Radu Golban: Romnia trebuie s nceap tratativele cu Germania pentru recuperarea datoriei de 18 miliarde de euro Scris de .

vineri, 27 august 2010

Interviu realizat de Corneliu Vlad - Domnule Radu Golban, toat presa vorbete despre recent descoperita datorie a Germaniei de circa 18 miliarde de euro fa de Romnia. Acest fapt ne-a determinat s lum legtura cu dumneavoastr n scopul clarificrii chestiunii n spe. Cititorii notri se ntreab cine suntei dumneavoastr. - Sunt la origine romn, stabilit din 2003 n Elveia. M-am nscut la Timioara n 1973 i am emigrat cu familia n Germania n 1988. Dup terminarea liceului, am absolvit cursurile Facultii de Filozofie din cadrul Universitii Albert-Ludwigs Freiburg, Germania, specializarea Politic tiinific i drept, promoia 2000. Sunt absolvent al programului de Masterat n Studii Europene Avansate al Institutului European al Universitii din Basel, Elveia, promoia 2002. n 2008 mi-am susinut doctoratul n economie, domeniul integrare monetar, la Universitatea de Vest din Timioara. - Cum ai ajuns la aceast surprinztoare datorie a Germaniei? - Pentru elaborarea crii UEM - ncotro? (publicat n acest an n cadrul unei prestigioase edituri din Romnia), mpreun cu doamna conf. univ. dr. Mihaela-Brndua Tufose, coautor al lucrrii anterior menionate, am analizat i structurile de colaborare monetar din Europa din timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial. Cu surprindere am sesizat existena unui model de colaborare monetar impus de Germania nazist n Europa. Acest sistem bazat pe cliring i cursuri de schimb fixe ne-a trezit interesul n mod special. Mai ales extrasul de cont al Casei de compensaie a Germaniei, o instituie pe lng Reichsbank, a stat n centrul ateniei, deoarece prezint soldurile Germaniei fa de rile asociate n acest model de colaborare. Suma de 1,126 miliarde Reichsmark evideniat n acest extras de cont a reprezentat la nceput doar o constatare i un argument n cadrul tematicii crii; ulterior a devenit o provocare. - Putei s ne explicai i s precizai ce nseamn un contract de cliring? - Lipsa acut de valut a Germaniei n urma Primului Rzboi Mondial a determinat ncheierea de contracte nonvalutare bazate pe schimburi de mrfuri ntre Germania i alte state. Un asemenea acord a fost ncheiat cu Romnia deja din anul 1935. Prin acest acord s-a stabilit ca plile dintre Romnia i Germania, provenind din schimbul de mrfuri i din alte obligaii de stat i particulare, s fie efectuate prin cliring bilateral ntre Banca Naional a Romniei i Casa de compensaie german. Printr-o clauz, Banca Naional a fost ns obligat s achite exportatorii din Romnia, chiar dac sumele necesare pentru aceasta depeau vrsmintele n lei ale importatorilor. Deoarece Germania hitlerist importa din Romnia mai mult dect exporta, aceast obligaie, la nceput limitat ca sum, a ajuns n anul 1942 s nu mai aib nicio limit convenional de sum. Fluxul de mrfuri romneti spre Germania, fr un flux corespunztor dinspre Germania spre Romnia, s-a soldat cu srcirea de mrfuri a populaiei romneti, cu o cretere a inflaiei i cu o crean n mrci nevalorificabil a BNR fa de Casa de compensaie german. Aceast crean a reprezentat un credit forat n mrfuri acordat economiei germane de economia romneasc. Dei au existat preocupri i intenii concrete pentru frnarea creterii soldului (ca urmare a schimbului neechivalent cu Germania), acestea au fost respinse sau doar formal acceptate de ctre Berlin. La data de 7 septembrie 1944, datoria Germaniei fa de Romnia a ajuns la suma de 1,126 miliarde Reichsmark. - Aceast datorie nu s-a prescris dup rzboi? - Consider oportun prezentarea cadrului legal n contextul cruia am invocat recuperarea datoriilor Germaniei din relaiile comerciale cu Romnia. n primul rnd, invoc articolul 28, paragraful 4, din Tratatul de pace dintre Romnia i Puterile aliate i asociate, adoptat n 10 februarie 1947, la Paris, care prevede: Fr a prejudicia dispoziiunile de mai sus, precum i orice alte dispoziiuni luate n favoarea Romniei i a cetenilor romni, de ctre Puterile ocupante ale Germaniei, Romnia renun, n numele su i n numele cetenilor si, la orice preteniuni mpotriva Germaniei i a cetenilor germani, pendinte la 8 mai 1945, cu excepiunea preteniunilor rezultnd din contracte i alte obligaiuni anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum i din drepturi dobndite nainte de aceeai dat. Aceast renunare va fi considerat ca nglobnd creanele, toate preteniunile interguvernamentale n legtur cu aranjamentele ncheiate n cursul rzboiului, precum i toate preteniunile cu privire la pierderi sau daune ivite n timpul rzboiului. Aa cum reiese din reglementrile Tratatului, soldul Romniei nu s-a prescris; mai menionez c Tratatul a fost ratificat prin Legea nr. 304/30.08.1947 (publicat n Monitorul Oficial nr. 199/30 august 1947), care reia precizarea c Romnia renun la orice pretenii mpotriva Germaniei, vizate fiind totalitatea angajamentelor ce decurg din relaiile derulate n perioada 1 septembrie 1939-8 mai 1945. Doresc s precizez c, n cadrul conferinei de la Londra, din anul 1953, cnd Germania i-a asumat ntreaga rspundere i responsabilitate pentru toate datoriile Reichului, a lmurit i problema soldurilor deficitare rezultate din operaiunile de cliring derulate cu Belgia, Frana, Elveia, Romnia etc. Motivul pentru care Romnia nu a participat la conferina de la Londra se bazeaz pe art. 5 alineatul 4 al Tratatului acestei conferine, care este identic cu articolul 28 din Tratatul de pace dintre Romnia i Puterile aliate i asociate. Ambele acte normative exonereaz Germania de plata despgubirilor aferente perioadei 1.09.1939 i 8.05.1944. Conform jurisdiciei germane, art. 5. alineatul 4 este legea de internalizare a Tratatului de Pace de la Paris n legislaia german. n concluzie, acest sold este descoperit i n ziua de astzi. Este bine de tiut c aceast sum nu reprezint nicio despgubire de rzboi. - Cum ai ajuns la aceast imens sum de 18,8 miliarde euro? - Plecnd de la aprecierea c 1 Reichsmark este evaluat, n prezent, la 3,3 euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde euro, fr a mai aduga i dobnda aferent celor 66 de ani - din 1944 pn n 2010; fr a ne lansa ntr-un calcul matematic costisitor de actualizare, ci doar dac am calcula o dobnd moderat de doar 2,5% pe an, se poate aprecia c valoarea total a datoriei (suma iniial i dobnda capitalizat) se ridic la 18,88 miliarde euro. Walther Funk, ultimul preedinte al Reichsbankului, a precizat naintea ncheierii rzboiului

1|Page

c problema datoriilor Germaniei o reprezint soldurile dezechilibrate. Pentru consolidarea acestor datorii a propus oarecum internaionalizarea acestora prin diferite bonduri la o dobnd de 4%. n concluzie, datoria Germaniei ar putea fi chiar mult mai mare. - Ce anse credei c are Romnia de a recupera aceast datorie? - Romnia ar putea solicita punerea n funcie a sistemului de rezolvare a disputelor prevzut la Conferina de la Londra pentru cazuri similare sau ar putea iniia un proces la Haga. Dar mai nti de toate ar fi bine s duc tratative directe cu Germania. Plecnd de la ideea c, ncepnd cu anii 70, mai multe ri est-europene (chiar i Romnia) au cerut de la Germania, din pcate, doar despgubiri, i nu lmurirea soldurilor de cliring, i c Germania a exercitat o presiune mare asupra lor, ar fi bine ca astzi, tratativele s fie aduse n atenia publicului. Romnia nu are avea nimic de ascuns, ci doar de profitat de transparena maxim n aceste demersuri oficiale. S nu uitm c Germania este o ar cu un codex moral recunoscut, care se manifest i prin demersurile partidului Die Linke, partid cu 12% din Bundestag, n lmurirea acestei creane. n urm cu aproape dou luni, am luat direct legtura cu doamna Ulla Jelpke, membru al Bundestagului, deoarece se ocupa n mod special de probleme legate de despgubiri ale victimelor celui de al Doilea Rzboi Mondial. n urma interpelrii fcute de doamna Ulla Jelpke n Bundestag, a fost iniiat la data de 20 august a.c. i o anchet parlamentar pe acest subiect, semnat n numele ntregii fraciuni chiar de eful partidului, dr. Gregor Gysi. Rspunsul guvernului german se ateapt n timp de o lun.

Radu Golban, economistul care a dezvluit existena datoriei de 19 miliarde de euro a Germaniei fa de Romnia: Am primit ameninri cu moartea!
26 Octombrie 2010, Ora 00:00, 0 comentarii

Economistul Radu Golban, cel care a descoperit datoria de 19 miliarde de euro, datnd din 1939, a Germaniei ctre Romnia, spune, ntr-un interviu exclusiv pentru Libertatea, c documentele gsite i studiate de el sunt suficiente pentru dovedirea acestei datorii istorice. Dar totul se va prescrie dup data de 3.10.2012! El susine c, dup dezvluirile fcute despre acest subiect, i-au fost aduse ameninri cu moartea prin intermediul unui emisar romn cu relaii la cel mai nalt nivel politic. Radu Golban (37 de ani), omul care se bate, n numele Romniei, pentru recuperarea datoriilor externe, a primit ameninri cu moartea Libertatea: Are sau nu Germania o datorie de aproape 19 miliarde de euro fa de noi? Radu Golban: Categoric, are! Documentele gsite de mine n arhivele din Elveia i Germania sunt clare. Iar argumentele celor care susin c Romnia a renunat la orice despgubire de rzboi fa de statul german, prin Tratatul de la Paris din 1947, nu au nici o relevan sau legtur cu aceast situaie. Aceast datorie, care la finele anului 1944 a fost de 1,26 miliarde de mrci ale Reichului, NU e despgubire de rzboi, ci rezultatul
2|Page

unui tratat economic ncheiat nainte de 1 septembrie 1939, n care Germania nu i-a ndeplinit obligaiile prevzute de acesta. Plata datoriilor s-a reactivat n 1990 Exist vreun precedent pentru un astfel de caz? Da, exist situaia Elveiei, care a primit o sum de bani, n 1952, tot din partea Germaniei, n contul unei datorii identice cu cea din cazul Romniei, nscut printr- un tratat de reglementare a plilor semnat tot naintea izbucnirii celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Prin hotrrile Conferinei de la Londra din 19521953, care are statut de tratat internaional, se clarific exact rezolvarea unor asemenea situaii. Romnia se ncadreaz perfect la articolul 5, alineatul 4 din legile adoptate la acea conferin. Conferina face, de fapt, legtura ntre datoriile fostului Reich i RFG-ul de atunci. Chiar dac au fost ngheate pn n 1990, prin tratatul de unificare al celor Germanii, plata acelor datorii s-a reactivat. i chiar sunt aproape 19 miliarde? Soldul apare clar n documentele gsite de mine, la Banca Reglementelor Internaionale din Elveia, care e un fel de banc central a bncilor centrale, ct i la arhivele statului german. La care ai adugat dobnda, ai echivalat cu moneda euro de azi i-au rezultat 19 miliarde de euro. Exact.

