G.

POPA-LISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

1

www.dacoromanica.ro
 FONTES
HISTORIAE DACO - ROMANORUM

FASCICULUS X

EUTROPII
BREVIARIUM HISTORIAE ROMANAE
EDIDIT

G. POPA-LISSEANU

BUCITB.ESTI
ITPOGRAFIA 4KBUCOVINA», I. E. TOROUTIII
1936

www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE
ISTORIEI ROM:NNILOR
VOLUMUL X

ISTORIA ROMANA
PRESCURTATA
DE

EUTROPIUS
TRADUCERE SI COMENTARU DE

a POPA.LISSEANU

BUCURESTI
TIPOGRAFIA tBITCOVINA», I. E. TOROUTIU
1936
www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
1. DATE BIOGRAFICE.

De oarece studiul .oricirei opere literare trebuie si ne

conduci, in ultimi analizO, la cunoverea eit mai temeinici
a personalititii autorului acelei opere §i de oarece once lucrare
literari este produsul a doi factori puternici, a inriuririi me-
diului in care s'a desvortat §i a valorii geniului creator, vom
cauta, mai intii de toate, si fixim locul ce ocupi in literatura
latiná autorul nostru §i apoi, stringind laolalti toate datele
ce le avem asupra vietii sale, si stabilim valoarea personalitalii
scriitorului §i a operei sale, ariand, in acelagi timp, influenta
sa asupra contimporanilor §i asupra urmagilor sii.
Viata lui Eutropius ne va procura oarecari elemente de
apreciere asupra operii sale, dupi cum, pe de alti parte, stu-
diul operii inse§i va arunoa oarecare luanini asupra personali-
tçii
Dar, din nenorocire, cuno§tintele ce le avem din anti-
chitate asupra lui Eutropius aunt foarte reduse. Autorul insu§i,
in afari de o singuri frasi, nu ne amintegte nimica despre
sine. Cu cat insi datele din humea veehe sunt mai putine, cu
.atist studiile ce s'au fOcut de invitatii de mai tirziu §1 de
cei din zilele noastre aunt mai bogate.
Am putea zice cii, precum gloria de a fi dat na§tere luí
Homer §i-o reclamau mai multe cetiti din lumea veche, tot
astfel cinstea de a fi patria de na§tere a lui Eutropius §i-o re-
olamau pe rind §i Grecia §i Italia §i Gallia. Dupi unii el s'ar
fi niscut la Constantinopol, dupi ar fi vizut lumina zi-
lei in Italia §i C ar fi scris la Roma; n'au lipsit nici acei cari
creazic Eutropius ar fi fost de na§tere gal §i ci ar fi avut
Ajar proprietiti in Gasconia.
www.dacoromanica.ro
 6

Importanta operii acestui scriitor este a§a de mare, ci eI

a meritat s aiba astazi o intreagi literatura asupra vieii sale,
a meritat ca filologii s caute sa studieze §i anai ales si ilus-
treze, prin argumente scoate din opera sa sau din operile con-
timporanilor, vieata putin cunoscuta a lui Eutropius.
Eutropius a fost de sigur grec din na§tere, unul dintre
acei GroPouli, cari in epoca imperial au pus mana pe toata
puterea de stat dela Roma §i mai tarziu din 'Constantinopol §i
cari, í'ntocmai ca §i Greeii din 'raffle romane§ti, din secolele
trecute, romanizandu-se au condus destinele imperiuluí ro-
man §i ale romanitatii pana tarziu in evul mediu.
Muncie de Eutropius (Eirrp6mos, in grece§te insemneaza cel
cu bune moravuri) ajunge frequent prin secolul al IV-lea duna
Christos. Critica literara de azi pare a fi stabilit c Eutropius
al nostru este identic cu proconsulul din Asia din anul 370; cu
comes rerum pridatarum din anul 380-381, apoi din 385, pen-
tru a doua oari, §i cu consulul din 387. In acelagi timp, pare
sigur ca nu trebuie confundat nici cu Eutropius presbyter,
preot din Africa, Folar al Sfantului Augustin §i care a scris
doua consolatiuni catre surorile sale, nici cu Eutropius, atot-
puternicul eunuc dela curtea imparatului Arcadius, nici cu me-
dicuY Eutropius, vestit scriitor, despre care ne vorbe§te Mar-
cellus Empiricus, nici Cu Eutropii, cu cari a fost adeseori
identificat istoricul nostru.
Dupa toate probabilitatile, Eutropius s'a nascut pe la anult
316 dupa Christos, in timpul imparatului Constantin, ca ar fi
asistat la fundarea Constantinopolului a. 329, in varsta de 13.
ani unii au crezut, fr s fi putut aduce dovezi, c ar fi
scris rnai tarziu §i o carte asupra fundarii acestui ora § ca
in vfirstii de 57 ani se gasea guvernator in Asia, §i crt in varsta
de 65-65 ani Theodosiusil numi prefect al pretoriului.
Se rnai crede cà Eutropius ar fi fost un nepot de sorá
§i Folar aY retorului Acacius din Caesarea §i despre care ne-
vorbe§te de mai multe ori in scrisorile sale filosoful Libanius.
Daca hipoteza aceasta este adevarata, atunci este sigur, dupa
cum rezulta din scrisorile lui Libanius, c Eutropius a venit
in anul 355 la Antiochia §i a riimas aci pia( la anul 363. lar
cand, in anul 362, a venit imparatul Iulian in aceasta metro-
poli a Orienturui, a ficut §i cuno§tíqa luí Eutropius care.
ajunsese la oarecare vaza §i reputatie prin talentul su orato-
www.dacoromanica.ro
 7 ---

ric. La recomandatiunea filosofului Libanius, Eutropius intrii

In prietenia imparatului care Il luä Cu sine in expeditiunea ce
tocmai intreprindea in Persia 1) E putin probabil si fi avut
un comandament militar, cum se crede in genere.
Fapt pozitiv este numai acesta ca a luat parte in neno-
rocita expeditiune a lui Julian Apostatul in contra Per§ilor (a.
363). El insu§ ne spune: cuí expeditioni ego quo que interfui.
Acela§i lucru ni-1 confirma istoricul grec Georg. Codinus 2),
Etirpéntoq 6 aoqmaTi-g6 TLÏi 7TUpaPeti4p IOUX/aVLP 60 TIj Tkpaibt 6
.rrtatokoTpeccpoq KwvaTartivou, unde epistolographos Constan-
tini de sigur este o eroare a istoricului grec.
De asemenea este iari§i fapt pozitiv a Eutropius a avut
la curtea imparatului Valens, in anul 369, titlul de magister
mernoriae. In codicile numit Bambergensis, din veacul al X-lea
sau al IX-lea, intr'o epistora ce precede Breviarium al lui Fes-
tus se zice: Valenti perpetuo Augusto v. c. magister memoriae.
Magister memoriae TrPow-1%k In411111S era un titlu de inal-
ta dregitorie la curtea imparateasca. El era insarcinat sa traga
atentiunea asupra celor ce trebuiau sa se faca in adrninistrarea
imperiului. Notele lui se numiau memoria sau sacra memoria.
Abreviatiunea V. C., din epistola amintita mai sus, pen-
tru vir clarissimus, insemneazic Eutropius a ajuns la onoarea
clarissumatului. Cei ce, in aceasta epoca imperialä, aveau
titlul de clarissurnat, ramaneau pentru totdeauna in ordinul
senatorial: <dndepti semel clarissumatus dignitatem perpetuo
manebant io ordine senatorum>> a).
Lexicograful grec Suidas n.e spune ca Eutropius a fost
ItaX6g croperTfis. Sophist pe vreanea aceasta nu avea acceptiune
peiorativa, §i sophist italian nu insemna altceva decat ca a
fost un retor care a scris in limba latinä. Ceeace in special ne
face sa' credem ca Eutropius nu era Roman este imprejurarea
ea nicaierea in opera sa el nu ne spune oarmata noastril>>,
qconsulii no§tri», CUM se exprimi de altfel ceila1ji scriitori din
aceasti epocii, ca d. ex. contimporanul su Rufus 4)
'Otto Seeck, Q. Aurelli Syrnmachi, quae supersunt, in Monumertta Ger-
maniae historica, Auctores, 6, pag.
Georg. Codinus, De origin. Constantinop. 18.
Thessaurus linguae latinae, vorba clarissuznatus. Despre clarissumatul
lui Eutropius vezi i Mommsen, la Droysen, Eutropi Breviarium, pag. II.
Eexceptie face un singur pasagiu, nude textul este alterat,
www.dacoromanica.ro
 8

Impiratul Valens (364-378), despre care scriitorii ne

spun di era un ignorant, omnium litterarum ignarus, cum il
nume§te istoricul Ammianus Marcellinus imparatul Vetra-
nio, duprt cum ne apune Eutropius, era a§a de ignorant di nici
nu §tiea mricar sit' ceteasci §i necunoscand nici limba
greceascri, Cu toate cii un mare num'Ar dintre. supu§ii siii
vorbeau numai grece§te, puse pe Eutropius si-i acre un rezu-
mat al istoriei romane. Eutropius se executi §.1 compuse atunci
opera sa, pre,cedind-o de o dedicalie §i sfir§ind-o cu figriduiala
a va trata domnia lui Valens §i Valentinianus, intr'o lucrare
mai ingrijiti, cu un stil mai frumos, lucrare pe care sau n'a
compus-o sau s'a pierdut. Iati vorbele cu care incheie Eutro-
pius Breviariul siu: Quia autem ad inclytos principes veneran-
dosque perventum est, interim operi modum dabimus; man
reliqua stilo maiore dicenda sunt; quae nunc non tam praeter-
mittimus, quam ad maiorem scribendi diligentiam reservamus.
La aceasti din umii frasa pare a face alusiune §i prefec-
tul Romei, Symmachus, and zorea pe Eutropius si serie isto-
ria impiralilor Valens §i Varentinianus; crici dintre scrisorile
lui Symmachus opt aunt dedicate lui Eutropius, iar in vorbele
«sed haec stilo exequenda tibi ante alios, cui pollet Minerva,
concedimus>> se vede o aluzie la ultimele vorbe din Brevia-
rium 5).
Dacii Eutropius al nostru este in adevir acela criruia ii
se adreseazrt Symraachus in scrisorile sale 6), §.1 lucru pare ne-
indoios pentru cei mai mulli critici literari, atunci el avea in
Asia ni§te proprietrrli, duprt cum rezulta aceasta din scrisoarea
in care vorbe§te cii un oarecare Ausonianus y (ir) c (larissi-
mus) a fost inalcat de Eutropius. Symmachus intervine prie-
tine§te pe lângi Eutropius in favoarea iui Ausonianus i»).
Intr'un manuscris al lui Eutropius, inteunul singur, Va-
lens poarti titlul de Gothicus. Dad' aceastii titulaturi a im-
paratului exista in timpul cind Eutropius §i-a compus opera
sa, atunci rezultri a Breviarium a fost scris in 369, dupli vic-
toria lui Valens asupra GoOlor, deci cartea apriruse inainte de
a fi fost ehemat ca guvernator in Asia, a. 370.

Symmachus, Epistolcse, III 47.

Symmachus, Epistolae, III, 46-53.
Synmutchus, Epistolae, III, 53.

www.dacoromanica.ro
 9

Pe dud Eutropius se gasea ca proconsul in Asia, prin in-

trigile lui Festus, succesorul sau, §i el magister memoriae, a
fost implicat in procesal de inalta tradare al lui Theodorus, se-
cretarul lui Valens, §i n'a putut scapa de condamnare decat
gralle filosofului Pasiphilus, caruia tortura nu i-a putut smul-
ge nici o declaratiune in contra lui Eutropius: «Eutropius
Asiarn proconsulari tuize obtinens potestate, ut factionis con-
scius arcessitus in crimen, abscessit innocuus, Pasiphilo exi-
mente philosopho, cui ut eum mendacio injusto perverteret,
crudeliter tortus, de statu robustae mentis non potuit detur-
bari8),
Dei Eutropius a fost achitit, cat timp a trait imparatul
Valens, n'a mai avut nici unul dintre onoruri; dupa moartea
lui Valens insa, la anul 379, prime§te titlul §i insarcinarea
de comes rerum privatarum al lui Flavius Gratianus, iar in
anal urmiitor este numit praefectus praetorio Orientis. (380
381). Pentru a doua (mitt a fost insarcinat cu aceeali functiune
In 385, iar in 387 fu ales consul impreuni cu imparatul Va-
lentinian. Din scrisorile lui Gregorius din Nazians rezulta ca.
Eutropius dela 381 pink' la 387 a trait ca oin particular').
S'a pus de muIteori intrebarea daca Eutropius, care a
trait pe timpul introducerii cre§tinismului ca religiune de
stat, a fost cre§tin sau pagan? Rezultatul discutiunilor pare a
duce la concluziunea ca Eutropius n'a fost nici cre§tin, nici
pagan. Ca cei mai multi filozofi din acele vremuri, Eutropius
a fost un simplu sofist
Dacil Eutropius ar fi fost cre§tin ar fi vorbit altfei de
cum vorbe§te despre domnia imparatului Constantin §i de-
desigur un faja a§a de extraordinar ca introducerea cre§tinis-
mului n'ar fi putut sa-1 lase indiferent. Ar fi motivat, fr in-
doiali, rzboiul lui Constantin cu Licinius, persecutoruf cre-
§tinilor §i altfel ar fi vorbit despre domnia lui Iulian Aposta-
tul, caruia numai laude nu i-ar fi adus.
Ce e drept, sub regimul lui Julian, ne apune cateva cu-
vinte. despre persecutiunea cre§tinilor §i ar fi avut prilej si
desvolte mai pe larg teza cre§tinismului. Nu ne spune insi
dealt c a persecutat pe cre§tini, dar n'a virsat singe .ere§ti-
Ammianus Marcellinus, Res gestae, XXIX 1. 36.
Greg. Nazianz, Epist. 137, 138.

www.dacoromanica.ro
 10

nesc, nimius religionis Christianae insectator, perinde tamen

ut cruore abstineret, in care frasi vorba nimiu.s se crede ca
este interpolati de vr'un cre§tin de mai tirziu.
Spre a se putea sustinea cre§tinism.ul lui Eutropius,
unii copi§ti au introdus chiar in textul original proba pe care
voiau si o aiba; astfel, inteunul din manuscrise gasim adau-
sul desum Christurn deurn et dominum nostrum».
In once caz, Eutropius chiar daca va fi fost cre§tin, n'a
fost cre§tin in sensul lui Ambrosius, Augustinus, Orosius, etc.
care &Ali susie cu tarie credintele sale, ci va fi sustinut, ca cei
mai mulIi filosofi din aceasta epoca, legea imparatului. Subt
imparatul Constantin va fi admis inchiderea templelor pagi-
ne, supt imparatul Julian va fi aprobat redeschiderea kr, supt
imparatul arian Valens va fi persecutat pe drept-credincio§i
§i, in stir§it, supt Theodosius, se va fi acomodat credintei a-
cestui imparat, a cirui favoare o cauta.
II. OPERA LUI EUTROPIUS.

Breviarium ab urbe condita, cum este intitulati lucrarea

lui Eutropius, nu este de o prea mare intindere. In zece
nu prea lungi, gisim condensate evenimentele mai importante
ale istoriei romane, dela ftm.darea cetalii (754 inainte de
Christos) pina la urcarea pe tronul imparitesc a lui Valens
(364 dupi na§terea rui Christos), deci un interval de timp de
1117 am.
Lucrarea lui Eutropius se poate imparti in trei rani: a)
epoca republicanii; b) epoca imperiului 'Ana la domnia lui
&rya §i c) epoca imparalilor pink' la Valens. Fiecare din a-
Ceste trei epoce sunt tratate deosebit. Prima parte este ca-
racterizati printeo in§irare succinta a evenimentelor externe,
Era sa se trateze de loe evenimentele interne. Scriitorul se
margine§te la razboaie §.1 lupte, citindu-ne foarte adesea ori
numarul mortilor §i prizonierilor §i aratind locul uncle s'au
petrecut faptelie. In partea II-a, Eutropius incepe si ne dea
caracterizari, indicindu-ne in scurte cuvinte rolul impiratilorr
nedispreluind cite odata nici anecdotele ") §i in partea
cu cit ne apropiem de epoca in care a trait autorul, caracte-
10) Breviarium VII. 18.
www.dacoromanica.ro
 11

rizarile ca§tiga in patrundere. In aceasta din urma parte, scrii-

torul nostru, intoemai ca §i pedagogul al carui rol §i-1 insu§e§te
prin compunerea cartii sale, compari trecutul Cu prezentul,
and adeseori indicail asupra vremurilor sale.
Rezu.matul istoric al rui Eutropius este ficut cu exac-
titate §i inteligentä, este insa cam sec in primele carti, din ce
In ce mai bogat Cu at se apropie de domnia lui Valens §i ne
portretele imparatilor cu justeti, in special portretele lui
Caesar, Constantin §i Julian.
Toti criticii literari sunt unanimi intru a recunoa§te
Eutropius a scris inteun stil simplu, dar §i vioiu. Cu obiec-
tivitatea sa merge a§a de departe ca nici odati nu-§i spune
parerile sale; el n'are idei proprii, nu apreciaza. Ca o dovada
despre nepartinirea sa, ne poate servi aprecierea ce face im-
paratilor Constantin. §i Julian. Eutropius este lipsit de adu-
latiune, dovadi epistola dedicatorie adresata lui Valens. Cat
de nobil §i de demn este Eutropius, rezulta de sigur §i din
faptul ca despre imparatul Valens, care i-a comandat Brevia-
rium, nu vorbe§te deck in scrisoarea de dedicatie §i in ulti-
muf capitol al cartii sale ").
Limba lui Eutropius nu mai putea sa fie limba clasica;
ea se apropie de limba evului mediu. Limba vechilor
ai lumii incetase sa mai fie regina limbilor, fiindca nici
Romanii nu mai eran poporul-rege, cum se exprima un Cri-
tic literar. Cu toate acestea, Eutropius scrie a§a de simplu
§i de ciar, cum nu ne-am fi a§teptat dela un scriitor din acea-
sta. epoca §i de sigur el face exceptie blue scriitorii contim-
porani. Aceasta dovede§te ca Eutropius avea calitati de mare
scriitor. De aftfel, nu e u§or mcm s caracterizezi in cateva
frase vieata intreaga a unui mare general sau a unui mare im-
parat.
Daci, pe langa metoda sa, Eutropius ar fi adaugat §i ele-
gaup stilului lui August, am avea in adevir un cap de opera.
Cu toate acestea, de§i influentat de limba epocii sale, Brevia-
rium se abate totu§i putin dela limba clasica.
In general se poate spune ca un anumit spirit filosofic

11) 0 einguri datil (L 12) caracterizind dictatura, o aseamini Cu pu-

terca imperialii: neque quicquant sinalius potest dici quena dictatura, antigua
huic imperil potestati gluon manc tranquillitas vestra habet.
www.dacoromanica.ro
 12

traspira din intreaga lucrare a lui Eutropitis gi de sigur auto-

rul nostra a avut veden i lar0 de mare istoric. Perioadele
lungi, caracteristice stiluTui contimporanikr säi §i caracteri-
stice hicrarilor cu tendinte retorice, cum sunt in deosebi
rile istorice, lipsesc din opera lui Eutropius. Repetitiunile
cari se gasesc din cand in cand la autorul nostru, nu trebuesc
considerate ca negligente de stil. Ele sunt intrebuintate in
scopur de a imprima mai bine in mintea cetitorului anumite
numiri §i fapte").
elegante de stil gasim din a:id in cand: Aemilianus
obscurissime natus obscurius imperat; Traianus orbem terra-
rum aedificans; Commodus hostis humani generis; Numa infi-
nita Romae sacra ac templa constituit ") ; etc. Exista doua fe-
luri de impartiri de capitole; in traducerea noastri am admis
numai una sMgura, pe aceea a lui H. Droysen.
Breviariul lui Eutropius este aga de bine facut; ca el
a putut servi drept calima analigtilor de mai tarziu.
IZVOARELE LUI EUTROPIUS.

Suidas in Lexiconul 8U ne spune: K aTE TWV AlítClOS 015TOS

TPcupE '1 aauplKet 13iptict 1.1' pera CP p(í (AV TÍÌÇ in ITO1n15 Elinorriori
punialari A4310V TM? `Rogatov, adeca <<Capito din Lycia istoricul.
Acesta a scris rasboaiele Isaurice in VIII carti gi a tradus in
limba grecea.scil epitoma lui Eutropius, care a redat in rezu-
mat pe scriitorul roman Livius>>. Dm acest pasagiu ar rezulta
ca in Breviarium avem un rezumat al lui Livius, a carui opera
desigur pe vremea aceea va fi fost completa, neatinsa de vici-
situdinile vremurilor.
Din cele trei parti in cari am spus ca se poate imfpirti gi
caracteriza mai bine opera lui Eutropius, in partea intaia,
care trateazi epoca republicana, dei gasim pasagii
toare cu Livius, totugi nu credem crt textul e Wat dupi marele
istoric roman. El este luat mai mult dupa vr'o epitoma sau dupi
veo cronicrt, compusi in mare parte dupa istoricul patavin.
Ar fi fost i greu pentru Eutropius ca si rezum. eze Intréaga
Transige dela un capitol la altul o face prin eodem tempore, post
eum, iar cfind Eutropius nu precizeazi timpul zice per iclein tempus.
Vezi Eutropius, edi/ia Bfichling.

www.dacoromanica.ro
 13

°peril a lui Livius; existau pe acea vreme mai multe epitontae

Livianae, din cari ar fi putut extrage Eutropius lucrarea sa.
Partea II-a, domnia knärailor pfinii la moartea lui Do-
' mitianus, este extras, in mare parte, dupi istoricul Suetonius.
Comentatorii moderni ai lui Eutropius, intre cari invii/atut
Droysen, au dovedit filia0unea celor doui texte.
Partea Ill-a, epoca. cdorlalti impirati, a avut ca izvor
principal Croniça imparqilor, al cirui autor este necunoscut,
Istoria familiei lui Constantin §1 scriitorii pe cari i-au avut In
vedere §i autorii Historiei Auguste. Pe Julian §i Jovian putea
Eutropius si-i caracterizeze dupil cunogtinIele sale personale.
IV. CONTINUATOMI LUI EUTROPIUS.

Importanta operii lui Eutropius rezulti din numerogii

imitatori ce a avut. De abia apiru opera sa §i numai dead
gisi un traductor. Este Paeanius, g.colar al filosofilor Libanius
§i Acacius, cari (in 345-355) profesau Impreuni In Antio-
chia, ca celebri sofigti §i retori greci. Libanius In scrisorile..
sale amintegte nu o singuri dati despre Paeanius.
Paeanius fink' nu §tia bine latinegte, de aceea n'a tradus
textul lui Eutropius vorbil de vorba, ci a dat mai mult o pa-
rafrazare a lui, o metaphrasis. Textul latin a fost redus,
du-se la o parte pasagiile cari ii se pareau de prisos. AstfeT In
textul lui Paeanius, text care ni s'a pistrat complet, lipsesc
foarte adesea ori prenomina, lipsesc indicatiile de demnitäli,
lipsesc unele loca1iti i regiuni din Occident; anii
red a exact. Lucrarea lui Paeanius, apà'ruti In anul 380, este
o dovadilc locuitorii din Asia, supugi romani, nu cunogteau
limba latini §i deci el, un Asiatic, s'a simtit obligat s traduca
pentru Asiatici resumatul istoriei romane, a Jul Eutropiu.s 14).
Vr'o sutil de ani In urmi, s'a ficut o a doua traducere
a lui Eutropius; de data asta probabil de .Capito din Lycia,
: autorul mai multor alte lucriri. Opera lui Capito, diferitI
de a lui Paeanius, nu ni s'a pAstrat decat in fragmente, mai
ales la loan. Antiochianul. Acest Capito, despre care ne vor-

14) Prima edilie a lui Paeanius publicat in anul 1590 de invitatul

Sylburg, dupli un manuseris al lui Pithoeus.

www.dacoromanica.ro
 14

be§te Suidas, in pasaOul citat mai sus, a triit inainte de Ste-

phanus din Byzanz, inainte de 580, poate intre anii 491-527.
Se intelege c .1 versiun.ea Iui Capito diferi de versiunea
lui Eutropius, ci se gisesc §i in aceasa versiune oarecari
introduse fie direct de Capito, fie de loan Artiochia-
nul. Traducerea aceasta a lui Capito este §1 ea mai mult o
parafrazare §i cuprinde cu mult mai multe adausuri decat cu-
prinde parafrazarea lui Paeanius.
Excerpte din traducerea greceasca a lui Paeanius §i a lui
Capito Osim. §i la Maximus Planudes ").
Aprecierea favorabilA ce s'a &Cut operii lui Eutropius
rezultii §i din imprejurarea Ca", atfit pentru contimporani, &At
§i pentru urma§i, ea a servit ca izvor principal de informa-
tiune.
Chiar Festus, contimporanuT §i urma§ul siu, ca magister
memoriae in aula orientali, in scrierea ce a compus asupra
evenimentelor din Orient dela Traian pia]. la Diocletian, a
avut ea izvor principal §i ca model Breviarul lui Eutropius.
De asemenea, critica a dovedit c §i Epitome a lui Aurelius
Victor este influentatil de Eutropius. De a§i§derea §i anali§tii
ecIesiastici au avut drept cJuzi tot pe Eutropius. Astfel au
fost Sf. Aug-ustin in De civitate Dei, Sf. Ieronim, Sf. Prosper,
Orosius, care 11 citeazi de douil ori, Isidorus, Cassiodorus, in
Clironica sa, Jordanes, in De summa temporum §i
Popuraritatea cea mai mare i-o chtigi lui Eutropius un
ciluggr din e-vul mediu Paulus Warnefridus, care triia in epo-
ca lui Carol cel Mare, ca diacon in Aquileia, §i numit in ge-
nere Paulus Diaconus.
Acest Paulus, cunoscut scriitor al istoriei Longobarziror,
1u:in& de bazil scrierea lui Eutropius, a voit s faci o istorie
universal, amplificind textul §i continuandu-1 prin adau-
suri, mai ales din Orosius, pinii la Justinian a. 553.
Paulus ne spune de altfel lute° scrisoare: Ac primo paulo
superius ab eiusdem textu historiae narratiorem capiens eam-
que pro loci merit° extendens quaedcun etiam temporibus eius
congruentia ex divina lege interserens eamdem sacratissimae
historiae consonant reddidi. Et quia Eutropius usque ad Va-
15) Vezi Eutropi, Breviarium de Droysen, pag. CXVIII In Monum. Germ.
hist. H.

www.dacoromanica.ro
 15

lentis tantummodo imperium narrationis suae in ea seriem de-

duxit, ego deinceps meo ex maiorum dictis stilo subsecutus sex
in libellis superioribus in quantum potui haud dissimilibus
usque ad Justiniani Augusti tempora perveni.
Paulus a modificat deci i a ma' rit cu §ase arri noi textul
quasi clasic al lui Eutropius gi 1-a facut mai placut gi mai ugor
de cetit pentru Adelperga; caci in condicele Monacensis gi-
sim la sfargitul cartii a X-a o scrisoare catre Adelperga: Hu-
cus que historiam Eutropius composuit, cui tamen aliqua Pau-
lus Diaconus a.ddidit, iubente domna Adelperga Christianissi-
ma Beneventi ductrice, coniuge domni Arichidis (intre 766
782), deinceps quae sequuntur (XXVI) idem Paulus ex
diversis auctoribus proprio stilo contexuit").
Lucrarea lui Paulus Diaconus a servit mai tarziu ca baza
la o noua compilatimie, la aga numita Historia Miscella") a
lui Landolfus Sagax, compusä pe la anul 1000 dupi (Jhristos.
Ca gi Paulus, deasemenea i Sagax, a marit prin adausuri tex-
tul lui Eutropius gi a dus povestirea pina in timpul impara-
tului Leon din Armenia (813-820).
Landolfus Sagax adause pe Magi cele 16 carti ale lui
Paulus Inca 8 carli noi. Cele 16 carti au fost desvoltate prin
adausuri gi desvoltari, iar cartile a V-11-a gi a XVI au fost im-
partite in cite doua carti, astfel ca s'a ajuns ca aceasta His-
soria Miscella sa aiba 26 carp.
Dela Eutropius avem azi opt codice, dela Paulus cinci, dela
Paeanius doui gi dela Landolfus Sagax unul. CeI mai vechiu
eodice al lui Eutropius este aga numitul Gothartus, din secolul
al X sau al IX.
Invitatul Antonius Schoonhoven a restabilit in 1546 tex-
tul lui Eutropius, purificandu-1 de adausurile lui Paulus gi
ale lui Sagax.
Editia cea m.are a lui Eutropius a dat-o invaiatul german
Droysen"), al carui text 1-am adoptat gi noi.

W. Hartel, Eutropius und Paulas Diaconus.

S'a numit astfel rancid a (ost alciituitii din mai multe luertiri.
Monumenta Germaniae historica, Auctores 1 gi 2. Bibliografia lui
Eutropius in Pauly.Wiasowa, Real-Encyclopddie des classischen Altertuznswissen-
schaft.

www.dacoromanica.ro
 DOMINO vALENTI MÁXIMO PERPETVO AVGVSTO

Eumpius V. C. tmagister memoriae.

Res Romanas ex voluntate mansuetudinis tuae ab urbe copa-

dita ad nostram memoriam, q-uae in negotiis vel bellicis vel civilibus
eminebant, per ordinem temporum brevi narratione collegi strictim
additis etiam his, quae in principum vita egregia extiterunt, lit tren-
quillitatis tuae possit mena divina lactan ,prius se inlustrium viro-
rum facta in administrando imperio secutam quam cognoeceret lec-
tione.

M'EH_ FR11%IVS.

Romanum imperium, que ne que ab exordio ullum fere minus

neque incrementis toto orbe amplius humana potest memoria re-
cordari, a Rom.ulo exordium habet, qui Reae Silviae Vestalis virgi-
nis filius et quantum putatus est Martis cum Remo fratre uno partu
editus est. is cusn ínter pastores latrocinaretur, decem et octo annos
natus urbem exiguam in Palatino mente constituit, XI Kal. Majas,
Olympiadis sextae ann.o tertio, post Troiae excidium, ut qui pluri-
mum minimumque tradunt, anno trecentesimcr nonagesimo quarto.
.Condita civitate quam ex nomine suo Romana vocavit hace fere 11
egit. multitudinem finitimi3rum in civitatem recepit, centum ex se-
nioribus legit, quorum concilio omnia ageret, quos senatores nomi-
navit propter senectutem. cum uxores ipse et populus suus non ha-
berent, invitavit ad spectaculuin ludorum vicinas urbis Romae na-
tiones atque earum virgines rapuit. commotis bellis propter rapta-
rum. iniuriam. Caeninenses vicit, Antemnates, Crustuminos, Sahinos,
Fidenates, Veientes. hace omnia oppida urbem cingunt. et cum orta
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro
 18

subito tempestate non comparuisset, anno regni tricesim.o septimo

ad deos transisse creditus est. deinde Romae per quinos dies sena-
tores imperaverunt et his regnantibus tutus annus completos est.
Postea Numa Pompilius rex creatus est, qui bellum quidem
nullum gessit, sed non minus civitati quam Romulus profuit. nam
et leges Romanis moresque constituit, qui consuetudine proeliorum
km latrones ac semibarbari putabantur, et annum descripsit in de-
cem menses prius sine aliqua supputatione confusum et infinita Ro-
mae sacra ac templa constituit. morbo decessit quadragesimo et ter-
tio imperii anno.
IV Huic successit Tullus Hostilius. hic bella reparavit, Albanos
vicit qui ab urbe Roma duodecimo miliario sunt, Veientes et Fi-
denates, quorum alii sexto miliario absunt ab urbe Roma, alii octavo
decimo, bello superavit. urbem ampliavit adiecto Gaelic) monte. emu
triginta et duoe anuos regnaaset, fulmine ictus cum domo sue arsit.
V Post hunc Ancus Marcius Numae ex filia nepos suscepit im-
perium. contra Latinos dimicavit, Aventinum montem civitati adie-
cit et Ianiculu.m, apud ostium Tiberis Ostiam civitatem supra mare
sexto decimo miliario ab urbe Roma condidit. vicesimo et quarto
anno imperil morbo periit.
VI Deinde regnum Priscus Tarquinius accepit hic numerum se-
natorum duplicavit, circum Rowe aedificavit, ludos Romanos in-
stituit, qui ad nostram xnernoriam permanent vicit idem etiam Sahi-
nos et non partuni agrorum sublatum isdem urbis Romae territorio
iunxit primusque triump hens urbem intravit. muros fecit et cloacas,
Capitolium inchoavit. tricesimo octavo imperii armo per Anci filios
occisus est regis eius, cui ipse successerat.
VII Post hunc Servius Tullius suscepit imperium, genitus ex nobili
femina, captive tamen et ancilla. hic quoque Sabinos subegitmontes
tres Quirinalem Viminalem Esquilinum urbi adiunxit, fosses circum
murum duxit. primus omnium censum ordinavit, qui adhuc per
orbem terraruin incognitos erat. sub co Roma omnibus in censum
delatis habuit capita LXXXHI mills civium Romanoram curn his,
qui in agris erant. occisus eat acelere generi sui Tarquini Superbi,
filii eius regia, cui ipse successerat, et filiae, queen Tarquinius ha-
bebat uxorem.
VIII L. Tarquinius Superbus septimus atque ultimas regum Volscos,
quae gens ad Campaniam euntibus non longe ab urbe est, vicit,
Gabios civitatem et Suessam Pometiam subegit, cum Tuscis pacem
fecit et templum Iovi in Capitolio aedificavit. postea Ardeam ob-

www.dacoromanica.ro
 19

pungnans in octavo decimo miliario ab urbe 'Roma positam civitatem

imperium perdidit. nam cum. Mills eiu- s et ipse Tarquinius
simam feminam. Lucretiam eandemque pudieissimamo Collatini
uxorem stuprasset eaque de iniuria marito et patri et amicis quests
fuisset, in omniuni conspectu se occidit. propter q-uam causam Bru-
:tus p arena et ipse Tarquini populum concitavit et Tarquinio ademit
imperium. mox exercitus quoque eum, qui civitatem Ardeam cum
Ipso wege oppugnabat, reliquit: veniensque ad urbem rex portis
.clausis exclusus est, cum.que imperasset anuos quattuor et viginti,
cuiii uxore et liberis suis fugit. ita Romae regnatum est per septem
xeges minis ducentis quadraginta tribus, cum adlauc Roma ubi plu-
rimum vix mope ad quintum decimum miliarium possideret.
Hine consules coepere, pro uno rege duo hac causa creati, ut, rx
si unus malus esse voluisset, alter eum habens potestatem similem
coerceret. et placuit, ne imperium loargius qualm aimuum haberent,
ne per diuturnitatem potestatis insolentiores redderentur, sed civiles
semper essent, qui se post annum scirent futuros esse privatos.
fuerunt igitur anno primo expulsis regibus consules L. Iunius Bru-
tus, qui maxime egerat, ut Tarquinius pelleretur, et Tarquinius Col-
lations maritus Lucretiae. sed Tarquinio Collatino statim sublata
,est dignitas. placuerat enim, ne quisquam in urbe maneret qui Tar-
quinius vocaretur. ergo accepto onmi patrimonio suo ex urbe mi-
gravit et loco ipsius factus est L. Valerius Publicola consul, com-
movit tamen bellum urbi Romae rex Tarquinius qui fuerat expulsus
,et collectig multis gentibus, ut in .regnum posset regtitui, dimicavit.
In prima pugna Brutus consul et Arrruns Tarquini filius in vicem X
se occiderunt, Romani tamen ex ea pugna victores recesserunt. Bru-
ium matronae Romanae defensorem pudicitiae suae quasi com-
munem patrem per annum luxerunt. Valerius Publicola Sp. Lucre-
timn Tricipitinum collegam sibi fecit Lucretiae patrem, quo morbo
martuo iterum Hocratiam Pulvilluan collegam sibi sumpsit. ita primus
annus quinque consules habuit, cum Tarquinius Collatinus propter
nomen urbe cessisset, Brutus in proelio perisset, Sp. Lucretius
morbo mortuus esset.
Secundo quoque anno iterum Tarquinius ut reciperetur in XI
regnum bellum Ro-manis intulit, auxilium ei ferente Porsenna Tus-
ciae rege, et Romani paene cepit. vermin tu.m quoque victus est.
textio auno post reges exactos Tarquinius cum suscipi non
posset in aegnum neque ei Porsenna, qui pacem cum Romanis fe-
cerat, praestaret auxilium, Tusculum se contulit, quae civitas non

www.dacoromanica.ro
 20

longe ab urbe est, atque ibi per quattuordecim annos privatus cunt
urore consenuit.
quarto anno post reges exactos cum Sabini Romanis bait=
intulissent, victi sunt et de is triumphatum est.
quinto anno L. Valerius, ille Bruti collega et quater consul,.
fataliter mortuus est, adeo pauper ut collatis a populo numrula
su.mptum habuerit sepulturae. quem matronae sicuti Brutum annum
luxerunt.
XII Nono anno post reges exactos cum gener Tarrquini ad iniuriam.
soceri vindicandam ingentem collegisset exercitum, nova Romae
dignitas est creata, quae dictatura appellatur, major Tram consula-
tus. eodem anno etiam magister equitum factus est qui dictatori ob-
sequeretur. neque quicquam similius potest dici quani dictatura an-
tigua huic imperii potestati quam nunc tranquillitas vestra habet,
maxime cum Augustus vogue Octavius, de quo postea dicemns, et
ante eum C. Caesar sub dictaturae nomine atque honore reguave-
rint. dictator autem Romae primus fuit Larcius, magister equitum
prima Sp. Cassius.
XIII Sexto decimo anno post reges exactos seditionem populus Ro-
xnae feeit, tamquam a senatu atque consulibus premeretur. tum et
ipse sibi tribunos plebi quasi proprios iudices et defensores creavit,.
per. quos contra senatum et consules tutus esse posset.
XIV Sequenti anno Volsci bellum reparaverunt et victi acie etiara
Coriolos civitatem quam habebant optimam perdiderunt
XV Octavo decimo armo postcfram reges eiecti erant, expulsus ex
urbe Q. Marcius, dux Romanus qui Coriolos ceperat Volscorum ci-
vitateim, ad ipaos Volscos contendit iratus et auxilia contra Romanos
accepit. Romanos saepe vicit, usque ad quintum miliarium urbis ac-
cessit, obpugnaturus etiam patriam, legatis qui pacem petebant re-
pudiatis, nisi ad eum mater Veturia et uxor Volumnia ex urbe ven-
nissent, quarum fletu et deprecatione superatus removit exercitum..
atqut hie secundus post Tarquinium fuit, qui dux contra patriani
suam esset.
XVI C. Fabio et L. Virginio consulibus trecenti nobiles homines,
qui ex Fabia familia eran!, contra Veientes bellmn soli susceperunt,
promittentes senatui et populo per se came certamen implendum.
itaque profecti manes nobiles et qui singuli Inagnorum exercituum
duces esse deberent in proelio conciderunt. nnus omnino snperavit
ex tanta familia, qui propter aetatem puerilem duci non potuerat

www.dacoromanica.ro
 21

ad pugnam. Post haec census in urbe habitus est et inventa sunt ci-
-vium Capita CXVII milia CCCXVILII.
Sequenti anno cum. in Álgido monte ab urbe duodecimo fere XVII
miliario Romanus obsideretur exercitus, L Quintius Cincinnatus
4lictator est factus, qui agrum quattuor iugeruni possidens manibus
.suis colebat. is cum in opere et arana esset inventus, sudore deters()
togarn praetextam accepit et caesis hostibus liberavit exercitrim.
Anno trecentesimo et altero ab urbe condita imperium. con- XVIII
sulare cessavit et pro duobus consulibus decem facti aunt, qui sum-
main potestatem haberent, decemviri nominati, sed cum primo auno
bene egissent, secundo unus ex is Ap. Claudius Virgini cuiusdam,
qui honestis iam stipendiis contra Latinos in monte Álgido milita-
_bat, filiam virginem corrump ere voluit; quam pater occidit, ne stu-
prum a decemviro sustineret, et regressus ad milites movit tumul-
tu.m. sublata est decemviris potestas ipsique damnati sun.t.
Armo trecentesimo et quinto declino ab urbe condita Fidenates XIX
contra Romanos rebellaverunt. auxiliuin his praestabant Veientes
et rex Veientium. Tolumniva, epee ambae civitates tam vicinae urbi
.sunt, ut Fidenae sexto, Veii octavo declino miliarioabsint. coniunxe-
runt se .his et Volsci. sed Mam. Aemilio dictatore et L Quintio Cin-
cinnato magistro equitium victi etiam regem perdiderunt. Fidenae
captae et excisae.
Post viginti annos Veientani rebellaverunt. dictator contra ip- XX
sos missus est Furius Camillus, qui prim.um eos vicit acie, mox etiam
civitatem diu obsidens cepit antiquissimam Italiae atque ditissimam.
post earn cepit etFaliscos, non minus nobileim civitatem. sed commota
est ei invidia, quasi praedam male divisisset, damnatusque ob eam
causam et expulsus civitate. statim Galli Senones ad wham venerunt
et victos Romanos undecimo miliario a Roma apud flumen Alliam
secuti etiam urbem occupaverunt. neque defendi quicquam. nisi Ca-
pitolirun potuit; quod cum diu obsedissent et iam Romani fame
laborarent, a Camillo qui in vicina civitate exulabat Galia superven-
-tum est gravissimeque victi sunt. postea tamer] etiarn accepto auro,
ne Capitoliurn obsiderent, recesserunt, sed secutus eos Camillus ita
-cecidit, ut et aurum quod is datum fuerat et omnia q-uae ceperant
militaria signa revocaret. ita tertio triumplans urbem ingressus
est et appellatus secundus Romulus quasi et ipse patriae conditor.

www.dacoromanica.ro
 -22
LLBER SECVNDVS.

Anno trecentesimo sexagesimo quinto ab urbe condita, post

captain autean primo, dignitates mutatae surd et pro duobus consu--
libus facti tribuni militares consulari potestate. bine iam coepit
Romana res crescere. nam Camillus eo anno Volscorum civitatem
quae per septuaginta ann.os helium gesserat vicit et Aequocrum ur-
be.m et Sutrinarum atque omnibus deletis earundean exercitibus
tres simul triumphos egit.
II T. etiam Quintius Cincinnatus Praenestinos qui usque ad urbis-
Romse portas cum bello venerant persecutus ad flumen Alliana vicit,.
octo civitates quae sub ipsis agebant Romanis adiunxit, ipsam
Praeneste adgressus in diditionem accepit, quae oannia ab eo gesta
sunt viginti diebus, triu.mphusque ipsi decretus.
III Verum dignitas tribunorum militarium non din perseveravit_
nam post aliquantum nullos placuit fieri et quadziennium in urbe-
ita fluxit, ut potestates ibi =gores non eesent resumpserunt tamen
tribuni militares consulari potestate iterum dignitatein et triennium:,
perseveraverunt; rursus consules facti.
IV L. Genucio et Q. Servilio consulibus mortuus est Camillus. ho-
nor ei post Romulum secundus delatus est.
V T. Quintius dietator adversus Gallos qui ad Itsliam venerant
missus est hi ab urbe quarto miliario trans Anienem fluvium con-
sederant ibi nobilissimus de senatoribus iuvenis Manlius provocan-
tem Gallu.m ad singulare certamen progressus occidit et sublato tor-
que aureo colloque suo isn.posito in perpetuum Torquati et sibi et
posteris cognomen accepit. Galli fugati mint, mox per C. Sulpicium
dictatorem etiam victi, non multo post a C. Marcio Tusci victi nmt
et octo milia captivorum ex his in triumphum ducta.
VI Census iterum. habitus est, et cum Latini qui a Romanis subacti
erant milites praestare nollent, ex Romanis tantum tirones lecti
aunt, factaeque legiones decem, qui modus sexaginta vel amplius
armatoru.m milia efficiebat. parvis adhuc Romanis rebus tanta ta-
men in re militari virtus erat. quae cum profectae essent adversum.
Gallos duce L. Furio, quidam ex Gallis unum. ex Romanis qui esset
optimus provocavit. tum se M. Valerius tribunus militum obtulit,.
et cum processisset armatus, corvus ei supra dextrum brachium sedit.
mox commissa adversum Galluin pugna idem corvus alis et unguibus
Galli oculos verberavit, ne rectum posset aspicere. ita a tribuno Va-
lerio interfectus non solum victoriam ei, sed etiam nomen dedit. nam.
www.dacoromanica.ro
 23

pofstea idem. Corvinus est dictus. ac propter hoc meritum annoruan

trium et viginti consul est factua
Latini qui noluerant milites dare hoc quoque a Ramaiiis exi- VII
gere coeperunt, ut unus consul ex eorum, alter ex Romanorum Po.
pulo crearetur. quod cum esset negatum, hellion contra eos suscep-
"tam est, et ingenti pugna superati sunt; ac de his perdomitis trium.-
phatum. est. .statuae consulibus ob aneritum victoriae in rostris po-
sitae aunt. eo anno etiam Alexandria ab Alexandro Macedone con-
dita est.
Iaan Romani potentes esse coeperunt. helium enim in cente-
simo et tricesimo fere miliario ab urbe apud Samnitas gerebatur,
qui medii aunt inter Picenum. Campanian/ Apuliam. L Papirius
Cursor cum honore dictatoria ad id helium profectus est, qui cum
Romam redisset, Q. Fabio Maximo magistro equituin quem aputl
exercitum reliquit praecepit, ne se absente pugnaret. ille occasione
reperta felicissian.e dimicavit et Samnitas delevit. ob quam rem a
dictatore capitis daannatus, quod se vetante pugnasset, ingenti favore
militu.m et populi liberatus est. tanta Papirio seditione commota, ut
paene ipse interficeretur.
Postea Samnites Romanos T. Veturio et Sp. Postu.mio consu- IX
libus ingenti dedecore vicerunt et sub iugum miserunt. pax tamen
a senatu et populo soluta est, quae cum ipsis propter necessitatem
facta fuerat. postea Samnites victi aunt a L. Papirio consule, septem
milia eorum sub iugum missa. Papirins de Samnitibns triumphavit
eo tempore Ap. Claudius censor aquam Claudiam induxit et viam
Appiam stravit. Samnites reparato bello Q. Fabium lVfaximum vi-
cerunt tribus milibus hominum occ- isis. postea cuna pater ei Fabius
Maximus legatus fuisset et Samnitas vicit et plurima ipsorum op-
pida cepit. deinde P. Cornelius Rufinus, M. Curius Dentatus, ambo
consules, contra Samanitas missi ingentibus pfroeliis eos confecere.
tum bellum cum. Samnitibus per annos quadraginta novem actum
sustulerunt. neque ullus hostia fuit intra Italiam 'TA Romanam vir-
tutem magia fatigaverit.
Interiectis aliquot =ails iterum se Gallorum copiae contra Ro- x
manos Tuscis Samnitibusque iumerunt, sed cum Romani tendere.nt,
a Cn. Cornell° Dolabella consule deletae aunt
Eodem tempore Tarentinis qui iam in ultima Italia sunt bel- XI
lum indictum est, quia legatis Romanorum iniuriam. fecissent.
Pyrrum Epiri regem. contra Romanos auxilium poposcerant, qui ex
genere Achillis originem trahebat is mox ad Italiam venit, tumque
www.dacoromanica.ro
 24

primtun Romani cum transmarino hoste dimicaverunt inisus est

contra eum. consul P. Valerius Laevinue. qui cuan exploratores Pyrri
cepisset, iussit eos per castra duci, ostendi omnem exereitum tontqlle
dimitti, ut renuntiarent Pyrro quaecumcpte a Romanis agerentur.
commissa mox pugna cum iam Pyrrus fugeret, elephantorum auxilio
vicit quos incognitos Romani expavertmt. sed nox proelio finem de-
dit; Laevinus tamen per noctem. fugit. Pyrrus Romanos mille octin-
gentos cepit et eos sum.mo honore traetavit, occisos sepelivit. quo@
cum adverso vulnere et truci vultu edam mortuos lacere vidisset,
tullese ad caelum manus dicitur cum hac voce: se totius orbis do-
nemum esse potuisse, si tales sibi milites contigissent
XII Postea Pyrrus coniunctis sibi Samnitibus Lucanis Brittiis Ro-
mam perrexit, omnia ferro ignique Vastavit, Campaniarn populatus
est atque ad Praeneste venit miliario ab urbe octavo decimo.mox
terrore exercitus qui eum cum commie sequebatur in .Cam-
paniam se recepit. legati ad Pyrrum de redimendis captiyis missi ab
eo honoaifice suacepti aunt. captivos sine pretio Romani misit, unum
ex legatis Rornanorum Fabricium sic admiratus, cuin eum paupe-
rem esse cognovisset, ut quarta parte regni promissa .sollicitare vo-
lnerit, ut ad se transiret, contemptusque est a Fabricio. quare cum
Pyrrus Romanoru.m ingenti admiratione teneretur, legatum misit,
qui pacem aequis condicionibus peteret, praecipuum. virum Cineam
nomine, ita ut Pyrrus partem Italiae quam iam armis occupaverat
Xffl obtineret, pax displiciAt: remandatum Pyrro a senatu eum cum
Romanis, nisi ex Italia recessisset, pacem habere non posse. tuna
Romani iusserunt captivos omnes quos Pyrrus reddiderat infames
haber, cpiod armati capti fuissent, nee ante eos ad veterem statum
reverti, quam si binorum hostium occisorum spolia retulissent ita
legatus Pyrri reversas est, a quo cum. quaereret Pyrru. s, qualem Ro-
mam comperisset, Cineas dixit, regum se patriam vidisse; scilicet
tales illic fere omnes esse, qualis unas Pyrrus apud Epirum et re-
liquam. Graeciam putaretur.
Missi aunt contra Pyrrtun duces P. Sulpicius et De,cius C0111311
les. certamine conunisso Pyrrus vulneratus est, elephanti .interfecti,
viginti mulia caesa hostium, et ex Romanis tantum quinque milia;
Pyrrus Tarentum. fugatus.
XIV Interiecto anno contra Pyrrum Fabricius est missus, qui prius
inter legatos solicitan i non potuerat quarta regni parte promissa.
tum cum vicina castra ipse et rex haberent, medicus Pyrri nocte ad
eum venit promittens veneno se Pyrrum occisurum, si sibi aliquid
www.dacoromanica.ro
 -25
polliceretur. quetm. Fabricius vinctum reduci iussit ad dominum
Pyrroque dici quae contra caput eius m.edicui spopondisset. tum
rex ad.miratus eum dixisse fertur: ille est Fabricius, qui difficilius
ab hornestate varn sol a cursu suo averti potest. turn rex ad Siciliam
profectus est. Fabricius victis Lucanis et Samnitibus triumphavit,
Consules deinde M. Curius Dentatus et Cornelius Lentulus ad-
vermin Pyrrum..missi sunt. Curius contra eum pugnavit, exercitum
eius cecidit, ipsum Tarentum fugavit, castra cepit. ea die caesa hos-
tium viginti tria milis. Curius in consulatu triu.mphavit. primus Ro-
mam elephantos quattuor duxit. Pyrrus etiam a Tarento mox recessit
et apud Argos Graeciae civitateni occisus est.
C. .Fabio Licinio, C. Claudio Canina consulibus anno urbis XV
conditae quadringentesimo sexagesimo primo legati Alexandrini a
Ptolemaeo missi Romani venere et a Romanis araicitiam (pain
petierant obtinuerunt.
Q. Ogulnio, C. Fabio Pictore consulibus Picentes helium com.
=mere et ab insequ.entibus consulibus P. Sempronio, Ap. Claudio
victi rant; et de is triumphatum est. conditae a Romanis civitates
Arirninus in Gallia et Beneventurn. in Sanmio.
M. Atilio Regulo, L. Iunio Libone consulibus Sallentinis in xvil
Apulia bellum indict= est, captique sunt cum civitate simul Brim-
disini, et de his triumphatum est.
Anno quadaingentesimo septuagesimo septimo cum iam clarum
Turbis Romae nomen esset, arma tamer'. extra Italiam mota non fue-
rant, ut igitur cognosceretur quae copiae Romanorum essent, census
est habitus, inventa sunt civium capita ducenta nonaginta duo milla
trecenta triginta quattuor, quamquam a condita urbe nuraquam
bella cessassent, et contra Afros helium susceptum est primum Afo.
Claudio, Q. Fulvio consulibus. in Sicilia contra eos pugnatum est et
Ap. Claudius de Afris et rege Siciliae Hierone triumphavit.
Insequenti anno Valerio Marco et Otacilio consulibus in Sicilia XIX
a Romanis res magnae gestae sunt. Tauromenitani Catinenses et
praeterea quinquaginta civitates in fide,m acceptae.
tertio anno in Sicilia contra Hieronem bellum paratum est.
cum omni nobilitate Syracusanorum pacem a Romanis impetravit
declitque argenti ducenta talenta. Afri. in Sicilia victi sunt, et de
lila secundo Romae triumphatuna est.
Quinto anno- Puniei belli quod contra Afros gerebatur pianu.m XX
Romaani C. Duillio et Cn. C_.ornelio Asina consulibus in mari dimi-
caverunt paratis navibus rostratis quas Libumas vocant. consul Cor-
www.dacoromanica.ro
 26

nelius fraude deceptus est. Duillius commisso proelio Carthaginien-

sium ducem vicit, trignita et unam navem cepit, quattuordecim mer-
sit, septem milit hostium cepit, tria muja occidit. neque ulla victoria
Roro.anis gratior fuit, quod invicti terra iam etiam maxi plurimum
possent.
C. Aquilio Floro, L. Scipione consulibus Scipio Corsicam et
Sardiniam vastavit, multa milk inde captivorum adduxit, trium-
phum. egit.
XXI L. Manlio Vulsone, M. Atilio Regulo consulibus bellum..in
African' translatum est. contra Hamilcarem Carthstgiuiensiuin du
cem in marl pugnatum, victusque est. nam perditis sexaginta quat-
tuor navibus retro se recepit, Romani viginti duas amiseru,nt. sed
cum. in Africam transissent, primam Clypeam. Africae civitatem
in deditioxtem acceperunt. consules usque ad Carthaginem proces-
serunt, multisque vastatis Manlius victor Romani rediit et viginti
septem mula capitivorum reduxit, Atilius Regulus in Africa reman-
sit. is contra Afave aciem instruxit. contra tres Carthaginiensium du-
ces dinlicans victor fuit, decem et ocio mila hostium cecidit, quinque
milk cum decem et octo elephantis cepit, septuaginta quattuor civi-
tates in fid.em ac,cepit. tu.m victi Carthaginienses pacem a Romanis
petiverunt. quam cum Regulus nollet nisi durissimis condicionibus
dare, Mni auxilium a Lacedaemoniis petiverunt. et duce Xanthippo
qui a Lacedaemoniis missus fuerat Romanorum. dux Regulus victus
est ultima pemicie. narn duo mula tantum ex omni exercitu refu-
gerunt, quingenti cum imperatore Regulo capti aunt, triginta
occisa, Regulus ipse in catenas coniectus.
XXII M. Aemilio Paulo, Ser. Fulvio Nobiliore consulibus ambo Ro-
mani consules ad Africam profecti sunt cum trecentarum navium
classe, primum Afros navali certamine superant. Aemilius consul
centu.m et quattuor naves hostiu.m demersit, triginta cum pugnato-
ribus cepit, quindecim muja hostium aut occidit aut cepit. militem
suum ingenti praeda ditavit. et subacta Africa tune fuisset, nisi quod
tanta fames erat, ut diutius exercitus exspectare non posset. consules
cum victrici classe redeuntes circa Sicilian' naufragium passi aunt.
et tanta tempestas fuit, ut ex quadiringentis sexaginta quattuor
vibus octoginta servari potuerint, neque ullo temp ore tanta maritima
tempestas audita est. Romani tamen statum. ducentas naves repara-
verunt, neque in aliquo animus is infractus fuit.
Cn. Servilius Caepio, C. Sempronius Blaesus consules cum du-
centis sexaginta navibus ad Africam profecti aunt. aliquot civitates
www.dacoromanica.ro
 27

