A nul XXXIII Aprilie 1926 No. 2.

ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
DIN IASI

Director : ILIE BARBULESCU

SUMAR
ILIE BARBULESCU . . . . . Naterea individualita(ii initial romene
si elementul slay (Categoria 11: cu
--A final si interior).
P. CONSTANTINESCU-IASI . Caracterizarea S impartirea Istoriei
Romenilor.
G. ZANE 0,;a, dintai Banal Nationale' a Mollovii.
N. C. BEJENARU , Rolul lui I. U.Brgtianu in revolutia dela
1848.

Comunicari
Ilie Beirbuleseu: Cateva etitnoogii poi Ware. T. flotnog ; 0 la-:
murire dospre Basatab ban sau Severin-ban N. A. Bogdan Quelques
notes sur la personnel' le d'Adolf Berman, imprimeur.. de Jassi, 1836-
1862.-1 Jordan : Lut do oale=mort.MosnitA, Mtesnite Mica. Nevastuice
Un flume uropriuromatiesc diu se.:, XIII necuroscut pane acum. Mar-
gareta Itefeinescet: Rasping d lui Weigand. P. Constantineseu-la$i; 0
,,luptit veche". A. C. Bejenaru: Natalia, a doua soli, a lui Constantin
,Serban.

Recenzii
Dr. D. Scheluelko ; Nordslavische Elemente im Rtimanischeu (Mar-
garsta $tefaneseu).--0, Tafrali; La cite pontique de Callatis ; B. Filo,
Starobalgarskoto izkustvo (P. Constants noon- lop). General Buat : Lu-
dendorf (N. A. Bogdan). G. D. Neetan: Sintaxa I 'tine (N. C. Bejenaru)
--Dr. loon Lupas : Contributiuni la Isloria ziari,ti ei (N, A. Bogdan)

IASI
TIP. H. GOLDNER Str. GH. MARZESCU No. 17
1926

Un exemplar 25 lei
 cu insistenta persoanele cari primesc ARHIVA
Rugam
sa ne trimita costul abonamentului ce ne mai datoresc pe
trecut sau pentru anul in curs ; intru cit cheltuelile tiparului
find foarte marl. se cer adevarate sacrificii pentru a putea
spare.

ARHIVA
Apare de patru on pe an : Ianuar, April, tulle si Octombre

ABONAMENTLIL ANUAL
100 de lei in taro, pentru particulari.
200 lei pentru Antoritati, Band $i alte Intre-
prinderi.
40 franci tranciji pentru Franta, Italia, Belgia,
Anglia, Elvetia $i celelalte rani din uniunea postal&
r1

Orice corespondente sa, se adreseze :

Pentru tot ce priveste Directia si Redactia, (manuscrise,
carts, scAlinfi de prdificatiuni etc.),
D-Itii Ilie Barbulescu, profesor universitar,
Strada Speranta No. 14Ia,si.
Pentru Administratie, expeditie, abonamente, mandate-pos=
sale etc.
D-lui N. A. Bogdan, publicist,
Strada Affinity, J 'io. 4, Iasi.

Pentru anii mai vechi ai acestei Reviste, a se adresa

trot D-lui N. A. Bogdan.
 ARHIVA
REvrsTA de ISTORIE, FILOLOGIE Si CULTURA ROMINEASCA.
DIN IASI
AMYL xxxru April 1926 No. 2.

Nagerea individualitatii limbii romane

i elementul slag
Nu e adevarat ceea ce sustine Ov. Densusianu ') : ca pre.
facerea lui an in do in limba romans inceteaza in asta chiar
indata dupa intrarca in ea (intre sec. VVII> a celor mai vechi
cuvinte slave <paleoslovenice, zice d'ansul, ca $i toti ceilaIti irt
frunte cu Miklosich). Si mai lipsita de temelie 4tiintifica, deci si
mai neadevarata, e noua idee a lui Giuglea, Capidan, Sextil
Puscariu cari, sustinand gresit, ca abatere de la Miklosich, ca
cuvintele din limba romans : stdmi, snankind, stOpern, japrin
nu sunt slave (paleoslovenice, dupa too> ci de origine romanica,
pretind dansii 2>, apoi, ea limba romans nu ar fi avand in ea nici un
cuvant slay in care paleosl. an sa fi devenit du, ca in cele la-
tine ale limbii : manus > mcina etc.; asa ca, zic acestia : trans-
formarea lui cur in an o putem, deci, considera inctielatei pe
vremea cand au patruns in romaneste intaiele imprumuturi din
slavoneste". Asa afirma in deosebi S. Puscariu (16. p. 386).
Mai intai, sunt cu totul neserioase, 4tiintificeve vorbind,
etimologiile ce acesti filologi romani dau acelor cuvinte <stank
smantana etc.> din latineste : de tip indoeuropean ''saeptana <presu.
pus de dansii dar neexistent undeva viit), din lat. *mattana iarasi
neexistent, din lat. 'iospitanus de asemeni neexistent etc. Apoi,
au uitat ca, Yn afara de acestea, limba romans mai are en ebt
din an cuvantul slay samcci, pe care eu 1-am pus, in acest stu.
din, intre cuvintele slave de categorip I '> si are de corespondent
pe paleost cu % : sanaka.
1) Cf. Arhiva, XXXIII, I, p. 8.
2) In Dacorornania, III, 150, 386 §i lb. II, 558-561.
3) Cf. Arhiva, XXXI, 2, p. 82.
82 ILIE BARBULESCU

Adev5rat este altfel : ca fenomenul an> an nu nutpai c5

nu inceteaza atunci de a tr5i si a se produce in organismul
fonetic al limbii rom3ne, dar se perindeaza in organismul aces.
tei limbi, de atunci mereu, prin veacurile urmatoare pans in ziva
de ast5zi chiar. II vedem nu numai in elementele grecesti din.
trinsa : /Aiwa/ din grec. manganetio,al carui accent se poate sá
se fi mutat pe prima silaba chiar pe terenul romanei, dupa ce
cuvantul a foot primit sub forma mang5l'esc i), asa cum avem
pi ta'rgui din targuiesc <cuv5nt slav>,sau in rom. span din gr.
spanos, etc., despre can se pretinde 2> ca au intrat in romana
tot asa de demult <desi eu pun la indoia15> dar it mai vedem
Inca in cuvinte luate din turceasca, ca : cantar turc kantar,
poate si apcti'n din turc sau t5tar kapkan 3> alaturi de neaccen.
tuatul miingal; in cuvinte din magniara, ca : bociinci si bocOn-
cari 4), ungur. bakapcs si localitatea din comitatul Hunedoarei in
Transilvania : vechi Aran'as (mai nou Aries>, care-i din maghiar
Aranyos '), iar azi iI vedem chiar in neologisme franco-fatine,
ca : pit/ ,t5, recomand, gind5r, comcindant. a comtinda, manta,
in limba poporan5, alaturi de literarele plant5, recomand, jan.
dar, cornandant manta, cu an si accentuat si neaccentuat de-
venit an.
Aceste cuvinte unguresti, turcesti etc., cum Istoria ne in=
vedereaz5, nu au intrat in limba romana inainte ci numai dupe
sec. X asa ca al for On s-a n5scut numai dupd acest veac ,
pe terenul romiinei, din ung., turc., etc. an. Aceasta docurnen.
teaza c5 si jupait, st5pan, smantan5, sterna, samca sau putut
produce pe terenul limbei romane din postplslovenicele Zupan,
stopan, sametana, stana, samka, tot numai dupe sec. X, asa
cum, de acord, ne arata si lipsa la de a plslovenicelor z si h
finale (zupanz> si interioare <sZmetana, samcka >.
Nu e imposibil, ca o confirmare a acestui lucru ne este
1) Asa ca an ai 1u. nu inseamna e> . e vechi in romana, cum cred e
Tiktin in ZfrPh., X. 247.
2) de S. Pu§cariu dupo. Tiktin, in Daeoroniania, Iii, 387.
8) i f. Jire'6ekn ArslPh., XXI, 613.
4) La V. Alexandii Pared populare ale Romani/or, Bucur.1'67,
p . 246.
5) loser Popoviei : Rumanische Dialecte, I, Halle a. d. S., 1905,
p. 13. Aceste exemple maginare arata gresala lui S. Poseariu, care zice
in Dacoromania, 111. 368 ea : an nu putea treee in an in 'India rim and
In cuvinte de origine ungui easel", desi pe langII aceste euvinte, mai
putea gasi inca rein. ti 1i antoe din mg. zarandok, rom. r i ang in
Crisana st harangli, in lark Hategului din mg. harang, rom. beintid din
ma bantam etc.
 l\likTEREA LIMBII ROMINE 83

--rnacedor, stani, plural stani care va fi trecut in greaca unde se

afI5 sub forma stani.
Dar se mai poate si altceva : c5 prin inski revolutia care
a produs postplslovenica si caracteristicele posterioare medic=
bulgare, s5 se fi n5scut, pe terenul bulgarei fnsa$i, fenomenul
de asa numita reducere" in an (cu nuant5 uneori de an I> De=
accentuat, cAteodata" $i accentuat, a plslovenicului sau si chiar
nepaleoslovenicului (adic5 postpaleosl. sau mediobulg.) an. Poate
ca o indicatie de cel putin mediobulgara existents a acestui
fenomen ne da cuv5ntul aumxmliT <<gr. aoctitcev8etrog> din
Codicere bulgar dela Berlin 2) din sec. XIII si in Hrisovul ta.
rului bulgar Constantin Asan cam dela a. 1277 cAtre mAn5stirea
Virpini din Macedonia s), care nu e exclus c5 se va fi pronun.
tat bulg5reste : arhimondrit. Dar limba bulgar de azi, in uncle
regiuni ale ei, chiar in asa numitul de unii dialect de vest al ei,
are de multe on un asa do (sau an ?> accentuat $i neaccentuat in
loc de an. Ast.fel, in regiunile dela Ohrida $i Tetovo 4) ale Ma=
cedonieide apus, e : izmcnnena, kurbernite, dutncrnite, bitoledn'ite,
skopUnkata iii loc de obicinuit : izmthnena, lcurbeinite, durneinite,
bitolednite, skope'rinkata.
Fonetismul cu an (salt an) dela izma'mena skopecin'kata
seam5na cu cel din rom. sm5ntana, stana, iar fonetismul celor
lalte cuvinte, cari sunt plurale si articulate, al c5ror singular
nearticulat e : kurbdn, du§-ncrn, bitol6o'n, (din .anin) in loc de
-obicinuit lcurbtin, dusmda, bitorerin,seam5n5 cu cel din rom.
jupdn, st5p5n fats de postp1s1. obicinuit : jupaira, stopan.A.
Acestea, legate de arhimandrit din Codicele de la Berlin,
ne arat5, poate, ca fenomenul de reducere di/ din an ar pu=
tea fi chiar postplslovenic (nu insa plslovenic) in fithfia 6n/Jvard.
'Baca el e asa, in adev5r, atunci s-ar putea sustine si ca aceste
cuvinte d'n rom5na : jupan, stap5n etc. ne-au venit chiar cu
an at for din postplsi, >
intr=un caz 5i Intr- altul, insa, ele nu neau venit de c5t
din postplslovenica c5ci asa ne invedereaza lipsa la ele a lui
h Si h plslovenice finale sl interioare (chiar dac5 ele reprezinta
liinte masculine).
1) Cum pare a constata Drinov in AfslPh. V, 370-376, pentru re-
fiexele p1s1, in bulgara $i 0. Droch in Die DialeAte des siidliclisien
Serbiens, p. 14-15.
2) Jagie, In Starine, V, 53.
3) I iinskij, in Dremosti de la Moskva, a, 1911, V, p. 5.
4) Cf. Siljaaov, in bborn. 3fin,, XI, 583 si Stojeev in Sborn. var.
44m., XXXI, 11-14,
5) C1. Arhiva, XXXIIT, 1, p 46.
84 ILIE BARBULESCU

In rezumat, identitatea fonetica a tuturor cuvintelor dirt

categ. I cu formele postpIstovenice, cari ca si ele nu au 8 .i k.
pfsfovenice finale 5i interioare, ne documenteaza ca : nu din
plslovenica, adica nu in veacul at IX $i nici mai nainte (sec.
IVIX) ci din postplslovenica, adica cu incepere din secol. X,
au intrat ele, $i on cari altele de feful for, in limba romans.
b) Categoria II : cu s=A final §i interior 1>. Am va
zut c5 deja in textele plslovenice % $i i sunt Iasate, une.ori,
afara, la scris, ceea ce arata ca, in vremea copierii for (sec. X
XI), limbei plslovenice, limbei bulgare in deobste, incepuse atunci
sai amuteasca str5stavele-i sunete a $i 1. In anumite pozitli inte-
rioare 4i la sfarsitul cuvintelor.
Intrebarea acum e, insa, daca aceasta amutire devenise
generala atunci in limba sau nu cel putin Ia sfarsitul cuvintelor ;
caci, limba bulgara de astazi In genere nu mai are pe p1st. Aa
acolo (Ia sfirsitul cuv.), afara de reflexe de anumite cazuri. 'In=
trebarea e, dar : amutise pls!. z si h in sec. XXI la sfarsitul
tuturor cuvintelor plslovenicei Si bulgarei in genere, sau numai
Ia cea mai mare parte, iar la un numar mai mic dintre ele a si ti
Inca se mai pronuntau la sfarsit ?
In aceasta privire, Slavistica de astazi raspunde diferit.
In deobste Miklosich 2), dar si Leskien $i Inca alti slavisti
de astazi sustin, ca in secolii XXI ai textelorncOpii, limba Oslo>
venica nu mai avea de loc, in pronuntarea ei, sunetele-i s si
is sfdr,situf cuvintelor (ci numai in corpul for uncoil).
Altii, frisk cred ca une-oti, la un numar mai mic de cu...
vinte, finalele 1C, h Inca nu amutisera atunci, ci numai mai tar
ziu amutise ele $i la acestea. Ast-fel, Sobolevskij sustine ca. :
«cafava cuvinte, multumita unor conditii particulate, au Ostrat
cAtAva vreme pe a, h finale accentuate». Dovada de aceasta,
continua Sobolevskij, e faptul : ca, affam scris vsh mirz, vsk

1) Vezi Arhiva, XXXI, 2, p. 83 si XXXII, 2, p. 81.

2) In Yowl. Gram., 1, 16, 21.
3) In Die Vocale g and t, etc., p. 44-45. In Afsl Ph., XXVII, 15,25,
insa, Leskien pare a-st fi modiftcat ctirerea, admitard el ltne-ori
al h finale erau pronuntate chiar de copietorul textului Saving kniga ;
cad zice cA g 5i fs numai fiberhatipt nicht mehr gesprochen win den".
Cf. Ina aci, p. 210.
 NATEREA LIMBII ROMiNE 85

-gradA, vsh naroda, sabots vsh l) in Evangelia lui Sava <Savina

.kniga) vsh mirv. in Codex Zographensis ; va vsh in Savina kniga
i Cod. Zograph.; va prai d'nh si na v'seka dint. in Cod, Zo-

graph. De aceea, spune mai departe Sobolevskij, a $i h la sfar.

situl cuvintelor s=au pastrat <sau au trecut in vocale curate),
cancl dupa cuvintele in cari erau ele urmau pronumele ta, sk, i,
adica in cazuri ca raba.ta raba.sh, vidita.i 2)". In Savina kniga
se constata, de altfel, si un se in loc de pIsl. sh, desi el mica pe
.5,;ahmatov ">.
Iagie constata tot ast=fel, ca limba scriitorulul <copietatului)
lui Cod. Zogr. distingea pea de h la sfdivitufeuvintelor, ceea
ce inseamna, zice, ca h Kai aici putea sa sune ca un e.i, !Saga
continutul palatal at consonantei 4), iar A ca un fel de or') de
aceea e In acest text : narodosh, rodosh, cu ultimul o de dupe
if in Toe de plsl. originar si etimologic a [plsl. narod% pronuntat
narodiY, rods pron. rodd, cf, rom. rudal, si Inca : dhnesh cu e
in be de plsl. originar 1. [pIsl. dhnh pron. denel». In Psalterium
Sinaiticum e, la fel, un o in loc de plsl. A final in anumita po.
zitie : izbavito i, vashvaljeto i, sam6rito i, poiraomo i, 6>. Iar
existenta in unele dialecte ale Iimbei bulgare de astdzi a unor
forme cu consonanta finals moale, care a ramas asa dupe dis-
parilia plslovenicului sunet h 7), arata dunga durata a lui h final
In bulgara. De aceea si Jagie s) constata ca : In der That
,selbst heute noch kann dialectisch im Bulgarischen he und da
in der atisfautenden Erweichung rye range Tortdauer des it
b.obachtet werden. Z. B. mu, lautet pat, p5to, ober auch patja,
patiot>>. Asa chiar e s. ex. in graitil est-bulgar dela Teteven 9>,
confirm eu aci.
Pronuntarea c5tva, adica eel putin in unele cazuri sau cu-

1) Cf. Insa. explienrea lui Sahmatov, in AfelPh. XXXI, 486, ca

aeestea ar ft ,,lainstliche Sehreibungen", cari se pot explica ,,nur durch
Verlust des lekendigen Gefiihles fiir Its und 0,
2) Soboleveloj, In Drevmj cerfrovno-slay. jazyk p. 139.
3) CI iltirmatov in Afii/Pic, XXXI, 483 si Leskien ; /bid. XXVIJ,
p. 17.
4) In AfeiPit., IL 224 ; auch hier neben dem palatalen Inhalt
-edes Consonanten immcr nur ein Ansatz zu e-i nachtiinen konnte".
6) ibident p. 221-222. Ct. Ibldent, XXII, 2,58,
6) Cf. Sachmatov. in Afs1111., XXXI, 4R7
7) Cf. Arhiva, XXXIII, 1, p. 4.
8', In Zur Enstehungeschichte der lcirchersl. Sprache, td, 1, p. 37.
9) Stojeev, in Shorn. ,tar. ton., XXXI, 35.
86 ILIE BARBULESCU

vinte, a lui s sau h finale plslovenice in sec. X sau XI al tex-

telor.copii o admit $i Wondrak l), Seepkin Kalina. Miklosich
2),
insusi constata forma cue in loc de plsI.. h final : povste
e (care
probabil ca e nearticulata>, deli el, conform cu idea =i ca in vre=
mea textelormcOpii pis'. s si h finale au se mai pronuntau Mud.
ieri in bulgara, o considers ca un fel de ceva unic 5i o numeSte
,,befremdend" ">. Si Miletie crede ca 4) : zu Ende des X Jahrh.
das Verstummen der Halbvocale im Ausiaate sowie in den of-
fenen Silben des Inlautes &vane, ca, adica, amutirea lui s si i.
finale plsl. all inceput !urinal, deci ele se mai mentilleau iIrca
pe undeva, sau Ia uncle cuvinte, spre sfarsitul sec. X.
Iar la inceputul perioadei asa numite mediobulgare, sec. XII
$i XIII, se gasesc texte bulgare cu un o final in loc de plsl. A..
i e final In loc de h, ceea ce arata desigur, ca cel putin $i atunci

se va mai fi pronuntat, se mentinea, Ia uncle cuvinte si dialec-

tal, 7,=---a pi h =e plsl. finale. Astfel Apostolul dela Ohrida "),.
serfs in sudvestul Bulgariei in sec. XII, are : precio, so, glasosk_
hle'boss etc., in loc de plsl. precis, ss, glass, hlebs, cu A final,_
$i Inca are zlh, vnh, cari mai milt de cat sigur ca reprezintau,
pe acel k final pronuntat 6). Ca k final se va fi pronuntat ci tva
timp 'Ana" chiar la inceputul epocei mediobulgare, ne arata, cum.
crede $i Kalina 7>, £ final in loc de plsl. h si 2s in formele me=
diobulgare din texte : fcmF, timamr, n; !nip, cGe etc.
Coney vede $i dansul un s==a pastrat uneori in promm-
tarea bulgareasca nu numai interior ci $i fina6 dar nu $i pro-
nuntarea lui i final, in textele mediobulgare din sec. XIII 8>-
1) In Very/. slay. (,rant., 1, 146: naradosh
2) In Razsuid. n jaz. Bay. Kn., p. 224.
3) In Vero'. Gram., 1, 16.
4) In AfslPh., XX, 538. Cf aceeasi rostire, la wondrak:
star. Gram., 1, 144, care, apoi, p. 146, educe pe narodosh,
5) La Kuljbakin, n, XC, LXXXVII Consideratiile ce not faceni
act arata ea se insala K. cand crede ca aceste o 1, z si k finale nu
erau In pronuntare ci numai o neglljent5 la scris scriitorulu,",'ne-
breInost' pisca"; ele ti grata ca in sec. XII, A si k finale se mat pro-
nuntau uneori.
6) De aceen, In legatura cu cele cc aria aci, cred ca Oblak n'are
dreptate (in Sbor. Min., XI, 558) and combate aceasta idee a Jul Kalina;
precum, de asemeni, nici Kulbakin nu are dreptate (in Dresne-cerkovna-
slay. jaz. p. 61) clind o combate la S'eepidu care sust.ne, ca
pronuntarea finalelor g $i h In Savina Kuiga.
7) Coney : Kjust. seetveroev. p. 10 si hobrqg. ev. p. 32
8) Ian nu ea ar ft fost numai ckiinstliche Schreibung, cunt, pen-
ru cazuri similare plslovenice, crede Sahmatov in fel Ph.. XXXI, 4S6
 NASTEREA L1MBII ROMiNE 87

Kjustendilsko Cetveroevangele" Dobreigovo Evangele" : in

intaiul nu numai Ulterior la silaba incepatoare ss din ssvrhgenkt,
ssbor <cf. rom sdvir$ire, sdbor>, ci si la finalul substantivelor :
grads, zapads cari, fie $i in anumite pozi'ii din fraz5, cum ac-
centuiaz5 Conev,se pronuntau grades, zapadd; $i in at doilea
<Dobr. ev.> la cel putin : millociul s din dsnYts, elovelisss co-
respunzAtori plslovenicelor dhnk $i eloveks.
In un document grecesc din a. 1019 al imP5ratului bizantin
Vasile Bulgaroctonul se afla numele slave de localitAti din Ma-
cedonia 110autto;, 11.912a.aoc,, cari corespund slavicelor actuate
Prosek si Prilep, dar straslavelor $i nisi. Proseks $i Priieps. To-
tu$1 ar zice cineva, poate : acel o; final grecesc poate avea
.

at salt o nu ca reflex al plsl. s, ci numai ca o greclzare a cu-

vintelor slave postplsl. si mediobulgare Prosek $i Prilep cari nu
mai aveau is Slavii macedoneni in pronuntare pe o final ; a$a
cum, s. ex. in doe. Iatine din sec. XI $i XII, poate fi numai o
itafienizare a numilor sgrbo-croate o final din sctisele in cle
Obrouizo, Adamizo, LIilkizo, Dulizo, Prasizo, etc. l>, cari co-
respund unor str5slave si stravechi s5rbo-croate : Obrovkck, A-
damkck, VIkkek, Budkck, Dalkck, Praskck, dar sarbocroate pos-
terioare : Obrovkc, Adamhc, Vllthc, Budkc etc. Ins5, nu ar fi
fares temei 4tientific sustinerea, ca numile din acelasi document
grecesc al lui Vasile Bulg.: AECt:3o2i care corespunde strasla-
vului si pis]. Devols sau Devolk si 11Q10Quiva 2> care coresp.
unui straslav Frizdrensvor fj av5nd pe ale for finale 1: ca
reflex al unui h' final pronuntat de catre Slavi cam ca i $i s
cam ca a scurt, intunecat 3).
De alt-fel 4i limba bulgara de astd:-/ ne des oare-cari in-
dicatii in acest sens : de A, 11 pastrate in pronuntarea ei §i in
interiorul cuvintelor $i la sfir$itul tor.
Nu se poate tagadui, ca pis!. s = a s =a pAstrat chiar pang
astazi in lailetraf unor cuvinte ale limbii bulgare ; ne dove.
desc aceasta exemple din limba vie bulg de acum ca: vszdufl,
mad:a, dsska 4>, o'na, ds'no, zsmija, zsmee' ) <cf, tom,
vazduh, ma$coi, doasca -- dosed etc.>
1) Iagi6, in Afslph., IV. 408-409.
2) 1. Ivanov : Balgarete v Makedonija p. XXVII,
3) Cf. Arhiva, XXXI, 3-4, p. 166.
4) Nliieli6: Das Oxibulgarische, p. 38, 158 ; Oblak, in Si'. Min,
XI, 562,
5) Coney Dobre Ceiveroev, p. 51.
88 1LIE BARBULESCU

Nu se poate t5g5dui solid stiintificeste insa nici ca. : $i

plsl. a = a sik = e finale s-au p5strat in bulgara de astazi,
Inca din paleoslovenica la un mic numar de cuvinte ; s.a pas-
trat, anume, v. uncoil ca sunet a, alte dati ea reflexul o pos-
terior al pis!. 6, iar h s-a pastrat chiar ca reflexul e posterior
at pis!. k.
in curgerea vremii, apoi, au disparut din bulgara, prin evo-
lutia ei, si mai toate aceste reflexe finale o sau e ele sau
pastrat in limba roman5, ins5, dupa ce au intrat in ea in epoca
postplslovenica (sec. X) Si sum cele randuite de mine in cater
goriile II $i IV , cele cu h final pls1. au lasat urma chiar in bul-
gara in palatalizarea consunantei precedente lui k 1), iar cele cu
a = a finale de asemeni.
De aceea, va fi, cum crede desigur rein Re-
flex des auslautenden Haffivonais» in bulg5rescul de astazi
predA-nas, pronuntat predd-nas, corespunzator plslovenicului
predA. Fata de aceasta, nu e neverosimil, macar ca se impo-
trivesc a admite ti Oblak 8> si Miletie '>, parerea polonezului
Kalina : ea in ,bulgara de azi : aze, care insemneaza pronumele eu
§i se afta $i in vechile texte rot-nano-slave din sec. XV Si XVI,
finalul e e esit din prefacerea plsl. a din azu. Tot reflexe ale
pisl, A final va fi in bulgara de astazi nearticulatele koble in
loc de pis!. hRbla =-- kabla, poate chiar lehblh = kable <cf. rom.
cabld) $i in bulg, tradoP), pronuntat tradol in loc de plsl. tradA
<cf. rom. trucla).
Apoi, forme cu o final in foe de plsl. =a, ca rodo -sh
din textele.cOpii plsl. ale sec XXI, arata si ele ca si acestea,
cand se afia in bulgara actuala, ar putea confine continuare
a lui a pis!. final ba din ele ar putea ree5i Inca si ca in bulg.
r,

de astazi : paid() 6), care corespunde plslovenicului phld.,&=--pekla

<cf. rom, Oda), se poate sa fie nu o schimbare morfologica de
gen din masculin <phkl'is) in neutru <pzIdo) ci, conform 51 cu ce
am spus mai sus '), chiar o rainasita cu schimbare fonetica a
1) Cf. Arltima, XXXIII, 1. p. 4.
2) In vac Ostbulgarischr, p, 138
3) In Sb. Min., XI, 551
I) In Koptilenski Damaskin, p. \XXIX..
5) La Conev, In Spisanie na belly. A1ad., XI, 7, p. 17.
Ii) Conev, in Sb, Min., NI, 562
7) In Arktva.
 NWEREA LIMI311 ROMINE 89

_ptstovenicului si postpaleoslovenicului z in o <cf. trAcloi) t).

