Menţiuni documentare privitoare la acte emise de cancelaria lui Alexandru

cel Bun, în volumul In Honorem Ioan Caproşu, volum îngrijit de Lucian

Leuştean, Maria Magdalena Székely, Mihai-Răzvan Ungureanu şi Petronel
Zahariuc, Editura Polirom, 2002, p. 110–130

INTRODUCERE

În demersul nostru a plecat de la convingerea că nu doar activitatea

cancelariei din timpul domniei lui Alexandrul cel Bun, dar chiar şi alte
aspecte ale organizării instituţionale, în general, sau ale vieţii economice şi
sociale pot fi cunoscute mai bine prin intermediul identificării unor
documente a căror emisiune în acea domnie este atestată doar în acte
ulterioare. Mai mult chiar, analizând conţinutul unora dintre menţiuni, pot fi
surprinse şi realităţi anterioare acestei domnii mergând până către jumătatea
veacului precedent.
Lucrarea a avut drept sursă izvoarele documentare publicate în marile
colecţii Documente privind istoria României şi Documenta Romaniae
Historica, apelînd însă şi la comentariile de text cuprinse în lucrările lui
Gheorghe Ghibănescu, Ioan Bogdan şi Mihail Costăchescu. O corectă
identificare a menţiunilor nu s-a putut face decât printr-o riguroasă urmărire
a curgerii proprietăţii, prin urmare a unor sondaje genealogice. La o primă
imprisie, având în vedere sursele utilizate, ar părea că acest studiu nu aduce
mari noutăţi, dar considerăm că lucrări de acest gen, axtinse şi asupra
perioadei ulterioare domniei lui Alexandru cel Bun, pot, cel puţin, duce la o
reconsiderare, din punct de vedere cantitativ a activităţii de cancelarie.
 2

MENŢIUNI DOCUMENTARE PRIVITOARE

LA ACTE EMISE DE CANCELARIA
LUI ALEXANDRU CEL BUN
Studiu introductiv

Scopul lucrării nostre este acela de a releva, prin identificarea unor

acte din vremea lui Alexandru cel Bun1păstrate doar în menţiuni
documentare ulterioare, gradul de organizare la care a ajuns serviciul
scriptural, pe parcursul a peste trei decenii, la sfârşitul cărora s-a putut
considera că şi din punct de vedere instituţional, statul moldovenesc era
deplin întemeiat2.
În domeniul scrisului de cancelarie 3,ca, de altfel, şi în alte segmente
ale organizării statale, Alexandru cel Bun nu a fost un novator, ci doar acela
1 ?
Studiul are la bază exclusiv izvoarele documentare interne publicate în
colecţiile: Documenta Romaniae Historica, A, Moldova, în continuare se va cita
DRH, A, şi Documente privind istoria României, A, Moldova, în continuare se va
cita DIR, A.
2 ?
Cea mai temeinică lucrare monografică asupra domniei lui Alexandru cel
Bun o datorăm lui C. Cihodaru, Alexandru cel Bun, Iaşi, Ed. Junimea, 1984, 335
p; lucrare precedată de o
câteva încercări de surprindere a unor aspecte cu caracter general ale acestei
domnii: N. Iorga, ~n jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun, în “An. Acad. Rom.”,
M.s.i., s. III, t. XIII (1932); P. P. Panaitescu, Alexandru cel Bun. La cinci sute de
ani de la moartea lui, Bucureşti, 1932; Ion Nistor, Alexandru cel Bun cu ocazia
aniversării a 500 de ani de la moartea lui. Cernăuţi, 1932 şi Locul lui Alexandru
cel Bun în istoria civilizaţiei creştine, Cernăuţi, 1932; C. Bobulescu, Pentru
pomenirea lui Alexandru cel Bun, Chişinău, 1934; Emil Diaconescu, Alexandru
cel Bun, Bucureşti, 1968; Emil Diaconescu şi Dumitru Ma-tei, Alexandru cel Bun,
Bucureşti, 1979.
 3

care având o lungă domnie şi profitând de o relativă stabilitate a factorilor

de politică internă şi externă4a reuşit să dea contur definitiv căutărilor în
domeniul organizării instituţionale sesizabile încă de la întemeierea
Moldovei. S-a remarcat că bazele funcţionării cancelariei, sub forma în care
o va prelua şi înbunătăţi Alexandru voievod, au fost puse în vremea tatălui
său, Roman I, când se regăsesc suficiente elemente care atestă transformarea
serviciului domnesc cu caracter personal şi condiţionat din perioada
anterioară într-un oficiu de cancelarie cu funcţiune permanentă 5. În aceste
condiţii, la capătul unui susţinut proces de instituţionalizare a statului, s-a
aflat inevitabil şi organizarea unui organism a cărui importanţă în sprijinirea
politicii interne a autorităţii centrale, reprezentată în primul rând de domnie,
a fost sesizată şi, implicit, fructificată de către Alexandru cel Bun. Asistăm
astfel, din punct de vedere cantitativ, la o veritabilă explozie a scrisului de
cancelarie îndreptat, în special, spre redactarea privilegiilor de proprietate,
garantate de voinţa domnească şi de acordul sfatului. Nu trebuie să punem
însă exclusiv pe seama manifestării autorităţii domnului modificarea
raportului dintre actele donative verbale, din perioada anterioară, şi cele
transpuse în privilegii, ci trebuie să considerăm că această iniţiativă a găsit
un ecou şi 6 la nivelul celor care prin forma scrisă a”uricului cu tot venitul”,
au încercat să obţină o mai mare siguranţă în raporturile cu o domnie care
reclama tot mai clar dreptul ei de dominium eminens7 . Reţinând aceste
premise nu putem considera că întreaga activitate de cancelarie a domniei a
fost pusă exclusiv în slujba transpunerii în scris a daniilor făcute ca reflex al
bunăvoinţei domnului faţă de serviciile aduse, ci trebuie să subînţelegem, în
3 ?
N. Grămadă, Cancelaria domnească în Moldova până la domnia lui
Constantin Mavrocordat, în “Codrul Cosminului”, IX(1933), p.131-136.
4 ?
C. Cihodaru, op. cit. , p. 224-272, pentru politica externă.
5 ?
L. Şimanschi şi G. Ignat, Constituirea cancelariei statului feudal
moldovenesc , II, în “Anuarul institutului de istorie şi arheologie “A. D. Xenopol”-
Iaşi, X(1973), p.134.
6 ?
V. Costăchel, Les immunites dans les Principautes Rommaines, aux XIV-
eme siecles, Bucureşti, 1947, p. 73-77; vezi şi I. Bogdan, Istoriografia română şi
problemele ei actuale, în vol. “Ioan Bogdan. Scrieri alese.”, Bucureşti, Ed.
Academiei, 1968, p. 108; pentru simisitudinile cu realităţile din }ara Românească.
7 ?
I. C. Filitti, Proprietatea solului în Principatele române, până la 1864,
Bucureşti, 1935, p. 91-92.
 4

unele cazuri8, şi confirmarea unor mai vechi stăpâniri, chiar dacă aceste
gesturi îmbracă forma unor concedări 9impusă în formular10de prestigiul
sporit al autorităţii centrale.
Analiza conţinutului menţiunilor prilejuită de acest studiu ne-a oferit
o serie de situaţii care pot presupune interpretări în sensul că actele la care
se face referire nu reprezentau în fapt decât întăriri ale unor drepturi de
stăpânere obţinute înaintea acestei domnii pe baza unor privilegii scrise sau
numai verbale. Astfel, pe lângă cazul demonstrat al boierului Ţiban 11, ai
cărui descendenţi reclamă privilegii de la Alexandru cel Bun, cel de la Iuga
voievod fiind anulat, din informaţiile inserate în menţiuni putem deduce
chiar că domnul a acordat două privilegii acestei familii, unul pentru Ileana,
fiica lui Ţiban cel bătrân12şi altul destinat lui pan Ţiban13, probabil fiul
Ilenii. Confirmări credem că reprezintă şi privilegiile acordate unor boieri
care şi-au început cariera înaintea acestei domnii, cum este cazul lui Bratu
viteazul14, Tamaş vitezul15, sau a boierului Braie16 al cărui fiu, Boris, va
primi privilegiu de la Alexandru voievod.
Revenind la intenţia, principală a cercetării întreprinse aceea de a
redimensiona, în primul rând, din punct de vedere cantitativ, producţia
cancelarială din timpul lui Alexandru voievod, am remarcat aproape o
dublare a numărului actelor interne emise în perioada anilor 1400-1432,
reuşind să identificăm pe lângă cele 96 de acte păstrate sub diferite forme 17,
8718de privilegii menţionate în cuprinsul unor întăriri ulterioare acestei
8 ?
L. Şimanschi, Menţiuni de acte moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XIV-
lea, în “Cercetări istorice”, Iaşi, 1973.
9 ?
V. Costăchel, op. cit., p. 77-78.
10 ?
D. P. Bogdan, Diplomatica slavo-română, în DIR, Introducere, vol. II,
Buc-reşti, Ed. Academiei, 1965, p. 38-39.
11 ?
L. Şimanschi, Memţiuni..., p. 158, şi L. Şimanschi şi G. Ignat, op. cit., p.
144, nota 144.
12 ?
D.R.H., A., III,p. 87-89, nr. 47.
13 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 353-354, nr. 320.
14 ?
Vezi Anexa, nr. 28.
15 ?
Ibidem, nr. 70.
16 ?
L. Şimanschi şi G. Ignat, op. cit., p. 144, nota 145.
17 ?
D.R.H., I, nr. 9-105.
18 ?
Vezi Anexa.
 5

domnii, până la începutul secolului al XVII-lea. Numai din simpla

observaţie a numărului de de acte interne scrise în cancelaria epocii,
aproape 200, cu precizarea că studiul nostru s-a limitat, deocamdată, doar la
analiza documen-telor editate în principalele colecţii, suntem în măsură să
afirmăm că ne aflăm în faţa unei rapide instituţionalizări a activităţii
cancelariale datorate intenţiei constante a domniei de a susţine un organism
necesar unei mai bune reglementări a raporturilor privitoare la stăpânirea
pământului. Numărul emisiunilor documentare a fost, cu siguranţă mult
mai important dacă luăm în calcul confirmările ulterioare care însă nu au
inserat şi menţionarea primului donator, sau actele pierdute. Din cea de-a
doua categorie fac parte o serie de urice distruse, în perioadele mai tulburi
ale istoriei Moldovei, cum ar fi frământările politice de după moartea
acestui domn19, sau luptele cu turcii din ultimul sfert al veacului al XV-
lea20ori, incursiunile poloneze în nordul ţării21.Cea mai mare parte a actelor
pierdute sau distruse în aceste condiţii vor fi reconfirmate de către Ştefan
cel Mare, după campania otomană din anul 1476, cu precizarea expresă a
circumstanţelor care au cauzat lipsa acestora. Desigur, nu doar evenimentele
politice au generat distrugerea unor înscrisuri în decursul vremii, ci, şi o
serie de accidente, în special incendii 22sau neglijenţa, uneori voită a unor
păstrători de acte care din dorinţa de a intra în posesia moşiilor aflate în
litigiu distrugeau privilegiile care le-ar fi putut nega pretenţiile de
stăpânire23.
În încercarea de a determina cu mai mare precizie beneficiarii
privilegiilor acordate în perioada domniei lui Alexandru cel Bun ne-am
confruntat cu un impediment strâns legat de factorul temporal interpus
uricului reclamat în menţiune şi data la care a avut loc reconfirmarea
actului, astfel, cu cât urcăm în timp spre a doua jumătate a veacului al XVI-
lea şi începutul secolului XVII, informaţiile tind să devină tot mai lacunare.
Totuşi, în dorinţa de a da o cât mai solidă consistenţă investigaţiei noastre
am urmărit să centralizăm majoritatea informaţiilor legate de beneficiarii
19 ?
Ibidem, nr. 3, 9.
20 ?
Ibidem, nr. 11, 13, 27, 58, 59.
21 ?
Ibidem, nr. 67.
22 ?
Ibidem, nr.10, 16, 24.
23 ?
Ibidem, nr. 7, 77.
 6

