www.dacoromanica.

ro
 BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A
PERIODICELOR R 0 MANE8 TI
1851 1858

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
?I
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
AL ACADEMIEI DE STIINTE SOCIALE S_I POLITICE

BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A

PERIODICELOR ROMANE$TI
VOLUMUL II
1851 1858
PARTEA a 11-a

Intocmita de
IOAN LUPU,
DAN BERINDEI, NESTOR CAMARIANO
i OVIDIU PAPADIMA

BUCURESTI
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII S O C I A L I S T E ROMANIA
1971

www.dacoromanica.ro
 (498:...) RELATII POLITICE 5I DIPLOMATICE ALE PRINCIPATELOR ROMANE
CU DIFERITE TARI
Anglia
8246 327 (498:42)
[Se anunta ca R. G. Colquhoun este numit agent politic
si consul general al Angliei In Principatele Romane].
VEST. R., XVI (1851), p. 385: Bucuresti.
8247 327 (498: 42)
[Se anunta ca a sosit in Bucuresti R. G. Colquhoun,
consulul general al Angliei, dupd o absenta de mai mult
timp]. VEST. R., XIX (1854), p. 245: Bucuresti.
8248 327 (498:42)
[Rezumatul unui articol din Times" in care foaia
engleza is atitudine impotriva ocupatiei austriece a Princi-
patelor Romane si se pronunta pentru unirea lor].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 144, col. II: Anglia.
Redactia Gazetei Transiluaniei subliniaza schimbarea atitu-
dinii foil engleze, care mai inainte aprobase ocuparea Principatelor
de trupele austriece.
8249 327 (498:42)
[Se 'anun],a. ca, in instructiunile date de Clarendon,
ministrul de externe al Angliei, lui John Russel, in ches-
tiunea Principatelor Romane, nu aflam nici o urma
despre nedependinta Principatelor, ce o pretinse Franta
in conferinte "]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 227:
Cronica straina.
Instructiunile lui Clarendon tindeau sa mareasca autoritatea
Portii In Principate.
8250 327 498:42)
[Declaratiile facute de Palmerston in parlamentul
englez, in 20 iunie, asupra chestiunii Principatelor Ro-
mane si in chestiunea protestului adresat de tinerii
romani din Paris lui Clarendon]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 231: Marea Britanie.
Se rezuma aceste declaratil privind politica Angliei rata
de Principate.
8251 327 (498:42)
Protestulu gentlemanilorii moldo-romani in contra lui
Clarendon. G. TRANS., XVIII (1855), p. 232, col. I.
Sub acest titlu, se rezuma dupa Daily News acest pro-
test", In care tinerii roman( din Paris s-ar ft plIns ca nu s-au dat
arme poporului roman In timpul razboiului si Ca, In conferintele
de la Viena, Principatele Romane nu au avut reprezentanti propril.
8252 327 (498:42)
[Fragmente traduse dintr-un articol publicat in Times"
in legatura cu necesitatea rezolvarii grabnice a chestiunii
Principatelor Romane, conform dorintei locuitorilor lor].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 356: Preste total ; STEAOA
D., I (1855), p. 84, col. III: Stampa straina despre
principate.
8253 327 (498:42)
[Se semnaleaza aparitda in Times" a unui articol
cu privire,la Principatele Romane si necesitatea reorgani-
zarii lor]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 359:
Intamplari de zi.
8254 327 (498:42)
[Corespondenta din Constantinopol cu privire la pro-
punerea engleza filcuta in decursul tratativelor pentru
viitoarea organizare a Principatelor Romane]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 406: Turciea; STEAOA
D., I (1855), p. 140: Sciinti mai noue.
Dupa. ziarul L' Inddpendance Beige. Punctele ar fi urma-
toarele: suzeranitatea Portii, fara amestec Intern; Principatele se
www.dacoromanica.ro
vor uni lntr -un singur stat; domnitorul va fi ales pe Data: tributul
se va hotarl la ficcare alegere; domnitorul va fi pamIntean; cet5.-
tile turcesti de pe Dunare, din Principate, se vor reIntemeia;
not.' stat va avea doua camere legislative $1 o armata. nationals.
8255 327 (498:42)
(*tire cu privire la sosirea la Bucuresti a secretarului
ambasadei engleze din Constantinopol, Alison]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 9, p. 4, col. III.
Misiunea lui ar fi sa cerceteze opinia publics din Principate
st sa dea sugestii pentru viitoarea organizare a acestora.
8256 327 (498:42)
[Se anunta ca C. Alison, secretarul oriental al amba-
sadei britanice din Constantinopol, a sosit la Iasi, venind
din Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 33: Novitale din nauntru.
8257 327 (498:42)
[Comentarii in legatura cu sosirea :n Moldova a primului
secretar oriental al ambasadei britanice din Constantinopol,
Alison]. STEAOA D., II (1856), p. 37: Iassii,
31 Ianuari.
8258 327 (498:42)
[Se da stirea ca Stratford-Redcliffe ar fi propus ca,
la conferinta de la Constantinopol, sa fie chemati si repre-
zentantii Principatelor Romane]. STEAOA D., II
(1856), p. 44: Sciinti mai noue.
8259 327 (498:42)
[Extrase dintr-un articol publicat in Times" referitor
la discutiile de la Constantinopol asupra Principatelor
Romane]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 41, p. 1-2:
Moldavia.
In articol, se anima ca Anglia s-a pronuntat categoric Impotriva
unui principe ereditar german In Principate.
8260 327 (498:42)
[Fragment tradus din cuvintarea rostita de Palmerston
In Camera Comunelor cu privire la prevederile din tratatul
de la Paris referitoare la Principatele Romane].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 96, p. 1: *Uri atingatoare
de Principate.
Fragmentul face parte din cuvintarea raport asupra hota-
rlrilor congresului de la Paris.
8261 327 (498:42)
[Situatia Principatelor Romane, in lumina congresului
de la Paris, analizata de Palmerston, in sedinta Camerei
Comunelor din 6 mai 1856]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 97, p. 1-2: *tiri atingatoare de Principate.
Traducere din Times a unui extras din cuvintarea lui P., pri-
N itoare la viitorul Principatelor. Extrasul este Insotit de un comen-
tariu al redactiei Zimbrului, subliniind linistea ce domnea In Prin-
cipatele Romane, In speranta ca unirea lor se va realiza.
8262 327 (498 :42)
[Se comunica din Bucuresti ca au sosit acolo Mazar-
Pasa si generalul englez Rose]. STEAOA D., II (1856),
p. 150: Bucuresti 9 Maiu.
Se subliniaza ca, despre Rose, lumea crude ca avea o misiune
secrets, pentru indeplinirea careia va trece apol In Transilvania
si Ungaria.
8263 327 (498:42)
[Rezumat al raspunsutui dat de Palmerston, in sedinta
din 2 iunie a Camerei Comunelor, la o interpelare cu pri-
vire la felul cum vedea guvernul englez misiunea comisa-
rilor europeni in Principatele Romane].GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 172: Mare Britaniea.
451
327 (498 : 42) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8264 327 (498:42)
[Se anunta din Londra ca mai multi membrii ai par-
lamentului englez si persoane din inalta societate s-ar
pregati sa mearga la Bucuresti, pentru timpul cit va func-
tiona acolo comisia europeana]. STEAOA D., II (1856),
p. 164, col. I: Londra, 3 Iu ; ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 144, p. 4, col. I: Londra, 3 Iuli.
8265 327 (498:42)
[Se anunta ca s-a format la Londra un comitet pentru
cauza romanilor]. VEST. R., XXI (1856), p. 251:
Noutdti diverse.
Printre membrii acestui comitet Mitt fratele lordului Claren-
don si multi deputati.
8266 327 (498:42)
[Gazeta de Prusia" Nene Preussische Zeitung"?
afirma ca Anglia a inceput a se indoi de folosul
unirii Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 252: Depese telegrafice.
8267 327 (498:42)
[Se enunta ca foaia engleza Globe" sustine unirea
Principatelor Romane sub un print strain]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 255, col. I: Britania Mare.
8268 327 (498:42)
[Comentariu la articolul din Morning Post" impotriva
unirii Principatelor]. STEAOA D., II (1856), nr. 67,
p. 265-266 [gresit: 177-178].
Se arata a substratul ar putea fi gelozia engleza fats de
succesele politicii franceze in Orient.
8269 327 (498:42)
[Ziarul britanic Observer" dezminte ca Anglia ar fi
sprijinind unirea Principatelor]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 264: Depese telegrafice.
8270 327 (498:42)
[Articol apdrut in Illustration", din Londra, cu privire
la chestiunea Principatelor Romane]. L'gTOILE DU
D. [Iasi], I (1856), p. 31-32.
Se dezaproba atitudinea ambigua, mai mult defavorabila,
a guvernulut englez In chestiunea Principatelor Romane. Se sub-
liniaza ca Colquhoun, consulul britanic la Bucuresti, care mani-
festase odinioara simpatie pentru roman', acum pastreaza fag de
el o rezerva semnificativa. Articolul a aparut In n-rul din 23
august.
8271 327 (498:42)
[tiri despre un viitor miting care se va tine in Anglia
sub auspiciile principelui Ghica din Moldova" si la care
Dumitru Bratianu va vorbi in favoarea unirii Principa-
telor]. G. TRANS., XIX (1856), p. 299: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
8272 327 (498:42)
[Despre mitingul tinut in Anglia in favoarea unirii
Principatelor]. G. TRANS., XIX (1856), p. 306, col. II:
Britania Mare.
Se arata ca mitingul se tinuse la Brighton, sub presedintia
lordulul maior al cetatil, si ca luasera cuvintul D. BrAtianu si
Arnold Rugge.
8273 327 (498:42)
[*tiri despre un miting la Brighton organizat pentru a
sprijini ideea unirii Principatelor].
GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 322: Novitalele zilei.
In locul lui Bratianu, carIle nu Ole englezeste", a vorbit
Rugge. Uncle notabilltati engleze invitate n-au venit. Nu a par-
ticipat nici printul Grigorie Ghica.
452
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 42)
8274 327 (498:42)
[Anglia, unirea Principatelor si construirea canalului de
Suez]. G. TRANS., XIX (1856), p. 303, col. I: Turcia.
Se afirma ca ambasadorul Angliei ar fi propus Turciel ca ea
sa Impiedice Franta BA construiasca canalul de Suez. In schimb,
Anglia s-ar obliga ss sprijine silintele Portii pentru Impiedicarea
unirii Principatelor Romane.
8275 327 (498:42)
[Corespondenta de la Bucuresti, din 11 noiembrie 1856,
publicata in Revue de Paris", in care se condamna ati-
tudinea Angliei fat& de chestiunea Principatelor Romane].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 54-55: La
presse europeenne sur les Principautes.
In corespondents se cere guvernului britanic sa adopte 0
atitudine tot atlt de intransigenta fall de politica Austriei in Prin-
cipate ca si aceea pe care o adoptase In privinta teritoriului de la
gurile Dunarii.
8276 * * 327 (498:42)
[Scrisoare deschisa adresata lui Cowley, reprezentantul
Angliei pe linga conferinta de la Paris]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 61-62.
Combate politica antiunionista adoptata de cabinetul britanic
In privinta Principatelor Romane, demonstrind el astfel Anglia
ajuta Austria, fare a sprijini, In adevar, Poarta. AratS ca guvernul
englez se Insela atribuind Frantei intenlii de cucerire si cere o modi-
ficare a politicii engleze fats de Principatele Romane.
8277 327 (498:42)
[Articol In care se condamna politica antiunionista
adoptata de Times", care propusese continuarea luptei
pe tarim diplomatic, de catre Anglia si Austria, impotriva
unirii Principatelor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 69: Bulletin politique.
8278 327 (498:42)
[Versiune francezd a unui articol publicat in Daily
Telegraph" in care se combate politica adoptata de gu-
vernul britanic in privinta Principatelor Romane].
L'RTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 75-76: La
presse europeenne sur les Principautes.
In articol, aparut In numarul din 16 ianuarie al foil britanice,
se cere ca Anglia sa adopte 0 politica favorabila unirii, refuzlnd
a mai face jocul Austriei.
8279 327 (498:42)
[Reproducerea unui articol din Le Constitutionnel"
despre conflictul ivit intre Bulwer, membrul britanic al
comisiei de reorganizare a Principatelor Romane, si Red-
cliffe, ambasadorul Angliei la Poarta]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 87: Nouvelles de Turquie.
Se povesteste incidentul, aratIndu-se ca Bulwer 11 acuza pe
Redcliffe de a nu-i fi dat informatii In legatura cu situatla din
Principate si ca ambasadorul Angliei la Constantinopol 11 banuia
pe Heinle Bulwer ca urmareste sS -i is locul.
8280 327 (498:42)
[Comentariu din Times" asupra incidentului dintre
Redcliffe si Bulwer la conferinta diplomatica de la Con-
stantinopol]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 92, col. III.
Foaia britanics relateaza incidentul, lulnd oarecurn partea
ambasadorului Angliel la Poarta.
8281 327 (498:42)
[Chestiunea unirii Principatelor in discutia Camerei
Lorzilor]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 4, p. 3: Revista
politica.
8282 327 (498:42)
[Declaratia ministrului de externe al Angliei Clarendon,
Vacua in parlament, cu privire la unirea Principatelor].
327 (498 : 42) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI?
ANUNT. R., IV (1857), nr. 4, p. 3, nr. 5, p. 2:
Revista politica.
8283 327 (498:42)
[Dezbaterile din Camera Lorzilor provocate de articolul
din Le Moniteur Universel" cu privire la unirea Prin-
cipatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 49-50: Novitale din nduntru.
Se traduc, dupa Times din 10 februarie, un fragment din cu-
vIntarea 1W Lyndhurst si raspunsul lui Clarendon, care se fereste
de a antra In discutia problemel unirii Principatelor. Text roman
si francez.
8284 327 (498:42)
Interpellation a la Chambre des Lords sur l'union des
Principautes (Sance du 9 fevrier). L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 114-115.
Versiunea francezS, dupA Times, a dialugului ce avusese loc
Intre Lyndhurst Si Clarendon, In Camera Lorzilor, In urma apart-
tiei notei oficioase franceze din 5 februarie privind chestiunea
unirii Principatelor. Clarendon declarase ca Divanurile ad-hoc
erau libere sS discute chestiunea unirii.
8285 327 (498:42)
[Despre atitudinea adoptata de Clarendon fat.d de
nota aparutd in Le Moniteur Universel" in favoarea unirii
Principatelor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 97: Bruxelles, 12 Fevrier 1857.
Se mentioneaza cu satisfactie ca Clarendon se declarase de
acord cu nota apSrutS In oficiosul francez, asupra dreptului Divanu-
rilor ad-hoc de a se pronunta In mod liber In chestiunea uniril.
8286 327 (498:42)
[Scrisoare adresata lui Palmerston in chestiunea Prin-
cipatelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 105-106: Lettres sur question moldo-valaque.
In aceastS scrisoare semnatS cu pseudonimul John Bull se
combate politica lui Palmerston Pala de Principate, cerIndu-i-se
sS nu mai favorizeze Austria, ci sS revinS la vechea sa politica
favorabilS unirii.
8287 327 (498:42)
[Articol din foaia londonezd Leader" despre incapacita-
Lea agentilor consulari britanici din Orient si indeosebi
a celor din Principatele Romane]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 114: La presse europeenne sur les
Principautes.
In articol, se critica faptul CI reprezentantii consulari ai Angliei
In Principatele Romane erau mentinuti de ani de zile si chiar
zed de ani In posturile lor, fSrS a fi Improspatall cu elemente noi,
care sS se poata mSsura cu agentii consulari ai celorlalte puteri.
8288 327 (498:42)
[Extras dintr-un articol publicat in Manchester
Times", din 14 februarie 1857, in care se sustine unirea
Principatelor Romane]. CONCORDIA, I (1857), p. 32.
8289 Un paysan du Danube 327 (498:42)
[Scrisoare deschisa adresata lui Clarendon, in care fi
face imputdri pentru schimbarea sa de atitudine in ches-
tiunea unirii Principatelor si ti cere sa revina la vechile
sale sentimente unioniste]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 117-118: Lettres moldo-valaques.
8290 327 (498:42)
[Se anunta ca membrii comisiei engleze" pentru reor-
ganizarea Principatelor Romane au sosit la Odesa, in
drumul lor de la Constantinopol spre Galati]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 64: Depese
telegraf ice.
Se mentioneaza cS delegatii nu putusera ajunge la Galati pe
la Varna.
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 42)
8291 327 (498:42)
[Traducerea interpeldrii adresate in Camera Comune-
lor de catre deputatul Otway, ministrului de externe
Palmerston, cu privire la refugiatii politici romani ce se
and departe de Cara lor]. CONCORDIA, I (1857), p. 47.
Otway cere ministrului de externe sS IntrebuInteze lntluenta
sa ca sS permits refugiatilor politici romani sa se IntoarcA In patrie.
Tot ad se publics si raspunsul lui Palmerston, care spune cS guvernul
englez doreste sa se permits Intoarcerea acestor refugigi In Cara lor.
8292 327 (498:42)
[Extrase din presa britanica referitoare la chestiunea
Principatelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 120: La presse europeenne sur les Principautes.
Se publics extrase favorablle unirii Principatelor, din Daily
News (27 februarie) si The Manchester Examiner and Times (20 fe-
bruarie), precum si un extras dintr-un articol ostil unirii, aparut
In Times (13 februarie).
8293 Un paysan du Danube 327(498:42)
La suzerainete. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 133-134: Lettres moldo-valaques.
Scrisoare deschisa adresata lui Palmerston. Este redactatS
pe aceleasi haze ca si una precedents, cu un titlu similar, aparuta
In aceeasi foaie. Autorul II demonstreaza lut Palmerston necesi-
tatea ca guvernul britanic sa-si schimbe politica fats de Princi-
patele Romane, tinlnd seama de faptul ca nu se putea sustine ca
aceste tars se gSseau sub suzeranitatea Portii, de care le lega doar
un tratat special de alianta. DA example din istorie, pentru a-si
sustine argumentele.
8294 Un paysan du Danube 327(498:42)
[Scrisoare deschisd, adresatti personajului simboli-
zind poporul englez, John Bull, in care cere sprijinul Angliei
pentru realizarea dorintelor poporului roman]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 141-142: Lettres moldo-
valaques.
Descrie pe scurt Istoria poporului roman si cere ca poporul
englez sS determine guvernul britanic la o politica de sprijinire a
nazuintelor romanestI. Aminteste resursele naturale ale Princi-
patelor care puteau fl exploatate de capitalurile apusene.
8295 Un paysan du Danube 327 (498:42)
[Scrisoare deschisd, adresata lui Henric Bulwer, in
care ii cere sa nu creadd zvonurile partizanilor trecutului
ce interpretau orice manifestare unionists din Princi-
patele Romane drept o revolta i ti da sfaturi in legd-
tura cu executarea misiunii ce o avea in Principate].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 145-146:
Lettres moldo- valaques.
II recomandS comisarului britanic sa dea o mare atentie ches-
tiunii taranesti si problemei impozitelor, luptInd In acelasi timp
pentru unirea Principatelor, sub un guvern reprezentativ.
8296 327 (498:42)
[Adresa trimisd de Comitetul unirii dare H. L. Bulwer,
CONCORDIA, I
comisar al Angliei in Principate].
(1857), p. 50-51.
A lost trimisa cu prilejul sosirii lui In Bucuresti. Tot aci se
public& $i raspunsul comisarului britanic.
8297 327 (498:42)
[Despre activitatea potrivnicd unirii Principatelor
dusa de ambasadorul Angliei la Constantinopol]. TELE
GRAFUL R., V (1857), p. 148: Principatele dela Dunare.
$tire data dupa foaia N.G.P. (Noun Qazetd de Prusia, res-
pectiv Neue Preussische Zeitung].
8298 327 (498:42)
[Traducerea unui articol antiunionist aparut in Mor
ning Post" din 13 aprilie] L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 167, col. III.
455
 327 (498 : 42) POLITICA EXTERNA :
In articol se sustine ca mai bine de o sal. de anl, Principatele
Romane nu Inregistreaza Met un progres material $1 ca unirea nu
ar fi dorita decit de un partid din Muntenia, compus Indeosehi din
boieri, pe care-i califica drept creaturi ale guvernelor straine.
8299 327 (498:42)
[*tiri despre diplomatii englezi din Principate]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 138.
Stire despre Insanatosirea comisarului H. L. Bulwer. Date
despre tindrul secretar al misiunii, H. Stanley, care a vizitat Mol-
dova.
8300 327 (498:42)
Lord Clarendon auteur d'un projet d'Union. L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 182-183: La presse
europeenne sur les Principautes.
Se combate proiectul de unire militara $i vamala a Principa-
telor, al carui autor era Clarendon $i care fusese dezvaluit Intr-o
corespondenta pariziana a foii britanice Globe, din 15 mai. Se arata
ca solutia propusa de ministrul englez nu se potrivea cu dorintele
romanesti.
8301 327 (498:42)
[Se anunta ca chestiunea Principatelor Romane a fost
atinsa intr-un discurs rostit de regina Angliei].
ROMANIA [BucurWi], I (1857), p. 66: Sciri din afard.
Anglia.
Se precizeaza el regina nu Meuse decit o aluziune destul
de Intunecoasa" $1 Ca guvernul britanic nu-0 precizase Inca pozitia
definitive tap de situatia din Principate.
8302 327 (498:42)
[Articol de fond in care se dezbate atitudinea Angliei
fate de Principatele Romane] L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 193-194: Nouvelles des Principautes.
Articolul este provocat de atitudinea adoptata de Daily News,
care criticase, In numlrul sail din 1 iunie, politica guvernului englez
fate de Principate $i elogiase politica de Impartialitate" a cai-
macamului Alexandra Ghica.
8303 . 327 (498:42)
[Corespondenta de la Bucuresti, din 8 iunie, despre
atitudinea antiunionista adoptata de comisarul englez
in Principate, Bulwer]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 206-207: Valachie.
Se aratl ca Bulwer adoptase Intru totul pozitia consulatului
britanic din Bucure$t1 $1 el el se arlta prieten al Ghicule$tilor,
patronindu-le abuzurile.
8304 327 (498:42)
[Despre constanta politica antiunionista a cabinetului
englez]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 90: Presa
streina despre Principate.
Intr-o corespondentl trimisl din Viena, la 19 lunie 1857,
foil Le Journal des Debats, se arata cl Clarendon li trimisese asi-
guild lul Buol cl nu -$i va schimba politica In privinta Principa-
telor Romane.
8305 C[ostiescu], N. 327 (498:42)
[Revista politica]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 101-102.
Analizeaza diferite $tiri externe, insistind asupra propuneril
lui Clarendon ca puterile europene sl admita solutia de compromis
a tine' uniri administrative a Principatelor Romane. Text roman
$i francez.
8306 327 (498:42)
[Cu data de 3 iulie, se anunta de la Constantinopol
ca ambasadorul Angliei primise instructiunile lui Cla-
rendon cu privire la solutionarea chestiunii Principatelor
Romane printr-o unire judiciary militard"]. RO-
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 104: Telegrafia private.
454
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 42)
8307 327 (498:42)
[Wanderer" anunta ca Redcliffe a primit instructiuni
ca sa sprijine unirea judecatoreasce si militara a Princi-
patelor Romane]. G. TRANS., XX (1857), p. 207:
Teara Romeneasca si Moldavia.
8308 327 (498:42)
[Corespondenta de la Bucuresti, din 12 iulie, in care se
critica atitudinea adoptata de Clarendon fate de romani
si se comenteaza cheltuielile facute de comisarii puterilor
garante la Bucuresti, indeosebi de Bulwer]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 226: Valachie.
Se repro$eaza lui Clarendon faptul cl lansa.se parerea CS socie-
tatea moldo-valahl ar fi depravata $1 putreda. Se dau amanunte 81
cifre privind marile cheltuieli ale comisarilor puterilor la Bucu-
re$ti, aratIndu-se el sums totals reprezenta a 15-a parte din bugetul
Tariff Romanesti. Se precizeaza ca. cheltuielile cele mat marl fuseserl
cauzate de intretinerea lui Bulwer, comisarul britanic, observindu-se
Ins/. ca, lmpotriva celor afirinate de Ost-deulsche Post, nimeni nu-1
acuza a fi necinstit.
8309 327 (498:42)
[Se anunta ca Alison, primul secretar al ambasadei
britanice din Constantinopol, se afla in orasul Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 206.
8310 327 (498:42)
[Depese telegrafica, trimisa din Iasi la 13 iulie, in care,
intre altele, se anunta ca Alison, secretarul ambasado-
rului Angliei la Poarta, sosise la L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 221: Moldavie.
8311 327 (498:42)
[Amanunte cu privire la surpriza produsa de trimi-
terea secretarului ambasadei britanice din Constanti-
nopol, Alison, in Moldova]. G. TRANS., XX (1857),
p. 228, col. I.
Se aratit el aceasta initiative a lui Redcliffe surprinsese, In
prImul rind, pe Henric Bulwer, comisarul Angliel In Principate.
8312 327 (498:42)
[Amanunte despre surpriza produsa de initiativa am-
basadorului britanic de la Poarta de a trimite pe secre-
tarul sau, Alison, in Principate, deli aci se gasea comi-
sarul Bulwer]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 223:
Principatele dela Dunare.
Corespondent/ din Bucuresti tradusl din foaia G. N.1 National
Zeitung 7] .
8313 327 (498:42)
[*tiri despre acuzatiile aduse de Henric Bulwer amba-
sadorului Redcliffe in privinta politicii sale fate de Prin-
cipatele Romane si fate de Poarta]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 235: Principatele dela Dunare.
Dupl Koelnische Zeitung.
8314 327 (498:42)
[Corespondenta de la Iasi, din 10 august, in care,
intre altele, se anunta ca Alison, secretarul ambasadei
britanice de la Constantinopol, care it sprijinea pe Vogq-
ride, fusese rechemat grabnic]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 242: Moldavie.
8315 Georgescu 327 (498:42)
[Corespondenta cu privire la primirea facutil comisarului
englez, Bulwer, la Ploiesti]. SECOLULU, I (1857),
nr. 52, p. 3, col.
Bulwer a luat parte la o adunare compusl din ora$ani cIt $i
din proprietari $i locuitoril din toate clasele, aflati In district".
G. G. Cantacuzino a rostit, In numelc adunarii, o cuvintare de bun
venit, exprimIndu-$i speranta CS dorintele legitime ale romanilor ou
privire la viltoarea organizare a term for unite vor fi tinute In seams.
327 (498:42) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI:, 327 (498: 42)

8316 327 (498:42) Bulwer]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]

[Publicatii in legatura cu primirea la Ploiesti a comi- (1857), p. 290.
sarului britanic in Principate, Henry Bulwer, in ziva de
8 iulie 1857]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 109- 8326 327 (498:42)
110, 114. [Stiri despre activitatea desfasurata in Iasi de H. L.
Se reproduce o scrisoare adresata de comitetul elcctoral al Bulwer, comisarul Angliei]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
unirii, din Ploiesti, cdtre redactia Rornaniei, In care se descrie [recte XXIX] (1857), p. 290.
primirea lui Bulwer si se publicd discursul rostit cu acest prilej
de George Cantacuzino. De asemenea, se publicA scurta cuvintare de 8327 Rogalniceanu, M. 327 (498:42)
rdspuns a lui Bulwer. - Text roman si francez. [Cuvintare rostita, ca reprezentant al deputatilor,
in cinstea lui Henry Bulwer, care venise la Iasi sa asiste
8317 Cantacuzino, Gheorghe 327 (498:42) la deschiderea Divanului ad-hoc]. - L'ETOILE DU D.
[Cuvint rostit in numele populatiei din Ploiesti [Bruxelles], I (1857), p. 278: Moldavie.
cu prilejul sosirii comisarului englez, Henry Lytton Bul-
wer, in acest oral]. - CONCORDIA, I (1857), p. 169. 8328 Un Paysan du Danube 327 (498:42)
8318
[Scrisoare deschisa, adresata redactorului sef al foii
327 (498:42) Times", in care combate articolul antiunionist aparut
[Textul raspunsului rostit de comisarul englez Bulwer in ziarul britanic din 26 octombrie 1857]. - L'ETOILE
in adunarea de la Ploiesti]. - SECOLULD, I (1857), DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 286-287: Lettres moldo-
nr. 54, p. 2: *Uri din intru. valaques.
Bulwer afirma ca, In acel moment, datoria lui era O. asculte Demonstreazd foloasele unirii, dreptul Principatelor de a
dorintele populatiei. Mai tirziu, Isi va forma opinia sa proprie. se uni, caracterul rdzboinic al romanilor si asigurd cd noul stat
8319 327 (498:42) roman nu va deveni un avanpost at Rusiei sau al Austriel.
[Ziarul Times" scrie ca Anglia primeste unirea Prin- 8329 Balaceano, Jean 327 (498:42)
cipatelor, cu conditiunea de a se lua masuri de garan]ie [Scrisoare de protest, trimisa in noiembrie 1857, im-
contra Rusiei"]. - SECOLULU, I (1857), nr. 60,
p. 4: Londra.
8320 327 (498:42)
in Times", la 26 octombrie]. -
potriva unui articol antiunionist si antiromanesc aparut
L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 294-295: Repblique au Times.
[Articol din Daily News", din 13 august, despre gresita Pledeazd pentru unire, dind exemple de corectitudinea manl-
politica a Angliei in chestiunea unirii si despre faptul ca festatd de romani fatd de turd, si demonstreazd Insusirile mill-

unirii].-
majoritatea moldovenilor e fara indoiala partizand a
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 238.
Se arata cd. Anglia gresea Impiediclnd unirea Principatelor
tare ale locuitorilor Principatelor Romane, ironizlnd apoi acuza-
tiile de coruptie pe care le aruncase romanilor foaia britanica.
8330 327 (498:42)
Romane si Indemnlnd Poarta la aceeasi atitudine. Foaia britanied [Prezentare a brosurii Question of the Danubian
socoate ca Principatele Romane, rdmInInd desparlite, s-ar apropia Principalities", aparuta la Jersey, la 15 octombrie 1857].
din nou de Rusia. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 304:
8321 327 (498:42) Bulletin bibliographique.

-
Conferintele in Osborne. Intrebarea Principatelor
dunarene. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 251: Anglia.
Se arata cd, In urma IntlInirii dintre Napoleon at III-lea si
Se observa ca autorul a vizitat Tara Romaneascd, In august si
septembrie 1867, 8i ca este un liter englez, prietcn al unirii 8i al
patriotilor romani.
regina Victoria, Palmerston renuntase la politica sa anterioard fag 8331 327 (498:42)
de Principate, admitInd tinerea unor alegeri not In Moldova.
8322 Rosetti, C. A. 327 (498:42)
[Despre declaratiile lui Palmerston cu privire la anularea
[Se subliniaza ca foaia Morning Post", organul lui
Palmerston, se opune unirii Principatelor].
GRAFUL R., V (1857), p. 343: Anglia.
- TELE-

alegerilor din Moldova si despre un articol din Times"
care ar marca noua inclinare a acestei foi sere o politica
de sprijinire a unirii Principatelor]. - ROMANUL, I
(1857), nr. 2, p. 1, col. I: Bucuresti 12 August.
8323 Rosetti, C. A. 327 (498:42)
[Despre dezbaterile din parlamentul Angliei cu privire
la chestiunea anularii alegerilor din Moldova si la aceea a
unirii Principatelor]. - ROMANUL, I (1857), nr. 3,
p. 1: Bucuresti 16/28 August.
Subliniazd, Indeosebi, declaraliile lui Russell, care spusese
ca, fats de manifestarea unanimd a Principatelor In favoarca unirii,
puterile garante n-aveau declt sa Indemne Poarta sa accepte rea-
lizarea acestel dorinte a romanilor.
8324 Lo Paysan du Danube 327 (498:42)
[Scrisoare deschisa, adresata persona]ului simbolic
John Bull, in care descrie avantajele economice pe care
le-ar putea avea Anglia, data Principatele Romane
s-ar uni, si pledeaza in acelasi timp pentru printul strain]. -
L'ETOILE DU D.[Bruxelles], I (1857), p. 251 -252: Lettres
moldo-valaques.
8325 327 (498:42)
[Notitii despre sosirea la Iasi a comisarului englez pen-
tru reorganizarea Principatelor Romane, Henry Lytton
8332 327 (498:42)
[Extrase dintr-un articol aparut in Times", la
9 noiembrie, in care se pleda pentru pastrarea pozitiilor
politico ale Turciei in Principatele Romane]. - TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 267-368: Principatele dela
Dunare.
8333 327 (498:42)
[Nota despre schimbarea atitudinii ziarului Times"
in favoarea unirii Principatelor]. - SECOLULU, I
(1857), nr. 89, p. 2.
8334 327 (498:42)
[Stiri cu privire la atitudinea lordului Derby si a par-
tidului conservator englez faVa de problema unirii Prin-
cipatelor]. - ROMANUL, II (1858), p. 49, col. II.
Din cronica politica seinnata de C. A. Rosetti.
8335 327 (498:42)
[Stire cu privire la motiunea prezentatil de Gladstone
in Camera Comunelor]. - ROMANUL, II (1858), p. 133,
col. III.
Prin motiune se propunea sit se facd o adresd reginei, cerIndu-I
sa se continue politica lavorabill unirii Principatelor dusa de Cla-
rendon. - Din cronica semnata de C. A. Rosetti.

455

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 42) POLITICA EXTE.RNA : PRINC'PATELE ROMANE 327 (498 : 42)

8336 327 (498:42) [Bruxelles], II (1858), p. 374: La presse quotidienne sur

[Amanunte despre discutiile din Camera Comunelor
privitoare la unirea Principatelor]. ANUNT. R., V
(1858), nr. 35, p. 1: Revista politics, nr. 36, p. 2-3:
Marea Britanie.
Principalul aparator al unirii a fost Gladstone. Propunerea
I ui Insa a lost respinsa cu mare majoritate.
8337 327 (498:42)
Angliei in chestiunea unirii principatelor]. -
[*tiri despre discutiile care au avut loc in parlamentul
GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 132: Novitalele zilei, 135-136,
139: Mare Britania.
Propunerea unirii Principatelor sub un print strain este res-
pinsa cu 222 contra 176 de voturi. - Dare de seams amanuntita
despre $edinta din 22 aprilie/4 mai a Camerei Comunelor.
8338 327 (498:42)
[*tiri cu privire la dezbaterile provocate prin motiunea
les Principautes.
Gladstone ceruse In motiunea sa respectarea dorintelor for-
mulate prin Divanurile ad-hoc. Foaia britanica pledeaza pentru
unirea totals a Principatelor, salutlnd cu satisfacyie $i unirea legis-
lative, despre care se zvonise ca o acceptase Poarta.
8346 327 (498:42)
[Note in care redactia face apel la toti romanii sa arate,
printr-o adresa de multumire, sentimentele for fats
-
de Gladstone, pentru caldura cu care a aparat, in Camera
Comunelor, interesele Principatelor]. ROMANUL, II
(1858), p. 145, col. III.
La sfIr$itul cronicli politice semnate de C. A. Rosetti.
8347
327 (498:42)
[Se anunta numirea lui Bulwer, fostul comisar englez
in Principatele Romane, in postul de ambasador al Angliei
la Constantinopol]. - ROMANUL, II (1858), p. 138,

unirii Principatelor]. -
depusa de Gladstone in Camera Comunelor in favoarca
G. TRANS., XXI (1858), p. 135,
142-143, 146-147: Cronica straina.
col. I: Bucuresci 5/17 Maiti.
Din cronica semnata de C. A. Rosetti.
8348 327 (498:42)
Se arata ea, In urma opozitiei lui Disraeli $i a lui Palmerston,
motiunea cazuse. Se rezuma discutiile $i Indeosebi cuvintarea lui [*tiri despre rezultatele misiunii la Londra a fruntasilor
Gladstone.
politici munteni D. Bratianu si N. Golescu]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 151: Teara Romaneasca si Moldavia.
8339 327 (498:42) Se mentioneaza c5. Disraeli $i Palmerston se aratasera ostili
[Rezumatul sedintei Camerei Comunelor de la 4 mai, unirii Principatelor.
cind s-a discutat problema romaneasca]. - NATIONALU- 8349
LU, I (1858), p. 163-164. 327 (498:42)
Tradus din Le Journal des Debats. [tire despre scrisoarea prin care Dim. Bratianu si
N. Golescu multumesc Camerei Comunelor si poporului
8340 Rosetti, C. A. 327 (498:42) englez pentru primirea facuta for si pentru atitudinea
Dari de seams despre dezbaterile din 22 aprilie/4/mai, fats de chestiunea Principatelor]. - ANUNT. R.,

stone si ecourile for in presa europeana].

II (1858), p. 137: Bucuresci 5/17 Maiu.
-
in Camera Comunelor, in legatura cu motiunea Jul Glad-
ROMANUL,
V (1858), nr. 40, p. 3: Marea-Britanie; ROMANUL,
II (1858), p. 153, col. I:
Din jurnalul Wanderer.
Bucuresci 19/31 Maiu.

C. A. Rosetti rezuma $i comenteaza articole din Le Nord (7 mai
st. n.), Le Sicle (8 mai st. n.), Le Constitutionnet, La Pattie, Le
Sicle (9 mai st. n.), Times. Mentioneaza ca, In tribuna publicului,
au asistat la dezbateri Nicolae Golescu $i Dimitrie Bratianu.
8341 327 (498:42)
[Traducerea unui reportaj cu caracter de proces-verbal
Comunelor].
Englitera.
-
referi tor la discutiile din sedinta de la 22 apr./9 mai a Camerei
ROMANUL, II (1858), p. 139 - 140:
Se redau propunerea lui Gladstone privitoare la problema
Principatelor Romane sl discutiile care au urmat.
8342 327 (498:42)
London 4 Mait. Pertractarea parlamentard despre
Principatele dela Dunare. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 75-67: Anglia.
Se traduc In amanunt, dupe 0st-deutsche Post, dezbaterile
parlamentare britanice In legatura cu chestiunea Principatelor
ItornAne, a unit!! for $i a ocupArii tronu]ui for de catre un print
strain. Se rezuma cuvIntarile lui Gladstone, Palmerston, Disraeli.
8343 327 (498:42)
[Corespondents particulars, trimisa de la Paris, in
care se infatiseaza discutiile din parlamentul englez
nsupra unirii Principatelor]. - NA1'IONALULU, I (1858),
p. 170-171.
8344 Billasescu, I. 327 (498:42)
[Comentariu la discutiile din Camera Comunelor asu-
lira Principatelor Romane]. - NATIONALULO, I (1858),
p. 157, 161: Revista politica.
8345 327 (498:42)
[Extrase dintr-un articol publicat in Daily News",
din 29 aprilie, in legatura cu motiunea lui Gladstone pri-
vind problema unirii Principatelor]. - L'1TOILE DU D.
8350 327 (498:42)
[Se semnaleaza ca s-a publicat un articol favorabil
-
Principatelor Romane in ziarul John Bull and Britania"].
ROMANUL, II (1858), p. 161, col. III.
La sfIr$itul cronicii politice semnate de C. A. Rosetti.
8351 327 (498:42)
[*tire cu privire la adresa de multumire trimisa de
cetatenii din Bucuresti si Ploiesti lui Gladstone si celorlalli
113 membri ai Camerei Comunelor care au votat motiunea
in favoarea Principatelor Romane]. - ROMANUL, II
(1858), p. 161, col. III.
La sfir$itul cronicii politice semnate de C. A. Rosetti.
8352 Golescu, Stefan 327 (498:42)
[Scrisoare adresata lui C. A. Rosetti, in care Si face
cunoscut ca el si alti citiva au facut o adresa de multumire
lui Gladstone si celorlalti 113 deputati englezi, pentru ca
-
au aparat interesele politice ale Principatelor Romane].
ROMANUL, II (1858), p. 163: Iubite frate.
Datata 22 mai/3 iunie 1858
8353 327 (498:42)
[Depesa telegrafica a unor cetateni din Buzau, care
anunta ca subscriu si ei la adresa de multumire catre Glad-
stone]. - ROMANUL, II (1858), p. 169, col. III.
Depe$a este urmata de un scurt comentariu al lui C. A. Rosetti,
care arata c5. In Bucure$ti s-au Inscris 75 de persoane pentru adresa
de multumire, pe clnd la Buzau s-au Inscris 94 de persoane. - Din
cronica semnata de C. A. Rosetti.
8354 327 (498:42)
Subscrieri la adressa catre D. Gladstone. -ROMANUL,
II (1858), p. 179, 184.
Se indica. numarul semnaturilor adunate In diferite ora$e din
provincie $i se constata ca. In Bucure$ti s-au adunat mai putine
semnaturi In raport Cu numarul populayiei.

156

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 42) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMAN} 327 (498 : 431)

8355
[Se anunta ca -multumita Romani lor din judete
adresa catre Gladstone s'a acoperit cu un numar insemnat
327 (498:42)
- trebui sl se allture campaniei Impotriva Rusiei. Se propune un
protectorat european asupra
comisie condusa de Austria.
Principatelor Romane, printr-o

15 iulie]. -
de subscrieri" si va fi trimisa la Londra in ziva de 14 sau
ROMANUL, II (1858), p. 217, col. III.
8364 327 (498:43)
stirea este comunicata la sfirsitul revistei politice semnate
de C. A. Rosetti. Acesta mentioneaza a a mai primit pe adresa
in Gazeta de Spence -
[Extras dintr-o corespondenta de la Viena, publicata
Halide- and Spencrsche
Zeitung" , in legatura cu atitudinea Confederatiei
cAtre Gladstone semnaturi din partea magistratului orasului
Callrasi, a cetltenilor giurgiuveni si a celor din Tlrgoviste.
8356 327 (498:42)
cipatele Romane].
col. I.
-
Germane fata de prelungirea ocupa(iei austriece in Prin-
ZIMBRUL, III (1855), p. 568,

[Se anunta, pe baza unei corespondente particulare, Se afirma a mai multe state din confederatie ar fi dat a lnte-
o apropiata interpelare in favoarea Principatelor Romane,
In Camera Comunelor, si un miting la Manchester].
ROMANUL, II (1858), p. 217, col. II.
- lege guvernului austriac ca aceastl ocupatie nu-si mai are rostul,
8365 327 (498:43)
[Stiri si comentarii cu privire la atitudinea Confede-
$tirea e data In cadrul revistei politice semnate de C. A. Rosetti.
8357 327 (498:42)
-
ra(iei Germane in chestiunea Principatelor Romano].
STEAOA D., II (1856), p. 68: Sciinti mai noue.
[Scrisoare de multumire adresata de Gladstone lui 8366 327 (498:43)
Dimitrie Bratianu, pentru albumul cu chipuri si costume
romanesti" care-i fusese daruit de romanii din Paris]. - [Articol reprodus din Le Journal des Debats" in care
se trateaza despre atitudinea Confederatiei Germane
ROMANUL, II (1858), p. 223, col. III.
Scrisoarea- datata 14 Julie 1858 - e publicata In traducere
romaneasca si e precedata de o scurta notA introductivl.
-La presse europeenne sur les Principautes.
fata de problema Dunarii si aceea a Principatelor Romane].
L'ETOILE DU D. LBruxelles], I (1856), p. 51-52:

8358 327 (498:42) Se mentioneazd deosebttul interes al Confederatiei Germane

de a Inrluri viitorul regim al Principatelor Romane, din pricina
[Se anunta ca Nicolae Golescu si Dimitrie Bratianu Dundrii, fluviu de mare importania pentru statele germane. Se
sunt acum in Engliteral. ROMANUL, II (1858), aratd ca, din pricina neaplicarli hotarlrilor Congresului de la Paris
p. 225, col. III. (neintrunirea Divanurilor ad-hoc si ocupatia Principatelor de cltre
$tirea e data In cadrul revistei politico: Bucuresli 21 Iulie/2 Austria), comisia Insarcinata de puterile garante sa meargl la
Aug., semnata de C. A. Rosettl. Bucuresti si sa studieze problema reorganizarii Principatelor Romane
statea la Constantinopol, neputlnd sa -si Inceapl lucrArile. Se pre-
8359 327 (498:42) zinta punetele de vedere adoplate de Austria si de Confederatia
[Se anunta ca R. Colquhoun, consulul general al Marii Germand fail de chestiunea unirii Principatelor, semnalindu-se
Britanii in Principate, a sosit la GAZ. DE MOLD., faptul el statele Confederatiei se opuneau ideii unird. Foaia fran-
XXX (1858), nr. 61, p. 241: Novitale din nauntru. ceza 1si Incheie articolul pledlnd pentru realizarea dorintelor nalio-
nale ale romlnilor.
8360 327 (498:42)
[Se anunta ca R. Colquhoun, consulul general britanic 8367 Petrescu, Al. 327 (498:43)
din Principate, se Intoarce de la Iasi la Bucuresti].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 265: Novitale din
nauntru.
in chestiunea unirii Principatelor].
(1857), nr. 59, p. 3: Buletina de zi.
-
[Comentarii cu privire la atitudinea jurnalelor germane
SECOLULO, I

Vizita sa la Iasi a lost provocatd, de boala si moartea consu- Subliniaza masinatiile prin care aceste Jurnale cauta sa arate
lului Gardner. lumii pretinsul perieol ce ar rezulta din unirea Principatelor Romane.
8361 327 (498:42) 8368 327 (498:431)
[Stire despre probabila rechemare de la Bucuresti a [Se anunta ca Meusebach, consulul general al Prusiei
consulului britanic, Robert Colquhoun]. ROMAN UL,
II (1858), nr. 98, p. 287_
Dupl scrisorl particulare. $tirea e comunicata Ia finele revistei
-
in Principate, a sosit la Iasi si, de aici, a plecat la Bucuresti].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 49: Novitale din
nauntru.
politice semnate de C. A. Rosetti,
8369 327. (498:431)
8362
[L'Independance Beige" anunta numirea consulului
327 (498:42)
-
[Rezumatul unei coresponden(e din Berlin, publicata
in Gazeta de Augsburg" Allgemeine Zeitung" -
aceeasi calitate in Egipt].
nr. 101, p. 299, col. II.
-
general britanic din Principate, Robert Colquhoun, in
ROMANUL, II (1858),
din 24 iunie, cu privire Ia atitudinea guvernului prusian
In chestiunea ocuparii Principatelor Romane]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 222, col. I; VEST. R.,
-
$tirea se comunica In cadrul revistei politico semnate de C. A.
XVIII (1853), p. 230: Prusia.
Rosetti. Se afirma ca Prusia s-a allturat opiniel manifestate do Austria
si Anglia el ocuparea Principatelor nu trebuie sa fie considerate
ca un caz de rlzboi, ci numai ca un pullet de plecare pentru nego-
Germania. Prusia cieri diplomatice.

8363
[Articol in legatura cu brosura Deutschlands Aufgabe
in der orientalischen Verwickelung"]. BUKURESTER
327 (498:43) 8370
[Se anunta ca Meusebach va parasi Bucurestii].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 122: Din campulii
327 (498:431)
-
DT. Z., X (1854), p. 273-275: Oesterreichische Monarchie. resboiului.
Autorul brosurii este fostul ministru german, printul Gettin- pupa scrisori din Bucure;:ti.
gen-Wallerstein. Articolul e reprodus din foaia vienezl Lloyd, din
30 aug. In articol, se argumenteazA ca dezvoltarea economics a 8371 327 (498:431)
Europel de miiloc e In functie de controlul asupra Dunarli, Mari'
Negre $i strImtorilor, Interesele politice ale statelor germane se
ciocnesc aid de puterea Rusiei. De aceea, se afirma el Germania ar
-
[Se anunta ca Meusebach, consulul general al Prusiei,
se reintoarce la Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 260: Neuestes.

457

www.dacoromanica.ro
 329 (493 : 431) POrLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 431)

8372 327 (498:431) 8382 327 (498:431)

[Comentarii germane in jurul reintoarcerii la Bucureti
a consulului general al Prusiei, Meusebach]. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 298: Deutschland.
Se exprimd lndoiala ca Meusebach se va reintoarce la postul
Mu, date fiind tendintele accentuate ale Prusiei de a strInge legd-
turile de prietenie cu Franta.
8373 327 (498:431)
[Se anunta ca Meusebach a ridicat pavilionul Prusiei
la Bucureti, cu un ceremonial la care au participat
reprezentantii domnitorului, in frunte cu maiorul Cara-
gea]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 243: Prin-
cipatele dela Dundre.
8374 327 (498:431)
[Informatii in legatura cu atitudinea presei din Prusia
lap de problema Principatelor Romane]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 269: Prusia.
Se arata ca Nile oficioase se dovedeau foarte interesate de
chestiunea Principatelor Romane si ca se vorbea la Berlin de unirea
acestora sub un print german.
8375 327 (498:431)
[Se anunta ca Meusebach, consulul general al Prusiei
in Principate, a sosit la Iasi, venind de la Bucureti].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 125: Novitale
din nauntru.
8376 327 (498:431)
[*tiri in legiitura cu atitudinea favorabila manifestata
de presa prusiand feta de ideea unirii Principatelor].
G. TRANS., XIX (1856), p. 142: Cronica straina.
8377 327 (498:431)
[Traducerea unui articol publicat in foaia Ost-deutsche
Post" din 11 iunie cu privire la atitudinea Prusiei fats de
unirea Principatelor] . STEAOA D., II (1856), p. 169
170 ; Ost-deutp post 11 luni.
Foaia austriacd Isi exprima uimirea ca o gazeta oficioasa a
guvernului prusian, cum este Corespondenta Prusiand IPreussische
Correspondenz], se face apardtoarea unirii Principatelor Romane.
Argumenteazd ca Prusia, ca sl Austria, trebule ss Impiedice forma-
rea de state nationale, flindca, dacd Austria cuprinde atitea popu-
latii, Intre care si romani, Prusia cuprinde $i ea Posenul.
8378 327 (498:431)
[Comentarii asupra motivelor pentru care Prusia
sprijinea unirea Principatelor]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 183, col. II: Germania.
Se arata ca Prusia se any mult interesata pentru aceasta,
mai Intl i si din punctul interesului ce-1 are, ca se deschide societatilor
prusiene drum larg de a-5i vina foloasele In Principate, prin navi-
gatia apclor, formarea handl $i tragerea drumurilor fcrate prin
mijlocul Moldovei".
8379 327 (498: 431)
[Se anunta cii fostul ministru-rezident al Prusiei in
Mexic, baronul Richthofen, este numit comisar al Prusiei
la conferinta de la Bucuresti, care se va tine in legaturd
cu reorganizarea Principatelor]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 207: Prusiea.
8380 327 (498:431)
Se anunta numirea consilierului privat Better in
functia de membru prusian la comisia Principatelor"].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 219: IntAmplari de zi.
8381 327 (498:431)
[Se anunta ca Meusebach, consulul general al Prusiei
pentru Principatele Romane, a sosit la Berlin]. VEST. R.,
X XI (1856), p. 210: Prusia.
[Observatiile foii Corespondenta Prusiand" Preus-
sische Correspondenz" asupra situatiei din Principatele
Romane *i a problemei unirii.] GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 215: Prusiea.
Observatii provocate de o scrisoare din Iasi In care se relatase
despre starea de agitatie din Principate. Foaia prusiana se arald
circumspecta In chestiunea unirii, de teama agitatiilor populare
Informeazd ca Meusebach, consul In Principate, ver.lse la Berlin
dupd. instructiuni.
8383 Lz) (498:431)
[Se anunta ca Gazeta generals "Allgemeine Zeitung"
din Augsburg it atacd violent pe Meuseba..h, consulul
Prusiei in Principate, pen tru atitudinea sa filounionista].
STEAOA D., II (1856), supl. la nr. 5, broat intre
p. 236-237 [greit: 148-149] : Buletinul zilei.
8384 327 (498:431)
[Se anunta revenirea la Bucuresti a lui Meusebach in
functia de consul general al Prusiei]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 359: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
8385 327 (498:431)
[Rezumatul unei corespondente din Berlin, publicata
in foaia Oesterreichische Correspondenz", cu privire la
atitudinea Prusiei fats de unirea Principatelor].
G. TRANS., XIX (1856), p. 270: Cronica straina. Prusia.
Se arata ca prietenia dintre comisarul prusian, Richthofen,
cel francez, Talleyrand, este incidentald si ca ea nu va avea
vreo influenta asupra politicii Prusiei fats de unire. Se sustine
ca Prusia se va Impotrivl unirii Principatelor.
8386 327 (498: 431)
[Se anunta ca Meusebach, consulul general al Prusiei,
sosind de la Bucureti la Ia*i, a fost primit de caimacam
in audienta]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 1: Novitale din niluntru.
8387 327 (498:431)
[Se anunta ca Richthofen, comisarul prusian pentru
Principatele Dunarene, a sosit la Bucureti]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 14, p. 1 : Bucureti ; TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 98: Intimplari de zi.
8388 327 (498:431)
[Adresa trimisa de comitetul pentru unire lui Rich tho-
fen, comisar al Prusiei in Principate]. CONCORDIA, I
(1857), p. 58.
A fost trimisd cu prilejul sosirii lui In Bucuresti. Tut act
se publicd si raspunsul comisarului.
8389 327 (498:431)
[$tiri referitoare la primirea facuta la Iasi lui Richthofen,
ministrul rezident al Prusiei, venit in misiune extraordinary
in Principate]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 114.
8390 Paysan du Danube 327 (498:431)
[Scrisoare deschisa adresata lui Richthofen, comisarul
Prusiei in Principate, in chestiunea unirii Principatelor i
a manastirilor inchinate]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 195-196: Lettres moldo-valaques.
Autorul pledeaza cauza unirii, ardtIndu-I avantajele, apoi
sustine secularizarea averii mandstirilor Inchinate. Cere sprijinul
Prusiei.
8391 327 (498:431)
[Se anunta ca guvernul prusian ar fi adresat o circulara
agentilor sat diplomatici, in care raspunde la circulara
austriaca relativa la pozitia Prusiei in chestia Principatelor
Romane]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 41, p. 2: Revista
politica.

458

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 431) POLIIICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANL
8392 327 (498:431)
[Nota ministrului prusian Manteuffel, din 28 mai 1857,
privind atitudinea expectativa binevoitoare adoptata de
Prusia lats de problema Principatelor Romane].L'ETOI-
LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 288, col. IIIII.
Reproducere dupe L'Independance
8393 327 (498:431)
uniunea si confusiunea in Principate.
Despre
G. TRANS., XX (1857), p. 211, col. II.
Sub acest titlu, se publics extrase din cloud articole In lega-
tura cu chestiunea unirii Principatelor, aparute In foaia Onto*.
Ireichischel Zleitung I. In primul articol, se afirma ca guvernul
austriac a protestat pe lInga cel prusian cu privire la comportarea
la Iasi a comisarului Prusiei, Richthofen, care s-a manifestat deschis
pentru unire. Se mai adauga ca plIngerea guvernului austriac a
fost luata In considerare de guvernul prusian.
8394 327 (498:431)
[Extras dintr-un articol referitor la atitudinea guvernu-
lui Prusiei In chestiunea unirii Principatelor]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 263: Austriea.
Articolul a aparut In Gazela Nationalil [National Zeitung]
nr. 383. In el, se critics alaturarea guvernului Prusiei la politica
In favoarea unirii dusa de Rusia si Franta. Se sustine ca, lmpotrivin-
du-se unirii, Austria apara nu numai interesele ei, ci si ale tuturor
statelor germane. Se cere ca Prusia sa revina la politica ei traditionals,
de sprijinire a Imperiului otoman.
8395 327 (498:431)
[Extrase dintr-un articol publicat in Le Sicle" In
legatura cu atitudinea favorabila unirii Principatelor adop-
tata de presa si de guvernul prusian]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 118: Presa streina despre Princi-
pate.
Se mentioneaza faptul ca Prusia refuza sa urmeze Austria In
politica el antiunionista.
8396 327 (498:431)
[Se vesteste ca alit comisarul, cit si consulul general al
Prusiei nu vor lua parte la festivitatile ce vor avea loc cu
ocazia deschiderii Divanului ad-hoc din Tara Romaneasca].
ANUNT. R., IV (1857), nr. 70, p. 1.
Din cauza ca regele Prusiei este greu bolnay.
8397 327 (498:431)
[Traducerea depesei confidentiale a guvernului Prusiei
catre agentii sai cu privire la unirea Principatelor]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 351-352:
Prusiea.
Dupe foaia L'Independance Belga. In ce priveste unirea,
Prusia asteapta raportul comisiei eurorene trimise la fata locului,
to Principate.
8398 Rosetti, C. A. 327 (498:431)
[Notita prin care se anunta cu satisfactie vizita printu-
lui Albert al Prusiei in Principatele Romane]. ROMA-
NUL, II (1858), p. 209, col. III.
Niculae Cretzulescu urma s3 -1 Insoteasca pe print In vizita
sa. Rosetti se bucura de vizita aceasta, pe care o socoteste un bun
mijloc ca Europa sa cunoasca adevarata Romanie". RInduri
scrise la sfIrsitul cronicii sale politice.
Austria
8399 327 (498:436)
Consulatele In tarile de la Dunare. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 121-122.
Articol sells In legatura cu recentele masuri de reorganizare
a consulatelor austriece de la Dunare. Autorul anonim vede In
aceasta un semn ca guvernul austriac ar fi ajuns si el la parerea
publicistilor care sustineau c. politica Austriei trebuie orientate
www.dacoromanica.ro
327 (498 436)
puternic spre Rasarit. Afirma ea aceasta noun orientare e favorabila
nu numai pentru negotul levantin, care se aria mai numai In mlnile
Romanilor" transilvaneni, dar si pentru crescatorli de vite din
Transilvania, care numai In Bulgaria poseda vite In valoare de
14 milioane de fiorini. Indeamna guvernul austriac sa priveasca
sl mai larg problema, amintindu-t ca Imperiul otoman se va des-
compune curind, deoarece popoarele crestine din acest imperiu
nu mai pot fi tinute In robie prin teroarea iataganului". E de parere
ca Austria va putea atrage aceste popoare, dace va acorda o mai
mare libertate culturala si socials poporulul roman si popoarelor
slave din monarbie.
8400 327 (498:436)
[Se anunta din Viena in legiltura cu calatoria Impa-
ratului Austriei prin Galitia ca domnitorii Principatelor
Danubiene vor veni intimpine in capilala Bucovinei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 239-240: Noutati diverse.
8401 327 (498:436)
[Se anunta ca, In urma sosirii ultimului esalon, Intregul
regiment austriac de infanterie Parma" se afla la Brasov].
G. TRANS., XVI (1853), p. 251: Monarchi'a austriaca.
8402 327(498:436)
[Mire in legatura cu prezen]a unei flotile austriece In
portul Galati]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 262:
Intimplari de zile.
8403 327 (498:436)
[Se anunta Ca fostul consul general al Austriei la Con-
stantinopol, Mihanovici, este numit agent diplomatic la
Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 379,
col. I.
8404 327 (498:436)
[Din Viena, se anunta marirea efectivelor armatei
austriece din Voivodina si Banatul Temisanei] BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 38-39: Oesterreichische
Monarchie.
In urma accentuarli ostilitsiilor ruso-turce In Oltenia.
8405 327 (498:436)
[*tiri din sursa vieneza anuntind ca, in urma stramu-
tarii ostilitatilor ruso-turce si in Oltenia, Austria se vede
silita sa is masuri militare de siguranta]. TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 38: Monarhia Austriaca, 55:
Austria, 62: Monarhia Austriaca.
8406 327 (498:436)
[$tiri despre miscarile trupelor austriece la granitele
Serbieisi Olteniei]. G. TRANS., XVII (1854), p.42: Tran-
silvania, 163: Cronica streina. Turcia.
8407 327 (498:436)
[Se anunta ca, deoarece ostilitatile ruso-turce din Olte-
nia au adus razboiul la granitele Austriei, guvernul austriac
s-a hotarit sa Intareasca garnizoanele din Voivodina si
Banatul Temisan cu 25 000 de ostasi]. GAZ . DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 44: Austria.
8408 327 (498:436)
[Comentarii cu privire la politica Austriei in problema
Dunarii de jos.] TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 27,
p. 106: Frantia.
8409 327 (498:436)
[*tiri si comentarii in legatura cu eventualitatea ocuparii
Principatelor Romane de catre armata Austriei]. TE-
LEGRAFUL R., II (1854), p. 181-182: Din campulii
resboiului, 184: Depese telegrafice, 198. Principatele de la
Dunare, 209 -210; 226: Intimplari de zi.
8410 327 (498:436)
[*tiri despre concentrarile de trupe austriece in Transil-
vania si la granita de nord a Moldovei]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 183, col. I: Gazeta Nationalti, 187, col.III :
Nuoua Gazeta de Prusiea.
459
327 (498 : 436) POLHICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI.
8411 327 (498:436)
[Stiri In legitura cu planul Austriei de a ocupa Princi-
patele Romane]. G. TRANS., XVII (1854), p. 192,
col. II: Novisimii, 196: Cronica straina, 197: Doue depesie
telegrafice importante si opiniunea unui diurnalu germanu,
219 si 228: Din cdmpuld resboiulul, 231: Transsilvania,
240: Brasovu... Mai multe interesante, 243: Despre Princi-
pate, 254-255: Austria, 255: Anglia, 259: Din campuld
8412 327 (498:436)
[Stiri si comentarii in legiltura cu planurile Austriei
pentru reorganizarea Principatelor Romane]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 209-210: Intimplari de zi,
216: Depese telegrafice, 221: intimpldri de zi, 230: Frantia.
8413 327 (498:436)
Austria si Principatele dela Dundre. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 232-233.
Articol de fond. Se rezuma, de fapt, un articol al unui publicist
german, nenumit, aparut In Gazeta Universals Germand [Allge-
meine Zeilung] din Augsburg. Publicistul german argumenta
pentru dreptul exclusiv al Austriei de a exercita protectoratul
Principatelor Romane, contestindu-I celorlalte puteri Fraetei
si Angliei, ca si Rusiei si Turciei. Argumcntele sale shit: existenta
romanilor Inlauntrul Monarhici, orientarea comertului Principatelor
spre Austria, relatiile feudale dintre Principate si Ungaria, lupta
Austriei contra turcilor.
8414 327 (498:436)
[Scurt articol despre situatia in ajunul intrarii Austriei
in Principatele Romane]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 233-234: Monarhia Austriacd. Transilvania.
Se arata ca Austria vrea sa faca aceasta intrare cu solemni-
tate. Comisar imperial in Principate ar 11 se fie numit Geringer.
Austria cere libertatea de navigatie pe Dunare si Marea Neagra
si un port fiber la Dunare.
8415 327 (498:436)
[Se anunta ca Eduard Bach a lost numit comisar civil
al Austriei pentru Principatele Romane].BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 254-255: Oesterreichische Monarchie,
264: Neuestes.
8416 327 (498:436)
[Rezumatul unei corespondente din Bucuresti, publicatd
de Ost-deutsche Post", cu privire la planurile austriece
pentru reorganizarea Principatelor Romane]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 262-263: Principatele dela
Dundre.
Corespondenta e datata 20/8 aug. Corespondentul critics
violent boierimea din tarile romanesti, afirmind ca ea e cauza de
capetenie a decaderii Principatelor. Faptul ca In postul de comisai
imperial a fost numit fratele organizatorului administratiei die
Austria, Bach, indica seriozitatea cu care considers Monarhia
austriaca administrarea Principatelor Romane.
8417 327 (498:436)
[Ample amanunte cu privire la pregatirile austriece
pentru ocuparea Principatelor Romane]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 270: Austria.
Dupe gazetele Corespondenlia (Oesterreichische CorrespondenzP
Gazeta de Viena (Wiener Zeilungl, Gazeta de Augsburg [Allge-
meine Zeilung] si Mesagerul Transilvan [Siebenbiirger Bole].
8418 327 (498:436)
[Rezumatul unui articol din ziarul Corespondentiea"
Oesterreichische Correspondenz"? cu privire la apro-
plata ocupare a Principatelor Romane de trupele austriece].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 270: Austria.
Austria va trimite In Principate pin& la 30 000-40 000 de
ostasi. Graba austriecilor este motivate prin dorint.a for de a-I
Indeparta din Principate pe refugiatii politici romani, unguri, poloni
si Italieni, care s-ar fi aflat In rindurile armatei turcesti.
460
www.dacoromanica.ro
327 (498: 436)
8419 327 (498:436)
[Stiri cu privire la comandamentul trupelor austriece
din Principatele Romane]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 257-258: Monarhia Austriaca. Sibiiu 17 Aug.
Comandant al armatei a 3-a si a 4-a: generalul de artilerie
Hess; comisar imperial pe IMO. el: Eduard de Bach; comandant
al trupelor din Principate: contele Coronini.
8420 327 (498:436)
Trupele nostre in Principate. G. TRANS., XVII
(1854), p. 261: Monarchi'a austriaca.
Se schiteaza planul de desfasurare a trupelor austriece In
Principatele Romane. Comandantul corpului 3 si 4 e Coronini, care
e In acelasi Limp si comandantul suprem al trupelor din ambele
Principate. Comandantul trupelor ce vor opera In Tara Romaneasca
e baronul Alleman, iar al celor din Moldova e contele Paar.
8421 327 (498:436)
[Stiri cu privire la planul de ocupatie a Principatelor de
cdtre armatele a III-a si a IV-a ale Austriei]. GAZ DE
MOLD., XXVI (1854), p. 275, Austriea.
Se indica efectivele trupelor destinate acestor operaliuni.
8422 327 (498:436)
[Proclamatia generalului Hess, comandantul suprem al
trupelor austriece, catre locuitorii Tarii Romanesti si ai
Moldovei]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 261; BUKURES-
TER DT.Z., X (1854), p. 273: Donaufiirstenthtimer ; GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 281: Proclamatie; G.
TRANS,. XVII (1854), p. 261: Prochiamatiune; VEST.R.,
XIX (1854), p. 269.
Anunta ca trupele austriece vor ocupa Principatele Romane
In urma Intelegerii dintre Austria $1 Poarta. Orice tulburare sau
numai si amenintare" a linistii publice, prin oameni sau partizi
rasculatoare, se va pedepsi cu toats asprimea legii". Autoritatile
romanesti se vor adresa generalului Coronini, comandantul trupelor
austriece din Principate. In Gazeta de Moldavia, text roman
si francez.
8423 327 (498:436)
[Se anunta ca refugiatii politici, care atitau in contra
Austriei, sint scosi din Bucuresti "]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 268: Depese telegrafice.
Stirea se comunicd In cadrul uneismute corespondente, datata:
Bucuresti 29 aug., In care se vorbeste de proclamatia lui Derv's-
Pasa anuntlnd intrarea trupelor austriece In Principate.
8424 327 (498:436)
[Se anunta ca, dupe sosirea lui Dervis-Pala la Bucuresti,
refugiatii politici carii faceau agitatii inteun sens dusma-
nese asupra Austriei" au fost indepartati din capitala
Tarii Romanesti]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 281: Tara Romaneascd.
8425 327 (498:436)
[Stiri in legatura cu sosirea demnitarilor austrieci in
Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 279: Austria, 281: Tara Romaneascd.
Eduard von Bach, comisarul civil pentru Principate, a plecat
de la Lwov spre Iasi; Coronini, comandantul militar, a sosit la
Bucure0, pe la Turnu-Rosu.
8426 327 (498:436)
[Extrase dintr-o corespondente din Bucuresti, trimisd
foil Wanderer", la 12 septembrie, in legatura cu ostilitatea
opiniei publice din Principatele Romane fats de trupele
austriece]. G. TRANS., XVII (1854), p. 295: Tier'a
romanesca si Moldavia.
327 (498:436)
8427
[Stiri in legaturd cu sosirea in Bucuresti a autoritatAlor
austriece]. G. TRANS., XVII (1854), p. 287: Brasov('
27 Sept. n., 291: Transilvania.
E vorba de Hess, Bach $i generalul agbiotant K011enstein.
327 (498 : 436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMAN]: 327 (498 : 436)

8428 327 (498:436) care hotarasc drepturile si datoriile autoritatilor tarii"].

[Amtinunte cu privire la primirea in tarn a comandantu- - VEST. R., XIX (1854), p. 1395: Austria.
lui de capetenie austriac Hess]. - VEST.R., XIX (1854), Aceasta reforma s-ar face In urma propunerilor comisarului
p. 290-291. Austriei, Bach, acceptate de Dervi, comisarul otoman.
Text roman $i francez. 8441 327 (498:436)
8429 327 (498:436) [Instiintare oficiala prin care se precizeaza ca stint inter-
[Scurta corespondents din Bucuresti, de la 13 septembrie zise once publicatiuni despre miscarile trupelor austriece,
st. v., despre intrarea oficiald in capitala Tarii Romanesti oriunde s-ar afla ele]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 359:
a lui Hess, generalul comandant al armatelor a 3-a si a 4-a Partea oficiosa.
de ocupatie]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 297. 8442 327 (498:436)
Se arata ca Hess a fost gazduit la secretarul statului, Filipescu. [Se anunta ea feldmaresalul Coronini a plecat din Bucu-
8430 327 (498:436) resti la Iasi]. - TELEGRAFt L R., III (1855), p. 1:
[Informatii referitoare la numirea lui Mihanovici in Depese telegrafice.
postul de consul general al Austriei pentru TaraRomaneasca]. 8443
- TELEGRAFUL R., II (1854), p.314: Intamplar1 de zi, 327 (498:436)
335: Principatele de la Dundre. [Se anunta sosirea la Iasi a lui Coronini, comandantul
corpului austriac de ocupatie in Principate]. - GAZ. DE
Mihanovici a fost numit In locul cavalerului de Laurin. MOLD., XXVI (1854), supl. in nr. 101, p. 49: Novitale
8431 327 (498:436) din nauntru.
[Se anunta ca Hess, comandantul suprem al armatei 8444 327 (498:436)
austriece de ocupatie, a sosit de la Bucuresti, la Iasi].
- GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294. [Se publica stirea ca feldmaresalul Coronini a plecat din
A asistat la intrarea trupelor austriece In capitala Moldovei.
Iasi, la Bucuresti]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 21: Novitale din nauntru.
8432 327 (498:436)
8445 327 (498:436)
[Se anunta ca trupe austriece continua sa soseasca in
Bucovina si Transilvania, in locul celor trecute in Princi- [Traducerea unui articol din Kronstadter Zeitung"
patele Romane]. - GAZ DE MOLD., XXVI (1854),
p. 300, col. I. -
in legatura cu interesele Austriei in Principatele Romane].
G. TRANS, XVIII (1855), p. 15-16: Cronica straina.
Autorul articolului, Intemeindu-se pe uncle documente din
8433 327 (498:436) Cartea albastra" britanica, pledeaza pentru suprematia Austriei
[Se vesteste ca s-au trimis not trupe austriece in Transil-
vania, in locul celor intrate in Principatele Romane].
VEST R., XIX (1854), p. 346: Austria.
- In regiunile dunarene. Redactia Gazetei Transilvaniei combate
acest punct de vedere expansionist.
8446 327 (498:436)
8434 327 (498:436) [*tiri privind trupele austriece din Principatele Romane].
baronului Bach].
Intimplari de zi.
-
[Se anunta sosirea, Ia Iasi, a generalului Coronini si a
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 346:
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 19: Tier'a romanesca
si Moldavi'a, 54, 122, 126 si 134: Austria, 147, 191 si 220:
Cronica straina.
8435 327 (498:346) 8447 327 (498:436)
[Notita referitoare la primirea facuta la Iasi, in 23 oct., [Se anunta ca A. de Mihanovici, agent si consul general
comandantului trupelor austriece de ocupatie, Coronini]. al Austriei in Principatele Romane, a intrat in functiune].
- GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 333: Novitale din - BULETIN [T.R.], 1855, p. 26 : Ci[nsti]-tei judectitorii de...
nauntru.
Text roman 1 francez. 8448 327 (498:436)
[Mentiuni despre polemica dintre Le Constitutionnel"
8436 327 (498:436) si Wiener Zeitung" in legatura cu excesele trupelor aus-
[Se vesteste ca feldmaresalul-locotenent Coronini a plecat triece din Principatele Romane].- G. TRANS., XVIII
din Iasi]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: (1855), p. 54 si 122: Monarchi'a austriaca.
Novitale din nauntru.
8449 327 (498:436)
8437 327 (498:436) [*tire cu privire la sporirea numarului trupelor austriece
[Se anunta ca feldmaresalul Coronini, comandantul in Principatele Romane]. - ZIMBRUL, III (1855), p.166,
armatelor austriece In Principatele Romane, s-a intors la col.I: Viena 27 Fev.
aucuresti, venind de la - VEST. R., XIX (1854), Se indica cifra de 70 000 de oameni.
p. 362.
8450 327 (498:436)
8438 327 (498:436) [Dupa foaia Wanderer", se anunta ca Ed. Bach va
[Se anunta ca, la 11 noiembrie, Bach, comisarul civil pleca in curind din Viena, spre Bucuresti]. - G. TRANS.,
austriac in Principate, a plecat din Iasi in Viena]. - GAZ. XVIII (1855), p. 122: Monarchi'a austriaca.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 357: Novitale din nauntru.
8451 327 (498:436)
8439 327 (498:436) [Ordin de zi dat de comandantul Coronini in legatura
[Se vesteste ca Ed. Bach, comisarul civil in Principatele cu introducerea legii martiale in Principatele Romane]. -
Romane, a fost primit in audienta de imparatul Austriei]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 133, col. I ; VEST. R., XX
- VEST. R., XIX (1854), p. 395: Austria. (1855), p. 133.
8440 Anunta ca se va publica legea martiall In ambele Principate,
327 (498:436) pentru crime impotriva armatelor de ocupatie. Vor ft socotiti cri-
[Se anunta ca austriecii din Principate vor sd aduca o minali si condamnati Ia moarte cei care, prin viu grai sau In scris,
reforma totals in sistemul de astazi al dajdiilor si legilor vor Indemna pe militarii austrieci la nesupunere sau dezertare.

