Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
DIN IA§I
Director : ILIE BARBULESCU
SUIVIAR
ILIE BARBULESCU . . . Nagterea individualita>iii limbii
romane gi elementul Slav (cu.-
vintele cu A. si A din Catego-
ria II).
C. KOGALNICEA NU . . . Mormantul lui Radu I Basarab
in biserica domneasca de la
Curtea de Argeg.
N. A. BOGDAN Un pamfiet istoric Akatistul lui
Mihai Gr. Sturza-Voda.
MARGARETA STEFANESCU Un produs al Scoalei lui Grigore
Prezviterul la not : Psaltirea
Voroneteana.
N. C. BEJANARU . : . . Rolul boerimei in politica extern&
a principatului Tarii Romanegti
in prima jumatate a sec. XVII.
COMUNICARI
Ilie Barbulescu : Cuvintele romanegti stcl/par gi alilular. OHO..
nea cuvantului drum in limba romans. Un document slay cu ro-
taoism romanesc sec. XV. I. Jordan: Entgegnung. Margareta
.teftineseu : Superstitii la Slovaci, asemanatoare cu ale noastre.
Valach = cioban, pastor. Amarata, turturica" in literature ru-
seasoa.Th. Holban: Document moldo-slav din a. 1610.P. Con-
stantinescu-laV: Cuvinte romanesti in limba Germanilor din Re-
mania.Th. Holban: Dona Itiri despre Romani. Stir' despre anal
1821 In Prinoipatele Romane. Dr. Hie Gherghel: Bersabeni -= Be-
sermeni ?
RECENZII
1. Lupus: Doi umanistl Romani in-sec. al XVI- a (Th. Holban).
1. Minea: Cercetari istorice. Gh. Gnibanesen : Surete gi Izvoade,
XVII. Anuarul Scoalei Normale Vasile Lupu" din Iasi, pe anul
1926-1927 (N. A. Bogdan). /lure/ A. MureVanu : Cladirea gcoalei
romanegti din Braqov de Mitre popa Mihai in anul 1597 (I. Barbu-
lesou).N. lorga: Imperiul Cumanilor si Domnia lui Basaraba (Th.
Holban). Prof. Dr. Petrov : Sbornik Tr. Pestyho Heliseg nevtara
Seznam osad v Uhrach z r. 1864-65 Ernest Make, Serbske le-
zownostne mjena a jioh woznam.Dr. Karl Kurt Klein : Beziehungen
Martin Opitzens zum Rumanentum, (Margareta Stefinescu).
I A * lj
PRESA BUNA, INSTITUT DE ARTE GRAFICE *I EDITURA
STEFAN CEL MARE 56.
C. IN
.4\74V4Ps74).\1V4V4V4V4:74MV4W/4v4/4074/<>74N
.A /A A. A. . A. A. A. A. A% A% A% A AN A% A% A% % A% A A% A%d
ARHIV A
Apare de patru on pe an : lanuar, April, Julie 5i Octombre.
