No. 6. - IUNI 1883. No. 3-6.

LEI
.
REVISTA MENSUA
.

ISTORIA, LINGUISTICA SI PSICOLOGIA

SUB DIRKTIUNEA

D-lui B. P.

NOUA SERIE
ANUL IV.

Redac(iunea administratiunea se in Biserice

la Tipografia
Abonamentele se numai. pe : 20 leipentru
30 -

Veqi Sumariul dosulft pagine.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIE ROMNE ROMANI)
No. 26 - Strada - No. 26.

1883

www.dacoromanica.ro
 3-6 :
t. B. P. : Rornanii de a luat
dela Slav! pe draga ?
2. P. Ispireseu : Jocuri romanese de : d'a-turca,

a-calda, d'a-craia. d'a-aseunsele.

B. P. Hasdeil : Posteritatea latinuluI fax fu limba Una

4. de Tudora Vladimirescu. Cronica i-

nedit 1800-1821.
5. S. Marian : satire poporane din Bucovina.
6. 1. Bianu : Vito Piluzio. Documente inedite din Archivula Pro-
paganda
7. S. : Doue istorire poporane din Bucovina.
8. N. Densusianu : Monumente pentru istoria trei
9. B. P. Hasden : culbcc. Dacii Latina

Ar. Densusianu : Insemnatatea romane pentru filologia

B. P. Hasdeti : revasele Craiovel.

din 1600. Cu fac-simile
12 . D. : din
tenia.
L. G. Cretu : Specimene elimologia poporana ro-
Din filologia eomparativa la Facultatea
din Bucuresa
14. T. G. : Rsum de la lui
Janvier-Fvrier 1883.

Re lactiunile at
de

www.dacoromanica.ro
 COLUMNA TRATAN ti
- IUNI 1883

ISTOR1A. - L1NGUISTICA. - LITERATURA

E A.
CUM ROMNII INAINTE DE A FI LUAT DELA
SLAVI PE
de

B. P.

Costache Negruzzi (ScrierY,, ed. Socec, t.

p. 338-40) ridea cu verva de cele doue peride, prin
trecuse literatura rominl In prima jumtate a acestul
secol.
de 1848, influinta francesa a pe
acea grca, se audia nesce versuri ca :

In vremea nstrg, personne ne peut dire non....

1848, deplina victoria a gallicismulul a isbuc-

nit cu entusiasm in :

Cu ochl ca de gazeIg.,
Te am, o
Divin mult

De atund damicela columbela nu se mal ;

zela s'a adapostit abia manualurI de zoologia ; dar bela....

o, bela a resistat si tot Inca mal resistO, nu numal in ter-
meni deveniti tecnici, ca bele-arte sa bele-litere, dar
7

www.dacoromanica.ro
98 B. P. HASDE.

la al-de d. de Timisra,
1882, p. 45) :

Unde mica
taTnic de amor,
Cum mandruta
Lin, farmec
adjectivuld latina bella drgla la
fi putut caltorsc ping la
din punctg punct pe cale, pe care al
cele-Falte surorl ale sale latine, :

lat.

--
- hirundinella, -
ital. tortorella,
rondinella, --
rom. ;
;
vitella,
sella,
- vitella,

--
- sella, - ;
;

-
- novella,
agnella,
- stella,
agnella,
- stella,
-- stea ;
;

- (illa), - ella, - lea; etc. etc. etc.

In din bella se putea face la Rombal
numal bea, ba mal corectti Men, cu regulata diftongare
a scurtulul e latin accentat, ca in ca
in vilea=vitlea. Cele doue forme romne corespunde
tunca : bea, adecl cea formelorl literare italiank spa-
portugesk provental francesa ; adec cea cu
dialectice, precum reto-romanului bialla,
ca s mal amintiml la masculin poporul Paris
nu mai o beau, ci biau.
Dar asemenea biea, pe care sciinta reconstitu
priori cu o certitudine, mai fi-va a-po-
steriori unde-va gralul poporului
In dictionare - de nu.
In Moldova Transilvania - nu
Banat - n'am
In - nu
De aci re, cuvintull nu mal exist?

www.dacoromanica.ro
 A. 99

cate-va septmnT, prndlam in Craiova la

Petru Chitu. Din vorM in la
particularitatile linguistice ale Oltenilor. El bine, de
mare mI-a surprinderea, cnd aflat de o
trancele din adresndu-se alta, loc de
Marie sah
a : a Marie, a
Mal duph acela pe Gorjenl, pe Mehedintenl
pe m'am ch in
tenia
se observe nu se aude fete
femei aprpe de lar prin urmare n'are a
face cu albanesula de unde-mal pe d'asupra-
av romnesce bie, o dat Dach e corect ve-
derea lui Corssen f in latinul filius represintd pe primiti-
bh (Ueber Aussprache, ed. 2 t. p. 144), atund albane-
corespunde perfectamente latinuluI filia, de unde
la noi fie, nu
doilea, s se mal observe ch blea nu exprim
o nuant de milk de mustrare de
niel putem apropia de de unde
ar proveni prin vre-o apocoph ca fd din cci
pauvre , infortune, h plaindre, digne de piti
(Pontbriant), emisrable, malheureuse (Cihac), nicirl in
lume asemenea epitetd n'a lui biea in gra-
Oltencelor. Cu acst ocasiune, constata in
rentesi ch romnul nu are o inrudire
din care trage d. Cihac (Diet. II p. 13), de unde
ar fi romdnesce bednia, ca din slaviculd
; ci este simplu latinuM vietus, italianul dia-
vieto, viet, viegio i biegio debile, infermiccio (Caix,
di etimologia italiana, Firenze, 1878, p. 172).
Sub rapoi prin -lea =-ella, ca sub raportuld
ideologicd =drag, vorba ce ne este
nu fi dectd bella, care la vechil Romani

www.dacoromanica.ro
100 B. P.

se intrebuinta in popor cu srn la feminin, de ex.

in :

...hem tibi aquam, mea tu b e 1 a, hem....

(Rudens, U, 5, 6)

sal :

....i sane, ella....

(Asinar., HI, 3, 86),

lmasculin cuprindea sine o de des-

arat. versul Martiale (Ep. I, 10) :
Bellus homo et magnus vis idem, Cotta, videri ;
Sed qui homo est, Cotta, homo
est...

Latinesce bellus, deminutiva din vechlula enus = bonus

nu frumos
formosus, ci drag mignon (cf.
Gesner, .Novus linguae romanae thesaurus, Lips. 1749, t. p. 630);
o calitate ce convenia In speci
lesne s'a putut mrgini de a retine din
pe femininula bella.
Acst perdere a masculinulul bellus se mal
dat printr'o alt Impreglurare.
In Occidinte , unde masculinul si femininult
vat de o potriv, numal cMr femel se pte dice in conver-
bella belle, ca a vre-un sub-
stantiv, pe la se adaug substan-
: bell' amico, sig;wri, bello etc. In Berte aux
grands pieds), din secolul XIII :
e, ce dist lis roi...
dar :
dous fils, fait-elle .

De aci, adjectivul ferninin bella devenind substantiv,

s'a motiunea gramatical lega cu masculinul bel-
lus, eel adjectival , aa Romnil
putea pe bellus a perde in acela0 timp pe bella.

www.dacoromanica.ro
 A. 101

adAogam bellus limbile neo-latine

tale, nu la femining, dar la masculing, se
frte dead carus, devenind ambele nisce simple epitete de
politeI, vr'o alusiune la la iubire. A se ved
exemple istorice Littr la cuvintele beau cher, in Tom-
maseo la bello si caro etc.
In fine, mai este o a trela ratiune pentru posibila per-
dere a masculinului bellus. La noi fi bela
biel, dup lege de trecere din latina in romana
care a pe din agnellus, din vitellus, lucid din
anellus, din etc. acest
la in de mijloc slaviculg
blel alb, figuramente de unde o de
concurentA ambele cuvinte omofone si aprpe sinonime,
la urma a rem-
numal dar a peritil slaviculg
inch pe derivatele blond, blanchir ora-
Bel-grada cit blanche.
femininulg biea singur limba
romn, si pare a existat singur deja in medig,
tunci ni s'a a face cunoscintA cu slaviculg
.

dela Slavi pe
pe dragti=paleosl. Se vede totusl, mai
respnditd era anume la vocativulg loch
de blea. In acest forma vocativ s'a cri-
stalisat re-cumg, incepnd a se aplica la Noi
totg-d'a-una : Mete, etc.
o prealabild a lui biea, vocativulg
dragd este a-nevoe de explicatd. trebui se
drage sah dragule, cum se din
sad votinice din lar nu Mete,
Ine). Numal atunci vocativuld pentru am-
bele avea o ratiune de a

www.dacoromanica.ro
102 B. P.

dela o singurd. form dragd, nu draga

tota-o-dat.
Ce-va mult. la adjectivil
sexurl, ca mare, tare, suptire, mle etc., comunitatea
la vocativult deminutivt, se la
si la pe privinta luI dragd pina
deminutivult se aplica adesea la
ball : de normalulg
dreirque.
In asteptare de a da cine-va o alt explicare mal interne-
a acestel anomalie, nol credemh dar in vocativult
stereotipt dragd, prin dar romnesct
prin functiune, se conserv indirectg biea. Pretutin-
traducerea a originalulg Numal la
drag tresce alturl biea, dar l'a
acolo, silindu-l se mrginsca in intim
femeilorg dela carI frte dest, lar pe
dragd aprpe niel o data.
OrI-care legtura icieologic de succesiune ntre
o mal probabil, desi nu
pe deplin demonstratd, remane la 01-
tent, mal bine la Oltence, vietuesce
bella, ba latin de drag,
nu cu cela posteriorg de Dar vietuesce
fr motiune, nu mal are pe core-
spungtort; flexiune, de ce nu se declin; nmurl,
inrudirea sa bonus deja in latina nu se mal simtIa
de secolI, alla mal nu o maI pte
nui la Rornint si bine; pe este
fragmentg dintr'o unat epoca.
Romnul Mea, numal Oltenia, deriv din
bella; bella era din deminutivult be-
nula dela o forma latin bena In de bona, abia
conservat in adverbula bene ; forma perdra bena se
trgea dintr'o alt mal veche cluena,

www.dacoromanica.ro
 B I E A. 103

pentru ulteriorula b, ca bis din dais, se mal

inscriptiune latinA de pe la 258 de : duonoro=

bonorum... cine-va nu este o adevratl

linguistick urmrind de straturi supra-
puse, din cele mai multe nu ne pe ici pe
colea cate o tandr !

biea este un sa nominativ petrificata.

de acelora pe cart Brugman (Curtius's Studien, t. 9,
1876, p. 261) le numesce frte bine : starr und steif gewor-
dene Titular-substantiva aus lterer Zeit (Substan-
tive ulare amortite immobilisate din timpuri mat
(vechi). la Eleni unele epitete nedeclinabile ce se
ca biea la de'naintea proprie :
de exemplu, e genitiv in (Aratus, Phaen. 664);
e acusativ in (Horn.) etc. Daca la Neo-greci
remnea un asemenea In vre-un
Eladel, ar fi o fosil dintr'o
bYea este o proprietate exclusiva f e m
pe care astacji n'o o
pe care in medi ei par a
trebuinteze la vocativ numal sub forma : biea
Wes; acesta concurge
a dovedi marea anticitate a
femeia in genere constituA pretutindeni partea poporatiunii
cea conservatre a limbel ; dar despre acest important
al despre consecintele lui pe
unde 'IS observase deja Cantemird (De-
seriptio Moldaviae, p. 151), vorbi pe larg
alt studi...

Notita de mal susi a citit 18 Marti

1883 a Academiel Romane, membri 01-
teni : dd. Chitu, Aureliaml si Quintescu, totl cunoscea
din copilAri existinta vocativului in tr a

www.dacoromanica.ro
104 P. ISPIRESCU.

In acelasl resumat al studiulul a fost publicata

In fia din Cr o y a. s'a
nonimti care, organa periodica din ca-
pitala, anume Romnia dela 22 tiparesce
trele rindurl :
D. Hasd6u a dat unul articol, care se vede e gata el
in Columna d-sale. A vorbit despre un cuvnt care l'ar auzit peste
: eh acolo in de se zice Cu toate ch
limbist sustine aceasta se aude pretutindent peste ceea ce celor
mai die (cei-lalti muritori cari poate am colindat de multe
Oltenia) nu ni s'a intmplat s auzim, facem gratia se
zicem cal credem alt-fel ne ghsim beleaoa : filologit sunt nu
numai inventativi dar eh te De aceea
trebue s thcem la teoria, care din aceasta a scos'o, bia
se trage de la bella; de am putea s zicem not c tocmal bella s'a
luat de la bla, mat vechit este poporale oltean de ce
a furit cuvntul bella. S'o
dark pe de o parte, nu e biea exist la
Olteni; pe de alta, este mal vechlu
bella. E trist culturala intr'o unde o im-
portant, fruntea figurz und or in o-
so permite de a publica asemeni galimatil !

descrise de
P. ISPIRESCU.

D'A TURC A.
Ca la mai tte jocurile, se tech do tabere. Ei trebue fie
la Turca este un degeta de
(cam 10 centimetre), la am'endou Ea
se pune gropiO fAcut Acst gropit este la

www.dacoromanica.ro
 DE

cam ca cu marginea cea esit cam fata pmintulul,

de o parte mar de partea ma In
Cu un ca de vr'o do palme (40 centimetri) de
se lovesce turca.
Una din tabere st gropita cu turca gi mare,
cea-l-alt tabr la o dephrtare de
din din tabra de gropit, pe care et o numim
tabra I, turca pe grp d'a o b-
celur mare din tabra cea deprtatg, pe care s o
mimt tabra pune mare d'asupra d'a
precum fusese
din taberel turca de unde a cgdut o
cu spre Daca se ca btuld mare
d'asupra d'a curmezisul, din tabra I care a
runcat urea cu btuM se a nu mal are
jce la din tabra I
a face acelasr lucru.
Daca se nu celd ce a
turca cu o o pune in grp cu unt captd afar.
lovesce turca cu pe din afar ca
In Acolo unde cade, o lovesce se face de
gi de acolo de unde a a msra cu careg
tine in mn la
Daca la msurtre ese dephrtarea cu bete s'ad
la inceputuld din tab6ra II, care a turca
mna n'a lovitt pusd d'a pe gropit, ia
pe din a I care a lovith turca cu de acolo de
unde a turca pentru a treia de unde s'a
m6surtrea, duce la gropit. rabd dea pumni
la din
Daca se nu ias atunci a bate
turca tot care a aci.
Daca din tab6ra I, precum mal sus,
tunci ei in celord din tab6ra II, acestia
gropit, vgutd.

D'A
Acesta este joch cu mincea (1) se de Se
do tabere. Tabra I II. Una din tabere la cetate alta la
la Transilvania se 4ice cota la mince.

www.dacoromanica.ro
106 P. ISPIRESCU.

o depgrtare re-care. Ca s se algi care din tabere in cetate,

se o surcea altd-ce-va pe din
ambele tabere : fie-care, add
ce Invoit taberile asupra acestul una
pi alta surcoa in susd. Daca la sur-
coa este ucluld d'asupra, tab6ra ce a rmne la celate
pi se este in ceea-l-alt se deprtzg se dice
este afara. surcoa cade cu d'asupra, atunci tabra ce
a rmne in niuntru, pi ese afari.
Si cO tab6ra I a in niuntru. Copiit una
In pe pi ice
din copil mingea in pi cnd se in
o lovesce cu palma in spre din tab6ra II i strigt. : al! la
Acestia se cu in ; daca isbutescd si o
atund din tabra I se ci este seos pi incepe si o
daca nu, bate mincea la
La care a numrg, gicnd cu tare : la do!
la etc. Copiil din tab6ra daca nu isbutesct a prinde mincea
de cacti, o di d'a dura pe josd, silindu-se a lova cdrimijra.
UniI sunt apa de dibaci, in ochescb, de departe pi lo-
; dal mincea pe d'alturea ort de
prpe
Trebue sciutt el daca nu prinda mincea in unuld din
copit taberel II, de acolo sunt datori si dea mincea teapot, ca si lo-
cgrimijra, de unde a mincea.
Mal trebue scie, mincea de citre vre-unuld
din tabra I, pi vre-unuld din tabra H, ce a
nu se tine in Atunci qic mingea a
mintil a
la ori, copiil H n'a
mincea, n'a lovitd cirdmijra inapoind'o, apot la a celt
ce o bate o di de dinadinsd ca si mat aprpe. Nelo-
cgrmijra de asti dati, la a copi-
luld o bate pte de tare, ca si se duci mat departe rmine
acolo cade.
din tabra II, eel de cirimijri, ia
fic-care in pe able din tab6ra I, duce pini unde a ci-
mincea. Aci ce a mingea pici-
rele, pi apa este in la cirimijri.
se silesce si mincea bine labele picirelord, la
lui, de nu, unde o acolo este elt trebue

www.dacoromanica.ro
 JOCURI ROMINESCI DE 107

ia mincea se pe la Apoi se
incepe din
Chad se de toti taberel I, n'a
dea mincea de ori, atunci eel dela tabra I
de la tabra II din captd.

D'A CALDA.

Acesta este and joct mincea .

Se ori vor s se jce, se unti cerc.
dintr trantesce mincea in cerculul, In
cel care va putea eh o pe ce a mincea.
toll Melt se jumtate de din naintea b-
iatului ce st Ware. Acesta trantesce mincea in mijloculd tare,
se pte de
Daca care s'a este dibacit prinde mincea,
pe cold ce a Ware a mincea.
Daca nu, celd ce a prins'o asemenea trantesce
mincea. De ori se va mincea, o prinde, de
ori pi atoll pe biatult care a 4ost calt.
Se ori n'a fost mincea bine, voindd mal
multl a o prinde din ei, nu se de nimeni pi eh
mie josd. Atunci se respandesc card incotro
ce a fost se repede, mincea cu
care i se pare lui ch ori, daca vede
n'o s pe crunch mincea pe care
'Id socotesce mai ca Isbutinda acela
cu mincea pe cine-va, de a este aid
baiatulul ce a lath cold ; de nu lovesce pe nimeni, a-
ea de unde a ce pte face Se
dela sine se feresca de a fi
De cum lovesce pe cine-va, ort se
ca incalece, de vord prinde mincea, o va acid care
pentru faca adeed a cu celd care
a fostd la
chipuld acesta acesta ce li se uresce
lord se land de ela, ori incepe

www.dacoromanica.ro
108 P. ISPIRESCU.

D'A CRAIA INCLECATA.

Transilvania se dice d'a Ware)

acest joch este mincea.

Se ori vord Se la o se
pte de aceeasi depArtare una de alta fie-care preche in de rtd.
de din se faca
calec pe perechea eel a arunca mincea de
la la spre drpta, numrndd.
la numruld fie-care preche trece d'a clarele spre drpta, In
vecinulut, a arunca mincea din nod, 00511 spre drpta.
Daca din scap mincea o
totl eel ce a fostd clrt, se eel ce cal pe
ce l'a Incept mincea
dela a cet tota ast-feld
se a se lsa.

D'A PRCA.
Acesta este de
Se adun ori s se jce. Fie-care din et are
ciomaguld ciomegelor la punct in
Invrtindu-se unuld apsndu'il ciornaguld in
sap o grp ca de centimetri, pe care o
jird Transilvania se
apot la de o potriv departare una de alta, jirulut,
attea gropite, betl sunt, putin una (aceste gropite in Tran-
silvania se numesc Aceste sunt atAta numal de
s in ea captuld de jos all ciomagula Ele nu sunt
mal deprtate de de ajunge ciomegele,
dela gropit pin jira.
Se alege genuche de vac o bucat de ciolanti,
se pte mai pe care III numesce
Acum se alege cine fie ca el prca la Pentru
acsta din ia tte ciomegele pe i le
runc pe d'asupra capulut, pe tte de odat la spate. Apol a se
utta, se d'andaratele ce pe din ciomege. Bliatull
pe ciomagd a mat se face
beti prind fie-care cate o gropi captuld ciom

www.dacoromanica.ro
 DE COPP. 109

gulul seq. din prca la o depArtare re-care, porca-

este datord s o la jir, lovind'o ca ciomaguld.
se apropie de gropitele o duce o aprd
de loviturile ciomaguld dinaintea ei. Sunt unii de
dibaci beti voindil prca, lovescd in dicta,
gull duce prca o
Atunci toti sunt schimbe ia
nire alt gropit. Cel mai iuti de pe intrecutele se
pe gropita vecinului ciomagului mai
altul. Unuld din cet molatici rmne acela se face
porcard.
Se intmpl ca unii mai
care ce pndescd ca nu intre in o
dndu-i-o inapol departe, Cri porcaruld, nu isbutesce s o
la
Atund gropitele, se
propie de ciomegele pe d'asupra intr'o
parte in alta, hrjiindd cu ciomegelord, spre a a-
grpa ea mare, jiruld, ca nu intro prca ea.
prca pe d'asupra capetelord in de chip ca
grpa numit Acsta este singura
porcaruld pune pe cu ciomaguld trebue el
o
se bine,nu intro prca ci
tepene, ca se duel de departe. Cel n'a voe pue
pe nid elovituri in
se frte bine ca nu le apuce porcaruld gropitele ; etiel
acela peste a cui gropit se va face porcaruld, puindd
captuld de all ciomagului se, acela se va face ,
merge
de multe ori porcarulq, daca este este
nedibaci de a'si mnui ciomaguld, rmne tine
joel III este cam primejdios. De multe
ori se ciomegele, se intelege din peste picire
cu in alti parte a trupulul, de se fac cucue acolo
a fost cine-va lovitd.

www.dacoromanica.ro
110 P. ISPISESCU.

JOCULt D'A ASCUNSELE.

d'a

La acest joc pte s ia parte ori s'arti afla, fete:

de a incepe se totl copiil se in cerca.
dintre a una din aceste formule de alegere :
I. nghi,
Pnghi,
Trcaz,
Rap4a,
Papita,
Nt.
:
scna, scna pi,
Chsti 'rnbli,
Tangr,
Mangr,
caft
Ta
Belnger,
f.

:
Ala,

Prtocala,
Cic,
Bc,
Trci la lc.
:
IV.
C

De
pte pite pitid
gavn de
:

V. I
D'in

www.dacoromanica.ro
 JOCURI DE COPII.

de dmn,
C tiche,
D fringhe,
de
Ruda
C ca 'mprtulni
Prn mijlcul
bicil cumntulul

Clant.
:

VI. Una ma
C e prumbaca,
Ctitle ll,
Cotnulnl,
Lmba,
Codolci.

VII. Una-I mara,

Do6-I para,
Trei-I rugu
Piciorugu,
Solomon Socotea

Du-te (1),
atinend pe care cu pronunt o
insemnat din qicerile de neat La ce se
prvesce din a unela din aceste formule de alegere , acela
ese din cerc. Incepe din a asfel es din
toti la care a din ce r6mne fr
a se isprvi la formula, -- trebue s unul,-acela se
face. Se qice se face acela care are pe ascunsi.
Acurn se incepe joc. Cel ce se dice se face, st cu
fata ctr zid, uluce, pune la :

ascuns ?
(1) Acsta din anal se peste Milcov rand se d'a Puia Gaia, alte
jocurl. (Comunicat de D. G.

www.dacoromanica.ro
112 B. P. RASPED.

Atunct ce s'a ia de la
s caute.
la10 se ascundd pe unde a rspunde o
ce se face, tots intrba, ce unulti din copil, daca vede
s'ad rdspunde : awl cucu !
stad ascundtorile
vreme ca s ias pndescti, de
ci ce caut se in parte , rd. nu spre de
! din locurile unde repede fuga
a la
Daca isbutesce pue mna pe de la zid, ort de
la uluce, acolo unde a stata ce s'a este scg.pat.
ce s'a caut s pe din
tund se face ; dach nu, se face tot
ce va put pe unuld din
Daca se s dea peste vre-unuld din copil In ascundtrea
face s fug. Pentru acsta se d past.
ese repede da fuga de la ori de la uluce ca
s pue ori si scutpe; daca prinde, se face atunci prinst,
de nu, se face ce n'a pe din
juct

POSTERITATEA FAX IN LIMBA ROMANI

QUADRUPLET LINGUISTIC
de
B. V. HASDEE

interesanta publicat Memoriele

de Linguistica din Paris (t. I p. 162 sqq.), ilustruld
me amic d. Michel Bral, despre dubletele
limbel latine, constat quintupletti cele cinct numt
pentru diferitele nuante ale culorit galbene :
flavus, fulvus, hdvus, gilvus, galbus...,

www.dacoromanica.ro
 -
113

tte - el ene sont, vues de prs, que des

variantes du m6me adjectif.
Dach nu un quintuplet, fie-ne de a inregistra
in limba cel un : patru

vinte, patru forme diverse, patru odrasle bine caracterisate,

nIscute tte dintr'o singura
latin deminutival -culus (-um) si -gulus (-um), la
feminin -cula -gula, deja In latina ,

-glu -gla, este represintat la din

Traian6., aprpe ca in limba italiana,
-che -chie, -ghlu -glze sah -ghie.
:

geniculum, ginocchio, Rom. genuchtu, genunchtu ;

muschio, muchtu;
oculus occhio, ochtu;
pediculus, pidocchio,
paricula parecchio, pcireche, parechie;
ungula unghia unghe, unghie;
orecchia, ureche, urechie; etc.
In far italiane :
Lat. coliculus, Rom.
l rdiche;
renichtu, reruncMu;
trunculus, trunchtu;
maniculum, manuncMu;
avunculus, unchtu ;
angulus, ; etc.
pentru sufixul latin (-um) -tula, contras
In latina la -tlu -da, precum :
Lat. vetulus (vec'lu), vecchio. Rom. ;
naiads (asaa), afche, ;
mutula (muc'la), mucchio, muche, muchie; etc.

Numal in vr'o do-trel a predomnit o alla tendint

a foneticeI romane, acela adeca de a trece la pe
8

www.dacoromanica.ro
 114 B. P.

intre vocale in r, precurn din lat. gala avem

gurd sal din mola - de asemenea fcut :
Lat. singulus, Ital. singolo, Rom. singuril ;
masculus, maschio, mascolo, mascura;
lingula, tingura...
Latinesce o o se numla fax, lar de aci
deminutivula clasich facula petite torches, vulgarula
fada (cf. Diez, Etymol. Wrterb. ed. 2 t. p. 178), alaturl cu
care mal exista In gura poporulul forma flacula.
Miklosich (Rumun. Untersuch. II p. 42) a bdnuit cell de'n-
din vulgarula latina fiacula,
fiind ast-fela italianulul fiaccola, In care ca
tota-d'a-una, pe dificultate re-care
ne face in loch de -ura; sa nu in
acelasl mod se dice la cu Exi-
stinta unel forme latine poporane flacula o consta-
tat nu numal prin actualult fiaccola prin
falcola, dar Inca mal cu sma prin In
meridionala all sarde (Spano, Vocab. t. I
p. 215), e pesteputinta de a nu ved perfecta identitate intre
celflacula pejesh ambele
derivatiunl propuse de d. Cihac (Did. p. 660) : una din lati-
flagrare, cea-l'alta din grecull se ob-
serve latinul vulgar flacula se nscuse prin fusiunea lu1
facula cu In sub raportula sensulul ca
sub all formel, mal corect este
nu pte ce-va flacula. Mal avem
darn. inca specimen de mascur=ma-
sculus, singura=singulus, etc.
Din cele doue forme latine flacula facula, ambele demi-
nutive din fax, pe flacula trecea pe o cale mal rara In
flacarei, facula la pe cell pentru
a fache fachi. Acesti se aude la
din muntil Moldovel, dupa ne-a d.
Nicu Gane; lar din vechile texturi, pe fache anurne

www.dacoromanica.ro
 LATINTJL FAX.

Parimiarull dela 1672 mitropolitulul part. II

f. 12 unde se traduce pasaglu din Proverbi Salo-
(XVI, 28) in moda :
Vir perversus transmittit mala, Omul sloboade
et doli elate f ache de
cendet lumin4 de face

Unde ne pe fax, romanesce

fache, organica din facula.
In Biblia Bucurescnd din 1688, pasagiula in cestiune,
pag. 437 col. 2, : brbatult" indrtnic trimite
rle de
Dar cu fache=lat. facula, in Parimiara la
f. 20 (Proverb. XXI, 4) ne faclid :
...fax autem impio- ...f
rum peccatum... laste
In Biblia Bucurescna, p. 440 col. 1 : umindtorlul
plcatele sant6...
Jar in Parimiard la f. 58 (Isaia, LXII, 1):
...salutare meum sicut lampas mia ca f e i a
ardebit... va arde...
In Biblia Bucurescna, p. 483 col. 2 : mantuir m ca o
faclie va
cu fache, absolutamente cu de fax,
Romanit care, fonetica
Umbel nOstre, nu pte deriva din facula,
i nu pte s nu derive de acolo.
Ins anurne?
D. Cihac (Did. p. 106), intre Elrnents slaves, ne spune :
s., torche ; - s., porte - torche ; vserb. faklija,
vaklja, nsl. er. baklja, magy. faklya ; porte-torche; it.
.fiaccola, falcola, esp. hacha, port. facha, prov. faHa, faille;
cvhall. fakola, facchela, mhall. vackel, fackel ; du
le mot dacor. vient direct. du slave-magy., une drivation di-
recte du lat. aurait donner fachie = facula-facla.,

www.dacoromanica.ro
 P. HASDE.

d. Cihac nu scie de loca din facula

Romanil posed pe fache, care se pronunth
fachie, precuma din auricula ureche
chie. se atinge de d sa afirma, nid o
ea ne vine dela SlavI cart la
format'o din latinult facula.
Deci, genealogia propus de d. Cihac este cam :

lat. facula

serb. faklija, ung. fklya

rom.

genealogi e radicalmente gresit, :

1. sub o forma nu ne pte

veni In acelasl dela SerbI si dela Ungurl
2. Serbil, nid Unguril, nu a face vre-o
d'a-dreptula cu vechil RomanI, lar prin urmare nu d'a-drep-
patent imprumute pe faklija pe fklya din limba
de unde, dintre popre neromanice occidentale,
d'a-dreptula pe facula numal Germanil, la earl
Fackel este o formatiune corecta, ca Onkel din avun-
culus, Buckel din buccula, Zirkel din circului etc., cu
germanula -kel pentru -culus -cula.
3. Din latina eclesiastich a vculul de
nu Serbil Unguril lea pe faklija fdklya,
atuncl ark o intacta, fakula,
cell mult , este la Bohemi, la Slovad
la Sorabl (cfr. Linde, Slownik polskiego jezyka, ed. 1861, t. 6
p. 207).
4. Serbil n'a teeth dela vecinil Italiani,
italianula fiaccola si chlar falcola n'are aprpe nid o asem-
nare faklija.
5. dela vecinil Germani,

www.dacoromanica.ro
 AX. 117

din germanuld Fackel ei deja o alta forma

de d. Cihac, cu o transitiune normall, ca din
tegula prin germanull Tiegel maghiarull
-cula -gula prin germanull -gel trecnd
la Unguri in -Ida -gla, nu in -klya -glya.
In fine, admite ca Unguril ah pe fklya
dela Serbi Serbil pe faklija dela Unguri, vom a-
junge la conclusiunea una din dou : dach nu Unguril,
tunci Serbil vorl fi luat dela Romani, de ce
din latina, dela Italiani i dela Germani nu lea.
In acest genealogia propusa de d. Cihac se distruge
; lash locu-i ne apare o alta imposibilitate.
Din facula pe fache sah din
fache sal nu se pte trage serbul faklija, nic
maghiarull dar nid all nostru Cum
mal Unguril sal Serbil al vorba dela

Mularea -che datz dialectull daco-

abia de pe la finea evulut In macedo-romana
nu s'a mulat :

Lat. vetula (veda), mac.- rom. veclle, dac.- roni. veehe;

ureelle, ureche;
i coturnicula (quoturnida), < etc.
probe textuale, XV Daco-romanil mal
qicea inca urclie de posteriorull ureche. A
din 7 1407, mitropolitull Moldovel Iosifh,
pe Petru Ureche de a sub o sin
gur a administratiune mnastirile Nmtu i Bistrita, nu
mesce U r CI : (Hasdel
Arch. istor., t. I part. I pag. 140). Prin urmare, pe atunci se
mal vorbia la :

;
;

ula...

www.dacoromanica.ro
 118 B. P.

paralelisma fOrte caracteristica cu limba ita-

liana, acela la ure-
che= it. orecchia, pe s'a oprit
dar acsta dovedesce cel de'ntai se li-
in patria primitiva, pe canda rel-l'al(f, de
acolo de prin
de a urma cu unel asemenl des-
voltrl, asa in unele puncturi ei a rernasti pr-indritd,
In altele pr-inainte.
dar, pe la 1400 Romnil din Dacia Tra-
facile. Acst este forma pe care el
tat'o atuncl Serbilor care, ce o transplantasera
in afar, la a-casa a apol la
fache.
deci limpedit originea la
luat'o din latina, niel dela Italiani, ci anume dela Romnl
de anul 1400. Tota dela Romni, fie d'a-dreptula, fie
prin Serbi, nu ins dela Germani, primit'o Unguril.
Despre numril de de cuvinte cu-
romanesci limba vorbi, pte, cu o alt
casiune. Ca simplu specimena, vom indica aci pe
=rom. lat. vesica, pe a lat.
durare, pe crista etc. Vorba
fajo a la Ragusa, unde se (Karad2i, ad
voc.), cela ce nu s'ari pututt nasce din italianul faccia.
Dar la
CAptnda pe daco-roman facile, fr
o modificare materiala, adec (citesce facile), Serbil
a acela pe -je (-le) In -ije (-ile), ca in ijem pentru
vrijerne pentru vrjeme, bijel pentru bjel etc., printr'o parti-
cularitate specificA a foneticeI serbe, despre care a se ved
Miklosich, Lautlehre d. Sprachen, Wien, 1852,
p. 309 sqq. Asa s'a faklije.
din XV : i :

si si f li (Miklosich, Lex. palaeosl. p. 1085).

www.dacoromanica.ro
 LATINUL FAX. 119

Pe acest faldija, imprumutat la

lord lord, carl, accentult pe
norma limbet nstre, de o cu trans-
formatiune serbIsch a vechlulul facile, fa-
che fachia, ultima lash indigen din vechi
facile.
fenoment absolutamente analog ne istoria unul
frances. Frantusesce bougette, deminutivt dela bouge,
insemnza de piele pentru bani. cu Nor-
mandil in Anglia, acest a acolo budget cil
de punga Statulul. In nostru Francesii,
a pe lor bougette, a mal primith
dela Englesl pe budget. ambele vorbe circulza
fie-care cu propria sa de semnificatiune. i budget,
sunt acelasl francest, cu singura deo-
sebire cel o prin
tate, intorcndu-se apol in Franta moda
glessca. La noi, corespunde budget ; fache corespunde
bougette. Fache este un remas Bombed ;
este Romn schimonositt serbesce. i precum
Franta bougette a se ulta, esind din ust, deve-
dupa observatiunea Littr, pe cnd
lumea se la tinruld budget ; la noi
fache, exclus din dictionare, mal trhesce prsit numal
In Moldovei, pe re'noita arde pretutindenl.
Asa dark din forma a latinulul fax
aci limba romn cuvinte : flacdrd, i fache
cu cite o propri de semnificatiune :
flamme.
20. - flambeau, dar mal cu smi cierge, lu-
min de candela (Lex. Budan. p. 209),
ast-felt o intrebuintare mal bisericsc.
30 In fine, fache sa fachi conserva la tranil din
Moldovel sensuld latinulul : o bucat
de lemn pentru a lumina, o lemn re-

www.dacoromanica.ro
120 B. P.

torche In intelesul strict alti

pentru care s'a la s'a
epoca fanarioticd masald, turculn prin inter-
mediuln neo-greculul dela Turd
am precum este la
Dar alturi sens,
Ada, pe care Costinescu (Vocab. p. 417) definesce
prin : mare de ce se tine in la sal
ceremonie.
foneticesce, ar put s derive din
manul Fackd (=lat. facula), ca din
germanula (=lat. tegula). Se opune isto-
la noi termen bi nu este
n'are de unde s fie de origine germand, ba de cea latina
medieval, de o provenint catolicd. Romnulti este
(Du Cange, med. Lugduni,
1688, p 1660), formatI din latinul Acst
derivatiune e corect istoricesce si foneticesce
storicesce, o mare parte din terminologia eclesiasticd
este gra : aghiasm, nator, artos, potir etc.;
'foneticesce, -Id- -gl- se pstrz In romna,
de ex.
Ded:
fax+fla[mma]

lat.

gr. germ. vrom. clte it. sard. fiacca

(falcola)

ung. ung. fklya, serb.

fakliia.