461

www.dacoromanica.ro
327 (498:436) AYLIIICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8452 327 (498:436)
[Dup5 Oesterreichische Zeitung", se anunta ca trupele
austriece din Principatele Romane au primit ordinul sA se
punft pe picior de bAtaiel. - G. TRANS., XVIII (1855),
p. 147, col. II.
8453 327 (498:436)
[Se public5 stirea cA maresalul Coronini a pAr5sit, la
11/23 aprilie, Bucurestii, plecind, prin Giurgiu, la Turnu-
Severin, pentru a inspecta trupele austriece]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 134: Novitale dzilei.
8454 327 (498:436)
[5tire cu privire la o eventualA vizita pe care o va face
imparatul Austriei in Principatele Romane]. - ZIMBRUL,
III (1855), p. 481: Revista.
Dap& Gazela de Augsburg [Allgemeine Zeitung].
8455 327 (498:436)
[Despre propunerea Gazetei de Augsburg" - Allge-
meine Zeitung" - de a se da Austriei protectoratul Princi-
patelor Romane, spre a se impiedica Rusia sa mai loveasca
in Imperiul otoman]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 183:
Cronica straina.
8456 327 (498:436)
[Se vesteste despre Coronini c5 a vizitat in 8 iunie tabara
de la Ploiesti]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 186-
187: Intamplari de zi.
De acolo, el a plecat la Iasi.
8457 327 (498:436)
[Se publics stirea c5 maresalul austriac Coronini a sosit
la Iasi, venind de la Bucuresti]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 179: Novitale din nauntru.
8458 327 (498:436)
[Se vesteste ea, la 15 iunie, comandantul austriac Co-
ronini a plecat din Iasi spre Bucovina, pentru a se prezenta
acolo impAratului Austriei]. - GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 183: Novitale din nauntru.
327 (498:436)
8459
[Extras din gazeta L'Independance Belge" cu privire
la felul cum Austria a explicat Frantei cauzele pentru care
Coronini fusese silit sa is mAsuri energice in Principate].
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 191, col. I: Belgiu.
DupS Siebenbitrger Bole. Coronini ar fi declarat ca In Prin-
cipatele Romane linistea domneste numai pe deasupra". Printul
Ghica a protestat energic Impotriva starii marliale instaurate de
comandantul austriac.
327 (498:436)
8460
[Traducerea unui articol din Le Moniteur Universel"
cu privire la ocupatia austriaca in Principatele Romane].
- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279-280: Princi-
patele dela Dun5re.
Corespondenia din Bucuresti, cu data de 22/10 aug. Cores-
pondentul dezminte afirmatille din ziarele straine cu privire la di-
ficultatile IntImpinate de trupele austriece. Dezminte ca ar fi ne-
thielegeri Intre Coronini sI Selim-Pala. Subliniaza c3 soldatii si
ofiterii austrieci cauta sa Invinga raceala cu care au lost de la In-
ceput Intimpinati".
8461 327 (498:436)
[Corespondentl din Viena, datata 24 sept., cu privire
la felul cum considerau cercurile conducatoare vieneze
ocuparea Principatelor Romane de catre Austria]. -
G. TRANS., XVIII (1855), p. 290: Monarchi'a austriaca.
8462 327 (498:436)
[Se dezminte stirea cu privire la marirea efectivului
trupelor austriece din Principatele Romane]. - ZIMBRUL,
III (1855), p. 946-947.
Extras din Giurnalul de Dresda 1Dresder Journal].
462
www.dacoromanica.ro
327 (498: 436)
8463 327 (498:436)
[Stiri si comentarii in chestiunea ocuparii Principatelor
Romane de catre Austria]. - STEAOA D., I (1855), p. 58,
74, 84 si 87: Stampa straina despre principate, 147: Prusia.
8464 327 (498:436)
[Comentarii In legAturA cu venirea la Viena a coman-
dantului sef al armatelor austriece din Principatele Romane].
-ZIMBRUL, III (1855), p. 975, col. II.
-
Traducere din Gazela Bursei (Boersen-Zeitung). Sosirea
a provocat multe presupuneri to legaturlt cu evenimentele ce se
pregateau la Dunare.
8465 327 (498:436)
[*tiri si comentarii in legatura cu trupele austriece din
Principatele Romane]. - G. TRANS., XIX (1856),
p. 107: Despre conferintele din Parish, 115: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a, 126: Cronica straina, 134: Din proto-
colele conferinteloril dela Parisi', 146: Cronica straina,
159: Austria, 163: Cronica straina, 204: Jurnalele Vienei
despre Principate, 291: Tier'a romanesca si Moldavi'a,
310 -311: Cronica straina, 317: Novissimu, 318 si 322:
Austria, 322-323, 328, 331, 335, 340, 347, 355, 358-359
si 366: Cronica straina, 393: Depesia telegrafica; XX
(1857), p. 1: Anulti nou 1857, 3: Cronica straina, 7: Nota
Monitorului despre resultatulti conferintelorii in 6 Ianuaritl
1857, 17: Preste tail, 35, 39: Cronica straina, 56 si 68:
Teara Romaneasca si Moldavia, 71: Cronica straina, 75 si
99: Teara Romaneasca si Moldavia, 123: Austria.
8466 327 (498:436)
[Stiri si comentarii in chestiunea ocupArii Principatelor
Romane de trupele austriece]. - TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 103-104 si 107: Principatele dela Dunare,
122: IntamplAri de zi, 139-140: Principatele dela Dunare,
222: Transilvania, 252: Principatele dela Dunare, 254:
Transilvania, 256 si nr. 80, p. 318-319: Intamplari de zi,
nr. 82, p. 317: Transilvania, nr. 83, p. 320-321: Intamplari
de zi, nr. 84, p. 323-324: Transilvania, nr. 84, p. 324:
Intamplari de zi, p. 329: Intamplari de zi, 366: Transilvania,
391 si 403: Intamplari de zi; V (1857), p. 27-28 si 42:
Intamplari de zi, 51: Principatele dela Dunare.
8467 327 (498:436)
[Stiri si comentarii in chestiunea retragerii trupelor
austriece din Principatele Romane]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique, 44: Memo-
randum russe, 45: Semaine politique, 46-47, 47-48,48:
La presse europeenne sur les Principautes, 50: Lettres sur
la question Moldo-Valaque, 51: Le presse europeenne sur
les Principautes; II (1857), p. 54: La presse europeenne
sur les Principautes, 57: Bulletin politique, 59: Les nou-
velles conferences de Paris, 61: Bulletin politique, 63:
La presse europeenne sur les Principautes, 65: Bulletin
politique, 67: La presse europeenne sur les Principautes,
69: Bulletin politique, 71, 73: Bulletin politique, 74: Nou-
velles de Turquie, 74: Moldavie, 75 si 79-80: La presse
europeenne sur les Principautes, 81: Bulletin politique, 83-
84 : La presse europeenne sur les Principautes, 86: Moldavie,
88, 89, 95: Nouvelles de Turquie, 110: Moldavie, 117:
Bulletin politique, 127: Moldavie.
8468 327 (498:436)
[Se anunta ca feldmaresalul Coronini, ispravind vizi-
tele de adio", la Viena, a plecat pe drumul de fier al Nor-
dului, catre Bucuresti]. - STEAOA D., II (1856), p. 12:
Sciintf mai noue.
8469 327 (498:436)
[Notita despre intoarcerea din Viena a feldmaresalului
Coronini-Kromberg, comandantul de capetenie austriac in
Principatele Romane]. - VEST. R., XXI (1856), p. 17:
Bucuresti.
Text roman si francez.
327 (498 : 436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI..
8470 327 (498:436)
[Traducerea unui articol din Giurnalul francez de
Frankfurt", in polemics cu foaia L'Independance Beige",
cu privire la politica Austriei fats de Principatele Romane].
- ZIMBRUL IV (1856), nr. 18, p. 1: Iasi, 24 lanuarie.
Foaia din Frankfurt dezminte afirmatiile gazetei belgiene ca
- prin ocuparea larilor romaneati - Austria doreate sd-ai impund
prezenta In Principatele Romane. Asigurd ca trupele austriece nu
vor rAmlne In aceste principate niciun minut dupd Incheierea
pleii".
8471 327 (498:436)
[Zvonuri in legaturd cu propunerile Austriei cu privire
Ia Principatele Romane]. - STEAOA D., II (1856), p. 31,
32: Sciinti mai noue.
Intr-o corespondent5. din Viena, publicatA In Gazeta de Colo-
nia [Koelnische ZeitungJ, se afirma ca Austria ar cere: unirea
Principatelor, guvern de lungl durata, armata nationald; s-ar
opune Insa la introducerea unei constitutii reprezentative, cu cloud
camere; ar mai cere clarificarea raporturilor dintre Omni at pro-
prietari, prin abolirea Nami rest al aerbiei al desfiintarea muncii
silite; ar reclama insistent ca legea ce interzice strdinilor achizi-
tionarea de moaii O. fie abolitd.
8472 327 (498:436)
[Stire cu privire la miscarile trupelor austriece din Prin-
cipatele Romane]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 4.
Stire luata din Gazeta Austriand fOesterreichische Zeitung],
care anunta od numal o singurA divizie austriacd va mai rAmIne In
Principate.
8473 327 (498:436)
[Dupa Le Journal de Constantinople", se anunta ca,
la cererea Frantei si Angliei, supusii for din Moldova sint
scutiti de obligatia de a da locuinte pentru militarii
austrieci]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 27, p. 1-2.
Se asigurd ca aceeaai mdsura se va lua si In Tara RomAneascd.
8474 327 (498:436)
[Se anunta sosirea la Iasi a lui Coronini, comandantul
sef al trupelor austriece din Principate]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 32, p. 1. col. I: Moldova.
8475 327 (498:436)
[Stiri din presa strains cu privire la continuarea ocupdrii
Principatelor Romane de catre armatele austriece]. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 4: Turcia.
8476 327 (498:436)
[Stiri din presa germand cu privire la evacuarea Print,
cipatelor Romane de trupele austriece]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 46, p.1, col. II : *tiri atingatoare de Principate.
Se afirma ca trupele austriece nu vor pardsi curind Principatele
Romane, aateptlnd executarea reformelor orinduite de sultan".
Austria ar voi mentinerea statului quo.
8477 327 (498:436)
patele Romane nici dupd Incheierea pacii].
II (1856), p. 88: Austria.
-
[Se anunta ca trupele austriece nu vor pArasi Princi-
STEAOA D.,
Vor aatepta acolo pind cind noua organizare se va aduce
tntr -o liniatitd punere In lucrare".
8478 327 (498:436)
[Se anunta ca, dupa comunicatia oficiala ce s'a dat
guvernului, Principatele au a se deserta de impardtestile
ostiri austriece"]. - VEST.R., XXI (1856), p. 101, col. I.
Evacuarea se va face treptat ai se va termina In curs de aaseluni.
8479 327 (498:436)
[Stiri si comentarii din presa strains in chestiunea eva-
cuarii Principatelor Romane de trupele austriece]. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 74, p.1, nr. 76, p. 2, nr. 77,
p. 3, nr. 78, p. 3, nr. 81, p. 3-4, nr. 82, p. 4, nr. 84, p. 4,
2 - Bibliografia analiticA - c. 959
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 436)
nr. 85, p. 4, nr. 87, p. 3, nr. 88, p. 1, nr. 89, p. 1 i 3-4,
nr. 94, p. 1, nr. 103, p. 2, nr. 104, p. 2, nr. 112, p. 1, nr.118,
p. 2, nr. 126, p. 2-3, nr. 128, p. 2, nr. 141, p. 1, nr. 151,
p. 2-3, nr. 164, p. 1.
8480 327 (498:436)
[Se anunta ca, in urma stipulatiilor tratatului de pace,
cloud din patru brigade, ce au format corpul trupelor aus-
triene de ocupatie, au inceput a deserta Principatul"].
- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 129: Novitale
din nauntru.
Se dau amanunte despre directiile In care s-au retras aceste
trupe.
8481 327 (498:436)
[Se mentioneazd ca ministrul de externe al Austriei,
Buol, anunta apropiata retragere totald a trupelor austriece
din Principatele Romane]. - GAZ . DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 133: Novitale din nauntru.
8482 327 (498:436)
Austrienii in Principate. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 83, p. 1-3.
Traducerea unui articol din Ost-deutsche Post In care se sustine
ca retragerea trupelor austriece din Principatele Romane ar fi
o chestiune ce priveate numal Austria ai Turcia, iar nu celelalte
puterl europene.
8483 327 (498:436)
Austriacii si Principatele danubiene. - TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 109-110.
Reproducerea unei corespondente din Paris, a trimisului zia-
rului Ost-deutsche Post, In care se discut5. In ce conditii al la ce
datd ar urma O. fie evacuate trupele austriece din Principatele
Romine.
8484 327 (498:436)
[Se anunta cd. feldmaresalul Coronini a comunicat oficial
domnitorului Grigorie Al. Ghica ca trupele austriece vor
pardsi Moldova in termen de 6 luni]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 94, p. 1, col. I: *till atingatoare de Principate.
$tirea e extrasd dintr-o corespondents din Taal, mentionat5.
In Noua Gazed de Prusia [Neue Preussische ZeitungJ. Tot aid, se
anunta, dupd. foaia Wanderer, ca jumatate din trupe vor Incepe
retragerea Ia 15 mai, iar cealaltd jumatate va ramlne pIns chid
comisia pentru reorganizare va termina lucrArile sale".
8485 327 (498:436)
[tire scurta cu privire la activitatea din Ministerul de
Externe austriac pentru pregatirea In amanunt a misiunii
baronului Koller, la conferinta reprezentantilor puterilor
europene in Principatele Romane]. - BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 146, col. II.
8486 327 (498:436)
[Traducerea unei scurte corespondente din Bucuresti
cu privire la regimentele austriece care vor rdmine in Tara
Romaneascd]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 97, p. 2, col. I.
Din Gazeta de Colonia (Koelnische ZeitungJ.
8487 327 (498:436)
[Informatii referitoare la retragerea trupelor austriece
din Principatele Romane]. - TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 139-140: Principatele de la Dunare, 159: Viena,
27/15 Maid.
327 (498:436)
8488
[Traducerea scrisorii de multmmire adresate de impa-
ratul Austriei, Franz Iosef, comandantului fortelor austriece
din Principatele Romane, Coronini]. - G. TRANS.,
XIX(1856), p. 153: Partea oficiosd ; VEST.R., XXI (1856),
p. 149.
463
327 (498 : 436) POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8489 , 327 (498:436)
[Ordin de zi catre ostire al imparatului Franz Iosef,
prin care aduce multumiri trupelor austriece care se retra-
geau din Principatele Romane]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 153: Mandatu catra armata Nr. 21 ; VEST.R., XXI
(1856), p. 149.
8490 327 (498:436)
[$tire despre alcatuirea unui memoriu din partea Aus-
triei cu privire la organizarea Principatelor Romane].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 128, p. 2, col. I.
Ace3t act avea la hazy memoriul alcatuit, In anul precedent,
de 1nternuntiul Austriei la PoartS, Prokesch-Osten, si va fi supus
cliscutiel celorlalte puteri. Duna Noua Gazetd Germand de Lipsca
j Leipziger Allgemeine Zeitung].
8491 327 (498:436)
[Scurt articol cu privire la retragerea trupelor austriece
din Principatele Romane]. LE COURRIER DE B.,
I (1856), nr. 49, p. 1-2: Nouvelles etrangeres.
Traducere din ziarul Correspondance autrichienne [Oesterrei-
chische CorrespondenzJ.
8492 327 (498:436)
[Traducerea unui articol din Gazeta de Viena" Wie-
ner Zeitung" cu privire la ostilitatea cu care au fost
intimpinate trupele austriece in Principatele Romane].
STEAOA D., II (1856), p. 102-103: Presa straina despre
principate.
Gazeta vienezA cauta sa explice aceasta ostilitate, afirmlnd
ca, la intrarea trupelor austriece, In urma crizei izbucnite In Orient,
Principatele erau teatrul unor terulinte infricosetoare $i In parte
al unor porniri Impartasite de turburare". S-au aflat acolo
In fata unei fierberi tinute In desteptare de un neobosit spirit
de partida, In fata unei Inversunate si Inrautatite 1ndusmaniri,
care necontenit si-au aflat drum In toile publice."
8493 327 (498:436)
[Polemica cu gazeta din Viena cu privire la 4inuta
trupelor austriece in Principatele Romane]. STEAOA D.,
II (1856), p. 101-102: Iasi, 29 Maia.
Gazeta din Viena /Wiener Zeitung] afirmase ca trupele Intim-
pinasera greutati din pricina atmosferel revolutionare pe care o
gasisera acolo. Steaoa Dundrii aratA ca populatia s-a mentinut
lInt$tita, deli trupele austriece au formulat cereri neobisnuite:
au pus Oil extraordinare pentru Intretinerea spitalelor militare;
slitenilor Ii s-au teat carutm pentru serviclul de posts al trupelor;
pAdurile bisericesti an lost Mate pentru combustibil ; Vistieria
a trebuit sa suporte clAdirea grajdurilor permanente. Arata ca
nici afirmatia contrarie, din Corespondenta Austriacd Mesterreichi-
eche CorrespondenzJ, precum ca majoritatea locuitorilor din Prin-
cipate prelueste cu recunostinta serviciile armatei austriace",
nu era exacta.
8494 327 (498:436)
[Comentarii la incercarile de prelungire a sederii tru-
pelor austriece in Principatele Romane]. STEAOA D.,
II (1856), p. 102-103. Presa straina despre principate, 105,
col. 106: Presa straina despre principate.
Comentarii la stirile In acest sens din Corespondenta Ausiriacd
fOesterreichische CorrespondenzJ si Nordul ILe Nord]. In p. 105 se
Indeamna populatia Principatelor la liniste desavIrsita, spre a dejuca
manevrele politice ale Austriei. In p. 106, se comenteaza stiri
din Gazeta de Viena /Wiener ZeittingJ si Le Journal des Debats.
8495 327 (498:436)
[Traducerea unei corespondente din Paris, cu data de
5 iunie, aparuta in Gazeta Austriaca" Oesterreichische
Zeitung" cu privire la evacuarea Principatelor Romane
de trupele austriece]. STEAOA D., II (1856), p. 123-124:
Austriea.
In textul acestei corespondente, se arata ca Austria si-a schim-
bat atitudinea $1 a hotarit sa-si retragA trupele, pentru cA sconteaza
un esec al propngandei pentru unire In Principate.
464
www.dacoromanica.ro
327 (498: 436)
8496 327 (498:436)
[Polemica referitoare la o corespondenta din Iasi, cu
data de 13 iunie, aparuta in foaia Le Nord"]. STEAOA
D., II (1856), p. 133: Presa straina despre Principate.
Se Ironizeaza afirmatia, facuta In aceasts corespondents, ca
Austria priveste cu Ingrijorare unirea Principatelor Romane, deoarece
ea ar duce la Insa.$1 sfarlmarea Monarhiet austriece, prin prestunea
pe care o mass mare de romani ar exercita-o la hotarele el
de sud si est, care cuprind un numAr de romani de cel putin 2 700 000.
8497 327 (498:436)
[*tiri marunte cu privire la intentia Austriei de a evacua
Principatele Romane]. STEAOA D., II (1856), p. 140,
172: Buletinul zilei.
Dupa Le Journal des Ddbats si Gazeta de Colonia [Koelnische
Zeitung j.
8498 327 (498:436)
[Traducerea unui articol din foaia Wanderer" cu pri-
vire la Nevoia reformelor in Principatele Dunarenel.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 1-3.
Intr-o nots a redactiei, care II precedA, se arata ca se publicA
articolul din presa vieneza ca sa se vada care shit planurile ostile
ale Austriei fata de roman'. Autorul anonim al articolului IncearcA
sa demonstreze ca unirea Principatelor Romane $1 puncrea for sub
garantia puterilor europene nu ar folosi prea mult populatiei acestor
tart. Nevoile acesteia ar fi satisfAcute numai printr-o serie de reforme
sociale ca de pildA reforma tarAneasca $1 autonomia ora$elor
reforme ce nu s-ar putea Intaptui decit sub influenta Austriei.
8499 327 (498:436)
[Se anunta ca garnizoana austriacii din Insula *erpilor
a primit ordinul de a preda insula unui batalion turcesc,
comandat de Ahmed-Pasa]. GAZ DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 212: Depese telegrafice.
8500 327 (498:436)
[Comentariu despre plecarea feldmaresalului Coronini
din Tara Romaneasca]. VEST.R., XXI (1856), p. 225:
Bucuresti.
Text roman si francez.
8501 327 (498:436)
[Se vesteste ca feldmaresalul Coronini, comandantul
trupelor austriece de ocupatie, a sosit la Iasi]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 218.
8502 327 (498:436)
[Extras din foaia Presa" Die Presse" din Viena,
in care se sustine unirea Principatelor]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 227.
In favoarea unirii, se aduce motivul ca un stat romanesc unit
care ar da populatiei sale posibilitatile de dezvoltare socials ar
crea o plata. In care produsele industriei austriece ar putea pre-
domina cu Inlesnire.
8503 327 (498:436)
[Comentariu despre atitudinea presei vieneze fart de
imprejurarile din Principatele Romane]. STEAOA D.,
II (1856), p. 189-190: Iasi, 18 Iulie.
Se subliniazs cu satisfactie ca, In ultimul timp, presa aus-
triacd a Inceput sA aiba o atitudine mai favorabila rata de unirea
Principatelor. Se argumenteaza ca o Ora romaneasca units va fi
o piafa excelenta pentru industria austriael si-i va furniza materii
prime.
8504 327 (498:436)
[Traducerea depesei prin care Coronini anunta pe cai-
macamul Moldovei ca generalul Marziani preia, in locul
sau, comanda trupelor austriece din Principal.]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241. Secretariatul de
Stela.
Generalul Gahlenz va sta sub ordinele tut Marziani.
327 (498 : 436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8505 327 (498:436)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca misiunea
contelui Coronini s-a sfirsit si ca el se va intoarce din nou
la cirmuirea civila *i militarA a Banatului si a Serbiei"].
BULETIN [1'.11.], 1856, p. 233 ; VEST R., XXI (1856),
p. 225.
Totodata, se anunta Ca generalul Marziani va lua comanda
trupelor austriece, clt timp ele vor mai fi In Principatele Romane.
8506 327 (498:436)
[Stire cu privire la prelungirea ocupatiei austriece la
Sulina]. STEAOA D., II (1856), nr. 55-56, p. 223
[gresit: 135].
Dupa Die Donau, corespondents din 13 aug. Sc vorbeste
si de misiunea generalului Mehemed-Liva-Pala la Sulina.
8507 327 (498:436)
[Notita despre un articol din Wanderer" In care se
sustinuse ca Austria nu putea accepta alcatuirea unui al
doilea Piemont, la granitele sale, prin unirea Principatelor].
G. TRANS., XIX (1856), p. 373: Unirea Principateloru.
In acelasi articol, se sustinuse ca Austria se opunea unirii
Principatelor si din pricina temerii ei ca acestea sa nu se apropie
de Rusia.
8508 327 (498:436)
[Se anunta iesirea la pensie a consulului general al
Austriei din Bucuresti, Anton von Mihanovich].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 377 si 391:
Donaufiirstenthiimer ; G. TRANS., XIX (1856), p. 357:
Partea oficiOsa.
In locul lui, a fost numit ca agent si consul general In prin-
cipatul Tarn Romanesti fostul secretar de legatie Karl von Eder.
8509 327 (498:436)
[Se anunta ca baronul Eder a fost numit agent si consul
general al Austriei in Principatele Romane]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 357.
A prezentat scrisorile de acreditare la 30 nolembrie 1856.
Text roman si francez.
8510 327 (498:436)
[Comentariu al redactiei cu privire la ocupatia militard
a Principatelor Romane de dire Austria]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], 1 (1856), p. 47-48.
Se condamna atitudinea Austriei, care urmareste sa-i influen-
teze pe romani In exprimarea dorintelor lor. Se condamna atitudinea
de tolerare adoptata In aceasta privinta de catre Anglia.
8511 Sacy 327 (498:436)
[Fragment dintr-un articol publicat in Le Journal des
Debats", in 1856, in care prezinta primejdia reprezentata
-
de Austria pentru viitorul Principatelor Romane].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 308: La
- retragerea trupelor austriece din Principatele Romane].
presse europeenne sur les Principautes.
8512 *** 327 (498:436)
[Scrisoare deschisd adresata lui Hubner, ambasadorul
Austriei la Paris, in legaturd cu politica habsburgica fata
de Principatele Ron-lane] L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 57-58.
Arata ca Austria a urmarit lntotdeauna Inglobarea Princi-
patelor Romane In imperiul ei 51 condamna ocupatia austriaca a
Principatelor Romane, semnallnd exploatarea salbatica a resurselor
economice romanesti de catre trupele austriece. Aminte8te, de ase-
menea, pericolul catolicismului pe care-1 aducea In Principate
interventia austriaca si arata motivele pentru care Austria se
Impotrivea unirii celor dour tari romanesti. In Incheiere, %pre-
vine pe Hubner ca desfasurarea evenimentelor ar putea lua o Intor-
satura neplacuta pentru interesele Austriei.
8513 327 (498:436)
[Versiune franceza a unei corespondente din Bucuresti,
datata 2 ianuarie, publicata in foaia engleza Daily News",
www.dacoromanica.ro
327 (498: 436)
cu privire la excesele trupelor de ocupatie austriece In
Principatele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 79, col. 111-80.
Se dau amanunte privind exploatarea crunta exercitata de
trupele de ocupatie austriece. Prima parte a corespondentei cuprinde
informatii politice din Tara Romaneasca.
8514 327 (498:436)
[Corespondents din Constantinopol, cu data de 5 ian.,
apdrutd in Daily News", in care se arata ca dezertdrile
din armata austriaca stationata in Principatele RomAne
sint atit de frecvente, Inca la retragerea trupelor habs-
burgice nu vor mai exista decit ofiterii care sa piece.]
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], 1(1857), p. 75: La presse
europeenne sur les Principautes.
8515 327 (498:436)
[Corespondents de la Paris, din 10 ianuarie, publicata
in Morning-Post", in legaturd cu ocuparea Principatelor
Romane de catre trupele austriece si cu situatia politica
interns a Principatelor Romane]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 67, col. III.
Se condamna excesele armatelor austriece, aratIndu-se ca
soldatii habsburgici facusera aproape 400 de omoruri de la Inceputul
ocupatiel.
8516 327 (498:436)
[*tiri in legatura cu retragerea trupelor austriece din
Principatele Romane]. GAL. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 24: Depese telegrafice.
8517 327 (498:436)
[Articol despre insemnatatea zilei de 30 martie 1857,
termenul ultim acordat armatei austriece pentru a se re-
trage din Principatele Romane]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857) p. 65: Bulletin politique.
8518 327 (498:436)
[Reproducere a trei corespondente din foile L'Inde-
pendance Beige" si La Presse" cu privire la retragerea
trupelor austriece din Principatele Romane]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 83-84.
Se precizeaza ca trupele austriece trebuiau sa piece pina la
1 aprilie. S elnstiinteaza ca Brincoveanu, capitan de ulani In arma-
ta austriaca, fusese Insarcinat sa transmits comandamentului
austriac din Principate ordinele referitoare la evacuare. Dona cores-
pondente sInt trimise din Constantinopol, la 12 ian.; a treia, din
Viena, la 22 tan.
8519 327 (498:436)
[Corespondents de la Iasi, din 21 ianuarie, in care se
anunta, intre altele, ca imparatul Francisc Iosif ordonase
L'ETOILE DU D. [Bruxelles] I (1857), p. 86, col. III:
Extrait de notre plus recente correspondance
8520 327 (498:436)
[Stiri din gazetele La Presse" siTimes" cu privire la
retragerea trupelor austriece din Principatele Romane].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 87, col.II
I I I.
Pe baza unor corespondente din Constantinopol, publicate
de aceste gazete, se comunica amanunte privind trupele otomane,
care urmau sa is locul celor austriece.
8521 327 (498:436)
[Stiri din foaia La Presse d'Orient" cu privire la eva-
cuarea trupelor habsburgice din Principatele Romane].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 95: Nouvelles
de Turquie.
Se arata ca, la 24 martie, ultiMele trupe austriece urmau sa
paraseasca Principatele Romane si ca armata otomana, despre care
se vorbea ca urma sa le Ia locul, nui trebuia sa intre pe teri-
toriul roman Inainte de plecarea armatei habsburgice.
465
 327 (498 : 436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 436)

8522 327 (498:436) 8532 327 (498:436)

[Se anunta ea la Brasov s-a ordonat pregatirea cvarti-
relor" pentru primirea trupelor austriece care urmau sa
piece din Principatele Romane]. G. TRANS., XX (1857),
p. 62: Monarchi'a Austriaca. Transilvania.
8523 327 (498:436)
[Se anunta ca baronul Koller, membru in comisia pute-
rilor garante pentru reorganizarea Principatelor Romane,
a lost nuinit ambasador al Austriei la Berlin].
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 62, col. II;
- GAZ.
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 90: Transilvania.
In locul lui, a fost numit reprezentant at Austriei In comisie
consilierul ministerial Liehmann.
8524 327 (498:436)
[Se anunta ca a sosit in Bucuresti consilierul Liehmann de
[Comentariu cu privire la mijloacele intrebuintate de
ziarele austriece in campania for impotriva unirii Princi-
patelor] G. TRANS., XX (1857), p. 139, col. II.
Se dl exemplu un articol din foaia vieneza Ost-deutsche Post,
care nu Iasi omenie de un ban pe fata societatii". Aceste gazete
cauta sa combata ideea uniril Principatelor, prin zugravirea In cele
mai negre culori a moravurilor corupte ale paturilor conducatoare
din Wile romanesti.
8533 Chitzu, G. 327 (498:436)
[Articol cu privire la zgomotul pe care Oesterreichische
comisarului otoman, in numele moldovenilor]. -
Zeitung" i1 facea in jurul memoriului antiunionist adresat
OLT ULU,
I (1857), p. 29-30: Pressa strains despre Principate.
Contests ca acest memoriu ar reprezenta vederile si interesele

rante]. -
Palmrode, plenipotentul Austriei in comisia puterilor ga-
ANUNT. R., IV (1857), nr. 13, p.1: Bucuresti.
moldovenilor. Subliniazd ca zgomotul flout de Oesterreichische
Zeitung sl celelalte gazete In sluJba intereselor Austriei arata ca
dorinta acestel monarhii este ca unirea Principatelor sa nu se faca.
8525 327 (498:436) 8534 327 (498:436)
al Austriei in Principate].
p. 58.
-
[Adresa trimisa de comitetul unirii lui Liehmann, comisar
CONCORDIA, I (1857), [Se anun],a Ca imparatul Austriei a decorat pe caima-
camii Principatelor Romane si alti fruntasi politici drept
recunostinta pentru primirea ospitaliera de care s-a
Adresa a fost trimisa cu prilejul sosirii lui to Bucuresti. Tot
aci, se publics si raspunsul comisarului.
8526
locale]. -
bucurat corpul de ocupatie austriac din partea autoritatilor
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 163: Novitale din nauntru ; SECOLULU, I (1857),
327 (498:436) nr. 44, p. 3.
[Informatii si comentarii cu privire la cheltuielile im-
puse Principatelor Romane, de catre autoritatile austriece, 8535 327 (498:436)
pentru intretinerea trupelor de ocupatie]. L'ETOILE [Redactia protesteaza impotriva gestului postei austrie-
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 129, col. IIIII.
8527 327 (498:436) Parisi, 14 Mai.
-
ce, care a refuzat transportul ziarului Opiniunea" in
Monarhia austriacal. OPINIUNE'A, I (1857), p. 29:
[Dare de seams despre solemnitatea primirii la Iasi a
ministrului plenipotentiar Liehmann de Palmrode,comisarul 8536 327 (498:436)
Austriei pentru Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD., [Se anunta ca Austria impiedica transmiterea prin posts,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 109-110: Novitale din
nauntru.
8528 327 (498:436)
-
spre Occident, a tuturor ziarelor din Principatele Romane,
chiar si a Gazetei de Moldavia "] L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 209: Nouvelles des Principautes.
[*tiri cu privire la atitudinea Austriei fata de unirea 8537 327 (498:436)
Principatelor] TIMPULU, I (1857), nr. 25, p. 4. [Se mentioneaza ca, dupa toate probabilita[ile, Austria
Times publied stirea ea guvernul austriac a declarat a e impiedica tranzitul spre Occident al scrisorilor expediate
gata a consimti la unirea Principatelor, cu conditiunea, ca puterile din Principatele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
(garante] sa-i chezesueasca poseshinea populatiilor romane, care I (1857), p. 221: Nouvelles des Principautes.
recunosc autoritatea sa si se urea la 4 milioane de suflete si mai bine".
8538 Bossueceanu, [G.R.] 327 (498:436)
8529 327 (498:436)
[Comentariu in care condamna campania mincinoasa
-
[Articol referitor la doleantele romanesti de rectificare
a granitei Principatelor cu Austria]. BUCIUMUL, I
(1857), p. 21-22.
Frankfort" - - -
a presei germane si austriece, in special a Jurnalului de
Frankfurter Journal" , impotriva Prin-
cipatelor Romane]. SECOLULU, I (1857), nr. 86, p.1.
8530 327 (498:436)
8539 P. [etroscu], A. 327(498:436)
-
.
[Scrisoare deschisa adresata comisarului Austriei in
Principate, Liehmann de Palmrode]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 158-159: Lettres moldo-vala- de Frankfort" -
[Traducere si comentariu la un articol al Jurnalului
Frankfurter Journal" publicat sub
ques.
I se spune diplomatului austriac a nu va reusi sa Incorporeze
Principatelor".
Revista politica.
-
titlul Politica cabinetului Vienei si proiectul de unirea
NATIONALULD, I (1857), p. 9-10:
Principatele Romane la Austria, asa cum s-a Mut, In 1846, cu
republica Cracoviel. Apoi se prezinta un dialog tnchipuit Intre co- 8540 327 (498:436)
misarul austriac si cel rus din Principatele Romane. In acest dia-
log, reprezentantul Rusiei e Infatisat ca favorabil telurilor roma-
nesti si cu totul opus dorintelor austriece. Scrisoarea se Incheie
-
cu constatarea ca fail de atitudinea binevoitoare a celorlalte
-
L'union politique de la Moldo-Valachie et les mobiles
des puissances qui la combattent. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1857), p. 315-316: Varietes.
puteri garante politica Austriei In Principatele Romane va fi sor- Se demonstreazd, pe baza unui memoriu adresat guvernului
tita esceulut. austriac de un grup de ofileri babsburgici, 1nainte de 1774, In ches-
tiunea unei eventuate Inglobari a Bucovinei la Austria, el aceasta
8531 327 (498:436) putere nu se opunea unirii Principatelor Romane declt din motive
Principatelor Romane].
135 : Austria.
-
[Oesterreichische Zeitung" si dorinta de unire a
G. TRANS., XX (1857), p.134
de interes propriu.
8541 327 (498:436)
Se traduce un articol al foil austriece In carese susline ca Moldova [Extras dintr-o corespondenta de la Viena, datata
nu doreste unirea. De asemenea, se povesteste primirea entuziasta 6 oct., publicata in Le Journal des Debats", cu privire
facuta comisarului austriac. la rezultatul favorabil unirii obtinut in alegerile pentru

466

www.dacoromanica.ro
327 (498:436) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI
Divanurile ad-hoc din Principatele Romane]. RO-
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 176: Austria.
Se afirma cs rezultatul alegerilor sUrnise o violenti nemul-
tumire In cercurile conducatoare austriece. Ele Infall$au miscarea
unionists romans drept o miscare revolutionary.
8542 327 (498:436)
[Traducerea unui scurt articol din Wanderer" In le-
gatura cu calatoria. ambasadorului Austriei de la Paris
la Viena]. ROMANUL, II (1858), p. 134-135.
Se precizeazA ca ambasadorul a Mut aceasta cAlltorie pentru
a prim! ultimele dispozitii referitoare la chestiunea printului strain
$1 a legii electorate pentru Principatele Romane.
8543
[Traducerea unui articol din Gazeta de Colonia"
Koelnische Zeitung" referitor la politica antiunio-
327 (498:436)
nista a Austriei fata de Principatele Romane si la impro-
babilitatea realizarii unirii]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 156: Principatele dunarene.
8544 327 (498:436)
[Corespondents din Bucuresti, datata 26 sept., despre
o nota care ar fi fost trimisa de Buol reprezentantilor
Austriei din Principatele Romane]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 245: Teara Romaneasca si Moldavia.
In aceasta notd, ministrul de externe al Austriei 1$i preciza
atitudinea Ma de problemele de viitor ale Principatelor Romane.
8545 327 (498:436)
[Se anunta ca Austria a oprit comunicatia telegrafica
Intre Europa occidentals si Principate]. ROMANUL, II
(1858), nr. 71, p. 282, col. II.
Din cronica politica semnatd. de C. A. Rosetti.
8546 327 (498:436)
[Se anunta reluarea comunicatiei telegrafice. Intre
Principatele Romane si Europa occidentald].ROMANUL.
II (1858), nr. 73, p. 290.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. Comentind
faptul, Rosetti declara cd n-a putut afla nici dece se poprise, nici
dece s'a liberat" aceasta comunicatie.
327 (498:436)
8547
[Se vesteste din Viena ca Austria a ratificat conven-
tiunea relativa la Principatele Romane, Incheiata Intre
reprezentantii puterilor din Conferinta de la Paris"].
NATIONALULla, I (1858), p. 303: Revista politica.
8548 327 (498:436)
[Traducerea circularei guvernului austriac, adresatd
plenipotentiarilor sai din Bucuresti si Iasi, lamurind partea
luata de Austria in hotaririle cuprinse in Conventia de la
Paris]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 298: Austriea;
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 18: Cronica streina.
Cele cloud traducer! slut diferite.
8549 327 (498:436)
[Comentariu la nota contelui Buol catre agentii Austriei
din Iasi si Bucuresti]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 19-20.
Publiclnd traducerea notei, redactia o Insoteste cu un amplu
comentariu, In care subliniaza contrastul dintre politica reald de
ostilitate fall de Principatele Romane a statului habsburgic,
In trecut $1 In prezent, si afirmatiile cuprinse In nota, precum cd
Austria ar fi sprijinit unirea Principatelor.
8550 327 (498 :436)
[Scurt comentariu cu privire la refuzul agentului Austriei
de a accepta noile pasapoarte, cu inscriptia: Principatele
Unite Moldova si Valahia]. STEAOA D., III (1858),
p. 196 [recte:284]: Curierul interioru.
www.dacoromanica.ro
327 (493: 439-1)
8551 327 (498:436)
[Comentariu asupra refuzului agentiei austriece din Iasi
de a viza un pasaport cu titulatura: Principatele Unite
Moldova si Valahia]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 17: 'mil 6 Noem. 1858.
Se aratA CA refuzul agentiei se datore$te probabil lipsei de
instructiuni mai precise.
8552 Bolintineanu, D. 327 (498:436)
[Comentariu la un articol din Zimbrul si Vulturul"
cu privire la refuzul agentiei austriece de a viza noile
pasapoarte, care erau emise in numele Principatelor Unite
Moldova si Valahia]. D iMBOVITA, I (1858), p. 58-59:
Cronica interioara.
trebuie discutata nici chiar de viitoarele Camere ,
D. B. lsi exprimA parerea ca aceasta e o chestiune care nu mai
fiindca prin
Conventie s-a recunoscut clar titlul de Principate Unite".
8553 Papadopul, Calimach, Al. 327 (498:436)
0 cauza celebra.
STEAOA D., III (1858), p. 199
[recte: 287]
Studiu juridic In care autorul cerceteazd, din punctul de vedere
al dreptului international, problema refuzului agentiei austriece
de a accepta pa$apoartele emise In numele Principatelor Unite.
8554 327 (498:436)
[Comentarii la textul depesei contelui Walewski cu
privire la conflictul dintre Cdimacamia Moldovei si agentul
Austriei la Iasi, in chestiunea pasapoartelor].ST EAOA D.,
III (1858), p. 276: Sciri mai noue.
8555 327 (498:436)
[Observatii In legaturd cu atitudinea dusmanoasa a
presei germane fata de Principate]. ZIMBRUL SI
VULT., IV (1858), p. 82: Cronica streina.
Se arata atitudinea acestei prese fata de conflictul din slnul
Caimacamiei din Moldova. Se ironizeaza $tirile tendentioase publi-
Cate de aceste ziare, prezentlnd situatia din Principate ca fiind
foarte tulbure $I afirmind cA ele s-ar afla In pragul revolutiel.
8556 327 (498:436)
[Comentariu asupra conflictului ivit intre Locotenenta
Princiard din Moldova si agentul austriac de acolo cu pri-
vire la titlul de Principatele Unite" pus pe actele oficiale].
NATIONALULCT, II (1858), p. 13: Revista. politica.
8557 Brieseu, Costin 327 (498:436)
[Scrisoare catre redactia ziarului, in care comenteaza
atitudinea consulului austriac de la Galati, care inapoiaza
adresele autoritatilor romanesti ce purtau titulatura Prin-
cipatele Unite "]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 158.
U ngaria
8558 327 (498:439.1)
[Traducerea unui articol aparut in Curierul Unguresc"
Magyar Futar" din Cluj]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 221: Magyar Futar" nr. 35 din 27 Iuliu a.c.;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 243: Austriea ;
STEAOA D., II (1856), p. 206-207: Presa strains despre
Principate.
Ziarul maghiar atrage atentia In mod serios asupra importantel
miscarii romane$tI pentru unirea Principatelor $i asupra conse-
cintelor ce le poate avea pentru poporul maghiar. Afirml ca patrio-
tiI Vatallii"... voiesc ami rena$te natia prin revolutie", IncercInd
sA organizeze ,,o Daco-Romand, despre care istoria veacurilor nu $tie
nimic.. In comentariul sau, redactia Gazelei de A oldavia sub-
liniazd nelntrerupta relatie cu Ungaria $1 Polonia" In decursul
torlei romanilor 131declard: De aceea, de datoria noastra este
a cunoas,te opinia vecinilor, dupd care ni putem Indrepta In a
noastra carierd politica".
467
327 (498 : 44) POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE kOMANE
Franta
8559 327 (498:44)
[Se anunta sosirea la Iasi a lui Eugene Poujade, con-
sulul general al Frantei in Principatele Romane]. - ZIM-
BRUL, II (1851), p. 93: Moldaviea.
8560 327 (498:44)
Causa orientului privity din puntu de vedere franto-
zescu.-G. TRANS., XVI (1853), p.268-269, 272.
Articol In care se afirma, printre allele, ca Franta ar fi dorit,
pe la 1840, sa contribuie la dezvoltarea Principatelor, dar ca aceasta
intentie din partea altora, se sugruma".
8560, 327 (498:44)
[Se anunta ca, din cercuri romanesti, i s-ar fi dat lui
Napoleon al III-lea un memoriu asupra situatiei politice
a Tarii Romanesti si Moldovei, tap de Rusia si Turcia].-
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 162: Intimplari de zi.
*Urea e data din Constantinopol.
8561 327 (498:44)
[itiri in legatura cu reintoarcerea in Bucuresti a consu-
lului Frantei, Poujade]. - BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 285: DonaufUrstenthtimer, 308, col. II.
8562 327 (498:44)
[Se inregistreaza zvonul care circula in Franta ca Napo-
franceze in Principatele Romane].
II (1854), p. 375: Franta.
-
leon al III-lea ar avea intentia sa trimita doua divizii
TELEGRAFUL R.,
8563 327 (498:44)
[Se publics stirea ca Poujade, fostul consul general al
Frantei Ia Bucuresti, a fost numit in acelasi post la Tunis].
- GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 76, col. III.
8564 327 (498:44)
[Se anunta ca Bedard, consulul francez in Tunis, a fost
numit consul general in Bucuresti]. - BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 397: Donauftirstenthiimer.
In locul lui Poujade, care trece la consulatul din Tunis. Pins
la sosirea lui Bedard In Bucure$ti, consulatul va fi girat de Tastu,
consulul Frantei la Ia$i.
8565 327 (498:44)
[*tiri cu privire Ia prezentarea scrisorilor de acreditare
ale agentului politic si consul general al Frantei la Bucuresti
Beclard]. - VEST. R., XX (1855), p. 81-82: Bucuresti;
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 98.
Bedard i-a prezentat domnitorului pe consulul Frantei In
Moldova, Tastu, $i pe atasatul de legatie, Saillard. Se precizeaza ca
pavilionul francez a inceput sa fluture la consulatul francez dupa
o lntrerupere indelungata, semn al relnceperii relatiilor oficiale
hare ambele guverne. - Text roman $i francez.
8566 327 (498:44)
[Se anunta CA in Bucuresti s-ar fi dat ordin ca trupele
franceze, ce vor veni la Braila, de Ia Varna, sa fie aprovi-
zionate si primite cum se cuvine]. - TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 85: Depese telegrafice.
8567 327 (498:44)
[Se anunta ca Beclard, consulul general al Frantei in
Principatele Romane, a prezentat domnitorului Moldovei
scrisorile sale de acreditare]. - GAZ . DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 277: Novitale din nauntru.
L-a insotit consulul Frantei la Iasi, Tastu.
8568 327 (498:44)
[Se anunta ca printul Bibescu si Cantacuzino" au
fost primiti in audientl de Napoleon al III-lea.] - GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 299: Frantlea.
468
www.dacoromanica.ro
327(498 : 44)
Deoarece Napoleonfal III-lea s-a interesat de starile din Prin-
cipatele Romlne sl Indeosebi de transport, se crede ca aceasta ar
confirma c3 francezii se pregatesc pentru o expeditie la DunEre,
cu alit mai mult cu cit aid a fost trimis pentru cercetkri Mickiewicz.
8569
327 (498:44)
[*tiri referitoare la audienta printilor Bibescu si Canta-
cuzino la imparatul Napoleon al I I I-lea].- TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 295: Intimplari de zi.
Dupl. Gazeta de Colonia (Koelnische Zeitungh se relateaza ca
imparatul i-a intrebat pe larg despre Principatele Romane: pro-
ductie, populatie, topografie $i mai ales despre miJloacele de trans-
port. De aci, se deduce intentia unei campanil militare prin aceste
WI. Cu ea se pune In legatura $i calatoria lui Mickiewicz in Prin-
cipate.
8570 327 (498:44)
[Se comunica din Galati stirea unei posibile sosiri de
trupe franceze in Moldova]. - ZIMBRUL, III (1855),
p. 848: *Uri Telegrafice.
8571 327 (498:44)
[*tire din Viena cu privire la intentiile Frantei de a tri-
mite citeva regimente in Tara Romaneasca]. - ZIMBRUL,
III (1855), p. 975, col. II.
Dupl. Gazeta de Foss f Vossische Zeitung J.
8572 327 (498:44)
[Notita cu privire la atitudinea binevoitoare fats de
romani a periodicului Revue des deux Mondes"]. -
G. TRANS., XIX (1856), col. I: intrebaciunea organi-
sari' Principatelorii; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 2,
col. III.
Traducere din K. fronsteidterl Z. feitungI. - Se arata ca revista
li privea pe romani cu ochi amicali" si ca milita pentru crearea
unui stat romanesc.
8573 327 (498:44)
[Se vesteste ca romanii din Paris i-au cerut lui Napoleon
al III-lea sa sprijine aducerea unui print din familia impe-
rials franceza in fruntea Principatelor Romane]. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 71, col. II.
8574 327 (498:44)
[Notita cu privire la prezentarea unei adresecatre contele
Walewski, din partea a 150 de romani aflatori la Paris].
- G. TRANS., XIX (1856), p. 94 [gresit: 96], col. II.
Traducere din Sjiebenbarger] B. tote).
8575 327 (498:44)
[Versiune romaneasca a adresei romanilor din Paris
catre Napoleon al III-lea, prin care fi multumesc pentru
sprijinul dat in chestiunea nationals]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 98, p.2: *Uri atingatoare de Principate.
8576 327 (498:44)
[Se comunica stirea ca mai multe persoane insemnate din
Moldova s-au asociat pentru a adresa publicistului Saint-
Marc Girardin o scrisoare de multumire pentru serviciile
aduse cauzei Principatelor Romane]. - STEAOA D.,
II (1856), p. 96: Buletinul Zilel.
Adresa i-o va inmina Leon Ghica, ce urma sa piece In 22 mai la
Paris.
8577 [Quinet, Edg.] 327 (498:44)
0 scris6re a D-lui E. Chine, &Are Romani! din Parisii.
- STEAOA D., II (1856), p. 139; FOAIE PT. MINTE,
XIX (1856), p. 100.
Scrisoare de raspuns a lui Edg. Quinet la adresa de multumire
a romanilor din Paris. Quinet declara ca n-a facut declt sa Ia apk-
rarea cauzel celei mai drepte din lume".
327 (498:44) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMAN
8578
[Comentariul unui corespondent anonim de la Paris
327 (498:44)
-
asupra atitudinii pe care o au Franta si celelalte puteri
aliate fata de unirea Principatelor]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 118, p.1: Iasii 2 Iunie.
Corespondentul ziarului afirma ca Europa vroeste ca sa urn
uniti", ca romanii din Paris lupta pentru Infaptuirea unirii $i ca
Insusi Napoleon al III-lea s-a pronuntat pentru unirea Princi-
patelor Romane.
8579 327 (498:44)
comisarului Frantei, Talleyrand-Perigord].
RIER DE B., I (1856), nr. 60, p. 1-2; ZIMBRUL , IV
-
[Dare de seams referitoare la primirea facuta in Bucuresti
LE COUR-
(1856), nr. 155, p. 2.
Se publica Si textul cuvIntarli citite de unul dintre membrii
delegatlei de tineri, care 1-au vizitat la hotelul In care fusese gaz-
duit, precum si scurtul raspuns al acestuia.
8580 327 (498:44)
[Informatie data de Kronstadter Zeitung" despre o
manifestatie a citorva sute de tineri bucuresteni, prin care
ei infatisasera comisarului francez dorintele for concreti-
zate inteo petitiune sgomotoasal. G. TRANS., XIX
(1856), p. 214: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se mentioneaza ca 500 de insi, studenti si alti oameni", se
Intrunisera la Cismigiu $1 ca se facusera 12 arestari. Manifestatia
a avut loc In urma retragerii lui Stirbei de la conducerea tarii.
8581 327 (498:44)
francez Talleyrand la Bucuresti]. -
[Dare de seama despre primirea facuta comisarului
STEAOA D., II
(1856), p. 186-187: (Corespundinta noastra particulara).
Se publica si traducerea adresei care i-a fost citita din partea
junimii romane, precum si raspunsul lui Talleyrand. Se relateaza
conversatia avuta cu George Cretianu, redactorul adresei.
327 (498:44)
8582
[Cuvint rostit in numele corpului comercial din Bucu-
resti catre baronul Talleyrand, cu ocazia sosirii acestuia
in Tara Romaneasca]. L'1TOILE DU D. [Iasi], I (1856),
p. 8, col. II; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 161, p.2, col. II-
III.
8583 327 (498:44)
[Semnalari de comentarii straine la manifestarile unio-
niste din Bucuresti, cu prilejul sosirii lui Talleyrand].
STEAOA D., II (1856), p. 204 [gresit: 200], 208, 212.
Se semnaleaza comentarii In Le Moniteur, Le Journal des Debuts,
Gazela Universald Allgemeine Zeitung], Gazeta de Colonia (Koelnische
Zeitung /.
327 (498:44)
8584
[Comentariu la relatia publicata de Le Moniteur",
intimpinat Talleyrand la Bucuresti].
TORUL, I (1856), p. 58: Frantiea.
-
cu privire la manifestatia pentru unire cu care a fost
NEPARTINI-
8585 327 (498:44)
[Se anunta ca Talleyrand-Perigord, comisarul Frantei
in Principatele Romane, este asteptat in curind la Constan-
tinopol, de unde va pleca spre Insula *erpilor]. VEST.R.,
XXI (1856), p. 227, col. II.
De acolo, va pleca la Galati.
8586 327 (498:44)
-
[Baronul Talleyrand se imbarca pe o salupa canoniera,
ca sa viziteze Insula Serpilor]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 244: Novitalele zilei.
8587 327 (498:44)
[Se mentioneaza ca stirea lansata de ziarele franceze cu
privire la eventualitatea urcArii principelui Pierre Bonaparte
pe tronul Principatelor Romane unite a provocat o mare
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 44)
impresie in Bucuresti si Iasi]. -
G. TRANS., XIX (1856),
p. 251: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
8588
[Articolul publicat in ziarul Le Moniteur Universel
327 (498:44)
de I'Empire francais" din 6/18 Sept. in chestiunea unirii
Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 299-300.
Se publica textul original francez si o versiune romaneasca.
Dupa o scurta introducers, acest articol cuprinde o corespondents
din Bucuresti, datata 17 mai 1834, din care se vede ca ideea unirii
Principatelor preocupa Inca de atunci cercuri romanesti destul de
largi.
8589 327 (498:44)
[Se anunta ca noul caimacam al Tarii Romanesti i-a
romanilor]. -
multumit lui Napoleon al III-lea pentru sprijinul acordat
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 314:
Intimplari de zi.
Caimacamul Alexandru Ghica a trimis Imparatului Frantei o
scrisoare, care a fost publicata In Le Moniteur.
8590 327 (498:44)
Quinet].
59.
-
[Schimb de scrisori intre romanii din Moldova si Edgar
L'1TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.58-
Se reproduc doul scrisori adresate de moldoveni lui Quinet,
drept multurnire pentru campania dnss de el In press In favoarea
realizarii dorintelor romanesti. De asemenea, si raspunsul lui Edgar
Quinet din 16 decembrie 1856. In raspunsul ssu, barbatul politic
francez prevede un viitor luminos Principatelor Romane unite.
8591 327 (498:44)
- TIMPULU, I (1857), nr. 7, p. 2-3.
Romanii din Moldavia, D. Edgar Quinet la Brussellti.
Doti& scrisori adresate lui Edgar Quinet, prin care moldovenii
lsi exprima recunostinta pentru disertgia sa asupra romanilor $i
pentru articolele sale publicate In Revue des Deux Mondes, In apa-
rarea drepturilor nationale ale rominilor.
Quinet, Edg.
8592 327 (498:44)
Raspunsula D-lui ... la adresele Romaniloru. TIM -
PULU, I (1857), nr. 7, p.2.
-
Afirma cs romanii nu mai sint singuratici In viola politca si
nu mai stnt niste straini, ci concetateni pentru toate popoarele
civilizate. -
Se reproduce dupa. jurnalele straine".
8593 327 (498:44)
[Corespondenta din 8 ianuarie, aparuta in Morning
Herald", privind atitudinea adopLata de Le Journal des
Debats" fata de chestiunea unirii Principatelor]. L'RTOI-
LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.100: La presse europeenne
sur les Principautes.
In corespondents se arata ca Le Journal des Debuts, desi orlea-
nist, se alaturase totusi, In chestiunea Principatelor Romane, poll-
ticii oficiale franceze. De asemenea, se sustine cauza Principatelor
Romane, pledlndu-se pentru unirea for si aratindu-se ca Poarta nu
are un drept de suveranitate asupra Principatelor, ci doar unul
de suzeranitate.
8594 327 (498:44)
[Dupa gazeta belgiana La Presse", se anunta ca, in
Le Moniteur Universel", a apa'rut un articol in care se
preciza politica Frantei in Orient si se afirma ca guvernul
-
francez ramine pe pozitia sa, favorabila unirii Principatelor].
L'ITOILE DU D. [Bruxelles], 1(1857 ), p.89: Bulletin
politique.
8595 327 (498:44)
mane, publicata in Moniteur Universel"]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 41-42: Novi-
-
[Declaratia guvernului cu privire la Principatele Ro-
tale din nauntru.
Se publica textul original francez si o traducere romaneasca.
- Guvernul francez se declara In favoarea uniril Principatelor.
469
 327 (498: 44) POLITICA EXTERNA
8596 327 (498:44)
[Traducerea unui articol in favoarea unirii Principatelor
-
Romane, aparut in nr-ul pe 5 febr. din oficiosul guvernului
francez," Le Moniteur Universe! "]. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 4, p. 1 -3; G. TRANS., XX (1857), p. 39:
Cronica strains; TIMPULU, I (1857), nr. 15, p. 2-3:
Jurnalistica strains asupra Principatelorii.
8597 327 (498:44)
[Comentarii asupra articolului din Le Moniteur Uni-
versel"]. - AN UNT.R., IV (1857), nr. 4, p.3: Revista
Politica ; G. TRANS., XX (1857), p.43: Cronicastraina;
TIMPULU, I (1857), nr. 15, p.3.
Ziarele romdnesti comenteazd acest articol si publicd extrase
ample din aprccierilc !acute asupra lui In presa strdind.
8598 327 (498:44)
[Locuitorii orasului Bucuresti felicity pe consulul Frantei
Bedard pentru articolul publicat de Monitorul" Le
Moniteur" referitor la unirea Principatelor Dunarene].
- 8607
- TIMPULU, I (1857), nr. 15, p.1: Bucuresti.
8599 327 (498:44)
[Articol in legatura cu nota aparuta in Le Moniteur
Universe]" privind problema unirii Principatelor] L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 93-94: Bulletin
politique.
Redactia felicitd guvernul francez pentru politica sa constants,
de spriJinire a unirii Principatelor, si reproduce nota apdrutd In foaia
oficioasd franceza putin dupd publicarea firmanului de convocare
a Divanurilor ad-hoc. De asemenea, reproduce un articol al lui
Saint-Marc Girardin, apdrut In Le Journal des Debuts, In care comen-
tase nota din Le Moniteur Universe!. In acest articol, Saint-Marc
Girardin ardtase cd guvernul francez lupta pentru Intarirea pozi-
tie' crestinilor In Imperiul otoman, pentru unirea Principatelor
si pentru mentinerea Turciei In pozitia ei de putere suzerand, iar
nu suverand.
8600 G. B. 327 (498:44)
[Despre atitudinea filo-romans a guvernului si a presei
franceze]. - CONCORDIA, I (1857), p. 10.
Relevd cii, In acel moment, alit guvernul clt si presa francez!!
sprijineau unirea Principatelor.
8601 327 (498:44)
[Notita prin care se anunta sosirea lui Talleyrand la
Calarasi]. - CONCORDIA, I (1857), p. 29, col. I: Bucu-
resti.
Se exprimii speranta cii locuitoril Capitalei ii vor face si acum
0 primire calduroasd.
8602 327 (498:44)
[Adresa trimisa de Comitetul unirii catre Talleyrand-
Perigord, comisarul Frantei In Principate]. - CONCOR-
DIA, I (1857), p. 50.
A fost trimisd cu prilejul sosirii lui In Bucuresti. Tot ad, se
public& si rdspunsul comisarului francez.
8603 327 (498:44)
[Se anunta ca a sosit in Principate un atasat al contelui
Walewski, cu instructiuni speciale pentru plenipotentii
francezi"]. - G. TRANS., XX (1857), p. 84, col. I.
8604 Alloury, Louis 327 (498:44)
[Articol publicat in Le Journal des Debats", in lega-
tura cu dezbaterea referitoare la Principatele Romane
organizata in Academia de stiinte morale si politice din
Paris]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 118.
AratA c& discutia pornise de la lucrarea lui Thibault-Lefebvre
intitulata La Valachie au point de vue dconomigue et diplomatique.
In dezbatere, Michel Chevalier diiduse interesante amanunte asupra
situatiel economice a Tdrilor Romane, In timp ce Dupin a comuni-
cat informatti istorice pledlnd pentru desfiintarea marii putert
470
www.dacoromanica.ro
: PRINCIPATELE ROMAN*. 327 (498: 44)
acordate consulilor strain' In aceste tdri si pentru unirea Moldovel
cu Tara Romaneascd.
8605 Bossueceanu, [G. R.] 327 (498:44)
[Scurta nota despre filoromanismul lui Vaillant].
- SECOLULU, I (1857), nr. 30, p. 3.
Bossueceanu 11 elogiazd. pe Vaillant si releva dragostea pe care
acesta o aratii necontenit romanilor.
8606 327 (498:44)
[Manifestatia unionists de la BacSu, cu prilejul vizitei
comisarului francez Talleyrand. - TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 128: Intimplari de zi.
Se aratii ca reprezentantul Frantei a fost IntImpinat la Bacdu
de o multime de 3000 de oameni, care au manifestat pentru unire
si pentru Franta. - Informatie redata dupd. foaia La Paix.
327 (498:44)
[Dare de seams despre solemnitatea primirii la Iasi a
lui Talleyrand-Perigord, comisarul Frantei]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 109: Novitale
din nauntru.
Text roman si francez.
8608 327 (498:44)
[Depesa din 19 aprilie referitoare la primirea entuziasta
facuta comisarului francez Talleyrand la sosirea sa in
Iasi]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 157:
Nouvelles des Principautes.
8609
327 (498:44)
[Dari de seams diferite referitoare la primirea facuta la
Iasi comisarului Frantei, Talleyrand]. - ROMANIA
[Bucuresti], I (1857, p.25-26: Sciri din intru ; SECO-
LULU, I (1857), nr. 31, p. 2-3: Moldavia.
Se reproduc cuvIntd.rile rostite cu acest prilej de Lecca si Ilur-
muzaki, precum si rdspunsul lui Talleyrand-Perigord.
8610 327 (498:44)
Adresa Moldovenilor catra Comisarul frantozesc
Baronul Taleirand. - TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 148: Principatele dela Dunare.
Traducere din Oesterreichische Zeitung.
8611 327 (498:44)
[Raspunsul lui Talleyrand la adresa de bun sosit care
Si fusese inminatS la Iasi in numele moldovenilor]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 155: Principatele dela Dunare.
Traducere din Oesterreichische Zeitung.
8612 327 (498:44)
[$tiri in legatura cu trecerea lui Talleyrand prin Mol-
dova]. - BUCIUMUL, I (1857), p. 21, col. I-II.
Dupd. Constitutionelul (Le Constitutionnel J.
8613 Crezzulescu, C. A. 327 (498:44)
[Articol referitor la felul cum privea Franta reorganizarea
Principatelor Romane]. CONCORDIA, I (1857), p. 105.
Reproduce si textul memorandumului prezentat de plenipo-
tentiarul Frantei, Bourqueney, la conferinta tinuta la Viena in
martie 1855.
8614 327 (498:44)
[Se anunta ca romanii din Berlin au adresat principelui
Napoleon, la sosirea lui acolo, o adresa de multumire
pentru interesul pe care il arata guvernul Frantei in ches-
stiunea reorganizarii Principatelor Romane]. - CONCOR-
DIA, I (1857), p. 118.
Adresa a fost prezentatd de Ioan Strat din Moldova si 1. Laho-
vart din Tara Romaneascd.
8615 327 (498:44)
[*tiri despre intentia guvernului francez de a trimite
o misiune in Principatele Romane spre a studia starea
327 (498 : 44) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMAN? 327 (498 : 44)

reala a tare]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 66: Transsilvania. Brasovii, 22 Augusta n.; TELEGRAFUL
Sciri din afard. Anglia. R., V (1857), p. 262: Transilvania.
Redactia observa: noutatea aceasta, bazata pe o depesa din Dupa KrJonsUidter] Z.[eitung /.
Paris, ne pare ca are trebuinta a fi confirmata".
8627 327 (498:44)
8616 327 (498:44) [Coresponden]A de la Iasi, din 15 august, despre sarba-
[Stire despre alcatuirea unei comisii franceze destinate torirea zilei imparatului Napoleon al III-lea].- L'ETOILE
negotul si starea armatei].
p. 167, col. I: Franta.
-
sa studieze in Principatele Romane economia agricola,
G. TRANS., XX (1857),
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246: Moldavie.
Se arata ca prefectul politic! impiedicase prin cordoane de
jandarmi accesul publicului la sarbatorire si se condamna atitudi-
Dupa SiebjenburgerI B.[oteJ. nea consulului Austriei, care sezuse In timpul ceremoniei. Se dau
informatii cu privire la felicitarile pe care be primise, dupa tedeum,
8617 327 (498:44) reprezentantul Frantei, Victor Place, Indeosebi de la mitropolit
[Se anunta sosirea la Paris a printului Alexandru Can- si de la Neofit Scriban.
tacuzino, venit aici in chestiunea reorganizarii Principatelor
Romane]. - G. TRANS., XX (1857), p. 216, col. I. 8628 327 (498:44)
[Dare de seama despre manifestatia care avut loc in
8618 327 (498:44) Bucuresti cu prilejul zilei lui Napoleon al III-lea].
[Se anunta Ca baronul Talleyrand a plecat in vizita pe - CONCORDIA, I (1857), p. 187.
la manastirile din Tara Romaneascal. - SECOLULU, I Au luat parte vreo trei miff de oameni.
(1857), nr. 60, p.2, col. II.
8629 C. [ostiescu], M. 327 (498:44)
8619 327 (498:44)
[Despre sarbatorirea la Bucuresti a zilei onomastice
[Adresa citita de un reprezentant al municipalitatii din a imparatului Napoleon al III-lea]. ROMANIA [Bucu-
Pitesti comisarului francez Talleyrand, cu prilejul vizitei resti], I (1857), p. 133-134.
lui in acest oras]. - CONCORDIA, I (1857), p. 161: Stiri
din intru. Text roman si francez.

8620 327 (498:44) 8630 327 (498:44)

[Dare de seama despre vizita comisarului francez Talley-
rand la Curtea de Arges]. - CONCORDIA, I (1857),
p. 172-173.
Se publics si euvIntarile rostite cu acest prilej.
8621 327 (498:44)
leyrand, comisarul Frantei in Principate].
I (1857), p. 184-185.
-
[Dare de seama despre vizita la Cimpulung a lui Tal-
CONCORDIA,
Cu acest prilej, a avut loc o manifestatie pentru unire si pentru
Franta; s-a cintat un imn anume (scut pentru Franta si pentru
Talleyrand (textul se publics aci) si s-a Inmlnat comisarului o adresa
din partea locuitorilor, al carei text se publics de asemenea.
8622 327 (498:44)
[Despre declaratiile facute de Talleyrand la Cimpulung
in chestiunea viitorului Principatelor Romane]. - G.
TRANS., XX (1857), p. 259: Teara Romaneasca si Mol-
davia.
Se arata ca reprezentantul Frantei declarase ca revendicarile
romanilor puteau fi clstigate pe tale legala st ca el nu fusese sur-
prins de dorinta for de a se uni sub un print strain.
8623 327 (498:44)
[Stiri despre vizita comisarului francez Talleyrand la
Ploiesti, Cimpina si Telega]. - SECOLULU, I (1857),
nr. 61, p.2: Stiri din intru.
327 (498:44)
8624
[Scrisorile adresate in numele locuitorilor din oraSele
Ploiesti si Cimpina comisarului Frantei, Talleyrand, cu
prilejul vizitei facute de acesta in cele cloud localitati].
- ROMANUL, I (1857), nr. 5, p.3.
Se redau si raspunsurile comisarului francez. Orasenii cer In
scrisorile for ca Talleyrand sa sprijine dorintele romanilor si, In
primul rind, unirea.
8625 Rosetti, C. A. 327 (498:44)
[Despre vizita facuta de comisarul francez Talleyrand
in regiunea Prahovei si despre pregiitirile in vederea ale-
gerilor pentru Divanul ad-hoc]. - ROMANUL, I (1857),
nr. 3, p. 1-2: Bucuresti, 16/28 August.
8626 327 (498:44)
[Notita despre vizita la Brasov a comisarului francez in
Principate, Talleyrand]. - G. TRANS., XX (1857), p.250:
[Adresa inminata lui Talleyrand, de o delegatie compusa
din reprezentan[.i ai diferitelor clase sociale, cu prilejul
zilei onomastice a lui Napoleon al III-lea].-CONCORD IA,
I (1857), p. 187; ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 134,
col. I-II.
8631 B. [ossueceanu, G. R.]
327 (498:44)
[Comentariu in manifestatiile populatiei bucurestene
cu prilejul zilei onomastice a lui Napoleon al III-lea].
SECOLULU, I (1857), nr. 59, p. 2-3.
8632 327 (498:44)
[Stiri si comentarii cu privire la manifestatiile ce au
avut loc la Bucuresti in 3/15 august 1857, ziva imparatu-
lui Napoleon al III - lea]. - TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 271-272: Francia, 272 si 295: Principatele dela Dunare.
8633 Serrurie, Gr. 327 (498:44)
[Corespondenta referitoare la manifestatia populatiei
din Giurgiu cu prilejul zilei onomastice a lui Napoleon al
III-lea]. - SECOLULU, I (1857), nr. 60, p. 2: Domnule
Redactor !
Aran ca manifestatia s-a transformat lntr-o manifestare pen-
tru unire; s-au jucat dansuri nationale si s-a cintat Hora unirii.
8634 327 (498:44)
Adressa de felicitare a cetatenilor Giurgiuveni ciltre
Esselentia Sa D. Baron de Talleyrand. - ROMANUL, I
(1857), nr. 1, p. 4, col. I; SECOLULU, I (1857), nr. 61,
IL 3.
Titlul din Secoluhl e lntrucltva diferit.
8635 327 (498:44)
[Traducerea unui articol din Oesterreichische Zeitung"
in care se sustine ca manifestatiile pentru Napoleon al
III-lea de la Bucuresti au fost organizate de fratii negustori
Coemgiolu, ce erau greci]. - SECOLULU, I (1857),
nr. 64, p. 2-3: Jurnalistica streina.
[G.11.] B.[ossueceanu], comentind artieolul, observA ca aresta
se bazeaza pc rastahnacirea faptelor, manifestai ia organizindu-sc
prin contributia adunata public, de la mai multi, In sala Basset.
8636 Rosetti, C. A. 327 (498:44)
[Observatii despre o lungs dezbatere ce a avut loc intre
Le Sicle" si Le Journal des Debats" in legatura cu

471

www.dacoromanica.ro
327 (498:44) PCYLITICA EXTEI1NA : PRINCIPATELE ROMANE
Principatele Romane]. - ROMANUL, I (1857), nr. 5,
p. 1, col. I-II: Bucuresti 23 August /4 Septemvrie.
AratS ca prima gazeta sustinea ca unirea putea fi realizata
chiar data Divanurile ad-hoc ar fi votat Impotriva ei, iar a doua
afirma numai ca, In cazul pronuntSrii Divanurilor ad-hoc pentru
unire, puterile garante nu puteau sa nu ]ins seama de aceasta dorinta.
8637 Bossueceanu, [G. It.] 327 (498:44)
[Traducerea 9i comentarea unui articol al ziarului francez
Journal des Debats" referitor la unirea Principatelor].
- SECOLULO, I (1857), nr. 64, p. 1-2.
In acest articol, se polemizeaza cu gazeta Le Sicle, In legSturS
cu ipoteza cS viitoarea conferinta a puterilor garante ar refuza sS
accepte dorinta de unire exprimata de viitoarele Divanuri ad-hoc.
Bossueceanu se alatura foil Le Sicle, gSsind ilogicS si imposibila
o astfel de ipoteza.
8638 327 (498:44)
[Se anunta ca baronul Talleyrand a plecat pentru o
mica incursie in tars "]. SECOLULO, I (1857), nr. 64,
p. 3: *tiri din intru.
8639 327 (498:44)
-
[Traducerea unui articol din Le Sicle" in favoarea
unirii si a printului strain.]. ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 157-158.
In articol, se vorbeste de unanimitatea dorintei de unire a
romanilor, doveditS prin alegerile pentru Divanurile ad-hoc. Se
accentueaza ca datoria Frantei e sa sprijine dorinta romanilor de a
se uni sub un principe strain.
8640 327 (498:44)
[Traducerea unui articol din ziarul francez Secolul"
- Le Siecle" - in care sint atacati cei care cautau, sub
masca interesului european, sa impiedice unirea Princi-
patelor]. - SECOLULAIDE, I (1857), nr. 80, p. 4.
Se aratS ca state care joacS un rol apreciabil In Europa, ca
Purlugalia, Neapolul, Elvelia, Olanda si Belgia, nu sint nici mai
Intinse, nici mai populate declt viitorul stat roman unit. Se publics
cifre despre populatia Principatelor Romane, Intinderea si veni-
turile tor.
8641 327 (498:44)
[Se anunta ca Talleyrand, comisarul Frantei in Princi-
pate, a declarat ca guvernul sau leapada de la sine, din
cauze cuvioase once candidature a unui principe franto-
zesc" la tronul Principatelor Romane]. - TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 338: Francia.
8642 327 (498:44)
[Stiri despre calatoria pe Dunare intreprinsa de Talley-
rand, comisarul guvernului Frantei in Principate]. -GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 355, col.I.
8643 327 (498:44)
(1857), p. 355: Francia.
-
[Se anunta ca Talleyrand, comisarul Frantei in Princi-
pate, era asteptat Ia Paris]. TELEGRAFUL R., V
8644 327 (498:44)
[Se anunta ca, la 2 decembrie 1857, Talleyrand, comi-
sarul Frantei in Principate, daduse in Bucuresti un bal,
la care asistasera circa 500 de persoane de toate opiniile"].
- LETO1LE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 324 [gresit:
224]: Valachie.
8645 Rosetti, C. A. 327 (498:44)
[Scurt comentariu la balul dat)n Bucuresti de Talley-
rand, comisarul Frantei]. - ROMANUL, I (1857), nr. 31,
p.1, col. II.
-
C. A. Rosetti considers acest bal la care fuseserS invitati
si fruntasil politic' roman' Intorsi din exit - ca un gest diplomatic
prin care Talleyrand cSuta sa rSspunda insinuSrilor - Made mai
ales de ziarele Times 51 Le Nord - ca politica Frantei ar fi creat
In Principatele Romane o stare prielnica revolutiei.
472
www.dacoromanica.ro
327 (498:44)
8646 327 (498:44)
[Stiri despre un proiect francez privind viitoarea orga-
nizare a Principatelor Romane]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 369: Francia.
Prin acest proiect, se mentinea cite o Adunare Obsteasca In
-
fiecare principat, urmInd ca la trei ani o data - O. se convoace
o adunare comunS pentru ambele tart.
8647 Rosetti, C. A. 327 (498:44)
[Despre constanta politica favorabila a Frantei fata
de chestiunea unirii Principatelor si despre insinuarile
mincinoase in aceasta privinta ale ziarelor austriece].
ROMANUL, I (1857), nr. 38, p.1, col. I: Bucuresti,
16 Dechemvrie/28 Dechemvrie.
8648 327 (498:44)
[Se anunta ca guvernul frantozesc a descoperit comi-
sarului sau in Principatele Dunarene, domnului de Talley-
rand, ca misia lui cu 1 Ianuare a anului care vine are sa
inceteze "] - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 386: Francia.
8649 327 (498:44)
[Se anunta ca Barbu *tirbei a fost primit de Napoleon
al III-lea si ca, dupe aceea, a plecat in Italia]. - TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 390: Francia.
8650 327 (498:44)
r*tire cu privire la infiintarea la Paris a Societatii
Franco - Romane "]. - ROMANUL, I (1857), nr. 40, p.1,
col. I: Bucuresti, 22 Dechemvrie/3 Ianuarie.
Scopul acestei societati este de a ajuta silintelor ce depune
nationalitatea romSnS d'a se constitua" si de a favoriza dezvoltarea
relatiilor Internationale ale Principatelor. Din cronica politica
semnata de C. A. Rosetti.
8651
327 (498:44)
Proiect pentru organizarea uneI Societati Franco-
Romana, la Paris. - ROMANUL, II (1858), p. 13-15.
Scopul acestei societati, asa cum reiese din proiect, este de a
ajuta unirea Principatelor si de a favoriza progresele acestui nou
stat, printr-un strins contact cu statele europene.
8652 327 (498:44)
Cuvantarea de trona a Imparatului Napoleon. - TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p.9.
Traducerea cuvIntarii rostite de Napoleon al III-lea In fata
corpului legislativ, In ziva de 6 ianuarie. In aceasta cuvintare, Impa-
ratul Frantei declare In privinta Principatelor Romane ca Franla...
au aparat totdeauna dorintelor natiunilor, care si-au Indreptat ochii
Ia noi, theft au lertat aceasta tractatele".
8653 327 (498:44)
[Traducerea cuvintarii prin care Napoleon al III-lea
Frantei]. -
a deschis, la 18 ianuarie, sesiunea adunarii legislative a
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 15:
Frantiea; ROMANUL, II (1858), p. 19, supl. nr. 5, p.1.
Faclnd o dare de seama asupra politicii externe a Frantei,
Napoleon al III-lea se refers si la chestiunea Principatelor Romane,
afirmlnd cS Franta Isi mentine politica de sprijinire a natiunilor
care se IndreaptS spre ea. Promite Ca, In conferinta ce va Incepe
la Paris, Franta va manifesta un sprijin ImpSciuitor. - Dupa gazeta
austriaca Wanderer.
8654 327 (498:44)
[Textul oficial al pasajului care se refers la Principatele
Romane din cuvintarea din 18 ian. a imparatului Napoleon
al III-lea].- GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 18-19.
Text roman 5i francez.
8655 Rosetti, C. A. 327 (498:44)
[Comentarii la cuvintarea prin care Napoleon al
III-lea a deschis adunarea legislative a Frantei]. - RO-
MANUL, II (1858), p. 17: Bucuresti, 16/28 Ianuarie.
Subliniaza es mesajul lui Napoleon al II1-lea la deschiderea
Senatului fusese a5teptat In Principatele Romane cu nerSbdare,
327 (498:44) POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498: 44)

ca sa se vada data cuprinde afirmatil In Jegatura cu soarta for vii- /nfatiseaza diferite opinii ce se exprimau prin saloanele poll-
toare. Interpreteaza tacerea de pins atunci a Frantei In aceasta tice ale Parisului asupra cauzel romanestl.
chestiune ca izvorind din dorInta de a lasa sa vorbeasca Insesi Prin-
cipateleRomane. Promisiunea lui Napoleon al III-lea ca Franta 8666 327 (498:44)
va fi concilianta la viitoarea lntrunire a celor sapte puteri, C.A.R. [Se anunta ca printul Vogoride a fost primit de contele
o considers drept o formula de politete diplomatica, fiind convins Walewski. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 92:
a Franta va continua a sprijine natiunile mid din Europa. Franta.
8656 Le paysan:du Danube 327 (498:44) 8667 327 (498:44)
[Scrisoare deschisa adresata pre$edintelui viitoarei con- [Stire cu privire la sosirea la Paris a comisarului Frantei
ferinte a puterilor europene, la Paris]. IATOILE DU in Principate]. ROMANUL, II (1858), p. 125, col. I:
D. [Bruxelles], II (1858), p. 334: Lettres moldo-valaques. Bucuresti 24 Aprilie/6 Mani.
Analizlnd atitudinea pe care o vor avea la conferinta diferitele Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti.
puteri europene, Isi exprima convingerea ca Franta va izbuti sa-si 8668 327 (498:44)
impuna punctul de vedere, In favoarea Principatelor Romane.
[Extrase din presa franceza, despre unirea Principatelor].
8657 327 (498:44) GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 138: Frantiea, 140:
[Stire despre felicitarile trimise de romanii din Paris Depe$e telegrafice.
imparatului Napoleon al III-lea]. ROMANUL, II (1858),
p. 25, col. II. 8669 327 (498:44)
Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti. [Dupa gazeta La Patrie", se anunta ca Thouvenel,
ambasadorul Frantei la Constantinopol, a fost chemat la
8658 327 (498:44) Paris, spre a fi consultat in cursul conferintei]. GAZ.
[Despre adresa prezentata de romanii din Paris, la DE MOLD., XXX (1858), p. 139, col. II.
palatul imperial, cu ocazia eparii unui atentat la viata 8670
imparatului Napoleon al III-lea]. IATOILE DU D. 327 (498:44)
[Bruxelles], II (1858), p. 335. [Se anunta, dupa Ost-deutche Post", ca. Barbu Stirbei
Intre cei care prezentasera adresa, se numarau si fratii Vasile
se Oa la Biarritz, unde se gasea $i Napoleon al III-lea].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 143: Franta.
-
si loan Alecsandri. Se publics si textul adresei.
8659 327 (498:44) 8671 Balasheseu, I 327 (498:44)
[Polemics cu gazeta Le Courrier de Paris" in legatura [Observatii referitoare la atitudinea presei franceze in
cu atitudinea antiunionista $i prootomana adoptata de chestiunea unirii Principatelor]. NATIONALULO, I
aceasta foaie intr-un comentariu]. L'ETOILE DU D. (1858), p. 165.
[Bruxelles], II (1858), p. 348-349: La Presse quotidienne
sur les Principautes. 8672 Angelescu, E. 327 (498:44)
[Articol in care arata ca romanii au incredere in hota-
8660 327 (498:44) rirea pe care o va lua conferinta de la Paris $i mai ales in
[Stire in legatura cu atitudinea favorabila fats de unirea Franta, care va pleda cauza romaneasca]. NATIO-
Principatelor manifestata de Napoleon al III-lea]. NALULG, I (1858), p. 165-166.
ROMANUL, II (1858), p. 61, col.
Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti. 8673 327 (498:44)
[Traducerea unui articol din gazeta franceza Consti-
8661 Angelescu, E. 327 (498:44) tutionalul" Le Constitutionnel" in care este tratata favo-
[Observatii cu privire la interesul pe care-1 arata rabil chestiunea unirii Principatelor]. NATIONALULU,
Franta Principatelor Romane]. NATIONALULC, I I (1858), p. 167-168: Francia.
(1858), p. 73-74. Tot aci este tradus si comentariul jurnalului Secolul (Le Sieclej,
Aminteste diferite fapte: cuvIntarea din 18 ian. a lui Napoleon din Paris, asupra acestui articol.
al III-lea; oamenii de stat, scriitorii si publicistii francezi care apa-
rau cauza romaneasca; dreptul ce s-a acordat elevilor scolilor de 8674 327 (498:44)
medicina *I chirurgie din Bucuresti ca sa urmeze facultatile de [Traducerea circularei trimise de ministrul de externe
medicina din Franta. al Frantei cu data de 20 aug. reprezentantilor sai
8662 327 (498:44)
din strainatate, cu privire la noua constitutie data Princi-
patelor Romane]. ANUNT. R., V (1858), nr. 81, p. 2-3:
[Corespondents particulard a Nationalului" in care Franta.
se arata Ca Romanii au in Paris simpatii sincere $i desinte-
resate"]. NATIONALULe, I (1858), p. 78-79: Paris, Dupa gazeta Le Conslitutionnel. - Walewski arata ca Frank
era pentru unirea desavirsita, dar a fost shits sa tins seams de deo-
17 Februare.
sebita opinie a celorlalte puteri.
8663 327 (498:44)
8675 327 (498:44)
[Constitutionelul" despre programa Frantei la deschi-
derea conferintelor viitoare]. TELEGRAFUL R., VI [Traducerea circularei din 20 august 1858 a lui Wa-
(1858), p. 75: Franta. lewski cu privire la semnarea conventiei de la Paris, din
7/19 august, menita sa hotarasca organizarea Principatelor
Se prezinta, dupa Gazela Vienei (Wiener Zeitung1, pozitia Romane]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 33-34:
adopIata de foaia franceza fats de problema unirii Principatelor Ia.,ii 12 Noem.
si fag de celelalte chestiuni ce urmau sa fie dezbatute la Paris.
8664 327 (498:44)
Dupa. Le Nord. - Redactia adauga ca a publicat textul cir-
cularei cabinetului austriac si acum publics si acest text, pentru ca
[Notita despre francezii care aparau cauza unirii Prin- cititorli sal, comparindu-le pe amindoua, vor putea cu lesnire
cipatelor. ROMANUL, II (1858), p. 77, col. III. aprecia simUmentele de care sint inspirate ambele cabinete, In
Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti. privinta noastra".
8665 327 (498:44) 8676 327 (498:44)
[Corespondents particulars a Nationalului" trimisa [Extrase din nota adresata de contele Walewski re-
de la Paris. NATIONALULD, I (1858), p. 105-106. prezentantilor Frantei in tarile straine, la 20 aug., cu privire

