G.

POPA-LISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro
 FONTES
HISTORIAE DACO -ROMANORUM

FASCICULUS XV

PROCOPII CAESARIENSIS
DE AEDIFICIIS
EDIDIT

G. POPALISSEANU

BUCURESTI
T1POGRFIA (BUCOVINA, I. E. TOROUTID
1939
www.dacoromanica.ro
 IZVO AR ELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOLUMUL XV

PROCOPIUS DIN CAESAREA

DE A.EDIFICIIS
TEXT, TRADUCERE SI COMENTARII DE

G. POPA.LISSEANU

BUCIIRESTI
17POGRFIA CBITCOVINA, I. E. TOROIIIIII
1939
www.dacoromanica.ro
Amico dilecto
Georgio Cioriceanu
Rerum historicarum amantissimo
d. d. d.

www.dacoromanica.ro
 P REF ATR
Cu opera lui Procopius, De aedificiis, se completeazii
cu inc un izvor principal colectia noastr Fontes historiae
Daco-Romanorum. O colectie ca totul complet nu se va
putea face nici odatig gi de nimenea, at:it de multe sunt
izvoarele istorice ale unui popor.
Spredeosebire de celelalte volume, acesta Imbratieazi
numai trnaterialul c intereseazg mai de aproape istoria
noastr primitivg, cgci, din opera ltii Procopius, am cu-
prins in aceastg editie nunzai constructiunile ce a ridicat
impgratul Justinian in jurul mgrii Negre, in peninsula Bal-
canicg gi la nordul Dungrii .,si am lg sat la o parte, ca ne
avnd pentru noi un prea mare interes, cldirile ce A con--
struit acest impa-rat in Asia, in Africa si la Constanti-'
nopol.
Ca gi textul amb,asadelor lui Priscus, de asemenea
textul greoesc :al lui Procopius, 1-am reprodus pe cale foto-
graficd, klup cea mai bun editie criticg din cg 6e exist.
In chipul acesta credem cg am putut scapa de inevitabilele
gregeli de tipar.
O hart te insotegte volumul de fat ouprinde toate
localitfitile ce am putut identifica. In ea cetitorul va avea,
dintr'o iingurg privire, aproape intregul [material ce con-
fine cartea aceasta.
G. POPA-LISSEANU

www.dacoromanica.ro
 PROCOPIUS, .CONSTRUCTILLE RIDICATE
DE IMPARATUT, JUSTINIAN
INTRODUCERE
I. Vieata autorului. Procopius, cel mai mare istoric
din epoca bizantina', s'a nascut spre sfar0tul veacului al
V-lea la Caesarea, in Palestina. Venind la Constantino-
pol, capitala imperiului roman de rasarit 0 cel mai insem-
nat centru de cultura' pe vremea aceea imperiul reman
de apus cazuse in mana Gotilor, cu cateva 'decenii mai ina-
inte s'a dedicat, ca mai toti oamenii de seama din acele
timpuri, studiilor juridice 0 a ajuns sa fie repede cunoscut.
Dovada despre aceasta gasim in faptul a Inca din anul
527, an In care moare imparatul Justin si-i ocupd locul
justinian, este luat de consilier juridic, asesor 0 secretar
Elif3ouXoq, Traimbpoq i rcoTpacp6s de generalul Belizarie care
il duce cu sine in cele mai multe campanii de razboiu
ale sale 1).
Intr'o epocA in care imparatul Justinian avea sa pro-
cedeze la o insemnata peed juridica, la codificarea tuturor
textelor de legi cate existau pana atunci, alegerea de con-
silier juridic 0 de secretar al celebrului general, ne aratd
ce rol important ii se rezervase lui Procopius la curtea im-
periala 0 ce situatie de raspun'crere nu avea el sa alba in
timpul lunqei domnii, de 38 de ani, a acestui mare impArat.
In anul 533, Procopius insotete pe generalul Belizarie
In razboiul acestuia in Africa impotriva Vandalilor, unde
a rAmas catva timp chiar 0 dupa plecarea comandantului,
1) Krumbacher, Geschichte der Byzantinischen Litteratur, p. 230, Cf.
Ch. Diehl, La Grande Encyclopdie, Procop de Csare.

www.dacoromanica.ro
 10

iar in anul 536 se duse in Italia, unde Belizarie se lupta

in contra Gotilor. De ad pleaca in urma tot insotind pe
Belizarie in expeditia ce acesta avea s poarte impotriva
Perilor.
In anul 542, intalnim pe Procopius din nou la Cons-
tantinopol, unde a ocupat, probabil, demnitati insemnate,
dupa cum rezulta aceasta din titlul de Illustris pe care 11
purta. Timpul mortii sale, ca 0 al naterii, nu se cunoate.
Se crede ca a murit dupa anul 562.
II. Opera sa. Procopius este celebru prin trei scrieri.
Cea dintai i, in acela0 timp, cea mai de seama
scriere a lui Procopius este opera sa istoricA 1(c1 aTOplICtIV
s

iXfot icrdi ). In aceasta sunt descrise, in cloud cartir

razboaele Romanilor In contra Perilor, in alte cloud 610
razboaele in contra Vandalilor i in urma in alte trei carti
razboaele impotriva Gotilor. Aceste arti erau terminate
In anul 545 0 au fost publicate in 550 sau 551. La aceste
apte cArti de istorie, in care ni se povestesc intamplarile
unor razboae speciale i cu un caracter local, Procopius
a mai adaugat 0 o a opta carte in care se expun eveni-
mentele petrecute Ora la anul 554. Aceasta carte este
mai mult un supliment al celorlalte apte carti precedente.
Aceasta opera istorica a lui Procopius, opera ce poate
fi considerata ca o istorie a epocii lui Justinian, se bazeaza,
in ce prive0e evenimentele petrecute mai inainte, pe izvoa-
re de mana intai, izvoare pe cari nu le citeaza decat atunci
cand in ele se sustin pareri deosebite de ale sale ; iar in ce
prive0e descrierea evenimentelor contimporane, ea se ba-
zeaza in special pe larga experienta a autorului, 0 pe ob-
servatiile i informatiunile ce 0 le-a c4tigat direct la fata
locului. Si in aceasta st in special insemnatatea i va-
loarea acestei opere istorice.
A doua lucrare a lui Procopius, scrisa dupa primele
apte carii de istorie, sunt nite Memorii, numite de cer
vechi Anecdota, iar de cei mai noui Istoria secreta (Histo-
ria arcana). Aceasta lucrare este, pe de o parte, o justifi-
care 0 o intregire a celor ce el a spus, 0 mai ales a celor
ce n'a Indraznit sa spuna in cartile sale de istorie, lar, pe-
'de alti parte, o critica aspra plina de acuzatiuni amare
www.dacoromanica.ro
 11

aduse lui Justinian, imparatesei Theodora, lui Belizarie

sotiei acestuia, Antonina, invinuindu-i de toate nenoroci-
rile cate au cazut pe imperiul roman 1). *i daca cetitorul,
cetind printre randuri, poate sA descopere adevarul tainuit
In descrierea faptelor istorice, in Istoria secreta Une insui
autorul sa scoata in evidenta morala faptelor i sa biciu-
iasca, uneori in chip trivial, pe faptuitori. Lucrarea aceasta
de mare importanta pentru cunoaterea moravurilor din
acea epoca, s'a publicat numai dupa moartea imparatului.
3. A treia lucrare a lui Procopius, intitulata _7Ep_ (TIET-
iletTWV jnumita cu un termin latin, nu tocmai potrivit, De
aedificiis, adeca despre constructiile ce le-a ridicat impa-
ratul Justinian, a fost scrisa i publicata intre anii 558
560. Este o opera de lauda i de glorificare a imparatului,
un panegiric ce a servit de model i pentru alte panegirice
de mai tarziu, panegirice ce s'au scris in literatura bizan-
tina mai ales subt dinastiile Comnenilor i Paleologilor.
Nu se cunoate motivul ce a determinat pe Procopius
sa scrie acest panegiric. Autorul va fi voit probabil sa in-
dulceasca putin raporturile dintre sine i imparat. Acesta
pare a fi fost indispus pentru critica ce i s'a adus in cartile
asupra razboaelor ; sau poate va fi fost i veun alt motiv.
Ar fi chiar posibil ca Procopius sa fi scris aceasta carte la
indemnul imparatului. Justinian nu are, dupa Procopius,
deck insuiri bune, nu are deck calitati de om superior.
Laudele exagerate i lipsite de once masura merg uneori
aa de departe ca ele ne apar ca o ironie. Caci tot ce s'a
facut din partea statului sau a comunitkilor, tot ce s'a
construit ca lucrare de utilitate publica, ori cat de nein-
semnata ar fi, se atribuie imparatului, care ne este pre-
zentat ca restauratorul i mantuitorul providential al impe-
riului.
Dar, cu toate aceste exagerki retorice, lucrarea acea-
sta a lui Procopius este de o foarte mare insemnatate isto-
rich' i geografica i unul dintre cele mai importante izvoare
pentru cunoasterea istoriei interne a imperiului roman 3e
raskit.
III. Caracterizarea operei lui Procopius. Avand o
I) Comparetti, Procopio di Cesarea, Le inedite.
www.dacoromanica.ro
 12 --
serioasa cultura literara i castigandu-si la fata locului, ca
secretar si consilier juridic al unui mare general, cunostin-
te bogate de militarie, de politica, de geografie i de etno-
grafie, i gasindu-se In masur sa poata consulta archivele
pficiale, hartile i itinerariile, Procopius poseda o buna
.pregatire spre a putea sa scrie cu competint opera ce a
intreprins. Inzestrat dela natur cu o mare iubire de adevAr
i Cu un desvoltat simt istoric, autorul prin relatiile sale cu
malta societate i prin demnitatile cu cari fusese investit,
se gasea in situatie de a deveni un mare istoric. i daca
totus tinuta sa fata de imparat lasa cateodata de dorit, mai
ales in De aedificiis, aceasta se explica prin presiunea
despotica In care seria.
Ca model de imitat Procopius a avut pe Herodot si pe
Tucidide, la inaltimea carora insa n'a putut sa se ridice,
nici ca conceptie, nici ca limba, nici ca stil. Influenta ion
insa se poate usor urmari, mai cu seama In cartile asupra
rzboaelor.
IV. De aedificiis ca izvor al Istoriei Romanilor. Din
lectura atenta' a scrierii lui Procopius De aedificiis putem
sa aflam i sa precizam, pe de o parte, cateva fapte noui
de ordin general pe cari n'am putea sa le cunoastem de
aiurea, iar, pe de aka' parte, sd cAtigam o intreaga serie
de informatiuni si de date, privind in special trecutul
nostru ca popor i trecutul unor localitki din tara noastra.
De ordin general ni se precizeaza in De aedificiis
doua fapte de o mare insemnAtate :
1) Imperial roman i imperial bizantin. In toate
cele trei serien i ale lui Procopius ni se vorbeste despre im-
periul roman de rsarit, iar nu despre imperiul bizantin.
Un imperiu bizantin n'a existat, cel putin in secolul al
cand a scris Procopius. Imperiul Constantinopoli-
tan, un imperiu roman nou, este dublarea i, in urma, dupa
caderea Romei, continuarea imperiului roman de apus. El
nu este un imperiu grecesc, cum 1'1 considera' multi, ci al
doilea imperiu roman, iar poporul grec, dupa cum am mai
spus-o I alfadata, este un popor romanic de limba greacA.
Caci jata ce spuneam Inca din 1914 : Monumentele antice
www.dacoromanica.ro
 13

din noul teritoriu dobrogean, ca in genere monumentele

antice din intreaga tara, ne aratd, Inca' odatd mai mult, le-
gtura intima ce a existat intotdeauna intre civilizatiunea
greac i civilizatiunea latinA. Poporul grec, in timpul im-
periului roman, era grec numai ca limbd; cultura sa ins&
era cultura romana, felul sat' de a fi era felul de a fi al
Romanului. Excepand limba, incolo am putea zice c po-
porul grec era un popor romanic 9.
spuntam mai departe : Dei cultura latina a biruit
cultura and j s'a impus acesteia, totu limba greceasca.
avand atdtea calitati inerente siei, n'a putut fi nimicitk
cum s'a intdmplat cu alte limbi. Aceasta se explicd prin
faptul ea Romanii inii au recunoscut superioritatea limbii
greceti pe care adeseori o considerau ca pe a lor propriet
pe care o cimoteau toti intelectualii i in care nu arareori
iqi exprimau gdndurile lor.
mai adOugam : Nu numai atdt, dar chiar i cultura
greceascd de astAzi este in cea mai mare parte o culturd
romania. Insdi bimba neogreceasca din zilele noastre, ca
bimba Albanezilor, un alt popor necomplet romanizat,
este plind de elemente romanice. 5i din punct de vedere
politic spuneam : E de mirare cum nu s'a putut Inca a--
'junge la convingerea unitatii culturale greco-romanice
cum, mai ales in Grecia, exclusivismul national a fOcut
se impiedice desvoltarea culturii romanice. Lupta intre
oameni de aceai rasa, dintre oameni cu aa de multe inte-
rese vitale comune, apare astdzi ca un non sens politic.
lar daca limba nu este singurul criteriu pentru cunoa-
'terea etnicului unui popor, ci numai unul dintre multele
criterii, atunci Grecii de astdzi, tocmai contrar celor susti-
nute de actualul preedinte al Academiei greceti, sunt
Romanici de limbO greceased, sunt elinofoni.
De aceea nu trebuie sd ne prinzA mirarea, daca intal-
nim la Procopius printre cele 761 numiri de localitati cAte
ne sunt citate in editia noastra din De aedificiis, foarte
!multe numiri latine sau latinizate i acestea nu nu-
mai in regiunile nordice, dar chiar i in cele din sudul
1) Cetali oraoe greco-romane In noul teritoriu al Dobroget, p. 6,

www.dacoromanica.ro
 14

peninsulei Balcanice. Clam numai cateva din acestea :

Augustas, Piscinae, Candida, Verus, Fasciae, Via, Cas-
tina, Gesilaefassatum, Petroniana etc. i nu trebuie sa
scdpdm din vedere c autorul scriind grecete, grecizeaza
numirile latine de cari ne vorbete. Cate odata tine sa ne
spuna ca vorba latina are cutare Insemnare in grecete
c bunaoara ripa insemneaza mal, prima, intaia (Justiniana
prima ni secunda, a doua.

2. Hunii in De aedificiis. Prin lupta de langa. eau!

Nedao in Pannonia, lupta data in anul 454 intre fiii lui
'Attila i regii popoarelor supuse acestuia, s'a distrus impe-
riul Hunilor fara insa sa fi disprut, cum se crede de obi-
ceiu, i acest popor de barbari. Ei au mai dainuit multa
vreme, colonizati in peninsula Balcanilor i clupd ardtdrile
lui Procopius au mai nelinitit impdrdtia romand cel putin
o sutd de ani. Toate invaziile ce s'au facut in imperiul
roman dela sudul Dunarii, inainte de refacerea cetatilor
'de cdtre Justinian, sunt atribuite de Procopius barbarilor
huni. Si nu numai in regiunile dela Dudare, dar chiar i in
sudul peninsulei, In Cheronez i in Rodope, Hunii navalesc
In provinciile romane. E drept insd cd subt numele acestor
barbari se vor fi ascuns uneori i triburile de Alani, de
Sciri etc. 0 poate i d:e Sclavini cari ii facusera aparitiu-
nea cam in acelegi lccalitati dobrogene, unde fusesera
colonizati i Hunii, i cari traiau din jaf i din hotie, dupa
spusele lui Procopius.
Pentru Istoria Romanilor, in special, De aedificiis ne
'procura urmatoarele informatiuni :

1. Ju$tiniana Prima. Ca recunotinta pentru locali-

tatea in .;are Justinian a vdzut pentru intdiaq data lumina
zilei, a tinut sd prefaca aceastd localitate dintr'un sat mo-
dest inteo frumoasa cetate, numind-o, dupa numele sdu,
Justiniana Prima. i nu numai cd a impodobit acest ora,
fortificat ca cetate, cu admirabile edificii i m.onumente pu-
'Mice, de cari ne vorbete cu entuziasm Procopius, dar l-a
ridicat la rangul de capitala a regiunei, facandu-1 un impor-

www.dacoromanica.ro
 15

tant centru administrativ qi in acelai timp un centru bi-

sericesc.
Reedinta prefectueri Illyricului, ce fusese mai inainte
vreme la Sirmium, precum i reedinta archiepiscopala dela
Thessalonic a mutat-o acum la Justiniana Prima, and
astf el acestui ora o stralucire impArAteased. Deci archi-
episcopatul intregului IIlyric, precum i vicariatul papei
Irec acum in acest oras impartesc i rknan aci pand in
veacul al VII-lea, cand archiepiscopia latina' a Illyricului
se refugiaza din nou, subt presiunea Slavilor, la Thessa-.

Ni s'a pastrat i actul de fundatie al acestei ceati. In

Novella a XI-a, redactata numai In limba latina, inteo fru-
moasa scrisoare, imparatul Justinian, adresandu-se archi-
episcopului Catellianus, ne spune :
Multis et variis modis nostram patriam augere cu-
-pientes in qua primo deus praestitit nobis ad hunc mun-
'dum, quem ipse condidit, venire et circa sacerdotalem cen-
suram eam volumus maximis incrementis ampliare, ut pri-
mae Justinianae patriae nostrae pro tempore sacrosanctus
antistes, non solum metropolitanus, sed etiam archiepi-
scopus fiat, et ceterae provinciae sub eius sint auctoritate.
id est tam ipsa mediterranea Dacia, quam Dacia Ripensis,
nec non et Mysia secunda, et Dardania et Praevalitana
provincia et secunda Macedonia et pars secundae etiam
'Pannoniae quae in Bacensi est civitate .
Si ceva mai jos : Cum igitur in praesenti deo auctore
ita nostra respublica aucta est, ut utraque ripa Danubii
iam nostris civitatibus frequentaretur, et lam Viminacium
quam Recidiva 2) et Litterata, quae trans Danubium sunt,
nostrae iterum dicioni subactae sint, necessarium duximus
ipsam gloriosissimam praefecturam, quae in Pannonia
fuerat constituta, in nostra felicissima patria collocare,
In Bacensi civitate. Acest oras se identifica de obiceiu cu Bas-
siana, despre care ne vorbeote oi Jordanes In Getica 53 si Geogr. Raven-
nas, Cosm. p. 214, 16, localitate Intre Sava si Dunare, la extremitatea de
.apus a Imparatiei lui Justinian.
Unele manuscrise au Recidua.

www.dacoromanica.ro
 16

cum nihil quidem magni distat a Dacia Mediterranea se-

cunda Pannonia a).
Din aceastA scrisoare a impdratului Justinian rezulta
ea* provincia Dacia dela nordul Dunarii ce incapuse pe
mAinile barbarilor de aproape trei sute de ani, n'a fost cu
totul napAstuit de Romani, ci a fost prsit numai tempo-
rar, in interesul aprkii imperiului, a din cand in cand ea
reintra din nou In stApanirea romanA i CA pe la mijlocul
veacului al VI-lea ea se gsea, cel putin in parte, subt de-
pendenta imperiului. Iar daca din punct de vedere adminis-
trativ i al aparkii de dumani prin legiuni, Dacia lui
Traian a putut fi parsita, din punct de vedere spiritual i
bisericesc i din punct de vedere economic *1 comercial,
ea a ramas totdeauna subt influenta imparAtiei romane
subt protectia acestei imparatii.
. Cat privete cele cloud orae dela nordul Dunarii,

,despre cari scrisoarea imparateasca ne spune ca au revenit

din nou subt stapanirea romanA nostrae iterum dicioni
redactae sunt dei nu cunoatem data cand se va fi
petrecut acest fapt, constat5m totuscA ele nu sunt doua
turnuri de observatie cum ne spune Procopius, cel putin
pentru Lederata in fata cetatii Novae, pe continentul
din fata se ridicl un turn de mult parasit, aa. numitul Le-
derata, din care imparatul a ridicat un castel mare si mai
ales foarte puternic 2) ci sunt doua orae populate cu
locuitori cretini, asupra c."rora avea sa se intinda iuridic-
tiunea civil i bisericeasca ce se stabilise acum in Prima
Justiniana din Dardania.
Cat despre orasul Recidiva sau Recidava 'despre care
re vorbeste aceasta Novella a imparatului Justinian, ea nu
ne este cunoscut din alte izvoare istorice. Dup V.
Parvan, Recidiva, ori Recidava (i Recidua), n'ar fi
decat o forma corupta a Arcidavei, ora citat de Ravennat
Intre Bersovia i Potula 8), pe drumul dela Lederata spre
Tibiscum i Sarmisegetuza ; Arcidava este satul de astazi
Varadia. Se Intelege ca o localitate din interiorul Daciei,
Iustinianus, Novella XI, Praefatio.
Procopius, De aedif. IV, 6.
Geogr. Ravennas, Cosmogr., p. 204, 4.

www.dacoromanica.ro
 17

observa V. Parvan, nu putea fi ocupata i Intarita de

Justinian, daca Gepizii, stapanitorii acestor regiuni, nu s'ar
fi invoit la aceasta, In schimbul unor avantagii acorclate
lor de imparat ).
Cetati formate at apetativul Dava ,i Para in
De aedificiis. sumedenie de numiri topice enumerate
de Eutropius in De aedificiis sunt formate cu apelativui
dava o para)>. Primul din aceste apelative dava>> sau
deva are o extindere foarte mare, eat in stanga cat O
In dreapta Dunarii, i se intalnete 'And O in Asia Mica;
al doilea apelativ ilia para se gasete numai in numiri
topice in teritoriul tracic propriu zis, dela sudul marelui
fluviu.
Se crede in deobOe ca formatiunea poporulur roman
a avut loc numai in Dacia lui Traian, sau, dupd unii,
special dupa cei ce tagaduesc continuitatea elementului
roman la nordul Dunarii, ca aceasta formatiune ar fi avut
loc numai in peninsula Balcanied i anume in contactul cu
Ilirii, a caror influenta asupra formarii limbii noastre este
de netagaduit. Adevarul insa este altul. Neamul romanese,
dupa cum am aratat-o i altadata, s'a format in acelaO
timp, de ambele parti ale Dunarii care n'a fost un fluviu
.despartitor de neam, ci, din contra, o punte de legatura
pentru acelaO neam. Si, formatiunea poporului romanesc
a avut loc pe un teritoriu foarte extins, pe intregul teritoriu
tracic care cuprindea atat populatiunile trace propriu zise,
dela sudul Dunarii, romanizate in timpul cuceririi Daciei,
cat i populatiunile trace ale Dacilor O ale Getilor dela
Dundrea de jos.
Romanitatea aceasta coherenta de pe un teritoriu aa
de extins a fost sparta. de invaziile popoarelor barbare, in
special de invazia Slavilor O a Bulgarilor i apoi de invazia
Ungurilor. Si data cu spargerea coheziunei acestei roma-
nitati, a fost sparta i unitatea limbii care, formata pe
acelgi teritoriu, unitara in sine, a trebuit sa sufere prefa-
1) V. P&rvan, Contribulii eplgrafice la Mork! creotinismului Daco-
Roman, p. 187.
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV 2
www.dacoromanica.ro
 18

cerea sa in cele trei dialecte : daco-roman, macedo-roman

i istro-romn.
CA formatiunea neamului romanesc a avut loc pe un
teritoriu aa de extins, ne-o dovedete, intre altele, i ape-
lativul clava ce se intalnete din regiunile transnistriene
i galitiene, pana in sudul peninsulei Balcanice. Caci, din
regiunea Bugului, unde intalnim localitati ca Vidava, Mol-
dava, atava, Liatava Olceadava (Olcea daev) pand i
In tinutul Chievului intampinam numiri topice ca Vosco-
davia, Voscodavti, Voscodavinti i) i pAnd la Adria-
nopol, vechiul Uscudava 2), adeca cetatea locuitorilor ve-
niti dela Oescus-Gigen dela Dunare, gasim o sumedenie
de aezri, urmate cu apelativul dava, asezki ce ne po-
menesc teritoriul de formatiune al neamului romanesc.
Para a mai aminti nenumAratele localitAti ce le cunoa-
tem in interiorul Daciei, formate cu apelativul dava>>,
atestate de autori i de inscriptii, constatka ea' Procopius
In De aedificiis ne citeaza nu mai putin de paisprezece
cetati terminate in dava i de cinsprezece cu apelativul
para.
lata ceta.tile cu apelativul dava sau deva : In Dar-
dania Cuvimedava, in tinutul Cabetan : Danedava, Bre-
gedava i Itadeva ; in tinutul Remesilan : Aiadava, Cu-
mudeva ; in Hemimont : Cyridava ; in Moesia Zicideva,
Zisnudeva, Scedeva ; in interior Murideva ; langa Du-
nare Aidava, Sucidava i Sicivida, probabil Sicidava.
Cetati formate cu apelativul para sau pera. In
Dardania : Dardapara, Priscupera, in teritoriul...8), Hes-
dupara ; In tinutul Remesian : Topera, Dardapara, Grin-
ciapara, Mutzipara, Scaripara ; in Tracia Bospara, Besu-
para, Isgipara, Belaidipara, Beripara, Ceriparon, Avthi-
para, i in Moesia Beripara.
Apelativel aCestea clava sau d.eva, caracteristice
trace, Ca i cdunum caracteristic celtic, se adauga in-
tocmai ca i germanul burg>> sau berg pe langa topicul
pe care aveau sa-1 determine.
A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, I, p. 125.
Uscudava sau Uscudama. Finala dama, constatata In sanscrita, se
regaseste In gr. b6gog lat. domus si in limbile slay. dom.
Fiind o lacuna in text nu se cunoaste numele teritoriului.

www.dacoromanica.ro
 19

TTpTos Burg, Turris-Turn in De aedificiis. Vieata

cuvintelor, intocmai ca i cea a oamenilor, nu rAmdne intot-
deauna aceeai, ci, Cu trecerea vremii, ea se schimb i in-
telesul primitiv de multe ori piere, cum aa de lapidar ni-a
spus-o candva poetul Horatius :
Mortalia facta peribunt
Nedum sermonum stet honos et gratia vivax 1)
Acestei influente modificatoare a timpului n'a putut sA
i se smulga nici cuvantul ce ne da notiunea de turn.
precum cuvantul panis, in acceptiunea sa primitiva',
nu insemneazd paine, ci hranA pAinea noastrd cea
de toate zilele nu insemna epoca in care painea ca
atare poate nici nu exista, ci hrana noastra cea de toate
zilele -- tot astf el i cuvantul grec i latin ce corespundea
notiunei de turn, nu insemna turla ce impodobete o bise-
rica sau un palat, ci insemna Intaritur, fortificatie.
Pentru ideea de fortificatie Grecii aveau cuvantul de
Tri5PTos, inrudit cu germanul Burg 2).
Romanii pentru aceeai notiune aveau cuvantul
turris, imprumutat din gr. Ti5r5bis, TI5Pais, loc infrit,
,

fortificatie, casa ingradita cu ziduri.

Alaturi de Burg-ul lor, Germanii au mai imprumutat,
probabil dela Anglo-Saxoni 3), cuvantul Turm sau Turn,
pe care I-am adoptat i noi, cAci vorba romAneasca turn'',
nu deriva direct din turris, cu care este inrudit, avand
aceeasi obarie comuna', ci din germanul Turn.
Dar, Burgul german ce-1 intalnim ca apelativ in atatea
nume de cetati i de me (Hamburg, Strassburg) une-
ori subt forma de Berg 4) in aceea acceptiune (Bam-
berg, Niirnberg) -- are aceeai insemnare cu TOPTos al ,Gm-
cilor.

Horatius, Ep. ad Pisones, v. 70.

Seeck, in Pauly-Wissowa, Encyc. sub voce, crede a nu au nimic
comun 1r6pTos cu Burg.
Walde, Lateinisches Etymologisches W6rterbuch: turris.
Cf. Kluge, Etymol. Weirterbuch der deutsche,: Sprache si Grimm,
Deutsches Weirterbuch sub voce, constatA aceeasi origine pentru Burg
si Berg.

www.dacoromanica.ro
 20

Apelativul german burg" este foarte vechiu. Il in-

talnim in Tacit in cuvantul Asciburgium '.).
In De aedificiis, ca i in crtile de istorie ale lui Pro-
copius, il gsim avnd intocmai aceeai 'insemnare, ca
pyrgos in grecete. Astfel avem: Mareburgus, Halicani-
burgus, Stiliburgus, Lucerniaburgus, Laccoburgus, Sculco-
burgus, Burgonovore i Burgus altus 2).
In acelai timp, intlnim alturi de aceste burguri, un
Pyrgos cui nomen Litterata (Lederata), Pyrgos Iudaeus,
Saltopyrgos i mai multe monopyrgia, a cror situatiune
nu ne este precizat ca loc.
Burgurile acestea, intocmai ca i Pyrgus-urile gre-
ceti serveau ca posturi de observatie, pe marile cal de co-
municatie, dar mai ales la fruntariile trii spre a impiedica
trecerea barbarilor jefuitori. lute() inscriptie gsit in Da-
cia, pe malurile Dunrii, la Duna Pentelek, se spune pre-
cis: ripam omnem burgis a solo extructis item praesidiis
per loca opportuna ad clandestinos latrunculorum transi-
tus oppositis munivit a).
PAzitorii burgurilor se numeau burgarii drepturile
lor erau prevzute prin legi. Ei erau constituiti in corpo-
ratii, corpora, i alatuiau un numerus. Impreund cu
veredarii (veredus, cal) cari fceau serviciul de curen
potali, aceti burgarii se intlnesc de multe ori i in ins-
criptiile gsite la noi 4) j burgarii din Dacia pzeau in
specal calea militar a vii Oltului.
Dar, fiinde Gotii i Gepizii "i alte neamuri germane
au trit mai mult vreme prin regiunile noastre aunarene,
star putea crede c aceste numiri de burguri s fi fost date
de populatiunile germane 5). Noi ins socotim ca ele sunt
Tacitus, Hist. IV, 33, Germ. 3. In limba latind, ca termen militar,
se constatii la Vegetius dela sfdraitul sec. IV.
Procopius, De aedif. IV, 4, 6, 7. Un Burgus noes int&lnim si In
regiunea Tzanilor de land marea Neagra, De aedif. III, 6. Cf. Skok, Zurn
Balkanlatein, In Zeitschrift fdr romanische Philologle, 1930, p. 529 sq.
C. I. L. III, 10312 pi 10313. Cf. V. Christescu, Istoria militard a
Daciel Romane, p. 108.
Tocilescu, FoulRes el recherches archologiques, pag. 126. Cf. si
G. Cantacuzino, Cdteva corpuri barbare In armata romand, p. 63.
K. Miller, in Itineraria Romana, pag. 501, vorbindu-ne despre
burgurile dela Dundre, semnalate de Procopius, nu stii la Indoiald

www.dacoromanica.ro
 21

simple traducen ale pyrgurilor grecesti. De pArerea noastrA

este i Skok 1) i a1i. CAci, in general, triburile germane
nu ridicau burguri i nici nu incercau sA cucereas.4 bur-
gurile.
In aceast privint avem dou mArturii precise. Una
este a lui Ammian Marcellin care ne spune l'Amurit cA Gotii
nu stiu s asedieze ceati haec et similia machinari
-penitus ignorantes 2) i a doua marturie este cea a lui
Procopius care ne spune dam textul grecesc in tradu-
cere aceste inarituri le-a Mcut nu doar ca sa fie de
necucerit, dacS. cineva le-ar ataca, ci ca sA nu lase malu-
rile fluviului lipsite de aparatori, barbarii din aceste regi-
-uni evitnd asediul orase/or. Cele mai multe din aceste in-
tArituri, continua mai departe Procopius, erau for-
mate dinteun singur turn, de aceea se si numeau ele mo-
nopyrgia i, de sigur, dinlAuntru le apdrau putini oameni;
aceasta InsA ajungea pe atunci sA bage groaza in popoa-
rele barbare spre a nu mai ataca pe Romani S). Se in-
lege c aceste turnuri-sperietoare, cum le numeste V.
Prvan 4), au fost Mcute una cu pAmAntul la venirea lui
Attila.
Astfel de turnuri de observatie si de apArare5), in ace-
lasi timp, se ridicau mai ales la stAnga Dundrii. Procopius
ne spune ciar: iv eivrm4aq findpup C1X4Na TE Trokket cpponia
4K 0.EfietiWV Kai Terra Tan (1XelTWV bEi).1aTO ( =si pe malul
de pe continentul din fatA alte multe castele pe cari le-a
zidit din temelie), 8). lar in alta parte ne spune : ot) 6?) Af
afirme a trebuesc atribuite Germanilor: Eine Reihe von Kastellen, wel-
che auf burgos endigen von deutschen Truppen erbaut wurden, fara insa
sa ne poet& dovedi and si in ce imprejurare au fost ele construite.
Skok, op. cit., pag. 531, a. 1930.
Amm Marcell. Res gest. XXXI, 8.
Procopius, De aedif. IV, 5.
V. Parvan, Contribufluni la istoria cre.ytinIsmuluf daco-roman,
pag. 180.
Cetati formate cu apelativul Turn, Turris se &eau mai multe
la Romani. Astfel se aminteste Turris Caesaris, localitate fortificata in
Apulia, Turris Stratonis, Turris Caesarea, patria lui Procopius din Pales-
tina, Turris Libisonis in Sardinia, Turris Protesilai in Troada, Turres Han-
nibalis In Africa si in Spania.
Procopius, De aedif. 6.

www.dacoromanica.ro
 22

bEEI4 TOO Tromp ti6vov, axe( KaI auToo ivtaq ETTIB'etnpa TroMagaTet
TE Kai cppopta TOE bEigagevol ( = nu numai in partea dreapt
a fluviului, ci pe alocurea i pe cealalt parte a zidit orae
i castele) 1). fr indoiald din acele vremuri ni s'a
pgstrat amintirea cunoscutelor noastre turnuri Turnu-Se-
verin 2) o Turnu-Magurele 3).
Turris Traiani. Cu Turnul Mgurele socotim
trebuie identificat j Turris Traiani, de care ne vorbete
Procopius intr'una din Cirtile sale asupra razboaielor cu
Gotii 4). Oki iatd ce ne spune acest istoric. Impratul
Justinian a trimis o solie la barbari (la Anti i Sclaveni)-
cerndu-le sd se duca cu totii in vechea cetate Turris care,
aezata dincolo de Dunare, i cldit odinioara de impa-
ratul Traian, era pustie de mai multi ani, fiind jefuit de
barbari. Si le mai fagaduete sa le dea i campiile din im-
prejurime cari erau ale Romanilor, in virtutea drepturilor
lor celor vechi O pe deasupra multi bani, cu o singur con-
ca, incheiand un tratat cu Romanii sa se impotri-
veasc Hunilor ce i-au pus in gand s'S invadeze in impe-
riul roman" 5). Antii i Sclavenii primir propunerea Ro-
manilor.
Din acest interesant pasagiu al lui Procopius rezult
c.;1 pe la mijlocul veacului al VI-lea, veac in care precum
Procopius, De aedif. 5.
Asupra numirii acestui turn vezi Dragan, Romanil In veacurile
IXXIV, pag. 261.
Existenta unei cetati romane la Turnu-Magurele ne este ates-
tat& de o inscriptie gasita la Nicopoaia, Mug& Tumu-Magurele, cetate
prefacuta In cetate turceasca; ea a fost darimata in urma tratatului dela
Adrianopol din 1827. In inscriptie se vorbeste despre un conductor pu-
blici portorii Ilyrici et ripae Thraciae. Cf. si Marele Dictionar geogr. al
Rom., sub voce.
$i d. Aur. Sacerdoteanu, Consfderatiuni asupra Istoriei Roma' nilor
In evul mediu, pag. 263, banueste ca ar fi vorba de Turnu-Magurele, iar nu
de Tumu-Severin.
Procopius, de Bello Gothico, III, 14. Vezi III, 34 unde se vor-
beste despre influenta Romanilor In razboiul dintre Longobarzi 1 Ga.
pizi. In politica lor de bascull, Romanii cautau sa se amestece Intot-
deauna In razboaele dintre diferitele populatiuni barbare dela nordul
Dunarii. $i aceasta o faceau, ca i In cazul de fata, In baza vechilor lor
drepturi de stapanire asupra Daciei Traiane.
www.dacoromanica.ro
 23

tim s'a plAmfidit neamul romnesc 0 a in.ceput sA se for-

meze limba romnA, imperiul roman stApnea regiunile
din stnga DtmAril, 0 le stApnea in virtutea unor drepturi
pe cari le considerau ca drepturi vechi. AceastA stApnire
nu va fi fost, desigur, in totdeauna efectiva; o stApnire
spiritualA ins nu va fi incetat nici odat sA existe.

