de politica, curentA)
** A Béke Hivei Világkongresszusa.
Allende, Bizottságának Felhivasa. A
Roman Népköztársaság Allandó Be-
kevedelmi Bizottságának Felhivása.
Követeljük az atomfegyvér feltételnél-
kiili betiltását. (Apelul Comitetului
Permanent al Congresuiui Mondial al
Partizanilor PAcii. Chemarea Comite-
tului Permanent pentru apararea
päcii din Republica Populara Ro-
manä. SA cerem interzicerea färä con-
ditii a armei atomice) (16 old., 4 lej).
* * A békeharc feladatai. (Sarcinile lup-
tei pentru pace). (20 old., 5 lej).
*** A szovjet kormány hatarozata Né-
metország jóvátétel-fizetési körtelezett-
ségeinek leszállitásáról. A gyarmati es
függö országok népeiaháborits uszitók
elleni harcban. (Hotarirea guvernului
sovietic cu privire la reducerea plátii
datorate de Germania. Popoarele din
tärile coloniale si dependente in lupta
impotriva atAtItorilor la räzboi). (16
old., 4 lej).
AZ AGITATOROK RÉSZÉRE CIMU
SOROZATBAN
(In ajutorul agitatorului)
*** Harcoljunk az 1950. évi állami terv
276 BIBLIOGRAFIE
nagyszerü feladatMnak teljesitéséért.
(La luptä pentru realizarea märetelor
garcini ale Planului de Stat pe 1950)
(48 old., 5 lej).
IN LIMBA GERMANA
W. I. LENIN : Drei Quellen und drei
Bestandteile des Marxismus. II. Auf-
lage (Trei izvoare i trei pärti consti-
tutive ale Marxismului). Ed. II (S. 16,
Lei 8).
GH. GHEORGHIU-DEJ : Der Klassen-
kampf in Rumänien in der gegen-
wärtigen Etappe. (Lupta de c)asä In
Romania in etapa actualä). (S. 24,
Lei 4).
* ** Die Rumänische Arbeiterpartei, die
Partei des neuen Typus, führende
Macht in der Rumänischen Volksrepu-
blik. (P. M. R. Partid de tip nou, forta
conducätoare In Republica Populara
Romanä). (S. 44, Lei 5).
* ** Die aktuellen Aufgaben des Kamp-
fes für den Frieden. (Sarcinile luptei
pentru pace). (S. 20, Lei 4).
IN DER SAMMLUNG KÄMPFER
FUR DIE FREIHEIT DES RUMÄNI-
SCHEN VOLKES"
(Colectia Luptätori pentru libertatea
poparului roman")
I. RANGHET: Bela Brainer (Bela Brai-
ner). (S. 40, Lei 10).
EDITURA DE STAT
A. BEK, $oseaua Volocolamscului. Ed.
II. (224 pag., 75 lei).
E. GHEORGHE, Petrolul In politica
lumii. (60 pag., 30 lei).
P. JILEMNICKY, Cronica (368 pag.,
150 lei).
E. LANN, Dickens (380 pag., 200 lei).
PABLO NERUDA, Poeme (80 pag., 89
lei).
R. M. DU GARD, Familia Thibault (392
pag., 80 lei).
* * * Oamenii muncii evrei dernascä sio-
nismul (48 pag., 5 lei).
$TIINTA POPULARIZATA
N. ERBANESCU, Lucrul la mai multe
masini. (32 pag., 10 lei).
JURIDICO-ECONOMICE
I. VEITMAN, Analiza activitätii intre-
www.dacoromanica.ro
prinderilor industriale. (212 pag., 140
lei).
*** Instructiuni pentru planificarea
costurilor de productie si a reduoerii
pretului de cost in industrie (49 pag ,
12 lei).
** * Instructiuni pentru completarea
formularelor privind calculatiile pre-
turilor, etc.pe trim. I 1950. (28 pag.,
20 lei).
** * Colectia de legi pe luna Aprilie
184 pag., 120 lei).
M. V. ZIMILIEVA, V. I. SEREBROV-
SKI, V. I. SCUNDIM, Manual de
Drept Civil Sovietic. (430 pag., 470 lei).
S. ABRAMOV, Procesul civil sovietic.
(316 pag., 200 lei).
* ** Repertoriul general al legislatiei in
vigoare. (580 pag., 360 lei).
MEDICINA
Prof. M. STURZA, Manual de balneo-
logie, (204 pag., 310 le).
S. V. MOISEEV, Manual de igienä ge-
nerala. (624 pag., 650 lei).
