BCIR, T. 14-1935

I'
Buletinul
Comisiei istorice a Romaniei
Vol. X IV .
BLICURESTI
Tiparul qezdmantului tipografic Dating RomAneasce

Vitlenii-de-Munte
1935
www.dacoromanica.ro
GI-1, DLIZANCIIEVICI
DOCUMENTS DIN ARHIVELE POLONE RELATIVE

LA ISTORIA ROMANILOR (SECOLELE XVI-XIX).
www.dacoromanica.ro
INTRO DUCERE.
S'a scris in ultimul limp destul de mult asupra legaturilor

polono-roman, alai la noi, cat si in Polonia. S'ar scrie, de
sigur, si mai mult, data n'ar surveni In calea cercetarilor un
n are inconvenient : necunoasterea limbii. Prea putint istorici
rom'ani cunosc limba polona, dupa cum putini sant isloricii
poloni cari cunosc limba roinana. Dar, chiar dacg. acest incon-
venient ar fi inlaturat, cerc,etatorul roman care afar avea
mijkace sal se ducal in Polonia spre a face cercetari In arhive
si spre a cell revistele si lucra.'rile de islorie mai inseminate,
chiar data ar cunoaste limba polona In perfectie, ramas in
tank, n'ar putea face mimic. Bibliotecile noastre, uncle nu po-
seda de loc reviste si carti scrise in limba polong., allele au
foarte putine. Acelasi lucru si pentru cercelatorul polon, care,
!cu.!male ea ar cunoaste limba romai' n'ar putea folosi
luerari $i reviste de-ale noastre, caci nu le are la. indemala
Biblioteca Universitatii din LwOw de exempla, a incetat de
mull timp a mlai cumpara cArti romanesti. Creel ca despre
multe din bibliotecile noastre nu se poate spune nici macar
acest lucru! E drept eh, in ceia cc priveste cdrtile, Polonia
obisnuieste sal be impramule si peste granita data interventia
pentru imprumulare s'a neat prin mijlocirea unei biblioteci
cunoscule. Cheltuielile expedierii lc suporta acel care are nevoic
de carte. Dar si accst mijloc nu c din cele mai bane, dici pang
la sosirea carpi dureaza mult limp, fiind total In functic de
graba pe care o pun functionarii in execularea comenzii si
nuli ales data lucrarea comahaala nu e cercelata de alicineva.
Cu manuscrisele e mai greu, CriCi se pierde, si pierderea
Lunn manuscris rar nu poate fi reparatg cu. o desprigubtre
in baui. De aceia ele se imprimmta mai rar pesle granitii
www.dacoromanica.ro
4 Gh. Duzinchevicf
Din acest motiv socolim ca publicarea de documente e no=

cesara.
Malerialul documentar din arhivcle polone relativ la Istoria
Romani lor este in abundenta. Numai sand se va cunoaste
toald bogdlia de informatie, adevaratd comoard, pe care o
asfund mmuscrisele din arhivele din Polonia, se va Lulea
scrid cu toald autorilatea asupra rclatiunilor poloao-romans.
In paginele care urmeazd drun cateva documente glisite in
trei biblioteci: la Ossolineum, in Lwow, in Biblioteca principilor
Czartoryski din Cracovia si la Academia Po lona din acelasi,
oras. Nu avem intentia sa scriem o introducers asupra acestor
documente. Malerialul fiind variat, cercetatorul Isi va lua ce-i
trebuie direct din documente. Pentru intelegerea multora din
etc, In special a color care apartin secolului al XVIII-lea, e
do nevoie lucrarea d-lui prof. N. Iorga, Documents privitoarc
la faMilia Callimachi, Bucuresti 1902-3 (2 volume).
Vom insista Rutin asupra documcntelor din secolul al
XIX-lea. Documentul No. XXX ni arata mijloacele care se
propuneau guvernului rus pentru a conlrabalanta influenta
francesd In. Principate in epoca lui Napoleon Liu, si pentru
a se restabili si a se mentinea influenta ruseased. Documentul
No. XXXI, care pacat ed. an 1-am gdsit in origin."1, schimbd
tot ceia ce se cunostea pand acum asupra primelor legiituri
ron:ano-polone in fntaia jumatate a secolului al XIX-lea. In
adevar, s'a afirmat, de altfel pe bash' de documente, ca acel
care a intrat ill legdturi ca principele Adam Czartoryski, sera]
emigratiei polone din Paris, a fost Radu Golescn.. Acesta in
loamna anului 1837 a presintat lui Czartoryski, in manuscris,
o lucrare asupra Principatelor. Principele privi cu maro
interns o lucrare care-1 informa asupra acestui popor oropsit:
pentru prima oarii poate fi veal in rand cci aci este posibilei o
colaborare cu cause polond" 1. Si mai departe isloricul P. P.
Panaitescu spun in meritoasa sa lucrare: Aslfel prin mijlo-
cirea unui vlastar al familiei Golescu, care Meuse atatea ser-
vicii tdrii, se tacit prima legdturti Intre Poloni ti nationali4if
' P. P. Panaitescu, Planurile lui loan Cdmpineanu pentru unitatea na-

fionald a Romdnilor. Legaturile lui cu enagrafia polond, in Anuarul
lnstitutului de istorie nationals; ", 111, 1924-1925, Cluj 1926, p. 66.
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la lstoria Romani lor 5
ronMni, caci nu mai ramble nicio indoiala ca trimiterea In

anul nrmAtor a unui agent special In Tara Romaneasca din
parted principelui Czartoryski se datoreste impulsulai primit
din aceste prime legcituri: lucrul fusese wale stabilit chiar In
convorbirile cu Golescu"1. Dar documental nostru, care este
din anal 1833, ni dovedesle ca legalurile Romani lor cu Czar-
toryski dateazd cel putin din acest an si ca s'au facia prin
mijlocirea unui Ghica (documental nu preciseaza). El este
acel care a disculat in mai mulle randuri, se pare, cu contele
Zamojski posibilitatile unci colabordri romano-polone atunci
and avea sa izbucneasca revolutia polond Impotriva Rusilor.
Tot acest document, dacd. nu micsoreaza valoarea lui I. Campi-
neanu, In orice cas, ridica ccl putin la acelasi nivel cu el pr,
autorul lui. Istoricul P. P. Panaitescu, comentand scrisoarea lui
Campineanu din 1 Decembre 18382, adresata lui Czartoryski,
spune: Ideile si planurile sale le expune complcct In scri-
soarea ce o scrie principelui Czartoryski, dupa cc primi pro-
punerile lui aduse de agentul Woronicz. Esti In adevdr uimit
de larglmea si de Indrazneala tor. Fara niciun incunjur declara
ca el si cu alti bdrbati ce-i Impartdsau ideile au ca ideal ca
Romanii sa nu mai facd decat un singur popor unit si inde-
pendent" 3". Ca I. Cfmipineanu si altii se vor fi gandil la
unirea si independenta Romanilor nu mai Incape indoiala,
dar fn casul de fata scrisoarea lui Campincanu o dove-
desle propunerea despre unire si independenta apartine
lui Czartoryski. Patriolul roman nu facea decat sa se arate
entusiast do propunere si sa o primeasca. Dar documental
nostru dovedeste ca Ghica, fart a primi vm-o suggeslie sae
vre-o propunere de la cineva si numai pentru ca conlucrarea
propusa de Poloni presinla o ocasie favorabild, propunea uni-
rea tuluror Romanilor, pentru a se ajunge la r?constitairea
1 Ibid., p. 67.
2 Ibid., p. 89-90.
P. P. Panaitescu, o. c., p. 73. Autorul probabil Ca din nebagare de sama
atribuia lui Campineanu ceia ce, de fapt, nu era decat un punct din planul
lui Czartoryski. Campineanu o spune clar aceasta cand scrie : ...et combien
mon coeur a tressailli quand Mr. C. V. m'a communiqué de votre part... les
bases du traite dans lequel nos concitoyens et mes freres valaques figuraient
comme ne faisant plus qu'un meme people libre et independant"; o. c., p, 89.
www.dacoromanica.ro
6 Gh. Duzinchevici
vechii si batranii Dacii". Proiectul lui Ghica de conlucrare

cu Polonii, care este al lui, dupd cum, singur o afirmd, cduta
sX dovedeasch Polonilor ca in casul unei revolutii ei nu vor
avq,a ajutor eficacc din parlea Romanilor dacd acestia si-ar
reduce activitatea numai la roltil de intermediari Intro revolu-
tionari .i aliatii lor, in a deposita arnie 5i a sorvi ca basa de
aprovisionare a luptatorilor poloni. Pentru a da un ajutor
cf ;cace, Ghica propunea : 1. Unirea Romanilor dia. Muntenia,.
Moldova, Transilvania, Basara. is 5i Bucovina. Fiind uniti, Ro-
Manii puteau linen in frau pe Austrioci, land astfel Polonilor
posibilitatea sä luple lard teamd cu Rusia, avand spatele aco-
perit; 2. Antimarea izbucnirii revolutiei polonc pentru ca Ro-
mhrii toti sä alba fillip A. fie milli si pregatiti ; 3 Czartorysld
s'a intervie ca Anglia sd garanteze Romanilor ca Turcia, cared
ei se vor declara independenti, va rdmanoa neittrd; I. Czar-
toryski sa intervie la guvernul engles ca sa dea arme Roma-
nilor.
Am pomenit in. samara analisa facing. acestui (locum' nt ca
autorul lui ar fi Gliica. Documenlul nu ni da niciun tidal in.
asupra autorului lui, clar persoana care a aranjat hartiile po-
litic& care se cuprinde in ins. 5323 a adriogat, de sigur pentru
a usura cercetilrile: Ghika. 0 politycc Wooskiej wzgledem
Polski". ALM cerneala cu care s'a scris acest title, cal si felul
serierii lui se deosebesc de restul documenlului. Se impfune
intrebarea : tine este acest Ghica? Despre Ion Ghica nici nu
ptrite fi vorba. In anul 1833 era prea Vann- or.ntrii a fi
putut concepe un asemenea plan. Apoi datele pe care le avem
ni arata precis ca el abia in anul 1835 s'a Intalnit in Franta,
la o vandloare, cu. Czajkowski, care l-a prosintat principelui
Czartoryski 1. Alexandru Ghica, principele Munteniei din 1831.
de asemenea nu poate fi presupus ca autor al docinn2ntului,
616, in time ce unii 11 presinla ca patriot 2, altii sustin cit. era
' St. Lukasik, Relafiunile lui Mihail Czajleolvshi-Sadyle Pa$a en Ronal nii,
in Revista istoricd romdnd, vol. II, Ease. II-III, Bucuresti 1932.
2 G. Ganesco, La Valachie depuis 1830 jusqu' a ce jour, Son avenir,
Bruxelles 1855, p. 20; Elias Regnault, Histoire politique et sociale des prin-
cipautes danubiennes, Paris 1855, p. 184; A. J. Vaillant, La Romanie on
histoire, lanifue, litteratu re, orograp /zie, statistique des peoples de la langue
(Par, Ardialiens, Valaques et Moldaves, resumes sons le non de Romans,
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polune relative la Istoria Romani lor 7
rusofil 1. In scrisoarea adresata lui Czartoryski la 10 Decembre

1838, I. Campineanu cerea inlaturarea lui Alexandra Ghica
si inlocuirea lui cu un Roman decide a adopter les projets de
Votre A. S. et a travailler dans le seas de la cause polonaise,
ou d'une coalition eontre les Ruses 2 ".
In basa informatiunilor pe care le avern la dispositie c greu
sa precisam tine poate fi acest Ghica. Dar, dacti fu privinta
numelui Ghica" pus in fruntea documentulai ar putea exista
indoiala, presupunand cat acel care a ordonat Wale actele cu-
prinse in ms. 5323 a gresit punand un nun* in local altula.,
in privinta nationalitatii autorului documeniului santem siguri:
a fost un Roman. Planul rniiret pe care 1-a conceput it ridica
in randul marilor patrioti.
ntimul document (XXXII) este o noun eontributte la cu-
noasterea rhzboiului Crunch. Planul do alacare a Rusiei prin
Nordul Basarahiei intregesle cele cunoscute asupra relatiuni-
'or lui Czajkowski-Sadyk Pasa cu Romanii3. El a losl con-
cepul, credem noi, supt direcla inspiratic a comandantului
Cazacilor otomani.
Bucuresti, Ianuarie 1935.
vol. II, Paris 1884, p. 373; Octavian-George Lecca, Familiile boiereVi ro-
mdne, Bucuresti 1899, pp. 240-241.
1 Felix Colson, De Petal present et de l'avenir des prtncipautds de Mol-
davie et de Valachie, Paris 1839, p. 52-55.
2 P. P. Panaitescu, o. c., p. 91.
3 St. Lukasik, o. c.; Gh. Duzinchevici, Contribufie la lstoria Ronuinilorin
fimpul rObainliti crimeic, in ReViSfa i.storicd romrltici pe 1934, lam I1-111.
www.dacoromanica.ro
I.
Academia Po lona, Cracovia, ms. 712/I,
ZbiOr autografOw C. Walewskiego.
(original.)
Johan Michaito z taszky Bozey Woyewoda y dziedzicz Zieniie
M iltansky etc.
Mcziwy Panie Tharanowsky
Panie a przyaczieliu flan zdawna Mcziwy.
Stuzby nasse przyaczielskie do lasky W M pilnie offia-
ruiemy etc., jsz tharn possylamy Constantego Wacsze Spotara
nassego wielkiego do Lwowa dlia skupowania potrzch nqm
pilnjch, thedj zlieczilichmy tho, themusz poslanczowi nassemu,
aby W M Pana y przyaczielia nassego mlego nawiedzi
zeby 0 zdrowiu W. M. 'lam sprawe umial dacz. Jsz manly
the wiadomoscz ze pan Posse/ krolia Jego Mczi Polskiego
Pana nassego Mcziwego yusz prezimnat y do Corony Polski
pryzachat. Przetho W M Pana y przyaczielia nassego proszimy
abysz nqm W Ma dawat znacz, yako tham postanowit Jego
Mcz pan Psset u Czessarza Jego Mczj Tureczkiego, strony
ziemic woloski, bo yako mom wiadomoscz pewna z Czari-
groda, ze Czessarz Tureczki nie chcze thej Ziemicze przy-
laczjcz do Corony Polski owszem wstarodawnjm zwyczaiu chcze
iy4 miecz.
Thakze Jego Mcz Pan Woyewoda Sicdmigrodzki o thym sie
spilnoscziq wywiedywa, czo posset krolia Jego Med, Ihani 0
Czessarza Tureczkiego sprawit y do Po lski dlia tego wyprawit,
aby miat owszjtkim pewnq wiadomoscz, a zwlascza o zienii
wotoskj, dowicdziawszj sic pewny rzeczj na ktorakolwiek strove
padnie, tho chcze czynicz czo dawno zamysliwa.,Daliey niectcZe
do W M mew) M. pang pissacz, gdjzcchmy themu tho pos-
lanczowi naseum zlieezili, aby z W M u stnie w nicktorjch
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la Istoria Romani lor 9
sprawach pilnjch mown, w czjin prossimj aby mu byta we

wszjtkim wiara dostateczna dana. Thakze iesliby nathe pot-
rzeby nasse ktorechmj. mu zlieczili we Lwowie kupoxvacz pie-
niendzj niestato, prossimj Pana y przyacziclia nasscgo abysz
mu W Mj pozjczjcz kazat. A my w krotkim czassie NV M
panu y przyaczieliowi nassemu zdziekq przjsliernj albo wiecy
wolow za the pieniqndze W Mczj poboznie damy.
Thak yakosz nom W M obieczacz raczji panczerz y kafftanik
sk!tayki tedj czekamj thego od W M zradoscziq. Z Jego Meziq
Panem Hetinanern Coronnjm yesli sie W M uyrszjsz, prosse
yako naipilniej w laske Jego Mczj zaliecz mie W. Mcz, a prosz,
go W M niechaj mi laske u krolia Jog° M polskiego yedna,
gdjsz ya wszeliakim sposobem chcze sze dostugowacz laski Jego
ktoliewski Mczj. Zalieczqmj sze przjtjm zwyklej laseze W
Mczj pana przjaczielia dawnego y yako oycza nasicp. Datum
w Targowiczy die 4. Iannary Anno 1598.
W. M nassego M pana wszego dobra zjczliwj pr7yacziel.
to II luLtun RoftwA.
Adresa: Jego Mczy Panu Andrzeiowi Tharanowskiernii Pod-
czassemu Haliczkicmu nom zdawna Meziwenro Panu y przyrtc-
zieliowj.
(Traducerca.)
Io Mihail, din mart lui Dum.nezcu Voevod si stdpin al Iiirii-
Muntenesti, etc.
Milostive Domnule Taranowski,
domn si prieten de mull noun milostiv.
Of erim cu stirguiuld serviciile noastre prietenesti httn:evoitgii
Milostivirii Voastre, etc., ea, trimitilnd acolo la Lwow pe Marcie
nostru Spatar Constantin Vacsa pentru ctunpaarea color foarte
de trebuinta nou.a, i-am recomandat acelitiasi Minis al nostru
sa vada pe Milostivirea Voastra, domnul si prietenul nostru
iubit, si sit stie sit ni d â seamy despot: siladtatert Milostivirii
Voastre. Cd avern aceasta dire ca domnul sol al M. S. regelui
polon, domnul nostru milosliv, a trecut actun si a sosit in
Polonia. Pentru aceasta rugdm pe Milostivirea Voastra, domnul
si prietenul nostru, ca Milostivirea Voastril sa tii comunicali
cum a hotdrit acolo la M. S. Implira lul turcesc Ind llimea Sa,
domnul sol, relaliv la Tara-Romaneasca, cdci ain informaliune
www.dacoromanica.ro
10 Oh. Duzinchevicl
sigura din Constantinopol ca Imparatul turcesc nu vrea sa

uneasca aceasta Sara cu Polonia, ci, dup5 vechiul obiceiu, vrea
sa o alba.
De asemenea Inaltimea Sa Dom nul Voevod ardelea.n s'a
informat cu sarguinta despre aceia ce a facut solul M. S.
regelui la imparalul turcesc $i de aceia a trimis [pe cineva]
In Po Ionia pentru ca sa alba despre toate o Inform*: sigurit
si mai cu sama despre Tara-Romaneasca; afland lucruri Si-
gure de partea caruia va cadea. vrea sa faces aceia ce de
mull gandeste. Nu mai vrau sa scriu [alte lucruzi] care Mi-
lostivirea Voastra, domnul mieu milostiv, de oare ce i-am reco-
mandat acestui trimis al nostru ca, verbal, in unele chestiuni
grabnice, sa vorbeasca cu Milostivirea Voastra, lucru pentru
care rug5m sa i se acorde in toate o incredere suficientai
De asemenea, data pentru lucrurile necesare ale noastre pe
care i-am recomandat sa le cuMpere la Lwow, nu i-ar ajunge
banii. rugam pe domnul 5i prietenul nostru ca Milostivirea
Voastra sa ordone sa i se Imprumnte. Iar not In scurt timvp
vom trimite banii, cu multumire, Milostivirii Voastre, donmului
$i prietenului nostru, sau vom da Milostivirii Voastre, cu
evlavie, pentru acesli bani. mai multi boi.
', Milostivirea Voastra a binevoit sa ni fagaduiasca o armura
$i un caftan de tafta. (loci cu bucurie asteptam acest lucru de
la Milostivirea Voaslra. Daces Milostivirea Voastra se va vedea
cu Inaltimea Sa Donrnul Hatm.an al Coroanei, rog pe Milos -
tivirea Voastrit sa ma recomande cat mai staruitor favoarrh
Domniei Sale, $i Milostivirea Voastra sa-1 roage sit -mi capele
favoarea M. S. regelui polon, cad eu In tot chipul vreau sa
elgig fawarea M. S. Cu aceasta ocasie ne recomandilm fa:
voarei obisnuite a Milostivirii Voastre, domnul prieten de Inuit
si [care ni este] ca un tata. Dat in Targoviste, ziva 4 Ianuarie,
anal 1598.
Milostivirii Voastre, domnului nostru milostiv, tot binele, prie-
ten binevoitor,
Io Mihail Voevod.
Domniei Sale domnului Andrei Taranowski, 1pdharnic de

Kalisz. de molt milostiv dome $i pricten al nostru,
www.dacoromanica.ro
.IE !=a 01!1-
Avea,adelkAre.ziet-
`,'.44..140S1 -9/
Ykre77e
n: /7-?7;;.7ir",...ifiAi." 4,0,4,42:/A:teg
, A' A, ''-'1'. ,
11,4-1-P,,.;:ns)-.Az.':'.24;-*. 4,4.4'0044
":14r
f
',Y....1'1'.
' f: (.." -/: 4 -107
- , : A , -. -'7/-",'''',.?:',,,,.
,./
.1/ ;#4, ilir);?'",:iii
/. #9-Mr4,2e1Mraisti,494:i
F. 4°A,- 001:?-*'eff'
-)
ferif, .
I
.''':---' __,,,-..
!dr.'
_6°
ir.;
Scrisoarea lui Ieremia Movila catre Constantin Korniakt
(Suceava, 21 Ianuar 1600) (v. p. 11).
Originalul se &este in Biblioteca Academiei Polone din Cracovia, mss. 412.
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative Ia Istoria Romani lor 11
II.
Academia Po Iona, Cracovia, ms. 412.
(original.)
Ilieremias Mohill zlaski Bozoi Woiewoda I dziedziczny Ziem
Alchilmskich Hospodar etc.
Mciwy Panie Constanty zyczliwe cherici nasze przyiacielskie
zaliecamy wlaske W M. etc.
Pissanim naszym dobre zdrowie \V M nawiAlzamy. klorego
od pana Boga \V M na cza;y i liata dlugie foramne zyczymy,
winsznique W M od pana Boga na ten nowy Rok blogosla-
wienstwa Bozego, i pociech kazdych pomyslnych. Bendzieli
wczym potrzcLowal imienim naszym pan Logofet laski W AI,
zandamy abys mu sie W M chentnym stawic raczyl. Inneko
nie maiqne na ten czas co pisac, zaliecamy powtore zyczliwe
chenci nasze przyiacielskie wIaske \V M Datum w miescie
nasz3m Soczawie die XXI Ianuarj Anno Doinini AIDC,0.
Iscalitura 1.
A dresa : Jego Alci Panu Constantcmu Korniaktowi przyia-
cielowi nam zdawna Mcmu i laskawemu naliezy.
Pecetea bine pastratd.
(Traducerea.)
Ieremia AIovila, din mila lui Dumnezeu Voevod si Doran std-
pan al panifinturilor moldovertesti, etc.
'Milos tive domnule Constantin, recomandarn favoarci Milostivirii
Voastre bundvointa noastra prieteneascd si binevoitoare, etc.
Prin scrisoarea noastrd dorim Milostivirii Voastre bund sand-
late pc care o dorirn Milostivirii Voastre de la Domnul Dumne-
zeu pentru timpuri si ani lungi fcricili, urfind Alilastivirii
Voastre de la Domnul Dumnezeu pentru anul nou binecu-
vantarea dumnezeiasca zi Coate bucuriile favorabile. Dacd dorm
nul logofdt, in numele nastru, va avea nevoie in vre-o chestinne
de favoarea Milostivirii Voastre, cerem ca Milostivirea Voastrd
binevoitoare sä binevoiased a-i indeplini dorinia 2. Acura, Ile
1 Vezi facsimilul.
2 Tradus fiber. Stawic mu sib" ar avea intelesul de a face WA cuiva ". In
Moldova se obisnuie0e Ia Ora sa se spuie, cand cineva are oaspeti: Ii fac
fats cum pot.
www.dacoromanica.ro
12 Gh. Duzinchevici
mai avand altezva de scris, recomandam a doua oar§- bunk-

vointo noastrA pricteneascil favoarei Milostivirii V0k1Sire. Dal
In orasul nostru Suceava, ziva I Ianuarie, anul Domnului 1600.
Ise§ litm-a.
Adresa : [Scrisoarea] se cuvine D-sale Domnului Constantin
Korniakt, de demult prieten al nostru, milostiv si ,binevoilor.
Biblioteca Czartoryski, ms. 493.

(original.)
Serenissime ac Potentissime Rex,
Domine. Domine Clementissime.
Clementissime emanatas vigesima septima mensis Maij Sere-
nitatis V-rae gratiosissimas litcras a spectabili ac gencroso
Domino Constantino Turkull, Dapifero Czerniechoviae, Capi-
Laneo Czerncnsi, nee non Colonello Ejusdem Serenitatis, ini-
millimo el. honoratissimo accepi respactu, ex qua um Lenore
gratiose lata mandata et clementissimam erga me suumi devo-
tissimum propensionem apprime intellexi : pro quail, cum
meis servilijs humillimis, tantun rite gratitudinem reservire
nequeam: Serenitatis V-rac gratia ilia excelsa et affectus bene-
volentissimus comiplebit meae tenuitatis defectum.
Ille verb turbidus rerum status, quern capita aliquot sedi-
tiosorum, junctiis cum hoste consilijs, perturbarunt, toil mundo
est jam manifestus, quern Divinae Majestatis Provideutia, pro
suac inscrutabilis sapientiae operation ac Serenitatis V -rae
solio, in solatium Christianorum com*inere atque complanare
velit. In pluribus prolongare calamum, quo fors no moleslus
accidarni, nolo, nisi me, tam in mandalis Serenitalis V-rae
executis et exequendis quam in caetcris demissis meis ser-
vitijs, quae imbecillitas mea poterit, ad expositionem realem
suprafati spectabilis ac generosi d-ni Gonstantini Turkull re,
fero, meque regijs favoribus et gralijs ubcrrimis dcvotissime
eum contrtendo. Purpuram Serenitatis V-rae exosculans, mane°.
Serenitatis Vestrae
humillimus et devotissimus servus,
Conslanlinus Brancovan.
Bukuresti, 2 Augusti 704. (tot. 275,)
www.dacoromanica.ro
Documente din athivele polone relative la istorla ttomanilor 18
Iv.
Bibl. Czart. ma. 463.
(original.)
Illustrissime et Excellenlissime Domine
el Amice Colendissime1,
Officiosissimae Excellentiac Vestrae literac, faustis appreca-
tionibus plenae, quas pro Sanclissiinis Natalitiorum Christi
Festis imperliri mihi placuil Excellentiae Vestrae singulari
gauaio animum mown repkvere ; gratias itaque quam pluri-
mas ago Excellentiac Vestrae ac, prout postulant synceri affec-
tits Jura, reciproca animi prontiptitudine omnam prosperita-
tem, longanique seriem annorum ex inthnis visceribus auguror.
Caeterum Excellentiae Vestrae (cuius uleberrimam personatn,
plurimi aestimo) bonae vicinilali congruam sinceram amid-
tiam offerendo, mane°.
Tllustrissimae Excellentiac Vestrae
Amicus benevolus ad obsequia paratissimus,
Jo. Nicolaus Maur. P. M.
Jassijs, die 8-a Febr. Ano Dni 1712.
(fol. 239 )
' M. Sieniawski, castelan de Gracovia, Mare Hatman at Coroanei, staroste

de LwOw si Rohatyn. In scrisoarea Iui Sieniawski din Radom, 10 Febr,
1712, cAtre Marele Cancelar al Coroanei (ibid., pp. 243-5) gAsim urmAtoa-
rele stiri relative la scrisoarea de mai sus si a scopului trimeterii eis Stan*
u mnie to Pan Strachocki Polak, Sekretarz Imsci Pana Maurokordatego
Hospodara Woloskiego z listem, ktorego posyfam W M M M Panu copiq,
Przydat y complement In eundetn sensum, nie daiqc sig w niczym wigcey
wyrozumiec. Suppono : ze on bardziey na szpiegi przyiachat, y ze Portha
Hospodarowi zlecita penitius expiscari co sig u Nati dzieie. Bo tenze sekre-
tarz wymowil sig, ze asserebant Szwedzi, iako iuz Ich woyska szwedzkiego
40 m. znaydowad sig miato w Poznaniu. lain tedy zaraz dawal Mu konwoy,
oby iachat do Poznania, y obaczyt ad oculum rei narratae veritatem Ale on
sam sig z tego smiat". A venit aici la mine un Polon, domnul Strachocki,
cu o scrisoare de la d-sa Domnul Mavrocordat, principe al Moldovei, si pe
care o trimit Milostivirii Voastre, domnul mieu milostiv, in copie. A adAogat
si un compliment In acelasi sens, nelAsandu-se sondat mai mull in nimic.
BAnuiesc cA. el a venit mai degraba ca spion si cA Poarta a recomandat
principelni sA observe mai Anne ceia ce se petrece la noi. CA acelasi
secretar s'a exprimat CA au venit Suedesii si cA armata suedesA, 40 mil, sear
afla acum la Poznati. Atunci eu indata i-am dat escortA Ca sA se ducA la
Poznati si sA vadA cu ochii adevArul celor povestite. Dar el singur a ras
de aceasta".
www.dacoromanica.ro
14 Ch. Duzinclievici
V.
Bibl. Czart., ms. 515.
(original.)
Monseigneur,
Przeszt4 Poczt4 doniortem W m m m Panu ie to Comparuerant
z Moskwy dwoch Braci Rodzonych Xi424t Kantakuzenow ktorzy
sami tam iad4 w Protekcyq J. K. Ind Ludzie choe nitodzi
ale dosyd rozumni, rekommenduie ich Lasce y Promocyey
W m m Pana, upraszgiac aby6 raczyt Suffragani hu pried
Panem mop sic zdae do Stu2by Woyskowey, a Lepiey by
tych konserwowat w Regimentach nizli lak wielu Oflicyerow
ktorych Oycowie Kupiectwem y handlami sic hawig, onych
zas nietylko Ociec quondam Ilospodar Mullanski niemate przy-
iazni y iyczliwoki swoiey ku Jego Kmsci y Rzpltey przezein-
nie w Correspondencyach illis temporibus potrzebnych dawat
dowody Lecz et Praedecessoribus Nostris Antecessorowie ich
z Stateczn4 zawsze oswiadczali sic przyiazni4 in rcliquo sami
potrafi4 zastugiwae sie na taske W m m m Pana...
Zyczliwy...
We Lwowie die 2, 7-bris 1724.
A. M. Sieniawski.
skrisoarea adresata Cancelarului Coroanei.
(fol. 507).
Resumatul scrisorii:
A. M. Sieniawski, castelan de Cracovia, etc., recomandii can-
celarului Coroanei pe Rudolf si Constantin Cantacuzino, can
veniau din Rusia. Acestia ar fi mai indicati pentru armath
ideal multi ofiferi cari nu-s decat fii de negnistor, ciici nu
riumai cif tathl for a fost Domin In Muntenia, dar si Inaintasii
for au fost In prietenie cu Polonia 1.
VI.
(original.)
Rudolf si Constantin Cantacuzino
care Cancelarul Coroanei.
Monseigneur,
Commie nous ne pouvons pas venir a Varsovie a cause
1 Sub semnAturA este titlul lui Sieniawski,
www.dacoromanica.ro
Ddcuniente din arhivele polone relative la lsforia Romani kr 15
que nous n'avons pas encore trouve gnarlier pour avoir ou

loger, it est imtpossible pour cette heure d'avoir l'honneur per-
sonnelleraent, Monseigneur, de vous faire la reverence, nean-
moins nous prenons la liberte de Lui porter nos tres-humbles
respects par la presente, en Lui remettant aussi l'incluse de
Monseigneur le Caste llan de Cracovie 1 qu'il a voulu bien aise,
ment nous faire la grace de nous accompag,ner, nous reccc-
mandant a la gratieuse protection de V. E, afin de pouvoir
jouir de Sa grace et bienveillanoe. V. E. aura bien la bonte
de ne oondamner point une telle confiance que nous prenons
vers un si gentil el genereux Seigneur, et, nous recoomandant
tres humblement a-la VOtre bonne grace et haute protection,
nous protestons d'être tousjours avec le plus respectueux alta-
chemient,
Monseigneur,
De V. E.
Ides tres humbles et tres obeiss. servitcurs,
P. Roudolphe Cantacuzen de Vallaquie.
P. Constantin Cantacinen. de Vall[aquie].
Le 18 du 7-bre 1724.
kfol. 511.)
VII.
Bibl. Czart., ms. 616
(origfnal.)
Alustrissime et Excellentissime Domine, Domine Amice
et Vicine Colendissime.
Plurimum mie delectat memoria Excellentiae Vestrae, cujuis
amicitiam iam pridem oolui, quando personaliter cum sua
nobilj ac tot laudibus in hoc magno Imperio celebrate per-
sona colloquium, habui, quam equidem semper ambio, et, modo
renovatam per adventum Illustris ac Magnifici Dominj Swirski,
eonservabo, quam testandam confinnandamque aliquo extern
signo mitto Excellentiae Vestrae per aulicum, meum nobi-
lem Alexandrum Duca Postelnic (cuius ab ore fusius infor-
mabitur de desiderio vicinalis amicitiae) equum turcicum,
othomanicis phaleris ornatum et rogo ut acceptare pro parvo
signo amicitiae, quam ergo Excellentiam Vestram in pectore
I Adam Mikolaj Sieniawski.
www.dacoromanica.ro
16 Oh. Duzinchevicl
fovea, et in mei membriam hti dignetur, praebehs mill] hi

posteruan occasionem exhibendi officia Mta, quibitA decent&
Ecellentiam Vestram, amplectens, stamina cunt aestitnaltione
maned
Excellehtiae Vestrae
sincerus amicus el ad officia Paralissimns,
J. Gregorius Gikas.
Iassiis, die 28 Maij 1732.
(fol. 391 (733).)
VIII.
Bib!. Czart. mss. 616.
(original).
IIllustrisime ac Excellenlissime Domine Vicine et Amite Colen-
dissimie.
Iucundissimas Eccellenliae Vestrae Literas per Nobilem Ale-

xandrum Ducas nuper milli anissas, co quo decet honore 'et
pan alacritate ac,cepi ; e quibus, turn diain ex relatione su-
pradicti Postelnik intellexi de bona valetudine et sanitale
Excellentiae Vestrae, summopereque gavisus sum; in quibus
quoque testabalur jura vieinildtis et amicitiae harmoniam
dijucius servaturgm, turn etiam gratam memoriam quam erga
Praefulgidam Portam conserval, quod procul dubio laudi Ex-
cellentiae Vestrae futurum, et generosum D(?)tumi erii, Lab-
tor placuisse equum, ac vicissim ago gfatias pro pijscide
aurea el pro horologio pariter aureb duplici repetitione: glide
caerte mihi placuerunt; quibus in nilehibriata E-ae V-ae utar,
et, his omnibus sinceritatis et propensionis V-trae docunitntis
persuasus, certain Excellenliain Vestram reddo anit3 pristirio ad
recipeoco amore et aestimatione erga Excellentiani Vestra6m
semlper dispositus fore. Caeterturi, omnis desideratae felicitatN
incrementa E-ae V-ae ex animio vovens, candide nianed
Excellentiae Vestrae
sincerus amicus et ad officia paratissimuS,
J. Gregorius Gikas.
Iassys, die 26 lunij stylo v., 172 A-o.
(fol. 392 v. (735).)
www.dacoromanica.ro
Dobumente din arhivele polone relative la Istoria ibinanilor 17
IX.
Bibl. Czart. ms. 618.
(original.)
Illustrissime et Excellentissime Domine Amice et ViCine
Collendissime.
Quo frequentiores accipio Exoellentiae Vestrae literas, ea ere-
brius laetor, CUM ab illis docear sanitatom ac infucatum erga
me ejus ambrem, sicut in hisce quas Rawae, die 13 Iulij, ad
me scripsit, obscrvo amicabilem conleslatioriem ac generosi
animj contestalionem ac pa-opensionem, de qua nunquaml du-
bitavi. Deinde intellexi quad ejus prudentia pro iusto censuit
primam incidentiam iudiciornin confinalium Mohilowiac ha-
bendorum non esse inchoadam ante qualm manifesta fiat om-
nibus incolis, el id nullibi melius quam in comiliolis Palati-
natuum Regni Poloniae mense augusto proximo futurortun
propterea ornittendam potius, et secundam cadentiam (sic)
assumendam pulavil, quam resolutioncm prudentem quidem
ac ralionj .consentaneam opinionem, suam acceptavi ac appro-
bavi et identidem assentior, modo Deus 0. Max, concedat nobis
incolumitatem, ul secundam cadentiam incipiamus tuinque et
semper quaeso ut mihj occasionem praebeal ostendendi quanta
emu aeslimatione sim erga E. Ves. et mane=
ad quaevis of ficia paratissinms,
J. Gregorius Gikas.
I assils, die 10/21 Iulij 1732.
(fol. 393 (737).)
X.
(original.)
Illustrissime ac Excellentissinie Domine Doauine Vicine el
Amice Golendissiine,
Acceptis solita consolations ac honore plurimum, aestiman-
dis Excellentiae Vestrae Literis, magnae felicitatis ac augurij
mei aestimo, tanqua.m exaratis a tali cordialissiano arnica;
ipso quoque tempore meas tetigisse maims, quo faventibus su-
peris ex gratia Potentissimi Iinporatoris domini mei cle-
2
www.dacoromanica.ro
le Gh. Duzinchevici
menlissimi ad Sedern Principalus Valachiae accedo. Succedit

vero mihi ad sedem Moldaviae Illustrissiimus princeps do-
minus Constanlinus, Mitts pie defuncli principis Nicolai, nec
non fratruelis meus dilectissimus, cujus adventum toti fore
gratum vicinilali arbitror ; quoniam tanquam alter ego non
deerit bonam inter vicinitates harmoniam et integram ami-
citiam colere, tam cuan Serenissinta Republica quam cum reli-
quis nostris amicis, praecique cum Excellentia Vestra, tamqualm
suo paterno amico.
Accidil enim ut in tractu ilineris conventionem cum Illus-
h-Rate Sua habeam, ubi fusiorem informationem instruclionem-
que, tam de conclusis inter vicinitates negotiis, quam de ami-
cabili E-ae V -trac confidencia ration Tarlari per modernas
ad me literas notificata, turn etiam de interessis (sic?) el desi-
derijs hisce in parlibus existentibus omnium amicorum, ci dare
non desinam; quem on-nu promptitudine satisffacturum spero ad
omnia E-ae V-ae contenta, quamvis mea ex parte forsitane
defuit. Caeterum certificare volui E-ae V-ae, etiamsi a rernotiori
loco, attamemi (sic!) pristinam erga me amicitiam ex affectu
continuare dignetur; quia nihil mihi gratius quam cuncta E-ae
V-ae adimplere of ficia, omni promptitudine qua m,aneo
Excellenliae Vestrae benevolus amicus et ad
officia paratissimus,
J. Gregorius Gikas.
Iassijs, die 20 Aprilis stylo v-ri, 1733 anno.
(fol. 399-400 (749-751).)
XI.
(original.)
Illustrissime ac Excellentissime Dominc, Domino Vicine et
Amice Colendissime
Opportunum sane el bonae sinceraeque amiciliac congruum
arbitror per haste amicissimas Lileras Excellentiae Vestrae
mica deferre desideria ; quae mihi tam per literas Magnifi0
Domini Swirski, quam etiam oretenus per nobiletn Alexan-
drum Dukas, mlissum a Mle ad Exeellentiam Vestram, eonfirmata
fuerunt ex parte E-ae V-ae ration depositi cujusdam sacro-
www.dacoromanica.ro
bocumente din arhivele potone !dative 1a istoria Romani lor 19
rum instrumenlorum ornamentorunique Metropolitanae Eccle-

siae Iassensis ; pro quibus Illuslrissimus el ReverendissimuS
archiepiscopus el Metropolila Moldaviae consensu meo et to-
tius consilij mita haste ad panics suum archimandritant
mine Thooklist una cum socio ad requirenda et recipienda
praediela ornamenta ecclesiaslica secundum documenlurn deli-
nealum el subscription a pie defunct° pro tune Melropolita
Moldaviae. Idcirco, duclus ego cordiali inter nos amicitia, eni-
rogo innala sua benignitate eum suscipere dignetur, itt per
rogo Innala sua benignitate cum suscipere dignelur, ut per
assistenliam el dexteritalean, Excellentiac V-lrae, net non per
Ejus promovenda interniedia lam ad Serenissimuan Regegi
quam ad Serenissiniam Rempublicam possit praefalus hoc
negotium efficere, quod procul dubio non repulsam ab Excel-
lentia V-tra instantiam meam spero. De mea quoque in simi-
libus occasionibus promplitudine Excellentia Vestrae optime sit
persuasa, quod nunquam gravabor ad implenda. Ejus desi-
deria. Caeterum mull antiquo affectu et sinecritate permanco.
Excellenliae Vestrae benevolus vicinus aini-
eusve et ad officia paratissiuiius
J. Gregorius Gikas.
Fara data.
(fol. 397-398 (745-747.)
XII.
Bib!. Czart., ms. 586.
(original.,)
Nos, Ioannes Gregorius Ghica, Dei gratia Terrarum totius
Moldaviae Princeps.
Universis ac singulis haste nostras lilleras inspecturiS fi-
deni faciints atque profitemur praesentiuM exhibitoreni d.
Antonium Rahosam, of ficialem nostrum, hint in Poloniam in
privalib nostris negoliis expediri. Quapropter omnes et sin-
gulos, cujuscunque conditionis et ordinis sint, quo par est
honore requirimus atque rogamius ut praefato D-no Nostro
officiali non tantum fiber transitus, sad etiam, si opus tuerit,
favorabilis assistentia humanissime concedalur. Non &Trims
lam in paribus quam quibuscunque occasionibus gralissinias
www.dacoromanica.ro
2b Gh. Duzinchevici
vices reddcre. Jn quorum fidern praesentes sascripsimus, let

sigillo nostro muniri jussimus.
Datum Jassiis, die 20 Iulij s. v. 1747.
J. Gregorius Gikas.
(fol. 54.)
XIII.
Academia Cracovia, ms. 412.
(original.)
fillustrisime ac Excellentissbnle Domine Palatine, vicine et
amice,
Litteris Illustrissimae atque Excellentissimae Dominationis
Suae peracceptis mihi nunciis Ejusdem adventus in oras con-
finiorum nostrorum non levi gaudio 'et satisfactions animi
affectus sum, non minus magnac spei et fiduciae ergo in
Ejusdem Excellentissima persona positae, cujus vigore publica
salus et secnritas Ejusdem vigilanti curae ac providae three-
tioni in illis partibus est concredita, quam propter solatium
quod cancepi vidcndo magis vicine appropinquasse limalibus
nostril pristinum amicum. Pro benevola m.ihi exhibila appre-
catione votorum successuum rependens grates, apprecor Eidem
reciproca obsequiosae mentis propensione omnia fausla el opli-
mos alti Sui, quo fungitur, muneris desideratos eventus, exop-
tans idoneas occasiones demonstrandi Eidem me esse semper
antiquum ilium sincerum amicum, qui plurima ducit nullo
non tempore inviolabilern vicinitatis amicitiata et utilem vici-
norum harmoniam.
Illustrissimae atque Excellenlissimae Dominationis
Vicinus et ainicus addiclissimus,
J. Gregorius Gikas.
Jassiis, 11 Jan. 1718.
XIV.
Academia Cracovia, ma. 412.
(original.)
Illustrissimle et Exoellentisimie Domine vicine et amice
colendissimei I
,Usque adeo honoratissimis Illustrissiniae et Etcellentissimae
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la Istoria Roman nor 21
Dominationis Vestrae de dato 5 Aprilis, oonspicua vicinalis

amicitiae indefessique studii circa indemnisalinnem plenainque
satisfactionem injuste damnificatorum subditoruni1 Principalus
hujus et circa ablatarumi et hue usque denegatanun peen-
niarum integram restitutionem versantis docunienta exhiben-
tibus adficior, ut tantam in me proclivitatem sedulattniquet
vicinitalis jurium custodian, quam Mode cordique esse Ex-
cellentiae Vestrae abunde apparel, condigne depraedicare frus-
tra allaborarem. Totus idcirco id adnilar, ut quibusvis desidera-
tissimis oblatis oceasionibus meam aeque complacendi prOmli-
tudinem Excellenliae Vestrae usque comprobem, assidua vici-
nails amicitiae observantia distinctissimoque cultu permancns
Illustrissimae et Excellentissimae Dominationis Vestrae
Sincerus amicus, ad officia paratissimus,
Joanes Theodorus,
Terrarum Mold. Princeps,
d. 12 Maji st. v. 1759.
Adresa: Illustrissimo et Excellentissimo Domino,
Domino Francisco Potocki,
Palatino Kioviae, nccnon exercitus
partium Ukraniae (sic) supremo regimentario,
Domino amico et vicino colendissimo.
Warezii,
XV.
Bibl. Czart., ma. 626.
(original.)
Illustrissime et Excellentissime Domine, Domine amice et
vicine oolendissime !
Quae de pretiosissima Excellentiae Vestrae vice plus simplici
mihi exhibita benevolentia proslant documenta ejusmodi na-
turae sunt, ut revera amicitiae officiis deesse viderer, quodsi
oblata occasione puncto haesitarem, eandem in mea convertere
commioda. Offert se feliciter ista occasio dun Dominus La.
Roche, secretarius meus intimus, in Poloniam revertitur: corn-
positis etenim in hac capitali negotiis suis domlesticis, quay
ipsi suam praesentiam exigere visa sunt, itineri se reaccinfit,
ut ad istas partes se reciplat, nee tinquain lode abivisset, quando
www.dacoromanica.ro
22 Oh. Duzinclievicl
praevidere mihi licuisset statum incertum et perplexum, quo,

tempore ipsius absentiae, Varsaviae falsae et contradictoriac
relaliones me projecerunt, prout et aliae notiliae vagac, quae
de tempore in tempos illinc venerun' t. Non enim sic erat,
quando, constitutus in illis locis, facultatem habebat veram
rerum situationein adspiciendi et quid maxime usui esse possit,
tarn intra Poloniami, quam extra; cum primis propter libc-
rum accessum et cerium confidenliae gradum, quern Excellen-
tia Vestra ipsi benigue concedere dignala fuit. Instanter itaque
precor Excellentiam, \restrain ut et in praesentia iisdem favo-
ribus ipsum honorare velit, quibus longissime abest, ut unquam
male utatur. Distinctissimo interim etillu et plurima obser-
vantia persevero
Illustrissimae et Excellentisimae Dnationis Vestrae
Sincerus amicus et vicinus ad of ficia paralissimus.
Gregorius Ghica.
Iassils, die 30 Maji 1765.
(fol. 111.)
XVI.
(original.)
ill-me et Ex-Me D-ne vicine et amice col-xne,
Ex aestimatissiMa E. V. epistola die 2 currentis st. no.
exarata et ex adnexa schedula ibi clatisa cognita milli fuit
et explicata dilucida[io practensionum polonicartnn super in-
tegtinn dominium fluminis Dnister eL quod ipsorum basis
fundamentalis ad nihil aliud nitatur solummodo nisi maliationi
cuidam ut proponatur Praefulgidac Porlac Ottoananac obli-
neaturque imperiali ferman Principi Moldaviae direclum pro
executione similium expostulationum polonicartun. Cum ita-
que talc imperials fermantun a Praefulgida Porta numquam
apparuerit direcluin alicui Moldaviae Principi et trajcctus
tarn Sorocae, quam Choczini (pro quibus mentio fit in ea-
demanet schedula, numquam dejecerint, tam ex parte Poloniac,
quam ex parte Moldaviae, et per consequens ex ipsismet de-
monstrationibus clara sit incontrastahilihus et tesLimonijs ef-
fectivis veritas et demonstratio moldavicae juslitiae, tanto ma-
9is, quod ill-Mus conies Podoclii? dum redibat ex stia lega-
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la istoria Romani tor 23
tione constantinopolitana paucis ab hint minis super ipsis

locis decreverit hanc differentiam ad favorem Moldaviae in-
simul cum Ill-mo Zam Aga, suo conductore, alijsque comimis-
sarijs ollomanis quibus data fuerat incumibentia ista ex parte
Praefulgidae Portae ottomanae. Hine excusalum me rogo E.
V. si decidere non possum, de negolijs ja)m, decisis et quae
nullo pacto a Me pendent, sed, sicull in ultimia mea dine-
barn., absolute et direcle a Pracfulgida Porta ottoduana, area
clementissima domina. Ex parte mei igitur, cum nulla urn-
quam fuerit demonstralio approbationis ad quemetunque mi-
nimum actum justitiae sacrisque tractatibus contrarimn, intio
quantum a me depenclere potuerit pro viribus pro reciproca
vicinali tranquillilate et bona armonia curam quam maxim,arn
impenderim, cumque ad pracsens divina gratia Constantinopoli
inveniantur ministri Poloniae, hincque Majestas Regis et Ser-ma
Respublica Polonica totam facilitateni habent illic aecomodandi
quodcumque negotium perfectiori amicitia et uti conveniens
est justitiae, juribus gentium, perpetuae paci bonaeque ar-I
moniae, quae feliciter inter has ambas polentias amicas per-
severat, reiterando meas amoicales assicurationes de paecu-
Hari consideratione et dislincta aestimatione, quas specialiler
habeo pro E. V., generaliter vero moos ainicos et justos sen-
sus sinceramque dispositionem et propenlionem quas teneo
pro conservatione perfectionis armoniae et vicinalis tranquilli-
tatis in toto eo quod a me pendere et ad me spectare po-
tueril, solila animi mei proMptitudine persevero
Ex -liac V-rae
Vicinus, amicus et ad officia paratissimus,
Gregorius Ghica.
Jassijs, p-a Augusti 1766 st. vet.
(fol. 481-483.)
XVII.
(original.)
Ill-me et Ex-me D-ne vicine el amice col -ane 1.
Quum Sua Majestas Turcartnn Imperator, d-nus 'netts gra-
T. Dzieduszycki.
www.dacoromanica.ro
24 Oh. Duzincheviel
tiosissimus, me iterum ad hunc Moldaviae Principatum usque

et sub die 23 Januarij curr-s anni prOmovere dignata sit,
statim adhuc advent, amicabilem E. V. partem praesentibus
hisce, pro vicinali amicitia fovenda et conservanda, dandatn
esse de tali eventu non omitto. Solita humenitate receptura_m
esse sperarem, jussaque sua exoptans, constanti consideratione
persevero
Ex-tiae V-rae
Vicinus, amicus et ad off-a paratissimus,
Joannes Gregorius, Princeps Moldaviae.
Jassijs, 15 Aprilis 1767 s. v.
(fol. 327.)
XVIII.
(original.)
Gelsissime Princeps, Domine, Domine cokndissime!
Cum inter Sublimem ac Excelsam Portam Othomanicam at-
que Serenissimam Rempublicam Polcmiae bona harmonia ac
amicitia felicissime subsistit, exhibitorem praesentitMi fidelem
se dilectum nostrum suprenAnn Serdar dominum Georgium
de Saul Varsoviam ablegare decrevimus, ul in eminenlibus
comitijs quae prima Februarij anni proximi celebrabuntur,
uti etiam postea, per quot teMpus nobis visuin erit, In Varsovia
se detineat cum residentis nostri charactere ornatus, proul
etiam ex parte Celsissimi Principis Moldaviae, fratris nostri,
jam a longo temlpore dominos de Roche cum charactere
residentis sui Principis Varsoviae commoratur. Quare Cel-
situdin.em Vestram tanquam excelsmn knagnalem Inclyti Regni
Poloniae hisce rogare voluimus ul diclo ablegato nostro, tam
ptublice, quam privatim eandem aceedenti faciles ac benignas
aures conceders atque ipsum cum sua alta .protectione ac
benevolentia cohonestare velit, quousque in Polonia se deli-
nebit, et, quemadmiodum a Cclsiludine Vestra id enixe conten-
dinius, ita a nobis vicissitn, redhibiltun iri po11icemur, omni
cum observanlia, ac venerationis cultu permlanentes
Celsitudinis Vestrae
Obligalissimus Servus
Alexander Ghika.
Ponchereslini, die 27 Decembris s. n., wino 1767.
www.dacoromanica.ro
Adresa : Celsissimo Principi Domino de Radzivil, Marschallo

Generalium C,onfederationumi, equal Aquilae Albae et S. An-
dreae, etc., etc., domino vicino et amico colendissimo, Varso-
viam.
(fol. 111-113.)
XIX.
(copie.)
Respons do Hospodara Jmci Woloskiego.
Iasnie oswiecony mci Hospodaru Wotoski.
Jake z kazdq spiedzk4 potency nayiagnieysza Rczplta Pols-
ka zupeln4 przyiain zachowaa w Rz4dzie Maxym swoich
zaklada, tak osobliwie z Wysokg Port Ottomansk4 dla ktorey
nalezyte zawsze oswiadcza uszanowanie, nayzupelnieyszq przy-
iain, y nie naruszong. wedlug Traktatu Karlowickiego har-
monig utrzymywae zq.da, a zatym list waszey Hospodarskiey
mosci z Buchorestu dnia 27 Decembra styli veterisi datowany,
przez powinn4 dla wysokicy Porty konsyderacp y przez na-
lezyta. dla waszey Hospodarskiey mci przyiain y powazar4o
uprzeymym odebrawszy sercem \Vielmoznego Jm Pana Je-
rzego de Saul naywyzszego waszey Hospodarckicy mci serdara,
w charakterze resydenta Jego na teraznieyzy seym nasz przys-
lanego z talentow y zacnosci znamienitego -wszelk4 przyiaznig
y szacunkiem moim przez czas to bytnasei Jego czcie nie omiesz-
kam, na dowod tcgo ze polerai4e mnie dobrey y nieustaivey
waszey Hospodarkiey mosei przylaini iestem z prawdziwym
affektem y z nalezytym uszanowaniem
Jasnie oswieconego waszey Hospodarskiey
mci sq.siadem y szczerze zyczliwym przyia-
cielem 2.
(fol. 63.)
Traducerea.
Raspuns calre M. S. Domnul Munteniei.
'lustre Doin al Muntenici,
Stralucita Republica polonh." grup:aza pe ai sill In Marea Con-
1 Gresit e stil nou.
I In tabla de materie a ms aceastA scrisoare e mentionata asa : Kopja
adpowiedzi kr6lewskiej do Hospodara Woloskiego". Raspunsul, de tapt,
apartine lui Radziwitt, si nu regelui.
www.dacoromanica.ro
26 Gh Duzinchevici
federatie 1, de oare cc cu. fiecare putere vecind [vreal sd pas-

treze o sincerd prietenie si mai cu sand cu Inalla. Poarld
Otomand, pentru care totdeauna exprima stima cuvenita, cere
[republica polonA] sa mmtie o prietenie totald si o inviolabild
arinonie potrivit tratatului de la Carlovat. Deci scrisoarea Ma-
iesttitii Voastre princiare din Bucuresti, datatti. 27 Decembre stil
vechiu, pentru consideratia cuvenitd. Inaltei Porti si pentru
cuvenita prietenie si respectul fatd de M. V. princiarti am
primit-o cu o inima politicoasa si pe d-sa domnul Gheorghe
de Saul, eel mai mare Serdar al M. V. princiare, trimis cu
caracter de resident al Vostru la seimul nostru de acum,
eminent prin talentele si onorabilitatea lui, nu voiu neglija sit -1
onorez cu toata prietenia si respectul mica In timpul sederii
sale aici, si o dovadd despre aceasla este faptul ca, recoman-
andu-ma prieteniei bunt si neineetate a M. V. princiare, thtit,
cu adevaratii afectiune si cu respectul cuvenit, al M. V. prin-
ciare vecin si prieten cu adevaral binevoitor.
XX.
Bibb. Czart., ma. 660.
(original.)
Ill-me et Ex-me D-ne vicine el amice col -xnle 2,
Amicabilis E. V. reddita milli est ; in ca amnia quae expto
suit peroptime pariter intellexi, nec mihi poenitus poenitusque
ignotum est quanti aestimet Praefulgida Porta Ottomana, mea
gratiosissima D-na, conservation= perfectae amicitiae cum
Ser-ma Republica Polona, pro qua fovenda, juxta leges bonae
vicinitatis el harmoniae, paratissimum frnle invenient scraper;
at, ainicabiliter loquendo, plum quae exponit E. V. in eadem
epistola falsa profecto eidem reprehesentata suet. Nam falsis-
simus est error quod officiales mei moldavi tam parve cam-
dem amicitiae et vicinitatis leg= observent, utpote qui stric-
tissima jussa mea tenen.t pro illis conservandis. In omni Do-
minic concedet mihi E. V. facinorosos et scelestes homilies
adesse, sicuti erunt pariter in Polonia et in Moldavia natura-
liter etiam; at, quod isti a mleis officialibus protegantur, in-
Confederatia dela Radom.
1 T. Dzieduszycki.
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele 6olone relative la Istoria Romani lor 27
dicet mihi rogo quinami sit unus, el comprobet si poterit, ut

cognoscal justitiae mcae severitatem Excursiones faclas in
Poloniam a Polonismet in Moldavia profugis prope Sorocam,
anno elapso, nescit revera E. V.; nam plusquam 250 homines
ab ispravnico moo sorocensi contra islos arinati sunt, aliqui
occisi, quorum capita hue adducta fuere, noimulli fugac dati,
alij vero capti sunt. Spolia vero quae poenes islos inventa
sunt, hic deposila, ad requisilionem d.Gurki, Exercitus Coronae
Militia° Podoliensis, E. V. forlasse noti, reddita sunt jussu meo
sacerdoti Michaeli Fcldkievicz et Antonio Rogoginski, nil cons-
tat in secrelaria inea ex iriorwii rec-i,titis (sic), quod factum
indubitatum esse concedat. De alijs vero primam notitiam ab
E. V. colligo, diligentem (amen informationem requiram.
Quo vero ad duos homines ex Moldavia Zalezycki proficis-
centes et in arresto positos, et quod eisdem imputentur lurk
et occisionis scelera, tolum oppositum rnihi reprehesentorum
est; nam ex moo starosta czernovezensi, qui totam facti sc-
riem perspicacissime exaMinavit, constal quod duo isli pro
suis negotijs Zalezycki (sic) profecti sunt, quod, si latrones
fuissent, non tam stultos deiruisset credere asumet (sic?) ipsis
velle se dari in maim justitiae, sed, sicuti erant Po loni ah
aliquot annis in Moldavia recepti, pro hoc solummodo inno-
center capti sunt, volendo tali modo cogere libertatem illam'
cuiquc debitam eligendi sibi domum.
Mense Junij clapsi anni imus scrvus d. Szaszkievicz, le-
saurarij Districlus Vinnicensis, Jassijs se recepit, furatis milk
aureis mgaricalibus suo d-no ; statim jussu moo in arrestum
positus full el D. Maiisant, procuratori conslituto a ditto
Szaszkievicz eL majori comiandanti Mohilow, pro Ex-mo d.
Palatino Kioviensi, deductis expensis, redditi stmt ; an casus
isti shit signa bonae vicinilatis et harmoniac, considerel ipso.
A dd. vero Polonis nullam unquam justitiam el satisfac-
tionem obtinere potuerunt Moldavi mei, qui quotidie ad me
recurrunt, imo neque epistolis respondelur, quamvis pauper-
rimi pedester personaliterque se conferaiit tractantque vobis-
cum, terminum ignoscat, cum legs perfidioris inimicitiae. Tres
pauperrimi Moldavi occisi sunt trans limites Moldaviae limo-
centissimi anno praclerito ; nulla justitia facia est in provin-
cijs; coactus, recursnin fccil La Roche jussu meo in tribuna-
www.dacoromanica.ro
26 Oh. Duzinchevici
libus Varsaviae,, nihilque pariter actum est. Hinc non. extra-

neutn csse eonsideret, si, solita animi anei sincerilate, de tall
agend: forma non contentum me voeetn. Possem revera E. V.
eentenos, ut ita dixerim, recursus remllttere; ipsaquemet solo
justitiam mihi redditura.
Rebus sic stantibus, si profecto prius non cognoscam et
ego, non verbis, sed factis, polonos dd. considerare sin,ceriter
amicitiam nostram, non mle invenient,credat, ad ullam gratiam,
sect ad solam siMplieemque justitiam conoedendam. Remittant
igitur duos innoeenles homines in Zalezycki sumptos, sitque
hoc, primuna signum, nani part lance tractabuntur. Quo vero
ad interdictum oomtneatus in Zalezycki falsum omino est ;
solummocto Fe5 a.liquae prohibitae sant extra totami Molda-
vian in alia regna transferri. Haec sun!. quae E. V. signifi-
canda debeo, cui constants amicitia persevero
Ex-tiae V-rae
Vicinus, amicus et ad officia paratus,
Joannes Gregorius, Princeps Moldavlae.
Jassijs, prima Martij 1768 s. v.
(fol. 457-459.)
XXI.
Bibl. Czart., ma. 941 (Akta konf. barskiej, 1769-1790.)
(original.)
Illustrissime, Exoellentissime ac Reverendissime Dohnine,
Domine vicine et amice mihi colendissitme !
Propter antiquam sinceram inter nos reciprocam amicitiant
ratione vicinitatis et bonae harmoniae, quam ego waiver vi-
gentem studui conservare confidens quod etiam ex parte Ves-
trac Excellentiae pari propensione foveatur, praesentem occa-
sionem haud dimattendam duxi quip Eandem, quam in istis
Ilungariae parlibus degentem accepi, litteris officiosissime sa-
lutarem et ad majorem confirmationem istius sincerae ami-
citiae perofficiose cornimk-,ndo Excellentiae Vestrae meulin Mag-
num Serdarium Georgium de Saul, qui honorifice ingmanuahit
praesentes meas Excellentiae Vestrae, cui etiain singularem
suam benevolentiam et favorem non dedignabilur exhibere,
cum in 1praesentibus circtunstantijs misses a the fuerit in
confinia Hungariae, ubi valiclam protectionem Excellentiae Ves-
www.dacoromanica.ro
Documenfe din arhivele polone telative la Isto ila Romani lor 2t
trae eidem perutileml esse judicavi, ac persuasus sum in sun

innata magnanimilate, quod hanc meam commendationem be-
nevolo sit ammo susceplura, pollicens paria pracstare aeslima-
tissimis officijs Excellentiae Vestrae in simili occasion. Inte-
rim debila cum observantia et cultu sincerae mutuae amici-
tiae persevero.
Ad officia paratissimus sincerrim us milieus,
Gregorius Ghica.
Bukurestini, din 10-a Iu lij 1769 s. v.
(fol. 85.)
XXII
Bibl. Czart, ms. 941.
(original)
Monseigneur,
Maul recd l'agreable nouvelle du retour de Votre Excel-
lence a Zborow, j'avois pie Monsieur Bohusz, Vice Pa lath'
de Vilna, de Lui dire que j'avois depuis quelques [ems unc
lettre de Son Altesse le Prince de Valachie, mon gratieux
Seigneur, pour Votre Excellence, et presquc dans le nuline,
terns j'avois l'honneur de le Lui &lire encore, en La pliant
aussi par ma leltre d'avoir la bonte de me faire savoir Si
je devois la Lui envoier a Zborow, ou atlendre Sa venue ici,
mime Son Altesse Monseigneur le Prince Ratzeville ante l'avoit
fail esperer. Monsieur Bohusz m'avoit eerie de Zborow que
Votre Excellence l'avoit charge de me faire savoir quo je
pouvois. garder la susdite leltre aupres de moi, puisque Elk
etoit intentionee de se transporter ici. J'attendois done avec
un desir inexprimable l'arrivee de Votre Excellence, mais, voi-
ant qu'Elle retarde encore et aiant enterta. aujourd'hui quo
Votre Excellence s'a ren.dft jusqu'a Tultzich seulement, j'ai
resolft de l'envoier par un expret a Monsieur Vice Pa lain
de Vilna de Bohusz, en le pliant d'avoir la comPlaisance de
la rdmlettre a Votre Excellence. C'est uric lettre de receant.
mandation que Son Altesse mon Prince m'a envois pour la
respectable personne de Votre Excellence, pour la quelle
mon Prince a une estimie et veneration tres distinguee. Si
Votre Exce 11. voudra l'honnorer d'une reponse, comme je
www.dacoromanica.ro
SO Oh. buziechevict
l'esperc, je la prie de me l'envoier par le retour de l'expres,

ou bien quand il Vous plaira. Monseigneur, je me scroll fail
un devoir de me rendre a norm, ou a present a Tukich,
pour l'assurer personellemenl do mles obeissances respect'',
euse, si ma sank, qui esl depuis quelque terns asscz faible,
m'auroit permis de me 'mitre en voiage. Je me reserve done
d'avoir cet honneur et avantage quand Votre Excellence lion-
norera cette ville de sa presence. En attendant, je Arens la
liberte de me recothander a ses bowies graces el bienveil-
lance, et je suis avec un profond Respect
Monseigneur, Dc Votre Excellence
Le tres humble et tres obeissani serviteur,
G. de Saul, Grand Serdar della Principaute
de Valachie.
Eperies 1, ce 20 8-bre 1769.
(fol. 371.)
XXIII.
Bibl. Czart., me. 631.
Monsieur 2,
La lettre qu'elle a eu la bonte de m'envoyer par le courrier
qui vient de passer par Jassy, m'a fait un sensible plaisir.
Elle me donne en mine terns sujet non seulement de la
remercier obligeamitnent pour les compliments qu'elle agree
de me faire sur la regence dela Moldavie, que la Sublime Porte
vient de me confier, mais en 'name tents de la prier de me
continuer dorenavant la =eine amitie qu'elle a toujours eu
pour moi.
Je n'ai pas manqué d'ailleurs de m'informer del'affaire des
Juifs dont elle m'ecrit et de l'intcret qu'elle y proud scion sa
lettre.
J'ai donne la dessus mes ordres pour arreter les marchan.-
discs du Juif de la Turquie, qui apres une recherche exacte
ayanl requis qu'il repondrait exaclement a tout, ce qu'il petit
1 Localitate in comitatul unguresc Sarosz,'pe malul stang at raului Tarcza.
In limbile slovacA ai polona se nume$te PreszOw.
2 La tabla de materii de la inceputul manuscrisului e trecut: Copie de
la lettre du P-ce de Moldavie a M. l'Envoye de Pologne.
www.dacoromanica.ro
bocumente din arhivele polone relative la Jstoria Romani lor 31
devoir rendre de sa ootle-part, apres ait mis au not

ses conies avec son associd dc Pologne, qui yield do partir
pour son pays, et dont, a cc qu'il dil, it a enoor a rt.,-ocvoir
scion ses papiers,
Dans cello inlervalle un marchand turc, troisiemic associe.
de oes deux Juifs, s'etant offer'. en caution pour ltd sur ses
marclumdises trouvdes et arretees ici, j'ai fait miettre en liberte
le Juifs de Turquie, en attendant une reponse de sa part.
Le courrier porteur de sa leltre a ote d'abord expedio avec
lout. l'empressemient possible, aussi bien quo l'homme qui etoit
avec lui, comme seront tous ceux qui pusseront desormais d'ici
en vertu de retroite et intim: alliance do sa Gour avec In
Sublime Porte et de l'estime particuliere quo je conserve pour
un ministre tel que, Monsieur, J'ai l'itonnicur d'etre.
Monsieur,
Votre obeissant serviteur,
Constantinus Murusi.
[Flirli localitate]. 1777, cc 5 janvier.
(fol. 361.)
XXIV.
(original.)
Excellenlissime Domine, Domine nobis colendissime 1,
Litteras Excellentiae Vestrae nupernis diebus exaratas be-
nevole accepimus, in quibus Nos oertiores fuit de latrocinio
quod ad oppidum Turucske contigil, in causa mortis Foti Mar-
garit, quam ob causami 'praesentis reciproce mittbnnm litleras
nimirum ut Manolati Margarit condecentein justiciam peccu-
niarum jam inventarum apud Senatum vel ubi fuerit acciperc
queat. In primis jams descripsinms litteris peccunias multorum
fuisse qaesiorum: ea de ration requirendam duxi Excellen-
Liam Vestram ut, quatenus amicabiliter adlaboravit ad capiendos
latrones inveniendasque peccunias, ita pariter adlaborare non
desinat ad accipiendas et dandas Manolati Margarit; quod
officium amicabiliter Nobis praestitum reddere in similibus
' Se pare c9 scrisoarea e adresata lui Witte.
www.dacoromanica.ro
Oh. Duzincitevici
casibus affirmanuus his, sumlmb vicinalis anriciliae earldom per-

severamns
Aniicus et vicinus,
Constantinus Murusi.
Jassiis, 30 De-bris 1779.
(fol. 103.)
XXV.
Bibl. Czart., 1118. 613.
(original.)
Exeellentissime Domine, Dom Ine
nobis colendissime,
Quoniam quidam nostri mercatores, Demictrius Panaga, Joan-
nes Nikolleta, Nobis Memoriale dederunt, per quod Polonos
quosdam ipsis debere Nobis declararunt, quam ob causam pro
obtinenda debita ipsis peccunia alia quoque vice frustra et
sine emolumento Poloniam petierant suasque expensas inaniter
perdiderunt, etiantsi debitorum suorum proprias obligatorias
manibus detinuerint, quibus monstratis et quamquam appro-
balls, ad solvendam peccuniatn debitores nequaquam necessilati
sunt, ob id requirim,tbs a Excellentia Vestra ut ante nomnatos
hosce Mercatores ejusmodi auxilio adjuvaret scilicet ut ad
eonvenientes partes ad oblinendum suum jus vicinalis amici-
tiae causa illos r000mmtendaret, cum et nos ad exaininandasi
causas iliac subditoruid et quo citius definiendas on-unem dlli-
gentiam et celeritatem adhiberemus. Ut patet et a causa Illus-
trissimi Domini Episoopi, cui opined affabilitatem nnionstrantes,
cum exquisitone et passibili diligentia causam suam exalt-Ulna-
vinms, propterea et in nostrorum causis Excellentia.m1 Ves-
tram eamdem diligentiam mlanstraturem non dubitam'us, ut
semper sic et in posterum in eodem amicitiae cultu perse-
veremns.
Amieus et vicinus,
Constantinus Murusi,
Jassiis, din 1-ma Maij s. v. 1780.
(fol. 363.)
www.dacoromanica.ro
Doeumente din arhtvele potone reladva ta istoria Romani lor 33
XXVI.
Manuscripts instituti ossoliniani (Lw6w), ms. 5592/11, Teki A. DerkaczA
IV. Sprawy tureckie, sierpieri 1791-marzec 1793. Odpisy z Haus- Hof- u.
Staatsarchiv w Wiedniu.
Le vieux Prince de Potemkin s'est en mauve tems beaucoups

recrie sur nos arrengemens concernant la restitution des 5
districts de la Moldavie. Il pretendoit d'un cote n'avoir que
prete ces districts aux troupes imipl. pour le tems de la guerre
et avec la reserve de les reprendre apres notre paix ; de l'autre
cote it soul que, les Tures s'etant engages de ne pas
passer le Danube et le Sireth, ne pouvoient pas sans violer
cet article entrer en possession des dits districts. Ce sophisme
absurde, si aise a detruire, n'embarrassoit le Grand Vesir gun
par l'obstacle ou le delai dont it se voyait menace, et pour
recarter it a d'abord pris le parti faible de courier radmini-
tration de cede partie de la Moldavie au Drogman de la Portia
Murusi, es*ratit que le oongres lui fourniroit les moyens d'ob-
benir racquiesoement du P-e de Potemkin.
w
Pena de Constantinople, le 25 Octobre 1791.

le B-n. d'Herbert-Rathkeal..
(fol. 9.)
'tn topiat naniat Thartile telative la noi.)
'XVII.
(ibid.)
Je viens de recevoir la lettre oi-jointe en original du Cap-e
Hu Regiment Banaliste Allemand Hora d'Otzclowitz sur un
nouvel arangenient des limites de la Bukowine, qui, quoique
nullement applicable aux circonstanoes presentes, merite d'être
transmis A Votre Altesse et depose dans Sa ehancellerie, pan
la nettete du dessein et rbeuneux moycn de dinrinuer la ligne
des confins en .agrandissant les corps de la Province; de.51,
d'ailleurs, de tous les projets sur les limites de la Bukowine,
celui qui m'a paru le plus satisfaisant.
(Copiat fn Intregime.)
ttustschuk, le 22/ix 1791.
(fol. 6-a Vs.)
3
www.dacoromanica.ro
34 Oh. buzinchevici
XXVIII.
(Ibid.)
Nastepujgce punkty poruszat Herbert w swej Konferencyi
z 3.XI.1791 z Reis Effendim 1.
4). Le ferman des pdtres transilvains.
Pers. de Constantinople, le 12 Novembre 1791.