Libertatea a prezentat, ultima dat pe 14 octombrie 2010, povestea datoriilor pe care Romnia le mai are de recuperat de la rile strine Dac oricum exist documentele descoperite de dvs. n Elveia i Germania, mai e nevoie s gsim altele, la noi sau n alt parte? Firete c nu! Cele de acolo sunt dovezi suficiente. De aceea nici nu neleg exact ce rost au aceste atitudini, cum c Romnia n-ar avea asemenea dovezi. Doar ele exist, din moment ce eu le-am studiat!
3|Page

Ce-ar trebui s fac statul romn, n mod normal? Simplu: s solicite oficial Germaniei un rspuns n aceast chestiune, apoi, n funcie de rspuns, s nceap negocieri. Statul romn s profite de demersurile din parlamentul german pe aceast tem i s solicite precizri din partea guvernului german. Este absurd ca n parlamentul german s existe trei demersuri pe aceast tem, iar guvernul de la Bucureti s nu dea nici mcar o declaraie oficial. Vizitat de un fost demnitar romn i dac Germania va tot spune c aceste datorii nu mai exist? Tot prin hotrrile acelei Conferine de la Londra exist prevederea nfiinrii, la cererea unui stat, a unei Comisii speciale pentru soluionarea unor asemenea litigii. Da, da! i, dup aproape 60 de ani, acela e organismul care poate rezolva aa ceva. naintea acestui interviu mi-ai povestit c, dup dezvluirile privind datoria, ai fost ameninat... Da, la un moment dat, toat povestea a luat o ntorstur cel puin ciudat. Dup apariia n pres a articolului n care vorbeam despre aceast datorie, la 17 mai 2010, nemaitiind prea mult lume n Romnia, am ncercat, pe internet, s contactez o persoan despre care citisem c e implicat cumva n problematica recuperrii tezaurului romnesc de la Moscova. S-i spunem A.E. Aceasta a fost amabil, interesat i mi-a propus s m viziteze n Elveia, unde avea oricum drum. Doar c n-a venit singur omul, ci mpreun cu un alt domn, pe care, mrturisesc, nu-l cunoteam, eu fiind desprins de situaia politic din Romnia nc din 1988. Dar am neles c era un fost demnitar n guvernul Romniei de dup Revoluie. S-i spunem V.V.G. acestui domn, de altfel, foarte interesant i cultivat. S-au referit i la soia nsrcinat i ce-ai vorbit cu ei? Firete c despre acea datorie i despre concluziile mele despre ea. Mi-au spus s nu mai discut cu nimeni despre acest subiect, altfel voi periclita recuperarea datoriei. M-au asigurat c vor vorbi cu domnul Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR, cu ministrul de finane i cu cel de externe despre aceast problem. Miam dat seama c sunt oameni cu relaii la nivel nalt. Dup aceea, o vreme, am purtat discuii telefonice zilnice cu ambii domni, explicndu-le detaliile juridice i economice ale problemei. Au respins ns orice tentativ de a mea de a lua direct legtura cu vreo oficialitate din Romnia. Apoi domnul A.E. a sugerat c recuperarea s-ar face mai uor prin Rusia, deoarece n Romnia nu s-ar gsi date n arhive, n schimb s-ar putea folosi arhiva Kremlinului. Sincer, asta m-a derutat, ct vreme probele studiate de mine erau suficiente. Aa c le-am spus c eu fac acest lucru benevol, dar m opun oricrei periclitri a relaiilor romno-germane prin angrenarea altei pri n problem. i ce s-a ntmplat? Dup nc o apariie n presa din Romnia, domnul V.V.G. mi-a spus, cnd l-am sunat n data de 29 august, anul acesta, c am nclcat convenia de a nu mai vorbi despre subiect i, mai ales, despre sum. Dar cel mai ciudat a fost cnd mi-a zis c tie din surse sigure c serviciile secrete sunt cu ochii pe mine, din cauz c lea fi deranjat prin dezvluirile mele despre acea datorie i c viaa mi-ar fi n pericol. Am primit ameninri cu moartea! Apoi, a pomenit i de pericolul ce o poate pate pe soia mea, care era nsrcinat. Asta m-a derutat de-a binelea. Parc abia plonjasem ntr-un film cu spioni i ageni secrei.

4|Page

Cum ai reacionat? Am considerat necesar s m duc la Poliia din St. Gallen, oraul elveian n care stau, i s depun o plngere. Nu neaprat contra domnului V.V.G., dar am menionat numele acestuia ca fiind cel care mi-a transmis ameninarea. Totul se prescrie pe 3 octombrie 2012 i ce credei c se va ntmpla mai departe? Eu sper c nimic ru sau absurd. Ce am fcut am fcut pentru Romnia. Mai rmne ca i Romnia ori cei cu putere de acolo s doreasc a face ceva. ns ct mai e timp, pentru c datoria aceasta i orice pretenie pe aceast tem, tot conform legislaiei, se vor prescrie ncepnd cu 3 octombrie 2012! Cine este Radu Golban

Nscut la 18 noiembrie 1973, n Timioara; n aprilie 1988 a plecat din Romnia, fiind stabilit acum n Elveia, localitatea St. Gallen; Absolvent de tiine politice i drept, Universitatea din Freiburg, Germania; Master n studii europene avansate, legislaie european, politici economice i macroeconomice, Universitatea din Basel; Doctor n economie; Profesor la Universitatea de Vest, Timioara.

Mai mult: Radu Golban, economistul care a dezvluit existena datoriei de 19 miliarde de euro a Germaniei fa de Romnia: Am primit ameninri cu moartea! | Libertatea.ro

Radu Golban, despre DATORIA ISTORIC a Germaniei ctre Romnia: "E un subiect ingrat"

5|Page

Radu Golban, un romn stabilit n Basel, Elveia, doctor n economie, a descoperit n timp ce i fcea documentarea pentru teza doctoral c Germania are o datorie istoric ctre Banca Naional a Romniei: peste 18 miliarde de euro. Invitat la REALITATEA TV, n cadrul emisiunii Jocuri de Putere, moderat de Rare Bogdan, economistul a spus c subiectul este evitat deoarece reprezint o problem politic. "rile mici nu au puterea politic de a articula aceast problem", a spus acesta.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/radu-golban-despre-datoriaistorica-a-germaniei-catre-romania-e-un-subiect-ingrat_1172914.html#ixzz2Sh1dm9gS Follow us: @realitatea on Twitter

Datoria istoric a Germaniei ctre Romnia, spune Radu Golban, este un "subiect ingrat". "Este un subiect ingrat. i Grecia se afl ntr-o situaie similar. rile mici nu au puterea politic de a articula aceast problem. i este o problem n primul rnd politic", a spus economistul. Economistul a precizat c problema nu se pune din punct de vedere juridic, ci din punct de vedere politic. De fapt, acesta ar putea constitui un precedent care ar putea ncuraja i alte ri mici. Ct despre cum ar putea returna Germania banii Romniei, acesta a precizat la REALITATEA TV c nu se ateapt s fie pltit, ci doar recunoscut. "Nu am susinut ideea n forma unui transfer bancar, ci un transfer moral. Vorbim de o contabilitate corect i onest ntre prieteni. Germania are o responsabilitate moral fa de Romnia", a spus Radu Golban la REALITATEA TV. Acesta mai spus c singura ar care i-a recuperat banii din Germania, a fost Elveia. "n 1956 a recuperat 60% din disponibilul de la Casa de Compensaii", a spus Radu Golban.

"Un leu puternic nu nseamn altceva dect s exportm for de munc", spune Radu Golban
"Avnd reedina n Basel, mi-a fost facil s accesez arhiva Bncii Reglementelor. Am analizat raportul numrul 14 al instituiei, care trateaz n mod special cumularea soldului romn i tehnicile Germaniei de a reduce acest sold sau "varfurie" neacoperite ale comerului n compensaie ntre cele dou ri. n ciuda diferitor tehnici ale Germaniei de a reduce soldul - fie prin decontarea staionrii trupelor germane n Romnia din soldul curent sau achitarea unor datorii ale Romniei fa de Germania n 1944 tot din soldul curent, acesta a crescut n favoarea Romniei n ritm accelerat. n 1944 de la circa 900 de milioane la 1200 de milioane de Reichsmark.". Astzi, valoarea iniial pe care instituia condus de Mugur Isarescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de Euro, conform unor calcule efectuate de membrii comisiei Bergier, din Elveia.

6|Page

Problemele din zona euro, similare cu cele ale Germaniei n timpul celui de-Al Treilea Reich
Pe lng demersurile publicistice, au fost efectuate i demersuri pe lng autoritile statului romn: "Astfel, prin amabilitatea d-lui Eugen Anca (n.r. om de afaceri de origine romn, care s-a preocupat de tezaurul romanesc de la Moscova) s-a depus o adres la BNR, nregistrat cu nr. 783/17.06.2010; BNR a rspuns prin adresa nr. XVIII/3600/16.07.2010. n data de 17.06.2010 am transmis o petiie Preedintelui Romniei, dl. Traian Bsescu, care - prin consilierul Gabriel-Cristian Piscociu - a rspuns cu adresa nr. DRA2/19148/09.07.2010 (petiia fiind ulterior trimis la Ministerul Afacerilor Externe), a spus Golban. "Un demers legal pentru recuperarea soldului nu a fost demarat. Pn acum, toate aciunile s-au concretizat doar n interpelri, adrese i articole publicate. Deja este cunoscut faptul c, pe 16 august 2010, d-na Ulla Jelpke, parlamentar german, a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitnd un punct de vedere oficial n aceast problem." Golban este convins c n cele din urm datoria poate fi achitat: "Altfel, eu i colaboratorii mei, nu ne-am mai fi angajat ntr-un demers fra sori de izbnd", a mai spus economistul din Elveia. Germania i datoreaz Romniei peste 18 miliarde de euro, sum care provine dintr-un contract de Clearing semnat ntre Guvernele Romniei i Germaniei la 23 martie 1939.

Radu Golban:Germania i-a pltit datoriile de rzboi fa de Uniunea Sovietic cu averea din Romnia
Prin contract, Romnia se obliga s livreze mrfuri diverse ctre Germania, care urma s le achite la un pre mai mare cu 10% fa de valoarea medie a preurilor mondiale. Germania urma s achite facturile prin Casa German de Compensaie, dar plile trebuiau efecuate numai ctre BNR, n mrci germane imperiale. BNR, la rndul ei, achita n lei romneti exportatorilor. Germania i-a achitat n primii ani datoriile fa de statul romn, dar n contextul rzboiului s-au acumulat datorii la pli. Ministerul de Finane din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunotea c are obligatii de plat neachitate la termen, ctre 31 de state, protectorate i teritorii. Romnia ocupa locul patru cu suma de 1.126.344 mrci germane imperiale. Exporturile Romniei ctre Germania au continuat s fie derulate i dup 23 august 1944 i dei mrfurile romneti exportate n Germania erau din ce in ce mai reduse, totalul facturilor pe care Germania trebuia s le plteasc Romniei se ridic la aproape 1,3 miliarde de mrci imperiale germane, ceea ce ar reprezenta n prezent 18,8 miliarde de euro. BNR le-a pltit exportatorilor romni, la zi, toate facturile, dar nu a mai solicitat pli compensatorii de la nemi.