AGRICOLE-AGRONOMICE
A. DIACENCO, Perdele forestiere Sn
zona semiarida. (128 pag., 32 lei).
M. P. ELSUCOV si N. S. CONIU$COV,
Despre pästmi si intretinerea anima-
Ielor la päsune, (76 pag., 8 lei).
T. D. LASENCO, Agrobiologia. (560
pag., 315 lei).
B. MILEONUCHIN, Un vis implinit
(88 pag., 25 lei).
* * * Organizarea muncii de recoltare gt
seceris. (32 pag., 5 lei).
I. SMIRNOV, Biografia lui Williams.
(188 pag., 60 lei).
E. BCERBINA, Apicultura. (340 pag.,
175 lei).
EDITURA ACADEMIEI R.P.R.
A. TOMA, Puskin, ache peste veacuri.
(22 pag., 25 lei).
BARBU LAZAREANU, Eminescu, om al
cärtü. (18 pag., 25 lei).
IORGU IORDAN, Influente rusesti a-
supra limbii romane. (98 pag., 30 lei).
BULETINUL STIINTIFIC
Seria : Matematicl, Fizich, Chimie, Tom.
II Nr. 1 (92 pag., 50 lei); Torn. II
 BIBLIOGRAFIE
Nr. 2 (108 pag., 50 lei); Toni. II Nr.
3 (80 pag., 50 lei).
Seria : Geologie, Geografie, Biologie,
$tiinte Tehnice F Agricole. Tom. II
Nr. 1 (66 pag., 50 lei).
Seria : Stiinte Medicale, Toni. II Nr. 1
(84 pag., 50 lei); Tom. II Nr. 2 (88
pag., 50 lei); Torn. II Nr. 3 (86 pag.,
50 lei).
Seria : Stiinte Istorice, Filosofice i Eco-
nomico-Juridice, Tom. II Nr. 1 (52
pag., 50 lei).
LUCRARI SPECIALE
*** Skrbätorirea Prof. C. I. Parhon la
implinirea varstei de 75 ani (28 pag,
60 lei).
*** Särbdtorirea Poetului A. Toma la
implinirea varstei de 75 ani (48 pag.,
60 lei).
*** Särbiltorirea savantului sovietic
V. P. Filatov la implinirea varstei de
75 ani (32 pag., 60 lei).
Studü i Cercetäri de Istorie Medie,
Nr. 1 (42 pag., 100 lei).
SERIA : $TIINTE GEOLOGICE,
GEOGRAFICE $1 BIOLOGICE
Tomul U.
MIHAI RAVARTJT, Contributiime la
flora $i vegetatia nisipurilor dela
Matca-Ivesti_Hanul Conachi, jud. Te-
cud, (22 pag., 25 lei).
MIRCEA SAVUL si CORNELIA BO-
TEZ-POSTELNICU, Geochimia vana-
diului in Republica Populaird Românä.
(24 pag., 25 lei).
C. BOGOESCU, Noi studii sistematice
$i biologice asupra ephemeropterclor
din Republica Popularä Romfinä. (18
pag., 25 lei).
CONSTANTIN POPOVICI, Prelungirea
functiilor neanalitice. Integrarea prin
conditii la limita. (40 pag., 25 lei).
CONST. GH. MACAROVICI si D.
CEATI$ESCU, Studiul sulfamidelor
prin metoda conductornetricid (64 pag.,
25 lei).
Tomul III
Z. FEIDER, Acarieni noi in R. P. R.
(30 pag. 25 lei).
EMIL POP si IOAN CIOBAN1J, Analize
de polen in ghiata dela Sarisoara.
(32 pag., 25 lei).
CONST. C. GEORGESCU si MARIA
CIUCA, Rdspandirea jneapänului sau
www.dacoromanica.ro
277
pinului de munte in R. P. R. (24 pag.,
25 lei).
SUSANA OCSKAY si I. DUMITRIU-
TATARANU, Contributiuni la studiul
fagului din R. P. R. (26 pag., 25 lei).
SERIA : MATEMATICA, FIZICA,
CHIMIE
Tomul III
TIBERIU POPOVICITJ, Asupra functii-
lor de o variabild rear& a cäror mul-
time de definitie este reunirea a dou5,
subrnultirni de monotonie opus& (16
pag., 25 lei).
ALEXANDRU FRODA, Numere-indice
cumulatoare (48 pag., 25 lei).
G. D. CRISTESCU si R. GRIGOROVICI,
Studiul tertei de inaltd, frecventd. (18
pag., 25 lei).
