Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
" lon
I
k
ANUL XLIII.
TiI4 .
... ,
1936
7-
,.
.
= '
No. 3-4
1. STUDII $1 COMUNICARI :
Pae. r
Ilie Barbulescu. Originea numelui de familie Mic(u1) si noua teorie
despre formarea limbii si poporului rom. 161
Th. Holban . . Raspindirea coloniilor rominesti in Polonia . . . 168
D. Gazdaru . . Intregiri la studiul despre amarita turturea in li-
teraturile romanice . . . . . . . . . 182
Aug. Scriban . Dictionarul enciclopedic ilustrat de I. A. Candrea 185
C. A. Stoide . Capitanul Stefan, neamul sau si M-rea Dumbravita
. 200
D. Cranjala . . Valahii din Moravia . . . , . . . . . 216
I. Morarescu . . Noui example ale fenomenului de unilicare a celor
I
doua forine ale pronumelor : Dumneata, mata . 220 Ik
A. H. Golimas . 0 informatie nefolosita despre luptele Nemtilor
D. Strungaru
cu Moldovenii si Tatarii
Din gfaiul basarabean . .
.
Aliheiescu) . .
Sbornik na podest Jozefa Skultetyho (D. Crtinjalei)
. . ..... . . .....
W. Kroll. Die Entwicklung der lateinischen Schriltsprache (H
t
. . . .
296
298
Arta si Arheologia (N. Grigorns) . . . . . . . . . . 307
Padesat let univ. prof. Josefa Pity (D. Cranjalci) 310
Viata Basarabiei (1. Barbulescu) 312
111. Cronica i Bibliografie
........
1. Activitatea Cercului Revistei Arhiva". 2. Activitatea Soc. istorico-
filologice Arhiva". 3. Dela Administratia Arhivei". 4. Rostul de
pans acum al Arhivei" . . . . . . .216-18
misImlinms.m. 1
Directiunea revistei nu-si is raspunderea articolelor publicate. Autorii,
fiind direct raspunzatori, sint liberi sa -si sustie, in mod documentat, parerile
lor, cari duc la afirmarea sau restabilirea adevarului stiintific.
SOMMAIRE
1. Etudes et Communications.
Ille Barbulescu: L'origine du nom de famille Mic(ul) et fa nouvelle
theorie sur Id formation de la langue et du peuple rou-
mains . . . . . . . 161
Th Holban: La dispersion des colonies roumaines en Pologne . 6
D. Gazdaru: Cum pletements a ('etude de amarita turturea" dans
les litteratures romanes . . . . . 182
August Scriban: Le dictionnaire enciclopedique illustre, par Can-
drea I. A. . . . . . . 185
C. A. Stolde: Le capitaine Stefan, sa famille et be couvent de
Dumbravita . . . . . . . 200
D. Cranjala : Les Valaques de Moravie . . .
I. Morarescu: Nouveaux exemples du phenomene de l'unification 216
de deux formes des pronoms : Dumneata, mata . 220
A. H. Golimas: Une information inutilisee des luttes des Allemands
avec les Moldaves et les Tatares sur la coline Ceta-
tuia et Hlincea . . . . . . 224
D. Strungaru: De l'idiome des hahitants de la Bessarabie . . 22487
ll Turcu: Un temoignage de delimitation de 1795 . . . 247
Die Barbulescu : Le mot martalog" . . . . . 251
. : Masaryk et l'origine de la conception dela Petite-
Entante . . . . . . . 252
. : La fête et la personalite scientifique de Moses Gaster 253
. : Les ecrivains de Science et les hommes de Iettres 261
. : La personalite scientifique de Gheorghe Ghiba-
nescu en face de l'Academie roumaine et le doctorat
.honoris causa" . . . . . 262
,, . : Relativement a la langue des documents moldo-
et valakho-slaves , . . . . . 268
. . : Le theorie de B. P. Hasdeu ? 272
,, . Rocznik Slawystyczny" de Cracovie. et Ar.hiva . 277
D. Strungaru : La contribution scientifique des comptes-rendus . 279
Alfred Poniliski: Notice concernant le sejour a Iasi du Roi de Po-
logne Stanislas Leszczyliski au debut du XVIII-e siècle 214
IL Comptes-Rendus
Al. Epure: Contribution a la connaissance de la biografie et aux
commencements htteraires du grand critique G. Ibrai-
leanu (I. Beirbulescu) . . . . . 276
D. N. Mincev : La Roumanie et Ia Renaissance bulg. (I. Bdrbulescu) 289
Marcel Handelsman : Rok 1848 we Wloszech i polityka ks. Adama
Czartoryskiego (Th. Holban) . . . . 291
Olgierd GOrka: Liczebnog6 TatarOw Krymskich i ich wojsk (Th.
Holban) . . . . . . . 294
W. Kroll: Ella Entwicklung der lateinischen Schriitsprache (H.
MihOescu) . . . . . . 297
Sb6rnik na poest Josefa Skultetyho (D. Crdnjalti) . . 298
III. Chronique et Bibliograph e
1. L'Activite du Cercle de Ia Revue Arhiva". 2 L'Activite de la
Societe historico-philologique Arhive. 3. De 1'Adrninistration de l',Arhiva".
4. Le rOle joue jusqu'a present par noire revue Arhiva".
ABONAMENTUL ANUAL :
100 lei In Cara pentru particulari.
200 a pentru Autoritati, Banci si alte intreprinderi,
250 pentru strainatate.
