- 72 -:i lUIil?T.

I / ! - 10'JJl

F O N T E S
HISTORIAE DACO-KOMANORUM
FASCICULUS VII VOLUMUL VII

ISTORIEI ROMANILOR

I I J N I V E R S ! T A T I I I hT17T, " nr^i/T

CHRONICA NESTORIS
EIMDIT

CRONICA LUI NESTOR

TRADUCERE ?I COMENTARII DE

G. P O P ?-L I S S E A N U

G. P O P A - L I S S E ? N U

C U

O' H A R T A

0000001986976 198697 B.C.U,-IA?I

969). ?1 B U C U R E ? T I TIPOGRAFIA ?BUCOVINA?, I. E. TOROU?IU 1 9 3 5 B U C U R E ? T I TIPOGRAFIA ?BUCOVINA?, I. E. TOROU?IU

I N T R 0 D ? U t' E R E

e va face nepre?uite servicii istoriografiei rom?ne, d?nd impuls la cercet?ri mai ample asupra acestor izvoare, singurele, care pot lumina o epoc? at?t de ?ntunecat? a istoriei noastre medie imn spune numai iniquo, a?a de ?mpiedica s? continu?m mai sluji puterile binevoitor al unui c?ruia ?i aducem

?ller, Altrus?iscbe Gescliiciite nacli Nes?tor 1812, L. Paris, La Chronique de Nestor 1834 ?i mai aleg ale lui L. Leger, Chronique dite deNestor, 1884 ?i R. Trautmann, Die Nestorclironik, 1931 pasagii mai ob Prof.. Stoica

operei <<Gesta!Ungarorum>>!.C.Notarului anonim al re?gelui Bela, apare la Kiev, ?n Rusia, o cronic? de bea mai mare importan?? pentru istoria politic? din Estul Europei, o cronic? ast?z ?int? bine fixat? de a pream?ri faptele viteje?ti' ale p??rin?ilor ?i ale str?mo?ilor. Subt ?ndemnul unui sentiment pa?triotic destul de desvoltat, cronicarul de la Kiev ??i propune s? povestea ortan?? prea mare. Importan?a st? doar ?n ?ns??i va?loarea operii; c?ci, nu prezint? un prea mare interes, dac? a-ceast? cronic? poart? numele lui Nestor, nume ce nu se g?se??te nic?iri a

d pescuiau ?n r?ul Setoml, au ?prins ?n plasa lor un copil aruncat ce-?i avea p?jir?ile genitale la fa??. ?Dup? ce noi, zice autorul cronicii, am privit acest monstru p?n? seara, a fost aruncat d KievJ ?i, apoi, este admisibil ca ni?te c?lug?ri cucernici s? fi privit ?oal? ziua un astfel de monstru? Mai de grab? poate fi vorba de ni?te copii sau tineri cari nu intraser? ?nc? ?n c?lug?rie. In cuvinte, zice cronicarul, despre moartea sa?. Cu aceast? ?mprejurare ne vorbe?te ?i despre al?i pustnici, despre Damian, Jeremia, Matei, Isaac. precis c? a descris-o? Sau sunt mai mul?i autori cari vorbesc despre ace?ti pustnici, dup? cum se crede de obiceiu 1) ? muntesf?ntului Theodosie, mort pe?ter? ?n care s? poat? s? se roage ?n locul lorCur?nd dup? numirea sa de metropolit, un oarecare locuitoracela?i Theodosie, pe c?nd era ?nc? ?n viea??. ?C iutele de l?ng? fluviul Dnipru o ?n anul 1074, ca s? le desgroape de la lini?te. ?i s? le ?nmorm?nteze ?n noua biseric? ce fusese zidit? de din Lubeci, ?n-torc?ndu-se dela Sf?ntul Munte (A easupra p?m?ntului, chiar peste vechia pe??ter? ?i o m?n?stire, numit? m?n?stirea Pe?terilor, ?n care a fost compus? cronica noastr?. ul adaug? f?g?duiala c? va vorbi mai t?rziu despre egumenul Theodosie. Ar urma, dup? aceste date, c:? Nestor, sau redactorul cronicii, ori cine ar fi el, s? se fi n?s?cut la anul 1034, ; at o mare serbare?. In urm?, cronicarul a?cepkht, Zur Nestkrfrage,

evenimente petrecute, ?n afar? de ac?iunea direct? a autorului acestor anale. Chestiunea r?m?ne ?nc? nedeslegat? '). an Visata, ?n v?rst? de 90 de ani, ?Dela el, spune autorul, am aflat multe lucruri pe cari le-am consemnat ?n aceste anale... Morm?ntul s?u se g?se?te ?ntr'o capel? din m?n?stirea Pe?terilo Clement, termin? cu urm?toarele vor?be: ?Eu Silvestru, egumenul m?n?stiri Sf?ntului Mihail, am scris aceast? carte de anale, ?n n?dejdea harului lui Dumnezeu, subt domnia principelui V ruse?ti, sepe oare ?n unii? 1-a numit stare?, a alergat spre Kiev. i ori amintit ?n cronica noastr?, ca urma? al Cu ?tefan. Este o contrazicere ce o c? nu egumenul Silvestru este autorul cronicei ?i c?, ?nautorilor aeestei cronici. trebuie considerat, ca redac nu este amintit nic?irea ?n ?ntrea?ga carte. lui toate acestea, critica a dovedit constat?m ?n test ?i un argu?ment pentru pluralitatea ori ce caz, mai de grab? u?ile ?i au ?nceput s? jefuiasc??. Autorul cro?nicei era martor ocular ?i a asistat la toate tic?lo?iile Polovci-lor. ?i, cu acest prilej, el ne vorbe?te despre Torkomani, Torci. Pecenegi ?i Polovci

or din aceea?i m?n?stire, ni s'aca ?i tine ?i spune-i... ?i, apoi, cronicarul continu?: ?MW dus la Vasilko ?i i-ain co?municat vorbele lui David... ilko, care poart? acela?i nume p?strat dou? scrisori, dintre cari ?utr'una c?lug?rul Polycarp, adres?ndu-se egumenului Akidiu, nume?te pe Nestor nu mmiai de autor al unor anale, dar ?i ca

1) Dup? L. Leger, Chronique dile de Nestor, p. XII, pasagiul acesta ar fi interpolat.

i prin fel de fel de interpol?ri ?i erau m?rite prin a?a numi?tele Continuationes. at? lumea, chiar dac? Nestor n'ar fi autorul, sau singurul ei autor este o oper? mai mult sau mai pu?in unitar?. De?i caracterul de anale o face, chiar prin defini?ie, lipsit? de uni?tate, tot urm?re?te de aproape ?nainte. Principala sa fi venit fe m?n?stirea Pe?terilor subt egumenul ?tefan, ?n cronic?, subt egumenul Theodosie. poporul rus, de unde cum s'a desvoltat nica ?i, ?n al doilea r?nd, nici odat? n'a trecut ?n istoria ruseasc? Silvestru, ca un reprezentant al scrisului, pe c?t? vreme Nestor se fost considerat ?n totdeauna de urma?iiformeze mare s a s?i, ca un a ajuns s? re?edin?a la Kiev. ?i, a Silvestru s? fi luat o mai recurge la tot departe ?nc?t n?scoce?te cet??ii Kiev ar

Cronicarul trateaz? evenimentele de la ?nceputurile nea?mului s?u ?i p?n? ?n zilele ?n care tr?ie?te, sa motiv?rile religioase transpir? la tot pasul. Nu numai at?t, dar, exalt?ndu-?i sentimentele, [autorul, din monoteist ce este,

are autorul se g?se?te mereu nevoii s? o combat?. Fire?te, biruitoare iese ?n totdeauna divinitatea cea bun?. In general, citind cronica, ??i face de multe ori impresia c? cite?ti biblia, iar nu

1) R. Trautmann, Die abrussisdie Nestorchronik, 1931, p. XVI. 2) E. ?ce-pkin. op. cit., p. 508.

I ..

cur?ii. ?i, de sigur, cele pa?tru tratate "cu Grecii din Byzan? miele din ele reproduse ?n ?ntregime ?i constatate ast?zi a fi fost autentice i-au fost procurate, f?r? ?ndoial?, Se archiva p ul din ei, despre Jeremia, ne spune c? era un frate' c?lug?r ce-?? aducea aminte de bote?zul Ru?ilor ?i care avea darul profe?iei, deci va fi fost un om inventiv. Dela al doilea'b?tr?n, Ian Visa to?os, dela care ?mprumut? inai multe pasagii3). De asemenea ni se citeaz? Methodios, epis?copul din Palara, care a scris prin veacul al Mi-a z). din Suzda?, lui regiunea Volgii, scris de orbirea lui Vasilko, cea despre Methodiu, c?lcat? la anul 1377, dup? primul original. Al doilea manuscris, scris liberarea Bielgorodului, toate poart pre moartea din Boris ?i Gleb, cea despre iui c?lug?r nuimit Laureiiltiu care ni 1-a, transmis,uneori ?ntocmai dup? legendele pannonioe, apoi, cea despre ca ?i cel dint?i pe pergament, acest

te probleme cari se discut? mai mult ?u timpul din urm?, ?n mare parte tot pe baza textului acestei cro?nice, este cea privitoare la originea poporului rusesc. Dac? Ru??ii sunt de origine fin p? cum constat? Trautmann une?le omisiuni tenden?ioase. Astfel, bun?oar?, cetatea PereiaslavI, dup? o indica?ie, este amintit? ?n anul 907, iar dup? alt? indi?ca?ie, de mai t?rziu, ar fi fos

)Miklosich, iii edi?ia sa, Chronica Nestoris, din 1860, reproduce pasa-giile: grece?ti ale lui Georgio-s, utilitate de Nestor. 2) )In sec. XI exista ?n Rusia o traducere ?n 1. bulgar? a lui Methodios dh Patmra. Gf. Suchomlinov, Sbornik, 85, 114, la Trautanrai, op. cit., >. 247. 3) Cf. Tra-utmann, op. cil. ne d? ?ntreaga bibliografie a stadiilor privi1) )Cf, Ad. Stender.Peler.cn, Die Var.lgersage fi observa?iile iui Koniad Btttrier, in GermanoslnvUia 111, 1- 2, 1935, p. 178. toare la cronica lui Nestor. 2) )Cf. Cop. 21 fi 45.
1)

??rile

clin

apus

borat? de datele ce ni le procur?, c??i-va ani mai t?rziu, cronicarul din Ungaria, Auonyanus. ?i la Nestor, ca ?i la Anonymus, nu este vorba numai despre o popula?iune rom?neasc?, ci de un ?tesc despre acelea?i fapte ?i de?i ar?t?rile lor coincid. ro?nica ruseasc? ?i de cronicile ungure?ti. Si, f?r? ?ndoial?, dac? procesul de dezna?ionalizare a' Slavilor ar fi fost cu totul ter?minat ?n vechia Ungarie la sosirea Maghiarilor, ar?t?rile ana?l

e Slavi: Croa?ii cei Albi ?i S?rbii;?i Carintienii. Iar c?nd Volochii atacar? pe Slavii; dela Dun?re ?i se stabilir? ?ntre ei ?i-i asuprir?, ace?ti Slavi plecar? ?i se stabilir? pe Vistula ?i se numir? Le

e.: C?s?toria Eapraxiei, fiica ?ui Vsevlad .eu Henric 3l IV; c?s?toria A-ninei, fiica a doua *a lui Iaroslav, cu Henric din Fran?a; solia papei c?tr? principele- Vladimir spre a ?mpiedica botezul dup? ritul grec; c?s?toria Iui Iaroslav cu fiica Iui OSaf din Suedia; solia Olgei (lin 955 c?tre Otto I din G

Vw ?? ruse?te ?nsemneaz? jj?dure, pole, c?mpie.

Moravia d'?hlta Scriptur? care, redactat? cu scrisul ?i ?n limba ilor slavon? a fost transmis? Ru?ilor, ca ?i Bulga?rilor de la Dun?re. vorbind

ra popoarelor germane, slave ?i turanice fertonientul fonetic numit epentez?: Vlach-Valach, Grad-Gorod, Kris-Koros Bras-su-Barasu, Blllaj-Balaas, Krai-Kir?ly, cneaz'-kenez, vrabie-vereh, gr a ne-a luptar? ?mpotriva Slavilor ?i supuser? pe Dnlebi cari ?n ?ar? ?i anume de Go?i. La aceast? concluzie ne duce faptul c? numirea deundeva, ?nt?lnim tocmai?njuge un cal VI, dup? gonire ari se fost dat? mai ?nt?i de Germanii cari au locuit la noi erau Slavi ?i violentar? femeile Dulebilor: c?nd un Avar voia s? c?l?toreasc? Vlach o nu punea s? se ?n secolul al ori un bou,, ci p uterea ?i ?n?olepckiinea ei. Aceasta eramama a doi fii minori ?i av?nd subt puterea ei 100.000 de o?teni, st?p?nea regiunile bu?nice, dup? moartea so?ului ei BIacii s). Fire?te nu putem fac despre
6e

atunci ?ara.se chiaui? Ungaria. ?i Ungurii

apucar? s? poarte r?zboiu cu Grecii ?i pustiit? Thracia ?i Macedonia p?n? d;a Thesealomic. Apoi ?ncepur? s? se r?zboiasc? cu Moravii ?i cu Cehii.

cuv?nt.!!

lCe

Trea "e,Uii'

CSnd

pStm? 8TOU85 a

W.oond?ce?? ?Urii,

m5n
1) 2) 3)

)Cit el. Of.'ScliKizer, op. cit.,;I. p. 116. )Ugors Koje, muntele Ungurilor. )Mun?ii ungure?ti. Carpu?ii, numi?i i Caucasus.

* r^-r

-ir ** *

2) 3)

)Malalas. thronographia, LXVIII, ed. Bonn, p. 431 )Istoricul Theaplutncs ?n Chronographia sa I n 2n0 ?1 n
' P" '^
Bo,m

?orma cu epentez? Balah.

'

ne <?5

a ?n Aci cinstea

o cronica se Maicii f?c?toare provine, oare ?mp?rat, Blachernos

epvo?,

?nt?lni lui g?sea Domnului de dup? f?cea de ar vl?star. la iar l?ng? fi Cuv?ntul Villachernae

?n Nestor, ?i minuni, parte Blachernos, ar Constantinopol,

ntie, ?i

un Blacherno

de de

vlach,

?nainte on D?ugosz care a crezut c? e vorba, ?n acestDun?rii, al lui Nestor, de Longobarzii, cari au gonit pe Slavi, Lomgobardis Slavos e Pannonia pellentibus; ?n cele din urin?de pasagiu ?ns?, d?niclu-?i sea ul a! 1 1 -a. Ei ?ns? au locuit ?ntr'rai col? de lume care, dup? ce ?mp?ratul Atirelian ?i-a retras din Dacia pe to?i coloni?tii romani ?i a p?r?sit lumea dela Nordul Dun?rii, a mWl& ?U de?curs de ch, Valacb-Black, Blas, Olali, Ulag etc, continu? p?n? ?n ziua de ast?zi s? fie dat? poporului rom?n, uneori ?n sens peio?rativ sau chiar ca batjocur?, de?i, precum am spus, Rom?nii nu s'au Valaeh a primit accep?iunea de p?stor.De altfel, pastoritul nu trebuie s?-l consider?m ca o treapt? social? inferioar? agri?cultorii, ci, din contr?, superioar? aioeateia din urma, ?nteuc?t vie

1) Bibliografia Blarihernelor ?n Pa'uly-Wisssowa, ReaLEncy, sub voce ?i ?n Ducange, Glos. sub voce

2) Genesios, dpXi?foO Zku&ou BXaXepvou ?vaipe-!?VTOc; te?cre necprjp'iCTTOU.'

3 ) Cf. II. Clierglicl, C?teva contribuliuni la cuprinsul no?iunei cuv?ntului fVlach?, ?n Conv. l.it. LII anul 1920. 3) Scblozer. Russische ?tmalen, III, p. 145.

 10

extelor cro?nicilor ?i din logica faptelor ?i c? numai ?chlozer singur a avut intui?ia exact? a evenimentelor, c?nd a sus?inut c? ?a fost o vreme c?nd ace?ti Vlachi (poate din Transilvania) au r ?n stare s? poarte r?zboaie, fie ?mpotriva c? neamul rom?nesc ?ara putut forma de?c?t ?n Peninsula Balcanic?, subt directa ?nr?urire a idiomului iliric. ?i astfel, Xenopol, bun?oar?, ter e,asupra formarii graiului nostru, au sus?inutcelor ce ar fi n?v?lit ?nnu s'alor dinafar?, fie ?mpotriva celor cari vor fi izbutit s? se stabileasc? ?ntre ei de mai ?nainte. Aceste 'organiza?iuni sle ia. fostei cul ritr?iau ?n Dacia, al?turi de Daci?. se retra?g? spre ?ara Theotouicilor, ?i care garnizoan? presupune o orga-uiza?ie politic? a popula?iei romane sau romanisate, vlache numite ?n cronici*). din Panmonia, la fel cu cea

4) 5)

)Rom?nische Reuue III, I. A 1881. )Xenopol, Ist. Rom. II. p. Ia7.

lnesc la Nordul Carpa?ilor ?i nici na?ionalitatea Vo lochoA enilor. Originea ?ns? a numelui Volochov dela Volo.ch < dovedit-o mai ?nt?i E. Kaluzniacki prin documente ?n cari Io calitatea Bo ?ti Bolochoveni erau condu?i de cneji, pe cari ? ?nt?lnim mai ales ?n Ungaria.; se crede c? ei au venit Ia Nort din p?r?ile Ungure?ti '). ? prii ale Rom??nilor ?i adoptate dela Rom?ni mer cenari Ungurii cuce?ritori, devenind din nomazi sedentari. C?ci,, ). ce oare Ma?ghiarii introduc?nd din Germania organiza?iunea comitatelo noi locuri de a?ezare prin Gali?ia, sau ni?te ?i de c?tre ce-?i c?utau angajamente ?n armatele principilor ve cini 3 de aehii, adec? Rom?nii, ar fi de origine turanic? c? adec? ei ar fi rezultat din fuziunea unor nomazi toranieni veni?i ?n Europa din regiunea Altai, cu popu?a?iunea indigeni romanizat? din Peni as? la ei; iar pri?mirea liturghiei slave de to?i Rom?nii de prelutindenea este o prob? ca faptul s'a petrecut ?nainte ide venirea Ungurilor1). Rom?nii pe cari i-au g?sit ?n noua lor patrie.

1) 2)

)Cf. D. Oniiul. Originea Principatelor, p. 287.

Cutat*-, afli Ir

)D. Gneiut, op. cit. p. 86, e-rede c? Bolochovenii se g?sesc ?n oare care dependen?? c!e regii Ungariei, C?Ci nej,Spi!?e: ??i Eolo-choveiiii se ?flau subt condu-cerea mai mult cneji rari ?mpreun? j-formau un fel de repub
f|:*
I. Peisker,, Dfe Ablmnft dj- Rumiinen, p.

vei, ci ?i ?n Transilvania ?i ?n genera* la Rora?aii din Ungaria. leg?turi?. ?ntre?inem Acea?st? unitate a ritului slav)este anterioara cuceririi Ardealului fie Unguri, ea da?teaz? dintr'oT/? Holbau, MlM ?n mici principale libere, c?ci aceast? mare reform? religioas? nu s'ar fi putut produce suit egida coro \par 3 D. Hronicul, p. 385 ed. TotileSCU CI epoc?, c?nd Rom?nii tr?iau

1930 p. m.

4)

 28

29

co-romane lupte ?cr?ncene al c?ror ecou i-aom ?.nlt?lnit ?n Povest vremennych let. Influen?a acestor Slavi o constat?m, mai ales, ?n limba noastr?. La Nor?dul Dun?rii ei fiind mai pu?in num

aceluia?i c?tr? Oleg ?i o Rug?ciune, Ne av?nd nici o leg?tur? cu cronica, mai to?i editorii lui Nestor din timpul din urm? au trecut aceste documente la sf?r?itul edi?iilor lor, ea un adaus al c

e ?ndrepte spre Pan?nonia ; la r?ndul lor, Pecenegii au fost. goni?i, lu?ndu-le locul, de Cumani, un neam de oameni ?nrudi?i cu ei. ?i unii ?i al?ii, adic? ?i Pecenegii ?i Cumanii, au tr?it ?n co

serica de rit catolic ei au fost. atra?i numai ?n preajma rnarei invazii t?-t?r??ti din I241 J ?i astfel at?t numele de Basarab c?t ?i cel de Asan au putut fi ?nprumntatje de la Cumani, cu cari V

urm? poporul ro?m?n s'ar fi r?sp?ndit ?n regiunile carpatine.

1) C. C. Giurescu, op. cit., p. 300 discut? cestiunea na?ionalit??ii Asaue?tilor.

1) Fiu a! tui Veevlad ?i nepot al lui Iaroslav, poart? numele grecesc de Monomachos, fiindu? mamut sa era grecoaic?.

? CRONICA LUI NESTOR

jj

Povestirea anilor din trecut, cum s'a, formal ?ara ruseasc?, cine a domnit mai ?nt?i la Kiev1) ?i de unde

?NCEPUTUL

povestirii

I. ltnp?rtirea p?m?ntului dup? potop. Desp?r?irea popoarelor.

me p?n? la Rliinokorura, adec? dela r?s?rit p?n? Ia miaa?-?i: Syria ?i Media ?i fluviul Eup-li,r.ajt, Babylonul, Korduesna, Assyria, Mesopotamia, Araliia C .r?s?rit, Thehais. Libya care se ?n?tinde ip?n? la Cyrena, Mariuaris, Syrtele, cealalt? Libye? Numidia, Miassuria, Mauritania, ,cacpe se afl? ?n. fa?a lui

 -32

14

tot l?ng? aceast? mare locuesc ei spre- apus p?n? ?n ?ara Anglilor *6) ?i VolocMoa-27). De semin?ia lui lapbet se lin ?i Yiaaregii, Sue-, zii, Norvegii, Gotlandezii, Ru?ii, Anglii, Gali?ienii, Volodttii, Roma?nii28), Nem?ii, Ga ynlhos, Cephalonia, Ithaea, Cox-cyra gi partea Asiei, nuntit? Ionia ?i fluviul Tigru care curge ?ntre Meai ?i Babyloneni; spre Porttos,1 la miaz? noiapte a ocupat Dun?rea, Nistrul ?i mun?ii Caiicasuis 6) adste? mun?ii
1

II. Turnul lui Babei. Risipirea popoarelor.

la cer.

?iunea sa. ?i nu etia dec?t o singur? limb?. Dar dup? ce oamenii se ?nmul?ir? pe p?m?nt, s'au g?ndit ei ?n zilele lui Iektan ?i ale lui Falele s? constiuiasic? im turn p?n?
din regiunea

?i se adunar? ?ntr'o localitate din c?mpia

Balticei,

ni-Silistra, p. 114.

du?cerea.