473
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 44) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
la politica francez fatl de Principatele Romane]. -
ROMANUL, II (1858), nr. 80, p. 318, nr. 81, p. 322.
8677 327 (498:44)
[Rezumatul circularei adresate de Walewski, in 20 aug.,
diplomatilor francezi din strAinAtate, cu privire la conventia
pentru reorganizarea Principatelor Romane]. - GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 320, col. I-II.
8678 327 (498:44)
[Mire despre critici aduse romanilor de un ziar francez].
- GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 316: Depese tele-
grafice.
Despre ziarul Le Constitutionnel se spun urmatoarele: Con-
stitufionelul, foaia semi-oficiald, se tingueste amar despre nemul-
tumirea Romani lor, care prin o pripita purtare fan tact, sInt ple-
cap a zadarnici binefacerile, care marinimia Frantei 11 au hArdzit".
8679 327 (498:44)
[Articol in legritura cu afirmatia din Constitutionariul"
Sturza].
vrie.
-
ca guvernul francez ar agrea candidatura lui Grigore
STEAOA D., III (1858), p. 249: Iassii 25 Noem-
Constitutionariul Isl sprijinise afirmatiile pe o core spondenta
din Paris publican. In Le Nord, In care se afirma ca Franta ar sim-
patiza In Tara Romaneascd pe candidatii G. Bibescu $i [A.] Ghica,
tar In Moldova, pe Gr. Sturza; In schimb, Austria ar sprijini pe
B. Stirbei si Mihail Sturza. Steaoa Dundrii argurnentean ca guver-
nul francez ar avea alte mijloace de all anunta opiniile declt cores-
pondentele prin ziare strAine; iar In al doilea rind, guvernul fran-
cez nu poate sd caute a influenta alegerile din Principate, cdci astfei
n-ar mai avea dreptul de a protesta impotriva amestecului altor
tdri.
8680 327 (498:44)
[*tire cu privire la dreptul Moldovei si Tarii Romanesti
de a se numi Principatele-Unite]. - ZIMBRUL $I VULT.,
IV (1858), p. 104: Ultima oara.
Se precizeazd ca, printr-o depesd primal de la Paris, de catre
consulul francez din Iasi, Franta recunoaste acest drept al Princi-
patelor, care este stipulat In conventia de la Paris.
8681 327 (498:44)
[Articol tradus din Le Siecle" cu privire la rezultatele
conferintei de la Paris]. - STEAOA D., III (1858), p. 272:
Presa Strain:.
Le Siecle combate afirmatiile din presa austriacd si otomand
cd politica Frantei ar fi suferit un esec In privinta Principatelor
Romane, nereusind sa impund unirea lor.
8682 327 (498:44)
[Notita cu privire la felul cum se informa presa fran-
ceza asupra stririlor din Principatele Romane]. - ZIM-
BRUL BSI VULT., IV (1858), p. 111, col. II: Postscriptum.
Se arata ea presa franceza Incepea O. fie mai bine informata
to cauza romaneasca, prin corespondents trimise din tan.
8683 327 (498:44)
[Comentarii in jurul Olin ca delegatia romans, pornita
sa se pling5 guvernului francez cu privire la imprejurArile
din Principate, a ajuns la Paris]. - STEAOA D., III
(1858), nr. 103, p. 318, col. I.
Se subliniaza cd romanil ar trebui sa-si is dreptul singuri, deoa-
rcce plingerile lor In strdindtate nu mai au efect.
8684 327 (498:44)
[*tiri in legriturri cu primirea fricuta la Paris delegatiei
romane, care aducea plingerile Cu privire la felul cum s-au
pregatit alegerile]. - STEAOA D., III (1858), nr. 107,
p. 427: Curierul interioru, 428: Curierul esterioru.
Este vorba de pl ngeri impotriva Caimdcamiel din Bueuresti.
8685 327 (498:44)
[Mire despre plecarea lui Dim. BrAtianu la Paris].
ROMAN UL, II (1858), nr. 96, p. 279, col. III.
474
www.dacoromanica.ro
327 (498: 45)
In numarul din 29 nov./11 dec. 1858, se aratd cd el plecase de
o saptamind spre capitala Frantet. - Din cronica politica semnatd
de C. A. Rosetti.
8686 327 (498:44),
[Se anunta ca Dimitrie Bratianu a fost primit in audienta
de catre Imparatul Napoleon al III-lea]. - ROMANUL,
II (1858), nr. 105, p. 315, col. I: Bucuresti, 23 Decemvrie
1858/4 Ianuarie 1859.
Din cronica politica semnatd de C. A. Rosetti.
8687 327 (498:44)
[Telegrama trimisa de Dim. BrAtianu alegatorilor din
Pitesti prin care anunta ca clatorii imperioase" fl silesc
sa mai stea la Paris]. - ROMANUL, II (1858), nr. 107,
p. 324, col. III.
8688 Rosetti, C. A. 327 (498:44)
[Comentarii fnlegatura cu primirea lui Dimitrie Bratianu
in audienta la Napoleon al III-lea. - ROMANUL, II
(1858), nr. 109, p. 331.
Polemizeazd cu cei ce nu crezusera In aceasta lntrevedere.
Italia
8689
[Extras din ziarul Presa" - 327 (498:45)
La Presse" - din Paris,
cu data de 4 aprilie, In care se anunta ca erau probabilitati
ca trupele piemonteze sa opereze la Dunare si nu in
Crimeea]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 116 [gresit :
110]: Cronica straina.
Se aratd ca un jurnal genovez publicase rugliciunea TatA.I
nostru" In italieneste si romaneste, ca sa demonstreze ca piemon-
tezii vor gasi In Principatele Romane niste frati".
8690 327 (498:45)
[Comentarii la invitarea adresata Sardiniei ca sa -si
trimita un reprezentant la conferinta de la Bucuresti a
comisarilor puterilor garante]. - STEAOA D., II (1856),
p. 190-191 ; L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 9-10.
Se deduce cd, dacd a fost invitata Sardinia, va fi chemata si
Prusia. Ambele fiind favorabile unirii Principatelor, partida filo-
romand va avea 0 majoritate zdrobitoare in conferintd. Se crede ca
reprezentantul:Sardiniei va fi Villamarina, care, Impreund cu Cavour,
reprezentind Sardinia la congresul de la Paris, s-a aratat favorabil
Principatelor Romane. Se face ape] la sentimentele de simpatie
ale italienilor, amintindu-se de cuvintele lui Miron Costin despre
originea noastra comund.
8691 327 (498:45)
[Extrase din nota cabinetului Sardiniei trimisa, la
-
4 septembrie 1856, guvernului de la Londra, nota in care
Sardinia sustine unirea Principatelor]. ROMANUL, II
(1858), p. 153, col. I-II: Bucuresci 19/31 Main.
Nota fusese publican In nr. din 21 mai al gazetei L'Indepen-
dance Beige. Din cronica politica semnatd de C. A. Rosetti.
8692 * * * 327 (498:45)
[Scrisoare deschisa adresata contelui Cavour, prese-
dintele consiliului de ministri al Piemontului, In care fi
cere sa favorizeze cauza Principatelor Ron-Jane si indeosebi
unirea lor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 97-98.
Demonstrean interesul pe care-1 avea Piemontul BA urmeze
politica Frantei fan de Principate si sa nu faca jocul Austriei.
8693 327 (498:45)
[Gazeta Le Nord" anunta, pe baza unei corespondente
din Turin, de la 11 februarie, ca Piemontul se mentinea
pe pozitia sa favorabila unirii Principatelor]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 110: La presse europeenne
sur les Principautes.
327 (498 :45) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8694 327 (498:45)
[Adresa trimisa de dare Comitetul unirii lui Benzi,
comisar al regatului Sardiniei in Principatele Romane].
- CONCORDIA, I (1857), p. 46-47.
Adresa a fost trimisa cu prilejul sosirii lui in Bucuresti. Tot
aci se publics st raspunsul lui Benzi.
8695 327 (498:45)
[Notitii despre primirea fAcut5 la Iasi lui Benzi, pleni-
potentjarul Sardiniei pe linga comisia de reorganizare a
Principatelor Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 110.
8696 Creteanu, G. Z. 327 (498:45)
[Corespondenta referitoare la primirea facuta in orasul
Tirgoviste lui Benzi, comisarul Sardiniei in Principatele
Romane]. ROMANUL,I (1857), nr. 8, p. 4: Tirgoviste,
29 August 1857.
Reda cuvintarea rostita cu acest prilej de profesorul M. Petrescu.
Da amanunte privind vizita comisarului Sardiniei la Tirgoviste si
la manastirea Dealului.
8697 Ghimpescu 327 (498:45)
[Relatare despre vizita comisarului Benzi in regiunea
Cimpulung si in aceea a Tirgovistei]. - ROMANUL, I
(1857), nr. 12, p. 2: Cimpu-Lung. 30 August, 1857.
8698 327 (498:45)
[Se saluta cu bucurie propunerea facutd de Vegezzi-
Ruscalla, in foaia Espero" din Turin, la 28 octombrie,
cipatele-Unite]. -
ca sa se aleaga un print din dinastia de Savoia pentru Prin-
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 288: La presse europeenne sur les Principautes.
8699 327 (498:45)
[Se vesteste ca Niculae Golescu fusese primit de con-
tele Cavour]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 242: Teara
Romaneasca si Moldavia.
N. Golescu este unul din candidatii la domnia Principatelor
Romane.
8700 327 (498:45)
[Se anunta ca Niculae Golescu si Dimitrie Bratianu se
aflau la Turin si cg ei urmau sa soseascd in vreo 10 zile la
Bucuresti]. - ROMANUL, II (1858), nr. 69, p. 274.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8701 327 (498:45)
Scrisoarea Romanilor dela Roma catre Romani'. din
principate. D1MBOVITA, I (1858), p. 79-80.
Traducere. - Scrisoarea aparuse In ziarele din Germania, de
unde fusese reprodusa In gazeta germana din Bucuresti si In foaia
Pester Lloyd din Pesta. - Adresa exprima solidaritatea italienilor
Si fratia for pentru romani, Intr-o lupta care are aceleasi origini si
aceleasi teluri politice (aluzie la unire). La sflrsit, un comentariu
semnat M., exprimlnd nedumerirea pentru ce adresa nu a ajuns
direct In Wile romanesti.
8702 327 (498:45)
L Adresa poporatiunei Romei catre Romani'. din Princi-
patele-Unite. - NATIONALULU, II (1858), p. 15.
Traducere dupa foaia germana Satellit din Brasov. Redactia
ziarului Nalionalul mentioneaza ca nu poate garanta de autenti-
citatea adresei.
8703 327 (498:45)
[Salutul de prietenie si de incurajare adresat de locui-
torii Romei romanilor din Principate]. - ROMANUL, II
(1858), nr. 106, p. 321: Pressa streina in chestia Principa-
telor.
Scrisoarea romanilor este tradusa dupa Pester Lloyd. Redactia
Romdnului 10 exprima mirarea ca nu se aflase nimic de ea In mod
direct.
www.dacoromanica.ro
329 (498: 47)
8704 327 (498:45)
RomAnilor6 din Principatele Dunilrene. STEAOA D.,
III (1858), nr. 103, p. 317: Curierul esterioru.
Traducere dupa ziarul (Pester)Lloyd. Intr-o nota introducth I,
redactia foil Steaoa Dundrii declara ea publics textul .,cu cea mai
mare rezerva", deoarece vine prin lilies austriaca.
Spania
8705 327 (498:46)
[Fragment dintr-un articol despre roman' ap5rut in
ziarul spaniol Esperanzal. OPINIUNE'A, I (1857),
p. 8: Jurnalistica; CONCORDIA, I (1857), p. 94; RO-
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 31; SECOLULO, I
(1857), nr. 32, p. 3.
In articol, se exprimd simpatia pentru poporul romanese,
afirmIndu-se ea, prin ultimele Imprejurarl politice, el reintra In
familia popoarelor neolatine.
8706 327 (498:46)
[Articol din foaia spaniola Iberia" cu privire la Prin-
cipate]. - ROMANUL, II (1858), nr. 107, p. 324.
In articol, se manifests simpatia pentru roman', deplingindu -se
faptul ca li se acordase o lege electorala cu un cens foarte ridicat,
cad a Incredinta averii alegerile, In o Cara ca a Romanilor, este a
Incredinta puterea In mlinile reactiunii".
8707 327 (498:46)
[Extrase dintr-un articol cu privire la situatia din
Principatele Romane publicat in ziarul spaniol progre-
sist pur" Iberia"]. - ZIMBRUL I VULT., IV (1858),
p. 122: Cronica strein5
In scurtul comentariu al Zimbrului, din fruntea acestei repro-
duceri, se arata ca, din ce In ce mai mult, Isi gaseste loc adevarul
asupra situatiei din Principate In ziarele din Spania, Franta si Ita-
lia, spre deosebire de presa austriaca.
Rusia
8708 327 (498:47)
[Dari de seamy despre sarbatorirea bobotezei la Bucu-
resti, in prezenta generalului rus Hasford]. - VEST. R.,
XVI (1851), p. 9: Bucuresti, 6 Ianuarie, 17 col. I.
Prima dare de scams se publics In versiune franceza si romans
8709 327 (498:47)
[*tiri cu privire la plecarea generalului Duhamel in
Rusia]. - VEST. R., XVI (1851), p. 17: Bucuresti,
16 Ianuarie; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 34:
Tara Romaneasca.
8710 Nifon, mitropolitul 327 (498:47)
Cuvantul rostit Excelentii sale Domnului leitenant
General Duhamel de dare Eminenta Sa parintele ... -
VEST. R., XVI (1851), p. 30-31.
Cu ocazia plecarii generalului din tall. - Text roman si francez.
8711 327 (498:47)
[Scrisoarea domnitorului *tirbei adresatil generalului
Duhamel, cu prilejul pleciirii sale]. VEST. R., XVI
(1851), p. 30.
Text roman si francez.
8712 327 (498:47)
[Se anunta cd, in urma plecarii gen. Duhamel, fonctia
de comisar al Rusii s'a incredintat din porunca M.S.
Imparatului Ex. Sale d. Halcinski, gheneral-consul al
ambelor Printipate".]. - VEST. R., XVI (1851), p. 17.
475
327 (498:47) POLITICA EXEIVNA : PRINCIPATELE ROMANE
8713 327 (498:47)
[Stire despre sosirea la Iasi a generalului Duhamel,
comisarul Rusiei In Principate]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 21: Novitale din nauntru.
Duhamel venea de la Bucuresti.
8714 327 (498:47)
[Stire in leglitura cu sosirea generalului Duhamel,
la 18 ianuarie 1851, in Iasi]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 38-39: Tiara romAnesca shi Moldavia.
8715 327 (498:47)
[Se anunta plecarea generalului Duhamel in Rusia].
- GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 30: Novitale din
nauntru.
Generalul a pArasitLIasil la 21 lanuarie.
8716 327 (498:47)
[Se anunta plecarea in Rusia a generalului Duhamel,
din motive de sanatate]. - ZIMBRUL, I (1851), p. 209:
Iasii ; G. TRANS., XIV (1851), p. 53: Tiara Romanesca
shi Moldavia.
Inaltele functluni ce erau lncredintate generalului Duhamel
vor fi exercitate de consilierul Halcinski.
8717. 327 (498.47)
[Stiri din Constantinopol asupra apropiatei plecdri a
trupelor rusesti din Principate]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 36, col. II: Turcia, 39-40: Turcia.
Pink In primavara 1851, se prevedea plecarea ostilor si ridi-
carea carantinelor dunarene. - Dupa corespondente din Con-
stantinopol publicate In ziarul Toniek Polshi.
8718 327 (498:47)
[Stiri si comentarii din Bucuresti despre apropiata
plecare a trupelor rusesti]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 38-39: Tiara romanesca shi Moldavia.
8719 327 (498:47)
[Se vesteste ca generalul Hasford, comandirul trupelor
imperiale rosiene stationate in Printipatele Danubiene",
-
a fost numit guvernor-general peste Siberia si generalul
comanduitor al corpusului armiei siberiene"]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 49: Bucuresti, 13 Fevruarie.
In locul lul, In Principatele Romane, a fost numit generalul
Ivin, care, In 1848-1850, era In Ora cu armatele rusesti.
8720 327 (498:47)
[Notita despre balul dat de ofiterii rusi din Bucuresti
in onoarea generalului rus Hasford, cu prilejul plecarii
lui din tars]. - VEST. R., XVI (1851), p. 53: Bucuresti.
8721 327 (498:47)
-
[Se anunta ca, la 21 februarie 1851, a plecat din Bucu-
resti, spre St. Petersburg, generalul Hasford]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 57: Bucuresti.
8722 327 (498:47).
[Notita despre solemnitatile ocazionate de plecarea
generalului Hasford din Bucuresti]. - GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 72: Tara Romaneascd.
Duple Gazeta Germand din Bucuresti Buhurester Deutsche Zei-
tung], succesorul lul Hasford la comanda trupelor rusesti este
generalul Ivin, care a sosit In Bucuresti la 14 februarie. - Num5.-
rul din Bukurester Deutsche Zeitung In care s-a publicat aceasta
notIta lipseste din colectia B.A.R.
8723 327 (498:47)
[Se anunta retragerea trupelor rusesti din Principate]. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 91, col. II: Bucuresti, 18
Martid.
La 24 februarie s.v. a sosit la Bucuresti porunca retragerii arma-
tel ruselpe data de 1 aprilie 1851.
476
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47)
8724 327 (498:47)
[Notita cu privire la trecerea generalului Hasford
prin Iasi]. - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 71:
Novitale din nauntru.
Hasford fusese numit guvernatorul Siberiel Apusene. In drum
spre lark Hasford a sosit In Iasi la 24 febr.
8725 327 (498:47)
[Stiri In legatura cu trecerea prin Galati a viceami-
ralului rus Lazarev]. - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 83, si 95: Novitale din nauntru, 112: Austria.
Viceamiralul cAlAtorea de la Odesa spre Viena, spre a se supune
acolo unei operatii.
8726 327 (498:47)
[Stiri cu privire la transportarea ramdsitelor riiposatului
amiral Lazarev]. - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 143: Novitale din nauntru.
Un vapor a sosit de la Odesa la Galati, pentru a transporta
In Rusia ramasitele defunctului amiral, carile c5lAtorise la Viena
spre a se putea vindeca de o pltimire grea".
8727 327 (498:47)
[Se anunta sosirea baronului Biihler]. - GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 87: Novitale din nauntru.
BOhler, secretarul Consulatulul general al Rusiei In Princi-
pate, soseste la Iasi, la 9 martie, venind din Petersburg.
8728 327 (498:47)
[Se anunta ca, la 14 aprilie 1851, a sosit in Bucuresti
generalul Liiders, venind de la Odesa]. - VEST. R.,
XVI (1851), p. 113: Bucuresti, 17 Aprilie ; GAZ. DE MOLD.
XXIII (1851), p. 143, col. II: Bucuresti, 17 Aprilie.
8729 327 (498:47)
[Stiri in legatura cu sosirea la Bucuresti a generalului
Luders]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 143-144.
Generalul Lidders, venit la Bucuresti pentru a dirija plecarea
spre tail, a trupelor ruse, e IntImpinat In mod sarbatoresc.
8730 327 (498:47)
[Se vsteste sosirea la Iasi a generalului Liiders, coman-
dantul corpului 5 al armatei ruse]. - GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 139: Novitale din nauntru.
Generalul a sosit la 24 aprilie, IntorcIndu-se de la Bucuresti
la Odesa.
8731 327 (498:47)
[Se anunta ca generalul aghiotant Liiders, comandant
si apoi a plecat spre Prut].
Moldaviea.
-
al corpului V, a inspectat garnizoana ruseasca din Iasi
ZIMBRUL, I (1851), p. 311:
Se aratk ck Luders venise :a Iasi de la Bucuresti.
8732 327 (498:47)
[Stiri cu privire la plecarea spre tiara a trupelor rusesti
din Principatele Romane]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 127, col. II: Principatele de la Dunare, 138: Tiara
Romaneasca shi Moldavia.
8733 327 (498:47)
[Se anunta ca, in ziva de 29 aprilie, garnizoana rusd
din Iasi a parasit capitala Moldovei, Indreptindu-se
spre Prut]. - ZIMBRUL, I (1851), p. 315: Moldaviea.
In acelasi timp, sosise la Iasi garnizoana rusk din Roman. -
Miscari de trupe In vederea evacuaril Moldovel.
8734 327 (498:47)
[Stiri din Bucuresti, .asupra plecarii trupelor rusesti]. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 179.
Se aratA ca, de la comandamentul acestor trupe, se Muse un
comunicat prin care se 15sa to seama domnitorului si a guvernului
pkstrarea ordinil. Se mentioneaza CA fostele trupe de ocupatie rusesti
si turcesti au rAmas pe linla granitelor.
327 (498 : 47) POLITICA EXERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8735 327 (498:47)
[Stiri despre decorarea domnitorului Principatelor
Romane cu marea truce a ordinului Sf. Ana]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 173: Bucuresti, 13 Iunie; G. TRANS.,
XIV (1851), p. 239; Tiara Romaneascri shi Moldavia.
Se aratt. ct Haleinski, consulul general rus, a 1nmlnat deco-
ratia In ziva de 5/17 iunte 1851 domnitorului TSriI Ronnanestl,
decoratie ce fusese acordatS si domnitorului Moldovef. Se publics
si o lista a boierilor decorati.
8736 327 (498:47)
[Stiri in leg5tuTA cu misiunea in Principatele Romane
a consilierului de curte rus Stremuhov]. ZIMBRUL,
I (1851), p. 353: Iasii.
Se anunta et Stremuhov adusese la Iasi domnitorului Grigorie
Ghica marele cordon al ordinului Sf. Ana In briliante. De aci, Stre-
muhov pornise la Bucuresti, spre a-i duce aceeasl decoratie lui
Barbu Stirbel. Se publics si lista bolerilor decorati din Moldova
Si Tara Romaneasct.
8737 327 (498:47)
[Se anunta c, la 1 iunie, au pArasit Iasii bolnavii rusi
si ultimii cazaci, indreptindu-se spre Prut]. ZIMBRUL,
I (1851), p. 354: Iasi'.
8738 327 (498:47)
[Se vesteste ca Halcinski, consulul general al Rusiei
in Tara Romaneasca si Moldova, a fost inaintat in rang
de sfetnic de Stat actual "]. VEST. R., XVI (1851),
p. 237.
8739 327 (498:47)
[Zvon reprodus din foaia Ost-deutsche-Post" despre
o reocupare a Principatelor Romane de Care Rusia]. -
- G. TRANS., XIV (1851), p. 425, col. II.
Se aratt et zvonul a produs oarecare panIct pe plata economics
a Brasovului.
8740 327 (498:47)
[Se arata ca publicul moldovean era intrigat de intir-
zierea plecarii domnitorilor romani la manevrele militare
din Rusia de sud]. G. TRANS., XV (1852), p. 302:
Tara romaneasca si Moldavia.
Scrisoare catre redactia Gazetei Transilvaniei.
8741 327 (498:47)
[Se anunta ca domnitorii Principatelor Romane pri-
miserd instructiuni de la Poartgi sa mearga sa-1 salute
pe tar In lagarul rusasc de la Vosnosensc"]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 311: Terra romaneasca si Moldavia.
8742 327 (498:47)
[Extras din foaia Wanderer" in leggitura cu punctul
de vedere al tarului Nicolae I fats de Principatele Romane
si fats de domnitorul Stirbei]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 144-145: Transilvania.
Se mentioneaza ea tam] aratase, prin Ozerov, agentul Rusiei
la Constantinopol, ca este Ingrijat de posibilitatea izbucnirii unei
not revolutii In Principatele Romane, lucru dezmintit de foaia Wan-
derer, care elogiazt Indeosebi caracterul pasnic si gospodaresc a
domniel lui Stirbei.
8743
327 (498:47)
[Stire despre probabila izbucnire a unui razboi ruso-
turc si ocuparea Principatelor Romane de catre rusi].
G. TRANS., XVI (1853), p. 163: Monarchi'a austriaca.
Transsilvania.
Zvon Inregistrat din presa straina.
8744
327 (498:47)
[Stiri si comentarii in legAtura cu eventualitatea
ocuparii Principatelor Romane de catre Rusia]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 179: Frantia, 179: Anglia,
182-183: Austria, 183-184 si 187: Frantia, 187:
www.dacoromanica.ro
327 (498:47)
Anglia, 187: Prusia, 192: Anglia, 195-196: Frantia,
196: Anglia, 196: Rusia, 198, col. I: Sibiiu 26 Iunifi.
8745 327 (498:47)
[intr-o corespondents din Iasi, se exprima mirarea
ca Gazeta de Moldavia" nu relateaza nimic despre mis-
carile trupelor rusesti de dincolo de Prut]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 169: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
8746 327 (498:47)
[Corespondentil din 6 iunie, de la Ploiesti, despre even-
tualitatea ocupgirii din nou a Principatelor Romane] .
G. TRANS., XVI (1853), p. 184: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
Corespondentul Isi manifests cred into. ca prin aceastA masura
Rusia vrea numai sit apere Principatele Romane, iar nu sit le
cucereasct ; el crede, de altfel, ca nu se va ajunge la ocuparea lor.
8747 327 (498:47)
[Stiri despre trecerea consulului general at Rusiei,
Halcinski, prin Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 185: Novitale din nauntru.
Halcinskl vine din Bucuresti, plecind In Rusia. Primit cu onoruri
11 viziteaza pe domnitor. II lnsoteste In Rusia consulul Giers.
8748 327 (498:47)
[Se anunta ca Halcinski, consulul general al Rusiei,
si consulul Giers s-au intors din Rusia]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 189: Novitale din nauntru.
8749 327 (498:47)
[Stiri si comentarii In legaturd cu pregatirile militare
ale Rusiei pentru eventualitatea ocupglrii Principatelor
Romane]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 187: Rusia,
201: Depese telegrafice.
8750 327 (498:47)
[Comentarii in jurul sosirii unui curier special de la
Petersburg catre Bucuresti]. TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 187: Tara romanesca si Moldavia.
In Iasi se credea ca nest curler aducea consululul general al
Maid din Bucuresti o comunicare In legAtura cu apropiata ocupare
militant a Principatelor RomAne. Zvonurile au facut st se scumpeasca.
alimentele.
8751 327 (498:47)
[Se anunta ca trupele rusesti vor trece Prutul la 1
iulie ci vor intra in Bucuresti la 12 iulie]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 193: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
8752 327 (498:47)
[Corespondents datata 19 iunie, din Braila]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 196-197: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
Zvonuri cu privire la miscArile de trupe rusesti In legaturt
cu ocuparea Principatelor.
8753 327 (498:47)
[Se dezminte zvonul cum ca trupele rusesti ar fi intrat
in judetul Trei Scaune, pentru a trece spre Oltenia].
G. TRANS., XVI (1853), p. 198: Novissimil.
Se mai comunica stiri cu privire la lnaintarea trupelor ruse
In Moldova.
8754 327 (498:47)
[Proclamatia din 20 iunie a printului Gorceakov,
dare locuitorii Moldovei si ai Tarii Romfinesti, cu prilejul
intrarii trupelor ruse in Principate]. BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 181: Donauffirstenthiimer; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 197: Novitale din nauntru;
XXVI (1854), foaie volanta brosata la finele nr. 31;
G. TRANS., XVI (1853), p. 193; Tier'a romanesca si
Moldavi'a; TELEGRAFUL R., I (1853), p. 197-198:
477
 327 (493 : 47) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI; 327 (498:47)

Proclamatie; VEST. R., XVIII (1853), p. 193: Procla- 8764 327 (498:47)
matie. [Se mentioneaza ca domnitorii continua a-si exercita
In calitate de comandant al trupelor din Principate, Gorcea- puterea in Principate]. G. TRANS., XVI (1853),
kov anunta ca trupele rusesti nu yin cu scopuri de cucerire. Ocupa- p. 224-225: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
rea Principatelor Romane e vremelnica, pina clod Turcia Faptul ca Bulelinul Oficial din Bucurestl public& un otis dom-
va da satisfactie cererilor drepte ale Ruslei In chestiunea orientall. nesc din 27 mai e considerat drept semn ca activitatea principilor
Ocupatia nu va impune locuitorilor din ambele Principate nIcl o e Inca nestInsa". Ofisul Intareste pe noul egumen al manastirli Mis-
sarcina nouil. - In Gazeta de Moldavia, text roman st francez. lea-Prahova, Nichifor.
8755 327 (498:47) 8765 327 (498:47)
[tiri 5i comentarii in legatura cu trecerea trupelor [Etiri reproduse din ziarul austriac Lloyd" cu privire
rusesti In Moldova].
p. 201: Depese telegrafice, 202-203: Intamplaff de zile.
8756 327 (498:47)
-
TELEGRAFUL R, I (1853), la atitudinea trupelor rusesti in Principatele Romane].
2
TELEGRAFUL R.,
Iuliu.
I (1853), p. 206, col. I: Sibiiu

In Iasi, la 21 iunie/3 iulie]. -

[Scurta corespondents despre intrarea trupelor rusesti
TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 203; Tern romanesca si Moldavia.
La adresa de devotiune" Inmlnata de guvernele Moldovei sl
Tarii Romanesti, comandamentul trupelor din Principate a dat
asigurari ca Principatele Romane vor fi tratate en toata crutarea.
Se comunica unele date cu privire la armata care a venit. Se 8766 327 (498:47)
adauga allele, despre organizarea armatei rusesti, extrase din zia- [Zvonuri cu privire la situatia din Principatele Romane].
rul Corespondenla Austriacd (Oesterreichische Correspondenz). G. TRANS., XVI (1853), p. 224-225: Tier'a ro-
8757 327 (498:47)
manesca si Moldavi'a.

si 1-a vizitat pe domnitor.]

(1853), p. 198.
-
[Se anunta ca generalul rus Danenberg a sosit la Iasi
GAZ. DE MOLD., XXV
Din Principate, nu se mai primesc stiri. In ziarele straine se
citesc multe si verzi si uscate". Militia Moldovei ar fi pornit Impreuna
cu armata rusa spre Dunare, ceea ce e chiar luat din vint". Se
Inregistreaza zvonul ca la Iasi stnt asteptati marele duce Alexandru
8758 327 (498:47) sl chiar Imparatul Nicolae. La 16/28 iulie, s-ar proiecta trecerea

-
[$tiri in legatura cu sosirea generalului Gorceakov
in Iasi, la 22 iunie]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 201: Novitale din nauntru; G. TRANS., XVI (1853),
Dunarii.
8767 327 (498:47)
p. 204-205: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Generalii rusi au fost primiti la palat si au participat la sarba-
Cu
[pri comentarii in legatura cu proiectele tariste
privire la organizarea Principatelor RomAne].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 238: Intamplari de zile,
-
torirea zilei de nastere a tarului, la Iasi. 241: Depese telegrafice, 243: Intamplari de zile, 260:
Principatele dela Dunare.
8759 327 (498:47)
8768 327 (498:47)
[Relatare despre primirea facuta la Iasi printului Gor-
ceakov, comandantul trupelor rusesti in Principate]. [Se anunta sosirea in Bucuresti a comandantului
VEST. R., XVIII (1853), p. 201.
Text roman si francez.
-
armatei ruse de ocupatie in Principate, printul Gorceakov].
VEST. R., XVIII (1853), p. 225.
Au sosit de asemenea in Bucuresti generalul aghiotant Kotze-
8760 327 (498:47) bue, seful statului major, generalul-maior Buturlin, cvartir-maes-
[Traducerea manifestului catre popor al tarului Nico- tru-general, si consilierul de stat actual Kotzebue, directorul can-
lae I prin care motiveaza intrarea trupelor rusesti in celariei diplomatice a armatei. -Text roman si francez.
Principatele RomAne, ca o masura impusa de nestator-
nicia politicii externe a Imperiului otoman]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 193: Donaufiirstenthii-
- 8769
[Dare de seams cu privire la primirea facuta gene-
ralului Gorceakov si suitei sale, in Bucuresti].
327 (498:47)

- BUKU-
mer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 201-202; RESTER DT. Z., IX (1853), foaie volanta atasata la
G. TRANS., XVI (1853), p. 204; TELEGRAFUL R., nr. 55; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 241: Tara
I (1853), p. 204: Rusia; VEST. R., XVIII (1853), p. 201.
Romaneasca.
8761 327 (498:47) 8770 327 (498:47)
[Se vesteste Ca consilierul de stat actual si diriguitoriu [Traducerea ordinului de zi prin care tarul Nicolae I
al cancelariei diplomatice a comandantului Gorceakov", multumeste ofiterilor si soldatilor care au executat cu
general]. -
Kotzebue, a plecat din Iasi, pentru a urma cartierul
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 209:
Novitale din nauntru. Romane]. -
deosebita iuteala marsul poruncit si au ocupat Principatele
VEST. R., XVIII (1853), nr. 61, p. 241;
GAZ. DE MOLD., XXV (1853): p. 253; Novitale din na-
untru.
8762 327 (498:47)
Text roman si francez.
[Se anunta ca generalul-leitenant Kotzebue, numit sef
al statului major al corpului de ocupatie rus, a trecut 8771 327 (498:47)
al comandantului Gorceakov]. -
prin Iasi, spre Tecuci, unde se afla cartierul general
GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 221: Novitale din nauntru.
[Consideratii cu privire la felul cum parveneau in Tran-
silvania stirile din Principatele Romane, aflate sub ocupa-
tie]. G. TRANS., XVI (1853), p. 243: Sciri mai noue.
Generalul-maior Buturlin, care purta provizoriu aceasta ear- Se arata ca posta circula de 4 on pe saptamlna Intre Brasov
clna, a fost numit general- intendent. si Bucuresti; totusi, nu aduce nici un fel de stirs. Acestea vin pe
8763 tale ocolita, pe la Vlena, Paris, Triest sau Londra.
327 (498:47)

Orlov-Denisov,
(1853), p. 233.
general-maior]. -
[Se anunta ca a sosit in Bucuresti contele Teodor
VEST. R., XVIII
8772
[Se anunta ca gen.-adjutant Kotzebue e numit sef
327 (498:47)

A fost numit ataman al regimentelor de cazaci, care fac parte

din armia de ocupatie In Principat". IX (1853), p. 249: Russland.
-
al cartierului general al trupelor ruse din Principate,
in locul printului Bariatinski]. BUKURESTER DT. Z.,

478

www.dacoromanica.ro
327 (498 : 47) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROmANF
8773 327 (498:47)
[Corespondente din Bucuresti cu privire la situatia
din Pricipatele Romane, in urma desavirsirii ocuparii
for de trupele rusesti]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 256-257 si 260 : Tier'a romanesca si Moldavi'a.
8774 327 (498:47)
[Stiri despre miscarile trupelor rusesti in Principate]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 283-284: intAmplari
de zi, 287, nr. 74, p. 286 bis - 287 bis, 299: Principatele
dela Dunare.
8775 327 (498:47)
[Corespondentti din Bucuresti, datata 20 septembrie,
cu privire la miscarile trupelor rusesti din Principate zi
activitatea administrative a domnitorilor]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 297: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
327 (498:47)
8776
[Stiri din sursa franceza cu privire la unele chestiuni
financiare legate de cheltuielile de ocupatie in Princi-
patele Romane]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 317,
col. II: Parisi', 10 Octomv.
327 (498:47)
8777
[Se anunta, intre altele, ca generalul Budberg a fost
numit guvernatorul provizoriu" al Principatelor Romane].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 346: Din cAmpulii res-
boiului.
8778 327 (498:47)
[Gazetele vieneze raspindesc zvonul despre arestarea
fiului lui Vogoride de ciltre autoritatile militare ruse si
deportarea in Siberia a case boieri din Principate].
G. TRANS., XVI (1853), p. 356-357.
8779 327 (498:47)
[Tarul Nicolae I inainteaza in rang pe Bahler, secretar,
si pe Sokolov, al doilea dragoman, din consulatul general
al Rusiei in Principatele Ron-lane]. - BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 330-331: Russland; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 330: Rusia.
8780 327 (498:47)
[CorespondentA din Iasi, datata 8 noiembrie, cu pri-
vire la ocirmuirea Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 357: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Generalul Budberg, numit presedinte pentru principatul Mol-
davia", e asteptat si soseasca la Iasi. S-ar ft renuntat la proiectul
unirii Principatelor sub conducerea unui singur presedinte, cu rese-
dinta la Bucuresti, ajutat de un vicepresedinte, rezidlnd la Iasi.
8781 327 (498:47)
[Stiri cu privire la schimbarile politice provocate prin
hotarirea lui Barbu Stirbei si a lui Gr. Ghica de a se re-
trage de la domnia Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 362, col. I: Posta din urma.
8782 327 (498:47)
[Traducerea rescriptului adresat de tarul Nicolae I
printului Gorceakov, in 27 oct., prin care anunta numirea
generalului Budberg ca guvernator special pentru Princi-
patele Romane, cu titlul de comisar extraordinar si ple-
nipotent]. - BULETIN [T.R.], 1853, p. 313, col. I;
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 388: Donau-
furstenthumer; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 361:
Novitale din nauntru ; VEST. R., XVIII (1853), p. 357 ;
G. TRANS., XVI (1853), p. 365: Traductia unui res-
crip tit
Tarul anunta ca, acceptInd hotartrea principilor Stirbei si
Ghica de a se retrage de la domnia Principatelor Romane, a decis
sa numeasca un guvernator special pentru ambele tari, In persoana
generalului Budberg. Ii cere sa vegheze pentru Unistea sl rindulala
In trebuintele tarli". - In Gazela de Moldavia 0 Vestitorul Romd-
nesc, text roman si francez.
3 - Elibliografia analItica - c. 959
www.dacoromanica.ro
327 (498: 47)
8783 327 (498:47)
[Traducerea adresei printului Gorceakov calre Sfa-
turile Administrative ale Tariff Romanesti si Moldovei,
anuntind numirea generalului Budberg in functia de
comisar extraordinar si plenipotent pentru ambele Princi-
pate Romane]. - BULETIN [T.R.], 1853, p. 313, col. I:
CAtre Sfatul administrativ al Valahiei; BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 358: Donaufurstenthumer; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 361: Novitale din nauntru;
VEST. R., XVIII (1853), p. 357-358; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 365: Catre SfatulG administrativit alu
Valahiei! 377: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
In Gazeta de Moldavia si Vestitorul Romdnesc, text roman si
francez.
8784 327 (498:47)
[Traducerea rescriptului adresat de tarul Nicolae I
catre generalul Budberg, prin care-i face cunoscut
ca 1-a numit comisar extraordinar si penipotent in prin-
cipatul Tarii Romanesti si al Moldovei]. - BULETIN
[T.R.], 1853, p. 329, col. I; BULETIN [Mold.], XXI
(1853), p. 377, col. II; BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p.378: Donaufiirstenthilmer; GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 369-370; VEST. R., XVIII (1853),
p. 373; G. TRANS., XVI (1853), p. 377, col. II.
Tarul explicit Imprejurarile In care 1-a numit pe Budberg to
aceasta functiune. /si exprima speranta ca Divanurile si Sfaturile
Administrative din Principate ti vor da tot concursul. -In Gazeta
de Moldavia 0 Vestitorul Romdnesc, text roman si francez.
8785 327 (498:47)
[Notita referitoare la primirea facutit generalului
Budberg la Iasi]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 365: Novitale din nauntru; G. TRANS., XVI (1853),
p. 373 : Tier'a romanesca si Moldavi'a.
327 (498:47)
8786
[Se anunta ca Budberg a plecat de la Iasi spre Bucuresti,
insotit de consilierul colegial Giers, numit directorul
cancelariei sale]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 370; G. TRANS., XVI (1853), p. 377: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
8787 327 (498:47)
[Se anunta sosirea in Bucuresti a comisarului extraor-
dinar pentru Principatele Romane, generalul rus Bud-
berg]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 374:
Donaufiirstenthtimer.
8788 327 (498:47)
[Dare de seams referitoare la primirea facuta in Bucu-
resti generalului Budberg, comisar extraordinar si pleni-
potent pentru Principate]. - VEST. R., XVIII (1853),
p. 369.
8789 327 (498:47)
[Stiri cu privire la sosirea generalului Budberg in
Bucuresti]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 380: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Corespondents; din Bucuresti, datata 29 nov./11 dec.
8790 327 (498:47)
[Extras din ziarul Coresponclinta Prusiana" despre
administratia generalului Budberg in Principatele Roma-
no]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 389, col. II.
E vorba, probabil, de ziarul Preussische Correspondenz. - Se
arata c3 Budberg va avea plenipotenti" In ambele Principate; el
e un om energic, drept si cu caracter". Printul Uruzof e numit
In mod provizoriu vicepresedinte, iar colonelul Sukovski a lost
numit vicepresedinte In Moldova.
327 (498:47
8791
[Se anunta ca generalul Gorceakov va purta pe viitor
titlul de comandant al corpurilor 3, 4 si 5 de infanterie].
479
 327 (498:47) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
-de Stat.
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 409: Secretariatul
armata.
Acest titlu i se acorda In urma subordonarii corpului 3 de
8792
[Comentarii cu privire la atitudinea Rusiei fatit de
ehestiunea evacuarii Principatelor Romane].
GRAFUL R., II (1854), p. 3: Rusia.
TELE-
8793
[Se anunta ca Halcinski, consulul general al Rusiei
in Principate, a fost decorat cu ordinul rus Stanislav,
clasa I]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 2: Ro-
siea.
8794
[Se vesteste Ca Halcinski a fost decorat cu ordinul
Sf. Stanislas, spre rasplatirea Insemnatelor sale slujbe
ce a savirsit in cualitate de consul-general in Tara Roma-
neasca si Moldova"]. VEST. R., XIX (1854), p. 5.
Text roman si trancez.
8795
[Stiri in legatura cu primirea facuta la Iasi comisa-
februarie]. -
rului extraordinar si plenipotentiar Budberg, in 8-9
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 45:
Novitale din nauntru.
Text roman 51 Trance?.
8796
[Se anunta ca, dupa o inspectie de 9 zile la Iasi, comi-
sarul extraordinar si plenipotentiar Budberg a plecat
-
la Galati]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 53: Novi-
tale din nauntru.
8797
[Stiri in legatura cu trecerea prin Iasi si Bucuresti
a maresalului, print de Varsovia, Paskievici de Erivan si
a altor inalti demnitari rusi]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 117-118: Donauffirstenthiimer.
8798
-
[Dare de seama privitoare la primirea solemna facuta
maresalului Paskievici la Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 105-106. Novitale din nauntru.
In text, se publics si scurta cuvIntare a mitropolitului Sofro-
nie. - Text roman si francez.
8799 327 (498:47)
[Amanunte despre sosirea in Bucuresti a maresalului
Paskievici de Erivan] . VEST. R., XIX (1854),
p. 117.
8800 327 (498:47)
[Se anunta ea, la 20 iunie, maresalul Paskievici a
parasit orasul Iasi, plecind la mosia sa din Gomel].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 193: Novitale din
nauntru.
8801 327 (498:47)
Principatele Romane, a sosit la Sibiu]. G. TRANS.,
X\ I I (1854), p. 128, col. I: Alte stiri.
-
[Se anunta ca Budberg, comisarul extraordinar pentru
8802 327 (498:47)
[Se anunta sosirea la Sibiu a lui Budberg, comisar
deplin Imputernicit pentru Principatele Romane].
TELEGRAFUL R., II (1854) p. 121-122: Monarhia
Austriaca.
Sc noteazS ca scopul cSlStoriei e strict particular, In legatura
cu casatoria lui.
480
www.dacoromanica.ro
327 (498 :47)
8803 327 (498:47)
[Vesti cu privire la concentrarile de trupe rusesti In
Moldova, Ia granita Transilvaniei si a Bucovinei].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 138: Din campulii
-
resboiului, 168: Depese telegrafice, 173-174, 178, 190,
327 (498:47) 194, 197: Din campula resboiului, 202: Intamplari de
- zi, 203: Depese telegrafice.
8804 327 (498:47)
327 (498:47) si plenipotentiar, Budberg].
(1854),
-
[Se anunta sosirea la Iasi a comisarului extraordinar
GAZ. DE MOLD., XXVI
p. 233: Novitale din nauntru.
8805
327 (498:47)
[Se anunta ca faimosul diplomat" contele Ficquel-
mont a mai dat o carte despre politica Rusiei in Prin-
327 (498:47) cipatele dela Dunarel. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 261: Intamplari de zi.
Este vorba de lucrarea La politique de la Russie et les Princi-
pautes Danubiennes, Paris, 1854.
8806 327 (498:47)
[Traducerea ordinului dat de tarul Rusiei catre garni-
327 (498:47) rusesti din Principate].
Rusia.
-
zoana din Odesa, prin care anunta retragerea armatelor
VEST. R., XIX (1854), p. 278:
8807 327 (498:47)
[Se anunta ca 300 de familii din Galati si 150 din Braila
s-au hotarit sa plece Impreuna cu trupele rusesti, care se
retrageau]. TELGERAFUL R., II (1854), nr. 71,
327 (498:47) p. 281-282: Intamplari de zi.
8808 327 (498:47)
nesca. -
Simpatiile si antipatiile in Moldova si Tera roma-
G. TRANS., XVII (1854), p. 286-287, 294,
298: Bucuresti, capetulti lui Augusta 1854.
327 (498:47) Traducerea unei ample corespondente din Bucuresti, publicata
In gazeta Wanderer. Situalia din Principatele Romane este conside-
rate din punctul de vedere at intereselor Austriei.
8809 327 (498:47)
[Extrase dintr-un articol cu privire la atitudinea Ru-
327 (498:47) siei fats de problema protectoratului Principatelor Romane,
aparut in Frankfurter Journal" din 27 dec.
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 3-4: Austriea.
1854]. -
Comentariu la precizSrile (acute de Neue Preussische Zeitung.
Sc afirma c3 pierderile teritoriale si renuntarea Rusiei Ia protecto-
ratul asupra Principatelor DunSrene, ca sS se ajunga la pace, n-ar
putea sS linisteasca asta puternicS natie rossieanS ".
8810 327 (498:47)
[Versiunea romaneasca a unui articol aparut in ziarul
L'Independance Beige" cu privire la inriurirea politica
a Rusiei in Principatele Romane, in regiunea Marii Negre
si a Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 6-7:
Frantiea.
- 8811 Ubicini, A.
Binefacerile Protectoratului. - 327 (498:47)
ZIMBRUL, III (1855),
p. 465-467.
- unui articol publicat In Presa de Paris"-[La
Sub acest titlu, se publics traducerea facuta de C. [odrescu)
Presse] cu privire
la spriJinul dat Principatelor Romane de cStre Rusia, prin luptele
duse Impotriva Imperiului otoman si prin tratatele Incheiate la
Akerman sl Adrianopol. Ubicini priveste chestiunea din punctul
de vedere al intereselor Frantei.
8812
[Traducerea unui articol din Gazeta de Augsburg"
Allgemeine Zeitung" in care se incearca a se dovedi
327 (498:47)
-
ca simpatia pentru Rusia ar fi scazut In Principatele Ro-
peana]. -
mane si in rindurile popoarelor crestine din Turcia euro-
STEAOA D., I (1855), p. 58-59: Serbia.
 327 (498 :47) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327 (498 : 47(

8813 327 (498:47) 8825 327 (498:47)

[Se anunta intentia Rusiei de a protesta Impotriva
hotaririlor ce s-ar lua, laird a fi consultatd, asupra pozitiei
viitoare a Principatelor Romane]. ZIMBRUL, III
(1855), p. 975, col. III: Revista.
Dupa Gazeta de Fos IVossische Zeitung].
[Stiri din Petersburg, dupd Corespondenta Havas",
cu privire la atitudinea Rusiei fatd de chestiunea Prin-
cipatelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 63: La presse europeenne sur les Princi-
p au Ws.

8814 327 (498:47)

Se arata ca Butenlev ceruse Portil o urgentare a convocaril
Divanurilor ad-hoc si ca guvernul rus dorea o grabnica rezolvare a
[Dupa ziarul Le Nord", se subliniazd atitudinea Rusiei chestiunii Principatelor, cerind retragerea trupelor austriece. Se
la congresul de la Paris in chestiunea unirii Principatelor]. semnaleaza faptul Ca opinia publics din Petersburg adoptase punctul
G. TRANS., XIX (1856), p. 71, col. II: Parisi:1. de vedere unionist In privinta Principatelor, condamnInd pozitia
8815 Austriei.
327 (498:47)
[Extras din Desbaterile" Le Journal des Debats" 8826 Cesena, Amede de 327 (498:47)
cu privire la chestiunea cheltuielilor provocate de in- [Articol cu privire la politica Rusiei fats de Princi-
terventia militara rusa in Principatele Romane, in anii patele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
1848 ai 1853-1854]. G. TRANS., XIX (1856), p. 94 (1857), p. 107-108: La presse europeenne sur les Princi-
[greait: 96], col. I: Franta. pautes.
8816 327 (498:47) Reproducere din Le Constitutionnel. Autorul arata cd Rusia
[Se vesteate ca Rusia 1-a numit pe secretarul contelui a sprijinit puternic, In secolele al XVIII-lea sl al XIX-lea, nazuin-
Orlov, Basili, in functia de membru al comisiei de reor- tele nationale ale poporului roman. De aceea, e firesc ca Rusia sa-si
ganizare a Principatelor Romane]. TELEGRAFUL R., fi clstigat adinci sImpatii In Principatele Romane. Ele nu pot fi
IV (1856), p. 126: Intimplari de zi. nimicite prin combaterea planului de unire a acestor tari, asa cum
cer ziarele austriece.
8817 327 (498:47)
[Se men],ioneaza zvonul lansat de foaia austriaca 8827 Cesena, Am6d6 de 327 (498:47)
Wanderer" ca Rusia s-ar fi alaturat la neunirea [Articol din Le Constitutionnel" cu privire la politica
Principatelor"] . G. TRANS.,
',Inca XIX (1856), p. 242, Rusiei fats. de Principate, tradus in romaneate]. TIM-
col. I: Austria. PULU, I (1857), nr. 17, p. 3-4: Paris.
8818 327 (498:47) 8828 327 (498:47)
[Traducerea unui articol din Le Nord" in care se [Se anuntd ca reprezentantul Rusiei in comisia pen-
precizeaza politica ruseasca privind Marea Neagra, tru reorganizarea Principatelor Romane, Basili, a plecat
combatindu-se afirmatiile din Morning Post"]. NE- de la Viena spre Bucureati]. G. TRANS., XX (1857),
PARTINITORUL, I (1856), p. 66-68. p. 87: Teara-Romaneasca ai Moldavia.
8819 327 (498:47) 8829 327 (498:47)
[Traducerea unui articol din ziarul Le Nord" In care [Se anun],a ca a sosit in Bucureati consilierul de stat
se combat afirmatiile ziarelor din tarile apusene, mai ales Basili, plenipotent al Rusiei in comisia puterilor garante
cele din Morning Post", ai se precizeaza politica Rusiei, pentru reorganizarea Principatelor Romane]. ANUNT.
favorabila aspiratiilor Principatelor Romane] NEPAR- R., IV (1857), nr. 16, p. 2: Bucureati.
TINITORUL, I (1856), p. 71-72.
Text roman si francez.
Articolul aparuse In n-rul din 13 august.
8830 327 (498:47)
8820 327 (498:47)
[0 corespondents din St. Petersburg anuntd ca Rusia [Noti].d referitoare la primirea in Bucureati a comisa-
rului Rusiei, Basili]. CONCORDIA, I (1857), p. 54.
nu s-a pronuntat Inca in nici un fel nici asupra Insulei
Serpilor ai nici asupra reorganizarii Principatelor Romane]. Se subliniaz3 ca 1-au Intimpinat sarbatoreste nu numai roma-
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 71, p. 2: Russie. nil, ci si grecii, bulgarli si ruaii.
8821 327 (498:47) 8831 327 (498:47)
[Se anunta ca ulepnikov, care fusese numit girant [Notita prin care se subliniaza cd Basili, comisarul rus
al consulatului general al Rusiei la Bucureati, a sosit la in Principate, sosind la Bucureati, a fost primit de gu-
Iazi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 260: vern ai de locuitori intr'un mod demn de rangul sau cel
Novitalele zilel. fnalt ai de marea misiune cu care este investit". RO-
MANIA [Bucureati], I (1857), p. 14: Sciri din afard.
8822 327 (498:47) Dupa L'Independance Beige.
[tire despre sosirea consilierului imperial rus Sulepnikov
la Bucureati]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), 8832 327 (498:47)
p. 285 :Donauffirstenthamer. [Adresa trimisd de comitetul unirii cdtre Basili, comi-
A venit pentru a conduce consulatul general rus. sarul Rusiei in Principate]. CONCORDIA, I (1857),
p. 61-62.
8823 327 (498:47) A fost InmInata cu prilejul sosirii lui In Bucuresti. Tot act, se
[Notitd despre audienta din 2 sept., In care consilierul publica si rdspunsul comisarului.
de curte Sulepnikov, agentul consular al Rusiei in Bucureati,
a prezentat caimacamului scrisorile sale de acreditare]. 8833 327 (498:47)
VEST. R., XXI (1856), p. 265. [Rdspunsul comisarului Rusiei, Basili, la cuvintarea
Text roman si francez. rostita de o deputa],iune romans]. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 21, p. 1: Bucureati.
8824 327 (498:47) Cu privire la unirea Principatelor, spune ca este nevoie sa
[Se anun],a cd noul consul general rus la Bucureati se cunoasca mai Intli dorintele tariff si ca el se abtine cu scrupulozi-
ai-a inceput lucrarile cu stapinirea romaneascal. tate de la orice ar putea Inrluri opinia publics tntr -un chip sau altul.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 311: Intimplari de zi. CeI ce doresc unirea ar face bine sa se abtina de la orice agitatie.

481
www.dacoromanica.ro
327 (498:47) POLITICA EXTERNA
8834 327 (498:47)
[Comentariu cu privire la atitudinea sovditoare, in
chestiunea unirii Principatelor, a foii oficioase tariste Le
Nord"]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 131, col. I-II.
Se combate plrerea foil Le Nord, care afirmase, In numerele
sale din 11 $i 13 martie, ei era pentru unire, dar cl acest act se
va executa cu dificultliti.
8835 327 (498:47)
[Comentariu dezaprobator fatil de stirile lansate de
foaia britanica Morning Post" in legatura cu sprijinul
acordat de Rusia campaniei romanesti in favoarea unirii
Principatelor]. - G. TRANS., XX (1857), p. 111, col. II.
8836 Un paysan du Danube 327 (498:47)
[Scrisoare deschisd adresata comisarului Rusiei in
Principate, Basili, in chestiunea raporturilor romano-
ruse si a problemelor vitale ale Principatelor Romane].
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 166, 172-
173, 179-180, 183-184.
Autorul Ii cere lui Basili sA, adopte atitudinea lui Kiseleff si sa
fie un partizan al unirii Principatelor $i al emanciparii taranilor,
neopunlndu-se nici rezolvArii raporturilor dintre stat 51 bisericl.
Discuta, de asemenea, problema mAnAstirilor Inchinate.
8837 327 (498:47)
[Dupd gazeta La Presse d'Orient", se anunta ca semi-
oficiosul rusesc Albina Nordului"- Severnaia Pcela" -
s-a aldturat punctului de vedere francez in chestiunea
unirii Principatelor]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 66: Presa streind despre Principate.
8838 327 (498:47)
[Depesa printului Gorceakov adresata, la 9/21 august
1857, ministrului Rusiei la Viena, in chestiunea acuzatiilor
pe care le adusese comisarul austriac din Principate
atitudinii adoptate de reprezentantul Rusiei fata de falsi-
ficarea alegerilor din Moldova]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 279-280: La presse europeenne
sur les Principautes
Reproduccre din Le Nord.
8839 327 (498:47)
[Traducerea depesei trimise, la 9/21 august, de Gor-
ceakov reprezentantului Rusiei la Viena, in legatura
cu politica dusa de Rusia in privinta Principatelor Ro-
mane]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 172: Rusia
In aceastA depe$A Gorceakov justifica atitudinea dezaproba-
toare a cabinetului sou rata de abuzurile electorale ale lui Vogoride.
8840 327 (498:47)
[Dare de seamy despre manifestatia populatiei din
Bucuresti pentru impdratul Rusiei, Alexandru al II-lea,
cu prilejul zilei sale onomastice]. SECOLULD,
(1857), nr. 65, p. 2.
Se publics cuvintarea rostita de Scarlat Cretulescu, pre$edir..
tele Comitetului central electoral, precum si rAspunsul comisarului
rus Basil!.
8841 327 (498:47)
[Corespondents din Bucuresti despre sdrbiltorirea
zilei onomastice a tarului]. - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 275, col. III: Bucarest, le 14 septem-
bre 1857.
8842 327 (498:47)
[Stiri cu privire la primirea filcutd la Iasi consilierului
Basili, comisarul Rusiei pentru reorganizarea Principa-
telor]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 285: Novitale din nduntru.
Text rom5n $i francez,
482
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANI* 327 (498 : 47)
8843 327 (498:47)
[Se anunta ca Basili, comisarul Rusiei, a plecat din
Iasi la Bucuresti]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 296, col. II.
8844 327 (498:47)
[Extrase dintr-un articol publicat in foaia austriaca
Wanderer" in care Rusia era atacata pentru politica ei
de incurajare a unirii Principatelor]. - G. TRANS., XX
(1857), p. 307, 310-311: Teara Romaneascd si Moldavia.
8845 327 (498:47)
[Se mentioneaza schimbarea de atitudine a gazetei
ruse Albina Nordics" - Severnaia Pcela" in ches-
tiunea unirii Principatelor]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte: XXIX] (1857), p. 344: Depese telegrafice.
8846 327 (498:47)
[Se anunta ca foaia ruseasca Albina Nordului" - Se-
vernaia Pcela" - a adoptat o atitudine moderatd
fata de ideea unirii Principatelor]. - TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 343: Principatele dela Dundre.
8847 327 (498:47)
[Notita cu privire la atitudinea ziarului rusesc Albina
Nordului" - Severnaia Pcela" in chestiunea unirii
Principatelor]. - ROMANUL, I (1857), nr. 33, p. 3:
Sciri din afara.
Se traduce un comunicat al foii, prin care se arata ca Rusia
nu va adopta niciodata politica dutmanoasa a Austriei fail de
Principatele Romane.
8848 327 (498:47)
[Observatii cu privire la atitudinea binevoitoare a
presei_ rusesti fatii de problema unirii Principatelor]. -
ROMANUL, I (1857), nr. 33, p. 1-2: Bucurestf,
28 Noembrie/10 Dechemvrie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. -
Se mentio-
neaza un articol din Albina Nordului (Severnaia Peek] 51 se pre-
zintA un altul din Le Nord.
8849 327 (498:47)
[Se mentioneaza ca foaia Albina Nordului" - Se-
vernaia Pcela" - a dezmintit afirmatiile Noii Gazete
de Prusia" - Neue Preussische Zeitung" - despre o
schimbare a politicii ruse in privinta Principatelor Ro-
mine]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 374: Rusia.
8850 Rosetti, C. A. 327 (498:47)
[Notita referitoare la campania de press favorabild
unirii Principatelor dusd de ziarul Le Nord"]. - ROMA-
NUL, I (1857), nr. 35, p. 1, col. III.
Reda, dupA Le Nord, textul notes din 5/17 octombrie trimise
de Gorceakov lui Buteniev, ministrul rus la Constantinopol, In
care acesta precizase pozitia Rusiei, de a apAra interesele Principa-
telor RomSne. AratS ea aceea$i foaie publicase, la 9 decembrie,
I un articol minunat... In care sustine cauza noastrA cu mare age-
rime si cu temeiuri puternice", demonstrind simpatia sincerA. a
Rusiei fats de actul unirii Principatelor $1 combatInd insinuarile
foilor engleze si austriece In aceastA privintA.
8851 Rosetti, C. A. 327 (498:47)
[Noi observatii in legaturd cu atitudinea binevoitoare
fata de Principatele Romane adoptata de foaia Le Nord"].
- ROMANUL, I (1857), nr. 36, p. 1, col. II-III: Bucu-
resti, 8 Dechembrie/20 Dechemvrie.
AratS ca foals oficioasa ruseascA de la Bruxelles dovede$te
ca trateaza chestia noastrS ca un maiestru". Citeaza articolul Uni-
rea din numArul din 10 decembrie, In care foaia Le Nord apArase
drepturile Principatelor, polemizind cu ziarul dela Frankfurt"
!Frankfurter Journal).
8852 327 (498:47)
[Scurtd prezentare a articolului Unirea, Suvera-
nitatea, Suzeranitatea", aparut in ziarul Le Nord"]. -
327 (498:47) P01.11 ICA EXTERNA PR1NCIPATLE ROMANI' 327 (498: 493)

ROMANUL, I (1857), nr. 37, p. 2, col. I: Bucuresti, 8861 327 (498:492)

12 Dechemvrie/24 Dechemvrie.
Articolul aparuse la 15 decembrie si In el se luase apararea
-
drepturilor Principatelor Romane fats de Turcia. Din cronica
[Stiri cu privire la noul consul general al Olandei
in Principatele Romano, cavalerul I. Al. Keun].
KURESTER DT. Z., XII (1856), p. 281: Donaufurs-
- BU-

politica semnata de C. A. Rosetti. tenthiimer.

Anton Latreille a Post numit, in acelali timp, ca viceconsul
8853 327 (498:47) al Olandei la Braila.
[Notita in legatura cu atitudinea lui Kiseleff fats de
Principatele Romane]. ROMANUL, II (1858), p. 157, 8862 327 (498:492)
col. II: Bucuresti 22 Maiii/3 Iunie. [Se vesteste ca I. A. Keun, consulul general al Olandei
Se precizeaza ca Kiseleff s'a opus totdeauna a se numi Prin- in Tara Romaneasca si Moldova, a prezentat caimacamului
-
cipatele provincii ale Porlii ". Din cronica politica. semnata. de
C. A. Rosetti.
Tarii Romanesti scrisorile sale de acreditare].
XXI (1856), p. 257: Bucuresti.
VEST. R.,

Text roman si francez.

8854 327 (498:47)
8863 327 (498:492)
[Se anunta ca Giers va fi numit consul general al Rusiei
la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 162: [Notita despre audienta in care I. A. Keun, consul
Turciea.
Din Alexandria, se anunta ca fostul consul general al Rusiei, Gi-
general al Tarilor de Jos in Principate, a prezentat scriso-
rile de acreditare caimacamului Tarii Romanesti].
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 76, p. 1: Bucarest,
-
ers, a lost Inaintat la gradul de consilier de stat si numit la Bucuresti. 5/17 Septembre.
8855 327 (498:47) 8864 327 (498:492)
Ziarul de St. Petersbourg 9-24 Mai. ROMANUL, [Se anunta ca., in urma plecarii consulului olandez
II (1858), p. 166-167. din Bucuresti, din motive de sanatate, indeplinirea
Traducere din Ziarul de St. Petersburg [Le Journal de St. Pet-
ersbourg j. -
Articol In care sInt eombatute afirmatiile unor ziare
straine cum ca. unirea Principatelor nu se va putea face, ele nefiind
resti si Iasi, Bedard si Place]. -
functiei sale a trecut asupra consulilor Frantei la Bucu-
BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 155: Secretariatul de Stat; GAZ.
nici independente si nici autonome. In articol, se arata mai departe DE MOLD., XXX (1858), p. 137: Secretariatul de Stat.
ca prin unirea Principatelor Romane nu se creeazs un drept nou
acestora, ci se respects drept ul for vechi, de a decide singure de
soarta tor. Belgia
8856Rosetti, C. A. 327 (498:47) 8865 327 (498:493)
[Observatii referitoare la politica Rusiei fats de cres-
-
tinii din Imperiul otoman si fatil de Principatele Romane].
ROMANUL, II (1858), nr. 88, p. 250.
al Belgiei in Bucuresti]. -
[Se anunta numirea lui Poumay in functia de consul
BUKURESTER DT. Z.,
VIII (1852), p. 105: Donauftirstenthtimer.
C. A. Rosetti arata ca Rusia acceptase conlucrarea celorlalte $tirea e reprodusa din L'Inddpendance Beige.
puteri la protejarea crestinilor supusi Portii, dar ca ea cerea cate-
goric ca aceasta protejare sa existe In fapt. 8866 327 (498:493)
[Se anunta ca Poumay a Post numit consul al Belgiei
8857
[Se vesteste ca Giers, consilier de stat,. este numit
327 (498:47)
-
in Moldova si Tara Romaneasca, in locul lui Louis Bishop,
demisionat]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 161:
-
consul general al Rusiei in Moldova si Tara Romaneasca].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 395: Secretariatul
de Stat; GAZ DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Secreta-
Novitale din nauntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 169:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
riatul de Stat. 8867 327 (498:493)
[Se anunta ca reprezentantii consulari ai Belgiei si
8858 327 (498:47) Prusiei la Bucuresti au primit ordin, din partea guver-
[Se anunta ca consilierul de stat Giers a lost numit
consul al Rusiei in Principatele Romane]. NATIO- - -
nelor lor, sa-si inceteze activitatea in Tara Romaneasca].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 111, col. II: Mai
nou, 115: Din Campulti resboiului.
NALULla, I (1858), p. 321: Iassi.
8868 327 (498:493)
8859 327 (498:47)
[Se anunta ca, la consulatul rusesc din Bucuresti,
a venit o nota de la cabinetul din Petersburg prin care se
[Se anunta ca reprezentantul consular al Belgiei la
Bucuresti a inchis consulatul si va veni la Brasov].
G. TRANS., XVII (1854), p. 150: Tier'a romanesca si
-
-
precizeaza ca Rusia recunoaste titlul de Principatele-Unite].
STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 317.
Redactia Stelei Dundrii subliniaza ca, prin atitudinea spriji-
Moldavi'a.
Redactia 41 exprima uimirea, stiind ca Belgia e o lard neutra.
nitoare a Rusiei, Austria a ramas iarasi singura In politica ei due- 8869 327 (498:493)
manoasa fall de Principatele Romane.
incetat activitatea]. -
[Se anunta ca si consulul Belgiei din Bucuresti si-a
TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 150: Din campula resboiului.
Olanda
8870 327 (498:493)
8860
[Se anunta oficial ca I. A. Keun este numit consul
327 (498:492) [Notita despre sosirea la Iasi a lui Eduard Blondeel de
Coelebroeck, ambasadorul Belgiei la Constantinopol].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 1:
-
general al Olandei pentru Principatele Romane, iar
T. Fickenscher, viceconsul la Galati]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 297: Secretariatul de Statil;
- Novitale din natintrg.
Insotit de consulul general Poumay, ambasadorul a Post pH-
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 291: Novitale din mit de caimacamul T. Bats. Ambasadorul belgian venea de la Bucu-
nauntru. resti.