Apoi, la fel, potrivit $i cu cuvantul bulg. constatat de
ktiklosich poveste in loc de plsl. povesth, nu sear putea tags=
dui solid ca e final (din care 2> apoi 0 nu e reflex chiar at plsl.
1,--e!, in bulg. de astazi ; alne a> In loc de plsl. alnhlank $i
inc in bolezni 4) In toe de OA boleznh <cf. rom. boleazna ),
ordi si oardits) in toe de pis!. irAdi. (cf. rom. joardA), nese ") cu
pierderea lui dh initial ca si la alte cuvinte <Ca beznA < bezdwna
in foe de pis!. &new. In kukul'e 1. pls1. kukulh '). Iar acestea ar
evidentia, poate, lui Coney, ca se insala, and crede ca numai
corespunzator plsl, It final s-a pAstrat in Kiistendilsko Evan-
ge}e; ele arata ca in acest text se va fi p5strat, alaturi de d
final, recunoscut de dansul, Inca si vre-un e final ca continuare ")
a sunetului pis!. h-.=.6.
Deosebit de acestea, bulgarul prof. Mladenov constata in
limba Bulgarilor de astazi din Novoseto de pela Vidin un =a
final in cuvinte ca ledht, pronuntat oarecum leda, corespunzAtor
pislovenicului led &. Iar prof. Jordan Ivanov a descoperit, nu de
mutt, in districtul Bogdansho dela nordestul Salonicului din Ma.
cedonia, la Bulgarii de acolo, un & =a final In menlets lap=---
moale pAine, stamp% oris = scump orez, pronuntate menkcY,
skampd 9) etc, si corespunzatoare plslov. & finale.
Aceste fapte ne arata ea* z=a" $i 11=6 finale plslovenice nu
amutisera in perioada postplslovenicA <sec. X $i XI) fa toate
cuvintele limbei buigare ; ci, la un numar mic din ele, multurnitA
vre.unor conditii particulare, sunetut vechi at for Inca se mai
!Astra atunci, pAnil ce, poate chiar in cursuf acestei perioade,
1) Cf. insa .i alter explicare mai jos.
2) Conform on un deja mediobillgar fonetism si postplsl. 11 pen-
til A. Cr. Lavrov 4 Olnor, 49, 52.
3) Care se aftA at in graiul estic bulgar dela Teteven, arata Co-
ney ai SLoR:ev., in Sb. bar. urn, cartea XXXI, p. XVII.
4) Con 'v, in Spisanie na baelg. Akad., XI, 7, p. 6 si 7.
5) Conev, in Duzlehtni Sludtz, p. 91. Oi Balgarii au dar cu dift.
na. ea romana (c.f. de aItfel ai rout. doasca, plsl, dzska).
6) Obtak Hared. Studien, p. 12, care insa crede ca acest e final
nu ar ti reflex al plsl. h (ca In poveste s. ex.) ci un e adaus analogic
dupe adverbe ca titre.
7) lbiderti, p. 10. Cf. Berneker : Slay. .Et. Worterbuelt p. 640.
t l'oate eä acestea ar arata aeeeasi continuare la un a final din
limba slovacti in unele cuvinte, despre care se intreab5 Tara sa dea
fast nos t'. Diets in AfelPh., XXXV, 328.
9) Cf. Arliiva, XXXI, 2, p. 94 si 3-4 p. 167
 90 ILIE BARBULESCU

s'au pierdut si la acestea in pronuntare, sau sau pref5cut lone-

ticeste I. in e §i alt=fel, on morfologiceste A in aide!. Asa c5,
limba postp!slovenica adicA $i dialectu-i <daco=sIov. etc.> care a
dat romanei cele mai vechi cuvinte slave, mai pronunta in sec.
X nu numai <Ca la categ. I> : pr5p5d, oblanc, rand etc.; ci $i,
romase i»ca din pfsrovenica: palda, sfelcla, rodd,.
rata etc. 1>
Sau se poate $i mai sigur altceva : nu c5 limba posLpIslo-
venic5 avea chiar acele z=A finale p5strate din plsI., ci c5 prin
revofuria interns a bulgarei care a produs caracteristicele fo-
netice postplslovenice, adica abaterile dela plslovenica" 2> intre
cari $i amutirea la cele mai multe a lui A si k finale, s-a produs
in aceasta de pe urmA schimbarea morfologica a unor cuvinte,
cari din masculine <in :A> &yin femenine in a sau neutre in o.
Ca aceasta revolutionare se poate s5 fie chiar postplsl. ne arata
femininizatul cu reductia lui a final neaccentuat : glagolx, din
nom. sg. glagola (in loc de pis!. naroAA) in Dcbrej§. Ev. '> din
sec. XIII (p. 370>. Iar ca se poate s5 se fi produs aceasta re=
volutionare ne mai arata $i bulgara de azi, fiindcA si ea are, in
adevar, mai multe asa forme femininizate sau neutrizate in loc
de masculine plslovenice terminate in 'A.
Astfel : plsl. pkklw=pek15 e in bulgara astazi pzl.lo= palclo 4),
pis!. cepA=cep5, pron. Opii, e azi in burg. capa pronuntat tapa /-
pis!. procepz, pronuntat pro(epA, e azi bulg. procapa, pron. pro=
tapa pis!. rodA e azi bulg. roda 5> / plsl. rrksla=--mesl,d e azi
triaska ; plsl. bostog.A.---brAlogd e azi barloga plsl. skqdelA,---s1,4=
dela e azi skadela plsl. 'at1.1%-=atere' e azi satra G>: pis!.
grAbA=grAba e azi bulg. g5rba 7); plsl. glogz=gloga e azi si
'gloga "); pis!, pedk=pede e azi peda pis!. 1(4delk----1,4dele e
astazi kadela "): plsl. pesnk=pesne e azi si p'asna ">. lar textul
Dobreigovo Evang. din sec. XIII are, cum am spus, nomin. sg.-.

1) Cr. Arhiva, XXXIII, 1, p. 5.

2) Cf. Arhita, mai sus.
3) Cf. o. $3 : ArlOnindrit.
4) In Sb. Men, XT, 5(12
5) Conev, in lrvod, p. 38 si 111iIete : Die Ilhodopemundarten. p. 5/
6) Conev, in Spisanie na Mg. Akad. XI, (a. 19)3), p. 17, 6
7) Coney, in .51), Min., IV, 502.
8) Berneker Slay. etym. 1Veirterbitelt, p. 306.
J

9) D. 111irev, 1n Sb Min., XVIII, 439.

10) A. P. Stoilov iii Spisanie na &Zig. Akad., VIII. 5 (a. 1914), p. 16
 NATEREA LIMBII RQMINE 9r
glago!v I) in loc de pisl. glagola <vorba, cuvant>, uncle xi final
poate regrezinta tot pe bulgarescul final ci=-p1s1. A din a ileac..
centuat de astazi j el ar fi o indicatie ca acea schimbare mor-
fologica de declinatie sr gen s=a inceput de molt in bulgara la
acele substantive terminate cu z in plslovenica De altfel,
tot astfel, se mai afla in texte mediobulgare, adica dupe sec.
XII inclusiv, pi : glezno in loc de ptsI. glezhin&-==glezen5, ceeace
arata ca schimbarea de gen, prin acea revolutie, s-a indreptat
de must nu numai spre feinenin, in a, ci pi spre neutru, in o.
far mai in urma, pe insitp" terettuf bldg. acest o devine
une-ori $i a, tot prin schimbalea morfologica a declinarii asa
cum, chiar $i alte exemple de a-declinare devin a=declinare :
bulg. e azi bedra in loc de pls1. beds o, e bezna 1. plsl. bezdano,
e krosna 1. plsI. krosno, e glezna, nu numai glezno, in loc de
plsl. gleze'nci").
Ca se poate sa fi existat in bulgara si alte cuvinte cu a
final in loc de plsl. z ne arata, pare-se, cuvantul daco=romanesc
batd,care se afla in istror. sub forma bat, iar in maghiara bot
$i pis!. blitz =--bard. Forma bata nu o are, cat stiu eu, limba bul.
gara ; se afla, ins5,. is Muntenegreni : bata 4>, la Croatii din re-
giunea raului Drava bota 5>, si chiar Italienii au botta,poate
la ace§tia venita de la Croati, iar is Croati Si Muntenegreni de
la Bulgari. Deci se poate sa fi existat si la Bulgari bata, ca si
stana 13> etc., dar s-a pierdut in limba lor, pastrandu-se numai
in romina uncle a intrat in perioada postp1s1., dupe sec. IX 7>,
Asa ca, fie prin peistrarea chiar a fonetismului z si h nu
numai interioare ci' si finale plslovenice, fie prin revolutioaarea
morjoiogicti a declinarii $i genului plslovenice, in epoca texte
lor.cOpii plslovenice, adica in sec. X XI, limba plslovenica avea
1) Coney, in Dobr,y8', Evangele.
2) CI. p. 80 ca tot pe cale morfologia se poate sa fi intrat
in postplil. in a-declinaro uncle cuvinte cari in pisl. aveau nom. sg.
in k ternunat.
3) Coney. in Spisats,'e no; balg. 4/,ad., XI, 7. p. 6.
4) Vuk Stef. Karad2je : Srpski rjee Viena 1852. p. 17,
5) In Afsll'h.. XXIX, 379.
6) Litvan sto'nas, vechandic sthilnam, carora le corespundo pis).
stanA nu arata, ca va It existat deja in pisl. si forma stana, cdci tot
asa mai e pis!. pojasA si Wyl) justa. aveslic yasta, sau plsI. naafi Litvan
nttgas, .i altele, (led Cu A final coresp. unui a baltoslavic. Cf. Meillet
in Roczn. Slaw , VII, 3I si Arhira. XXXII, 2, p. 82. nota.
I) Cf. Arhiva, XXXII, 2, p. 83, nota 2.
 92 ILIE BARBULESCU

in pronuntarea ei nu numai cuvintele din categ. 1, ci i cuvin-

tele categ. II ast.fel : sveldd, p6Idd, kdblei, gfezn5, lepla, rodd,
bates, smdtx., vdzdub, rdpgtAt, sabot., sovriti, stand, Satra,
rkpri, sabres, blazna, glogo, rat.
Dar tocmai astfel suns si au sunat aceste cuvinte (afara
de uncle alte scbimb5ri) $i in limba romans : sleet(); pada, cables,
greznii, savarsire, sabot., rat etc.
Asa ca, identitatea fonetica a cuvintelor romane de cate-
cioria II nu cu plsplovenica ci cu formele postplslovenice (cari ca
4i de nu au A, h finale si interioare pfslovenice) ne invedereaz5
-ea : nu din plslovenica, adica in sec. IX si nici mai nainte; ci
din postplslovenica, adic5 cu incepere din secol. X au intrat
-,ele, si ori.--cari alte cuvinte de felul Ion, in limba romance.
Ilie Barbulescu

Caracterizarea i impartirea
Istoriei. Roinlnilor
0 noug conceptie

<urmare)

4. Epoca model-m.
Epoca moderns incepe in preajma anului i5oo si se terming
cu inceputul Revolutiei franceze 0789> : se subimparte, de obicei,
,in dou5 perioade, dispartite de anal 16-1.8, de chid preponderenta
pofiticA trece dela Spania la Anglia, de cind pacea Vestfaliei
pune cap5t r5zboaelor religioaseultime vestigii medievalesi de
cind conditiiie economice preg5tesc schimbari pe litoralul Atlan-
ticului din Europa spre colonii.
Caracterele evului modern stint :
In nevoia necontenita de bogatii, pe care clasa burghez5,
mereu in desvoltare, le rivnea, s'a ajuns prin c515torii indr5znete
la descoperiri geografice de drumuri noi spre Indii sau de noi
paminturi. Descoperirele revolutioneaza intregul sistemul econo-
mic al lumii. Se introduce sistemul mercantilist ; pc IMO averea
fonciara a mobilului, aural din colonii, transformat in bani, de-
 IMPARTIREA ISTORIEI RomiqiteR 93

vine aft mare mijioc de bogatie. Banal manuit de negustori in

lesneste desvoltarea clasei burgheze, pe care se sprijina Ia ince
put $i monarhii, astfel ca raporturile sociale $i politice se schimba
cu totul. De$i nohilii $i clerul ramin clase privilegiate, puterea-
feodafa de odinioara e distrusa ; regele este atot puternic $i pi-a cre-
iat o noua nobilime de origins burgheza, (inoblesse de robe,). in a
doua perioada, burghezia, dupes ce a sprijinit pe rege pentru a
distruge pe nobili, devenind cel mai puternic factor in star, aiunge-
in conflict cu monarhul absolut, la revolutie. Inainte cu'n veac
de Revolutia francez5, burghezia din Anglia Indeplinise revoluti-
onarea raporturilor sociale, jucind rolul prim In stat ti supunind
pe regele «divirp>. Aceia$1 soarta avu §i feodafitatea politica
farimitarea puterei Ia $efii micilor statulete dispare pe lucent!,
concentrindu.se in mainele monarhului intreaga autoritate. Fie
prin sprijinul clasei burgheze $i uneori prin Inlaturarea Indepen-
dentei Comunelor, fie prin creiarea armatei permanente 4i a func
tionarilor proprii, prin curti stralucitoare de lux $i arta, prin rAz=
boae victorioase, monarhia se'ntare$te pretutindeni pan5 la
absolutismul lui Ludovic XIV.
Din punct de vedere religios papalitatea prime$te puternice
lovituri $i indirect Biserica ; mai intai dela monarhii gertnani,
franceji $i engleji In veacurile XIV $i XV, apoi dela marea re.
volutie social-religioasa, Reforma, pregAtita cu mai bine de.un
secol inainte. Biserica se mentine numai ca factor spiritual, desi
ingrAmAdise averi parninte0 considerabile. Cultura se desvolta
brusc, inteun veac intrecind tot intunericul mileniurui medieval.
Renaverea artistica $i literary din veacul XVI s'a desfa$urat din
Spania pana'n Polonia, inlesnita $i pregkita de cefefafte prefaceri
economico-politice. Descoperirele deschid largi orizonturi $i aduc
resurse, pe care le vor folosi monarhii in glorificarea domniilor
lor. Burghezia intretine focal sacra in Universitki, Reforma a
liberat gindirea de autoritatea absurda a bisericei catolice ; fie
care neam 1$i imbraca gindirea in haina limbei nationale.

In istoria Rominifor s'au resimtit toate aceste marl eveni-

mente. Marile descoperiri geografice au schimbat central comer.
cial dela tarmurile Mediteranei spre Ocean ; in locul negustorilor
italieni $i levantini se vor interesa de Principate statele riverane
Oceanului sau din central Europei. Drumurile vechi comerciale
94 P. CONSTANTINESCU-IA

-spre Crimeia sunt intoarse peste munti spre Germania, de uncle

yin lipscaniile marfurife din Leipzig, brasoveniile din etapa Bra=
sovului $i pana'n departata Anglie. Regina Elisabeta a Angliei
inchee un tratat comercial cu Petru Schiopul al Moldovii la
finele veacului XVI ; domnii $i boierii au legaturi economice gi
politice cu papii, imparatii germani Si regii franceji. Petru Rare
sprijina cu bani planurile lui Ioachim de Brandeburg, Petru Cer=
cel e pus pe tronul Munteniei prin staruintele regelui francez
Henric III. Petru chiopul a fost prietenul imparatului german,
la care si-a gasit ultimul adapost, iar Mihai Viteazul pune in=
ceputurile politicei crestine care va lega Principatele de interesele
imperialilor germani. Unele din produsele Americei ajung curind
in Principate ; nicaeri in toata Europa n'a prins porumbul ame-
rican ca'n Odle rominesti, unde ajunge, de timpuriu, hrana de
c5petenie a taranului. Bogatia Principatelor se sprijinea mai ales
pe produsele solului $i vite ; caii $i oile Moldovei atrAsesera
poftele Turcilor, boii dadusera totemul tarii. In veacurile XVI
$i XVII bogatia se concentreaza in vistieriile domnilor, dintre
care unii s'au facut vestiti prin avutiile for. Cronicarii amintesc
de domni fugarica Iancu Sasul sau Gheorghe Duca in Mol-
dova, Petru Cercel sau Mihnea Turcitul in Munteniacare tre=
cusera granita cu sute de care incarcate cu lucruri de pret ;
domniile lui Vasile Lupu $i Constantin Brincoveanu au ramas
vestite prin bogatiile concentrate la curtile for. Interesanta e con-
statarea ca avutiile lui Vasile Lupu. ce uimeau chiar pe con=
temporani deprinsi cu asemenea fapt mai multe de cum ar
putea avea un imparat" afirma Paul d'Aleppo, proveneau in
cea mai mare parte din exploararile de aur gi arama dela Baia,
cunoscuta din vechime ca atare $i dupa nume beet. De au fost
cindva vremi fericite acestor parti din fume, Moldovei $i Polo=
niei, atuncea au fost. Tara Lesasca era plina de aur, care iz=
vora din Moldova cu boi de negot, cu cai, cu miere, $i aducea
,,din acea tars tot aur §i argint ; putea-voi zice ea saraci nu se
afla pe acele vremi, doar care nu -$i vra sa aib5. Tara Lesasca
la area scars de fericire se'naftase, care nici o Craie de pe
acele vremi nu=i era din protiva asa in bine si in desmerd5ciune
in tam Lesasca $i in Cara noastra"afirma categoric Miron
Costin. Bogatiile Moldovei, care sustineau si Polonia, explica nu
numai cdesmerdaciunea» traiului, ci si stralucita dezvoltare cub=
turala a epocei lui Vasile Lupu dupa cum niciodata nu cunos=
 IMPARTIREA (STORM ROMINILOR 95

cuse Muntenia o desvoltare similara mai simply ca pe vremea

lui Brincovanu, pe care Turcii if poreclisera Altin bei (printul
de aur). Importanta aurului ca mijloc de bogatie, pe care desco-
perirele geografice II .impusesera in Europa, p5trunsese $i pe
meleagurile noastre.
Mai milk importance sunt scnimgdrife social'. Cfasa td-
reitteasca, pe a c5rei prosperitate se bazase libertatea Principa.
telor, incepe sa decade in veacul XVI. Procesul de deposedare
a proprietAtii, care se petrecuse in veacurile anrerioare la Ro-
minii de peste munti, se accentuiazA abia pe timpul lui Rares,
dincoace de munti. Din pricina necontenitelor r5zboae t5ranii
soldati, obligati s5 se'ntretin5 singuri, s5r5cesc 5t sunt. nevoiti
s5-si amanateze p5minturile la boerii vecini, inst5riti. Cu vremea
nu.si mai pot plati datoriile $i muneesc toata viata ca arendasi
ai until p5mint ce nu le mai apartine de cit teoretic. Procesul
de serbie creste cu repeziciune in veacul XVI, pin5 ce primeste
o consfintire legaI5 prin leg5mintul" fui Mihai Viteazul. Dupe
cum taranii ardeleni au Incercat, farce succes, sa scuture juguf
iob5glei prin rascoalele din 1366, 1434, 1437, 1514, taranii din Prince
cipate s'au r5sculat in mai multe rinduti fie impotriva boerilor
$i domnitorilor rom5ni, ca acea de sub conducerea fui Hincu,
Fie impotriva boierilor instr5inati. Si'n celelalte t5ri europene
taranii s'au r5sculat inc din secolul XIV, ca singeroasele
,,jacquerii" din Franta $i Anglia sau rascoalele din Germania
de pe timpul lui Luther. Dar pe cind in Apus monarhii creiaza
in jurtil for state puternice, in Odle din centrul si r5s5ritul Eu-
ropei decaderea clasei taranesti educe decaderea military Si po=
fitica in lipsa aftui factor social, aici burghezia fiind prea slaba ;
asa s'a petrecut in Iriperiul bizantin, Lingerie, Po Ionia i Prince
cipatele romine.
Starea taranilor ajunge atit de trista in ultimul :veac at
epocii moderne, in cit multi preferau sa fug5 peste granite sub
stapiniri straine, pe care le credeau mai bune. Procesul emigre=
tiunii incepe in Ardeal in veacul XVI, de oarece iobagia se
accentuase mai mult aici. In 1607 Dieta Ardealului hotkaste ca
sa se roage Domnuf Moldovii s5 trimit5 inapoi pe fugari, iar
Constantin Mavrocordat Incearca prin reforme sa opreasca exo.
dul taranilor pestiu Dunare 5f Nistru. In epoca fanariota Prins
cipatele saracisera economiceste nu numai din cauza birurilor
turcesti, ci $i din cauza exploat5rii nemiloase a taranilor. Sara.
 96 P. CONSTANTINESCU-IASI

cia si ignorania for se poate compara cu a taranifor francezi

dela sfarsitul aceluiasi veac, pe care un scriitor contemporan ii
compara cu nenorocitii trogloditi din epoca preistorica, sau cu
a color din Polonia, iadul taranilor°. Caderea Ungariei sub
Turci, impartirea Poloniei, casi decaderea Principatelor si -ras-
coalele taranilor romini cu aceiasi pricing socials comuna. De
aceia, dupe exemplul teoriilor nationalistilor francezi sau a unor
monarhi reformatorica Iosif II-,Constantin Mavrocordat in-
cearca sa imbuneze prin reforme starea taranilor. Cerea ca ta-
ranii sa* fie slobozi de cruminie" (iobagie), s5 se aseze unde ie
va fi voia, sa munciasc5 numai 24 de zile pe an, boierii sa-aiba
in schimb scutelnici. In veacul XVIII Habsburgii )luara citev
dispozitii similiare pent' iobagii din Ardeal ; dar atit boerii
romini cit si magnatii unguri se impotrivira.
* *
Cfasa nofidifor, supusi cu totul de regii apuseni, dupes
lupte de doua veacuri- XV si XVIajunge si`n Principate in
aceiasi situatie fata de domni. pupa ce in veacul XV, pe tim-
pul primilor Musatini $i dupe Alexandru cel Bun in Moldova
sau in intreg veacul XV in Muntenia, boerii schimbau domnit
dupe bunul for plac, impartindu-se in taberi cari veneau cu a=-
jutor strain dela Poloni, Lingua sau Turci, in veacul XVI lup.'
tele interne dintre domni $i boieri devin atit de acute, c' aceastA,
epoc5 a lasat amintirea celor mai multi domni asa numiti tirani.
Dupa cum si'n Apus apareau din cind in cind, la finefe evului
mediu, regi puternici ca Filip August, Ludovic IX, Filip cel
frumos in Franta, Rudolf de Habsburg in Germania sau Henric
Tudor in Anglia in Principate domni ca Vlaicu, Mircea si
Tepee, in Muntenia, Alexandru si Stefan in Moldova an stint
sä tina bine in friu pe boerii feodali in neastimpar. In epoca
moderna, dupe cum Fran cisc I, Henric IV sau sau Richelieu.
in Franta, Henric VIII $i Elisabeta in Anglia, Ferdinand Cato-
licul pi Filip II in Spania, Carol Quintul si Ferdinand I in Ger-
mania, potentatii civili $i clericali in Italia, Christian IV $i Gus-
tav Adolf in tarile nordice, Ioan cel Mare si Ioan eel groaznic
in Rusia, Soliman Magnificul in Turcia, sunt monarhi biruitori
aducind nobilimea la ascultare, tot asa principii romini supun
pc boierii tarn. Asprimea voievozilor Munteniei Mihnea cel Rau,
Mircea Ciobanul si Alexandru cel Rau $i mai ales ai moldoveni-
 IMPARTIREA ISTORIEl ROMINILOR 97

for Stef5nit5, Alexandru L5pusneanu, loan Voda cel cumpla $

Aron Tiranul WA de boieri a ramas in cronici, scrise de reptea'
zentanti p5tinitori ai clasei boieresti, ca amintirea unor fapte
de domni cruzi. Adeva'rul este altul acesti domni au luptat $i
au stint s5 infringe cerbicia feodal.lor locali, desi in cele dii
urma au sfirsit domnia sau viata rapusi de boieri. In luptele
cu boierii «amestecatorii de domnii, cum ii numeste Neculce
s'au ilustrat din partea autoritatii monarhice gi femei : Doamna
Clara, faimoasa Doamna Chiajna, Elena lui Rares, Elisabeta lui
leremia 111oviia.
In veacul XVI, de crunt5 lupt5 intre boieri Si domni, pu=
terea monarhice este mai des5virsit5 in Moldova ca 'n IVIunte
niapoate datorita si lui Stefan.Faptul se demasca in activi=
tatea spirituala a vrernei. Fata de min5stirile domnesti, putine
$i marl ale Moldovii, strins unite sub mina Domnultii, Tara
Romineasca aduce min5stirife, multe $i mici, in num5rul cArora
se vAdeste puterea unei boierimi care a sea-pat din partea Dom=
nului si iea pentru sine, sub ware raporturile; viata deosebite-
tor tinuturi"). Nu era de cit un provizorat la inceputul vea-
cului Radu cel Mare si Neagoe Basarab, is fine Mihai Vitea=
zul concentreaza puterea ; in veacul urmAtor boierimea e supusa
definitiv. Boierii, cmai s5raci $i mai ingustati in toate» -), zidesc
mai puffin ca domniiMatei Basarab, Brincoveanu.
Monarhii europeni tind s5=si desavirsasc5 autoritatea In
lupta cu nobilii sprijinindu=se pe celelalte clase sociale, in lupta
si ele cu nobilimea. Regii Frantei Filip IV, Carol VII $i 'n de-
osebi Ludovic XI s'au sprijinit pe burghezie died privifegii ora-
seIor inlesnind prin legi ocrotitoare desvoltarea burgheziei
Ludovic XI se'nconjurase numai de burghezi, imprumutase si fe-
int de trai at acestora. Ferdinand Catolicul r5pune pe nobili cu
ajutorul puternicelor Hermandade orAsenesti, pe care mai tit.*
ziu le subordoneaza autoritalii sale. Unii regi urmaresc sa in=
fareasca $i a patra class socials, tarAnimea, pe care sa se poata
bizui. Henric IV al Fuantei, ajutat de Sully, s'a str5d5nuit in-
treaga sa domnie dela finele veacului XVI sa reinfforeasca a-r
gricultura si starea taranului, fixindu=si deviza ca cfiecare taran
sa poata avea in fiece Duminica o ggina in oala sa>>. In Da-
1) N. lorga etstoria Bisericei romine, Villeni de Monte 1908,
pp. 142-3.
2) Idem, p. 289.
2
98 P. CONSTANTINESCU-IASI

nemarca Christian IV (1588-1648) era foarte iubit de t5ranime,

a c5rei soarta cauta s'o indulceasc5 fats de nobilime ; fiul sau
Frederic III infringe cerbicia nobilimei cu ajutorul clerului si
burghezimei. In Rusia din aceiasi vreme domneste ccumplitulD
-tar Ivan Groaznic care s'a sprijinit, in lupta singeroasa cu no-
pe elemente de jos, Intre care faimosul negustor Maluta
Scuratov.
Si domnii romini au cautat aliati on unde puteau g5si. In
Principate clasa burgheza, divers5 ca nationalitate §i mai putin
organizat5, nu putea oferi sprijinul sau ca cea din apus. De a-
ceia unii domni caut5 sa se sprijine pe t5ranime. Joan Veda cel
.cumplit caut5 s5 se ridice starea t5r5nimei, din care face sin-
gurul element militar din tars. In ura =i de moarte contra boie=
-rilor, din care si-a ales numai pe Goliatradator si acesta,
inlocuieste cavaleria, de obicei formats din boeri, prin Cazacii
str5ini, in care avea mai multa incredere. pupa sfort5ri eroice
fu invins i tar5nimea nu mai era in stare sa duca o politica in
dependenti, ceia cea inteles Mihai Viteazul. Dar si el, spri-
jinindu-se pe boieri, nu fu mai fericit. Neculai Mavrocordat se
purta foarte aspru cu boierii tarilor rominesti, considerindu-i pe
toti de trAd5tori ai intereselor turcesti si lug masuri de indrep-
tare pentru tarani ; in sfaturile c5tre fiul sau, viitor domn, spune
sä nu Iasi ca taranii sa fie nep5stuiti». Mai eficace fu mijlocul
de a-si creia o clasa de boeri credinciosi din oameni qnoi»,
fidicati de jos sau dintre straini, imbogatiti cu sprijinul domnului.
Boerii sunt atrasi spre domni prin darurile ce le pot obtine de
to acesta r mosiile de odinioar5, epuizate, sunt inlocuite prin dre.
gatorii nu mai putin manoase. Se creiaza o noua nobilime, casi
4( noblesse de robe» din Franta contemporana, c5ci cei ce nu
vor sä se supue domnului se perd in provincie ca in.
tocmai ca disgratiatii regelui «scare*. Nu rari sunt cazurile ca
boieri de vita veche, cazind in, disgratia domnului, s'ajunga ma-
zili, apoi razesi si chiar tarani de rind mai tirziu.
. Pe timpul lui DuCa, in a Voua'jumatate a secolului XVII,
se pare ca procesul desfiintArii boerilor mai dirji se'nplinise. Cro.
nicarul spune, descriind pridaciunge si asuprirele ceiei de-a treia
lui domnii, ca «de-atunci s'au stins casele hoieresti mai toate)
<Joan Neculce). Iar la. inceputul veacului urm5torCantemir
s/unedin cinci mii curti cite avusese inainte clasa boiereasc5,
abia ramasese citeva sute. Boerii erau mai numerosi, de fapt,
 IMPARTIREA ISTORIEI ROMINILOR 99

ca pe vremea lui Stefan si Mircea origina nobil!mei for era de

tot proasp5t5, din mila domnului. Cu invasia Grecilor in veacul
XVII si cu culminarea influentii for in epoca fanariota se intro-
duse o class nobiliary de origin5 strains, conducindu=se dupa
principiile slugarnice ale Fanarului. Abia acum ginriurirea apu-
sana fu inlocuit5 prin una orienta15» > in ce privestc clasa
boiereasca. Numai lingusirea pe linga domn poate ilustra pe
boier care nu'ndr5zneste de cit in tain5 si cu mare mestesug de
acoperire ss urzeasca impotriva st5pinului. In veacul XVII se'n
cepe procesul de inglobare latiftzndiar5 r familia Costinestilor
numara p5n5 la o suta de mosii. Pentru creiarea latifundiilor
boierii nu se dau in 15iuri de la nici un mijloc cind r5zesii
voiau sa se apere de expropiere prin dreptul de protimisis, in-
rervenea dania, smuls5 de boier cum se pricepea el destul de
bine. Se concentrase proprietatea in mina unei grupe restrinse
de marl privilegiati, casi cei citiva marl nobili ce detineau tot
pe atunci intreaga proprietate fonciara a Frantei.
In cele din urma boierii se supun. Asemenea conceptiei
monarhiste a lui Bossuet, contemporanul s5u din Moldova, Miron
Costin afirma : «Domnul, on bun on rau, la toate primejdiile
.4ui ferit trebuiesteY) 2) deli in practic5 nu prea s'a purtat asa
fats de Cantemir. Bucurosi c5=si cistigau de la tarani drepturile
pierdute fats de domn, vin in jurul monarhului p5rAsind mosille,
I5sate in grija v5taAlor. Petru Rare este un principe modern,
se'nconjoara de boieri credinciosi si oameni de carte ; casi el
Alexandru LApusneanu, Despot Vod5, Neagoe Basarab, Petru
Cercel care voia sa introduca cu totul obiceiurile apusene la
eurtea sa. Fiecare domn avea, pe ling5 curtea oficiaI5, foarte
nestatornic5, o sulfa care-I urma §i'n vremurile de restriste, in
pribegie. Cu Gheorghe Stefan, fugar prin p5rtile Prusiei, se g5.
seau boieri moldoveni, un ieromonarh ca secretar pentru limba
romina, alt secretar pentru german5 si latin5, straini. Chiar fra-
tele sau, hatmanul Vasile Ceaur, avea o mica suits din jignice.
rut Albota, slugarul Gheorghe si secretarul Constantin Nacul. ">
In veacurile XVII si XVIII rareori izbucnesc lupte Intre
boieri si domn. Domniile Movilestilor, Vasile Lupu 41 Cantemi.
1) R. Rosctti op, cit. p. 56,
2) eLetopisetii Moldovii,, kucaresti 1872, 1, p. 241.
3) A Papadopol-Calimah ,, Gheorghe Stefan Voevcd", Bucure§ti
e.t866, pg. 105, 107.
100 P, CONSTANTINESCU-IASI

restilor in Moldova, Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Con-

stantin Brincoveanu sunt atit de linistite in aceasta privinta, casi
a lui Ludovic XVI de pilda. Puterea absoluta Si curtea stralu-
cita a acestui rege «soareD gasi curind imitatori in aproape toti-
monarhii contemporani. In Prusia Frederic I obtine cel iptai .ti-
tlul de rege pi se'nconjoara de=un lux orbitor, ceia ce=a facut
pe unii istorici sa--1 compare cu unii parveniti imbogatiti si chel-
tuitori. In Spania Filip V, nepotul lui Ludovic XIV, continua
traditia curtii lui Filip II, ajutat si de ambitioasa sa sotie,, Eli-
sabeta Farneze. Moda franco-spaniola fu introdusa in imperiul
Habsburgilor de Carol VI, de unde nu departe erau Principatele
rominesti. In Danemarca Christian V imita curtea din Versailles,
cheltui sume enorme $i supuse nobilimea prin acordarea unor
titluri pompoase ; in Suedia Carol XII, desi foarte sobru, s'a
impus dirz nobilimei. lar in Rusia inapoiata obiceiurile europene
sunt introduse cu obicit& de Petru cel Mare. In Principate ace-
las sistem $i decor. In Muntenia nici un domn n'avu o curse
mai stralucita ca a contemporanilor lui Ludovic XVI, Serban
Cantacuzino $i Constantin Brincoveanu in Moldova Vasile
Lupu era cunnoscut prin pompa 4i darnicia sa in toata lumea
ortodoxa Inca pe vremea minoratului lui Ludovic XIV. Principii
romini intretin la curtea lot scriitori pi cintareti, cari le prea-
maresc faptele : Petru Rares are pe episcopul Macarie, care=1
compara cu Imparatii bizantini Lapusneanu pe istorigraful, Ef-
n

timie ; Mihai Viteazul pe grecul Palamide $i vistiernicul Stavri.