'' Balticei, tributara

i'

'

15

35

nd. Dup? d?r?marea turnului ?i ameste?cul limbilor, fiii lui Sem cuprinser? ?inuturile din r?s?rit, fiii lua Ham ?hmiturile dela miaz?zi ?i fiii lui lapbet ?inuturile dela miaz? noapte. Printre aceste ?aptezeci ?i' dou? d

t Poiata care se vars? ?n Dvina. Slovenii 6) cari se a?ezar? ?mpanejuirul lacului 11-men ?gi p?strar? numele lor ?i fundar? o cetate pe care o niumir? JNWgorod; al?ii se stabilir? pe Desna, pe Sem ?i pe Sula gi se n f III. I'<tj>oarele slave.

f IV. Descrierea c?nd Volochii Rusia p?n? la Roma. Moravei *) gi ee numir? Moravi, al?ii se numir? .Cehi8). ?i de asemeni se mun?ir? printre Slavi: Croa?ii cei Albi 6) ?i S?rbii T) ?i Carintieniia). Iar drunmlui dinata?car? pe Slavii dela Dun?re ?i se stabilir? ?ntre ei ? rele ?ac Nevo gi acest lac se vars? ?n anarea Varegilor. Pe maireia aceasta se poate ajun?ge la Roma ") ?i dela Rama se poate ajunge pe mare la Constam?i-nopol ?i dela Goiiisiianlinapol sg poalte merge ?n Pon

n Austria. Nestor crede Slavi pe Norici, de?i aceast? provincie Iii'a fost ocupat? de Slavi dec?t prin sec. VVI d. Christos. 1) Masovienii, popula?iune polon?, locuind la ?ursul de mijloc al Vistu-

lei. Ei erau independen?i de Le?i.. -i), I: izat, locuind ?n Peninsula Balcanic?. Ei nu trebuesc confunda?i cu Bulgarii dela Volga. Bulgarii dela Dun?re au favorizat desvoltare? literatirrii slavone ecclesiastice eare s'a introdus ?n urar? ?n 2) Pomorianii, slavi de vast, cari locuiau ?n Pomorania. 3) Drevlianii, Drevlianii, ten. Ei tr?iau ?ntr'o regiune p?dure. popula?ptime esislavifc?, av?nd p?duroas?, (lup? care ?i-aiu luat ?i capitala Isborosnumele; derev,

n Moraviia. JNu trebuie s? se falc? confuzie eu Moi-ava din Serbia. de vest, locuitorii Boemiei.

4) Dregovici, .popula?iune estslava; cu centrul ?n Turov, pe Pripet. 5.) Poloeiani, popula?iune estslav?, ?i Adriatic?. lbi ldcuiau ?n Dalma?ia, ?n regiunea numit? Croa?ia Alb?.. Croa?ii se mai g?seau ?i ?n regiunea de sus a Nistrului.* Din ?e?ti Croa?i Albi s'a desp?r?it o ramur? care s'a stabilit ?n sec. VII ?ntre Dravadependen?i de Krivici.

slav?, veni?i probabil din regiunea Catrpn?ilor.

6)
7) Ei sunt Le?ii de. c?mpie, ajunge la

Slovenii. In afar? de numele general al Slavilor, mai existau Slovenii

Severit??ii, popula?iune estslavjs locuind pe Desna, Roma, una ?ine sa ne capitala pe; Dnipru % turcot?tar?, de apun? c? sunt Marea Neagr? doua c?i pe cari se poate ?i alta prin Marea Varegilor

de l?ng? lacul Ilmen, av?nd ca centru cetatea Novgorod.

popula?iune sudslav?, locuind ?n Carintia. slav?.

une

8) Roma. Cronicirwl av?nd

nea Oderului.

XBaltica) ?i Oceanul Atlantic. 9) Chvalisii, o popula?iune lor se cheam? marea Chvalis? (Caspic?);.

j
mult disp?rut?. Dup? numele

 16

Vi L U - i t r e i r o ? i K i i , ? c e k ? i C h o r i v ? n t e m e i a z ? K i e v u l

oma ?i dela Kama p?n? la semin?ia lui llam. Iar Dniprul se vars? pe tnei guri ?n Pontos; aioeasl? mare se nume?te Ruseasc?; pe ??rmii ei a predicat, dup? cum se spune, Sf?ntul Andrei z), luatele

ul se numea Kii, al doilea ?cek ?i ai treilea Choriv gi o sor? numit? Lybed. Kii se sla-Jbili ipe muntele unde ?ste' acum pr?pastia Borinev, ?cek se stabili pe muntele care acum se cliiam? ?cecoyi?a^gi Choriv pe un

l? ?nc?, acest Kii a st?p?nit peste familila sa ; ?i c?nd a venit la ?mp?rat, a prdlmit, dup? cum se poveste?te, mare cinste din partea ?mp?ratului la care se dusese. Iar c?nd s'a ?ntors de aci gi a ajuns la Dun?re g

s'a mirat de ei. ?i apoi se duse la Varegi ?i veni la Roma ?i povesti c?te a ?nv??at ?i c?te a v?zut ?i le grad: ?Minunate lucruri am v?zut ?n ?ara Slovenilor, c?nd am ajuns aci. V?zui b?i de lemn pe cari le ?nc?lzea

'opoarele cari loaiesc ?n Rusia.

Dup? moartea acestor fra?i neamul lor ?ncepu s? domneasc? peste. Poliani ca principi. Totu?i Drevlianii ?i-au avut ouejii lor pro?prii, precum ?i Dregovirda ?i Slovenii dela Novgorod ?i ?

1) 2) 3) 4)

Sf?ntul Andrei, fratele apostolului Petru.. Sinope, cetate in Asia Mica, pe ??rmul Marii Negre.

Kim'i?a. In judelui Br?ila, imperiul hyzauitui. )Korsun, colonie grefoeasc? veche iu Crimea, aproape de Sevaslopolul de ast?zi.l)Chersonezul depindea deplaga Borcea, este o vale numit? Cliiovea-nul. S'ar putea ca cetatea Chiovi?a s? fi fi>st ?n apropiere. 2) Krivicii, popula)iuiue est-slav?, locuind la izvoarele Dnipnilmi, Ovi?nei ?i Votg-ei, av?nd de capital? ora?ul Smolensk. Etimologia cuv?ntului dup? L. Leger, op. c )Novgorodul, vecile cetate comercial?, l?ng? lacul Ilmen, "centrul Slo?venilor. ...

 17

Dumnezeu un ca ?ns?

i-a singur Avarii venir?

pedepsit Avar. dela Pecenegii

:

?i ?i cari *) IX. Continuarea niigra?rumi popoarelor.

ei .ast?zi n'au gi

usiai: Poliandi, DreyRanii,Novgorodienii, Polocianii, Drcgovicij,. Severiajnali, Bujanii 2), fiindc? s'au stabilit pe malurile Bugului, nu?mi?i mai t?rziu Volynii. Iar popoarele str?ine cari pl?tesc tribut Rugilor sunt: Ciuzi separat, dup? cum am se chemau Poliani. ?i ?i chemau Drev?iani; Radimicii VIIL Invazia Bulgar ilar, se tigrilor ?i Obrilor. Erau anume ?ntre Legi mpotriva regelui Per?ilor Cbosroes. In acela?i timp ap??rur? ?i Avarii T), cari pornir? ?mpotriva ?mp?ratului Heraclius gi era aproape s?-1 fac? prizonier. Acegti Avari se luptaser? ?n contra Slavd-lor ?i supuser? pe cel?lalt. ?i venir? gi se numi Radimiei, Vii.tko ?ns? se el se numesc Viaticii. Iar cii ?i Yiafiedi ?i Croa?ii Bug, unde locuesc ast?zi Nd?stru gi se ?ntindeau iiai ?nainte ei.'se a?ezaser? ?i cet??ile lor au r?mas

X. Morpjurile lor.

ile p?rin?ilor dulci ?i bl?nde ?i aveau un mare respect ipentom nuror;;le lor, pentru surorile lor, pentru mamele ?? p?rin?ii lor ?i poart? cinste pentm soacre ?i cumna?i. Aveau obiceiuri Ia nun?i: mirele mu se ducea

Ceremissi^ popula?iune finnic?, locuind l?ng? Volga.

Bujanii, popula?iune estslav?, locuind l?ng? Bug.

Neromii, popula?iune finnic?, tributar? Ru?ilor. | 1) Pecenegii. Popor de semin?ie

, o forma ?ntreaga regiune din Europa de Est, la Nord de Car-pa?i ?i de Marea Neagr?. Supt Scythi se ?n?elegeau toate popoarele din aceste ??ri.

Polovcii, tr?iau iu sec. IX ?ntre Urali ?i Volga; ?n a doua jum?tate a secolului i, popor turco-t?tar din regiunea Donului ?i a Volgei. Principii lor primiser? religia, iudaic?, cf. Trautmann, op. cit. p. 268.
2) Oleg, principe rus (879912).

acesta nomadizau ?n stepa dela Don p?n? la Dun?re. In 915 atac? pentru ?nt?ia oar? Rusia; sunt nimici?i la a. 1036 de Ru?i De aci plea?e? spre Apus ?i se sta?bilesc ?ntre Dnipr

Heraclius, ?mp?rat din Uyzan? (610641).

3) Radimicii, popula?iune estslav?, locuind ?ntre Severiani ?i Dregovici. Avarii (Obrii), popula?iune turco-t?tar? ca ?i Hunii ?i Bulgarii. ula?iune estslav?. Locuiau odinioair? pe l?ng? Bug, ?n urm? se scobor?r? p?n? ?n Gali?ia ?i la Nord peste Pripet. Dispar ?n sec. X-a. Cf. Trautmaain, op. ct't. p. 270. 4) Viaticii, popula?iune estslav?, locuind ?n aproprierea fluviului Oka.. ' 5) Ulicii, popula?iune estslav?, locuind ?ntre Bob ?? Nistru.

) )

e. Amazoanele *) n'aa b?rba?i de c?te ca animalele so?ii. C?nd cineva duc odat? pe an prim?vara, .afar? din ?aua lor ?i se apoi ridicau un rug mare, din ??rile ?nvecinate gi consider? foc. Apoi adunau oasele, s in?eleseser? mai ?nainte; ?i aveau loc ?i dou? sas trei ne?n?eleg?toare stmurea f?ceau un osp?? funebru ?n jurul cadavrului, ?mp?reeheaz? cu b?rba?ii puneau mortul pe rug gi-i d?deau acest tiiinp ca o epoc? dele XI. Extras d?it George Hamartolos relativ la moravurile Sjerilelor popoare. XII. hupta Polianilor cu Chazarii. Subjugarea Chazarilor

ve?te drept lege ca ?n conformitate cu ?nv???tura str?mo?ilor lor gi din pietatea pentru ei, s? nu m?n?nce oaame, s? nu bea viu, s? nu umble dup? femei, ?i ?n trenare s? nu fac? nimiiica r?u, de teama lor ?ea mare

1) Georgios Monachos nunul ?i Hamartolos, cronicar grec pe care Nestor I-a avut Bulil ochi c?nd ?i-a scris opera sa. Cronica Iui Hamartolos mergea p?nS la anul 867 ?i a fost continuat? de uu anonim p?n? la a. 944. Miklosich ?n Chronica Nestoris reproduce pasagiile urinate fle Nestor. 2) 3) 4) Scrii, Chinezii, numi?i astfol de Romani. , '

5)

Gelii, locuitori in Media de Nord, iu Asia. ti?eau in Asia

6) Amazoanele. Poporul legendar al femeilor Amazoane Mic? lung? fluviul Thermodont. Cf. Romanica, Insula ?erpilor, p. 141.

)Baclnenii, popula?iune estiranic?, asimila?i cu Brahmanii ?i Iocuin.d ?n Asia Mic?. )Chaldeii, popor semit din 'Asia.

7) I'nlovcii, popor de semin?ie turc?, numi?i ?i Cumani. Ei sunt ?nrudi?i de aproape cu Pecenegii ?i cu Turcii. Pentru ?nt?ia? dat? vin in Rusia Ia 1061 ?i locuiesc ?n Rusia sudic? p?n? la venirea T?tarilor, c?nd se colonizeaz? ?n ?inuturile noastre ?i ale Ungariei. In Ungaria exist? p?n? ast?zi regiunile Nagy ?i Kis Kuns?g. At?t intre Rom?ni c?t ?i ?ntre Unguri Cumanii ?iau pierdut na??ionalitatea.

 42

43!

<

r Dela 29 ani. I au i al

~rrrn
lui Mihail p?n? l? I an al

Dela I au al lui Oleg. de c?nds'a stabilit ?n alini Igor 31 ani. l} / 1. - > ?mplinit, c?ci Iaceasta a'au spus-o dela ei5 ci dup? o ar?tare divin?. Tot astfel s'a ?nt?mplat ?i ?n vremea lui Pharaon, regele Egiptului, c?nd a fost dus Moise ?nain?tea Pbaraonului ?i b?tr?nii lui Pharaon spuser?: ? Dela an al lui Igor p?n? la I an al lui Svi?toslav/ 33 ani. Dela I an al lui Svi?toslav p?n? la I an al lui Iaropolkj28 ani. Iaropolk domni 8 ani, Vladimir 37 iani, laroslav r . M a t e c r o n o l o moartea Iui Sviatoslav p?n? la moartea lui laroslav sunt 85 ani gi dela moartea lui laroslav p?n? la moartea lui Syiatopolk 60 ani. 40 ani. Deci. dela g i c e . X?II. I v r e a R u ? i l o Dar s? ne ?ntoarcem de unde ne-am oprit ?i s? povestim ceeace s'a petrecut ?n ace?ti ani; gi dup? cum mai ?nainte ani ?nceput ou prunul an al lui Mihail, s? socotim r?nd pe r?nd num?rul anilor.
XIV. Bulgarii ?i Varegii (853858).

In anul 6361, 6362, 6363, 6364, 6365, 6366.x1mp?ratul Mihail porni OU o armat?, pe uscat ?i pe ap?, ?n contra Bulgarilor. C?nd Bulgarii v?zur? c? nu pot s? Ii se ?mpotriveasc? cerur? botezul gi se supus In anul 6367. Varegii venir? de dincolo de mare gi izbutir? s? ia tribut dela Ciuzi ?i Sloveni, dela Meri ?i dela Vesi ?i dela Kri-vici. Chazarii ?ns? primir? tribut dela Poliani, dela Severiani ?i dela Viatici: ei luar XV. Stabilirea Varegilor ru?i.

e se ridicau ?mpo?triva neamurilor gi erau ?ntre ei vr??ma?ii ?i ?ncepur? s? se lupte ?ntre ei. Atunci ??i ziser?: ?Vrem s? ne c?ut?m un principe care s? domneasc? peste noi ?i care s? ne judece dup? dreptate?. ?

r. C??zut? ?n disnetudine, aceast? socoteal? a timpului, ea a fost impus? din nou de ?m?p?ratul Justinian. Erau trei indkatiuni: ,cea a Ini Constantin, numit? Indictio Constantine? vel imperatoria, vel caesarea; indictio Constantinopolitana, atri?buit? lui Justinian ?i indictio Romana, vel pont 1) 2)

)Mihail, Mihail III, ?mp?rat in By'zan ? (842867). )Go?i, locuitorii din Gotlanda. '

 20 -

or *j la Izborsk3). ?i dup? ace?ti Varegi s'a numit ?ara Noygorod ruseasc? gi Novgorodienii simt de neam varegic, mai dinainte ?ns? erau Sloveni.

e duc ?n grab? la biserica sfintei Maici a Domnului din Blacliierne2) Rostov Merii, toat? noaptea; ?ii urm?Murom4) Muromii ?i peste to?i ace?tia^(plicii Domnului ?i o b?gar? ?n apael, doi b?rba?i, cari nu erau din ne cei dint?i locuitori,Sn^av?S-rod sunt Slovenii, ?n Polock Kr?vicii, ?n, ?i se. rugar? ?n Beloozero Vesii, ?n scoaser? cu c?ntece mantia divin? a domnia o avea Rurik. ?i se aflau la m?rii. ?i cu toate c? p?n? atunci v

artea sa Rurik l?s? domnia lui Olegjcare era din semin?ia sa ?i i-a ?ncredin?at pe fiul s?u Igor ?n tutel?; acesta era foarte t?n?r.

oan?. De aci se duse ?nainte ?i cuprinse Lubeciul 4) ?i a?ez? o garnizoan?. Apoi mer?g?nd spre mun?ii Kievului, Oleg afl? c? acolo domneau Askold ?i Dir. ??i ascunse solda?ii ?n cor?bii, iar pe al?ii ?i l?s? ?n urm?

XVI. A s k o l d ?i D i r a t a c ? C o n s t a i u i n o p o l u l ( 8 6 3 8 6 6 ) .

omniei ?mp?ratului Mihail. ?mp?ratul era plecat ?n contra Agarenilor 6) ?i c?nd a sosit la flu?viul Negru 7), ?parohul ?i trimise veste, c? Ru?ii au pornit ?mpotriva ?arigradului; atunci ?mp?ratul se ?ntoarse ?napoi. D

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7)

)Rurik, principele Veregilor, ?ntemeietorul dinastiei Rurik. El st?p?nea ?n Ladoga ?i ?n Novgorod. ; )Sineus ?i Truvor poar-t? nume scandinave. 9) )Sud, Bosforul ?i ??rmii s?i. Cornul de Aur dela Constantiuopol. Vorb* este luat? din limba suedez?. Trautmann, op. cil. p. 280. Izborsk, cetate ?n ?inutul Kriyicilor, ?n regiunea Pskovului. 10) )Blachemae. Vezi Introducerea. Dup? ?ncre?linarea Ru?ilor, cultul Mai- j cei Fecioare din Blachemae a fost trecut ?n Rusia. In apropiere de Moscova era I ?i un sat numit Blachemae , )Murom, cetate l?ng? fluviut Oka, oapitala Muxomilor. 11) )Basilios, Vasile, ?mp?rat ?n ByzanJ (867886). Askold ?i Dir,~ principi veregi, la Kiev. 12) ) Sarasinii, )Agarenii, urma?ii Ismaiili?iior, ai fiilor femoei Agar: Arabii, Agarenii suntlubeci, un ora? ?n regiunea Cernigovului, la Nord de Kiev. . 13) )Ugorskoie, mun?ii Ungurilor, peste cari au trecut Maghiarii la venirea lor in Ungaria. Faptul trecerii Ungurilor peslo mun?ii de l?ng? Kiev ?i pe l?ng? aceast? cetate ne este confirmat ?i de )Fluviul Negru, fluviu ?n Asia Mic?. , (,
6

0)

 21 _

Ini Olma1). Pe acest munte a foat zillit? biserica sf ?nlndui Nicoilae. Mor?m?ntul lui Dir este ?n dosul bisericii sfintei Irena. ?i Oleg stabilin-duj?e_^ca principe la Kiev zise: jAceaSta va fi mama cet??ilor ru?se?ti?. ?

XIX. R ? z b o a e l e . l u i O l e g c u p o p o a r e l e v e t S i n e . Lupta c u U g r i i ' ( 8 8 3 - 8 9 1 1 ) . n?re ?i au fost supu?i de Unguri gi Moravii ?i Cehii ?i Le?ii ?i Polonii cari se numesc acum Hu?i. Pentru ei s'a tradus mai ?nt?i ?n Moravtia sf?nta Scrip?tur? ?i scrisul ?i limba s'a numit sloven? ?i se g?se?te la lin?i ? XX. Istoria lui Cyril ?i Methodiu.

cuvintele scripturii ?i ?n?elesul lor. Auzind aceasta ?mp?ratul Mihail, chem? pe to?i filosofii ?i le-a po?vestit ceeace i-au spus principii slavi. Atunci ziser? filosofii: ?In Jl?e??ajouic tr?ie?te un om numit Leon, el are

1) Olma se crede a fi 0 vorb? suedez?. 2) Grivnu era o veche moned? ruseasc?. 3) Tivercii, o popula?irnie ?n sudestul Nistrului, disp?rut? ?n sec. X-a.

22

s? v? p???i?i, lax voi, fiii lui Dumnezeu, asculta?i ?nv???tura ?i nu v? ?ndep?r?ta?i de cuv?ntul bisericii, a?a precum v'a propov?duit-o ?nv???torul

s.IfJe aceea, apostolul Andronicus este ?nv???torul poporului slav, ?n Moravia a tvenit ?i apostolul Paul ?i a ?nv??at aci; c?ci acolo este ?i Illyxia, unde a- ajuns apostolul Paul; acolo ?ns? erau mai ?nt?i Slavi. De ac ?, pe unii fi omor?x?, pe al?ii ?i schinjuir? sau ?i uciaer? cu s?ge?ile, iar pe al?ii ?i aruncar? ?n mare. ?i alte; multe rele -f?cur? Rugii. Grecilor, cum au obliiceiiii s? fac? oamenii ?n r?zboiu. ?i Oleg porunci solda?ilor

1) 2) 3) 4)

)Simeon, numit Simeon cel mare, (arul Bulgarilor (893927). )Durostor. Asupra r?zboaielor dela Durostor vezi Monografia cet??ii Dr?stor-Silislra. )l'skov, ora? ?n ?inutul Krivicilor, azi re?edin?? de gubernie. )Olga, prin botez Elena, mare principes? de Kiev (94595 7. moart? 969).
?1

t) buca, XXIII, 38: Iar deasupra crucii Iui ?tetea scris cu slove eline?ti, latine?ti ?i evree?ti: Acesta este ?mp?ratul Iudeilor. Cf. Toan, XIX, 20. 2) Leon, este Leon al .VI numit filosoful, ?mp?rat byzantin, (886911).

i oameni erau p?g?ni ?i incul?i.

i Ij

XXlifrratatul cu fey^ (g!2)^

a?ia lui Dumnezeu, atotputernici ?mp?ra?i ai Gre?cilor, pentru men?inerea ?i, ?nt?rirea prieteniei ?ncheiate de mai mul?i ani ?ntre Cre?tini ?i Ru?i, prin voin?a marilor no?tri principi ?i potrivit ordinilor tmituror Ru ncipi s? comit? vr'o violen?? sau vr'o fapt? reia; ci voim ca, pe c?t ne va sita ?n putere, s? ne c?znim ca s? p?str?m ?n viitor

asc? tribut ?i se legar? prin jur?m?nt: ei s??rutar? (fcrucea, iar Ole?g ?i oamenii s?i depuser? jur?m?ntul dup? obiceiul lor ?i jurar? pe armele lor ?i peCPerun, zeul lor, ?i pe Vo los,'zeul turmelor ?i pacea fu ?nchei 'a f?cut a?a. ?i apoi el ??i at?rn?, ?n semn de victorie, scutul s?u de poarta cet??ii ?i plec? din ?ari-

1) s?u Leon. 2) 3)

Alexandru, ?mp?rat ?n Byzan? (886912) domnea ?mpreun? ca fratele

)Cernigov, cetate ?n regiunea Severianii or, situat? pe fluviul Desna. )Pereiaslavl, cetate vestit?, anjai ,1a sud de Kiev, azi ?n guv. Poltava.
1) Pavoloc, stofe, scumpe, de m?ta?e.

4) Sf?ntul Mamas, cartierul rusesc din Constanlinopol. Aei era ?i o m?n?stire o sf?ntului Mamas. Grecii se temeau s? nu ocupe Ru?ii Conslanlinopulul prin surprindere.