ANUL XLIII 1936 No. 3 4
isi supun Croatia, cuvantul sub forma Mik. Caci la originea lui
romans sau italiand, in dial. akav, aces± cuvant a trebuit sa
aibd nu sunetul 6 = rom. ce, ci, ci k adica sa fi Lost mik in
limba 'Mind (romans) sau italiand care i 1-a dat (cf. lat. *mi-
cus), iar apoi dial. sarbo-croat 6akav a transformat pe k in
6 cand acel k venea inainte de i sau de un e palatal, tot a$a
cum s-a mai prefacut in limba sarbo-croata, mai tarziu, turces-
cul k in ', in cuvinte ca sarbccroat oak (pronuntat cio?ac)
< turc kogk, 6ilim (pron. cilim) < turc kilim $i in cuvinte de
origine greceasca, cum e sarbocroat 6eramida (pron. ceramida)
< grec keramida, sarbocroat Nicifor (pron. Nicifor) <gr. Ni-
kiforos, etc. Aceste cuvinte sunt romdnestile, cari au pastrat la
not pronuntarea turceasca $i greacd a lui k : chlosc, chilinz, ell-
ramidd, Nichifor.
Supun aceste noui date discutiei, caci pand acum nu le-a
avut nimeni in vedere.
Prin urmare numele Mik, in teritoriul ocupat de Maghiari
$i in limba acestora putea proveni $i din cuvantul roman sau
italian mic , klein $i din lat. Nicolaus; iar d. DrAganu, care
nu $tia de aceste noui date, fl socoteste in cartea sa, Lard
sä dovedeadca, insa ca ar fi ltiat pur Si simplu din limba
romans. Nici nu se intreabd macar : nu cumva nu va fi exis-
land nici o legaturd infra maghiarul Mik $i rom. Mic, ci se vor
fi produs fiecare independent, unul in limba maghiara $i cela-
lalt in limba romans ? precum, de asemeni : nu cumva numele
romanesc Mic va fi luat, ca nume de barbat, din maghiard ?
Caci adevdrata Stiinta i metoda ei modernd de cercetare im-
pune aceste intrebari.
Tot astfel autorul nu dovede$te romanismul ce sustine nici
at celorlalte numi pe cari le discutd, ca AlbOni, Algy, Bcics,
Duka, pand la cele incepatoare cu 'S ca Szula, Szuli $i cu Z
ca Zima, Zsuny, pe cari le afla in Panonia, Moravia, Carpatii
eslici, Banat, Bihor $i Ardeal in veacurile XI $i XII $i cu aju-
torul carora vrea sä dovedeasca ca in acel Limp liomanii Ira-
iau in Panonia $i in Moravia. Cu a$a metoda insa nu folose$te
nici Politica romaneasca, nici Stiinta.
Dar iata, totdeodata, de ce ce cercetarea $i rezultatele din
cartea sa nu pot rdsturna sau macar clatina teoria mea din
168 I it. Ho! n %N
Regiunea Przemyska
Babica (Babita) sat locuit de Romani dupd drept romanesc
(1565 M. Hruszewski, Zerele II, pag. 217-218 ; J. T. Lubo-
mirski, Biblioteka Warszawska, IV, pag. 12 ; Al. Jablonowski,
op. cit., XVIII, I).
Se afla in judetul Zamiechski deasupra raului Lubinia. In
1565 erau aici 26 colonisti ,cu drept valah". Cinsu (darea de
Oman° nu platiau ; numai pe dobitoace, cei cari cresteau dadeau
cate '/2 gros pe vita mare $i cate 1 sielag. In afara de asta
fiecare era dator sa dea anual de pe fiecare jumatate de Ian
RASP.NDIREA COLONfILOR RONIANE5TI IN POLONIA 171
In 2-3 straturi. Vine dela turc. telti, contras din tegelti, per-
nuta de pisla cusuta supt sa, de la tigel, rom. tighel.
Lipseste tesmec, smecherie, cu acelasi inteles ca si tes-
mecherie, pe care-I da. E, probabil, un cuvint influentat de
smecherie.
Lipseste tesmenesc si -lest (probabil, ung.), uzez, stric,
deteriorez. Ca refl.: s'a tesmenit de batranete; ma izmenesc, ma
zapacesc, ma uluiesc : nu stia ce set facet tesmenitul de Joie (1s-
pirescu).
Lipseste tihni, care e forma principals, de la care vine
apol ticni si (Trans.) tigni, si n'are nice o legatura cu slov.
teknitt, cum zice C., ci vine de la vslay. tehniiti, a se odihni,
de la tiha, linistit. Simplu I
La Wined zice fluier ciobanesc, fara gaud, facut din lemn
scobit sau din scoarta de tei, de paltiri on de rachita iar
intr'un exemplu (citat din Alexandri !) zice : cu sunetul tilinci-
lor'aninate de gaud meigarilor ! Cum se poate una ca asta ?
Aid inseamna talanga" de unde chear si vine tilinca. Proba-
bil, in exemplul de mai sus, e rau citit in loc de telincii, va-
riants din talangei in Moldova. in on -ce caz, ce set caute tilinca
(fluierul!) la gitul magarulut ?
La tizic (mai vechi tezec), baliga uscata, nu da etim.,
care e turc. tezek.
La ttlhar zice ca vine de la uug. tolvaj. Eu zic : vine
din *ti/hci si *tth/ci, adica om de desisa, de unde vine si tt-
hleiris (Bacari, Gralul nostru, 434), desis de tufe. Tihla, tilhci e
variants din sthlei, silha, desis, poate inrudit cu lat. silva. Ung.
tolvaj, e luat, probabil, de la Romani, nu invers.