Ceatile roinane dela stanga Dun5rii in De aedificiis:

Lederata, Recidava, Drubeta-Theodora, Sycidava, Turris
Traiani, Daphne.
Nu ne ocupm aci de cetAtile i orgele din interiorul
Daciei, despre cari ne vorbesc autorii inscriptiile, ci vom
aminti numai pe acelea cari ne sunt mentionate de Proco-
pius, aproape trei sute de ani dupd pArAsirea Daciei.
a) Lederata i Recidava. Lederata, prin etimologie
popular% Literata, despre care am vorbit mai sus, se gAsea
In Banat, in fata oraului Novae, Brnita de astAzi din Ju-
goslavia. Acest Lederata, pe care Procopius 11 numete
turn, pyrgos, era de fapt o cetate insemnatd. CAzuta in ru-
impAratul Justinian a prefAcut-o, dup cum ni se spune
In De aedificiis, inteo fortAreat mare 0 mai ales foarte
puternicA.
Si, dupA cum, 0 in alte p'Arti, exista un oppidum i un
transoppidum, tot astfel exista i aci o Lederata si o Trans-
lederata. In partea dreaptA a Dunarii, in locul Translede-
ratei, avem localitatea numit. astAzi Rama, iar in stnga
fluviulut in Banat, in locul Lederatei, sau in apropiera ei,
avem localitatea numitA Palanca Nota
Recklava-Reddiva, despre care am vorbit mai sus, nu
ne este cunoscutA decAt din Novella XI-a a impAratului
Justinian. DupA V. Prvan, Recidiva ar fi o transcriere
coruptA a Arcidavei, ora populat, in calea militar spre
Sarmisegetuza, ai cArei locuitori treceau acum subt ierar-
chia bisericeascA a Justinianei Prime.
1) Hipoteza celor dou orase, un oppidum si un transoppidum, hi-
potez& propusA de V. P&rvan si verificat prin exemplul Diemei si Trans-
diernei, primeste dup C. Litzica, I. Niculce, Contribuliuni de topogrofia
Balcanied In evul mediu, p. 46, o nou verificare prin aratarile geogra-
fului arab Hadzi-Calfa care pomeneste aci de dou'd orase Haram (Rama)
si Jeni-Haram. Cf. si Jirecek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Constan ti-
nopel und die Balkanpd sse, p. 17.
www.dacoromanica.ro
 24

b) Drobeta-Theodora. Plecand dela Novae din fata

Lederatei, pe Dunare in jos, Procopius, dupa ce ne enu-
mera castelele Cantabaza, Smomes, Campses, Tanatas,
Zernes i Ducepratum, i dui:4 ce ne arata c imparatul
Justinian a cladit din temelie pe malul stang al Dunarii
mai multe castele, pe cari insa nu le numete, fiindca,
probabil, nu se gaseau in hartile sau in itinerariile ce va fi
avut in fat:a ajunge la cetatea Caput Bovis, opera a im-
paratului Traian i apoi la oraelul Zanes-Cladova.
In ce privete Caput Bovis, lectura' admisa mai intai
de editorul lui Procopius, Claudius Maltretus 1), din anul
1663 i dupa el de topceila1i editori de mai tarziu2), C.
Litzica, reluand studiul manuscriselor, ajunge la concluzi-
unea foarte plauzibila c lectura lui Maltretus este gre-
ca in realitate nu poate sa fie vorba de un iCaput
Bovis, ci de un Caput Fossae. Caci, dupa cum copistul ne-
glijent a ajuns sa' transcrie numirea de Castra IVIartis, din
acelai capitol al lui Procopius prin Kai ITpagcipTig, tot ast-
fel din Kai Troubcpcres, lectiune atestata in manuscrisul
principal, cel din Vatican, s'a ajuns la lectiunea Kai noubs
f365, pe care Maltretus a interpretat-o greit, ca insem-
nand Caput Bovis. Si Maltretus a fost determinat pentru
aceasta interpretare de faptul ca in antichitate se gaseau
mai multe numiri analoage: Caput Arietis, Caput Bu-
'pall, etc.
In apropiere de Caput Fossae3) se gasete fortareata
Pontes. i Procopius tine sa" ne arate In ce imprejurari
sa ridicat aceasta cladire. Imparatul Traian, &and ordin
sa se construiasca podul ce-i poarta numele i ale carui
urme se mai pot vedea j astazi, cand scad apele Dunarii,
i-a asigurat opera prin fortificatii ridicate pe ambele ma-
lur ale fluviului i a numit fortificatia de pe malul drept
Pontes i cea de pe malul stang Theodora.
Neamintindu-se de Procopius nimica despre Drobeta
Claudius Maltretus, Procopii Caesariensis, De aedificiis Justi-
Mani libri sex., Paris, 1663.
Cf. Dindorf in Corp. script, hist. Byzant. ed. Bonn si Haury, Pro-
copii Caesariensis opera omnia, 1912, editie critica, pe care am adoptat-o
noi in textul nostru.
Fossa In limba latina Insemneaza r$i canal.

www.dacoromanica.ro
 25

sau Drubeta 1), ora care neaparat trebuia sa fi fost nu-

mit, V. Prvan, i dupa el i alii, a crezut cA trebuie
considerata numirea de Theod:ora ca un dublet al Drobetei.
Mai apoi, din cauza ruinarii podului i din cauza pi-
cioarelor de piatra in realitate insa dupa cum cred unii
mai mult din cauza stancilor dela Portile de Fier s'a
ajuns la facerea unui canal, alaturi de albia Dunarii, pe
unde sa se faca navigatia In dreptul podului celui mare
de plated'. Canalul era rung de- 2.220 m. i se ter-
mina la Caput Fossae, astazi satul sip. Canalul este acum
astupat 2).
Pe malul stang al Dunarii, imparatul Traian ridicase o
fortificatie pe care Procopius o numete, de dou ori in
acelai pasagiu, Theodora. De sigur, dupa cum presupune
V. Prvan, avem de a face aci cu Drobeta, atestata de
atatea ori de monumentele 1 de inscriptiile gasite In a-
ceasta localitate.
Podul lui Traian dela Drobeta-T. Severin, descris cu
anfanunte de D. Tudor 8), pare sa nu fi durat multi vre-
me. In once caz, subt Justinian, in veacul al VI-lea nu mai
exista i impratii de :dupa Traian nu s'au mai gndit sa-1
refaca spre a nu fi folosit de barbari pentru trecerea lor in
imperiu. Dui:4 artrile lui Procopius, Justinian a recladit
cetatea Pontes pe care a facut-o inexpugnabil; dar Theo-
dora din stnga Dunrii a lasat-o in parasire, fiind prea
expusa invaziilor barbarilor.
Dar daca imparatul Justinian n'a refacut forareata
Asupra Drobetei vezi: Al. Barcacila: Drubeta, azi T. Severin,
p. 38. Dupa d. Barcacila, Procopius and ne spune cA imparatul n'a re-
facut castrul Theodora, intelege ca n'a refacut castrul in intregimea sa,
cum a refacut Pontes, iar nu ca n'ar fi refacut in parte tumurile de
aparare si de observatie ale acestui castru, norddunarean. Justinian s'a
multumit sa aiba la Drubeta, zice d. Warcacill, un fort redus la coltul
sudvestic al castnilui traianic, cum va fi avut si in alte puncte stra-
tegice ale Dunarii, grosul gamizoanei isi va fi avut adapostul la Pontes.
Justinian a facut micul fort de veghe si de para, pe care cu dreptate
Procopius nu I-a putut socoti drept castrul reconstruit, ca la Pontes".
Ar fi posibil ca numirea de Pontes (la plural) al se fi dat din
cauza celor doua poduri, unul mai mare peste Dunare, podul construit
de Apollodor din Damasc si celalalt mai mic peste canal.
D. Tudor, Podul lui Traian dela Drobeta.

www.dacoromanica.ro
 26

dela capul podului din Dacia TraianA, aceasta nu insem-

neaza c oraul Drobeta a fost cu totul pArAsit i ca n'ar
fi existat acolo o vieat romanA. Dovad despre aceasta
ne sunt monumentele arheologice ce s'au gsit aci i cari
se pAstreaza in colectiunea Muzeului regiunii Portilor de
Fier dela liceul din T.-Severin, strnsa ingrijirea d-lui
BArcAcill
Monetele gsite in castrul dela Drobeta, provenind
dela impAratii Constantin i Licinius i pdra la Valens i
Gratian, apoi tiglele avnd inscriptii, ce e drept fragmen-
tare, dar prezentnd caractere specifice secolului al IV-lea
i in sfrit un capitel de pilastru, avAnd sapat in relief
o cruce, in forma in care se intmpind pe monumentele fu-
nerare cretine g'site la Constanta, din secolul al V-VI-lea,
toate acestea ne dovedesc cA la Drobeta vieata romand n'a
incetat s pulseze dupA p'rAsirea Daciei.
Examinnd aceste monumente archeologice, V. Par-
van se intreab5 cu drept cuvant: De cine a fost locuit
vechea cetate? Nu este greu de hotArit: sou de o garni-
zoand imperialA sau de o populatie romano-barbarA, tr'ind
In pace cu imperiul. De barbari d,umani, in once caz, nu:
*1 anume pentrucA dela Constantin la Valens, expeditiile
romane in stnga Dunrii sunt aproape neintrerupte, im-
periul este destul de puternic i subt nici un cuvnt Con-
stantin, Constantius ori Valens n'ar fi putut suferi incui-
barea veunui roiu de barbari in pozitia strategicA aa de
important dela Drobeta 1)
c) Sucidava-Sucivida-Celei. Dup5 strmutarea in
rgsgrit, la Constantinopol, a celui de al doilea imperiu ro-
man, cAile de comunicatie spre Dacia i Carpati nu mai
duceau pe la Drobeta, rmasA oarecum izolat, ci pe valea
Oltului. Pe aici era drumul cel mai scurt dela Constanti-
nopol spre inima Daciei. Dela Oescus-Gigen din Bulgaria
se trecea Dunrea pela Sucidava, azi Celei, i pe valea 01-
tului se ajungea In Carpati. Si calea aceasta era foarte
frecventatA, c'ci, odat cu pgrsirea Daciei nu s'a Intre-
rupt i legAturile cu regiunile dela nordul Dunnii. Aceste
I) V. Parvan, Contributfunf epigrafice la istorla creftinismului daco-
roman, pag. 195.

www.dacoromanica.ro
 -- 27
regiuni nu mai erau doar apdrate de armata romand, dar,
altfel, relatiunile, mai ales cele comerciale i cele spirituale
au existat in totdeauna. De aceea, nu trebuie sd ne
mirarea c impdratii s'au. preocupat, in socotelile lor
pentru apararea imperiului, i de vechia Dacie. i Proco-
pius, ne spuse limpede, cd i alti impdrati, inainte de Jus-
tinian, s'au interesat de Dacia Traiand. Ba tim precis cd
impdrati ca un Constantin ce! Mare, j in mind Justinian,
s'au gdndit sd ocupe din nou Dada pArdsitd de Aurelian.
In vederea acestei reocupdri, imparatul Constantin,
intocmai ca si inaintaul sdu Traian, cu cloud sute de ani
mai inainte, a construit, in aceleai proportii, un nou pod
peste Dundre, la Celei, la gura Oltului. Podul acesta al I'm-
pdratului Constantin ne este atestat de scriitorii latini
greci : Aurelius Victor 1), Cecirenus i Chronicon Pas-
cale. i tocmai ca i Traian, a fdcut i Constantin forti-
ficatii pentru apdrarea podului sau.
Existenta acestui pod ne este doveditd prin cloud
probe materiale. Mai irrtai, avem o monetd reprodusd de
Marsigli, care, in anul 1691, a vizitat localitatea Celei.
Moneta reprezina pe avers pe impAratul Constantin cu
cornul abundentei i cu inscriptia Populus Romanus, lar
pe revers cloud turnuri pe un pod, subt care curg valuri de
ap. Intre turnuri este inscriptia Cons, adecd oraul Con-
stantinopol i subt inscriptie litera I, probabil initiala ate-
lierului unde a fost batuta moneta. Ea se gdsete In co-
lectia de monete Netzhammer 2).
Apoi mai existd, in al doilea rnd, un medalion re-
prezentand podul lui Constantin, avand pe avers bustui
ImpAratului. Pe revers este reprezentata o zeitate a Du-
nrii o imagine a impAratului inarmat cu o sulitd i un
scut edruia Ii arat drumul o Victorie ce se gdsete in fata
Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI, 18: Pons per Danubium duc-
tus, castra castellaque pluribus locis commode posita. Cedrenus, Historia-
rum compendium, I, p. 517, ed. Bonn : Kai air* TV AfiVOU131V Treat:
craq ilcpupav N dUTCP kiO41/t1V TrE7C0iTIKE. Si Chronicon Paschale, subt
anul 328, ne vorbeste de acelasi pod de piatea,Thpupav Mas,ivriv Trenoirpc
Mon. Ger. Hist. IX, Chronica Minora, vol. I, p. 233.
Marsigli, Danubius, II, pag. 37. Cf. Netzhammer, Aus Rumtinien,
II, 218.

www.dacoromanica.ro
 28

lui. Inaintea Imparatului mai este reprezentat In genunchi

un prizonier. Se mai observa' 0 un trofeu pe umarul sang
al imparatului. Sub pod este inscriptia: Danubius.
Medalionul acesta, reprodus de Netzhammer se ga-
se0e de asemenea reprodus in cabinetele de monete din
Viena 0 Paris.
Nici podul imparatului Constantin n'a durat mult. Do-
vada avem in faptul ca imparatul Valens voind sa treaca
cu armata sa peste Dunare, a fost nevoit constru-
lased un pod de vase 0 n'a recurs la podul lui Constantin,
pod care probabil se ruinase.
Procopius nu ne amintete nimic despre acest pod
dela Sycidava. De altfel, nici despre Oescus nu ne spune
nimic, decat doar ca se numea Palatiolum, din fata Sicivi-
dei, adeca a Sucidavei, pe cari restaurat. Caci ne
spune: Nu departe de aci, de cetatea Hunilor, se gAsete
o localitate in care, de ambele Om ale Istrului, erau
doua castele, ce! din Iliria numit Palatiolum, iar cel din
fata lui Sycivida. Acestea ruinate cu timpul, imparatul
Justinian le-a renovat i le-a taiat prin aceasta barbarilor
drumul a).
Turris Traiani, T. Magurele 2).
Dahpne-Constantiana. In fata Transmariscei,
"Turtucaia de astazi, cetate ce se gasea pe malul drept al
Dunarii, la gura raului Mariscus-Argeul 3) din zilele
noastre, se afla odinioara castelul Daphne. Dupa cerceta-
rile facute de Tocilescu, acest castel s'ar gasi in vatra sa-
tului Spantov, de langa Oltenita, dupa cele ale lui V.
Parvan, el s'ar fi afland probabil, chiar la Oltenita de
astazi sau poate la Ulmeni. Castelul se mai numea
Constantiana, dupa numele fondatorului sAu.
iatA ce ne spune Procopius, singurul izvor ce ne vor-
bete despre aceast Daphne 4): Urmeaza fortareata
Transmarisca 5), careia, pe continentul din fata, Ij aspun-
Procopius, De aedif., IV, 6. In Sycivida C. Diculescu, Die Gepi-
den, I, p. 94, vede o germanizare a Sycidavei.
Vezi mai sus, p. 22.
Argesul este vechiul Ordessos, numit si Mariscus mai tarziu.
Cetki cu numele de Daphne se mai aflau si in Licia, Palestina
si Siria.
Transmarisca presupune si o Marisca pe malul sang al Dunrii,
dupii cum o Translederata presupune o Lederata i o Transdiema o Dema,
www.dacoromanica.ro
 29

de Daphne, un castel intemeiat odinioara de Imparatul

Constantin ; caci el a socotit ca este necesar sa fie aci
garnizoana pe ambele maluri ale fluviului. Cu vremea ?ma
barbarii au distrus-o cu totul, dar Imparatul Justinian a
temelie 1). Textul lui Procopius nu ne lasa
sa cunoatem, daca Justinian a rezidit numai Transmarisca
sau j Daphne.
Insemnatatea acestei cetati de langa actuala Oltenita
In razboaele ce Imparatul Constantin a purtat Impotriva
Gotilor j Sarmatilor rezulta pi din Imprejurarea ca el a
pus sa se bata' monete de aur, de argint i de arama pentru
victoriile sale. 0 astfel de moneta ni s'a pastrat pana astazi
i ea se gaseste In colectia Netzhammer 2).
Pe aversul acestei monete este Infatisat Imparatul
Constantin cu diadema pe cap, avand ochii ridicati spre
cer, cum Ii placea sa fie reprezentat dupa anul 325 (Conci-
liul dela Nicea), far pe revers este o Victorie tinand Inteo
mama', o ramura, avand In fata un trofeu i la picioare un
prizonier dela care zeita i Intoarce ochii i inscriptia
Constantiana Dafne.
Moneta aceasta ne face sa credem ca intemeierea ce-
Valli Daphne trebuie pusa In legatura cu expeditia de raz-
boiu a Imparatului Constantin Impotriva Gotilor.
Cu toate cA aceasta Daphne va fi fost In secolul al
VI, calla scrie Procopius, mai mult un cap de pod, totu,
de oarece la Transmarisca din fata se gasea o garnizoana
puternica formata, la un moment dat, din legiunea XI
Claudia ce stationa la Durostorul din apropiere fiindca

o Transdrobeta, o Drobeta, un Transaquincum, un Aquincum. Asupra ori-

ginei Transmariscei, ca numire, vezi Skok, Zum Balkanlatein, in Zeitschrift
fr romanische Philologie, a. 1930, p. 552. Cf. to C. Patsch, Beltrge zur
V6Ikerkunde von Sildosteuropa, II, p. 4, In Sitzungsberiche der wien.
Akademie a. 1929. Cf. si G. I. Brtianu Les origines du peuple roumaint
Les donnes archologigues, pag. 31. In Marisca am avea un cuvant de
origine germana (marsk, marais), orasul fiind lntemeiat In bltile dela
gura Argesului. D. G. I. Bratianu ne atrage atentia asupra reaparitiunii
unor numiri preromane, 1ntrebuintate de localnici: Pulpideva, in loc de
grec. Philippopolis, Ordessus in loe de Mariscus, etc.
Procopius, De aedif. IV, 7.
Netzhammer, Aus Rumtinien, II, pag. 211.

www.dacoromanica.ro
 30

la Transmarisca functiona 0 o episcopie 1), e de presupus

ca 0 Daphne se bucura, dup5 pardsirea Daciei, de pro-
tectia legiunilor romane dela sudul Dunarii 2).
Cet5f i 0 castele la Duna-re .0 in Dobrogea, relacate
de Justinian. Avand Inaintea ochilor sal, ca mijloace de
informatie, archive, itinerarii 0 acte oficiale, Procopius se
ocupd numai de imperiul roman de r5sarit, nu 0 de cel de
apus, care, la data cAnd scrie el, Incapuse de mult pe
mainile Gotilor. Procopius se ocup5, prin urmare, numai
de regiunile din Asia, din Africa 0 din partea orientala a
peninsulei Balcanice, 15sand netratate tinuturile din Bos-
nia, Hertegovina, Dalmatia 0 toate celelalte regiuni ce
apartineau sau apartinuser5 imperiului Occidental al
Romei.
Dar, intrucat tinuturile din Asia3) i. din Africa nu au
veo insemnatate deosebit pentru istoria Romnilor, in
aceast5 carte a noastr nu ne ocup5m deck de informatiile
0 de datele ce ni le procura Procopius asupra localitatilor
din peninsula Balcanic5 0 din regiunile dela marea Nea-
gr5, localiati ce se pot vedea, intrucat am putut face iden-
tificarea lor, In harta ce insotete acest volum al nostru.
Lisnd deci la o parte regiunile din Asia i din Africa,
se intalnesc In aceast5 carte a noastr 761 'de numiri de
localitati. Din acestea pentru 182, Procopius ne vorbete

Cf. Netzhammer, ibidem si G. Popa Lisseanu, Cettiti si orase

greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, pag. 63.
In Notitia Dignitatum, pag. 4, Sub dispositione viri illustris Ma-
gistri militum per Thracias gasim printre legiunile comitatense: Constan-
tint Daphnenses si Ballistarii Daphnenses.
Totus nu putem sa nu atragem luarea aminte a cetitorului asu-
pra unui pasagiu, privind ridicarea la a. 536 de catra imparatul Justinian
a unui castel in Asia, la poalele muntelui Sinai, impotriva barbarilor
Saraceni, castel despre care ne vorbeste Procopius in De aedificiis, V, 8.
Dupa legenda ce s'a nascut in urma, imparatul ar fi adus aci o suta
de sclavi al Rom& impreuna cu sotiile si cu copii lor. Pentni acestia a
zidit langa manastire case, in cari ei sa poata locui s'i sa strajuiasca ma-
nastirea si pe calugari. Formandu-se in colonie a parte, fara amestec Cu
alte natii, acesti fii ai crestinilor 'Astral' amintirea venirii lor din tara
numita Llah. Vezi Marcu Beza, Urme romdnesti In Rdsdritul Ortodox,
pag. 4.

www.dacoromanica.ro
 31

in special, pentru fiecare In parte, danclu-ne despre ele

informatiuni mai mult ori mai putin complete, aratandu-
ni-se unde ele se gdsesc i, uneori, chiar i indemnul ce
1-a determinat pe imparat s renoveze sau sa cladeasca din
temelii constructiile sale. Celelalte localitati Irisa, in numar
de 579, ne sunt inirate in dota liste, seci, fara de nici
un fel de indicatie, in afara doar de cea a tinutului in care
ele se g5sesc. i se intampla, cate Ociat, ca aceeai locali-
tate s'a fie trecuta, ca dublet, de dota ori. Identificarea
acestor localitti a facut obiect de studiu al mai tuturor
istoricilor ce s'au ocupat de archeologia peninsulei Balca-
nice i ele se gasesc amintite in itinerariile celor vechi,
In Notitia Dignitatum Orientis, in inscriptiuni i In toate
operile mai insemnate de geografie antica.
Am aratat cetatile dela nordul Dunarii. Lata acum
cetgtile castelele din Dobrogea pe cari le intalnim in
De aedificis j cari, fiind astazi pe teritoriu romAnesc, ne
intereseaz mai de aproape. Ele ne sunt atestate unele cu
indicatia localitatii unde se gaisesc, iar altele sunt numai
enumerate in listele lui Procopius.
In Moesia Inferioara 9. Adina, neidentificatai )
Transmarisca-Turtu- 10. Tilicion, neidenti-
caia ficat 2 )
Altina-Oltina
Candidiana-Dolni Ra- In Scythia Inferioara
hoya 11. Sf. Chiril 3) langa
Saltopyrgus neidenti- Axiopolis
ficat 12. Ulmetum 4) -Panteli-
Duros torum-Silistra monul de sus
Sycidava-Marlan 13. Ibida-Slava Rusa 4 )
Cuestros, poate Cius- 14. Aegissus-Tulcea
Eski Sarai 15. Almiris 5 ) , Salmoruda-
Palmatis, neidentificat Zaporojeni.
Niederle, Manuel de l'Antiquit slave, I, pag. 61, banueste
Adina este o foral& coniptA din Aldina. Existenta Slavilor constatatA, la
Adina i la vicus Ulmetum, de Procopius, nu ne este atestaa si de alte
izvo are.
Tilicion, pare a fi un dublet al lui Tillito.
Cf. Litzica, Conv. Liter., a. 1920, pag. 202.
PArvan, Cetatea Ulmetum In An. Ac. Rom. s. II, a. 1912, p. 49,
a 1914 p. 245 si a. 1915 p. 265.
PArvan, Ibidenz.
Cf. Litzica, Ibidem, pag. 204.
www.dacoromanica.ro
 - 32 --
In cele cloud liste ale lui Piocopius ne mai sunt ara-
tate, f5a indicatia regiunei, urmAtoarele cetati i castele
din Dobrogea:
Troesmis-Iglita 27. Murideva, neidentifi-
Noviodunum-Isaccea cata8)
Constantiana1)-Cons- 28. Valentiniana, neidenti-
tanta ficat 7)
Callatis-Mangalia 29. Tropaeum SY-Adam
Zaldapa 2)-Bazargic Clissi
Abrittus-Abtat Caless; 30. Gratiana9), lang4 Ma-
Axiopa 3)-Axiopolis- rughiol
Cernavoda 31. Argamo-Ergina, langa
Carso, Carsum 4)- jurilovca
Harova 32. Tzascles "), probabil
Tomis-Constanta Salices
Novovicus-Babadag 33. Creas-Ecrene 12)
Altina 5)-01tina 34. Pulchra Theodora ")
langa Tomis 14.
Constantiana este de sigur un dublet pentru Tomis care se mai
numea si Constantiana. Nu e de presupus a fi un dublet pentru Daphne
Constantiana.
Zaldapa, Vezi Cetdji i roe greco-romane In noul oteritoriu
al Dobrogei, pag. 86.
Axiopa este aceeasi localitate cu Axiopolis.
Carsum sau Carsium este redat de Hierocles prin Carpos, fie.
di era aceeasi localitate ca Vicus Carporum, fie ca era o reminiscent&
a acestui sat al Carpilor. Asupra lui Carsium Troesmis, Noviodimum.
vezi i Parvan, Descoperiri nowt An. Ac. Rom., II, a. 1913, P. 478, p. 491,.
p. 502.
Altina este de sigur un dublet.
Dupa Parvan si Litzica ar putea fi identificata ca Buteridava,
ori cu Buteries, castel In Dacia Mediterranea. Procopius, De nedif. IV, 4.
Valentiniana va fi fost In vecinatatea Mangaliei, cf. Litzica, op.
cit.., pag. 77.
Nementionat de Procopius, nefiind un loc de aparare.
0 Gratiana se intalneste $i in Iliria.
Argamo, Cu dubletul Ergamia, era situata pe malul lacului Ra-
selm.
Cf. Parvan, litstria In An. Ac. Rom., p. 083 a. 1916, Cf. Ammian
Marcell. In lzv fat. Rom.. XIII, pag. 48.
Cf. Litzica, op. cit., p. 80.
Cf. $i Iorga, 1st. Rom. II, p. 225.
Cetati t castele, In dreapta Dunarii, In Jugoslavia qi Bulgaria,
citare Ilecare In parte de Procopius atestate, cele mai multe, oi de-
alte izvoare:
1. Singidunum-Belgrad 2. Octavum-La opt mii de papi
www.dacoromanica.ro
 - 33 -
Cateva dintre aceste localitati dobrogene le Intalnim
fiind trecute 0 in Synecdemus (carduza) al lui Hierocles,
un scriitor care a trait de asemenea, ca i. Procopius, in
timpul lui Justinian, i despre care nu se tie nimic altceva
decat ca a publicat inainte de anul 535 o schita statistica
a imperiului roman de rasarit. In acest Synecdemus sunt

Viminacium-Costolat
Picnus s Pincus-Gradiste
Cupus-Golubat
Novae-Bmica
Cantabaza-Creben
Smornes-Gradinta
Campses-Lucadnita
Tanata s. Taliata-Milonovat
Zemes s. Diema
Ducepratum-Corvinograd
Caput Fossae-Sip
Zanes-Cladov a
Pontes-Costol
Mareburgus neidentificat
Susiana, neidentificata
Armata, neidentificata
Timena, neidentificata
Theodorupolis, neidentificata
Stiliburgus, neidentificat
Ad Aquas-Vidrovat
Burgo novore, neidentificata
Laccoburgus, neidentificat
Dorticum-Racovita
Jidovul-Racidnita
Burgus altus, neidentificat
Gombes, neidentificat
Crispa, dublet pentru Floren-
tina.
Longiniana, neidentificat
Ponteserium, neidentificat
Bononia-Vidin
Novum, ranga Vidin
Ratiaria-Arcer
36 Mocatiana, langa Arcer
Almus-Lom Palanca
Tricesa, neidentificat
Putedis, neidentificat
Cebrus-Cibar Palanca
Bigranae neidentificat
Onos, neidentificat
Augusta-Ogost
Aidava-Rahova
Variana-Selanovce
Valeriana-Dealu vertes
Castra Martis, neidentificat
Zetnucortus, neidentificat.
Iscus-Gigen
Hunnorum cast. neidentificat
Palatiolum, vechiul Oescus
Utus-Gaureni
Lapidaria, neidentificat
Lucerniaria burgus, neiden-
tificat
Securisca-Gurabelii
Quintodemus-Beleni
Theodorupolis-Vardin
latron-Iantra
Tigas-Tigra-Marotin
Maxentii cast., neidentificat
Quinton-Vicus Quintionis, ne-
identificat, Cf. Parvan, Hi-
stria, IV, An. Ac. Rom.,
1916, p. 618.

lata acum, tot dela dreapta Dunarii, din Jugoslavia si din Bulgaria,
cateva din cele mai cunoscute localitati ce se intalnesc in cele doua
liste din De aedificiis; lista completa se poate vedea in text.
In Iliria: 3. Florentiana
Braiola 4. Romuliana
Castellum novum 5. Sceptecasas
1ZvOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV
www.dacoromanica.ro
 - 34 -
enumerate 64 provincii - el le numete eparchii 1) - a-
valid 912 orae (dei In titlul cartii se vorbete despre
935 orae 2).
Lucrarea aceasta a lui Hierocles este o schita de geo-
grafie politica - nu bisericeascd cum s'ar crede a
servit de principal izvor pentru lucrarea scriitorului
rat Porphyrogenitus, din secolul al X-lea, De thematib,us,
care reproduce aidoma pasagiile lui Hierocles.
lata oraele din eparchia Mysiei i a Scythiei dup
Synecdemus i dup De thematibus:
In eparchia Mysiei: In eparchia Scythiei:
Marcianopolis-Devnia Tomis-Constanta
Odyssus-Varna Dionysopolis-Balcic
Dorostolus-Silistra Acrae-Caliacra
Nicopolis ad Istrum- Callatis-Mangalia
Stari Nicup Istros-Caranasuf
Novae-Sitov (pro- Constantiana-Cons-
babil) tanta3)
Appiaria-Rahova Zeldepa-Bazargic 1)
Ebraetos-Abtat Ca- Tropeus-Adam Clisi
lessi.
Argentares 3. Exanta Prista-Rusciuc
Aureliana 4. Limo-Dimo
Turribas-Turribus 5. Nicopolis-Stari Nicup
Scaripara 6. Zicideva
Timalciolum 7. Zisnudeva
Vicanovo 8. Gemellomuntes
Juliovalle 9. Fossatum
In Tracia 10. Maurovalle
Scatrina 11. Scedeva
Appiaria-Rahova 12. Odyssus-Vama
I) Eparchie insemneaza provincie, prefectura, Lar nu provincie bi-
sericeasca.
Hierocles, Synecdemus, edit. Aug. Burckhardt ; Const. Porphy-
rogenitus, De thematibus, III, ed. Bonn si Patrologia graeca, CXIII, Hiero-
clis Grammatici, Synecdemus.
Porphyrogenitus enumera in provincia Scitiei numai 14 cetati,
desi In lista sa trece ca a 15-a cetate pe Constantiana. Nu este sigur
daca el nu se va fi gandit la Constantiana-Daphne.
2) Zeldepa sau Zaldapa este probabil Bazargicul, numit altadata

www.dacoromanica.ro
 35

Axiopolis-Hinog (Cer. Noviodunum-Isaccea

navoda) Aegissus-Tulcea
Capidava-Calachioi 2) Almyris-Zaporojeni
Carsos-Harova sau Dunavat.
Trosmis-Iglita
In aceasta lista a lui Hierocles intalnim enumerate
numai orgele din Mysia i din Scythia, nu i cetatile
castelele de aparare, pe cari le inira aproape in Intregi-
me Procopius.
In rezumat, daca dialectica unor istorici straini a pu-
tut sa puna la indoiala continuitatea elementului roman
su romanizat din Dacia Traiana, aceasta dialectic& nu va
mai pu tea tagadui, dupa cele arAtate mai sus, existenta
unor orae dela nordul Dunarii, dupa parasirea Daciei, i
nici interesul ce-1 purtau Imparatii romani pentru aceastil
eiistenp a lor, fie cd oraele acestea erau numai niste
simple emporii" pentru relaiile comerciale, fie ca. ele ser-
veau de legatura cu regiunile stapanite de populatiunile
autochtone dela stanga marelui fluviu. Puntile de trecere
peste acest fluviu roman nu erau rupte decat in vreme de
razboaie i poate nici atunci. In acelai timp, credem ca
am putut face dovada, din aratarile lui Procopius din De
aedificiis, ca romanitatea a continuat sa existe cel putin
pana in secolul al VI, nu numai in Pannonia, cum sustine
Alf61di 3), ci i in Dacia Tratana.

Dobrici. Vezi amanunte In ale noastre Cettl l oraqe greco-romane In

noul teritoriu al Dobrogel, pag. 86 seq.
3) Weiss, Die Dobrudscha im Altertum. pag. 46, nrvan, Desco-
periri In Scythia Minor., An. Ac. Rom., 1913, p. 467.
1) Alfldi, Der Untergang der Rdmerherrschaft in Pannonien, I, p. 19,

www.dacoromanica.ro
 PROCOPIUS
TTEpl KnalleCTWV sive DE AEDIFICIIS

CARTEA III-a i IV-a

TEXT

www.dacoromanica.ro
 39

TaZza v oin, iv Tgcvotg '/ovsrtvtav9" Pacitaa

E4ya6.tat. iv 6 rf)Er' a.irrabg 2105(1; zaQatv
Ei5tEtvov antral: 116vrov, x62tgkvt zov. Tp- altEgofv
5votta oi, o(it'ag &MUM oiSong, kErbv irExr4vato
7ovartvtavbg 130C612,E1g, 31/ZEQ Ei3yEVe0V xaloi56c 114(:). rv-
eog, TOrtirn TE 011r0Qrall Tag TOE PX1111,E1VOGg
ivrtrijayeTh mil, Tr) ',41.tasda Tee aktara VC7a" v 1:E0 v tivE-
vEc.56avol xe69193 ZEZ0V7pCdra X02195. 114Ta 6 Tobg Tecc-
zEgovvricov 3eovg xcoetov lay?, Tttatov livoga, 8 67)xatv-
ovprlo'ctg aiynbg bx15QC01.14 ZE(11,130A1IXE A67ov TE xat
tixofig.1C9Et660V. ZAECOV yecp TcbvIlipo'cag 6p6Qcov oinYE-
wag 666ov tufygOvvg 2r4t, olovocAdag Eanittoleynrat.
Kai, (pEloi'Ttov elmoaotaidaro Aagotilg Ao66Qtov
livoltal ;cal roiv iv rfi xcbea GTEvcourbg it.stztVaro, oiS6nEQ
KAEto.o4ag xaAErv vEvoy.txam,v, &mg ail 47COXEXAEGO'lLVOt
rrig Aagociiv E1666ov oi 7to1l4tot Eta/. Idler ;cal vim
iv Aagotg zo3v X9terrtavebv ixxlnctav, ciQxatav TE acsav
XOCI &raver?) rfi 011CO5007 yEyEviittivnv, olvEvEcScraro.
xal Iletvav iv Accgogg z6Atv ectio*iccrov xavEePt4-
6aro, Aagoi 11.11/ ovilla zfl 699Er4a ZIXEIE'doaav
llioatg, Xoovnv ivraf)0.a 61(mer93 ItEyecico iza7apittE-
vot,Tawatot 8 Ilwej v xa*vnierEQot T55 zo2.1119 yEvd-
ftEvot ocat vobg fay xretvavrEg, voi,g 6 doQva2c5rovg
zEzoontivo.t, ig zol MaTog T7)2) x6Atv xce,O.Etlov, cfag IL?)
ali'atg Or 134010:(101. xaxovoiErv gzotEv ivrafpaa 16vrEg,
flx4 pot Ezarra iv Toig .1=4 few 7coAittcov dEtNAcorat
2.6yotg. 'Iva el) xal TO15C6 pot 8Eattnitat, log. iv zfl
zgQag 1)7tElQ0 Actgoolg Matartv 16vtt Alitv72v
tppoz3eta 515o, ZEfla6rotzoittv TE xat 17tIvoDvra, xa.frEt-
Aov Teopatoc, Xo6(:)611v c'exotisavvEg 6TQcCTEvi1a 6.riA1Etv
ivrccfpaa atec 67rov8i2g hay Totg <TE> Tee 9243013Qta rafrra

www.dacoromanica.ro
 40 --

xoc,anovrag. eoUtic VI, 'Iov6rtvtavbg Pacratbg TCCI5T7111

Gi Tim zEpadrotizoAtv tivavEco66cpEvog VILiradav,
1:95 1121 nE462,93 'rag Cillocgi3xvQattam zEnovritavog
delniACOTOV, rtt61 exyvtarg xal TocIg Matg oixooloplatg
ataxosp,46ag, 1:93 TE XCUAEL xa?, Tt" pEyE'raEt n6,1.01 ZOCVZV
litt0107/CO1:dZnil iv rotg p,cac6ra xarEcirOaro.
Kai, p,ilv xai, Boan6pov xal XEQ6divog 7r61,ECOV) arezEE
XaTee hatnbcnvbtVaceAcc66-11,5toci, p,Etic Attivriv TE
rim Matc5rt5a zed roi,g Taiipovg xai Tavpoaxt5aug
lolcfcro oixoffltrat rilgT6patcov zElrovnxdra zav-
ZliZOC61 -ca.rEtxn Ei.)Qcbv ig plya Tt xcalovg ZOC2, &6gne-
AE tag xaTEGT46aTO Zraa xect 94101.5Qta ZEZOt-
'Vat T TE 'A2o/j6rov xa2.4515Evov ;WA T 121 TOgOVPL:TCCI.g.
alOCTE(AVTCOg Dim B662roQov v954151LOCTI, ix9artSvaro,
fiv7rEQh naAatof, PEPapPapcoltivnv xal i)z rag 013v-
votg xEcttivtiv ig "C PC01,11XiCOV airrbg ittEr4VEVCE XprOg.
gGTI. rtg irraipaa x690C 'Cara TilV ItIXQCCAtCCV3 4(Y1)
5VOttal i'Va al) ix zalatoi) .116T#Ot OX1T1Jraty o Oev5EQ(1150
ig Trccllocv Ichm, oi) itievot, ciAA' iraE0156tOt ainVij
ftEtvavrEgl`Po3atcov xcd Eig ittl Ei6tv i'vrov(Yor tvv-
dreCCTE150/Ve TE Ceinag vIgrolEttlovg zoi.)g 69)ETI,90V
Oiv Pa6t2Et PovAoggvo E. itxvof)vrat
10061,V1 71,t)ca
recdrAtovg, xat Td *LE zolituaya Eloiv 6t6rot
rd TE ig rv yEcoodav arrovpyoi, 6Etto1, qn,Aosvc5-
Zat01, di Ei6tv etipa(miszcov brchtrcov. ai)'r jxo5ea T
LlQV Tflg ttv yfig iv 150145 xarcet, 0/5 ttE'VTOt 048
TQCCZEICK 015TE 6201.719ec 16TLV, 40.4 re xal Ebgoopog
xa(nrcbv 1:t.51/ irpeatcov. zdAtv tzlv oev q)Qo'6t,ov
xdvag Pa6t1Ei.)9 MEtgaro ra'rrig, xarEte7E6,aat
2rEQL/36Aotg tcoiv ins devExogivcov reo" v TE crcvaQa5zwv,
ien! h Edio ic6gEvkrara 93xviE'vcov dd. &TT/ 7t0"C orn
zeiv xcoptwv fic'co'ctia EinrETcbg 'rag incoi5o'tv it:MiLEt

www.dacoromanica.ro
 41

;z1val, rocijrag di rzcztoptcot Itaxeorg recg E1666ovg XEQL-

13a1c5v, rag ix rflg Tpovrtdag vi6rEtile rirfttg.
rci3rc LV 01521 Tr26E' all i'XEL.
Ild'Icy di rtva iztOaladatav Nadi. ,0Qc?-zEg 1raQc'z rim
-43va rob Eiiftvov .176vrov, 'Ayx(a1ov 6voy, 1-162rEp
kurriclEeo 1.11160.8671.LEV 1;VI irEetnyoltavot ic r7r)g
109c!pcng ;cope" inEl raviiv 6 A6yog atarilv*Ev
3Gce gap&nv cbcrilv rob EiiElvov z6vrov dEdrittto-t5Q-
nrat T.93 PC.46aEr T01.5T50) o-6div rt xstpov agniyyjo'oxaat
ivrab,aa rob A6yov 66a 6)) rjg 24yzica.ov ring
idEettaro. Zvraijaoc oLv nnyal 0-Eptte v crtSdEt bddrwv
avat3vo'ro'cvov5t, rfig n6lecag (m) zo1.2.93 et7rOa&V euravro-
parlOvo'ca, Palen/ace rag TridE va'QcSnots TObTOV
tv xci:Vov c'erEtzto'rov X zalatob 6vra inrepEci'zpcov ol
2rQopEi3ce6clEvx6rEg ra zEocirepa, Ical,zEQ iv yEtr6vcov c'uxn-
Itivaw can.93 PapPapcxei v iavcbv TOG013TCOV T Z2,00g.
igExcoplccOv TE airt93 oI VEVOGIIX6TEg 'V& 661..tarce, per&
xtvdtjvcov rv zaQatpvv)v xollt01.1Evot. TELX077
amen, iv r93 zapdvrt grEzottittivog'Iovo'rtvtavbg fict5clEt3g,
eoctvavvov atEzpcfato 6cpe5t rim chtE61/11 Ervat.
01511 pfjg dxg,&c, totivrot xal'ilwavtagxtx navtxilg
rvec6ttarce xcci rec yE 4141 Ti)V EbgEtvov ndvrov, trdE
lov6rtvcco/93 flaG't2.Et stQyacrat. iiptv iv*ivdE &I, rag
oixodottlag lriov, Eo'Irep. IV E5'r rliar/ 1tE7TOtTITOet.