- 24

?, pentru totdeauna ?i vecinie, aceea?i o corabie ruseasc? cade ?n primejdie, ?i fa?? de to?i c??i stau suA't puterea str?luci?ilor no?tri principi. aste ?n apropiere. Dac? ?n acela?i icliipprietenie fa?? de lumina?ii principi Ru?iatunci noi Grecii o vom conduce ?n ?airta roise?isc? ?i ?nc?rc?tura unei, astfel de cor?bii va fi v?ndut?, dac? se poate ceva vinde, dup? nov??irili nu i se d? eretz?m?nt, trebuie s? jure partea oatre s? isde?'te s? nu pre?ul olracinuilt pentru un sclav. In acela?ijura dup? legea sa, trebuie s? urineze o pedeaps? potrivit? cu s? fie trimis ?nd?r?t ?n patria ul s?-?i primeasc? pre?ul ?i ?n locul pre?ului de cum?p?rare se se pl?teasc? ereaz? celui ce se dezvinov??e?te. Dac? el chip dac? cineva va fi fost luat prizonier ?n r?zboiu de Greci, vina. jietm Cre?tin un Rus sau unde a comis crima. ci de zlo?i ?i apoi s? mearg? ?n acolo (sau ?n Rusia). Grecia ruda cea mai apropiat? a Dac? hm sclav ?i se cuvine dup? lege, dar ?t dac? Ru?ii cuvine potrivit legii. Dac? asasinul nu s?-l ia cu se faptele p?n? ce el va aT constate pierde im dac? l-ar g?si. rac, atunci s? pl?teasc? c?t poate, ?i cluar s? i se ia hainele pe cari le *), pe trup ?i pe deasupra s? jure, dup? legea sa, c? rumenea nu este oame e?-'? ajute ?i atunci s? ?nceteze uiriin?rirea. are adinei oare fur? se opune ?i este omor?t, moartea sa nu va fi urm?rit? nici de Cre?tini nici de Ru?i; oi partea ??i va lua ?napoi lucrul sau ce i s'a furat. Dac? ?ns? bo?ul se las? s? fie prins, atunci s? fie prins"?i legat de ac s?u. I nci s?-l desp?gubeasc? cu ?ntreita valoare. aneat? din nou ?n ?ar? cre?tin?, e? fie condus? prin eventuale locuri primejdioase, p?n?c?

\par \par

2 5

u?ii n'aiu s? calce jur?m?ntul ce ?i-au dat. a tr?it ?n pace cu sa Kiev. Si sosi toamna ?i Ol care ?l pMgese B?-lJbx?neasic? pe vr?jitori ?i pe ghicitori: profet ?i r?spunse: ?Principe, calul acesta va fi cauza mor?ii zisie: ?N'aim s?-I mai ?ncalic nici porunci s?-l br?nelasc?, dar s? trecur? c??iva ani, f?r? s?-fi mai contra Grecilor. Iar dup?ee s'a ?ntors ?u anul al cincilea s'a g?ndit avea s?-i aduc? moartea. ?i ?Unde e^te calul meu Iar noi am jurat ?mp?ratului vostru, zise: este dela Dumnezeu, ca f?ptur? dumnezeiasc?, dup? da?tina ?i obiceiul poporului nostru, ic? nici noi nici altcineva din po?porul nostru, mt vai c?lca condi?iunile stabilite care' s?-l ?ngriji?i?? Acela r?spunse: r?s ?i a ?nceput e?-?i bat? nu este adev?rat, totul este ele!? pe cal ?i r?z?nd a zis: ?Se poate s? inor de aceast? c?p??in??? ?i calc? ou, piciorul pe c?p??in?. O viper? ie?i atunci din c?p??in? ?il mn?e? de picior. C?zu apoi bolnav ?i muri. Tot poporul ?l depl?nse, bocin-du-se

'XXIVf.Fraj'torti.

an. Un fermec?tor cu numele de Apolloiuus din Tyana *) era celebru. El cv'Jaera ?i cuiele gi satele ?i f?cea peste gi relicviile sfin?ilor, ?nv???ndu-i credin?a lorla By- zan? ?i la rug?mintea locuitorilor de?i le dete dr i pietre scumpe ?i instrumentele de tor?tur? ale Domnului gi coroana (de spini) ora?ele gi mantaua de purpur? tot locul minimi dr?ce?ti. Dela Roma a venit ?i propo-veduindude adev?rata credin??. acolo f?cu l

2) Cinober, kiuovar.

ii Apollonius din Tyona, era

Wi

filosof grec. Pasajul privitor la minunile lui Apoltonius este reprodus de Miklosicn, op"."cit dup? Georgi

Christos, fac oarecari minuni spre a ?n?ela pe oamenii ce nu ?n?eleg binele. Astfel au fost ivraoitd Simon ?i Menandros ?i al?ii, despre cari cu drept s'a sp

XXVT Igor J913J

?ncheiat ?i

pentru

pace pustii

cu

esiunea adev?ratei ?n?elepciuni filosofice. ?El ar fi trebuit, zi cela iei, s? fac? numai cu vorba, ca mine, oeeace voia, ?i s? nu ?ntrebuin?eze nici un mijloc material?. Toate acestea ?ns? se fac prin voin?a lui Dumne s? alta o ne?n?elegere. s'au ?ntors

26,
%?gt\par

6427, j\tab Anul ?i

?arigradului

1) 2)

)Constantin, este ?mp?ratul Constantin al VII, Poiphyrogenilus (912 959). )Roman, este Romanos ?mp?rat in Byzan? (920Oii), supranumit Le-capenos. Pe vremea aceasta pe tronul dela Conslautinopol erau ouai niul|i im?para

3)Odren, cetatea Adriauopol, numit? odinioar? Oreslias.

58

ia

6442. ?i

? cu ei al?i nobili ilu?tri, ?mpresurar? din toate p?r?ile pe Ru?i. Atunci Ru?ii ?inur? sfat ?i merser? ?narana?t. ?mpotriva Grecilor. ?i s'a n?scut ?ntre ei o lupt? amarnic? ?i Grecii ?nvinser? cu mare greutate. Ru?ii ? -au c??tigat pentru ei ?? pe Pecenegi?. Au?zind aceasta ?mp?ratul, a trimis la Igor pe cei mai de seam? nobili ai s?i agr?indu-I?: ?Nu ?nainta mai departe, ci iu?i tributul pe care ?l primea Ole?g; voi mai m?ri aces

if^V^

jUS*^
(

lu-jitorii, de otjiceiu cei mai nobili frunta?i ai ??rii. Drujina (del?^Sri^?ovaraJl era compus? numai din oameni liberi ?i, ?n expedi|ii, lua parte, la beneficii. Drujina Korsun sau era format? numai din elemente scandinave. la ?nceput Cberson, vecbe colonie greceasc? din Grimea.. 7) 8) ?tefan, Stephanos, ?irtp?rat byzaittin, tovar?? de domlnie ou ?mp?ratul Romanos.

 28

mind; Prasteu, trimisul lui Befcn; latviag, trimisul lui Gunar; ?i-brid, trimisul lui Aldan; Kol, trimisul lui Klek; Steingi, trimisul lui Eton; Sfirka...; Alvad, trimesul lui Gudy; Firudi, trimisul lui Tulb; Mutur, trimisid lui Uta cuturile lor proprii s? nu-i pro-teag?, s? caz? de propriile lor s?bii, de propriile lor s?ge?i ?i de alte arme ?i s? ajung? robi ?n aceast? viea?? ?i ?n cea viitoare.

slavl ?i din alte cet??i. ?i ei iau. s? intre ?n octale pe o anumit? poart? cu un agent aP ?mp?ratului, ne?narma?i, >?n cete de c?te 50 de oameni, e?-?i vaz? de rego?ul lor, dup? cum le este in?teresul ?i apoi s?-ple

I) Document., o scrisoare ?nt?rit? cu peootie.

 29

mi aceea?i pedeaps? ca gi acela. icuvine nu numai s? dea lucrul ?napoi, dar gi valoarea lui. Daca lucrul furat se va dovedi c? a fost v?ndut, atunci s? pl?teasc? pre?ul ?ndoit ?i s? fie pedepsit dup? legea greceasc? ?i dup? datina ?i legea ruseasc? at? adult? li se va da 10 zlo?i ?i ?l va primi; dac? e de v?rst? mijlocie se va da 8 zlo?i gi va primi; dac? este un b?tr?n sau un copil se va da pentru el 5 zlo?i. ?scumpere; dac? i-a cump?rat un Grec, atunci are s? jure c? ia pre?ul ce p?n? este g?sit; el. 'a lua averea,. Dac? asasinul nu are aiviere ?i scap?, atunci s? fie c?utat, 1-a pl?tit pentru dac? va fi g?sit, ?? fie omor?t. ui rus s? un Grec pe un ?n aceste pentru acest delict s? nu are s? v? fie vou? supus?. cinci fura?i de argint. Dac? va cere solda?i, ?i vom da at??ia, va vinde avea are ?i chiar hainele cu cari umbl? ?i se vor lu Grec saiu poante r?zboiu Rus, atunciregiuni, ?i ?ara aceastapl?teasc? dup? legea ruseasc?Apoi, dac? principele rus ne el nu are nici o avere, atunci ?i se de c??i vatot ce nevoie. e furtun?,?i va vor face nici un neajuns. Dac?atunci el ?i lua trimitepa ea, sau va lua voi noi; ?i ?n robie, ori celelalte ??ri va fire?cunoa?te ce legea ruseasc? ?i greceasc?. ?ntre Ru?i. or no?tri nu-i scrie marelui vostru principe, cineva va va ceva de at??ia, c??i vom vr'un om din aceasta ?l va omor?, vor pedepsit dup? prietenie exist? ?ntre Greci ?i i imperial? a noastr?, care poart? o cruce ?i numele nos?tru ?nscris, cel?lalt la trimi?ii vo?tri ?i negustorii vo?tri. ?i plec?nd cu trimi?ii maiest??ii sale ?mp?ratului nostru, ?l vor duce la marele principe rtis Igor ?i la a un r?u. ar la Sf antal ?i pe sf?nta ci, dac? vine toamna, s? se ?ntoarc? ?inea tot ce e'a consemnat ?i c? nu vom c?lca nimic. Cinei ?ns? din partea noastr?, fie principe fie altcineva, botezat sau nebotezat va c?lca aceasta, ca catedral? Elevtherie, cruce ?i pe acest document c? vom ?n Rusia. or de bra? ?i altei rugi s? nu Ie permit? s? fac? ce pagub? dem dela principii armie ?i vor jura c? tot eieea vr'ost? scris ?n acest document va ifi ?inut de Igor ?i de to?i boierii ?i de cel?lalt popor din ?ara ruseasc?, ?n toate timpurile ?i deapururea. ?ar?. calc? iceeace st? scris'dreptul, de a-i pe?depsii, cie? piar? de propriile salecu fapta lor la porunca maiest??ii sale ?mp?ratului nostru. , atunci voi s? n'ave?i ?n acest document, acela vor fi pedepsi?i potrivit arme ?i, s? fie bl?st?inat de Dumnezeu ?i de (Perun,

e prinsjle rudele celui ucis ?i ??jie omori t. pt?, ca s? nu fie nimicit?, c?t soarele va lumina gi lumea va exista, ?n vremurile de acum gi ?n cele viitoare. e ?mp?ratul Romanos. Atunci Tgor chem?nd la sine

1) 2)

)Beloberejie, o regiune la gura Dniprulni. )Bulgarii cei Negri locuiau ?n regiunea fluviului Volga ?i de?i erau de aceea?i origine cu Bulgarii dela' Dun?re, erau p?g?ni.

 30

e pe colina, unde era statua lui Perun: aci depuear? armele ?i scuturile ?i po?doabele lor de aur, ?i Igor ?i oamenii s?i Jurar?, c?ci Bu?ii erau unii p?g?ni; dar Bufilor 'cre?tini Ii s'a luat jur?m?ntul ?n biserica Sf?n?tu ?i-am pl?tit doar tot tributul?. Igor ?ns? nu voi s?-i aserdte. Atunci Drevlianii ie?ir? din cetatea Iskoroslen x) gi omor?r? pe Igor gi pe Drujina sa, c?ci'erau pu?ind. ?i_lgor a fost ?nmorm?ntat gi mo.'-m?ntu

'SJJPG?X^Oljw ?i Sviatoslasv. Olga omoar? pe solii Drevlianilor (945

'

'

d se ?ntorceau spre cas?. el se g?ndi ?n sine ?i spuse Drujinei sale: ?Du-ce?i-v? cu l?ir?butul acas?, iar eu am s? fac o nou? expedi?ie?. ??i tri?mise Drujina acas?, iar el ?nsu?i cu pu?ini ?nso?itori s'a ?ntors ?n?d?

1) Ruciaj smi Pociaina, atlueivt al Dal.ipniliui. 2) 3)

1) J?horcsten, ora? ,n jura llrevliunilor. 2) Asmud poart? nume scundiiiav. 3) Goi diata, o cas? ?n Kiev.

)Pasyncei Beseda, localitate l?ng? Kiev. )St=e?oM._v.BeTod ?n Kiev.

4)

Terem, curte, locuinj?. 5

 31

i 67

cu agrafe mari ?i plini de ?ng?mfare. ?i au fost dugi la curtea Olg?i. ?i c?nd au ajuna acolo, i-au aruncat ?n groap? cu corabie! cu tot. ?i Olga se aplec? spre ei gi zise: V? pTiegte aceast? onoare? Iar ei r?spunser?: ?P aia, Drevlianii intrar? ?n ea gi ?ncepur? s? ee spele. Apoi s'ati ?nchis u?ile gi s'a dat, foc la baie, arz?nd cu to?ii ?n ea. s? ridice o mare movil? de morm?nt gi dup? ce a fost ridicat?, dete ordin s? ?nceap? osp??ul mortuar. ?i se a?ezar? Drevlianii Ia b?utur? gi Olga parameci oamenilor s?i s?-i serveasc?. Drevlianii ?ntrebar? pe Olga

e ?i p?m?nturile, iar voi vre?i mai bine s? muri?i de foame de c?t s? v? obliga?i la plata unui tribut?. Drevlilainii r?spunser?: ??i-am da bucuros tribu?tul, dar tu vrei s? te r?zbind pentru b?rbatul t?u?. Olga le zise: ?

1) Mied, o b?utur? f?cut? din, miere. Acest mied ?l ?nt?lnim ?i la popttlajiunile romanice din Parai un ie ?u timpul lui Attila, Cf. Prisfcos Panites, Frag. hist. gr.

tv

p.

Kt |

;;;i

 32

ge, fiindc? deodat? ?ncepu e? arz?. ?n toate cur?ile. Oamenii fugir? din ora?, iar Olga porunci trupelor sale s?-i ia ca prizonieri. ?i dup? ce a cucerit cetatea incendiat? a: luat pe b?tr?nii cet??ii ca prizonieri ?i din r

mie tu m'ai botezat gi m'ai minut fiica ta ? Intre cre?tini'nu este acest obiceiu ?i tu ?nsu?i o ?tii a-ceasta?. Atunci ?mp?raul zise: ?Tu m'ai ?n?elat, Olga?. ?i i-a dat molia daruri; aur, argint, pavoloci ?i vase de diferi

ol. Pe atunci era ?mp?rat Ia Conslantinopol Constantin, fiul lui Leon ?i Olga se duse la el. ?i v?z?nd-o foarte frumoas? ca figur? ?i foarte ?n?eleapt?, ?mp?ratul a admirat-o pentru inteligen?a ei ?i dup? ce s'a ?ntre

).) Vyscgorod, o cetate ta Nord de Kiev. 2) 3) 4) 5)

)iii sta. un fluviu in regiunea Slovenilor nordici. )Pngoste, circumscrip?ie rural? neutru perceperea impozitului. )Luga, o cetate ?i un fluviu l?ng? golful finlandei.' )Oljici, sat pe Desua.
r

-- 33 71
t 1, ; sftre

de ?ara ruseasc?, atunci Ie va b?ga ?n suflet g?ndul s? se ?ntoarc?

Dumnezeu, dup? cum a f?cut cu mine?. ?i spun?nd acestea, se ruga zi gi noapte pentru fiul ei ?i pentru popor

JI^XXIIJMaj'oramZ lui Sv?atoslaih R?zboaiele sale (965967)^^^^

Anul 6464, 6465, JA6"6, 6467, 6468, 6469, 6470, 6471, 6472. ''C?nii principele Svi?toslav s'a f?cut mare ?i a ajuns b?rbat se puse s? str?ng? mul?i solda?i viteji, c?ci el ?nsu?i era un viteaz ?i mergea ca o panter? ?n fruntea trupelor ?i a purtat multe r?zboiae. In expedi?iile sale el nu lua nici o tr?sur? ?i nici o oal? (de fiert bucate) : carnea nu o m?nca fiart?, ci carnea de cal, de v?nat ?i de vit? o t?ia felii sub?iri, o frigea pe c?rbuni ?i a?a o m?nca; nu aveia nici cort, ci ?ntindea o p?tur? ?i la, c?p?'t?iu ??i punea o ?a. Tot a?a f?ceau ?i. solda?ii s?i, cu to?ii. ?i trimise ?n ??rile str?ine spun?nd: ?Vreau sa pornesc ?mpotriva voastr??. ?i-a plecat spre Oka ?i spre Volga gi sfaturile mele gi a?i a ajuns Ia Viatici ?i a gr?it Viaticilor: ?Cui pl?ti?i tribul?? Ei?i n'aw vroit s? aib? fric? de Dumnezeu, n'aiu voit s? ?n?eleag? sfaturile mele ?i ?i-au b?tut joc de mustr?rile mele?. De multe ori zice dispre?uit mustr?rile mele. C?ci ei au ur?t ?n?elepciunea r?spunser?: ?Pl?tim Chazarilor c?te un ?iling de plug? (965). (^ti>l Anuil 6473. Svissfioslav pomii ?n contra Chazarilor. Auzind aceasta Chazarii pornir? ou principele] lor Kagan ?mpotriva lui. ?i se ?nt?lnir? ?niprertr?, ?i lup'?ndu-se a ?nvins Svi?toslav pe Chazari ?i ie-a cucerit cetatea lor Bala Veja. ?i ?nvinse ?i pe Ia?i gi pe Kasogi 2), ?i se ?ntoarse la Kiev (965). '? Anul 6474. Svi?toslav ?nvinse pe Viatici ?i le (966). Vi Amil 6476. Pecenegii n?v?lir? pentru ?nt?ia oar? ?n Rusia, iar dup? ce s'au luptat ?mpreun?, Svi?toslav a ?nvins pe Bulgari ?i le-a cuprins 80 cet??i pe Dun?re. ?i dup? os a a?ezat acolo

^XXITl^Pecene^u asediaz? IGevul.^IntoarcereaJiii, Sviatoslav^J% 8 ) Anul 6496. Pecenegii n?v?lir? pentru ?nt?'iaoar? ?n Rusia, iar Svi?toslav era Ia Pereiaslavet ?t Olga se ?nchise cu nepo?ii ei laro-polk ?i Oleg ?i Vladimir ?n cetatea Kiev. Pr c. negii ?mpr

1)

)asi,

\par

- 72 -:i

e: ?Diminea?? vom veni cu vasele, vom lua pe principes? ?i pe copii principelui ?i-i vom duce repede de partea noastr?; dac? mi vom face aceasta, Svi?toslav va pune s? fim ouior??i?. In diminea?a urm?toare, ?n

?i fiul ei, ?i ne?po?ii ei ?i to?i oamenii, bocindu-se amar, ?i o luar? ?i o ?ngropat? ?n loca?ul de veci. Ea oprise s? i se fac? osp?? funerar; c?ci avea pe l?ng? ea un preot ?i acesta a ?ngropat pe fericita Olga. spune: ?Bucur?-tc, tu care ai adus Rusia la cuno?tin?a lui Dumnezeu, c?ci noi suntem ?nceputul ?mp?c?rii cu Dumnezeu?. Ea este care cea dirit?i dintre Ru?i a intrat ?n ?mp?r??ia cerului. Pe ea o socotesc fiii Ru

1) Lybed, este numele surorei lui Kii ?i nl unei ape ee curge prin Kie?~.

t paza. De aceea ei vor primi din m?na Dommdui ?mp?r??ia m?ririi ?i cununa frumu?se?ii; ei se vor acoperi'cu dreapta sa gi cu bra?ul s?u ne vor ap?ra?. C?ci el a ?parat pe fericita Olga de dugmamil s?u gi de u

e: ?Obsetrv?-i ochii-, privirea ?i g?ndul?. El lui? darurile ?i se duse la Svialoslav. ?i ?i se spuse lui Svi?toslav c? du venit dela Greci cu daruri. ?i el lise: ?Introduice?i-i aci?. Ace?j'-ia; venir?, se ?nchin?rii ?naintea lu imir .fiul Mlalu?ei, intendenta Olgei, ?i care era o sor? a lui Dobrynia. Tat?l am?ndurora ?ns? era Malko din Lubeei-Dobrynia era deci unchiul lud Vladimir. ?i Novgorodienii ziser? lui. Svi?toslav: ?D?-ne pe Vladimir
^KXV^ R?zboiul luj Svialoslav cu Grecii. Tratatul (971).

lu? cetatea cu asalt, zic?nd: ?Aceasta eiste cetatea mea?. ?i trimise Ia Grec? spun?ndu-le: Am s? viu la voi s? cuceresc cetatea voastr?, precum am cucerit pe aceasta. Iar Grecii r?spunser?: ?Nu suntem ?n stare

1) 2)

)Dobrynia. unchiul lui Vladimir. In numele s?u ?nt?lnim vorba slav? Sobr, bun. )M a l u s a ; mama lui Vladimir. In numele ei se reg?se?te cuv?ntul slav mal, mic. I \hich

76 -_ 77

st anun?a?i ?mp?ratului, ?mp?ratul ?i ?hum? ?u diminea?a urm?toare ?i le zke: ?S? vorbeasc? trimi?ii ru?i?. Ei ziser?: ?Iat? ce spume (principele nostru: Vreau s? tr?iesc ?n prietenia des?v?r?it? cu ?mp?ratul Grec u nenum?rat? prad? luat? de la Greci, inso?it de pu?ini tovar??i. Auzind acestea Pece?negii, ocupar? cataractele gi c?nd ajunse Svi?toslav Ia cittaracte, ai'a putut s? le treac?. De aceea, se opri ?i petrecu iarna Ia

di s? atac ?ara voastr?, nici nu voiu str?nge o?tiri sau alt popor s? conduc ?mpotriva ??rii voastre ?i ?mpotriva acelora cari stau subt st?p?nirea greceasc? ?i nici ?mpo?triva regiunii dela Corsuiu ?i cet??ile sale ?i

a fratelui t?u ?i oupriude-i ?ara, c?ci el vrea s? se r?zbune pentru fiul s?u (974975).

I) T h c o p h U o ? S y n c e l l o s , secretar particular al ?mp?ratului. 2

ioan Tzhniskes, ?mp?rat byzanjtiu. Vezi

1) V r a c i i , cetate ?n regiunea Drevlianilor.

36

ei cari, un <eovor. ?i sosind Iaropolk pl?nse la capul lui ?i st?p?nii lor, se g?ndesc la pieirea vrut?. ?i au ?ngropat pe Oleg ?n locul acela ?n eelateia Vrucii, ?i ?i-a tr?dat sau se. vede la Vrucii primise dela el ast? zar? pe dup? ce au primit cinste gi avere dela principii sau zise lui Svenald: ?Uite, aceasta aii principi?lor lor; ace?tia sunt mai r?i dec?t: diavolul. Astfel ?i Blud morm?ntul pe principele s?u, de?ip?n? ?n ziua de mul

?i Tury 3) la Tuirov, dup? care s'au numit Turovcii. ?i slujitorii lui Vladimir se ?ntoarser? ?i-i spuser? toate ce zisese Rogneda, fiica Iui Rogvolod, principele duil'o-leek, Atunci Vladimir ??i str?nse o armat? mare de

1) 2)

1) Posadnicii, erau ?nal?i func?ionari, rejweafflit?nd pe principe. 2) Rogvolod, principe vareg ?ia Polock. 3) Tury, principe vareg din Turov, cetate l?ng? Pripet.

)Blud, voevod din Kiev. )Dorogojici, o localitate l?ng? Dnipru, mai isus de Kiev.