nos ; Vasile Lupu pe Athanasie Patelarios care-I compara ,co
Ahile ; Cantacuzenii au pe omul de casa cronicarul Stoica=Lu=
descu Brincoveanu aduce un strain, pe Del Chiaro ; Nicolae
Mavrocordat are ca istoriograf al ambelor domnii pe Axinte
LIr! car ul.
Unii domni au incercat sa duca o politica hnperialista 'oasi pc)
tentatii apuseni. Petru Rare cel neastimparat trece in Ardeal, pe ca-
re urmareste sa -1 cuprinda; de=aici in Pocutia cu tirgurile ei bo-
gate. loan Voda cel cumplit se amesteca in treburile interne ale
Poloniei $i 'ncearca sa scuture jugul turcesc. Vasile 'Lupu a ur-
marit toata viata cucerirea Munteniei si a avut pretentii asupra
Ucraniei, al carei hatman fu alt domn moldovean, Gheorghe
Duca. Mihai Viteazul intruneste sub sceptrul sau cele trei «baste,
ale crevinatatii romine, Aron Tiranul invadeaza Dobrogea tur.
ceasca. Radu Serban continua politica crevina a lui Mihai, iar
 IMPARTIREA ISTORIEI ROMINILOR 101

Serban Cantacuzino nutreste ginduri si mai marete. Ceia ce fu

Italia pentru regii francezi, spanioli si germanii fu Pocutia si mai
-tirziu Llkrania pentru domnii moldoveni, Dobrogea si mai ales
Tara .0Itului si Hategului de peste munti pentru domnii munteni.
Exists in decursul evului mediu, si cu urmari tirzii moderne, o
tendinta la toti marl monarhii de'a pune bazele unui imperiu u-
niversal romano-crestin. Dela Justinian la Napoleon din pragul
istoriei contemporane, toti regii marl au urmarit acest viso
-vreme prin coroana dela Roma. Carol cel Mare la Soo, Oton
al Germaniei la 962, Frederic Barharossa, Carol Quintal, Fran-
cisc I si altii mai neinsernnati au realizat in parte sau au luptat
,pentru ceiace nici until n'a putut mentine. Roma lumii apusene
fu Constantinopolul pentru potentatii rasariteni, mai ales de cind
impkatii bizantini se aratara incapabili sau disparura. $efii pc)>
poarelor not din Balcani : Simion al bulgarilor in veacul X, Ste=
fan Dusan al Sirbilor in veacul XIV, Ionita al Rominilor, au
rivnit sa se incoroneze la Tarigrad sau si.au luat eel putin ti.
-tlurile pompoase de urmasi ai cezarilor romani. Catre acelas tel
rivnesc si mici regi unguri ca ,Stefan V din veacul XIII, care
.planuia sa cuprinda Bulgaria si imperiul bizantin, de aceia trecu
.prin Tara lui Seneslau spre Bulgaria.
P. Constantinescu-la0
<va urma>

Cea dintai Band Nationala a Moldovei

Odati cu inceputul veacului al XIX.lea activitatea econo..-
mica a tarilor romine incepe sa.si schimbe infatisarea. Desigur
ca aceasta schimbare nu se manifests imediat, ci urmeaza o evo-
lulie destul de lenta. Se constata in special o tendinta foarte
. accentuate de marire a produe:tiei, care era rezultatul unor trans-
formari adinci a raporturilor dintre skean §i stApin. Singura pro-
ductie reala a tarilor romine in acea epoca, find numai cea
agricola, iar modul de productie bazar pe iobagie, insemna ea
orice marire a eantitatii produse era precedata de o marine a
zitelor de slujba. La rindul sau marirea productiei, peste trebu-
.1ntele propriiadeseori in mail cantitati,aducea o circulatie
102 G. ZANE

mai active a produselor, o inflorire a comertului, semnalat'a in.,

repetate rinduri de eontimporani si mentionata adesea cu saris=
factie de istoriografi. Ceiace insa a camas aproape complect ne
banuit de aproape unanimitatea istoriografilor nostri, este legatura
cauzala dintre exploatarea muncii si cornett, cit si ascendenta
for paralela. In unanimitate istoricii nostri,carora li se adauga
si sociologii,impart istoria Rominilor din cea dintai jumkate a
veacului trecut in doua epoci ; una pins la tratatul dela Adri
anopol si alta dupa acest tratat').
Din toate pktile se atribue acestui tratat o putere miracu
loasa. Au fost chiar uniireprezentanti oficiali ai culturii, profe-
sori de universitatecari n'au gasit in toata istoria noastra alt act
mai important cu care sä compare acest tratat, decit descalica
rea. El este acela pe care s'ar fi cladit toata desvoltarea noastra
comerciala, el inseamna tKcaderea zidurilorb cari ni despkteau de
Apus. Dupe teoria curenta, inainte de Adrianopol tarile romine
nu produceau deck pentru nevoile for si obligatiile turcesti,
aveau o economie naturals dupa limbajul st. economice. Chelerut
turcesc era ruinator pentru economia noastra ; el nu stimula nisi
initiativa producatorilor si nici nu garanta siguranta productieL,
Prin desfiintarea sa si acordarea libertatii comerciale, obtinuta prin
tratatul dela Adrianopol, principatele Incep o era noua, isi trans-
forma economia for naturals intro economie de schimb, si pe-
aceasta inteuna capitalists. Teoria trebue considerate ca in ge
nere admisa si u!timele scrieri asupra evolutiei tarilor romine-
se bazeaza exclusiv pe dinsa. Acceptarea ei se datoreste fie
faptului ca unii istorici au ramas streini de un insemnat material
fie ca sociologii evolutiei poporului romin, complect necunosca-

1). Aurelian. Schite asupra starei economice a Romaniei in sec-

XVIII Bucuresti, 1882; L Brezoianu. Vechile institutii ale Romaniei-
Bucuresti 1882; A. D Xenopol. Studii economice. CraiovA 1882; Istoria
partidelor politice In Romania, Bucuresti 1920.Istoria liomanilor XL
Rim. 1496 C. Baieoianu. Geschichte der rumanisehen Zollpolitik seitdem
14-ten Jahrhnndert bis 1874. Stuttgart 1806 ; Istoria politicii noastre
valuate ei comerciale de la Regulanientul organic si plat In prezent.
Buc. 1904: Epureanu Costachi L Miscarea si starea ee.onomicA in Ro-
mania. Bucare.ti, 1695 ; Verax : La Roumanie at les Juifs Buc. 1903;
K. Granberg Die Handelspoltischen Beziehungen Oesterreich-Ungarns.
zu den Lilndern an der unteren Donau, Leipzig 1902; C. Dohrogoarru-
Oherea. Neoiobagia Buo. ed. 11; itc. In ultima lucrare aparota asupra
probiemelor trecutului nostru se gaseste adoptat, in intregime, fAra
Mel o obiectie acest p. de v. St. Zeletin. Burghezia romans. Origina sip
rolul ei istoric Buc, 1925.
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 103

tori ai trecutului pe care it judecau, au primito fare nici o co

biectiune.
Este insa interesant de mentionat ca in timp ce autorii
not se intrec in a perfectiona teoria, exists un insemnat numar
de isvoare, dintre cari unele destul de cunoscute, anterioare lui
1829, $i cari toate mentioneaza intinsele relatii comerciale ale
principatelor cu strainatatea, aratind astfel ca eel puffin in a doua
jumatate a sec. XVIII si in secolul urmator, economia noastra
incetase de a mai fi «naturalao. Lucrarile lui Raicevich 1>, Peys-
sonel u>, Bauer 3), Sulzer;), Hauterrive 5), Carra "), Bathiany 7>,
Pertusier 8), Wolf °), Karaczay 0), Wilkinson "), etc., singure
contin un atit de vast material asupra acestei chestiuni, incit n'ar
mai ft nevoe ca alt material documentar sa fie cercetat pentru
a se putea dovedi complecta falsitate a teoriei dominante.
In mare parte, pe baza acestui material d. Iorga r-4), inteo
lucrare de alt ordin, a intercalat, un manunchi de cercetari,
determinind realitatea chelerului $i a economies naturale. S'a pu.
tut astfel preciza profunda deosebire dintre teoria politica $i
practica administrative. Tura nu pretindeau de cat anumite ca-
tegorii de marfuri, iar restul abogatii imense ramineau libere la
export'. Cu toate plingerile boerilor, totusi in mod normal pro=
ductia nu era stingherita ; mai ales incepind din veacul XIX cind
preturife marfurilor de vinzare la Turd se fixau de catre Cara,
iar capanliii nu aveau voe de a trece dincolo de bariera Gala-
1) Raicevich, Osservazioni storiche, naturali et politiche intorno
la Valachia e Moldavia. 1788. Neapol.
2) Peyssonel, Tea to sur le commerce de la Mer Noire, 2 vol.
Paris 1787.
3) Bauer. MO:noires bistoriques et geographiques sur la Valachie
1778.
4) Sulzer. Geschichte des transalpinischen Daciens, Viena. 3 vol.
1781-82.
5) D. Ilauterrive. M6moire sur Petat ancien et actuel de la Mol-
davie, 188%, Boo. 1902, Ed. Ac.
6) Cerra, kilstoire de la Moldavie et Valachie, 1777.
7) Bathiany. Raise durch einem Theft Ungarns, S ebenbilrgers,
der Moldau und der Bucowina in Jahr 1805, Pests t80.
8) Pertusier. La Valachie, la Moldavia et tie Pinfluence politique
des Grecs du Feuer. Paris 1822.
9) Wolf. Beitrilge zu einer statisch-historischen Be ichreibung des
Filrathenthums Moldau. Sibiu, 2 vol. 1805.
10) Karaczay. Beitr5ge zur europitischen Lander Kunde. Die Mol-
dau. Wallachey, Bessarabien und Bukowina. Vieoa.
11) Wilkinson. An Account of the Principalities of Walachia and
Moldavia London 1820.
12) Docu=ente Hurmuzachi. vol. X. Prefala p. XVI pi urm.
104 G. ZANE

tului on a 13railei. De multe on visteria era aceia care cum-

para marfurile pentru Turci direct dela producatori, pe
care apoi li preda la Galati. Dupe condicile visterii moldove-
nesti am putut constata CA plata se f5cea in pretul curent, ast
fel ca producatorul nu era prejudiciat f>. Urma deci c5 produsele
tariff puteau g5si un debuseu si c.i desfacerea for pe pietile strei-
ne in general nu era stingherit5, afara doar de anii cu rasboaie
on rascoale.
Marfurile circulau si se schimbau in tars cu ajutorul mo-
ledelor streine, can intotdeauna, dar mai ales, Incepind cu vea=
cul trecut, s'au gasit in principate, din abondent5. Existau de
cele mai variate specii pi origine, $i numai simpla for prezent5
in tara, poate sa ni confirme variatele $i intinsele noastre re-
latii comerciale. Linde din ele veneau si pe drumul Constanti=
nopolului, dar in cea mai mare parte numai cele turcesti, de=
oarece Turcii cautau totdeauna s5 se scape de moneda for, foarte
deseori cfepreciat5, din cauza deselor transformari, alter5ri sau
falsificatii. Varietatea de monezi, ca nevoia de cumparare eel
schimbare de bani pentru diverse pl5ti, mai ales pentru cele din
tarile streine, a fAcut ca negustoria de bani s5 fie pe cit de
desvoltata pe atit de rentabil5. Beneficiile licite $i ilicite pe call
11 aducea, au facet ca zarafficul sa" preocupe de multe on pe
domni, supunindu=1 fa diferite reglementari. Din acest pullet de
vedere al modului de circulatie, schimbarea bunurilor nu avea
Umic deosebit in epoca anterioar5 on posterioar5 lui 1829 2).
Schimbul pe credit era cunoscut chiar in veacul al XVIII si cu
cit ni apropiem de epoca mai nou5, cu atit patrunde mai adinc
In relatiile economice. Singura deosebire care se poate inregistra
dupa Regulament, este c5 functionarea sa era mai active, con=
secinta fireasca a m5ririi productiei. Regulamentul organic care
a impins la maximum exploatarea muncii t5ranesti, deci a dat
posibilit5tii necunoscute inca de m'arirea productiei, este urmat
de o epoc5 in care circulatia marfurilor atinge o activitate ne-
intilnita in principate. Un proces identic de desvoltare parale15

1) Santa Visteriei Moldovei 1822-v3, 18 3-24, 1824-1825. Manus

ens B. U. 1. si N Iorgi Documente 41 cercetAri asupra iitoriei firma-
ciare 4( economice a Principatelor Bornane. Economia Nationaia 1901.
2) %/cm asupra acestor clre,tiunt G. Zane Imprevizinnea. Citei7,1--
cercetliri asupra desvoltftrii economice gi juridice a tarilor romine la
inceputal sec. XIX. 1a0 1925,
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 105

progresiva Intre intensifioarea exploatarii muncii tar5nesti sir

intiorirea comerciala s'a petrecut in Rusia. Scriitorul Bernhardi
mentioneaz5 in deosebi acest fapt, aratind ca porturile rusesti
din M. Neagra siatt inceput dezvoltarea numai dupa 1824, epoca
cind starea tar5nimii, mai ales a aceleia din Sud, devine din ce
in ce mai precara.
In principate, ca si in sudul Rusiei dealtminterea, activarea
circulatiei aducea clasei negustoresti pe cit de marl posibilit5ti
de inmullire, Pe atita perspective de marl cistiguri. Banii ca in=
strumente de schimb, incep sa devina cautati ai apreciati, cu
atit mai mult cu cit din motive pentru cari nu este load de
a inzista, tendinta economics general5 a clasei noastre stapinitoare
din prima juinatate a secolului XIX, era Indreptata spre poseda-
rea imediata de numerar, spre deosebire de acea a veacului XVIII
caracterizat5 prin o tendinta de acumulare de p5mint. Negusto-
rimea, care multa vreme cumula $i functiunea de bancher, se
impunea $i mai mutt in economia larii, si cu cit productia crestea
marind circulatia, cu atit negustorimea se ridica la rangul de
conducatoare a fortelor noastre economise. Rapiditatea cu care
crestea productia pe deoparte, raritatea banilor din tara pe de
aka parte, au fa'cut ca redusa class negustcreasca all5toare In
tars sd nu poata corespunde rolului sau, astfel ea s'au creiat
in economia noastr5 numeroase locuri vacante de negustori $i
bancheri, pe cari numerosi straini, mai ales dintre cei in leg5tur5
cu finanta streina, au veni: sa" li ocupe, hind foarte bine pri-
miti la inceput. Deja din 18zo Wilkinson mentioneaz5 c5 la Ga
lati toti negustorii sunt streini '). La 1835 la Bucuresti stint ur=
m5toarele case de export : St. Moscu, Opreanu, Halfon, Sacke-
larie, Margareta Ivanovici, Zokini cG Mexisi, Hagi Bacaloglu,
Kaliforow, S. Cristodulo, Faro, Ciocanelli, Kalenderoglu, Hale.
poglu, Si casa Anderson, sucursala firmei Bell din Londra 2).
Neb5stinasii reprezinta ai negustorii de export din Braila,
printre cari se numarau, tot in 1835 : Rubini, SaraoMillanovich
C-ie, F. Teodorovich, Kastrino, Likiardopulo, Petala, M is=
sevich, Stoizich, Carapano, iar la Galati casele marl streine sunt
si mai numeroase printre cari Pedemonte Peretti, Bien-
werth C-ie, Catacazula, Panajotti Pavlo, Pandia Argenti
1) Wilkinson. Tableau historique, geograpliique et politique de la
Moblave et Walachie. Paris 1824, p, 1(12.
2) llurmuzachi. XVII. p. 514-515.
 106 G. ZANE

Si chiari, Alexandro di Basilic et C-ie; Kraus et .C.ie, Inglessi,

Epaminonda Pana, Gimba, Francisco Gilly, Z. Sinetto, Sachettj
C-ie, Michalopulo, Dirnopulo, Makridaky, Marcopoli, Ey-
jenidi, Niotti, Thall $i Barbis '>. La Iasi in 1851 din numarul
total de 1165 negustori de toata mina, 836 sunt nebastinasi >-
Dintre bancherii marl, denumiti la inceput numai zarafi sau do.'
binzii, sunt si c5tiva bastinasi, toti insa in legatura cu Odle
straine. Unii au lasat in urma for un nume faimos, fie prin pro.
Portia castigurilor, fie prin aceia a falimentelor. In Muntenia
Baltaretu la inceputul secolului a ramas in istorie ca o figura
din romane 3> caminarul Polizachi care era socotit al doilea
mare negustor $i bancher din Bucuresti, da la 1826, un faliment
de un milion gi jumatate Iei1> Meitani, fost baiat de pravalie
prin diferite orase din Turcia $i stabilit in Bucuresti la 1823,
ajunge nu numai bancherul domnului dar $i baron imparatesc,
ca dupa ce joaca un rol dintre cele mai insemnate in princi=
pate s5 sfirseasca in 1834 printr'un faliment de 13.14 milioane
lei 5>. Aceiasi soarta a avut.o $i Hagi Moscu, descendent al 1.1.
nei vechi familii de negustori, in strinse legaturi cu marele ban-
cher de origins romin5 din Viena, Sina, care in 1837, dup5
perioada de stralucite afaceri, da un rasunator faliment Dupa
prabusirea lui Meitani ai Moscu, locul central ca bancher ofi.
dal al domnului si al vesteriei II is Hilel Manuah, care trebue
amintit nu numai pentru rolul sau economic In mare parte de
diriguitor al circulatiei, dar. si pentru rolul politic pe care Ia jucar
in revolutia din 48, la care a participat in mod activ, fiind unlit
dintre sefii reali,deli putin cunoscuti ai miscarii. Nu avem date
suficiente dar este probabil a a ajutat pe revolutionari 7> cu
multi bani, mai ales ca in diverse imprejurari apare ti ca ban-
cher, tocmai in plenitudinea miscarii.
Dupa Regulament, in Muntenia, o class bastinase de ne-
gustori incepe sd se formeze. Ea se compune in cea mai mare

1) Hurmuzachi, XVII p. 522.

2) Analele Parlamentare ale Rominiei t, XV112 p. 215 psi urm.
3) Ghica. Scrisori cAtre V. Alexandri XXII. Baltaretu.
4) Hurmuzachi X. 370.
, b) A. P. R. \'I 386 0 urm. Hurmuzachi XVII. 42-43; X 320 nola 1.
6) Hurmuzachi X. p. 217, 457, 4q0; A. P. R. Viii. 84; II. XVII:
844, 443: A. P. R. VII 688.
7) A. P. R. XI. 465. Anul 1848 In Principatele romine. 11102 Buc
vol. 1-V1; Album de acte co-la 1848.Biblioteca Univ. la0 No. 1.
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 10i

parte din oameni de rind, fosti vechili de mosie, sau mai ale-
dintre boerii de rangul al &ilea cari incep sa cistige o impor-
tantd economics din ce in ce mai mare. Ei apar alaturea de
bancherii cunoscuti, ca cei mai de seams detinatori de numerar,
$i in imprumuturile pe cari ii facea visteriadatoare cu zeci de
milioanemicii boeri reprezinta cea mai insemnata parte a cre-
ditorilor l>. Capitalul mobiliar incepe sa se concentreze, si de
unde is 1830 nisi nu se putea gindi ca s'ar gasi Ia un particular
deodata o sums de 2.000. 000,cu cinsprezece ani mai tirziu, aceasta
p5rea u n lucru de mare usur.inta 2>.
In Moldova, poate mai mult decit in Muntenia bancherii
sunt neb5stinasi. Desi mai sdraca in numerar, totusi nume de
bancheri marl nu lipsesc. Pentru epoca anteregulamentara trebue
mentionat, Andrei Pavli, care a servit multor domni, atit celor
fanarioti eit si domnului mereu Para bani, Ionitd Sturza. El a
camas cunoscut mai ales prin faptul c5 Eteristii i-au luat cu
imprumut o sums respectabild, aproape un milion, pentru sus-
tinerea revolutiei, banii pe cari unii pretind c5 i-ar fi dat chiar
de buns vole, si numai de flea Turcilor a simulat imprumutuf
fortat 3). Este iardsi de mentionat bancherul armean Kircor, pe
care mania de nemultumit a primului domn pamintean i1 goneste
tocmai la Focsani 4). Adamachi, grec de origin5, foarte bogat
negustor si bancher, din epoca ocupatiei dela i8z8, devine chiar
hoer gratie unei mil de ruble 5). Spiro de la Iasi °) $i Acatu din
Galati fac frumoase afaceri, in epoca regulamentar5, dupd
cum epoca unirii cunoaste in evreul Daniel un handier de mare
renume, inlocuind influenta pe care faimosul Hite{ incepuse sa o
aiba si in Moldova. Pe linga acesti principali minuitori de capital
se mai gaseve o numeroas5 categorie de negustori-zarafi, cari
fac multe si rentabile afaceri. Procentul banilor, deli fixat Ia to°fG,
on eel mult Ia 120/0 atit prin condica Caragea cit si prin Codul

1) A. P. R. VII. 174-6, 191 ; VIII, 63 X. 462-3, 245 41 urm ; KW.