483

www.dacoromanica.ro
 327 (498 : 493) Putl fICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANI,.
8871 327 (498:493)
[Dupa Le Journal de Constantinople" din 5 ianuarie,
se anunta cd, in capitala Turciei, se astepta reintoar-
cerea din Principate a lui Eduard Blondeel de Coelebroeck,
reprezentantul Belgiei pe linga Poartii]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 69: Nouvelles de Turquie.
8872 327 (498:493)
[Scurt articol cu privire la vizita fdcuta in Principa-
tele Romane de Blondeel de Coelebroeck]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 21: Novitale
din nduntru.
Se exprina speranta cd ambasadorul belgian, care era si om
de *Uinta, va aprecia just clementele sociale si materiale din Prin-
cipate, care erau susceplibile de Imbundtkire. Text roman si
francez.
8873 327 (498:493)
[Corespondentil de la Iasi din 15 ianuarie, in care,
!litre altele, se anun(ii sosirea aci a lui Blondeel, minis-
trul Belgiei la Poartii]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 86: Moldavie.
Multi puncau vizita diplomatului belgian In legdtura cu ches-
tiunca unirii.
8874 327 (498:493)
[Corespondentd din Iasi, de la 17 ianuarie, despre
primirea fricutil la Iasi ministrului Belgiei la Constantino-
pol, Blondeel de Coelebroeck]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 86, col. III.
Se comunicA informatii asupra personalitatilor politice care -1
primiserd sau urmau sd-1 primeasca In vizitA pe diplomatul belgian,
ardtIndu-se cd, la masa ce-i fusese oferita de caimacam, nu partici-
pase nici un boler moldovean.
8875 327 (498:493)
[Corespondenta de la Iasi, din 21 ianuarie, in care se
anuntd, intre altele, ca Blondeel, ministrul Belgiei Ia Poartd,
lsi aminase plecarea din Iasi, fiind bolnav]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 86: Moldavie.
8876 327 (498:493)
[Corespondents de la Iasi din 27 ianuarie, in care, intre
altele, se dau stiri referitoare la plecarea lui Blondeel,
reprezentantul Belgiei la Constantinopol]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 90: Moldavie.
Se mentioneazd cd Blondeel plecase din Iasi, lasind in urma sa
o impresie foarte bunk mai ales cd daduse sfaturi fruntasilor unio-
nisti.
8877 327 (498:493)
[Stiri cu privire la misiunea in Principate a diplomatu-
lui belgian Blondeel de Coelebroeck]. G. TRANS., XX
(1857), p. 84, col. I.
Se aratd cd, desi In mod oficial el venise pentru a discuta pro-
blema Infiintdrii unor Consulate belgiene la Iasi si Galati, totusi se
pArea cd el avea misiunea sl pregateascd terenul pentru acordarea
regentei" Principatelor Romane contelul de Flandra.
8878 327 (498:493)
[Articol in legaturd cu misiunea lui Blondeel de Coele-
broeck in Principatele Romane]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 194.
Se rezumd un articol din foaia catolicd L'Univers religieux, in
care clIplomatul belgian fusese acuzat cd mersese In Principatele
Romane cu scopul de a milita pentru unirea acestor tdri sub con-
tele de Flandra. Se reproduce schimbul de scrisori ce avusese loc,
Inainte de plecarea sa In Principatele Romane, Intre Blondeel si
ministrul de externe al Belgiei. Acest schimb de scrisorl e redat dupd
Le Moniteur Beige si din el reiese ca misiunea diplomatului belgian
fusese doar aceea de a se ocupa de Infiinfarea unor consulate.
484
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 493)
8879 327 (498:493)
[Polemicd intre gazetele L'Univers Religieux" si
Le Moniteur Belge" cu privire la amestecul reprezentan-
tului Belgiei la Constantinopol in chestiunea Principatelor
Romane] ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 71:
Presa streind despre Principate.
L'Univers Religieux afirmase cd reprezentantul Belgiei cduta sa
impund un print belgian pe tronul Principatelor Romane.
8880 327 (498:493)
[Documente in legaturd cu vizita fticutd in Principatele
Romane de ministrul Belgiei din Constantinopol, Blondeel
de Coelebroeck]. CONCORDIA, I (1857), p. 129.
Ministerul de Externe al Belgiei dezminte ca aceastd vizita ar
fi avut de scop sd favorizeze unirea Principatelor Romane si can-
didatura unui principe belgian. Se publicd, dupd Monitorul Belgian
(Le Moniteur Belge j, attt aceastd dezminfire, cit gi adresele schim-
bate Intre acest minister si Blondeel, din care se vede cd scopul
calatoriei lui In Principatele Romane a Post sd vind In contact cu
consulul Belgiei de ad, Poumay, pentru Infiinfarea unui consulat
al Belgiei la Iasi.
8881 327 (498:493)
L'incident diplomatique concernant le ministre de
Belgique a Constantinople. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 218.
Se reproduc din foaia Le Moniteur Beige declaratiile si documen-
tele oficiale ale Ministerului de Externe al Belgiel In legatura cu
problema rechemdril din post a lui Blondeel, ministrul belgian la
Poarta. Se reproduce si o scrisoare publicata In presa belgiand de
ministrul Porfii la Bruxelles, In aceeasi cbestiune.
8882 327 (498:493)
[Traducerea unor documente referitoare la rechemarea
lui Blondeel de Coelebroeck, ministrul Belgiei la Constan-
tinopol]. CONCORDIA, I (1857), p. 162-163: Belgia.
Turcia a cerut rechemarea lui Blondeel, fiinded In vizita
sa la Bucuresti ar fi lucrat in favoarea unirii Principatelor si pen-
tru candidatura unui print belgian. Documentele se traduc din
Monitorul Belgian (Le Moniteur Beige].
8883 327 (498:493)
Unti conflictu diplomaticil intre Belgia si Turcia pentru
causa Principatelorti. G. TRANS., XX (1857), p. 203.
Se povesteste incidentul diplomatic prIcinuit de vizita pe care
reprezentantul Belgiei Ia Constantinopol o Meuse In Principatele
Romane. Se anunta cd Poarta a cerut rechemarea diplomatului
belgian, acuzlndu -1 de a fi sprijinit cauza unirii Principatelor.
8884 327 (498:493)
[Dupd gazeta La Presse d'Orient", din 1 iulie, se
anuntd Ca ministrul Belgiei pe linga Poarta, Blondeel de
Coelebroeck, s-a Imbarcat pentru Atena.] L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 217: Nouvelles des Prin-
cipautes.
8885 327 (498:493)
[Se anuntil din Atena ca ministrul Blondeel, reprezen-
tantul Belgiei la Constantinopol, a cdrui rechemare fusese
cerutd de Poartd, pentru pretinse uneltiri privind Princi-
patele Romane, urma sa mai stea un limp in capitala
Greciei]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 104:
Telegrafia privata.
Stirea e din 4 tulle. Blondeel era acuzat cd uneltise ca s1-1 aducl
pe contele de Flandra pe tronul Principatelor Romane.
8886
327 (498:493)
[Extrase din Le Journal des Debats" in legatura cu
incidentul diplomatic dintre Turcia si Belgia pricinuit
de rechemarea reprezentantului belgian la Poarta, Blondeel
de Coelebroeck]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 119: Belgia.
327 (498:495) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
Grecia
8887 327 (498:495)
[Se anunta ca Voinescu, consulul general al Greciei,
a prezentat scrisorile de acreditare domnitorului Tarii
Romanesti]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 21:
Tara Romaneasca.
Cu acest prtlej, consulul Grectei a remis domnitorului insig-
nele marl! crud a ordinului regal grecesc al Mlntuitorului.
8888 327 (498:495)
[Se vesteste sosirea consulului general al Greciei, colo-
nelul G. Voinescu, de la Bucuresti la Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 30; G. TRANS., XIV (1851),
p. 54, col. I.
8889 327 (498:495)
[Dare de seams despre audienta in care consulul general
al Greciei, col. G. Voinescu, a prezentat, la 27 ianuarie,
scrisorile sale de acreditare domnitorului Moldovei].
GAZ, DE MOLD., XXIII (1851), p. 33: Novitale din
nauntru ; ZIMBRUL, I (1851), p. 213.
Cu acest prilej, Voinescu a inminat domnitorului marea cruce
a ordinului regal al Mlntuitorului. Se public& $i cuvIntarile rostite
de consulul Greciei $i domnitorul Moldovei, cu acest prilej. Text
roman St francez.
8890 327 (498:495)
[Mire din Grecia cu privire la schimbarile de personal
consular grec la Bucuresti, Iasi $i Galati]. ZIMBRUL,
II (1851), p. 88, col. III: Greciea.
Se arata a G. Voinescu a Post Inlocult din functia de consul
general, consulatul urmlnd a fi girat de Sakelaridi, consulul Greciei
la Taganrog. De asemenea, consulul Argenti din Galati a Post Into-
cuit, numindu-se In locul sau viceconsulul Gioni din Braila. Se mai
vorbea de lnlocuirea consulului Atanasiadi din Iasi prin consulul
Sakelaridi.
8891 327 (498:495)
[Se anunta din Turcia numirea lui Mihail Schina in
postul de consul general al Greciei in Principatele Romane].
ZIMBRUL, II (1852), p. 200, col. II.
8892 327 (498:495)
[Se publics stirea Ca guvernul otoman a dat exequa-
tur" consulului grec din Bucuresti]. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 283: Intimplari de zile.
Pentru motivul ca acesta i-a facut principelui Gorceakov 0
vizita In uniforms de gala.
8893 327 (498:495)
[Se anunta ca, in urma restabilirii relatiilor diplomatice
dintre Poarta $i Grecia, Fostinopol a Post recunoscut ca
girant provizoriu al consulatului general grecesc la Bucu-
resti]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 243: Princi-
patele dela Dunare.
8894 Meledon, G. 327 (498:495)
Presa Greceasca si Romani'. ZIMBRUL, III (1855),
p. 925-926.
Articol In care autorul saluta cu bucurie tncercarile presei gre-
cesti de a Imprieteni poporul grec cu cel roman. Traduce un frag-
ment dintr-un articol din gazeta greceasca Telegraful Bosforului,
ce aparea la Constantinopol, In care autorul lui facea un scurt isto-
ric al Principatelor Romane, luind atitudine prieteneasca rata de
Poporul roman.
8895 327 (498:495)
Unu actu laudabilu. STEAOA D., I (1855), p. 96.
Notitl despre testamentul Lulei Temistocli, care-si testase
averea din Moldova In folosul asezamintelor de InvatamInt $i de
filantropie din Grecia: Frumoasa fapta, pe care am dori sa o vedem
imitata $i de vreo cetateana romanca, fapta pre care o va lauda-o
nu numai iubita Eladd, dar $i uitata Moldova!"
www.dacoromanica.ro
327 (498 : 496)
8896 327 (498:495)
[Secretariatul Statului face cunoscut ca Spiridon Scufu
a Post orinduit consul general al Greciei In Principatele
Romane]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 209.
8897 327 (498:495)
[Traducerea unui articol din Daily News" despre
intrigile reginei Greciei impotriva alegerii unui print strain
pentru Principatele Romane si despre datoria puterilor
Europei de a respecta dorinta de unire a poporului roman].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 275: La
Presse europeenne sur les PrincipauLes.
Se arata ca regina Greciei venise la Stuttgart, cu prilejul Intll-
nIrii dintre Napoleon al III-lea si tarul Rusiei, pentru a-1 convinge
pe ultimul sa nu accepte unirea Principatelor Romane sub un print
strain. Regina se temea ca noul stat romanesc ar putea contraba-
lansa influenta Greciei asupra crestinilor din Balcani.
8898 G. P.
327 (498:495)
[Articol in care se saluta cu bucurie, in numele redactiei
Secolului", atitudinea plina de simpatie a ziarului din
Atena Soarele" `O "Hatog" fats de unirea Princi-
patelor]. SECOLULU, I (1857), nr. 60, p. 2: Grecia.
8899 Bolintineanu, D. 327 (498:495)
Foile grece. DIMBOVITA, I (1858), p. 34.
Socoteste ca a venit vremea ca romanii sa -5i exprime multumi-
rea pentru apararea pe care le-au luat-o ziarele din Grecia In Impre-
jurarile grele ale trecutului. Arata ca romanii nu urasc nici un popor
din Europa, deoarece au deosebit totdeauna politica guverna-
mintelor de simpatiile popolilor".
8900 327 (498:495)
[Stire despre numirea lui Constantin Haralambie in
functia de consul al Greciei in Tara Romaneasca]. RO-
MANUL, II (1858), nr. 92, p. 263.
Haralambie este numit In locul lui Skufo. Din cronica poli-
tica semnata. de C. A. Rosetti.
Turcia. Imperiul otoman
8901 327 (498:496)
[Se anunta ca s-a ordonat retragerea trupelor turcesti
din Principate pe linia Dunarii]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 79, col. I: Novisima.
8902 327 (498:496)
turcesti dinIPrincipatele Romane]. .
[Zvonuri cu privire la apropiala retragere a trupelor
G. TRANS., XIV
(1851), p. 138: Tiara Romaneasca shi Moldavia.
Zvon In Bucuresti despre sosirea unui firman In acest sens.
Trupele turcesti se vor retrage pe la Giurgiu $i Calara$1.
8903 327 (498:496)
[Se anunta ca Ahmet Vefik-Efendi, comisarul otoman,
va ramine mai departe la Bucuresti, in calitate de agent
al Portii pins la alts ordinatiunel. G. TRANS., XIV
(1851), p. 138: Tiara romaneasca shi Moldavia.
8904 327 (498:496)
[Se anunta ca Ahmet Vefik-Efendi e numit ambasador
la Londra]. G. TRANS., XIV (1851), p. 144, coll.
$tirea e data In cadrul unor corespondente din Principate,
In legatura cu plecarea trupelor rusesti Sl otomane.
8905 327 (498:496)
[Se anunta Ca Mehmed-Efendi, muhurdarul Ministeru-
lui de Externe din Constantinopol, pornise spre Princi-
patele Romane, cu ordinul de rechemare a comisarului
Ahmet-Vefik-Efendi]. ZIMBRUL I (1851), p. 302.
Misiunea lui Ahmet-Vefik-Efendi s'au lncheiet In urmarea
evacuatiel ce se face In momentul de fall".
485
 327 (498 : 496) pouricA EXTERNA
8906 327 (498:496)
[Se anunta ca 17ekib-Efendi a fost numit comisar extra-
ordinar al Turciei in Principatele Romane]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 167: Tiara romaneasca shi Moldavia.
El va rezida, alternativ, In cetatile otomane de la Silistra,
Rusciuk 5i Vidin. Unul din fii s5i era prieten cu tinerii cei mai
Insemnati ai bolerilor din Moldova 5i Valahia". In urma evacuarii
definitive a Principatelor Roman e de catre armatele turce5ti, Ahmet-
Efendi a primit ordinul sa se Intoarcd la Constantinopol.
8907 327 (498:496)
[Stiri despre solemnitatea prilejuitil de plecarea din
Bucuresti a comisarului otoman Ahmed Vefik-Efendi].
- VEST. R., XVI (1851), p. 153, col. I; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 180: Tara Romaneascd.
Vefi k-E fend s-a relators la Constantinopol.
8908 327 (498:496)
[Amilnunte cu privire la plecarea lui Ahmet Vefik-
Efendi de la Bucuresti]. G. TRANS., XIV (1851), p. 187:
Tiara romaneasca shi Moldavia.
Corespondentd datatd: Bucure5ti, 24 mai. - Se dcscriu solem-
nilatile ce au avut be cu acest prilej.
8909 327 (498:496)
[Se anunta plecarea din Bucuresti a comisarului Portii,
Ahmet Vefik-Efendi]. ZIMBRUL, I (1851), p. 341:
lasii.
Demnitarul otoman plecase spre Galati, unde trebuia sa se
Imbarce, In ziva de 26 mai, pentru Constantinopol.
8910 327 (498:496)
[Se anunta ca Ahmet-Vefik-Efendi, fostul comisar oto-
man in Principatele Romane, s-a orinduit ambasador
extraordinar in Persia]. - VEST. R., XVI (1851), p. 201,
col. I.
8911 327 (498:496)
[Din Constantinopol, se anunta ca Sekib-Efendi, fostul
comisar otoman in Principatele Romane, va reveni la
Bucuresti, in calitatea de inspector general]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 227, col. II: Turcia.
Se banuie5te el ar avea misiunea ss supravegheze relnfiintarea
dietelor romane5ti", adica a Adundrilor Ob5te5ti, din ambele Prin-
cipate.
8912 327 (498:496)
[Se anunta ca fostele trupe de ocupatie otomane din
Principatele Romane au fost statornicite in cetatile de pe
malul drept al Dundrii]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 232, col. I: Turcia.
8913 327 (498:496)
[Se anunta ca Omer-Pasa ar fi organizat ceremonia
trecerii la islamism a mai multor copii crestini, pe care ii
adusese din Bucuresti]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 248, col. II.
8914 327 (498:496)
[Tributul Principatelor Romane si bugetul Imperiului
otoman]. - G. TRANS., XV (1852), p. 288: Noutati di-
verse.
Se comunica cure In legAturs cu bugetul Imperiului otoman,
din care relese cd, fall de un total de venituri de 750 de milioane
de lei, tributul Moldovei, Tdrii Romane5ti 5i al Serbiei reprezenta
dear 5 milioane de lei. - Dupa ziarele engleze5ti".
8915 327 (498:496)
[Comentarii in legatura cu deosebirea de vederi dintre
Resid-Pasa si noul mare vizir cu privire la soarta popoarelor
crestine din Imperiul otoman]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 19: Cronica straina.
Se afirmd, el Re5id-Pa5a era de pdrere O. se acorde egalitate
de drepturi tuturor locuitorilor din imperiu, fdra deosebire de reli-
486
www.dacoromanica.ro
: PRINCIPATELE ROMANW 327 (498 : 496)
gie sau nationalitate; Tara Romaneascd, Moldova 51 Serbia s se
contopeased lntre ele 5i, Impreuna, cu Imperiul otoman. Noul vizir
este contra egalitAtii de drepturi 5i contra contopirii acestor tari.
Redactia Gazetei Transilvaniei observa: Cum se vede lucrul, nu e
bine nici cu capul de plata, nici cu piatra de cap".
8916 327 (498:496)
[Zvonuri despre sosirea unui trimis al Portii la Bucuresti
si Iasi, cu o misiune extraordinara]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 184: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Stire dintr-o corespondents din Ploie5ti, de la 6 iunie 1853,
privind chestiunea eventualitatii ocuparli din nou a Principatelor
Romane.
8917 327 (498:496)
[Corespondents de la frontiera romano-transilvana"
despre situatia domnitorilor din Principatele Romane].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 249:'Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Domnitorul Tdrii Romane5ti stetese In clos ca sa-5i dea demi-
siunea mai nainte de sosirea scrisorii lui Re5id-Pa5a". Boierii diva-
niti 1-au reales, cerind ss no pardseasca tara In timpul crizei. Dom-
nitorul Moldovei ar fi raspuns la Constantinopol cs abdicarea lui
n-ar avea nici un rost.
8918 327 (498:496)
[Stiri si comentarii cu privire la noile raporturi dintre
domnitorii Principatelor Romane si Poarta]. - TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 263, 275, 284: Principatele dela
Dunare.
8919 327 (498:496)
[Se anunta ca Poarta a comunicat la Bucuresti si la Iasi
hotdriri relative la drepturile sale in Principatele Romane].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 284: Principatele dela
Dunare.
Consiliul ministerial otoman din 28 august a hotarlt sa ras-
pundd astfel la comunicarea domnitorilor din Principate cs vor
continua sa ramlna la posturile lor ; Poarta amlna rechemarea dom-
nitorilor, cu conditia ca ei sa-5i Indeplineasca Indatoririle 5i O. pla-
teased tributul.
8920 327 (498:496)
[Se anunta ca turcii au infiintat o carantind de 5 zile
pentru caldtorii veniti din Tara Romaneasca, nu din cauza
holerei, ci spre a-i repera pe emisarii eventuali veniti din
Principatele Romane]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 298-299: Intamplari de zile.
8921 327 (498:496)
[Vesti si comentarii in legatura cu ultimatul lui Omer-
Pasa cerind evacuarea Principatelor Romane]. - TELE-
GRAFUL R., I (1853) p. 304: Turcia, 305: Depese tele-
grafice, 306-307: Austria.
8922 327 (498:496)
[Secretariatul de Stat al Moldovei anunta intreruperea
legdturilor otomane cu Principatele Romane]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 333: Tier'a romanesca si
Moldavia.
Turcii care se aild. In Principate vor fi datori, Lira Intirziere, sa
pArdseascd. tara. Se arats cs un anunt analog a fost dat 5i In Tara
Romaneascd.
8923 327 (498:496)
[Se anunta ca Fuad-Efendi, fostul comisar al Portii in
1849 la Bucuresti, a sosit in lagdrul lui Omer-Pasa si, se
zice, ca el va organiza Principatele Romane dupa ce le vor
reocupa turcii]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 362, col. I:
Posta din urma.
8924 327 (498:496)
[Traducerea firmanului adresat de catre sultan princi-
pelui Serbiei, Alexandru Karagheorghevici]. - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 24: Turcia.
327 (498 : 496) POLITICA EXTRNA
In acest firman, sultanul declara el a purtat tot timpul grije
pentru necurmata sustinere a privilegielor In privinta administra-
tiunii din lontru ale Serbiei, Romaniei $i Moldaviei, ale provincelor
care sunt parti Intregitoare ale imperiului" sau. Dec !ail mai departe
CA, de$i rAzboiul ruso-turc a adus suspendarea tratatclor dintre
eele douS puteri In lupta, totu$i el, sultanul, ar avea cea mai sin -
cera intentiune a sustinea pururea privilegiele acestor trei provincii".
8925 327 (498:496)
[Scurt extras din gazeta La Presse" cu privire la pla-
nurile Portii in legaturil cu Principatele Romane] - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 84: Frantia.
Se afirma ca Poarta va da un firman prin care va Intari drep-
turile istorice ale Principatelor, consemnate In vechile capitulatii.
Poarta ar planui $i unirea celor doua Principate Intr-un singur stat,
solicitlnd pentru el garantia colectivd a puterilor europene. Se subli-
niazA CA fierbintea dorinta de unire a moldo-romanilor ar fi privity
cu simpatie de puterile occidentale.
8926 327 (498:496)
[Stiri cu privire la planurile Turciei asupra organizarii
interne a Principatelor mane]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 231: Turcia.
Se afirma ca Poarta nu ar avea Incredere In fo*tii domnitori -
Gr. Ghica *i Barbu $tfrbei ci ar vrea s& -i numeasca In locul for
pe Ion Ghica $i Lascar Cantacuzen. In caz ca ace$tia vor fi recu-
zati de Austria, Poarta va numi un comisar, alegind Intre Fuad
Efendi, Tevfik-Efendi sau Riza-Bei, sau va numi caimacami dintre
romani.
8927 327 (498:496)
-
Simpatii i antipatil in Moldo-Romania. Bucure0i, pe
la sfiritulii lui Augusta. TELEGRAFUL R., II (1854),
nr. 71, p. 280-281, nr. 72, p. 284-286
Articol tradus din gazeta Wanderer din Viena. -
Se enumera
unele motive pentru care, In ultimul timp, ar fi crescut In Princi-
patele Romane simpatiile pentru Turcia.
8928 327 (498:496)
[Stiri despre sosirea in Bucure0i a lui Dervi-Pala, co-
misar extraordinar pentru Principatele Romane]. - BU KU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 257: Donauftirstenthtimer.
8929
327 (498:496)
-
[Notify despre sosirea in Bucure0i a lui Derv4-Pap,
comisar extraordinar al sultanului]. VEST. R., XIX
(1854), p. 253; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 273:
Novitale din nauntru; G. TRANS., XVII (1854), p. 268:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
In Vestitorul Romdnesc, text roman $i francez.
8930 327 (498:496)
[Se anunta ca o delega(ie de boieri moldoveni it va saluta,
la Focani, pe Derv4-Paa]. - GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 333: Novitale din nauntru.
8931 327 (498:496)
[Dare de seamy cu privire la solemnitatea primirii lui
Dervi-Pap la - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
supl. la nr. 84, p. 43-44; VEST.R., XIX (1854), p. 350
i 353: Moldavia.
In Gazeta de Moldavia, text roman sl francez. - Tot aici, se
public& $i cuvIntarile rostite cu acest prilej: cuvintarea mitropoli-
tului Sofronie, rAspunsul lui Dervis-Pasa, precum $i cuvintarea
but Dervis-Pasa eltre armata moldoveana.
8932 327 (498:496)
[Stiri in legatura cu vizita la Iasi, in zilele de 25 oct.
-9 nov., a lui Dervi-Paa]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 337: Novitale din nauntru, 343, 353: Novitale
din nauntru.
www.dacoromanica.ro
: PRINCIPATELE ROMANP 327 (498: 496)
8933 327 (498:496)
[Se anunta ca, la 9 noiembrie, Dervi-Paa a parasit
orawl Iasi, plecind la Bucureti]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 353: Novitale din nauntru.
Arnanunte cu privire la felul cum a Post tratat de dire guver-
nul Moldovei.
8934 327 (498:496)
[Se anunta ca Dervi-Pap a sosit la Bucureti la 16 nov.,
venind de la Ia0]. - VEST. R., XIX (1854), p. 357 ;
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 373: Novitale din
nauntru.
8935 327 (498:496)
-
[Se anunta ca Dervi-Paa, termininduii misiunea,
a plecat la Constantinopol]. VEST. R., XIX (1854),
p. 390: Bucureti, 19 Dechemvri.
8936 327 (498:496)
[Proclamatia catre locuitorii Principatelor Romane,
data de Mehmed-Sadik, comandantul avangarzii otomane,
in 27 dec. 1854 st.v.]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 405: Novitale din nauntru.
In mornentul clnd aceasta avangarda parAse$te Principatele,
Mehmed-Sadik multumeste populatiei pentru atitudinea ei $i li
zice la revedere", cerindu -i sa pastreze $i mai departe lini$tea
-
interns. Text roman $i francez.
8937
[Dupa gazeta vieneza Corespondenta Austriaca"
-Oesterreichische Correspondenz" -se anunta ca Dervi-
327 (498:496)
-
Paa, dupa intoarcerea sa din Principatele Romane, va
infra in Ministerul de Razboil. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 16: Alte tiri.
8938 327 (498:496)
[Stiri politice si militare privind Principatele Romane].
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 20: Cronica straina.
Se anunta ca, la Constantinopol, Poarta pregOtea un nou sta-
tut pentru Principate $i ca domnii 1.Arilor romilnesti urmau sa fie
chematt pentru consultari. Se mentioneaza $i zvonul ca aliatii apu-
seni intentionau sa foloseascd o armata de 70 000 de romani.
8939 327 (498:496)
[Din gazetele germane se extrage tirea ca domnitorii
Stirbei si Ghica vor fi chemati la Constantinopol].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 23: intimplari de zi.
Vor lua parte la dezbaterile Divanului otoman In privinta orga-
nizarii politice $i militare a Principatelor Romane.
8940 327 (498:496)
[Stiri in legatura cu pretentia Portii ca Principatele
Rusiei].
resboiului.
-
Romane sa dea 70 000 de oameni in razboiul impotriva
G. TRANS., XVIII (1855), p. 40: Din campula
Se aratd, Intre allele, ca domnitorii varilor romane$ti refuza-
sera sa dea aceste trupe, obiectind ca ar fi imposibila Inrolarea unui
numar ant de mare de soldati.
8941 327 (498:496)
[Stiri si comentarii in legatura cu cererea Portii ca Prin-
cipatele Romane sa de un contigent de ajutor" in raz-
boiul oriental]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 43:
Din campula resboiului.
8942 327 (498:496)
Instructla portii pentru representantii sei la conferinta
dela Viena. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 109-
110 ; ZIMBRUL, III (1855), p. 263-264, 266-268:
Revista.
Traducerea textului instructiunilor adresate lui Aali-Pa$a, la
Viena. - Reprezentantilor otomani Ii se recomanda sa ceara sa
adune drepturile, ce s'a conces dela Inalta poartA amlndoror prin-
cipatele precum gl Serbiel, Intr-o condica organica, $i O. se puna sub
487
 327 (498 : 496) POUTICA EXTRNA : PRINCIPATELE ROMANE
garantia puterilor marl ". Se subliniaza Insa O. nu e vorba de un
protectorat propriu-zis. Garantia ar avea de stop numal ss lmpie-
dice ca s nu se inguste privilegiile tor, sau O. se lucreze Impotriva
a$ezatelor institute" ale tor. In priNinta Dundrii, vor sustine liber-
t atea navigatiei $i neatingerea drepturilor otomane asupra litora-
lului. Mai departe, se dau instructiuni asupra punctelor 3 $i 4.
8943 C. [odrescu, T.] 327 (498:496)
[Observatii cu privire la felul cum au fost traduse in
ziarele straine instructiunile Portii pentru reprezentantii
-
sai de la Viena]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 267, col. II
268.
Subliniaza ca, spre deosebire de traducerile din ziarele franceze
$i itallene, In ziarele germane s-au publicat traducer' cu termeni
neexacti, din care ar II reie$it ca Principatele Romane nu ar fi avut
autonomle interns. Aminte$te el, dupa vechile capitulatii, Princi-
patele Romane au dreptul de a-$i orindui singure, dupa legile for
propril, treburile interne.
8944 327 (498:496)
[Punctele principale stabilite de consiliul tinut la Rifaat-
Pasa cu privire la atitudinea Turciei in conferinta de la
Viena]. - ZIMBRUL, III ((1855), p. 282-283: Revista.
Dupa Curierul dela Marsilia [Le Courrier de Marseille). - [Se anunta Ca Poarta ar avea intentia de a restabili
Primul punct priveste Principatele Romane.
8945 327 (498:496)
[Traducerea articolului trimis la 14/2 aprilie, din Bucure-
sti, ziarului Oesterreichische Zeitung"].-TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 124: Principatele dela Dunare.
Pe baza vechilor tratate dintre Principatele Romane $i Poarts
se resping pretentiile de suveranitate ale Turciei, formulate In ins
tructiunile catre Aali-Pa$a, la Viena.
8946 327 (498:496)
[$tiri din presa strains cu privire la atitudinea Portii
otomane fate de chestiunea unirii Principatelor Romane].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 65, p. 1-2, nr. 66, p. 2, nr. 68,
p. 1, nr. 69, p. 2-3, nr. 79, p. 2, nr. 80, p. 3, nr. 89, p. 4,
nr. 162, p. 2, nr. 176, p. 1-2, nr. 179, p. 2.
327 (498:496)
8947
[$tire din Marsilia cu privire la intentia Portii otomane
de a se opune la unirea Principatelor Romane, dar de a
admite in ele dinastii ereditare]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 36, p. 4: Telegrafia streina.
8948 327 (498:496)
[Se anunta, dupa scrisori particulare din Constantinopol
primite in strainatate, ca Poarta face not propuneri cu
privire la alegerea domnitorilor In Principatele Romane].
- STEAOA D., II (1856), p. 56: Turcia.
Poarta ar face urmatoarea propunere, In cloud variante: sau
fiecarc principal sa propund trei candidati $i sultanul sa aleaga unul
dintre el Ca domnitor, sau sultanul sa propund trei candidati $i
tara sa decida asupra unuia dintre ei.
8949 327 (498:496)
[$tiri si comentarii in legatura cu atitudinea Turciei
fats de chestiunea noii organizari a Principatelor Romane].
- STEAOA D., II (1856), p. 67-68: Austria, 68, 71 si
76: Sciinti mai noue.
8950 327 (498:496)
[Comentarii din presa straina asupra relatiilor dintre
Principatele Romane si Imperiul otoman, in lumina tra-
tatelor existente]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 1-4:
$tiri atingatoare de Principate.
Se traduc un articol din Gazeta universald de Augsburg I. Allge-
meine Zeitung) i un fragment dintr-un articol publicat In Le Jour-
nal des Ddbats.
8951 327 (498:496)
[Traducerea unui comentariu din Constitutionalur
- Le Constitutionnel" - referitor la pretentiile Portii
488
www.dacoromanica.ro
327 (493: 496)
otomane de a alege si a numi pe domnitorii Principatelor
Romane]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 81, p. 1-3:
*Uri atingatoare de principate.
Dupd ce explicit notiunile de suveranitate" $i suzeranitate",
comentatorul 1$1 exprimit dezaprobarea TAtit de pretentia Portii de
a-i numi pe domnitori, caci, el fiind suverani, aceasta pretentie ar
intra In contradictie cu textul capitulatiilor $i ar lnsemna cd Poarta
se va IndepArta de spiritul de dreptate $i moderatie ce au domnit
In deliberatiile Congresului din Paris".
8952
[Se anunta ca Savfet-Efendi a fost numit comisar im-
327 (498:496)
-
perial in Principatele Romane, tar generalul Dervis-Pasa
comisar pentru delimitarea hotarului]. VEST. R., XXI
(1856), p. 118: Constantinopol.
8953 327 (498:496)
[$tiri diferite din presa strains in legatura cu misiunea
comisarilor otomani Safvet-Efendi si Dervis-Pasa].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 85, p.1 : Telegrafia locals,
nr. 93, p. 3: Turcia.
8954 327 (498:496)
sistemul de numire pe viata a domnitorilor din Principa-
tele Romane]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 92, p. 3,
col. III: $tiri atingatoare de Principate.
Dupa Times.
8955 327 (498:496)
[Se comunica din Bucuresti ca au sosit acolo Mazar-
Pasa si generalul englez Rose]. - STEAOA D., II (1856),
p. 150: Bucuresti 9 Main.
Despre Rose, lumea crede ca avea o misiune secrets, pentru
Implinirea careia va trece apoi In Transilvania $i Ungaria.
8956 327 (498:496)
[$tiri in legatura cu intentia Portii de a-1 numi pe Muh-
lis-Pasa, alias Grigore Sturza, in functia de comisar al
Turciei in Principatele Romane]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 187: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se dezvaluie, dupd Wanderer, opozitia pe care`o facea Rusia
la aceasta numire, socotindu-I pe Sturza prea plecat turcilor.
8957 327 (498:496)
[Se anunta ca trupele turcesti au desertat cu totul
Principatele de la Dunare "]. - TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 214: Intimplari de zi.
8958 327 (498:496)
[Se mentioneaza ca foaia otomana Le Journal de
Constantinopole" a inceput a combate chiar autonomia
Principatelor Romane "]. - G. TRANS., XIX (1856),
p. 211, col. I.
8959 327 (498:496)
[Traducerea unui articol aparut in ziarul La Presse"
din Paris, cu data de 8 iulie, referitor la teoria suvera-
nitatii" Portii asupra Principatelor Romane, formulate
prin Le Journal de Constantinopole"]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 145, p. 2-3.
Se aratit ca articolul apdrut In n-rut din 7 iulie al foil Le Journal
de Constantinople nelinistise pe numero$1 roman' care se aflau la
Paris. Se combat apoi punct cu punct afirmatiile ziarului otoman,
aratIndu-se ca Poarta e numal suzerand $i nu suverana, ca Principa-
tele nu slnt simple raiale" $i ca pretentia tardiva a Turciei, cs
numai ea are dreptul de a decide asupra unirii acestor Principate,
$i nu Adunarea for Ob$teasca, era neIntemeiata. Se exprimit spe-
ranta cd 5i gazetele din Principatele Romane vor combate afIrma-
title ziarului otoman. In acest sens, se citeaza Nile Le Courrier de
Bucarest, Steaoa Dundrii 5i Zimbrul. Cu deosebire slnt elogiate toile
moldovene, exprimlndu-se regretul ca nu apar $i to limba francezd,
pentru a putea servi mai bine cauza unirii Principatelor.
 327(498: 496) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8960 [Nogues] 327 (498:496)
Jurnalul de Constantinopoli, 11 Iuli, Despre principiile
moldo-valahe. STEAOA D., II (1856), p. 170-171,
174-175.
Traducerea integrals a articolului publicistului Nogues, apSrut In
Le Journal de Constantiople. Nogues crede cS singura solutie justS
ar fi ca Poarta sa reintre In drepturile sale Suverane ale /mperiului
Otoman, care vor fi de acum administrate conform cu hati-humai-
murile date de sultani In seculilc XIV, XV $i XVI". Argumenteaza
istoric: Principatele n-au fost niciodata unite; pins In sec. XIV ar
fi fost succesiv ocupate de diferite popoare. AfirmS ca. Tara Roma-
neasca ar face parte din Imperiul otoman de la 1391, iar Moldova
de la 1491 $i ca turcii ar fi acordat Principatelor acela8i regim ca
$1 altor provincii supuse: Bosnia, Egiptul, Bagdadul.
8961 [Nogues] 327 (498:946)
[Articol publicat in Le Journal de Constantinople",
din 26 iunie 1848, cu privire la Principatele Romane].
STEAOA D., II (1856), p. 175-176.
Redactia foil Steaoa Dundrii traduce acest vechi articol, pentru
a lovi In argumentarea lui Nogues Impotriva unirii Principatelor,
prin proprille sale cuvinte. In articolul din 1848, Nogues sublinia
cS Imperiul otoman e doar putere suzerana Tata de Principatele
Romane si ca atare e interesat sS lntareasca existenta statelor
tributare, lasIndu-le deplina libertate de conducere interioara.
8962 Moledonu, G. 327 (498:496)
0 a doua chestie in cauza Romans. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 151, p. 1-2.
Articol In care autorul 181 exprimS pSrerea cS, $1 dupS unire,
Principatele RomSne ar trebui 55 ducS o politica leala fats de Impe-
riul otoman $1 sS se bizuie pe sprijinul acestuia, la nevoie.
8963 3z7 (498:496)
LeJournal de Constantinople et M. Istrati.
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 14-16.
Raspuns la articolul lui Nogues din 24 iulie. In acest articol,
continulndu-si argumentarea sa pentru suveranitatea deplina a
Turciel $i Impotriva unirii Principatelor, Nogues citase o fraza din
Istoria Principatelor de M. KogSlniceanu $i clteva pasaje din bro-
sura antiunionistului N. Istrati, cu titlul Sur la question du jour en
Moldavie. L'Eloile reproduce un lung text din a doua bro$ura a
lui Istrati: Sur le pouvoir legislatif et les privileges des Principautes
Moldo-roumaines, pentru a dovedi cS $1 antiunioni8tii moldoveni
refuzau once intentie de subjugare din partea Turciei.
8964 327 (498:496)
[Scurt articol in care redactia arata ca socoteste drept
o datorie sa raspunda foii Le Journal de Constantinople",
atunci cind ii va fi ingsduit ss si exprime liber opinia].
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 65, p.1, col. I:
Bucarest, 25 juillet/6 aotit.
8965 327 (498:496)
[Comentariu referitor la atitudinea gazetei Le Courrier
de Bucarest" in polemica cu Le Journal de Constanti-
nople"]. L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 19:
Valachie.
L'Etoile du Danube subliniazS cu satisfactie ca. gazeta francezS
din Bucure$ti, pe a cSrei tScere binevoitoare Nogues conta, is $i
ea atitudine Impotriva afirmatiilor din Le Journal de Constantinople.
8966 327 (498:496)
[Stiri in legaturii cu atitudinea guvernului turc fats
de campania antiunionistd a lui Nogues]. STEAOA D.,
II (1856), nr. 54, p. 216 [gresit: 128]: Buletinul zileI.
Ziarele franceze Indeosebi Le Pays asigurS cS a avut loc
un consiliu sub presidentia marelui vizir, care a hot8rlt sS i se fats
mustrSri lui Nogues, pentru excesul lui de zel.
8967 327 (498:496)
[Le Journal de Constantinople" dezminte eh' ar fi fost
dezavuat de guvernul otoman pentru articolele sale im-
www.dacoromanica.ro
327(498: 496)
potriva unirii Principatelor]. STEAOA D., II (1856),
nr. 63, p. 251 [gresit: 163]: Turcia.
Steaoa Dundrii observa cs aceasta nici nu se putea Intimpla,
clta vreme guvernul turc ramlne acelasi.
8968 327 (498:496)
[Analiza firmanelor otomane prin care au fost numiti
caimacamii Al. D. Ghica si T. Bals]. STEAOA D.,
II (1856), nr. 55-56, p. 217-218 [gresit 129-130].
Se demonstreaza ca, In afarS de formulele initale de salutSri
din partea sultanului, felul In care Poarta trateaz a Principatele este
absolut identic. Deosebirile dintre cele (loud. firmane slnt doar gra-
maticale, provenind din felul deosebit In care au fost traduce la
Bucure$ti $i Iasi.
8969 327 (498:496)
[Traducerea unui comentariu
publicat in ziarul
,,Nordu" Le Nord" asupra limbajului intrebuintat
de Poartil in firmanul de investire a caimacamului Moldo-
vei]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 170, p. 2-3.
Comentatorul aratS ca tonul poruncitor $i lipsa Heard aluzii
la conlucrarea cu puterile garante au produs impresie nefavorabilS
In presa europeanS. El aminte8te mai departe ca Poarta n-a fScut
niciodata nimic pentru fericirea Principatelor RomSne, iar Ihnbajul
din firmanul de investire aratS cd. ea socoteste aceste provincii ca tar'
cucerite. ExprimS speranta ca firmanul va fi discutat In conferinta
de la Paris. Corespondent& din Viena exprimlnd vederile aus-
triece.
8970 327 (498:496)
[Stiri si comentarii cu privire la impresia filcutg la
Paris si Viena de tonul firmanelor de investire a caima-
camilor in Principatele Romane]. STEAOA D., II
(1856), nr. 55-56, p. 222 [gresit: 134]: Buletinul zilei.
Se subliniazS impresia defavorabila produsS de intentia Tur-
ciei de a trata Principatele RomSne Ca niste tart cucerite. Se repro-
duce din Zimbrul traducerea unui articol din Le Pays In acest sons,
precum $i o traducere din gazeta Le Nord, exprimlnd de asemenea
proasta impresie produsS, In cercurile politice austriece, prin aceste
firmane.
8971
327 (498:496)
[Articole in legiltura cu politica lui Aali-Pasa si a lui
Fuad-Pasa fata de chestiunea unirii Principatelor].
STEAOA D., II (1856), nr. 62, p. 248 [gresit: 160]:
Presa strains despre principate.
Se traduc articole din Le Nord i Semaforul (Le Semaphore',
In care se aratS e$ecul politicii de opozi,ie dlrzS a celor dot demni-
tari otomani.
8972 327 (498:496)
[Se anunt.51 ca guvernul turc a dezbdtut chestiunea
Principatelor Romano]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 268: Depese telegrafice, 275: Turciea.
In aceasta dezbatere, In urma indicatiilor date de sultan, s-au
stabilit punctele unei circulare In aceastS chestiune, pe care Fuad-
Pasa o va trimite tuturor reprezentantilor Portil In strSinState. Pe
baza el, ace$tia vor 1n$tiinta guvernele respective CI Turcia nu
va consimti niciodata la unirea Principatelor.
8973 327 (498:496)
[Corespondents din Viena in care se condainna atitu-
dinea abuziva luatil de Poarta NO de Principatele
Romane]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 185, p. 1-2:
*tie atingatoare de principate.
Pe baza tratatelor din 1393, 1460 $i 1513, se demonstreazS ca.
Principatele Romdne erau state suverane, ca dreptul de suzerani-
tate al Portii se margine$te la primirea tributului $i Investirea dom-
nitorilor ale0 In tars. Intr-un scurt comentariu introductiv redac-
tia Zimbrului observS cu ironie ca Le Journal de Constantinople
ar putea sS is sfat bun din aceastS corespondeng, deoarece Viena
este locul unde acel giurnal pare a se inspira mai cu deosebire"
489
327(498:49;) POLITICA EXTREMA : PRINCIPATELE ROMANE
8974 327 (498:496)
(0 scrisoare de la Viena, din 24 August", in care se
condamna incercarile Turciei de a uzurpa dreptul la
suveranitate al Principatelor Romano, consfintit prin clau-
zele principale din to atatele de la 1460 si 1513]. - GAZ.
DE MOLD., XX \ III (1856), p. 278-279: Turciea.
8975 327 (498:496)
[Extrase din circulara guvernului Lure cu privire la
vederile sale in chestiunea Principatelor]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 305: Principatele Dunarene.
Dupa gazeta Nordul [Le Nord].
8976 327 (498:496)
Circularea Guvernului Otoman in privirea unirei
principatelor dunarene. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), supl. la nr. 47, p. 311-312: Acte diplomatice.
Guvernul turc expune pe larg felul cum vede el viltoarea orga-
nizare a Principatelor Romane, subliniind ca trebuie sa se tins In
primul rind seama de principiul mentinerii integritatii Imperiului
otoman $i a drepturilor suverane" ale sultanului asupra acestor
Principate. Se pronunta Impotriva unirii Principatelor $i cauta
sa -$i argumenteze punctul de vedere. Circulara e datata 19/31
iulie 1856. - Suplimentul e de rapt la nr. 77 $i poarta data acestuia,
de 27 sept.
8977 D. B. 327 (498:496)
La circulaire turque. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1856), p. 48, 55, 60, 64.
Pornind de la circulara Portii din 19/31 iulie, prin care Turcia
Isi precizase porttia In chestiunea unirii Principatelor, autorul
sustine ca fanariotii mentin Poarta In ignoranta situatiei reale
din Wile romanesti ; aminteste ca, In 1821 $i 1848, romanii au ramas
lealifata de puterea suzerana. In continuare, prezinta bazele
legale ale suveranitatii Principatelor Romane, dind extrase din
tratatele Inchelate In 1460 si 1529 Intre Tara Romaneasca $i Mol-
dova, pe de o parte, $i Turcia, pe de alts parte. Pe baza existenlei
acestei suveranitati, autorul proclama dreptul de a se uni al Prin-
cipatelor $i de a-si alege un print ereditar. Arata, apoi, greselile de
timbal juridic si diplomatic din nota otomana semnata. Demon -
streazE netemeinicia motivelor pentru care Poarta se opunea
unirii Principatelor.
8978 327 (498:496)
[Traducerea unui articol publicat in foaia Spectatorul
Orientului" - Le Spectateur d'Orient" -, din Atena,
cu privire la raporturile istorice si politice dintre Prin-
cipatele Romane si Poarta]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 193, p. 1-3, nr. 194, p. 1-2, nr. 195, p. 1-2;
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 291, 303-304, 311-
312, 315-316, 320: Principatele dela Dunare.
In articol, se c.iprima un punct de vedere favorabil unirii
Principatelor.
8979 327 (498:496)
Pretentious recentes de la Porte sur les Principautes
Moldo-Valaques. - L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856),
p. 35-36: La presse etrangere sur les Principautes.
Reproducerea unui articol aparut In foaia ateniana Le Spec
tateur d'Orient. - Printr-o expunere istorica amplE se combate
teoria suveranitatii absolute a Turciei asupra Principatelor, for-
mulata In Le Journal de Constantinople.
8980 327 (498:496)
[Articol in care se analizeaza raporturile de independenta
a Principatelor Romane fata de Poarta otomana, in lu-
mina capitulatiilor incheiate la 1393, 1460 si la 1513].
LE COURRIER DE B., (1856), nr. 72, p. 1, nr. 73,
P. 1.
Reproducere din foaia L'Independance Beige.
8981 327 (498:496)
[5tiri in legatura cu firmanul sultanului cu privire la
Comisia de reorganizare a Principatelor Romano]. -
490
www.dacoromanica.ro
327 (498:496)
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 316, col. I: Tur-
ciea, 326: Depese telegrafice, 332: Cvestiea Principatelor.
8982 327 (498:496)
[Scrisoare deschisa adresata de catre un roman lui
Mehmet-Bei, reprezentantu! Portii in conferinta de la
Paris]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856),
p. 49-50.
Autorul scrisorii analizeaza tratatele Incheiate Intre Princi-
pate si Turcia, Incepind din secolul al XIV-lea, $i subliniazE pozitia
speciala pastrata de romani In raporturile for fata de Poarta. Arata
apoi ca romanii se aratasera leali In respectarea tratatelor $i Cl.
doar intrigile Fanarului au putut face ca Poarta sa fie nelncreza-
toare in locuitorii Principatelor. DiscutS, In continuare, chestiunea
unirii, aratind ca - In mai multe rinduri Insasi Turcia recu-
noscuse oportunitatea acestui act. Subliniaza greseala Portii de a
urma politica interesata a Austriei, In aceasta privinta.
8983 327 (498:496)
Un paysan du Danube au grand vizir Reschid-Pacha.
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 77-78:
Lettres sur la question moldo-valaque.
Autorul cere vizirului ca Poarta sa nu continue politica de du_
plicitate a fostului vizir Aali-Pasa sa aplice In mod leal hota-
rlrile Tratatului de la Paris referitoare la Principate. Core sa se
decreteze In Principatele Romane starea de pace $i sa se publice
textul tratatului din 1856. In acelasi timp, el cere vizirului sa con-
sidere sub o lumina just& legaturile politice existente Intre Prin-
cipate $1 Poarta, renuntlnd la pretensia nejustificata ca provinciile
romanesti ar fi teritorii otomane.
8984 327 (498:496)
[Comentarii cu privire la atitudinea obstructionista
a Portii in chestiunea unirii Principatelor]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 81-82: Bulletin poli-
tique.
-
Se demonstreaza ca In conformitate cu drepturile Princi-
patelor Romane $i cu dispozitiile tratatului din 1856 Poarta nu
putea opune un veto hotarlrii Divanurilor ad-hoc de a se pronunta
pentru unire. Se adauga c& guvernul lui Resid-Pasa nici nu intentiona
sa Incerce acest lucru.
8985 327 (498:496)
[Pe baza unei scurte corespondente din Viena, publi-
cata in Times", se anunta ca trupele austriece din Prin-
cipatele Romane vor fi inlocuite printr-un corp de 10 000
de turci, comandati de Halim-Pasa]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 89: Bulletin politique.
Corespondenta din Viena e din 28 ianuarie.
8986 Un paysan du Danube 327 (498:496)
L'occupation turque. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 89-90.
Articolul este dedicat lui Reid -Papa. - Autorul demonstreazE
ca ocuparea Principatelor Romane printr-un corp de 10 000 de
turci, In urma retragerii trupelor austriece, constituie o calcare a
tratatelor.
8987 327 (498:496)
[Se anunta ca a plecat din Constantinopol vaporul
Fakiri-Bari, care transporta o garnizoana turceasca pentru
Insula *erpilor si Sulina]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 40: Novitalele zilei.
8988 327 (498:496)
[Dupa gazeta .,La Presse d'Orient", se anunta ca
sultanul a primit in audienta comisia europeana pentru
reorganizarea Principatelor Romane si ca Poarta prega-
teste un firman pentru amnistierea exilatilor romani din
1848]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 90:
Nouvelles de Turquie.
8989 327 (49 8:496)
[Se vesteste ca Poarta ar fi renuntat la trimiterea a
10 000 de ostasi in Principatele Romane]. - GAZ. DE
 327 (498: 496) POLITICA EXTREMA : PRINCIPATELE ROMANE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 56: Depese
telegrafice.
Poarta declara Ca, la nevoie, va trimite acolo corpul de armata
cantonat Intre Rusciuk $1 Silistra.
8990 327 (498:496)
[Se anunta ca Poarta a renuntat la proiectul de a tri-
mite 10 000 de ostasi in Principatele Romane, pentru a
nu supdra manic puteri]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 60: Turcia.
8991 327 (498:496)
[Corespondents din Constantinopol, de la 12 februarie,
trimisa foii Le Semaphore" din Marsilia, despre aduca-
torii firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc in
Principatele Romane si personajul ajutator al comisarului
otoman, Savfet-Efendi]. L'RTOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 124, col. II.
Se comunica informatii privind viitorli secretari ai lui Saver-
Efendi, aratindu-se ca romanul [Nicolae] Bordeanu era vorba ss
fie numit at doilea secretar at comisarului otoman In Principate.
8992 327 (498:496)
[Dupa gazeta La Presse d'Orient", se anunta ca, la
24 februarie, urmau sa piece din Constantinopol purta-
torii firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc].
L'RTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 123, col. III.
8993 327 (498:496)
[Dupa Le Journal de Constantinople", se anunta
ca purtatorii firmanului pentru convocarea Divanurilor
ad-hoc au pornit, la 25 februarie, spre Principate].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 126-127.
Aceeasi foaie anunta ca $i Savfet-Efendi, comisarul otoman
In Principate, urma sa piece la Bucurestl, peste 2 saptamIni.
8994 327(498:496)
[Lista membrilor misiunii otomane conduse de Savfet-
Efendi, comisarul Portii in Principatele Romane].
ANUNT. R., IV (1857), p. 2; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 95.
8995 327 (498:496)
[La revue contemporaine", organul contelui Walew-
ski, anunta in privinta Principatelor Romane
ca Inalta Poarta are cele mai sincere intentiuni ca ale-
gerile sa se urmeze cu desdvirsita libertate si ca toate
rezultatele for se vor primi fdra nici o opunere"].
ANUNT. R. (IV (1857), nr. 15, p. 2: Revista politica.
8996 327 (498:496)
[Adresa trimisa de Comitetul unirii comisarului Tur-
ciei, Savfet-Efendi]. CONCORDIA, I (1857), p. 47.
Adresa I-a fost InminatS cu prilejul sosirii lui In Bucuresti.
Tot aci, se publics $i rSspunsul comisarului otoman.
8997 327 (498:496)
e[Comntariu in legatura cu inaltarea lui Ion Ghica
la gradul de musir", de catre turci]. BUCIUMUL, I
(1857), p. 24: tiri din Romania.
Se formuleaza parerea ca aceasta ar constitui o manevra
turceasca, In legatura cu intrigile reactionare ale bolerilor aflati
1 a Constantinopol.
8998 Un paysan du Danube 327 (498:496)
[Scrisoare deschisa adresata lui Savfet-Efendi, comi-
sarul Portii in Principate, in care, Idudindu-i-se perso-
nalitatea, i se cere sa nu se opund nazuintelor poporului
roman]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 151-152: Lettres moldo-valaques.
DemonstreazS ca Poarta nu putea opune nicl un veto dorintei
de unire a Principatelor $i ca Tarile Romane nu erau vasalele
Turciel, ci aliatele el.
www.dacoromanica.ro
327(498: 496)
8999 327 (498:496)
[Dare de seamy referitoare la primirea facutd comi-
sarului Lure Savfet-Efendi la Focsani, Bacau, Roman,
Tirgul-Frumos si Iasi]. ANUNT, R., IV (1857), nr. 27,
p. 2.
Text numal In limba franceza.
9000 327 (498:496)
[Notite despre vizita lui Savfet-Efendi la Iasi.]
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 134,
142, 145.
Comisarul turc a vizitat institutiile capitalei spitale, cazarmi,
scoli etc. Si s-a intretinut cu diverse personalitati. Dupa o sedere
de o lunS, Savfet-Efendi a plecat spre Bucuresti, pe la Galati.
9001 327 (498:496)
[Dupd Le Journal des Debats", se anunta cd. Poarta
intentiona sa ceara puterilor Europei anularea vechilor
capitulatii, deoarece prevederile for ar stinjeni actiunea
guvernului turc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 66: Presa streina despre Principate.
Se afirmS ca prevederile acestor capitulatii se extlndeau $i
asupra Principatelor Romane.
9002 327 (498:496)
[Dupa foaia Le Constitutionnel", se anunta ca. Turcia
a cerut sa sa anuleze capitulatiile]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 171: Principatele dela Dunare.
Este vorba de capitalutiile Inchelate Intre Poarta $1 celelalte
puteri europene privind Intregul Imperiu otoman.
9003 Cerndteseu, P. I. 327 (498:496)
[Articol tratind despre contributia romanilor la apd-
rarea Europei de armatele turcesti]. CONCORDIA,
I (1857), p. 125-126.
Aminte$te luptele date de romSni Impotriva turcilor, In decursul
veacurilor, aratindu-se ca aceste jertfe merits toatS consideratia.
Romanii sperS ca Europa va satisface Intru totul dorintele lor.
9004 327 (498:496)
[Scurta corespondents de la Bucuresti, in care se a-
nunta ca Savfet-Efendi ar fi reamintit unei delegatii
care venise sa intervind in favoarea exilatilor din 1848
ca piny cu un veac inainte Poarta putea sa-i si
decapiteze pe domnitorii Principatelor si ca romanii
uitau prea mult vechile drepturi ale ei]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 212, col. I: Bucarest, 23 Juin.
9005 327 (498:496)
Les charges d'affaires moldo-valaques a Constanti-
nople. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 215-
216.
Sub acest titlu, se public& doua scrisori adresate de generalul
G. Magheru domnitorului Barbu Stirbei (la 24 ian./5 febr. 1855 $i
la 24 feb/8 mart. 1855) In chestiunea abuzurilor facute $i a lipsei de
interes aratate de Miltiade Aristarki, reprezentantul Tarn Roini`
nesti la Poarta. Magheru li cere lui 8tirbei ca In lntelegere cu GrI
gore Ghica, domnul Moldovei sa-i elimine pe fanarioti de la
posturile de rSspundere. Amestecul abuziv al lui Aristarki In ches-
tiunea succesiunii pictorului emigrant roman Barbu Iscovescu
furnizeaza punctul de pornire al primei plIngeri a lui Magheru
9006 327 (498:496)
[Rezumat si comentariu al unei corespondente din
Constantinopol, publicatil in gazeta L'Univers religieux",
cu privire la rivalitatea dintre cele cloud partide fanariote,
conduse de Nicolae Aristarki si Stefan Vogorides].
L'RTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 216, col. II
I I I.
Ca un comentariu la scrisorile lui G. Magheru, se aratd, dupa
foaia catolica francezS, ca aceste partide se luptau nu numal pentru
1nfluenta In cercurile conducStoare din Constantinopol, ci $i pentru
all pastra pozitiile In Principatele Romane. Stefan Vogorides
491
 327(498: 496) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327(498: 496)

reusise s5 11 instaureze fiul caimacam In Moldova, far pe ginere, arata ca toate sperantele puse de poporul roman In ajutorul marilor
Photlades, reprezentant politic at Moldovei. Pe de alts parte, puteri au fost Inselate si sustine ca unirea nu se poate face decit
Miltiade Aristarki, reprezentantul Tariff Romanesti la Poarta, era respectlnd vechile tratate cu Poarta otomana.
fratele lui Nicolae Aristarki.
9015 327 (498:496)
9007 327 (498:496)
[Procesul verbal al dezbaterilor din Adunarea ad-hoc
[Notitd in care Le Journal de Constantinople" este a Moldovei in legAtura cu chestiunea ddrii Principatelor
ironizat pentru ca publicase un apel la unire al episco-
pului de Rimnic, cu un comentariu In care 11 socotea
primejdios pentru viitorul Imperiului otoman]. - bata]. -
catre Inalta Poarta" si Incheierea" care a fost apro-
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
nr. 17, p. 1-3, nr. 18, p. 1-3.
I (1857),
LI:TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 239, col. II-
111.
In ,.tncheiere" se cere puterilor garante sa hotarasca, dupa
dreptate, In aceasta chestiune.
9008 327 (498:496)

dinea Portii fata de Principatele Romane]. ROMANIA-

[Extras din Le Journal des Debats" cu privire la atitu-
[Bucuresti], I (1857), p. 174: Presa streind despre Prin-
9016
[Scurt extras dintr-o corespondentd de la Constan-
tinopol, publicata in Gazeta austriacd" -
Oesterrei-
327 (498:496)

cipate. chische Zeitung" in care se anunta ca Omer -Pala

Se arata ca Turcia nu era de loc dispusa sa accepte unirea se
reproduce o nota circulars a Portii, din septembrie, to care se afirma.
ca guvernul otoman se Impotriveste din capul locului rata de orice
-
va primi comanda unei armate otomane de observatie
la Dunarea de Jos]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 352: Turcia.
hotarlri unioniste ale Divanurilor ad-hoc. *Urea este data In legatura cu hotarirea Turciei de a nu Ingadui
vreo Incercare de unire a Principatelor.
9009 Un paysan du Danube 327 (498:496)
[Scrisoare deschisa, adresatd lui Aali-Pala, ministrul 9017 327 (498:496)
de externe al Portii, in chestiunea notei adresate de [Stiri despre masive concentrari de trupe turcesti
guvernul otoman puterilor Europei, prin care comunica
hotdrirea sa de a nu admite unirea Principatelor].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 283-284:
- pe linia Dundrii, cu scopul de a ocupa Principatele Romane
-
in cazul proclamdrii unui guvern provizoriu In aceste
tdri]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 362: Turcia.
Lettres moldo-valaques.
Combate afirmatiile din nota otomana, aratInd ca Principa- 9018 327(498:496)
tele Romane au dreptul de ail decide singure soarta. Respinge
insinuarile otomane ca unirea Principatelor ar constitui un act
revolutionar.
[Se vesteste ca 14 batalioane turcesti sint pregAtite
pentru o eventuald ocupare a Principatelor Romane].
G. TRANS., XX (1857), p. 378, col. II: Constantinopole,
-
25 Noembre.
9010 327 (498:496)
5tirea e data dup5. Oest[erreichischei Zjeitung].
[Se anunta ca vreo citiva demnitari turci actioneaza
cu scopul ca ss numeasca pe un frate sau ginere al sul-
tanului ca sef al Principatelor Dunarenel.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 291:
GAZ. - 9019
[Se afirma ca toate vestile despre concentrarea de
327 (498:496)

Turciea.
9011 327 (498:496)
trupe turcesti la Dunare, In urma unor semne de tulbu-
rare in Principate, s-au adeverit de false"].
GRAFUL R., V (1857), p. 367, col. II.
TELE- -
- Le Constitutionnel" -
[Rezumat al unei corespondente din Constitutionalul"
cu privire la planul Portii
Afirmatia se face In cadrul rubricii intitulate Turcia.

de a neutraliza tendinta unionists a Divanurilor ad-hoc

din Principate]. ROMANUL, I (1857), nr. 20, p. 1:
Bucuresti 14/26 Octomvrie.
9020
Nouvelle circulaire turque.
[Bruxelles], I (1857), p. 302.
- L'ETOILE
327 (498:496)
DU D.
Din cronica politica semnat5. de C. A. Rosetti. - Foaia Iran- Sub acest titlu, se publics nota lui Aali-Pa$a, din 28 octombrie,
ceza anuntase ca Divanul ad-hoc din Bucuresti deschisese o lista In care protesta tmpotriva hotarlrilor Divanurilor ad-hoc, anuntInd
de subscriere spre a trimite citiva delegati la Paris, care O. apere ca Poarta Isi va apara punctul de vedere In apropiatele conferinte
drepturile Principatelor Romane fata de Poarta. asupra Principatelor Romane.
9012
Turcii shi Romanii. -
CONSERVATORUL, II (1857),
sectia II, nr. 3 si 4, p. 73-79.
327 (498:496) 9021
Un mot sur la derniere circulaire turque.
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 306.
- 327 (498:496)
L'ETOILE

Se reproduc clteva articole din tratatele Incheiate Intre Poarta Se combat sustinerile Portii din nota circulars de la 28 octom-
St Principatele Romane In anii 1392, 1460, 1513 $i 1626. Pe baza brie 1857 $i, Indeosebi, afirmatiile cu privire la existenta capitu-
acestora, autorul anonim arata el Principatele n-au lost niciodata latiilor, recunoscute chiar de Poarta In 1856.
vasale Turciei, In sensul pe care it da Europa acestel notiuni, ci au
Mut numai parte din confederatia Imperiului Otoman", situatie 9022 Un paysan du Danube 327 (498:496)
In care e de parere ca ar trebui sa ramtna mai departe. La derniere circulaire turque. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 312: Lettres moldo-valaques.
9013
-Russo, N.
Unitate.
III, p. 1-46.
CONSERVATORUL,
327 (498:496)
II (1857), anexa Scrisoare deschisa adresata lui Aali-Pala, ministrul de externe
al Portii. Autorul saluta atitudinea mai concilianta, care apare In
Autorul arata ca unirea romanilor nu se poate face decIt pe
ultima circulars otomana, to chestiunea unirii, demonstrind cu
-
citate din lucrari de drept international independenta politica
-
baza vechilor tratate cu Poarta otomana si urmlnd o politica de a Principatelor Romine fata de Poarti.
strInsa prietenie cu Turcia.
327 (498:496)
9014 Russo, N.
Appel la unire. - 327 (498:496)
CONSERVATORUL, II (1857),
9023
[Stiri cu privire la atitudinea presei din Constanti-
anexa IV, p. IXL.
Pornind de la analiza $tirilor publicate In Steaua Dundrii si
In alte ziare, cu privire la mersul conferintei de la Paris, autorul
Romane]. -
nopol fata de lucrarile Divanurilor ad-hoc din Principatele
ROMANUL, I (1857), nr. 34, p. 2, col. I:
Bucuresti, 1 Dechemvrie/13 Dechemvrie.

492

www.dacoromanica.ro
 327(498: 496) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE TARA ROANEASCA 327(498.1)

Se precizeaza ca guvernul otoman lnterzisese sa se publice In luiAfif-Bei, comisarul turc la 14]. CONSTITU-
presa din Constantinopol informatii cu privire la adunarile roma- TIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 2, col. 1.
nest!. Stirea este redat& dupd ziarul Nordul ILe Nord] . Din
croniCa politica semnata de C. A. Rosetti. Constitutionariul se lntreaba cum se Impaca stirea aceasta,
data de jurnalul semioficial turcesc, din 20 noiembrie, cu declaratia
9024 327 (498:496) lui Afif-Bei facuta Caimacamiei din Moldova ca el ar ft acreditat
pe lInga ea.
[Articol cu privire la atitudinea abuziva a Portii, care
voia sa reorganizeze Principatele Romane Lira sa tins
seama de dorintele poporului *i de parerea celorlalte pu-
teri]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 329: Serbia
Nouvelles des Principautes.
Se citeaza un articol din Steaoa Dunarii, de la 13 septembrie 9033 327 (498:497.1)
1856, In care se delimiteaza drepturile Turciei to privinta reorgani- [Se anunta ca printml Milo* Obrenovici a plecat din
zarii Principatelor Romaine. Se aminteste si de necesitatea unei Bucure*ti, stabilindu-se la Iasi]. TELEGRAFUL R.,
drepte rezolvari a raporturilor dintre tarani 5i proprietari, In Prin- II (1854), p. 241: Intamplari de zi.
cipate.
9034 327 (498:497.1)
9025 327 (498:496)
[Comentariu la *Urea ca Fuad-Pap, ministrul afacerilor [Fragment dintr-o scrisoare a unui sirb catre foaia Cu-
straine al Turciei, este numit reprezentantul Portii la rierul din Paris"]. CONCORDIA, I (1857), p. 98.
conferinta de la Paris]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), Autorul anonim arata ca slrbil asteapta cu nerabdare si cu
p. 114, 120: Novitalele zilei. bucurie start despre unirea si reorganizarea romanilor.
Gazeta de Moldavia comenteaza favorabil aceasta numire, 9035
subliniind ca Fuad ar poseda deplina cunoastere a nevoilor celor 327 (498:497.1)
adevarate a terei noastre". [*tiri despre un complot indreptat impotriva printului
Serbiei, complot care ar fi fost urzit la Bucure*ti].
9026 Un paysan du Danube 327 (498:496) TELEGRAFUL R., V (1857), p. 334: Serbia.
[Scrisoare deschisa adresata lui Fuad-Pa*a, pleni- In legatura cu acest complot, se vorbea despre un plan de
potentiarul Portii pe lingo congresul de la Paris, in care unire a Serbiei cu Principatele Romane.
critics politica lui personals din 1848, cind inabu*ise re-
volutia din Tara Romaneasca]. L'ETOILE DU D. 9036 327 (498:497.1)
[Bruxelles], II (1858), p. 368-369 [gre*it: 268-369]: [Se anunta ca Gazeta Universals" ,.Allgemeine
Lettres moldo-valaques. Zeitung" dezminte *Urea raspindita de unele ziare
Cere ca Turcia sa-si schimbe atitudinea rata de Principatele cum ca complotul sirbesc ar fi avut legaturi cu eveni-
Romane. mentele din Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 344: Depe*e telegrafice.
9027 327 (498:496)
[Se anunta ca Phodiades Aristarki au fost demisi 9037 327 (498:497.1)
din posturile for de reprezentanti ai Principatelor Ro- [Corespondenta trimisa la 4 noiembrie, din Belgrad,
mane la Poarta]. ROMANUL, II (1858), nr. 72, Gazetei universale din Augsburg" Allgemeine Zei-
p. 286. tung" in care se dezminte amestecul romanilor in
9028 327 (498:496) complotul urzit impotriva vietii printului Serbiei].
[Se anunta ca Inalta Poarta a ratificat conventia L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 320: Serbie.
referitoare la reorganizarea Principatelor Romane]. Redactia Inregistreaza cu satisfactie aceasta corespondenta,
NATIONALULU, I (1858), p. 307: Revista care dezmintea zvonurile lansate de presa austriaca.
9029 327 (498:496) 9038 327 (498:497.3)
[Introducerea hatilerifului prin care s-a publicat [Notita cu privire la ecoul stirnit intre romani de bi-
Conventia de la Paris]. NATIONANLUL13, I (1858), ruintele muntenegrenilor impotriva turcilor]. ROMA-
p. 361. NUL, II (1858), p. 161, col. III.
9030 327 (498:496) In cronica sa zilnica, C. A. Rosetti dezminte categoric afirmatia
facuta de unele ziare straine ca aceste victoria ar fi sttrnit simpatil
[Articol de critics a dublei atitudini a Turciei fats si In Principatele Romane, produclnd o mare fierbere care ame-
de Moldova *i Tara Romaneasca]. STEAOA D., III nint a linistea".
(1858), p. 218-219: Iassii 13 Noemvrie.
Se subliniaza ca In Tara Romaneasca, unde CSimacSmia con-
cediaza sute de functionari banuiti ca unionisti, Kiamil-Bei declara
ca nu se amesteca, tam fiind autonoma. Iar In Moldova, unde
calmacamii Sturza si Panu au schimbat numal 40 de functionari, (498.1) TARA ROMANEASCA
Afit-Bei protesteaza violent si Incearca sa-i intimideze.
9031 327 (498:496) 9039 Lens, Contele de 327 (498.1)
[Se anunta ca Kiamil-Bei *i Afif-Bei, comisari la Bucu- [Versiune romaneasca a scrisorii adresate lordului
re*ti *i Iasi, vor pleca in curind la Constantinopol]. Palmerston, in martie 1850]. GAZ. DE MOLD., XXVI
ZIMBRUL I VULT., IV (1858), p. 52: Ultima oara, (1854), p. 98-99, 102: Germaniea.
53: Cronica streina.
Schiteaza istoria raporturilor dintre Tara Romaneasca si Impe-
Stirea se reproduce dupa. Le Journal de Constantinople din riul otoman, spre a dovedi neatlrnarea principatului roman. Infa-
26 nov. tiseaza lnflorirea economics sI social& a tarsi, In urma tratatului de
la Adrianopol si prin sprijinul acordat de Rusia In ceea ce priveste
9032 327 (498:496) darImarea fortificatiilor otomane din stlnga Dunarii. RelateazS
[Observatii cu privire la plecarea spre Constantinopol apoi despre revolutia din 1848, pe care o priveste nefavorabil.
a lui Kiamil-Bei, comisarul otoman la Bucure*ti, ,Si a AcuzS pe Soliman-Pala ca a dat mina cu rebelii".

493

www.dacoromanica.ro
327 (498.1) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
9040 327 (498.1)
[Dupa stiri din Bucuresti, cartierele generale ale arma-
telor rusesti si otomane au parasit la 25 aprilie orasul].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Novitale din
n5untru.
9041 327(498.1)
[Se anunta, dupa o stire din Viena", plecarea prin-
tului Bibescu la Paris]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 176, col. II: Austria.
9042 327 (498.1)
[Stiri despre activitatea fostului domnitor Stirbei,
la Viena]. G. TRANS., XVI (1853), p. 347: Depesia
telegrafica.
Principele $tirbei a reintors vizita la solul turcesc". Secre-
tarul sat] a sosit de la Paris, unde $tirbei intentiona s& piece.
9043 327 (498.1)
[Se anunta ca fostul domnitor Stirbei va ramine peste
lama la Viena]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 370: Oesterreichische Monarchie.
9044 327 (498.1)
[Ziarele din Marsilia anunta sosirea acolo a printului
Stirbei]. G. TRANS., XVII (1854), p. 24, col. II.
9045 327(498.1)
[Se anunta ca zvonurile despre sosirea fostului dom-
nitor Stirbei la Marsilia consemnate in gazetele fran-
ceze nu sint intemeiate]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 27, col. I [Intimplari de zi]; GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 38: Austria.
Se precizeazd, ca, In 28 ian., Stirbei a luat parte la primul bal
at Curtii, In Viena.
9046
327 (498.1)
[Se anunta ca fostul domnitor Stirbei ar fi cerut sul-
tanului permisiunea sa villa la Constantinopol]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 106: Din campula resboiului.
9047 327 (498.1)
[Stiri cu privire la misiunea consilierului ministerial
austriac cavalerul Laurin, la Baden, in legatura cu readu-
cerea lui Barbu Stirbei pe tronul Tarii Romanesti].
G. TRANS., XVII (1854), p. 294: Brasova, 25 Septem-
bre n.
Laurin dusese lui $tirbei adresdrile comisarilor Imparatesti
din Romania" privind rechemarea sa pe troll. El urma sa -1 Inso-
teased pe $tirbei la Bucuresti.
9048 327 (498.1)
[Se anunta Ca domnitorul Stirbei se va intoarce la
Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 299-
300.
Consulul general al Austriei In Principatele Romane, Laurin,
a trecut la 6 septembrie prin Viena, mergInd" de la Bucuresti la
Baden, pentru a-i 1nmlna lui $tirbei mesagiile lui Dervis-Pala si
Coronini, prin care domnitorul era invitat sa se IntoarcS In tars.
$tirbei astepta la Viena venirea ImpAratului Austriei.
9049 327 (498.1)
[Discutii intre reprezentantii Turciei, Angliei, Frantei
si Austriei la Bucuresti, cu privire la organizarea princi-
patului]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 270: in-
tamplari de zi.
S-a discutat problema noului domnitor, a functionarilor de
stat 51 a militiei romanesti". Omer-Pala a cerut schimbarea functio-
narilor, Bifida ei ar avea simpatii pentru Rusia, si punerea milt-
tiei la ordinul trupelor austriece, pentru a lua parte la eventualele
Jupte.
494
www.dacoromanica.ro
327 (498.1)
9050 327 (498.1)
[Versiune romans a unei scrisori a lui Omer -Pala,
care invita Sfatul Administrativ din Tara Romaneasca
sa dea intreaga asistentA unui colonel rus, ranit in ultima
batalie, la Buzau, si care se afla la Bucuresti]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 294: Tara Romaneasca.
9051 327 (498.1)
[Stiri despre o interventie a consulilor Angliei si Fran-
tei, pe linga Barbu Stirbei, ca acesta sa declare, printr-un
memorand, ca renunta cu totul la protectia Rusiei].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 8: Din cimpula resbo-
iului.
9052 327 (498.1)
[Din foaia austriaca Fremdenblatt", se extrage stirea
ca din partea Terei RomAnesti s-a ales pentru Conferinta
din Viena d. boier Cretulescu si se asteapta la Viena "].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 117: Intamplari
de zi.
9053 327 (498.1)
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti, datata
8 iunie, aparuta in Ost-deutsche Post"]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 183: Principatele dela Dunare.
Corespondentul se ocupd de intrigile boierilor Impotriva
domnitorului, In chestiunea alegerii persoaneI care O. reprezinte
la Viena Tara RomaneascA. Acestia 11 acuzd ca 1-a Inlaturat pe
Cretulescu, a cdrui capacitate o landau, fiindcd. nu ar fl Lost destul
de devotat intereselor personale ale domnitorului. Corespondentul
noteazS cS e sigur ca, dacd domnitoru I-ar fi numit pe Creplescu, ei
1-ar fi atacat cu cruzime, act figura primul pe o lista de revolu-
tionari si socialisti", pe care aceiasi boteri o alcStuiserS cu vreo
cloud luni Inainte.
9054 327 (498.1)
[Stiri diferite referitoare la serbarile si manifestatiile
organizate de domnitorul Stirbei si de autoritatile locale,
in Bucuresti si Galati, la vestea caderii Sevastopolului].
G. TRANS., XVIII (1855) p. 290: Tier'a romanesca
si Moldavi'a; STEAOA D., I (1855), p. 30: Galati;
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 299, col. I; ZIMBRUL,
III (1855), p. 761, col. I: Revista, 797-798: Tara Ro-
maneasca.
9055 327(498.1)
[Dunarea" Die Donau" asigura ca principele
Bibescu a sosit la Viena, in 28 noiembrie]. STEAOA
D. (1855), p. 103: Stampa strains despre Principate.
9056 327( 498.1)
[Stiri cu privire la trimiterea unui imputernicit al
printului Stirbei la Viena, pentru a trata alegerea noului
domnitor al Tarii Romanesti]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 874, col. II: Revista.
Se precizeaza ca acest Imputernicit are misiunea de a sustine
realegerea printului Stirbei, la sfirstul termenului legal de domnie.
$tire extrasa dintr-o corespondent& din Viena, aparutd In ziarul
Le Nord.
9057 327 (498.1)
[Dupa Gazeta Austriaca" Oesterreichische Zei-
tung" se anunta ca trimisul Tarii Romanesti la Con-
ferinta din Constantinopol va fi Cretulescu]. STEAOA
D. II (1856), p. 48: Sciinti mai noue.
9058 327 (498.1)
[Scurt comentariu subliniind lipsa de caracter a fos-
tului domnitor Bibescu]. STEAOA D., II (1856),
p. 35: Austria.
Se Infdtiseaza ironic felul cum aborda sau 1st ascundea decoratiile
straine, dupd fluctuatiile politice Internationale.
9059 327 (498.1)
[Stire din Bucuresti, redata de ziarul austriac Fremden-
blatt", privitoare la silintele lui Stirbei de a deveni
327 (4 98.1) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327(498.1: 436)

print ereditar al Romaniei]. G. TRANS., XIX (1856), 9067 327 (498.1:42)

p. 92: Tier'a romanesca si Moldavi'a. [Se face cunoscut ca se va vinde la mezat si In con-
tant, cai, hamuri, carute, paturi si alte articole, de catre
9060 327(498.1) serviciul de transport al armatei britanice"].VEST. R.,
[Se anunta ca la Viena si-a deschis salonul, printr-un XXI (1856), p. 148: Anunt.u.
mare bal, printul Bibescu, fostul domnitor al Tarii Ro- Semneaza agentul serviciului de transport Enric H. Calvert,
manesti]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 13, p. 4. Text roman si francez.
Se precizeaza ca la acest bal au fost poll IV toti demnitaril 327 (498.1:42)
rusi de seams. 9068
[R. G. Colquhoun, agentul Angliei in Bucuresti,
9061 327 (498.1) anunta ca intendenta armatei britanice de la Varna va
[,5tiri referitoare la un prinz oferit la Viena de printul vinde prin mezat 1800 de boi Si 1500 de cai]. VEST. R.,
Gheorghe Bibescu, la care participase Si principele Gor- XXI (1856), p. 168.
ceakov]. G. TRANS., XIX (1856), p. 190: Austria. Text roman si francez.
9062 327 (498.1) 9069 327 (498.1:42)
[*tire despre calatoria la Viena Si Paris a printului [Se da vole praporcicului Vasile Puica s poarte me-
Stirbei, fiul domnitorului Tarii Romilnesti]. ZIMBRUL, dalia ce i s-a conferit, in rdzboiul Crimeii, de dare guvernul
IV (1856), nr. 57, p. 1, col. I: *Uri atingatoare de Prin- Angliei]. VEST. R., XXI (1856), p. 271: Porunca
cipate. catre Wire.
Se mai arata ea printul Intreprinde aceast% ealatorie nu numai 9070 327 (498.1:42)
pentru sustinerea intereselor Principatelor Rornane, ci si pentru [*tire despre sosirea la Giurgiu a caimacamului Tdrii
a obtine domnia pentru el, In cazul clod conducerea Principatelor Romanesti Al. D. Ghica]. ROMANUL, II (1858),
se va Ineredinta unui domnitor roman. DupS Wanderer y1 Gazeta p. 193, col. III.
de Colonia [Koelnische ZeitungJ.
Se precizeaza ca acesta a mere la Giurgiu, pentru a se lnttlni
9063 327 (498.1) cu Bulwer, ambasadorul britanic la Constantinopol. Din cro-
nica politica semnata de C. A. Rosetti.
[$tiri diferite, din presa strains, cu privire la o cioc-
nire intre militarii austrieci care insoteau un transport 9071 327 (498.1:42)
de la Bucuresti spre Giurgiu $i detasamentul francez [Scrisoarea agentului Angliei in Bucuresti, Robert
ce pdzea postul telegrafic din Giurgiu]. LE COURRIER G. Colquhoun, adresata Caimdcamiei, cu prilejul aten-
DU B., I (1856), nr. 60, p. 2, col. II ; ZIMBRUL, IV (1856), tatului contra caimacamului Ion Manu]. ANUNT. R.,
nr. 156, p. 3, col. I ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), V (1858), nr. 91, p. 2: Domnilor; ROMANUL, II (1858),
p. 216: Novitalele zilei; G. TRANS., XIX (1856), p. 204: nr. 92, p. 265.
Jurnalele Vienei despre Principate, 207, col. II: Franta;
STEAOA D., II (1856), p. 164, 168: Buletinul zilei. In Anuntdtorul Romdn, text roman si francez.
In aceasta ciocnire, a fost ucis un soldat francez. 0 comisie
mixtS a facut anchetS.
Germania. Prusia
9064 327 (498.1)
[Comentarii austriece cu privire la felul diferit In care 9072 327 (498.1:431)
au fost sarbatorite la Bucuresti zilele aniversare ale Impd- [Se anunta ca ambii consuli, ai Prusiei 91 Belgiei, din
ratilor Francisc Iosif $i Napoleon al III-lea]. G, TRANS., Bucuresti au primit ordin din partea guvernelor for
XX (1857), p. 267, col. I: Bucuresti, 22 Augustii. sa-si inceteze activitatea in Tara Romaneasca]. TE-
Foaia Triest.[erJ Z. feitung] observa ca numai marii boieri LEGRAFUL R., II (1854), p. 111, col. II: Mai noil,
s-au grabit sa aduca felicitari consulului Austriei; partida natio- 115: Din campuld resboiului.
nals s-a abtinut cu totul. Oe.(sterreichische] Zeit Jung] consider% 327 (498.1:431)
ca o gala politica manifestatia zgomotoasS la ziva lui Napoleon 9073
al III-lea tocmai clod, la Constantinopol, se Intrerupsese legStura [Mire cu privire la intilnirea de la Giurgiu a caima-
diplomatica dintre PoartS si reprezentantul Frantei. camului Al. D. Ghica cu un principe prusian, care ar fi
trecut pe Dunare catre Constantinopol]. ROMANUL,
II (1858), p. 189, col. III.
(498.1 :...) RELATII POLITICE .$1 DIPLOMATICE Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
CU DIFERITE TAM
Anglia Austria
9065 327 (498.1:42) 9074 A. E. P. 327 (498.1:436)
[Se anunta ca lordul Redcliffe a respins o plingere a [Corespondents din Bucuresti in care, In numele su-
boierilor Cantacuzino, Ghica Mavru, adresata lui, im- pusilor austrieci, se lauds personalul consulatului austriac].
potriva domnitorului *tirbei]. G. TRANS., XVI (1853), G. TRANS., XIV (1851), p. 146-147: Tiara roma-
p. 179, col. II: Novissimu. neasca shi Moldavia.
Se arata ca Redcliffe declarase ca n'are drept a protege pre 9075 327 (498.1:436)
bolerii Valachiei st a-i apSra to privilegiile for ". $tirea e data de
Wanderer.
[Dare de seams despre sarbatorirea zilei onomastice
a Impgratului Austriei, in Bucuresti]. VEST., R.,
9066 327 (498.1:42) XVI (1851), p. 281: Bucuresti.
[Se mentioneaza o corespondenta din Bucuresti apa- Text roman $i francez.
ruta In Oesterreichische Zeitung"]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 318: Intamplari de zi. 9076 327 (493.1:436)
In corespondenta aceasta, se expun Intrigile" boierilor, [Departamentul din Nauntru face cunoscut ca a sosit
sprijiniti de consulul englez, Impotriva domnitorului Stirbei. In Bucuresti comisarul austriac insiircinat cu ligvidarea

495
4 Bibliografia analiticS c. 959

www.dacoromanica.ro
327(498.1:436) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327(498.1: 436)

tutulor datoriilor de producte si alte obiecte, date spre 9085 327 (498.1:436)
indestularea ostirilor c.c., la a for trecere printr'acest [Dare de seamy despre solemnitritile ce au avut boo cu
principat"]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 393-394; prilejul intilnirii dintre domnitorul B. Stirbei si imparatul
VEST. R., XVI (1851), p. 341. Austriei]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 57,
Totodata, se anunta ca acest comisar, Impreuna cu marele p. 123-125: Tara RomAneasca.
vornic Manoil Baleanu Si vornicul Ioan Oteteli5anu, a Inceput sa 0 delegatie de marl demnitari, In frunte cu Gheorghe $tirbei,
cerceteze toate cererile 5i chitanlele 51 ca aceia care mai au chitanle 1-a IntImpinat pe Francisc Iosif la Sibiu. Imparatul Austriei s-a
51 pretentii le pot Inainta comisiei, In termen de 15 zile. deplasat duple aceea la Turnu-Ro5u, unde s-a Intllnit la granitl
9077 327 (498.1:436) cu Barbu $tirbei. Domnitorul Tarii Romane5ti a venit apot cu
suita la Sibiu, spre a-i lumina Imparatului Austriel 0 scrisoare auto-
[intr-o corespondents datata Bucuresti 6 nov., se grata din partea sultanului. Text roman 5i francez. Reproducere
anunta, intre allele, CA in capitala tarii a sosit o comisie din Bukurester Deutsche Zeitung, din 28 iulie; acest nr. al gazetei
military austriaca]. G. TRANS., XIV (1851), p. 383: germane lipseste din colectia B. A. R.
Tiara romaneasca shi Moldavia.
Comisia ar fi primit misiunea de a Inchela socotelile cu cei 9086 327 (498.1:436)
care aveau sume de Incasat de pe timpul ctnd trupele austriece [Stiri despre plecarea din Bucuresti spre Viena a agen-
stationasera In principatul Tarii Romane5ti. tului Tarii Romanesti la Constantinopol, Nicolae Aris-
tarki]. VEST. R., XVIII (1853), p. 189.
9078 327 (498.1:436)
[Stiri in legatura cu recensdmintul celor pagubiti de 9087 327 (498.1:436)
oastea austriaca in Muntenia, in vederea despagubirii [Dare de seams despre sarbatorirea aniversarii impa-
tor]. G. TRANS., XIV (1851), p. 387: Tiara Ro- ratului Francisc Iosif in Bucuresti]. VEST. R., XVIII
maneasca shi Moldavia. (1853), p. 249-250: Bucuresti; GAZ. DE MOLD., XXV
Corespondentl datata: Bucaresti, 18 nolemv. (1853), p. 261: Tara Romaneasca.
Au asistat la ceremonie mini5tril 'aril Romane5ti, generalul
9079 327 (498.1:436) Gorceakov, consilierul de stat Kotzebue 51 altii. Text roman
[Se vesteste probabila vizita la Sibiu a domnitorului 51 francez.
B. Stirbei, cu prilejul venirii impAratului Austriei in
Transilvania]. G. TRANS., XV (1852), p. 179: Terra 9088 327 (498.1:436)
romanesca si Moldavia. [Se anunta ca sfetnicul ministerial austriac, Laurin,
1-a vestit oficial pe domnitorul Tarii Romanesti despre
9080 327 (498.1:436) logodna imparatului Austriei]. VEST. R., XVIII
[Se anunta ca domnitorul Tara Romanesti, B. Stirbei, (1853), nr. 68, p. 270, nr. 68 bis, p. 269-270; GAZ. DE
a lost insarcinat de sultan sal salute in numele salt pe MOLD., XXV (1853), p. 277: Tara Romaneasca.
impAratul Austriei,
la .,marginile Turcier]. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 61, p. 140, col. I. 9089 327 (498.1:436)
Dupa Le Journal de Constantinople din 24 Julie. [Se anunta ca, la 21 august, domnitorul $tirbei 1-a
primit pe Laurin, consulul general al Austriei in Tara
9081 327 (498.1:436) Rom'aneasca]. G. TRANS., XVI (1853), p. 273: Tier'a
[Stiri in legatura cu sosirea la Sibiu a domnitorului romanesca si Moldavi'a.
Barbu Stirbei, in intimpinarea imparatului Austriei]. Consulul i-a adus la cuno5tinta logodna Imparatului Austriei.
G. TRANS., XV (1852), p. 204: Brasovil 21 Iuliu, 216:
Stiri mai noa. 9090 327 (498.1:436)
$tirbei 1-a salutat pe Imparat In numele sultanului Abdul [Rezumatul unei corespondente din Bucuresti, datata
Megid. A venit cu o numeroasa suita. A fost decorat de lmparat 10 august, publicata in Ost-deutsche Post"]. TELE-
cu crucea mare a ordinului Leopold; Cantacuzino a primit coroana GRAFUL R., II (1854), p. 254-255: Principatele
de Fier; altii din suita, nenumiti, au fost facu,t comandori 51 cava- dela Dunare.
lcri al ordinului. Corespondentul insinueazi ca populatia ar a5tepta cu bucurie
ocuparea de catre trupele anstriece.
9082 327 (498.1:436)
Din istoria preanaltei petreceri a MaiestAtii Sale Im- 9091 327 (498.1:436)
peratului G. TRANS., XV (1852), p. 222: Bra- [Se anunta sosirea in Sibiu a unei delegatii a Sfatului
sovti. Administrativ al Tarii Romanesti]. G. TRANS., XVII
Relatari despre primirea facuta la Turnu-Rosu Imparatului (1854), p. 267: Transsilvania.
Austriei de catre Barbu $tirbei, domnitorul Tarii Romane5ti, In Delegatia compusa din: Climent, episcopul Arge5ulul,
23 iulie. De asemenea, despre vizita facuta imparatului de catre beizadea C. Ghica 51 Iancu Filipescu, secretarul statului -- a venit
$tirbei la Sibiu, In 24 iulie. sa-1 salute pe Coronini In privinta intrarll trupelor imper. aus-
triace In Principate".
9083 327 (498.1:436)
[Dare de seamy despre intilnirea impAratului Austriei 9092 327 (498.1:436)
cu domnitorul Stirbei, la Turnu-Rosu].GAZ. DE MOLD., [Stiri despre vizita la Sibiu a unei deputatii din Tara
XXIV (1852), nr. 58, p. 127-128 [pag. gresitA]: Austria. Romaneasca]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 257-
Se comunica Stiri cu privire la calatoria lui Francisc Iosif 258: Monarhia Austriaca.
prin Transilvania, unde domnitorul $tirbei 1-a salutat In numele Deputatia este alcatuita din: Clementie, episcopul Arge5ului,
sultanulut printul Scarlat Ghica 51 marele logofat loan Filipescu. In Sibiu,
I-a vizitat pe contele Coronini 5i episcopul Andre' $aguna. Tot
9084 327 (498.1:436) In acest timp, se anunta vizita la Sibiu a eplscopului gr. cat. Al.
[Dare de seams despre solemnitatile ce au avut loc Sterca $ulutiu, fail, a se preciza legatura.
cu prilejul vizitei domnitorului Barbu 5tirbei la Sibiu,
pentru a-1 intimpina pe Francisc Iosif]. VEST. R., 9093 327(498.1:436)
XVII (1852), p. 233; G. TRANS., XV (1852), p. 231: [Ziarul Mesagerul Transilvan" Siebenbiirger Bote"
Terra romaneasca si Moldavia. scrie despre sosirea la Sibiu, la 18 august, a colonelului

496

www.dacoromanica.ro
 327(498.1: 436) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
roman Voinescu, Insarcinat de autoritatile romane sd
insoteascd trupele austriece in Principate]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 270: Austria.
9094 327 (498.1:436)
[Stiri si comentarii cu privire la inaintarea trupelor
austriece in Principatul Tarii Romanesti]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 257-258: Monarhia Austriacd,
Sibiu 17 Aug., 259 si 262: Din campula resboiului, 273-
274: Intamplari de zi, 274: Din campulii resboiului,
278: Principatele dela Dundre.
9095 327 (498.1:436)
[Stiri si comentarii din sursd austriaca in legaturd
cu intrarea trupelor habsburgice in Tara Romaneascd].
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 2642-263;
Oesterreichische Monarchie.
Diva gazetele Wiener Zeitung 41 Der Soldatenfreund.
9096 327 (498.1:436)
[Se vesteste ca un corp de armata austriac va intra,
la 25 aug., In Bucuresti si Craiova]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 256: Neuestes.
Va sta sub comanda contelui Coronini, care li va avea In sub-
ordine pe generalil Alemans, Popovici, Jelacici ei Bacchio.
9097 327 (498.1:436)
[Se anunta ca stile austriece an trecut hotarele Prin-
cipatului si la 25 august vor sosi la Bucuresti]. VEST.
R., XIX (1854), p. 258.
9098 327 (498.1:436)
[Stiri referitoare la miscarile trupelor austriece in
Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVII (1854), p. 264,
col. I, 267: Din campuld resboiului.
9099 327 (498.1:436)
[Dare de seamd despre intrarea trupelor austriece
in Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 269, 273: Donaufarstenthilmer.
Litre ele, se afla yi un regiment Italian, care a fost prima cu
multi simpatie.
9100 327 (498.1:436)
[Dare de seamd despre intrarea trupelor austriece
in Bucuresti]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 278:
Principatele dela Dundre.
9101 327 (498.1:436)
[Anunturi de licitatie pentru diferite aprovizionari
ale armatelor austriece din Tara Romaneasca]. BULE-
TIN [T.R.], 1854, p. 293.
9102 327 (498.1:436)
[Comandantul spitalului nr. 1 al trupelor austriece
de ocupatie anunta a se va tine licitatie pentru Indes-
tularea acestui spital cu alimente si lucruri]. VEST. R,.
XIX (1854), supl. la nr. 74, p. 1.
Se arata de ce anume alimente ei lucrurl are nevole spitalul
$1 conditille de participare la licitatie.
9103 327 (498.1:436)
[Stiri si comentarii cu privire la ocupatia austriaca
in Tara Romaneascd]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 302 si nr. 71, p. 281-282: Intamplari de zi, nr. 72,
p. 287: Principatele dela Dundre, nr. 73, p. 288: Depese
telegrafice, nr. 73, p. 290, 391-392: Intamplari de zi.
9104 327 (498.1:436)
Adresa Ex. Sale d-lui Locotenentului-General Coronini,
comandant de cdpetenie al trupelor imperiale si regale
in Romania si Moldavia, catre Sfatul Administrativ vre-
www.dacoromanica.ro
327(498.4:36)
melnic. BULETIN [T.R.], 1854, p. 269; VEST. R.,
XIX (1854), p. 277.
Aminti ca ant Austria, clt $1 Turcia au hotarlt rechemarea
printului Barbu Stirbei, de la Viena, pentru a -si relua domnia.
9105 327 (498.1:436)
[Amanunte cu privire la primirea in tarn a coman-
dantului de cdpetenie austriaa Hess]. VEST. R.,
XIX (1854), p. 290-291.
Text roman el francez.
9106 327 (498.1:436)
[Scurta corespondents din Bucuresti, de la 13 septem-
brie c.v., despre intrarea oficiald in capitala Tara Roma-
nesti a baronului Hess, generalul comandant al armatelor
a 3-a si a 4-a austriece]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 297.
Se arata ell Hess fusese gazduit la secretarul statului, Fili-
pescu.
9107
327 (498.1:436)
[Dispozitii privitoare la cartiruirea ostilor austriece].
BULETIN [T.R.:], 1854, p. 341: Departamentul din
Nduntru; VEST. R., XIX (1854), p. 361: Departamen-
tul din Nduntru.
Se arata ca, pe lInga dal, trebuie O. se dea ofilerilor el soldati-
jor: paturi, iluminare, Incalzire, grajduri etc. Pentru toate aceste
trebuinte, guvernul austriac nu va plati nimic".
9108 327 (498.1:436)
[Se anunta cd. I. Voinescu a fost decorat de impd-
ratul Austriei]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 337: Donaufiirstenthiimer.
Cu crucea de comandor al ordinului Coroanet de otel.
9109 327 (498.1:436)
[Ordin al domnitorului Stirbei pentru salutul adresat
gradelor militare austriece]. BULETIN [T.R.], 1854,
p. 381, col. I: Porunci catre ostire; VEST. R., XIX (1854),
p. 393: Poruncd catre ostirea romaneascd; BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 409: Donaufiirstenthfimer.
Sub motiv ca semnele gradelor austriece nu slut bine cunoscute
de militarli romani, B. Stirbei ordona comandantilor de trupe
sit $I Instruiasca subordonatii, ca sit salute gradele ofitereeti din
armata austriaca.
9110 327 (498.1:436)
[Instructiile trimise de Departamentul din Nduntru
administratiilor districtelor privitoare la socotelile de
cheltuieli si orice aprovizionari ce se fac:in trebuinta tru-
pelor austriece aflate in Principate]. BULETIN [T.R.],
1855, p. 5.
9111 327 (498.1:436)
[Stire cu privire la decorarea unor personalitati roma-
nesti de catre impdratul Austriei]. VEST. R., XX
(1855), p. 37, col. I.
Acestea shit: arhimandritul Paisie, egumenul manastiril Sinala,
col. loan Voinescu, clucerul Dimitrie Polizu, paharnicul Cornilie
Lapati, serdarul loan Babeanu ei pitarul Gheorghe Plavianu.
9112 327 (498.1:436)
[Se anunta ca domnitorul Barbu Stirbei a prezentat
felicitdri contelui Coronini, cu ocazia nasterii fiicei impd-
ratului Francisc Iosif]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 62: Monarhia Austriacd. Sibiiu 23 Fevr.; VEST. R.,
XX (1855), p. 57.
9113 327 (498.1:436)
[ScurtA dare de seam despre banchetul dat de Barbu
Stirbei in cinstea lui Coronini, pentru a sArbatori nas-
497
327(498.1:436) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
terea fiicei Impdratului Francisc Iosif]. VEST. R.,
XX (1855), p. 62.
Tot aici, se publics *i cele dolls scurte cuvIntari rostite de
B. Stirbei. Text roman si francez.
9114 327 (498.1:436)
[Se anunta ca generalul austriac Aleman, insotit de
prefectul roman al politiei, a plecat la Craiova, ca sit cer-
ceteze plingerile locuitorilor impotriva garnizoanei
austriece din acel oral]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 92, col. I.
9115
327 (498.1:436)
[Extras din raportul oficial al comisiei de anehetii
.
in chestiunea plingerii unor craioveni impotriva soldatilor
austrieci din garnizoana]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 126: Austria.
Dupa Wiener Zeitung.
9116 327 (498.1:436)
[Se anunta ca Francisc Selner a fost numit cancelar"
la consulatul austriac din Bucuresti]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 114: Intamplari de zi.
9117 327 (498.1:436)
[Se anunta ea Gheorghe *tirbei, seful militiei roma-
nesti, a fost trimis in Bucovina, ca sal-1 salute in numele
domnitorului Tarii Romanesti pe imparatul Austriei,
in vizita acolo]. TELEGRAFUL R. , III (1855), p. 210:
Intilmplari de zi.
Stirea e luata dintr-o corespondenta din Bucure*ti aparuta In
Oesterreichische Zeitung.
9118 Fialkovski, T. 327(498.1:436)
[Corespondents din Bucuresti in care se descrie felul
cum s-a serbat acolo ziva nasterii lui Francisc Iosif].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 250: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
Insists mai ales asupra spectacolelor ce au avut loc In gradinile
Cismigiu *I Warmberg: decoratia gradinilor, muzicile care au
cintat acolo, jocurile de artificii.
9119 327 (498.1:436)
[Traducerea unei dari de seamy din Bukurester deut-
sche Zeitung" cu privire la marile serbari din Bucuresti
de ziva lui Francisc Iosif]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 258-259: Principatele dela Dunare.
Numarul din gazeta germana In care s-a publicat aceasta dare
de seams lipseste din colectia B.A.R.
9120 327 (498.1:436)
[Ofisul domnese prin care se incuviinteaza jurnalul
Sfatului Administrativ Extraordinar si instructiunile
lui catre comisiile districtuale]. BULETIN [T.R.],
1855, p. 259.
Se refers la modul In care se vor constata cantitatile de produse
luate de o*tirile austriece de ocupatie.
9121 327 (498.1:436)
Lista de orasele din Tara Romaneasca In care se afla
dislocate trupe c.c. cu ardtarea servitiului trebuincios
pe o luny de zile. BULETIN [T.R.], 1855, p. 270.
Se specifics produsele de care au nevoie trupele austriece:
lemne, pale *i lumlnarl.
9122 327 (498.1:436)
[Departamentul din Nduntru face cunoscut ca, potrivit
conventiei incheiate in 28 oct., s-a stabilit ca proprietarii
la tare au fost incartiruiti militari austrieci sint obligati
sft le dea acestora si cuviincioasa iluminare si
BULETIN [T.R.], 1855, p. 361, col. I-II.
498
www.dacoromanica.ro
327(498.1:436)-
9123 327 (498.1:436)
[Departamentul din Nauntru constata cu mihnire"
ca cei mai multi dintre proprietarii cu stare" nu vor
sit respecte regulile pentru cartiruirea ostasilor austrieci].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 361, col. III; VEST. R.,
XX (1855), p. 357; STEAOA D., I (1855), p. 110: Tara
Romanesca.
Ace*ti proprietari refuza cuviincioasa iluminare si Incalzire
c. c. soldatilor" *i dovedesc prin aceasta o curata Indaratnicie".
9124 327 (498.1:436)
Fremdenblatt" despre o aferd in Bucuresti. G.
TRANS., XX (1856), p. 92, col. I.
Sub acest titlu, se publics o corespondenta din Bucurekitt
In care se vorbeste despre o Incaierare lntre militarii romani *i
austrieci, In acel ora*. Totodata, se anunta ca au ars grajdurile
trupelor austriece, prapadindu-se 52 de cai.
9125 327 (498.1:436)
Insemnare. De statiile in Printipatul Romanii unde se
afla trupe c.c. si aratare aproximativd a trebuincioaselor
articole de serviciul pe o luna. BULETIN [T.R.], 1856,
p. 94.
9126 327 (498.1:436)
[*tiri despre o ciocnire intre militarii romani si cei
austrieci, la Buzau, in 2 iunie]. STEAOA D., II (1856),
p. 120: Buletinul zilei, 121: Iasi, 9 Iuni, 128: Buletinul
zilei; G. TRANS., XIX (1856), p. 175: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
Rezultatul ar fi fost 12 soldati romani si un ofiter austriac
Multi. Din partea guvernului din Tara Romaneasca, a Post trimis
n ancheta *i d-rul Davila. Austriecii au trimis pe generalul Marziani.
9127 327 (498.1:436)
[Dare de seams despee sarbdtorirea zilei de nastere
a imparatului Francisc Iosif]. VEST. R., XXI (1856),
p. 238.
S-a oficiat un serviciu divin pe clmpia Baneasa, In prezenta
corpului diplomatic. Generalul austriac Marziani a dat un prInz,
iar seara a avut loc o mare serbare In gradina Varmberg. Text
roman si francez.
9128 327 (498.1:436)
Insemnare. De statiile din Principatul Romanii unde
se afla dislocate trupe c.c. si aratarea a necesarilor articole
de servitiu pe o lung. BULETIN [T.R.], 1856, p. 277;
VEST. R., XXI (1856), p. 265.
orasele aratate sint: Bucure*ti, Ploie*ti, Pitesti, Buzau,
Braila, Giurgiu, Slatina *I Craiova, iar articolele necesare sInt:
lemne, pale, lumlnari *i untdelemn.
9129 327 (498.1:436)
[*tire despre maltratarea marelui logolat Constantin
Sutu de catre un soldat austriac]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 171, p. 4: Tara Romaneasca.
Dupa foaia L' Independance Beige.
9129a 327 (498.1:436)
[Politia Capitalei face cunoscut ca oricine va cumpara
orice obiect de diferite trebuinte de la soldati sau ofi-
teri" austrieci va suferi consecuente nemultumitoarel.
BULETIN [T.R.], 1856, p. 314.
9130 327 (498.1:436)
[Jurnalul Consiliului Administativ Extraordinar prin
care se apron' marirea taxei ce se platea satenilor cdrausi
de catre armata austriacii]. BULETIN [T.R.], 1856,
p. 345.
Se fixeaza o taxa. de 10 lei pc fiecare distanta de cite o pasta,
pentru carul cu dot tragatori.
327(498.1: 436) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327(498.1:47)

9131 327 (498.1:436) 9141 327 (498.1:44)

[Se vesteste ca N. Ruset, plenipotentul Tarii Roma-
nesti la conferintele pentru navigarea Dunarii", a fost
primit de ministrii austrieci]. VEST. R., XXI (1856),
p. 365: Austria.
9132 327 (498.1:436)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca armatele
austriece vor evacua Principatele Romane ping cel mai
tirziu la 30 martie 1857 si arata cum se va face apro-
vizionarea tor]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 42.
9133 327 (498.1:436)
[Se anunta ca trupele austriece au fost evacuate din
Tara Romaneasca]. ANUNT. R., (1857), nr. 13, p. 1:
Bucuresti; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 94-95.
N-au ramas decit bolnavii $i un mic numar de soldati ai spi-
talelor. Generalii Marziani $i Popovici se pregatesc sa piece.
9134 327 (498.1:4361
[Nola prin care generalul Marziani, comandantul
trupelor austriece din Tara Romaneasca, vesteste evacuarea
for si multumeste guvernului pentru ingrijirile primite de
trupele sale]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 81: Minis-
terul din Nauntru.
9135 327 (498.1:436)
[Ofisul caimacamului catre Sfatul Administrativ
Extraordinar, prin care anunta ca generalul Marziani,
printr-o nota din 10/22 martie, aduce multumiri guver-
nului in numele trupelor austriece, care au fost evacuate
din Tara Romaneasca]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 13,
p. 1 ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 94.
Text roman *i francez.
Fr anta
327 (498.1:44)
9136
[Se anunta ca au sosit in Bucuresti Hory si Gradovici,
unul secretar si celalalt dragoman la consulatul Frantei].
VEST. R., XIX (1854), p. 245: Bucuresti.
9137 327 (498.1:44)
[Se anunta ca, la 4 iunie, boierul muntean Constantin
Sutu fusese primit in audienta, la Paris, de catre Napoleon
al III -lea]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 175: Cronica
straina.
9138 327 (498.1:44)
[Consulatul francez din Bucuresti anunta ca se vor
vinde, prin licitatie, la Braila, de catre intendenta mill-
tary franceza, proviziile de orz pe care aceasta le poseda
prin porturile Dunarii]. VEST. R., XXI (1856), p. 152.
Se arata cantitatile de orz ce se afla de vinzare la Braila,
Calara$I $i Oltenita. Text roman $i francez.
9139 327 (498.1:44)
[tire cu privire la un ordin pe care 1-ar fi primit
consulul Frantei la Bucuresti de a nu vinde aprovisio-
namintele de grine aflatoare la Braila, Calarasi si la
Oltenita "]. G. TRANS., XIX (1856), p. 210: Monarchi'a
austriaca.
9140 327 (498.1:44)
[Notita despre o reprezentatie teatrala data in Bucuresti
in heneficiul sinistratilor din Franta]. VEST. R., XXI
(1856), p. 201: Bucuresti, 8 (20) NMI.
Trupa romaneasca a jucat trei piesc: Corbul- Romdn, Dod
Despdrfenii $i Fata Cojocarului. Au fost de fata caimacamul Alexan-
dru D. Ghica $i baronul Talleyrand POrigord. S-a strins o sums
mult.umitoare". Contributii se mai primesc la consulatul francez.
Text roman $i francez.
[Dare de seamy despre sarbatorirea zilei de nastere a
lui Napoleon al III-lea la Bucuresti]. VEST. R., XXI
(1856), p. 233: Bucuresti, 5 August.
9142 327 (498.1:44)
[Se anunta ca marele logoffit Sutu, ministrul de fi-
nante al Tarii Romanesti, a trecut prin Viena in drum spre
Paris]. VEST. R., XXI (1856), p. 365: Austria.
9143 327 (498.1:44)
[Se anunta ca Grigore Ghica, adjutantul caimacamului
Tarii Romanesti, a ajuns la Paris, fiind insarcinat cu o
misiune politica]. CONCORDIA, I (1857), p. 99: Francia.
9144 327 (498.1:44)
[Se anunta ca se asteapta sosirea la Paris a trei membri
ai Divanului ad-hoc din Tara Romaneasca]. TELEGRA-
FUL R., VI (1858), p. 7: Franta.
Misiunea acestora era de a justifica purtarea unioni$tilor $I
totodata a multami guvernului frantozesc in numele acelora, pentru
simpatiile ce le-a aratat pin'acum". Dupa Oesterreichische Zeitung.
9145 327 (498.1:44)
[Despre inactivitatea cetatenilor din Bucuresti in
privinta felicitarii imparatului Napoleon al III -lea].
ROMANUL, II (1858), p. 25: Bucuresti, 23 Ianuarie/
4 Februarie.
Aceasta tacere este relatata In comparatie cu actiunea ceta-
tenilor din celelalte ora$e, care au fclicitat pe Imparat. Din cronica
politica semnata de C. A. Rosetti.
9146 327 (498.1:44)
[Dupa gazeta franceza Monitorur Le Moniteur
Universel" se anunta ca Napoleon al III-lea a primit
o scrisoare adresata de caimacamul Tarii Romanesti,
Alexandru D. Ghica, cu prilejul atentatului incercat
asupra imparatului Frantei]. NATIONALULU, I (1858),
p. 73: Revista politica.
9147 327 (498.1:44)
[Adresa de felicitare trimisa in numele locuitorilor
din Buzau, lui Talleyrand, cu ocazia atentatului neizbu-
tit de la 13 ianuarie]. ROMANUL, II (1858), p. 45:
Bucuresti, 10/22 Fevruarie.
327 (498.1:44)
9148
[$tiri cu privire la felicitarile adresate in numele locui-
torilor din Chnpulung si Pitesti cu prilejul atentatului
neizbutit asupra lui Napoleon al III-lea.] ROMAN UL,
II (1858), p. 58.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
9149 327 (498.1:44)
Adresa cetatenilor din orasul PitestuluI catre D. Baron
de Talleyrand. ROMAN UL, II (1858), p. 61-62.
Adresa cuprinde felicitari pentru Napoleon al III-lea In lega-
tura cu atentatul neizbutit incercat asupra sa.
9150 327 (498.1:44)
[Notita despre initiativa administratorului jud. Vilcea,
care 1-a felicitat pe Napoleon al III-lea cu ocazia aten-
tatului neizbutit]. ROMANUL, II (1858), p. 78.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
Rusia
9151 327 (498.1:47)
[Stiri cu privire la o cerere facuta tarului de dare
domnitorul B. Stirbei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 36, col. II: Turcia.
Dupa o corespondenta din Constantinopol, publicata In foaia
Toniek Polski, B. Stirbei i-ar fi cerut tarului un post pentru fiul
sau, In Ministerul de Externe al Rusiei. Cererea 11 fusese acceptata,
dar interventia Turciei impiedicase realizarea acestui plan.