(fachia)

www.dacoromanica.ro
 CRONICA 121

genealogia mal put adhuga

eh din modernuld german Fackel s'a
din dia-
lectele serbe, din aversiunea lor pentru prefh-
cut pe faklija sa in baklija etc. Pe
task ne ci quadruple
Dar nu cum-va fie quintuplet ? Dictiona-
neo-grecd Weigel (Neugriech. Wrterb., Leipzig,
1796, p. 1227) vorba Lampe, Licht, lampana,
candela, care nid originala nu este, dar niel din lati-
nul facula nu pte eh derive death prin intermediuld
forme macedo-romane cu trecerea cea
a latinulul vocale in : facura din facula ca
flacara din flacula. In casii, va fi numal mutarea
accentuluT pe a doua dintr'und macedo-ro-
se va verifica prin studiul
numerselora sub-dialecte romane din Macedonia, Tesalia,
Epir i Elada, atund av quintupletulti :

Quintupletuld e probabil ; quadrupletuld-sigurd.

INAINTE DE TUDOR VLADIMIRESCU.

CRONICI INEDITI A DINTRE 1800 - 1821, IN
SUB PSEUDONIMUL DE ROMANULt.

(Urmare. No. 1 2, 1883)

casele dumnlor ris batjocora nmurilor, Inca

a se a se unii mal mult decat mal
nainte a impinge la bunt a face cate netrebnicil ca sa isbu-
tsca la dregdoria Vistieriel tte mansupurile. Care lucru v-
yndu-1 ma' boerl :boerna0, fiind-ca trebuia chi-
vernigla, nu putea isbuti pentru nu se ma! cauta

www.dacoromanica.ro
122 Z1LOT

vrednicia caderea, ci de marl li se fiind

da, pi el a apuca tot drumul acela ce
se dela eel mal marl apol ce sA ve4I de aid Inainte !
trba cine da mal mult, vedeal blestematl totl In trebi
ce nu li se cAdea, intindea totl In tte blata : una
se cerea, niel trel nu se plAtla! Jeluirea nu avea loe, pentru cA
totl era de hrApire mituire. Dreptateal cA
rit, bind vremea turburatl. Lege, suflet, resplAtirea ?
4icea slut nimicurl pi basne calugAresel. La numal se
Inchina, eu un cuvint, dela eel mat marl pinA la eel mal ca
cele ce da pi sA le mal din care sA intAmpine
cheltuelile halnelor, a clupurilor (sic) pi a alter a tot felul de des-
frnArl.
SA venim la partea bisericscA. Mitropolit se afla la
Rosilor Dositelu, Grec de fel, adApat eu duh
pentru patriA bun, tot sta la boeril eel pen-
tru precum la acstA venire a Rosilor nu s'an luptat
Turcil ce era In Bucurescl, aci de banl, aci rugAciune
pi alto luminat D-tel, de scApat politia
trgA In vreme ce era primejdia foculul, a sabiel
pi a care lucru despre eel en minte pi frica lul
socotit mime pi pi el fost
adev6rat ; dar avea patima iubiril de argint, smintla frte la
rAnduelile cA Rosia Mitropolitul
Gavriil, cards odinirA fusese al Moldovel, Mitropolif apol lipsind
In cele dupA urmA ajung8nd la Rosia, unde se Invrednicise pentru
invtAtura sa m6dular al Soborulul de acolo, socotind Dositeill
Mitropolitul va cere Scaunul Mitropolief pentru ca sA nu
jungA SA iea, socotit mal bine facA de depArtarea de
Scaun pi apa merse la Braov
spre odihnA. mar Mitropolitul Exarhul Gavriil nu zAbovi a veni pi
a intra In Scaunul Mitropoliel, nu dupA cannele tgrel, adicA ales pi
cerut de trA, precum este legluit ci rosscA. Care
de RomAn, trait aid in tineretile sale, ucenic al vestitulul
Kesarie Episcopul Rimniculul, nu fu pentru trA, cAd se arAta

www.dacoromanica.ro
 123

archipistor vrednic dorire de turma sa, vru multe a

din cele smintite, dar nu'l turburata vreme a r6sboiulul pi
neunirea boerilor, In a fi IndemnAtorl, era la
o pornire ce vrea a face spre binele obtesc, lar mal ales la
dreptarea mnAstirilor pe care egnmenil (cAcI de rind
intrat in Mitropoliel Grec Mitropolit, lipsit pi bietil
egumenl de adus la mare
ripinare; ea, de unde era mal nainte case Imbodobite (sic) pe din nAun-
tru felurimi de pe din afari
moil, vil, pi alte de multi strAini
de se briars pi se ImbrAca dintrinsele, pi de se mArita fete
race, pi alte obraze scApAtate se ajutora, pi acestea se proslvia
numele dupa cum fericitif revnind Intocmit
dat Inscris prin hris6vele legAturl afuri-
arhieresci patrierescl a se pA4i, at ajuns a fi din lAun-
tra gazde de In fatA, Inteascuns vase pline
spurcAciunea, de ctitoricescl, InstrAinA-
tori altor pentru ale interesurl In tte
rile cele satanicesef ; din afarA ajuns negutAtoriA a
manilor greci, cataunl, IntovArAindu-se de o:s6mintiA
vindu aren4ile mopillor mnIstiresel necia-
stitA, adicA egumenil fArA ruine fac cAte zapise, din care
fac pret mal jos, pe tree In condica de vent-
turile iar altul mal sus, este adevi-
rat, pe care tlinuesee de'l scie numal egumenul cump6rAtorul,
pentra ca prisosul acela, adicA zapis pInA la
adev6rat, sA remAie pe sma egumenilor ; pi alte puturse fapte se
urmzA de cAtrA eu care aduse se mal pustiirA sfin-
tele mOnAstirl, comorile pi podoba pi ajutor al atAtea ce
mal nainte se hrAnia Care numitul Mitropolit
pi Exarhul a le Indrepta, precum tun gis; dar din
boerl ImpArt4indu-se eu mituirl de egumeni, mijlocirA, sal
mal bine sA i se ImpotrivirA, pi bietele mnAstirl
pe strAinilor cAlugArl de le jefuese de mij-
dupA Exarhul Gavriil viind Mitropolit o-

www.dacoromanica.ro
124 ZILOT
tot Rosia un arhiere Ignatie, de Grec, se mM
Grecoteit catauniT; din cato se mal In
vremea Gavriil, mal mult a jefui
a darapana sfintele

Poeticul :

Ah, Dmne milostive,

De ce
Fapte blagocestive
Care me le-a
unite,
s le

Pre d'ala
este
a zidi
Tie
DecI nu ne
strmo1iI
Cu
puturo1iT,
cum le-at preflcut!
Dmne, mill,
Nu In
fie de noi
Pentru-al nume
Ci
Cum ca un
Din deprtzt
Nm

Acest Mitropolit era frte Impodobit Invtaturi

alto firesci; dar de mult se deosebit era
frte; lar pe asupra tuturor, multa care la
multi se de cutlet, surpa pi pre dinsul
nebagarea de a dogmelor Apostolescr, peutru naintea
altora batjocorila posturile, eel mare post al Sfintelor Pasci
mancare de carne, la care se o face pentru
de norod i tinea Indreptare, ci'l

www.dacoromanica.ro
 INEDIT.

de eretic; Tar mthnindu-nad de nisce ca acestea

prste pentru arhipAstorul loculul, luI :

CAlugre! suit pre Scaun arhip5storesc,

ca sciut ;
ApoT cum tu at in acela ce el legat,
ucenici al asemenea eT le-a urmat,
le prefaci cu ai neputincios
bisericei acest blestemat ponos?

Daca era! neputindos

vrdi al trupulul
Arbipstor nu puted
Cf nu e te
Ci este pilda te
neputinciog
Cu erburi apostolicesci
Care chiar
lar nu at
C' chiar pe sari
nimit, Tar nu pAstor,
i otrAvit isvor.

St ne intrcem la lucrurile
isprAvile ostAsesci despre
i

partea Roilor. ET dupa sosire la Bucuresel n'a5 zAbovit a la

cetatea Glurgiul ca et o iea, dar de o
padA grea sta, lators A ispravA. La Craiova

trimis comandirul Mihelson pe Isaisov (?) gheneralul eu pede-

straT catT-va eu
numele Panduri, pi acele 5 judete de Turd; de acil
se luoart de mang eu de peste pi
lucra impotriva Turcilor le sta In putintA, cum pi Tura
potriva dar despre o parte nu se facea,
niel acolo, In eta% parte a Valahlei a Moldovel,
de zapt Ropil Benderul, Hotinul
cele-Valte eu prietinese pi
am arAtat dar cetatea cea vestita Ismailul din Basarabia
Braila, Giurglul Turnul din Valahia cea mare, sta

www.dacoromanica.ro
126 ROMNULU

ternicite de vrednice Turcescl sub destoinice, pi le era

marl piedia la socotelile cu a isbuti mal nainte.
Inteacestea murind comandirul Mihelson, se orandui comandir
pr6-Invechitul la Feld-mareplul Prozorofschi,
veni grab pi, dupa ce se preamble pe la armadiile atat
Moldovel pi prin Rumansca, se la arma-
dia cea mare din Moldova ce era la impotriva
mailul pi pi hotarlt dupa ce va supune pre aceste
peste Dunare. In Bucurescl Insemna comandir gheneralul
Milaradovicl, carele multa dorire bunatate se arata asupra
pe ostaT de a face peste orindu6la, pe
cinstila, pe ocrotla despre ver-ce asuprirl; dar
ma! ales un mare bine ca moneda ce se tese In
din Felmarepalulal Prozorofschi, 5-
cumplit, care moneda hind prst pi risi-
pindu-se In trA, care pi
cuitorl al Bucurescilor pi cunoscAndu-o de amagire pi saracia,
turburandu-se pravaliite, gheneral Milara-
au4ind, chibzuind scrnavul lucru ca se ponoslula
imnratul sea, epi tirg striga In gura mare eatra a
deschide tirgul pi eu la Incredinta ca va urmarea
acestel monede; dupa care incredintare fu gata ca
11 pentru bunatatea sa; pi
dintarea se faptg, ce va fi lucrat nu se scie, ca
csta moneda mincinsa nu s'an risipit malt In tra,
Moldova tot s'at risipit, pi mare paguba s'at adus obptel. Acest
Feldmareal Prozorofschi se povestila cl at fost la tineretele sale
vrednid capetenia, dar acum se cunoscu fate prost, pi negrepit din
neputinta bgtrnetilor, pentru era aprpe de 100 de pi mal-
mal ajuns la nedestoinicia a judeca lucrurile precum se cuvenila. In
vremea otcarmuiril sale se pornire asupra cetatilor Braila
Giurgiul a se luoa dar la niel una n'at izbandit,
mare paguba s'at pieryndu-se la ca 5000
pi multe capetenil, la ca vr'o 3000 malt!
pi un gheneral iscusit de de husail anume Savischi,

www.dacoromanica.ro
 127

de tocrnal In timpll, pe care'l aduse la BucurescI,

mare Ingropat in In sfanta Mitropoli,
privitor. Nu la armia Rossca
de o uenorocire ca care mult s'arunca asupra ot-
carmuirl a comandirilor, Bind niel la vreme nemerit, niel cate
trebuit gata, or nu le avut avut Un
bine mare facut tdrel acest btran rl al stricat volin-
tirimea, ostea lui Costandin-vodi Ipsilant, ce era din HarvatI,
Greci, Serbi, Arnautf alte se numila a a cdrora
fapte nu era de suferit.
Mari apol Prozorofschi, in local se
comandirul Cuez Pagration gheneral-an-ef, care era Giurglu de fel
se trdgea din al Ghiurgier; fiind fost el de
mic copil al pr vestitulul pr-laudatuluT
gheneral Suvarov, avea la trebile
era intelept blajin la fire, pilot tuturor iubitor de patria, an-
mat ceval uriciune avea despre gheneralul Milaradovici, pricina
era vrea Pagration fie comandir mat mare poruncitor tu-
turor, se cadea, era Tar Milaradovicl acsta
IT cadea Impotnivit, a da supunere luT Pagration, fiind se
obicinuise, la Bucurescilor mal rictus, a purta el nutnele de
comandir, la care Milaradovici frte, Pagration pi
dupa trpta dupa Intrecea
viol; pi in cea dupa vointa pi porunca a coman-
dir Pagration era pentru Milaradovicl, trebuia a lu-
pus, virtue legilor Evropeicescl nu mal putin Intrat
intre aceste obraze uriclune e arat
mal jos.
Dol din marl era mat ca cad! se manca pen-
tra : vistierul Costandin Filipescul vistierul Costandin
Varlaam. Varlaam i se cade, pentru slujit mult :
slujba fost la venirea fost trimis din partea celor-
de Indemnat a veni mal In grab, sa nu apace faca
vre-un Bucurescilor; Filipescul i se
cade, este boer mat mare, , lost vistier pi

www.dacoromanica.ro
28 ZILOT ROMNUL.

scie mal bine a Gheneralul Milaradovicl Imprietenindu-se

mal casa Filipesculnl, trAgea Visteria pe sma Filipesculul;
Varlaam r6sbind la gheneral-comandor Pagration cu dovedirea sluj-
belor sale, trAgea Pagration Visteria obrazul
In Pagration, ca faca pe Milaradoviel mal multa
puterea sa, de porund Imprtc pe
lipescul cu casa lui, feciorl, fete, surghiun la Rosia; care nu
putinA Incremenire la totl de obte, multi se bucurarA.
dar cu mull mal multi se IntristarA, lar mal ales sAracimea, pentru
ca Filipescul, de avea alte cusururl derApAnAtre, dar frte aju-
tora pre sAracT.
Pupa acsta r6mase vistier mare tare, ca de s'ar fi
aflat din boerl pentru Visteria, dar patima Filipescu-
tinea Incremenitl. sciut sAv cA a se lmpotrivi a
se lupta unul altul aceste dou ipochimene, adicA Filipescul
Varlaam pentru Visterik trebula dupA slujbe stare,
dar punga nu putinA; drept urma Dumnlor a se spre
dobAndire de acsta se spArgea In capul ticAlosuluI norod,
pentru una nu se multumla cu cu trel ca sA ptA el
Intumpina dArile pe la unil-altil din cApetenif prin care se lucra
cAtigarea Visteriel, cum balurile alte teremonil ce necontenit
trebuia sA tuturor ghenerarilor pini la mal
armiel, pentru ca st-I prietenl; pogo cA
ficlenil de co luoa Vistierl
hrapire din spinarea norodulul, negreit cheltuia, dr cad
nu pcatul Incarcat1 defAimarea dela norod.
Acest comandir gheneral-an-ef Pagration trecu peste DunAre cu
ghenerall,;Intre era pr-vestitul Platov al Cazacilor cu cate-va
otirl, biruinte, luand cetatea Maciou i cetatea
apol merg8nd la cetatea Silistra, n'a0 putut sA o lea, IncA rel-ce
s'a Infrint de ; cetatea Ismailul din
cA isprAviserA Turcil mAncarea; BrAila s'an ;
apol IntorcOndu-se de acolo prin pinfintal Wet, mers la Slobo-
tin de Giurglu, pe care o frte Turcii,
ars multime de zaher ce se afla pentru care unsure a-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA 129

duse nu defaimare pi despre armi despre

era intr'acea vreme de bucate.
Nu zabovit scaerea comandirlic a acestut gheneral
gration, pi se In gheneral-an-ef Nicolae Catnenski,
carele mal avea un frate aid mat mare la dar mat mie la
, . era Serghie pi era gheneral-leltinant,
o mat jos decat numitul mal sus frate-sea Nicolae.
Acesta viind, se o pornire : necinstfa
pre pi pi mid, pi din pi din Mall,
se pentru varvaricescul
apol dupa putin s'al mat Era firesce
care o mat domolila cu Invojatura, frte invtat.
priml-vira trecu el peste Dunare, batu cetatea Silistra o
luA; frate-sea gheneral Serghie Camenski Razgrad,
In Razgrad dete resbolu cu ce era acolo supt Pehlivan-pap,
biruind prinse robl Intro pi Paa Pehliva-
cum i Scarlat-voda Calimah era Domn
se allase atund In robia carele s'aa rAnit In turburarea
resboiuluT. Dupa acsta Nicolae Camenski comandirul se
multi putere la era Vizirul ordia rea mare; l'aa
&cut muhaserea, n'all putut isbAndi pentru impotrivirea pi a
Turcilor, se bAtea vitejia, dar mat mutt a brutal, nu
putea prinjo tte eirile pier-
dere de vreme In zadar, pi se la
Rusciuk, pi facndu-1 muhaserea bAtu dar
ispravind, lea dar niel n'aa isbandit,
impotrivindu-se resboindu-se vitejesce mare os-
pi cApetenil, el, pi lut
a suferi o nenorocire ca acsta, din ste a Rusciucul
haserea, ru cea-alta pled pe marginea In sus prin tira
Tardier& la undo era alta ordit mare ea de 40 de
mil, pe care lovindu-o o prinynd pi multt robl,
Intro pi alte numite, pi Gaca-
bimbaa, la fuga Turcilor din Bucuresel fusese jefuit Mitro-
alte rele fusese %cut; omorlt pi vestitul Intru
9

www.dacoromanica.ro
130 ZILOT

tate Guantali, ce fusese a Cargialiilor,

atund s'ad alcat de dnil la lt 1802, acum la acest
resbolu paA cu trel era peste tot acel trup de ;
care acstA scire luAnda-o Bongul cApetenia Rusciuculd,
dAjduindu-se de alt ajutor de afarA, hotArt de dote Rusciueul toc-
mlA a armele pi ale nesupratt; pi ca aceste
isprAvl Camenski nenorocirile pi a Rus-
cele de mat nainte, dete apa pi grzA Tur-
cilor se cutremura aulind de numele DupA acsta Intoc-
lucrurile pe la cele de peste DunAre cAtigate
cetAtt, se rna la Bucuresci, fu slAvit pi lAudat
pentru isprAvile sale, mal ales pentru se prefacu totul
din cela-ce se arAta clad veni comandir, ca de era atund
se acum mieluel.

Poeticul

Si din :
a cununa
Sal venn chip ca luna
Acest fel
numai aceste
Focul prefac in rout :
Avern rechi i nou6,
pre tine negrOt.

dar petrecu irna Bucurescl. la lt 1811

fiind DunArea trimise dote peste DunAre de Lofcea,
mare prApAdeniA fAcut Turcilor pi celor-l'altl locuitorl.
cAtrA luna Martie se gAti a pleca pi ste IndestulA,
avnd pi la sA mrg, ca sA silscA Turd
pace, pentru avea Rosia bold pl Frantezl, mal dedeserA
fatA cu dinsa, pi urma a se ImpAcini Turcul
negreit, sA ptA Intimpina luptA grznica putere a Frantem,
care cutremura atuncl lumea ttA. Dar nu ce fu,
4ile Inaintea plecAril se de o bla, care un dohtor,
niel de al armiel, de al nu o puturA din care In

www.dacoromanica.ro
 CRONICA 131

la desnadajduire de viata (dicea multi pe din afard ar

fost otravit), pled Inapol la patria sa Rosia pe drum muri, Tar In
veni comandir gheneral-an-ef Cutuzof, carele pi de era
ajuns de bOranete, dar deeddrpit la trba ostalsca,
cat pi politicsca.
Dupa luarea comandel de catra acest gheneral Cutuzof,
tot norodul o prefacere la Lipsi multimea cererilor
de card, care topila dobit6cele, slujindu-se mult otile carale
cail lipsira jafurile ce se urina in de catra
dregtorl; se Indreptara judecatoril pi cauta dreptatea
un straluci o parintsca Ingrijire asupra tical6sel
trebile ostdpescl cu totul nu se asem6na ale comaudirilor de ma!
nainte: cand era talna, atat se nu era nimurul
(sic) a de cat sale. Adev6rat, acesta apucat
pi ad urmat urmarile vestitilor comandirI rosescl ce se
pomenesc de minim! istoriele trecutelor rasmirite. Dar
fiind-ca In vremea pentru pricina ca
cepusera Frantezil a asupra din porunca
Word se cele multe din Vlabo-Bogdania
granita pi remase el numal molt sa
12 mil din sine mers la
vut vr'o 6000, cea era prin caltiga-
tele de peste Dinars peste in Valahia mica,
judetele Craiovel, putina cuteza vitzul a
intea earele venila la Rusciuc de 40,000
alsa; pi infranse, dar edni-
cul pi nu va tine Rusciucul, Vezirulul
se tot imultia, lasa pi trecu dincke aprpe de Giurgiul,
pi tot de-o data porunci de se de prin cele-l'alte
de peste ma! pi aceia
sine, node se co buna strejuire
care abia sa fi fost ca la 8000. era
met-pava, care mal a statut pi fost pi In
trA asupra Pasvantoglilor, sciut noue de vrednic osta pi comandir
pi o tragere a din Rus-

www.dacoromanica.ro
 132 ROMNUNt.

de prin cele-l'alte
pi la Glurgiu, se temu nu care
cum-va sa vr'o cursa a luI Cutuzof, ca pricepuse ce fi-
este pi duhul la trebile ostaesel; dar cu acestea
nu a trece din ostrov al Dunaril ce cade
dela vale de pi din ostrov numal de cat pi In
care necontenit asupra Roilor multa v6r_
sare de se din pi coma Cutuzof
tinea laglrul vre-o impingere Turcilor nu facea,
puterea era pi pentru acea se
plecat spre primejdia pi a sa si a bietel Turcil nu
contenila a trece dincce pi a se scrise cu pripa de se
. din dote ca vre-o patru-cinel mil supt comanda gheneralaluI
Marcof, card apol de lovi pe In
numitul ostrov, In care fusese trecut pi Vezirul cu vestitul
marele Papa Ciapanoglu pi avea peste 30000 ostat alepl,
tot trecea de dincolo necontenit ; care melt grija pi
croila planurl cum ar put pi a pi po sinepl pe tint-
losul norod al de o primejdia ca acsta. In
pi inteo de veste cherna pe numitul gheneral Mar-
cof, porunci ca patina
niel sa st scie alt acesta, pe la...
undo slut pi vase din vrerne, pi trecAnd peste
vsca ordia Vezirulul ce era aprpe de Rusciuk de
supt Muhtar-paa pi Veli-paa feciorl al Ali pi
zapt batariele din malul care ocrotila trecerea Turcilor In
ostrov. Apa Gheneralul Marcot dupa porunca comandirulut pled, pi
o, minune! tte : trecu Dunarea, lovi despre

ordia a Vezirulul. Turch, pe nesocotite pe Mus-

call In spinare-le, se tte ale
cat pi lucrurl, fugira totl partile; lar Vezirul
cc Murahazi Beizade Dumitracu Moruz abia
spre cum pi Muhtar-paa pi arnautsca spre
iptov pi de acolo spre patria ; pi ca vis fu lucrul
acesta clad pe putem se ca is-
pi scumpeturl din ordia Vizirulul : aur,

www.dacoromanica.ro
 CRONICA INEDIT. 133

gint, arme marunte, tunurl, balrace, corturl, cal,

de cal, robl nu putinl alte lucrurl, care pte povesti;
lar mal ales pl batariele Rusciuculul d'asupra Dunaril, eu care
Incepura a bate pe Turcil din ostrov, precum at fost
runcit comandirul; nu mal putin comandirul &tea de
arunca focurl el ca, cand Inchis Turcil in
trov fost 33000 ostal de arme, afara din altil
ciopl al numal papa Ciapanoglu alte elpetenii,
Vezirul, or! simtind Insciintandu'l cinevaI, dupA
rocire-I, fost trecut atuncl la Rusciuc; pi o, !

ata ca care nainte spiminta pe RoT Ora,

r6mase rba, bat6ndu-se de parti : de peste Dunare de din-
fAra nadejde do de nicairl.

Poeticul :

ce poclu dice ? Cerul vruse

a cu-aa isprvi nespuse ?
Cutuzof, vrednic comandir, vestit de mai nainte,
Dar plan niel lui ar venit In
De nu se lumina de sus pentru milostivire
St scape pe el d'a Turcilor robire,
InnO trebue multumite
i Cutuzof cununi nevestejite!

Vezirul, nenadajduita prapadenia a puteril sale pi

neav8nd nadejde a mal put stringe alta a din
cea fugita a scapa pa cea Inchisa In ostrov, grabi de trimise la
Bucuresel pe Murahazi Dumitraehe Moruz dragomanul,
ca sa In vorba pacil, vor sa isprav6sca, sA scape
pe Ciapanoglu Turd In ostrov ; dar ma! bine
el Cutuzof, macar de i vedea rana cu Franta deschisa, p Turc
ptruns prin biruinta acsta, mi se grabila, ci sta
mereti cerea Dunarea hotar, pi Turcil din ostrov II
eu mancasera cal, pi de multa rea
trecere prin gaud pi In ca sa se de
focul tunnrilor rosescl, putrep de umeplA de frig, luna

www.dacoromanica.ro
134 ZILOTI ROMANULO.

luI Noemvrie fiind, ne mal putOnd suferi, mal

tate, In Ciapanoglu de se Inching darea armelor, pe
carele al sel Ropil cinste la
pi-1 oranduirl conac desf6tat 1611 cA4uta teremoniA, &tea mat
o pein judetul pi a TeleormanuluI, po undo
necontenit pi se topila mal reti de bla ce-I Incinsese
cum ar statut Inaintea tunirilor, apol medal iernel II
pornird la Rosia drumul ce cade Foctsant supt
muntilor pi la locul unde se trimitea nu ce vor
r6mas, II Ingropa colea colea de te Ingrozial te
umiliaI de a omenirif.

Poetical :
amar iar amar ticAlsei omanirl,
Cum ea cugetnri dumneftescif rspltirt,
Turd avea in aid in trecnd
Sabin, robin, foc sA puie la toti pe rnd,
Dar cum le veni acele ce socotia
La al cap cu prisos, cA Cerul le respltia,
apa platesce drept nemitarnicul
Dup cuget pi la !

Prta TurcescA se sfirpit sA Basarabia on

el cetatl de acolo pi o parte din tra Moldovel plea
in apa Prutulul, care parte este cea mal pentru ; dar
Cutuzof sta la DunArea hotar, adicA parte a Moldo-
ve] Yalahia ; pi iarna trecea Invoirea nu se &ea, apol
Prta schimM pi Vezirul vinuindu'l cA an la
dregOtoria sa, Yezir pe Husin-pap ea stApAnirea ca
sA facA pacea cum va dar lar mergea lucrul
lungindu-se pi pacea nu se
Intro acestea, Napoleon, Frantet, descoperi
tul Rusia prin poruirea negurelor de la
pi fiind-ca se pi Turcul de acsta, socotla pack
Rosia i Incepu a se nAdAjduind ca Rosia de temerea
Frantet nu numal nu va dela dinsul DunArea
hotar, ci Inca va mal da pi sA pacea, cum pi

www.dacoromanica.ro
 CRONICA I NEDIT A. 135

de nu pricepea acsta vrednicul de landS Cutuzof, la cele

pi la cele politicescl, carele de suflet
VeziruluT aga, cl cererile
OS pacea, se nrmeze resboiul. Vezirul
vgnd, perdu socotelile nadejdile Frantel, acelea era
Tar ranele de Rog! era vil; vre o putere de vred-
nice, vedea nu are; au4irea numelul Cutuzof In urechile
Turcilor era Infricopatl, pi aceia nadajduia cu
Inlesnire a ma' aduna ; dar fu
de pacea dares Basarabiel a psrtil pins
In apa Prutulul, care pi de RogI la acest punt fa
bucuria, de se prelungila vremea pins se
cepea focul Frantezir, perdea Rosia,
se ; pi la tulie 2 1812 se pi trac-
taturile pi se pi de fata buouri ve-
remaind Yalahiel pi Moldavia plus In Prut tot
fost mal nainte, adica pravilele pi privilegiurile pi
orAnduitt dela Prt pi priimit1 pi dorn-
cAte 7 an', pi vial cercetata la
acest soroc. Dar cele-l'alte legaturT era pi acsta :
ca Mcheerea se urmeze stApAnirea
RoOlor, adios 2 ale Julie la 2 Octomvrie,
In care vor av pi
curete optirile ale se pi
se la Rosia
do! din boeril vornicul Costandin Varlaam pi vornicul
Stefan Varlaam pentru dou : una pentru esci

fusese la venirea Rogilor In molt top,

pi se temea remAind aicea nu pAtimseg Turd
al doilea se rudise cu maritipl nice! sale Ma-
ria un gheneral Bulhacov, care pi era in dragostea Imp-
ratulul pentru Invtltura pi sa; VAcgrescul niel
o pricial, din Indemnarea dumisale.
Osebit de dol, se ma! Instreina pi band Costache Mica,

www.dacoromanica.ro
 ZILOT
fu orludnit prezedent al Divanulul 1) In diastima de trel
lunT Incheierea la ridicarea Roilor din trA,
i se dete pi rosesc de gheneral-maior, pi cA fu
nuiala cAd cA va pAtimi Turd pentru acsta, pentru a-
cela lAsA patria pi dumnlul, dar nu merle la Rosia,
ci la pi la Viena pi dimpreunA duninlul
pled mitropolitul Ignatie, ca unul ce fusese orinduit dela
Rosia nu i se mal Scaunul terel In vreme ce lipsi stA-
pAnirea RosscA, se trase pi sfintia sa tot la Viena.
dar fu sAvIrirea acestel rAsmirite a Roilor nu Turcil, care
5 anT 10 lunT; pi din ttA ostenla, v6rsarea de sInge
pi prApAdenia, se RosiT 5 judete din Moldaviel pInA
la Prut, Basarabia, Tar RomAn6scA, sAraca, eu titlul
el ca sA fie de primirea care acsta mal
nainte 2), din care la o a Consolu-
Jul In trA de o potrivA cu a lui VodA, pi In sfirit o
dArApAnare o stingere a precum la
cul ce se cuvine arAta. (Finea va urma)

(1) De admiralul Ciciacov, ce ad venit comandir In locul gheneralulul Cu-

tuzof, trimis mare grab a face orl-cum va put Inchee pacea Tur-
cul, negresit ostile frantozescl mal sosiserd pe la granitele Rosesci; dar
pacea de Cutuzov, s'ad abovit pe aid mal mult pentru politicesci
apol s'ad dus ou din Vlaho-Bogdania, orinduit a prinde granita despre
dupd planul ce avea Rosia Impotriva Frantezilor.
(2) Romnesci, cnd era de sinesT singurl
ce s'ad la Turd, sealegea de Mitropolit si obstea Orel;
s'ad urmat cnd ad avut puterl de de din zavistid
turased rsbit Fanariotil Rome la Domnia Orel, m
pentru ca nu mal ridica nmurile Romnescl cap, s'ad
cu alegerea fdr alegere, ci pe ad vrut Prta, mal bine
clic pe cine ad dat mull, s'ad urmat la pace, ale-
gerea Portel vointa de nu mal fu Intrebat.

www.dacoromanica.ro
 137

SATIRE POPORANE DIN BUCOVINA

culese de

S. FL. MARIAN.

vorbesce, nu tace,
BRBATUL NEVASTA.
prinde-a mustra
din a striga :
! de unde -Alt tu nu
Cu cum perdut ce-am avut;
-Ia cum a dat Te-am nu te-am
mat bine red, Te-am Seat In friul
mal red mat bine, te-al lucru red
Cum gi lume! S'acum sal In capul !

ChIar eri, lua-l'ar dracul, cap cum sar

Putin de nu mi-a spart capul; esti un !

Cum te diminicirA
De fret de cap m'a prins, Tu te duct nu rd
din clea
M'a de Mr' de curea :
colea pe la gustare Cum fi rea
El in cap sare! Pentru muncusra ?
Ed : minte, ! Dar' nu-ml pace,
frumos gi nu m bate, El tot mat mi se face.
e nu-s ca altele Ed cant mi-1 imbun
cutrier bucate'n pun.
Ci tu eti cel vinovat, pun bucate pe
de cand m'am El m de pr prin
prin crsme stat Ed de
de mine n'al Mat; El la in culu;
Cum dar', de stele, dad de pesce,
batl fart de jele, El cu croesce ;
Dart fac un red, Ed fug pe
nu-0 nemic ed ?... El : Ian !