(fol. 11.)
(Am copiat nurdai ce se referA la not)
XXIX.
(Ibid.)
La Russie, Monseigneur, se prepare a firer le plus de parli
qu'elle pourra des territoires conquis a la gauche du Niester.
On dit que ce pays prendra le nom de Nouvelle Moldavia,
gull sera peuple d'emigrans de tonics les classes, qu'on le
constituera et gouvernera comme une principaute grecque, que
le fugilif Alexandre Mavrocordato en sera le Hospodar ; gull
aura une Cour model& sur miles des Princes de Valachie el
de Moldavie, un Vestiar, un Spatar, Aga, Postelnik, etc. On
ajoute que ces derniers momens sont employes a depeupier
tout a fait la Moldavie, que des emissaires russes -travaillent
jusque dans Constantinople a embaucher des Grecs, meme de
la noblesse du Fanar, et quo les families tres-distinguees sont
deja determinees a aller s'y etablir. Le Vestiar de Sturza, dont
j'ai remis tine fois la requete a Votre Altesse, ham me instruit,
Actif, resole, paroit tin des principaux agens employes a l'ac-
oomplissement de oes vues ; it vient d'être revetu du caractere
de General Major et regale de plusieurs centaines des paysans
C'est un premier appergu qui mJ'a ate donne des nouvelles
intrigues russes ; je le suivrai pas a pas et ne inanquerai
point de porter mes decouvertes ullterieurs a la connaissance
de Votre Altesse.
J'ai l'honneur....
i In conferinta sa de la 3 Novembre 1791 eu Reis-Efendi, Herbert a dia-
cutat acele puncte.
www.dacoromanica.ro
Pero. de Constantinople, le 25 avril 1792.

a Kaunitz-Rietberg.
(fol. 35.)
(Copiat In Intregime.)
XXX.
Bibl. Czart. ms. 5214. (Pisma polityczne mine 1802-1805, vol. 1.)
Idee sur les znoyeps de conserver notre influence dans' les
Principuutes de Valachie et Moldavie et de mettre en bride
les brigands de la rive du Danube.
Les deux Provinces de la Valachie et de la Moldavie 0.1
ete toujours is theatre des guerres entre l'Empire de Russie
et celui de la Turquie. Leur ferlilita et leur ressources jointies
a l'attachement des habitans pour l'Eniklire de Russie ont
procure a celui-ci des avantages qui out contributes en grand
partie a ses triomphes et a ses progres stn. l'Empire Ottoman.
Pierre le Grand, convaincii de l' 'Unite de s'attacher ces deux
Provinces, n'a pas dpargue ses bienfaits a ses habitans, menbe
en leur faisant sentir qu'il ne les distinguoit de ses sujetsi
Russes et en flatant toujours leurs esperanoes, de regagner
leurs anciens privileges dont la Porte les avoit dCpouillesr
Ecatterine Seoonde, devenue limitrophe de la Moldavie, voulu
realiser les promesses du Createur de la Russie et voulu.
borner is Turc a la simple souzereneto de ses Provinces, en
renouvelant leurs privileges par le traite de Cainarge et
d'Analikavac. La Porte trouva le moyen d'eluder l'execution
de ces Traites, soit par des ciroonstances politiques, soit par
des maneges sourds. Alexandre Premier, notre Auguste Souve-
rain, suivant les traces des Son ayeule et de Sa Grande
Mere, fit declarer a la Porte qu'il acoordait a ces deux Pro-
vinces Sa puissante protection, qu'il vouloit l'execution des
Traites et qu'il demandoit is soulagement de l'oppression dans
la quelle ces deux Provinces etoient accablees. Gate declaration
de l'Empereur donna occasion d'une convention, qui eut 1'ap-
parence de sattisfaire Sa disposition elemlente, mais qui en rea-
lite non seulement doubla les mialheur des habitans, mais
presqu'anulat tout ce qui etoit fait pour l'avantage de ces
provinces par les enciens traltes. Je liens ce fait par des
personnes de consideration, qui ont eu une part dans les/
www.dacoromanica.ro
36 Oh. Duzinchevidi
enciens Traites, qui out occupees les premieres places de

leurs pays, qui soft aujourd'hui etablis avec distinction en
Russie, qui ont suivis les Feld- marechaux Rounianzow, Po-
temkin et Repnin.
Les Moldaves et les Valaques ne peuvent etre contents de oe
dernier arangement ; en consequence its ne cesseront de se
plaindre et de desirer un soulagement. La France, attentive
toujours a saisir toutes les occasions opportunes pour aug,
mienter son influance et diminuer oelle des autres, ne man,
quera pas de profitter de ce meconteutement et ofirir a
oes Provinces sa protection et sa mediation aupres de lay
Porte, pour leur faire obtenir ce qu'elle desirent. Je suis
assure de bonne part que le Consul francois, a son arrive.
a Boukerest, fut faire sa visite au Metropolite et fini par lui
dire qu'il avoit ordre de son Premier Consul de lui dire,
gull ne souhaite que l'occasion pour faire sentir a la Prince
paute de Valachie combien it s'interesse pour son bonheur,
qu'en consequence les habitans peuvent s'adresser a lui dans
Lout ce qu'ils desirent et qu'il ne manquera d'employer son
credit et ses =yens aupres la Porte pour leur faire obtenir
oe qu'il desirent et qu'il se chargoit de faire parvenir au
Premier Consul leurs adresses.
Je suis aussi persuade que les Valaques ont ecrit au l3re,
filler Consul et qu'ils ont recus une reponse sattisfaisante de
lui. Faut-il des autres preuves que Bonaparte cherche de sup-
planter meme en Moldavie et en Valachie ? Peut-titre que
cette correspondance continue par la vole de la Prusse : si
notre Ministere n'est pas informle, que font -its les Consuls ?
Il faut pourtant s'occuper serieusement des moyens de reta-
blir et conserver notre influence sur ces deux Principautes,
qui nous a mute taut de sang et des traveaux et qui nous est
si necessaire I cause de leur proximite, ainsi que des moyens
d'arreter mile des Fran9ois et idemonter la machine prussienne.
Je n'en trou'e que trois, dont je vais expliquer les avantages:
10. Nommier deux Agens, un pour la Moldavie et l'autro
pour la Valachie, des seigneurs de ce pays, etabli en Aussie,
dont le devoir sera: 10 d'eclairer les demarches des Princes
et celles des habitans, 20 de tenir la main a ce que les artic1es1
des trait& soient observes et executes avec toute l'exactitude
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la Istoria Romani lor
par les princes. Les avantages de ce mioyen split quey pe0

Agens etant du. pays et ayant dans le Pays des Pargus, fleS
Amis, des connoissances, sont tres a porte de tout savoir pt
de tout connoitre, et HS peuvent tres aisement de.tourner lett
arreter tout influance francoise, tant par leur liaisons et
adheranoes que par la protection qu'ils donneront au pays.
On me dira que nous avons des Consuls, mais les Consuls ne
penvent pas avoir les avantages qu'ont ceux-ci. Car a la fin it
est trot: natturel que quelqu'un se fie plutot a un parant
oft a un ami cra'a un (granger. D'ailleurs oeux-ci ont un
aiguillon bleu plus puissant: c'est le bien de Tour pays naturel
et de leurs parents et l'interet de la Russie of se trouvent
etablis avec leurs biens et leurs families, et ils chercheronj
tonjours de combiner ces deux principes et rendre par lA
l'influenee de la Russie tres solide. L'autre avautagc de ces
Agens est qu'ils eclaireront noire ministere avec plus d'exac-
titude de knifes les &marches, non seulement de ces deux
Principautes, mais de toute la rive droite du Danube et meme
de is Porte. Its ont le Moyen de le faire, paroc que ils ont une
oonnoissance plus exacte du plays en tout ce que now 4vons
dit ci degsts.
2C Vngager la porte a permettre que ces deux Principautes
puissant envoyer a la Cour de Russie lenrs Agens respectives,
conune led ont a Constantinople.
Cet arrangement fera sentir aux habitans que la Rqssie de-
sire d'être inform& de touts les torts qu'on_ voudroit leurs hire
et des atteintes qu'on voudroit dormer a leurs privileges, et
fixera par la leur oonfiance. Ces Agens pouront aussi doper
des avis sur tout ce qui se passe dans ces Principant6s et
rneme dans tons les allentours et dans la Capita le par lour
correspondance particuliere.
La Porte ne pent pas s'oposer: car, ayant reconnu solen-
nellement la protection de la Russie sur ces Principant6s, it
est juste qu'elle aye aupres d'Elle des personnes acredite, qui
puissent l'informer.
30 Engager la Porte de permettre a ces deux Principautew
de retablir les troupes qu'elle avoient enciennement. Les Prim-
cipautes de Moldavie et de Valachic avoient leurs troupes,
jusqu'au moMent que la Porte, profitant de leers faibiesse pt
www.dacoromanica.ro
38 Oh. Duzinchevici
de celle des leurs voisins, ecarta les naturels du Pays de la

Principautee et envoya des Grecs de Constantinoples. Ceux-ci,
pour marquer leurs sourgmissions ou pour profiter des som-
rules destinAes au miaintien des troupes, les abolirent. Depuis ce
teins oes deux Principautes sont restos sans deffense. Au-
jourd'hui elles se trouvent exposees aux incursions des bri-
gands de l'autre cote du Danube et sont obligees de satisffaire
a toutes les contributions qu'il leur plait imposer. C'est de
oes deux provinces qu'ils retirent leurs subsistances et ce qui
leurs faut pour sofitenir leur revolte. Paswan-Oglu a deja grit
en argent de la Valachie deux mules bourses, outre que les
trois mules que les deux Principautes ensamble ant paye a
la Porte sous titre d'arrerage des troupes de Paswan- Oglou,
outre les provisions et les chariots et autres objets que In
Valachie ne cesse de lui fournir; le Bey de Resciouk fait le
memie jeu sur la Moldavie. Si elles refusent de payer, par unef
incursion on ravage le pays. Pourquoi done ne pas permlettre et
memo ordonner que ces deux provinces s'arment non settle rent
pour deffendre et repousser les incursions, mais memle tta-
quer et reduire ces brigands ?
Les avantages de cet armement pour la Porte seroit tres
utile. Car, ces provinces, se Mettant en etat de deffence, hate-
roient aux brigands la ressource qu'ils ant de les mettre en
contribution et de se sofitenir par la. Meinle elle paurroit or-
donner aux princes de marcher sur eux. Mais la Porte par sa
mefianoe ordinaire aime pint& voir devaster son pays, que
piermlettre a ses sujels de se deffendre, temoins les Bulgares:
ces malheureux ravages par les brigands de la RoMelie de-.
in'andoient a haul cris de leur perMettre de s'armer et chasser
les brigands, ce qu'ils auroient execute. La Porte non seuleMent
refusa, mais ordonna, au contraire, a ses ministres de prendre
garde aux Bulgares, et, en cas qu'ils s'armieroient, de les pour-I
suivre. Ainsi ces pauvres malheureux devoient se laisser egor-
aer sans se deffendre.
Les Valaques, fatigues de payer les contributions a Paswan-
Oglou, demanderent aussi de s'armer et de se deffendre. La
Porte, au lieu de le leur permettre, envoya ses troupes, qui se
reunirent aux brigands et pillerent le pays. Les Vallaques se
sent cru heureux cl'avoir reussi 4 les faire retirer. Ainsi que.,
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la Istoria RomAnilor 39
si dans ce cas elle proposeroit d'envoyer sets troupes en Mol-

davie et en Valachie, le mal augmJenteroit au lieu de guerrir.
Les circonstances demandent que le pays s'arme ; sans cela
on ne trouvera pas extraordinaire si les habitans, &rases par
un joug que leurs devient insuportable, cherche[nt] A s'en
delivrer et sui[venjt celui que leurs propose ce soulagemenf.
Pour ce qui regarde Paswan-Oglou 1 et les autres brigands
de l'autre cote du Danube, peut-on traiter avec les brigands ?
Ces Bens s'attachent toujours A celui qui leur offre une prole.
J'ai deja dit que, si la Valachie et la Moldavie se mettent en
&at de deffense, elles leurs oleront leurs ressources; Bs n'au-
rout de quoi sotitenir leurs troupes; ils seront obliges ou de
se dissoudre ou de porter leurs ravages jusqu'a Constantinoples.
C'est pour cola qu'il faudra quo la Valachie et la Moldavia
acme de maniere A pouvoir les attaquer et les disperser. Je
ne sais si Bonaparte a quelque influence sur ces brigands:
ont dit qu'oui. Si cola est, it faudra se servir meme des moyens
les plus violents pour les denicher et les reduire, car on ne
peut pas se fier ni d leurs pronvsses, ni a leers serments.
Le General Major Comnene.
(fol. 467-477.)
XXXI.
Bibl. Czart., msg. 5323 (Flamm polityczne, 1833.)
Ghika.
183[3].
0 polityce Woloskiej vzglcclem Polski 2.
Il y a quelque temps que nous apprimes de Monsieur C. s
que les Polonais se preparaient a un mouvernent general pour
reconstituer et etablir l'ancienne Pologne. Il nous apprit en
meme temps que les Polonais comptaient sur tin triple mou-
vement e primo sur celui qui aura lieu dans leur propre pa-
trie, seconde sur la cooperation des Circassiens qui a la place-
d'une guerre defensive en feraient une offensive et combine-
1 Asupra legAturilor rasculatului Pasvan-Oglu cu emigratia polonA vezi
St. Lukasik, Rumunja a Polska w XIX wieku, Cracovia 1929, p. 19.
2 Despre politica munteneasca fata de Polonia (cuvantul nwoloska ar
putea insemna gi romaneasca).
8 Ar putea fi Cgajkowski.
www.dacoromanica.ro
40 Gh. Duzincheviel
raient leur attaque avec les Cosaques du Don, enfin, tertia, sur
quelques miliers de Zaparosanes, qu'on enrolerait sur les deux
rives du Danube, qu'on armerait chez nous et qu'on ferait
avancer en Ukraine pour revolter toute cette province. Il nous
proposa clone de retourner chez nous pour chercher des lieux
stirs et certain, oa l'on deposerait des armes, et cola particu-
lierement dans la Petite Valachie, pour aboucher quelques
Zaporozanes avec les Polonais, qui devra se matre a leur tete,
pour prendre toutes les dispositions necessaires a rapprovi-
sionement des Wes et autres denrees dont la Pologne aura
besoin pendant sa guerre d'independance, enfin pour servir
d'intermediaires entre les Polonais et leurs alliers et antis
de l'exterieur. Sit& que cette proposition nous fut faite, que
nous &drubs connaissance de votre projet, sitet, dis-je, une
pensee toute naturelle vint a notre esprit : ce que les Valaques,
qui Se chargeraient de cette affaire devraient prendre bien deis
precautions pour quo, tout en etant utile a la cause polonai4e,
ils ne nuisissent pas pour tout a leur propre patrie en ap-
pelant sur elle de nouveaux malheurs. Aussi quelques mo-
ments de reflection nous suffirent-ils pour nous convaincre
de cette verite: que, si les Valaques prenaient 'tine part, ir
faudrait qu'elle fut serieuse, active, interessoe et que no faire
quo ce qu'on nous proposait ce serait non seulement ne pas
vous etre utile, mais de plus ce serait nuire a la fois et a votre
cause et A metre patrie; car n'est-il pas evident, ou du mains
n'est-il pas probable, que le Cabinet autrichien, apprenant tout
ce qui s'etait passe chez nous et sachant de plus que pendant
votre guerre la Valachie ne serait qu'un depot de munitions
d'armes, de denrees et de toutes les chosen dont vous aurez
besoin, n'est-il pas evident, dis-je, que le Cabinet autrichien pro-
fitera de cette circonstance pour envahir nos pays par ses
armees et pour venir en aide A la Russie en attaquant vos
derieres ? De sorte que vous aurez a repousser l'Autriche
sur deux points A la fois: en Galici (sic) et Sur vos derieres. Ii
faudrait done a toute force quo les Valaques fussent armes
et Frets A resister. Mais que pourrairen't faire les Valaques a eux
seals et A quoi aboutirait leur resistance? Pour arreter et com-
battre des armees autrichiennes it faut plus qu'une Valachie:
it taut la Transilvanie, la Moldavie3 la Bessarabie, la BcRilio-
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la Istoria Romanitor 41
vine, it taut en un mot ces cinq provinces a in fois, qui 'mutes ,

ont meme langue, memo religion, mernes moeurs, qui jadis
ne faisaient qu'un et qu'on pourra electriser et con.duire contra
l'ennemi en. leur rappelant leur comMun passe et en leur
faisant esperer un meme avenir, une meme grande patrie.
C'est ainsi que petit-a-petit nous arrivames a l'idee clefini,
live, a cede idee si there A nos coeurs, quo tant el tant de
fois nous roulAmes dans nos esprits,Mais qui pour la premiere
fois se presentait A nous avec quelques chances de, reussite.
Du moment que la question fut ainsi posee, que nous par-
times d'un point de vue plus cleve, que nous eumes a l'horizon
une grande patrie en esperance, des cc moment la question
changea. Il ne s'agissait plus d'exposer son pays pour cl'autres
mats pour une seconde1 patrie, 11 ne s'agissait plus de rester'
les bras croises et de voir faire d'autees, mats de pretulre sot
meme part, mats d'unir et de confondre cinq provinces, mats'
de les preparer a un mouvement cominun, mais de constituter
l'ancienne et vielle (sic) Dacie. Alors l'Autriche, cc fanteme
redoutable, n'est plus a nos ycux qu'un ennemi d'egal force;
occupee non plus coMme auparavant par In Galicie settle, mais
de plus par les cinq provinces, pout -elre par la Hongrie et
peut-etre aussi par l'Ilalie,elle n'est phis lout it craindre, ear on
a des Montagnes amides A lui opposer. Alors aussi pour les,
Po lanais plus de crainte pour ]curs derieres: its peuvent en
toute surete diriger toutes lours forces contre les armoes nips-
covites Ainsi, Landis quo vous nous garantiriez du cote de la-
Russie, nous, avec les Galiciens, nous vous garantirions du
cote de l'Autriche.
.IMais, pour atteindre un projel semblable, c'est-A-dire pour
preparer les cinq provinces A un mouvement general, 11 nous
faut avant tout du temps, el cola d'attlant plus quo ces pays
appartiennent is differens clots et qu'ils Wont point un ennemi
commiun. D'ailleurs, n'ayant encore ni tele, ni but, ni plat, ni
moyens d'executio_n, ii est evident qu'unc ,de premieres condi-
tions pour la reussite de noire projet test le letups. D'un
autre cote, votre mouvement dependant de celui des Circas-
siens, vous ne pouvez point nous determiner d'epoque lixe. ce
I De-aeurra acestui -euvlint e eerie eu creionul : nouvelle"
www.dacoromanica.ro
42 Gh, Duzinchevict
mouvement pouvant avoir lieu ce printeanps, cominVe au prin-

temps prochain, conilme aussi au printeMps de la troisieanie
annee. Vous demander de regler votre mouvement d'apres le
notre ce serait peut-etre vous demander quelque chose con-
traire aux interets de votre patrie. Aussi, sans vouloir nuir
votre cause, nous nous somnies premunis contre le cas ou, agis-
sant vous, nous ne serious pas encore pret a vous suivre ;
cet effet nous nous somnves accordes sur ce que le depot
d'armes et toutes les autres conditions ne seront executes quo
lorsrpe les cinq provinces seront pret a agir. Sans cette con,
dition n'est-il pas evident que nous nous trouverions dans lei
meme cas qu'auparavant, c'est-A-dire que nous exposerions non
plus une, mais cinq provinces a la fois, sans pouvoir en meme
temps les defendre? Si done ceux qui sont a la tete du parti
polonais peuvent par leur influance retarder le plus long temps
possible le moment au les Circassiens de guerre deffensive fe-
raient une offensive. si, dis-je, its peuvent faire cela, arors nul
doute que les deux causes gagneront a la fois ; car it faut Bien
se penetrer d'une chose: c'est que la premiere condition, le
premier element dont nous avons besoin pour que chez nous
un mouvement national ait lieu et reussisse, c'est le temps.
Ainsi, en. suposant que nous ayons le temps necessaire pour
preparer notre mouvement, nous voila done déjà prets a re-
sister aux attaques de 1'Autriche. Mais cela suffit-il? Non sans
doute. Il nous faut de plus que nous nous garantissions en
meme temps du cote de la Turquie. C'est pour quoi aussi, lorsque
nous eumes l'entrevue avec Monsieur le Comic Z...1, avons-nous
domande que le Prince C...2 intervint aupreX de l'Angleterrc
pour que celle-ci nous garantit que la Turquie restera neutre
lorsque nous nous declarons independant. Ce qui, remarquez
bien, ne sera pus du tout dificile a obtcnir, car le Sultant(sic)
est trop raisonnable pour ne pas obter pour Pabandon de deux
principautes, que dis-je de 3 4 millions de piastre, lorsqu'il
aura en perspective la delivrance de son empire des griffes de
l'aigle moscovite.
I Zamojski.
2 Principele Adam Czartoryski, care a murit in anul 1861.
B Cuvantul acesta, WA a fi gters, e corectat cu creionul; d'una,
Loc liber in original.
www.dacoromanica.ro
Nous avons demande aussi que le Prince C... intervint encore

aupres du Gouvernement anglais pour que celui-ci nous promis
(sic) des armies sous la condition de lui rembourser la valeur lors-
que nous aurons les fonds necessaires. Et. pour plus de garantie,
que le gouvernement anglais ne nous livre les armies que
lorsq-u'il y aurait certitude complete d'un mouvement dark§
ces pays.
A ces deux demandes Monsieur le Comte Z... nous repondit
tres judicieusement que nous n'avions point besoin de Pinter)
vention du Prince C... et que nous pourions faire cela noun
memles, lorsque nous serons quelque chose par nous memes.
Aussi remarquons-nous que, si nous demandons ces deux ga-
ranties, ce n'est pas puree que nous doulons qu'une fois fort
nous ne puissions pas par nous memes les obtenir ; mais
c'est par ce que, devant communiquer le mouvemeht polonais
et noire projet a Monsieur K...1, qui malgres tonic sa repu-
tation et son nom n'est pour le moment cm' un paticulier, et
Monsieur K... a son tour devant le communiquer a ses quatre
confreres de Transilvanie, de Moldavie, de Bessarahie et de
Boucovine, qui eux aussi probablement ne seront que de parti-
culiers, mais qui, une fois a la tete, clevronl avoir une oonfience
pour eux memes et une autorite pour les autres egal a miles
d'un gouvernement fort et solide, devant, dis-je, communiquer
notre projet a Monsieur K..., it faut par nos paroles et surtout
par des assurances et des fails venant de hauts lieux que noun
puissions lui donner, et lui aux attires, assez d'energie, de con-
fiance, de force morale pour produire en un an, deux ans cc
que sous ses garanties ils ne produiraient que dans cinq ou
sept ans. Enfin nous demandons aussi que le Prince C...
nous donne un emit adresse a Monsieur K..., dans lequel le
Prince dirait s'etre entretenu avec nous taut sur le mouvement
polonais que sur le noire. Car en verite ne serait-il pas ridicule
de nous presenter la has, de leur parlor de chases si graves
qui interessent nos deux patties, puis, lorsqu'ils nous dem.an-
deraient la moindre preuve de tout ce que nous leur dirions,
c'est-A-dire un ecril du chef, nous leurs reponderions que nous
n'avons cu l'occasion de le voir une ou deux fois. Pour touter
les demandes que nous vous avons Mites soyez bien persuade
t Acesta e I. Ctmpineanu.
www.dacoromanica.ro
44 Oh. Duzinchevici
que si vous les realisez it ne poura en super que du hien

pour nos deux causes et pas le moindre mal. Eri nous presen-
tant la bas avec tin ecrit du Prince et de plus avec la ga.-
rantie que la Turquie n'agira pas et que l'Angleterre nous
fournira les armes lorsque nous en aurons besbin, n'est-il pas
certain que vela leur donnera une vie, une conviction de reus-
site qu'autrement its n'acquereront que bien plus tard, peut-etee
lorsqu'il n'en sera plus temps? Tout ce que nous venom de
vous dire est si vrai qu'on n'a qu'it se rappeler ce que nous
avons dit plus haut sur le temps pour se convaincre de cetter
verite : que leur apporter ces garanties c'est déjà disposer d'une
force morale sans laquelle toute entreprise serieuse ne reusWt
pas et par consequent c'est gagner du temps la ou it n'en
faut point perdre, et oil 11 en manque dep. D'ailleurs un
exemple qui vient en netre faveur c'est vous memle. Combien
de temps ne vous a-t-il pas fallut pour acquerir l'influence et
l'importance dont vous jouissez inlaintenant aupres des gou-
vernemiens strangers? Et encore vous etes a la tete d'une nation
qui ne fait qu'une et qui de plus est tres guerriere et tres
oonnue en Europe.
La seule objection que vous puissiez faire a nos demandes
c'est Ie manque de confiance ; or it nous semble que nous
savons assez pour cfu'en cas de lachete et de trahison de notre
part nous piuissions vous nuir le plus qu'il serait possible.
En pareil cas la reserve ne petit faire que du mal, en oe
sens que, le mid iv: ixnivant pas angimenter par une phis
grande confiance, de plus on empeche, si bien doit avoir lieuy
qu'il ait en effet lieu.
Maintenant its nous reste a vous dire ce que nous ferons
du mloment qu'il sera decide que nous quiterons Paris.
Sitot arrives chez nous, nous irons chez Monsieur K..., pa-
triote, homme de merite, qui a un nom, lane reputation dims
le pays et qui de plus est tres actif. Nous lui dirons tout (le
que nous savons et nous lui montrerons tout co qu'on nous'
aura donne a lui montrer. S'il trouve qu'il a tons les elemens
neoessaires pour faire ce que tout bon Valaque desire, it se
meters a l'oeuvre ; puffs i1 viendra lui memo a Paris pour
s'aboucher avec le Prince C... et prendre totites les mesnres
www.dacoromanica.ro
Documente din arhivele polone relative la Istoria Roman nor 45
qu'ils jugeront neoesSaires. Si non, ilors ne connaissant pas

pour le moment un autre homme qui puisse entreprendre un
ouvrage pareil, l'affere restera la, et le secret sera to et mourra
avec nous.
Messieurs, pardonnez nous si noire langage vows parail par
trop franc: nous avons cru qu'en pareil CRS it n'y a que la
franchise qui puisse mener a bon fin.
(fol. 61-69.)
XXXII.
Bibl. Czart., ms. 5661. (Emigracya.
Pisma polityczne 1852-1859.)
Apergu sur Ies operations qui pourraient avair lieu en Bessa-
rabie pour cooperer a l'attaque de Sebastopol.
Attaquer la Russie en memo lemis sur tonic sa ligne d'ope-
ration depuis la Moldavie jusqu'a la frontiere de Perse est chose
impossible.
La menacer sur tons ces points est non settlement possible,
mais indispensable.
A. l'heure qu'il est la lutte a lieu en Asie en Crimee et sur
le Bas Danube.
Pour remporter la victoire en Asie, it faut s'emparer d'Anapa
dans le but de relier par cette position, a travers le detroit
de Jenikle, la ligne d'operation de l'arrnoe d'Asic avec l'ar-
mee qui agil en Crimee.
Pour prendre Sebastopol, occuper la Crimee et surtout pour
garder ces conquetes, it .faut menacer les embouchures du
Dniepr, Odessa, Akerman, Sc rendre maitre des embouchures
du Danube, et attaquer la Basse Bessarabie. Pour y reussir it
faut faire une diversion sur le haul Pruth avec un corps sp&
cialement compose a cet effel.
La Bessarabie meridionale est nu pays des steppes sans eau,
sans bois et presque sans habitans, ce qui y rend les marches
penibles et dangereuses; le littoral coupe de marais, lacs sales
et de divers cours d'eau, convert de broussailles, presente des
difficultes sans nombre a la marche d'une arm& envahisante,
qui pourrait etre serieusement menacee par im ennemi maitre
de positions si adaptees a la defensive. banger qui augmen,
terait en raison du nombre de troupes dont la Rustle pourra4
www.dacoromanica.ro
46 Oh. DuzInchevicl
disposer sur mite ligne. Une marche de flanc, qui aurall pour
buy de tourner la voie du littoral, exposerait Parmoe a etre
coupe et battue en detail.
Il est evident qu'Omer Pasha tend a altaquer le Bas Pruth,
car it ne lui reste aucun autre parti a prendre. Les Russesb
de leur cote, y reunissent naturellement le plus de forces,
possibles.
Dans de tclles conditions, une lutte penible et doutcuse y
aurait lieu, sans amener aucune diversion favorable a l'expe-
dition de Crimee. Il ne faut pas oublier [que les] Busses y
seront sur leur terrain et que l'hiver leur donne d'immenses
avantages materiels, et que leur base d'operation sera a l'abri
de toute menace. Par consequent l'attaque du Bas Prulli n'ar-
rettera, ni ne detournera les renforts destines pour la Crim6e.
La marche du G-1 Osten Sacken vers la Crimee, Malgre
les demonstrations d'Om,er Pasha, continue mite \Tonto que
dans sa position actuelle ne pent entreprendre rien de se-,
rieux (sic?). Ainsi cc que les allies seraient exposes a perdre
en hiver [est] cc qu'ils auront conquis pendant rautomne.
Pour obvier a cette consequence facheuse it faut affaiblir les,
forces russes dans la Bessarabie meridionale, en menacant
efficacement leur base d'operation.
Pour arriver a ce resultal it faudrait former un detacheme.nt
sous le commandemant d'un general turc d'origine Polonais,
Sadik Pacha et Skinder bey, p. e., compose de 8 bataillons,
deux batteries du corps des Cosaques du Sultan avec sa bat-
terie a cheval et 2.000 irr6guliers; et envoyer cc corp dans
la Haute Moldavie. Cette contree, coup& par les de[r]niers
contreforts des Carpathes, traverses par divers tours d'eau et
convene de bois, confine a l'Occident aux forets de la Bon
kowine, au Sud a la Basse Moldavie et a Jassy a l'Est, et an
Nord elle est born& par le Pruth, sur le quel les Autrichiens
doivent garder leurs postes. Au dela du Pruth s'etend jusqu'au
Dniestr, frontiere de l'ancienne Pologne, la Haute Bessarabie,
pays de montagtnes et de forets d'une largeur de 40 a 60
kilometres: la population y est en grande partie polonaise.
La base d'operation de ce corps serail la route de Hertza
par Dorogoje a Botuszany, les forces principales disposees
entre Hertza par Radhutza vers Lipczany. Les avanpostes
www.dacoromanica.ro
liocumente rtin arhivele polone relative la lstoria komannor 47
fournis par le corps des Cosaques du Sultan seraient pousses

aussi loin que possible dans cette direction. Les irrcgu]Jcrs
garderaient le flanc des Cosaques et eclaireraient par leurs
patrouilles la rive du Pruth dans la direction de Stefaneshti.
Les scarmouches journalieres des Cosaques du Sultan avec
les Russes et leurs excursions vers le Dniestr et plus tard mums
au dela du Dniester porteront au. milieu dans les rangs russets;
en Podo lie, en Volhynie et en Ukraine, la renommee d'un
corps national polonais. Par ce Mbyen la desertion, la me-
fiance et la crainte seront semfees dans les rangs russes. En.
outre, de nombreux volontaires polonais afflueront des pro-
vinces polonaises. Le nombre des Polonais attaches a ee corps
devra necessairement s'augmenter rapidquent, car l'ukase du.
Czar sur le recrutemlent ordonnc que dorenavent les conscrits
seront diriges aux regimens qui consistent dans leur pays. Par
consequant les troupes russes qui se lrouvent maintenant sur
rancien territoire polonais se trouveront remplies de Polonais.
(fol. 197- 201.)
Originalul acestui project, in limba polona, ibid., fol. 203-207.

Autorul proiectului este Nowicki Edward. Traducerea frances e
facuta de Morawski. Acest plan a fosi presintat guvernului
frances la 22 Octombre 1854; ibid., fol. 195.
www.dacoromanica.ro
AL. CIORANESCU
DOMNIA LUI MIHNEA III

(MIHAIL RADU)
1658-16591
1 E explicarea documentelor publicate In Buietinul" precedent.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE.
Figurile istorice nu ni ajung, prin. Veacuri decal deformate.
Actele publice sau particulare, povestirile contemporane, si
in genere orice amintire ldsald posteritatii in scris, repusintd
indrturii interesate, subjective, care tind sa pima in lumilnd
numai un anumit aspect al realitatii, in coneordanta cu o
atitudine sau cu un soap definit. Numai r2visuirea atenta a
tuturor izvoarelor istorice si, in limita in care ele se mai plot
afla astazi, discernarea intereselor ce au impus marturiilor
contemporane acele anumite atitudini pot duce la o 142,1egere
Mai apropiata a adevarului istoric ; altfel ficcare dintre perso-
nagiilc trecutului va continua sa ni rarnand represintat doar
prin icoana atat de putin asamanatoare pe care scriitorii vremii
ni-au transmis-o vazuta prin prisma patimii politico si a jute-
reselor patriotice, religioase sau literare.
Imprejurdrile au filcut ca personalitatea si faptele lui Mihail
Radu sä nu castige simpatia niciunuia dintre cronicarii de Cara.
Impus de Turci In urn-4a unui Domn ales, el s'a dovedit un
dusman al boierilor, pe can si i-a instrain.at atat prin u.surdrile
aduse deslegdrii de rumanie, cat si prin maceldrirea in cloud
randuri a celor ce se impolriviau politicii, lui. Vella la Iron in
mjjlocul labor framantari din care tam a iesit sat-Acta s
robild, el a plecat in pribegie dupil o Donnie de mai putin
de doi ani, lasand In urma sa acelasi jaf si aceiasi robie.
Caracterisatd astfel prin putina simpatie fat de boieri, si
prin furtuna pe care a pricinnit-o si in urma cdreia abia en
greutate a seapat Muntenia de a deveni un pasalk, Domnia
aceasta a ramas fireste strainA de sufletul acelor ce an poves-
titio, i caH, boieri sau scriitori boieresti en tot,,, erau prin
aceasta chiar du.smani ai purtarilor lui.
Inteadevdr, cronicarii contemporani 1-au judecat pe Mih-
www.dacoromanica.ro
52 Al. ClorAneseu
nea cu multa asprime. Om MA de nice o frica de Dumnezen,

fara de nice un temeiu, tiran, dirept fantastic, adeca buiguitor
in ganduri", it canal Miron Costin, povestind cu vadita ostili-
tale faptele sale cele mai mult decal p4Anesti"1. Cronicild
muntene nu se arala nici ele mai blande ; aMandoul f1 acusa
de ilegitimitate Si 4i critiea Domnia la fiecare pas, una dintre ele
innegistrand $i zvonurile cele mai murdare ce umblau asupra
Domnului adus cu. sila de Turci 2.
De; oe 1-au judecat cronicarii In feint acesta, se Intelege u$or. In
loata opera lui Miron Costin se poate vedea cum scriitorului a
tuturor tiranilor, la toate Saril,e In lume, urata este stapania.`%
tiranul fiind asupritorul boierilor, fie el se numesle cl Stefan
Tomsa sau Mihail Radu. In al cloaca rand, parerea pe care a
sustinut-o In scris si in viata era el de lludal este fiecare
Doran sa fie spre partea cregineasca..., insa cu intelepciune, nu
flra socoleall $i fara temeiu, ca fin. loc de folos tarii sa aducl
peire" 3, - iar rasooala lui Mihnea nu a adus altceva decal
peire pe lard, intinzand furtuna $i asupra Moldovei. In ce pri-
vege pe cronicarul inimical], el e omul de cash al acelor
Cantacuzini al cAror parinte era sit fie ucis din porunca ink
Mihnea, si de aceia e dator sa is atitudine protivnia lui $i sa
apere pe boieri, 5i pe patronul sau in particular.
Astfel fiind infatisat de scriitorii epoch sale, Mihnea-Voda
era sortil sa plstreze mUlt timlp aceasta figura, strangand tot
°data asupra sa $1 o soma' de alte vinovltii de care In. reali-
tate el e prea putin raspunzgtor.Nicolae Baloescu, de pilda, cu-
noscandu-1 din cronicile editate de el, crede ca ura accstuia si
reactiunea lui asupra Romemilor fu cumplita" si ca macelarireq
boierilor, pamanteni cu totii, a pornit din dorinta Domnului
1 M. Costin, Letopise(ul Moldovei, in Rogalniceanu, Letopi-

setele Moldaviei si Valachiei, ed. II, vol. I, Bucuresti 1872, pp. 361
si 367.
2 Constantin CApitanul Filipescu, Istoriile Domnilor Tcirii-Romanesti,
ed. N. Iorga, Bucuresti 1902, p. 140-6; [S. Ludescu], Istoria Tarii-
Romonesti, in Magazin Istoric pentru Dacia, IV, (1847), pp. 346-56;
cf. in lista de Domni comunicata de C. Canlacuzino lui Marsigli:
Mihnea terzo, tiranno"; N. Iorga, Manascripte din biblioteci *triiine
relative la istoria Romethilor (Ac. Rom., Mem. S. 1st., II, 21), p. 76.
8 Miron Costin, p. 268.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 53
de a fact sa. prospere in Cara elementul grecesc1. Vaillant, care-1

s000tege sau Turc sau cu totul turcit, iii Inchipuie cä, honteux
du titre de hospodar, ce n'est plus meme mini de due qu'il
envie" 2, ci se intituleaz5. arhiduce, ca si cand acesta ar fi
lnsemnat mai miult deal Damn. In sfarsit, grecofil eu BAl-
cescu, turooman" cu Vaillant, el devine filosemit cu un alt
cercetator frances, care -1 face sa vinA In targ. cu une nom-
breuse escort° d'Israelites qui mirent la Valachie en coufpe
roglo_ et consommerent la ruin du pays" 3.
iFigura Dornnului ni-a foSt pastrata $i de poesia populara,
daca. el e acel Mihnea-Voda erou al unui Colind de Viteazr,
care constituie In felul acesta $i un pretios document pentru a
dovedi istoricitatea baladei populare. E vorba de zece frati,
poate la origin numai zece boieri oarecari, poftiti la un
pranz de west Voevod; dintre toti numai until are grijA sa
nu-si predea armele la Intrare $i, MAncand, sA le pltstreze
langA sine, astfel Inca, In clipa in care 'Mihnea-VodA 163
strig6 porunca :
Voi, noun portari,
Inchideti no-ua porti,
noun cihodari,
taiati noun frati,
el poate sä scape $i sä ajute In acelasi timp $i pe ceilalti sa
fugN.4. Si In conformitate cu portretul ce resulta din acesto
Versuri, cglauzita de datele curente In istoria de atunci, roman-
tica literature din veacul trecut 11 Inratiwaa. la fel, ca pe uni
tiran Insetat de sangele sfetnicilor sai 5.
1 N. BAlcescu, Romani( si Fanariotii,. in Magazin Istoric pentru
Dacia, I (1845), p. 117.
2 J. A. Vaillant, La Romanie, vql. H. Paris 1884, pp. 59 $i 61.
3 Alb. Lefaivre, Les Magyars pendant la domination ottomane,
vol. II, Paris 1902, p. 8. Informatia porneste de la numele a doi
Evrei citati de Xenopol, Istoria Rornanilor, ed. III, vol. VII, Buctt-
resti [1929], p. 161.
4 Gh. Dem. Teodorescu, Poes4 populate romdne, Bucuresti 1885,
pp. 51-2; cf. D. Marmeliuc, Figuri istorice rorntinesti in cantecul
popular al Romanilor (Ac.. Rom., Mem. S. Lit., II, 37), p. 80.
5 D. Bolintineanu MihneaVodcl care-si taie boierii, in $ase drame
istorice, Bucuresti 1868; Pant. Ghica, Marele Vistier Ceindescn, in
&vista Contemporanci, I (1873), pp. 71-82, 167-79, 268-85, 347-67;
www.dacoromanica.ro
54 Al. Ciorgneseu
In istoriografia moderna au contirmat sa circule aceleaali

pareri. A. D. Xenopol gaseste Intr'o tulburare a mintii expli-
carea purtarii lui Mihnea : Dupa cat se vede, InAltarea cam
neasteptata a Grecului la Domnia Munteniei facuse sa i se
clatine mintea cea nu prea bine cumpanita. In curand du&
Intronarea lui el dd semne vadite de turburarea cugetarii sale:
is titlul de arhiduce, fAcu sa fie tins si ooronat In aoeasta insu-
sire In catedrala din. Targoviste, si trimite soli la Poarta cal
sa ceara recunoasterea noului situ titulus". Trecerea lui In par-
tida cresting. se explicit In. chip tot atat de expeditiv prin una
din aoele sarituri proprii oelor cu mintea neIntreaga", si I se
pare ca intareste parerea oomuna ce umbla asupra lui, ca nu
era In intregimea mintii sale" 1.
Urmarirea originii acestei judecati nu va fi poate lipsita de
interes. Xenopol s'a servit In expunerea Domniei lui Mihnea
mai cu samit de fragmlentele istorice ale baronului Hurmuzaki,
de textul caruia e de aproape legal 2. Acesta, la randul saus nu
face decal sit traduca $i In oarecare masura sit coordoneze'
raponrtele representantului austriac la Constanlinopol, care era
pe vremea aoeia Simon Reniger. Realm; apireciere a personalitatii
lui Mihnea si a actelor lui se datoreste astfel, odata mai Mult,
unui contemporan. La Reniger ea e pricinuita de dorinta de a
pastra neatinse bun.ele relatiuni ale Austriei cu Poarta, dorinta
provenind din. motive interesate, din grija persoaneil sale.,.
familiei si a averii aflate In mlanile turoesti 3. Necontenit el si-a
dat silinta sit represinte, fn rapoarbele sale calm Imparatb
avantagiile pacii, sit arate cat sant de nebuni cei ce Indraznesc
sit se ridice impotriva puterii turoesti, pentru ca Imparatul sit
nu fie ispitit a li da ajutor, si se ghioeste cu cata usurane,
cf. Inceputul nuvelei Feciorul banului Udrea, de St. Vellesciu, in
Reuista literarei, XXIII (1902), pp. 14-6 si 25-8.
1 Xenopol, Istoria Romdnilor, VII, pp. 162-3.
2 E. von Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der Runginen,
vol. III, Bucuresti 1884, p. 240 si urm.
3 Cf. J. Fiedler, Die Relationen der Botschafter Venedigs abet.
Deutschland rind Oesterreich im siebzehnten Jahrhundert, II (In
Fontes Rerum Austriacarum, II. Abt., Diplomataria et acta, vol.
XXVII), Viena 1867, 0. 38.
www.dacoromanica.ro
rasufla sand poate In sfarsit sa anunte ca Moldoveanul si

Munteanul au ajuns in prapastiile Iadului"1.
Gorohorata astfel prin mai Mu lte izvoare, parerea lui Xeno-
pol a ajuns in urma =meta curentA, si se afla reprodusa In
toate manualele obisnuite de istoria Romani lor. Poate supt
influenta ei, d-1 N. Iorga a oonsiderat la inceput pe Manta
drept un desfr'anat cu Molinari perverse, care apare ca un
insetat de sange" 2. Ceroetari din ce in ce mai rodnice inoep
insa a-i arata supt adevarata ei lumina figura acestui domnitor,
Si In felul acesta ajunge la oonclusitmea ca insusirea titlului
de arhiduce poate fi explicata altfel decat prin megalomania
unui nebun 51 mut sarlatan", si anume potrivit cu vechi, a-
mintiri islorice si cu drepturi pe care si atunci ele le cereau" 3.
De asemenea a Inceput sä apara, prin cunoasterea unor not
documente, unitatea until politici atat de discordante in. apa-
renta ; pe sand la Baloescu si la Xenopol atiludinea lui Mihnea
se arata ca o nebunie, ea capilta acum o explicare logica, 5i,
in loc de a fi, ca pans atunci, o brusca si smintita intoarcem
impotriva fostilor sal prieteni si protector!, politica lui Mihnea
are deci o perfecta unitate"44.
Parerea aoeasta nu poate O. fie decat cea dreapta, si cerce-
tarea actelor publicate pAna acuin si a celor dou5 sure de docu-
inente si fragmiente ce li s'au adaugat de curand nu va face decal.
s'o confirms 5. Istoria aoesbor doi ani de Dominic trebuie deci
1 Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Romdnilor, vol. IX1,

Bucuresti 1897, p. 163; cf. ibid., vol. VI, Bucuresti 1878, p. 57,
2 N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes,. vol. II, Gotha,
1905, p. 73.
3 N. Iorga, Steagul lui Mihnea-Vodd (Ac. Rom., Mem. S. 1st., II,
36), p. 535.
4 N. Iorga, Noi acte romanegti la Sibiiu (Ac. Rom., Mem. S. 1st.,
III, 7), p. 4.
5 Cateva cuvinte asupra izvoarelor intrebuintate aici. 0 monografie
asupra acestei Domnii nu poate fi Intreaga fara cunoasterea docu-
mentelor ungaresti publicate pans acum; am cautat sA suplinim igno-
rarea limbii maghiare facand sa ni se traduca actele respective.
Multamim gt aici d-lor A. Todor 5i E. Papp pentru pretiosul ajutor
dat In aceastA privinta. In felul acesta, din izvoarele de prima mina
n'a 'lams ignorat decat Naima, din care nu existed o traducers decat
pentru epoca anterioara; esentialul din aceasta cronica se gascste,
www.dacoromanica.ro
56 Al. Cioranesea
cu totul altfel Inteleasa decat cum' s'a Mout pin# acum. Geroe-
tarea aceasta cauta sa restabileasca un adevar prea mull limp
ignorat si sä regaseasca pe, cat va fi cu putinta firul unita01
politicii acestui Domn, atenta fiind si la incadrarea ci In hula
acelui veac, si In acelasi timp la psihologia acestui curios per-
sonagiu de roman.
Domnia lui Mihnea nu poate s'o inteleaga eel care nu are
necontenit fn fata. Inchipuirile lui. Obiectille de bun simi pe care
le-a adus Balcescu proiectului sau de rascoala nu lipsesc sä:
fie Indreptatitel; dar rasooala aceasta nu trebuie judecata cu
simtul comiun. Miscarea lui e nehuneasca data se considers In
resultatele ei ; dar principele care declara in fata crestinataiii
ca spada lui se ridica numai pentru credinta. si care isi alesese
devisa atat de potrivith unei lupte de cruciata: Si Deus no-
biscum, quis contra nos? Daca Duinhiezeu e cu .noi, tine ni
va sta impotriva?", principele acesta dovedeste o neingrijire
fata de urmarile luptei sale care tine mlai curAnd de poesie
decat de nebunie. Si, data se va tine sama de narturia conteim(.
porana care face din Dominul muntean un poet 2, atunci rascoala
aceasta capata cu totul o alts Infatisare.
Conceptia lui Mihnea e Intr'adevar aceia a unui exallat, fn
cel mai nobil inteles al acestui cuvant. Mintea Jul e fixata
asupra unei visiuni de natura poetics si In prea putin aoord
cu reatitatea, si pe care totusi se sileste s'o transforme in rea-
Mate. Imbillat de sigur de poema greceasca a ispravilor lui
Mihai Viteazul, suflul epic de acolo e cel care-i dicteaza pur-
tarea si-i defineste viata. Credinta In care a trait a fost clf
partea sa In lumea aceasta e sa realiseze In forme mai sta-
insii la Hammer. Documentele de la Viena, gi In parte cele de la
Roma, privitoare la soliile lui Mihnea in Apus, isi aqteapta Inca
cercetatorul; cele de in Venetia dau eel putin o ideie clarii a cu-
prinsului lor. Un singur studiu monografic asupra acestei Domnii,
Incercare critics asupra lui Mihnea al Ill-lea si timpul sdu, de C.
Cri§an, care ar trebui sa se pastreze la Academia Romans (v. Anale
II, 14, pp. 48, 81 §i 85), n'a putut fi gasit, Cf. Romania Literard, V
(1886), p. 44, uncle studiul acesta e anuntat ca fiind in lucru.
' N. Balcescu, Postelnicul Constantin Cantacuzino, in Magazin
Istoric pentru Dacia, I (1845), pp. 384-5.
s A. Antalffi, alleitoria lui Rolla Celebl grin Moldova in anal 1659,
in Buletinul Comisiei lstorice a Roniniei, XII (1933), p. 30,
www.dacoromanica.ro
tornice aceia ce pentru Inain.tasul situ fusese un adevar tre-

cator. Viata lui nu e, la distant de saizeci de ani, deal o
punere In scent, mtestrit regisata, a povestirii traite de Mihai.
Toate visele aoeluia se Intorc: lupta impotriva ptgantlatii,
chemarea spre Ardeal, jafuirile Balcanilor subjugati, pAnt si
magnetul Constantinopolului In care Mihai visase ca va purta
°data ooroana imperials, toate acestea i se adreseazt si lui.
UrmAnd In lungul Domhiei un plan minutias intoomit,Milmea
s'a strAduit ss Inftptuiasca din nou idealurile catre care ntzuise
eroul situ. Si, daca inima n'a fost poate aceiasi, ccl putin n'a
fost nevrednict de mtretia unui asemenea vis figura aoestui
Domn care a redesteptat pentru o clipit la not amintirea tradi-
tiei Imparatesti. I
Cad, Infatisata Ona acum ca o aparitie care rupe sirurile

istoriei romanesti, figura lui Mihnea se Incadreazit totusi de-
plin Inteo linie istoriet anumita. Ombl atitudinilor imperials,
al vastelor ntzuinti ntscute din iubirea trecutului povestit de
istorici, al nevoii de a se incunjura de -loata rutretia pe care
i-o content gradul Inchipuirilor sale, intrt de la sine in randul
acelor Domni sari au fteut, in aceasta suit de ani, din Wile
romanesti un refugiu al ortodoxiei si izvorul do nadejde a]
tuturor neamurilor de aceasta credintt.
De alit parte, vis'ul lui de lupta pentru libertatea cruel§
vis pe care si altii 1-au Indrtznit Inainte de el, avea ss fix
si mai tarziu, si nu numai odatt, reluat ; e destul sit iea eineva
aminte et, la treizeci de ani dupt zitdarnica lui ridicare, Irwin-
puirile lui nu fusesera met ultale, si sit le, punt alaturi de
mncercarea, la fel de nefericitit si de nedrepaitita de posteritale,
pe care avea s'o fact Serban Cantacuzino, eel crescut si ridicat
la Curtea lui Mihnea 1. Tot asa trildat de ai sai, nici aces!.
Donn, la care ntzuintile Im!ptrritesli erau indrepaipte prin
singe, n'a putut st-si Inftpluiasca gandul; dar loath organi-
sarea planului situ, Oulu, care e orasul imperial, aliantele,
care Inerg de la Sarbi la Muscali si de la Poloni la Austriaci,
Inoercarea de a Inlocui in Moldova pe Cantemir, Dom dus-
man al vederilor lui, toate acestea dovedesc influenta lui Mill-
1 Cf. I. Neculce, Letopisefid Moldovei, ed. Al. Procopovici, vol. I,
Craiova 1932, pp. 126-7,
www.dacoromanica.ro
58 Al. CiorAueseu
nea, al carui ggnd Serban voise sd-1 desavarseasca, si a carni

soarta a Intpgrtasitio curand.
Intoarocrea lui Mihnea cdtre partidul crestin, Intoaroere pe
care unii istorici an socotit-o atat de ciudata bleat an dedus
dintr'Insa o tulburare a mintii acestui Voevod, e deci departo
de a fi o nebunie ; nimeni nu s'a gandit sg. califice de nebunie
tradarea lui Serban Cantacuzino, sau a lui Dimitrie Cantemir,
acest al doilea Principe erudit $i poet, ca si Mihnea crescut la
Constantinopol $i ca si el 4)rieten pretult al Portii, .i, atria ajuns
in Scaun, fgra altd, pricing. deal dragostea numelui de crestin,
devenit un hairs.
In felul acesta credeXn cg. va trebui Inteleasa 'personalitatea lui
Mihnea. Uitandu-i atunci toate mammtele pdcate pe care trei
veacuri de °card aruncate asupra numelui sau le-au rascum-
pgrat In de ajunL9F, i Se va putea restitui locul de care c vrednic
in istoria acestui ultim scool al luptelor pentru liberlate, locul
pc care zadarnica lui Incercare i 1-a castigat 5i care e In
umbra acelui Mihai pe care 1-a iubit si a cdutat sg-1 inxite.
www.dacoromanica.ro
I.
Dupg. Domniile neobi$nuit de lungi 'ale lui Matei Basarab $1
Vasile Lupu, Imprejurarile moldovene $i politica Domnului
muntean legasera strans destinele ambelor principatc de cele
ale Transilvaniei vecine. Legaturile de prielenie ale lui Matei
cu principele ardelean durasera aproape neintrerupt, resol-
vandu-se In tratate pe care urma$ul sau avea sit le Inoiasca
mai tarziu.
Constantin Serban era cu atat mai Milli obligal fata de
Gheorghe Rfikoczy II, cu care se Inoia legatura, cu cat fu,-
sese ajutat de el sa Inabuse sringeroasa rascoala a Seimenilor.
La 1-iu Mai 1655 trimisii Imunteni Bunea Vistierul, Sava Logo-
fatul $i trdrige Nasturel, semnau un tratat In Ardeal, prin.
care Domiml for se obliga sa pgstreze bunele legaturi cu vecinii
de peste ram*, sa -i Instiinteze de mice primlejdu $i urziri pro-
tivnioe for $i sa-i ajute cu oaste die cate on va fi trebuintai.
Cu atat mai Indatorat fata de RilkOczy cel Tanar era Gheorghe
Stefan eel adus de el In Scaunul Moldovei $i sustinut de o$11
ardelene Impotriva lui Vasile Lupu.
'De aoeia, atata t5m1p cat au tinut Domniile tor, politica MUM-
teniei $i a Moldovei a fast intru catva infeodata celei transit-
vanone. CAuta.nd prietenia principelui de aoolo, Domnii romnni
urmau o politicA traditionala $i un instinct care li spunea ca
cele trei strafe alcatuiesc un bloc unitar; de data aceasta insa
supunerea for era efectivg, si directivele ardelene erau urmate
cu atata ascultare aici, Incat oei doi Domni nu simtkra, sau
nu puturg sit se Impotriveasca drumului de primejdii pe care
aveau sa fie tarati In curan.d.
1 Publicat de Al Szilagyi, Leuelek es okircdok II Rcilc6czy Gofirgy
Fejedelem diplomacziai Osszekolletesei tortenelekez, in Tortenc Imi
Tdr, 1889, pp. 663-4.
www.dacoromanica.ro
60 Al. Cioranescu
Caci, dupa cum spune cronicarul, Raooti, om tanar, in

bine si in multa avere, zbura cu gandul in toate pantile
sa-si faca ceva veste"1. Imprejurarile pareau ca-i favoriscaza
vederilz asupra coroanei polone, pe care tatal sau o dorise
zadarnic, caci murise mai inainte de a se fi hotarlt alegerea
dictei. Acura Po Ionia, slabita de neintelegcri interne, de aiacurile
Cazacilor cari ii macinau puterile de Mai Multi ani, si de
lungile lupte cu Moscovitii, era amenintata si de un razboiu
cu Suedesii. Rakoczy oferi pe rand ajutorul sau lui Carol
Gustav si lui Casimir, ce,rand in schimb sa i se recunoasea drep-
turile la ooroana; Casimir ar fi inclinat sa.-1 lase mbstenitor,
dar principele se Intelese In cele din urma cu Suedesii, si prin
conventia Incheiata la 6 Decembre 1656 cap= cea mai mare
parte din teritoriul polon si titlul de rege, care-i fusese mull
limp refusat 2.
Cum somatiunile de supunere pe care Rakoczy le trimisc
nobilimii polone in urma incheierii acestui act nu puteau sa
aiba vre-un efect, teritoriul cedat prin tratate trebuia cucerit
cu armata. Pentru aceasta principele se bizuia pe cele cabeva
ieci d mai de oameni de cari dispunea atunci, si pie ajutorul
aliatilor cazaci si al Domnilor romani. In pregalirile sale el
uitase Insa un lucru, care era oel mai Inseintat dintre toate,
acela de a cere asentimentul Portii suzerane pentru expeditia
pe care o proiecta. Nu o Meuse, pentru ca nadajduia ca, indata
ce va antra in Polonia, nobilimea intimidata i se va supune
si-1 va recunoaste ca rege, impacarea cu Turcii urmand sa se
faca usor in aceste conditiuni. Pang. atunci insa Poarta isi
arata nemlultumirea pentru acest act de independents, $i tri-
!nisi speciali venira sa-i infgtiseze poruncile de pace 5i ame-
nintarile ei.
De altfel nu numai Turcii se aratara protivnici planurilor
Miron Costin, p. 349.
Lettres de Pierre des Noyers pour seruir a l'histoire de la,
2
Pologne (1655-1659), Berlin 1859, p. 291; I. Hudip, Rectteil de do-
cuments concernant l'histoire des pays roumains, Iasi 1929, p. 104;
Gal. Gualdo, Storia di Leopoldo Cesare, vol. I, Viena 1670, p. 6;
H. Ricaut, Ilistoire des trois derniers empereurs des Tures, vol. II,
Paris 1682, p. 279-80; cf. E. Pavlesco, Georges II RdkOczy, Iasi 1924,
pp. 82-5.
www.dacoromanica.ro
lui RakOczy. Tarul Moscovci, afland ca adtmarea Cazacilor

vrea sa trimili principelui un ajulor de 20.000 de oameni,
sfatui pe Hmilnitchi sä nu faca aceasla gresala. Ajutorul fie-
caruia dintre Daminii romdni trebuia sa fie tot alai de muneros;
amenintdrile Tatarilor Si pilda Cazacilor ii facusera si pc ei sit
se team5.1. Astfel Gheorghe Stefan, care cu putin mai Inainte
se jura c5. pentru Craiul sau va da la nevoid nu numai bane
si oaste, ci 5i sangele si viata noastrA." 2, ii trimese numai 2.000
de oameni, supt poruncile Serdarului Grigore Habasescu Si ale
lui Fratita, capitanul do Falciiu. In aceiasi mAsura Isi restranse
ajutorul si Do Mimi muntean, triniitAndu-si oaftnenii, cu capitanul
Odivoianu, In. Moldova, sal se intillneasca la Cernauti cu Ca-
zacii trimisi de Hmilnitchi supt comian.da lui Anton Zdanovici,
si sa treaca impreuna holarele c5tre Snyatin3.
Dupa multi cumpand, 5i nu cu inima usoara, indra'znisera
cei doi Domini sa dea acele ajutoare. Porunca Sultanului era
limpiede 5i nu suferia Impotrivire: daca veti indr5zni", li
scrisese el, sa trimite i ajuloare lui Rakoczy impotriva regelui
Polonici, veti fi nuniciti de armatele rnele". La fel ii ameninta
si Hanul Tatarilor 4, caruia Doninii inspaimantati i se jurau ca
n'au nicio villa. Dar ascultarea pe care o datorau lui Raluiczy
ii silise totusi si calce porunca imparateascd, 5i gresala li era
cu atilt mai de neiertat, cu cat Poarta li ceruse iu anul trecuL
ca, in casul unui conflict intro Poloni si principele ardeleau,
sit dea regelui tot concursul trebuitor 5.
Mergand astfel Imipotriva imperialci voiul,e, cei doi Donmi vor
fi stiltt de la inceput ce soart5.4 asteapta. Indata dup5. intrarea
1 P. des Noyers, p. 296.
2 Scrisoare care 1161thczy, 27 Decembre 1656, in Monnmenta Hun-
gartae Historica, Diplomataria, vol. XXIII, Budapesta 1874, p. 500;
cf. E. Pavelesco, Georges 11 RalcOczy, p. 86.
3 Miron Costin, p. 345; Stoica Ludescu, p. 343.
4 Nam et nos ad Valachos et Moldavos misimus. cum ea denun-
cialione quod, si vel decem viros e medio vestri in subsidium Rakocio
submiseritis, contra vos tanquam hostes eo impetu et fervore provo-
labimus, ac si nullos alios, exceptis vobis, haberemus". Scrisoare a
Hanului, la P. des Noyers, p. 313. Cf. I. Nistor, Contrilmtii la rela-
tiunile dintre Moldova .i Ucraina (Ac. Rom., Mem. S. 1st., III, 13,
[1932-3]), p. 26.
5 P. des Noyers, pp. 268-9.
www.dacoromanica.ro
62 Al. Ciorttneseu
ostirilor In Polonia, Gheorghe Stefan Incepu sd se plangl de

primejdia tatiireascd, si, nesimtindu-se In siguranta la Iasi, so
ruuta cu Scaunul la Suoeava; prevederea nu-i fu fara folds, de
oare ce in Martie 1657 Tatarii pradara ambele tari, ca un
preludiu al rasbunarii turoesti 1.
Razboiul pornit de Rakoczy In aceste Imprejurari nu putea
sä fie dect o gre,seala. Punand in Martie stapdnire pe Cracovia,
pe care Suedesii o cuceriserd cu putin mai Inainte, un cear,5.
al Sultanului fi ajunse awl° si-i Imp' rtasi mustrarile Portii si
porunca de a se Intoarce aeasa 2; dar drumUl principelui arde-
lean era de acum Inainte hotarit Ora putinta de Intoaroere.
Asemenea porunci furl date $i trupelor romanesti care-I Inso-
teau ; Rakoczy nu le last Ins sä piece, err Coate cl Insist
DOMnii 1.11SP41111411tati. de Turci trimisesera capitanilor for seri-
sorile de rechemare B.
Dupa Cracovia, principele Isi urma drumul, pe care Ince-
putul it faeu sari creada samdnat cu victorii. Varsovia surprinsa
fart pulbere, se trichina, $i Brzesk capitula dupa o scurta im-
potrivire 4. Soarta armelor se Intoarse in.sa curand. Maresalul
polon Lubomirski navalise In Nordul Ardealului, jafuind pant
la Dej Si Satmar, si pkna la Muncaciu, uncle mama lui Rakoczy
trebui sa se Inehida In puternicul ei caste15. Leopold col del
eurand ales Imiparat al Austrici i se arata protivnic, ca si
predeceserul sau, si se hotarI chiar penlru o interventie ar-
mata, trimetand In Iunie Polonilor un ajutor de 18.000 de oa,
meni, suet conducerea intdiu a lui Hatzfeld, $i apoi a genera-
lului Montecuccoli 6. Intre timp Suedesii ii artlau $i ei care
e prelul prieteniei for ; principele bags de seams ca scopul
1 P. des Nuyers, p. 307; V. "Moiugna. Dona scrisori ale lui Gheor-
ghe $lefan, in Revisla !storied. XII (1923). pp. 314-20.
3 Ibid.; cf. Papiu llarian, Tesaar de monumente islorice, vol. III,
Bucuresti 1864, p. 77. Ca Rom'anii erau Inca laugh' RalcOczy la Cra-
covia, cf gi Neuer Polnischer Floras, Nurnberg 1666, p. 682.
4 P. des Noyers, p. 333; E. Pavlesco. p. 96.
5 Al. Cioranescu, Documenle priviloare la Domnia lui 111ihnea III
(Mihail Radii), in Buletinul Corn;siunii 'stork(' a lioman:ei, XIII
(1934), p. 157; P. des Noyers, pp. 333-4: G. Gualdo. Storia di Leo-
poldo Cesare, I, p. 27. I. Nistor. p. 27.
6 P. des Noyers, p. 331; G. Gualdo, pp. 9-10, 26-30.
www.dacoromanica.ro
lui Carol Gustav era sa se foloseasca de asistenta lui, fära a

se simti grin aceasta indatorat sa implineasca si fagaduielile
prig care o obtinusel. In slarsil, Turcii trimesesera in. Ardeal
un oeaus cu dont side de oamieni, pe care Domnul munlean, ca
bun prieten al printului", fi oprise pe drum, lasandu-1 sa
treaca peste munti numai cu zece insotitori, de teama sa nu
se intample ceva prietenilor protectorului sau ; ceausul nu
avea insa decat scrisori catre nobilime, prin care se cerea sa
nu se mai trimeata ajutoare lui Rakoczy atata timp cat va
dura nenorocita expeditie in Polonia 2.
Ramas singur impotriva atator dusmani, plerzand in cateva
lupte un mare numar de oamieni, principele Inolm sa fie
rarasit 5i de ai sai. Cel d'iat3iu it lasara Cazacii, dupa care
se retrasera prin Alaiu Moldovenii si I11unLmii, trecind inttiiu
in tabara suedesa, de unde li fu mai usor sa porneasca spre
tara.3. In urma Ardelenii chiar Incepura fuga, ,in cete
mai mici sau mai Mari ; astfel intr'un singur 'moment 6.000
de asteni, suet oonducerea lui Ladislau Gyulaffy, desertara
fugind peste Nistru, pentru a trece prin munhii Moldovei in
tart. Principele vesti pe Gheorghe Stefan. de fuga acelor deser-
tori, st Domnul puse sa-i pandeasca 5i sa-i macelareasca prin
munti ; Gyulaffy insusi abia putu )sa ajunga acasa, pentru a
muri de ranile capatate in aceasta lovire 4.
Imprejurarile silira astfel pe Rakoczy sa incerce a incheia o
pace onorabila cu Polonii ; acestia inoepura cu el tralative, dar
intre timp Inaintara spre lagarul lui, Ineunjurandu-1 si ata-
candu.-1 la 14 Julie 1657. Invinsul trebui sa iscaleasca un tratat
P. des Noyers, pp. 307, 336; G. Gualdo, p. 31.

2 G. Krauss, Siebenburgische Chronick (in Fontes Rerum Aus-
triacarum, I. Abt., Scriptores, vol. III-IV), vol. I, Viena 1862, p. 258;
Monumenta Hungariae Historica, XXIII, p. 512; cf. E. Pavlesco, p. 93.
° Al. Szilagyi, Bellum Boreo-Orientale (Erdelg es az eszak-keleti
heboru), vol. II, Budapesta 1891, pp. 290-1; M. Costin, p. 354; St.
Nicolaescu, Letopiseful Tifrii-Romane.Fti, in Revista pentru Istorie
Arheologie si Filologie, XI (1910), p. 160: Diicul Spatarul, deca
vazu ca au parasit Sfetii si Cazacii pre Racoti, el 'Inca s'au inchinal
la Le5i ". Cf. N. C. BAjenaru, Domnia lui Constantin -Todd &than
de la stabilirea suprema(iei lui lidkOczy asupra Tarii-Romduesti pawl
la mazilirea lui, in Arhiva, XXXII (1925), p. 208.
4 G. Krauss, I, p. 287; Miron Costin, p. 345.
www.dacoromanica.ro
64 Al. Cioranescu
cc -i impunea umilitoarc conditiuni, sä fagg.duiasch.' despAgubiri

de razboiu si sa lase oslateci dintre nobilii cari-1 insotiaul.
Dar sirul nenorocirilor ardelene abia incepuse. Indatii dupil
incheierea pacii se raspAndi svonul ca Tatarii ii vin impo-
WO.. Principe le 1ntelese ca nu-i mai rAmanHe altceva de Ilcut
decal sa fuga, si, l'as'Und armata in samla lui Joan Kemeny,
care trebuia sa se sileasca din toate puterile a ajunge prin
Moldova acasA, se 1ndrepta abia cu patru sute de oamcni catre
Ardeal. In urma lui, la 30 Julie, o armata de Tatari al axon
numar se ridica, dupil uncle socoteli, la 100.000, Incunjura pe
Ardelenii ramasi, peste 20.000, li -i ridica pe toti ducandu-i
line° robie din care numai putini aveau sa se mai Intoardi
in targ. 2: acest lrist desnoddmAnt puse capat si expeditiei lui
Ralthczy in Polonia, si viselor lui.
La Inapoiarea lui in Ardeal nemulta"-mirea era gene.rala. Toti
erau stapaniti de teama apropiatei rAsbunAri turcesti. Vizirul,
cel mai energic din Cali a avut Imperiul vre-odalg, Witranul
Ahmed KOprilla, lull IndatA masuri impotriva lui. Abia arum
intelese el ca alergand dupa coroana polonh.' Isi primejduise si
Scaunul ardelean.
Poarta hotArise Inteadevar sa Inloculasea pe acest tulburalor
ale carui pretentiuni de miirire si veleitati de indepandentil Ii
dildeau de gAndit. Nemultamitit Inca din anii treeuti do ames-
I Despre infrangere vezi povestirea lui I. Kemeny, cu o veche
traducere rornaneascd, in Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria
Romdnilor, XV, Document«lire arhiuele ardelene, ed. de N. Iorg,a
Bucuresti 1913, pp. 1266-75, si M. Costin, p. 354. Tratatul In Dogiel,
Codex digomaticus regni Poloniae, vol. I, Vilna 1758, pp. 529-32,
si la K. Wibling, Diplomoczia Okmangok 11 RalcOczy Gytirgy Ural -
koddsa tortenelehez, in Tortenelmi Tar, 1893, pp. 428-9. Academia
RomAna posedd 91 o Relatione dell' aggiustamento seguito tra l'armi
polacche e transiluane, 1657, Venetia et Bologna, per Giacomo Monti,
2 I. Huditd, Recueil de documents, p. 123; e gresitd informatia,
de acolo ca il fallut souffrir qu'il [le Khan] fist cooper les testes
A deux mille Valaques qui estoient avec luy, pour vanger la Porte
qui leur avoil deffendu de le suivre", de vreme ce Romanii se retra-
sesera inainte de luptd. Cf. Galeazzo, 1, p. 32; Fr. Wagner, Historia
Leopoldi Magni, Viena 1719, vol. I, p. 19; Zinkeisen, Geschiclde
des Osmanischen Retches, Gotha 1856, vol. IV, p. 873; G. D. Teutsch,
Geschichte der Siebenbiirger Sachsen, vol. IV, Sibiiu 1877 (ed. III),
o. 386.
www.dacoromanica.ro
bomnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 65
locul iul neaulorisal fn treburile launtrice ale Moldovei si ale

Munteniei, aceasta ultima nesupunere o hotdrise pentru depu-
nerea lui. Inca din primavara Polonii shutisera acest lucru, si
lucrau la Constantinopol ca sa °Nina Transilvania pentru un
protejat al tor, Bogdan Movild, fiul lui Ieremia si cumnat cu
Palatinul Cracovici 1. Kaprillu insusi se gandise un moment
sa numeascd fn aceasta Domnie pe Vasilc Lupu cel Inchis de
trei ani In Edicule2.
In ode din urma, Pentru a nu risca sa ridice prin asemenefy
numire not tulburd.ri, Vizirul se multthni sa ceard. nobilimii
ardelene depunerea lui RakOczy si alegerea oricarui all prim-
cipe in locul lui. Pentru a-i sili sa o faca., 80.000 de Tatari
asteptau langa Nistru, gata sa ndvaleasca In Ardeal. Cu mij-
loace pasniee, cu fagaduieli si cu bani Si retinn la holar Ste-
fan-Voda, ferindu-si aliatul de aceasla primejdie noun 3.
Dar, dacd fusese pang acum ocalita, pedeapsa nu pulea
totusisa fie inlaturata, si principele incerca za.darnie s'o
mai amane. Bolnav si plin de amaraciunea tristei sale Infran-,
geri, el chema o dicta la Gherla (3 Sep tembre 1657) si se sili
sa potoleascd spiritele, desvinovatindu-se inaintea nobilimii, si
mai ales a vaduvelor si a orfanilor, cari se adunaserd. In mare)
nuinar ca sa.-1 blesteme4. Dicta trcbuia sa discute apoi in cc
chip vor fi rascumparati ostenii robiti fle Tatari, si cum] vor
imblanzi mania turceasca.
Stanek pe care Hanul le cerea pentru prisonieri erau e-
norme: 400.000 de taleri pentru Ion Kemeny si 200.000 pentru
o alta capetenie, Francisc Kornis, adica pentru doi oameni
mai mull decat avea sa plateasca Turcilor mai tarziu intreaga
lard ca despagubiri de razboiu. Printul se planse ca nu mai,
are decal 30.000 de taleri, cari nu-i aping nici ca sa rascum-
pere pe ostatecii lasati la Poloni 5; i intr'adevar Stefan Apaffi,
zalogit acolo, nu se mai Intoarse niciodata acasd, si marl intr'o
1 P. des Noyers, pp. 311 §i 323-4.
' M. CostliN p. 355.
3 G. Krauss, I, p. 281.
4 G. D. Teutsch, IV, p. 386; cf. G. Gualdo, I, p. 33.
5 G. $incai, Cronica Romdnilor si a mai multor neamuri, vol. III,
Bucure§ti 1886, p. 109; cf. Batt. Nani, Historia della Republica
Veneta, vol. II, Venetia 1679, p. 461.
5
www.dacoromanica.ro
66 Al. Ciorthicsctt
trista robie la Lemberg1. Se hotari in cele din urma. ca Magi,

Balogh sa fie trimis in solie la Han, pentru a oblinea mai
ware oonditiuni ; Gheorghe Stefan interveni si el in acest
soop, trimetand in Crimea pe Stamate postelnicul, dar tratativele
taraganira lard a avea vre-o urmare2.
Cu mult mai primejduita era situatia lui Rdkoczy lap de
Turci. Presimtind ca altfel nu vor avea pace, nobilii H sfatuir
sera sit abdice de Nina vole. Inainte de a parasi tronul el mai
spent loud intr'o impacare cu Poarta. Dieta trimese la Cons-
tantinopol pe Francisc Sebesi, ca sA-i obtind iertarea prin.
fdgaduieli de viitoare cumintenie 51 prin plata tributului de
mai multi ani uital; atat so1u1, cat si capiuchehaialele ardelene,
Stefan Tessay si Jacob Harsanyi, fura aruncati la inchisoare3.
Zadarnioe rdmasera 5i rugdciunile f acute )pentru Craiu de Doper
nit ronrani4 5i de vechiul aliat, Carol Gustav al Succliet, la
interventia caruia depusese staruinte 5i ambasadorul frames
la Constantinopol5, cdci hotarirea Marelui Vizir rdmanea ne-
schimbatA.
Dieta Transilvaniei, intrunita la Alba-Iulia (25 Octombre 2
Novembre 1657), ascultd cetindu-se de un trimes al Portii scri-
1 V. J. Chr. Pasek, Memoires (trad. P. Cazin), Paris s. a., p. 50.

Scrisoarea lui Gheorghe Stefan din 18 Decembre 1657, in Mona-
manta Hungariae Historica, XXIII, pp. 587-8; cf. ibid., p. 599 §i Pavt-
lesco, p. 111; v. §i G. Krauss, I, p. 316; Rod. Gooss, Oesterreichische.
Staatsvertrcige, Fiirstentum Siebenbiirgan, Viena 1911, pp. 812-3. Balogh
s'a intors abia in Februar 1658, cu §tiri bune, 'Inca si cu inchinaciiuni
marl din partea Tatarilor care Maria Sa" (S. Gergely, Teleki M.
Levelezese, vol. I, Budapesta 1905, p. 137).
3 G. Krauss, I, pp. 315-6; Galeazzo, I, p. 53; Hammer, Geschichte
des Osmanischen Reiches, vol. III, Pesta 1835, p. 471.
4 Precum papa acuma, dupa toata puterea noastra, if am incetat
la aceasta Poarta..., in potrivirea la locul sau a causei Mariei Sale...
Iara§i pentru causa Mariei Sale am trimes §i pc Coetulescu, dar
pana nu va fi sosit Vizirul in Adrianopol, de buns sama nu pu-
tem afla nimic de la el; sosind acela, vom da in §tire Mariei Sale
cum va fi acel lucru". Scrisoarea lui Constantin, la 15 Decembre
1657, In Monumenta Hungariae Historica, XXIII, p. 585; cf. ibid.,
pp. 574-5. I I
Nachricht von des Konigs Carl Gustav der Schwedan Abgeord-

neten der Ottomanischen Porten Negotiation, s. I, 1657; I. Hudita,
Recueil de Documents, p. 130; cf. Batt. Nani, I, p. 461.
www.dacoromanica.ro
Dotnnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 67
soarea de destiluire a lui Rakoczy si porunca de a proceda

Indata la o alegere noud. Cererea aceasla starni mari tulburdri
Intro nobili. Cu toate pdcatele, BakOczy era iubil de ai sai,
cari nu priviau cu nepasare nici Incificarea vcchilor for lega-
turi cu Poarta, caci pentru Intitia card Turcii Isi arogau drep-
tul de a schimba un principe In Ardeal. Primejdia era lusil
prey apropiata ca st Ingaduie comentarea poruncii; o scrisoare
sosita de la Kemeny tocmai atunci sfatuia pe RakOczy sa abdice
fart Intarziere, si-i zugttvia primejdia ce pandesle Cara daed
ar csita st o fact 1.
Dicta Transilvaniei, intrunild la Alba-Iulia (25 Octombre-2
nul Portii ; Rakoczy abdica si se retrace Indalil in posesiunile
sale din Nordul Ardealului. In urma adunarea procedd la ale-
gerea noului principe, si, dupt ce esita un moment asupra lui
Acatiu Barcsai, om de cast al lui Rakoczy cel Miran si fosti
l000tenent domnesc In timpul expeditiei din. Polonia, si care
nu fu ales la Downie mai ales pentru ca era de vita RonnIn2,
fu proclamat ales Francisc Rht-tdei, un can pasnic, lipsit de
ambitii ca si de autoritate, care fagadui cd va abdica indata
ce Rakoczy va izbuti sa se Impace cu Turcii 3.
Dar la mosiile lui de prin partile Tokajului foslul principe
nu trlia decal cu speranta ct se va Intoaree cur'and. In acest
coop nu Incetd sit se pregAteascd, strangand Imprejurul saiu
aproape 10.000 de oameni supt arme. IMprejurdrile pedriviLe
nu Intarziard sa se iveasca si ele. Prin. Francisc Keresztesi, pe
care 11 trimesese la Poarta pentru a notifica alegerea sa,
Rhedei primi Instiintare de sporirea tributultd 5i porunca
de a ceda Turcilor cetatea Indului, pea mai puternicd Intdriturd
a terii Impotriva pasalficului unguresc 4. Vizirul urMaria astfel
I Galeazzo, I, p. 62; I. Bethlen, Return Transgluanicarum libri IV,
s. 1.,1664, p. 55; G. $incai, Cronica Romanilor, III, p. 110.
2 Monumania Comitialia Regni Transgluaniae (ed. Al. Szilag,y,i),
vol. XI, Budapesta 1886, p. 309; G. Krauss, I, p. 321. Cronicarii no§tra
11 numesc Borcea; cf. $incai, III, p, 139: Barciai Inca era Roman,
precum mi-au miirturisit si aratat prea-luminatul Paul Barciai, in
anul 1791".
s Monumenta Comitialia, XI, p. 294 §i firm.; Fr. Wagner, I, pp. 72-3.
o I. Bethlen, p. 45; Galeazzo, I, pp. 65-6; M. Nitri, Ragguaglio
dell'ultime guerre di Transituania e d'Ungaria, Venetia 1666, p. 19;
Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 296.
www.dacoromanica.ro
b8 Al. Ciorducscu
sa capete un punt de sprijin din care sa poard supraveghia

Ardealul cel atilt de bogat In tulburari si sa -1 reduce in sfarsit
la tacere.
Nemultamirea Ardelenilor In mare and se aflu aceastd pre -
tcntie; Rhedei nu indrazni sa iea vre-o hotdrire; nesiguran.ta
era cu atilt mai mare, cu cat Raketczy scrisese tuturor nobililor
Indemnandu-i sä nu asculte de altul decal de el, siugurul si,
legiuitul for stapan, si sa se pregateasca de luptd impotriva
Turcilor asupritori1.
Pentru a limpezi aceastd. situate Rh6dei convoca. la Medial
o noud. dietd (Ianuarie 1658). Nobilii cari se presintard erau
In majoritate partisani ai lui Rakoczy. Acesta profitase de
tulburarea iscatd.' In lard si, coborand inarniat in Ardeal, asezd.
In fata Mediasului un simulacru de asediu, in urma cdruia
palranse usor In oral si in san.ul dietei. Vechiul principe fu
din nou aclamat, cu atilt mai mull, cu cat Rhedei Ii cedd de
bunit voic un trail atilt de spinets; iar el fdgadui sa se Impace
In scurtd. vreme cu Turcii 2. In favoarea lui intervenise, printr'o
scrisoare adresata dietei, si Constantin. Serban, mustrand nobi-
limea ca si-a pdrasit domaul si Invdtand-o sa se Intoarca iar
la vechea datorita ascultare 3.
Dar, °data recunoscut si primit cu aplause de supusi, Rako-
czy uita sa -5i mai tind fIgdduiala $i sa, se bnpace cu 11.5prala.
Acesta ar fi lost poate dispus In cele din urma sa -I icrte, vd:-
zand cat de legal era intreg Ardealul de el4. Principele se
1 I. Bethlen, pp. 49-50.
2 Galeazzo Gualdo, I, pp. 68-70; Fr. Wagner, I, p. 73; G. $incti,
p. 111
3 $incai, III, p. 111; v. in Monumenta Hungariae Historica, XXIII,
pp. 590-1, scrisoarea lui Constantin dela 24 Decembre 1657, din
care se vede ca aceasta interventie ii fusese ceruta de Rakoczy. 8i,
fiasca noastra resolutiune privitoare la acele lucruri avand sa fie
trimeasa dupe pofta Mani Tale la acea adunare holarita, printr'un
credincios al nostru, vom indeplini-o, atilt din partea noastra, cat
§i a boierilor no§tri; iar omul nostru, care este §i om de Incredere
§i de§tept, va merge Intaiu la Maria Ta, §i va lucra dupe cum va
fi invatat de Maria Ta".
4 Dupa. cum scriu §i de la Poarta, au inceput sa se mai Inmoaie
din sere partea Mariei Tale; nu mai sant chiar a§a de draci ca
mai Inainte"; ibid., p. 591.
www.dacoromanica.ro
dovedi Insa, ca totdeauna, neprevazator, $1 nu se Ingriji sit

$tearga la Poarta impresia acestei not nesupuneri ; Intrunind la
Alba-Iulia o dicta care pare a fi fost mai curand un nesfftrsit
banchet, el prefer' stt serbatoreasca prin vesele si numeroase
righare fericita Intoarcere in sO.p4nirea tronului ardelean 1,
farit a socoti cat timP va putea sa dureze area stapanire.
In vremea aceasta situatia era tot atat de tulbure In Muntenia

$i Moldova. Cei doi Domni ce ajutasera pe Rakoczy In rltzboiul
lui de trista amintire ageptau cu team moinentul In care
trebuia sä li viva randul de a fi maziliti. Depuuerea for fusese
hotarlta Inca din primavara anului 1657, si se datora mlai
ntultor pricini, dintre care cea hotIritoare fusese aceasta par-
ticipare. Chiar de la Inceputul razbotului capuchehaielele for
fuseserli chemate si mustrate de Vizir paitru aceasta $i, neva-.
land sä ascun.da realitatea, nu stiusera sit se apere altfel decat
declarand ca acei cart an plecat sit dea ajutor prindipelui
ardelean nu sant decal niste rebeli plecati fara voia Domnului
for 2. Dar adevarul era Area evidsnt si pedeapsa data unuia
trebuia si ajunga. si pe ceilalti: pentru ca Don-mil din Mun-
tenia $i Moldova s'au amestecat In rascoala aceia, am fast,
nevoiti si -i schimbasno 3.
!In earl de aceasta Poarta pusese mana pe firele unei co-
respondente care dovedia ca acesti Domni si patriarhul din
Constantinopol sant Intelesi cu Moscovitii Impotriva ei ; era,
Inteadevar momentul In care Tariff fsi Intorsesera privirile spre
aceste parti $1, simtind inevitabila ciocnire cu Tureii, cautau
pretutindeni aliante si sprijin4. Ca urmare a acestei descol-
periri, la 31 Martie 1657 patriarhul fusese spAnzurat In mijlocul
1 Cf. Andreas Frank, secretar al dietei, apud ,Toh. Mnilfith, Ge-
dchichte der Maagaren, vol. V, Viena 1831, partea a TI-a, p. 158:
,,Notandum quod die 26 Ianuarii princeps egregie hausit. 27 Ian.
plerique ehrii convenimus... 28 Ian. confluitur circa horam pomeri-
dianam, sed vinose".
2 N. Torga, Studii si documPnte, vol. IV. Bucuresti 1902, p. 281.
8 Scrisoare a Marelui Vizir din Mail! 1658, in Hurmuzaki, Docu-
mente, VI, pp. 49-50.
4 ,.11 semble que le Czar ait envie de se meler parmi les nations
civilises Il a un grand dessein dans la tate, qui est celui de d6li-
vrer la Greee de ('oppression ". P. des Noyers, la 2 Tanuar 1657, p. 291,
www.dacoromanica.ro
70 Al. CiorAnescu
orasului1; Domnii romani nu-si pTimisera Inca pedeapsa, dar

streanguri se pregatiau poate si pentru ei la Constantinopol.
In vara aceluiasi an Vizirul li ceruse, pentru trebuintile lun-
gului si greului razboiu cu Venetienii, o contribuiie neobisnuila
de 500.000 de galbeni si 500.000 de of 2. Cci doi Domni se
planser5. ca nu vor putea sit plateasca ; Gheorghe Stefan film
apel la Han, cave i se aratase In mai mull° randuri binevoitor,
si pest pupna vreme comuuica lui Constantin raspunsul lui
favorabil: ne-au zis sit nu cumva sit dam. ceva, milcar sit si
inchiza pre. boiari si sit tacit ce or vrea, iara, a da, nemica sit
nu dam, pana vor !merge si cdrtile lui la veziriul" 3.
Pentru scutirea vecinului situ, Hanul trimesese Inteadevar
pe un Bairam-Gazi la Constantinopol, comunicand lui Stefan-
Voda acest demers, pentru ca si capuchehaielele romanesti sit
lucreze in intelegere cu d'ausul. In cele din urma, datorild spri-
jinului acestui puternic protector, Domtnii reusira sit obtina
scutirea ceruta, dar aceasta nu film cleat sit sporeascii reseal
timentele Marelui Vizir. Avesta li Mai ceruse, de altfel, pi Isis
numar da caste ca ajutor In razboiul cu Venetienii, sau poatc.
chiar In expeditia ce se proiecta pentru acel an Impotriva tut
Rakeczy, si putina graba de a se supune, pc care amandoi
o aratara In raspunsul for Indoios, era o pricind mai molt ca
sit creasca nemultdmirile Porlii 4.
Intro timp, ca si Ralc6czy, amandoi cautasera sit -si aseze
Domnia cu bani. Gheorghe Stefan trimesese Inca din primavara
la Constantinopol, ca sit rascumpere cu daruri greseala partici-
I C. Daponte, la C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, vol. III,
Venetia 1872, p. 6, si la C. Erbiceanu, Cronicarii greci cari an scris
despre Romdni, Bucuresti 1888, p. 9; P. des Noyers, p. 301; Hur-
muzaki, Fragmente, III, p. 232.
' Daca cifrele nu sant exagerate de Paul din Alep, Cdlatoriilet
patriarhului Macarie (trad. E. Cioran), Bucuresti 1900, p. 216.
' Scrisoare a lui Gheorghe Stefan catre Constantin, din 18 August
1657, la N. Iorga, Acte romdnesti din Ardeal, In Baletinul Comisiet
Istorice a Romdniei, II (1916), p. 221.
4 Husein Vegihl (cf. Hammer III, p. 6), intr'un fragment de
cronica, In traducere italianA la N. Iorga, Manuscripte din biblio-
teci strdine relative la istoria Romdnilor; at doilea memorin (Ac.
Rom., Memoriile Sec(iunii Istorice, II, 21 [1898 -9]), pp. 56-7; Miron
Costin, pp. 355-6.
www.dacoromanica.ro
paril la razboiul polon; Vizirul priml insa darurile, si spa/1=r

pie trimes1. Cunoscand puterea banului la Turd, DOMEnul con-
tinua. sh fagaduiasca, si Indemna si pe Constantin sit cumi3ere
bunavaintaPortii,oricat de scamp i s'ar fi parurt pretul 2. Lucru
pe care 11 si facuse vecinul sau, cu tot atat de put-111a izbanda,1
atunci cand cu claruri incerease si souse participarea sa la
expeditia din primavara, aratand ca fusese silit sa dea nu.m'ai
rutinit caste" de teama de a nu fi du5mhnit de Ardelenis; dar,
daca ar fi fast O. se infplace prin bani, stimele In stare sa
potaleasca Mania turceasca erau mtult Area marl pentru Vistie-
ria color dai Dom'ni 4.
Mazilirea atarna astfel inevitabila de-asupta capului lor. Ceia
ce o amana era numai lacamia Portii, care stia cif penten
a-si plistra tronul, cci amenintati erau In stare sa cheltuiasca
uriase averi. si prefera sa-i Inlocuiasch dupa ce va fi stors cat
mai multi bani de la ei. In vedcrea anilor de prib-gfe cc 11
se deschideau lnainte, Dominii se Ingrijira din vreme de un
lac in care sa se poata adaposti. Cu toata dusmania trecuta,'
Ghe'orghe Stefan se adresa mai Intaiu vecinilor poloni, cari,
neuitandu-i pacatele, Si pregatiau prate mai curand a cursa
&cat o tihnith ospitalitate 5. in Decembre 1657 acelasi lucru
fl oeru si fostului sau aliat, lui Carol Gustav, regele Suediei,
rugandu-se pentru un asil in posesiunile lui pomeraniem, de
Vreme ce se vedea atat d? Incercat de silnicia dustnanilar;
!mat nu Indrazneste sa-si fagaduiasca a ramanea mai mlult
time prin aceste Imeleag4uri" 6.
be un loc de refugia In Ardeal se Ingrijise Constantin Serban
inch de la 1-in Tulle, cand Bunea Vistierul si Comisul Radu Mi-
2 Scrisoare din 14 Novembre 1657 a lui G. Stefan, la Szild01,
Bellum, II, pl 462.
3 M. Costin, p. 356.
..Daca s'ar termina cu 40 sau 50.000 de taleri. noate ea totusi
am putea nadaidui ceva bine, dar not nu putem da 500 de nunlai
sail mai multe". Scrisoarea din 2 Decembre 1657 a lui Constantin,
In Monuments Hunaariae Historic°, XXIII, pp. 590-1; cf. St. Nico-
laescu, Letonisetul, p. 161.
5 P. des Noyers, pp. 372-3.
6 Daniel Olivenberg catre Carol Gustav, in 10 Decembre 1057. In
Hurmuzaki, Documente, IXI, p. 90.
www.dacoromanica.ro
72 Al. Ciordnescu
halcea se presintaserd Sfatului brasovean cerand In numiele

lui libera petrecere In oral, pentru Doran si boieri, In casul
vre-unei primejdii1. Cum Insd nici situatia de acolo nu mai
era acum atilt de limOecle, el ceru mai tarziu de la Imprtratul
german autorisatia pentru a se aseza, cand Imprejurdrile ii
vor sili sa iasa din tard., pe pdmantul Inwdratesc, In Nordul
Ungarici, uncle si RaloSczy I i pregAtise un addposl 2.
Fatd de acesta simlpatia celor doi Domni nu mai era atilt
de mare acum, cand prietenia lui Incepea sa-i coste atilt do
scump. Am'Andoi Voevozii se arata protivnici lui Rakdczy, si
chiar Ii urasc, pentru ca i-a Incurcat alit de tare" s. Totusi,
xrev'azand cd s'ar putea ca printul acuma depus si -i fie'
candva din nou de folos, Constantin cauta srt-i pdstreze si mai
departe bunavointa, instituind pe fiul lui, pe Francisc RalcOczy,
ca mo.stenitor al Intregii sale averi, afar den ce am' Elsa not
fdmeaii noastre"4, si sustinalidu-1 In dicta de la Medias.
Dar drumUl pribegiei, pentru care amlandoi se pregittiau In
felul acesta, nu putea sä li fie atilt de usor. Socotind ed. e mlai
bine sit ne mAnance &Anil painantului nostril, deck pre alte
locuri stritine sit izidim" 5, pasnicii Domni fura apucati de-odata
de o Infrigurare rdzboinicd, si visara sa-si apere stapanirea cu
arms. Daca darurile si rugrtciunile nu izbutisera sit induplece
Poarta, totul li se pdru ca atarnd de acorn Inainte de hotd-
Area sabiei lor. De si niciunul dintre ei nu fusese fitcut pentru
rdzboaie, de si poate nu Indrdzniau nici ei sit priveasca In fall
gAndul acesta al unei lupte cu Turcii, amandoi se apical% hi
grabd de rdzboinice pregatiri.
In Iimie 1657, Constantin Incheiase o Intelegere cu hatmanul
Cazacilor, acesta Inclatorfindu-se sit -i dea, ajutor si sa Imlpiedece
1 E. von Trauschenfels, Deutsche Fundgruben zur Geschichtd

Siebenbiirgens. Neue Polar, Brasov 1860, p. 344; Quellen zur Ge-
schichtc der Stadt Brass6, vol. VI, Brasov 1915, p. 57.
2 Scrisoare anonimit din 31 Decembre 1657, la Szilagyi, Bellum,
Ir p. 466.
4 Szilagyi, Bellum, II, p. 460; cf. I. Nistor, p. 26.
Scrisoare din 7 Ianuarie 1658 (datatg st. v. 28 Decembre 1657),
la N. Iorga, Studii si Documente, V, Bucuresti 1903, p. 54.
5 N. Iorga. Acte romOnesti din Ardeal, p, 222.
www.dacoromanica.ro
Domnia lul Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 73
pe Tatari, data aceia ar fi Incercat sa navaleasca In Muntenia 1.