AOFOI
a% Ilaccyog piya V7 tcorAtDovt, za9acYzE.69) itokaq-
vv TE* ilyobtlat Ervat zed 2avatvcov ttEycacov arEzvcbg
ittzlEcov. Tayr ag iott zizg '/ovottvcavoii Pcco'tlicog
obsoaotleceglycp cpamtordtp dtatiEr946a60-at. yap
11,Eyi011. 13a6t1Ei); oZrog TO'C TE laJaz, cg EizEtv, ibravra
scat rec ig rag oixodoplag adiv 'VG 2.6yov
www.dacoromanica.ro
 42

neaxrat xeEt-66co. iv al rfi Eivc5xv xal zv inrovp-

?lay ivapp,66a0t.at ru3 rfig xpEtag &tic:wart (hex 6novalg
haw 47a oim Ei')84712ra oi)61 El g 6vyyeapip acanEnd-
wirat 7CQ6zEtpa. yEyivrirac yap inaVon95 TE 7EGT02111-
part zorap,ob '76.rpov xat Tfi ivolvdE etet robg 4'XEttLi-
V0Vg X05(35 papPpovg cvrxn. gavyi yeteaivf yEt-
rovofrvra. 8taxEx),7103yrat OinIVOC TE xat Tor01.2s, xal
Taieotg xal iv Zsci30.acg vratpu, xal 66a
ExAafinvol xat 36a tia, EtTE EMI()Old:Tag rilitatoPtovg
ETTE MEravtfr. ag raj-me 62) ixtiAovv ref gavn ot reov L6T0-
eau' v tivay9a7pcittEvot Ic ticexacdrara, cc El' &no 077-
(11455Eg tiVaQ6Z6311 vittmaat, tapti6aat ivraiiaa
vttPat'vEc. (rig 8i1 ear4airra.zoilEttnerdov6tv bzavvco'cEtV
atarEtvottivo 'Iovartvcavs3 Pam,,Er, Z41E01432) TE oimqv
2r0t01111119) ino'cvayxEg'1491101zarcie TE ZEptPtillEsacct exvc'e-
evalla ca l 6rQartarre v eclut4nra q91,1,axr4o,a xara3r11-
6a60.ac, xal 56a liAla zo2,Etttotg olVEZOLlipvxelhots TE xat
avtxrotg 4.1,n6dca EL. org 67) Tag zoitEplocg Tim
7t62,E11.011 0.15X it alTiag 7n9(11,121W notErOacct v6pog,
o ILETa 7E1EGPEtall i2rEVEyXE1111 01)5 cr661 vv0+
xatg dtaXi36at iU5LV,3) xarec xpvov imaxcozEbovt, ciAr
irzELQip5ac tav c'enpocpaut6rog,xaralat Gt5499)/142/9)..
c'ella ,cal rijg isroptag rc lEtngEva padtolttEaa.
l'pyov yap c'teattgvovg rono (Swam ig nipag &Treat.
tvvot6Et cirEittirnrOV ci7t0AtZdVrag (intsco livat.
inEt xal aLtcog v oi5x nco xarnyopeag rxeayp,ci Ern,
fia&AE'a ply Tim illiiTEE1011 E1eyc0V.ac 4ya, piig n
robg bnie ainC71/1 ciaroxvElv iyovg. plUovrag zee
Eihmzeda Toihov 'rob Pao'clion atappapeto.*.at olxo-
ao,u4p,ara, &Ilya arra &AT/ 188 tfi xdva intEtzEtv littov.
'Ex TOO 'ilapcartxoi5 xaaovpivov graciyovg iztops04 rtg
dtca0ovitivn TE xal 47(06a2.8150VG Tfig allng .0.04667ig
www.dacoromanica.ro
 43

la IPLE1,90V avaPatvEr., xal yfiv izi

2nlEtotov XOLEiTat T152/ 'Ivtov xdAzov, hi (SEW( 0/121-17CEir
Qc6rag TE xal Tee biEtV13 et(H6TEOSIC (n. Ka2aPpoi)g
izov6a, gv 'LE 2Vo907,c93 izt 1.1,CMOTIXT01/ 0100tall
aatilitiVEt 17LEI9OV 6XE86V 'VG =loom. XIVO-6ZE90.8
avTc2r966aurog Tfl*Of; __own gme6ILEvog xo1attg'76TQog
yfig Tfig Et')Qc5zng 111160El4fl TtO.Erat. ivraf)Ou
'olxoaotolp,ara xoLlo't TE ca l oltto,loyc6TaTa 6 Paollein oi5Tog
2rEzo1421at. zirc6av yac Eivuznv ig T ii6T0C14 TEtXt6Ci-
fLEVOg 4466fiaTOV XaTE6T46ccro Pao3poig Elvat, o d#
indp'76Toov scrragob dixtivrat.
,
.422 pot ciz rilg TOO 13amlicog ixpuTiov zaTQMog,
graciav fuiltsra vd TE 2rpo1Eta za6t, toi iLog xat
Toi)(YE Tag azaexag raj 267ov doriov. ain't yetQ
yxof.)60.at TE xal 51,a0.9t5nTE60.4ra xal olxotsEgv.liveaaat
zeizot, 13aGolia ePC011al:Otg aVEIllattin TE xat zaQa6zo-
rotobrov, at5 87) Ta goy xat .1.6no Amp"
zapaxara#Zolut alklaavov.
'Ev zlapdvocg nov Tag EiTcozatotg, de 6?) !LET& TObg
T7LU6OCILVe03V 59ovg 452cnvTat, Toi3 (p9ovelov ayzoira, 137LE9-
BE5EetaVa bLI,XIXAErTat, XCOelOV TaVQ16t0V dvotta
0.8v '/ovrivtavg PastAtbg 6 rilg oixovitivng oixt6viig
ZemTal. rofrro tav OZV T Xfil(dOVh, PQ0CXEt TEGXG6C-
ELEVOg XaTee T TETQcrcycavov 62efiga xal, ycovt(); ixoC6Tv 2rtjQ-
yov I'VatILEVOg TETeaxvpylav Elva, TE XCCI, xcolEt60.at
NEMO12XE. XCC(12 ain't!) 8 FOCAl6Ta T XCOQICOV 7t6Acv i7Vt-
cpavE6ToCTnv 412/XE(17ov6rtinaviiv 6v6turol 170-
pay (7ro.vn 5 TozTo Tfi AaTivalv. qmovfl (Mvarac) TaiiTa

Taiaah'-
zfl OVETIMILE'VT) Te09)Eta IXTIVIDV. XatTOtrikotuatovg ixefiv-
ibravTag Tofno 67) ollblotg XOVOi)tI rIST1t2p,a,
&EC xal o'corikka laellPaTo X4CC XOGVI/ Exaertv.
8 xal hErin, TEXTT2V4EVOg 4350161 2r6Atv (fate-
www.dacoromanica.ro
 44

Orotg atEnptaTo intEtxdig zA0Etv. zoAlec

T93 rrig zlEcog o1xt6-cri grieoptdc TE 1tal 2.6yov
dtanEz6vvrat *Eoii ply TEILE'lln (5/teet'apEro%acet oZ
0461a, xarayoyta irTh etex6vrary cogEot.at 2,(5y93 c'ephava,
eiroc.75v fayian, OVXc.Ufl, rag xp4vag, 'rag dcyvtg,
i galavaa, zee zco4rrnQta. z62.tg eurAcbg xal
zoAvv,aeartog zoa, re: &Ala EigSatticov xal da rijg za5Qag
iciro'cong 1.117TeCuroAcg EIVUL. Eig ttui,uaTog yere To66vdE
7rOg el xal Tin/ 11,1,votcbv ZentEQ1a dtaxEx149corac,
rci)v IbUcov 1r8),ECOV (tint), ETE 14)05"03 Z tily&O-og 0256ri9
4t6-rapivcov. &GTE scot?, olv,avno7.5ey7xE T93 Pa61,2,st
!Lb/ yeq) TeoTtgo iczo6EiU711VErat Pa6titEt, n ervrt-
4.1

gOLAOrtp,aral, dEaraltovpynxivat v z(52,tv. ;tat pot livn

zoi3 .EIZEE11 cbrox(*Ei. gzavra yeeQ ig Z c'txpe,Plg 2,EZTO-
loyEt,6aat .ectidixavov, rs5 Pa60.ET, npoopto/502g rfig
z62.scog aaowofi6,aat aivgEzoevra X67bv ino'cvayxEg.
'Ert ttivrot Xoci, BedEQeava r cp(nyvtov votxodowri-
G04LEVOg 52,ov vr. 0,193 zvecSTEpov xarE6rOaro. -iv di
'rig v zlaQdvotg ix zalatof) zeAtg,'4zEQ Ch'htztliva 62,6-
paaro. zoa5rng TV 7rEQC130.,ov xaaEleov zo/3 izi zAa-
ovov (iv 74 ovcazebg ig ,uo'cAt6ra xcd 8Acog ecodos)
0.1.a rE zattz2,72042 iptaAlcozt6ttaTa 1r0141GtLEV0g,
igr rv vfjv 4una&itiEvog zinto6litav, L'Exofivacev airdiv
'Iov6rtvtavilv izcov6tta6E. 6E(:).i.3vdav yetc9 Evr4ocv
ilartvot 2.E'yov6t. xat, 10,2,nv 6 CC15Tt, grAnG1071 idElparo
7C6Atv ai)zp6TEpov p;b6cev, itivnEQ lovo'rtvoi3zo2,tv rs5 o.Et9.7
bpcovtjtucog ixo'c2E6Ev. exnec xal EaQdmirig xal Naiwov-
n62,ecog, pirrot rEwafig xal, HavrailElag dtENICO-
76.ra T93 u6v9 Tee ran Eiveov oixodop/rio.pEv6g TE
xs5 (iscpalet, 6paxa Tag naEttlotg dazetazo Elvat. zed,
xatzvta n Tancov p,eratb. idEtgaTo Te ea, KQarkxqufc
-TE zal AompidaPa zoci,e/livittdava. oijTco ply ov 't6de
www.dacoromanica.ro
 45 7

'rag za,Etg *EttEXtoav. clvgstnaE. .7r9613o2.ov n leYxvp-

Verov al'rrcbv xal ns4g Ec.b2rng "I6r9ov Iroxattv
grotEtsa.at ge'ltao't .roi3 zoratzof) rr)v ZE91.-
(Valet 6vxvorg, CZO'ZE9 got 7879d0E-rat ow.') achl.),93.Z6TE-
Qov, 99vaccitiliQtd TE GTealtarebv zairrax643't Ti*Etrat rFig
etxri)g, vazat1Jt6ovra 'TO atcfcPao.tv PePatrara roig itcle
fiapftpotg. c'eLlet xcel roljrcov oi itElpya6!.tivo3v, inrgrcog
igr erv,a9corElag lAztdog r Gcpcol.E0v gzcov, itoyt6C-
Aev6g TE Cog El Tag zoAegtotg iro 4 ZOTE rp2V9) sta-
zo(p&p,E.66a6,19at dvvara Etn, izt#46ovrat c'ccpthltbsrotgb
zapnav 'rag dcypotg o5t, xexi &vth'rov vitaveSe-
zoatoi36tv )`7(31766v (izavrag, xQiip.ara Antdovrat zvr;
wens bri zotvilg ocinoig tuvov Tip ee6cpc'datecv iv 'rag ZOCTa
rim zarcettv 6zyp4a6tv euraurEv elvac, &We ;cat. Idiocy
7Ezot4roct ard avvErri yet 1Qtltara iv rotg xcoQtotg
iorepyauttEvog 656re c;:yebg gxa6rog Teo/Sptov &ZOTE-
vipvevrat, r95 rEzEtztop,E'vp al)(36otx.6g krtv, v.tafpaci
VE X&V rTj 'HzEt',99)V TE vAt 2'cal sf) 7ra2.,a14
of) -67) xal zeAtg ceirr93 ;rawer/rat 'iovo'rtvtavaintoAtg,
2r96TEQOV !eid()COCVO'enTOLg ZCCIOWLVT/
;42/EVEC5GaTO Th Notevroltv TE xoci Oc.ozosim xcei, T1)11

Ootvex4v c5volza6yivnv. ai 45.6o aZrat, arolixvat, i VE

Ourrodi.xeci, Ootvexn, iv rq3taapaAc;3 tfig yijg ixEivro,
'Ha& zEptpesdpsvoct,rfi6E Atitvgov6t. aul Aoyt,66c-
gavoglov6rtvtavbg paalEiig EIVOCt ecpthava GrEepag
,aEttEAtcov 5vva4xrig zEpt/361ovg airratg eeva6rfivat, arc*
ply 6x4garog rof) ccinoi3 Eta6e, cp9oliQta 5and)" v
c'eyxororco gv TE 47.16411TEt xoci 16zvecbg 39,0.4o MEtparo.
'ljv al Ttg litreti-Phe 7rdittg apzata, i)'5a6tv iztEtxdig ;farce-
xoeiig oijow, 61,61.1,04T6g TE V rof) xcoplov g9156Eco9 <c'egeov
incruza6a>. Eota yp etvxoc#Ev WvoggEro. rat'rnig
n Di-2g EZpotag oi nolX0 liZO#61) /titan? Xgrnat

www.dacoromanica.ro
 46

VO xaree #16ov xal 26cpog abrifi iiravietrizza.

&adz& al utkvii 1o6ozro1J, EiGov nvec E1668011
41.141QC)Ct into'cp REA:Eacpaafr. 'va Pa6tAEiv voiv
Meolag furagtfIcidag o1xiivoQag,x6Atv 6monchnv oixo-
eopnefettavog iretztdazo.
13!. MET&5 Tirlin111r4901, 61n.v A1vcolo6g TE xa.2XCeQ-
InlVag 7TOCQadErap,6v1t 3 'TE KEc6aEog ixeSgzEvat x62.zog 2cc4
3 re '16,&tibg i re K6(n2paog 2Cor1 "Ca 622a vilg`EA:lcicSog
xdvla. cbj vilg zap' odyrof) 'yet tahava zQovotag
ttcovrac. 116121,6va <51> no'cvrav #avid6ELEv thi_rtg 626-
If/mg 7rE(n.thRotg iTELVVIXTO v,v To3fIcelcov ee9r4v. ray TE
y41 z9oi5v6716E mivrcov zed oi)it ilxcara TCOV
etRpo2fl6,1,atg lev6claw. zetbza tv oiv vie rsin ig iiPog
w6r0 ervitivn ftEiya. V yo'c9, a vtg 7q006e0t, E15ZETCZIg
&aorta xeci, oi) TETEGX1,64UVOI Tee 5Q72, rocml dmixEr,
OlgOTETQtyzcottiva iaxec gym,. org xal etzUg lag
izcatEtg ilITE4EtTea zovg. XOCTC Taljtee xciv rep cpecrty-
4E1Qrao'rat, 45zEe ivra;60.a ix zaXatob 7'2v zottAvcog
arco IrEnotngivov 'rag 2LCKACet vaQcSnotg, 61,CCQXgg T'E
yet() arr93 fnpog IVii&ELICE xaablnloig TOtig zeoitaxdvag
n'Exotvrai. avg vot'ivoig xerI eciP645o zavrzadtv
vaptEiov bEVICOV ljarcov. izEvExv46avo. izEtra
xal c'evdJovg zoAlecg tignAcxvovg TE ;sal tirstxtekcovg Tic
ze6rEea a6ag ig vi) tizEottAg ivEtzto'avo. 0.avtici6EcEv
vtg Elx6von rl/ IIEQGOV Pa6aga, tt d'fri VHSVOV ivrafpaa
xaraveipecg zo26v, ptov uv (5161,42, 4T(jaZin, EfTavo,
xal rocfna x9odoubv T1A4vcov Tvzo5v, 680v TE eerEtzearcov
wet Ixpattrebv 62tEa621 vt. 0156811. TE yit4)
*laema voi)g IT937roilag 17n2C2.1gOV60: Tay 6Qcbv, avE6ro-
Ftcottivag lot) izi zlEE6rov izotaro rag iragvaa
icv6eovg, xal einecincov TE xea xceeoukcav dc8tEt6cYcov iv-
xce00.a oZo'c'Ov, itinixava AVOtE11 etvca zote =Ilea &paw&

www.dacoromanica.ro
 47

zocg TELXIGI.LaGtV E' t bCQLOlg 1TEQ0Cal6'OCI, TiG 603E117-

piva rfl gytjat, Tfi TE rAE2ro5rara zav 'ipycpv
43Z1/46EG ZeTa2,0ChtC0901/ lepItLEVOL Dip dc6pciAnav het
rt52171 xariAorov, Zg Tip 16ottivriv Qcot ig Mob
etyvotav ecno04svot vg vijg 6covneeccg ibrldag. 12TEL

Iroin rivTalaLITTOOCCV (ICX011),OVVEg clivavconoc, vet

6q)(6tv anotg avoxoldnara (Marra Elvat oi5n 112,1otg
vgiv aortae, kiata ks60.ca. (het 61). oinc iv rtg g-ct gn-
202/M04 1.14) 1:1?;21l levavazcov Icao'crvcov, de 6?) ig Ti:011
gvra Itova yeylvvvrat, '/ov6ztvcceviw kcal& zeogn-
19.iencerov yEyovivat xal diaTEOvrcog imitagovarov,
yE 0'68 .0.09.ocG6tv zocAsidi yiyovE, yEtrvi,66ti re Tag geEfirt
;Cal ZEME01112171 Xat 12CIXA13:015a, vxAvacovic,o TE
IPOStqL9.7 1570 Tag *EILEAlotg 6TnAs6,aut,, xal. rotg ivav-
tccarrotg ataTave3g ivaefugeo'*.ac, (12/15ve52tcov re neo6-
zcopEtv Tizvri xal pl4011.121014 tiZEIZELII. 015 pgilTOL 015d1
rcg .rE Aczgag xal vzag dad1,0,acg ee'vzPag, oimg *TO
Ova& 66av z57) ivawo6oCILEvogl) ao'tZebg o-ryrog, 3Anv
VEry)v 'Mega grEetflaitcliv rag 6xvpcSpacit, xarizav6E
TO 15=4) TM/ xarnx6cov tizova4v, &IA& xal 99pot3eux
TO'D TEtZ0Vg ivrg iTEXT71110:T07 141.0C Tling Tflg (kv-
*QcozElag PEPovilEvvog, PiPatov annv inn cixara-
yo5vtovov ylvErac. 656TE El Tag TECXE61. TO'11TOtg Tv6x9.7
&pan. 'i xedvo IcAdivat tvp,Patn, iv rag TvoiTtotg
cpvAcovrtip.ta- apaeigocto. xul pl)v xal 6tv6vag iv z93
iimpcget xoct inYCiTCOV iolvvQa 2VOGVVOGO& Ivexotncat, 6TVCG-
Tto5Tag TE 99Q0V(30i1g 15t6XGAtovg ittoSitc6ret TOE l5v'-
3 ot rtg rebv 2TQCSTiV ,ficatlkov 2reS2roTs ix
zavviig 70vov zototrixEv. lognaaxra 241()V napobrav
Tic TElzn Tara liVCO'alll TE xat ig 10 iv, npotzcov
Tebv intawelav vivgTd5v groAq.dow xava0.E6prov LOTT-
11061LEVOG TO &may iv t95 zaQavrixa, lSEi Itawo/3 vs
www.dacoromanica.ro
 48

al3TOOIEetgOVVEg TeC Z02,4UCC7 xZEQtrQozfig ivrafp0vc

iTQcniQovv, (1166111,0t s 'COtg ZolEtztotg tizEt(dd To0.47ov-
Oiecritc 'EAU& 4)tvovro, Tal5D12 TE 'of] eigtxQoAoyt:
Tr]
xo5pcc izi ftaX0VOCTOV ie7rEtlatTO iztoiS6c fice04otg..
O{'ro ttv 7ovortvtavbg P6t2bg 'rc veEwonacetg
iptttara ixQarl3varo. xat zAEary leza665v, azEp
aindv ixrbg 'of) zdva ittxavofi6tv ol,Gat, v zt(tE),Ete
7COL1,73 TEtri 93xoaoto/Garo gv TE xal
'Tzrn KoQaxtotg xal Oiniv93 xal BaAlatg ;tea T 3
ISOCAOVIIIVW AEOVTOC(1(9.7. iv 6 if) 7-4ax2.e4, ZEZOtnTat
Tae. it121)(MOV igeED.o'cacc tvrt, 15(yri 615o izt (Lazed-
rarov ti2.2.41otv C5g ecnorrco tvvta6t, GrEVCOZV v fiCIREE
CorEQyaOttEva vILETeco XCil(HXV (XlEt6cr6pocg vEvoptxa6t
T rotai-jra xoadv) ;nail cq xeCtie tthov XOCTE1,61,211 PV
c;ipq 0.eQtyfi xdrtikov olzof11'4ovacc 'cat ItOCOTCOV
TO V 605211c rathliOVEEt g6-anfc TE 41LOXEX(n1LEVY1
4-'5oz

OQC11511. 17CELdll t XEGILdQQ0VG ivrafjOw hrtZVQ-

430t
roat ininv3,6g rE 157rEQ9yucbg net JEtvet) 67(3tog in?, zAEE-
GTOV rani 12CEtVla 051tOgE10311 C7C1r ro3v zaQa50.7v Gvvd7cov
t 6613ga. ivagvde rag PaQthiQoig E161,211T 'CE eEp-
tu,ozaces 0,156Evt z6v9.7 i7tveco xeel ratSrg rEllo'csa.
rof) 6 6TEVGM0`13 i2COCTE(RX 6150 ht zaActiof) zt)()G5p,OCTCC.
v 7-19tixAnce zdAtg, ;66zEQ infLuv4619-nv .c'eQrtalg,
7c7) rTh MtvoncbAng xo:Aoi*Evog, 015X eaerla atE6T71X6g
2665()C;e. 14996) Tee 6xvoo5para v4Etztotg
rairce
:talcum) 5vra'lovartvtavin c'evpxodopAjaaro pc60,6g xca
etarEtzt61tart TV 6TEVCOZV 6rtvcorarcp ZEQtficaoSv,roiSro
TECVVOSZIJCeg 5(10g inh.E(10V ragfilEv PCOPeC(Mtg Tip/ no-
607) eevezeterlds, r93 al zEtpICQQ93 IZ:VCC7Xg isrt Atp,vd-
OVZI, rEexovg ivr6g, Etree isoijzEeasv aimoi5 99E9011,6)93
zn zapartxot igvac.
ICalzdAttg rilg `kitAcgog laddag, a/rEQ ivr6g Eidu

www.dacoromanica.ro
 49

rebv v @Epttozaatg m& v, iv r95 Eflago xarE6r46aro

ro'bg zEeci362,ovg OlVaVECOdlLEVOg EZaVrag. ZaTEe1-
QhrE6av yap zo1245 ZQ6VEQOVI 12/ Kotv'O vdEt611,611
ZZITE11011,E1V0311 itatdow, 4vflt at Marateiat xc'ev
rag haBotcoreag zcoplotg xpvov v *E1 ZESO4112X6TEgl
iztltsb2sattgvov 61. ant-6 v oaevbg zeiv Z&VTC011 (7(91,46-
ZCOV. hr4iCe26021 al 3) eavavotrov 01561VEr,a6sv, airc55
zQoEyEonyoOrt raw xcernmicov gvvota yiyovEv Ot
&Tot xaraalovrEg, areo rean, r yE olp,g71 0Epi.u)-
x15,1,ag zcopta, gzEteav rzt6raxt'pao3vrat aggv aircorg
515EAog g6E6aCet intEePEP7pC661, T Qytka rofno, TEG764(10Vg
zee/no:x(5,0'c yEyEvintivng vg aakrig`.01dog, 10EAoxax4-
6ovc5tv ai5rtxa uiaaitorwro'CILEVOL Cog zoittoQxav
699t6t z62,tv ixovriv izva'yx8g garat. zpoolSoxla yap
ILTIZVVOILE'VTI TaitatZaVail 013X avizErac, cUl ervagaLto-
pivng 6(pElEt'ag E'Tterat, noataorat r-ijg :0TEelt rafrca
6xv0Ecog "alv Italovoav ri3v2v.
Tafjra tazEnpayttivog '/ovo'roitervg
rag iv 11E2.ozovv09.7 zdAstg itzcavg ecrEtzedrovg ipv-
a*CCVEV Etvat, Aoyto.o'cliEvog rt (54 01 Tro2..bg TETetIPETCCL
206vog, Et ;car& itt6g InttaXoE-co, Tin) IsTataw filov iv
eca TO:AEI IZEi, ailT013 zaTaZEITTCSXEL Tee zoll&
ori. 9;1)0414 TE rceijiTi geEt.taro X0C1 ipv2.axs4pta xarE-
orlioaro. rotirro nro rpelro Para 'rag zoitqu'ocg
Ezavroc zE7V062XEV Etym. Tee iv 11E),ozovv469) zcopta, Ei
nu" rt re, iv 19Ewtozaatg rtipcotta zaxovpyllobtEv.
awe raiira ttv TrI6E ZEXCLMI.E.
y'. 116Xtg rig eE6o.a2,tag, zhozAnttavonroltg
5volitc, Eaattmv ttiv T zaitatbv yeyEvrip,iwri, zpoE6vrog
To./3 xp1311021 0(4340321 oi 17CIZEGI5IPTCOV xarcavO.EE6a
zal olxnrepeov gpvtog yEyovvEa paxprarov Atip,vn
ei rtg ant iv 7Etr6vcov rvyxo':vEt oi; 6a, 4) Kaoropta
1ZVOARELE ISTORIEI ROMAN1LOR VOL. XV
www.dacoromanica.ro
 - 50
cbvtirat. xal 2180g ICCCTeC pidov rijg Utcvng rag Own
grEQ1131PA.nrat. Ida El g airriv Etdo6og cbr tijg Atiivrig
iv G182/93 Aiatircat, 0'6 2TU011 ig xErcExatdExce ch*covaa
2r64Yag. iSeog TE zfl 117193 incevidrrpavinin22.6v ihit6v
layif liwn xa2,vnt4avov,T93 cY2.8Gzogivip iratILEVOV.
clt 57) 6 PcaitatEbg oi5Tog Vin/ zhoxlvtavovxdAecog intsp-
zea'Qov ETE zov ataTavei g E1)tq,050v iivra xal 7CE7T011-
0.6ta zoXls3 7r()6rEpov EZEO 4(4%2, x6Acv v Tfi v469)
elVQCOTrtil, Ma/taro, xaZ Z 67.10110, "Lb Etx6g, ecTfIXE
iz(SlEt. int ttivrot 'Extvatov TE wet 071(30.)v Ica?, 41)q)-
6112.49v xat tellev ray 11r1 08660atag IT6AECOV na665v, iv
ctig iiinft7r(Hedg rg lent cai MniQ(Szollg 5VOlitt xal F611,9)(n
Teixa, TO'bG IVE(104310Vg cillaVEGIGtittErOg,. iv TO ampa-
Ast ix.parvaro, 2w62J5o T8 xaTazEzovrix4vag ga2Ce952
Tag TB laarabg 5v-tccg, El rtg 2woolot.
1-zEl ig 0E6cra2.1av ciTtypE19.a, TIQE 64, r95" X6y9
TE r 1:1/4:0og T1) ITifltov xal lInvEt,bv ZOTtrlaw &Opal.
(id fay it i1/4)ovg rof)/Trileov =99E9) vg3 staQo ThivEuSg,
loped:eruct 81 al5r95 zeptepEottivil zditg 1'7 ARtsaal tfig
00-tag ivrafpaa ointirt, oZarig, Toino Tof) itaxperi,"
74(161/079 T atax6vntca. Tieerat, cn noratik 0i5T0g
tuna nQoo'nvcbg ig 0.dita66av. Ei.3(poQdg TS 01511
16r/V xcbQa xaezdyv xarroaaxci5v xal zoiltuotg {Sacco,
xacoQ1) av, IMIZE(1 bylvad,acu, Cog fixt6ra Etxov
99oPot grreg Ot TOE 55X77ittiVOt 81.71VEX13 1Cal xaQa(Soxofrv-
reg 6E1 Tcr&G PaQP(iQovg iyxEIGEGOTa 6T11cv- hut ardapij
Tatinv XC39A1111 6205963Ita iv, gall xocucqYvv6vrEg
6co0.46ovvca. iUt xat A4,66av xal Katawcav, zezo-
vnx6rwv mptotv inrEArav .(6)2/ imutrwv, 5XE8611 Tt
TEla16TOVg 811103 tindliCaVE. PaGGA.Eb4 '/ovdrtvtavg
Olzgxe TEixn I5XVQ4STO:Ta Z01/1264EVOg vvr Tim XfiQa1/
Eix3ahmov4c tvvOxteiEv. oi; zo2255 Th &zo*Ev 3eri leapt

www.dacoromanica.ro
 19

';ottriltax9z* 41.034riotooaqo cbarridnip .57069499 vvx)o

570651232.4331 -ltd ?,33C 3404It 57;34l2aor, a? 391b. 2.
haTZ 502f p 4C06,1132.43X 5049tt 14,21o4 5o? lo lagsri
41it41. X? 0.o1oyn2t '7xI401aaX9i 1043r104374;034 1234,340ga
4022CS196#40,- Solytt a? 52oz (Dag Sioapd2t nozoxpry? Fox

aCtlp4 4790 ,p412 (i9 420 -aaixTrhia9 vox 02.