Dar' ce face ? mal arde cate-va

www.dacoromanica.ro
 S. FL. MARIANt

Spate le de-ml resuna! Potf 'n pod

II dat de CA nu te'nghimpf
El tot pricing; Ambla pod cu
lapte dulce, CA mal da de
El m sudue de cruce; Ambla eu
dad un cu lapte, nu-1 mal da de
El cu palme 'n spate, Ambla cu
Nu sci palm'a fost ori pumn, CA nu pAli de stogurf,
din spate-mi esia fum! Poll Ambla pe unde-I vrea
fac pat se culce, de nemic da!
El Ye pusca 'mpusce, nu-I strinsuri
Dar' se'mpedica 'n podele, al le un In
Pusca cade pe otele. -Bade, !

pe Drag este portul tet,

El mlede Drag estl, cum ti's
Ed m pe coptiori, Dar' ce e din
El de vr'o mind ori DacA n'ai ce se cuvine?
pe Ce de curea ball,
Num'o nu-s bol In
pe pat Ce cA al curea,
Nenumbrat! nu-s parale'n ea?
a fost Qe de lungA,
El ni de cap DacA nu-s parale'n pungi
Pe m 'mbrAncesce destul s'ajungi?
'ntr'o m trantesce, De malalulul
Inteo : Sari in
Trupul met e tot besici, de dorul lapteluf
Dar' staid Sari in gardului,
n'a fost ! r' de dorul
Sari in fundul
sufletul !

ce m'am resgandit ?
LELITA SI
Tot pre tine al te
! Vino dar' si ne'nsotim,
Dragi mi-s tel, CA bine ne lovim
e stAtura ta, la stat la purtat
te-aq lua; la dulce
Dar' ce lipsesc la la sprincene
trebuesc. Ca la
Ce fetus Vino, mine
nu-s in pod : fie bine;

www.dacoromanica.ro
 SATIRE POPORANE DIN BUCOVINA. 139

DescultA nu te-oid purta, din gurA ml-a vorbit :

CA tu ! suflete
La nu :
Nu te-1 duce, ! Tu aid la ce-ai venit,
-Merge-as, bade, tine, CA pentru n'al slujit ?
Dar' nu m tine, ingerulul I-am spus
CA ti-I casa din gurA respuns :
de de sare --Ingerasule! fA bine
de cAte-s pe sub sre, m ralu pre mine,
de pine pi de nut CA n'am la nime.
de pe donita n'am uscat,
lelita mea! Niel cal de ham n'am luat,
De-acestea n'avea, Niel de jug n'am furat,
Ci de vrel sA-tl fie bine N'am furat, n'am omorit,
Vino, dupA mine, la drumuri n'am
CA bine fost :
mere pi cu pere tot frumos !
cu bota peste pele, Ingerul m'a ascultat
Cu pi Si'n rain el m'a
cu pumnul la ralu am intrat,
Ce-am vqut-m'am bucurat.
III. In mijlocul
PUICUTA frumosulul,
Era
dela De ingeri imprejurat,
Ce tii-am spus ? Chipurl albe
SA-ml din Chipuri mAndre inflorite
sA ml-o put pe dol cal Tot de popa spovedite,
SA m duc sus la De pcate ispisite.
SA vd pre pulcuta mea Dar' m'am ultat
ochesea, Pe-a mea &am afiat.
Care s'a lubit cu mine raincA m
Pin' nu m lubiam tine. Si'napoi ch 'nturnal,
pe dol cal pus M dusel in jos la lad,
in sus m'am era
la cAnd am ajuns Bine n'am
era ladul mi s'a desculat,
De am genunchlat, dracil cum
Rain! mi s'a desculat Tare bine le-a pArut :
S'un cum m'a La mine se
mt-a esit Cind de m

www.dacoromanica.ro
140 S. FL. MARIAN.
Cinci de spate m6'mpingea,
Cet IV.
Si'n lad cand am
Ce-am vedut-m'am speriat :
Chipurt negre negrijite, Lelea
De popa nespovedite, A fost la
De pcat neispAsite ; s'a 'ntors tare 'ntristatA,
Chipurt negre s'afumate. de ce era
Tot de popa De-abia pe drum se misca.
Vdut vornicile E alerg la dinsa
la de
Dregtorit satulut s'o 'ntreb : ce s'a
lemne draculul. Ce canon popa ?
Ml uttat Tca, tca la
Vdut pre pulca mea A-cas esti, mi ?
Care m'am lubit eu ea - Da! a-casl-s! stall pe
In copilAria mea,
de-o nuea,
ea,
- nu mai pot de 'ntristatl!
?... ce s'a 'ntAmplat P
- Ia popa canon mi-a dat
Cu de foc mi-o bAtea SI nu sat,
din : CO mi-a fi mare pcat.
- Spune popa ce-a el,
Dracul pin' nu te-a luat nu las !

votnici at ? Protopopu-T protopop

Puica mea'n sus el Arta, are spte-opt,
Dragostea el spunea
gur'asa : 'nei are ibovnicA,
nue Dar' o
'N cisme nue, SO n'am un de sami?
Numat cinci uscat
Cu C'o plle
dot ci n'am
Cu noi, Si n'am un !

at mai fost
Cine-t pte sci de rost ! V.
Fostu-mi-a cnd mi-a fost bine, BADEA LELEA.
Dar' acuma vat de mine,
C'am remas in pat
fetele
-
Lelea cea
verde barabotu !

S'am rmas in pat de-argint eu 'napol

Unde-si dal fetele rind !... Par' ci-t fti de ;

www.dacoromanica.ro
 POPORANE DIN BUCOVINA.

lea cogile 'ntrse S'a dus Chiriac la lunch,

Nu mal mne-o npte-a cask Chiriac !

'n podul grajdIului o fur*

Cu : Chiriac !

Numal dol S'a o septemn

Cu itarl adus o
Numai Mal bine mal sta o lun
Cu opinci, S'aducea o
Numal nue verde de cicre,
'N nue, Chiriac vrea se 'nsre,
or mal fi Dar' nu-) pr

-
Numal
verde
Badea eel prul
pte sci!
!
nu-I pte-afla
Din nmuri din
Din nmuri cum e el,
cu 'n Dragul mamel
Niel cnd pe-a cash nu-1 vecji. Hrnicel pi 'nbrchtel...
Badea eel Chiriac n'are :

N'are un ban in pungh, Are mama i ciul

el a avut face o
Cu mndrele l-a Chiriac n'are suman:
Cu mndrele din Galati Are mama un
Cu perciuniI rtezati, face un suman.
banil Chiriac n'are cojoc :
nenumerati. Are mama un boboc
Badea cu cusm 'nainte face un cojoc.
de merinde; Chiriac n'are :
Badea cusma Are mama due mMe
de face o
verde de-alunich, Chiriac n'are :
'n pung Are mama o
prlute, face pi
ce da la drgute, Chiriac n'are ismene :
parale, Are mama gheme
N'are ce da la scripcari ! I-a face ismene.
Chiriac n'are opind :
Are mama dol arid
face opind.
Chiriac nu are :

Are mama
verde de nuca, face lui ato.
Chiriac I Chiriac n'are ciobote :

www.dacoromanica.ro
142 L BIANU.

Are mama closce mama l'a

face ciobote. Dragul mamel frumugel,
acestea cum le-a gata, Harnicel !

Lui I-a cata,

VITO PILUZIO

DOCUMENTE INEDITE
DIN

OHITUL
comunicate de I. BIAN

Catolicismult in rile Istoria nstra archivuld din Va-

- Misionarit catolici rmanesce, traducli compunli
gramatica dictionar - Francantonio Minotto. - Vito
lutio ; biografia ; relatiunile co familia lui lui - Misio-
catolici romani Mancich Mateianich
casa lui Cantacuzend. - Und Moldovef se
amesteca administrarea din acea - Documente
remase necopiate.
Din cele mal vechi ale istoriel nstre gasima ase-
catolice Wile romane. apostolin
tinea continue legaturi cu principatele prin misionaril
sel, lucrad pentru Intinderea bisericeI apusene. Doman
trilor nstre nid odat nu alungat
de a lucra pentru lord; unii din mal ilustri
gi mal ortodoxi, erad cu catolicismult prin sotiele
lor, catolice luate din Polonia ori Ungaria : ei
bune cu misionariT, biserice catolice, ba im-
plod ritul roman. Cunoscintele nstre asupra
fapte sunt necomplete gi In genere u-

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUZIO. 143

nor de a doua mana. Este pe susa

de ca istoria nOstra, de mal
acumo ca aprpe a ori-crit natiuni din Europa, imbo-
cu neinchipuite tesaure, explora, prin brbati
priceput1 zel pentru de isvo-
seculare, Archivula
Vaticana. fi trebuit ne indemne si la acsta
lucrare marea important ce at pentru noi putinele documente
de publicate de Theiner alti cti-va,
tusi nu s'at ocupat anume adunarea documentelor pri-
la Wile nstre, ci acestea le-a in
numal intru privit6re la vecine
dice, nordice apusene, cu deosebi se
Este ca misionaril Papel erat a trimite
relatiuni S-tului despre starea in care e-
despre despre limba ce o vorbesce,
despre institutiunile obiceiurile cu carl tresce, despre Domni
guverne ; fine, despre ce putea contribui la cunsce-
rea si a locuitorilora Aceste relatiuni erat chiar in
timpul de pretuite, dintr'unele s'a
copie pentru cardinali, eruditi, alte ce se interesaa.
Noi de-abia cunscema cte-va, tocmai dupa de
pie contimporane ; este a Episcopului Bernardino Quirini
publicatA dup copia din Ambrosiana Hurmuzaki Documente
III, 545 sqq. De aceiasi naturk din Biblioteca Doria-Panfiliana
din Roma, sunt cele 15 interesante documente publicate de
d. pe 1876, pag. 299-324. Fr
ial, ceea ce ne-a la cunoscint este de
asemnare cu ce se va fi colectiunile
vaticane. descoperi acolo nu numal originalurile tutu-
relatiunt dar ale
dentel Domnilora romni cu apostolic, corespon-
noue cu totul necunoscutl, lipsindu-ne archivele
domnesci.
explorare seris, amnuntit a colectiuni ar vrsa

www.dacoromanica.ro
 144 L

o lumina puternica asupra istoriel Intregl;

dar ceea ce este mal printr'insa put intinde tte
cunoscintele asupra trecutulul nostru mat in evuld
de mijlocti, de intunecat In starea actuala a docu-
mentelora ce avem.
Tocmal prin modula de a lucra misionarilora catolicl,
cercetarile de carl sunt mal prepse.
Acsta se chiar prin aceste cate-va documente
ce comunicm mal josa. Ele sunt abia din a doua
a secolulul XVII, din XVIII-Iea, pi se afla ar-
S. Congregatiuni Propaganda fide, care nu incepe
cu XVII, documentele anterire aflndu-se la
Vaticand. In putinul timpd era posibil petrecii
In Urbea am citi de In documen-
tele cuprinse In dosarele Transilvania et Ungheria, Moldavia,
Valachia e Bulgaria, compuse fie-care din 6-8 volume
grse. citire mi-a
abia am copia numra mica de documente. Din
acestea, comunicma de asta data cele 25 de mal
Misionaril catolicl, in tte unde se
o de a invta limba numal prin acsta propa-
ganda lor putea av resultatti. UniI gramatice si dic-
tionare pentru a usura indeplinirea nece-
a Acsta s'a facut si te-
rile nstre, pi pte In pi In alte
colectiunl procura texte romnescl mal
cele ce acuma. atunci ce
misionara din Moldova din despre
cum a romnesce. F. Franeantonio Minotto Min.
cu data Moldavia 23 Maggio 1775, Monsignor Stefano
Borgia Seeretario di Propaganda Foie : mai creduto avrei di
aver potuto si solecitamente imparare questa mista e bigola
lingua che veramente curiosa, ed acci ancor Lei nelle ore
oziose possa un ridere, Gli la Grammatica ma-
noscritta, quando l'avrei terminata di copiare. Tengo ancora

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 145

un libro stampato in lingua Moldavica per V. S. Ill-mae R-ma

trasmettergelo, quivi la posta assai costa, ed a
tall'oggeto scrivo in pocha carta che mi
misionarg continu pe calea inceputa, si dol in
scrie Borgia, cu data in Moldavia 19
8-bre 1777 : Vado componendo un dicionario in lingua Mol-
dava, e compito lo a V. S. Ill-ma e Rev-ma come pure
catechismo in sudetta lingua 1).
Este frte probabil ch misionarula acesta cu-
superiorulul ; dart acesta va de
curiositatile nstre amestecate gngave, nu ne intere-
; art fi pentru noi a gsi unde-va
rile parintelul Minotto, pot importante pentru studiele
nstre filologice. Gramatica sa este cu 15 ani anteriOrt celet
vechi din cele cunoscute (a lui S. Klain de Szad,
tiparita la Viena 1780) 3) art presenta un particularg in-
terest, fr o cercetare
prin bibliotecele Romel art put descoperi pte pceste doue
manuscrise.
catechismulg, despre care vorbesce in scrisrea dela
19 Octobre 1777, era manuscrisa de nu
se vede din vorbele lui. In ori-ce casa, in pri-
printele Minotto a pe dinainte cu
cola de predecesorg set mai dar
ale cruilucrrl part a-i necunoscute, de Vito Pilutio da
gnanello , care a publicatil, la 1677, in romanesce
cu litere latine , cunoscutulg : Dottrina
christiana tradotta in lingua Valacha , in Roma tipo-
(1) scrisorile din extrasd aceste linie se In
Moldaeia vol. 5.
(2) Acesta este patronuld lui i-a inlesnitd
cercetgrile pentru istoria A se reds mgrturisirea ona in
auto-biograa sa la V;fiz ori la in Ar-
p. 253.
(3) Cea vecbe acum descoperitg este a
.Dimitrie Erstatiev manuscris dela 1757, despre care roil vorbi
numrd al
10

www.dacoromanica.ro
 146 I.

grafia CongregatiuniT de Propaganda fide. carte este

a doua romn cu litere latine.1) Din ea a fost
cunoscut d. Coglnicnu exemplaruld bibliotecel din Berlin,
care d. Ciparid a datti extracte (Crestomatia p. 254-6),
A. Papi Ilarian t. 1 p. 105); un all
doilea exemplard,2) care apartinuse bibliotece Sylvestre
de Sacy, a fost druit trei-patru Acaderniel
Romane de d. Emile Picot.
Asupra autorulul, sa bine traduc6toruluI acestel
ticele, mid dar Mete prepse pentru limbel nstre,
d. (Crestomatia p. XXXVIII) nu avea la 1858 nid o
scire mal ceea ce se spunea in ; de atuncl
pe sci nu cunoscintele
pra persne. D. pe de parte, a adaos nu-
la 23 decembre 1679, papa XI facu pe Vito
Pilutio de , t. 1 part p. 176).
Documentele I-XIII3) ce mal jos ne dal multe
indicatiunl, cart permito a face chiar o biografi de
complet a luI Pilufio, putin ne interesza
pe direct. Iaa-o in resumat.
natal este Vignanello. Pe la 1653 a fost tri-
mis misionar Moldova, de unde s'a in patria sa
(1) carte litere latine este Catechisms tradusd
de Stefand Fogarasi, din Lugojd In In Alba-Iulia la
1648. - Uniculd exemplard a fost descoperitd de N. In Biblioteca
Colegiulul reformald din V. Hasded, Cuvente den t. p. 724 etc.
(2) A. se ved despre exactitatea extracte o Intre
Ciparid Nr. 51 (Sibid 1862), reprodusg
foisra Oarulul Concordia.
(3) Tte aceste trel-spre-gece documente, se in dosaruld Moldavia
carl sunt singurele ale Vito Pilutio In archivuld Propaganda, nu
copiata ed, le datorezd amabilitItiI Monsignorelul Luigi Oreste Borgia,
archivard superiord aid Propaganda, care a bine-voitd a face se copieze
s mi se copiele. In unele s'ad la colationare
cuvinte, une ori chiard rindurl din copie. La Intrebarea mea asupra cause! a-
Mgr. Borgia a bine-voitd a-ml respunde : La ragionedella can-
<celatura si perch si giudicato non conveniente che si manifestassero cose
<relative alla cattiva condotta di qualche individuo. un de se acele
este prin puncte

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 147

dupl 10 de La 1663 (doc. I)Vigna-

nello de pentru Moldova in aju-
nula plecrii atr Dup anl petrecutl in
calitate, mal cu sm la Baia, unde era resedinta pre-
fecture, voesce se la 1670 (doc. In Italia, obo-
sit fiind de greutatea sarcinel de alte im-
; in
(doc. IV) voesce s apostolic la BacH.
Se intrse pentru a doua r in Italia, rapor-
Urbano Ceri XI despre starea
PropagandeT (doc. VII) Vito Pilutio este recomandatti
Pape' ca s fie trimis in Moldova ca in partibus cu
de Marcianopoli. In acest timp Vito tipresce ca-
romnesc (1677), la 1679
la Vignanello numill de Marcianopoli,
gata a pleca in Moldova (doc. VIII). In
vedem la Viena (doc. IX), in octobre 1682 este
instalat resedinta sa dela unde petrece
1687, lsase pentru tot-d'a-una Moldova se afla la
Lemberg cltori spre Italia(doc. XII). In anti a-
junge la Vignanello, de unde este datat
timal scrisre ce am dela 25 septembre 1687
(doc. XIII).
Ct a in Moldova, se pare
a s se prte
frte bine, incat simpatia buna voint
a ; era in bune relajiunl cu casa luI
George Ghica-vod (1658-1660 in Moldova, 1660-1661
Muntenia), special cu acestuia Grigorie, Dom-
(1661-1665). Dup ce acesta a prsit Dom-
nia, voinda a face o la Roma, trimite..dela Viena
16 octobre 1667 o scrisre (subscris Gregorius
Gika) Propagande, in care cunoscuta hotrirea sa
de a se catolici, spre care scop voesce a merge la Roma ca
s srute picirele s-sl it a bine-cuvintarea, de
unde va merge la Constantinopole ca recstige Dorn-

www.dacoromanica.ro
148 I. BIANU.

nia. Cere ca Propaganda dea voe Vito Pilutio, pe

care spune cunsce frte bine a chrui calitt! le laud
mult, ca In acst avnd tre-
buint de presenta Se pare ci voia
Ghica nu s'a indeplinit, i nu dac s'a la Roma.
Vito Pilutio nu a fost misionar care
a bune cu casa domnsca. Multi fi
fost inaintea lui, car! se de acst ;

d'ocamdat cte-va exemple in urmasii sei.

Gabriel Mancich a fostti frte bine de
Cantacuzen, insusl de bun
conduit (doc. ; desi pte ci dragostea Domnitorulul
pentru printele Mancich nu va acolo
si-sl verse sangele pentru aprarea lui, cum se dice in certi-
ficat. De asemenea Mateianich spune el (doc.
XVI si XVII) a fostti in bune si retinut multi
an! in casa aceluiasl Domn, unde era insarcinat
cu instructiunea acestuia.
Documentul nostru Nr. XXII are o speciali important.
Am spus, cumg tot-d'a-una nstre
tt libertatea de actiune catolici: pe din-
avuttt chiar intr'o speciala favre si protectiune ;
rari ace! despre misionariI s spun
asprime sunt bisericeI catolice.
lui Stefanitd-vod din doc. II VII este frte rar.
Cu
- protectiunea libertatea de care misionaril
vorbima
fost totu-d'a-una
cu sm de Moldova , unde misiunile
insemnate ca in Muntenia -
bucu-

pe nu s'a amestecata vr'o dat

in interne, in organisarea misionarilord.
pte exemplu de acest este Grigorie Ghica (in
Moldova 1727-1733, 1736-1742) , pe care-l vedemd
(doc. XXII) cerndd PropagandeI, ton de
. Copia ce Moots de pe scrisre nu o la de
ceea nu o pots comunica de dati. Ea este frte interesant curis.

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 149

poruncitorti, s prefect de misiunl pentru Mol-

dova pe Fr. A. Casul ni se pare de
semnatU. In dosarul Moldavia vol. 4 se afl o de
originula si in copie) de ale
adresate Propagandei, privitre la misiu-
nile moldovene. Tte acele scrisorl a
de o cam-
data. necopiate.
Cele trel dosare numite, pe carT le-am in ,

o de documente privitre la isto-

ria romne in secolil XVII si XVIII. Cele ce
putut copia din aid cte-va, sunt
d'abia nesce specimene luate cam din intmplare.
de dorit ca aceste documente s se adune mai
se publice

I.

1663 Angastft 16.

VITO LUI ANTONI ANGELINI DI CAMPI S. CONGREGATIUNE DE

PROPAGANDA L'A FIE IN MOLDOVA
can SUB PREFECTURA LUI. h DICE PLECE Li
Acst5. scrisre se numal In copia Congegatiunil.

R. P-re Sig-re mio Oss-mo.

La S. Congregatione de Fide Propaganda ha destinato S.
P. Missionario in Moldavia e Valachia ad Triennium sotto la
mia Prefettura ; dove faccia Iddio ch'ella habbia a condursi e
conservarsi con sanit per frutto spirituale di quelle Anime,
e se bene il Decreto dice ad Triennium si deve per stare
6 anni con portarsi bene, per Viatico Scudi 40, e per
vitto 5 l'anno. dunque mettersi in ordine per il Viaggio
ed espettare in Venetia, ch'io al longo per il Po d'ottobre

www.dacoromanica.ro
150 I. BIANU.

per quella volta, e qui di cuore me le e rac-

comando. Vignanello. 16 Agosto 1663.
D. P.
Affett-mo Servitore
F. Vito Pilutio.
(Extra :) Al R. P-re Oss-mo. Il P. Antonio
di Campi Min. Cony.

1668 Decembre 14.

VITO SCRIE NUNTIULUI DIN POLONIA DESPRE CITEVA TN
MISIONARII CE COSTI
MOLDOVA DESPRE BISERICILE CATOLICE DIN MOLDOVA, DIN CARI
MAI ERA DELL BAIA DE ALEXANDRD CEL BUNS. SPUNE
BISERICI ERA BOGATI, DAR ALT1 LIJI
LUX AVERILE. CU CATOLICILOO
TN MOLDOVEI p DUPX COMM CU AVE-
REA CE ARE BISERICA COMUNE.

In Archivuld CongregatiuniI se numal copia acestel scrisorl.

Copia di Lettera del P-re F. Vito Pilutio Min. Convent. Prefetto della Missione
di Moldavia scritta a Mons. Nuntio di Polonia sotto li 14 Decembre 1668.

111' e Sig' Col'.

L'Antevigilia delAssunta ritorni di Polonia il P. Antonio
Rossi, e la vigilia cascai ammalato e sono stato in letto due
mesi, et hora per la Dio gratia sono risanato. Sento gusto
dicibile che V. S. e stia in coteste parti per Nuntio
e prego S. D. M. che quanto prima ottenga il bramato desi-
derio. Il P. Antonio Angelini mai stato in Galaz, quando
venne in questa Provincia, non potendo haver Chiesa, lo feci
trattenere in Tatrus; hebbi lettere Sig. Clemente Mi-
ches, con il consenso di tutti i Nobili di Transilvania, quale
mi scriveva ch'io vollessi mandargli due o tre Sacerdoti, n'av-
visai la S. Cong-ne, e mi diede autorit, ci mandai il P, An-

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 151

tonio Angelini, et il P. Gio-Batta Monte, si che

gretario della S. Cong-ne ha equivocato al rto s'intende il
P. Antonio Rossi.
La Missione in questa Prov-a e VIII in qua, et il
P-re Prefetto per quanto intendo stato il P. M-ro Angelo da
Sonnino hora Pro-re Gen-le, e si egregiamente, dopo lui
il P-re Vincenzo Pinieri da Montefiascone Vescovo di
gnano. Il P-re Fr. Battista arciv. di Smirne, il P. Antonio de
Socijs Napoletano, e non venne, se ne stette in Polonia con
il Sigr. Duca Radziuil, et un P-re di Padova, che in Cracovia
gli tir calci una mula, e morse. Li Missionarij vi stato il
P. Gaspar Siciliano, fr. Francesco da Castro, fr. Girolamo d'Ac-
quapendente, fr. da Perugia, fr. Agostino da Barbara-
no, fr. Bartolomeo da Venetia, fr. Francesco da Narni, fr. Si-
mone da Veglia, fr. Simone da Sebenico, fr. Bernardino da
Perugia, fr. Angelo d'Assisi.
Avanti la Missione questi Popoli vivevano come che Lute-
rani, mangiavano carne il Venerdi et il Sabbato, qui et in
tinaro sono buoni Catolici e questa Chiesa, che sono 256 anni
che stata fatta da un certo Prencipe Alessandro, la
bella, e poi quella di Cotinaro, e solo in questi due Chiese
in tutte le feste si canta il Vespro, Matutino, e Messa, et ha la
Chiesa otto Vigne et adesso li sono state lasciate tre, et ha ha-
vuto dalle Vigne sei Vasi di Vino, doi l'ha pigliati il Prencipe
mangono 4; e si vende 16 lei il Vaso, e lavorarle ci vogliono x
lei per vigna et al Sacerdote da trenta lei, e sono doi ani che
non ho havuto nemeno un quattrino. Questa Chiesa avanti
era ricca, venuta in povert& in questa maniera : Un certo
Prencipe chiamato Stifeniza Bellicane perseguitava li Catolici se
ne and a Tergo Sireto, et spian la Chiesa e fece fare per forza
Scismatici li Cattolici, se ne and alla Pietra e face il simile,
venne qui il suo Cognato e a sagettare il Campa-
nile, et immediatamente s'acciec6, si parti il Prencipe e lasci un
Barone con li Cannoni, li Cattolici andorno a quel Barone e
gli offersero quel tanto che haveva la Chiesa, acci che non

www.dacoromanica.ro
152 I. BIANU.

la spianasse, appena Prencipe uscito dalla Citt. diede con

Cannoni, ma senza pane; si Prencipe per vedere e
comminci con li Baroni a bevere che s'imbriacorno, si sol-
levorno contro Prencipe, che l'uccisero e la nostra Chiesa
rest libera, e qui vi sono 200 anime. In Cotinaro vi un
Prete Paese, ha dalla Chiesa 80 lei, da una donna che
morta l'anno passato 25, in tutto pi di 150 lei, la Chiesa
circa 40 Vigne. Vi anco un P-re Gesuita quale in-
segna a Giovani, dalla Chiesa, dai Padri de' Giovani ha
niente, si mantiene con le sue entrate, ha 14 Vigne, Bovi,
Vacche, Apiari & e vi sono 400 anime.
In Jassi vi sono doi P-ri Gesuiti, la Chiesa povera, ha
lamente due Vigne, Padri si mantengono con le loro entrate,
ch'hanno due Ville, Bovi, Vacche, Vigne, Apiari & e saranno
circa 20 anni, che stanno in questa Prov-a. p. P-re fu il P.
Beccha Tedesco e vi sono circa da mille anime. In Tatrus con
le Ville vi sono mille e ducento anime, la Chiesa ha una Vigna,
al Sacerdote gli danno 15 lei, una misura di grano, et avena
per Casa, e vi sta il P. Benedetto Ballati. In Cirbuciuh vi sono
325 anime, la Chiesa non ha niente nemene param-ti e
non vi e Sacerdote. In Roman vi sono 15 anime, la Chiesa
ha 6 vigne, e le tengono Cotinariani, e quando in Saboiani
vi sta il Sacerdote, una volta il mese a Roman a celebra-
re, e gli danno un vaso di vino.
In Saboiani vi saranno circa mille anime, e non vi Sacer-
dote, e quando vi st. ha per ciascheda Casa una misura di
grano, et una d'avena. In Barlatte vi sono Cento anime, non
vi Sacerdote, la Chiesa non ha niente. In Arnagia (?) vi
sono 30 anime, la chiesa non ha niente, il Prete di Cotinaro
va una volta il mese a celebrare, et ha da una donna chia-
mata Angioia, un Vaso di Vino. In vi sono dieci ani-
me, la Chiesa non ha niente. In Nempti vi sono 35 anime, la
Chiesa ha una Vigna, quest' anno ha havuto dalla Vigna 80
Boccali di mosto. In Chisnovo vi sono 8 anime. La Pietra vi
sono 4 anime. In Socciava vi sono 30 anime, la Chiesa ha

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 153

dieci Vigne, li Cotinariani maneggianno quell'entrata, otto

anni sono morse un certo Sig' Giorgio Wolff, quale teneva
queste Vigne, lasci in contanti doi mila lei, et adesso non
vi un danaro, e quasi tutti gli huomini di Cotinaro sono
bitori a questa Chiesa. Mons' Vescovo ci pose un Sacerdote,
ma non gli vollero dare provisione necessaria se
via. In Us vi sono 150 anime, e vi un Prete, dalla
Chiesa non ha niente povera, ha un tanto da gl'huomini
in tempo di vendemie, e si vuole partire, che non puote vi-
vere. In Trebes ch'la Villa, che appartiene al Vescovo vi sono
circa 600 anime, e non vi Chiesa, se ne vanno alla chiesa
di Baccovia. In Vaslui vi sono 12 anime. In Baccovia vi erano
da 500 anime, ma intendo siano fuggite, e siano rimaste
che, al Monastero dove risiede il Vescovo vi sono 8 bovi, 4
Vacche, 10 porci, 125 pecore, alcuni apiari, vino niente. In
Focsani vi sta un Prete Ungaro, il P-re e la Madre sono Lute-
rani, la Chiesa non ha niente, ha un tanto da gl'huomini in
tempo di vendemie, e vi sono da 230 anime. In Galaz vi sono
50 anime, ha la Chiesa alcune botteghe, e dava al Sacerdote
250 aspri il mese, et hora vi sono accresciute alcune altre
botteghe gli 300, et una donna ha lasciato una vigna, il
frutto quest' anno la ne ha pigliato il P. Antonio Rossi
e la il P. Benedetto da Cortona, in Galaz il vivere buon
mercato, si che il Sacerdote con 300 Aspri il mese puote
vere, e particolarmente il P-re Antonio che non beve vino
Baia etc.

1670 27.
VITO SCRIE PREFECTULIII DESPRE
NESCE ref IN PERSONILUL DESPRE AYE-
RILE rooster! DIN DESPRE MISERIA IN CARE
ExPRIMI DORINTA DE A SE INTRCE IN ITALIA, IN
PE ANTONIO ANGELINI, CARE 10 A SER-

www.dacoromanica.ro
154 L BIANU.

CL MISiONAK p 7 CA IN
TI VOESCE LE PIRISCASCI.

mo pne Col.=

Sono di Transilvania venuti da me il P. Bacc! Gio-Batta del

Monte ed il P. B.' Antonio Angelini da Campi a domandarmi li-
cenza per ritornarsene in Italia, essendo spirate le loro
non ho voluto concedergli quei di Transilvania mi fanno
grandissima istanza ch'io gli rimandi, ed anco che supplichi la S.
Cong-ne degli altri, havendo quel Regno grandissima di Sacer-
doti necessita, e particolarmente mi scrive S.' Clemente Miches
con il consenso di tutti i Nobili. Mando Nuntio di Po-
a il P. Bacc.r Antonio Angelini con 1-re, e gl'ho ordinato, che
aspetti la risposta che qui le lettere non vengono sicure, che sono
recettate. Da 20 anni in circa morse un Prete nativo di questo
loco, il quale lasci un Legato in questa Chiesa in una Cappella
di due messe cantate la Settimana, una de Trinitate, e l'altra
de' Morti, assegnando al Sacerdote 18 Imperiali, ed al Cantore
quattro, com'io per ho riceiuto qualch'elemosina, e sono
cinque anni, che non si sono celebrate dette Messe, adesso di
quella famiglia vi un Prete nepote del testatore il quale ha
conseguito il Sacerdotio in Italia nel Collegio di Fermo,
tornato qua, il suo P-re gl'ha assegnato tutti i beni di quella
Cappella, ed hora se gli gode, ed il Legato non viene sodis-
fatto, residendo in Socciava, viene essere defraudata la mente
del testatore, come anco prima di quel sossidio il Parocho
pro tempore di q-a Chiesa, che sempre vi sono stati Missio-
narij, Mons' Vicario voleva deponermi di q-o loco, e ponere il
detto D. Gregorio Gross, ma gli Popoli non hanno permesso,
ed a viva voce in publico si sono dichiarati non volerlo per
nessun modo, essendo stati serviti in tutte l'attioni dalli Miss' ,
e per il tempo d'avenire cosi desiderano, non essend'altra me-
moria in questa Chiesa se non di Missionarij. Una Vigna
sciata ancora a benefitio di q-a Cappella per la cera il P-re del
suddetto Prete senza farne parte a nessuno, l'ha venduta. Si-

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO.

milmente stato lasciato tanto argento per.fare una Croce,

cio un Poculo d'argento; un gioiello d'argento indorato con
pietre. Cucchiai d'argento tre. Un anello d'oro di 20 Imperiali;
22 bottoni d'argento indorati ; un bottone grande d'argento
con tre piccoli, tre para di sponghe per la veste di donna d'ar-
gento ; altra sponga maggiore ; centundici aspri d'argento, e
sei maggiori, e trentotto nummi. Il detto P-re di D. Gregorio
l'ha applicato per benef-o di figlioli e figliole. La Chiesa di
Socciava ricca, ed ha,D. Gregorio di q-a Chiesa 50 Imperiali,
e dalla Cappella ha havuto 100. Io mi ritrovo in grandissima
miseria, se la S. Cong-ne non mi manda qualche poco di sos-
sidio, non so come ritornare in Italia, e ritornando, giudico
bene di lasciare in mio loco il P. Antonio Angelini persona
conosciuta e pratica nella lingua; che supplico V. S. IHma
e Rma a volergli procurare il decreto per amaestrarlo, come
anche per il P. Br. Gio. del Monte, et per il P. B' Antonio Rossi
da Mondaino, acci possino con maggior fervore servire.
Mons. Nuntio mi scrisse che veniva il P-re fr.
sco Maria Spera Novo Pref., e ricevo lettere che sia ritornato
indietro, non so imaginarmi la causa, come anco la S. Cong-ne
m'avvisava ch'haveva spedito doi Missionarij, e non gli vedo
comparire. Quand'io fui in Roma fui fatto Provinciale d'Oriente
e Comiss. Generale di 5 Provincie, e per obedire alla S.
Cong-ne sono ritornato in queste parti barbare con promessa
di qualche remuneratione, vivo di speranza, 10 anni ho ser-
vito da Missionario e 7 da Pref. mi parebbe tempo di ritor-
nare, se poi S. D. M. non vuole, faccia quel ch'ha determi-
nato. E qui senza l'auguro dal Cielo il colmo di ogni
ed humilmente le bacio le S. Veste. Baia Luglio 1670.
D. V. S. Illma e Rma
Humilisso e Dev.mo Servo
F. Vito Pilutio da Vignanello.

www.dacoromanica.ro
156 I. BIANU.

1670 August 8.
VITO SCRIE [SECRETARULUI SA PROPAGANDEI] DESPRE
ADOSO IN TRANSILVANIA DE MISIONARI TRIMO DE
CERE LI SE TRIMTI DECRETULO DE MISIONART. CERE DIN AJUTORO
CA SE INTRCI IN ITALA. SE Si-LO APOSTOLICO LA
BACIO, CUNOSCUTO IN INCITO CHIARO PRINCIPELE A
SCRIE PENTRU DINSULO.

Sig. .

Bench non habbi nessun merito apresso V. S.

contuttoci per l'innata sua gentilezza mi do a credere pigliar
campo di notificar l'ultimi miei sentimenti mentre
domi in queste parti remote, dove per niun modo posso sa-
pere, ricevere lettere, che per la maggior parte vengono
intercette, e trattenute. Havevo fatta resolutione di partirmi,
ma poi considerando il pregiudicio della Missione, e la
di questi poveri Cattolici, ho' giudicato expediente
dare il P-re Bacc. Antonio Angelini, il quale stato in Transil-
vania, come anco il P. Bacc. Gio-Batta del Monte, ed hanno
dato bonissimo essempio ; Sig. Clemente Miches con ir
consenso di tutti i Nobili mi scrive, ch'io gli rimandi con altri,
se vi saranno, ma essendo cessate le e non
hanno che mostrare, se ne viene personalmente il suddetto P.
Antonio a presentarsi a V. S. quello l'imporra per
eseguire, e gli ho ordinato che aspetti costa le risposte della
S. Cong-ne. Hebbi lettere dalla S. Cong-ne, che dopo il Sessen-
nio haverebbi havuto il loro intento del Magistero, sono sett'
anni che servono, che per suppl. V. S. a volergli
ottenere il Decreto, che serviranno con maggior fervore. Il
P.Bacc. Gio-Batta lo fo trattenere in questa Provincia, insino
che ordine dalla S. Cong-ne, o dalla V. S. di ri-
mandarlo di novo in Transilvania, che quei Nobili me ne
fanno grandissima istanza. Se la S. Cong-ne non mi rnandara

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 157

qualche poco di sossidio, non so come ritornare in Italia, e

nella partenza ho pensiero di lasciare in mio loco il detto P-re
Antonio, che venendo altro Prefetto, non sapendo la lingua, dif-
ficilmente ricevuto. Io quando fui in Roma 7 anni
passati si dalla S. Cong-ne, come anco da molti Prelati e pre-
sertim dall'Eminm Sig. Card. Chigi, e da Mons' Alberitij fui
sortato ritornare per triennium ; che doppo sarei richia-
mato con dichiararmi in qualche Chiesa, essendo le mie
tioni et servitij noti in Cong-ne onde mi parebbe bene fosse a
mio tempo, se poi vogliono honorar la sepultura, faccino
quello Iddio ha determinato, ritrovo scritto che dignus est o-
perarius mercede sua. Intanto V. S. la porta mag-
giore a farmi entrare, con esponere in S. Cong-ne il mio senti-
mento e che devo fare, potevo ancor io essere Vicario Apo-
stolico di Baccovia, mentre da tutta la Provincia son cono-
sciuto, e amato, l'istesso Principe e Popoli volevano scrivere
a S. Santit per questo effeto, ed io non ho permesso, poich
ho messo tutta la mia speranza in V. S. a che come mio
Padrone, son sicuro che m'aggiuter. Nel medemo tempo, che
scrivevo la presente giunto qui il P. Gio-Batta Monte,
quale l'havevo lasciato in Baccovia, ch'aspettasse Mons. Vica-
rio Apostolico, e mi dice ritornato con buona salute con
havere condotto seco doi Padri Zoccolanti di Transilvania a
uno de' quali ha fatto l'ultimo testamento con renuntiarli beni
mobili e stabili, di concedergli il loco di Baccovia,
tinente al Vescovato pro tempore all'unione di quella Custodia
di Transilvania ; come ancora renuntiare ad uno di quelli il
Vicariato Apostolico, mentre dalla S. Cong-ne venga concesso;
il che succedendo viene a pregiudicare si alla S. Cong-ne, come
alli Vescovi successivi, ed alla nostra Missione, e succedendo
poi detta renuntia son certo, ch'il Principe non l'intender
bene, tanto ch'adesso ha motivo, essendo ricorso
la contro il Vescovo, per haver trasmutato un Molendino,
per essere restato in secco, in altro loco, e la Citta non
metteva, hora per la vehemenza dell'acqua annegato

www.dacoromanica.ro
 I. BIANU.

di 200 passi de terreno, e per alcuni giorni che stavo aspet-

tando Mons? io con li mj occhi ho veduto la ruina, che si
ceva, e se non si rimedia Popoli dicono tre anni, al
longo perturb la Chiesa, essendo l'acqua arrivata alla
siepe dell'Orto, tutto mi parso bene d'avvisare V. S. lma.
E qui per non tediarla l'auguro dal lo ogni prosperitk
e riverentemente le bacio le S. Veste. Baia 8 Agosto 1670.
D. V. S. e Rma
Humilmo e Devmo Servo e Sudito
P. Vito Pilutio.