Stefan-Voda avea Inca de anul trecut un tratat cu Tarul de la
Mosoova 2, la care Mai facea apel $i acum 3, $i se silia pe
langil aceasta sit pastreze bunele sale legaturi cu Tatarii vecini.
Cum aoegia mai cu seama trebuiau O. fie executorii Indepitr-
tatelor porunci 1Mparatesti, Domhul Moldovei lntekgea de cc
pret li este prietenia $i sfatuia si pe Constantin sit saute a
li-o ca$tiga, cad, dc vreme cc hanul vedem ca arata cittre
not vole si cuvant bun, ne trebuiaste sa ne apueam tare de
poalele hanblui, cu amandoao rnanule, ea Ora de voia lui
Inteaoeste pArti nemicit nu vor faen Turcii"; Inteadevar, In-
tr'un eventual conflict en Poarta el stia cif prime.idia nu va
veni din spre Sud, cite; Pasa de la Silistra nu avea cleat pu-
tinit armatil, si Inaintea Pasei pare-mi-se ea n'am dosi"4.
Astfel asigurat de ooncursul Cazacilor si Indemnat sit creadil
Intr'o neutralitate a Talarilor, Constantin stria In Decembre
lui RakOczy ca e gata de lupta. Asteptase ca $i el o desley
gare snica a lucrurilor, dar, vitzand ca. ea 1ntarzie, 11 sfiituia
sa lea mai bine amble, $i declara ca nu-1 mteaptil deceit pe
el $i pe Stefan -Vodit ca sit ridice steagul rasooalei 5. Urma-riti
de acelasi dentin, dar in(nati fn primal rand de interesele per-
sonale, cei trei principi nu stiura Insa sa-si puna silintile
de aoord; In Tanuarie Rakoczy 15i recastigase domnia si era:
departe de a se mai gandi la o lupta, astfel sit rasbunarea'
turoeasca Ii OSI despartiti.
1 Cioranescu, Docrim^.nte. n. 119: cf. I. Nistor, p. 28.
2 D. G. Tonescu, Tratatal Mabel& de Gheoralle Stefan CII Rnsii
In 1656. In Reuista Istoricd RomAncl, III (1933), pp. 234-47.
3 ,.7166, Martie 14. Sosirea In Moscova a unui trimis moldovean
Ilie Vercev, a) cu rugAciunea principelui Stefan al Moldovei ca
sa -i trimitA cat mai lute un ajutor ca si -1 apere contra Terii Mun-
tenesti si contra amenint5rilor Turciei de a distruge totul cu arme
si foe: b) en o scrisoare a unit Grec, Manoil Constantinof, care
comunicit acelasi project nl Turcilor". Copie de Gr. Tocilescu dunli
..Registrul Intain al cartilor 5i afacerilor din timpurile cele mai vechi
ale Moldaviei si Valachiei, de la an. 1643-1700", Ricut de Consilierul
Cancelariei Nicolae Banlis-Camenschi. 1790: in Manuscrisul Acade-
miei Romane No. 5151, fol. 337.
4 N. Torga, Acre rorntinesti din Ardeal, p. 222.
5 Scrisoare din 14 Decembre 1657, la Szihigyi, Beim, TT, pp.
465-6; cf. I. Nistor, p. 28.
www.dacoromanica.ro
74 Al. Cioranescu
Inalta Poarta nici nu binevoise macar sa lea in serios tul-

burarile de aici: glumia pe socoteala acestor printisori cari
tips ca sa-i auda lumea, ca niste copii In leaganwl. Ca pe
niste copii intelesese sa-i si pedepseasca, incercand sa-i aduca
la Constantinopol supt diferite pretexte. Prin eel
care mai fusese odata trimis in aceste parti, cu porunca de a se
da ajutor Turcilor ImPotriva lui Ralcoczy, cei doi Domni aflara
ca sant portiti sit se infatiseze la Poarta pientru a saruta poa-
lele slavitului Padisah, formalitate pe care niciunul din ei n'o
indeplinise la urcarea in scaun. Ce se ascundea supt aceast a
chemare stiau sa spuna toti cei de la Constantinopol. Resi-
dentul imperial Reniger, care vedea cu 'odd raj orice impotrivire
la poruncile Portii, marturisia ca hotararea vizirului e. sinceral,
si ca, mUltamindu-se cu aceasta dovada de supunere, Poarta
avea sa-i intoarca cu cinste in Domniile for 2. Dar secretarul ve-
netian Ballarino comUnica Republica ca aceasta chemare e
nunlai o cursa, si ca, Indata ce vor ajunge la Constantinopol,
amandoi Domnii vor fi oraloriti 3. Indata Venetia, care ducea de
multi ani un greu razboiu cu Turcii si avea grin urmare mfult
interes sa alimenteze orice fel de tulburari potrivnice lor, st
arabi sa vesteasca de acestea pe ambasadorul ei la Viena, pen-
tru ca acesta la randul sau sa instiinteze pe Do Mull rcm'ani de
primejdia care-I pandeste4.
De altfel cei doi Domni banuisera si singuri adevaratul rost
al acestei chemari. Stefan-V(3M se ruga de vizir sa-1 ierte de
drunrul acesta, la capatul caruia prevazuse poate ca it asteapta
securea: Koprala raspunse insa ca, de ar umplea fiecare Domn
cafe o casa cu bani, tot nu i-ar lasa fara aceasta dovada de
supunere, dupli care li fagadui din non Intarirea 5. Constantin
1 Cioraneseu, Documente, p. 120.

2 Hurmuzaki, Frarymente, III, p. 240.
3 Hurmuzaki, Documente, 112, p. 40.
4 Ciorgnescu, Documente, p. 123. Despre dorinta Venetiet de a
aprinde rgscoale In Imperiul turcesc, v. Nani, II, p. 434.
5 M. Costin, p. 350; Daponte, la Sathas, III, p. 6, si la C. Erbi-
ceanu, p. 7. Totusi cronicarul mai Nine informat publicat de St.
Nicolaescu, Letopisetul, pp. 100-1, .tie cg Vizirul a cerut Int Cons-
tantin sau si ving la Constantinopol, sau sit den trtei cute de pungi,
adecit o stag cincizeci de mii de taleri.
www.dacoromanica.ro
renuntase O. se mai roage, si, simtind de-odata Intr'Insul tot

sangele razboinic al parintelui sau, declarase ea, data va Infra
vre-odata In Constantinopol, nu va fi decal cu Spada in manal.
Era din partea lui o Indrazneata declaratie do razboiu, in care
Poarta raspunse Indata, Inlocuindu-l.
Pretendenti se gasiau la Constantinopol destui. Vasile Lupu
se agita do catava vreme cu speranta ca va redobAndi DonMia
Moldovei, si Polonii 11 sustineau In uneltirile sale, cAci Poarta
nu voia sa inlocuiasca pe Gheorghe Stefan cu un Domn neplacut
rcgelui prieten si veein 2. Culm Insa vizirul reserva curand in
urma scaunul Moldovei pentru consateanul sau, batrilna capu-
chehaie a lui Stefan-Voda, Gheorghe Ghica, Lupu Isi intoarse
privirile spre tronul muntean. Lucrul acesta umplu de bucurie
pc Stefan-Voda, care scapa astfel de o primejdioasa concurenta,
si, de si aceasta se Intorce,a acum impotriva bunului sat' prieten
din Cara vecina, el scrise totusi puternicului dragoman al Portii,
lui Panaiotachi, sa nu se amestece In accle conhvlitiuni, cad,
data Lupu poate sa castige Domnia Muntenici, s'o distige, ca
a lui e rudenia dreapta" 3. In curaud lash' intervcni o intelegere
Intre Lupu si Constantin Serban, care-i fagadui ca-1 va ajuta
cu bani si cu toate cele trebuitoare, numai sa nu unelteasca
si sa-i surpe Domnia 4. Paate fn urnta relrag,crii aceslei can-
didaturi, alegerea Portii sc statornici In mod definitiv asupra
imuia dintre cei mai devotati pricteni ai sai, care de mull Hullo
ravnia acel scaun, Givan -bciu, protejatul Sultanei Marne 5i
fecior, dupA cat spunea el, al lui Radu Mihnea eel cu Impa-
rateasca purtare.
In ziva de Boboteaza, 16 Ianuarie 5 a anului 1658, Constantin
Virimi in Bucuresti vestea depuncrii sale. Cu putine zile In
I Hammer, III, pp. 485-6; cf. Dosoftei al Ierusalimului, ÌcrTopta
vu-iv iv Ispocruatip.oc; TCCCrpLocpxsocrivuov.
2 P. des Noyers, pp. 311 5i 372; Cioranescu, Documente, p. 119.
3 Scrisoare a lui Constantin catre Ralcoczy la 31 Octombre 1657,
la Szilagyi, Bellum, II, p. 464.
Scrisoare anonima din 31 Novembre 1657; ibid., p. 460; cf. N,
l3ajenartt, Domnia lui Constantin-Vodii Serban,. p. 213.
15 Paul din Alep, p. 221. Pentru a evita confusiunile, toate datele
din lucrarea de fag sant calculate dupit stilul cel mu; staid vechitt
se socote5te 5tiind cA e cu zece zile in urma celui non.
www.dacoromanica.ro
76 Al. Cioraneseu
urma, Poarta harazi lui Mihnea Domnia munteana. La 29

Ianuarie noul Dom In fu admis In audienta la Sultan, Inaintea
caruia se Inchina sarutand imperialul papuc; dupa ce Inde-
plini aceasta formalitate, fu Imbracat cu caftanul domnesc si
cu o mica ascmeni celor p:3 care le purtau pasalele, si i se
InnAnara insignele Domhiei, toba, stindardul si cele trei tu-
iuril. I se daruira In acelasi timp case steaguri de oaste, trei
de infanterie si trei de cavalerie, care trebuiau sa-1 Insoteasca
In drumul spre tail 2.
In ultima zi a lui Ianuarie Mihnea pornia din Adrianopol,
Intovarasit de oamenii sai; plecarea se Meuse cu atita graba,
Meat se spunea ca noul Domn nu avuse limp nici sit punit
tailor potcoave pentru drumUl lung la care pornia, drum. ane-
voios din causa troienelor care li Impiedecau mersul si a
gerului de care mnira mare parte din Insotitorii lui 3. Cu
toate acestea iesirea din oral a fost triumfala, efectuata cu
toga pampa de care noul Doran avea sit se arate dornic si mai
tarziu, si, data numarul oslenilor sal nu era Area mare
si n'ar fi fost poate de ajuns ca s5.-! apere inteo viitoare
ciocnire, In schimb nu lipsia din alaiul lui Milmea un macstru
de ceremonii4. Inlocuitorul lui Constantin ducea Insa cu sine
porunci catre Pasa din Silistra si catre Hanul tataresc, cari
trebuiau sa-i dea ajutor Impotriva Domhaului mazilit, act se
stia acum ca acesta nu va pleca de bunt voie din scaun.
In timp ce el Isi urma cu greutate drumful spre tart, facand
tin prim popas la seraiul Topcilar al Tostului mare vizir Melic
Ahmed-Pasa 5i strangand Imprejurul situ o Intreaga escorts
de oameni nacajili" si dornici de o soarta mai bunt, carora
el li fagaduia In Muntenia, supt Domnia sa, o viata de bie4ug
5i de pace 5. Muntenia Insasi facuse sit i se audit glasul, art-
tand cat de putin doria aceastil aventura. A doua zi dupli. ple-
I A. Autalfft, Calcitoria lui Ether, p. 30.

2 Hurmuzaki, Documente, V2, pp. 42 §i 48.
3 Ilurmuzaki, Documente, V2, p. 48, spune ca Mihnea a plecat cu
donA sate de insotitori; poate va fi avut pe langa el pc toti cei
case stile (case steaguri), incredintati lui la numirea in Scaun.
4 A. Antalffi, Calcitoria Ini Eulia Celebi, p. 30; cf. Ciorilnescu,
Documente, p. 119.
.Antalffi, Caltitoria lui Eulia Celebi, p. 30.
www.dacoromanica.ro
boninia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 77
carea lui din Adrianopol sosise acolo o delegatie de holed

cerand vizirului ca, daca nu li lasa pe Donmul pe care it vor
ci, cel putin sä nu li-1 impunii pe Mihnea, care era sdrac $i
avea sa ruineze Cara pentru a-$1 plati datorille $i a agon,isi
in acelasi timp $i pentru el ceva avutic 1. Tara aceasta, infoer-
cata de ldcomia altor Domni Si boieri capa'tuiti pe sama ei
$i naultarnita de Domnia milostiva 5i imbelsugala a Jul Cons-
tantin, fi era impotriva, $i, daca de data aceasta interventia de
la Poarta nu putu sa aibd urinare, aceasta dusmnie avea sa
lucreze $i sa. se Invedcreze $i mai tarziu.
Capugiul trimis inainlea lui Mihnea la Bucuresti nu putu
deck sa eanstate acest adevar. Boierii 11 rugara cu totii sa nu,
li schimbe Domnia; poporul ii ac1amh pe strazile orasului,
strigand ca vrea sa li ramlina Constantin, dar lucrul acesta
nu era in puterea anal capugiu. De la Rusciuc, uncle ajun-
sese Cadr-Aga, care fusese insarcinat cu instalarea lui Mihnea
5i care avea sa ajunga mai tdrziu pasa la Silistra, Cadilr-Pasa
al cronicarilor nostri, trimese pe cativa dintre iusotiiorii sill
pentru a sfatui pe Constantin sa se retraga in fata noului
Domn; raspunsul eonsta in fagaduieli de bani $i, de altit park,
in harnice pregatiri de razhatu3.
Sarcina de a izgoni pe Constantin $i a aduce Cara supt ascul-
tarea lui Mihnea fusese lasata de Turci lui Fasli, pasa de
Silistra, caruia i Sc trimeseserd $i saliva boglerbei in ajutor4,
cu porunca sa treaca Dunarea Indata $i sa curate druinul
Inaintea noului Down. Dacd eel ce mai lima Inca scaumil do
la Bucuresti se arata atat de putin Inspaimantat de amenin-
tarile Cadr, lini$tea aceasta II costase 20.000 de ducatip
pretul cumpararii lui Fasli, care se Invoi in schimbul acestci
su.me sa taraganeasc.a cu saptesprezece zile execularea poruncii
Imparate$ti $i-i lass tot timpul trebuincios pentru pregatiri.
Constantin putu astfel sa-si strand armata, sa ceara $1 de la
RekOczy ajutoare $i sa arda mahalalele Thrgovistei, pentru ca
oastea rivalului sau sa nu poata gasi adapost, $i sa -$i facd Inta-
1 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 238.

2 Paul din Alep, p. 222; Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 238.
8 Paul din Alep, p. 223.
4 Husein Vegihl, p. 57.
www.dacoromanica.ro
78 Al. Cioranesou
rituri pie drumttl sere muntil. Tradarea accasta avea sh."-1 Ooste
viata pe Fasli, care fu In urma rechomat la Poartd si zugrumal
In chiar palatul Sullanului, la 13 Tunic 1638 2.
Informal de pregatirile Tatarilor, dintre can 40.000 astop-
tail In Bugeac, gala sä navaleascil la un senm, si de apropierea
arm.atei turoesti care se pregatia sa treacd Dunarea la Rus-
ciuc 8, Constantin. lug. loate masurile in vederea razboiului pe
care nu-1 mai putea evita. Din poi-mica lui satele de camp flu%
parasite si pustiite, si pc gerul cumplit al lui Februar o parte
din populatie se ascunse prin paduri Si prin munti 4. De teama
navalirii tatdresti boierii Incepusera Si ei sa.-si care avutiile
la Brasov 5, In vreme ce Donnud strangea necontenit lefegii.
Armata lui se ridica acum la aproape 25.000 de osteni, pe
langd cei 7.000 cari ii mai venira in Februar din Ardeal, tri-
mesi de Riikoczy supt conducerea celor trei frati capitani,
Mihail, Coloman 5i Gheorghe !Mikes 6. Doinnul ispiti in urma
credinta boierilor sal, si, chemand divanul, 1i Intreba dacti
dupd socoteala for e mai bine sa se plateasca tot oe au oerut
Turcii si sd se ajungd la o ImpAcare cu ei; boierii Incuviin-
lard razboiul, si-i jurard ascultare In toate7.
Catre sfarsitul lui Februar se rasp'andi vestea ca 30.000 de
Tatari au ajuns la Braila 8. la 27 ale aceleiasi luni Mihneth-
1 Hammer, III, p. 486; Zinkeisen, IV, p. 878.
2 Hammer, III, p. 486; A. Valiero, Historia della guerra di Candia,
Venetia 1679, p. 469; Hurmuzaki, Documente, V2. p. 54; Galeazzp
Gualdo, I, p. 442, 5tie alta explicare a acestei ucideri: Havendo
una volta it pascia di Silistra scritto alla Porta in favore del Ha-
gozzi..., fit strangolato".
3 Husein Vegihi, p. 57; Hammer, III, p. 486.
n Quellen. zur Geschichte der Stadt Brass6, VI, p. 131.
6 Monumenta Comitialia, XI, p. 380; Quellen, VI. pp. 114 si 131;
Jos. Trausch, Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, vol. H, Bra5ov
1848, p. 71; Hurmuzaki, Documente, VI, p. 44; Hurmuzaki, Frag-
ments, III, p. 241; Gal. Gualdo, I, pp. 70 5i 330.
7 Quellen, VI, p. 114.
8 A. Szilagyi, Frank Andras orszaggyillesi tudositasai, in T Ode-

nelmi Tar, 1888, p. 36; S. Gergely, Teleki M. leuelezese, I, p. 137; S.
Katona, Historia critica regum Hungariae, vol. XXXIII, Buda 1804,
p. 38; alte izvoare (Cioranescu, Documente, p. 125) dart 5aizeci de
mil de Tatari.
www.dacoromanica.ro
boninia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 79
Noda trecuse Dunarea, probabil pe la Silistra, pe undo se;

abatuse pentru a mai cere ajutoare hu-cesti, si slrajuit de ele
calca pentru intaia oart painantul ce-i fusese incredintat1. Ca
masura de prevedere, Constantin 1si trimiese sotia si avutiile
la Rucar, mai aproape de protectia alialului situ, si Lai& cu
santuri drumul spre Campulung, pentru a Impiedeca o even-
tuala urmarire a Tatarilor. El Insusi, dupla ce dete roc Targo-
vistei, lua drumul Dobrenilor, unde isi avea mosia si inteinsa
un helesteu artificial, spre a Ingropa aoolo avutia pe care nu,
putuse s'o trimita spre Ardea12.
Turcii apropiindu-se In acest limp de Bucuresti, DamInul tri-
mese impotriva for pe Pana Filipescu spatarul, cu o same
de oaste 3; cum 1nsotitorii lui Mihnea trebuie sa fi fost putini
la numar, si cum: de alit parte pasa de la Silistra va fi stiut
sa-i dea un ajutor cat mai putin eficace Impotriva darniculiki
Voevod muntean, usor fi In Spittarului sit obtina un simulacru,
de biruinta, care In curand trambitata In lumea creslina. dor-,
'ilea sit afle Infrangeri turcesti, de care nu mai auzise dot
mull4. Cand insa se apropia si primejdia tatareasca, ostirea
de lefegii a lui Pant, invatata mai mull cu leafa decal cu
razboiul, si intelegand ca de data aceasta nu mai era vorba
de o gluma, refust sit se lupte, si se Intoarse fart ispravA
la domn 5.
Astfel Tatarii Inaintand, fart a fi Intalnil vre-o ptiedeca, din
spre Buzau, si Turcii ajungand In Bucuresti la fel de usor,
Constantin se trase spre Targoviste si se adaposti In cele din
urma inapoia Intariturilor ridicate de el pc drumul Canfpu-
biugului. Lasase In oral pe acelasi Pant cu 12.000 de oasts,
da.-ndurli voie sit prade ce vor mai gasi prin casele nimicite
de flactri. Pe tend Insa lefegiii erau ocupati cu jaful si see
Inveseliau spargand butoaiele ce vor mai fi rImas prin caleva
2 Stoica Ludescu, p. 345.
2 Paul din Alep, pp. 225-6. Chestiunea comorii de la Dobreni nu e
IncA destul de clarA ; poate Constantin o avea ingropata de mai
inainte, §i a vrut atunci s'o scoatA, fall a avea Lisa vreme. Cert e
CA el a mai cautat-o §i cu alte wilejuri, mai tArziu.
Pierre des Noyers, p. 390; CiorAnescu, Documenle, p. 125.
Paul din Alep, p. 266; CiorAnescu, Documente, p. 127.
www.dacoromanica.ro
80 Al. diora ucsctt
pivnite, se arata un pale de 1.000 de Tatari, in rata carotai

aoeasta adunaturg de oameni se grabi sit iea fuga, oprindu-se
abia in tabara domneasca. Tatarii urmarindu-i, avu loc Maga
'agar o prima ciocnire, la care lua.'nd parte si doug sutc do
oameni din. trupele ardelene mai disciplinate decal glotasii
lui Constantin, urmitritorii furs Invinsi si trebuirA sa. se. In-
toarca.
In Targoviste ei rasbunarg. aceasta pagubg omorand pc os-
tasii beti earn nu avusera vreme sa prinda de veste ce se
intampla cu ei; dintre aceStia, cam 1.300 de oamenii In. totul,
o ceata de Cazaci se Inchisese intro zidurile de la Ste lea, dar
Tatarii aprinsera. mangstirea, $i asediatii astfel afurnati tre-
buira sa Alga, lasand In Dianne for pe cativa batrani calugari,
cari furl. si ei macelariti panA la unul. In urma Tatarii se
apucara sit prade ce mai ramasese nemistuit de flacari si
nejafuit de lefegii, soormonind pang. In fundul mormintelor
domnesti abia Incuiate, si, dupa ce-1 pustiira cu desavarsire,
arsera pentru a doua oara, din. temelie, orasull.
Constantin nadajduise totusi ca razbolul nu va fi serios si
ca va gasi si printre Tatari un Fasli. Mai mull decal pe oast;
de care nu s'a stint sluji la nevoie si pe care nu era In stare
s'o stapaneasca, el se bizuia pe fagaduielile atilt de ieftine alc.
hanului tataresc; acesta II incredintase printr'o scrisoare
nu vine Impotriva lui manat de vre-un gand rau, ci numai,
de nevoie si de ascultarea datorita Imparatestii porunci ii -1
sfatuia sit se inchida In vre-un, loc Intarit $i sa astepte sa treaca
aoeasta furtuna, cu legatura ca, data nu-i va putea fi de lobos
in alt chip, col putin nu va lupta cu adevarat impotriva lui 2.
Ascultand de acest sfat, el se hotarise sa-si aseze tabiira
tocmai la poalele muntilor, lasandu-si astfel capitala si a-
proape Intreaga Cara In manile navalitorilor. Alegandu-si apoi
drumul Campulungului, cu retragerea asigurata catre Ardeal,
el se mai gandise $i la necredinta vadita a ostenilor sai. Ar-
1 Izvorul principal pentru aceste Intamplari e Paul din Alep,
pp. 225-8, cf. Stoica Ludescu, p., 315; A. Szilagyi, Frank A., Orsza-
ggyulesi tudositosai, p. 36; Monumonta Comitialia, XI, pp. 364 -5i;
Hurmuzaki, Documente, VI, pp. 43-4 §i 46.
2 Monumenta Comitialia, XI, pp. 364-5; Cioriinescu, Documente.
p. 128.
www.dacoromanica.ro
bomnia lui Mihnea III (Mihail Radii), 1658-1659 81
mata lui, nu. mai mica decal cea tatareasca, si de buna sama
mutt mai bine inarmlata decal ea, ar fi putut sa-i tina piept
cu izban.da; Constantin stia insa ca in clipa ciocnirii soldatii
sai cu plata vor lipsi din nou de la datorie, asa cum mai Mew-
sera de doua on pana acunr, si, In vederea defectiunii pe care
o prevazuse el se ingrijia de druinul neinlaturatei retrageria.
De si, dupa cum spunea de el bunul sau prielen Ralioczy,
Constantin nu mostenise Wei priceperea miliiara, nisi Intelep-
ciunea si prudenta lui MaleA-Voda." 2, caruia ii mostenise tolusi
Domnia, socoteala lui fu Inteleapta eel pulin de data aceasta.
Asezand pe noul Domn In Bucureslii nimiciti de flacari, Turcii
de suet poruncile lui Fasli nu se grabira sa urmareasca pe
Constantin. In scliimb Mihnea se sili sa distige do partea lui
plc cei cAtiva boieri prisonieri cc I se infatisara3 si pentru loti
ceilalti fugari raspandi In tart carp de iertaciune si fagaduieli
de pace si de uitare. De teama pummilui stapanirii strain,, de
grija tarinilor parasite in Iniez de iarna si carora li se apropia
acuma vremea de lucru, si poate bucurosi ca la fiecare noun
Domuie, Ierauii Incepuril sa-si paraseasca b5rlogurilc de prin
munti si sa se intoarca pee la casele tor, dupa ce o lung intreaga
indurasera prin codri foame si ger 4. Ostenii lui 'Constantin se
ridicard si ei, cerand vole Domnului sa se intoarca, si in Pala
multimii for acesta nu pail decal sa li dea drumul, luandu-li
totusi filgaduiala ca se vor inloarce. la 'prima clieMare 5.
Redusa la 8.000 de osteni dupa plecarea oamenilor de tarn,
1 Quellen, VI, p. 115; ca soldatii munteni nu sant prea credinciosi

Domnului tor, i se raportase lui RakOczy mai de mull, caci, la
15 Decembre 1657, Constantin se apara astfel in fata lui: Ca ar
fi scris acel lucru, ca rsoldatii] sant gala sa piece de langa noi,
nu putem gti de unde au scornit-o, caci noi acum i-am incercat din
nou, tine vrea sa ramana in slujba noastra, sit ramana si sa slu-
jeasca, gi, dad. vor sa ramana, sit jure din nou; dacii nu mai vrea
cineva sa ramana, e slobod sa piece, dar ei toti sant gala sit jure
si sa-si dea viata pentru noi" (Monumenta Hungariae Hislorica,
XXIII, p. 587).
2 Monumenta Comitialia, XI, p. 364.
4 Paul din Alep, pp. 231-5.
5 Monumenta Comitialia, XI, p. 365; Quellen, VI. p. 115: IIusein
Vegihl, p. 57.
6
www.dacoromanica.ro
82 Al. Cior:Ineseu
si mereu dechnata de frig si de lipsuri, armata lui Incepu sa

scada si mai mull prin desertarea in masa a lefegiilor strainiL
In palcuri de tale cinci sute si o mie de oameni et trecura in
mai mune randuri de partea noului Doinn. Printeinsii Tatarg
aflara do existenta unui drum ajungand paste munti tocmai
fn spatele taberei lui Constantin, si, strabatandu-1, incercara sa-i
laic retragerea spre Ardeal 1. In lata acest,li not primejdii fos-
tul Domn isi stramuta lagarul mai aproape de hotar; pe langa
Bran mai voi sa incerce pentru ultima oara o Impotrivire, si
se lovi cu Talarii cari 11 urmariau; soldatii insa it parasira
in gat de mare nurnar de data aceasta, Meat fu nevoit sa
parilseasca lupta el insusi si sa dea inapoi, si astfel la 10
Mart 1G58 el trecu hotarul pribegiei, in spre, Ardeal 2. La aceastii
data din frumoasa lui armata nu mai ramaseseril decal vre-o
doua mii de oameni, pe can si pe aceia 1i Linea mai mull cu
sila re icing sine 3.
Dupa cc ramase cateva zile la Rasnov Impreuna cu Mihail
Mikes, Constantin se holari sa mearga spre a se intalni cu
Rakoczy, care se afla in momentul acesta in castelul parintese
de pc Muras, la Iernut. La 11 Mart fostul Damn. trecea prin
Codlea, insotil de doamna Nedelea si de carale sale cu avuRi. 4.
De acolo merse mai departe la Iernut, undo se intalni cu prie-
tenul 5i protectorul sau, faurind Impreuna planuri de intoar-
core In auntie cu acea usurinla de a visa pe care o dau
cavalerilor de specia lui Rakdczy paharele de yin repetate
vilejia inascuta si dorul de nechibzuite aventuri.
Constantin cern de la principe ingliduinta do a strange ar-
mata, si o capata cu atat mai usor, cu cat acesta isi frigaduia
din partea lui oarecare foloase. Cu aceasta Invoire el pleca
in urma spre Fagaras, de unde avea de gand sa-si recrulne
soldatii cu load. La Ocna Sibiiului se mai intalni odata cu
Rakdczy, in zilele urmaloare, si din nou golira Impreuna pa-
harul pentru realisarea planului tor. De acolo merse, la 23
Mart, la Sibiiu, fiind primit cu domhesc alaiu 5i ospatat dupri
1 G. Krauss, I, p. 333; Paul din Alep, pp. 229-30.

2 Paul din Alep, p. 230; Quellen, VI, p. 132.
3 G. Krauss, I, p. 343.
4 Queitert, VI, p. 132.
www.dacoromanica.ro
Dothnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 83
cuviintA de magistratul sasesc 1, si se intoarse a doua zi la

Fagrtras, stranglind mcreu trupe si asteptand momentul po-
trivit pentru a incerca recilstigarea tutu or celor lasate, odah
cu scaunul, peste munti.
Penlru o ultima oarri insa" oamenii tinuti en sila HMO el,
in Ardeal, it pArasira. Pe sand se afla la Medias, sapte cute
din cei o mie trei side de oameni de Cara ce-i mai ramasesera,
plecara, indreptAndu-se care Brasov, pe uncle Midajduiau sa
se Intoarca In tarn. Constantin Instiinta de aceasta p- fostul srtuu
tovargs de arme, pe Coloman Mikes, care-i astepta in apro-
pierea Brasovului, si, alacandu-i la 26 April, it jafui si de
patina avere agonisita in slujba fostului limn 2.
De cei cari mai ramasesera pe liing:1 el Constantin c:tula
acum sa se asigure, luciadu-li lagaduiala scrisa ca-i vor rSntra-
nea credinciosi; in actul pe care i-1 dau la 29 April semneazil,
Intre numerosi capitani, si ditiva dintre boierii cari-1 insotisera
la plecarea din Ora, si dintre cari unii totusi s'au intors in
Domnul col nou: Stroe Logofatul, Panrt Spatarul, Radu Farca-
sanu, Radu Mihalcea Comisul, DrAghici Cantacuzino si Cluce-
rul Chirca Rudeanu jurard cu totii ca nu vor uita pftnea man-
cala in Curtea domnului atunci pribeag, si se legara sa Imparta
deslinele lui 3.
In urma lui Constantin, Domnul eel nou trecuse peste Dunrtre

cu o ntie de Turci4, si, intalninclu-se cu Tatarii ce veniau prin
Moldova, pusese stApanire pe 'aril. La 5 Mart 1658, aviind alii-
turi pe tradatorul Fasil, Mihnea fact' in Targoviste o intrare
care nu avea nimic triumfal. Capitala era atilt de pustiitrt del
jaf si de flacari, Inca numai pivnitile mKtn.slirilor ar mai
fi putut sluji de adilpost; din celelalte cladiri mai ramasesq
cenusa. In Biserica Domneasca mormintele fusescra scormonile.
si trupul lui Matci Basarab ziicu o vreme desgropat si desbracat
de podoabe, pan. card Domnul col nou gasi ragaz sa-1 trimila
1 A Szilagyi, Frank A. orszoggyulesi tuddsitasai, p. 36.
2 Der Mikes... beraubet, plendert das arme bleschlandi,,che Volk
jiimmerlich und lasst sich nackt und bloss davon". Quellen, IV, p.
246; cf. ibid., VI, p. 132; G. Krauss, I, p. 343.
3 N. Iorga, Sim/ii Si Documente, IV, pp. 56-7.
4 Trauschenfels, Deutsche Fundgruben, p. 345.
www.dacoromanica.ro
84 Al. Cioranesett
iarasi odihnci 1. Lipsa era atat de mare, Incat In prima zi

Mihnea trebui sa se multameasca cu mfanciiri de carne, fara
pane, care nu se putea gasi nicaeri In orasul pustiu. De aceia
el si proasi Targovistea In curand, si se a.seza pentru calava
vreme la Bucuresti, pana la reconstruirea celeilalte capitale;
locuind In casele manastirii Radului-Voda, caci si aici orasul
fusese apiroape la fel nhnicit 2.
Bucurosi de-o potriva de izbanda asupra vrajmasului si de
resultatele jafurilor, Turcii isi serbatorira in chip zgomotos
biruinta, a carii veste merse pang In Bosnia, fiind si acolo
la fel praznuita 3. Sfarsindu-si in cele dial urma masiunea aici,
Tatarii lasara noului Domn patru sute dintre ai tor, pentru
a-1 pazi de amenintarea lui Constantin, care nu s'ar fi paint
resemna sa ramana linistit In Ardeal si iesira din tari In .
drumul intoarcerii for aveau 'Ansa Indatorirea ca, trecand prin

Moldova, sa izgoneasca si pe celalt Dom' mlazilit, lx Gheorghe
Stefan.
Trecand pe la sfars4u1 lui Februar prin Cara lui, pentru a
merge impotriva lui Constantin, Tatarii ii aratasera atunci ca
n'au pentru el &cat dorinte de pace, si ca, data ii va Elsa
sa treaca nesuparati prin Moldova, nu se vor atinge In niciun,
chip de stapanirea lui. De si trada In felul acesta Inca. °data
prietenia pe care o publicase fata de Constantin si 11 lasa
descoperit In fata acestor navalitori, Domnul Moldovei fu Mul-
turnil de pactul acesta, si se Invoi sa-i lase sa treaca, bucu-
randu-se de fagaduielile for si nadajduind ca astfel isi va man-
lui tronul. Talarii se aratasera insa atat de pasnici fata de el,
nu (lintel) prietenie pe care Gheorghe Stefan se bizuise prea
1 Dupii aceaia s'au intamplal lui Matti Voevod moarte la Smut
in Tiirgoviste, si 1-au ingropat in tinda bisericii domnesti; iar apoi,
hind nuilte rautiiti si robii aici in twill de limbi 1)4:Me, 1-an scos
oasele afaril si an Matta ciltava vreame acolo in beserica. Tar, deaer
au statut Mihnea a fi Domn titrii in urma lui Constantin Voevod.
fiindu-i oasele tot dezgropate, le-au trimis cu cinste tocma acolo la
ai.'as111 mAnastire, in Arnota, precum an Post poftit pail era in
vitala". Act de in Grigore Ghica, Bucuresti, 5 August 1661, in Condica
din 1802 a manastirii Arnota (Ms. Ac. Rom., No.. 1452. fol. 268:
in Condica din 1852 Ms. Ac. Rom., No. 1451), la fol. 77.
3 Cioranescu, Documente, p. 129.
www.dacoromanica.ro
mull, ci pentru ca li era mai usor sa nu-i alba pe amandioi

Domnii impotriva for in acelasi moment1.
Acum, cand sfarsisera de pradat in Tara-Romaneasca, Ta-
lath $Liura ca au malt libera asupra Moldovei. Aid Su Hamill
numis,3 de curand, la 13 Mart, pe Gheorghe Ghica, asculliindi
o veche dorinta a marelui sau vizir. Noul Don n]. era un consa-
tean si prieten de copildrie cu KOprillil, si fusese pand atunci
capuchehaie moldoveneasca la Poarta; Mira niciun merit In
afara de aceasla prietenie, ciudata lui numire inteo treapta
pentru care nici el poate nu se simtia indeajuns de invrednicit,
nu fusese fara a ridica $i unele inirari 2. Sarutand cu lot core -
monialul slavita nalana a Imparatului la 18 Mart, Ghica plecase
indata spire tart, precedat de un ceau$ cu cloud sule cincizeci
de oameni, cu misiunea sa prinda, cu ajutorul Tatarilor, pc
Domnul cel vechiu 3.
Mai putin pregatit de razboiu decal vecinul pe care 11 para-
sise indata ce primejdia se apropiase, $i din fire mai puffin
ctornic de lupte, Gheorghe Slef:in 15sa scaunul fara impo-
trivire; stand In cumplina catava vreme dac5 trebuic s5 fug5
la Cazaci sau In Ardeal, se hotari In cele din urma sit mearg5
si el la Ralioczy, de la care avea carli cu juramant sit nu sc,
lase unul pe altul pant' vor avea 4) pane sa o iinparta" 4. Astfel
in ziva de 3 April 1658 5, 'fall a fi dat cu ochii de du$man, si
2 Et sic e cothurnario factus princeps nomine Gyilia": A. Szihigyi,
Frank A. orszagggiilesi tudOsitasai, p. 36. Pentru imprejurarile nu-
mirii, v. 1. Neculce, Letopiseful Moldovei, I, pp. 3112.
3 Hurmuzaki, Documente, V2, p. 48; Hurmuzaki, Fragments, III,
p. 241.
4 Miron Costin, p. 357; cf. I. Nistor, p. 29.
5 Primul document cunoscut din Domnia moldoveneasdi a hii
Gheorghe Ghica e din Iasi, 26 April 1658 (la GIL GhiWinescu, Surete
si lzuoade, vol. VIII, Iasi 1914, p. 308). Un document din 2 Mart 1058
de in Gheorghe Stefan, Ia N. Iorga. Studii si Documente, V. p. 122.
Totusi Al. Papadopol, Calimah, Des pre Gheorghe Stefan l'oeuod,
Domnul Moldoueii, Bucuresti 1886, p. 95, pune izgonirea lui Gheor-
ghe Stefan in 1657, si considera actul lui din 18 Mart 1657 (la
Hasdeu. Arhiva Istoricei a Ronriniri. 1,, p. 66 ca ullimul act al
Domnici lui. La fel Gh. GhilAnescu, Gligori Ghica, in Arhiva,
(1901), pp. 378-84, pune venirea Ia iron a lui Gheorghe Ghica
in Mart 1657,
www.dacoromanica.ro
86 Al. Cioraneseu
lasand franele Domniei pierdule in manile lui Grigorascu Ghica,

fiul noului Domn, Gheorghe Stefan trecu si el peste munti
insotil de trei sleaguri de dragoni si de sapte sute de Ull-
ba uri zadarnic ajutor pe care i-1 trimesese RakOczy cu putin
7
inaintel. Poposind la incepul calava vreme prin partite silcul-

esti, unde isi last' la anumiti prieleni din Ciuc o parte din
uriaso avcre cu care partsise Domnia 2, el se inclrepla apoi
calre vechiul sau aliat, si caula sd puna la cale, la randul sau,
o intoarcere in tart si lupla cu pulerile unite impotriva dub-
manului turc.
In vederea accluiasi scup nici Constantin nu contenise A. se
inarmeze, tocmindu-si mereu 'caste si ajutandu-1 cu bani si pe
Rakoczy, a carui Vistierie era cu totul secatuita in vremca a-
ceasla. Din potriva, averile aduse de cei doi Domni in Arde..al
trchuie sa fi fost boarte magi; astfel Gheorghe Stefan pritnise
do la Vasile Lupu o mostenire care se evalua ea singuril la
doua milioane in our 3. Cal desj re Constantin, acesta aveu
in stapanire vestita Vistierie a lui Matei Basarab, alit de ho,
gala, incat trei ani de lupte duse cu soldati cu leafa si de
necontenita risipa prialre straini, nu izbutisera s'o slciascal.
Astfel, mai bogati decal alialul Ion, care de altfel nu mai avea
niciun molly do a incepe razboiul acum, cand isi recasligase
Domnia, pe Tanga ca necontenil it indannau sit lupte ca
sa se rasbune, ii mai dadcau si bani" 5, si it ajulau in mod
cfectiv sa se inarmeze.
La inceputul lui Maiu 1658, Constantin socoti ca e destul de
puternic pentru a-si mai incerca °data norocul arnnslor in
Muntenia. Geia ce 11 alragea inteacolo nu era poate atal tronul,
pc care stia ca n'ar fi putut sa-1 pastreze cu addle putine mij-
loacc care-i erau la indemana atunci, cat helesteul in care
isi ingropase averea. Ralthczy insa nu era hottrit dad. trebnie
sa inceapa o asemenea lupta, si inclina mai degraba calre o
1 G. Krauss, I, p. 333.
2 Quellen, VI, p. 58; Trauschenfels, p. 345.
3 Hurmuzaki, Documente, V2, pp. 6-7.
Niron Costin, p. 368; cf. I. Trausch, Chronicon Fuchsio-Lupino-
Oltardinum, II, p. 71.
6 Gal. Gualdo, I, p. 441; cf. Ign. Fessler, Geschichte der Magyaren,
ed. a 2-a, Leipzig 1877, vol. IV, p. 290,
www.dacoromanica.ro
impacare cu Turcii, nndnjduind sä gaseasca In bunul for prie-

ten din Muntenia un mijlocitor. Atitudinea fnlocuilorului lui
Constantin nu parea sa fie aceia a unui protivnic, si felul in
care i se oferise el singur si-i imbiase serviciile sale in anu-
mite potrivite ocasii fi faceau sa creada ca va putea [rage mune.
foloase de pe urma acestei Domnii,Pentru a nu o pierde inainte
de a se fi slujit de ca, Rakoczy nu aproba planurile lui Cons-
tantin si se impotrivi unei expeditii mluntene; fostul Domes
plea insa singur la lupta, fara a mai astepta incuviintarea 1.
In urma lui, principele se arala cu totul neMullamit de aceasta
isPrav5 si porunci sa se opreasca trecerea altor ajuloane,
peste munti, in Muntenia, supt aspra pedeapsa 2.
De altfel, de si nu intampina in tarn nicio impotrivire, a-
ceasta aventura nu. putea sa aiba vre-o urmare mai serioasn,
Instiinlat de miscarile rivalului sau, Mihnea trimesese la Rucar
cele patru cete de Tatari ce mai ramasesera In tarn, dandu-li
in saina apnrarea pasului din spre Bran 3. Straja insa era
prea putin numeroasn ca sa poata resista unei navaliri si se
retrase lard lupta Inaintea trupclor lui Constantin; acesta putu
sä inainleze nesupiarat pallid la Buicuresli, caci Mihnea si
boierii sai se refugiasera la Giurgiu, supt aripa ocrotiloare,
a puterii turcesti. Constantin-Voda stia insa ca acest succes
atat de usor castigat nu putea sä fie de lunga durata; In lea
mai mare graba el se indrepta spre conacul de la Dobreni,
undo isi cauta zadarnic comoara, fa'ra a avea vreme sit 5i-o
desgroape, caci, afland de apropierea lui Mihnea cu ajuloare
iurcesti, Rill a mai astepta sa dea piept cu el, trecu peste
munti cu mica lui oaste, incheind fart folos si fara varsare
de sang:; o eiuclata incursiune 4.
Intors in Ardeal, fostul Donut rataci o vreme fara nicio
tinta. La 12 Maiu trecea pe la Cluj, unde it intampinarn salu-
LIndu-1 studentii 5; drItmlul Nmi era entre Nord, entre noilc sale
posesiuni. Inteadevar, cu cinci zile mai inainte el cumplirase
2 Ibid., pp. 159-60.
3 Paul din Alep, pp. 236-7.
4 N. Iorga, Istoriile Domnilor rdrii-Romdnesti, pp. 111-2.
5 A. Bitay, 0 stire priuitoare la pribegia lui Constantin -Dodd Vasa-
rab Carnal, in Reuista Istoried, XV (1929), p. 265.
www.dacoromanica.ro
88 Al. Cioranescu
de la RakOczy, prin mijlocirea lui Gheorghe Stefan si a doi

nemesi transilvaneni, castelul de la Sinleu si celc treizeci de
sate dependente de el, pentru swim de 33.000 de taleri, si de,
altfel cu indatorirea de a lasa pe fiul lui Rakoczy mostenitor
al acestei proprietati, ceia ce era din partea principclui arde-
lean un fel Intru catva miai disCret de a se imprumutal. Supt
diferite si nenunirrate alto pretexte, apelurile pentru bani se
facura din ce fn. ce mai dese pe fang cei doi pribegi, si In
asemenea targuicli fsi petrecurr. vreuiiea Gheorghe Stefan si
Constantin-Vodr, Impartiti Intro grija averii si nadejdea unci
fericite intoarceri, in vrenie ce in Virile for se statorniciau
Domnii le cele noi, cu vise si cu tinte atal de deosebite.
II.
Chic era acest Givam -beiu, acest fecior, presupus sau adevarat,
al lui Radu Mihnea, caruia i se drruise tronul muntean, cro-
nicarii nostri can au scris despre el nu stiu sau nu vor sa ni
spum ceva litmurit. Miron Cos lin nu pomeneste nimic despre
neamul lui, nici despre viata lui Inainte de Domini ie. Compilatia
lui Sloica Ludescu vorbeste de pretentiile acestui Voevod, care
se da drept un scoborator al neamului basarabesc, dar adaugr
ca aceste pretentii sant neIntemreiate, de care ce In realitate el
ar fi lost feciorul unui Grec Meatus: talal sau 1-au chemat
lane Surdul, iar pre drnsul 1-au cheirdat din botez Franta" 2.
In sfrrsit cronica anonima repeta prima afirmratiune a croni-
carului cantacuzinesc: numindu-se el pre sine ca iaste fecior
Radului-Von. Mihnea" 3, dar )111 spune nimic in legatura cu
legitimitatea ei, asupra crreia se lasr astfel sa pluteasca o
suspiciune neprecisata.
Ar mai trebui amintita si o a doua tradithme, Intru 'Cava,
1 A. SzilAgyi, Bellum Boreo-Orientale, II, pp. 499-500. Constantin
a zidit si o biserica intr'unul din aceste sate, la Tinod; v. St. Metes,
Illo$iile Domnilor fi boierilor din Wile romdne in Ardeal Si Ungaria.
Arad 1925, p. 71.
2 S. Ludescu; p. 346. In loc de Meatus" sau Iricatar", cum dau
manuscrisele acestei cronici (cf. St. Nicolaescu, Letopiselul, p. 161),
textul publicat de Balcescu are amittar"; de asemenea Fran[1" iii
loc de Frank ".
8 N. forgo, Is(oriile Domnilor relrii-Ronkine$ti, p. 14Q,
www.dacoromanica.ro
deosebita de a cronicii muntene, dar cu siguranta inspirata de

ea; aceasta se gaseste pastrala in opera istorica a lui Dosofteti
al Ierusalimului, cel care ni-a cunoscut de aproape Para cu
caleva zeci de ani anai tarziu. Dupg. dansul Milmea ar fi fort
fiul unui oan sarac din Ianina"1, ceia ce nu poate fi altceVa
decal o gresita interprelare a numelui de Iani, pe care it
poartg. la Stoica Ludescu presupusul Lath al acestui Domn. In
ultima analisa aceasta indicatie a originii lui se reduce deci
tot la cea de mai sus; de :3i nesprijinita pe vre-un document
controlabil, si venind de la un cronicar a carui atitudinne e in
chipul cel mai vadit neprietenoasa fata de Mihnea, aceasta a
capatat treptat tot mai mull teren in istoriografia mai veche,
care s'a declarat hotariL convinsa de ilegitimitalea lui Mihnea
si si-a insusit de cele mai 'unite on acusarile pe can i le-a
aduz cronicaruI2.
Niciun alt oonteniporan nu vorbeste de o asemenea descent
denta. Rapoartele consulare constantinopolitane din vremea nu-
mirii lui in scaun, inselate de cultura lui cu totul greceasca
si de. lunga lui sedere la Conslantinopol, II fac Grec in mod
aproape constant 3, dar, de cute on ani1intesc si de originea lui,
ele consund toate p-ontru a face dinteinsul an fiu al lui
Radu-Voda. Mihnea 4. Capachehaialele transilvanene, Inca ina-
inte de venirca lui la Domnie, nu-1 numese niciodata altfel
decal. ,,fiul lui Radu -Voila" 3. In acelasi sons hairturiscge si
1 Dosoftei al lerusalimului, laropia r0', iv Ìspozwvip.otg EMTpLapxsuacivrtov, p.

1205: iv nevtxpott `loavvitou etvapbg u1c56. Cf. lorga, Doud contributii la is-
toria bisericeasca a Romani lor (Ac. Rom., Mem. S. 1st., II, 38[1916],
p. 466).
2 Astfel la I. Chr. Engel, Geschichte der Moldau and Wallachey,
vol. I, Halle 1804, p. 302, §i de la el la Hammer, III, p. 486; la
D. Fotino, laToPia4 r46 ncamt Acoaccg, vol. II, Viena 1813, p. 346, §i in
Istoria Genera lit a, Daciei (trad. G. Sion), vol. II, Bucure§ti 1859,
p. 104; la M. Kogalniceanu, Histoie de la Valachie et de la Moldauie,,
vol. I, Berlin 1837, p. 292; la Vaillant, II, p. 59, si Papadopol-Calimah,
p. 96.
3 Hurmuzaki, Documente, V2, p. 40; cf. H. Vegihi, p. 57.
4 Certo gentillhuomo greco, figlio del gia Raduleo Vaivoda". Hur-
muzaki, Documente, V2, p. 42; Jovan Vaivoda, figliuolo di Radulla
the In prencipe", ibid., V2, p. 48.
5 ilionumenta liangariae Historica, XXIII, pp. 149, 298, etc.
www.dacoromanica.ro
90 Al. CiorAnescu
numele de Givan-beiu supt care era cunoscut la Constantinopol,

si care nu se da in mod obisnuit decal odrasklor imIperiale1;
de altfel toti cronicarii strain ai vremii sale amintesc la Tel
pe domnescul lui WA, de la Paul de Alep, cel mai bun izvor
de infonmatie pentru anii aceslia2, pane la sk..crelarul de se-
dinta al dielei ardelene Andreas Frank 3, Si de la Memoria-
listul brasovean. Karl Albrich, eel prielen cu Canlacuzinii 4, pang
la bogal informatul cronicar de la Sighisoara G. Krauss 5. In
sfarsit, Domnul insusi amintesle, in uncle din frumoasele hri-
soave ce incepura a iesi curand din cancelaria sa, de rudele
sale domnesti, pomenind fie carlea ra'posatului Domn Orin-
!Atli Domnici Aide Io Radul Voevod, leaL 7123 [16151"6, fie
pe raposatul fralele Domniei Mele Ion Alexandru Radul.
Voevod" 7.
Dupe mulle esitAri, si Inca si astazi cu oarecare reserve
1 A. Antalffi, Cdldtoria lui Balla Celebi, p. 282; cf. Cioranescu,

Documente, p. 119, si Daponte, la Sathas, III, p. 5; si la Erbiceanu,
p. 7; I. Nistor, p. 29.
I A. Szilagyi, Frank A. orszagggidesi tudositcisai. p. 36.
4 Quellen, VI, p. 116
6 G. Krauss, I, p. 382.
6 Hrisov din 25 Iulie 1659, in Magazin Isloric pentru Dacia, V
(1818), p. 349; cf. raposalul parintele Domniei Mele Radu Voevod",
intr'un act din 22 Wile 1658, la I. C. Filitti, Arhicia Gheorghe Gri-
gore Cantacuzino, Bucuresti 1919, p. 221.
7 Hrisov inedit din 2 Maiu 1658, in copie In Arhivele Stal (dui,
No. 206/v11. Cf. o curioasa asamanare intre iscalitura lui Mihnea
(facsimile la Iorga, Noi acte romOnesti la Sibiiu, plansA), si a lui
Alexandru Coconul, facsimilata la Xenopol, Istoria Romdnilor, ed. III,
vol. VI, p. 43. 0 dovada definitive ar parea ca o constituiesc
portretele ctitoresti de la manastirea Ivir din Muntele Athos, repre-
sintand chipurile staretului Grigorie si Radului Mihnea, tinand o
cruce, si dedesupt fiul sau in etatea copilArlei" (M. Reza, Urine
romdnesti la Muntele Athos, in Boabe de Grelu, IV (1933), p. 598).
Inscriptiile zugravelii (reproduse, ibid., p. 587), dau insa '0165 Afilx..
pen tru Domn, si '0 elpdbouXBosp68cc; pentru copilul domnesc,
vet; BoaPc58cc;
care ar trebui deci sa fie viitorul Mihnea III. Cum insa Radu
Mihnea nu s'a intitulat niciodata Mihnea. si niciun act relativ la
Mihnea III nu-1 numeste vre-odata numai Radu. nu Incape indoiala
ca portretele represinta pe Mihnea II Turcitul si pc fiul sau, Radii.
Mihnea, in vrasta copilariei.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea 111 (Mihail Radu), 1658-1659 91
traditiunea aceasta a lost primitd de aproape toti istoricii nostril

mai not 1. De allfel ea c cea care trebuic adoplata, de oare ce
e cea care porneste de la mai multe izvoare, 5i pare mai In
acord cu realitatea; ramane insa cu un semn de intrebarc
problema dacd Mihnea a Post un fiu legilim al lui Radu-Vodit,
sau doar un bastard, dupa cum ni ramane aproape in intre-
gime necunosculd viata lui Mainte de venirea in scaun.
Despre acest capitol al vietii, izvoarcle nu vor sä spuna,
firc5te, decal prca puffin. Se slie numai ca Cara a prirasit-o do
mic, caci a plecat indala dupd moartea tatalui sau, c'and [re-
buie sa fi lost un baietandru de ccl Inuit zece ani. Pricinile
acestei plecari nu se pot precisa. Cronicarul du5man credo ca
pretinsul fiu de Deem s'a izvodit de mic a urma feciorului
Agarci, 5i ispilil de folosul islamismului ar fi mars la Cone -
tantinopol; c mai probabil insd ca it a5teptau acolo rude, (sau
cal putin crcdincio5i slujitori, caci cu Constantinopolul fami-
lia lui avuse foarte stranse 5i neintrerupte leg-M.11H.
Mergand in aces'. oral care in felul acesta nu trebuia st-i
apara chiar din prima clipa strain, landrul principe rdmase
acolo multi ani, desavar5indu-5i in primul rand o educatie
care trebuie sa 11 lost deosebit de alcasa. Ajunse, astfel sa cu-
noasca desavar5il, ca putini musulmani, limba araba, persand
Si lured 2; alara de grcaca 5i romana mai canostea bard in-
doiala si limba lalina, In care vorbeste solilor poloni 5i Iran-,
silvaneni, iudata dupd a5ezarca sa in DOnilnie.3. Un aldlor
turc relateazil. ca Mihnea era pie langd aceasta caligraf, erudit,
5i poet, de sigur tot in limba. turocasca 4. Timpul nu ni-a
1 De la Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 237, o iea Xenopol, Isloria

Romdnilor, ed. IV. v. VII. pp. 159-60. uncle originea lui Mihnea se
discuta fora a se ajunge la o conclusie precisa. Mai pu(in indoielnica
e autenticilatea aceslei descenden(e la N. lorga, Socotelile Brasovului
'Ac. Rom., Mem. S. Ist., II, p. 21), p, 211. Unii genealogisti ca
0. G. Lecca, Genealogiile a o saki de case din Tara-flomaneasca $i
Moldova, Bucuresti 1911, pl. 1; C. Kogalniceanu, Tablon genealogic
;i cronologic al Basarabilor, Bucuresti 1912; St. Nicolaescu, Petru-Vodel
cal nu& si Petru-Voda $chiopul, Bucuresti 1915, introduc si pe
Minim in spita neamului Basarab.
2 Hammer, III, pp. 509-10.
4 Givan Celebl, stiutor de limbile persana si clina, caligraf, poet,
erudit, nobil si major". A. Antalffi, Calritoria lui EvliB Celebi, p. 30.
www.dacoromanica.ro
92 Al. Cioranescu
pastrat de la el nici vre-un manuscris Inchis in infloritele

chenare caracteristice artei orientate, nici vre-o frAntmli de
vers din care sa se poata judeca activitatca lui literara. Cine
priveste Msa iscalitura lui super)* impletita cu desavarsit
mestesug, recunoaste cu usurinta intr'insa mana unui priceput
caligraf, dup'd cum cercetatorul politicii sale nu va lipsi, sa
reggseasca in actele lui pc poetul care nu s'a uitat nici dupa
ce a dobandit coroana domneasca.
Vorbind de felul in care a trait la Conslantinopol, cronicarul
cantacuzinesc arata ca, dandu-se drept fecior al Radului-Voda,
a reusit sa se curteneasca pc HMO un oarecare Chenan-Pala,
caruia zic unii sa-i fie fast giuvan, fiind frumbsal"1; acusatia
aceasta poate sa fie intemeiata nutnai pe o interpretare rau-
voitoare, ca altele ale aceluiasi cronicar, a numelui sau de
Givan-beiu, dar pare, totusi, a capala un tenteiu data se iea
in oonsideratie reputatia de stricat a acestui Chenaan 2. Alte
izvoare par insa a sti ca aceia ce Ii retina la Curtea acestuia
era mai cu sama Atiche, sotia pasalei, care de altfel 1-a si
ajutat in diferite imprejurgri 3. Se spunea de asemenea despre
Mihnea ca a avut legaturi cu Sultana-mama, ca zic unii sari
fie cautat de treaba cateodata."4. El singur recunostea de
altfel mai tarziu, prin gura trimesului sau in Apus, ca a lost
crescut in seraiu, uncle a avut favorurile Sultanei-rname si ale
unei surori a Sultanului", buciirandu-se in asa masura de
increderea Tor, 'Meat, data s'ar fi invoit sa treaca la islamism,
ar fi capatat cele mai marl dentlitati" 5. Acest fel de a ajunge
prin legaturi feinciesti si prin intrigi de alcov nu sta rau
nici frumusclului Domp, nici poet ului pc care nu -1 cunoastem,
si desvaluiesc Intr'insul un principe-trubadur, cum fusese in
veacul trecut, lute° lume cu totul deosebita, un Petra Cercel.
lorga, Istoriite Domnitor Teirii-RomeineW, p. 110; cf. Hammer,

HI, p. 509.
2 Homo mollis, Dec ad arena natus"; S. Katona, Historia crilica,
p. 41.
3 Antalffi, Calritoria ha Balla Celebi, p. 30; cf. Dosoftei al lent-
salimultd, p. 1205: 'Ov npoarcotnaiiievov elm( ocHaysdnatacc iseptanoolawc6 tits
Zookriva, iiTCC BacnXic, 7ovii to3 Kevetv-Ilaciaa".
4 lorga, Istoriile Domnilor rcirii-Romelnesti, p. 140.
5 CiorAnesca, Documente, p. 52.
www.dacoromanica.ro
nomnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 93
Legiiturile acestea stint suficicnte, pe de alts parte, pentru a

dovedi de cata vaza se va fi bucurat Mihnea I lumea lurceasca.
Si el Insusi $i alti martori arata ca a lost de multe ori la-
demnat sit treaca la mahomedanism, $i grape Intinselor ltti
cune$tinte teologice $i filologice fusese admis chiar la Imbra-
earea hainei de moslim, fiMd declarat prin aclul acesla vred-
nic de a prind invatatura adevaratului profet1. Prin asemenea
fapte si prin supunerea pc care o arata Portii in ()rice impale"
jurare, capata in cercurile conducatoare ale Imperiului multe
shnpatii, $i incepu a se bucura de vaza $i trecere ht dean-
nitarii divanului" 2.
In acelasi Limp $i gratie acelorasi legaturi el ajunse la o
desiivarsita cunoastere a mecanisMului IMparatiei, a mlijloa-
celor ei si a tintelor urmarite de politica turceasca din vremea
aceia 3, $i Isl. Insemn a. cu ing,rijire in mince toale aceste, lucruri
de. care Inca. de atunci prevedea ca are sit se foloseasca mai
tarziu. Cad toate aceste acte de supunere. $1 toata prietenia lui
fuseserd o prefacatorie, a carii pulere vine de sigur din parlea
bizantina a suIngelui situ. Singura lui Vida statorniea era tro-
nul romanesc eel de atata vreme ravnit; pentru ce II ceruse
cu atatea neobosile rugaminti $i pentru cc se umilise atata
pana a-i urea treptele, aceasta avea sit se vada curand.
III.
Domnia Munteniei o ceruse Mihnea Inca din vremea lui
Murad al IV-lea 4, deci inainte de 1640, la o data cand poale nici
nu Implinise cincisprezece ani. Matei-Voda era pe atunci prea
bine a$ezal. In scaunul situ $i pretendentul prea putin curios-
cut pentru ca staruintile lui sit fie atilt de curand multarnite.
In tot timpul Domniei lui Constantin el nu Incetase de aseme-
nea sit se agile, sprijind fiind de Sultana -mama si de protectorul
salt Chenan. In vederea interventiilor nocesare pe langa vizir
pentru obtinerea tronului urmarit, el se Ingriji sit cultive lega-
turi cu toti represintantii Puterilor strain la Constantinopol;
1 Hammer, III, p. 510; cf. Krauss, I, p. 382.
2 Antalffi, Callitoria lui Evlia Celebl, p. 30.
3 El a iesit din casa Imparatului... si ,s tie ce gamleste Turcul,
ce va fagadui va oferi Turcul, toate sant Insela"ciuni"; Cioranescu,
Documente, p. 33.
4 Hammer, III, p. 510.
www.dacoromanica.ro
94 Al. CiorAnescu
11 cunoscu astfel pe Simeon Reniger, residentul Imparatului

german1, pe Giovanni Ballarino, secretarul legatiunii ven.e-
tiene, pe ambasadorul spaniol, si fara Indoiala si pe ccl frances,
ale carui rapoarte pentru vremea aceasta nu ni sant cunoscute.
Se adresa din ce In ce mai insistent si lui Rakoczy, prin mijlo-
cirea capuchehaielelor lui, pe care el le cunostea Si carora li
Meuse servicii In diferile imprejurari; credea ca recomandan-
du-se principelui ardelean va ajunge mai usor la Villa &Arita,
neputand sa prevada ca avea sa se ridice din chiar caderea
lui Rakoczy si a aliatilor sai.
Silil astfel sa caslige intaiu prictenia incredintata a Turcilor,
pentru ca apoi sa poala obtinea Domnia, cu tot zelul pe care-1
arata.se de cite qri i se daduse prilejul si cu toata fligaduiala
de a trace candva la singura credinta adevarald, Mihnea era
departe de a fi un, prieten al tor, cum era socotit in de obste,
Gaudul lui cal ascuns si primejdioasa-i purtare se vadesc
ante° Iconvorbire cu secretarul Ballarino, caruia-i ceru in
toamna anului 1655 o Intrevedere secreta, ca sa nu fie cu-
noscut de altii si sa-si poala impartasi gandurile fara teams ".
In convorbirea pie care o avail In taina prelendentul zugravi
situatia in care se gasia si planurile lui de viitor, cerand si
ajutorul Venetiei pentru a le putea aduce la un bun sfarsilf.
1Mi lmea arala In lre allele ce pret urias ii cer Turcii pentru
Domnia mlunteana, si marturisi ca nu are de uncle sa pliileasca
o suta de mii de galbeni, ca,ti i se cerusera, de si are destulre
mijloace pentru a trill cu cinstea cuvenita nasterii sale". Der
dart apoi ca in fundul slifletului nu are decat dusmanie peu-
tru Turci, NA de cari se arala totusi atat de supus, si Infatisa
pregalirile pe care Inca de alunci le ineepuse impolriva tor.
Spuse ca a intrat in legaluri cu Cazacii, cari se arala dornici
de a lupta cu paganii, dar recunoscu ca n'are prea mulla in-
credere In ei, de oare ce nu sant deslul de slatornici. Multi
crestini dintre cei Can gemeau In stapanirea Musulmand, si
mai cu saint Grecii Mainati, erau gala sa se razvraleasch la
un semn al lui; regele Spaniel i-a filgaduit de asemenea spri-
jinul sau In lupta pe care a pus-o la tale. Ca sa porneasca
insa aceasta rascoala, declara ca are nevoie si de sustinerea
www.dacoromanica.ro
Republicei Serenisime, caci stia ca nu va putea sa ajunga

la vre-o izbanda numai cu putinele sale mijloace. Incheie spu-
nand ca, data ar fi incredintat ca dogele ii va da ajutor, mai
ales cu eorabii $i arme, s'ar hotari sa Intre in. actiune 5i sa
ridice imipotriva Portii pe creginii cu cari are tainice lega-
turi, sigur fiind ca prin. bunele sale cunostiote ale locurilor si
ale starilor tureesti biruinta n'ar putea sa-i lipsoasc5.1.
Comuniccuid Senatului din patria sa aceasta Intrevedere, Bal-
larino intreba ce trebuie sa raspunda la propunerile preten-
dentului donmesc. De $i Venetia era direct interesatrt in aceasta,
chestiune, fiind in razboiu cu Turcii $i bucuroasa de not ali
ante, totusi in. acel moment Senatul nu vazu foloasele unci
legaturi de felul acesta, poate pentru ca spera sa incheie
pace curfirid, $i rrtspunse representantului salt sfatuindu-1 sia
ineeteze discutiunile pe aceasta terra primejdioasa, ca nu curnva
sa se iveasca din pricina for alte incurcaturi 2. Asa $i facu
Ballarino, dar cu grija de a pastra simpatia lui, pentru cal
are multi pToteclori in seraiu", $i un refus direct ar fi putut
sa jigneasca. $i sa-i Med dusman pe aoest pretendent at5.1. de
bine vazut. Secretarului i se paru de altliel ca Mihnea insusi
incepuse sa -$i dea sama ca nu a sunat Inca ceasul realisarii
planurilor lui, caci it socoli acum mai putin dornic de ase-
menea ispravi, si puse aceasta schimbare in santa noilor sucoese
oblinute de Turci la apararea AIonenbasiei 3.
In realilate insa Mihnea era departe do a pierde speranta
Domniei; numai directia incercarilor lui se schimbare. Inca din
1654 el intrase in legatura cu capuchehaielele ardelene, Rican-
du-li tot felul de servicii marunle $i procurandu-li informatii
asupra chestiunilor care-i inleresau, numai penlru a-$i atrage
simpalia tor, si prin aceasla in mod indirect favorurile princi-
pelui transilvanean. Feciorul lui Radu-Voda e cu adevarat
un desaviirsit voitor de bine al Mariei Tale", scria Thordak,
agenlul ardelean din Constantinopol, catre Rtikoczy; nu as-
Leapta nimic, vrca numai sa ajungil in cuno$Linta Mariei
1 Ballarino eatre Doge, la 9 Oclombre 1655; Hurmuzaki, Docn-
mente, 112, pp. 22-3.
2 Dogele ciltre Ballarino, 2 Deeembre 1655; ibid., p. 24.
1Ballarino cgre Doge, 28 Februar 1656; Hurmuzaki, Documente,.
V2, p. 27.
www.dacoromanica.ro
96 Al. CiorAnescu
Tale. El asa spune, ca isi cunoaste ceasul s6u" 1, si in astiop-

tarea acelui teas se strAduise sa -si culeaga prieteni printne
represintantii Puterilor strain.
Prin luna Ianuar 1656 un numar de Fanarioti, hnpreund cut
Mihnea, se Intalniau in taina in casa unui oarecare Jidov Di-
mitrachi, si puneau la cale o Intelogere pentru rlisturnarea
lui Constantin Serban si a lui Gheorghe ,$tefan; detronarea.
Domnului miuntean ar fi urmat sa se faca In folosul lui Radu
Leon, de oare ce, dupd cum raportau capuchehaielele ardelene
Matei Balogh si Jacob Harsanyi, data ar fi Donut fiul lui
Radu-Vodil, care nu iubeste pe Greci, aoeia n'ar putea sa se
Imipace cu dinsul" 2, oeia ce con.stituie coca mai bimii desvino-
vatire impotriva acusdrii de grecofilie ce I $'a adus. Co.mplotul
ins era sorlit sa nu reuseasc5., si Mihnea nu-si Intrerupise
bunele oficii fata de TransilvAneni: Feciorul lui Radu-Vodd
Oferti Milrici Tale plecatele sale servicii; s'a Incredintal en
totul Mariei Tale, si roaga pe Maria Ta sit nu-1 scoata din.
gratia si din bundvointa Mariei Tale" 3.
In lunile urmaloare el avu si un conflict cu Constantin, pe
care poate 11 ajutase In vre-un chip, In urma interventiei lui
Rakoczy; nemultiimit de purtarea Dommului muntean, Mihnea
punea pe capuchehaiale sa vesteasca pe Crain ca el Mial as-
teapta putina vreme, si, data va vedea ca din parlea Voevo-
zilor e tinut numai cu minciuni, in cele din urma" va avea
grijA numai de sine Insusi; credinta Ltd de Maria Ta nu o
pdrdseste, dar nu poate suferi ca Voevozii sa se joace asa cu
el, socotindu-1 ca pe un copil" 4. Nelatelegerile acestea aveau
sit' alba urmari si mai serioase, de oare ce 11 certard si cu
unii din demnitarii ceiSnai de saml. ai Port.ii, si la un moment
slat se vorbia chiar de o eventuald izgonire a lui 3.
Norocul Ins5 nu-1 pArasi, si peste doi ani Mihnea pulu sa -si
vadd dorinta 1mplinindu-se prin mazilirea lui Constantin. Ale-,
gerea Portii se oprise asupra lui In accastii imprejurare mai
ales pentru ea, fiind crescut la Constantinopol, era considerat
1 Monumenta Hangariae Historica, XXIII, p. 298.
2 Ibid., p.. 311.
3 Ibid., p. 311.
4 Ibid., p. 362.
6 Ibid., p. 399.
www.dacoromanica.ro
toomnia lui Mihnea III (Miltail Rada), 1658-1659 97
ca unul dintre cei mai credinciosi slujitori ai Implirgtien ca

de la inima for 1-au ales si 1-au facet Doran T aril-Roma-nese,
spun; c ro n i car Lil 1.
Chcltuielile lui la urcarea in scaun. s'ar ridica, (410 uncle
s000teli, la patru stile de miff de taleri, treizeci de nmii costandu-1
numai clarurile in bijuterii. matasuri si pielre scame infatP
sale slavitului Padisah 2. De suma aceasta enorma nu putea
dispune, decal imprumulandu-se; de altfel, date fiind nume-
reasele lui prielenii la Constantinopol, se pare ca n'a fost greu
sa gaseasca creditul necesar. Prielena lui, Alicia, sotia proLec-
torului Chenaan, II iMprthinulase fara dobanda o gula de pungi,
adicil cincizeci de mill de taleri 3; alle Lreizeci de pun,i be
lug cu imprumnt de la doi Evrei, Muceaciu si Ibraim-Celebl,
slujitori ai Sultanei, care poate it va 'Ii pus in leggturg
cu ei 4.
In afara de acesle sumo, Mihnea nu se va fi sfiil sa im-
partg. la Constantinopol tot atat do bogate fagaduieli. Inteade-
vAr, nimic nu ne opreste sa credem, ca e adevarala stirea untAii
contemporan, ca pentru a obtinea Domnia a trebuit sa flIga
duiasca aceleiasi Validate nu numai ca se va turci el insusi
dar ea in trei ani va introduce islamismul pe intregui cuprin-
al terii ce i se dadea in stapanire Dar, in sfarsit, dupd alatea
mnilinti si prefacaLorii, dupa intrigi si cheltucli nesfarsite,
Mihnea-Voda isi ajunse scopul si primi coroana pentru care
intrebuintase atata fatarnicie. Care era gandul sau de Domnie,
aceasta o stia el de la inceput, si trcbuie s'o fi stilt si eel cari-1
cunosteau destul de aproape pentru a antra in impatasirea
unei asemenea taine 6.
1 Stoica Ludescu, p. 346; cf. Hurmuzaki, Documente, lXl, p. 148.