actelor menţionate, de stăpânirile acestora şi ale urmaşilor lor, pentru a

putea reconstitui cât mai fidel posibil cuprinsul original al privilegiilor.
Pentru a exemplifica maniera de lucru adoptată vom urmări cazul
privilegiului deţinut de Iliaş paharnic24. Primele atestări ale acestui uric sunt
cuprinse în două acte din domnia lui Ştefan cel Mare în care se aminteşte că
nepoţii ceaşnicului au vândut satul Pletiuceştii de Jos25 şi jumătate din satul
Botoşănţăi, pe Siret26. O altă menţiune apare în timpul domniei lui Bogdan
al III-lea şi specifică vânzarea satului Bălăneşti, la Iaura, unde afost jude
Bălan, din acelaşi privilegiu 27; iar în domnia lui Petru Rareş este amintit
schimbul făcut de Maruşca, cneaghina lui Costea Posadnic, fiica lui
Pântecel, care din uricul bunicului ei, Iliaş ceaşnic a dat satul Brăneşti, pe
Sitna28. Ultima trimitere la uricul lui Iliaş ceaşnic o avem din timpul lui
Bogdan Lăpuşneanul care confirmă împărţirea satelor: Cârligi, Corlăteşti,
Bereşti şi Bălăceşti, făcută între strănepoţii paharnicului 29.
Informaţia din menţiuni poate fi suplimentată cu aceea extrasă din
două documente prin care Andreico şi fratele său, Luca, fiii lui Iliaş, vând
satul Bălăneşti împreună cu ţarina veche a Lieştilor, lângă Tutova şi
jumătate din satul Căposeşti, pe Şomuz, lui Mihul pisar 30, iar prin celălalt
act emis de cancelaria lui Şefan voievod cei doi fraţi vindeau moşia
Căţeleşti, pe Siret31.
Coroborarea informaţiilor extrase atât din menţiuni exprese ale
conţinutului uricului paharnicului din vremea domniei lui Alexandru cel
Bun, căt şi în actele de vânzare ale fiilor acestuia a făcut posibilă
reconstituirea obiectului daniei care cuprindea, credem noi, cel puţin satele:
Pletiuceştii de Jos, Bălăneşti, pe Iaura, la Tutova, alături de acesta Lieşti,

24 ?
N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din }ara Românească şi
Moldova,vezi pagina şi trimiterea corectă.
25 ?
D.R.H., A, II, nr. 263.
26 ?
Ibidem, A, III, nr.113.
27 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 82-84, nr.78.
28 ?
Ibidem, XVI-I, p. 253-255, nr. 225.
29 ?
Ibidem, XVI-II, p. 196-197, nr. 207.
30 ?
D.R.H., A,I, nr. 238.
31 ?
Ibidem, II, p. 132-133, nr. 92.
 7

Brăneşti, pe Sitna, Botoşănţi, Căţeleşti, pe Siret, Căposeşti, pe Şomuz,

Cârligi, Corlăteşti şi Bereşti32
În măsura în care materialul documentar avut la dispoziţie a permis
o astfel de interpretare, majoritatea menţiunilor puse în discuţie au suferit
asemenea analiză, oferind şi pe această cale o imagine mai clară a activităţii
de cancelarie în sine şi implicit a politicii domniei faţă de stăpânirea
pământului.
Funcţionarea acestui serviciu s-a realizat în condiţiile unei
permanentizări a activităţii acestuia pe lângă curtea domnească şi printr-o
sporire a numărului scriitorilor de acte, dublată de o specializare a lor prin
crearea unei ierarhii în cadrul cancelariei 33. Grija domnului pentru
organizarea instituţiei menite să reglementeze în scris realităţile legate de
stăpânirea funciară s-a manifestat şi prin danii şi confirmării acordate unor
membri ai cancelariei. Regăsim astfel, dintre aceştia pe Neagoie logofăt 34 ,
Isaia logofăt35 , sau Oană Roşca grămătic36 şi Mihail grămătic37 , dintre cei
mai puţin cunoscuţi şi care au ocupat funcţii mai mărunte în cadrul
instituţiei. Acordarea de danii acestor dregători o putem considera ca fiind
din partea domniei un mijloc de a recompensa munca acelora care s-au
îndeletnicit cu scrierea sau organizarea activităţii de cancelarie, într-o fază a
evoluţiei acestei instituţii în care sursele de venituri destinate subzistenţei
membrilor ei nu erau totuşi destul de clar enunţate38.
Din concentrarea statistică a informaţiilor am putut surprinde şi alte
aspecte, cum ar fi grija manifestă a domnului moldovean pentru biserică,
fapt care explică numărul mare al înscrisurilor acordate deopotrivă
lăcaşurilor de cult, cît şi reprezentanţilor clerului. Astfel, mitropolia solicita
de la Ştefan cel Mare o reconfirmare a satelor: Şomuz, Vlădeni, Sîrbi,

32 ?
Vezi Anexa, nr. 15.
33 ?
N. Grămadă, op.cit., p.137.
34 ?
Vezi Anexa, nr.49.
35 ?
Ibidem, nr.22.
36 ?
Ibidem, nr. 3.
37 ?
Ibidem, nr.26; nu este acelaşi cu Mihail grămătic, fiul lui Iuga protopop.
38 ?
Pentru veniturile obţinute de dregătorii cancelariei vezi: C.C.Giurescu,
Contribuţii la studiul marilor dregători în secolele XVI-XV, Vălenii de
Munte,1926, p.107-108, şi N.Grămadă, op.cit.,p.155-156.
 8

Jicovul de Jos şi Greci obţinute prin bunăvoinţa înnaintaşului domnului,

privilegiile fiind însă pierdute şi stricate 39. Confirmări de acest gen mai
primesc mănăstirile de la Horodnic40, Bistriţa41 şi Pobrata42 înzestrate de
către Alexandru cel Bun. Dintre clerici regăsim prin menţiuni două
personaje aflate în vârful ierarhiei bisericeşti: protopopul Draghie, care se
pare făcea parte din familia lui Mihail de la Drohoi, al cărui strănepot,
Vasco Mihăilaş, se revendica a fi şi urmaş al protopopului 43, iar al doilea
arhiereu care a beneficiat de atenţia domnului a fost Danil protopop
Herţeg44.
În ceea ce priveşte laicii, menţiunile amintesc mari boieri, care apar
în sfatul lui Alexandru voievod, ca: Drăgoi viteaz de la Tulova 45, Dragoş
viteazul şi fiii săi46, pan Andronic şi fiul său Coste47, viitorul logofăt, Ştibor
cel bătrîn48, Stoian procelnic49, Oană Porcul50 sau panul Vîlcea51, înrudit cu
familia domnitoare a Moldovei52. Pe lângă acestea la fel de importante sunt
menţiunile care aduc în prim plan o mulţime de mici stăpâni de pământ
pentru a căror existenţă acestea rămîn, deocamdată, singura sursă rămasă la
dispoziţie.
Un alt aspect urmărit în studiul de faţă l-a reprezentat încercarea de
datare aproximativă a actelor menţionate ţinând seama de o serie de
elemente ca: prezinţa beneficiarilor în actele păstrate din domnia lui
Alexandru cel Bun, ori din perioada imediat următoare sau, în lipsa unor
astfel de puncte de sprijin, am avut în vedere timpul scurs până la prima
39 ?
Vezi Anexa, nr. 16.
40 ?
Ibidem, nr. 2.
41 ?
Ibidem, nr. 61.
42 ?
Ibidem, nr. 47.
43 ?
Ibidem, nr. 78.
44 ?
Ibidem, nr. 55.
45 ?
Ibidem, nr. 7.
46 ?
Ibidem, nr. 82.
47 ?
Ibidem, nr. 18.
48 ?
Ibidem, nr. 19.
49 ?
Ibidem, nr. 27.
50 ?
Ibidem, nr. 29.
51 ?
Ibidem, nr. 17.
52 ?
C. Cihodaru, op. cit., p. 155.
 9

atestare a privilegiului, raportat la succesorii beneficiarului şi la relaţiile lor

de rudenie. Urmârind aceste coordonate am izbutit să deducem, în cea mai
mare parte a cazurilor, perioada de timp în care au fost emise actele,
rezultatul venind să confirme concluziile privitoare la periodizarea
activităţii scripturale din această domnie şi anume că cea de-a doua jumătate
a ei a reprezentat apogeul scrisului de cancelarie53.
În concluzie, putem aprecia că identificarea şi studierea conţinutului
menţiunilor documentare, nu numai din această perioadă54, poate da contur
unei mai bune cunoaşteri a activităţii unei instituţii de a cărei organizare
Alexandru cel Bun s-a ocupat îndeaproape punându-i temelii solide care o
vor ajuta să traverseze chiar şi perioada “întunecată” a veacului al XV-lea
de după moartea sa.

ANEXA

LISTA MENŢIUNILOR DOCUMENTARE

1.<1436> februarie 16, Suceava55- Ilie voievod întăreşte stăpânirea

lui “Mihăilă Bărbosul56...pe a lui ocini şi uric, de la părintele nostru,
Alexandru voievodul, Drăgoieştii, pe Cracău, ce sunt în gura Almaşului şi
Vârtopul...”

53 ?
L.Şimanschi şi G. Ignat, Constituirea cancelariei ... , II, p. 137.
54 ?
Şt. S. Gorovei, nu găsesc studiul.
55 ?
D.R.H., A, I, nr. 145.
56 ?
Beneficiarul actului nu apare în documentele păstrate din vremea lui
Alexandru cel Bun, însă regăsim ca toponim seliştea lui Mihai Bărbosul întărită lui
Gruban (v. D.R.H.,A, I, nr.125).
 10

2. 1439 (6947) august 1, Vaslui57- Ilie şi Ştefan voievozi întăresc

stăpânirea mănăstirii de la Horodnic asupra satului Balisinăuţi 58, pe
Suceava, cu precizarea “...am dat şi am întărit dania sfântrăposatului nostru
părinte...”.

3. 1439 (6947) iulie, Vaslui59- Ilie şi Ştefan voievozi întăresc

stăpânirea fraţilor Oană Roşca grămătic şi Cojea Pătru 60 asupra satelor pe
Tutova: Călimăneşti, Coţmăneşti, Coleşaua şi seliştea lui Brătan, prisaca lui
Micşin, pe Pârâul Sec şi mai jos la Fântânele loc de fânaţ, cu menţiunea că
“...vechile lor privilegii de la părintele nostru şi de la însuşi domniile
noastre au perit şi au ars...”.

4. 1442 (6950) august 1, Vaslui61- Ilie şi Ştefan voievozi întăresc

stăpânirea lui Marco62, fiul lui Iliaş Bonta, asupra satelor ”...Bonteştii 63, pe
Stebnic, şi alt sat pe Bârlad, la Două Fântâni, unde sunt Bonteştii de Jos, pe
care le-a dobândit tatăl său... , de la părintele nostru Alexandru voievod...”.

5. 1444 (6952) mai 464 - Ştefan al II-lea întăreşte stăpânirea “...popii

Ion asupra seliştilor Bogdăneşti, şi alta unde a şezut Gavril vătămanul şi alta

57 ?
D.R.H., A, I, nr. 197.
58 ?
Acelaşi sat va fi reconfirmat mănăstirii de către Ştefan al II-lea (v.
D.R.H.,A, I, nr. 249) şi Alexandrel voievod (v. D.R.H., A, II, nr.34), fără a-l numi
pe primul donator, amintit abia într-un act de întărire primit de la Ştefan cel Mare,
în care pe lângă acesta se întăreşte mănăstirii şi satul “unde a fost curtea lui Petru
Vană”, dar care reprezintă, credem, o danie ulterioară celei a bunicului său (v.
D.R.H.,A, II,nr. 200).
59 ?
D.R.H, A, I, nr. 199.
60 ?
O nouă confirmare pentru cei doi fraţi o va acorda Petru al II-lea voievod
(v. D.R..H, A, I, nr. 281).
61 ?
D.R.H., A, I, nr. 222.
62 ?
De această confirmare mai beneficiau Stana, sora lui Marco Bonta şi
nepotul de soră al acestuia, Micul.
63 ?
Pe urmaşii lui Marco Bonta îI regăsim în documente din veacul al XV-lea
(v. D.R.H., A, II, nr. 273; şi D.I.R., A, XVI-I, p. 460-461, nr. 417).
64 ?
D.R.H., A, I, nr. 247.
 11

pe pârâul a Trei Stejari şi Şerbeşti, toate acestea pe Crasnaleuca având şi

cărţi de întăritură de la neamul nostru, de la Alexandru vodă...”.