499

www.dacoromanica.ro
 327(498.1: 47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327(498.1: 47)

9152 327 (498.1:47) 9161 327 (498.1:47)

[Departamentul din Nauntru anunta ca cu prilejul
plecarii armatelor imparatesti in Rusia se va tine o
licitatie, potrivit dorintei generalului rus Ivin, pentru
transportarea de la Bucuresti la Giurgiu a parcului de
artilerie rus]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 90.
9153 327 (498.1:47)
[Departamentul din Nauntru anunta ca, potrivit unei
adrese a generalului rus Ivin, comandantul imparatestilor
ostiri rusesti din Principate, se va tine licitatie pentru
productele, lemnele si sacii ce vor ramine in magazii
la plecarea ostirilor]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 98-99:
instiintare.
Se publiea lista ora$elor uncle existau depozite, indicindu -se
can Litatea productelor.
[Sarbatorirea zilei numelui imparatului Nicolae I at
Rusiei in Bucuresti]. VEST. R., XVI (1851), p. 361-
362: Bucuresti, 8 Dechemvrie.
Cu acest prilej, s-a slujit un tedeum In prezenta domnitorului
si a autoritatilor publice. Au urmat vizite la consulul rus Halcin-
ski. Edificiile publice si multe dintre cele particulare au Post ilu-
minate. A Post dat un bal de domnitorul tariff, la care au participat
printii A. D. Ghica si Milos Obrenovici, consulii sl agentii puterilor
straine etc.
9162 327 (498.1:47)
Dare de seams despre sarbatorirea zilei onomastice
a tarului Nicolae I]. VEST. R., XVII (1852), p. 389:
Bucuresti.
Text roman si francez.

9154 327 (498.1:47) 9163 327 (498.1: 47)

Dare de seamy despre sarbatorirea zilei aniversare
[Adresa generalului Laders catre domnitorul Tarii a tarului Nicolae I, la Bucuresti]. VEST. R., XVIII
Romanesti prin care arata Ca imparatul Rusiei a primit (1853), p. 169-170: Bucuresti.
cu bunavointa darul de una mie cerferte Mina" facut Intre altele, a avut loc un banchet dat de B. Btirbei, la care
de serdarul Vangheli Zapa, pentru armatele rusesti].
BULETIN [T.R.], 1851, p. 113; VEST. R., XVI (1851), domnitorul Tarii Romanesti a toastat pentru sanatatea augus-
p. 101. tului protector al acestii tari". Text roman si francez.
9164 327 (498.1:47)
9155 327 (498.1:47)
[Se anunta ca vornicul M. Florescu, clucerul Beliu,
[Dare de seams despre felul cum s-a serbat in Bucu- Budisteanu si colonelul N. Bibescu, adjutantul domni-
re-41i, la 17 apr., ziva nasterii printului mostenitor al torului *tirbei, au sosit de la Bucuresti la Iasi, spre a-1
Rusiei, Alexandru Nicolaevici]. VEST. R., XVI (1851), intimpina pe comandantul Gorceakov]. GAZ. DE
p. 117. MOLD., XXV (1853), p. 209: Novitale din nauntru.
A Post serbat printr-un tedeum la biserica Sarindar si o adu- 9165 327 (498.1:47)
nare cImpencasca", organizata de generalul lvin, In gradina marelui
vornic Constantin Cantacuziono. [Se anunta ca avangarda ostirii ruse, comandata de
generalul-aghiotant Anrep, a sosit in 25 ale lunii iunie
9156 (327 (498.1:47) la Focsani]. VEST. R., XVIII (1853), p. 197.
Talmacirea adresei Excelentei Sale D-lui general- 9166 327 (498.1: 47)
leitenant Ivin catre Inaltimea Sa. BULETIN [T.R.], [Se anunta ca trupele rusesti de avangarda au trecut
1851, p. 137 -138; VEST. R., XVI (1851), p. 121; prin Buzau si ca vor sosi, la 3 iulie, in Bucuresti]. VEST. R.,
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 166-167: Actul XVIII (1853), p. 201; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
generalului rus Ivin. p. 221: Tara Romaneasca.
Scrisoare catre domnitorul Tarii Romanesti, cu prilejul ple-
carii trupelor rusesti, comandate de Ivin. In Vest. R. se public& 9167 327 (498.1: 45)
$i versiunea franceza. [Scurta dare de seams referitoare la primirea facuta
9157 327 (498.1:47)
in Bucuresti avangarzii armatei rusesti, de sub comanda
generalului Anrep Elmpt]. EST. R., XVIII (1853),
[*tire cu privire la plecarea trupelor rusesti din Prin- p. 209: Bucuresti, GAZ. DE MOLD, XXV (1853, p. 226:
cipate]. G. TRANS., XIV (1851), p. 180, col. II: Tara Romaneasca.
Bucuresti, 20 Maiu. Text roman si francez.
9158 327 (498.1:47) 9168 .327 (498.1:47)
[Se anunta ca imparatul Rusiei i-a acordat domni- [$tiri cu privire la sosirea trupelor rusesti in Tara
torului Tarii Romanesti mares truce si insigniile in Romaneasca]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 211:
brilianturi ale ordinului Santei Ane de intiiul clas"]. Principatele de la Dunare.
VEST. R., XVI (1851), p. 173: Bucuresti, 13 iunie ;
G. TRANS., XIV (1851), p. 239: Tiara romaneasca 9169 327 (498.1:47)
shi Moldavia. [Stiri in legatura cu comandantii trupelor rusesti din
Tot aci se publica sI o lista de 10 persoane care au primit dire- Capitals]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 225
rite ordine ale Rusiei. In fruntca acestora se afla Ap. Arsachi, cu si 233: Donaufiirstenthiimer, 237: Russland.
ordinul crucea Sf. Ane clasa a doua.
9170 327 (498.1:47)
9159 327 (498.1:47)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
[Se anunta Ca Halcinski, consulul general al Rusiei, tine licitatie, potrivit dorintei generalului Satler, pentru
a inminat domnitorului Tarii Romanesti ordinul Ana" indestularea prin contract a spitalului ostasesc provi-
clasa I]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 197: zoriu intocmit la Slatina, pentru soldatii rusi]. VEST.
Teara Romaneasca. R., XVIII (1853), p. 273-274.
9160 327 (498.1:47) 9171 327 (498.1: 47)
[Corespondents din Bucuresti, de la 13 iunie, despre [Departamentul din Nauntru aduce multumiri unor
inminarea decoratiilor acordate de tar domnitorului B. soldati rusi, care au contribuit la stingerea incendiului
*tirbei si mai multor boieri si ofiteri din Tara Romaneasca]. din satul Domnesti, judetul Ilfov]. BULETIN [T. R.],
ZIMBRUL, I (1851), p. 374-375; Bucuresti. 1853, p. 277; VEST. R., XVIII (1853), p. 321.

500
www.dacoromanica.ro
327(498.1: 47) POLITICA EXTERNA TARA ROMANEASCA 327(498.1 : 47)

9172 327 (498.1:47) 9182 327 (498.1:47)

[Scurta dare de seams despre serbarile de la Bucuresti Lista de sacrificiurile facute in folosul ostirilar rusesti
in cinstea tarului Nicolae I]. G. TRANS., XVI (1853), de catre fetele din unele parti ale Printipatului in zioa
p. 273: Tier'a romanesca si Moldavi'a. teramoniala din 6 Dechemvrie a Maririi Sale Imparatu-
lui. BULETIN [T.R.], 1854, p. 85.
9173 327(498.1 :47)
La Braila, Ploiesti, Tlrgoviste si Craiova, locuitorii au oferit
[Corespondents cu privire la organizarea pentru iarna ostasilor rusi mlncaruri, bauturi $i prajituri.
a trupelor rusesti din Tara Romaneascaj. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 283-284: Bucuresti, 7 Septembrie v. 9183 327 (498.1:47)
1853.
[Notita despre tedeumul oficiat de catre mitropoli-
9174 327 (498.1:47) tul Tarii Romanesti, inconjurat de clerul rusesc, roma-
[Dare de seams despre sarbatorirea la Bucuresti a nese pi grecesc, pentru biruinta cistigata de trupele ru-
zilei onomastice a tareviciului Alexandru, mostenitorul sesti asupra celor turcesti la Bah Kadiclar]. VEST. R.,
tronului]. VEST. R., XVIII (1853), p. 277-278, XVIII (1853), p. 393: Bucuresti.
Noutati din nauntru; GAZ. DE MOLD., XXV (1853): Text roman si francez.
p. 289-290; Tara Romaneasca.
9184 327 (498.1:47)
Text roman $1 francez.
[Se anunta oficial ca Gorceakov, comandantul trupe-
9175 327 (498.1:47) lor rusesti din Principate, a acordat medalii oi gratificatii
[Se anunta ca locuitorii de toate clasele din Bucuresti unor militari, functionari oi tarani romani]. BULETIN
ofera daruri pi ajutoare pentru ranitii rusi, adusi in spi- [T.R.], 1854, p. 5; VEST. R., XVIII (1853), p. 405;
talele din Capitala]. VEST. R., XVIII (1853), p. 353: BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 1, 9: Donauffirst-
Bucuresti, 7 (19) Noemvrie 1853; GAZ. DE MOLD., XXV enthiimer.
(1853), p. 365-366: Tara Romaneasca. Ofilerilor, pentru masurile pe care le-au luat cu ocazia adunarii
327 (498.1:47) dorobantilor In orasul Craiova; taranilor, fiindca au adus lnapoi
9176 pe fiii tor, care fugisera din slujba. In Veslitorul RonvInesc,
[Comandantul-sef al trupelor rusesti in Tara Roma- text roman si francez.
neasca exprima recunostinta sa tuturor acelora care
au oferit daruri pentru soldatii ru5i raniti in luptele cu 9185 327 (498.1:47)
turcii]. BULETIN [T.R.], 1853, vol. II, supl. in nr. 76. [Halcinski, viceprezident al Sfalului Administrativ,
Text roman si francez. aduce multumiri din partea generalului Buhner capi-
327 (498.1:47)
tanului din Braila Costache Petrescu]. BULETIN
9177 [T.R.], 1854, p. 5.
Care Sfatul Administrativ al Valahiei. BULETIN Capitanul C. Petrescu a lost un ajutor statornic" al generalului
[T.R.], 1853, p. 313; VEST. R., XVIII (1853), p. 357-358. rus Buhner In timpul sederii lui la Braila.
Generalul Gorceakov aduce la cunostinta Sfatului ca taruj
Rusiei, In urma demisiei domnitorului B. $tirbei, a Incredin tat 9186 327 (498.1:47)
functiile acestuia generalului Budberg, numit comisar extraordinar [Anunturi de licitatie pentru diferite aprovizionari
yi plenipotent. Text In limba romana si franceza. ale armatelor rusesti din tara]. BULETIN [T.R.],
9178 327 (498.1:47) 1854, p. 9, 38, 62, 69, 77, 81-82, 125, 177.
[Zvonuri raspindite de ziarul Wanderer"]. G. 9187 327 (498.1:47)
TRANS., XVI (1853), p. 366: *Uri mal prOspete.
Marele ban Herescu, generalul trupelor romane, a plecat catre [*tiri in legatura cu sosirea in Tara Romaneasca a
Focsani, spre Intimpinarea noului guvernator. In Bucuresti ar generalului rus Schilder seful inginerilor de infanterie"].
exista teama ca militia tarii va participa la razboi. S-ar fi vorbit TELEGRAFUL R., II (1854), p. 22-23: Inlamplari
despre arestari de boieri tineri. de zi, 23: Din campulii resboiului, 26: Monarhia Austriaca,
35: Intamplari de zi, 44: Din campulti resboiului.
9179 327 (498.1:47)
Adresa nr. 7 din 26 nov. a generalului Budberg catre 9188 327 (498.1:47)
Sfatul Administrativ al Tarii Romanesti, anuntind ca [$tiri cu privire la corpurile de voluntari pentru lupta
6i-a luat in primire postul de comisar extraordinar si impotriva turcilor, organizate in Tara Romaneasca].
plenipotent pentru ambele principate]. BULETIN TELEGRAFUL R., II (1854), p. 23, 35-36: Din Campulil
[T.R.], 1853, p. 329; VEST. R., XVIII (1853), p. 374; resboiului.
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 378: Donaufar- Se afirma ca se organizeaza trei corpuri: unul romanesc, unul
stenthilmer.
slay $i unul grecesc. Fonduri pentru organizare ar fi dat principele
Cere concursul membrilor Sfatului. Anunta ea si Halcinski Milos si mosierul grec Evanghelie. Se arata elementele care se In-
Intra de acum In funcliile sale si va dirija lucrarile Sfatului. roleaza In aceste corpuri 41 conditille care li se ofera la Inrolare.
9180 327 (498.1:47)
9189 327 (498.1:47)
[Dare de seams despre inspectiile facute de gen. Bud-
berg la institutiile din Capitala]. BUKURESTER DT. [Departamentul din Nauntru anunta ca se va tine
Z., IX (1853), p. 387-388: Donaufiirstenthiimer. licitatie pentru indestularea ostirilor imparatesti din tara].
A cercetat: colegiul Sf. Sava, spitalele Filantropia si Coltea,
VEST. R., XIX (1854), p. 33-34.
peusionul de stat pentru fete $i Inchisorile. $i-a exprimat munumirea Se arata cantitatea proviantulul necesar si puncturile" unde
pentru felul cum s-au prezentat. trebuie predat.

9181 327 (498.1:47) 9190 327 (498.1:47)

Notita despre tedeumul oficiat la biserica Sarindar
din Bucuresti pentru biruinta cistigata de flota ruseasca
asupra celei turcesti, pe Marea Neagra, linga Sinope].
VEST. R., XVIII (1853), p. 377: Bucuresti.
Text roman st francez.
[Se comunica stirea ca mai multi negustori greci din
Tulcea au Post condamnati in moarte on surghiun de
catre autoritatile otomane]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 51: Din campulti resboiului.
Pe motiv ca ar fi Post In lntelegere cu rusil.

501

www.dacoromanica.ro
327(498.1:47) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
9191 327 (498.1:47)
[Se anunta el tarul a decorat o serie de persoane din
Tara Romaneasca pentru activitatea for in sprijinul
campaniei ruse0]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 41-42: Donaufiirstenthiimer.
Intre ei, lnalti clerici, marl demnitari, Titer'.
327 (498.1:47)
9192
[Se anunta decorarea citorva demnitari din Tara
Romaneasca de catre tar]. TELEGRAFUL R, II
(1854), p. 71: Intamplari de zi.
Intre cei decorati, se gasesc urmatorii: mitropolitul Nifon,
episcopii Calinic, Filoftei si Climent, arhiepiscopul Nicandru'
ministrul de interne G. Filipescu, spatarul C. Herescu, apoi: D.
Ioanid, E. Florescu, Pasnaschi, Plaino, N. BiLescu, Roset, Paucescu
G!g1rtu, N. Nicolescu, Lapati, G. Lens si T. Calinescu. Se indica,
decorapile pe care le-au primit.
9193 327 (498.1:47)
[Ofisele nr. 419, 446 i 447, precum si porunca pe Wire
nr. 15, ale comisarului extraordinar Budberg, prin care
confers medalii, gratificatii i avansari militarilor romani
din formatiunile care au cooperat cu trupele ruse in opera-
tiile care au precedat si insotit trecerea Dunarii, la 10
*i 11 martie]. BULETIN [T.R.], 1854, p.101 ;VEST. R.,
XIX (1854), p. 101.
Parucicul Solomon a avansat In rang.
9194 327 (498.1 :47)
[Maiorii Salman si Cornescu se orinduiesc adjutanti
pe linga comisarul extraordinar Budberg]. BULETIN
[T.R.], 1854, p. 101: Porunca pe oOirea romaneasca.
9195 327 (498.1:47)
[Halcinski, viceprezidentul Sfatului Administrativ din
Tara Romaneasca, anunta ca tarul Nicolae I multumWe
unui grup de demnitari romani, pentru calduroasa parti-
cipare la serbarea onomasticii sale]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 97: Donaufiirstethiimer.
La p. 101 se publica lista lor. Intre ei, col. Solomon. . 200: Depew telegrafice, 202-203: Principatele dela Du-
9196 327 (498.1:47)
[iWiintare trimisa de magistratul oraplui Braila
redactiei gazetei, cu privire la crucea pe care au pus-o
trupele ruse0 la biserica ortodoxa de la Atkin]. VEST.
R., XIX (1854), p. 105-106.
Crucea a fost executata de mesterul Osta Ivan Dobre si a fost
asezata cu mare ceremonie In prezenta armatei rusesti si a nume.
rosi credinciosi veniji si de la Braila.
9197 N. R. 327 (498.1:47)
[Corespondenta cu privire la contributia armatei
ruse*ti la repararea bisericii Sf. Nicolae din satul Maglavit].
VEST. R., XIX (1854), p. 113.
Arata ca ofijerii rusi au adunat, printr-o lista de subscripjie,
400 de galbeni pentru aceasta biserica.
327 (498.1 :47)
9198
[Notita despre moartea i inmormintarea lui Eustatie
Kotof, intiiul dragoman al consulatului rusesc din Bucu-
reti]. VEST. R., XIX (1854), p. 118, col. I; GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 127.
9199 (327 (498.1:47)
[Comentarii in legatura cu retragerea trupelor ruseti
din Oltenia].TELEGRAFUL R., 11 (1854), p. 121-122:
Monarhia Austriaca.
Se fac diferite ipoteze asupra motivelor acestei retrageri.
Se arata ca majoritatea familiilor boieresti n-au mai ramas In Oltenia
dupa retragerea trupelor, ci s-au refugiat fie In Austria, fie In Mun-
tenia.
502
www.dacoromanica.ro
327(498.1: 47)
9200 327 (498.1:47)
cu privire la retragerea trupelor
[Veti i comentarii
ruseti din Oltenia]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 122, 126, 129-130: Din campulii, resboiului, 131:
Turcia, 133-134, 150: Din campula resboiului.
9201 327 (498.1:47)
[Dupa scrisori de la Braila, se anunta ca autoritatile
ruseti au primit ordin de a-i adaposti pe supuii greci
refugiati din Turcia]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 134: Turciea.
9202 (327 (498.1:47)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca, potri-
vit unei adrese a generalului intendent Zatler, s-a pierdut
din cancelaria sa din Calarai pecetea imparaleasca i
tine a gasit-o s-o inapoieze autoritatilor locale]. BULE-
TIN [T.R.], 1854, p. 161.
Totodata se face cunoscut ca (nice hirtie care poarta aceasta
pecete dupa 21 mai este falsa.
9203
327 (498.1:47)
[Politia Capitalei face cunoscut ca oricare din locuitori
va avea vreo pretentie asupra cinurilor ostaWi ruse sa
se adreseze mai intii politieii, care va cerceta pretentiile
va recomanda apoi, pe cele intemeiate, comandamentului
rusesc]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 170.
9204 327 (498.1:47)
Lista de fetele slujba0or romani, carora li s'au dat
riisplatiri. BULETIN [T.R.], 1854, p. 185.
Se publica lista decorajiilor acordate de guvernul rus clrmui-
torilor din judete, comisarilor atasaji pe lInga detasamentul de
Giurgiu, inginerilor si contracciilor postiilor principale. Lista e pre-
cedata de o adresa a Secretariatului Statului.
9205 327 (498.1:47)
[*tiri comentarii referitoare la retragerea trupelor
si
rusWi din Muntenia]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 168: Depee telegrafice, 181-182, 186, 190 *i 194:
Din campulii resboiului, 198: Principatele dela Dunare,
nare, 208: Depee telegrafice, 209, col. II: Austria, 210:,
Din campulti resboiului, 210: Principatele de la Dunare,
226: Din campula resboiului, 228: Depee telegrafice,
233 -234: Monarhia Austriaca, 234: Din campulti resboiului,
234: Principatele de la Dunare, 236: Depep telegrafice,
259: Din campula resboiului.
9206 327 (498.1:47)
[Se anunta ca boierii negustorii care se refugiasera
8i
in Muntenia au inceput sa se intoarca la Craiova]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 194: Din campula resboiului.
9207 327 (498.1:47)
[Se anunta ca mai multi boieri din Tara Romaneasca,
impreuna cu mitropolitul, au mers in audienta la prew-
dintele Budberg, spre a-1 intreba data e adevarat ca trupele
sale urmeaza sa paraseasca BucurWii]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 195: Din campula resboiului.
Budberg le-a dat asigurari linistitoare.
9208 327 (498.1:47)
[Adresa generalului Budberg catre Sfatul Administra-
tiv al Tarii Romaneti, prin care anunta ca va urma armata
rusa in miFarea sa de concentrare, incredintind admini-
stratia tarii Sfatului Administrativ Extraordinar]. BU-
LETIN [T.R.] 1854, foae extr. la nr. 53, bropta intre
p. 212-213 ; VEST. R., XIX (1854), p. 225: Sfatul Admi-
nistrativ al Romaniel; G. TRANS., XVII (1854), p. 236:
Din campula resboiului.
9209 327 (498.1:47)
[Adresa comandantului Mihai Goeceakov catre Con-
stantin Cantacuzino, prezidentul Sfatului Administrativ
al Valahiei]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 213, col. I;
 327(498.1:47) POLITICA EXTE1tNA : TARA ROMANEASCA
VEST. R., XIX (1854), p. 225; G. TRANS., XVII (1854),
p. 236: Dirt campulil resboiului.
Anunta ca orasul Bucuresti se va deserta de trupele rusesti",
din motive strategice, si lasa asupra Sfatului Administrativ cir-
muirea treburilor publice. In Vestitorul Romdnesc, text roman
si francez.
9210 327 (498.1:47)
[Adresa comisarului extraordinar Budberg, Care Sfatul
Administrativ al Tarii Romanesti. prin care anunta ca
insarcineaza acest Slat cu interesele supusilor rui care
ramin in aceasta capitala" si pune sub apararea sa localul
consulatului general, cum si efectele ce se gasesc in-
trinsul"]. - BULETIN [T.R.], 1854, p. 217.
9211 327 (498.1:47)
[Dezmintiri ale zvonurilor cu privire la incidente intre
soldapi romani si rusi, Ia Buzau]. -- BUKURESTER DT.
Z., X (1854), p. 249: Donaufiirstenthiimer.
9212 327 (498.1:47)
[Sfatul ora'senesc din Bucuresti face cunoscut ca oricine
are chitante sau alte documente atingatoare de dari de
producte on alte obiecte pentru ostirile rusesti" sa le
prezinte la acest sfat]. VEST. R., XIX (1854), p. 312.
9213 327 (498.1:47)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Finantelor prin
care se apron' Intocmirea unei comisii in privinta aster-
nerii socotelilor ostirilor rusesti, ping la zioa retragerii for
din Printipat"]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 317: Ofi-
turi domnesti; VEST.R., XIX (1854), p. 329.
Membrii acestei comisii sint: colonelul loan Voinescu si clu-
cerii Costache Merisescu si Grigorie Alexandrescu.
9214 327 (498.1:47)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ Extraordinar
prin care face cunoscut ca, din porunca Prea Inaltei Porti,
rangurile pamintesti, civile precum si militare, ce s-au dat
de autoritatile rusesti, in vremea ocupatiei din urma sint
de sine nignicnicite, si ramin cu totul desputernicite"]
BULETIN [T.R.], 1854, p. 381: Ofituri domnesti; VEST.
R., XIX (1854), p. 397.
In Vestitorut Romdnesc, text roman si francez.
9215 327 (498.1:47)
[Se anunta ca generalul rus Kniceanin a fost inmormin-
tat cu pompa in Bucuresti]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 182: Intamplari de zi.
Dup5. Gazeta germand din Bucuresti. La Inmormintare,
au participat mitropolitul, clerul si ofiteri. Bukurester Deutsche
Zeitung din 1855 nu se gaseste In coleclia B.A.R.
9216 327 (498.1:47)
[Se anunta ca au sosit din Rusia, Ia Giurgiu: C. Roata,
C. Creteanu, C. Racovita si C. Florescu]. STEAOA D.,
-II (1856), p. 187, col. II.
9217 327 (498.1:47)
[tiri in legatura cu sosirea consilieru]ui de stat rus
Nicolae Mavru in Tara Romaneascal. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 204: Jurnalele Vienei despre Principate,
206, col. II.
Ziarele vieneze arata ca Mavru era fostul inspector general al
carantinelor din Principatele Romane, socrul lui Ion Ghica, mare
proprietar de mosii In Tara Romaneasca. Ele pun sosirea lui Mavru
In legatura cu adresa Inaintata de mai multi boieri catre tarul
Alexandru al II-lea, cerindu-i sa protejeze Principatele.
9218 327 (498.1:47)
Instructii pentru chipul plalii productelor, furaje,
obiecte si alte ce s'au aprovizionat in anii 1853 si 1854 in
trebuintele si pe seama armii Imperiei Rusesti. BULE-
TIN [T.R.], 1858, p. 209-210: Ministerul din Nauntru.
www.dacoromanica.ro
327(408.1: 486)
9219 327 (498.1:47)
[Porunca pentru ostire prin care se da aprobare loco-
tenentului Barcanescu sa poarte medalia campaniei mili-
tare a Rusiei, din anii 1853, 1854 si 1856, care i s-a acor-
dat] . ANUNT. R., V (1858), nr. 97, p. 2.
Olanda
9920 327 (498.1:492)
[Se anunta ca Antoine Latreille a fost numit viceconsul
al Olandei la Braila]. VEST. R., XXI (1856), p. 257:
Bucuresti.
Text roman si francez.
9221 327(498.1:492)
Se anunta ea Antoine Latreille este numit viceconsul
al Olandei la BrAila].LE COURRIER DE B., I (1856),
nr. 76, p. 1: Bucarest, 5/17 septembre.
Grecia
9222 327 (498.1:495)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
Triandafil Patura este primit intre slujbasii acestui stat,
cu rang de serdar"]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 139.
Motivele: a Indeplinit diferite slujbe date de guvernul lard
cu deosebita capacitate", are proprietati nemiscatoare sl a ocupat
Intr-o vreme un post Insemnat In acesi principal, din partea gu-
vernului elen.
9223 327 (498.1:495)
[Comisia pentru cladirea localului consular elen din
Bucuresti anunta ca are nevoie de o cantitate de caramizi
si var]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 9, p. 4.
Comisia este alcatuita din C. Ciocan, L. Calenderoglu, M.
Xanto, I. Stano, M. Vlasto si C. Fostiropulo. Cladirea se va ridica
pe locul d5ruit de Papazogiu universitatii din Atena.
Turcia
9224 327 (498.1:496)
[Adresa comandantului armatei otomane, Mohamet
Halim Paa, catre Barbu Stirbei, cu prilejul retragerii
ostirii turcesti din tail]. VEST. R., XVI (1851), p. 125:
Acte oficiale; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 148:
Tara Romaneasca ; ZIMBRUL, I (1851), p. 323: Tara
Romaneasca.
In Vestitorut Roman, text roman si francez.
9225 327 (498.1:496)
[Se anunt.ii ca la 23 mai mitropolitul Nifon i ministrii
tarii s-au prezentat la comisarul otoman Ahmed Vefik-
Efendi, ca sa-1 salute cu ocazia plecarii lui din tarn
VEST. R., XVI (1851), p. 153: Bucuresti.
La 24 mai, comisarul Lure a plecat la Braila, unde se va linbar-
ca pe vapor, spre a merge la Constantinopol.
9226 327 (498.1:496)
[Se anunta ca domnitorul Tarii Romanesti a primit de la
Halim-Pala o depesa prin care ii multumeste pentru felul
cum autoritatile romanesti din localitatile de pe malul
Dunarii s-au purtat fat.a de trupele turcesti. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 175: Tara Romaneasca.
9227 327 (498.1:496)
[Se anunta ca Gheorghe *tirbei, fiul domnitorului
Tarii Romanesti, a sosit la Constantinopol]. VEST. R.,
XVII (1852), p. 250: Constantinopol, 10 August.
503
 27(498.1: 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327(498.1: 496)

9228 327 (498.1:496) 9240 327 (498.1:496)

[Se anunta ca printul Gheorghe *tirbei s-a intors de
la Constantinopol]. VEST. R., XVII (1852), p. 289:
Bucuresti ; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 73, p.
187-188 [pag. gresit6].
Sultanul I-a cinstit cu rangul de Miriliva.
9229 327 (498.1:496)
[Mire despre vizita printului Gh. 5tirbei la sultan].
G. TRANS., XV (1852), p. 295: Terra romaneasca si
Moldavia.
Se anunta reintoarcerea la Bucuresti a fiului domnitorulul,
mentionindu-se buna primire pe care i-o facuse sultanul.
9230 327 (498.1:496)
[Se anuntli ca agentul moldo-romanesc" Aristarki a
plecat din Constantinopol la Viena]. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 177: Depese telegrafice.
327 (498.1:496)
9231
[Se anunta ca indepArtarea agentului moldo-romanesc
Aristarki a facut in Constantinopol mare apasare "].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: Intamplari de zile.
9232 327 (498.1:496)
[$tiri din presa vienezA in legAtura cu plecarea neas-
teptata a logofiltului Aristarki din Constantinopol].
G. TRANS., XVI (1853), p. 181, col. II.
Se afirma ca pricina plecarii agentului muntean fusese strInsa
sa colaborare cu Mencikov, ceea ce-1 facuse indezirabil. Se arata
ca Aristarki sosise In Bucuresti $i ca el se pregatea sa piece, cu copiii
sai, la Viena.
9233 327 (498.1:496)
[Se comunica sosirea la Bucuresti a agentului Tariff
Romanesti la Constantinopol, Nicolae Aristarki]. VEST.
R., XVIII (1853), p. 169: Bucuresti 1 Iunie; GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 185: Tara Romaneasca.
9234 327 (498.1:496)
[Se anunta sosirea la Viena a marelui logofat Aristarki].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203: Intamplari de zile.
9235 327 (498.1:496)
[$tiri cu privire la incursiunile trupelor turcesti in Tara
Romaneasca]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 291,
295: Intamplari de zile.
9236 327 (498.1:496)
[Se anuntA ca Omer -Pala ar fi dat o proclamatie catre
romanii din pArtile Craiovei]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 313: Unit placatti turcescii.
9237 327 (498.1: 496)
[Sfatul Administrativ Extraordinar face cunoscut CA
se intrerupe orice predare de griu sau alte produse catre
turci]. VEST. R., XVIII (1853), p. 325-326.
Motivul: razboiul ruso-turc.
9238 327 (498.1:496)
[Sfatul Administrativ Extraordinar face cunoscut ca
orice corespondenp cu Turcia este interzisa]. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 325-326.
In urma Inceperii razboiului ruso-turc.
9239 327 (498.1:496)
[CorespondentA din Bucuresti, datatA 24 oct./5 nov.,
cu privire la impresia produsa acolo de stirile asupra
atacului efectuat de turci la Giurgiu]. G. TRANS.,
XVI (1853), supl. la nr. 86, p.1, col. I: Tara Romaneasca.
Sc arata ca In ora$ domneste convingerea ca turcil vor Inainta
$i ca IMO Bucuresti va fi o lovlre crIncena". In consecinta, bole-
rimea din Bucuresti Inca sta gala ca, In caz de pericol, sa-si scape
viata In Austria".
[$tiri cu privire la numarul refugiatilor din Tara Roma-
neascil, veni%i la Orsova]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 342: $tiri mai positive.
Intr-o corespondenta din Orsova, publicata In Wanderer,
se anunta ca, In urma atacurilor otomane la Oltenita si Giurgiu,
acolo curg refugiatil cu cetele, Inclt nu li mai !neap cvartirele 51
guvernul Ii avizeaza la Mehadia".
9241 327 (498.1:496)
[Se anunta CA turcii au pArasit tArmul romAnesc al
Dundrii din Muntenia, retrAgindu-se din Calafat]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 382: Austria.
9242 327 (498.1:496)
[Stiri comentarii cu privire la inaintarea trupelor
turcesti in Oltenia]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 129-130, 133-134, 138, 142, si 154: Din campulu
resboiului, 165: IntamplAri de zi, 165-166: Din campulii
resboiului, 169-170 si 178: Intamplari de zi.
9243 327 (498.1:496)
[Proclamatialui Halim-Pala, guvernatorul Olteniei, catre
locuitori]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 142: Din
campulii resboiului.
Data din Bailesti, la 16/2B aprilie. Afirma ca trupele oto-
mane via Ca prieteni $i vor cruta averea locuitorilor.
9244 327 (498.1:496)
[Se anunta ea, la carantina din Turnu-Rosu, sosesc multi
fugari din Oltenia]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 150: Intamplari. de zi.
Ei Isi depun lucrurile mai bune" In magazia carantinei.
9245 327 (498.1:496)
[Dare de seama pe larg asupra intrarii trupelor turcesti
in Craiova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 169: Craiova,
21 Maiu.
Darea de seama tradusa din foaia austriaca Wanaerer. Expri-
ma o atitudine foarte partinitoare pentru otomani. Din procla-
matia lui Ismail-Pasa se subliniaza cu placere ca dojani pe poporul
Oran ea-Si lucreze pamlnturile sale, ale boierilor $i ale aren-
dasilor tor".
9246 327 (498.1:496)
[Textul proclamatiei lui Halim-Pala, comandantul
corpului de armata otoman, catre locuitorii din Oltenia].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 174: Principatele dela
Dunare.
1s1 exprima uimirea ca, dupa retragerea trupelor rusesti din
Craiova, locuitorii au fugit In munti $i In paduri, astral ca Halim-
Pasa a gasit orasul pustiu. Afirma ca sultanul e suparat de aceasta
pentru ea el ar vrea ca locuitorii sa tralasca in pace, nesuparati
de nimeni. Cere tuturor sa se lntoarca far. teams la casele sl ocu-
patiile lor.
9247 327 (498.1:496)
[$Siri Ai comentarii cu privire la trecerea trupelor oto-
mane peste Dunare, in Muntenia]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 208: Depese telegrafice, 209, col. I: Austria,
210: Din campulii resboiului, 212: Depese telegrafice, 214-
215, 218, 222, 226 si 234: Din campulil resboiului.
9248 327 (498.1:496)
[$tiri cu privire la inaintarea trupelor turcesti in Mun-
tenia]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 236: Depese
telegrafice, 238 $i 241: Din campulii resboiului, 258-259:
Intamplari de zi, 259: Din cAmpulii resboiului, 260: Depese
telegrafice, 262 si 270: Din campulti resboiului, 273-274:
Intamplari de zi, 274, 278, 306 si 318: Din campulti res-
boiului.

504

www.dacoromanica.ro
327(498.1: 496) PoLITIcA trrEkNA : TAkA komANLAscA 327(498.1: 496)

9249 327 (498.1:496) 9259 327 (498.1:496)

[Notita despre intrarea armatelor otomane in Bucuresti].
VEST. R., XIX (1854), p. 233.
Text roman si francez.
9250 327 (498.1:496)
[*tiri diferite in legatura cu intrarea in Bucuresti a
trupelor otomane, sub comanda lui Halim-Pa3a]. BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 237: Donaufiirsten-
thtimer ; G. TRANS., XVII (1854), p. 240 si 247-248:
Din campulil resboiului, 268: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
9251 327 (498.1:496)
[Proclamatia lui Halim-Pala catre locuitorii orasului
Bucuresti]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 229: Locuitorilor
orasului Bucuresti; VEST. R., XIX (1854), p. 233: La-
cuitorilor orasului Bucuresti; BUKURESTER DT. Z.,
(1854), p. 237: Donaufiirstenthtimer.
Afirma ca armatele turce$ti au venit sa mentie buna orInduiala
sI sa respecteze guvernul enstituat" si ca Mmeni O. nu Indraz-
neasca a lua Initiativa si a cere cu sgomot vr'o prefacere, caci niste
asemenea tulburatori vor fi pedepsiti de catre no! cu asprime".
9252 327 (498.1:496)
[Publicatia lui Omer -Pala in legAturil cu refugiatii peste
granita]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 229, col. III ;
VEST. R., XIX (1854), p. 241; BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 241: Donaufiirstenthumer.
Generalisimul turc, fiMd informat ca o parte din populatie a
fugit peste granite sau are de gind sa fuga, de teama de a nu fi
persecutata pentru simpatia aratata trupelor rusesti, asigura pe
toti cei In cauza ca guvernul otoman nu se gindeste sa pedepseasca
nici un fapt de acest gen din trecut. Adauga Insa ca orice gest de
prietenie pentru Rusia, de aci Inainte, va fi considerat ca un act
de spionaj si de tradare.
9253 327 (498.1:496)
diferite in legaturiI cu demersul delegatiei romane
la Omer-Pasa]. BUKURESTER D I% Z., X (1854),
p. 241-242: Donaufurstenthumer; TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 241: Din campula resboiului.
Delegatia a venit la Rusciuk, spre a-i cere lui Omer -Pala al
viziteze Bucurestil. S-a discutat $1 chestiunea aprovizionarii trupelor
otomane.
9254 327 (498.1:496)
[Stiri diferite in legilturil cu sosirea lui Omer -Pala in
Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 249:
Donauftirstenthtimer; TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 260: Depese telegrafice.
9255 327 (498.1:496)
[Dare de seams cu privire la primirea filcuta lui Omer-
Pasa in Bucuresti]. VEST. R., XIX (1854), p. 249-250.
A intrat In Bucure.sti In fruntea unei armate de 30 000 de sol-
dati. Text roman si francez.
9256 327 (498.1:496)
[Descrierea amiThuntitil a intrarii lui Omer -Pala in
Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 253
254 : Donauftirstenthiimer.
9257 327 (498.1:496)
[Descrierea intrarii lui Omer-Pala in Bucuresti].
G. TRANS., XVII (1854), p. 259 si 263: Din campuln
resboiului.
9258 Laziireseu Alexandru 327 (498.1:496)
Discurs zisu cu ocazia venirei in capitalil a In. Sale
GeneralisimuluI Omer -Pala, din partea junimel Romane.
VEST. R., XIX (1854), p. 253.
Text roman si francez.
[*tiri si comentarii cu privire la intrarea trupelor tur-
cesti in Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 245, 254: Din campulil resboiului, 254-255:
Principatele dela Dundre, 258: Intamplari de zi, 259:
Din campulil resboiului, 270: Intamplari de zi, 270-271:
Turcia, 274-275: Principatele dela DunAre, nr. 71, p.282-
283: Principatele dela Dunare, nr. 73, p. 290: intiimpliU1
de zi, nr. 83, p. 326 bis: Intamplari de zi, 338: Intamplari
de zi.
9260 327 (498.1:496)
[Dispozitii in legatura cu Incartiruirea militarilor oto-
mani]. VEST. R., XIX (1854), p. 250: Publicatie ;
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 254, col. I.
Comunicate de Sadik-Pala, guvernatorul militar al Bucures-
tilor, prin Politia Capitalei.
9261 327 (498.1:486)
[Departamentul din Nauntru anunta ca se va tine lici-
tatie pentru indestularea armatelor turcesti de la Bucuresti,
Negoesti si Calarasi]. VEST. R., XIX (1854), p. 258.
Se arata cantitatea productelor necesare.
9262 327 (498.1:496)
[Proclamatia lui Dervis-Pala catre locuitorii din Tara
Romaneasca]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 245: Pro-
clamatie ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Novi-
tale din nauntru; BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 261: Donaufurstenthumer; VEST. R., XIX (1854),
p. 257-258. Proclamatie.
Dervis-Pa$a vesteste cd sultanul I-a numit comisar pentru
Principatele Romane, cu misiunea de a restabili ordinea. Conform
conventiei Incheiate Intre Poarta si Austria, In Intelegere cu guver-
nele Frantei $i Angliei, trupele austriece vor ocupa Principatele.
Va fi restabilita starea administrative de dinainte a Tarli Roma-
nesti. In Vestitorul Romdnesc $1 Gazeta de Moldavia, text roman
sl francez.
9263 327 (498.1:496)
[Scrisoarea lui Const. Cantacuzino catre Mehmet Sadik-
Pasa]. VEST. R., XIX (1854), p. 265; BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 269-270: Donaufiirstenthiimer.
Impreuna cu raspunsul acestuia. C. Cantacuzino, presedintele
Sfatului Administrativ, cere Ingaduinta sa Mel, In numele popu-
latiei, un dar pentru regimentul otoman de cavalerie care trebuia
se piece din Bucuresti. Comandantul militar turc al Bucurestilor
accepts cu placere. In Vestitorul Romdnesc, text roman si fran-
cez.
9264 327 (498.1:496)
[Scrisoarea unor boieri cilire Mehmet Sadik-Pala, co-
mandantul otoman al orasului Bucuresti, prin care 11
maga sa primeasca diferite obiecte de imbrildiminte
pentru corpul de cavalerie de sub comanda sal. VEST. R.,
XIX (1854), p. 289; BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 297: Donauftirstenthiimer.
Text roman si francez.
9265 327 (498.1:496)
[Scr soarea negustorilor din Bucuresti catre Mehmet
Sadik-Pala, comandantul otoman al orasului Bucuresti,
prin care it maga 55 primeascil obiecte de echipament pentru
regimentul de sub comanda sa] . VEST. R., XIX (1854),
p. 290.
Text roman si francez.
9266 327 (498.1:496)
[Adresa trimisil in numele a 49 de corporatii de negustori
simeseriasi din Bucuresti catre Mehmet Sadik-Pala,
comandantul orasului Bucuresti, prin care ii aduc multu-
mini pentru mrisurile luate in mentinerea linistii publiee].
VEST. R., XIX (1854), p. 290.
Text roman si francez.

505

www.dacoromanica.ro
327(498.1: 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA
9267 327 (498.1:496)
[Proclamatia lui Mazar-Pasa dare locuitorii din Bucu-
resti]. VEST. R., XIX (1854), p. 305: Lacuitorilor Bucu-
restilor; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 317: Donau-
farstenthamer, G. TRANS., XVII (1854), p. 326.
Comandantul militar otoman al Bucurestilor multumeste
populatiei pentru bunavointa aratata la Incartiruirea trupelor.
9268 327 (498.1:496)
[Se anunta ca, la 21 august, Ismail-Pasa si refugiatii
politici ce venise acolo" au parasit orasul Bucuresti].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 278, col. II.
9269 327 (498.1:496)
[Anunt de licitatie pentru diferite aprovizionari ale
armatelor turcesti din Cara]. BULETIN [T.R.], 1854,
p. 293.
9270 327 (498.1:496)
[Stiri cu privire la retragerea trupelor turcesti din Tara
Romaneasca]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 262:
Din campula resboiului, 308: Depese telegrafice, 281-282:
Intamplari de zi, nr. 72, p. 286: Intamplari de zi, nr. 73,
p. 290, nr. 75, p. 298-299, 326 si 335:: Din campula
resboiului.
9271 327 (498.1:496)
Proclamatia adresata lacuitorilor Brailei de catre Ex.
Sa Mehmet-Sadik-Pasa la intrarea sa in acest oral.
VEST. R., XIX (1854), p. 305-306; BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 317-318: Donaufarstenthamer.
In V estilorul Romdnesc, text roman si francez.
9272 327 (498.1:496)
[Raspunsul dat in numele locuitorilor Brailei la Pro-
clamatia lui Mehmet-Sadik-Pasa, comandantul corpului
de armata turcesc]. VEST. R., XIX (1854), p. 306;
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 318.
9273 327 (498.1:496)
[Gazeta austriaca Wanderer" anunta ca i s-a scris
din Constantinopol ca reprezentanti ai romanilor din Tara
Romaneasca ar fi cerut sa lupte alaturi de turci, dind o
petitie in acest sons lui Omer-Pasa]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 312: Din campula resboiului.
9274 327 (498.1:496)
[Se anunta schimbari in conducerea otomana din Tara
Romaneasca]. TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 83,
p. 326 bis: Intamplari de zi.
Se zice ca Fuad-Efendi 11 va lnlocui alit pe Dervis-Pasa, comi-
sarul Imparatesc, cit si pe Maraz-Pasa, comandantul garnizoanei
otomane a Bucurestilor.
9275 327 (498.1:496)
[Se anunta ca Mazar-Pasa a fost chemat la Poartil,
pentru ca i-ar fi oprit pe romani sa-si primeasca domnitorul
cu alai]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 338: In-
tamplari de zi.
9276 327 (498.1:496)
[Se anunta Ca Danis-Bei este numit comandant militar
otoman al Bucurestilor]. BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 381: Donauftirstenthamer.
In locul lui Mazar-Pasa, care primise ordinul de a supra-
veghea lmbarcarea trupelor otomane la Varna.
9277 Antonescu, D. 327 (498.1:496)
[Scrisoare catre redactor cu privire la intrarea trupelor
turcesti in Principat]. VEST. R., XIX (1854), p. 371:
Domnule redactor.
9278 327 (498.1:496)
[Circulara Departamentului din Niluntru catre cirmuiri,
in care arata cum vor fi angajate carele locuitoresti" si
506
www.dacoromanica.ro
327(498.1: 496)
cum vor fi platiti taranii pentru transporturile ostirilor
turcesti]. BULETIN [T.R.]. 1854, p. 381-383: Departa-
mentul din Nauntru.
9279
327 (498.1:496)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ Extraordi-
nar prin care se face cunoscut ca, din porunca Prea Inaltei
Porti, rangurile pamintesti, civile, precum si militare, ce
s'au dat de autoritatile rusesti, sint de sine nimicnicite
si ramin cu totul desputernicite"]. BULETIN [T.R.],
1854, p. 381: Ofituri domnesti; VEST. R., XIX (1854),
p. 397.
In Vesiitorul Romdnesc, text roman si francez.
9280 327.(498.1:496)
[Adresa lui Mehmet-Sadik-Pasa catre cirmuitorul ju-
detului Slam-Rimnic, prin care aduce multumiri autorita-
tilor locale si populatiei pentru ajutorul dat in indeplinirea
misiunii sale.]. VEST. R., XX (1855), p. 2.
Adresa este trimisa cu prilejul plecarii trupelor otomane din
lagarele pe care le ocupau In acest judet. Text roman si francez.
9281 327 (498.1:496)
[Se anunta ca turcii vor infiinta, la Ploiesti, Rimnic si
Rosiorii de Vede, birouri de inrolare pentru alcatuirea
unei legioane romane.sti in serviciul sultanului"]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 16: tiri Telegrafice.
9282 327 (498.1:496)
[Dupd stiri din Bucuresti primite la Viena, se anun1v
ca domnitorul B. *tirbei a convocat Sfatul Administrativ,
pentru a vota o suma destinata sprijinirii organizatiei
otomane de razboi]. ZIMBRUL, III (1855), p. 90.
9283 327 (498.1:496)
[Adresa de multumire a lui Ahmet-Pasa, comandant
al trupelor dup.' liniea Dunarii si Siret", catre magistratul
orasului Braila, la plecarea sa din acest oras]. BULE-
TIN [T.R.], 1855, p. 29-30.
9284 327 (498.1:496)
[Se anunta ca musirul Ismail-Pasa a sosit, la 17 fe-
bruarie, la Bucuresti]. VEST. R., XX (1855), p. 53 ;
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 65: Novitale din
nauntru.
Dupa Gazeta Germand din Bucuresti, din care anul 1855 nu se
gaseste In colectla B.A.R.
9285 327 (498.1:496)
[Departamentul din Nauntru anunta ca se va tine lici-
tatie, la Slobozia, pentru vinzarea a 150 de perechi de
boi, care s'au intors de imperiala armie otomana, din
500 perechi ce ii cumparase Statul pentru transportul
bagajelor acestii ostiri peste Dunare"]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 114.
9286 327 (498.1:496)
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru cumpararea
si predarea la Calarasi a 300 de boi, pentru trebuintele
ostirii otomane]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 125:
Publicatii ministeriale, 137: Conditil.
Se publica si condipile.
9287 327 (498.1:496)
[Departamentul Finantelor anunta ca se va tine licitatie
pentru moneda cu care urma sa se achite la Constantinopol
suma de lei 500 000 pe care Vistieria trebuie s-o plateasca
la Zaraphanaoa Inaltei Porti"]. BULETIN [T.R.],
1855, p. 157, col. I.
Suma reprezinta tributul pc trimestrul aprilie, datorat de
Tara Romaneasca Turciei.
9288 327 [498.1:496)
[Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru prin
care se arata masurile ce trebuiesc luate pentru cercetarea
 327(498.1: 496) POLITICA EXTRNA : TARA ROMANEASCA
cheltuielilor Mute pentru armatele turcesti] BULETIN
[T.R.], 1855, p. 205, col. I, 258; VEST. R., XX (1855),
p. 205.
9289 327(498.1 : 496)
Raportul Obstesculul Dtvanu. BULETIN [T.R.],
1855, p. 205-206, 257-258; VEST. R., XX (1855),
p. 205.
In legatura cu plata productelor luate de ostirile otomane sau
date for de catre autoritati. Propune crearea unei comisii centrale
la Bucure$11, care sa descurce socotelile.
9290 327 (498.1:496)
[Instructiile date de Departamentul din NAuntru, admi-
nistratiilor, referitoare la aprovizionarea armatelor turcesti
stationate in Oral BULETIN IT.R.], 1855, p. 229 ;
VEST. R., XX (1855), p. 229-230.
9291 327 (498.1:496)
[Rezolutia domneasca atingiltoare de chestia producte-
lor de hrana si a altor obiecte, date in trebuinta ostirilor
impariltesti, ce au ocupat si ocupil tare]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 241, col. III.
Arata cum vor fi platite aceste producte.
9292 327 (498.1:496)
[Stiri din Tara Romaneasca, dupa gazeta Wanderer "]
G. TRANS., XVIII (1855), p. 254, col. II: Bucuresti.
Despre trecerea pe la Giurgiu a but Aali-Pa$a, marele vizir, $i
Intrevederile sale cu B. $tirbei si cu boieril din opozitie.
9293 327 (498.1:496)
[Jurnal continind hotaririle luate in sedinta din 23 iu-
lie a Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire la
plata produselor consumate de ostirile otomane]. BU-
LETIN [T.R.], 1855, p. 258-259: Jurnal.
9294 327 (498.1:496)
Comisiile Districtale. Instructii pentru constatarea pro-
ductelor si obiectelor luate in trebuinta Imparatestilor
ostiff. BULETIN [T. R.], 1855, p. 299
9295 327 (498.1:496)
[Se anunta ca marele logolat al Credintei, Aristarki, a
obtinut prin interventie franceza Invoirea s se intoarcd
la Constantinopol] TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 379: Intamplarl de zi.
9296 327 (498.1:496)
[Comentarii in legatura cu revenirea la Constantinopol
a lui Aristarki, fostul agent al Tarii Romanesti la Poarta].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 381, col. II: Posta cea
mai noua.
Se pune Intrebarea data va tzbuti sa revina $i la postul sau,
girat de fratele lui, Miltiade. Se Infati$eaza foloasele banesti $i
politice pe care le putea avea titularul acestui post.
9297 327 (498.1:496)
[Dare de seams despre balul dat de Soleiman-Pala, co-
mandantul trupelor otomane in Principate]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 57: Bucuresti.
Orchestra a Post diriJata de capelmaistrul.Wiest. Au luat parte
mini$trii, consulii, statele majore ale armatelor austriece, otomane
$1 romane, precum $i multi boieri. Text roman $i francez.
9298
327 (498.1:496)
[Extras din gazeta Oesterreichische Zeitung" cu privire
la conflictul dintre Barbu Stirbei si Dervis-Pasa].TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 115-116: Principatele dela
Dunare.
9299 327 (498.1:496)
[Stiri cu privire la evacuarea trupelor otomane din Giur-
giu si Rusciuk]. STEAOA D., II (1856), p. 49.8: Bule-
tinul zilei.
www.dacoromanica.ro
327(498.1: 496)
9300 327 (498.1:496)
[AmAnunte in legatur5 cu sosirea lui Mazar-Pala in
Bucuresti]. G. TRANS., XIX (1856), p. 195: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Dupa gazeta Fremdenblait din Viena. Se men' ioneaza $i
un zvon despre casatoria acestuia cu o d-$oara Filipescu $i altul
despre numirea sa ca secretar al comisarului otoman, care era
a$teptat.
9301 327 (498.1:496)
[Traducerea a douA rcrisori ale marelui vizir, Mehmet-
Pasa, ciltre Barbu Stirhei]. VEST. R., XXI (1856),
p. 229; LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 67, p. 1.
Ii anunta ca li trimite, prin iamil-Bel, decoratia Medgidid
clasa I, ca un semn de multumire al guvernului otoman pentru
buna lui oblAduire, clt timp a lost domnitor.
9302 327 (498.1:496)
[Traducerea firmanului din 5 iulie 1856 prin care sulta-
nul acorda ordinul Medgidie, clasa intii, fostului domnitor
Barbu Stirbei].VEST. R., XXI (1856), p. 229: Diploma
imparateascii; LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 67,
p. 1.
9303 327 (498.1:496)
[Se anunta ca Kiamil-Bei, aduciltorul firmanului de
investiture a caimacamului Alexandru D. Ghica, a plecat
la Braila]. VEST. R., XXI (1856), p. 525: Bucuresti.
9304 327 (498.1:496)
[Se anunta ca turcii intAresc garnizoanele din cetAtile
dunarene]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 294:
Depese telegrafice, 301, col. I.
Indeosebi s-au Intarit fortlficatiile si garnizoana din Calafat.
9305 327 (498.1:496)
[Se arata ca turcii au concentrat 4 900 de ostasi in
trei puncte ale teritoriului Tarii Romanesti]. TELEGRA-
FUL R., IV (1856), p. 303: intimpliiri de zi ; GAZ. DE
MOLD., XVIII (1856), p. 316, col. III : Independentiea.
Aceste puncte erau la Calafat, Craiova $i Giurgiu. Se mai arata
ca turcii intentionau sa repare fortificatiile In aceste puncte. $tirea
e redata dupa o corespondents din Bucure$ti, publicata de foaia
L'Independance Belge.
9306 327 (498.1:496)
[Se vesteste ca trupele turcesti, care s-ar fi indreptat
de la Rusciuk spre Bucuresti, au primit ordinul de a se
retrage dincolo de Dunare]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 333: Turciea.
9307 327 (498.1:496)
[Se anunta sosirea in Bucuresti a lui Mazar-Pasa].
VEST. R., XXI (1857), p. 1 ; Bucuresti.
9308 327 (498.1:496)
[Se anunta ca trupele otomane din Tara Romaneasca
au inceput sa se retraga].ANUNT. R., IV (1857), nr. 13,
p. 1: Bucuresti 13 Martie ; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 95.
Ele se retrag o data cu trupele austriece.
9309 327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului catre Secretariatul Statului prin
care porunceste sa i se ridice jurnalului Timpulii" auto-
rizatia de a se tipari]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 85.
Motivul: a reprodus un articol din Jurnalul L'Estafelte (nr. 24
din 11 martie 1857) In care se arata lipsa de respect fats de Poarta.
9310 327 (498.1:496)
[Scrisoarea comisarului Essad-Efendi catre caimacamul
Alexandru Ghica]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 93;
507
327(498.1: 496) POLITICA EXTERNA : TARA ROMANEASCA 327(498.1:497.3)

ANUNT. R., IV (1857), nr. 18, p. 1-2: Marii Sale Printu- 9320 327 (498.1:496)
lui Al. Ghica, Caimacamul RomAnii. [Observatiile lui B. $tirbei si G. Magheru cu privire la
Ti aduce la cunostinta ca a sosit In Bucuresti o comisle oto-
mana, ca s3 examineze si ss plateasca conturile referitoare la apro-
vizionarea armatelor turcestl In timpul razboiului. In Anun-
-
hatiseriful din 1834, in legAturd cu autonomia tarii].
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 7-8:
*edinta VI, 13-14: *edinta VII.
idlorul Romdn, text roman $1 francez.
9321 Rosati, C. A. 327 (498.1 :496)
9311 327 (498.1:496) [Protest Impotriva intentiei Portii de a se amesteca in
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Niluntru afacerile interne ale Tarii Romanesti]. ROMANUL, II
prin care care acestui Departament s pund la dispozitia (1858), nr. 81, p. 322: Principatele-Unite.
narea armatelor turcesti In timpul r5zboiului]. BULE- -
comisiei otomane toate socotelile referitoare la aprovizio-
TIN [T.R.], 1857, p. 93; ANUNT. R., IV (1857), nr. 18, p. 1.
Aran. ca Poarta n-ar avea nici un drept pentru a autoriza noua
caimacamie sa fats schimbari In rindurile functionarilor,
Comisia turceasca, prezidata de Omer Feuzi Efendi, va Incepe
sa lucreze la 25 martie 1857. - In Anunfdtorul Romdn, text roman
Serbia
$1 francez.

9312 327 (498.1:496) 9322 327 (498.1:497.1)

[Se anunta apropiata Incepere a lucrdrilor comisiei [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
ale armatei otomane]. -
pentru lichidarea cheltuielilor de ocupatie In Principate,
ROMANIA
(1857), p. 14: Sciri din afard.
[Bucuresti], I
fostul colonel in slujba Statului Serbii loan Gherman"
de serdar]. -
este primit intre slujbasii" Tarii Romanesti, cu rangul
BULETIN [T.R.], 1851, p. 128.
Se aratd, dupa L'Independance Belge, ca Poarta trimisese In 9323 327 (498.1:497.1)
acest stop la Bucuresti pe Omer Feuzi Efendi.
9313 327 (498.1:496)
Depesa, trimisa din Bucuresti la 9 aprilie, anuntind
pe la Semlin, venind din Tara Romineasca].
FUL R., I (1853), p. 243: Intamplari de zile.
-
[Se anunta ca Milos Obrenovici a trecut cu vaporul
TELEGRA-

terminarea evacudrii Tarii Romanesti de catre turci]. 9324 327 (498.1:497.1)

L'ETOILE DU D. [Bruxelles] I (1857), p. 149: Nouvelles
des Principautes.
9314 Golescu, Alex. Const. 327 (498.1:496)
[Scrisoare catre redactie]. CONCORDIA, I (1857),
p. 75: tiri din intru.
Anunta ca la Giurgiu se afia 200 de soldati de artilerie, cu opt
tunuri, din armata otomana si se Intreaba de ce n-au parasit Inca
[Se anunta ca Milos Obrenovici a sosit la 10 noiembrie
la Sibiu, in drum de la Viena spre Bucuresti]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 356, col. II: Sibiiit, 11 Noembre.
9325 327 (498.1:497.1)
Tara Romaneascd, de pe linga hotarul Serbiei]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 15: intamplari de zi.
-
[Se anunta ca principele Milos a plecat la mosia sa din

tara, chid evacuarea ostirilor trebuia O. se termine Ia 18/30 martie7 9326

Scrisoarea poarta data de 10 aprilie 1857. 327 (498.1:497.1)

9315 327 (498.1:496)

[Corespondent& din Bucuresti, de la 7 mai, in care se
semnaleaza, intre altele, ca trupele otomane nu se retrd-
sesera din Giurgiu, Caldrasi si Calafat]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 178: Valachie.
9316 327 (498.1:496)
[Informatie cu privire Ia trimiterea lui Bdrcanescu la
Poartd, de catre partida boierilor, pentru a se plinge de
atentia acordata partidei nationale]. SECOLULU, I
(1857), nr. 45, p. 3: Bucuresti, 4 Iunie.
9317 327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului catre Constantin Cantacuzino, prin
care ii aduce la cunostinta ca sultanul i-a acordat ordinul
Medgidie clasa a II-a.]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 75,
p. 1: Excelentmi Sale Domnului Constandin Cantacuzino.
Ca un semn de multumire pentru slujbele aduse 'aril.
9318 327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului catre printml Scarlat Grigorie
Ghica, prin care ii aduce la cunostinta ca sultanul i-a
aduse 'aria -
acordat ordinul Medgidie clasa a III-a, pentru serviciile
ANUNT. R., IV (1857), nr. 75, p. 1: Lumi-
natii Sale Printului Scarlat Grigorie Ghica.
9319 327 (498.1:496)
[Ofisul caimacamului catre Constantin Cornescu, prin
care ii face cunoscut ca sultanul i-a acordat ordinul Med-
gidie clasa a III-a, pentru slujbele facute [aril].
ANUNT. R. IV (1857), nr. 75, p. 1: Domnului Logofat
al Dreptglii Constantin Cornescu.
[Se anunta ca Milos Obrenovici va pleca de la Bucuresti
la Moscova, spre a asista la Incoronarea tarului].
TRANS., XIX (1856), p. 254: Austria.
- G.
9327 327 (498.1:497.1)
unui consul al Serbiei la Bucuresti]. -
[Comentarii in legaturd cu stirea apropiatei numiri a
G. TRANS., XIX
(1856), p. 355: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Corespondentul anonim face diferite supozitll cu privire la
motivele$1 consecintele strIngerlI relatiilor diplomatice dintre
Tara Romaneasca $1 Serbia.
9328 327 (498.1:497.1)
[Se anunta ca secretarul statului din Serbia, Simici, se
-
pregateste s piece la domeniile sale din Tara Romaneasca].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 171 [gresit:
172]: Nouvelles de Servie.
9329 327 (498.1:497.1)
[Se anunta ca autoritdtile muntene nu Ingaduisera sa
intre pe teritoriul Tarii Romanesti delegatia trimisa s-1
aducd pe Milos Obrenovici in Serbia]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 309: Cronica straina.
Cerusera delegatiel sa aiba pa$apoarte In regula $1 sa nu intre
cu arme.
9330 327 (498.1:497.3)
[Comentarii in legatura cu atentia acordata de publicul
din Tara Romaneascd conflictului din Muntenegru]. -
- G. TRANS., XVI (1853), p. 23: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
In aceasta corespondents, de la marginile romano-transil-
vane", se observa Ca, In Tara Romaneasca, s-au facut oamenii
mult mai serio$1" $i ca se aratau interesati de astfel de probleme
internationale.

508

www.dacoromanica.ro
327(498.1:73) POLITICA EXTERNA TARA ROMANEASCA
State le Unite
9331 327 (498.1:73)
[Se anunta ca ministrul Statelor Unite la Constantinopol
a sosit in Bucuresti]. CONCORDIA, I (1857), p. 106:
Stiri din intru.
9332 327 (498.1:73)
[Se anunta ca C. Spence, ministrul Statelor Unite la
Constantinopol, a sosit la Bucuresti, in ziva de 5 mai].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 34.
9333 327 (498.1:73)
[Gazeta engleza Morning Post" afirmil despre cillAtoria
intreprinsil in Principatele Romane de catre ministrul
Statelor Unite pe ling% Poarta ca ar avea o tinta political.
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 66: Sciri din afarti.
Anglia.
9334 327 (498.1:73)
[Corespondentl de la Bucuresti, din 28 mai/9 iunie,
in care se dau amanunte, intre altele, asupra incidentului
dintre caimacamul Al. D. Ghica si ministrul Statelor Unite
la Constantinopol, Spence]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 203: Valachie.
Incidentul fusese pricinuit de faptul c3 Ghica nu lntorsese
vizita pe care i-o Meuse Spence, ministrul Statelor Unite la Poarta,
In trecere prin Bucuresti.
9335 327 (498.1:73)
[Amanunte cu privire la incidentul dintre caimacamul
Alex. D. Ghica si Spence, trimisul american la Constanti-
nopol]. G. TRANS., XX (1857), p. 195, col.I.
Amanuntele se comunica dupa o corespondent& din Bucuresti,
publtcata In mai multe ziare germane. Se adauga el Spence ar fi
sosit la Giurgiu Impreuna cu fiul lui Barbu Stirbei si ca ar fi venit
la Bucuresti ca sd lucreze pentru fostul domnitor al Tarn Roma-
nest'.
(498.3) MOLDOVA
9336 327 (498.3)
[Se mentioneaza din Constantinopol zvonul ca, in nota
pe care a inminat-o sultanului diplomatul rus Ozerov, s-ar
fi cerut si numirea unui succesor al domnitorului Moldo-
vei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 77, col. I: Monarchi'a
austriaca.
Demersul s-ar fi ficut In legatura cu boala de care suferea
Grigore Alex. Ghica.
9337 327 (498.3)
[Publicatia Secretarului de Stat, cuprinzind hotaririle
Sfatului Administrativ al Moldovei, in urma declararii
stArii de rraboi intre Rusia si Turcia]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 325: Novitale din nauntru.
Vasele sub bandiera romaneasca vor Inceta sa navigheze pe
Dunare; turcilor nu 11 se va mai vinde nici o cantitate de cereale,
sare sau alte produse, supusii otomani vor parasi Moldova. Text
roman si francez.
9338 327 (498.3)
[Precizari in legatura cu relatiile dintre domnitorul
Moldovei, Grigore Ghica, si Poarta]. BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 266: Frankreich.
Se reproduce, din Le Journal des Debate, scrisoarea adresata
acestui ziar de catre C. Ghica, secretar de stat al Moldovel, In lega-
tura cu afirmatiile inexacte din corespondenta din Constantinopol
a acestui ziar. Corespondenta se referea la comunicarea domnito-
rului ca, In urma ultimelor Imprejurari politice $1 militare, este pus
In situatia de a Intrerupe legaturile cu Poarta si plata tributului.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 327(498.3)
9339 327 (498.3)
[Se anunta ca reprezentantii consulari ai Frantei si
Angliei din Iasi au intrerupt relatiile cu guvernul Moldovei].
G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
9340 327 (498.3)
[Se anunta ca domnitorul Moldovei, Grigorie Ghica,
a sosit la Viena la 15 nov.]. GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 374: Austria.
9341 327 (498.3)
[Proclamatia comisarului turc Dervis-Pala adresata
moldovenilor, cu ocazia intrilrii in tars a trupelor austriece].
BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 369: Secretariatul
de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 293-294:
Novitale din nauntru.
Totodata, anunta ca printul Grigorie Ghica a primit ordinul
sa yin& si a ref. clrma tarn.
9342 327 (498.3)
[Ofisul domnitorului catre Sfatul Administrativ anun-
tind masurile impuse de turci in Moldova impotriva greci-
lor]. BULETIN [Mold]. XXII (1854), p. 445: Secre-
tariatul de Stat.
Sint "urmariti volintiril greet din armata rasa.
9343 327 (498.3)
[Traducerea adresei din 26 martie/7 aprilie a ministrului
de externe otoman, Safvet, catre domnitorul Moldovei,
aducindu-i la cunostinta ca Poarta a hotarit trimiterea cite
unui boier din fiecare principat ca informator pe lingA
plenipotentul guvernului otoman la conferinta de la Viena].
BULETIN [Mold.], X XIII (1855), p. 109; GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 107: Novitale din nauntru.
La adresa e adaugata o lista de trei boieri: M. Cantacuzino-
Pascanu, Gh. Sturza si C. Negri din care domnitorul urma sa-1
aleaga pe reprezentantul moldovean. In Gazeta de Moldavia
text roman si francez.
9344 327 (498.3)
[Rezolutia domneasca prin care vorn. C. Negri e de-
semnat ca informator pentru Moldova pe linga reprezen-
tantul otoman la conferinta de la Viena]. BULETIN
[Mold.], XXVII (1855), p. 109; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 107: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman $1 francez.
9345 327 (498.3)
[Se anunta ca Grigorie Ghica, domnul Moldovei, 1-a
ales pe Costache Negri drept reprezentant al Moldovei
pe linga Aali-Pala, la conferintele de la Viena].
G. TRANS. XVIII (1855), p. 114: Austria.
9346 327. (498.3)
[Scurt comentariu la stirea acredit5rii lui C. Negri pe
lingA Aali-Pala, plenipotentul sultanului la conferinta
de la Viena]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 124:
Principatele de la Dunare.
9347 327 (498,3)
[Stire cu privire la plecarea la Viena a lui Costachi
Negri, in calitate de informator pe lingrt reprezentantul
turcesc, la conferinta de pace]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 280, col. II ; G. TRANS., XVIII (1855), p. 117: Iasii,
8 Aprilie.
327 (498.3)
9348
[Se anunta 0, in 10 aprilie a plecat din Iasi vornicul
Constantin Negri, acreditat pe linga Ali -Pala, plenipo-
tentul Lure la conferinta de la Viena]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 111: Novitale din nauntru.
509
327(498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327(498.3)

9349 327 (498.3) 9359 327 (498.3)

[Se anunta sosirea lui C. Negri la Viena]. TELE- [Stiri cu privire Ia propunerile de pace ale Austriei,
GRAFUL R., III (1855), p. 138: intamplari de zi. transmise la Petersburg prin Eszterhazy]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 402: Monarchi'a austriaca.
9350 327 (498.3) Se mentioneazA cA, Intre ele, ar figura si propuneri cu privire
[Dupd gazetele din Viena, se publics stirea ca vornicul la gurile DunArii.
C. Negri a sosit la 26 aprilie in capitala Austriei]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), nr. 36, p. 143: Novitale din 9360 327 (498.3)
nduntru. [Traducerea unui articol aparut in Le Journal de
Delegatul Moldovei, C. Negri, s-a prezentat lui Aali-Pala, St. Petersbourg" din 8/20 ian., cu privire la atitudinea
plenipotentul turc la conferintA, si contelul Buol, ministrul de externe Rusiei lap de propunerile de pace trimise prin interme-
al Austriei. diul guvernului din Viena]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 30-31: Acte diplomatice.
9351 327 (498.3)
[Se anunta CA au sosit la Viena C. Negri si A. Tr. Lau- 9361 327 (498.3)
rian, pentru a-i asista pe plenipotentii otomani in nego- [Articol cu privire la dreptul Moldovei de a fi consi-
cierile cu privire la Principatele Romane]. VEST. R., derate ca un stat autonom si suveran]. GAZ. DE
XX (1855), p. 151, col. II: Viena, 14 Maid. MOLD., XXVIII (1856), p. 50.
327 (498.3) Se argumenteaza acest drept amintindu-se tratatele Inchelate
9352 de catre domnitorii Moldovei, Ca suverani deplini, cu diferite state
[Traducerea unei corespondente din Iasi, publicatd in europene. La sfIrsit, se publicA In Intregime, In versiune latinA,
foaia Ost-deutsche Post", cu privire la misiunea lui C. Ne- romans si franceza, tratatul de comer(; Incheiat In 1588 de Petru
gri la Viena]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 139: $chiopul cu ambasadorul Angliei la Constantinopol, Hareborne.
Principatele dela Dunare.
Corespondenta e datata 18/30 aprilie. Expriml nemultumirea 9362 327 (498.3)
cercurilor romanesti de acolo fatA de felul umilitor cum a pro- Depesa Ministerului de Externe din Constantinopol
cedat Poarta, cerInd domnitorului sl aleaga unul din cei trei desem- cu privire la banii trimisi din Moldova in folosul ranitilor
nati Cantacuzin-Pascanu, G. Sturza si C. Negri nu ca renre- armatei din Orient]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
zentant al Principatului, ci numai ca expert pe lInga plenipoten- p. 89: Secretariatul de Stat.
tiarul turc la conferinta din Viena. Domnitorul n-a socotit oportun 327 (498.3)
9363
sa protesteze, Ins& Isi va trimite si reprezentantul sAu de Incredere
la guvernul austriac. [Se vesteste ca domnitorul Moldovei a primit de la
agentul sau din Constantinopol, in 19 aprilie, stirea oficiald
9353 327 (498.3) ca s-au restabilit comunicatiile cu Rusia]. GAZ. DE
[Se anunta di C. Negri a avut o intrevedere cu Aali-Pala MOLD., XXVIII (1856), p. 125: Novitale din nduntru.
si Aarif-Efendi, plenipotentii otomani la conferinta de la
Viena]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 140: Posta din 9364 327 (498.3)
urma ; VEST. R., XX (1855), p. 151, col. II: Viena 14 Maia. [Scurta polemicd cu Gazeta de Augsburg" All-
9354 327 (498.3) gemeine Zeitung" cu privire la dreptul Moldovei de
a stapini bratul Sulinei]. STEAOA D., II (1856), nr. 65,
[Stiri despre misiunea lui C. Negri la Viena]. TE- p. 260 [gresit: 172]: Buletinul zilel, nr. 66, p. 264 [gresit:
LEGRAFUL R., III (1855), p. 143-144: 11 ntamplari de zi. 176]: Buletinul zilel.
Se anunta a, In 29 aprilie, Negri a tinut o conferintA" cu
Imputernicitii otomani Aali-Pala si Aarif-Efendi. Apoi a fost pre- 9365 327 (498.3)
zentat ministrului de externe austriac. Desi In Viena se afla si repre- Circulara In. Port! adresata Mea a! sal agent! in pri-
zentantul Serbiei, Timoteiu Cnejevici, Negri n-a avut cu acesta ptna virea Deltei de la gura Dundrei, care aliatii voesc a da
acum nici o Intrevedere. Moldovei, ear Poarta o reclamd pentru sine. GAZ.
9355 327 (498.3)
DE MOLD., XXVIII 1856), p. 316-317.
[Note despre o corespondenta din Iasi cu privire la 9366 327 (498.3)
misiunea lui C. Negri la Viena]. TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 159: Principatele dela Dunare. [Polemics cu Gazeta de Augsburg" Allgemeine
Zeitung" in legaturd cu drepturile Principatelor Romane
Se argumenteaza ca, pentru mentinerea echilibrului european, asupra deltei Dundrii]. L'ETOILE DU D. [Iasi], I
era necesara sustinerea inclependentei Principatelor Romane. In (1856), p. 33: Iassy 20 Septembre 1856.
consecinta, se exprimA speranta cA. Negri va fi sprijinit, In misiu-
nea sa, de guvernul austriac. Gazeta de Augsburg, reprezentInd punctul de vedere austriac,
cerea ca delta Dunarii sa fie cedatA Turciei. L'Etoile du Danube
9356 327 (498.3) demonstreaza cu date istorice ca delta Dunfirii n-a aparlinut nici-
[Se publics stirea ca, la 26 iunie, s-a intors la Iasi odata turcilor.
C. Negri, care fusese acreditat pe lingd Aali-Pala, pleni- 9367 327(498.3)
potentiarul turc la conferinta de la Viena]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 195: Novitale din nauntru. [Stiri din presa strains cu privire la tinerea unei not
conferinte la Paris, catre mijlocul lunei decembrie, pentru
9357 327 (498.3) rezolvarea unor litigii]. LE COURRIER DE B., I
(1856), nr. 95, p. 1: Rsum politique.
[Se anunta ca vornicul Constantin Negri, atasat pe
linga Aali-Pala la conferinta de Ia Viena, a pardsit acest 9368 327 (498.3)
oral, Intorcindu-se la Iasi]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 195: intdmplari de zi. Depeche de S.E. le prince Gortchakoff, ministre des
Affaires Etrangeres de Russie, A S. E. le comte de Chrep-
9358 327 (498.3) tovitch etc. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
[Se anunta inloarcerea la Iasi a vornicului C. Negri, p. 111-112.
trimis, ca informator din partea Moldovei, la conferinta Textul depesei din 8/20 dec. 1856, continInd raspunsul rus la
de Ia Viena]. ZIMBRUL, III (1855), p. 524: Stiri Tele- expozeul facut de Clarendon In parlamentul britanic, la 12 nov.
grafice. 1856.