ceperunt. praedam ingentem reducentes naufragium passi aunt. ita-

que cum continuae calamitates Romanis displicerent, decrevit se-
natus, ut a maritimis pxoeliis recederetur et tantum sexaginta naves
ad praesidiu.m Italiae salvae essent. XXIV
L. Caecilio Metello, C. Furio Placido consulibus Metellus
Sicilia Afrorum ducem cum CXXX elephantis et maple copiis ve-
nientem superavit, XX muja hostium cecidit, sex et viginti elephan-
tos cepit, reliquos errantes per Numidas quos in auxilium habebat
collegit et Romana deduxit ingenti pompa, cum elephantoruan omnia
itinera conpleret. post hace mala Carthaginienses Regulum ducem XXV
quern ceperant petiverunt, ut Romam proficisceretur et pacem a Ro-
manis obtineret ac permutationem captivorum faceret. ille Romam
cum venisset, indu.clus in senatum nihil quasi Romanus egit dixit-
que se ex illa die qua in potestatem Afrorum. venisset Romanum
ease desisse. itaque et uxorem a conplexu removit et senatui suasit,
ne pax cuan Poenis fieret: illos enim fractos tot casibus spem nul-
lam habere; tanti non esie, ut tot milia captivorum propter unum
se et :mean et paucos, qui ex Romanis capti fuerant, redderentur.
itaque obtinuit. nam Afros pacem petentes nullus adniisit. ipse Car-
thaginem rediit offerentibusque Romanis, ut eum Romae tenerent,
negavit se in ea urbe mansurum, in qua poetquam. Afris servierat
dignitatem honesti civis habere non posset. regressus igitur ad Afri-
cam omnibus suppliciis extinctus est.
P. Claudio Pulchro, C. Junio consulibus Claudius contra au- XXVI
spicia pugnavit et a Carthaginiensibus victus est. man ex ducentis et
viginti navibus curn triginta fugit, nonaginta cum pugnatoribu3
captae swot, demersae ceterae. alius vogue consul naufragio classem
amisit, exercitum tamen salvum habuit, quia vicina litora erant.
C. Lutatio Catulo, A. Postumio Albino consulibus mono belli XXVII
Punici vicesimo et tertio Catulo helium contra Afros commissum
est. profectus est cuan trecentis navibus in Siciliam, Afri contra ip-
sum quandringentas paraverunt. numquam in maxi tantis copiis
pugnatum est. Lutatius Catulus navem aeger ascendit. vulneratus
enim in pugna superiore fuerat. contra Lilybaeum civitatem. Siciliae
pugnatuan est ingenti virtute Romanorum. nam LXIII Carthagrnien-
sium naves captae sunt, CXXV demersae, XXXII milia hostium
capta, XIII milia occisa, infinitum aun i argenti praedae in potesta-
tem Romanorum redactum. ex classe Romana XII naves demersae.
pugnatu.m eat VI 'due Martias. statitm pacem Carthaginienses pe-
tiverunt, tributaque est eis pax. captivi Romanorum qui tenebantur
www.dacoromanica.ro
 -28
a Carthaginiensibus redditi aunt. etiam Carthaginienses petiverunt,
ut redimi eos captivos liceret quos ex Afris Romani tenebant sena-
tus iussit sine pretio dan qui in publica custodia essent; qui .autem
a privatis tenerentur, ut pretio dominis reddito Carthaginem re-
&rent atque id pretium, ex fisco magia qu.asu, a Carthaginiensibus
eolveretur.
XXVIII Q. Lutatius, A. Manlius commies creati bellum. Faliscis intu-
lerunt, quae civitas Italiae opulenta quondam fuit, .quod ambo con-
sules intra sex dies quam venerant transegerunt XV anilibue hostium
caesis, ceteris pace concessa, agro tamen ex cmedietate eublato.
LD3ER TERTIVS.
Fipaito igitur Punico bello quod. per XXIII anima tractu.m. est
Romani iam clarissima gloria noti legatos ad Ptolemaeuan Aegypti
regem miserunt auxilia promittentes, quia rex Syriae Antiochus ei
helium intulerat. ille gratias Romanis egit, auxilia non accepit. jam
enim fuerat pugna transacta. eodem tempore potentissimus rex Si-
ciliae Hiero Roanam venit ad ludos spectandos et ducenta milia mo-
diorum tritici populo donum. exhibuit.
L. Cornell° Lentulo, Fulvio Flacco consulibus, quibus Hiero
Romam venerat, etiam contra Ligures mira Italiam helium gestum
est et de his triumAatum." Carthaginieuses tuna helium reparare
teanptabant, Sardinienses, qui ex condicione peels Romanis parere
debebant ad rebellandum inpellentes. venit tamen Romam legatio
Carthaginiensiurn et pacem impetravit
III T. Manlio Torquato, C. Atilio Bulco consulibus de Sardis
iriumphatum est, et pace omnibus locis facta Romani nullum
habuerunt, quod is post Romam conditam semel tantum. Numa Pont-
pilio regnante contigerat.
L. Postumius Albinus, Cn: Fulvius Centumalus consules bel-
lum contra Illyrios gesserunt et multis civitatibus captis etiam reges
in deditionem acceperunt. ac tum primum ex Illyriis triumphatom
est.
V L. Aemilio consule ingentes Gallorum copiae Alpes transierunt
sed pro Romanis tota Italia consensit, traditumque est a Fabio his-
torico qui ei bello interfuit DCCC milla hominum parata ad id hel-
ium sed res per consulem tantum prospere gesta est. XL muja
hostium interfecta aunt et triumphus Aemilio decretus.
VI Aliquot deinde annis post contra Gallos intra Italiam pugna-
turn est, finitumque bellum. M. Marcell° et Cn. Cornell° Scipione
www.dacoromanica.ro
 29

consulibus. tum Marcellus cu.m parva xnanu eq-uitum dimicavit et re-

gem Gallorum Viridomarum nomine manu sua occidit. postea cu.m
collega ingentes copias Gallorum peremit, Mediolanum expungnavit,
grandem praedam. Ram.am pertulit. ac triumphans Marcellus spolia
Galli stipiti inpositi umeris suis vexit
M. Minucio Rufo, P. Cornelio consulibus Histris helium inlatum
est, quia latrocinati navibus Romanortun iuerant quae frumenta ex-
hibebant, perdomitique aunt omnes. eodem anno helium Punicu.m
secundum Romanis inlatum est per Hannibalem. Carthaginiensium
ducem, qui .Sagunturn Hispaniae eivitatem. Romanis amicam ob-
pugnare adgressus est, annum agens vicesimum aetatis, copiis con-
gregatis centum quinquaginta miliu.m. huic Rom.ani per legatos de-
nuntiaverunt, .ut bello abstineret. is legatos admittere noluit. Ro-
MELIA etiam Carthaginem miserunt, ut mandaretur Hannibali, ne
bellum contra socios populi Romani gereret dura responsa a Cartha-
giniensibus data. Saguntini interea fame victi aunt captique ab Han-
nibale ultimis poenis adficiuntur.
Tum P. Cornelius Scipio cum exercitu in Hispaniam profectus
ea, Ti. Sempronius in Siciliam. bellum Carthaginiensibus indictum
est. Hannibal relict° in Hispania fratre Hasdrubale Pyrenaeum tran-
siit. Alpes tum ea parte invias sibi patefecit. traditar ad Italian).
LXXX mula peditum, X .milia equituin, septem et XXX elephantos
adduxisse. interea multi Ligures et Galli Hannibali se coniunxerunt.
Sempronius Gracchus cognito ad Itaham Hannibalis adventu ex Si-
cilia exercitum Ariminum transvexii.
P. Cornelius Scipio Hannibali primus occurrit. commisso
proelio fugatis suis ipse vulneratus in castra rediit. Sempronius
Gracchus et ipse confligit apud Trebiam anmem. is quoque vin-
citur. Hannibali multi se in Italia dediderunt. inde ad Tusciam ve-
niens Hannibal Flaminio consuli occurrit ipsum Flaminium inter-
emit; Romanorum. XXV =ilia caesa stint, ceteri diffugerunt missus
adversus Hamilbalean postea a Romanis.Q. Fabius Maximus. is eum
differendo pugnam ab impetu fregit, mox inventa occasione vicit
Quingentesimo et quadragesimo anno a condita urbe L. X
Aeanilius Paulus, P. Terentius Varro contra Hannibalem. mittuntur
Fabioque succedunt, qui Fabius ambo consules monult, ut Hanni-
bale= calidum et inpatientem ducem non aliter vincerent quam
proelium differendo. verum cu.m inpatientia Varronis consulis con-
tradicente altero consule apud victun qui Cannae appellatur in
Apulia pugnatum esset, ambo consules ab Hannibale vincuntur. in

www.dacoromanica.ro
 30.
ea pugna tria milia Afrorum pereunt, magna pars de exercitu Han-
nibalis sauciatur. nullo tamen Punic° bello Romani gravius accepti
sunt. periit enim in eo consul Aemilius Paulus, consulares et prae-
tarii XX, senatores capti aut occisi XXX, nobiles viri CCC, militum
XL milia, equitum LEI milia et quingenti. in quilma m.alis nemo
tamen Romanorum pacis mentione.m habere dignatus est. servi, quod
numquam ante, manumissi et milites facti aunt.
XI Post eam pugnam multae Italiae civitates qu.ae Romanis parue-
rant se ad Hannibalem transtulerunt. Hannibal Rocmanis obtulit,
ut captivos redimerent, responsumque est a senatu eos cives non
necessarios, qui cu,m armati essent, capi potuissent ille omnes postea
words suppliciis interfecit et tres modios anulorum aureorum. Car-
thaginem misit, quos ex manibus equitum Romanorurn sonatorum et
militum detraxerat interea in Hispania, ubi frater Hannibalis Has-
drnbal remanserat cum magno exercitu, ut eam totam Afris subi-
geret, a duobus Scipionibus Romanis ducibus vincitur. perdit in
pugna XXXV mina haminum: ex his capiuntur X 2nilia, occidurk-
tur XXXV milia. mittuntur ei a Carthaginiensibue ad reparandas
vires XII milia peditum, LEH muja equitn.m, XX elephanti.
XII Anno quarto postquam ad Italian' Hannibal venit, M. Clau-
dius Marceline consul apud Nolan" civitatem. Campaniae contra Han-
nibalem bene pugnavit. Hannibal multas civitates Romanorum per
Apulian" Calabriam Brittios occupavit quo tempore etiam rex Ma-
cedoniae Philip pus ad eum legatos misit, promittens auxilia contra
Romanos sub hac condicione, ut deletis Romanis ipse quoque con-
tra Graecos ab Hannibale auxilia acciperet. captis igitur legatis
Philippi et re cognita Romani in Macedoniam M. Valerium Laevi-
num ire iusserunt, in Sardiniam T. Manlimn Torquatum procon-
sulem. nam etiam ea sollicitata ab Hannibale Romanos deseruerat
XIII ita uno tempore cruattuor locis pugnabatur: in Italia contra Hanni-
balem, in Hispaniis contra fratrem eius Hasdrubalem, in Macedonia
contra Philippum, in Sardinia contra Sardos et alterum Hasdru-
balern Carthaginiensem. is a T. Manlio proconsule qui ad Sardiniam
missus fuerat vivus est captus, occisa cum eo duodecim milia, capti
mille quingenti, et a Romanis Sardinia subacta. Manlius victor cap-
tivos et Hasdrubalem Romain reportavit. interea etiam Philippus a
Laevino in Macedonia vincitur et in Hispania ab Scipionibus Has-
drubal et Mago tertius frater
XIV Decimo amio post quam in Italian' venerat P. Sulpicio, Cn.
Fulvio consulibus Hannibal usque ad quartum miliarium urbis ac-

www.dacoromanica.ro
 31

cessit, equites eius ad portam. mox consulum cum exercitu venien-

nun metu Hannibal ad Campaniam. se recepit. in Hispania a fratre
Hasdirubale ambo Scipiones qui per multos annos victores fuerant
interficiuntur, exercitus tamen integer mansit; casu enim magis
erant quam virtute decepti. quo tempore etiam a consule Marcell()
Siciliae magna pars capta est quaan tenere Afri coeperant et nobi-
lissima nrbs Syracusana, praeda ingens Romam perlata est. Laevinus
in Macedonia cu.m Philippo et multis Graeciae populis et rege Asiae
Attalo amicitiam fecit, et ad Siciliam profectus Hannone= quendam
Afrorum ducem apud Agrigentuan civitatein cum ipso oppido cepit,
eum Romain cum captivis nobilibus misit. XL eivitates in deditio-
nem accepit, XXVI expugnavit. ita amnia Sicilia recepta est, Mace-
donia &act& ingenti gloria Romam regressus est. Hannibal in Italia
Cn. Fulvium consulem, subito adgressus cum octo milibus hominum
interfecit.
Inter ea ad Hispanias, ubi Coccisis duobus Scipionibus mains XV
Romanus dux erat, P. Cornelim Scipio mittitur, filius P. Scipionis
qui ibidem helium gesserat, annos natus quattuor et viginti, vir
Romanorum omnium et sua aetate et posteriore tempore fere pri-
.

mus. is Caathaginem Hispaniae capit, in qua name aurum argentu.m

et belli apparatum Afri habebant, nobilissimos quoque obsides
quos ab Hispanis acc,eperant. Magonem etiaan. fratrem Hannibalis
ibidem capit, quem. Romam cum aliis mittit. Rom.ae ingens laetitia
post hunc nuntium fuit. Scipio Hispanorum obsides parentibus red-
didit. piare omnes Hispaniae uno animo ad eum transierunt. post
quae Hasdrubalem Hannibalis fratrem victum fugat et praedam .ma-
ximam capit.
Interea in Italia consul Fabius Maximus Tarrentum recepit, in XVI
qua ingentes copiae Hannibalis erant. ibi etiam ducem. Hannibalis
Carthalonem. occidit, XXV milk hominum.. captivorum vendidit,
praedani militibus dispertivit, pecuniam hominum venditonun ad
fiscum retulit. turn multae civitates Romanorum quae ad Hanniba-
lem transierant prius rursus se Fabio Maximo dediderunt. inscquenti
anno Scipio in Hispania egregias res egit et per se et per fratrem
sumn L. Scipionem; septuaginta civitates receperunt. in Italia tamen
male pugnatum est. nara Claudius Marcellus consul ab Hannibale
occisus est.
Tertio anno postquam Scipio ad Hispanias profectus est rursus XVII
res incitas gerit. regem Hispaniarum magno precio victumn in ami-
citiam accepit et primus cannium a victo obsides non poposcit.

www.dacoromanica.ro
 32

XVIII Desperans Hannibal Hispanias contra Scipionem diutius posee

relined fratrem suum Hasclrubalem ad Italiam cum omnibus copiis
evocavit. is veniens eodem itinere quo etiam. Hannibal venerat a
consulibus Ap. Claudio Nerone et M. Livio Salinatore apud Senam
Piceni civitatem in insidias conpositas incidit. strenue taxnen pug-
nans occisus est, ingentes eius copiae captae aut interfectae sunt,
magnum pondus ami atque argenti Romani relatum. post haec Han-
nibal diffidere iam de belli coepit eventu. Romanis ingens animus
accessit; itaque et ipsi evocaverunt ex Hispania P. Cornelium Sci-
pionem. is Rom.am cum ingenti gloria venit.
XIX Q. Caecilio, L. Valerio consulibus omnes civitates quae in Brit-
tiis ab Hannibale tenebantur Rom.anis se tradiderunt.
XX Anno quarto declino postea guava in Italiam Ham2ibal venerat,
Scipio qui multa in Hispania bene egerat consul est factus et in
Africam missus. cui viro divinuin quiddam incase existimabatur, adeo
ut putaretur etiam cum nu.minibus habere sermonem. is in Africa
contra Hannonem ducem Afrorum pugnat: exercitum eius interfecit..
secundo proelio castra cepit cum quattuar millions et quingentis
militibus, XI milibus occisis. Syphacem Numidiae regem qui se Afris
coniunxerat capit et castra eius invadit. Sypbax 'cuan nobilissimis
Nu.midis et infinitis .spoliis Romani a Scipione mittitur, qua re
audita omnis fere Italia Hannibalem deserit. ipse a Carthaginiensi-
bus redire in Africam iubetur quam. Scipio vestabat.
XXI Ita anno septimo declino ab Hannibale Italia liberata est. le-
gati Carthaginiensium pacem a Scipione petiverunt. ab co ad sena-
tum Romam missi Bunt. quadraginta et quinque diebus indutiae
datae aunt, quousq-ue ire Ramam et regredi possent. et triginta milla
pondo argenti ab is accepta sum. senatus ex arbitrio Scipionis pacem
iussit cum .Carthaginiensibus fieri. Scipio his condicionibus dedit,
ne amplius quam triginta naves haberent, ut quingenta milia pondo
argenti darent, captivos et perfugas redderent.
XXII Interim Hannibale veniente ad Africam pax turbata est, multa
hostilia ab Afris facta sunt. legati tamen eoruin ex urbe venientes
a Romanis capti aunt et iubente Scipione dimissi. Hannibal quoque
frequentibus proeliis victus a Scipione petit etiain ipse pacem. cum
ventrun esset ad 'colloquium, isdem condicionibus data est quilma
prim, additis quingentis milibus pondo argenti centum milibus li-
braru.m propter novam perfidiam. Carthaginiensibus condiciones
displicuerunt iusseruntque Hannibalem pugnare. infertur a Scipione
et Masinissa alio rege Nu.midarum qui amicitiam cum Scipione fe-

www.dacoromanica.ro
 33

cerat Carthagini helium. Hannibal tres exploratores ad Scipionis

castra misit, quos captos Scipio circumduci per castra iussit oaten-
dique.eis totum exercitum, 1110X etiam prandiuin dan i dimittique, ut
renuntiarent Hannibali quae apud Romanos vidissent.
Interea proelium ab utroque duce instructum est, quale vix XXIII
ulla memoria fuit, cum. peritissimi viri co-pias suas ad helium edu-
cerent. Scipio victor recedit paene ipso Hannibale capta, qui pri-
mum cu.m multis equitibus, delude cum viginti, postenno cuni
quattuor evasit. inventa in castris Hannibalis argenti pondo vi-
ginti milia, aun i octingenta, cetera supellectilis copiosa. post id
certamen pax cum Carthaginiensibus facta est. Scipio Romani re-
diit, ingenti gloria triumphavit atque Africanus ex eo appellazi
coeptus est. finem accepit secundum Punicum bell= post annum
nonuin decimuni quam coeperat.

LIBER QVARTVS.

Transacto Punico bello secutu.m est Macedonicum contra Phi- I

lippum regem quingentesimo quinquagesimo et primo anno ab urbe
condita; T. Quintius Flaminius adversum. Philippum rem prospere
gessit. pax ei data est his legibus: ne Graeciae civitatibus quas Ro-
mani contra etim defenderant helium inferret, captivos et transfugas
redderet, quinquaginta solas .naives haheret, reliq-uas Romanis de-
deret, per annos decem quaterna milia pondo argenti praestaret
obsidem daret filium suum Demetrium. T. Quintius etiam Lacedae-
moniis intulit helium. ducem, earum. Nabidem vicit et quibus
voluit nondicionibus in fidem accepit. ingenti gloria duxit ante
currum nobilissimos obsides, Demetrium Philippi filium et Arme-
nem Nabidis.
Transacto bello Macedonico secutum est Syriacum contra An-
tiochum. regem, P. Cornelia Scipione, M. Acilio Glabrione consult-
bus. huic 'Antioch° Hannibal se iunxerat, Carthaginem patria.m
suam metu, ne Romanis traderetur, relinquens. M. Acilius Glabrio
in Achaia bene pugnavit. castra regia Antioehi nocturna pugna capta
stmt, ipse fugatus. Philippo, quia contra Antiochum Romanis fuisset
auxilio, filius Demetrius redditus est.
L. Comelio Scipione et C. Laelio consulibus Scipio Africanus IV
fratri suo L. Comelio Scipioni consuli legatus contra Antiochum
profectus est. Hannibal qui cum Antioch° erat navali proelio victus
est. ipse postea Antiochus circa Sipplum Magnesiam Asiae civitatem
3
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE ISTORIE1 ROMANILOR VOLUMUL X
 34

a consule Comelio Scipione ingenti proelio fusus est. auxilio fait

Romanis in ea pugna Eumenes Attali regia frater, qui Eumeniam.
in Phrygia condidit. quinquaginta milia pedituan, tria equitum eo
certamine ex parte regis occisa sunt, tum rex pacem petiit. isdem
condicionibus data est a senatu quamquam victo, quibus ante offe-
rebatur: ut ex Europa et Asia Tecederet atque intra Taurum se con-
tineret, decem milia talentoru.m et viginti obsides praeberet, Hanni-
balem concitatore.m belli dederet. Eumeni regi donatae sunt a se-
natu onuies Asiae tivitates quas Antiochus bello perdiderat et Rho-
diis, qui auxilium Romanis contra regem. Antiochum tulerant, mul-
tae urbes concessae aunt. Scipio Romani rediit, ingenti gloria ilium-
phavit. nomen et ipse ad ianitationem. &atria .Asiagenis accepit quia
Asia.m vicerat, sicuti frater ipsius propter Africam domitam Afri-
canus appellabatur.
V Sp. Postumio Albino, Q. Marco Philipp° consulibus M. Fulvius
de Aetolis triumphavit. Hannibal, qui victo Antiocho, ne Ronianis
traderetur, ad Prusiam Bithyniae regem fugerat, repetitus etiam ab
eo est per T. Quintium. Flaminium. et cum. tradendus Romanis es-
set, venenum bibit et apud Libyssam in finibus Nicomedensium se-
pultus est.
VI Philipp° rege Macedoniae mortuo, qui et adversum Romanos
helium gesserat et postea Romanis contra Antiochum auxiliu.m tu-
lerat, filius eius Perseus in Macedonia rebellavit ingentibus copiis
ad bellum paratis. nam adiutores habebat Cotyn Thraciae regem et
regem Illyrici Gentium nomine. Romanis autem in auxilio erant
Eumenes Asiae rex, Ariaratus Cappadociae, Antiochus Syriae, Pto-
lemaeus Aegypti, Masinissa Numidiae. Prusias autem Bithyniae
quamquam sororem Persei uxorein habereto utrisque se aequuin
praebuit. dux Romanorum P. Licinius consul contra eum missus cst
et a rege gravi proelio victus. neque tamen Romani quamquam su-
perati regi petenti pacem praestare voluerunt nisi his condicionibus:
ut se et suos senatui et populo Romano dederet. 3110X animus contra
eum, L. Aemilius Paulus consul et in Illyricum C. Anicius
praetor Contra Gentium. sed Gentius facile uno proelio victus mox
se dedidit. mater due et uxor et duo filii fraterque simul in pote-
statem Romanoruan venerunt. ita bello intra XXX dies perfecto ante
cognitum est Gentium victum, quam coeptum bellum nuntiaretur.
VII Cum Perseo autem Aemilius Paulus consul HI Nonas Sept.
dimicavit vicitque eum viginti .milibus peditum eius occisis. equi-
tatus cum rege integer fugit. Romanorum centum milites amissi aunt.
www.dacoromanica.ro
 35

urbes Macedoniae °nines quas rex tenuerat Romanis se dediderunt.

ipse rex cuan desereretur ab amicis, 'c'enit in Paull potestatem. sed
honorem ei Aemllius Paulus consul non quasi victo habuit; nam
et volentem ad pedes sibi cadere non permisit et iuxta se in sella
conlocavit. Macedonibus et Illyriis hae leges a Romanis datae: ut li-
beri essent et dim.idium eorum tributorum praestarent quae regibus
praestitissent, ut appareret populum Romanuni pro aequitate mag,is
quam avaritia dimicare. itaque in conventu infinitorum populorum
Paulus hoc pronuntiavit et legationes multarum gentium quae ad
eum venerant m.agnificentissime convivio pavit dicens eiusdem ho-
minis esse debere et bello vincere et in comivii apparatu elegantem V111
.esse. Mox septuaginta civitates Epiri quae rrebellabant cepit, praedam
militibus distribuit. Romam ingenti pompa rediit in navi Persei,
quae inusitatae magnitudinis fuisse traditur, adeo ut sedecim ordines
dicatur habuisse remorum. triumphavit autean magnificentissiMe
in earn' aureo cum duobus filiis utroque latere adstantibus. ducti
sunt ante currum duo regis filii et ipse Perseus XLV annos natas.
post eum etiam Anicius de Myriis triumphavit. Gentius cum fratre
et filiis ante curruin ductus est, ad hoc spectaculuni reges multarum
gentium Romani venerunt, inter alias etiam. Attalus atque Eumen.es
Asiae reges .et Prusias Bithyniae. magno honore excepti aunt et per-
mittente senatu dona quae attulerunt in Capitolio posuerunt. Pru-
sias etiam suum Nicomeden senatui commendavit.
Insequenti anno L. Memmius in Lusitania bane pugnavit. Mar. 1X
eellus postea consul res ibidem prosperas gessit.
Tertium deinde helium contra Carthaginem suscipitur sescen- X
tesimo et altero ab urbe condita anno, L. Manlio Censo.riUo et M.
Manilio consulibus, anno qutinquagesimo primo post quam secundum
Punicum transactuani erat. ii profecti Carthaginem oppugnaverunt.
contra cos Hasdrubal dux Carthaginiensiu.m dimicabat. Famea dux
alius equitatui Carthaginiensium praeerat. Scipio tum Scipionis Afri-
cani nepos tribtmus ibi militabat. huius apud omnes ingens nietos
.et reverentia erat; nani et paratissimus ad dimicandum et consultis-
.simus habebatur. itaque per elm multa a ecmsulibus prospere gesta
sunt neque quicquam magic, vel Hasdrubal vel Famea vitabant
qualm contra eam Romanorum parrtem committere, ubi Scipio di-
micaret.
Per idem tempus Masinissa rex Numidarum per annos sexa- XI
.ginta fere amicus populi Romani anno vitae nonagesimo septimo

www.dacoromanica.ro
 36

mortuus quadraginta et quattuor finis relictis Scipionem divisorem

regni inter fijos suos esse iussit.
XII Cum igitur clarum Scipionis nomen esset, iuvenis adhuc consul
est factus et contra C.arthagineno missus, is earn cepit ac diruit.
spolia ibi inventa quae variarum civitatum. excidiis Carthago colle-
gerat et ornamenta urbium eivitatibus Siciliae Italiae Africae red-
didit quae sua recognoscebant. ita Carthago septingentesimo ann.o
quam condita erat delete est. Scipio nomen quod avus eius acceperat
meruit, scilicet ut propter virtutean etiam. ipse Africanus junior.
Xlii vocsretur.
Interim in Macedonia quidam. Pseudophilippus arma movit et
Romanum. praetorem P. Iuventium contra se missum ad internicio-
nem vicit post eum Q. Caecilius Metellus dux a Rom.anis contra
Pseudophilippum missus est et XXV milibus eius occisis Macedo-
niam recepit, ipsum etiam Pseudophilippum in potestatem suana
redegit.
X1V Corinthiis quoque bellum indictum est, n.obilissianae Graeciae
civitati, propter iniuriam legatorum Romanorum. hanc Nfummius
consul cepit et cliruit. tres igitur Romae simul celeberrimi triumphi
fuerunt: Africani ex Africa ante cuius currum duans est Hasdrubal,
Metelli ex Macedonia -mains currum praecessit Andriscus idem qui .et
Pseudophilipp. us, Mummi ex Corintho ante quern signa aenea et pic-
tae tabulae et alia urbis clarissimae ornamenta praelata aunt.
XV Iterum in Macedonia. Pseudoperses, qui se Persei finnan ease
dicebat, collectis servitiis rebellavit, et cum sedecim milia armato-
rum haberet, a Tremellio quaestore superatus est.
XVI Eodem tennp ore Metellus in Celtiberia apud Hispanos res egre-
gias gessit successit ei Q. Pompeius. nee multo post Q. quoque
Caepio ad idem bellum missus .est, quod quidam Viriatus contra
Romanos in Lusitania gerebat. quo metu Viriatus a suis interfectus
est, cum quattuordecim annis Hispanias adversus Romanos movie-
set. pastor primo fuit, mox latronum dux, postremo tantos ad helium
populos concitavit, ut adsertor contra Romanos Hispaniae putaretur.
et cum interfectores eius praemium a Caepione consule peterent, res.
ponsum est numcfuam Roonanis placuisse imperatorem a suis mili-
tibias interfici.
XVII Q. Pompeius deinde consul a Numantinis, quae Hispaniae ci-
vitas fuit opulentissima, superatus pacem ignobilern fecit. post eum
C. Hostilius Mancinus consul iterum cum. Numantinis pacem fecit
infamem, quam populus et senatus iussit infringi atque ipsum Man-
cinum hostibus tradi, ut in illo quem auctorem foederis liabebant
www.dacoromanica.ro
 37

iniuriam soluti foederis vindicarent. post tantam igitur ignominiam,

qua a Numantinis bis Romani exercitus fuerant subiugati, P. Scipio
Africanus secundo consul factus et ad Numantiani missus est. is pri-
mum militem vitiosum.. et ignavum exercendo magia gum puniend.o
sine 'aliqua acerbitate correxit, tum multas Hispaniae civitates
partiun cepit, partii in deditionem accepit, postremo ipsam
niantiam din obsessam fame confecit et a solo evertit, reliquam pro-
vinciam in fidem aceepit.
Eodem tempore Attalus rex Asiae frater Eum.enis mortnus est XVIII
heredemque populum. Romanum reliquit. ita imperio Romano per
testamentum Asia accessit
Mox D. Iunius Brutus de Callaecis et Lusitanis magna gloria XLX
triumphavit..et P. Scipio Africanus de Numantinis secundum trium-
phum egit quarto declino anno post quam priorem. de Africa egerat.
Motum interim in Asia helix= ab Aristonico Eumenis filio, XX
qui ex concubina susceptus fuerat hic Eumenes frater Attali fuerat.
advemus. eum. missus P. Licinius Crassus infinita regum habuit au-
xilia; nam. et Bithyniae rex Nicomedes Romanos iuvit et Mithridates
Ponticus cum quo bellurn postea gravissimum fuit et Arierathes Cap-
padox et Pylaemenes. Paphlagon. victus est tamen Crassus et in
proelio interfectus. caput ipsius Aristonico oblatum est, corpus
Smyrnae sepultu.m. postea Perpenna consul Romanus qui successor
Crass° veniebat audita belli fortuna ad Asiam celeravit et acie victum
Aristonieum apud Stratonicen civitatem quo confugerat fame ad de-
ditionem conpulit. Aristonicus iussu senatus Romae in carcere stran-
gulatus est. triumphari enim de eo non poterat, quia Perpenna apud
Pergamum Romam rediens diem obierat.
Caecilio Metello et T. Quintio Flaminio consulibus Carthago XXI
in Africa hunt senatus reparata est quae nunc manet, annis duobus
et viginti post quam a Scipione fuerat eversa. deducti aunt cives Ro-
mani.
Anno sescentesimo vicesimo septimo ab urbe condita C. Cassius XXII
Longinus et Sex. Domitius Calvinus consules Gallia transalpinis
lu.m intulerunt et Arvernorum tune nobilissimae civitati atque eo-
rum duci Bituito infinitamque multitudinem iuxta Rhodanum flu-
vimn. interfecerunt praeda ex torquibus Galloram. ingens Romam
perlata est. Bituitus se Domitio dedidit atque ab eo Romam deduc-
tus est, magnaque gloria consules ambo triumphaverunt.
Porcio Catone et Q. Marcio Rege consulibus sescentesimo XXIII

www.dacoromanica.ro
 33

tricesimo et tertio anno ab urbe condita Narbone in Gallia colonia

deducta est.
Annoque post a L Camillo Metello et Q. Mucio Scaevola con-
sulibus de Dalmatia triumphatum est.
XXIV Ab urbe condita anno sescentesimo tricesimo quinto C. Cato
consul Scordiscis intulit bellum ignominioseque pugnavit.
XXV C. Çaecilio Metello et Cu. Carbone consulibus duo Metelli fra-
tres eodem die alterum.ex Thracia alterum ex Sardinia triumphum
egerunt, nuntiatumque Romae est Cimbros e Gallia in Italiam tran-
sisse.
XXVI P. Scipione Nasica et L Calpurnio Bestia consulibus Iugurthae
Numidarum regí bellum infatum est, quod Adherbalem et Hiemp-
salem Micipsae filos fratres suos reges et populi Romani amicos
interemisset. missus adversum eum consul Calpurnius Bestia. corrup-
tos regis pecunia pa cem cum eo flagitiosissimam fecit, clime a senatu
reprobata est. postea contra eundem insequenti anno Sp. Postumius
Albinas profectus est. is quoque per fratrem ignominiosa contra Nu-
midas pugnavit.
XXVI I Tertio missus Q. Caecilius Metellus consul. is exercittun ingenti
severitate et modernatione 'correctum, cum nihil in queniquam
cruentum, faceret, ad disciplinam Romanam reduxit. Iugurtham
variis proeliis vicit, elephantos eius occidit vel cepit, multas eivitates
ipsius cepit. et eum iam finem bello positurus met, successum eat ei
a C. Mario. is Iugurtham et Bocchum Mauretaniae regem qui auxi-
lium Iugurthae ferre coeperat pariter superavit. aliquanta et ipse
oppida Numidiae cepit belloque terminum posuit capto Iugurtha
per quaestorem suum Cornelium SuIlam ingentem virum tradente
Boccho Iugurtham, qui pro co ante pugnaverat. a M. Iunio Silano
collega Q. Metelhi Cimbri in Gallia victi sunt et a Minucio Rufo in
Macedonia Scordisci et Triballi et a Servilio Caepione in Hispania
Lusitani. acti Bunt et duo triumphi de Iugurtha, primus per Metel-
km, secundas per Mariani. ante currum lamen Marii Iugurtha cum
duobus filie ductus est catenatus et mox iussu conaalia in care,ere
strangulatus.

LIBER QVINTVS.

Dum bellum in Numidia contra Iugurtham geritur, Romani

commies M. Manlius et Q. Caepio a Cimbria et Teutonibus et Tugu-
rinis et Ambronibus, quae erant Germanorum et Gallorum gentes,
www.dacoromanica.ro
 39

victi sunt iuxta flumen Ithodanum, et ingenti internicione etiam ca-

stra sua et magnam partem exercitus perdiderunt. timor Romae
grandis fuit, quantus vix Hannibalis temp ore Punici belli, ne iterum
Galli Romam redirent. ergo Marius post victoriam Iugurthinam se-
cundo consul est fact4s., bellumque ei contra Cimbros et Teutones
decretum eat..tertio quoque ei et quarto delatus es't consulatus, quia
belluun Cimbricum protrahebatur. sed in quarto consulatu collegam
habuit Q. Lutatium Catulum. cum Cimbria itaque confixit et duobus
proeliis CC milia hostium. cecidit, LXXX milia cepit et duce:m. eo-
ruin Teutobodum, propter quod meritum absens quinto consul est
factus.
Interea Cimbri et Teutones, qu. orum copia adhuc infinita erat, II
ad Italiam transierunt. iterum a C. Mario et Q. Catulo contra eos
dimicatum est, sed a Catuli parte felicius. nam proelio, quod simul
ambo gesserunt, CXL milia aut in pugna aut in fuga caesa mint,
LX nailia capta. Romani milites ex. utroque exercitu trecenti perk-
runt, tria et triginta Cimbria signa sublata sunt. ex his exercitus
Maiii duo reportavit, Catuli exercitus XXXI. is belli finis fuit ;
triumphus utrique decretus est.
Sex. Iulio Caesare et L. Marcio Philipp° consulibus sescentesimo III
quinquagesimo nono anno ab urbe condita, cum prope alia (amnia
bella ceeaarent, in Italia gravissimum helium Picentes Marsi Peligni-
que moverunt, qui cuan annis numerosis iam Ropulo Romano obedi-
rent, tuna libertatem sibi aequam adserere coeperunt. perniciosu.m ad-
modum hoc helium fuit. P. Rutilius consul in eo occisua est. Caepio
nobilis iuvenis, Porcius Cato alius consul. duces autem. adversus Ro-
manos Picentibus et Marais fuerant T. Vettius, Hierius Asinius, T.
Harennius, A. Cleuntius. a Romanis bene contra eos pugnatum est a
C. Mario, qui sexies consul fuerat, et a Cn. Pompeio, maxime tamen
a L Cornell° SuBa, q-ui inter alia egregia ilia Cluentium hostiu.ra
ducean cum magnis copiis fudit, ut ex suis unum amitteret, qua-
driennio cum gravi tamen calacmitate hoc helium tractuin est. quinto
deanum anno finem accepit per L. Cornelium Sunni/ consulem, cum
antea in eodem bello ipse multa strenue sed praetor egisset.
Anno urbis conditae sescentesimo sexagesimo secundo primum 1\i
Romae bellum civile commotum est, eodem aim° etiam Mithrida-
ticum. causam bello civili C. Marius sexies consul dedit. nam cum
Sulla consul contra Mithridaten gesturus helium, qui Asiam et A-
chaiam occupaverat, mitteretur, isque exercitum in Campania pau-
lisper teneret, ut belli socialis, de quo diximus, quod intra
www.dacoromanica.ro
 40

gestum fuerat, reliquiae tollerentur, Marius adfectavit, ut ipse ad

helium Mithridaticum .mitteretur. qua' re &Ilia c,ommotus cuni exer-
citu ad urbem venit. illic contra Marium et Sulpicium dimicavit.
primus urbem Romani armatus ingressus est, Sulpicium interfecit,
Marium fugavit, atque ita ordinatis consulibus in futurum annum
Cn. Octavio et L. Cornell° Cinna ad Asiam profectus.
V Mithridates enim, qui Ponti: rex erat atque Anneniam mino-
rem et totum Ponticu.m mare in circuitu cum Bosphoro tenebat,
primum Nicomeden amicum populi Romani Bithynia voluit expel-
iere senatuique mandavit helium se ei prop,ter iniurias, quas passus
fuerat, inlaturum. a senatu responsum, si id faceret, quod helium a
Romanis et ipse pateretur. quare iratus Cappadociam statum. occu-
pavit et ex ea Ariobarzanen regem et amicum populi Romani fu-
gavit. mox etiam Bithyniam invasit et Paphlagoniam pulsis ex ea
regibus a.micis populi Romani. Pylaemene et Nicom.ede. inde Ephe-
sum contendit et per omnem Asiam litteras misit, ut ubicum.que
inventi essent cives Romani, uno die occiderentur.
VI Interea etiam. Athenae civitas Aehaiae ab .Axistone Atheniensi
Mithridati tradita est. miserat enim lam ad Achaiam Mithridates
Archelaum ducem suum cum centum et viginti inilibus equitum ac
peditum, per quera etiam reliqua Graecia occupata est. Su.lla Arche-
laum apud Piraeum non longe ab Athenis obsedit, ipsas Athenas
cepit. postea commisso proelio contra Archelau.m ita eum vicit, ut
ex CXX milibus vix decem Archelao superessent, ex SuIke exercitu
XIII tantum, homines interficerentur. hac pugna Mithridates coptita
septuaginta milia lectissima ex Asia Archelao misit, contra quern
iteru.m Sulla commisit. primo proelio quindecim milia hostium in-
terfecta sunt et filius Archelai Diogenes; secundo mimes Mithridatis
copiae extinctae sunt, Archelaus ipse triduo nudus in paludibus la-
twit bac re audita Mithridates iussit cum Sulla de pace agi.
Vil . Interim eo tempore Sulla etiam Dardanos Scordiscos Dalmatas
et Maedos partini vicit, alios in fidem accepit. sed cum legati a rege
Mithridate, qui pacem petebant, venisseut, non aliter se daturum
Sulk ease respondit, nisi rex relictis his quae occupaverat ad regnum
suum redisset. postea tamen ad colloquium ambo venerunt. pax inter
eos ordinata est, ut Enna ad belltun civile festinans a tergo pericu-
lum non haberet. nam dum Sulla in Achaia atque Asia Mithridaten
vincit, Marius; qui fugatus era; et Cornelius Cinna unus ex consu-
libus bellum in Italia reparavenmt et ingressi urbem Romani nobi-
lissimos e senatu et consulares viros interfecerunt, muhos proscrip.
www.dacoromanica.ro
 41

serunt, ipsius Sullae domo exersa Cilios et uxorem ad fugam conpu-

lerunt. univérsus reliquus senatus ex urbe fugiens ad Sullam in Grae-
ciam venit orans, ut patriae subveniret ille in Italiam.traiecit bellunz
civile gesturus adversas Norbanum et Scipionem consules. primo
proelio contra Piorbanum dimicavit non longe a Capua. tum sex
milia eius cecidit, sex cepit, CXXIII suos amisit. lude etiam ad 'Sci-
pionem se. convertit et ante proelium totum eius exercituan sine san-
guine in deditionem accepit.
Sed cum Romae anutati consules essent, lVfarius Mari filius se VIII
Papirius Caabo consulatum accepissent, Sulk contra Mariam iunio-
rem dimicavit et XV milibus eius occisis CGCC. de suis perdidit.
mox etiam urbem ingressus. est. Marium Mari filium. Praeneste per-
secutus obsedit et ad mortem conpulit. rursus pugnaan gravissimam
habuit contra Lampnnium et Carrinatem duces partis Marianae ad
portam Collinam. LXX milia hostium in eo proelio contra Sullaxn
fuisse dicuntur, XII milia se Sullae dediderunt, ceteri in acie in ca-
stris in fuga insatiabili ira victorum consu.mpti sunt. Cu. quoque
Carbo consul alter ab Arimino ad Siciliam fugit et ibi per Cn. Pom-
ieium. interfectus est, quern adulescentem Sulla atque anuos unum
et vig' inti natum cognita eius industria exercitibus praefecerat, ut
secundus a Sulla haberetur.
Occiso ergo Carbone Siciliam Pampeius xecepit. transgressus IX
inde ad African]. Dornitium Marianae partis ducem et Hierdam regem
Mauretaniae, qui Domitio auxilium ferebat, occidit. post haec Sulla
de Mithridate ingenti gloria triumphavit. Cu. etiam Pompeius, quod
nulli Romanorum tributum erat, quartum et vicesimum annum
agens de Africa triumphavit hunc fincan habueraut duo bella fune-
stissima, Italicum quod et sociale dictmm est et civile, quae ambo
tracta sunt per anuos decem. consumpserunt autem ultra CL
hominum,. vires consulares XXIIII, praetorioe.VIL aedilicios LX,
natores (ere CC.

LIBER SEXTVS.

M. Aemilio Lepido, Q. Catulo consulibus, cum Sulla rem pu-

blicam conposuisset, bella nova exarserunt, unum in Hispania, aliud
in Pamphylia et Cilicia, tertium in Macedonia, q-uartum in Dalmatia.
nam Sertorius qui partium Marianarum fuerat tim.ens fortunam ce-
terorum qui interempti erant ad helium commovit Hispanias. missi
aunt contra eum duces Q. Caecilius Metellus, filius eh's qui Iugur.
www.dacoromanica.ro
 42

tbam regem vicit, et L Domitius praetor. a Sertori duce Hirtuleio

Domitius occisus est. Metellus vario successu contra Sertorium
postea cum inpar pugnae Bolus putaretur, Cn. Pompeius ad
Hispanias missus est. ita duo.bus ducibus adversis Sertorius fortuna
acria saepe pugnavit. octavo de:mum wino per suos °edam est, et finis
ei bello datus per Cn. Pompeium adulescentem et Q. Metellum. Pium
atque omnes prope Hispaniae in dicionem populi Rocmani redactae.
II Ad Macedoniam missus est Ap. Claudius post consulatu.m. levia
proelia habuit contra varias gentes quae Rhodopam provinciam.
eolebant, atque ibi morbo mortuus est. missus ei successor C. Seri-
bonius Curio post consulatum. is Dardanos vicit et usque ad Danu-
vitun penetravit triumphumque meruit et intra triennium bello
finem dedit.
Ad Ciliciam et Pamphyliam missus est P. Servilius ex consule,
vir strenuus. Ciliciam. subegit, Lyciae urbes clarissimas oppugnavit
et cepit, in his Phaselida Olympum Corycum Ciliciae. Isauros quo.
que adgressus ad diciouem redegit atque intra trieruaium bello finem
dedit. primus connium. Romanoriun in .Tauro iter fecit. revertens
triumphum accepit et nomen Isaurici meruit.
IV Ad Illyricum missus est C. Cosconius pro consule. multam par-
tem Dalmatiae subegit, Salonas cepit et conposito bello Romam post
biennium. rediit.
V 'sclera temp oribus consul M. Aemilius Lepidus Catuli collega
civile bellum voluit commovere, intra unam tamen aestatem motus
eius oppressus est. ita uno tempore multi simul triumphi fuerunt,
Metelli ex Hispania, Pompei secundus ex Hispania, Curionis ex
Macedonia, Servili ex Isauria.
VI Anno urbis conditae sescentesimo septuagesimo sexto L. Li-
cinio Lucullo et M. Aurelio Cotta consulibus mortuus est Nicomedes
rexBithyniae et per testamentum populum Romanum fecit heredem.
Mithridates pace rupia Bithyniam et Asiam aursus voluit invadere.
.adversus eum ambo consules missi variam habuere fortunam. Cotta
spud Chalcedona victus ab en acie, etiam intra oppidum coactus
est et obsessus. sed cum se inde Mithridates Cyzicum transtulisset,
ut Cyzico capta totam Asiam invaderet, Lucullus ei alter consul oc-
currit. ac dum Mithridates in obsidione Cyzici commoratur, ipse
eum a tergo obsedit fameque consumpsit et multis proeliis
postremo Byzantium qu.ae nunc .Constantinopolis est fugavit. navali
quoque proelio duces eius Lucullus oppressit. ita una hiem.e et ae-
state a Lucullo ad centuan fere mula regis exstincta aunt.
www.dacoromanica.ro
 43

Anuo urbis Romae sescentesimo septuagesimo octavo Macedo- Vil

aiarn provinciam M. Licinius LucuBus accepit consobrinus Luculli,
qui contra Mithridaten heliurn gerebat. et in Italia novuin bellum
subito commotun est. septuaginta enim quattuor gladiatores ducibus
Spartaco Crixo et Oenamao effracto Citpuae ludo fugerunt, et per
Italian" vagantes paene non levius heliurn in ea, quam.Hannibal mo-
verat, paraverunt. nam multis ducibus et duobus simul Romanorum
consulibus victis sexaginta fere milium armatorum exercitum con-
regave.runt, victique sunt in Apulia a M. Licinio Crasso proconsule,
et post multas calamitates Italiae tertio anno bello bilk est finis
inpositus.
Sescentesimo octogesimo prima anno urbis conditae P. Corne-
lio Lentulo et Cn. Aufidio Oreste consulibus duo tantum gravia bella
in imperio Romano erant, Mithridaticum et Macedonicum. hace duo
Luculli agebant, L. Lucullus et M. Lucullus. L ergo Lucullus post
pugnam Cyzicenam, qua vicerat Mithridaten, et navalem, qua daces
eius oppresserat, persecutus est eum et reeepta Papblagonia atque
Bithynia etiam regnum eius invasit, Sinopen et Amison civitates
Potiti nobilissimas cepit. secundo proelio apud Cabira civitatem, quo
ingentes copias ex omni regno adduxerat Mithridates, cum XXX
milia lectissima re.gis a quinque milibus Rornanorum vastata essent,
Mithridates fugatus est, castra eius direpta. Armenia quoque minor'
quam tenuerat eidem sublata est. susceptus tamen est Mithridates
post fugam a Tigrane Armeniae rege, qui tum ingenti gloria impe-
rabat, Persas saepe vicerat, Mesopotamiam occupaverat et Syriam
et Phoenices partem.
Ergo Lucullus repetens hostem fugatum etiam regnum Tigra-
nis, qui Armeniis imperaba; ingressus est. Tigranocertam civitatem
Arzianenae nobilissimam regni Armeniaci cepit, ipsum regent cum
septem milibus quingentis clibanariis et centurn milibus sagittario-
(rum et armatorum venientem duce= et octo milis militum
habens ita vicit, ut magnam partem Anmeniorum deleverit. inde
Nisibin profectus eam quoque civitatem cuin regis fratre cepit. sed
hi quos in Ponto Lucullus reliquerat cum exercitus parte, ut regio-
nes victas et iam Romanoram tuerentur, neglegenter se et avare
agentes occasionem iterum Mithridati in Pontuin inrumpendi dede-
rtmt, atqae ita helium renovatum est. Lucullo paranti capta Nisibi
contra Persas expeditionem successor est missus.
Alter autem Lacunas qui Macedoniam .administrabat Bessis X
primus Romanorum intulit helium atque eos ingenti proelio in
www.dacoromanica.ro
 44

Memo monte superavit. oppidum. Ifecudamarn quod Bessi habita-

bent eodeem die quo adgressus est vicit, Cabylen cepit, usque Danu-
vium penetravit. lude multas supra Pontum positas civitates adgres-
sus est. illic Apollonian]. evertit, Callatim. Parthenopolim Tomos His-
trum Burziaonem cepit belloque confecto Romam rediit, ambo
triumphaverunt, tamen Lucullus qui Centre Mithridaten pugnaverat
maiore gloria, cum tantorum regnorum victor redisset.
XI Confect° bello Maced.onico, manente Mithridatico, quod rece-
dente Lucullo r.ex collectis auxiliis reparaverat, bellum Creticum
ortum est ad id missus Q. Caecilius Metellus ingentibua proeliis
intra triennium omnem provinciam cepit, appellatusque est Creticus
atque ex insula triumphavit. quo tempore Libya quoque Romano
imperio per testamentum Apionis qui (rex eius fuerat accessit, in qua
inclutae urbes erant Berenice Ptolemais Cyrene.
XII
Dum' haec geruntur, piratae omnia mnria infestabant ita, ut
Romanis toto orbe victoribus sola navigatio tuta non esset. quare id
helium Cn. Pompeio decretuni est. quod intra paucos menses ingenti
et felicitate et celeritate confecit. mox ei .delatum etiain bellum
contra reges Mithridaten et Tigranen. quo suscepto Mithridaten in
Armenia minore nocturno proelio vicit, castra diripuit, quadraginta
mina eius occidit, viginti tantuni de exercitu suo perdidit et duos
centuriones. Mithridates cum uxore fugit et -duobus comitibus. neque
multo post cum. in suos saeviret, Pharnacis filii sui apud
seditione ad mortem coactus venenum hausit huno finem habuit
Mithridates: periit apud Bosphorum. vir ingentis industriae consilii-
que. regnavit anula sexaginta, vixit septuaginta duobus, contra Ro-
manos helium habuit anula quadraginta.
XIII Tigrani deinde Pompeius bellu.m intulit. ille se ei dedidit et
in castra Pompei texto decimo miliario ab Artaxata venit ac dia-
dema suum, cum procubuisset ad genua Pompei, in manibus ipsius
conlocavit. quod ei Pompeius reposuit honorificeque eum habitum
regni tamen parte multavit et grandi pecunia. adempta est ei Syria
Phoenice Sophaneue, sex .milia praeterea talentorum argenti clime
populo Romano daret, quia heliurn sine causa Romanis commovisset.
XIV Pompeius mox etiam Albania helium intulit et eorum regem O.
roden ter civit, postremo per epistulas ac munera rogatus veniam ei
ac pacem dedit. Hiberiae quoque regem Artacen vicit acie et in dedi-
tionem accepit. Armeniam minorem Deiotaro Galatiae regí donavit,
quia socius belli Mithridatici fuerat Attalo et Pylaemeni Paphlago-
niam reddidit. Aristarchum Colcbis regem inposuit. mox Ituraeos
www.dacoromanica.ro
 45

et Arabas vicit. et cum. venisset in SYriam, Seleuciam. vicinam Antio-

chiae civitatem libertate donavit, quod iegem. Tigranen non recepis-
set. Antiochensibus obsides reddidit. aliquantum agroru.m. Daphnen-
sibus dedit,.qua lucus ibi spatiosior fieret, delectatus loci amoenitate
et aquarum abundantia. inde ad Iudaeam. transgressus Hierosolyzna
caput gentis tertio mense cepit, XII milibus Iudaeorum occisis, ce-
teris in lidem acceptis. his gestis in Asiam se recepit et finem an-
tiquissimo bello dedit.
M. Tullio Cicerone oratore et C. Antonio consuhbus anno urbis XV
conditae sescentesimo oetogesimo nono L. Serrgius .Catilina nobilissi-
mi generis vir, sed ingenii pravissimi ad delendam patriam coniura-
vit cum quibusdam claris quidem sed audacibus viris. a Cicerone
urbe expulsus est. socii eius deprehenai in carcere strangulati aunt.
ab Antonio altero consule Catilina ipse victus proelio et interfectus.
bescentesimo nonagesimo anno urbis conditae D. Junio Silano XVI
et L Murena consulibus Metellus de Creta triumphavit, Pompeius
de bello piratico et Mithridatico. nulla umquain pompa triamphi
similis fuit. ducti aunt ante eius currum filij Mithridatis, fllius Ti-
granis et Aristobulus rea Iudaeorum, praelata est ingens pecunia,
aun atque argenti infinitum. hoc tempore nullum per orbem terra-
rum grave helium erat.
Anno urbis conditae sescentesimo nonagesimo tertio C. Mina XVI
Caesar qui postea imperavit cum L Bibulo consul est factus. decreta
est ei Gallia et Illyricuun cu.m legionibus decem. is primos vicit Hel-
vetios qui nunc Sequani appellantur, deinde vincendo per bella
gravissima usque ad Oceanum Britannicum processit doznuit aute.m
annis novem fere omnem. Galliam, q-uae inter Alpes flumen Rho-
danum Rheimm. et Oceanum est et circuitu patet ad bis et inicies
centena milia pasmum. Britamils mor bellum intulit, quibus ante
eum ne nomen quidem Romanorum cognitum erat. eos quocpie vic-
tos obsiclibus acceptis stipendiarios fecit. -Galliae autem tributi no-
mine annum imperavit sestertium. quadringenties, Germanosque trans
Rhenum adgressus inmanissimis proellis vicit. inter tot successus
ter male pugnavit, apud Arvernos serm.el praesens et absens in Ger-
mania bis. nam legati eius duo Titurius e: Aurunculeius per insidias
caesi aunt.
Circa eadem tempora anno urbis conditae sescentesimo noni-
gesinio septimo M. Licinius Crassus collega Cn. Pompei Magni in
consulatu secundo contra Parthos misaus est, et cmn circa (Arras
contra omen et auspicia dimicasset, a Surena Orodis wegis duce victus
www.dacoromanica.ro
 46

ad postremum interfectus est cum filio clarissimo et praestantissimo

iuvene. reliquiae exercitus per C. Cassium quaestorem servatae stint,
qui singulari animo perditas res tanta virtute restituit, ut Persas re-
diens trans Euphraten crebris proellis vinceret.
XIX Hinc iani heliuim civile successit exsecrandum et lacrimabile,
quo praeter calamitates quae in proeliis acciderunt etiam, populi
Romani fortuna mutata est. Caesar enim rediens ex Gallia victor
coepit poscere alterum consu/atum atque ita, ut sine dubietate
qua ei deferretur. contradictmn est a Marcell° consule, a Bibulo, a
Pompeii); a Catone, iussusque dimissis exercitibus ad urbem redire.
proter quam in.iuriam ab Arimino, ubi milites congregatos habebat,
adversum patriam cum. exercitu venit. consules cum. Pompeio sena-
tusque °Innis atque universa nobilitas ex urbe fugit et in Graeciam
transiit. apud Epirum Macedoniam Aclittiam Pompeio duce senatue
contra Caesarem helium paravit.
XX Caesar vacuam urbem ingressus dictatorem se fecit. inde Hispa-
nias petiit. ibi Pompei exercitus validissimos et fortissimos cum tri-
bus ducibus L. Afrartio, M. Petreio, M. Varrone, superavit. inde re-
versus in Graeciam transiit, adversum Pompeitun dimicavit. primo
proelio victus est et fugatus, evasit tamen, quia nocte intervenieute
Pompeius sequi noluit, dixitque Caesar nec Pompeium scire vincere
et illo tantum die se potuisse superan. deinde in Thessalia apud Pa-
lae° pharsalum. productis utrimque ingentibus copiis dimicaverunt.
Pompei acies habuit XL milia peditum, equites in sinistro cornu ses-
centos in dextro quingentos, praeterea totius Orientis auxilia,
totaan nobilitatena, innumeros senatores praetorios consulares et qui
magnorum iam bellorum victores fuissent. Caesar in acie sua habuit
peditum non integra XXX umilia, equites mille.
XX' Nmnqu.am adhuc Romanae copiae in unum neque maiares
neque melioribus ducibus convenerant, totum terrarum orbem. facile
subacturae, si contra barbaros ducerentur. pugnatum tamen est in-
genti contentione, victusque ad postremum Potmpeius et castra eius
direpta sunt. ipse fugatus Alexandriam petiit, ut a rege Aegypti, cui
tutor a senatu datua fuerat propter iuvenilem eiu6 aetatem, acciperet
auxilia. qui fortunam magia quarm amicitiam secutus occidit Pom-
peimn, caput eius et anulum Cacean i misit, quo conspecto Caesar
lacrimas fudisse dicitur tanti viri intuens caput et generi quondam
sui.
XXII Mox etiam Caesar Alexandriam venit. ipsi quoque Ptolemaeus
parare voluit insidias, qua causa bellum regi inlatum est. victus in
www.dacoromanica.ro
 47

Nilo periit inventumque est eius corpus cum lorica aurea. Caesar
Alexandria potitus regnum Cleop atrae dedit Ptoleanaei sorori, cum
qua consuetuclinem aupri habuerat redieins indo Caesar Pharna-
cen Mithridatis Magni filium, qui Pompeio in auxilium apud Thes-
salia.m fuerat, rebellantem in Ponto et multas populi Romani pro-
vincias occupantem, vicit acie, postea ad mortem coegit.
hide Romam regressus tertio se consulem fecit cum M. Aemilio XXII!
Lepido, qui ei rn.agister equitum dictatori ante annum fuerat. inde
in Africam profectus est, ubi infinita nobilitas cum. Iuba Maureta-
niae rege bellum reparaverat. duce.s autem. Romani erant P. Cor-
nelius Scipio ex genere antiquissimo Scipionis Africani (hie ltiam
¡weer Pompei fuerat), M. Petreius, Q. Varus, M. Porcius Cato, L.
Cornelius Faustus Sullae dictatoria filius. contra hos commies°
proelio post multas dimicationes victor fuit Caesar. Cato Scipio Pe-
treius Iuba ipsi se occiderunt. Faustus Sullae quondam dictatoria fi-
lius Pompei gener a Caesare interfectus est.
Post annuan Caesar Roanam regressus quarto se consulem fecit et XXIV
statim ad Hispanias est profectus, ubi Pompei filii Cn. Pompeius et
Sex. Poanpeius ingens bellum praeparaveraint. multa proelia fuerunt,
ultimum apud Mundam civitatem, in quo adeo Caesar paene victus
est, ut fugientibus suis se voluerit occidere, ne post tantam rei mili-
taris gloriam in potestatem adulescentium natus annos sex et quin-
qnaginta veniret. denique reparatis suis vicit. et Pompei filius maior
occisus est, minor fugit.
Inde Caesar bellis civilibus toto orbe conpositis Romam rediit. XXV
agere insolentius coepit et contra consuetudinem Romanae libertatis.
cum ergo et honores ex sua voluntate praestaret, qui a populo ante
deferebantur, nec senatui ad se venienti adsurgeret aliaque regia et
paene tyrannica faceret, coniuratum est in eum a sexaginta vel am-
plius senatoribus equitibusque Romanis. praecipui fuerunt inter con-
iuratos duo Rruti ex co genere Bruti, qui primus Romae consul
fuerat et treges expulerat, C. C.assius et Serviliug Casca. ergo Caesar
cum senatus die inter ceteros venisset ad curiam, tribus et viginti
vulneribus confossus est.