2 N. Iorga, Studii gi documente, XXIII, p. 229.
3 Antalffi, Calatoria lui Evlia Celebl, p. 30.
4 Urmand ca acesti Evrei sa se despagubeascit din veniturile ocne-
tor, care insa fusesera instrainate fara justificare de doi boieri ai
lui Mihnea, s'a nascut de aici un proces pentru care v. Iorga.
Studii Documente, V, p. 123.
5 Gh. Krauss, I, p. 382.
6 In genere istoricii n'au bagat de sama cat de vechiti c dorul
de rascoala al lui Mihnea, si de aici gresita interpretare a politicii
lui. Cf. Ludescu p. 346: Si gura fagaduia for acestea, iar din
inima gandia, daca va apuca Domnia, sa se scoale cu army asupra
7
www.dacoromanica.ro
98 Al. Cioranesett
La urcarea pe tron Milmea-Voda trebuie sa fi lost un barbat

[recut de al treizecelea an al victii. Infatisarea lui era insa
atat de tinereasca, incat, cu trei ani mai inainte, raportand
convorbirea pe care o avus3 cu dfinsul, secretural vonetian.
Ballarino 11 credea un ISnar de vrc -o douazeci de ani- L. Toti
cei cari 1-au cunoscut mai de aproape it infallsaza ca pc
un om de o neobisnuita valoare", fie din pricina inclinarilor
sale artistice, fie pentru ca e atat de statornic in ze,lul sau $i
in dragostea pentru erestinatate, meat nu se Leme ca vat
pierde Domnia si viata in lupta impotriva mahomedanisaniu-
lui", fie pentru alesele sale calitaii, 5i priceperea lui dk.p
sebita, de care Paul din. Alep se arata surprins
Din causa propunerilor pe care viilorul Domn i le Meuse
in taina, si a necredintei lath de Turd, doveclite in felul
acesta, Ballarino it socolise pe Mihnea deslul de nestatornic
si prea putin prudent, iubitor de lucruri rare $i aventuroase";
bailul marturiseste insa si el ca acest principe e extrem de
activ si ca nu doarme deck o juniatate de oard pc noapte,
lucru care si lui i se pare de necrezul3.
Turcilor". Acelasi lucru in memorialul solului sau la Cioranescu,
Documenle: Come Sua Eccelenza poslo fu net paterno dotninio,
subito, et ancora avanti, ha pensato di agiutare In Christianitni...
E questo Sua Eccellenza non lo fa per qualche inleresse, ma per
mero zelo di religione, per la quale e parato di sparger it sangue".
Hurmuzaki, Documente, V2, p. 22. Des Noyers, p. 407, stie ca
Mihnea e un jeune Grec". In Ortelius rediuiuus et continuatus,
Frankfurt am Main 1665, II, p. 280: Der Furst atts der Wallachey
(dessen Bildniss auff der 'nit N. 6 bezeichneten KupfTer-Viatten
zum fiinfften zu sehen), ist ein Wacker Herr, von etlichen and 40
Jahren". Portretul indicat e dat ca fiind al lui Mihnea, dar fragmental
atat e supt data Septembre 1663, incat nu se poate decide dack Dom-
nul trecut de patruzeci de ani e Mihnea, sau Grigoras Ghica, Domn
al Muntenia la acea data.
3 Hurmuzaki, Documente, Vi, p. 66. Nu cunoastem niciun por-
lret autentic al lui Mihnea. N. Balcescu, Bulelin despre portreteic
principilor rcirii-Romelnesti si a Moldauiei, in Magazin lstoric, IV
(1847), pp. 218-9, a aratal di portrait' gravat de Widermann, Comi-
tium gloriae centum heroum, s. 1. 1632, pl. 93, si Inlitulal Vaivoda
Michael",, nu e al lui Mihai Viteazul, si 1-a atribuit lui Mihnea,
basiindu-se pe data, 1651, a gravurii; el represinfa in realitate tut
Mihai Viteazul fictiv. Nu poate fi Mihnea, care la area datii nu
www.dacoromanica.ro
boinnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 99
Do asenteneu Damn avu parte Muntenia In acele vremfuri

de tulburare. Din prima clipd a aseza.'rii sale in Scaun el dada
dovezi do neasteptald sarguintd, pornind oranduieli prin care
tara avea A. se Intocineasca din nou, si care ii alraserd recu-
nostinta de scurta duratd a supusilor sdi: $i se bucura toti
de ansul, si le parea bine, g'a..ndind ca este credincios Turci-
lor, si el va purta grije tdrii si o va aseza; si incepura toll at -1
lduda, ziednd ca Domn ca acesta n'au mai venil In Tara-
Romaneased, intelept si vrednic, si este ca un sfant51.
Domnia lui Incepuse tolusi in imprejurari din cele mai
grele. Razboiul, cu pribegiile lui, si jaful tatdresc istoviserd
tara; pustiirea era alai de Intinsd, luck un calator spunea c
nu se poate merge, pe oricare drum al Mun.teniel, fall a In-
talni la fiecare pas un cadavru 2. De an'. parte, noul Domn
era un om sdrac", cumi spune si cronicarul, si nu avea din
ce sit plateasea pe Tatarii cari venisera in slujba lui, si cari,
ispravind razboiul, Isi cerusera lefile ca sd se intoared acasd.
Milmea insd abia gasise din ce sd implineascd banii pentru,
Turcii cari-1 Insotisera de peste Dtmare, and palruzeci de
pungi de bani lui Cadr si alte doudzeci de pungi capugiului
era nici cunoscut, nici Vaivoda", si nici Michael". D. A. Sturdza,

Memoriu asupra portretelor Domnilor romdni, in Columna lui Tro-
jan, V (1874), p. 220, si in Ana tele Academiei Ronulne, 1, 7 (1874),
p. 145, semnaleaza un portret al lui Mihnea la °Hellas redioivus
et continuatus, II, pl. vi, No. 5, care nu e decal o contrafacere a
gravurii lui Widemann, si un altul, atribuit lui Mihai Viteazul, in
Biblioteca Romaneascii a lui Carcalechi, unde nit se Oseste in rea-
litate decal o inchipuire romantics a pictorului Lecca. Portretul din
Widemann e reprodus de N. Iorga, Portretele Domnilor romdni,
Sibiiu 1933, pl. 112, si de Xenopol, VII, p. 161; col din Ortelius, de
Ionnescu-Gion, Istoria Bucurestilor, Bucuresti 1899, p. 417, unde e
glribuit lui Mihai Viteazul, si p. 248, ca fiind al lui Mihnea. Gal.
Gualdo, Storia di Leopoldo Cesare, vol. I, are la inccput o Nola
Belli ritralLi ch'entrano nel primo Como ": dupa ea, la p. 480 ar
trebui sä fie un portret al lui Giorgio Michna, Principe di Vala,
cchia", care lipseste in exemplarele vazute de noi. N. Iorga, Dona
contributii, p. 468, credo ca portretul de Domn roman necunoscut
reprodus ca frontispiciu la Acta si ragmente, vol. I, ar putea fi ni
lui Mihnea. Poate al lui e col din Biserica Domneasca din Targoviste,
atribuit in genere lui Radu Mihnea.
2 Monumenta Comitialia, XI, p. 380.
www.dacoromanica.ro
100 Al. Ciordneseu
cu care venire de la Adrian 'opal I. Pe Tatari ineered sa-i inui-

tarneasea cu fagaduieli, indatorindu-se sa li plaleasea mai tarziu
cu asupra, mai mnit decal li s'ar fi cuvenil pentru slu1jba
Muth.; aceia Msa nu se Impacara cu vorbe, si pentru a se
despagubi, jafuira satele parasite de locuitori, lufind in robie
pe cci cari mai ra,mlaseserd pe la casele tor, ca si pc cei ce
abb. acum se intorceau din munti si paduri 2.
NurLarul color prinsi cu arcanul prin sate se ridicd la o
.-uta de mii de oameni 3. Do-11mill col non catita sa impiedece In
masura ptuterilor sale aceste pradaciuni, si multi din cci robiti
au lost rascumparati pe loc din averea lui, call va fi avuL
pc atunci 1. Turcilor, carora li pulea iimpune mai usor poH
runcile lui, nu li Ingadui sa rob3asca pe nimeni; Tatarii insd
jafuira cu multa cruzimie, dupa obiceiul for de toldeauna,
arzAnd si nimicind tot ce nu puteau sa duca cu ei, asa In-
ca In urma for nu ram,ase decat cenusa prin care isi Insem-
nascra drum al 5.
luclala dupa plecarea tor, Milmea-Voda incepu opera Cie
refacere a terii. Pentru a face pe fugarii cari Inca mai pas-
trau credinta fostului Donm sa se Inloarca In satele pustille,
el raspandi fagaduieli de pace si de iertare, in urma carora
toti cei bajenariti prin munti si prin codri, si mare parte din
ostasii lui Constantin impreuna cu ei, se Intoarsera la vetrele
parasite. Vazand ea e amenintal sa ramana singur in pribegie,
parasit de parte din boierii si slujitorii cari-1 urmasera In
Ardeal, fostul Domn se grabise sa-i lege pe ceilalti prin jura-
maul ca-i vor ramanea credinciosi, si obtinu de la Rakoczy
Inchiclerea trecatorilor din Muntenia pentru pribegii cari ar
mai fi vrul sa. se Intoarca in. tara. Mihnea scrise atunci prin-
cipelui ardelean, cerand sa se lase boierilor fugari libertatea
I Paul din Alep, p. 235.
3 Cifra ar putea sa fie exagerata, de si e data de izvoare sigure
(cf. I. Nistor, p. 29 si A. Szilagyi, Frank A. orszaggyulesi tfulasitirsai,
p. 36). Paul din Alep, p. 235, da 70, 80 sau 150.000 de robi; alto
izvoare mai indepartate den atonal 10.000 (llurmtizald, Fragmenle,
III, p. 242; Cioranescu, Documente, p. 130; G. Gualdo, I, p. 71).
5 Un tablou al Alunteniei dupa lupte Bi jafuri, in Monumenla
Comitialia, XI, p. 380.
www.dacoromanica.ro
sa se Impace cu Domnia cea noun. Raspunsul Ini Ralcoczy fw

o scrisoare ,,aroganta si plina de insulte"1; mai larzitt insa,
cand intelese prielenia vecinului sau pentru partida cresti-
neasca si folosul pc, care ar putea sa-1 (raga dintr'insa, treca-
Lorne fura deschise, si multi dintre boierii cari lsi p-usesera
iscalitura si pecetea pe actul solemn Incredintat cu putin Ina-
inte lui Constantin, se intoarsera sit jure credinta lui Mihnea.
Donmul ccl nou fi primi pe toti cu bunavointa si milostivire,
si, uitand ea fusesera slujitori ai rivalului sau. Ii intoarse in
vechile for dregalorii si slujhe, sperand sa castige in ci ere-
dinciosi prieleni si partisani 2.
In felul acesta Mihnea isi intregi si divanul, care apare la
Incepultd Donmiei lui lipsit de o sama de dregatori, in absenta
boierilor aflatori in tabara dusmana, si nu capilta o forma-
tiune stalornica decat In lunile urmatoare, cand cci mai multi
dintre fugari se Intore. Unora dintre ci Mihnea li dele in
noul divan chiar dregalorii Julai ir..alle decal cele pe care le
avura inainte. Astfcl Preda Brancowanu, care nu se afla in
Sfatul domnesc din cele d'intaiu luni ale acestei Domhii, fiind
pribeag eu Constantin in Ardeal, se intoarse grin luna Main
1658, eapatand iertarea Doinnului, care it fa 'u Mare Ban 3.
Constantin Cantacuzino, fostul Postelnic, se intoarse iii hula
urn.alcare si el, si dobandi Logofetia cea Mare 1; in local lui
1 Ibid., p. 380.
' Paul din Alep, p. 236.
3 In documentul citat din 2 Main 1658 (Arhivele Statultii, Copio
no. 206 vn), Preda nu se alit printre boierii de divan. Pentru prima
°aril apare la 5 Iunie 1658 (C. Mano, Documente din secolele al
XVI-XIX-lea, priuiloare la familia Mann. Bucuresti 1907. p. 22':
la 10 Julie Mihnea ii intareste mosia Comosteni. Cf. A. F. Robeson,
Cartea de hotrirnicie a mosiei Ganjoua-Comosteni gi Ghighera din
districtul Dolj, Bucuresli 1892, p. 4, si P. V. Misturel, Genealogia
Neisturelilor, in Reuista pentru Istorie, Arheologie $i Filologie, XI
(1910), pp. 311-2. Cf. si Cior.:incscu, Documente, pp. 107-71.
4 Lipseste la 5 Iunie 1658 (C. Mano, Documente, p. 221, local lui
fiind Villa de Radii]. biv Logofitt. Apare la 11 Tunic P. V. Niislurch
Genealogia Nasturelitor, p. 311; cf. actul din 12 Tunic la C. Mano,
Documente, p. 21). Fitil lui, Draghici Cantacuzino, e printre semna-
tarii jurilmantului cittre Constantin, N. IorgaVtudii si Doeumente,
V, p. 57), dar s'a Intors si el, obtinand uncle inishini diploma Lice de
la Mihnea (M. Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga.
Bucuresti 1902, p. 105).
www.dacoromanica.ro
102 Al, Ciorgneseu
fu numit post:chile Iordachi Trufanda, nepol al cclui cart

avusc aceiasi dregIttorie supl Radu Mihnea, tatal noului Doinn1.
Mai apar in acest limp in Sfatul donmesc un Barbu Poe-
naru, Vornic de Tara-de-Sus, si un Manul, un Grec adus de
Mihnea de la Constantinopol, Vornic de Tara-de-Jos; Parvu
Vladescu e Vistier, un Udriste, de familie necunosculg, Spg.-
tar, si Eustratie Leurdeanu, sotul unei nepoate a lui Mi hai
Viteazul, Cluoer. Cella lti sant. Badea Stolnicul, Mania Comi-
sul, inlocuit curand cu Radu Mihalcea, Mihai Iliirjetoianul
Sluger, Ghctea Paharnic si Vladislav Bengescu de la Belcin,
Pitar; in urma tuturor, in. locul modest pe care 1-a pastral
toldeauna, se va unai pomeni calava vreme in hrisoayele Dom-
nesti si Udriste Nds Lure' al doilea Logo MI, care dispare fgrg
urma peste cateva luni.
0 inovatie curioasa in alcatuirea divanului e introducerea
celor douri Vornicii pesle fictivele Teri, de Sus si de Jos, inipru-
mutata de la Moldoveni, din pricini care nu se vad. Reforma
aceasta, al carii rust nu putea, de altfel, sal fie prea mare
in Muntenia, unde exista de mai inainte o scindare adminiS-
trativg. in fiinta Bgniei, a ramas in vigoare numai in limvul
Domniei lui Mihnea, fiind indata pgrasita de urmasii Jul.
Vistieria terii, atat de stirbita de razboaie si datorii, putea
fi s000tita acum ca inexistentg, de oare oe Constantin, conside-
randu-se mostenitor al intregii avcri ramase dupfI Matei Ba-
sarab, si-o Insusise si o luase cu el in Ardeal, ascunzand in
helesteul de la Dobreni si parlea pc, care nu putuse s'o clued,
Mihnea gasi deci tesaurul public pustiu si impovaral de da-
torii, de o parte, si, de alta parte, venituri minime pentru vii-
torul apropiat, date fiind imprejurgrile atilt de tulburi care
sleisera cu tolul izvoarel: de incasgri. Primul grind al noului
Domn fu deci in spre o serie de ingsuri menite sg. restabi-
leascg echilibrul financiar.
Indata cc ajunse in Bucuresti, Mihnea randui printr'o ho-
tgrire preturile bunurilor, poruncind sä se compere si sä se
vandal cu preturi iefline" 2, stabilind astfel preturi miaximale
1 Despre el, si despre divanul lui Mihnea In general, v. Gh. Glii-
bi#nescu, Divanurile domne$ti din Muntenia $i Dloldoua in secolul XVII,
in Arhiarz, XXVIII (1921), p. 46.
2 Antalffi, Calatoria Irti Evlia Celebl, p. 30.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea HI (Mihail Radu), 1658-1659 103
pentru a combate scumpelea si a Inlesni circulatia milrfurilor

din tart. Incurajarea comertului a fast una dintre grijile lui
cele mai de sama: Pe ncgustorii din poporul lui Muhamanefl
ii anAgia mereu cu astfel de vorbe: St venili iarasi en hogatele
voastre Marfuri, si sa negustoriti cu etc; va dau vout cu
preturi ieftine mtrfuri de care n'ati mai vazut si n'ati mai
sliut"1. Dar nu =Mai pc Musurrnuni i-a alms in spre tart 2:
neguslori din bate partile Incepura sit strabata din nou dru-
murile Muntene, ca In vremurile cele bunt, atrasi prin pri-
vilegii, Eigaduieli si ieftinatatea reala a pietii, si Tniscarea eco-
nomica deveni din nou mai vioaic. Astfel datorita mastrilor
dictate de Mihnea ,,s'au Ingramadit. In Iflak atati oameni cu
marfurile for boggle, incal. dupe socoleala, s'au varsat in.
partite Iflacului lmiirfuri in valogre de z^ce hasnale egiptene" 3.
Dar aceste mastri, menile sa realiseze Intr'o perioada ;Mai
Indelungata prosperitalea economics a terii, nu puteau sit urn-
ple vistieria atat de rapede pe cat ar fi dorit-o noul Doman.
Avand nevoie de multi bani pentru pregatirile sale, Mihnea
anti st si-i procure printeun mijloc non, care se clovedi eficace,
dar contribui sa-i Instraineze simpatia boierilor sdi: mijlocul
acesta fu Introducerea raseulmoirarilor silite de rumanie.
Inainte, aceste rascumparari s^ faceau In chip obisnuit prin
Intelegerea partilor, adeca, de Cate on proprietarul convenia
sa fie platit cu bani In schimbul libertatii acordate serbilor
sat. Mihnea Incepru prin a acorda dreplul de raseumparare,
fart vre-o alit Intelegere speciala, tuturor rumanilor de pc
mosiile doMnesti, si, mergand apoi mai departe, fi constranse
sa platea.sca taxa ce Ii fusese fixala In acest stop, fart a-i
mai Intreba daca ci Insisi vor sa se rascum pore, sau nu. Des-
tule acte din vremea aceasta arata cum, ahia venit la Domnle,
1 Ibid., p. 30.
1 V. un hrisov de scutire pentru cei ce fac negot brasovenesc, din
28 Mari. 1659, citat de N. Iorga, Socotelile BrasounIni (Acad. Rom.,
Diem. S. Istorice, II, p. 21 [1898-9]), p. 212; copie fotograficA la
Academia Romans. No. 20/xt). Textul lui e aproape cnvant de en-
\rant reprodus In brisovul din 28 Iannar 1665 al lui Radu Leon,
publicat de D. Z. Furnia, Din isforia comerfnlni la Romdni, Bucuresti
1908, pp. ix -x.
8 Antalffi, p. 30.
www.dacoromanica.ro
104 Al. Cioraneseu
Mihnea-Voda au zis ca lui nu-i trebuesle sate", si, lrimitfind

slujitorii sai Intr'unul din salele ce-i apartincau prin dreptul,
de mostenire a Domniei, au apucat cu mare stransoare sa
dam bani, si i-am dat" 1.
Domnul exlinse apoi acelasi drept de rascump5rare si asu-
pra serbilor de pe proprielati cc apartineau unor boicri ju-
decati si condamnati de el ca tradatori, averile acestora ire -
can1l si ele prin. chiar acest act la posesiunea Defmlniei; astfel
dupa moartea lui Preda Brancoveanu, Inlauiplala curand, au
inceput SA rascumpere salele si a lua haul de pro hi rumani,
facandu-le carti de slobozie si de judecie" 2. Si in cele din
urma dreptul de a core rascumparare, chiar Impolriva vointii
proprietarului, se extinse asupra tuturor rumanilor din tars,
chiar a color manastiresti; eliberarea deveni o formalilatle
dintre cele mai simple, Inlaturandu-se ()Hoe forma de Inte-
legere sau de judecata In fata divanului, si obtinandu-se ciirtilu
de libertate In schimbul simplei achilari a sumei cuvenite
de bani 3.
iMergand Inca mai departe, Domnul Ingildui, din aceleasi
motive, ca rumanii can abia dobandisera libertatea sa fie In-
scrisi printre breslasi, In once treapta ar fi voit, in schimbul
unei sume proportionate; In felul acesta pe multi dintre oci
sloboziti i-au scris la slujba, unii paharnieei, altii la alto
bresle, cars uncle s'au polite 1. Vistieria gasi aslfel 'un nou izvor
de venituri, care trebuic sa fi fost destul de bogate, dat fiind
Tnarele numar de HiscuMparari savarsite dupa noile normie.
De altd parte cliberarile rumanilor mai aveau si folosul ca
ingaduiau teranilor sa se toemeasca cu lean: In oastea pe care
Domnul lncepuse toenaii atunci s'o organiseze; proprietarul,
silit sa recunoasca libertatea oamenilor de pe rnbgiile lui, nu
se mai pulea impotrivi la plecarea ion in slujba Domniei, si
astfel contingentul de Romani din armata lui Mihnea va fi
fost mai Mare decat in armatele Inaintasilor sai.
1 N. Iorga. Studii $i Documente, IV. p. 479: ace14 act is Gb. Ghl-
banescu, Surete $i izuoade, VI, p. 79.
2 Document de la Serban-Voda, 17 Iunie 1679, la N. Iorga, Studii
gi Documente, V, p. 306.
3 Ciora'nescit, Documente, p. 180; N. Iorga, Studii $i Documente,
VI, p. 601; cf. ibid., V, p. 123.
4 N. Iorga, Studii $i Documente, V, p. 306.
www.dacoromanica.ro
Refacerea acestei ostiri a fost grija de apetenie a Incepu-

tului Domniei lui Mihnea. Cu cativa ani Inainte, rascoala Sei-
menilor si Inabusirea ei sangeroasa nimicisert si resturile unei
armate permanents; indata ce-si vtzu asezata Domnia, el in-,
cepu sa reorganiseze vechile corpuri cle ()lisle, ftclindu-si slea-
guri multe, si tunuri, si ierbarii", si, cheintand lefegii supt
aceste steaguri, inloclni corpuri not de dorobanti si de Seimcni,
de a crtror inarmare se ingriji de asemeni. Isi intrtri apoi ro.se-
dinta, pc care si-o asezase vremelnic la Bucuresti, ridicand uu
zid initril de jur imprejural mantstirii Radului-Voda I.
Din grija pentru inarmarea noii sale ostiri. el interveni iii
urine. la Poartt, plangandu-se ca Donmul cel vecitiu blase cu
sine, la plecarea sa in Ardeal, trei tunuri care apartineau
terii, si vistieria lui Matei Basarab. La cererea lui, un Mink
turoesc infra in luna Italic in Ardeal, pentru a le sere inapoi;
mai Inainte de aceasla solic RakOczy primise fart indoialt
scrisori prin care, ca si Sibiienilor cu putin mai tarziu, llili-
nea -Vodia nu va fi lipsil sa-i arale ca acele acme le pofleste
numai pentru binele crestinalatii, ceia ce 31 va fi hotaril pc
principele ardelean sit i le trilmila .111111,0i 2, (IC Oart.' CC aVi'a tot
interesul sa-1 castige de partea sa. lialuiczy nu pomenise inst
nimhc despre vistierie, care-i era de m'ai mare folos Hind In
stapfinirea lui Constantin, decal. ar fi putul sa -i fie °data Ire-
cuta peste hotare.
Cu eke lunuri mai rtmtsesert In tart si eu cele dont
tunuri pistrealnice" pe care le ceru in urint cu platii do in
Sibiiu, ragaduind ca le va intrebuinta dear ,,sere folosul bine-
lui dumnilor-voastre"1, lliltnon isi alcatid o arlilerie pc care
Inca se sill s'o mai iml)ogateascii. Asifel gurile de foe adusc
pentru trebuintile rtzboiului do Turcii can it insolisert la
venirea in tart. le °Minn penlru el, invoindu-se in aced stop
cu pasa de la Si listra, supl pretext ca se teme de o nout. na-
vtlire a lui Constantin L. Cu etc numarul Itunrrilor de care
1 Stoica Ludescu, pp. 3-16-7.

I G. Krauss, I, p. 313; Paul din Mep, p. 213; Cioranescu, Docu-
mente, p. 134.
4 G. Krauss, I, p. 383.
www.dacoromanica.ro
106 Al. CiorAnescu
dispunea artilcria lei se ridicti la vre-o doutizeci 1; armala era

de aseinenea Inzestratti cu cantittiti suficiente de pulbere, dar
ii liptiiau Imesterii can sit fabrice ghiulclele necesare, si do
aceia se Ingriji mai tarziu la Venetia a eere oamemi priceputi,
in acest stop 2.
In felul acesta armata munteana s.. reorganise alai in cc
privege unitatile, cat si armamentul; ea suferia totmi de o
Mare scadere, care era lipsa de discipline, fireasca la tripe
proaspat recrutate, $i care avea sit se dovedeasca In curand,
In Imprejurari atat de grele pentru Domn. Inselandu-se asupra
adevaratului stop urmarit de aceste pregatiri care ar fi trelmil
se dea de bitnuit, prin asiduitatea for col putin, Turcii 11 aja-
tarti ei insisi se le desavar$easca mai curand $i sit -si procure
armele pe care avca se le Intoarca apoi Impotriva lor.
cDc si tulburat de atatea fritmantari si preocupat mai cui
same de masurile economise si de pregatirile militare, Ince-
putul Domniei lui Mihnea avu totusi parte si de Inftiptuirea
unei opere de pace de un caracter putin obisnuit. In primal
rand west Domn care se artitase la Constantinopol atilt de
dornic se primeasca Invatatura profetului lui Allah si imbra-
case chiar semnele vredniciei de a fi musulman, odata ajuns
In tart, se dovedi de o religiositate si de un zel fate de orto-
doxie care minuneaza pe cei ce-1 cunosc. Paul din Alep,
care a petrecut cateva luni la Curtea acestui Do= si al carui
patron, patriarhul Macarie al Antiohiei, a avut adese ori cu
Mihnea convorbiri subtile asupra unor subiecte privitoare la
credinta crestina, se aratti uimit de pietatea lui si de intinsele
lui cunostinte de teologie. Mihnea se spovedeste in Inceputul
fiecaril luni, si mi lipse.ste de la biserica niciodata. Cat de
sincere erau trecutele fagaduieli de turcie, o spune el singur
acum, sand marturiseste ca, In cei clouazeci si cinri de ani pe-
trecuti in Constantinopol nimeni nu 1-a putut abate de la
credinta 3.
1 Maim d i snlul lui in Apus (Ciortinescu. nornmnfe, p. 28).
Paul din Alep (15 cincizeci 5i trei de guri, intro care trei tunuri
cu tale sapte guri fiecare (p. 213): e deci probabil c5 solid ail
num5rut pieselor, nu al gurilor de foe.
2 Ciorlinescu, Documrnfe, p. 28.
www.dacoromanica.ro
Manifestdrile exterioare ale devotiunii noului Doinn se ca-:

racteriseaza mai cu said prin introdueerea in ceremoniile
religioase a unor obiceiuri noi, imitate dupa tipicul oficial
bizantin. Astfel acelasi Paul din Alep observa ca serbaloarea
Floriilor a fosl celebrald de Mihnea inleun fel neobisnuit p5niI
atunci in pArtile acestea, intocmai ca tarul din Moseova";
insotit de Mitropolitul imbracat in odajdii, de tot clerul, de
boieri si de numerosi poporeni, Domnul Incunjurase capilala
pe jos, cu. calul de &an, Intr'o pompoasa procesiune 1.
Tot el a ajutat sa se ispraveasca Mitropolia cea noun, In-
ceputd la Bucuresli de lnaintasul sdu Constantin, si a larnosil-o
el Insusi, in Dumineca Tuturor Sfintilor, cu fastul de care
totdeauna i-a plAcut sd. se Incunjoare. Cu acest prilej se In-
tfunpla si un caracteristic incident: trebuintile ceremonialului
cerand ca Domnul sa aseze la un mommt dat at slujbei un
ban pe o icoand, i se infatisd o monetd turceascd din cele
care umblau prin lard; Mihnea insd o aruncd, si, certand pe
Vistier pentru ameslocarea argintului paganesc fn serviciul sa-
cru, puse pe icoand un ban unguresc, ca un simbol al directiei
in care avea sd priveasca 2.
In sfarsit, In ziva de Rusalii, adica la 19 Iunie 1658, Domnul
ceru Patriarhului ce-i era oaspete sa-I Incoroneze si sa-i dea
binecuvantarea obicinuita monarhilor". Ceremonia se sdvilrsi
de asemenea dupd formiele tin;paratesti bizantine, asa cunt nu.
se mai intamplase niciodald aici; a Lost. o Incoronare de im-
parat, dupa cum va spun mai tarziu un alt Patriarh cAldtcyr
pe la noi si cunoscutor al int,elesului tort sfintiri ea aceasta 3.
Condus de subtiori pilna la altar de cdtre Postelnic si Marcie
Cdmdras, Domnul priini de la Patriarh o cingatoare, o sable
si un sceptru, se puse pe frunte o scufie brodatd cu
si i
fir care costase cloud !mll de dinari 4. si care avea s<I tacit
obiectul glumelor contemporanilor sal. Incoronarea cu o senile
1 Ibid., p. 238.
2Ibid., pp. 243-4.
3 Dosoftei al ferusaIimului, p. 1205: --Tay otPlUd.v MIXvccv,61'n;-. ?711 -
MN; 8% tip" 13Xaxico, &SS 6i7 (3)v, oto >fjv etvcrceOpexp.p.ivo; xat &vaxxXlatccato;, Excov
npoain xx.t cpucrociiv xou:p6r7a. scat. T5cpov, 7Iptitov p.iv iaticp8ri gxet th; pczacXek "
www.dacoromanica.ro
108 Al. Cioraneseu
In locul obisnuilei coroane de our n'a lipsit a parea curioaqa,.

si, amintindu-si de vechile lui prielenii cu Islamul, unii au gasit
cu tale sa-si rada de Donmul care nu aflase altceva sa-si puny
in ell) decat loskiul"-ul de spahiu sau de ciorbagiul. Dar
Voevodul care aruncase banul paganesc oe Incercase sa pit-
trunda fn bisericA n'ar fi maul suferi o scufie ienioereasca
pe frunte, bite° clipa atat de solemna. Ea era un lucru la
care nu se mai gandiau acesti contemporani, pentru ca nu
mai fusese de Inuit pomenit, era amintirea palariei imparatesti
bizantine, de suet a aril tesatura de margaritare mai priVesc
si astazi atiltea chipuri de Imtparati, si de a arii traditic
pierduta numai un Indragostit al trecutului, cum. era Mihnea,
mai putea sa-si aduca aminte.
Primind pc frunte aceasla cununa cu alit de adanc si do
tainuit Into les, Mihnea intelege ca primeste ()data cu ea si a
misiune, si pentru aceasta misiune dori sa fie all om. El ceru
Patriarhului sa-i sclijmbc numele, si cel pe care si-1 alese In
locul lui fu al lui Mihai; Mihail era si un Inutile care se poLri-
via unei pretentii dr Irnparatie, si era in prhnul rand un
imbold pentru el insusi si o cinslire a aceluia ce-i fusese Ina-
intas pe Tronul mluntean si in vise, si pe care si-1 propusese
ca ideal al inchipuirilor lui de marire. Toate aclele cc ies dupil
data Incoronarii, si chiar cu cateva zile inainte de ea, din can-
celaria lui, a]easa cabeelarie, cum se cuvenia sa alba Voel-
vodul-poet, caci scrisorile si actele lui, romfinesti, slavone sau
latinesti, sant printre cele mai frumoase ale acestui veac,
nu -1 tinui numesc alifel decal Mihail Radu 2, de Si pentru su-
pusii sai, ea si pentru istorie, a urinal sa ramana tot Mihnea.
Hurmuzaki, Doctunentc, Supt. P, p. 215: Fallosi ongere el

coronare publicamente in chiesa da un calonico greco, non gift con
in corona, ma con toskiul, come portano li ciorbagi, cosa veramente
assai ridicola".
2 In hrisovul de la 2 Main 1658 (Arhivele Statului, Copie 206/v11),
deci inainte de incoronare, el se intiluleazil: Io Radul Voe-
vol; la fel in 10 Maiu C. Aricescu, Indite de document(' din 'Ilium
Statului, p. 106 , la 28 Maiu (ibid., p. 96) si la 5 Lillie 'C. Mann,
Documente, p. 21). Numele Mihail apare la 13 Tunic 1658 (Aricescu,
p. 106 , la 15 Tunic (Arh. Statului, Milropolia Bucuresti, PacheLul
30, No. 13. regest; cf. Aricescu, p. 18); si in tonic cele urmilloare.
www.dacoromanica.ro
Aceasta alat de ncobisnuitii ceremonic a incorondrii nu c

de altfel decal unul din mullele semne care tradeaze ambi-
tiilc si dorintile de miirire cc 1-au brand in loldeauna pc
tllilmea. Semnele acestea sant toale plinc de talc, si caracle-
riseaza o Downie plind de maretie si de iubirc de fast, pastrami
in multe imprejurari atitudini mai mull decal ind,Tenciente,
imperiale aproape. Nu c vorba de litlul de arhiduce, pe care
si 1-a luat Inca de la incepulul Donmiei 1; el nu arala ca era
un Domin fantastic, asa cum 1-au socotit unii istorici, pentru ca
Mihnea se credea Indreplatil se -1 poarle in virtutea vechilor
drepturi pe care Domnii munteni le aveau asupra painanlu-
rilor Invecinate din Ardeal. Daca e adevaral ca Mihnea if a
mai stapa.nit acele pamanturi, titlul pe care si-1 insusia astfel
nu era totusi decal o eluare a unci traditii uitale, cad in seco-
lul acesla el e ulliniul Doran care-si mai aminteste de ea2.
Printre senmele pomenile va trebui luata in sama in primal
Hind aparitia in steme a pajurei cu doua capvto, cmUh'niii
imperiald prin excelen.ta, pe care de la Incepul a inlrodus-o
in annele sale, in. sigiliu si pe steaguri 3. Acesl vullur bicefal,
care nu-si gaseste legaturi cu lraditia heraldica a terii, si care
represinta nu un blazon de suveranitale, ci de prelen.tiune,
daduse de gandit chiar si conlimporanilor sai; el nu s,3 explie4
decal la lumina viselor nutrile de Donun si a ambitiunilor care
1 Titlul lui complect e, in general: Din mila lui Dumnezen, lo

Mihail Radul Voevod si Domn (alte ori: si Ighemon al Tarii-
Romitnesti si Arhiduce al linuturilor de prin prejur". Arhiduce nu
mai apare de regula in al doilea an al Domnici.
2 Ea mai apare une ori la Matei Basarab; cf. N. Iorga, in Reaista
Istoricd, VII (1921), p. 187, si Ms. Academiei Romano 4391, fol. 59,
copie Indoielnicit a unui document al lui Matei. V. si I. Minea, Pier-
derea Amlafului si Frigciramlui, in Conuorbiri Literare, X1NIII (1911),
p. 800. De remarcat ca Herteg al Almasului si Fag5rw;.uini." 44 !::::
tuleazA une ori si Radu Mihnea, talal lui Mihnea (Condica Dlaniistirii
Radu -Vodd, la Academia Romang, Ms. 4985, fol. 1).
3 Vulturul bicefal purtand pe piept un scut crucial, apare ince-
piind de la un act din 27 Maiu 1658 (Academia Romilnii, Doc. Jo.
145 /cxcvni). Cf. N. Iorga, Steagul lui Milmea-Trodei Radii!, pp. 532-3.
Vignacourl, un calug5r contimporan calator prin Orient, observil ca
Mihnea a introdus nelle sue arme I'aquila bicepite con In corona
Imperiale". Hurimizaki, Documente, Supt. 11, p 213.
www.dacoromanica.ro
110 Al. Clorhnesed
singure ii oonferiau dreplul ilusoriu de a-1 folosi. Cu initial

in 'Irma el avea sa. bath' si o micaleta a lui, infatisanclu-i, cu
ankTh.dria cu care se represintase odinioara si Despot, efigla
incoronata si tinaud in 'liana sceplrul de our al carmuirii
suverane catre care tindea; de jur-imprejur alcarga inscriptia
aratand mai limpede decal orice marlurie intentia crucialei
pentru care se crezuse menit: Si Deus nobiscunt, quis con-
tra nos" 1.
Din toate aceste atitudini si gesturi se vadeste in de-ajuns
gandul de care noul Domni era necontenit obsedal; un vis it
ametise, care nu era decat pentru mijloacele lui si pentru
vremea aceia fantastic, ilusia imperiului ortodox pe care se
credea inenil sa-1 recheme la viata: gandia Ca, daca va apuca
Donmia, sa. se scoale cu arma. asupra Turcilor, sa-i bath' si
sa fie el imparal- 2. Toate pregatirile sale, toate nazuintile
aceslea Mai de strain de putintile unci imediate realis.ri, nu.
se explicit si nu se coordon.eaza decal prin presenta unei con -
cepii polilice unitare, care e un. ideal Mai degraba. poetic,
a unui vis care nu capala un I.ncepuL de inTlipluire decal gra-
pe tenacilatii cu care fusese gandit.
Crescut In mediul grecesc al Cons tan tinopolului acum aser-
vit puterii turcesti, fa'ra Insa a-si fi pierdut cu totul vechea
mandrie, incarcat in sufletul situ cu atat mai multa unit hn-
t Moneta e descrisa de C. Moisil, ap. Iorga, Steagul lui Mihnea, p.

536; cf. D. A. Sturdza, Memoriu asupra numisniaticei romdnesti (A-
nalele Academiei Romdne, I, p. 10, partea II-a, p. 171; V. si Global,
I (1878), p. 336, si Convorbiri Literate, XIII (1878), pp. 121-2; D.
A. Sturdza, ap. Hasdeu, Magnum Etgmologicum Romaniac, VIII, Bu-
curesti 1893, col. 2446; T. Antonescu, in Enciclopedia Romand, v. III,
Sibiiu 1904, p. 423; Hurmuzaki, Documente, Supl. It, p. 243. Dr. G.
Severeanu, Monetele lui Dabija-Vodd (1661-1665) si ale lui Milbnea-
Vodd Radul (1658-1669), Varietati inedite, in Buletinul societatii
numismatice romdne, XVIII (1923), p. 109, presupune ca monetele
ambilor Domni au fost gravate §i haute in acelasi atelier; e mai
probabil ca fondul studiat de d-sa continea monete ale lui Alihnea
contrafAcute. 0 dovedeste §i faptul ca bataria acestuia s'a descoperit
la Snagov. Cf. I. Bucuta, Scipaturile de la Snagov, in Revista Colegiului
National Sf. Sava, an. VIII (1934), No. 5, pp. 12-3.
2 Stoica Ludescu, p. 316; dupa el, Dosoftei al Ierusalimului,
p. 1205.
www.dacoromanica.ro
potriva pagimilor, cu cat intelegea ca nu va pulea sit capcte

lard sprijinul for Domnia care trebuia sa fie inceputul realisarii
visului sau, Mihnea-Vodd se gasia a fi un visitor plin de nd.-,
dejdea ca vechile idealuri de vitejie si do libertate se mai pot.'
Intrupa. Mai cu samd ispravile lui Mi hai Vi,leazul, citnlate cu,
alata inflacdrare de poemele grecesli ce-i fuseserd inchinate,
faptele eroice ale Voevodului a carui aminlire incli nu se
pierduse si pe care Turcii Inca it vor mai fi pomenil tale
°data', ii inflitcarasera mintea, si dorul sau ccl mai de sama.
era O. Invie vremea aceia de vitejie si do lupla pentru apdra-',
rea terii si pentru liberlatea crucii asuprite do semilunat.
I'ilda lui Mint a avut-o Inaintea ochilor totdcauna, si imilCutd-o
a incercal sa infdptuiascrt Inca ()data si tara mare poste care
domnise acesta, si vechea neatarnare, si ridicarea celorlalti
crestini din Balcani, asupriti de puterea ialaganului lure, si
peste toate acestea dorul de care si inaintasul sau se lasasc
rural: acela de a vedea din nou o fIamura creslina fluturiind
pc zidurile Bizantului recucerit.
Toate acestea nu erau de sigur deck niste atragaloare in-
chipuiri, asa cum numai o mince de poet ar mai fi pulul sa
viseze in acele vremuri de atot puternicie osmand. Totusi acest
Domn lipsil de experienta carmuirii, dar crescul intettn mie-
diu de realitati politice int,diate aratil in pregatirea planu-
rilor sale o prioepere si o chibzuinta care nu-i merild prin
nimic numiele cel ran cu care istoria s'a silit sa-1 infatiseze
posterildtii. Calduzit la fiecare pas de fantoma marelui sau
inaintas, el si-a oonceput viiloarea rdscoald dupa planul pe
care 11 realisase accia. In fiecare dintre elemientele ce alcdluiesc
viitoarea lui ridicare se vede pecetia unei voile asdmandri cu
1 Aceasta admiratie pentru Mihai Viteazul, observata pentru prima

()lira de N. Iorga, Steagul lui Mihnea-Vodei Radu, passinr, a mers, dupa
cat se pare, si mai departe. D. C. Moisil, in studiul sAti Medalia
ltd Mihai Viteazul, in Buleanul Socield(ii Numismatiee Ronuthe, XV
(1920), sludiind cunoscuta medalie care comemoreazil cucerirea Ar-
dealului, ajunge la conclusia ca ea n'a fost batutii de Mi hai, ci e un
produs al secolului al XVII-lea mai tarzitt; credem ca autorul ei nu
poate fi altul decal Mihnea, pAnd la Brancoveanu singurul Donut
muntean care a mai batut bani, si care va fi adus si in felul acesta
prinosul sAu. Inaintasultti si modelului sau.
www.dacoromanica.ro
112 Al. Cloraneseu
cea care a precedal-o; in felul aeesla admira(ia lui pentru

Mihai Vileazul se dovedeste odala mai mull, Si se caracteriseazit
in chipul col mai lamtuit esenta aceslei curioase Doninii, cres-
cula Si inspirata dinleun avant literar Si din imboldui _or.
mantic al trecutului eroic care se mai core odata realisal, dar
in acelasi timp intemeiata mei-0u pe realitatile cele mai bine
cumpanite, cu calcule niciodata uilate Si cu realisari de a
caror nedesavarsire munai imprejurarile ce nu m'ai depin-
deau de el pot fi 'acute raspunzatoare.
Ca unul ce cunostea toale secretele politicii conslantinopo-!

thane, Mihnea slia, de care ce o aflase de la inalti demnitari",
ca, in urma lungului 5i greului razboiu cu Venetienii, o schim-
bare fundamentals se pelrecuse in rosturile Si tintele politioe
urmarite de im'periul otomtan. Renuntand la planul for do
expansiune spre Occident pe caile marii, Turcii hotarisera sit
inoerce a dobori putered venetiana, care de un sir atilt dc
lung de ani resista cu succes loviturilor lor, printr'o lenta
inaintare pe uscal, prin Dalmatia Si Albania, vecine cu Re-
publica dusmJand. Pentru aceasta trebuia insa limpezita anlai
intaiu situatia la Nordul Dunarii, de uncle o primejdie apAsa
necontenit asupra eventualci actiuni spre Marea Adriatic
De aceia primul punt al noului for plan de actiune era neu-
tralisarea Tarilor Romanesti, pe care in parte ar fi putut sa
creada ca an Si realisat-o acum, cand numisera in frunteia
for doi Doinni atat de bine cunoscuti prin credinta fats de
Poarta. Ramianea Ardealul, a carui amlutire se urmaria in mod
insistent, Si caruia Vizirul fi ceruse Inaul tocmai pentru a
avea choia care inchidea tulburarile din aceste parti si-i ilisa
libertatea de a lucra spre Apus; marea expeditie planuita
pentru vara aecluiasi an era menita sa stabileasca linistea defir
nitiva in aceasta tarn.
Dupa ce aceasta prima parte a planului de lupla ar fi fost
adusa la un bun sfarsit, ar fi trebuit sa urmeze reduoerea la
tacere a regatului polon, Inca Mat de puternic, dar in impre-
jurarile actuale considerat de ei ca o neimloielnica prada", pe
cane ar fi putut s'o -domane Si s'o tins in frau prin cucerirea
puteruieei ei celati de frontiers, Camenita, Inca de atuncli
ravnita de Turci. Atunci, Taxi le Romanesti fiind definitiv
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Rada), 1658 1659 118
aservite, Polonia retinula de teama si Austria de interesul de

a vedea decadenta principalului ardelean, si poate si a Sere -
nissimiei Republici, ar fi trebuit sa urmeze marea ofensiva
Impotriva Venetiei, de atatia ani strajer neinvins in pragul
Apusului zadarnic ravnit 1.
Acestea toate le stia Mihnea tot atilt de bine ca mice dregator
al divanului imperial, si din de intelese at5t ameniutarea ce
atar.na asupra Tari lor Rom'anesli, cat si neaparata directie ce
trebuia data polilicii sale. Supunerea absoluta a celor trei
principate fiind cheia operatiunilor cc trebthau sä alba ca
teren Dalmatia, Turcii se gandiserd in prima clipa sä aseze
In ele pasalacuri, si nu renuntara la aced gand decal soco-
tindu-se poate ca infapluirea lui ar fi insemnat iscarea unui
nou izvor de tulburari Intr'o parte in care ei aveau nevoie de
pace. Oricum insa, caderea Ardealului turnArita de ei, anm-
tirea Poloniei si expansiunea catre Apus ar fi Insemnat o
inglobare a Munteniei 5i Moldovei inca mai pronuntata in
complexul turcesc, atragand dupa sine si anularea vechilor
libertati si inmultirea sarcinilor pe care aveau sä le poarlo.
Pentru a le evita era deci in interesul tutunar acestor trei ter'i
rcimanesti sa incerce a se impotrivi mai inainte de a fi stranse
in clestete puterii otomane mereu mai apropiat si facut mai
simtit.
Dar, presupu.nand chiar o unire a celor trei Teri Romanesti,
unire pe care Mihnea nu lipsia s'o viseze ca o coalitie as4tua-
natoare cu cea care precedase razboalele lui Mihai, puterile
acestea n'ar fi fost poate suSiciente pentru a strivi acel mon-
struos organism care era imperiul otoman; trebuia pentru
aceasta un sir de atacuri multiple, care prin lovituri simul-
tane s5 incerce a-1 dobori. Cei cari ar fi putut sä se arate dis-
pusi a da concursul for inteo asani gnea cruciatil trebuiau
sa fie in primul rand si in chipul cel mai firesc cei pe can
planul turcesc ii avea in vedere, adeca Polonii si Venetienii
lie langli crestinii robiti pe can dorul de lihertale i-ar fi
adus sup'. steagul de lupta. In acest sens lucrh. Mihnea din
primele zile ale urcarii sale in Scaun, ca sa castige prietenia
puberilor interesante, si, descap crindu-li prime j d i a comunIi, el
Pentru toate aces tea v. Cioranescu. DOCUMenie, passim.

8
www.dacoromanica.ro
114 Al. Cioranesdu
se sili sa-i faca a intelege utilitatea unei actiuni unitare mai

inainte ea Turcii s.i li fli anihilal pe rand resistenta.
Alia:4,21e pe care le cauta in acest stop sant multiple, si
dovedesc o intindere de orizont politic pi4in obisnuita pang
acunr. Pe langa cele doua puteri direct interesate in oceasta
lupta, el se adresa si tuturor vecinilor crestini. Cu Grecii
Mainoti avea vechi legaturi pe care, cu toata n.ereusita pla-
nului faurit cu trei ani in urma, fara indoiala ca nu le pail-
sise nici amp 1. Intelegeri incheiate in taina 11 uniau de ase-
mimea cu episcopii orlodoesi din Albania, la al caror indcmn.
popoarele pastorite de ei n'ar fi intarziat sa se ridice sv ele,
si chiar in Asia intelegea sd incerce a atata Miseari revolu,-
tionare la limp oportun, prin inalti clerici din acele parti, ca
Macarie al Antiohiei, pe care de aceia it va fi liinut cu atata.
cinste pe langa sine 2.
Inca mai n.umeroase erau legaturile lui cu Bulgaria, cane
trebuia sa fie teatrul luptelor viitoare, de care ce planul lui
urmitria o trecere peste Dunare, in acele tinuturi in carte
avea oameni jurati, atat din Bulgaria, cat si din ,Greciiaz
Macedonia, Tracia si Serbia", asteptand semnul lui. Pentru
a intari aceste legaturi el isi luase in oaste numerosi Bulgari,
cari aveau sa-i serveasca si de calanze si de agitatori, odat5i
I Populos Turcis subiectos Min per aliquot annortuu spalinin

dispenere in hanc occasionem studueril"; CiorAneseu, Docurnentei,
p. 36. Vorbind de Maim*, si Nani spune ca alcuni pochi tra essi
de' principali tenevano corrispondenza con qualche principe di chris-
tianita, trahendone pensioni e profitli" (p. 495), principele acesta
putand fi chiar Mihnea.
2 Macarie a avut, in timpul sederii sale in Muntenia, si tin rol
de sfatuitor, si chiar uncle drepluri judiciare; el dä une on carp
de judecatA, in pricini pe care le examineazA fiindu -i remise de
Domn, cum c un proces de mostenire incheiat la 1 -hi lunie 1658. V.
Gr. G. Tocilescu, Documente istorice inedite, in Foaia Socielcitii Be-
nasterea; I (1874). pp. 87-8. Despre sederea lui in Muntenia, v. si
Iorga, Socotelile Brasouului, p. 210. Pentru alti clerici orientali in
Muntenia in vremea aceasta, v. si actul din 6 Februar 1659, prin
care Chiril cAlugdrul de la Golgota daruieste mAnAstirii o jumAtate
de pivnitA in Targoviste si care are la sfarsit: Smeritul Mitropolil
Gazi, Paisie, marturisesc cele de mai sus" (Academia Romany, Mn.
2071 [Condica Afardistirii Golgota], fol. 97).
www.dacoromanica.ro
nomnia lilt Mihnea III (mihail Radu), 1658-1659 III
intrati pe pardantul turoesc 1. Inire limp, ca 5i predecesiorul

sau, tinu neintrerupla corespondenta cu Cazacii, cari puteau
sa-i fie de cel mai mare folds din spre Tatari, si obtinu de la
ei fagAduiala ca, °data mi5carea pornitd, nici ei nu vor lipsi
sa tulbure acele colturi ale stapanirii turoesti, spre a farlanta
astfel In mai multe directiuni puterea dusulana 2.
Dar dibacia politica a acestui Domn se dovede5te mai cu
mina prin faptul ca nu s'a multamit a-5i cauta legaturi si
prietenii numlai printre cre5tinii aliituri de cari avea sa se
lupte, dar 5i In sanul chiar al viitorilor sai adversari. Turcii
fiind departe 5i nerepresintand o am stare imediata decal
prin p-utinele militii pe care pa5a de Silistra ar fi putut sa
le mobiliseze la nevoie, cea mai apropiata 5i mai sinitita. prime
mejdie era a Tatarilor, cari nimicisera atat de u5or 5i velei-
tatile de Impotrivire ale Inainta5ului sau. Fata de ei isi cau-
lase o pavilza in alianta cu Cazacii; cum insa pavaza for era
Indoielnica 5i prieteniile br schimbatoare, mai mult deck in
ajutorul for Ii era nadejdea la puterea pe care o avea aurul
in seraiul Marelui Hans.
In acela5i sans I5i exploata 5i prieteniile de la Constanti-
nopol. Sultana-mama se afla In cele mai rele raporturi cu
Marele Vizir, a earth inlocuire o incerca prin bate mijloacele;
cum nici pe fiul sau, Sultanul eel tandr Mohammed al IV-lea,
nu-1 iubia prea mull, ar fi dorit in. anneal sufletulul saw sa,
vada pe tronul imperial pe al doilea fiu. Fie ca banuise, sau
nu ceva din uneltirile mamiei sale, Sultanul se purta cu ea
foarte rau 4, sporindu-i In felul acesta nemultamirea, in asa
mascara hick e probabil ca mina Valide-Sultanei n'a fost
strain'a de rdscoala asiatica izbucnita In acelasi an 5i indrep-

12 Ibid., p. 49; cf. p. 52.
3 Ibid., p. 53: Et perche ha motto contante it Moldavo, sperk..

conlraponer all'iuvasione de' Tatari, de' quali motto teme, l'oro dello
stesso". .Il Moldavo" nu e Gheorghe Ghica, ci Gheorghe Stefan,
pentru care v. mai jos.
4 On nous ecrit que le Grand Seigneur a donne on soufflet
I
a sa mere, tud de sa main un de ses favoris et fait bouillir nn

mitre dans de l'huile, parce gulls lui voulaient dissuader le voyage
d'Andrinople". P. des Noyers, p. 382, la 14 Februar 1658.
www.dacoromanica.ro
116 Al. Cioraneseu
tats si impotriva Sultanului, dar Mai cu sa.ma impotriva Vizir

rului lui. Mihnca era inlet) necoatenita legatura cu vechea
sa protectoare, alimentandu-i sperantele Intr'o schimbare asa
cum ea ar fi vrut-o si oferindu-i pentru aeeasta sprijinul sau,
Denim care primi fn. schimb pretioase informatiimi asupra ln-
crurilor turcesti 1. Despre rclatiile lui cu rebelul lIasan, cape-
[cilia rasculatitor impotriva lui Kiiprillft, nu avem nicio ~lire;
c lush cu alai mai probabil ca rasooala aceasta, pe care Mihnca
a urmaril-o de aproape in desfa,5urarea ei, de oare ce slie s'o
relateze cu arnanunte precise 2, a izbucnit in urma unci lute-
legeri cu el, cu cat tulburarile din Asia Mica incep in modul
eel mai precis In momentul 3n care ar fi trebuit sa porneascii
ihikwarile romanesti, fara iudotala concerlale cu ea.
Dar nadejdea cea mai mare a lui Mihnca era hi pulerile
ert.:;.line, catii el almenintate de pla,nul de expansiune lur-
ceasca., si cu acestea incerca sa intre in legaturil din primul
moment. Astfel reg,lui Poloniei i se adresa indata dupa asa-
zarea in scaun, prin scrisori in care it incredinta de dorinta
lui de a trai in pace si in Nina intelegiere cu regatul creslin,
I" ale pentru a repara Impresia facuta acolo de participa-
ren lui Constantin la luptele din anul (recut, si pentru a
ri Ni pi even! uale I e ap rehensi uni Iinpotriva sa 3. La Inceput ul
verii aceluiasi an un sol polon cc trecu prin Muntenia in drum
spa, Constantinopol se bueura de o buna primire clan parlea
lui Milmea, si, de si 'nu era insiircinal cu ITC-0. misiune pentru
el, avura totusi impreuna lungi convorbiri" asupra planurilor
turcesli, acum IMAM descoperite de Domnul muntean acelora
in a carol- alianta spera. Mihnca ii atrase alentia asupra pri-
mejdiei care ameninta Camenita si Independenta polona, si
penlru a o evita arala ea e in interesul regatului ca Rakoczy
sit fie sustinut. Impotriva Turcilor, de oare ce pierderea Tran-
silvaniei ar fi ruina Poloniei si a tarilor invecinate"; el insui.
2 Monument(' Comitialia, XII, p. 183. La inceputul anului 1659
Rtikoczy trimisese un sol special In Constantinopol, spre a se inte-
resa de mersul rAscoalei lui Hasan, inainte de a pureede In rea-
lisarea planurilor sale (Des Noyers, p. 491, la 20 Februar 1659).
Cii Hasn't era inteles cu Venetienii, v. G. Brusoni, Distoria
gayer« Ira Veneziani e Tumid, Venezia 1673, II, 86.
8 Des Noyers, p. 407, la 28 April 1658.
www.dacoromanica.ro
se arata gala de lupla Impotriva paganatatii, dacti principii

creslini se vor invoi sit porneasea si ci 1. Despre raspansul
regelui nu stim nimic, dar e probabil ea a lost alcaluil din
fitgaduieli si Incurajari pe calea aceasta, data fiind silua(ia
tulburc din Polonia In vremea aceasta.
Alai usor trebulau sa mearga lucrurilc din sere purlea

Ardealului, unde RakOczy nici nu astepla altceva decat ua
aliat Impotriva Portii. Revenind la iron dup. dicta de la
Medias, el slia ca Turcii nu vor lasa nepedepsita indritzneala
aceasta. 0 expeditie Impolriva Transilvaniei trebuia sit aibii
loc Inca din vara anului 1657, dar fusese amanatit din causa
insuccesetor turcesti in Egee, unde Venetienii ocupasera insu-
lele Tenalos si Lemnos, si a asediului nereusit de la Caltaro2.
Rasbunarea era insa doar arnanatii, si KOprilla n'ar fi maul.
s'o tate; in tot timpul iernii pasii turcesli de la margene, la
Buda si la Timisoara, se pregatisera de razbuiu. inarmandu-sc
hint oclihna. Abdicarea lui Rakoczy si ridiearea poste iarnii
a slabului Rhedei mai linisti.scra Intim calva luerurile, dar
noua gresala a lui Rakoczy holarisc dcfinitiv pierderca lui.
Razboittl cu Venetienii era In toiu, 5i Su llama slia cii c o
gresala sa ineeapa lupte not inainle de a fi sfarsit pe celc
din Marco Egee3. Mare le Vizir jurase Insa cii va supune Ar-
dealul, si juramantul unui KOprilla valora cal punerea in
fapta; pentru a avea Juana libera lmpotriva lui Rakoczy, el
merse pint la a propune Venctienilor o pace care in 011(1111
situ trebuia sit fie provisorie, si care ii fu refusalti4. Crezann
ca va inlimida usor pe principele ardolean, si Isi va usura
astfel expeditia care fusese hotarila revocabil, el li dele doua-
zed de zile ritgaz ca sit predea Iuitul si Tatgojul; cum Ha laly
nu se gandi sa dea ascultare acestci porunci, la 21 Maio
Domnul eel nou din Moldova primi porunca sit fie gala a
calauzi pe Tatari pe drumurile cele mai bune calm Ardeal 5.
t Cioribiescu, bocumeate, pp. 11-5.
2 Gal. Gualdo, I, pp. 58-9.
4 B. Nani, II, pp. 461-2.
el'. wri
5 Gal. GI laid°, I, pp. 334-5. Cii rilzhoini era inevilabil,
soarea lui Rakoczy din 13 Iunie 1658: .1Chiar data Sara ar alep
www.dacoromanica.ro
118 Al. Cioranescu
Principe le se gasia de-o data singur in fata acestei primiej-

dii. 0 solie pe care o trimise Imparatului Leopold ca sa-i cearil
ajutoare si sa-i ofere, pentru a-1 castiga, Inaul, pe care stia
ca nu va putea sa.-1 pastreze el singur impotriva Turcilor, se
Intoarse fart prea multa isprava. Impara Lul nu vedea en ochi
rai caderea Transilvaniei, atat pentru ca relativa ei nealarnare
era un centru de atractie primejdios fata de supusii lui din
regatul ungar, cat si pentru unele nemultamiri pricinuite de
Rakoczy. Bucuros de cite on era vorba de casliguri lerito-
riale, el se Envoi sa trimita. In Tau o garnisoana austriaca, dar
ajutorul lui se margeni la atat 1. De la Cazaci, carora li se
adresa de asemeni, nu priori decat vagi si inoonsistente fliga-
duieli, pc care nu putea sa punt niciun tem(elu 2.
In asemenea In*rejurari se Intelege usor cat de mare pret
lrebuiau sa aiba pentru Iprincipelc ardclean oferteie (le prietenie
ale lui Mihnea. Inca din primele zile ale Domniei acesta cau-
lase sa intre in legatura cu el, mai intaiu prin knljlocirea puti-
nilor boieri cari mai ramasesera im'prejurul Domniei. La 22
Marl 1658 acestia alcatuira Impreund o lunga scrisoare calm
Crai r, instiintandu-1 de asezarea stapAnirii lui Mihnea si ru-
gandu-1 sa potoleasca pe Constantin, care se pregatia sa nava-
leasca In tart, si sa pastreze pacea, cad, Ataxia Ta fiind un
Domn bun si milostiv, nu doresti peirea unui crestin; tot asa
si Domnul nostru nu-ti doreste Mariei Tale niciun ran". Dupa
ce-i aratau apoi In ce primejdie se afla Transilvania, dire care
se ascutiau armele turcesti spre a pedepsi pe principele rebel,
putinii sfetnici pe cari Mihnea izbutisre sa-i stranga, pentru a-d
prime sa iscaleasca aceasta scrisoare, fl sfatuiau pe Rakoczy In
felul acesta: SA staruiesti Maria Ta sa vina inapoi boierii, si
cat mai rapede sa faci Maria Ta prietesug cu Domnul nos-
tru... Poate ai Inteles Maria Ta In ce voie este Maria Sa la
Poarta, si pretulindeni; de aceia, facing Maria Ta astfel de
alt principe, n'am avea pace fall o mare alma de bani si fart a
preda pe cei doi Voevozi Constantin si Stelae; S. Szilauf, II.
Ralc6czg Ggorgy levelei Rhedei Ferenczhez, in Tortenelmi Tar, 1892.
p. 97.
1 Gal. Gualdo, I, p. 340; cf. Rud. Goos. Oesterreichische Staat.s4-
vertreige, p. 814, §i E. Pavlesco, pp. 119-1,
2 E. Pavlesco, p. 111.
www.dacoromanica.ro
1-acru, va fi spre binele tarn si al crestinlitatii, 5i pentru aceasta

vei priani binecuvantarea de la Dumnezeu, si de la aceaslii.
biata tart multamita si recunostintit, iar din partea DbimInului
nostru. va avea Maria Ta deosebit folos si slujba la toata ne-
voia" 1.
Inielegandu-si interesele, ItakOczy nu intarzie sit primeascii
aceste invataturi; silindu-se sa menajeze in acelasi time si pe
Constantin, din a carui avere se alimenta necontenit In aceste
Vremuri de lipsa, el raspunse in chip favorabil tuturor cere-
rilor Domnului Muntean, interzicand ajutarea rivalului luti In
expeditia pornita catre Muntenia Indata ce incepu sa se despri-
ndivareze, si inapoind ltd Mihnea Lunurile Mate de Conslanlin.
Scrisoarea pe care Domnul Muntean o adresa Sibiienilor
calm in aceiasi vreme, dovedeste de asemenea tit lialcoczy
avea eunostinta, si la nevoie [mica sta imliturife, de hunele
inteniii ale lui Mihnea fatli de erestinidale, si presup,une astllel
si o corespondents directs Intre cei doi principi Inteadevar,
o cerere de arme adresata Ardelenilor ar fi fost cu totul ciu-
data, data ar fi lost adevarat ca. oastea munteana. se Inarma
Impotriva lui Constantin, si dcci indirect Impotriva pi-0feet°-
rului lui de peste miunti; Mihnea Insa Ii doelara limpede ort
nu se va sluji de acele arme decat tot pentru binele lor, consi-
der:and de toata lumea cunoscuta Inclinatiia noastra cc avem
catra binele a toata crestinatatea"; data nu o stiu, vor putea
sa Intrebe pe principele lor, ca stim bine ca. Mariia Sa va IIi
Marie bueuros" 2, ceia ce aratii cil it informlaw si pe TiakOezy
despre planurile sale.
tucrul aoesta se mai dovedeste si prin scrisoarea pc care
la 26 Tunic 1658 o trimisese principelui ardelean Logofittul
Constantin Cantacuzino, la Indemnul Domnului sau. Mihnea 11
alesese, ca pe unul ce se intorsese abia de patine zile din
Ardeal, si ca Ile un cunoscut mai vechiu al lui flakoczy, pentrui
ca prin mijlocirea lui sa-1 Instiinteze pe acesta ca Maria Sa
/Iihnea-Voda este un voitor de bine al Mariei Tale, din toata
1 Monumenta Hungariae Historica, pp. 612-3.

2 CiorAnescu, Documente, p. 161. Publicat4 lntAiu de T. G. Bulat,
Trei scrisori de la Mihnea-Vodei Radu, in Revisit? !storied, xm
(1926), pp. 307-11,
www.dacoromanica.ro
120 Al. Caornescu
inima sa curata". Prin el It vestia de asernenea ea o mare

Iptimejdie vine asupra crestinatatii, atilt asupra terid Mariei
Tale, al si asupra lerii noastre"; erau Talarii, cari la portmea
turceasca pornisera pe drumul Transilvaniei, si In putinc zile
aveau sis ajunga la hotar 1.
Fata de Rakoczy Domnul muntean Isi aratil si pe ally cafe
prietenia. $tiind ca hotarirea Turcilor era 0.-1 inlocuiasca cu
mice pret pe aoela, si temlandu-se ca prin instalarea In Tran-
silvania a unui wish' sau a unui principe supus Portii va fi
lipsit de aceasta pretioasa alianta, el Inoerca sa intervina in
favoarea lui la Constantinopol. In aces! scup capucliehaielele
lui Instiintard pe Vizir, ca din partea lui Rakoczy, care nu
mai putea sa alba o representanta oficialg. la Poartas ca princi-
pele e dispus sa plateasca pang la o suta de mil de taleri In
schimbul Impacarii si al intaririi in Scaun. Dorinta de a se
rasbuna a lui KOprillii era Insa atat de neclintita, Incat, cu
toata trecerea pe care va fi avut-o el pe Tanga Inaltii drega-
tori ai divanului imperial, oferta lui Mihnea nu facu decat sil
ridice banuieli asupra credintei sale 2. Numai de cat Incepu sa
se vorbeasca in Constantinopol de incapacitates" Domnului
muntean, de relatiile lui secrete cu Rakoczy, prin scrisori si'
solii", si desooperirea acestor legraturi Men sa i se prezica o
Domnie de scurta durata 3, ceia ce nu putea decat sa-1 Ina"-
reasca in gran.dul de a Incepe cat mai curand miscarea Impo-
triva paganatatii.
Relatiile secrete existasera inteadevar, si. daps un schimb de
solii 4, ele ajunsera si in o Incheiere formals. La Inceputul lui
Tunic 1658 Rakoczy trimise cu misiune speciald In Muntenia
pie Petru Rhedei, vre-o ruda a celui ce -i tinuse o vrem(e locul(
In scaun; lmpreuna cu Domfnul el trebuia sit discute si sa
Incheie tratatul de alianta despre care fusese vorba In scrisorile
1 Monumenta Hungariae Historica, XXIII, pp. 630-1.
2 Gualdo, I, p. 342; $incai, III, p. 115.
TItirmuzaki, Fragmente, JET, p. 240 (rapoarte din 10 si 28
Main 1658). Cf. Szihigyi, Frank .1. Orszoomfillesi tudasitasai, p. 38:
Circa principium Augusti [16581 fama ad nos pervenit ingentem
hostium multitudinem profligasse Mihnem Vaivodam TransaIpinensem".
4 De sigur cu scrisori ale lui Mihnea care Rakoczy trecea la
28 Tunic Marele Arenas prin Brasov (Quenon, VI, p. 133).
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Radii), 1658-1659 121
schimbate intre ei.Temiandu-se ca garda de Turci va surprinde

roslul intalnini sale cu trimisul transilvdnean, Ali 'Inca fret'
ca aceasta intrevedere sa aiba loc deparle. de Curie, poate in
cadrul vrc -unei vanatori inchipuile, la care plecd insotil nu-
mai do cincizeci de oameni. Alianta incheiald in urma con-
vorbirilor ce avura loc consta in legrimantul din parlea ambilor
principi cr.' se vor ridica si cu puterile unite vor lupin impo-
triva Turcilor, Indata ce acestia vor incerca sa schimiye starea
de lucruri din acel moment1.
Din partea lui Rakoczy se Intelege lesne ncvoia unci aseme-
nea precisdri; interesul sau nu era sa lupte, ci sr-si mentinit
Domnia, si numai vazand-o amenintata s'ar fi resemnal sa
Iragii Spada si sr se razboiascii. Pentru Mihnea insa, car:. eu-
nostea gal de bine lucrurile turoesti, aceasta inscmna sa dea
o data bine definitd rdsooalei sale, de vrein ce stia ca expe-
ditia turoeascd impotriva Transilvanici era gala sa inceapti
dintr'o clip. inlealta; hotarirea cu care porneste la lupld aralit
tot odata si urimarirea unui ideal mai limit decal temerile
personale ale aliatului sau, de oare oe nimic nu-1 constranva
pc el la asem.enea legalrira, de el cantata.
In grabd se pusera la tale si amanuntele planului de ac-
tiune comuna, si se chibzuird mijloacele de care dispuneau
amandoi pentru a dobandi biruinta. Mihnea se bizuia pc
treizeci de mil de soldati si pe creslinii cu can avea intelegere
in Balcani; pe ajulonil acestora isi intemeia vise, sIIund di,
dad. ar fi putut sä lreaca Dundrea 5i sa bald pe pasii de
la margine, nicio piedica nu mai avea sr-i opreac,cli avantul
pang supt zidurile Constantinopolului, in care se si inchipase
intrand 2. Cam tot atati oameni ar fi point sr strangr si Rd-
koczy, care ar fi trebuit sa lupte in alta directie, avand
lmpotriva sa amenint.area armatelor turcesti din iJugaria si
Banat.
Firmanea primejdia tatdreascd, Impotriva careia fagaduielile
1 Gal. Gualdo, I, pp. 341-2; $incai, III, p. 115. Cf. Ciorilnescii,

nocumente, p. 34: ,,Time quest° Principe sirella ninicilia, ma secre-
lissima, col Ragozzi". Ibid., p. 135: Si conferma the it Valacco benis-
simo col Ragozzi s'intende".
2 Cioanescu, Documente, pp. 34 si 52.
www.dacoromanica.ro
122 Al. Cioranescu
Cazacilor nu constituiau o garantie suficienta. Aductindu-51

aminle de planul lui Mihai si de Intelegerea In urma careial
toate cele trei tari romanesti contribuisera pentru a arunca
inapoi peste Dunare pe pagani, Mihnea se gandi si el la
necesitatea de a atrage Moldova in coalitia lor. Acolo Insa
Ghica-Voda era un prieten. personal 2.1 lui Koprulfl, si ar fi
fost peste putinta castigarea lui pentru partida creslina. In
primavara Rakoczy Incercase odata sa.-1 ispiteasca, si, afland
de pregatirile de razboiu ce-i fusesera poruncite de Turd si
de viitorul lui rol de calauza a Tatarilor navalitori, Ii scrisese
intrebandu-1 ce ganduri are MIA de el. Baspunsul primit de
la fiul Donmului, Gligorascu Ghica, era mai, mull decfil. indoiel-
nic: stim. si noi", Ii stria el la 25 Main, ca. megiesia cea build
iaste de bine intre tarn si 'ntre niai marii tarilor", dar ada41
Indata ca, de vreme ce aceasta e porunca turceasca, Moldovenii
nu se. vor putea Impotrivi: Socoteste Maria Ta singur, hind
noi robii unui stapan, data ne va zice: purcede, noi cum om
putea a raspunde?"1. Dontnul Moldovei marturisia astfel prin
pana fiului sau ca nu are niciun fd de dusmanie pentru
Rakoczy, dar acestuia nu-i erau de niciun folds declaratiile lui
platonice, de care ce Intro limp vecinul de peste munti isi
continua Inarmarea, si la Incepulul lui Tunic astepta cu oastca
gata de lupta2.
Orice Intelegere Intemeiata pe prietenia, sau cel putili pc
neutralitatea lui Ghica, fiind inutila, cei doi principi se gtmn-
dirt sä Incerce impotriva lui aceia ce Constantin Serban Inc-
cercase fart folds Impotriva lui Mihnea. Gheorghe Stefan as-
tepta mereu In Ardeal un moment potrivit pentru a recastiga
Domnia pierduta; daca 1-ar fi ajutat amandoi, si data Ghica
ar fi fost izgonit din Moldova, ar fi avut si acolo un prieten
credincios, si mai cu sama docil, a carui avere ar fi lost o
salutara Impotrivire amenintarilor tataresti. Incercand astfel
sa realiseze din nou coalitia celor trei teri romAnesti, Mihnea
se Intorcea odata mai mull spre mlarele sau model, dar da In
acelasi timp dovada de pricepere si cumpanire Inteleapta a
1 N. Iorga, Studii si Documente, V, pp. 55-6. Pentru corespondents
dintre RAlcoczy §i Ghica, v. ibid., IVI, pp. 290-1.
2 Hurmnzaki, Documente, XV2, p. 1281.
www.dacoromanica.ro
lucrurilor, indreptand oele trei puteri atat de divers orientate

spre cele trei directiuni din care trebuia sä ving dusmanul.
°clan. Gheorghe Stefan rcadus pe tronul Moldovei, riiscoala
pulea fi oonsiderata ca inceputa. Mihnea stia cg. In curand
avea sg. villa In Muntenia si sa poposeasca aici, in drum spre
Transilvania, ca partas la expeditia holgrlia pentru vara acciao
Cadr-Pasa de la Silistra cu cateva znii de Turci. Increzator in
sliula-i credintd lap. de Poarta, acesta ar fi urmat sa" se In-
talneasca cu Doinnul, care trebuia atunci, dupg intelegerea cu
RakOczy, sa-1 atace pe neasteptatel. koeiasi soarta o preglitia
si principele ardelean Turcilor ce Inaintau din spre Sud, pe
cand Tatarii cumparati cu banii Domnului din Moldova s'ar
fi multgmit sa taca si sa nu se clinteasca din loc.
Acesta fiind planul de Inceput al rasooalei, Mi Ilium se arata
inca si mai prevazator, si se ingriji si de urmgrile Biruin-
tile ce s'ar fi obtinul in urma acestor aetiuni paralele uu pu.
[eau sa ramana definitive; cum de altfel planul lui nu se
opria la Dunare, ci trebuia sa tread. peste Balcani, pe druniul
dorit al Constantinopolului, toate acestea nu puteau fi Wrap-
tulle decal In urma primelor biruinte, in primgvara anului
viitor 2.
De aceia el cauta sa se asigure de cat mai 'multe ajutoare
pentru lupla de mai tarziu; de aci probabila Intelegere cu
Masan -Aga, care se ridica in partile Asici Mici indalg cc did
ca terile romanesti sant gala de lupla; de aici silintile lui spro
a gasi un sprijin mai puternic In terile apusene, la impi-i7
rain] german si la dogele Serenisimei Republici. In acest stop
trimise si o solie speciala In Apus, printr'un calugar frau-
ciscan, ales anume pentru ca stia italieneste, o italieneascg
romanisata de allfel, pentru ca se oferia sa faca din pur zel
religios acest drum, si pentru ca era un catolic, trimis sit
oearg de la puteri catolice ajutoare pentru o lupla de cru-
ciatg S.
Cu acest prilej Mihnea recline la o noun siretenie pentru a

g Ibid., p. 60.
B TIormuzaki, Documente, IX1, p. 150.
www.dacoromanica.ro
124 Al. Cioraneseu
obtinea ceia ce dorea. Legrtturile lui mai vechi cu representantii

puterilor apusene la Poarta si propunerea pe care o adresase
lui Ballarino candva fl facusera sa vada cat de greu se misca
acestea cand era vorba de un indemn la eruciata, si cal de,
Mull se feriau de conflictul cu Turcii. De aceia el &aura calm
con mai bung pentru a li casliga bun1ivoinia, si, cu usurinta
cu care fusese musulman la Constantinopol si ortodox la Bu-
curesti, pregali lucrurile pentru a face sa se creadrt la Roma
ca c gala sa treaca la calolicism, sperand ca, Kalil' a Incit-
raja pe calea cea burial pe un novice alai de pretios In plirtile
acestea, Biserica Apusului nu va IntArzia sa-1 ajute.
Pentru aoeasta Incept a proteja asezarile catolice din Writ,
recladind manastirea de in Targoviste, distrusa Inca din 1607,
daruindu-i sate si mosii, el, de la care condicile mqndslirilor
noastre abia data au dour -lrei hrisoave de intarituri sau de
danii, si chemand pe arhiepiscopul Petru al Sardicei pentru
:1o reorganisa 1. La M priori privilegii si inliiriri dr danii
manaqirel catolica de la Cilmpulung 2 Imprejurul situ Domnul
tinea cu cinsle un numar de eilugari franciscani, pro cari ii
lasa sit ereada ca dcsele sale convorbiri religioase, cu dansii
au sfarsit prin a-1 converli la catolicism si ca va face chlA
profesiune publica de credinta, indata ce imprejurrtrile ii vor
ingadui s'o faca Para a-si primejdui silualia fal:i de lar;i 3.
Solia pe care o porni In Apus avea astfel ca stop declaral
sa anunte pe Papa de imiinenta lui convertire si sa ceara de
la el, ea si de la Imparat si de la Venetieni, ajuloare impo-
triva paganilor cc-1 amenintau. La 5 Iunie 1658, Mil-Inca-WO
iscalia in Bucuresti scrisorile pe care Gabriel Thomassy, Fran-
ciscan, si Bulgar de origin, vicar general al arhiepiscopului
Petru, trcbuia sa le Imnaneze capilor celor trei marl pulcri.
Insotit de un singur slujitor, un. oarccare Maki, Gabriel lurt
drumul Ardealului, Indreptandu-se spre taba'ra lui RakOczy,
care, Instiintat de demersurile incepute de aliatul muntean, ii
B. P. Hasdeu, Arhiva istoricei a Ronyinici. I. Bucuresti 1805,

p. 48.
2 lin priviiegiu dela Millnea, plierdul, ei la I. de lorga, .ti/ndii $i
Do/net/iv, I, p. 278.
3 Cioritnescu, Documente, pp. 31 §i 50.
www.dacoromanica.ro
bomnia lui Mihuca III (Mihail lindu), 1658-1659 125
lucredinta si el scrisori calre aoelea5i puteri 1. Tot el II rem-

mandd. arhiepiscopului de Strigoniu, care la randul sdu II
presintli ambasadorului venetian la Viena, Bat Lista Nani, islorio
oraful de mai tarziu 2.
La Viena, uncle ajunse la 27 lithe 1638, Gabriel gasi pc Impd-
rat plecat la dietd, la Frankfurt; in lipsa lui, predd scrisorile
ministrilor imperiali, cari luard cunoslintd de scopul misiunii
munlene. Alihnea si Rakciczy cereau Imparalului sa tina la
hotarele Ungariei o saina de caste, pentru a supraveghia mis-
cdrile Turcilor din pasalacul unguresc si a interveni la nevoie
in ciocnirea for cu Transilvanenii, dat fiind ca Austriei n'ar fi
trebuit sa-i fie indiferenta o patrundere a Turcilor in Ard:al.
Datoritd mijlocirii lui Nani, care Intelesese interesele soliei
de acord cu ale patriei sale, ministrii austrieci conshutira sa
remita lui Thomasy un rdspuns concepul in termieni milguli-
tori si plini de frigaduieli, lard a se ardta insd dispasi inlr'a-
clevar sa incuraje,ze o asemenea miscare, nectun si -i dea vre-un
ajutor. Dimpolrivd, ci incercard sa insinueze solului ideia inu-
Iililatii si a primejdiei pc care o represinla holarIrkm Ilri it
pelui sau si sti-1 Incredinteze ca nici la Venetia nu va gdsi o
primire Mai build, de oare ce Venetienii, preocupati In print it
rand de interesele tor, se vor grabi sa Incheie o pace avanla-
gioasa indatd. ce Turcii, straintorati de tulburdrile din tdrile
romismesti, li-o vor cere 3.
Battista Nani se strAduise Insa sa dovedeascd lui Thomassy
interesul Republicii de a sustiuca pe Gel doi principi asociati.
Republica Serenisima. care crezuse ca c casul sa ineurajez.:,
rdscoala trecutd a lui Constantin si care urnid.ria cu loath,
atentiunea Imprejurarile si inkl.mpldrile de aid,' int2legea de
ce fobs i-ar fi pentru luptele sale cu Turcii preset* until
aliat In pArtile dundrene. De accia, indald ce fu Instill-Oki de
I Cioriinescu, Docurneptc, p. 12 si urin. Despre G. l'homassy, v. C.
Giilinescu, Alma missionari italiani mita illoldania net secoli X1'11-
XVIII. b. Diplomatarium Italicum. Documenti raccolti negli archini
italiuni, vol. I (1925), Roma 1925, pp. 23-4.
2 Ciorilnescu, Documonte, p. 12.
3 Ibid., p. 11. Cf. G. Gualdo. I. p. 369. care confunthi solia lui
Gabriel en a lui Grigore de la Chiprovat, si credo ca amilndoi au
venit in acelasi timp.
www.dacoromanica.ro
126 Al. Cioranescu
Nani despre convorbirile avule cu trimisul muntean, Senatul

venetian ii aprobit atiludinea fatil de el, $i -i porunci sa.-1 sus-
tina si sa-1 incurajeze 5i mai departe 1. Dar, cu Coate staruin-
tile lui, negocierile vienese nu aduserd vre-un resultat positiv,
si Thomassy Isi urma calatoria, cu speranta ca va fi mai bine
primit In Italia.
Ajuns la Venetia la 17 Augu.A, el se presinta a Ireia zi
Colegiului, salutand pe doge din partea Dornnului sau si pre-
sentand scrisorile de acreditare ; Infatisa apoi motivele care
imping pe Mihnea la lupta, si arata in ce consia plamul lui,
si ce pofteste de la Venetieni. Cerea In primul rand sa
fie asigurat, Impotriva celor ce i se spuseserd la Viena, ca
Republica nu va parasi In toiul luptei pe confederati, daca
Poarta 1i va propune o pace unilaterala. Iar, daca Venetia
se invoia sa primeasca alianta propusa de ci, principii o
rugau sa continue lupta pe mare, si, pentru a Imprastia ata-
curile pe un camp mai Intins, sa incerce a rascula 51 pa
crestinii din Albania si de pe tarmul adriatic, si In acelasi tinip
sa asedieze cu flota for Dardanelele, pentru a Impiedeca all-,
mentarea Constantinopolului, care, lipsit si de provisiunile oe-i
veneau din pile romanesti, ar fi ajuns la mare stramtorare.
Senatul, la 21 August, si Colegiul, peste doud zile, raspun-
send acestei misiuni, araland bucuria cu care aflasera vestile
despre convertirea lui Mihnea si despre pregatirile lui do
razboiu cu paganii, si declarandu-se hotarita sa continue, din
spre partea ei, aceasta lupta, cu atat mai mnit, cu cat adesiunea
celor doi principi venia acurd s'o Incurajeze pe calea aceasta.
Dogele adaoga totusi ca nu e novae de pactul precis pe cane,
11 ceruse trimisul, de vreme ce Republica lupta necontenit
cu Turcii, de atatia ani, jar Domnul lui poate interveni In once
Moment, fail vre-o intelegere anumita. I se fagadui de ase-
menea o interventie In Albania si la Dardanele, si cu aoeslie
promisiuni, Mute de data aceasta cu sinceritate, Thomlassy Isi
lad ram-as bun si plecd mai departe, spre Roma2.
Acolo Angelo Corner, represintantul venetian, fusese ins,
truit din vreme de oele oe se negociasera la Viena si la Vene-
1 Cioranescu, Documente, pp. 39-40.