JOCURI DE PUTERE: Germania este datoare Romniei cu 18 miliarde de euro

7|Page

Cnd pduchii invadeaz o naiune pentru c naiunea a fost invadat de lideri corupi sau pur i simplu n genunchi, singura neurotoxin eficient pentru indolen este cartea de istorie. Dac ar citi-o i politicienii, nu numai romnii aflai n cutarea unui refugiu, ar descoperi cum s reporneasc inima rii lor! Dar contiina naional nu se nva la fr frecven....
Joi seara, de la ora 21.00 urmrete o Ediie Special a emisiunii JOCURI DE PUTERE despre pduchii ideologici care menin naiunea n srcie. Invitatul lui Rare Bogdan este profesorul elveian de origine romn Radu Golban, care se lupt singur mpotriva tuturor s demonstreze cum a rmas datoare Germania Romniei i cum se pot recupera, doar prin recunoaterea respectivei sume de la Germania, datorii n valoare de 18 miliarde de euro.... Nu ratai s vedei ce a nsemnat istoria nescris niciodat din team sau pur i simplu indolen. Nu ratai adevrul despre schimburile comerciale cu al treilea Reich, de ce nu a reuit niciun premier romn, dup reunificarea Germaniei, s obin banii cu care s-ar putea construi 3000 de kilometri de autostrzi i cine este cel mai timorat politician romn......Vei afla adevruri despre un subiect "tabu" zeci de ani! Dar i care sunt greelile care menin economia acestei ri la periferie, cum arta agenda ascuns a unei super-puteri ca Germania i cum s-a vzut din Elveia suspendarea lui Traian Bsescu .... Rspunsurile le aflai numai joi seara, la o Ediie Special-"Jocuri de Putere" de la ora 21:00 cu Rare Bogdan i profesorul cu cetenie german, care triete n Elveia , dar cu origine romn, Radu Golban.

BNR i rspunde profesorului Golban: Ce fel de doctor n economie e?

Purttorul de cuvnt al BNR rspunde atacurilor lansate de profesorul Radu Golban la adresa Bncii Centrale, ntr-o emisiune la Realitatea TV.
"Admit c profesorul Golban poate fi un om de bun-credin. i c, repezindu-se s afirme, n Joia Mare, c experii Bncii Anaionale a Romniei, vorbind despre stabilitatea cursului leu-euro, au tupeul s mint cetenii s-i mint c un leu stabil i face bine rii, dei n realitate i face ru crede ntr-adevr c a venit cu gndul bun de a le deschide ochii telespectatorilor care l-au ascultat timp de dou ore. Dar, n acest caz, e o problem grav cu titlul de doctor n economie al domnului profesor. Pentru c a lua o formul general, c o moned depreciat face bine exportului, i a ncerca s-o aplici n orice situaie concret, fr a ine seama de mprejurrile specifice i de particularitile unei ri, e o foarte grav eroare", scrie purttorul de cuvnt al BNR, Adrian Vasilescu, n Ziarul Financiar.

Adrian Vasilescu, BNR: Pe ce date i bazeaz discursul profesorul Golban? (1)

8|Page

ieri, 19:30 Autor: Adrian Vasilescu

Era n Joia Mare, seara, cnd o televiziune de tiri i-a ncredinat ecranul, timp de dou ore, unui romn din Elveia: profesorul Radu Golban. Aa cum singur se prezint, s-a nscut la Timioara, a emigrat n Germania n 1988, dobndind cetenia german, apoi s-a stabilit n Elveia. Iar de pe Twitter mai aflm c a studiat politologia i dreptul, are un masterat n studii europene avansate i este doctor n tiine economice. Publicul din Romnia l cunoate din cteva dezbateri televizate, patru sau cinci n ultimii trei ani, n care a vorbit despre o datorie istoric a Germaniei ctre Romnia, pe care domnia sa ar fi descoperit-o n arhivele Bncii Reglementelor Internaionale de la Basel. n emisiunea din Joia Mare nu a mai fost o dezbatere; profesorul Golban a avut ansa unei formule de unu la unu domnia sa i moderatorul. A avut deci destul timp, ntre orele 21 i 23, s povesteasc pe ndelete propria versiune a datoriei Germaniei fa de Romnia, fr s aduc vreo noutate la relatrile precedente, la care a adugat dou povestiri n prim audiie: despre proveniena aurului din rezervele Bncii Naionale a Romniei i despre efectele cursului leu-euro, care se ncpneaz s fluctueze pe o pia valutar stabilizat. Voi dezvolta, n alte comentarii, subiectele privind datoria german i proveniena aurului de la BNR. Pentru a m referi, astzi i miercurea viitoare, la judecile profesorului Golban legate de cursul de schimb leu-euro. Cteva agenii de tiri au titrat: Atac dur la adresa BNR. Plecnd de la remarca profesorului Golban c BNR ar fi de fapt Banca Anaional a Romniei. De ce? Pentru c n timp ce toate rile caut s aib o valut ieftin, ca s-i promoveze exporturile, noi cutm s avem un leu puternic pentru a ne califica drept buni importatori. Dup care a adugat: Un expert (referindu-se desigur la specialitii din BNR care vorbesc despre stabilitatea pieei valutare) nu ar trebui s aib tupeul s mint cetenii, cci printr-un leu puternic nu facem dect remprirea profiturilor companiilor din strintate i crearea a noi locuri de munc tot n strintate. Atacul o fi dur, dar pe ce se ntemeiaz? Admit c profesorul Golban poate fi un om de bun-credin. i c, repezindu-se s afirme, n Joia Mare, c experii Bncii Anaionale a Romniei, vorbind despre stabilitatea cursului leu-euro, au tupeul s mint cetenii s-i mint c un leu stabil i face bine rii, dei n realitate i face ru crede ntr-adevr c a venit cu gndul bun de a le deschide ochii telespectatorilor care l-au ascultat timp de dou ore. Dar, n acest caz, e o problem grav cu titlul de doctor n economie al domnului profesor. Pentru c a lua o formul general, c o moned depreciat face bine exportului, i a ncerca s-o aplici n orice situaie concret, fr a ine seama de mprejurrile specifice i de particularitile unei ri, e o foarte grav eroare. O istorie a exporturilor Romniei, din ultimele trei decenii, ne ajut s desprindem concluzii importante. nainte de decembrie 89, timp n care s-au nscut multe legende nfrumuseate despre exporturile industriei romneti, care mai dinuie nc, niciodat Romnia nu a exportat mrfuri care s aduc, ntr-un singur an, ncasri de peste 10 miliarde de dolari. ntre 1991 i 1999, perioad n care deprecierea leului a fost exploziv, n condiiile unor nencetate corecii ale cursului leu-dolar, ncasrile din exporturi, an de an, au fost ntre 3,4 miliarde de euro i 7,9 miliarde de euro. Am dat cifrele n moneda european fiindc Statistica a recalculat n euro ncasrile n dolari. n 2000, pentru ntia dat n istoria Romniei, ncasrile din exporturi au depit 11 miliarde de euro. De aici nainte, dei leul mai mult s-a apreciat dect s-a depreciat, exporturile au tot crescut: 15,6 miliarde n 2003, apoi 22,2 miliarde n 2005 i 29,5 miliarde n 2007, anul cu aprecierea cea mai puternic a leului. i creterea a continuat: 33,7 miliarde n 2008, apoi o scdere uoar n primul an al crizei, la 29 de miliarde, dup care urcuul nu s-a mai oprit: 37,3 miliarde n 2010, apoi 45,3 miliarde n 2011 i 45 miliarde n 2012. Voi nota c, n 2012, numai exporturile Romniei n Germania, de 8,4 miliarde de euro, depesc ntregul export al Romniei din 1999, de numai 7,9 miliarde de euro.
9|Page

Da, Romnia i import. Dar contul curent a ajuns deja pe sold excedentar, iar balana comercial aproape c s-a echilibrat. Importm autoturisme, electrocasnice, haine, alimente i multe alte bunuri de consum, dar toate laolalt nu depesc 16,9 la sut din totalul importurilor. n timp ce 83,1 la sut din importuri reprezint fie tehnologii pentru modernizrile unor companii, fie materii prime, toate susinnd exporturile n cretere nencetat. i atunci, ce efect ar trebui s aib cursul de schimb: s se deprecieze puternic ca s descurajeze 16,9 la sut din importurile pentru consum ori s fie stabil i s ncurajeze 83,1 la sut dintre importurile care sprijin exporturile? Detalii miercurea viitoare.

Radu Golban l atac dur pe Mugur Isrescu: "Un expert nar trebui s mint cetenii"
Radu Golban, un romn stabilit n Basel, Elveia. Doctor n economie, a descoperit n timp ce i fcea documentarea pentru teza doctoral c Germania are o datorie istoric ctre Banca Naional a Romniei: peste 18 miliarde de euro, informeaz Realitatea.net. Radu Golban a spus n cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, c n timp ce toate rile caut s aib o valut ieftin pentru a-i promova exporturile, Romnia caut s aib un leu puternic ca s se califice ca bun importator. Radu Golban spune c n timp ce toate rile caut s aib o valut ieftin pentru a-i promova exporturile, Romnia caut s aib un leu puternic ca s se califice ca bun importator. "Eu i-a spune Banca Anaional a Romniei. Toate rile caut s aib o valut ieftin pentru a-i promova exporturile. Noi cutm s avem un leu puternic ca s ne calificm ca buni importatori. Un leu puternic nu nseamn altceva dect s exportm for de munc. Am auzit "ine leul tare!". O ar nenatural, precum e Romnia, cu un deficit pe balana comercial, care import mai mult dect export nu poate avea o valoare mai mare. Noi vrem s ne calificm ca buni importatori i mine", a explicat economistul. Citete i Isrescu: Romnia va intra ntr-un ciclu de reducere a dobnzii Radu Golban a spus c "un expert (n.red.) s nu ar trebui s aib tupeul s mint cetenii", cci printr-un leu puternic nu facem dect rempatrierea profiturilor companiilor din strintate i crearea a noi locuri de munc tot n strintate.

Golban, atac la Isrescu: Ne transform n pia de desfacere

Radu Golban a descoperit, n timp ce i fcea documentarea pentru teza doctoral, c Germania are o datorie istoric de peste 18 miliarde de euro ctre Banca Naional a Romniei. Golban a declarat joi la Realitatea TV, c nu este bine pentru Romnia s consume resurse pentru a ine leul puternic. Asta i ajut pe importatori i i distruge pe exportatori. Golban a reproat Bncii Naionale c apr interesele strinilor: nu a cerut datoria Germaniei i face din Romnia o pia de desfacere.