ABONAMENTUL ANUAL
vq4/4v4v<m>r<v<'v<mqvgiv4v4v47/4V<ViV4
4. 4. .o. AS AS
411 .44%AN AN
ARHIVA
REVISTA DE ISTORIE, FILOLOGIE
SI CULTURA ROMANEASCA
DIN 1A$1
Anul XXXV April 1928 No. 2
t
t t 1
NOUL
AKATIST
a,
Marelui Voevod
MIHAIL GR1GORIU
Inainte euviintare
Mare nedreptate sd poate face, a lasa in tgcere pomenirea
faptelor, care cinevasi in vie* au sAvarsit; iarg cat pentru a for
calitatiori in ce parte fie, aceasta nu rAmane indoialg, cg acea
Persoand nu va putea iubi o lauds, potrivitd cu urmarea sa, ca
precum au iubit a face, va iubi si aplauza lucrgrilor sale. Ase-
mene dreaptg judecata singur Hs. ne o propune in do'ua ziceri;
cea intai : cu ce masura vg vor masura, masurall §1 voi tor"
Si a doua : Vor invie cei ce au facut bine intru mostenirea fericirii ;
earn cei ce au facut rale intru osandg vesnicA". Apoi cu cat mai
vartos not oameni fiind, sa nu pazim o asa sfantg dreptate? Eu,
nefiind ingrijit despre aceasta, fArg mustrare am alcAtuit urmAtorul
Akatist, intru cinsfea celul, ce au vroit a se face vrednic unei a-
semenea cuvantAri. ,
AKATIST
Icosul 1
Invingerile cele adese cgtra perzare vestindutisg prin Ingerul
cel purtgtor de nedreptate, §1 gala fiind in tot ceasul a le priimi,
N. A. BOGDAN 93
Condacul I
Nici °data mai bine, decat in parte'ti n'ai cugetat, §i niti ai
gandit a te face priitoriu ob§tescului bitie, ca prin aceasta sati
ca§tigl buna lauda a postului, in care soarta te-au aruncat ; deci
au ramas numai un singur mijloc, lui Dumnezau sa strigam A-
leluia !
kosul 2
Mai inainte de intronare abatinduli cugetul catra cele de
tap propa§iri a feluritelor osindiri, §i ca pre luda favorisindute
norocul a te face vanzatoriu fericirii compatriotilor tai, gata santem
§i not spre multamire a'ti zice unile ca aceste :
Bucurate cela, ce cal inaltat numele spre ob§teasca ocara I
Bucurate cela, ce prime§ti hula, drept cinste I
BucurAte cela, tell spell caracterul cu singele celor saraci 1
Bucurate cela, ce amara cuvintare a norodului o bei cu
placere ca pe un nectar 1
Bucurate, ca inpietrit de iubire de argint fiind, nici o defAi-
mare nu simte§ti I
BucurAte, ca nicl o hula a meritului nu te abate dela ura-
tele tale fapte 1
Bucurate haos, neputut a se umple cu toate averile popo-
rulul !
Bucurate Gherghir incapatori a jAcuirilor I
64 UN PAMFLET ISTORIC
Condacul II
Cine va putea cuprinde sub poala hulei toatA demoralizatia
ta, ca on cat ne vom sill in fapta §i in izbandA, totus nu cum-
pine§te pre cat meritul cere clzuta rAsplAtire a cAlcArilor dato-
riilor tale : Deci darA lAsandute in judecata Creatorului, strigArn
cu umilintA lui Dumnezeu Aleluia I
Icosul 3
De vom (Asa in pArlsire acele ce'ti vadesc urmarile mar§l-
viei tale, vom fi cu- dreptul mai mar§avi §i mai necunoscatori a
celor ce ne fac rAu sau bine : deci pentru ca in viitorime §Aza-
torii pe scaunul tau, sA se fereascl de a se face §i ei pArta5i
acestel cuvintAri, strigAm cu Insetare :
BucurAte cauzA, a cArei efect stinge bucuria muncitorilor de
pamint I
Icosul 4
Condacul IV
kostll 5
Si ce este mai pretios decat lauda Guvernatorilor, §1 decat
a simli cineva§ dulceata bunei cuvintari a Norodului, caci toate
alte fericiri cu moartea °data sa ruinesc ; latkacest Templu innalt
in vezi ramane ne§ters de pe buzele urma§ilor veacurilor viitoare :
insa to mai mutt decat lacomia ne estimind alta, nu them spre
placere'ti a striga :
Bucurate cela, ce sameni chibzuiri spre scurgerea pungelor
de moneta, fara de ru§ine I
Bucurate mare, ce mistue§ti averile calatorilor pe dinsa I
Bucurate soare care usuci indamanarile saracilor I
Bucurate fortuna, care sfarmi nadejdea fericirei noasire I
Bucurate magnet, care tragi stransurile de prin cele mai
tainice locuri I
Bucurate cela, ce te faci proprietariu pe pamanturile cele
straine de neamul tau!