Tirfa, femele depravata, nu vine de la tearfei, zdreanta,
cum crede C., ci din *stirfa, care vine de la stirf (Munt. vest),
sttrv, adica putoarea. De aci si tirfoare, (Mold.), lapte acru
stricat si lute, tirforeald (Olt.). diarele la vite, stilfoare (Mold.),
scirna, si ttrveli.ste (vechi), multime de stirvuri. Asa dar, nisi
o legatura cu tearf a, care poate veni de la a terfeli, iar acesta
de la ung. terhelni, a impovora (ca marled din marhei), on
poate din terveli (Olt.), a terfeli, a minji, on a derveli, a strica,
a uriti, de la dirvalei, muncd bruta (vslay. drilvalo, transport
<de lemne, de la driivo, lemn).
La toanci zice anseamna copca. produf, gaura in ghiata"
196 AUGUST SCRIBAN
cum zice si Dame si Tiktin, citind din Graiul Nostru, Do lj, pag.
75, uncle zice asa : La coada Vidrosului (un lac), unde -I toana
pesteluT, luntrile le bd. ga, opacinile (Vislele) aqeza. Vrea sa zica,
era vara. Atunci, de unde sa rezulte ea toana e copca ?" Cred
ca Dame se inseala si ca toana pestelui inseamna cInd pes-
tele are toane sä se lase sa fie prins" adica timpul sal locul
unde e bine de prins peste. in dict. meii nu pun ca toana In-
seamna copca", mar ales ca toana vine on de la a tuna,
a-tI trasni prin cap o idele, a-0 veni o trasnave", off de la
lat. pop. fauna, butol, fr, tonne, Iona. Mai probabil, de la a-tt
tuna prin cap. Atunci, de unde sa Tasa copca" ? Tare ma'n-
doIesc de acest inteles I
La tontorof (vest) si tonforof (est) nu da etim., care e
ung. tcintorogni, a juca tontoroiu.
La topcin citeaza din Bolintineanu si zice : °data (eii scriu
o data, deosebit de °data, odinivara), de douci,a tr?la or' ! SA
fi zis asa Bolintineanu ? Ar fi mare surpriza! Se zice ()data
de cloud, do tret or 1 Dar a treTa on ", mare comedic !
La toplitd zice izvor cu apa calde. Cum izuor cu° ?
Se zice izuor de ! Dar izuor cu... e ca si cum al zice buchet
cu florT, cum zic unit ignoranti, chear profesori !
Zice ca toporul serveste la spintecatul" lemnelor. Se
zice la despicatul lemnelor ! E tocma contrarul greseliI de mai
sus cu spintecatul capuluT° I
La toroapd zice ca'nseamna si bocluc, belea". Dar nu e
chear asa, ci inseamna grija, dirdora4 ca : ii yin toroapele
(Nola Rev. Rom. 1900, 7, supl. 2,167), a dat in toroapa mart-
tatului (Boceanu) si chear in exemplul chat de Candrea : cu
bin4orul scoateti-1 din toroapd (Jipescu).
Lipseste talc (vest) si pica (Mold. sud), drojdie, ferment
de pus in coca, dupa care devine aluat, adica nridicat, inaltata
(lat. allevatum), de la germ. teig, cu acelasi inteles. Poate ca
not I-am lust de la Sasi, care vor fi zicand zeig (taig).
La tiglean, stiglete, nu (Id etim., care e tot una cu stiglet,
germ. stieglitz, ung tOklinc, tengelic.
La timburuc, tumburuc nu da etim., care e zimberec, re-
sort de ceasornic, pe care-1 da, de la turc. zenberek, dar nu -1
pune In legatura cu timburuc. Tot asa avem tutuc fata de zuluf
(turc. ziiluf, ngrec. zultifi si dzulaf0.
I)ICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRA I PE CANDREA 197
An exa
1) Adica eu Mo$ de Bile$ti scriu $i marturisesc cu acest
Zapis al mieu singur pre mine, de nime impresurat, nici asuprit,
ce de buns voia me, am vandut dreapta mosie de Dumbravita
ce iaste parte $i la Darnaceni, lui Toader Croitoriul de Biliesti,
drept 14 galbeni bani de argint, ca sa fie lui Toader mo$1 iel
dreapta $i ficiorilor lui $i nepotilor lui, stranepotilor lui, necla-
tita in veci. Si am vandut dinaintea.... oameni buni $i batrani,
$i tineri, dinaintea Chihoei Orcica de Dumbravita $i dinaintea
lui Capitanul Stefan de Dumbravita tij, Gligori Polme Alba de
Biliesti, tij Bilin ot tam, tij Grozov.
Deci not vazand, ace$ti oameni ce mai sus scrie, plata
deplin, not toti am pus degitile in loc de peceti ca sa fie lui
de credinta.
(1627) 7135 Iulie 15.
Mo$, Stefan, Chihoe, Gligorie, Biliu, Grozay.
(Arh. St. Iasi pach. 98. pag, 1120).
pusu-ne-am pecete ; $i alti boieri $i pdrinti vor pune mai gios pe-
cetile $i iscaliturile. Si eu Dumitrasco Capitanul ot Scaueni am
scris sa sa $tie ; a$ijdere si din boeri carii vor fi giudecatori,
$i vor strica aceasta mil a noastra sau pre povetile omenesti
fdra de villa vor strica pre nepotul meu care scrie mai sus, din
manastire sa fie supt acest blastam.
7183 (1675) Ghenadie 8.
P. M. Schimnic Arsenie, Trifan Capit. ot Belciugar,
Ierei Istratie, Chiriac.
(Arh. St. Iasi, pach. 48 pp. 1128-9)
Dumneata, mata.
1) Ion Neculce I. c.