6. 1461 (6996) august 12, Suceava65- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui Husin66 şi a soţiei acestuia, Marişca, fiica lui Ion Munteanul,
asupra satelor Molniţa, Stroinţi şi Urvicoleasa, din privilegiul primit de Ion
Munteanul, nepotul lui Onofreiu, de la Alexandru cel Bun, “...dar acel
ispisoc, scris de mâma lui Bratei67, au arsu atuncea când au arsu şi biserica
cea dinnaintea târgului Sucevii, ce s-au aprins de tunet...”.

7. 1462 (6970) decembrie 3,Suceava68-Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirile lui Laţco şi ale soţiei sale, Vasutca, deoarece “...s-a jeluit şi a
mărturisit că privilegiile pe care le-a avut marele pan Drăgoi şi socrul său
Romaşco, de la bătrânul Alexandru voievod69, pe ocinile lor, pe satul
Drăgoieşti, şi pe Lucăceşti, şi pe Boteşti şi pe Căcăceani acele privilegii au
fost în mâinile panului Corui şi el le-a stricat şi le-a pierdut...”.

8. 1466 (6974) august 170- Ştefan cel Mare întăreşte stăpânirea

Maruşcăi71, fiica lui Mihail Misici, pe “...dreaptă ocina ei...din slujbă a
părintelui, ... , care a slujit la moşul nostru, Alexandru voievod, satele
65 ?
Ibidem, A, II, nr. 100.
66 ?
Pentru Husin şi familia acestuia v. C. Cihodaru, Consideraţii asupra unor
acte autentice declarate false în colecţia “Documente privind istoria României”,
A, Moldova, în “A.Ş.U.I.”, s. III, Istorie, t. XXX, Iaşi, 1984, p.32.
67 ?
Actul de danie poate fi datat după Bratei logofăt în perioada anilor 1401-
1413 (v. D.R.H., A, I, Indice, sub voce, p. 442).
68 ?
D.R.H., A, II, nr. 113.
69 ?
Actul de danie de la Alexandru cel Bun poate fi datat aproximativ în
perioada apariţiei în acte a lui Drăgoi viteaz de la Tutova <1400 - 1415> (v.
D.R.H.,A, Indice, sub voce, p.456); din formularea confirmării se poate presupune
că Alexandru voievod a acordat două privilegii, unul pentru Drăgoi viteazul şi altul
de întărire pentru fiul său Romaşco, socrul lui Laţco.
70 ?
D.R.H., A, II, nr. 139.
71 ?
Din acelaşi privilegiu Anuşca, fiica Maruşcăi, nepoata lui Mihail Misici,
va dărui nepotului ei, Gavril vistier, satele Mihailouţi şi Mihuceni.(v. D.I.R., A,
XVI-I, p. 128-129, nr. 121)
 12

anume Mihailăuţi, ... şi Mihuceni, pe Trestiana, în gura Rudii şi Horodişte,

cu toate poienile de sub codru, ci să numeşte Belişcoiu...”.

9. 1472 (6980) apilie 25, Suceava72- Ştefan cel Mare cumpără satul
Ostriţa, pe Prut, de la “...Tăbuci de la Cobâle şi de la fratele său , Mihul
Pojar, şi sora lor, Nastasia cu toţi nepoţii lor 73... din privilegiul vechi de la
Alexandru voievod...”.

10. <1472 (6980) octombrie 8>74- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui Petru, fiul lui Bâlco asupra satului Floceşti 75, pe Tazlăul mare,
“... mărturisind că privilegiul de la Alexandru voievod...a ars în casa lui
Rusu din Floceşti ... ”.

11. 1477 (6985) august 1076- Ştefan cel Mare întăreşte stăpânirea
Muşei, femeia lui Vindereu, pe satul Vinderii din gura Lipovei,
menţionându-se că” ... ispisoacele ce le-au avut de la moşul domniei sale de

72 ?
D.R.H., A, II, nr.184.
73 ?
Din menţiunile ulterioare acesteia reiese că cei de mai sus erau nepoţii lui
Laslău Buhaicea care, tot în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, îşi împart moşiile:
“...satele pe Cobâle, anume Secuianii şi mai sus pe Movilă, unde a fost jude
Oanciu şi Bogdăneşti şi pe Siret, Năneşti, şi mai jos Rusciorii, ... şi
Dumbrăviţa ... , şi pe Jijia, sub cornăriş Buhăiceanii...” , specificând că
“...privilegiul pe care l-au avut de la Alexandru voievod şi de la unchiul domnului
Ştefan <al II-lea> voievod s-au pierdut...”, probabil în timpul luptelor cu turcii,
deoarece, după cum am văzut mai sus, acestea mai era în posesia familiei în anul
1472.(v. D.R.H, A, III, nr. 105)
Menţionarea aceluiaşi uric are loc într-un act de întărire de la Alexandru
Lăpuşneanul în care se aminteşte de vânzare satului Seliştea, mai sus de Movilă,
de către nepoţii lui Laslău Buhaicea(v. D.I.R, XVI-II, p. 108-109, nr. 100); şi o
confirmare pentru stăpânirea de către nepoţii lui Mihu Pojar a satului Năneşti, pe
Cobăle. (v. D.I.R., XVI-II, p. 75-76, nr. 69)
74 ?
D.R.H., A, II, nr. 188.
75 ?
~n 1491(6999) ianuarie 16, Ştefan cel Mare va cumpăra satul Floceşti de
la Petru Bâlco şi de la fiii acestuia, menţionându-se împrejurările pierderii
privilegiilor (v. D.R.H., A, III, nr. 86).
76 ?
D.R.H., A, II, nr. 209.
 13

la Alexandru voievod, şi de la unchii domniei sale, de la Ilieş şi de la Ştefan

voievozi s-au prăpădit în vremea ce au prădat turcii Horincea...”.

12. 1478 (6986) februarie 1177- Ştefan cel Mare întăreşte vânzarea
făcută de “... Mihăilă şi Piţurcă, nepoţii lui Dan Poiană a unui sat peste Prut,
anume Şirăuţi ... dând lui Iuga vistier78 şi privilegiul cel mare de la
Alexandru voievod cel Bătrân... ”.

13. 1480 (6988) septembrie 1779- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui Mircea, fiul lui Micu Orgoaie asupra satelor Orgoieşti şi
Neagomireşti80 din privilegiile pe care le-a avut bunicul său, Ştefan
Orgoaie, de la Alexandru cel Bun şi de la Ilie şi Ştefan voievozi şi care au
fost pierdute “... când a venit împăratul turcesc şi a prădat ţara noastră... ”.

14. 1481 (6989) aprilie 20 81- Ştefan cel Mare întăreşte stăpânirea lui lui
Zbera fost pârcălab de Cetatea Albă, asupra satelor cumpărate de la
“...feciorii boierului Rotimpan82 din uricul părintelui lor, de la bătrânul
Alexandru voievod, patru sate, anume: Jodeştii, Zbereştii şi Jijeştii pe lângă
dealul Putnii, şi Piticii, pe Sireţel...”.

77 ?
Ibidem., A, II, nr. 211.
78 ?
Iuga vistier va dărui satul Şirăuţi mănăstirii Putna, iar aceasta îl va
schimba cu fiii lui Hărman dându-le şi privilegiul lui Dan Poiană. (v. D.R.H., A,
III, nr. 9)
79 ?
D.R.H., A, II, nr. 230.
80 ?
Satul Neagomireşti va fi vândut de fiii lui Mircea Orgoaie lui Ştefan cel
Mare, domnul dăruindu-l mănăstirii Dobrovăţ. (v. D.R.H., A, III, nr. 247)
81 ?
D.R.H., A, II, nr. 237.
82 ?
Beneficiarul actului de la Alexandru cel Bun a fost, cu siguranţă, boierul
Stanislav Rotompan de la Jelova, prezent ca martor în documentele din perioada
anilor 1392-1421(v. D.R.H., A, Indice, sub voce, p. 635); iar fiii acestuia se
judecau pentru hotar cu Veriga vătăman în anul 1423. (v.D.R.H., A, I, nr. 55)
Treducătorul care inserează menţiunea credem că a greşit numindu-i pe cei care
vând satele de mai sus fii ai lui Rotompan ei fiind, mai curând, nepoţi ai acestuia.
 14

15. <1486 septembrie- 1491 octombrie>83Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui Iaţco Dolha asupra satului Pletiuceştii de Jos, pe Siret,
cumpărat de la Coste, fiul lui Iliaş ceaşnic şi de la nepoţii acestuia, din
uricul pe care îl avea tatăl său de la Alexandru voievod cel Bătrân84.

16. 1488 (6996) martie 26, Suceava85- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea Mitropoliei asupra moşiilor dăruite de Alexandru cel Bun şi de
fiii acestuia, Ilie şi Ştefan voievozi “ ... satul Vlădeni, aşezat pe Siret ... mai
sus, în acelaşi hotar, Sârbii, de asemenea, Şomuz 86, la Podul de Piatră, pe
acelaşi Şomuz ... Vereşcanii la râul Siret, la Vad ... , apoi Ungureni...” 87.

17. 1488 (6996) aprilie 588- Ştefan cel Mare dăruieşte lui Duma
pârcălab “...un sat dintre satele noastre, anume unde a fost Fete, pe
Bogdana, şi o selişte în acelaşi hotar, pe Trotuş, anume unde a fost Oană din
Moişa, care sate ne-au rămas de la Vâlcea89 şi de la cneaghina lui, Olga, din
privilegiul bunicului nostru, Alexandru voievod...“.

83 ?
D.R.H., A, II, nr. 263.
84 ?
Pentru această menţiune vezi comentariul din text.
85 ?
D.R.H., A, III, nr. 34.
86 ?
Pentru satul Şomuz Mitropolia aparent nu putea emite pretenţia existenţei
unui privilegiu de la Alexandru voievod sau de la fiii acestuia, deoarece satul a fost
cumpărat de la Giurgea Rotompan, care la rândul său îl cumpărase de la Julea
Pântece. (v. D.R.H., A, II, nr. 123 şi 128). Posibila existenţă a unui privilegiu care
să fi cuprins şi acest sat ar avea sens în condiţiile în care Mitropolia ar fi deţinut
înaintea acestei tranzacţii măcar o parte a satului de pe Şomuzul Mare, de la Podul
de Piatră, pentru care obţinea o confirmare de la Ştefan al II-lea. (v. D.R.H., A, I,
nr. 245)
87 ?
La satele de mai sus se adaugă şi Grecii, de pe Siret, vândut lui Toader
Prodan din privilegiul Mitropoliei de la Alexandru cel Bun. (v. D.R.H., A, III, nr.
38)
88 ?
D.R.H., A, III, nr. 37.
89 ?
Pe lângă satele de mai sus boierul Vâlcea a mai stăpânit pe baza
privilegiului de la Alexandru cel Bun şi seliştea Gromobitna, de pe Nistru, pe care
Ştefan cel Mare o va da în schimbul satului Greci, pe Siret, primit de la fiicele lui
Toader Prodan (v. D.R.H., A, III, nr. 38).
 15

18. 1488 (6996) octombrie 15, Suceava90- Ştefan cel Mare cumpără
de la “...Ileana, fiica lui Nechita, fratele lui Costea Andronic 91, două sate pe
Moldova, anume Poiana, unde au fost cneji Băloş şi Danciu, ... iar
privilegiul pe care ea l-a avut pentru aceste sate de la bunicul nostru,
Alexandru voievod, l-a dat în mâinile domniei mele... ”.

19. 1488 (6996) decembrie 1392- Ştefan cel Mare întăreşte stăpânirea
lui Danciu Delea asupra unui sat pe Bârlad “ ...unde au fost juzi Buda şi
Drăgoiu, amândouă judeciile...” cumpărate de la “...pan Fete Iacobescul şi
cneaghina lui, Marina, nepoata lui Ştibor cel bătrân 93 şi nepoata Zoicăi...”,
din privilegiul94 bunicilor ei de la Alexandru cel Bun.

20. 1489 (6997) ianuarie 16, Suceava95- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea lui Mihul Ciocan asupra unei jumătăţi din satul Fedeşti, cumpărat
de acesta de la nepoţii lui Ivan Drocici “...din privilegiul bunicului lor ... ,
pe care el l-au avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod... ”.