Bucurate Iconomule lara de voe a agonisirilor omene§ti I
Bucurate Idea, spre jacuire abatuta I
Bucurate cela, ce in cuget trebuie sa te tavale§ti ca rama-
toriul in Una!
Bucurate radicina, ce ai odraslit ramurile ticalo§iei 1
Bucurate, ca prin satelitii tai la' Insu§it drepturi fara de lege!
Bucurate mare facatoriule de rale I
Condacul V
Condacul VI.
Toate cu vreme i§i eu schimbare ; jail voi cei ruginiti in
viclesuguri nu vA mai prefaceti. Urmasi all fost totdeauna crime-
lor stramosesti Si intru rautati va veil savarsi ; nici lumei bine nu
v'ati deprins a face, nici lui Dumnezeu cu inimA curata a cat,ta
Aleluia.
Icosul 7.
De al fi pogoratoriu din neamul lui luda vanzAtorul, totusl
in urma to -ai fi cait de urmarea cea mai cruda decat a lui, caci
acela au vandut pe Hs. ce au fost omorat, pentru adevar : iar to
ai ucis pre sangurul adevAr. Si cine din not s'au aratat mai vred-
nic spre a capata rasplata, cunoaste singur, si priimeste de la not
astfeliu de urAri :
Bucurate cela, care domnesti intru sfetnicii care prlcinuesc
cangrena Natiei 1
Bucurate, care iscAlesti dracestele socotinte !
BucurAte Sef, care povatuesti banta calcatorilor de lege!
Bucurate masa, care ospatezi pomenitele nesatioase flare !
BucurAte hranA, ce insAtosezi acii cani muscAtori 1
Bucurate blandete, care zimbe§ti cu placere lingusitorilor I
BucurAte magazin, in care se spicularise§te soarta publicu-
Iui celui osandit 1
Bucurate foc, care mistuesti osandirile vinovatilor;
BucurAte molie, ce nimicnice§ti lucrarile sfintei pravile 1
2
48 UN PAMFLET ISTORIC
Condacul VII.
De ai purta si in inimA sentimentul Maicei care ti l'ai in-
titluit, totusi n'ai ramane in defaimarea, care astazi urmarea to
t'au scris : pentru aceia nu te vei scuti de raspunderea rasplati-
toare, magulindute c5 §1 to strigi lui Dumnezeu Aleluia !
lcosul 8.
Nu vei putea sub nici o inchipuire ati gAsi sigurantie im-
potriva raspunderei, care esti datori si daca tot aceste intamplari te
vor favorisi, si in viata nu-ti va veni rasplatire, urmasii tai tot
vor fi nescutiti de dreapta judecata, a careia hotarare s'au inclie-
iat in judecata adevArului spre nadeldea celor ce striga :
Bucurate cela, ce ne-ai instrainat de dreptele mosteniri ale
suitorilor nostri I
BucurAte cela, ce ne-ai facut sAraci de drepturile castigate
cu sangele stramosilor nostri !
BAcurate cela, ce ne-ai injosit in privirea tuturor Natiilor !
BucurAte SatanA, care tragi inimele de la frateasca datorie !
Bucurate FantomA, ce ingroze0 pre cei mici la suflet salt
fie credinciosi I
BucurAte tun, care sfarmi unirea fericirei !
Bucurate metal, ce otrAvesti masa desfAtarei I
BucurAte vrajmas, ce izgonesti pre prunci de la titele mu-
mesti 1
Bucurate dusman, ce ai gAtit amAraciune si celor Inca ne-
nascuti I
BucurAte cela, ce impingi patria in ticAlosie, pentru inde-
plinirea spurcatului tau interes I
BucurAte vicleanule voitori de rAu 1
BucurAte, cA pentru a'ti Malta netrebnica fiintaputin, si ne
vet pune subt vesnicul jug a varvarizmului !