228 DIOMID STRUNGARU
A inchina pocloanili"
Candrea, op. cit p. 963, socoate cuvintul poclon vechiu
$i regional fata de plocon din limba comuna. Obsery ca in
Basarabia se intrebuinteaza, dimpotriva, aproape numai aceasta
forma, poclon, $i de obiceiu la plural.
Pocloane slot cadourile cumparate de mire pentru mi-
reasa $i rudele acesteia si cadourile miresei pentru mire, care
232 DIONIID STRUNGARU
sarabiei, cu toate ad cele mai multe sint luate direct din limba
ruseasca, adaog citeva din ele. Le expun in ordinea alfabetica :
Aces') (p1 -uri) s. et.
Acesta e termenul prin care Basarabenii denumesc transeele.
Sapam la un acOp cind deodata, vad [ = simt] ci tregi
.4eava cald pin [ = prin] umaru sting, .... Cind am isit din
acOpurt, fereasci Dumnedzau gi dea mai mort yarau impra$tiyet !
S-am fuyit pini gini stii undi 1" (=Tina departe).
Et. rus. ok6pz (Grig. Dic. rus. rom. p. 390). Alternarea lui
a cu o in cuvinte de origine ruseasca, $i supt influenta acestora
si'n altele de origine strains sau chiar rominesti, e frecventa
in vocabularul basarabean. De altfel $i'n limba rusd ,o se
pronunta cind ca o, cind ca a. Prin exercitiul limbii se poate
cistiga siguranta deosebirii, se observa insa $i regula, ca orice
o, aflator Thaintea accentului, trebue citit ca a : d. e. horo6
charaso". (Grig. op. cit. p. XII).
In cele ce urmeaza, sint exemple similare, care suporta
acest fenomen fonetic.
Bahur s. m.
(p1.-ri.)
Supt aceasta forma, arareori $i bahor, e cunoscut in par-
tea de jos a jud. Balti $i, foarte probabil, in multe alte tinu-
turi basarabene. Se intrebuinteaza destul de des si astazi.
intelesurile acestui cuvint, pentru cei ce nu le cunosc,
vor rezulta din expresiile de mai jos. Asupra etimologiei sale,
ma gin desc la rusescul bahark, tradus de Grigorovitza (op. cit,
p. 20) prin cel ce spune povesti, nimicuri". Acelasi sens, intre
altele, il are $i dialectalul bahur :
,Un bahur di copchil, nu tali cit-iy liacu I".
Nigi nu ti may ayunri capu di undi nascogesc bahurty istia
atitea nazdravaniyg..
Asa-s bahuriy : si tin numa di fleacurl"
Tin sa adaog ca termenul acesta, bahur, se atribue numai
copiilor. Daca se is in consideratie abilitatea for de a spune
povesti, cit $i importanta pe care ei o dau lucrurilor ae cea
mai mica insemnatate, etimologia propusa pare incontestabila.
Totu$i sensurile cele mai propii ale acestui cuvint nu sint
cele inregistrate de Grigorovitza. De obiceiu prin bahur se in-
240 110M11) STRUNGARU
Sui pi roati I
Bait' 1
Sui aigi dinapoi I
Bahl 1
Curat neaga eel!
Dupa gi s'o suit, §Ide tot cu desayiy In spit.
Last, babf, desayiy yios, ci to -a dure umaru I
Nu, dragu matu*I, ci si gii mai upr la cal 1
In ce prive0e etimologia, cred ca are dreptate Tiktin. Ne-
gatiei ba i s'a adaogat pronumele personal de persoana Intila
eu, fiindca adeseori and raspundem negativ unei Intrebari la
care nu ne-am a§teptat, adaogam, pentru a preciza propria noastra
nedumerire, pe acest pronume. (Cf. Propozitiile : $tiu eu'? I Ti-am
spus eu ?I etc.).
Pentru transformarea lui . eu in Yu trebue sa admilem ca
imediat dupa ba §i eu urma negatia nu : ba eu nu...
Aceste cuvinte monosilabice, constituind inceputul unor
fraze ca ; ba eu nu ma scol"... ba eu nu ma sui in caruia"
etc., nu aveau fiecare acela§i accent de intensitate. Este clar ca
primele doua erau neaccentuate fats de al treilea, negatia nu,
care, datorita si afectului, purta accentul. Vocala e din cu Ou-
lu] eu, fiind neaccentuate, s'a prefacut In 1. Totodata, primele
doua ciivinte monosiliabice neaccentuate, dela Inceputul frazei,
s'au rostit ca doua silabe ale unui singur cuvInt : ba -lu. In urma,
accentul silabic plasindu-se pe vocala cu amplitudinea cea mai
mare (a), s'a dat na0ere triftongului bait.
Barhata
Cuvint de origine ruseasca : barhats = catifea. (Grig. op.
cit. p. 18).
Am tinut sa-1 Inregistrez, caci 11 stiu destul de Inradacinat
In limbajul Basarabenilor.
16
242 DIOMID STRUNGARU
Betivii
El lucreaza cu ciocanul
Iar eu beau cu kilogramul.
Cate kilograme beau
Atatea bate eu eau. Isle. e-I
Nu $tiu bate sau ciomege
Dar de $ale nu pot merge.
Hai femeie la prdsit,
Nu pot, m'am imbolnavit.
Dacd to nu mergi femeie
Eu ma duc atunci sa beu.
Stai barbate, merg $1 eu.
Nu femeie ca ti-e rau.
El lucreaza cu caruta
Dar eu car cu pestelcuta.
El se duce la vagzal (2)
ySi eu beau cu un muscal.
Diamid Strungaru
Constantin Turcu
1) pag. 341.
2) m5rturia noastrA.
3) N. lorga : Doc. Callimachi II pag. 38.