10 | P a g e

Potrivit romnului stabilit n Elveia, doctor n economie, n timp ce toate rile caut s aib o valut ieftin pentru a-i promova exporturile, Romnia caut s aib un leu puternic ca s se califice ca bun importator. Eu i-a spune Banca Anaional a Romniei. Toate rile caut s aib o valut ieftin pentru a-i promova exporturile. Noi cutm s avem un leu puternic ca s ne calificm ca buni importatori. Un leu puternic nu nseamn altceva dect s exportm for de munc. Am auzit ine leul tare!. O ar precum e Romnia, cu un deficit pe balana comercial, care import mai mult dect export nu poate avea o valoare mai mare. Noi vrem s ne calificm ca buni importatori i mine, a explicat economistul. Radu Golban a spus c un expert (n.red.) ca Isrescu nu ar trebui s aib tupeul s mint cetenii, cci printr-un leu puternic nu facem dect rempatrierea profiturilor companiilor din strintate i crearea a noi locuri de munc tot n strintate.
HOMEPAGE >>

Radu Golban: Germania are o datorie istorica catre Banca Nationala a Romaniei de peste 18 miliarde de euro. Isarescu nu ar trebui sa minta
C. I. | vineri, 3 mai 2013 | 10:55 | 5 comentarii

Economistul Radu Golban a descoperit in timp ce isi facea documentarea pentru teza doctorala ca Germania are o datorie istorica catre Banca Nationala a Romaniei de peste 18 miliarde de euro, informeaza Realitatea.net. Radu Golban a spus in cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, ca in timp ce toate tarile cauta sa aiba o valuta ieftina pentru a-si promova exporturile, Romania cauta sa aiba un leu puternic ca sa se califice ca bun importator.
11 | P a g e

Eu i-as spune Banca Anationala a Romaniei. Toate tarile cauta sa aiba o valuta ieftina pentru a-si promova exporturile. Noi cautam sa avem un leu puternic ca sa ne calificam ca buni importatori. Un leu puternic nu inseamna altceva decat sa exportam forta de munca. Am auzit Tine leul tare!. O tara nenaturala, precum e Romania, cu un deficit pe balanta comerciala, care importa mai mult decat exporta nu poate avea o valoare mai mare. Noi vrem sa ne calificam ca buni importatori si maine, a explicat economistul. Radu Golban a spus, referindu-se la guvernatorul BNR, ca un expert nu ar trebui sa aiba tupeul sa minta cetatenii, caci printr-un leu puternic nu facem decat reimpatrierea profiturilor companiilor din strainatate ai crearea a noi locuri de munca tot in strainatate. Despre datoria istorica a Germaniei catre Romania Datoria istorica a Germaniei catre Romania, spune Radu Golban, este un subiect ingrat. Este un subiect ingrat. Ai Grecia se afla intr-o situatie similara. Tarile mici nu au puterea politica de a articula aceasta problema. Ai este o problema in primul rand politica, a spus economistul. Economistul a precizat ca problema nu se pune din punct de vedere juridic, ci din punct de vedere politic. De fapt, acesta ar putea constitui un precedent care ar putea incuraja ai alte tari mici. Cat despre cum ar putea returna Germania banii Romaniei, acesta a precizat la REALITATEA TV ca nu se aateapta sa fie platita, ci doar recunoscuta. Nu am sustinut ideea in forma unui transfer bancar, ci un transfer moral. Vorbim de o contabilitate corecta ai onesta intre prieteni. Germania are o responsabilitate morala fata de Romania, a spus Radu Golban la Realitatea tv.

Acesta a mai spus ca singura tara care si-a recuperat banii din Germania a fost Elvetia. In 1956 a recuperat 60% din disponibilul de la Casa de Compensatii, a spus Radu Golban. Avand resedinta in Basel, mi-a fost facil sa accesez arhiva Bancii Reglementelor. Am analizat raportul numarul 14 al institutiei, care trateaza in mod special cumularea soldului roman si tehnicile Germaniei de a reduce acest sold sau varfurie neacoperite ale comertului in compensatie intre cele doua tari. In ciuda diferitor tehnici ale Germaniei de a reduce soldul fie prin decontarea stationarii trupelor germane in Romania din soldul curent sau achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent, acesta a crescut in favoarea Romaniei in ritm accelerat. In 1944 de la circa 900 de milioane la 1200 de milioane de Reichsmark.. Astazi, valoarea initiala pe care institutia condusa de Mugur Isarescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de euro, conform unor calcule efectuate de membrii comisiei Bergier, din Elvetia. Pe langa demersurile publicistice, au fost efectuate si demersuri pe langa autoritatile statului roman: Astfel, prin amabilitatea d-lui Eugen Anca (n.r. om de afaceri de origine romana, care s-a preocupat de tezaurul romanesc de la Moscova) s-a depus o adresa la BNR, inregistrata cu nr. 783/17.06.2010; BNR a raspuns prin adresa nr. XVIII/3600/16.07.2010. In data de 17.06.2010 am transmis o petitie Preaedintelui Romaniei, dl. Traian Basescu, care prin consilierul Gabriel-Cristian Piscociu a raspuns cu adresa nr. DRA2/19148/09.07.2010 (petitia fiind ulterior trimisa la Ministerul Afacerilor Externe), a spus Golban. Un demers legal pentru recuperarea soldului nu a fost demarat. Pana acum, toate actiunile s-au concretizat doar in interpelari, adrese si articole publicate. Deja este cunoscut faptul ca, pe 16 august 2010, d-na Ulla Jelpke, parlamentar german, a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial in aceasta problema.
12 | P a g e

Golban este convins ca in cele din urma datoria poate fi achitata: Altfel, eu si colaboratorii mei, nu ne-am mai fi angajat intr-un demers fara sorti de izbanda, a mai spus economistul din Elvetia. Germania ii datoreaza Romaniei peste 18 miliarde de euro, suma care provine dintr-un contract de Clearing semnat intre Guvernele Romaniei ai Germaniei la 23 martie 1939. Prin contract, Romania se obliga sa livreze marfuri diverse catre Germania, care urma sa le achite la un pret mai mare cu 10% fata de valoarea medie a preturilor mondiale. Germania urma sa achite facturile prin Casa Germana de Compensatie, dar platile trebuiau efecuate numai catre BNR, in marci germane imperiale. BNR, la randul ei, achita in lei romanesti exportatorilor. Germania ai-a achitat in primii ani datoriile fata de statul roman, dar in contextul razboiului s-au acumulat datorii la plati. Ministerul de Finante din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunoatea ca are obligattii de plata neachitate la termen, catre 31 de state, protectorate si teritorii. Romania ocupa locul patru cu suma de 1.126.344 marci germane imperiale. Exporturile Romaniei catre Germania au continuat sa fie derulate ai dupa 23 august 1944 ai deai marfurile romaneati exportate in Germania erau din ce in ce mai reduse, totalul facturilor pe care Germania trebuia sa le plateasca Romaniei se ridica la aproape 1,3 miliarde de marci imperiale germane, ceea ce ar reprezenta in prezent 18,8 miliarde de euro. BNR le-a platit exportatorilor romani, la zi, toate facturile, dar nu a mai solicitat plati compensatorii de la nemti.

Renumitul economist Radu Golban - umilit la Timioara (I)

Joi, 22 Noiembrie 2012 18:54 Scris de Ovidiu Marascu

Consulatul Germaniei - moned de brf la cea mai problematic facultate din Universitatea de Vest Economistul Radu Golban, timioreanul care a ajuns celebru dup ce a descoperit c Germania are datorii de 19 miliarde de euro ctre Romnia, a fost zburat de la Universitatea de Vest din Timioara. Cetean german, Golban a fost profesor asociat la UVT pn la nceputul acestui an universitar. El a fost silit s plece pe ua din dos de la cea mai problematic facultate a UVT - tiinte Politice, Filosofie i tiinte ale Comunicrii. Radu Golban susine c a fost lucrat pe la spate pe relaia Vasile Docea, directorul BCUT Alexandru Jdnean, eful de departament de la specializarea tiine Politice. Cei doi s-ar fi dus i i-ar fi turnat rectorului UVT, Marilen Pirtea, o poveste inventat. Conform dezinformrii, nsui consulul Germaniei la Timioarara ar fi cerut UVT s se delimiteze de profesorul Radu Golban. Docea neag vehement o astfel de ntlnire i spune c Radu Golban nu mai are ore la UVT deoarece criza financiar i-a determinat s scape de colaboratorii externi. Pirtea se ntlnete cu consulul Germaniei, n cazul Golban
13 | P a g e

Situaia pare a fi clar. n procesul-verbal al edintei de consiliu al departamentului de tiinte Politice, din data de 23.10.2012, se arat clar c departamentul de tiine politice nu dorete colaborarea cu aceast persoan, pentru articolele scrise n pres mpotriva Germaniei. Timioreanul Radu Golban, invitat s predea la universiti de top din Europa i omul zilei n mai multe rnduri, la televiziunile naionale, s-a oferit chiar s-i in cursurile gratuit la UVT. Nimeni nu l-a mai bgat n seam. Rectorul UVT, Marilen Pirtea, se ntlnete, vineri, cu consulul Germaniei la Timioara, special pentru a nchide cazul profesorului Golban. Cu siguran, aceast discuie va clarifica cine a minit n noul scandal izbucnit la Facultatea de tiinte Politice, Filosofie i tiinte ale Comunicrii din cadrul Universitii de Vest din Timioara. I-am cerut domnului consul al Germaniei, special, o ntlnire pentru a clarifica situaia domnului profesor Golban. Nu sunt de nici o parte a baricadei, vreau doar s aflu adevrul, ne-a declarat Marilen Pirtea, rectorul Universitii de Vest din Timioara. Economistul Radu Golban a susinut cursurile la disciplina Economie mondial, Politicile UE, Negocieri i conflicte, n cadrul departamentului Relaii internaionale i studii europene, linia de predare n limba german. Golban a inut cursuri ntre 2001 i 2002 la coala de nalte Studii Europene Comparative, iar apoi, din 2010, la specializarea tiine Politice din cadrul UVT. Monstruoasa coaliie Profesorul Golban a venit la UVT la nceperea anului universitar, pregtit s-i reia cursurile. A avut un oc: i s-a comunicat c nu mai este nevoie de el i c decizia a fost luat la recomandarea consulului Germaniei. Domnul Jdnean (n.r. - eful departamentului de tiine Politice) m-a contactat, n vara acestui an, s discute cu mine situaia orelor. Mi s-a spus c domnul Docea a primit un email, n care cineva l-ar fi solicitat s renune la colaborarea cu mine. Domnul Docea, de la Bibiloteca Central, ia i astzi toate deciziile acestui departament, deoarece domnul Jdnean se consider obligat pentru obinerea postului su s in cont de dorinele lui Docea. Cei doi domni i-au spus rectorului UVT c ar fi intervenit consulul german n aceast problem. Am mers direct la Consulatul Germaniei la Timioara i am vorbit cu domnul consul. Omul era, realmente, ocat de ce a auzit. Nu tia absolut nimic. M simt umilit i jignit de modul n care unii au dorit s scape de mine, ne-a declarat Radu Golban. Docea: Nu exist nici o conjuraie mpotriva domnului Golban Directorul BCUT, Vasile Docea, are o cu totul alt poveste. Colaborarea la plata cu ora a domnului Golban a ncetat din acest an universitar. Domnul Golban a fost doar un colaborator extern, de care universitatea nu a mai avut nevoie. Nu am artat nici un mail nimnui. Nici consulul Germaniei nu mi-a zis nimic. Nu am nici o implicare. Eu coordonez linia de predare n limba german. Asigurarea de personal pe care o coordonez mpreun cu directorul de departament se face din personalul universitii. Anul acesta, nu am mai avut nevoie de colaboratori externi. n special, criza financiar ne-a determinat ca n acest an universitar s nu mai apelm la colaboratori externi. Nu exist nici o conjuraie mpotriva domnului Golban. Nu am avut nici o discuie, nici cu domnul rector, nici cu domnul consul, pe aceast tem, ne-a declarat Vasile Docea, directorul BCUT. Consulul Germaniei - ocat de circul n care a fost atras Consulul Germaniei la Timioara, Klaus Christian Olasz, este siderat de telenovela n care a intrat. ntr-o discuie cu Lia Lucia Epure, directorul ziarului ZIUA de Vest, consulul Germaniei se arat extrem de surprins de ce i se pune n crc n cazul Radu Golban. Nu m pot implica, nu m-am implicat i nu m voi implica niciodat n problemele de la UVT. Totul este doar un zvon. Numele meu a fost folosit ilegal n aceast poveste, a relatat consulul Germaniei la Timioara, Klaus Christian Olasz. Vom reveni.