3) Kapici, o localitate l?ng? Dnipru, mai la Nord de Kiev. 4

 38 -

dragostea dup? n ai s?i s? intre. Astfel pieri Iaropolk. Variajko ?ns? c?nd a v?zut c? Ia?ropolk a fost oinor?t, fugi dela palat la Pecenegi gi de mai multe ori s'a luptat al?turi de Pecenegi ?n contra lui Vladimir. Aoesta numai cu gre a?ez? tului: ?Iat? vin la tine Veregii, nu-i ?inea ?n ora?, c?ci se vor purta r?u, dup? cum s'a purtat ?i aci; ?mpr??tie-i ?n diferite p?r?i ?i nu l?sa pe udei imul s? se ?ntoarc? aci?. 978980). a avut singur ?n grecoaica afara a pa Svi?toslav ?i must??i de aur; avut ei s), pe zei?aj?fgkog.~ ?n fiii gi desfr?nat?, jertfele lor. mari. s?nge. Dar 700 movil? c?zut; ceg?alalt istorisi mai

de ea, c?ci ea ?i face. feri curea ?n ?ntreaga lui vie???. Dac? a g?sit l?n? gi in, cu m?i?nile ei face lucru folosii'or. Ba este ca o corabie care face negustorie: de departe str?nge ea bog??ii. Ea se scoal? de noapte g

1) Lybed, 1) Variajko, .tun voivod ,al Iui laropoifc.

2)

Bredslavino,

un afluent al Dniprnliri. un sat pc Lybed, aproape de Kiev. 6

3) Vy?egorod, Belgorod ?i Bereslov, or??ele l?ng? Kiev.

39

?naintea por?ilor b?rbatului ei?. ( 5 ? ) Aii-u1 6489. VlacliuMJr merse ?n contra Legilor gi le-a cuprins ora?ele PeremysT1), Cervetn.*) ?i alte or ago, cari p?n? ?n ziua de ast?zi apar?in Rusiei. Tot ?n acest an a ?nvins

in, de?i chiar d'n aceste ??ri avea s? fie gonit, de sf?nta cruce. ?Aci, ee g?ndea S,n sine satana, aci es'ie loca?ul meu, aci n'au ?nv??at apostolii ?i n'au proorocit proo?rocii?, ?i nU ?t?ea c? proorocul spune: ?Chiar (^XL.1 R ? z b o a e l e l i i j V l a d i m i r . D i s c u ? i i r e l i g i o a s e f934j.

lit aci ai pl?teau tribut Ru?ilor; un povoz ') aduc p?n? ?n ziua de ast?zi. e Bulgarii: ?At?t timp va ?inea pacea ?ntre noi. p?n? ca piatra va ?ncepe s? ?noa'te ?i hameiul s? cad? la fund. ?i Vladimir se ?ntoarse la Kiev (985).

?i a???? mul?imea. Trimi?ii venir?

la

el ?i-i spuser?: ?Sor?ul a c?zut

pe

fiul t?u; c?ci zei pe el 1-a ales; deaceea ?l vom duce ca jertf? zeilor. Veregul zise: ?Ace?tia nu sunt Bei, ci buc??i

de

lemn; asi??zi ?inut, aci, m?in

1) 1) Peremysl, cetate, pe fluviul Jau. Peremysl. 2) Cerven, cetate ?n Galitia. 3) latviagi, populaliune baltic? aproape de'Prusieni. 2) 3)
t

)Pe?eeana, un ?fluent al fluviului Soz din jara Radimdcilor. )Povoz, tribut ce se dedea principelui. 4>
"

)Torcii popor de semin?ie turt?, ca ?i Torcmenii, Pecenegii, Polovcii. "Ei tr?iau la fruntariile Rusiei chiovene; Porphyrogenitul nunte?te ?i pe Un

tot Turci.

o; mai mult cluiar el a poruncit s? se ser- ? veasc? cu p?ine ?i aceasta: a dat-o apostolilor ?i lu?nd p?inea a zis: ?Acesta este trupul meu care ee fr?nge pentru voi?. In acela?i fel a "luat el

?i

vinul ?i a zie: ?Acesta

n?ii no?tri n'au admis-aceasta?. C?nd au auzit aceasta Ovreii Chazari, venir? ?i gr?ir?: ?Ani auzit c? au venit Bulgari ?i ore?tini,?nv???ndu-te fiecare dintre ei credin?a sa. Cre?tinii cred ?n acela pe care noi l-am r?s

 41 -

p? ce s'au dus s'a ri?dicat Cain gi a voit s?-l omoar? ?i n'a ?tiut, cum s?-I omoare. Atunci gr?i Satan c?tre el: ?Ia o piatej? ?i love?te-!?. ?i a luat o piatr? gi 1-a omor?t. ?i Dumnezeu zise c?tre Cain: ?Unde este frate

r gi p?s?rilor gi fiarelor gi viermilor, ?i un ?nger ?i numi ?i pe eS am?ndoi. ?i Dumnezeu f?cu s? asculte de Adam fiarele ?i do?bitoacele1 ?i el st?p?nea peste toate gi ele ?i erau supuse. C?nd dia?volul v?au c?t de a sagen? cot.' Dup? ce arca a fost construit? tiinp de, o ant? de ani, povesti Noe c? are s? vie un po?top, dar era luat ?n r?s. Dup? tee a fost gata ajrea, zise Domnul c?tre Noe: ?Intr? ?nl?unlmi tu ?i so?ia ta fi-

- 88 -

^2 -IWfet

?inea la Abraham gi la neamul lui ?i 1-a numit poporid s?u. Dup? ce Isaac se f?cu mare, iar Abraham tr?ise 175 ani, muri ?i a fost ?ngropat. C?nd Isaac era ide 60 de ani, n?scu doi fii, pe Es,au ?i lacob. Esau era r e oameni ?n p?cate gi mai mari: ei se apu?car? s?-?i fac? idoli, unii de lemn, al?ii de aram?, al?ii de marmor? ?i al?ii de aur ?i de argint. ?i se ?nchinau lor ?i-gi duceau pe fii ?i fiicele lor ?i-i omorau ?naintea Jor gi ? a ns?, c?nd ?l ?mbr??i?a, ?i arunc? regelui coroana de pe cap ?i o calc?. C?nd a v?zut aceasta un vr?jitor girai c?tre rege: ?O cerul ?i p?m?ntul?. ?i Abraham lu?nd foc, arse pe idoli el v?. va pierde a v?zut Hanain, tat?lui meu?,- ?i zise: ?Tat?, de oe duci pe oa?meni pe c?i gre?ite, f?c?nd idoli de lemn? Acela este Dumnezeu care a f?cut rege, nimice?te pe acest copil, c?ci dac? nud nimice?ti,?n templu. C?nd tot Egiptul?. ?l re

 43

nte. <?i 1 ostia, fiul lui Nun, lu? conducerea. Acesta ajunse ?n

?ara

f?g?duit?, nimici neamul Cananienilor ?i ?n Ionul lor a?ez? pe fiii lui Israel. Dup? moartea Iui losua, ajunse ?n locul s?u Iuda ca judec?tor gi ceilal

ani a tr?it fiecare; deasemenea l-au ?nv??at despre mersul ?i num?rul stelelor, despre ?ntinderea p?m?ntului gi despre ?n?elep?ciune. In urm? ?i ap?ru Dumnezeu ?ntr'un mar?cinig ?i ?i zise : ?Am v?zut mizeria printre oameni. De aceea an venit asupra lor zece pl?gi, fiindc? ?n daours de zeice luni au ?necat pe copiiii Evrei?lor. ?i pe c?nd era ciuma ?n Egipt, zise Faraon lui Moise ?i fratelui s?u Aron: ?Pleca?i c?t mai rep

cur? ca pe uscat. Dup? ce s'au urcat pe ??rm, marea se rev?rs? peste; Faraon gi peste armata sa. C?ci Dumnezeu iubea pa Israel. ?i pornir? dela mare trei zile prin pustiu ?i ajunser? la Mara: aci apa era amar? ?

i. 44

93

??-i Dac? ?i

f ?u ?i se va numi marele sf?tui?tor al ?ngerilor; mare este puterea sa ?i. pacea sa nu are sf?rgi,>. ?i iar??i: ?Iat? o fecioar? va concepe gi va na?te un fiu gi nu?mele s?u va fi Immainueil?. Micjba gr?i: ?Tu Belblesm (Maleacbj zice: A?a gr?e?te Domnul: ?Eu nu v??i despre ?nvierea sa.??din R?s?rit ?Ridtc?-te Dummai plac pe voi, c?ci David a zis: p?n? ?n Apus numele meu va fi sl?vit ?ntre popoare; ?n orice loc se aduce numelui meu t?m?ie ?i jertf? curat?, c?ci mare ? este bra?ele ?i a m?ntuit Ierusalimul?.-?i au vorbit

.i

11

c-

Gr>*$- b*trvYvr*.?!"?- 'T ri&r

runi^?use.cv.

94

45

?mplinit ?nt?mplat s?

adineaori, au c?lcat tignir?. ?i s'a f?cut ?n-tunertic ?n toat? ?ar?. de la ora a.g?sea p?n? la a noua gi la ora, nou? lisus ??i dete sufletul. Atunci catapeteasma bisericii se rupse ?n dou? ?i mul?i mor?i se scular? ?i le-a epus s? intre ?n p ?n Asiria ?mm? s'au ?ntors p?n?

pe to?i copii p?n? la doi ani?. Ei se duser? ?i uciser? pe copii. Atunci Mania de team? ??i ascunse copilul; ?i losif ?i M?ria ??i luar? copilul ?i fugir? ?n Egipt ?i au r?mas acolo p?n? la moartea lui Irod. Iu Egipt ?nger

- 46

97 .\hich xlij'2 rimi?ii lui> Vladimir

. VT T 1T

i
*

la Bulgari, Germani ?i Greci (987).

Dumnezeu?. Aceast? p?rere a fost aprobat? ?i de principe gi de toat? lumea. S'au ales zece b?rba?i ?n?elep?i ?i lumi?na?i gi li s'a spus: ?Merge?i mai ?nt?i la Bulgari ?i studia?i credin?a lor?. Ei plecar? gi dup? ce

spin? gi zise: ?Ferici?i sunt

crj ga-sun?ja

dreap?a,._dar..v.ai_.de_Ge? de la st?nga?. Atunci filosoful zise: ?Dac? vreai s? stai la dreapta, cu cei drep?i, prime?te botezul?. Via-dimie pun?udu-gi aceasta la inim?, a zis;

?n bi?seric?, gi n'am v?zut nimic frumos. ?L ne-am dus la Greci ?i ne-au condus acolo unde ei se ?nchin? la Dumnezeul lor ?i nu mai ?tieaui,

zise: ?S? %^eni?i cu sora voastr?, s? m? ba eza?i?. ?mp?ra?ii, auzind aceasta, trimiser? pe sora lor ?m?preun? cu c??iva preo?i ?i cu c??iva demnitari. Ea ?ns? nu vrea s? plece: ?S? merg, zise ea, ca ?n robie la p

Vladimir ??i agez? armata ?n linie de b?taie ?i porunci s? se fac? o ridic?tur? de p?m?nt p?n? la cetate. ?i ?n vreme ce se f?cea a-ceaefta, locuitorii din Kliierson, g?urind pe del desupt zidurile cet??ii, luau p?m?n

100

101

I
XC

a fost la Constantinopol; el a fost format din o sut? cinci?zeci de p?rin?i cari au afurisit pe Macedonius ce se ?mpotrivea dumnezeirei Sf?ntului Duh ?i au propov?duit unitatea Trinit??ii. Al treilea a avut loc la Ep natura sa el ei numesc .tat?l ?i cu Fiul ?i el deci, dac? p??m?ntul este mama lor, cerul le este atunci tat?; c?ci la ?nceput Dumnezeu trece ?n Fiu ?i p?m?ntul. nici Fiul se zice: ?Tat?l nostru oarele efti ?n sa ? de aceasta,seam?n? cup?m?ntul mama lor, este. vecinie. Tat?l ars paternitatea, Fiul filialitatea, Spiri ul puircederea: c?ci nici Tat?l nua oreiat cerulsau ?n Spirit, De aceea?n Tat? sau Spirit; nici Spi?ritul ?n Tat? ce

 49

103

n. din Antiochia, Petre c?lug?rul din Alexandria. La al ?aptelea sobor. Adrian din Romai, Tanasius din Constantinopol, Politian din Ale?xandria, Theodouelt din Antiochia, Uie din Ierusalim. To?i acegti prela?i adun?

sunt faptele tale?. Ieri era cinstit de oameni, ast?zi iat?-l bat?jocorit. ?i ?n vreme oe-1 t?rau dealuugul p?r?ului Ruciai p?n? la Dnipru, p?g?nii pl?ngeau dup? el; c?ci nu primiser? cu to?ii sf?n?tul botez. ?i dup? ce n aceste locuri ?i poporul acesta nu ?tiea nimic despre Dumnezeu; eu m? bucuram de cultul ce mi se f? dea ?i acum iat?-m? ?nvins de cei ne?tiutori, iar nu de apostoli, nu de martiri; de aci ?nainte nu vom mai s

?) ?ari?a, Lnvp?r?lctt'-a, a<iec? sora ?mp?ratului.

r?tat; atotun, m?ntuirea noastr? este aproape: noaptea a trecut, ziua s'a apropiat. Mul?umit? credin?ii principelui nostru Vladimir, noi am c??tigat harul, de care suntem m?ndri gi prin care noi tr?im; acum sc?p?n ului s? fie a?a de pu?ine cet??i?, de aceea el ridic? cet??i ?nt?rite pe Deana gi pe Vostr3), pe Tiubeja4) gi pe Sula5) ?i pe Stagna 8) gi adun? oameni harnica

r?. Mamele acestor copii pl?ngeau pen tru ei, fiindc? ele ?nc? nu erau destul de ?nt?rite ?n credin?a lor; ele pl?ngeau pentru ei, ca pentru ni?te mor?i. Dar, prin adast? ?n?v???tur? se ?mplini.?n Rusia proo?jocia c cu David: Veni?i ?i v? vese?li?i ?n Domnul, s? strig?m c?tre IImunul, m?ntuitorul nostru, s? mergem' ?naintea lui, c?nt?nd ?i ra?rlurisind c?t de mare este, c?t de veeinic? este iubirea lui, cum ne-a sc?pat el de du

1) 2)

3) 4)' Trubeja, uflueMl ?n st?nga Dillprului, ?n regiunea I'uxeiaslavlulu?. 5) 6)

)Vladimir, cetate ?n Volyniu, rc?edhifS de principat. )Tmutorakan, cetate l?ng? nutrea de Ascov, re?edin?? de pr?acipa", ari disp?rut?. )Vostr, aflueiil ?n st?nga Desnei. )Sula, afluent ?n st?nga Dniprului, ?n regiunea Sevcriaiiilor. )StuglUt, alliieut ?n dreapta Dniprului.

 107

enir? ?i ?ncepur? s? strige: ?N'ave?i nici un om? Iat? al nostru a venit?. Vladimir d?duse ordin solda?ilor s?i s? se ?narmeze peste noapte ?i cei doi oameni ?naintar? s? se lupte. Pecenegii trimiseser? pe al lor car

ei tale mame?. ?i dup? ce s'a rugat, el gr?i astfel: ?D?mesc acestei! biserici a sfintei Maici a lui Dumnezeu a zecea parte din averea m;ia ?i din cet??ile mele. Apoi scrise un bl?st?m ?i-1 l?s> ?n biseric? zic?nd: ?Da

u tine; dac? ?ns? va ?nvinge al meu, atunci ne vom lupta trei ansi. ?i fiecare se ?ntoarse la ai s?i. Vladimir due?ndu-se ?n tab?r?, trimise crainici zic?nd: ?Nu e nimenea care s? vreals? se lupte ou Pecenegii?? ?i n

1)

Pereiaslavi, ora? pe apa Trubeja. ?Nestor face atei o confuzie. Ora?ul

n'a

fost ?ntemeiat la 903, ci este un ora? mai vechiu. Etimologia nu este probabila. Cronicarul a ?ntrebuin?at mai multe fragmente

 52

ur si cu argint eu n'am s? g?sesc o drujun?, dar cu drujima mea eu voiu g?si aur ?i argint: dup? cum str?mo?ul meu ?i tat?l meu au c??tigat aur gi argint cu drujina lor?. C?ci Vladimir ?inea la drujina sa; el se sf?tu a de p?cat?. Ei ?i r?spunser?. ?Tu e?ti or?nduit de Dumnezeu de a pedepsi pe cei r?i ?i de a avea mil? cu cei buni. Trebuie s? pedepse?ti pe t?lhari, dar, dup? ce ?i vei fi convins de vinov??ia lor?. Vladimir su?prim

peutru

i e.r?nge?i comori ?n Cer, unde mei rugina nu le m?n?nc?, mei ho?ii nu le fur??; ?i David zice: ?Fericli/t omul oare are mU? gi care d?rue?te?. EI auzi ?i pe Solomon care zice: ?Cel ce d? s?racilor, d? lui Dumnezeu

(3o*)

O istorie minunat? (997).

gi f?r? ?ntrerupere. Pecenegii ?ns? afl?nd c? principele lip?se?te de acas?, venir? ?i s? stabilir? la Belgorod. Ei aeediar? ceta?tea; gi etra o foamete mare ?n orag, unde lui Vladimir nu-i era cu putin?? s? le dea vr'

1) 2)

)firi era o compensare ?n bani pc tare Vladimir a suprimat-o ?n sebint-bul unor pedepse corporale. Paaagiul este obscur ?i contradictoriu. Dac? a su?primat vira, ilu se mai poale pretinde )Pecc^aduiiarea cet??enilor liberi. . ;

 53

u miere ce ee p?stra ?n camera principelui: o amestec? ?n ap? ?i o v?rs? ?n butoiul al doilea ce era deasupra pu?ului. A doua zi trimise o deputa?iuree la Pecenegi: oa?menii din ora? se duser? s?-i g?seasc? ?i le

ucurie. In mo?mentul c?nd Vladimir c?zu bolnaiv, el avea l?ng? sine pe fiul s?u Boris. Iar c?nd PeceMeigii pornir? ?n contra Rusiei: el trimise pe 'BoriS ?n contra lor, fiind el ?nsu?i foarte bolnatv ?i muri de aceast?

1) 2)

)Kizcl, un fel de m?ncare f?cut? din ?purSe? de ov?z. )Liihno? un. veeliiu vas rusesc.

D Malfrid, probabil .sjo?ia lui fftadimir, fini lui, Svi?toslav. 2) 3)

)Criraa^era o monet? de o v?i?oare de zece copeici antebelice. )Locuin?a lui Vladimir pare a fi fost construit? pe ni?te pilo?i.

 54 _

113

'

edreptate, toat? dreptatea sa va fi ui?tat? ?n nedreptatea ce a s?v?r?it ?? va muri ?n aceast? nedrept??i-. ?i dac? voiu spune unui om r?u: tu vei pieri pentru totdeauna ?i dac? revine de pe calea pe carp merge ? moartea le c?ci fr?? fi ?nt?lnit el. El

rad gi chem? ?n tain? pe Put?a- ?i pe al?i boieri din Vistagrad gi le spuse: ??mi sunte?i voi devota?i cu tot sufletul?? Put?a ?i ceilal?i r?spunser?: ?Suntem gata s? murim pen?tru tine?. Atunci el le zise: ?Nu spune

1) Acest pasagiu im se gSse?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea: tui Trautmaiin.

emon r?spunse: ?Eu voiu merge? ] Omul r?u ?ns? Care se ?ndeletnice?te s? fac? r?u, e mai tic?los dec?t diavolul: c?ci diavolii fug de Dumnezeu, iar omul r?u n'are teiam? de Dumnezeu ?i nici ru?ine ?naintea oameni ?Fk?bga mul ?L Era Un t?n?r, de ras? un?gar?, cu numele^de. George ?i Boris ?l iubeia mult. Ii d?duse ?n dar o salb? de aur ?i o purta la g?t c?nd servea pa principe. Ei onior?r? ?i un mare num?r de al?i servitori. N

1) Acest pasagiu nu este ?n toate manuscrisele ?? iui se g?se?te nici ?n tra?aucerea lui Traiumanu.

 116

?n slava care nu apune nici ?i s?rac ?i spre a lovi pepentru meritele voastre. Bucura?i-v?lor s? intre ?n inimia lor, arcurile lor Dommdui. ?'r?h?t?nd lumeapiar? ?i s? se ?mpr??tie ca fumul?] *). ?i apoibolnavi, f?clii str lor spre a lovi pe cel slab odat? ?i unde a?i intrat oamenii cari au inim? drept?: sabia voi cari. a?i fost lumina?i de lumina s? se fr?ng?, ?i p?c?to?ii s? ?n?treag?, gonind pe diavoli, vindec?nd pe dup? ce s'au ?n

Acest pasagiu'nu se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici iii traducerea

 57

v gi-?i ucide fra?ii?, Novgorodienii spuser?: ?Principe, de?i fra?ii no?i>ri au fost uci?i, noi putem totu?i s? ne! lupt?m pentru tine?. Si laroslav lu? o mie de Varegi ?i patruzeci de mii de al?i solda?i ?i se duse ?n con

, multe p??cate ?i sunt iertate; c?nd ?ns? principii sunt r?ii gi nedrep?i, Dumne?zeu face s? apese asupra ??rii mult r?u, fiindc? principele ?i este capul. C?di Isaia a zis: ?Ei au p?c?tuit dala cap p?n? la picioare, ad rimi un
laroslav se stabile?te Kiev. Boleslw,merg2j^potrivahii.

m pune s? ne zidi?i gi casele noastre?. Novgorodienii auzind aceasta ziser? lui laroslav. ?M?ine vom trece r?ul ?i vom porni contra lor, ?i cel ce nu va veni ?l vom omor? chiar noi?. ?ncepuse tocmai s'? ?nghe?e ?i

1)

Rokom, o totalitate l?ng? Novgorod, l?ng? lacul Ilmen.

 121

aceasta,

Sviatopolk

fl}- R?zboiul ca Boleslav (1,018)..

ele p?r?i; Era ?ntr'o Vi?neri, la r?s?ritul soarelui gi a fost o lupt? grozav? precum n'a Mai fost p?n? attunici ?n Rusia. Solda?ii se luptau, corp la corp ?i se m??cel?reau; de trei ori ?ncepur? din nou bai?lia ?;-s?ngele mare?. C?ci Boleslav era mare ?i gras a?a c? abia se mai ?inea pe oal; dar era om ouminite. ?i Bokjslav zise drujinii sale: ?Daic? nu sim?i?i ru?ine de aceast? ocar?, am s? m? duc s? mor singur?. ?i se arunca ?m

?nse o mare armat?. Boleslav era 3a Kiev ?i nelegiuitul Sviatopolk zise: ?Ucideri pe to?i Le?ii din ora??. ?i ei neiser? pe - Legi; . atunci Boleslav fugi din Kiev, duc?nd tezaurul lui laroslav ?i lu?nd pe bdieri gi pe cel

1) hune, o veche moned? ruseasc?, la ?nceput ?nsemna blan? de. jder; ca fi ?n latine?te pecunm, bani, dek geej?&_,vi*8, banii se str?ngeau ?n natur?.

1) Cervcnsk, este regiunea dela Cerven.