320461? pp 2,2

0549.71 hyaogtooaxa a07da2.dpori 9 597,yrox 5o49071 -aodcb

aoid a? 5201 3941 41936Q .5242 Styoupdawarx qott *Q
etoicha, ?:ox 513 ri? .12224ario4 631C(2/0 92, 42.9aoL50X232
59440/4 5q3y19;n1 5crxonlzez2nzrx ILO up liariadm 25z
o52daodcb 310,a22241 fix 1242 Tx 924;1,202. 1194.402L9X -0x7o91
5o43713o9lt1iog '499.2349,9naz? a?rfO2C ?lox anni 17249.0666
lx? 52orez09,03p 9 Segyismd 502410 '02209C:3343i9 632G4C.2.9
*v.
avoripag 4a0 5202. a? hya4931:orAT 5104177191X19232. 4? -92210X
dittpr poz3eftpdga lad (,to chyoz 406929a
anyff 'and" zIa2 auto., 56.2, Soppyyz ltyl.ecbuyou,! aoar!
'au/46636)k 5? amodqg a4 442, aopiza 44o9a.i 732q acoalt.eg-
32 V3X Soaco.00duv ;o2.9921ZN .43xlp..92 niodgg na4p1
509tt agls, rozkyfrnjodx ari 542 Soppyyz 523 '4229,ozwe
23xog pp aoz 'walt,e2C3432a? ari 5kno 5/0, 5tut -962C
'40632 5ltoy3,072Coox2? qp Ebri.edox .40632.9(2. ipaatqL0 dprt
512 42 a,o41334 ;344,:ola? Stu 5l9ppy:04 1,c0ad12c? lcbri?
vgyxynx- '41y92 43 C25a329 32. v9.cl0mal ?nx 52n2 5?.015?
tecoap/mq Itariotthcb.0 5? 5omoa4 5o62.3 vox 5o94a
40437110123202Lp 542 54Z .a3aortit 5ozida- g 9 -602G
504, ..12229237194032eF
1149.13702 40 ad:to 572 anotiog
73412%. .279(1,0 n1ief,94 lp
02, 07.1.0,602L 73)7i 571 icapinxtt?
9232,1310Z .59X02 632L4 532q*7272S? 44311 IYX,94 a 4:Yrakd
5704,37i 4,7,0)69 l0 1o1d97t12? 1o2,36734 avrioxop 1,3423 Fax
523 ektstt 5t32c12drp Z092e 4479X:02 9,06/2x6139o4371 qg Spa.
32. Slaving, roaaotpliehozflip 402 aao.expap 2Z 1a2419/c4i
7102404)er 57.0(1,70 5943 32 aoy91 liyodix? vox 139?d1oc6? vox

www.dacoromanica.ro
 52

7r4E1501)61. net vav1ia2,ovrat * * * ivrbg xaaupyttivriv

xaAoi3 61, IlaitkOnv. iv pE'vrot, eiVodov etamtzieittart
Ti) zaAadyv 2tarcelaPdinEg or, iZtX65(110t, ratrv m Zip"
iixarlimo01 ovge15arrEg *dlao'dav, zdatv ivrafpaa icTfe-
,parco, 412, zo'cAcct, v 17ortdatav, rcerim ThKaoavdQtav
voltgovatv. am (Th 'rag ivrai30.a oixo5o,alag ze6vog
atEV,aEtes zcidag 656m 67) Oinrytx6v rt g*vog o/5 zoLls5
21p5TEQOV 2C0Cra#IovrEg Tic ixEtirv zweta, CZUMEe TI, 810-
ZEtQgOVVEg or6v TI, zo'CQ.8(ly02/1 r6 t.13143alaa Tofiro leat
miAtv ifrpoPot, italov, Iscce7rEQ it ob yEyva6tv ilv-
.g()CO201 0/5 'CELX0110C2646allTEg zo5vtorE. ecUee xat "C0i3r0
'1-0VO.T1.240eV95 Pa6t1EI ylyovE 7CQ69)0Catg 11(IIET4V TE XOCI;
itEyaAoTeoaihniv ivaEtta1i9.at. mIt6 yecQ tvluzlzrovat
..xa2.Etotg ciVrttOVV Z0/.0130V0g Li ZI)V al5VO'D ffQ13210/AVI
rcbv tWIPEP71X6TCOV 1c zovnedrara :rag iztinvoiivatg
liyaaoEQytatg E150-bg ittraPlfkgETCCI, gg T13217271 011.1EIVCO. Xed,
11042,41712g ectiaEt Irdlcv TE tim XQoPE(32,72Itivnv zflg rbeag
lardng wet t XCGTee 1I)21 E1,Vod0v 8tot1tzt6tta Tag izt-
POVAE15EW 10'1lOVGGV allt9C621 TEc vavuxyG5vt6rov atE-
irQdtaTo atarxwbg EIT,Vat. tci3rc v Oiiv v zetE6tv
treres5 Tatg izt MaxEdovlav atairminrat.
'Pet di rtg zoTatzbg soe0-6a,lovAvrig oz5 zoA2s5 IhroOev,
(P. *tog vop,oc ;3g 8,h, zr.3-(10CV (i7CC4h411 TE xal yEcban ZEetE(51-
x(5/2Evog reeg 14302a9 Elg ,aca,a66a11 rv1XE(21) noutrat.
IrpoesnvigiTh 1) groratt6g titt, yainvbv T.C 435cop xatze-
up.ov, yfl z.aatiabl, c'epdpara zonal, ilog EZVOILOV.
Tat'rrid taw EZaactlovtag Viva 61.7 hEt, Papfleocg
ltav Eidpoclog ()Loa iryzavEv,obm syea6pcov v 6t2tzt-
otg wida(grcxoltra &Om 62,2,o 'VG 4/4LO: hov6a. 8t 67) 1,
Padaeiv Zae TE rag TO/3 Trixtov zotallof) ixpolerg xat
rfig.O.altking 4t6va Tpotkotov 93xo6opfavro izvecSra-
Toy, xatvovol46ag andg, 45zE9 ;19mtliatov izcov6ga6rat.

www.dacoromanica.ro
 - 53 -
a' "06a n xa?, Tria8 Tfi vg Ei5965-
xvpo51.tara
zng ZEZOe'll'Cat tlotQu Ebrav rgtov. ma El tall naQ'
49201,461TC011 Tt61 pocxpv TE 9712C711111101.1.X0C) lroAtTEtav
QC& 401161, rv xocTaloyov inotolip,E*a Tall TOE 97Q0V-
QtC01/1 EZE9 10V6TMOCV93 13a6tXEC E1'Qyoc6Tat, (57) gitEA-
Ev 2.4yog c'etta(MVQ0g avat, 3 old'Tt 14vavitdyog TE
Tc.bv 4ycov T93 (191,01.1,95 MOtEll Etvat xal latesTog 52,c3g.
vfm n TE yet() iSting o taxQv zov r vyrivEc oi;6a
xa?, zapnibpaEtg &yew oi, taE'll iltLXCOQI4011TEg ;Hay
alla(KOZOL) 924E 61) llEalltEV6C4LE1104 Tv c'o1,40.Ecav ixo-
yvov olgrav, ecnaptattn640.a itnentttq xv4681 Ta 4324v-
ed)ItaTa, 36a irSii c'epTi. Tag xoSeag Tag pot gvayxog 8E571-
Acoltivag zEirotnuct 'Iov6Ttvuxvbg 13a6t2.et5g, 3) Td: noro.
rrixTa 19vga1cov avavEatittEvog, 3) via TE1471 11TL1E2C116-
#Evog. oihnv xdpov c5g iv xerraAdy93 izgewEVEzavva,
Cog pi) TM/ votto'xcov 1=1(44 6xlog Ttg intylvnTat T95
,6y9.7 nokg.
Baxovarrl.
otvotrQta jab/ ail/ via ".42.,t6TQog.
nebg (3aatAitng IlaTana.
1.HThE4cp <vig> yErivvra Tztdogivret.
rah' Bcrocovasa.
Bovaztav6(ig. MapTtg..
'Ent6TEptia. El(nivn:
ExtultvtTrig. EzEeiTtov.
oto5v.
ETE(pav. tax6v. ITQicYriv.
"AQyog. Tvvatxoptzlig.
*ttovAa. Acifialog.
zlvppaxtv. 'Ext'AEOV.
Eytog Eatavg. Ilt6xtvat.
EVO g. zlE4eaxog.
www.dacoromanica.ro
 - 54 -
ticagfitv. Okua.
7-16ovt'a. ;Iittivreta.
Ttrtva. Hapirtov.
Kt&wig.
062efiovla.. 'Ev '112-relQcp naAati,
B9613az4. ,uh, Tqotrqta
07p5avpg. VOVZO Tee68.
Ilaettg.
21vevs68-71 icier VAPog.
To.t) leytov Lrapirtvau,,. Ktervtv.
laapguni. Ma9xtavci.
"Agtg. "Aityog.
1142,E02r. KEtILSVOg.
K4n.. QOZ rapog.
Ilaxat')E. E5vc6xn.
ExvaQicov 2r6A9. Xey.ateat.
2vrizaypctt. `HAiya.
714',0-vea. `00vota.
B9ipera. "Adavov.
Bofmog.
'EvathIsta.
"Iveve619.77 ree66-
41,6vvo.og.
Mollottapa.
Toi.) IlrcozElov.
Kgot tva.
Tvexav6g.
reln36tog.
Ktiz4a.
17gexog.
.T/othPaAog.
Mappdpara.
.1-143eatov.
At6vota.
.17Erpcovtav.
KAni.tEllTtav.
Kapittva.
Toi) EaPivov.
KtXtxae.
Kai iv gpeovp4p ICAan XG11-
201vdS
www.dacoromanica.ro
 55

Meertog. KetXaevog.
fintov. Moveutov.
"Oval.og. tebtPlitt.Pc4
Kal Ica) 'Ioverunavoz6- deuivton.
2,Ecog Ocouxilg. pQOt- Weill a.
na dt5o rofi tiylov 40- Ugacet.
vrov. NOLsotost.
Zippirtov.
17poiniataov. 'AQytxtaveru.
"HacovEg. Bo'Lgtvog.
Kodr EA, Ka66contig.
Bov21.13dg. HaOtont.
1761.vpog. reintavoy.
Tpva. Hoodava.
//o6Ecdo5v.
Ko2,49(pcovia. Ktieeov.
rovQaa6c5v.
'En MaxeJoviag KovturQxtomos.
Kvatda. Acitv-04ecov.
Ko2,06)va. govp0ocOnv.
Baeschza 'Aptivrov. Bd flag.
MEAllga. KQvveava.
17a6Mg. IlLtExov.
Ac5v. AdYng.
BoAPCg. Ii9aTat.
B(nytNg. Oa Gzca.
'Ozvecg. 112,and tam!.
InEvov. TyEc'e.
Ktuvog. Agtvacd.
01Qpa. "annoy.
Boya. Xdpadeog.
NEc'aroXeg. Kerstuozzg.

www.dacoromanica.ro
 56

080.- ITEretNv
24vEvE051971 xeci 7i
amaiag wn5Q1a TcuE Einvravii,
Movlarc.5.
211x0iv-
&Mg.
AdoWovog.
Kr-ccepog.
rEporttxii.
Kartcwnx6g.
17413vAct.
KEextviov.
KarrapgrEQos...
Extd9Eag.
AcOcevog.
Opo'cxEllav,
163130tvog.

zheaaviag aA 71E-
ripparta.
Bocrovtav.
nolytat Tee68. u2n6ra.
Acefig(nov. 4ovo3ovlcavoC.
Kdovtgov. Eoljptxov.
TaPE6r6v. KattvEg.
Kao'TiAltov. Tovrrtavo'c.
1,1xQiva. BaU,E6coev,
Tepteig. MI/Um
49011110g. KareglarEg.
Bovecoplag. Ka67.5Ella.
Mavtava.
AvevE61971 uroYe. lipp6xo-ljnEQa.
KEdiava. Man-4g.
Tztol'ari. Zlaecic'ezapot.
0136tavo. Ki6ovva.
BE6tava. BEtvtai'.
Macixag., AdOcepog.
Atesrri. Ka6rELlofiel.ra0a.
ICE,13.totavet. 'EdEiVca.
Zvo'ficiEg zIlvtov.
Tivocva.

www.dacoromanica.ro
 57

"Epao'rog. viov Ica)/ Ba2.13a1. &ye

Ka6rEldiva. via5,912 Tecde
KanpaApa.
Bvpda.
E4ETOg.
irap463.
KlE613.1621Z tr.
Kovi,v6.
zloviava.
1344ava.
Totietzla.
Bwatava.
746,ce. Mia OM.
ITarlaPt6g.
131,EV3.
KoZvab.
.4fiov4a.
13tvEog.
Kvivrov.
Teto'ztava.
BEep,qtov.
Ilaevoi3ora.
Kare6Etta.
'Poroim.
Bino5.
ITE1JEX69ree.
MOGQ1C62At0124.
z 1 avsa Oat.
Iletp,ovtav.
Haitatvog.
* . via ply-
'Et 7r6Atv Bovyciealia.
Exot'nuov. .13Z.4".ag.
ETVEg. BeEyEdc'e0a.
Maexezerea. B6egeEya.
Beinapov. TOVQ ()ji g.
Topavtavee.
ITeo-kg. :a5 .9-77 di
Ivivi
Ilecorlava. EalEpelEg.
Maxxovvtavci..
ExonivT:ava. z 1 ovetEg.
BovrEptEg.
'Ev 211 Rageitcp zbe,
www.dacoromanica.ro
 58 -

Bap ceptEg. Tpzopov.

;1pPaTtag. EovoCPa6Tag..
Koty4cr06ov9a. XEpda156zEpa.
TracplEg. BA.Ootg.
'IraPEpt'Eg. ZEcarovoleg.
&ru.g 'Ev xclwit Exacrorrv
"ii2cepov.
Bantvta. Manuc.
BvEg. Aovxovvcjana.
ttpriedg. BXav6ov.
Tov6ovdEdag, Batjrug.
EisovvEg.
`Eli) maw ...vla sublit.-
EXEVTOVatEg.
Expeg. Raiti3Evrice.
Tovyoveacg. OapvopEg.
BEtIciaTEg. ErpavP6va.
Zrpap,Eintag. vilAdoevEg.

zkyvtog. .13ceparri6rEg.
'hadE(36., EpparEg.
p6Eva.
c}77(6 natv BOQXEd0V.

viov jab/ ExanA4u5. 'E"Pta.

Bspzd toy.
civev8619-il I EaptveptfiEg.
rEptuig. Tildava.
Kavdapg.. Kdvd clap.
ToUtrEpg. '41p64a.
Ext4Epag. BocatilEa.
Tcytvoxduillov. Kacidacov.
L'oveyontev6E. rPdcP998S.
TpxEg.
17716 ni3Atv naiad' 111,6rEg.

www.dacoromanica.ro
 -_ 59

4cr66pavE9. Tortteg.
BpcKt6ra. KwJag.
`026doecg. nEettEvakag.
Kowata. ErivEg.
r9ecyclnov. Alo'cacta.
04fietava. 416TpEl3a.
No'vero, 11QE4ovpleg.
To7.5ppocov, Kov,uot56E13cc.
Aat'rcOVEgs zlEvpag.
zlovltam. Aort02,o.
ME8lava. 'PEz6pdellEqs
Ttot5pecovat Aoyza.
KuovE12.tov. Exoi5itifroo.
Belzczeo.
)1vEvecba1i
TovXx6i3ovpyo.
"EpzovAce. Aoyyitrva.
Mov4tavadorEllov, Aovzoepocvtva,.
BoijeawrEg. z/cceddzapa.
Ko9.1g. Bovpadfuva.
MclUpexce. r9tpudzava.
zopEQa. TQabcog.
XE65(Azapa. 4Qa1tutpxa..
'Ev xcbeg epEptatavtalqe
'Ev zu5Qg ihevevcalcp,
BOrrovpa.
Zoi513apag.
viov "Lb/ rt,uct19oxilb,u,
Acctorcovtava. Tde 0vavEcth7ivra
IsT9672,Eg. figtvEg.
zlltiterag. Ezovitx6i3ovQyo.
1791,p,tava. BtvattiloAa.
OQEQQapta. BaloIa.
TdzE9a.
www.dacoromanica.ro
 60

.i1Qya216:1141. TQcestava.
KaarE4A6vo0o. 116rEg.
cot9Evriava. "Ap,ovlo.
'Pcotabliava. L'Alorn.
EEzrE'xa6ag. Twaxto,lov.
20yivrapEg. MEQCC I GO.

MEptoz6vr4e.
r4L13e9o. TQE58Tsultovg.
KlE'p,a6Eg. BQaeola.
TOVQpeficeg. McSrpE6Eg.
rellio. Btxo'cvol3o.
XClafiQo. Kovaertava.
ncrthvaro. '/ovluif3a2,1,at.
MovrYxacia- 176v4ag.
ETivdag.
EXCTInceea.
'04tov0.
KL2TIZEVE.

El. 013T03 thv di'lizadav iv fLE66yEGOV 'Iov6v,vt.avg

13a60,69 v 71,Avv,org irEt,v,'6aro. TQ6Z0V n irrtva xat
,i7r6va zoragof)16reov, vxa1 4avot513cov 43vop,ci-
gov6tv, 413ptaert TE xal g9vAcorrriQeotg 6zwerccoreciv ixQa-
vtvaro, 672).0560. Ot rPcogatcov Z nedoctin, wino-
xpropEg Tag kixEtva shxlittivotg Paptidpotg il)v TOO
zlavovfitov at0a6tv etvasrillortEg XV(1611,a61: TE xaT-
ilai3ov .catrov d7) Toi) Zorcepoi) Tip dcx.rv t1511,7rocdav,
(VIv dEttiTe 'NO zoratioi3 0/101l, eddlic xal Maxi)
gal .ftliTEQ0e nolt6paro'c TE xal, Tecrikn,a TOE dEctuip,Evoi,..
To:fine al Te: azvQ6/./..a1ce itupycidavro 075X (1,11421avce 2r90G-
Elaztv, EL' rig 2VOGiOG) 4,12.2 36ov 62) to) 42)50" v '4771,tov

www.dacoromanica.ro
 61

TO11 ZOT04/00 1)052/Cl AElEE1002 mtxoluezetv .rarg

Paefl&Qotg Matti) gyvco6vo. Z02,2.a TC152,
pcfrcov arrotg expi2,Ec eurexixptrd gr6pyov ttovo-
z697t re, Cog T Elx6g, izEXOCAEEZO, liV43(M7rOt TE 621701,
X011,16f) cel'irorg ric1Qvvro. xcel Tofizo DrivcxchTE &nexpn
VaV Pa9PQCOV clEcTe66E6a.ca 7ivn, 6.56TE at) &multi-
E6*ca ri711 ig Tcoluxtovg Ytv. WIT (Y ZGTEQ02/
6tpar95 ilEyo'cAo 16PEPAnx6g, tc TE 6iveo5gator
z6v5o omevt ig gdonFog xix*Et2,E, ;Cal rrIVTCOILO:10311 intav-
rugovr6g ot 0.6(1Evg 12,111,6ccro rip zo2)v. 411: '1011-
6.rbvtavg fla6tilsbg dcvpxo(Yopr/6ctr TE Tel za,avpvieva,
6671 (prep rer rEIc
v, da2,7 Toi3 6xvpo5ttarog T
zocerqubrarov taZt6ta, 'cocl vnlEt6ra iZETEXv4accro-
xcetvovpy46ceg cein6g. ratrg TE zavrzamv &vE6(.56ccro
CoroAcolvEco;4i rr)v &699caEtavl`Pcoptaicov pzt. &zee.
Ezoance vrtva 2,87Inrat tplizov, iyeo (10,666).
KrEt6t ph, (5pIcou raw v Karag zorce,u6g "Mreog,
de. ravfiv INAAot, kuxeclobvxm xo5potv n zeptfl&LIEt
zo2,2,4v,u tv rof, zlEE6rov zavradig g(nittov, ivt-
(qr.) ficepfl&Qovg olx4roeag gxov6(xv, 017,9c65(171 rl um:
aecarav hovrag xoa, CevEzeturrov rag IblAcug eevOwSzotg.
ZI(xxlag n Cog etyxoro'crco yEvttEvog, ivutf)*a (Istoeqcov
TatvErat nperov rolig TE 13aEP&Qovg, al) crinoi)
ix' ieet6rEQ:ec gzovat, nv vErPcottatcov yip) iv dEtt' ol)6(xv.
ebb ar) Torri6lav xceloZ6t Tontatot roc6rri zlaxacv.
61:x yap j5012 Tr' Aartvcov xcdarca 99covri. zatv oi5v
zap& Tiv ixEivr; ear4v, 15vopcx Zyri66vov, iv rotg Eve'
zedvocg i(YEttlavro grpc5rnv. Tatirnv fleCOCTOt zp(rt-
62Prog rat) 7p6vov ilvrEg, gg m r Mapog za,01,67PrEg-
Eip01.5g, gpmzov vaQtbzcov zavrztuit zarE6tOcevro. rQ6-
zp n ar93 xtxt zdv kvecotarCOV XOCTE6V4-
scan ra ziter,6za. 13a6cdtEiig 61 lovartvtavbg vavEco-
www.dacoromanica.ro
 62

thillEVOg gtjpzoceiav xcet TEtXtliaTL 6rVQCOTtict932t8Q0C01,62/1 -

262,11, gEqtepavii TE X0C1 2.670V zoLtoi) titan/ ZEZ0t11XE2,
-Oti50.11. 9Q01.5(114V TE 6210 etaTE96vreg lxV(1162, dC1116T7p3E
1402/5 2C62ECOg Z77062/07) 6XT6 1.142.1,6Ta 6711LEtOtg daX0711
iSZEQVxraflov 2,6y93 r55 eix6rt 2CCCAO'D6t11. iiVeZQ0*Eli n
arm, 7c6tgi3v 171,0XOCea T .131,11414Xt0111 '42)ZEQ 6 piedazbg
O'EtIEUCOV ancolc52,Et rebv 101T031, zo,1,255 IrQ6-
TE(10V) eLVOGX0d011.47604LEVOg t.ttzao'oev eurEVEtte vgav.
'Ex Btticvaxtov 7Woreovrt, 6xVQ61.10Cra TEta ;rein
'CO T01) 11/5TQOV ?NW tVilfket'VEt Ervoct, Iltyxot5g TE
KotSzovg wet Noflg. org a?) ICQ6TEQ021 TE olxasottta
xc r VOILa 17r1 Z13(170V Evg Etro. tiAAec vim lovarc-
vtavg flaGGXE'grc TE otxta 414u:era gg TE 7042-
4og xal It080.og iv ratirotg d7'7 'ras zavt'otg .devEvE7xeov
ttiya, ntSlEcov ainotg titto5para ant irz Elx&rog iv-
zgaetxE. NoflOv 1CLYTOCVTGX(711) 121 t etintzE'eag illrEe() SO
Ir150,og ix macaw) eurvalrigivog i6nixEt, 6votua AXE-
Qar virs oC zo'clat livapcorot 4E619ara ixcD,ovv. 84)
ig CpQ0'41/..01, ttiya TE xal dtaTE(;)62/TCOg ixvOrarov
o xa0.' ,kzeig (30:61,10:1g pETEGrriderro. tier& Nothig trt
(p901.5Qta KcerrapaN 'VE xcIEttdmig ;cal. A:44w wet
Mara xat:Z4vng xal Z/OVICEZOTOV. n "et tivrt-
zg(iag ii27ElQo tella TE 002,22e Cp()015QICC IX *Eta' ucov [net
'vina] To" itiZTCOV 186tttaro. ttettbd KaTaY6TPOEg
WV6110C6Ta) TOZTCOFCCADV atiroxprCroEog.Tparavoi) gQyov,
-Rat 2T02,1424011 199Et'W ncolcady, ZvEg 5210110:. 016ZE9
4113tIOCTLY nqn,ficeleov lxvOraroc grQ0162ovg ervat
rrig zo2,tutag cevavraycove6tovg zenokrat. roinov n
TO) Zo'cveg xo.1.155 9voi5Etov ttgv gart,17rrEg
vottaO cg norattbg ix9o4v ztvce ivraiPaa
rat5rn TE 7tEetZ02.652/ 61tynv 'civet zijg c'exrilg ttorRav, gm,
45'tvgyozt alpatg ig Oofiv oixErov, xal icevreni

www.dacoromanica.ro
 E9

.2;o2.aart)7t guns 19 701(.1471 x(,-to ,Typ 936.042?

'50.2v1192.rpci
40J3C 5120)0412?
.52go9etexut3 ao22 ?k (4.9 731041 53249Lf
31 9 Sooolt kg4,1pc? ?7,30 aqaarzebotip
419ao4l6gz gopz(p)
4062Dim401 qtr? ItgDcpy oc
a ampliad, ampaxoup 59447332o61 5l.t9igo4ao 32 av
?DX 5o1atz2.Ppag ()gun izitaozxaxdp '733* 1.972,0, X,1.0

5o24zu)xp 9524 t ;agrian] '113 ?TT? .(671)32.02G 0561.91.

1731-(34 4(11:0 4924,1 669,c6a ;79 Stqaouo '43Z92
5o.p Spalodpise 32 051(,L20
lpx
471;ogr,to 501222c7i? 473 5? 5c,Lai
734131C/ZF 5noapflawf 72.497 Sonc2 40
4Q,o alitz amaackgg
ozoEtic? 4112,5-tai oil? a wto 41 4? ligaoup
1/42../oeytt
5o0cogfrryo2w tp 9 590414,x9;orbn) 9 vox 592.4;ou 5cp4ottgit
acollyzin? aoz nOttc)2 -cozAnac6 c,Lo /02437i 572 q2. 70T
402C 4340tt,34 57,0/142 394,,9441 570);07103c14 pry? FM 41,1,2

4;o6acbp4 2 92 50a291a 519447112c? 4063290, 173X 9 6oft9OZ

5)399,36612r.? '40y33.013X W773119023iL 594mxidi 1 329. VOX
xna9.oacb o5tg noz ao/i7ozou 63.23x! Fox 42021;113 -03e
4,0603g 4311 4739m194W2t? l 4? 4 5;oeipa2ti3 '66,34
5314pir 92,g lu? 5yx;op 5co119,4coli9 051 ove),? .t.cetkyx?
alciapc 6;tt 4/,,c1 472t:M.66,g 702;O1i9f 4034)113V 79(L0yvx
qincoc6 ,Ty? 192L3 v.eana4? 51)31triO4itt (99a7,4 5aoyzq 02
actucloy 9 SQ/boloac 44 4021 5li2. 57oar,ic63,t 7.0121/,1 403)=363
31 pm acargrile [v.01,a24?] '4034,37113Z ao2.5-toz (ty xixg42
up. 4023102C t9a0;,o7crt:oi9 17041,93513a0X7)1371 4qz awl
4ori969 Inx 42 4;agd02& 734?42gyzax. 4574(14o 6032L0 4;2
aorilayx pox 01 ggq.0,4? .4gioX242x,im oxbriN 47i .4qo
2310Xt4402C3Z;017M ),az xr/Oodc6 2024;02 pip 31 4040671
Fox 7tc,to L1X 22.69,,41 aminia;o0
403140loc.91.2c?
i.03,34,6 .141,441 5(gyip;od 5q41412,9aoz9
a3=2, /19/ 402 (2,01173102L 12t3 ;'olay ;6,4 31 '120Z vibpip -13c?
5C27C/3 5434glip,ocoganalo Voriogoxio 44 axrigrpcbo? -arm

Sio/6 091;o91934:9 aoz (pup. 12c? 2oag.13r3* 5o2.42 a922

www.dacoromanica.ro
 64

eEoao5eav XCICA0`661.115 EVE lLozEttavov Tag ixetivn gap-

Ppotg, grpocr*setv ot g7LLILEAEI6altt 0158CCII/T) 9.1Er0 T
vov &tub' ra ten& 176vrtiv elvpc5para 91zodott46aTo
xcetvovprifeiceg cc-irrg, EZEp XcelEtrat MOCQE130159),OV TE net
LOVeltaVOC, rAppra Te xal Ttpiva, xat eeoduvotizoAtg
Te xat ITatP(Apyov xect!ilAocavetiot5eyov.
'Hy az rt zoAlxvtov gXEtttevov; Mxv4vop4, ot-
XEQ I3Atya litTa 6a0.0 yeyov6ra b. pcartAei)g benvo5e0Too's.
xai, !LET' liCall0 Boveyovq3o9e xcei, AcesocPovoio, xoci
doprtxerv iztxalot5ttEvov cppotjptov, Cize() T.93 zp67,9) itt-
riplov EyelnitLE'110115 ig 6205pcotta vbv lxV(36tat021 leaTE-
ar4aaro. xa?, zi'vyov Zine, 'IoveSatog xalootjteevov, 941015-
Qt0V atEGXEvo'aro XEXCCALGTEWLE'VOV XOCAErCO'at <re) WA
ervat. zal Z (WI BOV92/0VOUrOV Wvoga6ttivov, 4)771.1,6011
'LE wai, zavrobroco'tv c'eobsvrov r Z96rEpa 151), zed,
zOpov gZE,9011 7rE9t136,4) iretzedecTo'vi9), 57/ZE(1 ixtxcoloi36t.
Bitti3eg. ;cal r Kpto-zag gewza xarazEzovnxbg -(95 lelpset,
raj xpdvov, irt teivTat xca. Aoyytvtva flovrE64tov
laettlaTo, dcaTepdvrcog itaeGtov. iv d Bovcovelt
'Le 1COA No1393 xpotiaxedivag atE9911'17X6TCCg OIVEVECSGaTO.
xalTattaptag z6,1,ecog 36a zarcorezzo52cEt, 43(Pace
we' no12.&cTh ibtla 2caTex T xpeta tvvor6ov Opaxice:
xwitari 62Tra t ttiya itfipev, dvvis5rEtaz ZEetrTi11/
&opelssttEvog, 57rcog ail pi tag zo2eletotg 3) To- iineecfcyav
geaxer, 3) T93 ttirp9) EiJiToace Ern, 1681re() tLAEt MCOX0C-
riava p.evnt$Q7ov gva zara ttziag T 7406TE9a. Contr
cppol;ptov Tavfiv TEAECSTE901/ ZaTEIIT460:VO. t de ye MA-
gob' zcSeav neptfiekripivov zo;./1,4v, ig 62,tyov vvaya-
y6v Gbv rc5 ecovaLer lielicexou EtVat TOEg zOlEttlatg E19-
76ctro. zal zo,t2,azfj zpyov gva ;ear& Itvag i6rdiroc
Lebv xai at& Tobro ekarag*vrirov rag izto136tv 5vTa
TpotS9tov ixvecrarov ZCZVE6r4GUVO. eYii zEet 'LE Tel-
www.dacoromanica.ro
 65

xsoav we?. llotrEatll ZEZ0177XE. xal, tam ;cal 43xvpd.wara

vof) Ks13Q93 v xavazszowrixdra *avp,a6lcos Cog imi-
v40.636s TpotSpteiv TE o apdrEpov iv BITQavari
esdny,totjprIxs, xa tcyxco.ra i'vseov v zoveo,
0t5 67) z/59yog Erg r z(hfirspa C3v EG6T7Pat imvog, ivotux
'Ovos. ALIEtZTO n pdva 7r62scos ido'cym er zo12,93 ibro-
O.sv- 2/7570.56zeg 6VOtidgETO Tots am.) Argvotg 7n5Atg.
viiv z tav zalaan, iivota xovaa, va ca xQat-
rpvi tI rebs 'Iovo'vtvtavofi Pamlims ysysvrips'vn,
61L19) iztEocCog z2.4,ast. xai, ver ZEZ0V-
fara zof) v 164017 iptltavos izriv4aCOGE, xal Ba-
grt triv-
etcf:va za.tv Z zaAatof) XEttLE'VIIV 4VEVT'5EV.
TOG xat BaAspcd:vav, gpvtta zpdrepov aficqv gzov6av,
ivstzto'avo.
.170s izt votirots xal zcopecov zapec ro prora-
poi') xstitivom vim 8260-7/v, &Ala ;car& 2n9i, &zo,a.Ev iivrOv
izs1ellavo, zsesoviuivcov ix rat) nitstovov, vstzt-
6,uaat airr zEptflifikrixsv c'epo'czots vt6e. Kcivea Mp-
rtsv al Znzvovxdprov xal '16x6s tee zovta iztxaAstiat
vai3va. zapee 6 raj zorctiumf, ri)v 6zariv cppoiSEtov ga-
Aat6v, Olivvcov iivotka, iztizzAstas igloo's to': TE 61,1.a xa?,
v95. zspt#61.9.7 zol)ffig. govt di rts zavos o/5 0145
67r04EV rozrov at) roi) 0i5vvcov cppovpeov, gvaa xv-
9o5yara iltjo "krQov zovatu,of) ixcirspa v, iv Pv
7).2.votots .17alarto4ov 8voga, vI 0.rspa Evx43tda.
TOCI-Yra xa n7pva r93 zp6v9) etvccvscocioigsvos'Iov6vtvta-
vs Pa6cAsbs veo- v zoctjrn PapPipcov zg iztelpottg (km-
zairt6Ev, gZXEVIJC VE Tpo-69tov 9xodog/46azo, zalaaw
6zsp Oijrcos dyvella6rat. vdr CTh vev 'IA-
Avotxtbv 6(dcov Teotjetov itvomodoplaavo, Aam-daelag
ivqtal xca; :,-Heyov gvci i6rci5ra ti6vOv, Aovxspvapta-
Potjpyov zecAotipEyov, is Tpoi;etov i4t,oaZarov gErE6r4-
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV
www.dacoromanica.ro 5
 66

6-arp. tamILIEV 'Iov6rtvtavbg gcc6c16.5, iv 1141)(nd;

accorizeaxTra. of) y4vat cTh uttg axodoptcag is,r)v zo5vocv
krEtxt6ccro, rectrnv, clUic xat 6TQaTI,COTC7911 rivovph
Toig 6xvQ6y,aat ati6tv ittcoXoycoro'crug zalaqt4164Evo6
Tees TC7). V Pa43(4CO21 ktflovlitig c'czezpoiS6ccro.
r. Ow 011")/) 'DAN:m.6v xvQcSitceroc zap& zoiratibv
'70tpov "Tatirla iXEt. in1.0ecizng vt3v taw/. iiptv
ic'c 41311.0eTal BGCCZattni 1viXE1:2,11 eoCri)21 'IovortvtavO
13aatlEt Etpya6-iat. ycie poi. ems) rOzov gdOtEV.E1-24(t
ibLaGaV ZQ6TEQ02) 7LE9t.nrio'attiv9.1 nv VOC23Tri 7'rcva arca
) vtv ,
xcel.Tee XaTeeT7).1)111156yacavocin95 7LE7TaylLEVOC,
7C9Co'rov ttiv olpv hvi Mvdoiig ivaivdE ronav, .13{56zEp
olyzEttzovg grotnrai .1saloOdtv brEl seal V5(:1Ce21
(Di

WAvoiorg Opoeov hovGc.. ..taree zerv z(bEgov wi5v,

4ovxE9vapicePapyov xecla36t, ZEItO1SQ1.62ttt T 99Q09tov
clixoaotn/docTo7ovottvtocvg fice6t1E159,XOGI.V0VMetag atinig.
ilLAE1/14 Ti Tee ILEX61MXtira v KVVT0641.1.01) aVEVEChGCCVO.
xcel p.Era TO73TO zltv idElpArro o-e) ZQTEQ02, OZ1a211. 4/i--
ZEQ (StIcovigicog r Pa6cle6c eEodcop6zoilcv izcov6p,adEv. grt
ItiV.rot rppovQlcov 'mi.) TE 7CeTQCO' V xceilovpivov net 717461
Tee zEzovOliza rtvi 6GEGC50aTO oixodow'sr, X0e1 'rag
MatEvrtov 7Hpyov ivrialocsv, aimoi) zeoo.dav Pro.
xca r Kvvrdiv idEttlaTo 99(113/5pcov oi) x96-rEQov
8 di) TEa6gtte-16zag ztpcoldc 16vots. OZZEE0 Xceravn-
x(ri) iv Tri civrorleag T'prE1Q9.7 Kcovaravrtv6g ZOVE tPo.)-
11,at'cov 13a601,Ebg CpeOJQLOV 01')X ionytElvtivcog
ro, zlTvlv 6vol.toc, oinc tilupoQov VEVO(.itXtilg Eivca
cpv2466860.ac Todrrn Tin) zorap,bv ixaviQco*Ev. 8 67) zpor,-
6vrogx0f3zQvov ficfceflaQot lay etcp(x1140VOI r zoTobrav,
7ovartvcavg di olv9moaoia4(504TO PaGLAE'ilg ix. #EyEllioiv
altEvog. fiztied TQa6gccetaxav TE r
vav, 'dim() xaXofmn, KavdtdcoCva, xvcOitplittivbv neg

www.dacoromanica.ro
 67

abraw zaetttcov ro12.93 Z(ATE90211 iXtitEldagieo

Icar 16yoy zirig xeetag. gozt cg zeta itflg 6xyQc61.cara
1rCCOLic rv TO13 7errQov itrvcc, Emtrovzi3eyog re Zal L10,
Q661-0,1,0g ;sal Evxtdfice. cfm ix6roy z ZEZ0Va6ZO:
oint zni.tanttiv. cog 6 Poztlebg iznvoSeaToo'e. zat KotS-
NovQtg di, 5zee larva rfig zzfig gXVOG43E01 i2T1,11,0,Etall
riv bp,olav zEzoenzat. zed. Illtiattg iv 6zev93 xeettevov
ILETOV TE 3COCTEGrOccro zal euxpee6vrcog eZetizepov,
zee a zoce riv eacrl)v Tab' groratta 5y. at) tenctoza
XIX' Teatietov 'Want XiXtVOVQr46013 iddittaVOI dtnve-
dlta.CC110-llOVVEg EX1.0071110?, PC,90cepoi ivraf.,#ce lye-
deetlovrig re XEXQVIktiglICOg &et zobg vride idvrag &Paz&
inotovv zee izetvid xcoeta. zed, cpeotptop r Tatzecov
szocTott46ocro, ci airroi) iv c}(1145TE(4 zettavov ievtioc.
Oarco v ;tat Mtvotg zc? clxve6gotra izt re rfig
zortesi.of)1VTQov ga)Ce xat zocrrng7ri.r5tov. v27z7.50.ag.
z6 2.00r62, padtoi*oct bbacc CFQ04/.01/ zeerrov Kv-
ef,Adlov litov izorupxv rtv, az., Tee zEnornz6roc T93
zedvso vOzodowrjarro oins zviekrigivcog IovoztvtavOg
ficzo.oteg. iziXELVd TE Ctin01) ;Iv tz,b, iz aplacoi3 eatpoyoc,
abAtitzeiv 5voga, kePciecov ZzateAriv0v vxe6Vov
Frixog izetvri zg ivideag 7r.F..zotnxiizeoy, duxzetAv TE
g13T(41. izt gazed-m.1'ov iolnwircov, kritt62, re zayzzact
yirove, zc oi5612, airroi3 art Id' z 5vogoc, LI,AEMTO
'51ov rotyvy *EILE2.1C01, detp,ttevog, iii.a4seoc rrig rein/
ExAakveiv izt#Z5eo5gTE xcet iztPov2ilgzareoz4oaro elvat
Tit iXE1:111 ZCOQta. 16Tt d zoy gear zofno IPte z62,19,
4g 67) zof) zEQL13152.ov noliec izEz6v*Et, ihreQ VaVECOG-
pevog oixSettat p,e12716t izvecozrriv dLezetitaro avat.
99Qot5ptcv Te EaltiLLoi1/47725cE viov oerZg per' airv, &tee
zlip.soov etvoligOVGby all Th cpQm3etoy Exv*.t'ocg
iev ifo'rro zarcet,".424,cv(gg 5votta, oi5 zoLt

www.dacoromanica.ro
 68

Ovit. yeyov6ra atagoaveog votxobttn6dittEvog ats6656aro..