510

www.dacoromanica.ro
327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
9369 327 (498.3)
Memorandum russe. L'ETOILE DU D. ]Bruxelles],
I (1856), p. 43-44.
Reproducere dupg L'Independance Beige. Memorandumul in-
formeazi Ca toate problemele In litigiu urmau sA tie discutate
Intr-b conterinta a puterilor garante.
9370 327 (498.3)
[Comentarii In legatura cu intirzierea convocarii con-
ferintei de la Paris]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1856), p. 49: Semaine politique.
Se reproduc sl scurte fragmente din Times si din Le Journal
des Debals In care se sustinea unirea Principatelor.
9371 327 (498.3)
[Comentariu cu privire la evenimentele politico de la
sfirsitul anului 1856]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 450 [gresit: 410]: Revista politica.
Se comenteaza 1ncheierile diplomatice la care s-a ajuns. Subli-
niind es, dacA prin concesiuni reciproce marile puteri, cu
interese attt de divergente, au putut ajunge la Intelegere In conic-
rinta de la Parts, cu atit mai usor pot ajunge romAnii la pace si
concordie Intre el.
9372 327 (498.3)
[Stiri si comentarii in legatura cu conferinta de la Paris
si cu dezbaterea care a avut loc acolo asupra problemei
Principatelor Dunarene]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 2-3: Revista politica, 4 si 6:
Conferentiile de Paris, 11, col. IIIII si 13: Novitale din
nauntru, 26-28: Frantiea.
9373 327 (498.3)
[Articol despre lucrarile conferintei puterilor garante
de la Paris, privitoare la aplicarea unor articole din Tratatul
de la 1856]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 57: Bulletin politique.
Intr -un adaos al articolulul, se redau hotarlrile conferintei
privitoare la rezolvarea litiglilor In aceasta chestiune.
9374 327 (498.3)
Les nouvelles conferences de Paris. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 59-60.
Comentarii reteritoare la dezbaterile viitoare ale acestor con-
ferInte.
9375 327 (498.3)
[Traducerea protocolului incheiat la Paris intre re-
prezentantii celor sapte puteri] GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25-26: VEST. R.,
XXII (1857), p. 30-31.
Totodata, se reglementeazA chestiunea insulelor din delta
Dunarii, a evacuarli trupelor austriece din Principatele Romane,
precum si a escadrel britanice din Marea NeagrA.
9376 327 (498.3)
Protocole signe a Paris le 6 janvier 1857. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 88.
Textul protocolului.
9377 327 (498.3)
[Articol aparut in gazeta Le Nord", in care se face
analiza protocolului conferintei de la Paris. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25-26.
Text roman st francez.
9378 327 (498.3)
Nota Monitorului despre resultatulil conferintelorili in
6 Ianuariu 1857. G. TRANS., XX (1857), p. 7.
Traducere din Oesterreichische Zeitung, probabil dupl Le Mont-
teur Universe!. Se comenteaza cu satisfactie ca un pas LotA-
rItor In rezolvarea punctelor littgioase din tratatul de la P: ris
protocolul Inchelat la Paris de reprezentantil celor sapte puterl.
5 Bibliografia analitica c. 959
www.dacoromanica.ro
327(498.3)
9379 327 (498.3)
[Articol de fond despre hotaririle conferintei de la Paris
cu privire la Moldova, Rusia si Turcia si la retragerea tru-
pelor austriece din Principatele Romane]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 61: Bulletin politique.
Se reproduce textul notes din Le Moniteur Universel cu privire
la lucrarile conferintei, semnallndu-se ca se fixase data de 30 mar-
tie ca termen pentru retragerea trupelor austriece din Principate.
9380 327 (498.3)
[Traducerea unui articol publicat In Journal des De-
bats" cu privire la hotaririle conferintei de la Paris]. -
-GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 27,
col. III 28: Jurnalul Debatelor, 31-32: Frantiea.
Se noteaza cu satisfactie moditicarea adusA art. 20 din tratatul
de la Paris. Mentionlnd moditicarea art. 21, prin care si gurile Dunl-
rii treceau sub suzeranitatea directs a Porlli, subliniaza ca aceasta
a nemultumit profund cercurile comerciale germane. Statele ger-
mane se declara pentru o trecere a deltei In stApinirea Moldovei.
De asemenea, ele considers prea lung termenul pentru evacuarea
trupelor austriece din Principate si a escadrei britanice din Marea
Neagra. La sfirsit, se comenteaza atitudinea Sardiniei In cursul
discutillor cu privire la Moldova.
9381 327 (498.3)
[Traducerea unui articol publicat in Le Journal des
Debats" cu privire la efectul pricinuit in statele germane
de hotaririle conferintei de la Paris, din 6 ianuarie, referi-
toare la Principatele Romane]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 80.
Se aratA ca, In Germania,. hotarlrile Conferintei produseserl
satisfactie, ca si termenul de retragere din Principate acordat Aus-
triel, deli s-ar fi dorit ca acest termen ss fie mai scurt.
9382 327 (498.3)
[Corespondents din Frankfurt am Main, publicata in
foaia Le Nord", in legatura cu lucrarile hotaririle con-
ferintei de la Paris, din 6 ianuarie]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 84, col. III.
Se prezinta, In rezumat, cuprinsul protocolului din 6 lanuarie.
9383 327 (498.3)
[*tire cu privire la un schimb de felicitari intro suveranii
Frantei si Turciei, cu ocazia incheierii negocierilor de la
Paris].GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 46, col. I.
9384 327 (498.3)
[*tiri in legatura cu aplicarea protocolului incheiat intre
reprezentantii celor sapte puteri]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 55: Revista politica ;
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 51: intimplari de zi;
VEST. R., XXII (1857), p. 25: Constantinopol.
9385 327 (498.3)
[Dupa Le Journal de Constantinople", se anunta ca
a fost evacuata Insula *erpilor, in conformitate cu ho-
taririle luate la Paris in ziva de 6 ianuarie, de catre con-
ferinta puterilor garante]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
(1857), p. 82: Nouvelles de Turquie.
9386 327 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 10 ianuarie, cuprinzind
diferite stiri politice]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 74-75: Autre correspondance.
Se arata cl Poarta a dat diferite dispozitii caimacamului. Se
anunta apropiata vizitA. In Moldova a ministrului Belgiei la Poarta,
Blondeel. Se aratA cs Poarta intentiona sit reautorizeze activitatea
bsncii Moldovei.
9387 327 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 5 februarie, in care se
dau, printre altele, informatii privind impiedicarea de catre
Austria a patrunderii periodicelor apusene in Principate].
511
327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 101-102:
Nouvelles des Principautes.
Se comunica informatii privind misiunea vornicului C. Negruzzi.
9388 327 (498.3)
La Cons[e]rvatorul. CONSERVATORUL, II (1857),
anexa I, p. 1-8: Anexe.
Sub acest titlu, se public& scrisori trimise caimacamului Nic.
Vogoride de cumnatii sal, Mussurus si Fotiade, de tatal sSu, Ste-
fanachi Vagoride, de fratele sSu, Alex. Vogoride, de diplomatul
austriac Prokesch-Osten. Din aceste scrisori, reiese politica abuziva,
antiunionista a lui Vogoride $i a familiei sale, precum $i sprijinirea
acestei politici de cAtre Poarta $i de cAtre Anglia $1 Austria. Redactia
preceda scrisorile de un comentariu, In care arata ca lntotdeauna a
semnalat pericolul fanariot" si aminteste CA exista un alt fanariot
din Bucuresti", de tipul lui Vogoride. Se aminte$te $i faptul ca Inca
din mai 1857 se publicase, In Conservatorul, articolul Ydra fanariota.
9389 327 (498.3)
Extraits de lettres confidentielles adressees au cal-
macam de Moldavie par differents personnages politiques.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234-236.
Sub acest titlu se publics extrase din corespondenta adresata
lui Nic. Vogoride, demasclnd politica antiunionista a lui $1 a fami-
liei sale.
9390 327 (498.3)
0 corespondenta familiars secrets. G. TRANS.,
XX (1857), p. 247, 251-252, 256.
Se traduc, dupes Oeslerreichische Zeitung, un numSr de scrisori
de ale lui Mussurus (ambasadorul Portii la Londra), Alex. Vogoride
(fratele caimacamului), Fotiade (agentul Moldovei la Poartd) etc.,
din care se vadeste atitudinea nefavorabill unirii adoptata de cai-
macamul Moldovei, de partizanii .i sprijinitorii sal.
9391 327 (498.3)
Au Metropolitain de Moldavie, Cyrille, par la grace
de Dieu, patriarche oecumenique. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 236, col. III.
Scrisoare din Constantinopol, de la 19 apr./1 mai 1857, prin
care Chiril, patriarhul din Constantinopol, 11 someazd pe mitropoli-
tut Moldovei sa. 1$1 lnceteze activitatea politica unionists $i sa se
poarte In a$a fel, then sa merite ca Vogoride sA-1 recomande" Patri-
arhiei.
9392 327 (498.3)
[Scrisoarea lui $t. Vogoride, din 24 aprilie 1857, catre
fiul sail N. Vogoride, caimacamul Moldovei]. CONSER-
VATORUL, II (1857), anexa I, p. 5; L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 235; G. TRANS., XX (1857),
p. 252.
Caimacamul Moldovei este dojenit pentru destituirea lui Cos-
tin Catargiu, care era apreciat In special de Austria, ca fiind Impo-
triva uniril Principatelor. In continuare, scrisoarea cuprinde ama-
nunte privind politica binevoitoare a Angliel fats de Vogoride.
9393 327 (498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare din 27 aprilie a lui Fotiade,
insdrcinatul moldovean la Constantinopol, catre caima-
camul Vogoride, prin care ii marturiseste cal el este acolo
un instrument, secret" al relatiilor dintre ambasadorul
austriac, Prokesch-Osten, si marele vizir]. CONSER-
VATORUL, II (1857), anexa I, p. 6 ; L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 235.
9394 327 (498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare, de la 29 apr. 1856, a lui
C. Mussurus, ambasadorul otoman la Londra, catre cai-
macamul Vogoride]. CONSERVATORUL, II (1857),
anexa I, p. 2; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 234 -235; G. TRANS., XX (1857), p. 247-248.
Mussurus arata cumnatului sau ca Anglia sprijinea, ca si Poarta,
politica sa antiunionista. Apoi critica Cu violent& partida unionists
moldoveana, afirmlnd ca ar fi 0 partida antinationalA.
512
www.dacoromanica.ro
327 (498.3)
9395 327 (498.3)
[Scrisoare din 1/13 mai a lui Fotiade catre N. Vogoride,
caimacamul Moldovei, prin care 1i comunica demersurile
facute de el la Constantinopol, in legfiturd cu chestiunea
lui C. Catargiu]. CONSERVATORUL, II (1857), ane-
xa I, p. 6; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235-
236.
Comunica amanunte privind atitudinea reprezentantilor Aus-
trial, Portil, Frantei $i Rusiel. Arata conlucrarea dintre Austria,
Turcia si Vogoride. Comunica detalii In chestiunea destituirii mitro-
politului Moldova'.
9396 327 (498.3)
Billet adresse au caImacam Vogorides par M. Goedel
de Lannoy, agent et consul general d'Autriche en Mol-
davie. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236,
col. III.
Bilet din 4 mai 1857, ziva sosirii comisarilor puterilor garante
la Ia$i, prin care Vogoride este invitat sa explice prefectilor, neapA-
rat, chiar in acea zi, instructiunile pentru alegeri.
9397 327 (498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare din 4/16 mai 1857 prin care
Fotiade fl instiinteazd pe Nic. Vogoride, caimacamul
Moldovei, cu privire la acuzatiile pe care i le aducea Thou-
venel]. CONSERVATORUL, II (1857), anexa I,
p. 6-7 ; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236 ;
G. TRANS., XX (1857), p. 252.
Fotiade ti arata lui Vogoride ed poarta sprijinea, fsr& rezerve,
actiunea sa antiunionista. Il roaga s& grabeasca alegerile. Mai arata
ca Anglia $i Austria erau, de asemenea, de partea acestei politici.
Da amanunte asupra Intrevederilor diplomatice care avuseserl
loc In capitala Turcici.
9398 327 (498.3)
[Scrisoare din 8/20 mai a lui Fotiade, Insarcinatul Mol-
dovei la Constantinopol, prin care Vogoride este prevenit
cu privire la atitudinea Portii fats de modul sdu de guver-
nare.] CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 7-8 ;
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236; G. TRANS.,
XX (1857), p. 256.
Fotiade ti arata lui Vogoride ca Poarta dorea sa falsifice ale-
gerile, dar pe nesimtite $1 far% sa. se *tie ca Poarta ordonase acest
1 ucru. De asemenea, da amanunte privind negocierile diplomatice
de la Constantinopol $1 subliniazA dusmanla ambasadorilor Angliel
si Austriel rata de unirea Principatelor.
9399 327 (498.3)
) [Dupes gazeta L'Independance Beige" se anunta ca
Talleyrand era 1nclinat sa tears Portii inlocuirea lui Vogo-
ride, caimacamul abuziv al Moldovei]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857); p. 31: Sciri din afard. Francia.
9490 327 (498.3)
[ Sciri despre interventia.facutd. de Thouvenel, ambasa-
dorul Frantei, pe lingd guvernul otoman, pentru a se curma
abuzurile antiunioniste ale caimacamului Vogoride].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 62: Presa streina
despre Principate.
Stire cuprinsa. Intr-o corespondenta din Constantinopol.
9401 327 (498.3)
[Extras dintr-un articol apdrut in foaia L'Indepen-
dance Beige" cu privire la atitudinea guvernului otoman
fatd de comportarea caimacamului Moldovei]. OLTULtJ,
I (1857), p. 34: Presa strains pentru Principatele Danu-
biene.
E vorba de o corespondenta din Constantinopol, datata 18 mai.
In ea se relateaz& felul cum au fost primite de guvernul otoman
plIngerile Impotriva caimacamului Moldova', trimise prin Thou-
ene] $i prezentate marelui vizir de catre Talleyrand.
9402 327 (498.3)
[Amanunte in legatura cu cererea ministrului Frantei
la Constantinopol de a se intruni de indata cei care luaseril
 327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
327 (498.3)

parte la redactarea firmanului pentru convocarea Divanu- Vogoride de la Caimacamia Moldovei].

rilor ad-hoc, ca sa cerceteze nota colectiva, semnata de G. TRANS.,
XX (1857), p. 203: Teara Romaneasca si Moldavia.
Franta, Rusia, Prusia si Piemont, cu privire la cele ce
se petreceau in Moldova]. SECOLULU, I (1857), nr. 42, Nota fusese trimisa de Franta, Prusia si Sardinia.
p. 4: Stiri din afara. 9410 327 (498.3)
9403 327 (498.3) [Traducerea notei adresate Portii de catre reprezen-
[Stiri din foaia La Presse d'Orient" cu privire la tantii a patru puteri, in chestiunea demiterii lui Vogo-
ultimele pozitii adoptate de Franta si Austria in politica ridi]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 219: Principatele
for fats de Principate]. ROMANIA [Bucuresti], I dela Dunare.
(1857), p. 66: Presa streina despre Principate. Este vorba de o !Iota a Rusiei, Frantet, Prusiei si Sardiniel.
Se anunta ca toate cercurile politice din Franta condamnau 9411
abuzurile Caimacamiei Moidovei. In schimb, Austria se mentinea 327 (498.3)
cu toata puterea pe vechea ei pozitie antiunionista, bazlndu -se pe [Mire despre protestul Frantei, In unire cu Rusia,
concursul Porta si al Angliei. Se mai anunta ca o dificultate ivita Prusia si Sardinia, la Poarta, in privinta alegerilor din
in legatura cu interpretarea firmanului de convocare a Divanurilor Moldova]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 53, p. 2: Revista
ad-hoc a facut necesara o conferinta diplomatica a puterilor garante. politica.
9404 327 (498.3) 9412 327 (498.3)
[Amanunte despre conferinta de la Constantinopol [Dona note diplomatice, din 18 iulie, schimbate intro
a puterilor garante, in care s-a discutat revizuirea unor ministrul de externe al Portii, Resid-Pala, si ambasadorii
articole echivoce din firmanul de convocare a Divanurilor Angliei si Austriei, in chestiunea amInarii alegerilor din
ad-hoc]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 41, p. 2: Turcia. Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
S-a hotarit sa nu se revizuiasca cele It articole, ci sa le deslu-
p. 243.
seasca caimacamii Principatelor Romane. De asemenea, s-a hota- Redcliffe si Prokesch-Osten, reprezentantli celor doul puteri
rIt ca nu este nevoie sa se amine alegerile. occidentale, se opun aminarii alegerilor, propusa de Poarta.
9405 327 (498.3) 9413 327 (498.3)
[Stiri date de gazeta L'Independance Beige" cu pri- [Traducerea notei din 18 iulie a lui Resid-Pala si
vire la conferinta de la Constantinopol din ziva de 30 mai,
In care se hotarise aminarea alegerilor din Principatele
Romane]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 70-71:
Presa streina despre Principate.
Se arata el aceasta conferinta a Post provocata de Talleyrand,
a notei de raspuns prezentate Portii de Redcliffe si Pro-
kesch-Osten, in aceeasi zi, in legatura cu propunerea oto-
mana de a se amina cu 5 zile alegerile din Moldova]
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 291:
Turciea.
.
care 11 trimisese pe secretarul Le Sourd la Thouvenel, ca sa-i rapor- 9414
teze abuzurile lui Vogoride. Se dau amanunte asupra desfasurarii 327 (498.3)
conferintei, In care Thouvenel se aratase foarte energic si In care [Instructiunile adresate la 21 iulie de Thouvenel,
ambasadorul Angliei se alaturase punctului de vedere francez. ambasadorul Frantei la Constantinopol, primului sau
dragoman, pentru a fi retransmise Portii, in chestiunea
9406 327 (498.3) abuzurilor electorale ale caimacamului Vogoride].
[Extras din comentariul oficios aparut in ziarul fran- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 254-255 [gre-
cez Patria" La Patrie" In legatura cu decorarea sit: 255-256].
caimacamului Vogoride de catre Imparatul Austriei]. Dupa L'Independance Beige.
G. TRANS., XX (1857), p. 174, col. I: Austria ; TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 179: Turcia. 9415 Clostiescub N. 327 (498.3)
Dupa Oesterreichische Zeitung. Cercurlie politice conduca- [Revista politica]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
toare din Paris erau nemultumite ca Austria Meuse acest gest tocmai p. 117-118.
clod Franta facea demersuri la Constantinopol pentru Inlaturarea Diferite stiri externe, redate sub forma de articol. Autorul
lui Vogoride. anunta ca Prusia era nelinistita de abuzurile antiunioniste din Mol-
dova st c3 patru ambasadori at puterilor garante ar fi protestat
9407 327 (498.3) contra manevrelor lui Vogoride. Text roman si francez.
[Corespondents trimisa din Paris foil Morning Post",
la 8 iunie, In care se anunta ca Franta, Prusia si Sardinia 9416 327 (498.3)
nu cerusera Portii destituirea lui Vogoride]. L'ETOILE [5tiri din presa strains cu privire la viitoarele alegeri
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 199, col. II. din Principatele Romane]. ROMANIA [Bucuresti], I
Se observE Irma ca decorarea caimacamului abuziv al Moldovei, (1857), p. 122: Presa streina despre Principate, 124:
de catre imparatul Austriei, produsese un penibil elect to cercurile Telegrafia privata.
diplomatice ale acestor state. Dupa Toile franceze Le Sicle si Le Journal des Debate. Se
dau amanunte asupra negocierilor de la Constantinopol in legatura
9408 327 (498.3) cu chestiunea falsificarii listelor electorale din Moldova. Se mentio-
[Dupa Siebenbiirger Bote", se anunta ca Thouvenel neaza ca in Bucuresti erau mai multi alegatori declt In 1ntregul
a cerut Portii demiterea caimacamului Vogoride]. principat vecin.
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 199: Principatele dela
Dunare. 9417 Vernescu, G. D. 327 (498.3)
Se arata ca Rusia, Prusia al Sardinia spriJineau punctul de [Revista politica]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
vedere al:Frantel In chestiunea Vogoride. Se InstlInteaza ca vasele p. 125-126.
de posts franceze:nu mai primeau pentru transport (Gala otomana Autorul anunta, Intre alte *Uri Indeosebi cu caracter extern,
Le Journal de Constantinople, din pricina atitudinii ei dusmanoase Intreruperea alegerilor din Moldova si 1si exprima nadejdea ca
In chestiunea Principatelorjtomane. puterile garante vor clarifica situatia din aceasta Tara.
9409 327 (498.3) 9418 327 (498.3)
[Dupg Oesterreichische Zeitung", se anunta ca la [5tiri din gazeta Le Sicle" despre politica Prusiei
Poarta s-a primit o nota In care se cerea demiterea lui fats de Principatele Romane]. ROMANIA. [Bucuresti],

513

www.dacoromanica.ro
327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
I (1857), p. 126: Nouvelle din afara, 128, col. III: Ber-
lina, 29 Luna.
Se anunta ca guvernul prusian aprobase atitudinea adoptata
de comisarul sAu din Principate, Richthofen, $1-1 Indemnase sit
continue sa sustina politica adoptata de reprezentantii Rusiei $i
Frantel, In special In chestia alegerilor din Moldova. Se Instiinteaza
ca avusesera loc schimburi de vederi Intre Rusia Si Prusia In ches-
tiunea Principatelor Romine gl Indeosebi a alegerilor falsificate
de Vogoride.
9419 327 (498.3)
[Note le adresate de All Ghalib -Pala lui Thouvenel,
la 28 $i 30 Mlle, in chestiunea alegerilor pentru Divanul
ad-hoc din Moldova]. L'RTOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 264.
Reproducere dupl. Le Journal de Franc fort. Pnarta refuzit
sa anuleze alegerile din Moldova.
327 (498.3)
9420
[Traducerea notelor adresate de All Ghalib -Pala lui
Thouvenel, la 28 si 30 iulie, in chestiunea alegerilor pentru
Divanul ad-hoc din Moldova]. GAZ. DE MOLD.
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 291, col. III-292,
col. 1, 302 303 si 307-308: Turciea; ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 175.
In Romania, a doua nota a lui All Ghalib e cenzurata In Intre-
gime, afara de titlu $1 de semnatura.
9421 327 (498.3)
[Protocolul sedintei din 22 iulie/3 august a comisiei
puterilor garante de la Bucuresti, in care se discutase
rezultatul alegerilor din Moldova si atitudinea adoptata
de o parte din comisari fats de abuzurile electorate ale
guvernului caimacamului Vogoride]. L'ETO:LE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 263-264: Commission europeenne
de Bucarest.
Reproducere din L'Univers religieus.
9422 Bosianu, C. 327 (498.3))
[Articol despre suspendarea relatiilor diplomatice
dintre Poarta $i patru dintre puterile garante, din pricina
alegerilor din Moldova, $i despre consecintele acestui
fapt politic]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 129-
130: Bucuresti, 2 Augustu.
Nu crede In izbucnirea unui conflict militar, ci nadajduieste
Intr-un nou congres, care va solutiona chestiunea unirii Principa-
telor $i a printului strain.
9423 327 (498.3)
[Stiri din presa straina cu privire la tensiunea diplo-
matical pricinuitil de refuzul Turciei de a amina alegerile
din Moldova $i de tinerea acestor alegeri falsificate].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 131, col. IIII:
Presa, 131-132: Sciri din afara. Francia.
$tirile sInt extrase din gazetele La Presse, Le Conslitutionnel
$i Le Journal des Debals. Ele provin de la sfirsitul lunii iulie 1857.
Se descriu negocierile de la Constantinopol, care precedasera criza,
precum gl efectul produs la Viena de energica atitudine a lui Thou-
venel.
9424 327 (498.3)
[Corespondenta din 1 august, de la Berlin, privind
schimbul de vederi ce avusese loc intre Gorceakov si
Manteuffel in chestiunea alegerilor din Moldova].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 136, col. I: Prusia.
Corespondenta apdruse In Le Journal des Ramis. Reprezen-
tantli celor data puteri cazusera de acord sa nu ceard. In mod nea-
parat anularea alegerilor.
9425 327 (498.3)
[Comentariu din Paris asupra caderii guvernului lui
Reid -Pasa, pricinuita de atitudinea energica a lui Thou-
venel in chestiunea alegerilor din Moldova]. ROMA-
NIA [Bucuresti], I (1857), col. IIII: Paristi 3 Augustil.
514
www.dacoromanica.ro
327 (998.3)
9426 327 (498.3)
[Notele adresate la 4 $i 5 august de Aali-Pala, ministrul
de externe al Portii, lui Thouvenel, ambasadorul Frantei,
in chestiunea anularii alegerilor din Moldova]. UR-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 243.
Poarta se declara gata a-1 chema pe caimacami la Constanti-
nopol, pentru a le cere sa refere asupra regularitatil alegerilor, dar
ea refuzd. anularea tor, cu toata amenintarea lui Thouvenel le a
tntrerupe relatiile cu guvernul otoman.
9427 327 (498.3)
[Notele adresate de Poart5, la 4 $i 5 august, reprezen-
tantilor Rusiei, Frantei, Prusiei $i Sardiniei, in chestiunea
anularii alegerilor din Moldova]. L'nTOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 272, col. IIIII.
In notele sale, Poarta cauta sa evite ruperea relatiilor cu cele
patru puteri, far, a admite, tetu$1, anularea alegerilor falsificate
de Vogoride.
9428 327 (498.3)
[Traducerea notei din 5 august, a ministrului de ex-
terne al Turciei, catre ambasadorul Frantei, cu privire
la propunerile in legatura cu alegerile din Moldova].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 259:
Turciea.
Nota e precedata de unele amanunte asupra Imprejurarilor care
au prilejuit-o.
9429 327 (498.3)
Crisa in Constantinopole pentru Principate. G.
TRANS., XX (1857), p. 235: Cronica straina.
Se In fati$eaza finlndu-se seama de informatiile date de mai
multe ziare europene evolutia situat lei diplomatice ivite In urma
falsificarii alegerilor In Moldova.
9430 327 (498.3)
Foile englezesti in privinta incurcaturilor din Con-
stantinopol. TELEGRAFUL Ft., V (1857), p. 243:
Anglia.
Se reproduc parerile contradictoril, In privinta alegerilor din
Principate, ale foilor The Press si Morning Post.
9431 Rosetti, C. A. 327 (498.3)
[Comentariu in legatura cu coborirea flamurilor a
patru ambasadori din Constantinopol, fat, de refuzul
Portii de a anula alegerile masluite din Moldova].
ROMANUL, I (1857), nr. 1, p. 1: Bucuresti.
Observa interesul aratat de opinia public& mondial& rata de
chestiunea Principatelor Romane. Comunica informatii cu privire
la atitudinea foilor: Morning Post, The Press, Le Constitutionnil,
La Patric, Le Sicle etc. fats de Principatele Romane.
9432 327 (498.3)
Interpellations au parlement britanique. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 237: Affaires des Princi-
pautes.
Se redau interpelarile ce avusesera loc la 11 $i 13 august, In
Camera Comunelor $i In Camera Lorzilor, In legatura cu problema
anularii alegerilor din Moldova. De asemenea, se public, $i raspun-
surile date de Palmerston $i Clarendon, care anuntau ca guvernul
britanic acceptase aceasta anulare.
9433 327 (498.3)
[Interpelarea lui Disraeli 5i raspunsul lui Palmerston,
in sedinta din 30 iulie/12 august din Camera Comunelor,
cu privire la alegerile din Moldova]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249-251: Camera
Comunelor; SECOLULla, I (1857), nr. 60, p. 4, nr. 61,
p. 3-4.
Text integral, tradus dupa. ziarul Times din 12 august.
327 (498.3)
9434
[Scurt comentariu, extras din ziarele engleze, despre
raspunsul lui Palmerston cu privire la Principatele Romane].
327 (498.3) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 253: Revista politica.
Se subliniazd ca. Palmerston a luat apArarea caimacamului
Conachi-Vogoride, In chestiunea alegerilor din Moldova.
9435 327 (498.3)
[Dezbaterile din Camera Comunelor, in care Palmers-
ton vorbise despre neintelegerile de la Constantinopol
ivite in jurul alegerilor din Moldova]. ROMANUL,
I (1857), nr. 2, p. 4: Sciri Streine.
Extras din sedinta Camerei Comunelor de la 11 august 1857.
9436 327 (498.3)
Conferintele in Osborne. Intrebarea Principatelor du-
narene. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 251: Anglia.
Se arata ca In urma Intllnirii dintre Napoleon al III-lea
Si regina Victoria Palmerston renuntase la politica sa anterioara
fats de Principatele Romane, admitlnd tinerea unor noi alegeri
In Moldova.
9437 327 (498.3)
[Se anunta ca si Anglia s-a declarat impotriva vali-
ditatii alegerilor din Moldova]. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 56, p. 2: Revista politica.
Rusia, Franta, Prusia $i Sardinia au rupt relaliile diplomatice
cu Turcia, din pricina acestor alegeri.
9438 Rosetti, C. A. 327 (498.3)
[Observatii despre declaratiile lordului Palmerston
cu privire la anularea alegerilor din Moldova si despre
un articol din Times" care marca o inclinare a acestei
foi spre o politica de sprijinire a unirii Principatelor].
ROMANUL, I (1857), nr. 2, p. 1, col. I: Bucuresti 12
August.
Rosetti, C. A.
9439 327 (498.3)
[Comentariu la dezbaterile din parlamentul Angliei
cu privire la chestiunea anularii alegerilor din Moldova
si la aceea a unirii Principatelor]. ROMANUL, I (1857),
nr. 3, p. 1: Bucuresti 16/28 August.
Subliniazd, Indeosebi, declaratiile lordului Russell, care spu-
sese ca fats de o manifestare unanima a populatiei Principatelor
Romane In favoarea unirii puterile garante n-ar avea aliceva
de facut decit sa Indemne Poarta sa accepte realizarea acestei
dorinte a romanilor.
9440 Rosetti, C. A. 327 (498.3)
[Scurt comentariu asupra hotaririi de a se anula ale-
gerile din Moldova, luata in intrevederea de la Osborn,
si asupra polemicii dintre ziarele franceze Le Sicle"
si Le Journal des Debats". cu privire la viitorul Prin-
cipatelor Romane]. ROMANUL, I (1857), nr.
p. 1-2: Bucuresti 23 August/4 Septemvrie .
C. A. Rosetti Isi Incheie revista politica. printr-un Indemn catre
romSni, ca 55 parAseascd dezinteresul pe care-I ardtau fats de vista
politica.
9441 327 (498.3)
[Se anunta ca Austria a trimis reprezentantilor sai
diplomatici noi instructiuni, prin care accepts sa se anu-
leze cele din urma alegeri din Moldova]. SECOLULtJ,
I (1857), nr. 62, p. 3: Viena.
9442 327 (498.3)
[Se anunta CS Rusia, Franta, Sardinia si Prusia au
reluat relatiile diplomatice cu Poarta, in urma hotaririi
luate de aceasta din urma ca sa se faca noi alegeri in Mol-
dova]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 61, p. 2: Revista
www.dacoromanica.ro
327 (498.3)
9443 327 (498.3)
[Diferite stiri privind anularea alegerilor pentru Diva-
nul ad-hoc al Moldovei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 245: Affaires des Principautes.
Se publica. $tiri publicate de Le Monileur $i Times In aceasta
chestiune, la 25 august, precum $i o depesa din Ia$i, de la 27 august.
327 (498.3)
9444
[Se mentioneaza ca ziarul francez La Patrie" a con-
testat puterilor garante dreptul de a cere destituirea lui
Conachi-Vogoridi, care va ramine astfel caimacam].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 264:
Depese telegrafice.
9445 327 (498.3)
[Motiunea Divanului ad-hoc al Moldovei, votata in
sedinta din 7 oct., exprimind recunostinta fats de puterile
garante care prin tratatul de la Paris au recunos-
cut reprezentantllor poporului roman dreptul de a-si
rosti dorintele cu privire la viitoarea organizare a Prin-
cipatelor]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 3, p. 1: Procesa verbalil VII; MONIT. ADUN. AD-
HOC BUC., I (1857), p. 37.
9446 327 (498.3)
[*tiri despre ceremonia in care Sadik-Bei, secretarul
misiunii otomane in Principatele Romano, a inminat
caimacamului Moldovei decoratiile acordate de sultan
unor demnitari moldoveni]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 361: Novitale din nauntru.
In prezenta lui Sadik-Bei, caimacamul a Inminat decoratiile
membrilor comisiei: Iancu N. Cantacuzin $i Mihail Cerchez ; Petru
Rosetti-Baldnescu lipsea, fiind la tarn.
9447 327 (498.3)
[Ofisul caimacamului prin care Ludovic Steege ob-
tine o sporire de retributie, pentru activitatea sa in comisia
riverana de la Viena]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 373: Secretariatul de Stat.
I se aduc elogii pentru activitatea sa In postul de comisar al
Moldovei, In aceasta. comisie. Urmeaza. *Urea ca Steege a sosit In
concediu la Ia$1. Text roman $i francez.
9448 327 (498.3)
[Ofisul caimacamului adresat lui Ludovic Steege, la
1 aprilie 1858, cu privire la activitatea sa in comisia rive-
rana a Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 105: Secretariatul de Stat.
9449 327 (498.3)
[DispozitAile Portii si ale reprezentantilor puterilor
garante cu privire la administratia Principatelor Romane].
PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la nr. 1, p. 1: Minis-
teriul intereselor Streine.
Se cere ca autoritatile sa arate respectul cuveuit Pori.
5,
9450 327 (498.3)
[Puterile garante si activitatea Locotenentei Princiare
din Iasi]. ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858), p. 69:
lasil 26 Noem.
Se anunta ca reprezentantii de la Constantinopol ai marilor
puteri au recunoscut dreptul pe care-I are majoritatea Locotenen-
lei de a hotarl In toate cazurile privitoare la aducerea la Indeplinire
a Conventiei. De asemenea, In lipsa unui membru, Locotenenta
poate fi completata cu unul din membrii Consiliului.
9451 327 (498.3)
[Proces-verbal, nr. XXVI din 8/20 dec. 1858, cu pri-
vire la atitudinea caimacamilor fats de Afif-Bei].
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 2-3: Caima-
camia Moldovii.
V. Sturza $1 A. Panu contests Insusirea de comisar al Portil
atribuita. lui Afif-Bei.
515
327 (498.3: 42) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3:42)

(498.3: ...) RELATIILE POLITICE SI DIPLOMATICE opune activitatii caimacamului]. L'ETOILE DU D.

CU DIFERITE TARI [Bruxelles], I (1857), p. 207-208.
Anglia 9461 327 (498.3:42)
[Scrisoarea primarului Londrei, Thomas Vlimis, expri-
9452 327 (498.3:42) mindu-i caimacamului Moldovei, Vogoride, multumiri
[Se aminteste oficial di Cesar Scotto, staroste al con- pentru subscriptia initiata de acesta in folosul victi-
sulatului britanic in tinuturile Botosani si Dorohoi, a melor" rdscoalei din India]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
fost inscris intro supusii britanici]. BULETIN [Mold.], [recte XXIX] (1857), p. 345: Novitale din nauntru.
XIX (1851), p. 42: Secretariatul de Stat al Moldovei; Text roman si francez.
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 37: Novitale din
nauntru. 9462 327 (498.3:42)
9453 327 (498.3:42) [Adresa catre G. Asachi a consului Angliei la Iasi,
S. Gardner, prin care it roaga sa exprime, in numele mi-
[Consulatul britanic anunta ca 1 -a numit pe Dimitrie nistrului Clarendon, multumiri celor care s-au inscris
Culici delegat consular pentru supusii Ionicesti" din pe listele de subscriptie din Moldova, initiate in legatura
tinuturile Piatra, Bacau si Roman]. BULETIN [Mold.], cu rascoala din India]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
X XIV (1852), p. 213: Secret. de Slat a Moldovei. p. 54; NATIONALULII, I (1858), p. 90: Moldavia.
9454 327 (498.3:42) In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
[Se anunta ca Samuel Gardner, consulul Angliei, a 9463
sosit Ia Iasi, la 22 oct.]. GAZ. DE MOLD., XXVI 327 (498.3:42)
(1854), p. 333: Novitale din nauntru ; G. TRANS., XVII [Se anunta trecerea prin Iasi a locot. col. Custe si a
(1854), p. 358, col. II: Iasil 25 Octob. fostului deputat James Ferguson, membrii unei misiuni
in Crimeea]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 183.
9455 327 (498.3:42)
[Consulul britanic anunta Secretariatul de Stat al 9464 327 (498.3:42)
Moldovei ca va relua relatiile diplomatice cu guvernul [Notita referitoare la primirea facuta lui Henri Lytton
tarii] BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 425: Se- Bulwer, noul ambasador al Marii Britanii la Constan-
cretariatul de Statu ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), tinopol, care a vizitat orasul Galati, venind de la Viena].
p. 361: Novitale din nauntru. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 194.
9456 327 (498.3:42) 9465 327 (498.3:42)
[Se anunta ca viceconsulul britanic din Galati, Cun- [Se anunta oficial ca Panaite Frangopolo este numit
ningham, a reluat relatiile cu autoritatile locale]. BU- delegat consular britanic la Mihaileni si la districtul
LETIN [Mold.] , XXII (1854), p. 405: Secretariatul de Dorohoi, iar Gheorghi Levandi, in aceeasi calitate, la
Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 101, Piatra]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 287:
p. 49: Novitale din nauntru. Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
9457 327 (498.3:42) p. 213: Secretariatul de Stat.
[Articol cu privire la actiunea comitetului constituit 9466 327 (498.3:42)
de citiva demnitari moldoveni, pentru a deschide o sub-
scriptie in folosul ranitilor din armatele anglo-franceze]. [Ofisul caimacamului Moldovei catre Sfatul Adminis-
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 49-50: Novi- trativ, cu privire la participarea autoritatilor moldo-
tale din nauntru. vene la inmormintarea lui Samuel Gardner, reprezen-
tantul Angliei in Moldova]. GAZ DE MOLD., XXX
In cadrul acestui articol, se publics adresa comitetului corn- (1858), p. 257: Secretariatul de Stat.
pus din hatmanul G. Costachi Boldur, ministrul de finante, P. Ma-
vrogheni si A. C. Mavrocordat catre Samuel Gardner, consulul Subliniaza ca Gardner functionase 20 de ani In acest post.
britanic la Iasi, raspunsul acestuia, precum si raspunsul ministrului Text roman sI francez.
Clarendon. Text roman si francez.
9467 327 (498.3:42)
9458 327 (498.3:42) [Descrierea inmormintarii lui S. Gardner, fostul consul
0 colecta moldoveneasca pentru armata aliata si britanic la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
primirea ei. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 261: Novitale din nauntru.
p. 30-31. Text roman si francez.
Se reproduce din Gazeta de Moldavia versiunea romaneasca
a schlmbulul de corespondenta In aceasta chestiune. 9468 327 (498.3:42)
[Stiri in legiltura cu moartea consulului britanic la Iasi,
9459 327 (498.3:42) S. Gardner]. NATIONALULU, I (1858), p. 307:
[Nota consulului englez din Iasi, Samuel Gardner Revista politica.
adresata printului I. Gr. Ghica in 14 iunie, aducind mul-
tumiri comitetului de subscriptie al demnitarilor moldo- 9469 327 (498.3:42)
veni]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 229: [Se anunta ca Ongley, consul britanic in Creta, a sosit
Novitale din nauntru; ANUNQATORUL, IV (1856), Ia 22 aug. de la Constantinopol la Iasi, spre a prelua
p. 241. provizoriu consulatul britanic din capitala Moldovei].
Gardner ti mai inainteaza, In copie, si scrisoarea generalului GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 265: Novitale din
englez W. Codrington catre ambasadorul Angliei la Constantinopol, nauntru.
Redcliffe, In aceeasi chestiune. Text roman sI francez.
9470 327 (498.3:42)
9460 327 (498.3:42) [Se. vesteste oficial ca Ongley a fost numit girant al
[Versiunea francez: a unui articol prin care ziarul consulatuluibritanic din Moldova]. BULETIN
Daily News" denunta, la 18 iunie, politica abuziva a cai- [Mold.], XXVI (1858), p. 395: Secretariatul de Stat;
macamului Vogoride fata de cler si fata de unionisti, GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Secretariatul
deplingind in acelasi timp ca guvernul britanic nu se de Stat.

516

www.dacoromanica.ro
327 (498.3:42) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327 (498.3: 431)

9471 327 (498.3:42) lui Koenig]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 121:
[Se anunta ca Ong ley a Post numit girant al consula- Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
tului britanic din Moldova]. NATIONALULt, I (1858), p. 110.
p. 321: Iassi.
9481 327 (498.3:431)
9472 327 (498.3:42) [Se anunta ca Gustav Udriski este numit staroste al
[Notita despre schimbkile facute In conducerea con- consulatului Prusiei la Focsani, in locul lui Kaetanovici].
sulatului britanic din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXX BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 377, col. III;
(1858), p. 321-322: Novitale din nauntru. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 373: Novitale din
Henry Sarell Ongley, girant al consulatului, este numit con- nauntru.
sul la Patras, iar la Iasi este numit consul Henri Adrien Churchill,
care a Post plain prezent consul In Bosnia. Text roman si francez. 9482 327 (498.3:431)
[Se anunta.ca arhitectul Fr. Lemke a Post numit delegat
9473 327 (498.3:42) consular al Prusiei la Birlad]. BULETIN [Mold.],
[Se anunta oficial ca Henry Adrien Churchill a Post XXII (1854), p. 33: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
numit consul britanic in Moldova, in locul lui Henry S. MOLD., XXVI (1854), p. 30.
Ongley, loctiitorul raposatului Samuel Gardner].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 495: Secretariatul 9483 327 (498.3:431)
de Stat. [Dupa Jurnalul de Francfort" Frankfurter Jour-
9474 327 (498.3:42) nal" se anunta ca fratele regelui Prusiei a asistat la o
[Se anunta ca H. Churchill, consulul Marii Britanii serbare organizata in cinstea lui, de fostul domnitor al
la Iasi, 5i-a luat postul in primire]. PATRIA Moldovei M. Sturza, la Baden-Baden]. GAZ. DE MOLD.,
I (1858), supl. la nr. 1, p. 1-2. XXVI (1854), p. 279: Germaniea.
La plecarea predecesorului sau, Ongley, boierimea local& i-a 9484 327 (498.3:431)
adresat o scrisoare omagiall. Urmeaza raspunsul lui Ongley.
[Se comunica nota consulatului Prusiei din Iasi anun-
9475 327 (498.3:42) t,ind ca a reinceput relatiile sale cu guvernul local"].
[Scrisoarea lui Henry A. Churchill, consulul Marii BULETIN [Mold.] , XXIII 1855), p. 277, 313: Secre-
Britanii la Iasi, care St. Catargi]. PATRIA [Iasi], tariatul de Statil;' GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
I (1858), supl. II la nr. 8, p. 31: Domnul meu 1 p. 273: Novitale din nauntru.
Trimitlndu-i copia scrisorii adresate celorlalti doi caimacami Plna la sosirea lui Leon Theremin, care II va lnlocui pe Koe-
ai Moldovei, consulul britanic Isi exprima regretul ca $t. Catargi nig, conducerea consulatului va fi Incredintata lui Schurich, numit
nu a ascultat sfatul sau de a conlucra mai departe cu ceilalti, In si dragoman al consulatului.
sinul Caimacamiei. Text roman si englez.
9485 327 (498.4:431)
9476 327 (498.3:42) [Se anunta oficial ca Friderik Lemke a Post rinduit
[Scrisoarea lui H. A. Churchill, consulul Marii Britanii staroste consular al Prusiei la Focsani, in ocul lui Udris-
la Iasi, catre caimacamii V. Sturza si A. Panu]. PA- ki]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 13: Se-
TRIA [Iasi], I (1858), supl. II la nr. 8, p. 31-32: Dom- cretariatul de Stat.
nilor I

Dezaproba hotarlrea celor doi caimacami de a-1 demite pe cole- 9486 327 (498.3:431)
gul for 5t. Catargi si de a-1 Inlocui prin Ioan Cantacuzino. Declara [Se anunta ca Mezu a Post numit provizoriu staroste
ca II va considera mai departe pe $t. Catargi ca al treilea caimacam consular al Prusiei la Birlad, in locul lui Fr. Lemke]. -
al tarn, ramlnInd la convingerea ca a Post nedreptatit de colegii sal. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 45: Secretariatul
de Stahl.
Germania. Prusia 9487 327 (498.3:431)

9477 327 (498.3:431)

[Se anunta ca Vorel a Post indepartat din postul de
delegat al supusilor Prusiei din orasul Piatra]. BULETIN
[Mold.], XIII (1851), p. 235: Secretariatul de Stat a
Moldovei.
9478 327 (498.3:431)
[Se anunta desfiintarea postului de delegat consular
al Prusiei la Tecuci]. BULETIN [Mold.], XIV (1853),
p. 53: Secret de Stat a Moldovei ; GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), p. 9; Novitale din nauntru.
Postul s-a desfiintat fiindca In localitate nu se aflau supusi
ai Prusiei. Delegat pins atunci fusese Cromida.
9479 327 (498.3:431)
[Se anunta ca Marcel von Abgarowicz, staroste con-
sular al Austriei, a Post rinduit delegat consular al Prusiei,
in tinutul Bacau, in locul lui Mezger]. BULETIN [Mold.],
XXI (1853), p. 21: Secret. de Stat a Moldovei; GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 17: Novitale din nauntru.
9480 327 (498.3:431)
[Se vesteste ca s-a incuviintat prin firman rinduirea
lui Merony in postul de consul al Prusiei la Galati, in locul
[Se anunta oficial ca Filip Starke a Post rinduit sta-
roste consular al Prusiei la Bacau]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 109: Secretariatul de Statil.
9488 327 (498.3:431)
[Se anunta reintoarcerca consulului Prusiei la Iasi].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 237: Secretariatul
de Stahl
9489 327 (498.:431)
[Se anunta ca fostul domnitor al Moldovei, Grigore
Ghica, a vizitat Berlinul si a lost primit de care regele
Prusiei]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 234: in-
timplari de zi.
Sc mai vcstestc apropiata vizita la Dessau a fostului domnitor,
ca sa-si descopere In persoana multemita pentru Infiintarea bancii
moldovene".
9490 327 (498.3:431)
[Se anunta oficial ca Albinus, delegatul consular al
Prusiei din districtul Botosanilor, este insarcinat cu
cautarea trebilor suditasti si la districtul FalLiceni"].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 245: Secreta-
riatul de Statii.

517

www.dacoromanica.ro
 327(498.3:431) POLITICA EXTEkNA : MOLDOVA 327(498.3: 436)

9491 327 (498.3:431) 9499 327 (498.3:436)

[Se anunta ca R. Julich a fost numit delegat consular [Se anunta oficial ca H. Testa a fost numit agent si
al Prusiei in tinutul Suceava]. BULETIN [Mold], XXV consul general al Austriei la Iasi, in locul lui A. Eisen-
(1857), p. 45: Secretariatul de Stahl. bach]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 9: Secre-
Astfel, functiile delegatului Albinus se marginesc la tinutul tariatul de Stat a Moldovei.
Dorohoi. 9500 327 (498.3:436)
9492 327 (498.3:431) [Publicatie oficiala prin care guvernamintul civil si
[Articole referitoare la atitudinea Prusiei fats de ale- militar al Transilvaniei anunta, intre altele, numirea lui
gerile pentru viitorul Divan din Moldova]. ANUNT. R.,
Henric Testa in calitatea de consul si agent al Austriei
la Iasi]. G. TRANS., XIV (1851), p. 181: Partea ofi-
IV (1857), nr. 54, p. 3, si nr. 56, p. 3: Prusia. ciesd.
Se traduc doul articole din Jurnalul de Augsburg [Augsbur-
ger Allgemeine Zeitung I. 9501 327 (498.3:436)
[Notita cu privire la plecarea lui Eisenbach din postul
9493 327 (498.3:431) de agent si consul al Austriei la Iasi si inlocuirea lui prin
[Se anunta ca principele Albrecht, fratele regelui Pru- H. Testa]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 197.
siei, a trecut prin Galati]. GAZ. DE MOLD., XXX Text roman $1 francez.
(1858), p. 194.
Principele calatoreste spre Rusia de sud. 9502 327 (498.3:436)
[Se anunta sosirea la Iasi, in ziva de 15 iunie, a noului
9494 327 (498.3:431) consul general austriac, Henric Testa]. ZIMBRUL,
Nota Consulatului Regesc al Prusiei adresata Secre- I (1851), p. 369:
tariatului de Stat in 10 Noemvrie 1858 c.n. supt No. 2564. 9503 327 (498.3:436)
BULETIN [Mold], XXVI (1858), p. 483: Ministeriul
DreptAtei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 369: [Se anunta ca noul consul general al Austriei, Testa,
Novitale din nauntru. a prezentat creditivele" sale domnitorului Moldovei].
ZIMBRUL, I (1851), p. 377; Iasi!.
Consulatul Prusiei anunta ca deoarece noile institutii date
Principatelor Romane autoriza speranta de reforme, Imbunata- Cu acela$1 prilej, se arata ca fostul consul, Eisenbach, Ii pre-
tind mantinerea $i cursul legal al dreptatii" desfiinteaza, Ince- zentase succesorului sau pe frunta$11 supusilor austrieci si ca aces-
pind de la 1 ianuarie 1859, toate starostiile sale din Moldova. Exprima tia ii adresasera lui Eisenbach 0 adresa de multumire.
speranta ca autoritatile locale moldovene vor considers pricinile 9504
supusilor prusieni cu nepartinire. Consulatul 1$i rezerva dreptul 327 (498.3:436)
de a relnfiinta aceste starostii acolo unde interesele supu$ilor [Schimb de scrisori intre Eisenbach si secretarul
sai o vor cere. In Gazeta de Moldavia, text roman $i francez. statului, Alexandru Sturza, cu prilejul plecdrii din post
a consulului austriac]. ZIMBRUL, I (1851), nr. 97,
9495 327 (498.3:431) p. 380: Iasii.
[Se anunta, din partea consulatului Prusiei, ea s-au 9505 327 (498.3:436)
desfiintat starostii prusieni din tinuturile Moldovei].
STEA0A D., III (1858), p. 200 [recte: 288]: Sciri mai [Notita cu privire la plecarea din Iasi a fostului consul
noue; G. TRANS., XXI (1858), p. 301, col. II: in Ro- general al Austriei, Eisenbach]. GAZ. DE MOLD., XXIII
mania. (1851), p. 207: Novitale din nauntru.
El fusese mutat, In aceeasi functie, la Corfu. Text roman
9496 327 (498.3:431) $i francez.
[Publicatia Ministerului Dreptatii din Moldova in
legatura cu instiintarea facutil de consulatul Prusiei cu 9506 327 (498.3:436)
privire la desfiintarea starostiilor sale]. BULETIN [Dare de seamy cu privire la primirea noului consul
[Mold.], XXVI (1858), p. 483: Ministeriul Dreptatel; general al Austriei, Henric Testa, de catre domnitorul
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 369: Ministeriul Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 287:
Dreptdtel. Novitale din nauntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 81:
Anunta cat printr-o circulars, a pus In vedere tuturor autori- Moldaviea.
tatilor judecatoresti 0, fie cu cea mai mare luare aminte" in pro- Se publics $i cuvintarea rostita de Testa cu acest prilej. Text
cesele supusilor prusieni, spre a nu Ii se cauza cit de puling: jignire roman sl francez.
dreptatilor ce vor aye". Functionarii judecatorestt care se vor abate
vor fi fara crutare tra$I la raspunderea ceruta de legi". 9507 327 (498.3:436)
[tire despre primirea sArbritoreascd a noului agent
9497 327 (498.3:435.1/3) si consul austriac, Testa, de catre domnitorul Moldovei].
[Se anunta ca, prin firman, se incuviinteaza rinduirea G. TRANS., XIV (1851), p. 344: Tiara romaneasca
lui Schipmann in calitate de consul hanzeat in orasul shi Moldavia.
Galatii, a tirgurilor slobode Hamburg, Lubeck si Brema"]. Se citeaza un pasaJ din cuvintarea tinuta de Testa cu acest
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 197: Secret. de prilej.
Stat a Moldovei.
9508 327 (498.3:436)
Austria [Se anunta ca Marcel Abgarovici a lost rinduit pro-
vizoriu staroste al consulului austriac in tinuturile Bacau
si Roman, in locul lui F. Metzger]. BULETIN [Mold.],
9498 327 (498.3:436) XIII (1851), p. 110: Secretariatul de Stat a Moldovei;
[Se anunta numirea lui Henric Testa, primul drago- GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 291: Novitale din
man al internuntiaturii austriece din Constantinopol, nauntru.
in functia de consul general al Austriei la tali]. ZIM-
BRUL, I (1851), p. 293-294: Moldaviea. 9509 327 (498.3:436)
$tire data dupa Journal de Constantinople din 2/14 aprilie. [Se anunta ca domnitorul a trimis citiva boieri moldo-
Testa trebuia sa-1 Inlocuiasca pe Eisenbach, trimis In Corfu. veni sd-1 salute pe imparatul Austriei, care vizita Buco-

518

www.dacoromanica.ro
327(498.3:436) POLITICA EXTERNA
vina]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 319:
Novitale din nauntru.
9510
327 (498.3:436)
[Se vesteste ca domnitorul Moldovei a trimis in Buco-
vina o delegatie, in frunte cu log. N. Cantacuzino, pentru
a-i prezenta imparatului Austriei urarile sale]. VEST.R.,
XVI (1851), p. 309-310: Iaii.
9511 327 (498.3:436)
[Amanunte cu privire la primirea facuta de Francisc
Iosif delegatiei moldovene]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 328: Austria.
In cum' unei dart de seams despre vizita lmparatului Austriel
In Bucovina, se vorbeste si de primirea pe care afacut-o delegatiei
de boieri trimise de domnitorul Moldovei.
9512 327 (498.3:436)
[Amanunte cu privire la vizita lui Francisc Iosif in
Bucovina]. G. TRANS., XIV (1851), p. 351: Din
Bucovina, 22 Oct. n.
Se dau amanunte asupra fazelor vizitei In capitala Bucovinei,
unde ImpSratul a stat de la 21 la 23 octombrie 1851. Se arata ca
Francisc Iosif fusese Intimpinat de episcopii Hacman gi Saguna,
Ca si de ministrii moldoveni Sutu, Cantacuzino si Bois.
9513 327 (498.3:436)
[Corespondents din Iasi, datata 15 oct., anuntind
intoarcerea delegatiei moldovene trimise de domnitor
in Bucovina spre a-1 saluta pe imparatul Austriei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 354-355: Tiara Roma-
neasca shi Moldavia.
Cu acest prilej, Francisc losif i-a decorat pe domnitor si pe
cltiva demnitari moldoveni.
9514 327 (498.3:436)
[tire despre decoratiile acordate domnitorului Mol-
dovei si unor demnitari ai si i de catre Francisc losif].
VEST. R., XVI (1851), p. 314: Iasi.
9515 327 (498.3:436)
[Se anunta ca Andrei Mamachi, staroste al consula-
tului Austriei pentru Birlad, a fost numit provizoriu
ca staroste in tinuturile Husi si Vaslui, in urma depar-
tarii din acest post a lui A. Gurazdovski]. BULETIN
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 159: Secretariatul de Stat
a Moldovel; XIV (1852), p. 5: Secretariatul de Stat;
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 331: Novitale din
nauntru.
9516 327 (498.3:436)
[Se anunta ca agentia Austriei a numit pe Gustav
Udrilki staroste consular in tinuturile Putna si Tecuci].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 381 ; Secret. de
Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XIV (1852), nr. 87,
p. 243: Novitale din nauntru.
9517 327 (498.3:436)
[Corespondents din Iasi cu privire la solemnitatile
care au avut loc acolo pentru silrbatorirea salvarii imps-
ratului Francisc Iosif din atentatul ce se incercase asupra
lui]. G. TRANS., XVI (1853), p. 71-72: Tier'a ro-
manesca si Moldavi'a.
9518 327 (498.3:436)
[Se anunta ca, la solemnitatea de la biserica romano-
catolica din Iasi, cu ocazia cununiei imparatului Austriei,
an luat parte consulul general al Austriei, baronul Testa,
viceprezidentul pentru Moldova, contele Osten-Saken,
fruntasii politici ai Moldovei, precum si consulii Prusiei
si Greciei]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 113:
Novitale din nauntru.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 327(498.3:436)
9519 327 (498.3:436)
[$tiri si comentarii referitoare la inaintarea trupelor
austriece in Moldova]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 278: Din campulu resboiului, 304: Depese telegrafice,
306: Din campulii resboiului, 308: Depese telegrafice,
311, col. I, 314: Din campulu resboiului, 314: Princi-
patele dela Dunare, nr. 72, p. 287: Din campuld resbo-
iului, nr. 73, p. 288, i nr. 74, p. 292: Depese telegrafice,
nr. 83, p. 331: Principatele dela Dunare.
9520 327 (498.3:436)
[Se anunta ca trupele austriece, comandate de gene-
ralul Paar, au intrat la 4-6 septembrie in Moldova, in
patru coloane, pe la Falticeni, Tulghis, Oituz si Focani].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 281: Novitale din
nauntru.
9521 327 (498.3:436)
[Se anunta ca generalul Blumenkron, insarcinat pro-
vizoriu cu comanda oraului Iasi pentru chestiunile mili-
tare austriece, a sosit in localitate]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 281: Novitale din nauntru.
9522
327 (498.3:436)
[Stiri si comentarii in legatura cu intrarea trupelor
austriece in Moldova]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 305, col. II: Iassii, 27 Septembre, v., 315-316: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
9523 327 (498.3:436)
[Se anunta ca Paar, comandantul trupelor austriece
din Moldova, si-a stabilit cartierul general la Ierghiceni,
in vila vistierului Lascar Cantacuzino]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 289: Novitale din nauntru.
9524 327 (498.3:436)
[Se anunta ca vornicii T. Bala si Raducanu Roset
au fost insarcinati sa-1 salute pe comandantul austriac
Hess, la sosirea sa la Iasi], GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 289: Novitale din nauntru.
9525 327 (498.3:436)
[Se anunta ca trupele comandate de Paar au intrat
in Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294.
9526 327 (498.3:436)
[Se anunta ca Hess, comandantul suprem al armatei
austriece de ocupatie, a sosit de la Bucureti la Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 294.
A asistat la intrarea trupelor austriece In capitala Moldovei.
9527 327 (498.3:436)
intrarea trupelor Imperiale de Austriea la Iasi in
20 Septemvrie (2 Octomvrie) 1854. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), supl. la nr. 75, p. 35-36: Novitale din
nauntru.
Amply dare de seams asupra solemnitatilor ce au avut loc cu
acest prilej. Text roman si francez.
9528 327 (498.3:436)
[Dare de seamy despre intrarea trupelor austriece in
Iasi]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 313-314:
Donaufarstenthamer.
9529 327 (498.3:436)
[Scurtil corespondents din Iasi referitoare la modul
cum priveau moldovenii ocupatia austriaca si la relele
de care suferea Moldova]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 324: '41, 27 Septembre v. 1854.
Yn corespondents, se adopts un punct de vedere filoaustriac,
aratIndu-se, pe de alts parte, ca predominarea boierilor si fanario-
tismul erau cloud din relele de seams de care suferea Moldova.
519
327(498.3: 436) POLITIch EXTEk NA : MOLDOVA 327(498.3: 436)

9530 327 (498.3:436) 9540 327 (498.3:436)

[Dare de seama despre solemnitatile ce au avut loc [$tiri despre vizita generalului austriac Schlik, la Iasi,
la Iasi cu prilejul onomasticii lui Francisc losif]. in zilele de 7-9 septembrie]. GAZ. DE MOLD.,
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 297-298: Novitale XXVII (1855), p. 281 si 285: Novitale din nauntru.
din nauntru.
Text roman si francez. 9541 327 (498.3:436)
[Departamentul din Nauntru vesteste ca boierii N.
9531

- TELEGRAFUL R, II (1854), p. 346: Intamplari

-
327 (498.3:436)
[*tiri relative la ocupatja austriaca in Moldova].
Conachi-Vogoridi, Iordachi Ghica si Gh. Ciurea doneaza
marl cantitati de paie pentru nevoile trupelor austriece].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 285: Novitale
de zi. din nauntru.
9532 327 (498.3:436) 9542 327 (498.3:436)
[Dare de seama despre solemnitatile din. Iasi cu pri- [Se anunta ca, in urma plecarii in concediu a gen.
lejul nasterii unei fiice a imparatului Austriei]. GAZ. Paar, comanda' trupelor austriece din Moldova trece asu-
DE MOLD., XXVII (1855), p. 61: Novitale din nauntru. pra feldmaresalului Bianchi]. GAZ. DE MOLD.,
Text roman si francez. XXVII (1855), p. 289: Novitale din nauntru.
9533 327 (498.3:436) 9543 327 (498.3:436)
[Se vesteste ca, in urma demisiei lui Andrei Mamachi, [Se anunta ca Paar s-a intors la Iasi, in 17 oct., si a
agentia Austriei 1-a numit pe Ipolit Volanski ca staroste reluat comanda trupelor austriece]. GAZ. DE MOLD.,
consular in districtul Tutovei, iar pe Karl Auguston, ca XXVII (1855), p. 333: Novitale din nauntru.
staroste in districtele Vaslui si Falciu]. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 73: Secretariatul de Stat. 9544 327 (498.3:436)
[Se anunta ca demnitarul moldovean Cantacuzino
9534 327 (498.3:436) a fost invitat la o mass data de ministrul de externe
[Nota consulului general austriac Testa prin care anunta din Viena]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 198-
instituirea regimului martial pentru actele dusmanoase 199: Intamplari de zi.
fate de trupele austriece]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 139: Novitale din nauntru. 9545 327 (498.3:436)
Text roman si francez. [Se anunta, dupe Gazeta Crucii", ca printii moldo-
veni Sturza si Cantacuzino au luat parte la un prinz
9535 327 (498.3:436) diplomatic oferit, la 29 octombrie, de catre ministrul de
[Se anunta ca locotenentul Alexandru Szavulu, dra- externe al Austriei, Buol]. STEAOA D., I (1855),
goman la consulatul austriac din Iasi, a fost decorat p. 48: Sciinti mai noue.
cu ordinul Francisc Iosif]. G. TRANS., XVIII (1855), - PrInzul avusese loc la Viena. Fiindca In strainatate mai multi
p. 153, col. I. se Litluesc de principi moldovenesti, muntenesti si mai ales grecesti,
apoi not nu putem adeveri care stilt acesti principi Cantacuzino $i
9536 327 (498.3:436) Sturza" spune redactia Slelei Dundrii.
[*tiri despre calatoria domnitorului Grigorie Al. Ghica
in Bucovina, spre a-1 intimpina pe Francisc Iosif]. GAZ. 9546 327 (498.3:436)
CE MOLD., XXVII (1855), p. 183, 187 si 199: Novitale [Se anunta ca Alexandru Ghica, fiul domnitorului
din nauntru. Moldovei, a sosit la Viena]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 350, col. II: Viena, 14 Noembre.
9537 327 (498.3:436)
9547 327 (498.3:436)
[Traducerea unei corespondente din Iasi, datata 23
iulie, publicata in gazeta austriaca Ost-deutsche Post" [Stiri despre schimbul de corespondente ce a avut loc
din 8 aug., cu privire la felul cum petreceau trupele aus- intre guvernatorul Moldovei si comandantul austriac
triece in Moldova]. ZIMBRUL, III (1855), p. 662-
663.
Vorbind de sfintirea steagului regimentului Principele de
lonials".] -
Paar, in legatura cu contrabanda de sare si marf a co-
G. TRANS., XVIII (1855), p. 381, col. II:
Posta cea mai noua.
Varsovia", corespondentul anonim mita sa insinueze ca felul civi- Paar refuza 55 se ocupe cu trebile politienesti, care se in de
lizat" In care petreceau militarii habsburgici le-ar fi clstigat sim- gubernul moldovan".
patii In populatie. Redactia Zinthrului socoteste acest arLicol ca.
Insemnat" si-1 preeedd cu clteva rinduri In care se plInge de toile 9548 327 (498.3:436)
austriece, si Indeosebi de Wanderer, ca Insira despre Moldova stir' [Publicatia prin care Departamentul din Nauntru anun-
false pins la o iota". ta neintirziata lichidare a chitantelor eliberate pentru
produsele necesare trupelor austriece]. GAZ. DE MOLD.,
9538 327 (498.3:436) XXVII (1855), p. 401: Novitale din nauntru.
[Redactia Telegrafului" acuzil de neadevar si par- Text roman sl francez.
tinire o corespondente din Iasi, aparuta in Ost-deutsche
Post", cu privire la ceremonia sfintirii steagului la regi- 9549 327(498.3:436)
mental austriac Principele de Varsovial. TELEGRA- [*tiri despre numirca lui Johann Hanswenzelm in
FUL R., III (1855), p. 242: Intamplari de zi. postul de vicecancelar al agentiei si consulatului general
austriac din Iasi]. G. TRANS., XIX (1856), p. 33:
9539 327 (498.3:436) Partea dick's&
[Anunt in legatura cu hotaririle luate de cirmuirea Mol- 9550
dovei, la cererea comandantului austriac, de a se cara 327 (498.3:436)
800 de stinjeni de lemne de foe in Iasi, necesare trupelor [Autoritatile militare austriece aduc multumiri muni-
austriece de acolo]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), cipalitatii orasului Iasi, pentru cartiruire]. BULETIN
p. 285, col. I: Departamentul din nauntru ; GAZ. DE [Mold.], XXIV (1856), p. 37: Departamentul din na-
MOLD., XXVII (1855), p. 281: Novitale din nauntru. untru.

520

www.dacoromanica.ro
327(498.3:436) POLITICA EXTEIINA
9551 327 (498.3:436)
Onorat. D-sale D. Vite-Aga a Capitalei & Comisu
Nicolai Contevici ZIMBRUL, IV (1856), nr. 132,
p. 3, col. III.
Sub acest titlu, se publica o scrisoare de multumire a lui Paar
pentru felul In care Contevici a organizat Incartiruirea trupelor
austriece.
9552 327 (498.3:436)
[Se anunta despartirea starostiilor consulare ale Aus-
triei din Husi si Vaslui]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 45: Secretariatul de Stat.
La Vaslui a fost rInduit staroste Montt Kalmar.
9553 327 (498.3:436)
[Se anunta sosirea la Iasi a lui Goedel de Lannoy,
numit consul general al Austriei in Moldova]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 60, p. 1, col. I.
9554 327 (498.3:436)
[Se vesteste ca Goedel de Lannoy, acreditat in cali-
tate de agent si consul general al Austriei in Moldova,
a fost primit de domnitor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 89: Novitale din nauntru.
9555 327 (498.3:436)
[Se anunta oficial ca Goedel de Lannoy a fost numit
consul general si agent al Austriei in Moldova]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 93: Novitale din nauntru.
9556 327 (498.3:436)
[Notita in legatura cu plecarea din Iasi a lui Henric
Testa, fostul consul general al Austriei]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 117 Novitale din nauntru.
:
Text roman si francez.
9557 327 (498.3:436)
[Se vesteste ca Testa, fostul consul general al Aus-
triei in Moldova, a fost numit ministru rezident in ora-
sele libere Hamburg si Lubeck]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 248: Depese telegrafice.
9558 327 (498.3:436)
[Se anunta sosirea la Galati a locotenent-colonelului
austriac Kalik]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 87, p. 1:
Telegrafia locala; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 135:
intamplari de zi.
9559 327 (498.3:436)
[*tire cu privire la numirea baronului Koller ca re-
prezentant al Austriei in comisia internationals pentru
organizarea Principatelor, precum si a colonelului Kalik].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 89, p. 4, col. III.
9560 G. [usti], D. 327 (498.3:436)
[Reportaj asupra executiirii a patru soldati austrieci
pentru crimele savirsite in orasul Roman]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 108, p. 1, col. III.
Executia a avut loc la Iasi.
9561 327 (498.3:436)
[Se anunta despartirea starostiilor consulare ale Aus-
triei din Roman si Bacau]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 133: Secretariatul de Stat.
9562 327 (498.3:436)
[Nola feldmaresalului Paar, catre *t. Catargi, prose-
dintele Sfatului Administrativ, cu privire la desfiintarea
comandamentului austriac din Moldova]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 201: Departamentul din 'Ann-
tru; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 193: Novitale
din nauntru; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 207:
Principatele de la Dunare.
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 327(498.3:480
Totodata se anunta ca rezolvarea chestiunilor ce erau de com-
petenta fostului comandant a fost Incredintata generalului-maior
Gablentz In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
9563 327 (498.3:436)
[Notita in legatura cu plecarea lui Paar, fostul coman-
dant al trupelor austriece din Moldova]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 164, p. 1, col. III; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 241: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez $i clteva rInduri
introductive ale redactiei.
9564 327 (498.3:436)
[Comentarii la nota comandantului armatei austriece,
Paar, catre fit. Catargi]. STEAOA D., II (1856),
p. 145: Iasi, 23 Iuni.
Se subliniaza ca twinl demn si Impacator al acestei misive
formeaza un mare contrast cu limbajul mai mutt decit ostil $1 Invi-
novatitor at preset vieneze, chiar al celei oficiale".
9565 327 (498.3:436)
[Traducerea depesei prin care Coronini anunta pe cai-
macamul Moldovei ca generalul Marziani preia, in locul
sau, comanda trupelor austriece din Principat]. BULE-
TIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241: Secretariatul de
Stab&
Generalul Gablenz va sta sub ordinele lui Marziani.
9566 327 (498.3:436)
[Depesa adresata caimacamului Moldovei, T. Bals,
de catre Coronini, comandantul sef al trupelor austriece
din Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 237: Novitale din nauntru; ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 166, p. 1, col. I: Iasii 1 Augustil.
Instiinteaza ca IntorcIndu-se la guvernamintul civil $i mili-
tar a Banatului $i a Serbia" trece generaiului Marziani comanda
trupelor; generalul Gablenz va sta sub comanda acestuia. In
Gazeta de Moldavia, text roman $1 francez.
9567 327 (498.3:436)
[Comentariu la scrisoarea adresata de Coronini, la
plecarea sa, caimacamului Moldovei]. STEAOA D.,
II (1856), p. 213, col. II, III; L' :TOILE DU D. [Iasi],
I (1856), p. 13-14: Iassy. 16 aoftt 1856.
Se subliniaza cu nemultumire tonul arogant at lui Coronini,
care trAeaza autoritatile moldovene ca pe propril sal amploiati
din Banat. Ca un contrast, se prezinta atitudinea politicoasa a lui
Paar, fostul comandant al trupelor austriece de ocupatie din Mol-
dova.
9568 327 (498.3:436)
[Comentariul redactiei la serbarile zilei de nastere a
Imparatului Austriei]. STEAOA D., II (1856), nr. 55-
56, p. 217 [gresit: 129]: Iasi', 6 Augustil.
Comentind frecventa, la casele supusilor austrieci din Iasi, a
inscriptiei festive continind devizia imperiala Viribus unitis",
redactia se Intreaba de ce tocmai Austria se Impotriveste unirii
Principatelor Romane?
9569 327 (498.3:436)
[*tiri despre trecerea prin Principate, de la Galati la
frontiera transilvana, a guvernatorului Transilvaniei,
Schwarzenberg]. G. TRANS., XIX (1856), p. 305:
Partea Neoficiosa. Transilvania.
Se dau amanunte despre primirea sa pe teritoriul Moldovei
sIindeosebi la Galati. Se mentioncaza ca Schwarzenberg se interesa
de terenut pe care urma a se traseze calea ferata spre Galati.
9570 327 (498.3:436)
[Publicatie cu privire la unele obiecte de pret resti-
tuite de regimentul arhiducelui Iosif, ca gasite" de ostasi
austrieci la Iasi]. BULETIN [Mold], XXIV (1856),
adaos la nr. 77, p. 147: Politiea Capitalei.
0 medalie de argint $1 un 1nel de aur.
521
327(498.3: 436) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
9571 327 (498.3:436)
[Circulars ministeriala cu privire la impovararea cu
incvartiruire militara" austriaca in Moldova]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 325: Departamentul
din launtru.
9572 327 (498.3:436)
[Se anunta din Galati CA garnizoana austriaca locala
a sporit cu cloud escadroane de husari]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 346: Novitalele zilel.
9573 327 (498.3:436)
[*tiri cu privire la miscarile trupelor austriece de ocu-
patie, pentru retragerea for din Moldova]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 45, 54 si 65:
Novitale din nauntru, 72.
9574 327 (498.3:436)
[Corespondenta din Iasi, datata 5 februarie, in care
se combate politica abuziva a Austriei in Moldova].
L'RTOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 102-103:
Autre correspondance.
Se arata, Intre altele, ca reprezentantul Austriei la rasi nu se
sfiise sa ceard anularea unui proces al unui anume Buiucliu, ames-
teclndu-se, astfel, pe fats, In justitia Moldovei.
9575 327 (498.3:436)
[Fragment dintr-o scrisoare, datata 18 aprilie 1857,
prin care Prokesch-Osten, ambasadorul Austriei la
Poarta, fl sfatuieste pe N. Vogoride, caimacamul Mol-
dovei, sa lucreze impotriva unirii]. CONSERVATORUL,
II (1857), anexa I, p. 8.
9576 327 (498.3:436)
[Fragment dintr-o scrisoare din 24 aprilie 1857 a lui
Fotiade, agentul Moldovei la Constantinopol, catre cai-
macamul Nic. Vogoride]. CONSERVATORUL, II
(1857), anexa I, p. 5; L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 235.
Fotiade raporteaza calmacamului despre felul cum a primit
Prokesch-Osten stirea destinderii lui C. Catargi.
9577 327 (498.3:436)
[Se anunta ca sultanul 1-a decorat pe Goedel de Lan-
noy, consulul Austriei in Moldova]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 90: Novitale din na-
untru.
9578 327 (498.3:436)
[Se arata motivul pentru care guvernul austriac a
conferit printului Vogoride marea truce a ordinului Co-
roana de Fier "]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 39, p. 1:
Revista
Pentru serviciile aduse armatelor austriece, In timpul ocupatiei.
9579 327 (498.3:436)
piri din presa straina in legatura cu decorarea cai-
macamului Vogoride de catre Austria]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 70: Presa streina despre Prin-
cipate.
Bourqueney fusese Insarcinat sa protesteze pe lingo cabinetul
austriac pentru acest act. $tiri din Le journal des Ddbats si L'In-
dependance Belge.
9580 327 (498.3:436)
[Corespondenta din Iasi, datata 7 iunie, in legatura
cu decoratiile conferite unor demnitari moldoveni de
catre guvernul austriac]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 202: Correspondance particuliere de l'Etoile
du Danube.
Se anunta ca, In afara de Vogoride, au mai fost decorati 19
demnitari. Se afirma a Austria care nu a izbutit de loc In std.-
ruintele ei de a-sl crea un partid printre moldoveni cauta prin
aceste decoratii sa atraga pe unii dintre cei care simpatizau cu Rusia.
522
www.dacoromanica.ro
327(498.3: 436)
9581 327 (498.3:436)
[DupA foaia austriaca Wanderer", se anunta ca Vogo-
ride, caimacamul Moldovei, a incheiat o invoiala cu gu-
vernul austriac, pentru modificarea frontierei dintre Mol-
dova, Bucovina si Transilvania]. G. TRANS., XX
(1857), p. 285: Teara Romaneasca si Moldavia.
Se afirma el cu acest prilej Vogoride ar cede Austriei
tinutul Slanicului", pe care guvernul habsburgic 11 reclama de
mult.
9582 327 (498.3:436)
[Corespondenta de la Iasi in care se condamna poli-
tica de incalcare a frontierelor practicata de Austria
in dauna Moldovei]. L'ITOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 254 [gresit: 255]: Iassy, 6/18 aoilt 1857.
Se arata Ca Austria Incalca In mod continuu teritoriul moldo-
venesc si apoi, din clnd In clnd, 10 legalize Incalcarile prin lucrarile
unei comisii de delimitare moldo-austriece. Se mentioneaza ca
Vogoride numise o astfel de comisie, IncredintIndu-1 presedintia
logofatului loan Cantacuzino, cunoscut austrofil.
9583 327 (498.3:436)
[Corespondenta din Iasi in care se infiereaza abuziva
cesiune de catre Vogoride a unui imobil al statului aflat
la Galati si rectificarea frontierei dintre Austria si Moldova].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246, col. II-
III: Iassy, le 12 ao0t.
Se arata ca Vogoride cedase Austriei un imobil al statului mol-
dovean In schimbul gratuitatii transportului militarilor moldoveni
pe vasele companiei austriece de navigatie pe Dunare; tot el numise
o comisie care sa procedeze la o noun rectificare a frontierei moldo-
vene In favoarea Austriei.
9584 327 (498.3:436)
[Se anunta ca Paul Kernbach a fost numit al 2-lea
dragoman al agentlei austriece din Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 349: Secre-
tariatul de Stat.
9585 327 (498.3:436)
[Se anunta ca N. Costachi-Vogoride, caimacamul Mol-
dovei, insotit de seful armiei" si de secretarul de stat,
s-a prezentat agentului Austriei, Goedel de Lannoy,
pentru .si exprima regretul fats de pedeapsa corporala
aplicata subofiterului austriac Tschalner]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 361: Novi-
tale din nduntru.
9586 327 (498.3:436)
[Ordinul de zi pe armata, al Caimacamiei Moldovei,
prin care se comunica destituirea colonelului Gheorghe
Filipescu pentru pedeapsa trupeasca pricinuita sub-
ofiterului Tschalner"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 361: Caimacamiea Principatului
Moldovei.
G. Filipescu a font destituit pentru ca aplicase o pedeapsa cor-
porala subofiterului Tschalner, din armata austriaca, angajat ca
instructor la acea baterie. Totodata, Filipescu e lnlocuit si de la
directia $colii Militare. Text roman si francez.
9587 327 (498.3:436)
[Se anunta din Bucuresti ca, pe la 1 decembrie, se
zvonise la Iasi ca ar veni din nou austriecii in Moldova].
G. TRANS., XX (1857), p. 383: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
9588 327 (498.3:436)
[*tire despre sosirea la Viena a lui Al. Fotino, marele
postelnic de Moldavia", fiind insArcinat de printul Vogo-
ride cu o misiune oficiala]. ROMANUL, II (1858),
p. 149, col. II.
Stirea e data din gazeta Ost-deutsche Post. Din cronica sem-
nala de C. A. Rosetti.
327(498.3: 436) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327(498.3: 44)

9589 327 (498.3:436) Se Infatiseaza pe larg solemnitatca de la biserica catolica. din

[Se anunta oficial ca Felix Publiski si baronul d'Albon Iasi 5i banchetul de la consulatul francez, reproducindu -se cuvIn-
sint numiti delegati consulari ai Austriei la Bacau si tarile rostite, Intre care acelea ale lui Manolachi Costachi Epureanu,
Roman]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 329- M. Kogalniceanu si Alex. Teriachiu. Text roman st francez.
330: Secretariatul de Stat.
9600 327 (498.3:44)
In local lui Marcel Abgarovici 51 loser Wolner.
[Se anunta ca Eugen Tastu, fostul consul al Frantei,
a parasit Iasii la 15 sept.]. GAZ. DE MOLD., XXVII
Franta (1855), p. 293: Novitale din nauntru.

9601 327 (498.3:44)

9590 327 (498.3:44) [Se anunta ea A. de Brosard este numit consul al
[Se anunta ca s-a Incuviintat prin firman numirea lui Frantei la Galati]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
Gardera in calitate de consul at Frantei la Galati]. p. 297: Secretariatul de Stahl.
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 261: Secretariatul
de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 70, p. 175: 9602 327 (498.3:44)
Novitale din nauntru. [Cosulul Frantei la Iasi, plecind in concediu, anunta
9591 327 (498.3:44) Secretariatul de Stat Ca va fi suplinit de Louis Castin,
dragomanul consulatului]. BULETIN [Mold.], XXIII
[Instiintarea consulatului francez cu privire la nece- (1855), p. 313: Secretariatul de Stat.
sitatea vizarii la consulat a pasapoartelor de intrare in
Franta]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 330, 9603 327 (498.3:44)
col. II.
[Se vesteste ca dupa o absenta de mai multe luni
9592 327 (498.3:44) consulul Frantei, Place, s-a intors la postul ski din
[Se anunta ca Eugen Tastu a fost numit consul Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 161:
galicesc" adica al Frantei in Moldova]. BULETIN Novitale din nauntru.
[Mold.], XXI (1853), p. 281: Secretariatul de Steil;
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 237: Novitale din 9604 327 (498.3:44)
nauntru. [Se comunica Intoarcerea la Iasi, prin Bucuresti,
Numirea 1-a fost confirmata printr-un ,.berat" al sultanului. a lui Place, consulul Frantei in Moldova]. BULLE-
TINUL STELLEI D., I (1856), p. 2 [brosat In colectia
9593 327 (498.3:44) Stelei D.", intre p. 92-93].
[Se anunta ca Eugen Tastu, de curind numit consul Place se lntorcea dintr-un concediu de clteva luni, petrecut la
al Frantei in Moldova, a sosit in ziva de 3 iulie la Iasi]. Paris.
G. TRANS., XVI (1853), p. 224-225: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a. 9605 327 (498.3:44)
9594 327 (498.3:44) O subscriere in favoarea inundatiloru din Francia.
[Se anunta ca Eugen Tastu, consulul Frantei, a sosit STEA0A D., II (1856), p. 120: Avis, 128, 134, 144, 192
la Iasi la 1 oct.] GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), si nr. 55-56, p. 224 [gresit: 136]: Subscriptie.
p. 317: Novitale din nauntru. Subscrierea fusese organizata de redactia ziarului. Au donat,
printre altii: V. Alecsandri, A. Fotino, C. Negri, A. Donici, Catinca
9595 327 (498.3:44) Negri, lancu Gane.
[Se anunta ca Tastu, consulul Frantei, a comunicat 9606 327 (498.3:44)
Secretariatului de Stat reluarea relatiilor cu guvernul
Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 365: [Apel al redactiei pentru subscrierea in ajutorul sinis-
Novitale din nauntru. tratilor din Franta] ZIMBRUL, IV (1856), nr. 121,
p. 1, col. I: Iasii 7 Iunie.
9596 327 (498.3:44) In sudul Frantei avusesera loc marl inundatii, care au pricinuit
[Se vesteste ca Tastu, consul general al Frantei, a pagube imense locuitorilor. T. Codrescu deschide lista, subscriind
sosit la Iasi, venind din Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., 100 de franci.
XXVII (1855), p. 85: Novitale din nauntru.
9607 327 (498.3:44)
9597 327 (498.3:44)
[Se anunta deschiderea unei lisle de subscriptie la
[Se anunta ca E. de Lemont a fost numit girant al consulatul francez din Iasi, pentru sinistratii din Franta].
consulatului Frantei la Galati]. GAZ. DE MOLD., ZIMBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 1, col. I.
X XVII (1855), p. 123: Novitale din nauntru.
Text roman 51 francez.
El a sosit In 15 aprilie la Galati.
9608 327 (498.3:44)
9598 327 (498.3:44)
[Se anunta ca Place este confirmat consul al Frantei Subscrierea pentru inecarile din Franta. ZIMBRUL,
la Iasi]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 293: IV (1856), nr. 124, p. 4, col. III, nr. 127, p. 4, col. III,
Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 133, p. 4, col. III.
p. 289: Novitale din nauntru. Au subscris C. Corjascu, A. Fatu, arh. Melhisedec si G. Stra-
tilescu.
Fostul consul, Tastu, e mutat In postul de consul general la
Bagdad.
9609 327 (498.3:44)
9599 327 (498.3:44) [Anunt al Teatrului Nou din Iasi cuprinzind programul
[Dare de seama despre solemnitatile organizate de reprezentatiei din 22 iulie, in folosul sinistratilor din
consulatul francez din Iasi, in 12 sept., cu prilejul eveni- Franta]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 4: Teatrul
mentelor militare din Crimeea]. ZIMBRUL, III (1855), National.
p. 773-776: Moldova, 778-779: inchierea din numarul Programul cuprinde piese sI scenete Ie Millo, Alecsandri si
trecutil. C. Negruzzi.