21

Berestie, ora?ul de mai t?rziu Brest-Litovsk.

ea sa la Tmutorakan puse teme?liile unei biserici, pentru Sf?nta Maica a Domnului ?i o construi. Ea exist? ?nc? gi ast?zi la Tmutorakan. ?n contra

laroslav unicul s?u, a s?v?r??it totu?i un omor. C?ci Lamerii zise celor dou?.femei ale sale; ?Am omor?t un om pentru nenorocirea mea ?i un t?n?r pentru peirea mea. De aceea, mi-a fost dat? o pedeaps? repetat? de ?apte unde locuitorii la Ce an, se ivir? ?tiin?a lor ?mpedioa; recoltele. foamete ?n avu u Tu a pe ale tale?. Iar Mstislav zise: ?A?a s?gr?u?i Rededia zise lui fie?. ?i ace?ti, vr?jitori, pe unii fiecare ?ar? omul nu acum ?mpotriva lor?. ?i Mstislav gi laroslav pornir? unul contrai altuia. Severieni cari formau cen-

1) 2)

)Sudoma, un r?u ?n gnv. Pskov. )Kasogii erau un popor Ia Nordul Caucazului.

4) 5)

)Suzdal, faimoas? cetate ?n regiunea Rostovului, guv. Vladimir. )l.isCven, ora? ?u regiunea Cemigovtflui.

este mare. A doua zi de diminea?? Mstislav privind cadavrele Varegilor lui laroslav, uci?i de. Severieni, zise: ?Cine nu s'ar bucura de aceasta? Aci zace un Severiian, dincolo un Vareg, ?i drujina mea este neatins?

ob?ndi un- fiu, pe care ?l numi Viaceslav. laro?slav, pe c?nd se afla la Novgorod, afl? c? Pecenegii ?u asediat Kie?vul. Lu?nd o armat? numeroas? de Varegi ?i de Sloveni veni Ia Kiev ?i intr? ?n capitala sa, de?i Pe

1) 2) 3)

)Gorodef, ora? ?u st?nga Dniprului, aproape de Kiev. )Belz, ora? ?n Galijia. )Juriev ora? ?n'ara Ciuzilor, azi Dorpat.
(

t) Ros, un atliieut la st?nga Dniprului.

 126

127

?rguri ?i a?ez? preo?i gi-i sus?inea din veniturile sale d?nd ordin s? ?nve?e poporul cum a fost poruncile lui Dumnezeu ?i s? cerceteze des b-?erica. C?ci un preot trebuie s? ?nve?e mereu pe popor, fiindc? Dumne Biserica lui Sfintei-Maici laroslav, a a fjpst Domnului,

aroslav

f?cu

ci>

cor?biile

ir mureau: se smulgea pelea cailor ?nc? de vii, at?t de1; grozav? era aceast? cium? a cailor (1042).

laroslav, fitul s?u, arunc? s?m?n?a ?n inimile cre-diaicio?dor prin cuviin?ele Sfin?ea Scripturi, iar noi, noi secer?m, pri?mind ?tiin?a din c?i?i: c?ci din ?tiin?a din c?r?i cese un mame c??tig: c?r?ile! ne edific? ?':. ne a

mir fu arun?cat pe ??rm, ?n num?r de ?ase mii de oameni. Ei vrur? s? se ?ntoarc? ?n Rusia ?i niminea din drujina principelui nu merse cu ei. Vy?ata zise atunci: ?Eu am s? merg cu voi?. ?i p?r?sii corabia ?i se duse

1)

Pasagiu! acesta lipse?te iu unele manuscrise ?i ?n traducerea lui Iran Imanii.

?i au fost ?ngropate ?n biserica Sfintei Maici a Domnului. In acest an a murit Briacislav, fiul lui lziaslav, nepotul lui Vladimir, tat?l lui vseslav ?i fiul s?u Vseslav se urc? pe tron. Acest Vseslav venise ?n lume priu d 6558.

Principesa,

so?

e ?i a egumenului oare m'a tuns?. ?i. a ?nceput s? tr?iasc? ?n acest loc, rug?nd pe Dumnezeu gi nem?nc?nd dec?t p?ine uscat?, toat? ziua, ?i. b?nd un pic de ap?, s?p?ndu-?i pe?tera gi pe-trec?ndu-gi noaptea gi z

om plin de virtu?i, ?nv??at gi cump?tat. Acesta sie ducea adeseori dela Bereatovojie l?ng? Dnipru,. pe o colin?, unde este acum vechea m?n?stire a Pe?terilor si se ?n?china aci; c?ci era aci o mare p?dure. El s?p

1) Kazimir, regele Poloniei (10341058). 21 Vseslav muri ?m 1.10.1. Pasagiu! ne d? o dat? importan?i asupra vie?ii ero.'iirarului. 3 ) Pasagiu! lipse?te ?n ni?ele m'aninvrisc ji ?n traducerea lui Tratitm-.mn" t) Berestovojie era o colini l?ng? Kiev. 1) 2)

)Numele este nesigur; Trautmann op. cit. nul indic?. )Muntele Athos.

asitav, zic?ndu-i: ?Principe, Dumnezeu a sporit num??rul fra?ilor gi locul este nuc: d?ruegte-ne colina ce este deasupra pe?terii. Iziaslav, aurind aiceast?, s'a bucurat ?i a trimis pe unul din?tre oamenii s?i spre a le ate. Theodosie r?mase apoi ?n m?n?stire, du?c?nd o via?? plin? de virtu?i, urm?nd regulele vie?ii monacbale ?? primind pe to?i c??i veneau la el. Venii ?i eu s?-l g?sesc, s?rac gi ne?vrednic servitor, gi el m'a prim ost ?nmorm?ntat ?n biserica Sfintei Soph?i, p0 care ?nsu?i o zidise (1052). numele de Vladhnir (1053). ^VllLjMoarKea^hu laroslav (1054).

In anul 6

n ur?, ?n ceart? ?i ?n vr?gm??ie, ve?i pieri voi

1)

Tarifa.

v ?i Vsevlad str?nser? o armat? colosal? ?i pornir? c?l?ri gi cu cor?biile, cu nenum?rate trupe ?mpotriva Torcilor. Afl?nd despre aceasta, Torcii de fric? o luar? la fug? ?i nu s'au mai ?ntors de loc. Unii murir? fugind orni ?mpiofcrtva lor, la 2 din lima lui Februarie ?i ?ncepu lupta ou ei. Ei ?nvinser? pe Vsevlad, ?i jefuir? ?ara ?i plecar?. A-ceasta a fost ?nt?ia ?nfr?ngere ce o suferi Rusia din partea p?g?nilor acestora, a acestora ntat ?u biserica Sf?ntului Gbeorghe. In acest an, timp de cinei zile, Volkhovnl curse la Novgorod ?napoi gi aceasta a fost o rea prevestire, c?ci patru ani dup? aioeasta Vseslav arse cetatea (10621063). pe cel care este atacat?. Astfel recomand? el fiilor s?i, s? se iubeasc? ?ntre ei. Fiind sl?bit, c?zu r?u bolnav, c?nd ajunse la Vy?egorod. Iziaslav era atunci la Novgorod, Svi?toslav la Vladimir, Vsevlad ara l?ng? tat

(Lix) R?zboaiele ?mpotriva Torcilor ?i Polovcilor (1055).

LX. Svi?toslav. Prevestiri (1064 J.

orakan ?i ?mprexm? cu el fugir? Porei ?i Vygata, fiul lui Ostromir, voevodul din Novgorod. Ajung?nd la Tmutorakan alung? de aci pe Gleb gi ee a?ez? ?n locul s?u. RoSlislav se retrase din ora?, nu doar c? ar fi avut fric? de el, ci fiindc? nu voia s? ia armele ?mpotriva unchiului s?u. Svi??toslav veni atunci la Tmutorakan, a?ez? din nou pe fiul s?u Gleb ?i se ?ntoarse acas?. Totu vreme un semn ap?ru ?n erau ca de s?nge. Ea ap?rea v?zult? ?apte zile. Aceasta era aci fost numeroase r?zboaie interne ruseasc?: c?ci aceast? stea, cu

 65

B?u deci jum?tate din cup? ?i dete cealalt? jum?tate s? o bea principele, dup?ce ?i-a b?gat degetul ?n cup? el avea subt unghia o otrav? ucig?toare apoi o dete principelui, fix?nd moartea acestuia dup? opt

fiul Svi?toslav, de?i ?i se era

lui cuprinse Vsevlad, forjjifioar? o

Briacislav, Novgorodul. ??i

prin v?rful s?bii, i iar??i subt ?mp??ratul Mauricrius2) iat? oe s'a ?ri'j?mpW; O femee n?scu un copil mon?stru, f?r? ochi gi f?r? m?ini. ?alele sale se sf?r?eau ?ntr'o coad? de pe?te. S'a n?scut ?l un c?ine care avea ?asle, picioare. Se dus'er? spre Nemiga3). ?nt?lnir? la Nemiga, totu?i se Iziaslav, Svi?toslav fuga. Mai t?rziu, spuser? lui r?u?. El d?du C?nd intr? ?u Vseslav fu astfel Vseslav la

1) lustinian I, ?mp?rat byzautin (517-565). 2) Mauritius,

?mp?rat

byzaniin (582602).

3) Constantin, ?mp?rat byzantin (741775). 4) Saracini Arabii.

136

137

zice Domnul, Atot?iil orul. C?nd auzim aceste vorbe, ne vom n?zui spre bine. S? c?ut?m dreptatea, s? sc?p?m pe cei asupri?i, s? ne poc?im ?i s? nu d?m, ?n schimbul binelui, r?u, nici injurie pentru in?jurie, ci e? n

ul s?u: ?Anx ?n?eles ce tare e?ti tu ?i cum g?tul fpu este de fer, de aceea am oprit ploaia, am udat un c?mp ?i n'am udat pe un altul; eu am f?cut s? se usuce p?m?ntul, eu am f?cut e? suferi?i de ar?i??, v'am acop

1) Rusalii, cf. Romanica, p. 21.

 67

furia poporului, triniite s? p?zeasc? pe Vsfeislav?. ?i c?nd spu?nea acestea, cealalt? jum?tate din popor se ?ntorcea dela ?nchisoare, ale c?rei por?i ea le descliise. ?i drujina zise principelui: ?Are s? fie r?u; trimite cut prizonier la 1 Novembre. Astfel Svi?toslav se ?ntoarse victo?rios ?n cetatea sa Cernigov. -1 calc?, el va fi pedepsit aci jos, iar ?n via?a viitoare el va fi pedepsit

a, s? vie cu o mic? drujina?. Locuitorii Kievului se bucurar?. Svi?toslav atunci ?i Vsevlad trimiser? la Iziaslav spun?ndu-i: ?Vseslav a fugit dinaintea ta; nu aduce pe Legi la Kiev, fiindc? tu nu mai ai du?mani ?n ce?t

1) Vece, adunarea cet??enilor liberi.

2) Snovsk, im ora? ?n regiunea Cemigovutui.

3) Snov, afluen? at Deanei.

@ ^ 140

>0
68

d ?i se n?scu

mi

fiu; a fost numit Ros?tislav. In acest an s'a pus temelia bisericii Sf furtului Mihail ?n m??n?stirea lui Vsevlad (?a Vydobiej) *) (1070).

?ntr'o noapte el dis?

u a creiat pe om din ???r?n?; 'el este format din oase gi dine gi s?nge gi altceva nu e nimic ?n el; el nu gtie nlianic, c?ci numai Dumnezeu singur ia ?tiutor? .Ei ?ns? ziser?: ??tim noi Cum a fost creiat omul?. El ?i ? ?nurile ?i dmor?r? astfel multe femei ?i le luar? averile. Apoi venir? la Beloozero ?i erau l?ng? ei vreo trei sute de persoane. In timpul acesJa, se ?nt?mpl? ca Ioan, fiul lui Vygate s? vie din partea luri Svi?toslav s? str?ng? imp

tJ Lipse?te ?n cele mat multe ?na?uuaerise. 2) 3)

)RosiovSf, ora? ?n regiunea Rosului, l?ng? localitatea Nejatin. )G o l o t i c k , ora? ?n regiunea Polock.
j

4 ) ? e k s n a , aflueift al Volgei.

 69

ne dai drumul, nudt buie te va ajunge. Dac? nu, vei avea mult? sup?rare gi mult r?u?. El le r?spunse: ?Dac? v? liberez, atunci Dumnezeu m? va pedepsi; dac? voiu face s? pieri?i, el m? va r?spl?ti?. ?i Ioan zise lun

fi

tit, apoi ea~ ispiti

pe

b?rbat. ?i ?n decursul veacurilor femeile au fer?mecat mult prin vr?ji, prin vienin ?i prin alte, apuc?turi diavoli-ce?ti. Dar ?i b?rba?ii necredincio?i sunt vizita?i de diavol, cum s'a v?zut aceasta
poporul

din?? s? vie dup? cruce?. ?i convoiul s'a ?mp?r?it ?n dou? grupe: Principele Gleb cu drujina sa trecu la episcop gi tot

urm? pe vr?jitor. ?i au fost mari turburar? printre ei. G-Jeb lu?nd o secure subt hain? se du

 70

n a fost fun?dat? biserica m?n?stirii Pe?terilor de egumenul Theodosie ?i de epis?copul Michail, metropolitul din Kiev, Gheorghe fiind atunci ?n Gre?cia gi domnind la Kiev Svi?toslav. umplu de un miros cu bun? mireasm?. V?z?nd aceasta, l?udar? pe Dumnezeu. Metropolitul fu cuprins de groaz?, fiindc? el n'avea dec?t pu?in? credin?? ?n ace?ti sfin?i. El c?zu cu fa?a la p?m?nt, cer?nd iertarev m?n?stirii Pe?terilor (1074).

\hich LXVII./Discordia dintje^iiilui larodav (1073J. de aceasta trebuie s? te ab?ii de a m?nca mult: c?ci b?utura gi m?ncarea peste m?sur? pro?duc g?nduri ur?te. ?i c?nd ?e produc g?ndurile ur?te, p?catul so?se?te. De aceea, zicea el, c?lug?rul ca s? rezista str?du ri gi zicea: ?Am

10

- 71 .

rescut subt m?na ta, el te-a slujit, da-ni-1 pe el.? Theodosie le zi?e: ?Eu v'am desemnat pe iacob, dup? porunca lui D-zeu, ?i voi vre?i s? ave?i

un

legumeai dup? voia voastr??. ?i ascul?t?nd de dorin?a lor, le dete p

m?pul postirii. Prin post Apostolii au distrus ?nv???mintele dia?volului. Prin post p?rin?ii no?tri s'au pref?cut ?n luminile lumii, lu?mini cari str?lucesc ?nc? ?i dup? moartea lor; ei ne-au dat exem?plul marilor

1) N'a fost fiirat 'c?lug?r.

!'j

2) Lete?, loialitate l?ng? flu?inl Alta. 3) Cr?stinicitl.

 72

g?ndea s? p?r?seasc? m?n?stirea, c?nd ?l vedea, se ducea la el, ?l mustra pentru planul s?u ?i-1 m?ng?ia. De c?te ori vestea cuiva, vr'un lucru hun sau r?u, vorbele ^tarei?ului se ?mplineau tot?deauna. ok *); el trecea pe l?ng? fra?i, lua flori dela br?u! s?u gi le arunca asupra lor. Dac? floarea se ae??a de vr'unul din fra?ii cari c?ntau, nu r?m?nea mult timp ?i g?ndul lui se turbura, ?i lu?nd vr'un pretext, ie?ea din b sc? subt clopotni??, c?ci chilia sa era departe de biseric?. Alamei v?zu el o ceat? de oameni venlind dela poart'g; ??i ridic? ochii ?i v?zu un om oare c?l?rea pe un porc gi al?ii cari mergeau ?nd?r?tul lui. Stare?ul ?n

c?nd laude Domnululi nostru lisus Christos. e. Cei b?tr?ni erau ?i oi plini de dragost'a pentru cei iman. tineri; ei ?i ?ndreptau ?i-i m?ng?iau ca pe copiii lor iubi?i. Dac? vr'un frate c?dea ?n gre?al?, ei ?l m?ng?eau ?i ?mp?rt??eau cu trei sau patru in?i poc?in? i f?g?dui ?mp?r??ia cerului, ca'p?splat? pentru lucr?rile sale. Apoi veini Theodosie cu fra?ii s?i gi se a?ezar? ?n jurul Iui. In mijlocul agoniei sale el privi pa egumen gi zise: ?Nu uita, egumene, ceea ce mi-ai f?g?du

1) 2)

)Lepok, dup? unii ar fi gui, v?scul, dup? al?ii Arctium lappa, scaiu, re se acaj? de haine ?i de p?rul animalelor. )Mihuil 'folhekovici era un c?lug?r din aceeii?i m?n?stire.

?r

 150

? piele proasp?t? se usca piere] gi sc ?nchise ?n pe?ter?, ?ntr'o nuc? chilie de pal.tu co?i. Aci, f?r? ?ncetare, se ruga lui Dumnezeu cu lacrimi ?n ochi. Ca hran? toat? ziua n'avaa. dec?t o buc??ic? de p?ine gi nu b raitele sale. Theodosie cu pro-priele-i m?inii ?l sp?la ?i-1 ?mbr?ca. El ?l ?ngriji timp de doi ani. Lu?cru minunat ?i miraculos, el a r?mas ace?ti doi anii f?r? s? guste nici p?ne nici ap? ?i nici un fel de hran?, nidi un

1) Toropel, uil ora? poate ?u guvern. Pskov.

] ) Boldiny, colin? l?ng? Cernig'bv,

73

su?i: ?Eu am purtat aceast? lupt? timp de trei ani?. In urm? se apuc? s? tr?iasc? o visat? mai auster?, p?s?tr?nd abstinen?a, postul gi veghia. Tr?ind astfel el ajunse la cap?tul zilelor sale. C?zu bolnav ?n pe?tera s

??i puise picioarele goale pe f lael?n?, l'a ?l?s? acolo p?n? se eliluse flac?ra ?i ?n urin? ie?i.' Se mai povestesc despic el ?nc? multe lucruri, al c?ror martor eu ?nsumi am fost c?te odat?. Astfel birui el puterile dia

6583. Biserica m?n?stirii Pe?terilor a ?tefan pe temeliile de mai ?nainte; Theodosie gi ea a fost reluat? pe terminat? dup? trei ani, la 11 Iulie. In ac i la Svialoslav. Svi?toslav le arat? cu d aceast? mas? nenum?rat? de aur, argint e acesteia nu slujesc la nimic; suni lu valoreaz? mai mult; c?ci oamenii ?unt bog??ii ?i ?nc? ?i mai mari. Tot laud? ?naintea solilor neu-elui Asayriei ?i duse la Brbylon. De asemenea, dup? m 1 bumuri fur? ?mpr??tiate ?n toate p?r?ile. Anul 6584. Vladimir, fiul lui Vsevlad ?i Oleg, fiul Iui Sviato-elav, miarser? s? dea ajutui Legilor ?n contra Cehilor. In acest an muri Svi?toslav, fiul lui laroslav, la 27 Decemvrie, f?c?ndu-i ope?ra?ie de un ulcer ?i ?l ?

Anul enul

luna Mai; el domni opt zile aci gi fugi la Tmutorakan la Roman; Vsevlad merse tdootra fratelui s?u Iziaslav ?n Volhynia gi ?nchegar? pace. ?i Iziaslav venii s? se stabileasc? Ia Kiev ia 15 Iulie. Oleg, fiul lui Svi?tos

Nejata2). C?nd cele dou? armate ajunser? fa?? ?n fa??, s'a dat o lupt? cr?ncen?. Mai ?nt?iu fu omor?t Boris, fiul lui Viace-elav, acela care se ?ng?mfase at?ta. Iziaslav -se g?sea ?n mijlocul in?fanteriei. Deodat? ?ns

Oleg ?i Boris ?ns? intrar? ?n Cernigov ca biruitori ?i f?cur? mult r?u Rusiei, v?rs?nd s?nge cre?tinesc, s?nge pe care Dumne?zeu ?l va r?sbuna asupra lor: c?ci ei vor r?spunde de moartea sufle?telor cre?tine. Vsevl

1) Acest pasagiu mi se g?se?te ?n tente manuscrisele ?i nici ?n traducerea iui Tra.utroann. 2 :

1) Strijen, un r?u l?ng? Cernigov.

2

 76
LXXI.]R ? z b o a i e l e c h i l e . Moartea l u i I z i a s l a v (10791080).

sevlad se stabili la Pereiaslavl ?i f?cu pace cu Polovcii ?i Roman se ?ntoarse ?napoi cu Polovcii gi Polovcii ?l ueiser? la 2 August. ?i r?m??i?ele acestui fiu al lui SviaJtoslav, nepotul Iui laroslav, zac ?u aceste ?inu-tu vlad tri?mise ?n contra lor pe fiul s?u Vladimir. Vladimir merse ?n contra lor gi-i ?nvinse (1080). Ros?tislav la 18 Maiu. Ei venir? la Tmutorakan, prinser? pe Ratibor ?i se stabdir? la Tmutorakan (1081).

e pe Davil gi Volodar, fitd lui Rostislav, ,,gi se stabili Ia Tmw) lorakan. EI f?cu s? piar? Chazarii cari puseser? la cale moartea fratelui s?u ?i se declar? chiar ?n contra lui gi dete drumul lui David gi Volo?dar'(1083) elui s?u. El este dintre aceia, de cari dela Iaropolk, apoi se ?ntoarser? ?i-1 cea a Vsevlad trimise pe Solomon a zis;: ?Fra?ii ?u neKorooire se ajut? unul pe al ps lairapolk Ia este mai In acest an David De asem t timp cei doi fii ai lui Rostislav fugir?Domnul a zis; ?Jeirtfi?i-v? via?a pentrugonir?.prietenilor vo??tri?. fiul s?u Vladimir, care alung? pe fiii lui Rostislav gi stabiliIul, c?ci iubirea Vladimir.tare dec?t orice?.pritvse pe d, d?nd ascultare unor r?i sf?tuitori. Vsevlad afl?nd despre aceasta, trimise ?n contra Iui pe fiul s?u Vladimir; Iaropolk l?s? pe mama sa gi dru?jina sa la Luck s) ?i fugi la Le?i. Vladimir veni la Lock ?i locuitorii acest Andrei a prea sf?ntului meropolit Ivan. L?ng? aceast? biseric? zidi o m?n?s-

1)
2) 3)

Voin, fluviu tn regiunea Pereiaslavlului.

1)

Ole?ia, ora? l?ng? Dnipru, azi Ole?ky.

)Dorogobujul, ora? ?n Votlyiiia., )Luck, ora? ?n Volynia.

e fiioa sa se f?cu c?lug?ri??. Ea da numea Iainka. Ea etir?nse mai multe c?lug?ri?e di tr?i cu ele dup? regulele monahale (1086)] %

uri Nikon egucpenul m?n?stirii Pegterilor. In acest an Bulgarii cuprimser? Muoroinui(^(1088).

?in?. O dac? a? putea s?-mi sp?i toate p?icrtele mele ?n s?ngele meu gi s? scap de de?ert?ciunea acestei Kiev fiind Jan gi Ioan ?i de curslele diavolului?. Domnul ?n bun??tate? ea n'a respins de loc aceste rug? pe Vsevlad, domei j>este ?ara ruseasc?, ?i a fiilor s?i Vladimir gi Rostislav, voevodula o mie de oameni dinlumi plin? de lurbur?ri egumen. In acest am muri Ioan, ms^'ropolitul. Ioan era cunosc?tor ?n c?r?i gi ?nv?

(i^XXn^Dt/erite e v e n i m e n t e (1088^-1090). abile, tu m'ai omor?t?. Tic?losul Nerade? ee refugia la Premysl la Rurik. Servitorii lui Iaropolk, Radko, Vou-kina gi ptai mul?i al?ii ?l puser? pe un cal ?naintea lor ?i-3. duser? la Vladimir ?i de aci la Kiev. Dreptcredi f.

olitul acestei biserici pe c?rjei el ?nsu?i a zidit-o gi care era foarte mare. El a ?mpodobi?-o cu podoabe bogate: o m?ri, o ?nfrumuse?a ?n diferite chipuri gi a d?ruit-o cu vaze biserice?ti. Acest Ephrem ?n ace?ti a

4) Acest pasagiu nu esle ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lut 1) Zvenigorod. ora? l?ng? Nistru, ?circ Tarnopol.