193; XVII- 1975.-6 ; XVIII. 1005-7 : XVIII. 818 §i Linn. ; V. 73,89 ; Vi 43:.
gi urm, 582, 583, 621, 623 ; 388 §i urm.
2) A. P. R. VII. 515.
3) Uricariul. VIII. 378
4) Sama Visteriel op. cit.
5) Bucinmul romto. IV. 1875 p 165
6) iturmuzachi. XVII, p. 435
7) Ideal 16 p. 451.
108 G. ZANE

Calimach, care reglementa minutios pravilnica dobinda ", ajunge

totu4i in tranzactiile chiar ale Visteriei la 16,1S, 20, 24. si chiar 30%1)-
Nevoe de numerar aveau in primal rind boerii, cari in yea-
cut al XIXlea iii schimba mult felul de .viat5. Viata politica
la cari dupa 1821 participa in mod zgomotos aproape unanimi-
tatea tnarei boerimi, cerea o multime de bani, fie pentru inter
ior, fie pentru Turd, Rusi Austriaci. Desele ocupatii str5ine
adusesera moravuri noi, gusruri noi cari toate reclamau pentru
I fi satisfacute marl cantitati de numerar, dupa cum averi se
chcltuiau cu c5latoriile si luau! Singurul loc unde boerimea
putea sa se adreseze era exploatatia mai intins5 a mosiilor,
ceiace se reducea la un plus de exploatare a muncii tar5nesti.
Atunci cind nevoile de numerar erau prea imediate sau cind
veniturile erau insuficiente, imprumutul si odat5 cu el zaraful
on bancherul ap5rea, care totdeauna raspundea cu prisosinta
nevoei boeresti. Imprumutul era cu atit mai periculos, Cu cit un
fenomen caracteristic economies noastre se dezvolta paralel cu
intensificarea circulatiei. Neavind un sistem monetar national,
tarile romine lucrau cu monede streine, cari sufereau prin a-
ceasta toate defectele sistemelor monetare originare. Monedele
sufer5 in principate din multiple motive, in prima jumatate a se=
colului XIX, o depreciere simtitoare. Lin galben care la 1815
cumpka 2 chile de griu, la 1835 nu mai poate cumpara de cit
una. Forta sa de cumparare scAzuse pe jumAtate. Astfel ca cre-
ditorii cautau s5 se asigure contra deprecierii, impunind dobinzi
5i clauze din ce in ce mai oneroase. 3,

Toate imprejurarile concurau ca situatia amatorilor de bani

sau a debitorilor in curs, s5 devin5 foarte precara. Astfel pe
deoparte intensificarea circulatiei Carea numerarul, raritatea se in=
tensifica prin nevoia de bani mereu crescind5 a boerimii, iar pe
dealta parte alit raritatea cit §i deprecierea marea pretul impru-
mutului, urea in mod exorbitant dobinda iar ca o consecinta nea-
parat5, boerimea aproape in intregime, in Moldova, se lega ca su-
bordonata de detinatorii de numerar, astfel ca inceta s5 mai
stapineasca conducerea intregilor forte economice ale tarn 4), In

;) De ex. A. P. R. V 1. 234-5
2) Vezi G. Zane op cit p 19 si urn'
31 Ilurinuzaeht X 133 134. XVII 371 ete. etc.
4) Vezi Lelebre Etudes dtplowatiques et econotniques sur la
lachie, Parts p. 317 §i urtu.
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 109

ambele principate situatia existi,cu oarecari atenuiri in Mun-

tenia,insa amenintind de a deveni din ce in ce mai rea Ne .
multumirea era inevitabild, si ea ca totdeauna concretizindu- se,
capita aspectul unui curent striine-fob, in special antisemit.
S'a incercat a se duce lupta pe doui cii : unii boeri preconi-
zau calea misurifor brutale, reglementarea zaraflicului, legiferarea
dobinzii $i sanctiuni grave contra streinilor din tara, aftii mai
putini increzatoii in masurile exeptionale preconizau atte cai,
earl daci nu i.ar putea duce la recapatarea vechii situatii de
dominatori ai fortelor economice, cel putin ar diminua prepon-
deranta pe cari o detineau ceilalti. Astfel o actiune encrgica $i
des repetati este interprinsi atit in Moldova cit si in IVtunte-
nia pentru fundarea unei marl organizatii de credit $i circulatie
sustinuti de star. Visit! boerilor IVloldoveni de la 1S47, pe
care o generatie anterioara it trecuse $i in Regulament, era o
mare bancd de credit, a clrei organizatie sa fie indreptata 11C1=
mai inspre asigurarea creditulai $i a circulaiiei. Desigur c5 ea .nu
ar fi fort chernat5 sa faca ai comert c5ci dup5 cum singuri mar-
turisesc <<ri'4r mai raspunde scopului s5u $i ar intra in concu-
renta cu agriculrura $i comertul $i li =ar fi mai mult p5gubitoare
de eh utila» '>.
Pentru a funda o asemenia institutie trebuia mult capital, iar
ei nu aveau, $i eel care era in tara fireste a nu s'ar fi ames-
tecat la aserneni interprinderi ; rarninea deci numai apelul la capi-
talul de peste graniticel german mai ales. In 1847, cei mai de-
seama boieri ai Moldcvei,2> intervin pe linga un cunoscut
negustor din Leipziganume Reineckecare avea Iegaturi co.
merciale cu tarile romine, ca sa is intelegere cu reprezentantii
capitalismului german, pentru fundarea in tara a unui mare in-
stitut de credit, ciruia guvernul i ar acorda multe si variate
privilegii. Dup5 dorintele semnatarilor cererei, o asetnenea in.
stitutie nu ar avea sa se mirgineasca numai la afacerile unei
1) N. lorga Martuni istorice privitoare la viata §i domnia lui
Stirbey Votte. Bucure§ti 1915 p. 362.
2) Semnati pentru Mamie Logofat G. Sturza, C. lfurmuzachi, Ma-
I ele vornic Th. Bate hatmanul Grigorie (Mica. hatmanul A. Asian, O.
Negri, Beizadea A. ot C. Moruz. aga C. Bolea, beizadea Demdriu Con-
tacuzin, marele vornic Vasile Ghica, postelnicul I. Ghia; ; marele vornic
Raducanu Roseti, N, Ghiecr. A. C'antacuzino, beizadea Gr. Cantamino. A.
C. Mavrocordat, mantle vornic Scarlet Roseti, aga 1. Cantaeuzino, J eine-
trin Caniaeuzine. Leon yi Oh Cantacuzino, marele vornic Vasilc Stur:u.
lorga. Marturii. p, 363.
110 G. ZANE

band de scont, dar ea ar putea avansa fonduri pe gaj si ipoteca,

$i ar putea sa deschida o cassa de amortizare. Apelul boerilor
n'a lasat indiferent capitalul german, caci in acelas an Mihai
Sturza $i un numar mare de boeri primesc un proiect de banca.
Datorita revolutiunii care survine in anus urmator, atit in prin.-
cipate cit si in toate tarile streine, proectul nu poate fi realizat.
Nevoia unei organizari sistematice a creditului $i a circu-
tiei era insa in acea vreme atita de simtita in tara, !nett ea
figureaza exprimata in numeroase rinduri in manifestele si scrie--
silor revolutionarilor din ambele principate. In Moldova chiar cu
/I ani mai inainte, ideia infiintarii unei band cu bani streini era
mentionata in programul conjuratiei comisului Leonte Radu i>.
Cam In aeiasi epoch', in Muntenia, negustori englezi, reprezen-
tanti ai firmej Bell (D Anderson, agitau ideia de a infiinta o
banca in Bucuresti, ideie care era foarte bine primita mai ales
de boeri, aproape toti fiind dispusi a -si ipoteca mosiile. Condi=
Vile de urmarire ale neplatnicilor fiind foarte grele, datorita insu-
ficientei $i relei organizari a justitiei, fac ca ideia sa nu poata
fi realizata. In 1848 Inca inainte de izbucnirea reSrolutiunii, bo-
erii printr'o petitie anonima cer domnitorului Bibescu infiintarea
unei band nationale 2) Desi in proclamatia revolutiei, nu gasim
printre cele 22 de puncte $i pe aceasta, totusi chestia Weil preocupa
pe toti revolutionarii. Ideia dominanta parea a fi ca seculari-
zarea averilor minastiresti sa dea prilejul unui gaj ipotecar, in
baza caruia sa se poata infiinta o mare banca; o asemenea In
stitutie nu s'ar fi marginit numai la rascumpararea corvezii ci
ar fi cuprins toate ramurile creditului public.3> Chestiunea era
dezbatuta in ziarele revolutionare ; cPruncul romin>> in articolul
*De ce mai sunt oamenii nemultumitiv se intreaba : «Cum poate
trai comertul fare o banca Nationale ?» 4) Acelas ziar in alt
articol, atribue Intreaga criza comerciala In cea mai mare parte
numai lipsei unei band Nationale, si anunta infiintarea unei a-
semenl institutii.°) In Brosura anonima <4Ce sunt meseriasii?>> se

1) Flurmuzachi 16 p. 41-42.
2) An. 1848 I. p.. 678
8) Idem. p. 677-9
4) A. D. Goleseo. De l'abolition du serrage dans lee principautes
-clanublebes.
5) An. 1848 11 p. 529.
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI III

gaseste.desb5tut5 gi chestia bAncii 1, dupa cum este mentionata

gi in memoriile din 1848, a lui Ghica, care arata ca o banca
este reclamatA de multa vreme, infiintarea ei raspunzind unei
dorinti generate 2). In Moldova campania pentru banca este dusa
pi cu mai multa elocinta. Kog5Iniceanu in faimoasa brosur5 prin
care enunt5 programul partidei liberate, la punctul 34 pgf. 2 pre-
yule «infiintarea unei b5nci nationale $i de esconta si a caselor
de p5strare 8). Alexandri in brosura sa publicata cam in acelas
timp sustine cam acelasi pareri preconizind infiintarea «unui
bane national pe cel mai sigur temeiu», cit si infiintarea unei
b5nci de scont, din banii de rezerva ai t5rii, pentru inlesnirea
negotului 4). Brosura <<Intimplarile din Moldova in tuna lui Mart
1848» agita aceleasi idei ca $i ale lui Alexandri.5> La ideia in=
fiintarii unei b5nci subscriau $i revolutionarii pi conservatorii.
Ea este insusit5 si de M. Sturza care dealtminterea se mai o-
cupase cu aceasta chestiune, astfel c5 prin ofisul s511 d'n 1848
care sfatul administrativ preconizeaz5 la punctul 24: «Infiin-
Iarea unui banc public spre inlesnirea negotului wit- in capital
cit si la Galati, indata ce se vor inf5tosa capitalist' cu inche-
25sluirea cersuta» 6).
Capitalist!' nu inta zie sa se prezinte. Ei erau tot aceia
de dinaintea revolutiei si reprezentati de Nulandt, directorul
,B5ncii Nationale din Dessau si S. Oehlschlager seful unei marl
casse comerciale, in legaturi economice cu Levantul. Ban-
cherul Sina din Viena, care avea intinse si vechi legaturi cu
principatee este anuntat ca un sprijinitor al viitoarei b5nci 7 >.
Bancherii germani se adreseaza si lui Stirbey, comunic5ndui ca
initiativa for se datora declaratiunii din 1847 a domnului si boa
erilor moldoveni, Invitindu-I de a se IntAvar5si la afacere. 0

1) Partea fatal a acestei brosuri nu este de eta nn rezumat al

eelebrului pamtlet din 1789 a lui Sieyes.eVestce que le tiers etat ?
tar partea a doua cuprinde o expunere a programului revolutionar.
Cu .ignorarea complecta a trecutului istorie, care caracterizeaza socio-
logii can au scris despre evolntia poporniui rotnin D. E. Lovinescu,
luandu-se dupii Xenopol, farA Hid o cercetare, face din aceasta brosura
scrisa gi tipar,ta la Bueureeti tea dintai manifestare in adevAr revo-
lutionaral" a Moldovenilor 1 Ist. civ. rom. vol. I p. 87
2) An, 1848 1V p. 669.
3) ldem I p. ) 01
4) An. 1848. I. p, 422-4
5) An. 1818 I. p. 472-473.
6) An. 1944 IV p. 741.
7) lorga, MArturii p. 363 si urm.
112 G. ZANE

discutie bogata incepe intre domnul muntean pi reprezentanth

capitalistilor prusieni. Stirbey gindea ca Interesele Orli sale cer
ca se impuna anumite conditii fare de care banca nu se poate
infiinta. Mai principale ar fi : interzicerea bancii de a imprumuta

pe ipotec, dobind5 maxima de 80h valoarea emisiunii sa fie in

principiu egala valorii numerarului, actiunile impartite in unit5ti
de 15o fiermi conventionali una $i privilegiul acordat pe 21 ani
In acelas timp romunica acest pullet de vedere Domnului Mol=
dovean, pentru ca actiunea dusa unitar sa poata ebtine un mai
mare succes.
Nulandt 5i Oehlschlager, alciituesc chiar un proecr de sta-
tut pe care 11 supun aprob5rii lui Stirbey. Institutia care avea
sa poarte numele de Banca Nationala Valaha" fiind stability pe
baza unei societati anonime de capitalisti prusieni si altii" tre-
buia sa aib5 sediul afacerilor in Buturesti, 5i obiectul afacerilor
sale se referea la scent, schimb, depozit, imprumut si circulatie.
Fondul social se compune din 3.coo.000 florini repartizat in
20000 actiuni a 15o florini conventionali fiecare. Banca era sa
fie puss sub patronajul consului general prusian din Principate
bucurindu =se de scutirea de d5ri, obligati' catre stat etc.
Moneda bancii urma sa fie galbenul 5i zoanzigul, pi i se acorda
privilegiul de a emite bilete de banca, reprezentind t, 2, 5, 10,
5o sau loo de galbeni sub conditia ca in cassa sa se gaseasea
in permanenta cel putin 1/3 in numerar, din valoarea biletelor a.
flare in circulatie, pi cu obligatia restituirei imediate in numerar.
Imprimarea for s'ar fi lactit sub controlul unui delegat al Dom.
nului, unul al Midi pi altul at consulului prusian. Operatiile
mai principale aveau s5 fie : schimbarea numerariului, scontarea
tratelor, efectuarea de pf5ti pentru particulari, emiterea de bilete
la ordin. deschideri de conturi curente, primirea in depozit a
capitaluri si valori, cumparari $i vinderi de scrisori de schimb,
avansuri asupra depozitelor, $i imprumuturi pe gaj. Nisi un cu.
Vint insa despre ipoteci. Toate diferendele dintre banca pi debi-
ted; sai vor avea sa fie judecate de o comisie de arbitri, din -
tre cari cite until ales de parti, iar al treilea ales de cei doui
arbitri ai partiler. 0 procedurA specials diferita de cea curent
este prev5zuta in status. Conducerea bandit in conformitate cu
dreptul comercial curent trebuia, sa se face de consiliul de Ad=

1) Iorga. Coresrondenta lui Stirbey-Voda. Enc. 1904 p. 35 37

 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 113

ministratie,@i adunarea generala a actionarilor. Consiliul de Ad.

ministratie se alcatuia din 18 membri dintre cari cel putin case,

cu domiciliul in Bucuresti. El trebuia sa se intruneasca de cel putin
3 on pe an, dintre cari de 2 on la Bucuresti $i o data la Leip-
zig, in timpul bilciului de Pasti. Consiliul alege directorii, in nu.
mar minim de 6, dintre cari 2 i prezidentul cu domiciliul in
Bucuresti, iar ceilalti in Germania. Adunarea generala compusa
din posesori a minimum 5 actiuni, se intruneste in fiecare an
odata, locul alternind anual, la Bucuresti $i la Leipzig. Terme-
nul concesiunii drepturilor si privilegiilor este de 25 ani. Cele-
lalte dispozitii destul de amanuntIte de altmintereasunt aproape in
unanimitate intlInite in statutele analoage.1>
Domnul trebuia sa dea un ofis de concesiune2) prin care sa se
prevada privilegiile principale $i drepturile prescrise prin statut. In
proectul de ofis se constata oarecari deosebiri fats de proectul de
statut din cari mai principale, acordarea dreptului de a fuziona cu
inAtutiile similiare ce eventual s'ar infiinta in Moldova si in.
stituirea dreptului de monopol, in sensul ea nici o alta institutie
similiara sa nu fie autorizata a functiona. Proectul de concesi.
une nu este gasit multumitor de catre Domn, care ii face dile-
rite modificari $i un altul ii is locul care pe linga dispozitiile
generale ale celuilalt, continea 3i citeva noi, printre cari acor..
darea privilegiului ca banca sa poata face asigurari, sa fondeze
case de economie $i muntL de pietate. Valoarea biletelor de
banc5 avea sa fie de aceasta data de 1, 5, 10, 20, 5o too, 500
si t000 florini, iar at treilea arbitru se prevedea ca trebue numit
.de consulul prusian, mentionindu-se clauza ca tribunalele lo
cale sa tie obligate a executa hotar5rile comisiunii, iar in caz
de refuz raspunderea sa cada in sarcina visteriei. Neintelegerile
dintre domn $i bancheri Inca continua. Stirbey nu vrea sa auda
de societate de asigurare, la cari de alminterea bancherii renunta
repede, dupe cum nu vrea decit actiuni in valoare de 50 $i
too florini. Cererea ultima este neacceptata de concesionari cari
se silesc sa convinga pe domn ca taria !Dana nu poate sa o dea
cleat biletele reprezentind sume mici 1 cari pot patrunde usor in
multime, $i circula mutt mai repede. Ei declare ea pot renunta
cel mutt la biletele de t si de moo florini, si ca cu alit mai mutt
1) I rga. Marturii p. 367 51 urm.
2) lorga. Idem p. 303 §i urm.
3
114 G. ZANE

Ii se cuvine acest privilegiu cu cit fats de staruintele insistente

ale Domnului au renuntat la operatiile de depozit de rnarfuri
si la ipoteci.
Pentru a da mai multa autoritate parerilor tor, bancherii
invoaca sprijinul lui Coque lin') economistul vremii, insa Domnul
nu se lass convins. ldeia sa era fondarea unei bane' de scont cu
excluderea on caror afaceri de ipo'teci sau gaj pe productie, cad
o banca ipotecara n'ar fi dus la alt rezultat decit tocmai con-
trariu celui urmarit, prin impingerea si mai departe a depenp
dente' clasei stapinitoare de circulatia marfurilor. Data momen-
tan aceste neintelegeri au putut fi evitate chestiunea jurisdictiei
nu se putea solutiona, bancherii prusieni neprimind in ultimA
instants decit judecata Consulului general prusian. Banca nu
se putea deci intemeia, totusi discutiile continua fara insa nici
un rezultat. In 1852 Stirbby stria Domnului Moldovei ca con.
ditiile capitalistilor germani nu sunt acceptable, mai ales cele
referitoare la jurisdictie $i imprumutul pe gaj.g>
Intre timp in Moldova tratativele erau in deplina desfasu-
rare, si de sigur ar fi dus la un rezultat pozitiv Baca nu inter-
veneau marl dificultcati. Bancherii local', in cea mai mare parte
supusi rti i, can ar fi avut de suferit insemnate prejudicii prin
intemeierea unei astfel de b'anci, au facut se pare diferite inter-
ventiuni prin Consulul for local, determinind pe domn sa de-
clare in 185o, ca renunta la ideia bancii3>.
Tratativele totusi au mai continuat, caci tocmai in 1851
Ghica anunta pe Stirbey despre insuccesul bancii 4). Chestiunea
nu era insa de loc inmormintata. N'a trecut doar decit un an
$i in 1852 Ghica printr'un offs adresat divanului obstesc ii su.
pune deliberarii, un gproect de legiuire atingatoare de banca*
cit si statutul !Ana intitulat 4Bazele infiintarii Bancii Moldo-
ven0. Ghica socoate o asemenea banca ca una dintre cele mai
de seama institutii ale tarii, ca aunul din elementele neaparate
la sporirea industries in tara $i la inlesnirea lucrarii capitalurilor
private ale parnintenilor5) Sperantele boerilor moldoveni erau
marl ei isi dadeau seama ca sistemul de circulatie al prodw"

1) Econom.st franc z, cut la L.'03 §i mort 1853,

2) log ga to e.pon le la p. 65
3) Ilurielwachl XV1,1 p. 549
9. lorga. . tirrNiowde to p. 63
5) A. P, H. )0111 p 186.
 BANCA NATIONALA A MOLDOVE1 115

seem-, trebue acomodat intereselor producatorilor caci, raritatea

banului «micsoreaza valoarea proprietkilor $i dsrima st5rile,
Salvarea nu putea sa o dea decit banca, asingurul mijloc prin
care [s'ar] putea esi din aceasta situatie vatamatoare pricinuind
o scadere nemijiocita a dobinzilor, ea va indemina intrebuinta-
rea de capitaluri in intreprinderi industriale, va invia agricultura
$i comertul, va spori veniturile proprietkilor de pamint, va ins
lesni aplicatia acelor mijloace puternice cari inalt5 natiile §i
le imbogatesc : va da in sfirsit particularilor mijlocul de a se
cfitui cu lesnire de datoriile cu cari averile for stint acum im-
povarate.')>)
Statutul prezentat de domn nu tontine multe deosebiri fats
-de cel discutat In Muntenia, probabil chiar ca redactiunea se
clatoreste aceluiai autor. Uncle articole sunt chiar o traducere
a textului muntean. Deosebirele desi reduse ca numar sunt ex-
trem de importante, si din ele se pot desprinde anumite constatari
can arata o stare economics a Moldovei intru citva diferita
de a Munteniei. Capitalul social trebuia format de 1 milion de
galbeni, care se va aduna tot prin actiuni, fiecare avind o va-
loare de 25o galbeni. Banca va emite bilete de banca a caror
valoare va Incepe dela 5o galbeni in sus. Operatiile (Ana vor
avea sa fie tot acelea mentionate in statutul muntean, cu adau-
girea uneia, din care se va trage tot dezastrul de mai tirziu al
bancii, $i anume Imprumuiul pe ipoteca, care se reglementeaza
in mod foarte amanuntit, Imprumutul pe ipoteca se va face sub
conditia unei amortizari anuale $i pe tin termen fix ; suma irn.
prumutata nu va putea depasi jumatate din valoarea imobilului
ipotecat, si actul de ipoteca va trebui s5 fie intarit de divan. In
caz de neplata ratei anuale, dupa implinirea unor anumite pro.-
ceduri, banca va putea scoate imobilul in vInzare, lnsa nu va
putea adjudeca mosii ci numai vii $i case. Banca este In schimb
datoare a intrebuinta pentru imprumuturi ipotecare, cu amorti-
zare, 3/5 din capitalul sau cu o dobinda de 80/a.
Proectul este primit de uninimitatea membrilor divanului
cari exprima domnului macturisid acei mai adinci reounostinte
pentru aceast5 noua facere de bine introdus5 In tars" "e>. Odata
cu acest proect, Ghica a mai depus in divan si tin proect de
1) ldem p. 1R7
2) A. P. R. Wirlh p. 196
116 G. ZANE

legiuire atingkoare de banca" prin care cauta sa puns in lega

tura dispozitiile din statut cu legislatia tkii. Proectul se refers
la drepturile creditorilor asupra gajului si imobilului ipotecat, cit
si la procedura si competenta comisiunii de arbitri cari se
compune din doua persoane numite de parti, si a treia numita
de domes.
Banca insa nu se infiinteaza imediat. Criza, din Europa
care dupes 185o este destul de graves, a contribuit de sigur mutt
ca dorintele boerilor moldoveni sa nu se realizeze. Tocmai in
1856 la 7/19 Mai, Grigore Ghica acorda bancherilor prusieni un
privilegiu pen tru fondarea b5ncii. In Julie directoril si functionarii
sunt angajati, insa in local lui Ghica venind caimacam Bals,
acesta opreste functionarea b5ncii pins ce Poarta nu va fi ratificat
concesiunea. Aprobarea dela Constantinopol n'a venit de cit sub
caimacamia lui Konachi Vogoride la 9/21 Mart 1857, iar banca
sub numele de Banca Nationale a Moldovei, incepe sa funetio-
neze la 12/24 Mart 1857 l>. Statutul de organizare si functionarz
era cel alcatuit si publicat in timpul lui Grigore Ghica 1856 2).
El continea privilegiul acordat lui Frederic Nulandt, prezidentul
bancii din Dessau, directorul creditului mobiliar din acelas oral
si prezidentul companiei de c5i ferate de la Leipzig la Magden-
burg, de a fonda o banca a Moldovei in Iasi. Intr'o foarte
mare m5sura, dispozitiile statutare erau acele din vechile proecte
cu oarecari modificAri de detalii. Capitalul social io.000.00a
taleri prusieni, format din actiuni a zoo taleri una. Din aceste
50.000 actiuni, 2000 trebuiau rezervate Moldovei. Operatiile pe
cari avea sa li faces sunt tot acele din proectul dela 1852 men-
tioninduse cä banca este obligates a consacra imprumutului pe
ipoteca cu amortizare pins la 3.350.000 lei.
Capitalul este repede subscris. La inceperea functionarii
sunt angajate 34.513 actiuni cari aduc in casga b5ncii suma de
513.570 galbeni. 3> Cea mai mare parte din varsaminte este
efectuata de capitalul german. Subscriptii s'au facut si in tara,
insa intr'un numk foarte restrins. Printre subs,criitori se g5seste
si Kog5Iniceanu cu 2 actiuni ; 4> aceasta avind mai tirziu in

1) Verwaltungs-Berich; der Moldauischen National-Bank Cerno--

witz. 1860 p. 4 si urm.
2) Statutele Bancei Moldovene. Iasi 1856
3) Verwaltungs-Perieht. Tableau A.
4) Dosar No. 90211768-2017. Arhiva Statului. Iasi.
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 117

banca un rol mutt mai Insemnat de cit acela de subscriitor. Ara.

cerile bancii merg bine Ia Inceput. Datorita relatiilor internatio
nale pe cari Ii aveau conducatorii sal, actiunile ccesc pans izo%
Sucursala dela Galati avea frumoase perspective. Dar situatia
-aceasta prospers nu este decat de scurta durata, caci pentru
motive pe cari li vom mentiona mai jos la 11/23 Mart 1858, deci
numai peste 12 luni de la deschidere, banca inceteaza platile.
-Guvernul ii acorda un moratoriu de 3 luni, care ar fi putut
fi prelungit Inca cu altele trei, daca proprietarul unui depozit
privat, voind sa fie achitat, si fiind refuzat, nu ar fi introdus
plangere la Tribunal, Trick Ia 14126 lunie 1858 anuleaza concesi=
unea $1 declara banca in stare de faliment. Sindicul care a fost
numit s'a marginit numai la socotirea montantului activului >i
pasivului $i este mentinut Ala in Noembrie acelas an cind
In urma unor staruinti s'a ridi"at starea de faliment, numindu-se
-o administratie provizorie, care convoaca o adunare generala
a actionarilor Ia z3 Decembrie 1858, 4 lanuar 1859, pentru a se
hotari definitiv soarta bancii. 1> Motive le pentru cari atit de cu.=
dad s'a prabusit primul nostru mare institut de credit, suns va-
xiate. Unele din ele sunt expuse cu multa sinceritate in darea
de seama facuta actionarilor, altele rees din insusi modul cum
a functionat banca. Printre primele se mentioneaza :
I) Imprumuturile ipotecare numai cu o dobanda de 7 °/o pe
an ¢i amortizabile in 17 ani.
z> Afaceri pagubitoare, facute prin arendarea diferitelor
-venituri ale Statului, cu rentabilitate nesigura si Para un personal
de exploatare altul decit cel al bancii.
3> Cumparari de polite cari nu aveau nici o garantie,
uncle chiar rand subscrise de persoane a caror insolvabilitate
era de milk notorie.
4) Arbitragiile foarte raspandite $i cari prin modul cum se
4Dtganizau surprindeau multe case comerciale.
5> Avansuri $i conturi curente pe timp nedeterminat acor-
date prietenilor directiunii.
6) Participarea la diferite afaceri cu persoane suspecte.
7> Acordarea unui linprumut de 40,000 galbeni guvernului,
fara nici o siguranta a restituirii.
1) Verwaltungs- Bericht p. 4 si urm.
 118 G. ZANE

8) Speculatii particulare ale direc'orilor cu denumirea de

lombard.conto.
9) Cheltueli marl cu localul bAncei si locuintele luxoase
ale functionarilor. t>
Examinand bilantul bancii pe ziva de 23 Decembrie 1858 0
s.54 constatam urmatoarea alcatuire.

ACTIV I PASIV
1.31beni haiheni
Ipoteci
I Portofoliu
626.916 9 Actiuni 513.57010
25.152 29,30 Depozite de scat 47.927 20
Efecte 44.065 25 Creditori in oras 11.095
Cassa 113616. 2 Creditori in afara 555.431 17,25
'mobile 12000 Creditori CU prioritate 7422 9
Datorli ale guvernului 40000
Debitori In oras 633a5 33.27
Debitori in afara 151.584 16 9
Lombard Conto 5926 26.10
970.108 7.38 1.135.44619,25

Bilantul arata astfel o perdere nets de 165.338 galbeni deci

peste 7.000.000 lei (vechi>. Paguba insa este si mai mare caci la
capitolul cistig si perderi intre 1856-1860, perderea nets este
de 183.038 galbeni, Aceasta Ins nu reprezenta decit perderea
reala minima, cad daca vom considera si numerosii debitori in-
solvabili, paguba este cu mutt superioar5. Creditorii bancii sunt
reprezentati prin numeroase case de comert Streine, cu cari banca
Moldovei avea legaturi, printre cari cele mai Insemnate : Oehsch15
ger din Leipzig, Bleichroder et C-ie. din Berlin. Credit-Anstalt din
Viena, Leipzig si Dessau, Parodi Fils din Genna, Rotschild.
din Paris etc etc. 2)
Simpla citire a bilantului arata ca banca era condamnata la
pieire. Nu numai c5 tot capitalul sat' varsat era imobilizat
In ipoteci pe termene foarte fungi, dar tot in ipoteci se
mai plasasera mai mutt de 100.000 de galbeni, bani imprumutati.
Astfel dou5 treimi din activul sat' erau complect imobilizate §i
f5r5 a aduce nisi un folos exceptional. CercetInd lista debitori-
lor ipotecari, dam si peste explicatia faptului ea directia bancii
1) Verwaltungs- Bericht etc. p. 8.
2) Idem. Tableau A.B
 BANCA NATIONALA A MOLDOVEI 119

a calcat in intregime statutul $i in acelas timp a impins banca

1a prabusire. Aproape in unanimitate ei sunt marl boeri cu foarte
multe si variate mijloace de influents. Astfel dintre cei mai prin.
cipali menticn5m pe : A. K. Sturza cu 6o.000 galbeni, Rox. Ros-
novanu cu 49.000 g, Vasile Sturza-38.000 g; .G. Roznovanu-
27.000 g. G. Ghica - 25.000 g, A. Ghica - 25.000 g, G. Stur-
za 20.00o g. P. Mavrojeni - 16.000 g. N. Mavrot ordat io.zoo g.
A. Krupenschi 9.000 g. A. Cuza 5.000, M. Kogalniceanu
boo g. St. Dascalescu 20.00o g A. Catargi 18.mo g. A. Asian
33.000 g. in total 626.916 galbeni, adica o sums de peste 27
milioane lei <vechi> imprumutate pe mosiile boeresti I>
Publicistii vremei au a cuzat directia bancii nu atit de ne-
pricepere cit de malversatiuni si in adev5r modul cum a fost
condusa banca, prin imobilizarea aproape imediata a capitaluIui
s5u, nu poate ridica aceasta banuiala, decit doar daca am ad-
mite ea directorii bancii n'au putut rezista influentelor pe care
puternicii zilei ii exercitau asupra 101. Adunarea generc.15 a ore>
ditorilor intrunita in 23 Dec. 1858, consiliu1 de administratie fiind
prezidat de A. C. Moruzi, iar directors provizorii Hutter $i Al-
caz, hotaraste a cere un moratoriu mai lung, cars se acorc15 pe
timp de 4 ani de c5tre creditorii germani. In acelas timp sunt
delegati A. Moruzi, A. Theremin <consulul Rusiei>. P Mavrojeni,
V: Place <consulul Frantei>. E Alcaz, M. Kogalniceanu, si A:
Hennig de a interveni 1a guvern pentru a i se acorda o noua
concesie, in bout celei vechi anulate 2). Concesiunea cerut5 1a
26 Mart 1859 este refuzata. Se pare c5 aceasta nu este prima nes
multumire pe care banca o intimpina din partea statului, cad
exists numeroase reclamatiuni, ca organele de executie refuza de
a executa hot5rirife luate contra debitorilor ipotecari 3). Viitorul
bancii ramine citava vreme o problems malt discutata de alt-
minterea, pana and se hotaraste transformarea ei in banca par-
ticulars nepriviligiata, adoptindu-se prin aceasta o noul organi>
zare. Dar epoca aceasta, a doua, intereseaza putin, decarece banca
era o institutie particulara, cum mai erau $i alteie, nemai avind
nici o legatur5 juridica cu statul. Situatia sa nu este de loo

1) Verwaltungs-Bericht etc. Tableau A.