LIBER SEPTIMVS.

Anno urbis septingentesimo ferre ac nono interfecto Caesare ci- I

vilia bella reparata aunt percussoribus enim Caesaris senatus fave-
hat. Antonius consul partiura Caesaris civili bello opprimere eos

www.dacoromanica.ro
 48

conabatur. ergo turbata re publica multa Antonius scelera committens

a senatu hostis iudicatus est. missi ad eum persequendum duo con-
miles Pansa et Hirtius et Octavius adulescens annos X et VIII natus,
Caesaris nepos, quern ille testamento heredem reliquerat et nomen
suum ferre iusserat. hic est, qui postea Augustus est dictae et
renun potitus. quare profe,cti contra Antonium tres du.ces vice-
runt eum. evenit tamen, ut victores consules ambo morerentur. quare
tres exercitus uni Caesari Augusto paruerunt
II Fugatus Antonius amisso exercitu confugit ad Lepidum, qui
Caesaris magister equitum fuerat et turn militum copias glandes ha-
bebat. a quo susceptus est. mox Lepido operam dante Caesar pacem
cum Antonio fecit et quasi vindicaturus patris sui mortem, a quo
per testamentum fuerat adoptatus, Romani cum exercitu profectus
extorsit, ut sibi vicesimo anno consulatus daretur. senatum proscrip-
sit, cum Antonio ac Lepido rem publicam annis tenere coepit. per
hoE etiam Cicero orator occisus est multique alii nobiles.
Interea Brutus et Cassius interfectores Caesaris ingens helium
moverunt. erant per Macedoniam et Orientem multi exercitus quos
occupaverunt. profecti igitur contra eos Caesar Octavianus Augustus
et M. Antonius (remanserat enim ad defendendam Italian). Lepidus)
apud Philippos Macedoniae urbem contra eos pugnaverunt. primo
proelio victi aunt Antonius et Caesar, periit tamen dux nobilitatis
Cassius, secundo Brutum et infinitam nobilitatem, clime cum illis
bellum gesserat, victam, interfecerunt ac sic inter eos divisa est res
publica, ut Augustus. Hispanias Gallias Italiam teneret, Antonius
Asiam Pontmn Orientem. sed in Italia L Antonius consul helium
civile commovit frater eius, qui cum Caesare contra Brutum et Cae-
sium dimicaverat is opud Perusiam Tusciae civitatem victus et cap-
tus est neque occisus.
IV Interim a Sex. Pompeio Cn. Pompei filio ingens helium in Si-
cilia commotum est,.his qui superfuerant ex partibus Bruti Casslique
ad emn confluentibus. bellatum per Caesarem Augustum. Octavia-
num et M. Antonium. adversus Sex. Pompeiurn est. pax postremo
convenit.
V Eo tempore M. Agrippa in Aquitania rem prospere gessit. et
L. Ventidius Bassus inrumpentes in Syriam Persas tribus proeliis
vicit Pacorum regis Orodis filium interfecit eo ipso die, quo ohm
Orodes Persarum rex per ducem Surenam. Crassum occiderat hic
primus de Parthis iustissimuni triumphum Romae egit.
VI Interim Pompeius pacem rupit et navali proelio victus fugiens

www.dacoromanica.ro
 49

ad Asiam interfectus est. Antonius qui Orientem et Asiam tenebat

repudiata sorore Caesaris Augusti Octaviani Cleopatram reginam
Aegypti duxit uxorem. contra Persas etia.m ipse pugnavit. primis eos
proeliis vicit, regrediens tamen-fam.e et pestilentia laboravit et cum
instarent Parthi fugienti, ipse pro victo recessit.
Hie vogue ingens helium civik commovit cogente uxore Cleo- vil
patra regina Aegypti, duin cupiditate muliebri optat etiam in urbe
regnare. victus eat ab Augusto navali pugna clara et inlustri apud
Actium, qui locus in Epiro est, ex qua fugit in Aegyptum et des-
peratis rebus, curn omnes ad Augustum transirent, ipse se interemit.
Cleopatra sibi aspidem admisit et veneno eius extincta est Aegyptus
per Octavianum Augustum imperio Romano adiecta est praeposi-
tusque ei Cn. Cornelius Gallus, hunc primum Aegyptus Romanum
iudice.m habuit.
Ita bellis toto orbe confectis Octavianus Augustus Romam re- V111
diit duodecimo anno quam consul fuerat. ex eo rem publican" per
quadraginta et quattuor annos Bolus obtinuit, ante enim duodecim
annos cunt Antonio et Lepido tenuerat. ita ab initio principatus eius
usque ad fineni quinquaginta et sex anni fuerunt. °hilt autem sep-
tuagesimo sexto anno morte communi in oppido Campaniae Atella.
Romae in campo Martio sepultus, vir qui non' imnerito ex maxima
parte deo similis est putatus: neque enim facile ullus eo aut
bellis felicior fuit aut in pace moderation quadraginta et quattuor
annis quibus solus gessit imperium civilissime vixit, in cunctos li-
beralissimus, in amicos fidissimus, q-uos tantis evexit honoribus, ut
paene aequaret fastigio suo.
Nullo tempore ante eum magia Romana res floruit nam ex- ix
ceptis civilibus bellis, in quibus invictus fuit, Romano adiecit im-
perio Aegyptum Cantabriam Dalmatian' saepe ante victam sed peni-
tus tum sub actam, Pannoniam Aquitaniam. illyricuin Raetiam Vin-
delic,os et Salassos in Alpibus omnes Ponti maritimas .civitates, in
bis nobilissimas Bosphorum et Panticapaeum. vicit autem proeliis
Pacos. Germanorum ingentes copias cecidit, ipsos quoque trans Al-
bim fluvium summovit, qui in barbarico longe ultra Rhenmn est.
hoc taanen bellum per Drusum privignum suum administravit, sicut
per Tiberium privignum. alterum Pannonicum, quo bello XL capti-
von= milia ex Germania transtulit et supra ripam Rheni in Gallia
conlocavit. Armeniam a Parthis recepit obsides, quod nulli antes,
Persae ei dederunt. reddiderunt etiam signa Romana quae Crasso
victo ademerant.
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X 4
 5')

X Scythae et Indi, quibus antea Romanoruin nomen incognitum

fuerat, munera et legatos ad eum miserunt. Galatia quoque sub hoc
provincia facta est, cum antea regnurn fuisset, prim.usque eam M.
Lollius pro praetore administravit. tanto autem amore etiarn apud
barbaros fuit, ut reges populi Romani amici in honorem eius con-
derent civitates, quas Caesareas nominarent, sicut in Mauretania a
rege Iuba et in Palaestina, quae nunc urbe est clarissima. multi autem
reges ex regula Buis venerunt, ut ei obsequerentur, et habitu Romano
togati scilicet ad vehiculum vel equum ipsius cu.currerunt. moriens
dims appellatus. rem publicam beatissimam Tiberio successori
liquit ,qui privignus ei, m.ox gener, postremo adoptione filius fuerat
X1 Tiberius ingenti socordia imperium gessit, gravi crudelitate,
scelesta avaritia, turpi libidine, nam nusquarn ipso pugnavit, bella
per legatos gessit suos. quosdam reges per blanditias ad se evocatos
numquam remisit, in quibus Archelaum. Cappadocem, cuius etiam
regnum in provinciae form.am redegit et maximam civitatem appel-
lari nomine suo iussit, quae nunc Caesarea dicitur, cum Mazaca
tea vocamtur. hic tertio et vicesimo imperil armo, aetatis septuage.
shun octavo, ingenti omniurn gaudio mortuus est in Campania.
X11 Successit ei C. Caesar cognomento Caligula, Drug privigni
gusti et ipsius Tiberi nepos, sceleratissimus ac funestissimus et qui
etiam Tiberi dedecora purgaverit. helium contra Germanos suscepit
et ingressus Suebiam nihil strenue fecit. stupra sororibus intulit, ex
una etiam natam filiam cognol it. cum adversum cuntos ingenti ava-
ritia libidine crudelitate saeviret, interfectus in palatio est EIIMO
aetatis vicesimo nono, imperii tertio, mense decimo, die octavo.
X111 Post hunc Claudius fuit, patruus Caligulae, Drusi qui apud
Mogontiacum, m.onumentuni habet filius, cuius et Caligula nepos
erat. hic medie imperavit, multa gerens tranquille atque moderate,
quaedam crudeliter et insulse. bellum Britannia intulit, quam. nullus
Romanorum post C. Caesarem attigerat, eaque devicta per Cn. Sen-
tium et A. Plautium inlustres ac.nobiles viros triumphum
lebrem egit quasdam insulas etiam. ultra Britannias in Ocean° po-
sitas imperio Romano addidit, quae appellantur Orchades, filio
autem suo Britannici nomen inposuit. tam civilis autem circa quos-
dam .ainicos extitit, ut etiam Plautiuun nobilem viru.m, qui expedi-
tione Britannica multa egregia fecerat, triumphantem ipse prrospe-
queretur et conscendenti Capitolium laev-us incederet, is vixit annos
MI et LX, imperavit XIII. post znortern comiecratus egt divusque
appellatus.
www.dacoromanica.ro
 51

Successit huic Nero, Caligulae avuncula suo simillimus, qui XIV

Romanum imperium et deformavit et minuit, inusitatae luxuriae
sumptuumque, ut qui exemplo C. Caligulae in calidis et frigidis la-
varet unguentis, retibus aureis piscaretur, quae blattinis funibus ex-
trahebat. infinitam senatus partem interfecit, bonis omnibus hostis
fuit. ad postremum se tanto dedecore prostituit, ut et saharet et
cantaret in scaena citharoedico habita vel tragico, panicidia multa
commisit fratre uxore matre interfectis. urbem. Romarn. incendit, ut
spectaculi eius imaginem cerneret. quail. ohm Troia capta arserat. in
re militari nihil omnino ausus Britaimiam paene amisit nain duo
sub eo nobilissima oppida capta illic atque eversa aunt. Armeniam
Parthi sustulerunt legionesque Romanas sub iugumn miserunt. duae
tamen sub eo provinciae factae sunt, Pontus Polemoniacus conce-
dente rege Polemone et Alpes Cottiae Cottio rege defuncto.
Per haec Romano arbi execrabilis ab omnibus simul destitutus XV
est et a senatu hostis iudicatus; cum quaereretur ad poenam, quae
poena erat talis, ut nudus per publicuna ductus furca capiti eius
Berta virgis usque ad mortem caederetur atque ita praecipitaretur a
saxo, e palatio fugit et in suburbano liberti sui, quod est inter Sa-
lariam et Nomentanam viam ad quartum urbis miliarium, se inter-
fecit. aedificavit Romae thermas, quae ante Nenorianae dictae nunc
Alexandrianae appellantur. obiit triceslino et altero aetatis anno,
imperii quarto decimo, atque in eo omnis Augusti familia con-
sumpta est.
Huic Serv. Galba successit antiquissimae nobilitatis senator, XVI
cum septuagesimum. et tertium annum ageret aetatis, ab Hispanis et
Gallia imperator electus, mox ab universo exercitu libenter accep;
tus, nam privata eius vita insignia fuerat militaribus et civilibus
rebus. saepe consul, saepe pro consule, frequenter dux in gravissimis
huius breve imperium fuit et quod bona haberet exordia, nisi
ad severitatem propensior videretur. insidiis tamen Othonis occisus
est imperii mense septimo. iugulatus in foro Romae sepuhusque in
bortis suis, qui Bunt Aurelia via non longe ab urbe Roma.
Otho occiso Galba invasit imperium, materno genere nobilior XVII
quam paterno, neutro tamen obscuro, in privata vita mollis et Ne-
ronis familiaris, in imperio documentum sui non potuit ostendere,
nam cum isdem temporibus, quibus Otho Galbam occiderai, etiam
Vitellius factus esset a Germanicianis exercitibus irnperator, bello
contra eum suscepto cum apud B6triacuin. in Italia levi proelio vic-
tus esset, ingentes tamen coplas ad helium haberet, sponte Bernet
www.dacoromanica.ro
 52

occidit et petentibus militibus, ne tam cito de belli desperaret

eventu, cum tanti se non esse dixisset, ut propter eum helium chile
moveretur, voluntaria morte obiit tricesimo et octavo aetatis anno,
nonagesimo et quinto imperii die.
XVIII Dein Vitellius iraperio potitus est, familia honorata magi's
quam nobili, nam pater eius non admodum dare natus tres tamer'
oidinarios gesserat consulatus. hic cun multo dedecore imperavit
et gravi saevitia notabilis, praecipue ingluvie et voracitate, quippe
cum de die saepe quarto vel quinto feratur epulatus. notissima certe
cena memoriae mandata est, quam ei Vitellius fritter exhibuit, in qua
super ceteros sumptus duo milia piscium, septem avium adposita tra-
duntur. hic cum Neroni similis esse vellet atque id adeo prae se
ferret, 'ut etiam. exequias Neronis quae humiliter sepultae fuerant
honoraret, a Vespasiani ducibus occisus est interfecto prius in urbe
Sabino Vespasiani imperatoris fratre, q-uem. cum. Capitolio incendit.
interfectus autem est magno dedecore: tractus per urbean Romain
publice nudus, erecto coma capite et subiecto ad .menturn gladio,
stareare in vultum et pectus ab omnibus obviis adpetitus, postremo
itegulatus et in Tiberizn deiectus etiam coaninuni caruit sepultura.
periit autem aetatis anno septhno et quinquagesimO, imperii mense
octavo et die uno.
Vespasianus huic succeasit, factus apud Palaestinam imperator,.
prineeps obscure quidem natus, sed optimis conparandus, porivata
vita inlustris, ut qui a Claudio in Germaniam et deinde in Britan-
niam missus tricies et bis cum hoste conflixerit, duas validissimas
gentes, viginti oppida, insulam Vectam Britanniae proximam imperio
Romano adiecerit. Romae se in imperio moderatissime gesit. pe-
euniae tantum avidior fuit ita, ut earn nulli iniuste auferret. quam
curn omni diligentiae provisione colligeret, tamen studiosissime lar-
giebatur, praecipue indigentibus. nec facile ante cuan cuiusquain
principia vel maior est liberalitas comperta vel imetior. placidissimae
lenitatis, ut qui maiestatis quoque contra se reos non facile Punierit
ultra exilii poenam. sub hoc Iudaea Romano accessit imperio et
Ilierusolyma, quae fuit urbs nobilissima Palaestinae. 'Achaiam Ly-
dam Rhodum Byzantium Samum, quae liberae ante id teinpus fue-
rant, item Thraciam Ciliciam Commagenen, quae sub regibus amide
egerant, in provinciarum formam redegit
XX Offensarum inhnicitiarum inmemor fuit, convicia a causidicis
et philosophis in se dicta leviter tulit, diligens tomen c,oercitor disci-
plinae militaris. hic cuan filio Tito de Hierusolymis triumphavit per
www.dacoromanica.ro
 53

haec cum senatui et populo, postremo cunctis amabilis ac iucundus

coact, profluvio ventris extinctus est in villa propria circa Sabinos
annum agens sexagesimum .nonum, imperii nonum et diem septi-
mum atque inter divos relatus est. genituram filiorum ita cognitam
habuit, ut cum multae contra eum coniurationes fierent, (pas pate-
factas ingenti dissimulatione contempsit, in senatu dixerit, aut
filial sibi successuroa aut neminem.
Huic Titus filius successit, qui et ipse Vespasianus est dictus, XXI
vir omnium virtuturn, genere mirabilis adeo, ut amor et deliciae
humani generis diceretur, facundissimus, bellicosissimus, moderatis-
simus. causas Latine egit, poemata et tragoedias Greece conposuit. in
oppugtatione Hierusolymorum sub patre nulitans duodecint propug-
natores duodecim sagittarum confixit ictibus. Romae tantae civilitatis
in imperio fuit, ut nullum omnino puniret, convictos adversum sese
coniurationis et dimiserit et in eadem familiaritate qua antea ha-
buerit. facilitatis et liberalitatis tantae fuit, ut cum nulli quicquam
negaret et ab amicis reprehenderetur, responderit nullum tristem
debere ab imperatore discedere, praeterea cum quadam die in cena
reeordatus fuisset nihil se illo die cuiquano praestitisse, dixerit :
amici, .hodie diem perdidi. hic Romae amphitheatrum aedificavit
et quinque milia ferarum in dedicatione eius occidit. per haec inu-
sitato favore dilectus morbo periit in ea, qua pater, villa post bien-
nium, m.enses octo, dies viginti, queen imperator erat factus, aetatis
anno altero et quadragesimo. tantus luctus eo mortuo publicus fuit,
ut omnes tamquam in propria doluerint orbitate. senatus obitu
ipsius circa vesperam nuntiato nocte inrupit in curiam et tantas ei
mortuo laudes gratiasque congessit, quantas nee vivo umquam egerat
nec praesenti. inter divos relatus est
bomitianus mox accepit imperium, frater ipsius iunior, Neroni
aut Caligulae aut Tiberio similior quern patri vel fratri suo. primis
tamen annis moderatus in imperio fuit, mox ad ingentia vitia pro-
gressus libidinis iracundiae crudelitatis avaritiae tantum in se oclii
concitavit, ut merits et patris et fratris aboleret. interfecit
¡limos e senatu. dominum se et deum primus appellari iussit. nullam
sibi nisi auream et argenteam statuam in Capitolio passus.est poni.
consobrinos suos interfecit superbia quoque in eo execrabilis fuit
expeditiones quattuor habuit, unam adversum. Sarmatas, alteram ad-
vcrsum Cattos, dues adverstim. Dacos. de Dacia Cattisque duplicem
triumphum egit, de Sarmatis solarn lauream usurpavit multas tamen
calamitates isdem bellis passus est; nam in Sarmatia legio eius cum

www.dacoromanica.ro
 54

duce interfecta est et a Dacia Oppius Sabinus consularis et Cornelius

Fuscus.praefectus praetorio cum magnis exercitibus occisi aunt. Ro-
mae quoque multa opera fecit, in his Capitolimn et Forum. transi-
torium, Divorum Porticus, Iseu.m ac Serapeum et Stadium. veru.m
cum ob scelera universis exosus esse coepisset, interfectus est suorum
coniuratione in palatio anno aetatis quadragesimo quinto, imperil
quinto decimo. funus eius ingenti dedecore per vispelliones expor-
tatum et ignobiliter est sepultu.m.

LIBER OCTAVVS.

Anno octingentesimo et quinquagesimo ab urbe condita Vetere

et Valente consulibus res publica ad prosperrimum statum rediit
bonis principibus ingenti felicitate commissa; Doanitiano enim.
tyranno Nerva successit, vir in privata vita moderatus et stre-
nuns, nobilitatis mediae. 'qui senex admodum operam dante Petro-
nio Secundo praefecto praetorio, item Parthenio interfectore Domi-
tiani imperator est factus. aequissimmn se et civilissimum praebuit.
rei publicae divina provisione consuluit Traianum adoptando. mor-
tuus est Romae post annum et quattuor menses imperii sui ac dies
octo, aetatis septuagesimo et altero anno, atque inter divos relatus
est.
11 Successit ei Ulpius Crinitus Traianus, natus Italicae in Hispa-
nia, familia antiqua magis quam clara. nam pater eius primum con-
sul fuit. imperator autem apud Agrippinam in Gallia factus est.
rem publicam ita administxavit, ut omnibus perincipibus merit° prae-
feratur, vir inusitatae civilitatis et fortitudinis. Romani imperil,.
quod post Aug-ustum defensu.m magia fuerat q-uam nobiliter amplia-
tum, fines longe lateque diffudit urbes trans Rhenum. in Germania
reparavit Daciam. Decebalo victo subegit provincia tran's Danubium-
facta in his agris, quos nunc Taifali Victoali et Tervingi habent. ea
111 provincia decies centena milia passuu.m in circuitu tenuit. Arme-
niam quam occupaverant Parthi recepit Parthomasiri occiso qui
eam tenebat. Albania regem dedit. Hiberoruin regem et Sauromata-
rum et Bosporanorum et Arabum et Osdroenorum. et Colehortun in
fidem accepit. Carduenos Marcomedos occupavit et Anthemusiam,
magnam Persidis regionem, Seleuciam Ctesiphontem Babylonem-
Messenios vicit ac tenuit. usq-ue ad Indiae fines et mare rubrum ac-
eessit atque ibi tres provincias fecit, Armeniam Assyriam Mesopota-
miam, cum his gentibus quae Madenam attingunt. Arabiam postea

www.dacoromanica.ro
 55

in provinciae formam redegit. in mari rubro classem instituit, ut

per eam Indiae fines vastaret.
Gloriam tam.en militarem civilitate et moderatione superavit, 1V
Romae et per provincias aequalem se omnibus exhibens, amicos sa-
lutandi causa frequ.entans vel aegrotantes vel cu.m festos dies habuis-
sent, convivia cum isdem indiscreta vicissim habens, saepe in vehi-
culis commu eedens, nullun senatorum laedens, nihil iniustum ad
augendum fiscum agens, liberalis in cunctos, publice privatim.que
&tans omnes et honoribus augens quos vel mediocri familiaritate
cognovisset, per orbem terraruni aedificans multa, inmunitates ci-
vitatibus tribuens, nihil non tranquillum et placidum agens, adeo
ut omni eius aetate unus senator damn. atus sit atque is tamen per
senatum ignorante Traiano, ob haec per orbem terraru.m deo proxi-
mus nihil non venerationis meruit et vivus et mortuus.
Inter alia dicta hoc ipsius fertur egregium. amicis enim culpan- V
tibus, quod nimium circa omnes communis esset;respondit talem se
imperatorem esse privatis, quales esse sibi imperatores privatus op-
tasset, post ingentem igitur gloriam belli domique quaesitam e Per-
side rediens apud Seleuciam Isauriae profluvio ventris extinctus eat.
obiit autem aetatis anno sexagesimo tertio, mense nono, die quarto,
imperil nono decimo, mense sexto, die quinto decimo. inter divos
relatus est. solus omnium intra urbem sepultus est; ossa conlata in
urnam auream in foro quod aedificavit sub columna posita aunt,
cuing altitudo C.XLMI pedes habet. huius tantum memoriae dela-
turn est, ut usque ad nostram aetatem non aliter in senatu principi-
bus adclametur, nisi felicior Augusto, melior Traiano». adeo in eo
gloria bonitatis obtinuity ut vel adsentantibus vel vere laudantibus
occasionem magnificentissimi praestet exempli.
Defunct° Traiano Aelius Hadrianus creatus est princeps, sine VI
aliqua quidem voluntate Traiani, sed operam dante Plotina Traiani
uxore; nam eum. Traianus quamquam consobrinae suae filium vivus
noluerat adoptare. natus et ipse Italicae in Hispania. qui Traiani
gloriae invidens statim provincias tres reliquit, quas Traianus addi-
derat, et de Assyria Mesopotamia Armenia revocavit exercitus ac
finem imperil ease voluit Euphraten. idem de Dacia facere conatum
amici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur,
propterea quia Traianus victa Dacia ex toto orbe Romano infinitas
co copias hominum transtulerat ad agros et urbes colendas; Dacia
enim diuturno bello Decebali viris fuerat exhausta.
Pacem tamen omni imperii sui tempore habuit, semel tantum

www.dacoromanica.ro
 56

per praeaidem dimicavit. orbem Romanuni circumiit. multa aedi-

ficavit. facundissimus Latino sermone, Graeco eruditisaimus fuit. non
znagnam clementiae gloriam habuit, diligentissiMus tamen circa ae-
rarium et militum clisciplinam. obiit in Campania maior sexagena-
rio imperil anno.vicesimo primo, mense decimo, die vicesimo nono.
senatus ei tribuere noluit divinos honores, tamen cum successor
ipsius T. Aurelius Antoninus Fulvius hoc vehementer exigeret .et
versi senatores palam resisterent, tandem obtinuit.
V111 Ergo Hadriano -auccessit T. Antoninus Fulvius Boionius, idem
etiam Pius nominatus, genere claro sed non admodnm, vetere, vir
insignia et. qui znerito Numae Pompilio conferatur, ita ut Romulo
Traianus aequetur. vixit ingenti honestate privatus, maiore in im-
perio, nulli acerbus, cunctis benignus, in re militari moderata gloria
defendere magia provincias quam amplificare studens, virus .oequis-
simos ad administrandam rem publicam quaerens, bonis honorem
habens, inprobos sine aliqua acerbitate detestans, regibus amicis
venerabilis non minus quam terribilis, adeo ut barbarorum plurimae
nationes depositis armis ad eum controversias suas litesque deferrent
sententiaeque parerent. hic ante imperium ditissimus opes quidem
omnes suas stipendiis militum et circa amicos liberalitatibus minnit,
veram aerarium opulentum ieliquit. Pius .propter clementiam dicing
est. obiit apud Lorium villam suam miliario ab urbe duodecimo.
vitae anno septuagesimo tertio, imperil vicesimo tertio, atque inter
divos relatus est et merit° consecratus.
IX Post hunc imp eravit M. Antonius Verus, haud dubie
mus, quippe cum eius origo paterna a Numa Pompilio, materna a
Solentino rege penderet, et cum eo L. Annius'Antoninus Verus. tune-
que primum Romana res publica duobus aequo jure imperium ad-
ministrantibus paruft, cum usque ad eu.m singulos semper habuisset
Augustos.
X Hi et genere inter se iuncti fuerunt et adfinitate. nam. Venn
Annius Antoninus M. Antonini Manz in matrimonium habuit, M.
autem Antoninus gener Antonini Pii fuit per uxorem Galeriam
Faustinam iuniorem, consobrinam main, il helium, contra Parthos
gesserunt, qui post vietoriam Traiani tum primum rebellaverant.
Verus Antoninus ad id profectus est. qui Antiochiae et circa
Armeniam agens multa per duces et ingentia patravit; Seleuciam
Assyriae urbem nobilissimam cum quadringentis milibus hominum
cepit; Parthicum triumphum revexit. cum fratre eodemque socero
triumphavit. obiit tamen in Venetia, cum a Concordia civitate Alti.

www.dacoromanica.ro
 57

num proficisceretur et cum fratre in vehiculo sederet, subito san-

guine ictus casu morbi, quem Graeci apoplexin vocant. vir ingenii
parum civilis, reverentia' tamen fratris nihil umquam atrox ausus.
cunt obisset undecimo imperii aimo, inter deos relatus est.
Post eum Antoninus solita rem publicam tenuit, vir quem mi- X1
rari facilius quia quam laudare possit. a principio vitae transquil-
liseimus, adeo ut ex infantia qaoque vultum nec ex gaudio nee ex
maerore mutaverit. philosophiae deditus Stoicae, ipse etiam non so:
lum vitae moribus, sed etiam eruditione philosophus. tantae admi-
rationis adhuc iuvenis, ut eum succeSsorem. paraverit Hadrianus re-
linquere, adoptato tamen Antonin° Pio generum ei idcirco ease
voluerit, ut hoc ordine ad imperium perveniret.
Institutus est ad philosophiam per Apollonium Chalcedonium, XII
ad scientiam litterarum Graeearura per Chaeronensem Plutarchi ne-
potem, Latinas autem eum litteras Fronto orator nobilissimus do-
cuit. hic cum omnibus Romae aequo jure egit ad nullam insolentiam
elatus imperil fastigio, liberalitatis promptissimae. provincias in-
genti benignitate et moderatione tractavit. contra Germanos eo prin.
cipe res feliciter gestae stmt. bellum ipse unum gessit Marcomanni-
cum, sed quantum nulla memoria fuit, adeo ut Punicis conferatur.
nam eo gravius est factum, quod uniVersi exercitus Romani perk-
rant; sub hoc enim tantos casus pestilentiae fuit, ut post victoriam
Persicam Romae ac per Italia= provineiasque maxima hominum
pars, -militum omnes fere copiae languore defecerint
Ingenti ergo labore et modernatione, cUm, spud Carnunttun
iugi triennio perseverasset, bellum Marcomannicum eonfecit, quod
cum his Quadi Vandali Sarmatae Suebi atque omnis barbaria coni-
moverat, multa homninum milia interfecit, ac Pannoniis servitio
liberatis Romae rursus cum Commodo Antonino filio suo, quern iam
Caesarem fecerat, trimphavit. ad huius belli sumptum cum aerario
exhausto largitiones millas haberet neque indicere provincialibus aut
senatui aliquid vellet, instrumentum regii cultus facta in foro divi
Traiani seetione distraxit, vasa mires, pocula crystallina et murrina,
uxoriam ac suam sericam et auream vestem, multa ornamenta gem-
marum. ac per duos continuos menses ea venditio habita est multum-
que auri redactum. post victoriam tamen emptoribus pretia restituit,
qni reddere conparata voluertmt; molestus nulli fuit, qui maluit Be-
rnd empta retinere.
Hic permisit viris clarioribus, ut convivía eodem cultu quo ipse XIV
et aninistris similibus exhiberent. in editione munerum post victo-

www.dacoromanica.ro
 58 --
riam adeo magnificus fuit, ut centum simul leones exhibuisse tra-
datur. curn igitur fortunatam rem publicam et virtute et mansue-
tudine reddidisset, obiit XVIII. imperil anno, vitae LXL, et omni-
bus certatim adnitentibus inter divos relatus est.
XV Huius successor L. Antoninus Commodus nihil paternum ha-
buit, nisi quod contra Germanos feligiter et ipse pugnavit. Septem-
brem mensem ad nomen suum.:transferre.conatus est, ut Commodus
diceretur. sed luxuria et obscenitate depravatus gladiatoriis armis
saepissime in ludo, deinceps etiim in amphitheatro cuan huiusmodi
hominibus saepe dimicavit. obiit norte subita atque adeo, ut stran-
gulatus vel veneno interfeetus putetur, cuan annis XII post patrem
et VIII mensibus imperasset, tanta execratione omnium, ut hostia
genearis humani etiam mortuus iudicaretur.
XVI Huic successit Pertinax grandaevus et qui septuagenariam atti-
gisset aetatem, praefecturam urbi tum agens, ex senatus consulto
imperare iussus. octogesimo die imperii praetorianorum militum se-
ditione et Iuliani scelere occisus est.
XVII Post eum. Salvius Iulianus rem publicam invasit, vir inobilis et
iure peritissim.us, nepos Salvi luliani, qui sub divo Hadriano perpe-
tuum conposuit edictum. victus est a Severo aqud Mulviurn pontem,
interfectus in palatio. vixit mensibus se. ptem, postquam coeperat
imperare.
XVIII Hine imperial Romani administrationem Septimius Severus ac-
cepit, oriundui ex Africa, provincia Tripolitana, oppido Lepti. solus
omni memoria et ante et postea ex Africa imperator. fuit, hic pri-
mum. fisci advocatus, m.ox utilitaria tribunus, per multa deinde . et
varia officia atque honores usque ad administrationem totius rei
publicae venit. Pertinacem se appellari voluit in honorem eius Per-
tinacia, qui a Iuliano fuerat occisus. parcus admodum fuit, natura
saevus. bella multa et feliciter gessit. Pescennium Nigrum, qui in
Aegypto et Syria rebellaverat, apud Cyzicum interfecit. Parthos
vicit et Arabas interiores et Azabenos; Arabas co usque superavit, ut
etiam provinciam ibi faceret: idcirco Parthicus Arabicus Azabenicus
dictus est. multa toto orbe Romano reparavit. sub co etiam Çlodius
Albinus, qui in oc,cidendo Pertinace socius fuerat Lilian°, Caesarem
se in Gallia fecit victusque apud Lugdunum est interfectus.
XIX Severus tamen praeter bellicam gloriam etiarn civilibus studiis
clams fuit et litteris doctus, philosophiae scientiam ad plenum a-
deptus. myvissim.um helium. in Britannia habuit, utque receptas pro-
vincias omni securitate muniret; vallum per CXXXII passuurn milia a

www.dacoromanica.ro
 59
maxi ad mare deduxit. decessit Eboraci admodum senex imperil anno
sexto decimo, mense tertie. divas appellatus est. [nam] filos duos
successores reliquit, Bassianum et Getam, sed Baasiano Antonini no-
men a senatu voluit inponi; itaq-ue dictus est M. Aurelius Antoninus
Bassianus patrique successit, nam Geta hostis publicus iudicatus con-
festim periit.
M. igitur Aurelius Antoninus Bassianus idemque Caracalla XX
morum fere paternorum fait, paulo asperior et niinax opus Riomae
egregium fecit lavacri, quae ,Antoninianae appellantur, nihil prae-
terea memorabile. inpatientis libidinis, qui novercam suam. Iuliam
uxorem duxel'it. defunetus est in Oadroena apud Edessam moliens
adversum. Parthos expeditionem anno imperil sexto, mense secundo,
vix egressus quadragesimum tertium annum6 funere publico elatus
est.
Deinde Opilius Macrinus, qui praefectus praetorio erat, cum XXI
filio Diadumeno facti imperatores nihil memorabile ex temporis
brevitate gesserunt nam imperium eorum du.um mensium et unius
anni fuit. seditione militari ambo pariter occisi sunt
Creatus est post hos M. Aurelius Antoninus, hic Antonini Ca- XXII
racallae filius putabatur, sacerdos autem Heliogabali templi erat. is
cum Romani ingenti et militum et senatus expectatione venisset, pro-
bris se omnibus contaminavit. inpudicissime et obacenissime vixit,
biennioque post et octo mensibus tumultu interfectus est militari et
cum eo mater Symiasera.
Successit huic Aurelius Alexander, ab exercitu Caesar, a senatu XX.111
Aug-ustus nominatus, iuvenis admoduml susceptoq-ue adversus Persas
bello Xerxen eorum regem gloriosissim.e vicit. militarem disciplinam
severissime rexit; quasdani tumultuantes legiones integras exaucto-
rawit. adsessorem habuit vel scrinii magistrum, Ulpianum iuris con-
ditorem. Romae quoque favorabilis fuit. periit in Gallia militari
tumultu tertio decim.o imperii anno et die nono. in Mamaeam ma-
trem suam unice pins.

LIBER NONVS.

Post hunc Maximinus ex corpore militari primus ad imperium I

accessit sola militum voluntate, cum nulla senatus intercessisset auc-
toritas necrue ipse senator esset. is bello adversus Germanos feliciter
gesto cum a militibus iniperator esset appellatus, a Pupieno Aqui.

www.dacoromanica.ro
 60

leiae maims est deserentibus eum militibus suis cum filio adhac
puero, cum quo imperaverat triennio et paucis diebus.
11 Postea tres Biala' Augusti fuerunt, Pupienus, Balbinus Gor-
dianus, duo superiores obscurissimo genere, Gordianus nobilis,
quippe cuius pater senior Gordianus consensa militum, cusir procon-
sulatum Africae gereret, Maxilain° imperante princeps fuisset elec-
tas. itaque cum Romam venissent, Balbinus et Pupienus in palatio
interfecti Mint soli Gordiano im.periura reservatum. Gordianus ad-
modum puer cuna Tranquillinam Romae duxisset uxore.m, Tanana
geminum. aperuit et ad Orientem. profectus Parthis helium intulit,
qui iani moliebantur eru.mpere.'qu. od quidem feliciter gessit
que ingentibus Parthos adflixit. rediens haud longe a Romanis fini-
bus interfectus est fraude Philippi, qui post eum imperavit. miles ei
tumulum vicesimo miliario a Circesio, quod castrum mine Roma-
norum est Euphrati inmine.ns, aedificavit, exequias Romani revexit,
iiisum divina appellavit.
Philippi duo filius ac pater Gordiano occiso imperium inva-
serunt atque exercitu incolumi reducto ad Italiam ex Syria profecti
aunt. his imperantibus millesimus annue Rormae urbis ingenti ludo.
ruin apparatu spectaculoru.mque celebratus est, ambo deinde ab e-
xercitu interfecti sunt, senior Philippus Veronae, Romae iunior,
annis quinque imperaverunt. inter divos tamen relati sunt.
IV Post hos Decius e Pannonia inferiore Budaliae natus impe-
rium. sumpsit. bellum civile, quod in Gallia men= fuerat, oppressit.
filium suum Caesarea' fecit. Romae lavacrum aedificavit. cum bien-
nio imperassent ipse et filius, uterque in barbarico interfecti sunt.
senior meruit inter divos referri.
Mox imperatores creati aunt Gallus Hostilianus et Galli filing
Volusianus. sub lis Aeanilianus in Moesia res novas raolitus est; ad
quern opprimendum cum ambo profecti essent, Interamnae inter-
fecti sunt non conpleto biennio. nihil omnino clarum gesserunt sola
pestilentia et morbis atque aegritudinibus notus eorum principatus
fait.
VI Aemilianus obscurissime natus obscurius imperavit ac tertio
mense extinctus est.
VII Hine Licinius Valerianus in Raetia et Norico agens ah exereitu
imperator et mox Augustus est factus. Gallienus quoque Romae a
senata Caesar est appellatus. horum imperium Romano rnomini per-
niciosum et paene exitiabile fuit vel infelicitate principum vel igna-
via. Germani Ravennam usque venerunt Valerianus in Mesopotamia

www.dacoromanica.ro
 61

helium germs a Saporc Persarum rege superatus eat, mox etiam

captua apud Parthos ignobili servitute consenuit.
Gallienus cum adulescens. factus esset Augus. tus, imperium pri- V111
mum feliciter mox commode ad ultimum perniciose gessit. nam
venis in Gallia et Illyrico multa strenue fecit occiso apud Mursam
Ingenuo, qui purpuram sumpserat, et Trebelliano. diu placidus et
quietus mox in omnem lasciviam dissolutus tenendae rei publicae
habenas probrosa ignavia et-desperatione laxavit: Alatmanni vestatis
.Galliis in Italia= penetraverunt, Dacia quae a Traiano ultra Danu-
.vium fuerat adiecta tum amissa est. Graecia Macedonia Pontus Asia
vastata est per Gothos, Pannonia a Sarmatis Quadisque populata
est. Germani usque ad Hispanias penetraverunt et civitatem nobilem
Tarraconem expugnaverunt. Parthi Mesopotamia occupata Syriam
sibi coeperant vindicare.
Tum desperatis rebus et deleto paene impbrio Romano Postu- 1X
mas in Gallia obscurissime natus purpuram sumpsit et per annos
clecem ita imperavit, ut consumptas paene provincias ingenti virtute
et moderatione reparaverit. qui seditione milituzn interfectus est,
luod Mogontiacum, quae aciversus euan rebellaverat Laeliano res
novas moliente, cliripiendam militibus tradere noluisset. post eum
Marius vilissimus opifex purpuram accepit et secundo die interfectus
est. Victorinus postea Galliarum.accepit imperimn, vir strenuissimus,
sed, cum nimiae libidinis esset et matrimonia aliena corrumperet,
Agrippinae occisus est actuario quodam dolum machinante
sui anno secundo.
Hule successit Tetricus senator, qui Aquitaniam honore prae- X
sidis adzninistrans absens a militibus imperator electus est et aqud
Burdigalam purpuram sumpsit. seditiones multas militum pertulit.
sed dum haec in Gallia geruntur, in Oriente per Odenathum Persae
victi sunt. defensa Syria recepta Mesopotamia usq-ue ad Ctesiphon-
tem Odenathus penetravit.
Ita Gallieno rem publicam deserente Romanum imperium in X1
Occidente per Postumum, per Odenathum in Oriente servatum est.
Gallienus interea Mediolani cu.m Valeriano fratre accisus est imperil
anno nono, Claudiusque ei successit a militibus electus a senatu ap-
pellatus Augustus. hic Gothos Illyricum Macedoniamque vastantes
genti proelio vicit. parcus vir ac modestus et iusti tenax ac rei pu-
blicae gerendae idoneus, qui tam.en intra imperil biennium morbo
interiit. divas appellatus est. senatus eum ingenti honore decora-

www.dacoromanica.ro
 62

vit, scilicet ut in curia clipeus ipsi aureus item in Capitolio statua

aurea poneretur.
XII Quintillus post eum. Claudii frater consensu milituni imperator
electus est, unicae moderationis vir et civilitatis, aequandus fratri
vel praeferendus; consensu senatua appellatus Augustus. sep timo
decimo imperii die occisus est.
XIII Post eum. Aurelianus suscepit imperium, Dacia Ripensi oriun-
dus, vir in bello potens, animi tam.en inmodici et ad crudelitatem
propensior. is quoque Gothos strenuissime vicit Romanam dicionem
ad fines pristinos varia bellorum felicitate revocavit. superawit in
Gallia Tetricu.m apud Catalaunos ipso Tetrico prodente exercitum
suum, cuius adsiduas seditiones ferre non poterat. quin etiani per
litteras occultas Aurelianu.m ita fuerat deprecatus, ut intex alia
versu Vergiliano uteretur: eripe me his invicte malis. Zenobiam
quoque, quae occiso Odenatho marito Orientem tenebat, haud longe
ab Antiochia sine gravi proelio cepit, ingressusque Romam nobikm
triumphum quasi receptor Orientis Occidentisque egit praec,eden-
tibus currum Tetrico et Zenobia. qui quidem Tetricus corrector Lu-
vaniae postea fuit ac privatus diutissime vixit, Zenobia autem pos-
teros qui adhuc manent Romae reliquit.
XIV Hoc imperante etiam in urbe monetaiii rebellaverunt vitiatis
pecuniis et Feliciseimo rationali interfecto, quos Aurelianus victos
ultima crudelitate conpescuit. plurimos nobiles capite damnavit.
saevus et sanguinarius ac necessarius magis in quibusdam quam
ullo amabilis imperator. trux omni tempore, etiain filii sororis inter-
fector, disciplinae tamen militaris et moruni dissolutorum magna ex
parte corrector.
XV Urbean Roanam minis firanioribus cinxit templum. Soli aedifi-
cavit, in quo infinitum ami gemmarumque constituit. provinciam
Daciam, quana T,raianus ultra Danuvium fecerat, intenmisit vastato
omni Illyrico et Moesia desperans eam posse retineri, abductosque
Romanos ex urbibus et agris Daciae in media Moesia collocavit ap-
pellavitque eam Daciam, quae nunc duas Maesias dividit et est
dextra Danuvio in mare fluenti, cum antea ftterit in laeva. occiditur
servi sui fraude, qui ad quosdam militares viros amicos ipsius no-
mina pertulit adnotata falso manum eius imitatus, tamquam Aure-
lianus ipsos pararet occidere; itaque ut praeveniretur, ab isdem in-
terfectus est in itineris medio, (pod. inter Constantinopolim et He-
iacleam est stratae veteris; locus Caenophrurrium appellatur. more
tamen due multa non fuit. meruit quo que inter divos referri.
www.dacoromanica.ro
 63

Tacitus post hunc suscepit imperium, vir egregie moratus et XVI

rei publicae gerendae idoneus. nihil tamen claru.m potuit ostendere
intra sextum mensem imperii morte praeventus. Florianus, qui Ta.
cito successerat, duobus mensibus et diebus XX in imperio fuit ne-
que qtticquam dignuni memoria egit.
Post hunc Probus, vir inlustris gloria militari, ad administra- XVII
tionem rei publicae accessit. Gallia& a barbarie occupatas ingenti
proelioruni felicitate restituit, quosdam imperium usurpare conatos,
scilicet Saturninum. in Oriente, Proculum et Bonosum Agrippinae,
certaminibus oppressit. ,vineas Gallos et Pannonios habere permisit,
opere militari Ahnam montem apud Sirmium et Aureum. apud Moe-
siani superiorem vineis conseruit et provincialibus colendos dedit.
hie cum bella innumera gesaisset, pace parata dixit brevi milites ne-
cessarios non futuros. vir acer strenuus iustus et qui Aurelianurn ae-
quaret gloria militari, morum autem civilitate superaret, interfectus
tamen Sirmi tumultu rnilitari in turri ferrata.
Post hunc Carus est factus Augustus, Narbone natus in Gallia. XVIII
is confestim Carinum et Numerianum. filos Caesaires fecit. sed dum
helium adversus Sarmatas gerit, nuntiato Persaru.m tumultu ad
Orientem profectus res contra Persas nobiles gessit; ipsos proelio
fudit, Cochen et Ctesiphontem urbes notissimas cepit. et cum castra
supra Tigridem haberet, vi divini fulminis periit. Numerianus
quoque filius eius, quern. secum Caesarem ad Persas duxerat, adu-
lescens egregiae indolis, cu.m oculorum dolore correptus in lecticula
veheretur, inpulsore Apro qui socer eius erat per insidias occisus
est. et cum dolo occultaretur ipsius mors, quousque Jiper invadere
posset imperiu.m, foetore cadaveris prodita est; milites enim qiii
eum sequebantur putore commoti diductis lecticulae palliis post ali-
quot dies mortem eius notam habere potuertmt.
Interea Carinus, quern Caesarem. ad Parthos proficiscens Carua XIX
in Myrico Gallia Italia reliquerat, omnibus se sceleribus inquinavit:
plurinaos innoxios fictis criminibus occidit, matrimonia nobilia cor-
rupit, condiscipulis quoque qui eum in auditorio vel levi fatigationè
taxaverant perniciosus fuit; ob quae omnibus hominibus invisus
non multo post poenas dedit. nam de Perside victor exercitus re,
diens cum Carum Augustum fulmine, Numerianum Caesarem
ails perdidisset, Diocletianum imperatorem creavit Dalmatia oriutt-
dum, virum obscurissime natum, adeo ut a plerisque scribae filius. a
nonnullis Anullini senatoria libertinus fuisse credatur.

www.dacoromanica.ro
 64

XX Is prima militum contione iuravit Numerianum nullo suo dola

interfectum, et cum iuxta eum. Aper qui Numeriano insidias fecerat
constitisset, in conspectu exereitus manu Diocletiani iiercusaus est.
Postea Carinum cannium odio et detestatione viventem apud Margum
ingenti proelio vicit, proditum ab exercitu suo, quema fortiorem ha-
bebat, carte desertum, inter Viminacium. atque Aureu.m m.ontem. ita
rerum Romanarum potitus cuin tumult= rusticani in Gallia conci-
tassent et factioni suae Bacaudarum nomen inponerent, duces autem
haberent Amandum. et Aelianum, ad subigendos eos Maximianum
Herculium Caesarem misit, qui levibus proeliis agrestes donmuit et
pacem Galliae reformavit.
XXI Per haec tempora etiaan Carausius, qui vilissime natus strenuae
militiae ordine famam egregiam fuerat consecutus, cum. apud Bono-
niam per tractum. Belgicae et Armorici pacandum mare accepisset,
quod Franci et Saxones infestabant, multis barbaris saepe captis nec
praeda integra aut provincialibus reddita aut imperatoribus missa
cuan auspicio esse coepisset consulto ab eo admitti barbaroa, ut trans-
euntes cum praeda exciperet atque hac se occasione ditaret, a Ma-
xizniano iussus occidi purpuram sumpsit et Britannias occupavit.
XXII Ita emu per omnem orbera terrarum res turbatae easent, Carau-
glue in Britanniis rebellaret, Achilleus in Aegypto, Africam Quin-
quegentiani infestaren; Narrseus Orienti bellum. inferret, Diocletia-
nus Maximianu.m Herculium ex Caesare fecit Augastum, Constan-
tiurn et Maximianum Caesarea, quorum Constantius per filiara nepos
Claudi traditur, Maximianus Galerius in Dacia hand longe a Ser-
dica natus. atque ut eos etiam adfinitate coniungeret, Constantius
privignam Herculi Theodorain accepit, ex qua postes sex liberos
Constantini fratres habuit, Galerius filiam Diocletiani Valeriarn,
ambo uxores quas habuerant repudiare conpulsi. cum Carausio
tamen, cum bella frustra temptata essent contra virum rei militaris
peritissimum; ad postremuni pax convenit. eum post septennium
Allectus socius eius occidit, atque ipse'post eum Britannias triennio
tenuit. qui ductu Asclepiodoti praefecti praetorio oppressus est. ita
Britanniae decimo anno receptae.
XXIII Per idern tempus a Constantio Caesare in Gallia bene pugna-
tan est. circa Lingonas die una adversam et secundam fortunam ex-
pertus est. nam cum repente barba ris ingruentibus intra civitatem es-
set coactus tam praecipiti necessitate, u't clausis portis in minim I a-
name tolleretur, vix quinque horis mediis adventante exercitu sexa-

www.dacoromanica.ro
 65

puta fere milia Alamannomm cecidit. Maximianus quoque Augus-

tus helium in Africa profligavit domitis Quinquegentianis et ad pa-
cem redactis. Diocletianus obsessum Alexandriae Achilleum octavo
fere mense superavit euan.que interfecit victoria acerbe usus est;
totam. Aegyptum gravibus proscriptionibus caedibusque foedavit ea
tamen occasione ordinavit provide multa et disposuit, quae ad no-
stram aetatem manent.
Galerius Maximianus p,rimum adversum Narseum proelium in- xxiv
secundum habuit inter Callinicum Carrasque congreesus, cum incon-
suite magis quern ignave dimicasset; admoduair enian parva ruanu
cum copiosissimo haste commisit. pulsus ig-itur el ad Diocletianum
profectus cuan ei in itinere occurrieeet, tanta ineolentia a Diocletiano
fertur excep tus, ut per aliquot passuum milia purpuratus tra-
datur ad vehiculum cucurrisse ; minx tamen per Illyricum. Moe-
siamque contractis copiis rursus cum. Narseo Hormisdae et Saporis
am in Armenia anaiore pugnavit successu ingenti nec minore cou-
gh°, simul fortitudine, quippe qui etiam speculatoris munus cum XXV
altero aut tertio equite susceperit pulso Narseo castra eius. diripuit;
uxores sorores liberos cepit, infinitam extrinsecus Persaru.m nobili-
tatem, gazam. Pexsicam copiosissimam. ipsum in uhiani regni
dines egit. quare ad Diocletianum in Mesopotamia cum praesidiis
tum morantem ovans regressus ingenti honore susceptus est. varia
deinceps et simul et viritima bella gesserunt Carpis et Basternissa-
bactis, Sarmatis victis, quarurn nationum ingentes captivoruni copias
in Romanis finibus locaverunt.
Diocletianus moratus callide fuit, sagax praeterea et admodum xxvi
gubtilis ingenio et qui severitatem suam aliena iuvidia valet explere.
diligentissimus tamen et sollertissimus princeps et qui imperio Ro-
mano primus regiae consuetudinis formam magia quam .Romanae
libertatis invexerat adorarique se iussit, cum ante eum cuncti salu-
tarentur. ornamenta gemmarum vestibus calciamentisque indidit.
nain prius imperii insigne in chlaanyde purpurea tantuan erat, reli-
qua communia.
Herculius autem propalam ferus et incivilis ingenii asperita- ocv
tean suam etiam vultus horrore significans. hic naturae suae indul-
gene Diocletian° in omnibus saevioribus coaasiliis obsecutus. cu.m ta-
men ingravescente aevo.parum. se idoneum Diocletianus moderando
imperio esse sentiret, auctor Herculio fuit, ut in vitam privatarin con-
cederent et stationem tuendae rei publicae viridioribus iunioribus-
que mandareart; cui aegre ccrllega obtemperavit. taanen uterque uno
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X 5
www.dacoromanica.ro
 66

die privato habitu imperii insigne mutavit, Nicomediae Diocletianus,

Herculius 1VIediolani, post triumphum inclitum, quem. Relame ex nu-
~dosis gen.tibus egerant, pompa ferculoram inlustri, qua Narsei
coniuges sororesque et libeai ante currum ducti smat. concesserunt
tum Salonas unus, alter in Lucaniam.
XXVIII Diocletianus privatus in villa, quae haud procul a Salonis est,
praeclaro otio senuit, inusitata virtute usus, ut solus omnium post
conditum Romanuin imperium ex tanto fastigio sponte ad privatae
vitae statum civilitatemque remearet; contigit igitur ei q-uod nulli
post natos homines, ut CUM privatus obisset, inter divos tamen re:
ferretur.