86a a ;cal telita zve4ara iv rt rfig El5eofnvng ,u0(Q9C
elzEtv iittov.
"06a gv TE daQadvotg xal, 'IlirEtQc:reatg )(al
Maxeddat, xai, Tag talotg'LlIvelciv' pivrot
xa 56CC iZt TE ri)g rELlticSog, zc ma, zoratzbv .767"901/
oixo5opittaroc lovdttvcavO pachiEr, E4ycc6Tat, pot
gp2rQ06.0'Ell 5E5tilynrat. izi, ep4xliv 6 rb Aotav
LEV c'eQt6rr1v anyvlittEvoi Ttva Tab 16yov x(yypri6a Ter
Bi*evrtov xcoota,ir zai i0Qczng zdAtg oi)
T93 1C(MTEt ticivov, &Luc xal zco(dcov 7r9oio.rrixE 971!)6Et, Tri
To5irn 1,567rep T1,9 xpxoltg izEpikevov6a, cpQaT-
Togivri 6 prig atopt,07j6IN 476 rflg !eidag 0-aitoC6-
stig T 1r4ag. 416ntv oLv Tg TE &Rag l7ra6ccg Di-1g
IrcU.Ecog xreaetg, =1 56a vitirI Totg CEpotg ivrg TE zal
btrbg roi) Kov6ravrtvoinr6AEon zEptI30.ov dErIligtoije-
ynxEv, iv Tag glia-9060'Ell 15660,COXO: Ayotg. Tee 43e. dr)
ivalvdE civ gpxoyat.
0(30041,61/ krcv 7r(MaGTE40 Tfig ::T62.Ecog, 57rEe ET01,-
riLlov bytovijytog roj ipttiarog GVV&EVEG XCCA0f161,11._
ivrEi.V.Ev ig z Trycov 6abg &yovda, x Toij
6rov etvG5tuaog o6, 5p,Pecov, O'fiTCO Tijxot,:intorE66v-
Teov, TEAtuxratig TE Xa1 av6zaetrog Tag TOE loi56iv
iylVETO. .211311 n L'O-otg xara6Too6ag eepattaiotg
flczo'otEbg arrog E137rETil E xcerE6r46ctro XCC1 IbTOVOV
co'.al pipcog v xi) 643 rigE 1401 igflYnnov ElliplVET03-
(n TO6ODT0/19 ig 56ov lego'cgago Evoxcopetv dto c'or'
ed.14,t0tg loij6ag. TQaxErg of. Atavt. chacpEodv-
tan' Eizlatg at'rrobg ,uvlerag E1711Ca. atkeyE4Etg TS'
El& turcAcara. 650TE 6?) gne6rog yiv tulv iXtX0CAISZTEIZOA-
4115 gg elyav inPoi3 vizEt. ig 6 T TE l.taagw r6
yE letov ixtEcxeig itemya6I.LE'vot, ot,x ivfjcpaat,rfj 6vv-

www.dacoromanica.ro
 69

tAdi nn ig re, o'cxptPg ttqlvxivat, dwilcupu-

lcivoct doxoiidtv l,1,41otg. raiirce v oLv rotaiirci iort.
Attivnv di rtva avat liyxtora roi5 Triylov xaolovitivov
tvttflatvEt, ig rg ixi3oXg izovo't zorattol ix xcopeo)v
Ten, ZITE(10'Ell TOE 92E96pE2,0t. 61.19C1tirMat (Th itittvti
ocirn gigot #41aowav. 65GVE ILta rtg 411TOTiQ0Cill cbtril
121 GrEvO Itcatora rilyxcivEt aka. ratir-nv (Th 4976)
2C2.1nOVGI, locrr)v dvrtzvparoDaca xocl 41142,otg c'evrt-
pant6yevat. crCEe TE 42.1:42.alg 6-6015 Zev-roct rip 4t6va
xotvo-ttevat. inEtdem 5 eog ablo.tatrara Zzcorrat, vaxtrt-
TiOVat huppoijv, 199' iaVtg iZL61QICI)OVCCet, 60.7rEe
xal dclbilatg
irroci}act r 5pta Gcptdt 7tritorKIIEVat. gort
vatztyvvvrat, nopaltv rtva pErati, izovovt,
6X0T490C 7t0ii Ti) rof) noe&l.tof) ijacoQ atCCXEZA4-
(norm. obrE yp #altiowrig intppoil ig vv Attivriv
4E1 g94Erat, ofrrE atrivEx4 ig nv19.o'cAocGovv Atti,vnbc-
p&AlEt, &AA' 50pon, yv iTtlyEVOILEVCO21 zoLleiv, i7rt-
zvE156avresg TE 4vittov velrov, ix rfigItvrig zop,07.tin
npoeCov soalvErat. n &in!) Poppec Z nvEZ Ita tot,
0.41a05a r4v letyvriv iztx,wgEtv dOXEr. 111 "VA-qt.) fliVV06
'&09.ccova -c95 xc6Qcp ig Ppcizog xarocrsivEt naKtiyE#Eg,
43,tlyng rtvg clroilElEtlittivng itErati, zo5pag, Pap- dt4xE6
ig Ovaaov. ig rto'ov Th6TEVil TV2,21dVEt ola'a, 450'rE
$ca1 Mtipttng 6v6Ita6rat. o5vog n 6 nop01.14g, 5 TE
.&42,adoav xal Tip/ Altkvnv 4vyviicov, fix tos Etpnrat,
ncaat ply yE991.1/41 Vle/111 dtafiarbg iv int rtv5.15v9)
1t6roe rag rf-jae loDo'tv, 12vI rag tbtotg, tv area rtjzot,
Vv> 'tE pPi Et 3OvTo in3v (Th CtTO 7ovartvtavbg tkestlEbg
AtV.otg loyo'canv il.113E)32.mtivotg ig eciptdog tarEcopeciag Itiya
rt xpfuta,rijv issEevu dtdcedtv c'extivavvov xarEartacero.
Tof, cg`Priytov inixEtva nXtg krt zov, 14.015pag 5vopa,
-2161rEQ robg oix4ropag t4 tVOTln iXOtLIVOVg ELQ6v

www.dacoromanica.ro
 70

iv cbroelav 8tiAv6E6qtdtv,gAVVQ02/ ivrafpaa antagE-

vog, 0.726avQgo3v ftiv ini,xatQL6rara ze6 v iglecrcov
airrk IV 8'letTli-
olvceyxatav 2TEQL0VCJI:aV, 7T,OVraVilkOV
8E193 -rag TOE avavazocg. c'tvpxo5o,u40aro 6 al Tol
2rEffovV.6.ra To0 zw,136,1,ov.
"Earl 81 itEra iv 415/39av xcbQog, 3v2rep 'EXt6X0-
nap: xaAoinnv Ot ifftZC*01. 8V 6?) XarleVEV072X6g2.1-0y-
cirtvtavbg flamlEbg 'rag reIV 7ro2Etticov intihmiu.at,g inro-
xEltuvov, 2VigrA66rov 81,139 crinYawiti eav(4aro9 ivrog
ecTiaarra Iravubra6tv 5vra Tee ixEevt zco9ta, Tpo..etov
ivrafPfra laElparo- 015 87) robg Irt5eyovg 7rEZOtnTat 073Z
(pap Eic.5*st,, (112et 1Q6n9 T019568. 2Tp0i46l. rtg U rofr
2rEetfilov oIxodopta, GTEVCOTO'Crn ply xaz' tslag
Taarcebda Ei5Qog piya icp' im5 di) gxadrog itEeQ-
yaarat ztppig. TatTV TE 'rag groAftdotg 424t6ro'c ffri rof,
TEtz0V9 lgVat ittlhav luny, &al re v ztpycov xara
601, 7tv6y.Ev0c iv gq91130.9) xatee xopvg9iiv npg TeJV
9VOVQC152/ 6L:c6ra (30.26p,Evot 81a0E1Eovrat.
TE Trajlag ivraipaa 0/5 %are( rec glYVEVat6111VOC TM) vn5pycov
ILETOO i*EVT01 till' x20.ay1ag.xaree T 12/ 61EV55 gwo752cor
'COD TE140V9, 0 6ecogevag "Cag zoilettlotg, 421' liztot.ev
8calav#avolj6ag. -ivraf)&a 0E66copog f3a60,Et inrovp-
.
yeav zaplaxero, 612EvraQtog eepx4v, 6vvEr9 tuiltova.
Toirro ttiv an/ r gpvga ri28E zEzotnra6. d 'ran 51-
Tee FaxQec ithae'vdE Icvrag 62.eya inCEGZErV 141.0V.
O.% 71Oyila66a it c'ox8avoi) xal eIdnavtag yv
EiTalzatav iv 49t6rEpir7Voc0vggvq ig epclxnv
xar rain& xcopEt ;RAT vArzovrol 7r0V rv t0V, &&iv
6x*itivn igri 4av 6riLIEVCCI, goIpav,
in mac Aparb iyxap6ta rEyErrytivn Tim atEtvov xalat5-
p.Evov (IXOTEXEC adv-rov. B4oSvrtov 61 c'orposogivn
156zEp VtGOIN Ttlibg XaliffiTV 7tOtEtTa; c'rpcpt Tee ffebg

www.dacoromanica.ro
 71

ECO N6,18cog, 2rlayta r olX95 irt ttetAloy 717yottiv17

iv 2roOltv,5 C'Euet, 16v vg ofgrrig id TE gre(50'co xal
iinto.co, log re, Elx6s, iffa:apAyn. crz art ig ixpoag iv-
rafia.a ,atilawa p,691,frrat 8/5o, fizz() iv rag 1112.otg
100.1.tag drafty, lita zE9t0v9E99tivil E*avtLadeog Cog
2CE,(40/2101/611 ixar4CO*Ell 0Q01X7711 TEnv liUnv
xal ataTiEe6v7eag r vi BvgavrInv 7r9oc'c6rEta 7rvra.
oixotTopoin/rat xal 2rEet0TEIAIOVG1/11 01 TOrtirlj 61),01)(07tOt
7410d67JEtee 015Z 6Gov h Anton", ig ii0Qty TE xat
q;vg* 6pov oinc gzov6av, xat 56a 1121a zlotirov ov,
61,a ig rabg imacrozovg ;rota. gzorlet xara-
Te*EVTC:tt ivrail.acc zo,12.a ,cal hcrov au hi airrorg iv-
dElExidrara gzovo'tv. izaday oin/ xaraO.Etv rtvag rcbv
nolEpicov AY `Pant,atcov naztvalcog tVVEVEZOIt11,
6p,ol6og totg &dialing xcoptotg 7r()00"TQII3E0.01Xt
tinitaV &raft g11140CeVEL, &We xaxorg tq/av rag avri-
xio'rotg flaEr6v8a,aat -ca ixavn xcatsda. 8 di? liVCCGTE'LlE1,11
.i47J(X6TOICGLOg Pa6tXtbg dta 67rov5ilg gzcov iv x6potg oi)x
60by 6711.tEtotg aQc&ovvc ioii Bt4avrtov daxovo'r,
p,axpet oixodottvp,Evog mtri, litupco *alc'cowrig rag
itzrag E'lltE111 CU.27P.00LY lE6T4sca6tv 660 iittipatv
dvogy pltota ta/57) TE Exav'ta iv rcil lxve93 zaaEara-
vat Ta ivrbg 956"CO. 15-12/ Th 12Qa ILE1.01,0311 TODTO 6witpopcbv
airtov. oZn 2/4-) rem TE V oixodou.t'av tooaknv r
fti)/E0vg ig T 46q)coilg itEtQy60.at, imoveflo',aat,
T1;5 axeti3Et. 12rEtadV TE potQa rtvi roircov reo- v
p,axpcb v 1Et9C651/ int6z4zpatEy ot zol,itttot, xal roi,g cpeov-
Qo'bg Exavrag inrozapeovg krotaVvro oi)5Evi. z6vo, tag
VE 621,otg 12tortzrovug eezeo666nrot xaxa ins eigkrj-
rira na0/4ovro.
.;122.a Pa612,Ebg td ZEZov*drce rotrcov jtvotxodo-
41,nGdftEVOg TM/ TE11031/1 Td TE 6g9a2,EQ(1hv Z ixvporaroy

www.dacoromanica.ro
 72 --

xearvvoCpEvog vet) tppovQeov gVEXCC) 71QOCIEZETEZIP0aTO

ZdaE. ufg ply itdovg, aneeh Irpyov h6rov ig tobg
anob ixopivovg it cryovaty, itpeoicero gr(locg. avoaoy
xce0.' gxacrroy rofi idchpovg 11/1004E11 &Ertl/veer
41,1VEQ xatpoi) xca.EtcyylirrEg col Telrti Te0V(101
roi.)g iroAEILeovg 7rEptgvoyof3dc IrEptPdAov ivrg yevo-
pivavg bra niSpyog 4692o),Etav gxa6rog ainin xarix
1.1,6vag to fpeov9oig (brew). ;cal rolrcoy raw razdiv
iyzin tc g ovlEiczy iydEAEXiorara 131E71'94a-co, T re
laZa norotnpiyog !jai() got gyayzog EtQiirat ;cat zcO.E.cog
Erptv(3Qeceg OCVCCVECOG4EVOg5G XEZOlk436TIX rob zEet/362.ov
irtiyzayEy. int ply oZ2/ rew ,uocxvcbv raze...) v
drtvtaycg Oamler EtpyaGroct.
11pc(c2GI.Eta alfj zdAcg 7;65, za(melac, yar6vcovi,
Ilietraog ncacet ply ret x9corEta rg E-159c5xng idt-
i5o6ccv, viiv cSii pErci yE KCOV6Trrtvot5noltv 6E1)-
TEeEra zaQizorrat) 61.1PC.16 TE Xal At'av ai)zpcamx gvarzog
oi)z 5rt lityvapog <iv) depq)' airrim zdva crenn
'irt durripiAnro rafira rag h zocAatoii dEtpapiyotgrrv
ircU.tv, g7tE1 zoci zarppyrog E6QcSxri rag xplycctg, 2ccel
2tOtEiGaat rag zlat c2v#Q6zots. 6zEroVg ipaey, (WA
T gVVEI/a/GteE'Vee zotei'v zpdvog z62.Et "Cip, 6zErayco-
yam vii9rixEy, xarayEripaxviay tiv oixodoplav inrEE1-
14621, i) T93 11.1) E'ZI1.40,E176*Cet ro -bg eHp ax2,E &rag cct,rfig
rilv TONICYV zodnyoi5pEyog. .32.eyov TE di:dry/Tog chie
Tofyro el-ipxitEtce bilAanro Etym. rani) 61 'min ;sal ret
ixElyu citZ&tc zp6yog krot'a ectco*Zara intaxtbg 8vra.
Paatil.Ei)gTh 7ov6rtvtavg at') zaeiQycog, Poonloccb g
pltence, si)v za.ty idc.5v, ct m anv zorepotg
8tudi5ly igrix2v6E, zal 'rem Pa6t2,Eecoy lVOCITEQE1760Vet
To0 eettcttarog Cog iiixt6roc vvEzc.5Q7745Ev, ecvotxodopis-
pEyog Ezavra.

www.dacoromanica.ro
 73

7-4nexaziag i&ro,O.Ev in.t4ctg &My xcoeiov ixt*aitad-

414tov v, TatcTEarbg livoyte, 2ra0dinto-v zv 'qf 'EA46-
1CVZ01) laden ICEepE710111 Ei)Allizvov Thxal i xarix 0.1Z-
2,ath1av 102/W1ta ixtrridEtcog ixov rag <i2e> ituropla vav-
valogivocg xarapEt11 TE xal c'exocpopreEa&at 74006112,COg
picAusra, xal ai xciAtv ecvdc2/66,0ca, oivi zdvo gwari-
esattivotg TO'D yd,uov Tet 2nlace ficepOo4potg eoroxEtp,Evov
xarmaiov6tv, v arc rxn, itcortl/CdCOgrc CEtvi XCOQICC)
TO 114TE lbrO1:ET()tnW1tiV011 Iii)TE "Et cptatt dvo'apdoodov
gnu. 6arE xat rag igz0otg Hu, rm.:, nvativov 151rE0-
ocpalv Catycopta iyivEra. vvn 13a61,2,a15glovo'rt-
-vtavg oi5x GOV "r95 xcopio ripdx(pdaztav 7r9OGEZOIntlEV,
xal roi)g nqmotxovg /666aro 2=vrag. i2r1 TaccIE-
62'011 2/4 c'tvi6r2264 2r62.1.1), TEIZEt Vi()WLIPOI tayi,ast
eStcapEedincog 1S1V4o7xov. o/5 61) Papfic0cov Gq)1,6tv iy-
-xEttavcov or grAnstkopoi, ibravrEg Eig Itet/021 xaraomi3-
yovrEg sin/ rag 260liga6t, dtex6cnovrott.
L'. Tec pv arv v Pateno'rof) '/ov6-conc1v93 Pa&AEI
rortirgvi golEv. 56a 61 camp. dq.Lepl XEepov469) &a-
zEnelvtirat,, ipeo' v 4xopat. z0oP0,112rac iV Irckfrig
XE(1.0217;60g rfig XCCT' airrim Opxng. izEoctivovca yex0
,acold60,r, zed, 66ZEQ 126011iVil 'rob 2redeico, 66x7I6tv
za0ixErat art g1V 16a2/ xcopEt. n ainfjg
jMpl zeiltv'Macofyina zeoiixovov GZigEt TE Eig ch3o
0-o'cla66ccv poe0ag, zed, aim) TO 0.o,at9) cbrorEttvop,gvn
UflgiinEtpov, ;cal Z9061,01'161) I1VI7C9060'EVTf),aaldowri
inrozcopoi)ow, vv MiAava xaksrp,Evov zotst x62.1V0v.
dog en re, Aotzv 6Itlyov diavrog ylvErat, iivotla T93 1Vot-
ovpiv9) x9063lzov X.Tcogivn. XE0062/716og y0, r
eixdg, voidgErat, 101195 dtEr.0youivri P0axEr,
avat. alrarrnao.kv ZOZZOV oi lacitat ava0co1Vot Tin/
lot1.4,6v 2=042/cog TE xca. atav earyLElngE'vcog icleepavro

www.dacoromanica.ro
 74

diareqt6ga xltpaxt leAcorcv. Iciprov yoEQ 2tot3 Ttva EiX'ri

XEIILEVOV aitta6cije ILE(UPLlEt71 0161LEVOt, eGZV6V TE ain6
xal 621yov rfig Ass inrEQavEarnxiv itEtQyci6a2f1o. vrebg-
zal Tip izaT413)4h TOZ 16ap,o0 0.61a66av zQoPdAovg
13()Ce2C8fg TE xat (pon32.ovs., 013elLE(1 Waal/
TEXTL111041,EVOI,

VEV011tWea goSolovg, tara0 zaeav TOI) 'LE 600'01)

Ica Teri) 7LEQt,ili2.ov icpQ4avro, oz5 retina Toiv iztflonteri-
6ovrag dczcoadtavot, debt' ha zg E1666crvg zaQaxaAg-
601/TEg arco ain eimaTaTeemnrav itEte7d6avro,xal
Tag o'oro2VetQa6o,uevolg Einacorov. 7,yo1tu,Evot ag Tt Tag
zo2,Etz1otg ectiazov 7LEZotflaaat 13205Qcoga, TarrOV cw, Too
gEet[362ov Tee gvrg Eizavra cpvAcocijg crtidEttcag c'ecofjv
gyvcocrav, i7LEZ oirE Tpo-tjetov ofrrEA2,,o Tt gevpa
XEppowloov tvvitlatvEv EIvat, xcebrEe 61tyov 6E'orrog'ig
T9t6:57/ xararEtvoi36Tig 6(Mv ily,EQ6311. glia7X0g &Ilan yo-i3v
or noAituot xaraO'i0VrEg Tee. gzi, TS1g 0Qq1x xco(da iy-
xExEterPca6t plv Cog ecirozEtea645,u,Evot, rg leant flV igeva
81,666ov, aEatteCtIEVOt roi)g raihri 4)9(:)ov(grbg i6Z Exr154-
tv 667CEQ it li,avQtta za4ovrEg, ivr6g TE rob X411.-
00.011 yuivnvrat o3v v.9).
Totvvv c'ettcpi Taw xarnmicov Tr? GCOTIMege dta-
6xozoi*E1Iog 'Iovartvtavg Occ6t2,6g g7LOtEt Uhl& zocara
pv aZz93 It ernaov v vcatv yEriviirat mr,xog, aiwTh
56ov tzvovg ot euro2AEcgltivov Ttvtig. grEpov n anixa
12r1 ririg anfig x6pag &MVO?, &TEO hrtmccbg eivvv6y,Evov
bzPoi") olvixEt. bZECIChICO TE TM, IZgECOV
adlog Groi2 rp(52ro 6popov zotEtrat, xakt5nrov6arobg
zoi3 zEQ1,136,1,ov cittvvottivovg. ,015,1,9.3 avotta-
z@veg OxElltevol atintaatdOv6t zotg rEtxogazoi5dc
TV 7C/Egov. gir Etra cipporE'Qaat ig rob zEQ03131ov
rec 7L4ara z969 aZratg xov Tfig ,aaAti6estig zarg Oaztatg
xpoPaoog nEnotriroa, [oDg gaVovg xa2.obatv,1
www.dacoromanica.ro
 -- 75

kr1 :X2,Et6T011 1.1111 TOij 60.010V 13t4X0/Prag, 'CO TEI:XEG.

.gvveurrogivovg, i31Povg (Th grief, TO iojp,Ti, ivapiLlovg

8vrag. cbUc eci, tdip(3102) r0i) ITEQ061ov gXTOTO'EV
oLovv zEpotai9-pag TE xal ;camp/Stag ivaEAeziaraTa p,gya
vL ant EijQovg TE xal Pal!&rug ivriaTtrca, xQlga. ;cal

LV xai, 6Tpartcorev zaraleyovg iv rwenotg ideijovro

'vote luncQotg 'raze& ;arc& Pa.Q13o'ceotg (kintrga60.at tzavo-bg
livrag, fly TG rtjg XEpeovtf6ov dczozEteCovrat. ofirm
-Taiira iv TO PEPa40 rijg 64:paAdag zorrec6V17604GEVOg scat
Totg gvdov 71GGOV 6267)(005ttaTa 7,906E7C01:716EV.
650YE El rotg pooseotg TEI:XEGLII (earg6ro) 70i) lerov)
na#Etv vt vtli3aen, trt XEQQovnatcbrag iv
ec6990,Et, Eivat. =61tv TE yet() 14ppodt,6(46a ikuart, ixv-
EICOrdTV ZE(MEflca2ET01 &TE(V6T021 TO1) 20,Etarov
Tee rIEV6TEQ0C 045GaV, xa Kti8EQVI/ ztiatv id90Vg XEL-
fLE'1172211 TElatkon XEzotlittivog tV1101t1,6821' 'gvace f xa1,
fiaaavEta zal tEveovag Ozodowlowro, olxice TE nawr2,01
xal 36a zggovIsEv igrupavil ivaElxvvaacet z62.tv.
cW 2ccd. Ka121,2roAtv xa,tovpirriv 13E3cct6TaTa
zi,6aro, Tc.73v tuaxecabv TEtxcbv ecTEIXI,GV021 dor02,ElEtli-
ggPTIV Tag Z(1160tT2/ c'ev0v67rotg. o/5 net Gtrilivg TE
xcei, olv6vag idEep0M0 acarn t r(hP9 rem Xepeo-
viiGov 6rEartorrav ixaven gzovrag.
"E6rt 61 rtg 1i3iSdov zaravrtx0) 2r6ltg 4exata, ET;6r6g-
iSvottcce, xo aiv rec zp61Epot zaQieycog xEcftivn, 6rpcold
TE oiknv gzov6a. 2.6ipog 6. ant rtg 16xvQ6Jg ear6rottog
izavg6rTrzEv va cppoi3purv iclEtparo cizedOceroir
6Awg, LEv TE, TI.G 17XELOOln, 41/4Za1109I. ETKVOii
o?) itaxpav ii2r04E2/ Viiil'EAcccoi5vra tvpficelvEc Eivat. zgrkoa
TE zi)g OyeAcaang cbroQQa7Et6a ivrtriyacc civIzEt, &Taro,
v6eavokxn ita4ov6a rEtz4972 99'66tv. cpQm3etov oinr
scal TrySE fice6t).Eiv arrog iaggaro, all6Ird(ATISTI TE Xal
www.dacoromanica.ro
 76

raggrpodcoil_Cc navracbg &pp:vv. &Ala xcri, T iv 0E63(0

99901i9LOV i7r1 *CTE(MC TOD gazQoi) razovg: tapiciaro,ZEQL-
j362,9) xpa.rvinitavog izvQ93 tdatara met,ru TE Totg XE9-
Qov?tthvat iv eca(pca,Etav zavrcepi*Ev ocircbg ;4)06E-
zotn6E.
la'. MET& c ICEQpvn6ov Alvog ()ilea/rat, 2r2cg,
rob olxtotoi) Tijg zpoo-nyoQtag cvoga6p,ivn. AlvEtag yet()
o'zEp 2,iyov6tv, O rof) .:Inctdov. raijrng OzEpOwlog
Ei)6cA6o7g m iv r95 raccitalbg ErVat 015(n EiGov yeep ig T
vayxcet,ov e(VErlEll {31110g ;cal vcarEzratzivriv rtv& EIVO-
dov ;tar& xi-1g ,ace24667;g T ?Emil/via avv, c'emyizn int-
zPottiovrog ainof) rob 6o,alov. fite6t2,Ei.)g'Iovovcvta-
vg crcviorno'E airdw ig fnPog, rc &AO vac, c'elAci
xoci, zonEt9CaPacci, ttlixavov. izEtayayeav Th xat nav-
1CTI6E qvaVtievog voacarov Arvov zavrno61 xcem6r4-
6aro. xcel rceijrv !AV zelAcg v r95 dC6970,Er iyEyVEC
itiELVE cq 'tag floc9134otg zdva xoace,adv EI5zErrjg-
'Podzn 6xv9cot1rcov x zaAutoi3 inrE(51rd14EV. iv di Ttg
xcLpri iv rt pEaoyda, BiLlovpog vopa, zlolrov ph/
avvegat xcd, zolvavapcozta row xai, 7r62tg, r5 givrot
utz4(mg o)qt Eivca2,77tVlavotg atrivEx4 izaexo'bov
ficeQpd9otg, ecyQotg m rorg ecyg9' ceirciiv zEttu,ivotg zolAorg
yE oh swirr Irecolov6a. ocirrim Opoc6t).Ebg oLrog
zo1,1' Et TE wet c'zzorEtx4'Et, zci crerroi) iza.V,av rikrat,
zivat.zcc ity xcel, C'eflArov reov `1)0662rng ;T62Ecov 5Gee
61) ivdEgv ijxcerairE7t011XE'Vca gyv1vienr95 xdvcp ozoiAlfi
ndori -?(VIGTTIGEV. arg Tperiwvoijiroleg m ;cal Matt-
uccvoijnoUg Eicftv, 611ZE9 Z.Z112/69.MGE Tie v roig zpo-
136,1ocg Gwapec yqovdrce. rafyrcz 1.11v oijv DijdE nEzokrocc.
.:ivceorceocoi:nroAcg 61 lei TrIdE Loa TaphThg ZiO
196TE90/1 1v, iV Tf/ ZCCQOCA4C zELthv eapaCaT02, Ery,E
1)MVIK. Tee alot,ct no,1Adzcg egtilEc ivrce/30.a

www.dacoromanica.ro
 77

Itarat"povra bzozeepta 13apPdpctig Oivvotg i:S.aztvccicog-

7eylvqrat 65o.re tX1recg vOovg ivalvde recg Tr' rkilIF
ixtzetulvag ivc5vidio'ccv. 7ovortvtavbg 61 OadtAEbg (Stu-
retx(opart rivzapaAtav zeptPaVov 52.)1v, rag re vavol
zai Tag v?ytthrct nv e:GTOUEtall C(11EGGSGOCTO. &Alex zed.
'an). TO13 ZdaTOg 6xerollv Lx rCov Qev, rcerrv ChlEiXELy
ig rfiv 71.6Atv <ig> intgeoyzov v it1iEv iitpog. kvt
rtg ivToadzu xcAtg ecnctect, Td;repog iivouce, 4zora-
pot) Pv 6et,Upa zepti361lerat. ix roi3 LzzAa6-rov, Adcpov
cTh ainfl lzavearrixdra 6(patov etzev. 4)2 0/5 ail cri) noL3.9)
Ex2.ccgrivotgf3ccoLg icaco. 2,Aec PactAebg
'lovortvtavg !Lira r93 zept(36,1.9) ivrlaetzev 657TE
iyzEpatpEt rosoth.s-o rv Adcpov, 66oij co3to3 ZaTU6E-
EVrEpog re4 xpdrEpa 1V. zal o'roc'ev L1JInCO/gGrriGEV
0-oAcor93 TECXEL, 5aEll di' rag retxouazoDo.tv ol rg 7r6--
XEcog c4tvvcuevot Lx roD ecovaitoi5g ataudxovrat, rcbv
7r6pycov i'xa6rov 99pot;ptov 19vp,v6v iGxevcio' cer o elvat.
zal ree Lx Tof, zIpt(362.ov ulzpt ig rbv zorauini ata-
zetztouccrt ne,9tgceAcbv 1.x9ar-varo. TaDT P21 OV
f3crot2.et rtde nezolqrat.
Kai, ada cd)rc;3 kvc*ara eEpyaorat augie TEnv
LIAnv Ofeci:cnv zal Tip/ 'Pin) za)..oueulvip, Alut'uovrov, iyeo
ard,c5o'co. zQcbta i.eev OtAtivrovz62..eog re zal Becloiag,
ETC lili'VT01, .>16eta1Jov.z6AEG5g TE xa MOntvovz6lEcog To't
TE ivalovra ;caL xceraZEZOVVX(h-CC 67rovat Tr? Zdan 93zo-
domljGaro ainag intltaxcorckrag vvii3atvev
zaze i'aveo't yetrovuO6ag Pa9f39cov noLlag. 2ca cppo/3-
cre ecvc4nauct bet Opxiig 16p1;6aro zo1alig, iov rim
xo'vccv, c'croxetuivliv rex zpdrEpa ratg rcbv nohtticov
,9 Op ctig,:ravro':zao'tv raviiv cia4corovscarEanii6azo.
zee 99potptce,i3oa iittc2,. ue,uvi;o4ca cci)rCov, npbg 6votta E.

rOacz ippotjta 19.etdrarog ipiv 13ao.tAei,g'.1ovo.rtvta-

www.dacoromanica.ro
 78

vbg istritiv iv xo.pu.rfi zulow.tivu Eivc,52rv xulToadn

wet epcixv ;tat Aitutt6vrep azcog.]
'Ev El3Qo'orn Kapcia19-upoc.
.dvatzat. 1114og.
Man. Tov).Eof.)g.
"Apov.
Tvel'onlIn rec xcavot5Q-
Kaarpgapfict.
rux ZcoarE96ov.
Ece6E4pce.
Bipywov.
(9Eodcopoljzolt;. zItyytov.
T toi 0QcGov. EnaGog.
LovaaviZ. KovoTovtoZooc.
MotSvdExce. llo-cocttovxc'cdralov.
Ocepacvdcd.a. Eicaizata.,
zlivt0g. T igzeiptov TavQoacEpci-
Mrcepov. lcov.
doeXdrocePa. BnAocedhrcepoe
B. EXetazEg.
Kov6x4ipt. Bizapa.
Kotj6xonttg. Hoy6t,v6v.
eQ4X7N. Ttionnrpovflpt.
Exceptcorce60,015xpa.
B66zapa.
./149136vag.
BEdotrzapay.
046acrtjg.
Kaztarolipta.
Tof) icytov Tpatavoil
Bnpizapci.
'Idy era. ea.
Eolflavoi),
'WPM. BcC6xov.
BlipTitapog.
Zeyxvpo.
Tap,ovi3apt.
*Lxittvocg.
4,114tu,a6vrov.

www.dacoromanica.ro
 79

Znp,c4oxou. 26yagog.
KT; purc'epcov. Bovqratiayt.
Kcecti36vcov. TgvQ6xcottov.
T arcou. Ntxn.
;Ivrcoivou. Kceporohl,Pa.
rEa'accwo6dlizov. Z lEtgag.
XEpoi:vov. Friret6r4ovg.
17poPtvov. 4&'n. [rnrplcanCota].
Toi) hytov Osa8o5pov. P 92 11QoPtvov.
BovpaZZTla Kd9pEpog.
Tcezoan. TriEatiudyrri.
Toi3 ytov lov/cavoii. io.y/Ovg.
TgtraEroiig. zIceWraeria.
Bnita6r75Q4CICg. 6E06 C090151r011tg.
Ter pevag. n1 ) VA' C.521.

BpZdag. novno2.iycov.
Bfjpog. Ba6e0ovvov.
Oconkodt4. .1yxtaXog.
Btu. Mapzcavdv.
Ivayoyxl,L Kvolaceva.
Lo-6ag. BExof),I.t.
Af),01,7c4ov. Tee epc,exib v 2,EtZ6,UEVCX.
zloQdireg. Hap TE tin) EiStEtvov zdv-
Ecept2te0T5v. TOV ca l zorapIrv7arpou,
ICAet6oi3pce. xecv rt p,E6oyEeu, oijvcog.
`21).cc5tvoet.
OpecovQexou.
Alvalag 7-meet 07/ 710
Babsoe. ra,ubv NIcrtRov
Xptjccevaog. Tpxo-N.EvrE.
likepstipanot. ExcerQtyce.
Z13E1390. MzirtccQcc.
Toi) bytov OtodoSpou. 'gEvrcbrEa6-cce.
www.dacoromanica.ro
 80

zhoveava. 'PEat.dtva.
./ltpu. Ecovdravrtavd.
Vavo'66g. Kabto'mg.
Blacytg. Buovahva.
14Qtva. BElEatlIft.
NotzoAtg. Pi1091,TTOg.
ZosidEpa. Tovi3oijara.
Exti3veog. zitvwxerce.
176,16g KcrreAlov. Movr898yrvE,
KtoYeacOg. Biztg.
Bacit iQuag. .12.-ctva.
ME'-raLl.og. May,94301E.
.13119txcc9a. ny9a.
Zza*LOG. EzEdeg.
Matpsipcurce. N4513ag.
Bdaceg.
Ztovo-MEtke.
'Ev a k TT] juEaopit.t.
Toveoang. Kozolaroeog.
siovartvtavonroottg. .131eywaso5.
eE91.1.4. 71,12,trc5.
rEpEillop,oiivrEg. !dreveuxvo'c.
.;1611Pa. MovethsiM.
Koi5GxavEa. "Irgng.
Ko/36xovh. Ka6vEll6vol3o.
0066CCIOV. Hadm5cipa.
Bc6d(vcc. Busitacpci.
ManztavoiSzolig. Balzvuvava.
2.-zuatg. Zdleaara.
/"Qa/pc5. 2t-toza.
NovcS. Kov 6 65.
Tpoatvrg. 1"Qaz lava.
NEatodovv6. HQ iid t.g.

www.dacoromanica.ro
 81

2P7a0- Kegag.
11av2,1,gav8ea-
1146xitg.
Kara6doil.
Ni6ZOIng.
M'Ova Osoadva.
Tptg. NoPovartvutver..
.179s6c8ico.
'Epyagta.

Celelalte carti din opera lui Procopius De aedificiis, ne-

reproduse de noi *i netraduse, se ocupa de constructiile cid-
dite de imparatul Justinian in Constantinopol, in Asia i in
Africa.

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV 6

www.dacoromanica.ro
 PROCOPIUS
CONSTRUCTIILE IMPARATULUI JUSTINIAN

CARTEA III
CAP. 7

Acestea au fost constructiile pe cari le-a facut imparatul

Justinian la Tzani 1). Dincolo de acestia, pe tarmul pontului
Euxin se gaseste cetatea Trapezus 2); aici, din cauza lipsei de
apa, impratul Iustinian a construit un apeduct pe care l-a
numit dupa numele mucenicului Eugeniu si a scapat astfel
pe locuitori de suferinta lor. Tot aci, precum si in Amasea,
a reinoit mai multe temple ruinate din pricina vechimii lor.
Dincolo de muntii Trapezuntinilor este o localitate ce se
chiama Rhizaeum pe care a renovat-o si a intarit-o cu niste
intarituri mai presus de once lauda. Caci dintre cetatile din
vecinatatea Persiei, nici una n'a fost cladita mai presus decat
aceasta, atat ca mrime cat si ca siguranta.
In Lazica 3) a zidit o fortareata numita Losorium si in
aceeasi regiune a intarit defileul pe care 11 numim Clisura,
.pentru ca dusmanii, (lac& ar navli in Lazica, sa aiba drumul
inchis. Si la Lazi a renovat si biserica creOinilor, care fiind
veche era in stare de ruina. $i tot la Lazi a dada si o cetate
Petra, demna de admirat, pe care ins& Lazii in nesocotinta
lor au dat-o Persilor, cand Chosroe a venit aci cu o mare
Tzani, altA datA Sani, locuitori la sudul marii Negre. Regiunea
lor se numea Tzanica.
Trapezus, astral Trapizunda.
Lazica este o regiune ocupatA de Lazi In extremul cot al mArii.
Negre.

www.dacoromanica.ro
 84

armata. Dupa ce ins& Romanii au iesit biruitori din razboiu/

impotriva Persilor, omorind pe unii i facand prizonieri pe
altii, au distrus cetatea 'Ana la pamant, pentru ca nu cumva,
intorcandu-se din nou dusmanii, sa mai aiba putinta s ne
faca rau, cum am aratat toate acestea lamurit in cartea noas-
tit despre razboaie 1), uncle am amintit i aceea ca, pe con-
tinentul din fata Lazicei, pe unde este drumul spre lacul Mae-
otis, Romanii au daramat doua fortarete si anume Sevastopol
si Pityuns, fiindca auzisera ea' s'ar stradui Chosroe sa tri-
meata acolo o armata spre a ocupa aceste fortarete 2). Acuma.
insa imparatul Justinian, Sevastopolul care mai inainte nu
era deck un castru, l-a reinoit in intregime si prin ziduri im-
prejmuitoare i prin alte intkituri l-a facut o cetate inexpug-
nabila, impodobindu-o cu temple si cu alte cladiri si, atat ca.
frumusete cat si ca mrime, l-a facut una dintre cele mai
admirabile cetati.
Apoi, fiindc a aflat ca zidurile cetatilor Bosfor si Cher-
son 3) cari cetati mint situate pe tarmul maritim dincolo
de lacul Maeotis, si dincolo de Tauri si de Tauro-sciti, dela.
marginea imparatiei romane sunt ruinate cu totul, le-a
facut frumoase si puternice. Aci a ridicat si castelele nu-
mite Alusti si Gorzubita. In special a intarit cetatea Bosforul
care barbarizata de mult si cazuta in stapanirea Hunilor, a
adus-o subt stapanirea romana. In aceste parti exista o re-
giune, situata lang mare, cu numele de Dory 4), pe care din
vechime o locuesc Gotii cari n'au urmat pe Theodoric, cand
acesta a plecat in Italia, ci au ramas pe loc, de buna lor voie,
ca federati ai Romanilor pana in ziva de astazi, luand parte
si ei la razboaie ori de cate ori ar fi voit impkatul. Ei sunt
socotiti la peste trei mii si sunt foarte buni ostasi, priceputi
lucratori de pamant si mai ospitalieri deck toti oamenii. Acest
tinut Dory este inteo pozitie ridicata, cu toate acestea na
este nici sterp nici neroditor, ci este manos i producator
de fructe.

I) E vorba despre raboaele Romanilor cu Persil, H, 15, 17, 29 sf.

cu Gotii, IV, 11 si passim.
De Bel. Pers. II, 29. De Bel. Got., IV, 4.
E vorba de Bosforul tauric, nu de cel tracic, si de Cherson.
dela gura Niprului.
Dup Isambert Anecdota, Dory ar fi o localitate in sudul Basa-
rabiei si al Moldovei.

www.dacoromanica.ro
 85

In aceast regiune impkatul n'a zidit nicirea nici o

tetate i nici o fortareat; oamenii de aici nu caut s se
inchid intre ziduri, ci le place s locuiasc intotdeauna la
camp. Si fiindca se 'Area c s'ar putea ptrunde uaor la ei
i-au intrit intrrile prin niate ziduri lungi 1), punnd astfel
pe Goti in sigurant de invaziile duamanilor. Acestea pan& aci.
Cetatea numit Anchialos este locuit de Traci; este o
cetate lng pontuil Euxin, despre care vom vorbi, cand vom
descrie tinutul Traciei. Dar, de oarece a venit vorba despre
cele ce impratul nostru a construit pe trmul pontului Euxin,
nu este nelalocul sal s art aci ceeace el a zidit la An-
chialos. Aci tanesc niate izvoare de ap cald, cari servesc
ca bdi pentru locuitori. Acest loc impratii ce au doranit mai
inainte, din neglijent, 1-au lsat din vechime neinarit, deai
In vecin'tate erau atatea popoare barbare. Cei ce iai aveau
corpurile bolnave se tratau aci, dar nu-si aduceau uaurare
In boala lor far primejdie. Impratul Justinian a inconjurat
locul cu un zid, unindu-le vindecarea cu siguranta. Acestea
sunt intriturile pe cari impratul Justinian le-a ridicat in
Armenia, in Tzanica ai in jurul pontului Euxin. De acum tre-
buie s mergem sa descriem constructiile pe cari el le-a fcut
In restul Europei.