BucurAte hobot, ce acoperi neintelegerea Norodului 1
Bucurate mare facAtoriule de rale 1
N. A. BOGDAN 99
Condacul VIII.
Rautatea faptelor tale ades lovindune simtirile, n'am putut
niciodata a face lumei cunoscut, dar de tine totdeauna fiind ne-
!Agate in samasi pentru a nu ramane Oa in sfarsit neajuto-
rati, unim astazi pentru a noastra izbandire glasurlie de cantafe
lui Dumnezeu Aleluia.
Icosul 9.
Precum odinioara Diavolul s'au intins a rasipi toate averile
dreptului lov, in neosebire si to ai fost trimis de aceiasi soarta :
dar aducandune aminte $i privind la pildele, ce nu prea tarziu se
intampla a rasplati, si ca dreptul papa in sfarsit nu Were, Si pa-
gubele lui i se adaug intru sporire, nu lepadam nAdejdea, in as-
teptarea pilduirei tale, iar pe tine dupa vrednicie to incununam cu
aceste laude :
Bucurate cap, ce ne porti pe cararile curselor de tine im-
pletite !
Bucurate povala fiarelor, ce ne sfa0e binele vietei I
Bucurate dub, ce insufli cu raceala in vestejitele flori a pa-
Wei !
Bucurate cela, ce inghiti indestularea timpurilor !
Condacul IX.
Au null este in privire a celor trecuti, innalta slava, care
pe pamant au avut, insa acum abie se pomeneste numele for : si
aceasta dupre fapte care in priinta obsteasca au sAvarsit. Dar
tie ce'ti ramgne dupa moarte ? Negresit blastAmul cel fail de nu-
mar, de la toti aceia cari'i canta lui Dumnezeu Aleluial
100 UN PAMFLET ISTORIC
/cosu/ 10.
Niel datoria, nici r5spunderea, nici dreapta rasplatire a lui
Damnezeu nuli poate muia inima din invartosarea iubirei de ar-
gint, socoteste dar, ea impreuna cu bogatie Iasi fiilor MI §1 ura
spre mo§tenire si vor zice
BucurAte Parinte, pe care te-au silit 15comia, de ne-ai des-
partit de dragostea* fratilor nostri !
Bucurate cela, ce ne-au facut a clironomiei ocara!
Bucurate pom, a carui roada nici porcii nu o mananca bu-
curo§i !
Bucurate, cA ne-ai lasat saraci de bune cuvantAri si cu de-
fAimari a trAi in fume !
Bucurate, ca incunjurati de navodul ocarilor omenesti, ne-ai
lasat a trai in ura pe pamant !
Bucurate, ca cu purtarea ta, pe toll compatriolii ne-ai facut
in despret sa ne priveascA !
Bucurate, ca asudand in veci, nu vom putea spala intinarea,
cu care ne -al vapsit !
BucurAte, ca ne-ai sada in adapostul defAimarei !
Bucurate, cA pietre ne-ai nascut a macina batjocurile urmA-
rilor tale.
Bucurate, ca fii de jafuftori purure vom fi numiti I
Bucurate, ca roada faptelor tale, on cat ne vom sill, nu ne
va fi cu putinta a o Verge din aducerile "aminte a celor ce cu
dreptul striga :
Bucurate marg facatoriule de rale!
Condacul X.
(Incercuit In rams de doliu).