4) pag. 83.
GUvANTUA NIARTOLOG 251
Cuvantul martalog
precieri voite, pe altii cari nu fac parte din ele, numai acest
iapt explica si satisfactia ce dobandi d. Gaster in Mai 1929, cand
Academia Romans a tarii, Romania, care In 1883 it expulzase
ca primejdios asezamintelor, 11 alese membru de onoare al ei.
Suntem de parere ca !carte frumos a facut Academia alegandu-1;
caci, cum am spus mai sus, d. Gaster era in adevar om de
$tiinta $i produsese, intre altele, cele cloud opere de seams mai
sus pomenite. De aceea atat eu personal, cat $i revista Arhiva,
pe care d. Gaster a onorat-o cu articole in timpul acestor 15
ani din urma, de cand ea apare pentru a doua oars subt ingri-
jirea mea, ne asociem din suflet gf sincer $i la sarbAtorirea-i
de acum in Londra, dar $i la alegerea-i in Academia Romand
dupa 44 ani dela expulzarea sa ca primejduitor al Romaniei a
careia este Academia.
Nu stau deloc la indoiald sä constat, insa, ca Academia
Romand nu 1-ar fi ales in sanul ei dupa acesti 44 de ani, daca
d. Gaster ar fi fost in 1929 numai un invatat care lucra si lu-
crase operele sale singur $i fard ss faca parte din o grupare
care a stimulat atentia Institutiei noastre, pentru dansul. Caci
Academia Romans, altfel, nu se prea prapadeste dupd $tiintd
$i oamenii cari maresc $tinta prin lucrarile lor. Dovada e ca
pe izolatul Lazar $dineanu, care a scris numeroase lucrari tot
asa de insemnate si nici decum inferioare celor ale d-lui Gaster
in domeniul Filologiei Romane $i in al Folklorului, nu 1-a ales
membru al ei; caci $eineanu nu facea parte din nici o grupare,
pe cat stiu, care sa fi intervenit pentru dansul spre a se prea-
prin asta interventie, pe sine. Tot asa nici pe d. prof.
Candrea dela Universitatea dela Bucuresti nu I-a ales Acade-
mia Romand, cu toate ca gi acesta a lucrat mult $i nu inferior
d -lui Gaster pentru Folktorul $i Filologia Romand ; caci nici
pentru acesta nu a intervenit vre-o grupare, desigur, el lucrand
deasemeni izolat. Asa ca, domnului Gaster i-a recunoscut meritele,
$i 1-a ales membru de onoare nu pentru ca are aceste merite, ci
Iiindca dansul va fi facand parte din Francmasonerie, care, ea,
a intervenit, desigur, pe langd diferiti academicieni de ai nostri
cari de asemeni sunt Fracmasoni. Asa explica unii alegerea d-lui
Gaster in Academia Romand $i asa trebuie sa fie. De nu era
asa, in grup, nici meritele d-lui Gaster nu erau sa fie recunos-
cute $i nici dansul nu era sä alba multumirea de a fi membru
260 ILI F. BA RBULESCU
diet( in Revtsta 1st. Rom., dar trece sub tacere, adica nu spune
si de raspunsul meu, adica de recensia mea la recensia sa.
Unui scriitor corect nu-i era permis sä fact( astfel, ci trebuia sä
mentioneze si recensia raspuns a mea din Arhiva. Prin
aceasta fapta incorecta insa, pomenitul domn recensent face un
rau serviciu Revistei Cracoviene, pentruca o prezintd lumii ca o
publicatie neobiectiva Si incorecta. lath ce imi permit a atrage
atentia domnilor conducatori ai reVistei Rocznik SlawystUczny,
profesori ai universitatii din Cracovia : T. Lehr-Splawinski, M.
Malecki si K. Nitsch. Cad acest lucru arata cd d.Nandris publics
in aceasta revista numai ce convine persoanei si interesului
sau ambitiilor sale, iar ce nu-i convine si nu e in interesul sau
personal nu mentioneazd, ci trece sub tacere.
Ilie Barbulescu
cari le oferea, erau la inceput sau mai tarziu Romani. Din contra
din $tirile pastrate, din situatia de astazi, ca $i din numele for
am putea deduce cu foarte multa probabilitate ca erau Ru$i.
Dar aceasta nu se poate spune despre toti. Mai ales din nu-
mele pastrate, din cari K. reproduce o parte (din Orava, Gemer,
Trerrein), reese clar ca elementele nationale straine reprezentau
aici o minoritate neinsemnatd. Poate ca e vorba chiar numai
de specialisti, de maistri in ale pdstoritului $i branzaritului ; se
pcate ca numai ace$tia sa fi Post straini, Romani sau mai de-
grabd Rusi, a$a cum presupune $i K., A$a stand lucrurile sta,-
bilirea de limite in timp, In intervalul carora Valahii sä fie so-
cotiti pand la o data Romani, de acolo Rusi $i mai departe
Polonezi apare arbitrara, neoiintificti, a$a cum apare aceasta a
lui K., care nu mai cunoaste alte argumente pentru teza sa.