2 Cioranescu, Documente, pp. 40-53. Cf. A. Valieroy I, p. 262.
www.dacoromanica.ro
tiomnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 127
tia,si priinise porunca sa pregaleasca pc laugh Ponlifice o

primire binevoitoare a solidi. Ajungand la 7 Septernbre In
oras, Thomassy fu primit in curand In audienta de papa
Alexandru VIII, care Insa '11 Intreba mai mull despre starea
catolicistnUlui grin partile romanesti si despre alto chestiuni
biserioesti. Dar, pe langa vestea convertirii lui Mihnea si cere-
rea platonica de a i se trimite binecuvantarea armelor cu.
care avea sa se lupte, misiunea lui Thomassy avea si un coop
mai precis: ea trebuia sa convinga pe Papa, si prin interventia
lui si pe imparatul german si pe ceilalti princiipi din Apus,
de folosul acestei miscari de cruciata si de nevoia de a o
incuraja, si sa obtina, pentru inceputul rascoalei, uncle sume
de bani necesare inarmarilor si ridicarii de trupe, Mihnea
socotind ca, ()data intrat pc prunantul turcesc, va gasi destule
provisiuni si destule avutii de jefuit, pentru ca prin ele sa -si
urmeze Miscarea.
Solicitarea aceasta de ajutoare Muesli nu fu insa fara a
pricinui si uncle Incurcaturi. Mai increzatori in Rakoczy, des-,
pre a carui dispositie de a lupta impotriva Turcilor aveau stiri
sigure Inca din anul trecut, decal in noul Domn muntean,
adus in scaun de Turci si de o sinceritate care nu ptdea ri
rapede controlalli, Republica si Sfantul Scaun inclinau sa so
taimita principelui ardelean sumele de bani ce s'ar fi putty(
strange, ceia ce starni nemultumirea lui Thom assy, care, din
motive necunoscute, desconsidera afacerile lui Rakticzy si Sc
ocupa nuiniai de mlisiunea ce-i fusese incredintata de Mihnea.
Graba pe care b puse In a declara ca. Rakoczy n'are nevoic
de bani si ca Mihnea singur trebuie ajutat, riffled oarecare
nedunilerire la Curtea pontificald; Papa de altfel nu se arata
de loc oonvins dc sinceritatea convertirii lui Mihnea si cerca
o cercetare mul de aproape, declarand ea, data se va dovedi
vre-o inselatorie la mijloc, Domnul va trebui sa fie dus ell
vorba, fall a se pierde banii pentru ajutarea unui eretic1.
t Queste buone dispositioni ertno fomentate dalla Republica,

ma negli altri trovavano resistenze, mentre a Roma dal Papa non
haveva neanco riportato promesse, onde si ptto dire the 11 ritorno
di questo huomo servisse ad intiepidire invece di riscaldare I'animo
del suo padrone". Valiero, p. 462. In scrisoarea pe care o adre-
www.dacoromanica.ro
128 Al. Cioranescu
Resullalul soliei fury uncle maguliri personale menite sd as-

cunda rcfusul color solicitale; Thomassy priori din partea
congregatiunii De propaganda fide puterile episcopale la care
ravnia si din partea Papei daruri pentru Domn.ul skill, eons-
Land Intr'un tablou, o caseld cu moaste, ca unui nou credin-
cios, si o medalie de aur. Nuntiul apostolic de la Viena, cardi-
nalul Caraffa, primi porunca sa sustina pe langd im"paralul
Leopold causa color doi principi; despre ajuloarele brumsli nu
se anai spuse nimicl.
Cum cancelaria ponlificald lucra nespus de Incet, abia la
27 Novembre Thomassy putu sa se inloarcA la Venetia, uncle
se mai presintd odatr. in. Colegiu, inoind propwierile de all-
anta de randul trecul. Resultatul fu de data aceasta mai ho-
tarn: Republica se arald gata sa ineeap4 actiunea ceruta In
Dardanele, si noul ei ainibasador la Viena, Alvise Mo lin, primi,
ordinul sd ceard Imparatului o audienta in care, expunrndu-i
prinaejdia lurceascii. si interesul Auslri'ei de a Mira frail im-
larziere in actiune, sa-i propund.' o liga si un tratat precis
iu:potriva imperiului otoman2. Dar, CUM Austria era tot atilt
de pulin dispusr sa rupd bunele ei legaluri Cu Poarta3, incer-
carea aceasta rhmase fara rrspluis; la trecerea lui prin. Viena,
Thomassy fu primit cu aceleasi vagi promisiuni, care ardlau,
mai mUlt dorinta de a Intrerupe aceste megocieri, si la 15
seaza la 12 Octombre 1658 arhiepiscopului de Strigoniu, papa se

!ita buctiros de convertirea lui bnea: oportet atilem ante oninia
principem expressam fidei catholicae professionem emittere". I. C.
Filitti, Din arhiuele Vaticanului, vol. I, Bucure§ti 1915, p. 104.
1 Cioranescu, Documente, pp. 56-71. Ordinul cancelariei papale catre
Caraffa, la Iorga, Studii ii Documente, II, p. 426; raspunsul Papei
la scrisoarea lui Mihnea, in Hurmuzaki, Documente, V2, pp. 56-7.
Ceva despre solia lui Gabriel la Venetia §i la Roma, in Gaze tele Id
Th. Renaudot, utilisate de E. Pavlesco, p. 120. Negocierile de la
Venetia sant date pe scurt de C. Esarcu, intr'o conferinta despre
Documente istorice descoperite in arhiuele Ballet, in Global I (1878),
pp. 550-1, §L separat, Bucure§ti 1878.
2 Cioranescu, Documente, pp. 72-83.
3 E fondamento certissimo the d'Imperatore di sus volonta
mai non rompers con la Porta", declarase B. Nani in relatiunea lui
din 7 Ianuar 1658 (Fiedler, p. 24; ibid., pp. 1 §i 38). Cf. Hudita,
Recueil de documents, p. 132.
www.dacoromanica.ro
Februar 1659, cand pardsia orasul, solul muntean nu aducea

din parlea Innparatultd nicitut rdspuns hotarit1. De allfel,
cum lucrurile merg in realitale mai repede deca't in incheierile
oficiale ale cancelariilor diplomatice, in tot acest lung ras-
timp multe lucruri se schimbasera in tara, si situatia de aici
nu se mai potrivia cu cca pe care o lasase trimasul atunci icand
plecase sa gaseasca ajutoare pentru principii sai.
Pand ce sa vina raspunsul soliei din Indepartatul Apus, de
acord cu Ralcoczy, Mihnea porni la primcle infaptuiri ale pla-
lui sdu; intrand in legatura Cu Gheorghe Stefan, el 11 ajuta
sit porneasca cu oasle impolriva acelui necipplit si neprice-
put` care stapania in Moldova 2. Pe in juinatalea lui Maiu
Doamna lui Stefan, Salta, impartasia unei jupanese prietene
nadejdea ca fara zabava va trimite de yam iesi si not in
Cara" 3, iar la sfarsilul lui Tunic fostul Damn se desparlia
de armata principelui si protectorului sau, si se indrepta spre
Moldova, insotit de lefegiii sai poloni si unguri, in total aproape
sane mii de oameni4. Nadcjdca lui cca mare nu era 'lush' in
aceasta armata, ci in incredintarea pc care i-o trimisese Sefer
Gazi, Vizirul Hanului tataresc, care, aratfindu-i-se ca si mai
inainte binevoitor, ii fagaduise ca va face tot ce-i va sta in
putinta ca sa-i recapele Domnia pierdutd. Gbica-Voda trimtise
insa la Cram pe Stamale Postelnicul, pc care edinioara it
intrebuintase si Gheorghe Stefan in asemenea misiuni, si, ara-
tand Vizirului ce ar fi insemnat pentru Cara o tulburare ca
aceia pe care avea s'o =sea incercarea pribeagului sprijinit
de el, it facu sa renunte la gandul acesta.
Astfel Gheorghe Stefan gasi in intrarea lui in Moldova ca
1 Cioranescu, Documente. pp. 86-88.
2 Ibid., p. 39.
3 N. Iorga, Studii ii Documente, X, p. 292.
4 La 24-27 Iunie era la Cohalm; v. N. Iorga, Studii $i Docamente,
IV, p. 249, si H. Muller, Zur Geschichte des Repser Stables, III, in
Archiu des Vereins far siebenbiirgische Landeskunde, Nene Folge,
XXXVII (1902), p. 194. Deci data de 22 Iunie 1658 a unui Maw
dat din Iasi de Gheorghe Stefan (N. Iorga, Studii $i Documente,
V, p. 32; cf. ibid., p. 86, un altul din Iaqi, 30 Iulie 1659), trebuic
sä fie gresita. G. Ghibanescu, Divanurile, p. 48, pune gresit aceasta
expeditie in 1659.
9
www.dacoromanica.ro
130 Al. Ciorinescti
toate asteptarile lui luasera o alta Intorsatura. Boierii cari ii

tineau partea si-1 asigurasera de sprijinul for fusesera desco-
periti de Ghica, si nu mai puteau sa-i fie de vre-un folos.
Tatarii, nu nurdai ca nu-i mai tineau partea, dar chiar trlinlise-
sera Dormului un ajutor Imipotriva lui; ce si ajutorul era
ciudat, ca venise Serim Bei cu vre-o trei sute de Tatari, si
nici la putin razboiu ce au fost la Strung n'au fost, nici s'au
apropiat" 1.
Mazandu-si tabara in sus de Roman, la Sabaoani, navali-
torul trirnlese inainte o ceata de oaste spre Targul-Frumosi,
cu Talmhciu Paharnicul in frunte, care avu cu Moldovenii lui
Ghica intaia ciocnire. Afland de la cei cativa prin.si ce-i OA-
zura In man' a cA Tatarii Ii sant impotriva, Gheorghe Stefan
isi pierdu cu total nadejdea Domniei, si, dup'd ce fu Invins la
Strunga Intr'o lupta in care un Transilvanean declara ca floa-
rea Secuimii a fost nimicita" 2, se retrase fara alta ithanda. Ar-
mIata care-1 Insolise peste munte i se risipi fara veste, astfel'
el, ajungand la 15 Julie la Brasov, nu mai avea decal trei
sute de o.stasi linga sine 3.
Jntaia parte a miscarii planuite de Mihnea si de aliatul lui
ardelean daduse grey, din pricina putinei priceperi a celei pe
care B aleses,era sa li fie tovaras de lupta pe tronul Moldovei.
In urmla celei de-a doua izgoniri a lui Stefan, Tatarii coborira
In Muntenia si, asezandu-se Cu) lablra pe Teleajen, astoplarii
sä se sfarseasca pregatirile lui Mihnea si ale Turcilor de la
Duare, pentru ca Impreuna sa navaleasca in Transilvania4.
Porunca Portii era intr'adevar ca ambii Donini romani, unlii
cu Turcii si cu Tatarii, sa treaca =until pentru a pedepsi pe
Rakoczy; la 18 Julie Cadr-Pala de la Silistra era si el gala,,
si, Intrand in tarn, se asezase la Dridov, ca sA-1 astepte pe

2 Scrisoare a lui S. Petki, 18 Iulie 1658, la S. Gergely, Teleki
M. leuelezese, I, p. 227.
8 Miron Costin, pp. 358-9; G. Krauss, I, p. 343; Des Noyers, p.
447; Quellen, VI, p. 133; Ludescu, p. 347; G. Gualdo, I, p. 351;
L. Szadecky, Szekely Okleuelfdr, vol. VI, Cluj 1897, p. 215; cf.
Papadopol-Calimah, p. 99.
4 N. Iorga, Studii ¢i Documente, IV, p. 92.
www.dacoromanica.ro
Alihnea, siugurul care mai inlarzia 1. In acelasi limp Marcie

Vizir in persoaug, in fruntea unei inscmnate ogtiry strabatea
Bulgaria si Serbia, indreptandu-se spre Inaul pe care i-1 refu-
sase RakOczy, si pe care se pregAtia sa-1 cupereasca acum.
Cunoscand aceste preparative turoesti, care se oontinuau cu
asiduitate Inca din primAvard, Mihnea se silise sa inlature pri-
mejdia ce atarna asupra noului sgu prieten. Cu diferite pre-,
texts amianase participarea lui 5i facuse pe Vizir sa intarzie cu
doua luni pornirea expeditiei, care trebuia sa inceapg. Inca
ale la 8 Iunie, data fixata" pentru navalirea Tatarilor in Ardeal2,
Aceste lergiversari nu fury fara folos pentru Rakoczy, cane
avu vreme sä pusliasca tinulurile turcesli dill vecinalatea Ara-
dului Si sa castige la Lipova, la 5 Iulie 1658, o inseminatit bi-
ruintrt asupra unei =nate de 50.000 de Turd, condusa de foul
pass de Buda si vechiul protector al lui Mihnea la Constanti-
aopol, balranul si afomeiatul Chenaan. In aceasta lupta ca-
zura pasa de Agria si beiul de Strigoniu, itufpreuna cu mai
mlult de trei viii de Turci, pe cand Rakoczy se falia ca n;a1
pierdul decal treizeci de oameni3.
In cele din urma" insa Mihnea nu mai putu sa -Si amane
concursul fara a-si primiejdui situatia fata de Turcii asezati in
tabara a5teptandu.4, si atunci, conform intelegerii cu Rakoczy,
Si incurajat de exemplul lui si de biruinta care urmiase, hotari
sa intre in lupta la randul sau. In lagk'rul de la Dridov se
aflau In momentul acela cei 12.000 de Turci ai lui Cadr-Pasia,
pe langa un numpar de Tatari condusi de insusi hanul GazI-
Ghirai. Ghica-Voda vendse si el cu sapte u11ii de Moldoveni,, par
Cazacii, cari fagaduisera lui Mihnea ca se vor imfpotrivi unei
navaliri tataresti, trimisesera cloud nth de oampeni supt con-
ducerea unlui polcovnic flamenco 4. Indata dupa sosirea lui
1 S. Nicolaescu, Letopisetul, p. 162; S. Gergely, Teleki M. Leue-

lezese, I, pp. 226-7.
2 Cioranescu, Documente, p. 131; cf. ibid., pp. 34 $i 53; Monumenta
Comitialia, XI, p. 406.
8 Szilagyi, Bellum, II, p. 506; G. Gualdo, I, pp. 347-8; Fr. Wag,
ner, I, p. 74; B. Nani, p. 479; M. Nitri, pp. 19-20; Des Noyers,
p. 449; Cioranescu, Documente, p. 37.
4 Miron Costin, p. 359; Monumenta Comitialia, XII, p. 69. Cifra
de 100.000 de Tatari, datii acolo, nu poale sit fie deck exageralii.
www.dacoromanica.ro
i32 Al. Cioraneseu
Mihnea far fi trebuit sa urce cu totil spre niunti si sa coboare

apoi in Transilvania, uncle Rakoczy, vestit de acestea, pardsise
Dembia, lasand grijile tarii in sauna unei locolenente alcatuile
din Stefan Petki si Acatiu Barcsai, si se retrasese la mosiile
sale din Nord.
A porni o rdscoald impotriva Turcilor in imprejurari ca
acestea, nu era inteadevar un lucru bine cumpanit. RtikOczy
plecAnd, Mihnea nu Mai slia dacd Ardelenii vor continua
lupta, sau se vor inchina Vizirului de buna vote, ca sa-si man-
tuie avutiile si viata; pentru a afla intentilunile tor, el lilted
in legalura cu locotenentii dolmnesti, wndicandu li punclul de
treeere peste multi si sfatuindu-i sa intdreascd din vreme
pasul Buzgului, pentru a impiedica pe navalitorii intre cari
avea sä se rnunere si ell. In acelasi sens informa si pe agentul
ardelean Marlin Gariig, care, oprindu-se cloud zile In Targo-
viste in drurnul lui spre Adrianopol, era indemnat de Domn
sä dea de veste in Ardeal ca sä se apere trecdtorile ame-
nintate 2.
IIn urma acestor indcm.nuri, Ardelenii, cari trdiau neconlenit
supt teama apropiatci navaliri 3, trintiserd in Tulle o ceatd
de osteni secui si sasi, supt conducerea lui Coleman Mikes,
cu porunca de a se aseza inlr'o puternicd intdriturd din va-
lea Buzaului, la inlrarea raului intre munti, pentru a ineerca
sa apere trectitoarea care se numeste, daed nu de atunci, ccl
putin in urma vre'-unei alte incursiuni asamilnatoare, a Ta-
tarului.
dn vreme ce paganii II asteptau in tabrtra de la Dridov si
Ardelenii se pregatiau astfel pentru aparare, Mihnea intirzia
la Targoviste pentru a lua cele din urma hotdriri privitoare
la apropiata rascoald. Chemand intr'una din zile divanul dornr
nest, in care toti cunosteau legaturile lui cu Rakoczy, dar pu-
tini aflasera catre ce na'zuiau ele, Domnul Im)partAsi boierilor
1 Ciorilnescu, Documente, pp. 162-3.
2 Fiind prima de Domn, numai Wi mi-a spus sii public5m
spre a plizi drumul". Scrisoare din 21 Julie 1658, 211onumenta Co-
mitialia, XI, p. 406.
3 V. desele cereri de informalii ale Sibiienilor calre Brasoveni,
la N. Iorga, Socotelile Sibiiulni (Academia noinanii, Illemoriile Sec-
(iunii Istorice, II, p. 21 [1899]), p. 480.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu); 1658-1659 133
sai alianta do curand ineheiala prin mipocirca lui PMu

51 li destainui planul rascoalci. Era vorba de a lasa pc dus-
mlani sa se Indrepte spre munti, intovara5indu-i ca prieleni
o bucata de vreme, 5i, Indata ce s'ar fi sim it ea Anlelenii Ora
pe aproape, sa se arunce asupra for si sa-i tate 1. Oastea lui
Cadr-Pala, care nu era prea numeroasa, ar fi lost 'Ara ludo,-
iala nimicita In urma acestui atac. Cat despre ceilalti, Mihnea
se bizuia pe neulralitatea Moldovenilor pi pe prietenia do
mull fagaduita a Cazacilor; pe Tatari credea ca i-a castigat
prin prietenia lui Gazi-Ghirai, cu care era de la o vremie 51.
Inrudit, printr'o sotie, sau mai de grabs o tiitoare tataroaidi pc
care 5i-o lease de curand2, a5a incat credea ca nu mai arle
sa se teams de ei 3.
Fri indoiald ca, fata" de pregatirile atat de Ingrijite si de
prudente de pang acum, aceste socoleli grabite par prea usu-
ratice pientru a putea hotari o miscare ca aoeia pe care voia s'o
inceapa Voevodul muntean. Dar precipitarca evenimenlelor M-
euse ca rascoala sa (lovina aproape obligata acum, 51 Domnul
1 Paul din Alep, p. 252; Istoriile Domni lor Teirii-Romane,Fli, 1).

143; Cioranescu, Documente, p. 136.
2 Ludescu, pp. 347-8; Iorga, Is lorlile Domnilor, pp. 142-3; cf. G.
Krauss, II, 31: seine taltrische Brant"; Midi tit, necueil, p. 134:
La belle Circasienne qui esloil aupres du prince Miclina". Cu Mill-
Ilea a avut un fin, v. Cioranescu, Documente, p 47. Itelatia din 21
Aprilie 1659 Hurmulii, Thcumente, Ih, p. 125 11 Vaivoda della
:
Vallacchia si marl la to havendosi fa tlo incoronare et ougere publi-

camenLe", e pre lardiva de oare et. se re Lera la Incoronarea din
Mani 1658; Paul din Alep nu vorbeste nimic de o as:Rorie a lui
Mihnea. Na stim cu ce temeiu C. Gane, Trecute uieti de doamne gi
domnite, vol. I, Bucuresti s. a., pp. 321-2, crede ca acea Circasiancl
pomenita langa Mihnea e Nedelca recte : Nedelea), casatorita apoi
cu Constantin Serhan ; in realila le era sot ia acesluia Inca din 1657.
Cf. N. Bajenaru, Natalia, a (lona sofie a lid Constantin $erban, in
Arldua, XXIII ( 1926 pp. 145-7; Paul din Alep o face Circa,siaMi,
de sigur confundiind-o eu lovarasa lui Mihnea. C:i aceasta era de.
and parte numai o tiitoare, cf. Cioranescu, Documente: Per qual
causa Sua Eccellenza fin addesso non ha voluto pigliar la mo-
glie, sin tanto che non deduce al fine qttello che desidera". Printr'o
lega'tura nectmoscula e cumnat cu Mihnea tin D umitru Sarbul,
Mare Armas.
3 Paul din Alep vorbe0e cilia]. de o aliantii a lei Mihnea cu
'Yearn impotriva Turcilor".
www.dacoromanica.ro
134 Al. giorancscu
crezu ct nu e bine sa astepte alte Imlprejurari mai potrivite

decal acestea; In socoteala lui era dator st incerce a impiedica
o navalire a Turcilor in Ardeal si o Inlocuire a lui Rakoczy,
care ar fi inseninat transformarea provinciei vecine Inteo
nout si mai primejdioasa unealta a puterii turcesti. Mai era
apoi si legatura de alianta, prin care se obligase sa Inoeapg
miscarea inainte ca principele prielen sä fi fost detronat; de
aceia el se hotarI sa hnacelareasca pe Turci inainte de treoerea
peste munji, alunecand prea rapede asupra primejdiei care
putea sa-i vina de la aliatii lor.
Lucrul acesta 11 intelesera Insa boierii, cari se aratara mai
tematori cleat el de urmarile unbi asemenea fapte, si Yi atra-
sent luarea aminte asupra prapastiei spre care se duce el
singur, si taraste si tara: Doamne, bun lucru ar fi acesta,
iar not ne temem ca nu vom putea plini desavarsit, ci nuanal
vom zadari sarpele si ne va inghiti cu totul, ct not santern o
tart mica si far' de oameni, nepulincioasa si far' de ajutor
de nicio parte, iar Turcii sant puternici si mari, si biruesc
lumea de la rasarit pan' la apus". Raspunsul e eel pe care
1-ar fi dat un Miron Cos lin sau orice alt boier de tart dact
ar fi fost pus In fata aceleiasi intrebari; e raspunsul ornului
ee poarta grija viitorului, a Vnei avutii pe care o stie in-
chinata tuturor risip,irilor, a nenumAratelor vieti omenesti
palpaind ca niste faclii asupra carora sta sa se abaft furtuna,
si care abia mai dureazit si anlai dau in fir de caldura, asezate
fara adapest in rascrucea atator izbelisti.
Despretuitor fata de temerile for intelepte, dar nevrednice de
mgrimea Inchipuirilor lui, Mihnea li fagadui atunci ca nu-i
va amesteca in rtscoala de care li era Tried; li cern numai sa, -1
Insoteascg. pang. In tabara de la Teleajen, ca nu cumva ltpsa
for sa ridice Turcilor banuieli inainte de vreme; iar de acolo
va voiu lasa sa mergeti la casele voastre, iar eu aml cu eine
tgia pre Turci" 1.
Nadejdea lui era la oastea de lefegii, la cele 12.000 de sei-
meni cu cari se si Indrepta spre Teleajen. De in Dridov, unde
Intalni pe Han si pe Cadr-Pala, porni impreunii cu ei in. sus,
pe valea Teleajenului, pant in Sop lea. Acolo isi cheina la
1 5, Ludescu, pp. 347-8i Iorga, Istoriile Dornnilor, pp. 142-3,
www.dacoromanica.ro
slat de taint toti capntanii, si, impartasindu-li $i lor planul

sau, h_ dete porunca sa fie gala ea la un semis sa loveasct pe
Turd $i sa-i taie. Lefegiii lui erau insb.' mai bucurosi sa tread
peste Munti $i sa jafuiasca fart primejdie bogatele ora$e ar-
delene decal sa-si primejduiasca viata intr'un razboiu ade-
varat, 5i din care nuli ftgaduiau prea mare fobs; in tata ii
jurart credit-4r $i se artlarii pregiitili sa urnieze porunca, dar,
abia rtmasi singuri, incepura sa mlurmlure $i sa earteasca im-
potriva staranului lor, $llind ca sabia Turcului este lungs"
$i et nu se vor Scula asupra ei fart primejdia lor $i a terii:
Prin miunte oastea lui Mihnea mergea inainte, ca mai bunt
cunoscilloare a acelor drum'uri. Aju-ngand la Ceras, Mihnea
Bete apitanilor sai semnalul, $i ii porunci sa se intoarcg
asupra Turcilor cari fi urmau fart temeri si fart banuieli;
capitanii, ca si boierii ce-1 insotiserrt pant acolo, se intoarsert,
dar, in loc sa intrebuinteze armele impotriva paginilor, le
aruncara la picioarele lor, si-si parka Dominul in fata Pa$alet.
Pentru aceasta se alesert dintre boieri doi mai indrazneti, Parvu
Vistiernicul Vladescu, care nu se sfia sa fact aseinlenea pas,
pentru ca era un cunoscut al Marelui Vizir $i glut Portii
otomanicesti", a aril Mutefariaca era si pentru a aril cre-
dinta suferise robie de la Constantin Serban 1, in retragerda
acestuia in Ardeal, $i Istratie Postelnicul, care de asemeni nu
era in Constantinopol un necunoscut; presintanklu-se impreunt
la Cadr-Pap, ei fi destAinuira gandurile nutrite de Mihnea,
ii aratara pentru ce fugisera de la el, $i-i cerurt protectia
impotriva Doninului hain 2. Pfirfisii mlerserrt ,chiar Mai de-
Stiindu-1 prieten Turcilor, st poate uneltitor in folosul for,
Constantin it luase cu sila in Ardeal, de uncle Mihnea it ceru inapoi.
V. Monumenta Hungariae Ilistorica, XXIII, p. 613.
2 In privinta Intamplarilor de la Ceras relatiunea cronicilor e
confusa. S. Ludescu, p. 348, spune ca boierii au p5r5sit pe Mihnea
pentru ca acesta voise sa treats peste munti si sa-si uneasca oastea
cu cea ardeleana; lucrul e greu de vazut, caci ar insemna piirasirea
de bunt voie a Domniei, $i face neinteleasa apropiata intoarcere a
lui Mihnea In tabara turceasca. Ramane ea boierii au plecat sau
pentru ca Domnul i-a silit sa-1 asculte, sau pentru ca prin intele-
gerea de la Targoviste erau tinuti sa mearga numai pans In Teleajen;
aceasta ultima posibilitate last insa neexplicata si para lui Parvu, $i
pedepsirea boierilor cari nu luaser5 parte la ea,
www.dacoromanica.ro
136 Al. Cioranescu
parte, si cerurd schimbarea Domnului a cdrui necredinta fata

de Poarta se dovedise in felul acesta, propunfind in locul lui
pe Preda Brancoveanu, Marcie Ban, care insa, nevoind sit se
amestece in aceste uneltiri, se intorsese la Tfirgoviste, parasin-
du-si ceata de oaste, care se imprdstie in toale ptirtile (.
Liisat de armlata si trralat de boieri, Mihnea -Vold riimaseso
in grea cumpAnd la Ceras. Acum cand planul lui fusese desco-
peril. nu-i mai rdma'nea decfit drumul pribegiei cdtre Ardeal. La
acest lucru se si gandi o bucata de vreme, fail a se putea
hotdri insa sit paraseasca tronul si tara. Timp de cfileva zile
rdtaci singur prin munti, incunjurat de putini credinciosi si
ferindu-se sii nu fie aflat de Turci cari poate it caulau 2.
Dar o hotarire trebuia Ward, si cea la care se opri Mihnea
avea O. fie de o neasteptata indrAzneald. Cu un curaj vrednici
de o dreapta intelegere, el isi juca soarla pe o singurd carteb,
si, intorcandu-se in tabara turoeascii, se largish' cu capul sus
in cortul lui Cadr -Pala. Din invinovatit prefacandu-se cu mes-
tesugire in purls, se plane Pasci de necredinta boierilor sai,
cari-i uneltesc imIpotriva, scornind pe sama lui tot felul de
minciuni numai ca sä scape de indatorirea de a merge la
caste.
)Ciudata liniste cu care hainul vorbi dusmanului situ, cunos-
cuta lui prietenie cu Poarta, poate teama de puternicii lui pro-
tectori, si pe de-asupra tuturor acestora Mgaduiala unui dar
de saizeci de pungi, izbutira sit convinga pe Cadr de dreptatea
plfingerilor lui Mihnea si de vinovgia boierilor lui. Din partea
Turcilor IntamIplarile acestea se Vicura prin urmare uitate; nu
insa si din partea Domnului, care trebuia sit pedepseasca pe
trtidator si sit rasbune nereusila proiectelor sale 3.
Rasbunarea, pregatita in intelegere cu putini dintre sfetnicii
1 S. Nicolaescu, Letopiset, p. 163: ,,Pentru cii pre aces!. Preda

Brancoveanu, cand s'au Intors slujitorii la Pasa, vrea sit -I cearii sit
li fie Domn, iar el n'au vrut si au fugit", frasit care lipseste iii
editia Magazinului Istoric, p. 349. Cf. Cioranescu, Documante, pp.
167-71.
2 S. Ludescu, p. 348; Cioranescu, Documente, pp. 136-7.
S. Ludescu, p. 349; N. Iorga, Istoriile Domnilor Tdrii-Romanesti,
p. 144.
www.dacoromanica.ro
cari-i ramasesera credinciosi, si intre cari rolul de apetenie

se pare ca 1-a jucat Alexandru Postelnicul, feciorul fostului
lout Giorinlal, 11 atinse cel d'intaiu pe Vhstiernicull Parvu. Pe
langa ca fusese principalul parls, Domnul avea si uncle mo-
tive particulare ca sit se teama de el, de oars ce, ca bun cur-
noscut al Marelui Vizir, el era si un informator al Portii
asupra color ce se petreceau in lard 2.
Pretextul avea sä se gaseasca usor. Se afla in acea vreme in,
tabAra domneasa. diaoonul Paul din Alep, care, pregalindu-se
de plecare, isi Incheia cede din urma socoteli cu vislieria; pa-
randu-i-se la un moment dat ca Parvu 11 nedreptitieste in
acele socoteli, el merse sit se planet lui Mihnea. Domnul
trimise indata sit che.me in corlul situ pe boicrul necredincios,
si diaconul abia avu vreme sit iasit pentru a nu-1 vedea cum
e macelarit, la un semn al Domnului, de efitiva Talari.
Prietenul lui Parvu, Postelnicul Istratie, afland ca aoesta.
fusese ucis, intelese cc soarta-1 astcapla, si, fugind de grabit
din tabard, incercii sa-si piarda urma prin padurile vecine,
Ganacii domn.esti ii urmitrirh." loath' ziva zadarnic; a doua zi
fu Insa gasit prin codru de niste terani, si, adus inapoi in
labait, i se tilie capul 3.
liasbunarea lui Mil-Inca nu se multumi cu atilt; ea se intinse
si asupra boierilor cari, fara a fi avut vre-un anilestec in.
parile lui Parvu Vladescu, aveau totusi vina de a nu fi aseul-
tat poruncile Domnului, parasindu-1 in momentul rascoalei, si
pe aceia de a sti prea multe si prea primejdioase lucruri asupra
planurilor lui. Astfel furs amoriti, in aceste zile de la inoe-
1 Acest Alixandru, in zilele Mihnii-Vodit fiind Postelnic Mare,
pre gura lui mulls boierime s'au omorit, nefiind vinovati nimic" ;
Iorga, Istoriilc Domnilor, p. 153. Un act de la Alexandru Postelnicul,
la Ghibgnescu, Surete gi lzvoade, VI, pp. 79-81; cf. ibid., pp. 82-3.
.2 Paul din Alep, p. 253.
3 Izvorul principal e Paul din Alep, pp. 252-4; v. si Ludescu,
p. 349; Iorga, Istoriile Domnilor, p. 144. Despre Pfirvu, cf. N. M.
Vladescu, Din trecutul boierimii romane,Fti, Vet Comisul Serbaon
Parini Vlddescu, in Revista Arhivelor, I (1921-6), pp. 230-4, unde
se dti si inscriptia mormantului acestui boier care I-au sfarsit Mih-
nea Voevod pe grea ncdreptate ". Despre familia lui Istrate, un
Leurdeanu-Golescu, v. the Nicolescu, Din genealogia familiei Go-
lescu, In Noua Revistil Romdnd, IV (1901), pp. 331-6.
www.dacoromanica.ro
138 Al. Cioraneseu
putul lui August In care oastea ajunsese la intariturile de pe

valeo Buzaului, boierul Radu Bfirsescu si, dintre capeteniile
si Badea Viitafu 11.
Cumnatul Doninului, Armasul Dined Sarbul, c Crimes la
Thrgoviste, uncle aria In casele domnesti pe balranul Preda
Brancoveanu, abia Intors si el de la Teleajen, de uncle plecaNe
tocmai pentru ca Wa'nuia ce clipe tulburi aveau sa urmezet
dupa Indoita tradare, a lui Mihnea si a sfetnicilor sai; de allfel
plecarea lui se facuse fora Indoiala cu Invoire domneasca, de
care ce, asezat In casele &muesli, Brancoveanul pare a fi lost
In acea vremie un Cairniacam al Domniei plecate. Cu toato
acestea rasbunarea lui Mihnea se Intinse liana la el, si batra-
nul boicr fu zugrumal pie locul chiar In care fusese gasit. In
scrisorile sale de mai tarziu Mihnea se silia sa justifice aceasla
executie prin faptul ca, Preda fiend si o mare capelenie de
caste, plecarea lui din tabard pricinuise raspilndirea si risipa
oamenilor de supt poru.ncile lui, spre paguba Domtnului si a
Imparatiei; de aceia, de si nu e adevarat ca. 1-a judecat, dupa
clun spune, cu dreptate si cu sfanla pravila si cu toti arhiereid
lard", e totusi Incredintat pe deplin ca Dum'nezeu i-a stins
viata pentru rautatile lui" 2.
Aceiasi soarta 11 astepla pe Constantin Cantacuzino Logofatul,
ale carui relatiuni cu Mihnea fusesera totusi dintre cele mai
bunt pana atunci. PresiMtind, ca si Preda, spre ce prapastie se
Indreapta Domnia, el ceruse Ingaduinta sa se retraga impreuna
en ginerele sau, Pana Filipescu, la mosia sa de la Filipesti,
in Prahova; Domnul Isi dadu invoiala, si pastry si mai de-
parte In slujba sa pe doi dintre feciorii Logofatului, pe Drit-
gbici, pe care 11 Meuse Sp:liar si II Insarcinase cu o solie
1 S. Ludescu, p. 349; Iorga, Istoriile Domnilor, p. 141. E probabil
ca atunci a fost ucis si Udriste NastUrel al doilea Logofat si cunoscut
carturar, amestecat in secretele politicii ekterne, si despre care
documentele vorbesc pentru ultima oara la 22 Iulie 1658 (P. V.
Nasturel, Genealogia familiei Nosturel, p. 312); tacerea cronicilor
asupra soartei acestuia no e Irma mai putin curioasa.
2 Cioranescu, Documente, pp. 167-71; cf. Torga, Stndii si Docu-
mente, VI, p. 602: Atunsu-i-au leagea si judecata, sa pliant dupa
lucrurile si vina for ". V. si S. Ludescu, p. 349; Torga, Istoriile
Domnilor, pp. 144-5; At. Comnen-Tpsilant, in Hurmuzaki, Doenmente,
XIII, p. 177.
www.dacoromanica.ro
pentru Rakoczy, si pe Serban, viilorul Donut, pc care se pare

ca Ii pretuia in chip deosebit, de vreme cc nici cat de ULNA
diinsul nu se deslipia" L.
In felul acesta Mihnea se ardtase destul de prielenos $1 de
binevoitor fats de acest boier al sail, pe care ar fi putut sd-1
trateze de la Inceput cu asprime, de oare ce fusese $i el o
bucata de vreme amestecat printre fugarii din Ardeal; hunr.,
ointa domncasca fusese diclatit de pulernicele prictcnii pe
care le avea Cantacuzinul la Constanlinopol. Acum Msa ai el
stia Area multe despre fircle uneltirilor lui, $i printrInsul s'ar
fi putut inoi oricand vechea part; de aceia Mihnea se hotarise
sit scape $i de acest sfetnic al sau. Capitanul Odor fu pornit
din tabard cu o ceata de pldie$i targovisteni, cu poruncdf sIa
mearga la Filipesti si sit omoare pe lot pe balranul Logofat.
Acesta aflase insd de cele pose la cale impotriva lui, cad,
dups cc-5i trimisese solia si pe Constantin, eel mai mic dintre
fii, la Brasov, porni si el In pribegie, imprenna cu ginerele
indata ce i se vesti apropierea lui Odor; duprt o romantics
urmarire prin munti $i dupa o ratacire de mai multe zile
prin codri, la 28 August ei ajunsera in sfarsit la Braaov1.
Draghici Cantacuzino, care aft mai tarziu de toate aces lea,
ispravind-u-si solia pe langti RaliOczy, nu se mai intoarse la
Mihnea, ci, venind pe la inceputul lui Septembre, la Brasov,
trecu In Moldova inipreuna cu tattil ai cumtnatul sau. Loctiito
rul domhesc de acolo 4i priori cu toata cinstea cuvenita nu,
melui lor; mai tarziu fiul Domnului, Gligoras Ghica, se legit
cu Draghici printeo atal de stransii ptielenic, bleat ii dac
zapis la mama, la 21 Aprilie 1659, fagaduindu-i o vesnica sit
neclintitti c,redintti pe care avea s'o uitc foarte curand3.
1 S. Ludescu, p. 349. Pentru solia lui DrAghici, v. si hrisovul pe

care i-1 dA Rakoczy din Alba-Iulia la 13 Septembre 1658, la M.
Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, p. 105; data e gresita, de
oare ce RAkoczy se retrasese spre Nord la o datil anterioarA, tar
la inceputul lui Septembre Alba-Iulia fusese pustiitA de Tatari.
CiorAnescu, Docuniente, p. 163; S. Ludescu, p. 349. El e aced
Constantin Logofatul care scrie inter alpes" o scrisoare Brasaveni-
lor, la 18 August 1658. Hurmuzaki, Documente, XV, pp. 1284-5.
3 M. Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, pp. 95-6; S. Ludescu,
p. 349.
www.dacoromanica.ro
140 Al. Cioranescu
Cantacuzinii furs astfel singurii cari izbutira sa scape de ras-

bunarea lui Mihnca. Pc ceilalti pedeapsa ii uriudri si ditpd
moarte, in averile tor, spire imarele folos al vislieriei &muesli.
Prin uciderea unor boieri considerati ca tradatori, imense avu-
tii lrecura in sama Deanniei; numai Preda Brancoveanu, de
pilda, era socotil stapin pe doug sute de sale, si avea Lreizeci
de mii de of si palru dna de hot pe mosiile sale, care formau
aproape o !aril. Pc loale acestea Domnia inceplu sil le exploa-
teze indala, aplicand si aid sistemul cunoscut al rascumpa-
rarii 2; anullamila acestui procedeu de o eficacitale
se stransera in curand destule venituri ca sä se poata plait lui
Cadr-Pasa ode saizeci de pungi fagdduile, pretul iacerii 3.
Dar tradarea boicrilor nu rtimasese 5i fara OM de urmari.
Oricat de convingaloare vor fi fost argumentele cm care Mihnea
isi dovedise in Rita lui Cadr nevinovatia, acesta nu putea sa
nu pastreze In adancul sufletului o umbra de banuiald, cu atat
mai mull, cu cat era In joc viala lui si a .oslenilor lui. Ei
aclevaral ca lucrurile fusesera astfel intoarse, incat necredinta
fata de Imparalie se punea acuml ia sama celor ucisio si, In
luna Novembre a aceluiasi an, scriind lui Barcsai, Pasa de
la Buda ii da drept pilda credinta cu care Doninul Munteniei
executase porunca puternicului Imparat", pedepsind pe cei
hainiti4. Nu c iusa 6nai pulin adevarat ca Domuul bifidal si
aratat ca o pilda pentru fapta aceasta fusese oarecum pus
supt supraveghere, si rdmase pazit de aproape in lot thapul
cat dura expedilia in Ardea15.
In asemenea imprejurari se latelege ca Mihnea se vazu silit
sa renunte la planul sau de rascoala. Orice actiune ce ar fi
putut sd dea de bdnuit era acum in stare sa-i puna in prhniej-
die viata; de aceia, cu o flexibilitate pe care si-o dovedise si

2 CiorAnescu, Documente, pp. 167-71. Cf. N. M. VlAdescu, Din
trecutul boierimii romone.Fti, pp. 233-4, cum dupa moartea lui Plirvu
,,fost-au trimes Mihnea-Voda pre boiarenul Domnii Meale Alexandru
Vel Stolnic, ce an fost atunce Poslelnic 'Mare, de au fost scris ce
au aflat de ale casei for toate, §i le-au luat pre sama domneasca".
Paul din Alep, p. 254.
4 Monumenta Comitialia, XII, p. 110.
I Hurmuzaki, Documente, IXI, p. 148.
www.dacoromanica.ro
la Constantinopol, in anii de lunga ucenicie, el se holarl say

continue pentru anul acesla a fi ca si mai in.ainte credinciosul
snot's, drag Por(ii, insotind daprt portmea trupele turcesli
in Ardeal, sa cattle a sterge amintirea acestor neplrtcute in-
tfirnplari.
Pentru a ridica orice bd.nuiala de Intelegere cu Rakoczy, el
trcbui aslfel sa i se ardle dusman, si sa dovedeased prin graba
cu care avea sa navaleasca in Ardeal, ca nimic nu -1 leagd de
tara aceasla 1. Nu o Ikea insd decal cu nadojdea ascunsa Cu
va izbuli sa nu pricinuiascit niciun ncajuns alialului sau, ho-
tarn. fiind sa tint, pe cat ii va fi cu putinta lara a se puns
in primejdie, parlea creslinilor cotropiti 2. In aceasla curioasa
calitate, de prieten care ndvaleste inarmat Intr'o tart aliataz,
alitudine, care se potriveste de allfel cu loath viata lui ambigua
si cu loath' piolitica lui de duplicitate, el urind pe Turci nal/p-
sit in expeditia for prin. Ardeal.
IV
Bazboiul avea sa fie greu pentru Ardeleni. SLraja asezalit de

ei in pasul Buzaului nici nu astepla o ciocnire, si, indata ce
apdrura cei d'intaiu cercetasi nrunteni, precedand grosul ostirii
dusmane, iesira din intariturile for si se retrasera la Brasov,
la 7 August 1658. In aceste intarituri se asezara in urma Ta-
tarii, supraveghind trecerea trupelor prietene peste munti, si
pornind de acolo incursiuni in satele romanesti din inipirekt-
rime: oele Sapte Sate, Budila si Satu-Nou cazurd ode dintaiu
prada jafului for si incendiului cc trebuia sa-1 urmeze nea-
parat 3.
Pc nesimtite pojarui se intinse din cc In ce mlai deparla.
La 12 August Zizinul, Tataranii si Purcarenii crau in flacdri,
si !multi din locuilorii for fuSesera lrimesi pe drumul robioi 4.
In zilele urmatoare calauze alese dintre Romianii cunoscatori ai
acestor drumuri trebuird sa duct pe Talarii la Preajmor, Har-
tman, Feldioara, Stimpietru si Bod. 0 ceata de Talari se aven-
1 Ibid.
2 Hurmuzaki, Documents, IX1, p. 95. Lucrul acesta II stia si Rd-
koczy, care era sigur ca la momentul potrivit Mihnea isi va dovedi
prin fapte prietenia; Cioranescu, Documente, p. 137.
Ibid., pp. 164-5.
Queen, VI, p. 134.
www.dacoromanica.ro
142 Al. Ciordnescu
turd vaua la portile Brasovului, dar o trupd din Sasii si

Secuii lui Mikes Ii puce pe fugd, ajulatd. Hind de arlileria cc
Wien din oral 1.
Lefegiii moldoveni, carora li se dad,use liberlatea de a jdfui,
si el, imlilara pradacitutile talaresli; la 19 August ei asediard
castelul de la IIarman, si, negrasind nimic nimicird
In urrna tot satul, si aprinsera a doua zi Cdslianal2". Flint de
asemenea jafuite, in zilele oe urmara, Louie satele din Tinu Lul
Barsei care nu fuseserd atinse Rand abut& Rosia Saseasert,
Magherusul, Crizbavul, Ghimbavul, Cod lea, Vulcanul, Sercaia,
Vladenii, Poiana Marului, pdn'a'. la Rilsnov si la Zarnesli, (Date
cunoscurd robia si focul3. Oatnenii pe cari Tatarii ii ridicau
de prin sate erau trimisi in Crimeia sau rdscuMparati pe lop
de ai lor; in acest soap se infiintase la Prejmar un lrg de
robi, nude putea cineva sd cumpere un copil cu doi taleri,
sau chiar in schimbul a dolma butte perechi de potcoave4.
Incunjurat si amcnintat din Coate partile, Brasovul incepu
sä negocieze o rascumparare, singura case pentru a scapa de
primejdia atat de apropiatd. Se trimisera din partea Slain lui
daruri de pret tuturor capeteniilor, pentru a le Indupleca:
hanului, pasei de Silistra, Domnilor rouurtni si polcovnicului
cazdoesc3. Hanul raspunse trilmitand in oral o solie care ceru
optzeci de mil de taleri ca pret de rascumpArare; cairn Insa
In aoea solie Intrase si un Muntean, Comisul Radu Mihalcea,
priete.n cu unii Brasoveni din Sfatul orasului, prin mijlocirea
acestuia, si poate si a Domnului lui, se obtinu o scadere a
sulailei pang. la doudzeci de mil de taleri 6.
Prielenia Domnului imuntean fata de Ardeleni se dovedia
cel putin In felul acesta. Ea mai e mOlurisitit si de faptul
1 Ibid., pp. 116-7.
2 Ibid., p. 56; Benko, Transiluania, pars II (Ac. Rom., ms. latin),
III, p. 3.
3 Quellen, IV, p. 185.
4 Ibid., VI, p. 78.
5 Paul din Alep, p. 257; Quellen, VI, p. 59.
6 Weil nun neben denselben zweyen die dritte Person als ein
Wallachischer Bojar, Comis Raduly Mihalcsia, mein guter Freund,
ein Abgesander gewesen, also haben wir die Summa bis auf zwanzig
tausend Thalern geschlossen". Cronica anonimil, la Trauschenfels,
Deutsche Fundgruben, p. 346; Quellen, VI, p. 59.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 165&-1659 143
cii, guild cAnd Mihail Hermann, judetul Brasovului, trebuise

sa vina in tabara dusmana, pentru aceleasi tratative ale ras-
cumpara'rii, isi pctrecuse noaptea in cortill lui Mihnea 1. Iar la
Cod lea, uncle Turcii cerusera oamenilor sa li predea toate
vitele, unii boieri munteni ii fagaduird, iii schimbul unor dar
ruri, sa-i scape de aceasta ncvoie, de si e adevarat ca de data
aceasta interventia for rainase fara folos 2. Pe de alla parte
lefegiii lui Mihnea nu puteau ramanea niste privilori, in vreme
ce toti ceilalti se 1ncarcau cu averi jafuite, si asa se face fart
indoiala ca. la Ghimbav tocmai oaslea munteana fu aceia care
asedic comluna, silind-o sa se predea3.
Ca o slaba compensare a pierderilor suferite aici, Ardelenii,
castigara la 6 Sep'tembre o biruinta asupra unei cete de trei
mii de Moldoveni, can tocmai trecuseril muntii spire Secuirne,
independent de grosul armatei, si, dup. ce arsesera
fusesera intampinati langa. Sarhighi de o +Death' de Secui supt
conducerea lui Gabor Deak; 1.850 de Moldoveni cazurii in
aceasta inialnire, si, lasand douazeci si p'atru de steaguri in
milnile Sacuilor, can se faliau ca n'au pierdul decal cincil-
sprezece oameni, fury siliti sa se retraga spre tara4.
In vremea aceasta Tatarii se indreptasera in spre_ Pagans,
unde se spunea ea se and Constantin Serban; orasul insa nu
putu fi luat, si dusmanii nici nu se apropiara de el, din
causa tuniurilor care-1 aparau5. La 26 August Sighisoara era.
de asemenea amenintata, si tinutul din jurul orasului pusliiA
ca si Basta 6. Intr'unul din "satele vecine preotul rugase pe un
boier muntean sit li crute casele, i acesta, intervenind pre ]aught
capteteniile tataresti, obtinuse de la ei sa treaca mai deparle,
fArg a se atingle de aceasta comuna; tocmai cand Tatarii inoc-
pusera sa se retraga, un betiv deschise focul asupra tor, ceia
1Quellen, VI, p. 59; Trauschenfels, p. 346.
2Ibid., IV, p. 88.
3 Ibid., p. 407.
4 G. Krauss, I, pp. 375-6; T. Chindea, Contribulii la isloria Ro-
mdnilor din Giurgeul Ciucului, Gheorgheni 1930, pp. 71-2, unde se
utiliseaza izvoare locale.
6 Szadecky, Sze/cell] Okleveltor, VI, pp. 217-9.
www.dacoromanica.ro
144 Al. Ciordneseu
ce-i Mau sa se Intoarca si sa pustiasca tot satul, ddramandu-1

pana la tomelie 1.
Interventia oamenilor lui Mihnea fusese Inca ()data nefo-
lositoare; Domnul mtmtean continua MA. a pastra aceiasi ati-
tudine fatd de fostul sau anat. Pe cand ostirea se apropia de
Sibiiu, el adresd din tabard, la 3 Septembre, o scrisoare calm
Sfatul aoestui oras, Imniurindu-li °data' mai mull gandurile pa
care le nutria lap. de ei. Aralandu-li ea nu'mai sila turceasca
1-a facut sä vina cu caste Impolriva Ardealului, Donmul se
desvinovateste declarand ca intealt chip n'am avut cum, face",
de si nu am fi pohtit sa vedent lucruri ca aceste, ca tine sa
bucura la casa vecinului cand vede arzand, iar maine sau)
poimaine arde casa lui?". Silindu-se insa dupd puterile sal;
ea sa nu sa facd aceste rantati marl tdrii dumneavoastra",
slaruintile lui n'au putut opri navillirea aceasla. Ceran,du-li
in cele din urina o samd de lucruri pentru trebuintile ostirii
ce-1 insotia, el se arata gata sa-i slujeascd la randul sau de
mice li va fi pofta 2, dupd cuaul ii asigura si a doua zi, inteoi
scrisoare latineasca, in care cerea ordsenilor merinde pentru
oaspetii mesei donmesti, declarandu-li ad si not totdeauna va
vom dovedi prin toate straduintile noastre prietenia ce va
purlam" 3.
Indata ce ajunse cu armata Tanga Sibiiu, asezandu-se In
apropierea zidurilor orasului, inteo tabard vecina cu a Turci-
lor si a Moldovenilor, Voevodul trimise din nou celor asediati
instiintare si marturie de prietenie si de ganduri bune, ceran-
du-h sa nu traga asupra oamenilor lui, cari si ei au poruncd
sa nu li Lica vre-un rd.u4. Turcii fdcura insa iarasi zadarnice!
ofertele si protestdrile lui, si, ca si Brasovul, Sibiiul trebui s.
se rascumpere pldtind saizeci de imii de taleri, dupd care dus,
manii placard mai departe, cel din urma care tidied. tabdra
Mihnea 5.
La Alba-Iulia populatia pardsise orasul, si cetatea ramilsese
a G. Teutsch, Geschichte der Siebenburger Sachsen, I, p. 398.
2 Ciorgnescu, Documente, p. 166.
3 Hurmuzaki, Documente, XV, p. 1285.
4 I. Kemenyi. Deutsche Fundgruben zur Geschichte Siebenbiir-
gens, vol. II, Cluj 1840, pp. 150-2.
5 Ibid., p. 133.
www.dacoromanica.ro
l)omuia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 145
In paza unui numar de studenti, cari incercara un inceput de

impotrivire; neputfuld resista multa vreme, fug,ird, si in urma
for Talarii repetara ruina ce avuse loc la Targoviste cu pu-
tine luni Inainte, arzand tot ce intalnira, nimicind frumoasele,
monumente ale orasului si aruncind din solerunele morminle
ale catedralei ramasitele oelor adorrniti, in cautare de prada.
0 ceata singuraleca de o Unlic do Tatari pornita mai departe
hi drum, fa, in schimb, surprinsa in muntii Trascaului de
niste Rdmani, cari-i niluiicira dupa vechiul for mestesug raz-
boinic, pravalind asupra for stand si trunchiuri de copaci de
pe enlmi 1,
La Cluj, uncle ajunse la 10 Septembre, armata inbrui lin-
prejurul orasultd, Ca 5,;i pand acum, oastca lui Milinea asc-
zandu-se pc dealul Feleacului, si aslepta pretul rascuimpa-
rarii. Orasenii trimisera pentru tratative pe primlul for senator,
Loan Lintzeg, care trebui sa imparla bogate daruri capeteniilor
dusmane: Dom Inul Moldovei si un beg tataresc primirri lin-
preund cinci mii doua sute de taleri, Mihnea lull singur cinci
inii sase sute si doua cope de our pretuile la o surd cinci-
zeci de taleri, precum si un ceasornic 2; capitanii moldoverii
primira doudzeci si until de taleri, cci inunleni saisprezeoe,
si talmaciul lui Mihnea doispezece, prectian si un brat' de
malase, iar boierilor li se inipartira cincizeci de taleri si
mai multe bueati de poslay. Pe MAO bate acestca, Clujul
trebui sa plateasca Tatarilor o suma de saizeci de mui de
taleri 3, cu care multamindu-se, plecara si de aici, la 14 Sep-
lembre; in aceiasi zi, pregatindu-se si el de plecare, Mihnea
isi trimisese oameni in oral, s i cumpere de-ale mancariil.
Dup,a ce uncle cete tatare.5ti conduse de fiul Domnului moldo-
vean impinsera jaful pang. in tinuturile de Nord in care se
retrasese Rakoczy 5, trupele ajunsera la 20 Septembre la Ora-
1 I. Kemenyi, Deutsche Fundgruben, II, pp. 153-5.

2 Textul spune scofium, fara indoiala pentru scaphium.
3 $t. Metes, Orasul Cluj asediat de ostirea romaneasca la 1658
in Reuista Arhivelor, I (1924-6), p. 295.
4 N. Iorga, Acte romtlnesti din Ardeal, p. 224.
10
www.dacoromanica.ro
146 Al. CiorAnescu
(lea, de uncle nit mai aveau Area !Inuit drinn panii la Imiul
cart era tinla expediliei for 1.
In vreme ce Ta Larii se indeletniciau cu pradilciunile prin

Ardeal, Vizirul in frunlea unei insemnale arMate strabause
drumul de la Adrianopol ORA in Iniiu prin Bulgaria, Serbia
si Banal, si procedase la incunjurarea si asediarea cetiitii.
DUN o scurla impolrivire, comandantul garnisoanei din. LIM',
Ladislau Ujlalii, culmpArat de Turd, li deschisle patine incNi-
nandu-se, in 2 Seplembre 2.
Vestea predarii acestei insemnale cetati pricinui o mare bu-
curie la Poarla, si Adrianopolul serbalori biruinta prin saple
nopti de iluminatii si Eocuri de arlifi0i3. Conning laid. 111 ce+-
latii fu numil Chenaan, pasa de la Buda, si cei doi Domni
romAni, ajunsi in urmlt impreuna cu Tatarii, primira poruncii
y.t ramana cu oamenii for pang in Sf. Diarktu, ea s4 ajule In
refacerea zidurilor ruinate de asediu4.
,prin aceasta importantA, dar ieftina cucerire, rtilboitil nu
putea fi considerat ca sfarsit. Pierderea :Mini nu schimba
prea mull situatia peste munti; de alts parte lupla se purlase
numai Impotriva terii, care singurA o simpise si-i suferise ur-
marea, pe and RakOczy, vinovatul impotriva carora se misca-
sera puterile Imparatiei, rana'sese neatins la mosiile
vreme cat principele mnzilit mai putea avea sporanta unei
intoarceri, lucrurile nu se puneau linisti in Ardeal, Si de aeeia
principalul seop pe care-1 urmilrise Mamie Vizir era ninitirea
impotrivirii lui Ralcoczy. Amu insa, de si tinla aceasta nu
fusese atinsa, expeditia nil mai putea fi continuatii. 0 raseoalil
izbucnise chiar in momentul acela in pArtile asialice ale Im-
pAratiei; Hasan-Aga, inlovaritisit de un cumnal al Sultanului
si sustinul de cincizeci de mii de oameni, se ridicase cermnd
depunerea lui KOprfilit. Suiccesele obtinute de rebeli in pri-
mele clipe si simpalia cu care Hasan era vilzut de multi
Musulmani, puneau in primejdie situatia Marelui Vizir, si de
1 N. Iorga, Socotelile Bra.Fouului, p. 211; N. lorga, Studii $i Do-
cumente, X, p. 290.
2 Pierre des Noyers, p. 457; I. Beth len, p. 63; B. Nani, p. 479.
6 G. Gualdo, I, p. 252.
www.dacoromanica.ro
aceia el se hotarl sa paraseasca In graba Ardealul si sa se

Intoarca impotriva rasculatilor 1.
Pentru moment. el trehui grin urimare sa sc multameasc0
cu o solutie transitorie pentru Transilvania; setup la care se
opri fu aceia pc care o Intrebuintase si In anul trecut, tend
ceruse terii sa inlocuiasca pe Rakoczy, socolind ca-1 va scoate
astfel din viata publics a terii si va potoli izvorul lulburarilor
de aici. Trebuia gasit numai omul polrivit pentru a fi numit
Principe In Ardeal. Domnul Muntenici fi recoxnlanda pe Joan
Kemeny, fostul general al lui Rakoczy, Inca nerascurruparal
din robia in care cazuse in expeditia din. anul (recut; hanul
lataresc sustinu aceasta candidature, poate in speranta ca astfel
va dobandi mai usor de la prinsul sau sumele pe care i le
pretindea In schimiml libertatii.
Kemeny fu imbracal in haina domineasca si transportat din,
Crimeia pana. la Targoviste, insotit fiind de insusi fiul lui
Gazl- Ghirai 2; tritniVind insa din. capitala Munteniei pe secre-
tarul sau Petru Szigelhi In Ardeal, cu scrisori catre nobilimle,
acesta se Intoarse curand cu vestca ca Vizirul hotarise astfel,
tentandu-se poate ca generalul lui Rakoczy nu va fi mai ener-
gic dealt Rhedei rata de cel mazilit. Kemeny trebui sa se
Inboarea la Cram, intr'o robie care avea sa se prelungleasca
pane In anul urmabor S.
dntre timp KOpralti gasise °Intl de care avea nevoie. La
inceputul lui Septembre dieta Ardealului, inspaimantata de
pradaciunile tataresti ce sc abatusera asupra terii si, lasand
prada flacarilor Tara Barsei, se intindeau din cc fn ce mai
departe, hotarise sa trimita o deputatic la Mau, ca sit ceara Ma-
relui Vizir milostivire si puce. Intamplarea voi Ca, dieta nu,
mind In. acea delegatie pe Johann Lutsch, magistratul sasesc,
pe Francisc Daniel, ca represintanl al Secuilor, si pe Dionisie
Banffi, din partea nobilimii magliiare, acesta din urines sa
refuse Insarcinarea primita; In locul lui pleca atunci Acatiu,
1 Pierre des Noyers, p. 460; G. Gualdo, I, pp. 356 -7; Zinkeisen,
IV, pp. 881-2.
2 G. Krauss, I, p. 356; la 29 August KemOny stria lui Rakoczy
din Chilies; Gergely, 11. Rakoczy G. Ictizdelmei iiirleneti'lez, in Tor-
tanelmi Tar, 1893, p. 329.
e G. Krauss, I, p. 356.
www.dacoromanica.ro
148 Al. CiorAnescii
Barcsai, nobil de 'runic 5i locotenent donrnesc atilt iu vrenied

expeditiei polone, tit si In vara aceasta.
Conditiunile pe care le puse Vizirul furl. nespus de grele
pentru Cara. Tributul anual fu sporit la patruzeci de mii de
ducati, si se ecru In afard de aceasta o contributie de razboiu
exlraordinara de cinci stile de mii de laleri; Transilvania
se obliga sa cedeze Turcilor Caransebesul si Lugojul si sa
prinda pe Ralroczy si pe cei doi Dornni romrani .refugiati
langa ell. Impotrivirea delegaliei ardelene ramase lard folos,
si de altfel nu avea nicin rust cilia vremc in La lend cell:fall
atarna iataganul.
Mai mull insa decal de conditii avantagioa.se de pace, Vizi-
rul se ingyijia de problenta Domniei; Intr'una din zile, pe
neasleptate, Barcsai primi porunca sä accepte a fi principe
in Ardeal, In locul stapanului sau. El se apArd, spunand ca
n'a venit aoolo decal ca sa dobandeasca mai usoare conditiuni
pentru tarl Si ca nu aspira la acele primejdioase culmi; Vizi«
rul Si raspunse ca supunerea la aceasta porunca e singurul
mijloc pentru a capata pacea, amenintandurl ca, data va per-
sista In refus, va pustii tot Ardealul, si in loc de principe
va aseza in tara un pasa. Vremea de care dispunea Marcie
Dregator fiMd socotita, Barcsai nu mai fu lasat sa vorbeasca;
in ziva de 4 Septembre Vizirul Sl darui dupa obiceiu cu caf-
tan, cu o cuca impodobita cu pease albe, cu un buzdugan si un
cal imbracat, si-1 trimcse, insotit de o ceata de Turci, sa iea
confinmarea dietei 2.
Situatia lui Barcsai era astfel dintre cele mai delicate. Pc
Tanga el n'ar fi voit sa usurpe In felul acesta un tron pe care
Sl slujise pang. atunci cu credinta, el se vedea impus dl. o mfin4
dusmana peslc o (aril care nu-1 voia 3. Contitille inirunile la.
1 Monumenta Comitialia, XII, p. 70; Kemeny, Deutsche Fund-
gruben, I, p. 298.
2 Kemeny, Deutsche Fundgruben, I, pp. 299-302.
3 Totusi non desunt plerique qui occultis principem Barcsaium
a Supremo Vezerio largitionibus principatum obtinuis se calumnientur.
Alli vero (qui in iisdem castris erant praesentes) metu mortis corn-
pulsum subiisse asserunt". I. Betblen, pp. 64-5; cf. Monumenta Co-
mitalia, XII, p. 70; Fr. Wagner, I, pp. 13-4; Ziarul lui Joh. Lutsch,
la Kemeny, Deutsche Fundgruben, I, pp. 300-2.
www.dacoromanica.ro
Sighisoara (5-12 Octombre 1658) se aratara nemhdtumite de

aceasta nu hire, care Insemna din partea Turcilor un amestec
necuvenil in trebile tarn, $i o Incalcare a drepturilor ei. Pe
langb aceasta, Rakoczy, care aflase de 'hotarlrea Vizirului, tri-
misese merntbrilor dietei scrisori cu aspire porunci ca nimeni sa
nu participi la sedintile pentru confirmarea lui Barcsai. Dar,
pazit de aproapc de Turd, acesta nu avea putinta sit faca
altfel. Dicta insasi nu indraznia sa se Improtriveascii, supt pre,
siunea amenintarii atat de apropiate; de altfel era limlpede
pentru toti ca Ardealul nu va avea pace pana cand fostul
principe nu va fi cu totul In Murat. De aceia oomitiik nota-
rIra In cele din urma sa primeasca pe Barcsai, punandug
insa con.ditiunea ce-i fusese impusa $i lui Rhedei in anul tre-
cut, de a se retrage indata. ce Rakoczy s'ar fi Imipacat cu
Vizirul 1.
La 11 Oclombre noul principe lua juramlantul de credinta at
nobilimii, si se grabi sa oomlunice lui Rakoczy ca n'a MLA ve-
chile juraminte, $i ca se sile$te neoontenit sa-i ree4tige Dom -
nia pe care fara sa vrea o dobandise pentru sine. Acesta Insit
nu se multami cu asemfenea declaratiuni si, grabil sa se vada
din nou stapan pe Ardeal, Indata ce Vizirul plea. din Tam,.
Incept' sa ameninte dieta din refugiul sau iordic, din care Inca
nu Indraznia sa ooboare, $i comitiile intrunite la Sighisoara se
risipira la zvonul apropialei lui navaliri 2.
Barcsai se afla In tot acest timp intro desavarsita desorien-
tare. Putin iubit de o nobilime care nu putea sa vada cu ochi
buni ridicarea acestui Valah, si care i$i pastra Inca loate
simpatiile pentru Rakoczy, el trebuia sa se mentina cu mijloace
turcesti tocmai imlpotriva fostului sau stapan. Sprijinul turcesc
era de altfel mai de graba o apasare si o primejdie noun; din
mica garda ce-1 Insotia, o ceata de palruzeci de Turci alga
scapase cu fuga de nige Romilni din Nucet, cari, negiind ce
caula acesti pagilni in Ardeal, sarira asupra for s'a-i omoare3.
Cu RakOczy el n'ar fi voit sa fie dusman. Nehotarit intre
vechea credinta si linistea terii, el Intarzie sa iea impotriva
1 Monumenta Comitialia, XII, p. 75; I. Beth len, p. 07.
2 Monumenta Comitialia, p. 90; I. Beth len, p. 08.
8 G. Krauss, I, pp. 360-1.
www.dacoromanica.ro
150 Al. CiorAnescu
lui mitsmile oerute de Turci. De aoeia Vizirul fi inoi in cu-

rand poruncile pentru prinderea celor trei principi rebeli; pen-
int a hotari aoest lucru si penIrtt a fixa In ce mod se va
strange ap5s5toarea contributie de r5.zboiu, Barcsai chema la
Tfirgu-MurAs o noun. dicta (6-11 Novembre 1658). Aici su-
pravegherea celor o mie de Turci cari-1 insotiau deveni si
mai stransa; asupTirea merse Ong. la trimiterea In sanul
dietei a unui beg, care insemnil muni.le celor absenti si
nuiti cd lipsesc pentru c sant partizani ai lui RElkOczy, fagar
duind sä-i pedepseasa. intocmai ca pe lisle scolari ce ince-
peau acum sit side de Erica manici sldpanttlui for 1.
De altfel cu putin mai tarziu, la 22 Novembre, Barcsai
primil de in Ghica scrisori in care Domnul Moldovei ii spunea
ca hanul tilltiresc se alga la Nistru si intreabit dac5 Ardealul
s'a supus, cerand tot °data si nuMiele nobililor rak45cziOn,
pentru a pedepsi In locul for pe rudele for ce s'ar mai fi
aflat in robie la Cram. De tea,m,a acestei amenintari, un mare
numar de nobili se inchinar5. lui Barcsai, jurandu-i credinta;
dintre ei Stefan Petki, cunoscut ca prieten al rebelului Gheor-
ghe Stefan, dovedi sinceritatea cu care se lepada de aceastit
prietenie, aducand principelui vistieria pe care fostul Domn
i-o incredinlase spre piistrare, si pc care 13arcsai o impitri:i
intro nobilii sill 2.
Cu toate acestea Barcsai se Linea de cuvant, si incerca s51
recapete pentru RakOczy bunavointa turceascA pierdut5 deli-
nitiv; neincrederea si asprimea cu care it trata acesta erau cu
totul nemeritate. Dicta de la Targu-Mural luase Intr'adeviir
unele masuri impotriva lui, ca interzicerea fatd de supusii
terii de a mai antra in slujba lui, sau confiscarea mosjilor
lui din Ardeal, dar acestea nu fusesera puse In fapt. Din,
potriva, In aceleasi comitii, Barcsai ruga pe capugiul ce-i
adusese scrisorile Vizirului sa intervin5 pe langi stapanul s5u,
declarand ca el e gata si renunte la Dominic, dace Poarta it
va Ingadui din nou pe Rakoczy. Incercarea lui fu insa zadar-
nicA, si rasprtmsul o noun amenintare a lui Kopralti, care-1
opri sit mai aibil corespondenia cu principele depus, c5c1

G. Nrauss, I, p. 370.
www.dacoromanica.ro
amnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 151
altfel, de va voiu afla 1ndoielnici, mincinosi si In5e Mori, vai

you'd" 1.
:Barcsai fusese Inteadevar toata iarna in legatura cu el,
fagaduindu-i credinta si facandu-1 sä spore ca va putea sit
mai castige Domnia. La 30 Ianuarie 1659 se Incheiase Mire
ci uu acord care Insemna anularca hotaririlor din comitini
trecute 2. Dicta chematil Ia Bistri(a (26 Februarie-2(i Martic
1659) se impotrivi la Inceput ratificarii acestui acord; cum,
lusa tratativele cu Rakoczy adusesera terii un folds insemnat
prin aceia ca el consimitise sa cedeze lui Barcsai celatea Ora-
dea, °cupola papa atunci de oamienii lui, nobilim(ea se indth-
plea In cele din untui. sa se imp uee cii el 3. Dc altM in tlelttP,
acesta isi scusa si Barcsai fata de Poarta corespondenta cu
principele depus: Dacia am vorbil frumoi cu RakOezy, ant
facut-o pentru a putea Ilia mai usor cetatea Orazii si sa Ii-
nistim populatia terii, fara a fi nevoie sa mai villa armata,
Inaltului Padisah" 4.
Intre cele doua laturi ale activitatii lui Barcsai, legal dc
Rakoczy prin cuvantul sau si de Turd prin nevoia de pace
a terii, exista Insa o continua contrazicere care face din poli-
tica lui un joc primejdios 5i nestabil. Resultatul fu ca, in
scurta vrernie, si Rakoczy si Poarta Isi pierdura Increderea,
Inteinsul. Simpatia terii n'o avuse de la inceput acest prin.-
cipe care aparea ca un instrument al opresiunii turcesti si
ca un storcator de bani, ca sa plateasca datoriile catre Poarta.
De aceia Barcsai fu purtat tot timpul de intainIplari, impo-
trivindu-li-se numai pe juniatate si pastrand mai presus de
toate dorinta unica si nemai implinita de a schimba zbu-
ciumul tronului, pentru care nu fusese facut, cu linistea mlosiei
de la care venise.
Chemat in Constantinopol de tulburarile oe Ineepusera sa
framlante Asia Mica, Marele Vizir lasasc la Mau pe pasalele
de margene si pe Domani romani, cu porunca sa refaca si sa
Monumenta Comitialia, XII, p. 173; cf. I. Bethlen, p. 71.
Hurmuzaki, Documente, IX1, pp. 119-22.
4 A. Szilady §i A. Szilagyi, Torok-Magyarkori Allam-Okmanylar,
III, Pesta 1870, p. 451.
www.dacoromanica.ro
152 Al. Ciordneseu
Intareasca aceasta cetate. Pe langa aceasta, armatele poposite

tango Inn' mai aveau misiunea sd protege pe Baresai impo-
triva rivalului sau 51 prin presenta for la hotare sa mentina
linistea In Ardeal 1.
Noul principe de acolo simtia el singur cata nevoie are de
aseMenea ajutoare si se sili sa si le procure. castiglindt4i
bunavointa vecinilor moldoveni si munleni. Matei Balogh, in-
sarcinat cu o solie a lui pc langa Pasa rle la Buda. ana de
la acesta porunca Marelui Vizir ca Barcsai sa urn-Lill-easea si sa
prinda pe Rakoczy, Poarta desemnandu-i In acesl scup pe
Mihnea-Voda ca ajutor. In numele Donmului sau, Balogh avuse
chiar cu Mihnea caleva convorbiri, si, cum Domani mum,-
tean avea si el ncvoie de liniste pentru a recladi aceia ce o
furtuna trecatoare surpase, se arata de in inceput inclinat
catre o vecineasca, frateasca si reciproca 2.
Se pare, de altfel, ea Donmul muutean primise porunci de
la Constantinopol ca sa ramana mai mull limp In. Ardeal, panit
cand lucrurile se vor aseza cu totul acolo; Intelegandu-se
insa cu Barcsai, el ti Impartasi le.mserile sale cil.. inlarzierea
departe de casa ar putca sa-i fie pagubitoare, de oare ce avea
banuieli ca pribeagul Constantin va Incerca o noua navalire
In tart, folosindu-se de lipsa ltd de acolo; de aceia el ii arittil
ca ar fi spire folosul amAndurora sa se Intoarca mai curand
la scaunul sat. Pentru vecineasca bunavointa, Baresai trebui
sa se prefaca a Intelege neceshatea acestei intoarceri si se
pregati chiar sa declare Vizirului de la Buda ca e mai bine,
dupla parerea noastra; sa se Intoarca Mihnea-Voda In Cara lui,
de unde poate mai bine sa ne ocroleasca, atat pc not, cat si
pe el Insusi"3.
Mai nemultumile de aceastd plecare fury insii ciipeteniile
turcesti care ramasesera in luau, si ciirora li cadea astfel in
grip' pdstrarea linistii in Ardeal. Nahua, cronicarul turc, po-
vesteste ca, luandu-si ramas bun de la Gian-Aslan, noul Pasa
de la Silistra, Mihnea Friuli din partea acestuia un pumtn hi
piept ca raspuns: Hei, drace", ii strigd. el, nu sant eu mai
1 Gal. Gualdo, I, p. 357.
2 Monumenta Comitialia, XII, pp. 89-90.
3 Instruetio pro Fr. Sebei ad Vezerium Budensem cxpeditum
40 Nov. 1658", in Monumenta Comitialia, XII, p. 124.
www.dacoromanica.ro
marele tau, si nu ti se cade sa-ti ccri invoire, dada vrci sit td

duci?"1. Imparaleasca mandrie a lui Mihnea ii va ri ridiat
alunci zadarnic Lot sangele itb obraz; jurand in. sine neinkir-
ziata rasbunare, el isi ridica oastea si lull drumul tcrii, fiird a
mai core invoirea cuiva 2.
Prin plecarea lui si prin retragerea Tatarilor, Barcsai simti
ca ramane Area slab in fata amenintdrilor rivalului situ, si
ecru Vizirului not int5riri. Poart.i deli porunci in ;west seas
la Bucuresti si la Iasi; indald Gliica-Vodd trimese in Ardeal
tin ajutor de doua mii de , ameni, supl comanda tanarului situ
curtean Nicolac Milescit3. Tol alatia oamena lrimise si Mihnea;
soldatii acestia nu erau insa din cca mai hand ()ask! a lui,
de oare cc pArura TransiMinenitor foarle prosl. imbracali 1.
Barcsai Insa nu se multdmi cu atal; prin mijlocirea a dife-
riti agenti el incepu sd-si strangd lrup3 cu leafa, pentru a-si
forma o armata personal:1 pe care sl se poata bizui in casul
vre-unui atac. In numeroase randuri cele de asemenea mer-
cenari ii fund trimese din erile romanesti. Astfel iu Ianuarie
1659 M. Balogh recruta pLuttru el trei mii de oameni in Mun-
tenia, si Joan Lacs ii adusc cinci n.ii de osteni din Moldovari.
La 12 Ianuarie lrei sute de soldati treceau muniii din sprc
Muntenia, la Brasov 6, s i ea noun zile mai liirziti al lc trci,
stile ajungeau in Sibiiu7. Asa se fad; ca la 25 Februanie,
and antra in Bistrita pentru comitii, Barcsai era in;olit, pe
langd case steaguri de Unguri si doted de Tatari, si d. cloud-
zeci si doud de steaguri romanesli, care formau majoritatea
covarsitoare a cortegitilui iui S.
1 Hammer, III, p. 510.