21. 1489 (6997) ianuarie 16, Suceava96- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea lui Petru Brudur asupra unei jumătăţi din satul Baicăuţi “...unde a
fost Hodor vătăman, pe pârâul Suhuleţilor ... ” cumpărat de la “... fiii
Marinii97, fiica lui Ţiban, care au vândut ocina lor dreaptă ce a fost a bunicii
90 ?
D.R.H., A, III, nr. 42.
91 ?
Pan Andronic şi fiul său Costea logofăt cumpărau, în 1442 februarie 24 ,
satul Buciumeni, de la fiii lui Stănigă (D.R.H., A, I, nr. 219).
92 ?
D.R.H, A, III, nr.43.
93 ?
Ştibor cel bătrân apare ca martor în două acte din vremea domniei lui
Alexandru cel Bun (v. D.R.H., A, I, nr. 57; şi Ibidem, nr. 80).
94 ?
Din acelaşi privilegiu, chiar dacă acest lucru nu se mai menţionează,
aceeaşi Marina, fiica lui Duma Isăiescul, a vândut satul Rădeşti, pe Bilivoiu.
Marina era , pe linia tatălui, nepoata lui Isaia logofăt, dar numirea şi în acest caz a
bunicului din partea mamei, Ştibor cel bătrân, ne face să credem că şi acest sat a
aparţinut celui din urmă (D.I.R., A, XVI-I, p. 75-76, nr. 71).
95 ?
D.R.H., A, III, nr. 45.
96 ?
Ibidem., A, III, nr. 47.
97 ?
~n timpul domniei lui Petru Rareş, Soriţa, fiica Marinei, nepoata lui
pan }iban, împarte satul Hovrăieşti pe Gârbovăţ “... din privilegiul bunicului ei
 16

lor, Ileana, fiica lui Ţiban cel bătrân98, de la bunicul nostru, Alexandru
voievod ... “.

22. 1489 (6997) martie 14, Suceava99- Ştefan cel Mare cumpără de
la nepoţii lui Isaia logofăt100 din uricul şi din privilegiul bunicului lor pe
care acesta l-a avut de la “.... Alexandru voievod cel Bătrân, un sat pe Siret,
anume Vlădenii, unde a fost Oriş Vlad, şi cu morile ce sunt pe Siret...”.

23. 1489 (6997) octombrie 14, Suceava101- Ştefan cel Mare cumpără
de la “...copiii lui Ivan Nemai, nepoţii lui Mihai Calin şi ai lui Ştefan ...din

pan }iban...” pe care acesta îl avea de la străbunicul domnului (v. D.I.R., A, XVI-I,
p. 353-354, nr. 320).
98 ?
}iban cel bătrân a primit un privilegiu de la Iuga voievod pentru două
sate, unul pe Gârbovâţ şi altul pe Bârlad, în gura Crasnei (v. D.R.H., A, I, nr. 9) şi
apare ca martor în sfat în perioada anilor 1400-1411( v. D.R.H., A, I, Indice, sub
voce, p. 505); din compararea conţinutului celor două menţiuni ar rezulta că
Alexandru cel Bun, anulând privilegiul lui }iban cel bătrân primit de la Iuga
voievod, a emis alte două privilegii, unul pentru fiica acestuia, Ileana, şi altul
pentru pan }iban, tatăl Marinei, probabil nepotul lui }iban cel bătrân. Urmând
acest raţionament menţiunea inserată într-un act de la Constantin Movilă voievod
care confirmă stăpânirea lui Fătul paharnic asupra unei părţi din satul Boţeşti, pe
Stavnic, în ţinutul Vasluiului, cumpărată de la Vasile Boţul, nepotul lui
Nebodjaco, strănepotul lui }iban, din uric de la Petru voievod, credem că îl putem
identifica cu pan }iban care a pimit danii de la unul dintre urmaşii lui Alexandru
cel Bun (v. D.I.R., XVII-II, p. 177, nr.231) şi nu de la Petru I, aşa cum s-a
presupus.
99 ?
D.R.H., A, III, nr. 51.
100 ?
Isaia Gârdovici a ocupat dregătoria de mare logofăt între anii 1409-1424,
regăsindu-l în acte şi după moartea lui Alexandru cel Bun ( v. D.R.H., A, I, Indice,
p. 468), primind danie de la Ilie voievod, satele Tişeuţi, aproape de pârâul Sucevei,
Bojii lui Petru, jumătate din Bosance, Selejani, Dumbrăveni, Medjeva, jumătate
din Borâlea lui Giurgiu, Drisvele şi Jerdeni (v. D.R.H., A, I, nr. 112). Lipsa din
acest privilegiu a satului Vlădeni şi prezenţa satului Tişeuţi, care fusese dăruit de
către Alexandru voievod lui Vlad Adiş, ne face să credem că uricul de la Ilie
voievod nu cuprindea şi confirmări ale unor stăpâniri anterioare. (v. D.R.H., A, I,
nr. 98)
101 ?
D.R.H., A, III, nr. 54.
 17

privilegiile pe care aceştia le-au avut de la ... , Alexandru voievod, ... un sat
pe Bârlad, anume Călineşti, unde au fost casele bunicului lor... “.

24. 1490 (6998) ianuarie 18, Suceava102-Ştefan cel Mare confirmă

stăpânirea fiilor lui Mircea Ciucescul şi ai Marenei, Danciul Ciucescul şi
Paşco, asupra satelelor de pe Cuţitna, Mirceştii, Dănceştii şi Paşcanii, cu
menţiunea că “...privilegiul vechi pe care l-au avut pe acele sate mai sus
scrise de la bunicul nostru, Alexandru voievod, a ars...”.

25. 1490 (6998) martie 9, Suceava103- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea fraţilor Sima şi Avăr asupra unei părţi din satul Ghigoieşti104, pe
pârâul Negru, cumpărată de la “...Iosip, fiul lui Toader Urdugaş 105, nepotul
lui Drăguş ... din uricul bunicului său Drăguş pe care el l-a avut de la
bunicul nostru, Alexandru voievod...”.

26. 1490 (6998) martie 12, Suceava106- Ştefan cel Mare confirmă
stăpânirea lui Iurie Şerbici asupra satului Tominţi 107, pe Sireţel, cumpărat de
la “...Coste Murgoci şi de la nepotul acestuia de soră, Gavril, fiul

102 ?
Ibidem., A, III, nr. 63.
103 ?
Ibidem., A, III, nr. 68.
104 ?
O altă parte din satul de pe Pârâul Negru, partea Elisaftei, din acelaşi
privilegiu va fi confirmată nepoţilor acesteia după judecată înaintea lui Ieremia
Movilă voievod (v. D.I.R., A, p. 182-183, nr. 241).
105 ?
Toader Urdugaş împărţindu-şi moşiile cu fratele său, Ion Dumbravă, a
primit confirmare pentru stăpânirea ocinei soţiei sale, Nastasia, satul Ghigoieşti, de
la obârşia Pârâului Negru (v. D.R.H., A, II, nr. 253), astfel, credem că acesta este
mai curând ginerele lui Drăguş.
106 ?
D.R.H., A, III, nr. 69.
107 ?
Satul Tominţi era confirmat lui Cupcici vornic de către Alexandru cel
Bun, menţionându-se că a fost cumpărat de la Mihul grămătic (v. D.R.H., A, I, nr.
103), se pare însă că grămăticul a vândut doar o parte a acestui sat.
 18

Negritei ..., din uricul unchiului lor Mihăilă grămătic 108 şi din privilegiul pe
care l-a avut el de la bunicul nostru, Alexandru voievod...”.

27. 1490 (6998) octombrie 14, Suceava109- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea nepoţilor lui Stoian Procelnic cel bătrân110 asupra ocinilor pe care
le-a avut bunicul lor din privilegiul de la Alexandru cel Bun “...satele la
Cârligătura, anume Procelnicii, unde a fost curtea bunicului lor..., şi
Bogdăneşti, şi Medeleni, şi Nedeiani, şi Boghiasa, şi, pe Bahlui, unde a fost
Dragoş...111, şi, pe Jijia, Lazorenii, unde a fost Rosneag, şi Procelnicii 112, şi
moara pe Jijia, şi Cozmeştii, şi Oişanii, şi, peste Prut: Laslăuanii, şi
Scutureceanii, şi Cernăteştii, şi Găurenii, şi Deleştii, la gura Delei,
amândouă cuturile...”, cu precizarea că “...acel privilegiu a pierit de
turci...”113.

108 ?
Mihail grămătic a mai stăpânit şi satele Murgoceni, peste Prut, Băşe nii,
pe Turia, partea de jos din Tărjoca, pe Jijia şi Iacobenii, unde a fost Iacob
vătămanul (v. D.R.H., A, III, nr. 262), lipsa menţionării primului emitent se
datorează, credem, faptului că aceste moşii nu au fost dăruite numai de către
Alexandu cel Bun, ci şi de alţi domni. Cu certitudine satul Băşeni, pe Turia a fost
dăruit de către Alexandru voievod lui Mihăilă grămătic şi lui Petru, ultimul fiind
probabil tatăl lui Costea Murgoci şi al Negritei (v. D.I.R., A, XVI-II, p. 29-30, nr.
27).
109 ?
D.R.H., A, III, nr.80.
110 ?
Stoian Procelnic apare ca martor în sfat în perioada anilor 1407-1427 (v.
D.R.H., A, I, Indice, p. 498) interval de timp în care poate fi datat şi privilegiul.
111 ?
Satul Drăguşani, pe Bahlui, care şi-a schimbat numele în Mihailouţi va fi
cumpărat de Cozma Şarpe de la nepoţii lui Stoian Procelnic, din privilegiu de la
Alexandru voievod, şi ulterior va fi dăruit de către Dan portar de Suceava
mănăstirii Humor (v. D.I.R., XVI-III, p. 174, 203 şi 208, nr. 226, 260 şi 262)
112 ?
Satul Procelnici, de pe Jijia va fi vândut de Antimia, cneaghina lui
Bucium vornic, din privilegiul bunicilor ei “Iliaş <Saula> şi Procelnic cel bătrân
de la Alexandru cel Preabun” (v. D.I.R., XVII-I, p. 163-165, nr. 233).
113 ?
Privilegiul era încă în posesia familiei lui Stoian Procelnic în anul 1462,
când fiul acestuia, Bratul, vinde satul Unghiul, pe Jijia, şi două iezere între Prut şi
Jijia (v. D.R.H., A, II, nr. 106).
 19

28. 1491 (6999) ianuarie 7, Suceava114- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea nepoţilor lui Bratul viteazul 115 asupra satelor Brătuleşti,
Fedeleşani, şi la Cârligătura, Goieştii şi Vârstaţii, cu menţiunea că,
“...privilegiul pe care l-au avut ei pentru aceste sate de la bunicul nostru,
Alexandru voievod, şi alt privilegiu de la unchiul nostru, Iliaş voievod, ele
au pierit...”

29. 1491 (6999) ianuarie 16, Suceava116- Ştefan del Mare cumpără
de la “...Petriman şi surorile sale, Sofiica şi Sasca, nepoţii lui Oană
Porcu117... , din uricul bunicilor lor...de la bunicul nostru, Alexandru
voievod, o poiană pe Tazlăul Mare, la Pârâu...”.

30. 1491 (6999) ianuarie 16, Suceava118- Ştefan del Mare întăreşte
stăpânirea fiilor lui Dancovici asupra satului Urgiceni119 cumpărat de ei de
la “... Mara, fiica Neagăi, nepoata lui Ioan Ţutcă...din uricul unchiului ei ,
Ion Ţutcă120, pe care l-a avut de la bunicul nostru, Alexandru voievod...”.