Teza lui este sprijinita pe cuvintele valah, vojvod, knez. Ori
acestea sunt cuvinte intrebuintate de catre Coate popoarele car-
patice, nuthe care in mod obiectiv judecat nu intotdeauna, ba
la apus de Maramures chiar foarte rar se pot pune in legatura
directs Si sigura cu Romanii. Kavuljak mntrebuinteaza ran $i
terminologia toponimica valaha ca sä dovedeasca ca de ex. in
Orava in sec. XIII numele Wlach Si Kenez stau intro legatura
oarecare cu Valahii. Toponimicele realmente valahe ca Magura,
Kk!era, Mineol apar mult mai tarziu $i ar fi lost desigur mult
mai folositor ca autorul sa fi cercetat anume cand apar, decat
sä faca presupuncri gratuite. Autorul evita $i o alts intrebare
fireasca : dece anume terminologia specific pastoreascd de ori-
gina romans apare in Slovacia cu mutt mai tarziu decat data
cand fixeaza el venirea Valahilor-Romani ? Singur numele Valah,
cum am mai spus, nu constitue o dovada irefutabild ca la in-
ceput eel putin Valahii din Slovacia au lost Romani, nici toti
nici in parte. Deaceia, de o colonizare de Romani propriu zisa,
de o inundare a Slovaciei de catre Romani, a$a cum fantezia
lui I. Nistor ') a incercat cu naivitate sä o conceapa nu poate
fi nici vorba, $i nu numai a Slovaciei, ci $i a intregilor Carpati
apuseni. Invatatura aceasta trasd de dare K. din izvoarele is-
torice pare sá fie dintre cele mai adevarate $i se refers atat la
timpurile vechi cat $i Ia cele noi, cand deja apar aici terminii
pastoresti de origina romans. Nici de o inundare a elementului
rusesc in Slovacia de apus nu poate fi vorba, deli in Slovacia
centrals uneori fn Spi§-$ari§ si mai departe spre rasarit in-
toldeauna valul de colonisti valahi poarta pe alocurea pecete
nationals ruseasca, cum observa si Varsik... Masa mare a co-
lonistilor valahi dela noi (din Slovacia) era formata din oameni
adunati din regiunile Slovaciei si nici decum din cele straine",
spune Kavuljak (373) $i nu avem motive ca sa nu-i acceptam
parerea. In cel mai mare numar se pare ca au participat la co-
lonizarea aceasta Slovacii de rasarit, din sesurile expuse ale
Tisei si a afluentilor ei, de unde aduce si J. Valek 1) primul
strat de colonisti in Valagsko din Moravia, in a doua jumatate
a sec. XIII. Actiunea de colonizare inceputa in Slovacia sub
,Andrei II si intensificata cu mult dupa navalirea Tatarilor pune
ipoteza lui Valek inteo lumina bund si o face acceptabila. Dar
si in Slovacia ca $i in Valagsko din Moravia stratul cel dintaiu
de colonisti, dupa stirile istorice cunoscute, nu era de pastori,
ci de agricultori. Dupa cum vad din $tirile date de catre K.,
iar nici decum din interpretarile sale arbitrare, pastoritul Incepe
sa se desvolte in Slovacia deabia Ia sfarsitul sec. XIV; inflo-
reste in sec. XV si mai ales XVI, cand acopera aproape in-
treaga Slovacia $i trece adanc spre apus in Moravia, iar Ia
nord-vest spre Silezia. Granitele statului unguresc in aceste parti
au Post fixate cu precizie si definitiv deabia mai tarziu. Deoa-
rece insa in Slovacia economia forestiera se indreapta intre
timp pe alte cai, inca in sec. XVI dar mai ales in cursul sec.
XVII privilegiile acordate colonizaritor de Valahi pastori Incep
sa fie reduse din ce in ce mai sensibil, asifel ca in Slovacia
spre sfarsitul acestui secol orice privilegii de aceasta natura
dispar. Acesta este tocmai timpul cand pastoritul cauta in alte
parti avantagiile perdute aici si trece, am putea spune in masa,
spre apus, spre Moravia si Silezia. Ar fi o gresala sa ne inchi-
puim ca s'au mutat sate intregi, in masa. Din procesul de co-
Pag.
,, . Persona lit. stiint. a lui Gh. Ghibgnescu fatd de
Acad. Rom. §i doctoratul honoris cause* 262
. . Cu privire la limba documentelor moldo- si mun-
.
teano-slave 268
. . Teoria lui B. P. Hasdeu ? . . . . . . . . . 272
. Rocznik Slawystyczny din Cracovia si Arhiva 277
D. Strungaru. . Contributia stiintificg a recensiilor . . . . . . 279
Alfred Ponlilski Notice concernant le sejour a Iasi du Roi de Pologne
Stanislas Leszczynski au debut du XVIII-e siecle 314
H. RECENZII
Petre P. Panaitescu, Scoala Noug de Istorie, Un raspuns (tile
Barbulescu) 138
Gh. Duzinchevici, Contributiuni la Istoria leggturilor Polono -Ro-
mine in anti 1856-1866 (llie Barbulescu) . . . , . 140
Din Trecutul nostru, revista istorica dedicata memoriei mult re-
gretatei Sofia Bezveconnaia (Hie B6rbulescu) . . . 141
C. A Stoide 5i Const. Turcu, Documente si Regestre din Tinutul
Neamtului, secolele XVI, X VII, XVIII (Hie Barbulescu) . 142
P. N. Panaltescu, Insemngtatea economics a Mocanilor in lstoria
Tgrii Rominesti (Const. Neagu) . . . . . . , . 140
I. A. Candrea 51 G. Adamescu, Dictionarul enciclopedic ilustrat
.Cartea Romineasce (August Scribon) . 150
Al. Epure. Contributie la cunoasterea vietii si a inceputurilor lite-
rare ale marelui critic G. Ibrgileanu (I. Beirbulescu) . . 286
D. N. Mincev. Rominia ai Renasterea bulgara (1. Bdrbulescu) . 289
Marcel Handelsman Rok 1848 we Wloszech i polityka ks. Adama
Czartoryskiego (Th. Holban) .......... 292
Olgierd G6rka. Liczebnoga TatarOw Krymskich i ich wojsk (Th
Holban) 294
W. Kroll. Die Entwicklung der lateinischen Schriftsprache (H
Mih6escu) 296
Sbornik na podest Jozefa Skultetyho (D. CrOnjalO) 298
Arta si Aiheologia (N. Grigoras) . . . . . 307
Padesat let univ. prof. Josefa Paty (D. Cranja16) 310
Via4a Basarabiei (I. Beirbulescu) . . . . . . . . . 312
........