CARTEA IV.

Cap. I
Socotesc cd este o mare ai grea primejdie pentru cel ce
.caut sa' treac peste intinsul unei mari pe o corabie nepre-
Nazut cu cele necesare. Tot astfel este sa descrii, fiind lipsit
-de talent, constructiunile fcute de impratul Justinian. Cdci
.acest imparat, ca in tot ce a intreprins, deasemenea i aceste
constructii ce a adus la indeplinire, le-a fcut nu cu o mai
mic mrime sufleteasca. In ce priveate Europa el, cdutnd
sa egaleze lucrurile cu necesittile, a f'cut opere in descrie-
rea crora scrisul meu nu poate s fie la inltime. Cad a
facut astfel de lucrri cari s fie vrednice de vecintatea
marelui fluviu Istru i potrivite cu nevoile reclamate de bar-
barii stabiliti in acele prti. In adevr, in acea vecintate
1) Pare a fi vorba de apArare prin limes, iar nu prin burguri.

www.dacoromanica.ro
 86

locuesc popoare numite hunice si gotice si de acolo ne ame-

ninta cu razboiu popoarele taurice si scitice s'i Slavii si altii
fie Sauromati ce locuesc in care, fie Metanasti 1), numiti
astfel de istoricii din vechime, si alte neamuri de oameni sal-
batici cari se intampla sa se gaseasca pe aci, oh ca nomazi,.
umbland dupa pasuni, ori ca stabili. Imparatul Justinian eau-
Mild cu tot dinadinsul sa li se impotriveasca acestor popoare
ce erau in necontenite lupte si nefacand lucrul de man-
tuiala, a fost nevoit sa ridice de jur-imprejur nenumarate
intarituri, sa faca cladiri solide pentru garnizoane de soldati
si alte lucrar cari sa fie zagaz pentru dusmanii neimblanziti
si salbatici. Caci dusmanii isi luara drept norma. &A. poarte
razboiu far& de nici un motiv, sa nu-1 declare in urma vre-
unei ambasade, nici sa-1 starseasca prin veun tratat ori sa-1
intrerupa prin vr'un armistitiu, ci 11 incepeau fail sa-1 de-
clare si-1 sfarseau numai prin arme. Dar, vom merge mai de-
parte cu istorisirea, caci odata lucrul inceput se cade sa-1
ducem pan& la sfarsit si sa nu-1 lasam neispravit, dand inapoi,
fiindca altfel as fi vinovat de a nu vorbi despre ceea ce im-
paratul nostru nu pregeta sa faca cu fapta. Avand deci de
gand sa enumar constructiunile imparatului din Europa, se
cade sa spun mai inainte cate ceva despre aceasta tara.
Din marea Adriatica o parte a apelor uda in dreapta
uscatul si formeaza despartindu-se de restul marii, sinul Ionic,
separand astfel pamantul Ca in dreapta scalda pe Epiroti si
alte popoare, iar in stanga pe Calabrii si stramtandu-se foarte
mult, inconjoara aproape tot uscatul. Deasupra insa, fluviul
Istru, curgand din partea contrara, da Europei forma unei in-
sule. Aci impratul nostru a construit foarte multe edificii
de cea mai mare insemndtate. Cad, intarind bine toata Eu-
ropa a facut-o inaccesibila pentru dusmanii ce locuesc din-
colo de Istru.
Eu ins trebuie sa incep cu patria imparatului; el avand
In toate inta'ietatea, trebuie ca inceputul descrierii mele sa
porneasca dela el. Caci aceasta patrie inteo singura privinta
se poate tali, se poate lauda si glorifica: in aceea de a fi dat
Romanilor un astfel de imparat, ale carui fapte intrec once
putinta de a le povesti si descrie.
La Dardanii din Europa, cari locuesc dincolo de muntiL
1.) Melanasti, migranli sau nomazi.

www.dacoromanica.ro
 87

Epidamnilor hi vecinatatea castrului ce se chiama Bederiana,

era o localitate numit Tauresium 1), unde a vazut lumina
zilei imparatul Justinian, restauratorul lumii intregi . Locul
acesta, intr'un spatiu restrans, l-a zidit in forma de patrat
$i ridicand in fiecare colt cate un turn, a facut sa se nu-
measca Tetrapyrgia 2). Langa acel loc a zidit o foarte vestita
cetate, pe care a numit-o Iustiniana prima, cu un cuvant latin,
ce insemneaza intaia, ca rasplat pentru hrana celei ce 1-a
hranit 3); dei s'ar cadea ca toti Romanii &a-0 impun unii
altora aceea$i indatorire, fiindca regiunea aceasta a dat na$-
tere mantuitorului comun al tuturora. Aci a construit $i un
apeduct pentru apa ce curge acum in oras cu prisosinta $i MIA
incetare; i altele multe a mai cladit cari sunt derane de
amintit $i cari fac cinste fundatorului cetatii. Nu este u$or sa
enumere cineva sanctuarele inchinate lui Dumnezeu, sa de-
scrie cu condeiul palatele magistratilor, marimea porticilor,
frumusetea pietelor, strzile, bAile, pietele. Intr'un cuvant
este o cetate mare $i populata pi in altele fericita si metro-
pola, cu drept cuvant, a intregei provincii: pana la atata In-
semnatate a ajuns ea. Pe langa aceea, Justiniana prima este
re$edinta archiepiscopatului Iliriei 4), toate celelalte cetati
cedandu-i intaietatea, ca fiind mai mare; ea serveste ca o
dovada pentru gloria imparatului. 8i astfel ea este vestita
pentru na$terea imparatului, lar imparatul se fale$te de a fi
fundat aceasta cetate. Atat despre aceasta. Caci imi este
peste putinta sa descriu toate cu deamanuntul $i apoi se cu-
vine ca intreaga mea descriere sa fie mai prejos decat re-
tatea vrednica de imparat.
Apoi a renovat fortareata Bediriana $i a intarit-o cu
mull mai bine. Exista in Dardania o cetate veche, numita

Identificarea localitAtilor Tauresium si Bederiana este greu de

fAcut. Unii cred ca Tauresium si Bederiana ar fi la Precoplje, la apus de
Ni, altii c ar fi la Ochrida si In fine, dupA altii, la Scupi, Uskiib, pe
valea Vardarului, unde se an astzi satele Taor si in apropiere Bader.
AsemAnarea numelor fiind izbitoare, cei mai multi cred a se poate iden-
tifica Tauresium si Bederiana cu localitatea Scupi. Vezi discutia aceasta
la Litzica, Contributiuni la Topografia Balcanied in evul mediu, pag,
22 sq. Cf. Jirecek, Geschichte der Bulgaren, p. 79.
Tetrapyrgia, Quadriturrita, cele patru turnuri.
Ca rAsplat pentru nasterea sa.
Vezi lntroducerea, pag. 14.

www.dacoromanica.ro
 88

Ulpiana 1), ale carel ziduri erau asa de ruinate ca. nu mai
erau de nici un folos; dar'amandu-i cea mai mare parte din
ziduri, a refacut-o din nou, Impodobind-o cu multe podoabe
punand-o In stare de inflorire si a numit-o Justiniana se-
cunda, cad secunda pe latineste lnsemneaza a doua. Nu de-
parte de aci a zidit o all& cetate ce n'a existat mai Inainte si
pe care a numit-o dupa numele unchiului sau Iustinupolis 2).
Si afland ca zidurile Serdicei 3), Naisopolului 4), Germaei 3) si
Pautaliei 6) sunt ruinate de vremuri, le-a restaurat, punandu-le
cu totul In siguranta din partea dusmanilor. $i Intre ele a
zidit alte trei cetati mai mici Cratiscara 7), Cuvimedava 8) si
Rumisiana 9). $i aceste cetati le-a ridicat din temelie. $i voind
sa fac din fluviul Istru un puternic bulevard de aparare
pentru aceste cetati si pentru Intreaga Europa, a Impanzit
malul fluviului cu dese Intarituri, dupa cum vom arata-o pu-
tin mai jos si a asezat pe mal peste tot locul garnizoane mi-
litare cari sA Impiedice trecerea barbarilor din vecintate.
Dar, dei a facut toate acestea, totus, fiindca n'avea toat
lncrederea i nadejdea pusa In oameni, socotind In sine ca,
daca cumva dusmanii ar trece in vr'un mod oarecare peste
fluviu i ar da peste locuitorii din camp cu totul neaparati,
i-ar duce pe toti cei gasiti In slavie, luandu-le toate averile,
n'a crezut ca e de ajuns sa faca stapani peste fortificatii
numai pe locuitorii de langa fluviu, ci le-a dat i lor o proprie
sigurant, ridicand intrituri in interiorul tarii, asa ca fiecare
tinut sa-si aib fortareata sa sau sa fie In vecinatatea unui loc
Intarit, atat aici, cat si In Epirul cel Nou i In cel Vechiu,
Ulpiana este o cetate cunoscuta dup& monumentele epigrafice
ce s'au g&sit si cari ne vorbesc despre aceast& cetate. Ast&zi localitatea
se numeste Lepljan.
Iustinupolis era in apropiere de Ulpiana, probabil tot in C&mpul.
Mierlei.
Serdica-Sofia, orasul fundat de Traian, apoi Capitala Daciei me-
diterranee.
NaisopolisNi.
Germaea, Germania, locul de nastere al lui Belizarie azi
Banja.
Peutalia Pavtalia Kiistendil.
Crasticara (Scretisca) Tatarcik
Cuimedava Cumudeva langa Pirot.
Rumisiana Remesiana, resedinta de episcopie Bela Palanca
spre apus de Nis.

www.dacoromanica.ro
 89

tunde a facut cetatea Justinianupolis, numita mai Inainte

Adrianopolis 1).
A renovat de asemenea Nicopolis 2) i Photica 3) si
-asa ntunita Phoenice 4). Aceste doua din urma orase sunt si-
tuate intr'un teritoriu jos si sunt Inconjurate de niste balti
pline de apa. De aceea, Irnparatul Justinian, socotind ca nu
este posibil sa ridice pentru ele ziduri cari s poata sta pe
temelii solide, le-a lasat In forma veche, dar a cladit forti-
ficatii In apropierea lor pe un dea-1 ridicat i cu laturi pra-
pastioase. Se mai gsia aci i o cetate veche, fiind 'J'ira de
apa, numita dupa natura locului, caci din vechime purta nu-
inele de Euria 5). Nu departe de aceasta Euria se gaseste un
lac, si In raijlocul lui se afla o insula In care se lnalta o
Lacul Insa lasa atata cat s'a permit o intrare In insula
pe o portiune de pamant. Aci Imparatul transportand locui-
tori din Euria, a zidit o cetate cu ziduri foarte puternice.
CAP. 2

Dupa Epirul Intreg, cel ce parcurge Aetolia si Acama-

ida, are In faya sinul Crisaeus, Istmul, adeca Corintul i restul
Greciei. Ad s'a aratat mai mult clec& ori unde simtul de
prevedere al imparatului. E de mirare mai ales cu cate for-
tificatii n'a Intarit el imperiul roman 6). Caci s'a gandit la
toate si nu mai putin la intrarea Thermopylelor. Mai intai,
.a ridicat aci zidurile la o mare Inaltime. De aceea, muntii ce
se Inalt aci, nefiind Intariti, erau usor de cucerit pentru cine
ar fi Incercat, cu toate ca pareau inexpugnabili. Crestele mun-
tilor le-a Indoit pe toate cu turnuri, apoi castrul care din ve-
chime fusese ridicat aci de oameni de mantuiala l-a refacut.
Ti s'a dat o Inaltime destul de mare si fi s'a adaus cate o
Indoita crenel de ziduri. Pe ranga aceasta, locul fiind cu
totul lipsit de apa, s'a construit un rezervoriu de apa de
Justinianopolis odinioard Adrianopolis, cetate in Epir, ldrigd rAul
Drinos.
Nicopolis Actia Nicopolis, capitala Epirului azi Paleopreveza.
Photica Aidonat, azi Limboni.
Phoenice azi satul Phoenice, la sud de Santi Quaranta.
Euria, din Ei)/Aw, Cu cursul usor, azi Ianina.
Sd se observe cd pentru Procopiu imperiul este roman, iar nu
bizantin.

www.dacoromanica.ro
 90

ploaie. Apoi mai multe poteci, fiind nepazite i neintarite

inainte vreme, le-a refacut cu constiinciozitate. Cu drept cu-
vant, s'ar putea cineva mira, cum de regele Persilor, pierzand
aci multa vreme, n'a gsit decat o singura potec'a stramta
aceasta numai dupa ce a dat de un tradator, cat vreme exis-
tau acolo mai multe drumuri neintarite i bune pentru un car..
lar marea, udand cu valurile sale poalele muntelui, face ca
in cea mai mare parte sa fie aci drumurile de neumblat, ele
fiind pe aicea pline de crapaturi i nepracticabile din pricina
torentilor; de aceea, oamenii de odinioara au socotit ca este
imposibil de a intari cu ziduri cele ce sunt despartite dela
natura. Apoi, in fata unei lucrar din cele mai grele, am&-
nara mereu, lasand in seama sortii apararea locului si arun-
cand nadejdea salvarii lor in aceea ca nici barbarii nu cu-
nosc drumul. Oamenii in adevar fug intotdeauna de munca
ce li se pare lor grea, socotind ca ea nici pentru altii nu este
usoara. De aceea, nimeni sa nu mai incerce s'a intunece de
aci inainte lauda imparatului Justinian, fiindca, dintre toti
oamenii cati au existat veodata, el singur i-a intrecut pe toti
in intelepciune si in energie, el caruia nu i-a fost greu nici
chiar marea din vecinatatea muntilor pe cari ii uda, curgand
in jurul lor, sa o fixeze din temelii, in mijlocul valurilor
a nisipului celui ud si sa armonizeze elementele ce dela na-
turd par contrarii, supunandu-le technicei oamenilor i facan-
du-le sa cedeze fortii. Acest imparat, nu numai ca a unit
unele cu altele, padurile cu poenele, nu numai ea a impacat
muntii cu marea, nu numai ea a inconjurat toata Grecia cu
intarituri, nu nunaai Ca n'a incetat dragostea sa pentru supusi,
dar a dada chiar si inlauntrul zidurilor mai multe fortificatii,
ingrijindu-se astfel de soarta oamenilor pentru cari nimica nu
este sigur, nimica de nebiruit: asa ca, daca cumva s'ar in-
tampla ca dusmanii sa puna mana cu timpul si pe aceste
ziduri prin vr'un mijloc oarecare, paznicii sa se refugieze in
fortarete. Si a facut peste tot, in locuri adapostite, hambare
si rezervorii de apa si a orinduit aci ca la cloud mii de soldati
stationari, ceea ce nici odata mai inainte n'a facut-o vr'un
imparat. Dar, uneori, chiar si in timpul nostru, zidurile aces-
tea au ramas cu totul fail' de aparatori. Cand insa locuitorii
dela tara vedeau pe dusmani, ii schimbau indata felul de
vieata si se prefaceau usor in soldati de ocazie si faceau,
rand pe rand, aci de paza. Dar, din cauza lipsei lor de expe-

www.dacoromanica.ro
 - 91

rienta, erau cuceriti uor de di4mani i impreuna cu ei

Elada. Aceasta lips& de prevedere a fost de multe ori cauza
ca tara a ramas deschisa pentru barbari.
Is.stfel imparatul Justinian a facut intarituri puternice
la Thermopile. Si toate cetatile ce se gasesc in mare numar
in acea6ta regiune, dincolo de Thermopile, le-a intarit cu mare
grije prin ziduri puternice. Intre acestea au fost Saccus, Hy-
pata, Coracii, Unnum, Baleae i Leontarium. lata ce a facut
la Heraclea 1). Pentru cel ce vine din Iliria in Elada Ii iese
in cale doi munti cari mull& vreme merg impreuna foarte
apioape, formand in defileul lor o poteca ce se nurnete Cli-
sura.- La mijloc se gasete un izvor; in timp de vara curge
din munte o apa blind de baut i curata care crete i, in.
cursul ei, se preface inteun paraia. Cand ploua se ridica
aci un torent marit de ploi i inalt peste masura, grozav de
rdbadaios, strangand apele din vagaunile muntilor. Pe aci se
deschide pentru barbari o intrare fAr greutate spre Thermo-
pile i prin aceasta spre intreaga Grecie. In acest loc, de-
fileul era din vechime intarit din ambele parti, aci de cetatea
Heraclea, de care am amintit mai sus, dincolo de aa numita
Myropolis, despartita printr'un spatiu ingust. Zidurile aman-
durora fiind de multa vreme ruinate, imparatul Justinian le-a
restaurat, inchizand defileul printr'un zid puternic i prin
aceasta, unind amandoi muntii, a inchis drumul barbarilor,
dar a silit torentul de apa sa stagneze inlauntrul zidurilor
apoi trecand peste acestea sa se reverse, unde s'ar fi in-
tamplat.
lar cetatile din intreaga Elada, cate sunt ele dincoace.
de zidurile Thermopilelor, le-a pus in siguranta, renovand
toate fortificatiile lor. Caci se ruinasera de multa vreme, la
Corint intamplandu-se putemice cutremure de pamant, iar la
Atena i Platea i in restul Beotiei, cazand din cauza timpului
indelungat, nimenea nemai ingrijindu-se de ele. Si n'a lasats
nimic neintarit i nepazit, caci, gandindu-se la supu0i sai, i-a
venit in minte ca daca barbarii ar scobori din intamplare in
tinuturile din jurul Thermopilelor, dupa ce ar simti in urma
ca n'ar fi de nici un folos de a fi trecut peste acea intaritura,
restul Eladei fiind peste tot intarit cu ziduri puternice, li-ar
pieri indata curajul, tiind ca trebuie sa asedieze fiecare ce-
1) Heraclea Trachinia din Lamia. Celelalte localitti sunt greu de-
identificat.

www.dacoromanica.ro
 92

tate in parte. Cci cand nadejdia este amanata nu se apuca

.cineva de o munca grea si nici nu-1 impinge pe cineva sprez..
un castig amanat, ci sacrifica foloasele viitoare unei pre-
zente neactivitati.
Dup ce a fcut toate acestea imparatul Justinian, afland
ca toate cettile din Peloponez sunt lipsite de ziduri de apa-
rare, si Intelegand ca. are sa treac inca multa vreme, pentru
ca sa poata sa ingrijeasca de fiecare in parte, a Intarit istmul
cu un zid puternic, caci cel pe care 11 avea era de mult cazut
In ruin. Aci a asezat castre si garnizoane. In chipul acesta
a fcut ca 1ntreg Peloponezul sa nu fie accesibil pentru dus-
mani, chiar (lac& ar fi infrant fortificatiile dela Thermopile.
Dar acestea ajung pan& aci.

CAP. 3

In Thessalia era o cetate, cu numele Diocletianopolis 1)

,ce fusese fericita odinioara, dar, cu trecerea timpului, din
cauza invaziunilor barbarilor, dramata si de mult pustie de
locuitori. Intamplarea face ca sa fie vecina cu ea: un lac, ce
se chiama Castoria. In mijlocul lacului este o insul 1ncon-
jurata de apa; o singura intrare are inteun loc 1ngust, nu
mai lat de 15 picioare. In insul se ridica un munte foarte
limit, jumatate udat de apa lacului, iar restul fiind Inlauntrul
insulei. De aceea, acest 1mparat, parasind localitatea Diocle-
tianopolis care avea un acces usor si care a suferit Cu mult
inainte cele ce am spus, a zidit in insula o cetate foarte pu-
ternica si i-a dat, cum se si cdea, numele sat'. $i de asis-
derea, renovand zidurile inconjuratoare ale cetatilor Echi-
noeus, ale Thebei, ale Pharsalului si ale tuturor celorlalte
cetati din Thessalia, intre cari este Demetrias i asa numita
Metropolis si Gomphi i Tricattus 2), cazute In ruina din cauza
timpului 1ndelungat, le-a pus In stare de siguranta, fiind ele
usor de cucerit, dac cineva le-ar fi atacat.
Dar, deoarece am ajuns In Thessalia, hait sa mergem
-cu descrierea la muntele Pelion si la fluviul Peneu. Din mun-
tele Pelion izvoraste cu un curs linistit Peneul pe care 1.1 Ira-
podobeste cetatea pe lang care curge, Larissa, unde este
Ores lngl lacul Castoria, azi Castoria.
Vezi identificarea lor la Litzica, op. cit., p. 30.

www.dacoromanica.ro
 93

Phthia ce acum nu mai exista; aceasta a fost distrusa dirt

cauza timpului indelungat. Fluviul acesta curge foarte lin pang.
in mare. Tinutul de aci este producator in tot felul de fructe
si bogat in apa potabila, de care locuitorii totdeauna ingroziti
nu puteau sa se bucure, fiind mereu in asteptarea sosirii asu-
pra lor a barbarilor, fiindca nicairea nu era in tara o inta-
ritura, unde sa se refugieze spre a se salva. In adevar, Larissa
si Caesarea, intariturile lor fiind cu totul distruse, se vedeau
lipsite de aparare. Imparatul Justinian, facand o fabrica de
materiale, a adus prin putemice ziduri fericirea regiunii. Nu.
departe de aci, se gasesc niste munti prapastiosi imbracati
in copaci inalti pan& la cer. Muntii acestia sunt locuintele-
Centaurilor. In aceasta tara', dupa spusa miturilor de odini-
oara, s'a petrecut lupta intre neamul Centaurilor cu Lapitii,,
povestindu-ni-se cA ar fi existat odinioara un neam de oameni
monstruos si de daub'. naturi 1). Timpul de odinioara ne-a
pastrat oarecari urme in numirea cetatii ce se gaseste In
acesti munti. Caci tinutul de aci se muneste 'Ana in ziva
de astazi Centauropolis; zidurile acestei cetati fiind ruinate,
imparatul Justinian le-a restaurat si le-a intarit, impreun.
cu cele ale fortaretii Eurymene ce se gasea ad, deasemenea
ruinata. Si alte multe castre a renovat imparatul acesta in
Thessalia; numele lor le vom transcrie ceva mai tarziu in lista.
noastra, impreuna cu cele cladite in Macedonia.
lar acum, pentru ca sa nu ramana nimica din Elada ne--
enumerat, sa trecem la insula Euboea, care este foarte aproape
de Athena i de Marathon; caci aceasta insula Euboea se ga-
seste langa Grecia, in mare. Ea pare a fi fost candva despar-
tita, inainte fiind una cu continentul, separata. in urma, prin-
tfun san de mare. Caci aci o limba de apa, land cetatea
Chalcis, desparte uscatul si din ambele parti se stramteaza
tarmii cei prapastiosi si se reduc la latimea unui rau. Limba
aceasta de mare se numeste Euripus. Aceasta este situatia
Euboeei. Legatura peste apa o face o singura punte. Punand-o,
de cate ori voesc, localnicii par a fi continentali si trec cu.
piciorul pe tarmul din fata si iaras apoi, ridicand-o, merg cu:
barca i devin iaras insular. $i astfel, prin aruncarea unei
singure barne i prin inlaturarea ei, sunt cand pedestri cand
1) Centaurii eran oameni Cu trupul de cal. Vezi amAnunte In Mitol..
gr. rom.. II, p. 48.

www.dacoromanica.ro
 94

plutasi. Insula inchisa inauntru o munesc PaIlene ')... Vechii

locuitori i-au inchis intrarea cu un zid si, unind marea de
.ambele parti, au cladit aci o cetate pe care oamenii de odi-
nioara au numit-o Potidea, cei de astazi Casandria. Tot ce
fusese in acest loc din vechime construit, timpul a macinat,
asa ca Hunii nu mult inainte, atacand aceasta regiune au
-cucerit cetatea fr teama, ca i cand n'ar fi avut nimic de
facut, si fara piedica, desi de cand e lumea ei nici data
n'au cautat sa asedieze orase 2). De aceea, imparatul Justi-
nian a gasit prilejul sa-si arate si virtutea si marinimia, caci,
punand prevederea in fata nenorocirilor, prin damicia sa,
le-a dat suferintelor o soart& mai bun& Iar cetatea Pallene,
protectoarea intregei regiuni, i intrarile ei le-a facut de ne-
biruit si de necucerit, pentru cei ce ar mai fi voit sa. le atace.
Acestea a cautat el sa le infaptuiasca in Macedonia.
Nu departe de Thessalonic curge raul numit Rhechius.
Acesta, curgand printr'o campie roditoare si lipsit& de piatra,
isi descara apele in marea invecinata. Cursul fluviului este
lin, apa linistita si buna de taut. Campia este inteo regiune
joasa, locul baltos este bogat in pasuni. Acestea fac in ade-
var tara fericit; dar, tocmai de aceea foarte ravnit& de bar-
bari, neavand in cele 40 de miliare nici castre si nici un fel
-de fortificatii. De aceea, imparatul a zidit, la revarsarea faului
Rhechius si la tarmul marii, un castel foarte !Tiara, o cla-
<lire noua pe care a numit-o Artemisium.

CAP. 4.

Se cuvine acum sa vorbesc i despre celelalte constructii

-ce le-a facut in aceasta parte a Europei. Si daca as face,
inaintea altor oameni cari ar locui departe de aci si cari s'ar
gasi intea alt& tara, enumerarea fortificatiilor ce le-a ridicat
imparatul Justinian, istorisirea mea, fiind fara de martori,
stiu bine ca ar parea a fi fantastic& i cu totul de necrezut,
din cauza numarului celui mare de lucrri savarsite. Acuma
insa acestea se pot vedea cu ochii si foarte multi oameni
Textul aci prezint o lacun. Se continuA cu descrierea con-
structiilor din Macedonia.
Aci pare ca se ascunde subt numele Hunilor, numele Gotilor,
despre acestia stim, din alte izvoare, cA evitau asediul oraselor.

www.dacoromanica.ro
 95

localnici traesc aci, impreuna Cu noi. Deci hait, bazandu-ne

pe adevarul garantat, sa enumeram far& intarziere intaritu-
rile pe cari le-a facut imparatul Justinian in provinciile nu-
mite, fie ca a restaurat pe cele ruinate, fie ca pe altele le-a
ridicat din nou. Si nu va fi nepotrivit sa le arat pe toate
inteo lista, pentru ca multimea Je numiri sa nu produca, prin
.amestecul lor, o prea mare confuzie.
lata deci castelele cele noui facute de imparat in Noul
Epir :

Vulpiansus Brebate
Episterba Thesaurus.
Sceminites
Aona-Avelona Renovate:
Stephaniacum-Stefana 1) Sancti Stephani
Argos 2) Cethreon
Aliula 9 Apis
Dyrrachin 4) Peleum
Sanctus Sabinus Come
.Gemenus Pacoue
Bacuste Scydreon polis
Alistrus Antipagrae
Patapa Tithyra
Epidunta Brebeta
Bacusta Bupos
Martis Endynia
Irene Dionysos
Speretion Ptobiu
Aoion Tyrcanus
Streden Capaza
.Gynaecomites Pupsalus
Lab ellus Gabraeon
Epileon Dionoia
Piscinae Clementiana
Deuphracus Illyrin
Dolebin Cilicae
liedonia Argyas
Titiana 'Eherma
Cithinas Amanteia
Ulibula 5) Paretion

Stephani fanum.
lAnga Castoria.
Aliula-Olivula.
Dyrrachium-Dura7zo.
Pare a fi un dublet.

www.dacoromanica.ro
 96

In vechiul Epir castele Pascas

noui: AuIon
Bolbus
Parmus Brigizes
ulbus Optas
Cionin Plevrum
Marciana Caminus
Algus Therma
Cimenus Bogas
Xeropotamus Neapolis
Europa Calarnus
Chimaerae Museium
Helega Acremba
Homonoia Adrianium
Adanon Edana
Siclae
Renovate: Nymphium
Murciara Metizus
Castina Argicianum
Genysius Bazinus
Percus Cassapas
/vlarmarata Parthion
I.istria Gentianum
Petroniana Priniana
Carmina Thesteum
Sancti Sabini Cyrrhi
Si in castrul Come cisterna Gurasson
Martius Limnederium
Pezium Burbooden
Onalus Cumarciana
$i in campia dela Justianopol Babas
0 a Fhoticei cloud castele ale Cryniana
sfantului Donatus: Pelecum
Symphygiun Lages
Pronathidum Crataeq
Hedones Fasciae
Castellus Placidiana
Bulibas Hygea
Palyrus Limnaae
Posidon Optium
Trana Haradrus
Colophonia Cassopes
In Macedonia: Castele renovate in Thessalia:
Candida .Alcon
Colobona Lossonus
Basilica Amyntae Gerontice
Melichiza Perbyla
www.dacoromanica.ro
 97 .
Cercinei Priscupera
Scidreus Miletes
Fracellan Dardapara
Cesuna
Veriniana
Castele nuoi In Dardania: Lasbarus
Castellovretara
Laberium Edetzio
Castimum Dinium
Rabestum Cecola
CasteIlium Emastus
Acrenza Castelona
Terias Capomalva
Drullus Seretus
Victoriae Ptocheium
Cuino
Renovate: Berzana
Besaiana
Cesiana Arsa
Tezule Blezo
Usiana Labutza
Besiana Quinti
Mascas Bermezion
Liste Catrasema
Celleriana Rotun
Zysbaes Cobenciles
Genzana Marcelliana
Petrizen Primoniana
Eutychiana Pamilinus
Mulato Aria
Belas
Cattarus In teritoriul ceatii Sardica :
Cattarecus
Pentza Scupium
Cattafeterus Stenes
Dabanus Marcipetra
Cuvinus Briparum
Germatza Romaniana
Victoriana Struas
Azeta Protiana
Durbuliana Maccuniana
Suricurn Scopentzana
Cusines
Tuttiana In tinutul Cabetzan, nou
Vallesiana Valvae, renovate:
Vella
Catrelates Byrsia
Casyella Stamazo
Maniana Clesbestina
IZVOARELE ISTOREEI ROIELNILOR VOL. XV 7
www.dacoromanica.ro
 98

Duiana Lignius
Turicla Itadeva.
Medeca
Peplavius In teritoriul cetatii Germen-
Cunae ne, nou Scaplizo, renovate:
Bineus
Trisciana Germas
Parnusta Candaras
Tzimes Rolligeras
Bidzo Scinzeries
Stenecorta Riginocastellum
Danedeva Suegogmense
Ardeia
In teritoriul cetatii Pauta:
...Noui:
Tarporum
Bugarama Suavastas
Betzas Herduscera
Bregedava Blebois
Borbrega Zeapuries
Turus
In tinutul Scassetana:
Renovate :
.Alarum
Salebries Ma gimias
Arcunes Lucunanta
Dures Balausum
fluteries Buttis
Barbaries
Arvatias In teritoriul cettii... noui:
Cutzusura
Etaeries Calventia
Itaberies Faranores
Bottes Stranbasta
Bitzimaias Aldanes
Badziania Barahtestes
Banes Sarmates 1)
Bimeros Arsena 2)
Tusudeaas Brarcedum
Scuanes Eraria
Scentudies Bercadium
Scares Sabiniribes
Tugurias Timiana
Bemastes Candilar
Stramentias Arsaza
La Sarmates era o colonie de Sarmati poate din timpul Impara-
tului Constantin. Cf. Jire6ek, Die Heerstrasse, pag. 19.
Arsena, in drum spre miaa-zi, azi Ral'anj.

www.dacoromanica.ro
 99

Viculea Frerraria 2)
Castellium Topera
Groffes Tomes
Garces Cuas
Pistes Tzertzenutzas
Dusmanes Stenes
-Bratzista Aiadava
Olodoris Des treba
-Cassia Pretzuries
Grandetum Cumedeva (Cuimedava)
-Urbriana Devrias
Nogeto Lutzolo
-Gurbicum Repordenes
laudzones Spelonca
Duliares Scumbro
Mediana 1) Briparo
Tiugcona Tulcoburgo (Sculcoburgo)
Castellium Longiana
Lupofantana 3)
Renovate: Dardap ara
Burdomina
Hercula Grinciapana
Mutzianicastellum Graecus
Burdopes Drasimarca
Calis
-Millareca In teritoriul Aquiensis, nou
Dedbera Timathochium, renovate:
I-Iesdupara
Petres
In teritoriul Remesian: Sculcoburgo (Tulcoburgo)
Vindimiola
13rittura Braiola 4)
Subaras Arganocili
Lamponiana Castellonovo
Stronges Florentiana
Dalmatas Romyliana 5)
Primiana Sceptecasas (Septem casae)
Mediana, azi Brzibrod, trei mile departe de Ni, Cf. Jire6ek,
Die Heerstrasse, pag. 22.
Frerraria, probabil In loc de Ferraria.
Lupofantana. Dativul adnominalis intrebuintat in locul geneti-
-vului. Fantana Lupului, ca si mai sus Sculco sau Tulco burguL
Diminutivul Braiola presupune existenta unui Braia sau Bria,
vorba traca, insemnand oras. Acelasi cuvant il Intalnim ca apelativ In
Mesembria, Selimbria etc. Tema aceasta o gasim si In vorba
Vezi Biletchi-Albescu, Din vechia toponoinasticd a Romeiniel, In Orpheus,
IV, pag. 9.
Romula, mama imparatului Galerius. In cinstea ei, imparatul a
idit un castel numit Romuliana.

www.dacoromanica.ro
 10U

Argentares Potes 2)
Auriliana Amulo
Gembero Setlotes
Clemades Timaciolum 3)
Turribas 1) Meridio
Gribo Meriopontede
Chalaro Tredetetilius 4)
Tzutrato Braiola 5)
Mutzipara Motreses
Stendas Vicanovo
Scaripara Quartiana
Odriuzo Iuliovallae e)
Cipipene Pontzas
Trasiana Zanes 7)

CAP. 5.

Astf el a fortificat impdratul Justinian tot teritoriul me-

diteranian al Iliriei. Voiu arata acuma Irisa qi In ce chip a
Intrit el cu fortificatii i cu garnizoane de soldati malul
Istrului ce se mai nume0e i Danubius. Impratii romani de
odinioara, spre a impiedica trecerea barbarilor ce locuiau de
partea cealaltd a Dunrii, a impanzit cu cetti Intregul tarm.
al fluviului, ridicand fortarete i castele nu numai In partea
dreapta, ci pe ici colo i pe cealalta parte 3). Aceste Intari-
turi le-a facut nu ca sa fie de necucerit, daca. cineva le ar
fi atacat, ci ca s'a nu lase malurile fluviului lipsite cu totul
de apartori, barbarii din acele regiuni evitnd asediul ora-
elor. Cele mai multe dintre Intarituri erau formate dintr'un
singur turn; de aceea, cu drept cuvant, se numeau ele mono-
pyrgia 9) qi, de sigur, putini oameni le aparau dinluntru; dar
aceasta ajungea pe atunci s'a bage groaz In popoarele bar-
bare, ca s'A se teama de a ataca pe Romani. Mai tarziu Ins
Attila, navalind cu o armata mare, a cuprins fr nici o
Turribas, probabil Turribus.
Potes, dublet al lui Pontes.
Timaciolum, adea Timacul cel mic, numire pastratA In actualut
Timoc.
Tredetitilius, cei treisprezece tel.
Braiola este un dublet.
Juliovalle, Valea lu Juliu. Dativul Julio este adnominalis.
Zanes este un dublet.
E vorba de regiunile dela nordul Dunarii, dupl retragerea ar-
matei romate din Dacia lu Traan.
Monopyrgia, adeca un singur turn.
www.dacoromanica.ro
 101

greutate acele intarituri pi, ne opunandu-i-se nimenea, a pu-

stiit o mare parte din teritoriul roman. Dar, imparatul Justi-
nian a refacut cele daramate, nu in forma de mai inainte, ci
intarindu-le foarte putemic pi, pe lang aceasta, a facut multe
din nou, redand astfel imperiului roman securitatea ce se pier-
duse. Toate aceste le voiu lamuri, cum s'au petrecut.
Din muntii Celtilor cari acum se numesc Galli izvorapte
fluviul Istru; el inconjoara o mare regiune care, in cea mai
mare parte, este pustie, fiind locuit pe ici colo de barbari
cari traiesc din vanat, neamestecati cu alte neamuri. Ajun-
gand in vecinatatea Daciei, se pare ca desparte mai intai pe
barbarii ce se gasesc la stanga de Romanii ce se era* la
dreapta. De aceea Romanii numesc acea Dacie, Ripensa, caci
ripa in latinepte insemneaza mal. Pe malul de acolo fusese
zidita odinioara prima cetate numita Singidunum1). Cu tre-
cerea vremii, barbarii cucerind-o, au distrus-o complet, la-
sand-o cu totul lipsit de locuitori. In acelapi chip, daramara
ei cele mai multe dintre celelalte localitati intarite. Imp.&
ratul Justinian, renovand-o in intregime pi imprejmuind-o cu
ziduri puternice, a facut ca ea sa. apara din nou o cetate
vestita i insemnata. A ridicat pi un alt castel foarte intarit,
la o deparare de opt mile; de aceea, cu drept cuvant, acesta
se numeste al Optulea" 2). Dincolo de el era o cetate veche,
Viminacium3) pe care imparatul, fiindc cu vremea se da-
.ruise din temelie, a restabilit-o, apa ca apare cu totul noua.
CAP. 6.
Pentru cel ce pleaca inainte din Viminacium, Ii iese in
lata pe malul Istrului trei localitati intarite Picnus 4), Cupus 5)
Novae 6. Acestea, inainte vreme aveau un singur nume
pentru fabrica de materiale i pentru unicul lor turn. Im-
paratul basa a facut acum in aceste locuri atatea edificii
atatea intarituri ca ele, pi ca populatie pi ca marime, sunt
Singidunum, Belgrad, oras !Mara.
Nu se poate identifica, dar era la opt mii de pasi, pe DunAre
In jos.
ViminaciumCostolat, cf. Al. Philippide, Origlnea Romanllor, I,
s. 341.
PicnusGrAdiste.
Cupus--Golubat.
Novae--Brnita.

www.dacoromanica.ro
 102

insemnate acum ca cetti adevrate, nu numai in aparent.