14 | P a g e

mari, 16 aprilie 2013

DEZVLUIRI - Radu Golban: Datoria Germaniei ctre Romnia nu s-a prescris n octombrie

Un subiect adnc ngropat n culisele diplomatice ale Uniunii Europene redevine fierbinte: Grecia dezgroap scheletele "asasinatelor economice" comise de Germania nazist i face nota: 160 miliarde de euro. ntre timp, Parlamentul European a gzduit o dezbatere despre o problem la fel de fierbinte: datoria Germaniei fa de Romnia, generat prin mecanisme similare i n acelai context istoric. Reputatul economist Radu Golban a povestit, n exclusivitate pentru ZIUAnews, modul subtil, dar extrem de eficient, n care a fost cenzurat acest eveniment la Bruxelles.

n timp ce presa romn nu a economisit spaiul editorial acordat datoriei reclamate de Grecia, asupra unei posibile revendicri similare din partea Romniei s-a aternut tcerea. "Noi, romnii, discutm acum despre aproximativ 20 miliarde de euro, adic doar 1% din ceea ce ar datora Germania Europei, dup distrugerile economice din perioada celui de-al doilea rzboi mondial. Deci subiectul este o Cutie a Pandorei pentru germani", a sintetizat reputatul economist Radu Golban, pentru ZIUAnews, aversiunea Germaniei fa de acest subiect. La nceputul sptmnii, Radu Golban a adus acest "cartof fierbinte" chiar n inima Bruxellesului: Parlamentul European, n conferina "Cauzele euroscepticismului". ns experiana a fost un oc: "Nu am vzut niciun jurnalist prezent n mod oficial din partea unei agenii de pres germane. Din partea europarlamentarilor, au fost doar civa asisteni. n sal au fost aproape 90 de oameni, dintre care 50 erau studeni la Facultatea de Drept din Bucureti. Au mai fost acei aproape 20 de jurnaliti romni care au venit cu o burs la Bruxelles. Iar restul nu tiu cine sunt. Am sperat ca acest subiect s fie preluat de presa romn i c a ajuns s fie discutat la cel mai nalt nivel. Aceast tcere m-a surprins. Nu am crezut c presa romn nu i va asuma aproape nicio reacie la eveniment", a povestit Golban. "Omerta" politic Mass-media nu au fost "seduse" nici de ideile curajos exprimate de doi economiti cu nume grele n lumea tiinific a Europei - Klaus Thorner i Albrecht Ritchl i nici de potenialul jurnalistic al unui nume controversat: Adrian Severin. "Ceea ce mi se pare interesant este c dl Adrian Severin se bucur de o imagine att de negativ n presa romn i n presa strin nct ar fi fost cel mai firesc lucru ca aceast imagine, asociat cu calitatea sa de organizator 15 | P a g e

al evenimentului, s atrag atenia i comentariile presei", a mai spus Radu Golban. Dealtfel, Albrecht Ritchl, profesor de istorie economic la London School of Economics, a artat c problema datoriilor istorice nu este neaprat una juridic, ct una politic. Iar tcerea Germaniei este tot de natur politic: "Guvernul german ncearc s evite orice discuie cu privire la reparaii i metoda tipic e instaurarea tcerii pe subiectele incomode", a rspuns Ritchl unor ntrebri din public. Niciun politician german nu a fost prezent la dezbatere. Unul dintre invitai, europarlamentarul german Jo Leinen, povestete Golban, a spus unei cunotine comune c s-a bucurat de invitaie, dar e un eveniment la care nu poate s participe. Chiar dac nu face parte din partidul cancelarului Angela Merkel, ci din gruparea politic socialdemocrat. Dintre politicienii romni invitai au fost prezeni doar Norica Nicolai, europarlamentar PNL i Sorin Roca Stnescu, senator PNL. "Cazul prezentat astzi este un caz tipic n care Germania trebuia de mai mult vreme s spun ceva, s recunoasc sau sa nu recunoasc aceast obligaie pe care o are fa de Romnia", a spus Roca Stnescu. Feele cenzurii " Nu tiu dac cenzura poate fi mprit n activ i pasiv. Nu mi s-a interzis s mi exprim ideile n Parlamentul European, dar din moment ce presa nu prezint absolut nimic despre acest eveniment ne arat c formatorii de opinie sau agenii - pentru c serviciile au oameni n redacii - au impus ca acest subiect s fie ngropat ntr-un val al tcerii tocmai pentru a evita resuscitarea subiectului i eventuale tensiuni cu Germania. Aceasta este datoria lor. Astfel mi explic de ce invitaiile trimise la toate ageniile de pres i la zeci i sute de jurnaliti, inclusiv la publicaiile din Germania i din Romnia, au lipsit.", ne-a declarat Radu Golban. n tot holul cldirii i la intrarea n sal au fost puse afie. ns, la nici zece minute dup ce timpul alocat dezbaterii a expirat, pereii erau "curai". "Am intenionat s iau, la plecare, un afi ca amintire: nu mai exista niciunul. Trebuia s merg la aeroport, m grbeam, am cutat i eu i organizatorii, dar nu am mai gsit nici urm de afi", i aduce aminte Radu Golban. Datoriile ntre state nu se prescriu Economistul Klaus Thorner a prezentat izvorul juridic al datoriei Germaniei, din perspectiv istoric. n 1935, Romnia i Germania au semnat un acord prin care se stabilea c plile dintre cele doua ri, provenind din schimbul de mrfuri, vor fi fcute prin clearing bilateral ntre Banca Naional a Romniei i Casa de compensaie german. Datoria descoperit de Radu Golban, estimat acum la 20 de miliarde de euro, este un vrf din clearingul necompensat. Dealtfel clearingul a fost unicul mod de plat pentru toate tranzaciile romnogermane din 1936 pn n 1944. Golban a demonstrat c aceast datorie nu face parte dintre datoriile de rzboi ale Germaniei de dup al doilea rzboi mondial, terse prin tratatele de pace, pentru c acordul comercial a fost semnat practic n perioada interbelic. Economistul a prezentat toate dovezile: extrase de la Casa de Compensaie, soldurile de la Banca Internaional a Reglementelor, nota ministrului de Externe al Germaniei ctre ambasadorul de la Bucureti i extrasul de cont de la Academia Romn care a publicat n 2002 un studiu n care se regsete aceeai sum. "Datoriile ntre state nu se prescriu. Nu tiu cum a aprut n pres informaia c termenul-limit pentru orice fel de demers juridic pentru recuperarea creanei este octombrie2012. Teoretic ar fi fost posibil s curg un termen de prescripie doar dac aceast crean ar fi fost vzut n baza reglementrilor Conferinei de la Londra din 1953. Care a condiionat ntr-adevr plata i ealona datoriilor cu condiia ca tot ce nu va fi pretins de la acea dat s se prescrie. Dar Romnia nu a negociat la Conferina de la Londra, prin urmare singura legtur ntre Romnia i Germania n ce privete aceast crean este doar Tratatul de la Paris. i oricine citete articolul 28 al acelui Tratat vede c Romnia nu a 16 | P a g e

renunat la creanele rezultate din acordurile de clearing. Romnia a renunat la despgubiri de rzboi i la preteniile de pe urma unor angajamente din timpul rzboiului", ne-a mai declarat Radu Golban. Interesant este c acest model conceput i pus n aplicare de economitii Germaniei naziste, uniunea de clearing, este similar cu uniunea monetar a eurosistemului, care consta din spaii, din compartimente monetare cu dobnzi i inflatii diferite, a explicat economistul. Germania nazist numea acel sistem "Modelul de stablilizare a preurilor i a salariilor". n articolele din presa german din anii 40, germanii cereau austeritate, deci msuri fiscale pentru a dezumfla balonul inflaional n Polonia. "Deci iat c i austeritatea, ca i politicile fiscale i monetare de astzi sunt similare cu cele ale uniunii de clearing", explic Golban. Experii greci care au ntocmit raportul secret al datoriei Germaniei, la Bucureti Dupa ce a adus subiectul datoriei la nivelul Parlamentului European, Golban intenioneaz s aduc n Romnia comisia din Grecia care a socotit recent datoria Germaniei fa de Atena, de peste 160 de miliarde de euro. Experii au apreciat c 108 miliarde de euro reprezint pagubele pricinuite infrastructurii rii de ctre ocupaia german i 54 miliarde de euro sunt datoriile germane n urma mprumuturilor fortae pe care Grecia a fost nevoit sa le acorde celui de-al Treilea Reich i care nu au fost returnate. Sursa: ziuanews

Radu Golban, cel care a descoperit datoria Germaniei catre BNR: Daca nu as crede in posibilitatea recuperarii acestor bani nu m-as fi angajat in acest demers
de Dan Popa HotNews.ro Smbt, 21 august 2010, 7:04 Economie | Finane & Bnci

17 | P a g e

Radu Golban Foto: Hotnews

Radu Golban este un roman stabilit in Basel, Elvetia. Doctor in economie, el a descoperit in timp ce isi facea documentarea pentru teza doctorala ca Germania are o datorie istorica catre Banca Nationala a Romaniei. Ca nemtii au incercat sa o deconteze fie prin decontarea din soldul curent a stationarii trupelor pe teritoriul Romaniei, fie prin achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent . Dupa publicarea articolului de ieri, m-a cautat la telefon. Nu puteam sa nu profit de ocazie si sa nu ii iau un interviu. Despre cum a descoperit subiectul, ce spun BNR si Presedintia despre asta sau in ce stadiu se afla demersurile initiate de domnia sa. Golban este convins ca in cele din urma datoria poate fi achitata. Altii insa, se indoiesc de un asemenea deznodamant. Rep: Cum ati "dat" de aceasta datorie a Germaniei catre BNR? Radu Golban: As incepe prin a mentiona faptul ca cercetarile in domeniu monetar reprezenta o preocupare mai veche, conturandu-se inca din perioada pregatirii in cadrul doctoratului. Primele preocupari privind identificarea posibilitatilor de recuperare a datoriilor Germaniei create in urma acordului de cliring semnat cu Romania in anul 1935 s-au conturat in cadrul cercetarilor efectuate pentru elaborarea lucrarii "UEM - incotro?" (publicata in acest an in cadrul unei prestigioase edituri din Romania). In contextul acestui demers, conlucrarea cu d-na conf. univ. dr. Mihaela-Brindusa Tudose (coautor al lucrarii anterior mentionate) s-a concretizat in identificarea soldului. La inceput a reprezentat doar o constatare si un argument in cadrul tematicii cartii; ulterior a devenit o provocare. Rep:Sunteti roman stabilit in Elvetia, din cate stiu. Cum ati ajuns acolo? Radu Golban:Da, la origine, sunt din Timisoara. La varsta de 14 ani -in anul 1988- impreuna cu familia, am emigrat in Germania. Sunt cetatean german si din anul 2003 m-am stabilit in Elvetia. Rep:Care au fost demersurile Dvs. in privinta datoriei? Cu cine ati discutat si ce raspunsuri ati primit? Radu Golban:Pentru inceput, am elaborat (in colaborare cu d-na Tudose) un prim articol "O solutie pentru iesirea din criza: recuperarea datoriilor Germaniei din relatiile comerciale nerespectate cu Romania" care a fost publicat pe data de 17 mai 2010 in ziarul "Saptamana financiara". Receptivitatea cu care a fost primit acest articol a reprezentat mobilul pentru o mai ampla documentare, prilej cu care am elaborat un al doilea articol (Argumente suplimentare in favoarea lamuririi soldului operatiunilor de cliring derulate in baza acordului din anul 1935 incheiat pentru reglementarea platilor intre imperiul german si regatul Romaniei). Acest articol a fost preluat, incepand cu data de 15 iunie 2010, de mai multe publicatii on-line din Romania. In mare parte, aceleiasi teme s-a circumscris si articolul Capitalul german din Romania si rolul sovromurilor in "cooperarea" germano-rusa, prezentat de cotidianul on-line Ziua veche (in data de 12 iulie 2010). Pe data de 20.7.2010 am fost invitat in emisiunea "Ora 21" la Analog TV, Timisoara. A urmat apoi interviul acordat portalului German-Foreign-Policy.com, care a publicat, in data de 19.08.2010 joi, articolul Datorii neachitate (Unbezahlte Schulden). In aceeasi zi a mai fost publicat un alt articol scris de mine pentru Novo-Argumente din Frankfurt intitulat Datorii vechi in focus (Alte Schulden neu im Fokus). Desi toate materialele elaborate au fost bine primite de cititori, nu s-a remarcat nici un raspuns oficial avizat. Colateral acestei actiuni publicistice mai mentionez si schimbul de idei realizat cu dl. Eugen Anca, om de afaceri de origine romana, care s-a preocupat de tezaurul romanesc de la Moscova. Rep:Ati luat legatura cu cineva din partea romana? (Ministerul de Finante, BNR, Guvern samd)? Radu Golban: Deoarece prin activitatea publicistica a fost sensibilizat doar publicul, nu si autoritatile statului, am recurs la contactarea directa. Astfel, prin amabilitatea d-lui Eugen Anca s-a depus o adresa la BNR, inregistrata cu nr. 783/17.06.2010; BNR a raspuns prin adresa nr. XVIII/3600/16.07.2010. In data de 17.06.2010 am transmis o petitie Presedintelui Romaniei, dl. Traian Basescu, care - prin consilierul Gabriel-Cristian Piscociu - a raspuns cu adresa nr. DRA2/19148/09.07.2010 (petitia fiind ulterior trimisa la Ministerul Afacerilor Externe). Rep: Exista vreun demers legal pentru recuperarea acelor bani? Ati discutat cu d-na Ulla Jelpke? Ce v-a spus? Radu Golban: Un demers legal pentru recuperarea soldului nu a fost demarat. Pana acum, toate actiunile s-au