V.
1670 August6 8.

VITO PILUTIO SCRIE CONGREGATIUNII DESPRE STAREA MISERA-

BIL A TERM DIN COSA
DIN DORINTA DE A FI p ISTORI-
SESCE CUR PE P.
ZOCCOLANTE SEBASTIANO, PE ELt
INTERVENIRREA UNUI NOBILt Imast. ARATX NISCE INCURCXTURT LA

CERE BREVETE PENTRU MISIONAM,

P'
Non devo mancare essendo passato settennio e tempo
prefisso dall' E.E. loro si per me come per li Missionarij di
notificarli lo stato miserabile di queste parti barbariche
sendo ridotte a tal termine dalle continue invasioni di Turchi
e Tartari, che vengono depresse e deposte le loro sostanze
per li continui e giornali tributi che sono astretti Popoli a
fuggir' in altre parti, per non poter le loro miserie
e calamita per consequenza Religiosi pati-
scono d'ogni humano sossidio, ed io havendo servito la S.
Cong-ne 17 anni non recordo tante calamit. com'adesso, le

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 169

povere creature patiscono &. Sono venuti da me dui P-ri Missi-

onarij per domandarmi licenza di ritornarsene in Italia, non
ho permesso per non lasciare le Chiese e cattolici in doppia
afflitione, ho collocato il P-re Gio-Batta del Monte, con il con-
senso di Monsr. Vicario Apostolico, in Saboiani, con haver
scluso F. Benedetto da Cortona, che del continuo n' havevo ri-
chiami. Il P-re Antonio Angelini l'ho mandato in con
lettere dirette all' E.E. V.V., ed all' Nuntio, e ch'aspetti le
risposte, che qui lelettere sono sicure, no recettate,
questo P-re desidero lasciarlo in mio loco, quando l'EE. loro si
compiaceranno, essend'esperto nella lingua, e ben noto e
nosciuto da questo Popolo, che venend altro Pref. ignaro della
lingua, non ricevuto cosi facilmente. Quando fui in Ro-
ma 7 anni sono le EE. loro con buona speranza mi riman-
darno in queste parti per tre anni, e poi di richiamarmi in
una Chiesa, se hora le mie fatighe di 17 anni di servitil si
stendono a conseguire tal gratia, desiderarei fusse a mio tem-
po, se poi voglion' honorare la sepoltura il tutto rimetto
nella e delle EE. loro. Doi anni trascorsi
il Principe Elias pose nelle Carcere il P-re Paolo Zoccolante
di Baccovia, ed il P-re Sebastiano Gesuita con havergli
condannatti al patibolo. Io ricorsi ad un Nobile Italiano con
ogni sommissione pregandolo supplicasse il P-pe non farci tal
dishonore, e con altri mezzi liberati, dopo il medemo
Principe mi con ordinarmi, che andassi a pigliar pos-
sesso in Baccovia, io contradissi tutta la mia conti-
denza l'ho posta nella loro benignia, e non in altre persone.
Mons. Vicario Apostolico ha fatto testamento con lasciare
tutto il suo al monastero di Cich in Transilvania come anco
unire a questa Custodia per li frati il luogo di Baccovia, ed
hora li detti P-ri gl'hanno dato dui Cavalli, come ancora vuole
il Vicariato ad un P-re Stefano Guard di Cich con
haver promesso alcune sue sostanze paterne ed altri utensili
per succeder' in tale ufficio; il che se succeder la S. Cong-ne
a perdere, corn' il medemo li Vescovi pro ed

www.dacoromanica.ro
 160 I. BIANIJ.

hora ne fa istanza all' EE. loro, se ci sapri P-pe

qualche disturbo, tanto ch' hora la di Baccovia ha
ricorso contro Vicario per haver trasportata una mola sen-
za indicare danno che poteva fare il flume alla e al
Vescovato, come poi venuto, che l'acqua in un'hora ha por-
tato via di doicento passi di terreno, ed io con proprij
chi ho veduto l'ecidio, e difficilmente si potra remediare,
stante habbia cavato profondo, e dicono periti ch'in 3 anni
portava via la sua Chiesa e la ed arrivata qua
no la siepe dell'horto, flume grande poco men del
vere. Prego l'EE. loro a compiacersi dar fuori Decreto per
Missionarij per amaestrarli, come anco qualche poco di sos-
sidio si per me, come per li Missionarij, che sono circa a 4
anni ch'io dalla Chiesa non ho havuto nemeno un quatrino
e mi ritrovo in grandissima necessia. E qui senza con
gni profonda le b. le S. Porpore.
Baia 8 Agosto 1670.
Dell'EE. loro
Humilmo ed Servo
F. Vito Pilutio.

VI.

1670 Septembre 7.
VITO SCRIE PRE-
IN E p CREDE A

17 ANI. SPUNE NOULU PREFECTU Si SCIE LIMBA TERRY

FIE OMU ORI-CE CASU DINSULU VA PLECA

Sig'
Supplico l'EE. loro si vogliano compiacere spedire altro
Prefetto in mio loco, che io impotente sia, per una
grand'infkmit adesso occorsami in pericolo della vita, come

www.dacoromanica.ro
 VITO PILUTIO. 161

anco mi pare d'aver servito a sofficienza per spazio di

17 anni. Solo significo l'EE. loro, qual Prefetto spediranno,
che sappi la lingua, e che sia essemplare, io insino le feste di
Natale aspettar, dipoi non si maravigliano se io mi parto,
non ho modo di stare in queste parti, e qui per
fine tutto sp-o profondamente bacio le S. Porpore.
Baia 7 Septembre 1670.
WEE. loro Servo
F. Vito Pilutio.

VII

116761
EXTRA DIN RELATiUNEA LUI URBANO CERI CITRI PAPA INOCENTI DESPRE
STAREA MISIUNILORO PROPAGANDEI IN TTE PRTILE LUMIT. COMUNICO ACI
NUMAI PARTEA LA VALACHIA MOLDOVA, LA TRAN-
SILVANIA INTERESO PENTRU DESPRE VALACHIA
PATRIARCHIT VINO ADUNE BANI, LA CURTEA PRIN,
CIPELUT SUNT MULTI CATOLICT, DE CART SE MAI
DAR BISERICELE SUNT RUINATE DE Tire RI ARU FI BINE LI SE DEA A-
LE PRECUMO SF RI PENTRU EDU-
COPIILORO. DESPRE MOLDOVA AMINTESCE CXSTkFANO CELO BUNO A

Cart MULTO BINE PENTRU CATOLICX, CARE II ERA SOTIA. SPPNE

POTO FIINDU DE CERO
ANUALO. VITO PILUTIO, SERVICIO DE 23 DE S'A
DIN MOLDOVA IN ITALIA. PRINCIPELE A HOTIRITO, INDEMNULL
TARULUI SEO, CARE ERA A LUI VITO BISERICA
CATOLICI BACIO, DR INUNDATII. RECOMANDi VITO
LUTIO FIE NUMIT EPISCOPO MOLDOVA. VORBESCE DE RELELE
CATOLICILORO DE

Extrasuld este dup o copi a Relatiunil, care se

In Biblioteca Corsiniana 283 (40 F. 30) vol. de 478
Relazione dello stato della Congregazione, e Missioni di Propa-
ganda Fide fatta alla San: Hem: di PP. da
Mons. Vrbano cerri.
Valarkia, f. 51
La Valachia pure governata da un P-pe, che gli
(1) ca Transilvania, despre care se vorbesce pe f. 50 r.
11

www.dacoromanica.ro
162 I.

la Porta, e questo deve esser sempre Greco scismatico, come

sono i suoi popoli, che hanno il loro Metropolita, e molti
Basiliani sparsi in uarij Conuenti, i cui superiori dall'i-
stesso P-pe sono eletti, e ui uengono a fare gran raccolta di
naro i Patriarchi Schismatici, e particolarmente quello di Gie-
rusalemme. Nella Corte P-pe stanno anche Luterani e Cal-
uinisti, la maggior parte di Transilvania, oltre molti Ebrei e
Turchi. In questo Dominio sono per sparsi molti Catolici
sistiti gib dall'Arciuescouo di et hora dal Padr'Antonio
Stefani suo Vicario ; aspettano questi con gran desiderio
successore, che dalla S. V. stato concesso nella persona
Padre Stefano Conti Minore Osseruante soggetto
mentata bont. ancora una Missione di Minori Osseruanti
Bulgari distribuiti per quelle Chiese, quali sono in gran parte
rouinate da i Tartari, et ultimamente h. fatta instanza caldis-
sima quel Vicario, che se gli somministri qualche sussidio per
rifare la Chiesa rouinata in Burgoresto doue risiede il P-pe
Valacho, e sogliono concorrerui molti Cattolici di uarie na-
tioni per servirlo tanto nella Crte, quanto nell'Esercito non
potendo egli esigere elemosine per essere il paese troppo
desolato dalla guerra, supplicando ancora, che se gli mandino
due, o tre Religiosi del suo Ordine, che siano di buoni co.
stumi, e di dottrina per applicarli all'educatione de' figlioli, che
gl'istessi Scismatici, e nobili ui mandarebbero a scuola
con gran uantaggio della Catolica Religione.
f. 52

In Moldauia detta antichamente Valachia, ma hora cosi

chiamata da un flume dell'istesso nome, che la traversa tolta
da Solimano a Stefano il buono, che la possedeua, quale se
bene scismatico haveua moglie Ungara Cattolica, che ui fece
gran bene per la n-ra fede. I Cattolici hanno 19 Chiese, e solo
quella di Kotina ha entrata per mantenerui un sacerdote, nell'
altre i missionarij non possono uiuere si per esserne l'entrate
usurpate dalli Scismatici, come anche per la de

www.dacoromanica.ro
 163
VITO FILUTIO.

ridotti per le guerre ad estrema miseria, onde fanno in-

stanza alla Congreg-ne di qualch' annuo Sussidio. Al presente
ui sono due Preti Moldavi, e tre Minori Conventuali, quest'
ultimi essendoui stati 13 anni desiderano tornarsene in Italia'
come gia tornato il P. Vito Pilutij, che ui stato 23 anni
con gran sodisfatione di quei Popoli, e della Congreg-ne ui
uanno adesso con facolta, e prouisione un nuouo Prefetto
con altri sei Religiosi dell'Istesso Ordine, che si spera possino
fare molto frutto, quando haueranno appresa la lingua. La
Chiesa di Baccouia era la Residenza del Vescouo, ma
datione flume l'h rouinata, hora il P-pe scisma-
tico, assai nondimeno ben affeto a i Latini per opra
gretario, di Caminiez, e buon Catollico, e del Padre Vito
ordinato, che se ne fabrichi una nuoua in miglior posto.
Questo Principe poco, che della Porta stato destinato,
rimossone l'altro ch'era gran nemico de Cattolici, onde ui si
possono sperare molt'avantaggi. Al detto Vescouato eretto da
Clemente ottauo sogliano promouersi quelli, per i quali sup-
plicano i di Polonia, conforme ha fatto adesso alla S. V.
per un Domenicano, che dubitandosi non uoglia conformarsi
a suoi Antecessori che per lo non u'hanno fatto residenza
pensa in tal caso la Congreg-ne mandarui il detto Padre
Pilutij con Carattere di Vescouo in partibus, come ha fatto
volte, e ultimamente in persona dell'ultimo Arciuescovo
defonto di Marcianopoli. La Provincia habitata da 4000 Cat-
tolici, e sono Greci Scismatici, che hanno un Metro-
polita con tre Vescovi, ch'oltre gl'errori soliti, ne professano
molt'altri, et in particolare per denari concedono diuortij, e
facolta di prendere altre mogli, permettono i Concubinarij,
si paghi un tanto la quaresima, e dicono ancora, che
chiunque ribatteza un Cattolico alla Scisrnatica conseguisce
perdono de peccati ; anzi un Prencipe pessimo scisma
tico chiamato Stefaniza oblio tutti i Cattolici a ribattezzarsi
(che dopo la sua morte tornorno molti alla fede Cattolica)
e distrusse molte Chiese. Vi sono anche sparsi Lute-

www.dacoromanica.ro
164 S. FL. MARIANU.

rani, et Ebrei. Erano prima in i Padri Gesuiti, che face-

uano multo frutto, md per le guerre sono partiti. Scriue adesso
Monsig-re Nuntio di Polonia, che ui vogliono ritornare, il che
sarebbe di molt' utile, per l'instruttione della gioventa, che ud.
alle loro scuole.
(Finea va urma)

ISTORIORE POPORANE DIN BUCOVINA

culese de S. Marianu.

I.

Petrea

Vice de-multd, de-mult, pe femeile erad mai marl mal

tari brbakii si ceea-ce ele se
add cu numele Petrea. omuld acela avea o femee
rea, rea de te Petrea era
und ca menii : niel pr mare, niel pr numal ce-va
cam de
Inteo ce-I plesnesce femeil Petrea acestula prin minte ?...
brbatulul sed se in und nu ce feliu de lucru,
ea voesce se duct de-acash, mai nainte de ce se va fi
ea inapol, Petrea sa-1 dupd care l'a trimisd, ca de ...
e val amard de capuld
Petrea, de nu clice nemici. Se duce lair's toga
unde l'a trmisd nevasti-sa cauti ca si se mai de
grabi ciel ne'ntorcndu-se la timpd numal singurd sciea ce
bucate
Nevasta lui dupa dinsuld, usa, se duce ea unde se
duce, dar se intrce se lute
usa, se sue pe cuptioriu, se ascunde dupi hornd acolo apol
pe brbatuld set ca si vdi ce va face acesta, ce se va intrce

et nu dupi se Petrea de-abla

www.dacoromanica.ro
 ISTORIORE POPORANE DIN BUCOVINA.

du-se de pi de ostenit ce era. cum ajunge, descue pi

usa, se pe in cas
sa hand nesciindd ce se mal pi cum
vita cea pi dintr'o o femee
ca a sa, se vede l-a msura dea fdcut'o
de mare, pi care nu are smnd de rea ce-I, a se
primbla colo pi in cce prin casa pi a :

val, val, Petre

!

val, ce
! te-I face ?
Cd-acst mare
totd cu frica 'n spinare!

Femeea, cum aude borborosindt batjocurindu-o, sare

ca de In unde nu
a mi m6sura peste spate, de tot o
:

de' spinarea te
De te de-a mea ?
Nu tu,
de lume
CA ti-olu pune 'n capd
I-olu face ca napt,
pune mAna 'n
tl-o1u face ?
Daca da minte
De nu sta dinte
In birfitre,
Rea batjocuritre!
ce pied ce se vtrarluld frunt&
prin cuvintele acestea, de trta
lo unghertu de cas.
Petrea, cum se cade scarmnat se viri
cum sub o i de-acolo putAndu-se de
:

DacA nu fostd pe placd,

La ce arpa 'n ?
La ce dupl mine,
C'al sciutd destuld de bine,
CA ca ceIa-l-altI,
Ci slut sea frte !

(1) Prin poreclesce Bucovina o lee", care e mal

de de

www.dacoromanica.ro
 166 S. FL. MARIANU.

H.

Mergnda pe
dice :
- Cine tu, Jidane ?
- Ca pi tine! - respunde acesta.
- Dar' din cotro pi unde?
- De m'amt pi pint unde m'ort
m'ora duce
-- pi
trba, apol
dust, numal
!

mine !
fi pi
!

- Norocul dela istetimea ta!

-- Ba cam
dela vitejia ta, nu-I
vra s
?

- m rog, s
de ce,
cum se
nu se nisce
in vorbt, se pornirt
?
ca ?
departe, pu-
nndu-se cale unde s'ar duce mai de grabt pe ce pune
lesne attd Romnula, pi care s'a
nisce de fi ca
Dar' in cotro apuce unde s se ?
De o cam dolt ei singuri nu scia.
- Slit
se afl
bine ! - dise dela o vreme Romanul. Nu departe de
de bogat, care n'are sop,
ci numat pi dol in
sra spune povesti la adrme ca pre
de argatii de vite. prda pe boe-
acesta, pr bine n'o mai copiil

- lucru de
Despre mine,
cum "pert, pi
! - respunse
Se duser prade pre celd bogatt.
Dar' aprpe de curtile boereset pi trba la adie,
unult nu vola se bage in nuntru, nu dirt fi te-
nu et de ce se tem de tilt nemica, dar' se vede
apa le plesnise nu ce prin Pe semne st se
-
teze, care dintre

de
tu! - dise
e mai de pi mal
- volu sta a-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIRE POPORANE DIN BUCOVINA. 167

Ba! tu, et sunt mat bine cunoscute locurile de pe-aice...

tu scil tte unde se
- Ba tu!
! - Jidovuld.

- Ba tu!
- Las' et fie pi , precum vrei tu! - in
et Jidovuld niel de cum nu voesce et se bage in curte. -
M'otu bga tte lucrurile, ce le-olu da pe ca
et le duct pi le put in boertuhit, care se
de i frte bine sma ce ! St nu te cine-va pi
ne
- Haide,
nu mi-i mie
vomd da cinstea pe
numat pe mine! - respunse
e ce
!

face
-
pi cum
ferescd!...
acsta se apropiart pe degetelord de fersta
unde se boertuld, pi acolo stete apol pint ce a
cesta. ce a boeriult, a scost fe-
rsta pi a rezimat'o de S'a apot pe nesimlite in nuntru
pi a unuld cote a scte tte luerurile cast pi a le
da Jidovulut pe ferst, ast-fellu urma urmelord nu remase
in cast, ci numal got pi patt. Pin pi
de sub capt furat'o.
Jidovuld, fie-care lucru pi ducndu-l, frumusel In
de prtt.
acuma tte lucrurile c le mat scumpe de se
in cast, pi, fersta la loct,
boeriulut npte bunt visurt Apol se duse la grajdlu
unde se aflat scse pi pre acestia hamurl cu tot
prinse la trsura in care se hainele pi celelalte lucruri
le dete dupt acsta bictu st te cam duct in neoprindu-
se pe camp unde nu se afla
de
Acolo apot, pe cmpuld acela, se tte lu-
crurile. Numat c'unt lucru nu se puturt de
acela era o
at lui i se cuvine mantaua, de ce a lut
crurile le-a a statt dart pi a luatd sama ea st
nu vie cine-va pi st-I
et i se cuvine, de ce in cast
pi lucrurile, era in mat mare primejdit
putea st fie mat de pi tract la respundere.
- Ba mie!

www.dacoromanica.ro
168 S. FL
Ba mie!
In fag, nu se mai niel

-
dise

pre
ce,
:

tartane? la
: care din noi dot are dreptate? cui va
intrebam
cd i se
cuvine, mantaua!
Auclind Jidovuld una ca acsta, se bga in tte recorile de
4ise Romanulul mantaua numal nu se la

-
boerlu.

sint
Ba! asta n'olu mai face-o! - respunse Romnuld manios.
cu dreptate. va spune cd i se cuvine,
- Ed
s
fie, acsta s'a mntuitd!...
dintru ale sale nu voi odat cu lase.
Ce se temea va fi
pe mna Nu s'art se temea, cci
ce fi apol dela sed, nime n'ard fi

In urma nu e pe
se duse.
Deci, lsnd trsura cad mijloculd cmpului, se a-
indrpt, ajunse la atunci s'a
trezit pre ca vie
spue povesti.
Romnuld, care In clipala acela puse pe
useT, de in nuntru ca
and fi fost povesti din fir in tt
plarea sa de pe la i intmplat
unul din apropiare. in dupd povesti cum a fostd
prdat cum s'ad lucrurile sale,
i se cuvine mantaua : celui ce a ori ce a
fost cas P
somnorosd, in odaid intunerecti, visandd
fi respunse :
- Celui ce a fost In cas i se cuvine mantaua, pentru acela pu-
tea mai lesne fi la respundere, pe de-afard,
la vreme de nevoe, putea spele putina se cam mai in

-
n'a voitt de
am
Jidovuld, sub ferst cu urechile
sale judecata boerfulul.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIORE POPORANE DIN BUCOVINA. 169

Romnu ce mat stete cas mat spuse boeriu-

ce-I mai spuse, ce acesta adormi, pre
se duse la trsura ce-o lsase in
du-se din apropiare, hainele, pre-
cum gi tte celelalte cate dela boeriu, la
nisce neguOtori ca dnsii, pi ce le de
Sculndu-se a dua boeriuld casa 'I
ba de sub capt it lipsesce, de
pre la sine :

- M! tu spend povestl?
- Ba! cucne, et nu 0-ama din intmplare, o

-- Vet
poveste!
cine mi-a
fi
nu mi-al tu?

- Ce feliu de visatti, mi cird?... cine e

- Apol cucne, oil ti-o fi Atta numal
unuld nu nu mai chiernata
ca de alt spuna.
Boer pricep6ndu-se abia acuma a fost vdindl
a ca napul, s se la popa
din rge imprumute o de haine ce
se va duce la va allele. va cumprd,
ile va intrce cu multmit
fIcu cum spuse
Popa .cum ce s'a incepu a ride in hohote
nu voi nemici imprumute, qicnd voesce s
cu ce se de alt s mai bine sama cine se
In
Ce era s ? s'a s'a
spuse stpdnului ce a popa.
nu e s din cas,
muta o de haine de ale ducndu-se in
multe de haine. Cu prilejula acesta
odat pe unde a umblat, de-a fi s se cine-va
ce l'a prdata, spue ca s la
atunci nu va erta, ci it va plti pentru fostd
de
Nu trecu la Romnula nostru augi despre vorba
cum se duse la sed, tte
cum ce.
stete pe sa nu Se vede era

www.dacoromanica.ro
170 S. FL. MARIANU.

nu fie prins pusd la rcre. In se Indu-

plea, pornindu-se se duse la
Boer ld, cum se el sunt aceia ce pr-
incepu a-i pentru istetimea vetejia incepu a le

-- :

Scitl acuma ce-va ?

sci, cucne, de ce nu, ni-i spune, - respunse Ro-

-
sati
ce mi-ati furatd vol tte hainele, el
ca imprumute o parechle,
la popa din
ce mi-olu cum-
altele. Ins n'a voitd imprumute. Din a
bate de mine a m lua in ris, spunedd ca de s
mai bine cine mi dad povesti. vi duce
face lui una bend, scitl colea . . . s'o in minte va fi
ei va nu din partea mea vetI fi ertati, ci ami
vi dad pe de-asupra frte bend.
TlhariI, bucurosi de prilejd, nu s le spue odat,
ci
- facem :

!
numal pe noi, cucne, noi ce s'ncepema

acsta dela boerlu se cotro

nainte de-a se duce la ppa, se la und iazd din apro-
piere o multime de aceea se la und pri-
slolu de pe-atatea
lumingrele pe
AvOndi acuma luminarelele, se la biserica,
fi usa, intrard cte o
aprins frfece, li dete apol la totl prin
bisericg.
cumd se scpatl, incepori a umbla colo i'n dice
prin a se viri prin tte ungherele.
mare era aceea s cuind peste vr'o
sute de tte prtile prin biserica.
Romanuld, ce dete se in altariu, o
de vestminte bisericescl, se cu dinsele,
apoi psaltirea in imprgtseg se cetesce.
Jidovuld se sui incepu a trage clopotuld de se
s'a
se trag clopotele, de la bi-
si. ce este, ce s'a afar. de nimerul
era ertatd niel se de funiile clopotelord, da de-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIRE POPORANE DIN BUCOVINA. 171

cum el le pi tragg. Dar ajunse o multime de lumini

aprinse umbl in colo pi in cce prin biserie, i se in
capulul de fried fled s mai stea loculul, o rupse la fug
spre popa ea spue ceea ce-i ochii.
Printe ! printe - dise de-aMa resuflndu-se, dup ce a
la popa in cas
de cinci sute de
- umbl
minunilord, printe! . . . Mal bine
aprinse prin biserica, in
imprtscl st Ante imbrcatd In vestminte pi cetesce din
psaltire. Asemenea pi clopetele el le trage nu de
rosti cuvintele acestea, se'ntrse
. . pe ici in colo ti-i drumuld.
popa ce-i spuse alerga de grabi la
ca s ce este. dup ce ajunse niuntru, v-
Ond racil preumblandu-se in colo luminile aprinse, ri
pre in altarulul cetind, cugeta in sine acesta
adevrd trebue s fie dela r racil nisce
earl ca slujscii
last, cell prefAcut, cumt dete de
incet :
- slut
ca s se apropie pi apel
trimis de
tot la cerlu, precum a bine-voitd a lua in vremea vechie
ea s te

pre Snt-Ilie, de tu esfi eel pop frte bisericosd

cum n'a mat niel n'a mai fi, pi de te iubesce
mult de ori pi pe care dar de a-casi
i ce cu tine : bani, aurril, argintril pi alte lu-
cruri scumpe, pune-le sac vino in cce
ce nu e pr clef n'amd timp de asteptatd, cauti
s nu nimerul din cci calea la
e deprtat pi fr de niel in pungi nu vomd put
trece vimile.
Popa, c-I dupi cum i-a Inchi-
puit, pr bine de nu se va folosi de prilejuld acesta
gred va mai ajunge ceriulul, nu stete
pe ci din biserici alerga de grab a-casi pi, tte
hainele cele mal bune ce le avea pi o parte de puse
sac. de ruble le sale, ciel murindu-I de
preotsa fiindu-i a trii ca lui o nevi-
in casi ca si aibl pi din elude in en petrece
nu mri de acurna la desprtire, era s o
lase biata buzele umflate...
care pr bine sciea cine-i popa pi cell plitesce, cum

www.dacoromanica.ro
172 S. FL. MARIANU.

acesta din biserich, se lua gi de in urma lui gi, punen-

du-se o vd.0 ce popa : cum a straele,
cum a banii, cum a dat cele de ruble sale gi
cum in dela acsta ce vclu
tte, se 'ntrse de inapoi la biseric gi, pun6ndu-se in
altariulul, incepu din nod a ceti a se ruga.
aceea gi popa-cu spate, cum ill
vclu, :

- Dar' cele trei sute de ruble unde-s?... Unde le-ai De ce

nu le-ai gi acelea Mere de grab le ado
gi pre acelea, de nu, inturcd inapol de unde
te parte din tine!...
popa et nu e cotro, de i se rumpea de jelea
nevestuicel, care avea s'o ca pe ap, alerga told intr'o
Inapol ai bate in aduse gi cele sute de ruble,
tem6ndu-se de nu le va aduce e pace de : mai nu
mai merge imprklia ceriulul.
- Ia acuma vii vdu ru-
blele-asa maI gi gi care m'a tri-
tine, are frte multt se bucure ago de supust
ascultatoriu.

- acsta

sacult care l'al adus,

mai departe :
print,ele, desbrack-te la pele gi
el volu te eddied spre
in
te
ducd cu totd la Dumneqe.
candt vel fi de din monk te
ed te bald, dar' tu nu vorbesci nu strigi,
apol va fi frte tine, votu trebui te draculul pomana gi
m in de unde venitt... cum
ei!... m'al
- Cum pcatele mele nu te'ntelea-respunse popa
plecan du-se la Apot se desbrca de tte
nele gi se in
Talhariult a asteptatd, Lega sacul bine
la in spate, jidovult, care de mult se scoborise din
clopotnitk se ascunse nisce strane, band gi hainele,
acsta amindot din biserick.
Romnuld, se duse in care era popa,
drept la cum ajunse ling curte
erad vie la bald in
Argatii nu se puser de buc gi a

www.dacoromanica.ro
 ISTORIDRE POPORANE DIN BUCOVINA 173

bate in ca'ntr'ung atita ce ce

se
Popa, a la loculi unde I-a spusi
bat dracil, nu nici ci ca pi-
.

rA ce ill sacull cu
popa spate mal ducndu-se o de cu
qise :
- Acuma ami la porkile raiului vel sta, sl te
need din candi va sosi va da dru-
muli in nuntru!
cum rosti acestea, saci cu
in
tt e acestea ducendu-se tlharii, pi cu
la spuse ei fAcut pi popel una
Boer lull li din inima, acsta nu numal
erta, le dete inch pi pe de-asupra, cum
li-a
Tglharii, frte pentru acsta, remasi bun dela
spied hainele band popel se cam mai duse in

Sculandu-se a dua sub

gardi, pre la sine ce e acolo?
respunse a adusg peste npte acela
pi l'a acolo, dar' de spus nu ce e in nuntru,
n'a ce-t, omull nu mute, cd de va

vdd
-
va fi rei de
Deed nu deslegatd
pi ed ce e in nuntru! - porunci
mergi acuma, ca

se duse deslega.
Dar' colea, ce vd?... vede pre popa ci ese pi
se in susi. cum vede, imple risul. r
fncepu de tare a ride de se cutremura pe dinsulg.
Popa, candd in Iced de Dumnecje pre pre
Inaintea sa, deed ari fi putut s'art In de
sine, dar' neputnd, o tuli la de-a pe unde
ducea ochit picirele, pi nu se opri la dinsulg a-casi. de
atund apol in vita sa n'a pre nime, pr bine cd tot-
duna risulg te ride pi batjocura te batjocuresce.

www.dacoromanica.ro
 4

MONUMENTE
PENTRU

ISTORIA TtREI
adunate de

NIC.
(Urmare.-Vep No. 1-12, 1882 No. 1, 1883)

A. 1728.

Monea din Venetia dela Grigorie

Todd 1185.

In s o-
ria Domnilorn pi Moldovel (An-
nales Principum Transalpinorum et Moldavicorum),
spre Domniel R r u, ne spune :

In Tra In comuna Venetia-de-josn, In zi-

Monea, Vicarin all clerulul
din Transilvania, o urmatrea inscriptiune. Aid
ne comunica acestel familiare, dar
racterele se copiase In multe o mare parte a le-
gendel a remast nedescifrabilA.
alit copia de pe inscriptiune o facuse la aeull 1860
d. Ioaa de fostl all
care d-sa a avail amabilitatea a ne-o pune la
une acestel publicatiuni

Ast-0, ne N. Sassebesi, in Venetia-dejosil,

inscriptianea familiet Monea este aprpe din causa tompestatilor, la
pta commernorativ.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA FGRAWLUI. 175

Textuln inscriptiunil lapidare din Venetia, ala dupa cum

comunica d. Puaeariu, este :

VIXIT. GRE. I. VENET US ANNO

Armele GIA AUTHEN
GENEALO
TICA MO Vicariu- NESTI
CA. GREGO VENETUS
THESAURA RI
NIGRO:A QVO DONATUS
IV. VALIBUS Monea 2)
CV : SILVIS ET
CAMPIS : GEN : GREGOR, SECVNDUM
A.1216): HIC G. GRIGOR. EX QVO MAILATH FI
: ) KOMANA ET II GRIGOR : HI DIVISI
1279 ) M. VAL : KUTSULATA K. II. VAL. G. III VAL
1390 :).=VENETIA ET SALSV. SORT S ET
GR. GEN. III GRIGOR, KOMAN, STOICA, : DIVISI
GR .QUARTK INTEGRA SORTIT, GEN : GR
1449 :)HIC. GE. SALAMONE(: MATRE MONE :)
ET STEPHAN MONE. SALAMON. GEN. MAN MONE
1499. HIC. G. STEPHAN MONE II. HIC GEN. VOIK
MONE. HIC G II. MAN MONE. HIC GEN. IOANNE-MONE
EX QVO MONE V. VICAR, G. 1728
(2) In orbiculari, la armele TdreT
nesci : o aripele In drpta en crucea In In
ghiare o de mirgele, In mijlocul4 dreia se vede o
storald. In arme inscriptiunea HpoTonon Mane
mope.
(8) comunicatt de Samuilti luI Engel este : Vixit Gri. I.
Venetus anno D. 1185. Genealogia Authentica Monestica. Gregorias Venetus Thesau-
Nigro a quo IV. vallibus cum Sylvis et Campis. Gen. Gre-
gorium 1216. Hic. J. Gregor. ex quo Mailath 1250. Komana, et
II Gregor. Hi divisi 1279. M. J. A. Kutsnlata K. II Val. G. III. Val. 1390)
Venetzia et Salsusort. et. Gr. Gen. III. Grigor Komanus Stoikam Thom.
Divisi : Gr. integra sortitns. Gen. Stephanum. Gr. 1440. Hic G. Salamonem a
Matte Mono dictum : T. Stephanum Moue, Salamon Ge. Man Moue 1409. Hic

www.dacoromanica.ro
176 NIC. DENSUSIANU.

care o cititna
Vixit Grigorius primus Venetus Anno Domini 1185. Genealogia
authentica Monestica. Gregorius Veneto Thesaurarius
Nigro (sic), a quo donatus quatuor vallibus cum silvis et campis;
genuit Grigoriurn socundum Auno 1216. Hic genuit Grigorium ex
quo Mailath, 1250 Komana et secundus Grigorius. Hi divisi
(1279) Mailath primam vallem Kutsulata, Komana secundam vallem,
Grigorius tertiam vallem (1390), hoc est Venetia(m) et Rivulum
salsum sortiti et Gregorius genuit tedium Grigorium,
manum, Stoicam, ; divisi Grigorius quartam integram sor-
titus genuit Stephanum, (et) Grigorium (1449). Hic genuit Sala-
monem (a matre Moue dictum) et Stephanum Mone. Salmon ge-
nuit Man Mone 1499. Hic genuit Stephanum Moue secundum. Hic
genuit Voik Moue. Hic genuit secundum Man Moue. Hic genuit
Moue, ex quo Jonas Moue venerabilis gene-
ralis. 1728.
Acsta inscriptiuue o traduceme In limba :

A Grigore cehi de'ntaie In

1185. Genealogia autentica a Familiel Monea (e urmntrea). Gri-
Venetianuln, vistieruln Ne -V o partea ca-
ruia a foste patru vM, en a
pe Grigorie doilea (anul 1216). acesta a pe
din care s'a Mailate, (1250) Coniana Grigorie
ahi (1279), a de
Cuciulata, Comana valea a dna, Grigorie valea a treia
(1390) adecA Venetia Grigorie a nscut pe
ala treilea Grigorie, pe Coma* pe Stoica pe Toma. Acetia Im-
prtindu-se, Grigorie a Intrg valea a patra, a
pe 1i pe Grigorie (1449). acesta a nscute pe
(care, mum-sa s'a pe Stefano Monea. So-

Ge. Stephanum Moue II. Hie G. Voik Mone. Mau Mono persen
lipsesce la d-11 e;te copia de ra-ce
Man Mone vine maY Hic. G. Man Mone, bic. G. Joannem Moue
aequo Jonas Mone Vicarins P. 1728. - Geschichte der Moldau und We.
lachey I. pag. 92.
(1) cu Venetia.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 177

lomona a pe Mann Monea (1499). Acesta a pe

doilea Monea, iar acesta, pe Voicu Monea, acesta all
doilea Monea, acesta Iona Monea, din care s'a
Ionacu Monea, venerabiluln generala. 1728.
Reposatuln Claini insotise inscriptiune cu
trele observatiunt : .