Nu lasa in lipsa de a intrebuinta minutele, pentru all pe-
trece in cugetare toate nelegfuirile si crimele ce ai faptuit ; ca s5
te afli vrednic de dreapta si infricosata judecata, ce ti se pregA-
teste si neaparat te va sfarma impreuna cu calaii tai de Fii! Nu
lasa de a lua aminte, ca nu ai putut omora barbatii patrioti, des!
ai platit pe Duka vanzatoriul ca sa-i ucida. Mana DOmnului i-au
aparat, ca sa nu se imputineza numarul rasplatitorilor, ce se ra-
dica asupra ta, si cari vor fi inmultiti de toll, ce au pAtimit dela
tine I Nu socoti, ea se vor putea spala arzitoarele Pete a crime-
N. A. BOGDAN 101
blsviti fii oameriloru 265 blsvite snove 616isstii (pe fill) ; blsvinu,
tatx1 si filulk sisfxntul duh 265blsvimh oca (pe fatal) i sna (pe fiul)
i stgo dha (pe sfantul Dull) ; mar6ste DInnul 271=velielth ga (pe
Domnul); rxdiex smeritii 271veli6ith ga (pe Domnul); rldicx
seritii 271=vxznese smrenyA (pe cei smerit'); flxmxndzii 4m-
phi .4 duleatx 271= alem,Um ispllni blgk (bunatatea umplu pe
cei flAmanzi).
Se gasesc insa si destule exemple de constructiuni bone ale
acuzativuluiregim direct cu prepozitiunea pe (arhaic pre): priimi
prensii 235=primth ih (pe ei, pe dinsii) ; szturz i prensii 235=
nasiti ih (pe dinsii) ; purta prensii 235=--voAal;e m (pe ei) ; 4tx-
rxtu prensi 239-----razdr ih (pe ei) ; iubxscu sprensu 215.1ju-
btago ego ; etc.
2) Inversarea pronumelui reflexiv, ca'n limbs slavA, si a pro-
numelui personal, in cazul acuzativ :
si 4toarserh se si se lepzdar ca pxrintii for 95=1 obrath;AN
SA I otyrzgo;A sA 3) (Si se intoarsera) jakoe i oci ih; sl duse i
95=1 vxzvede AN (si-i duse) ; mxnii te 99=gntvaesi SA (te manii) ;
vrut ai 2) 105=blgovolilh esi (ai binevoit); turnat ai 105=vaz-
vratilh esi (ai inturnat) ; ertat ai 105=otpustilk esi (ai sloboziO ;
4b1.tudzit ai 105= ukrotil esi ; *Mors ai 105=vxzvratilh SA esi
(te-ai tutors ); audzisi mx 109=us1yAa mm (ma AUzi§i) ; .iiwztarx
se 109=pou6aahac SA (se invatau) ; bucuru mx. 115=vxzraduA.
sm (ma bucur) ; maths se-115=vxzve1i6i;.% SA (marindu-se); a-
&near% se 115=uglx.b1 s[A] (se adancirA) ; spargu se 117=
razydXt sic% (se imprastie) ; se rkdice se 119 =da podvixt sm
(sa se ridice) ; 4mpzrzli se 119=vxcri SA (impArateste 3) ; che-
mu te 129=prizovx, ti (te Chem) ; usucx se 129=szsxho6x s[iN]
(se uscarA) ; lepi se 129=prilxpe kostt. (se lipi osul) ; 4mputa mi
129=pono'Aaahx. mi (imi imputau); cei ce lzuda mx 129=hva-
IAAtei mffi (cei ce ma laudau) ; giura se 129----kIxtrkahrfi sh (se
jurau) ; iveste se 131=javit sm (se iveste) ; saturx se Immnele
135=nasytAt SA (se satura) ; plecx se 137----smtri SA (se smeri);
rsdicars se 139,----vxshodmt (se riclici) ; topla se 141---taage (se
preutii lui 125------vz (intre) lereih ego ; blsvitz ihste casa lui Aronk
155 =blsvil es[tk] dom Aaronk (=a blagoslovit casa lui Aron,
cf. versetul precedent: blsvit au casa lui lzdrail-=b1svil esth dom
Mem) ; se nu Dnul zidire casa 4n decertk trudi SA vrat zidindu