LIBER DECILVIVS.

Iis ig,itur abeuntibus administratione rei publicae Constantius

et Galerius Augusti creati simt divisusque inter e-os ita Roananus or-
bis, ut Ganas Italiam Africana Constantius, lllyricwn Asiam Orien-
tem Galerius obtineret, sumptis duobus Caesaribus. Constantius ta-
men contentus dignitate Augusti Italiae atque Africae administran-
dae sollicitudinem recusavit, vir egregias et praestantissimae civili-
tatis, divitiis provincialium ac privatoruan studens, fisci commoda
non admoduin adfectans dicensque melius publicas opes a privatis
haber quam intra unuin claustrum reservan, adeo autean cultus mo-
dici, ut festis diebus, si malicie numerosioribus esset epulanduan, pri-
vatorum ei argento ostiatimi petito 'triclinia sternerentur. bic non
modo amabilis sed (Ajara venerabilis Gallis fuit, praecipue qu'od
Diocletiani suspectam prudentiam et Maxiimiani sanguinariain
meritatem imperio eius evaserant. obiit in Britannia Eboraci princi:
patus anuo tertio deciimoatque inter divos relatas est
Il Galerius, vir et probe moratus et egregius re rnilitari, cum ita-
liana quoque sinente Constantio administrationi suae accessisse san-
tiret, Caceares duo creavit Maximianum, quena Orienti praefecit, et
Sevcrum, cui Italiam dedit. ipse in Illyrico commoratus est. verum
.Constantio mortuo Constantinus ex obscuriore matrimonio eius filius
in Britannia areatus est imperator et in locum patris exoptatissimus
moderator accessit. Romae interea praetoriani excito tumultu Ma-
xentium Herculi filium, qui haud procul ab urbe in villa publica
naorabatur, Augustum nuncupaverunt quo nuntio Maximianus Iler-
egilius ad spem arrectus resum.endi fastigii, quod invitus amiserat,
Romam advolavit e Lucania, quam sedem privatus elegerat in agrie
www.dacoromanica.ro
 67

amoenissimis consenescens, Diocletianumque etiatm per litteras ad-

hortatus est, ut depositam resumeret potestatem, quas ille inritas
sed adversum motum praetorianorum atque Maxentii Severus
Caesar Romain missus a Galeno cuin exercitu venit obsiden.sque ur-
.bean mihtum suorum acelere desertus est. auctae Maxenti opes C011-
firmatuin.que iinperium. Severus fugiens Ravennae interfectus est.
Herculius tamen Maximianus post haec in contione exercitus HI
iihuna Maiientium nudare conatus sedition= et co. nvicia
tulit. Inde ad Gallias profectus est dolo conposito, tamquam a filio
esset expuLsus, ut Constantino genero iun.geretur, snoliens taanen. Con-
stantinum reperta occasione interficere, qui in Galliis et militum et
provincialium ingenti iam favore regnabat caesis Francis atque Ala-
mamtis captis eon= regibus, quos etiam bestia, cuii magnificum
apectaculum muneris parasset, obiecit. detectis igitur insidiis per
Faustam filiam, quae dolurn viro enuntiaverat, profugit Hecculitis
Massihaeque oppressus (ex ea enim navigare ad filitnn praeparabat)
poenas dedit iustissimo exitu, vir ad onmem acerbitatem saevitiara-
que proclivis, infidus incommodus civilitatis penitus expers.
Per hoc tempus a Galeno Licinius imperator est factus Dacia 1V
vriuridus, notus ei antiqua consuetudine et in bello, quod adversus
Narseu.m gesserat, strenuus laboribus et officiis aeceptus. more Ga-
Uri (onfestim. secuta. ita res publica tum a novia quattuor imperato-
ribus tenebatur, Constantino et Maxentio filiis Augustorum, Licinio
Maximino novia hominibus. quinto tamen Constantinus imperii
sui anno helium. adversum Maxentiu.m civile commovit, copias eius
muhis proeliis fudit, ipsum postremo Romae adversum nobiles om-
nibus exitiis saevientem apud pontem. Mulvium vicit Italiaque est
potitus. non multo deinceps in Oriente quoque adversum Licinium
Maximinus res novas molitus vicinum exitium fortuita apud Tar3um
-rnorte praevenit.
C.onriontinus tamen, vir ingens et amnia efficere nitens quie V
animo praeparasset,' simAl principatuin totius orbis adfectans, Li-
-cinio helivan intulit, quamq-uam necessitudo et adfinitas cuan co
esset; nam. sorocr Constantia nupta Licinio erat. et primo 'cum in
Pannonia secunda ingenti apparatu bellu.m apud Cibalas instruen-
tem repentinus opprressit omnique Dardania Moesia Macedonia poti-
tus numerosas provincias occupavit.
Varia deinceps inter eos bella et pax reconciliata ruptaque est. VI
postremo Licinius navali et terrestri proelio \rictus apud Nicome-
-cliam se dedidit et contra religionem sacramenti Thessalonicae
www.dacoromanica.ro
 68 --
vatus occisus est. eo temp ore res Romana sub uno Augusto et tribus
Cacsaribus quod numquam alias fuit, cum liberi Constantini Galliae
Orient/ /taliaeque praeessent. verum. inaoientia rerwn secunda mm
aliquantum Constantinus ex illa favorabili animi docilitate matavit.
primu.m necessitudines persecutus egregium virtun (ilium et sororis
¡ilium commodae indolis iuvenem interfecit,.mox uxorem, post nu-
merosos amicos.
Vil Vin primo' imperil tempore optimis principibus, ultimo mediis
conparandus. innumerae in eo animi corporisque virtutes claruerunt.
utilitaris gloriae adpetentissimus, fortuna in bellis prospera fuit, ve-
rum ita ut non superaret industriam. nam etiam. Gothos post chile
bellum varie profligavit pace iis postremum data, ingentemque apucl
harbaras gcntes memoria.e gratiain conlocavit. civilibui artibus ct sty-
this liberaltbus deditus, adfectator iusti mmHg, quem amni sibi et
liberalitate et docilitate quaesivit, sicut in nonnullos amicos dubius,
ita in reliquos egregius, nihil occaaionum praetermitteas, quo opu-
lentiores ems clarioresque praestaret.
VI11 Multas leges rogavit, quasdam ex bono et aequo, pletasque su-
perfluas, nonnullas severas, prim.usque urbem nominis sui ad tan-
ttun fastigium evehere molitus est, ut Romae aemulam faceret, bel-
lum adversus Parhos moliens, qui iam Mesopotamiam fatigabant,
uno et tricesimo anno imperil, aetatis sexto et sexagesimo, Nicome-
diae in villa publica obiit, demmtiata mors eius est etiarn per rri-
nitam stellam, quae inusitatae magnitudinis aliquamdiu fulsit,
Giaeci cometen vocant. atque inter divos aneruit referri.
IX Is successores fijos tres reliquit atque unum fratris filium.. ve-
rum. Dalmatius Caesar prosperrima indole neque patruo absimilis
haud multo post oppressus est factione militari et ConstaUtio pa-
trueli suo sinente potius quam iubente. Constantinum porro helium
fratri inferentem et apud Aquileiam inconsultius proeliutn adgres.
sum Constantis duces interemerunt. ita res publica ad duos Augustos
redacta. Constantis imperium strenuum aliquamdiu et iustum fait.
mox cum et veletudine inprospera et amicis pravioribus uteretur, ad
wvia vitia conversus, cum intolerabilis provincialibus militi iniu-
cundus esset, factione 1Vlagnenti ooc' isus est. obiit haud longe ab His.
paniis in castro, cui Helenae rionlen est, anno imperil septimo de-
cuino, aetatis tricesimo, rebus tamen plurimis strenue in militia gestis
exereituique per omne vitae tempus sine grairi crudelitate terriltills.
X Diversa Constantii fortuna fuit. a Persia enim multa et gravia
perpessus saepe captis oppidis obsessis urbibus caesis exercitibuq.,.

www.dacoromanica.ro
 69

nullumque ei contra Saporem prosperum proelium fuit, nisi quod

apud Singara haud dubiam victoriam ferocia milituni amisit,
pugnara seditiose et stolide contra rationem belli die iam praecipiti
poriecerunt post Constantis necem. Magnentio Italiana African." Cal
lias obtinente etiam. Illyricum res novas habuit Vetranione ad im-
perium consensu militum electo. quern grandaevum lam et cunctis
asuibilem diuturnitate et felicitate militiae ad tuendum Illyricum
principem creaverunt vixum probum et morum veterum ac iucun-
dae civilitatis, sed omnitun litterarum expertem adeo, ut ne elementa
guide= prima earum nisi ga-andaevus et iam imperator acceperit.
Sed a Constantio, qui ad ultionem fraternae necia helium civile xi
eonsmoverat, abrogatum est imperium.; novo inusitatoque more con-
sensu militum depondere insigne conpulsus. Romae quoquc tumultus
fuit Nepotiano Constantini sororis filio per gladiatoriam manum im-
periuma vindicante, qui saevis exordiis dignum exitum nanctus est:
vicesuno enim atque Octavo die a Magnentianis ducibtu3 obpressua
poenas dedit. caput eius pilo per urbem circumlatuni, gravissimae-
que proscriptiones et nobilium caedes fuerunt
Non multo post Mag,nentius apud Mursam profligatus acie est XII
ac paene captus. ingentes Romani imperii vires ea dimicittione con-
aumptae sunt, ad quaelibet bella externa idoneae, quae multum
triumphorum possent securitatisque conferre. Orienti mox a Cons-
tantio Caesar est datus patrui filius Gallus. Magnentiusque divers,'
plocliis victim vim vitae suae apud Lugdunum attulit imperii auno
tertio, mense septimo, frater quoque eius Senonis, quem ad tuendas
Gallias Caesarem miserat.
Per haec tempora etiam a Constantio multis incivilibu.s gestis XIII
Gallus Caesar occisus est, vir natura fetus et ad tyrannidem pronior,
si suo jure imperare licuiseet. Silvanus quoque in Gallia res novas
molitus ante diem tricesimum extinctus est, solusque in imperio Ro-
mano eo teanpore Constantius princeps et Augustus fuit
Mnx Iulianum Caesarean ad Gallias miait, patruelem suum,
Galli fratrem, tradita ei in matrimonium sorore, cum multa oppida
barbari expugnassent, ilia obsiderent, ubique foeda vastitas esset
Romanumq-ue imperium non dubia iam calamitate nutaret. a quo
modicis copiis apud Argentoratuan. Galliae urbem. ingentes Allaman-
norum copiae extinctae sunt, rex nobilissimus captus, Galliae resti-
tutae. multa postea per eundema Iulianuan egregia advereum bar-
baros gesta sunt summotique ultra Rhenum Germani et finibus suis
Romanum imperium restitutum.

www.dacoromanica.ro
 70

XV Neque multo poet cum Germaniciani exercitus a Galliaruirk

praesidio tollerentur, consensu iniilituin Iulianus factus Augustus est
interiectoque aim° ad Illyricum obtinendum profectus Constantio
Parthicis proellis occupato. qui iis rebus cognitis ad helium civile-
conversus in itinere obiit inter Ciliciana Cappadociamq-ue anno im-
perii octavo et tricesimo, aetatis quinto et quadragesiano m.eruitque
inter divos referri, vir egregiae tranquillitatis, placitius, nimiu.m a-
micis et familiaribus credens, inox etiam uxoribus deditior, qui
tamen primis imperii annis ingenti se modestia egerit, familiariuni
etiam locupletator neque inhonores sinens quorum laboriosa exper-
tus fuisset officia, ad severitatem tuna propensior, si auspicio imperii
moveretur, maids alias, et cuius in civilibus magia quarn in externis
bellis sit laudanda fortuna,
XVI Hine Iulianus rerum potitus est ingentique apparatu Parthis
intuht helium, cui expeditioni ego quoque interfui. aliquot oppida
et castellar Persarum in deditionem. accepit vel vi expuguavit, As-
syriaanque populatus castra apud Ctesiphontem stativa aliquamdiu
habuit remeansque victor dam se inconsultius proeliis inserit, boa-
tili manu interfectus est VI. Kal. Jul. imperii atmo septim.o, aetatis
altero et tricesimo. at que inter divos relatus est, vir egregius et rem
publican' insigniter moderaturus, si per fata licuisset. liberalibus
disciplinis adprime eruditus, Graecis doctior atque adeo, ut Latina,
eruditio nequaquam cunt Graeca scientia conveniret, facundia in-
.genti et prompta, memoriae tenacissimae, in quibusdam philosopho
propior. in amicos liberalis sed minus diligens quarn tantum princi-
pem decuit; fuerunt enim nonnulli qui vulnera gloriae eitis infer-
rent, in provinciales iustissimus et tributoru.m quatenus fieri posset
repressor. civilis in cunctos, mediocre.m habens aerari curam, gloriae
avidus ac per earn animi plerumque inmodici, religionis .Christianae
insectator, perinde tamen, ut craore abstineret, Marco Antonin° non
absimilis, quem etiam aeanulari studebat.
XVII Post hunc Iovianus qui tune damesticus militabat ad obtinen-
Aunt imperium consensu exercitus lectus est, commendatione patria.
militibus quam sua notior, q-ui iam turbatis rebus exercitu quoque
inopia laborante uno a Persia atque altero proelio victus pacem cum
Sapore necessariam quidem sed ignobilem fecit multatus finibus ac
nonnulla imperil Romani parte tradita. quod ante etun annis mille-
centum et duoims de viginti fere, ex quo Romanum imperium con-
didun erat, numquam accidit. quin etiam legiones nostrae ita et
apud Caudium per Pontium Telesinum et in Hispania apud Numan-

www.dacoromanica.ro
 71

tiam et in Nu.midia sub iugunt znissae sunt, ut nihil tamen finium

traderetur. ea pacis c,ondicio non penitus reprehendenda foret, si foe-
deris necessitatem tuai cum integru.m fuit mutare voluisset, sicut a
Romanis omnibus his bellis quae commemoravi factum est. nam. et
Samnitibus et Numantinis et Numidis confestim bella inlata aunt
neque pax rata fuit. sed dum aemulun imperil vieretur, intra Orien-
te= residens gloriae parum consuluit. isque iter ingressus atque
lyricum petens in Galatiae finibus repentina morte obiit, vir alias
neque iners neque inprudens.
Multi exanimatu.m opinantur nimia cruditate, inter cenandum XV111
enim epulis indulserat, alii odore cubiculi quod ex recenti tectorio
calcis grave quiescentibus erat, quidam nimietate prunaram q-uas
gravi frigore adoleri multas iusserat. decessit imperii mense eeptimo,
tertito decimo Kal. Mart., aetatis, ut qui plurim.um vel minimum
ttadunt, tertio et tricesirao anno, ac benignitate principum qui ei
successerunt inter divos relatus est. nam et civilitati propior et na-
tura admodum liberalis fuit.
Hic status erat Romanae rei Ioviano eodem et Varroniano con-
sulibus anno urbis conditae millesimo centesimo et octavo declino.
quia autem ad inclitos principes venerandosque perventum est, in-
terim operi modum dabimus. nam reliqua stilo maiore dicenda aunt.
quae nunc non taan pa-aetermittimus quam ad anaiorem scribendi
ililigentiam reservamus.

www.dacoromanica.ro
 PREA PUTERNICULUI g DEAPURIJRI AUGUSIULUI
IMPARAT VALENS

Din porunca prea gratioasa a Maiest4ii Voastre am steins in-

tr'o scurti ti sumara expunere, facial in ordine cronologica, eveni-
mentele mai de mama ale istoriei romane, din timp de pace Ii
din timp de razboiu, dela fundarea Romei pina. in zilele noastre.
Am adaogat totdeodata §i faptele nriai ineemnate din viata impara-
tilor, pentruca mintea divina a Serenititii Voastre sa poata si be
bucure viand a in conducerea imperiului a urmat pilda celor mai
iluori barbati inainte de a fi cunoscut aceasta din cetire.

EUTROPIUS
LSTORIA ROMANA PRESCURTATA.

CARTEA La

Cuprinsul: 1. Fundarea Romei. 2-8. Cei gapte regi, caracterizarea

lor; institutitmile gi faptele lor. . 9. ConsulatuL Cei dintill consuli.
M. Riaboiul lui Tarquiniu.s Superbus impotriva Romanilord 11. Porsena,
regele Etruscilor. alizboiul cu Sabinii. 12. Instituirea diictaturii. 13. Ms.
coala poporului; originea puterii tribuniciare. 14. Victoria asupra Volsci.
lor. 15. Coriolanus, in frutitea Volscilor, ataca Roma. Retragerea lui Corio-
lanus dupii interventia mamei sale o a sotiei sale. 16. Familia Fabiilor
In lupti impoftiva Vejentilor. Recensilmit' total eetilenilor. 17. Dictatorul
Quintius Cincinnatus. Felul de vieatil al acestuia. 18. Creiarea decemviratu.
lui. 19. Rilzbodul impotriva Fidenatalor, Vejentilor O Volscilor. 20. iliz.
boiul impotriva Gallilor. Victoria lui Camillus.

1. Imparatia romanii, la inceput, poate cea mai mica din toate

imparatiile, lar in urma, prin cuceririle sale, cea mai mare, pe cat
i§i poate inchipui mintea omeneasca, dintre toate imparatiile cite
au existat vre-o data in lume, i§i trage obirgia dela Ronutlus, fiul

www.dacoromanica.ro
 74

unei fecioare Vestale §i, cuan se crede, al Ini Marte. El s'a ngscut
gemen cu fratele sin Remus. Ping la 18 ani a hoingrit printre
ciobani; la aceasa vârstà flag a fundat pe muntele Palatin o mica
cetate. Era la 11 ale calendelor lui Maiu, in al treilea an al Olimpia-
dei a easea i, dupg txaditiunea, anal milk eau mal putin acuratg,
in anul 394 de/a dirimarea Troiei (a. 754. in. de Chi,.).
Dupg ce a Malt aceasti cetate, pe care a numit-o dupg nu--
male s'Iu, a sälvir§it cam urmgtoarele fapte: a prianit ca cetktani o
multime d strgini din tinutatile de prin prefar; a ales o sulk' de
bgrbati *mai in virstil, dupg sfatul cgrora aves s'i se cglguzeasca
in toate treburile §i pe cari din pricina bgtrinetii lor, i-a numit se-
natori Apoi, fiindal nici el nici poporul sgu n'aveau neveste,
a poftit la o priveli§te de jocuri neamurile invecinate cu ora§ul
Roma §i le-a ripit fetmeile. Din pricina acestei hohl, s'au pornit
rgzboaie din toate pgrtile. A infrint însä i pe Cae,ninensi §i pe
Antemnati §i pe Crustumini §i pe Sabini 6 pe Fidenati i pe Va-
lenti, ale cgrar state se ggseau imprejurul Romei. Mal tirziu, ridi-
cindu-se ()data o furtung pe nea§teptate, s'a filcut nevgzut, in al
'37-lea an al domniei sale. S'a crezut di s'a inglgat la car §i a fost
trecut in numgrul zeilor. Dupg el, conduserg treburile din Roma
senatorii fiecare cite cinci zile, §i dginuirea acestei sari de lucruri
a fost de un an.
Dupg aceea a fost ales ca rege Numts Pompilius. Acesta, Cu
toate a n'a purtat nici un räzboiu, n'a adus statului roman mai
putin folos decit Romulus. El nu numai ci a adus legi §i a imbu-
ngtgtit moravurile Romanilor cari, din pricina atitor rgzboaie, pg-
reau o ceatà de t(ilhari §i de junagtate sglbatici, dar a mai Mein §i
o Impgrtire a anului; care mai inainte de aceasta, din lipsa unor
socoteli hotgrite, era impArtit numai in zece luni; apoi a statomicit
la Roma un mare numgr de cereanonii religioase §1 un mare numgr
de temple. A murit de o moarte fireascg, in anul al 32-lea al dom.
niei sale.
Dupg el a urmat Tullus Hostilius. Acesta a inceput din nou
rilzboaiele; a biruit pe Albani cari locuiau la 12 mile departe de
Roma, a infrint pe Valenti §i pe Fidenati cari erau departe de
Roana, cei dintii la ease mile, cei de-al doilea la optsprezece mile.
A angrit Roma, adgogind la ea colina Coelius. Dupg o domnie de

1) benex, hritrin, senator.

www.dacoromanica.ro
 75

treizeci §i doi de ani, fiind lovit de un trisnet, a ars impreuni Cu

palatul siu.
In urma sa lui domnia nepotul eau Ancus Marcius, fiul
une fiice a lui Numa. Acesta a avut de purtat rAzboaie Cu Latinii;
a mIrit cetatea adiogindu-i colinde Aventini §i Ianiculul §i a fon-
dat la gura Tibrului, pe Ormul mirii la §aisprezece mile depir-
tare de Roma, o noui cetatel). In anul al 25-lea al domniei sale
a murit de boali.
Apoi a venit la tronul regese Priscus Tarquinius. Acesta a
indoit numirul senatarilor, a zidit circul din Roma Si a intocmit
jocurile romane, cari diinuesc pinA in ziva de astiz' i 2'. Tot el a
supus §i pe Sabini §i le-a luat mai multe tinuturi pe cari le-a adaus
la lara Ramanilor si a fast cel dintii care a intrat in Roma in
triumf. A pus si se faci ziduri §i cloace §i a inceput zidirea Capi-
toliului. In anul al 38-lea al domniei sale a fost ucis de fiii lui
Ancus, ai regelui pe care el insusi Il urmase in dumnie.
Dupi aceasta pune mina pe putere Servius Tullius, fiul unei
femei, ce e drept, ca obirsie, de neam, dar prinsa in rizboiu §i ser-
vitoare. i acesta a birtit pe Sabini i a adaus la orasul Roma inert
trei coline §i anume Quirinalul, Viminalul §i Esquilinul §i a tras
un an de jur imprejurul zidurilor cetitii. El a fost cel dintiiiu care
a pus si se faci numiritoarea poporului, nu.miritoare despre care
atunci in lume nimeni nu auzise. Fiind bigati to cetitenii
in listele de recensimint, s'a gIsit cà supt el Roma avea 83.000 de
impreuni cu cei dela tari. In anul al 45-lea al domniei
sale, a fost Apus de mina uciga§i a lui Tarquinius, ginerele
fiul aceJui rege, ciruiaiel insusi Ii urmase in damnie §i a chiar fiicei
sale, sotia lui Tarquinius.
Lucius Tarquinius Superbus al saptelea §i cel din urmi rege,
a biruit pe Volsci, un neam de oameni cari nu triiau departe de
Rama, pe drumul spre Campania. A supus cetitile Gabii §i Suessa
Pometia, a ficut pace cu Tuscii §i a inqat templul lui Jupiter de
pe Capitoliu. In urmi, pe cind se gisea ocupat cu impresurarea Ar-
deei, o cetate a§ezati la optsprezece mile departe de Roma, si-a
pierdut coroana de rege. Cci fiul siu, care purta de a§i§derea nu-
mele de Tarquinius, siluind pe Lucretia, scrtia lui Collatinus, o
doamni cu vazi si de o cinste fàrà patii, aceasta, dupi ce s'a plins

Ostia. Apud ostium Tiberis. la gura Tibrului.

Ludí Ronumi erau sirbitori romane.

www.dacoromanica.ro
 76

de necinstirea sa bär. batului, tatilui, i prietenilor pus capit

zilelor in fa/a tuturor. Din aceasti pricinà Bratus, rubedenie
§i el cu Tarquiadus, a fisculat poporul t§ti a mils' turnat pe rege. Cu-
and dupi aceea §i armata a pirisit pe Tarquinius, In timpul
presuririi Ardeei, lar and regele a venit inaintea Romei, portile i
se inchiseri §i dupi o domnie de douäz' eci §i cinci de ani a trebuit
al fug& impreuni cu sotia §1 fu sii. Astfel a diinuit puterea re-
geasei la Roma doul sute patra zeci §i trei de ani, sub §apte regi,
timp in care and tara a fost mai mare, de abia s'a biting pini la
a cincispiezecea
9. De aci inainte, in loc de un singur rege incepuri sä se
aleagä doi consuli. awl unul ar fi voit sA faa riu, celilalt, avand
putere deopotrivä de mare, putea si-1 bnpiedice. Totdeodatli ea
gisit cu cale ca ei si nu aibi doumia mai mult de un an, ca nu
cumva dupi o domnie prea lungi sA ajungi prea infumurati.
cA dupi un an puterea loe inceteazi, aveau g fie oameni de treabä.
Deci, in intaul an, dupi izgonirea regilor au fost ale§i consuli Lucius
lunius Brutus, care lame parte 'mai mare la risturnarea lui Tarqui-
nius §i Tarquinius Collatinus, birbatul Luaretiei. Lui Tarquinius
Collatinus ing i se lui repede dregitoria, cici ea gisit de cuviiniä
si nu mai rimtmi nbneni in Roana care ar puna numele de Tar-
quinius. De aceea, luându.i cu sine averea, plea din Roma gi in
locul lui a fost ales consul Valerius Publicola.
10. De§i gonit,.regele Tarquinius porni totu§i rizboiu impotriva
Romei, §i unindu-se ca mai multe popoare a dat lupte, pent/Ina
gäji capete din nou domnia In cea dintii lupti consulul Brutus §i
Aruns, fiul lui Tarquinius, anvil ucizindu-se unul pe altul. Cu
toate acestea, Romani ieirA biruitori. Pe Brutus 11 jelirä matroa-
nele roanane un an intreg, ea pe un apiritor al cinstei lor, ca pe un
titti al lor, al tuturora. Valerius Publicola i§i ia in urmi de tovari§
pe Spurius Lucretius Tricipitinus, tatil Lueretiei. Acesta murind de
boalä, consulul i§i alege pentra a doua °ark', de tovari§ in con-
sulat pe Horatius Pulvillus. Astfel, in anul twit, au fost cinci con-
suli, dintre cari Tarquinius Collatinus a trebuit sX plece din Roma
din vina nu,melui siu, Brutus a esz' ut in rizboin §1 Spurius Lucre-
tius a murit in urna unei boli.
11. i in anul al doilea, Tarquinius, pentruca sA chtige din
non domnia, a pornit ca rizboiu impotriva Romanilor, ca ajutorul
lui Porsena, regele Tuscilor, §i era at p'aci si cucereascl Roma. A
foot fug §1 scum biruit In anal al treilea dupi alungarea regilor,

www.dacoromanica.ro
 77 --
Tarquinius, fiindeä nu mai avea nadejde cä o si ajungil la domnie
§i fiindc Porsena, ficand pace cu Roananii, nu-i mai putea veni
in ajutor, se duse la Tusculurn, o cetate nu departe de Roma. Aci
trii el, ca ora de rand, ilia' patrusprezece ani, pang la blitranete,
impreuni cu sopa sa. In al patrulea an dupii alungarea regilor,
Sabinii cari pomisericu rOzboiu impotriva Romanilor au fost bi-
ruiti §i asupra lor srurbätorit un triumf. In anul al cincilea, ma-
rele Valerius, colegul lui Brutas, §i care fusese de pat= ori con-
sul, s'a stills de o moarte buni, insä intr'o aga de mare guide cä a
trebuit si se strangi, printr'o colecti publici, .cheltuiala de in-
mormantare. Matroanele, intoemai ca §i pe Brutas, l'au jelit un an
intreg.
In anul al noulea dupi alungarea regilor, ginerele lui Tar-
quinius, adunându-§i o armat5 strajnick cu care sà pedepseascil ne-
dreptatea ficuti socrului eau, s'a infiintat la Roma o noui dregi-
torie, amanita' dietaturrs, mai mare decal coneulatul. In acelagi an
(a. R. 254) s'a ales §i un magister equitum, care era supt ordinile
dictatorului. i nimic nu se poate asemOna mai mult eu puterea
imperialii, pe care o depne astàzi serenitatea voastri, ca vechea die-
taturil; §i aceasta cu atat mai mult cu cat e.biar Augustus Octavia-
nus, despre care vom vorbi mai tarziu,_§i inainte de el Cajas Cae-
sar, au domnit supt nu.mele de dictatori1). Cel dintai dictator roman
bag a fost Larcius, cel dintaiu magiker equitum, Spurius Cassius.
In anul al §aiepirezecelea dela intemeierea republicei, po-
portal roman, din pricinä cà ar fi fost nipistuit de Banat §1 de con-
suli, ea rOsculat. Cu prilejul acesta au luat na§tere tribunii popo-
rului, ca judeckori §i apOrkori ai ski deosebiti, prin mijlocirea ci-
rora poporul sà poati sä fie pus la adipost impotriva senatului §1 a
consulilor.
In anul unnOtor Volscii puserä din nou mina pe arme, dar
fiind sdrobili in lupti, perdura o cetatea Conioli, cea mai de seaml
cetate a lor.
.15. In anul al 18-lea dupä alungarea regilor, generala! roman
Q. Marais care cuprinsese Conioli, ora§ul Vo!sailor, din pricina unei
sopkOri trecu la Volsci §i primind ajutoare impotriva Romanilor
i-a biruit pe acegtia de mai multe ori. S'a apropiat chiar de Roma

1) De pirerea lui Eutropius este numai Florus (IV. 12). Suetonius (Aug.
52), Cicero (Philip. I, 1) i Appianus ne spun rii Augustus n'a voit si
mama numele de dictator.

www.dacoromanica.ro
 78

plini la rnila a cincea i, respingänd ¡while cari veniserrt sä cearä

pace, era eat pe ad i impresoare chiar. patria sa, daea nu l'ar fi
hotärit ca sä plece cu arm.ata, lacrimile m.amei sale Veturia ¡i ale
sotiei sak Volumnia. El a fost cleci, dupä Tarquinius, al doilea care
prinse arm.ele impottiva patriei sale.
Sub consulatul lui Gains Fabius gi Titus Virginius (a. R.
275) trei sute de fruntagi, din familia Fabiilor, îi luarä singuri asu-
prä-le räzboiul impotriva Vejentilor, figiduind senatului i popo-
rului cä vor duce la capät, numai ei, intreg rzboiul. Pornia deci
toçi acegti oameni de neam fiecare dintre ei ar fi fost vrednic
sä comande, o armati intreagi gi au cizut cu to1ii in lupti. Din
aceastä familie, atit de mare, numai unul a mai rimas in vieatä,
neputänd fi dus la luptii din pricina virstei sale fragede. Dupä
aceasta ea fäcut la Roma un recensimán' t i ea gash o populatiune
de 119.000 cetiteni.
In anul urnifitor (a. R. 296), fiind impresuratä ogtirea ro-
manä pe muntele Algidus, cam la 12 mile departe de Roma, s'a
ales d.ictator Lucius Quintius Cincinnatus. Acesta igi lucra tocmai Cu
miinile mogia sa de patru. iugere1). A fost grusit la munca cimpu7
lui, la coarnele plugului. Ii terse sudoarea, gi imbrici toga pre-
textä biltu pe du4mani gi-gi liberà annata.
In anul 302 dela fundarea Romei, a incetat puterea consu-
larä gi, in loe de doi consuli, eau ales zece bärbagi, numiti decem-
viri, cari sä aibà puterea cea mai inalti in stat In anul dintiiu car-
muirea lor a fost buni; in anul al doilea insäl unul dintre ei, Appius
Claudius, voind sä necinsteasci pe fiica unui oarecare Virginius,
,care ca ofiter se lupta contra Latinilor pe muntele Algidus, tatril o
emori, ca si nu sufere batjocura decemvirului gi, intorcindu-se din
non la ostagii Bài, Ii impinse la trisvrAtire. Puterea a fost luatä din
mina decemvirilor gi ei ingigi furä ostinditi la moarte.
In anul 315 dela fundarea Romei sà ridicark cu räzboiu
impotriva gomanilor Fidenatii, ajutati. de Vejeniti gi de regele aces-
tora Tolumnius Amindoui aceste cetäti sunt foarte aproape de Ro-
ma, Fidenae numai la §ase mile depirtare, Veji la optsprezece. Cu
ei se uniri cu Volscii 2' Au fost insä biruiti de dictatorul Mamercus
Aemilius gi de geful càlärimii Lucius Quintitts tincinnatus gi-gi pier-
durä chiar gi pe regele lor. Fidenae e luatä gi dirimatä.

Un juger = 2510 in. p.

Toti ceilalti istorici numegc pe Falisci in loc de Volsci

www.dacoromanica.ro
 79

20. Doulzeci de ani in urmä, Vejentanil se ridicad din nou cu

räzboiu. In contra lor a foat trimis dictatorul Furius Cainillus. A-
cesta ii infringe mai intliu intr'o bätälie §i curind acesta, impresu-
rind intr'un asediu indelimgat cetatea lor, cea mai veche §i cea mai
bogad cetate din Italia; o cucere§te. In 'arma pun.e mina pe Falisci, o
cetate nu m.ai pul:in vestid. Impotriva lui Camillus ind se ridicarä
invinuiri, fiind sub bänuiala cil n'ar fi impärlit cinstit prada. Din
pricina aceaata a fofa osandit §i gonit din Roma. --.Curlind in urmä
Galii Senoni ajung pina* la Roma. (a. R. 364) §i, bAtind armatele ro-
mane la fluviul Alba, le urmäresc §i pun mina pe Roma. Romanii
nu putud apära altceva deefit Capitoliul. Acesta fiind im.presurat
vreme inlelungad §i Romanii suferind de foamete, Ca.millus, care
traia surghiunit intr'o cetate vecinä, cAzu peste du§mani i ii sdrobi
inteo groaznicii bädlie. Totu§i nu ridicad impresurarea Capitolului
decit dupi ce li se didu o sund de bani. Camillus tasa' se puse pe
urma lor §i-i bätu a§a de cumplit ci le nu numai aurul ce li se
däduse, dar §i toate insigniile militare pe care le cucerised. Astfel
intri in trimnf in Roma, pentru a treia oad, §i fu nuznit al doilca
Romulus, ca §i ciad ar fi fost el fondatorul Romei.

CARTEA II-a
Cuprinsul. 1. Instituirea tribunilor militari cu putere consular i in
locul celor doi consuli. Victoria lui Camillus asupra Volscilor, Aequilor ti Su-
trinilor. 2. Victoria lui Quintius Cincinnatus asupra Praeoestinilor. 3. In-
locuirea tribunilor militari cu putere consular ä prin cei doi consuli. 4. Moar-
tea ti elogiul lui Camillus, 5. Fuga Gallilor din Italia. 6. Noul recensä-
mfint, Marcus Valerius Corvus ucide un Gal intr'o luptä in doi. 7. Rilibolul
'in contra Latinilor. 8-9. Dlferitele infringeri ale Sanutitilor i in,cetarea
gului räzboiu. 10. Victoria asupra Gallilor i aliatilor lor Tuseii i Samnitii.
115. Ptolemaeus, 'regele Egyptului, trimite la Roma o solie. 16. Infrängerea
Picentinilor. 17. Infriingerea Sallentinilor. 18-128. Recensämintul popu-
latiunii. Primul rilsboiu punic.

In anul 465 dela fundare& Romei." un an msA dupä cuce-

rirea ei de Galli, s'au schimbat magistraturile §i in loe de doi con-
suli s'au ales tribuni militari cu putere consularg. Din acest moment
incepe sä creasca puterea romana. In adevär, in acest an Camillus a
supus cetatea Volscilor care purtase rilzboiu timp de 70 ani. Subju-
el de a§i§derea i capitala Equilor, §i pe cea a Sutrinilor, dup5 ce le
nimici mai intiiu armata §1 dobinde§te trei triumfuri deodatä.
De asemenea Titus Quintius Cincinnatus respinge pe Prae.

www.dacoromanica.ro
 80

nestini cari venisera cu razboiu pana la portile oraplui Roma

infrange lângä fluviul Allia. Intrupeaza la statul roman opt coati
cari fusesera supuse acelora; chiar Praeneste, dupa ce a fog. t
se supuse Romanilor. Toate acestea le infaptui el in timp de 20 de
stile, dupa care i s'a hotarit un triumf.
Dregatocria tribunilor militari big n'a tinut multa vreme.
Catva timp in urma, ea a fost in/Ilurata §1 se scursera patru ani rara
mai fi fost magistraturi 'Mahe. Totugi tribunii militari cu putere
consulara igi luara din nou titlul §i agezamantul dainui inci trei ani,
dupä earl se alesera din non consul'.
Supt consulatul lui Lucius (enucius gi Quintus Servilius
moare Camillus. I s'au dat onoruri ca unui al doilea Romulus.
Titus Quintius e trimis ca dictator impotriva.-Gallilor, carí
patrunseserl in Italia gill arzara tabara dincolo de fluviul Anio,
la patru mile dep. artare de Roma. Aci tanarul Titus Manlius, unul
din cei mai de seama. dintre senatori, se ia la luptä.. cu un Gal, care
11 imbiase la un.duel omoara. Lufindu-i salba1) de aur ce-o purta
la gat §i ataminduti-o de gatul silt, 'capita, pentru totdeauna, atat
pentru sine cat gi pentru urmagii sai, porecla de Torquatus. Gallii
aunt pu§i pe fuel §i cUrand dupa aeeasta sunt infranti chiar de die-
tatorul C. Sulpicius. Nu m.ult In urma Caius Marcius birue pe Tusci
ja opt mii de robi pe care Ii duce in triumful salt.
S'a Meat apoi un non recensantant; e fiindca Latinii, suditii
Romanilor, nu voila sa fie luati in o§tire, s'a facut recrutarea numai
printre Romani. S'au alcatuit zece legiuni cari facean mai mult
60.000 de soldati; Kam de mare' era puterea militara a Romanilor,
cu toate cA statul lar era inca destul de mic. Plecand aceste trape
impotriva Gallilor, supt comanda lui Lucius Furius, unul dintre
Galli imbie la un duel pe unul din Romani, pe cel care ar fi ma
viteaz. Atunci se bra:0ga tribunul militar Marcus Valerius i, pi-
§ind inainte inarmat, un corb i se ara" pe bratul drept. Lupta
cepe numai decat acela§i corb love§te en aripile §i un unghiile pe
gal peste ochi ,a§a cA acesta numai putu sa vaza nimic.
Galul este astfel omorit de Valerius care cagtiga nu numai
ruinta, dar §i un nume, caci de aci inainte s'a nurait Corvinus
Pentru aceasta fapta ne mai pomenita a ajuns consul la viirsta de
23 ani.

Torques, de uncle numirea de Torquatus.

Corvus de Linde nunirea de Cdrvinus.

www.dacoromanica.ro
 81

7. Latinii cari nu primiseri sà fie recrutati in otitire, incepuri

acum si ceari dela Romani ca unul dintre cei doi consuli si fie ales
dintre ei §i numai unul dintre Romani Refuzindu-li-se aceasta, por-
nesc ,rizboiu impotriva Romanilow, sunt insi bituqi cumplit. Subju-
garea lor s'a sgrbitorit printr'un triumf. Pentru meritul ce §i-1 cig-
tigari prin aceastg bIrUII4ä, consulilor li s'au arzat statuele pe
Rostre in for. [Tot in acest an Alexandra {lin Macedonia fundi Ale..
xandria]. (a. R. 417).
De aci inainte puterea Romanilor incepe si infloreasci. Cici
pornesc acum rizboiu la o depirtare de 130 mile de Roma, cu Sam-
a cgrora tari se ggsea intre Picenum,, Campania §i Apulia. Lu-
cius Papirius Cursor porni la acest rgzboiu, imbricat cu titlul de
dictator. Intorcindu-se °data la Roma, cu toate cg. dase on/in §efului
cavaleriei, lui Q. Fabius Maximus, pe care il Usase cu armata, si nu
dea lupta in lipsa sa, totu§i acesta, fiindci i se ivi un bun prilej dase
lupta, o lu.pti plini de izbinda-, §i a sdrobit cu totul pe Samniti.
Din aceasti pricing, fiindci ea luptat, in contra ordinului, a fost o-
sindit la moarte de dictator. Dragostea nemirginitg inri a osta§ilor
pi a poporului 1-a scipat dela moarte; ba inci, aka riavritire ea
iscat impotriva lui Papirius csi mai mai era si fie el insugi
Citva timp In uring, supt consulatul lui Titus Veturius gi
Spurius Postumius, (a. R. 433) Samnitii trecuri pe Romani prin
cea mai mare ru§ine, In defileul Forellor Caudine mide i-au biruit
§i i-au trecut pe sub jug. Totu§i senatul §i poporul rupee tratatul de
pace pe care nevoia i-a Meta 8i-1 inchele cu el. In urmii consu1u1 Lu-
cius Papirius infringe pe Samniti (a. R. 434) ; gapte mii dintre a-
ce§tia aunt trecnti pe supt jug §i Papirius dobinde§te un triumf. In
vremea aceasta censorul Appius Claudine puse si se clideasci ape-
ductul nuanit Claudian §i si se paveze Calea Appia. 8ainniii, in-
cepind din nou rizboiul, biruirg pe Q. Fabius 1VI.aximus gi uciseri
2000 de oameni. In urmg dindu-i-se ca locotenent-general Fabius
Maximus, tail sin, infringe pe Swim* §i le la mai multe cctiti. In
sfir§it sinfindoi consulii, Publius Cornelius Rufinus §i Manias Curius
Dentatus, furg trim* impotriva Sa.mnitilor gi-i sdrobirg pe aceptia
urina unor crincene bitilii. Astfel se sfirgegte rizboiul cu. Sam-
nittli, care tinuse 49 ani. Dintre citi ini.miei s'au bgtut cu Romanii
in Italia niel unul n'a pus mai mult la incercare vitejia romani
Dupi &Ova ani Gallii se unesc din nou Cu Tuscii §i cu
Samnitii impotriva Romanilor. Pe cind Inri se indrep tau spre Ro-
ma, sunt sdrobill de consubl Cnaeus Cornelius Dolabella.
www.dacoromanica.ro
/ZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X 6
 82

Cam in acela§i timp, s'a deslintuit rizboiu §i impotriva

Tarentinilor, cari traiau la marginea Italiei, §i cari aduseseri o mare
batjocuri uncí solii romane. Tarentinii ser ajutor impotriva Roma-
nilor dela Pyrrhus, regele Epirului, care 'hi trigea obir§ia dela
Achille. Acesta vine numai clecit in Italia i act= pentru intaia§i
datil Romanii au si se lupte cu un du§man venit de peste mare. In
contra lui a fost trimis Publius Valerius Laevinus care, prinzind
iscoadele lui Pyrrhus, porunci si fie da§i prin toatä tabIra §i si
se arati toata armata §i apoi si le dea drumul, pent= ca si poati
povesti lui Pyrrhus tot ceeace au vizut la Romani. Lupta se dete
numai decit i Pyrrhus de§i o luase la fugi, totuli a rimas invingitor
din pricina ajutorului dat de elefantii sli cari, nemai fiind
ping atunci de Rom.ani, bigari groazi in ace§tia. Noaptea puse ca-
pat bitOliei; Laevinus fugi tota§i in timpul noptii. Pyrrhus ficu 1300
de robi, fail de cari de altfel s'a purtat cu multi bunivointi. Pe cei
morti puse si-i ingroape. VOzOnd Pyrrhus ci toti ace§tia erau
in fati §i ci. nici moartea nu le-a luat infitiklarea lor grozavi, se zice
ci §i-ar fi ridicat mOinile spre ser §i-ar fi zis: di el ar fi lost in stare
sii se fads- saiplin pe lumea intreagii, dacii ar fi alms astfel de osta§i.
Dupi aceea Pyrrhus unit cu Saniniii, cu Lucanii i cu po-
pulatiunile din Bruttiuin, ponte§te spre Roma, prOpidind tot cu
sabie i foc. A pustiit Campania ti a ajuns la Praeneste, optsprezece
mile departe de Roma. Curind In urmi, de groaza armatei care se
apropia supt conducerea consulului, s'a adipostit in Campania. Pen-
tru räscum.pararea prizonierilor s'au trimis lui Pyrrhus o solie care a
foot primitli de acesta cu multi cinste. Pe prizonieri i-a trimis la
Roma firi nici o plati. Fatil de unul din solii Romanilor, fatil de
Fabricius, a rmas l'ntr'o mare uimire. CunoscOn.du.-1 pe acesta sirac
§i. voind stt-1 ispiteasc.i sA treaci de partea ea, cu toate ci i-a fIgOduit
a patra parte din regatul 6.114 a fost respins. Deaceea Pyrrhus, fi-
indci a fost cuprins de o neobicinuitO admiratie pentru Romani, a
trimis un sol, unul dintre cei mai de seami bOrbati, pe Cineas, ca
si cearii pace in condiliuni destul de favorabile §i anume ca Pyrrhus
si Arnie cu partea din Italia pe care o cucerise cu armele.
Romanii n'au primit aceasti conditiune §i senatul trimise
§tafeta lui. Pyrrhus el nu va putea avea pace cu Romanii, cati
vcreme nu va pirisi Italia. In acela§i timp, Romanii hotiriri ca toti
robli, care fuseseri trimigi de Pyrrhus. inapoi la Roma, si fie de-

www.dacoromanica.ro
 83

clarati ca dezonorati 1), fiindcä s'au, lisat si fie pringi, dei aveau
armele in maini, i s nuti mai poati redobindi drepturile cetite-
negti inainte de a fi jupuit fiecare pe cite noi dugmani uc4i. Cu
astfel de impresii intarcindu-se delegatul lui Pyrrhus, ciad acesta
1-a intrebat cum, a gäsit Roma, Cineas rispunse, ci a vizut acolo o
patrie de regi; di acolo mai tofi cetafertiti sunt astfel de oameni,
dupg cum Pyrrhus singur e socotit In Epir i In restul Greciei. In
contra lui Pyrrhus furl trianigi consulii Publius Sulpicius i Decius
.Mus. In ciocnirea ce avu loe, Pyrrhus fu rinit, elefantii omoriti,
20.000 de dugmani mcelrii, iarr dintre Romani munai 5000. Pyrrhus
-trebui si caute loe de scipare la Tarent.
Un an in urmi este trimis hnpotriva lui Pyrrhus acclagi
Fabricius pe care, pe cind se gisea intre soli, nu putuse atragi
'de partea sa, dei Ii rigiduise a patra parte din regat. Pe cind acesta
regele Pyrrh-us îi aveau taberile n vecinitate, veni intr'o noapte
Fabricius medical lui Pyrrhus gi-i figidui ci va otrivi pe Pyrrhus,
iaci Ii va da o resplati. Fabricius puse si-1 lege gi astfel sA fie dus
inapoi la stipinul siu, aritind ce figiduiali a ficut impotriv a sa.
Atunci regele, plin de admiratie pentru Fabricius, se ¡ice cA ar fi
spus: Da, acesta este Fubricius, care mai anevoie poate fi abätut dela
cala cinstei decdt soarele din drumul siu. Pyrrhus pleci atunci
spre Sicilia. Fabricius "mg, dupii ce bita pe Samniti gi pe Lucani,
dobindi un anare triumf. In urmi furi triraigi din nou in contra lui
Pyrr hus consulii Curius Dentatus i Cornelius Lentulus. Curius dete
peste el, ii mAcelAn arznata, il sili si fugi spire Tarent i puse
mina pe tabira lui. In ziva aceea dugmanul pierdu 23.000 de oa-
meni. Curius cApAtA un triuMf in anul consulatului siu gi aduse la
Roma, el cel dintaiu, patru elefanti. Curind dupii aceasta Pyrrhus
pirisegte gi Tarentul gi la Argos, o cetate din Grecia, este asasinat.
Supt consulatul lui Caius Fabius Lkinius i Caius Claudius
Canina, in anul 461 dela fundarea Roanei, trimise Ptolenaeus din
Alexandria delegati la Roma ca sA ceari alianta Romanilor io do-
indiri.
Supt consulatul lui Quintus Ogulnius gi Ca;us Fabius Pic-
tor, locuitorii din Picenum porniri cu rIzboiu, dar (uri biltuti
consulii anului urmitor Publius Sempronius i Appius Claudius.
Acegtia Ii serbari gi un trimnf. Tot atunci Romanii fundar'i i ce-
titile Ariminus in Gallia gi Beneventum. in Sanutium.

1) Infamis, pecoluit Cu gtampila necinstei gi a ruginei.

www.dacoromanica.ro
 84

Supt consulatul lui Marcus Atilius Regulus gi Lucius JuLiu&

Libo, ea deslantuit rizboiul impotriva Sallentirdlor din Apulia.
Brundisinii au fost cuceriti cu cetate cu tot gi un nou triumf ea sir-
bitorit la Roma.
In anul 477, dei numele de roman ajunsese un nume vestit,
totursi Roana nu purtase räzboaie afara din Italia. Spre a se putea
vedea cat de mare era puterea armnti a Romanilor s'a ficut numa-
ratoarea gi s'a gasit o populatitme de 292,334 de ceateni, cu toate-
necontenitele räzboaie ce s'au purtat neincetat dela fundarea Romei.
Atunci pentru intaiagi datä s'a intreprins un ririzboi si n potriva
Africanilor;, sub consulatul din Appiuss Claudius gi al lui Quintus.
Fulvius. Lupta ea dat in Sicilia gi Appiug Claudius it dobandit un
triumf agupra lor i asupra lui Hiero, regele
In anul urmitor, supt consulatul lui Valerius Marcus si
lui Manius Otacilius, Rnm.anii in Sicilia au ficut ispravi mari, earl
Taurognenitanii Catinensi gi pe ling acegtia, peste cinzeci de .cetati
le ficuri jurämant de credinti. In anul al treilea se sfargi
boiul din Sicilia impotriva lui Hiero. Acesta, impreuna cu intreaga
nobilime a Syracuzanilor, primi pacea, plitind Romanilor 200 ta-
lanti de argint. Africanii fug infranti. in Sicilia gi la Roma se en.-
batori al doilea triumf asupra lor.
In anul al cincilea al räsboiului punic ce se purta impotriva
Africanilor, Romanii, subt consulatul lui Caius Decius gi Cnaeus
C.ornelius Asina, se luptaril pentru intaiagi daa pe mare, ficanduli
nigte corabii cu cioc, nu.mite Liburne. Consului Cornelius a fost
biruit prin viclenie; Duilius insa, dand lupia, invinse pe amiralul
Carthaginenilor, Ii lui 31 de corabii i-i scufunda 14; prinse 7000
de dugmani gi ucise 3000. Nici o ala biruinti n'a fost mai plicua
pentru Romani decal biruinta aceasta, fiindca, ei care Ora arum
eran de nebiruit pe uscat, acucm aveau o mare putere pe apit
Supt consulatul lui Caius Aquilius gi Lucius Scipio, acesta din
ulna pustii Corsica gi Sardinia, aduse de aci multe mii de prizonicri
dobandi un triumf.
Supt consulii Lucius IVIanlius Yukio gi Marcus Atilius Re-
gulus, räzboiul a fost transportat in Africa (a. R. 496). Lupia impo-
triva lui Hamilcar, comandantul Carthaginenilor, ea dat pe mare
g; a fost biruit: perzand 64 de coräbii, s'a retras. Romanii perdura
Acegtia tree in Africa gi primesc supunerea Clypeei, cea mai in
Pemnati cetate din acea regiune. Consulii inaintari pana la Cartha-
gizmo i dupa ce jefuirit mai multe orage,Manlius se intoarse la Ronta
www.dacoromanica.ro
 85

adueänd cu sine 27.000 de robi. Atilius Regulua rimase

In Africa, spre a merge inainte cu r'ázboiul. El, cu toate cä ayea art
lupte impotriva a trei generali carthagineni, Ii bitu pe toll ti ei, onto-
xind 18.000 de dutunani, prinzind alti 5000, impreuni cu 18 ele-
fanti. aptezeci i patru cet.çi i se supun. Carthaginenii vizindu-se
infrinti cer Romanilor pace §i fiindci Regulus nu voia ail le o (lea
eck in conditiuni foarte grele Africanii ceruri atunci ajutorul La-
-cedaemonienilor. Generalul Xanthippus, fiind trimis de Lacedaemo-
nieni, Infringe pe camandantul roman Regulus intr'o lupti.' care a
fost un adevirat dezastru. Din intreaga armati romani n'au mai
putut scipa decit 2000 de in§i. C.inci sute au fost fàcui prizonieri,
impreuni cu Regulus cu tot. 30.000 rimaseri morti pe ceimpul de
lupti. Regulus insu§i fu aruncat in lanturi.
Supt cansulatul lui Marcus Aemilius Paulus §i al lui Ser-
-vius Nobilior (a. R. 497) porniri amindoi consuli romani spre A.
frica cu o floti de 300 coribii. Mai intii ei biruesc pe Africani inteo
lupti pe api. Consulul Aemiliva scufundä 104 coribii du§mane,
prinse 30 cu echipaj cu tot, iar 15.000 de inimici furi parte omoriti
parte ficuti prizonieri. Pe soldatii sái Aemilius Ii imbogriti cu o
pradä neobi§nuitä. Africa 1) chiar ar fi fost atunci supusä dadt o
foamete cumplitii n'ar fi silit armata romani sá e retragii. Pe rind
.eonsulii se intorceau Cu flota lor biruitoare au suferit un naufragiu
langi Sicilia. Furtuna a fost nit de mare ci din 459 de coribii dea-
bia au putut si scape 80. De un a§a de mare dezastru maritin niel
nu s'a mai pomenit. Cu toate acestea, Romanii au gisit nnmai dead
200 de coribii, §i pierderea n'a putut sit le adrobeascit tot curajul.
Cnaeus Servilius Caepio §i Caius Semproniva Blaesua fiind
nu.miti consuli pomesc spre Africa cu 260 de coribii §i cuirind ea-
leva cetili. Pe când insi se intorceau incircali de prizi suferiri un
naufragiu. Aceste nenorociri necontenite nevenindu-le la socoteali
Romanilor, senatul lui hotrtrirea art ocoleasci luptele pe api §1
-pistreze numai 60 de coribii, pentru paza Italiei.
Supt consulatul lui Lucius Caecilius Metellus §i al lui Cama
Furius Placidus, birui Metellus in Sicilia pe comandantul Africani-
lor, care venise cu 136 de elefanti §i cu multe trupe; omori 20.000
.de du§mani, lui 26 elefan4i §i cu ajutorul Numizilor, pe care
avea ca trupe de ajutoriu, strinse pe toti cAti riticeau in dreapta §i

1) Supt Africa se intelege numai regiunea carthagineanä.

www.dacoromanica.ro
 86

in eanga §i-i aduse la Roma cu mare alaiu. Cei 130 de elefan/i um-
pluri toate
Dupi atitea nenorociri Cartaginienii rugari pe generalul Re-
gulus, pe care 11 tineau la inchisoare, si se duci la Roma si mijlo-
ceasci dela Romani o pace ti un schimb de prizonieri.
Sosind acesta la Roma §i fiind adus in senat, nu mai voi A
lucreze ca §i cind ar fi fost un Roman §i spuse ci din ziva in care a
cizut in mina Africanilor a incetat de a anal fi un Roman 1). De
aceea, nu numai ci nu primi imbriti§erile sotiei sale, dar sfitui
chiar pe Roanani si nu faci pace cu Carthaginenii : cA aceia_
sunt glib* din cauza atitor nenorociai §i. aunt lute° stare des-
ci nu e in folosul Rormanilor ca pentru sine sing-ur, care
e incircat de ani, i pentru c4iva Romani, A dea inapoi atitea mii
de prizcmieri. Sfatul Au a fost prima, cAd Africanilor cari veniseri
sA ceari pace nu li s'a dat ascultare. Regulus insu§i se inapoii la Car-
thagena §i Cu toate cA Roananii Ii propuseri A rimini in Roma, el
nu prinai A rimiie intr'un ora, unde nu mai putea avea demnitatea
de cet4ean onorabil, dupi ce °dell a fost in sclavie la Africani. Se.
intoarse deci in Africa, unde fu ucis in cele mai mari
Supt consulatul lui. Publius .Claudius Pulcher, §i a lui Caius.
Junius, Claudius a avut indeizneala ei dea lupte in contra preves-
tirilor auspiciilor §i a fost biruit de' Carthagineni; din 220 de co-
cite avea, n'a putut scipa decit cu 30; nouizeci furi prinse-
cu echipaj cu tot, celelalte furi scufundate. i colegul sAu hi pierdu
flota, Intr'un naufragiu; echipagiul seipa totu§i, fiindci se ggsea
aproape de firm.
Supt consulatul lui Caius Lutatius §i al lui Aulus Postu-
mius Albinus, In anul al 23-lea al riZboiului punic, luA comanda
impotriva Africanilor Catulus. A plecat spre Sicilia cu 300 de coril-
bii. Africanii pregairi impotriva lor 400 de coraii. Niciodatii nu s'a
dat o lupti pe apa cu arga de mairi trupe militare. Lutatius Catulus,
degi bolnay,eici fusese rinit mai inainte intr'o luptä, totugi se urea'
pe corabie. Lângà Lilybaeum., un ora* din Sicilia, Romanii Scurg
minuni de vitejie, càci cucerirä. 73 corgbii carthaginene, scufundarg
125, ra'curg prizonieri 32.000 de oameni, uciseri 13.000 §1 o nenu-
m5rati sumX de aur §i de argint a eizut pradi in mainile biruito-
rilor; din flota romani nu furl scufu.ndate decit 12 cofibii. Lupta
s'a dat la 10 martie. Curind dupil aceasta, Carthaginenii cerurl pace-
1) TO prizonierii din iiizboiu deveniau selavii cuceritorilor.

www.dacoromanica.ro
 87

§i paces li ea acordat. Prizonierii ramani, pe cari Carthaginenii

lineau la ei, au fost inapoiati. Carthaginenii cerurl §i ei voie ca
riscumpere pe prizonierii lar ce-i aveau la Romani. Senatul dete
ordin si fie inapoiati f514 pret de rescumparare toti cati se giseau
In inchisorile publice; ac,ei cari s'ar fi gisit la persoane particulare
85, se intoarci in Africa numai dup5 ce vor fi fost rescumpirap dela
stpâniilor.
28. Quintus Lutatius §i. Aulas Manlius fiind nuiniçi consuli por-
din non cu rizboiu in contra Faliscilor, a ciror capital a fost
odinioar5 una dintre cele mai bogate ceta-ti din Italia. Acest rizboiu
1;au terminat ambli consuli in ease zile. Dupi ce au ucis 15.000
oameni, au acordat celorlalti pacea, luandu-Te insi jumitate din
tara lor.