114 ?
D.R.H., A, III, nr. 84.
115 ?
Bratul Netedul viteazul apare în sfat între anii 1392-1400 (v. D.R.H., A,
I, Indice,sub voce, p. 442), uricul fiindu-i acordat la începutul domniei lui
Alexandru cel Bun; iar privilegiul de la Ilie voievod a fost dat fiilor acestuia ca o
confirmare.
116 ?
D.R.H., A, III, nr. 86.
117 ?
Oană Porcul apare ca martor chezaş în sfat în 1421 (v. D.R.H., A, I,
nr.48); şi în 1440 mănăstirea Bistriţa primeşte confirmare pentru dania făcută cu
limbă de moarte de Oană Porcul (v. D.R.H., A, I, nr. 205); iar în 1448 fiul său, Ion
Porcul vistiernic al doamnei primea confirmare pentru moşii, dar nu putem preciza
câte dintre acestea erau moştenite de la tatăl său. (v. D.R.H., A, I, nr. 282)
118 ?
D.R.H., A, III, nr. 88.
119 ?
Satul Urjiceni va fi vândut de fiii lui Dancovici popii Ion Arame, din
privilegiul lui Ion }udco. (v. D.R.H., A, III, nr. 201)
120 ?
Fiii lui }udco, Şteful şi Isac, primeau danie şi întărire de la Ilie şi Ştefan
voievozi pentru moşiile: }udcani, Urzicele, Bahna, şi mai sus de aceasta o poiană,
şi Săcătura, şi Poiana şi Runca Mare., dar în acest privilegiu nu este consemnată şi
mătuşa lor Neaga (v. D.R.H., A, nr. 206)
 20

31. 1491 (6999) octombrie 15, Suceava121- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea lui Marco spătar asupra satului Cernica, până la hotarul
Istovoieştilor122, pe Berheci, cumpărat de la nepoţii lui popa Filip, din uricul
acestuia de la Alexandru cel Bun.

32. 1491 (6999) octombrie 31, Suceava123- Ştefan cel Mare cumpără
de la fiii lui Dragoş Dzeamă de la Zeletin, satele Hinţeşti, şi mai jos de
acesta, unde a fost Neagşă Taurul, pe Perecechiu, din uricul tatălui lor de la
Alexandru cel Bun.

33. 1491 (6999) noiembrie 2, Suceava124- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui “...Luca Boţ, şi verele lui, Neaga şi sora ei, Mărina..., ocina
lor dreaptă, două sate, anume Balosineşti şi Itrineşti, în ţinutul Neamţ, iar
privilegiul pe care l-a avut bunicul lor, Boţ Laţco 125, pentru acele sate, de la
bunicul nostru, Alexandru voievod, acel privilegiu a pierit...”.

34. < 1492 (7000) > martie < 30 >, Vaslui126- Ştefan cel Mare
întăreşte stăpânirea lui Stan Babici şi a fraţilor acestuia asupra satului
Hliboca, de la obârşia Derehliului, cumpărat de la “...Pavel Iudca, fiul lui
Iudca cel bătrân..., din uricul pe care tatăl său l-a primit danie de la bunicul
domniei noastre, Alexandru voievod...”.

121 ?
D.R.H., A, III, nr. 98.
122 ?
~ntr-un act de întărire de la Petru Rareş destinat lui Glăvan pisar se
aminteşte că acesta a cumpărat satele Istovoieşti şi Mălăieşti, pe Berheci, de la
Muşa, fiica lui Luciu, nepoata lui Manoil, din privilegiu de la Alexandru voievod
(v. D.I.R., A, XVI-I, p. 267-268, nr. 235). Chiar dacă bunicul Muşei nu apare între
urmaşii popei Filip, care vindeau satul Cernica, putem presupune că uricul de la
Alexandru cel Bun cuprindea şi aceste sate.
123 ?
D.R.H., A, III, nr. 102.
124 ?
Ibidem., A, III, nr. 103.
125 ?
Boţ Laţco apare ca martor chezaş în sfat împreună cu fratele său, Miclouş,
în actul cu data 1421(6929) decembrie 13 (v. D.R.H., A, I, nr. 48).
126 ?
D.R.H., A, III, nr. 114.
 21

35. 1492 (7000) noiembrie 24, Suceava127- Ştefan cel Mare cumpără
de la “...toţi nepoţii lui Hodco Costici postelnic 128 şi Lev, şi din privilegiul
pe care l-au avut ei de la bunicul nostru, Alexandru voievod, un sat anume
Ştiubeiul, pe Başeu, pe amândouă părţile Başeului...”.

36. 1493 (7001) martie. 7, Suceava129- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui Negrilă, fiul lui Vâlcea Bătrânescul, asupra a jumătate din
satul Bătrâneşti, de la Cârligătura, cumpărată de la mătuşa sa Maruşca, după
ce s-au jeluit că privilegiul cel mare pe care l-a avut Vălcea Bătrânescul de
la Alexandru cel Bun “...ei l-au pierdut când au venit turcii asupra noastră,
la Pârâul Alb...”.

37. 1493 (7001) martie15, Suceava130- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea nepoţilor lui Lucaciu asupra satelor Balomireşti şi Hoiseşti, pe
Bahlui, care sunt “...drepte lor ocine şi câştigare din slujba moşului lor... de
la Alexandru voievod...”131.

38. 1493 (7001) martie 26, Suceava132- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea lui Alexa diac asupra unei selişti, lângă hotarul Drăgoieştilor, la

127 ?
Ibidem, A, III, nr. 118.
128 ?
Hodco Costici apare ca postelnic în actele din perioada anilor 1421-1446
(v. D.R.H., A, I, Indice, sub voce, p. 464); iar fratele său Lev între anii 1421-1436
(v. D.R.H., A, I, Indice, sub voce, p. 472). ~ntr-un act din 1431 se aminteşte de
hotarul lui Costici pe Ciuhur care poate fi identificat cu cel al satului Vertiporoh,
pe Ciuhur, vândut de strănepoţii săi (v. D.I.R., A, XVII-I, p. 113-114, nr. 163).
Hodco Costici împreună cu soţia sa, Vasutca, şi cu fraţii acesteia, va primi danie
patru sate pe Vorona, de la Ştefan al II-lea voievod,dar absenţa lui Lev ne face să
credem că aceste moşii nu au făcut obiectul uricului de la Alexandru cel Bun (v.
D.R.H., A, I, nr. 120).
129 ?
D.R.H., A, III, nr. 126.
130 ?
Ibidem., A, III, nr. 128.
131 ?
O altă menţiune a acestui privilegiu se regăseşte într-un act de la Ieremia
Movilă voievod, prin care Berescul vătav vinde “...din uricul de moştenire, pe care
l-a avut de la Alexandru voievod cel Bătrân...”, jumătate de loc de poiană şi de
prisacă unde se numeşte Fântâna Rece (v. D.I.R., A, XVII-I, p. 25, nr. 37).
132 ?
D.R.H., A, III, nr. 134.
 22

Cărligătura, cumpărată de la Ciorciolina, fiica lui Drăgoici de la

Cârligătura, nepoata lui Şerb Răspop133, din privilegiul bunicului ei de la
Alexandru voievod.

39. < În. de 1495 (7003) ianuarie 10, Bârlad >134- Ştefan cel Mare
cumpără de la fiii lui Mihăilă Tudor, Ivanco şi Costea Danovici, “...toţi
nepoţi ai lui Petru Tudor, ...din uricul 135 bunicului lor...ce l-a avut el de la
bunicul nostru, Alexandru voievod, o selişte pe Tutova, anume Ivancea de
la Tătarca...”136.

40. < 1495 ianuarie 10 - în. de februarie 3 >, Vaslui 137- Ştefan cel
Mare întăreşte stăpânirea lui Oană asupra a două părţi din satul Deochiaţi,
pe Sohului,”...unde a fost Bogdan, fratele lui Ştefan Leghetiş...” cumpărat
de la “... Drăgălina, fiica lui Laţco Leghetiş, nepoata lui Ştefan Leghetiş,
din privilegiul138 bunicului ei, ... , ce a avut el de la bunicul nostru, de la
Alexandru voievod...”.
133 ?
~ntr-un act de confirmare de la Petru Şchiopul destinat mănăstirii Bistriţa,
se întăreşte acesteia stăpânirea asupra satului lui popa Şerbici, ce se numeşte acum
Beşicanii, din uric de danie al mănăstirii de la Alexandru voievod cel Bun(v.
D.I.R., A, XVI-III, p. 67-68, nr. 87), şi Ştefan cel Mare a confirmat mănăstirii
Bistriţa satul lui Şerb Răspop, fără însă a specifica numele donatorului ( v. D.R.H.,
A, II, nr. 107).
134 ?
D.R.H., A, III, nr. 151.
135 ?
Uricul lui Petru Tudor de la Alexandru cel Bun, mai cuprindea şi satul
Drăgeşti, pe Cobâle, pe care urmaşii acestuia îl împart în timpul domniei lui
Alexandru Lăpuşneanul (v. D.I.R., A, XVI-II, p. 117-118, nr. 108).
136 ?
Nepoţii lui Petru Tudor vând doar seliştea, satul rămânând în stăpânirea
familiei, mai precis a ramurii lui Costea Danovici, aşa cum reiese din actul de
întărire a moşiilor lui Glăvan pisar, în care se menţionează că acesta a cumpărat un
sat unde a fost Jac Ivanciul, de la Udre, fiul Podolencii, nepotul lui Danu, din
dresul de la strămoşul domnului, Alexandru voievod (v. D.I.R., A, XVI-I, p. 267-
268, nr. 235). Podoleanca era fiica lui Costea Danovici, iar acest Dan poate fi
tocmai Costea, ginerele lui Petru Tudor.
137 ?
D.R.H., A, III, nr. 152.
138 ?
Din acelaşi privilegiu nepoţii lui Ştefan Leghetiş au vândut şi o poiană
numită Gheoroaia, din hotarul satului Leghetişani, pe Berheci (v. D.I.R., A, XVI-I,
P. 304-305, nr. 271).
 23

41. 149<8> (700<6>) martie 8, Suceava139- Ştefan cel Mare întăreşte

stăpânirea lui Matei diac asupra a unei jumătăţi din satul Şărbaca, peste Prut
“...cumpărat de la Ana, fiica lui Mondria, nepoata Manciului, ci au fost
nepot de soră lui Cupciciu, şi cu dresuri ci-au avut moşul ei, Manciul, de la
moşul nostru, de la Alexandru voievod...”.

42. 1499 (7007) septembrie 15, Suceava140- Ştefan cel Mare întăreşte
stăpânirea lui Giurgiu gumelnic asupra moşiilor cumpărate de la “...nepoţii
lui Oană Băieşescul... din privilegiul ce a avut bunicul lor..., de la bunicul
nostru, de la Alexandru voievod, partea bunicului lor din satul Băieşeşti 141 şi
partea din sat, din Mălini, ce este peste Moldova...şi moara de pe Topliţa, la
vadul Todereştilor...”.

43. 1499 (7007) noiembrie 20, Hârlău142- Ştefan cel Mare cumpără
satul Giuleşti, pe Pârâul Negru, în ţinutul Neamţ, de la
“... Lupşe din Sireţel, fiul lui Ivaşco din Sireţel 143, din uricul tatălui său...de
la bunicul nostru Alexandru voievod...”.

44.1499 (7007) noiembrie 23, Hârlău144- Ştefan cel Mare cumpără

de la nepoatele lui Iliaş al lui Cârje “... din uricul bunicului lor..., de la
bunicul nostru Alexandru voievod...un sat pe Siret, anume Ilieşeuţi, şi cu
mori în Siret...”, cu menţiunea că acel privilegiu s-a pierdut.

139 ?
D.R.H., A, III, nr. 229.
140 ?
Ibidem, A, III, nr. 236.
141 ?
Cealaltă parte a satului Băieşeşti va fi dată în schimb lui Alexandru
Lăpuşneanul de către nepoţii lui Bâlco Băieşescul, probabil fratele lui Oană,
beneficiar al aceluiaşi privilegiu.
142 ?
D.R.H., A, III, nr. 243.
143 ?
Ivaşco din Sireţel, la începutul domniei lui Ştefan cel Mare, pierde
stăpânirea satelor Bereşti, Drujeşti şi Havatii, după o judecată cu nepotul său, Ion
Negoiescul (v. D.R.H., A, II, nr. 85).
144 ?
D.R.H., A, III, nr. 246.
 24

45. 1499 (7007) noiembrie 23, Hârlău145- Ştefan cel Mare cumpără
de la nepoţii lui Stan Bârlici “... din uricul bunicului lor ... de la bunicul
nostru, Alexandru voievod, două sate pe Siret, anume Dragomireşti, la gura
pârâului Bârlea, şi alt sat, anume Tălveşti, care acest sat este aşezat la
hotarul Fântânei, unde a fost Onica, mai jos de Ilieşeuţi...”.