523

www.dacoromanica.ro
 327(498.3:47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
9610 327 (498.3:44)
[Dare de seamy asupra reprezentatiei teatrale din 22
iulie]. ZIMBRUL, IV (1856), nr._ 158, p. 1, col. H
ill.
Se arata ca Flora unirei, noua melodie compus5. de Flechten-
macher sl executata de el cu orchestra, a produs mare entuziasm.
Se noteaza ca Delmary, directorul teatrului, n-a vrut ss permita
reprezentatia, obliglnd autoritatile moldovene si consulatul fran-
cez sa deschida cu (aria usile teatrului.
9611
327 (498.3:44)
[Adresa prin care Victor Place, consulul Frantei,
multumeste artistilor trupei romanesti din Iasi, care si-au
dat concursul la reprezentatia din 22 iulie, in heneficiul
sinistratilor francezi]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 159,
p. 1, col. III.
Text roman si francez.
9612 327 (498.3:44)
[Documente publicate in legatura cu o corespondenta
din Iasi referitoare la incidentul cu Delmary, inainte de
reprezentatia din 22 iulie]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 287-288 si 291-292: Novitale din nauntru.
Documentele se publics drept raspuns la o corespondenta din
Iasi, referitoare la acest incident, publicata In foaia Neue Preussische
Zeitung $i reprodusa de foaia Le Siecle. In aceasta corespondenta,
se atribuia caimacamului Moldovei Incbiderea teatrului, din spirit
de ostilitate fats de Franta. Simtindu-se calomniat, caimacamul
dispune publicarea urmatoarelor documente, prin Secretariatul
de Stat: 1) Adresa din 5/17 sept. a consulului francez V. Place catre
Secretariatul de Stat al Moldovei, cuprinzInd declaratia ca s-a
aflat totdeauna In bune relatii cu caimacamul, care el -a dat con-
cursul pentru reusita reprezentatlet din 22 tulle ; 2) Nota din 21 iulie/1
august a consulului Place catre Secretariatul de Stat; 3) Nota
Secretariatului de Stat catre consulul Frantei, datata 4/16 sept.;
4) Nota adresata de Secretariatul de Stat catre consulatul Prusiei,
In 6/18 sept.; 5) Nota Secretariatului de Stat catre redactorul gaze-
tel Le Steele. Ultimele treI note ale Secretariatului de Stat cuprind
demersuri pentru dezmintirea celor afirmate prin gazeta prusiana.
Text roman $1 francez.
9613 327 (498.3:44)
[Articol de fond in legatura cu felul cum s-a sarbatorit
la Iasi, in 3/15 aug., ziva lui Napoleon al III-lea].
STEAOA D., II (1856), p. 213, col. III: Iasii, 4 Au-
gusta.
Se descriu: ceremonia oficiala de la biserica catolicA, ilumina-
tiile din seara zllei de 3/15 august si manifestatiile junimei politice".
9614 G.[usti], D. 327 (498.3:44)
[Articol de fond in legatura cu felul cum s-a sarba-
torit la Iasi, in 3/15 august, ziva lui Napoleon al III-
lea]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 169, p. 1: IasiT 4 Av-
gusta.
Insist& asupra manifestatiei (Acute la consulatul francez sl la
redactia gazetei Steaoa Dundrii. Consemneaza cuvintele rostite de
M. Kogalniceanu cu acest prilej. Subliniaza ca sarbatorirea a lost
totodata si o manifestatie pentru unirea Principatelor.
9615 327 (498.3:44)
[5tiri despre activitatea la Paris a fostului domnitor
al Moldovei Grigore Ghica]. STEAOA D., II (1856),
nr. 55-56, p. 219 [gresit: 131]: Corespundinta noastra
particulars, nr. 55-56, p. 222 [gresit: 134]: Buletinul
zilel.
9616 327 (498.3:44)
[Se anunta oficial ca Jaques Cayolle a fost numit
delegat consular al Frantei in tinuturile Birlad si Tecuci].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 325: Secreta-
riatul de Stata.
524
www.dacoromanica.ro
327(498.3:47)
9617 327 (498.3:44)
[Se anunta oficial ca Bitrou a fost numit delegat con-
sular al Frantei in districtul Roman]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 197: Secretariatul de Stat.
Bitrou are totodata obligatIa de a se IngrijI de Interesele fran-
ceze $i In Urgurile Bacau $i Matra.
9618 327 (498.3:44)
[Se anunta oficial ca Staler a fost numit consul al
Frantei la Galati]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 273: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 249: Secretariatul de Stat a
Moldovei.
9619 327 (498.3:44)
[Corespondentil din Iasi, datata 9/21 ianuarie, cu pri-
vire la ecoul produs acolo de atentatul incercat impotriva
imparatului Napoleon al III-lea]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1858), p. 343, col. Iassy, 9/21
Janvier.
Se arata ca vestea atentatului impresionase opinia publics,
$1 fruntasii politici moldoveni exprimasera consulului francez Place
bucuria for ea atentatul nu izbutise. Se publics si textul discursulut
rostit cu acest prilej de mitropolit, precum si o adresa trimisa luI
Place de Neofit Scriban, In numele clerulul moldovean.
9620 327 (498.3:44)
[Se anunta ca guvernul francez a interzis caimaca-
mului Vogoride sa corespondeze cifrat, prin telegraf,
cu agentii sai de la Paris]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 207, col. II: Teara Romaneasca si Moldavia.
Italia
9621 327 (498.3:45)
[Se anunta oficial ca apararea intereselor Toscanei
in Moldova trece iarasi de la agentia Sardiniei la consu-
latul Austriei din Iasi, precum fusese inainte de eveni-
mentele politice de la 1848]. BULETIN [Mold.],
XIII (1851), p. 59: Secretariatul de Stat a Moldovei;
ZIMBRUL, II (1851), p. 33, col. I.
9622 327 (498.3:45)
[Consulatul Sardiniei anunta ca interesele supusilor
Sardiniei, ce erau mai nainte sub ocrotirea consulatului
britanicesc, vor fi de acum inainte incredintate" consu-
latului Greciei]. BULETIN [Mold.], XIII (1851),
p. 87: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9623 327 (498.3:45)
[Agentia Austriei, anunta, la Iasi, ca va apara interesele
supusilor ducatului Modenei acolo unde ducele Modenei
nu va avea agenti acreditati]. BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 13: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 9: Novitale din nauntru.
Rusia
9624 327 (498.3:47)
[Comunicarea facuta in 23 aprilie de generalul locote-
nent Vladimir Ivin, domnitorului Moldovei, cu prilejul
plecarii trupelor rusesti de sub comanda sa]. BULETIN
[Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 133; ZIMBRUL, I (1851),
p. 315-316: Moldaviea.
Anunta ca, de acum Inainte, revine domnitorului sl:guvernuluf
Indatorirea de a priveghea linistea publics.
9625 327 (498.3:47)
[Se anunta ca ultimul detasament al trupelor rusesti
a parasit Moldova in ziva de 9 mai]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), nr. 37, p. 149: Novitale din nauntru.
Totodata, se anunta plecarea generalului Engelhardt, coman-
dantul trupelor rusest1 cantonate In Moldova.
327(498.3:47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
9626 327 (498.3:47)
[Comunicatul Vistieriei cu privire la felul cum se va
face achitarea chitantelor eliberate pentru produsele
necesare trupelor rusesti care fusesera cantonate in Mol-
dova]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 158,
col. II: Visteria Moldovei ; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 163: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
9627 327 (498.3:47)
[Se reamintesc celor interesati dispozitiile Vistieriei
cu privire la achitarea chitantelor pentru produsele fur-
nizate trupelor rusesti care fuseserri cantonate in Mol-
dova]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 347:
Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9628 327 (498.3:47)
[Ofisul domnesc adresat Divanului Obstesc referitor
la modul cum se vor achita sumele datorate Rusiei pentru
dovei]. -
cheltuielile fAcute in cursul ocupatiei militare a Mol-
BULETIN [Mold.]., XIV (1852), p. 281-
282: Legiuire; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 71,
p. 179-180: Novitale din nauntru.
Se subliniaza bunavointa aratata. de Vistieria rusk care a accep-
tat plata In 6 ant, Para nisi o doblnda. Text roman si francez.
9629 327 (498,3:47)
[Publicatie prin care se anunta inceperea celei de-a
doua perioade" a phltilor produselor achizitionate pen-
tru ostirile rusesti cantonate in Moldova in 1848 si 1849].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 21: Departamentul
de Finansil; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 25:
Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
9630 327 (498.3:47)
[Publicatie prin care se anunta un ultim termen
de 40 de zile pentru acei posesori de chitante care nu se
prezentasera Inca la Vistieria Moldovei spre a primi plata
produselor Iivrate pentru cantonamentul ostiilor rusesti
in Moldova]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 113:
Departamentul de Finansti; GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 109-110: Departamentul de Finantil; G.
TRANS., XVI (1853), p. 116: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
9631 327 (498.3:47)
[Se anunta ca, dup5 toate probabilit5tile, se conferise
domnitorului Grigore Ghica ordinul Sf. Ana, clasa I,
in diamante"]. ZIMBRUL, I (1851), p. 323: Iasii.
9632 327 (498.3:47)
[Secretariatul de Stat anunta decorarea domnitorului
Grigore Ghica si a unor boieri, de catre tarul Rusiei].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 190.
Dintre boieri, shit decorati: hatmanul N. Mavrocordat, logo-
fatul N. Sutu, vistiernicul Gheorghe Sutu, vornicul N. Milo.
9633 327 (498.3:47)
[Se anunta ca Tumanski, girantul consulului Rusiei
in Moldova, a fost numit consul general in Serbia].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 297.
Primul secretar al legatiei ruse din Constantinopol, Giers, a
fost numit In locul lul Tumanski, la Iasi.
9634 327 (498.3:47)
[Se anunta oficial numirea consilierului de curte Giers
in postul de sef al consulatului Rusiei la BULE-
TIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 151: Secretariatul
de Stat a Moldovei.
Predecesorul sau, Tumanskl, a fost numit consul general In
Serbia.
www.dacoromanica.ro
327(498.3: 47)
9635 327 (498.3:47)
[Se anunta numirea consilierului Giers in postul de
consul at Rusiei in Moldova]. ZIMBRUL, II (1851),
p. 109: Moldavica.
9636 327 (498.3:47)
[Se anuntil ca Giers, consilier de curte, numit consul
general al Rusiei in Moldova, a sosit de la Constantinopol
la Galati]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 311:
Novitale din nauntru.
9637 327 (498.3:47)
[Se anunta sosirea noului consul al Rusiei, Giers, In
Iasi si plecarea fostului consul, Tumanski]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 315: Novitale din nauntru.
Se mentioncaza Ca Tumanski pleacil _acompaniat de stima care
au clstigat In cursul Indeiungatei sale petreceri In Moldova".
9638 327 (498.3:47)
[DAri de seama diferite cu privire la sarbiltorirea zilei
onomastice a tarului Nicolae I la Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 389.: Novitale din nauntru; ZIMBRUL,
II (1851), p. 175 bis: Moldaviea.
Text roman si francez.
9639 327 (498.3:47)
[Se anunta primirea deputatiei" pe care domnitorul
Moldovei o trimisese la Voznesensck pentru a infiltosa
a ei [...] omagiuri tarului Rusiei"]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 77, p. 203 [gresit: 103]: Novitale din
nauntru; VEST. R., XVII (1852), p. 325: Iasi.
Trimisii Moldovei logofatul Gheorghe Ghica, Constantin
Ghica si hatmanul militiel, N. Mavrocordat au fast decorati
de tar.
9640 327 (498.3:47)
[Se anunta ca si colonelul G. Stratulat, care insotise
deputiltia moldoveneascA la Voznesensk, a lost decorat
de tarul Rusiei]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
nr. 78, p. 207 [gresit: 107]: Novitale din nauntru.
9641
327 (498.3:47)
[Dare de seama despre sarbatorirea zilei onomastice
a tarului Nicolae I la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 95, p. 275: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9642 327 (498.3:47)
[Corespondents din Iasi cu privire la pregillirile gu-
vernului moldovean pentru intimpinarea ostilor rusesti
care treceau in Moldova, inaintind spre Dunare]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 199-200: Ia.sii, 21 'unlit,
1843.
O delegatie de boieri, compusa din M. Mihalache, Lascar Bog-
dan si 1. Canta, a iesit In Intimpinarea printului Gorceakov, astep-
tIndu-1 la Sculeni.
9643 327 (498.3:47)
[Notita cu privire la sentimentele populatiei moldo-
vene fat5 de trupele rusesti venite in Moldova]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 209: Novitale din nauntru;
VEST. R., XVIII (1853), p. 213: Moldavia.
9644 327 (498.3:47)
[Notita cu privire la felul cum s-a stirbAtorit la Iasi
aniversarea incoronarii imparatului Rusiei]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 269: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9645 327 (498.3:47)
[Notita despre sarbAtorirea zilei onomastice a moste-
nitorului tronului Rusiei, la Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 281: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
525
327(498.3:47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327(498.3: 47)

9646 327 (498.3:47) (1854), p. 65: Departamentul din nauntru; GAZ DE

[Corespondents din Iasi, datata 7 nov., in care se
consemneazd diferite zvonuri cu privire la organizarea
administrative a Moldovei. G. TRANS., XVI (1853),
p. 357: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
9647 327 (498.3:47)
[Adresa generalului Gorceakov cdtre Sfatul Adminis-
trativ al Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 361: Novitale din nauntru.
Anunta ca, deoarece tarul Rusiei si-a dat tncuviintarea la demi-
sia de bunavoie a domnitorilor din Principatele Romane, ocIrmu-
irea tall' a fost Incredintatkunui comisar extraordinar si plenipoten-
liar, generalul Budberg. Text roman si francez.
9648
327 (498.3:47)
[Traducerea adresei prin care Budberg instiinteazd
Sfatul Administrativ al Moldovei ca, In urma demisiei
de bunavoie a domnitorilor Moldovei si Tdrii Roma-
nesti, este numit comisar extraordinar si plenipotentiar
in Principate, fiind ajutat in Moldova de generalul print
Urusov, in calitate de viceprezident]. BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 377: Secretariatul de Stat; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 369: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman sl francez.
9649
327 (498.3:47)
[Se anunta oficial ca supusul prusian Manlius Traut-
mann este numit delegat consular al Rusiei in tinutul
Sucevei, in locul doctorului Diaconovici]. BULETIN
[Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 95, p. 69: Secre-
tariatul de Staid.
9650 327 (498.3:47)
[Notita despre solemnitatea care a avut loc la Iasi
cu ocazia biruintei obtinute in Marea Neagra de flota
ruseascd]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 381:
Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9651 327 (498.3:47)
[Dare de seams despre sarbatorirea la Iasi a zilei ono-
mastice a tarului Nicolae I]. GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 385: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9652 327 (498.3:47)
[Se vesteste cd. Beler, secretar al viceprezidentului
Urusov, a sosit la Iasi, venind din Bucuresti]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 393: Novitale din nauntru.
9653 327 (498.3:47)
[Se anunta ca generalul -major contele Osten-Sacken
a fost numit viceprezident al Sfatului Administrativ
in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 9:
Novitale din nauntru; VEST. R., XIX (1854), p. 21:
Moldova.
Se descriu solemnitatile care au avut loc la sosirea generalului
la Iasi.
9654 327 (498.3:47)
[Se anunta ca fostul viceprezident in Moldova, printul
Pavel Urusov, pdraseste orasul Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 13: Novitale din nauntru.
El a plecat spre Bucuresti.
9655 327 (498.3:47)
[Adresa care Sfatul Administrativ al Moldovei, tri-
misd de viceprezidentul Osten-Sacken, in numele comi-
sarului extraordinar si plenipotent Budberg, exprimind
multumiri pentru faptul ca boierii terei cit si dregatorii
tinuturilor si alti amploati au ardtat toata sirguinta spre
inlesniria trecirei Wilor si multumitoarea cvartiruire a
for prin tirguri i sate "]. BULETIN [Mold.], XXII
MOLD., XXVI (1854), p. 45: Sfatului Administrativ a
Moldovei; VEST. R., XIX (1854), p. 53-54.
In Gaz eta de Moldavia *i Vestilorul Romdnesc, text roman si
francez.
9656 327 (498.3:47)
[5tire despre organizarea unui corp de voluntari
romani, spre a lupta alaturi de rui impotriva turcilor].
G. TRANS., XVII (1854), p. 57, col. II: Iasif, 11 Fe-
bruariu 1854.
Corespondents din Iasi, InfatisInd mai ales teama boierilor
fats de consecintele acestel miscari. Se arata nemultumirea lor,
deoarece oamenii saraci se Indreapta cu bucurie spre acest corp
.i astfel se Imputineaza bratele de munca.
9657 327 (498.3:47)
[Rescriptul tarului Nicolae I adresat mitropolitului
Moldovei, Sofronie, cu ocazia decorarii acestuia cu ordinul
Sf. Ana, clasa I]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 65: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9658 327 (498.3:47)
[Lista fruntasilor Moldovei decorati de tarul Rusiei].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 65: Novitale din
nauntru.
Printre cei decorati slot: mitropolitul Sofronie, episcopul Husl-
lor Meletie, C. Sturza, N. Suto, I. Cantacuzino, N. Mavrocordat,
P. Mavrogheni, C. Rola, Gr. Cantacuzino si altii.
9659 327 (498.3:47)
[Se anunta ca Gheorghe Sturza, colonel, comisarul
Moldovei pe ling% corpul 4 de infanterie, a fOst decorat
de tar cu ordinul Sf. Ana, clasa a III-a]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 69: Novitale din nauntru.
9660 327 (498.3:47)
[Se anunta ca postelnicul Lascar Mihalachi, ispravnic
al tinutului Tutova, a fost decorat de tar cu ordinul
Sf. Ana, clasa a III-a] GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 161: Novitale din nauntru.
9661 327 (498.3:47)
[Dare de seams despre sarbatorirea la Iasi a zilei
de nastere a tarului Nicolae I]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 197-198: Novitale din nauntru.
In cursul ceremonies de dimineata, generalul Sabelski a trecut
In revista trupele moldovene, exprimIndu-si deplina multumire
pentru escelenta for Infatosare".
9662 327 (498.3:47)
[*tiri si comentarii cu privire la retragerea trupelor
rusesti din Moldova]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 239 bis: Depese telegrafice, 240-241: Austria, 241:
Din campulti resboiului, 245: Sibiiu 5 Augustii, 251 *i
254-255: Din campuld resboiului, 257-258: Monar-
hia Austriacd. Sibiiu 17 Aug., 258: Intdmpldri de zi,
263, col. I: Galati 9 Augustfl 1854, 265-266: Intam-
plari de zi, 266, 270: Din campulii resboiului, 273-
274: Intamplari de zi, 278, 306: Din campulii resboiului,
nr. 71, p. 281-282: Tntamplari de zi, 282: Principatele
dela Dunare, nr. 72, p. 287: Din campulti resboiului,
nr. 73, p. 288: Depese telegrafice, nr. 73, p. 290-291:
Din campuld resboiului, nr. 74, p. 291: Depee telegra-
lice, 295: Din campulti resboiului.
9663 327 (498.3:47)
[*tiri in legatura cu miscarea trupelor rusesti in Mol-
dova]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 268:
Neuestes, 291, col. I.
9664 327 (498.3:47)
[Corespondents din Iasi, datata din 18 august, privi-
toare la situatia din Moldova dupe retragerea trupelor

526

www.dacoromanica.ro
327(498.3:47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327(498.3:47)

rusesti]. G. TRANS., XVII (1854), p. 274-275: torte mai departe. Considers aceasta manAstire ca un centru de sim-
Din campul resboiului. path si propaganda pentru Rusia.
9665 327 (498.3:47) 9674 327 (498.3:47)
Echo der Stimmung in der Moldau am 18 August [Ofis domnesc adresat comisiei rinduite pentru cer-
1854. (Geschildert von einem Moldauer). BUKURESTER cetarea dace' s-au platit locuitorilor transporturile facute
DT. Z., X (1854), p. 297-299. trupelor rusesti]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
Traducere din Gazeta Tansilvaniei nr. 69 [gresit: 63] a corespon-
p. 57: Secretariatul de Stat.
dentei din Iasi, datatA 18 august. 9675 327 (498.3:47)
9666 327 (498.3:47) [Articol in legatura cu problema abuzurilor la care
[Corespondente din Iasi cu privire la retragerea ar- fusesera supusi taranii moldoveni in timpul razbohilui
matei ruse din Moldova, ]mpreuna cu o parte a ostirii Crimeii]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 103-104:
moldovene]. G. TRANS., XVII (1854), p. 281 Tier'a romanesca si Moldavi'a.
282, 283, 290, 295, 299 si 303-304: Tier'a romanesca Se reds un ofis domnesc privind rinduirea unor comisii de
si Moldavi'a. anchetA, In vederea despdgubirii locuitorilor.
9667 327 (498.3:47) 9676 327 (498.3:47)
[Adresa gen. Budberg catre Sfatul Administrativ al [Instiintare cu privire la comisiile rinduite prin tinu-
Moldovei]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 277: turi, spre a ancheta felul cum ispravnicii, priveghetorii
Secretariatul de Statii; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), si orice alti amploaiati sau persoane rinduite din partea
p. 277: Novitale din nauntru. guvernului local" au procedat la achizitionarea produselor
AnuntA CA, urmlnd armata ruseasca ce trecuse dincolo de care au lost necesare trupelor rusesti cantonate in Moldo-
Prut, preda Sfatului clrmuirea tarsi. In Gazeta de Moldavia, va]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 213: De-
text roman si francez. partamentul din launtru.
9668 327 (498.3:47) 9677 327 (498.3:47)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei inche- [Jurnalul incheiat in sedinta din 16 martie a Sfatului
iat in sedinta din 3 sept., in urma primirii adresei comi- Administrativ al Moldovei, in chestiunea reclamatiilor
sarului plenipotent Budberg prin care i se incredinta pe care guvernul moldovean le formulase fats de guvernul
c]rmuirea tarii]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), Rusiei]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 85, p. 1-2:
p. 277: Jurnalii; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), Iasii 21 Aprilie.
p. 277: Jurnal. Cererile guvernului moldovean erau de ordin financiar $1 mili-
In Gazeta de Moldavia, text roman $i francez. tar In legAtura cu evenimentele din 1848-1849 si 1853-1854.
9669 327 (498.3:47) Redactia mentionean ca publics acest jurnal din izvor autentic".
[Stiri cu privire la plecarea comandantului armatei 9678 327 (498.3:47)
ruse din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), [Lista de sumele pe care guvernul moldovean le re-
p. 277: Novitale din nauntru. clama de la cel al Rusiei]. ZIMBRUL, IV (1856),
La 3 septembrie contele Osten-Sacken, tar la 4 septembrie
generalul Gorceakov au Orbit orasul Iasi.
nr. 92, p. 4, col. III.
Dui:4 o corespondent& din Iasi publican. In foaia Constitulio-
9670 327 (498.3:47) nelul (Le Constitutionnell.
[Corespondenta de la Galati, din 6 septembrie st.n., 9679 327 (498.3:47)
despre retragerea trupelor ruse si a voluntarilor greci
din portul dunarean]. G. TRANS., XVII (1854), p. 291: [Se anunta ca consilierul colegial Kola a fost numit
Tier'a romanesca si Moldavi'a. consul al Rusiei la Galati]. ANUNCATORUL, IV
(1856), p. 261: Turcia.
9671 327 (498.3:47) Dupa Le Journal de Constantinople.
[Of is domnesc cu privire la supusii rusi aflatori in Mol-
dova]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), nr. 102, 9680 327 (498.3:47)
p. 405: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI [Se anunta oficial ca asesorul colegial Popov a fost numit
(1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din nauntru. girant la consulatul Rusiei din Iasi]. BULETIN
Supusii rust shit anuntati ca au fost luati sub ocrotirea a$e- [Mold.], XXIV (1856), p. 297: Secretariatul de Statil;
zamintelor tarsi". Et urmeaza a se Infatisa autoritatilor moldove- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 288.
ne$ti respective, pentru a se Inscrie $i a depune chezasie ca nu
vor da prepus de urmari neiertate In privinta politica". 9681 327 (498.3:47)
[Se anunta ca Popov, girantul consulatului Rusiei
9672 327 (498.3:47) din Iasi, a sosit in capitala Moldovei]. STEAOA D.,
[Stire despre arestarea unor rusi adapostiti in mantis- II (1856), nr. 67, p. 268 [gresit: 180]: Buletinul zilei.
Urea Neamtu]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 84,
col. II: Brasovii, 28 Marlin c.n. 9682 327 (498.3:47)
Dula K.[ronstaedterJ Zleitung Foaia germane' din Bra- [Se anunta oficial ca, in lipsa consulului, conducerea
$ov afirmA ca ace$tia ar fi fost spioni". consulatului Rusiei la Galati a fost incredintata aseso-
rului colegial Romanenko]. BULETIN [Mold.], XXIV
9673 [Sion, G.] 327 (498.3:47) (1856), p. 373: Secretariatul de Statil; GAZ. DE MOLD.,
[Corespondents despre arestarea unui ofiter rus si XXVIII (1856), p. 363: Secretariatul de Stat a Mol-
a unui insotitor al sau, in trecere spre punctul de fron- dovei.
tiers Sculeni]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 84,
vol. II: Brasovt, 28 Martiti. 9683 327 (498.3:47)
Corespondenta e reprodusA din gazeta Patria [Buc.], din care [Se anunta ca vorn. C. Negruzzi, insarcinat de guvernul
nu s-au pAstrat In colectille B.A.R. decit numere nzlete. G. Sion moldovean cu o misiune, a plecat la 31 dec. in Rusia].
afirma ca cei dot arestati ar fi fost spioni $1 ca ei au fost adapos- GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
titi In manastirea Neamtu, care le-a procurat $i mijloace de ca15- p. 2.

527
6 Bibliografia analitic& C. 959

www.dacoromanica.ro
327(498.2:47) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
9684 327 (498.3:47)
[Se anunta oficial ca, in lipsa consilierului colegial
Kola, consulatul Rusiei din Galati va fi condus de A.
Romanenko]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
nr. 103, p. 409: Novitale din nauntru; BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 9: Secretariatul de Statii.
9685 327 (498.3:47)
[Se anunta oficial ca secretarul colegial Niaghin a
Post numit dragoman al consulatului Rusiei din Iasi].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 17: Secretariatul
de Stahl; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 5: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9686 327 (498.3:47)
[Se anunta sosirea la Iasi a capitanului rus Broem-
sen, aghiotant al guvernatorului Strogonov]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 45: No-
vitale din nauntru.
Broemsen a adus comunicari din partea guvernului sau.
9687 327 (498.3:47)
[Dupd o instiintare oficiald, consilierul colegial Kola
si-a reluat postul de consul al Rusiei la Galati]. BULE-
TIN [Mold.], XXV (1857), p. 363: Secretariatul de Stat;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 317-
318: Secretariatul de Stat.
9687a 327 (498.3:47)
[A. Romanenko instiinteazd Secretariatul de Stat al
Moldovei ca a fost numit agent consular al Rusiei]. BU-
LETIN [Mold], XXVI (1858), p. 33: Secretariatul de Stat;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 29: Secretariatul de
Stat.
Norvegia Suedia
9688 327 (498.3:481+485)
[Viceconsulul Suediei si Norvegiei la Galati comunica
Secretariatului de Stat Ca Pascal Lamberti a fost numit
viceconsul al Suediei la Galati]. BULETIN [Mold.],
XIII (1851), vol. II, p. 43: Secretariatul de Stat al Moldo-
vei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 239: Novitale
din nauntru.
D ane 'la arca
9689
327 (498.3:489)
[Se anunta oficial ca Zenker a fost rinduit consul al
Danemarcii la Galati]. BULETIN [Mold], XXI (1835),
p. 45: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 37: Novitale din nauntru.
9690 327 (498.3:489)
[Se anunta oficial ca, in urma demisiei consului Dane-
marcii din Galati, interesele danezilor vor fi aparate de
viceconsulul Olandei], BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 311: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 273: Secretariatul de Stat.
9691 327 (498.3:489)
[Se anunta oficial ca I. Hamperk a fost numit consul al
Danemarcii la Galati]. BULETIN [Mold], XXVI (1858),
p. 117: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 109: Secretariatul de Stat.
Olanda
9692 327 (498.3:492)
[Se anunta oficial ca T. Fikenscher a fost numit vice-
consul al Olandei la Galati]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 297: Secretariatul de Stahl; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 291: Novitale din nauntru
528
www.dacoromanica.ro
327(498.3:495)
9693 327 (498.3:492)
[Se anunta oficial ca Cezar Skotto a fost numit delegat
consular, pentru interesele de comert ale supusilor Olandei,
in tinuturile Botosani, Dorohoi si Suceava]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 161: Secretariatul de Stat; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 145: Se-
cretariatul de Stat a Moldovei.
Va avea repdInta la Botopnl.
9694 327 (498.3:492)
[Se anunta oficial ca Edmond Winkler a fost ingircinat
cu functia de delegat consular al Olandei la Birlad, in
locul lui Metz]. BULETIN [Mold], XXV (1857), p. 253,
col. I: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 233: Novitale din nauntru.
9695 327 (498.3:492)
[Se anunta oficial ca s-a suprimat postul de delegat
consular al Olandei la Birlad]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 57: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 53: Secretariatul de Stat.
9696 327 (498.3:492)
[Se anunta oficial ca Gheorghe Karas a fost numit pro-
vizoriu delegat at consulatului Olandei, in districtele
Tecuci si Focsani]. BULETIN [Mold], XXVI (1858),
p. 167: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 137: Secretariatul de Stat.
In locul tut loan mesinezt.
9697 327 (498.3:492)
[Se anunta ca I. Mesinezi, delegatul consulatului Olandei
la Focsani, si-a reluat postul in primire]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 96, p. 235: Secretariatul
de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 361: Secre-
tariatul de Stat.
Belgia
9698 327 (498.3:493)
[Se anunta oficial ca I. I. Manoah a fost numit vice-
consul al Belgiei la Galati]. BULETIN [Mold.], XXIII
1855, p. 213: Secretariatul de Statti; ZIMBRUL, III
(1855), p. 509: Moldova.
9698a 327 (498.3:493)
[Se anunta oficial ca H. Krauss a fost numit consul al
Belgiei la Galati]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 58: Secretariatul de Stat.
Grecia
9699 327 (498.3:495)
[Se anunta oficial ca Epaminonda Dioghenide a fost
rinduit praetor" al consulatului Greciei, In tinuturile
Fdlciu si Vaslui]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 42: Secretariatul de Stat a Moldovei.
9700 327 (498.3:495)
[Consulatul Greciei din Iasi instiinteazd Secretariatul
de Stat al Moldovei ca toti aceia care vor caltitori din
Moldova in Grecia vor trebui sd-si vizeze pasapoartele
la acest consulat]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 54, col. I: No. 342; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 63: Novitale din nauntru.
9701 327 (498.3:495)
[Se anunta oficial numiri de practori" ai consulatului
Greciei in Moldova]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
p. 61: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Slobozindu-se din slujba d. Cromida", practoria tinutului
Tecuci se uneste Cu practoria tinututui Tutovei, sub directia lui
327(498.3:495) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA 327(498.3:496)

G. Much!. A. Mihalopol este numit practor al tinuturilor Boto- 9713 327 (498.3:495)
sanl, Falticeni si Dorohol, In urma slobozirii din ship)/ a lui C. Skoti,
praetor" la Botosani. [Consulatul Greciei Instiinteaza Secretariatul de Stat
al Moldovei ca recunoaste pe Anastasopol in calitate de
9702 327 (498.3:495) viceconsul al Greciei]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
[Se anunta ca maiorul Atanasiade, consulul Greciei In p. 225: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII
Moldova, s-a intors Ia Iasi, dupd ce a cercetat cancelariile [recte XXIX] (1857), p. 201: Secretariatul de Stat a
agentilor consulari statorniciti prin tinuturi, precum si Moldovei.
viceconsulatul din Galati]. ZIMBRUL, I (1851), p. 270. 9714 327 (498.3:495)
9703 327 (498.3:495) [Consulatul Greciei din Iasi Instiinteaza Secretariatul
[Se anunta vizita Ia Iasi a inspectorului consulatelor de Stat al Moldovei ca 1-a numit pe Emanuel Varnali
elinesti din Imperiul otoman, Spiridon Triandafilis]. ca practor "]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 335:
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 187: Novitale din Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII
nauntru. [recte XXIX] (1857), p. 297: Secretariatul de Stat.
9704 327 (498.3:495) 9715 327 (498.3:495)
[Se anunta oficial ca Joan Ianopolo a fost numit [Se anunta oficial ca Atanasie Kariadi a fost numit
praetor" al consulatului Greciei, in tinuturile Falciu si praetor" al consulatului Greciei, in districtul Falciu].
Vaslui, in locul lui E. Dioghenide]. BULETIN [Mold.], BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 391: Secretariatul
XIII (1851), vol. II, p. 39: Secretariatul de Stat a Moldo- de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
vei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p.235: Novitale p. 334.
din nauntru. 9716 327 (498.3:495)
9705 327 (498.3:495) [Se anunta oficial ca Metodius Ioanides a fost numit
[Geani, fost consul la Zante, a fost numit viceconsul al viceconsul al Greciei]. BULETIN [Mold.], (1858), p. 479:
Greciei la Galati]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
vol. II, p. 163: Secretariatul de Stat. p. 330.
9706 327 (498.3:495)
[Consulul Greciei la Iasi, G. Atanasiade, fiind trecut
Turcia
consul la Taganrog, se anunta oficial ca, in locul sau a fost 9717 327 (498.3:496)
numit I. Sakelaridi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 5: Secretariatul de Stat. [Dupa o corespondents din Constantinopol, publicata
intr-un ziar polonez, se anunta ca domnitorul Moldovei,
9707 327 (498.3:495) Grigore Al. Ghica, ar fi obtinut un post pentru fiul sau
[Se anunta oficial ca Teodor Tomaidis a fost numit la Ministerul,Pricinelor din Afard in Divanul sultanului"].
praetor" al consulatului Greciei, in tinutul Vaslui]. G. TRANS., XIV (1851), p. 36, col. II: Turcia.
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 114: Secret. de Stat 9718 327 (498.3:496)
al Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 109:
Novitale din nauntru. .
[Dare de seams cu privire la ceremonia primirii lui
Mehmed-efendi, care aducea firmanul de sanctionare a
9708 327 (498.3:495) proiectului Comitetului de revizuire, referitor la raporturile
dintre proprietari si taranii lucratori de paining. ZIM-
[Se anunta oficial cs Gheorghe Ciubuchiu a fost numit BRUL, I (1851), p. 305: Iasii.
praetor" al consulatului Greciei, in tinutul Falciu].
BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 245, col. I: Secre- In text, se publics si scurta cuvIntare rostita de domnitorul
tariatul de Statu; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), Moldovei, cu acest prilej.
p. 241: Novitale din nauntru. 9719 327 (498.3:496)
9709 327 (498.3:495) Ntire cu privire la firmanele primite de domnitorul
roman din Moldova]. G. TRANS., XIV (1851), p. 179:
[Se anunta ca Gheorghe Ciubuchiu, practor din tinu-
tul Tutovei, este Insarcinat cu girarea practoratului con-
sulatului grecesc din tinutul Falciu]. BULETIN [Mold], Se anunta ca au fost citite cu solemnitate firmanele aduse din
XXIV (1854), p. 245, col. I: Secretariatul de Stat; Constantinopol de Mehmed Emik Efendi, In legaturl cu plecarea
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 241: Novitale din trupelor de ocupatie, sanctionarea unor modificari ale Regulamen-
Nauntru. tului organic cu privire la relatiile reciproce dintre clacasi si proprie-
tari si stabilirea unei contributii extraordinare pentru acoperirea
9710 327 (498.3:495) deficitului bugetar pe anti 1849 si 1850.
[Se instiinteaza ca Poarta a incuviintat reluarea re- 9720 327 (498.3:496)
latiilor dintre guvernul MoldoVei si consulatul Greciei]. [Se anunta cs Fotiade, agentul Moldovei la Poarta,
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 42, p. 163: Novi- i-a adus domnitorului Moldovei diferite daruri din partea
tale din nauntru. sultanului si a marelui vizir]. ZIMBRUL, II (1851),
9711 327 (498.3:495)
p. 53: Moldaviea.
[Se anunta oficial ca Nicolae Constantinide a fost nu- 9721 327 (498.3:496)
mit praetor" al consulatului Greciei, la Tecuci]. BU- [Comentarii in legatura cu plecarea la Constantinopol
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 281: Secretariatul de a agentului Moldovei la Poarta]. TELEGRAFUL R.,
Stat. I (1853), p. 240: Turcia.
9712 327 (498.3:495) 9722 327 (498.3:496)
[Se anunta oficial ca Gheorghe Levendi a fost numit [Dupa Presa Vieneza" din 8 sept.,
Die Presse"
praetor" al consulatului Greciei, la Piatra]. BULETIN se anunta ca Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, se afla
[Mold.], XXV (1857), p. 197: Secretariatul de Stat; GAZ. la Viena, unde duce tratative cu Aarif-Efendi, ambasa-
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 175: Secre- dorul Turciei]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
tariatul de Stat a Moldovei. p. 292, col. I: Presa Vieneza.

529

www.dacoromanica.ro
327(498.3:496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA . 327(498.3:496)

9723 327 (498.3:496) 9734 327 (498.3:496)

[Se veste$te ca Grigore Ghica a fricut o vizita trimisului
turc la Viena, Aarif-Efendi]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 273-274: Intrimpldri de zi.
9724 327 (498.3:496)
[Se anunta ca ambasadorul turc din Viena, Aarif-
Efendi, a dat un dineu in onoarea printului Gr. Ghica].
TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 83, p. 326 his: In-
tdmpldri de zi.
9725 327 (498.3:496)
[Se anunta ca Aarif-Efendi, ambasadorul Turciei in
Austria, a dat la Viena un banchet in cinstea domnitorului
Gr. Ghica]. G. TRANS., XVII (1854), p. 341, col. I.
Ghica va porni titre Galati, pe la Or$ova.
9726 327 (498.3:496)
[Nota adresata Sfatului Administrativ al Moldovei de
Nitre Dervi$-Pa$a, in 15/27 sept.]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 294.
Dervi$-Pa$a anunta ca a lost Insarcinat de sultan sa restabi-
teasel orinduiala $1 lini$tea publics. In consecinta, pins Ia primirea
de not dispozitii din partea sultanului, nurne$te la cirma Moldovei
un consiliu administrativ", In frunte cu logof. C. Sturza, minis-
trul din Nauntru. Text roman .$1 francez.
9727 327 (498.3:496)
[Stiri in legaturd cu intrarea trupelor otomane in Mol-
dova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 365, 378, $i 405:
Din crimpuld resboiului.
9728 327 (498.3:496)
Proclamatia Ex. Sale Sadik-Pa$a cu prilejul intrarii
ostirilor Imprirdte$ti Otomane in printipatul Moldovei.
VEST. R., XIX (1854), p. 341-342.
Data din Maxineni Ia 29 octombrie (II noiembrie) 185i.
Text roman $i francez.
9729 327 (498.3:496)
[Proclamatia care moldoveni a lui Sadik-Pap, la
intrarea trupelor sale in Moldova]. BUKURESTER DT.
Z., X (1854), p. 366.
9730 327 (498.3:496)
[Dare de seamy amply despre solemnitAtile care au avut
be la Ia$i, la sosirea lui Dervi$-Pap, comisarul otoman
pentru Principate]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
supl. la nr. 84, p. 43-44: Novitale din nauntru.
Text roman $1 francez.
9731 327 (498.3:496)
[Se anunta ca. Gh. Costachi, R. Rosset $i P. Mavro-
gheni au fost delegati sa-1 salute pe Omer -Pala la Foc$ani,
unde acest comandant turc isi muta cartierul general].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 357: Novitale din
nauntru.
9732 327 (498.3:496)
[Textul scrisorii adresate de Mehmed Sadik-Pa$a titre
administratorul tinutului Galati, la plecarea trupelor oto-
mane din tinut]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 405: Novitale din nauntru.
Text roman $i francez.
9733 327 (498.3:496)
[Se anunta ca printul Iancu Ghica s-a intors de la Rus-
ciuk, unde s-a intilnit cu Aali-Pa$a, reprezentantul turc
la conferinta de la Viena, care se intorcea la Constantino-
pol]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale
din nauntru.
[Se anunta ca printul Iancu Ghica a fost la Rusciuk,
spre a-1 saluta pe Aali-Pap]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 198: IntAmpldri de zi.
9735 327 (498.3:496)
[Se veste$te sosirea la Ia$i a generalului turc Sukri-
Pap]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 191:
Novitale din nauntru.
9736 327 (498.3:496)
[Se anunta ca mini$trii C. Negri $i D. Rallet au fost
trimi$i la Constantinopol, unde vor conlucra cu sigurantd
la imbundliitirea soartei trtrii"]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 213: Novitale din nauntru.
9737 327 (498.3:496)
[Critici aduse lui Fotiade, agentul Moldovei la Constan-
tinopol]. L'ETOILE DU D. [Ia$i], I (1856), p. 20:
Bulletin de la semaine.
Se arata ca, In afara de faptul ca e ginerele lui Stefan Vogoride,
nu are nimic comun cu Moldova. De aceea, nu se agita dectt pentru
a-1 servi pe Mihail Sturza, ca aspirant la domnie.
9738 327 (498.3:496)
[Se anunta ca St. Catargi, ministru din Nduntru,
Iordachi Costachi, inspector general al militiei, $i Costachi
Ghica, secretar al statului, au fost decorati de sultan cu
ordinul Medgidie cl. a III-a]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 301: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 297: Novitale din nauntru;
ZIMBRUL, III (1855), p. 796, col. II.
9739 327 (498.3:496)
[Se comunicd $tirea ca C. Negri, ministrul lucrarilor
publice din Moldova, $i D. Rallet, ministrul inviltaturilor
publice $i al cultului, au fost primiti de sultan in audienta
particulard, la Constantinopol]. STEAOA D., II (1856),
p. 88: Sciintl mai noue; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 73: Novitale din nauntru.
Stirea e Wall din foaia La Presse d'Orient. In Gazeta de
Moldavia, $tirea e redata mai pe scurt.
9740 327 (498.3:496)
[Stire despre vizita mini$trilor moldoveni C. Negri
$i D. Rallet la sultan]. VEST. R., XXI (1856), p. 70,
col. II: Constantinopol.
9741
327(498.3:496)
[Adresa ministrului de externe at Turciei, Fuad, prin
care multumeste domnitorului Moldovei pentru trimiterea
sumei de 1 000 de galbeni, destinata ranitilor armatei
otomane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 81:
Novitale din aduntru.
Text roman $i francez.
9742 327 (498.3:496)
[Se anunta ca C. Negri, ministrul lucrdrilor publice, s-a
intors la Ia$i, venind de la Constantinopol]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 81: Novitale din nauntru.
9743 327 (498.3:496)
[Se veste$te ca D. Rallet, ministrul invdtaturilor
pubice $i al cultului, s-a intors de la Constantinopol la
Ia$i]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 97: Novi-
tale din nauntru.
9744 327 (498.3:496)
[Se anunta plecarea din Constantinopol a delegatilor
otomani Dervi$-Pa$a $i Muhlis-Pa$a]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 97, p. 2, col. I.
Ace$tia veneau In Principatele Romane.

530

www.dacoromanica.ro
 327(498.3:496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA
9745 327 (498.3:496)
[Se anunta din Galati ca se asteapta sosirea comisarilor
otomani Dervis-Pala si Muhlis-Pasa, alias Grigore Sturza].
G. TRANS., XIX (1856), p. 135: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
9746 327 (498.3:496)
[Traducerea unui comentariu din foaia austriaca Wan-
derer" asupra numirii lui Muhlis-Pala, alias Grigore Sturza,
in comisia pentru fixarea hotarelor]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 127, p. 3.
Dupd ce face o prezentare favorabill a lui Grigore Sturza, ara-
tlnd ca a fost Investit cu demnitatea de pa$s fara a fi renuntat la
religia crestind, foaia austriaa afirma ca el este mai poirivii pen-
tru acest post decit oricare demnitar turc.
9747 327 (498.3:496)
Inalta Poarta. Cabinetul Ministrului intereselor straine,
Inaltimei Sale Printului Grigori Ghica Domn tarii Mol-
dovei GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 157:
Novitale din nauntru.
Raspunsul lui Fuad la depesa prin care Gr. Ghica cerea ca
din motive de sanatate 55-1 fie Ingaduit sa se retragd de la domnie
la Incheierea color 7 ani ai Insarcinaril sale. Fuad exprima multumi-
rile guvernului otoman pentru lealitatea de care daduse dovadd
Gr. Ghica si-1 maga. sa continue a purta conducerea Moldovei, pins
clnd Imprejurarile vor Ingadui Porlii sa is o decizie In aceasta ches-
tiune. Text roman si francez.
9748 327 (498.3:496)
[Raspunsul domnitorului Moldovei, Grigore Ghica,
la scrisoarea lui Fuad, ministrul de externe al Turciei].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 165: Novitale
din nauntru.
Isi exprima recunostiqa pentru aprecierile fAcute de guvernul
otoman cu privire la activitatea sa ca domnitor. Declara ea accept&
girarea mai (Isparta a clrmuirii Moldovei, Insa Isi exprima dorinta
ca aceasta sa nu depAseasca tuna august, astral ca sa se poata duce
la bai, pentru cautarea sdnatalii sale, foarte zdruncinate". Text
roman si francez.
9749 327 (498.3:496)
[Depesa adresata de marele vizir catre domnitorul
Moldovei, Grigore Ghica, in 2/14 iulie, anuntindu-i ca
sultanul a gasit de cuviinta a-I desarcina de guvernarea
Moldovei]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 217:
Depese Telegrafica ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
supl. la nr. 53, p.1, nr. 54, p. 213: Depesa telegrafica.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
9750 327 (498.3:496)
[Depesa prin care marele vizir anunta pe vorn. Teodor
Bats ca a fost numit caimacam al Moldovei]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 217, col. I: Depesa Telegrafica ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 53, p. 1,
nr. 54, p. 213: Depesa Telegrafica.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
9751 327 (498.3:496)
[Scrisoarea viziriala adresata fostului domnitor Grigore
Ghica, anuntindu-i numirea noului caimacam]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 221: Novitale din nauntru ;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p.1, col. I.
Scrisoarea, semnata de Mohamed Emin Aali si dusa de Kia-
mil-Bel, i-a fost trimisa fostului domnitor la mosia sa de la Basest':
Iu Gazela de Moldavia, text roman si francez.
9752 327 (498.3.496)
[Dare de seamy amply despre ceremoniile ce au avut loc
la Iasi cu prilejul Inminarii firmanului prin care Teodor
Bals a fost numit caimacam al Moldovei]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 217-218: Novitale din naun-
tru.
www.dacoromanica.ro
327(498.3:496)
In text, se public& firmanul, cuvintul rostit de Kiamil-Bei,
trimisul sultanului, si rAspunsul caimacamului. Itedactia adauga
apoi clteva comentarii asupra importantei pe care o acorda aces-
tui act si Incheie cu amanunte asupra serbarilor care au avut loc
In oral, In dupa-amiaza $1 seara aceleiasi zile. Text roman si
francez.
9753 327 (498.3:496)
Extract din depesa Ministeriului trebilor streine a Inaltel
Porti, adresatil Excelentel Sale Caimacamului din 10 Sep-
temvrie (29 August) 1856. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 293; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl.
la nr. 71, p.1, nr. 72, p. 287.
Fuad cere O. se suspende legea preset, promulgata de Gr. Ghica,
revenindu-se la legiuirea anterioara. sa nu se mai dea nici o noun
autorizatie de aparilie pentru ziare. Gazetele vechi sa nu mai publice
nici un fel de critics la adresa Imperiului otoman, a domnitorilor
sat si a puterilor aliate.
9754
327 (498.3:496)
[Se anunta sosirea la Iasi a cornisarului turc Dervis-
Pasa]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 346: Depese
telegrafice, 347: Novitale din nauntru.
9755
327 (498.3:496)
[Se anunta ca sultanul a acordat gradul de functionar
a clasei I, Rutlei Ulea" printului Conachi-Vogoridel.
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25.
Novitale din nauntru.
Se precizeaza ea uniforma acestui grad de functionar cores-
pundea aceleia de general de divilie.
9756 327 (498.3:496)
[Ordin de zi pe toga oastea, al Cilimaciimiei Moldovei,
prin care soldatul muntean Ghita Boul, din paza Dunarii,
este avansat subofiter, pentru salvarea de la inec a maioru-
Iui otoman Samil-Bei]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 37: Novitale din nauntru.
Yn continuare, se publics si o corespondenta cu privire la acest
fapt. Text roman $i francez.
9757 327 (498.3:496)
[Depesa telegrafica adresatil de I. Fotiade, agentul
Moldovei la Constantinopol, catre Consiliul Administrativ
Extraordinar, in legatura cu boala lui T. Bats]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p. 54.
Comunica manifestarile de interes ale sultanului si marelui
vizir pentru starea sandtatii caimacamului. Text roman si francez.
9758 327 (498.3:496)
[Se anunta ca la Galati este asteptat Cabuli-Efendi,
primul dragoman al Portii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 45: Novitale din nauntru.
El aduce firmanul sultanului pentru convocarea Divanului
ad-hoc.
9759 327 (498.3:496)
[Notita la plecarea lui Cabuli-Efendi, trimisul special
al sultanului]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 71.
Text roman si francez.
9760 327 (498.3:496)
[Se anunta ca hatmanul Fotiade , rezidentul Moldovei
in Turcia, a plecat din Iasi Is Constantinopol]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 89-90:
Novitale din nauntru.
9761 327 (498.3:496)
[Corespondents de la Iasi, din 13 iulie, despre propa-
ganda facuta de Sadik-Pala impotriva unirii si despre
abuzurile turcilor in regiunile de granita ale Moldovei].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 227, col. III.
531
327(498.3:496) POLITICA EXTERNA : MOLDOVA TARA ROMANEASCA 327(498.1:498.3)

9762 327 (498.3:496) 9772 [Hasdeu, B. P.] 327 (498.3:496)

[Se vesteste sosirea la Iasi a reprezentantului politic [Comentariu in legatura cu conflictul din sinul cdima-
al Moldovei la Constantinopol, hatmanul Fotiade]. cdmiei Moldovei si prezenta comisarului otoman la Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p.273: ROMANIA [Iasi], I (1858), nr. 1, p. 4, nr. 2, p. 9-10.
Novitale din nauntru.
Sustine ca s-a ajuns la o accentuare a conflictului din pricina
9763 327 (498.3:496) amestecului consului Afif-Bei si declara aederea acestuia In Moldova
[M. Kogalniceanu critics atitudinea riluvoitoare a Tur- dupa ce remisese hatiaeriful de promulgare a Conventiel ca fiind
ciei Ltd de lucrdrile Adundrii]. ilegall.
BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 23, p. 1. 9773 327 (498.3:496)
9764 327 (498.3:496) [Proces-verbal, nr. XXVI din 8/20 dec. 1858, cu privire
[Se anunta ca spdtarul Petru Baragnon de Solome a fost la atitudinea caimacamilor fats de Afif-Bei]. MONIT.
decorat de sultan cu ordinul Medgidie].NATIONALULt, OF. MOLD., I (1858), nr. 16, p. 2 -3: Caimacamia Moldovei.
I (1858), p. 63: Moldavia. V. Sturza al A. Panu contests insualrea de comisar at Portia
Solome este aeful de cabinet at caimacamului N. Conachl- atribuita lui Afif-Bel.
Vogori de.
9774 327 (498.3:496)
9765 327 (498.3:496) [Guvernul Moldovei ordona sd se stringd din tars toate
[Se anunta ca sultanul a trimis o tabacherd cu briliante exemplarele acelui inscris" cu privire la audienta la Aali-
printului Stefan Vogoride]. GAZ. DE MOLD., XXX Pasa a delegatiei compuse din Gr. Crupenski, C. Teodoru,
(1858), p. 321: Novitale din nauntru. *t. Grigoriu si C. Dasieade]. BULETIN [Mold.], XXVI
Sure extrasa din ziarul L'Impartial de Constantinople.
(1858), p. 347: Secretariatul de Stat.
E
vorba de tatal caimacamului N. Conachi-Vogoride. Hotarlrea s-a luat In urma protestului vehement at lui Aall-
Paaa, marele vizir, in legatura cu declaratiile care-i fuseserl atri-
9766 327 (498.3:496) buite In aceasta scriere.
[Se anunta cu bucurie desdrcinarea lui Fotiade din
postul de agent al Moldovei la Constantinopol]. ZIM-
BRUL si VULT., IV (1858), p. 20: Ultima ord. Statele Unite
9767 327 (498.3:496) 9775 327 (498.3:73)
[Depesa telegrafica prin care hatmanul Joan Fotiade [Se comunica oficial demisia lui Negroponte, vice-
este anuntat ca inceteaza a mai fi capuchehaia Moldovei consulul Statelor Unite la Galati]. BULETIN [Mold.],
la Constantinopol]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), XXV (1857), p. 137: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
nr. 4, p. 2; ZIMBRUL si VULT., IV (1858), p. 31-32. MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126: Secretaria-
Versiunea franceza In Moniteur Of. de Moldavie, nr. 3, p. 3. tul de Stat al Moldovel.
Depeaa e semnata de V. Alecsandri, secretarul statului.
9768 327 (498.3:496)
[Comentarii 327 (498.1:498:3) RELATIILE DINTRE CELE DOUA
despre sederea prelungita la Iasi a lui PRINCIPATE
Afif-Bei, aducatorul hatiserifului de instalare a alma-
camiei]. ZIMBRUL I VULT., IV (1858), p. 25: Iasii
10 Noem. 9776 327 (498.1:498.3)
Redactia aminteate zvonul a Afif-Bei I i prelungeste aederea [Se anunta plecarea printului Alex. Ghica din Iasi spre
la Iasi ca sa Incaseze niate bani din venitul unel not dart. Adauga Bucuresti]. G. TRANS., XIV (1851), p. 54, col. I.
CA nu crede ca Locotenenta Domneasca va Incuviinta o astfel de
dare arbitrara. 9777 327 (498.1:498.3)
9769 327 (498.3:496) [Se vesteste ca secretarul de stat Constantin Ghica
[Articol cu privire la sederea prelungitd a lui Afif- a plecat la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXV( 1853),
Bei, trimisul Portii, la 1290 ZIMBRUL BSI VULT., p. 281: Novitale din nauntru.
IV (1858), p. 66-67).
9778 327 (498.1:498.3)
Se arata a Poarta, prin prelungirea aederii In Moldova a lui
Afif-Bei al prin desele lui Interventii, calcA autonomia tarn, garan- [Se anunta ca domnitorii B. *tirbei si Gr. Ghica au
tata de Conventia de la Paris. avut o consfatuire la Giurgiu]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 365: Din campulti resboiului.
9770 327 (498.3:496)
[Procesul-verbal nr. 17 al Locotenentei Domnesti a 9779 327 (498.1:498.3)
Moldovei]. ZIMBRUL I VULT., IV (1858), p. 78-79: [Se anunta ca domnitorul Moldovei, Gr. Ghica, a plecat
Acte oficiale. la Focsani, unde se va intilni cu domnitorul Tarii Romanesti].
In aedinta, s-a citit depeaa guvernului otoman prin care nu GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 103: Novitale
se recunoaate destituirea lui Fotiade din postul de capuchehale. din nauntru ; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 114:
Caimacamii V. Sturza al A. Panu au declarat a nu-I recunosc pe Tntamplari de zi.
Afit-Bei ca agent acreditat pe lInga guvernul Moldovel si ea Atif-Bei
este rugat 61 dea in serfs once comunicare pe care este InsArcinat 9780 327 (498.1:498.3)
s-o facA. [Se vesteste ca domnitorul Moldovei s-a intors in Iasi
de la Focsani]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 107:
9771 Ioneseu, Ioan 327 (498.3:496) Novitale din nauntru.
Conflictul cu puterea suzerand. STEAOA D., III
(1858), p. 253-255. 9781 327 (498.1:498.3)
Condamna amestecul Port(' In treburile interne ale Moldovei, [Se anunta ca in ziarul Oesterreichische Zeitung" s-a
In legAtura cu conflictul din sinul CalmAcamiel. publicat o relatie" asupra convorbirilor dintre domnitorii

532

www.dacoromanica.ro
327(498.1:498.3) POLITICA EXTERNA ADUNARI LEGISLATIVE 328(498.1)

Principatelor Romane]. TELEGRAFUL R., III (1855), 9791 328 (498.1)

p. 120: Principatele dela Dundre. [Se anunta inchiderea sesiunii Divanului Obstesc al
Convorbirile s-ar ft purtat asupra trimiterii unor agenti pen- Tarii Romanesti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 121:
tru Principate" la conferinta de la Viena, In Intelegere cu printul Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Serbiei.
9792 328 (498.1)
9782 327 (498.1:498.3) [Ofisul domnesc catre Ob*tescul Divan prin care se face
[Se anunta ca, la 25 iunie, a sosit la Iasi hatmanul mi- cunoscut ca indeplinitorul de sef al Militii si directorul
litiei Tdrii Romanesti, Gheorghe tirbei, fiul domnitorului]. Departamentului din Nauntru sint insdrcinati, in lipsirea
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 195: Novitale din sefilor acestor departamenturi, a Iua parte la lucrarile
nauntru. Obstescului Divan "]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 85.
Venind din Bucovina, In trecere spre Bucuresti, Stirbei va 9793
petrece citeva zile la Iasi, fiind gazduit de cumnatul sau, Toderita 328 (498.1)
Ghica. [Ofisul domnesc catre Obstescul Divan prin care acesta
e chemat a se aduna pentru cercetarea socotelilor si
9783 327 (498.1:498.3) chibzuiri despre starea finantiald a tare]. BULETIN
[Se anunta ca a sosit la Iasi secretarul de stat al Tarii [T.R.]+ 1855, P. 85.
Romanesti, A. Plagino]. STEAOA D., I (1855), p. 137: 9794
Iassi 20 Decemvri. 328 (498.1)
pire despre convocarea Obstescului Divan al Tarii
9784 327 (498.1:498.3) Romanesti, pentru cercetarea bugetului]. VEST. R.,
[Se vesteste ca vornicul Alexandru Sturza, ministru XX (1855), p. 81: Noutati din nauntru ; GAZ. DE MOLD.,
si secretar de stat, a plecat la Bucuresti]. GAZ. DE XXVII (1855), p. 97: Novitale din nauntru.
MOLD., XXVIII (1856), p. 327: Novitale din nauntru. 9795 328 (498.1)
9785 327 (498.1:498.3) [Ofisul domnesc de inchidere a sesiunii Obstescului
[Se anunta vizita la Iasi a lui Gheorghe Ghica, director Divan]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 181 ; VEST. R.,
al Ministerului Intereselor Straine, din Tara Romaneasca]. XX (1855), p. 181: Ofisuri domne*ti.
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 331: Novitale din Yn Vesiitorul Romdnesc, text roman si francez.
nauntru.
9796 328 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care este convocat Ob*tescul Divan,
la 2 ianuarie 1856, pentru sesiunea din acest an]. BU-
323 PARLAMENTE. ADUNARI LETIN [T.R.], 1855, p.401; VEST. R., XX (1855), .p. 393:
LEGISLATIVE Catre C. Obstesc Divan.
9797 328 (498.1)
(498.1) Tara Rorniineascei [Ofisul domnesc prin care Ob*tescul Divan este chemat
in sesiunea ordinary a anului 1856]. BULETIN [T.R.],
1856, p.5 ; VEST. R., XXI (1856), p. 1, col. 1-3.
9786 326 (498.1)
[Ofisul domnesc anuntind deschiderea-sesiunii Divanu- Domnitorul Insira lucrarile ce reveneau Obstescului Divan.
lui Obstesc al Tarii Romanesti]. VEST. R., XVIII (1853), 9798 Bosianu, C. 328 (498.1)
p. 53, col. I: Acte oficiale; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 73: Tara Romaneasca. [Observatii in legatura cu viitoarele lucrari ale Divanu-
lui ad-hoc *i necesitatea votului secret la alegerea biroului
Dupd Culegalorui Roman a carui colectie lipseste din B.A.R. sau]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 161.
9787 328 (498.1) Text roman si francez.
[Ofisul domnesc prin care clucerul *tefan Burchi *i 9799 Vernescu, G. D.
pah. Nicolae Boranescu sint numiti secretari ai Divanului 328 (498.1)
Obstesc din Tara Romaneasca]. VEST. R., XVIII (1853), [Articol cu privire la lucrarile viitoare ale Divanului
p. 53, col. I: Acte oficiale; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), ad-hoc si la modul sau de a lucra.]. ROMANIA [Bucu-
p. 73: Tara Romaneasca. resti], I (1857), p. 161-163.
Dupa Culegatorul Roman a carui colectie lipseste din B.A.R. Pledeaza pentru tinerea sedintelor In mod public, nu secret,
si pentru votarea pe fata. Este de parere ca depuLa.ii 51. alba o
9788 328 (498.1) latitudine largd In privinta discutdrii si a aducerii la Indeplinire a
[Se anunta deschiderea sesiunii Divanului Obstesc din celor patru puncte, recomandlnd Insa sa nu se depaseasca limItele
Tara Romaneasca, la 20 februarie]. G. TRANS., XVI chestiunii nationale. Afirma ca discutarea chestiunilor acetate ar
(1853), p. 71: Tier'a romanesca si Moldavi'a. putea aduce divergente serioase tntre deputati. Text roman si
Se mentioneaza ca clucerul Stefan Burchi si pah. Nicolae Bora- francez.
nescu au fost numiti secretari at Divanului. 9800 328 (498.1)
9789 328 (498.1) [Scurta nota in legatura cu polemica cu ziarul Ro-
[Stiri in legatura cu deschiderea sesiunii Divanului mania" privitoare la folosirea votului pe feta sau secret].
Obstesc al Tarii Romanesti]. G. TRANS., XVI (1853), ROMANUL, I (1857), nr. 21, p. 1: Bucuresti, 17/29
p. 82: Tier'a romanesca si Moldavi'a. Octomvrie.
Se fagaduleste 0 apropiata dezbatere, Intr-un articol, a opi-
9790 328 (498.1) niei Romdnului, favorabila votului pe fata, drept raspuns la un
[Ofisul domnesc catre Ob*tescul Divan prin care se articol favorabil votului secret, publicat de Bozianu In Romania.
anunta ca, savirsind lucrarile sale, se Inchide pentru sesiea
aceasta"]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 73; VEST. R., 9801 Bosianu, C. 328 (498.1)
XVIII (1853), p. 117. [Polemica cu C. A. Rosetti in chestiunea modalitatii
Se aduc $1 multumiri membrilor acestui Divan, pentru activi- de votare la alegerile de persoane in Divanul ad-hoc].
tatea $1 osIrdla depuse la savIrsirea lucrarilor. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 173-174.

533

www.dacoromanica.ro
328(498.1) ADUNARI LEGISLATIVE
9802 328 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru,
cerind acestui departament sa faca cuvenitele publicari
si incunostiintari pentru ca, la 29 Septemvrie, sa se afle
toti deputatii in Capita la, ca sa poata deschide Divanul
Ad-hoc"].-BULETIN [T.R.], 1857, p. 301; ANUNT. R.,
IV (1857), nr. 68, p. 1.
9803 328 (498.1)
Programs pentru solemnitatea deschiderii Divanului
ad-hoc al Tarn Romanesti, Duminica la 29 Septemvrie
1857.-AN UNT. R., IV (1857), nr. 70, p. 1 ; SECOLULU, I
nr. 74, p. 2; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX]
(1857), p. 314.
Iu Anunftilorul Ronuin si Gazela do Moldavia, text roman si
francez.
9804 328 (498.1)
[Ofisul caimacamului care mitropolitul Nifon, prezi-
dentul Divanului ad-hoc, prin care acesta e pof tit sa des-
chida sedintele Divanului ad-hoc]. - BULETIN [T.R.],
1857, p. 309; AN UNT. R., IV (1857), nr. 71, p. 1.
9805 328 (498.1)
[Sedinta de deschidere a Adunarii ad-hoc din Bucu-
resti]. - AWN IT. AD UN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 1:
Sedinta I.
S-a efeetuat alegerca comisiilor pentru verificarea actelor celor
alesi ca cleputati.
9806 328 (498.1)
[Dare de seam& despre deschiderea Divanului ad-hoc
din Tara Romaneasca]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 71,
p. 1-3.
Tot aci, se public& ofisul de deschidere al caimacamului si
discursul rostit de mitropolit. - Text roman si francez.
9807 328 (498.1)
[Descrierea deschiderii Divanului ad-hoc in Bucuresti].
- SECOLULU, I (1857) nr. 74, p. 1-2, nr. 75, p. 2.
9808 328 (498.1)
[Stiri si comentarii cu privire la activitatea Divanu-
rilor ad-hoc]. - G. TRANS., XX (1857), p. 319 si 323:
Teara Romaneasca si Moldavia, 326: Transilvania, 330:
Oronica straina, 331: Teara Romaneasca si Moldavia,
334: Despre Principatele Romanesti, 342: Divanulu
Moldaviei, 349: Teara Romaneasca si Moldavia, 347:
Cronica straina, 347: Teara Romaneasca si Moldavia,
350: Cronica straina, 350-351: Teara Romaneasca ai
Moldavia, 355: Cronica straina, 359 si 363: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a, 367 si 370: Cronica straina, 375 si
378-379: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 383: Cronica
straina, 383: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 387: Cro-
nica straina, 391-392 si 399: Tier'a romanesca si Molda-
vi'a, 403-404: Cronica straina, 407: Teara Romaneasca
si Moldavia.
9809 328 (498.1)
[Procesele verbale ale sedintelor Adunarii ad-hoc din
Tara Romaneasca]. - ROMANUL, I (1857), nr. 19, p.1-4,
nr. 20, p. 1-3, nr. 23, p. 1, nr. 24, p. 3-4, nr. 25, p. 1-3
nr. 26, p. 3-4, nr. 27, p. 1-3, nr. 28, p.2-3, nr. 31'
p. 2-3, nr. 32, p. 3-4, nr. 33, p. 3-4, nr. 34, p. 3-4'
nr. 35, p. 2-3, nr. 36, p. 4, nr. 37, p. 3, nr. 38, p. 4, nr. 39'
p. 3-4, II (1858), nr. 4, p. 15-16, nr. 6, p. 23-24'
Se publica procesele verbale ale sedintelor Divanului ad-hoc
p1na la 6 noiembrie 1857 inclusiv. Uncle sint cenzurate.
328 (498.1)
9810
[Sedintele Divanului ad-hoc din Tara Romaneasca].
- ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 186-188.
Procese-verbale rezumative ale sedintelor I-IV (30 septem-
brie - 7 octombrle 1857).
534
www.dacoromanica.ro
328(498.1)
9811 Constantin [A. Rosetti?] 328 (498.1)
[Deri de seama asupra sedintelor Divanului ad-hoc
din Tara Romaneasca]. - ROMANUL, I (1857), nr. 17,
p. 1-2, nr. 18, p. 1-2, nr. 19, p. 2, col. III.
Sedintele I-III, de la 30 septembrie, 2 si 5 octombrle.
9812 328 (498.1)
[Sure cu privire la costul intretinerii Divanurilor ad-hoc
din Principate]. - G. TRANS., XX (1857), p. 359, col. II.
Intretinerea Divanului Moldovei se suia la 24 000 de franci
pe luna, iar a celui at TSrii Romanesti, la 40 000 de (rand.
9813 328(498.1)
[Adunarea discuta propunerea ca deputatii sa fie
asezati in sala dupa clase]. - MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 1: Sedinta III.
Mitropolitul, ca presedinte, a propus ca asezarea deputatilor
sa se fact dupS clase, afirmlnd ca aceasta ar fi opinia comisarilor
europeni. Stefan Golescu arata ca locul deputatilor In sail e o ches-
',lune de competenta Adundrii, uncle cotnisarii curopeni nu au cade-
rea sa se amestece.
9814 328 (498.1)
[Alegerea biroului Adunarii ad-hoc din Bucuresti]. -
MONIT. ADUN. AD-110C BUC., I (1857), p. 1: Sedinta
III.
Vicepresedinte: N. Golescu. Secretari: C. Cretulescu, Sc. Tur-
navitu, Dim. BrStianu si $t. Golescu. Chestori: Gr. Ghica, Cr. Tell
si M. Marghiloman.
9815 328 (498.1)
[Tanase Constantin, deputat al satenilor din dis-
trictul Olt, este admis in Divanul ad-hoc al Tarii Roma-
nesti in locul lui I. Niculescu, recomandat de adminis-
tratie si invalidat de comisia de verificare]. - MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 1: Sedinta II.
9816 328 (498.1)
Lucrarile comisiilor pentru verificarea actelor D.D.
deputati la adunarea ad-hoc. - MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 11.
Comisla invalideaza pe I. Niculescu, recunoscind drepturile
la deputatie ale lui TSnase Constantin, alesul sStenilor din distric-
tul Olt.
328 (498.1)
9817
Raspunsul D. Turnavitu, la intrebarea D. Iupceanu,
data comisia a ciLit instructAile guvernului date pentru
alegeri. - MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857),
p. 11-12.
Deputatul Sc. Turnavitu sustine competenta comisiel pentru
verificarea actelor deputatilor si aratS ca adevSratul ales al sate-
nilor din districtul Olt este TSnase Constantin, pe clnd I. Niculescu
a fost impus de Solomon, administratorul districtului.
9818 328 (498.1)
Adresa D. deputat Tanase Constantin, catre adunarea
ad-hoc din Bucuresti.-MONIT. ADUN. AD-HOC BUG.,
I (1857), p. 12, col. II.
Deputatul taranilor din districtul Olt se plinge ca adminis-
tratia local] refuza sa-i dea actul doveditor ca a lost ales In Diva-
nul ad-hoc.
9819 328 (498.1)
Actul dat D. Tanase Constantin, din partea adunarii
ad-hoc. - MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857),
p. 12, col. III.
Biroul Divanului ad-hoc adevereste cS TSnase Constantin a
fost validat ca deputat al districtului Olt.
9820 328 (498.1)
[Alegerea comisiei pentru redactarea regulamentului
intern al Adunarii]. - MONIT. ADUN. AD-HOC BUC.,
I (1857), p. 1: Sedinta II.
328(498.1) ADUN (RI LEGISLATIVE 328(498.3)

9821 328 (498.1) 9832 328 (498.3)

Raportul comisiei regulamentare dare adunarea ad-hoc [Se anunta deschiderea Divanului Obstesc din Mol-
a tarii Romanesti. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., dova la 21 ianuarie]. ZIMBRUL, I (1851), p. 209:
I (1857), p. 2, col. I. la9ii.
9822 328 (498.1) 9833 328 (498.3)
[Adunarea ad-hoc a Tarii Roma.nesti discuta proiectul [Stiri cu privire la deschiderea sesiunii Divanului
de regulament intern]. MONIT. ADUN. AD-HOC Obstesc al Moldovei]. GAZ DE MOLD., XXIII (1851),
BUC., I (1857), p. 2-3: Sedinta IV, 6: Sedinta V; PRO- p. 25: Novitale din nauntru.
C2S VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., Se publied numele membrilor celur duua ramuri ale Divanului
I (1857), p. 2-4: Sance IV. Ob$1esc: Sfatul Administrativ $i Divanul Domnesc.
9823 328 (498.1) 9834 328 (498.3)
Regulament din intru al divanulul sag AdunariI [Stiri cu privire la inchiderea sesiunii Divanului Ob-
Ad- hoc. MONIT. ADUN. AD-HOC BCC., I (1857), p. 3-5 stesc al Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIII (1851),
+ brosura de 16 p., legate intre p. 8 si 9 in colectia B.A.R.; p. 25, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 223:
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 188, 194; SECOLULU, Novitale din nauntru.
I (1857), nr. 76, p. 2-3. Divanul Ob$tesc a lucrat de la 21 ian. la 11 iulic, dezbatind
diferite proiecte de legi.
9824 Rossueceanu, [G. R.] 328 (498.1)
[Articol cu privire la regulamentul intern al Divanului 9835 328 (498.3)
ad-hoc]. SECOLULU, I (1857), nr. 76, p. 1. [Ofisul domnesc adresat Divanului Obstese al Mol-
DIscuta citeva articole din acest regulament $1 argumenteaza dovei, la incheierea lucrarilor sale]. BULET1N [Mold.],
ca Divanul ad-hoc este o adunare consultative numai In ceea ce XIII (1851), vol. II, p. 25-28.
se atinge de chestlunile politice ale romanilor. Afirma ce, prin dis- Dare de seams asupra activitatii diferitelor departamente,
cutarea unor reforme sociale, s-ar incurca discutia celor patru puncte subliniind progresele facute de administratia tarii.
asupra cdrora a fost chemat se se pronunte Divanul ad-hoc.
9836 328 (498.3)
9825 328 (498.1) [Stiri cu privire la ceremonia de inchidere a sesiunii
[Alegerea prezidentilor claselor" din Adunare]. Divanului Obstesc din Moldova]. GAZ. DE MOLD.,
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 6: Sedinta V. XXIII (1851), p. 227: Novitale din nauntru.
Pentru cler: episcopul Rimnicului. Pentru proprietarii marl: Gri- Tot aici se publica $i ofisul domnesc de inchidere.
gore Ghica. Pentru proprietarii mid: Al. Golescu. Pentru sateni:
G. Lupescu. Pentru ora$eni: N. Ple$oianu. 9837 328 (498.3)
[Adresa Divanului Obstesc dare domnitor asupra
9826 328 (498.1) ofisului cu No. 55, dat la incheierea sesiei adunarii pe anul
[Adunarea discutil admiterea unui deputat in locul 1850 "]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 31:
lui B. Stirbei, demisionat]. MONIT. ADUN. AD-HOC Prea Inaltate Doamne.
BUC., I (1857), p. 19, col. III, 20, col. II.
9838 328 (498.3)
9827 328 (498.1) [Notita despre incheierea sesiunii Divanului Obstesc
[In locul printului itirbei, ca deputat al Adunarii al Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 25,
a fost ales C. Haralamb]. PROCES VERBAUX DE col. I: Divanul Obstesc.
L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 40, 47.
9839 328 (498.3)
9828 328 (498.1) [Notitil cu privire la inchiderea sesiunii Divanului
[Protocol si discutii asupra bugetului cancelariei Adu- Obstesc]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 227:
narii ad-hoc]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I Novitale din nauntru.
(1857), p. 22-23: Protocol, 24, col. In text, se publica $i of isul domnesc cu privire la Inchiderea
sesiunii. Text roman $i francez.
9829 328 (498.1)
[Divanul ad-hoc al Tarii Romanesti discuta chesti- 9840 328 (498.3)
unea tiparirii proceselor verbale ale sedintelor sale]. [Se anunta convocarea Divanului Obstesc al Moldo-
PROC2S VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA vei]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 13: Novitale
ROUM., I (1857), p. 30-31. din nauntru.
9830 328 (498.1) 9841 328(498.3)
[Ofisul caimacamului catre mitropolitul Tarii Roma- [Se anunta ca, la 22 ianuarie, s-a deschis sesiunea
nesti, prezidentul Divanului ad-hoc, prin care ii face cu- Divanului Obstesc al Moldovei]. GAZ. DE MOLD.,
noscut ca Divanul ad-hoc a fost dizolvat si ii cere sa se XXIV (1852), p. 17: Novitale din nauntru.
conformeze intocmai]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 9;
ANUNT. R., V (1858), nr. 4, p.1. 9842 328 (498.3)
In Anuntatorul Romdn, text roman $i francez. [Notitil despre solemnitatea inchiderii sesiunii Diva-
nului Obstesc]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 51,
p. 99: Novitale din nauntru.
(498.3) Moldova In cuprins, se public& $i scurta cuvintare rostita, cu acest pri-
lej, de domnitorul Moldovei. Text roman $1 francez.
9831 328 (498.3)
[Ofisul domnesc prin care se convoaca Divanul Obstesc 9843 328 (498.3)
al Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, [Se anunta convocarea Divanului Obstesc al Moldovei
p. 25, col, I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 25: pentru ziva de 2 sept.]. GAZ. DE MOLD., XXIV
Novitale din nauntru. (1852), nr. 67, p. 163: Novitale din nauntru.