In fata cettii Novae, pe continentul din fat, se ridic un
turn de mult prsit, asa numita Literata; cei vechi o numeau.
Din ea impratul nostru a ridicat o fortareata
Lederata 1).
mare si mai ales foarte puternic. \Pupa Novae sunt cas-
telele Cantabaza 2), Smornes 3), Campses 4), Tanata 5), Zer-
nes 6) si Ducepratum 7) si pe malul de dincolo alte multe pe
cari le-a ridicat din temelie 8) la marginea trii 9). Apoi asa
numitul Caputbovis 10), opera imparatului Traian, in urm ve-
chiul orsel cu numele de Zanes 11). Toate acestea impratul
le-a intrit, ridicndu-le ziduri de jur imprejur si prefcndu-le
in citadele de necucerit ale imperiului. Nu departe de Zanes
este fortdreata numit. Pontes 12). Fluviul desfcndu-si aci
cursul in dou, prin aceasta inconjoar o mica parte din farm
si apoi revine iars in matca sa si-si amestee din nou apele.
Aceasta a fcut-o fluviul nu dela sine, ci silit de technica
oamenilor. De ce locul s'a numit Pontes si de ce Istrul este-
silit s revie la albia sa, o voiu arta acum.
Traian, impratul Romanilor, fiind un om iscusit si ener-
gic, deoarece credea Ca nu este demn sa aiba, in loc de o
imprtie nemrginia, una marginit de fluviul Istru, si-a pus
in gnd s lege fluviul printr'un pod spre a trece liber si spre
a nu fi impiedicat atunci c&nd ar voi s. atace pe barbarii.
Lederata vezi Introducerea, pag. 23.
CantabazaMedovnita. C. Remus lije, Cetjile dela Dundre in
sec. VI, In Rev, 1st., XI, pag. 24.
SmornesGradinta.
CampsesLucadnita.
TanataTaliata, Milanovat.
ZernesDiema, Orsova. Era si o Transdiema pe malul drept,.
numita In urma tot Dierna, azi Tekija. Vezi Introducerea, pag. 23.
DucepatumDucis pratum. Corvinograd, dupa Litzica, la Kasajna.
Atragem atentia cetitorului asupra acestei fraze a autorului :
iv bi 1 avcarkpaq 117rEiptp eiPta 're TrahX4i cppopta bf Ogidiwv Ki
TatTra TWV taXetTWV tbEigaTo.
Dei vorbeste de nordul Dunarii, totus autorul 11 numeste mar-
ginea tarii.
Codex Vaticanus are textul Kai Troubp5CFES Litzica, op. cit.,
p. 49, presupune ca e vorba de caput lossae. Maltretus In editia sa ne
da forma Karroat3oEs, pe care 11 traduce prin Caput bovis Sip. Vezi
lntroducerea, pag. 24.
ZanesCladova.
PontesCostol.

www.dacoromanica.ro
 103

din cealalta parte. Cum a construit acest pod, nu voiu cauta

sa o spun; sa o spun& aceasta Apollodor din Damasc care este
architectul intregei opere. De altfel, podul n'a fost de folos
in urinal pentru Romani, el ruinandu-se prin revarsarea Du-
narii i cu trecerea timpului1). Cu acest prilej Traian a cladit
si cloud fortarete de ambele parti ale fluviului si a numit pe
cea de pe continentul din fata Theodora, celeilalte ins& si-
tuata in Dacia 2) i-a dat numele de Pontes, cad Romanii nu-
mesc podul cu vorba latina pons. ,Dar, fiindca fluviul prin
acest fapt devenea nenavigabil din cauza ruinelor si a funda-
tiilor, -au fost siliti sa schimbe cursul fluviului si apoi sa
revie iarasi la albia sa, pentru ca sa alb& astfel si aci un loc
de navigat. Ambele fortarete s'au ruinat In decursul timpului
si nu mai putin au fost distruse de barbarii navalitori. Pontes
care este situata in dreapta fluviului, imparatul Justinian a
refacut-o printr'o lucrare destul de noua si inexpugnabila,
punand in siguranta pe Iliri. In ce priveste pe cea de dincolo
care se numeste Theodora, s'a gandit ca nu trebuie sa-i dea
nici o atentie ca una care era expusa barbarilor de acolo.
Intariturile ce se gasesc dupa Pontes le-a recladit, renovan-
du-le si anume Mareburgul 8), Susiana, Armata, Timena, Theo-
dorupolis, Stiliburgus si Alicaniburgus 4).
In vecinatate se gsea oraselul numit Agues 5) ; o parte
a acestuia hind prefacuta in ruine, imparatul a rezidit-o. Apoi,
dupa el a restabilit, prefacand in fortificatii putemice, Burgo-
novore Laccoburgul si Dorticum7), castele ce cazusera
Rezult& din acest pasagiu ca pe la a. 550 cnd scrie Procopius
cartea sa, podul lui Traian nu mai exista.
Dacia RipensA, adec& Dacia din dreapta Dunrii ce dAinuia incd
In timpul lui Procopius.
In Mareburgus credem cA trebue 5.1 recunoastem Burgul sau
Turnul ce! Mare. rft)fproc este acelasi cu Burgul german. Aceste burguri
nu se pot identifica.
In Alicaniburgus, dup& Skok, Zum Balkanlatein, In Zeitsch.
Romanisch. Philologie, 1930, p. 530, am avea de a face cu numele de
persoanA gotic Alica, In dat. adnomininalis, i apelativul burgus. Alica
Gothus Thes. lin. la?., p. 1557.
Agues, adecA Ad Aquas, azi Vidrovat.
In Burgonovore, cum observA Litzica avem probabil o co-
ruptie foneticA ori paleograficA, urrn&nd sA intelegem Burgus novus. Pro-
babil cA odinioarA In loc de novo era vetere, din care se va fi pAstrat In
vr'un manuscris re. Identificarea lui ca si a lui Laccobugus nu se poate
face.
Dorticum, azi Racovita.
www.dacoromanica.ro
 104

In ruina din cauza vremurilor. Si asa numitul Turn al Jido-

vului 1-a prefcut asa fel ca s pail in adevr o prea fru-
moas& fortreat. Pe lang aceasta Burgovaltum2) fiind pa-
rsit de mai 1nainte si cu totul nelocuit, precum si un al
doilea oras, asa numitul Gombes, le-a inconjurat cu ziduri.
lar castelul Crispa, c&zut In ruine In decursul vremurilor,
precum si Longiniana si Ponteserium3) le-a recldit, o lucrare
admirabil. La Bononia 3) si la Novum4) a renovat turnurile
derimate. $i tot ce se ruinase la cetatea Ratiaria 5) a reparat.
$i alte multe, dup cum cerea trebuinta, pe cele mici le-a
mrit sau pe cele prea mari le-a micsorat, pentru ca sa nu
dea cele prea marl sau cele prea mici acces usor dusmanilor;
precum bunoard s'a 1ngrijit de Mocatiana 9), mai inainte
fiind un simplu turn, a prefcut-o Inteo adev&rat& fortareat,
iar la Almus 7), un castru foarte Intins, reducandu-1 si pu-
nandu-1 in sigurant, 1-a fcut de necucerit pentru dusmani.
$i In multe locuri, gOsind cate un singur turn si fiind din
cauza aceasta o glum& pentru asediatori, a ridicat cate o
fortreat foarte puternia cum a fOcut spre pildO la Tricesa
si la Putedis 9). lar la Cebrus inariturile ce erau In ruin
le-a reparat admirabil. Iar la Bigranae a zidit o noud fora-
reatO si de asisderea o a doua fortreatO In tinutul din ime-
diata apropiere, unde mai inainte era un singur tum, numit
Onos 9). Nu departe de aci se vedeau numai urmele unei
cetti. Inainte vreme cetatea se numea Augusta 10). Acum,
pOstrandu-si numele cel vechiu, a fost prefOcutd de ImpOratul
Justinian Intr. cetate nouO si, fiind intact, este plin de
o multime de lomitori. A refOcut si ruinele fortretii Ai-

Burgovaltum, adeca Burgul, sau Tumul ce! inalt.

Castelele Crispa, Longiniana si Ponteserium n'au putut fi iden-
tificate pana acum.
Bononia, Vidinul de astazi.
Novum neidentificat pana acum.
5 Ratiaria e capitals Daciei Ripense, azi Arcer.
Mocatiana, se crede a fi Rometodia.
Almus, azi Lom.
Tricesa si Putedis n'au putut fi identificate.
Bigranae si Onos nu au fost identificate.
Augusta, Ogost, In fata orasului BecheL

www.dacoromanica.ro
 105

ciava 1) si a ridicat cetatea Variana, de mult distrus si la

Valeriana 2), care n.'avea inainte intrituri, a ridicat ziduri.
Pe lang aceasta s'a ingrijit si de regiunile ce nu sunt
lngd malurile fluviului, ci sunt mult mai departe si cari ame-
nintau cu ruina si pe cari le-a 1nconjurat cu ziduri foarte pu-
ternice. A fcut aceasta la Castra Martis 3), la Zetnucortus 4) si
la Iscus 5). lar la malurile Istrului a gasit cu cale s ingrijeasc
de vechia fortreatd numit a Hunilor 6) si a intrit-o cu zi-
duri. Nu departe de aci, de cetatea Hunilor, se gseste un
teritoriu In care de ambele prti ale Istrului erau dou for-
trete, cea din Iliria munit Palatiolum 7), cea din fata ei
Sycivida Acestea, ruinate cu timpul, impratul Justinian
renovndu-le a taiat prin aceasta drumul barbarilor si a mai
zidit o fortreal din vechiul monument, nurnit Utus 9). lar la
marginea extrem. a Iliriei a rezidit castrul numit Lapidaria 1)
singurul turn pe care Il avea si care se cherna Lucernaria-
burg 11), 1-a prefcut intr. fortreat demra de vzut. Acestea
sunt constructiile lui Justinian din Iliria 19. Dar, nu numai
ca a fcut aceste cladiri In toat tara, ci, asezand in toate ce-
ttile garnizoane putemice de soldati, a inlturat atacurile
barbarilor.

Aidava, langa Rahova, unde s'au gasit ruine de cetate.

Variana si Valeriana cari nu pot fi identificate se gateau, dupa
Litzica la satele Ostrov i Vadin.
Castra Martis, mai In interiorul tar% nu la Dunare, poate satul
Kula, dupa Litzica pe valea Iskerului.
.Zetnucortus, neidentificata.
Iscus, este Ulpia Oescus.
Cetatea Htmilor, neidentificata.
Palatiolum, construit de impar. Constantin cu ocazia facerii po-
dului dela Celei.
Sycivida, sau SicidivaCelei, unde s'au gasit inscriptii.
Utus, la revarsarea raului Vid.
Lapidaria, neidentficata; intre Vid si Osma.
Lucemariaburg, neindentificata, de asemeni intre Vid si Osma.
Cu Lucemariaburgul se termina localittile din Iliria. Marginea provincial
era la Osma, vechiul Asimus, citat de Priscus In lzv. ht. Rom., VIII, p. 120.
Dupa Procopius, Iliria se Intindea la dreapta Dunarii pana la
Oescus din fata revarsarii Oltului.

www.dacoromanica.ro
 -- 106
CAP. 7.

Acestea sunt, prin urmare, fortificatiile ce le-a facut in

Iliria Fang& fluviul Istru. Sa trecem acum la fortificatiile pe
cari le-a ridicat imparatul Justinian in Tracia l'anga malurile
aceluiasi fluviu. Caci mi se pare ca trebuie sa enumar mai
intai cele ce el a construit langa mal si in urma pe cele fa-
cute in interior. Si, mai intai de toate, sa mergem de aci la
Mysi, pe cari poetii Ii numesc anchemachi 1), tara lor fiind
vecina cu Iliria. Deci, dupa localitatea numita Turnul Lucer-
naria, 1mparatul Justinian a cladit prin renovare Securisca 2).
Apoi a renoit zidurile ruinate ale Quintodemului 3). Dup
aceasta a zidit o cetate care nu exista mai inainte si pe care
a numit-o Theodoropolis 4), dupa numele imparatesei. Apoi
printr'o noua fabrica de materiale a refacut fortareata Iatrilor5)
Tigas cari erau in ruina si a adaugat un turn la castelul lui
Maxentius 7), fiindca Il socotea necesar, i la Chinton 9) a zidit
un castel care nu exista mai inainte. Dupa aceasta vine for-
tareata Transmarisca 9), in fata careia pe malul opus Imparatul
Constantin zidise odinioara, nu de mantuiala, o fortareata
numita Daphne 10), fiindca socotea ca nu este fail folos de a
pazi fluviul de ambele pani. Cu trecerea vremii barbarii au
distrus-o cu totul; Justinian insa a rezidit-o din temelie. Dupa
Transmarisca a tinut sa se ingrijeasca, dupa cum si trebuia,
de fortificatiile dela Altina 11) si de asa numita Candidiana 12),
cu mult inainte distruse de dusmani. Pe malurile Istrului sunt

Anchemachi, adeca ce lupta de aproape: comminus pugnantes.

Securisca spre apus de satul Beleni, la Belavoda.
Quintodem, ar putea fi o variant& a lui Dimo, Beleni.
Theodoropolis, poate satul Vardin.
Iatron, la revarsarea rAului Iantra.
Tigas, sau Tigras, l&nga satul Martin (Marotin).
Maxentii Cast. neidentificat.
Quinton, neidentificat.
TransmariscaTurtucaia, vezi Introducerea, p. 28.
DaphneSpantov, veii Introducerea p. 22.
Altina, Oltina, (var. 'AXib(va). In Not. Dig. or. cap. 37 pag.
102 int&Inim: Milites nauclarii Altinenses Altino, Cf. Tomaschek in Pauly-
Wissowa, sub voce. Oltina este un sat, un deal i o movil& in jud.
Constanta.
CandidianaDolni Rahova.

www.dacoromanica.ro
 -- 107
In sir trei fortdrete Turnul Saltus 1), Durostorul 2) si Suci-
dava 3).. Ruinele fiecdreia din acestea impdiatul a ingrijit sd
fie reparate. $i a avut grije de asemenea si de Quesor 4), care
se gdseste mai departe de mal. $i castrul Palmatis 5) asezat
inteun loc stramt 1-a mdrit si I-a lrgit, desi el nu este pe
malul fluviului. In apropiere a zidit prin renovare fortdreata_
Adina 6) aci barbarii Sclavini, ascunzandu-se mereu si din
;

locuri tdinuite tin&nd drumul caldtorilor, fdceau regiunea de

aci de neumblat. Si a intdrit si castrul Tilichion 7) si in stanga
lui a ridicat un fort.
Astfel erau fortificatiile din Mysia de pe malul fluviului
Istru si din vecindtatea sa. Sd trecem acum la Sciti 5). Aci
este mai intai fortdreata numitd dupd Sfantul Chyril 5), unde
impdratul a avut grije sd renoveze cele ce cu timpul se rui-
naserd. Exista apoi din vechime aici o fortdreatd numitd
Ulmetum 10), unde barbarii Sclavini stabilindu-si locuintele
lor, s'a golit cu totul si nu i-a mai rdmas decat numele.
Rezidind-o in intregime, din temelie, a fdcut aci un tinut
liber de ndvdlirile Sclavinilor. Dincolo de aceasta se gseste
cetatea Ibida 11), ale cdrei ziduri imprejmuitoare, fiind in mare
parte ruinate, le-a renovat in grabd si a cdutat ca locul sd
fie foarte bine intarit. Dincolo de aceasta a zidit un nou
castel, pe care 1-a numit Aegistus 12). $i o altd fortdreatd
ce se gseste la marginea Scitiei, numit Halmyris 12), fiind
in mare parte distrusd a reinoit-o, fdcand si o fabricd de ma-
teriale. $i acum gdsesc de cuviintd sd enumdr si celelalte
intdrituri ce a construit in aceastd parte a Europei.

Saltus pyrgos, neidentificat.

DurostorumSilistra.
Sucidava, Socidava, Sagadava, Marlan, Cf. Skorpil, Anciens Mo-
numents bulgares, in La Dobroudja, p. 109.
Cuesoris, probabil nu era la Dunare.
Palmatis, neidentificat.
Adina, neidentificat. Cf. Niederle, Manuel de l'Antiguit slave
I. pag. 6.
Tilichion, la apus de Silistra, poate Tillito.
E vorba de Scythia Minor.
Sf. ChyrilAxiopolislanga Cernavoda.
Ulmetun, Pantelimonul de sus. Vezi Parvan, Ulmeium, An. Ac. R..
a. 1912, 1914 t;;i 1915.
Ibida, Slava Rusa, Cf. Parvan, ibidem.
Aegystus sau Aegyssus--Tulcea.
HalmirisZaporojeni.
www.dacoromanica.ro
 103

CAP. 8.

Pana aci am aratat edificiile pe cari le-a construit im-

paratul Justinian in Dardania, in Epir, in Macedonia si la
celelalte popoare din Iliria precum si cele din Elada si de
lang fluviul Istru. S trecem acum la restul Traciei, punand
temeiul cel mai de seama al descrierii noastre pe regiunea
Bizantului, deoarece cetatea de aci intrece pe toate celelalte
nu munai prin puterea ei, ci i prin pozitia locului, inaintand
ca o acropole a Europei si pazand tarmul marii, unde acesta
o separa de Asia. Dar de oarece In cartile precedente I) am
explicat cele ce imparatul a infaptuit ca lacasuri sfinte, atat
inlauntrul cat si In afara de zidurile Constantinopolului, vom
cauta s vorbim acum despre celelalte.
In suburbiul orasului, se gaseste o fortareata care po-
trivit asezarii sale se numeste Strongy12) $oseaua ce duce
de aci la Rhegium, fiind in cea mai mare parte neregulata,
cand se intampla sa caza ploi mari, ea devine plina de bal.-
toace si nepracticabila pentru calatori. Acum imparatul acesta
pavand-o cu piatra a facut-o bun& pentru card si peste tot
lesnicioasa de umblat. Lungimea drumului este pana la Rhe-
gium, si are o asa largime ca. pot sa*. nu se loveasca cloud
care ce ar veni din directie contrara. Pietrile sunt extraordi-
nar de tari, ai putea spune ca sunt pietre de moara. Sunt mai
ales foarte mari asa ca fiecare acopere un mare teren si sunt
si ridicate. Ele sunt lucrate sa fie unite si netede asa ca nu
se simt legaturile si nici ca n'ar fi lipite exact, ci par a fi
concrescute impreuna. Atata despre aceasta.
In apropiere de numitul Rhegium3), exista un lac, in
care 5i varsa apele raurile ce vin din loturile mai inalte,
iar lacul le vars In mare. Astfel amandoua au un tarm co-
mun si acesta foarte ingust. Pe acest farm 11 inunda' aman-
doua, cand valurile protivnice navalesc, caci acestea se arunca
unul impotriva celuilalt pe tarmul comun. Cand vin In apro-
piere isi intorc apele revenind inapoi, casi cand aci si-ar fi
fixat sfarsitul lor. In unele parti, apele se amesteca, formand
intre ele o bimba de mare, fara sa se stie cui apartine apa
Vez! De aedihciis, cartea I-a.
Strongyl, Rotonda, azi Stromboli.
Rhegium, oras In Tracia, lang1 Propontida (marea de Marinara).

www.dacoromanica.ro
 109

din aceasta limba. Caci nici marea nu se varsa totdeauna

in lac, nici lacul nu se varsa totdeauna In mare, ci numai
cand vin ploi torentiale; la suflarea austrului, se vede cum
din lac inainteaza valurile, i cand sufla crivtul se vede cum
marea inunda lacul. In acest loc marea se retrage foarte mult,
stramtandu-se si ramanand la mijloc un prea Ingust spatiu care
se Intinde In profunzime si e atat de stramt ca se numeste
Myrmex1). Peste aceasta limba de apa ce uneste lacul cu
marea, despre care am vorbit, era odinioara un pod de lemn
foarte primejdios pentru trecatori, fiindca se Intampla ca ei
sa se prabuseasca Impreuna cu podul. Acum Insa. imparatul
Justinian, ridicand o mare lucrare din piatra cioplita In arcuri
Inane, a facut aci o trecere far& pericol.
Dincolo de Rhegium este o cetate nun:Ilia Athyra,
carei locuitori afland Imparatul ca sufere de o cumplita lips&
de apa, i-a scapat de nacaz, construind aci un rezervoriu, In
care sa se stranga apa mai mult chiar deck este nevoie,
ingrijind astfel din tot sufletul sail de oameni. $i a ridicat
zidurile dimprejurul cetatii, ziduri cari erau ruinate.
Dincolo de Athyra este o localitate pe care autochtonii
o numesc Episcopia. Impratul Justinian, observand ca acea-
sta.' este expusa invaziilor dusmanilor, si c tinutul acesta, In
cea mai mare parte, este lipsit de Intarituri si de once apa-
rare, a zidit aci o fortareata. Turnurile acesteia nu le-a ri-
dicat in mod obisnuit, ci In chipul urmator: Din zidul Im-
prejmuitor, tese in afara o constructie, la Inceput foarte
gust& dar sfarsind cu o mare latime; de fiecare parte a zidit
cate un turn. Prin aceasta se facea ca dusmanii sa nu se
poata apropia de ziduri, fiindca erau distrusi, fiind lesne loviti
de aruncaturile pazitorilor de pe inaltimea dintre tumuri. $i
aci, nici portile nu se gaseau la locul obisnuit intre turnuri,
ci erau asezate oblic In parle zidului iesit In afar& fiind
nevazute de dusmani, ci ascunse Indrt. In aceasta privinta
i-a adus servicii Impratului Theodorus Silentarius2), un barbat
foarte iscusit. Astfel s'au facut fortificatiile aci. Inainte de a
vorbi despre zidurile lungis), se cuvine sa spun Inca ceva:
Myrmex, furnica, stanca submarina.
Silentarius era o demnitate la curtea imparatului: qui Palatio yel
alibi silentium indicit, vezi Du Cange, Glos, sub voce.
Zidurile cele lungi sunt zidurile cele mari cari aparau Constan-
tinopolul dinspre continentul european.
www.dacoromanica.ro
 110

CAP. 9.

Marea, Incepand dela Ocean si din Spania, laid Europa

in stanga i se intinde spre rasrit pana In Tracia. De aci,
,despartindu-se, o parte se 1ndreapta spre rasarit, iar alta parte,
facand o cotitura, se opreste In asa numitul pontul Euxin.
Cand ajunge la Bizant, ca la un sfarsit oarecare, ea Isi abate
cursul spre laturea de fa's:Aril a orasului si, indoindu-se din
ce In ce mai mult, se preface intr'un san de mare, formand
cum e natural, din MO si din dos, istmul Traciei. Nu doar ca
marea s'ar desparti aci In doua In cursul ei, cum se obisnueste
la alte istmuri, ci fiindca, trite minunata cotitura, 1mbrati-
seag de ambele parti Tracia si, In acelasi timp, mai ales
Intreg teritoriul suburban al Bizantului. Oamenii construesc
aci vile si impodobesc aceste fauburguri nu pentru ce ar
trebui, ci pentru lux si placerile lor nemarginite si pentru
tot felul de desfranari pe cari le aduce omului bogatia. Cad.
Ingramadesc aci mobile multe si-si pastreaza aci lucrurile
de arta. Dar, deoarece nu mai putin decat celelalte regiuni
sufereau din cauza invaziilor neasteptate ale dusmanilor asu-
pra teritoriului roman, ba Inca erau i mai rau pustiite, 1m-
paratul Anastasie 1) a avut grije sa nlature raul, zidind niste
ziduri lungi, nu mai m. ici decat dela mila a patruzecea dela
Bizant, cari sa uneasca cele doua mari, unde departarea 1ntre
ele este de doua zile. Prin aceasta credea el ca va fi In si-
guranta tot ce s'ar gasi 1nlauntrul lor. Dar de aci rezultau
nenorociri si mai mari. Caci nu era posibil ca aceasta con-
structie sa aiba destula marime sau sa fie destul de puternica,
ori sa fie indeajuns de pazita. Daca dusmanii ar fi cucerit In
vr'o parte aceste ziduri lungi, pe toti pazitorii din launtrul
intariturilor Ii supuneau far& greutate, si atacand pe ceilalti
pe neasteptate le produceau nenorociri nespus de mari.
Imparatul nostru Insa, reparand ruinele acestor ziduri si
intarind strasnic partile slabe pentru paza, a Malt urmatoa-
rele lucrar technice. A 1nchis toate intrarile ce duceau dela
liecare turn la turnurile vecine si la fiecare turn a zidit In
interior cate o singura intrare dela pamant. De acolo paznicii
ascunsi la timp lsi radeau de dusmani, chiar cand ei ajungeau
lnlauntrul zidurilor, fiindca fiecare turn i avea pentru sigu-
1) Imparatul Anastasie a construit aceste ziduri In anul 507.

www.dacoromanica.ro
 111

rant& destui aprtori. lar in luntrul zidurilor a procurat o

siguranta desvrpit, nu numai prin cele ce am spus, dar p't
prin renovarea ruinelor cari se intmplaserA s cad din ce-
tatea Selybria 1). Acestea le-a fcut impratul Justinian la
zidurile cele mari.
lar cetatea Heraclea, situat lng mare, in vecinatate,
.ntunit odinioar Perinthus, cea dintai localitate din Europa,
lar acum a doua dup Constantinopol, era inainte vreme
sit de ap I cu totul neroditoare, nu fiinda teritoriul dim-
prejur ar fi fost lipsit de ap i nici c. vechii locuitori ai
.cettii nu s'ar fi ingrijit de aceasta, caci pi Europa avea iz-
voare din abundent pi oamenii de odinioar s'au ingrijit de
.apeducte, dar timpul, folnduli obiceiul, a stricat conducta,
fie ca. s'a neglijat vechia lucrare, fie ca incuria Heracleenilor
.a dus la aceeapi pierdere. Din aceast cauz locuitorii au p-d-
isit in curnd Heraclea. Acelapi lucru I-a fcut vechimea pi
.cu palatul destul de admirabil din acea cetate. Impratul
Justinian, vznd cetatea a prevzut-o, nu de mntuiald, cu
ap potabila pi limpede, ci cu o dmicie regard, din abun-
dent i, renova.nd toate, n'a rsat ca cetatea sa fie lipsit
de cinstea imprteasca.
La dep'rtare de o zi de HeracIea era o localitate lang
mare numit Rhaedestus, !rite frtunoas pozitie pentru cei ce
cltoresc spre Hellespont, avnd un port bun pi favorabil
pentru comertul maritim, plcut pentru acostarea i descr-
area corniilor pi apoi din care cor'biile incrcate puteau s'a
piece fr greutate. Dar, dac s'ar fi intmplat ca barbarii
s atace tinutul, el le sta gata deschis, fiindc nu avea nici
Intrituri, nici acces greu dela natur; apa c imparatul Justi-
nian nu numai ca a pus tinutul in siguranta, dar a salvat pi
pe toti locuitorii din vecintate. Cci a rezidit cetatea Rhae-
destus, pe de o parte, cu ziduri putemice, iar, pe de alt
parte, a fcut-o prin mrimea ei, extraordinar de populat.
Cnd amenintau barbarii, toti locuitorii .din vecindtate se
refugiau aci, la timp, pi, impreun cu avutul lor, gseau mn-

1) Se/ybria era tang& zidurile cele lungi.

www.dacoromanica.ro
 112

CAP. lo.

Acestea le-a facut imparatul Justinian la Rhaedestus.

Acum viu sa arat cele ce a infaptuit el la Cherrones. Cherro-
nezul este toata acea parte care este in fata Traciei. Caci,
Inaintand In mare se pare ca intra In Asia, ca si cum ar fi
unita cu malul de dincolo. Trmul ei are langa cetatea Elaeus
un promuntoriu care desparte marea in doua parti, si fiind
separat de restul continentului prin valurile sgomotoase ale
marii si, retragandu-se din fata marii ce inainteaza, formeaza
un golf ce se numeste Melas 1). Putin lipseste ca sa .nu fie o
insula, de aceea a si primit un nume potrivit, caci cu drept
cuvant se numeste Cherrones 2), despartita printr'un istm in-
gust, ca sa nu fie cu totul o insula. In acest istm locuitorii
de odinioara facura, de mantuiala, un zid, fara de nici o
grije, putand fi trecut cu o scara. Ai crede ca este o gradina
inconjurata cu un gard, scund si putin ridicat dela pamant.
De ambele parti ale istmului au facut niste mici si slabe ri-
dicaturi, pe cari le-au numit moles, iar spatiul din mijloc
dintre zid si valurile sgomotoase astfel 1-a intarit ca nu parea
a impiedica pe asediatori, ci mai mult a-i pofti la intrare: o
lucrare de o asa de mare bataie de joc si usor de cucerit
pentru cei ce ar Incerca. Si, socotind ei ca au facut niste
fortificatii pentru dusmani inexpugnabile, tot ce se gasea In-
launtrul zidurilor n'au gasit cu cale sa pun& la adapost, fiindca
In Cherrones nu se gasea nici un castru, nici o fortificatie,
dei locuitorii traiau pe o distanta de trei zile departare. De
aceea, dusmanii nu de mult, invadand tinutul Traciei, pusera
stapanire pe intrarea dela tarm si bagand groaza in pazitori,
ca in gluma au escaladat Intariturile, Inaintand fara nici o
greutate inauntrul zidurilor.
De aceea, imparatul Justinian, gandindu-se la mantuirea
supusilor sai, facu urmatoarele: Mai hit& a darimat cu totul
zidul cel vechiu, ne mai lasand nici o urma din el. Apoi, In
acelasi loc, a ridicat un altul de o 'Mime si de inaltime po-
trivita. Deasupra crenelelor, o bolt& ridicata formeaza un aco-
peris in forma unui portic care ascunde pe aparatorii zidului.
Un al doilea rand de creneluri, asezate peste bolti, dubleaza
Melas, negru, adeca Golful negru.
Insula Cherros sau Chersos.

www.dacoromanica.ro
 113

pe luptatori impotriva asediatorilor. Apoi, la ambele extre-

mitati ale .zidului imprejmuitor, mai ales unde stancile sunt
lovite de valuri, a ridicat niste diguri pe cari le numesc
moles pi cari inaintand in mare si, fiind mite cu zidul, au
aceeasi inaltime cu el. lar santul ce era in afara zidului, cu-
ratandu-1 i scotand mult pamant, l-a facut mai larg si mai
adanc. i in aceste ziduri lungi a asezat cete de soldati, cad
sa fie in stare sa se opuna tuturor barbarilor, daca ar incerca
ceva impotriva Cherronesului. Astfel, fiind acestea acum age-
zate spre paza i siguranta, nu mai putin s'a ingrijit el de
cei din launtrul intariturilor. Asa ca, daca li s'ar intampla
cumva, doamne fereste, ceva zidurilor celor lungi, sa fie
Cherronienii nu mai putin la adapost. Cad, cetatea Aphro-
disias, fiind inainte vreme in cea mai mare parte MIA de
ziduri, a inconjurat-o cu niste ziduri foarte putemice; iar ce-
tatea Cibera, ruinata la pamant, a intarit-o cu ziduri si cu
locuitori; a ridicat aci bai i hoteluri si foarte multe cladiri
altele cari sa arate o cetate stralucita. Si de asisderea, asa
numita Callipolis a inconjurat-o cu ziduri putemice, caci lo-
cuitorii de mai inainte, in nadejdea zidurilor celor lungi, o la-
sasera neinarmata. Aci a mai construit pi hambare pentru
grau si hrube pentru vin, pentru ca soldatii ce s'ar gasi in
Cherrones sa aiba hrana indeajuns.
In fata lui Abydos, se gaseste o cetate veche numita
Sextos, inainte vreme neglijata si neavand nici un fel de
intarituri. Deasupra ei se inalta o colina prapastioasa. Aci a
zidit un castel inaccesibil i inexpugnabil, daca ar incerca
cineva sa-1 cucereasca. Nu departe de Sextos se gaseste
Elaeus. Aci, o stanca ce inainteaza in mare, isi ridica varful
pan la cer, intarita dela natura. Si aici a zidit imparatul un
castel greu de atins si cu totul de necucerit de cei ce ar
veni impotriva-i. Dar si la Thescos, de cealalta parte a zidu-
rilor celor lungi, a zidit un castel foute puternic, intarind
zidul imprejmuitor. Prin aceasta a pus in sigurata pe Cher-
ronienii din toate partile.
CAP. 11.

Dincolo de Cherrones se afla cetatea Aenos, numita

dupa numele fundatorului ei. Caci acesta era, dupa cum se
spune, Aenea, fiul lui Anchise. Zidurile imprejmuitoare de
IZVOARELE ISTORIFI ROMANELOR VOL. XV a
www.dacoromanica.ro
 114

aci erau usor de luat, fiind scunde. Nu. numai ca zidurile

nu aveau inaltimea necesara, dar aveau si o intrare deschisa
din partea din spre mare, unde valurile o atingeau usor. Im-
pratul Justinian ins& nu numai ca le-a ridicat In 1naltime,
ca sa nu fie de cucerit, ci nici macar de Incercat pentru cuce-
rire. Retragandu-le putin dela mare si intarindu-le din toate
partile, a facut Aenos-ul cu totul inexpugnabil si prin aceasta
a pus cetatea In siguranta. Dar ramanea pentru barbari
usor de atacat tinutul, de oarece din vechime In Rhodope
Intariturile erau rare. In mijlocul regiunii, se afla un sat cu
numele Belluros, intocmai cat un oras prin puterea bogatiei
s'i multimea de oameni, dar care, neavand ziduri, era pentru
barbarii ce jefuiau necontenit, drept bun& prada, campiile
Invecinate avand si ele sa sufere aceeasi soarta. $i pe acesta
Impratul nostru 1-a prefacut intr'o cetate, ridicandu-i ziduri,
si fcand-o demna de el. $i la celelalte cetati din Rhodope
le-a ridicat cu toata ravna ceea ce le lipsea sau cele ce ca-
zuse cu timpul in ruina. Intre acestea sunt Traianupolis si
Maximianupolis, ale caror ziduri cazute In ruina le-a reno-
vat. Acestea le-a facut aci.
Era aici cetatea Anastasiupolis, avand de mai inaintt
ziduri, dar tarmul situat langa mare 11 avea fara aparare. De
aceea, barbarii Huni de multeori, gasind repede corabii aduse
aci, dedeau peste ei si dedeau de lucru s'i insulelor din im-
prejurime. Imparatul Justinian insa, inconjurand cu ziduri tari
tarmul Intreg, a pus In siguranta si pe corabieri si pe insu-
lar i a construit si un apeduct enorm pentru apa din munti,
unde ea se gasea. In Rhodope se afla o cetate veche ce se
chiama Toperos, In jurul careia curge In cea mai mare parte
un rau, avand deasupra sa o colina prapastioasa, pe unde nu,
mult Inainte a fost cucerita de barbarii Sclavini. Imparatul
Justinian Insa i-a ridicat de jur Imprejur niste ziduri inalte,
astfel ca ele au intrecut colina pe atata, pe cat mai Inainte
erau mai mici. Si a zidit si un portic in zidul de bola, de unde
aparatorii cetatii se lupta din siguranta Impotriva asediato-
rilor si din fiecare turn a facut cate un putemic castel si
a Intarit cu ziduri tot spatiul dela centura orasului pana la
tau. Acestea le-a facut aci Imparatul Justinian.
lar acum voiu arata Intariturile ce le-a construit si In
restul Traciei s'i in asa numitul Haemimont. $i, mai Intai, a
zidit cu toata ravna cele ce lipseau si cele ce cazusera In

www.dacoromanica.ro
 115

ruina la Philippopolis i al Plotinopolis, caci acestea erau din

intamplare neintarite, cu toate c aveau de vecine multe po-
poare barbare. Si a zidit In toatd Tracia nenumrate castele
51 a fcut cu totul de neatacat regiunile expuse mai inainte
invaziilor barbarilor. lar castelele ce mi le aduc aminte sunt
urmatoarele:

Cas telele
In Europa Castrazarba
Zositersum
lydicae Bergisum
Elaeae Dingium
Sactssus
In Rhodope, noui Curtuzura
Potamucastellum
Caseera Eisdicaea
Theodorupolis Emporion Tavrocephalum
Thrasi Belaidipara
Sudanel Scitaces
Mundepa Bepara
Tharsandala Pusinum
Denizus Ymauparubri
Toparum Scariotasalucra
Dalatarba Augustas
Ere Urdaus
Cuscbiri Sancti Traiani
Cusculis. Deltallus
Solvani
In Thracia: Bascum
Zincyro
Bospara
Besuparum In Haenimont
Capisturia
Veripara Zemarchi
Isgipera Ceriparon
Ozorme 1) Casibonon
Bereiarus Uci
Tamonbari Antoinum
Scemnas Gesilafossatum
Carasthyra Cheroinum
Pinzus Probini
Tuleus Santi Theodori
Arztun Burdepto
1) Ozorme in locul unei Mansio Zyrmae, cf. Jirecek, Die Heerstrasse,
pag. 36.

www.dacoromanica.ro
 116

Racule Tzyeidon
Sancti Juliani Tzonpolegon
Tzitaetus Basibunum
Belastyras Anchialus
Getrinas Marcianum
Bredas Cyridana 1)
Verus Beculi.
Thocyodis
Via Celelalte din Tracia, de
Anagoncli lang pontul Euxin, qi in
Suras interior sunt:
Avthipari In Mysia lang fluviul
Dordas Istru:
Sarmathon Erculente
Cleisura Scatrina 2)
Hylasianae Appiaria 3)
Thrasarichi Exentaprista 4)
Baeca Deoniana
Chrysanthus Limo 5)
Marcerota Odyssus u)
Zdebren Bidigis
Sancti Theodori Arina
Asgarzus Nicopolis 7)
Burtudgiz Zicideva 9)
Taurocomum Spibyrus
Nice Poliscastellum
Cavotumba Cistidizus
Deixas Bastemas
Getristaus Metallus
Debre Beripara
Probini Spadizus
Carberus Marcerota
Teesimonte Bodas
Asgizus Zisnudeva
Dalatarba Turules 9)
Theodorupolis Justinianupolis
Cyridana, probabil Cyridava.
Scatrina probabil este aceeasi localitate cu Scatras, atestata de
Geogr. Ravennas, p. 187, 13.
Rahova.
Rusciuc.
Limo=Dimo.
Odyssus--Vama.
Nicopolis ad Istrum Stari Nicup.
Zicideva este probabil un dublet al lui Scedeva, care pare a
fi in loc de Sycidava, clava Sudor, azi localitatea MArlan.
Turules, dupa Litzica, ar fi articolul To0 urmat de Pot5Nn
un castel lana Vama.

www.dacoromanica.ro
 117

Therma Altina 1)
Gemellomuntes Mavrovalle 11)
Asilva Tigra
Cuscavri Scedeva
Cus culi Novas 13)
Fosastum 1)
Bisdina In regiunea interioar
Marcianupolis 2) Copustorus
Scythias 3) Birginaso
Grapso Tillito
Nono 4) Aocyriana
Trosmes 5) Murideva
Neaioduno ) Itzis
Residina Castellonovo
Constantiana 7) Padisara
Callatis Bismafa
Bassidina Valentiniana
Beledina Zaldapa 14)
Abrittus 9) Axiopa 15)
Rubusta Carso 1)
Diniscarta Gratiana
Monteregine Preides
Becis Argamo 17)

Fossatum, in limba albanez fsat, ne-a dat in romaneste cu-

-vantul sat.
Azi Devnia In Bulgaria.
Scythias este probabil, nu un castel, cl numele provinciei.
Nono, probabil Novo, adec Novovicus azi Babadag.
Trosmes, Troesmis, Iglita.
Neaioduno Noviodunum, Isaccea.
Constantiana, e de sigur dubletul lui Tomis.
CallatisMangalia.
Abrittus--Abtat Celessi.
Altina este un dublet.
Maurovalle. In Mauro avem de sigur un Dativ acinominalis in
loc de genetiv, ca si in Iuliovalle.
Tigra e desigur un dublet al lui Tigas, localitatea de azi Martin
l'Are Rusciuc si Rahova.
Novae-Sistov, din Bulgaria, nefiind intarit de impArat, a fost
trecut cu vederea de Procopius in insirarea specialA a cetAtilor si caste-
telelor dela Duna're si a fost insirat numai in lista general&
Zaldapa-ZeldapaBazargic.
Axiopa, dublet Axiopolis, Sf. Chiril, Cemavoda.
Carso--CarsumHarsova.
Argamo, Ergina lana Jurilovca.

www.dacoromanica.ro
 118

Paulimandra 1) ('atassu
Tzasclis 2) Nisconis
Pulcbra Theodora Noveiustiniana
Tomis 2) Presidio
Creas') Ergamia 2)

Paulimandra, Tarla lui Paul. Mandra este probabil o vorbA

Tzasclis, Salices, amintit de Ammian Marcellin, izv. Ist. Rom-
XIII, pag. 48.
Tomis--Constanta.
CreasEcrene.
Ergamia pare a fi dubletul lui Argamo.

www.dacoromanica.ro
 INDICELE NUMELOR PROPRII
Abrittus 32, 117. Altina 31, 32, 106, 117.
Abtat Calessi 32, 34, 117. Alusti 84.
Abydos 113. Amanteia 95.
Acamania 89. Amasea 83.
Acrae 34. Ammias Marcellin 32, 118.
Acremba 96. Amulo 100.
Acrenza 97. Anagoncli 116.
Actia Nicopolis 89. Anastasie 110.
Adam Clissi 32, 34. Anastasupolis 114.
Adanum 96. Anchialos 85, 116.
Ad Aquas 33. Anchise 113.
Adina 31, 107. Ancyriana 117.
Adrianium 96. Anglosaxoni 19.
Adrianopolis 18, 22, 89. Antii 22.
Adriatica (mare) 86. Antipagrae 95.
Aedava 18, 33, 105. Antoinum 115.
Aegissus 31, 35, 107. Antonina 11.
Aegistus (Aegissus) 107. Aoion 95.
Aenea 113. Aona 95.
Aenos 113, 114. Apia 95.
Aetolia 89. Aphrodisias 113.
Africa 9, 21, 30. Apollodor 25, 103.
Aiadava 18, 99. Appiaria 34, 116.
Aidonat 89. Apulia 21.
Al ani 14. Aquas 103.
Al arum 98. Aquensis 99.
Albanezi 13. Aquincum 29.
Alcon 96. Arcer 33, 104.
Aldanes 98. Arcidava 16, 23.
Aldina 31. Arcunes 98.
Alflildi 35. Ardeia 98.
Algus 96. Argamo 32, 117, 118.
Alicaniburgus 103. Arganocili 99.
Alistrus 95. Argentares 34, 100.
Aliula 95. Arm 28, 29.
Almiris (Almyris) 31, 35. Argicianum 96.
Almus 33, 104. Ai gos 95.