1. Activitatea Cercului Revistei Arhiva. 2. Activitatea Soc. istorico-
filologice Arhiva". 3. Dela Administratia Arhivei". 4. Rostul de
pang acum al Arhivei" . . . . . . . 216-18
BIBLIOGRAFIE
La Direcfia Arhivei", Str. Speranta No. 12, s'a primit :
Lombard, All : La prononcia- Strungaru, D.: Din graiul basa-
tion du roumain. Upsala 1936. 8', 176 p. rabean. Iasi 1936. 8° 20 p. Extras din
Brtindal, Viggo. Franceza lim- Arhiva XLIII, 3-4, 1936.
ba abstracts Bucuresti 1936. 8°, 17 p. Pleidell, Am.: Das erste Kapitel
Extras din Revista Fundatiilor Regale. der ungarischen Stadtegeschichte. Bu-
Epure, Al : Contributiuni la cu- dapesta 1936. 8°, 32 p.
noasterea vietii si a inceputurilor lite- Klik, J.: Ctvrty desidilety rejs-
rare ale marelui critic Gh. lbraileanu. trik bibliograficky 1925-1934. Praga
Roman 1936. 8", 20 p. 1936. 8°, 106 p.
Mincev, D. N.: Rominia si Re- Mojimir. H.: Wdrterbuch der
nasterea bulgara. Constanta 1936. 8°, deutschen Mundart von Wilamowice,
62 p. Zweiter Teil S-Z. Praga 1935. 8°,
Tafrali, 0.: Sculptura romineas- 353-640 p.
ca in term: Iasi 1936. 8°, 12 p. Vajs, J.: Evangelium SI. Mato: le.
Chmelar, J : Le probleme al- Praga 1935. 8°, 115 p.
lemand en Tcliecoslovaquie. Praga Stahl, N. si Bogdan, Damian P.:
1936. 8°, 96 p. Manual de paleografie slavo-romina
Krofta, Kamil : Das Deutschtum Bucuresti 1936, 8°. 192 p.
in der tschechoslovakishen Geschichte. Goebbels, Dr.: Bolsevismul in
Praga 1936. 8°, 6.). p. teorie si practica. Berlin 1936. 8°, 35 p.
Krofta, Kamil : La Tchecoslova- Badareu, D.: L'individuel chez
quie et la crise de la securite code. Aristote. Paris 1936. 8°, 156 p.
tive. Praga 1936. 8,. 62 p. Claudian, Al : Originea socials
Gasiorowski, S. J.: Le probleme a filosofiei lui Auguste Comte. Bucu-
de la clasification ergologique et la resti 1936. 8°, 223 p.
relation de l'art a la culture materielle. Claudian, Al.: Colectivisinul in
Krakovia 1936 8°, 65 p. filosufia lui Platon. Iasi 1936. 8°, 106 p.
Stefanescu, M.: Cazul unui con- Petrovici, Em.: Folclor din Va-
curs.. dela Universitatea din Cluj. Bu- lea Almajului (Banat). Bucuresti 1935.
curesti 19 i6. 8', 28 p. 80, 158 p.
Esih, I. ; Prvo slovensko djelo 0 Gamillscheg, Ernst.: Die Mun-
povijesti Mad jaira i Ugarske dr2ave. dart von Serbanesti-Titulesti. Leipzig
Belgrad 1936. 8'. 12 p. (2 exemplare). 1936 So, 230 p
Simenschy. Th.: Recenzii publi- Kranjala, D.: K problemu pu-
cate de autori romini si straini... Chi- vodu Rumunu. Praga 1936. 8o, 24 p.
sinau 1936. 8°, 7 p. Extras din Byzantinoslavica VI 1934/35.
Mare§, F,: Remarques sur le Donici, Al.: Fabule. (Ed. L. T.
probleme des manuscrits tcheques. Boga). Chisinau 1936. 8o, 79 p.
Praga 1936. 8°, 21 p. Petrovici, E.: Le pseudo i final
Helfert, VI.: Histoire de la du roumain Buc. s. a. 80, 11 p. Extras
musique dans la Republique Tcheco- din Bulletin Linguistique.
slovaque. Praga 1936. 8 °.301 p. Bodin, D.: Scoala noua de isto-
Moravec, Em.: La valeur stra- rie. Bucuresti 1936. 80, 16 p.
tegique de la Tchecoslovaquie, Praga Dionisie Pseudo-Arcopagitul :
1936. 8 ", 67. Despre nurnele divine. Traducere de
Morariu, Leca.: T. Robeanu.Ra- Cic. loidachescii si 1 heofil Simenski.
dauti 1936. 8,, 22 p. Extras din Frea- Iasi 1936. 80, 127 p.
matul literar 1936. Luca, Ion.: Ra. Poem dramatic.
Lofgren, 0.: Arabische Texte Bacau 1936. 80, 128 p.
zur Kenntnis der Stadt Aden in Mit- Botez Octay.: Naturalismul in
telalter, Pt. 1, 2. Leipzig 1936. 8°. opera lui Delavrancea. Bucuresti 1935.