18 | P a g e

concretizat doar in interpelari, adrese si articole publicate. Deja este cunoscut faptul ca, pe 16 august 2010, d-na Ulla Jelpke, parlamentar german, a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial in aceasta problema. Ce nu se cunoaste, insa, este faptul ca actiunea domniei sale este un rezultat al discutiilor si conlucrarilor noastre. In ce priveste ultima parte a intrebarii, nu cred ca este relevant sa reproduc discutia purtata. Consider ca cel mai important aspect il reprezinta amabilitatea domniei sale de a se angaja in lamurirea unui sold comercial. Rep:Cum ati ajuns la Banca Reglementelor sa studiati documentele din arhiva? Ce detalii ati mai obtinut legate de datoria Germaniei? Radu Golban: Avand resedinta in Basel, mi-a fost facil sa accesez arhiva Bancii Reglementelor. Am analizat raportul numarul 14 a institutii, care trateaza in mod special cumularea soldului roman si tehinicele Germaniei de a reduce acest sold sau "varfurie" neacoperite ale comertului in compensatie inte cele doua tari. In ciuda diferitor tehnici ale Germaniei de a reduce soldul - fie prin decontarea stationarii trupelor germane in Romania din soldul curent sau achitarea unor datorii ale Romaniei fata de Germania in 1944 tot din soldul curent, acesta a crescut in favoarea Romaniei in ritm accelerat. In 1944 de la circa 900 de milioane de la 1200 de milioane de Reichsmark. Rep: Considerati ca acesti bani se pot obtine in cele din urma? Radu Golban: Desigur. Altfel, au si colaboratorii mei, nu ne-am mai fi angajat intr-un demers fara sorti de izbanda. Rep: Care este interesul Dvs. in aceasta chestiune? Radu Golban: Inainte de toate sunt roman. Valorile care m-au ghidat au fost devotamentul, dreptatea si fair-playul comercial international. Daca aceste argumente nu sunt suficiente, mai subliniez faptul ca nu exista nici un interes material sau financiar. Rep: Stiu ca ati fost vizitat de un politician roman in Elvetia. Despre cine e vorba si care ar fi fost implicarea sa in aceasta problema? Radu Golban: Pentru un jurnalist se cuvine sa fiti informat. Insa, in contextul acestei discutii nu doresc sa ma pronunt vis-a-vis de aceasta intrebare.

Radu Golban dezgroapa un alt scandal national: Calin Popescu Tariceanu, pionul spionului ungur Rudas Erno, preda averi romanesti succesorilor hitleristilor si autonomistilor maghiari

Problema revendicrilor minoritilor german i maghiar i ale cultelor religioase romano-catolice i protestante din Romnia de Ec. Dr. Radu Golban

19 | P a g e

Dezbaterea actual pe tema revendicrii averii minoritii germane i a cultelor religioase RomanoCatolic i Protestante ar trebui supus unui dialog bine ancorat n societatea civil, fiind vorba despre averi imense aflate astzi n posesia statului i prevenind astfel un pesche pentru politicienii recuperatori romni i pentru nalta Poart de la Berlin. O aciune politic de acest gen nu are legitimitate electoral, fiind doar un guvern care s-a nscut din traseism parlamentar fr legitimitate electoral.

O dat cu instalarea noului guvern USL, la 21 mai curent a fost nfiinat i o comisie a USL condus de Clin Popescu Triceanu * privind restituirea proprietilor UDMR; minoritile ceruser deja i fostului guvern restituirea n natur a proprietilor confiscate de comuniti. Fostul ministru al Finanelor Publice, Bogdan Drgoi, a declarat n urm cu cteva sptmni c din totalul de 16 miliarde de euro estimat, care ar reprezenta echivalentul n bani al proprietilor naionalizate, mai mult de jumtate ar reveni cultului Romano-Catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile, iar cealalt parte ar reveni minoritilor din Romnia. (*) Nota Ziaristi Online: Calin Popescu Tariceanu a fost documentat ca fiind aflat in siajul sefului rezidentei spionajului maghiar pe spatiul carpatic, colonelul (acum, probabil, general) Rudas Erno, cu care a avut chiar si relatii de afaceri directe. Cititi in acest sens: Toti spionii unguri ai premierilor romani. Azi, Rudas Erno, asociatul si in afaceri al premierului Tariceanu. SCHEMA Retelei Erno Verestoy Patriciu Tariceanu Trecutul spionului Rudas Ern, partenerul si de afaceri al premierului Triceanu. Toti spionii unguri ai premierilor romani (II) Secretele UM 0110 (III). Revista oficiala a veteranilor SRI confirma infiltrarea Budapestei la nivel inalt in Executivul de la Bucuresti: agentul de influenta Alin Teodorescu si spionul Rudas Erno Secretele UM 0110 (IV). Comandantul Unitatii Anti-KGB despre carierele agenilor Ungariei n guvernele Romniei. Plus: Rogojan despre Magureanu si Ern Prea uor ns se pierde n discuia public adevratul motiv al acestei confiscri a averii minoritilor, care din motive politice este prezentat ca fiind un act de nedreptate comunist. De fapt, nc nainte de terminarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Aliaii, prin Convenia de Armistiiu din 12 septembrie 1944, au impus, la articolul 15, dizolvarea organizaiilor pro-hitleriste de pe teritoriul romnesc. Convenia de Armistiiu a preluat principiile de realizare a pcii n Europa precum au fost stabilite prin Acordul de la Potsdam, ncheiat la 1 august 1945 de ctre Puterile Aliate. Astfel, Grupul Etnic German a fost desfiinat prin Decretul Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, semnat de regele Mihai al Romniei. Prin aceeai lege s-a hotrt i confiscarea tuturor bunurilor imobile ale respectivei organizaii hitleriste i legionare. Se remarc
20 | P a g e

faptul c aceast lege (nr. 485/1944) nu a fost abrogat nici pn n zilele noastre. Prevederile articolului 15 au fost implementate n Romnia i prin legea nr. 187 din 23 martie 1945, Art. 3: n scopul nfptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi mprite: a) Pmnturile i proprietile agrare de orice fel aparinnd cetenilor germani i ceteni romni, persoane fizice sau juridice, de naionalitate (origine etnic) german, care au colaborat cu Germania hitlerist. b) Pmnturile i alte proprieti ale criminalilor de rzboi i ale celor vinovai de dezastrul rii; c) Bunurile agricole de orice fel ale cetenilor romni care s-au nscris voluntari pentru a lupta mpotriva Naiunilor Unite; Dar care este totui legtura dintre Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe), pn la desfiinarea sa prin lege n octombrie 1944, i cultele religioase? ncepnd cu data de 23 mai 1932 Fritz Fabritius, reprezentatul sailor din Romnia, a cerut din partea Romniei dreptul de autonomie al grupului etnic german i administrarea proprie a colilor i bisericilor germane. Dup 21 noiembrie 1940 Grupul Etnic German, cnd a fost oficializat prin Decretul Lege nr. 830, a cptat un statut de semi-autonomie n cadrul statului romn. Conform politicii expansioniste a Reichului, s-a constituit la scurt timp N.S.D.A.P. der Deutschen Volksgruppe in Rumnien (Partidul Naional Socialist al Grupului Etnic German din Romnia). Conform structurii de semi-autonomie n cadrul Romniei, Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe) era sub comanda direct i subordonat Partidului Muncitoresc German Naional-Socialist din Germania (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei NSDAP). O mare parte a averii, printre care se numr coli i spitale, nu a aparinut cultului religios, ci grupului etnic german. La baza acestei administrri a proprietii cultelor religioase a stat, de pild, Convenia general privind reglementarea relaiei dintre Biserica Evanghelic de Confesiune Augsburgian i etnicii germani din Romnia, ncheiat n anul 1942. n 1941 s-a semnat Convenia General privind Reglementarea Relaiei dintre Biserica Evanghelic de Confesiune Augsburgian i Etnicii Germani din Romnia, prin care s-a hotrt trecerea averii fostei Universiti sseti (desfiinat de Curtea Regal a Romniei n 1 iunie 1937 pentru c funciona abuziv ca un stat n stat) la Grupul Etnic German. Convenia este semnat de Episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Wilhelm Stedel, i de liderul Grupului Etnic German (Volksgruppenfuhrer) din Braov, Andreas Schmidt. Iat ce cuvntau cei doi camarazi hitleriti n 31 martie 1941, la Braov: Germanii din patria noastr, care sub uriaa influen a micrii naional-socialiste a lui Adolf Hitler aspir la o nou i puternic unitate, sunt divizai din punctul de vedere al credinei religioase n cel puin dou mari grupuri. Contiina naional a germanilor i credina religioas nu se mai suprapun. De aceea conducerii Grupului Etnic German i revine azi o mai mare importan n comparaie cu trecutul [...]. Acum ns, dup ce Grupul nostru Etnic German este recunoscut n Romnia prin decretul lege din data de 20 noiembrie 1940 ca personalitate juridic nzestrat cu certe competene n cadrul comunitii, misiunea Bisericii noastre, de conducere politic a poporului, necesar n trecut, se sfrete, iar conducerea popular revine iari n drepturile sale Legtura cu minoritatea maghiar rezid n recunoaterea calitii de succesor n drepturi de la Judectoria Sibiu, nr 4884/2006, n care prin sentina civil nr. 3567 din 30.08.2006 se recunoate c F.D.G.R. este i succesorul Asociaiei Agricole Sseasc-Ardeleneasc (cuprinznd Societatea de Agricultur Sseasc din Ardeal i Micarea cooperatist maghiar din Transilvania pn n 1918). n concluzie, nu comunitii, cum tot ncearc s induc n eroare pn n zilele noastre Forumul Democrat al Germanilor din Romnia (F.D.G.R.), au naionalizat imobilele care aparineau Grupului Etnic German, inclusiv cele ale Bisericii Evanghelice i Romano-Catolice, ci aceste dou Biserici s-au integrat de bunvoie cu proprieti cu tot n respectiva organizaie hitlerist. F.D.G.R., condus de Klaus Johannis, se declar astzi, pe urma unei sentine oficiale a Judectoriei Sibiu din 2006, urmaul juridic al Grupului Etnic German. F.D.G.R. este, n consecin, succesorul unei organizaii naziste recunoscut ca atare de Puterile Aliate care au nvins Germania nazist. Ca urmare Romnia ar trebui s consulte toate Puterile Aliate dac intenia de a
21 | P a g e