2) Idem. Anhana 1. Tribune romina. Ziar. 1a4i 18110 No. 58
3). Notes pour une Banque Roumaine de Moldavle. Restauratiou
do l'ancienne Banque Nationale de Moldavie sous le nom do Banque
roumaine. lassy. 1859.
120 G. ZANE

strAlucita si ea pritneste o noun si grave lovitura cu ocazia ex-

proprierii.
Ideia unei mari band nationafe, atita de dorita altgdat5,
era cel putin pentru moment compromise. IvIodul cum banca a
functionat nu a corespuns marilor nevoi ale circulatiei. Ea a
putut cel mutt folosi trecator la citeva -zeci de boeri, fare insa
a-i salva economiceste. Intre un mare zaraf $i banca nationala
nu era 1n atitudinea pe care o lua fata de productie nici o deo-
sebire, decit doar ca nici un zaraf sau bancher privat n'ar fi
facut ceia ce banca a facut cu imprumuturile ei ipotecare. Mul-
timea de producatori cari astepta dela banca, organizarea credi-
tului $i a circulatiei a r5mas complect deceptionat5, si aceasta
stare de neIncredere se poare constata aproape in toate ziarele
vremii.
Totusi nimic nu a impedicat, ca s5 se face multe alte pro=
ecte de b5nci dintre cari dou5 se datoresc lui Hurter I), noul
director at b5ncii particulare din Iasi, mort mai tarziu intr'o corn=
plecta mizerie la Bucuresti. Prabusirea b5ncii a adus multe ne-
multumiri in Prusia, printre actionarii cari perduser5 un capital
destul de mare. Amintirea pagubelor Insa s'a sters repede, caci
nici un deceniu nu trecuse de la falimentul liana Moldovei,
si intilnim In tars din nou un insemuat capital b5nesc german,
plasat In diferite intreprinderi si contribuind intr'o foarte large
m5sur5 la modernizarea aparatului nostru circulator cit si a vietii
economics In general.
G. Zane
Conferantiar la Univei sitatea din Itti

Ilutter. Proect pentru formarea unei asociatiuni romilne

1) 1.
de Fandhrife. NO 1860.
I. Hutter. Proect de concesiune pentru Intiintarea 1 tincli Natio-
nale a Rornaniei. Bueure4ti 1862.
 I

Rolul lui I. C. Bratianu

in revolutia de la 18481'
loan Bratianu fusese destinat de c5tre p5rintii sai, carierei
militare. In 1835 Martie 24 el intra in ostire cu rangul de iunc5r
si la 1835 Aprilie 3 era ingltat la gradul de praporcic. In aceasta
situatie el serveste in armata pan5 la 16 Aprilie 1843 cand, dupa
cererea sa este slobozit" din slujba $i trecut in rezerva cstirii
cu acelas grad. Un atestat 2> ce i se elibereaza la aceasta data
de c5tre comandamentul ostirii constat5 c5 : ginsurat nu este,
stie sa scrie si sa ceteasca, romaneste, greceste §i frantuzeste».
Iesirea sa din armata 0843> corespunde cu infiintarea so-
ciet5tii secrete DreptateFr5tie" care aduna la un loc sub
conducerea lui I. Ghica $i N. B5icescu pe nationalistii infldc5rati
din Muntenia $i cari incepusera pregAtirea spiritelor pentru eman-
ciparea t5rii tor. Dup5 z ani de la iesirea sa din armata loan
Br5tianu cerea domnitorului reinscrierea sa in activitate. In 29
lulie 1845 t5narul praporcic este reprimit in ostire si Insumat in
artilerie 3>. ()data cu aceasta el capata permisiunea, pe timp de
3 ani, de a merge in Franta pentru studii. Raportul domnitorului
adAoga ca. numai atunci ii v-a fi folositoare reintrarea sa in
slujb5 sand, f5c5nd inv5t5turile cuviincioase cu silint5, va da la
intoarcere dovezi de cerutele stiinte".
Asa dar loan Bratianu pleca in anul 1845 la Paris pentru
studii. In capitala Frantei nu se gasea singur. Erau aici multi

1) Inca din anul 1921, duorl ce tint luasem licenta In Mere mi-am
ales, de comun arord cu d1 profes.r 1. Mineaca tea pentru obti-
nerea titlului de doctor urmitoarea chestiune : Revolutia dela 1848 In
prinrip tele romineArdeal, Moldova $i Tara Romfineasa. Imprejurbri
In afara de vomta 'nee au facut sA-mi schimb subiectul, dupa ce adu-
nasem si trecusern in revista o buna pa, to din materialul de infor-
matie. Din notitele ce mi-au rtimas de atunci, dau acest mie articol ei
sper sa mai dau si altele. Tot de atunci mi-a Mynas conceputa si
-curnunicarea despre preotul Radu apca, care s'a publicat In numarul
penultirn at acestei reviste.
2) Anul 1848 in principatele romfine, Acts si Documente, Buc
1902, Vol 1, pag. 1-2.
3) Ibidem, pag. 12-13.
122 N. C. BEJENARU

romini veniti pentru studii cari nu r5m5seser5 de loc neinte-

legatori ai marei lupte pentru libertatea popoarelor, lupta ince-
puta in Franta lui Ludovic Filip. Adapati la asemenea idei, acesti
entuziasti promotori ai regener5rii noastre s'au organizat Ia Paris
intr'o csocietate a studentilor romani» cu scopul marturisit de a
sprijini Ia studii pe tinerii romani lipsiti de mijloace. In realitate
!ma scopul societatii era altul. Intr'un manifest adresat celor ce
vor s'o ajute, iscalit de madularele comitetului" 1)Ioan Ghica,
Scar lat Virnav $i C. A. Rosettise v5d mai limpede gindurile
ce fr5mantau pe intemeetorii societatii. Ea chema la munca $i
la lupta pe toti acei cari pot munci si lupta pentru ca nmomen--
tul suprem" sä nu-i gaseasca nepregatiti ; ea se adresa batranilor
ca $i tinerilor b5rbatilor ca si femeilor si nu.si ingr5dea actim-
nea sa numai in capitala Frantei ci $i -o intindea in tars, ba chiar
si in Transilvania. Sub masca culturala societatea reusi sa=si
c5stige aderentii cei mai multi chiar in protipendad5 care se gra-
bea s5-si dea obolul on de cite on societatea i-1 cerea 4).
Pusa sub patronajul revolutionarului Lamartine, societatea
studentilor romini din Paris ducea lupta pe toate calk pentru
a face s5 se cunoasca in apus cauza Romanilor, $i a pregati
desrobirea lor. In 17 lanuarie 1847 Edgar Quinet, reincepindlesi
cursul sau dela Universitate, dup5 ce fusese inchis timp de z
ani, student'i romani ii fac o manifestatie de simpatie. Cu a=
ceasta ocazie D. Bratianu tinu un discurs de o frumusete cla=
sick in care se oglindea toata durerea neamului rominesc apa=
sat din toate partite de dusmani. Intr'o facere refigioasa D. Bra-
tianu a expus situatia nenorocitului neam latin de Ia Dunare,
cerand ajutorul Frantei pentru salvarea lui. La terminarea mar
nifestatiunii, toti la un loc, moldoveni $i munteni se despart cu
juramintul de a muri pentru Cara lor.
In aceasta atmosfera de idealism curat $i martor la marea
lupta a democratiei franceze pentru eliberarea popoarelor, a trait
loan Br5tianu is Paris'. Mai activ de cat elcare se Linea mai
de oparte, poate din cauza ca era ofiter bursier al guvernului
la conducerea societatii, era fratele sac' Dimitrie, conducato--
rul eel mai stimat at ei. Tinirul Ioan Bratianu se intilneste

1) Ibidem, 19.
2) Vezi lista de supsoiptie a Soc. stud. romaui dela Paris. in
Anul 1848, Vol. 1, 80-85.
 1. C. BRATIANU IN REVOLUTIA DE LA 1848 123

numai ca spriiinitor material al societaiii 1> iar din corespondenta

cu fratele sat! Dimitrie se vede ardoarea $i ura for contra re,'
gimului din Tara Rom5neasca, Se nascuse in acest timp in pre
sa francez o polemic5 asupra nationalitatii Romani for. Vorbinct
despre aceasta polemica- D. Bratianu scriind fratelui sau se ex-
prima astfel : ,Ah ! Cand ar fi un graunte numai de credinta
in mine, in tine, in cel mai mic dintre noi, la glasul nostru ar
iesi cu miile umbrele Wharf/Or roman/ 2) $i o singura umbra
ar fi trasnetuI mortii pentru fiarele ce ur15.a)
Acesrea erau sentimentele ce le aveau, in genere toti re=
volutionarii dela 1848, fats de guvernantii si potentatii de atunci
ai tarilor rom5ne.
Am spus ca activitatea societatii studentilor romani din
Paris era mai mutt o activitate politic a de cat una culturala.
Membrii ei cautau sa intereseze strainatatea asupra poporului
latin de la Dun5re si sa pregateasca terenul unei sustineri din,
partea acesteia. Orice cunostiint5 cu personalitatile mai de vaza
ale Frantei era utilizata in acest scop. La inceputul anului 1848
activitatea nationalistilor se intensifica. De aici inainte Ion Bra-
tianu intra si el direct in scen5 trimit5nd lui Beranger un arti-
col pentru ziarul sau in care arata durerile tarilor noastre.
Acesta raspundea multumindu4 asigurandu1 ca va veni vre'-
mea intro zi cand mina ocrotitoare a Frantei se va intinde si .
asupra nobilului popor de la Dunarea de jos, care, isi va relua
atunci locul sau, meritat, in lume 4). Montalambert deputat In
parlamentul francez scria tot lui I. Bratianu la 8 Februarie
1848 aratandu-i aceleasi sentimente fats de neamul rom5nesc.
Activitatea aceasta a praporcicului I. Bratianu se pare ea
ajunse la urechile domnitorului care nu o aproba. Probabil din
cauza aceasta, la zo Aprilie acelas an, Bibescu dadea urmatoa-
toarea porunca catre ostire : Pe praporcicul din artilerie roan
Bratianu, carele nu se afla in fiinta it slobozam din slujba".1-1.
0 tuna mai tarziu and un grup de patrioti munteni iau hota-
rarea de a Incepe lupti pentru schimbarea situatiunii din Tara
1) Lista de subscrietorii societgtii, Anul 1848, I, 81 -85.
2) In polemics amintitii se you bea probabil despre descedenta Ro
manilor din talharii romani ", origiue de care totdeauna ne-au amin
tit dusrnatui nostri, si la care Lice aluzie, de sigur, D. Bratiarir.
3) Anul 1848, I, 61.
4) Anul 1848, 1, pag. 61.
5) Anal 1848, 1. 341.
124 N. C. BE JENARU

Romaneasca,I. Bratianu se gasea printre acesti initiatori. Te-

meiul luptei si a scopului imediat urmarit de acesti patrioti era,
inlaturarea cu orice pret a amestecului Rusiei in treburile prin-
cipatelor. Fiindca intentiile ascunse ale acestei puteri erau anexa-
rea tarilor romane, ei vor cauta sa convinga Poarta despre
aceasta si astfel sa capete sprijinul ei in lupta pe care vor in-
cepe=o. In acest stop grupul asa zis al bunilor romani" 1) tri-
metau pe loan Ghica, agent confidential al for pe langa Sultanul
cu misiunea de a demonstra Portii dorintele tarii can erau :
i) Principatele sa fie mentinute sub suveranitatea .turceasca
asa cum prevad capitulatiite de pe vremea Sultanilor Baiazid
Ilderim si Mahomed II ;
2) Ca Poarta cu ajutorul celorlalte cabineie europene sa
is orice masuri pentru a impedeca amestecul de tot felul al a-
gentilor rusesti in principate 2). Dar Rusii sprijiniti de agentii for
din tars printre care insusi mitropolitul Neofit 3,cel mai mare
-dusman at revolutiei muntene dela 1848nu vor admire stirbirea
drepturilor castigate ci vor lupta pe toate calk pentru rapune-
rea acelora ce li se puneau in cafe. Decretul de slobozire" din
armata a lui I. Bratianu ne arata indeajuns actiunea politica
ruseasca in principatul Mnnteniei.
a

9 -19 Iunie 1948

Am schitat in aka' parte izbucnirea revolutiei dela 1848
<9 Iunie) 4). Pregatirea acestei revolutii se facuse de catre mem.,
brii societatii Dreptate-Fratie" care avea de conducatori pe
Balcescu, Ghica, Voinescu II, Chr. Tell la can se adaoga mai
tarziu Golestii, Magheru si Eliade Radulescu precum Si tinerii
Intorsi dela Paris in frunte cu tratii Bratieni si C. A. Rosetti.
Elementele revolutionare erau destul de disparate si ca concep-
I) Ibidem, 399Grupul era compus din N. Golescu, D. Ghica, C.
A. Rosetti, 1. Ellade, C. Balcescu, St Golescu, A. A. Golescu, D. Brati-
anu, I. Bratianu, N. Balcescu, C. Bolioc. R. Golescu, A. Golescu si I. Cam.
pineanu.
2) Anul 1818. I. 400.
3) Pentru a evidentia rolul nefast jucat de Mitropolitul Ungaro-
'71ahiei in revolutia de la 1818voiu da cat de curand nn studiu care
sa cuprinda pe Maga aceasta si rolul preotimei In general, in aceste
prey importante evenimente din istoria noastra nationtoil.
4) N. C. Beienaru 0 figura interesanta a revolutiei dela 1818
Pre,,tul Radu Sapca, in revista Arhiva.
 I. C. BRATIANU IN REVOLUTIA DE LA 1848 125

tie politica $i in ceiace priveste curajul de a duce la capat ac

tiunea inceputa. Deosebirile de vederi ale capilor miscarii vor
explica nenumaratele $i repetatele gresPli facute de sefii revolu-
tiei, cum au fost, acordarea presedentki guvernului provizor ru-
sofilului §i reactionarului mitropolit Neofit precum $i mentinerea
in importantele slujbe de sefi ai ostirei a coloneilor Odobescu,
si Solomon.
In buns parte aceasta va explica §i slabiciunea unor mem-
bri ai guvernului provizoriu cari, numaj in fata unui simplu
svon, necontrolat, despre venirea Rusilor, parasesc capitala re-
tragandu-se la munti aruncand astfel o lumina comics asupra
re volutlei muntene. Noi ne vom margini numai sa scoatem din
dncumentele vremii rolul §i atitudinea avuta de loan Bratianu
in aceste evenimente, rot prin care aceasta personalitate a amp.,
lui 1848 me spare ca una dintre cele mai proeminente.
La doua zile dup5 proclamarea revolutiei de la Islaz, deci
la it Iunie se constituia noul guvern at Orli romanesti cu apro-
barea domnitorului Bibescu. La departainentul vistieriei era nu--
mit Magheru iar pang la venirea sa in capitala loan Bratianu
era insarcinat cu conducerea acestui departament 1>. Evenimen-
tele se precipitara. Pestre trei zile numai, la 14. Iunie, ora r din
noapte Bibescu abdica dela Tron, asa Ca guvernul se constitue
din nou in frunte cu mitropolitul §i avand ca membri pe : Eliad,
Golescu, Tell, Magheru §i Scurtu iar ca secretari pe Rosetti,
Balcescu, Golescu $i I. Bratianu 2). Chiar in noaptea abdicarii
domnitorului, se expediau adrese oficiale catre consulatele roma..
nevi din tarile europene anuntand acest eveniment 3) $i asigurand
ca noul guvern vremelnicesc va !Astra linistea §i ordinea publics
din tars precum $i ca va intretinc relatiunile cele mai prietenesti cu
tarile vecine. In calitatea aceasta de secretar al guvernului provi.
zoriu intalnim pe Ioan Bratianu pans in ziva de 17 Iunie. La aceasta
data impreuna cu C. A. Rosetti, loan Bratianu iii dadea de-
misia din aceasta insarcinare 4) fara a indica motivele cari II
determinasera s'o faca. Demisiile acestea provoaca discutii a-
prinse in opinia publics care banuia ca s'au produs neintek-
geri marl in sanul guvernului provizoriu. Poporul suveran" zia.
1) Anul 1843, 1, 514.
2) Idem, 1, 564.
3) Anul 1848, 1, 565.
4) ldem, 635
126 N. C. BEJENARU

rul revolutiei scrie un articol I) in care face apel la unirea tutu-

ror fortelor de care patria are nevoie 'n aceste momente grele
si indica guvernului ca atunci cineva da dovezi ca apgr5 cauza
poporului, cind implineste dorintele poporului. i aceste dorinte
erau, ca, stirea despre demisia cetatenilor Bratianu $i Rosetti,
cari au dovedit ca sunt gata a se jertfi pentru patrie sa nu fie
adevarata" $i acestia sa intre iar5si in randurile guvernului.
Se pare c5 demisiile celor z secretati ai guvernului provi=
zoriu n'au fost primite. Discordia Insa din shut guvernului
clintre tineri si batranifavoriza aventura coloneilor Odobescu
Si Solomon cari in ziva de 19 Iunie sub alte pretexte se prezintara
la Palat unde guvernul tinea sedinta declarand arestati pe mem.
brii sal. Rasp5ndindu.se in oras stirea despre aceasta poporul
fu chemat din toate p5rtile la Palat. Maiorul Locusteanu parti-
san al celor doi colonel, plec5 in grab5 spre Mogosoaia spre a
aresta pe Rosetti $i mai ales pe Bratianu care avea in subur=
biile orasului o imensa popularitate
Acestia reusira sa scape de cursa si venind la palat /) a-
gitara multimea la rezisrent5 contra armatei. In fata acestei amen
nintari coloneii atentatori isi schimbara atitudinea, Solomon re,
tr5gandu-se la Cazarm5 iar Odobescu incercand a trata cu Tell
constituirea unui alt guvern afirm'ind ca acesta a fost singurul
scop al actiunii lui. Odobescu a fost arestat chiar in palat iar
Solomon, inchis In cazarma se preg5tea de rezistenta in contra
multimei care alerga in valuri spre a.l aresta ca $i pe compli.
cele sau. 0 noua varsare de sange s'ar fi produsca $i cea din
invalmaseala dela Palat cand 7 cctAteni au fost impuscati de
soldatidaca n'ar fi intervenit Ioan Bratianu care venind cu
Mitropolitul la cazarma, indemna prin cuvantari infracarate pe
soldati sä nu ridice armele contra fratilor for 3). Astfel el reusi
sa inlature o noua incaerare. Colonelului reactionar i se pro-
mise libertatea de a se expatria in voe, dar cetatenii revoltati it
pandira la iesirea din oras $i prinzAndu.I II depusera la arest
spre a fi judecat alaturea cu tovarasul sau.
Numai dupa aceasta incercare a reactiunii de a se instala
din nou la putere, guvernul provizoriu sra dai seams de peri.
colul ce -I ameninta, uitand neintelegerile ce se iviserA in sanu(

:) Ziarul Poporul Suveran, No. 1, 1818, din 9 lunie.

2) Zuarut Pruncul roman No, 4. 184h, 22 Inuie.
3) Anut 1818, Vul. VI, l'refata, pag LX.
 I. C. BRATIANU IN REVOLUTIA DE LA 1848 127

sat'. Asa ca. la 19 Iunie Bratianu si Rosetti isc5leau din nou ca

inembri ai guvernului proclamatiea ce se dadea tarii cu privire
la atentatul criminal at celor doi militari '). Astfel data de 19
Iunie trehue retinuta ca o 2i ce era sa fie fatala revolutiei. Da-
torita actiunei energice a multimei precum si actiunli lui loan
Bratianu se evita instafarea reactiunei Ia putere $i se inlatura
incaerarea ce era sa se produca intre cetateni $i armata colo-
nelului Solomon inchis in cazarma si hotAr5t a se opune cu
armele.
19-29 Iunie 1848
Duvernul provizoriu recapat5ndu.si armonia si linistea se
pune din nou la lucru. Penrru a pedspsi actiunea reactionary
din 19 Tulle se insaituia o comisie de juderata a) §i se luau tot
°data m5suri pentru intarirea si organizarea gardei nationale 3).
Cel care staruia mai muit pentru formarea $i intarirea acestei
garde era I. Bratianu. El s'a ingrijit din primul moment a o in-
zestra cu pusti $i a inceput in acelas timp prin ziarul .Pruncul
Roman" o. propaganda Intens5 pentru Inrolarea cetAtenilor 4). Se
hotar5ste apoi sa se trimeata prin judete mai ales prin cele
b5ntuite de reactionari" care un comisar sau dci can sa vor-
beasca cetatengor despre Prodamatie" despre .adevaratul ei in-
teles precum si despre drepturile for cele nou $i despre dato-
riile for 5). In 24 Iunie I. Bratianu cerea ministrului de finante
Slobozirea sumei de 30o galbeni pentru Inarmarea gardei nation
nale din Bucurevi 0> care se $i dadea a doua zi 7), si se instiinta tot
arum orasele $i satele tarii sa -$i organizeze o astfel de
garda pe socoteafa for proprie.8) A doua zi, in 25 unie guver-
nul provizoriu I i impartea lucrarile in mai muke sectii revenind
in sarcina lui I. Bratianu organizarea ap5r5rii nationale 9)
Pregatirile de aparare erau justificate de amenintarile ce
veneau de la Nord si dela Sud. De aceste amenintari nimeni
inrsi dadea seama mai mult decal cel ce -staruia at5t de mult
pentru organizarea militiei nationale, $i care din primul moment
1) A ul 1848, I, 664b65.
2) idt-rn, 11, 6
3) him, 3-14
4) Pru cut Hu. an, Nu. 4, 1848 dui 12 luuie.
5) Afali 848, 11, 6.
6) Id( Ili, bl
7) 1(1 -m, 82
8) luau., 2
01 luem, 94-9G
128 N. C. BEJENARU

al deslantuirei revolutiei stia sigur ca Rusii si Turcii nu vor

privi schimbarile din Tara Romaneasca cu bratele incruci4ate.
El si cu C. A. Rosetti reprezentau nuanta cea mai Main.
rata a revolutiei cari desi poate erau siguri ca revolutia va ca>
dea totusi aveau convingera ca ideile de reforms si de progres vor
.prinde atatea radacini cat sa se poata dezvolta cu vremea si sa
dea roade I. Bratianu stia ca Rusia este corbul care cronca-
neste deasupra revolutiei muntene si care nu va admite nici in.
tr'un chip ca cele faptuite sa ramana in picioare. Intr'o scri-
soare din 26 Iunie 1848 el instiinteaza Impreuna cu Rosetti pe
Ed. Quinet despre cele intamplate in Tara Romaneasca si ii
aratau pericolul ce ameninta opera indeplinita. Rusii isi tineau
la frontiers armata gata de a antra in principate iar Turcia era
neputincioasa spre a face ceva in favoarea Romani lor. Singurul
ajutor pe care il nadajduiau Rominii era ajutorul Frantei pe
care I. Bratianu it cerea 1) pentru tara sa, sora Latina care lease
exemplul libertatii de la dansa.
Svonurile despre intrarea Rusilor in tara circulau cu per--
sistenta mai ales din ziva de 22 Iunie cand armatele Tarului intra=
sera si se stabilisers in Iasi. Balcescu trimis la granita Milcovului
spre a se informa vestia si el in 25 Iunie ca nu numai Rusii
dar sl Turcii vor antra in curand In tara. La t7 si mai ales la
28 ale lunei toata lumea credea ca armatele streine au si Intrat
in principate. Guvernul provizoriu hotaraste in fats acestor zvo>
nuri sa se retraga la munti ceace se si intampla in seara zilai
de 28 Iunie. Tot in acea zi, iarasi fara sa avem vre.o detaliere
mai precisa a faptelor, I. Bratianu era numit Administrator al
judetului Ramnicul Sarat in locul lui Scarlat Filipescu, si invi>
tat sa se porneasca in grabs in judet spre a-si lua postul in
primire ).
Imprejurarile au facut ca aceasta insarcinare a Jul I. Bra-
tianude mai mica importanta de cat aceia pe care o detinuse
pana acum, ca secretar al guvernului provizoriusa foloseasca
iarasi revolutiei tot asa de mutt precum folosise si demisia sa
din guvernul provizoriu din ziva de 17 Iunie cand peste 2 zile
impedeca arestarea guvernului. Si iata cum. A doua zi dupa
plecarea guvernului insusi Mitropolitul dadea o proclamatie
instiintand tara ca crebelistib) au fugit din capitals si ca el im-
1) 1848, II. 134-6
2) ldem 156.
 I. C. BRATIANU IN REVOLUTIA DE LA 1848 129

preuna cu boerii au luat m5suri pentru restabilirea ordinei si In

vita populztia sä se supuna trupelor tusesti izbavitoare despre
cari se credea ca au intrat in Tara'). Reactiunea triumfa $i se
instala la putere. Odobescu $i Solomon erau eliberati i pusi
iarasi in fruntea trupelor. 0 caimacamie se instituia din Teodor
Vacarescu si Emanoil Baleanu si astfel revolutia parea inmor-
m5ntata.
Plec5nd spre R5mnic, probabil spre a =gi lua in primire noul
post ce i se incredintase, Ioan Brarianu afla la Focsani realita=
tea asupra svonurilor ce circulau cu privire la intrarea Rusilor.
Alci el afla nu numai ca Rusii nu vor intra deocamdata in
tars, ci din contra, in urma unui ordin primit dela Petersburg
ei au inceput sa iasa si din Moldova retrag5ndu.se peste Prut. 2)
In grabs, cel mai indraznet dintre corifeii revolutiei muntene
dela 1848, pleca spre Bucuresti. Aici locuitorii capitalei aflasera
in seara zilei de 29 Iunie c5 vesrea intr5rii Rusilor in tars este
o minciuna $i astfel a doua zi dimineata, la 30 'Iunie toti ne.
gustorii urmati de o mare multime din toate clasele mersera la
mitropolit cerandu -i s5 jure din nou pe constitutia sa recheme
: guvernul provizoriu, sa dea o nou proclamatie prin care s5 re.
cunoasca constitutia si sa retraga proclamat a prip care decla=
rase guvernul provizoriu rebel.3) Ram5neau insa in slujba ostirii
cei doi colonei pe cari cetatenii revoltati, cu nici un chip nu-i
mai puteau tolera in fruntea ostirii. Era sa se produca chiar o
noua incaerare intre popor si armata in aceast5 zi de 3o Iunie
1848. Atunci intervene Bratianu. Cu lacrimi in ochi sarut5 cru.
cea, alearga in mijlocul poporului, sfatue, povatueste, or5ndueste
cu o activitate rara $i duce Impreuna cu el pe mitropolit in
mijlocul multimei".4) Datorita curajului si dibaciei lui se term:-
na cu liniste aceasta zi cand cei doi colonei dau declaratia gay
rantata de mitropolit ca si ei sunt p5rtasi ai revolutiei, induple-
cand astfel poporul sä se intoarca in liniste acasa.6)
Lin guvern interimar revolutionar, compus din Mitropolit,
Br5tianu, C5mpineanu si Cretulescu lua fiinta 'Dana la revenirea
. in capitals a guvernului provizoriu refugiat in munti.
Prof. N. C. Bejenaru
<Va urma) doctor In litere

1) 1848, VI, LXIII.