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
Argyas 95. Baracil 25, 26.
Aria 97. Basarabia 18, 84.
Arina 116. Bascum 115.
Armata 33, 103. Basibunum 116.
Armenia 85. Basilica Amynthae 96.
Arsa 97. Bassiana 15.
Arsaza 98. Bassidina 117.
Arsena 98. Basternas 116.
Aitemisium 94. Bazargic 32, 34, 117.
Arvatias 98. Bazinus 96.
Arzum 115. Bechet 104.
Asciburgium 20. Becis 117.
Asgarzus 116. Beculi 116.
Asgizus 116. Bederiana 87.
Asia 17, 30, 108, 112. Belaidipara 18, 115.
Asilva 117. Belapalanca 88.
Asimus 105. Belas 97.
Athena 91 93. Belastyras 116.
Athyra 109. Belavoda 106.
Attila 14, 21, 100. Beledina 117.
Augusta 14, 33, 104, 115. Beleni 33, 106.
Aulon 96. Belgrad 32, 101.
Aurelian 29. Belluros 114.
Aureliana 34, 100. Bemastes 98.
Aurelius Victor 27. Belizarie 9, 10, 88.
Avelona 95. Beotia 91.
Avthipara 18, 116. Bepara 115.
Axiopa 32, 117. Bercadium 98.
Axiopolis 31, 32, 35, 107, 117. Bereiarus 115.
Azeta 97. Bergisum 115.
Beripara 18, 116.
Babadag 32, 117. BermeZion 97.
Babas 96. Beroia 115.
Bacensis 15. Berzana 97.
Bacusta 95. Berzovia 16.
Bader 87. Besaiana 97.
Badziania 98. Besiana 97.
Baeca 116. Besupara 18.
Balausum Besuparum 115.
Balcanica penins. 13, 14, 18, 23, 30, Betzas 98.
31, 87. Beza 30.
Balcic 34. Bidigis 116.
Baleae 91. Bidzo 98.
Bamberg 19. Bigranae 33, 104.
Biletchi-Albescu 99.
Banat 23.
Bimeros 98.
Banes 98. Bineus 98.
Banja 88. Birginaso 117.
Barahtestes 98. Bisdina 117.
Barbaries 98. Bismafa 117.
www.dacoromanica.ro
 - 121 -
Bitzimaias 98. Byrsia 97.
Bizant 108, 110. Byzant 24.
Blebois 98.
Blezo 97. Cabetzan 18, 97.
Bodas 116. Caesarea 9,93.
Bogas 96. Calabri 86.
Bolbus 96. Calachioi 35.
Boldur 18. Calamus 96.
Bononia 33, 104. Caliacra 34.
Borbrega 98. Calis 99.
Bosfor 84. Callatis 32, 34, 117.
Bosnia 30. Callipolis 113.
Bospara 18, 115. Calventia 98.
Bottes 98. Caminus 96.
Braia 99. Campul Mierlei 88.
Braila 100. Campses 24, 33, 102.
Braiola 33, 99, 100. Candaras 98.
Biatianu 29. Candida 14, 96.
Bratzista 99. Candidiana 31, 106.
Brarcedum 98. Candilar 98.
Ble 115. Cantabaza 24, 33, 102.
Bi abate 95. Cantacuzino 20.
Brebeta 95. Capaza 95.
Bredas 116. Capidava 35.
Bregedava 18, 98. Capisturuia 115.
Brigizes 96. Capomalva 97.
Briparo 99. Caput Arietis 24.
Brnita 23, 33, 101. Caput Bovis 24, 102.
Briparum 97. Caput Bubali 24.
Brittura 99. Caput Fosae 24, 25, 33.
Brzibrod 99. Caranasuf 34.
Bulgaria, Bulgari, 17, 26, 32, 33, 117. Carasthyra 115.
Bupos 95. Carberus 116.
Burtudgiz 116. Carmina 96.
Burdooden 96. Carpi, Carpos 32.
Burgovaltum 104. Carpati 26.
Bulibas 96. Carso, Carsum 32, 35, 117.
Bugu 18. Casandria 94.
Burdomina 99. Caseera 115.
Burdop es 99. Casibonon 115.
Buttis 98. Cassia 99.
Buterideva 32. Cassop es 96.
Buteries 32, 98. CasteIlium 97, 99.
Bugarama 98. Castellus 96.
Burgus noes 20. Castelum 116.
Burgus altus 20, 33. Castelona 97.
Burgonovore 20, 33, 103. Castello novo 33, 99, 117.
Burdepto 115. Castellovretara 97.
Burckhardt 34. Castimum 97.

www.dacoromanica.ro
 - 122 -
Castina 14, 96. Cius 31.
Castoria 92, 95. Cladova 24, 33, 102.
Castra Martis 24, 33, 105. Claudia 29.
Castrazarba 115. Cleisura 116.
Casyella 97. Clemades 100.
Catassu 118. Clementiana 95.
CateManus 15. Clesbestina 97.
Catrasema 97. Clisura 83, 91.
Catrelates 97. Kluge 19.
Cattafeterus 97. Cobenciles 97.
Cattarecus 97. Colobona 96.
Cattarus 97. Colophonia 96.
Cavetzum 97. Come 95, 96.
Cavotumba 116. Comneni 11.
Cebrus 33, 104. Comparetti 11.
Cecola 97. Constanta 26, 32, 34, 106, 118.
Cedrenus 27. Constantiana 28, 29, 32, 34, 117.
Cele! 26, 27, 105. Constantin 26, 27, 28, 29, 98, 105,
Celleriana 97. 106.
Celti 101. Constantini Daphnenses 30.
Centauri 93. Constantius 26
Centauropolis 93. Constantinopol 9, 10, 12, 23, 26, 27,
Cercinei 97. 108, 109, 111.
Ceriparon 18, 115. Coracii 91.
Cernavoda 32, 35, 107, 117. Copustorus 117.
Cesarea (Caesarea) 11. Corint 89, 91.
Cesiana 97. Corvinograd 33.
Cesuna 97. Costo! 33, 102.
Cethreon 95. Costolat 33, 101.
Chalaro 100. Crataea 96.
Chalcis 93. Cratiscara 88.
Chiev 18. Creas 32, 118.
Chimaerae 96. Creben 33.
Chiril (Chyril) sf. 31, 107, 117. Crisaeus 89.
Cherronez 14, 112, 113. Crispa 33, 104.
Cheroinum 115. Krumbacher 9.
Cherson 84. Cryniana 96.
Chersos 112. Cuas 99.
Chosroe 83, 84. Cuestros 31.
Christescu 20. Cuimedava 88, 99.
Chrysanthus 116. Couino 97.
Cibar Palanca 33. Kula 105.
Cibera 113. Cumarciana 96.
Cilicae 95. Cumedeva 18, 99.
Cimenus 96. Cumudeva 88.
Cionin 96. Cunde 98.
Cipipene 100. Cupus 33, 101.
Cistidizus 116. Curtuzui a 115.
Cithinas 95. Cuscabiri 115

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
Cuscavri 117. Dobrici 35.
Cusculi 117. Dobrogea 13, 30, 31, 32, 35.
Cusculis 115. Dolebin 95.
Cusines 97. Dolni Rahova 31, 106.
Kustendil 88. Donatus sf. 96.
Cutzusura 98. Dordas 116.
Cuvimedava 18, 88. Dorostolus 34.
Cuvinus 97. Dorticum 33, 103.
Cyridana 18, 116. Dory 84.
Cyrrhi 96. Dragan 22.
Drasimarca 99.
Dabanus 97. Drobeta (Drubeta) 23, 24, 25, 26, 29)..
Dacia 15, 16, 17, 18, 20, 23, 26, 27, Drullus 97.
30, 32, 35, 100, 101, 103, 104. Du Cange 109.
Dalatarba 115, 116. Ducepratum 24, 33, 102.
Dalmatas 99. Duiana 98.
Dalmatia 30. Duliares 99.
Damasc 25, 103. Dunarea 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 224
Danedava 18, 88. 23, 24, 26, 27, 28, 30, 31, 32, 33,
Danubius 15, 27, 28, 100. 35, 100, 101, 102, 103, 105, 117.
Daphne 23, 28, 29, 30, 32, 34, 106. Dunavat 35.
Daphnenses 30. Durbuliana 97.
Dardani, Dardania 15, 16, 18, 86, 87, Durazzo 95.
97, 108. Dures 98.
Dardapara 18, 97. Durostor 29, 31, 95, 107.
Dealu vertes 33. Dusmanes 99.
Debre 116. Dyrrachin, Dyrrachium 95-.
Dedbera 99.
Deixas 116. Ebraetus 34.
Dertallus 115. Echinoeus 92.
Demetrias 92. Ecrene 32, 108.
Denizus 115. Edana 96.
Deoniana 116. Edetio 97.
Destreba 99. Eisdicaea 115.
Deuphracus 95. Elaeae 115.
Devnia 34, 117. Elaeus 112, 113.
Devrias 99. Elada 99, 93, 108.
Diculescu 28. Emastus 97.
Diehl 9. Endynia 95.
Diema 23, 28, 33, 102. Epidamni 87.
Dimo 34, 106, 116. Epidunta 95.
Dindorf 24. Epileum 95.
Dingium 151. Epir, Epiroti 86, 88, 89it 95, 96, 108...
Diniscarta 117. Episcopia 109.
Dinium 97. Episterb a 95.
Diocletianopolis 92. Eraria 98.
Dionoia 95. Erculente 116.
Dionysopolis 34. Ergamia 118.
Dionysos 95. Ergina 32, 117..

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
Eski Sarai 31. Gradintl 33, 102.
Etaeries 98. GrAdiote 33, 101.
Buboes 93. Gratian 26.
Eugeniu 83. Gratiana 32, 117.
Euria 89. Graecia, Graecus, Greci 13, 19, 89,
Euripus 93. 91, 93, 98, 99.
Europa 85, 86, 88, 94, 96, 107, 108, Grandetum 99.
110, 111, 115. Grapso 117.
Eurymene 93. Gribo 100.
Euthychiana 97. Grim 19.
Euxin (pontus) 83, 85, 110, 116. Grincipana 18 99.
Exenta prista 34, 116. Groffes 99.
Grozubita 84.
Faranores 98. Gurasson 96.
Fasciae 14, 96. Gurabelli 33.
Ferraria 99. Gurbicum 99.
Florentiana 33, 99. Gynaecomites 95.
Florentine 33.
Fossatum 34, 117.
Flancellan 97. Haemimont 114.
Frerraria 93. Halicaniburgus 20.
Gabraeon 95. Halmiris (Almiris) 107.
Galerius 99. Hamburg 19.
Call] 101. Hannibal 21.
Garces 99. Haram 23.
Gaut eni 33. Haradrus 96.
Gembero 100. Harsova 32, 35, 117.
Gercellomuntes 34, 117. Haury 24.
Gemenus 95. Hedonia 95.
Centianum 96. Hedones 96.
Genysius 96. Helega 96.
Genzana 97. Hellespont 111.
Cepizii 17, 20, 22, 28. Hemimont 18.
Germae 88. Heraclea 91, 111.
Germane 98. Hercula 98.
Gcrmani, Germania 19, 21, 88. Herodot 12.
Germas 98. Herduscera 98.
Germatza 97. Hertegovina 30.
Gerontice 96. Hesdupara 18, 99.
Gesilafossatum 14, 115. Hierocles 32, 33, 34, 35.
Getii 17. Hinog 35.
Cetrinas 116. Histria 32, 33.
Getristaus 116. Homonoia 96.
Gigen 18, 26, 33. Horatius 19.
Golubat 33, 101. Huni 14, 22, 28, 33, 84, 86, 94, 105,
Combes 33, 104. 114.
Gomphi 92. Hygea 96.
Gotii, Goticus, 9, 10, 20, 21, 22, 29, Hylasianae 116.
304 84, 85, 86, 94, 103. Hypata 91.

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
Ianina 89. Lapidaria 33, 105.
Iantra 33, 106. Lapitii 93.
Iatron 33, 106. Larissa 92, 93.
Ibida 31, 107. Lasbarus 97.
Ieni Haram 23. La utzones 99.
Iglita 32, 35, 117. Lazi 83.
Jidovul 20, 33, 104. Lazica 83, 84.
Jirecek 98, 99. Lederata 16, 20, 23, 24, 28, 102.
Iliria, Illyric 14, 15, 17, 28, 32, 33, Leontarium 91.
87, 91, 95, 100, 103, 105, 106, 108. Lepljan 88.
Jonic (sanul) 86. Liatava 18.
Iordanes 15. Libisonis (turris) 21.
Iorga 32. Licia 28.
Irene 95. Licinius 26.
Isaccea 32, 35, 117. Lignius 98.
Isambert 84. Lliah 30.
Iscus 33, 105. Limboli 89.
Isgipera 18, 115. Limnaae 96.
Isker 105. Limn ederium 96.
Istmul 89. Limo 34 115.
Istros 34. Liste 97.
Istru 28, 84, 85, 86, 88, 100, 101, 105, Listria 96.
106, 107, 108. Literata-Litterata15, 20, 23, 102.
Itaberies 98. Litzica 23, 24, 31, 32, 87, 92, 102,
Itadeva 18, 98. 103, 105, 116.
Italia 10. Lom (Palanca) 33, 104.
Itzis 117. Longiana 99.
Jugoslavia 23, 32, 33. Longiniana 33, 104.
Iulianus sf. 116. Longobarzii 22.
Iuliovalle 34, 100, 117. Losorium 83.
Iurilovca 32, 117. Lossonus 96.
Justin 9. Lucadnita 33, 102.
Justinian 9, 10, 11, 14, 15, 16, 17, Lucemaria 20, 33, 105, 106.
22, 23, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, Lucunanta 98.
33, 83, 84, 85, 86, 87, 89, 91, 92, Lupofantana 99.
93, 94, 95, 101, 103, 104, 105, 106, Lutzolo 99.
108, 109, 111, 112, 114. Lydicae 113.
Justiniana Prima 14, 5, 16, 23, 87.
Justiniana Secunda 88. Maccuniana 97.
Justinupolis 88. Macedonia 15, 93, 94, 96, 10&
Justinianopolis 89, 96, 116. Maeotis 84.
Magimias 98.
Labellus 95. Magurele (Turn) 22, 28.
Laberium 97. Maltretus 24, 102.
Labutza 97. Mangalia 32, 34, 117.
Laccoburgus 20, 33, 102. Maniana 97.
Lages 96. Marathon 93.
Lamia 91. Marcerota 116.
Lamponiana 99. Marciana 96.

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
'Marcianupolis 34, 117. Mutzipara 18, 100.
Marcianum 116. Myrmex 109.
Marceliana 97. Myropolis 91.
Marcipetra 97. Mysi, Mysia 15, 34, 35, 106, 107,
Mareburgus 20, 33, 103. 116.
Marcellin Ammian 21.
Marisca 28. Naioduno 111.
Mariscus 28. Naisopol 88.
MArlan 31, 107, 116. Neagra (mare) 20, 30, 83.
Marmara (mare) 108. Neapolis 96.
Marmarata 96. Nedao 14.
Marotin (Martin) 33. Netzhammer 27, 28, 29, 30.
Marsigli 27. Nice 116.
Martin 106 117. Nicea 29.
Martis 95. Nicopolis 34, 89, 116.
Martius 96. Niederle 31, 107.
Marughiol 32. Nipru 84.
Marcas 97. Ni, 87, 88, 99.
Maurovalle 34, 117. Nisconis 118.
Maxentii cest. 33, 106. Nogeto 99.
Maximianopolis 114. Nono 117.
Medeca 98. Novae 16, 23, 24, 33, 34, 101, 102.
Mediana 99. Novas 117.
1.01edovnita 102.
Noveiustiniana 118.
Melas 112. Noviodunum 32, 35, 117.
Me/ichiza 96. Novo 117.
Meridio 100. Novum 33, 104.
Niirnberg 19.
Meriopontede 100.
Mesembria 99. Nymphium 96.
Metallus 116. Ochrida 87.
Metanasti 86. Octavum 32, 101.
Metizus 96. Odriuzo 107.
Metropolis 92. Odyssus 34, 116.
Milanovat 33 102. Oescus 18, 26, 28, 33, 105.
Miletes 97. Ogost 33, 104.
Millareca 99. Olbus 96.
Miller 20. Olceadava-Olceadaev 18.
Mlodava 18. Olivula 95.
Mocatiana 33 104. Olodoris
Moesia 18 31. Olt 20, 26, 27, 105.
Moldova 84. Cltenita 28, 29.
Monteregine 117. Oltina, 31, 32, 106.
Motreses 100. Onalus 96.
Mulato 97. Onos 33, 104.
Mundera 115. Cptas 96.
Murciana 96. Op tium 96.
Murideva 18, 32, 117. Ordessus 28, 29.
Museium 96. Orpheus 99.
.Mutziani cast. 99. Orsova

www.dacoromanica.ro
 - 127 -
Osma 103. Petrizen 97.
Ostrov 105. Petroniana 14, 96.
Ozorma 115. Pezium 96.
Picnus-Pincus 33, 101.
Pacoue 95. Pinzus 115.
Padisara 117. Pirot 88.
Palanca Noll& 23. Piscinae 14, 93.
Palatiolum 28, 33, 105. Pistes 99.
Paleologi 11. Pithyuns 84.
Paleopreveza 89. Placidiana 96.
Palestina 9, 21, 28. Platea 91.
PaIlene 94. Plevrum 96.
Palmatis 31, 107. Plotinopolis 115.
Palyrus 96. Policastellum 116.
Pamilinus 97. Ponteserium 33, 104.
Pannonia 14, 15, 16, 35. Pontes 10, 24, 25, 33, 102, 103.
Pantelimonul de Sus 31, 107. Pontzas 100.
Paretion 95. Porphyrogenitus 34.
Paris 28. Portile de Fier 25, 26.
Parthion 96. Poseidon 96.
Parmus 96. Potamucastellum 115.
Pamusta 98. Potes 100.
P6rvan 17 21, 23, 26, 28, 31, 32, 33, Potidea 94.
35, 107. Potula 16.
Pascas 96. Praevalitana 15.
Patapa 95: Precoplje 87.
Patapa 95. Preides 117.
Patsch 29. Presidio 118.
Pautalia, Pavta 88, 98. Pretzuries 99.
Paulimandra 118. Primoniana 97.
Pharsalus 92. Primiana 99.
Philippopolis 29, 115. Priniana 96.
Phoenice 89. Priscupera 18, 97.
Photica 89, 96. Priscus 103.
Phtia 93. Probini 115, 116.
Pelecum 96. Procopius 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16,
Peleum 95. 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 27, 28,
Pelion 92. 29, 30, 31, 32, 33, 35, 89, 103, 105,
Peloponez 92. 117.
Peneu 92. Protesilaus 21.
Pentelek (Duna) 20. Pronathidum 96.
Pentza 97. Prop ontida 108.
Peplavius 98. Protiana 97.
Perbyla 96. Ptocheium 97.
Percus 96. Ptohiu 95.
Perinthus 111. Pulpidev.a 29.
Persi, Persia 10, 83, 84, 90. Pupsalus 95.
Petra 83. Pusinum 105.
Petres 99. Putedis 33, 104.

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
Quadriturrita 87. Sacerdoteanu 22.
Quartiana 100. Sacissus 115.
Quesor 107. Saccus 91.
Quinti 97. Salebries 98.
Quintodemus 35, 106. Salices 32, 118.
Quinton 106. Salmoruda 31.
Quintovicus 33. Saltopyrgus 20, 31, 107.
Sani 33.
Rabestum 97. Santi Caranta 89.
Racidnita 33. Sardica 97.
Racovita 33, 103. Sardinia 21.
Racule 116. Sarmates 98.
Rahova 33, 34, 105, 116, 117. Sarmati 29, 98.
Rama 23. Sarmathum 116.
Ratiaria 33, 104. Sarmisegetuza 16, 23.
Ravennat 15, 16. $atava 18.
Razanj 98. Sauromati 86.
Razelm 32. Saya 15.
Recidiva, Recediva, Recidua 15, Scaplizo 98.
16, 23. Scares 98.
Remesia 18. Scariotasalucra 115.
Remesiana 88. Scaripara 18, 34, 100.
Remus 102. Scassetana 98.
Repordenes 99. Scatras 116.
Residina 117. Scatrina 34, 116.
Rhechius 94 Scedeva 18, 34, 116, 117.
Rhaedestus 111, 112. Sceminites 95.
Rhegium 108, 109. Scemnas 115.
Rhizaeum 83. Scentudies 98.
Rhodope 114. Sceptecasas 33, 99.
Ripensa (Dacia) 103. Scidreus 97.
Reginocastellum 98. Scinzeries 98.
Rodope (Rhodope) 14. Sciri 14.
Rolligeras 98. Scitaces 115.
Roma, Romani, 10, 12, 13, 16, 19, 21, Scitia (Scythia) 31, 34, 35 86, 107;
22, 27, 30, 84, 86, 87, 100, 101, 102, 117.
103. Sclavini 14, 22, 107, 114.
Romania 9, 12, 14, 22, 27, 29, 30. Scopentzana 97.
Romula 99. Sculcoburgus 20, 99.
Romuliana (Romyliana) 33, 99. Scumbro 99.
Romaniana 97. Scretisca 88.
Rometodia 104. Scuanes 98.
Rotun 97. Scupi 87.
Rusciuc 34, 116, 117. Scupium 97.
Rubusta 117. Scydreonpolis 95.
Rumisiana 88. Securisca 33, 106.
Seeck 19.
Sabini sancti 95, 96. Selimbrifi 99.
Sabiniribes 98. Selybria 111.

www.dacoromanica.ro
 - 129 -
Selanovce 33. Subaras 99.
Serdica 88. Suci 116.
Seretus 97. Sucidava 18, 26, 107.
Setlotes 100. Sudanel 115.
Sevastopol 84. Suegogmense 98.
T. Severin 22, 25, 26. Suras 116.
Sextos 113. Suricum 97.
Sicidava 18, 28, 105. Susiana 33, 103.
Siclae 96. Sycidava, Sycivida 23, 26, 28, 31,
Silistra 31, 34, 107. 105, 107, 116.
Sinai 30. Symphygium 96.
Singidunum 32, 101.
$ip 25, 33, 102. Tacit 20.
Siria 28. Taliata 33, 102.
Sirmium 14, 15. Tamonbari 115.
Sigtov 34, 117, Tanata 24, 33, 102.
Skok 20, 21, 103. Taor 87.
Skorpil 107. Tarporum 98.
Slava RusA 31, 107. Tatarcic 88.
Slavii 15, 17, 31, 86. Tauresium 87.
Smornes 24, 33, 102. Taurice 86.
Socidava-Sagadava 107. Tauri 84.
Sofia 88. Taurocomum 116.
Solvani 115. Tauro-scitii 84.
Spadizus 116. Taurocephalum 115.
Spania 21, 110. Teesinionte 116.
Spantov 28, 106. Tekija 102.
Spelonca 99. Tenias 97.
Speretium 95. Tetrapyrgia 87,
Spibyrus 116. Tezule 97.
Stamazo 97. Tharsandala 115.
Star Nicup 34, 116. Theba 92.
Stendas 100. Theodora 11, 23, 24, 25, 103.
Stenes 97, 99. Theodorupolis 33, 103, 106, 115, 116.
Stenecorta 98. Pulchra Theodora 32, 118.
Stefana 95. Theodoric 84.
Stephani sancti 95. Theodorus sf. 115, 116.
Stephaniacum 95. Theodorus selentarius 109.
Stiliburgus 20, 33, 103. Thessalia 92, 93, 96.
Stranbasta 98. Thessalonic 15, 94.
Stratonis (Turius) 21. Therma 95, 96, 117.
Stramentias 98. Thermopile 89, 91, 92.
Strassburg 19. Thesteum 96.
Streden 95. Thesaurus 95.
Stromboli 108. Thescos 113.
Stronges 99. Thrasarichi 116.
Strongyl 108. Thrasi 115.
Struas 97. Thocyodis 116
Suavastas 98. Tibiscum 16.
IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR VOL. XV 9
www.dacoromanica.ro
 - 130 -
Tigas 33, 106, 117. Turicla 98.
Tigras 33, 106, 117. Turris Traiani 23.
Tilicion 31, 107. Turris Caesarea 21.
Tillito 31, 107, 117. Turris Caesaris 21.
Timalciolum 34, 100. Turribus, Turribas, 34, 100.
Timacul 100. Turtucaia 28, 31, 106.
Timathochum 99. Turules 116.
Timena 33, 103. Turus 98.
Timiana 98. Tuttiana 97.
Timoc 100. Tusudeaas 98.
Tithyra 25. Tyrcanus 95.
Titiana 95. Tzani 20, 83.
Tiugcona 99. Tzanica 85.
Tocilescu 20, 28. Tzasclis 32, 118.
Tolcoburgo 99. Tzertzenutzas 99.
Tomaschek 101. Tzimes 98.
Tomis 32, 34, 117, 119 Tzitaetus 116.
Tomes 99. Tzonpolegon 116.
Toparum 115. Tzutrato 110.
Topera 18, 99. Tzyeidon 116.
operos 114.
Trachinia 91. Uci 115.
Tracia-Thracia 18, 22, 30, 85, 106, Ulibula 95.
108, 110, 112, 114, 115. Ulmeni 28.
Traian 16, 17, 22, 24, 25, 27, 28, 100, Ulmetum 31, 107.
102, 103. Ulpia Oescus 105.
Traian sf. 115. Ulpiana 88.
Traianopolis 114. Unguri 19.
Trana 96. Unnum 91.
Transaquincum 29. larbriana 99.
Transdierna 23, 28, 102. Urdaus 115.
Transdrobeta 29. Usiana 97.
Translederata 23, 28. Uskiib 87.
Transmarisca 28, 29, 30, 31, 106. Usudava-Uscudama 18.
Trapezus 83. Utus 33, 105.
Trasiana 100.
Tredentetilius 1110. Vadin 105.
Tricaltus 92. Walde 19.
Tricesa 33, 104. Valens 26, 28.
Trisciana 98. Valentiniana 32, 107.
Tropaeum 32, 34. Valeriana 33, 105.
Troada 28. Vallesiana 97.
Trosmis, Troesmis 32, 35, 117. Valvae 97.
Tudor 25. Vandali 9, 10.
Tucidide 12. Varadia 16.
Tugurias 98. Vardar 87.
Tulcea 31, 35, 107. Vardin 33, 106.
Tulcoburgo 99. Variana 33, 105.
Tuleus 115. Varna 34, 116.

www.dacoromanica.ro
 - 131 -
Vatican 24. Voscodavti 18.
Vegetius 20. Vulpiansus 95.
Weiss 35.
Vella 97. Xeropotamus 96.
Veriniana 97.
Veripara 115. Ymauparubri 115.
Verus 14, 116.
Via 14, 116. Zaldapa (Zeldapa) 32, 34, 117.
Vicanovo 34, 100. Zanes 24, 33, 100, 102.
Victoriana 97. Zaporojeni 31, 35, 107.
Victoriae 97. 7debren 116.
Viculea 99. Zeldapa (Zaldapa, Zeldepa) 34.
Vid 105. Zeapuries 98.
Vidava 18. Zemarchi 115.
Vidin 33, 104. Zernes 24, 33, 102.
Vidrovat 33, 103. Zetnucortus 33, 105.
Viena 28. iicidava (Zicideva) 18, 34, 115, 116
Viminacium 15, 33, 105. Zisnudev a 18, 34, 116.
Vindimiola 99. Zositersum 115.
Voscodavia 18. Zincyro 115.
Voscodavinti 18. Zysbaes 97.

ERRATA
A se ceti Procopius In loc de Eutropius, pag 17.
Mlodava Moldova 18

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.

Prefata 7

Introducerea
Vieata autorului . . 9
Opera sa . . 10
Caracterizarea operii lui Procopius . . . 11
De aedificiis ca izvor al istoriei RornAnilor . . 12

Imperiul roman si imperiul bizantin . . 12

Hunii in De aedficiis . . 14
Justiniana Prima . . 14
Cetati formate cu apelativul dava" si para" 17
Pyrgos-Burg, Turris-Turn in De aedificiis 19
Cetatile romane din stAnga DunAril In De
aedificiis . . 23

Lederata si Recidava 23
Drobeta-Theodora . 24
Sucidava (Sicivida) Celei . 26
Turris Traiani 28
Daphne Constantiana 28

Cetati si castele la Dunare si in Dobrogea . 30

Textul grecesc . . .. . . 39
Traducerea textului grecesc . . 83
Indicele numerelor proprii . . 119

www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romana In lectura ilustrata, 2 vol. cu ilustra-

tiuni si planpii.
Legende si povesti antice, cu stampe i ilustratiuni.
Monografia Drsistorului-Silistra, cu harti i ilustratiuni.
Cetali si orase greco-romane In noul teritoriu al Dobrogei, cu
o harta pi ilustratiuni.
Romanica (Tablele cerate, Insula $erpilor, etc.) studii istorice,
filologice pi archeologice, cu o harta' pi ilustratiuni.
Vieaia si opera lui G. Lazar (In colaborare).
Basarabia, privire istorica.
Roma nii In izvoarele istorice medievale, cu harti pi 'ilustra-
tiuni.

Versificaliunea latina, Prosodia pi Metrica.

Istoria literaturii latine, Antologie pi Crestomatie.
Studii pedagogice, Limbile clasice in Invatamtintul secundar pi
metodica lor.
Secuii si secuizarea Romeinilor.
Sicules et Roumains, Un procs de dnationalisation.
Date privitoare la maghiarizarea Romanilor.

Plinius, Corespondenta cu Imparatul Traian, traducere.

Apuleius, Amor si Psyche, cu ilustratiuni, traducere.
Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.
Cicero, Discursul pentru Archias, traducere.

www.dacoromanica.ro
 PROCOPIUS DE AEDiFiCiI.S"
LocaItHIe semnalate in cartea
O.Po,21iffeanu. kniterktoriae Paco-kommorain

LAN GOBAR
CO- ROMA\11 lloviod&u4
(Isaccee)
P ND A (4,

54
1/14 Arcidav a (Vsrada)
0e5mis(Ilita),,r.r,
jades
(Satices)
tinv 'a=
Recid ava

iederate
dunum
,...,e n c e moo a )

,, s.,,, ,.
.2:' '::\'st,.'oe",6,so
.,...
\.1'.
'at<

..P .,..1,
DAc o TA ti
(ars (Hit-soya)
Viday: Ibidd(Sla S

anteumonul de S.)
...,
Ul rneTi,

Octavum
.;.4g )`',
re%
CO Theodora (Drobe te -T-Severin)
Ducenratum (Co virlred) .AdinaZ
Qrj
T ''0, ,(.,?1,,i'o,, 4. ,,,
!. a vod51
Ternis((o n sra Ma)
Ad Aquas (Vidrov at) yidava (r15rie8")
r- M 0 E S:I A
...,

0,
,)
9:.-,,,,,,, Dorticum

Florentia n a 69 A
\ster
Durokorurn
Altina "L"P:fr,:;:,
Tr ansm arisc a
\- I

(Ada rupdgi?.
ti ARG SIS "..
jon. ;'6,0
Ro m un an a
ZS, ..4.% AliriFtus (Atit C.17
.................. 0 4,',:,
Cebras(oba
e n.e A'ts YA a)
L. P.;
tron
Naissus(Nis) ..i'\':',.,\;?.`!:.<, Novae jo,8\ :oss uo (iv!' csaorr aoe7 aqic
o- no (Sistov),
-13
Rernesian\a(Bele'Pelen a) ,04 M OESIA IN
.. .. 1'41 /p no(rpoelioss:De"vrenine)

IL YR ACIA MEDITE RANEA

CumudevarsedsO
{A,D.
S
..... ... . ... ..... . . . ....... ...
mocurnminus
serd,..(sofia) /
RO A A R.( 0 ri A
A N A
ij
u ta ha

r'. U I pi a ne(Justin lana)

'15,, .
.
HAEMMONTUS
Scodr 5`"PiBereur--- 1
o THRACIA
s 6'15 ..' ........ .... ...... .
LY -o ....... HacIrianopors (U.scudgia.)
. .... .........

oo
A o 01 'M A N Byzantium
; nstanArivz,
Gtt
RHODOPE
r!
.PLEy cLhA O N IA 14 P \ireperi7?., I4er2clea PerinthU
L-t
E
oHeraclee.* Ptolipp.i raja nop0.1 s
oede5Lus
P f)
pouom U.. ...... Aeno ' ,"\\S
/ Lemnos I
RS,
-
- -9
Berrho ea essaL'9ni"rn U1
M

masse drie oAbydus

E
A o 5 so C loo A 'so 2_1
A

Olympus /Y MARV_ AEGIIIM

www.dacoromanica.ro