177.a;te ne gk szdzictitk domu vi sue trudi SA dzidxgtei
daca Dnul nu la parte la zidire, in zAdar se trudirA cei ce zi-
desc) 2) ; §i 4ndebiu [4n] stlzpul pxretilor tai 173=1 obilie
belpg) vz stlzpusttnah tvoih (portalurile) ; ferice de cel ce 4ple
de§ideratul szu dinV 179...Wen h 1,2e isplznit zelanie svoe ot nlh ;
rzdicz nuorii din sfar§itul pzmzntului 187=vzzvodA oblaky ot
posltdnih (marginele) zemli ; cz acie 4ntrebarx ne prxdstorii
ne cuvente de czntare 191=jako to vzprosf ny pltngei ny sto-
ves ptsnei ( =ca aci ne intrebarA cei captivati de glAsuirea can-
tecului); si du6A pre not 4 czntare 191=1 vedAei nas ptnie (=
§i cei transportati de cantecul nostru ; czntati noo de czntecele
Sionului 191=vzspoite namh ot ptsnei Sionskyh ; 4 salce prim
mijloc de la 191.na vrabi po sr-kd ex. (pe salcie in mijlocul el) ;
czrare and §i neclzcata MA 195-= stx.z moa; i nepotleennacevt
mo (=s1 cArarea mea, necAlcatA de mine); apoA mz, §i demulta
mA 195=posltdnta i drevnta moa (=urmArile §i trecutul meu) ;
ce zidi lerusalimul Dmnul 217=dzUx lersIma ga ; oameri ne-
buri §1 nu mamdri 235.1judie bui nemxdril ; §i singe de auo be
viru 237=1 krzvk grozdovx piah vino (=-11 beau yin, singe
d'n struguri) ; cz gideci Dmnul oamerilor szi 241=jako sx.clit gk
ljudemk SVOiMk (pe oamenii sAi) ; §i nu e sfzntu alegzndu de tire
245=1 nts[tk] sth razv-k tebe (si nu e sfant afara de tine) ; nz-
tare (=nutare) 247=nemogtna ; sczzurz oile de hranz 253=os-
kxci1 OVCA ot pi§tx (=lipsirA oile de hranA); cz 61A cerdure
apropii se a na§te 5i 4 durere sa strlga, a§e fu iubitului tzu 255
=jako bolA'gtia pribWaet SA roditi, i vz boltzni svoei vApia§e,
tako vyhomk vzzjublennomu tvoemu.. (precum bole§ta $) cea ce
e aproape de na§tere, §i in durerea sa striga, a§a strigAm tie prea
iubitul).
ochii mei catre tine, care traiesti in cer) ; fumh veselindu ne 177
= byhomk veselixAte SA (si ne veselir5m) ; .4 desertu voao laste
msrecare 177=vz sue vamp es[th] utrznevati ; sculati VA pu§ii a
,cede ce mamcati pz4re duriare czndu vz da lubitilor szi somnu
177=vz stantte po zkdanii jadxgtei hltbh bol'kzni, egda das [1k]
vzzljublennym svoim sznh (=adicati-vA pe send cei care mAn-
ca(i panea durerli, and va da somnul cu iubirea sa) ; cela ce
fece lumirs mare urul 191=sztvorgomu sv'ktila velia edinomu
(numai aceluia care facu lumina mare acelui singur care facu lu-
mina mare) ; cel ce fece cIude marl urul 189=sztvorAomu cludesa
velia edinomu (unuia singursingurului care fAcu minuni mari);
si 4raltul e si de departe §ti 195=1 vysokaa iz dale6e szv1 ;
(Constatari generale)
Cu toate 0 avem de a face cu o victorie a partidului cre-
tin totu§1 Beth len §i ImpSratul nu reu§esc a pune in scaunul Orli
pe Mircea VodA, favoritul lor. SpeculAnd decaderea turceasca, Po-
lonii reu§esc sA impuna pe tronul Munteniei pe Gavrila§ Movila
mai ales cA acesta a §i plAtit suma cea mai mare pentru obtine-
rea scaunului.