Trautmann.
D Lipse?te clin unele manuscrise ?i din traducerea Iui Trautmann.

1 61
78

l?ng? Am

nu ?Vino, deaf?cuser? manta, episcopii

mult? mai aceste m?rit ?i

Marin lor ?ce m'am obosit, am pus s? sape un alt. frate ?i am s?pat p?n? la miezul nan ?ii. Ne-am obosit gi n'am g?sit nimic ?i am ?nceput a m? sup?ra, tem?ndu-ne a fi s?pat al?turea. Am pus din nou m?na pe sap? gi m'i cu lum?n 14 August, ?i

a, mult, fiindc? ei tr?iau dup? poruncile lui Dumnezeu ?i se iubeau ?ntre ei. El se puse s?-i ?nve?e despra pomana s?naicilor, despre ?mp?r??ia cerurilor, la cari vor ajunge cei drep?i, despre pedeapsa p?c?to?ilor c

 162

' lp3 (i-X^^ ?

?n acela?i timp ap?ru un semn pa cer. Un mare cerc s'a v?zut ?n mijlocul cerului. In acest au a fost o astfel de secet? c? p?m?ntul se aprinse ?i multe p?duri de pin ?i chiar lacuri ?ncepur? s? ard?. Au fofet multe s i omor?t poftele trupe?ti cari sunt izvor de fapte rele; tu ai sc?pat din cursele ?i uneltirile diavolului; tu te odih?ne?ti cu oei drep?i, primind r?splata pentaTU chinurile tale. Tu ai ajuns mo?tenitorul p?rin?ilor, urm LXXVI. Moartea lui Vsaulad. Pustiirile Polovcilor. Reflec?ii (1093).

li Driuck, ora? ?n regiunea Krivicilor, circ. Mohilev. ? ) Pesocen ora?; ?n regiunea Pereiaslavlului. 3) Perevoloka ora? ?" regiunea ?PereiasIaviului. + ) Priluk ora? ?" regiunea Perejaslavlului. 1) Theodosie, umil dintre p?rin?ii

bisericii

cre?tine.

>) 11 Ocloinvrie.

?nvr?jbelasc?; mai apoi se aplanar? cert?rile lor, l?sar? la o parte toate vr??m??ii?e, gi arecon-?oiliidu-se, s?rutar? ?ntre ei crucea. Fiindc? ?ns? Polovcii pus'/ioan ?ara ?n?elep?ii ziser?: ?De ce v? certa?i ?ntr? voi,

aceasta, ?solii alt cealalt?. El ?i ?mp?ca, d?iadu-Ie. La aceste' griji se ad?ugar? boalele, apoi b??tr?ne?ea. ?i atunci el ?ncepu s? iubeasc? soeieiatela tinerilor ?i-i che?ma ?n sfatul s?u. Ei ?l atraser? pe c?i rele ?i-1

1) 2)

)Torcesk, ora? ?u regiunea Kievului. )Trepol, o cetate in regiunea Kievului.

 81 -

utat Rostislav ?i a fost g?sit ?n r?u. A fost ridicat ?i dus la Kiiev. II depl?nse mama sa, ?l depl?nse tot poporul pentru tinere?ea sa. Episcopii, preo?ii, c?lug?rii se adunar?, ?i c?nt?nd c?ntece obr'gnuite, ?l ?ngrop?r ulte p?cate, acolo ?i pedeapsa este la fel. De aceea, ??rile au fost. supuse, de aceea m?nlia Iui DmWiriz?au s'a ?ntins, deaceea p?m?ntul a fojt pustiit; unii au fost du?i ?n robie, al?ii au "jst m?cel?ri?i, al?ii expu?i

 82

p?c?tosul, eu sup?r adesea pe Dunniezeu ?i, p?c?tuesc adesea ?i ?n ?oale ?filele.

LXXVII. P u s t i i r i l e P o l o v c i l o r (1094).

e pedepse?te de dou? ori. 0, ne?teaara? dragoste a lui Dumnezeu pentru om, c?nd ne vede ?nforc?ndu-ne poc?i?i spre el. O, ce nem?rginit? dragoste pentru moi! Cu voin?? noi am c?lcat poruncile lui ?i acum suf . Vladimir se ?nchise ?n cetate. Oleg veni sub zidurile cet??ii, arse ?mprejurimile, incendia bisericile ?i m?n?stirile. Vladimir ?ncheia pace cu Oleg ?i se duse s? se stabileasc? ?u re?edin?a tat?lui s?u la Pereiaslav n ??ri str?ine. In acest an l?custele n?p?dir? ?n ?ara ruseasc?, la 26 August, m?ncar? toat? iarba ?i multe bucate ?i nu s'a auzit niciodat? vorbindu-se ?n Rusia de un astfel de flagel ca cel pe oare noi 1-ani v?zul cu LXXVIII. P u s t i i r i l e P o l o v c i l o r . I t l a r s i K y t a n (1095).
ca

n venir? s? g?seasc? pe Yladindr ca s? fac? pace. Idarse duse ?n cetatea Pereiaslavl ?i Kytan r?mase ?u ?nc?nta ?nt?ritorilor cu armata sa. Vladimir dete lui Kytan pe fiul s?u Svi?toslav

ostatic ?i Itlar r?mase ?n

 83

171

acoperir? tot p?m?ntul. Era ?ngrozitor s? te ui?i Ia ele.' Ele ee ?ndreptar? spre miaz?noapte m?n?c?nd ierburile gi ineiurile." (li dejunat la Rati?bor, s? veni?i Ia mine?. ?i Itlar zise: ?A?a s? fie?. C?nd intrar? ?n camer?, ?i ?ncuia; apoi s'a suit pe coperil? ?fi f?cur?invazii de Polovci. Polovcii ?naintea Kievului. arcul, arunc? o s?geat? gi lovii p LXXIX. A'oi o deschiz?tur?. Atunci Olbeg Ratiborici lu? (1096)

loc parte C sfaturile noastre; dar ai inten?ii ur?te ?n contna- noastr? ?i vreai s? aju?i pe p?g?ni; Dumne?zeu ?ns? va fi judec?torul riostinu. Atunci Sviaitopolk ?i Vladimir mer?ser? ?n contra Iui Oleg la Cernigov. O In cest timp Boniak veni cu Polovcii subt zidurile Kievului,

2) Vy (i rolin? l&ng? Dnipru. 2) Sakov, ora? ?n regiunea Pereiaslavl ului.

1) 2)

)Kursh, ora? ?n centrul Rusiei, l?ng? fluviul Seni. )Smerdea erau ??ranii liberi.

"- 84

slujitorii s?i prin invazii ?i r?zboaie, pentru ca ei s? se cure?e ca aurul prin proba focului. C?ci cre?tinii, numai prin trecerea prin multe suferin?e ?i nenorociri, ajung ?u ?mp?r??ia cerului ?i ace? i p?g?ni def?im?tor n fiicele lui Luth, cari concep ur? cu p?rintele'lor. De aceea rasa lor este necuolk ?i Vladimir trecur? priutr'iu? vad Trubeja gi se ?ndreptar? spre Polovoi. Vladimir voia tocmai s?-?i a?eze drujina sa pentru lu)pt?. Ei ?ns? nu-1 ascultar?, ci d?nd pinteni cailor se repezir? ?n contra inimicilor. Po n?stire ?i al?ii se ascun?deau prin podurile bisericii. Fiii nelegui?i ai lui Ierna il sparser? por?ile m?n?stirii ?i p?strunser? ?n chilii, sp?rg?nd u?ile ?i lu?nd tot

6) 1)

2)
3) 4)

)Uslia, localitate nu departe de Pereiaslavl. )Starodub, mi ora? ?n lara Cernigovului. )Riazwi^ e-eUite pe J?ruml fluviului Oka. )Zarub, ora? ?u j dreapta Dniprului, ?n fala rev?rs?rii Trubejei.

7) 8) 9) 10)

)Krasnyi Uvor, palatul ro?iu din Kiev. )Vydobiei, o colin? l?ng? Kiev, pe Dnipru.
Etriv un de?ert de care vorbe?te Metliodios din Patara.

)Metliodios din Patara, ?n Cilicia, autorul unei c?rji de oracole, tr?ia Ja sf?r?itul sec. Il'I-a d. Chr. vezi Migne, Ptttrol. gr. XVIII. )Khavalisii, probabil un popor turco-tatnr, rare a disp?rut reped?.

 85

LXXXI. R?zboaele cipile.

z?i'luir?: Nu iste] poate ?n?elege limba lor,?rie? arata cu degetul fierul gi fac semne ou m?inile lor pentru ca s? cear? fier. ?i c?nd li se d? fier,'mm cu?it sau un topor, ??i d? ?n schimb bl?nuri. Este o potec? oe conduce sc ?n ea, ?i s? ?ncheiu o ?n?elegere cu tat?l t?u. C?ci el un'a gonit din cetatea tat?lui meu; ori tu nici aci nu vreai s?-mi Saip?inea mea? ? Iziaslav n'ascult? de aceste vorbe, bizuindiu-se pe numeroasa sa armat?.

1) 2)

)Torkmenii, mi popor turc, la Est de marea Caspic?, ?nrudi?i de aproape cu Turci?, Pecenegii ?i Polovcii. )Aci urmeaz? ?nv???tura lui Vladimir Mononiaclml.
de ras? finic? ?n Nordestul Rusiei. t) Volo?te, regiune administra

3) Jrxgrienii, un popo-r 4) Samoiezii, un popor ?n Estul Rusiei.

tiv?.

i puse s? descalece ?i la Kolok?a s'la dat o lup? s?ngeroas?. ?i Mstislav ?ncepu s?"fie ?nvin?g?tor. Oleg v?z?nd c? .steagul Iui Vladimir ?nainteaz? gi. venea s?-i cad? ?n spate, fugi ?ngrozit gi Mstislav ie?i biruitor.

la Murom, Mstislav sosi la Suzdal, ?i ?n vreme ee se g?sea aci, trimise s? roage pe Oleg s? fac? pace, spun?ndu-i: ?Eu sunt mai t?n?r dec?t tine, trimite un sol e? ?nt?lneasc? pe tat?l meu, d?-mi ?napoi drujina pe

1) Dobrynia Raguilovici, un voevod al principelui Mstislav. 2) Medvedica, al'lnent ?n st?nga Volgii. 3) KUazmai afluent al fluviului Oka.

1) 2)

)Kiuiui, ud Cuman. , )Pejar, un r?ule? l?ng? Kolokfa, care era un ?fluent ai Kliaznci.

 87

pe David. Astfel David ?n?el? pe Sviatopolk ?i ?ncepur? s? fac? planuri ?mpotriva lui Vasilko. ?i mciVasilko nici Vladimir nu ?tieau nimic de toate acestea. ?i David ?ncepu s? spuie ?Dac? noi nu punem m?na pe V

?Nu pot r?m?nea, frate drag?. Am ?i poruncit solda??ilor mei s? plece?. David sfctea pe scanai f?r? s? spun? nimica. ?i Sviatopolk zise: ?Atunci, drag? frate, stai l mas? eu noi?. Vasilko f?g?dui s? stea. Sviatopolk a

1) 2) 3)

)Terebovl, un ora? ?u ?ara Cervenilor, voievodatul Tarnopol. )Rudica, ?n apropiere de Kiev. )Pinsk, ora? l?ng? r?ul Piua. .

 88

181

nu ishuli gi-1 r?ni ?n fa??. Vasilko poart? p?n? ?n ziua de ast?zi aceast? ran?. Apoi ?i ?nfipse din nou cu?itul: ?n ochiu ?i-i smulse pupila, ?l lovi ?u uran? ?n cel?lalt ochiu ?i-i scoase ?i ceai al ? pupil?. Vasilko era ca Vasilko ?Nu ra?ele tale, Turov, Pinsk, Berestie ?i Pogorina, ?i c? a jurat, el ti Vladimir, c? Vladimir affle s? ? se stabileasc? la Kiev ?i Vasilko la Vladim'r. Eu a trebuit, f?r? voia mea, s?-mi ap?r capul. Da altfel, nu eu, ci David 1-a ?n dec?t

2) Pcgorina, o regiune l?ng? r?ul Goryn, aflueiit al Pripetului.

ragoste ?i-1 m?ng?ia. Dar s? revenim la subiectul nostru.

triva mea, mi-am zis ?n mline: C?nd t?i gi dac? Vla?dimir Pecenegii gi ?napoi,von spune fratelui meu Volodar gi David: ?Dfl?i-mi cei mai tineri solda?i dusei deci s? g?sesc pe Vasilko ?i rapor'ai tot ce a spus David. tu vreai s? trimi?i unid din oamenii vor sosi Bereu-dieii, se ?ntoarce Toreii, ??ii voiu da cetatea care vei vrea, Vsevoloj !) ?epol2) sauPeiremil?3). M? din drujina voastr? gi voi ?n?iv?, be?i ?i veseli?i-v??. ?i m? mia plinesc ceea ce el a hot?r?,!; c?ci eram ?n m?i?nilor lor?. Volodar zise: ?Dumnezeu numai ?tie oe a fost. Act!ut, li?bereaz? t fratele meu ?i eii voiu. ?ncheia pace ca tinje?. David se bucur?, trimise s? caute pe Vas pe

1) 2) 3)

)Vsevoloj, ora? ?n Vo?yms. )?epol, ora? h. Votynia. )Peremil, ora? ?n Votynia.

1) Berendicii, eur?iul dhi istorie. 2) Busk, ora? In Volynja, voivodatul Tamopol.

 184

90

voi?. ?i Sviatopolk ?gi calc? acest jur?m?nt, bizuindu-se pe num?rul trupelor sale. ?i se ciocnir? ?n c?mpia de la Rojna1). C?nd cele dou? partide ee. ?nc?e-ratr?, Vasilko ridic? crucea zic?nd: ?Iat? crucea pe oare tu

se ?ntoarser? Ia Turiisk. C?nd poporul a aflat c? ei erau la Turiisk ?), ?ncepu s? ^ Irige ?n contra luli David cu vorbele: ?Pred? pe cei ce ?lt'j cere, altfel ne pred?m noi?. David tri?mise s? caute pe Vasile gi Laz?r gi

1) Rojuu, o e?mpie ?n Gatitia. 2) Sviato?a, diminutiv dela Svi?toslav.. 1) Turiisk, cetate ?n Volynia. 3) Koloman. regele Ungariei (10951114). 4) Vingr, afhtent ?n dreapta ?amului, azi Wi:ir. ;
1

 91

187

ust, pe c?nd arniata lui Da?vid asedia cetatea, ?i David ??i f?cea siesta; ei c?zur? asupra lor ?i ?ncepur? s?-i masacreze. Asedia?ii ie?ir? din cetate gi ?ncepur? s? ucid? armata Iui David. ?i David fugi ?mpreun? "cu Mstislav, nepo?tul sau. Sviatoga g

LXX XIII. Negocieri intre principi (10981100). ?i

?i urii se a?ezar? ?n mai? ? multe grupe. Ei erau ?n nu?m?r de 100.000. Altunopa atac? prima grup? gi dup? cieiGorode? prim asalt se retrase dinaintea Ungurilor. Ungurii ?l urm?rir? gi ?n ?naintarea lor dep??ir? pe Bo f?cu un. an Vlatlimlir VlaJdimir Monomachul

David

Oleg

i. Moartea n'a fost f?iciata cunoscut trei zile, ?ntr'a patra s'a anun?at ?n adunare. Oamenii ziceau: ?Uite a murit, principele, dac? nu ne pre?d?m, Sviatopolk ne va face s? pierim cu to?ii?. Ei trimiser? s?-i apue lui lof Dumnezeu

3) Putiata, voivodul lui Sviatopolk. 2) 3) 1) Altunopa. principe al Cumanilor.

)Vladimir Monomachi?, fiul tui Vsevlad, fiul Iui laroslav. mare prin?cipe de Kiev (11131125), n?scut la' 1053. )0.5fr^ ?fluent a] Desrsei, guvferii. Cernigov.
\par

2') Suteiska,

un ora? ?n apropiere de Cerveai ?i de Vladimir. 3)

Yyga?ev,

4) Aeest pasagiu nn se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea ora? ?n Ve?ynin. lui Trautmann.

LXXXIV. Ntmi negocieri (1101). pe Putiata, Vladimir pe Orgost ?i Ratibor; David gi Oleg trimiser? pe Torcin. Trimi?ii sosi?i la David ?i fcpuscr?: ?Ia'a ce spun fra?ii t?i: noi nu voim s? te l?s?m s? ?ezi la Vladimir, fiindc? tu ai ridicat! sabia ?n contr

rtarea lui Sviatopolk. II conduser? la morm?ntul sfin?ilor Boris ?i Gleb, ?i scoaser? lan?urile ?i-i d?dur? libertatea. In acest au, to?i fra?ii Svia?topolk, Vladimir,David gi Oteg gi de asemenea IaroelaV se ?ntrunir? la

1) Acest pasagiu, nu se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea 'lui Trautmann. 2) 3) 4) 5) 6)

)Uvetici, localitate in regiunea Kievului. )Bujskii Oslrog, localitate l?ng? Bug.

Duben, ora? ?n Volynia, azi Dubno. Ccrioryisk. ora? ?n Volynia.

8) 9) 10) 11)

Zolotcea, un r?u ?n fa[a Kievului, s/lueiit al Dniprului. Sakov, ora? ?n regiunea Pereiaslavlutui?

)Busk, ora? ?n Volynia.

)Acest pasagiu nu se g?se?te ?u toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lui Trautmann. )Nura, afluenl al Rugului.

mnezeu cu suspine ?i patru zile, ?i ca s? le profana ?n2). Polovcii auzind de sosirea Rugilor se unele sunt socotite bune ?i ?inur? sfat. Urusoba8) zise: S? cerem insufl? un g?nd principilor ru?i. Ei se?nd?rjire;s? fac? r?z i ?i merser? timp de ou l?cr?mai aiun-ser? la Sute?' prevestiri fericite. C?ci printre semne, adunar? In miare num?r ?i altele rele. Anul urm?tor Dumnezeu pace Ru?ilor, c?ci ei se vor bate cu hot?rir? ?n contra aim? gi de cutremur ?n fa?a trupelor ruse?ti, gi ?naf?ntau ?ncet ?i chiar caii lor nu mai aveau iu?eal? ?n picioarele lor. Ai no?'rii ?ns?, c?l?re?i ?i pedestra?i, se repezin? asupra lor cu ?nfo?care. Polovcii v?z?nd ent LXXXV. Victoria asupra Polovcilor (1103).

u v? g?ndi?i voi c? ?ndat? ce ??ranul va ?ncepe s? are, Polov?ul va sosi, ?l va lovi cu s??ge?ile sale, ii va lua calul, va p?-a-unde ?n sate, ?i va prinde femeea sa ?i pe fiii s?i; ?i toate averile sale. Astfel voi, ave?i te

1) 2)

)Acest pasagiu nu se g?se?te ?n toate manuscrisele, nici ?u traducerea lui Tiauluiarai. )Dolobsk, o localitate pe matul Dniprului.

4) 5) 6) 7)

ChorlWa o insul? ?u Dnipru, ?n fa?a r?ului Cliorii?a. Suten^ localitate neiiicr&ntificRft?, ?n regiunea. Cumanilor.

)Urusoba. Compara numele cu cel ele Thonusoba al unui duce peceneg, la Anoivymus. Isv. Ist. Horn. ?, p. 70. )Kult'a, ar?&c? colaci, pomana pentru sufletele celor niorfi.

 94

Torci gi pe Berendici (1105)] tire ?ei ntfdi drep?i. ziua ce?nv??at dela e? multe lucruri, ji neebucur?m ?i s? ne veslelim ?nlr'?nsa, eftia Dom?nul ne-a sc?pat de dugmaaui no?tri(ab?inea de la a zdrobit capul ?erpilor ?i prada lor a dat-o ca hran?P Vladimir zise: ?Iat? Eu am ne-a dat-o Domnul. Trebuie s? 1 am msemnait ?n aceste anale. C?ci c?ci un om virtuos, afabil, modest gi care se 1: el i-a umilit, toate. Morm?ntul s?u se vede gi azi ?n m?n?s?tirea LXXXV7!!. Victoria asupra Polovcilor. Trrtate, c?s?torii (1107).

LXXXVI. Diferite evenimente (11041107). k, Vladimir, Oleg, Sv?iatoslatv, Mstifelav, Via-ceslav, Iaropolk merser? ?n contra Polovcilor, la Luben. La ?ase ora sara trecur? printr'un vad peste Sula gi ?ncepur? s?-i atace stri?g?nd ?mpotriva lor. Polovciii

ee

?ns

Iaropolk, ?n contra Minsku-Iui, ?i Oleg ?nsu?i se duse ?mpotriva Iui Gleb, dup? ce a prins pe David Vseslaviei, ?i sau ?ntors ?ii'fepoj f?r? s? fi f?cut vr'o isprav?. Lui Vladimir ?i se n?scu un fiu pe care 1-a numit Brii

1) Aceast? fraz? nu ?e g?se?te In toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lui Trautmann. 2) 1) Alexios Komnenos, ?mp?ratf-iii Bvzan? (10811118). 3)

)Zarecisk, im*) ?n "Volynia. )Luben, ora? pe imalul drept al r?ului Sula.

13 '

o?tri fuseser? ?nvin?i prin rug?ciunile Sfintei Maici a lui Dumnezeu ?i a Sf?ntului nostru p??rinte Theodosie. C?ci Sviatopolk lavaa acest obiceiu. C?nd pleca la r?zboiu, sau ?n vr'o o?l?itorie, el ?nganunchia mai ?nt t noaptea ?nainte \hich de, auror?. LXXXVIU. Theodosie ?nscris ?n synodic. Diferite ?nt?mpl?ri.

erilor ?i el i-o insufl? lui Sviatopolk, c? anume ar trebui ?nscris Theodosie ?n synodic, sub cuv?nt c? aceasta air pl?cea lui.Dumnezeu. Sviatopolk se bucur? de aceast? idee ?i f?g?dui s? fac? a?a [?ndat? ce iar cuno

nd s'ar ?ndrepta

spTe

r?s?rit ?i disp?ru. Nu era o co?loan? de foc, ci o ar?tare de ?nger. C?ci ?ngerii se arat? sub chipul unei coloane de foc, sau al unei fl?c?ri, cum ?pane David: ?EI face ?ngerii s?i cai duhuri ?i servi

Khorol, un r?u ?n regiunea Pereiaslavl. Fraza aceasta nu se g?se?te ?n toate manuscrisele ?i nici ?n traducerea lui Trafutmamn. 3) Sy-itodic, este pomelnicul celor ce. trebuiau aminti?i ?n slujbele religioase. 1) 2)

1) 2)

)Klov, o colin? aproape de Kiev. )Acest pasagiu nu se g?se?te iu toate manuscrisele si nici ?n iradn-eerea lui Trautmann.
i
t

\par

l ni-a trimis ?ngerii s?i ?n ajutorul principilor ru?i contra p?g?nilor. C?ci astfel a zis el Iui Moise: ??n?gerul meu va merge ?nantea fe?ii tale?, a?a precum l-am v?zut. Iar acest semn s'a ar?tat la 11 Februarie. ne-au ?nvins din porunca lui Dumnezeu. Dac? cineva pretinde c? nu sunt ?ngeri ia p?g?ni, n'are dec?t s? vaz? cum Alexandru din Macedonia, dup? ce gi-a reunit apruata sa ?i a metis ?n oontoia Iui Da-rius, a b?tu XC. Expedi?iuni ?n c<mira Polovcilor. (1111).

mir ?i-i repetar? vorbele lui Sviatopolk. Vladimir veni deci, se ?nt?lnir? la Dolobsk ?i se a-?ezar? ?h acela?i cort; Svilatopolk cu drujina sa ?i Vliadiimir cu dru?jina sa. ?i dup? oe s'a f?cut lini?te Vladimir zise: ?Fralte,

?) Aci se termin?, dup? rutele? manuscrise, croniea lui Nestor. 1) Aceste vorbe au fost spuse si mai ?nainte.

a trupelor c?nt?nd imnuri ?u cinstea sfintei cruci ?i c?ntecele Sfintei Maici ,a Domnului. Bi sosir? subt zidurile cet??ii seara. Luni ie?ir? delega?ii din cetate, sa?lutar? pre principii ru?i ?i le aduser? pe?te ?i vin. Ei tr

are gi teribile ?i v? dedeau ajutor?? Nu sunt ace?tia oare trimi?i de Dumnezeu ?n aju?torul cre?tinilor? Un ?nger a fost cel ce a inspirat lui Vladimir s? ridice pe fra?ii s?i ?n contira barbarilor. S'a v?zut, cum ani sp

2) 3)

)l'sel, un r?u, afluent ?n st?nga Dniprului. )Golta, azi Gotva, ?fluent al Pselului. )Vorskla, afinam ?n st?nga Dniprului. )?anlkan, principe al Polovcilor. )Sugrov, o cetate ?n (ara Polovcilor.