despgubi o grupare nazist ar putea s contravin sau nu unui tratat internaional aflat nc n vigoare. Deoarece nici Republica Federal German nu a revendicat proprietile naionalizate de ctre URSS pn n 1948, invocnd o obligaie n baza dreptului internaional public, ar trebui i guvernanii notri s apere patrimoniul rii prin eforturi politice i diplomatice. Actuala coaliie la putere ar face bine s in cont i de Constituia Romniei, care prevede la Art. 11, alin. (1): Statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai i cu bun-credin obligaiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Statul romn a fost parte semnatar a Conveniei de Armistiiu din 12 septembrie 1944, care prevedea, la articolul 15, dizolvarea organizaiilor pro-hitleriste de pe teritoriul romnesc, or, Grupul Etnic German, dizolvat prin Decretul Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944, dar reactivat de judectoria Sibiu prin sentina civil nr. 2790, a fost exact o astfel de organizaie care ar intra astzi, prin politica de restituire generoas a statului, n posesia averii confiscate! A fost chiar Convenia de Armistiiu cea care l-a obligat pe regele Mihai s emit Decretul Lege nr. 485 din 7 octombrie 1944. Dar mai ales guvernul de la Bucureti trebuie s atrag atenia Germaniei c problema revendicrilor ar trebui conectat cu problema creanelor comerciale, tot n valoare de aproximativ 19 miliarde de euro, din clearingul bilateral, pe care aceast ar nu le-a achitat Romniei. Fiind ambele litigii un produs al anului 1945, am avea i cele mai bune anse de succes, ca s nu scoatem ara la mezat. Dialogul politic pe tema revendicrii averii bisericeti n Romnia este la fel de vechi precum structura feudal a redistribuirii inegale a averii n ara noastr; tocmai de aceea trebuie s purtm un dialog social ct se poate de larg nainte de a aciona pripit. Alexandru Ion Cuza scria acum mai bine de o sut de ani crturarul i filantropul Vasile Stroescu (1845-1927), primul preedinte al Parlamentului Romniei Mari a sechestrat averile mnstireti n folosul rii, iar pentru persoana sa nu s-a folosit cu nimic. Nimeni nu a ndrznit s-i propun s-i fac apanaje din moii nchinate de strbuni pentru omenie i binefaceri. Viaa Cultelor Anul XX, nr. 939-940, 31 Mai 2012 via Romania Uneste-te! Cititi si: Halucinant: Klaus Iohhanis, Prieten al comunitii evreieti, s-a dat singur in judecata si a obtinut cu Forumul German patrimoniul urias al organizatiei filo-naziste interbelice Deutsche Volksgruppe Schema Retelei Rudas Erno, conform surselor din serviciile secrete nationale:

22 | P a g e

Radu Golban: Trei Crai de la Apus

8 mai 2012 Ilie Catrinoiu Scrie un comentariu Recomand acest articol antologic al lui Radu Golban.

Numirea Domnului Profesor Doctor Andrei Marga in functia de Ministru al Afacerilor Externe evidentiaza in mod concret continuitatea influentei Berlinului la Bucuresti. Chiar daca Domnia Sa nu are experienta in diplomatie, in privinta relatiilor romano-germane Domnul Marga ar putea sa fie garantul avanpostului german in sud-estul Europei, fiind printre cei mai decorati romani de catre statul german. Ar putea concura datorita teoretizari fundamentaliste a integrarii europene cu oricare governor-general al Coroanei Britanice din Empire al secolului al 19-lea. Premiul Herder si Crucea de Fier a Germaniei sunt distinctii culturale la cel mai inalt nivel, insa cu o relevanta politica cel putin la nivelul studiilor nomenclaturistilor comunisti la Academia Militara Frunze si Universitatea Lumumba de la Moscova. Receptarea conservatorului Habermas in discursul Domnului Marga il pune astazi in ciuda apartenentei la un guvern social-liberal in linia elitisto-conservatoare a lui Andrei Plesu si Teodor Baconschi. Intr-o lucrare a lui Rupert von Schumacher din 1937 despre soarta si destinul etnie germane la granitele Reichului, Cancelarul Adolf Hitler preciza urmatoarele: Nu intr-o achiziie coloniala, avem de a vedea rezolvarea acestei probleme, ci in special prin catigarea unui Hinterland pentru colonizare, care mareste suprafata tarii-mama in care totodata noii colonialisti pastreaza strans legaturile de comunitate cu tara-mama si care prin unitate lor ca urmare vor asigura avantajele intregului spatiu. Terminus tehnicus al politicii de promovare a germanitatii in sud-estul Europei al geopoliticienilor germani se numeste colonialismul de frontiera. Acesta consta in mod special in identificarea germanitatii, radacinilor si originilor germane pe meleaguri sud-est europene pentru justificarea unei stranse si naturale
23 | P a g e

legaturi a Germaniei cu aceste meleaguri roditoare. Devotamentul liderilor nostri fata de Germania este vechi de secole si bine infipt in conceptia arhaica de a venera o putere politica straina si de a se supune de buna voie in maniera credincioasa de patruped unui suzeran. Ambitiile politice proprii se supun politicii suzeranului, de parca suveranitatea nationala ar fi un handicap si nu o glorie. Este mecanismul politic al unui anumit tip de elita romaneasca care datorita educatiei si capacitatii intelectuale identifica un beneficiu in supunerea sa altei forte politice externe in schimbul conducerii neloiale a poporului, subordonand interesul national intereselor straine. Fie ca a fost lovitura de stat a boierilor impotriva lui Cuza pentru curajoasele reforme agrare si punerea unui Hohenzollern pe tronul Romanie de catre Bismarck, sau Junimea si grecocatolicismului finantate de Vatican pentru consolidarea spirituala a elitelor germanofile si sacrificarea lui Eminescu, sau politica de supus a lui Antonescu de care pana si Hitler se minuna cat era de dornic de o alianta cu Germania, chiar daca ne-a obligat sa renuntam la Basarabia, Cadrilater si Ardeal, toate se inscriu in parametrii acestei politici. Diferitele distinctii din partea Pontificatului acordate carturarului clujean Andrei Marga nu sunt calatorii in timp ci o dovada de continuitate care ni-se arata intr-un mod apasator. Contrastul este cat se poate de plastic, de la maretia viziunii unui Reich catolic milenar la o micuta cetate de nisip ortodoxa adesea spalata de spumele marii. Intr-o publicatie mai recenta aparuta pe Cotidianul a unor geopoliticieni germani din anii patruzeci am citit ca una din motivele subdezvoltarii Romaniei ar fi insasi religia ortodoxa. Oare este chiar nevoie de carte ca sa intelegem ca la baza integrarii europene sta si un misionarism? Fara a elogia legionarii, insasi sacrificarea lor de catre Antonescu in favoarea unei politici previzibile si receptiva la directivele Berlinului a dat dovada de acest mecanism transpartinic si mereu in voga de-a lungul secolelor. In opinia geopoliticienilor germani, legionarii erau degeaba de dreapta daca erau si ortodocsi. In aceiasi parametrii se prezinta si politica postdecembrista de promovarea a spiritului german in Romania unde numarul de vorbitori de limba germana este astazi mai mic decat cel al albilor in fosta Rhodesie. Totusi la toate receptiile oficiale romano-germane nu lipseste un reprezentant al minoritatii germane din Romania sau nu se evita ocazia de a solicita binecuvantarea Domnului Johannis de la Sibiu. O astfel de reprezentanta impusa politic am mai intalnit doar in timpul tranzitie in Republica Africa de Sud, unde deja inainte de alegeri Mandela insista sa-l insoteasca peste tot pe ultimul presedinte alb, Frederik Willem de Klerk. Cetatenii romani nu realizeaza proportia de politica trufasa a Berlinului la adresa Romaniei: In timp ce limba germana este in afara de Germania limba oficiala (sau una din limbile oficiale) in Austria, Elvetia, Luxemburg, Belgia si Liechtenstein, germani se gasesc in afara de Germania aproape mai numai la noi. Acei vorbitori de limba germana care au populat meleagurile Transilvaniei cu opt sute de ani in urma, sute de anii inaintea infiintarii statului national german (1872) sunt ori nemti prin definitia politica a Berlinului, ori sunt romani precum mai sunt si alti vorbitori de germana austrieci sau elvetieni. Dea dreptul caraghios ar fi ca Londra sa numere englezii in Canada sau SUA si chiar revizionist ar fi sa mai acorde premii pentru promovarea limbii engleze in Africa, precum a acordat Berlinul Crucea de Fier Domnului Prof. Dr. Marga pentru promovarea profunde intelepciuni a culturii germane si a limbii germane in Romania, precum a precizat fostul presedinte al Germaniei, Johannes Rau. Deloc ofensiv pentru omul de rand este in schimb acordarea acestei distinctii Domnului Prof. Dr. Marga pentru promovarea limbii si culturii germane in Romania. Cui foloseste aceasta politica de promovare a uni relatii bazate pe o holograma a elementelor comune, a unei legaturi politice in vesmant cultural si etnic? Doar pe scurt sa trecem in revista meritele altor predecesori ai Domniei Sale, ale Domnului Andrei Plesu, primul ministru de externe a Romaniei postdecembriste, beneficiar mai al tuturor premiilor literare germane (Goethe, Herder, Schiller, Lessing) Teodor Baconschi, care a stralucit prin elogierea spiritul german de subordonare a Europei, deghizat in umanism stiintific si prin infiintarea miscarii (a)populare la ordinul geopoliticii germane promovate de Fundatia germana Konrad Adenauer la Bucuresti. Fara discernamant a transpus in politica tarii obiectivele geopolitice ale Berlinului de transformare a Romaniei intr-o regiune europeana fara statalitate populata de europeni sau germani si mai putin de romani. Misiunea acestui avanpost de propaganda este promovarea unui pseudou-umanism, al carui mesaj consta in motivaia
24 | P a g e

integraionista a Germaniei in Europa deghizata pe un fond cultural. Mitul popularizat de Germania consta in scoaterea in evidenta a cliseului harniciei si virtutilor germane, expuse in mod concret prin mijloacele MAE Berlin intr-un Walt Disney al Romanie numit Sibiu. Bilantul de aliat de mana a doua care nu este nici pe piedestalul egal cu hegemonul si nici scutit de obiectivele sale politice a fost in toate angajamentele comune din trecut echivalentul uni faliment politic. Dupa doi ministrii postdecembristi si filogermani, Andrei Plesu si Teodor Baconschi, care nu au reusit sa incheie un parteneriat strategic romano-german, ramane de vazut daca al treilea crai, Andrei Marga, va reusi in aceasta ambitie. http://www.corectnews.com/politics/trei-crai-de-la-apus