2) Ibidem.
3) 1848, II, 185.
4) Articol din Pruncul Roman No. 8-10, 6-8 Iulie 1848
5) 1848, II, 186. 4
 COMUNICARI
Cateva etimologii populare
In a. 1852, insemnatul filolog german E. Forstemann a
publicat, intr-o mare revist5, studiuf s5u cu titlul «Lieber deur>
sche Volksetymologie» (=Cu privire la etimologia popular germ
mans), prin care a deschis un drum nou studiilor filologice : el
cei dintai a ar5tat aci in chip sistematic, c5, in dezvoltarea evo-
lutiva a limbifor, cuvintele isi prefac constitutia for fonetia,
f
adica sunetele <s. ex. e in i, o in u, in r etc.> nu numai prin-
tr'un proces mecanico-fiziologic, dup5 anumite legi fonetice, cum
se crezuse indeobste pans atunci, ci Inca, de multe on chiar, si
printr'un proces suffetesc, anume prin impulsul legilor psihologice
ale asociatiei (analogia si asimilatia).
De atunci, felurit,i insemnati filologi au inceput, in apus
mai cu seams, s5 studieze 5i pe aceasta din urma cale etimolo-
gia cuvintelor din limbi cad din ce in ce mai mutt s-a ajuns la
convingerea, pe care cel dintai o avusese precis Forstemann, ca
si poporul; el in chip inconstient, etimologhizeazA, adic5 simte
nevoia intelectuala de a.si da socoteala de originea unui cuvant.
Numai ca poporul scoate etimologii!e sale numai din limba vox->
bits de dansul, din limba lui nationata.
La noi, aceasta noua ramura a Filologiei nu se prea cer-
ceteaza cu privire la limba romans. De aceea, in deosebi ca sa
at mai mull interes pentru eadau aei c5teva etimologii po-
pulace, cari, pe cat 5tiu, n-au fost observate de nimeni pans
acuma.
In oraselul Cohalm din Transilvania, unde-s foarte multi-
i
Sasi, acestia zic bicicletei pisinf, cu finaful foarte redus in
vibratii la pronuntare <cf. german obicinuit : bizikl si bisik1).
Chiar acolo fiind, eu am auzit tarani romAni numind, absolut in-
chip serios, pisica pe s5sescul p4sig Prin legea psihologica a
asociatiei si asimilatiei sunetelor cuvAntului sasesc cu romanescul
"ergs.
Pe aceeasi cafe psihologica etimologhizand, poporul incult
 COMUNICARI 13.1

-,din Muntenia, auzind cuvAntul Morga---locul uncle se expun ca-

rlavrele persoanelor in spitale etc., a facut din el murila, prig
asemanare cu femeninul dela adj. murg castaniu.
Din peron = trotuar la gara unei c5i ferate, Muntenii au
facut piron, prin asemanare Cu sunetele subst. pironcui Bros.
In Iasi am auzit in popor zicandu-se Buricfiu, prin asem5.
-nare cu cuv. but*, pentru numele armean de familie : Buicfiu.
Tot in Iasi am auzit tarani si or4eni inculFi, zicand lfirt:
ceanu, prin asemanare cu cuvatul mai intins in limbs : thric,
pentru numele de famine Erdiceanu (macar c5 este chiar un
.sat : Erbiceni>. Nu, deci, prin simpla metateza.
Servitoarele de la Spitalul Eforiei Sf. Spiridon din Iasi zic,
tot prin proces psihologic, afergator pentru aparatul : irigator.
Servitorii dela Baia Comunala din Iasi zic, unii : call/drier
<=calu di <de> fer> pentru marina de inalzit si transmitere a
caldurii : caforifer.
Tot in Iasi am auzit servitoare numind, in chip absolut se.
tios : indrcicitcarbunele antracit, cu care se incalzeste uncle
case.
Tot pe aceasta cale, etimologhiz5nd inconstient, a mai
facut poporul la noi :
Saratni, prin asemanare la pronuntare, cu verbul Tatra,
pentru safatd.
Solz, prin asemanare cu subst. solz (de peste etc.), pentru
subst. sos < frant. sauce.
Die Barbulescu

0 lamurire despre Basarab-ban sau Severin-ban

In No. i al .Arhivei" pe anul 1926 am cetit o comuni.
care a d-lui Dr. Hie Gherghel intitulata : Basarad-ban ? sau
Severin.ban I In ea distinsul invalat discuta o chestiune care
m'a preocupat si pe mine odinioara cind am publicat si o bro-
;lira l> tratind despre celebrul nume din cronica persana a lui
Raid ed din Fadl Allah, reprodus intai de D'Ohsson In His-
toire des Mongols pg 627, apoi dupa acesta, de Hasdeu si de
alti istorici romini. De oare ce d-I Gherghel cunoaste pkerea
T. Elotnog. Bezerenbam din cronies persana a lui Fazel-Ullah-
Raschid, 1a8i 1419.
132 T. HOTNOG

mea numai din recenzia subiectiva si malitioasa a d.lui V. Bog-

rea si exprima convingerea ca e un timp pierdut de a ceti
4fascioara>> mea, sins nevoit s5 revin $i eu asupra acelei Oren
pentru a nu se aduce o jignire adevarului stiintific.
Condus de o interpretare a textului lui Raid cetit cu
multa atentiune, tar pe de alts parte bazat pe oare care cunos=
tinti in ce priveste scrierea araba $i turceasca am propus, spre
deosebire de D'Ohsson, de Hasdeu $i de toti imitatorii lui, ceti-
rea numelui din cronica : Dezerenban = de Zeren(o) ban<us>,
D =1 Gherghcl spune in comunicarea sale a d. Bogrea a
respins «cu drept cuvint5) aceasta lectur5. D sa e prea aspru
cu mine cand afirma asa de usor c5 d I Bogrea, fa'ra a avea
chip sä urmareasca parrea cea mai importanta a argumentkii
mele ocu drept cuvint, respinge o parere <Dar dl Gherghel
n'a cent brosura mea si nu are deci nici o vin5>.
Numele din cronica persan5 e redat de D'Ohsson si in
transcriptie araba. Se vede clar din felul cum e reprodus ca
numai litera initials a cuvintului nu e ligilib5, fiindca semnul
nu e complet p5strat in manuscriptul folosit de D'Ohsson. Ori
care ar fi fost acea liter5 initials, restul r5m5ne neschimbat : -
zr-nbam, cetit dupa regulele de ortografie araba - zereribam 1>
Din restul p5strat al literii initfale se vede ea nu putea fi in ni=
ci un caz v <acelasi semn si pentru u in scrierea araba) D'Oh-
sson i-a pus la intimplare un punct diacritic de desupt capa=
tat un b, cetind astfel «Bezerenbam ( ?)D Eu am propus un d,
care in scrierea araba putin se deosebeste de semnul redat ca
incomplet de D'Ohsson. <Putea de altfel s5 fie si un t care
inlocueste in limba tatara $i cumana pe d initial corespunzator
in alte limbi turco-tatare>.
Admitind ea T5tarii n5v5liser5 dinspre r5s5rit, c5 dupa
Ragid, seful de hoards cel de Ia dreapta 2) s'a luptat cu acel
personaj al carui nume it discut5M, cel din mijloc, Buri, s'a
luptat cu Sasii tar cel de la stinga a trecut Peste munti la
popoarele aKara.Ulagh>> <Rom5nii din Muntenia), ceti ea Deze.
renbam.de Zeren ban apare ca foarte probabila.
Indiferent cum numesc astazi Ungurii Severinul 3), sigur
1) tmanunte asupra acestei cliastiuni V. T. Hotnog op. cit. pg'
21- 22
2) r.adan
3) Din lipsa unei biblioteci romAnesti mai mart in ChisinAu nu pot
pentru mo Lent controla obiectiunile d-lui Bogrea in aceabta chestie
de amAnunt.
 COMUNICARI 133

este ca in documentele latinesti din *secoluI at XIII ei an

redat acest nume in diferite variante care se reduc la tipurile
Zoren, Soren <6 e redat in scrierea Latina cu eu §i la Unguri;
ca.si la Germani> Nimic nu ne impiedica de a ceti numele din
cronica persana $i de Zeiren ban, de oarece vocalele' palatale
o",e nu an un semn special in alfabetul arab, $i deobiceiu nici
-nu se scriu.
Titulatur5 Latina «banus de Zeureno» a putut fi luat5 de
seful tatar Cadan : on .din gura locuitorilor robiti on mai curind
din gura prinsilor in r5zboiu iar nu de la vre-un profesor de
limba Latina, cum crede d-I Bogrea. Pentru soldatul cuman, pea
ceneg sau ungur, ca si pentru t5tari, titulatura Latina cuprindea
numai cloud Parti: numele rangului - ban §i un atribut confun-
dat intr'un singur cuvint barbar dezeren <ori dozeiren) §i care,
conform uzului obisnuit in limbile acestor popoare, trebue sa
stea inaintea substantivului determinat <cf. tatar. ntaktaufd Kiz
<I5udata fats), tatar akili (a TataruIui mince) etc.>. Ragid qia
scris cronica dup5 rapoartele comandantilor mongoli.
Acum putem sä trecem pe terenul propriu zis at istoriei
Doug lucruri se pot intimpIa : a> Ca c1-1 N. lorga sa 'alba'
dreptate, c5nd respinge cronica Iui Ragid ca fund confuza in
,clatele pe care ni le d5 $i b) Ca numele din cronica Iui Ra§;c1
s5 fie Inteadevar titulatura banului de Severin.
Admitind at doilea caz, acel ban a fost Oslit ') (OtIu?).
care foarte probabil a $i pierit in Eupt5, cad numele fui nu mai
.spare in documente dup5 124o.
Chiar din textul cronicei lui Ragidrezulta ca Kara=Ulagh-ii
-<=Vlahii Negri) erau departe de ace! Dezerettfiam (or! Beze-
yenfialtr, indiferent cum 11 chema in realitate>. Numai cetirea ca
Basarab.ban a numelui din cronica a facut pe istoricii nostri
-s5 creada ca e vorba aici de comandantul unei ostiri rominOsti.
D-I Bogrea vorbeste in recenzia &sale de o <deslegare
onorabil5»a chestiunii, propunind ca numele cetit <am vazut
cum si dece) Bezeren-dam de D'Ohsson sa fie considerat ca
o metateza a unui Zederenfiam <=Zeverenbam). D =sa putea sa
propuie chiar o metateza a unui Binida.a Sava in mod tot
atit de <conorabi6.

1) Dna Os/u este acelai nume peceneg 011u, eI e un derivat at

Env. cuman of (toe), deci Ot/u / ,,focos, faecal"
 134 T. HOTNOG

Analogia cu metateza lui Kolar din Keral (remarcata de

mine $i nu de d-I Bogrea, cum crede d.I Gherghel '), nu se-
potriveste de loc. In cuvintul Korai metateza se explica,
usor fie prin faptuI ea I 4i s fiind sunete omorganice se' pot-
schimba usor, unul In altul, fie ea Tatarii an vazut in numele-
unguresc prima parte a unui titlu de forma lui Gegfer-beg
(..printul printilor), adica un plural in-far de la un substantive
cu vocals radicals a (Mal.).
D =I Gherghel, in comunicarea pornenia5, crede ca n'arc
nici un motiv s5-si schimbe vechia parere, a lui Hasdeu Si refu
z5 sä mai revie asupra ei, ca $i cum ea ar fi unica 4i definitiva
In stiint5. D-sa aduce ca un argument zdrobitor citatul din
Annafes Cracovienses Groves: Tatari, subjugatis Bersadensis,
Litwanis, Ruthenis 2> etc." Acest citat nu probeaza nimic in
chestia discutata de noi. Numele Bersadensi seaman5 din In.
tamplare cu Basarab Cori Basarabeni>, insa el ascunde vre -utt
popor letic, disp5rut ca atitea altele. Tatarii au luptat cu mut-
to ordine $i nu puteau sa comita o asemenea grepia grosolana
de strategie ca din Muntenia s5 piece tocmai la Sandomir_
Alta au luptat in regiuniie letice Si polone, altii in sud, spre
Cumania si Ungaria.
In felul acesta d-I Gherghel comite gresala, care au co
mis-o 4i editorii colectiei Hurmuzaki 273) and an crezut
ca Maid de peste Volga erau Romani, desi in realitate erau
Cumani, cunoscuti de slay; sub numele de Prancl Pofovfi °>.
Bersabensi din analele Cracoviene n'au, hotarit lucru, nimic a,
face cu Basarabii, Basarabia Si Basarabenii nostri. Cronicarul_
socotind dupa preciziunea cu ca re reds numele Lituanilor si al
Rutenilor (ori Prutenilor ?), ar fi redat el precis si numele Basa.-
rabenilor, daca de el ar fi Post vorba.
T. Hotnog,

1) T. Hotnog, op. nit. pg. 13.

I) Ruthenia sa nu fie oumva o leetura gre§iti a lui Pruihenia-
4neamal letic at Pru§itor).? Nu eunose ecliptic, critics ate cronieei.
3) Of. T.illotnog op. cit pg. 15.
 COMUNICARI 135

Quelques notes sur la personnalite d'Adolf Berman,

imprimeur, de lassi, 1836-1862.
Dans le precedent fascicule de cette revue 1), (pag. 51.52>,
Mr. le professeur Ilie Barbulesou nous fait part d'un entretien
qu'il a ea, a Belgrade, capitale d'lougoslavie, rite passee, avec
le Dr. Tihomir R. Georgevid, professeur a l'Universite serbe de
cette ville, au sujet d'Adolf Berman, lequel, pendant le regne
du Prince Milo§ Obrenovid, occupait la la fonction d'Adminis-
trateur de l'imprimerie de l'etat serbe.
Cet Adolf Berman, d'origine prussienne, a ce qu'on dit, au-
raft etc venu a Belgrade en l'an 1831, aussitot apres, ou bien
meme a l'intention de l'installation de la premiere imprimerie
oficielle dans la Principaute de Serbie, apres la liberation de ce
pays de l'esclavage Ottoman.
En 1835 Adolf Berman quitte Belgrade pour Pesth, capitale
de I'Hongrie, d'oet on peed apres ses traces. Quand, en 1859,
le Prince Milo§ est reinstalls sur le tram de Serbie, it recoil-
de la part de ce Berman, demeurant alors a lassi, en Moldavie,
une felicitation, motivee de cet evenement.
Comme Mr. Georgevid exprime rinterte d'avoir quelques
renseignements sur la personne et l'activite, pendant ce laps de
temps, du-dit Adolf Berman, je pourrais lui servir quelques unes
de mes notes, puissees dans les documents qui m'ont servi
ecrire ma monographie de la ville de Iassi, (Oraptf lap; vol.
in 40, de 522 pag., II=eme edition, 1915), de meme que d'autres
petites informations, que j'ai prises de la bouche meme de quel-
ques membres descendants et collateraux de ce personnage. Les.
voila :
En l'an 1836 Adolf Berman se trouvait a Bucarest, capi=
tale de is Valachie, ou it etait occupe a installer une typogra-
phic nouvelle... Deux ans apres, it arrive a Jassy, en compagnie
de son spouse, (ou du moins presentee comme telle), Helene
Vucovid, d'origine serbe, qui se disait nee a Kragujevac. Elle
.pretendait etre' niece du Prince Milo§ Obrenovid, et, comme
preuve de cette parents, dans la maison des Berman, a Iassi,
figurait, en place d'honneur. un portrait de ce Prince, dans tut
cadre ovate, sous lequel se trouvait place un autre cadre pared,

I) Arkien, An. -XXXII!, No, 1.

136 N. A. BOGDAN

deux fois plus grand, contenant les armoiries dudit Prince,

coussues artistiquement avec des perles en verre de couleur,
sur un Champ de canevas.
Ces deux pieces, les dernieres et seules qui subsistent
aujourd'hui de tout l'avoir des Berman, se trouvent encore.
dans la maison du Capitaire en retraite Constantin Filescu, petit-
fils d'Adolf Berman, et dernier survivant de cette famille, demeu=
rant a Iassi.
Adolf Berman se trouvait donc dans cette ville depuis 1838,
en vertu d'un angagement fait avec Georges Asalci, le premier
litterateur moldave de l'epoque, qui possedait une grande typo=
lithographie, presque officielfe. Celui=ci avait probablement besoin
d'un bon conducteur de son etablissement.
Comme les plus illustres hommes d'etat et litterateurs du
pays imprimaient allors clans cet etablissement lours oeuvres, les
lois et les ordonnances gouvernementales, Berman se trouvait
toujours en meilleure compagnie sociale. Nous en avons la preuve
par le fait qu'en 1839 l'epouse de Berman, donnant naissance a
une fine, (fa seule qu'ils ont ea de leur vie, nomee toujours He.
lone, comme sa mere, familierement surnornee Micoutza>, c'est
Mihail Koaniceanu, le plus grand ministre et homme politique
de la Moldavie, qu'en fat le parrain.
Micoutza Berman fat mariee a Iassi trois fois : 1°, a Costaki
Botezatu, fits d'un professeur de lycee et homme de lettres Samoil
Botezatu, dont elle a ea un seul enfant, Anton, dit Bubi, Botez,
devenu Capitaine d'Administration, mort depuis une douzaine d'an.
flees ; z°, a Anton Pilescu, collaborateur et puis successeur
Berman dans la conduite de son imprimerie, avec lequel elfc out
son second enfant, Constantin, dont j'ai pane plus haut, et 3°,
an Capitaine d'Administration Constantin Vrabie, devenu en der=
flier temps General, et decode depuis quelques annees, sans de.s-
cendant3.
En 1855 Adolf Berman devient le proprietaire d'une typo
graphic nouvellement installee, qu it exploite jusqu'a sa mort, en
1862.
II a ete enterre clans le cimetiere de l'eglise Lutherienne de
Iassi (Pacurari), dans les registres desquelle paroisse il est insCiit
ivec les noms de Adolf Moritz Berman, a la date de 4 IVNI
<22 Avril) i86z, note comme ne a Pyrmont (Hanovre, en Prusse>,
et age de 64 ans.
Nous trouvons un article dans is revue Romania Literard,
 COMUNICARI 137

de 1856, signe par Adolf Berman, ce que prouve qu'il maniait

-quelquefois aussi la plume.
Comme temoins de ses bonnes relations avec rate sociale
de l'ancienne capitale de la Moldavie, on remarque que la fille
des Berman, Micoutza, a son premier mariage eat comme par-
rain de noces Vasile Alexandri, le plus grand poete et ministre
plenipotentiaire de la Roumanie a Paris ; que son premier enfant,
Anton, eat comme parrain Costaki Negri, agent diplomatique de
la Moldavie a Constantinopole etc., et que son. second enfant,
Constantin Pilescu, eat comme parrains Georges, et son frere
Pierre Asaki.
En ce qui concerne les Iivres, correspondances, ou autres
documents familliers, ayant egard a Berman, on n'en trouve
malheureusement aucune trace. Par suite des tribulations sociales.
de cette. famille, pareils objets ont passe de main en main, jus-
qu'a ce quills ont disparu presque completement. Line vingtaine
des photographies de famille, provenances surtout de Serbie et
d'Autriche, se trouvent encore dans les mains du Capitaine
Constantin Pilescu, mail beaucoup d'entre elles n'ont pas aucune
indication de noms, adresses ou signatures, afin qu'on puisse les
identifier.
J'ajouterai enfin que Helene Adolf Berman eat a Jassy tine
cousine, bien que d'autres en disent qu'elle etait sa soeur con -n
sanguine. Celle-ci s'appellait Ecaterine Teodorovie, d'origine
serbe, et eat trois enfants, dont .deux garcons, tin du nom
Alexandre, devenu Colonel d'Administration, l'autre nomm:e.
Constantin, Capitaine de Cavalerie, morts tous deux depuis une
trentaine d'annees, et une fille, Maria, laquelle, non mariee, vit
encore a Iassi.
Le marl d'Ecaterine s'appelait Atanasse Teodorovie et ai-17
malt a se donner le titre d'ex-Adjudant du Prince Milog, ayant-
abandonne la Serbie au moment de ('abdication de ce Prince. It
s'etablit ensuite pour un laps de temps a Bucarest, ou ii a fait
eonnaissance de cette dame, refugiee elle-m"&ne de Belgrade.
En compagnie de celle-ci it est venu un peu plus tard en Mol=
davie, ou s'associa a un boyard local, Cozadini, et tons deux
prirent l'entreprise des postes moldaves.
En Septembre 1858 Atanase Teodcrovi. meurt et est en
terre au .cimetiere ortodoxe de l'eglise Ss. Voivozi.Rosca de
Iassi.
N. A. Bogdan
 138 I. IORDAN

Lut de oale = mort.

In graiul popular se aude foarte des izolarea fur de cafe-
atunci chid e vorba de cineva care a murit relativ de mutt.
Mai trdieve curare, mosufe? Enei, deciird ii fur de oafe it
un asemenea dialog este curent Intre un b5trin, r5mas in satut
s51.4, si un dub' care revine acolo dup5 o lipsa mai IndelungatA.
Explicarea acestei izol5ri nu intimpina nicio dificultate : mortul
a putrezit si s'a amestecat cu pamintul, asa ca in momentut
vorbirii se pot face oale din oasele lui. Avem de a face, foarte
probabil, cu o reminiscenta biblica : aLut m'ai zidit si Ia Ornint
iarasi ma intorci» (Cartea lui Iov, 10, 9, ap. Tiktin, Rum. d-
Wb. s. v. fut). Dar vorba fut nu=i totdeauna intrebuintata : a
fost simtita ca de prisos §i de aceia s'a I5sat la o parte in vor-
birea repede, st5pinit5 de afect. Matusa-i moart5 decind lupii
albi si s'a Pieta oale si ulcioarech zice Creanga, ap. Tiktin s. v.
oafei. Pentru aceste motive cred c5 n'are dreptate K. Treimer,
care in Arkiv za arbanasku starinu, jezik i etnografiju I (1923),
pag. 3o-31, vede intro izolare albaneza foarte asem5n5toare cu.
cea romineasca ramasita unui obiceiu iliric. Albanejii de Nord
spun pentru a muri aproape ca Rominii : a se duce so lard
oafe (gehen Topfe zu machen" sterden", scrie Treimer).
llirii obisnuiau anume, ca atitea site popoare vechi, s5 ard5 pe
morti, si amintirea acestei practici s'ar fi p5strat in expresia citatA,
pe care Treimer o numeste cvorweltliche Phrase» si o explicA
grin in die Aschenurne kommen". Socot a nu este deloc ne-
cesar sa recurgem In cazul de fats la explicki de natura iScoric-
culturafa, care altfel sint foarte utile si in general sigure. kola.
rea romineasc5, pe care toata luinea o Intelege in felul ar5tat
mai sus , intareste p5rerea ca ne g5sim in fata unei creatii
s'pontane, in legatura Cu c' lace se intimplA cu trupul mortului
b5gat In pamint.
Cu acest prilej Imi permit sa nctez aici alte expresii pens
tru a muri, care tusk spre deosebire de cea discutatS p5na
acum, se and numai intro localitate. In orasul Tecuciu se zice
a se duce fa clime 3 a muri (foarte des in bl5stemele mame--
lor Ia adresa copiilor mica care piing inteuna : Duce.te -ai,
mama, fw alune,sd te ducisau vede-te-a$ fa afune, sa te pad).
Se intelege dece mai ales In astfel de imprejurari se intrebuin.-+
teaza izolarea citata : de§i mamele stiu ca exprima acela§ lucru
ca si a muri, pefera totus izolarea, pentruc5 evita vorba de-.
 COMUNICARI IN,
care au groaz5. Li se pare c5 ideia de &wart,' este mai slab-
redata prin perifraza si c5, prinurmare, si primejdia reala este mai
redusa. Originea acestui mod de a vorbi stn In faptul ca panala
r5zboiu cimitirul orasului avea o padure in care se gaseau foarte
multi aluni: fa afune Insemna, deci, duce-te.ai to
cimitir, adica murire=ai. Biserica aceluias cimitir poarta hramul
Sf. Ilie; din aceasta cauz5 se mai nice duce.te-ai fa SI: Ifie on
vede-te-a$ fa Sf Ilia, cu inteles identic. In sfirsit se aude si fa
deaf *) : cimitirul este situat pe un lac mai inalt decit cele in-
vecinate. Prima izolare este expusa disparitiei, deoarece frumosiir
aluni au fost, ca si ceilalti arbori ai padurii, faiati In vremearaz---
boiului de catra soldatii rusi, poste $i de cei romini. Deja gene-
ratia noun nu mai intelege asa de usor rostul bl5st5mului cu
alunele, care pe vremuri era limpede ca ziva chiar pentru cet
mai nevinovat baietan.
Me§nita, Mletmig.
Tiktin crede ca-i vorba de doua cuvinte deosebite, care-
s'au putut numai influenta 4i anume al doilea ar fi provenit
din primul, tar I s'ar datora slay. mfeio data nu cumva,
adauga el, avem in nrfe.sm;o chiar un derivat dela acest cuvint
slay). Mie mi se pare ca ne gasim, de fapt, in fata a doua va=
riante ale unui si aceluias cuvint : din ntre'staitei a rezultat ntes
ttitd prin caderea lui I provocata de cele doua nazale, preeutn.
si de greutatea de aI pronunta Intr'o pozitie asa de putin obis
nuita in romineste. Ceiace-i comun intelesului ambelor variante-
este, dup5 Tiktin, faptul cá mInc5rile numite astfel sint facute
din lapte ine,snito 'Art Gericht aus gestossener Hirse and siisser
Milch,' infivat:td 'Milchsuppe'. In Moldova de jos (la Tecucio.
se spune me,snird Cceatalta variants dam auzit-o niciodat5) la
un fel de lapte cu orez, preparat special pentru a se umplea cu
-el pantile : de Pasti se obisnuiesc acolo doua feluri de pasca,
cu brinza si cu mesnita. Intre acest inteles ni cele doua mentio-
nate deja nu egista deosebire : este vorba tot de lapte, amestecat
cu un Ingredient foarte asemanator pAsatului si crupelor (acestea
din urma se pun In lapte pentru a se face mlesnit5, cum rezula.
.9 La deal insemnenza is Tecuciu gi . la amp' : orasul este
duconjurat de locari relativ inane, uncle se fae arittartle.Totus impreju-
-rlrile tu care se futrebuintesza aceasta izolare sint deosebite petatru-
-fiecare din cote cloud sensuri yi deneeia (vies eonfuele este exclusii
140 I. JORDAN

din citatul lui Tiktin s. v.). Asa fiind, cred ca se poate renunta
la etimologia slay. mi',gati 'mischen', propusa de Tiktin, direct
pentru me,snito §i indirect pentru mfe,snita, §i sä r5minem la
nil-az-a, dela care exists derivate analoage cu cuvintul rominesc :
polon. nileczntha 'Milchkraut <PflanzeY sirb. infignica 'Mitch.?
schwamm' (Tiktin s. v. mie,swira`).
Mica.
Tiktin da acest cuvint ca apartinind dialectului muntenesc
$i=1 traduce prin geknotetes Taschentuch, mit dem beim Spiel
geschlagen wird : Plumpsack". In Moldova se zice trfjczi §i
motroa.,scd, Intinderea geografica a cuvintului miscd, asa cum
o arat5 Tiktin, nu corespunde realit5tii, ceiace dealtfel se poate
r onstata la numeroase elemente ale vocabularului rominesc : si
in sudul Moldovei, la Tecuciu, de ex., se zice micca, §i numai
asa, basmalei impletite in forma de cosit5 si cu care se joaca
copiii la priveghiu sau do.a arms. u/. etimologie Tiktin se
gindeste la imperativul verbului a nrisca, inchipuindu=si ca se
zice celui lovit mi,sai (= pfeacd de aid f. Din cite cunosc
eu jocul, $i cred c5-1 cunosc bine, pentrucA I-am jucat de ne-.
nurn5rate ori, stiu ca cel care trebuie sa primeasca loviturile, cu
mica (Nanuf, cum li ziceam la jocul de=a arma,std) nu numai ca
nu=i invitat sa se mite in vreun fel oarecare, ci dimpotriv5 are
obligatia s5 stea locului, blind ca un miel, oricit de multe si de
tart ar fi loviturile ordonate de dome §i executate de arenas
dap5 :indrazneste macar sa=si retrag5 palma, pe care i se aplica
b5taia, e amenintat cu excluderea din joc, ceiace pentru un
copil e mai gray decit cea mai strasnicA suferinta fizica. De
aceia presupunerea lui Tiktin nu poate fi admisa. Eu cred ea.
in mi,scel, cu mi, avem o pronuntare hipercorect5 sau hiperurbana
in loc pe n iscd cu 114 . cum se spune intr 'adevar la Tecuciu.
In acest caz cuvintul provine din bulg. nAna 'fil, filament/.: la.
inceput miva se va fi fAcut .din fire de in, cinepa, etc. imple-
rite sau i s'a zis fir(e) basmalei insas, asa cum se rAsuceste si
se impleteste in vederea scopului urmkit, prin analogie cu firelY
de cinepa, etc. sau de p5r impletite. Cuvintul bulgaresc citat
aici it gasim 4i in radicalul numelui topic .111,scovuf (r16. si di.
verse in jud. Buzau), .cu diminutivul Ni,scovaid <piriu si padure
friiiacefas tinut> : infatisarea acestor' ape $i chipul cum curg etc
desteptat in mintea oamenilor imaginea .unui fir lung si
 COMUNECARI 14t

mladios, cu multe cotituri.-Etimologia propusa aid ga'seste, cred

o confirmare indirecta in sinonimul moldovenesc al lai 1111,5Cd
Tiktin s. v. tu.Kti ne spune ca acest cuvint, cind are intelesul
de 'Plumpsack', caci mai insemneaza si 'o specie de oi'
sun5 §i citr.Kri. In aceasta variants trebuie sa vedem o forma
a subst. bicatsco &du: bicele se fao la tars din fibre de
cinep5 impletite.
Ad-cos. DupAce redactasem aceasta notita am dat pesre
un alt cuvint bulgaresc, care ar putea fi considerat si el
drept etimon al rom. miscei: mina 'souris'. Forma mistei
aduce aminte in adevar, mai ales cind este scurt5, de inf5tisarea
unui soarece, iar din punct de vedere fonetic nu mai ave
nevoie s5 recurgem la niciun fel de presupunere, intrucit cele
doua vorbe, bulgareasca §i romineasca, sint absolut identice
NevAstuica.
Nu numai in limba noastra animalul acesta poart5 un nu=
me asa de dezmierdator. Deja Tiktin s. v. ne citeaza paralele
din alte limbi, precum neogr. vvq)cce, derivat dela vz500991/ i.
'Neuvermahlte' <deci=---neveistuicd in intelesul propriu, ca dimi=
nutiv dela nevastd>/ 2. 'Schwiegertochter, Schwagerin'; 3.Nymphe
ung. liggy 'hermirX (propriu: doamna", deunde si corn. &file =-
nevdstuicd, v. Dict Acad. s. v.), ital. donnora ("<donna)..
Afars de aceste numiri intilaim o multime altele asem5n5toare
in diferite limbi. Citez dup5 R. Riegler, Das Tier im Spiegel
der Sprache, Dresden und Leipzig 1907, pag. 48 =49 : frc. befette,
dimin. dela belie 'frumoasa,' medioengl. fairie (fairy).'Fee'
<adica 'nimfa' ca in neogreac5), span. contadreja 'Ideine Ge-
vatterin' c Ind t r led) , apoi in unele dialecre germane se zice
'Milhmchen' (ndtu.,sicci sau verisoarri), in altele 'Schontierle'
anima-frit frumos), insfirsit in limbile daneza si bretona exists,
denumiri, care, ca 3i cea francez5, an la bath' notiunea 'frumos'.
Acelas autor revine asupra chestiei i'ntr'o serie de articole pu-
blicate in (KWorter und Sachen2. II <1910, pag. 186 urm. $i IV, pag.
173 urm., iar acum de curind, in Archivum Romanicum) IX
<1925>, pag. 209 urm., in care aduce material nou $i interesant
cu privir?. la chipul cum se numeste nevastuica in diferite limbi.
Renunt la insirarea acestor numiri ca neavindu.si aici rostul,
*) Duna Joh. K. Mitsolskis, Tasehenworterbuch der aeugriechi-
schen Schrift -Lin L umgangssprache (Methode Toussaint- La:igenscheidt).
 142 I. IORDAN