4)

5)

6) 7 ) Dege.ia, un r?u ?n (ara Polovcilor.

9) 10)

)Solni?a, nn r?u ?n Podolia. In Salni?a g?sim radicalul sal, sare. )Rodosyn, localitate. ?nc? neidentificat?.

 2Q0

mpui s?u era ca Tharsis ?i fa?a sa ea fulgerul ?i ochii s?i ca facle str?lucitoare, bra?ele sale ?i umerii s?i asemenea ou bronzul galben, vocea sa ca cea a unei mul?imi de oameni. ?i am c?zut la p?m?nt ?i el m'a lu

art?, fugind dinaintea lui Irod, ei neorez?nd ziser?: ?Este ?ngerul s?u?. Este ceea ce m?rturise?te ?nsu?i Domnul zic?nd: ?Feri?fi-v? de a ne?socoti pe nici unul dintre ace?tia .mici, c?ci v? spun: ?ngerii lor v?d f?r? ?

 99

203

David s'a bucurat de ac?jasta, de aeenienea ?i principesa: c?ci era na?ul s?u. Boerii gi tot poporul s'a bucurat, c?ci ?nainte de el era un episcop boln?vicios care nu putea s?-?i fac? serviciul ?i care a fost suferind t

C?ci nimenea nai poate s? fac? o t?tare poman?. A doua zi, la 17, Kievenii ?inur? sfat ?i trimiser? s? spun? lui Vladimir: ?Vino, principe, pe tronul tat?lui tanc ?i ni bunicului 't?u?. VJadilmir auzind aceasta pl?nse mul XC1I, Semne pe aer. Moartea lui Sviatopolk, Anarhia din Kiev. (1113) XCI1?. Diferi?i- ?nt?mpl?ri (1113).

?i ?n alte ?inuturi. Acest semn ?n soare vestea moartea lui Sviatopolk. Sosi s?rb?toarea Pa?tilor; dup ace s'a celebrat, principele c?zu bolse fiii ?i nepo?ii ?i. merser? Ia Vyr 1). El se uni cu Oleg ?i Polovicii fugir?. In acest an. el stabili pe fiul s?u Svi?toslav la Peraiaslavl ?ji Viaiceslav la Smolensk. In aeesn an muri egumena m?n?stirii Laz?r, femeie de o1

1)

Koloman. 1) Vyr, cetate ?n regiunea Fereiaslavluhit.

2) Klov, lor, a zidit o biseric? ?n cinstea Maicii Domnului a Blacliennelor, ?n amintirea cetei cu acela?i nume din Constantinopol.

 100

latins b?tr?ne?ea, dar eu n'am v?zut pe cel drept p?r?sit, nici p'a urma?ii s?i cer?ind p?ine. Cel drept e totdeauna plin de mil? ?i el d? gi urma?ii s?i sunt binecuv?nta?i. Fugi de r?u gi f? binele, caut? pacea gi um

A D A U S
'ii
?nv???tura lui Vladimir Monomachul.

eu care m'a ?inut pe mine p?c?tosul p?n? ?n zilele de ast?zi. Da, fiii mei, voi, sau ori cine va ceti aceast? scrisoare, s? nu r?de?i de loc, ci oric?ruia dintre fiii mei ?i va pl?cea cele ce scriu, s? le pun? la inim? ?i s? uca, ?n nelini?te? ?i a?a mai departe..In urm?, aceste dragi cuvinte le-am comparat ?mpreun? ?i am scris dea-

1) t) Aci lipsesc ?n original vr'o cinei ?ire duc?tori ca lipsite de

claritate1.

 101

- 207

u este sl?vit ?i cnedhic de laud? ?n veac pe tot p?m?ntul. Cine s? nu laude ?i s? n u sl?veasc? puterile tale, minunile tale cele mari ?i binefaceri?le tale ?mplinite ?n iaceast? lume? Cum a fost creat cerul, cum soa

mnezeu gi se va bucura de bunuri vecinice... ostului ?i floarea poc?in?ii Str?lucesc la fel. S?. ne cur??im, fira?ilor, de toat? murd?ria trupeasc? ?i sufleteasc?, ridic?nd glasul c?tre Cel ce d? lumina, spun?ndu-i: Slav? ??e iubitorule de oa?meni! In adev?r, fiii m

 102

numai a-caa?, ?nv??ase ?ase limbi. Aceasta face cinste nunii om ?n toate ??rile. C?di lenea este mama tuturor vi?idor. Ceea ce se gtie, se uit? ?i ceea ce nu ae ?tie nu se nuaa ?nva??. C?nd voi?i s? face?i un biine ise la Le?i. Am trecut Glogovul2) c?tra p?durea Boemilor gi am c?l?torit are p?cat pentru noi. Cinste?te pe cei b?tr?ni cape un tat? gi iube?te pe tineri ca pe fra?i.'. Nu fi?i da Ioc lene?i ?n casa voastr?, cji vede?i itoate prin voi ?n?iv?; nu v? baza?i nici pe intendentul vostru nici pe servi

1) Snteiska, ora? ?n apropierea Vlailinitrului. 21 Glogov, OTa? m Silezia, l?ng? Oder.

14

 103

-- 211

m ?n contra lui Boris la Cernigov ?i b?tur?m pe Boris ?i Oleg. Apoi ne ?ntoarser?m la Pereiaslavl ?i am .r?mas ?n Obrov *?). ?i Vsevlav arse Smolenskul ?i eu placai cu CernigoVenii ou doi cai, dar nu l-am ?nt?lnit del omor?r? un anumit, num?r de Polovci. Ei nu ?ndr?sn?r? nici m?car s? ia caii lor ?i fugir? la Sula chiar ?n noaptea aceea. A doua zi, ziua Adormirii Maicii Domnului merser?m la Bela Veja 2) ?i Dumne?aei! ne veni ?

11) 12) 13)

5 )

)Supoi, un ciliient al Ihiipnuu?. )B e l a V e j a , ora? ?n regiunea Pereiaslavlului. )Osen sau Asen, principe al Cumanilor vezi Introducerea. ?i) Svialoslav!, ora? ?nc? neidentificat. )Krasen, ora? ?n regiunea Kievului, l?ng? r?ul Krasna. )Chalep, ora? ?xi regiunea Kievului, l?r?g? Dnipru.

6 ) V a r i n , lo'-alitate neidentificat?, ?n st?nga Dniprului. 7)

in

m?ini gi nu l-am ajuns. In urm? urm?rir?m pe Boniak dincolo de Ros,

dar

1-ani l?sat s? ne scape. Iarna melrsei la Smolensk ?i plecai din Smolensk dup? Pa?'i. ?i mama lui George muri. Venind s? pe?trec

vara

la Per

ile. ?i am plecat dela Cernigov la Kiev, la tat?l meu. Drumul acesta l-am f?cut ?ntr'o zi gi .ajunsei ?naintea vecerniei. n, trei fra?i ai lui Bagu-bars, patru fra?i ai Iui Ovcin gi al?i o sut?. ?i. pe urm?torii principi Dumnezeu i-a pus de vii ?n putelrea m'eia: Koksus gi fiul s?u, Aldan

epe .cu m?inile mele p?n? la zece sau dou?zeci de Cai gi deasemenea dealungul Rosului am prins cu m?inile mele cai s?lbatici. Doi zimbri m'au luat ?n coarnele lor, pe m?ne gi calul meu; un cerb m'a lovit cu coa ocupam de grajdurile mele, de ?oimi gi de ulii. De alsemeni, n'am l?sat s? fie sup?ra?i de cei puternici ???ranul s?rman gi v?duva s?rac? gi am supravegheat eu ?nsumi rostu?rile bisericii gi serviiciutl divin.

1) 2) 3) 4) 5)

6)
7) 8)

)Rimov, ora? ?n regiunea Pereiaslavlului, azi poate Rimovka. Cf. Tranl mann, op. cit., p. 278. )Goltava, im r?u ?n regiunea Pereiaslavlului, azi Holtva. )Voronica, localitate ?n regiunea Pereiaslavlului. )Kodniatin, o fort?rea?? l?ng? r?ul Sula, ?n regiunea Pereiaslavl. )Luben, ora? pe matul drept al r?ului Sula, ?n regiunea Pereiaslavlului. )Voin, r?u ?i localitate ?n reigtunea Pereiaslavlului.
Vyr, fort?rea?? ?u regiunea Pereiaslavlului.

)Romen, ora? ?n regiunea Pereiaslavlului, azi Romny.

1) Slavlii, un r?u neideotificat.

eu ?i pe sfin?i. Fiii mei, n'a-ve?i team? de ?moarte, nici de r?zbeau, nici de v?n?toare, ci face?i fapte b?rb?te?ti, dup? cum v? va ?ng?dui Dumnezeu. Dac? nici, r?z?boiul, nici v?n?toarea, nici apa, nicft c?derile d
Scrisoare c ? t r ? Oleg.

ici Dumnezeu din este st?p?n ierta viea?? gi profetul zice: ?i ce suntem pe Ni?te oameni gi nu ur? pe cel ce face viea??, m?ine ?n moarte, pl?cut este ca fra?ii m?ine ?n ?mpreuna uni?i... mar?ii, cu toate c? cer nu v? va peste pa voi?. ?ipeste moarte. ?Nu te sup?ranoi?oamenii cei r?ip?c?to?i gi r?i, as?t?zi ?nfapte rele: ce frumos gi ceazi in glorie ?i cinste,s? tr?iasc? mor?m?nt, uita?i. Al?ii vor ?mp?r?i c , Nu fiindc? David doi fi v?rsat s?nge, ci pentruc? a comis une? ne l?s?m?i-a scama luicapul cu cernise gi a pl?ns amarnic. ?i Dumnezeu i-a, iertat, p?catul. Tu trebuia s? te poc?egti ?naintea iui Dunuiezeu meu, m'a a murit, dar noi ar s? au ne g?ndim, la r?zbunarea lui, ci adulter; el ?n acoperit Dumnezeu; el va judeca pe cej vinova?i. S? nu aducem la pierzare ?ara ruseasc??. ?i c?nd am v?zut, bun?tatea fiului gi s?-mi f

1) 2)

)Mstislav, fiul tui Vladimir, a avut de na? pe Oleg. )hiaslav, vezi cap. LXXXf.

Rug?ciune

ca fiul t?u s? r?m?n? cu fratele s?u mai mic gi s? m?n?nce p?inea ce m se cuvine, dela bunicul s?u, iar tu s? r?m?i ou mo?tenirea ta. In aceast? privin?? ?ns? ?u?elege-te cu noi. Dac? vreai s?-i omori pe am?ndoi, e tine prea sl?vite, te pream?resc. ?n?elege?i gi vede?i c? eu sunt Dumnezeu care cerceteaz? inimile, care cunoa?te g?ndurile, carte, descopere faptele, care judec? pe orfani, pe s?raci gi pe cei umili?i. Bidic?-te, umnezeu, care ai n?scut prea sf?ntul Cuv?nt al tuturor sfin?ilor, prime?te jertfa noastr? gi ocrote?te de tot n?cazul, de tot chinul ce va s? vie, pe noi cei ce ne ?nchin?m ?ie. Noi, slujitorii t?i, te implor?m gi ?nainte

1) Scrisoarea nu este sf?r?ita ?i ?n?elesul nu este (testul' de clar.

1) Arcliiepiscoptil Andrei din Creta, autorul ?Canonului cel Mare?, cf. XraiUmann, op. cit. p. 252,

219

vecinie ?i nu m? ?nvinov??i ?n m?nia ta. A-oeasta este rug?ciunea dei-?i facte curata fecioar? care le-a n?scut, Chistoase, ?i mul?imea de ?ngeri ?i ceaita mucenicilor. Pentru Ksus Christos

i I Jxo rioNbTb C K A V O M o p t A ,

a/?.

, . O A 0 y [ H O i p b N ? l hk C T p K N l t j

/Uy ,vA . H ?

/llN'kcT-f

224

riaAsiria ?i Aelrieni 31, 34, 94, 3, 200. Asup 191. Athanasie 102. Atlios (muntele) 129. Atlantic (Oceanul) 35. 38, 39. Avei vezi Abel. Azgului 213. Azov (marea) 105. Danie! 69, 146, 197, 200, 201, 203. Darius 196, 197. David, regele Ovreilor 42 ?i mai adese?ori. David, f. Igor 157 gi mai adeseori. David, f. Svi?toslav 175 ?i mai adeseori. David, f. Vseslav 190, 191 ?i mai ori. Degeia 198. Dervi? 32. Desna 32, 35, 68, 105, 194, 210. Devgenevici 169. Dioseor 101. Dnipru 31, 32, 35 ?i mai deseori. Dobrynia 74, 81, 83, 120. Dobrynia Raguilovici 176. Dolobsk 196, 197.

i 33. , 187, 193, 194, 212. on 41, 33, 34, 42, 153. I Chalcetlonia 101. Chaldei 40. Chalep 211. oneni 32, 40, Bac?ria 31. Bactriani 40. mai deseori. Boris, f. Vladimir, sf?ntul 81, 105 ?i Chazari 41, 42, 43, 44, 46, 64, 71, 84, 1 bars 211, 213. Bosporos 32, 45. Brahmani 40, 123, 151, 193. Cherson vezi Korsun. Cleios 32. Chiovi?a 37. Chortica-Chorti?s 191. Choriv 37, 44. Doraesticos 65. ? 112, 128, 135, 138. 1. Chorva?i-Croa?i 34, 39, 49, 59, 106. Domitian 55. Britannia 32, 41. Brody 210, 211. 11 iuny 60. m 56, 200. Chvalisi, clivalisie 35. Domniii 102. b. C'ilicia 31. Don 38, 39, 195, 198, 2.12. 1 a 32, 33. Citeievici 210, 212. Dorogobuj 157, 187, 188. osVasile arhiep, 101, 206. BasiliosVasile, ?mp. byzantin 45, 16. Basilios IIVasile Bulgarochtonul 76, 97. Ciudin 65, 144, 154. Dorogojici 79. Veja 71,57, 58, 59, 62, 71, 74, 76, 83, 84, 85, 97, 58,Ciuzi 32, 33, 38,183.49, 78, 106, 124, 138, 48, 49, 211. Beldiuz 191. 123, 159, 173, 43, Dorostonun-Durostorum 33, 49, 75, 76. rod 81, 106, 109, 139, 159, 180, 203. Belkatgiu 210. Belobereje 62, 77. 142. Dregovici 35, 37, 38. 39. zero 32, 38, 44, 140, 141. 175, 176. Belz, 124. Beniainm 89. Berendi 180. Berendici 102 160. Coelesyria 31. Colchis 32. Ciuzii Transvolokisi 32. Clement 183, 193. Drevliani 35, 37, 38, 39, 41, 46, 49, S7, 76. 121, 122, 181, 184, lp6, 189, 2099. tie Constantin VII Porphyrogeniuil, 57 ?i 64, 65, 66, 67, 68, 74, 77, 105. tovoie 81, 111, 128, 144, 172. mai deseori. Constantin V, Iconoclastul, 134. Constantin cel Sf?nt 69. Constantin, apostolul 47, 48. Constantin IX, Manomaelusl 127. Croa?i, vezi Cborva?i. Cornul de Aur 45. Coreyra 32. Cornelius 112. Creta 31. Cumani 174. Curi 33. C Drmck 163, 210. . .. da122. Canaan 89, 91, 145 C?p??inei (muntele) 95. Cyril), 31. Cappadocia 32. CarantaniCarintieni 34. Carinlia 34. Carelingi 33.(Constantin),38, 118. slav 47. Cyrus 101, 200. Cythera (Dniprului) 199. Catherina 194. Caucasus 32. Pasyncei 64. patriarch din Ierusalim 102. Cyrill, patriarch din Alexandria 102. Cyrill Carpa?i 34, apostol Caspica (marea) 35. Cataractele 32. , Caria Duben 188. Dulebi 38, 39, 49. Dun?rea 32, 34, 37 ?i mai deseori. Dumitru, Sf. din Thessalouic 49, 130, l 91. Celestin 102. Cenegrepa 191. Cephalouia 32. Ceremisi 38. 158, 176. Dumitru, f. Ivor 195. Dumitru, servitorul lui David 180. Dvina 32, 33, 35, '36, 37, 33. eem ?i mai a137 93, 94. Daibog 80. Dalma?ia 32, 34. JDiuuasus 102. Damian 148, 149. Dan, f. Iacob 89. Dan, cetate 91. ufc 170. Cerven 82, 124, 185, 186. Cervensk 121. nia 31, 58. Eber 88. erne 45, 202. Ebrei vezi Evrei, Ovrei, Jidovi. Eden 86. 79, 80. EgiptAegyptul 31, 42, 89, 90, 91, 94, a 34, 73, 109, 209. . BoliBug 212. Boldiny 151, 96, 196. Egri 60. Elena 49, 69. Eleutherie, Sf?ntul 62. Elini 200. Elymais 31. Emig 60. av I, II, III' regi ai Poloniei 109, 110, 120, 124, 128, 139, 190.

1
10 9 227

Itilarionllariou 128, 129. . Hosea 92, 93. Hyppolit 200. 76. Ioan Tzimiskes Ioan 1 metropolitul 158. Ioan ?I me?ropolilul 159. Iacob, fiul lui Isaac 84, 89, 93. s 101. Ephratha 93. Ephrem 159, 161, 176. Epiphan 196, 200. Epir 32. iacob, c?lug?r 147. Ioan ? e.' Ian. iakun 124, Ioan f. Tvorinur 127. he, servitorul Iui Boria 114. Iambres 143. Ioan Chrysoslomul 199. lami 32, 127. p. 131, 141, 115. Gheorghe, sf?ntul 126, 13.3. Georgios, vezi Hamar?olos Georgie, prelat 102. Gheorghe, f. Vladimir 194, 212. ?jerman, 144. Germani-Nem?i 98. Germania 153. .Germaneciu 172. Giou 31. Girgen ]94. Ioan vezi Ivan. Ian, b?rbatul M?riei 161. Insulari 40. 5 ?i mai deseori. Gleb, f. Vladimir, sf?ntul 55, 81 ?i mai deseori. Ionia 32. Ian, fiul Iffi Vy?ata 12 7. v 133 ?i mai deseori. Gleb, f. Vseslav 192 ?i mai deseori. Glogov 209. Iordan 95. Ian, vocvod 159. 198, 212. losif 89. 94. Ianka 158, 159. Iosua 91, 200. lannes 143. Iov .167. laphet 31, 32, 33, 34, 38, 87, 174. Iaropolk, f. Iziaslav 140 ?i mai deseori. Iaropolk, f. Svialoslav 184 ?i mai dese-? ori. Iaropolk, f. Vladimir 191 ?i mai deseori, laroslav, f. Iaropolk 185 ?i mai deseori, laroslav, f. Sviatopolk 181 ?i mai dese?ori. irena, Sf?nta 126. Irod 94, 200. laroslav, f. Svi?toslav ?i mai deseori, Isaac 84, 89, 150, 151, 189 152,153. Isahar 89. laroslav, f. Vladimir 43 ?i deseori. 5, 181, 137, 199. Goro?in 210. Go?i 43. Gotlanda 33. Isaia 92, 93, 94, 159 Iskorosten 35, 65, 67. Tskusev 60. mai ai adeseori. Ismail 167, 172, 173, 174. Ia?i 71. | Israel 90, 91, 92, 93, 94, 167. adeseori. ; Vl lalviag 60. Istr 60 latviagi 82, 127, 201. lektan 33. lelovici 114. Ieremia 92, 93, 149. ieroboaiu 91. Ignat 147. Ilhara 32. ovi 42, 88, 89, 145. ?gor, nepotul lui Rurik 59. Itlar 169, 170, 212. 00, 201. Ezechias-Hiskias 153. Ezechil 92. Igor, f. laroslav 132 ?i mai deseori. Indn 56, 89, 91, 94. , 69. Igor, f. Rurik 43 ?i mai deseori. Ivor, tat?l iui Dumitru 195. 1. Fast 60. Ilarion vezi Hilarion. Ivor 60. anda 32. 68. Finii 31. Fost 51. Franci 33. Frasten 60. Frelav 51. Frudi 60. Fursten 60. Fruian 60. Flie, preot al lui Tsrai! 91. Ivan Jiroslaviei 154. Ivan Zachariici 193. Izborsk 44. Izbygnev 193. Hie, prooroc 63, 64, 146. Iziaslav, f. laroslav 124 ?i mai deseori Iziaslav, f. Vladimir, principe de Po?lock, 81 ?i mai adeseori. Iziaslav, f. Vladimir Monom Ilie, patriarch 102. 201. Gad 89. Gades 31. Galalia 38. Illyria 32. drian vezi Adrian. Hagar 89. Jidan 166. Jidiata 325. India 31. Indieni 40. Ingeld, delegat 51. lugeld 60. Ingivlad 60. Eoan, egumenul 153, 159. Jidovi-Jnde? 85, 93, 153, 200 v. Evrei'. Jugrieni 174. Ioan Botez?torul 95. Juriev cetate l?ng? Ros, 114, 159, 161, 170, 192, 201, 203. Juriev, ceta?e ?n ?ara Ciuzilor 124. Jurii vezi Gheorghe. Justinian 42, 134. Juvenal '02. ?aan Evanghelistul 156. ?

6, 87. Hamartolos 31, 40. Haran 89. ?lerac?ea 58-lleraclius 38.

Umeri 32, 35, 36.