De unde va Ionacu Monea genealogia acsta,

nu ne spune. Dar' scimn, ci Ionapu Monea era
pIte a luat'o din familiel sale, nu pu-
crede, de fi sA
din documentn, continua Samuila Clainn, Negrs-Voda a
pe la 1185, dar fiind Negru,
care este epitetula familiel, 1i give Radu-Negru, puteinti sa
presupunemti, d din anula 1185 va
or' str Radn-Negru-Voda.
Nobilimea din Ungaria 9i Transilvania, nobilimea
avea incA 'n vana ambitiune puna
In fruntea genealogiel familiare
gurilora, pe cite principe, din epocele
cele obscure, adese-orl genealogiele aceste eran
&mate de TJngariel deGermaniet 1).
ca nu mal de alp, Leopoldn I con-
la 1687 genealogia famil el Esterhazy din Ungaria,
Intro al care! strAmol Atila, pe multI

Szlrmay, Notitia Comitatus ligochiensis. Diploma imp. I din an.

1707, dati Ins Stefan5 Szirmay : tVetustam Stephane Szirmay familiae tune stirpem
ab altero adhuc Schithia egressu, dum colo-
nias in terra Pannoniae inter se repartiti fuissent ad Saj prope
consedisse, -Familia Ba tt y a ni din Ungaria op derivi genealogia dela Du-
cele Ers a. 970 (Stommatograpbia nobil. familiarum Regni Hung. 1796. 39). lar altil
ducea originea t i din la Legiuni! a
gemine, ce venise In Dacia (ib;d. 54). A od Antoni
temeiatorul se tr5gea g;ntea romanii Curti Pesty, A szr.
I. 245); In fine originea ba e din tribul
Anicia (Schwartner, Introductio in diplomatical% 1802. 256).
18

www.dacoromanica.ro
 NIC.

al Scitiel, fruntea acestorl Nim-

monarchd lumil 1).
lal caractera are genealogia familial Monea dela Gri -
vistierula luI (1185).
In colectiunea de publicata mal multe diplome ale
familial din Venetia, dar In din documentele aceste
nu se face amintire de vre-una din suta a XII, XIII, XIV, XV
sal XVI, despre cele patru co
despre Grigore vistierulit din 1185, care de sigura
c'a pe
Tota ce admite este numal o traditiune, ce va
In familia Monea, ci membru el vistiera
sail la principe transilvanti, earl petreceaa
In castelula a). 0 asta feld do traditiune a
Monea s'o Imbrace In forma concreta,
genealogia sale In unul periodi de 541
dar pe genealogia nu se

(1) Stemmatographia, pag. 33. 1687 : Leopoldus . ndegus (ge-

nealogia continua de la o e), et ex hoc tandem orbis terror At i a, qui Bendeguz
et rnagni nepos hinc Dux Chab a, ab hoc V e e-
tins et Esnacus fratres, ex hoc Eumedzur, inde Essod, hinc Eursus
magnus Dux, cuius Est er s sub Geysa Hungariae Duce a. 966. Sacro
tismatis fonte ablutus Christianae nomen dederit et Pauli assumpserit,
Familiae cognomen Esztoras
(0) gsim pe la a. 1613 pe ca vistieril la principele
briel Bathori. A se ved diploma sub Nr. XVII : nostri nobilis Hanguli
Safar alias Boer de Also-Vist d nostri as ie n s i s.
(3) Cunoscutubl Filstich din lui
blicase pe la In o scriere sub : De Valachorum histor.
nalibus. In descriere Filstich ca Ionapu.Monea punea emigratiunea
In o motiva pod non solum
manuscriptum Valachicum incerti auctoris, verum etiam s Va-
lachicho rum relatio quae in traditionibus ab ata vis ac-
e ep ti s ce da t u r, abunde comprobat. frte probabil5, Fil-
stich din cunoscea pe Ionapu Monta din Tra
ce ne spune Filstich ? re t rile tr ilo r om n
In ce privesce epoca lui Negru, si tr a un T.
Kzlemoyek. T. VI. pag. 227.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 179

XXX VI.

1597, Julie 4.
Maria Christierna la pe
Boer l a din Venetia de tte impositele, ta-
zele contributiunile.

Nos Maria Christierna, Dei gratia Transilvaniae, Moldaviae, Vala-

Transalpinae etc., Princeps, partium regni Hungariae
mina et Siculorum Comes, Nata Archidux Austriae, Dux Burgun-
diae et Comes Tyrolis etc. Memoriae commendamus tenore prae-
sentium significantes quibus expedit universis, quod habita
consideratione ac seduloruin servitiorum Agilis Mathaei Pents
de Venetia Boeronis nostri, quae ipso arci huic nostrae ac
bis, secundum locorum et temporum varietatem, quantum in ipso
fuit, fideliter semper praestitit, exhibuit et impendit et imposterum
quoque vixerit praestiturum, exhibituruin, et impensurum se
nobis policetur, attenta etiam et exaudita certorum nostro-
rum intercessione nobis causa ejus facta totalis et integrae do-
mus ejusdem Mathaei in pertinentiis superioris districtus
sen terrae nostrae Fogaras omnino metas portionis suae Boe-
praetata possessiona nostra Also Venetia existentis et habi-
(simul omnibus immunitatibus et domus
dem, quibus hactenus pmessa est) census taxas et
butiones7quas libet tam ordinarias quam vero extraordinarias lucri-
que fisci nostri solutionem eidom heredibusque et
posteritatibus suis universis, clementer dedimus, donavimus et con-
tulimus perpetuo, et irrevocabiliter eos immunes reddentes,
eosdemque ab omnium praedictorurn solutione eximendos, et
tandos duximus prout eximimus et supportatuus, harum nos-
vigore et testimonio literarum mediante. Proinde Vobis
nostris Piovisori areis Fogaras mode no et fu-
pro tempore constituendis, Agilibus
trictus terrae Fogaras non Providis Boeronibus
duodecim Assessoribus videlicet sedis nostrae Fogarasiensis gratis

www.dacoromanica.ro
 180 NIC. DENSUIANU.

harum serie firmissime comittimus et mandamus quatenus praeno-

tatum Agilem Mathaeum Pents de Also Venetia, una cum haeredi-
bus et posteritatibus suis universis, ratione domus suae praenota-
tae, contra formam praescriptae exemptionis, supportationisque no-
strae, ad censuum, taxarum, contributionumve quarum libet
nostrarum pensionem servitiorumque plebeorum exhibitionem cogere
et compellere debeatis nec propterea in persona, rebusque suis tur-
bare ac molestare praesumatis, gratiam et voluntatem nostram sic
adimpleturi. Secus non facturi. Praesentibus perlectis exhibenti resti-
tutis. Datum ex arce nostra Fogaras quarta die mensis July, Anno
Domini MiHessimo quingentesimo nonagesimo septimo.
Et Subscriptum erat a sinistra Maria Christierna a dextra partibus
Ad Mandatum suae serenitatis proprium Christophorus Kereszturi.
guvernu1d trans. din 1736 in posesiunea Nicolae Pend jude-
comuna din Transilvania).

XXXVII.

1630, 20
Caterina de Brandeburg Principesa Trcn,iloaniel diploma Ma-
rie! Christierna din a. 1597, conferesce n ob a tea un gursc
boerilor Stefant, , Dumitru,
prea P en din Venetia-de-jost, sub conditiune ca se presteze
de la castelul Flgrattului, cum
e tina boerl (confusiune de prerogative nobilitare
boeresci).

Nos Catharina Dei gratia Marchionissa Brandeburgica, Sacri Romani

Imperil et Transilvaniae Princeps, Partium Regni Hungariae Domina,
Siculorum Comes, Bornssiae, Iuliae, Montium etc.
Mentoriae cominendamus tenore praesentium quibus
pedit universis. Quod pro partibus et in personis strenuorum
Stephani, Radulii, Demetrii, Mathaei, Oprae, i oru m Salomonis,
dudum Agilis, Strenui Mathaei Pents de Venetia exhibitae
aunt nobis et praesentatae quaedam literae sereuissimaie q uondatn

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 151

Principis Mariae Christiernae, Transilvaniae, Moldaviae, Transalpi-

nae alias Principis bone memorise, in pergamento patenter confec-
tae, sigilloque Ejus authentico appensive roboratae, et communitae
domus les et nobilitationales, quibus mediantibus ea-
dem Princeps omnes census et taxas totalis et integrae domus ejus-
dem dudum Mathaei Penh, intra veras metas portionis ejus Boero-
nalis, in possessione Venetia jam dicta districtuque superiori
terrae Fogaras existentis habitae eidem Matheo Pents haeredibusque
et posteritatibus suis universis, jure perpetuo et irrevoeabiliter de-
disse et contulisse, eosque ab omni illarum solutione immunes red-
didisse dignoscebatur tenons infra scripti ; Supplicans nobis humil-
lime ut nos easdem literas omniaque et singula in eisdem con-
tenta, ratas gratas et accepta habentes, praesentibus literis nostris
inseri et facientes, pro eodem Salamone Pents et nominatis
ejus haeredibusque et posteritatibus ipsorum universis gratiose
confirmare dignaremur, quarum quidem literarum tenor talis est.
sub Ne.

Nos itaque praemissa suplicatione nobis modo quo supra por-

recta, faventer exaudita et admissa praescriptas literas non abra-
sas, non cancellatas, in aliqua sui parte suspectas, sed omni
prorsus vitio et suspicione carentes, praesentibus literis nostris de
verbo ad verbum sine diminutione, augmento variationeque aliquali
insertas et inscriptas, eatenus quatenus eaedem rite et legitime exi-
stunt emanatae viribusque earum suffragatur, omniaque et
singula in eisdem contenta ratas, gratas et accepta habentes accep-
tavimus, aprobavimus, ratificavimus, ac pro eisdem Salamone,
Joanne, Stephano, Radulio, Demetrio, Matheo et Opra Pents,
redibusque et posteritatibus ipsorum universis perpetuo valituras
gratiose Salvo jure alieno : Et nihilominus pro
pliori erga eosdem liberalitatis et nostrae Principalis
declaratione, habentes etiam intuitum personae et fidelium servitio-
rum Egregii Martini Markosfalvi de Aulae secretarii nostri,
quod consorti auae nobili Barbarae Bgosi dudum Matheus, et
nunc quoque Salamon ac banns, Stephanus, Raduly, Demetrius,

www.dacoromanica.ro
182 NIC. DENSUIANU.

Mathaeus et Opra Pents a suis utrorumque Majori-

bus vetusta nimirum Majlatiorum familia sangvinis cognatione
juncti esse credantur ac quo etiam salis ipsorum originis amissus
splendor saltem quadantenus ex benignitate nostra reillustratus
videretur, eosdem Salamonem, Stephanum, Radulium,
Demetrium, Mathaeum et Opram Pents, e statu et conditione
ronaH in qua nati sunt et hactenus existerunt, eximendos suppor-
tandos, segregandos ac in coetum et numerum verorum Regni
stri Transilvaniae et partium Hungariae eidem annexarum Nobilium
aggregandos, cooptandos et adscribendos esse duximus ita
ut iidem posteritates ipsorum universi ratione domo-
rum suarum et fundus Boeronalis servitia, ad arcem nostram
garasiensem a Boeronibus et ipsismet etiam hucusque
solita deinceps etiam fideliter praestare debeant et sint
prout eximimus, supportamus, segregamus annumeramus,
aggregamus, cooptamus et adscribimus. Decernentes expresse, ut a
modo deinceps successivis semper temporibus iidem Salamon,
boannes, Stephanus, Radulius, Demetrius, Mathaeus et Opra
Pents haeredesque et posteritates ipsorum universi pro et
indubitatis Nobilibus habeantur et reputentur. In signum autem
hujus modi verae et perfectae Nobilitatis eorum, haec arma seu
nobilitatis insignia scutum videlicet militare coelestini coloris,
cujus campo sive area candida cervix equina lameo ab-
scissa capito in modum salientis equi erectum conspicitur.
Super scutum galea militaris clausa est posita cujus verticem
diadema Regium et unionibus varie ornatum contegit ex
quo caput itidemet cervix equina, priori similia surgere visuntur ex
cono vero teniae sive lemnisci variorum colorum hinc defluentes
utrasque oras seu margines ipsius scuti pulcherime ambiunt et exor-
nant, prout omnia in seu principio praesentium
nostrarum, docta manu et arte Pirtoris expressa et depicta
esse visuntur. Animo deliberato, et ex certa scientia, ac liberalitate
nostra praefatis Salamoni, Stephano, Radulio, Demetrio,
Mathaeo et Opra ipsornmque haeredibus et posteritatibus uni-
versis dedimus et contulimus. Annuentes et concedentes

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 183

ipsi praescripta arma seu nobilitatis Insignia, more aliorum verorum

et insignitorum nobilium armis utentium, ubique in praeliis
torneamentis, duellis monomachiis ac quibusvis exercitiis
nobilitaribus et militaribus, nec non sigilis vexilis cortinis velis
aulaeis annulis, domibus tentoriis sepulcris et generaliter
quarum libet rerum et expeditionum generibus sub merae et sincerae
nobilitatis titulo quo eos ab universis et singulis cujuscumque sta-
tus ordinis conditionis dignitatis et praeeminentiae existant
insignitos dici teneri et volumus ferre et gestare, omni-
busque et singulis honoribus, gratiis privilegiis indultis liberta-
tibus, immunitatibus et praerogativia quibus ceteri, veri nati et in-
dubitati et militares praefati Regni nostri Tran-
silvaniae et Partium Hungariae eidem annexarum quomodocum-
quo de jure et ab antiqua conseetudine utuntur fruuntur et gaudent
perpetuo uti frui et gaudere valeant atque possint. Quo circa Vobis Ge-
neroso et nobilibus capitaneo, Praefecto Provisori Caste
nis Vice Provisori Rationistis, et Arcis et bonorum
nostrorum Fagarasiensium eorumque vices gerentibus, modernis
tiam et futuris quoque pro tempore constituendis, cunctis etiam
cujuscumque status, conditionis dignitatis et praeeminentiae
hominibus quorum interest seu intererit praesentium notitiam habi-
harum serie committimus et mandamus quatenus
Vos quoque a modo deinceps successivis semper temporibus, eosdem
Salamonem, Radulium, Demetrium, Mathaeum
et Opra Pents pro et indubitatis nobilibus habere, cognoscere,
reputare et conservare modis omnibus debeatis teneamini. Eos-
demque ratione fundus eorum Boeronalis ad nullam onerum quorum-
vis ignobilium supportationem quam a Boeronibus ratione
fundorum Boeronalium servitia contra formam praemissae
tionis nostrae et personarum ipsarum nobilitarium cogere et compel-
aut propterea eosdem in personis, rebusque et bonis ipsorum
quibusvis impedire, turbare, molestare, aut quovis modo
care nec quaquam praesumatis sitis modo aliquali. Seeus non
facturi praesentibus perlectis exhibenti restitutis. In cujus rei me-
morials, firmitatemque perpetuam praesentes literas Nostras penden-

www.dacoromanica.ro
 184 NIC, DENSWANU.

tis et authentici sigilli nostri munimine roboratas, memoratis Sala-

moni, Stephano, Radulio, Demetrio, Mathaeo et Opra Pents,
Haeredibusque et pesteritatibus ipsorum universis gratiose dandas
duximus et concedendas. Datum in Civitate Nostra Alba
Die vigesima Mensis July Anno Domini Millesimo Sexcentesimo
trigesimo.

Et erat subscrintum Catharina mp. sequebatur in medio sigillum

jusdem in zona sericea pendens in c.ira rubra impressum. Tandemque
Martians Markosfalvi Seer. mp. In margine autem Publicatio
eorumdem his verbis adscripta. Anno 1635 Die 25 Mensis May, in
neralibus Dominorum Regnicolarum trium nationum regni Tran-
silvaniae et Partium Hungariae eidem anexarum ex edicto suae
dinis ad diem decimum tertium dicti Mensis May hi Civitate Alba
indictis, praesentes literae Armales exhibitae proclamatae publicatae sunt
nemine contradicente, Magisler Ladislaus Cseffei Illustrissimi Domini Prin-
cipis Transilvaniae Protonotarius mp.
(Transumptuld guveinuluI trans. din a. 1736 in posesiunea D-lux Nicolae Pend
comuna Zernesci din Trausilvania)

VIII.

1736, Martie 1.
Guvernula liberz nobiluluI Stefan din
Venetia-de-joA de pe diplomele Marie' Christierna din
a. 1597 ji a Caterinel de Brandeburg din a. 1630.

Nos Carolus VI-tus Dei gratia Electus Romanorum Imperator

semper Augustus ac Germaniae, Hispaniarum, non Hungariae,
Bohemiaeque Rex, Archidux Austriae, Dux Burgundiae etc. et
Transilvaniae Princeps. Memoriae commendamus tenore praesenlium
quibus expedit universis : Quod nobilis Stephanus
Pents de Als exhibuit et praesentavit Nobis Literas
quasdam Capituli Eelesiae Albensis Transilvaniae Transnmptionales
enissimae quondam Principissae Transilvaniae Catharinae
deburgicae et Principissae Mariae Christiernae de et super

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 185

exemtione ac Nobilitatione Predecessorum Majorumque suorum

nantes, et emanatas complectentes petens Nos debita cum Instantia
humillhne ut Nos easdem Literis Nostris insertas in Authentico
transumpto sub sigillo Nostro in Transilvania Majori, suo-
rum pro cautela necessarias eidem extradari facere dignaremur,
quarum tenor sic sequitur. Nos Requisitores literarum et literalium
instrumentorum in Sacristia sive conservatorio Capituli Eclesiae Al-
bensis Transilvaniae, repositarum et locatorum, ac quarum libet
Iudiciariarum deliberationum legitimorumque mandatorum Princi-
executores, damns pro memoria per praesentes, Quod Nobilis
Stephanus Pents, Bukur Salamonis quondam Mathaei
Pots de Als Venetia coram nobis personaliter constitutus, exhibuit
Nobis et praesentavit literas Serenissimae quondam Principissae
Gatharinae, Dei gratia Marchionissae Brandeburgicae, sacri Romani
Imperil et Transilvaniae Principis etc. Coufirmationales et Armales,
Agili bus Salamoni, Stephano, Nadu Demetrio, Mathaeo et
Opra Pents de Als Boeronibus ipsorumque haeredibus et
posteritatibus datas et concessas in pergamento patenter confectas
et emanatas Suo et Secretary sui chirographo, sigilloque majori
thentico in Zona Sericea diversi coloris pendenti, in cera rubra im-
pressive communitas inque generali Regni diaeta publicatas
infra scripti. Petens nos debita cum Instantia ut nos easdem literas
Confirmationales et Armales Literis Nostris inseri et inscribi
facientes, Copiam paria earumdem in transumpto Nostro sub
gillo authentico pro suorum cautela eidem extra-
dare et facere vellemus, quarum tenor sui est.
documentele

Nos itaque praemissam petitionem idoneam et consonam

bitrati praescriptas literas Confirmationales et Ar males non abrasas
non cancellatas nec in sui parte suspectas, sed omni prorsus
vitio et suspitione carentes, de verbo ad verbum, sine diminutione
et augmento, variationeque aliquali prusentibus literis nostris in-
seri et inscribi facientes, Copiam sive paria earundem in transumpto
praesentium nostrarum sub sigillo nostro Capitulari authentico

www.dacoromanica.ro
186 MC. DENSUIANU.

liter et conscientiose extradandas duximus, jurium praefati Stephani

ad cautelam communi justitia et aequitate svadente legeque
Regni permittente.
Datum die vigesima secunda Mensis February, Anno Domini
Millesimo sexcentesimo septuagesimo primo. Erantque Sigillo prae-
scripti Capituli, super cera impressive communitae roboratae.
Cujus quidem praenotati Stephani Pents instantia faventer admissa,
praescriptas literas de et super Nobilitatione Majorum suorum Tran-
sumptionales non abrasas, non cancellatas, uHo modo suspectas,
absque omni Variatione diminutione et augmento, in hocce tran-
sumpto Jurium ejusdem ad cautelam necessarias Eidem exponenti
thentice duximus extradandas, Cibinni Die Prima Mensis Marty Anno
Domini Millesimo septingentesimo trigesimo Sexto.
Lecta suis originalibus comportata correcta et Extradata,
per Gabrielem Alloinezi Sac. Caes. Regiaeque Majestatis, Cancellariae
Gubernialis Transilvaniae Registratorem mp.
(Transumptuld originalii posesinnea Nicolae regain In
comma Zernesci din Transilvania).

XXXII.

1652, Febr. 1.
Susana Lorantfi, veduva Principelul transilvan George Racoti I, con-
In Coman Pope nici din
Venetia-de-jost, sub conditiune s servielele
la din ca
boeri din Tra

Nos Susanna Lorantfy Serenissimi quondam Principis Domini

Georgii Transylvaniae Principis, partium Regni Hungariae
Domini, et Siculorum Comitis, etc., Vidua etc. Memoriae commenda-
mus tenore praesentium significantes quibus expedit universis ; Quod
cum Agiles Komn, et Popenieszei, de possessione nostra Also
Venitze, mediante Supplicatione sua, Nostri in praesentiam venissent,
exposuerunt nobis humillime se, et antecessores suos Bojaeronali

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 187

praerogativa gaudentes, quartam etiam partem Possessionis praetactae

Venitze una cum pertinentiis jure Bojaronali, et de praesenti
possidere, verum novercante rerum fortuna, temporibus jam diu
transactis, literas suas superinde confectas, ipsis ereptas sine
quibus libertatem etiam ipsorum bojaronalem periclitari animadver-
tentes : Sup plicarunt Nobis debita instantia ut nos quoque li-
bertatem ipsorum Bojaronalem antiquam litteris nostris gratiose
confirmare dignaremur, quam ipsorum expositionem humanis testi-
moniis, accedens etiam nonnullorum fidelium nostrorum informa-
tione fide digna, certam esse luculenter comprobarunt : Quibus om-
nibus bene perpensis et cletnenter admissis, attentisque et
ratis fidelibus Servitiis eorundem, quae Praedecessoribus nostris
piae recordationis, et tandem nobis exhibuerunt, id annuendum et
concedendum ; ut ipsi Komn et Illye Popenieczey, ipso-
rumque haeredes, et posteritates universae, pro et inclubitatis
Bojaronibus habeantur, et reputentur ; omnibnsque et singulis
gratiis, privilegiis, indultis libertatibus, immunitatibus, et praero-
gativis quibus coeteri veri, et indubitati Terrae hujus nostrae Foga-
rasensis Bojarones, quomodocunque de jure, et ab antiqua consve-
tudine utuntur, fruuntur, et gaudent, perpetuo uti frui, et gaudere
valeant atque possint : Ita ut iidem Komn, et Pope-
nieczey haeredesque, et posteritates ipsorum universae omnia
et servitia Bojaronalia instar reliquorum Terrae nostrae Fogaras
verorum Bojaronum ad arcem hanc nostram praestare debentia
semper, et ubique subire, ac exequi debeant, et teneantnr. Praeter-
ea Domos eorundem in quibus de facto resident, videlicet unam in
vicinitatibus Domorum providornm Roman Rabaz, a Superiori, Stan
Barcsile ab feriori ; alter= vero Kornie a superiori, et
Sztan Balln ab inferiori partibus, in praeallegata Possessione Also
Venitze Districtu Terrae nostrae Fogaras, et Comitatu Albensi Tran-
sylvaniae existentes habitas, simul cum cunctis suis utilitatibus, et
pertinenciis, quibuslibet terris scilicet arabilibus, campis, foenetis
sylvis nemoribus montibus alpibus, vallibus, dametis, virgultis,
spinetis, arundinetis ; aquis fiuviis, piscinis piscaturis, aquarumque
decursibus molendinis, et eorundem locis pneraliter vero quarum-

www.dacoromanica.ro
188 NIC. DENSUIANU.

libet utiHtatum , et pertinentiarum suarum integritatibus, quovis

nominis vocabulo vocitatis ad easdem Domos de jure, et ab antiquo
spectantibus et pertinere debentibus sub suis metis, et
Limitibus existentibus ab omni censuum, taxarum, et Contributionum
nostrarum, tam ordinariarum quam extraordinariarum, servitiorum
quorumlibet Plebejorum, et Civilium exhibitione decimarum nona-
rum, capetiarum, et datiarum pensione, in perpetuum eximimus et
supportamus per praesentes. Quocirca vobis Spectabili ac Magnifico
de Gyermonostor Comiti Comitatus Albensis Tran-
sylvaniae Arcisque et Praesidii nostri Fogaras Capitaneo supremo,
Generosis item Egregiis et Nobilibus Praefecto, Provisoribus bono-
rum Arcis hujus jam dictae Fogaras caeterisque De-
cimatoribus, Nonatoribus ac aliarum contributionum nostrarum
Exactoribus modernis videlicet et futuris praesentes nostras vi-
suris Serie committimus, et mandamus firmiter quatenus
vos quoque a modo inposterum annotatos Komn et Pope-
niczey, ipsorumque haeredes, et posteritates universas pro et
indubitatis Boiaronibus habentes, eosdem ratione praescriptarum Do-
haereditatumque ipsorum quarumlibet ad easdem pertinen-
tium, ad aliquam Censuum Taxarum et Contributionum nostrarum,
tam ordinariarum, quam extraordinariarum solutionem, serviciorum
quorumlibet plebeorum, et Civilium exhibitionem decimarum, nona-
rum capetiarum et datianum pensionem cogere, aut propterea eos-

damnificare -
dem, haeredesque, et posteritates ipsorum impedire molestare
minime praesumatis sitis modo aliquali. Secus
non facturi praesentibus perlectis exhibenti restitutis. In cujus rei
memoriam perpetuam, praesentes nostras pen-
dentis, et authentici Sigilli nostri munimine roboratas memoratis
Koman et Popeniczey haeredibusque et posteritatibus ipsorum
universis dandas duximus et concedendas. Datum in Arce nostra
garas Die prima Mensis Februarii Anno Domini Sexcen-
tesimo quinquagesimo Secundo.
Susanna mp.

ritum et veterem hujus Terrae Fogarasiensis eonsvetudinem

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 189

sentes Illustrissimae, ac Celsissimae Principissae Relictae

Lorntfy Consortis foelicis reminiscentiae Principis Trans ylvaniae D-ni D-ni
Georgii Rkoczi Bojeronales pro parte Komn, et Popinece de Also
Venitze sunt in frequenti et celebri Sede superiori Fogaras tribus
Sedibus publicatae, proclamatae, in vigore suo nemine
cente relictae in Anno Millesimo Sexcentesimo quinquagesimo secundo Die
5-a Octobris.
Publicatae et Extradatae per me Michaelem Jur. Not. Sedis
Iudiciariae superioris Nobilium Fogarasiensium.
Idem Notarius mp.

Praesentes LitteraeBojeronales per nos Commissarios II Do-

minae Principissae, Praefectum nempe, et Exactorem ac requisi-
tores Albenses ad investigandum Bojeronum Terrae Fogaras Jura depu-
tatos revisae, lectae an in suo vigore relictae. - in Komna Die 20a-
1671.

Praesentem Litterarum Donationalium Copiam e suis et indubi-

tatis Originalibus de verbo ad verbum una cum indorsationibus
tam cum iisdem strictissime collatam eisdemque in omnibus conformem
esse hisce nostra mediante testamur. Fogaras d. 9-a Decembris Anno
1827.

Samuel Jun Szilgyi mp. et Samuel Vitillyos mp.

Ambo I. D. Fogaras Jur. Assessores.

(Copia auteatici din a. 1827, fn archiva a Districtuld

XL.

1527, Julie 9.

Castelanil Nicolae Laurentie de Gomor ti-

tribunal!' eu eel doi-spre boerl Districtului
atund Boer iult din comuna G ride a i se
dea despre mo0ile ereditarI cum despre
cele cumOrate, despre e sale de din
nele Tira

www.dacoromanica.ro
190 NIC. DENSUIANU.

Nos Nicolaus et Laurentius de Gomor Castellani Castri

ras, etc. Damns pro memoria Quod nos feria tertia In festo
visitationis Beatissimae Virginis Mariae in Oppido Fogaras, una
cum Duodecim Juratis Boeronibus Sedis nostrae Judiciariae Asses-
soribus - hujus Districtus pro audiendis Causis pro tribunali con-
sedissemus, Agilis Ladislaus Boero de Grid, filius Condam Komn
Gurilla Boeronis de Grid, eadem, in nostrarn exsurgens praesentiam
debita cum instantia supplicans Quatenus, de et super universis
nis, et Haereditati bus .ejusdem Aviticis, ac perenne, expensis, ac
fatigiis -- ----
giales confectas
Litteralia instruments, ac Litteras
- - dignaremur, Idem autem Ladislaus
de Grid, Testatus est, in praedicta Possessione Grid, Sextam
partem Boeronatus ejusdem Possessionis Grid, ab Avis, sibi, et
condescensam fore, aliam partem sextam
ronatus ejusdem Possessionis Grid, Koman Gorilla Genitor suus,
a' Lud Boerone de Grid, Fratre utique carnali, emit
per duos Renenses florenos, duos, et duas Alpes - -
Idem Koman Gurilla Ladislai prannotati Pater, una
-
Opresitye
fratre suo carnali, simili Boerone de Grid, Migantha et tratribus
suis Boeronibus de Also Venitze emit mediam partem istius Boero-
ejusdem possessionis Grid per Florenis Septuaginta, et uno
equo, -- - Partis mediae dimidia pars eidem Ladislao pro-
venit, pars autem media Sigetye filio ipsius Opresitye, una cum fra-
tribus suis - - empta, una cum Alpibus, Gamas, et
vocatis. Ita et Idem Ladislaus de Grid, in eadem Possessione Grid,
- testato tres partes et mediam unius Sextae Partis Boeronatus
ejusdem Possessionis, duas autem Partes, et mediam Sextae Partis
habet Risztye Filius Oprestye Boeronis de eadem Grid una fratri-
bus suis. Proinde Idem praememoratus Komn Gurilla Pater utique
ejusdem Ladislai de Grid, in Possessione Parro. Sextam Partem
Boeronatus ejusdem Parro a' Vulku Boerone de eadem Parro emit
flor. 18. Iterim Komn Gurilla in eadem Possessione Paro, a' Nan
Boerone de eadem Parro, emit tertiam Partem Sextae Partis Boero-
ejusdem pro flor. octo. Itm idem Ladislaus de Grid, in
sessione Persany a' Petro Gunga et Rib, ac Boeronibus

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA

Vitz de eadem Pers6ny, emit tertiam Partem Boeronatus integri pro

flor. tredecim et duobus Bobus Pe - - - Possessione Persany
Sextam Partem -
de eadem
--
- Boeronatus Viza, Risztye, Boeronis
Persny, qui ad Trausalpina profugit, Nos eidem Ladis-
lao tanquam benemeritis - - - - contullimus, in filio-
rum, ac Haeredes et Posteritates - - - - de Grid, praescripta
in Possessione Persny se se testatur - tertiam Partem, et
quarum duarum Partium Sextam habet autem una cum Terris ara-
bilibus, cultis et incultis, Pratis Pascuis - - - Piscinis
sylvis -
Piscaturis, molendinis, et molendinorum Montibus Alpibus,
- et quorumlibet utilitatum vocabulis vocitatis, intra
veras metas earundem Possessionum, pacific epossesse dixit
et testatus est coram nobis, nos autem considerata et accepta ejus:
dem vera Supplicatione, eiders Litteras nostras Privilegiales confe-
etas sigillo nostro signatas, de et super universa Bona, et Haeredi-
tates ejusdem dandas duximus, et concedendas. Im damns et con-
ferimus, in bliss filiorum, et Haeredes et Posteritates ejusdem uni-
versos. Quas nos more hujus Districtus in tribus sedibus Judiciariis
ac Sermone interpraetari faecimus , nemine autm Contradicente
easdem eidem Ladislao, ac ejusdem extradari faecimus.
sentibus Duodecim Juratis Boeronibus, Algya Bika de Nagy
den, de Lisza, Barbuts de Dragus, Sztantsul de Also Arps,
Badul de Also Vist, Sulka Betlen - - de Voila, Salmon de
Ladislao de Grid, Sztojka de Vad, Aide de Rusor, Szkel-
tyn de Desany. Datum loco et Termino praenotatis. Domini
Millesim Quingentesimb vigesim septim.

(Copia aatenticA din a. 1784 in archiva hit a Districtuld

www.dacoromanica.ro
 192 NIC. DENSUSIANU.

XLI.

1535.

Do n u el r i VoivoM
TransilvanieT documentula de dase
Laurentiu de Gomor VladU din Gridd.

Nos Stephanus Majl6d 1) Liber Dominus Terrae Fogaras, Vajvoda

Transylvaniae et Siculorum Comes, etc. Memorias commendamus
praesentium Quibus expedit universis. Quod nobi-
lis et Agilis Ladislaus de Grid, - - - - Exhibuit nobis et
praesentavit quasdam Litteras Privilegiales Egregiorum Nicolai et
Laurentii de Gomor, Castellanorum Castri hujus nostri Foga-
ras in Pergamento Privilegiales confectas, et emanatas
tesque Nobis, easdem ipsorum Egregiorum Nicolai, et
Laurentii de Gomor, et omnia in eis contenta, rata, grata, et
cepta haberemus, et nostris Privilegialibus verbotenus in-
seri faceremus pro Boeronibus, sine innovatione perpetuo valituras
confirmare dignaremur. quidem Litterarum tenor est.
sub Nu. XL).

Nos- -praemissa supplications dicti nobilis, et Agilis Ladislai

de Grid---porrecta, Benigne exaudita, et Clementbr admissa,
praescriptas Litteras Nicolai et Laurentii Castellanorum
Castri Fagaras non abrasas, nec in sui suspectas,
sentibus Litteris nostris Privilegialibus verbotenits, sine diminutio-
ne, et augumento aliquali insertas, quoad omnes - - - - eaedem
ritb et legitime existent , viribusque earum

(1) din Comuna Tra Deutsehe Fundgruben z.