-dar cred necesar s5 relevez urmatoarele. In multe limbi numele

nevastuicii coincid in parte cu ale libelulei (calul-dracului s.
calul popii) gi se pot reduce la aceste tipuri r. 'temeie tin5ra';
2, 'frumoaa; 3. 'nume proprii femeiestr (depilda ital. marianna,
germ. jumfer Sifolrl, amIndou5 pentru calul-dracului); 4. 'nume
de inrudire' (vara', 'cumatra', etc.); 5. 'mireasa'; 6. 'vrajitoare'.
In toate aceste numiri se vede dorinta omului de a m5guli ani-
rnalele pomenite, de a le boteza in chip placut. Pentruce?
Pentruc5, dupa credinta popular5, $i nev5stuica si libelula au
puterea dea face eau oamenilor ; avem aid ram5site din vremurile
initologice. Si atunci, pentru a le cictiga bunavointa si astfel a
se asigura oarecum Impotriva eventualelor nenorociri care ar
putea sa le vie dela aceste animate, oamenii au crezut ca -$i pot
ajunge scopul, evitind pedeoparte numele for adev5rate
(care vor fi fost acestea, se Intelege ea nu este posibil s5 se stie),
iar pedealt5parte dindu-le nume dezmierdatoare sj pline (in apa-
renta !) de dragoste. Se vede de aici folosul mare pe care-I putem
obtinea, impreunind studiile lingvistice cu cele folcloristice.
Un nume propriu rominesc din sec. XIII, necunoscut
pans acum.
Intr'un interesant articol din Romania" LI (1925), pag.
z68 urm., G. I. Bratianu se ocupa de nume romanice existente
in registre notariale genoveze din Crimeia la sfirsitul veacului al
XIII. Alaturi de nume genoveze si italienesti in general, apoi
provensale, spaniole $i catalane, se g5seve si unul rominesc.
La 25 Aprilie 1290 Pietrucciolo de Cremona recunoaste a a
primit woo aqpri de Crimeia dela sotia sa : tibi Mairore Umgare.
Autoiul vede cu dreptare in Mairore numele rominesc Mdrioa-
rei, iar Umgare ar putea insemna 'din Ungaria' sau din acea
regiune a Moldovei care asculta de Ungaria. In sprijinul acestei
interpret5ri Bratianu citeaza alte documente genoveze, din sec.
XV. Interesant de tot pentru not este Mairore, care creste cu
unu num5rul destul de redus de nume proprii rominesti din
-epoca anteliterara a limbii noastre. Metateza - air <. art"-,
care aminteste intrucitva de difrongarea rornineasca dialectala
maire > mare, taire > tare, asa de discutata In vremea din
urma (cf. S. PuscariuDacoromania 1, 38o urm., C. Lacea, id.
*) Ca atunci oind e vo ba de drat de ex.
 COMUNICARI .143

III, 466 urm, N. Draganu, id. ib. 476, 487 urm., Al. Rosetti, «Grai 4i
suffer" II, 176 urm.), este o particularitate a dialectelor italiene
de nord, in care intra $i cel genovez. Mai ales suf. lat.. anus,
-aria esre supus acestei metateze (v. P. E. Guarnerio, Fonologia
romanza, § 305, pag 399). 1, a lost astfel foarte usor scriitorului
documentului de care - i vorba s5 vada in - ari - din numele romi-
nesc grupul fonetic din limba sa materna $i, deci, sa =1 modifice
in sensul in care modifica aceleasi sunete in propria-i vorbire.
1. Jordan.

Raspuns d-lui G. Weigand.

In Fehr. 1926, d. G. Weigand imi scrie : Ietzt erst bin
ich dazu gekommen mir Ihre Dissertation 1) nailer auzusehen
und babe mich gefreut zu linden, class Sie mit Eifer und Ver-
standniss gearbeitet haben. Das meiste was Sie bringen ist allergy
dings bekannt oder selbstverstandlich und es ware wohl nicht
artig gewesen das Material so austiihrlich mit Widerholung
derselben Wafter zu bringen. Es ist dock wesentlich eine Bes-
tatigung dessen, was ich bereits ausgefiihrt hatte. Deshalb wun-
dere ich mich fiber Ihre Behauptuug S. 6' dass ich «falsche
Etymologiesm aufgestellt hatte. So was muss man dort beweisen
und ich ware Ihnen dankbar, wenn Sie mir nur ein halbes
Dutzend meiher falschen Etymologien berichtigen wolten, als
Dank dafor werde ich Ihnen mindestens zwei Duzend Verbes.
serungen 'lifer Arheit nachweisen, wie z. B. Dorohoi von ruse
doroga abzuleiten statt von rut. Dorohoj = big. Dragoj".
La aceasta scrisoare as avea de raspuns urmatoarele : d.
Weigand imi spune ca cele mai matte cuvinte ce aduc eu sunt
.cunoscute qi cs n'ar ji trebuit repetat materialul deja cunoscut.
Dar eu cred ca se lnseala d-1 Weigand. Adevarul e Ca in cu
cetarea mea am adus lucruri cu totul noui :
1) Metoda critica ; astfel ca reintroducand din nou in dis-
-cutie cuvintele care au mai fost date de altii <in vorbirea uzu-
ala de Tiktin, Saineanu, Briiske sau In tcponimie de Pit, Wei-
gand, Xenopol) si cercet5ndu-le de aproape fonetismul, am sta.
1) Marg. stefane.eu, Elementele rune ti rotten. din limba romitteasott
rechintea tor, Iasi 1924-1925 (test de d et. rat)
194 MARGARETA TEFANESCU

bilit care dintre die pot fi intr' adev5r rusesti rutene, $i pe

multe le - am respins, deoarece se gaseau exact cu acelas fone-
tism $i inteles limbile sudslaVe, de la care le.am putut lua
deopotri v5. Aceasta procedare a mea n'a mai fost urmat5, ma
conduc dup5 rezultate, de nimeni inaintea mea, caci asa se ex-
plica cum de-a fandul Tiktin, Saineanu, Brilske, si acum in ur.
ma Scheludko (vezi recenzia acestuia in acest numar al revistei?
au introdus printre rusisme - rutenisme si cuvinte sudslave. Si
cind, la pg. 6 a tezei mele, am z!s ca etimologiile date de Wei'
gaud' suiit false, m'am referit la 'cele despre care la pg. 5 am
spus ca ma indoesc ca ar fi ruse - rutene, ci mai curind arbitrar
socotite ca rusesti = rutene, deoarece an aspect fonetic sudslay.
Pen tru Dorohoi eu am dat deja <pg. 27 op, cit.) etimologia do=
roga, nu rus. Dorohoi," bulg. dragoj, cum imi pretinde.
2) an orizont mai larg in cercelare. introchcilnd si cuvin-
tele topice,'> arat5nd pi extinderea lor geografica pe p5m5ntul
rominesc §i Caspandirea for numeric5, ceia ce nu facuse nici
Weigand nici Brilske Inaintea mea $i nici nimeni dintre cei
care se ocupase cu aceasta chestiunea; jar asta c15 posibilitatea re-
zolv5rii, mai aproape de realirate, a unor probleme de natura
istoric5, filologica $i etnografic5 chiar.
In rezumat : fiindc5 am privit critic materialul dat de altii,
la care adaog si cercetarea toponimiei, cred ca d. Weigand n'are
dreptate in cele ce.mi scrie mai sus.
Marg. yStefanescu.

0 lupta veche".
In volumul al doilea din .vechile insemnari de drum prin
Ardeal ale d-lui Iorga (Neamul rominesc in Ardeal pi Tara
ungureasce Bucuresti 1906, p. 500) s'a ilustrat textul care von--
beste de cetatea Ciceiului si st5pinitorii de odinioara cu o ilus-
tratie intitulat5 glupta vecher dup5 o zugrAveaI5 de bisericP.
S'ar parea deci c5 este vorba de asediul unei cetati romlnesti
sau ca asediatorii ar fi romini ; altfel n'ar avea nici un rost
intr'un memorial de calatorii prin Tara ,romlneasca si mai ales
la capitolul ce vorbeste de - o vestita cetate romineasca. D$

1) Despre important& cercetarii toponimiei in stediile de filologie

vezi Inca recenzia Ini Scheludko din acest numar al revistei.
 COMUNICARI 145

Iorga m5rturise§te c'a luat ilustratiile dela altii, Andrei Birseanu

si episcopul Vasile Hossu (p. 749). Nu §tiu dac5 ace4tia vor fi
insemnat cum trebue ce-i cu aceasta <K1upta vecheD; caci de
fapt e vorba de aitceva ;.oricum d-1 Iorga trebuia sa controleze.
Ilustratia reprezinta o scena din frescele zidului sudic al biseri-
cei Vatra Moldovitei ilin Bucovina, avzata ca o a 2o-a scena
a Imnului Acatist pe care zugravul moldovan dela inceputut
veacului al XVI-Iea a copiat-o dup5 un model bizantin. Scena
se regaseve; ca variants, §i la frescele altor biserici bucovinene:
Homor, Sucevita ; reprezint5 asediul Constantinopolufui de
Arabi sau Persi dupti uncle pareri, din veacul al PII-fea
Tafrali <<Le siege de Constantinople dans les fresques des
englises de Bucovine,>, Paris 1924), Tunurile si turbanele turcm
sunt un anacronism al pictorului moldovan, ceia ce-a indus in
eroare pe d-1 Iorga deci cu totul straina de faptele romine§ti.
Dr. P. Constantinescu-Iasi

Natalia, a doua sotie a lui Constantin ySerban

Doamna Bala§a, prima sotie a lui Constantin Voda Ser.
ban, moare in ziva de Joia pocaintei ' >, probabil a anului 1657,
Izvorul care ne-a p5strat aceasta §tire ne d5 4i cateva detalii
interesante as upra inmormint5rii Doamnei lui Constantin Voda,
din cari putem cunoave ceremonia inhumar ii la 'romani in sec.
XVII. A fost scoasa cu mare pompa in curtea palatului, In.
conjur4nd biserica. La serviciul funeral- au servit un mare nu-
mar de preati §i caiug5ri nu numai din tars dar si streini, c5rora
li s'au dat enorme sume de bani. Doamna a lost inmorm5ntata
In amvonul bisericei din curte si dupa aceia se &du o mare
pomand atat la cei bogati, cat si Ia cei saraci. Lucratorilor §i
celor din clasa de jos Ii s'a impArtit Ia urma §i c5te zece co-

1) Paul de Alen, C61fitoriile patriarhului Macarie de Antiochia in

Tarile romane, Ed, Em. Cioran, Btu,. 1900, pag, 152. Desi nu n1 se la
anul 'north Doamnei Balasa, totusi 11 putem deduce din itinerarul
altitorilor Vizitatorii siriem soseau in 17 Ianuarie :6b3 la Galati, vizi-
tau Moldova, se intorceau in Tara romaneasca, de unde pIerau in
Rusia. In Septembrie 1656 se intorceau din nou in Tara rornaneascrt.
Moartea Doamnei Balasa, Paul de ilep o aseza in cursul povest rii e-
venimentelor de dupd intoarcerea for In Tara Romilneasell, Joia po-
caintei.
146 N. C. BEJENARU

laci, precum $t vase cu mancare si yin ; acelas lucru s'a repetat

1i dupa 9 zile dela moartea Doamnei. 1>
Tot izvorul amintit ne mai pastreaza $i ceremonia unei
nunti domnesti dela jurnatatea sec. XVII.lea. Acelas Constantin
erban in anul 1.'..57 se casatorea a doua oars cu o oarecare
sclava circasianaadata ar fi sa credem pe diaconul Paul de
Alep, insotitorul patriarhului Macarie de Antiohia in calatoriile
ce acesta le Intreprinde in tarile roma'ne si Rusia. Aceasta scla-
va se numea Natalia sau Nadala. [Paul de Alep a asistat la
ceremonia casatoriei, de aceia ne cla am5nunte precise. Nunta s'a
facut in5untrul palatului in harem sau apartamentul de sus at
femeilor". Nas a fost insusi patriarhul Macarie, iar slujba reli=
gioasa a citit-o Mitropplitul Tarii Romanesti. Binecuvantarea
dumnezeeasca asupra tinerii perechi" a dat.o patriarhul. Pentru
cununia Domnului s'a facut anume cununi de aur, iar :cand Ii
s'au asezat pe cap $i au inceput sa ocoleasc5 masa, s'a aruncat
peste capetele lor nuci, cofeturi $i dinari dupa obiceiu.
Dupa terminarea rugaciunei mirele $i mireasa s'au asezat
tr. doua scaune, in costumele for princiare, Doamna avand o
multime de lanturi de aur pi m5rgAritare. Boerii au venit sa-i
felicite in frunte cu Patriarhul si Mitropolitul, apoi ceilalti
oaspeti precum si femeile boerilor. Dupa aceasta mirele si mi-
reasa au fost condusi In apartamentele interioare, iar oaspetii
s'au dus Ia marele banchet ce s'a dat in acea zi $i Ia care s'au
tinut numeroase toasturi, descarandu=se ca de obiceiu tunuri
pans seara. Aid a fost $i o reprezentatie, data de o Indiana
4de cea mai diabolica desteptaciune cum rar s'a mai 1,5zut vre.o
data. Putea sa mearga pe o franghie cu capul in jos si cu pi-
cioarele ridicate in aer si fixa cateva sabii intr'o toba rotunda
si intorcandu.si capul se chinuia singura in jurul tobei, care
fund facuta cu un resort se rostogolea prin fata jocului ei uimiy
tor de dibaciu». 2)
Cine a fost aceasta Natalie (Nadala) care in 1657 devenea,
prin casatoria cu fiul lui Radu erban, Doamna Tari Romanesti,
nu mai aflam din nici un alt izvor contimporan. In acelas an
Decembrie 28, Constantin Voda, din Targoviste &idea un dog
cument prin care facea mostenitor al sau pe Francisc Racoti,
1) Ihidem, 152.
2) Paul de Mop, op cit. 214-15.
 COMUNICAR1 147

.fiul «craiuluix, din Ardeal, caruia ii va reveni in caz de moarte

loata averea sa afar dau ce am lasa not fameii noastre". Felul
in care domnul muntean aminteste de fameia noastra" ar fi o
dovada ca a doua sotie a sa era inteadevar o sclava circa-
siancaa asa cum ne-o prezinfa Paul de Alep ? 2) Aceasta sclava
este desigur Doamna pe care Constantin erban o trimitea la
inceputul anului 1658, dupa tuaz5llea sa, impreuna cu toata
curtea, la Ruca'r, in timp ce el se pregatea sa reziste ostilor
turcesti cari veneau sa instaleze pe Ghica in scaunul Tarii 3>
-si tot ea este aceaia care insoteste pe domnu in lunga sa pri.,
begie prin Ardeal, Polonia $i la Cazaci, unde-$i da sfdtsitul.
Prof. N. C. Bejenariu

2) Vezi mai sus rag.

B) Paul de Alep, 226.
 RECENZII
Dr. D. Scheludko. 1\iorcfsfavicfie Efeinente fin Runilini.
sclien, Balkan - Archiv '> I Band, pg. 153. 172.
Autorul respinge <pg. 153 159> unele cuvinte date ca ru-
se$ti - rutene in limba romineasc5 de Hermann Briiske,
Talireshericfit des Instituts far rumanische Sprache an der Univ.
Leipzig, XXVI XXIX Band <vezi recenzia "ce i=am facut.cv.
acestuia in Arc6iva anul 29, no. 4; pg. 553>. Sustine c5 Briiske
nu d5 lista complect5 a cuvintelor ruse§ti rutene in limba ro-,
mineasca §i pretinde ca o complecteaza dansul <pg. 159 = viz>.
Cercetarea Dr. Scheludko nu mi pare insa bung nici ca
plan, nici ca izvoare de informatie.
Ca plait : deoarece, vorbind de elementele nordslavice, nici
nu pomeneve de toponimice, ci se margine§te numai asupra
cuvintelor din vorbirea uzual5. Se observa ca ignoreaza cu totul
aceasta preocupare, c5ci nici macar nu spune ca.§i limiteaz5
discutia, referindu.se poate numai la studiul lui Briiske. Cerce-
tarea toponimiei se impune tot mai mutt in filologie ;. prin topo.
nimie se desleag5 probleme lingvistice importante §i dificile <vezi
$i I. Jordan, despre Zeitschr. far Ortsnamenforscliung, Arhiva,
32, no. 1, pg. 79>
Ca izvoare de informatie: se constata ca are lipsuri, de
oarece =i scapa din vedere studiile ce s'au facut §i la Rcmini
asupra acestui subject Si care ar prezinta o folositoare contri.
butie la §tiint5. Astfel Prof. August Scribani in ale sale Eti-
mofogii romineti, publicate in Arhiva din Julie 1921, pg. 69-75;
11 Fortselzung des Iahrasberichles des Instituts far rumanische
Sprache, herausgegeben von Prof Dr. Gustav Weigand, Leipzig 1925
(Kommisionsverlag Iohann Ambrosius Barth).
 RECENZII 149

Oct. 1921, pg. 238-240 ; Ian. 1922 pg. 69-75 ; Oct. 1921, pg.
238 -240 ; Ian. 1922, pg. 49-50 ; April 1922, pg. 238 240 ; Oct.
1922, pg. 475 478 da 26 cuvinte, ca rusesti rutene in limba
rom5neasca. Si eu, tot in Arhiva: Julie 1921, Oct. 1921, Ian.
1922, Julie 1922, Oct. 1922, IulieOct. 1924, am cercetat rusis=
meterutenismele din toponimia romineasca pe care le-am g5sit
uneori si'n vorbirea uzuala. Chiar aceiasi cercetare am manifestat=0
intr'un tot, si mai complect5, in teza mea de doctorat : Elemen-,
_tete rusegi = rutene in Timba romineascd si .vechimea for
Iasi 1924-1925 1) Despre toate acestea autorul nu are cunostinta
deli isi scrie studiul in urma Ior ; si nu poti face stiinta solids,
Baca nu stii cu ce a contribuit la ea si poporul, a arui limba
iti propui sa o studiezi. 2)
Pina aid am observat si la D. Scheludko greseii de proce
dare 3> Apoi nu - mi pare destul de consecvent, deoarece pe
deoparte respinge unele etimologii; date de Bruske, caci le soco=
ate nesigure, fiindca au corespondente si'n polona on in limbile
sudslavice si deci nu se gasesc numai in romSna, rusa on ru-
tean5, iar pe dealta, observ5m fapt curios c5 insusi d5 <pg.
159-172) ca rusesti on rutene in limba romineasc5, Para alts
explicate, cuvinte care se gasesc cu acelas fonetism si inteles

iazyk, Plovdiv 1895 )

pi'n limbile sudslave, d. ex. in bulgara <Gherov, Reenik na b5Ig.
de exemplu a atipi < ukr. zacipnuty,
zacipytyGherov II, 125, hazaocliiir < ukr. bezokyjGherov
34 : bezokyj ; cetvert < rus. 'C'ervert'Gherov V, 549 eetvrt
cofiaditic cf. ukr. kol'adnykGherov II, 391 koljadnik; crastta
< ukr. krasnaGherov II, 416 krOsna; haj < ukr. hlyzaGhe-
rov V, 516 hy'zica, hy2i6a,malka selska Wta; /Vizi Mold. <
.ukr. hluzuvatyGherov V, 5i6 hyliasia, smei5sia bez glas samo
s ustata i lice=to; hopdesc < ukr. hopatyGherov V, 505: ho.
pam', stavam, skaam; hram < ukr. hram Gherov V, 508 hram;
_johrind < ukr. zaburynna Gherov II, 40 are zaburav15, za-
burmia, zaburi5; foazei, Tozo < ukr. lozaGherov III, 19 loza
numiri de planter dreanto < ukr. drantia; rus. dran'Gherov I
365 dranie de la der5, dechirer ; ehei! < ukr. elle; ehehe !
Gherov II, 13 ehehe; &mild < ukr. bratstvoGherov I, 69
1) Vezi mai sea Comunicarca mea pg. 143
2) Cf. *i Ille 136.roulescu, in Archiva XXVIII, 1, pg. 154-155 §1
ibid. 2. 267 Si XXX111. 1. pg b7 -69
3) Vezi 91 Arhiva, 33, no. 1 pg. 58-60.
 150 MARGARETA STEFANESCU

buig. bratstvo, drtz,s. < ukr. poln, brus r in ukr. such Felsklippe-,
BlockGherov I, 73 finis, s. m. kamyka buranti, <rus. buran
heftiger SturmWind mit SchneegestOberGberov L 85 : bura
s. m. buen vet& ; crircioc < ukr. kru6ok, rus krueokOhero
11, 420 krOak, krUag ; manta v rus. mamkaGherov III, 48
mamka : ',wet < rus. meeaeGherov, III, 6z mee't
mozof C ukr. mozol'a, rus mozolGherov, III, 77 mozol ; adtic-
< ukr. nebc (b, poln. nieuk Gherov, III, 268 :neck; pecine
Gherov. IV, 27 pecen; pefincci < ukr. pelinkaGherov IV, :t
pelenka, pe16-ika ; petfird C rus. petlicaGheroy IV, 26 petlica
pogfiircei < ukr, pobirkyGherov IV, 1 pobirki povarmi < rus.
povarnaGherov IV, 169 povarna ; sfiraar < ukr. svynar
Gherov V, 133 sytnar j teikiet < ukr, tobole6Gherov V, 34o-
tob'olec ; zidari < rus zadorit'Gherov II, 64 zadirami.
Toate sunt evident sudslave si date de Scheludko far a,
motiv, ca rusesti.rutene in limba romineasca". Aceiasi gresala de' 't
procedare pe care-o gasim si to N. Iorga <vezi d. Prof. Bat bulescu
Arniva, 29, no. i, pg. 1-11), c5nd socoate ca sirbesti elementele-
slave din limba romina.
In totul acest studiu se m5rgineste la o lista de cuvinte:-
nebazata pe informatii complecte, fara ca autorul s5 traga con
cluziuni nici de natura istoric5, nici geografica nici filologica,
cum ar fi putut face.
Numai atunci o lucrare are valoare stiintifica, cand prin..
realizarea ei, duce stiinta cu un pas mai departe. Nu e cazul,
cu studiul D-rului Scheludko, care are in tsine si ca metoda giL
ca resultate, aceleasi lipsuri ca si inaintasul sau Bruske, pe ca
re .l critics.
Margareta tefatteseu

0. Trafali. La cite polaiyue de Caffatis, Paris 1925

pp. 55 + 8 fig.
E o comunicare fa'cut5 la Academie des Inscriptions din
Paris asupra sapaturilor executate de profesorul de archeologie
dela Iasi la Nlangalia, dupa mai multe tribulatiuni din obiceiul
pamintului ; a fost publicata 1ntai in Revue, archeologique",
untie au mai aparut si alte stadii ale invatatilor nostri. Dela To
cilescu, consacrat tot prin sapaturile din Dobrogea, acest colt,
darnic in probe de civilizatii continue, a atras pe cei chemati
 RECENZII 151

uneori $i nechematidaruindu.le momente de inalta satisfactie

5tiinpfica.
Mangalia a cunoscut o veche civilizatie greaca chiar in
actuala asezare, unde urmele abunda pe strazi en curiile ow'
menilor ; un loc minunat care a atras pe corabierii greci $i ge.
novejiruinile unui zid suet atribuite $i azi de populatie celor
din urma. La nord -estul orasului un cimitir de numeroase tu-
muli, din care cateva profanate, asteapta sa li se despoae como.
rile de arta $i informatii cum banuim dupa unele probe ;
nn alt cimitir se afla la sud de oras, cu morminte grecesti. Unul
din aCestea fu atribuit epocii lui Alexandru cel Mare de d.
Pirvan, Para nisi o motivare ; bolta e admirabil construita 5i at-
minteste de-un tholos sau de o bolta mycineana. Calatis se des-
fa$ura in interiorul incintei, populata azi numai pe un sfert, ca
un ora$ cu multi locuitori dovada numeroasele puturi, foarte
apropiate unele de altele, din care d. Tafrali a identificat 154,
multe ascunse sub daramaturi $i paragini. Orasul poseda temple
$i edificii publice marete : un templu doric mare $i altul mai
rnic, unul ionic $i unul corintic, o cladire mica in stil ionic pe
malul marii, urmele a doua edificii suprapuse in centrul ora$u.
lui, alaturi dc o cladire ionica, o basilica crestina. teatrul $i
marea constructie a bailor romane apoi altele mai mici,
Cea mai veche tire dupa Herodot Callatis fu o cofonie
a Heraclei pontice, infiintata dela finele veacului VI $i a dat
mai multi scriitori, ale caror opere, din nefericire, nu s'au pas.
trat. Ora$ul era locuit de Greci, imprejur traiau Tracii, Crobysii
$i o populatie de barbari calificata de Strahon ca trogloditi, In
epoca diadohilor regiunea fu supusa de Lysimah, dar o rascoa
porneve la 313 condusa de Callatis $i sprijinita de Antigon, ti-
nind in esec armatele noului stapin ai Traciei. Cerbicia Calla
tienilor, care-i impinse pe unii sa prefere fuga la prietenul rege
al Schitilor, Eumelos, aduse o mare rascoala pe timpul nenoro-
cirii lui Lysimach la 29z, iar dupa moartea lui, oravl se bucura
de.o lungs independenta. Din epoca acestor lupte dateaza ideea
unei Penfapolis. a carei conducatoare fu Callatis la inceput. Re-
cunostea formal suveranitatea regilor thraci sau sciti din Scitia
minor, caci se usurau relatiile comerciale.cu hinterlandul ; pe linga
cei 5 regi cunoscuti, cercetarile d.lui Tafrali mai adauga doi :
Simos pi Cows, ultimul suveran la Callatis intre 1z19 d. Hr. Se
pare a fi fost eel din urma, cad in primal veac transforms $i
152 P. CONSTANTINESCU-IASI