 110
Lybod 37, 72, 81. Lychnitis 32. Lytia 31. Lydia 31. Lycaonia 31.

Minsk 135, 192, 211; 213. Moab 173. Macedonia 32, 47, 57. Mohaninii'.d-Mahomniec) 84, 85. Macedoneni 58. Moise 42, 69, 89, 90, 9i, 92, 93, 143, 146, Macedonius 101. Mahommed vezi Mobammed. 195, 197, 199, 201. Moislav 128. Moko? 80. Molossi 32. Mal 64, 65. Monacbos G. Hamat0joS 40. Mononiachos 127, 203 204. Mony 60. Morava 34. Moravi 34, 47. Moravia 34, 47, 48. Mordvini 32, 38 31. Kanikar 60. Kanaan 89. Kapici 79. Karl 50. riariy 51. Karu 51. Karsev 60. Kary 60. Maleachi 92. Mstislav f. lziaslav 139 ?i ]"ai adeseori. Mstislav, f. Sviatopolk J85, ?i mai adese?ori. Malfrid 111. Kuria, principele Pecenegilor 77. lvuria, principe al Polovcilor 172. Kurlanda. 33. Kursk 171, 209. Kurtyk 191. Kvalisi 173. Kytan 169, 170. Mstislav, f. Vladimir, principe de Tmuto Zokan 81. Malko 74. Mstislav f. Vladimir ftlonomachul 176 .Malu?a 74. Laban 89. Ladoga 32, 44. Lamech 122. 'Latini 48, 101. Laz?r, egumen 159. Laz?r, episcop 193. Laz?r, devotatul Manetbon184.Maeot.s 32. Mara?i mai adeseori. Mstislav f. Vsevlacl lp,9 ?i mai adeseori. Murom 44, 106, 171, if5, 1 76, 177, 215. Muromi 32, 38, 44. Mutur 60 Mamas, sf?ntul 50, 61. lui David 56. Laz?r, din Vy?egrad 144. Lea 89. 90 Leo ?, Papa 102. M?ria, mama lui lisus 94. Mysia 31 . " Leo, tat?l lui Methodiu ?i Cyrill 47. Leo III, ?mp?rat byzanlin, tat?l lui Constantin Iconoclastul 134. Leo VI, Filosoful 46. Lcsbos 32. M?ria, so?ia lui Jan 161. Le?i-Liachi, 33, 39, 47 ?i mai de multe Marea Neagr? 35, 36. ori. Lele? 147. Letgalli 38. Leti 33. Levi 89. Lia?ko 114. Libya 31. Libiar 60. iN^bucadncsar 56. Nahor 88 Morsa Ko? ie 90. 100, Lidul 51. Marea Vareg? 33. '....llt:.l: 89. Klov (95, 202. Kocii 191. Koksus 213. Kol 60. Listven 123. Marin 161, 170. Nazareth 94. Nebo 91. 177. Kolomaii 185, 202. 74, 119, 119, 31. Kordna 210. Korduena 31. 77. Liutici 33, 34. Livl 33, 38. Locris 32. , 49, 31. Liubeci 45, 50, Kommagena 129, 177. Lituania 32, 127. Lhit Marmaris Logojsk 210. Negru, fluviul 44. N.-iata 155. Nejalin 140. 99, Loili 69, 88, 173. Lovot 35. Luben 193, 212. Luca, evanghelistul 101. Luca, episcop 159. Luck 157, 184, 187. Luga 68. Lukovnl 210. Ma linilor, muntele 95. o 138. Kosniatiii 120, 212. Ko?el 47. Kotopan 134, 135. Krasen 211. Krasnyi Dvor 173, 210. Krivici 35, 37, Masovieni 34, 35, 127, 128. 38, 40, 43, 44, 45, 46 Nemiga 135. i 82. Kunian 191. Kunopa 143. Ktmui 77. Kupau 186. Kuri 3!'. Nem?i 33, 84, 85, 97. Massuria 31. Nerade? 158. Matbeiu 149. Nero 134. Mauricins 134. Neromi 38. , R'?auritariia 31. Med a 31 32, 42. 1 ' Nestor 101. Medi 32. !76. Meleti? 102 Menandros 57. M?ri 32. 38 , 43, 44, 45, 46, 49. MfsopoTHinia 31. Methodius 47. 48, 173. M"thodius din P?lnia 174. Metropban 102-M'irba 93. Midian 90. Mldiam?i 96. Mihail, arcbangel 199, 200 ,?i mai Mihail Stnditul 131.

Mihail 111 ?mp. byj-mttin 42, 47, 203 ?i mai adeseori. Mihail, episcop din Juriev 145. Mihail Tolbecovici Mikulji 210. Mina 193.

MeaWie?

a'Jisae-ori.

 230

23?

Ostr 187. Ottromir 133. Ovcin 218. Poliani 34, 35, Ovrei vezi Ebrei 48, 84, 92, 93, 94, H. 203. 37, 38, 39, 41, 43, 44, 46, 48, 49, 59. Poloeiani, 35, 37, 38.. ?olock 44, 50, 78, 105, 122, 135, 139 163, Rogvolod 78. Rojna 185. Rokom 118. Palestina 134. Pampliylia 31, Pannonia 48. Roma 33, 35, 36, 42, 55,189, 85, 101 , 102, 111, D , 84, 193, 210. , Pantiicrios Domestice.- 58. Paphlagonia 32, 33, 47, 190. Poli?i?ti 102. Patara 174. Romani 33, 85, 101, 134. Poloni, Polonia 58. Pasyncea Beseda 64. Paul, apostolul 48. 04, 105. Paul, c?lug?rul 147. Ronian-Romanos, ?mp. byzantiu 5 7, 58, 59, 60, 63. Pecenegi 39, 41 59 ?i de maiPelota'35, 3 7. 32, 174. Pejar 177. Pelenia?32. Peloponez 32. Roman, f. Vladimir 203. limite ori-Peceri Pereiaslave? 71, 73. 75, 77. Polovci 39, 41 ?i foarte de multe Uri. Perenii! 187. Pereiaslavl 50, 61, 74 ?i mai adeseori. Roman, f. Svialoslav, principe de Tmuto?rakan 154, 157. Pollava 50. Peremy?l-Premy?l 82, 158, 159, 178, 1(15,. Romen 212. Poaiei-ani 35. Ros 79, 125, 170, 212, 213. llostiiav, principe morav 47. Rostislav, f. Mstislav 169. Rostislav, f. Vladimir 133, 134, 135. Rostislav, f. Vsevlad 158 ? 187, 188. Peredslava vezi Predslava. Perevolska 163. Ferm 32. Permieni 32. Pomerania 35. 105, 140, Persi-Perria 31, 38. 199, 200, 201. Perun 50, 60, 63, 64, 77, 80, 81, 103, 101-Pesocea 163. Pe?eeana 83. 159, 162, 171, 175, 176, 209, Pontos 35, 36, 58. Petru, ?arul Bulgariei 59. 212, 215.. Pbrei 133, 154, Petru, apostolul 36, 144, 158, 200. Rostov, cetate l?ng? marea de Azoc 38. . Poromon 118. Petru, episcopul 144. Rotov?? 140. Porpliyrogenitul 83. Petru, 'c?lug?r din Alexandria 102. Rua! 51. Pozvizd 105 Petru cel G?ngav 102. Ruald 60. Prasten, trimis al lui Bein Nura 189. trimis al lui Akun 60. Predslava-Peredslava 115, 119, 192 ' Pretici 72. Predslaviuo 81. Premysl vezi Peremysl. Priluk 163, 211. Pripet 32, 35, 38, 191. Proktor 202. Prusi 32. Ps Phocas 58. Ruben 89. 36 ?i mai adeseori. Novgorodieni 32, 38 ?i mai adeseori. Novyi Gorod 210. Nutnidia 31. Nun 91, 200. 60. Prasten, . Plioebus 102. Ruciai 61, 103. Rudica 178. Rulav 51. Pskov 44, ?9, 68, 122, 125. Rurik 32, 44, 45, 46, 158, 163. Ruseasc?, marea 137. Rusali 137. Phoenicia 31. 0. Oder 34. Odreu 59. Ogorsk 188. Phrygia 31. Putiata 187, 188, 192, 203. Rusia 31, 39 ?i mai de multe ori. Ru?i 32, 33 ?i mai de mulle ori. 71. Okov 35. Pilat 48, 95. 170. Oldrich 109. Oleb 0. Put?a 113 114. \par Kadim 39. Pinsk 178, 181, 185, 186Sabnlon 89. Sakov 170, 189. Saks 211. Salni?a 199. Samaria 91. Samoezi 374. Samuel 91, 92, 146. 39 ?i mai adeseori. Oleg, f. Svi?toslav, nepotul Olgei 71. Oleg Svi?toslav, principe de39, 40, 46,153 83, 151. tiadimici Cernigov 49, : Radko 158. Rahela 89. Pisidia 31. Ole?ia 157. S?n 186. Sara 89, 173. Saraceni 134, 173. S?rbi 34. Sardinia 31. Sarmatia 32. ?arnkan 191, 198, 213. Salanael 86. Poarta de Aur 125. Kaphael 200. "j 6, 67, 68, 69, 70, 71, Fociaiua 64, 70. Ratibor 157, 159, 169, 170, 188. ilededia 122, 123. Khinokorura 31. Rliodos 32. Riazan 172, 177. Rimov 212. Roboani 91. Rodi 200. Rodnia 79. Rogneila 78, 81, 111. Rodosyn 199. Rogovici Giuriata 174, Oljici 68. Olma 16. Orestias 57. Orgost 188. Origen 101. Oronte 56. Or?a 135. Podol 65. 1. Pogorina 181.

01, 102. Nii liipbor 65, 192. 203. 144. t 181. 47.

 232

112

Sviatoslav, f. Viadirnir, principele Drevliauiior 81 ?i mai adeseori. Sviatoslav, f. Ylad.inir Monomachul 169. Scordiatici Stavko 209. ?i mai adeseori. Sviatoslavl 211. Syria 31. Syrtele 31. Scythi 48. Scythia 32, 38,85. Sodouia 39. * Tale? 114. Tarasins 102. Sodomi?i 69. Sera 31, 32, 33, 34, 36, 87. ?arigrad sau Constantinopol 42, 44 ?i Sol'ronie 147. Semargl 80. mai adeseori. T?tari 41. Tauris 32. Taz 144. Soj 39. Semgaili 32, 33, 38, 193. Terebovl 178, 182. ?eksna 211. 154. Sojija Tarem 65, 66, 80. ?epol 182. 133. Sokal Termuthis 89. Tiepol 165, 166, 167. Trepol 165, 166, 167. Troas 32. Truan 51. Tarach 88. Solomn 42, 69 ?i mai adeseori. Sergiu 101. Trubeja 105, 106, 107, 172. Truvor 44. Tudek 60. Tudor 60. Tharsis 201. Sopbia, Sf?nta 125, 126, 128, 131, 163, Seri 40. Tugorkan 169, 172, 211. Tuky 138, 154. Tulb 60. Turbern 60. Turbrid 60. Turd 60., Turiak 184. Turiisk 184. Thebais 31. 166, Seroch 88. 175. Stanislav 105. Turov 35, 78, 105, 156?159, 164, 178, 181, Tbeoctist 194, 202. Starodub Seth 87, 145. 171 172, 210, 212, 216. 210. Turovci 78. 177. Tbeodor 132, 146, 159, 176,Tury 78. Tvorimir 127. Sctoml 125, 133. Sf?nt 109. ?tefan I cel Theodoret 102. Severiani 35, egumen40, 43, 46, 153 50, ?tefan, 38, 39, 147, 150, 49, ?i apoi Ugorskoie 131, 131. ?tugua 105, 46. Theodosie, egumen45, 46. TJgri 32, ade?seori. Ulan 180. 45. 105, 123, 124.161, 169, 195. Stel'an-Stephauos, ?mp, byzaniin 59, 60. S.emid 50, 51. Steugi 60. Stir 60. ?tribog 80. Strijon 155. Siuditi 144 ?i mai 38, 39, 165, 166. Sud 182. Uleb, prinripe rus 60. Uleb, negustor 60. Ulici 39, 46. episcop Unguri 34, 41, 45, 46, 47, 49, 58, 59, 83, Theodosie, p?rinte ale bisericii 162. ?udislav 105, 132, 133. S Sfaudra 60. 186, 187, 201. Theodoros Stratelas 58. Ungaria 32, 41, 47, 73, 109, 118, 185, 192, ?udoiria 122. 202. Theopemiptos 127. Suedia Suezi 31, 33, 43. i Sfirk 60. Urnsoba 191, 212. Ust a 172. Uta 60. Uvetici 188. Theopbanes, patriarch 102. Sfirka Sugr?ibrid 60. Sishberu 60. Sicii.a 32: 60. 194. Tbeophanes, amiral 58. Sugrov 198. Silvestru, Papa 102. Vakei 180. Vareg? Theophilos Syneellos 76. (marea) 33. Vurrgi 32, 33, 35 ?i mai ad&seori. Variajko 80. Varia 211. Varlaam 130. Vosile, posadnic 187. Vasile-Basilios I ?mp. byzau Sula 35, 105, 106, 193, 198, 211, 212. Silvestru, egumen, vezi ?*ift*o?ttCflr1ett. Supoi 211. Surbar 191. Suleisea 186, 209. ?uten 191. Tbeopolis 56. Suzdal 123, Vnsilc-JJneilios. <tI Marc, ?.rrliiepiscop 102. Simee-n 49, 59. 175, 176, 177. Sven 60. Tliessalia 32. Svenald Iacob 76, Sinieon, fiul lui6i, 65, 89. 77, 78. ?viatopo?k, principe morav 47. Sviatopolk, f. lziaslav 43 ?i mai adese?ori. Sviatopolk, f. Iaropolk, 80 ?i mai ad> Thessalonic 47. Simen vraciul 57, 143. seori. Sviaitopo?ei 170. Thraci, Tbracia 32, 47, 57, 58. Siuai 91, 145. Sviatoslav, f. David (Sviaio?a) 185, 186, 190. Tigru 32. Sinka ?ioviri 60. Sviatoslav, f. Igor 43, 67 ?i mai adese-' ori. Tilii 60. Sincar 33. Timotheii 102. Sviatoslav, f. Iaroslav 124 ?i mai Sftntus 44. f. 01c?l93 ?i mai adeseori. idese-. ori. Tiverci 39, 46, 49, 59. Sviatoslav, Siuope 36. Tmutorokan 105, 122, 123, 133, 134, 154, Skeva 56. 155, 157, 169. Torcesk 165. 166, 163, 211. Torri 83, 132, 133, 167, 170 173, 174, Slavi 34, 35 ?i mai de multe ori. Slaviata 169, 170. Slavlii 213. 180, 183, 192, 193, 212. Torcin. buc?tarul 116. Torcin, delegatul lui David 188. Torkmcm 173, 174. Tornpc) 150. Sloveni 35, 35 ?i mai de multe ori. Sludy 60. Smiadin 115. Smolensk 37, 38, 45 ?i de mai multe ori. Smyrna 200. Snovid Szeccvici 180. Snov 138. Snovsk 138.

Sauk 210. Saul 56, 69, 91. Sava 146. Sbyslava 198. Scandinavi 33. ?cek 37, 44.

11

C U P R I N S U L

ui 182. Vasile, omul Ini David 184. Vasilev 100, J08. preia??. Introducere. mai adese?ori. 1. Vesi 32, 38. 43, 44, 45. Viaceslav, f. Iaropolk 191, 192. Viaeeslav, f. laroslav 125 132. Viaceslav, f. Vladimir Monomachul 177, 193. I. ?mp?r?irea p?m?ntului dup? potop. Desp?r?irea Voloehi 33, 34, 38, 47. popoarelor Volodar 157, 178, 183, 185,. 188, 192, , 106, 209, 203. Voios 50, 77. II. Turnul lui Babei. Risipirea popoarelor Volhynia-Volyuia 38, 39, 105, 120, 154, 102. 180. Vonkina 158. Voroni?a 212. Vorskta 193. Vostr 105. Vrucii 77, 78. III. Popoarele slave ? ses?av vezi Vseslav. Vistula 34. Vseslav, f. Briaeislav 128, 135 si mai Volynia 105 deseori Vseslav, l. Iziaslav 111. Vsevlad, f. laroslav 124 ?i mai adeseori. Vsevlad, f. Vladimir 81, 105. Vsevoloj 182, 183. Vuiefast 60. Vuzlev 60. IV. Descrierea drumului din Rusia p?n? la Roma Volodimer f. laroslav 122 ?i Vydobiei 140, 173, 178. Vygo?ev 186. Vy?ata 127, 133, 140. Vyr 203, 212. odimer, f. Svi?toslav 74 si Vy?egorod 68, 81, 113, 114, 132, 144, 159" V. Tradi?ia privitoare la Sf. Andrei, Descrierea Vsevlad, Monomachul 131 ?i 160, 162, 203. Vy?cslav-Vieeslav 105. Vyteci 170. incipe rus 60. Vladislav, regele Poloniei 184. Voiko 60. b?ilor ruse?ti t 60. VI. Cei Zacynthos 31. Zaharia 93, 94, Zarecisk 193. Zarub 172, 193. Zavolocie 154. Zdvijda 180. Zdvijden 180. Zolotcea 180. Zvenigorod 158. trei fra?i Kii, Scek ?i Choriv ?ntemeiaz?

. .

eori .

Kievul VII. Popoarete cari locuiesc VIII Invazia Bulgarilor, Ugrilor gi Olbrilor IX. Continuarea m?gra?iunii popoarelor X. XI. XII. XIII. XIV. XV. XVI. XVII. XVIII. Moravurile lor Extras din George Hamartolos relativ la moravurile diferitelor popoare Lupta Polianilor cu Chazarii. Subjugarea Chazarilor

?n

Rusia

.Ivirea Rugilor. Date cronologice Bulgarii gi Varegii (853-858) Stabilirea Varegilor ru?i Askold gi Dir atac? Conatantinopolul Moartea lui Burik (867879)
Expedi?ia lui Oleg ?n contra l u i Askold ?i Dir. Moartea acestora. Oleg se stabile?te ?n

XIX. XX.

.R?zboaiele lui

Oleg cu popoarele vecine. Lupta cu Ugrii (883898)

.Istoria lui Cyril ?i Methodiu

236

114

____
.Povesilea calului lui O?eg. Moartea lui Oleg .V rajitor?i . 55
Igor (913) _ _ _ _

Expetlifia Iui Igor ?mpodriva Scytbiior. Traam! ou Grecii (899911) _ __ _ 4? Tratatul cu Grecii (912) . 43

54

57

Igor. Prima invazie a Pecenegilor. Diferite ?zboaie. Expedi?ia ?n ooiiira Cons':_tinopolului. ocul gr'eeesc (915) ? . 57 Expedi?ie nou? ?mpotriva ConslantinopoXLIII. Distmigea-ea idolilor. Botezul poporului rus ului. Supunerea Grecilor. Noul tratat (943)_ _ 59 _ _ (988). _ _ _ _ 102 R?zboiul lui Igor ?mp ori va Drevlianilor ?n contra Pecenegi?lor. Fundarea Belgorodului (991). 106 XLV. R?zboiul cu Pecenegii. Lupta dintre un Rus ?i un uriag Plecexieg. A?ez?minte' e gi d?rnicii?le l XLIV. Expedi?ia lui Vladimir 64 Olga gi Sviatoslav. 01ga omoar? pe soli? XLVI. Nou ar?zboiu cu Pecexn'agii. Asediul Belgoro?dului. O istorie minunalt? (997) 109* XLVII. Sf?r?itul domniei lui Vladlimir. Moartea sa (9981015). Sviatopolk. Moartea lui Boris ? vliauilar (945) XLVIII. Iaroslav din Novgorod ?n contra lui Svia?topolk (1015) _ _ _ _ _ _ _ 65 118 XL1X. Iaroslav se stabile?te la Kiev. Boleslav merge Olga porne?te ?n contra Drevlianilor ?i le rde cetatea (956) ?mpotriva lui (1016) 67 119 ? . R?zboiid cu (1018) _ , ' _ ? ? _ _ 120-LI. Continuarea r?zboiului (1020). ?nfr?ngerea gi Botezul Olgei L. Boleslav 68 fuga Iui Svia?opolk ? - ?? 121 LII. Lupta Iui Mstislav cu Reded>ia (1922) 122 LIH. R?zboaiele civMe (10241026) ~ 123. LIV. Moartea lui Mstislav (1034 Majoratul lui Svia"oslav. R?zboaiele sale 965967) _ _ _ religioase (1037) 71? 125 _ _ _ _ LVI. Expedi?ia nenorocit? ?mpotriva Grecilor . .Pecenegii asediaz? Kievul. _ _ _ _ Iui Sviatoslav (968) _ _ _ _ _ 71 (1043) _ ?ntoarcerea _ _ _ 127 LVII. Istoria m?n?stirii Pe?terilor .Moartea Olgei (969) 73 ? ?? 12& LVIII. Moartea lui Iaroslav (1054) 131 LIX. R?zboaiele ?mpotriva Turcilor gi Polovcilor R?zboaiele Grecii. Trata(1055) lui _ _ _ _Sviatoslav _ _ _ _ 132 cu ul cu Grecii (970) LX. SviatosuW. Prevestiri (1064) 133 _ _ 74 R?zboiulLXI. Ko|?opaai la Rostislav (1066^ _ _ 134 cu R?zboaieleGreoii. (1067) Tratalui Svia'oslav LXII. interne 135 ul (971) _ _ LXIII. Invazia Polovicilor. Reflexii (1068) 136. LXIV. R?zboaiele intenne (1069) 139 _ _ _ 74 DoinniaLXV. Istoria vr?jitorilor (1071) _ 140' LXVI. Traausla?iunea sfin?ilor Boi ia ?i Gleb (1072) 144 LXVII. Discordia dintre fiii lui Iaroslav (1073) 144 LXVIII. Moaritea Iui Tbeodosie. Paaiegricul lui Iaropolk. Diferite ?nt?mpl?ri 973977) _ _ _ _ _ _ _ 77 . Vladimir ia ?n c?s?torie pe Rogneda. oiimia sa ?n Kiev. Via?a sa 1 978 988) 78 Istoria 82 unui Vareg

Sacrificiile omene?ti. re?lin. - boaiele lui Vladimir. Discu?ii religioase 984) _ _ _ _ _ _ _ _ 83 mi?ii Iui Vladimk la Bulgara, Germamii ?i reci (987) _ _ _ _ _ _ _ 97 ebiul Kliersonului. C?s?toria lini Vladimir octrina cre?tin? (988)

93

 115

Pat, LXIX. Solii germani la Svi?toslav (1075) LXX. R?zboiul ?n ?ontra Polovcilor. Moartea Ini Iziaslav (1078) LXXI. R?zboaiele civile. Moartea lui Iziaslav (1079153 154

1080)

_ _ _ _ _

__ _
158 159 160 163

i57

LXXII. Diferite evenimente (10871088) LXXIII. Diferite evenimente (10831090) LXXIV. Descoperirea relicviilor sf?ntului Theodosie (1091) _ I X X V . Minunile dela Polock (1092) LXXVI. Moartea lui Vstevlad. Pustiirile Polovcilor. Reflec?ii (1093) LXXVII. Pustiirile Polovcrilor (1094) - ? > LXXVIII. Pugt?riiile Polovcilor. Har gi Kytan (1095) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ LXXIX. iNouj invazii de Polovci. Polovcii ?naintea Kievului (1096) _ _ _ _ _ _ _ LXXX. Popoarele necurate LXXXI. R?zboaiele civile LXXXII. Istoria Iui Vasilko (1096_1097) ? LXXXIII. Negocieri ?ntre prindipi (10981100) LXXXIV. Noui negocieri (1101) _ _ _ _ _ LXXXV. Victoria asupra Polovcilor (1103) LXXXVI. Diferite evenimen'e (11041107) LXXXVII. Victoria asupra Polovcilor. Tratate, c?s?torii (1107

163 169 169 171 174 175 177 187 189 190 192

Tip ?BUCOVINA? t. E. Torou?iu, Str. Gr. Atexamtescu No. 4, Bac-rVti

# t ? 4 & R||_ QTT?