Radu Golban: Umbra imperialismului german in UE

22 decembrie 2010 Ilie Catrinoiu Scrie un comentariu

Cercetatorul Radu Golban economistul care a descoperit datoria istorica a Berlinului fata de Romania lanseaza o ipoteza socanta: sub acoperirea politicilor europene, Germania s-a intors, de fapt, la vechea sa filosofie hegemonica, responsabila pentru declansarea a doua razboaie mondiale. Sau, poate, nu a abandonat-o niciodata In timp ce Europa este numele geografic al continentului, Uniunea Europeana este rezultatul politicilor comune ale membrilor sai. O mai buna intelegere a acestei constructii politice presupune o dezbatere obiectiva privind politica europeana a celui mai mare si puternic stat din UE, Germania. Un mod de a influenta mediul politic al altor state europene este activitatea diferitelorfundatii germane, care se bucura de o finantare generoasa din parte MAE al Germaniei, acestea actionand in numele diferitor valori universale, insa penetrand politica statelor gazda mai eficient decat diplomatia. In cazul implicatiilor si rolului fundatiei germane Konrad Adenaur in relatie cu proaspat infiintata Fundatie Crestin Democrata a lui Teodor Baconschi, am gasit un nume care m-a facut sa activez memoria istorica. Este vorba despre Holger Dix, directorul reprezentantei Konrad Adenauer Stiftung (KAS) din Romnia si Republica Moldova. Numele Dix coincide cu cel al reprezentantului de frunte al geo-politicii germane, Arthur Dix (1875-1935). Aceasta problematizare a politicii europene a Germaniei este pe deplin justificata in contextul politic actual, deoarece ar putea exista o continuitate care sa preceada eforturile vest-germane postbelice pentru o Europa unita. Ar fi posibil sa se ascunda si astazi in spatele politicii germane in UE si alte ambitii germane? Exista, de asemenea, un element tipic german de integrare in UE a Europei de astazi, care ar putea fi in defavoarea altor natiuni europene? Parintele geopoliticii este considerat a fi Friedrich Ratzel (1844-1904), geograf si zoolog german, autorul celebrei lucrari Geografia Politica (1897). Ratzel si epigonii lui, printre care si Arthur Dix, au impus un asa-numit determinism geografic, potrivit caruia starea si dezvoltarea unei natiuni trebuie definita in functie de factori geografici: clima, configuratia solului, pozitie pe harta, etc. Spatiul geografic, cu toate caracteristicile lui, este important (erau de parere geo-politicienii) pentru politica unui stat, pentru istoria lui si, in final, pentru destinul neamului. Geopolitica evalueaza statele ca fiind dependente de urmarile dezvoltarii legilor biologice. Astfel, conceptiile geopolitice au fost impregnate cu teorii rasiste, social-darwiniste si potrivit politicii demografice a lui Malthus. Cu astfel de argumente, Imperialismul german, care a generat cele doua razboaie mondiale, isi legitima orice agresiune armata, anexionismul si expansionismul ca fiind acoperite de dovezile stiintifice ale cercetatorilor germani.
25 | P a g e

[... citeste restul pe CorectNews.com ...]

1. Radu Golban: O soluie pentru ieirea din criz: recuperarea datoriilor Germaniei din relaiile comerciale nerespectate cu Romnia. asta e primul text al economistului roman din elvetia care a descoperit in arhive datoria.
2. Aventurile lui Radu Golban, de la arhivele din Basel, in Absurdistan: Viata linistita a lui Radu Golban, un reputat economist stabilit in Elvetia, s-a schimbat radical dupa ce, documentandu-si lucrarea de doctorat, a descoperit in arhivele din Basel probe referitoare la datoria istorica a Germaniei fata de tara noastra. Cercetatorul s-a trezit brusc intr-o Romanie absurda, inconjurat de intrigi incalcite. Functionari din Guvern, Presedintie si BNR, vanatori de comori, jurnalisti, fosti revolutionari toti l-au scotocit de cheia comorii, dupa care i-au inchis usa in nas. Fara explicatii. 3. Istoria unei datorii istorice: cliringul germano-roman: In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de compensatie germana. Datoria descoperita de Radu Golban este un varf din cliringul necompensat. 4. Creanta germana: Romania nu e interesata sa recupereze 19 miliarde de euro: Toate datoriile pe care statul roman le-a contractat in ultimii ani ar putea fi acoperite cu usurinta de o creanta uitata timp de aproape sapte decenii. Autoritatile de la Bucuresti par complet neinteresate de acest subiect si il evita cu obstinatie. Chiar daca, recent, Guvernul a primit oferta de a vinde creanta unor institutii financiare internationale. 5. Basescu-Merkel: scenariul pactului secret: Traian Basescu s-ar fi angajat sa nu abordeze chestiunea datoriei germane in timpul mandatului sau in schimbul sustinerii din partea Berlinului pentru aderarea Romaniei la Schengen. Dezvaluirea vine de la Eugen Anca si invoca drept sursa un consilier prezidential care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Un asemena targ ar echivala, insa, cu renuntarea la creanta in valoare de peste 19 miliarde de euro, fiindca datoria se prescrie in octombrie 2012. 6. Germania a evitat plata datoriilor de razboi, dar a uitat de creanta romaneasca: Contrar perceptiei generale, Germania nu a platit decat selectiv si sporadic despagubiri de razboi la finalul celei de-a doua conflagratii mondiale, fiind protejata in mod deliberat de tratatele de pace. O slabiciune de formulare face, insa, ca Romania sa fie astazi singurul stat in masura sa ridice pretentii explica Radu Golban, intr-un interviu exclusiv pentru CorectNews. 7. INTERVIU. Radu Golban, cel care a descoperit datoria Germaniei catre BNR: Daca nu as crede in posibilitatea recuperarii acestor bani nu m-as fi angajat in acest demers: Radu Golban: As incepe prin a mentiona faptul ca cercetarile in domeniu monetar reprezenta o preocupare mai veche, conturandu-se inca din perioada pregatirii in cadrul doctoratului. Primele preocupari privind identificarea posibilitatilor de recuperare a datoriilor Germaniei create in urma acordului de cliring semnat cu Romania in anul 1935 s-au conturat in cadrul cercetarilor efectuate pentru
26 | P a g e

elaborarea lucrarii UEM incotro? (publicata in acest an in cadrul unei prestigioase edituri din Romania). In contextul acestui demers, conlucrarea cu d-na conf. univ. dr. Mihaela-Brindusa Tudose (coautor al lucrarii anterior mentionate) s-a concretizat in identificarea soldului. La inceput a reprezentat doar o constatare si un argument in cadrul tematicii cartii; ulterior a devenit o provocare. 8. Mircea Platon: La Loc (Tele)comanda: Nu de alta, dar nemii nu au mn bun. Ruilor, conservatorii germani l-au trimis, n tren blindat, ca bacilul n eprubet, pe Lenin, n 1917. Nou, n primul rzboi mondial ne-au compromis Partidul Conservator, prin umilitoarea Pace de la Bucureti (1918), iar n al doilea rzboi mondial ne pregtiser un guvern de la Viena (cu Horia Sima). Nu tiu cum se face, dar, spre deosebire de Germania burgurilor, Germania imperial modern a tins ntotdeauna s distrug elitele reprezentative ale altor ri i s exporte diktaturi, oameni de mna a doua i instabilitate. 9. Iulian Urban: Cine raspunde de [ne]incasarea creantelor externe ale Romaniei ? Ati auzit de CIAMICR ? Cum arata o lege facuta cu dedicatie celor care au vanat creantele Romaniei in 1994: Intelegem ca atat Legea 29 din 1994 cat si HG 732 din 1994 au fost unele cu dedicatie pentru vanatorii creantelor externe ale Romaniei, ce se grabeau sa le valorifice in interes personal avand grija ca Romania sa nu vada un cent din aceste creante.

Caz revolttor: De ce Radu Golban a fost nlturat de la UVT

Bratu Iulian / 07 Mar 2013 13:21 Salveaza PDF Print Email 21 comentarii 2000 accesari

Economistul Radu Golban, timioreanul care a ajuns celebru dup ce a descoperit c Germania are datorii de 19 miliarde de euro ctre Romnia, a fost eliminat de la Universitatea de Vest din Timioara. Motivul: articolele critice la adresa Germaniei. Profesorii universitari au afirmat, n edine interne, c aceast decizie este luat la intervenia consulului Germaniei la Timioara.

27 | P a g e

Golban era profesor asociat de peste 11 ani la UVT, iar Consiliul Departamentului de tiine Politice i-a motivat decizia excluderii lui prin faptul c nu dorete colaborarea cu aceast persoan, pentru articolele scrise n pres mpotriva Germaniei, conform ziuanews.ro. Radu Golban este cunoscut pentru articolele i lucrrile n care se exprim critic la adresa politicilor Germaniei i n care demonstreaz cum urmaii Republicii de la Weimar subordoneaz economiile naionale ale rilor din UE propriilor interese, prin strategii geopolitice formulate i urmate cu rigurozitate german vreme de mai bine de un secol. Datoria Germaniei ctre Romnia, de un miliard de mrci imperiale, n atenia unei comisii a Senatului El a susinut cursurile la disciplina Economie mondial, Politicile UE, Negocieri i conflicte, n cadrul departamentului Relaii internaionale i studii europene, linia de predare n limba german. Ba e consulul, ba nu e consulul Potrivit declaraiilor din culise ale lui Vasile Docea, directorul Bibliotecii Universitare, dar i ale lui Alexandru Jdnean, eful de departament de la specializarea tiine Politice, pentru eliminarea din schem a lui Radu Golban ar fi intervenit chiar Klaus Christian Olasz, consul la Consulatul General al Republicii Federale Germania din Timioara. Dup aflarea deciziei, Radu Golban a solicitat o ntrevedere cu rectorul Universitii, pentru o lmurire a situaiei. n cursul discuiei, rectorul i-ar fi spus c a fost informat c este vorba de 5.000 de euro, sponsorizare pentru cri, proiecte comune cu Consulatul Germaniei .a.m.d.. Pentru a clarifica situaia, Golban a decis s se duc personal la consul, care l-a primit imediat, dar a negat implicarea sa n aceast poveste. ntr-o coresponden cu rectorul UVT, Marilen Pirtea, Golban i povestete acestuia cum a decurs ntlnirea cu consulul: n discuia noastr timp de peste o or am aflat cu stupoare c domnul Olasz nu a vorbit niciodat despre mine cu absolut nimeni i c nu exist niciun proiect de sponsorizare de carte, precum a afirmat domnul Docea. A fost uimit de faptul c numele su este adus n legtur cu nite decizii ale unei faculti i se simte adus ntr-o situaie neplcut, prin aceste afirmaii cu tent de calomnie, care au fost fcute fa de mai multe persoane de la UVT. () Domnul Olasz mi-a mulumit c am optat pentru o discuie ntre patru ochi, deoarce o sesizare la MAE Berlin l-ar fi adus ntr-o situaie neplcuta i ar fi creat i probleme cu prelungirea mandatului su la Timioara.
28 | P a g e

Dup o discuie ntre rector, Docea i Jdnean, rspunsul lui Marilen Pirtea ctre Golban: Am avut discuia, ei spun c realitatea e cum au afirmat ei. Ei susin c, n discuia dumneavoastr cu domnul consul, acesta a fost diplomat i nu a recunoscut c s-a implicat. Dup toate acestea, v lsm pe dvs. s decidei care este adevratul motiv care a dus la eliminarea lui Radu Golban din cadrul UVT.

29 | P a g e