Gesch. Siebenbrgens von Eug. Trauchenfeis. Album Oltardlunm, p. :
dem (1541) D. Stephanus Mayladus a duobus Waywodis vicinis eaptus, in
cicam captivitatem abducitur, fors non amplios rediturus. - - Er war ein
schlechter h Zuniogbzegh, wurde aber reich, und bermthig,
hat Lande viel schlechtes gethan, und viel Krieg, und Noth ber Land gebracht,
und uns oft, und viel emnngirt, - hat viel versprocben gespro-
chen, aber wenig

www.dacoromanica.ro
 MELC (1 CULBECti. 193

gatur. Acceptamus, Approbamus, Ratifacimus, ac pro annotato

Nobili Ladislao Grid, suis Haeredibus ac Posteritatibus per-
petuo valituras affirmamus. In cujus rei memoriam firmitatemque

- - --
perpetuam Praesentes Litteras Nostras pendenti Sigillo nostro robo-
ratas - - - - In Fogaras feria proxima ad festum
Anno Domini Millesimo Quingentesimo vigesimo (sic) Quinto.

Praesentem Copiam ex suis Originalibus sine augumelito, vel dimi-

uutione prorsus aliquali descriptam, cum iisdem conformem et fideliter col-
latam esse testamur Ode mediante. Datum Fogaras 16-ta Martii A.
1784.
Moyses Benedek mp.
Distr. Assessor.
Andr6s mp. (L. S.)
Supernumerarius Jur. assessor.
(L. )
din 1784 archiva a DistrictuluI Fdgara. In dog:

unna)

SAC!)
de
B. P.

Despre melca, d. Cihac (Diet. p. 192) :

Mek, macin, s., escargot, ; s., escargots en g-

nral ; buig. melcjov escargot, poi. ma12, ma1tyk , ostrac,
escargot; mieczak, ech. mkejA, mkky mollusque ; poi.
mkky, may, mou; du vsi.
Prin urmare, d. Cihac are ca cunsce
17

www.dacoromanica.ro
194 B. P.

de cele spuse de noI in Principie de

p. 88-99 si in Ouvente den beitrcini t. I p. 291-2.
Apol lat ce (Did. II p. 569) despre cuvintul
:

lbc, s., escargot ; -culbect, a., en forme de lima9on,

; -eulbeceasca., s., Medicago falcata
; turc. qabougli,

cqabouqlou qui a une corce, crustac, qabouqli (beudjek) coquillage ;

corce, cosse, coquille, cale.
Mrginindu-ne a indica aceste derivatiunl, a ne opri
asupra-le, d'a-d reptul la stu d u cuvinte.
In zendica ne substantiv de gen mascu-
lind Spiegel ill traduce prin Justi
basndu-se pe traditiunea se plca mal da
de culbec (Justi, Handb. d. Zendspr. p. 234);
nid din ei nu'I vre-unti termen corespun-
gtor in limbile persice. Nu se re in cele-alte
ario-europee?
La prima vedere, zendicul sculbecus ar core-
spunde din punct in punct latinulul murex de mare,
precum observase deja Schuchardt (Zeitschr. f. roman. Philolo-
gie, t. I p. 482). In fapt cu tt quasi-identitatea mate-
ambele vorbe sunt strine una
altela, prototipul cuvintulul latin este musax, de unde
la Gred pe cnd dup fonetice ale limbel zendice
s vocale nu pte trece in r ca in latina, nu
pte dispare ca in grca, zendicul nu e
a face cu greco-italic musax.
de a cauta nmurile lui stabilimt doue
puncturi preliminare.
Daca ne aduce a-minte c nu existe in zen-
dica, totti-d'a-una inlocuit prin r (cfr. Pott Zeitschr.
d. d. morgenlnd. Gesellschaft, t. 13 p. 379 sqq.), ast-fel
pte proveni din mglaka; dach adauga apol pri-

-
mitivul i devine in zendica u, din
mraka pte s derive

www.dacoromanica.ro
 BOUREL, MELC 195

dintr'un milaka. din mi e.cu ma! nu

numai in ttelimbile consna m are
o preferint pentru vocala u. In forma lui
fi ce-va mai de a'si acomoda pe la u,
de eea-l'alt parte predileetiunea
pentru mle i. In maraka, din contra, trecerea
lui 2 s'a eu ajutorula r, consn dura:,
place a Inaspri vocalele invecinate, mai cu a
le preface in u (cfr. Aufrecht u. Kirchhoff, Die umbrischen
Spracizdenkmaer, p. 59). din radicala mil, sanscri-
mil a se aduna, provine latinulti millia mie, in
duplultii leste o simpla inorganic& in de mile,
(Corssen, Krit. p. din aceiasi
mil a se trage enumr
inexplicabilO prin ori-ce derivatiune.
corespunde unut milius de
Dintr'o colateral care se *milius
ca alis alius, vine mile, milia, ca vile,
vilia din i din din forma
archaic& meilia, este o latin care nu presupune
o vocal lung in grca in sanscrita; totusi
de fat termenulti se
prin cantitate, u in lunga.
liu-s corespunde sanscrita format din radicala
mil prin sufixultit ya, care trece la Elini
la Latini iu. identificare a latinului eli-
nul adeca e corect, nu
mai cu zendicul Cu labiala b in
locO de labiala m, in acelasi modO s'a
cu italianula bilico din lat.
dara de'naintea nstr o ario-europe
De o cam ea nu este realitate, numai posibilitate.
fonologice nu i se dar faptele s'o
confirme. Este o care pte ajung a fi ce-va
numal prin eomparatiunea linguistica.

www.dacoromanica.ro
196 B. P. HASDE.
In dialectul celto-cimricl din provincia frances Bretania
culbecul se mek'kueden, unde se pronunt din
ca k frte culbecul de mare se dice mel-
feden-vr, la plural melfed-mr. dark doue forme bre-
tone : melc'hueden melfeden. In glosse scrise In XI
in dialectula celto-cimrict din Wales in Anglia, Whitley Stokes
a vorba compusA. mor-melu cu send de scold de mare,
aded mal bine in paleo-
grafia latina din se confunda-,cu care el
compar pe mehvioges, numele in nesce glosse cornice,
dialectl celto-cimric ce se vorbia in provin-
cia engled Cornwalis (Stokes in Kuhn's Beitr. t. 7 p. 408).
Asa dark tte dialectele celtice din ramura
ra gaelick din dialectele irlandes si scotlandes, se
acst privinIk-posed pentru culbed numele meldh,
mein, melw, adec mel urmat de de gu-
tural prin sufixuri, pe cari dialectele celtice
obiclnuesc a le cu profusiune unul peste altul,
dupa o constatase deja de-mult Pictet (De raffinit
des langues celtiques, p. 1.10). Cele doue forme bretone,
melfeden, mal importante dect tte, cad ele a-
rata trecerea Jul c'h in f, adeca a guturalei aspirate In
spiranta, de unde se apol labialele din cele-l'alte
dialecte. Acsta equatiune c'h=f ne mal intimpina
format ca melc'hueclen, anume heden
tfulger, care intr'o veche scriere breton se citesce luffet
(Stokes in Kuhn's Beitr. t. 5 p. 225). arunca o
lumina asupra lui melehued=melfed, nu numal in privinta
lui dar sub originii acestul
Inlaturnd -ecl-en, pe vedem
melehueden, restul luc'h este identic cu radicala din
luc-eo lue-s dumina etc., adec c'h
corespunde latinulul e si, prin urmare, ario-europeului k.
Mal este ce-va.domparand pe meldhueden cu ludheden, noI
u din cell trecerii lui In

www.dacoromanica.ro
 197

In. mod meldhueclen se reduce la melk. R&

mane obscura vocala e, care la pte represinta d'o
potriva bine pe vechi a pe
Venim acum la ale nstre.
D. Pontbriant (Diet. p. 431) deduce pe mek4 din
presupune o metatesa deja pe
: milax din Dar limba latina, mal
decat in elina, metatesa este accidentg exceptio-
de care s'ar put cita abia vr'o dece exemple. Mal in
specia nu se decum. in latinitatea
din epoca de decade*, schimba locul precum
pentru reliquiae fraglo pentru
chardt, Vokalismus, t. 1 p. 139, t. 2 p. 527), dar o
cu m. Acsta consideratiune ajunge ea singura pentru a
invalida o metatesa de ca milax din liman.
cuvintulul, anume de'naintea vocalel cu
care simpatisa mal mult cele-l'alte, in
frte solid, mal locu-
rile consnele din a doua precumti o vedem in
devr in portugesulg lesma, derivat din limacs metatesa
lismac. mal intreba, daca dinteun milax, la acu-
milacem, fi o asemenea pu-
tutti derive mela in loc de melace cell
melac?Aa in hail orizontala
cu cu slavicul slimak, n'are a face
null Nu contesta metatesa de
d. Pontbriant e merita de a fi
D-sa fi s'o mal cu ajutorul unel forme
dialectice proventale milhaouco (Rolland, Faune po-
pdaire, t. 3 p. 211). acsta un argument4 nu-
mal in aparenta, de este de pe
teritori
Avem :

Zendicul ;
Celticula =melk ;

www.dacoromanica.ro
196 B. P.

Prin contusione cu se lice la noi adesea

si la singulara precum prin confusiune cu
pluralul se lice o dat la singular in
de asem nea din carnatus, doro-
din dorobant germ. Trabant, din
etc. A se ved despre aceste casuri cele /ise in
limna pe 1882, p. 379. Sub forma meldu, relativamente mai
nou, imprumutat dela noi cuvintula Bulgari,
in Este o de ale d-lui Cihac
de a interverti derivnd pe melc din
bulgarul lar pe acesta din paleo-slavicula
mle . mai la Bulgari meldof e termenil
mal ohliuf (cfr. Morse, An english
and vocabulary, p. 96; Bogorov, Dirt. franais-bul-
gare, t. p. 169 si 259; etc.). se atinge de polonul
scoicA, care se si'n dialectula sub
de (Budilowicz, CJIaBRHO, Kiev, 1878,
t. 1 p. 147), n'are a
paleo-slavicula CI paleo-slavicul
cochlea (Miklos., Lex. p. 575), de unde slovenula pol2,
p12, serbul etc., literalmente a-
nimal repens, dela repere, a se Pentru
schirnbarea labialelora initiale, a se
elierz pvherz besid. Insusi Miklosich, care
(Die Fremdwrter in den Sprachen, p. 108) deriva,
o noi pe polonul din
nu mai sustine inrudirea ambelor
cuvinte reitr. zur d. rumun. Dialekte, Conson. II
p. 50). Etimologia cea este a lui Matzenauer slova,
P ca Bulgaril pe
Romnt, p mal2 trage din paleo-slaviculd
cell a scpat din vederea
lui Matzenauer n'a utilisata de Miklosich, anume
la Serbi p a trecut la in reduplicata

www.dacoromanica.ro
 MELC CULBEC. 199

(Miklos., Die im Alban., p. 31), care

in paleo-slavica fi polonesce .

argumentg, e peste a mal pe polo-

nul de paleo-slaviculg
Macedo-romanil cu desavirgire forma cea primi-
melca, numal pe posteriorul de'nain-
tea caruia s'a la s z, ca la nol sgripsorii
din adeca smeldu zmelciu, cu obicinuita tin-
tarizare a : dupa ortografia Ori-
cum, Romnil de ambele laturl ale Dunarii - numal
despre colonia din Istria nu sum ton, sub o
forma mal mult mal veche, pe melca, precum
il i tte dialectele celtice de ramura Exista
o deosebire. Pe la originea lui e melk e
vocalismulg nostru in , din contra, e frte limpede.

de casurl de asimilatiune, acomodatiune, contracOune alte

accidente justific e, mere pentru mare din
:

= prin asimilatiunea regresiva e = e;

alturi cu ca latinesce de unde
confusiunea tema tema vel- ; Bucurescl
si picere in de picire prin oae = e+e etc.; afara de
acestea analge, vocala e nu deriva in limba romana
niel o i e, din i
immediatg; nu numal i scurt,
ca din plico frec din frico, dar dintfun
i de ex. seed din skcus. Prototipulg nostru
melc este dar necesarmente mil- , prin urmare tot mil-,
nu mal-, dupa cum Whitley Stokes Pictet, este pro-
celticulul melk. Termenul pe celticulg
melk cu zendiculg mraka, pe ambele la un proto-
ario-europe milaka, din -a-ka,
ario-europee sub variante de -acu- ,-ac,
-ach etc., din radicala mil. de a ne ocupa cu
radicala, o asupra sufixului.
In -a-ka, sufix e -ka, -a- nu este decal o

www.dacoromanica.ro
200 B. P. HASDEe.

de menit a'lu uni cu tema. In loc de

pte jce acelasT raid -i- sal un -u-, : i-ka
u-ka. tte aceste vocale sunt suscepti-
bile de a devenindt ast-feld In
de maraka ne ca sufix anume
pe a-ka. Se nasce intrebarea : de a perduta pe vocala de
-a- forma melc'h-, care trebuit s
melac'h-? asemenea perdere nu este contrar fonologieI cel-
tice. Pictet (Les origines, ed. 1, t. I p. 319) pune pe celti-
cult gwarch in cu sanscritul varaka,
aka=ch. Ca un exemplu mal apropiatt de
mek' h, anume din dialectult breton anume cu gru-
pul -lc'h-, s care
pe un mndru, orgoliost, arogantt. Corespundintele
sanscritt acestel vorbe nu pte balaka valaka
din radicala bal sad val a asupri, de unde si oseti-
cult valag transitiunea in limba a
k in g. Balc'h =balaka confirm pe mek'h =
laka. vocala de legMur a a sufixuluI a-ka a putut
in celtica, de aci ins' nu aceias1 posibilitate
pentru romana. Din contra, nu und
curial' in limba in care ak s se la
k. Prin urmare nu d'a-dreptult din milaka, ci
printr'o intermediar miliku, in care a
la i prin asimilatiunea progresiva a
la o la u, ca in latina, in grca, in slavica. Din miliku,
perclndu-se vocala i de 'naintea finalului k, a
tot ca de salice din lock
de cu italianult carico, lock de in
comparatiune cu italianult pizzico, in de
se dice pink in dialectult macedo-romnt,
valcea in loct de valicea din latinult vallicella, etc. exemplu
apropiatt este deminutivult in lock de mole-
unde mole- represinta pe
Avem

www.dacoromanica.ro
 HOUREL, MELC CULBECt 201

I. Prototipulg ario-europe milaka. road

milaka, adeca cu i, nu numal cu generalmente se
crede vocalele lungi n'art existat in epoca
de prima separatiune a familiel in grupurl. Din
acest prototipO ario-europet :

IL Forma zendica prin acomodatiunea

mi=mu;
III. Forma celto-cimrica melk prin i=e perderea
de legatura ;
IV. Forma dacica miliku prin asimilatiune vocalica, de unde
apol actualulti prin perderea de legatura -i-.
Ne mal remane de cercetat radicala. Sanscritul mil e
confirmatt Rik (161,12), mai vechit din cele patru
Vede, mai bine, anticti monumentg literart
intregel familie ario-europee. mil,
presupune o trpta mal veche mi, cu generals
de miscare, ca radicalelort primitive, pe
care adausul lui l'a in dart intru l'a
l'a precisat, l-a sensult de o varietate
nita de miscare, diferita de miscarea mi de tte cele-l'alte
derivate din mi prin adausurl consonantice diverse :
mi-g, mi-k, mi-v etc. (cfr Walter in Kuhn's Zeitschr. t. H
p. 429-30; Benfey, ibid. t. 7 p. 53) Aceste amplificatiunl
ale radicalelor primitive, prin cari ele se diferentiat in
si in forma, se chiama determinative. In ele nu
sunt sufixuri, din periodul mai
istoriel linguistice. Determinativele s'arti put numi
radicale spre deosebire de verbale sat
apartint unel fase deja mal inaintate. Determinativulg nu
de la, determinativult k de ka, deter-
minativult s de sa mal diferinda
unele de altele prin vrista, r din causa prin rolurile
ce le incredintate, cad acelasi lucru la alt ce-va
pentru pruncti si la ce-va pentru adolescinte.
ne : gratia determinativului re ca ce

www.dacoromanica.ro
202 B. P. HASDE.
de miscare anume exprima radical ario-europea mil?
rpede transitiune dela a fi la a nu sal dela a nu fi la a
fi, transitiune in actiunea de a se arata a dispare
indat, de a se deschide a se succesivamente, in fine
de a fundamentald a radicalel mil
se aplica de o potriv bine tactica fricosului care
ese din se grbesce a se ascunde, ca
sovirea ochilor de sub In adevr, dela
Rigveda, se mai ales in privinta
ochilor. Limba romana ambele aplicatiuni ale sen-
sulul de a se Inchide a se deschide succesivamente,
la noi melcil insemnz pe de o parte de alta
orbita La 1683, mitropolitula Dosofteiq, Vie-
tele la 14 decembre, despre martirul
ne spune : in
tr'un alt pasagi, la 10 ianuari, el descrie pe
Gur-de-aur : la melcii ochilorti
mar! la din ce se tampla a fi la cu
lucre in privinta face derivati-
unea cuvintului din radicala mil de corect sub ra-
sensului, ea este de legitim prin fonologi.
o romn, fr care zendiculg mraka breto-
nul meklueden remn enigme. Acst onre i se
vine nu pentru este atunci trebui
din comparatiunea nesce limbi multa mal vechi,
Carl nu se immediatd, dar
presint prin mostenire limba dacic. Daca limba
ne-ar fi cunoscut d'a-dreptul, precum ni sunt cunoscute
d'a-dreptul sanscrita, grca latina, nu ne-arO per-
de a compara pe zendicula mekii,
ci fi datori a'll pune orizontalg fat'n fat cu
liku, de unde pogori verticala la pro-
cediment de neregulat, se justifica
prin forta lucrurilor, pte s aduc lumin,
darn cere o mund o impasibilitate de

www.dacoromanica.ro
 BOUREL, MELC CULBEC. 203

din partea linguistulul, alt-fel va Impinge la

conclusiuni pripite subiective, o alucinatiune perso-
nala in de realitate. de acsta, chiar In casurile
cele mat fericite resultatul analisel nu este niel o data
complet. Asa, de exemplu, forma romn melca ne-a permis
a restabili cu destul forma miliku,
rana zendiculul maraka, pe forma breton melclueden
si cele-l'alte forme cimrice actuale ne la un melk,
despre care noi nu putern afirma ca nu este
epocet cand se vorbia limbile dacic. Pun6nd
alaturi cu zendicula mitraka cu daciculti pe celticul
melk, noi de a comite un anacronism, totusi
din rnaterialurile de cart dispunem
de a descoperi o mal veche ca melk. Intre ario-
europeul milaka mek serva ca
dacicul miliku; intre ario-europeultir milaka
melk, din contra, nu ne intimpin niel un inter-
mediara mat multe forme intermediare
d'o potriv posibile nid una
Dac melca este la noi de origine
tund e frte el s se limba
albanesa, de ra-ce Albanesii sunt o posteritate sudica
a vechilor Traci, tar Dacil represinta o a
Tracilora. Intre Dad si Albanesilor cat
o diferint numai de dialecte, nu de Negresit,
cumil noi mat spus'o cu o alt ocasiune (Columna
pe 1882 534), o cutare cutare putea se
si nu existe in Chiar la
noi pe melk abia ramura in cea gae-
asemeni casuri sunt exceptionale.
Profesorul Stier, vorbinci despre numile animalelor in
limba albanes (Die albanesisch,n Thiernamen, in Kuhn's Zeitschr.
t. 11 p. 247), ce : dupa dia-
la plural alpp.ioje ; la Lecce
la Thunmann e departe de pu2, de

www.dacoromanica.ro
204 B. P.

macedo-romanuld de neo-grecul Decat a

ne la sanscrituld se potrivesct mult mal bine
glossele Hesychius : dupa
Moritz Schmidt : voces incompertae. Din prin ypu-
la prototipt pentru ambele forme
calbanese, din
Citatiunea Jul Stier din Hesychius nu e pe deplin exact.
editiunea Jul M. Schmidt, gtsim acolo (t. 1
p. 345) pe manuscript a-
nume ca o glossa entin adeca dialect
ce Stier scapt din vedere. In ori-ce cast,
nu numai sensul cuvintului e melc, 6 dar
vorba pare a fi compost din alte dou : sat
din carl acest din coincidd cu celticult melk
melc, cu zendicult se pint
prin vocala u=u. mil-, loft ca ne
in albanesuld kdrmili sat
Si mai gresita este etimologia de Camarda (Gram-
matologia albanese, t. I, p. 78) cele dou forme sappa si
pe carl le deriv din un de
considernd ca neorganic pe prin care
termenil albanesi se de ai nostri. chiart cu
acest asemenarea fi pr departata, daca art
poseda numal forma melc. romnesc,
culbee, are cu vorba abia pe k.
Orl-cine nu cunsce aceste trel forme :
sat are dreptate de a contesta inrudirea
loot,
din cel distinsi elevi ai mel, d. profesora G. Cretu,
care a mult prin trile romne, comunicatt o
pretis relativa la copiilort. In mal
Europa, dupt cumt observ d. Rolland (Faune populaire, t. 3
p. 196) : les enfants chantent l'escargot pour l'engager k
sortir ses cornes. De exemplu in :

Escargot, gros dos, montre nous tes cornes,

www.dacoromanica.ro
 BOURELO, 205

Si tu les montres tu seras tout beau;

Si tu n'les montres pas, tu iras dans l'eau...
In Italia :
Lumassa, lumassora,
Tira fora i to corn,
Dass no, i vad dal barb
E it tje fass tai .. .
(De Gubernatis, Zoological mythology, t. 2 p. 74-5.-Cfr. Wolf,
Zeitschr. f. deutsche t. 4, 1859, p. 329-33, 390-91).
Iat acumti notita dela d. Cretu :
din Moldova, vor ca culbecil s s din casa
crnele, le cu o vce aprpe :

Scte crne
te du la Dunre
tulbure...
CestI de dincce de si Romnil din in
cant& versulu 1-2 :
codomel ...
sail deal :
melciu, codobelc ,
la in :

Meldu, melciu,
adaug dup versul all 4-lea :

te sue pe
' leustn!
La la la arcaia de ver-
surile se de ceste din Tra-Romnsch prin
In din urm, se intro 2
versull 3 altele dou, anume :
te du la balt
b
In Recea din muntil Ardlulul, la de Fgaras, se
maI pune :
Scte crnele mal lungi,
Ca pe noY ne ...

www.dacoromanica.ro
 206 B. P. HASDE.
Asa moluscul in Moldova mal cu cul-
In Macedonia sad Mun-
tenia, la la melclu, in frte multe
din boureli sad boierelii, in unele
cunoscutul copiilora mal
pretutindeni sub numele de codomelc sa codome
mal adesea codobelca sad codob ciu. In Recea
din se aude codom u con-
servatiune, la de St. Reghena : u el-
u, lar la St. Georza de cub u.
De aid d. Cretu ajunge la conclusiunea frte corect
este o contractiune rnetateticd. din ; dar
du'I necunoscuta albanesa, d-sa confund pe codo-
cu vorba = lat. cauda. Din aceiasl caus,
mal departe
9i
a d. profesor G. D. Teodorescu, care - lucrare
altfel interesantd (Cercetari asupra proverbelorii Buc.,
1877. 96) - aduce :

Melc,

Scte crne etc.,

apol in not : odoberc adecd de

care n'are De coclobera nu se aude
In ci numal ; doilea,
se exclusivamente la : se
ce de o pasere ce n'are sat care o are pr scurta (Costi-
nescu, Vocabul. p. 109; cfr. Laurian-Massimil, Glossariu p. 66).
paralelismulg romno-albanesa stabilitg, result mal
pe susa de orI-ce nu numal c codobelcti
este o forma posterird cu codomela limacon, care
respunde perfectamente albanesului limacon, dar
acela variantula e mai decat cell
mai bine mal aprpe de prototipuld lord
ca unull ce pe finaluld -k.
Nu e trebuinId de a presupune, ca Stier, o formd albanesa

www.dacoromanica.ro
 BOURELA MELC CULBECt 207

variantuld s'a nasce d'a-dreptuld

din kddmili, cu -rm- din -dm-, ca la noi
masaria, albanesce harmdpr, din admissarius. De a-
ci la Albanesi th kthmili pentru d,
'n codomelc e mal primitiv.
In formele albanese krmi kremi, ca 'n pluraluld
nu nurnal s'a perdutd k, d a trecut in r,
dar Inca a si din romano-al-
de unde forma romn codomela deriv. cu o
remarcabil regularitate, anume :
d m s'a intercalatti o vocal, ca in =
lat. adverurn sa adpositum , adeck atunci
dupa d urmz5. o labialk ;
2. dobandindu-se kadamiliku, -am- a
-orn-, labialisndu-se vocala prin consnel, ca in
fme = lat. fames;
cAptandu-se kadomiliku, a din prima silab s'a
lat cu o din a doua, ca in =
4. despre trecerea lui -miliku in -melca, noi am
mal
dark in dialectuld lorg sudic ca 'n cell
adec in vorbit de strbunii Albanesilord ca pi 'n cel
propri Dacilord, avead cuvintulii kadmiliku limacon, pe
care Dacil in mat avea o simpl miliku
limacon. Sub raportuld composqiunn, miliku se re-
fer& la codomeka=kadmiliku, ca limaon coli-
maon. Despre forma frances cea compusk unii cred
s derive : d'un type latin cochklimax, limaon co-
quille (Scheler, d'tym. fran ., ed. 1873, p. 98);
mal observ numal ea vine : de limaon, avec la
particule co dont le sens reste ici obscur> (Littr, Did., ad
voc.) Tot de e inceputula forma cea
romno-albanesd. Ori-care fi ne ajunge
certitudinea melcul se la totl Tracil kadmiliku,
singuruld de unde, pe calea cea a legilora

www.dacoromanica.ro
208 B. P. HASDEt.

fonetice, decurge tte varianturile

banese.
Va mal cine-va al-de d. Gaster, Romnil a im-
prumutall cuvintul dela Albanesl in de mijloc ?
Dar :
1. Albanesii nu de forma cea reeled,
temelia celel compuse;
2. El al perdut pe -k;
Formele albanese sunt mal corupte
chipula Stier, in Rossi da Montalto (Vocab. della lingua
pirotica, p. 106, 143, 654, 678) mal :

garmil,
kemil ,
kmil etc.
vre-un tell de imprumut ar de apol nu-
mal dr in dela Romnl Albanesi,
prin se tte varianturile alba-
nese, pe clad nid chiar printetin cea mal com-
plea din formele albanese, nid romn nu se
explic.
In mod, av doue genealogie :
:

indo-eur. milaka

zend. gr. (?) celt. melk- miliku

mekru

www.dacoromanica.ro
 MELC 209

All doilea :
pan-tracied kadmaiku

alban. roman. codomelca

codomeldu
(krdmili)

garmil kmil

kmi, etc.

Din formele romane, car! singure ne aci mal in

specih, una nu e ipotetich, ci sunt culese din gura
poporului. de unde prin actualull
frte respandit mal cu in Moldova, ne
in vechile de exemplu in psaltirea cea dela 1673
a mitropolitului :

Ga

ea
M CA

SI se observe serni-labialul o din codo s'a labialisatg

de tota la u in formele mal
sub influi* labiale si cu car! a in
contact. sa mal existe unde-va la Romani varian-
lull ma! primitivii desi d. Cretu
inregistrza.
SI se mal observe, in ma d'a
ci mal a excrescutu m si consna
liquida, fie sal r, cela ce constitua un frte cuno-
scut in Linguistici, despre care veql pe Schleicher,

www.dacoromanica.ro
510 B. P.

ed. 3 p. 227, si mal cu pe Christ, d.

Lautlehre, p. 78. grecesce ajunge la
prin conservata in din mer-
se nasce si din
asa in francesa humble din humilem sa nombre din
merum ; asa romnesce dambld din damla,
prin din slavicula mlatiti. Numal vecindtatea
lui inlocuirea luI m prin b in din codomelca
o trecere direct a lui m in b.
Contractiunea lui la cumek in limba e
pe deplin contractiunil lui kadmili la kmil in alba-
nesa. Albanesil n'a nid o inlocuirea lui m
prin b ca in codobela cu derivatele sale, precum
Romnil, la lor, nid o form cu trecerea lui d
in r ca in albanesula krmili. Fie-care din cele doue limbi
desvoltat varianturile sale pe o cale independinte, dar
81-a
ambele a de o potriv acelasi prototip pan-
tracica kadmililas, a cdruI se pare a fi
mal pe de controvers.
cu m si cel dacic
sub forma miliku, comun tuturor Tracilor sub pro
kadmiliku, ante-romane, poporul
cu acelasi eminamente
latin bour
Deja d. G. D. Teodorescu observase (op. cit. p. 98 nota 3)
in cantecul copiilor boierescI este resul-
etimologieI poporane din crne esci . Tot
se forma boierelti, in unele locuri
pentru bourel. contestatiune, bo ur el este demi-
nutiv din bour de unde vine bourii? o
cestiune nu de simpl, precum s'arti la prima
ved ere.
D. Cretu, pe care noi o publicmd mal la
vale, sustine cu ingeniositate in vechile tex-
turi din

www.dacoromanica.ro
 BOURELA CULBECM 211

Singura obiectiune ce s'ara face contra

este ab derivatele precis de bi-
vol, acela de de tte dialec- .
tele romanice exceptiune, fr. bufflesi bugle, ital.
bufalo bufolo, span. bufalo, portug. bufalo bufaro etc.,
car! albanesulg bual, lar prin imprumut ger-
manulu si altele.
si opiniunea Cihac (Dkt. I p. 27) :
aour, sm. dim., Buvulus ; (selon Lexicon Budanum et d'autres
L. bos urus, mais pour un mot populaire ce compos serait par
savant, et puis cet animal t toujours dsign par le mot slave
ezimbru); hour a seulement l'acception de marque, signes, armoiries, et
la marque de la Moldavie est une tte de boea, on a appli-
le nom de l'animal la marque en se servant d'un diminutif.
la o parte slavisrni al cuvintuluT
despre care pe Miklosich, Lex. palaeoslov. p. 235,
mat inexactitatea d-lui Cihac
board la numal
In vechile texturi acsta vorM ne merei cu sen-
primitivg de tauril, care a in Moldova la
de marca prin simpla impregiurare figura In
marca terei. de exemplu., susceptibilg de
a fi verificat prin contextulg latin, anume din Psal-
tirea a mitropolitului Dosofteig, ps. XLIX :

. . . a miale toate . meae sunt omnes

. . . . .

dobi- bestiae sylvae, pecora

toacele in in montibus et b o- ast
...
cum o cl. Cihac, derivatiunea romanulul
din latinul luvulum apare ca ce-va temeia. Si ea
este frte adevrata, desi d-sa n'asciutg s'o demonstreze. Sub
raportul bourii, se retort la bu-
vulum informal ca vechii sinuar, la nuvulum
(=it. nuvolo); sub raportulg sensului, buvulus a
crescut in Dacia la board ca In Galia tau-

www.dacoromanica.ro
212 B. P.

rellus bouln la taureau, vechia francesa taurel

E mal cu sma remarcabila acst corespundintt
la cele capete ale lumil latine :
board : buvulus : taureau : taurellus,
care ni se ca o particularitate curat romanica.
Pe cat bour=buvulus conserva la Romani sensul
se deminutival primitivil de mica, nu
era trebuinta de mal deminutiva o in bour-el
pentru aplica la Acst a doua deminutivare
este perderil in consciinta a primel
deminutivari, in dupa ce deve-
nise taur, s'a o nout deminutival tau-
dart melcult se chiama la noi numal
nu
ce e mal pretios de a constata, este ct
vulgard buvulus, clasicul din
boviculus (cfr. din ca nume
in limba rustica deja de colonisarea
romana a Daciel, unde s'a stramutat spot de catra
lasandu-se noue mostenire o data cu cea-l'alta zestre italica.
In dialectult se chiama
bovolo, din punct in board din lati-
null buvulus. Vedi Nemnich, Polyglotten-le.cicon, t. I p. 1092.
Prin meld culb pe de o parte,
pe de alta, dart elementului
elementul pe romanesc....

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA LIMBEI ROMANE
PENTRU

FILOLOGIA LATINA
de

AR. DENMIANIL

D'o de any, dela Gramatica a Claing-in-

cal, scriitoriI roman' ad accentuata importanta limbel
latine pentru limba roman. ne fie a acurn
cestiunea pe fat. re limba s nu ea
vre-o importaw pentru limba latina ? nimenl nu se
indoesce limba ca una din surorile latine, are si
ea o considerabil insemntate in filologia romanica. Acst
semntate va cresce cu va inainta se va aprofunda mal
cunoscinta nostru. totusl ea a remas
pin'acum aprpe neobservat in filologia specific& a Umbel
latine.
a inaintat fllologia latin, sunt o sum
de din cele mal importante asupra nu
numal difer, dar adese-ori sunt cu totulti opuse. Fntnile
de nu sunt d'ajunsg, ne
medid de care tot-odat s le esplice
in natural prin aasta s asigure resultatele, per-
diverse interpretrl ipotese.
In filologi trebue s ne adese-ori numal cu i-
potese, pe de cele mal multe ori le and
vintd, o acceptiune, o o nuant descoperite
observate mal aceea pentru filologi nu pte 6
nimic indiferentg, mal o limb& intrgd. cu

www.dacoromanica.ro
214 AR.

o pi a sa propria, mai cand istoria

o natural Mire cutare pi cutare
nu limba va put s formeze
de controla, o de prima ordine in filologia
specificA a limbel latine.
In vicisitudinile istorice ale unul each ascunse
sesi vicisitudinile limbel lui. Cu vicisitudinile istorice
fi mai importante, cu fi, din de vedere filo-
pi ale lui. In acst ce deosebit
important istoria Romanilor cu istoria Poporului Ro-
este esirea din matern pi in o
ca Dacia, pi unti timpti rumperea
total de tra-mam. Dup atatea secole de total
dup ce vechia domnitre a trei-mame a trecutti
cele mrte, dup ce pi-a urmatO in curs de
secole desvoltarea ei ; - ni se impune de sine impor-
tanta cestiune, re fiica de pi vigursd, nu ne-ar
put servi pentru a descifra pi restitui mal bine fisionomia
pi mumificat a mamel sai chiar nu mal a surorel
sale mrte ?
Dar alegori.
o suma de fenomene, cari se constatA
istoriel cunoscute a limbel nstre, esist si limba ;

acolo unde asupra altorti fenomene din latina, cart nu sunt

s'ar nasce controversa, limba roman, pose-
aceleasi fenomene sa analge, nu va put nu numai
s ci chiar s decid cestiunea ?
Nu anticipam rspund fap-
tele.
Asemeni casuri sunt nenumrate in latin. Noi
ne restringe la din ele.
unele fenomene fonice.
Asupra sibilArel lui c= , pi l=t, filologia este
acji in intunerec, asupra sibildril
pi asupra timpulul cnda s'ar acsta.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ROMANE. 215

Corssen(1) sustine de i mal urmand o vocal,

a doua jumtate a secol. IV d. Chr., cel in
cultl, se esprima ca k, d. e. unkia in lock de
, faskia in de fascia. Dar trebue ci esem-
plele ce le aduce din cu litere grecesci, ca Poom-
a. precum din cuvintul
faskja, cum se vede, scrise de lipsi de
riositate dark admite ca probe neindoise. Mari d'a-
ceea, Grecil nu putea representa pe
prin k Chiar numal din acest punct de vedere nu
Corssen se lar limba constata. acsta
deplin, deck limba care anil 105-110 d.
Chr. a din printesca, r dela 274
rupt totulg legAturele dintre ea limba
sede fenomen un de general,
de ea apare transmis prin scrierl, nu
esist6. niel esemplu contrar, necesarmente ci
fonic a esistat de colonisare In
graiulg roman. Sustinerea Corssen 48) c de
e i pini in sec. VI VII, va pink in inva-
siunil in Italia, s'ar esprimatg ca k, cu
probele ce le aduce nu se considera ca o gene-
ral, mal inherent geniulul Umbel, cum
voesce a o sustine, ci camel ca nisce datorite
strine, deosebire grecesci germane gotice.
Filologi celebri, ca Grotefend, Schneider, contesta
c de e i s'ar in limbo latina ca z
Corssen (I. 49) admite in sec. VH asibila-
rea a sporadic in vulgar,
Romang culd pini in acest secol Kaesar,
Kikero.
In vechile idiome italice asibilarea lui so
dialectul :

9) Aussprache, Vokal. ed v. L p. 60.- Krit. Beitrg. p. 468 concede sibila-

rea apare sec. d. Chr.

www.dacoromanica.ro
216 AR. DENSUSIANU

coena
insectis
pase pace
(Aufrecht u. Kirchhoff, Umbr. Spr. t. I. p. 71).
D'aid a trecutu latina Abstra-
dela dialectele moderne ale Italia acst asibilare se
afl sub amindou formele limba in care
ea nu se pte ci din contra adus pe pamintul
Daciel din grai roman, acsta se con-
stat cu mal , cuvintele citate mai jos,
In cari se afl asibilare, le Romanil din
tte in limba in
vintele (paucinus) , arcu (circus) , (caespes),
r nuanta fonica dintre dar mai aprpe de se in
de tte In Moldova, Banat partea Transilva-
niel de Banat, pe unde sun pate, fate due, a.
In de pace, face, duce, rece.
Corssen (I. 217) dup el Pezzi Grammatica storico-
comparativa della lingua latina pag. 150 sustine d
de o a a se asibila in a de prin
sec. IV d. Ch. acst trecere s'ar numal In
sec. VI-VII. Ins esistenta constantl. a acestel asibilri in
limba romana arat. ea a esistat de coloni-
sare. acolo sustine Corssen, asibilarea j s'a
tot prin secolulti IV, :

Zanuari In loco de
Iuliae

Giove love
congiunta conjuncta a.
Dar si acsta a trebuit s se mult mal na-
inte, cad avem in limba romana jur, zac (jaceo, nu
la dejaceo), r dupa analogi. mai s'a fcutti San-Ziene
=George
acsta nu Intamplatd in vulgar
de colonisarea sa cell de 274,

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA LIMBO ROMANE. 217

atunci cum s'ar fi putut, ca acelasi fenomen fonic afli

in latind si limbele romanice occidentale de o
parte, de alt parte in graig romnesc ?
Corssen 663 sq.) sustine au d'a deveni
aa intermediard ou, si
trecere s'ar operat numal V. Va s
Corssen procesuld a fost :
Augustus = Ougustus = Agustus,
Claudius = Cloudius = Cladius Glad.
Gaudentius=Goudentius=Gadentius .
Attd acst sustinere, ct afirmarea au nu a trecut
prin intermediaruld ao in o, sunt rsturnate limba rom-
in care se afl in vechi in de
tte de : caotare, scaonii, adaog, laodare, . (2).