2 La 11 Octombro. era in drum spre tars (Iorga. Socotelile Bra-
$ouului, p. 211), dar probabil n'a ajuns aici decal. la inceputul lui
Novembre; la 9 si 10 Novembre plecarea lui din Ardeal e aratata
ca hind de datA recentil. V. Monumenta Comitialia, XII, pp. 90 si 121.
4 Monumenta Comitialia, XII, p. 92; dupA Hummalsi, Fragmente,
III, p. 245, ajutoarele ar fi lost de caLe o mie cinci stile do oameni.
5 G. Krauss, I, p. 377.
6 N. Iorga, Socotelile Sibliului, p. 280.
7 Quellen, VI, p. 137. Probabil ca acestia si cei de mai sus sant
cei case sute de Seimeni despre cari vorbe.te Krauss, I, p. 378.
Una dintre ei sant sordidi, laceri, ruslici, omnium virtutum
www.dacoromanica.ro
154 Al. Ciortnescu
Noul principe al Ardealului dtdea atata grija InarmArilor

sale mai ales pentru ct. se vorbise tot mai insistent peste
iarna de pregAtirea unci not campanii impotriva lui Rakoczy.
Era vorbe ca armaLele ardelenesti, unite cu ale lui Mihnea si
ale lui Ghica, de-o parte, si. de alit parte; Vizirul din Buda,
st pAtrunda in tinuturile din Nordul Ardealului in care se
mem den fugarul urmtrit, a carui presenta acolo constituia o
perpetua primcjduire a pacii din tart 1.
Faptul ea Mihnea era prevazut si el ca facand parte din
expeditia viiloare nu dovedeste Insa nisi et Domnul muntean
15i uitase vechile ganduri, nici cii legrtturile lui cu Riikoczy
erau rupte arum. Cronicarul de tart stie ca nici dupes intoar-
cerea din Ardeal de ce se gfindise asupra Turcilor nu se mai
ptriisise, ci mai vat-Lost .se IOM's& 2. Imprejurtrile din loamna
trecutt Ii recomandau inst mai mina prudentrt si o mai alentti
pregttire; de accia aceasta epoct a Domniei lui se caracleri-
seazt prin aceiasi munca pentru realistri positive care-1 deo-
sebeste si in epoca imediat urm.atoare venirii la Iron.
inituntru ca si in afara, situatia nu mai era acciasi. Destti-
nuirile boierilor ucisi incoltisert totusi banuieli, si, ca o intsurt
de prevedere in aceasta tart in care precautiunile nu Sc dove-
disert de prison niciodala, Turcii likasert in 'Muntenia, In
retragerea armatelor for din Ardeal, un corp de clout mii do
osteni; dintre ei un numrtr de ratru stile, in care o suit de
ieniceri, ramaneau aici cu numele de garda prersonalt a lui
\[ihnea3, dar avcau in realitaLe misiunea de a-i supraveghia
miscarile si a Impiedcca o rascoala. Presenta for it stanjenia
necontenit pc Mihnea, care se silia supt diferite pretexte sit
scapc de ei, dar o saint dc boieri ii imviedecara si de data
opprobria, ne fabam quidem valentes". Monumenta Comitiulia, XII,

p. 158.
1 Quellen, VI, p. 136; scrisoarea lui Barcsai din 17 lanuarie 1659,
in Monumenta Comitialia, XII, p. 141; cf. Hurmuzaki, Documente,
IX1, 132.
2 Stoica Ludescu, p. 850. E probabil ca prin mijlocirea lui
nea fggraduia Rakoczy, in vremea aceasta, Sultanei-dame o mare
sums se spune, 1.000.000 de laleri ca si1-1 impace cu Koprfil ft.
Gazeta lui Th. Renandot, op. E. Pavlesc,o, p. 123,
3 Hurmuzaki, Dncumente, I Xl, p. 148; Krauss, II, p. 6.
www.dacoromanica.ro
aceasta, prin parfle for la Turd si prin aratarea adevaratuIui

molly pentru care Domnul ar fi vrut sa -i scoatti din tara 1.
Din pricing lor, Mihnea fu nevoit sa-si schimbe tactica Inert
°data, si Inca °data isi aminti de Mihai. Mticelul pe care it
Meuse odinioara acesta printre Turcii din tall ii zambi atunci,
si, socolindu-se cci numai astfel va pulea sa scape de paznicii
sal, el isi dori cel putin o mai plina si mai hogata rasbunare.
De aceia el Incept' sä pofteascd in tarn o multime de Turd.
fie ostasi, fie negustori. cu tot felul de fagiiduieli si momeli;
astfel au strans Turci multi, unii saragele, altii delii, altii
be.slii, altii seimeni, si asa-i socotia si-i cinstia cat credea
Inteinsul ca Ytt Mahoon121"2. Merse cu buntivointa rata de oas-
petii sal si mai departe, si Men aceia ce in Tara-Romaneascti
nu se vazuse pitnit Muni, del: noruncti SA se zideasca o mos-
cbee Inteunul din orasele terii, poate la Bucuresti, pentru ca
drept-credinciosii Islamului sit se poatti si ei Inchina pe tin
pamant care nu era al Imparatiei. Pentru numarul din ce
In ce mai mlare al acestora pall de In Constantinopol tin
hope s, si, datoritil aceslor favoruri si Incurajtiri. nutmdrul Mu-
sulmanilor din Muntenia crescu fn scurta vreme Intetm chip
deosebit.
Intre limp el Isi continua cu aceiasi asiduitale inarmarea,
pentru care Intamplarile fi dddeau prilejuri destul de potri-
vite ca O. nu atate not bdnuieli. Astfel se planse In divan ca
a aflat ca. Rakoczy vrea sa trimita iarasi pe Constantin cu
oaste ca sa ocupe tronul muntean si ca oastea sa e prea slabli
ca sä i se poata. Impotrivi. Comandantul Turcilor din Ora, tin
Besliac-Pala, Incuviintii atunci inarmarile cerute, frira a bit-
nui ca avea si plateascd el cel dintaiu usurinta cu care luase
. in considerare prelexlele invocle de Milmea4. Pe laugh a-
ceasta, Domnul primise chiar de la Marcie Vizir porunca dlc
a fi gata, cu oaste cat mai puternica.' si mai numeroasti, pentru
1 Hurmuzaki, Documente, IX', p. 148.
2 Stoica Ludescu, p. 350; N. Iorga, Istoriile Domnilor, p. 145.
8 A. Antalffy, Calatoria Ini Eolia, p. 31; Hurmuzaki, Fragments,
III, p. 247.
4 Krauss, I, pp. 382-3, uncle spune ca Mihnea a sirfins cu acest
prilej o armat4 de o mie douii stile (probabil pentru 12.000) de
pedestra§1.
www.dacoromanica.ro
156 Al. Ciortnescu
a porni la un nou ordin Impotriva lui RalrOczy 1, astfcl cii

pregatirile lui fsi gt.sira cea mai nemerita explicare.
Sumele necesare si le gasi prin expedientele intrebuintale
si in anul trecut. Averile confiscate ale boierilor tradatori for-
mat' un izvor insernnat de venitari, la care veni sa se adauge
mai tarziu o parte destul de importanta din vistieria lui Cons-
tantin, descoperita de Mihnea nu se stie unde si In cc impre-
jurtri 2. Pentru ca rasbunarea sä fie cu alit kuai simlitii, el
prefera Inst. §'o pregateasca cu bani turcesti, Imprumlutandu-se
la cunoscutii sai din Constanlinopol si la bancherii din. raialele
duntrene; pe unii dintre creditorii sai ii si aduse in tart., pre-
texland ca-i va despagubi prin exploatarea unor venituri dom-
nest.i3.
Tot °data el cauta sa-si asigure din nou prieteniile trebui-
Ware pentru planul pe care avea sa-1 punt. in fapta. In Mol-
dova, uncle Incercarea lui Gheorghe Stefan ramasese flirt folos,
el stia cli Ghica, pe care fail nicio Indoiala II va fi cuno_icut
de la constantinopol, avea sit -i rtimana prielen cat limp nu
intra In jot supunerea fait. de Impariltie; el incerca tolusi sli
afle data printr'o Intelegere n'ar pulea casliga col putin neutra-
litatea lui fata de o rascoala. Tratatul incheiat cu Ghica la 28
Novembre 1658 Ii aduse insa un resullat cu lotul protivnic.
Pe langa toate declaratiile de neindoioasa prietenie, Mihnea nu
oblinea altceva decal holarirea ca, prin capu- chehaialcle de la
Constantinopol, amandoi sa actioneze de comun acord In toate
afacerile cu Poarta, si izgonirea din Cara fiecaruia a unellito,
rilor Impotriva celuilalt. Restul hotarlrilor sant protivnice do-
rintilor lui; Intro allele se prevPde ca acei can au pribegit
dintr'o tart Intealta vor pulea sa se Intoarca la casele Ion, sau
sit rgmana, dupa Nina for voie, fart a fi urmariti, ceia cc nit
pulea de sigur st fie pc planul Domnului, care ar fi volt sa i
se dea in mant. Cantacuzinii fugari in. Moldova. Pe de ally
parte, convenindu-se ca amandoi Domnii vor face impotrira
dusmanilor front comun, din randul aceslor dusmani se ex-
cludea dirt capul locului Imparatia, impotriva crircia n'ar fi
1 Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 132.

2 Cioranescu, Docum,nte, p. 144.
www.dacoromanica.ro
inchiznit sa ridice iLici inacar an gaud nevrednicul Ghica. De

aceia, cu tol juramfintul de dragoste atat de solemn: cum cu
fratine-xneu voiu sa fiu frate drept, cu toata curata constientie
si cu nefatarnica dragoste, prana 3:3no ne va milui Dwinnezeu
cu Domniile noastre", Mihnea nu putea fi matItamit de tratatul
acesta, 5i nu renunta la planul de a gasi in Moldova un mai
de lute les si mai destoinic inlocuiter1.
Pe clericii bulgari si greci prin a cat-or mijlocire Isi paslra
legaturile cu Balcanii crestini, Mihnea ii eltema la Incept' lul
lui Ianuarie 1659 inlr'un sinod, la Targoviste. Cu Coate ca., in
scrisorile pe care le adresa In aces'. stop Patriarhului de la
Constantinopol, Domnul muntean se arata a fi 1E11 desavarsit
cunoscator al dogmielor si canoanelor orlodoxe si isi pro-
clama dorinta de a limpezi 'uncle probleme canonice ramase
nedeslegate pana atunci, cu bale ca sinodul targovistean tun
inteadevar uncle holarlri cu privire la chestiuni ca botezul
prin mireiu, sau mancarea de came a calugarilor bah-full si
lx Ilnavi 2, tolusi cea mai de sama preocupare a acestui adtmari
convocate de un Doran in realitate alai do pidin ortodox lye-
buie sa fi fost tot planul de cruciata. Se stie ca Mihnea Linea
cu Jpiulta cinste pe lunga sine un Mare numar cic clerici rama-
riteni; sinodul nu va fi fost deck prilejul acoperit pentru a
strange 5i Mai mull legaturile cu crostinii pitstoriti d,. acestin,
Para a alrage luarea aminte a Tut-61°r pazitori3.
Mai multe coinplicatiuni trebuiau sa resulle din legaturile cu
Ardealul. Fata de Barc.sai atitudinea lui Mihnea fuses,.! priele-
noasa la Inceput, diclata fiind mai degraba de nevoia lui de
1 Tratatul e publicat in Magazin istoric pentru Dacia, II (1846), pp.
181-6; reprodus de N. lorga, Steagul lui Mihnea-Vodei Radu, pp.
537-40. Un fragment din lunga introducere Despre liubou" uecinesc,
in Mdrgdritarul, I (1904), p. 5. Traducere francesa la N. Blaramberg,
Essai compare sur les institutions, les lois et les moeurs de la Rou-
manie, Bucure§ti 1886, pp. 146-8.
2 N. lorga, Doud contributii la istoria bisericeascd a Romanilor,,
unde sant publicate actele, grece§ti, ale acestui sinod.
8 Cf. Iorga, Studii si Documente, XXIII, p. 234; e vorba acolo de
nemultamirea creata de lucrarile sinodului, priutre crestini, spune
raportul, dar e probabil ca trebuiesc subintelese cercurile apropiate
de Poarta.
www.dacoromanica.ro
158 Al. Cioraneseu
a avea linisle cu vecinii si de foloasele prielesugului cu Ar-

delenii. Inca de la incepulul lui Decembre 1658, noul principe
de peste munti isi avea in Tara-Romaneasca un fel de agent,
in persoana lui Matei Balogh. Bunele relatiuni ale acestuia
cu Domnul se vadesc prin aclul din 19 Decembre, prin care
Mihnea daruieste credinciosului priiatenului Domini Nicale, ju-
panului Bo log Alaleiu", salul Stances li din judelul Gorj, fostg
Iyroprietate a raposalului prin urgie domneasea Preda Branco,
veanu, pe care rasbunarea Voevodului 1-a urmarit astfel si
dupes nioarte, si a carui avere trece prin actul acesta in Imiana
aceslui nou priialen si slugs dereapla tarai"1-.
Cunoscand credinta lui Barcsai fates de Ra.koczy eel depus,
Domnul socoli ca va ga.'si in el alialul pc care it pierduse prin
inlaturarea celui din urma. Mihnea ii imIpalasi cu toata in-,
crederea phunl pc care in anul trecul 11 pusese la tale in
intelegere cu acela, si-i arata prin scrisori ca, Rakoczy faga.-
duindu-se sa atace pe vizirul din Buda., el insusi se pregatesle
sa mearga asupra pasalacului de la Silistra, ca sa rasbune
uinilinta treculd.
Poate ca. Barcsai nu sliuse Inca nimic de acea alianta, Si'
revelarea ei it inspaimanta cu alai. mai mull acuin cand, fiind
necontenit incunjural de paza turceasca, desooperirea unor ase-
menea scrisori ar fi pulut sa-1 primiejduiasca. Oricum ar fi, el
scrise, din chiar sanul comitiilor de la Bislrita, lui Rakoczy,,
cu care se impacase acum: Dupes cum vad, Mihnea-Voda cam'.
arc cusururi; de aceia i-am si rdspins scrisoarea de credinta pe
care mi-o trimisese", si-1 intreba data e de parere sa inaintezc
Portii scrisorile prin care Domnul Ii descoperise planul sau
de tradare 2.
Dc allfel Dtihnea insusi cdula cc so poate sa-1 linisteaSca, pro-
punandu-i un tralat, urmator caruia nu avea sa incerce niinlic
lark stirea prielenului ardelean, si care ajunse in comitiile
1 Actul la Iorga, Studii 1i Documente, VI, p. 602; C. Mano, Docu-

mentele familiei Maw, p. 24; Iorga, Mihnea-Vodd eel Rau si uci-
derea boierilor munteni, in Reuista 'storied, V (1919), pp. 162-3.
Pentru §ederea lui Balogh in Muntenia cf. Hurmuzaki, Documents, XV,
p. 1289, §i G. Krauss, I, p. 377.
2 Scrisoare din 14 Martie 1659, in Monumenta Comitialia, XII,
p. 207.
www.dacoromanica.ro
bistritene odabi cu oferle do prieLenie din parka lui Ghica; la

1-iu Mantle ambele propimeri de alianta fusesera cilile, in tra-
ducere -ungureasca, in Mijlocul dielei. Dale hind apreheiLsiu11dJ
pe care le arata Barcsai impoLriva politica muntene, nu se
dete niciun raspuns solici lui Mi hnea; in schimb, cum Ghica
putea sa fie de mull folos in cheslittnea rascumpararii robilor
de la Tatar', se aratil fat.it de aces la dorinta de a incheia un
tratat, si la 8 Mantic trimisul mioldovean se intoarse la Bis-
lrita, aducand probabil inLarirea aceslei not legaturi 1.
De la acest refus, relatiunile dintre Mihnea si Barcsai ince-
pura sa devina mai nesigure, prin reciproca suspiciune si prin
atitudinea de dusmanoasa observare a aclelor fiecaruia. Barcsai
se temea de o parte ea Tamil vor lua mai Larziu. in "lump
de ran prictenia lui cu an vecia despite care stia ca in curfuld
se vt! haini, si de alla parte it ingnijia necontenita oorespon.-
denta a acestuia cu Rakoczy. Foslul principe nu putea sa lie
ciecat bucuros de constanta lui Mihnea si de pastrarea acestui
prieten prin sprijinul caruia mai putea spera sa redobandeasca
Domnia; de aceia el se grabi sa reia legaturile cu Dominul 'nun-
tean, trimitandu-i un nou ambasador, pentru a stabili, ea si
in anul trecut, alianta impotriva Turcilor.
Trimisul lui lidkoczy fu un Ardelean de vita nobila roma-
ncasca, Iacob Harsanyi, fosta lui capitchehaie hi Constantino-
pol, si inch' de acolo cuno6ctiL lui Milmea 2. SOS.'" in 'Muntenia
Eve la jumatalea lui Februar, el ramose acolo pana in sfarsitul
lui Mantic 3, fixand din nou un plan de aliantil. Pentru ras-
coala pe care se pregatia s'o inceapa, Mihnea capaLa fagaduiala
1 Monumenta Comitialia, XII, p. 162-3; cf. Sincai, III, p. 119.

Propunerile lui Mihnea erau in legatura cu planul comttnicat de el
lui Barcsai, caci ele erau presintale asttel dielei de 1. Belltlen :
iMihnea-Voda din Muntenia a trimes la milostivul nostru Domn o
scrisoare de credinta, rugandtt-1 sä se confedereze cu el si fitgrlduind
ca fara §tirea Domniilor Voastre nu va incepe nicio actiune" (Mo-
numenta Comitialia, XII, p. 162).
2 In 1663 Harsanyi avea sa" fie trimisul lui Gheorghe Stefan la
Stockholm. V. despre el Papiu Harlan, Tesaur de manumente istorice,
III, p. 81; Hurmuzaki, Documente, IX1, pp. 205-8; Iorga, Acte si
fragmente, I, p.. 285.
8 Cf. Monumenta Comitialia, XII, p. 162;* Gergelyi, Teleki M. leue-
lezese, I, p. 374.
www.dacoromanica.ro
160 Al. Ciorancscti
ca -i va fi lrimis colonelul Gaucli cu case mil de osteni, urmiand

ca, dupd primele biruinte obtinute de Munteni in raialele du-
narene si de Rakoczy In Banat, cu lotii sa treacd Dundrea si
acolo sa Inceapd Impotriva Turcilor adevdrata lupta de cru-
ciata 1. Pand atunci insd, Rakoczy nu uitd sa tragd si mai grab-
nice foloase din aceasta prietenie, cerandu-i ca prin.lr'un gest
oarecare sa caute a intimida pe Barcsai, pentru a-1 convinge
sa pArdseasca un scaun pe nedrept usurpat. Asa se face di
Barcsai primia la Bistrita, la 28 Februar, scrisori trirnise de
la rargoviste de Harsanyi, prin care acesta 11 sfatuia, cu un
aier mai curhnd de poruncd, sa se impace cu pdrtile Ungariei"
cu alte cuvinte cu. addpostul de atunci al lui RakOczy, am enin-
Vandu-1 In casul contrariu cu ultima peire a Ardealului; care
trebuia sa vind lard indoiald din partea lui Mihnea 2.
Sigur ca amenintdri ca acestea erau facule ca sa exaspereze
rabdarea lui Barcsai, care nisi asa nu era prea lAmurit asupra
drumului pe care trebuia sa-1 urmeze. Acuin nand, dupd into-
legerea de peste iarnA, ratificata la Bistrita de dicta, prietenia
parea restabilita Intre el si Rakoczy, pe acesta nu se va fi
putut hotarI sa -1 mai parascd la Poartd; totusi aliatii fostului
Principe deveniau din ce i.n ce mai amenintatori, 5i asupra for
se decise sa-si verse amarul.
Folosindu.-se de solia prin care trimitea la Poarta cinci
mil de taleri, neinsemlnata rata din despAgubirile de rdzboiu,
el Inaintd Marelui Vizir o plangere In reguld, constan.d in mai
raulte acusdri si propuneri pentru Imlbundtatirea starilor din
Ardeal. Zugravind situatia lui Rakoczy, se sili sa arale ca nu
atat el, cat Constantin Serban ¢i Gheorghe Stefan, doresc un
rAzboiu prin care sa poata recastiga cele pierdute. Parerea lui
Barcsai era ed., dacd acesti doi rebeli ar fi lost atrasi deparLe
de fostul principe, acesta ar fi devenit cu totul inofensiv, lipsil
in pregatirile lui de lupta de averea lui Constantin, cu care
mai izbutise pang. atunci sd. se mentind, De aoeia el propuse
1 Szalardi, la Sincai, III, p. 125 (o copie duple excerptele sincaiene

din Szalardi, A siraimas magyar kronikkban, intre manuscrisele lui
G. Barit, la Academia RomanA, ms. 985). Despre corespondenta lui
Mihnea cu Rakoczy in aceasta vreme, v. Monomania Comitialia
XII, p. 210.
2 Monomania Comitialia, XII, p. 162..
www.dacoromanica.ro
bomnia In! Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1059 161
sa negocieze cu cei doi Domni niaziliti, data aoeasta era In

asentimentul Portii, sa li ofere o Impacare si dreptul de a
locui nesupdrati In Ardeal, sigur fiind ca i-ar putea linisti nu-
mai scripandu-i de teama rashundrii turcesti.
,Ain aflal", stria Barcsai catre KOprillu, ed.' armata lui
Ritkoczy a Post plalita cu bani primiti do, la cei doi voevozi;
si, de curAnd, certandu-se Rdkoczy en Gonstantin-Voda. al Mun-
teniei, din care causd acosla nu mai vrea oil-i dea bani, armala
a Inceput sa-1 paraseasca pe Rakticzy. DacU ar avea speranta
ca Domniile Voastre nu va veti rasbuna, 1-ar ptirasi loti; de
aceiL- v'am informal. Astept rasponsul Do ii iiei Voastre, caci,
voind a lucra dupa voia Domniei Voastro, fara porunett nu
voiu lua nick) m'asura."1.
Tot odatd. Barcsai mai OM la Poarta pe alti doi priAeni ai
lui Rakoczy; until era Cenglii-zade Ali-Pala, care fuses insta-
lat In fruntea raialei de la Mau, Si despre care se spunea ca,
fiind ciunviirat de Rakoczy, pregaleste in tainti o impacare a
acestuia la Conslanlinopol. Cela lalt era Milmea-Vodti, en care
principele ardelean afirma ca RakOczy are tralate si planuri
tainice Impotriva ImOratiei 2.
Zvonuri de acestea rasbalusera de altfcl si la Constantinopol.
Dusmanii de acolo ai lui Mihnea, Intre can eel mai de sania
era niarele dragoman al Portii, Panaiotachi Nikusios, mare prbe-
ten al postelnicului Cantacuzino, si prin aceasta chiar pre-
venit Impotriva lui Mihnea, avusera grijd sa nu lase aeoporit
intelesul Intinniplarilor din toamna treeuta. Poarta fusese de
asemenea informata de niste tratative intre Mihnca si RakOczy,
Si la 13 Martic Panaiotachi declara, Intel) scrisoare adresata lui
Barcsai, ca pentru Inlocuirca Domnului nnintean Marcie Vizir
trebuie sa afle toate faptele lui, si corn stiri not asupra calii-
toriei lui Harsanyi la Curlea munleand 3. Poste zeta zi]c acclasi
dragoman ii stria din nou, anun(fimiu-1 ca acum Poarta si-a
formal definiliv convingerea despre tradarn lui Mihnea si
1 SziiSdy, TOrok-Magyarkori Allam-Okmanytar, III, pp. 151-2; cf.
G. Gualdo, I, pp. 441-2; Krauss. I, pp. 377-8.
2 Gal. Gualdo, I, p. 441; Redden, p. 73: S. Gerendi, In excerplele
§incaiene, copie pentru Barit la Academia Romithii, ms. lalin, fol. 53.
3 Monumenta llungariae Historica, XXIII, p. 046. Pentru dusmilnia
lui Panaiotachi cu Milmea, cf. Hurmuzaki, Documente, V2, pp. 63, 66.
11
www.dacoromanica.ro
162 Al. Cloranescu
despre tratativele lui cu principele depus, si ca, din causa

aceasta, Vizirul nu. aniai astcapta decal sosirea tributului din .
Muntenia, pentru a-1 inlocui; i se gasise chiar si inlocuitorul,
in persoana fiului Darnnului din Moldova, Gligorascu Ghical.
Vizirul si divanul imperial trebuira sa judece, astfel preve-
ni(i, invinuirile si propunerile lui Barcsai. In privinla cererii de
impacare cu cei doi Domni maziliti, se rdspinse indata luarea
ei in considerare, de care ce acesti rebeli si prieteni ai lui Ra-
k; nu niai puteau cu niciun chip sa dobandeasda iertarea 2.
Panne impotriva lui Mihnea, confirmate si de cele ce se auzi.-
sera "Ana atunci la Constantinopol, erau de natura a pune la
grey cumpand situatia lui. Totusi Vizirul avu Inca destula in-
credere ca sa-i ceara chiar lui liunuriri si sa-1 lase sa se des,
vinovateasca de acusdrile aduse de principele ardelean.
Informal. de Wale acestea, Mihnea, furios impotriva parisulua
situ 3, cu atat mai mull, cu cal reclamatiile aoestuia erau drepte4
si deplin dovedite, astfel incat nu-i era usor sa se apere de
ele, se prefacu inca odata din acusal in acusator. Raspunsul
lui fu, mai mull decal o aparare, o invinuire la adresa lui
Barcsai, cuprinzand un adevar si un neadevar, care insa fury
de-o potriva crezule, si care, alaturate bogatelor daruri cc
insotiau aceasta solie, reusira sa-1 salveze Inca odata.
ridicula sulma de clued toll: la rugamintilo cal,nahehaielelor ar-
delean, pentru ca din cei 500.000 de taleri ceruti ca despdgubiri
de rdzboiu, acesta nu se invrednicise sa-i trimita decat acea
ridicula suMa de cinci mii; la rugilmintil3 capucheimielelor ar-
dcicne, el s'ar fi induplecal totusi sa ii 511ii acorde o pasuiru,
dace in scrisoarea sa Mihnea nu s'ar fi prefacut a sti ca in
realitale Barcsai e in posesiunea intregii sume, datorite Portal,
dar cd. Mtarzie s'o achile pentru ca spera sa °blind o reduoere
si sa ramand stapan pe suma iertata4. Dacca era adevidrat ca
1 Mozzumenta Comitialia,. XII, p. 188.
2 Gal. Gualdo, I, p. 441.
3 Tradandu-1 [Ardelenii] pe Voevodul din Muntenia la Poarta,
Voevodul e foarte manial pe ei". F. Rhedei eatre M. Teleki, la 8
Aprilie 1659. S. Gergely, Teleki M. Leuelezese, I, p. 385.
4 Vreau sa to instiintez pe Domnia Ta ca Mihnea -Voda a sera
Vizirului ea suma de bani fagilduita a Post adunata de mull, si ea
nu vreli sa -i trimiteti". Solii ardeleni din Constantinopol, la 25 Iunie
1659; Szilady, Torok-Magyarkari Allam-Okmantylar, III, p. 453. Cf.
www.dacoromanica.ro
Barcsai nadajduia bite() reducere a acestei coplesiloare da-

lorii1, in schimb afirmatia ca suma fusese stransti nu cores-
pundea realilajii, dupa cum, dupa atatea jafuri si tulburari,
nu mai era adevarata nici cealalta afirmiatie a lui Mitimea, cry
Ardealul e atat de bogat Incat nu se poate concepe o nepu-
tinta de plata 2.
In ceia ce privia legaturile cu Rakoczy, Domnul muntean
arata ca nu e el vinovat de aceasta, si ca din patriya ae.1 car*?
are Intelegeri secrete cu cel mai urit dintre dusmanii Portii e
todm'ai invinuitorul lui, Barcsai, lucru pe care il dovecii (Thin-
tilnd Vizirului textul juramintelor de credinta Nettie de Barcsai
fostului sau stapa.n si al acordului inlervenit nitre ei 3. Aocasta
para. Isi avu efectul dorit In Constantinopol, caci trinii ii lui
Barcsai fura aruncati in inchisoarea de in Savte Turnuri, ca sa
se arate acestuia ca Poarta nu va ingitdui niciodata Impacarea
cu Ilitkoczy cel Imazilit 4.
Sn scrisorile prin care se apara astfel, linea indica. la
rfindul salt uncle solutiuni care i se pareau mai potrivile pen-
tru a reanectia starea de lucruri din Ardealul inlareu fifamantat.
Parerea lui era ca. Transilvania nu poate fi potolita decal. prin
slabirea ci Imauntru, prin disocierea elementelor care-i friceau
pulerea; de aceia el propuse Portii sa desparta pe Ungurii ce
formau clasa stapanitoare de Sasii ce prtstrau Inca oarecare
autonomic si despre can afirrna ca-i stie dispusi sa primeasca
In mod favorabil aceasta masura. Era vorba sa se proclaim
desavarsita indepe,ndenta a oraselor sasesti fata de principele
ardelean 5i supunerea for directa la Poarta, careia die i-ar fi
Sincai, III, p. 121; Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 217. Cioriinescu,

Documente, p. 142.
I S. Gergely, Teleki D1. Leuelezese, I, p. 374.
2 CiorAnescu, Documente, pp. 112-3. V. D. Barabas, Oklevetek
Erdely TOrteneteliez Udvarhelymegge Levellar061, in Tortenelmi Tar,
1889, p. 358: Dumnealor Banffy sosind aid cu acei [haul], pe not
ne-au incredintat acei oameni marl ca sa dam numai haraciul si o
parte din suma aceia [a despggubirilor]... dar Capugi-basa, care s'a
dus acolo, si Voevodul Munteniei, dupa cum intelegem, au atillat
in Vizir o mAnie grozavA".
3 Beth len, pp. 73-4; Grendi, in ms. latin, fol. 33.
4 Iorga, Studii si Documente, XXIII, p. 233; Krauss; I, p. 378.
www.dacoromanica.ro
164 Al. Cioranescd
putut plati pgrli la 70.000 de taleri tribut anual 1. Printr'o

asemenea desmembrare Imparatia ar fi avut prin urmare de
castigat atat In ce priveste acest nou venit, cat si in slabirea
focarului de tulburari din Ardeal.
Mihnea mai propose Inca si o a doua solutiune, care i se va
fi parut de sigur cea mai nemerita. Aratand Marelui Vizir cu-
noscuta si statornica lui credinta fata. de Poarta si foloasele
pe dare aceasta n'ar fi Intarziat sa le simta dad. s'ar fi slujit
Intr'un chip si mai potrivit de un supus atat de fidel, el ceru
KoFruliiului sa i se dea in saarta Deumia tuturor celor trei
Tari-Romanesti, fagaduind a plati nelipsit pentru fiecare euve-
nitul tribut 2. Spera poate sa °Nina prin imprejurari poleivite
aceia ce Mihai Viteazul castigase odinioara cu spada; o cerere
ca aceasta dovedeste cat de mult visul lui Linea urma planulul
eroului care II imita si vadeste aspiratia lui catre Ardeal, pang
acum tainuita din pricina Imprejurarilor prin care caulase sa
se Indrepte catre alte biruinte mai Intaiu. Lucrurile lusa nu
urmara nici de data aceasta asa crtm le-ar fi vrut el, caci, rgs-
pingand propunerea privitoare la desbinarea Ardelenilor, diva-
nul Imparatesc se arata cu alai mai nemultdmlit de pretentiunile
Cioranescu, Documente, p. 142. Cf. scrisoarea solilor lui Barcsai

diu Constantinopol, 23 Iunie 1659: ,.De altfel exists pentru aceast,a
o hotarire a divanului, ca sa ridice dArile pe rand de la cele trei
natiuni, impartindu-le. La aceasta s'a oferit st Domnul Muntenia,
sa strangl el de la Sa§ig; D. Barabas, Oklevelek Erdely Tortenetehez,
p. 359. De alts parte Mihnea scrie si aceasta, ca Sasii au trimis Vi-
zirului o scrisoare prin care 1-au rugat sA intervie ca el sit fie
independenti de celelalte douA natiuni, pentru care lucru ei fagaduiesc
ca vor plati Suitanului suma de 12. 6.160 [72.000?] taleri; la care
Vizirul a rAspuns ca, dacA Sash singuri pot sa dea o suma atat de
mare, cum nu pot plati celelalte natiuni partea lor? Nu-mi vine sit'
cred acest lucru, si nu cred ca s'a gasit printre Safi un asemenea
om, stiind ca si suma ce li cadea de obiceiti din total ahia puteau
s'o depunA; cred ca prin aceasta Vizirul vrea sa ne specie, ca sa
depunem banii mai curand". Scrisoarea din Constantinopol, 25 Iunie
1659, la Szilady, Torok-Magyarkori Allam-Okninnytor, III, pp. 453-4.
2 Gualdo, I, p. 452, dA cifre fantesiste: 150.000 taleri pentru Mun-
tenia, 20.000 pentru Moldova, 60.000 pentru Transilvania. Ballarino
raporteazA numai ca Mihnea, imbogatit prin aflarea vistieriei lui
Constantin, a oferit 1.500.000 de taleri pentru Transilvania; Ciora-
nescu, Documente, pp. 144-5. Cf. $incai, III, p. 121; Hurmuzaki, Docu-
mente, IX', p. 125.
www.dacoromanica.ro
care se revelau prin solicitarea celor doud Domnii vecine si

Incepu sa se Ingrijeasca de aspiratiunile acestui Domn, dornic
de prea multe si de prea mari lucruri.
Resultatul parilor pe care cci doi principi le Inaintasera la
Constantinopol nu fu decal. discreditarea amftndurora si arun-
carea unei umbre de Indoiala asupra credintei 5i sinceritatii
lor. Neniultamiti de rani pe arc si.-1 facusera aslfel, dusmania
dintre ei continua sa se manifesteze de Cate on i se dote pri-
lejul; de aceia, In urma procesului desbatut In primavara la
Constantinopol, relatiunile lui Mihnea cu principele Transilva-
niei sant dintra cele inrai asprc, de si ele continuau Inca in
forma 1. In luna Martie, Barcsai trimisese cu o solie la Cons-
lanlinopol pe un oarocare Petru Detik, care trebuia sa tread.
In drumn1 sau prin Muntenia; Mihnea dote poruncd sa fie
oprit, II 1ntoarse din dram, si, confiscandu-i scrisorile al caror
purtdtor era si care contineau poate not plangeri si 1nvinuiri,
be arse, si pe sol 11 trimese Inapoi in Ardeal 2.
Petru Deltic fu Insa din nou expediat la Constantinopol, po-
runcindu-i-se de data aceasta sd iea alt drum. prin Moldova;
In acelasi timp Barcsai se planse lui Rakoczy de purtdrile veci-
nului sail, 5i trimese iarIsi pe Matei Balogh in Muntenia, ca
s4 °cara da sigur o imipacare3. Mihnea insd continua sa rds-
bum pe loge cane trecutele pari, si. atunci rind Barcsai, spe-
riat de amenintarile Vizirului, cauta sa mai adauge uva la
soma despagubirilor, imprumutandu-se la Constantinopol prin
mijlocirea trimisului situ 5i a lui Nicolae Postehiicul, scrdarul
Moldovei, el li 'Meurer' socotelile s i de data aceasta; capuche-
haialele din Muntenia", se plangea Nioolae, au raspandit poste
tot zvonul cit Ungurii nu obisnucso sa plateasca, data iau ceva
de undeva, si din aceasta pricina nu mai avem credit In ocliii
nbrAnui" 4.
1 0 dovede5te 5i faptul ca Sigismund Banffy eel trimis la Poarta cu

prima rata din despagubiri primise porunca sa se abate 5i pe la
Mihnea, sa -i ceara o sums de bani 1mprumut, dar fusese refusat de
acesta (Monumenta Comitialia, XII, p. 189).
2 Ibid., p. 257.
3 Ibid., p. 257; cf. S. Gergely, Teleki M. Leuelezese, L p. 359,
4 Monumenta Comtialia, XII, p, 234.
www.dacoromanica.ro
166 Al. CiorAnescu
De aceia se Into lege pentru ce Barcsai 15i Intrebuinta In vre-

mea aceasta toata trecerea, de altfel destul de puling., pe care
o avea la Constantinopol, pentru a sciipa de un vecin atat
de incomod; In acelasi sens inlerveniau si agentii ardeleni de
acolo. Dumnezeu ne va scapa de un vecin atat de ran", Ii
scriau ci, dar $i Maria Ta sa ne Insliintezi de toate cele
trebuincioase, scriind si dumnealui lui Panaiolachi, care e un
voitor de bine al Mariei Tale, ca sa staruiasca si el pentru
acele lucruri, 5i pe acel vecin rau sä-1 sooata de Icing noi;
aceasta va fi spire mare folos al Mariei Talc, ca scapi astrel
de un vecin rau, care rnlulte lucruri incurcii"1.
Ca o urmare a aoestor certuri 5i dusrnanii, Mihnea Isi re-
trase si ajulorul de oaste pe care Il trimisese lui Barcsai In
toamna trecuta, ca sa-i fie de poza din spre partea lui RA-
lioezy. Asa se face ell, in conditiile de la Sas-Seb2s (21 Maiu-1(i,
Iunie 1659), Barcsai nu mai aparu Insotit de armhtele rola-
nesli, si nu mai avu pe langa el decat cativa trimisi mioldoveni
si munleni, de 5i avea strasnice poruhei 3 la Vizir sä urma-
reasca. Indata pe Rakoczy, $i chiar fu silit sa iea, supt pre-
siunea turceasca, unele masuri care erau o anulare a Intele-
gerii stabilite cu fostul princip3 in conniiiile trcute 2.
Mai mull Inca decal atat, Mihnea ceru si obtinu de la TO-
prala voia de a navali In Ardeal, pentru a rasbuna injuriilc
adusc de Barcsai de-o parte, si poate, de alts parte, pentru
a preveni o noun Incercare a lui Constantin. Inteadevar, acesla
era Inca departe de a renunta la nadejdea Dcmniei. Din Nordul
Ardealului, unde se retrasese, 5i de unde Intretinea cu banii
sai armatele si sperantele lui RakOczy, el ameninta necontenit
cu o expeditie In Muntenia, care parea pregatita chiar pentru
vary aceasta; se spunea ca Ii trimesese lui Mihnea scrisori ame-
nintatoare si chiar o provocare la duel, si, pe langa aceasta,
Intelegfunt cif bunele legaturi ale rivalului sau cu Rakoczy nu
pot decal sa Ingreuieze situatia sa, se silia sa opreasca scri-
sorile care veniau de la Mihnea. De aceste purtari Domnul
inunlean instiinta indata, pe Mamie Vizir; raspunsul fu ca
Vizirul it va considera pc Mihnea drepl un nemernic, data
1 Scrisoare din Constantinopol, 31 Mart 1659, Ibid.

2 Monumenta Comitialia, XII, pp. 282-3 $i 312; I. Bethlen, p. 75.
www.dacoromanica.ro
nu va putea sa pedepseasca ¢i sa Infranga oerbicia acestui

rebel, ceia cc insemna In acelasi timfp si ingaduinta pentru o
expeditie impotriva lui 1.
In urma Invoirii aslfel capAtate, Mihnea Isi stranse in tabard
toata armata, si ineepu pregatirile de drum si de lupta2.
Barcsai Incepu sa se teamia de aoeste preparative razboinice,
pie care le simtia Indreptate si Impotriva lui, si sa se intere-
seze de tinta urmarita de Munteni; dar un spion roman, pe
care Siblienii fi parnisera peste niunti in acest scop, fu pries
de oalmicnii lui Mihnea, si tinut la Inchisoare de acesta 3. Mihnea
nu mai astepta ca sä inceapa lupta decat sa stie precis ce va
urmari in drumul sau spire Ardeal. Fara Indoiala ca soopul
lui netarturisit era a face cu Barcsai aceia ce Meuse Mi hai
lui Andrei Bathory, cu saizeci de ani 'mai Inainte; cum Msa
conditide nu erau cu totul acelea5i si cum atarnarea Inca ne-
deslegata fata de Turci nu-i lasa speranta unor resultate du,
rabile In urma unei asemenea fapte, nici hotarlrea lui nu va
fi fost la fel de tering., si asa se explica si Incetineala pregatiri i,
si parasirea acestui proieel, poate pentru o solutie interme-
dial* care va fi lost obtinerea inlocuirii lui Barcsai cu loan.
Kemeny.
Gandul de a-1 face pe acesta principe In Ardeal Incercase sa-1
mai realiseze °data, In toamta trecuta, Ora sa reuseasca
atunci; dar de un asemenea aliat avea nevoie acolo, earl, data
ar fi lost Ingaduit de Turci, cu siguranta fostul general al lui
Ralioczy ar fi lost si el un tampion al plartidului crestia, si
de aceia Inca din primavara Mihnea se gandi la posibilitatea
aducerii lui 4.
Prilejul fu rugrunintea pe care Kemeny o adresa rudelor
sale din Ardeal, de a procura c,ei 100.000 de techini cernti de
Han ca pret al rascumpararii. Mihnea afla de acest lucre,
poate grin Petru. Szigethi, secretarul prinsului, care mai fusese
si In anul trecut la Targoviste, si care in primavara accasta
' Cioranescu, Documente, p. 143.
2 I. Beth len, p. 74; S. Grendi, in ms. latin, fol. 53.
3 Iorga, Socotelile p. 281.
4 Mihnea-VodA asa scrie, ca vor aduce pe dumnealui I. Kemeny".
Scrisoarea lui Barcsai care Rakoczy, 14 Martie 1659, in Monumenta
Comitialia, XII, p. 207.
www.dacoromanica.ro
168 Al. Cioranescu
venia) la oomitiile bistritene; folosindu-se de greutatile pe care

le intfunpinau rudele lui Kemeny In strangerea unei atilt de
marl sumfe, propusc Hanului sa plateasca el toata suma ce-
ruta, in sehimbul trimiterii lui Kemeny la Targoviste. La 5
Maiu, Hama dete drumul prinsului sau, cu oonditia ca in cel
mai Curt timp Kemeny sa. depuna. la Thrgoviste, In milnile
oamenilor cari-1 insotira pana acolo, 40.000 de taleri din suma
datorita, urminid ca pentru restul de 40.000 de taleri Mihnea
sa rami1nk'i raspunzator 1. In acelasi fel fu rascumpkirat si
Francisc Kornis, o alta capelenie ardeleana, pc care Insa Mih-
nea nu-1 IAsa sa se Intoarca acasa, ci-1 folosi in. pregatirile lui
inilitare, tinandu-1 de altfel cu toata cinstea la Curte 2.
Barcsai aflase Intre timp de tratativele duce de Doninul
inuntean pentru aceste rascuniparari, si, temfandu-se ca pla-
nurile lui vor izbuti in cele din urma, fi scrise in doua ran-
duH, rugandu-1 sa renunte la glindul de a clibera pe Kemeny,
si chiar sit impiecloce cu orice pret ac:..,asta eliherare 3. Cu
atAt mai vartos avea s'o ceara Mihnea acum; la Inceputul lui
Iunie, Kemeny era In Muntenia, ImPreuna cu mai multi Arde-
leni scapati si ci cu acelasi pri1ej4. Mitnios pe, Barcsai din
causa masurilor pe care le luase Impotriva lui in cornitiile die
la Sas-Sebes, Rakoczy era si el bucuros de intoaroerea fostului
sau general, cu al carui concurs nadajduia sa-si ajunga mai
repede scopu15.
1 Monumenta Comitialia, XII, pp. 289-90; $incai, III, p. 122; Husein

Vegihi, la Iorga, Manuscripte din hiblioteci straine, p. 61; cf. Stoica
Ludescu, p. 352.
Acum eu mananc panea §i sarea 'Oriel Sale, §i din robia mea
am cazut rob In mana Mariei Sale, dar nu sant socotit ea atare, cu
toate a
nu ma pot Intoarce In Cara mea, fagaduindu-mi Maria Sa
multi milostivire". Scrisoare a lui Kornis eatre Rakoczy, din Targo-
vi§te, 19 Septembre 1659, In Monumenta Hungariae Historica. XXIII,
p. 654.
3 S. Gerendi, in ms, Latin, fol. 53.
4 S. Szilagyi, 11 Rfikoczy G. levelei Rhedei F., pp. 109-10.
5 De bung. sama ca ne-am bucurat din toata inima de sosirea
dumnealui I. Kemeny, pe care santem gata sa-1 ajutam cu sangele
nostru §i cu averile noastre... Numai de-ar putea sit ajunga scrisoarea
sau omul nostru In Mihnea, ca i-am lega not cununa domnului
Barcsai, cu atilt mai mutt acuma, fiind acolo §i dumnealui I. Ke-
meny". Scrisoare a lui RalcOczy, 12 Iunie 1659, ibid., p. 109.
www.dacoromanica.ro
Gandul lui Mihnea nu se pulu Imp lini, pentru ca se lovi

din primly. clipd de refusul lui Kemeny". Ajuns la Targoviste
tocmai in vremlea cand Domnul se afla in tabard, prega.'tindu-t5i
armata, el and de expeditia proiectata, asculta chiar din gura
lui Mihnea Invinuirile ce se aduceau lui Barcsai si care-i In-
dreptatiau rasbtmarea, si VAZU chiar scrisorile prin care prin-
cipele ardelcan insista pentru a ohtin3a parasirea lui in cap-
tivitatea din Cram; cu loat . mania pc care i-o starni acea fapta,
el nu putu sa se impace cu gandul unci not navaliri in Ar-
deal, si interveni pc langa. Domn, silindu-se sa-1 imtpace cu
Barcsai.
pupa lungi tratative, pentru care trehui sa ramana in Mun-
tenia aproape trei Laos, destcptand hanuitorului Barcsai te-
interea ca la Targoviste se uncll.sle c3va impotriya lui, el
obtinu In cele din urma fagaduiala de place; se hotari chiar
Incheierea unui tratat de prietenie, pentru a carui stabilia'e i
se alatura lui Kemeny, la plecarea lui spre Ardeal, un trimis
imuntean purlalor al condithmilor de pace,. Mihnea renun(n
astfel la expeditia pe care o planuise, si care riimase mar-
genita la o 'simply incursiunc, de altfel fara vre-o urmare
serioasa, ce avu loc In Tara Barsei, pc la jumatatea lui Au-
gust S.
In acest timI)l, intro 20 si 30 August, Barcsai tocmai se afla
in comitii la Cristur, langa Turda. La 26 August sosi si
Kemeny in dicta, intors in tart dupa aproape trei ani de
lipsa; peste clout zile el se infatisa prineipelui, impreuna cu
solul Imuntean., aratand Lot ce Please in Targoviste pentru pace
si sflItuindu -1 sa accepte condititmile puse de Mihnea. Prin-
cipele presinta (Held propun2rea (1, priel-nic a vecinului situ,
cera-nd parerea nobilhniii; ,,intru cAl fart consimtimantul terii
nu poale hotari, acuird sit vada si sa hotarasea nobilii re-
presintanti ai terii clack' e necesar si e bine pentru Lary sit me
confederam, sau nu. Toti &mill sent rugati sa-si dea parerile,
1 Scrisoare din 8 August, ibid., pp. 115-6: ,\h-Para ar fi scris
ca Hanul tatAresc si cu Mihnea -Veda all staruit ca I. Kemeny s5
fie principe, dar el nu vrea".
2 I Beth len, pp. 74-5; S. Gerendy, p. 53. Data intoaricerii, 21 Sep-
tembre, e gresita In Quellen, IV, p. 251.
G. Krauss, I, p. 385; Iorga, Socotelile Sibihilui p. 281.
www.dacoromanica.ro
170 Al. Cioraneseu
intru cat si duannealui I. Kemeny asa a bitch% si asa raporteaza,

ca Voevodul e pentru mentinerea prieteniei cu noi. Iar ante
ornlnia dorinta Voevodului este ca din cele trei natiuni sit-i Tie
trimisi ca ostateci trei barbati) putrioti si cinstiN si eeciprocte
si din Muntenia va trimete ca ostateci pe trei boieri iubitori
de tara"1.
Pacea se Incheie pie aceasta basil, fara Area multrt discutiune,
La 29 August dicta hotarI si pe cei trei ostateci: din partea
nobilimii maghiare avea sit fie trines Mihail Nadanyi, din
partea Secuilor Stefan Lazar din Sarhighi, iar din partea
Sasilor senatorul brasovean Andreas Schoppel, bun cunoscator
al limbii romane. Pentru cheltuiclile drumului li se achita
suma de. case sute de taleri, si a data. zi Tura trimesi spre
holar, duprt cc i se incredintura lui Nadanyi scrisori catre
Mihnea, stabilind statornica prietenie intre ei 2.
Dar si noua legatura era sortita sa ranana frtra elect. In
Nordul Transilvanici, uncle astepta de on an de zile momentul
potrivit pentru a se 1ntoarce, rabdarea lui Rakoczy se tocise
de atata inactivitate. Fata de prietenii sai el declara cu Earle
cif nu pofteste A. se Intoarca pe tronul atat de pun de pH-
knejdii si de amaraciuni, si-si arata tot despretul pentru prin-
cipele ridicat dintre Valahi: Noi nu-1 poflim Domnia; numai
de nu ne-ar supara, ar trai si el [In pawl si am. itrai si
Doi. Noi nu cercetthn felul vietii lui, si nu am facut galagie
dupa chip valah, cum a facul dumnealui deunazi la Deva,
pe strada, cu p5curarii croi de smith. lui"3
In rcalitate Doiniiia pacurarului" nu pulea sa-1 lase indite-
rent; exasperarea In care 11 adusesera masurile luale de Sas-
Sebes si poate si un prealabil acord cu Mihnea, pentru ca
apoi sa porneasca Impreuna rascoala, 11 hotarira sa reintre in
scena politica a Transilvanici. La aceasta II indemnau de-4o
potrivit si cei doi Domni romani maziliti, can Inca se aflau
pe langa el si cari nu contenisera Inca din toamna trecuta
1 Monumenta Comitialia, XII, pp. 351-2.
2 Ibid.. pp. 352, 354; Sincai, III, p. 123; cf. Krauss, II, p.. 1;
Quellen, VI, pp. 117 si 138. TrataLul avea noun puncte, si trebuia sa
fie anexat la resumatul sedintelor dietei, dar lipceste in Monumenta
Comitialia (cf. p. 352).
8 Monumenta Hungariae Historic; XXIII.
www.dacoromanica.ro
sa se recomande suveranilor apuseni, pentru sprijin si aju-

toare 1.
Si Constantin si Gheorghe Stefan isi adunau micron oaste,
in judetul Siilznar, uncle isi luasera mosii si uncle se ailau in
vremea aceasta; supl steagul for \Titian mai cu mina tarani
romani, si impotriva aoestui lucru prolesta in curand nobi-
limea de grin partea Iocului, care hothri In adunarea jude-
teana izgonirca celor doi pribegi si tulburatori 2. Constantin
mai cu saris 11 indemna pe RalcOczy sa intre in actiune, de
oars ce Inalprumuturile fortate pentru care acesta facea necon-
tenit apel la vistieria lui Ii facusera sederea in Ardeal atat
de oostisitoare, that bietul pribeag nu slia data e mai bine
sä piece in lume, sau sa astepte vnInuri mai milosti've 3.
In cele din urma, pe la sfarsitul lui August, Rakoczy se
hotriri sit mire in Ardeal si sa izgoneasca Tye Barcsai, si in
acest soap trecu, Insotit de armata, p.ste muntii Mcscsului,
amenintand dicta de la Cristur, care se sparse de frica apro-
pierii lui. Cei 1.200 de oameni .trimisi Impotriva lui de Bar-
csai, supt comanda betivului Stefan Varadi, furs surprinsi si
cu usurinta raspinsi, far capitanul for ucis filra a fi avut
vremie sa afle ce i so int.impla 4. Barcsai S2 rctrasc, ca masut
de prudenta, la Deva, pentru a fi mai aproape de ocrotirea
turoeasca din Timisoara si, socotind ca se va putea intelcgc cu
RalsOczy grin mijlocirea lui KemOny, vechiu prieten al nava-
litorului, II trimese pe acesta inaintea lui; Nadanyi si ceilalti
doi ostateci, porniti spre Targovisle Chiar In ziva in care
oomitiile se risipiau de teams, aveau si porunca de a ruga pe
Mihnea sa ajute pe principele lor, rugaminte care rams;
bine inteles, fara niciun raspans 5.
RallOczy si gencralul sau se Intalnira plangiind si povestindu-si
1 Cf. Cioranescu, Docnmonte, p. 141, si Hurmuzaki, Documente,

Vi,p. 56; DO, pp. 106 si 125-6.
2 S. Metes, Mo. iile Domnilor Si boierilor, pp. 72-3; cf. Hurmuzaki,
Documente, VI, p. 61.
3 Cioranescu, Documente, p. 136. Cf. Bethlen, p. 99; G. Gualdo,
I, p. 441; I. Fessler, IV, p. 290.
5 Szalardi, A siralmas magyar kronikdban, in ms. Academiei Ro-
mane, p. 985; cf. Quellen, VI, p. 117.
www.dacoromanica.ro
172 Al. Cioraneseu
nvan is sehimlbari prim, cari trecusera si unul si altul, si tre-

cura apoi la discutarea propunerilor lui Barcsai. Acesta oferia
abdicarea sa si alegerea ca Principe a lui Kemeny, alegere pe
care Mi Mica nu inceta sa i-o propuna acestuia-nici acum 1.
Nici Rakoczy n'ar fi vazut cu ochi rai aceasta solutiune si In
vederea ci pusese lui Kemeny conditiunea de a asculta si a
tu-ma directivele lui. Spera astfel sa instaleze pe tronul Tran-
silvaniei un Principe cu totul supus poruncilor lui, pentru ca
efectiv, de si din umbra, conducerea sa-i ramAna tot lui. Intre
time' insa ii veni din Munternt vestea c l aliatul lui de acolo
n'a renuntat la planul de rascoala si ca a si Inceput sa-1 puny
in fapta; socotind alunci ca nimeni nu -1 mai poate sili, ca
pand acuml, sa culeaga fragi in sofa altuia", el intrerupse lra-
tativele cu Kemeny si relua Inaintarea in Ardeal, silindu-1 pe
Barcsai sa fuga la Tintisoara 2. Transilvania i se sUpuse fsra
iimPotrivire, si theta convocata la Targu-Murasului pregati pro-
clamarea realegerii lui, aprinzand prin actul acesta un nou rug
de jertfe la hotarele terii si facand sa apart iarasi ameninta-
toare sabia nelmblanzitului vizir.
V.
In vreme ce Intam'plarile din Transilvania luau o intorsa-

tura at'at de potrivita cu 'planurile lui, Mihnea se silise sa le
indrumeze la fel si pe cele de aici. In tart, situatia era tot cea
de anul trecut. DoiMnul staruia necontenit in gLindul lui de
rascoala, pe care boierii ingrijati de soarta mosiei, indiferent
dada Inteleasa ca o datorie patriotica sau personals, nu puteau
sa.-1 Incuviinteze. Dupa cum stie sa spuna si cronicarul con-
temporan, 5i dusman lui, fiind lndemnat de dracul ca sa se
ridice cu sabie asupra Turcilor, tare s'au tulburat asupra
boierilor, zicand ca nu vor sa stea cu el, 5i pentru tan ii
not sa poate scula asupra Turcilor" 3. Inteadevar, a se bizui
1 Paul KOriisi, trimis de Kemeny in Muntenia, se intoarse in_Sep-
tembre, aducand veste ca Mihnea a in tervenit pe langa Marele Vizir
si pe langA Han, pentru inscatinarea lui. Szil igyi, Bellum, II, p. 556.
2 I. Bethlen, pp. 85-6; G. Krauss, II, p. 3; G. Gualdo, I, p. 471;
Monumenta ComWolia, XII, p. 359.
3 S. Nicolaescu, Letopisetul Teirii-Romone,Fti, p. 164; cf. Stoica Lu-
descu, p. 351; Istoriile Domnilor reirii-Romelne,Fti, ed. N. Iorga, p.
145, unde se spune chiar ca Mihnea 5i-a ispitit mai intaiu boierii,
peutru a li afla atitudinea Cala de planul sau.
www.dacoromanica.ro
pe ajutorul for ar fi Indemnat sa construiasca In vant, $i de

alta parte experienta de anal trecut Ii dovedise ca nici tacerea
for nu va putea s'o castip.
0 Inlaturare a dregalorilor prolivnici planurilor lui deve-
nia cu atilt &mii trebuineioasa, cu cat nu el ar fi plant sh. lea,
la momentul oportun, comanda oaslei ce avea sa izgoneasca
pe Turci. Inlocuirea capeleniilor de oaste $i de cetati fu hota-
rIta °data cu pierderea lor; mhsura aceasta, pe care nici poste-
ritatea n'a vrut s'o justifice $i s'o iertc, va fi avut din partea
lui Mihnea si o motivare mai potrivith., pe care a servIt-o
Turcilor, de vreme cc Mare le Vizir gasise hotarirea lui cu totul
indreptatita de vinolvatia boierilor lui 1.
Condamnarea sfelnicilor Indoielnici se facu in taina cca mai
mare, cu stirea numai a catorva credinciosi; macelul repeta
sangeroasa soma petrecula cu o suta de ani mai Inainte, supt
Doninia lui Lapusneanu. Intr'o wall din vara anului 1659 2,
boierii a caror pierdere fusese holarita se vazura poftiti la
un ospat, In casele domnegi din Targoviste, unde se infatisara
Lira vre-o banuiala. Devi incepu a-i sili cu vinul $i cu bau-
tura, $i care cum iesia la primblare, oamenii Mihnii-Voda ii
zugruma intealla cash. far celor de la mash li se parea tica-
lo$ilor ca cei ce ies afara scapa de baulura $i sit duc pe la
casele for de sa vor fi odihnind. Si a$a sa tragea tot unul sate
unul pre rand ca sa lash afara, sa seal); $i care cum Iesia II
zugruma. Si zicea in surle $i in trambite, $i Mica in Lobe, ea
sa nu-i auza niimlen.ea racnind" 3.
a Cioranescu, Documente, p. 144. Until dintre cei uci$i, Udriste

Spatarul, se Meuse vinovat, impreuna cu Ghinca Vistiernicul, tie
instrainarea venitului ocnelor: sculatu-s'au Udriste Spiltarul $i Ghi-
nea Vistierul de au luat den venitul ocnelor $i al vadurilor taleri
14.176, de i-au mancat si i-au filcut ei ce au stiut" (N. Iorga, Studii
$i Documente, V, p. 123). Poate de asemenea maneAtorli vor 11 fost
acusati si altii dintre boierii condamnati.
2 Data nu se poate fixa. Macelul a avut loc Inainte de 25 lull;
cand in divanul domnesc nu mai apare niciunul dintre boierii ucisi
(Magazin Istoric, V, 1847, pp. 347-9; cf. Cioranescu, Documente, p.
144, $i Hurmuzaki, Documente, IXI, p. 118), $i dupa 22 Tunic, cand
divanul apare pentru ultima oara cu vechea formatiune (Condica
Mariastirii Golgota, la Academia Romans, ms. 2071, fol. 98).
8 Stoica Nicolaescu, Letopisetul, p. 164.
www.dacoromanica.ro
174 Al. CiorAneseU
Astfel, In sunetele tabulhanalei $1 ale pdharelor cu yin, 1$1

pierdur5 viata zece marl boieri $1 doi capitani de caste, ale
cdror trupuri furd aruncate, cu laturile de gat, pe ferestre, l'angd
zidurile caselor domnesti, unde dorobantii, cei m'ai bucuro$1 sä
vadA astfel de ispravi, le pazira cu strasnicie ca sa nu fie
luate $i Ingropatel. Perird in acea ward., supt ochii Dolutm-
lui care va fi asistat la macel, indenmand cu pdharul pe cei
ce ospatau a$Leptandu-$1 rhndul, Marele Vornic Radu Ciindescu,
cu fratii sai Negoita Clucerul $1 Moise Logofatul, Mare le
Spatar Udriste, Diicul Buioescu, fost 'pretendent la Donuiie
dupd anoartea lui Matci $i acum Mare Clucer, Radu Farcdsanu
Mare Stolnic $i batranul Danciu Paraianu Postelnic, cu fiul
sau Preda Logofatul, Badea Comaneanu Vet Cohnis, $1 Stroe Bilr-
sescu Clucerul. Dintre capeteniile nesupuse ale armatci furd
jertfiti capitanul Vasile Cimpineanu $i Mihai. de la Palroaia,
cdpitanul de rosii 2.
Condamtarea avu accleasi urmari ca $i anul trecut. Domnia
se declaril staprand pe Coate averile ramase In urma boierilor
executati, $i, pentru a inlalura imparivirea jup5nes3lor lor, nu
se sfh sit Intinda $1 asupra acestora macelul, chinuindu-le mai
intaiu penlru a afla ascunzisurile avutiilor lor. De $1 aceste tor-
luri Thu vor fi avul loc in cruidAc conclitiuni zugrdyile de scrii-
torul conlemporan, care a aflal din zvonuri ca Mihnea ar fi
dal ordin ca juplinesele boierilor ucisi sit fie inchise fiecare,
paid, In ate un sac, Impreund cu trei pisici infomfolate, care
le-ar fi zg,arial $i le-ar Ii sfilsiat in cele din urma 3p totusi nu
e mai puffin adevdrat ca multe femei Iniparaisird soarta barber
titer lor.
Dar lucrurile erau aproape, $i de data aoeasta, printr'un
nenoroc care 1-a urmaril fn toala Domtia, s5 se intoarca 1m-
I Stoica Ludescu, p. 351; Iorga, Istoriile Domnilor, p. 145; Quel-

len, IV, p. 252; Hurmuzaki, Documents. IX', p. 118. 0 verslune
fantesistit la Krauss, I, p. 384.
2 Stoica Ludescu, p. 351; Stoica Nicolaescu, Letopisetnl, p. 165;
Iorga. Istoriile Domnilor, p. 145. V. $i C. V. Obedeanu, Danciul PdraH
ianu, In Arhiuele 011eniei, VII (1928 pp. 118-20. Miron Coslin, pl
361, spune ca au fost omoriti 30 de boieri, Lot de frunte aceei pri".
3 Krauss, I, p. 384; cf. Stoica Ludescu, p. 331, $i Zinkeisen, IV,
p. 882.
www.dacoromanica.ro
potriva gandului lui Mihnea. Comunicandu-se Vizirului irltlim-

plarile din Muntenia, KOprilla nu gasi nimic de obiectat San -
potriva acestui act de simpla justitie, cum i-1 vor fi represintat
capuchehaiclele de acolo, de, si tara Incepuse, sa gniu-mure si
sa-si arate neniultamirea. El Insa socoti ca poate sa swath. si
uncle foloase de pe urma condamnarii unor supusi atilt de
bogati, si Instiinta pie Mihnea ea Poarla, ca suzerana a lui si
ca stapana a avutului supusilor sai, e de drept posesoarea
mostenirii odor ucisi si ceru prin uquhre sa i se trimita. toti
banii pe cari DeimInia si-i Insusise din averile for 1. Donuml nu
raspunse Insa la aceasta porunca, pe care o va fi ocolit supt
diferite pTelexte OM in clipa izbucnirii rascoalci, ceia ce ridica
not nexdulttimiri impotriva lui la Constantinopol 2.
In afara de averile castigate In fetal acesta, Mihnea capatilf,
prin ueiderea boierilor, si posibilitatea de a-si prea-neni divanul
si a numi in cetati si asupra armatei comandanti de cart sa
poala fi sigur 3. Sfatul dOninesc lua o noun formatitme. Manul
un credincios adzes de Mihnea de la Constantinopol, de allfel
wale singurul Fanariot venit cu aceasta Domnie, capatase Bar
nia Craiovei Inca de la ntoartea lui Preda Brancoveanu. In
locul lui fusese numit Vornic al Terii-de-Jos Gheorghe BA-
leanu, Barbu Poenaru rarnanand inteo Tara-de-Sus care nu va
fi fost niciodata precisata aici. In locul parasit de Constantin
Cantacuzino In anul trecut ramasese, Logofat un Radu Coco-
raseu, iar Vistieria i se pastra lui Stroe Leurdeanu. Dumitru
Sarbul, fost Armas si, zice-se, cumnat cu Domnul, lnlocui la
SOtarie pe Udriste eel ucis, iar Mihail Harjetoianul fu filcut
Chloer in locul lui Diicu Buicescu. Manta Comisul isi pastry si
acum vechea slujba, pe and Gheorghe Stolnicul si Vladislav
Bengescu Slugerul capatara treptc mai inalte decal. in anul
trecut, iar Iane Paharnicul si Neagoe Postelnicul agar pentru
httaia oara in divanul dontInesc 4.
Mihnea se Incunjura astfel de colaboratori cari erau in mare
1 Ciorrmescu, Documente, p. 144.
2 Hurmuzaki, Documente, V', p. 57; cf. Quellen, IV, p. 252.
12Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 148.
4 Cf. Magazin istoric, V, 1847, pp. 347-9, si I. C. Filitti, Arhiva
Gh Gr. Cantacuzino, p. 221, unde Gheorghe Brdeanu e numit, din
gresealA, Boteanu.
www.dacoromanica.ro
1/6 Al. Cloranesett
parte prieteni ai sai personal, si in caH putea sat aiba toata

increderea. Inlaturand din capul locului posibilitatea oricaror
opuneri si tulburari interne, se Meuse eel dintaiu pas mare
pe drumul rasooalei. Domnul Insa nu putea sa uite ca dintre
boicrii dusmani ai planurilor sale unul singur, si cel nail
primejdios dintre toti, Ii scapase din m,ana.: Constantin Canta-
cuzino, cu gincrele si cu fiii sai, se afla si acum In Moldova,
unde traia cu cinste la Curtea lui Ghica. Mihnea Inoercasp
poate sa-1 ceara Domnului de acolo, dar prin tratatul din
toamna trecuta se legase sa renunte la asemenea extradari.
Pentru a se rasbun.a el recurse la mijlocirea 1Iarelui Vizir, in
fat cantia acusa. pe Cantacuzino si pc Pana Filipescu ca sant
haini Imparatiei, Maud poate alusie la trecutul for refugiu In
Ardeal, ca =testeca tarile si ca au refusat sa vina sa se Ina-
chine Domniei; fi ceru prin urmare sa intervina pentru, a-i
sili sit se Intoarca in tail, unde se pregiitia de sigur sa-i pof-
teasca si pe ei la ospatul dormiesc.
Vizirul trimese Inteadevar doi capugii in Moldova, cu in-
sarcinarea st ridice pe cei doi lyoicri si sa-i Clued. in Muntenia,
fie si fart voia lor, pantru a fi judccati. Cunil Insa impricinapi
stiau Area bine ce soarta Isi pregalesc dfindu-se singuri In
mana lui Mihnea, staruira pc langii trimisii turcesti ca sa
fie dusi, nu in Muntenia, ci la Poarta, pentru a se justifica in
fata Vizirului de invinairile ce li se aduc. Capugiii se invoira
si, Maud pe Pang., fl luara numai pc Cantacuzino, conducan-
du-1 prma la Brusa, uncle se afla In vremea aceasta Koprilla;
acolo s'au Inchinat si s'au curtenit la dansul, si foarte i-au
parut bine Vczirului de dansul".
Mai putin bine trebuia sa.-i part lust lui Mihnea, care vedea
0.1. 1,rada ii scapa inct °data; el SC grabi sa triinita VJZlruaui
o delegatie de boieri Incarcata cu daruri. certind printr'Insa
Moartea lui Cantacuzino. Acosta e trimes alunci in judocata
divanului Imparatese, unde se infatisara ca acusatori din parlea
Domnului muntean Clucerul Coltea Doicescu si Nicolac Sofia-
leul, repetand invinuirile aduse de Mihnea fostului sau sfelnic.
Acusalul se presinit el singur in divan si se apart arilland
cum, dupa scurta ratacire de la Inceput, a venit de bunt vole
si s'a Inchinat la Domnia cea nout; cum Mihnea 1 a cinslit cu
slujba, Incredintandu-i Logofetia cea Mare, In care calitate a
www.dacoromanica.ro
putut sa cunoasca loath. corespond.enta $i toate sfaturile lui

celc de taina si cum intelegand cd scopul urmiirit de poli-
tica lui e sa se haineasca si sa se ridice In potriva Imptratiei
cu. arms, a vrut mai bine sa fuga decat sa fie amestecat In
aceasta tradare. In urma acestei expuneri divanul recunoscu
ca dreptatea e de partea lui, si achitandu-1, trimisii lui Mihnea
fura scosi din divan cu mare rusiner1.
Dar prooesul nu putea sit se ispraveasca aici. Pe langa qii.
Mouse scapat pe Cantacuzino, el crea si serioasc. prejudicii lui
Mihnea. Increderea Turcilor fact de el, zdruncinata dc intank
plarile din anul trecut, primise pe rand not lovituri, prin des-
ooperirea legaturilor lui cu Rakoczy, prig plangerile lui Bar-
csai, prin pretentiunile lui exagerate, prin neanJultamirea iscatii
In tarn de uciderile savarsite de el, 5i la toate acestea yenta
sa se adauge acum descoperirea atat de limpede a intregului
sau plan.
Astfel, cu toate ca el se silia sa-si pastreze, pang la lino-
mentul potrivit, toate bunele legaturi cu Constantinopolul, cu
toate ca nu intarziase sa trimita tributul la timp 2, cu toate
incurajarile si favorurile pe care le acorda Musulmatilor ice,
veniau sit se aseze in tart, cu toate Inaltele sale protectiuni,
Poarta Incepuse sa se gandeasct la o inlocuire a lui Mihnea.
Lucrul acesta it °cruse si Barcsai, si it reoomanda insistent si
Panaiotachi, dragdmanul cel atat de influent; o schimbare de
Domin poate nici In tart n'ar fi fost vazuta Area rau. Poarta
era apmoape grata sa iea o hotarire In acest seas, $i se stia
in Constantinopol ct Mihnea va fi inlaturat in cur5nt13. De
aceia Mihnea trebui sa lucreze si el mai In grabt, pentru a
1:oreveni detronarea oe i se pregttia pe incetul, si, luandu-$1
ce1e din urpl!t mdsuri, el purcese la realisarea vechiului situ
vis de rAsocoalA pentru desrobirea neamului si a cruel!.
1 Stoica. Nicolaescu, Letopiseful reirii-Romdnesti, pp. 350-1, unde toate

aceste intampItri ale Postelnicului sant povestite mai pe larg decat
in versiunea din Magazin Istoric, ceia ce last st se vadt mai limpede
mana scriitorului cantacuzinesc. Cf. 5i M. Cantacuzino, Genealogia
Cantacuzinilor, p. 83.
2 Ciortnescu, Documente, p. 141. Hurmuzaki, Fragmente, III, pp.
246-7; Hurmuzaki, Documente,.. Supl. Il, p. 245.
3 Hurmuzaki, Documente, VI, p. 57.
12
www.dacoromanica.ro
178 Al. CiorAnescu
Cu §aizeci de ani mai Inainte de aceste Intr'o

zi pe care prin nimic n'o lAsase sa se InteleagA, Mihai al
II-lea, pentru asemenea fapte porec1it mai tArzitt eel Viteaz,
poftise la Curte pe to4i creditorii, turci ce-1 Inctunjurau, si, in
clipa In care Ii avu in indna, arunea asnpra lor, din toate
partile, oastea, asa (neat niciunul sa nu scape din cursa in-
tinsa In 1659 cei can 11 stanjeniau pe Mihnea al III-lea nu
erau, at'at creditorii, cat mai cu sama garda de Turci ce-1
pAzia de aproape; si, cum ispravile acelui lnaintas erau acum
lucruri vechi, de care nimeni nu-si mai aducea aminte, soena
putu sä se repete la fel. Dar, indragostit mai mull de, spx-
taoolul la care Isi fAgAduia sa asiste, decal de tinta pe care
ar fi trebuit s'o urmAreascA, DomnuI de acum Isi 1ua toate
masurile pentru ca Inscenarea sa nu dea gres, si efectul sa fie
cat mai simtit.
In ziva de 12 Septe,mbre se pregAti In casele dombesti die
la Targoviste un mare banchet; invitatii nu mai fura de data
aoeasta boierii, cari de acum inainte intrau cu totul In planu-
rile lui Mihnea 1, ci capeteniile annatel, turcesti. NumArul
ostenilor turci atlatori in Muntenia la data aceia era de
cloud Xnii de oameni, dintre cari patru state formau o garda
domneasca. Pe acestia pe toti Mihnea puse sa-i pofteasca la
palat, Impartindu-li mancare si bauturA in odAile slujitorilor,
pe cAnd cApitanii for rnancau la aceiasi masA cu el. Bucurosi
de ospAtul pentru care se pregAtiau, acestia nu mai avurA
vreane sa bage de samA ca Imprejurul palatului roiesc sei-
menii Mai numerosi decat de obiceiu si ca imprejurul mesei
umbla slujitori mai Multi decal ar fi lost nevoie.
Mihnea venind sa se aseze la cap de masa, alaturi de ei,
Spatarul fi puse alaturi pe masa buzduganul pc care acel
Donn cn hieratice atitudini si en grija de fiecare clipA a
mAretiei tinutei sale nu-1 pArasia nick:data; lucrul acesta 11
stiau, de altfel, si Turcii, si Besleag-Pala nu vazu nimic flea-
bisnuit In asemenea gest. Banchetul incepu ca orice banchet,
1 Norodul tariff si boierii (spre marea mea mirare) au toti aceigi
vointa; poate cA acest Iucru e de la Dumnezeu, cA sant a§a. de
[bine] pregAtiti, §i au inceput in acest fel". Scrisoare a lui Fr. Kornis,
catre Ralthczy, din Targovi§te, 19 Septembre 1659, to Montimenta
Hungariae Historica, XXIII, p. 653.
www.dacoromanica.ro
Domnia 1111 Mihnea III Mibail Radu), 1658-1659 179
and un Pluitor se Infatisa slujitorilor si ceru voie s5. se;

plang5 Domhului sAu. Dupa dorinta domneasca, el fu lasat
sa Intre in sala: era un biet teran nac5jit, cu hainele rupte
si cu fata insingerata, care, cazand la picioarele scaunului voe-
vodal, striga pentru dreptate impotriva Turcilor asupritori
can 1-au WWI si 1-au adus in halul acesta.
Scena fusese bine pregatita in toate amianuntele ci. Mania
lui Mihnea se arata crescand fala de miselia acestor pagani,
si izbucni In clipa in care, apucand buzduganul, 11 arunca In
fruntea lui Besleag-Pala, biata c5pelenie menita sa rascum-
pere cu viata lui doult veacuri de asuprire turceasca. Acesta
Irebuia O. fie seminalul. Indata slujitorii din prejurul meseii
puser5 mama pe sabii si macelarira In cateva clipe pe oaspetii
aplecati de hautura si nedumeriti asupra celor ce Ii se In-
tAmpla. Domnul se arata Intre time la fereastra, si un semn
:11 lui deslantui in curtea palatului aceiasi urgie; Seilmenti
navalirK de pretutindeni si, unul cite unul, Mara pe toti pa-
ganii pe can 1i putura gasi. 0 ceata de o mita cincizeci de
Turd izbuti, grin tine stie ce irn.tprejurari, sä fuga si sä se
inchida intre zidurile anwInKstirii Ste lea, nadajduind ca ostenii
crestini se vor sfii sa fad varsare de singe in5.untrul tern-
plulai lor. Dar creclinita Seiknenilor, pintre cari vor mai fi
fost poate si vechii jafnitori de biserici, nu Mergea atat de
departe. Turcii fura scosi si de awl() si ucisi panic la unul,
Tara crutare, asa /neat din toata garda domneascA nichmul
nu scapa cu viatia 1.
Nici ceatalta armata turceasca nu avu parte de o soartlt
mai bung.. In urma Imasurilor luate din wane, Targovistea
fusese Incunjurata din toate partile de cavaleria mlunteana, si
niciun Turc nu mai avu voie sä iasa din oral; Indata ce porni
mace lul la Curte, pedestrin*a fu slobozita Inauntru, unde se
repetara scenele din palatul domhesc 2. Porunci fusesera date
si In porturile dunarene, ca niciun Turc sa nu fie Iasat a
iesi de pe pamlantul tarii, 'Ana la not ordine. Noul ordin fu
aoela de a se miloelAri toti pagAnii, si In lielul acesta peri si
1 Pentru toate acestea v. Monumenta Hungariae Historica, XXIII,
pp. 653-4; Hurmuzaki, Documente, IX', p. 148; G. Krauss, I, p. 383;
acelasi, II, p. 6, dg. 6 Septembre ca data a macelului.
2 Stoica Ludescu, p. 352; Iorga, Istortile Domnilor, p. 146.
www.dacoromanica.ro
180 Al. Cioranesdu
un mare nurnAr de negustori 7nrustrImani, dupg. ce fusesera

mai Intaiu supthsi la torturi, pentru a-si spunc averile, pe
care Dote is se Moil In,data stapIna1.
Nuimarul celor jertfiti in aceasta Imprejurarc trebuie sa fi
fog foarte mare; numai soldatii ucisi erau cloud mil 2. Solid
pe care Mihnea 11 trimlise cu putin in 'urma In Apus, declara
acolo ca Domrtul a omorit pe toti Turcii din Cara, 12.000 do'
oameni in total 3, 5i e probabil ca nu exagereaza, de care, co
chiar un cronicar turc da uu numar mai mare, 17.00a de
clrept-credinciosi4.
Mihnea pasia In felul acesta la realisarea vechiului sau vis..
Daca e adevarat ca macelarirea Turcilor izbucneste intru catva
cam n.easteptata si fnainte de vreme, trebuie in schimb sä se
ling. salmi ca ea devenise acum necesara. Ea s'a petrecut fnainte
de vreme, daca se iau In oonsiderare planurile dc coalitie ale
lui Mihnea, dintre care niciunul uu fusese panic atunci pe
deplin realisat, ceia ce face ca rascoala sa Inridapa inainte ci
pregatirile sa fi fost sfarsite. Devenise Insa necesara, pentru
ca pe Mihnea fl pindia mazilirea, lucru pe care si el fI stia,
si, clack ar fi intarziat, dintr'o clipa In alta ar fi putut sd
piarda Do is fara. a fi incercat mai Intaiu realisarea ganduluii
pentru care luplase ca s'o caslige. Se zvonia chiar, si un
Ardelean de la Curtea lui Mihnea fnregistra acest zvon, ca
garda lui de Turci a primit porunca sa-1 prinda, si ca ar fi
ti facut-o, daca Donmul ar fi fost mai putin prudent5; se mai
stia, In afara de aceasta, ca Gian-Arslant-Pasa de la Silistral
se pregatia sa Intre cu armlata in tar supt pretext ca vrea sa
5 Antalffi, alleitoria lui Eulia, p. 31.