PETRU SPACU i FLORICA POPEA,
Contributiuni la studiul cloroiodatilor.
(40 pag., 25 lei).
I. KAUFMANN, Despre functille anali-
tice uniforme peste tot continue, a-
vând o multime singularä perfecti $i
total discontimuä.
R. CERNATESCU l MARGARETA P.
PONI, Derivati halogenati ai bazelor
organice cu azot in nucleu. (24 pag.,
25 lei).
LUCIA DOBRESCU-PURICE, Ecuatiile
electrodinarnicei in cristale. (24 pag.,
25 lei).
NICOLAE BARBULESCU i FLORICA
BARBULESCU, Asupra densitätii to-
tale $i nartiale a amestecurilor binale
(24 pag., 25 lei).
RADU M. ROSCA, Despre o clasd, de
congruente dublu ciclice. (40 pag., 25
lei).
I. CADARIU, Formarea hidrocarburilor
benzenice prin polimerrizarea acatili-
nei. (16 pag., 25 lei).
FL. $ERBANESCU, Cateva proprietdti
caracteristice ale legilor de capitali-
zare in legáturä cu scadenta medie
(20 pag. 25 lei).
SERIA: $TIINTE MEDICALE.
Tomul II
A. KREINDLER, E. CRIGHEL, I. OL-
TEANU, N. CRIGHEL, T. PAVEL,
A. CORNELEAC, V. VOICULESCU,
V. CHIVU, J. FINKELSTEIN, Cerce-
täri asupra crizei vegetative din
cursul accesului de epilepsie experi-
mentald. (26 pag, 25 lei).
C. I. PARHON, ISABELA POTOP,
ELLA FELIX, CORNELIA FOCSA-
NEANTJ, CORNELIU PETR,ESCU, Ac-
tiunea fractiilor lipidice extrase din
278 BIBLIOGRAFIE

glandele endocrine asupra compoz.itiei Prof. I. VORONTOV, Inceputul si sfar-

chimice a diverselor organe. (14 pag.,
25 lei).
C. I. PARHON, A. PANU, MARCELA
PITIS si TH. PASCU, Cercet&ri histo-
logice asupra glandelor endocrine la
diverse rase de iepuri (26 pag., 25
lei).
V. NITULESCU, M. GEORGESCU, J.
MARDARE, E. FILIP, A. BELCHUA
Si M. ZILBER, Cerceari asupra pa-
razitismului intestinal in diverse co-
lectivitäti. (28 pag., 25 lei).
O. SAGER si V. VOICULESCU, Con-
tributiuni la studiul experimental al
fiziologiei cailor cortico-mezencefalice
pentru miscärile de verticalitate ale
globilor oculari. (32 pag., 25 lei).
C. I. PARHON, A. PANU, M. PITIS,
si TH. PASCU, Cercetári de endocri-
nologie comparat& la Pasári le de baltá.
(16 pag., 25 lei).
ST. S. NICOLAU si A. STROE, Modi-
ficttri histopatologice ale pielei in
sueta railiarä infantilä; incluziunile
citoplasmice ce caracterizeazti aceste
leziuni (24 pag., 25 lei).
E. SORU, G. COSTESCU si M. PADU-
RARU, Actiunea streptomicinei asu-
pra complexului enz.imatic bacterian.
(20 pag., 25 lei).
N. CONSTANTINESCU, M. CHELARE-
SCU si C. DRAGOMIR, Cercetäsi ex-
perimentale asupra imunitätii in febra
recurentä umattiä. (28 pag., 25 lei). Seria._: Silvicultur& - Industria Lem-
A. OPRESCU si. V. CIUREA, Atacurile
de simulide in 1949 si patogenia ace-
stora. (20 pag., 25 lei).
A. OPRESCU, Rdspändirea ixodidelor
pe teritoriul R. P. R. (28 pag., 25- GENERALE A MUNCH
lei).
EDITURA PENTRU LITERATURA
$1 ARTA
I. PUTURI, Orbecanii. (274 pag., 120 GH. CHIRAN, GH. DONTOV, N. D.
lei).
VERONICA PORUMBACU, Anil Ace-
stia. (64 pag., 45 lei).
GEO BOGZA, Inceputul epopeii, (64 *** Grija _stalinistä pentru copii. (48
pag.,. 18 lei).
EDITURA CARTEA RUSA"
* ** Succesele astronomiei in U.R.S.S.
(64 pag., 16 lei).
*** Premiile Stalin. (64 pag., 20 lei).
*** Sovhozurile (32 pag., 12 lei).
*** Cele 16 Republici. (128 pag., 55
lei).