Asemenea trecerea lui au in a este mal

sec. V, in limba avem : (lauatura=lau-
tura, romnesce =spl), plusare (plaudere-plausum) alit-
tor in vechi sec. 16 si 17-lea, asemenea ascultare
(lat. auscultare), r' in latina ascultare, ca la
precum se vede la Du Cange sub cuvintul auscultare ascul-
tare vol. I p. 430 505.
Nu mai ne'ntemeiat este sustinerea lui Corssen (II.
548) espirarea lui i in domnus, domna, Domna, Domnula,
Domnica,Gemnus .a. numal latina (3)
cnd in asemeni casuri limba
este generald, niel in scrierile nstre cele mal vechi, in
graiuld nu esista vre o esceptiune dela
S trecemti la morfologid.
Sufixuld ai din genit. dat. sing. la tamale in a este
din cele interesante, In vederea originil a
Cea trecere a acestul prin ae

(2) A se vede scrierea Din qi rom., IasT 1882.

(3) Schuchardt, Vocalismus 411 sq. 419, 426, 432; III 289, 290, 293, aduce mal
multe esemple din sec. IV d. Chr.

www.dacoromanica.ro
218 AR.

in e o sing. incepindh dela cele mal

:

Fortune,
Detrone,
Diane,
Amande,
Remureine (C. I. L. I. 64, 68, 183, 810, 1345, 1432).
Gener lisar ea e in loc de ai(ae) o aflm deja in
secol. I duph Chr. (Corss. I. 690). De in
III IV d. Ch. acest devenise chiar in
graiul si se afl in actele publice, trebue s
admitem, contra preril Corssen, ch acst trecere inch
mal nainte de sec. I d. Chr. era frte nu numal in
dar' in graiul popular. In acsta ne
intresce cu deosebire limba romnscd, in care a(a) in gen.
si dat. a trecull nu numal in e, ci in i.
Ceea ce lash vedem ci s'a intmplat limba vul-
adech pe -e a ae(ai), s'a
si'n limba in aflm
In se asemenea
forme, in frte rar.
terminatiune flexionard mal este in limba latin
-enis, pentru -eni, -ini pentru dativul sin-
gulars. Neue (4) sustine aceste sufixe s'ar aplica
la numi proprie personale in e, es is. crede c Seve-
rianeni, Junianeni, Florianeni, arti avail
minativulh Severiane, Juniane, Mumiane, Floriane. Pe semne
voesce s forma In (lat. e). Acsta este
gresit, in nominativ a fost Seve-
Juniana etc., va a, r' nu e. Genitivul dativulh
s'a format, sa ce mal nainte s'a
lapdath a final, tema a in genitiv s'a intunecat
in e, ceea ce se pare a fi mal probabila, s'a a-

Formenlehre der lat. Sprache, edit. 2, I, 22 90.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ROMANE. 219

la genitivula ae, vulgard -e; cumd casul acest

din a trebuit sO se intarnple, ne formele Aga-
thaeni, Augaeni, Tryphaeni, citate de Neue, In nu
este -aeni de -eni, ci -ae este terminatiunea
se afl acest sufix In acusativa, ins se
afl, d. e. Danaene, Floreneni (5).
singular s'a in limba
nu numal in genitiva, dativ acusativ din
merit, dar' In nominativulti vocativuld plural, nu-
mal in urmatrele trel cuvinte : mclmdni, De
o estrema important este si in latina chiar cu-
mama mamma cu acst6. terminatiune, la
Neue, in amintita, din inscriptiunile neapolitane,
forma mamani.
Este multO controversatl nedecis cestiunea,
este a se considera ca -enis, sa ca
-nis. Schuchardt nedecis lute anaindou formele,
pe cand In I 34. considerl sub forma -nis,
pe d'alt parte in vol. III. 342 pune sub forma -enis,
Din latine ale acestul numal forma mamani
ne pte servi In in acst cestiune, tte cele-l'alte
numi ce acest sufix, orl-dt sunt de numerse,
Neue ne o nu ne pot ajuta la lmurirea
stiunil, controversata chiar' tema cuvintulul, aded a
cel din fine, sustinendu-se nu ar fi a nominativta, ci e
din grecescula Chiar' numile ce se pretindd a av tema
-o-s, ca Niceronis la Schuchardt I. 34, nu ne pot servi,
nu este sigurd este -o-s -on-, In nu-
mele de vdd sufixuld -on- i nu tema -o-s, ceea ce
(5) Neue pune Florenem ca nesigurd, eld, mu nomi-
nativa Flore este necunoscutd ; se vede esista In vulgard la
manI aumele proprid personald Flore, de desd la Romnil de ceea-ce
daca ar' 5 sciutd Neue nu s'ar de genuinitatea formel ; r pentru
forma Florenae, considerind'o ca si cumd -enae ar In cestiune, este gre-
proprid nu are d'a face nimicd census Sind
nominativuld este Florina, tare asemenea se la

www.dacoromanica.ro
220 AR. DENSUIANIJ.

la finele operd a intrevqufo Schuchardt, de

gie :- -
Registru III. p.

tul situatiunea.
qice : onis, r' In not
Nicero nach Neronis, ceea-ce
:

cu to-
lo-

Dreptd-aceea trebue s alte probe pentru lmu-

rirea cestiunit
Pe ling mamani aceste probe le in formele rom-
nesci
Forma latin mamani ne arat c la mama s'a alturat -ni.
Acsta ca esemplu nu ar' de pentru a ne
convinge. Dar' acsta se confirm deplin prin formele rom-
nesci : mam-ni, tat-ni. Forma pr o not dis-
in acst consonan de probe. Acsta numai la
prere, s'a tota ca cele-l'alte dou
cuvinte, deosebirea fiind in tema avnd
cele dou tema -d in -d din cansa nasalel -n
din sufiix, r frate avnd tema -e, care d'oparte pentru eu-
foni, parte pentru a evita confusiunea de cu
-eni (kui), dup alaturarsea sufixulul a. trecut in i,
frtini in loca de in fine prin
formel ta in in adevr asta-
fell s'a format, r' nu alturndu-se -ni la plurarul
frau, ne probz formele ce se astzi ca : mni-sa,
fratine-so.
Asa dark sufixul este in lat. -nis, -ni, nu -enis, -eni,
-ini, r' romna este -ni, nu -ini.
In limba sufix d in urmtrele :

1.) la unele in neutr : id, quod, illud, i-

stud etc.
2) in ablativula :

(C. I. L. I. 30. )
aerid 61. )
didatored () 195, 10)
sententiad () a.
3) vechl ablative devenite adverbi :

www.dacoromanica.ro
 LIMB ROMNE 221

extrad (C. I. L. I. 190, 16, 21, 24, 28, 29).

suprad (ibidem).
facilumed C. de Bacch. 196, 28, s. a.
3) in a 2 si 3 pers. s. din imperativa :
estod (in fragmenta din Leges regiae la la colabo-
rare si in o inscripp la Orell. 4393).
(li)citud (Ephemerid. epigraph. 2 p. 205.)
facitud (C. I. L. I, 813).
Existenta sufixulul d in aceste casurl este
murit prin sanscrita zendica. limba acsth parti-
cularitate s'a cu
de casurile amintite, d mal obvine in
limba latina si aiurea, unde nu se pte esplica. Abstragema dela
variantele celor XII Table, despre
dubitabila nu le admite de bash in asemenl
cercetri, in limba mal esist un d parasitica, care se
pune mal la tte cuvintele terminate vocal,
inch se cu vocal,
csta se pentru evitarea hiatului. t ce
(1,7,12) despre acsta : A latinis veteribus d plurimis in
verbis adiectam ultimam, quod manifestum est etiarn ex
columna rostrata, quae est C. Duilio in foro posita. Jar Cha-
risius (1,15 p. 87) : Mos erat d literam omnibus paene re-
cibus vocali litera India adjungere ut (Plaut. Curc. 1,1,1) Quo
ted hoc noctis dicam proficisci foras?
pe la doilea macedonica sufixull d dis-
pruse din tte ternele nominale ; in latina a deca-
dentel incepuse a peri unele forme pronominale, d. e. elo
in loch de (Archolog. Anzeig. 1857 p. 64).
Va s In limba latin exista d sub dou forme : una
cu flexionare, alta parasitica, fr s
i se da vre-o explicare.
Sub forma cea nu se mal afl in o limb roma-
nich, ba a In unele din cuvintelora

www.dacoromanica.ro
 22 AR.

prin abreviatiune a devenit d. e. pedem,

italiana fe; span. pie, fe; franc. pied, dar' foi.
limba romn se afl aql d parasitic,
nume in cantecele populare. ce a ascultat dela
va observata et a-
d in versa. Mal cu deosebire se aude colinde, ca
mal vecM si mal sacramentale. Asa D'oi Lerum Domne
Dmne ! Lerum Dmne! care se
Lerum Dmne! Si told-d'a-una Florile dalbe! in care d atta
s'a inchiegat cu s'a fcut cdp-
o acceptiune particulars, provenita din
forma sacramentala si srbatorsca in care se
In scrierea despre colindele romne de d. G. D.
Teodorescu, pe d parasitic urmatrele :
Ler-oY-Ler d'ai Ler-a-Dmnele (pag. 41,47,59,72)-
D'
pe (p. 43)...
'N ce-am nscut
Parte ce-am d'avul (p. 56)...
$i departe et
D'o ngr de corabir (p. 63)...
Nscut'a
Crescut'a
verde darvon,
rumn calin (p. 65-6)...
CS i-etY gasi (p. 74)...
Cipariu in din 1848 No. 62
ne reproduce urmatrea poesia scris cu pe scrta
esemplar Coresi tipArit la 1580
Brasov :
AMNE 4

4 Denpowo

www.dacoromanica.ro
 LIMBEY ROMNE. 23

WO Sap

AE

E 9410 4

NS AMHE

MPH 4E
AMNE E.

In cuvintele subliniate se afl parasitic. Asemenea se

afl in parasiticul re, frte desh cantecele
populare anume la finele versului.
In conjugatiunea ntre altele, urmtrele
particularitti, controversate neldmurite
se cu deosebire prin limba romn. Asa de esemplu
auxiliarului esse formele din presentul
indicativ.
Ritschl in Plauti Trinum. prol. 107,325 ne es
est, premergtorii se in sa s
cu scura, r est dup un
In m, in msurarea versulul perda adese-ori vocala se
altur ca enclitice la cuvintul premergtora, d. e. se
herdes, mis, homos, nactus, in de : ita es,
herde es, mi es, homo es, nactus es; - itast, test, ibist, eost,
nactust, quomst, quidemst, in loch de : ita est, te est, ibi est,
est, nactus est, quom est, quidem est. Asemenea se afl In
inscriptiuni : dedicast, nostrost, qualest a. despre esse,
de pos-se din pot-esse dela potis-esse, In noviesse
novesse (tab. frat. Arv. in Bull. d. inst. R. 1869 p. 104), pre
cand aci aflm si formele noveo novi esse as-
vimus esse.
Tot prin encliticism s'a format si din
potis sum.
In limba romn sum are forme enclitice 1. pers.
sing. a 3. plur. in ia pers. sing. in i.
Este de observat, c in nOstre cele vechi este en-

www.dacoromanica.ro
224 AR. DENSWANU.

forma e (este), care nu mal apare ca

tick. la vechl : elu-Y,
vcu-Y, EpEnTsE=dreptu-i a. (6)
in diva de
Pmn se crt asup.ra
ei din perfect. Crta nu se mrginesce numal la
riginea acestul ceea-ce n'ar togmal d'atta impor-
tant. Ea se estinde mal asupra esprimrii a can-
acestul Pe -ei se esprim
cu un sunet intre e i, alfil ei se scriea numal pentru
a sensibilisa lungimea lui i; r' c -ei era scurt; in
fine -ei ar' din scris In loculii lui i.
Acest sufix -ei perfectulul 110 aflm in urmtrele
latine :
veixei si petiei (C. I. L. I. 37,38)
fecei de 3 ori, poseivei, conquaeeisivei redieit (ibid. I. 551.)
fuei (ibid. I. 1008,14)
gesistei, restitistei, explestei (ibid. I. 33,1006, IV. 1846.)
interieisti (ibid. I. 1202).
redieit (ibid. I. 545)
( I. 1051.)
posiei (I. Neap. 5335,5424)
poseit (C. I. L. 1281,1283)
dedeit (Marini, Atti frat. Arv. p. 607)
Afar de se mal in vechil codici.
Corssen sustine cu deosebire, acest -ei sa i(ii) e lung
dela natur nu numai singular, dar in plural; (7) lun-
gimea in plurali basz pe analogia pers. 2 din sing. a
lui de sufixul pers. 2 plur. -stis a-
de multa cu -sti all pers. 2 din sing.; fine
lungime pe lungimea sufixului -runt, de r-ce Cors-
sen afirm, acsta este forma original a pers. 3 plur. din

Op. cit, L 610 sq.-Krit. Nachtr. 556

multe scrierea nostrA citatA mal p

www.dacoromanica.ro
 INSEMATATEA ROMINE. 225

perfect, forma scurt ce se in inscriptiunT, :

dedrot, dedro (C. I. L. I. 173, 177)

msurarea scurt a lui 4runt ce se la poetii ce vechi,
cu deosebire comici, o consider d'o parte ca o nuant a dia-
latin dela Pisaurum, uncle s'a aflatO acele inscrip-
tiunT, r' generalmente ca nisce forme ciuntate, alterate ale
latinel vulgare.
Ins Corssen chiar' in aprarea a acestel
simte neajunsul (I. p. 611) pa-
sage prin cari pune la el teoria.
despre lungimPa lui i in a 2 pPrs singulara plu-
ral din dice : cumva put proba c
in alte forme plurale ale perfectului latin i e apare
lungi sufixelor personale, crede a
confirma acsta lungimea pers. 3 plur. din ;
fine qice : nu se va admite ca aceste
forme (adecl detrot dedro), de timpuria ciuntite ale dialec-
tulul popular provincial4 ar fi mal for-
mele corespungtre mat (adec. -runt Va
Corssen concede totusI, si dedr sal
sunt Intl att de vechi ca si forma lung ceea-ce
in ultima analisa ort-cat apra Corssen pe -runt
peste tot lungimea lui -ei, -i -e tte persnele din per-
totusi fine, convi de neajunsul probelorl, o lasa
incurcat, nu fi adevrat -erunt s'a d'o-
data lung
Corssen a gresl evident admi(ndO pe basa la-
tinel clasice ca -erunt era lung deducndti d'aid lungimea
pentru tte cele-l'alte persne din
Latina clasick ca ca mlestrit, in cestiunile morfolo-
gice ale general este latinet
vulgare, constatata cu deosebire in inscriptiuni; mal
atunci acsta latina este cea. dinainte
de epoca sunt chiar esemplele de mal sus,
carl se din 139-62 a. Chr.
15

www.dacoromanica.ro
 AR.

Pa vedem, nu cum-va limba pte arunce o

noua lumina in incurcat multa controversata ce-
stiune.
In limba verbele, cart perfectuld in pe
forma maT i in -sei, e:
rmasl si rmAsei

duseT
impunsel
scris scrisel
(archaica) s. a.
Marl de acestea mal :

dedl dedel
vruseT
ful fusel
Care este originea acestul -sei cu deosebire a luT
Perfectula in respunde celui latin -si; (8)
amindoue sunt identice aoristulul grecesc
si tte trele cu -sam (9).
Unele verbe nu se numal cu suflx,
ci cate doue sufixe. Asa C. I. L. I. poseivei
(po-sei-vei), r' la pe alte locurl, se afla in
ktria : apud sequestrum vidulum
sius (3, 1. p. 217) : ponis posui, et posivi veteres
dixerunt.
Formele posiei, posei, posii sunt contrase din poseivei, posivi,
a esistenta este asemenea constatata.
(8) S'ar' par cu acsta forma posui fat
chaiculd contradicere nu esist, de rd-ce
graiuld latind vulgard se posi de posui, precum o
de d. e. posi C. I. L. 4415.5.1685, posit C. I. L. I 1282,1298,1496
II. 2698. III. 1742,2010,2016,2202,2476,2544,2560 etc. Und esemplu destuld de
marcabild pentru a se cede eitd de formele limbel romne gra-
vulgarl
Bopp, IL 426 eq. Merguet, Entwickelung der lat.
p.

www.dacoromanica.ro
 LIMBEY ROMANE.

In limba sufixul perfectulul -sei are accentulg

tonul pe : etc.
Tot' gramaticil nostri esceppune ca
-sei s'ar' fi dela. a 3 pers. sing. din perfect.
csta parere ar' fi just, rman cu neesplicata, prin
ce e din a 3 pers. sing. din perfectg : Oise,
duse, devin numal de lung accentuatg
prin adaugerea unul i Acsta este ce cu
esemplu in limba romana, ca prin adauge-
rea anal i mutt s se schirnbe accentulg
din contra :

vechi menilor
(cad-vi-s'ar) s. a., fara ca se schimbe. Ba ce este
caracteristicg, in dialectuig macedo-romant chiar'
cand este nu se schimba
cuvintulul, d. e. omenl-li, lupi-li, feciori-li a.
Dreptg-aceea, constatat e din ei este accentuatg in limba
romana, limba latina
formele poseivei, conquaeeisivei, in care ei era indubi-
ei ca perfectulul in limba
latin nu este numal unul simplu ecuivalentg al lui i o
fonict intre i, va sa nu este o sca
pentru sensibilisarea lungimit a unul suneta re care, ci
este o vechia forma organic.
La forma latina esplict pe cea romana,
sufixul romanesct (s-)ei s'a prin contragerea
din -ei-vei, in care in u pe urrna a disparutg,
cum s'a aceste forme latina, cad
pe poseivei, cum arata de era si poseit
din de acsta din perfectg, plus-
quarn-perfecta disparea la nu in gra-
iult ci fenomenti ca ce de
tte clasicit latini. Dar' nu atata; in anumite
casurt d. e. la verbele cu perf. in -avi, -ovi, instate de
terminqunile r, st ss se elidA ve In

www.dacoromanica.ro
228 AR.

nu se de Mdcin. Esemple la scriitori nenu-

merate. A se ved Priscian 10,3,16. e-
lisiunea se la i,acestia se contrageaa
in d. e. :

si audistis in de awliistis la
Hec. 4,1,35. Ad. 3,4,21,-Cic. Brut. 58,211. Hor. -Serm. 2,
6,53.-Ovid. Metam. a..
nescisti nescistis Farn. 5,2,9. Ovid. rs Am. 3,41.
Mart. 14,139,1. a.
Cic. 49,182. Leg. agr. 2,36,100 a.
Va elisiunea lui era ce-va naturald, ase-
menea era contragerea identice dup
scterea lui Prin urmare, cum s'a format din poseivei=po-
seiei=posei, asemenea a resultat nostru din forma
originala completa ce a odata peiet =
etc.
In fine, acest proces constata prin
fenomen din care ne coma convinge si mal
bine, cl rea lui din nisce-forme vechi ca
nu este ceva singulara utopica, desi nu se pte
vorbi de utopil uncle esista.probe documentale, cum sunt cele
aduse cestiune.
Fenomenula de care vorbesc, sunt formele ge-
nitivului dativului in nstre din secolul all 161"
d. e. minteei mintiei, dareei dariei a., cari la noi
contopita mistet mal

este procesula tociril sufixelora. Deosebirea

este numal s'al de
pe sufixele din causa arti-
s'a mal abia in
trecut
Dar' chiar' hpsi probe1e de pini
considera scrierea lui
latine citate este constanta se

www.dacoromanica.ro
 INSEMNITATEA LIMBET ROMANE. 229

in aceleasi cuvinte; daca considera inscriptiu-

nile sunt de cele multe de cart
acrid cum se vorbesce, r' nu dup preocupatiuni de e-
timologi ; resulta naturalmente prerea lut Corssen este
prin probele ce le aduce. Acsta se
si prin analogia fenomenuluI fonic ai in dativ,
care, il pronunta in
scris, r' scrierea cu ae
cepuse a se pronunta ca e este o etimologisare a
r' cu e, adec litera corespuncltre a
sunetulul, dup. cum ne convinge din nenumrate
inscriptiuni.
In se atinge de lungimea lui i in In per-
sna I 2 din plural a lui e din a 3 din plu-
raM in perfect, acst limba ne va
put da mal mult
Pentru a constata limba romn accentuatiunea asa
mitulul tare, care tine accentul pe radcin, vom
lua perfectul0 verbulul da dup cum se yacht :
Sing. (ti

Plur. AEAEMh
AEMTh

Pe ling acestea, Mire altele, vechl

trele forme de accentuatiune :
In de veni Anal. Hasdeti, Cuy. d. bt-
trni, passim)
Formele cele din frte Pentecustarit
posedimt; In alte pers. 2 sing. se accentuatd
In Pentecostaruld amintitd se forma va ra ca
archaiculti latind dedro; de rd-ce forma, ce obvine de nenum6rate
totd-d'a-una este aruncattt d'asupra, pte fi este o formi
numal In scriere, cu tte graiuld unde se mal in perfectuld
tare, ca In Valea-HateguluT, a 3-a pers. plur. se in adevrd de
In vocala abia se ma! aude.

www.dacoromanica.ro
230

I (Psalt. Coresi p. 292 bis, 293.

Cip. Anal.-Hasd. passim)
-
(Pentecost. nostru p. 14 bis, 17, 18,
31, 254, 260, 275, 329 b., 391, 398)
(Cip. Anal. 7) s. a.
Din tte acestea in vechiul romnescd
principald se pe radcina. Acsta se
cu atat mal prin pers. 3 plur., In care
tuncl nu se de pe radcina urmial dou vocale
sonetfi ca saS Prin urmare scurtimea
din latina se justificat
prin limba vechile forme vulgare dedro nu
sunt niel de cum arbitrare, cum crede Corssen
ci basate pe scurtimea terminatiunii, care s'a
volatilisat cand e penultim a 0i s'ad
acele forme scurte.
Generalmente intre formele remarcabile ale tare
din popularl latinS cele ale aceluias1 perfect
din limba romn se o asemnare din cele mal surprin-
elt6re. Cele-l'alte limbl romanice nu conservatd cu
originalitate accentuatiunea In perfectuld tare. In limba
mal asem6nrI cu vechile forme
latine, d. e.
Forme latise; Forme
feci, faxo, faxem, faxim (Neue 509, feci, desfepse (dip. Anal. II. Princ. 157
343, 547, 539).
lavi laul (dip. Prin3ip. 158).
ferbui (Neue II. 485,486) (11) ferbui ( 158 P. Cors. p. 292)
intellegi (pro intellexi) (ibid. 501,502)11) Intelegui( 158).
neglegi (pro neglexi) (ibid.) vincui ( 161).
( . . 162).
In cu perfectul mal 0i o cestiune frte
controversat In filologia Umbel latine, cea relativ la
accentuld principala.
(11) din cele mal singulare latina care, constatat prin multe
esemple citate la Neue 485,486), totusI uniI se despre autenticitatea
ei. romne nu i-a deja
a r

www.dacoromanica.ro
 INSEMNTATEA LIMBEI ROMANE. 231

Dietrich (12) a sustMut celti intonril

bel latine, cunoscute nu existat tot-d'a-una
fell in limba ci in vechia intonarea era mal
herb, tonulti principalti cuvintulul nu era conditio-
de durata trel silabe din urm, va al accen-
lull principala putea s pe a desi a doua
era lung, ba putea fie pe a patra silab. Weil Ben-
lw (13), Corssen (14) desvoltatt
mal d'aprpe teori. Curtius (15) a combturo.
hi limba latin forme :
dixti in loc de dixisti (C. I. L I. 1449. Plant. Asin. 4, 2,
Capt. 1,2,52, Curc. 1,2,37, Most. 3,1,25
Mil. 2, 4, 12. Mere. 1, 92 etc).
scripstis scripsistis la Noniti p. 153).
conscripsti conscripsisti (Plant. Asin. 4, 1, 1.) a.
De o vocal lunge sal intonata nu s i
aceea totusl lung a , consecinta trebue

al fi c. atuncl a i nu a
natti ci din contra tonulti a fost pe ante-penultima, va s
Latinil vechl a odat dxisti, etc.
i penultim scurt a
Asupra acestel cestiuni limba ne ofere o deslusire
precis.
In limba vechi verbele face, precum cele
ce formz perfectul in anume pe reduplicatiune,
r cele-l'alte pe rldcin, se accentuz :
a.
Prin urmare, limba roman a pe
ante-penultima ; aceea nu mal o
Romanil l'aa din latina vulgar.
cestiune nu mal discutat este, cum s'a formata a
2-a pers. singularh din indicativula vis dela volo?
(") Zeitschr. vergL Sp. 1. 554.
(13) Thorie gn. de l'Accent Lat. 119 etc.
(14) Vokalismus p. 892 sq.
(15) Zeitschr. verg. Spr. IX. 321 sq.

www.dacoromanica.ro
 232 AR. DENSUIANU.

(16) sustine, c vis s'a format din o ridcini, r

nu dela volo, si anume din rdcina vi- ce dorescii,
dela care vine in-vi-tus, in-vi tare.
Corssen, dup ce (op. cit. 287 sq.) ci forma
riginal a vi-s a fost ver-s dela ridicina var-, in
care r de s a ca si in formele inscriptionale
susum, introsum, in loc de sursum, rursum, intror-
sum, si ast fel a rmas4 ve-s, si e in i a deve-
nitil vis; mal ins (Vokalism. II. 247 not) retrage
prere deduce pe vis dela vel-s=ves=vis, argumen-
tnd in moduld urmtor :
Limba latin a celor culti ne desv6lesce generalmente o
tendint decisiv de a pstra suflxuld personald s a 2 pers.
sing. din indicativ. Ea ne confirm acsta prin pstrarea s
fer-s, pe cand rs in finele cuvintelor pstrz numal
s'a din rss in de rts, ca in ars, a., pre
cnd in far, par, Lar a. lpd pe s. Limba latin
personal s in a persn In e-s=
de ed-s, ed-i-s, precum e-s= dinaintea
s. r' dup ce limba latin n'a la finele cuvinte-
lord pe atund pe vel-s, care se tocise prefcendu-se con-
positiune, schimbi vel, ca pe vigils in fiind-ci nu
maY avea consciinta insemniril originale, in vel-s
din 2 pers. sing., care pstrase insemnarea de sat
voesei, a lpdat consonanta final a dinaintea su-
s ca in e-s= e-s=est1, pentru-ca
prin acsta s evident 2. pers. sing. Tendinta limbel
de a pstra a face evident for personald a In
lupt cu inclinatiunea de a pe in ; prin acea tendint
din s'a nscutti ve-s, vi-s=vrel, r' prin inclinatiune s'a
vel=
Gtze vis vine dela prin asimila-

(16) la Corssen, Krit. Nachtr. p. 287

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA LIMBET 233

vilis in vis. Schweitzer voesce s-l sct

dup forma dialectic german t, Merguet (op. cit.
p. 188), desi nu ne lmuresce, voesce pe vis din
vols.
Bopp in Gramatica comparativ (trad. de Bral II. f. 203)
vis este din vuls format din motivul tema
latina la finele cuvintelor nu ar' fi suferit, din care
s'a sol din sol-s, sal din sal-s, consul din consul-s.
Precum se vede, Bopp Corssen in fond sunt de o
rere. Dar' nu sunt in drept, cela nu
plin, limba sufere tema in finele cuvinte-
de ra-ce esista cuvintul
SO vedem, nu cum-va ne pte ajuta in cestiune
limba
presintele indicativ :

Sing. pers. voiu

2 vei veri archaic (Cipari Princip. p. 139.
Analecte 28,50,231 ; Hasd. etc.
3
Plur. vremu
vetl si
voru

Acestea formele lot voig In indic. pres. se a-

ca ausiliari. Pe veri ins aflmti ca verb inde-
pendento, d. e. : nu ca eu ci ca veri tu (Cip. op.
cit. 139).
Ins se aplia ca indepedent, se aude
mult voesc r' in Moldova generalmente se aude

Pe formele s mal adaugem alte forme

din graiul vulgar Prisciana (9,1,6 p. 847) :
volo, veis pro velis, sed ei diphthongurn in i longam postea
converterunt more boeotico. La Pseud. 1,3,4

www.dacoromanica.ro
234 AR. DENSUIANU.

Truculent. 1, 2, 89, in codicele arnbrosiana citata la Neue

IL 606 se :

volimus in loc de volumus

(Prim. 9,1,8 p. 848)
vollem
volit vult (Fabr 1,76 p. 18)
deosebire din forma romanscl
ct inapoia verbulul, de ex.fl-veri lua-
veri lua, s. a. neindod latinescula vis este
dia velis ca si vei din veri, sal din
o forma din rclcina var-.
Din care anume s se fi nscuta re? le
vroi, vre, veri, precum si vare (lat. vel) in de re,
se afl cartile vechl in de ast-qi
pe unele locuri, ne a admite
latin esistata formele originale r,
prin urmare forma veis dela Prisciana s'a din
veis-vis.
La forma roman vare=re s'ar put vare nu
este o originara, ci secundara, din Acsta
ar' gresit, penti niel in niel in gi
nu se afl forma voare. urmare vare este o
originard.
Din acsta lat. -vis s'a nascut romanescul
din veri. Va s cea rmane cea
a lui Corssen, pe care el retras'o in

www.dacoromanica.ro
 235

DIN RENELE CRAIOVEI

UN ACT ROMNESC DELA MARELE BAND GIURGIU

DIN 1 FEBRUARI 1600.
Comun de

B. P. HASDE

Originalula actulul, pe care il publicm mal la vale, se

Archivula Statu din Bucurescl, Intre documentele
mnstiril Tismna.
E scris pe glbui, un semn de
ca acela din Movil de-
la 1602, reprodus de mine Cuvente den t. I p. 112.
In josulti actulul e hrti sigilul octo-
pe care o nobilitar ce nu se mal pte
recunsce, numal de de un coifti cu
pene, larti de cele dou laturl ale literele :
R Z
adec Korgu) .R(a)dz.
de hrti de sigil, perfecta autenticitate a docu-
mentulul se pe deplin prin criteriul paleografic.
Mal executati de
bine :

www.dacoromanica.ro
 8

711.
4

'a
d
--) '

P1

www.dacoromanica.ro
 237

transcriptiunea htere latine :

Jupan Rati svatul mariei lu Crai, vel ban
Cralevski (mare ban al CraloveI). carte a m
Tismana dela sfnta manstire, ca s in pace
de bir, de glt, de dijm, de de dat,
de te mncturile de toate lucrurile cte sintu preste
an de haiduci, de dorobanti, de ; pntru

au fost ertat satul Tismana si mai de 'nainte vreme de

Radul-voda, si am vzut eu cartea Radului vod, pantru
am ertat si eu satul Tismana de bir de toate man-
caturile, ca s sfnta Pntru acela
voi, satul Tismana, in vreme ce vet ved cart m, lar
voi s de s la mnstire si
de parintelui egumenului, ace% v'am
ertat. de nim bantuial satul Tismana preste
cart m, ca acel ru va pti. Toi govorim, inak da nst
po moi rei, pis meseta fey. I dni . . . . (acsta qicem,
s nu fie dup scris luna I ...)

este invederath dela 1600, dup ce Mi-

coprinsese Transilvania, numal de atund
cralu, precum nl-o spune Co-
stin : Vesel tare Mihalu-voda dupa isbnd, pr lesne
cuprinse pre sma i se ce-
ttile, nume de lord, prin ce-
ostenl de al De pe acele vreml are nume
de'l : Mihalu-cralu (Letopis. ed. I, t. I
p. 221).
Pe Mihalu da de aid Imp.
: Sacrae Caesareae Maiestatis Consiliarius perpe-

este interesant0 de a vede pe marele

tel, printr'o imitatiune, de consi-
alu rege1ub : svatul mriei lu Cu alte
Glurgi se punea in Mihalu, In

www.dacoromanica.ro
238 B. P.

se punea Mihalu cutri II. Demnitatea banatuluI Cra-

jowl era
In adevrti, in de noi privim pe capulu
judete ale Olteniel exercitnd in puterea
cuvintulul prerogativa dornnscd : scutesce pe Went de
serviciulg de diferite ca
fi suveran.
Glurgi cu Mirzea, cu Urea, cu Baba-No-
a fost din eel mat marl din luI
Mihalu Vitzula. Dupd. mrtea eroulul, el a rmas credin-
cios Radu-Serban. Cronicele ungurescl din
Transilvania sunt pline de victoriele adesea de crugirnile
acestul ilustru de thaiduci, catane, ca
ne servim cu termenil In actulS de mal sus.
cronica moldovenscd. a Mirontl ci :
avea Mihalu-vodd deprinse la isbanda, o sma de
ce se chima pre numele cdpitanilor anurne
Buzescil, frte sttatre
Wolffgang len (Hist. de reb. Transilv. t. 5 p. 346) pre-
tinde ca Giurgi Georgius Ratzl, era dela
Salankemen in Sirmia, care de'ntais fi servitS ca
in Transilvania a Vitzulti.
Este neadevrti. In ArchivulS Statulul din Bucurescl se
mal afla altS pe care noI vom publica de ase-
menea de unde result ci Glurgi a mal fost
Craiovel la 1591, prin de urcarea pe tron
a Mihalu Vitzul. Pe de alti parte, la
s se explice marca cea nobilitar, de care fi
contimporanil sel? In fine, daca fi
tocmal ne apare ca de Cra-
jowl care scrie actele sale romanesce, nu serb e-
s e ca toti de mal ? E frte nrobabila
desi se numla desi pite
si fostS din de origine ca Brancovenil

www.dacoromanica.ro
 SALADS POPORANA. DIN OLTENIA.

rh, nu ntelegea mdcarD serbesce. Era

ba cu dou-cjec patru de msele.
(Din Vocea aid Profesorala din Oraiova No. 16).