46. 1499 (7007) noeimbrie 26, Hârlău 146- Ştefan cel Mare face
schimb de moşii cu nepoatele lui Ivan Damianovici 147, care dau domnului,
trei sate pe Dobrovăţ: “...Ruşii, unde a fost Stan al lui Popa, alt sat
Călugărenii, unde a fost Giurgiu Călugărul, al treilea Dumeştii, unde a fost
Dadul...”, din uricul bunicului lor pe care acesta l-a primit de la Alexandru
cel Bun.

47. 1500 (7008) martie 30148- Ştefan cel Mare întăreşte stăpânirea
mănăstirii Pobrata asupra a două sate pe Prut, Verejani, unde a fost Dan şi
Ciulineşti, aşezat pe hotarul unde a fost Manoil, dăruite mănăstirii de către
Alexandru cel Bun149.

48. 1502 (7010) februarie 22150- Ştefan cel Mare întăreşte stăpânirea
lui Isac vistier asupra satului Dolheşti, pe Şomuz, cumpărat de la nepoţii de

145 ?
Ibidem.
146 ?
Ibidem, A, III, nr. 247.
147 ?
Ştefan cel Mare va mai cumpăra de la nepoţii lui Ivan Damianovici, din
acelaşi privilegiu, mănăstirea de la obârşia Dobrovăţului şi cinci sate pe Dobrovăţ:
Feteşti, Alexeşti, unde a fost Radul, Munteni, Costiceni, unde a fost Andriaş, şi
Ostroveni (v. D.R.H., A, III, nr. 295).
148 ?
D.R.H., A, III, nr. 258.
149 ?
S-a păstrat un uric de danie şi întărire de la Alexandru cel Bun, datat
1429(6937) iunie 19, Suceava, şi destinat lui Dan Uncleat, care pentru slujbă
credincioasă primea mai multe sate printre care şi cele de mai sus (v. D.R.H., A, I,
nr. 91).
150 ?
D.R.H., A, III, nr. 264.
 25

frate ai lui Şandru fost portar de Suceava 151, prinind şi două privilegii de la
Alexandru cel Bun pe care le-au avut răzeşii.

49. 1502 (7010) iulie 2, Suceava152- Ştefan cel Mare cumpără de la

Manuil Paşco şi de la fratele acestuia, Toader, şi de la nepoata lor de soră,
Neaga, nepoţii lui Neagoie logofăt153, din privilegiul înaintaşului lor primit
de la Alexandru cel Bun, trei sate peste Prut, la gura Frumoasei: Fărceni,
Şcheia şi Fântâna lui Macriş, cu toate gârlele ce sunt în dreptul acestor sate
până la Prut.

50. 1506 (7014) aprilie 14154- Bogdan al III-lea voievod întăreşte

stăpânirea lui Cozma Şarpe postelnic asupra satelor Şcheia şi Zbârceşti, pe

151 ?
Şandru portar, cumnatul lui Ştefan cel Mare, nu a cumpărat tot satul
Dolheşti de la răzeşi, dacă presupunem că primul stăpân al satului, tot Şandru, era
un înaintaş al portarului, menţionat ca martor într-un act de danie de la Ştefan I
pentru mănăstirea Pobrata (v. D.R.H., A, nr.6) şi în actul de confirmare pentru
aceeaşi danie de la Alexandru cel Bun (v. D.R.H., A, I, nr. 19). Stăpânire primului
Şandru asupra Dolheştilor datează din perioada anterioară domniei lui Alexandru
voievod, acest domn a reconfirmat această moşie prin două privilegii.
152 ?
D.R.H., A, III, nr. 282.
153 ?
Satele lui Neagoie logofăt, care nu a avut probabil copii, au fost moştenite
de unchiul său Drăgula şi de către fiii acestuia, Manuil Raicu şi sora lui, soţia lui
Oană Paşco, iar aceştia vor vinde o parte a moşiilor lui Mihail logofăt. Astfel, într-
un act din vremea domniei lui Bogdan al III-lea, se menţionează că logofătul
Mihail a cumpărat satul Heciul de la Oană Paşco şi de la socrul acestuia, Drăgula,
unchiul lui Neagoie logofăt, şi de la Zoica, nepoata logofătului, din privilegiile lui
Neagoie de la Alexandru voievod şi de la fiii acestuia Ilie şi Ştefan (v. D.I.R., A,
XVI-I, p. 88-89, nr.84). Se păstrează şi actul de întărire pentru stăpânirile lui
Mihail logofăt, în care se aminteşte că acesta a cumpărat de la Oană Paşco şi de la
soţia acestuia, sora lui Raicu, satele: curtea de jos a lui Neagoie, mai sus de acesta,
pe Siret, Părtănoşi, şi satele de cealaltă parte a Siretului, Pobrata, Berindeeşti,
Valea Seacă şi Heci (v. D.R.H., A, II, nr.33).
154 ?
D.I.R., A, XVI-I, p.46-47, nr. 41.
 26

Valea Albă, cumpărate de la nepoţii lui Vlad155 şi ai Ilcăi, din uricul

bunicilor lor de la Alexandru voievod.

51. 1508 (7026) martie 2, Huşi156- Bogdan al III-lea voievod

întăreşte stăpânirea lui Clănău spătar asupra a trei sate de pe Bârlad, Ruşi,
Buciumi şi Bârgăoani cumpărate de la Radul Gârbovăţ stolnic 157, acesta din
urmă cumpărându-le “...de la Greaca158, ...din drese ce a avut părintele ei
Rus Toader159 de la al nostru preastrămoş Alexandru vodă...”.

52. 1508 (7016) martie 25, Huşi160- Bogdan al III-lea voievod

întăreşte împărţirea satului Jigoreni între nepoţii lui Ştefan, din vislujenia
acestuia de la Alexandru cel Bun.

53. 1515 (7023) aprilie 20, Huşi161- Bogdan al III-lea voievod

întăreşte stăpânirea lui Ilie şi a rudelor acestuia asupra unei bucăţi de loc
din hotarul Stânceşti, între Bohonca şi Ariroasa, cumpărat de la nepoţii
popei Ilieş “din uricul moşului lor, ... , ce au avut de la Alexandru
voeivod...”.162
155 ?
Vlad vornic de la Pârâul Alb apare ca martor în sfat în perioada anilor
1392-1415 (v. D.R.H., A, I, Indice, sub voce, p.508).
156 ?
D.I.R., A, XVI-I, p.75-76, nr. 71.
157 ?
~ntr-o menţiune cu data 1479 (6987) decembrie 30, Suceava, este amintit
privilegiul acordat de Ştefan cel Mare stolnicului Radu Gârbovăţ, pentru satele de
mai sus (v. D.R.H., A, II, nr. 222)
158 ?
Pe lângă Greaca, Rus Toader a mai avut o fiică, fapt ce reiese dintr-un act
prin care Ştefan cel Mare confirmă stăpânirea lui Ion Tălmaci asupra satului
Ruseni, pe Tutova, cumpărat de la Vlad, fiul Stanei, nepotul lui Rus Toader (v.
D.R.H., A, III, nr. 292).
159 ?
Ilie voievod întărind stăpânirea lui Dragoş Urlat asupra satului, pe Tutova,
unde îşi are casa, aminteşte că această moşie se mărgineşte cu râmnicul pe care
beneficiarul îl are de la Rus Toader (v. D.R.H., A, nr. 106)
160 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 79-80, nr. 75.
161 ?
Ibidem, p. 96-97, nr. 96.
162 ?
~n această menţiune nu se specifică dacă emitentul uricului pentru
Stânceşti este străbunicul domnului, dar informaţia se poate completa cu aceea
cuprinsă într-un act prin care Ştefan al II-lea voievod întăreşte lui Dragomir Oţel
stăpânirea asupra satului Boziani, de la obârşia Albiei, cumpărat de către acesta de
 27

54. 1515 (7023) decembrie 18163- Bogdan al III-lea voievod întăreşte

stăpânirea lui Ieremia vistier asupra a două sate pe Siret: Miteşti şi
Sorocinăuţi dăruite de vara sa Anuşca164, nepoata lui Danil protopop Herţeg,
aceasta cumpărându-le de la vărul ei Ion diac, nepot al aceluiaşi protopop
din privilegiu de la Alexandru cel Bun.

56. 1518(7026) aprilie 21, Hârlău165- Ştefăniţă voievod întăreşte

stăpânirea lui Iurşa asupra părţii dinspre biserică a satului Popeni, pe
Iubăneasa, cumpărată de la Ion, fiul lui Zaharia, nepotul lui popa
Pătru,”...din uricul166 bunicului său popa Petre, pe care l-a avut el de la
străbunicul nostru, de la Alexandru voievod...”.

57. 1518 (7026) decembrie 20, Suceava167- Ştefăniţă voievod

întăreşte stăpânirea mitropolitului Teoctist asupra unei prisăci, unde a fost
mănăstire, şi a unei poieniţe ce ascultă de această mănăstire, cumpărate de

la verii săi, Stanciul Corhomuz şi Negrita, fiii popei Ilieş (v. D.R.H., A, I, nr. 265).
163 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 98-99, nr. 98.
164 ?
Anuşca, cneaghina lui Frunteş, a dat în schimb lui Petru Rareş voievod
satul Protopopeni, pe Siret, moşie a bunicului ei Danil protopop, la această
tocmeală participând ca martor şi vărul ei, Ieremia vistier (v. D.I.R., A, XVI-I, p.
406, nr. 370).
165 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 124-125, nr. 118.
166 ?
Din acelaşi uric urmaşii lui popa Petre vând, în timpul domniei lui Petru
Rareş, lui Iurşa vătav de Dorohoi, părţile lui Şteful, fiul lui Dalbanov şi părţile
Tolocicăi, din satul de pe Iubăneasa (v. D.I.R., A, XVI-I, p. 576-578, nr. 517); iar
printr-un act de la Gaşpar Graţiani se confirmă stăpânirea lui Isac Stârcea asupra
părţilor din satul Popeni, cumpărate de la Dumitru, fiul Măriuţei, nepotul lui Petrea
şi al Dragnei, din privilegiu de la Alexandru cel Bun (v. D.I.R., A, XVII-IV, p.
497).
167 ?
D.I.R., A, XVI-I, p.129-130, nr. 122.
 28

la nepoţii lui Petru Oarţă din uricul 168 pe care l-a avut de la Alexandru cel
Bun.

58. 1518 (7026) decembrie 26, Suceava169- Ştefăniţă voievod

întăreşte stăpânirea mănăstirii Neamţ asupra a “...jumătate de sat, anume
Cârsteşti, ce este pe Calniş, partea de la Sora, fiica lui Ile Boldiş şi de la
vărul său, de la Lazor Graşiţă, nepoţii lui Danciul Boldiş şi din privilegiul
de mărturie, ce a avut Daciul Boldiş de la bunicul domniei mele, de la
Ştefan voievod170. Însă privilegiul ce a avut Danciul Boldiş de la străbunicul
domniei mele de la Alexandru voievod, a ars...”.

59. 1518 (7026) decembrie 26, Suceava171- Ştefăniţă voievod

întăreşte stăpânirea mănăstirii Neamţ asupra satului unde a fost casa lui
Oancă, pe Cracău, “...privilegiul de mărturie pe care l-a avut Oancă de la
străbunicul nostru, de la Alexandru voievod..., s-a pierdut când au venit
turcii cu războiu asupra ţării noastre...”.