2 Quellen, VI, p. 137; Hurmuzaki, Documente, IX', p. 142; Sincai,
III, p. 124.
4 Antalffi, Ccilcitoria lui Eulia, p. 31.
5 Trupele turcesti de laugh.' el conspirand in taina Impotriva lui,
Dumineca trecuta, 1-au chemat pe Maria Sa Voevodul multi dinteined
afar' la camp, la petreceere, dar, stiind Maria Sa gandul for nemernic,
nu s'a dus; dar, oastea turceasca facand in acea zi si in oral multe
[Mara, n'a mai putut rabda". Fr. Kornis catre Rakoczy, Targoviste,
19 Septembre 1659, Monumenta Hongariae Historica, XXIII, p. 653.
www.dacoromanica.ro
mearga la Inau, dar, dupa informatiile eapatate de Dftn,

aducandu-i In realitate porunca de mazilirel.
In al doilea rand mhcelarirea Turcilor Ii fusese ceruta, si
anumle tocmai de vechiul sau aliat Rak (Sexy, eel de-abia In-
tors In Ardeal. Acesta asteptase Inca de anul trecut sa izbuc-
neasca. In Muntenia fagaduita rascoala., si explicarile pe care
Mihnea i le furnisase In urma nu-1 multamasera cleat pie
jumatate. Temerea a fagaduielile de prietenie ale lui Mihnea,
cunoscut ca prieten al Portii, n'ar fi deck o cursa anumle
Intinsa pentru el, II Meuse sa puma ca primly conditie a vala-
bilitatii tratatului Incheiat de Harsanyi In numele lui uciderea
aceasta, la care se adauga mai tarziu, tot ca o Incredintare de
sinceritatea lui Mihnea, cererea de a i se extrada ostatecul
lui Barcsai, Mihail Nadanyi 2. Cum' RakOczy se Intorsese In
Cara cu mari sperante ca va fi reales In Downie, pentru a
pastra pretioasa lui alianta Mihnea trebui sif Infitiptuiasca
Indata actul de credinta ce-i fusese cerut.
De aceia, Indata dupl. savarsirea acestor ispravi, primul
sau gaud fu sa vesteasca pe RakOczy de ImPlinirea legamantului
lor. 0 ram prin. Imlipocirea a doi Ardeleni, 'prin. Francis ICorngs
mai Intaiu, care se afla Inca la Targoviste, si pe care-1 puse
sa scrie lui RakOczy, Instiintandu-1 de cele Intam'plate aici, si
cerand prin aceiasi scrisoare un ajutor de trei sau patru mii
de oameni, si unele arme pe care In Muntenia nu aveau de
unde sa si le procure. Kornis Isi Indeplini en credinta misiunea,
dar en destula sfiala, de care ce nu stia dacit o asemenea
rugaminte va conveni fostului sau nstapran, si de aceia se
grabi sit spuna ca el nu are hicio viva si niciun amestec
In acele cereri ale Ddmhului muntean: Maria Sa Domini
stie ca am avut Inaintea Mariei Tale oarecare trecere In
ce priveeste treburile razboiului, Jnai mult decat se cuve-
nia dupai mleritele mele, si potrivit en aceasta a si porlil
Maria Sa sa aduca la cunostinta Mariei Tale dorinta Mariei
Sale, si sa-si vesteasea pofta. Ar mlai dori Maria Sa de la
Maria Ta si caleva scule pentru impuscat, usoare, de camp,
cu o anforticr6 Brea, cu cfiteva granule si cu fililurile tre-
buincioase, cacl altfel Maria Sa nu poate gasi. Iar Dun-ineeu
1 Hurmuzaki, Documente, IXI, p. 198; Ciornescu, Doeurnente, p. 147.
9 Szalardi, la Sincai, III, p. 125.
www.dacoromanica.ro
182 Al. Ciordnescu
stie cif toate acestea le-a socotit Maria Sa, de la sine, Inaintea
TWea; nu i-am dat eu sfatul Mariei Sale, Pentru sculele de Inv-
pu$cat si fitiluri. Pentru aceia rog si eu pe Maria Ta, pentru
intinderea slavei numelui Tau, sa ajunga mana Mariei Tale
la Dund.re si la Marea Neagra, de-ar triMite macar patru mill
de oainleni dintre ostile aduse in Ardeal" 1.
Cu aceleasi instructiuni pleca de la Targoviste, cam tot In
vremea aceasta, Paul Kardsi, prieten al lui Kemeny si trimis
de acesta In Muntenia cu solie. Mihnea ii aratase si lui ca ar
Incepe indata o fmlare Miscare impotriva puterii turcestil, dacil
nu i-ar lipsi siguranta unui sprijin in Ardeal, si-i mitrturisise
ca ar avea nevoie si de un ajutor de vre-o doua mii de oameni,
ue sigur 'pentru incadrarea ostenilor lui mai putin priceputi
in ale razboiului 2.
Ceia ce urmiaria Donmul muntean era prig urmare un,
[rata cu forme precise, care sa stabileasca obligatille reciproce
ale ambilor principi si prin care sa Lie pe ce ajutor s'ar
putea bizui. Pe langa Indenmurile pe care i le trimitea in
acest sells lui Ralidczy prin cei doi Ardeleni,, el ii expedie
si un trimis special, purtator si al unur darnri, care it gas?
pe Ralioczy la Blaj, si-i infatisa ispravile lui Mihnea, nu cu
putina bucurie ascultate de principele ardelean3. Inlampla
fa'eu insa ca solul muntean sa se intillneasca acolo cu nn
cleric abia intors dintr'o solie la Cazaci, uncle it trimlisesie
Constantin Serban, si putu astfel sa comiumice lui Mihnea cif
pnibeagul acela Inca n'a renun4at la nadej&a DoImbiei si cit
isi cauta aliante si ajutoare, ca si cand s'ar pregati pentru o
apropiata intrare In actiune.
Intre timlp insa, fail a sti ceva de cele ce se intamplasera
in tart, Pasa de Silistra trecuse Dunarea, si se pregatia sa
1 Monumenta Hungariae Historica, XXIII, pp. 654-5. Scrisoarea
a dus-o lui Rakoczy un slujitor al lui Kornis, Ladislau Vancs6, care
a luptat ci el la taierea ostirii turcesti de aid, si poate spune lu-
cruri vazute cu ochii".
2 A. Szildgyi, Bellum Boreo-Orientale, II, p. 556.
3 Alss dem Rakoczi solches zu Ohren kommen, hat er sich hOch-
lich gefreit, und taglich durch seine Posten mit ihm correspondiret
und practiciret". Krauss, I, p. 384. CT. ibid., II, pp. 4, 8; Quellen, VT,
p. 117; Monumenta Comitialia, XII, p. 375, din care result' ca ac-
tiunea lui Mihnea, a Incurajat pe Ralthczy sa ceard dieteT realegerea sa.
www.dacoromanica.ro
Inainteze spre Bucuresti 1. Instiintat din wen:0 de Miscarile

lu,i, Mihnea trimisese pc un baler, cu o ceata de oaste, imtpd,'
triva lui, Inca Inainte de Inceperea macelului de la Targovistel
ewr. Insa armata lui Gian-Arslan, era destul de puternica, ell
ii trimise acum si restul pastel de care dispunea. De si niciun
izvor nu o spune, nu Incape indoiala ca a luat el Insusi parte
la lupta, de vreme ce dusmanul pe care-1 avea In fats eral
cel care-1 insultase la blau, si ImIpotriva caruia avea In pri-
nYul rand o ura personala de rasbunat.
Intalnirea celor cloud armate avu loc poate la 15 Septembre,
in orice cas cu patine zile in urma macelului; ea se va fi
Intainplat pe undeva prin lunca Giurgiului, data e adevarat
ca Turcii trecusera Dunarea pe la Rusciuc2. Gian-Arslan fu
surprins de aceasta neasteptata ciocnire, care cazu asupra unei
armate ce inainta linistit, prin tinuturi socotite prietene, si
aproape nu avu vreme sa iea masuri pentru aparare. In lupta
care avu loc, si care nu In decal un fel de-al doilea anaoel,
cazurK nu mai putin de doua mii de Turci, alti cloud iii fiind
facuti prisonieri de o5tirea munteana; restul ostirii fu aruncat
peste Dunare, imipreuna cu Pasa ranit si considerat In zapa-
ceala primelor zile ca disparut; numai trei pasale reusirii sä se
retraga In cetatea de la Giurgiu, unde se inchisera pregatindu-se
pentru resistenta 3.
Mihnea nu se multumi cu acea biruintil, care era cea dintaiu
a Bomanilor dupa un sir de ani atat de lung. Armatele cion-
duse de el insusli asediara Giurgiul, care, nefliind prea bine
aparat si pregatit pentru asemenea atac, Ii cedase usor. Acelasi
lucru se pclrecu si la Braila, unde trimise oaste supt conduc,erea
unui brier; In ambele raiale toti neguGtorii turd, si printre ei
si multi cre5tini, furs jafuiti si ucisi. Cetittile eimaserit in urma
1 Galeazzo, I, p. 482 (dRO el $incai. III. p. 127, si Hammer, III,
p. 508), si Reniger, inteun raport din 20 Octombre 1659 (Hurmuzaki;
Documente, VI, p. 56), spun gresit ca Pasa se Intorcea de la Mau.
2 Dup relatiunea lui Evlia (Antalffi, CaNtoria lui Eulia, p. 13),
.
result..1 a lupta nu e departe de Giurgiu. Dupa Hammer, III, p. 508,

Rasa a trecut Dunarea Inapoi pe la Sistov.
3 Hurmuzaki, Documente, VI, p. 56; V2, pp. 63 si 66; IXI, p. 148;
Cioranescu, Documente, p. 147; Antalffi, Calatoria lui Erlia, p. 13;
Iorga, Studii si Documente, XXIII, p. 234; Galeazzo, I, p. 482;
Sineal, III, p. 124.
www.dacoromanica.ro
184 Al. Cioranescu
In Mantle lui, si din ele putu chiar fsä intneprinda uncle

expeditii si incursiuni peste Dunare. In cursul acestor navaliri
fuel. asediate, jafuite si arse cetatile de la Orsova, Nicopole si
Rusciuc. Galatii cazura de asemenea Sn puterea lui; in schimb
o expeditie Incercata tinlpotriva Harsovei nu avu succes, si oa-
menii pe care -i trimisese acolo trebuiril sa se inloarcli faril
isprava 1.
Pagubele pe care aceste incursiuni si pradadiunile le adusera
Turcilor nu fury putine. 0 mnItime de negustori si de pasnici
locuitori din orasele atacate isi pierdura averile si viala, si,
de si nuinarul color ucisi nu va fi lost locmai alit de inure,
Mihnea-Voda se falia ca a rupt gatul la 30.000 de 001101.
Din cantitatea de marfuri jafuita de prin aceste raiale, Domnul
putu sä imparta soldatilor sai haine de pret, cum nu avusera
ci niciodata, si-i cinstia, si-i daruia cu franghii si ea haine
sculnipe, si imbraca pre dorobanli tot cu haine spahiesli"3.
De biruintile castigate asupra dusaulanului comun, Mihnea
instiinta pe Raoczy fara intarziere, 0 aprehensiune 11 retinea
Insa, 1mpiedecandu-1 de data aceasla pe el de a aoorda Incredere
deplina vecinului de peste Munti; principele ardelean nu se
putea hotari sa se desparla de Constantin Serban, care-i fusese
In anii de saracie un atat de pretios ajulor, si de care se mai
folosia 5i acum. El tinea necoutenit langa sine 'in Domnul pri-
beag, intretinandu-i speranlele de D.oninie si incurajandu-1,
limipotriva tuturor legaturilor sale cu Mihnea, Sri expeditia in
Muntenia pe care fostul Damn o proiectase Inca din vara,
dupa entail, de altfel, Ii incuraja si pe CG hoorghe Stefan, card
nu contenia sa se pregateasca pentru a curan.da Intoarcere in
Moldova.
Cu toate acestea exista intre Rakoczy si Mihnea o corespon-
denta aproape zilnica, prin care Domnul mnntean S1 tinea in
1 Hurmuzaki, Documente, V2, p. 66; IX1, pp. 142-3 si 148; Ciora-

nescu, Documente, p. 95; Monumenta Comitialia, XII, p. 375; M.
Costin, p. 362; Stoica Ludescu, p. 352; Antalffi, Ceildtoria lui Evlia,
p. 32.
2 A. Szilagyi, II Ralcbezy G. levelei IThedei F., p. 119; cf. Hurmu4
zaki, Documente, IV, pp. 142-3: Piti di 8.000 [Turchi] tra fatti
schiavi et uccisi".
8 Stoica Ludescu, p. 352. I I
www.dacoromanica.ro
curent cu luptele si cu biruintile sale, si staruia necontenit

pentru indepartarea de langa el si din Ardeal a lui Constantin,.
RakOczy nu Inceta sa-i lagaduiasca prin curierii sill, (Untie cari
unul era un oarecare Czerunlmy, o solutiune potrivita, pe care
Insa nu putea s'o gaseasca. In cele din urana Mihnea ii tri-
mise o impresionantii solie, pentru stabilirea unui tralat deli-
nitiv, de data aceasla cu stirea 5i cu Ineuviintarea divan.ului
sail, care n'ar anal fi indraznil acum sa carteasca Impotriva
iitisialgvelor dolmhesti L Solia era alcatuita der insusi Mitrol-
politul Munteniei, Igna lie, din Radii Logofiitul si din fosttil
ambasador In Italia, Gabriel Thomassy. Scrisorile atre Rd-
lthczy, care au precedat expedierea ion In Ardeal, scull plinc
de zugravirea izhanizilor lull, deco parte, si, de alit parte, de.
reclamatiuni Impotriva lui Constantin.
Credem ca si Maria Ta priveste eu deslulii intelepcitine
starer noastra si a crestinatatii Intregi, cad nu e nn lucre de
nin.ica acesta, iar not cat am putut am Tacut, dupii cum slie tii
Mtirie Tat. Multi principi cresliiii can s'au luptat cu Turcii
n'au fNeut atata cat am savarsit not In scurf timp", declarii
el intr'o scrisoare trimlisil la 22 Sep lembre acestui Craiu faiii
de care nu !mai pAstra mimic din sfielacul respect si din
fiasca plecaciune cu care i se inchina predecesorul siiu, si pt
care nu-1 considera mai mull decal ca pe tin principe egal
cu el In rang si In prerogative.
Dar comlemorarea victoriei sale nu-1 face sa uile primejdia
ee-1 pandia din partea lui Constantin, si de accia nu inlarzie
sa adauge in aceiasi Scrisoare: Sa. ica Maria Ta sauna si de spre
partea doinhaului Constantin, ea sil-1 Indep6.rleze cu mice chip
de la sine, ca sa nu knlai fie langa. Maria Ta, caci, atala vremie
cat va sta el langa Maria Ta, si stiiind oastea noastra ca se
ailq acolo, niciodata nu va avea pace, ci va fi cu lama
Indoita, caci stie Maria Ta ca e nelnilpacala dusmanie mire
ci ". Si, cautand o solulie care sa-1 multameasca si pe Ralcoczy,
el fAgaduia ea, data ii va ajuta Dumnezeu pesle Dun Are, nici
pe Constantin nu are sa-1 uite, hdrAzindu-i de sigur vre-ter
inchipuit principal in Balcanii desrobiti de suet Turci 2.
1 Cf. Hurmuzaki, Documente, IX', p. 148.
2 A. szilagyi, Bellum, II, p. 557. Tot acolo, p. 558, scrisoarea bole,
rilor catre Rakoczy; cuprinsul e asltmknator, dar acest pasagiu
1 . 1\
www.dacoromanica.ro
186 Al. Cioritnescu
-,Astfel Mihnea, ritmas singur in lupla si silit sa-si treacit

vremea in targuieli cu Rakoczy $i sa-si imparla atentia Intre
luptele de aici $i primejdia de acolo, nu putu sa profile prea
mutt de cele d'intaiu biruinte; nesigur de cele ce puteau sa-i
vina de peste munti, el trebui sa renunte la gandul de a con-
tinua $i peste Dunare, pe pamantul turcesc, o expeditie la
ineeput victorioasa. Intrelilmlp vestea rascoalei din Muntenia
ajunsese pang. la Constanlinopol, $i Poarta incepuse sa ica
masuri pentru stingerea ei.
La vestea navalirii lui Rakoczy in Ardeal, Acatiu Barcsai

se retrasese la Deva $i apoi la Timisoara, cautand adapost
inapoia armelor turcesti. Dar adapostul pe care i-1 puteau al-
catui aceste armle avea si un tai$ Tutors catre el; la Timisoara
principele se vazu primit foarte rau, $i tinut aproape arestal,
ca un efect al neincrederii desteptate printre Turd de panne
lui Mihnea impotriva lui 1. El putu tolusi sa triinita un curies
catre Koprulu, instiintandu-1 de fapta lui Ralcoczy $i de ras-
coala Domnului din Muntenia. La Brusa, uncle se afla atunci
Curtea hnparateasca, olacarul lui Barcsai ajunse odata cu eel
al lui Ghica-Voda, care trimlotea 5i el ac;..sleasi vesti 2.
Nici Sultanul, nici Vizirul sau nu voira la inceput sa Ie
creada. Cu toate Invinuirile ce i se adusesera lui Mihnea
liana atunci, acesta nu era inai putin considerat ca un flu
incapabil, dar nu hain. al Portii olomaniicesti impolriva careia
se spunea acum ca s'ar fi rasculat. Ei intoarsera pe olatearul
Moldovean; cu porundi sa meargd la Silistra 5i sa cearu de
la Pasa de acolo confirmarea acestor stiri. La sfarsitul lui Sep -
ton bre confirmarea veni prin acelasi trimis, si astfel orice inF
cluiala trebui sa s risipeasca 8. Curtea iniparateasca anti astfel
de tradarea protejatului ei, de macelarirea atator fii nevinovati
ai Islamului, de infrangerea si rusinoasa izgonire a credincio-
trebuie remareal: Nos autem ita aebitruntir haee non esse aela
gestaque ex nostra potestate vel principis nostri Intenlione, sed ex
divine cousin() operata esse: prospexil respexitque divina ilia de-
menta alflietionem nostram et vidit uti nos opprimebanl el omnino
volebant
1 Hurmuzaki, Documente, IXL, p. .113; 111(finunienla Comitialia, XII,
p. 375; Lebrecht, Siebenburgische Fiirsten, II, p. 273.
2 I. ' Bethlen, pp. 97-8; Hurmuzaki, Documente, V2, p. 63.
8 Hurmuzaki, Documente, V2, pp. 63 §i 66; Stoica Ludescu, p. 352.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea HI (Mihail Radu), 1658-1659 187
sulut Gian1-Arslan, si trebui sa purceada la vajnice masuri

care sa reprime incendiul mai inainte ca pagubele sa fie Mai
In ari.
Pentru a supraveghia mai de aproape tulburarile de aid,
Inaltul Padisah se vazu silit sa-si paraseasca odihna asiatica 4i
N'ilnatorile de la Brusa si sa se intoarca la Adria.nopol 1. Capii-
chehaia MunLeniei fu, bagata la inchisoare, pentru a nu fi
stint sa raporleze din vreme despre intentiunile Donuiului
Au 2. Inalta Poarta se sili sa-si pastreze tot catmint], si reprc-
sintantii ei declarara zistmibind ea tulburarile din Muntenia si
din Transilvania ne produe atala durere cat ar pricinui unui
core puternic si sanatos o lovitura usoara la km deget" 3. In
realitate insa lemma cii bestialitatile"1 ca se petreceau in
Muntenia ar fi putut sa alba mai insemnate urmari uu era
chiar atat de mica pc cat se siliau s'o infatiseze. atat pentru
ca o coalisare a Munlen.iei cu Ardealul nu anunta niinic bun,
cat si pentru cal Mihnea continua sit MIA la Constantinopol
puternice legaturi si prietenii,, care nu lipsiau sa ingrijoreze
pe Koprall
,Pasii de la Margine fury indata schimbali cu oameni mai
vriednici in ale ostii, poate si pentru crt asupra color vechi,
plutift hanuiala unei vinoivate indolenje NIA de cele ce se
pregatisera alai (le aproape (13 d In locul lui Mihnea, Poarta
numi Domn al Muntenici pe Gheorghe Ghica al Moldovei, tronul
acestci tari ramanand sa fie dal mai tarziu altcuiva.Panaiotaclii
ar fi dorit sa fie num!it el in Moldova, dar Vizirul avea prea
mare nevoie de serviciile lui ea sit se poata lipsi de preset*
lui la Constantinopol. In cele din urma se glisi si pentru Dom-
nia Moldoveana un principe vrednic, Slefani1A, feciorul nevras-
nic al lui Vasile Lupu, copil de cincisprezece ani tibia, caruia
Gheorghe $tefan nu voise sa-i taie nasul, pentru ca, spasese
razand, om muri not pana alunci, papa va iesi mull ea
H. Vegihi, la Iorga, Munuseripte din biblioteci straine, pp. 58-9.
I
2 Hurmuzaki, Documente, V2, p. 63.

4 Ibid., p. 145.
6 Hammer, III, p. 509. Poate in leggura cu rascoala lui Mihnea c
si uciderea, din porunca Vizirulni, la 6 Februar 1660, a lui Cadr-Pa§a,
care-1 Meuse scapat anul &emit (Kemeny, Deutsche Fundgrnben, I,
p. 331).
www.dacoromanica.ro
188 Al. CiorAnescu-
acesta la Dotninie"1. La mirarea pe care o starni aceasta nu-

mire,' Koprulu raspunse ca s'a oprit asupra ei tocmai pentrt
a dovedi lumii ca tulbu;rarile din Muntenia $i Moldova nu
sant alteeva deck niste jocuri de copii, nevrednice de aten-
tiunea unui ImIparat otoman; gurile rele sliau insa sa spunit
c adevarul e altul $i ea virtuosul KOprida fusese induplecal
la aceasta de cele trei sute de pungi $1 de alte nunieroasie
daruri trice de Vasile Lupu 2.
Numirea lui Ghica In Muntenia 11 nemultami In primul rand
pe el Insu$1. Bine este aceasta, Camlarasule", se plangea ne-
vrednicul parvenit boierului sau de taina Duca, viitor Domin $i
el, ce a Mut Vasile-Voda, sa ne sonata pe not din Moldova
$i sa pima pe fiu1. sau, Imiai ales cif i-am facut atatea bunatAti?".
Sfetnicul sau fi arata Insa ca nu are de ce sa regrete acest
schimb, de care ce Muntenia e o tart mai bogata $1 cu anal
mune venituri decat Moldova, $i vestea aceasta izbuti sa mai
aline supararea lacom'ulul Arnaut 3.
Impotriva rebelului din Muntenia, Poarta hotari sit trimitii
din nou pe Tatari, In care stop Hanul primi unele daruri $i
cuvenita porunca. In acelasi time fu chemat sa se Infatiseze
la. Dunare All -Papa, sangeacul de Elbasan, despre care tw
spunea cif se Mai distinsese $i cu alte prilejuri in lufpeeTe
Imlpotriva Romhnilor, de $i aceste prilejuri vor fi fosl destul
de Indepartate In trecut. Impreuna cu o mie de oamleni cc
aveau sa fie adusi de Pasa de RumOia, $i cu ajutoarele altar
sangiaci de prin tinuturile grecegi, All trebuia sa asleptc la
Dunare sosirea Tatarilor, si apoi sa intre in Muntenia ()data cu
ci $i cu Moldovenii 4.
1 Miron Costin, p. 367. Pentru numirea lui, v. ClorAnescu, Docu-

mente, p. 146; Hurmuzaki, Documente, Vl, p. 60; Antalffi, Ccikitoria
lui Eulia, p. 13.
2 Hurmuzaki, Documente, V2, p. 67.
3 Daponte, la Sathas, III, p. 7; la Erbiceauu, p. 9.
4 H Vegihi, la Iorga, Manuscripte din biblioteci strains, p. 59;
Hurmuzaki, Documente, V1, p. 57; CiorAttesen, Documente, p. 148;
Barcsai cAtre G. Haller, la 7 Octombre 1659, In Monumenta Comi-
tialia, XII: Hanul Tatarilor sigur ca va 'porni impotriva lui Mihnea,
sl de la PoartA s'au trimis intr'acolo- 10.000 -de -ienicori, avAnd cu
ci si cateva nnitati de calArasi,.-si, dupA cat Slim, cercetasii for au
11 ajuns In Muntenia".
www.dacoromanica.ro
bomnia lui Manna ICI .(Mihail Iladu), 1658 -1659 189
In tia4yoe la Constantimpol se pregAtian cu febrilitate repre-

saliile Inceputei rascoale, Mihnea incheiase cu. Rakoczy legatura
doritd. La 29 Septembre fostul principe al Ardea]ului intrase cu
pampa domneasca. In Targul-Murasului, unde isi convocase dicta;
alaturi de el calaria Constantin Serban, Insotit $i el de ostire,
$i, pe card trnlusica ungureasca intona psalmi $i tine $tie ae
taraganate arii religioase, solda4ii lui Constantin cantau aria
fetei care $i -a pierdut caprele $i le cattta pe Intunte plangand"1.
Peste trei zile Rakoczy primi solia munteana, aleatuita din
Ignatie Mitropolitul, Radu Logofatul $i Gabriel Thomassy, $i
asculta propunerile faeute printr'Insii de Mihnea. Ele constau
intro cerere de alianta Itopotriva du$rnanului comun, $i cl
Moire a tratatului iscalit la 1636 Intre Ritkoczy cel Batriin $ii
Matei Basarab, cerere pc, care Ralaiczy o infaI.i$a dietei, ca sit-i
title parerea. Kern;any reoamanda in mod calduros incheierea
aoestei. aliante, aratand de cat folds ar fi in lupla Impotriva
paganatatii. In contra ofertelor muntene se tidier' neme$411
Loan Haller, deelarand ca, dat fiind ca Ardealul nu eautil all
ajutor decal Imipotriva Portii, eAci, multAmita lui Duinnezcu,
de ancineva nu ne ternera, $i nici altd dusmani teavont", in
aceasta pricinit nu s'ar putea puree temleiu pe alianta cu ladle
romlanesti, care mai curand vor veni, din porunca Turcilor,
hupotriva noastra, decat sa mearga cu not imipotriva Turcilor;
de aceia el prezicea ca, neaseultandu-i-se sfatul, vont lrage
cansecintile, ca $i aaul trecut, cad nici not singuri nu sfinklin
In stare sa ne aparamt, §i totusi mai apardmi $i pe allii".
Mihail Mikes, cancelarul principelui, Ina si el euvantul, susii-
nand parerile inlfati$ate de Ken:telly, $i credinta lui cii Tureii,
gland de alianta celor trei tari romianesti, se vor mai Im-
bltanzi, cad nici Tumid nu-i drat, $i se va gandi la tribul,
$i mai curand ne va lasa in libertate decal sa iea cele din
urma mdsuri".
In cele din urma dicta hotarl ca e mai bine sa se incre-
dintem mai Intdiu pie deplin de sinceritatea Domnului Minn-
Lean, $i ceru ca unul dintre solii lui sa fie trinds Inapoi la
Targoviste pentru a lua Domlnului $i boierilor carti de ere-
dinta 81 fagaduieli Intdrite cu juramifint, urmand ca la Intoar-
Monurnenta Comitialia, XII, p. 384; G. $incai, III, p. 124.
www.dacoromanica.ro
190 AI. Cioratiesett
mere sit capete scrisori asamtnatoare din partea lui Rakoczy

si a nobilimii transilvanen.e. Cel care se intoarse fu Gabriel
Theimassy, si drumul pant la Targoviste si Inapoi fu strabaut
atal de repede, luck la 4 Octombre solia anu.nleana putu sit
senmeze la Tfirgul-Murasului tratatuff de pace 1.
,E1 cuprindea urmAtoarele puncte:
Sc stabilia Intre mete cloud tari pace vcsnicri si legalura de
prietenic si aliantt.
Dus,manii unuia await sal fie si ai celuilall, si prieleniile
reciproce.
Toate intelegerile si lratatele incheiatc 'Ant la acea data
de Mihnea cu oricare alit putere se considers anulate intru cat.
ar de.roga de la cuprinsul elui de fait, Doninul obligandu-se
sit nu lege alte aliante fart stirea )l consinitimantul lui Rakoczy.
Indata 'CQ i .se va sere ajutor, Mihnea va fi dator sal -1 presleze,
fie trimitand caste, fie infatisandu-se in persoana acolo unde
va fi nevoie, dupa gravitatea casului.
Once uneltire va afla Impotriva lui Rakoczy, 11 va instiinta
pe acesta, si se va sili s'o Inlature cu Coate puterile sale.
Pentru Intarirea acestui jurainant, toti boierii vor Jura ca-1
vor pazi, asa cuml s'a facut si pe vremea lui Constantin.
Domuul Munteniei va cultiva fatal de principele Ardcalului
o prietenie sincera, IndepArtand de la sine orice prefacatorii
nevrednice de marinimia unui prineipe adevarat.
Daca va supravietui lui lialc6czy, Mihnea va intari cu fiul lui
acelasi tratat 2.
Legamiantul presupune, ca de altfel Loath' corespondenta celor
doi principi, o desdvarsita egalitate Intre ci; lialcOczy nu mai
e pentru Mihnea decal un vecin itibit, de bine voitor". De allfel
Craiul era astazi prea slab, si avea prea molts nevoie de
ajutor ca sal Mai iea mina la formulele cu care principele.
vecin i se adresa; era mai cu smut bucuros ct isi gasise un
1 Monumeinta Comitialia, XII, pp. 38&-9 si 397-8; flurmuzaki,

Documente, IX1, p. 148; $incai, III, p. 124.
2 Tratatul e publicat de Szilady, Torok-Maggarkori Allam-,Okrrl-
nytdr, III, pp. 456-7; citat de Hasdeu, Dare de sama despre o
excursiune stiintificci to Transiluania, in Columna lui Traian, V (1874),,
p. 133, si de N. Densusianu, in Analele Academiei Romeine, II, I (1880),
p. 114.
www.dacoromanica.ro
tomnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 191
aliat atilt de folositor fail a pierde .totusi prietenia lui Cons-

tantin.
Inleadevar, tratativele cu solia munteana dusesera la o des-
legare fericilit si In privinta aceasta. Data fiMd nevoia de a
avea, in lupin impolriva Turcilor, un aliat si pe tronul Mol-
dovei, Milinea nu renunlase la gandul de a inlocui pe Gheor-
ghe Ghica, de si incercarea de anul lrecut nu izbutise. Incapa-
cilalea dovedila de Gheorghe Stefan cu prilejul acela Meuse pe
cei doi confederati sa cattle de data aceasta pe cineva mill
vrednic, si in cele din urma li se parti ca fostul Dorm al
Munteniei ar fi potrivit pentru loiul de acolo. E drept ca se
inliclura aslfel din coalitie Gheorghe Stefan, care nici nu stia
Antic despre cele ce se puneau, la call pe sama lui; Ral5czy
stia Insa ea nu va fi greu sa-1 faca sit tacit actitu, card avulia
lui Incepuse sa sece, parte incApand pe manile lui Barcsai si
parte risipindu-se in zadarnice in.armari.
Lv 6 Octambre dieta de la Thrgul-Murasultti incredintase so-
lidi muntene scrisonile ai de confederare, de sigur in acelasi en-
prins ca si cele sem,nale cu dona zile inainle de illunteni 1. La
8 I:don:bre IlakOczy era pentru a treia oaral proclamat prin-
cipe al Ardealului, in enlusiasmW comitiilor ce-1 aclamau si
in desti.vtlrsita uitare a primlejdiei de la hotare.
In ziva urmatoare Mihnea, care primise raspunsul soliei,
ii scrise din nou, aralandu-se nliultAmit de feint in care se
solutionase chestiunea lui Constantin, de si Intre limp el era
inch in corespondents cu Gheorghe Stefan si-1 incuraja po
acesla In pregrairile lui de razboiu, cu gandul poale ca, la
nevoie, sii-1 trimila din nou in Moldova 2. Acum insa se Osise
o cale mai polrivila pentru a scapa in acelasi timp si do
grija lui Constantin, si de a lui Ghica, si de aceia el isi ruga
insistent aliatul sa nu intarzie a pune in lucru acea hotruire:
Numai pentru randul lui Constantin -Voda, deca voiesti Maria
'I'a sa-1 ttsezi in partea Moldovei, nimic nu-1 zgbovi Maria Ta,
i min mai In grabii sa mearga cu ajutorul Milriei Tale 5i cu
ale lui osti ce va avea, nimic sa nu mai zaboveasca, ca actart
este vremea".
Pentru execularea acestui plan amandoi Domnii se indatora-
I ilionumenta Comitialia, XII, p. 396. Textul nu ne e cunoscut.
2 illonumenta Hangariae Historic; XXIII, p. 655. ,
www.dacoromanica.ro
192 Al. Ciorgnescft
sera prin legatura de la Targul-Murasului sä dea lui Constantin

un ajutor Inarmat; inleresul lui Mihnea de a se scapa de e'
se vede si din graba cu care trimisese spire Moldova piing.
In 10.000 de osti, tot oaimeni alesi si solanenime calari, cu pusti
ltmgi si tgealuse, si peste doud-trel zile vor ajunge In hoLare.
Numai si din partea Mariei Tale sg. nu mai fie si alla zabava,
ci sä Mearga. cum Mai curand... ca apoi alor noslri in smin-
teala le-a veni sa seada sa astepte Ia hotarg."1.
Acnan, nand Rakoczy 1.1 scapase astfel de grija lui Cons-
tantin, Mihnea trebui sa indeplineasca si el o Ilona dorinta a
principelui ardelean. Acesta nu putea sa vada cu ochi huni
faptul cg. Mihnea Inca mai Linea pe Tanga sine, in cele mai
tune conditiuni de ospitaiitate, pe cei trei ostateci ce-i fusesera
expediati de Barcsai, 51 dintre can unul, Mihail Nadanyi, era
un neIrnpacat dusman al lui Rakoczy, si unul dintre cei ce
propusesera hicoMitiile de la Sas-Sebes masurile Mate impo-
triva lui. De aceia el ceru Domtnului muntean sa-i predea pe
acel tradgtor si sa-si dovedeasca Inca odata buna credinta.
Lucrul acesta putea sa.-1 faca fall primejdie Mihnea, de
oare ce se pare a, ostatecii ardeleni plecand din comitiile de
la Cristur chiar in ziva in care dieta se spargea la auzul nava-
lirii lui Ritkoczy, si Barcsai parasind In mod precipitat Domatia
si tara, Mihnea nu Mai avuse vreme si interes sa-si trim,ita si
el ostatecii sal. Astfel el expeclie Indata pe Nadanyi la Fagaras,
uncle principele dete porunca sa fi-3 decapitat 2. In schimb cei-
lalti doi Ardeleni, Stefan Lazar si Andreas Schoppel, nu avurii
mimic de suferit, si In luna urmgtoare se intoarsera Ia ca-
sele fors.
Odata cu solia care iscalise la Targul-Murasului tratalul de

prietenie, Mihnea Mai trimisese in Ardeal pe un caluggr ca-
toile, pe parintele franciscan Grigorie de la Chiprovat, In xna-
nile cgruia incredintase scrisori adresate acelorasi piuteri occi-
1 N lorga, Studii si Documente, 1V, p. 58; reprodus in N. lorga,

Scrisori de boieri, Scrisori de Domni, Vglenii-dle4Munte 1925, pp.
284-6.
2 Quellen, VI, p. 138; Monumenta Comitialia, XII, pp. 375, 389;
Sincai, III, p. 126; Szilagyi, II, likkaczy G. levelei, p. 119.
www.dacoromanica.ro
bomnia lui Minnea III Mihail Radu), 1658-1659 193
denlale la a caror poartrt Mime zadarnic Gabriel Thomassy Iii

anul trecut. Acun1, card rascoala devenise fapt indeplinit, Doml-
nul credea ca nimeni nu se va mai lndoi de bunele sale inten-
tiuni, si ca Imparatul si Serenisima Republica se vor holari
in sfarsit sa-i dea ajulor; de data aceasta solia era insa lucre-
dintata mud cleric de Marie putine talente"1, Gabriel fiind
retinut de negocierile cu Ardealul.
Rakoczy alatura si el, ca si anul trocul, scrisorile sale catre,
aoele puteri. Primindu-le din mande ha in. chiar ziva in care
se incheiase tratatul d3 la Targul-Murasultti, Grigorie ploca nu-
mai decat spre Viena. Acolo insa ministrii imps riali Isi balura
joe de acest biet ambasador, tleclarancl ca pe miscarilc din
aoeste parti nu se poale punt [omen', de care C.2 ei 5E41 bine ca
niebuniile acelor principi vor dttra cat va tinea iarna, dar se
vor topi indata oe se va apropia Marcie Vizir" 2. De allfel
acesta fu singurul raspuns pe care putu sä-1 °Mina trimisul
de 'la pulernica si fricoasa Imiparatie, caci Leopold ii ascul-
lase cu bunavointa cuvenitil solia, dar, bucuros ca din ruing
lui Rakticzy se va alege eel putin cu comilatele Satmar si Sabol-
ciu, de mulls vreme ravnile3, nu fagaduise nimic, 5i Isi ama-
nase raspunsul vault la intoarcerea lui Grigorie din Italia 4.
Intru caLva mai calduroasa fusese primirea pe care i-o facuse
Alvise Molin, ambasadorul Venetiei, care care Grigorie avea
si scrisori de recomandare din partea lui Ralioczv. Comuni-
cand Senatului venetian convorbirea pe care o avuse eu
trimisul, Molin Intreba data a facut bine incurajandu-1 In
intentiile sale si facandu-1 sa creada cit Venetia va sustinca
planurile Domnului lui; la aceslea i Sc raspunse cit solul
trebuic fireste Incurajal, dar iii termmi cat mai generali
si mai vagi, fiind intentia noastra sa liu ajungem la o legii-
tura formals, dar nici sa nu araltun ca nu ne intereicaza
acelc planuri" 5.
1 Hurmuzaki, Documente, 1X1, p. 150.
2 Ibid., p. 150. Tot o Wale de jot Lrebuie sa fie si inform ilia
furnisata istoriografului imperial Galeazzo Gualdo, I, p. 369: ri'ro-
curava the l'imperatore concedesse al sudello principe it litolo di
Duca d'Olt, citta della Valacchia".
Gualdo, I, pp. 455-62 si 473-4; cf. Des Noyers, pp. 515 7, si Rod.
Gooss, Oesterreichische Staalsuerirdge, p. 810.
4 Hurmuzaki, Documente, IX 1, pp. 149 si 152.
CiorAnescu, Documente, p. 91.
13
www.dacoromanica.ro
194 M. diol...ineseu
Interescle Venctiei erau tot ccle de anul (recut, dar In poli-

tico ci intervenise o umbra de neincredere pricinuita dc astep-
tarea zadarnicd a rdscoalei de anul trecut. Totusi Republica nu
era mlai pilau dornicd de a sustinea orice fel de tulburdri imoo-
triva Imperiului turcesc; interesul ei pentru aceste parti se
ved si din faptul ea In iarna trecut se trimisese de aici in
Transilvania un fel de spion, un informalor cu titlul de inspec-
tor al mAnastirilor catolice de acolo, lucru ce suparase pe
Gabriel Thomassy, care obtinuse de la Roma puleri cpiscopale
asupra acestor tinuluri 1. Pe de alta parte Venetia hotarise sa
sustinil chiar cu sacrificii personale pe principii cre*Liali ce
facuserti apel la ajutoarele ei, si In acest stop trimisese Inca
din primdvard, dupd indicatiile trimisului lui Mihnea, o flota
in fata Dardanelelor, obtinand acolo, la 2 Maiu si la 17 hale,
cloud Inseminate victorii asupra flotei turcesti.
1)e aceia la 24 Novembre, cand se Infatisa in Colegiu, Gri-
conic fu bine prhnit. Vesale pe care le aducea erau, dc allfel,
iintrc cele mai pliicute pentru o urechc venetiana. Milmea li
fdcea cunoscut pain scrisorile sale ca legatura ce era Wire
noi si dusmanul cel nesalurat al sangelui crestinesc, am stri-
cat-o", lucru pe care 11 certifica si Ralceiczy, marturisind cil
Domnul muntean a dat de curand straluche dovezi ale urii
sale impotriva acestor barbari" 2. Memorialul cetit de Gri-
gorie cupnindea o scurai Infiitisare a ispravilor savarsite de
Man-lea, si a cererilor lui: cola ce poftia de la Republica Sere-
nisiniii era o actiune armata spre Constantinopol si alta spre
Dalmatia, si aceasta cat mai curand, pentru a nu rdmanea
mai mull Limp si de pretulindeni descoperit in fata dusma-
nului turc2.
Itilspunsul Republica avea sd fie cu total favorabil acestei
cercri. Se fligaduird interventiile cerule, In Dalmatia si Alba-
nia si In Dardanelc, si pe langd aceasta se reluti vectkiul
gaud al lui Mihnea, de a rdscula pe Grecii 'mainoti. cari
se arillasera si ci gala de lupta. Flota cdtre Dardanele porni
inteadevilr numai decat4, ceia ce arata ca promisiunile Ve-
' Hurnauzaki, Documente, IXt, p. 115.
2 Ciortinescu, Documente, pp. 93-5.
3 Ibid., pp. 95-6.

4 B. Nani, p. 497.
www.dacoromanica.ro
Domnia tut Mihnea Ili ;Mihail Radu), 1638-1659 195
netiei nu erau numai Inchipuiri. Se declara apoi solului Mun.-

tean ca, data hind pacea de curand ineheiSatA intre Franta /si
Spania, Republica se va sili sa °Nina' si concursul acestor Puteri
intr'o lupta care trebuia sa intereseze toalit Europa crestina;
In aced soap se scrise indata la Paris, lui Baltista Nani, amba-
sadorul ci de acolo, ca sa lucreze pc inga Mazarin pentru
a-1 oonvirw,e de necasitatea tined, coulucraril. Interventiile mew-
sera si mai departe, si se ceru chlar alian4a Mare lui Duce
de Moscova, cu care Republica avea Mai vechi legAturi si ea-
ruia ii arata. mum; toate ajuloarele pc care se bizuia in inter
penea unci adevrtrate cruciate 2.
Dar din toata caldura acestor vaste proiecte nu se vedea
nimic la Roma, cAlre care Grigorie se indreptrt itt cele din.
Julia Ascultand de Indelmnurile si insinuArile repelale ale lui
Angelo CorreF,.. Papa pritni cu bunlivointA solia, intreba de
starea, planurile si mijloacele confederalilor, dar lrisii bate
negocierile in sama cardinalului Chigi 3. Putitnele talent:0 ale
trimisului, graba cu care ineepu si se roage a ft expedial mai
curAnd, Yndala ce afla 6. in tart so Intlimplau Atari translor-
mrtri si raceala fireasea a cancelariei pentificale rata de aeeste
negocieri furil pricinile pentru care nu se putu obtinea mai
mull deck binecuvantarea Inalluiui Pontitf, cateva medalii ea
daruri si scriscri pentru principii confederati 4. CU despre

2 Ibid., p. 100.
3 Ibid., p. 106.
4 Cioritnescu, Documente, pp. 109-12. 0 scrisoare a tut Ignatie
Slilnopolilul cAtre Papii, din 2 Octombre 1659, la Aug. Theiner,
Monuments historiques relatifs mix rewes &Alexis MichaelonQz.
Feodor III et Pierre le Grand, Czars de Russie, Rome 1859, p. 38;
tie aici reprodusii de I. Ardeleanu. Isloria diecesei romane greco-
catolice a Oradei Mari, vol. I, Gherla 1883, pp. 129-31; Hurmuzaki,
Documente, V2, p. 63, si N. Blaremberg, Essai sue les Institutions.,
[II-e Pantie]. Eciaircissements et annexes, Bucuresti s. a.. pp. 293-4.
Ritspunsul Papei cdtre Ignatie. in Hurmuzaki. Documente, V. p. 70,
repetat la p. 73; scrisoarea lui cittre Mihnea la p. 72, care Domii'
Moldovei, la p. 71. Acest Domn al Moldovei nu e Steranita 1,mm,
cum spune regestul editorului, ci Constantin Serban. Lipsa cea mai
de sama a primelor volume din colectia Hurmuzaki e ea interpretitrile
si atributiile sant facule in general in necunostinta de causA. lit
acelasi volum V2, la toate datele documentelor venetiene din zilele
www.dacoromanica.ro
196 Al. Ciarancsdui
ajuloare, Grigorie fu asigurat ca nautili din Germania si din

Polonia an primit ordinul de a asista pe cei doi principi, si
a sustinea causa for pe l'angd tronurile respective 1.
De allfel schimbarile din t.rile romfinesti facusera inutile la
acea data inchipuitele ajuloare. Grigorie pleca din Roma atria
la 1E: Ianuarie 1660, $i, ajunga.nd la ixbceputul lui Februar la
Venetia, era expediat de aoolo numai cu o scrisoare de comlpil-
timine pentru Rakoczy, de vreme ce Republica aflase .i ea de
tristele stiri din Muntenia. La Viena negocierile nu mai aveau
niciu.n host, si, plecand la 3 April de acolo, tTimisul ar It putut
sI arunce povara inutila a scrisorilor pe care le aducea ca
rdspuns, de vreme ce pe stapanul salt nu 1-a (mai vazut nici-
°data 2.
Dincoace, lipsite de sprijinul din afard si tulburate de nemul-

tdmiri din lduntru, lucrurile isi urmasert intre time mersul
din ce In ce mai precipitat. Niciuna dinlre pricinile de neinte-
legere intre cei doi principi alianti parea a nu mai ddinuieste
acum, in urma tratatuluilncheiat la Targul-Murasului. Constan-
tin. Serban se mUltamise cu Dornnia pe cane trebuia sit si-o cas,
tige in Moldova, si Ralcoczy se convinsese pe deplin de queer
ritatea aliatului sau animlean. Totusi, poate pentru dragostea,
for de spectacol, poate pentru a se Incredinta cu °chili for
de realitatea acestor fapte, confederatii pusesera la tale Inca
de atunci o intillnire care trebuia sa aibrt loc la hotaruit
prilor surori.
Fart Indoiald ca inialnirea era menita de la inceput sit fie
mai cu sama o representatie. Folosul ei imiediat nu se vedc, cu
atilt mai mull Inteo vreme cand hotruirea grabnica si punerea
imediata in fapta ar i7i fast ccle mai Intelepte mdsuri. De and
park insfi. RalcOczy nu putea sa-si Rigkluiasca din partea lui
Mihnea inchinaciunea si formele de supunere pe care Sigis-
mund i be ceruse cilndva lui Mihai. Leglitura confedcratilor
cuprinse intre 1 Ianuarie si 1 Martie trebuie sa se adauge un an,
de oare ce in realitate ele sant datate more venelo, dupa care
anul incepe la 1 Mart, si deli Ianuar si Februar stint socotite ca
facand parte din eel precedent.
Cioranescu, Documerde, p. 1.12.
2 Ibid., pp. 114-8.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 '197
-de acum nu se Meuse fail !TAIRs pierdere de autoritate din

partea principelui ardelean, a carui situatie depindea atilt de
mull si de banii lui Constantin, si de ajutorul lui Mihnea..
Insotit de Constantin Serban si de Gheorghe Stefan, flrä
ca acesta sa fi aflat ceva despre cele puse la cale privilor la
Moldova, Ralthczy se oprise la Fagaras, de unde la 12 Octom-
bre trimetea vorba lui Mihnea ca e gala sa-1 Intalmlpine cu toga
cinstea cuvenita unui asemlmea aliat. Cand Lusa adesta atia.
ca Lang principe se afla 5i vechiul sau rival, se temu de o
eursa, 5i nu vru Cu niciun chip sa apara la o Intrevedere la
care ar fi luat parte $i el. Dc aceia Constantin si Gheorghe,
Stefan trebuird sa, se intoarca. la Brasov, pe cand Rakoczy,
insotit de o numeroasa si luxoasa escorts, trecu hotarul Munte-
niei calm Ruck- 1.
Intre limp Mihnea urcase si el spre munte, prin Campuluing.
Dar amandoi se temeau Inca sa se apropie; destul de lucre-
zatori unul In altul ca sa poata incheia o alianta, in schimb
prictenia for nu era in de ajuns de Intemeiata ca sa Ingadule
riscarea propriei for persoane 2. In sfarsit, dupa ce isi trimi-
ser ostateci, Raluiczy Indrazni sa inainteze.
Intalnirea avu loc In ziva de 15 Octombre, in margeneaj
Rucarului, pe dealul Inapoia caruia se aflau hanurile din mar-
genea satului, pentru drumletii ce ar fi vent din spre holar.
Rakoczy col)ori pe drunml Branului, si fu intimpinat en miulta
pampa de Mihnea. Intrevederca fu ceremonioasa, amandoi si-
lindu-se sit desfasoare un lux cat mai batator la ochi, Si sa-si
i!mpresioneze vecinul. Mihnea pofti apoi pe aliatul sau si pe
Insotitorii lui in celebrul sau tort, Care it costase o mie de,
pungi, si in fata caruia se oprise cu admiratie Paul din Alep.
Principii luara pranzul impreuna, spre a pregati,cioonind pa-
harele atat de dragi lui RakOczy,cele din urma amanunte ale
inlelegerii dintre ei. Mihnea ii darui apoi cu un cal imbracat
cu toatii armatura, si cu o m'antie de catifea ro5ie cu gulerul
si cu captuseala din bland de riffs; toti nobilii ardeleni cati Tura
de fata primira de asemenea eke un caftan si tale o' bucata
1 Krauss, II, p. 17; Quellen, VI, pp. 117 $1 179.
2 Sein auff beiden Seiten ihn furchten, Reiner will voni ersten
dens Andern nicht trawen, schieken endtlig Geissel zusamnien". Krauss,
II, p. 17.
www.dacoromanica.ro
198 Al. Cioraneseu
sau doua de postay. Rakoczy ii dote pi el un cal lmbraeat, dar

pe mrtsura pe care i-o Ingruluia averca cam descurnpanita
atunci 1.
Acolo, In cortul domnese si langa paharele pe jumatate go-
lite, pc cand diecii vor fi scris pe genunchi tralatele iscalite
langa Hut Dambovita, cei doi confederaji purceseril apoi la
alcirtuirea planului tor. In linii marl el era tot eel de anul
trecut, modificat numai de schimbarile ce avuserrt loe intre
limp. Coalijia color trei teri romanesti se putea da acum din
nou ea sigurrt, de vreme ce ajuloarele incredintak lui Constantin
rebuiau sit fie destul de pulernice ca sa-1 poatit aseza pe.
tronul Moldovei. Numai dupe realisarea acestei primle actiuni
avea si izbucneascii adevarata lupla eu puterile unite imipotriva
Imparatiei pagane, nu numai pentru apararea prtmantului lot,
dar si pentru desrobirea allor tinuturi crestine.
Constantin ar fi avut misiunca sa jinn fn loc pe Tatari; Ha.
koczy avea ca prim obiectiv cetatile de curand pierdute ale
Lugojului si Caransebesului, dupa care ar fi asediat Timisoara,
puternicul bastion al paganatatii, infipt ca un cuiu in coasteie
'aril sale. Ii ranranea lui Mihnea actiunea poste Dunae, In
tinuturi crestinesti pe care era sigur ea le va putea ritsettla
la porunca; in acest soap el si Incepusc sa se preetteastert,
Mean(' in graba caice p3ntru asezarea unui pod pesle Dunlire,
eu gandul sa [reach imediat fn Balcani. Inteadevar, tot planul
ocesta de operatii trebuia sa se execute In lama, pentru ca
vrernea rea sa impiedece pc Turd de a trimete prea serioaso
intariri, si ca sit poatil strange piing In printlivaril destul de
numeroase aderente pentru ca sa nu se mai teama atunci de
lalLganul Musulmanilor si st inainteze amenintatori Oat supt.
zidurile Constantinopolului, pant la care, °data rasvraliti cres-
Una din Grecia si din Bulgaria, niciun obstacol nu mai putea
sit le impiedece mersul victorios.
Pentru realisarea aceslor planuri li se parea celor doi prin-
cipi ca fortele de care dispun sant suficiente. Ralcoczy avea
12.000 de soldati, dar stia ca grin not reerutari in mijlocul
ta'ranimii ar fi pukut sa li ridice Tana la 30-40.000 efeetivul 2;
1 Hurmuzaki, Documente, 1X1, pp. 146, 149, 153, 155; Cioranescut
Documente, p. 96; Monumenta Comitialia, XII, p. 415.
3 Hurmuzaki, Documents, IX1, p. 146.
www.dacoromanica.ro
Mihnea disprunea de 25.000 de oameni, forte, dupil cum ii

spunea lui Grigorie ambasadorul venetian din Viena, sufi-
ciente ca sä ajungh.' cu ele la Constantinopol", dar miesorate
prin faptul ca soldatiL lui nu erau in de ajuns de disciplinati
si de instruiti 1.
Confederatii erau de o polriva Increzabori si in aliantcle pe
care cu atata asiduitate le cgutasera pretulindeni. Mihnea isi
'Astra intelegerile cu cmiducatorii crestinilor din Bulgaria si
din Serbia si tinea mereu pe langa sine episcopi si cAlugtari
de prin acele parti, atat pentru a avea calauze indata ce va
fi trecut peste Dunare, cat $i pentru a indemna pc cci pastoriti
de ei la rascoala. El trimisese chiar pe un bogat ncgustor si
credincios al sau in Bulgaria, ca sti-i recruteze caste de acolo
si sä stranga in taina provisiuni in anumite puncte prin care
avea sa treach.' mai tarziu, campania sa2.
Cazacii, la cari dupa moartea lui Ilinilnitchi se ridicase la
llatmanie leciorul acestuia, le fagaduiscrg. si ei ajutor, poate
prin Gheorghe Stefan,' care se ingrijia de mutt sa le obtina
concursul, si cu putin iu urma Rakoczy le trianise o noua solie,
ca s le aminteasca aceasta lagaduiala 3. La Mosoova principele
ardelean trimisese de asemlenea dupa un ajulor care-i si fusese
promis, 5i intervenise si pe langa Verietieni, ca sa se adreseze
si ei 'farului in aoelasi stop 4.
Regele Poloniei nu vedea nici el cu ochi rai o campanic
impotriva Turcilor, si de aceia, ailand de intentiile DomnuluR,
nruntean, ii trimisese un calugar iesuit ca sa-1 intareasca Sai
acea hotarire si sa-1 incredinteze ca, (Inca ar fi aviid pace din
sure partea Suedesilor, 1-ar fi ajutal si el. La intoarocrea lui
prin Moldova, aced calugar fu pries de Domnul de acolo, care
aflase de substanta negocierilor lui, dar la inlerventia Talarilor
fu lasat in libertate, 5i putu sa se intoarca in Cara lui, uncle
mai tarziu veni o Ilona solie cu, cereri de ajutor din partea lui
Mihnea 5.
1 Ibid., p. 149.
2 Hurmuzaki, Documente, IX1, pp. 149-50 si 153.
3 Ibid., pp. 153 si 158.
4 Ibid., p. 153, si V1, p. 58; Ciortinescu, Documente, p. 100.
Hurmuzaki, Documente, IX1, pp. 150, 15; 169i cf. Cioranescul
Docimentc, p. 163,
www.dacoromanica.ro
200 AL CiorrneSeU
O interventie tatareascr In favoarea unui sol plecat de la

Curica lui lima 5i purtfind asem 'nea misiunte dovedeste care-
care prielenie a Minutia rata de Dornaul inuntean, dovedita, de
altfcl, si in n.egocierile privitoare la eliherarea lui Kemeny; de
accia poate ca Milinea nu caula sr se insele singur crind stria
lui Ralthczy ca ntoi cu Tatarii avem Muir pace, si nu ne temem
de ei"4. Prictenia aceasta xrenia poate si din presupusa Jul
inrudire cu Ilanul, prin frumoasa lui tlitoare cerchezit, poate
si din sumele cu care se va fi silit sa compere favorurile de
la Bagce-Sarai 2. De altfel socotelile ii araLau cr., in casul chiar
al unei interventii a for impotriva Trri lor Romilnesti, sing,urii
cari puleau sa intre is lupta, Tatarii din Bugeac, vre-o 5.000
la numilr, erau prea putini ca Fa se represinte o primcjdie
scrioasa, cci din Crimeia 5i din Perecop aveau sr fie tinuti in
loc de luptele neterminate cu Moscovitii.3.
Tani pe aceste aliante din care nu aveau sa [raga niciun folds
si asLeptilnd lucruri marl de la solia expediald in Apus, cci
doi principi credeau ca vor incepe lupta la un moment. potrivil.
In realitate situatia nu li era cu total favorabilii. In Asia Mich
rascoala de anul trecut a lui Masan -Pasa pricinuise inleadeviir
marl tulburari. dar fusese in cele din urmia inahusila, si con-
ducatorul rasvratitilor, alms intr.() cursa, fusese zugrunial lo
Alep la 17 Februar al acestui an4, asa Inca col &IL principi
nu mai puteau astepla vre-un bolos de la tulburdrile interne
ale Imparatiei, de si se pare ca acci cari erau interesati sil
alinicnteze aceste rascoale grsird mijlocul de a le continua s.
Venetienii pornisera, dupa Jaoaduiala, o flold cu ajuloare
pentru Grecii mainoti, 5i balusera in crieva randuri pe Turci,
cucerind chiar localitatea Calamala, dar, in ciuda frgaduiclilor
Ion, Grecii nu se iniscara G. De accia Rota venctiand pleca de
Szihigyi,
1 limn Boreo- Orienlale; II, p. 557.
2 Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 133; cf. ibid., p. 150.
3 Hurmuzaki, Docimiente, IX1, p. 133.
4 Hammer, III, p. 499; Zhikeisen, IV, p. 882; Gualdo, pp. 356-7 si
369-70; cf. Moimmonici Comilla lia, XII, p. 183; A. Valiero, p. 945:
Uunione del Ragotzi e del prencipe Michele haveva destata rap-
plicatione del Primo Visir, gia disimpegnato da' rumori di Cassam".
5 Cf. Des Noyers, p. 526, la 25 lunie 1659: On ecrit de Cons-
tantinople qu'un neveu d'Assan Bassa poursuit l'oeuvre de son oriel;
et gull a deja de nombreux partisans".
6 B. Nani, pp. 4967.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III Radu), 1658-1659 201
acolo ca sa incdmIodeze trecerea turceasca grin Dardancle, fara

a izbuli sa aduca Area Mari prejudicii, de oarece Capuklan-Pasa,
comandantul flotei turcesti, ii prevenise, alergand acolo cu.
treizeci de galere, cu care era holarit sit rantana pe loc Wahl
lama aceia 1.
Astfel imprejurarile nu erau prea polrivite pentru o rascoala
ca aceia pe care o pusesera la cale cei doi confederati; -Lotus"
king paharele cu vin, dupa ospatul imbielsugat din cortul
dornnesc de pe hnlalul Dambovitei, RakOczy nu lipsi sa Tie mirat
de intelepciunea si de intinderea planurilor noului sau prie-
ten. ,,Milmea-Voda e cu adevarat un om de inteles, si nu tine
credinta valaha" 2, declara el a doua zi dupid intalnire, si,
cum cu un our care nu tine credinta valaha"intelegerca merge
usor, ambii principi seannara chiar in acel tort tratatele de
legittura si vesnica prietenie.
Scrisoarea incredintata de Mihnea lui Rakoczy nu tontine
tratatului incheial in numele lui la Targul-
decal intilrirea
Murasului, cu putin inailiites. Mai interesant c pactul incheia cu
Ardealul de boierii unkinteni, in conditiuni care arata preocupari
Mai putin razboinice decal ale Domnului for si dorinta de
asezarea unci stalornice prietenii:
Tratalul lui Matei Basarab se considers{ intarit si reintra1L
In vigoare.
Comertul va Ti liber Mire cele doua principale.
Ambele tari vor trill In pace si buna intelegere, parasindu-se
incursiunile si jafurile de la holare.
Dreplatea se va Imparts neintarziat acelora cars o ccr.
In cas de neintelegeri la hotare, se va instilui o comisiu.ne
mists pentru lichidarca Tor.
Nobilimea color doua tari isi ofera asil reciproc in cas de
primejdie pentru una din taxi.
Dusmanii unora vor fi Si ai celorlalti.
$i 'unii si altii se indatoreaza a se ajuta reciproc, dupa ma-
sura primejdici.
Si unii 5i altii se obliga a-si sluji reciproc la nevoie, si sa
1 B. Nani, p. 497; Hurmuzaki, Doentnente, VI, p. 60.

2 Szihigyi, 11 Ralcaczy G. levelei p. 120.
Monomania Comitialia, XII, pp. 413-4.
www.dacoromanica.ro
202 Al. CiorAnescu
anunte la time eventualele priniejdii care ar anieninta pe

prieteni 1.
Dar, in afara de hotaririle cuprinse In tratate, de o efica-t
citatc mai generala, cci doi principi luard si o serie de ma-
suri imediate pentru continuarea luptelor Incepute in Muntenia
cu atftla succes. Inca de la Inceputul lunii, RakOczy trimisese
lui 1117hnea o mat de cinci sute de soldati cu leafa. 2; plecand
.
de la Huai-, el Ii mai IAA. Inca cinci sute, supt conducterea

unui bun general, Andrei Gaudi 3. Sacrificial nu era prea
mare din partea principelui ardelean, de oare ce aceasta paste
de mercenari urma sa fie platita. de Milmea4; in schimb Dem
nul avea mare nevoie de ea, pentru ca soldatii acestia erau
Mai disciplinati si anai priceputi In aria rllzboiului, si cu ei
putea Incadra si trupele sale de glolasi, c iii, lasati singuri,
ar fi fugit la prima aparitie a dusmanilor. In acelasi soop ii
mai sosi din Ardeal, la 5 Novembre, o noua ceata de cinci
stile de oameni, supt comanda lui Gheorghe Mikets 3.
In al doilea rand se hotari definitiv de soarta lui Constantin.
In anul trecul Stefan niu reusise in Moldova, mai cu sama din
cause putinei sale priceperi"; Co-istantin prAindea acuin ca,
la Intoarcerea din nenorocoasa lui expediti-, fostul Domn Ii
vanduse Coale drepturile si toate prelentiile sale asupra acelui
iron, in schimbul unor castele transilvanen, 6. Indreptalit deci
prin. aceasla Intelegere, de sigur inchipuita, la o Donnie picala
din cer, chemat, dup l. cafe se 'dada, de calr,! viitorii sal sw-
pusi, de care ce se pare ca avea uncle legaturi de Inrudire
cu boierimea moldoveana 7, Constantin era cel mai indicat
1 Ibid., pp. 414-5. Tratatul are douLizeci 51 opt de semnaluri ch!
boieri munteni, necitate de editor.
2 Hurmuzaki, Docuniente, IX1, p. 149.
Stoica Ludescu, p. 353; I. Bethlen, p. 99.
4 Cf. scrisoarea lui Rakoczy din 24 Septembre 1659, la Szikigyi,
if Rakoczy G. levelei, p. 119: ,,ii trimitem i not oaste cu plaid".
5 Iorga, Studii $i Documente, IV, p. 278.
6 Hurmuzaki, Documente, IX1, p. 149.
7 Ibid. Cf. S. de Zotta, 0 colectie veche de spite de necun, II,
A doua solie a lui Constantin $erban Basarab Voevod o Illovild?, in
Revista Istoricd, XIIit (1927), pp. 47-51. Totu5i RiikLczy tie ca ,,pe
Constantin-Voda 11 pornim in Moldova, potrivit hotaririi domnilor
sfetnici, Domn in Moldova, ca pasarea ce 5ede pe creang5" (SzilEigyio
II. Ralthczy G. levelei, p. 120).
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658 -1G59 203
sa incerce aceia ce reusise lui Gheorghe Stefan. Mihnea se

hotari, cu Watt aniniasilatea pe care Inca o 'Astra fata de el,!
sa-1 ajute a-si casliga tronul, trimitandu-i 10.000 de oameni de
caste, Supt. conducerea Vornicului Gheorghe Baleanu si a lui
Dumitru Sarbu Spillarul 1, Rakoczy ii dele 5i el cateva mii
de oameni, si, ca sa-1 consoleze pe Gheorghe Stefan eel lasat de
acum inainte in voia soartei, 11 numli, Mai mull in glumg.,
generalisim al armatelor sale 2.
Dc toale Gale se hotarirg. acolo, la Rucar, principele Ardea-
lului se arala foarle salisfacut; mai cu samla 11 aulultiimi inst
frumu.setea spectaoolului la care fusese paflil, si in a carui
fastuoasa desftsurare primejdia aparu Mai putin apropiala
decal era poide in realitate. feri am Post cu Mihnea -Voda la
Ructr; ne-a prirnit cu einste, a lost cu dansul paste fruanoasa",
stria el in ziaa urmatoare intalnirii, bizuindu-se la randul sau
pe aceasta caste gsalita, anume. pentru parada, cu cele mai fru-
moase hainc spaltiesti. Nu de aceiasi parere erau hist Si dus-
nianii sai, si Barcsai cel fugit la Tilmisoara era sigur ca Mihnea,
alms nebuneste in mrejele principelui ardelcan, fart. a lua
sauna la prianejdiile calm care Tara lui e deschisa, va plali
sctunp aceasta rapid necugelald 4.
De altfel tot asa vedea lucrurile si Petru Budai diacul, un
bun cunosalor al slarilor de aici. Ogre increderea for e in
Mihnea-Voda?", se intreba el. In scurf liaulp se vor convinge'
bietii Magbiari ca Ron-ulna 11 vor parasi pe Mihnea-Voda. ,si
vor veui impotriva lui si a noastra, cu Vocyodul pe care-1
vor numi Turcii, ca si anul (recut. Mt inir do ce fel de gaud
se last furati cei can ered in apararea Rornanilor, cand sliut
este ca dusmanul firesc al Ronignului e Maghiarul. Si eu, le
1 Ludescu, pp. 332-3; cf. Iorga, Isloriile Domnilor, p. 146, unde
confederatii sant cerlati pentru aceasta risipire de forte. Din partea
lui 116kOczy, Constantin a plecat ,,cum 4 aut 5 millibus"; Quellen,
VI, p. 117.
2 Hurmuzaki, Documente, Vl, p. 58; Ciorilnescu, Documenle, p. 148
3 Szilagyi, II lialcoczy G. leoelei, p. 120; cf. Hurmuzaki, Documente,
Vs, p. 57.
4 Cuius indecentis facti cepit lam ingratos sentire fruclus, ex omni-
bus partibus apropinquantibus contra se armis..., ipsemet etiam paulo
post vel peribit, vel e regno mangier. Scrisoare a lui Barcsai din 29
Octombre 1639, la Hurinuzaki, D.rcurntitc, VI, p. 55.
www.dacoromanica.ro
204 Al. Ctordnescu
cunosc vitejia, lust trebuic sa She toata lumea ca pentru Mih-

net: nu vor rupe ei legaturile cu Malta Poarta., ci, din potria,
au sa-si piece capul, dand 5i ulnae dari"1.
Aceste prognosticuri nu spuneau nimic bun pentru soarta
confederatiei Incheiate In cortul de pe malul Datrnibovilei, §i.
anumite semne rele ce Insotira intoarcerea Ardelenilor de la
intalnire 2 nu facura decat sa sporcasca aceste aprehensiuni.
Rakoczy era Insa un om care nu se tem(ea de sell-alne, si nimic
nu veni sa-i micsoreze bucuria unei alai de folositoare prietenii.
Luandu-si ramas bun de la Milinea, Ralviczy se Inloarse In

Ardeal, pentru a comunica vestea cea bung lui Constantin,.
Acesla Ii iesi In intampinare la Codlea, unde fu pus in current
cu resullatele intrevederii. Infatisandu-i Msa foloasele pc care
i le obtinuse, principele se folosi de prilej pentru a scoate si
pentru sine oarecare castiguri anateriale; In schimbul trimiterii
in Moldova el dobandise de la Domnul pribeag, Inca inainte
de hotaririle de la Rucar, la 12 Octombre, un act prin care
acesta, aratandu-si nemarginita recunostinta, Isi consacra prin-
tr'un adevarat tratal obligatiunile ce decurgeau dintr'Insa.
Incepand prin a povesti cum .,prin tainica boa-hire a bunu-
lui Dumnezeu, care ne carmuieste pe loii dupil vointa lui cea
fara hotar, a trebuit sa plat din scaunul domnesc al tarii male",
fostul Voevod recunoaste ca. Rakoczy, de la care avea fag-
duiala sa-1 reintroneze, ,,mai curand a Cost gata sa paraseasca
tronul decal sa Intre In legatura cu Voevodul de acum al Mun-
teniei, cu Joan Mihail Radu, fara voia si dorinta noastra. Dar
noi, vrizand ca va fi de mai mull folos crestinalatii de voiu
ingadui lui Radu scaunul domnesc, cu conditia sa fagadulasca
supunere si credinta lui RaliOczy, principel3 Ardealului, si sa
aLarne de el, eu pentru aceasta cedez susnumitului Voevod toga
avutia mea din Muntenia, iar el In schinifb imli fagruluiesLe
ajutorul sau cu oaste, ca sa ma asez In tronul Moldovei". El
declara apoi ca are si de la RElkOczy o fagaduiala scrisa la
1 Scrisoare din 19 Octombre 1659, la Sziltigyi, Bellum, II, pp. 548-9,
2 In regressu e comitiva rakociana, extraordinario Dei miraculo,
plerorumque magnatum lento saltum gradienlium passu, crura lapsu
equorum fracta, infaustam fore illam confederationem ominala suet ";
Bethlen, pp. 96-7.
www.dacoromanica.ro
Domnia lui Mama Ili (Mihail Rada), 1658-1659 2065
fel,si in schimb se leaga si el fata de principe sit nu trateze'

cu nimeni Fara stirea 5i Invoirea lui, sa nu aibii alti prieleni
decal el si sa-1 ajute dupd puteri la Paarta si oriunde va fi
de nevoie. Nevoie era mai ales din sprc partea banilor, si asa,
se explica ultima clausa a legamantului pc care 11 Maio,
Constantin: Dau principelui Gheorghe Ralcoczy 150.000, adeca
una suta cincizeci de it-ni.i de taleri imperiali, cart, dacd. nu sant
toti platibili la o data fixata, daca nu toti, in timp de un an,
Rau si mai curand, sant dator a-i plati In mod sigur 100.000,
iar oeilalti 50.000 dupd dorinta lui"1.
Af land din gura principelui ca tratalul, incuviintat si de Mih-
nea, poate Mira In. vigoare, Constantin se desparti de Rakoczy.
$i incepu sa-si str'angd oastea de lefegii si sa recruteze trupe
not prin regiunea Barsei, sere marea nemultamire a Sasilor,
cu can avu multe supardri din aceasta pricinh 2.
Abia acum alit si bietul Gheorghe Stefan .de soarta care i
se reservase. Pana atunci el rdtdcise, In tot timpul verii tre-
cute, prin partite de Nord ale Ardealului 51 prin Maramnras,
cautand aliante fn Polonia si la Cazaci, ca sa se poata inloarce,
cu ajutorul for In Moldova. Auzind ca Riikoczy a incheial la
Targul-Murasului o niqua Ii telegere eu Mihnea, el stria principe-
lui la 5 Octo!rni3re o rugdtoare cerere de sprijin, aratandu-i ca e
vren.ea nemerita ca sa-si Mai Incerce °data norocul: Dupe
cum am Infeles din scrisoarea Mariei Tale, ai aratat Maria
Ta bunavointa fata de Mihnea-Voda, si i-ai dat 5i oaste Marlin
Ta; acum e vremea ca Si not sa putem! aarA sa ne intoarcem
prin anlilostivirea Mariei Tale, ca, dacd. nu ne putem intoarce
acum, Maria Ta, cu ajutorul miloslivirii Mariei Tale, teama ni
este ca nu peste multd vreme vor aduce Turcii alt Donm In
Tara-Romaneasca..., si not ramanem aici, si dupa aceia nu ne
mai putem intoarce, dacd nu ne putem intoarce acum, dud e
vremea, prin 7n1lostivirea Mariei Tale" 3.
1 Monumeuita Comitialia, XII, pp. 411-3.
3 Monumenta Hungariae Historica, XXIII, pp. 655-6; cf. Papadopol-
Calimah, Despre Gheorghe Stefan, p. 143. Pentru pregatirile ltti de
intoarcere in Domnie, v. Hurmuzaki, Documente, V1, p. 61; IX1, pp.
152 si 166-9; Krauss, II, p. 18. Ca aceste pregiitiri se faceau cu incu-
viinlarea lul Rtikoczy, cf. scrisoarea acestuia dare Rhedei, spanul de
Maramures, la 31 August 1659: Stefan-Voda" vrea sit Wire in Moldova
www.dacoromanica.ro
2c6
Al. Ciortinescti
In urma acestei ultnilile scrisori coborlse $i el in Migitras,

ca sa participe la Intrevederea de la linear, dar se inlorsese
la Brasov, In fata refusuhti lui Mihnea de a se intilni cu
Domnii mazilitil. Acolo ii trimise Rakoczy, dupa IntAlnire, pe
Mihail Mikes, ca sa-i dnca vestea trista a hotitririlor de Ia
Ruegr $i sa obtina consimtamantul lui pentru plecarea lui
Constantin In Moldova, acesta obligandu-se in schimb sA-i lase
neatinsa stapunirea mosiilor de acolo, $i, dupit moartea lui, data
balrfinul pribeag ar mai fi avut ani, sa -1 lase mostenitor al
Domniei 2. Vestea aceasta ciizu ca a maciuca pc capul bie-
!mini fugar, care isi pusese in ntilostivirea Craiului cea. din
urma nadejde. El I5i concedie indatA soldatii, $i, renuntfind la
orice gfind de Damkie, se retrase in castelul de la Sinteu. pe
care-1 cumparase de la Constantin Scrban, $i in care .mai nil-
mase cateva luni 'Ana avea sa poartc pe alte mleleaguri lunga
si neodihnita lui pribegie 3.
Intre Limp Constantin Isi injghebase la mlarginea Bra$ovului
o armata, cu care porni, in 22 Octombre 4, sg. cftslige Doannia
atat de ciudatg. ce i se oferise In Moldova. Ghica-Voda nea$11.0p-
tfindu-se la asemenea navalire, drumml ii fu deschis p6na In
Iasi. Domnul fugise cu pedestrhmea $i cu tunurile peste Prut,
la Tutora, lAsAnd ciillirimea sit dea piept cu dusmanul. Soldatii
moldoveni se apucaserii Insa de betii prin oral, $i Iura usor
din spre Colomea; Domnia-Ta sa-i dai drumul prin Maramurils, sti
se poata impreuna cu ostile lui lesesli si cazacesti, caci aceasta va
fi spre mare folos al tarii noastre" (Szilagy,i, II Rakoc zy G. letrelet,
p. 117). Dar la 28 Septembre Ettikoczy hotarise trimilerea lui Cons-
tantin in Moldova, $i retrage sprijinul dat lui Gheorghe Stefan:
Nt, poruncim sit meargii roamenii din; acel comitat cu Stefan -Vodil,
ea i-ar zbura porumbelul fripl in guril; el asa ar pofti, dar nu Ira
mai visa altceva despre el" (ibid., p. 120).
1 (Mellen, IV, p. 251; cf. ibid., VI, pp, 137 $i 179,
2 Szalardi, la $incai, III, pp. 125-6.
3 Krauss, II, p. 18. La Viena a plecal in primiivara urmatoare;
cf N. Iorga, Din pribegia lui Gheorghe Stefan -Voilci, in Revista
!storied, IX (1923), pp. 97-103, $i Ciortmescu, Docurneale, pp. 155-6.
4 Qualm, VI, pp. 138 $i 173, Stoica Ludescu, p. 353, si dupit el
Papadopol-Calimah, p. 100, datt data gresilii de 15 Septembre st. v. Cf.
scrisoarea lui Rakoczy efitre Bislriteni, in 26 Octombre: Voevodului
Constantin, omului nostru, sd-i deschideti calea"; Hurmuzaki, Docu-
mente. XV2, p. 1288.
www.dacoromanica.ro
Doinuta lui Milinea 111 (Alihail Radu), 1638-1659 207
surprinsi de Constantin, care-i Inghesui fu mlastinile Jijiei,

si -i arunca in apa sau ii sili sa se incline. Cu acest prilej ii cam
in mani si un numar de boieri, pe cari ii lasa indata in liber-
tale si in vechea for slujba, pentru a li cagiva siMpatia. Ghica.
Voila fugi speriat in Lapusna, uncle peste noapte soldatii lui
fury ajunsi de fagaduielile de mill. si de kala ale lui Cons-
tantin, si, parasindu-si slapanul, puser4 mina pe tunuri si se
intoarsera la Iasi, inchinandu-se in noua Domnie, pe cand
Ghica se refugia la Tighina, asleptand ajutoare de la Tatari 1.
Instalat astfel in tronul Moldovei, Constantin cauta sa-si inta,-
reasca Domnia prin mijloacele cunoscute, trimitand in primul
rand daruri si fagaduieli la Constantinopol, ceia ce nu era
prea leal fat de aliatii cari-1 trimisesera alci; ce n'au apiucat
sa-i vie raspunsul, nici era cum!, ce om era Chiuprilaul Viriirul
pre alunci" 2. Tol °data el expedie la Cazaci o solile, insotind-o
si cu scrisori ale lui Rakoczy, $i primi chiar un ajutor de In
ei, de $i numarul oamenilor ce-i furl. triinisi nu va fi lost. chiar
alai de mare pe cat it trfunbita prietenului din Ardeal 3. 0 am-
basada porni de asemenea spre Moscova, ducand cereri asama-
natoare 4.
Dar, de si avu vreme sit iea aseimenea m1suri, Domnia
moldoveneasca a lui Constantin nu fu tolusi prea linistita. Cu-
lelgerile de documente nu cunosc niciun act din vremiea
nirli lui, si de altfel prea putini impricinati vor fi flicut apel in
acel scurt ragaz in o DcunInie trecaloare si Meal un Divan sta-
tornicil. Nici Doamna. Nedelea, care rainasese la ineepul
1 Miron Costin-, pp. 352-4; Stoica Ludescu, p. 353; Stoica Nicolaescu,
Letopisc(ul, p. 165; Antalffi, Ccilciloria lui Eulia, p. 13; Szilagyi,
Bellum, II, p. 549.
3 Ilurmuzaki, Documente, IX', p. 138; Scrisoare a lui Rakoczy, din
19 Novembre, la Szilligyl, II Rakoczy G. leurlei, p. 121: ,,Asa ni
aduce veste, ca au sosit 6.000 de Cazaci langa Constantin-Voda",
4 1639, Novembre 26. Sosirea in Moscova a trimisilor Moldovei,
arhimandritului Partenie si a leromonalmlui Iirisantie, cu suplica
catre Imparatul: a) a Voevodului Moldovei Constantin, rugandu-1 sa-1
primeasca, cu toata Moldova, supt protectiunea sa, si de a-i do not
(sic) armate Ca sa-1 ajute contra Turcilor, si b) a principelui Unga4
riei Racotzi, care roaga sa uneasca armatele ruse cu cele ale Moldovek
Tarii-Romanesti si Unguresti, contra inimicului for turc". Bantis-
Camenschi, ap. Tocilescu, ms. Academiei Ìlomane 5151, fol. 337.
www.dacoromanica.ro
2O Al. CiorAneSeit
Ardeal, nu-si putu vedea sotul domnind In tronul din Iasi;

pornind mai tarziu catre noua ei Ora, abia ajumsese la Baia,
cand se vesti ca Tatarii an navalit in Moldova, ceia ce o sili
sa se opreasca si sa astepte acolo urmarea intamplarilor 1.
Intre Limp Domnul muntean avuse cu Turcii caleva cioc-
niri cu varii succe.se. Dusinanii sosiseril la Dunare Inca pc in
inceputul lui Octombre 2; pe la jumatatea lunil, pe cand Mih-
nea se silia sa desfasoare data fast, in intampinarea de la
Rucar, Turcii trecusera Dunarea pe un pod grabnic construil In
Rusciuc, si, cucerind Giurgiul, refacura si Intarira cetalea si se
asezaril intr'insa. De acolo ei incepurhi sa inainteze spre Buf-
curesti; Banul Chirca, loctiltorul Domnului in fruntea armalei
In liptsa acestuia, incerca sa li se impolriveascil, si avu cu ei o
lupta, In campia dintre Giurgiu si Bucuresli, in care, in trci
ciocniri succesive, ostirea munteanil fu invinsa si raspinsa cu
multe pierderi; Banul insusi se spunea ca ar fi Post in pri-
mejdia vietii S.
In unma aoestei biruinte probabil, beglerbegul de Rumelia cu
o caste de 8.000 de oameni se aventura mai InEuntrul tern, spre
Capita dar Mihnea, care se Intorsese si cu ajutoare de in lia-
lcoczy, avu cu ei o lupta, in care Turcii fora raspinsi si arun-
cati inapoi 'Ana in tmalul Duniirii, in niste rapi de langii.
Giurgiu, sau poate chiar in cetate, in care Ia ccle din urrnii
izbutirrt sa se inchida4. Mihnea aseza atunci Imprejurul Giur-
giului un asediu regulat, si ceru din Ardeal uneltele necesare..
Scrisoare a ei catre Sofia Bilthory, din 15 Novembre, in Sziliigyi,
1
Be llum, II, p. 561: Ain si sosit aici, in Baia, pentru care abia acum
vedem ca am 'limit o greseala. Din vorbe si din stiri aflam cit.
mane poimfine vor sosi (Tatarii) si aici, §liind si purtarea si firea
acclui popor, care numai auzindu-le omul se ingrozeste. mai ales
cand vede ca slujitorii ordinei si dorobantii pAritsesc localitaLea".
2 CA avant-garda turceasca era Ia 7 Octombre in Muntenia, v.
Monument(' Comitialia, XII, p. 409.
8 Sziliigyi, Bellum, I[, p. 549; Ithrinnzalii, Docutnente, 1P, p. 55, si
V2, p. 67. Mersul real al luptelor lui Milinca cu Turcii ar putca sit
fie sensibil deosebit de reconstituirea incercatil aici, (NO documente
putinc si vagi. Adevitratul aspect al acestor ciocniri riimane Inca
necunoscut in intregul sau, si numai documents not 1-ar mai pidea
clarifica.
4 In vicinanza. di Zizgio, mita riva del Danubio"; Hurinuzaki,.
Documente, IXI, p. 158.
www.dacoromanica.ro
bomnia tut Miimea III (NI; Radu), 1658-1659 200
La Brasov ftua cerute doua tunuri si un mortier, pa care

sfatul orasenilor i le tringse, de $i cu multa n.eplacere, de oare
ce nu stiau cand se vor incasa banii pe de 1. In acelasi scope
ceru la Sibiiu cateva tunuri mai maxi si alle arms mai mici"
imprumut, si pltunbul $i darba de pu$ca de care avea nevoie 2
Intre limp el facu paganilor si alte pagube, obtinand de sigur
destul de Insenmate biruinte, pc care insa cronicarii dusmiani
lui abia daca le pomenesc, ca sa nu scada creditul 11111440,H
pe care s'au silit s'o dea acestui domnitor3.
Asediul de la Giurgiu dura aproape o lung., in care limp
mai avura loc uncle ciocniri' intre Munteni 5i asedialii cari
incercau sa-si croiasca un drum de iesire. Inteuna din zilc un
Pasa si patruzeci de oa,meni, trimcsi din cetate pe Dunaret,
pentru oercetaXi, fury plausi de Munteni, si de la el Oa,
Milinea ca Seidl-Ahmlet, noul Pasa de Buda, se pregitliia sa
porneasca pe la Timisoara lm,potriva lui RalcOczy, lucru de
care it instiinta numaii de cat pe acesta4.
Domnul muntean va fi continual in acelasi tine o si incursi-
untie, prin alte vaduri ramase libere, paste Dunare, in tinutu-
xil^ crestinesti ce-1 Incredintasera de dorul for de libertate,
de vreme oe, la jumatatea lui Novembro, RakOczy $tia sä spunii
ca ostik lui Mihnea-Voda si acuma omloarg. pe Turci, dincolo
de Dunare, pe teritoriul lui Constantin-Voda"5, adeca de sigur
prin tinuturile In care, inainte de a i se fi desemnal Moldova
ca stapanire, i se cautase un. rost $i lui Constantin Serban.
In ziva de 23 Novembre Turcii Incercarit o mare iesire spro
Bucuregi. Mihnea Insa cant astyra for din coasta, si la Frii-
testi, nu departe de Giurgin, avu loc o ciocnire care insemna
o Ware biruinta pentru Munteni. Ajulat de trupele regulate ale
lui Gaudi, care se purtara vilejeste si din care multi cazura in
2 Cioranescu, Documenle, p. 171.
3 V. Miron Costin, p. 367: FAcuse el o zarva pre la Dristor si is
Giurgiu cu Turcii..., care, de an Elea vre-o vitejie acolo, sti scrie
kAluntenii". Cf. CiorAnescu, Documenle, p. 119: ,,Va scorrendo it
paese, danneggiando li sudditi e disperatamente incrudeiendo contro
vicini'. Despre o infrangere a lui Milmea la 12 Novembre. v. ibid.,
pp. 172-3.
4 Krauss, II, p. 18.
5 Szihigyi, Bellum, II, p. 562.
14
www.dacoromanica.ro
210 Al. Ciordneseu
lupta, annul puse pe fug pe Turci $i fi sili, cu grele pier-

dell, sd se inchida din nou in cetate. Ca biruinta nu a Post de
putina .insemmatate, se vede din faptul ell $i cronicarul can-
tacuzinesc convine ca Turcii sa ingrijara foarte" de urmarile
ei 1.In trecerea lui pe acolo in zilele urmatoare, caLdtorul
lure Evlid Celebi dete pe drumul tard de cadavrele calorva
mii de circumcise 2, cari nu erah, cum credea el, negustorli
uei$1 de Mihnea cu eateva luni inainle, ci drept-credincio$ii
cazuti in aceasta ciocnire B.
Biruinta ar fi putut sa fie holaritoare; Mihnea striinse mai
aproape cercul asediulul din jurul celatii, si lua peste noapte
toate masurile pentru asaltul pe care avea de Wind sa-1 incerce
in ziva urmatoare; noaptea aceia irsa trebuia sa fie pentru
Mihnea cea mai neagra a vietii sale, aducand sehimibari ce
naruira de-odata tot edificiul de vis $i de biruinta de pana
atunci.
VII.
0 lima de zile a durat biruinta oonfederatilor. La 22 Oclom-

bre, Constantin $erban infra cu armata lui In Moldova, punand
stapithire pc tranul ei aproape fdrii a fi Intampin.al impotri-
vire; la 23 Novembre Mihnea castiga la Frate$ti oea din urma
biruinta asupra Turcilor, ullima a lui 5i ultiana a Romanilor,
pana la razboiul pentru independents. El fusese de allfel sin -
gurul care luptase cu adevarat In acest rastimp; Constantin. nu
Meuse aliceva decdt sa se pregteased. pentru a priori lovitura
Tatarilor ce se apropiau, pe ccind Rakoczy =dna de la o zi
la alla intrarea in actiune, and aslfel ragaz Turcilor sa-si a-
dune puterile impotriva lui.