DIN OLTENIA
de
D.

Nu te pe tine
Ci Tea pe mine ;
- Sic, Vrncnco, sic C'am plugurl not
de nimic ! cate opt bot,
Nu te pe tine, am poganict
Ci md pe mine,
C'am turme de Cu vtaful :

Tte de bun Maine p'aici trece.

Cu stavariul :
- Sic, Mocanco, sic
Maine p'aid trece. Fat de calic !

- Sic, Mocanco, sic Nu te pe tine,

Ci pe mine!
de calic !
Nu te Tea pe tine, tu vrea,
Ci Tea pe mine : Ca o rea,
Tu o 4Frumuseea mea
Bate starea ta :
De lume gonit, Sprincenele mele
De sre ;
Bat turmele tele,
mai Ochisorii
mal drgosts, Bat stvaril tel,
mat Obrjoril met
Sm6n a Bat plugaril tel...
De lume prirnit,

-
De
Sic,
inbitt.

Fat de nimic !
sic - Mete, Mete
Cu 'ntre

www.dacoromanica.ro
240 D. STNESCU.

N'asculta de-a N'asculta de-a fat

Cu limba spurcat, Cu limba spurcatA,
de calic Ci m pe mine
Ce n'are nimic : la tine ;
Tu m pe mine Tu
Ca bine, S'altora et dal,
CA'mi mie Dar s'o
Bun o : Frums
de bant ea
la mul0 ant,
St fit fericit, - Mete, Mete
!

-
De lume cinstit.
Mete
Cu ciucuri la bete !
gluga 'ntre spete!
N'asculta de-a
limba spurcatA,
N'asculta de-a Fatt de calic
Cu limba ; Ce n'are nimic,
slut mat Ci m pe mine
mat ; Ca bine ;
Maica m'a Am a-cas' la mine
m'a fermecat One,
de isvor Pline de-avug
Ca s nu mor, Fericit fil;
un fir roscat am multe
Bun la deochlat, In cusute,
Cu fir de lipic Tte de
vorbesc cu clic.
- Mete, Mete
Cu gluga 'ntre spete
-
Dela not
Mete, Mete
Cu ciucuri la bete!
N'asculta de-a fart N'asculta de-a
Cu limba spurcatA, Cu limba spurcatA,
de calic C'olu av eti
Ce n'are nimic, Pentru dragul
Ci m tea pe mine
Ca fie bine, Tivite pe
dt talca mie Cusute cu flori
o ; piva 'n
in vint, Cusute pe iarb
Noua In Ca ;

o inimir
- Mete, Mete Bun 'ndurtre,
*Cu la bete Meret plng6tre

www.dacoromanica.ro
 SALADS POPNRANk DIN OLTENIA. 241

m'an vrut, ea s'o jelscl,

Din m'ad cerut, s'o
Pe tin' te-am ales. i povestsel :
Cu farmec te-am dres, a fost o
Te-am in De-a murit o
Ca nu mai mori ; De
Ear de-o fi De lume I

SS te in Pe resare
te faci o stea mare,
Drept pe casa : Cu pe
Cu drag In giur de mormint :
cnd sufla,
misca,
Salcia
Oile
i cel plngea !
MAndru cnt
Vrncnca lua, se
A-cas'o ducea, se
Nunta
se cununa ; De cea
cea MocancA, de :
Cu foc pe VrncncA, Fata a murit,
S'a dus dus a
Tot pe in sus, Salcia s'a &ant
mult nu trecea, De-un nemernic vint 1

Fata ciobanii, plng,

In rig s'arunca, frng ;
o scotea, Oile
o 'ngropa Pin' se prApdesc,
pe mal Plng ce mor
Cam pe virf de deal : De dor :
turma ei trece Zac
bea ap rece, de vint
(Spusti de preotsa Dina din satula Ro-

.11.

www.dacoromanica.ro
 242

DIN CONFERINTELE DE FILOLOGIA COMPARATIVA,

TINUTE SUB DIRECTIUNEA D-LUI B. P. IN 1882-83
LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESCI.

CITE-VA SPECIMENE DE ETIMOLOGIA ROMANA

L. NU.

In vocabularulg romno-germang d-lui Polizu,

e tradusa prin (p. 512) : erfahren. Cihac
o (Dictionnaire d'timologie daco-romane
II, 686) prin : experiment, D-sa mai aduce formele piro-
ail, piroscos, pe cari le cu (exprience),
(foltre, espigle). Nu de unde d. Cihac
a aceste diferite forme; singura intrebuintath pare a fi numal
roscos.. in esemplulg citati d-sa (A. Pann, Povestea Vor-
bei 1, 19 : basne unde-va spunea vileag),
..Vulpea care d. Ispirescu intitulzg una din snvele
sale (Snoave, p. 48), numal formg, care, probabilt, nu
are niel raport cu cuvintele gtecesci pomenite. mine,
pare a se fi printr'o etimologia poporang, dela :
filoscof, filoscosti, firoscosg. Poporull fi inchipuitg pe
prin care pe invatula in genere - ca pe unt scos
din fire. Proverbulg ce mi-a comunicat d. Ispirescu : Unde-I
Curb multg, nebuni mult, intru acesta
d'a ved poporului. Dar ceea ce m'a mar multa in
rerea emis, e forma
Jipescu,
- in esemplele (ib. passim) :
are mai mare hiloscosu..
-
din Opincarulg d-lui
o

Farmazont Una de etimologia

e care in realitate francesul franc-
, precumg in Codrescu, Dic(ionar franeeso-romng
p. 1061 :
: fartnazong.

in Vocabulard germano-romn, p. :

www.dacoromanica.ro
 ETIMOLOGIA POPORANA. 243

Freimaurer : farmazon.*
Idem Munteanu, germano-roman p. 358 :
:farmasoni, compani de
D. Alecsandri intitulase asemenea una din comediile sale perdute :
din
Vorba popor, dobandind un inteles cu totul
de cela mai
titulat Povestea lui Harap Alb publicat in Convorbiri ite-
rare', (Colectiune de basme povesti populare de Leon
p. 117) : cA fata lui este
Vedern aci cuvintula intrebuintat in sens de
prin eu vorba f a r ni e Am
put deduce de gi-a inchipuit societatea
ca adunare de fermecalori, gi a prefAeut pe
in
Aceste esemple ne area, poporul scie asimila
mod originald nisce elemente, cari, la prima vedere, s'ar
cele mai puOn asimilabile.

dela nupta; dar esplicA meld

n? d-lor Lanrian (vol. II, s. ne spune :
n in loc p se esplicA prin m cc a stain Inaintea : numpta, de
apol nunta,. Dar aest esplicare nu satisface. Cam age
i Miklosich (Rutnunische Untersuchungen, II Abth. p. 28 68
74, 91) proveninta lui n. In nunt se trage
din prin mijlocirea macedo romanului pe care
Miklosich deduce (ibid. p. 28) wie von einem aus
(Cf. der. eontenese mer. ib p. 68).- Mai curnda,
creda, s'ar put admite in forma intercalarea n,
ceea ce s'a face 01515 mai lesne prin vorbei
care in legAturA. Cf. insu La (canutus)
gi mrnnta (minutus) - Grammatik der rom. r. I, 479 Miklo-
sich, Slay. Elemente in Rum. p. 7 - acest n se prin fenome-
nul numit de Ascoli propaginazione, reduplicaril
peste o sat sonit. S'a mai :

propaginatiune a venitu fenomenult rhotacismulul de

: -
Epentesa n este almintrelea I

mhei romAne : (jugulum), mer.

istiorom. jeruncliu,
Unters. I, ' , 29 (genuculum), mer. (paga-
nus etc.)

www.dacoromanica.ro
244 L.

Gerarti. Numele lunel Ghenarie (Jipescu, I. c.). Aci pe de o

parte rhotacismuIul, comuna limbel romne albanese,
proprid dialectulul care predomnesce In texturile
ale Popa Grigorie : domereca-duminica, lura-luna, etc.,
de d. in Cuvente den vol. II, p. 9 urm., pe
de alta, etimologia poporana, care transform o lung a lui Janus intr'o
a gerulut
Ciofleag. D. Cihac (1. H, traduce acst espresiune necu-
Muntenia prin (composoir, ca termend
Tipografif muntent locu-I vorba Ori-cum
last, germanula a data nascere aci unel etimologil popo-
rane, : ciufu. ciofleaga pare a cunoscuta nu-
mai in Moldova, apol nu-I astfel cu (cioflin-
garb), care, printr'o ur asociatiune de idel, a de :
pierde-vara ; ca atare, e cunoscuta Romnia lit. Xl
24 Jipescu, Opincaru, 78).
slavicul dar de unde provine ?
influinta vorbeI cop, este de legat,
In Moldova se unuld pentru altula (Alecsandri, Tea-
p. 1119).
Cosondracl. destuld de cunoscut sinonim cu bretele
Moldova). In Glosaruld se afl
formele : pare a influ-
aci asupra germanuluI Hosentraeger, vorbeI romne.
Sfeclesed. In Diction. romano-gerrnanti luI Barciana (s. vorba
e : errthen, sehamroth werden. D. (II. 337) o de-
riv dela psi. (a luci). Cred cuvintula a avut o
directa asupra lui sfeclesca, Mal' In privinta formel
sale a : a rosi ca sfecla.

II.

CATE-VA SPECIMENE DE ETIMOLOGIA POPORAN

DR

G.

provine din
pea altuia. Poporult, ca cutare se trage din

www.dacoromanica.ro
 ETIMOLOG1A POPORANA. 245

tare, o modelz acst din urm. Asta se mai

cu cuvinte strine, introduse in o le caut o
rdire cu cuvintele mai ; pi vorbele invechite pi isolate
ale limbi, a origine nu se pte lesne constata pe cart
le inlocuesce cu o constructiune mat
Esemple :
sa eontrobontd. Din ital. contrabbando, ce con-
tra-legit, fr. contrebande, se cotrobont, ca fi vorba de
bont .rscl totd-o-dat de cotrobaire.
Daravere. Din cuvintuld pi d. Cihac de ori-
gine turco-arabica, se fcu daravere, ca pi cum fi din
dare pi avere.
struguri selbatici, mid pi en bbele
mrunte. Dela lat. labrusca ajunse la ase-
se vede, cu roua.
Marea in de marea vitesa se de cand cu introduce-
rea ferate la noi, ca pi cumd acceleratd fi
mare vitejia.
se in Moldova Miercuril dela jumtatea
adec a postulut mare, ca pi fi vorba de
unorti Se intelege e din paresima,
laf. quadragesima, it. quaresima, fr. caresme, ba mi-caresme, istr.
carisma. E 'la se numr oule.x
Rodd de in de rodozahara, gr.
dalct,A de de) trandafird.
Din germ. Unterthan, supust, cumg pi sunt
din Moldova mal Austriaci, Idea
un ca numeralt, rmase II atri-
bui calitatea de puturosd, cumd crequ cl arat primele-I patru
litere. Mai e de cuvintuld avea accentuld pe
baba I-a, pe celd se accentuza la urm, analo-
gia vorbelord cioban etc.

in de neintelegnd
ce veniad porunci, pi ca
Limit, apa pe la casele II arti-
pi sing. Acsta fu accentuld era
pi finalele aprpe asement, Moldovnuld pronunt aprp

www.dacoromanica.ro
246 G. CRETU.

ca i pe e i de multe ori pe cell mijlocid, pi-

carea initiale neintonate e frequentd in tte limbele.
lncingere. In psalt. Coresi edit. ps. 77 48 :

4 ; in ps. 78 11 : no
aiure asemenea In lia dela 1582, la Cipa-
Crestom. p. 69 : CE ainria. Va sI
incindere avea in XVI forma latinesculul
incendere. Acea se In
in satula (jud. 11 Brncovenil (jud.

In cele multe ori peri, suferi schimbare.

Participiula avea are forma
semenea cu lui incingere. Cu timpula,
devenir purcegg, -d, se
apol g pe d din limpurile derivate din
ale verbulut incindere, acolo unde d era de e i.
schimbata forma la o mare parte din
se restrinse la in Ardla
la le se : se in la aiurea : se in-
in peste toll.. Dincce de
`Milcov cnda : soba, la, masina (de clcata), untura se
se incinde, ele se infierbint tare, ca cum soba,
ola incinge cu In in o mare parte a ArdluluT
dincce de se dice despre porumbul, Mina
nu uscate, el se se chimicesce
gusta desplcute, ceea-ce in Moldova
nele ale Transilvaniel se prin aprindere. Lexiconul
spune sub H, reciproc. b : despre gr etc.
intru astupat si capt se
: ingratum odorem contraho ; In proiectula de
se afirm incendere. apprendere, :
sens pr pr larg, celd are

Asupra cuvintului incindere inriurir analogia etimolo-

gia poporand.
boiereld In cele mai multe ale Transilvaniel,
e la SAm-pietru de pe :

boureld,
Scte crne de
5i te du Ip Dundre
De bea api. tulbure.

www.dacoromanica.ro
 ETINOLOGIA POPORANA. 247

La Ocna de :

cell,
Scte
Ung. hegyes ascutit, flos.
La :

Boierela,
Scte marl,
vine boil
te 'mpungd
te respungd,
te-arunci 'n Dunire
be! turbure,
5i 'n baltA
51

Cele r6spandite variante dincce de Carpatl espresiu-

nea : crne boeresd.
MS adesea : ce al fie re acele Un
btrnd din Moldova spuse c trebue s se crne
esplicatd trebue s vorba aceea mat de
pe erad 1 pdurile nstre. De
dispruln, vorba bourn se din ce in ce
adiectivul bouresd se prefcu, prin etimologi poporana, in
care se mntine numai pentru clot, ca und derivato din
e inteles, desi de almintrelea in unire crne n'are nici und
Acst prere se confirm prin numirea de ce se mel-
culul peste prin epitetula de bourene ce se atribue frumse-
lord crne ale melculul la Nu putin lumin aduce
cuirea bourelulut de pe la Cata.
Dar de unde re vine
In edit. din 1874 a diction. latind-germ. de R. Klotz, Braunschwgig.
p. 709, : m. (CodtnOng), d. Africanische Gazelle,
8, 15 (15), 38. Sohn. 20. b) in der Vulgrsprache, eine grosse
Ochsenart, Mart. Spectac. 23, 4.
Quicherat in Thesaurus poeticus Paris, 1871, baalus prin :
Animal sauvage Afrique tenant du taureau et du cerf. cessit
bubalus et bison. M. (Spec. 23, 4. conf. 8, 15).
autord in sed lat. -fr., 1865. Paris, traduce
prin bubale, animal sauvage d'Afrique prin ani-
maid care, dup dict. fr. de Pierre Larousse 1865, Paris, boeuf
sauvage des forts de la Pologne et de la Russie, anctre de boeuf domes-
tique.

www.dacoromanica.ro
248 G.

Barit Muntnu in germ. rom., Brasov, 1853, ne

cAuerochs e zimbru, selbatica (de care acum frte
rari se in
De unde se vede gr. insmn, C. Alexandre,
dick. gr. fr. Paris, 1865, numal 5i cu tte et proiec-
de dick. ali Academiei Rom. recomandd forma loe de
bivolii, totusl era altd-ceva bivolul, pre care Klotz
Quicherat fi tradus
Acst prere se confirm prin impregiurarea niel una din
bile romanice nu de ordinari bivolului nume derivat direct
din bubalus, ci mac.-rom. untl derivata
din gr. prefcndd pe initial in b cu
cu pierdutuld ori ; daco-romna pe
cele oceidentale pe medio-latinuld ce se gsesce
la Fortunatus (600 p. C.). Numal Italienii bubalo Pro-
vensalil bubali, nu cum-va din urm e neologismil impru-
mutat dela Greci.
Din acus. se devenit
contopirea lui a u precedenttl ca pe verso por-
tilor dela Cazania lui Varlaam, Iasi, 1643, dela petrecerea
de Dosofteid 1682-3, prin contragerea diftongu-
lui in o ea in la Macedoneni. aceea se
in prin asimilatiune regresivk in in
disimilatiune progresivd, analogia boa,
prin
Acest se se pentru her-
Moldover ca nume de din care se trage numele
Buorenii, de pe la apare in
Letopisee sub forma mai Bourent.
Femela bourului trebue se fi precum o
in numele sata din jud. a locuinte isolate
din jud. Suceava Frundescu).
Un diminutivd din se in :

boure!
In cudalbel..
Din forma buvulus, de d. Cihac, din bovulus alfi proiectu-
lui de dicOon. acad., nu putea

www.dacoromanica.ro
 249

RSUM FRANAIS DE LA COLUMNA LUI TRAIANU

PAR

T. G. DJUVARA.

JANVIER-FVRIER 1883.

1.

Mr. Nic.Densusianu continue la publication de ses do-

cuments latins relatifs l'histoire du pays de
(N-os XXX-XXXIV). - Par le 1-r, dat du 18 Sept. 1632,
le P-ce Georges Rakotzt de Transylvanie la noblesse
Salomon Monea, ses et ses fils. - Le 2-e, du 8
Mars 1652, est vraiment trs-curieux : on serait port le
croire du domaine de la fantaisie, n'tait son caractre officiel
et son authenticit. Le mme Prince que son cuisi-
nier en chef (attentis et consideratis fidelitate et fidelibus servitiis
Fogarasi Coci nostri primarii, quae ipse in arte
sua coquinaria fideliter exhibuit et impendit), sa femme et ses
huit enfants natis et indubitatis Nobilibus habeantur et
reputentur . Bien plus il leur indique les armes attaches
cette noblesse : sur un bouclier d'azur, un homme table
coupe des viandes avec un couteau de cuisine, etc. - Par
le 3-e, dat du 16 Juin 1689, Michel Apafi I, Prince de Tran-
sylvanie, confirme un diplme d'Ana Nadasdi, relatif aux
droits nobiliaires de la famille Popa. On y remarque la
serve suivante : Ita tarnen ut equis armisque optime instrudi
Nobis ac successoribus nostris ad arcem Fogaras alioque
in loco qualibet servitia juxta antiquum morem et consue-

www.dacoromanica.ro
250 DJIJVARA.

tudinem instar aliorum ejusdem ordinis Boeronum

. Le prince la noblesse Stan Monea.
--
V. Lopold I, emp. d'Allemagne, ennoblit Jean Sebesan.
2.

Suivent deux historiettes populaires recueillies par Mr. S.

en Bucovine. La raconte un des mille
traits spirituels que les paysans attribuent aux Tsigans :
lui de Mr. chappe la potence, qui l'attendait pour
le vol d'une jument, grace un tour ingnieux. La seconde
nous montre un Calino des champs, qui, au lieu d'apporter
de l'glise du pain bni, que son l'avait envoy chercher,
tue le officiant.

3.

Mr. Hasdeu tudie cette question philologique : le mot

(alias simd) drive-t-il du latin ou du hongrois ? Sa signifi-
cation est multiple; on ne peut la en que :

compte, raison, rapport, attention, soin, responsabilit; garde. L'o-

pinion de Mr. Cihac est que vient du magyar szm (pron.
sam), nombre, chiffre, compte, raison. Mais Mr. Hasdeu des
difficults sous le rapport idologique : 1 dans quelques tex-
tes cits par Mr. Cihac, les drivs de sama signiftent assimiler,
comparer, et nullement :compter, additionner; dans quelques
unes de ses acceptations, n'a d'analogie avec aucune
de celles de szm ; il est insolite qu'un mot hongrois, et
par suite de provenance relativement moderne, ait produit
dans la langue roumaine de toute la Dacie une famille aussi
nombreuse et aussi rpandue que celle de
Mr. Hasdeu s'applique suivre le mot dans les textes rou-
mains du XVII-e il cite 20 exemples de la Chronique
de N. Costin. On ne saurait trouver, non un mot d'origine
magyare, mais pas mime un seul mot driv du slave dont
l'emploi soit aussi frquent et surtout aussi nuanc; de plus,
serait impossible de traduire en hongrois tous les passages

www.dacoromanica.ro
 RSUM FRANAIS DE LA REVUE. 251

cits l'aide seule du mot Nanmoins, Mr. Hasdeu

connait que szm n'est pas compltement tranger au rou-
main ; mais son avis est que nos aieux se servaient
dja de ce mot lorsque l'homonyme hongrois s'y est seule-
ment annex. Il pense que plus anciennement same
(cfr. ancien arame du lat. aeramen) vient du latin exa-
men, qui lui correspond non seulement quant au son et A la
forme, mais encore quant au sens; un glossaire
main du XVII-e suede donne justement comme signification
du mot : seamier, jugement, pense.
Mais avant le croissement du magyar avec le latin ex-
amen, ce dernier, ainsi qu'il appert d'un texte roumaih de la
moiti du XVI-e se rencontra avec un autre mot latin
similis, qui donna naissance au verbe bien connu semuire
(ressembler), ce qui explique la prsence de l'e dans la pro-
nonciation d'aucuns (smd). Avec le temps, sme, de similem,
et same, d'examen, se sont confondu et formrent sarnd, smd,
auquel vint s'adjoindre le magyar szm.
Mr. Hasdeu en arrive la conclusion d'un arbre pouss a
la fois de trois raines ; ou, comme il le dit ing-

nieusement, dans le connubium lgitime entre examen et simi-

km s'introduisit, par contubernium, le magyar szdm, s'efforant
le rompre les liens de famille, et y russissant en grande
partie.

4.

Mr. J. Bianu publie 9 documents extraits des archives de

l'tat de Milan : tous sont en italien, except les N-os V, VII
et IX, et relatifs l'poque d'Etienne-le-Grand. -- Le premier,
du 4 Mars 1462, est une lettre de Petrus de Thomasiis,
crtaire du doge de Venise envoy du roi Mathias Cor-
vin, rendant compte de la victoire du prince de Valachie, Dra-
cou Vovode, sur les Turcs; fambassadeur vnitien Bude
mande la Rpublique et au Pape un secours d'argent pour. .

le roi de Hongrie, pour que celui-ci puisse se joindre au Prince

www.dacoromanica.ro
252

roumain aux de combattre les y est dit que

Dracou Vovode ha tolto una sua (de Corvin) parente per mo-
slie.-II. Du mme au mme : lettre du 14 Juin 1462 relative
la grande expdition du Sultan et aux divers prparatifs des
Princes de Valachie et de Moldavie contre les Turcs. Ce do-
cument avait t publi dans les Monumenta Ilungarice
historica (I, p. 145), mais d'une trs-dfectueuse. -
III. Aloisius Gabriel, recteur de Candie, annonce Antoine
Loredano, capitaine Modon, le licencement d'un navire du

-
Prince de Valachie, dtenu Constantinople, et la dfaite des
Turcs, 3 Aont 1462.
(prob. 1462) rendant compte,
IV. Lettre anonyme et sans date
le rcit d'un rfugi al-
banais, de la victoire des Roumains sur les Turcs et du dsor-
dre dans lequel ces derniers s'en retournrent Andrinople :
elle ajoute que les Turcs ont nanmoins fait des dmonstra-
tions de joie pour faire croire la population que le comman-
dant tait revenu victorieux. - V. Le recteur et conseil de
Raguse fait part au doge de Venise de la grande victoire rem-
porte par le Prince Etienne de Moldavie sur les Turcs ut
pluribus affertur nuntiis (12 Fevrier 1475).
VI. Paul de Pute,
de Raguse, Zacharie Barbaro (13 Fvrier 1475): il annonce
les prparatifs des Turcs et confirme la miraculeuse
dont Etienne de Moldavie sut vaincre Suleyman Pacha. -
VII. Le recteur de Raguse au doge de Venise, sur les mmes
vnements (21 Mars 1475). - VIII. Lettre de Jacob Justi-
de Sio, relatant l'occupation de Caffa par les Turcs,
quoi le Sultan e andato ad Moncastro in Valachia, unde forte se
dubita non habia honore forte e da dubitare de tuti li lochi
de quelle bande (10 Juin 1475). - IX. Lettre traduite du sla-
von, sans date. Henri de Haimoim rend compte de la guerre
entre Etienne de Moldavie et les Turcs, et de la dfaite de ces
derniers.
5.

Mr. Hasdeu entre dans des dtails analitiques relative-

www.dacoromanica.ro
 RSUM FRANAIS DE LA REVUE. 253

ment ces deux mots et sternescii, absolument

trangers autre, mais que usage confond de plus
en plus ; dans les anciens textes roumains cette confusion
ne se produit jamais. Le lexique de Bude l'opinion
que les deux mots signifient la mme chose. Le dictionnaire
de Laurian et Maxim fait &river scornescil du latin ex et cornu ;
Mr. Cihac du slave, en l'apparentant avec cdrnesch et scormo
et avec , etc.
Mr. Hasdeu suit le mot travers les anciens textes : dans
le Parimiarul (1683) et la Psaltirea slavo-roumaine (1675) du
mtropolitain Dosofteiu, dans la Psaltirea de Belgrade (1651),
dans l'Evangile de Belgrade (1648), dans la Chronique de N.
Costin, dans celle de Moxa (1620). Une partie des exemples
cits expriment la nuance : susciter un mensonge ou une injus-
tice; l'autre partie : susciter des troubles ou des tats anormaux.
Scornire &rive du lat. ((x) cornu, avec le sens d'instrument
musical, comme le verbe sbuciumare de (ex) buccina (chalumeau).
La notion de trouble para it aussi bien dans sbuciumare que dans
scornire. C'est ainsi que, dans le latin vulgaire, cornare (jouer
du cor) impliquait une ide de trouble : ut cornu irruptiones
stium vicinis significant (Du Cange), et ensuite : rem quampiarn
promulgare (ib). Ces avis publis son de trompe n'taient pas
gnralement agrables, de plus ils taient souvent faux ;
la vieille expression fr. corner, blmer quelqu'un en public.
Le lat. vulgaire avait aussi corneare, corniculare, cornicare (dans
lequel cornu s'est rencontre avec cornix ; Vital. cornacchiare,
mentir, vient de cornacchia, corneille, qui veut dire, en mme
temps, menteur). A rapprocher egalement le verbe tromper qui
signifiait originairement jouer de la trompe.
Ainsi, y a des analogies dcisives pour les deux nuances de
: 1 analogie interne idologique pour la nuance de
trouble, dans sbuciumare ; 2 analogie idologique externe
pour la nuance de mensonge, dans le Ir. tromper et
trompar ; analogie externe idologique et lexique dans
acceptations du rndio-latin cornare, corneare,

www.dacoromanica.ro
254 DJUVARA.

niculare. Le changement de conjugaison dans scornire de

cornare se trouve aussi dans sorbire de sorbere, adeverire de
adverare, etc.
L'Evangile de 1574 du British Museum prte scornesc une
troisime signification : celle de relancer, dnicher, employ
surtout comme terme de vnerie. Par ce dernier sens, scor-
nire est arriv se confondre avec sternire, qui dans le vieux
roumain tait synonime de lever et de rveiller, comme le prouve
Mr. Hasdeu par une douzaine de citations. Strnire ne &rive
pas, ainsi que le prtend M. Cihac, du palo-slave stramiti-se,
mais bien du lat. exsternere.
Ainsi scornire et strnire ont fusionn dans le sens de
chasser d'une retraite, que les Roumains de la Valachie ren-
dent spcialement par la forme propre sgornire. Mr. Hasdeu
conclut par l'arbre gnalogique : lat. exsternere, roman ster-
nere, roum. strnire (scornire);--lat. excornare, roman scornare,
roum. scornire (strnire), qui se croisent.
6.

Article en franois sur la gnalogie de la famille Branco-

par M. Emile Picot.
7.

Mr. G. Kitzu continue la publication de ses notes philolo-

sur les mots chrtiens dans la langue roumaine. L'au-
teur combat l'assertion de M. Cihac que Roumains des
Dacies ont le christianisme par l'initiation des Slovaques
t des Bulgares. s'arrte au mot minemment chrtien
(semaine). Comment les Roumains ont-ils adopt
cette division du mois qui est d'origine smitique? Ce sys-
ne s'est introduit chez les Romains qu'avec le christia-
nisme, et chez les Germains vers la du IV-e Si nous
tenons christianisme des Slaves, comment mot
fut-il import chez nous ? Cela est inadmissible, et M. Kitzu con-
clut que le christianisme s'est introduil chez nous par la mme

www.dacoromanica.ro
 FRANAIS DE LA REVUE. 256

voie que chez nos d'Occident. De plus, la dnomination

des jours de la semaine le prouve surabondamment;
que les Slaves et les Grecs appellent les jours leur
ordre : premire, etc., les Roumains, comme tous les
no-latins, adoptrent les introduit postrieurement
chez les latins : Duminica, Luni, Mercuri, Joi, Vineri.
Les latins avaient ainsi romanis une institution judaique, en
vouant chaque jour une dit de leur panthon. La conclu-
sion est que l'origine du christianisme est latine chez nous,
et nullement slave.
M. Kitzu tudie le mot de l'hbreux
Les Romains appelaient ce jour dies &tarsi, d'o le
vieux germ. Sateresdag, l'angl.-saxon l'anglais Sa-
turday ; cette dnomination fut ensuite remplac par Sabba-
turn. La consonne s'est introduite dans le mot roumain,
comme aussi dans le fr. Samedi, le vieux germ. Sambazdag,
l'actuel Samstag ; elle ne se trouve dans aucun dialecte
slave, si ce n'est dans le palo-slave.
Les Roumains divisent les jours en : 10 (lucrum),
j. de travail, et serbatore (servare), 2 bune (bonae dies)
;

et rele (reae), albe et negre (quasi dies et dies

(Je rappellerai ici .que les latins marquaient avec de la craie
les jours de bon augure, et avec du charbon les jours
stes). y a cncore les jours de (jejunium, adjunium).
Les Roumains appellent les grandes
tesci (imperiales) ; ex. (Floralia, Dimanche des rameaux) ;
Rusalii (Rosalia , rosata), dnomination qui,
un travail de M. Tomaschek, a t emprunte par les
ves du roumain, contrairement l'opinion de Mr. Cihac,
qui pense les Roumains la tiennent des Slaves. M. Kitzu
ajoute cotte particularit que de Rusalii ne se prononce
pas comme un z, mais bien comme des mots cas(1, nasa etc.
D'ailleura Miklosich mrne soutient plus l'origine slave du
mot roumain

www.dacoromanica.ro
 256 DJUVARA.

8.

La chronique indite sur les vnements passs en Valachie

avant la rvolution de Vladimiresco (1800-4821).
par Zilot Romanul (pseudonyme), nous raconte la rivalit
tre Soutzo et Const. Ypsilanti ; les intrigues de celui-ci contre
la Porte et le service qu'il rend la Russie en lui rvlant le
plan de Napolon d'attaquer l'empire de Nord ; son arrive
en Valachie avec l'arme russe, qui, mettant les Turcs en
fuite, fit son entre Bucarest le 12 Dc. 1806. Le Prince
Al. Moruzi s'tant retir, Ypsilanti fut appel galement au
trne de Moldavie. Zilot dcrit l'envahissement de la cour par
les coutumes russes, l'avilissement des titres de noblesse, que
tout le monde pouvait acheter, le pillage du pays par une
me de mercenaires trangers. Ypsilanti, craignant pour sa
vie, s'enfuit Jassy ; de il passa ensuite la frontire. Les
Russes restrent matres des deux pays, que gouvernaient un
Prsi dent Jassy et un Vice-Prsident Bucarest. Le trsor
public tait dilapid sans vergogne ; l'argent tait, en meme
temps, un but suprme et un moyen d'arriver. Le chroniqueur
ajoute en vers : Je devrais cacher ces choses, et ne pas r-
vler les travers de mes concitoyens... Mais je suis historien,
partant, je ne puis avoir ni ni parent, ni voisin : je ne
dois obissance la vrit !

www.dacoromanica.ro
 OPERELE D-LUI B. PETRICEIMHASDEU

1. Vita scrierile Luca Stroici ; Bucurescl, 1864, 16. Epuis.

2. Filosofia portretului lui Bucurescl, 1864, in 16. Epuis.
3. literare externe ; Wolf, Baicevici, Eutropius. Palauzow etc.
resci, 1864, 16 .Epuis,
o satiric; Bucuresd, 1864, in 16. Epuis.
5. ; cu un 10 gravure ;BucurescI, 1865,
pagine 246. Epuis.
6. Schylock, Gobseckfi ; studi literar ; Bucuresci, l86, in-8.
7. Talmud ; stall 6losofic ; Bucuresci, 1866, in 8. .

ustria fata concurenei politico-econo-

; Bucuresci, 1866,
9. ; istorick in 5 acte in versuri ; Bucuresci, 1868, 8.
Istoria toleranfei religise in : protestanti, catolici, mahometani,
poveni jidani , editiunea 2, Bucuresci, 1865, In - 2 franci; pe
-3 .
11 ; Bucuresci, 1866, in-fol. Epuis.
12. rchiva ; 1865-1867, 4, 4 ;
fraud.
13.
40
; Bucuresci, 1873, 8.
,
'
14. Istoria a ; a 2-a editiune. Toniul il sub
mare colne 1-24 fraud. -

15. Principie de filologia la Facultatea de Litere din

'curesci. elit patru pag. -4 Pe hartia
frane.
6
16. ragmente pentru istoria limber Elemente Dacice.
100 exemplare, 3 franci.
reseT, 1876, in-8, pe
17. Fragmente pentru istoria Umbel romne. Elemente Dacice
1876, pe hartia
Ghiob.
100 exemplare. -- 3 frand.
-
18. Baudouin de Courtenay i slavo-turanica din Italia.-Cum
trod slavismele in limba -NotitS 1876
pe velin, 100 exemplare. - 2
19. Dina Filma. i in Dacia.- studi istorico-linguistie. Bucurescf.
1877. in-8, pe velinS, tipkritil in 100 exemplare. -2
fraud.
20. Columna Traian. Revista mensualk pentru istorik, linguistica psicologia
poporank. 7 tomuri.
21. Trei dela ; in 2 acte. BucureseI, 1879, in-16. 2
22. Originile Croiovei 1230 -1400. 1878, in-8. 4 franci.
23. Cuvente den Tom. Limba vorbit 1550-1600. Studi
; 448 pag. in 8 rnaj.
24. Cuvente Tom. 11.- poporane ale secolul XVI.
de filologik comparativg. Pagine XLVI 768 in-8 maj.
25. Cuvente den Suplementd la Controverse. Pagine a-u CX.
in 8 maj.
26. den Tim. Istoria limbei Fdsc. pg. XVI, 160...

www.dacoromanica.ro