60. 1518 (7026) decembrie 26, Suceava172- Ştefăniţă voievod

întăreşte stăpânirea mănăstirii Neamţ asupra unei mănăstiri “...a Turbatului,
168 ?
Privilegiul lui Petru Oarţă de la Alexandru voievod nu s-a păstrat, dar
satul de care aparţinea mănăstirea, prisaca şi poieniţa se numea Orţeşti, aşa cum
reiese din două documente: primul fiind o confirmare tot pentru mitropolitul
Teoctist care pe lângă cele de mai sus a primit danie de la fiii Anei a treia parte din
jumătatea satului Orţeşti (v. D.I.R., A, XVI-I, p. 190-192, nr. 169) şi al doilea prin
care mănăstirii Neamţ i se întărea de către Iliaş Rareş stăpânirea unei a şasea părţi
din satul Orţeşti cumpărată de la Ana, fiica lui Neagoie, nepoata lui Petru Oarţă,
din privilegiu de la Alexandru voievod şi alte două părţi din acelaşi sat cumpărate
de la Fătu, fiul Marinei, nepotul lui Petru Oarţă, din acelaşi privilegiu (v. D.I.R.,
A, XVI-I, p. 558-559, nr. 500).
169 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 131-133, nr. 123.
170 ?
Actul de confirmare de la Ştefan cel Mare se păstrează într-un rezumat cu
data 1471(6979) noiembrie 2 (v. D.R.H., A, II, nr. 264), prin care i se întăreşte lui
Danciul Boldiş pe lîngă satul Cristineşti un loc “...la gura pârâului Muncelului,
unde dă Solonţul, ca să-şi facă descălecătură de sat, şi jumătate de poiană în
Muncel, precum şi Poieniţa Calului...”.
171 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 131-133, nr. 123.
172 ?
Ibidem.
 29

ce se numeşte acum Brusturi, cumpărată de Paşco Hăciugă de la Alexa şi de

la Mihnea, nepoţii Turbatului şi din priviluegiul ce au avut ei de la
străbunicul nostru, de la Alexandru voievod...”.

61. 1519 (7027) aprilie 28, Hârlău 173- Ştefăniţă voievod întăreşte
stăpânirea fiilor lui Mihul medelnicer asupra unui sat pe Bârlad, unde a fost
cneaz Bacsan, care se numeşte Bacsaneşti174, cumpărat de la mănăstirea
Bistriţa, din uricul acesteia de la Alexandru cel Bun.

62. 1519 (7027) iunie 4, Hârlău 175- Ştefăniţă voievod întăreşte

stăpânirea mănăstirii Tazlău asupra mănăstirii de la Răcătău, din hotarul
satului Horgeşti, cumpărată de Ştefan cel Mare de la Isaia de la Răcătău,
fiul lui Petrea Huhulea, din privilegiul176 pe care l-a avut acesta de la
Alexandru cel Bun.

63. 1519 (7027) iunie 30, Hârlău177- Ştefăniţă voievod întăreşte

stăpânirea lui Dragotă Secuianul ceaşnic asupra unui “...sat pe Iubăneasa,
sub Dumbrava Înaltă, anume Cordăreni, ce el a schimbat şi cumpărat acest
sat de la copiii Neagăi, fiica lui Andreico Cordar, nepoata lui Iuban cel
Bătrân şi din privilegiul ce a avut bunicul lui, de la Alexandru voievod...”.

173 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 138-139, nr. 128.
174 ?
Satul Bacsaneşti apare în hotarul unui loc pustiu dăruit de Ilie şi Ştefan
voievozi lui Mihail Stângaciul (v. D.R.H., A, I, nr. 154).
175 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 141-142, nr. 130.
176 ?
Conţinutul privilegiului lui Petru Huhulea poate fi reconstituit din
cuprinsul unor acte prin care urmaşii acestuia îşi împart moşiile. Astfel, lui Ilie
Huru, Ştefan cel Mare, îi întărea stăpânirea asupra satelor Ocheni şi Lărgăşani (v.
D.R.H., A, II, nr. 183), iar Isaia de la Răcătău şi nepoţii săi de soră şi frate îşi
împărţeau, în timpul aceleiaşi domnii, satele: Găleşeşti, la gura Răcătăului,
mănăstirea de la gura Dieniţului, Pănceşti, Horgeşti şi jumătate din Năneşti, unde a
fost Galeş (v. D.R.H., A, III, nr. 72); pentru ca fiii lui Oană Huru, nepoţi ai
aceluiaşi Petru Huhule, să primească întărire de la Petru Rareş pentru satele
Lărgăşani, pe Berneci, jumătate din Ocheni, a patra parte din Găleşeşti, în gura
Răcătăului, şi Pănceşti, din privilegiul bunicului lor de la Alexandru cel Bun (v.
D.I.R., A, XVI-I, p. 470-471, nr. 425).
177 ?
D.I.R., A, XVI-I, p 148-149, nr. 135.
 30

64. 1519 (7027) iunie 30, Hârlău178- Ştefăniţă voievod întăreşte

stăpânirea lui Dragotă Secuianul ceaşnic asupra unei jumătăţi din satul
Verbia, pe Jijia, cumpărată de la fiii lui Tolocico, nepotul lui Vlad,” ... din
privilegiul bunicului lor Vlad, ce el a avut de la străbunicul nostru
Alexandru voievod...”.

65. 1519 (7027) iulie 1179- Ştefăniţă voievod întăreşte stăpânirea lui
Toader pârcălab de Cetatea Nouă asupra satului Toceni, unde a fost Borzea,
şi a seliştii Luceni de peste Prut, cumpărate de el de la nepoţii lui Oană
Limbădulce, din privilegiul180 acestuia de la Alexandru cel Bun.

66. 1520 (7028) iulie 16, Suceava181- Ştefăniţă voievod întăreşte lui
Gavril vistier stăpânirea asupra unei a cincea părţi din satul Vădeşti pe
Şomuz, cumpărată de la Dumitru, fiul lui Toma diac, din privilegiu de la
Alexandru cel Bun.

67. <1520> octombrie 8182- Ştefăniţă voievod dăruieşte Episcopiei

de Rădăuţi un sat pe Havorona, în ţinutul Dorohoiului, cumpărat de la
Caşotă clucer, nepotul lui Oţel, cu menţiunea că privilegiile pe care le-a

178 ?
Ibidem.
179 ?
Ibidem, p. 150-151, nr. 136.
180 ?
Conţinutul privilegiului se poate reconstitui din câteva menţiuni ulterioare
acestuia. Alexandru Lăpuşneanul voievod confirma stăpânirea nepoţilor lui Oană
Limbădulce asupra satului Frăteşti, din ţinutul Neamţului (v. D.I.R., A, XVI-II, p.
48-49, nr. 48) ; acest sat este cuprins într-un uric de danie şi întărire acordat de
către Petru Aron lui Toader al lui Limbădulce, căruia i se confirma stăpânirea
asupra satelor : Bănişteri, unde este curtea lui, Giuleşti, Şchei, Bărboşi, Beşicureni,
Frăteşti, Măstacărul, pe Pârâul Negru şi pe Neamţ satele Garşi, Moişeşti, Liseţul şi
Iubăneşti (v. D.R.H., A, II, nr. 51). Chiar dacă este greu să identificăm care dintre
aceste moşii au fost preluate de Toader de la înaintaşul său, avem certitudinea că
privilegiul acordat de Alexandru cel Bun lui Oană Limbădulce cuprindea şi alte
sate de pe Pârâul Negru. Astfel, tot Alexandru Lăpuşneanul întărea fiilor Varvarei,
copila lui Oană, satul Briţcani, pe Pârâul Negru, în ţinutul Neamţului (v. D.I.R., A,
XVI-II, p. 69-70, nr. 65).
181 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 168-169, nr. 151.
182 ?
Ibidem, p. 174-176, nr. 155.
 31

avut pentru acest sat de la Alexandru cel Bun şi de la Ilie şi Ştefan voievozi,
“...le-au ars leşii, în casa lui Tâmpea şi a lui Şendrică din Şişlău...“.

68. 1521 (7029) iunie 14, Suceava183- Ştefăniţă voievod întăreşte

împărţirea satului Pereni, la Păr, pe Lăpuşna, între Bratul şi rudele sale,
nepoţii lui Petre “...din privilegiul ce l-au avut moşul lor, Petre de la
Alexandru vodă ...”.

69. 1522 (7030) martie 10, Hârlău 184- Ştefăniţă voievod întăreşte
stăpânirea lui Toader pârcălab de Cetatea Nouă asupra bucăţii numită cutul
din satul Ruşi185, de la Cobâle, cumpărată de la “ ... Mihul Cârlig şi surorile
lui, Neaga şi Stanca, copiii Anuşcăi, fiica Ilenei, nepoata Balicioaiei ... din
dreptul lor uric şi din privilegiul ce au avut ei de la străbunicul nostru
Alexandru voievod ... “.

70. 1522 (7030) octombrie 28186- Ştefăniţă voievod întăreşte

stăpânirea lui Ivanco pitar asupra unei părţi din satul Teţcani187 cumpărată
de la “...Mica, fiica Stanciului, nepoata lui Tamaş Viteazul ..., din drept uric
şi dres al moşului ei Tamaş Viteazul, de la dtrămoşul nostru, Alexandru
voievod... “.

71. 1528 (7036) martie 28, Huşi188- Petru Rareş voievod primeşte în
schimb de la Giurgiu, nepotul lui Dragoş Boul vornic, ocinile de la gura
Iadricului, unde a fost casa lui Băloş, şi vad de moară la Bârlad, cumpărate
de bunicul său în timpul domniei lui Ştefan cel Mare de la nepoţii lui Băloş,
din privilegiul acestuia de la Alexandru cel Bun.

183 ?
Ibidem, p. 186-187, nr. 165.
184 ?
Ibidem, p. 194-195, nr. 171.
185 ?
~n timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Fete Gotcă a cumpărat de la
Fedca, fiul Mândrei, nepoata Balicioaiei din acelaşi uric de la Alexandru cel Bun
(v. D.I.R., A, XVI-I, p. 221-223, nr. 196).
186 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 212-213, nr. 187.
187 ?
~ntr-un act de la Petru Aron, satul Teţcani era întărit lui Gavril spătar
fiind ocina soţiei acestuia (v. D.R.H., A, II, nr. 47).
188 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 285-287, nr. 265.
 32

72. 1528 (7036) martie 28, Huşi189- Petru Rareş voievod primeşte în
schimb de la Giurgiu, nepotul lui Dragoş Boul vornic, satul Picigani, peste
apa Bârladului la gura Iadricului, cumpărat de bunicul său de la nepoţii lui
Dragoş Cândescul.

73. 1528 (7036) aprilie 8, Huşi190- Petru Rareş voievod întăreşte

stăpânirea lui Ion Stârcea pârcălab şi fraţilor săi, fiii Nastei, strănepoţii lui
Tăbuci, asupra satului Boianul Mare, pe Prut, iar “...privilegiul cel mare, pe
care l-a avut bunicul lor Pătraşco, fiul lui Tăbuci 191, de la străbunicul nostru,
de la Alexandru voievod, acest privilegiu a fost în mâinile lui Ivanco fost
pisar...“.

74. 1528 (7036) aprilie 8, Huşi192- Petru Rareş voievod primeşte în

schimb de la fiii lui Costea posadnic, a treia parte din satul Starosilţi, dată
de nepoata lui, Magda, fiica Marencăi, nepoata lui Călian cel bătrân 193, din
privilegiul bunicului ei, ... , de la străbunicul nostru Alexandru voievod,
pentru că a răscumpărat-o din robie din Ţara Tătărască...“.

75. 1531 (7039) martie 7, Vaslui 194- Petru Rareş voievod întăreşte
lui Gavril Trotuşanul fost logofăt, satul Parhovţii, cumpărat de la fiii lui
Ivanco Parhovschi, nepoţii lui Fădor Parhovschi, “...din privilegiul de
mărturie ce au avut ei de la străbunicul domniei mele, de la Alexandru
voievod...“.

189 ?
Ibidem.
190 ?
Ibidem, p. 292-294, nr. 259.
191 ?
Urmaşii lui Tăbuci cel bătrân vor primi confirmare pentru împărţirea
satului Boianul Mare de la Alexandru Lăpuşneanul (v. D.I.R., A, XVI-II, p. 136-
137, nr. 129).
192 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 294-295, nr. 260.
193 ?
Bogdan al III-lea voievod a cumpărat de la nepoţii lui Călian cel bătrân
satul Călianouţi, pe Siret, cu două părţi Balinţi şi Grişcani, sat pe care Ştefăniţă
voievod îl va dărui lui Ieremia vistier ( v. D.I.R., A, XVI-I, p. 153-154, nr. 140).
Călian cel bătrân se pare că se înrudea cu boierii Jumătate stăpâni ai satului
Mândreşti, pe Siret unde “ au fost Balinţii” (v. C. Cihodaru, Consideraţii ..., p.
26).
194 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 326-328, nr. 294.
 33

76. 1531 (7039) martie 7, Vaslui 195- Petru Rareş voievod întăreşte
stăpânirea lui Gavril Trotuşanul fost logofăt, asupra satului Todereşti cu
muntele Toderescul, pe Soloneţ, cumpărat de la Marena, fiica lui Fădor
Piţurcă, nepoata lui Toader Badevici196, din privilegiu de la Alexandru cel
Bun.