CARTEA 111-a.

Cuprinsul. 1. Ptolemaeus, regele Egyptului refuzi ajutorul Romtmilor

in contra lui Antioelms, regele Syriei. Hiero, regele Siciliei, vine la Roma si
asiste la jocurile publice. 2. Succesul rizboiului purtat cu Ligurii. Teama
unui non rizboin punie e in1aturatii4 Romanii in pace cu toate popoarele.
4. Rizboiul Illyric. 5-6. Dezastrul Gallilor in Italia. 7-23. Rizboinl cu
Istrienii i rizboiul al doilea puniic, in diferite regiuni i en diferite peripetii.

1. Astfel s'a sfir§it intiiul ráz.' boiu punic, care 4 d5inuit 23 de

am. Romanii cunoscuti acum prin strálucirea gloriei lor, trimiserä o
odie la Ptolemaeus, regele Egyptului, trupe impotriva
lui Antiochus, regele Syriei care il atacase. Ptolemaeus multumi Ro-
manilor, dar ajutorul nu-1 prima, flindel räzboiul se sfir§ise. In a-
cela§i fin-1p vine la Rama prea puternicul rege al Siciliei Hiero, ca
s'a* priveascii spectacolele publice §i face poporului un dar de 200.000
de baniti de griu.
2. Supt consulatul lui Lucius Cornelius Lentulus §i al lui Ful-
vius Flaccus, chiar in anul cánd Hiero a venit la Roma, ea purtat
un rázboiu impotriva Ligurilor, in Italia, e asupra lor ea Arbitorit
un tziumf. In vremea aceasta, Carthaginenii incearci din nou si
porneasci Cu räzboiu, impingind la r5svrItire pe Sardinieni cari, pe
temeiul conditiunilor de pace, trebuiau si fie supu§i Romanilor.
Cu toate acestea, sose§te la Roma o solie dela Carthagineni §i dobán-
de§te pacea.
3. Supt consulatul lui Titus Manlius Torquatus §1 Caius Afilias
Balbus, s'a serbat un triumf asupra Sardinienilor §i o pace generará

www.dacoromanica.ro
 88

puse capät tutulor räzboaielor, ceea ce dela fundarea Ramei, nu s'a

mai intämplat deck o singuri data, sub damnia lui Numa Pompi-
lius.
Lucius Posturaius Albinus i Cnaeus Fulvius Centumalus,
dupi ce au fost alegi consuli, purtara rizboiu in contra
Cuprinzänd dela acegiia mai multe cetäli, primira chiar supunerea
unor regi. Cu acest prilef ?a celebrat primul triumf asupra
Supt consulatul lui Lucius Aernilius o armati strajnici de
Galli trece peste Alpi. De partea Rormanilor insä era Italia intreagi
gi istoricul Fabius1) care a luat parte la acest räzboiu ne spune
800.0(K) de oameni, &au ridicat impotriva durnanului. Dar consulul
a avut singur o izbiindä desäviir§iti: a nimicit 40.000 de oameni gi un
triumf i s'a hotarit lui Aemiliu&
C.i/iva ani In urmä, ?au dat iarägi lupte impotriva Gallilor,
In Italia, Ili rázboiul 1-au sfargit consulii Marcus Claudius Marcellus
Cnaeus Cornelius Scipio. Cu acest prilej Marcellus cu o mici
ceatä de cä1rei dete lupta gi omori chiar cu zu&na sa pe regele
lilor, Vindamarw3. Dupi aceea el, imp:rem-6 cu tovarigul siu, a
sdrobit nenumärate cete de Galli, a cuprins Mediolanum 2) gi a adus
la Rama o mare paadä. In triumful säu Marcellus ducea pe u.meri,
In capul unei piäjini, apolille unui Gal.
Supt consulii Marcus Minucius Rufus gi Publius Cornelius
?a ficut o expecliiie räzboinici in contra Istrienilor, fiindcä acegtia
.
jefuiseri navele Romanilor can1 erau inaärcate cu grâu. Au fost su-
pugi cu destivargire.
In acelagi an, ea inceput al doilea r'clzboiu punic de generalul
Carthaginean Hannibal (a. 218 in. Chr.) Acesta, in virstä nuntai
de 20 de ani, a inceput impresurarea Saguntului, o cetate din Spa-
nia, care era in leggtuiä de prietenie cu Romanii. Pentru aceasta
gi-a steins o armatä de 150.000 de oameni. Romanii Ii facuri
cttnoscut, printr'o solie, s incetere cu vrignitulia. El inal nici n'a
vrut sä primeasci solia. Atunci Romanii trimiseri gi la Carthav;na
SI se dea ordin lui Hannibal el nu se ilzboiasci cu aliaii poporului
roman. Carthaginenii le-au dat un räspuns obraznic In vremea acea-
sta Sagantinii taunt biruii prin foame. Cei pringi aunt omoriti in
cele mai stragnice chinuri.
Atunci Publius Cornelius Scipio pleaci cu o antoatä in Spa-

Cunoscut supt numele.de Fabius Pictor.

Milanul de astrisi.

www.dacoromanica.ro
 89

nia,Tiberius Sempzonius in Sicilia. Astfel rizboiul impotriva Cartha-

ginenilor se deslintuiegte. Hannibal lasi in Spania pe fratele su
Hasdruba1, trece peste Pyrenei deschide o cale prin Alpi, prin-
tr'un loe pani atunci neumblat. Se apune ci a adus cu sine in Italia
80.000 de infanterigti, 20.000 calireti gi 37 e1efanti.
In timpul acesta cete de Liguri gi de Galli se unesc cu Hanni-
bal. Sempronius Gracchus auzind despre sosirea lui Hannibal îi tre-
ce armata din Sicilia la Arianinus2).
Publius Cornelius Scipio pomegte cel dintii intru intampi-
norea lui Hannibal, 0-1 ataci. Trupele sale insi sunt puse pe fugi
gi el insugi rinit se retrage in tabira sa. i SeMpronius Gracchus se
ciocuegte cu Hannibal lingi fluviul Trebia, dar e de asemenea bind.
Multe popoare din Italia se dau acuin de pattea lui Hannibal. De
ad, Hannibal se indreapti spre. Tuscia 2), unde intalnegte pe con-
sulul Flaminius pe care U. omoari, ficand 25.000 de prizonieri. Cei-
lalti o luari la fugi. In urmi in potriva lui Hannibal Romanii trimit
pe Quintus Fabi,us Maximus. Acesta prin tärägänäri miegori atacu-
rile lui Harnaibal; apoi, gisind un prilej periincios, il infringe.
In anul 538 de fundarea Romei, Lucius Aemilius Paulus gi
Publius Terentius Varro stint trimigi inapotriva lui Hannibal, In lo-
cul lui Fabius. Acesta prevestise pe cei doi consuli cä nu vor putea.
birue pe Harmibal, .un general aga de priceput 6 aga de nipraz-
nic, dec.at ocolind lupta cu el. Dar Varro, plin de neribdare i ne-
seami de sfatul celuilalt consul, dete lupta langi un sat din
Apulia, numit Cannae i amandoi consulii stmt infranti de Hannibal.
Afrieanii pierd in aceasti bitilie 3.000 de oameni gi o mare parte
din armata lui Hannibal este scoasi din lupti; cu toate acestea, in
nici o alta lupti cu Carthaginenii, Romanii n'au suferit o mai mare
pierdere. Cici au pierit atunci .consulul Aemilius Paulus, douizeci
de fogti consuli sau fogti pretori; treizeci de senatori au fost, parte
pringi, parte omariti; dintre ceilalti birbati din familiile boeregti
cizuri 300, dintre soldatii de rind 40.000, dintre cilireti 3.500. Cu
tot acest präpäd, nimeni la Roma n'a'Os' it de cuviinti s pome-
neasci de pace: Sclavii lucru ne mai auzit pini atunci au fost
liberati i trecuti in ogtitre 2).
Dupi lupta aceasta.multe cetiti din Italia cari tineau

Rimini de astlizi, orag in Umbria.

Tuscia sau Etruria.
La Roma numai eetitertilor le era ingilduit sil fadi serviciul militar.

www.dacoromanica.ro
 90

Romani, trecurg de partea lui Hannibal. Acesta i§i aräti dorinta

sa Romanilor sä xiscumpere pe prizonieri. Senatul Ii rispunse ci se
poate lipsi de astfel de cetAteni, cari de§i inartmati, eau räsat sä
fie prin§i. Pe toti ace§tia Hannibal i-a mnorit prin fel de fel de
torturi §i trimise la Carthagena trei banite de hiele de aur pe care
le scosese din miinile cgricretilor, senatorilor osta§ilor romani
In timpul acesta in Spania, Hasdrubal, fratele lui Hannibal, eare
rimisese acolo cu o armatä. numeroasa ca sà aduei supt supunerea
Africanikor toati tara, a fost bgtut de cei doi Scipioni, generali ro-
mani, §i perdu in luptg 35.000 de oameni. Dintre ace§tia 10.000 au
fost fricuti prizonieri, iar 25.000 uci§i. Spre a repara aceste pierden,
Carthaginenii ii trimiserä 12.000 soldati de infanterie, 4.000 de ca-
valerie §i 20 elefanti.
In anul al patrulea dela sonirea lui Hannibal in Italia,
consulul Claudius Marcellus ci§tigI o biruintä impotriva Punilor
la Nola, o cetate din ,Campania. Cu toate acestea Hannibal pune
mina pe mai multe cetati romane din Apulia, Calabria, §i Bruttium.
In acela§i timp Philippus, regele Macedoniei, trimite ei el soli la
Hannibal, figgduindu-i trupe de ajutor impotriva Romanilor, cu
eonditia ca §i, Hannibal dupg sdrobirea acestora eLi trim.eatä ajutor
In contra Grecilor. Solia lui Philippus fiind prineä §i afländu-se de
insgrcinarea ei, Romanii trimiserg in Macedonia pe Marcus Valerius
Laevinus §i in Sardinia pe proconsulul Titus Manlius Torquatus,
cäci§i aceasti targ, la uneltirile lui Hannibal, pgrAsise pe Romani..
Astfel rizhoiul se purta, in acela§i timp, pe patru
fronturi in Italia in potriva lui Hannibal, in Spania finpotriva
fcratelui acestuia, Hasdrubal, in Macedonia lanpotriva lui Philippus
In Sardinia impotriva Sardinienilor §i in contra celui de al doilea
Hasdrubal din Carthaginea. Acesta din uring fu prins de viu de
proconsulul Titus Manlius, care fusese trimis in Sardinia. Din oa-
menii lui Hasdrubal furg uci§i 12.000; au fost facuiti p,rizonieri 1.500
§i. Sardinia intrg din nou in puterea Romanilor. Manlius se intoarce
invinggtor la Roma, impreung cu Hasdrubal §i. Cu pnizonierii. Intre
timp e invins gi Philippus in Macedonia de Laevinus gi in Spania
Hasdrubal gi Mago, al treilea frate al lui Hannibal, e bgtut de
Scipioni.
14. Zece ani dela venirea sa in Italia, supt consulatul lui Pu-
blius Sulpicius §i al lui Cnaeus Fulvius, Hannibal se apropig de Ro-
ma la depgrtare de patru mile, iar cavaleria sa chiar ping la portile
Totu§i de frica consulilor cari se apropiau cu armatele lor
se retrage numai decat in Campania. In Spania fratele lui Hasdru-
www.dacoromanica.ro
 9/

bal omoari pe ambii Scipioni cari, timp de znai multi ani, fuseseri
necontenit biruitori. Armata lor rimase, Cu toate acestea, teafiri,
cici generalii cázurá anai inuit prin viclenie decit prin vitejia du§-
manului. Tot in acest tim.p, consulul Marcellus cupainde din nou o
marre parte din Sicilia pe care puseseri mina Carthaginenii i fi-
cam] o stra§nici pradi de rizboin la Syracusa, cea mai faimoasi ce-
tate din aceasti regiune, o strimuti la Roma. In Macedonia, Lae-
vinus incheii un tratat de alianti cu Philippus §1 cu mai multe po-
poare din Grecia §i cu Attains, un rege din Asia. Trecind apoi in
Sicilia pune mina, lingi Agrigentum §i im.preuni cu acest ora, pe
un oare care Hanno, general Carthaginean, pe caie 11 trimite la
Roma impreuni cu cei mai de sca.mi .prizonieri §i primege inchi-
narea a 40 cetiti, dupi ce cucerek§te inci 26. Astfel punind stipinire
pc intreagi Sicilia §i supuind Macedonia, e'a intors la Roma incircat
de slavi. In Italia Hannibal atacind pe nenteptate pe consului
Cnaeus Fulvius Il omori imprenni cu opt mii de oameni.
Inteaceea Romanii triznit in Spania, made de la moartea
celor doi Scipioni, armata zomani era Mel comandant, pe Publius
Cornelius Scipio, fiul lui Publius Scipio care, §i el, purtase rizboiu
In aceea§i lark'. Era in virsti de 24 de ani, un birbat poate cel mai
de seami, atit din vermea sa cit §i din veacurile urmitoare. Acesta
cuprinse Cartagenena din Spania, unde Africanii îi aveau tot aurul,
tot argintul §i toate munitizmile de rizboiu §i unde pistran pe cei
znai de frunte obstatici pe care îi luaseri din Spania. Prinse aci pe
Mago, fratele lui Hannibal, pe care 11 trianite la Roma impreuni Cu
prizonieri. Vestea acestei isbânzi pricinui la Roma o neinchi-
puiti bucurie. Scipio di inapoi pirintilor lor pe obstaticii spanioli,
fapt care face si treaci de partea sa mai toati Spania. Nu mult dupi
aceea infringe §i pe Hasdrubal, fratele lui Hannibal, il pune pe
fugi §i-i ia o foarte mare pradi de rhboin.
In timpul acesta consulul Quintus Fabius Maximus ocupi
'rarentum, in care Hannibal ingrimidise multe merinde de rizboin.
Aci omoari chiar pe Carthalo, unul din generalii lui Hannibal,
vinde 25.000 de prizonieri, imparte prada soldatilor sái i. varsi in
tezaurul public venitul vânzàrii ptrizonierilor. Cu acest prilej, un
mare numir de state cari atirnaseri de Romani §i se deteri in urmi
pe partea lui Hannibal, se supun din nou lui Fabius Maximus. In
anul urmitor, Scipio are isbinzi frumoase In Spania, unde, ajutat
fratele siu Lucius Scipio, cucere§te din non 70 de cetitti. In Italia

www.dacoromanica.ro
 -- 92
Insä au foot mai putin notroco§i, caci consulul Claudius Marcellus este
omorit de Hannibal.
In al treilea an dela sosirea sa in Spania, Scipio avu din.
nou succese strAlucite. Dupa ce infranse inteo cruntA biltglie pe re-
gele acestei tAri, Il cinsti cu pritenia sa §i dintre toti Romanii el
a fost cel dintaiu invinggtor care n'a cerut de loc obstatici unui du§-
man biruit.
Hannibal pierzand once nädejde de a mai putea pastra
mai departe Spania impotriva lui Scipio, chiama in Italia pe fratele
sin Hasdrubal impreung. cu toate trupele. Dar acesta, venind pe
acela§i drum, pe care Il ficuse §i Hannibal, cade in cursa cei intinde
[langa fluviul Metaurus] la Sena, cetate in Picemun, consulii Ap-
pius Claudius Nero §i Marcus Livius Salinator. A cgzut totu§i
-and viteje§te, iar nenuina'ratele sale trupe au fost sau mgcelgrite
eau prime §i o mare su-medenie de aur §i de argint este cgratl la
Roana. Acest dezastru ram pe Hannibal piardi ngdejdea in
reu§ita a.Azboiului. Romanii, din potrivg, cipitari mare curaj §i cite-
marg §1 ei inapoi pe Pubbus Cornelius Scipio. Acesta intra in Roma
incircat de slavg.
Supt consulatul lui Quintus Camillus §i al lui Lucius Va-
lerius finite cetätile din Bruttium, earl atarnau de Hannibal, trec pe
partea Romanilor.
In anul al patrusprezecilea dela sosirea lui Hannibal in
Italia, Scipio, fgptuitorul atatar isprävi strilucite in Spania, este
ales consul §i e trimis in Africa. Acest mare birbat se credea ci
are in sine o oarecare putere duinnezeiaseg §i lumea banuia ca el
are intrevederi chiar cu zeii. La sosirea ea in Africa, se ciocnelte
inteo lupti 'cu Harm°, comandantul Africanilor, niinici armata.-
Intr'o a doua lupta Ii cucere§te tabira, Ii omoarA 11.000 de oameui
§i face prizonieri 4500. Prinde i pe Syphax, regale Nu.miziler, care
se unise cu Carthagineni §i4 cuprinde tabara, apoi trimite la Roma
pe acest rage inapreung cu cei mai de seamg Numizi §i cu prazi ne-
numArate. La vestea acestei izbanzi, mai toatA Italia pgrise§te pe
Hannibal. Acesta, primind §i el ordin dela Carthagineni, se intoarce
in Africa, unde Scipio ficea mai jafuri.
Astfel, dupA un rAzboiu de 17 ani, Italia scapa de Hannibal
'[care o pArAsi, zice-se plangand] Carthaginenii trimit o solie la
Scipio ca ceari pace. Scipio insg. o trimete la Rama sä intre in
vorba cu senatul. El din parte4 invoit un armistitiu de 45 zile,
pentru ca sä poati sg meargA la Roma §i sg se intoarcA §i primi dela

www.dacoromanica.ro
 93

ei 30.000 de pfunti de argint. Senatul insà dete lui Scipio insirci-

narea de a incheia pace cu Carthaginenii. Scipio li-o hàtàrî in ur-
mitoarele conditiuni: Carthaginenii al nu plistreze mai mult de
treizeci de coribii, sà dea 500.000 de pfunzi de argint i sä inapoieze
pe prizonieri gi pe dezertori.
Inteaceea Hannibal intorcindu-se in Africa, pacea incepe
si fie turburati gi Carthaginenii fac mai multe fapte dugm.inoase.
Cu toate acestea, Scipio di drumul solilor lar, ficuti prizonieri de
armata sa pe cind acegtia se intorceau din Roma. Chiar Harmibal,
biruit de Scipio in mai multe lupte, sfirgegte prin a cere pace.
Scipio le diruegte pacea in aceleagi conditiuni ca gi mai inainte,
adiugind insi, din cauza nouei viclenii inci 100.000 pfunti de
argint pe lingi cei 500.000. Cartbaginenii respinseri aceste condi-
thmi i deteri ordin lui Hannibal si inceapi lupta. Rizboiul este
declarat Carthaginei de Scipio gi Masinissa, un alt rege al Numidei,
care ficuse alianà cu generalul roman. Hanniba/ trimisese trei
spioni in tabira romanä. Acegti spioni insi fiind pringi, Scipio di
ordin si-i ducä in tabira ea gi li se arate toati armata. In unni
porunci si-i ospiteze gi si le dea drumul, pentru ca sà spuni
Hannibal e,eeace*au vizut.
In vremea aceasta, amindoi generalii se pregitesc de hipti,
cea mai vrednici de amintit din cite e'au dat vr'odati, arznatele
aviind in fruntea lor pe cei mai mari generali din lume. Scipio iegi
biruit gi putin lipsi .ca si nu pule mina gi pe Hannibal, ea- re seapi
la inceput cu un mare numir de cilireti, apoi cu 20 gi, in sfirgit,
de abia cu 4. In tabira lui Hannibal s'au gisit 20.000 j)funti de ar-
gint, 800 pfunti de aur gi o mare cantitate de obiecte pretioase.
Dupi aceasti bailie, s'a ficut pace cu Carthaginenii. Scipio se in-
toarse la Roma gi a fost cinetit cu un triu.mf strilucit gi din acel
moment primi gi numele de Africanus. Astfel se effirgi al doilea
boiu punic, care a tinut 19 ani.

CARTEA IV-a.

Cuprinsul. 1, 2. Rilzboiul macedonean in contra regelui Philippus.

3, 4. Räzboiul syriac in contra regelui Antiochus. 5. Triumful lui Fulvius
asupra Aetoliilor i moartea lui Hannibal 6, 7, 8. Al doilea rilzboiu mace-
donean in contra lui Perseus; r5zbolul illyrie in contra lui Gentius. Triumfurile
celebrate la Roma. 9, Succesele lui Mommius in Spania. 10, 11, 12. Riz-
boiul al treilea punic; dirimarea Carthaginei. 11. Al treilea rizboiu macedo-
nean in contra lui Pseudophilippus. 14. Itiaboiul sichalc sau corinthian,

www.dacoromanica.ro
 94

rimarea Corinthului. 15. Rizboiul macedonic al patrulea in contra lui Peen.

doperseus. 16. Succesele Romanilor in Spania In contra lui Viriathus. 17.
Rizboiul numantin. 18. Attalus Iasi poporul roman de mostenitor al regatului
siu. 19. Triamtul lui Junius Brutus asnpra Gallaecilor si Lusitanilor si al
lui Scipio Africanus asupra Numantinilor. 20. Dezastrul lui Crassus in Asia
In rizboiul in contra lui Aristonicus; Perpenna repari pierderea. 21. Recoil-
struirea Carthaginei gi prefacerea ei in colonie romani. 22. Rizboiul in contra
Gallilor transalpini si in contra lui Bituitus, seful Arvernilor. Dezastrul siu.
23. Trintiterea unei colonii la Narbo. 24. Rizboiul nenorocit al lui Cato in
Thracia, in contra SLordiscilor. 25. Tritunfurfle celebrate asupra Sardiniei si
Thraciei. 26, 27. Rizboiul iugurthin.

Dupa terininarea razboiului Runic urma razboiul in contra

lui Philippus, regele Illacedoniei.
In anul 551 dela fundarea Romei a fost trimis impotriva
regelui Philippus, Titus Quintius Flarninius care 11 bate 0-1 sile§te
sa faca pace in urmatoarele condiOuni: sa nu se mai lege de ce-
talile grece§ti a caror aparare Romanii o luasera Unpotriva lui; firt
dea inapoi pe prizonieri §i pe dezertori; ea pastreze numai 50 de
corabii, iar celelalte sa le dea Romanilor; sa plateasca, fillip de zece
ani, cite 4000 pfunzi de argint §i sa dea ca obstatic pe fiul eau De-
metrius. Titus Quintius declara, riizboiu §i Spartanilor; pe cape-
tenia acestora, Nabis, 11 invinge §111 siledte sa i se supuie in condi-
liunile in care el voi. Mare slava chtiga,', &and, inaintea carului salt
triumfal, duse pe cei mai straluciti obstatici, pe Demetrius, fiul lui
Philippus §1 pe Armenes, fiul lui Nabis.
Dupa razboiul Cu Macedonia urma' razboiul cu Syria, impo-
triva regeha Antiochus, supt consulatul lui Publius Cornelius Scipio
§i al lui Marcus Acilius Glabrio. (a. 190 in. de Chr.). Hannibal de
frica sa nu fie dat pe mina Romanilor isi parase§te patria ea Car-
thagena §1 se unedte cu acest Antiochus. Marcus Acilius Glabrio se
lupta cu folos in Achaia. Inteo luptä nivala, in vresne de noapte,
puse mina pe tabara regelui Antiochus §i-1 rimu si fuga. Lui Philip-
pus insa, fiindca daduse ajutor Romanilor impotriva lui Antiochus,
i-a inapoiat pe fiul eau.
Supt consulatul lui Lucius Cornelius Scipio §i al lui Caius
Laelius, porni Scipio Africanul impotriva lui Antiochus, ca locote-
nent al fratelui sin, Lucius Cornelius Scipio, pe atunci consul. Han-
nibal, care era impreuna cu Antiochus, este biruit inters lupia pe
apa. Dar chiar Antiochus insusi este hiving in urmrt de consuluI
Cornelius Scipio in marea batilie dela muntele Sipylus de langa.

www.dacoromanica.ro
 95

Magnesia, o cetate din Asia. In aceastg bitglie au lu.at parte fiind

intr'ajutorul Romanilor §i Eumene,s, fratele lui Attalla, fondatorul
Eumeniei din Phrygia. Antiochus pierzind 50.000 soldati din armata
infanteriei §i 3.000 din casialerie a cerut pace. Senatul i-a incuviin-
lat-o n acelea§i conditiuni In cari i-o propuseseri §1 inainte de a
fi foot "Twins §i anume ä iasi din Europa §i din Asia §i si se retragrt
dincolo de Taurus; al dea Romanilor 10.000 talanti §i 20 de obsta-
tici §i s5. le pun& in palmg pe Hannibal, pricinuitorul acestui riz;
boiu. Lui Eumenes ii dirui senatul toate ora§ele din Asia, pe cari le
perduse Antiochus In ac,easti campanie; de asemenea didu multe
coati Rhodienilor cari ajutaseri pe Romani in contra regelui ..Axt-
tiochus. Scipio se intoarse la Roma inarcat de märire §i odatg cu
climes triumfului primi numele de 'Asiaticus, fiindci sub jugase
Asia, dupi cum fratele su s'a ntnnit Africanus, fiindci subjugase
Africa.
Supt consulatul lui Spurius Postumius Albinus i al lui
Quintus Marcus Philippus, Marcus Fulvins Ii sirbitori triumful
asupra Aetolienilor. Hannibal, dupi supunerea lui Antiochus, se
aciolg la Prusias, regele Bithyniei, de frici si nu fie dat pe mina
Romanilor; dar, fiind cea-ut §i lui Prusias de Titus Quintius Flami-
nius §i, fiindca.- era pe cale de a fi predat, a bilut venin §i a fost
gxopat la Libyssa, la frontiera Nicomediei.
Dupi moartea lui Philippus cregele Macedoniei, care pe de
o parte s'a luptat in contra Romanilor, pe de alti parte le-a dat
In urmg ajutor importiva lui Antiochus, se ridici in Macedonia fiul
acestuia, Perseus, cu o armata uriatte. De partea sa avea pe Cotys,
regele Thraciei, §i pe un rege din 11lyric, numit Gentius. De partea
Romanilor erau Eumenes, in Asia, Ariarathes in Cappadocia, Pto-
lemaeus in Egypt §i Masinissa in Numidia. Prusias, regele Bithyniei
insg, netingnd seamg sA sqia sa era o sori a lui Perseus, rimase
neutru. Romanii trimit in contra lui Perseus cu rizboiu pe consulul
Publius Licinius, care este "msg bgtut intr'o luptà hair' itoare. Cu
toate acestea, Romanii, dei hàtuçi, n'au incuviingat regelui pacea
pe care ei o cereau, decal In urmitoarele conditiuni: ea se predea
atit pe sine cal §i pe ai sli senatului §i poporului roman. Curin.d
dupi aceea, a fost trbnis in contra lui Perseus consulul Lucius Ae-
minus Paulus §i in Blyric, in contra lui Gentius, praetorul Caius
Anicius. Gentius a foot infrint ulor, intr'o singuri luptg, i curand
dupri aceea se predi. De a§i§derea cAzurà, In acela§i timp, In miinile
Romanilor, mama sa, soia sa, doi fil ai sAi, Impreung cu un frate.
www.dacoromanica.ro
 F.36

Razboiul se sfargi astfel in timp de 30 de zile gi, mai inainte ea sa

se fi auzit de inceperea expeditiunii, Bog vestea despre rapunerea
lui Gentius.
Cu Perseus "Mg Illpta o dadu. consulul Aemilius Paulus, la
3 Septemvrie, §i-1 birui om.orandu-i 20.000 de oameni din infanterie.
Cavaleria, gi regele impreuna cu ea, au scapat neatingi. Roznanii n'au
perdut decit 100 de soldati. Toate cetatile din Macedonia cari a-
tarnau de rege, se supusera Romanilor. Ragele insugi, fiind parasit
de ai sai, .a cazut in mainile lui Paulus. Cu téate acestea, Aemilius
Ii aratäi mai multa cinste decat se arati de obiceiu unui invins.
Acesta voind .85 se arunce la picioarele /ui, Paulus nu 1-a hiisat, ci
1-a agezat langa sine pe un scaun. Pe Macedoneni gi pe Illyri Ro-
manii i-au silit la urmatoarele indatoriri: sa fie liberi i sa le dea
jumatate din agile pe care ei le plateau pang atunci regilor lor, ca
dovadicii poporul roman purta raboial mai milt din iubire pentru
dreptate dedit din interese egoisticea). Paulus rosti aceagta inteo
adunare de mal multe popoare gi pe trimigii acestor popoare
°vita eu un °spat stniilucit, spunand ca toemai acela care gtie si
iminga in rizboaie trebuie ea gtie gi cum se pregategte un ospät.
Curand dup5 aceasta, cuprinse el 70 de cetati, din Epir, cari
se resvratisera. Prada o imparti intre soldati. Se intoarse apoi la
Rozna in mare alaiu, pe corabia lui Perseus care se spune ca ar fi
fost 'de o marime neobicinuita; se zice ca ar fi avut 16 randuri de
lopeti. I s'a facut un triumf stralucit, fiind purtat pe un car aurit,
impreuna cu cei doi fU ai sai la dreapta gi la stinga. Inaintea ea-
rului mergeau cei doi Iii ai regelui Perseus gi insmji Perseus, In viir-
stä de 45 de ani. Dupa el primi i Anicius un triumf asupra
Inaintea carului mergea Gentius cu fratele grin gi cu fili ail Ca
al vaza aceasta priveligte, venir la Roma regii mai multor popoare,
%Are cari Attalus e Eumenes, regí din Asia, gi Prusias, regele Bithy-
niei. Acegtia sunt primii cu mare chiste gi cu invoicrea senatului de-
pun in Capitoliu darurile pe cari le-au adus. Prusias prezinta sena-
tului gi pe fiul säiu Nicomedes.
In anul urmitor, Lucius Mummius avu izbanzi de rlizboiu
In Lusitania. i consulul Marcellus a fost norocos, dupa aceea in in-
cerc5rile sale de ad.
Dupi aceea s'a inceput al treilea rrtzboiu punie in anul 602

1) Ut appareret populum Romanum pro aequitate magis quam avaritia

dim:care.

www.dacoromanica.ro
 97

dela fundarea Romei, supt consulatul lui Lucius Manlius Censori-

nus gi al lui Marcus Manilius, cincizeci i unu de ani dupi rizboiul
al doilea punic. Acegti consuli desc.hiseri vrmiile Cu impresura-
rea Carthaginiei. In contra lor aveau pe gen'eralul carthaginean Has-
drubal; un al doilea general, Fames, comanda cavaleria Carthagi-
nenilor. In acest rizboiu Ii ficu aranata ca tribun militar Scipio,
un nepot al lui Scipio Africanus. Era temut i cinstit de toaa lumea,
cici era cunoscut ca un ostag plin de curaj gi cu o mare pricepere.
Ficuse de altfel multe servicii consulllor gi cei doi general. Cartha-
gineni, atât Hasdrubal cit i Phamea, se fereau s se lupte in acea
parte unde era Scipio.
In vremea aceasta, moare gi Masinissa,regele Numidiei,
care timp de aproape 60 de ani fusese in aliamp cu Romanii, in
vársti de 97 de ani, làsnd dupi sine 44 de eopii. Dupi dorinta sa,
Scipio avea si impara regatul intre fiii legitimi ai lui1).
Scipio, al cArui nu.me ajunsese acum vestit, degi tânr, este
ales consul gi trimis in contra Car'thaginei. El o cuprinde gi o &A-
rarat. Aci gisegte prada pe care Carthagena o adunase,
diferite cetàli, i didu inapoi monumentele de ara ale Siciliei,
Italiei gi Africei acelor coati cari le ecunogteau ca fiind ale lor.
Astf el a lost distrusii Carthaginea dupc1 700 de ani dela intenteiRrea
ei. Scipio Ii chtigi numele pe care D. avuse bunicul Blimp adeei sa-
ge numeasci gi el, pentru vitejia sa, Africanus junior.
Intr'acea in Macedonia, un oarecare Pseudophilippus 2)
pune mina pe arme gi sdrobegte cu totul armaata roanani a praeto-
crului Publius Juventius care fusese trimis impotriva sa. Romanii, in
urna acestuia, trimisea impotriva falsului Philippus pe Quintus
Caecilius Metellus. Acesta (Iva ce fi ucise 25,000 de oameni, ocu.pi
din nou Macedonia gi pune mina gi pe Pseudophilippus.
S'a pornit apoi rizboia gi impotriva Corinthienilor, unul
dintre cele mai vestite popoare din Grecia. Pricina a fost o ocari
adusi unei solii romane. Consulul Mummius le cuprinde cetatea gi
le-o dirimi. In chipul acesta se serbitoresc la Roma trei triumfuri
strilucite: al lui Africanus asupra Africei, inaintea carului ear' uia era
due Hasdrulaal, al lui Metellus asupra Macedoniei, inaintea carului
ciruia era dus Andriscus eau falsul Philippus i al lui Mum-
mius asupra Corinthului, inaintea carului ciruia erau purtate

Erau trei fii legitimi Micipsa, Gulussa si Manastabalus.

Philippus cel fals. yEubfg, .fals, presupus. E1 se numia Andriscus.
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X 7

www.dacoromanica.ro
 98

statuele de aramg, tablourile §i alte podoabe ale acestei cefiti aga

de vestite.
In Macedonia incepe din nou rizboiul stringinduti o ar-
matii de eclavi, un alt gar. latan, care se dedea drept fiu al lui Per-
SOUL Cu toatg armata sa de 16,000 de oameni a fost biruit de quaes-
torul Txemellius.
In acela§i timp, isbuti s facg isprävi strglucite Metellus in
Celtiberia in contra Spaniolilor. Lui îi uring Quintas Pompeius §i
nu mult dupg aceea a fost trimis §i Quintus Caepio, tot pentru acest
rizboiu pe care 11 puna in contra Romanilor In Lusitania un -oare-
care Viriathus. Fiind ingroziti de venirea lui Caepio, soldaii îi o-
moriri pe generalul lor Viriatbus, dupg ce 14 am tinuse Spania in
rgsviitire in contra Romanilor. La inceput, acesta fusese un cieban,
apoi cap de bandg, in cele din urniii atitea popoare Itiu el a atite,
ci trecea drept apirgtorul Spaniei Impotriva Romanilor. Cin.d
sinii lui îi cerurg dela consulul Caepio risplati, primirg rispunsul,
ci Rontanii nici °data n'au incuviinyit ca un comandant s fie ucis
de proprii
In urmg, consulul Quintus Pompeius, fiin.d invins de Nu-
mantini, al eiror stat era cel tmai puternic din Spania, Incheig o pace
ru§inoasii. Dupg el consulul Gains Hostilius Kancinus finu din nou
cu Nmnantinii un tratat scandalos, pe care insii senatul §i poporul
roman nu-1 întäri. Ba incg, chia.r pe Mancinusil deterg pe mina dug-
manilor, pentru ca ei &I se fizbune de ruperea pieu chiar pe fin-
ritorul tratatului. Dupg ruginea de a fi fast de doug ori biruiçi de
Numantini, Romanii aleg pentru a doua oari de consul pe Publius
Scipio Africanul §i-1 trimit In Numantia. Soldatii se obicinuiserg cu
desfriul §i cu trindivia. Scipio incepu prin a-i indrepta, dar ail
asprime §i m.ai mult pria mu§trulueli deck prin pedepse. Apoi o-
cupg mai multe cetki.. din Spania, pe miele cu putere inarmatg, pe.
allele, predindu-i-se de bungvoie. In cele din urnali, dupg o impre-
surare indeltmgati, cucere§te prin foam.e chier Numantia §i o face
una cu pimintul. Restul provinciei Ii se supune.
In acela§i an Attains, rege din Asia, .fratele lui Eumenes,
moare lisind ca mo§tenitor al regatului sgu pe poporul roman. Ast-
fel, printr'un testament, Asia 1) intrg in stgpinirea imperiului ro-
MiUl.

1) Supt Asia se intelege numai provincia Asia, a ciirei capitalii era Per-
gamos.

www.dacoromanica.ro
 -99-
Curind dupä aceasta, Decimus Junius Brutus i§i sirbitori
cu mare strälucire triumfui stm asupra Gallaecilor §i Lusitanilor §i
Publius Scipio Africanus al doilea triumf al säu, asupra Numan,
dupice, cu patruzeci de axil mai inainte, i§i sfirbitorise intiiul
triumf asupra Africa
/n timpul acesta Aristonicus, un fiu natural al lui Eumenes,
care fusese frate al lui Attalus, face sä isbuorteasci un räzboiu in
Asia. Impotriva lui e trimis Publius Licinius Crassus, avind nenumä-
rate trupe din partea unor regi: cici sàrirä intr'ajutorul Romanilor
§i Nicomedes, cregele Bithyniei, §i Mithridates, regele Pontului, cu
care s'a purtat in urmä un räzboiu aga de crincen, §i Ariarathes,
regele Cappadociei, §i Pylaemenes, regele Paphlagoniei. Cu toate a-
cestea, Grassus a fost biruit §i omorit in luptä. Capul lui a fost
lui Aristonicus, law trupul ingropat la Smyrna. Dupä ce consulul
-roman Perpenna, care venea sä inlocuiasel pe Crassus, a aflat despre
dezastrul acestei expedilii, s'a gribit sä fame in Asia §i sili prin
foame pe Aristonicus sä se predea In cetatea Stratonice, unde se adi-
postise dupä perderea luptii. Aristonicus, din ordinul senatului, a
fost steins de eat la Roma in inchisoare, cacl nu putea servi la
trim-au' lui Perpenna, care murise la Pergamos, pe cind se intorcea
la Roma.
Supt consulatul lui Lucius Caecilius Metellus §i al lui Titus
Quintius Flaminius, Carthagena din Africa a fost, din ordinul sena-
tului, din nou recläditä, a§a precum se vede gi astäzi, dupä ce timp
de 22 de ani fusese rasa' de pe pämint de Scipio. Au foot strämutati
aici ooloni§ti romani.
In anul 627 dela fundarea Rormei,. consulii Caius Cassius
Longinus §i Sextus Domitius Calvinus parnesc cu räzboiu impotriva
Gallilor de dincolo de Alpi §i impotriva celui mai iputernic stat din
acem vreme contra Arvernilor gi a iegelui lor Bituitus §i lingl flu-
viul Rhodanus micelärirä o nenumärati multime de oameni. Din
sälbile Gallilor au adus la Roma o prada foarte mare. Bituitus se
dete in mina lui Domitius, care Il aduce la Roma §i amindoi consulii
dobindirä un triumf strilucit.
Supt consulatul lui Marcus Porcius Cato §i al luz Quintus
Marcius Rex, in anul 630 dela fundarea Romei, s'a statomicit o co-
lonie in Gallia, la Narbo. In anul urmätor, consulii Lucius Caecilius
Metellus §i Quintus Mucius Scaevola îi sirbätorirä triumful lor
asupra Dalmatiei.

www.dacoromanica.ro
 7 00

In anul 635 dela fundarea Romei, consulul Caius Cato se

rizboi ca Scordiscii, dar a fost batut in "chip ruginos.
Supt consulatul lui Caius Caecilius Metellus §i al lui Cnaeus
Carbo, amândoi fraii Metelli dobändira un triumf, in aceeagi
nnul asupra Sardiniei celalalt asupra Thraciei. Se mai rgspandise
la Roana svonul ci Cimbrii din Gallia ar fi pätruns in Italia.
Supt conaulatua lui Publius Scipio Nasica §i a/ lui Lucius
Calpurnius Bestia, s'a declarat razboiu lui Jugurtha, regele
zilor, fiindca omorise pe fratii sal Adherbal §i Hiempsal, fili lui
Micipsa, regi §i amici ai poporului roman. In potaiva lui a fost tri-
mis cu arm. ata consulul Calp-urnius Bestia. Acesta fiind mituit
bani de rege, face o pace ruginoasa, de care insi senatul n'a tinut
seama. Dupa aceea, in anul urinator, pleaci in contra lui Jugurtha
Spurius Posturnius Albinus. Printr'o gre§ala a fratelui säu i aceasti
expedilie se sfirgi cu rugine.
Pentru a treia oar& prime§te acum comanda Quintus Cae-
cilius Metellus. Acesta, flea ea pedepseasoa pe cineva ca veo pe-
deapsä salbatica, folosindu-se de o aspriane stragnica, dar §i de cum-
pätare, aduse din non pe soldati la vechia discipling romana. Ln-
fringänd pe Jugurtha in mai multe lupte, amorindu-i sau prinzin-
du-i elefantii, isbuti si cucereasci mai multe ceta/i. Dar, and era
si pue capit razboiului, sosi in locu-i Marius. Acesta birue in acelagi
timp §i pe Jugurtha §i pe Bocchus, regele Maua-itaniei, care venise
In ajutorul Numizilar. i'Marius cuceregte cateva cetati din Numidia
gi sffirgegte räzboiJ, dupa ce prin quaestorul sau Cornelius Sala,
un am Una seaman, pune mana pe Jugurtha. Acesta a fost vandut de
Bocchus, care mai inainte hiptase alaturi de el. Marcus Junius Si-
lanus, colegul lui Quintus Metellus birue pe Cimbri in Gallia, Mimi-
cius Rufus pe Scordisci §i pe Triballi in Macedonia, §i Servilius
Caepio pe Lusitani in Spania. Doug trumfuri s'au sarbatorit asupra
infrangerii lui Jugurtha; primul de Metellus, al doilea de Marius.
Jugurtha, impreuna cu cei doi fii ai ski, au fost purtati in lan/uri
inaintba caralui lui Marius. Curând dupi aceea, din ordinul consu-
lului, au fost stringi de gat in inchisoare.

www.dacoromanica.ro
 101

CARTEA V-a.

Cuprinsul. 1, 2. Rizboiul ca Cmbrli i m align lor din Germamia

din Gallia. Supunerea acestorá. 3. Räzboiul Cu soma. 4. Primul rizboiu
civil; luptele dintre Marius gi Sulla. 5, 9. Räzboiul cu Milbridates; rizboiul
thracic; continuarea gi sfärgitul rkboiului manan.

In vreme ce se dedeau luptele din Nu.midia impotriva lui

Jugurtha, consulii romani Marcus Manlius gi Quintus Caepio furl
bituti §i de Cimbri §i de Teutoni §i de Tigurini §i de Ambroni, po-
poare din Germania §i din Gallia, §i fura aga de crunt striviti langi
raul Rhodanus, ca igi pierdura §i lagarul gi o mare parte din ar-
matt La Roma spaima a fost grozava, CUM n'a fost Mori in timpul
lui Hannibal, in timpul räzboiului punic; se temeau c o sa se in-
toarcil din nou Galli la Roma. De aceea, dupa biruinta iugurthiani,
Marius este ales pentru a dona oara consul gi insarcinat cu razboial
impotriva Cimbrilor §i Teutonilor. i fiindca razboiul cimbric tri-
gana, Ii s'a incredinicat consulatul §i pentru a treia oar& §i pentru a
patra oara. In al patrulea consulat a avut de tovara§ pe Quintus Lu-
tatius Catulus. Ciocnirea cu Cimbrii, in cele doua lupte ale sale, a
fost aga de pute.rnica, c. nimici 200.000 de dugmani gi facu prizo-
nieri 80.000, impreuna cu comandantul lor Teutobodus. Pentru a-
ceasta fapti as-Mucha a fost ales pentru a cince-a oacra consul, degi
nu era de fata.
Intr'aceea Cimbrii i Teutonii, cari aveau inca mijloace nes-
sfargite, tree in Italia. Caius Marius e Quintus Catulus pornesc din
nou in contra lor. Izbanda a fost mai ales de partea lui Catulus.
Ambii generali, luptand alaturea, au ucis in lupta sau in fuga 140.000
de oameni gi au facut prizonieri 60.000. Romanii n'au pierd.ut din
amandourk. armatele mai mult de 300 soldarti. An cucerit dela dug-
mani 33 de steaguri: din acestea doua le-a cucerit armata lui Marius,
treizeci gi unu armata lui Catulus. Astfel s'a sfargit acest razboiu;
gencralilor, la amandoi, li s'au hotarit onorurile triumfului.
Supt consulatul lui Sextas Julius Caesar gi al lui Lucius
Marcius Philippus, in anul 650 dela fundarea Romei, pe cand lini-
gtea donmea mai peste tot locul, Picentinii, Marsii i Pelignii starnesc
un non rázboiu foart,e primejdios.
Acegtia degi, de ani nenumaerati, primisera' de bunk' domnia
Romanilor, incepura acum al ravneasca la egalitatea de drepturi,
deopotriva cu Romanii. Razboiul acesta avea s aiba urmari foarte

www.dacoromanica.ro
 1 62

primejdioase. Cu acest prilej a fost ucis consulul Publius Rutilius,

apoi Caepio, un tinir de more nidejde si Porcius Cato, al doilea
consuL Picentinii sit Marsii aveau im.potriva Romanilor de coman-
danti pe Titus Vettius, Hie.rius Asinius, Titus Harennius i Auks
Cluentius. Romanii cistigari izbinzi insenmate supt .Caius Marius,
care fusese ales pentru a sasea oari consul si supt Cnaeus Pompeius
si anai ales supt Lucius Cornelius Sulk care, intre alte fapte strilu-
cite, a bitut pe comandantul dusmanilor Cluentius atit de crunt,
ci La pus pe fugi cu toati armata ea cea numeroasi, flat si piarzi
mai mult decit un singur am. Cu toate aceStea, rizbojul se tirigi-
neste cu mari pierden, patru ani de zile. De abia in anul al cincilea
Il sfirsesie consulul Lucius Cornelius Sulla, care a flea In acest riz-
boiu multe fapte strilucite, dei era numai praetor.
In anul 662 dela fundarrea Romei, s'a iscat primul rilz-
boiu civil §i In acelasi an si rtzboiul mithridatic. Priam'
rizboiului civil o di& Caius Marius care era pentru a sasea oari
consul. In adevir, avind consulul Sulla sä poarte rizboiu cu
dates, care ocupase Asia si Achaia, si riminind el inci citva timp
cu armata in Campania spre a inilbusi resturile rizboiului cu socii,
despre care am amintit mai sus, Marius cerea cu incipitinare si fie
trimis el en armata impotriva regelui din Pontus. Sulla supkat din
pricina aceasta sosi cu trupele sale 'inaintea Romei si se lupti aci eu
Marius si cu Sulpicius. El a fost cel dintaiu care a intrat in Roma
cu (tire inarmati. Pe Sulpicius Il amori, iar pe Marius Il puse pe
fugi. Astfel dupi ce ocrindui de consuli, pentru anul viitor, pe
Cnaeue Octavius si pe Lucius Cornelius Cinna, pleci in Asia.
Cici Mithria dates care era rege in Pontus i stipinea Arme-
nia minori i Marea-Neagri, de jur imprejur, impreuni cu Bospho-
rus cu tot, voi la inceput sä goneasci din Bithynia pe Nicotnedes, un
oliat al poporului roman si a adus la cunostinta Senatului a el are
si atace pe acest rege din pricina unor jicniri ce i s'au adus. Senatul
ii di lui Mithridates rispunsul ci, daci va face aceasta, va avea si el
de furci cu Romanii Supirat de acest rispuns, Mithridates ocupi
numai deck Cappadocia si alungi de aci pe regele Ariobarzanes,
un amic al poporului roman. Curind dupi aceea, nivili in Bithynia
si in Paphlagonia si goni de aci pe regii Pylaemenes si Nicomedes,
amici ai poporului reinan. De aci se indreapti spre Ephesus si
mite scrisori in Asia intreagi, vestind cä ori unde s'ar gisi cetiteni
ramani si fie omoriti in aceeasi zi.
Intre timp, chiar Athena, capitala Achaiei, este dati
www.dacoromanica.ro
 103 --

mina lui Mithridates de un oarecare Aristio din Athena, cici Mi-

thridates trimisese ad pe Igeneralul siu Archelaus Cu 120.000 de oa-
meni, din infanterie §i din cavalerie. Acesta ocupi, dupi aceea, §1
restul Greciei. Sulla impresua pe Archelaus in Piraeu, la o mica
depirtare de Athena, §i izbuti sä cuprinzi chiar aceasti cetate. Dupi
aceea, dete lupta cu Archelaus §111 bitu alp de cumplit ci Arche-
laus din 120.000 de oazneni de abia scipi Cu 10.000, pe &ind din
arm.ata lui Sulla nu m.uriri decit 14 oameni. Primind Mithridates
vestea despre aceasti infringere, Ii trimite lui Archelaus din Asia
70.000 dintre cei mai alni soldni ai sii. Sulla se ciocni din nou cu
ei. In prima lupti, fuse °mot* 15.000 de du§mani, intre cari §i
Diogenes, fiul lui Archelaus. Intr'a doua luptä fu sdrobiti intreaga
putere armati a lui Mithridates. Archeiaus UDR* stitu ascuns, in
pielea goali, timp de trei zile, intr'o minting. Cand. Mithridates
afli despre aceasta, incepu tratativele de pace cu Sulla.
Intr'acea Sulla bate sau impune tratate de supurtere Dar-
danilor, Scardiscilor, Dabnatinilor §i locuitorilor din Moesia. La
st,sirea solilor lui Mithriplates, vertiti spre a cere pace, Sulla le
rispunde ci nu prime§te pacea decit in conclitiunea ca regele si
piriseasci Arile cucerite i e.g.' se intoarci in regatul siu. In urmi,
amindoi generalii veuiri la o intrevorbire §i pacea s'a iscglit, de
oarece Sulla, grgbindu-se si se duci la rizboiul civil, voia si-§i
aibi spatele liber de erice primej die. Cxci, in vreme ce Sulla avea
de luaru cu. Mithridates in Achaia §i in Asia, Marius, care fusese
Edit si fu.gi, §i Cornelius Cinna, unul dintre cei doi consuli, ince-
purg din nou rizboiul in Italia. Intrind in Roma au micelirit pe
senatorii cei mai de vazi o pe mai multi fo§ti consuli, proscriseri
o multime de cetiteni, diramari °Mar casa lui Sulla §i puseri
pe fugi pe sopa §i fili acestuia. Restul senatului fugi din Roma,
veni la Sulla in Grecia §i-1 rugi si vie in ajutorul patriei. Acesta
trecu in Italia, pentru ca sà poarte rizboiul civil impotriva consu-
lilor Norbanus §i Scipio. Prima bitilie o dete impotriva lui Nor-
banus, nu departe de Capua. Cu acest prilej, Sulla omori 7000 de
oameni §i. ficu 6000 de paizonieri; dintre ai ail perdu 124. De aci
pornege §i in contra lui Scipio, dar, inainte de a ajunge la lupti,
toati armata li se predi flag vi.rsare de singe.
Dup.& ce insi se aleseri la Roma alti consuli, §i dupg ce
primiri consulatul 1Karius, fiul lui Marius, o Papirius Carbo, porni
din nou Sulla cu erizboiu impotriva tinirului Marius. Acestuia
amori 20.000 oameni, pierzind e el din ai sài 400. Curind dupi
www.dacoromanica.ro
 104

aceea, intri §i in Roma. Pe Marius, fiul lui Marius, Il urmOri pintt

la Praeneste, unde Il im.preeuri §i-1 sili si-§i puni caplit zilelor.
ln urmi dete o noui lupa crinceni impotriva lui Lamponius §i
Catrinas, çäpeteniile partidului lui Marius, lângä poarta
In aceasti lupti se zice ci au luat parte impotriva lui Sulla 70.000
de oameni. Din ace§tia 12.000 se predarI lui Sulla, furi na-
c,elärili de min' ia neeatioasi a biruitorului, fie in lupti, fie in
tabärci, fie in fugi. Cnaeus Garbo, celilalt eonsul, fuge dela Ari-
minus in Sicilia, unde este omorit de Cnaeus Pompeius, care n'avea
pe atunci deck 21 de ani §i ciruia Sulla, cunoscandu-i curajul i-a
incredin/at comanda peste trupele sale, a§a cá dupi Sulla era so-
cotit el ea al doilea.
9. Pompeius, dupi ce a ucis pe Garbo, a pus mán' a pe Si-
cilia. De ad. 'trece in Africa unde om.oari pe Domitius, o cipete-
nie a partidului lui Marius §i pe Hierdas, regele Mauritaniei, care
ajutase pe Domitius. Dupii aceste fapte, Sulla îi sOrbAtoli un
triumf strilucit asupra lui Mithridates. i Cnaeus Pompeius triumfl
dupi aceea asupra Africei, fiind in viirstO numai de 25 de ani,
cinste pe care nu a mai avut-o nici un alt Roman. Astfel se sfir§irli
doui din cele anai nenorocite rizboaie; cel italic care se mai nu.-
muele §i rizboiul social §i cel civil cari, amindotai, d.inuijrä zece
ani. Ele au anistuit in focul los mai mult de 150.000 de oaMeni, intre
cari 24 fo§ti consta% 7 foati praetori, 60 fo§ti edili §i aproape 200
senatori.