*** Eroinele cimpiilor colhoznice. (32
pag., 8 lei).
situl lumii. (28 pag., 15 lei).
IN LIMBA MAGHIARA
A. PUSKIN, Ruslan es Ludmila (Rus-
lan i Ludmila). (96 pag., 65 lei).
*** Az idö és a kalendarium. (Timpul
si calendarul) (24 pag., 10 lei).
IN LIMBA GERMANA
** * Die Kriegsbrandstifter (Atätatorii
la Räzboi). (40 pag., 30 Lei).
*** Ansichten der Sowjetmenschen
fiber den Frieden (Párerile oamenilor
sovietici despre pace). (16 pag., 7 lei),
IN LIMBA SAR,BA
*** Misljenje sovjetskih o miru.
(P&rerile oamenilor sovietici despre
pace, (16 pag., '1 lei).
ANALELE ROMANO-SOVIETICE
Seria : Matematick Fizicl, Chimie, Nr.
3 (144 pag., 100 lei).
Seria: Istorie, Filosofie, Nr. 3 (136 pag.,
100 lei).
Seria : Medicina, Nr. 12 (88 pag., 100
lei).
nului, Nr. 1 (80 pag., 100 lei).
EDITURA CONFEDERATIEI
A. D. CRALOV, Protectia impotriva in-
cediilor in industria textilä. (68 pag.,
45 lei).
*** Prehicrarea metalelor prin aschiere.
(168 pag., 110 lei).
MIHAIL si I. DUMITRESCU, Mai
mult petrol pentru patrie, pentru
pace. (48 pag., 18 lei).
pag., 22 lei).
** * Sudura autogena si electric& a
metalelor. (144 pag., 110 lei).
*** Prelucrarea la cald in forje. (116
pag., 100 lei).
IN LIMBA MAGHIARA
L. CHISINEVSCHI, Az Allami Társa-
dalambiztositó 1950 évi költségvetése.
(Bugetul AsigurArilor sociale de Stat
pe anul 1950) (80 old., 18 lej).

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
*4* A Sportkollektiva (Colectivul spro-
tiv) (64 old., 20 lej).
*** A gyermekek iránti sztálini gon-
doskodás. (Grija stalinistül pentru
copii) (44 old., 22 lej).
IN LIMBA GERMANA
*** Die Sicherheitstechnick bei sch-
weren kind gafahTlichen Arbeiten.
(Tehnica securiatü in muncile grele
periculoase). (36 S., lei 15).
L. CHISINEVSCHI, Das Budget der
staatlichen Sozialvesicherungen für
das Jahr 1950. (Bugetul asigurárilor
sociale de Stat pentru anul 1950)
(845 S., Lei 18).
*** Die stalinistische Sorge für das
Kind. (Grija stalinistá pentru copii
(48 S., Lei 22).
EDITURA TINERETULUI
LITERATURA
A. MALTZ, Asa e viata (64 pag., 18
lei).
MARK TWAIN, Aventurile lui Buckle-
bery Finn. (176 pag., 85 lei).
POLITICE
* * * P. M. R., fauritorul i conducato-
rul U. T. M. (68 pag., 15 lei).
www.dacoromanica.ro
279
LITERATURA PENTRU COPII
C. RADES, Vin la joc, (24 pag., 16 lei).
NINA CASSIAN, Nick far& fria (64
pag., 75 lei).
GICA IUTES, Povestiri (84 pag.. 50 lei).
V. POTOP, Nucul. (132 pag., 60 lei).
N. CONCEALOVSCAIA, Hai sä socotim.
(16 pag., 50 lei).
N. MUSATOV, Copiii din Stojari (196
pag., 70 lei).
E. ILINA, Gulia Coroliova (176 pag ,
80 lei).
*4* Cercul nostru de Eromodelism
(Partea II). (56 pag., 55 lei).
PUBLICATII PERIODICE
Pentru seatorile noastre, Nr. 6 (64 pag.,
50 lei).
Poezie, cfmtec, joc, NI% 4 (32 pag., 60
lei).
Tineretul lumii, (Nr. 4-5) - Revistä
lunara editatá de F.M.T.D. (40 pag.
25 lei).
EDITURA CULTURA FIZICA
SI SPORT"
L. S. OSIPOV, Gimnastica in productie.
(72 pag., 45 lei).
* se Tenis .de madi Tehnica - tac-
tea, - stil (56 pag. 40 lei).
10

www.dacoromanica.ro
Lei 100.-
I)