Dedering, S. : Johannes von Ly- 8o, 15 p.
kopolis. Leipzig 1936. 8' X XVI1+93 p. Ohienko I.: Nauka pro ridnovni
SteOto, Fedir.: Ceti hudebnici obov'ezki. Warsovia 1936. 80, 72 p.
v ukrajinke cirkevni hudbe. Praga 1935. Rascu I. M. : Eminescu si Ale-
4°, 45 0. csandri. Bucuresti 1936. 80, 67 p.
Mihaescu, H.: Argot latin. Iasi Potra George : Despre tiganii
1936. 8°, 20 p. Extras din Buletinul domnesti. manastiresti si boieresti. Bu-
Inst. de Filologie Romina. III 1936. curesti 1936. 8o, 28 p. Extras din Re-
- Spataro Nic Gh, : In fuga am- -
vista 1storica Rom Ina V -VI (1935-936). Buc. 1936.
T. Codrescu-Rev. lstorica VI 1-3.
lor. Versuri. Chisinau 1936. 80, 95 p. Iasi 1936.
- Dragomir Silvio: Vasile Goldin. - Codrul Cosminului IX. Cernauti
Sibiu 1936. 80, 16 p. 1935.
- Convorbiri Literare LXVIII-LXIX
Reviste: 1935-36.
- Fat-Frumos XI, 1-5. Cernauti 1936.
- Gandul Vremii IV 1-7. Iasi 1936.
- Instituto interuniversitario Italia- - Insemngri iesene I, 1-23.141936.
-
no, XIV. Firenze 1636.
Forschungen and Fortschritte
XII. 19-34. Berlin 1936
- Lumea Nona V 1-11. Buc. 1936.
- Libertatea IV, Ian.- Dec, 1936.
- Macedonia IX 7-11, Buc. 1035.
- Glasnik. Zemaljskog Muzeja u
Bosni i Hercegovini XLVII, 1935. Sa-
rajevo. 1936.
-
- Revista Critics X 1-3. Iasi 1936.
Pagini Basarabene I, 1 Chisinau
Godignikst, XXXII (a. 1935-36). - Revista Istorica Romana IV, Bu-
Sofia 1936. curesti 1934.
- Bulletin de l'Academie des Scien- - Studii Italiene 11, Buc. 1935.
ces de l'U. R. S. S. (a. 1935-1936).
Moscova 1936.
1939.
-Revista Critics X, 1-4 Iasi 1936.
Tara Birsei VIII 1-3, 5. Brasov
- Le Monde Slave, XIII. Paris 1936. - Din Trecutul nostru III, 17-27
-
1936. -
Natie Vi!da. XVII 5-7, 8-9, Brn6, (1935) si IV 28-35 (1936) Chisinau.
Transilvania LXVI, 4-6 (1936)
- Na:4a Kultura. No.7-10 Lvov 1936. Sibiu,
- Nepiinkes Nyelviink. XIII, 6-11. - Transnistria II 1. Cluj 1936.
-
Szeged 1936.
Prilozi XVI, 1 Belgrad 1936.
- Prager Rundschau, VI, 3.4 Pra-
- Viata Agricola XXVII 1-11 Bucu-
resti 1936.
- Viata Basarabiei V 2-10. Chisi-
ga 1936. nau 1936.
- Ridna Mova IV 7-11. Warszawa - Viata Romineasca XXVIII 1-8.
1936. Bur. 1936.
- Sbnrnik Filologicky, X. - Bulletin Lirguistique III, Bucu-
Praga
1934-1935. re0 1935.
- Shornik Matice Slovenskej, XIV, - Revue de Transilvanie I, 4. Cluj
1. Tur(!ransky Say. Martine 1936. 1935.
- Rodna Red, X, I. Soria 1936.
- Szazadok a Magyar tOrtenelmi. Ziare :
LXVIII, 4-6,9-10 (a. 1934). LXIX, 1-10 Adevarul Literar si Artistic, Ian.-Dec.
(1 1935), LXX. 1- 3, 4-6. Budapesta 1936.
i934-1936 - Prager Presse, Ian.-Decent, Pra-
- Ungarische Jahrbilcher, XVI. 1
ha 19,13.
Berlin 1936 - Pra2ske Noviny, Ian.- Dec., Pra-
- Centralnaja Evropa IX, 4-5. Pra- ha 1935.
ga 1936. - Luldckosrbsky V2:'tstnik, Ian.- De-
- Analele Dobrogei, Cernanti 1935. -
cembrie Praha 1936.
Lu2icka Korespondence lan.-De-
- Anales Scientifiques de l'Univer-
site d'Iassy. XXII, Iasi 1936. -
cembrie. Praha 1936.
Zpravy Ceskoslovenske Spoleo-
- Arhiya Somesang, Nr. 18,19 Ng-
sand 1936.
- Arhivele Basarabiei VII, 2, VII',
-
nosti Hukopisne Ian. -Dec. Praha 193F.
Ceskoslovensko-bulharska Vza-
jemnost Ian.- Dec., Praha 1935.
2-3. Chisinau 1936. - Cuget Moldovenesc lan,-Dec ,
- Arhivele Olteniei XIV, 79-83, XV, Cernauti i936.
-- Bihliotheca hibliologica Nr. 1-3. - Egalitatea XLVII, Ian.-Dec.. Buy.
83-85. Craiova 1915.
Atheneum. II. 1. Iasi 1936.
Cultul Patriei IV lan.-Dec. Buc.
1936.
Cluj 1933-36.
- Buletinul Inst. de Fil. Rom. Alex. - Gazeta Cartilar V, Ian.-Dec. Bur
1936.
1936.
III, lan.-De
- Bulet. Cartii Romanesti VIII, 1-10. Neamul Evreesc XXVIII Buc. 1936.