CARTEA VI-a

Cuprinsul. 1. Rázboie.1 in contra lui Sertorius, in Spania. Acest

general e omorit de trupele sale. 2. Räzboiul in contra Macedoniei i in
contra tirilor invecinate. Triumful lui Scribonius Curio. 3. Victoriile
tritunful lui Servilius Isauricus asupra Ciliciei i asupra Lyciei. 4. Rizboiul
lui Cosconius in Tllyricum g in Dalmatia. 5. Consulul Lepidus provoacä
turburäri. Iruibugirea lor. Triumfurile citorva general'. 6. Nicomedes, regele
Bithyniei, las mopenitor la moartea sa poporul roman. Noi riizboaie. Al treilea
rizboin mithridatic. 7. Räzboiul cu sclavii, terakinat dupä trei ani, de
Lucinius Crassus. 8. Continuaren räzboiului cu Mithridates, 9. Rizboiul
Zn contra aliatului su Tigrane,s, regele Arm.eniei. 10. Räzboiul in contra
Thracilor i in contra popoareior dela Dunäre. Triumful celor doi Lucullus.
Rizboiul cretic terminat de Metellus. Apion, regele Lybiei lasä mogteui-
tor pe poporul roman. 12. Räzboiul in contra Piratilor i in contra lui
Mithridates, condus de Pompeius. 13-14. Pompeius invinge pe Tigranes
pe alti regi din Asia. Purtarea sa dupä räzboiu. 15. Conjuratiunea lui Ca,

www.dacoromanica.ro
 105

tilina. 16. Triumfurile lui Metellus gi ale lui Pompe,ius. 17. Rizboiul
gallic 'al lui Julius Caesar. 18. Crassus e omorit intr'o expeditiune in contra
Partilor gi armata sa masacratä. 19-25. Rizborul civil intre Caesar ti Porn-
peius. Evenimentele acestui rizboiu. Infriu igerea i moartea lui Pompeius.
Puterea lui Caesar. Moartea sa.

Dupi ce Sulla a restatomicit ordinea in stat, issbucniri, supt

consulatul lid Marcus Aemilius Lepidus §i al lui Quintus Catulus,
noi räzboaie: unul in Spania un al doilea in Macedonia, un al
treilea in Pamphilia §i Cilicia §i un al patrulea in Dalmatia. In
adevär, Sertoriuso un vechiu partizan al lui Marius, temindu-se
de soarta celorlalte cApetenii, cari fuseser. omorlii impinge pe
Spanioli la räzboiu. Impotriva lui furl triani§i generalii. Quintus
Caecilius Metellus, fiul invingaorului lui Jugurtha §i praetorul Lu-
cius Domitius. Acesta din unma fu ucis de Hirtuleius, un general
al lui Sertorius. Metellus s'a luptat ianpotaiva lui Sertorius. cu so4i
feluriti. In cele din ukrmi, fiind socotit la Roma nevrednic s poarte
acest fázboiu el singar, a fost trimis in Spania Cnaeus Pompeius.
In contra acestor doi advensari, Sertorius avü §i izbanzi, suferi inaä
§i infringeri. In sfir§it, in anul al optulea, Sertorius cäzu de mina
alor si §i Cnaeus Pompeius, punind capät elzboiului, a adus in
supunerea Romanilor mai toatä Spania.
Appius Claudius, in anul duPI consulatul säu, fiind trimis
In Macedonia, a purtat lupte de härtniall cu feluritele popoare cad
locuiau in provincia Rhodope §i muri ad din pricina unei boli.
In locul lui a fost trianis fostul consul Cahn; Scribonius Curio. Acesta
invinge pe Dardani strabate pant'tLa Dundre §i chip% trei ani, ispeä-
vind alzboiul, a dobindit un triumf (a. 71 in. Chr.).
E trimis apoi Publius Servilius, fost consul, cu titlul de
proconsul, un härbat plin de vlagg, in Cilicia, §i in Pamphilia. Acesta
supune Cilicia, impresoarà §i cuc,ere§te cele mai de seaml cetai din
Licia, Litre cari Phaselis §i Olympus. Cuprinde §i Corycus din Ci-
licia. Se näpuste§te de asemenea gi asupra Isaurilor, cari sunt siliti
sä i se supuie §i in timp de trei ani pune capa rázboiului slu. El
a fost cel dintai dintre 'Romani care a trecut cu o arm.ati peste
Taurus. La intoarcerea sa in Roma dobandi un triumf §i cinstea
de a se numi Isaurieus.
In Elyria e numit comandant cu titlul de proconsul Caius
Cosconius. Acesta supune o mare parte din Dalm.atia, cucere§te

www.dacoromanica.ro
 106

lona 1) §i, sfir§ind rizboiul in timp de doi ani, se intoarce la

Roma.
Tot in vremea aceasta, consulul Marcus Aemilius Lepidus,
colegul lui Catulus, a voit sà atite un rizboiu civil. Mi§carea a foot
insi inibu§iti intr'o singuri cacmpanie. In chipul we. eerta s'au
biltorit, in acela§i timp, mai multe triumfuri §i anume al lui Metel-
lug asupra Spaniei, al lui Pompeius, pentru a dona oari, asupra
aceleea§i provincii, al lui Curio asupra Macedoniei §i al lui Servil-
lius asupra Isauriei.
In anul 670 dela fundarea Romei, supt consulatul lui Lu-
cius Licinius Lucullus §i al lui Marcus Aurelius Cotta, moare Nico-
medes, regele Bithyniei, lisind de mo§tenitor testamentar poporul
roman. Mithridates strici pacea gi caufi si puie din nou mina pe
Bithynia §i pe Asia. Impotriva lui 1VIithridates senatul trimite pe
amindoi consulii cari, insi, nu sunt la fel de noroco§i. Cotta e
infrint intr'o luptä la Chalcedon, e respins in cetate çi impresurat.
Dupi ce, hug Mithridates pleaci de aci la Cyzicus, cu gindul si
puje mina pe intreaga Asia, dupi cucerirea acestei ceati, Ii iese in
cale celilalt consul, Lucullus §i, pe cind Mithridates era ocupat
cu impresurarea Cyzicului, Il love§te dela spate, Il slibe§te p,riva
foame §i-1 infrtuage in mai multe lupte. In cele din urm.i il impinge
spre Byzantium, care acuni se nume§te Constantinopolis. Lucullus
infringe §i pe mare pe generalii lui Mithridates. Astfel intio sin-
guri iarni §i o singuri vari, Lucullus omoari aproape 100.000 de
oameni de ai regelui.
In anul 678 dela fundarea Romei, Marcus Licinius Lucullus,
un vir al celui ce se lupta impotriva lui Mithridates, prime§te °car-
muirea provinciei Macedonia. In Italia, izbucne§te deodati un riz-
boiu. aptezeci i patru de gladiatori, supt conducerea lui. Sparta-
cus, Crixus §i Oenoanaus, sparg u§ile sàlei lor de arme din Capua
§i fug. Se rispindesc in intreagi Italia §i atiti un rizboiu mai
primejdios decit cel al lui Hannibal Dupi ce omoari pe mai multi
generali aumani.. §i pe amindoi consulii, in aceeni lupti, îi string
o armati de aproape 60.000 de oa.meni. Sunt limA adrobiti de pro-
consulul Marcus Lkinius Crassus, in Apulia, i acest rizboiu, dupi
ce a pricinuit mai multe nenorociri Italiei, se sfir§e§te dupi al
treilea an.

1) Salona sau Salonae, vestit ora § in Illyria, aproape de Spalato de

astäzi.

www.dacoromanica.ro
 -107-
In anul 681 dela fundarea Romei, pe cind erau consuli Pu-
blius Cornelius Lentulus §i Cnaeus Aufidius Orestes, in tot impe-
riul roman nu eran deelt dou5 ilzboaie mai prian.ejdioase, ce! mi-
tirridatic §i ce! macedonic. Comanda o aveau ambii Luculli, §i anu-
me Lucius Lueullus §i Marcus Lucullus. Lucius Lucullus, dup.&
lupta dela Cyzicus, in care el infrinsese pe Mithridates §i dup5 lupta
naval5 in care ii sdrobise flota, se pune pe urma lui §i dup5 ce
ja inapoi Paphlagonia i Bithynia, il lovegte in chiar regatul su
§i-i cucere§te Sinope §i Amisos, cele mai vestite cetkti din Pontus.
Intr'o a doua lupt5, ling5 cetatea Cabira, unde Mithridates adunase
din intregul s5u regat trupe nenumärate, 5000 Romani nirnicesc
30.000 de oameni alegi ai regelui, pun pe fuga pe Mithridates gi
fac jaf In lagärul lui. Luculus ja §i Armenia minor, a cireia st5-
pinire o avea Mithridates. Totugi fugarul Mithridates e primit de
Tigranes, regele Anmeniei, care, dup5 ce biruise de m.ai multe ori
pe Peri i ocupase Mesopotamia, Syria §i o parte din Phoenicia,
donmea IncArcat de o mare slaviL
Lucullus urmirind pe dugmanul s5u, pe care 11 pusese pe
fug5, intrI §i in tara lui Tigranes, regele Armeniei. Aci cuceregte
Tigranocerta, cea mai vestità cetate din ainutul Arzanenii a rega-
;tului armenian, infringe pe insugi regele care era in fruntea a
608.000 de oam.eni inarmati cu platage §1. 100.000 de area§i §i
ostagi, cu toate &II el nu avea deck 18.000 de soldati. Biruinta lui
Lucullus a fost aga de strälucitä cà o mare parte din Armeni au fost
prapiditi. De aci pleacà la Nisibis, cuprinde §i aceast5 cetate §i face
prizonier pe fratele regelui care avea comanda aci. Dar fiindc5 ge-
neralii romani, pe care II 15sase Lucullus cu o parte din armatil ca
sa apere tinuturile cucerite, diduri prilej lui MitIrridates, din pri-
cina netrebniciei §i licamiei lar, sà UtivilleascA iari in Pontus, riz-
boiul incepe din nou. lar cind Lucullus, dupa cuprinderea
Nisibis, se preg5tea sà inceapi o expeditiune impotriva Per§ilor, a
fost
Ce151alt Lucullus, ing, care se gäsea ca guvemator al Mace-
doniei, fu cel dint:Hu dintre Romani care a avut sà poarte räzboin
cu Bessi (a. 71 in. Cb.r.). li invinge inteo mare 135filie pe muntele
Haemus 1) ; cuprinde Uscudama 2), oragul Bessilor, chiar in ziva

Haemus, Balcanii de astiízi. De obicein se face apropiere intre Bessi

Basarabii nostri.
Probabil Adrianopolis de mai tfirziu.

www.dacoromanica.ro
 108

ciocnirii, cuprinde §i Cabylel) i palrunde pizsai la Dungre. Apoi

ataca mai multe cetafi de king Pontus. Deirama. Apollonia ), cu-
cere§te Callatis 3), Parthenopolis, Tonti4), Elistrus5), i Burziaon
sfir§ind räzboiul se intoarc,e la Roma Amindoi Luculli i§i serbaa
triumfuri. Biruitorul lui Mithridates §i al atitor regate a avut insI
un triu.mf mai strälucit.
Dula elzboiul macedonic rimase msA räzboiul Cu Mithri-
dates, cici acest aege, folosindu-se de plecarea lui Lucullus, i§i
stringe trupe §i pune mina pe arme: atunci izbucni §i raboiul cu
Creta. Aci fu trimis Quintus C.aecilius Metellus care dupä citeva
lupte m.ari, cuprinde in timp de trei ani intreagI provincia §i, sär-.
bätorinduli un triumf, primi numele de Creams. Tot in acest an
imperiul roman spori cu Lybia, in llama testamentului fostului ei
rege Apion; ceati celebre eran ad Becrenice, Ptolemais §i Cy-rene.
Pe cind se petrec,eau toate acestea, pirafii a§a de mult
incillcau 'raffle, cá Romanii, dei biruitori pe intreg globul pimin-
tesc, erau totu§i In primej die pe apä. De aceea, Ii s'a incredintat
conducerea fizboiului in contra piratilor lui Cnaeus Pompeius.
Acesta in cfiteva luni, cu mare izbindl i cu mare repeziciune,
isperivi räzboiul impotriva Ion. Curind dupi aceasta, li se incredinti,
tot lui comanda impotriva lui Mithridates §i a lui Tigranes. Pri-
mind aceastä comandä infringe pe Mithridates in Armenia Minor,
inteo lupa de noapte, ii jefue§te lagärul i Ii omoarä 40.000 de oa-
meni, el nepierzind din armata sa decfit 20 de soldati. §i 2 centu-
rioni. Mithridates scapI in fugä cu sosia sa §i cu doi tovarki. Nu
mult dupä aceea, ajungind prea tiran faiä de ai säi, Mithridates
este silit sà-§i pule capät zilelar, lufind otravi in timpul unei räs-
eoaIe militare, urzia de fiul säu Pharnaces. Astfel se sfir§i Mithri-
dates. A pierit insä Lin& Bosphor acest bärbat de o a§a de mare
härnicie §i de o ago de mare experiena, d.upi o domnie de 60 de
ani,i In virstä de 72. Impotriva Romanilor a purtat armele timp
de 40 de ani.
In urmä, Pompeius porne§te cu razboiu impotriva lui Tigra-
nes. Acesta ii se supune. Vine la el in tabari, departe de 16 mile de
Artaxata, §i cäzind In genunchi,. ii intinde diadema sa. Pompeius

Cabyle, ora § in Thracia, la nord de Anchialus.

ApoUmpia, colonie milesianä, in Thracia, la Marea Neagrä, azi SizeboIn.
Callatis, azi Mangalia.
Tomi, azi Constanto.
Histrus, azi Caranasuf, in Dobrogea.
www.dacoromanica.ro
 109

i-o pune din nou pe cap trateazi Cu toati cingtea; totugi

depsegte cu luarea unei pirti din imperiu gi cu o mare sumi de
bani. I s'a luat Syria, Phoenicia gi Sophene. Pe lingi aceasta, trebui
si mai dea 600 talanti de argint poporuhn roman, fiindci a pomit
cu r5zhoiu impotriva Romanilor frà nici un motiv.
Curind dupi aceea, Pompeius ficu o campanie impotriva
Albanilor gi invinse pe xegele lor °rodeo in trei bätiii. Fiind in-
duiogat prin scrisorile i dararile acestui rege, sfirgi prin a-i da
iertare gi acarda pace. Birui de agig.derea intr'o /upti gi pe
regele Ibeaiei Artaces care ii se supuse. Dete ca dar Armenia Minor
regelui Galatiei, Dejotarus, fiindeiIi fusese aliat in rizboiul mithri-
datic, lui Analus §i lui Pylaemenes le didu inapoi Paphlagonia, iar
pe Aristarchus 11 ficu rege peste Colchis. Nu mult dupi aceea,
invinse gi pe Ituraei gi pe Arabi. Iar cind veni in Syria climi li-
bertatea cetkii Seleucia, din vecinitatea Antioehiei, fiindc5 nu pri-
rnise pe Tigranes. Antiochenilor le-a dat inapoi obstaticii; Poporu-
lui din Daphne Ii dete ceva pimint, pent= ca s aibi mide si-gi
planteze o dumbravi mai mare, riminind incintat de pozitia locu-
lui gi de bogilia izvoarelor. De aci pleci spre Judaea gi in timp de
trei luni cuprinde Jerusalymul, capitala uírii, dupi ce omori 12.000
de ovrei gi dupi ce ceilalti Ii se supuseri. Dupi aceste fapte trece
din nou in Asia gi pune capit acestui rizboiu care nuse aga de
mult.
Supt consulatul oratorului Marcus Tullius Cicero gi al
lui Caius Antonius, in anul funditii Romei 639, Lucius Sergius Ca-
tilina, dintr'una din cele mai vestite fami1i, insi de o fire por-
niti spre riu, ficu nnehiri Impreuni cu citiva cetiteni, de asemenea
striluciti, dar plini de indrisneali, sA nimiceasci patria. A fost
izgonit din Roma de Cicero gi tovarigii sAi, fiind pringi, au fost
spinzurati in inchisoare. Dar gi Catilina a fost biruit intr'o lupti de
.celilalt consul gi om.orit (a. 63 in. air.).
In anul 690 dela fundarea Romei, supt consulatul lui De-
cimus Junius Silanus gi al lui Lucius Murena gi-a sirliitorit Me-
tellus triumful sin asupra Cretei gi Pompeiug asupra piratilor
asupra lui Mithridates. Un tirumf mai strillucit ca al acestuia nu
s'a eirbitorit nici inaintea carului lui Pompeius mergeau
fiii lui Mithridates, fiul lui Tigranes, i Aristobulus, cregele Judaei-
lor; iar inaintea biruitorului erau purtate tezaure nenumitrate,
sume denie nemisurati de aur gi de argint Pe vremea aceasta In
- lume nu era nici un rizboiu mai de seami.

www.dacoromanica.ro
 110

In anul 693 dela fundarea Ramei, Caius Julius Caesar, cel

care m.ai tâxziu avea si ajungi stipinul atotputemic al lumii, este
ales consul impreuni cu Lucius Bibulus. Ii se incredinteazi ocir-
rnuirea Galliei gi a Illyriei gi comanda peste 10 legiuni. Mai intiiu
infringe pe Elelvetieni, cari astizi se numesc Sequani. Dupi aceea,
chtigind biruineg dupi biruinfg, ajunge dupi, lupte singeroase
pinil la oceanul britannic i supune in limp de noul ani aproape
intreaga Gallia care se ggsegte agezati intre Alpi, fluviul Rhon, Rhin
gi Ocean gi care are un ocol de jur imprejur de 3.200.000 pagi. Cu-
rind dupi aceea vesti rgzboiu gi Britannilar, cari mai inainte nici
nalcar dupi nume nu erau cunoscuti, Ii biriii le lug obstatici gi-i
flea tributari. Gallilor le-a paruncit si pliteascri anual un tribut
de 40.000.000 sextertii. Se nipustelte gi asupra Germanilar de din-
-colo de Rhin, pe cari îi birue dupi nigte lupte foarte singeroase.
In mijlocul atitar izbinzi n'avu decit trei infringeri: odati la
Arvemi, fiind gi el de fati, gi de doug ori in Germania, in lipsa
sa, mide doi din generalii sài, Titurius gi Aurunculeius, fiind sur-
pringi, au fost omariti prin viclegug.
Cam in aceeagi vrame, in anul 697 dela fundarea Romei,
Marcus Licinius Crassus, tovarggul lui Cnaeus Pompeius ce! Mare,
In al doilea consulat al siu, fu trimis impotriva Parthilor. Dfind
lupta in tinutul dela Carrae, fgrii sä tie seaang de prevegtiri 0. de
auspicii, e bgtut de Surena, un general al regelui Orodes, gi in cele
din urna omurit impreuni cu fiul gu, un anir distins prin me-
ritele sale rizboinice. Resturile arm.atei fuel scipate de quaestorul
Caius Cassius, care prin curajul gu deosebit a reficat cu aka
tejie pierderea suferiti cg, trecind peste Eufrat, a biruit pe Pergi
In mai multe lupte una dupi alta.
Dupg acestea a urmat rizboiul civil cel mai inFozitar
cel mai dure.ros din cite au foot. In acesta, pe lingi nenorocirile de
rizboiu pe cari le-au pitit Roananii, safari chiar gi constitutiunea
romang o schimbare. Caesar, intorcindu-se ea biruitor din Gallia,
ceru si fie ficat pentru a doua omit consul, gi de sigtzr ar fi do-
bandit aceasta, dacg nu s'ar fi impotrivit eonsulul Marcellus im-
preuni cu Bibulus, Pompeius gi Cato. Ba IncA îi s'a trimis gi ordinal
senatului ca nu cumva sii se intoarci la Roma inainte de ali fi
dat drumul trupelor. Furios din cauza acestei impotriviri, porni cu
armata ea dela Ariminum, unde îi avea soldatii stringi, Impotriva
patriei sale. Consulii, senatul intreg gi toatri nobilimea fugiri. din
Roma, impreuni cu Pompeius gi trecurg in Grecia. Aci in Epir, in

www.dacoromanica.ro
 111

Macedonia §i in Achaia, senatul incepu, supt conducerea lui Pont-

peius, si-§i pregiteasci o armaa impotriva lui Caesar.
Caesar, intrand in Roma pixie,' iti, i§i luii titlul de dicta-
tor; apoi pleci in Spania. Aci bitu puternicele §i vitezele armate
ale lui Pompeius, impreunä cu cei trei cormandami ai lor: Lucius
Afranius, Marcus Petreius §i Marcus Varro. Se intoarse de ad §i.
trecu in Grecia al se lupte impotriva lui Pompeius. In prima luptä
a fost infrint. §i pus pe fugi. Cu. toate acestea scapi, cici Pompeius,
din pricina nopgii ce se apropia, n'a voit s.l urmireascä. Aceasta
a Meta pe Caesar si spuni cä Pornpeius tut §tie sii invingei §i, c4 el
numai in acea zi ar fi putut sei fie invins. Se luari in urmi la
lupti in Thessalia, la Palaeopharsalus, cu trupe nenumirate din
ambele Armata lui Pompeius avea 40.000 soldagi din infante-
rie; 600 din cavalerie in aripa stângii, 500 in aripa dreapti. Pe
längi aceasta mai avea el trupe de ajutor din intregul Orient §i toati
nobilimea, nenpyraragi senatori, fo§ti praetori, fo§ti consuli §1 fo§ti
genarali cari ci§tigaseri victorii in rizboaie marl. Armata lui Caesar
n'ajunsese la un nuniir mai mare de 30.000 de soldagi, din inf an-
terie, §i numai 1000 soldati din cavalerie.
Romanii nici cind alta dati n'au avut strinse la un loe
trupe mai numeroase §1 nici generali mai buni; cu ace§tia U§Or ar
fi putut sä cucereasci lum.ea intreagi, daci ar fi pornit impotriva
barbarilor. Lupta a fost tota§i indärjiti §i in cele din urrai Porn-
peius a fast biruit, lar taIra sa jefuiti. El insu§i, fiind pus pe fugi,
se indrepti spre Alexandria, pentru ca si primeasci ajutoare dela
regele Egyptului, a1 ciruia epitrop fusese dat de senat, din causa
varstei tragede a aceluia. Acest prim, însA, inänd seami mai remit
de imprejuriri de cat de prietenie, puse si omoare pe Pompeius,
iar capul §i inelul acestuia 11 trimise lui Caesar. Se zice ci pe
Caesar, privind capul unui am atät de mare, care îi fuse odinioari
ginere, l'ar fi podidit lacrimile.
Curänd dupi aceea veni §i Caesar in Alexandria. Ptole-
maeus voi si-i Intinzii §1 lui o carsä; din aceasti cauzi Ii s'a de-
clarat rizboiu. Ptolemaeus fu insi biruit §i a pierit in Nil, mide
II s'a &it corpul §i plato§a de aur. Punind mina pe Alexandria,
Caesar dete regatul Egyptului Cleopatrei, sora lui Ptoletnaeus, cu
care avusese legituri intime. De aci Caesar se Intoarse inapoi
britu pe Pharnaces, fiul lui Mithridates ce! Mare, care ajutase pe
Pompeius in Thessalia §i care acum se lupta in Pontus, ocupiind

www.dacoromanica.ro
 112

mai multe provincii romane. Caesar infringindu-1 chiar in unja de

bätae, 11 sili sä-§i puie
Intorcânclu-se la Roma, s'a ficut pen.tru a treia oari consul,
irnpreun5 cu Marcus Aemilius Lepidus, care, ca un an inainte, fu-
sese 2nagister equitum pe cfind Caestar era dictator. De ad a ple-
cat in Africa, uncle o maul-time nenu.märati de "nobili, Cu ajutorul
lui Juba, regele Mauritaniei, se pregliteau din nou de.rizboiu. Ge-
neralii womani erau Publius Cornelius Scipio, din strälucitul neam
al lui Scipio Africanus, (acesta fusese §i socrul lui Pompeius), Mar-
cus Petreius, Quintas Varus, Marcus Parcius Cato §i Lucius Corne-
lius Faustus, fiul dictatorului Sulla. In.cepänd rä'zboiul dupi mai
multe lupte, victoria o chtiga Caesar. Cato, Scipio, Petreius §i Juba
se sinucieerä. Faustus, fiul dictatorului de odinioari Sulla, ginerele
lui Pompeius, este amorit din ordinul lui Caesar.
Intorandu-se la Roma, anal urmätor, Caesar este alee pen-
tru a patra oarà consul §i pleacä numai decit in Spania, ande fiii
lui Pompeius, Cnaeus Pompeius i Sextas Pompeius, porniserä im
räzboiu pe o scarä întinsä. S'au dat mai multe lupte; ultima a fost
lingä ora§ul Munda, ande Caesar era cat pe aci 8i fie hätut. Sol-
datii ski luind-o la fugä, el voi 85 se sinucidä, ca sä nu cazi in
mâinele unor tineri, el in värstä de 54 de ani, dupi o glorie militaxi
atat de mare. Refäcand rindurile soldatilor chtigI in cele din
urmi biruinta. Fiul cel mai mare al lui Pompeius fu min, cel mai
mic scäpi Cu fuga.
Dupä ce pune capät tuturor räzboaielor civile, de peste tot
local, Caesar se intoarse la Roma. Acum incepe sä se poarte cu
trufie §1 in contra obiceiurilor libertAçìi romane. Fiindcil in twrai
cäuta sA impärteastä §i onorurile dupä banal sAu plac, onoruri cari
mai inainte se impirteau de popor §i fiinda nu se scula inaintea
senatului cind .acesta venea la el §i de oareoe §i in altele se purta
ca un rege §1 ca un.stäpän cu puteri netirmurite, s'au conjurat in
contra lui 60 §i mai bine de senatori §i de cäläreti anmani. Cei mai
de seamä dintre conjurati erau cei dei Bratus, din neamul aceluia§i
Brutas, care fusese primul consul la Roma §1 alungase pe regi,
Caius Casiius §i Servilius Casca. Astfel Caesar intr'o zi de senat, ve-
nind in curie iimpreunii ca aii senatori, a fost eträpuns de 23 de
pumnale (a. 44 in. de Chr.).

www.dacoromanica.ro
 113

CARTEA VII-a

Cuprinsul. 1. Moartea lui Caesar este inceputul nnor noi razboaia

civile; purtarea lui Antonius. 2. Antonin's, pus pe fugl, se refugiadt la
Lepidus, care il ¡alpaca Cu Octavianus. Triumviratul lor. Omorul lui Cicero.
3. Rzboiul lui Brutus gi al lui Cassius, omoritorii lui Caesar; moartea lor.
pirtirea statului intre Antonius i Octavianus. Lucius, fratele lui Antonius, pro-
vocator de noi turbunari, cari sunt inabusite. 4 Razboiul lui Sextus Pom-
peius; tratatul de pace. 5. Succesele lui Agrippa in Aquitania. Ventidius
Bassus bate pe Parthii cari au navalit in Syria; triumful arbu. 6. Sextus Pont-
peius incepe din non dizboiul; e invins i omorit.' 7. Rizboiul dintre Octa-
vianus o Antanius. Lupta dela Actium; moartea Jul Antonius ti a Cleopatrei;
Egiptul e incorporat in imperial roman. Octavianus primegte titlul de
Aug-ustus, i amine singur stapfinul miperiului. -- 9-10. Riizboaele lui Au-
gustus; vista sa; caracterul sau. El maregte inq3eriul. Moartea sa. il. Tibe-
rius unneadi dupil Augustus. Moartea sa pricinuegte o bncurie generall. 12.
Caligula: Lagitaten sa In räzboiul contra Germanilor. Asasinarea sa. 13.
Claudius; slKbicSunea sa; el supune Britannia. 14. Nero; desfrinarea ti cru-
zimea sa. Britannia aineninta sä scuture jugul roznan; Parthii pun mina pe
Armenia. Pontus Polemoniacus i Alpii Cottieni se alipesc de irnperiul roman.
15. Nero, urgisit de toti, e declarat de senat de dugman ti se sinucide. 16.
&Urinal Galba, citva timp imparat, e asasinat. 17. Otho fiind in razboiu
cu Vitellius, rivalul siu, se sinucide spre a cur= rilzboiul civil. 18. Vite-
Ras fa de exemplu pe Nero, 'Icon:Ilia sa dupii mincare; muartea sa ruginoasä.
19-20. Vespasianus, calitatile sale, cuceririle sale; insula Vecta e incorpo-
rata la imperial roman. Achaia, Lycia, Rhodos, Samos, Thracia, Cilicia g Com-
magena se prefa,c in provincii romane. ; 21-22. Domnia fericita a lui Titus.
23. Razboiul lui Domitianus cu Sarmatii, ea Cattii i cu Dacii. Crimele sale.
Asasinarea sa.

1. La acnul 709 dela fundarea Rpmei, incepura din nou, dupä

omorirea lui Caesar, fizboaiele civile. Senatul era de partea omo.
ritori/or, consulul Antonius fug, fiind partizan a lui Caesar, cauta
81'4 pedepseasca, umnind razboiul civil. In aceastli turburare a sta.
tului, Antonius, slivir§ind tot felul de firadelegi, a foot declarat du§-
man al patriei. In contra lui a fost trimis cu armata cei doi consuli,
Pansa §1 Hirtius, impreuna cu tinarul OctaNianus, in viral numai
de 18 ani, un nepot al lui Caesar, care 11 lasase in teetamentul sau,
mo§tenitor, cu conditinnea sa-i poarte numele. Este acela§i Octa-
numit in urma Augustus, care s'a facut stapanul atot puter-
nic al statului roman. Cei trei genecrali pornind impotriva lui An.
tonius 1-au birait; întâniplarea insa a ficut ca cei doi consuli in.
vingatori sa moar5 §i ca cele trei armate a se &easel subt comanda
unuia singur, a lui Caesar Augustus.
1ZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X 8
www.dacoromanica.ro
 114

Antonius, pierzanduli armata §i fiind pus pe fuga s'a refu-

giat la Lepid.us care fusese odinioarg magister equituan al lui Caesar
§i care in vremea aceasta, avea o mare armatg supt comanda sa.
Lepidus prime§te pe Antonius §1 incepe numai deck intrevorbiri
cu Octavianus care subt pretextul rrgsbung.'rii tat:glut su adoptiv,
mergea cu o armati impotriva Romei §i izbutise, ca in varsta de
20 de ani, sA i se ine.redinteze consulatul. In intelegere Cu Antonius
§1 Lepidus Ootavianus proscrie senatul §i cu arm.ele in maini, incepe
eA donmeascg. Triumvirii (cei trei bärbati) ralcelgrira cu acest pri-
lej pe eel:4mill cei mai de seama, Izare cari §i pe orratorul Cicero.
Intr'acea Brutus §i Cassius, uciga§ii lui Caesar, (land in Ma-
cedonia §i in Orient peste mai multe armate pe cari §i le atraserg
de partea lor, pun la cale un mare rgzboiu. Impotriva lor pleacg
Caesar Octavianus Augustus §i Marcus Antonius (Lepidus ramasese
al apere Italia) §i lupta se &I laugh' Philippi, un ora' din Mace-
donia 1). In primg bataie furl biruii Antonius §i Caesar; pieri insi
Cassius, conducgtorul nobilimii. Intr'a doua baglie pieri §i Brutos
§i o multime nenumärata de nobili cari prinseserg armele algturi
de Cassius. Apoi biruitorii îgi impartirg astfel republica: Augustus
ja Gallia, Spania §i Italia; Antonius Asia, Pontus §i Orientul. In
Italia "mil consulul Lucius Antonius, un frate a celui care impreung
cu Caesar se luptase impotriva lui Brutos i Cassius, atafl un non
rizboiu. civil. Este infrant insg la Penuria, un ora' in Tuscia, §i
fácut prizonier, dar nu e mnorit.
Intr'acea Sextus Porapeius, un fiu al lui Cnaeus Pompeius
cel Mare, .urze§te in Sicilia un rgzboiu foarte primejdios, impreung
Cu ramasitele partidului republican al lui Brutus §i Cassius, stranse
din toate pgittile in jurul sgu. Impotriva lui Sextas Pompeius por-
nesc Caesar Augustas Octavianus .§i Marcus Antonius. In cele din
urma au cgzut la pace.
In timpul acesta Marcus Agrippa face o expeditiune noro-
coasi in Aquitania, iar Lucius Ventidius Bassus, In trei lupte, una
dupg alta, invinge pe Per§ll cari navgliserg in Syria. Pe Pacorus,
fiul regelui Orodes, Il omori tot iu ateea§i zi in care odinioarg Oro-
des, regele Per§ilor, amorise, prin generralul sgu Surena, pe Crassus.
Ventidius este cel dintaiu dintre Romani care si-a sarbgtorit asupra
Parthilor un triumf, la care de altfel a avut tot dreptul.
intr'acea Pompeius strica parca; fiind biruit intr'o luptg

1) A.zi Filibeh, la frontiera Thraciei. .

www.dacoromanica.ro
 115

pe spa., e omorit pe cänd fugia spre Asia. Antonius care avea In

stipinirea sa Asia i OrientuL, despirtindu-ee de sora lui Caesar
Octavianus Augustus, ja in asitorie pe Cleopatra, regina Egyptului.
el are fázboaie cu Per§ii, pe cari Ii invin.ge in cea dinaiu lupti;
cu toate acestea, fiinda armata sa suferea de foame §i de boale
§i fiindcA era ameninitat de Parthi, s'a retiras din tiara lor, ca un

Antonius la indemnul sotiei sale Cleopatra care in ambi-

liunea ei de feanee doria s domneascA §1 in ora§ul Roma, incepu
un nou rizboiu civil. Augustus Il invinge in faimoasa i stalucita
lupti navalä dela Actium, o localitate din Epir (a. 31 in. de Chr.).
Dupl. aceasa lupa fuge spre Egypt, uncle se sinucide, de oarece,
tori trecand de partea lui Augustus, se gäsea intr'o stare desnidAj-
duiti. Cleopatra hi apliel la piept un §arpe, de veninul aruia muxi.
Egyptul e adaus la imperiul roman de Augustus §1 ca guvernator e
arzat Cnaeus Cornelius Gallus, primal judecätor roman in aceasa

Statornicindu-se pacea in intreg imperiul roman, Octavia-

nus Augustus se intoarce la Roma, in al 12-lea an dupä intaiul
consulat. Din aceasa clipA, a condus singar statul, timp de 44 de
ani, cäci 12 ani mai inainte avuse puterea impreunA cu Antonius
§i cu Lepidus. In total, dela inceputul domniei sale §i plinä. la sfar§it,
au trecut 56 de ani. A murit in virsa 'de 76 de ani, de o moarte
naturali, la Atella, un ora § din Cam.pania §i a fost ingropat la Roma,
In câmpul lui Marte 1). Acest bArbat a fost socotit, in cele mai multe
privinte, ca avind ceva dumnezeiesc in sine, de oarece nu u§or se
poate gäsi cineva care al fi avut In rAzboiu mai Inuit noroc deck
el, §1 in pace mai mula cumpitare. In cei 44 de ani, cat a avut sin-
gur putexea, s'a purtat fall de cetiteni ca bunivointä, fatA de toaa
lumea cu dárnicie, fa4A. de prieteni cu credina, ridicindu-i la ala
inalte deregAtorii eh' erau aproape la fel cu ale sale.
Niel cand aladaa n'a fost imperiul roman intfo attire mal
infloritoare. In adevar, in afarA de räzboaiele civile, in cari nici-
odatä n'a fost biruit, el a mArit imperiul roman cu Egyptul, Can-
tabrim, Dalmatia, invinal mai inainte, dar acum eupusA cu totul
cu Pannonia, Aquitania, Illyricum, Raetia, cu .tara Vindelicilor
ti a Salassilor din Alpi, cu toate cal.:tile maritime dela Marea Nea-
ga, intre cari Bosporus §i Panticapaeuin font cele mai renumite..

1) Teti ceilaIi istorki ne spun di Augustus a murit la Nola.

www.dacoromanica.ro
 116

A invins §i pe Daci in Tr:4i multe lupte. A ciopärtit nenumirate po-

poare germanice i le-a alungat peste Elba care curge, departe
colo de Rhin, in tara barbarilor. Dar acest flzboin a fost .purtat
de fiul sin vitreg Drusus, ca §i cel din Pannonia de Tiberius, un
ah fiu vitreg al s5u. In aceastil campanie, a ficut-40.000 prizonieri
din Gerinania §i i-a arzat pe firmul Rhinului in Gallia. Parthilor
le-a luat inapoi Armenia gi a primit dela ei obstatici, lucru ne mai
auzit pink* atuncea. Aceltia ii deter5 inapoi §i steagurile romane,
cari le luaser5 cu prilejul infringerii lui Crassus.
Sycthii §i Indienii, despre cari mai inainte Romana nici
nu auziser5, Ii trimit daruri §i. solii. i Galatia, care mai inainte fu-
sese un regat independent, supt el, se preface in provincie roman5,
iar Marcus Lolling e cel dint5i cartmuitor al ei Cu titlul de pro-
praetor. Au.gustus era iubit chiar de barbari, dovad5 regii acestora
cari, fiind in legiturri de aliang5 cu poporul roman, zideau in eins-
tea lui Augustus cetiti, pe cari le numeau Ca,esaree, precum e cea
ficutil de Iuba in Mauretania §i cea din Palestina, asfázi cetate ves-
titi. Multi regi veneau din regatele lor ca s i se inchine §1, im.hrä-
cati in costume romane, adic5 in tog5, mezgeau pe Linea' lectica
sau calul lui. Dup5 moartea sa a fost pus in numlirul zeilor. Statul,
In cea mai infloritoare stare, 1-a Meat urma§ului su Tiberius, fiul
su vitreg la inceput, dup5 aceea ginerele su §i in cele din urmä
fiul s5u prin inflare.
Domnia lui Tiberius (a. 14 d. Chr.), a fost de o nepasare
destr5bIlat5, de o cruzime grozav5, de o ficomie nelegiuit5 gi de o
destrinare ru§inoas5. Clci el personal n'a purtat nici un r5zboiu;
expeditiunile rizboinice le conducea prin generalii sii. Pe citiva
regi, momindu-i la sine, nu i-a mai 15sat 65 se intoarci inapoi. Intre
ace§tia a fost §i Archelaus din Cappadocia, al caruia regat il pre-
fäcu In provincie roman5, lar capitula dete poruna el se numeasci
dupI numele su. Se nume§te azi Caesarea, ea care mai inainte se
nmnia Mazaca. Spre marea hucurie a tuturorm, muri in anal al
23-lea al domniei §i in virst5 de 78 ani, in Campania (a. 37 d.
Chr.).
Dup.& el urm5 Caiuss Caesar poreclit §i Caligula; acesta era
nepotul lui Tiberius §1 al lui Drusus, un fiu vitreg al lui Augustus.
Inotind In f5rIdelegi §i in amoruri, f5cu in curind s fie regre-
tata chiar domnia urgisit5 lui Tiberius. A intreprins un rizboiu im-
potriva Gertmanilor; cind ins5 a intrat in Suevia, n'a dat dovad5
de nici un fel de curaj. Ii necinsti surorile §i pe fiica uneia din

www.dacoromanica.ro
 117

acestea a recunoecut-o chiar ca fiici a sa. Fiind fata de toad lumea

de o nemaipomenita tacomie, patling gi cruzime, a fost omorit in
palatul säu, in virsta de 29 de mi, dupa o domnie de 3 ani, 10
luni §i 8 zile.
Ca uronag avu pe Claudius, un unchiu de tata al lui Cali-
gula, fiul lui Da-usus, al anti (monument se poate vedea la Mogon-
tiacum1), gi care avea de agigderea pe Caligula de nepot. Domnia
aceetuia n'a fost nici buna nici rea. In miele privinte era bun gi
Mmpitat, in altele crud gi nesaturat. Declara razboiu Britamaiei,
In care dela Caiva Caesar nimeni dintre Romani nu mai intrase.
Dupii ce birui pe Britanni prin Iscuainta generalilor si Cuaeus Sen.
tius gi Aulus Plautius, doi barbati de seama, Igi sarbatori un triumf
maret. Imperiul roman 1-a Mira, adiogand la el cateva inside age-
zate in Ocean, dincolo de Britannia, numite Orchades. Fiului su
i-a dat num.ele de Britannicus. Fa ta de unii din prietenii sai era
foarte binevoitor. Pe Plautius, spre pild., un barbat care in expe-
ditiunea sa in Britannia facuse mai multe fapte stralucite, 1-a 'Mao-
/it chiar in timpul triumfului pe Capitol, mergand la stanga trium-
fatorului. A trait 64 de ani gi a domnit 14. Dupä moarte a foat
zeificat gi numit divus (a. 54 d. chi.).
Urmagul Ban, Nero, a fost in toate la fel cu Caligula, un-
chiul salt dupi mama. Acesta a slibit gi a micgorat imperiul ro-
man 2). A fost de un desfrau gi de o riaipi neanai pomenita. Dupa
pilda lui Caius Caligula, ficea baie cal& gi a-ece de mirodenii, mer-
gea la pescuit Cu undite de aur, pe cari le lega cu efoara de put,
pura. A omorit un mare numar (le senatori gi a fost dugmanul tu-
turor oamenilor de treabi. In cele din urma pfma intr'atat s'a in-
josit gi gi-a pangarit fiinta sa, cri a inceput sä joace gi sà ante la
teatru, imbracat in costum de muzicant gi de actor tragic. A Mott
numeroase paricidii, ucizand intre allí pe fratele eau, pe sotia sa,
pe mama sa. A dat foc oragului Roma, pentru ca, la priveligtea
acestui incendiu, sài faca o idee de felul cum a ars odinioara
Troia. In ceea ce privegte rizboiul, peste tot n'a prea av-ut curaj
era cat pe aci sà piarza Britannia. Doti& coati, cele mai vestite din
aceasa provincie, i-au foat cucerite gi nimicite in timpul domniei
sale. Parthii i-au luat Armenia gi legiunile romane le-au trecut pe
sub jug. Cu toate aceatea, s'a cigtigat gi supt el douii provincii: Pon.

Mayence sau Maynz din zilele noastre.

Este vorba de pierderea Armenia

www.dacoromanica.ro
 118

tus Polemoniacus, cedat de regele de acolo Polemon, §i Alpii Cot-

tieni, dupa moartea regelui Cottius.
Din pricina atiltor faridelegi, fiind socotit de toata lu.mea
ca blastamat de zei, a fost parish de toti gi a fost judecat de Senat,
ca du§man al patriei. i, pe cand era ciutat sa fie supus la pedeapaa
trebuia si fie dus in pielea goala pain ora', Cu capul varit
intr'o fun* batut cu vergi pini la anoarte §i astfel aruncat de pei
stales Tarpeianä a fugit din pa/at g furi§ându-se la un libert al
sau, intre calea Salaria g calea Nomentana, la patru mile depirtare
de Roma, s'a sinucis. A zidit la Roma termele, numite mai inainte
Neroniane, cari acum lama se numesc Alexandrine. A murit
viirsta de 31 de ani, in amil al 14-lea al do,mniei gi impreuna cu.
el s'a stins toati familia lui Augustus.
Urmagul sin a fost Servius Galba, un senator din cea mai
vechie boierime, in varsa de 73 de ani. A fost ales ca imparat
de Spanioli g de Gan §i In urma toaa armata inar. i aceasa alegere.
Deregatoriile sale civile §1 militare aruncase oarecare stralucire §i
asup,ra vietii sale private, caci fusese adeseori consul, adeseori pro-
consul §i de mai multe ori generalisim in cele mai primejdioase
rilzboaie.
Domnia lui a fost foatre scura; inceputurile ei au fost fericite
gi nu i s'a putut aduce altä invinuire decat Cà a fold cam aplecat
spre cruzime. Cu toate acestea, a pierit prin viclenia lui Otho, in a
raptea lung' a domniei sale. A fost steams de gat in forul roman gi
ingropat in parcul vilei sale, de pe §oseaua Aurelia, im departe de
oregul Roma, (a 79 d. (Ir.).
Dupa uciderea Iui Galba, imperial incapu pe mina luí
Otho un barbat dintr'o famine nu de jos, totug: mai de neam dupa
mama decat dupa tata. In vieata sa particulara, a trait in desfranare
g in legaturi de prietenie cu Nero, iar ca imparat n'a avut tim.p s'a
se arate cine este. Caci In clipa in care el ucidea pe Galba, trupele
din Germania proclamau de imparat pe Vitellius, iar Otho pornind
cu armata impotriva acestuia a fost infrant la int.:1ga ciocnire a lor
la Bebriacum.1) In Italia. i Cu toate cä mai avea destule taupe ca
cari sa se impotriveascä Í Cu toate cä soldatii sal Il conjurau sä nu-gi
piarza nadejdea ar de repede de izbanda armelor lar, totugi el g-a
pus capat zilelor, spunand ca vieata sa nu pretuegte atata, ca din
pricina lui s inceapa un nou tizboiu civil. Muri deci de bunk* voie

Intre Mantua i Cremona.

www.dacoromanica.ro
 119

In värsti de 38 de ani, dupg o domnie de 95 de zile (a. 69 d, Chr.).

In until' pune m'ina pe putere Vitellius. Acesta era din.
teo familie mai mult onorabilä deck nobi1, cgci tatäl siu, degi de
neam de jos, a fost totugi ales de trei ori consul ordinar 1). Domnia
lui Vitellius a fost o rugine, eici s'a flcut vestit prin cruzimea sa gi
mai ales prin läcwuia sa dupl. mincare gi prin nesatul eau, agezin-
du-se de patru gi chiar de cinciori la masi pe zi. Istoria ne poves-
tegte, cel putin, de o faimoasg mask' ce i-a dat fratele sgu Vitellius,
mag in care pe Rugg alte mincgri scumpe se spune54. i s'ar fi pus
inainte 2000 de pegti gi 7000 de 'Agri. Vitellius fiindcg voia sä fie
deopotriva cu Nero, gi fiindcA aga de mult linea el la acesta, el a-
ducea chiar onoruri Tgmggitelor mortuare ale acestui impgrat,
momaintat fig niel o pompg, a fost comorit de generalii lui Vespa-
sian, al cärui frate, Sabinus, fäcuse impiratul sä piarg in incendiul
Capitoliului 2). Inainte de moartea sa "msi, a fost tärit in batjocura
tuturora pe strgzile Romei, in pielea goali, cu pgrul vulvoi, cu capul
gol, cu o sabie pusä supt bärbie, lovit in fata gi in piept cu tot felul
de raurdärii de toti cap 11 intilneau. In sfargit, 1-au steins de gat
gi 1-au aruncat in Tibru, lipsindu-1 de once inmormán. tare. A pierit
In virsta de 57 de ani, dupg o domnie de 8 luni gi o zi.
Urmagul sgu a fost Vespasianus, ales de impgrat in Pales-
tina. Acesta, degi era dinteo farmilie de jos, totugi poate fi asemuit cu
cei mai buni impgrati. Dar chiar inainte de a fi ajuns la domnie,
a mut un txecut strglucit, cgci, fiind trimis de Claudius in Germania,
apoi in Britannia, s'a luptat Cu dugmanul in 32 de lupte gi a adgugat
la imperiul roman doug popoare foarte puternice, 20 de orage
insula Vecta din apropierea Britmmiei. Ca impirat, s'a purtat cu cea
mai mare cumpItare; nu,mai el era caen Lamm de bani. Totugi dela
nimenea n'a luat ceva pe nedrept i dei banii Ii trängea cu llico-
mie, îi dgruia foarte bucuros, mai ales celar lipsiçi. Ba am putea
zice g inainte de el nici un alt impärat n'a fost de o dgrnicie mai
mare sau mai la locul ei. Era de o blindete neobicinuitg, aga el nu
pedepeea cu o pedeapg mai mare decat exilul, nici chiar pe cei vi-
novati de lèse-maiestate. Supt domnia sa, imperiul roman s'a märit
cu Judaea gi Ierusalymul, ces mai vestitg cetate din Palestina (a.
70 d. Chr.). De asem,enea Achaia, Lycia, Rhodos, Byzantium, Samos,

Consulul care intra in functiune la intilin Ianuarie i dupii numele

ciruia se numea anul se cherna consul ordinarius.
Incendierea Capitoliului este fapta impiratului Vitellius.

www.dacoromanica.ro
 120 --
cari mai inainte fuseseri state libere, precum gi Thracia, Cilicia,
Cummagena, ciirm.uite de regí amici, au fost preficute in provincii
Toluene.
Netinand seami de vechile supariri gi de vrigmigiile de mai
Inaint i indurand ou ribdare ocara advocaPor.gi filoeofilor. Ves-
pasianus avea in grija sa mai ales disciplina militari. Impreuni cu
fiul sin Titus, igi sirbiltori un triumf aeupra Jerusalimului. Insugi-
rile sale 1-au ficut iubit de senat, de popor, in sfargit de toati lu-
mea, cand se stinse deodati din pricina unei desinterii in vila sa,
aproape de rara Sabinilar, in varsta de 69 de ani i dupi o damnie
de noui ani i gapte zile; a fost pus in numirul zeilor. Cu toate u-
neltirile urzite impotriva sa, uneltiri pe cari se Prefaces in totdeau-
na ca le dispretuegte, avea atita incredere in ursita fiilor sii, ci in
plin senat a spus cA dulia sine sau va urma in domnie fili sii, sau
nu-i va mai urma nimenea.
Dupi el a ocupat tronul fiul sin 'Titus, care s'a chemat
agi§derea Vespasianus. Ac,esta era un birbat desivargit, aga ci a fost
vrednic Ea. fie numit iubirea i farmecul neamului omenesc 1). A fost
o pildi de elocinti, de virtull ostigegti, de infrinare. A pledat pro-
cese In latinegte, a campus poeme i tragedii in grecegte. In impre-
surarea Jerusalymului pe cand igi ficea serviciul militar supt tatal
siu, Cu douisprezece sigc4i a nimerit pe doisprezece duganani.
timpul domniei sale, s'a aritat Cu aka bunitate, cA n'a pedepsit ni-
ciodati pe nimenea, iar pe cei dovediti ci au uneltit impotriva sa
p.rimea tot cu aceeagi prietenie ca i mai inainte. A fost aka de bland
§i aka de darnic ci nu tagiduia niminuia nimic, iar cand amicii
ell 11 mustrau pentru aceasta le rispundea: Nimeni nu trebue
plece nemullumit dela o aucliengi imparateascli 2). Odati aducin-
dude aminte In timpul unei cine cA In acea zi n'a ficut niminuia
nici un. bine se apune ci ar fi zis: JatA, prieteni, am pierdut o zi de-
geaba ) Titui puse si se zideasci la Rama un Funfiteatru, la tamo-
sirca ciruia, se uciseri cinci mil de fiare silbatice.
Acest impärat, iubit de topi din pricina insugirilor sale, a
murit de o moarte fireasci, In aceeagi vilA ca i tatil sin, dupi o
dorrmie de 2 ani, 8 luni gi 20 de zile, in virsti de 41 de ani. La
moartea sa a foFst o jale at& de mare, ci fiecare plingea ca dupi un

Amor et deliciae humimi generis.

Respondit, ruslhun tristem debere ab imperatore discedere.
Amici, hodie diem perdidi.

www.dacoromanica.ro
 121

par' inte. Senatul afland despre aceasti pierdere nurmai inspre seari,
s'a ingrAmAdit noaptea in curie gi 1-au incircat de atitea laude gi i-au
arAtat atâta recunogtinfä, cifii nu i-a aritat niel ()data in vietifá,
odati fiind de fatA. A fost pus in rindul zeilor.
23. Fratele säu mai tinir, Damitianus, primi dupii el domnia.
Acesta lemina mai m.ult cu Nero gi cu Caligula decit au tatAl gi
fratele 8g11. In cei dintii ani ai domniei sale a fost, cu toate acestea,
blând. Cuxiind "insA a cAzut atit de jos in pAcatul desfriului, al fu-
riei, al criminal gi al licomiei gi din pricina aceasta, îi atrase atilta
s'au uitat gi faptele cele bune ale tatAlui gi ale fratelui sriu.
A pus la cale moartea celor mai de seamA senatori; el a foot cel
dint&iu care a vrut si fie numit domn gi zeu. Pe Capitol ingiduia
si i se ridice numai statui de aur gi de argint. A urzit moartea ve-
rilor sAi. A (ost de o ingimfare nemaipomenitA. A intreprins patru
expeditinni rizboinice, una impotriva Sarmanitior, a dou.a imp°.
triva Cattilor gi douii impotriva Dacilor. Expedifinnea in contra
Dacilor i cea in contra Catiilor i-au dat prilejul pen,tru un indoit
triumf. Campania impotriva Sarmantilor nu i-a adus dada o coroang
de lauri. Cu toate acestea, chiar in aceste rAzboaie a suferit marl
infringeri. Cad in Sarmatia o legiune a sa I) a fost niuticitrt, Cu
general cu tot, lar Dacii U uciserii pe fostul consul Oppius Sabinus
§i pe prefectul praetoriului Cornelius Fuscas impreunii ca armate/e
lor cele mari. La Roma a pus sA se ridice mai multe clädiri, intre
ahele Capitoliul, Forum transitorium, Odeum, Porticul Zeilor,
Iseum Serapeum gi Stadium.. Atrigandu.-gi msA ura tuturrora din
pricina nelegiurilor sale a fost ucis in palatul situ, in urma unei
conspiratiuni, in al 45-a an al varstei i in al 15-lea al domniei. Ca-
davrul sAu a fost eridicat noaptea de cioeli gi in batjocuri ingrupat
fAri niel o pompA (a. 96 d. Chi.).

CARTEA VIII-a.