Dobrogea in provincie romans.. Continui si bogate au fost le-

gaturile cu toate otasele pontice, Callatienii ajung pitan Eubea
si Athena, unde pomenesc inscriptiile. Dintre divinit5ti He
racles, considerat ca fondatorul orasului, si Dionissos se bucu.
rau de un cult deosebit sarbatorile Diombria, de caracter a>
grar, par sä aminteasca paparudele de azi. Inscriptiile pomenesc
de gymnasiarhii, hieropii , gerusiarhi, strategi functionari in
timpul administratiei grecesti i pe vremea Romanilor pare s5 fi
avut o organizatie democratic5, se pomeneste de demos si bide.
In Evul mediu nu se mai pomeneste nimic de Callatis ; apare
Mangalia, numita astfel de t5taricrede dl. Tafrali, bazat pe o
informatie din Bonfinius.
Din inscriptiile inedite dour, azi in posesiunea muzeului
de antichitati din Iasi, sunt importante prin stirele not aduse,
dou5 stele ale unei thiase dionisiace. Prima apartine veacului III-a
Hr. dupa caracterile scrierti in dialect doric, cind trebue sa fi
fost zidit templul lui Dionissos. Printre numele grecesti si str5ine
e un rege Simos, ce pare un barbar helenizat ; sumele subscrise
pentru constructia templului dovedesc bog5tia orasului. A doua
aminteste de regele Cotys, care nu poate fi decit cel din urrna
caci §i literile denota epoca romana ; este un act de recunostinta
din partea Calfatienilor pentru Ariston ceverghetulD, restauratorul
orasului. Cu multa probabilitate de adevar d. Tafrali stabileste
evenimentul necunoscut al suterintelor cet5tii din care ii scapa
Ariston, in epoca stapinirei Scytiei minor de barbarii Geti si
Bastarni. pe care=i supune apoi cu succes Licinius Crasus la
29-27 a Hr. Pentru Intaia oars inscriptia vorbeste de cs5rba-
torile dionisiace str5ineD care trebue sa se refere la Thraci, ca
marl bautori de yin. Dintre fragmente cu inscriptii ne atrage
atentia un fel de disc cu o gaurA la m;jloc, in jurul careia sunt sa-
pate cuvintele ioan chirados chida lefapoma", poate dintr'o
limbs strains de greaca.
0 colectie bogata de statuete, reliefuri, figurine, vase si
bijuterii complecteaz5 fragmentele epigrafice, suficiente dovezi
ale civilizatiei grecoromane din Callatis, aflkoare in parte la
Muzeul din Iasi, Statuete de marmora reprezentind animate,
ezrosi, omanente florale, capete de oameni, exvoturi ; o statues
de bronz reprezentind pe Mantle ; .mai multe masti, din care una
reprezentind o femee egipteand atesta cultul lui Isis, cunoscut la
 RECENZll 153

Callatis i dupe monezi, ca gi un bust de bronz. Din bronzjrica .

agrafe, lame, lantujoare, partea de sus a unei balante; greutat
de plumb; o lira dubla de argint, impodobita cu doua capete de
lebada. Din argils : vase crater, un mic skyfos cu doug elegance
torti, bust de femee, Afrodita cu doi erosi, Heracles .sprijinit pe
bits, cap de Medusa, masa tragica, capete femenine si lampi cu
ornamentatii florale.
Sapaturi s'au facut la malul marii, unde s'au dat poste .0.
1 arga strada sustinind un edificiu important si in coltul nordes-
tic, unde s'au scos la iveala baile publice, gresit considerate ca
o basilica cretin de d. Theodorescu cu prilejul sapaturelor
sale din 1915. S'a descoperit o sale 'large de 13 in., ambulatoriu
cu peristil, ce-a fost luat drept narthexul basilicei ; au fost scoase
la iveala cele doua banchete de peatra, o camera de adapost,
considerate gresit drept turn ; apoi frigidarium ca un trapez cu
o latura de 22 m., la care aduc do1:5 canale ce comunica cu
exteriorul I in mijlocul salii s'a dat peste un put adinc de it m.
CEI ape buns de baut in momentul descoperirei. Alte sali si ca
mere mai mici sunt construite imprejurul curtii centtale , in una
se alb piscina, imbracata cu piaci de marmora din care una
poarta un frumos desen colorat , apodyterium, o alts piscina,
urine de vitralii. Dupe stilul capitelurilor 5i monezi aceste therme
trebue sa." fi fost zidite in sec. IV-VI ch Hr.; din cauza unui
eveniment tragic cladirea n a fost terminate si-a fost folosita de
.crestini, care au sapat cruci pe unele fragmente.
D. Tafrali, deli specializat mai mutt in bizantinologie, do=
vedeste aceiasi pregatire temeinica si'n clasicism, prin interesanta
comunicare, plina de fapte not si supozitii originate. Dela istoria
artelor la arheologie nu=i de cit un pas, cam mare insa' pentru
specialistii restrinsi de aceia o lucrare ca cea de fats aduce de
obicei o noua consacrare.
Dr. P. Constantinescu-la0

B. Filov : Starobdigarsnoto izliustvo. Soflea 1924, pp.

128 + fig. 85 +planse VIII.
Inca din 1906 societatea Patria bulgara", sub auspiciile
profesorului de istora artelor dela Universitatea din Harcov, Th.
*mit, grupa mai multi cercetatori ai artei nationale, organizati apoi
in Societatea arheologica bulgara". Unul din cei mai distinsi
154 P. CONSTANTINESCU.IASI

membri ai acestei societati este B. Filov, profesor la University

tea din Sofiea, autorul mai multor interesante studii, publicate id
parte In Izvestiee, organul societItii arheologice ; o scurta pri=
vire asupra artei bulgare a publicat la 1922 in editura Felix Al.
can din Paris.
Istoria artei bulgare se desfasoara dealungul a 7-8 veacuri,.
In strinsa legatura cu istoria politica ; Filov o studiaza in trei
epoci : a vechiului imperiu, a noului imperiu bulgar $i a suze-
ranitatii turcesti. De pe timpul primei stapiniri bizantine au ra-
mas mai multe urme, care nu intereseaza subiectul. Cele mai
vechi monumente bulgare sunt cele doua palate dela Aboba
Pliska, prima capitala, din sec. IX ; le crede zidite de mesteri
bizantini. Dintre operile sculpturale se atribue aceluiasi veac cu-
riosul relief in st1nca cavalerul dela Madar", amintind cavalerul
tract din veacurile VII $i VIII : basareliefurile dela Stara Za=
gora, friza de marmora dela Drenovo, capitelul dela Stara Za.
gora. Cea mai veche biserica pare a fi dela ' Aboba-Pliska ; mai
sigure sunt din timpul lui Simeon <888-927), a carui capitala
din Preslav avea monumente numai din our $i argint" dupe
expresia lui Joan Exarhul ; la Patleina din apropiere alte mine.
Pe timpul lui Samuel centrul artistic se mute odata cu capitala
in Macedonia: Prespa cu SI. Ahileu, asemenea bisericelor din
Messembria $i poate din veacul anterior ; Obrida cu Sf. Sofia,
cea mai insemnata biserica din prima epoca a artei bulgare.
Cu al doilea imperiu bulgar capitala se mute la Tirnova
sediul As'anestilor, unde se gasesc primele monumente ale epocii.
In cetatuia Trapezita sunt ruinele a 17 bisericute, in acelas pla n
lungaret, WA sinuri $i cu ornamente amintind influente orientale.
Din Arhitectura civila s'au mai pastrat, pe ling5 ruinele cetatii,
urmele casei Doamnei Boica" asem5tAtoare locuintelor de mai
tirziu dela Arbanasi, cunoscut $i ca centre al ctitotilor romini.
Cea mai insemnata biserica din Tirnova este Sf. Dimitrie, zidite
la i186 ; apoi S =tii Petru $l Pavel. Patruzeci de mucenici, tot in
Tirnova. Din veacurile XIII $i XIV : Staminaca zidite de Ioan
Asan II ; la Ohrida, sediul nouei patriarhii, bisericile Sf. Clemen t
Sf. Ioan, S.tii Constantin $i Elena, S-ta Bogorodita $i St. Nau m.
Pictura acestei epoci s'a pastrat mai bine ; e studiata mai pe
larg. Cele mai frumoase fresce se gasesc in mica biserica d in
 RECENZII 155-

satul Boian, nu departe de Sofia, 1) din ordinul sevastocratorului

Caloian la 1259. Une le scene sunt atit de minunat redate, in
cit autorul e dus cu gindul pins la Fra Angelico (p. 41> si Gioto ;..
in orice caz trebuie sd fie considerate ca cele mai frumoase
productii artistice ale veacufui at XIII.lea" <p. 43). Din veacul.
ai XIV.lea de remarcat picturile dela St. Petru si Pavel din Tir.
nova, din veacul at XV.lea dela Sf. Clement din Ohrida. Din -
tre miniature de amintit doua manuscrise : traducerea Cronicei4
lui Constantin Manases, azi la Vatican si Tetraevanghelul calu-
garului Simeon, azi la British Muzeum, ambele de pe timpul Itii.
loan Alexandru <1356.1662). Sculptura a fost cultivate cu aceiasi,
sirguinta. Usile de lemn cu reliefuri zoologice dela Sf. Neculai
din Ohrida dateaza Inca din sec. XII sau XIII ; tot asa de ye-
chiu ioorrostasul dela Varos linga Prilep, tronul cHreliov>) dela
M -rea Rilo, unele icoane in argint dela Sf. Clement din Ohrida,.
citeva diptice si alte odoare bisericesti Ia muzeul din Sofia.
In epoca suveraniratii turcesti comanda se reduce Ia initia.-
-tiva particulars a centrelor calugkesti in deosebi Planul comun,
e cel athonit, ca tip catoliconul Poganovschi, biserica mare dela
Baciecovo §i alte manastiri. Bisericile dela Arbanasi reprezintd,
aft tip specific acestei epoci de multe impedimente : cloud dis-
partituri joase qi un pridvor tunga'ret ca un coridor. Dupe tra>
tatul din Adrianopole (1829) renasterea bulgara sustine o nou'a%.
comanda de biserici Intr'un stir combinat, ca la Rilo. S-ta Bo.
gorodita din Tatar pazargic, S.ta Nedefia din Sofia, Preoba,
jenschi linga Tirnova. Cele mai vechi picturi din aceasta epocat
sunt frescele dela Sf. Dumirru din Bobosevo (1488), ctitorii dela
Kremicovschi (1493), laptele lui Isus dela Poganovschi (14.00),
frescele dela Sf. Gheorghe din Tirnova, Zarze linga Prilep I fru-
moase sunt frescele dela Bacicovo, bisericile din Arbanasi our
pictuti apropiate mutt de cele rominevi, unul din zugravi e din
Bucuresti. In veacul at XVIII-Iea se formeazd mai multe scoli
de picture bisericeasca in centrele minestiresti mai insemnate,
care lucreaza dupe regulile athonite, prelungindu.si existenta
plan a doua jumatate a sec. XIX. Dintre iccdne doua sunt
mai importante : In Mesembria dela 1604 siin Tirnova la 1648,_
ambele reprezentind pe Isus pe tron. Din cauza dominaiiei tur-
cesti sculptura §i artele minore se rastring la productiile popu-
1) Un tnteresaot studii si trumos volum a editat anul trecul is
toticul A. Grabar.
156 P. CONSTANTINESCU-IASI

Tare, de aceia poarta un caracter mai specific national un cen-

tru insemnat la Chiprov5t.
In capitolul final tine sa" accentueze a arta bulgara nu trebue
.cgnsiderata ca o ramura a artei bizantine, are un caracter na--`
Vona'. fireste cu multe influente bizantine. Ia apararea $i a ce=
lorlalte arte : sirba, armeana romin5, etc., carcva vrea s5 le in-
sufle un caracter mult mai independent. Ni se pare exagerata
afirmatia sa. In toate marefe manuale straine, ca si in studiile de
-specialitate <Diehl, Millet, Brehier, Strzygovski), aceste arte
-sunt grupate in marea scoala bizantina, fireste ea unele suferind
$i alte influenteca sirba sau armeana orice caz Ins roc.
rnai arta bulgara e cea mai bizantina Ar fi casi rum vestitele
-eatedrale din Colonia, Milano sau Viena ar forma aft stil,, fiecare
aparte, decit acel general gotic, pe motiv ca's inafara Frantei.
Si fiindca am pornit pe observatii, ne pertnitem Inca alte
remarce. In alcatuirea saifului popular in artele tninore din ul-
tima epoca nu pomeneve nimic de mesterii Macedo-romini, al
caror merit nu trebuie neglijat, asa cum de mult a atras aten-
tia Kanitz. Unele reproduceri apartin altor autori, can trebuiau
mentionati: Cavalerul dela Madar" reprodus intai de Kanitz in
.La Bulgarie danubienne", ed. 1S82, p. 413 ; Sr Ieodor din Pat=
leina la I. Gospodinov Razkopki va Patleina" in cIzvestije IV
1914ca sa darn numai citeva pilde. Uncle monumente din 0-
hrida sunt discutate de bizantinisti stralni, daca apartin artei
bulgare considerindu.le pur bizantine ; daca pentru Sf. Sofia
stmtem aiaturi de Filov, pentru Sf. Clement. nu mai este nici o
indoiala ca apartine artei bizantine, pentru motive ce le-am des-
voltat aiurea. Atrag atentia asupra unei scene din mandscrisui
Cronicei Jul Manass.es, care reprezinta asediul Silistrei de Rusii
lui Sviatoslav <fig. 40). Multe asern:5nari se pot fixa intre
tronul «Helfiov>> de la Tirnova si jilturile lui Rare§ de fa Pro-
bota sau a lui Lapusneanu dela Slatina. Dar, de aci pins la a-
firmatia categorica a lui Filov ca arta romineasca se datoreste
in intregime influentei bulgare, dupa cum Rominii au im-
prumutat si limba literary bulgara, <pp. 64=65), este o prapastie:
Arta romineasca este un rezultat at influentei principale bizan-
tine, cu infiltratiii gotice, armene si musulmane, trecute prin
-spiritul rominescinfluente venite pe alte cai, mai importante ca
 RECENZII 157.

cea bulgara i>. Filov neaga" influenta directs dela Bizantini, prin
lips3 vecinatatiinu cunoaste rolul covirsitor at Athosului in
Principatesi se bazeaza pe dependenta politica" a Principa>
telor fats de Bulgaria in sec. XIVargument destul de con>
vingator pentru not de neserioziratea acestei afirmatii, care mai
mutt strica operei de necontestata valoare stiintifica si artistica.
Dr. P. Constantinescu-la0

General Buat : Ludo/a-or/I Traducere de Maior N

Vorvoreanu si Capitan Dim. C. Zavalide. Vol. in 8°, de 125 pagini.
Bucuresti. 1925.
Literatura militara in Cara noastra e pana'n prezent destut
de restr5nsa, dac5 socotim publicatiile relative in limba romans
si numarul nu prea insemnat at operilor straine, tratand aceasta
materie, ce se imports. Iata dece, credem, cartea aparuta de cu-
rand, citata mai sus, trebue sa ocupe un loc potrivit in biblio>
teca tuturor celor chemati a'si pune capacitatea $i viata lor, in-
tr'o zi mai mutt sau mai putin indepartata, in slujba patriei Ro-
manesti.
Descrierea ce Generalul Buat o face despre persoana, caP
pacitatea $i caracterul acelui ce a avut intr'un timp dat un rot
prim in colosalul masacru ce a intunecat orizontul european in
1914-1918, este interesanta si instructiv5 totodata dar din ea se
poate usor constata cum, orice combinatii, deductii on conclu>
zii sau actiuni, ale unor indivizi, considerati ca firi superioare pi
puteri de gandire exceptionale, pot Intr'un moment dat fi ras>
turnate,rostogolindu=se in curentul on potopul unor fatalitati
ce nimeni nu le poate prevedea on preintimpina.
Ludendorf, cu tovarasii sAi Wilhelm si Hindenburg, cei
trei crai ai nordului european din deceniul precedent, ridicati in
fruntea poporului german ca niste obeliscuri uriase,au sfarsit
prin a se transforma in jucaria unui fatalism, pe care n'au stiut
indeajuns sa'l prevada !

In cartea de mai sus se gasesc din cand in cand si caw>

va note privitoare la luptele Romanilor, intrati In valmasagul ar-
1) Vezi studiile noastre lnfluentele bizantine asupra artci reli-1
gioase la Romani, in ,Viata Rornineasea Iunie 1925 si Bizantinisrnu
in Romania" Bueuresti 1923.
158 N. A BOGDAN

rmatelor europene ; retinem cateva randuri din aceste, glsite la

pagina 78 a volumului
In toiul lunei Septembrie <19i6) concentrarea germana se
face cu t5r5ganeala. Nimic nu survine s'o turbure. Ar fi fost
totul si destul pentru Romani sa fi inaintat, pentru ca sa dea peste
cap, pe rand, aceste divizii, pe care proasta retea de cai feral e
ale Ungariei le transporta incet. Dar armata Romans inainteaz5
ca /Herat!. Aripa ei stang5 se razama intre Orsova $i Sibiu ;
numai aripa ei dreapt5, in leg5tur5 cu Rusii, se indreapt5 la vest
de Brasov. Ce n'ar fi obtinut ea daca ar fi coborat r5pede pe
Mures-Vasarhely $i ar fi deschis Rusilor portile Carpatilor !
dac5 cel putin Rusii ar fi atacar, plecand din Moldova, in inte.,
legere cu Romarlii ! Dar se epuizau in eforturi zadarnice, contra
crestelor Carpatilor."
Mai departe <pag. 8i), Ludendorf m5rturiseste ca numai
mult5mit5 stoarcerei resurselor din Romania invins5, Germania,
Austria $i Turcia, au putut fi scapate de foametee ce le ame
ninta din centrul Europei.
Cartea merits sa" fie cetita de oricine.
N. A. Bogdan

G. D. Ne§tian. Sintaxa /atria, Chisin5u 1922.

Nevoia unei lucr5ri, In romaneste, de natura aceleia des.
pre cari vom vorbi mai la vale era de mull simtit5 in literatura
noastra didactics. Cartea lui Vargolici a disp5rut cu des5varsire,
manualul mai nou al d-lui Popa Liseanu fiind singura surs5 la
care se adresau elevii liceelor noasre. Dl. G. D. Nestian profe-
sor la Barlad una din marile valori ale inv5t5mantului nostru si-a
luat asupra &sale sarcina de a umple acest gol asa de simtir,
sarcina de care s'a achitat cu multa constiinciozitate $i compe.-
tents. Autorul lucr5rii de mai sus ne este cunoscut Inca de pe
cand eram pe bancile scoalei secundare, ca un profund cunos.
cator al clasicismului greco.latin, rara avis, la noi.
Orele de limba farina ale D-lui Nestian, f5cute de altii
atat de plictisitoaresunt asteptate cu pl5cere j orice ors in
plus duce in sufletele ascultatorilor, frumusetile culturii 5i gin-
shell greco-latine facand din ascult5tori admiratori.
D.I Nestian este un pedagog emerit. Sintaxa d-sale a al.
.catuit'o predand, experimentand prin urmare in class, cu elevii,
 RECENZII 159

aceiace avea sa li ofere spre invatatura Si adoptand calea cea

mai nimerita pentru o buns lucrare didactics.
Orice regula e scoasa din exemple, date $i in limba romans
si in cea farina. Aceasta satisface un mare principiu pedagogic :
a utiliza cunoscutul spre a ajunge la necunoscut. Manualul a-
cesta hind scris pentru elevii cari cunosc sintaxa romans, ei vor
avea inaintea for elemenrele cunoscute ale Iimbii noastre dela
cari vor porni pentru curioasterea corespondentelor din limba
farina. Avand vevtic in mime acest termen de comparatie, se
va face numai dear legatura intre elementele asemanatoare din
limba materna $i limba latina, precum se vor vedea gi deosebirile
diferitelor fenomene ale celor dou5 limbi, ti astfel cunostintele ce
se vor capata din acest excelent manual se vor fixa mai solid
in mintea elevilor.
Consecvent principiului pedagogic aratat mai sus, autorul
aseaza aproape totdeauna in fruntea fiec5rui fenomen exemplele
din cari elevii sa scoata regula f in urma se da $i aceasta. Pe
tanga regula insa se cla unde e nevoe $i pretioase note compli-
mentare pentru o mai buns explicare a fenomenelor de o insem-
natate mai mica. Dau un exemplu : predicatuf este vorla care
.grata eAistenta, actiunea sau starea subiectulni. In manualul
despre care vorbim se precizeazA in flora : Predicatuluaui /Ucru
sort iefei abstracte nu poate arata o lucrare <actiune) de-
alt prin conventie, ex : rant curgeamnis fluit sau ceasorni-
cul batehorologium sonat etc. Desi sunt precis5ri de am5nunte,
totusi ele ne arata ea autorul a scrutat toate 'obiectiunile cari
se pot face unei regale si le-a dat explic5riile necesare. Aproape
fiecare regula e intovar5sita de una sau mai multe note expli-
cative, ridicand astfel acest manual la nivelul celor similare stra-
ine.
Pentru ca elevii sa-si intipareasca bine in mince ceiace e
propriu Iimbii latine gi ceia ce deosebeste limba romans de a-
ceia, se mai da, la fiecare capitol, unde se g5sesc, latinismele"
si (romanismelen $i se studiaza cu numeroase exemple abaterile
dela orice regula. Exemplele sunt sau improvizate adhoc sau
sunt luate din autori. In aceasta privint5 autorul ne mai d5 la
sfarsitul earth gi un tablou cuprinzand numeroase exemple de
fenomene sintactice scoase din autorii Iatinii earl sa serveasca
1a confirmarea regulelor expuse in sintaxa.
Prin toate aceste calitAti sintaxa farina a D.lui Nestian se
 160 N. A. BOGDAN

ridica in mod deosebit peste celelalte lucr5ri ale literaturii noas=

tre didactice 5i rivalizeaza cu manuale mutt intrebuintate in apus-
N. C. Bejenaru
Dr. loan Lupa. Contrikttiuni fa Istoria ziaristicei
ronuine.,sti ardefene. t v. in 8-o, de 120 pag. Sibiu, 1926 <Edi-
tura Bibliotecei Astra").
S'au facut mai multe incercari de a se da la lumina o
monografie a presei periodice rom5nesti s'au instituit chiar
unele premii, mi se pare, in acesr scop ;dar, pans ast5zi abia
ckeva fragmente din asemenea lucrari au v5zut lumina tiparu-
jui, $i acele chiar cat se poate de subrede. Noul volum ce-1
vedem apkut la Sibiu, cu flaill de mai sus, incep5nd prin o
conferinta tinuta in Cluj, In 1923, careia i s'a adaugat apoi un
sir de documente Si relatii interesante,pare a deschide calea
unei lucr5ri mai largi si mai complecte, prin care sä se sinteti-
zeze opintirile acelor scriitcri romani cari, din epocele in cari
lumina tiparului a ra'sarit 5i pe p5minturile noastre, trebuiau
sa ne pule in reflexul cunostintelor progresului intregei omeniri
civilizate.
De pe la inceputul veacului al XIX.lea, bojb5ind ziva
namiaza mare cu lumanarea, abia de am ajuns in zilele noastre
s5 avem o presa periodic5, sub forma de ziare si reviste, care
ins5,constatam cu tot regretule departe inc5 de a se masura
cu o bung parte din presa unora din natiile vecine, pe care
.soarta ne=a d5ruit sa le ouprindem sub st5p5nirea on ocrotirea
noastr5. P5n5 s5 le ajungem, $i doar... sa le Intrecem, cum ar
fi dreptul $i datoria noastr5, ne mai trebuesc opintiri sufletesti
si materiale...
Lucrarea D.rului Lupas ne arata cam cum ar trebui' sä
procedem pentru injghebarea unei monografii serioase a presei
rom5nesti, de pe intregul nostru teritoriu ce'l st5pinim astisii.
Deocamdata ne-ar fi placut mai mutt, daca in ea s'ar fi cu-
prins note $i date mai suficiente $i asupra revistefor ce au
aparut $i trait diterite vremi in pktile transilvane, cad multe din
aceste an contribuit in .mare masura la Mantinerea $i poate chiar
inaltarea sufletului si inimei rom5nesti, in mediul apasator at
atator impilari 5i lovituri straine.
N. A. Bogdan .
 BIBLIOGRAFIE
S-a primit la Directia Arhivei" (Strada Speranta No. 14) :
Balkan-Arhiv, director Prof. Dr. G. Weigand, I, Leipzig
1926.
-..: 11 Istroic Fur lan pal 1826, Societat FilolOgiche Fur lane,
Udin 1925.
Dolfo Zorzirt : Sot la nape ..(il racconti del popolo Friu-
Mato), Udin 1925,
Pranja Bach: Popis novih Kniga Lperiodienih publika-
cija u kraljevini Srba, ilrvata i SlovenEca, Beograd 1926.
Raenka University Komenskeho za prvni petileti 1919-
1924, v Bratislava 1925.
Roeenka University Komenskeho za studijni rod 1924 -
1925, v Bratislava' 1925
Roeenka University Komensk6ho za studijni rok 1 V.
1926, v Brat islave 1926.
Annales Scientifiques de l'Universite de Jassy, XIII
(3 si 4), X iV (1-2), lass), 1926.
G. 1. Bratianu: L'expeclition de Louis 1-er de Hongrie
contre le prince de Valachie Radu I-er Bassarab en 1377,
Valenii-de-munte 1925.
Leca Morariu : Un citintaret al Sucevii, T. Robeanu.
-CernAuti 1926.
Mihail Dragomirescu : Stiinta Literaturii (Estetica ge-
generala, Estetica literarii etc), 6 fascicole, Bucuresti (farA,
a n).
Anton I. BalotA, : Rai slovenskog porekla, 1: Rumun-
ska nazalizacija, Bucuresti 1925.
Buletinul lnstitutiilui de Literatura pe 1925, Bucu-
\ rest, 1926.
G. Zane: Introducere in studiul problemei valorii, Iasi
(fAra, an).
G. Zane: Improviziunea, Iasi 1925.
G. G. Antonescu : Invatamantul secundar si Universi-
tatea, Bucuresti 1926.
losif Popovici: Abatele Rousselot, creatorul Foneticei
-experimentale, Cluj 1926.
Carol Drimer : Studii si Critice, II, Iasi 1126.
Comandor Corneliu Buchholtzer : Telegrafie si Teleto
nie fAre fir, Chisinau 1926.
Iacov Antonovici, episcop Husilor: Documente BarlA,-
-dene, vol. V. Husi 1926.
 Reviste : Revista della Society Filologica Friulana G. I.
Ascoli, VI, 3, Udine 1925.Revue beige de Philologie et d'His-
toire, IV, 1925, Bruxelles 1925. Ciasopis pro moderni filo-
lc,gii a literatury, XII, Praha 1925. Cesky ciasopis historicky,
XXXI, Praha 1925.Slovansky prehled, XVII, Praha 1925.
.Tuiili6eski pregled, XXVI, Sofia 1925. Slavjanski glas,
XIX, Sofia 1925. Prilozi za knjiievnost,, jezik, istoriju i
folklor, urednik Paine Popovie, IV, Belgrad 1925.Arhivele
Olteniei, din Craiova. Biserica ortodoxA roma)* din Bu-
curesti. Sezatoarea, din Falticeni. Cele trel Crisuri, din
Oradea Mare. Transilvania, din Cluj.InvtitAtorul, din Cluj.
Viata Romaneasca, din Iasi. Lumina Crestinului din Iasi.
Comoara Satelor, din Blaj.Tudor Pamfil din Dorohoi. ,Tu-.
nimea Litera, din Cernauti Revista stiintifica V. Ada
machi, din Iasi. Peninsula Balcanica, din Bucuresti.Slove,
din Calafat.Arhiva SomesanA, din NA sand 1924.Tara noa-
stra, director Octavian Goga, din Cluj. Orpheus, revista
pentru cultura clasica, din Bucuresti. Revista Ideilor, di-
rector A. A. Luca, din Bucuresti. Analele Rananicului, din
R-Sarat.Graiul nostru, din Barlad. Campul, foaie pentru
sateni, din Bucuresti.Flamura, din Craiova.Fat frumos,
redactor Leca Morariu, din Suceava. Zari Senine, din Bis
trita Transilvaniei.Gandul nostru, din Iasi.
Ziare : Adevarul literar si artistic, :din Bucuresti.
Cultura poporalui, din Cluj. Garda veche, director Colonel
Savian M. Badulescu, din Bucuresti. Neamul evreesc, din
Bucuresti.

s:
A APARUT DE SUB TIPAR :

DIN TRECUTUL COMERTULUI MOLDOVENESC

: :§I IN SPECIAL AL CELUI 1E§AN : :

Productela solului. Porturi. Tirguri si irmaroace, Marfuri

si negustori. Tratate, legiuiri si hrisoave. Preturi curente.
Import si. export. Mijloace de comunicatii si poste. Vami
si dajdii etc.
Un volum in 40, cu 89 ilastratii
de N. A. BOGDAN
Se expediaza in pro vincie, recomandat, contra unui
mandat postal de .160 lei