IncA nu incepuse in cadrele sale generale §i hotArate mai
tarziu, planul de lupta al Habsburgilor in contra Turcilor. Lovi-
turile date acestora §1 pe calea armelor §1 pe cale diplomatica
sunt dese §1 numai extremei coruptiuni §1 desordini din imperul
otoman se pot atribui succesele continui. Opinia publics generals
era a§a de ostilA Turci lor incat nici creaturi ale for cum a fost
Ga§par Gratiani 2) nu se pot mentine in contra curentului vremii
ci se dau dupa el, a§a cum va fi bAnuit §i noul domn muntean.
De§i trimis al Turcilor Gavril Movila guverneazA tam cu boeri
reprezentanti ai partidului cretin in frunte cu Papa logofatul §i
vel comisul Buzescu 3). In timpul rasboiului turco-poloncare,
cu toata dibacia lui Gratiani nu poate fi iniAturatse vede bine
curentul filo-cre§tin ce se nAscuse in Odle dela Dunare, datorita
caruia insu§i Gratiani fu nevoit all parlseasca stapanii pencil-
tandu-§1 tronul §1 veata 4).
numai ski 1p, ci, cum afirma coala d-lui Weigand, §i ramurA. Ast-
fel, in Dictionarul bulgAresc al lui Diuvernua pe care-I am acum
la indamanA, gAsim : Zetire stlxpa=patru stalpi, dar §i stbspove-te
na sidkite dArveta izsahvat=ramurile tuturor copacilor s-au uscat,
§1 Inca : edno stlzp6e iresi =o ramura de cire§i.
lar cat pentru sufixul ar din stalpar e §i el bulgAresc.
Am arAtat deja in Arhiva, XXX, 1, p. 61. Acum mai adaug, ca
exemple, pe bulgare§tile : kArmilar, globar (S. S. Bob6ev, in ju-
ridiZcski pregled, XXVI (Sofia 1925), cartea 6, p. 228-9).
Deci, pe cats vreme e slay (bulgar) scalp, este §i stalpar,
konjar, karmilar, globar. In acest caz nu se poate nici Intr -un
caz admite in Etiinta presupusul de d. Pu§cariu cA ar fi existat
vre-odata in limba latinA : *stirpalis din care ar fi facut Romanii
stirpar >starpar> stalpar. SA ma ierte d. coleg Pu§cariu, dar
asta e o etimologhizare prea trasa de par ca sA iasa patriotic
din latine§te.
Tot ast-fel ca stalpar, de altfel,intr-un manuscris romano-
slay cirilic cu oarecari randuri giagolitice, din sec. XVI, scris in
manastirea Putna din Bucovina, gAsesc cuvantul romanizat : 3AE
11041111dETC antlaimpine.aci se incepe Aliluiarele I). E cuvantul
bulgaresc sau mai bine bulgarizat alilujar din aliluja ; el se afla
§1 in al lui Miklosich : Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum,
luat dintr-un text bulgaresc din sec. XVI. In acest cuvant aliluiar
e vorba de rugAcitmea bisericeasca in care se cants ref renul
aleluia. Are inteles bisericesc, de altfel, §i cuvantul romanesc
stalpar Duminica stalparilor, cea dinaintea Pa§telor (Lazar Sal-
neanu : Dictionar universal). A§a ca limba romans din sec. XVI
avea, luat din bulgAre§te, poate mai de mutt, cuvantul sg. aliluia,
pl. aliluiarealiluiarele.
Ilie BArbulescu
Entgegnung. 1)
In der ZONF III, 153 ff. beschaftigt sich Gustav Weigand
ausftihrlich mit meinem Buch Rumanische Toponomastik, Bonn u.