2 Antalffi, Cdldtoria lui Evliit, p. 28.
8 Despre biruinta de In Fratesli, v. Stoica Ludescu, pp. 353-4; Iorga,
Studil gi Documente, IV, p. 278; Cioranescu, Documente, pp. 175-6:
Der Mihna Vajda hat sehr tryumphirt, also dass vonn seinen VW-
ckern theils der Tarken sein erhawen, theils aber fiber die Donau
verjaget unter Gyirjo". Mihnea a instiintat si pe flakoczy despre
biruinta, intr'o scrisoare care, macar in copie, trebuie sit fie intr'o
arhiva ardeleana; cf. scrisoarea lui Ralcoczy din 30 Novembre, la
Szilagyi, Bellum, 1I, p. 564: Cat despre biruinta din Muntenia,
iata, vii trimit §i dumneavoastra ce oi-a scris Voevodul".
www.dacoromanica.ro
1:10talia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1058-1659 211
,,Si not suntem gala", declarase principele ardelean In inn-

mentul plectirii lui Constantin, asteptrim numai sti vedem sfltr-
Wu] treburilor din Moldova"1. Iar, dupa ce treburilc din Mol-
dova Curti Incununate de succes, giisi tin nou pretext de odihnit:
Noi siintem gala, a5teptilM numai pe Mihnea-Vodti, ce va face
In Giurgiu" 2. Era acesla un curios fel de a face razboitil, lasand
pe aliati sit se descurce singuri, pentru a faglidui o interventie
personalii numai peniru momentul in care ci ar fi biruil.
Astfel, inclinat spre cat mai lunga asteptare. Rakoczy isi
pierdu vremett pimit and. Turcii se ariltaril in Portile do Fier
ale Ardealultri,venind dirt spire Timisoara. Principe le fu veslil
In vreme de aceastti Inaintare, dar socoti ca inck nu e casul
sit se grtibeascit, de oare ce era incredintat ca, dacii. va afla
de sosirea noasIrti, va sin in Indoialii" viziirul de Buda, Si nu
va indrazni s i Intre in Ardeal a. Turcii insa isi vor fi instrunit
Si acea spaima, caci in putine zile ci indraznirit a se apropirt
de trecitlori.
Abia alunci se gandi el la o infrare in. actiune; strangand o
multime de terani Si, improvisand o caste cu ci, ii amesteca
printre dragonii sill si ii Ineredintrt paza pasului de in Portile
de Fier. La 21 Novembre Turcii aptirurti In defileu; teranii
fugiril Indatti ce deter5. ochii cu ei, iar dragonii furti usor
aruneati Indtirtit, lasandu-li drumul liber spre Ardeal. A doua
zi avu loc o noun ciocniire, pe ruinele vechii capitale a Daciei,
Intrr satele Zileani Si Gradiste. Resultatul fu acelasi, Si Iid-
lcOczy trebui sli den inapoi; dupa ce sezu o vreme in cull-1011a
dacli nit e mai bine sit treacil aniuntii Si sit se refugieze in
aliatul situ de wale, el se retrase prin Alba-Iulia spre Nordul
terii. undo isi avea preglitit adlipost 4.
1 Hurmuzaki, Documenle, VI, p. 58; cf. Monumentu Comilialia,
XII, p. 415.
2 Szihigyi, 11 RakOczy G. leuelei, p. 121. De resultalul luplelor (le
In Duniire, Itilthezy se arilla in acelasi timp mul[timit; cf. serisoarea
lui din 17 Novembre, in Szihigyi, Bellam, Il, p. 503.
3 Scrisoare din 14 Novembre 1659, la Szililgyi, Beltran, II. p. 502.
4 1. 13etlen. p. 116; G. Krauss, II, 21; Sincai. III. p. 126: G.
Gualdo, 1, p. 482; D. Kereszturi, Acta dictum sub (mauls illustrissimi
Prit.cipes G. lidkoci et A. Barcsai infra et extra ciullatem Szeben
super regimine Transyluaniae contendunt, ed. K. Albrieb, in Archly'
des Vereines /fir siebenburgi.sehe Landeskunde, N. F., XIX (1884)6
pp. 135-6
www.dacoromanica.ro
212 Al. Ciorgitesett
In urma lui Turcii se indreptara spre Deva, si patrunsera

apoi mai adanc InIguntrul tcrii. La Turda o ceala de paghni
Nth: Ia 1-iu Decembre pc teranii real-ant cari Intrasera In oastea
lui Ralioczy, calauziti de papa din Ciurila si de un. Stefan)
Roman, si cari dupa infrangerea de la Porti le de Fier se
retrasesera, peste ZIalna si Abrud, in sesul Turdei 1. Intre Limp
Pasa de Timisoara lua in stapanire Iernulul cu castelul pa-
rintesc al lui Rakoczy, si Targul Murasului.
In vreme ce o armata turceasca patrundea fn felul acesta
in Ardeal, o alta aducca pe Stefanita Lupu In Moldova. Tre-
chnd prin Dobrogea si prin Sudul Basarabici, aceasta armata
fu Inthmpinata in drumul ei de multi boieri moldoveni, cari .
veniau sa se inchine de bunN voie noului Domfn, si aduceau cu
ei si uncle trupe de oaste 2. Langa Iasi lei. se inlalnirif cu Gazi-
Ghirai, Hanul tatareso, care adusese cu sine aproape 50.000 de
osteni, pentru a rasbuna pe 'Gheorghe Ghica si a aseza In
scaun pe Stefanita3.
Constantin se Intarise Intre timp intr'o puternica tabard
laugh Iasi; avea cu el aproape 30.000 de soldati si sapte tunuri,
cu cari resists cat se poate de bine primului atac. Vazand ca
e greu sa-1 inving,a atat timp cat va ramanea in lagarul intarit,
Tatarii Incereara vechea stratagems, si se prefacura ca fug,
T;entru a-i scoate de acolo; odor necredinciosii n'au vrut sit
iasa din tabard, si astfel lupta s'a amanat"4, ceia ce ar putea
sit insemneze, suet vorbele aooperite ale drept-credinciosuluiv
ca fuga n'a lost numai o stratagems.
Asaltul de a doua zi nu avu alt resultat, caci dusmanul In-
treprinzator, cu tunuri si cu pusti, ii raspinse in asa fel ca
nu se putura apropia". In sfh.rsit a treia zi, la 21 Novembre,
Moldovenii Incercara si ei un atac; in spatele for lush, Tatarii
navalira in tabard si o ocupara, iar in lupta care avu loc In
1 Kereszturi, p. 137; I. Beth len, p. 122; $incai, III, pp. 126-7.

2 Antalffi, Cdldtoria lui Rvlid, pp. 18-9.
3 Numgrul Tatarilor e dat de Husein Vegihl, la lorga, Manuscripte
din biblioteci straine, p. 59, §i de G. Krauss, II, p. 19; ar fi lost
numai 20.000 dupg Ludescu, p. 353 (1.000, dupg edilia lui loan Id,
Istoria Teirii-Rornonesti, II, Bucure§ti 1859, p. 118), si 30.000, dupg
$incai, III, p. 127.
4 Iorga, Manuscripte din biblioteci straine, p. 60.
www.dacoromanica.ro
jos de Iasi, pe malul Bahluiului, In Sunetele tuturor clopotelor

din oral, mare parte din arbilata lui Constantin fu macelarila
sau aruncata in apa.1. Pierderile Ungurilor furl socotite la Base
sau sapte mii de oameni, si la case mii ale Muntenilor trimisi
de Mihnea in ajutor 2. Calul lui Constantin se Impolmoli in
Bahluiu, si, scapand de acolo pe jos, Dolmand Insusi era sa
fie prins de Tatari, data un credincios al lui, Stan parcalabull
de la Comisani, nu i-ar fi dat calul sa fuga, sacrificandu-se
astfel pe sine, caci fu Prins numai de cat 3. Printre prisonieri
avea sa fie si Gheorghe Baleanu, comandantul armatei mim-
tene, care numai dupa doi ani se putu rascumpara si Intoarce
in Tara 4; numarul celor robiti pe campuI de lupta. se ridica,
precum se laudau paganii, la 12.000 de oameni5.
Armata de Unguri, cata mai ramasese, se retrase spre munti,
si trecu In Ardeal pe la Oituz, (WO ce mai awl sa sufere un
non atac Si o mun macelarke din parlea Moldovenillor, prin
paduri 6. Insotit de o mica ceata de oameni si urmarit de
aproape de Tatari, Constantin se Indrepta spre Muntenia, pent.
tru a duce aliatului sau de acolo 'vestea tristei Infranfgeri, si
mai cu mina pentru a se feri de urmaritori. Tatarii mai ram4-
serl I.mprejurul Iasului cateva zile, pentru a asigura tronui
lui Stefanita, si luara apoi acelasi drum, ducand cu ei pie
Inlocuitorul lui Mihnea 7.
1 Descrierea luptei, cu multe amlinunte, de Husein Vegild si Evlia

Celebi (Iorga, Manuscripte, pp. 59-60; Antalffi, Ceildloria Int Euliel,
PP. 22-3); cf. Hammer, III, p. 509 (dupii Vegihi); Zinkeisen, IV, p.
882; Miron Costin, pp. 365-6; Stoica Ludescu, p. 353; Iorga, Istorille
Domnilor, p. 146.
2 Iorga, Studii gi Documente, IV, p. 278; cf. Cioranescu, Docu-
mente, p. 154. Evaluarea se potriveste cu a izvoarelor turcesti, care
dau 12.700 de morti intre dusmani (Antalffi, Cdldtoria lui EuliU, p. 23;
cf. Hammer, III, p. 509).
3 Stoica Nicolaescu, Letopiseful, p. 106.
4 Stoica Ludescu, p. 353; Iorga, Istoriile Domnilor, p. 147.
5 Antalffi, Cdldtoria lui Build, p. 23.
6 Iorga, Studii si Documente, IV, p. 278; Stoica Ludescu, p. 353;
Cioriinescu, Documente, p. 174.
7 Iorga, Manuscripte, p. 60. Cel mai vechnt act cunoscut al lui
Stefanita e din Iasi, 20 Decembre 1659, publical de V. A. Ureche,
Un document important, In Ateneul Romdn I (1894), pp. 161-3; se
vedc din el ca noul Domn a confiscat toate mosiile Iui Gheorghe
www.dacoromanica.ro
214 Al. Cioranescu
Infrangerea lui Ralvdczy si a lui Constantin se intamplase

la 21 Novembre. La 23 ale aceleiasi luni avu loc biruinla lui
Mihnca asupra Turcilor, la Frdtesli; in seara acelciasi zile,
in mijlocul prcgatirilor pentru alacul hotaritor ce lrebuia sit
aib:i loc a doua zi, Domnul mnntean primi veslea infriingerii
si izgonirii aliatului situ din Ardeal. Pesti! "Mine clips avea
sit soscascd. in tabard. Insusi Constantin, intovdritsit abia de
opt sauzece oameni, singure resluri ale puternicei armale cu
care plecase1.
Fie din causa vechii for dusmilnii, fie pentru a nu ridica,
prin presenta fostului Domn lanet sine, lulburdri cc ar fi puluL
sit -1 primejduiascd, fie in sfArsil din pricina acestei infriingeri
care -i nimicise junilitate din frumoasa armald, 10.000 de oslani
risipili in yard in Moldova si de alai de mare trebuintd. acumi,
Mihnea puse mina pe Constantin, si-1 tint] inchis in zileic
care urmarit 2. Dar vestea izgonirii aliatilor lui nu putea sit nu
albi si asupra actiunii sale o urmare hotitrIloarc. A rdnfinea
HMO Giurgiu nu mai era cu putinid acunA cfind in Ardeal
ave. un dusman fn Joe de un alial, si cand de pe drumiurile
Moldovei puteau oricand sic -i cadii in spate Talarii. Dc accia
el se si gandi In ridicarea asediului, cu pliant]] sit se apropic
mai !mull de multi si sit aslepte acolo pe dusman, pentru a
da piepl cu el. Dar Talarii sosirit inainte de a fi putul sit punit
in rapid. acest gand3.
Dupii instalarea lui Sierdnitii pe front!! Moldovei, Maul pri-
mise. de la Kidprillii o scrisoare cu porunca de a merge cu
Stefan, penlru 30.000 de laleri, ce :tu lost dat parinlele Domniei Mele
Vasile-Voda In mina lui, sit i die, cand au lost Logolat Mare, iar
el, ca un viclean ce au lost, cu acei haul au ridicat osti, Unguri
Munteni, si au scos pre parintele Domniei Mele din Scaun". Un act
asamanator, din 10 Iulie 1662, in N. Iorga, Istoria IOU prin cei mici,
in Rcuista Istoricei, VII (1921), pp. 40-1.
1 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 250; $incai, III, pp. 130-1; Iorga,
Nunuscripte, p. 60. Ca veslea celor doua Infrangeri i-a venit lui Mihnea
in acelasi timp, v. Stoica Ludescu, p. 354; Iorga, Studii si Documente,
IV, p. 278; Quellen, IV, p. 252.
Cioranescu, Documente, p. 175.
3 Cel pupil asa results din reIatia lui Evlia, care a fost martur la
aceste intamplari, dar care nu e nici confirmat, nici infirmat de alte
izvoare. Pentru gandul lui Mihnea de a muta cAmpul de luptd, v.
Stoica Ludescu, p. 354.
www.dacoromanica.ro
Demnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659 215
40.000 de Tatari Impotriva lui Mihnea, si cu libertalea de a

Pfui dupa plat bogatille provinciei rasvratile: ,,Distrugeti si
devastati populatia si tara, si gustati bielsugul prazilor de
acolo". La asemenea veste e usor de lute les cum fiecare Tatar
se prefku In balaur cu sapte capele"; coborind cu iuteala spre
prmlantul fagaduin(ei; in putine ziic Vasluiul, Barladul, Ram-
nicul, Buzaul, Gherghila, Targovislea si Bucureslii Insenmaril
cu flacari popasurile drumului tor. In Muntenia multi osleni,
condusi de unii boieri, saturati de lupta si inspaimfintati de
sabia cea lung a Turcului, li iesirrt In inlampinare inchinan-
du)-li steag alb si calauzindu-i pe drunWri potrivile la Giur-
giul de unde nu plecase Inca Voevodul hain 1.
Na'valind In tabara ostenilor nepregaliti pentru asemenea
alac, Tatarii Ii risipirri usor, arunc5ndu-i in Dunare sau impras-
Iiindu-i prin codrii Invecinati ai Vlasiei. Mihnea stranse impre-
jurul situ call oameni va fi putul sa mai stranga si incercit
sa se relraga spre BucureslI. Dar Tatarii 11 urmariau de a,
proape, insotiti acum si de Turcii ce dadusera navala afara
din cetatea despresurala, si it ajunsera, probabil in ziva de 1 -iu
Decembre, pu locul in care cu atal antai dureroasii trebuia sa
fie a doua Infrangere a lui Mihnea, In smarcurile de la Ulu-
Omni, de-asupra carora slralucise. de o lumina apusit acum,
1.5isul sribiei lui Mihai 2. Lasand in man& urmaritorilor sapte
tunuri si douit morliere, si atiltia dintre ostenii srti prinsi sail
ucisi, de vremc ce se splunea di Ia srarsitul luptelor sale cu
Turcii pierdcrile muntene se ridicau la 5.000 de oameni 3, Dom-
nul Irehui sii-si grAbeasca mersul spire Bucuresti, si de acolo,
Para odihna, spre Targovisle; un sol al sau, pornit sa ceara
ajutor lui Rakoczy, se intalni in drum. spre Ardeal cu un trimes
al acesluia, manal si el spire Muntenia cu aceiasi misitme, cad
situa(ia lui lialiOczy nu era mai bunk decal a lui Mihnea 4.
Ga Targovisle gAndul sau era ,.s5 seaza pre loc si sa se
1 Antalffi, Calciforia lui Eulia, pp. 25-7.

2 Infrangerile lui Mihnea Ia Giurgiu si Calugareni sant aecunoscute
cronicarilor de tara; v., pentru a doua, Cioranescu, Documente, p. 178,
si Hurmuzaki, Documente, IXI, p. 164.
3 Quellen, VI, p. 138; alte izvoare (Szilagyi, Bellum, II, p. 568) dau
10.000 de morti, si non plura ",
4 G. Krauss, II, p. 19.
www.dacoromanica.ro
216 Al. Ciordnescu
bala cu Turcii. Iar dorobantii si seimenii si alle bresle sa sfa-

Mira ca sa nu sa bata cu Turcii, ea, de sa vor bate, vor rilpune
fara si vor pune in tail pose". Vii, In urma acestel intellopte
consfaluiri hotarira, fara in.doiala in Intelegere cu boierii lui
Mi Lulea, inintre cari se vor fi gasil oricand oameni pregatill
pentru asemenea sfaturi, sa-si prinda Do Maul si sii-1 dca pc
manile Turcilor, ca sa sfarseasca mai rapede cu aceste tulbu-
rari care sfaslau zadarnic Cara 1.
Mihnea se afla atunci, Impreuna cu credinciosul Gaudi si cu
opt stile de calane ardelenesti, lam zidurile manaslirii de la
Dealul 2; schnenii sai ii inchisera in manastire, si, strajuindu-1
cu strasnicie, asteptara sa soseasca Talaril, ca sa li-1 trimita in
dar. Ddninul petrecu astfel o zi sau doua br aceasta prinh
soare, pe cilnd Gaudi izbulise sa fuga, sau fusese izgonit cu
oamenii sai spre Ardeal. In cele din urma Milinea se intelese
cu paznicii sal, dandurlii si bani multi, si, cumparandu-si astfel
liberlalea, fugi printr'o usa secreta, poate grin sublerancle ce
conduceau din inanastire in oral; de acolo, inciirca'ndu-si in
graba averea, fugi peste lnunji, inipreuna cu Gaudi, si odalA
cu Constantin, care sciipase si el cu 'prilejul acesta; Mind
drumul Campulungului si irecand pe la Bran, pribegii ajun-
geau la 3 Dccembre la Rasn.ov 3.
In urma for jal'ul lataresc punea stapluire pe tara; trei zile
si trci noPti, in paduri, vii, stramtori, sate si locuri intarite,,
n'au mai lasal un fir de iarba crescand, un cocas cantalor.
Ostasii biruitori au jacmanit atatea Marfuri, vile si robi, 1ncat
asa ceva nu s'a mai intamplat niciodata". Ghica-Voda fu
primil fara nicio impotrivire de karit, de seimenii vanzalori5,
si mai ales de boierii din cari de data aceasta poate nieivaul
nu va fi luat drumul pribegiei odala cu Domnul, $i dintre cari
1 Stoica Ludescu, p. 354, mai pe larg la S. Nicolaescu, Letopiset,
p. 166; G. Krauss, II, p. 20; Cioranescu, Documente, p. 176.
2 ,,In un monastero greco" (Hurmuzaki, Documente, IX'. p. 164).
Ar putea sa fie si Stelea. Cf. si Krauss, II, p. 20.
8 Stoica Ludescu, p. 354; Krauss, II, p. 20; Cioranescu, Documente,
p. 176; Iorga, Studii si Documente, IV, p. 278.
4 Antalffi, Ceilatoria lui Lulia, p. 29; cf. Iorga, illanuscriple din
biblioteci straine, p. 61. Tatarilor li s'ar fi dat sapte zile libere spre
a jafui; Cioranescu, Documente, p. 177.
6 Stoica Ludescu, p. 354; Quellen, IV, p. 262.
www.dacoromanica.ro
mUlti ramaserg si In Divanul eel n.ou.; dupg cateva zile de

jar, Ta [aril se retrasera si ei, cu oarecare grabg., chemati do
luptele cu Moscovitii, si Litrand In urma for cateva zeci de
mii de robi de prin aceste partil. Ca un seam de ccia ce avea
sit fie aceasta domnie, inainle de a p'lcca, Turcii poruncira lui
Ghica sit pitritseascit TCtrgovistea prea apropiata de min* 5i
de ispitele ardeleinesti 5i crestine, si, daranfand'u-i Intgririle 5i
'Ana si zidurile mitnastirilor, sa-si mute resedinta la Bucuresli 2.
Trectind cu atala greutate peste hotar, gandul lui Mihnea

va fi fast fitrit indoialit a se intalni cu priel.enul situ din,
Ardeal, despre a citrui soartit nu mai stia nhnic dupit Infran-
gerea de la Batt le de Fier 3 $1 cu ajutorul lui sit stranga not
forte, cu care sit Incerce apoi o intoarcere in. Scatmul m,unlean,
lucru pe care 11 stiau de altfel si Turcii ce adusescrit pe Ghica 4.
La data Intritrii lui in Transilvania, Rakoczy era insa prea
departe, 5i intre anrandod se afla ostirea turceascit a pasei de
Tin-,Isoara, care, de allied, sperial de primejdia noun ce in-
Erase pentru el in Ardoal lanlpreung. cu Milmea, si lemindu-se
sit nu fie prins din cloud pg,rti do confederati 3, dote poruncg
de retragere, dupa ce Thai inliliu convocit nobilimea ardeleanit
la Medial, ca sit recunoascit in dicta pc Barcsai drepl principe,
51 sit -i jure credinta.
La Medial se arittarit insa attll de putini nobili, Melt nu se
putu injgheba cu ei o dicta; pasa se hotgri atu,nci sit -1 ica
1 Quelled, VI, p. 139; Antalffi, Ceilatoriu lui Luria, p. 29; Hurmuzaki,

Dccumente, IX1, p. 171; dupa Hurmuzaki, Frugmente, III, p. 230,
s'ar fi luat din Muntenia 50.000 de robi.
3 Se cum principe Rakoczio velle coniungere allatum". I. Bellilen,
p. 124. Cf. Krauss, II, p. 20: Als beide Waida dess Rakoezy niden-
lag vernehmen, kennen weder vor sich, noch hinter sich kommen".
4 Cu prilejul iutaluirii avute la Thrgoviste cu Calga Sultan, asa
neam inteles Ca, dacit acei [doi Voevozi: Mihnea si Constantin] intea-
devar au fugit in Ardeal, si acolo vor reusi sit adune ceva oaste, nu
se vor multAmi sit faca tulburari numai in Ardeal, ci vor cauta sit
rascoale si populatia Moldovei si a Tarii-Romanesti". Scrisoare faro
data a lui Gian-Arslan, la SzilAdy, Torok-Magyarkori Allam-Okmanytar,
III, p. 458. Pentru a para acestei primejdii, se concentrasera la Prut
Tatarii din Bugeac.
5 Krauss, II, p. 32; Szilagyi, Bellurn, 11, p. 568.
www.dacoromanica.ro
218 Al. Cioranescu
cu sine pc Barcsai la Tirdisoara, prma la primavara, cared,

primind intariri, ar fi urmat sg. se Intoarca si sa -1 a.seze din
nou in Ardeal, dar se induplca in, cele din thrmlil sa -1 lase,
supl paza a 1.500 de osteni turd, la Sibitu 1. Aoolo 11 ajunse
peste cateva zile, la 23 Decembre, Rakoczy, si, hotgrit sa sfar-
seasca de data aoeasta cu el, isi aseza arimata Imprejurul or*
sului, pentru un asediu care avea sa dureze cateva luni, farA
vre -un resultat2. Printre auxiliarii sgi ii fury de folds mai cu
samg cei 600 de Romani adunati de pupa 'de la Ciurila, pe
care unii 11 numesc, poate dupa numele satului, Chirila; ac,estia
asediara Deva si Huniedoara, si, prinzand pe contandantul
cetatii de aoolo, it adusera Rakoczy S.
Intre timp principele incerca sa castige si altfel domnia
pierdulA, intrand In tratalive secrete cu Barcsai cel inchis
in oral si pe care zbucidingrile principatului nu-1 facusera sa
uite tihna Mosiei de la Armenis, mule visa ca se va intoarce,
candva; de aceia el ar fi inclinat sa primeasca propunerile,
pe care i le fa'oca Rakoczy, si sa abdice in favoarea lui, dacit
nu 1-ar fi impiedecat Turcii, cari-1 paziau, si Sasii, imgrijorati
dc uringrile acestui act 4. Tot odatl. el fitcea o ulti.qua Incercare
de implicare cu Poarta, fggaduindu-i printr'un trimes special
plah. celor 500.000 de talon ceruti ca despagubiri de razhoiu.
De si Vizirul nu putea fi cu niciun chip imblanzit, Sultanul.,
obosit de atata framtantare, se arata dispus de data aoeasta sa
asculte ruggciunile lui, dar inamplarea facu sa ajungg. fn
acelasi limp la Conslanlinopol doi soli ai lui, Constantin Ser-
Iran la Cazaci, prinsi si expediati Vizirului de Domnul din.
Moldova; asupra for se ga'sira si uncle cereri de ajutor ale
lui Rakoczy, din care pricing KOprillil porunci sä se taie
capul trimiesului lui, pe cand curierii de la Cazaci erau span-
zurati 5.
Mihnea-Vodd cunostea in vrernea aceasta cele d'intgiu am'ara.-
chmi ale pribeOei. De la Rucar Constantin se despartise de el,
1 D. Kereszturi, pp. 138-9; Trauschenfels, p. 381.
2 Asediul e descris de Paul BrOlIfft, la Trauschenfels, pp. 381-193,
5i de I. Graflius, la I. Kemeny, Deutsche Fundgruben, II, pp. 148-233.
8 D. Kereszturi, p. 170; I. Bethlen, pp. 144-5; $incai, III, pp. 126-30.
b I Kemeny, Deutsche Fundgrubett, I, p. 332; Sincai, III, p. 128.
www.dacoromanica.ro
si se Infatisase cu cinzeci de oaimeni la intrarea Brasovului din

spre Strada Portii; orasenii insN. nu-1 lasara sk' intre, si merin-
dele de care avea nevoie ii hied trimese afara din oral 1. Mihnea
plea. la 5 Decedbre spre Codlea, ajuns fiind pe drum de un
trixnes al Sfatului din Brasov, care ii ceru achitarea color 3.000
de taleri, pretul tunurilor si al 'm'ortier4uluip, expediate lui la ce-
rere in luna trecuta2. Putinii credinciosi cari-I urmaserg piing
aculin, 11 prtrgsirg., si, rgmanand cu familiilc for la Brasov, aslep-
tarn sg. se linisteasca lucrurile din tall si sä se aseze noua
Downie, ca sg se poata intoarce 3.
Prindrea de care avura parte amandoi pribegii fu din celc
mai role. Din tabara turceasca, in care se afla pe atunci. Barcsai
triarJese poruncg. Brasovenilor sa-i princla cu orice chip, ca pc
niste prieteni ai lui Raltdczy si dusmani ai tarii4. La 23
Decembre primarul orasului, Mihail Hermann, priori de Ia
noul Domn din Muntenia o scrisoare asgmanAtoare 5. In urma
acestor indemnuri Mihnea fu, urmgril de aproape, atat de sill-
jilc orasenesti, cal si de unii particulari ademeniti de ra'splata
ce li se lAggduise; la 14 Decembre un oarecare Ivan Nemes
afland ca fostul Donut se dill prin partile Ciucului, se lull
dupa el cu treizeci de oameni calari, cu speranta de a-1 prinde;
Secuii insa isi aparara dupg. cuviinta musafirul, si izgonirit pc
urmgritori 6.
Mihnea Ikea in Ciuc accia ce Gaudi lama in avelasi Limp in
Faggras, in numele lui 7. Amandoi recrutau trupe noi, atat
pentru a-1 ajuta pe Rakoczy, cat si in nadejdea unci Inloarceri
in Muntenia, de vremle ce Turcii si Tatarii se retrgseserg." de
acolo. Ralacirile lui Mihnea in zilele urnriitoare ni sant insem-
nate doar prin cateva din popasurile lui. Cu putin. in urma, la
19 Decembre, el era la Ftigaras, cu nevasta lui tataroaic0;
I Quellen, VI, p. 131; Krauss, II, p. 20.
3 Ibid., p. 131.
4 Cioriinescu, Documente, pp. 178-9.
6 Iorga, Studii si Documente, 1V, p. 278.
8 Ibid., p. 31, care spune ca Mihnea mergea de la Sibiiu in Cmc,
ca sä strang armata. E o confusie cu intoarcerea lui mai tarzie;
directia drumului era cea inversa, de vreme ce Ia 14 Decembre era
in Ciuc, iar la inceputul anului 1660 Mug Sibiiu.
www.dacoromanica.ro
22) Al. Cioranescu
de acolo se Indrepta spre Sibiiu, unde Rakoczy aseza asediul

imprejurul orasului, si, lntalnindu-se cu principele, ramase
cateva zile la Selimberg, uncle se afla Inc a. la 3 Ianuar 1660x.
De langa Rakoczy pleck in in curand, vazand putinele sane
de izbanda ale fostului salt aliat, si, intelega.nd ea de acum,
inainte Craiul nici pe sine nu se poate ajuta" 2, se Indrepta
din nou spre partite secuiesti. La 18 Ianuar se afla la Vurpar,
de unde i5i continua drumul in directia Gheorghenilor 5; In
aceiasi epoca, la o data nedetenunnatil, a Host gazduit in castelul
de la Lazarea, care fusese al familiei Bethlen 4.
In tot timpul cat durara acesle pereginari, Milmea nu va
fi pierdut nadejdea unei glorioase mnloarceri in tara, nadejde
Incalzita si de pilda pribegiei asamanaloare a lui Mihai. Dar
prin altceva avea sä fie asamtanator sfarsilul sau cu sfarsitul
marelui erou, prin tradarea care a insotit raprunerea tor.
La 5 April 1660 si Constantin Serban si Mihnea se aflau
la Salmar; Constantin pofti in area zi pe fostul sau rival,
prieten astazi, infratiti hind prin Indepar'airea de scaun 5i
tara, la un Tulare 0804. Pranzul domnesc s desfasura in ve-
selia celor presenti, si, inlr'un Larziu Mihnea. Intoreandu-se de
acolo la casa in care 11 aslepta frumoasa lui tiitoare, fu gasit
inert a doua zi dimineata. Cum s'a neut acaasta, nu trebuie
sa ne intrebAm6`, declara cronicarul, speriat poate de primejdia
unei intrebari ca aceasta5; versiunea oficiala ce se raspandi
in urmla tristei intamplari fu ca pribeagul cazuse in urina
unui atac de apoplexie. Nilmic insa nu poate sä ascun.dil mana
care a turnat otrava in paharul lui Mihnea, yi care e a bunului
1 D. Kereszturi, p. 170; cf. Quellen, IV, p. 252.

9 Sincai, III, p. 131.
3 Kereszturi , p. 190.
4 I. Minea, U.n adapost ardelenesc al lui Rutu 111ihai-Vodci, in
Cercetari Istorice, V-VII (1929-1931), Iasi 1932, p. 349. La fel riitacia
in acest timp Constantin; la 10 Februar el stria lui Illikoczy din
Alesd, in judetul .,13ihor, declarand di merge, in slujba Milriei Sale,
la Cluj, si urandu-i bun succes la Sibiiu: Sil dea Dumnezeu sä fie
si acea cetate dupa pofta Ma'riei Tale, precum si auzim" (Monumeola
Hungariae Historica, XXIII, p. 661).
5 G. Krauss, II, p. 54; v. si Szalardi, la Sincai, III, p. 131; Iorga,
Studii $i Documente, IVI, p. 306; Documenle. Data e dupa Szalardi.
www.dacoromanica.ro
sau tovaras de ospat, Constantin, cu stirea si cu incuviintarea

Craiului prieten si confederat1.
Explicarea si folosul aceslei tradari nu stint ascunse. Cons-
tantin .cel exclus de Mihnea la intrevederea de langil Rucar,
si cu cateva luni inainte tinut la inchisoare de, el, nu avea ce
sa caute altecva la aceiasi masa cu el. Acum cand, cu venirea
prillnaverii, planuri not de Domnie ii inflorisera in mint;
Mihnea nu putea sa-i fie alloeva decat ceia ce ii fusese in
totdeauna: un rival ce trebuia inlaturat. Cele de urmard o arata
mai bine deecit price. Indata dupe aceasta moarle alai de neas-
teptata, si care simplifica atat de multe lucruri, Rakoczy lud
intreaga avere a lui Mihnea lute° stapanire atilt de exclusive,
incat mid biata lui sclava circasiana nu avu parte de mia de
ducati ce-i fusese fagaduila; mkkstenirea, evaluala la 100.000 de
galbeni unguresti, era dcstul de mare case indroptateasca omorul 2.
Constantin, scapat de rivalul la un tron care nu mai era
de, mult al lui, isi stranse oamenii, aclaugindu-i si cu cei re-
crutati. cu banii lui Mihnea, si, exact peste o lun.g de zile do
la ace! omor, intra in Muntenia pe la Caineni, ca casLigd
Domnia; nevrednicul Ghica fugi inaintea lui, parasindu-si pen-
tru doua saptaanani Scaunul de la Bucuresti; la 21 Maiu el
Sc intoarse cu ajutoare turcesti de peste Du.nare, si, fara a-1 mai
astepta, Constantin fugi din nou, farg lanipotrivire, peste munti,
pe la Timis. De acolo nu mai merse insa la fostul sa.0 prolec-)
tor, care in starea de atunci nu-i Inai putea fi de folds, ci trecu
prin Secuilme si prin.*Nordul Moldovei la Cazaci.
In urrna evenimentele se precipitara, si Ardealul deveni,
scena unei drame triste si pline de zbucium. In primavara,
Turcii apropiindu-se din nou, Rakoczy trebui se ridice asediul
zadarnic al Sibiiului, si la 23 Maiu 1660 se lovi cu pagfinimea
langa Cluj, intre satele Gilau si Fenes; urmarind in lupla o
capetenie dusMana, principele isi pierdu cusma, si o lovilura
in fruntea goala fl tranti de pe cal. Peste cateva zile el isi
1 Ca a fost otrAVita de Rakoczy, v. Antalffi, Ccildloria lui Celia, p.
33; cf. Dosoftei al Ierusalimului, p. 1205.
2 CiorAnescu, Documonte, p. 156; lorga, Studii si Docuniente, IV1,
p. 306; Hudita, Recueil, p. 134. ,, Vignacourt, °Meier francais, qui se
trouvait en Hongrie", §i care semneaza scrisoarea de acolo, nu poate
fi deck calugArul Vignacourt, cetit Ibignacourt, la Hurmuzaki, Docu-
mente, Supt. Ii, passim.
www.dacoromanica.ro
222 Al. Cioranesell
dedea sufletul la Oradea, unde fusese transportat, $i unde aler-

gase in grabli familia lui.
In locul lui se ridica, imfpotriva lui Barcsai cel sustinut de
Turci, un alt tampion. al crestiniitatii, loan KeMeny, de atiltea
on candidat la aceastrt domnie; lui ii cazu victims Acatitt
Barcsai, atras intr'o curs in Gheorgheni in vara anului urmator,
ucis Miselego, macelitrit apoi in mid farame $i ingropat cri-
neste in loc necuvenit $i In prat. Aoeiasi soartrt 11 pandia.
insti $i pe Kemeny, care cazu curand in urma intr'o ciocnire
cu Turcii, si al carui cap, Intpreuna cu al multor altor Arde-
leni, avea sa meargrt la Constanlinopol ca sä imblanzeascii
furia Marelui Vizir, ai sa paveze apoi plata divanului impa-
rrtesc, supl polcoavele tailor neinvinsului Padiph. far pesle
Wale aoestea se aprinse curan.d In'arOe incendiu al razboiului
austro-turc, atunci and monarhia crestind socoli ca e thnpul
sa Intre In luptd cu mai multe posibilitali de castig.
Din toll eroii aoestei Fungi $i intunccate dratmle, deprrlati si
ei de scena pie care avuseserd odinioara un tolt nu mai traiau.
atunci decat Domnii, maziliti impreund, dar pornili pe cal
diverse in pribegie, Ghoorghe Stefan $i Constantin Serban;
unui ratacilor la Viena $i printre Muscali, Mergand in cele
din urma sa-si des obstescul sfar$it supt cerul $a1licei, departat
si strain, $i rotors anlai tarzin sa se odihneasca in etiloria de,
la Cain; altul, incercfmduli Inca odata norocul armelor Irn.
Moldova, $i trrtind in urmr. in Polonia ani lungi de uhare, ca
sa potoleasort apoi supl o piatra necunoscuta deslinele unei
vieti de zbucium $i de aven.tura.
Din Mogenirea lui Mihnea s'ar parea ca nu mai ramrsese
astfel nimic pentru tara in afard de visul 'urit al unei rascoal
care costase prea scUmp, si in urma careia abia cu greu a
scdpat Muntenia sa nu vadd, in locul coroanei pe care o visase
acela, turbanul rasuc.it al unei pasale. Dari, dacd se iea In
considerare alitudinea unor Domni unnatori, dacd se cautr
originile Mai adanci ale politioii de duplicitate a unui Serban-
Voda Cantacuzino, care In tinereta lui a fost cel mai Whit:
Inviitroel al acestui Domfn, $i a unui Constantin. Brancoveanu,
daca se alrturd de istoria Domniei lwi povestea tradarii unlit
Dimitrie Cantemir, se va putea crede atunci ca, pe lfing o
inviorare trecatoare a idealului national $i creslin, Domnia lui
Mihnea a insemlnat, In istoria veacului sru, si o pada care .n'a
aims lipsits de urm41.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE.
ANTALFPI A., Calatoria lui Evil& Ce lel)? prin Moldova in anal 1659,
in Buletinul Comisiei Istorice a Romtiniei, XII (1933), pp. 3-36. ,
ARDELEANU I., Istoria diecesei romane greco-catolice a Oradei-Mari,

vol. I, Gherla 1883.
ARICESCU C. D., Indite de documente din Arhiva Statului, Bncu-
resti 1874.
BAJENARU N. C., Domnia lui Constantin-Vodd $erban, de la stabi-
lirea suprematiei lui Rakaczy asupra Tariff-Romtinesti pOnd
la mazilirea lui, in Arhiva, Iasi, XXXII (1925), pp. 196-221.
Pribegia lui Constantin-Vodd $erban, in Arhiva, Iasi, XXXIII
(1926), pp. 35-45 si 192-204.
0,, Natalia, a doua solie a lui Constantin $erban, In Arhiva, la91,
XXXIII (1926), pp. 145-7.
BALCESCU N., Romdnii of Fanariorii, in Magazin Istoric pentra Dada,
I (1845), pp. 115-21.
Postelnicul Constantin Cantacuzino, in Magazin Istoric pentru
Dacia, I (1845), pp. 380-411.
Buletin despre portretele principilor Tarii-Romtinesti si a Mol-
dovei, ce se afl'd in cabinetul de stampe de la Biblioteca
Regald din Paris, in Magazin Istoric pentru Dada, IV
(1847).
BARABAS D., Oklevelek Erdely Tdrtenetehez Udvarhelymegge Level-
tardb61, In Tortenelmi Tar, 1889, pp. 119-42 si 354-7.
BETHLEN I., Rerum Transylvanicarum libri IV [Amstelodami], 1664.
BEZA M., Urme ronuinesti la Muntele Athos, in Boabe de Graft,
IV (1933), pp. 577-603.
BITAY A., 0 Ore privitoare la pribcgia hfi Constantin-Vodd Ba.sarab
Carnal, in Revista !storied, XV (1929), p. 265.
BLARAMBERG N., Essai compare sur les institutions, les lois et les
moeurs de la Roumanie, Bucuresli 1886.
Essai sur les institutions. Eclaircissements et annexes, Bucu-
resti s. a.
BOLINTINEANU D., Mihnea-Vodit care-si taie boierii, in $ase drame
istorice, Bucuresli 1868.
BUCUTA I., Siipaturile de la Snagov. De vorbd cu d-I Dinu Rosetti,,
www.dacoromanica.ro
224 Domnia lid Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659
In Revisla Colegialui National Sf. Sava, VIII (1934), no. 5,

pp. 12-3.
BULAT T. G., Trei scrisori de la Mihnea -Vodei Radu, in Revista Isto-
Flea , XIII (1921), pp. 307-11.
CALINESCU G., Alcuni missionari italiani nella Moldavia, nei secoli
X1711-XVIII, in Diplomatarium Italicum. Documenti raccolli
negli archivi italiani, Roma, I (1925), pp. 1-223.
CANTACUZINO M., Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. lorga, Bucu-
resti 1902.
CARCALECHI Z., Biblioteca Romaneasca, Buda 1834.
CHINDEA T., Contributii la istoria Romani lor din Giurgeul Ciucului;
Gheorgheni 1930.
CIORANESCU A., Documente privitoare la Domnia lui Mihail Radu
(Mihnea Ill), in Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei,, XIII
(1934), pp. 25-180.
COSTIN M., Letopisetul Tarii Moldovei, la 3I. Kogalniceanii, Letopi-
pise(cle Moldaviei $i Valachiei, vol. I, Bucuresti 1872, pp.
243-373.
DENSUSIANU N., Raport asupra cerceteirilor Ideate in bibliotecile
$i arhivele din Ungaria $i Transilvania, de la lunie pans la
Decembre 1879, in Analele Academiei Romane II, 1 (1879-80),
pp. 192 223.
DES NOYERS, P., Lettres pour serail. a Phistoire de la Pologne et
de Suede de 1655 a 1659, Berlin 1859.
[DOGIEL], Codex diplomaticus Regni Poloniae, vol. I, Vilnae 1758.
DOSOFTEI, PATRIARH AL IERUSALI31ULUI, latopla 'rept t i v iv
Isposok6p.otc itarptapxsuacimov, Bucuresti 1715.
ENGEL I. CHR., Geschichte der Moldau and Wallachey, vol. I,
Halle 1804.
ERBICEANU C., Cronicarii greci cari au scris despre Romani,
Bucuresti 1888.
ESARCU C., Documente istorice clescoperite In arhivele Ballet, in
Global, I (1878), pp. 545-52, 561-8, 578-83, 593-602; si separat,
Bucuresti 1878.
FESSLER IGN., Geschichte der Magyaren, II Auf lage, vol. IV, Leipzig
1877.
FIEDLER JOS., Die Relationen der Botschalter Venedig.s Ober Deutsch-
land and Oesterreich im siebzehnlen Jahhuntlert, II, in
Fontes Rerum Austriacarum, II. Abtei lung, Diplomataria et
Acta, vol. XXVII, Viena 1867.
FILITTI I. C., Din arhivele Vaticanului, vol. I, Bucuresti 1915.
Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti 1919.
FOTINO D., latopErz r ream. Lottac, vol. II, Viena 1813.
1 Istoria generalci a Daciei (trad. G. Sion), vol. II, Bucuresli 1859.
FURNICA D. Z., Din istoria comer(ului la Romani, Bucuresti 1908.
GANE C.. Trecute vieli de Doamne $i domni(e, vol. I, Bucuresti, s. a.
GERGELY S., 11 Ilakoczg Gyorgy kazdelmei tortenetehez (Graf Teleki
www.dacoromanica.ro
llibIlografie 22t
,M. hoszufalusi leuellardb61), In TOrtaelmi Tor, 1893, pp.

323-41.
GERGELY S., Teleki Mihaly leuelezese, vol. I, Budapesta 1905.
GHIBANESCU G.. Gligori Gillet', in Arhiva. Iasi. XII (1901). pp. 378-84.
Divanurile domnesti din Muntenia $i Moldova fn secolul XVII
(1654-1660), in Arldva,'14, XXVIII 1921), pp. 37-48.
,4 Surete $i izuoade, vol. VI, Iasi 1909; vol. VIII, Iasi 1911.
GHICA PANT., Mamie Vislier Candescu, in Revista Contemporand, I
(1873), pp. 71-82, 167-79, 268.85, 347-67.
GOOSS RUD., Oeslerreichische Staatsvertrage. Fiirstentum Sieben-
burgen, Viena 1911.
GUALDO PRIORATO GALEAZZO. Storia di Leopoldo Cesare, vol. I,
Viena 1670.
HAMMER J., Geschichte des Osmanischen Rtichs, vol. III. Pesta 1835.
HASDEU B. P., Dare de samd des pre o excursiune stiinn lied in Tram-
siluania, in Columna lui Traian, V (1874), pp. 125-35.
Archiva 'storied a Romdniei, vol. I, Bucuresti 1865.
Magnum Etymologicum Romaniae, vol. I, Bucuresti 1893.
HUDITA I., Recueil de documents concernant l'histoire des pays
roumains, Iasi 1929.
HURMUZAKI E., VON, Fragmente cur Geschichte der Rumtinen, vol.
III, Bucuresti 1884.
Documente priuitoare la istoria Romdnilor:
,, 14 Vol. I, partea I (1650-1699). Documente adunate de E. de
,
Hurmuzaki, Bucuresti 1878.

Vol. V, partea II-a (1650-1699). Documente adaose de Aca-
demie, Bucuresti 1886.
Vol. IX, partea I-iu (1650-1797), Bucuresti 1897.
» Vol. XIV, partea 1-iu (1920-1716). Documente grece.ti, publi-
cate de N. lorga, Bucuresti 1915.
,, Vol. XV, partea a II-a (1601-1825), Documente din arcliivele
ardelene, publicate de N.c4orga, Bucuresti 1913.
)1 Suplement I, vol. I (1518-1780). Documente culese de Gr. G.
Tocilescu si A. I. Odobescu, Bucuresti 1886.
IONESCU D. G., Tratatul fneheiat de Gheorghe Stefan cu Basil in
1656, in Revista 'storied Romdnd, III (1934), pp. 234-47'.
IONNESCU-GION G. I., Istoria Bueurestilor, Bucuresti 1899.
IOIIGA N., Manuscripte din biblioteci striiine relativa la istoria Ito-
mdnilor; al doilea memoriu, in Analele Academiei Romdne,
Memoriile sec(iunii istorice, II, 21 (1898-9), pp. 1-107.
/I Socotelile Sibiiului, in Analele Academici Romdne, Memoriile
sec(iunii istorice, II, 21 (1898-9), pp. 271-302.
Socotelile Brasovului, in Analele Academiei Romdne, Memoriile
sec(iunii istorice, II, 21 (1898-9), pp. 109-210.
Steagul lui Mihnea-Vodei Radu, in Analele Academici Romane,
Memoriile sec(iunii istorice, II, -36 (1913-4), pp. 529-40.
2, Douii contributii la Istoria bisericeasca a Romdnilor, in Ana-
15
www.dacoromanica.ro
226 Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658 -1659
Idle Academiei Romane, Memoriile sectiunii istorice, II, 38

(1916), pp. 461-84.
IORGA N., Noi acte romanesti la Sibiiu, in Ana lele Academiei Romane,
Memoriile sec(iunii istorice, III, 7 (1927), pp. 93-101.
$7
Geschichte des rumanischen Volkes, vol. II, Gotha 1905.
9, )7
Scrisori de boieri. Scrisori de Domni, ed. II, VAlenii-de -Monte
1925.
Acte rontanesti din Ardeal, in Buletinul Comisiei Istorice a
Romaniei, II (1916), pp. 177-272.
Mihnea-Voda cel Rau si uciderea boierilor munteni, In Revista
!storied, V (1919), pp. 163-70.
1) Din pribegia lui Gheorghe Stefan -Voda, in Revista !storied,
IX (1923), pp. 97-103.
l Istoria (aril prin cei mici, in Revista Istorica, VII (1421),
pp. 26-62.
)7 Portretele Domni lor Romani, Sibiiu 1933.
,
lstoriile Domnilor Tdrii-Romanesti (cronica anonimii a Mun-
teniei, editata supt numele lui Constantin Filipescu), Bucu-
resti 1902.
$
Studii si Documente:
Vol. I-II, Bucuresti 1901;
Vol. IV, Bucuresti 1902;
Vol. V, Bucuresti 1903;
Vol. VI. Bucuresti 1904;
Vol. XXIII, Bucuresti 1913.
., Acte si fragmente, vol. I, Bucuresti 1895.
ISTHWANFI N., Regni Hungarici Historia Continuata. Coloniae Agrip-
pinae 1724.
KATONA S., Historia critica regum Ilungariae, vol. XXXIII, Buda 1804.
KEMENY JOS., Deutsche Fundgruben zur Geschichte Siebenbargens,
vol. I-II, Cluj 1840.
KERESZTURI D., Ada dierum sub quibus illustrissimi principes G.
Rakoci et A. Barcsai infra et extra ciuitatem Szeben super
regimine Transglvaniae contendunt, ed. Karl Albrich, in
Archie des Vereines far Siebenbargische Landeskunde, Neu°
Folge, XIX (1884), pp. 126-325.
KOGALNITCHAN M. de, Histoire de la Valachie et de la MoldavieA
vol. I, Berlin 1837.
KOGALNICEANU C., Tab lou genealogic si cronologic at Basarabilor,
Bucuresti 1912.
KRAUSS G., Siebenbargische Chronik vol. I-II, in Fontes Rern,nt
Austriacarum, I. Abteilung, Scriptores, vol. III-1V, Viena 1862-4.
LAVISSE E. si RAMBAUD A., Histoire generale des peuples, vol. V,
Paris 1895.
LECCA 0. G., Genealogic a 100 de case din Tara Romaneascd si Mol-
dova, Bucuresti 1911.
www.dacoromanica.ro
Bibliografie 227
LEFAIVRE ALB., Les Magyars pendant la domination ottomane,

vol. II, Paris 1902.
LEBRECHT M., Siebenburgische Fursten, vol. II, Sibiiu.
[LUDESCU S.], Istoria Tdrii Romtine$11, in Magazin Istorie pentru
.Dacia, IV (1847).
MAILATH J., Geschichte der Magyaren, vol. V, Viena 1831.
MANO C., Documente din secolele al XVI-lea-XIX-lea, privitoare la
familia Nano, Bueuresti 1907.
MARMELIUC D., Figuri istorice romonesti in ctintecul popular al
Romdnilor, in Analele Academiei Romane, Nemoriile sec(iunii
literare, II, 37 (1914-5), pp. 73-124.
METE$ $T., Orawl Cluj asediat de ostirea romdneascii la 1658, in
Revista Arhivelor, I (1924-6), p. 295.
Mosiile Domnilor si boierifor din Wile romcine in Ardeal si
Ungaria, Arad 1925.
MINEA I., Pierderea Amlasului si Rigdrasului, in Convorbiri lite-
rare, XLVIII (1914).
MINEA I., Un adcipost ardelenesc at lui Radu Mihai-Vodci, in Cerce-
tciri Istorice, V-VII (1929-31), Iasi 1932, p. 349.
MOIS1L C., Medalia lui Mihai Viteazul, in Buletinul Societaiii Numis-
malice Romane, XV (1920), pp. 1-20.
Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae (Erdelyi Orszaggyillesi
Embekek), ed. Al. Szilagyi, vol. XI-XII, Budapesta 1886-7;
Mont menta Hungariae Historica, Diplomatarh, vol. XXIII (OkmOny-
tar II. Rok6ezy Gyargy, Diplomacziai tisszekeitteteseihez), ed.
Al. Szilagy, Budapesta 1874.
MOTOGNA V., Douci scrisori ale lui Gheorghe Stefan, in Revista Isto-
rica, XII (1926), pp. 314-20.
MULLER H., Zur Geschichte des Rcpser Stithles, III, in Archie
des Vereines fur Siebenburgische Landeskunde, Neue Folge,
XXXVII (1902).
Nachricht von des Keinigs Carl Gustav der Scluveden Abgeordneten
in der Ottomanischen Porten Negotiation, s. 1., 1657.
NANI BATT., Historia della Republica Veneta, vol. II, Venetia 1679.
NASTUREL P. V., Genealogia Ncistureilor, in Revista pentru Istorie,
Arheologie $i Filologie, XI (1910), pp. 27-71 si 282-336.
NECULCE I., Lelopise(ul Moldovei, ed. Al. Procopovici, v611 I, Cra..-
iova 1932.
Newer Polnischer Florus, Nurnberg 1666.
NICOLESCU ILIE, Din genealogia familiei Golescu, in Noua Re-
uistd Romeincl, 1901, vol. IV, pp. 331-6.
NICOLAESCU STOICA, Letopiseful Tarii-Rumanesti, in Revista pentru
Istorie, Arheologie si Filologie, XI (1910), pp. 77-186 qi
347-55.
Petru-Voda eel Tan& $i Petru-Vodit Schiopul, Bueuresti 1915.
NISTOR I., Contribulii la relatiunile dintre Moldova $i Ucraina, in
www.dacoromanica.ro
228 Domnia lui Mihnea III (Mihail Radu), 1658-1659
Analele Academiei Romtine, Memoriile secliunii istorice, III,

13 (1932-3), pp. 185-221.
NITRI MAUR., Ragguaglio dell'ullimc guerre di Transiluania e d'Un-
garia, Venezia 1666.
OBEDEANU C. V., Danciul Part liana, in Arhivele Olteniei, VII (1928),
pp. 118-20.
Oriel as rediuivus et continuatus, vol. II, Franckfurt am Mayn 1665.
PAPADOPOL-CALIMAH AL., Des pre Gheorghe Stefan Voevod, Dom-
nul Moldovei, Bucuresti 1886.
PAPIU-ILARIAN AL., Tesaur de Monumente Istorice, vol. III, Bu-
curesti 1864.
PASEK I. CHR., Menzoires trad. de R. Cazin), Paris s. a.
PAUL DIN ALEP, Calatoriile patriarhulai Alacarie (lrad. Emilia Cio-
ran), Bucuresti 1900.
PAVELESCO E., Georges II likkaczy, Iasi 1924.
Queilen zur Geschichte der Stadt Brass&
Vol IV, Brasov 1903;
Vol. VI, Brasov 1915.
Relazione dell' aggiustamento seguito Ira l'arzni Polacche e Transits
vane, Venezia et Bologna 1657.
RICA UT H., Histoire des trois derniers empereurs des Turas, vol.
II, Paris 1682.
ROBESCU A. F., Cartes de hotarnicie a mosiei Ganjoua-Comosten1
si Ghighera, din districtul Doll, Bucuresti 1892.
SATHAS C., Biblioteca graeca medii aevi, vol. III, Venetia 1872.
SEVEREANU Dr. G., Monetele lui Dabija -Vodd (1661-1665) si ale
Zni Mihnea -Vodd Radul (1658-1660). Varietal( inedite, in Bu-
letinul Societa(ii Numismatice Romane, XVIII (1923), pp.
103-9.
SINCAI G., Cronica Romani lor si a mai multor neamuri, vol. III,
Bucuresti 1886.
STURDZA D. A., Memoriu asupra numi.smaticei romanesti, in Analele
Academiei Romane, I, 10, parka a II-a, pp. 155-72; aceiasi
Intr'o forma deosebila (Conferirga d-lui D. Sturdza asupra
numismaticei romane), in Global, I (1878) pp. 517-20 sti
533-9, si (Des pre importanta numismaticei romane), in Con -
vorbiri literare, XIII (1878), pp. 101-7 si 117-26.
3) 3. Memoriu asupra portretelor Domnilor rorneni, in Cplumna
lui Traian, V (1874), pp. 217-24; si in Analele Academiei
Romane, I, 7 (1874), pp. 133-56.
SZILADY ARON si SZILAGY AL., Torok-Maggarkori Allam-Okmanytar,
vol. III. Pesta 1870.
ISZADECZKY LAJOS, Szekely Okleuelicir, vol. VI, Cluj 1897.
SZILAGY AL., Frank Andres orszaggyalesi tudesitasai es naplejegg-
zetei (1657-1661), in Tortenelmi Tar, 1888, pp. 35-63.
Leuelek es okiratok II. Rakoczy Gyargy Fejedelem diploma-
cziai osszekcittetesei tartenetehez, in Tartenelmi Tar, 1889.
www.dacoromanica.ro
Bibilografie 229
SZILAGYI AL., 11. Rakoczy Gyargy leuelei Rhedei Ferenczhez, Tarte-'

,nelmi Tar, 1892, pp. 96-126.
,, Be llum Boreo-Orientale (Era ly es az eszak-keleti haboru),
ivol. II, Budapesta 1891.
TEODORESCU G. DEM., Poesii populare ale Romani lor, Bucuresti
1885.
TEUTSCH G. D., Geschichte der Siebenbarger Sachsen, ed. III, vol.1V,
Sibiiu 1877.
TIlEINER AUG., Monuments historiques relatifs aux re.gnes d'Alexis
Michaelowicz, Feodor III et Pierre le Grando Czar*: de
Russie, Roma 1859.
TOCILESCU G. GR., Documente istorice inedite, in Fouia Socielii(ii
Renasterea, I (1874), pp. 87-8.
TRAUSCH JOS., Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, vol. II, Bra-
sov 1848.
TRAUSCHENFELS E. VON, Deutsche Fundyruben zur Geschichte Sie-
benbargens, Neue Folge, Brasov 1860.
Ungarische (Neue) and Siebenbargische Chronick, Franckfurt am
1Mayn 1664.
URECHIA V. A., Un document important, in Ateneul Roman, I (1894),
pp. 161-3.
VAILLANT J. A., La Romanic, vol. II, Paris 1844.
VALIERO A., Historia della guerra di Candia, Venetia 1679.
\ ELLESCU $T., Feciorul Bunului Udrea, in Reuisla literara, XXIII
(1902), pp. 14-6 si 25-8.
VLADESCU N. M., Din trecutul boierimii romanesti, Vel Comisid
Serban Parvu Vliidescu, in Reuista Archiuelor, I (1924-6).
WAGNER Fli.,Historia Leopoldi Magni, vol. I, Augustae Vindelioorum,
11719.
WIBLING K., Diplomacziai Okmangok II. Rakoczy Gyorgy uralkodasa
tortenetehez, in 7'ortenelmi Tar, 1893.
WIDEMAN ELIAS, Comitium gloriae centum qua sanguine qua vir-
gule illustriurn heroum, [Auguslae Vindelicorum], 1652.
XENOPOL A. D., Istoria Romanilor, ed. III, vol. VII, Bucuresti [1929].
ZINKEISEN, Geschichte des Osmanischen Reiches in. Europa, vol.
IV, Gotha 1856.
ZOTA S. de, 0 colectic veche de spite de ream; II, A doua solie
a lui Constantin $erban Voeuod, o ilfovila?, iu Revista Isto-
rica, XIII (1927), pp. 47 51
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagi um
IDocumente din arhivele polone relative la istoria Romanflor (secolele

XVI-XIX), de Ch. Duzinchevici . . . 1
Domnia luf Mihnee III (Mihail Ruin) 1658-1659, de Al. Ciordnescu . 49
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIILE COMISIEI ISTORICE A ROMANIEI
L Mironis Costin! Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone principe

(Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron-Voda incoace
[1595-16611). Traducere Latina contemporana, editata de Dr. Eug.
Barwinski, Bucuresti 1912, XXVI + 228 pp. in 8°, lei 100, ed. de
lux lei 150.
2. Cronica expeditiei Turcilor In Moreea, 1715 (Chronique de l'expddition

des Turcs en Morrie), atribuita Int Constantin Diichiti ¢i publicat5 cu
traducere francesa de N. lorga, Bucuresti 1913, XVI + 228 pp. in 80,
lei 100, ed. de'lux lei 150,
3. Letopisetul Tarn Moldovei de la Istratie Dabija panA la domnia a

doua a Int Antioh Cantemir, 1661-1705, editat de C. Giurescu,
Bucuresti 1913, 112 pp. in 8°, let 50, ed, de lux lei 75.
4. Documentele lui Stefan -cel-Mare, publicate de I. Bogdan, Bucurest

1913, Vol. I, XLVI + 518 pp. in e°,: lei 200 (cartonat lei 250, legat
in piele flexibilh lei 300, legat lei 320).
Vol, II, XXII + 612 pp. in 8°, aceleasi preluri.
5. Miron Costin, De neamul Moldovenilor din ce fait an

iesit strA-
M0fii lor. Editie de C. Giurescu, Bucuresti 1914, LVI + 64 pp. in
8 °, le1;50, ed. de lux lel 75.
publitata de Sextil Pup.'
6. Diaconul Cores!, Carte cu invataturfi (1581),
caeu ci Alexie Procopovici, vol, .1: textul, Bucuresti 1914, X/I+566
pp. In 8°, lei 200, ed. de lux lei 259.
XVI si
7. Psaltirea Scheianii, comparati cu celelalte psaltiri din sec.
XVII traduce din slavoneste, ed. critics de I. A. Candrea, Bucu-
resti 1916,
Vol. Is Introducerea, CCXX VIII pp. In 80 si unsprezece planse
Vol. II. Textul Si glosarele, 522 pp. in 8°. Se vdnd nurnai amdn-
doua volumele la un loc., ed. obisnuita cu 300 lei, ed. de lux cu
400 lei,
(1350-1595), intocmit
8, Letopisetul Tarn Moldovei pAnii la Aron-Vodii
logolatul si altii, de Simion
dup8 Grigore Ureche vornicul, Istratie
Dascalul. Editie de C. Giurescu, cu o prefata de I. Bogdan, Buon-
resti 1916, XVIII+ 304 pp. in 8°, lei 100.
www.dacoromanica.ro
9. Buletinul Comisiei istorice a Romaniei, publicat de I. Bogdan §i
' apoi de N. Iorga:
(cu articole de D. Russo, I. Bogdan, C. Giurescu
Vol. I
siI. Bianu), Bucuresti 1915, VIII + 344 pp. in 80, lei 150.
10. Vol. II (cu articole de D. Russo, C. Giurescu si N. Iorga),
Bucuresti 1916, VIII + 272 pp. in 80, lei 100. .
11. >7 Vol. III (cu articole de C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu

§i N. Iorga), Bucuresti 1924, XII + 172 pp. in 80 si 2 planSe,
. lei 50,
12. Vol. IV (cu articole de -Iuliu Marinescu, I. Tuducescu si
N. Iorga), Velenii-de Monte 1925, IV -I- 225 pp. in 80 si 1
plat*, lei 75.
13. >5
Vol. V cu articole de C. C. Giurescu si N. Iorga), Valenii-
de-Munte 1926, IV+ 320 pp. in 80, lei 130.
14. Vol. VI (cu articole de N. Iorga), VAlenii-de-Munte 1927,
150 pp. in 80, lei 75.
15. vol. VII (cu articole de P, P. Panadescu, Iulian Marinescu
si Visarion, episcopul Hotinului), Valenii-de-Munte 1928,
XXXI + 120 pp. in 80, lei 75.
16. '', Vol. VIII (cu articole de N. Iorga, G. Papacostea, I. Rau-
tescu si t Iulian Marinescu), VAlenii-de-Munte 1929, 152 pp,
in 80, lei 75.
17. Vol. IX (cu articole de G, D, Florescu, Preotul I, Ra'utescu
N. Iorga si Maria E. Holban), Valenii-de-Munte 1930, 198
pp. In 80, lei 100.
18. Vol. X (cu articole de N. Iorga si Constantin si Marcela
Karadja), Valenii-de-Munte 1931, 140 pp. in 80, lei 100,
19. If Vol. XI (cu articole de N, Iorga), Valenii-de-Munte 1932,
104 pp. in 80, lei 75,
20. Vol. XII (cu articole de dr. Andrei Antalffy, N. Iorga si
Pr. Joan Rautescu), Valenii-de-Munte 1933, 184 pp. in 80,
lei 100.
21. Vol. XIII (cu articole de dr, Andrei Antalffy, Al, Clora-
neScu si Aurelian Sacerdoteanu) Valenii-de-Munte 1934, 200 .
pp. In 80, lei 100.

22. Album paleographique moldave, documents du. XIV-e, XV-e et XVI-e
siecle, recueillis par t Jean Bogdan et publies avec une intro-
duction et des résumés par N. Iorga, avec le concours de
MM. R. Caracas, C. Marinescu et C. C. Giurescu; Bucarest,
Libr. Pavel Suru, 1926; Paris, Libr, J. Gamber, Lei 1000.
Publica(iunile Comisiei istorice a Romdniei se gdsese. de udnzare la

librdriile CARTEA ROMANEASCA .Si P. SURU din Bacuresti.
Pretul ; 100 lei,

www.dacoromanica.ro

BCIR, T. 14-1935

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCIR, T. 14-1935

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I'

Tiparul qezdmantului tipografic Dating RomAneasce

DOCUMENTS DIN ARHIVELE POLONE RELATIVE

S'a scris in ultimul limp destul de mult asupra legaturilor

Din acest motiv socolim ca publicarea de documente e no=

' P. P. Panaitescu, Planurile lui loan Cdmpineanu pentru unitatea na-

ronMni, caci nu mai ramble nicio indoiala ca trimiterea In

vechii si batranii Dacii". Proiectul lui Ghica de conlucrare

rusofil 1. In scrisoarea adresata lui Czartoryski la 10 Decembre

sprawach pilnjch mown, w czjin prossimj aby mu byta we

sigura din Constantinopol ca Imparatul turcesc nu vrea sa

Domniei Sale domnului Andrei Taranowski, 1pdharnic de

mai avand altezva de scris, recomandam a doua oar§- bunk-

Biblioteca Czartoryski, ms. 493.

' M. Sieniawski, castelan de Gracovia, Mare Hatman at Coroanei, staroste

que nous n'avons pas encore trouve gnarlier pour avoir ou

fovea, et in mei membriam hti dignetur, praebehs mill] hi

Iucundissimas Eccellenliae Vestrae Literas per Nobilem Ale-

menlissimi ad Sedern Principalus Valachiae accedo. Succedit

rum instrumenlorum ornamentorunique Metropolitanae Eccle-

vices reddcre. Jn quorum fidern praesentes sascripsimus, let

Dominationis Vestrae de dato 5 Aprilis, oonspicua vicinalis

praevidere mihi licuisset statum incertum et perplexum, quo,

tione constantinopolitana paucis ab hint minis super ipsis

tiosissimus, me iterum ad hunc Moldaviae Principatum usque

Adresa : Celsissimo Principi Domino de Radzivil, Marschallo

federatie 1, de oare cc cu. fiecare putere vecind [vreal sd pas-

dicet mihi rogo quinami sit unus, el comprobet si poterit, ut

libus Varsaviae,, nihilque pariter actum est. Hinc non. extra-

trae eidem perutileml esse judicavi, ac persuasus sum in sun

l'esperc, je la prie de me l'envoier par le retour de l'expres,

devoir rendre de sa ootle-part, apres ait mis au not

' Se pare c9 scrisoarea e adresata lui Witte.

casibus affirmanuus his, sumlmb vicinalis anriciliae earldom per-

Le vieux Prince de Potemkin s'est en mauve tems beaucoups

Pena de Constantinople, le 25 Octobre 1791.

4). Le ferman des pdtres transilvains.

Pers. de Constantinople, le 12 Novembre 1791.

Pero. de Constantinople, le 25 avril 1792.

enciens Traites, qui out occupees les premieres places de

par les princes. Les avantages de ce mioyen split quey pe0

de celle des leurs voisins, ecarta les naturels du Pays de la

si dans ce cas elle proposeroit d'envoyer sets troupes en Mol-

vine, it taut en un mot ces cinq provinces a in fois, qui 'mutes ,

mouvement pouvant avoir lieu ce printeanps, cominVe au prin-

Nous avons demande aussi que le Prince C... intervint encore

que si vous les realisez it ne poura en super que du hien

qu'ils jugeront neoesSaires. Si non, ilors ne connaissant pas

fournis par le corps des Cosaques du Sultan seraient pousses

Originalul acestui project, in limba polona, ibid., fol. 203-207.

DOMNIA LUI MIHNEA III

1 E explicarea documentelor publicate In Buietinul" precedent.

nea cu multa asprime. Om MA de nice o frica de Dumnezen,

1 M. Costin, Letopise(ul Moldovei, in Rogalniceanu, Letopi-

de a fact sa. prospere in Cara elementul grecesc1. Vaillant, care-1

In istoriografia moderna au contirmat sa circule aceleaali

rasufla sand poate In sfarsit sa anunte ca Moldoveanul si

1 Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Romdnilor, vol. IX1,

tornice aceia ce pentru Inain.tasul situ fusese un adevar tre-

Cad, Infatisata Ona acum ca o aparitie care rupe sirurile

Craiova 1932, pp. 126-7,

nea, al carui ggnd Serban voise sd-1 desavarseasca, si a carni

Caci, dupa cum spune cronicarul, Raooti, om tanar, in