Cuprinsul: 1. Ne.rva, dreptatea i bunitatea sa. 2-5. Traianna supine

mai multe popoare i mireste imperiul roman. 6L-7. Hadrianus, gelos de glo-
ria lui Traianus, piritse§te cuceririle acestuia. 8. Antoninus Pius, virtutiile
sale; renumele siu la popoarele streine. Statul condus de doi impärtai: Mar-
cus Antoninus Venus (sau Marcus Aurelius) sf Lucius Antoninus Veras. 10.
Lucius, defectele sale; expeditiunea sa in contra Parthilor; moartea sa.

1) Legio ejus poate si insemne.ze legiunea care îi purta numele, legio

Fiavia.

www.dacoromanica.ro
 122

11-14. Marcus Antoninus, stiinta sa, meritele sale; succesele sale in contra Ger-
Thanilor i Marcomanilor; moartea sa. 15. Commodus, fiul lui Marcus Au.
succesorul sii, vitiile sale; succesele sale in contra Getmanilor.
16. Helvius Pertinax e ales de impirat i om.orit de soldatii sii, dup1 80 de zile
de domnie. 17. Salvius Iulianus, iurisconsult, e invins de Severus,
dupi o donmie de gapte luni. 18-19. Septimius Severas, cruzimea
sa, gdinta sa. Bate pe Pescenius Niger si pe Clodius Albinas, rivalii sii, supune
pe Parthi, pe Arabi pi pe Adiabeni; nivilegte in Britannia. 20. Antoninus
Caracalla, construirea thermelor antonine; cruziniea sa, desfrfiul sgu. 21.
Opilius Macrinus 6 Diadumenus, fiul sâu, domnesc putin timp si nu fac nimic
rnai de seam'''. 22. Aurelius Antoninus Heliogabalus, ticillogiile sale.
22. Aurelius Alexander, victoria sa asupra Parthilor, restabilirea disciplinei mi-
litare. Cancelarul siu, iurisconsultul Ulpianus.

In anul 850 dela fundarea Romei, supt consulatul lai Vetus

gi al lui Valens, statul roman, fiind incredintat In miinile unor im-
pgra# buni a ajuns iarägi in cea mai infloritoare Stare. aci, dupi
nelegiuitul tiran Domitianus, a urmat la tron Nerva, un oui care,
inainte de a ajunge la dommie, dduse dovezi de cuminlenie i curaj.
Familia sa era din clasa mijlocie. Era baträn, cand Petronius Se-
cundus, praefectul praetoriului gi impreunä cu el Paithenius, omo-
rttorul lui Domitianug Ii proclamarl de impärat. Nerva a fost un
am plin de dreptate gi foarte popular gi a avut o prevedere dumne-
zeiasci pentru fericirea statului, adoptiind de fin pe Traianus. A
nitwit la Roma dupl o domnie de un an, patru luni gi opt zile, in
várstä de 71 de ani gi a fost pus in numärul zeilor (a. 98 d. Chr.).
Dupä el a urmat Ulpius Traimuts Crinitus care se näscuse
la Italica in Spania, dintr'o familie mai mult veche decal de neam.
Crici tatäl su a fost cel dintäiu din familia sa care a ajuns la con-
sulat. A fast ales de impärat la Agrippina 1), in Gallia gi aga de bine
a clus cirma statului cä poate fi socotit cu drept cuvant mai presus
decal oricare alt im.pärat Bunatatea i vitejia sa au fost flea' de sea-
män. Granitele imperiului roman, care dela Augustus au fost mai
mult apärate dedit märite cu glorie, le-a intins in lung gi in lat. In
Germania, dincolo de Rhin, a zidit noi cetäçi. Invingemd pe Dece-
balus a cucerit a Matt o provincie din parite de dincolo de
Duneire, fari cari acum le locuesc Taifalit Vktoalii i Thervingii.
Lunsimea acestei provincii de jur "imprejur este de 1.000.000 de
pa§i (a. 106 d. Chr.).

1) Colonia Agrippina a fost fondatil de sotia impiiratului Claudius, astizi

Cologne sau K51n, pe Rhin.

www.dacoromanica.ro
 123

Cuprinde din nou Armenia pe care o ocupaserri Parthii, u-

cigiind pe Parthamasirus care era guvernatorul ei. Albanilor le dete
un rege; regii Hiberilar, Sauromatilor, Bosporanilor, Arabilor, Os-
droenilor i Colehienilor îi se inchinazii de bunii voe. Pe Cardueni,
pe Marcomedi Ii supuse cu arma in min. (uce_ai i kitIn stipfinire
Anthenzusia, o tatinsi regiune din Persia, apoi Seleucia, Cthesipho-
nul, Babylonul i Messenia. Pitrunse panä in India gi la Marea Rogie
gi ficu aci trei provincii Tomane i anume: Armenia, Assyria gi Me-
sopotamia, impreunä ca teritoriul popoarelor cari se märginesc Cu
Madena 1) i Arabia, in urmA, a prefäcut-o in provincie roananä.
Marea Ro§ie isi pregäti o flotä, cu care al. fac5 pustiizi in India.
Cu toate acestea, gloria sa militarä a intrecut-o prin cumpi-
tarea i prin buniaatea sa, cad, atat la Roma cat 0. In provincii, era
aga de indatoritor fall de toati lumea, ea gi cand to ar fi fost
deopotrivA eu el. Ade,seori ii cerceta prietenii, fie spre a le da
bunk' zina, fie in cazuri de boart; sirbätorea zilele lor de särbiitoare,
ori la masa lor, ori la masa sa; adeseori mergea cu ei In lecticele
ion; n'a adus supkare nici unui senator, n'a adus, spre spori
averea sa, nici o nedreptate nimänuia. Era darnic fati de toti. Im-
bogätea din averea statului i din averea sa particulari i ridica la
locuri de cinste chiar gi pe ac,eia pe cari deabia Ii ea:log-tea. Intreg
imperiul iroman Il acopen i de monumente; dete multar cetäti privi-
legii. Tot ceeace fäcea, fäcea cu blandee i cu bunätate, aga cA in
timpul domniei sale un singur senator a fost osandit, i acesta de se-
nat, färi gtirea lui Traianus. Din pricina aceasta pe intreg globul
p5mantesc era socotit 'ea un zeu i vrednic de tot felu/ de inching-
ciuni, at:al in vieatä eat gi dupi moarte.
Intre altele se pomeneg.te dela el urmitoarea vorbi faimoaiä.
Camd prietenii Il invinuiri ()data cl prea se poartri deopotrivä cu
toti, el le alspunse el se poart4 ca impeirat fag de purticulari pre-
cum ar don i ca particular sec' se poarte impeiratul cu sine 2). Dupg.
ce §i-a cagtigat o aga de mare glorie, atat in timp de pace cat gi in
tamp de räzboiu, a murit de dezinterrie la Seleucia, in Isauria, pe
cand se intorcea din Persia (a. 117 d. Chr.). S'a stins in Varga de
63 de ani, dupi o domnie de 19 ani, 6 hmi 0. 15 zile. A fost agezat
intre zei gi este singurul caxe a fost ingropat inliuntrul Romei. Oa-

0 regime din Armenia, intre fluviul Cyrus si Araxes.

Res pondit, talent se imperatorem esse privatis, quales esse sibi impera-
sores privatus optasset.

www.dacoromanica.ro
 124

sele sale, puse jute() urnä de aux, zac In pia/a pe care singur a con-
struit-o, supt o coloana a cireia inälime este de 144 picioare. Po-
menirea lui a ramas sip de scu.mpa, ca pana §i agtaz' i se aclami
paratii in Banat: Fii mai fericit decd. t Augustus, mai bun deceit
Traiazuts1)». Prin bunitatea sa ci§tigat o glorie atat de mare,
el §i cei ce lauda- din lingu§irel§i cei ce lauda in serios, pe el il iau
ca pilda cea mai stralucifá.
Dupri moartea lui Traian.us a fost ales imparat Aelius Ha-
clianus. Alegerea se dature§te Plotinei, sosia lui Traian, cici acesta,
nu numai ea nu a cautatry dar, cat timp a fost in vieaA, nici nu voise
al auza de adoptinne, dei era fiul veriparei sale. i el s'a niscut
In Italica. Pizmuind gloria lui Traianus, Hadrianus a pirasit nu-
mai decat prcvvinciile pe cari Traianus le adiogase la statul roman.
A chemat anapoi legiuni1e din Assyria, Mesopotamia §i Armenia §i
hotaxit ca frontiera imperiului si fie Eufratul. Ar fi voit si re-
nunfe §i la Dacia, dar amicii sii Il impiedicara, spunandu-i ca ax fi
si dea prada barbarilor o mulfime de cetarni romani, de oarece
Traianus, dupa cucerirea Daciei, adusese aci din toate parfile impe-
riului o mulfiime nenumara.ta de colonioi spre a cultiva campurile
§i a locui orarle, depopulate de lungile razboaie ale ha Deceba-
lus .

In tot timpul domniei sale a fost lini§te; ritzboiu a purtat o

singura data, printr'un general al sau. A ficut o -calatorie in intreg
teritoriul roman §1 a pus si se crideascri un mare numär de zidiri.
In limba latini linea discursuri Cu o uluxinla neobicinuita i era
adanc cunoscator al limbii grece§ti. De blândetea sa n'a lasat un
nume prea bun, Cu toate acestea, s'a ocupat mai cu osebire de dis-
ciplina militara §i de sporirea visteriei statului. A murit in Cam.-
pania in varsta de peste 60 de ani., dupa o domnie de 21 ani, 10 luni
§i 29 zile (a. 138 d. Chr.). Senatul n'a voit dea cinstea zeificirii;
totu§i la staruinta dark a unma§ului sau Titus Aurelius Fulv:us
Antoninus, de§i senatorii in unanimitate eau opus pe fa,ta, a do-
bandit-o.
Dup.& Hadrianus.unma deci Titus Antoninus Fulvius Boto.

Feliaior Augusto, melior Traiano.

Iati textul latin al apestui celebru pasagiu: Idem de Dacia lacere co-
natum arnici deterruerunt, ne multi cives Romani barbaris traderentur, propterea
quia Traianus victa Duck ex tote orbe Romano eo copias hominum
trwistulerat ad agros et urbes colersdas. Dacia enins diuturno bello Decebali
viris Pend exhausta.

www.dacoromanica.ro
 125

nius, numit §,i Pius, dintr'o familie strglucitg, dei nu prea vechie.
Acesta a foot un impgrat Tnare, a§a ci s'ar putea asemui, pe bung
dreptate, cu NuIna Poanpilius, dupii cum Trafamm se pune pe aceemi
treaptii Cu Romulus. Inainte de a se urca pe tron, a trgit in cinste,
ca impgrat, §i mai mult. Nu era aspru fa fft de nimenea, era plin
de bungtate fa te- de toatá lum.ea. Dupg glorie militarg n'a rtvmt
'pindindu-se mai Tnuh la apirarea decat la sporirea provinciilor.
Pentru cirmuirea statului 1§i alegea bárbatii cei mai drepti. In
functiuni tinea pe oaTnenii de treabg, pe cei rid Ii inlgtura fgrä insg
prigoneascrt. Regii cari steteau in leggturi de prietenie cu el,
Il veneran in acelagi timp, se ti temeau de el. Ba inca, popoarele
barbare, pgrásind armele, aduceau inaintea lui neintelegerile lor
ti ascultau de hotirirea ce &deli el. Cu toate cä inainte de a ajunge
la domnie agpinea boggtii ne.numgrate, el ei le-a mic§orat, plgtind
soldg militarilor i dgruind bani prietenilor aäi. Tesaurul public
insi 1-a Mat in bung stare. Num.ele de Pius 1-a cgpgtat pentru ha-
nátatea sa. S'a Edina din vie*. la Lorium, o vilrt a sa dela ;aril, depar-
te de 12 mile dela Roma in várstg de 73 de .ani gi dupg o donmie
de 33 ani. A fost arzat printre zei, dupg cum Ii se §i cgdea.
Dupg el a luat conducerea imperiului Marcus Antoninus Ve-
rus, de obir§ie foarte nobili, cäci dupg tatrt se trigea din Nunm
Pcunpilius, dupg mama dintr'un rege al Sallentinilor. Impreung
cu el a fost impgrat §i Lucius Annius Antonimia Verus. Amu. pentra
Intgiati dati, statul rocman a fost in stipinirea a doi impgrati cu
pulen i egale. Pang la aceastg dart, Romanii au avut un singur Au-
gustus.
Amindoi Impáratii aveau intre ei nu numai leggturi de
sánge, dar §i leggturi de incuscrire: crici Verus Minim Antoninus
tinea in cgsgtorie pe fiica lui Marcus Antoninus Pius, iar Marcus
Antoninue era ginere al lui Antoninus Piva prin satia sa Galeria
Faustina, cea tangrg, vara sa. Ei avurg srt poarte rizboaie cu Parthi
cari acum pentru intgiat. i data: dela victoria lui Traianua, puserá
mina pe arme. Expedititmea impotriva lor a ficut-o Venia Antoni-
nus; acesta, err:tau-0 tabgra in Antioehia §i la frontiers Arme-
niei, câtigä prin generalii sgi mai multe victorii strglucite. A cn-
prins Seleucia, una din cele mal de vazg ceffiti din Asayria §i a Mutt
14.000 de prizonieri. In urIng se intoarse la Roma unde a impgrtit
onorurile unui triuTnf asupra Parthilor cu fratele su care In ace-
lai Ii era §i socru. A murit in Venetia, intr'o crtlgtorie ce o

www.dacoromanica.ro
 126

cea dela oragul Concordia spre Altinum. Se gasea in aceeagi trru/ura

kmpreun5 cu fratele aän, cand fu lovit pe nea§teptate 'de o var.
Bare de sange, boala pe care Grecii o numesc apoplexie. Firea sa nu
era dintre cele mai blande, cu toate acestea, din respect pentru fra-
tele sau, nu s'a dedat niciodata la cruzimi. Dupi moartea sa, intam-
plata in anul al 11 al domniei sale, a fost agezat in randul zeilar.
11. Dupa el a carmuit statul numai Marcus Antoninus singar,
un barbat mai mult de achntrat cleat de landat. Acesta chiar din
anii copiliriei a aratat o atat de mare linigte sufleteasa a, in
pruncia sa chiar, nu aräta in infatigare nici o schimbare nici
bucurie nici la durere. Inchinandu-0 vieso filosofiei stoice, el a fost
un adevarat filoscif, nu numai rain moravurile sale, dar chiar prin
gtiinta sa. Inca de tanar, chtigat atita admiratiune, c Iradria-
nus a cautat sa 04 faca urmag gi cand, cu toate acestea, a luat
de fin adoptiv pe Antoninus Pius, a dorit ca cel putin sa fie gi-
nerele acestuia, pentru ca astfel s poata ajunge la donmie.
A fost introdus in filosofie de Apollonius din Chalcedon,
in literatura greceasca de Sextus din Cheronea, un nepot al lui Plu-
tarchus; literaturi latina Una' 1-a invitat marele orator Front°. La
Roma traia pe picior de egalitate cu oricare alt cetatean. Stralucirea
Imp5rateasca nu 1-a impins spre ingamfare. Fiind aplecat spre dar-
nicie, tea purtat fa ll de provincll cu bunlitate i curnpatare. Supt
acest imparat s'au dat cateva lupte norocoase impotriva Germani-
lor. El personal n'a facut decat un singur rizboiu, cel In contra
Mareomannilor, un eázbaiu aila de grozav, eh' s'ar putea compara
cu razboaiele punice gi care a fost cu atat mai primejdios, cu
perisera en aceasta ocaziune toate armatele romane. In timpul sau a
izbucnit, dupa victoria asupra Petgilor, o agade ,mareepidemie ca
Ja Roma, in Italia 0 in provincii, al/ pierit de tifos cea mai mare
parte din locuitari gi aproape toata ogtirea.
Cu multi trucla gi cu mare rabdare, stand la Carnuntum
trei ani de zile, a izbutit sit pue capat razboiului Marcomannic, la
care luasera parte gi Quazii, Vandalii, Sarmatii, Suevii gi toata
lumea barbara. A omorit cu acest prilej multe mii de oameni 0,
clupa ce it liberat de sclivie pe Pannoni, vi-a sarbatorit la Roma un
triumf, impreuna cu fiul sau Commodus Antoninus pe care tocmai
11 acuse Caesari). Fiindeä, purtilnd acest alzboin; imp5ratul sleise

1) Nnmele de Caesar a fost adoptat, ca titlu impirlitesc, de Octavianus

Augustus 0 de toli urmasii sii. Cand Hadrianus a infiat pe Aelius Verus,
www.dacoromanica.ro
 12/

tot lezaurul statului gi nu mai avea bani sä dirulasei bravilor -sii

soldati gi deoaree,e nu voia ai cearg, niel dela locuitorii provineiilor,
niel dela senat, a scos spre vanzare la mezat, in forul divului Traia-
nus, toate podoabele regegti, vasele de aur, cupele de cristal, vasele
murine, hainele de aur ale sale gi ale soliei sale gi podoabele de
pietre pretioase. Vinzarea a tinut doui luni neintrerupt gi s'a scos
mult bänet. Totugi dupi victolie a inapoiat pretul cumpärätorilor,
cari voiau dea îndrt obiectele. N'a supgrat insi pe nimenea,
daca ar fi voit ai pästreze cele °dará' cumpArate.
A ingäduit gi eetigenilor mai cu vazi ai dea ospete, tot
aga de pompoase ca gi impiratul, gi sä-gi aibä lachei, tot aga imbrä-
cati ca gi lacheii impärätesti. In jocurile cari le-a dat ca sä
torease& izbanda sa, a fost aga de darnic a a fäcut ai apari deodatä
100 de lei. Prin bunätatea gi stäruinta sa, asigurand fericirea impe-
riului, a inurit dupl o dcmmie de 18 ani, in virstä de 61 ani. La ce-
rerea stäruitoare a tuturora, a fost pus in rindurile zeilor (a. 180
d. Chr.).
Urmagul säu, Lucius Antoninus Cominodus, n'a avut nimio
din insugirile tätalui sau, decit doar CA' s'a luptat gi el cu
impotriva Germanilor. Luna lui Septembre a incercat sä o numeasc5
dupii numele säu, aga ca sä se numeascä Cammodus. Desfriul
gi desträbglarea sa 1-au tár' it 1118'1 pina la afta injosire, ai adesea
ori se lupta in sala de gladiatori, gi in urmä chiar gi In ainfiteatru
Cu oameni de acest soiu. A murit de o moarte aga de näprasnicä,
incit crezut cä a fost strins de git sau ucis prin venin. A dom-
nit clupä tatäl säu 12 ani gi 8 luni gi atat de mult a fost blistämat
de top, ai chiar dup5 moarte a fost judecat ca dugman al neamu-
lui omenesc (a. 192 I. Chr.).
Dupä el a urmat Pertirtax, un mogneag care atinsese vfirsta
de 70 de ani. Era prefect al Romei, eind senatul, printeo hot:arire
a sa, fi incredinta donmia. Dupä o guvernare de 80 de zile, a fost
omorit intr'o räscoalä a soldatilor pretoriani de mana criminalä
a lui Julianus (a. 192 d. Chr.).
Dup.& el se repezi ai punä mana pe putere Salvius Julianus,
un om de o familie cunoscutä gi un mare jurisconsult. Era nepot al

ii dete voie s poarte i numele de Caesar. Din aceastä epoci inainte, dei
numele de Augustus se dedea impäratului care danmea, s'a Ostrat numele de
Caesar pentru a doua persoanä din stat i pentru mogtenitorul presumptiv al
tronului.

www.dacoromanica.ro
 128

vestitului Salviug Juliamcs care, supt divul Hadianus, alatuise

edictal perpetuul). A fost invins de Severus la podul Mulvius
ucis in palat, dupi gapte luni, de cand a inceput s domneasca.
In uxma primi ocarmuirea imperiului raman Septimius
&vents. Acesta se tragea din Africa, din aragul Septia, din provincia
Tripolitania. Pe cat se gtie, el este sin,gurul imparat din Africa, atat
dintre inaintagii cat i dintre urmagii si. La inceput a fost aclvo-
cat al fiscului, curitn. d. dupa aceea ajunse tribun militar. Trecand
prin diferite functiuni gi onorwri, ajunse in cele din urmi pang la
conducerea intregului stat. A dat ordin .sa fie numit Pertinax, in
cinstea acelui Pertinax care a fast amorit de Julianus. Imparatul
Severus era din firea sa foarte lacom gi crud gi a purtat multe raz-
boaie norocoase. Omari aproape de Cyzicus pe Pescenius Niger,
care se riclicase Cu amuele impotriva sa in Egypt gi in Syria. Supuse
pe Parthi, Arabia inferioara gi pe Adiabeni gi anuire pe Arabi aga
fel di preficu tara lor intr'o provincie romana. De aceea, a gi pri-
mit numele de Parthicus, Arabicus gi Adiaberticus. A ridicat pe
tosta intinderea imperiului roman un mare numar de monumente.
Supt donmia ea, Clodius Albinus, tovarigul lui Julianus in asasi-
natul lui Pcrtinax gi care se proclamase in Gallia de Caesar, a fost
Invins gi el gi omorit aproape de Lugdunum (a. 197 d. C.hr.).
Severus, pe laugh' gloria sa militara, se distingea gi prin
insugirile sale de barbat de stat. In acelagi timp, era literat de seamil
6 mai ales adanc cunoscator in gtiinta filosofiei. Cea din uirml ex-
pediiune razboinica a ea a fost in Britannia, mide, pentru ca sa
puna in siguranfa- provinciile cucerite din nou, trase un gant de
32.000 de pagi dela o mare pana la celalta mare. A murit la Ebora-
cum ) la adancii batranete, dup. o domnie de 16 ani gi 3 luni gi a
fost zeificat (a. 211 d. Chr.). Imperiul 1-a lasat celor doi fil ai sal,
Bassianus i Geta. Lui Bassianus twig pusese el senatul sa-i des nu-
mele de Antoninus. De aceea s'a numit el Marcus Aurelius Antoni-
Ina Bassianus. Acesta urma in domnie dupa tatal säu, caci Geta fu
declazat duganan al patriei gi °merit indatil
Marcus Aurelius Anteninus Bassianus, numit 6 Caracal:a,
a fost de o fire cam ca gi a tatilui sau, putin insa mai fioros gi mai

Edictul perpetua este un codice de legi, dupli care aiea sA se con,

ducii praetorii noi ale§i. Via la acest edict, praetorii fixau in fiecare an prin.
cipiile, dupii care aveau s se judece procesele.
Astizi York.

www.dacoromanica.ro
 119

pornit. La Roma stralucita cladire numiti Baile antonine, este opera

sa. In afara de aceasta n'a lasat nizaic vrednic de amintire. A fost atat
de neinfrinat in pationile sale, el a luat in ca's' itorie chiar pe mama
sa vitrega, Iulia. Pe and se pregatea pentra o expediliune imp°.
triva Parthilor, a murit in Osdroena, lane& Edessal), dupä o dam-
nie de 6 ani gri 2 luni, in varrsta abia de 43 ani §i a fost ingropat pe
cheltuiala statului.
Dupa el, au fost fAcuti imparaii Opilius Macrinus, prefec-
tul garzii pretoriane, impreuna cu fiul sau Diadumenus. Din pri-
cina scurtei lor domnii, de un an §i dona luni, nu putura sA savar-
leasca nimic vrednic de amintire. Fura omori/i amAndoi 'bite° rat*
coall militara (a. 218 d. Chr.).
Dupa ace§tia fu ales imparat Marcus Aurelius Antoninus.
Acesta trecea drept un fiu al lui Antoninus Caracalla, §i era preot
al templului lui Heliogabalus. Dupa ce vine la Roma, mide senatul
§i armata Il a§tepta cu mare nerabdare, s'a murdarit in tot felul
de ticalagii. Vieata sa a fost plini de raigini §i de desfranari, deaceea,
dupti o domnie de doi ani gi opt luni, este omorit inteo revolta mi-
Mari gi izapreuna cu el §i mama sa Symia Syra.
In locul acestuia vine la domnie Aurelius Alexander, care,
de§i foarte tanar, e numit de armati ca Caesar §i de senat ea Au-
gustus. Parnind un razboiu impotaiva Per§ilor, chtiga o victarie
atraluciti asupra regelni Xerxes. Disciplina militara o tinu ea seve-
ritate. Pe miele legiuni aplicate spre räscoala le-a desfiintat cu
totul. Avea de sfetnic sau cancelar al eau pe Ulpianus, creatorul
gtiintei dzeptului. In Roma §tiu sa se faci popular. S'a stins in
Gallia intr'o resmirig militara, dupa o domnie de 13 ani §i 8 zile.
Fafa de mama sa Mammaea a fost un model de iubire (a. 233 d.
Chr.).

CARTEA IX-a

Cuprinsul: 1. Maximinus poarti rizboi Cu Germanii, pe cari li invinge,

dar e ucis de Pupienus. 2. Trei Augusti in acelag timp, Pupienus, Balhinus
gi Gordianus. Gordianus singur impfirat. Deschiderea templului lui !anus. In-
frangerea Persilor. 3. Cei doi Philippus, tatàl gi fiul, ca impirati. Särbito-
rirea mileniului dela fundarea Romii. 4. Decius initbuge riizboiul civil atitat
in Gallia. Moartea sa si a fiului sàu. 5. Gallus Hostilianus gi Volusenus,
fiul siu, nu fac nici o faptii istoricä. 6. Donmia lui Aemilianus. 7.10.

1) Osdroena era o parte din Mesopotamia.

1ZVOARELE 1STORIE1 ROMAN1LOR VOLUMUL X 9
www.dacoromanica.ro
 130

Domnia lui Licinius Valerianus gfi a lui Gallienus, fatali pentni imperiul roman.
Invaziunile barbarilor. Mai multi impärati deodatii; Postumus, Marius, Victori-
nus, Tetricus pi Odenathus. 11. Claudius invinge pe Gothi.Ratite sale,
moartea sa. 12. Quintillus, un imptirat de semi'', domne§te scurt timp.
12-15. Aur.elianus invinge pe Gothi; readuce imperiul roman in limitele
Invinge pe Tetricus in Gallia. Face prizonieri in Orient, pe Zenobia. Inibu3irea
rilscoalei monetariilor din Roma. Cruzimea sa. 16. Scu.rtnle domnii ale lui
Tacitus gi Florianus. 17. Recucerirea. Galliei invadate de barbari de care
vestitul general Probus. Incurajarea culturii vitei de vie. 18. Rilzboiul fericit
al lui Canis in contra Parthi/or. Mmutea imparatutui fiind trisnit de Niger.
Fiul sin NumerianM moare prin trádae. 19. Carinus, urgisit din cama cri-
melor sale, e piirilait de soldati. Diocletianus este proclamat de soldati ca
pitrat. 20, Dupi infrimgerea lui Carinus, Maximianus Herculius este trimis
rA intibme revolta Bagaudilor. 21-23. Carausius imbracil purpura de Caesar
In Britannia s'it Herculius in Egipt. Quinquegentianii pustiesc Africa. Diocletia-
nus nume§te August pe Maxitninus gi.I trimite al inibuse niscoalele. Constantius
Galerius Maximianus stint naafi Caesari. Germanii aunt masacrati de Con-
stantius. 24-25. Galerius Maximianus invins de Narses, regele Pergilor,
invinge in urmii intr'o mare bitilie. Infringerea Carpilor, Bastarnilor i Sat%
matilor. 26.28. Dioeletianus i Maximianus Herculius abdial dela domnie
triliesc ea simpli particulari. Caracterul lor.

Alexander Severus avu de urma§ pe Maxianinus cel dintgiu

care din simplu soldat a ajuns la domnie numai prin vointa ar-
matei, firi sprijinul sau consinnimântul senatului §i ffic'rg a fi (ost
§i el senator. Dupg ce a fleut un rIzboiu norocoe impotriva Ger.
manilor §i, tocrnai cind a primit dela soldati titlul de Impirat, a
fost asasinat de. Pupienus la Aquikia I), unde Lau pgaisit §i tru-
pele. Cu el a fost aeasinat §i fiul sgu, un copil, eu care domnise
preung, trei ani §1 citeva zik.
Dupg aceea au (ost trei impgrati deodatg §i anume: Papie-
nus, Balbinus Gordianus. Cei doi dintgiu erau de obar§ie foarte
de jos, Gordianus lug' era de familie bung, egci tatgl sätt, bitranul
Gordianus, pe cand se glsea ea proconsul in Africa, in tianp al dom-
niei lui Maximinus,. fusese ales ca impgrat de unanimitatea
Ciind inert Balhinus §i Pupienus venirg la Roma, furg omoriti
In palatul impär'rgtesc §i s'a pgstrat domnia numai pentru Gordia-
nus. Gordianus cilsitorindu-se la Roma, foarte tank., cu Tranquil-
lina, deschide templul lui Janus, cel cu doug fete, §i plecand in

1) Aquileia, cetate in Gallia Transpadani, dtirimatil de Attila in a. 452

d. Chr, ai ciireia locuitori se refugian it lagunele, unde s'a zidit in urmil
Venetia.

www.dacoromanica.ro
 131 --
Orient declari rizboiu Parthilor cari se pregiteau tocmai s nivii-
leasci in provinciile romane. In aceasti expeditie este norocos
sdrobegte pe dugmani in anai multe lupte cráncene. La intoarcere
sa insi este ~sino., nu departe de frontiera romana', de vicleanul
Philippus care i-a luat locul. Soldatii Ii ridicari un monufment, la
20 mile depirtare de Circesium unde se ?ni acum o fortireatá
aomani lingi Euf,rat, Ii adusexi la Roma cenuga i oasele, puseri
in numirul zeilor.
. 3. Cei doi Philippi, tatál i fiul, înhAarA domnia dupi omori-
rea lui Gordianus gi, conducind firri pierden i armatele, plecari
din Syria spre Italia. Supt domnia lor s'a sirbitorit anul al miilea
dela fundarea Romei, en jocuri mirete gi spectacole falnice. In urmi
sunt amoriti amindoi de soldati. Philippus, cel bitrin, la Verona,
cel tánir, la Roma. Domniri cinci am gi au fost pugi, i ei, in
zeilor.
Dupi acegtia lirA domnia Ijecius, niscut la Budalia, in Pan-
nonio inferioari. Acesta inibugi rizboiul civil ce se iscase in Gallia.
Dete fiului siu titlul de Caesar gi construi la Roma bii publice.
Dupi o domnie de doi ani muri, impreuni Cu fiul siu, in teritoriul
barbar 1) i furi agezati intre zei.
Curind dupi aceasta sunt alegi impirafti Galias Hostilianus
Volusianus, un fin al lui Gallus. Supt domnia acestora, Aemilia.
-nus a voit 'si ative un rizboiu civil in Moesia. Plecind amindoi im-
piratii si inibuge acest irázboiu, furi isasinati la Interanma, dupi
o domnie de doi ani neîmpliniii. Nici o fapti mai de sea-mi n'au
ficut. Domnia lor e cunoscuti doar printr'o epidemie, prin boale
felurite i printr'o jelanie mare.
Aemiliamts a fost de o obirgie intunecoasi i a avut o dom.
nie gi mai intunecoasi. Muri dupri trei luni.
Dupi aceea, Licinius Valerionus care comanda ogtirile in
Rhaetia i in Noricum, e ales de trape impirat i curind dupi a.
ceca e numit Augustus. La Roma deagigderea, primi din partea se-
natului, titlul de Caesar Gallienus. Domniile acestora au fost ueno-
rocoase i aproape fatale pentru statul roman. Vina la aceasta o
Punta, parte nenorocul impiratilor, parte netrebnicia loe. Germana

1) In barbarie° pare a fi o confuzie de text, in loe de in Abritto, la

Abtat Calessi, In Dobrogea, unde se stie din alte izvoare istorice vi au murit
In lupte co Avarii. (Vezi cartea noastril, Cetçi§i orave greco-rornane in noul teri-
toriu al Dobrogei pag. 67.

www.dacoromanica.ro
 132

pitrunseri pinii la Ravenna. In acela§i timp Valerianus care purta

rzboiu In Mesopotamia e biruit de regele Pergilar, Sapar, I cu-
rind dupi aceea fu ficut paizonier trii restul zile/or la Parthi,
intr'o sclavie ruginoasi (a. 259 d. Chr.).
Gallienus, fiind numit Augustus de tänär, a avut la ince-
put o domnie fericiti, a continuat s ail una potriviti §i a sfar§it
prin a avea una dezastruoasi. In tin.eretea sa, se distinse In adevir
prin mai multe fapte viteje§ti, In Gallia e lllyria, §i ucise la
Murea 1) pe Ingenuue, cace se proclamase de inkpirat, §i pe Regalia-
nus. Triind multi vreme in pace §i in linigte, :6e Mai in armi In
tot felul de desfriniri §i in eäderea sa ru§inoasi §i desperatii dete
drumul friineior imperiului. Alsinannii pustiiri Gallia pitrunsea
In Italia. Dacia pe care Trait= o olipise dincolo de Durulre, la
imperial roman, fu atunci pierdutli ; 2) Grecia, Macedonia, Pontua,
Asia, furi pustiite de Gotbi, Pannonia jefuiti de Sarmati §i de
Quazi. Germanii pitruneeri Oat In Spania §i cuceriri vestita ce-
tate Tarraco. Parthii, dupi ce ocupar i Mesopotamia, incep s punk'
mina §i pe Syria.
In aceastä stare desnidijduitá, in care Irnprçia romaná
era cat pe aici si fie nimicitä cii totul, imbraci purpura
teasea' in Gallia Postumus, un om de origini cu totul necunoscuta
In timp de zece ani, cat a domxtit, pain vitejia sa i pain lute-
lepciunea sa, isbuti s scape pcovinciile apraape pierdute. Este insi
ucis Intr'o rscoal militaxi, fiindoi n'a volt si le dea soldatilar si
prideze Mogootiacum care la indenmul lui Aelianus, se revoltase
impotriva /ui. Dupi el ajunge la donanie Marius, un me§te§ugar
de jos, dar este omarit a doua zi. Dupli aceea imbracii purpura
Gallia Victarinus, un birbat de un mare curaj. De oarece 'MA acesta
era prea mult dat desfräului gi ciuta sä seduci femeile ahora, a fost
°intuit la Agrippina, in al doile,a an al domniei sale, prin tridarea
§i xizbunarea unui secretar al situ
Acesta are de urm.a§ pe senatorul Tetricus, prefectul Aqui--
taniei, pe cace soldatii 11 proclamari de impirat In absenta sa §i
$mbracii purpura la Burdigala 3). El a avut sä infrunte mai multe
revolte militare§ti. Pe cand se petreceau toste acestea In Gallia, in

Astlizi Essek, in Pannonia.

Dada, quae a Traíand ultra Danuldum fuerat adiecta, tam anassa est..
Burdigala, azi Bordeaux.

www.dacoromanica.ro
 133

Orient, Odenathus invinge pe Per§i, apaifi Syria, cucere§te din nou

Mesopotamia §i patrunde pana la Ctesiphon.
Astfel imparatia romana, de a cireia conducere Gallienus
nu se mai iingrijea, a fost scripataIn Apus .de Postumius, in Rasarit
de Odenathus. Inteaceea GaMenus (tradat de generalul sau Aureo-
lus) este asasinat la Mediolanum, impreuna cu fratele sau Vale-
rianus, in anul al noulea al domniei sale. In loc.ul lui urma Clau-
dius, ales de annat5, §i intarit Augustus de senat. Aceeta birui intr'o
lupta cranceni pe Gothi, cari pustiau Myria gi Macedonia. Claudius
era un impa'rat crutitor §i cumpatat, care tinea la dreptate §i care
avea calitati de birbat de stat. A murrit insa de o boalä, in al doi-
lea an al domniei sale §i a fost trecut in numarul zeilor. Senatul
Ii aria o mare chiste, rAci hotiri sa-i pue scutul de auir in curie
§1 pe Capitol sa'-i ridice o statue tot de aur (a. 270 d.
Dupa el este ales de impà'rat cu consimtimantul unanim
al noldatilor Quintillus, un frate a lui Claudius. Acesta era un bar-
bat de o modestie'rari e foarte popular, ma ca §tiu sa fie deopo-
triva, clack' nu chiar ai intreaca pe fratele eau. Senatul
In unanimitate titlul de Augustus; a fost insa asasinat dupi o dcnn-
nie de 17 zile.
Diva el big domnia Aurellanus, de origina* din Dacia Ri-
pens& Acesta era de o mare destoinicie militara', insfi de o fire na-
badaioael §1 aplecat spre cruzime. A. biruit pe Gothi cu o vitejie
neobi§nuitä. Teritoriului roman îi dadu, dupl. mai multe expedi-
liuni fericite, vechile fruntarii de odinioari. In Gallia, in campiile
Catalaune, invinse pe Tetricus, dup5 ce 'fume Tetricus îi tradase
armata, ale careia revolte el nu le mai putea sufe,ri. Intr'o scrisoare
prin care cerca iertare dela Aurelianus, se zice ca. s'ar fi
eiujit de versul lui Vergilius:
erou neinvins, de aceste nenorociri1)
Aurelianus, intr'o lupta nu prea crunti, facu prizonierA, in
Antiochia, §i pe Zenobia care era regina Orientului, dupl moartea
lui Odenathus, barbatul ei. Apoi, intorcandu-se la Roma, Ili Barba-
tori, ca un nou cuceritor al Orientului §i. al Oceidentului, un triumf
stralucit. Tetricus §i Zenobia mergeau inaintea carului atm. Acest
Tetricus a fost numit in urma guvernator in Lucania §i a trait pana
la adanci bateau*, ca un simplu particular. Unna§ii pe care i-a
lAsat Zenobia traiesc §i acum. la Roma..

1) Vergilius, Aeneis, VI, 365.

www.dacoromanica.ro
 -134-.
In timpul domniei lui Aurelianus, s'a intamplat la Roma
revolta functionarilor monetari. Ace§tia Until monede fal§e §i uci-
seri pe vistierul Felicissimus. Aurelianus Ii birui §i-i pedepsi ca cea
din urmil cruzime; el osandi la moarte pe mai nmlti cefAteni frun-
ta§i. A fost in tot tim.pul vietei sale un impirat mud §i insetat de
singe, §i in cilteva imprejurliri mai mutt neceser, decat vrednic de
a fi iubit. A foot totdeauna pornit §i a omorit chiar §1 pe fiul suro-
rei sale. Cu toate acestea, e vrednic de laudi, cit a indreptat disci-
plina militará §i moravurile stricate.
Ora§ul Roma 1-a inconjurat ca ziduri puternioe. In cinstea
Soarelui a pus sX se ridice un templu, pe care. 1-a incircat ca nenu-
mirat aur §i pietre pretioase. Provincia Dacia pe care Traianus o
fcuse dincolo de Duzu'ire a piiräsit-o, deoarece dupat pustiirea
riei gi a Moesiei nu mai avea nici o ejde sit' o mai pow. "s* finea
mai departe, gi Romanilor, adugi din cede' file gi din ciimpiile
le-a dat locuri in mijlocul Moesiei i numi teritoriul dintre cele
douii Moesii, Dacia, care acum se giise5té pe girmul drept al Du-
?aril cum curge ea in mare, de oarece Dacia propriu zis ei este a§e-
zeta' pe partea sang a Dunitrii1). Aurelian pieri jertfi a trädàrii
unui sclav al su care, fal§ificindu-i iscâlitura, ariti unor generali,
amici ai impiratului lista cu numele lor, insemnati ca §i cu.m ar
fi plinuit sa-i omoare. Ace§tia, pentruca ja inainte, 11 omoarä
In mijlocul vechei §osele impietruite. intre Constantinopol §i Hera-
clea, intr'o localitate manita Caenophrurium2). Moartea totu§i n'a
rimas nerlisbunatit. A fost tinut §i el vrednic al fie pus in num5;
rul zeilor, dupil o domnie de cinci ani §i tease luni.
De urma§ a avut pe Tacitus, un birbat cu moravuri alese,
§i cu multe insu§iri pentru conducerea statului. Na avut însä timp
srt facli nici o fapta mai de seam5, de °are. ce m.oartea 1-a rgpit in a
§easea lunI a domniei sale. Florianus, care arma dupil Tacitus, n'a
domnit decal doui luni §i dourizeci de zile §i n'a lisat dupa sine
nimica vrednic de amintire.
Dupil aceasta luä ocirmuirea statului Probus, un general

Iati textul latin al acestui pasagiu important: xProvinciam Daciam,

quam Traianus ultra Danubium fecerat, intermisit vastato onuti Illyrico et Moe.
sia desperans eam posse retineri, abductos que Romanos ex urbi bus et agria
Daciae in media Moesia collocavit appellavitque ado:, Daciam, quae nunc duas
lifoesias dividit et est in dextra Danubio in tmiari fluenti, cum antea fuerit in
4aeva.
Novum Castellum, azi Papasli.
www.dacoromanica.ro
 135

vestit prin faptele sale militare. Agesta, d.upi un lung §ir de lupte
norocoase, a adus din nou la imperiul roman Virile gallice pe cari
le ocupaserfiliarbarii. Pe citiva generali, cari umblau si puni mina
pe tron, i-a ripus dupi mai multe lupte, astfel pe Saturninus in
Orient, pe Proculus §i Bonosus la Agrippina. Date voie Galliilor
Pannonienilor si EWA. vii. El insugi prin soldatii sii puse si se
planteze vu pe muntele Alma 1), de lingi Sinnium §i pe munte1e de
Aur din Moesia superioari §i cultura lor o Iasi pe seama locuitori-
lor acestor provincii. Restabilind pacea, dupi nenumkate rizboaie,
zise ci In scurti vreme nu va mai fi nevoie de ogtire. Probus a fost
un brubat plin de vlagi, viteaz, drept, deopotrivi cu Aurelianus, ea
glorie militarrt, dar superior prin Innikatea firii sale. Cu toate ace-
stea, a fogt asasinat intr'o riscoali militari, in Turnul de fer 2) de
lingi Sinitium. A domnit ease am i patru luni.
Dupi el a fost proclamat de Augustus un oare care Carats,
niscut la Narbo in Gallia. Acesta numi numai deck de Caegari pe
cei doi fü ai sii, pe Carinus gi Numerianus, eu cari impreuni domni
doi aiti. Pe când el se gäsea In räzboiu cu Sannatii, primi vestea
Per§ii s'ar fi risculat. Trecu in Orient §i avu mari izbânzi imp°.
triva Pe.rgilor. Punindu-i pe acegtia pe fugi, le cuprinse vestitele lor
cetiti Coche §i Ctesiphon, dar pe eind se afla in tabiri, pe malurile
Tigrului, pieri trisnit de fulgerul lui Jupiter. Fiul sriu Numerianus,
un fink de o fire aleasi, pe care il luase cu sine in Persia, fu asa-
sinat prin uneltirile socrului sin Aper, pe cind era due, in urma
unei oftalmii, pe o lectici. Omorul acesta se tinea tiinuit, pentru ca
Aper si aibi timp si puie mina pe putere; mirosul cadavrului insi
Il dete de gol. In adevär soldatii cari Il urmau, izbiti de acest mi-
ros, traseri perdelele lecticii §i puturi si afle, dupi citeva zile,
despre omorul lui Nu.merianus.
Intr'ae,eea Carinus pe care Carus, la plecarea sa in contra
Parthilor, 11 usase ea regent in Elyria, Gallia §i Italia, s'a murdirit
in tot felul de ticilo§ii.A ucis prin invinuiri Miscocite pe foarte
multi nevinovati, a sedus pe setiile celor mai de seainii cetriteni gi
s'a rizbunat chiar §i pe colegii en de §coali cari 1-ar fi supirat micar
§i numai in glumi. Din pricina aceasta fiind urit de toati lumea,
Ii primi nu Inuit dupi aceea risplata. Ciel armata, intorear. idu-se
vietorioasi din Persia, alese, dupi ce pierduse pe impiratul Carus

I) Un munte in Pannonia, Slavonia de azi, intre Drava gi Saya.

2) Construit de el insugi, ea s poatii observa migclirile dugmanilor.

www.dacoromanica.ro
 136

prin fulger, pe Numerianus prin tradare, de im.parat pe Dio-

cletianus, niscut in Dalmatia dintr'o familie a§a de joasi, c cei
mai multi istorici cred a a fost fiul unui copist, alii lag sustin ca
a fost fiul unui libert al senatorului Anulinus.
245. Diocletianus, in esa dintiiu cuvantare ce a tinut-o inaintea
soldatilor, a jurat el el este strain de omorul lui Numerianus apoi,
vazind lingi sine pe Aper, uciga§ul acestui principe, il strapunse
cu sabia Inaintea armatei intregi. Apoi inyinse la Margas 1) intr'o
mare bailie, pe Carinus, urgisit §i lalastar. aat de toata lumea §i pe
care I-a tradat? sau 1-a parasit cel putin, intre Viminacium. 2), el
Muntele de Aur, ing§i armata sa, care era mai mare dec.& cea a lui
Diocletianus. Astfel Diocletianus ajunge imparat, tocmai cand
ranii din Gallia se risculasera, &and partidului lor numele de Ba-
cauda 3). Conducatorii lor eran A.mandus §i Aelianus. Spre a-i aduce
la suptmere, Diocletianus trimite impotriva lor pe Caesarul Maximi-
nus Herculius, care in cateva lupte ware, potoli pe acegti tarani
§i restatomici in Gallia linktea §i pacea.
Tot cam in timpul acesta, Carausals, un om de familie
foarte de jos, care ki ciktigase prin curajul &au o faima militara
deosebita.-,' a foot insarcinat sa se ducä la Bononia4) §i sa apere
tarmul märi dela Belgica §i Armorica, pe care-1 bintuiau Francii
§i Saxonii. Carausius prindea adeseori multi du§mani, dar prada nu
o dedea intreaga indärat loctiitorilor 6 nici nu o trimetea imp&
ratului. De aci s'a nascut banuiala ca el lasa inadins pe piran sa
intre in tarä,pentru ca 814-i jefuiasca treand cu prada §i cu astfel
de prilej sa se imbogateasca el insu§i. lVfaximianus dete porunca
fie omorit, dar Carausius imbraca purpura §i pune mâna pe Bri-
tannia.
Producindu-se astfel peste tot local inicári razboinice:
revolta lui Carausius in Britannia, a lui Achilleus in Egypt, razvra-
tirea Quinquegentianilor in Africa, razboiul lui Narseus in Orient,
Diocletianus ridica pe Maximianus Herculius dela demnitatea de
Caesar la c,ea de Augustus §i numegte Caesari pe Constantius (Chlo-
rin) e pe Maximianus. Constantius se crede a fi fost un nepot al lui
Claudius, din fiica acestui im.parat; Maximianus Galerius era Fuls

Un oras In Moesia superioaril, azi Passardvici.

Viminacium, azi Vidin.
31 Vorba bacauda pare a fi inseinnat
4) Azi Bouiogne.

www.dacoromanica.ro
 137

out in Dacia nu departe de Serdical). Pentruca s i-i lege §i prin.

tr'o legiturä de andenie, Constantius ia in cOsitorie pe Theodora,
fiica vitrigi a lui Herculius, din care a avut in urmI §ase copii, pe
fratii lui Constantinus; Galerius ja In cOs5torie pe fiica
lui Diocletianus, pe Valeria. Amindoi mnsä sunt siliti si se
divorteze de soliile lor de mai inainte. Cu toate acestea, neizbutind
In luptele lor impotriva lui Carausius, un birbat foarte priceput
In treburile militare, ficucrO in cele din urmi pace cu el. apte ani
mai tirziu, Carausius e omorit de tovarlgul sOu Allectus, care a
stipinit apoi singur timp de trei ani Britannia. Acesta este biruit
§1 el de Asclepiod.otus, prefectul gardei pretocriane. In chipul acesta,
dupä zece ani, Britannia este cucerit5 din nou de Romani (a. 296
d. Chr.).
In acela§i tim.p, Caesar Constantius se lupta in Gallia, in
tinutul Lingonilor §i in aceeagi zi bAtAlla a fast §1 nepriincioasO
priincioasO. Fiind silit din cauza atacului neagteptat al dugananilor
85 se retragi repede in cetate §i, trebuind &I fie tras Cu funiile peste
zid, pantile fiind inchise, de abia trecurO cinci ore, cand, apropiin-
du-se armata sa, ucise aproape 60.000 de Alamanni i Augustus
Maximianue, la rindul sOu, pune capiit rOzboiului din Africa, invin-
rand pe Quinquegentiani §i silindu-i sA incheie pace. Diocletianus,
-tinu impresurat pe Achileus in Alexandria timp de opt luni, Il birui
molt De victoria sa ea folosit cu multA cruzime, c5ci umplu
Egyptul intreg de proscriptiunile §i de omorurile sale. In acela§i
timp, cu prilejul acesta, luA mai multe raisuri intelepte §i f5cu
Mai multe agezOminte carri ainuiesc pink' in zilele noastre.
Galerius Maximianus la prima ciocnire cu Narseus intre
Callinicum §i Carrae iegi b5tut, nu fiindeä s'a luptat färil curaj, dar
fiindc5 s'a luptat färl pricepere, c5ci indrOznise sA se lupte cu o
mica trupi de oameni impotriva unui duganan nurmeros. Fiind deci
pus pe fugO gi alergand la Diocletianus se zice cO acesta, cind 11
intilni in drum, Il primi cu ;data obräznicie cia lAsA sO alerge, de§i
imbricat in purpur5, citeva mii de pa§i, lingO carul sOu.
Totugi, curind dup.& aceasta, igi strinse trupe din Elyria
§i din Moesia, gi dete din nou lu.pta cu. Narseus, unchiul lui Hor-
misda gi al lui Sapor, in Armenia de sus, cu mare isbindO gi cu
multO prevedere gi totodatO cu mult curaj; cki, fiind însoit nu.mai
de doi-trei c5lketi a indeplinit chiar slujba de iscoad5. Puse pe

1) Aki Sofia, din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
 138

fuga pe Narseus, Ii jefui lagarul ii lug prizoniere sohle lui, suro-

rile lui, copiii lui, in afari de un numlir nenumArat de Per§i frun-
ta§i; puse mina pe bogatul tezaur al Per§ilor, lar pe Naxseus 11.
goni pink* in cele mai indepirtate sing-uratiti ale regatului siu. De
aceea, la intoarcerea sa victorioask fu primit de Diocletianus, care
stetea Cu armata sa de acóperire in Mesopota.mia, cu maxi onoruri.
In urmg, atat impreunit, cat fiecare in parte, purtara inca di-
ferite razboaie in cari supuseri, pe Carpi1), pe Bastarni §i invin-
sera pe Sarmati. Dela aceste popoare, luand un mare numar de pri-
zonieri, Ii transportari In teritorul roman (a. 299 d. Chr.).
Diocletianus a fost o fire §ireata, plin de pricepere §i.
istetime; el §tia si povesteasca lucrurile a§a fel, ca ura pentru cruzi-
mea sa grt o arunce pe altul. In aoela§i timp era un imparat foarte
energic §i muncitor. §i care a dat imparitiei roanane o astfel de
infärIi§are ea parea mai mult o domnie regeasca decal o libertate
romanA, §i, dei to imparatii de mai inainte erau ea. lutati numai,
P1 dete ordin ca lui sa i sa cazi in genunchi. Hainele sale §1 cismele
sale erau impodobite cu pietre scumpe; mai inainte insa semnul
demnititii imparite§ti stetea inteo manta de purpura, caci reatul
ivea impiratul deopotrivi cu ceilaihi oameni.
Maximianus Herculius era de o fire salbatica ì nepriete-
noasi, aratand pe fata sa trufia §i groaza. El nu ficea decal si ur-
meze pornirea sa naturali, cand se intovarava la toate cru.zimile
lui Diocletianus. Acesta, fiindci bigase de seaana imbatranind, ca
n'ar mai fi in stare si conduca mai departe domnia, ficu proptme-
rea lui Herculius si se retragS. in vieata privatà, lar cirma statului
sa o incrediniteze unor persoane mai tinere §i mai puternice. Colegul
primi cu gren aceasti propunere. .Cu toste acestea, in aceeagi zi,
amandoi §i-au schimbat intbricamintea imparateasca cu una parti-
culara, Diocletianus Ja Nicomedia, Herculius la Mediolanum, dupi
un triumf strilucit pe care 0-1 särbitorira la Roana, cu un mare
alaiu, fiind purtate trofeele dela numeroase popoare §i in care so-
hile, surorile §1 copiii lui Narseus erau du§i inaintea carului lor.
pupil aceasta unul pleci la Salome, cerilalt in Luania.
28, Diocletianus ajunae la adanci batrinete, ca un orn particu-
lar, intr'un repaus ce-i face ciliate, in vila sa, nu departe de Salonae.
Pildi de virtute Inca necunoscuta, Diocletianus este singurul dela
statomicirea imperiului, care dela o inaltime atat de mare si se
1) Dela Carpi ne-a rimas munirea Carpoilor no5tri.

www.dacoromanica.ro
 139

scoboare, de buni voie, la simplitatea viegii. particulare gi la starea

de simplu cetilean. Dupi anoartea sa a fost pus in rindul zeilor,
dude de care nu s'a bucurat nici un particular.

CARTEA X-a

Cuprinsul. 1. Impärtirea imperiului ¡titre Constantius i Galerius cari

aleg doi Caesari, pe Maximinus i Severus. 2. Constantinus este ales im-
yortrat in Britannia gi Maxentius, fiul lui Maximianus Herculius este ales 1111r
pirat la Roma. Severus, trimis in contra lui Maxentius, este päräsit de soldatii
täi i omorit. 3. Maximianus Herculius incearci sí detroneze pe fiul siu,
dar piere inainte de a reusi. Vitiile sale. 4. Licinius este ficut generalisim
de Galerius, care moare putin in urmi. Patru imparaii domnesc deodati:
Constantius, Maxentius, Licinius s't Maximinus. Maxentius e invins de Constan-
tinus. Mtudminus *moare in drumul síu in contra lui Licinius. 5-6. Licinius,
invins de Constantitius e omorit. Constantinus, singur domn in imperiu, alege
trei Caesari. 7-8. Virtutile i defectele lui "Constantinus; cruzimile sale. Moat,
tea sa in timpul preparativelor de rázboiu in contra Parthilor. 9-13. El are
ca urmasi pe cei trei fii ai siii 'Constantinus, Constans o Constantius, impreunii
cu Dalmatius, fiul fratelui síu. Dupi moartea lor, Constantius, rtiminiind
gur imparat, poarti rizboi friri succes in tcontra Pergilor. Invinge pe Vetranio.
Nepotianus, fiind ales impärat la Roma, e omorit de generalii lui Magnentius,
care se sinucide la Lyon. Constantius omoarä pe Gallus, pe care 11 numise
Caesar. Silvanus atittä o revoltä in Gallia si este omorit. 14. Constantius d tidul
de Caesar lui Julianus, care fiind trimis In contra Gallilor i Germanilor, are
mari succese.. 15. Julianus este proclamat Augustus de seldatii sii in Germa-
nia. Constantius 'pomeste in contra lui i moare pe drum. Caracterul siiu.
26. Julianus declari räzboiu Persilor i moare in aceasti expeditiune. Eloginl
sliu. 17. Jovianus, invins de Peril, face cu ei o pace minoasä. Moare subit
pe cänd se intorcea la Constantinopol. 18. Diferite piren asupra mortii
sale. Autorul anuntii, ca urmare a acestei povestiri, o lucrare mai completä.