77. 1531 ( 7039) martie 23197- Petru Rareş voievod întăreşte

stăpânirea lui Fetion şi a fratelui său Ioan, asupra a trei părţi din satul Corni,
răscumpărate de la Arbure portar de Suceava care le-a luat toate dresele
pentru acest sat, între care şi un uric de la Alexandru cel Bun198.

78. 1536 (7044) ianuarie 11, Suceava199- Petru Rareş voievod

întăreşte stăpânirea lui Ion Popşa cămăraş de visterie, asupra unei părţi din
satul Pomârla200 cumpărată de la “... Nastasia, fiica Stancăi, strănepoata
protopopului Draghie ... din privilegiul ce a avut străbunicul ei ... de la
străbunicul domniei mele Alexandru voievod...”.
195 ?
Ibidem, p. 326-328, nr. 294.
196 ?
Tatăl lui Toader Badevici poate fi Badea cel bărtân, care apare ca martor
în sfatul domnesc în perioada anilor 1399-1411 ( v. D.R.H., A, I, Indice, sub voce,
p. 436).
197 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 334, nr. 300.
198 ?
Informaţia din acest rezumat este completată de cea cuprinsă într-un
hrisov de la Alexandru Lăpuşneanul voievod prin care se confirma lui Fetion vătav
şi fratelui său Ion, fiii Stancăi, fiica lui Oancă Turcul sulger, fără a se mai aminti
de privilegiile luate de Arbure portarul. Astfel bunicul de pe mamă al celor doi ar
putea fi Ivanco Turcul sulger care vindea împreună cu fraţii săi, parte din satul
Golăieşti pe Rebricea lui Golăi de la Rebricea (v. D.R.H., A, III, nr. 24), aceştia
fiiind fiii lui Simion Turcul (v. D.R.H., nr. 216), care apare ca martor în sfat între
anii 1436-1439 (v. D.R.H., A, II, p. 495).
199 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 382-383, nr, 346.
200 ?
Tot Petru Rareş întărea stăpânirea asupra unei părţi din satul Pomârla
fiilor lui Vasco Mihăilaş, strănepoţi ai protopopului Draghie, pe baza aceluiaşi
privilegiu de la Alexandru cel Bun (v. D.I.R., A, XVI-I, p. 413-414, nr. 380).
Vasco Mihăilaş era în acelaşi timp urmaş al lui Mihail de la Dorohoi; pentru
legăturile de rudenie dintre acesta din urmă şi Draghie protopop (v. Petronel
Zahariuc, Mihail de la Dorohoi şi descendenţa sa, în “Arhiva Genealogică”, I (IV),
1994, nr. 1-2, p. 177-183).
 34

79. 1545 (7053) decembrie 14, Suceava201- Petru Rareş voievod

întăreşte stăpânirea lui Mateiaş logofăt asupra unei a patra părţi din satul
Brăieşti202 cumpărat de la “...Isaico şi sora lui, Mărie, copiii Nastecicăi,
nepoţii lui Boris Braievici203 ... din uric ce a avut bunicul lor ... de la
străbunicul domniei mele Alexandru voievod...“.

80. 1546 (7054) martie 18, Vaslui204- Petru Rareş voievod întăreşte
stăpânirea lui Toader Băloş pisar asupra unei jumătăţi din satul Bârjoveni 205
din ţinutul Neamţ, cumpărată de la Ioaniş, fiul Dragalinei, fiica lui Fedor
posadnic206, şi de la unchiul său Isaico, fiul lui Fedor posadnic, din
privilegiu de la Alexandru cel Bun207.

201 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 411, nr. 378.
202 ?
Alte părţi din satul Brăieşti vor fi vândute de strănepoţii lui Boris
Braievici, din acelaşi uric, lui Ieremia vistier în perioada anilor 1605-1613 ( D.I.R.,
A, XVII-I, p. 198-199, nr. 282; p. 220-221, nr. 305; p. 247-248, nr. 331; p. 261,
nr. 348; Ibidem, XVII-II, p. 47-50, nr. 50; p. 332-333, nr. 446; Ibidem, XVII- III,
p. 119-120, nr. 193).
203 ?
Boris al lui Braie apare ca martor în sfat în anul 1421(v. D.R.H., A, I, nr.
48), fiind probabil fiul lui Braia care împreună cu fratele său, Petrică, primea danie
de la Iuga voievod un loc pe Strahotin, pe Jijia ( v. D.R.H., A, I, nr. 8). ~n
apropieria satului Strahotin se află satul Ungureni din care urmaşii lui Boris
Braievici vindeau, în timpul domniei lui Petru Şchiopul, câteva părţi lui Vascan
diac (v. D.I.R., A, XVI-III, p. 353, nr. 431 şi Ibidem, nr. 575).
204 ?
D.I.R., A ,XVI-I, p. 417-418, nr. 383.
205 ?
Satul Bârjoveni era întărit de către Petru al II-lea voievod lui Ivan Porcul
fără a se menţiona în ce condiţii a ajuns acesta în posesia satului din ţinutul Neamţ
(v. D.R.H., A, I, nr. 282), dar se pare că o parte a acestuia a rămas în stăpânirea
beneficiarilor uricului de la Alexandru cel Bun.
206 ?
Pentru neamul posadnicilor v.Sorin Iftimi, Posadnicii: o dregătorie, un
neam şi o aşezare, în “Arhiva Genealogică”, I (IV), nr. 1-2, p. 253-261.
 35

81. 1546 (7054) martie 27208- Petru Rareş voievod întăreşte

stăpânirea lui Mihul şi a rudelor acestuia asupra unei părţi din satul
Comăneşti, unde a fost Mânzul, la Horincea, cumpărată din dresele lui
Giurgiu călugărul şi ale fratelui său, Cârstea Negrul 209 de la Alexandru cel
Bun.

82. 1546 (7054) aprilie 8, Huşi210- Petru Rareş voievod întăreşte

stăpânirea nepoţilor lui Dragole211 şi a fraţilor săi, Hodco şi Giurgiu, asupra
satelor unde a fost Hodco, pe Stavnic şi Giurgeşti212, în acelaşi hotar, unde a
fost Giurgiu, şi alături o bucată de pământ dinspre Drăguşani, pe baza
privilegiului primit de înaintaşii lor de la Alexandru cel Bun.

83. 1546 (7054) aprilie 12, Huşi213- Petru Rareş voievod întăreşte
stăpânirea lui Toader Băloş pisar domnesc asupra unei jumătăţi din satul
Ilieşeşti, pe Cobâle, care se numeşte Cautişani şi jumătate din Poiana lui

207 ?
Tot în baza unui privilegiu de la Alexandru cel Bun, Marica cneaghina lui
Dragsin pârcălab, strănepoata lui Coste posadnic, răstrănepoata lui Fădor şi Stan
posadnic, vindea în timpul domniei lui Petru Şchiopul voievod a patra parte din
satul Lăleşti, care se numesc Posadnici, pe Jijia (v. D.I.R. A, XVI-III, p. 335, nr.
408).
208 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 428-429, nr. 391.
209 ?
Cârstea Negrul şi fratele său Giurgiu călugărul au primit danie de la Ilie şi
Ştefan voievozi iezerul Cerlenul, pe Prut (v. D.R.H., A, I, nr. 172) pe care nepoţii
lor îl vor vinde lui Ştefan cel Mare (v. D.R.H, A, III, nr. 282).
210 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 455-456, nr. 414.
211 ?
Acest Dragole credem că poate fi identificat cu Dragoş viteazul al cărui
fiu, Dragoş de la Stavnic, primea de la Ilie voievod întărire pentru stăpânirea
satului Drăguşani, pe Stavnic, unde este casa lui (v. D.R.H., A, I, nr. 110), iar
nepoţii lui Costea Dragoş, fiu al aceluiaşi Dragoş viteazul, vindeau, la începutul
secoluilui al XVII-lea, părţi din satul Răteşti, din ţinutul Neamţ, pe care îl
stăpâneau în baza privilegiului de la Alexandru cel Bun (v. D.I.R., A, XVII-II, p.
84-85, nr. 99; p. 275-276, nr. 362; p. 278, nr. 366; p. 282, nr. 372).
212 ?
~n timpul domniei lui Ştefan cel Mare, fiii lui Giurgiu vindeau jumătate
din satul Giurgeşti pe Stavnic, lui Condrea, fiul lui Greul (v. D.R.H., A, II, nr.
127).
213 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 460-461, nr. 417.
 36

Cauteş, cumpărate de la nepoţii lui Manciul Moica 214, din privilegiul

acestuia de la Alexandru cel Bun şi din privilegii de întărire de la Ilie şi
Ştefan voievozi.

84. 1546 (7054) aprilie 19215- Petru Rareş voievod întăreşte

stăpânirea lui Efrem Huru vornic asupra unei jumătăţi din satul Rumâni,
cumpărat de la “...Lazor, fiul lui Iuga şi de la nepotul său Mogâldea, fiul lui
Iştoc şi de la Grozav, fiul Sofiicăi, din drese ce au avut părinţii şi moşii lor
de la Alexandru voievod...”.

85. 1569 (7077) iulie 26, Suceava216- Bogdan Lăpuşneanul voievod

întăreşte stăpânirea popei Andrieş şi a rudelor sale asupra unei jumătăţi din
satul Tălpăieşti, pe Gârbovăţ, mai sus de Oneşti, cumpărată de la strănepoţii
lui Vană Talpalaiu, din privilegiul de danie primit de străbunicul lor de la
înnaintaşul domnului, Alexandru voievod.

86. 1580 (7088) martie 9, Iaşi217- Iancu Sasul voievod întăreşte

stăpânirea lui Grecea asupra unei a treia părţi din satul Năroteşti şi a şasea
parte din Jerdinţi, care se numesc Lungani, din ţinutul Cârligătura,
cumpărate de la Pătraşco şi de la sora acestuia Magda, fiii lui Luca ceaşnic,
nepoţii Stancăi, strănepoţii Armancăi, fiica lui Narotă, din “...privilegiu de
întărire ce a avut străbunicul lor Narotă de la Alexandru voievod...“.

214 ?
Manciul Moica primea confirmare de la Ilie şi Ştefan voievozi pentru un
sat pe Cobâle, unde a fost Ilcaş (v. D.R.H., A, I, nr. 155), pentru ca aceiaşi domni
să confirme stăpânirea lui Ivan Cauteş, asupra satului Ilişăşti”unde este casa lui”
(v. D.R.H., A, I, nr. 152). Petru Rareş printr-un act cu data 1535 (7043) martie 3,
Vaslui, întărea stăpânirea nepoţilor lui Ivan Cauteş asupra unei jumătăţi din satul
Ilieşeuţi, la Cobâle şi jumătate din Poiana lui Cauteş, invocând un privilegiu de
danie de la Ilie şi de la Ştefan voievozi (v. D.I.R., A, XVI-I, p. 368-369, nr. 334).
215 ?
D.I.R., A, XVI-I, p. 466-467, nr. 422.
216 ?
Ibidem, XVI-II, p. 205-206, nr. 216.
217 ?
Ibidem, XVI-III, p. 132, nr. 167.
 37

87. 1591 (7099) aprilie 25, Iaşi218- Petru Şchiopul voievod întăreşte
stăpânirea lui Simion Stroici vistier219 asupra satului Miclăuşeni din ţinutul
Romanului, cumpărat de la nepoţii şi strănepoţii lui Miclăuş vornic, “...din
privilegii de danie şi de vislujenie ce a avut străbunicul lor de la Alexandru
voievod cel Preabun şi din privilegiul bunicii lor Stana 220 de la Ştefan
voievod cel Bătrân..GGG

218 ?
Ibidem, XVI-IV, p. 15-16, nr. 18.
219 ?
Simion vistier va primi şi de la Eremia Movilă voievod confirmare pentru
stăpânirea satului cumpărat de la urmaşii lui Miclăuş vornic (v. D.I.R., A, XVI-IV,
p. 229-231, nr. 282).
220 ?
Se păstrează actul de la Ştefan cel Mare prin care Stana, fiica lui Miclăuş
vornic, dăruia nepotului ei Roman spătarel, o parte din satul Miclăuşeni (v.
D.R.H., A, II, nr. 186).