Leipzig 1924-1926. Bei der Lektiire dieser Besprechung habe ich
das Gefiihl gehabt, dass W. meist die wirlilichen oder abgeblichen
Mangel und sehr wenig die Verdie.nste meiner Albeit hervorge-
hoben hat. Daher konnte ein unvorbereiteter Leser den Eindruck
bekommen, dass es sich urn eine im Grunde schwache Leistung
handle. Dies win-de urn so mehr befremden, als andere Rezen-
senten sich darner erfreulich gunstig geaussert haben. So env-
fiehlt P. S k o k, Arhiv za arbanasku starinu, jezik i etnologiju
II, Belgrad 1924, S. 414 f. den ersten Teil meines Werkes alien
denjenigen, die sich Mr Geschichte und Sprache der Balkanyolker
interessieren, und M. Fr i e d wagn e r, Deutsche Literaturzei-
tung 1926, Sp. 802 ff. scheut sich nicht, dieselbe Lieferung fur
grundlegend zu halten und ihre Bedeutung auch aussahalb Ru-
maniens anzuerkennen. Denn das hat W. nicht berticksichtigen
wollen, dass ich als erster eine grosse Menge von ON (etwa
2000) des alten Konigreichs Rumanien von alien moglichen Ge-
sichtspunkten aus zu erklaren versucht habe, wobei es freilich
nicht ohne Versehen und Fehier gehen konnt. Warum aber fast
nur Ietztere betonen und die grossen Schwierigkeiten eines
solchen Unternehmens nicht einmal erwahnen ? Sonst mlisste
ich aber mit W.'s Wiirdigung hochst zufrieden sein, wenn ich
S. 155 (bei mir 125): dass Melina als die serbische Ent-
sprechung von bulg. 111/cdna anzusehen ist, babe ich selbst S. 273
nach A. Phil I p p i d e, Originea Romtnilor I, la§1 1925, S. 725
nachtraglich hinzugeffigt.
S. 155 (f. bei mir 133): bei Hulboca <Balboca spreche
ich nich t, wie W. behauptet, von Umstellung, sondern von re-
--f-
t HOD KO(C)MA(H)M11(H) MOrlIAA ROFRO(Ad) MAO MA(C)111110 r(c)-
n(A)ph 3E(M)All nno(nAas)ctwu 63(3c) npifiAotnin np 'h(A) flame. ci
RANA HZ. 3A CROE AOLVA ROAI N AA(A) !MCI 4A(CT) Ell 31 fil(T)HHV
c1MA(A) 63(T) CEAo CM011KAHn H CZ Ai (CT) 3A cma(m) H 311MAF(HV)
91110
MH(1111) RA1110HET GO(T) 11113I(r) Id(C)K11(C) pa(AY) AWE 011,H Ell fi pA-
-4" )CApHTOH
Traducere romdneascd:
t
lo Costantin Moghila Voevod, cu mila lui Dumnezeu gos-
podar Tariff Moldovene§ti, iata venira inaintea noastrA §1 inaintea
boerilor no§tri moldoveni, Ileana Mihailea cu fiica Stoica din Stoi-
cani, nesilitA de nimeni §i nici fortatA, ci din buna sa voe, §1 a
dat toata partea ei din °dna ce avea din satul Stoicani §1 cu
4*
138 COMUNICARI
!) Un nobil polon.
140 COMUNICARI
Bersabeni = Besermeni ?
Discutiunea asupra numelui Basarab I) continua spre edi-
1) Arhiva 1926, p. 60 sq. i 131 Eq. ; 1927 lanuarie p. 68
sq. Aprilie ; p. 69 sq.
DR. ILIE GHERGHEL 143
1) Studit. p, 123.
2) Prin studiul, Curentele literare la Romani... Buc. 1928.
3) Prin, Studii cu privire la limba §i istoria Romanilor.
150 N. A. BOGDAN