1. Diodetianus gi Maximianus Herculius pirisind cirma impe-

riului, au fost alegi imparati Constantius i Galeaius gi lumea ro-
mani este impirtitä intre ei astfel: Constantius primegte Gallia, Ita-
lia gi Africa, Galerius Elyria, Asia gi Orientul. In acelagi timp,
jan doi Caesari. Cu toate acestea, Constantius, multumindu.-se Cu
demnitatea de Augustus, a pirisit grija de a 'conduce Italia gi Africa.
El era un birbat de seami, de o popularitate deosebiti, neatingin-
du-se de averea provinciilor gi a particularilor, netinind prea mult
Ja interesele fiscului, spunind ci e mai bine si se lase averile pu-
blice in mina particularilor decit sä stea inchise. intr'un singur te-
zaur. De altfel, tinuta vietii sale era aga de modesti oi in zile de
sirbitoare, daci ayea si aibi la masa mai multi amici, ca de obiceiu,
www.dacoromanica.ro
 140

trimetea art ceari, din uge in uge, particularilor axgintäria trebuin-

cioasi pentru oerviciul mesii. El a fost nu numai iubit, dar alziar
al:Wit de Galli, mai ales ca aceitia se vedeau scipati de precautiunile
nuitoare ale lui Diocletianus gi de nebunia sangeroasä a lui Maxi-
tnianus LIerculius. A murit in Britannia, in oragul Eboracum, dupä
o donmie de 13 ani gi a fost agezat in numar' ul zeilor.
Galerius, un impirat distins, atat prin virtutiile sale cat gi
prin meritele sale militiregti, vizand ci Constantius hog in grija
sa ti Italia, gi-a numit doi Caesarri, pe Maatirminus, pe care U.
cu guvemImantul Orientului4 gi pe Severus c5ruia Ii dete
cat pentru sine el r5mase in Elyria. Dup5 moartea lui Con-
stantius Insà, fiul säu Constantinus, nascut dintr'o crusatorie cu o
femee dintr'o familie de jos1), a foot proclamat in Britannia de
imp5rat gi sosi spre marea bucurie a tuturora ea urmag in locul
tatalui s5u. In timpul acesta pretorianii, rasculandu-se la Roma,
deterrt titlul de Augustus lui Maxentius, fiul lui. Herculius, gi care
se gAsea in palatul ambasadorilor2), nu departe de Roma. La ves-
tea aceasta, Maximianus Herculius migcat de aiidejdea de a lua din
nou puterea pe care o p5r5sise MIL voie, alerga la Roma din fun-
dul Lucaniei, unde trXia ca un simplu particular gi mide îí pe-
trecea vieata inteo regiune incantAtoare. In acelagi timp, trimise o
scrisoare gi lui Diocletianus, indemnandu-1 sä ja din nou puterea pe
tare o p5r5sise; fu insi in zadar. Caesarul Severna este trimis la
Roma de Galerius cu o armatä impotriva lui Maxentius gi a preto-
rianilor revoltati. Acesta asedil oragul Roma, dar in curind s'a Vii-
zut piräsit de soldatii säi cari Il tridarri. Aceastrt dezertiune spori
puterile lui Maxentius gi-i intari autoritatea. Severus fiind silit
fug5 a foot omorit la Ravenna.
Cu toate acestea, Maximianus Herculius incerc,5 si detro-
neze pe fiul s5u Maxentius gi in acest scop se adreseaz5 soldatilor
sal cari insi, nu-i r5spund decat prin strigáte de ocar:5- Atunci
plecrt in Gallia, gandindu-se la o nou5 tr5.dare; se prefIcea c5 a.
fost gonit de fiul siu i cA voia si se uneasc5 cu ginerele sin Con-
stantinus,degi n'avea alt'scop decat si-I omoare pe aceota la primul
prilej. Constantinus carmuia Gallia, fiind foarte iubit de soldatii.
Sfinta Elena, mama s(ântului Constantin, pe cari Ii prilznuim la 21
Maiu.
Villa publica, palatul 'fit care delegatii popoarelor striiine agteptau rils-
punsul senattdui, dui erau eau nu admigi expunil obiectul încArcinrii lor.
Acest palat se giísea dad' din barierile cetittii Roma.
www.dacoromanica.ro
 141

säi gi de locuitorii acestei provincii, dupi ce nimicise pe Franci

Germani i dupg ce faca prizonieri pe regii lor, aruncandu-i la
fiatrele silbatice intr'un speetaco/ märr. et ce il dete spre a aarbatori
izbanzile sale. Vizanduli planurile desvaluite de fiica .sa Fausta,
care vestise pe birbatul san de aceasta uneltire, Herculius fugi la
Marsilia, mide a fost prins pe cand se pregiitea sa se imbarce spre
a se uni cu fiul sin; iar moartea a fost o rasplati dreapta pentru
crimele sale. Caci acesta a fost un om sever gi crud, un om care
fi calca mereu euvantul, primejdios i lipsit de once omenie.
In timpul acesta, Galerius ridica la treapta de imperator
pe Licinius, dac de origine gi grieten vechiu al sau, gi care-i ficuse
prin vitejia lui mari servicii In rizboiul ce pintase impotriva lui
Narseus. Curand dupa aceasta, moare i Galerius. Astfel statul ajunge
acum pe mana a patru impäxati noi: Constantinus gi Maxentius, fiii
celor doi Augugti; Licinius gi Maxizninus, din familii de rand. Con-
stantinus insä, in al cincilea an al domniei sale, pomegte un faz-
boiu civil impotriva lui Maxentius. Luptandu-se cu el in mai multe
lupte, Il pune pe fuga i, in cele din u[rmrt, 11 invinge ranga' podul
Mulvius, impiedicand astfel cru.zimile sangeroase ce flicea la Roma
impotriva nobilllor gi ramane stapan pe Italia. Calva timp in urmá
gi in Orient, Maximinus care se gandea la rästurnarea lui Liciniva
moare la Tarsus, de o moarte intam.platoare, i scapa astfel de moar-
tea cu care era aineninsat
Cu toste acestea, Constantinus, un barbat de o voinli ne-
infrânta, care nu alegea mijloacele cand era vorba sa-'i adueä /a
indeplinire planurile sale gi care xavnea la domnia lumii intregi, de-
clara' razboin lui Licinius en toate legiturile de prietenie gi de ru-
denie dintre ei: sora-sa Constan/a era maritata dupä Licinius. Mai
intaiu Il bain in Pannonia, apoi cizand peste el pe neagteptate, in,
momentul cand acesta facea la .Ciba/ae mari pregatiri de razboiu,
Il invinee din non gi se fiel' stapan pe intreaga Dardania, Moesia,
Macedonia, ocupand gi multe alte provincii.
A urmat apoi intre ei mai multe rizboaie gi pacea a fost de
mai multe ori incheiata gi lupa. In cele din urmä, Licinius
biruit gi pe mare gi pe uscat, s'a predat lângä ocragul Nicomedia,
dar a fofa ucis, in contra agiduelii date prin juramant, la Tessa-
/onic, unde se reträsese ca un simplu particular. Astfel in vremea
aceasta imperial troman, fapt ce Ttu s'a znai intamplat altadatä
este chrnuit de un singar August gi trei Caesari, imparatul Constan-
time incredinfind filler sal guvernlimantul Galliei, al Oriesaului

www.dacoromanica.ro
 142

p al Italiei. lzbanzile sale prea anari lusa zapicira §i pe acest impl-

rat de treaba. Pereecutand mai intaiu pe rudele sale, puse si
enmare ciliar pe fila eau Crispus, un lanar distins, pe fiul surorii
sale, un finar de cameter, apoi pe soitia sa §i in urrai un mere l'u-
ntar de prieteni (a, 326 d. Chr.).
Constantinus a fost un imparat care, in cei dintai ani ai
domniei sale, se poate asemui ca cei mai buni împärai, in ultimii,
cu cei mai de rand. De altfel, el avea cele mai frumoase insu§iri
suflete§ti §i trupe§ti. Era lacom dupa glorie militara' §i izbanzile
ce le-a avut se datoresc nu atat norocului cat mai mult priceperii
sale: Dupä rázboiul civil bitu pe Goti in mai multe lupte. In cele
din urmi incheia cu ei pace §i prin binefacerile sale dobandi re-
cuno§tinta popoarelor barbare. Avea gust pentru artele frumoase §i
pentru ,literatura;. prin därnicia sa §i prin purtarea sa cauta sa'-§i
chtige o iubire nepreficuta din partea poporului, §i pe cat de ne-
paíltor era falta de unii prieteni, pe atata de devotat era fasa' de
altii, nelasand acepe nici un prilej apre a le mari averea §i veza.
A facut multe legi, unele bune §i drepte, cele mai multe
-neirebuincioase, altele draconice. El a .fost cel dintaiu cafre a cautat
ea dea ora§ului, numit dupä numele fiau, o stralucire egala cu cea
a Romei, carda i-o neta rivera. Intreprinzand un razboiu impotriva
Partbilor, cari se napustisera asupra 1Vlesopotamieil a murit la Ni-
codemia, in palatul ambasadelor, in vareta de 66 de ani, dupá o
donmie de 31 de ani. Moartea sa a fost de altfel prevestita printeo
etea cu coada, de o marime colmara, pe care Grecli o numesc
Kouirrriq §i care a stralucit multa vreme. A fost pus pe dreptate in
.numarul zeilor.
De urma§i a lasat pe cei trei fii ai säi §i pe un.fiu al fra.
telui sau. Caesarul Dalmatius hisä, inzestrat cu foarte frumoOse in-
su§iri §i leit unchiului siu, a fost asasinat intr'o revolta
anai mult cu consimtionantul decat din ordinul varului sha Constan-
tius. Curand apoi Constantinus1) declara razboiu fratelui sha, dat
atacandu-1 orbegte la Aquileia, este oanotit de generalii lui Constans.
Astfel statul l'acepe pe mana a doi Aug-u§ti. Guvernarea lui Comuna
a fost catva timp energidi §i dreapta; in arma infla, fiind de o si-
Milete §1 u h r e d:á §i fiind tirit de ni§te prieteni ai sAi stricati pe Po.
-varni§ul desfraului, ajunse ea' fie urit de popoarele provinciilor,
-urgisit de soldali §i a fost asesina de partidul lui Magnentius. A
1) Acesta este numit In genere Constantinus al II-lea.

www.dacoromanica.ro
 143

murit ni departe de Spania, intr'un tastel fortificat numit Hele.

nae 1), dupi o do.mnie de 17 ani, in al 30dea an al vfirstei (a. 350
d. Chr.). S'a distins, de altfel, printr'un mare numir de expeditiuni
militare i firi si se fi arätat cru.d, a gtiut si se faci temut in tot
timpul vietii sale.
Constantius a avut o soartä mai incercati. In adevär, Pena
fl fäcur aä sufere mai multe lupte singeroase, Ii cuceriri mai multe
orate, Ii impresurari mai multe cetiti fortificate
armatele. Impotriva lui Sapor n'a fost noroces in nici o campanie;
ha inca odati, Ifingfi Singara, a pierdut chiar o victorie neindoioasä,
din cauza neribdärii nebunegti a .soldotilor sai, cari ceruserä si se
lupte prostegte spre searä, in contra tacticii de räzboiu. Dupi moar-
tea lui Constans (a. 360 d. Chr.) gi pe card Magnentius punea mina
pe putere in Italia, in Africa gi in Gallia, o noui revolulie izbucni
In Illyria, unde trapele ridicarä la tron pe Vetranio. Aceasta era
foarte bitrin gi lunga doratä a serviciului säu militar unitä cu no-
rocui armelor, Il fficuse iubit de soldati eari, atore a apira Illyria,
il aleserä de impärat. El era un om de treabä, cu moravuri patriar-
hale, plin de bunitate, dar de o aga de mare igncriapti, ci n'a invä-
tat deck la bäteinete gi cind a fog% pe tron, primele elemente ale
literilor gi artelor.
Dar Constantius, care pentru a r13buna moartea fratelui
su aprinsese din nou rizboiul civil, lug donmia din miinele lui
Vetranio care, lucra nemai auzit pfinä atunci fu silit de ar-
mata intreagfisä puie jos semnele pute.rii 2). i la Roma au fost
ttirliuriri, mide Nepotianus, fiu1 surorei lui Condantinus, in fnmtea
unei cete de gladiatori, voia sä punA mina pe tron. A isprävit
cu aceeargi cruzime precum a inceput; cäci fiind invins de generalii
lui Magnentius, dupä 28 de zile, a fost pedepsit cu moartea, iar capul
säu a .fost preumblat twin ora' in virful unei Dined. A urmat apoi
proscripiuni gi grozave masacre printre nobili.
Nu mult dupg aceasta, Magnentius a fost cu totul bätut,
lfingä Mursa, gi eat pe ad era sä fie prins. In aceastä lupti eau
pierdut nenumärate trupe soutane cari ar fi putut fi intrebuintate
mai bine impotriva neamurrilor barbare gi s fi slujit astfel la sign-
ranta gi la triumful patriei. Curind dupi aceasta Constantius dete
guvernämfintul Orientului lui Gallus, fiul unchiului slu, cu title

1)1 -Azi Elna, In Russdlon, nu departe de Pyrenei.

2) Probabil solda;ii erau cregtini.

www.dacoromanica.ro
 144

de Caesar. í Magnentius, dupi mai multe infringeri, îi pune capit

zilelor sale la Lugdtmum, dupi o dcmmie de trei ani gi geapte luni.
De asemenea gi fratele siu, pe care 11 ficuse Caesar trimesese
in Gallia si apere aceasta targ, s'a ainucis la Senoni 1) (a. 353
Chr.).
Cam. In acelagi tianp Constantius puse si oanoare pe Cae-
sarul Gallus, invinovitit de un mare numir de cruzimi. Acesta era
din fire crud gi aplecat spre tirgnie, daci aer fi fost si ajungrt sin-
gur doren. Pe de alta parte, Silvanus urzind o revolutie in Gallia,
pien in mai putin de 30 de zile gi de atunci rimase singar Constan-
tins ca impgrat §i August.
In urnia trimise in Gallia, cu titlul de Caesar, pe varal
sin Julianas, fratele lui Galias, ca.'raia ii dete In casitoaie pe sora
sa. Barbarii din aceasti provincie cuceriserri mai multe °rage gi pe
altele le impresuraserg ; peste tot local era jaf gi jale i imperial ro-
man era ameniniat de o mare pribugire. Julianas ca puine trupe
bate linga Argentoratum.2), un ora' din Gallia, num.eroasele trupe
ale Germanilor, face prizonier pe cel mai distins rege al lor gi res-
tabili randueala in Gallia. Mai tarziu, acelagi Julianas cigtiga
multe victorii stralucite asupra barbarilor: pe Germani i-a impins
paste Rhin gi imperiului roman Ii dete din nou frontierile sale de
odinioarrt.
Nu mult dupg aceea, legiunile cari se luptaseri cu Ger-
manii, fiindei se vedeau chemate inapoi dela ins'a'r. cin.area lor de a
apacra Galia, in unanimitate proclamara de impgrat pe Julianus,
(a. 360 d. Chr.). Acesta, dupg un an, pornegte si la In stapinire
Constantius fiind ocupat in frizboaiele Cu Parthii. La vestea a-
ceasta Constantius Iasi totul ca si vie si se lupte cu Julianas, dar
pe drum, intre Cicilia gi Cappadocia aware, in al 33-lea an al dom-
niei, in varsta de 45 de am. A fost pus pe dreptate in randul zei-
lor. El a fost un barbat de o fire blinda gi linititä, prea
zritor in prieteni g in curtizani gi spre sfirgitul vietii prea afemeiat.
In cei dint&I axil ai damniei sale, s'a argtat foarte eampälat; incirca
de averi pe curtenii sii i inrilta in dregitorii pe acei cari 11 sluji-
sera' in vremnri grele. Fag de cei pe cari îi bánuia ci rrivnese la
tron era farg de mili. De altfel era destul de blind gi putea si se

Azi Sens In Frantz,

Azi Strassburg.

www.dacoromanica.ro
 145

laude mai mutt de norocul rizboaelor dinliuntru decit al celor

din afari.
In urmh.' pune mina pe putere Julianus. AceSta, dupil mari
pregritiri, porne§te en rizboiu impotriva Parthilor, expediliune la
care am luat parte §i en. Citeva orage §i citerva ceti intirite ii se
supun, pe altele le cuceregte en putetrea. Dupi ce a pustiit Assyria,
§i-a ainut armata in conac citva tiznp Lingi Ctesiphon. Pe cind se
Entorcea birnitor, fiind tirit orbe§te de curajul siu in lupte noi,
a fost omorit de mina unni dugman la 6 calendele lui Inlie, in annl
al §aptelea al domniei, in virsti de 31 de ani gi a foot pus in rindul
zeilor. Julianus a fost un impirat distins gi, daci soarta ar fi in-
giduit, ar fi condus statul la fericire gi la. glorie. Cunogtea bine lite-
ratura gi artele gi mai ales era invhfat in literatura greaci, pe care
o stipinia mai bine decit pe cea latini; era inzestrat cu o elocinti
puternici gi vie §i cu o meanorie ne mai pomeniti; fn nude privinti
era mai mult decit un filosof. Fa ri de =kii si era darnic, dar
nu destul de grijulin In alegerea lor, cum ii s'ar fi chut unui
pirat de seama sa. Multi chiar s'au incercat eiunteasei din
glorie. Fa ll' de locuitorii provinciilor era foarte drept §i aves toatit'
dorinta sä marl cit mai mult tributu,rile; bun cu toati lumea, ne-
stiruind prea mult pentru sporirea tezaurului public, el era lacom
dupi glorie/ pe care o cinta en o rivni nepotoliti; prigonitor al re-
ligiunii cre§tine, dcu4 totu4i numai ping in a§a miísurZí, ca s nu verse
siingele celor ce o nairturiseau. 1). Era leit [Marcus Antoninus, pe care
de altfel cinta intreaci.
Dupri acesta a fog ales de impirat, cu consimfhtnintul
nnanim al armatei, Jovianus, unul dintre ofiterii curtii2) ; pentru
aceasta a fost recomandat mai mult de vrednicia tatilui säu decit
de vrednicia sa. Jovianns, tali de imprejuririle turburi de atunei,
pe deoparte,, fiindei armata sa suferea de lipzuri, pe de alti parte,
fiindci el insu§i a fost infrint in citeva lupte en Pergii a incheiat
pace en Sapor, o pace ce e drept necesari, dar ru§inoasi: eici a
pierdnt äri gi a trebuit sä phriseasci oarecari phalli din imperiul
roman, ce,eace inainte de el, timp de 1118 ani, de eind fusese fun-
dati înipäräia romani, nici odati nu ea intimplat. Ba inch', legiu-
nile noastre au fost trecute pe sub jug, intoctmai ca la Canaan-4

Religionis Christianae insectator, perinde tamen, ut cruore abstineret.

Dornestici erau ofiterii casei Impitritepti pi format' garda impgratului.
Se mai ntuneau pi protectores, fiindci apirau pe principe In contra atacurilor.
TZVOARELE !STORM ROMANILOR VOLUMUL X 10

www.dacoromanica.ro
 146

supt Pontius Telesinus i ca in Spania, la Nuznantia, i ca in Nu-

midia, degi atunci nu ea pierdut nimic din teritoriul roman. Acest
tratat de pace n'ar fi en totul de ogändit, daca pacea ficutä de ne-
voie ar fi voit sä o schimbe, and ar fi sclipat de incurcIturi, dup.&
cum au talent Romanii in toate crizboaiele pe cazi le am ainintit.
Cci li s'a declarat numai 'deck rizboin e Samnitilar i Numanti-
nilor Nuznizilor i pacea incheiatä n'a fost ingritä. Jovianus hug,
fiindei se temea de vr'un rival in domnie, daci .ar fi stat mai mult
timp in Orient, nu ea mai gandit la gloria sa. Porne§te deci spre
Roma, dar moare pe drum spre Illyricum, de o moarte nenteptaiä,
la fruntaria Galatiei. De altfel a fost un om viteaz i destul de
intelept.
18. Multi cred a a murit de aplecare, cici la cinä mancase
prea milt; Atli cred c din pricina mirosului odAii care, avand
peretii acoperiti de curänd cu vaz nesting, sunt primejdio0 in tim-
pul soannului; sunt unii cari socotesc ci a mucrit din pricina clr-
bunilor pe casi, fiind frig, i-a pus inteo mare "grilmadi de foc. A
znurit la 14 ale Calendelor lui Martie, dupl. o domnie de §apte luni,
In värstä de vr'o 33 de ani, i multumiti bunitkii uanna0lor ea I)
a fost Remit in rândul zeilor (a. 364 d. (Ir.). El era din fire bun
foarte darnic.
Aceasta era" atarea imperiului roman supt consulatul tui Jo-
vianus i al lni Varronianus, in anul 1119 dela fundarea Romei.
Fiindoil am ajuns en istorigirea mea pink' la strälucitii no§trii prin-.
cipi, vcrednici de toatä ciliates, pun deocamdatä aci capät lucririi
znele. ceeace ne-a nzai Anus de sins, trebuie s o spunem pe
un ton mai inalt 0 nu nu.mai a nu ne Lipädänz de aceasta, dar
voim si o scriem cu mai multä ingrijire.

1) Sunt 1mprali Flaying Valentinianus i Valens.

www.dacoromanica.ro
 INDICE
Achaia IV 3, V 4, 6, 7, VI 19 VII 19. Algidus I 17, 18.
Achilles II 11. Allectus IX 22.
Achilleus VIII 22, 23. Allis I 20, II 2.
M. Acilius Glabrio cos. (563). DI 3 Alma mons 1X 17.
Actium VII 7. Alpes M 5, 8, VI 17, VII 9. Cottiae
Adherbal /V 26. VII 14.
Aegyptus III 1, IV 16, VI 21, VII 6, 7, Altinum VIII 10.
9, VIII 18, IX 22, 23. Amandus 1X 20.
Aelianns /X 20. Anibrones V 1.
Aemilianus IX 5, 6. Amisos VI 8.
L. Aemilius cos. (a. 529) III 5. Ancus Marcius I 5, 6.
Mam. Aemilius dict. I 19. Andriscus IV 14.
Aemilius Paula cos. (a. 538) DI 10. C. Anieius pr. IIII 6, 8.
M Aeanilius Paulus cos. (a. 586) IV Anio II 5.
6, 7. Antemnates I 2.
Aemilius Lepidus cos. (676) VI 1, 5, Anthemusia VIII 3.
23, VII 2, 3, 8. Antiochia VI 14, VIII 10, IX 13 An.
Aequi I 1. tiochenses VI 14.
Aetoli IV 5. Antiochus (III) IV 3, 4, 5,.
L. Afranius VI 20. Antiochns (Epiphanes) IV 6.
Africa II 21, 22, 23, 25. III 20, 22, W T. Aurelius Antoninus Fulvius Boionius
4, 12, .14, 19, 21, V 9, VI 23, VIII 18, Pius VIII 7-11.
/X 2, 22, 23, X 1, 10Afri. II 18-22, M. (Aurelius) Antoninus Verus VIII 9,
24, 25, 27, DI 10, 11, 14, 15, 20, 22. 10, 11, X 16.
Agrigentum III 14. L. Annius Antoninus Verns VIII 9, 10.
M. Agrippa VII 5. Antoninus Commodus VIII 13, 15.
Agrippina VIII 2, IX 9, 17. Aurelius Antoninns Bassianus
Alamanni IX 8, 24, X 3, 14. que Careenlla VIII 19, 20, 22Antoni.
Albani I 4. nianae (thermae) VIII 20.
Alban/ (Asiae) VI 14, VIII 3. Aurelius Antoninus (Heliogabalus)
Clodius Albinus VIII 18. VIII 22.
Albis VII 9. C. Antonius cos. (691) VI 15.
Alexander Mac.edo II 7. L Antonius cos. (713) VII 3.
Aurelius Alexander VIII 23. M. Antonius cos. (718) VII 1-4. 6-8.
Alexandria II 7, VI 21, 22, IX 23 Anulinus IX 19.
xandrini legati II 15. Aper IX 18, 20.

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
Apion VI 11. Cn. Aufidius Orestes cos. (683) VI 8.
Apollonia VI 10. Caesar Augustus Octavianus (Octavius I
Apollonius Chalcedonius VIII 12. 12, VII 1) I 12, VII 1, 3, 4, 6, 7, 8, 12,
Appia via II 9. 15, VIII 2, 5.
Apulia II 9, 17, HI 19, 12, VI 7. Aurelia via VII 16.
Aquileia IX 1, X 9. Aurelianus /X 13, 14, 15, 17.
C. Aquilius Florus cos. (495) II 20. M .Aurelius Cotta cos. (680) VI 6.
Aquitania VII 5, 9, IX 10. Aureolus IX 11.
Arabia VIII 3Arabes VI 14 VIII 3, in- Aureus mons X 17, 20.
teriores VIII 18. Auruntuleius VI 17.
Archelaus (dux Mithridatis) V 6. Azabeni VIII 18.
Archelaus Cappadox VII 11.
Axdea I 8. Babylon VIII 3.
Argentoratum X 14.
Bacaudae DE 20.
Argos H 14.
Balbinus IX 2.
Ariarathes Cappadox IV 6, 20.
Ariminus II 17, III 8, V 8, VI 19. Bassianus, vid. M. Aurelius Antoninus.
Bastarnae DE 25.
Ariobarzanes V 5.
Belgica IX 21.
Aristarchus VI 14.
Beneventum II 16.
Aristo Atheniensis V 6.
Aristobulus VI 16. Berenice VI 11.
Aristonicus IV 20. Bessi VI 10.
Armenes IV 2. Betriacum VII 17.
Armenia VI 8, VII 9, 14, VIII 3, 6, 10, L. Bibulus cos. (695) VI 17, 19.
maior IX 25, minor V 5, VI 8, 12 14, Bithynia IV 5, 6, 8, 20, V 5 VI 6, 8.
Armenii VI 9 Armeniacum ieg. Bituitus IV 22.
num VI 9. Boochus IV 27.
Armoricum IX 21. Bononia IX 21.
Arruns I 10. Bononus IX 17.
Artaxata VI 13. Bosphorus V 5, VI 12, VII 9 Bospho-
Artaces VI 14. rani VIII 3.
Arveni IV 22, VI 17. Britannia VII 14, 19, VIII 19, X 1, 2;
Arzianene VI 9. Britanniae VII 13, IX 21, 22
Asclepiodotus IX 22. tanni VI 17, VII 3 Oceanus Britan-
Asia HI 14, IV 4, 6, 18, 20, V 4, 5, 6, nicus VI 17.
7, VI 6, 14, VII 3, 5, 6, IX 8, X 1. Britannicus VII 13.
Hierius Asinius V 3. Brittii II 12, III 12, 19.
Assyria VIII 3, 6, 10, X 16. Brundisini II 17.
Atella VII 8. Bruti duo VI 25, vid. Iunius.
Athenae V 6. Budalia VIII 4.
C. Atilius Bulcus cos. (519) III 3. Burdigala IX 10.
M. Atilius Regulus cos. (487) II 17. 24. Burziao VI 10.
M. Atilius Regulus cos. (498) II 21, 25. Byzantium VII 19, quae nunc Constan-
Attalus rex III 14 tinopolis VI 6.
Attalus (Philadelphus) IV 4, 8.
Attains (Philometor) IV 18, 20. Cabira VI 8.
Attalus VI 14. Cabyle VI 10.
Aventinus mons I 5. Q. Caecilius (548) III 19.
www.dacoromanica.ro
 - 149 -
C. Caecilius Metal= cos. (641) W 25. Carthalo HI 16.
L. Caecilius Metellus cos. (a. 503) II 42. Carus IX, 18, 19.
L Caecilius Metellus cos. (a. 631) IV Casca, vid. Servilius.
21, 23. C. Cassius Longinus cos. (630) IV 22.
Q. Caecilius Metellus (Macedonicus) IV C. Cassius VI 18, 25, VII 3, 4,
13, 14, 16. Sp. Cassius I 12.
Q. Caecilius Metellus cos. (645) IV 27. Catalauni IX 13.
Q. Caecilius Metellus Pius VI 1, 5. Catilina, vid. Sergius.
Q. Caecilius Metellus Greticus VI 11, 16. Catinenses II 19.
Caelius mons I 4. Cato, vid. Porcina
Caeninenses I 2. Catti VII 23.
Caenophrurium IX 15. Catulus, vid. Lutatius.
Caepio V 3, vid. Servilius. Caudium. X 17.
Caesar, vid. Iulius. Ceitiberia IV 16.
Caesarea (Cappadociae) VII 11. (Scotus) Chaeronensis VIII 12.
Caesareae civitates VII 10. Chalcedon VI 6.
Calabria HI 12. Christiana religio X 16.
C. Caesar Caligula VII 12, 13, 14, 23. Cibalae X 5.
Callaeci IV 19. Cilicia VI 1, 3, VII 19, X 15.
Callatis VI 10. Cimbri IV 25, 27 V 1, 2 Cimbricuin
Callinicum IX 24. bellum V 1.
L. Calpurnius Bestia cos. (642) IV 26. Cineas r[ 12, 13.
Camillus, vid. Furius. Circesium IX 2.
Campania I 8, II 8, 12, III 12, 14. V 4, aqua Claudia II 9.
VII 8, 11, VIII 7, U. Ap. Claudius decemvir I 18.
Campus Martius VII 8. Ap. Claudius censor H 9.
Cannae HI 10. Ap. Claudius cos (426) II 16, 18.
Cantabria VII 9. Ap. Claudius VI 2.
Capitolium 1, 6, 8, 20, IV 8, VII 13. 18, Ap. Claudius Nero cos. (547) III 13.
23, IX 11. C. Claudius Canina cos. (481) II 15.
Cappadocia IV 6, V 5, VII 11. X 15. Claudias Marcellus cos. (532) III 6,
Capua V 7, VI 7. 12, 14, 26.
Caracalla, vid. M. Aurelius Antoninus Marcellus cos. (588) IV 9.
Bassianus. Marcellus cos. (705) VI 19.
Carausius IX 21, 22. P. Claudius Pulcher cos (505) II 26.
Carbo, vid. Papirius. Claudius imp. Drusi f. VII 13, 19.
Cardueni VIII 3. Claudius imp. (Gothicus) IX 11, 12, 22.
Carinus IX 18. 19. 20. Cleopatra VI 22, VII 6, 7.
Carnuntum VIII 13. Clodius Albinns VIII 18.
Carpi IX 25. A. Cluentius V 3.
Carrae VI 18, IX 24. Clypea II 21.
Carrinas V 8. Coche IX 18.
Carthago II 21, 25, 27, in 7, 11, 22, IV Colchi VI 14; VIII 3.
3, 10, 12, 21, Carthaginienses II 20, Collins porta V. 8.
21, 25, 26, 27, 111 2, 7, 8, 11, 20-23, Conunagene VII 19.
IV 10. Commodus, vid. Antoninus.
Carthago Hispaniae HI 15. Concordia VIII 10.

www.dacoromanica.ro
 - 150 -
Constans X 91 10.
Constantin X 5.
Constantinopolis VI 6, DC 15.
Constantinus (Magnus) VIII 22, 23, X
2-4, 11, 12.
Constantinus (Constantini M. pateri IX
22, 23, X 1, 2.
Constantius (Constantini M. filius) X
9-13, 15.
Corinthus IV 14 Corinthii IV 14.
Corioli I 14, 15.
Cn. Cornelius Asina cos. (494) 11 20.
P. Cornelius (Asina) cos. (533) III 7.
L. Cornelius Clima cos. (667) V 4, 7.
Cn. Cornelius Dolabella cos. (471) II 10.
L. Cornelius Faustus VI 23.
Cornelius Fuscws VI 23.
Cn. Cornelius Gallus VII 7.
Cornelius Lentulus cos (479) II 14.
L. Cornelius Lentulus cos. (517) III 2.
P. Cornelius Lentulus cos. (683) VI 8.
P. Cornelius Rufinus cos. (464) II 9.
Cu. Cornelius Scipio cos. (532) M 6,
11, 13, 14, 15. . Domitianus VII 23, VIII 1.
L. Scipio cos. (495) II 20.
L. Cornelius Scipio Asiagenes cos. (564)
III 16, W 4.
P. Cornelius Scipio cos. (536) III 8, 9,
11, 13, 14, 15.
P. Cornelius Scipio Africanus cos. (549)
III 15-18, 20-23, IV 3, 4, 10, VI 23.
P. Cornelius Scipio Africanus junior cos.
(607) IV 10, 11, 12, 14, 17; 19, 21.
P. Cornelius Scipio cos (563) IV 3.
P. Scipio Nasica cos. (613) IV 26.
P. Cornelius Scipio VI 23.
'Scipio cos. (671) V 7.
L. Cornelius SuIla IV 27, V 3, 4, 6-9,
VI 1, 23.
Corsica II 20.
Corycus VI 3.
C. Cosconius VI 4.
Cottius rex VII 14.
Cotys IV 6.
Creta VI 16 --4 helium Greticum VI IL
Crixus VI 7.
Crustmnini I 2.
www.dacoromanica.ro
Ctesiphon VIII 3, DE 10, 18. X 16.
M. Curius Dentatus cos. (464) ll 9.
M. Curius Dentatus cos. (479) II 14.
Cyrano VI 11.
Cysious VI 7; VIII 18.
Dacia VIII 2, 6, IX 8, 15, 22 X 4 RI.
pensis IX 13 Di VII 9, 23.
Dalmatia IV 23, VI 1, 4, VII 9, IX 19
Dalmatae V 7.
Dalmatius Caesar X 9.
Danuvius VI 2, 10, VIII 2, IX 8, 15.
Daphnenses VI 14.
Dardania X 5 Dardani V 7, VI 2.
Decebalus VIII 2, 6.
Decius cos. (475) II 13.
Decius (imp.) IX 4.
Deiotarus VI 14.
Demetrius IV 2, 3.
Diadumenus VIII 21.
Diocletianus IX 19, 22-28, X 1, 2.
Diogenes V 6.
divorum porticus VII 23.
Sex Domitius Calvinus cos. (630) IV 2.2.
Domitius V 9.
L. Damitius pr. VI 1.
Drusus VII 9, 12, 13.
C. Duillius cos. (494) II 20.
Eboracum VIII 19, X 1.
Edessa VIII 20.
Ephesus V S.
Epirus II 11, 13, IV 8, VI 19, VII 7.
Esquilinus mons. I 7.
Eumenes IV 4, 6, 8, 18, 20.
Eumenia W 4.
Euphrates VI 18, VIII 6, IX 2.
Europa IV 4.
Fabia familia I 16.
C. Fabius cos. (275) I 16.
C. Fabius Licinius cos. (481) II 15.
C Fabius Pictor cos (485) II 16.
Q. Fabius Maximus mag. equit. II 8, 9.
Q. Fabius Maximus II 9.
S. Fabius Maximus (Cunctator) cos.
 151

(545) III 9, 10, 16). Gordianus Augustus IX 2, 3.

Fabius historicus 111 5. Gothi DI 8, 11, 13, X 7.
Fabricius II 12, 14. Graecia II 13, 14, HI 14, IV 2, 14, V
Falisci I 20, II 28. 6, 7, VI 19, 20, IX 8Graeci HI 12,
Famea IV 10. VIII 10, X 8 Graecae litterae VIII
Ftudis VI 3. 12.
Fausta X 3.
Galeria Faustina junior VIII 10. Aelius Hadrianus VIII 6, 8, 11, 17.
Felicissimus DE 14. Haemus mons VI 10.
Fidenae I 19 Fidenates I 2, 4, 19, Hamilcar III 7-23, IV 3, 4, 5, V 1, VI
Flaminius cos. (537) IQ 9. 7.
Florianus IX 16. Hanno Ill, 14, 20.
forum VII 16, transitorium VII 23. Tra Hasdrubal Hannibalis frater HI 8, 11,
iani VIII 5. 13. 13, 14, 15, 18 alii HI 13, IV 10, 14.
Franci IX 21, X 3. Helena castrum X 9.
Fronto VIII 12. Heliogabalus (deus) VIII 22: vid. M.
C.n. Fulvius cos. (543) HI 14. Aurelius Antoninus.
M. Fulvius IV 5. Helvetii qui nunc Sequani VI 17.
Q. Fulvius cos. (490) II 18. Heradea IX 15.
Cn. Fulvius Centumalus cos. (525) Ill 4. T. Herennius V 3.
Fulvius Flaccus cos. (517) HI 2. Hiberia VI 14 Hiberi VIII 3.
Ser. Fulvius Nobilior cos. (499) II 22. Hierius Asinius V 3.
Furius Camillus I 20. II 1, 4. Hiempsal IV 26.
L. Furius II 6. Hierda V 9
C. Furius Placidus cos. (503) 11 24. Hiero II 18 19, HI 1, 1.
Hierosolyma VI 14, VII 9, 19, 20, 21.
Gabii I 9. Hirtius cos. (711) VII 1.
Galatia VI 14, VII 10, X 17. Hirtuleius VI 1.
Ser. Galba VII 16, 17. Hispania III 7, 8, 11, 13, 14, 18. 20...IV
Gallia II 16, IV 23, 25, 27, 'VI 17, 19, VII 16, 17, 27, VI 1, 5, VIII 2, 6. X 17
9, VIII 18, 23, IX 4, 8, 9, 10, 13, 18, 19, Hispaniae HI 13. 15 17, 18. IV 16,
20, 23, X 6, 13, 14 Galliae VII 3. 1, 20, 24, VII 3, IX 8, X 9 Hispam
IX 8, 9, 17 X 1, 3, 10, 12, 14, 15 HI 15, IV 14, VII 6.
Galli I 20, II 5, 6, 10, HI 5, 6, 8, IV 22, 'lister urbs TV 10.
V 1, VII 16, VIII 2, 8, IX 17, X 1 Flistri M 7.
transalpini IV 22. M. Horatius Pulvillus cos. (245) I 10.
Gallienus DE 7, 8, 11. Hormisda IX 25.
Gallus Caesar X 12, 13, 14. C. Hostilins Mancinus cos. (617) IV 17.
Gallus Hostilianus DE 5.
Gentius IV 6, 8. Ianiculus I 5.
L. Genucius cos. (89) II 4. Iartus geminus IX 2.
Germania VI 17, VII 9, 19, VIII 2 llyricum IV 6, VI 4, 17, 'VII 9, IX 8, 11,
Germani V 1, VI 17, VII 9, 12, VIII 15, 19, 25, X 1, 2, 10, 15, 17.
12. 15. IX 1, 7, 8. X 14. Illyrii III 4, IV 7, 8.
Germaniciani exercitus VII 17 X 15. India VIII 3 Indi VII 10.
Getta VIII 19. Ingenuus IX 8.
Gordianus senior IX 2. Interamna IX 5.

www.dacoromanica.ro
 - 1.52 -
Joviatrus X 17, 18, cos. (1117) X 13. Lilybaeum II 27.
Isauria VI 5, VIII 5 Isauri VI 3. Lingones IX 23.
Iseum VII 23. M. Living Salinator cos. (547) III 18.
Italia acieseori Italic= bellum quod M. Lollius VII 10.
et sociale 'V 9. Lorimn VIII 8.
Italics VIII 2, 6. Lucania DE 13, 27, X 2 Lucani II 12,
Ituraei VI 14. 14.
Iuba VI 23. Lucretia I 8-10.
Juba VII 10. Sp. Lucretius Tricipitinns cos. (245) I
Judaea VI 14, VII 19 Iudaei VI 14, 10.
16. Lugdunum VIII 18, X 12.
Iugurtha IV 26, 27, 'V' 1, VI 1. Lusitania IV 9, 16, 27 Lnsitani IV
Julia VIII 20. 19, 27.
Salvius Iu1ianus (iuris peritus) VIII 17. C. Lutatius Catulus cos. (512) 11 27.
Salvius Iulianus imp. VIII 16-18. Q. Lutatius Catulus cos. (513) II 28.
htlianus X 14-16. Q. Catulus cos. (652) V 1, 2.
C. Julius Caesar I 12, VI 17, 19-25, VII Q. Catulus cos. (676) VI 1, 5.
1, 2, 3, 13. Lycia VI 3, VII 19.
Sex. Iulius Caesar cos. (663) V 3.
Iunius cos. (505) II 26. Macedonia M 12 14, TV 6, 7, 13, 14,
Iunius Brutus IV 19. 15, 27, VI I, 2, 5, 7, 10, 19, VII 3, DE
Brutus VI 26, VII 3, 4. 8, 11, PE 5 Macedones IV 7 Ma-
L. Junius Brutus cos. (245) I 8-11, VI cedonicum bent= IV 1, 3, VI 8, 11.
25. Opilins Macrinus VIII 21.
L. Iunius Libo cos. (487) II 17. Madena VIII 3.
D. Iunius Silanus cos. (692) VI 16. Maedi V 7.
M. Iunius Silanus cos. (645) IV 27. Magnentius X 9, 10, 12 Magnentiani
P. luventius pr. IV 13. daces X 11.
Magnesia IV 4.
Lacedaemonii II 21, IV 2. Mago III 13, 15.
Laelianus DC 9. Mamaea VIII 23.
C. Laelius cos. (564) IV 4. M. Manilins cos. (605) IV 10.
Lamponius V 8. A. Manlius cos. (513). II 28.
Larrius diet I 12. M. Manlius cos. (649) V 1.
Latini I 5, 18, II 6, 7. L. Mtmlius Censorinns cos. (605) IV 10.
Leptis VIII 18. Manlius Torquatus II 5.
LiburnIte naves II 20. T. Manlius Torquatus cos. (519) M 3,
Libya 'VI 11. 12, 13.
Libyssa IV 5. L. Manlius Vulgo cos. (498) II 21.
Licinius (imp.) X 4-6. Marcellns, vid. Claudius.
P. Licinius cos. (583) IV 6. C. Marcius II 5.
M Licinins Crassus cos. (699) VI 7, 18, Q. Marcius Cori°lanes I 15.
VII 5, 9. L. Marcus Philippns cos. (66?) 3.
P. Licinius Crassus IV 20. L. Marcins Philimns cos. (568) IV 5.
Licinius Lucullus cos. (680) VI 6-11. Q. Marcins Rea cos. (636) W 23.
Licinius Lucullus VI 7, 8, 10. Marcomannicum helium VIII 12, 13.
Ligure,s M 2, 8. Marcomedi 'VIII 3.

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
mare rubrun VIII 3. Nicomedes IV 8, 20.
Margus IX 20. Nicomedes (Philopator) X 5, VI 6.
C. Marius cos. socks IV 27, V 1-4, 7, Nicomedia IX 27, X 6, 8 Nicomeden-
8 Mariana pars. V 8, 9, VI I. ses IV 5.
Marius junior cos. (672) V 8. Nilus VI 22.
Marius (imp.) /X 9. Nisibis VI 9.
Mars I 1. Nola III 12.
Marsi V 3. Nomentana via VII 15.
Masinissa HI 22, IV 6, 11. Norbanus cos.(671) V 7.
Massilia X 3. Noricum IX 7.
Mauretania IV 27, V 9, VI 23, VII 10. Numa Pompilius I 2, 5, III 3, VIII 8, 9.
Maxentius X 2-4. Numantia IV 17, X 17 Numantini
Maximianus GaleriusIX 22, 24, X 1, 2, 4. IV 17, 19, X 17.
Maximianus Herculius /X 20-23, 27, X Numerianus IX 18-20.
1-3. Nurnidia III 20, IV 6, 27, V 1, X 17
Maxirninus Augustus IX 1, 2. Numidae II 24, TII 20, 22, W 11, 26,
Maximinus Caesar X 2, 4. X 17.
Mazaca VII 11.
Mediolanum III 6, IX 11, 27. Occidens IX 11, 13.
Memmius cos. IV 9. Oceanus VI 17, 'VII 13.
Mesopotamia VI 8, VIII 3, 6, IX 7, 8, 10, C. Octavianus Augustus vid: Augustus.
25, X 8, 10. Cn. Octavius cos. (667) V 4.
Messenii VIII 3. Odenathns IX 10, 11, 13.
Micipsa IV 26. Oenomaus VI 7.
Minucius Rufus cos (533) III 7. Q. Ogulnins cos. (485) II 16.
Minucius Rufus W 27. Olympus urbe VI 3.
Mithridates Ponticus TV, 20; Magnus VI Opilius Macrinus VIII 21.
22; W 20, V 4-7, 9. VI 6-10. 12. Oppius Sabinus VII 23.
16 Mithridaticum (belluM) V 4, VI Orehades VII 13.
8, 11, 14, 16. Oriens 'VI 20, VII 0, 6, IX 2, 10, 11, 13.
Moesia IX 5, 15, 17, 25, X 5 Moesiae 17, 18, 22, X 1, 2, 4, 6. 12. 17.
duae IX 15. . Orodes VI 14, 18, VII 5.
Mogontiacum VII 13, IX 9: Osdroena VIII 29 Osdroeni VIII 3.
Q. Mucius Scaevola (637) W 23. Ostia I 5.
Mulvius Pons 'VIII 17, X 4. Otacilins cos. (491) II, 19.
Mumanius IV 14. Otho VII 16, 17.
Munda VI 24.
L. Murena cos, (692) VI 16. Pacorus VII 5.
Mursa IX 8, X 12. Palaeopharsalus VI 20.
Palaestina 'VII 10, 19.
Nabis IV 2. Palatinus mona I 1. -
Narbone IV 23, IX 18. Palatium VII 12, VIII 17.
Narseus Eit.:2, 24, 25, 27, X 4. Pamphylia VI 1, 3.
Nepotianns X U. Pannonia VII 9, /X 4; inferior IX 4;
Nor° VII 14, 17, 18,- 23 Neroniane secunda X 5 Pannonii VIII 13, IX
thermae mule Alexandrinae VII 15. 17 Pannonicwn helium VII 9.
Nerva VIII 1. Pansa cos. (711). VII 1.

IZVOAIRELE ISTORIEI ROMANILOR VOLUMUL X

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
Panticapaeum VII 9. Pontius Telesinus X 17.
Paphlagonia V' 5, VI 8, 114. Pontus V 5. VI 8, 9, 10, 22, VII 3, 9,
L. Papirius Cursor diet II 8; cos. (435) 14, IX 8 Ponticum Mare V 5.
119. Porcius Cato cos. (665) V 3.
Cn. Carbo cos. (641) W 25. C. Cate cos. (610) IV 24.
Cu. Papirius Carbo cos. (672) V 8, 9. M. Porcius Cato cos. (636) IV 23.
Parthenius VIII 1. M. Porch's Cato (Utieensis) VI 19, 23.
Parthenopolis VI 10. Porsena I 11.
Parthi VI 18, VII 5, 6, 9, 14, VIII 3, 10, Sp. Postumius 'cos (433) II 9.
18, 20, IX 2, 7, 8, 19, X 8, 16. A. Postumius Albinus cos. (512) II 27.
Parthomasiris VIII 3. L Postumius Albinus cos. (525) 111 4.
Peligni V 3. Sp. Postumins Albinus cos. (568) IV 5.
Pergamus IV 20. Sp. Postumins Albinus IV 26.
Perpenna cos. (624) W 20. Postumns IX 9, 11.
Perseus IV 6-8, 15. Praeneste II 2, 12, V 8 Praenestini
Persis VIII 3, 5, DE 19 Persae VI 8, II 2.
18, VII 5, 6, 9, VIII 23, IX 2, 7, Probus /X 17.
18, 25, X 10, 16, 17, Proculus IX 17.
Pertinaz VIII 16, 18. Prusias IV 5, 6, 8.
Perugia VII 3. Pseudoperseus W 15.
Pescennius Niger VIII 18. Pseudophilippus IV 13, 14.
M. Petreius V/, 20, 23. Ptolemaeus (Philadelphus) II 15.
Petronius Secundus VIII I. Ptolemaeus (Euergetes) III 1.
Pharnaces VI 12, 22. Ptolemaeus (Philometor) IV 6.
Phaselis VI 3. Ptolemaeus (Auletae filius) VI 22.
Philippus III 12, 13, 14, TV 1, 2, 3, 6. Ptolemais VI 11.
Philippus (imp.) senior VIII 2, 3. Punicum helium II 20, 27, III 1; &emu-
Philippns junior VIII 3. dum III 7, 10, 23, IV 1, 10, V 1; ter-
Philippi VII 3. tinm IV 10 Punica bella VIII 12.
Phoenice VI 8, 13. Pupienus IX 1, 2.
Phyrgia IV 4. Pylaemenes Paphlagon IV 20, V 5, VI
Picenum II 8, III 18 Picentes II 16, 14.
V3. Pyrenaeus III 8.
Piraeus V 6. Pyrrus II 11-14.
piraticum helium VI 16.
A. Plautins VII 13. Quadi VIII 13, IX 8.
Plotina'VIII 9. Quinquegentiani IX 22, 23.
Plutarchus VIII 12. Quintillns IX 12.
Poeni II 26. T. Quintius diet 11 5.
Polemo VII 14 Pontus Polemoniaeus L. Quintius Cincinnatus 17, 19.
VII 14. T. Quintius Cincinnatus II 2, 5,
Cn. Pompeius V 3. T. Quintius Flamininus cos. (631) IV 2,
Cn. Pompeins Magnus V 8, 9, VI 1, 5, 5, 21.
12-14, 16, 18-24, VII 4. Quirinalis mons I 7.
Cn. Pompeius (Magni f.). VI 24.
Sex. Pompeius VI 24, VII 4-6. Raetia VII 9, IX 7.
Q. Pompeius IV 16, 17. Ravenna DE 7, X 3.

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
Rea Silvia I 1. Q. Servilitts cos. (389) II 4.
Remus I 1. Servilius Isauricns VI 3, 5.
Rheum VI 17, VII 9, VIII 2, X 14. Cn. Servilius Caepio cos. (501) II 23.
Rhodanus IV 22, V 1, VI 17. Servilius Caepio cos. (614) IV 16, 21.
Rhodope provincia VI 2. Q. Caepio cos. (648) V 1.
Rhodus VII 19 Rhodii IV 4. Servilius Casca VI 25,
Roma et Romani mai adeseori. Servius Tullius I 7.
Romulus I 1, 3, 20, II 4, VIII 8. Severus Caesar X 2, 3.
Rostra II 7. SeptimiUs Severus VIII 17-19; Percinax
P. Rutilius cos. (664) V 3. VIII 18; Parthicus Arabicus Azabeni-
cus VIII 18.
Sabini I 2, 6, 7, 11, VII 20. Sicilia II 14, 18, 19, 22, 24, 27, III 1, 8.
Sabinus VII 17. 14, W 12, V 8, 9, VII 4.
Saguntum III 7 Saguntini III 7. Silvanus X 13.
Salaria via VII 15. Singara X 10.
Salassi VII 9. Sinopc VI 8.
Sallentini .11 17. Sipylus IV 4
Salonae VI 4, IX 27, 28. , Sirmium IX 17.
Sanmium II 16 Samnites II 8, 9, 10, Smyrna IV 20.
12, 14, X 17. Sol IX 15.
Samus VII 19. Solentinus rex VIII 9.
Sapor IX 7. Sophanene VI 13.
Sapor Narsei nepos IX 25, X 10, 17. Spartacus VI 7.
Sardinia II 20, M 12, 13, IV 25 Sardi Stoica philosophia VIII 11.
UI 3, 13 Sardinienses III 2. Stratonice W 20.
Sarmatia VII 23 Sarmatae VII 23, Suebia 'VII 12 Suebi VIII 13.
VIII 13, IX 8, 18, 25. Suessa Pometia I 8.
Saturninus IX 17. C. Sulpicius cos. (475) II 13.
Sauromatae VIII 3. P. Sulpicius cos. (543) III 14.
Saxones IX 21. Sulpicius V 4.
Scordisci IV 24, 27, V 7. Surena VI 18, VII 5.
C. Scribonius Curio VI 2, 5. Sutrini II 1.
Scythae VII 10. Symia Sera VIII 22.
Seleucia Assyriae VIII 3, 10; Isauriae Syphax III 20.
VIII 5; Syriae 111 14. Syracusana urbs III 14 SyrAcusano-
P. Sempronius cos. (486) II 16. rum nobilitas II 19.
C. Sempronuis Blaesus cos. (501) II 23. Syria III 1, IV 5, VI 8, 13, 14, VII 5,
Ti. Sempronins Gracchns III 8,9. VIII 18, IX 3, 8, 10 Syriacum bel-
Sena III 18. lmn. IV 3.
Senones I 20, II 20.
Senoni X 12. Tacitus IX 16.
Cn. Sentina VII 13. Taifali VIII 2.
Sequani VI 17. Tarentum II 13, 14, III 16 Tarentini
Serapeum VII 23. II 11, 14.
Serdfca IX 22. Tarquinius Prisous I 6.
L. Sergius Catilina 'VI 15. Tarquinius Superbus I 7 12, 15.
Sertorius VI L Tarquinius Collatinus cos. (245) I 8-10.

www.dacoromanica.ro
 - 156 -
-(Sex) Tarquinius I 8. Licinius Velerfanus IX 7. .
Tarraco Di 8. Valerianus Gallieni fr. IX H.
Tarsus X 4. L. Valerius Publicola COL (245) 9-11.
Tauromenitani II 19. Valerius cos (548) HI 19.
Taurus IV 4, VI 3. Valerins cos. (491) 11 19.
P. Terentius Varro cos. (538) IQ 10. M. Valerius Corvinus cos. (406) II 6.
Tervingi VIII 2. M Valerius Laevinus HI 12-14.
Tetricns IX 10, 13. Valeritis Laevinus eos: (474) II 11.
Teutobodus V I. Vandali VIII 13.
Teutones V 1, 2. M. Varro VI 20.
Theodora Di 22. Varronianus cos. (1117) X 18.
Thessalia VI 20, 22. Varna VI 23.
Thessalonica X 6. Vecta VII 19.
Thracia IV 6, 25, VII 19. Veii I 19 - Veientes I 2, 4, 16, 19 -
Tiber's. / 5, VII 18. Veientani I 20.
Tiberius vn 9-12, 23. Venetia VIII 10.
Tigranes VI 8, 9, 12-14, 16. L Ventidius Banns VII 5.
Tigranocerta VI 9. V ergilianus versus (Aen. 6, 365) IX 13.
Tigris IX 18. Verona Di 3.
Titmius VI 17. Veras, vid. L Annins Antoninus.
Titus Vespasianus 'VEI, 20, 21. Vespasianns VII 18, 19, 21.
Tolumnius I 19. Vetranio X 10, 11.
Tomi VI 10. T. Vettius V 3.
Ulpins Crinitrus Traianns VIII 1, 2, 4 Vetarla I 15.
6, 8, IO, 13, IX 8, IS. T. Veturins co& (433) II 9.
Tranquillina IX 2. Vetas cos. (849) VIII I.
Trebellianus IX 8. Victoali VIII 2.
Trebia III 9. Victorinus IX 9.
Tremellins IV 15. Viminacium /X 20.
Triballi W 27. Viminalis mons I 7.
Tripolitana provincia VIII 18. Vindeliei VII 9.
Troia I 1, VII 14. Virginias I 18.
Tugurini V 1. L. Virginius cos. (275) I 16.
M. Tullius Cicero cos. (691) VI 15, Viriatus IV 16.
VII 2. Viridomarus HI 6.
Tullus Hostilins I 4. Vitellius VII 17, 18.
Tuscia I 11, M 9, VII 3 - Tusci I 8, L). Vitellins VII 18.
II 5, 10. Volsci / 8, 14, 15, 19, II 1.
Tnsculum I IL Volunmia I 15.
Volusianns IX 5.
Ulpianus VIII 23.
Usendama VI 10. Xanthippus II 21.
Xerxes 'VM 23.
Valens cos. (849) VIII'l.
Valeria IX 1, 22. Zenobia /X 13.

www.dacoromanica.ro