535

www.dacoromanica.ro
328(498.3) ADUNAk! LEGISLATIVE
9844 328 (498.3)
[Notita despre deschiderea sesiunii extraordinare a
Divanului Obstesc al Moldovei]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 68, p. 167: Novitale din nauntru;
G. TRANS., XV (1852), p. 283: Terra romaneasca si
Moldavia.
Dupl citeva rinduri Introductive, se publica textul ofisului
domnesc de deschidere. In Gazeta de Moldavia, text roman $i
francez.
9845 328 (498.3)
[Se anunta convocarea Divanului Obstesc al Moldovei
la 30 martie]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 105:
Novitale din nauntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 116,
col. II.
9846 328 (498.3)
[Notita despre deschiderea sesiunii Divanului Obstesc
al Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 113:
Novitale din nauntru ; G. TRANS., XVI (1853), p. 121:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
In Gazela de Moldavia, text roman $i francez.
9847 328 (498.3)
Ofis Domnesc cu No. 3 din 12 Ianuarie 1855. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 17: Novitale din nauntru.
Domnitorul anunta ca sesiunea de lucrarl pentru anil 1853 $i
1854 a Divanului Ob$tesc al Moldovel se va deschide la 15 ian.
1855. Divanul se va ocupa totodata $i de cercetarea lucrarilor ce
ar fl ramas nesfIrsite In sesla anului 1852 ". Text roman si francez.
9848 328 (498.3)
[Ofisul domnesc pentru convocarea Divanului Obstesc
al Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 17:
Novitale din nauntru.
Ofisul e adresat logof. Stefan Catargi, pe care II Insarcineaza
cu prezldarea Divanului. Text roman $i francez.
9849 328 (498.3)
[Dare de seamy despre deschiderea sesiunii de lucrari
pe anii 1853 si 1854 a Divanului Obstesc al Moldovei].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 17: Novitale din
nauntru.
Text roman $i francez.
9850 328:(498.3)
Madularile Divanului Obstesc. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 17: Novitale din nauntru.
Lista celor 20 de membri al Divanului Obstesc al Moldovei
In sesiunea deschIsa la 15 ian. 1855.
9851 328 (498.3)
Domnescul Ofis sub No. 35 din 16 Iulie 1855, adresat
Divanului Obstesc, pentru inchiderea sesiel sale de pe
anul 1854 si 1855. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 225: Secretariatul de Stata; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 221: Novitale din nauntru.
In Gazela de Moldavia, text roman $i francez.
9852 328 (498.3)
Anaforaoa Divanului obstesc sub No. 96 din 16 Iulie
1855, atingatoare de inchiderea sesiei sale. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 225: Secretariatul de Statil;
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 221: Novitale din
nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
9853 328 (498.3)
Ofis domnesc adresat catre Divanul General, cu data
din 30 Noemvrie 1855 sub no. 44. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 381: Novitale din nauntru.
Grigore Ghica anunta ca a considerat oportun sa convoace
Divanul ONtesc mat devreme; In cursul lucrarilor Divanului, II va
536
www.dacoromanica.ro
328(498.3)
fi supus Divanului Obstesc $l proiectul de lege pentru deplina eman-
cipatie a Tiganilor atIrnatorl de persoanele particulare". Face apel
la membril Divanului ca salt dea tot concursul la realizarea acestei
opere umanitare. Text roman $i francez.
9854 328 (498.3)
[Dare de seams despre deschiderea sesiunii pe anii
1855 si 1856 a Divanului Obstesc al Moldovei]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 381: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
9855 328 (498.3)
[Ofis domnesc adresat Divanului General la inchiderea
sesiunii, infatisind tabloul situatiei tarii si a imbunata-
],irilor ce s'au putut introduce in administratia ei"].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 161-164; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 153-156 si supl. la nr. 39,
p. 26.
9856 328 (498.3)
[Raspunsul Divanului General la ofisul domnesc de
inchidere a sesiunii sale]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 164; Adresa Divanului General; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 39, p. 26-27: Adresa
Divanului General.
9857 328 (498.3)
Ofisul Ex. Sale Printului Caimacamil adresat Inalt
Preoasfintitului Mitropolit, cu data din 20 Sept. 1857
supt No. 108. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 335;
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl.
II, p. 2: VII Ofisul pentru deschiderea Adunarii Ad-hoc;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 294.
Caimacamul N. Conachi-Vogoride cere mitropolitului care
era de drept pre$edintele Adunarii sa deschida lucrarile Diva-
nului ad-hoc al Moldovel In ziva de 22 sept. In Gazeta de Mol-
davia, text roman $i francez.
9858 328 (498.3)
Programa pentru deschiderea Adunarii ad-hocil a
Moldovei. BUL. ADUN. AD -HOC MOLD., I (1857),
nr. 1, supl. II, p. 2; ROMANUL, I (1857), nr. 15, p. 1.
9859 328 (498.3)
[Sedinta de deschidere a Divanului ad-hoc din Mol-
dova]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 2,
p. 1: Sedinta din 22 Septemvrie; MONIT. ADUN. AD-
HOC BUC., I (1857), p. 29: Sedinta din 22 Septemvrie.
Procesul verbal nr. 1.
9860 328 (498.3)
Solenitatea din 22 Septemvrie. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 293-295.
Dare de seams despre deschiderea solemn& a lucrarilor Diva-
nului ad-hoc al Moldovei. In text, se reproduce cuvIntarea de des-
chidere a mitropolitului Sofronie al Moldovel. Text roman $i
francez.
9861 328 (498.3)
Convocatia Divanului Ad-hoc. Solenitatea din 22 Sep-
temvrie ANUNT. R., IV (1857), nr. 73, p. 1-3.
Dare de seams.
9862 328 (498.3)
[tiri si comentarii cu privire la activitatea Divanurilor
ad-hoc]. G. TRANS., XX (1857), p. 319 si 323: Teara
Romaneasca si Moldavia, 326: Transsilvania, 330: Cro-
nica straina, 331: Teara Romaneasca si Moldavia,
334: Despre Principatele Romanesti, 342: Divanula Moldo-
vei, 349: Teara Romaneasca si Moldavia, 347: Cronica
straina, 347: Teara Romaneasca si Moldavia, 350: Cronica
straina, 350-351: Teara Romaneasca si Moldavia, 355:
Cronica straina, 359 si 363: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a, 367 si 370: Cronica straina, 375 si 378-379:
28(498.3) ADUNAR I LEGISLATIVE
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 383: Cronica straina, 383:
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 387: Cronica straina,
391-392 si 399: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 403-404:
Cronica straina, 407: Teara Romaneasca si Moldavia.
9863
328 (498.3)
[Costul intretinerii Adunarii ad-hoc din Moldova]. -
G. TRANS., XX (1857), p. 359: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Intretinerea Divanului Moldovei se suia la 24 000 de franc!
pe luna.
9864 328 (498.3)
[Alegerea a doua comisii pentru cercetarea titlurilor
crarile acestor comisii]. -
deputatilor" alesi in Divanul ad-hoc at Moldovei si lu-
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 2, p. 1: Sedinta din 23 Septemvrie, 3-4:
Sedinta din 3 Octomvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 29: Sedinta din 23 Septemvrie, 30-31:
edinta din 3 Octomvrie.
9865 328 (498.3)
[Alegerea comisiei pentru alcatuirea unui regulament
al Adundrii ad-hoc din Moldova si dezbaterile in legatura
eu acest regulament]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 2, p. 2-3: Sedinta din 2 Octomvrie, nr. 2,
p. 4, col. II, supl. la nr. 2, p. 1-2: Urma sedintei din
3 Octomvrie si a procesului verbala V; MONIT. ADUN.
AD-HOC. BUC., I (1857), p. 29-30: Sedinta din Oc-
tomvrie, 31, col. 11-111, 32.
9866 328 (498.3)
RegulAmAntulii Adundrii Ad-hoc a Moldova - BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 2, p. 2-4,
adaos la supl. nr. 2, p. 1-4: text in brosura de 16 p.
brosat 1ntre n-rele 1 si 2 in colectia B.A.R.; MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 32-36.
9867
Extract din Regulamentul Adunarii Ad-hoc. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaie volanta nr. 1,
-
328 (498.3)
legata Ia finele colectiei din B.A.R.
Articolele 124-127, cu privire la pastrarea ordinli In adunare.
9868 328 (498.3)
[Divanul ad-hoc al Moldovei hotaraste alegerea unui
nou deputat in tinutul Bacaului, in locul postelnicului
V. Alecsandri, demisionat, fiindca boala it impiedica sa
piece din Paris]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 4, p. 1, col. I: Sedinta din 10 Octomvrie;
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 59, col. I:
Sedinta din 10 Octomvrie.
9869 328 (498.3)
[Alegerea unei comisii pentru validarea noului deputat
de Bacau, Alecu Asian, si raportul ei]. - BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 8, p. 1: *edinta din 31
Octomvrie, nr. 9, p. 1: Sedinta din 4 Noemvrie; MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 87: Sedinta din 31
Octomvrie.
9870 328 (498.3)
[Alegerea biroului Divanului ad-hoc al Moldovei In
conformitate cu regulamentul]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 9, p. 1: edinta din 4 Noemvrie.
9871 328 (498.3)
[Se anuntA alegerea biroului Divanului ad-hoc al Mol-
dovei]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
(1857), p. 314.
C. Negri e ales vicepresedinte, iar secretari: P. Mavrogheni,
C. Hurmuzachl, D. Ralet, C. Rolla si A. Panu.
9872 328 (498.3)
[Alegerea biroului Adunarii si a presedintilor comi-
tetelor speciale: al clerului, al proprietarilor marl, al
www.dacoromanica.ro
328(498.3)3
proprietarilor mici, al locuitorilor sAteni si al orasenilor].
- BUL. ADUN. AD-HOC. MOLD., I (1857), nr. 3, p.1,
col. I: Sedinta din 7 Octomvrie, nr. 10, p. 1, col. I: *edinta
din 6 Noemvrie; MONIT. ADUN. AD-HOC. BUC., I
(1857), p. 37, col. I: *edinta din 7 Octomvrie.
9873 328 (498.3)
[Mentiune despre demisia deputatului A. Bals]. -
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 1,
col. I: Sedinta din 12 Noemvrie.
Se hotaraste s se fats lucrarile pentru alegerea unui nou
deputat.
9874 328 (498.3)
[Divanul ad-hoc al Moldovei hotArAste Incheierea lu-
crarilor sale]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 24, p. 3, col. II-IV, supl. 1 la nr. 24, p. 1-2: Conti-
nuarea procesului-verbal XXXI, a sedintei din 21 Dechem-
vrie 1857.
In vederea sarbatorilor ce se apropiau, deputatti decid ,.a
merge In contedie". Biroul Adundril este Insarcinat sa expedieze
comisiei din Bucuresti a puterilor garante luerarile care au mai
ramas, sa primeasca eventualele ei comunIcari $i sa convoace Adu-
narea, data va mai H necesar.
9875 328 (498.3)
[Se anunta ca s-a incheiat sesiunea Divanului ad-hoc
at Moldovei].-GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 401: Novitale din nauntru.
9876 328 (498.3)
Moldova]. -
[Se anuntA incheierea lucrArilor Divanului ad-hoc din
ROMANUL, I (1857), nr. 41, p. 2, col. I:
Bucuresti, 29 Dechemvrie/10 Ianuarie.
Din cronica politica semnata de C. A. RosettI.
9877 328 (498.3)
Catre Tine Printule Conachi Vogoridi Caimacame a
Moldovei. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 17,
col. I; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 13.
Sub acest titlu, se publics firmanul de dizolvare a Divanului
ad-hoc din Moldova. Sultanul declara ea, deoarece comisia puterilor
garante a declarat ca nu mai are nevoie de alte lamurirl cu privire
la dorintele tarn, considers misiunea Divanului ad-hoc Inchelata.
- In Gazeta de Moldavia, text roman 71 francez.
9878
328 (498.3)
Ofisu adresat Sfatului Administrativ Extraordinariu
in 13 Ianuarie 1858 supt No. 5. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 17; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 13-14.
Caimacamul Conachi Vogoride comunica Sfatului ca, In urma
firmanului primit de la sultan, Divanul ad-hoc at Moldovei se
gaseste legal $i regulat desfacut". Precizeaza ea adunarea de
once fire, avind de obiect sau de pretext a continua lucrarl cdrora
firmanul acesta au pus acum capat", va II considerata ca un act
cu totul nelegal". Cere administratiel sa Ia maser! grabnice pentru
ca sa nu urmeze nici o abatere din aceste dispozitir. - In Gazeta
de Moldavia, text roman $1 francez.
9879 328(498.3)
[Notip despre solemnitatea de la Palatul Adminis-
trativ, in care s-a citit firmanul de dizolvare a Divanului
ad-hoc al Moldovei]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 13: Novitale din niluntru..
Text roman $i francez.
9880 328 (498.3)
[Consideratii cu privire la primele indatoriri ale Adu-
narii Elective]. - CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 19, p. 2, col. I.
I se cere mai tan AdunArli sa se conformeze art. 17 din 13gea
electoralk astfel ca ss se formeze un corp iesit din elemente iesite
numai din singura $i adevarata expresie a natiunii".
537
 328(498.3) AbUNARI LEGISLATIVE - PARTIDE POLITICE 329(498.1,

--
9881 328 (498.3) consulului Anglia Cealalta compusa din clasa miflocie st din
[Mesajul Csim5camiei Moldovei adresat Adunarii inteliginta, cu junimea" ar sta sub influenta consulului Frantel.
Elective, la deschiderea sesiunii]. MONIT. OF. MOLD., 9891
I (1858), nr. 21, p.1.

(mate.
Se anunta, printre allele, trei alegeri care au ramas neefec-
Bussueceanu, [G. R.]
Despre partidulti nationalu.
nr. 16, p. 1-2.
- 329 (498.1)
TIMPULU, I (1857),
Autorul se Intreaba care partid va triumfa in alegerile pentru
9882 328 (498.3) Divanul ad-hoc, partidul national", despre care afirma ca este
Principatulul Moldovei. -
Programii pentru deschiderea Adunilrei Elective a
MON IT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 21, p. 2-3: Ministeriul Trebilor Streine.
partidul binelui, al patriotismului, al virtutii si al progresului,
sau partidul aristocralo-privilegiat", care este, pentru el, partidul
raului, al vitiului, at deznationalizarii si at retrogradarii. Arata
pentru ce crede ca va Invinge partidul national.
9883 328 (498.3)
9892
Piersiceanu, N.
- [Dare de seams asupra deschiderii Adunarii Obstesti].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 21, P. 1-2:
Iasi' in 29 Dechemvrie. -
329 (498.1)
[Consideratii despre partidele nationale din Tara
Romaneasca]. CONCORDIA, I (1857), p. 54.
In cadrul darii de seams, se publics si programul oficial al Afirma ca In Tara Romaneasca s-au format doua partide natio-
solemnitatii de desehidere, precum si ofisul Ca`macamiei, citit nale, care se deosebesc in unele puncte ale programei tor. Cere
de V. Alecsandri, ca secretar al statului, la deschiderea Adunarii. Impaearea si unirea tor, Intr-un singur partid.
9884 328 (498.3) 9893 Angelescu, E. 329 (498.1)

tului Moldovei]. -
[Descrierea deschiderii Adunarii Elective a Principa-
PATRIA [Iasi], I (1858), p. 33:
Partidele. TIMPULU, I (1857), nr. 20, p. 3.
Consider& ca partidele existence In acel moment, In Tara Roma-
neasca, shit patru: 1) Partida ultraconservatorilor sau retrograzilor,
2) Partida conservatorilor onesti si moderati. 3) Partida nationala
9885 328 (498.3) sau a progresistilor liberal' si 4) Partida ultraliberalilor. Caull sa
Elective din Moldova]. -
[Dare de seamy asupra primei sedinte a Adurthrii
ZIMBRUL SI VULT., IV
(1858), p. 161-162: Iasil 29 Dechemv.
defineasca principiile $1 tendintele celor patru partide.
9894 329 (498.1)
[Se anunta contopirea celor cloud cluburi politice din
9886
Sedinta I a Adurairei elective din 28 Decemv.
BRUL SI VULT., IV (1858), p. 162-163.
-
328 (498.3)
ZIM-
Bucuresti, care avea de stop a compune o programs
pentru timpul deschiderii Divanurilor ad-hoc"]. TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 91: Principatele dela Dunare.
-
Rezumatul dezbaterilor din sed inta. Stirea e data dups gazeta germana din Brasov Kronslddter
Zeitung. Se comunica programul politic at comitetului clubului
9887 328 (498.3) contopit.

de Adunarea Obsteasca a Moldovei].

ONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 3.
CONSTITUTI--
[Scurtil dare de seamy asupra sedintei a doua tinute 9895
[Corespondenta din Bucuresti, trimisa foii Ostdeut-
329 (498.1)

sche Post", in legatura cu partidele din Tara Romaneasca].

L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 172, col. III:
Bucarest, 22 Avril.
329 PARTIDE POLITICE Se comuniea amanunte privind partidul lui Ghica, acela al
lui Bibescu, precum si allele, referitoare la partidul national"
(Clubul central"). Se insists asupra compoziviei lor sociale.
9888 329 (498)
9896 Angelescu E. 329 (498.1)
Principate]. -
[Articol despre programul partidei liberale" din ambele
STEAOA D., II (1856), nr. 62, p. 245
246: Iasii, 25 Augustil. - [Consideratii despre partidele liberal si conservator].
SECOLULtJ, I (1857), nr. 40 p. 1-2.
Se afirma ea partea curat economics" a protocolului din 11 Arata ca partidul liberal" Isi are programul sat' cunoscut
febr. al conferintei de la Paris este chiar elementul principal al sl sustine pe fall unirea Principatelor, pe clod conservatorii lucreaza
programului partidei liberale", cu urmatoarele puncte: accesul pe ascuns, fall a avea un organ de publicitate, si duc o lupta de
In posturile publice si dreptul de a avea proprietati sa se acorde corupere si de Intimidare a alegatorilor.
tuturor tars deosebire de clasa si religie etc.; angararile si serbiile", 9897 329 (498.1)
'mate monopolurile", birul pe cap sa se desfiinteze, mosiile sa fie [Intr-un discurs, Tell caracterizeaza partidele Adu-
supuse la impozit. narii, eel progresist si eel conservator]. PROCtS
9889 Bossueceanu, [G. R.] 329 (498) VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I
(1857), p. 41.
[Consideratii cu privire la clasele sociale care compun
partidul national" din Tara Romaneasca si Moldova].
SECOLULtJ, I (1857), nr. 42, p. 1-2.
- 9898 Bossueceanu, [G. R.]
Conversatiuni intime. Partidele. - 329 (498.1)
SECOLULU, I
Afirma cs partidul national" se compune din tarani, mese- (1857), nr. 89, p. 1-2.
riasi, negutatori de clasa a doua si a treia si chiar de o mare parte
a Inaliel nobilimi".
-
Afirma ca deli toate hotarlrile au fost votate In Divanul
ad-hoc at TariI Romanesti cu majoritate absolute totusi, In
9890
Adunare se aria trei partide distincte: liberalii radical', liberalii
329 (498.1) moderati si conservatorii. Reeunoaste ca Ulna de demarcatie intre
Romaneasca]. -
[Se mentioneaza formarea a dou5 particle" in Tara
G. TRANS., XIX (1856), p. 355: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
ele nu este Inca bine desemnata.
9899 Boerescu, B. 329 (498.1)
-
Dupa Presa de Orient (La Presse d'Orient). Se afirma ea
aceste partide pe zi ce trece se mai consolideaza". Una ar fi alca-
Partidele. NATIONALUM I (1858), p. 303-304.
Arata importanta particle' nationale" si argumenteaza ca ea
tuita din proprietarli eel mai puternici pre[cum] si din toti eel are In vedere progresul, demnitatea nationala, darlmarea privi-
mai avuti si din clasele cele mai putinte" si ar sta sub influenta. legiilor, egalitatea de drepturi $1 ciatorii.

538

www.dacoromanica.ro
329(498.1) PARTIDE POLITICP.
9900 Bolintineanu, D. 329 (498.1)
[Analiza a configuratiei politice interne, in preajma
alegerilor]. D1MBOVITA, I (1858), p. 37: Bucuresti.
Constata doua marl particle: retrograzii", oamenii care cred
ca tam poate fi fericita prin institutiile vechi, conduse de oameni
vechi; progresi0ii", care cred ell tariff ti trebuiesc institutii not,
reprezentate de oarr.,?.ni noi. Aceste mart partide se farlma In grupe
midi, dupa interesele candidatilor la domnie. D. B. crede ca ambele
particle este bine sit fie reprezentate In Adunarea viitoare.
[ Petrescu], A.
9901 329 (498.1)
Novissima verba. Partidele in Romania". NATIO-
NALULC, I (1858), p. 384; ZIMBRUL BSI VULT., IV
(1858), p. 77-78.
Discutit chestiunea dada au existat mai Inainte partide poli-
tice In Tara Romaneasca. Define$te ce eSte un partid. Argumenteaza
de ce crede ca trebuie sa fie un singur partid In tars, cel national",
care sa reprezinte natiunea si dorinta ei de progres. Considers ca,
In afara de acest partid, nu exista In tars decit coterii" si clici
politice", care nu urmaresc decit interese personale.
9902
329 (498.1)
[Comentariu la articolul Novissima verba. Partidele
in Romania", de A. Petrescu, reprodus in Nationalulill.
ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858), p. 78.
Duna ce reproduce Intreg articolul, redactia foil Zimbrul $i
Vulturul adauga ca Nationalula este organul burgheziei din Tara
Romaneasca $i ca el nu are o atitudine revolutionara, cum sustinca,
acuzIndu-1, foaia moldoveana Constitationariul.
9903 [Bolintineanu, D.]
329 (498.1)
[Comentariu la un articol din ziarul Romanul", in
care se vorbea de ivirea unui partid progresist moderat"].
DIMBOVITA, I (1858), p. 70; STEAOA D., III (1858),
nr. 107, p. 427: Curierul interiora.
Califica acest eventual partid drept o creatie cu corpul de
oale si capul de vulpe". Arata ca In tart' nu pot exista declt doua
particle reale, corespunztnd celor doul principli In lupta: del pro-
gresist $i cel retrograd. Partida progresista e unitary ca principii,
chiar daca s-ar Impart' In grupuri dupa candidatii la domnie. Un
partid progresist moderat" n-ar fi In realitate declt tot un partid
retrograd, care nu are curajul luptei deschise st a$teapt& sa vada
unde va fi victoria.
9904 329 (498.3)
Adresa Secret. de Stat sub No. 1064 din 22 Martie
1857, urmata catra Depart. din Nauntru. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 101, col. III ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 93: Novitale din na-
untru.
Comunica hotarlrile Sfatului Administrativ Extraordinar al
Moldovei cu privire la actiunile partidei nationale. Sfatul con-
sidera comitetele electorate Infiintate, cu ramificatii In toate
rezidentele tinutale", ca nelegale" 51 neIngaduite. Crede ca aceste
comitete ar fi In masura a aduce ratacire 0 a ameninta sinceri-
tatea alegerilor", printr-un duh esclusiv de partida". Cere Depar-
tamentului din Nauntru sa to urmatoarele masuri politienestl:
sit Interzica toate aceste comitete; sa confi$te $i sa distruga once
fel de programe seau proclamatii ce s'ar gasi oriunde circultnd In
Lard ". In Gazeta de Moldavia, text roman $i francez.
www.dacoromanica.ro
329 (498.3)
9905 329 (498.3)
[Publicatia Ministerului din Nauntru al Moldovei cu
privire la actiunile partidei nationale, pe care le considers
ca ilegale]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 101,
col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 93: Novitale din nauntru.
Aduce la cuno$Unla publica Incheierea Sfatului Administra-
tiv, constatind cif In Moldova o partida" 0-au Insti$it dreptul
a sa constltua formal In comitet, a delibera asupra fiintel politice a
acestui Principat, a iscali jurnale, a publica programe si proclamatii,
litografiindu-le". In Gazeta de Moldavia, text roman st francez.
9906 329 (498.3)
Circulara partidei nationale din Moldavia. NATIO-
NALULCJ, I (1858), p. 308.
In revista politica din p. 307, se precizeaza ca aceasta cir-
culars s-a tiparit la Berlin 0 s-a raspindit In Moldova, deoarece
moldovenii nu au jurnale to care salt exprime opiniunea for
In Imprejurarile actuate". In circulars se arata ce hotarlri a luat
conferinta de la Paris pentru reorganizarea Principatelor Romane
Se afirma ca partida nationals trebuie sa lucreze cu energie st sa
lase la o parte interesele particulare, avind o singura deviza: unirea
patriotica nationals Intre toti, spre a scoate din slnul natiei o
adunare demna de marea misie, ce are a desavIrsi".
9907 328 (498.3)
Partizile. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 22,
46-47, 54-56.
Se arata ce lnseamna cuvIntul partida" In tarile consti-
tutionale" 0 se precizeaza ca partizile constitutionale" au de
principiu progresul" si, dupa cum cauta sa-1 atinga, se pot deo-
sebi trei partide constitutionale": moderat, progresist si democrat.
Pe lInga aceste partide, se afirma cy exista $i cite o clica de retro-
grazi. In Moldova, se arata ca nu ar exista particle 0 ca de o parte
se ails natiunea 0 de cealalta parte clicile politice". Mai departe,
autorul anonim se ocupa de clica politica reactionary grupata In
jurul foil Constilutionariul, sub redactia lui Grigorie Bal*.
9908 329 (498.3)
[Consideratii polemice despre partida nationals "].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 4.
Articol anonim In care se afirma ca partida national& nu ar
reprezenta o majoritate In Moldova. Aceasta partid& ar fi numai
o societate mica, legata In ca prin simpatii, prietesug, rudire".
9909 329 (498.3)
0 parimie. (In pilda eeosebitelor profesii de credinta).
STEAOA D., III (1858) nr. 95, p. 283 bis 284 bis.
Autorul anonim observa ca toate profesiile de credinta accen-
theaza o pozitie de mijloc: cei de la Constitutionariul se numesc
nici conservatori retrograzi, nici reformatori radical' "; cei de la
Patna zic ca vor sa mearga lnainte, dar ca nu pot sa alerge";
cei de la Steaoa Dundrii 10 spun nici retrograzi, dar nici socialisti"...
Crede ca tot' fac o gre$eala cInd cauta sa se a$eze la millocul scIn-
durti"; sa nu uite c& scindura situatiei politice din Principate are
numai douy capete: al dreptatii" $i al strlmbatatii". Cel al strIm-
batatii" e Infipt solid In pamlnt, adica In trecut. Trebuie deci ca
toti oamenii de bine sa paraseasca moderatia si sa se aseze la capa-
tul unde shit opiniile generoase si neaparat Inainte mergatoare
ale campaniei dreptatii".
 33 ECONOMIE. PROBLEME ECONOMICE
330 Economie politics
331 Muncd si muncitori
332 Economie financiara (Mind, monad, credit)
333 Proprietate. Chestiunea agrard
336 Finante publice
337 Vdmi. Regim vamal
338 Productia bunurilor. Situatie, organizare si politics economics
339 Repartitia, distributia si consumatia bunurilor
330 ECONOMIE POLITICA
9910 [Vasiei, Dr. Pi] 33.01
Economia nationale. TELEGRAFUL R., II (1854).
p. 308-309.
Amp la expunere a principlilor economic' politice burgheze:
istorlcul modului de producere a bunurilor (sclavagismul antic,
dezvoltarea meseriilor $1 a comertulul In evul mediu, na$terea
capltalismului $i a industriei In epoca moderns); definitia econo-
mies nationale (= politice); definitia $i analiza capitalului ; problema
valoril bunurilor; mina de lucru; problema raportului dintre capital
$i mina de lucru. Se subliniaza disproporiia dintre numarul mic
al capitalistilor $i marea multime a lucratorilor ; se arata ca accasta
nu e just: precum este de primejdios adeca, clnd pamlntul este
proprietatea unei mica plase de boieri, chiar a$a este de stricacios
pentru sotietatea omeneasca dud capitalele cele marl se aria numai
In mina a cltorva bencheri avuti". Se accentueaza ca de boala
aceasta patime$te veacul nostru". Se arata ca, prin revolutia de la
1789, s-au sfArtmat legaturile iobage$ti si ale tehurilor (= bres-
lelor), dar lucratorul, neavInd unelte, a devenit robul capital's-
tului. Dreptul de a lucra se preface astfel In dreptul de a cersi
sau a muri de foame". Solutia se indica In un asezamlnt intemeiat
pe printipul asotiatiunel, lmpreunat cu o aruncatura potrivita
de dare asupra averei, venitului", precum $1 cu latirea lucrarilor
publice". Se cerceteaza apoi: chestiunea producerit $i distribuiril
bunurilor; circulatia lor; rolul monedei (problema monedei de
hlrtie); consumarea bunurilor. Lucrarea se Incheie cu o scurta
expunere a principalelor sisteme de economie politica, ale lui Colbert,
Fr. Quesnay, Adam Smith $1 Frederic Liszt.
9911 Apostoloanu, G.
33.01
Introductie la Cursul de Economie politica [Lectia I].
ROMANIA LIT., 1855, p. 257-261, 269-273.
Definitie, citlndu -se Smith, Say, Rossi, Blanqui. Caracterul
de stunts alreconomiei politice. Criticile care i se aduc: a) de cosmo-
politism, din partea patriotilor, b) de 1gnorare a asupririi Si exploa-
tarn omenirii, din partea sociali$tilor francezi. Combaterea acestor
acuzatil, sustinIndu-se ca Economia politic& nu contrazice crestl-
nismul. Foloasele studiului ei: grabeste formarea averilor, fara de
care nu exists progres. Citeaza Incercarea lui Dunoyer de a largi
sfera economies politice.
9912 Apostoleanu, G. 33.01
Economie politica. Lectia II. ROMANIA LIT., 1855,
p. 329-330, 337-339, 345-347, 357-359.
Subtitlu: Influinta Statula: asupra societatei, $1 a legilor
asupra chipului cagigArei averilor". Scurta incursiune istorica
asupra dezvoltarii economice In Franta si Anglia pill la revolutia
din 1848.
9913 I. [onescu, I.] 33.01
[Nota la Introductie la Cursul de Economie political.
ROMANIA LIT., 1855, p. 257.
Arata ca articolul tontine prelegerea inaugurala la cursul
tlnut de Apostoleanu la gimnaziul din Iasi. Subliniaza Incercarea
facuta In 1844, prin I. Ghlca, de a se tine prima oars In Moldova
un astfel de curs.
540
www.dacoromanica.ro
9914 BtenescuT] I. 33.01
Despre raportula Moralei cu Economia politica.
CONCORDIA, I (1857), p. 4, 12.
PrecuvIntare" la un curs de Economie politica ce se va
publica peste cite -va luni". Discuta problema data cre$terea
bogatillor generale subt impulsia arcurilor industrials" produce
art nu decadenta moravurIlor", fara a lua o pozitie hotarlta.
In partea a doua, intitulata Dreptula fi Folositoriuld, dezbate
problema lucrurilor drepte $1 a celor folositoare, fiind de parere
ca jertfirea vietii noastre pentru interesul tutulor ni se pare cea
mai sublima-fapta".
9915 Iarca, Dimitrie
33.01
Industria.ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 83-84.
Partile acestui articol de economic politica: Industria agrIcola;
Industria manufacturiera; /ndustrIa. Comertlala sf Creditul.
9916 Strata, I. 33.01
Despre importanta industrials. NATIONALULO, I
(1858), p. 162.
Articol datat: Berlin In 6 mat 1858. Explica progresul
omenirii In domeniul industrial, realizat mai ales In sec. XIX, din
punctul de vedere al liberalismuluI burghez. Constata ca Industria
a schimbat fata lumit Intregi". Ca sa demonstreze aceasta, face o
comparatie Intre societatea antics $1 cea moderna, aratInd cs
In antichitate natiunile erau izolate Intre ele, bar In stnul for o
mInVde oameni liberi" dominau peste o hoards de sclavl In mi-
zerie". Consideravca una din cauzele care 1nfluenteaza asupra
socletatil moderne e imensa facilitate cu care natiunile cele mai
Indepartate comunica astazi Intro ele", adica relatiunlle comer-
dale Intinse" $1 dezvoltarea tailor de comunicatie. In legatura cu
aceasta, au crescut $1 trebuintele omenirii: trebuintele ce simte
astazi eel mai modest proletar ar 11 Post de ajuns spre a escita gelo-
zia unui patrician lnavutit al Romei antice". Acest fenomen crede
ca a dus la dezvoltarea uria$1 a Industrie!. Considers ca de pro-
gresul Industrie' trebuie BM se ocupe $i oamenli politic', deoarece
cresterea el mare$te nu numai bunastarea unei natiuni, ci sb forta
ei military.
9917 Strati', I. 33.01
Despre marine. NATIONALULtJ, I (1858), p. 166.
Arata importanta ma$1nilor In dezvoltarea Industrie' $1 corn-
bate pe cel care sustin CI, prin introducerea masinilor, lucratorii
nu-0 vor mai gasi de lucru, 1$i vor pierde plinea si vor cadea In
mizerIe; aduce ca exemplu dezvoltarea Industrie! bumbacului In
Anglia, unde s-au introdus cele mai multe ma$ini, aratInd ca In
1769 aceasta industrie utiliza un numar de 7900 persoane, la 1799
avea 352 000, far In 1858 a ajuns O. alba un numar de 2 500 000
lucratori.
9918 33.01
[Se anunta ca. V. Boerescu va tine un curs de economic
political NATIONALULU, I (1858), p. 361: Sciri din
intru.
Cursul se va tine la Colegiul navional de doul ort pe sapta.-
mina; dupa ce se vor da notiunt preliminarii asupra definitiunei
si importantel economic' politice asupra valoarei, asupra pro-
 33.01 ECONOMIE POLITICA MUNCA $T MUNCITORI 331(498.3)

ductiunel, asupra muncei capitalurilor, se va tracta despre Indus-
trio. agricoll (proprietate mare, proprietate mica, cultura mare,
cultura mica), despre industria de manufacture, despre industria
comerciala ai de transport, despre natura $1 rolul capitalurilor,
despre monede, despre credit, despre band, despre impozite (biruri)
al datoriele publice".
9919 33.01
[Se anunta ch. V. Boerescu iii va tine cursul de eco-
nomic politicd, dup5 cererea mai multor persoane, joi
si duminicti de la10 la 11, in loc de miercuri si simbatd].
NATIONALULU, I (1858), p. 372: Sciri din intru.
331 MUNCH BSI MUNCITORI
9920 Aurelian, P. S. 331
Despre lucru sau despre munca omului in raporta
cu agricultura. NATIONALULU, I (1858), p. 158-
159.
Arata ce este munca, de cite feluri este: silita, libera $i asociata,
cum a evoluat munca to agricultura ai industrie ai ce foloase a tras
omul 1n urma maririi productiei. Autorul este student In agricul-
tura", la Grignon (Franta).
9921 331 (437.1)
[Se anunta ca la Kakovit, in Boemia, 25 de lucratori
aruncasera cu pietre in ferestrele guvernatorului, pentru
ca li se scazuse salariul]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 103, col. II: Intimplilri de zi.
.... Tumultantil mai toll cazura prinal In mtinile jandarmilor".
9922 331 (439.2)
[Inregistrarea cu satisfactie a aparitiei apropiate a
unei legi in Transilvania privitoare la slugi si. slujnice"].
G. TRANS., XIV (1851), p. 397-398.
9923 Crisianu 331 (439.2)
[Corespondenta din Abrud cu privire la nemultumirea
populatiei miniere locale fats de noul sistem de recru-
tare militara]. G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II:
Abrudil, 28 Martie.
Corespondentul arata ca recrutarile s-au terminat In liniate
de curind. Populatla miniera (baierii") se aatepta sa fie scutita
de serviciul militar, conform cu privilegiile pe care le are. VazInd
ca guvernul proclama egalitatea tuturor fats de serviciul militar,
baler'!" s-au supus; Insa, ei slut nemultumiti, fiindca lucratorii
de la minele erariali" au Post scutlti ai de asta data de militarie.
9924 331 (439.2)
[Cu privire la ordonanta comisariatului de cerc din
Brasov despre datoria negustorilor de a anunta once
indepartare din serviciu a calfelor]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 388-389: Brasovu.
9925 B.[arit, Gheorghe] 331 (439.2)
Regulamentil pentru slujitori (Dienstboten-Ordnung).
G. TRANS., XVIII (1855), p. 354: Transsilvania.
Comentariu la regulamentul pentru slujitori, In care autorul
subliniaza importanta sociall a domesticilor".
9928 331 (439.2)
Regulamint provisorid de servitori si servitore pentru
marele principat al Ardealului. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 109, 117, 121, 125, 129, 137-138.
9929 331 (44)
[Scurt comentariu in legaturti cu arestarile printre
muncitori facute la Paris]. BUKURESTER DT. Z.,
XII (1856), p. 303: Neuestes.
9930 331 (44)
[Stiri despre arestdri de membri ai asociatiilor de hi-
criltori la Paris]. BUKURESTER DT. Z., XII (185 ),
p. 347: Frankreich.
9931 331 (498.1)
[Politia orasului Bucuresti face cunoscut ca once
angajare de personal casnic trebuie facuta potrivit legii].
BULETIN [T.R.], 1853, p. 310.
9932 331 (498.1)
[Politia Capitalei reaminteste cetatenilor vechea ordo-
nanta cu privire la angajarea servitorilor]. BUKARES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 369: Polizeiliche Verordnun-
gen.
Potrivit acesteia, once nou angajat va fi anuntat la comisla
politieneasel respectiva, unde va depune o chezaale al in schimbul
ei va primi o legitimatie. Politia nu va da curs reclamatillor de furt
ale celor ce nu au facut aceasta formalitate.
9933 331 (498.1)
[Politia Capitalei face cunoscut ca nici un stapin nu
are voie sa angajeze un servitor lard condicuta].
ANUNT. R., IV (1857), nr. 56, p. 3.
De asemenea se face cunoscut ca nu se poate lndeparta un
servitor fara un preaviz de 10 zile, tot astfel va face al servitorul
clnd va voi sa las& din serviciu.
99334 331 (498.1)
Statute pentru o case de prevedere si de economie
fondata de lucratorii Tipografi din Bucuresci. ROMA-
NUL, II (1858), foaie volanta, legate in exemplarul B.A.R.
dupa nr. 80 din 9/21 oct. 1858.
Preaedintele cases era C. A. Rosetti, vicepreaedinte S. Walter,
easier I. Romanov, iar membri: Zisu Popa, Mihalache Galeaeanu
ai Petre Ispirescu.
9934 331 (498.3)
[Povatuirea" politiei orasului Iasi cu privire la lure-
gistrarea tuturor slugilor]. BULETIN [Mold.], XIX
(1851), p. 194: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 196: Novitale din nauntru.
Slugile se vor constitui In corporatie, cu un staroste $1 avind
manuale" (= carts de munca) adeverite de politic. In Gazeta de
Moldavia text roman $1 francez.
9935 331 (498.3)
[Infiintarea corporatiei slugilor din Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 276: Novitale din nauntru.
Slugerul Anton Beer e numit staroste al corporatiei. Pro-
prietarii shit invitati a -si trimite slugile pentru a fi Inregistrate ai a
primi manuale" (= carti de munca). Text roman al francez.

9926 9936 331 (498.3)

331 (439.2)
[Femeile care intra in serviciu au datoria sa prezinte
[Ordinatiune" privind problema certurilor dintre actele de stare civila]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
stapini si servitori si dintre patroni si meseriasi]. G. p. 121: Depart. Averilor Bisericesti si al Invdtaturilor
TRANS., XIX (1856), p. 381: Partea oficiosa. publice.
9927 331 (439.2) 9937 331 (498.3)
Regulamentti provisoriu de servitori si servitore pentru [Sfatul Administrativ din Moldova interzice anga-
Marele Principatil alti Ardealului. G. TRANS., XX jarea vizitiilor, rindasilor etc. fara un patent" cuvenit
(1857), p. 97, 101-102, 105-106, 109-110: Partea din partea Vistieriei]. GAZ. DE MOLD., XXVII
oficiOsa. (1855), p. 103: Novitale din nauntru.

541

www.dacoromanica.ro
331(498.3) MUNCA $1 MUNCITORt 331.96(439.2)

9938 331(488.3) trebuie sa dovedeasca In termen de doi ani, IncepInd de la 1 apr.

[Se ordona ca slugiile, la primire, sa alba un manual
cuvenit din partea Politiei"]. GAZ. DE MOLD., X XVI I I
[recte XXIX] (1857), p. 87: Politiea Capitalei.
9939 331.2
[Domnitorul *tirbei aprobd preturile muncii pamin-
tului propuse de Ob*tescul Divan]. BULETIN [T.R.),
1852, p. 161 ; VEST. R., XVII (1852), p. 153.
Se stabilesc dour{ feluri de preturi; un pret pentru judetele
$1 pla$ile de camp $1 alt pret pentru judetele $1 pla$ile de munte.
9940 331.2
[Preturile muncii primintului legiuite pe un curs de
cinci ani]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 163-164.
Sint preturi deoscbite pentru judetele sau pla.gile de camp
si cele de munte; se publics $1 lista celor &ma feluri de judete sau
pla$1.
9941 331.2
[Preturile curente pentru ziva de lucru]. SEPTA-
MANA, 1853, p. 7, 24, 48, 104, 120, 160, 192, 304, 312,
320, 328, 336.
9942 331.2
[Preturile curente ale zilei de lucru in judetele Moldo-
vei]. SATEANUL, 1853, p. 14, 15, 30-31, 50-51,
66-67, 82-83, 98-99 *i 114-115.
9943 331.2
[Salariul lunar al unei bucdtarese]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 184, 228: Nachweisungs Bureau
in Bukurest.
In oferta sa de serviciu, cere 4 ducat' pe luna. La p. 220, o
guvernanta cere 6 ducat' lunar.
9944 Stamm, Dr. Ferdinand 331.4
Die Schneider = Mamsellen. BUKURESTER DT.
Z. , XII (1856), p. 41-42: Feuilleton.
Articol pledInd pentru emanciparea femeilor $1 pentru egala
for Indreptatire fats de barbati, In profesiunile unde pot lucra
temeinic. Descrie exploatarea la care erau supuse lucratoarele de
croltorie, broderie etc. Incheie cu speranta ca noua lege austriaca
a meseriilor va contribui la Imbunatatirea soartei lor.
9945 Mihaileseu, Gavriil 331.7
Me*te*ugurile. EHO ECL., I (1851), p. 35-36.
Articol In care se face apologia meseriilor. Autorul considers
ca lumea nu trebute sa priveasca cu dispret pe mestesugari, ci pe
cei ce 1$1 duc viata In lene $1 trindavie. Subliniaza ca inventarea
$i Inaintarea me$te$ugurilor au adus na$terea si Inaintarea civili.
zatiel ".
9946 331. 7(439.2)
Romanii din Transilvania *i Meseriile. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 41-42, 45-46.
Articol de Indemn pentru romani de a deprinde, In afarit de
agricultura, $1 diferite meserii. Se atrage atentia ca din anul 1852
privilegiile breslelor s-au desfiintat $1 In Transilvania, Inlesnind
astfel $1 romanilor accesul la meserii.
9947 331.7 (439.2)
Publicaciunea c.r. locutininte pentru Ardealli, din
28 Martiu 1855, prin care se fact" cunoscute principiele
fiitorei reguldri a meserielora reali din acesta Ora.
G. TRANS., XIX (1856) p. 57: Transsilvania.
Reproducerea din Foaia legilor provincials. Se precizeaza
ca meserie reali aunt acele, cars, In opusaciune cu meseriele per-
sonale, se pot strapune la altii sau numai de sine, sau In legatura cu
vreo realitate, prin numarul sau prin alte titluri de dreptul privat".
Intre aceste meserii reale nu se vor numara drepturile regale"
(Jura regalia minora"), cum ar fi dreptul de morarit sau cel de
ctrclumarit. Cei ce cugeta a se afla In stapinirea unei meserii reale"
1855, Insusirea reale a meseriei sale". Meseriile recunoscute de
locotenenta Ardealului se vor trece In protocolul funduar, sau,
cele vInzacioase", In prnpriile protocoale de prenotari la drega-
torille de Industrie de prima Instants.
9948 331.7 (439.2)
[Publicatie a magistratului din Brasov privind schim-
barea meseriilor neaparat de lips pentru trebuintele
vietii"]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 6: Transil-
vania.
Se interzice parasirea acestor meserii, ca de pilda cea de bru-
tar, sau aceea de macelar, Tara a se aviza cu doull luni lnainte
autoritatile locale.
9949 331.7 (439.2)
[Publicaciunea guvernului Ardealului despre esami-
narea persoanelor menite a conduce *i a supravegia cal -
darile de abori *i ma*inele de vapor"]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 141: Partea oficiosa.
Se hotara$te prin aceasta publicaciune" ca numai cei care
vor fi trecut un examen, prin care sali dovedeasca cuno$tintele
In acest domeniu, vor fi autorizati cu conducerea caldarilor $1
masinilor cu aburi. Aceasta pentru a se evita accidentele.
9950 331.7 (498.1)
[Conditiile examenului pentru ocuparea locurilor de
conductori de cladiri" *i conductori de pavaje", publi-
cate de Departamentul din nauntru al Tarii Romane*ti].
VEST. R., XX (1855), p. 53.
Se dau materiile la care vor fi examingi concurentil.
9951 331.811 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru al Tarii Ro-
mane*ti catre cirmuirile judetelor, referitoare la repausul
in timpul sarbatorilor]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 82;
VEST. R., XVIII (1853), p. 129.
9952 331.811 (498.1)
[Lamuririle Departamentului din Nauntru privitoare
la repausul in zilele de sarbatori]. VEST. R., XVIII
(1853), p. 157-158.
9953 331.811 (498.1)
[Masuri ale Departamentului din Nauntru pentru
respectarea duminicilor si sarbatorilor]. BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 143: Donaufarstenthiimer.
Se interzice orice comert, afara de cel al farmaciilor, bruta-
riilor si macelariilor.
9954 331.811 (498.1)
[Masurile ministerului din nauntru din Tara Roma-
neasca cu privire la pastrarea repausului duminical].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 158: Tara Romaneasca.
9955 331.811 (498.1)
[Redactia ziarului Romanul" anunta suspendarea
ziarului pe doua zile, pentru a se da vacanta de sarbatori
lucratorilor]. ROMANUL, I (1857), nr. 40, p. 1.
9956 331.811 (498.3)
[Yn*tiintarea Politiei orasului Iasi referitoare la sarba-
torile legale]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 265.
9957 331.86 (439.2)
[Stiri locale din Brasov cu privire la masurile luate de
autoritati pentru a obliga pe patroni sali lase ucenicii
sa frecventeze scolile]. G. TRANS., XVIII (1855),p. 63:
Bra*ovd, 10 Martin n.
9958 331.96 (439.2)
[Lipsa bratelor ingreuiaza seceripl in regiunea Bra-
*ovului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 251.

542

www.dacoromanica.ro
331.96 (498.1) MUNCX $1 MUNCITORI - ECONOMIE FINANCIARA 332.1 (436)

9959 331.96 (498.1) Articol In care se analizeaza criza economica din Ardeal $1
[Se constatd cu parere de rau de catre Curierula se cauta a se ghici cauzele el. Se noteaza astfel scumpirea continua

de invatAturd se angajau ca servitori].

XX (1857), p. 39: Transilvania.
G. TRANS., -
unguresca" din Cluj ca de un oarecare timp secuii lipsiti
Se informeaza ca toti servitorii $1 servitoarele din Brasov
$1 Sibiu erau secui sau secuience $i ca secuii erau foarte cautatl
ca servitori la Bucure$ti, mai ales de la desfiintarea robiei.
9960 331.96 (498.1)
[Frideric Binder face cunoscut ea a deschis un cantor
unde poate sa se adreseze oricine are trebuinta de gu-
tori de cas5.1. -
vernante, daschli, economi, feciori de prdvalii si servi-
ANUNT. R., V (1858), nr. 6, p. 4.
a cerealelor, de$1 in Ardeal slut stocuri suficiente pentru a haul
pe timp de un an o populatie Indoita. Unil cred ca motivul scum_
pirii ar Ti stocajul de catre speculanti, altil ca ar fi Inmultirea fabri-
cilor de spirt din cereale. In acelasi timp, mestesugarii care produc
singuri se piing ca Intreprinderea for nu mai renteaza. Negustorii
care mergeau de 4-5 on pe an la Viena pentru marfa, abia mal
merg de 1-2 ori, fiindca lumea cumpara numai strictul necesar.
Drept cauza a crizei se Indica lipsa de credit; iar drept cauza a
acesteia, fluctuatiile de valoare ale monedei, florinul valorind cind
50 cind 70 cruceri.
9967
[Despre nadejdea jurnalelor unguresti din Cluj ca
332.014 (439.2)

in urma construirii drumului de fier prin Ardeal va dis-

9961 331.96 (498.3)
pdrea, in parte, supardtoarea lipsd de bani]. G. TRANS.,
[Scarlat Petelent si Ioan Sired anunta ca pot pune XIX (1856), p. 326: Transsilvania.
la dispozitia proprietarilor sau arendasilor, cu preturi
mdsurate", un numar de locuitori, alcatuiti cu bung 9968 332.014 (439.2)
invoeald", pe care ei ii au la dispozitie", pentru munca
de casa si de secere in cursul verei 1858"]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 164, col. III: Instiinpri. refugiu la tergulu de schimbu de lucruri"].
XIX (1856) p. 373: Transsilvania.
G. TRANS.,-
[Lipsa banilor a dus pe oamenii din Gherla a-si cauta

Cei interesati urmau sa se adreseze In Ia$1 la D. Aga Scarlat Se observa ca, In bani, lucrurile ajunsesera la preturi fabuloase.
Siscanu".
9969 332.014 (439.2)

332 ECONOMIE FINANCIARA. -

[Se anunta ca negotul brasovean stagna din lipsa
banilor pe piata]. G. TRANS., XX (1857), p. 156:
Transsilvania.
332.0 Chestiuni generale 9970 Petrescu, G. In. 332.014 (498.1)
332.1 Banci
332.4/. 5 Monedd Situatiune. NATIONALULU, II (1858), p. 18.
332.6 Bursa Autorul se ocupa de mersul vinzarii cerealelor in pietele
332.7 Credit noastre de esportatiune" $i de lipsa de numerar, care este foarte
332.8 Dobinda. Camdtd. Loterii acuta, deoarece tranzactiile se fac foarte greu si nu se vede de cit
Vezi $1: 336 Finante publice hIrtie $1 iar hirtie care trece din mina In mina ca un metal".
9971 Petrescu, G. 332.014 (498.1)
332.0 CHESTIUNI GENERALE. CRIZE ECONOMICE Buletinul Comercial si agricol. NATIONALULU, I
I FINANCIARE (1858), p. 213.
9962 332.014(4) Criza financiara din Europa $1 America are repercusiuni $1
Una ceva curiosa istoricti. ISIS, III (1858), p. pe piata romlneasca, unde lipseste numerarul, iar doblnzile au
crescut. Se simte nevoia unei banci. Din cauza iernii grele se pre-
377-379. vede o recolta slabs.
Din lucrarea lui 1. E. Horn Cercetdri istorico-financiare, apa-
ruta In Germania, se extrage capitolul despre scandalul financiar 9972 332.014 (498.3)
de la Inceputul sec. 18 In Franta, In furul Iui Jean (John) Law.
9963 332.014 (436)
[Se arata ca si capitala Moldovei ca si Parisul sufera
de scilderea numarului monedei sunatoare".
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322, col. III: Novitalele
- GAZ.
[Informatie Mata din presa austriaca cu privire la zilei.
consfatuirea ce a avut loc la Viena intre presedintele
Reichsrathului si citeva capacitati finantiare", asupra
modalitatilor de indreptare a valutei" banilor, care
in starea sa de acum apasd greu asupra locuitorilor"]. - 332.1 BANCI

G. TRANS., XIV (1851), p. 154, col. I.

Se precizeaza ca baronil Rothschild $1 Sina luasera parte
la consfatuire si se arata ca nu numai de la pietele marl, cum Vi ma, 248.
9973 Strata, I.
Despre Band. - 332.1
NATIONALULU, I (1858), p. 247-
Praga, Triest, Pesta, ci $i de la locuri mai mid se aude o unanima Al treilea capitol al unui articol, care pentru primele doua
plinsoare asupra cursului de astazi al valutei". capitole poarta titlul: Despre credits. Autorul prezinta cele trei
9964 332.014 (436) categorii de band: de depozit, de Imprumut $1 de esconto. Expune
caracteristicile si operatiunile lor, subliniind la sfIrsit avantajele
-
[Articol cu privire la cauzele depresiunii financiare
din Austria]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p.
102-103: Oesterreichische Monarchie.
pe care le ofera acestea pentru economia unei tars.
9974 332.1 (436)
Se cauta cauzele In insuficientele mecanismului economic [Apropiata reforms strabdtatoare" a handl nationale
dirijat de stat. austriece pentru consolidarea situatiei ei]. G. TRANS.,
9965 332.014 (439.2) XIV (1851), p. 392.
[Lipsa unei cerculdri de bani amdsurate la trebuintele Se arata In ce va consta aceasta reforms.
acestei piete" ingreuiazd viata economica a Brasovului]. 9975 332.1 (436)
G. TRANS., XVI (1853), p. 38-39.

-
9966 Vasici, Dr. E.?
Valuta.
332.014 (439.2)
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 188-
cu plata dividendelor]. -
[Comunicat al Bancii nationale austriece in legaturd
G. TRANS., XIV (1851), p. 417.
Se anunta ca aceasta operatic va avea loc Intre 20 dec. 1851
189. $1 15 ian. 1852.

7 - Bibliografia analitica - c. 959 543

www.dacoromanica.ro
 332.1 (436) ECONOM E FINANCIARA 332.1(439.2)

9976 332.1 (436) Intre directorli acestel filiale a B&ncii de Stat din Viena,
Despre starea si bilantul bancului. G. TRANS., slnt: Gh. Iuga, Const. Manual, Rud. Orghidan, Fr. Schneider.
XV (1852), p. 43-44. Dintre cenzori: loan G. loan, I. Ghermani, I. Pantazi, Iordache
Se dau cifre amAnuntite In legfitura cu situatia bancului David, D. Arseniu, Alb. Schmidt etc.
national din Viena".
9988 332.1 (439.2)
9977 332.1 (436) [Stiri in legatura cu infiintarea Institutului de escont
[Politica guvernului fayi de Banca nationals din de banes filiala din Brasov"]. G. TRANS., XVII
Viena]. G. TRANS., XV (1852), p. 63. (1854), p. 313-314; Publicaciune.
Se 1nregistreaza cu satisfactie 5tirea data de foaia Wanderer, Se anunta oficial Inflintarea lui $i se publicA statutul de nrga-
cum ca guvernul intenliona sA redea biincii din Viena caracterul nizare. Scontul: 4%.
ei independent.
9989 332.1 (439.2)
9978 332.1 (436) [Se arata ca la Brasov se gasea una din cele 10 filiale
[Situatia bancului national austriac" la 1 iunie ale bancii de scont din Austria]. G. TRANS., XVIII
1852]. G. TRANS., XV (1852), p. 172. (1855), p. 211: Austria.
9979 332.1 (436) 9990 332.1 (439.2)
[Starea bancului national" din Viena la 3 august
1852]. G. TRANS., XV (1852), p. 231. [Directorii si cenzorii filialei bancii nationale austriece
Se dau cifre In legatura cu bilantul bAncii nationale a Impe-
din Brasov]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 6:
riulut austriac. Transilvania.
Dintre cei patru director', trei sInt romani.
9980 332.1 (436)
[Situatia bancului national al Imperiului austriac 9991 332.1 (439.2)
in luna septembrie 1852]. G. TRANS., XV (1852), Administraciunea caselorii-de-pastrare (Sparcassen).
p. 295. G. TRANS., XIX (1856), p. 226, col. I: Brasova.
9981 332.1 (436) Se elogiazA activitatea caselor de pAstrare" din Brasov
[Realegerea baronului Sina ca loctiitor al guvernato- $i Sibiu.
rului bancii de slat din Viena]. G. TRANS., XVI 9992 332.1 (439.2)
(1853), p. 7.
9982
[Informatii despre o intrunire a industriasilor" din
332.1 (436) Brasov in care se notarise intemeierea unei banci].
[Stiri in legatura cu adunarea extraordinary a comi- G. TRANS., XIX (1856), p. 334, col. I: Brasovii, 28
tetului Bancii din Viena]. TELEGRAFUL R., I (1853), Oct obre c.v.
p. 139, col. I: Viena, 10 maiu. Banca urma sa acorde Imprumuturl meserimilor. Statutele
Se subliniazA vestea ca Banca va fi In stare ca 51 plAteasca trebuiau Inaintate prin Intermediul camerei de comert spre apro-
iarA5i cu argint" $i s1 estinda $i sa organizeze creditul In Intreaga barea autoritatilor Inane. Se hotarlse ca o sum(; de 100 000 florin'
Monarhie". sa alcatuiasca capitalul band'. Gazeta Transilvaniei saluta cu
9983 bucurie aceastA lnitiativa.
332.1 (436)
[Despre darea in stapinirea Bancii Nationale a Aus- 9993 332.1 (439.2)
triei a 39 de domenii, in contul datoriilor statului fats [Stire si comentariu despre numirea lui Carol Mager
de aceasta institutie]. STEAOA D., I (1855), p. 62:
Austria. in postul de director al filialei nou infiintate la Brasov
a Institutului de credit]. G. TRANS., XX (1857),
Din acestea 11 erau situate In Banat, fiind cele mai marl p. 92, col. I: Brasovil, 3 Aprilie n.; 94, col. I: Brasovii,
$i mai fertile", tar 1 In Transilvania. 6 Aprilie n.
9984 332.1 (439.2) Se subliniazA ca prin staruinta lui Mager se ajunsese la aceasta
Intl int are.
[Interzicerea destinarii profitului easel de pastrat"
din Brasov unei sail de gimnastica]. G. TRANS., 332.1 (439.2)
XIV (1851), p. 123. 9994
Guvernul a oprit pe actionari de a da o parte din profit pentru [Carol Mager anunta infiintarea unui institut de credit
facerea acestel salt, ordonlnd ca el sa fie dat, dupa statute, spi- in Brasov]. G. TRANS., XX (1857), p. 102, col. I:
talului. Brasova, 15 Aprilie n.
Se arata ea institutul trebuia sat alba vreo 6-8 adminis-
9985 332.1 (439.2) tratori $i vreo 9-10 censori", far capitalul Om era de 1 milion de
[Socotelile pe anul 1851 ale cassei pastratoare" din florini. Era o filiall a Institutului de credit din Viena.
Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 49.
9995 332.1 (439.2)
Se dau dire.
Daraveria de imprumutatil si de comisiuni a Institu-
9986 332.1 (439.2) tului c.r. austriacti de credita. G. TRANS., XX (1857),
[Se anunta cu bucurie ca in Brasov se va infiinta o p. 126, col. I: Brasovii, in 7 Maiu n. 1857.
Ban' de scompt]. G. TRANS., XVII (1854), p. 146, Se critical conditiile grele puse de Institutul de credit, care -ti
col. II. deschisese o filiala la Brasov, spre a acorda lmprumuturi, obser-
Va dispune de o jumAtate de milion de florin', capital. Un vIndu-se ca aceste conditii vor Ingreuia activitatea sa.
easier at Band' Nationale din Viena va veni sa o reorganizeze. 332.1 (439.2)
Scontul va fi de 4%. 9996
[Publicatie a guvernamintului Ardealului vestind
9987 332.1 (439.2) infiintarea la Brasov a unei filiale a institutului privat
[Conducerea Bancii filiale" din Brasov].G.TRANS., austriac de credit]. G. TRANS., XX (1857), p. 133:
XVII (1854), p. 284, col. II: Locale. Partea oficiOsa,

544

www.dacoromanica.ro
32.1 (439.2) ECONOMIE FINANCIAR A
9997 332.1 (439.2)
[Se anunta ca s-a deschis la Brasov filiala institu-
tului de credit c.r.]. G. TRANS., XX (1857), p. 190:
Transilvania.
9998 332.1 (439.2)
[Tratativele duse intre Banca Nationals austriaca si
negustorimea brasoveana pentru continuarea existentei
filialei bancii din aceasta localitate]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 206: Transilvania.
Se aratd el se ajunsese la un compromis, filiala ramlnInd In
filntd, dar cele cloud gremiurl brasovene lulnd asupra for fall-
mentele.
9999 332.1 (439.2)
[Despre silintele camerei comerciale din Cluj ca sa
cistige... asezarea unei banci filiale"]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 278: Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
Se arata greutAtile Intlmpinate de clujeni din pricina lipsei
de bani si se subliniazE importanta creditului. Stirile acestea slnt
redate dupd foaia maghiard din Cluj.
10000 332.1 (439.2)
[Polemica dintre foaia maghiara din Cluj si Oester-
reichische Zeitung" asupra chestiunii intemeierii unei
banci de credit pentru Ungaria si Transilvania]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 278, col. II: Monarchi'a austri-
a ca. Transilvania.
Foaia clujeand sustine cu cAldurd necesitatea ca aceasta
bane& sa fie oarecum la adapost de speculatiile bancherilor vienezi.
332.1 (439.2)
10001
[Notita despre un proiect al nobilimii ungare ardelene
de a funda o banca ardeleana care sa ajute la redresarea
nobililor loviti de urmarile revolutiei]. G. TRANS.,
XIX (1856, p. 342, col. II: Clujii, 13 Noembre c.n.
Se ironizeazd intentia nobililor de a funda banca pe un capital
format din dobInzile fondului de despagubiri urbariale, care s-ar
urca la 8-10 milioane fl. fat& de totalul de 40 milioane al des-
pAgubirilor cuvenite.
10002 332.1 (439.2)
[Despre diferite modalitati propuse pentru a procura
capitalul necesar infiintarii bancii nobilimii ardelene
maghiare]. G. TRANS., XIX (1856), p. 350: Transsil-
vania.
Presa maghlard din Cluj propunea ca sa obvina capitalul
printr-un Imprumut facut la, Viena, sau chiar la Londra.
10003 332.1 (439.2)
[Locuitorii Clujului nu incurajeazA activitatea insti-
tutului de credit"]. G. TRANS., XX (1857), p. 110:
Transsilvania.
Clujenii socoteau ca s5. Jai dela institut bani numai pentruca
sa-ti platesti din datoriile vechi, aceasta va sa zits a muta numai
sarcina de pe un umar pe altul".
10004 332.1 (439.2)
Administraciunea caseloril-de-pastrare (Sparcassen). G.
TRANS., XIX (1856), p. 226, col. I: Brasova.
Se elogiaza activitatea caselor de pastrare" din Sibiu si Brasov.
10005 332.1 (439.2)
[Despre deschiderea unui institutil de banal filialu
de escomptir la Timisoara]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 278: Monarchi'a austriaca. Banat.
Se d& numele conducltorilor acestei institutii bancare des-
chise In localul camerei comerciale timisorene.
10006 332.1 (439.2)
[*tiri despre infiintarea unei banci de scont in Timi-
soara]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 294,
col. II: Temesvar, 16 September.
www.dacoromanica.ro
332.1 (498.1)
$tirile shit date dupl Temesvarer Zeitung. Se InfAtiseazd
satisfactia produsa printre industria.sli si comerciantii din locali-
tate In urma infiintarii primei Band de Scont (Filial-Escomte-
Anstalt) In Timisoara. Director: Ignaz von Ianicsdry, cenzori:
M. Grilnbaum, loan Juga si I. Kollmann.
10007 332.1 (498.1)
[Se anunta ca la 19 septembrie a sosit in Bucuresti
bancherul Hilel Manoah]. VEST. R., XVII (1852),
p. 302: Bucuresti.
Manoah a revenit din cAlatorla ce a Mut In Europa".
10008 332.1 (498.1)
[Bancherul Hillel-Manoach din Bucuresti e decorat
de imparatul Austriei cu Crucea de aur a serviciului cre-
dincios]. BUKURESTER DT. Z., I X (1853), p. 342:
Donaufiirstenthilmer.
Mai Inainte, fusese decorat de Imparatul Rusiei cu medalia
de aur a ordinului Vladimir, iar de clitre sultan cu ordinul Nisan-
Iftihar.
10009 332.1 (498.1)
[Se face cunoscut Ca proiectul pentru fundarea unei
bance de catra cateva case austriace" in Bucuresti a
cazut]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 4.
Motivul fiind numirea unui caimacam In locul domnitorului
B. $tirbei, care n-a mai vrut s0 is asupra-si rdspunderea. Repro-
ducere din Giur". Dundrea.
10010 332.1 (49811)
[Se anunta ca banca Label & Comp. din Bucuresti
a preluat reprezentanta pentru Tara Romaneasca a com-
paniei de asigurari Azienda Assicuratrice" din Triest]. --
- BUKURESTER DT. Z., XII (1856), nr. 97, p. 391:
Donaufiirstenthiimer.
10011 332.1 (498.1)
[Iacob Marmoros anunta ca este agentul in Bucuresti
al d-lui V. Lebel, expeditionar la Giurgiu"]. VEST.
R., XII (1857), supl. la nr. 4, p. 1: Instiintari.
El primeste marfurile expediate de la Giurgiu pentru Impartit
in Bucuresti, de asemenea primeste comisioane si expediazd mArfuri
din Bucuresti la Giurgiu, se mai ocupE si cu sconto si lucrari
de zaraf".
10012 Ascher, Aaron si I. L. Vainberg
332.1 (498.1)
Banka kreditului nationala Romana. ISRAELI -
TULU R., I (1857), nr. 8, p. 3-4.
Autorli aratA avantajele pe care le-ar avea Cara daca s-ar
Infiinta o batted nationala, care a lnlesneasca creditul necesar
dezvoltaril ei economice. Expun amamintit modul cum s-ar putea
strInge capitalul necesar prin emiterea de actiuni. Se aminteste
ea s-a Infiintat un comitet financier, sub presedintia fostului ministru
de finante, Nlcolae Baleanu, care urmeazd sa Inceapd studierea unui
protect asupra acestei probleme.
10013 332.1 (498.1)
[Se anunta deschiderea la Bucuresti a unei ramuri
a bancii nationale, a Moldovei infiintata la Iasi de Nulandt,
directorul general al vamii din Dessau]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 35: Presa streina despre Princi-
pate.
Se aratd c& directiunea filialel fusese Incredintan lui Poumay,
consulul Belgiei In Principate. Se aduc multumiri consulatului
general prusian.
10014 332.1 (498.1)
[Comandata Brinell Nationale de Moldavia in Bucu-
resti" anunta. ca. este dispusa a inlesni prin concursul
ei finantial toate transactiunile comerciale"]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 46, p. 4; ROMANIA [Bucuresti], I
(1857), p. 92: Anuntii ; SECOLULU, I (1857), nr. 48, p. 4.
545
332.1 (498.3) ECONOMIE FUNANCIAR
10015 332.1 (498.3)
[Ofisul domnesc cu privire la necesitatea Infiintarii
unei band in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 68, p. 167-168: Novitale din nauntru ;
VEST. R., XVII (1852), p. 286.
0 comisie (N. Sulu, V. Ghica si P. Mavroeni) se va ocupa
cu lucr5rile pregatitoare". Proiectul de organizare a bAncit s-a
tipArit In brosur5.
10016 332.1 (498.3)
[Reproducerea ofisului domnului Moldovei titre Sfatul
Administrativ in care se cere deschiderea listelor sub-
scriptiei de actionari in vederea infiintarii unei banci
comerciale nationale]. G. TRANS., XV (1852), p. 283 -
284.
Se reproduce in extenso ofisul, comentindu -se favorabil.
10017 332.1 (498.3)
Actele organizarii Bancei nationale in Moldova.
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 149.
Se reproduce ofisul domnesc ce anuntA Infiintarea bancil si
deschiderea listelor pentru subscrierea de capital.
10018 332.1 (498.3)
Banca nationale din Moldavia. G. TRANS., XV
(1852), p. 301-303, 305-307, 310-111: Foiletonul.
Se Inregistreaza cu satisfactie proiectul InfiintArii bancii
Moldovei. Se reproduc in extenso Bazele Infiintaret BAncei mol-
dovene", In care se ex pun lntreg programul si scopul acestei
nstitutti.
10019 332.1 (498.3)
[Legiuire atingatoare de Banca Moldovei" votata de
Divanul Obstesc la 5 septembrie 1852]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 333: Secretariatul de Stat a Mol-
dovei.
Cuprinde dispozitit privind obiectele zSlogite si ipotecile pentru
lmprumut cu amortisment la Band.. Procesele BSncii cu datornicii
vor ft judecate de 3 arbitri. In nelnvoielile" BAncii cu clrmuirea,
numai domnitorul are drept a nutni un superarhitru.
10020 332.1 (498.3)
[Despre atitudinea publicului moldovean fats de pro-
iectul infiintarii unei banci nationale]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 302: Terra romaneasca si Moldavia.
,...Toll zic ca e foarte trebuitoare si folositoare, Ina multi
se siluesc si zic ca nu cumva prin abuz sA se scoatA de prin lSzi
g5.1benasii cei netAiati, sunatori si lucitori si In locul for O. se tre-
zeascS cu niste birtii Imputate...".
10021 332.1 (498.3)
[Neeabdarea cu care iesenii asteptau publicarea listei
subscriptorilor eventuali pentru infiintarea bancii nati-
onale a Moldovei]. G. TRANS., XV (1852), p. 348:
Tara romaneasca si Moldavia.
10022 332.1 (498.3)
[Anafora Divanului General din Moldova privind
infiintarea Bancii Moldovei concesionata pe 25 ani lui
F. L. Nulland]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 98, p. 1:
lasii in 8 maiu.
Cu aprobarea domneascA.
10023 332.1 (498.3)
[Ofisul domnitorului Grigore Ghica prin care acorda
lui Frederic L. Nuland, presedintele Bancii din Dessau,
privilegiul de a infiinta la Iasi o banca particulars, sub
denumirea de Banca a Moldovei"]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 149-150, 169-170.
Se publicit conditiile. Capitalul va fi de 10 000 000 taleri
de Prusia; guvernul va rtndui un comisar. Clrmuirea se angajeazA
de a nu face vreun lmprumut silnic" de la Band.. Dobinda va fi
de 8%. Concesionarea este pe un termen de 25 de ani. Text In
limbile romana si francezA.
546
www.dacoromanica.ro
332.1 (498.3)
10024 332.1 (498.3)
[Doug acte trimise de Departamentul de Finante
ziarului Zimbru" spre publicare, referitoare la Banca
Moldovanal. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 108, p. 1.
0 scrisoare a but Frederic L. Nuland catre ministrul de finantet
prin care 11 roaga sa Inainteze domnului o adres5, care trateaza
punctul finantelor", Inainte de a prim' In mlinile sale documentul
concesiei". 15n act de mullumire adresat de acelasi Nuland dom-
nulut, In care Ii exprima recunostin(a sa ca a IntArit documentul
concesiei pentru Infiintarea unet Bance nationale moldovene".
10025 332.1 (498.3)
[Anunt privind Incuviintarea privilegiului de Banca
Moldovana" pe timp de 25 ani lui F. L. Nulland, prese-
dintele bancii din Dessau]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 98, p. 1: Iasii in 8 maiu.
Clauzele acestei Bance cuprinz5toare de 28 articole s-au
tipArit aparte, In brosura, la Tipografta Buctumulut RomAn, In
romaneste si frantozeste".
10026 332.1 (498.3)
[Se anunta ca se afla de vinzare la librarii Statutele
Bancei Moldovene", in limba romans si franceza].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 4.
Pre(ul unui exemplar este de 5 lei.
10027 332.1 (498.3)
[Din Berlin se anunta ca guvernul Prusiei a luat
banca lui Nuland din Moldova sub protectia sa]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 186-187: Prusia.
10028 332.1 (498.3)
[Se publicil, dupa Gazeta Crucii" [= Kreuz Zei-
tung] o stire din Triest, in care se afirma Ca Poarta s-ar
fi declarat in contra concesiei facute D-lui Nuland de a
poseda o banca de credit moldovanal. STEAOA D.,
II (1856), p. 112: Buletinul zilei.
10029 332.1 (498.3)
[Ziarul Zimbrul" este autorizat s dezminta stirea
publicata de Steaoa Dunarei" ca Poarta s-a declarat
in contra concesiei facute d-lui Nuland"]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 120, p. 1.
Se afirm5. c5 Ministerul de Externe al Turciei a declarat
el Infiintarea bAncel In Moldova este o fapta Indeplinita".
10030
332.1 (498.3)
[Dezmintirea stirii din Gazeta Crucii" privitoare la
Banca Moldovei]. STEAOA D., II (1856), p. 116:
Buletinul zilei.
Gazeta adauga urmAtorul comentariu: Infiintarea unel
bance este o chestie din launtru si Liana. Poartl nici c5. ar fi Indri-
tuitA de a interveni In asemine chestii".
10031 Hurmuzaki, C. 332.1 (498.3)
0 faima trista despre libertatea presei si despre Banca
Moldovei.STEAOA D., II (1856), p. 166-167, 176;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 3-4; nr. 150, p. 2-4.
Aran. ca Moldova va avea mult de suferit dad. Intr-adevar
banca proiectata nu va lua fiin %S. Aminteste ca Prusia a luat
sub seutul sSu aceastA Intreprindere comercialA". In restul arti-
colului autorul se ocupa mat mult de chestiunea unirit.
10032 332.1 (498.3)
[Se anunta ca a sosit la Iasi directorul Bancii Moldovei
impreuna cu alti cinci functionari]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 158, p. 1.
Redactia adauga: noi sperm ca In curind se vor Incepe
lucrarile acestui asezAmInt".
10033 332.1 (498.3)
[Anuntul directorului Bancii de Moldova", Nieder-
hofheim, prin care aduce la cunostinta publicului ca
332.1 (498.3) ECONOMIE FINANCIARA
aceasta 41 va Incepe de indata operatiile prevazute prin
privilegiul ce i s-a acordat]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 158, p.4.
10034 332.1 (498.3)
[Note a redactiei prin care protesteaza Impotriva
faptului ea seful politiei a interzis reproducerea din Zim-
brul" a unui articol despre Banca Moldovei"]. STEAOA
D., II (1856), p. 196.
10035 332.1 (498.3)
[Lamuriri oficiale privitoare la interzicerea reprodu-
cerii unui anunt al Bancii Moldovei, tiparit in Zimbrul",
cu privire la Inceperea activitatii ei, Inainte de a primi
aprobarea cuvenita]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 233: Novitale din nauntru ; ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 162, p. 1 ; VEST. R., XXI (1856), p. 229.
Se arata netemeinicia protestului ziarului Steaoa Dundrii
to legatura cu aceasta interzicere.
10036 332.1 (498.3)
[Raspunsul ziarului Zimbrul" la Lamuririle" pu-
blicate in Gazeta de Moldavia" privitoare la anuntul
in legatura cu activitatea Bancii Moldovei]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 162, p. 1.
Arata ca prin anuntul respectiv nu a calcat articolul 33 al
legit preset, caci acolo este vorba numai de arise, nu si de anuntari
In ziare.
10037 332.1 (498.3)
[Se anunta apropiata deschidere a bancii Moldovei].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 333: Intimplari de zi.
Se Instiinteaza ca banca din Dessau, care primise concesiunea
bancii moldovene, se si ingrijise sa-si procure hirtia necesara tipa-
rIrii bancnotelor noii banci.
10038 332.1 (498.3)
[Se vesteste ca Poarta nu se mai opune infiintarii
bancii Moldovei de catre banca din Dessau]. TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 403: Intimplari de zi.
10039 332.1 (498.3)
[Se anunta ea Banca Nationala din Moldova si-a
inceput activitatea Inca de la 1 ian.]. G. TRANS.,
XX (1857), p. '27, col. II.
Banes. va Infiinta filiale In Galati, Braila si alte locuri de
interes"; va lua In arenda salinele; se va ocupa si cu drumul de
Fier de la marginea Galitiei catre Galati". Societatea din Dessau
are marl planuri cu privire la Banca Nationala a Moldovei, la care
participa cu vreo 4 milioane fr.
10040 332.1 (498.3)
[Modificari introduse in privilegiul acordat lui Nuland,
In legatura cu intemeierea Bancii Nationale a Moldovei].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 89: Departamentul
de Finans.
10041 332.1 (498.3)
[Banca Nationala a Moldovei incepe operatiile sale].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81:
Novitale din nauntru.
Modificarl de statut si anuntul Inceperii operatiilor.
10042 332.1 (498.2)
[Se publics modificarile ce urmeaza a se face la sta-
tutele Bancii Nationale a Moldovei]. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 17, p. 1.
Nuland a oblinut privilegiul de a Infiinta aceasta banal.
Reproducere dupa Gazeta de Moldavia; text roman si francez.
10043 332.1 (498.3)
[Plasarea actiunilor Bancii Nationale a Moldovei].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 113-114: Departa-
www.dacoromanica.ro
332.1(498.3)
mentul de Finans ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 98-99: Departamentul de Finans.
2000 de aclii slot pastrate pentru actionarii pamInteni".
10044 332.1 (498.3)
[Ofis prin care vornicul Vasile Sturdza este numit
comisar al guvernului pe linga Banca Nationala a Mol-
dovei]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 133: De-
partamentul de Finans ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 117: Novitale din Nauntru.
10045 332.1 (498.3)
[Alecu Rusu este numit reprezentant al Bancii Nati-
onale a Moldovei pentru relatiile cu guvernul si cu consu-
latele puterilor straine, precum si cu celelalte institutii].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 133: Departa-
mentul de Finans ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 126: Novitale din nauntru.
10046 332.1 (498.3)
[Lista de subscriptie a 2000 actiuni ale Bancii Nati-
onale a Moldovei"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 138: Novitale din nauntru.
In realitate, subscriptia a depasit prevederile cu 1105 acliuni.
10047 332.1 (498.3)
[Directia Bancii Nationale a Moldovei anunta ca nu
se admit scutiri de formalitati la ipoteci]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 150: Novitale
din nauntru.
10048 332.1 (498.3)
[Se anunta deschiderea la Bucuresti a unei ramuri
a bancii nationale a Moldovei, infiintata la Iasi de Nullandt,
directorul general al vamii din Dessau]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857) p. 35: Presa streina despre Princi-
pate.
10049 332.1 (498.3)
[Comandata Bancei Nationale de Moldavia In Bucu-
resti" anunta ca este dispusa a inlesni prin concursul
ei finantial toate transactiunile comerciale"]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 46, p. 4; ROMANIA [Bucuresti], I
(1857), p. 92: Anunta ; SECOLULU, I (1857), nr. 48, p. 4.
10050 332.1 (498.3)
[Se anunta prima plata de dobinzi actionarilor Bancii
Nationale]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recce XXIX]
(1857), p. 282: Banca Nationala a Moldovei.
10051 332.1 (498.3)
[Instiintarea Bancii Nationale a Moldovei cu privire
la ,a1 doilea termen al platii BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 322.
10052 332.1 (498.3)
[Secretariatul de Stat al Moldovei reconfirms scutirea
Bancii Nationale de taxele timbrului] BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 339: Ministerul din nauntru ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857),
p. 338: Novitale din nauntru.
Ramln supuse plate! timbrului numai transactdile parti-
cularilor cu ea".
10053 332.1 (498.3)
[Ofis din 25 oct. privind intarirea masurilor atinga-
toare de depozitele tribunalelor". BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 392-393: Ministeriul Dreptatii ; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 341-343.
Se hot5.raste depunerea la Banca Nationala a tuturor sumelor
atlate In depozit la tribunate. In Gazeta de Moldavia text rom.ln
si francez.
10054 332.1 (498.3)
[Publicatie privind garantarea sumelor depuse de tri-
bunale la Banca Nationala]. BULETIN [Mold.], XXV
547
332.1 (498.3) ECONOMIE FINANCIARA 332.1 (498.3)

(1857), p. 407, col. I: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE ipotecare Mute de Band.; Incheierea Consiliului Administrativ
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 345: Secre- Extraordinar. Raportul e provocat de suspendarea platilor de cdtre
tariatul de Stat. Banca la 11 martie 1858. Consiliul Administrativ dispune publi-
carea listei Imprumuturilor ipotecare si garantarea rambursdrii
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. for la termen prin justitie.
10055 332.1 (498.3) 10064 332.1 (498.3)
[Adresa Bancii Nationale a Moldovei catre Depar- [Se anunta ordinea de zi a adunarii actionarilor Bancii
tamentul Dreptat.ii prin care arata ca accepts primirea Nationale a Moldovei], GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
in depozit a depunerilor de la tribunale]. BULETIN p. 101.
[Mold.], XXV (1857), p. 408, col. II: Ministeriul Dreptatil;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 347: 10065 332.1 (498.3)
Adresa Bancei Nationale sub Nr. 423 din 30 Oct. 1857 [Sfatul municipal din Iasi se opune incercarii Bancii
urmata tetra Departamentul Dreptatel. Nationale de a amina plata pentru antrepriza monopolului
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. tutunului turcesc]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
332.1 (498.3) p. 101.
10056
[Contract incheiat de Banca Nationale a Moldovei 10066 332.1 (498.3)
pentru monopolul tutunului turcesc]. BULETIN [Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar cu
[Mold.], XXV (1857), p. 401-402: Sfatul Municipal al privire la criza Bancii Nationale a IVIoldovei]. BULETIN
Capitaliei. [Mold.], XXVI (1858), p. 121: Secretariatul de Stat;
332.1 (498.3) GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 113: Novitale din
10057 nauntru.
[BilantmlBancii Nationale]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 354, 390: Novitale din 10067 332.1 (498.3)
nauntru. [Informatii despre criza Bancii Moldovei], NATI-
Activul si pasivul Bancii Moldovei la 19/31 octombrie 1857 ONALULC, I (1858), p. 151, col. I.
$i 18/30 noiembrie 1857. Text roman si francez. Dupd Gazela de Moldavia.
10058 332. 1 (498.3)
10068 332.1 (498.3)
[Anuntul Bancii Nationale a Moldovei cu privire la
dobinzi]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 32. [Scrisoarea prin care Niederhofheim isi explica demisia
din postul de director al Bancii Nationale a Moldovei].
10059 332.1 (498.3) GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 126: Novitale din
[Anuntul Bancii Nationale a Moldovei cu privire la nauntru.
al 3-lea varsamint de 20 la suta asupra actiunilor]. GAZ. Retragerea e provocata de manifestatiile directiei generale"
DE MOLD:, XXX (1858), p. 48. din Dessau.
10060 332.1 (498.3) 10069 332.1 (498.3)
[Se anunta ca Nulandt, presedintele Bancii din Mol- [Consiliul Administrativ al Moldovei acorda Bancii
davia, a intrat in negotieri cu d. Mires din Paris, pentru Nationale un termen de 2 luni pentru reinceperea opera-
vinderea unui numar insemnat de actiuni ale acestei tiilor]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 181: Novi-
Bailer]. NATIONALUL13, I (1858), p. 38: Berlin. tale din nauntru.
Mires s-a aratat dispus ss cumpere aceste actiuni, cu singura
conditie ca Nulandt sa face demersurile necesare ca sit se transfere 10070 332.1 (498.3)
concesiunea bancii bancherului de la Paris. [Se anunta ca Banca Moldovei si-a suspendat la 11
332.1 (498.3) martie 1858 platile]. NATIONALULe, I (1858), p. 131.
10061
[Secretariatul de Stat publics reclamatia asupra chel- Informatie dupd, Gazeta de Moldavia.
tuielilor ce Banca Nationale arata ca ar fi facut la do- 10071 332.1 (498.3)
bindirea actului de concesie]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 61: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., [Se anunta ca vestea despre incetarea plainer de catre
XXX (1858), p. 53: Novitale din Nauntru. Banca din Iasi a produs la bursa din Berlin o neodihna
extraordinary "]. NATIONALULla, I (1858), p. 134:
Reclamatia este semnatd de S. Catargiu, C. Negri, P. Mavro- Prusia.
gheni, I. Ghica, D. Bala si A. Panu, care ocupaserd posturi de
minittri In timpul negocierilor purtate cu concesionarul Bancii. Stirea este reprodusa dupd Journal des Debats, care adaugd
Cer caimacamului a obliga Banca sa se explice, pentru a nu plana ca nelinistea de la Berlin se datoreste faptului ca fondul acestui
vreo suspiciune asupra lor. In Gazeta de Moldavia text roman si stabiliment este netagaduit format din capitale germane".
francez.
10072 332.1 (498.3)
10062 332.1 (498.3) [Se anunta ca Banca Nationale a Moldovei s-a des-
[Raspunsul %inch Nationale la reclamatia facuta in fiintat la 11 iunie 1858]. G. TRANS., XXI (1858),
lega'tura cu dobindirea privilegiilor ei].GAZ. DE p. 191: Teara Romaneasca si Moldavia.
MOLD., XXX (1858), p. 62: Novitale din nauntru.
Banca 1$i exprimA mirarea sa asupra cuprinderii acei suplice", 10073 Stratil, I. 332.1 (498.3)
considerind ca numai adunarea generals a actionarilor are drept [Comentarii in legatura cu incetarea platilor de catre
a aproba sau a critica operatiile administraliei". Banca Moldovei]. NATIONALULU, I (1858), p. 2.28-
2`29.
10063 332.1 (498.3) Se atribuie acest lucru crizei economice din Statele Unite
[Documente cu privire la Banca Nationale a Moldo- si Europa,
vei]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 93-95:
Secretariatul de Stat. 10074 332.1 (498.3)
Se publics: Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar [Incheierea prin care s-a declarat starea de faliment
privitor la banii depozitelor date Handl; Lista Intocmita de Comi- a Bancii Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
sarul guvernulul pe lInga Bancd, privitoare la Imprumuturile P. 193-194, 197-198: Tribunalul Judecatoresc din Iasi.

548
www.dacoromanica.ro
332.1 (498.3) ECONOMIE FINANCIARA 332.4 (436)

10075 332.1 (498.3) 10085 332.1 (498.3)

[Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar 0 rugaciune dare inaltul guvern. ZIMBRUL SI
referitor la anularea privilegiului acordat lui Nu land, VULT., IV (1858), p. 21-22.
pentru Banca Nationale a Moldovei]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 207: Partea administrative. Este Intrebat guvernul care Ma moth ele pentru care ajuta
Banca Moldovei, dup. ce a dat (aliment.
10076 P.[etreseu], Al. 332.1 (498.3) 10086 332.1 (498.3)
[Despre declararea Bancii din Moldova in stare de [Comisia provizorie, insarcinata cu ocirmuirea averii
falirnent]. NA1'IONALULU, I (1858), p. 239: Revista Bancii Nationale din Moldova, invite pe fostul director
politics. al Bancii, Nederhofheim, sa achite 2779 galbeni datorati
10077 332.1 (498.3) Bancii]. PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la nr. 2, p. 8.
[Edictul de convocare a creditorilor Bancii Nationale 10087 332.1 (498.3)
din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. [Banca W. Wechsler, Hornstein si Wortmann din
289; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 210: Tribunalul Iasi anunta lichidarea firmei]. ZIMBRUL SI VULT.,
judecatoresc din Iasi. IV (1858), p. 140 [gresit: 144]: Avis.
Sint convocati, In urma falimentului Bancii, pentru formarea Text In limbile roman& si francezS.
statutului creditorilor si alegerea sindicilor definitivi.
10088 332..33
10078 332.1 (498.3) Lombardu. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
[Se anunta noul termen de convocare a creditorilor p. 159-160: Albina romaneasca.
Bancii Nationale a Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXX $tiri istorice despre lombard, In legatura cu Infiintarea insti-
(1858), p. 221: Edictul Tribunalului Judecatoresc. tutiei In Moldova, unde aga Julie Saclietti a primit acest privilegiu
Adunarea va forma statul" creditorilor prezumati si va alege
sindicatul" definitiv.
10079 332.1 (498.3) 332.4/.5 MONEDA.
[Comunicat cu privire la ivirea creditorilor falimen- Vezi 5i: 343.51 Falsificari de moncde
tului Bancii Nationale"]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 269: Tribunalul Judecatoresc de Iasi. 10089 [Baran, I. 332.4
Specifics data prezentarii fiecarei categorii de creditori: din Catatimea aurului pe paminta in tiinpula actuala.
Iasi, din provincie, din strainatate. ISIS, I (1856), p. 310-312, 321-325.
La Inceput, aratS ea aural a circulat pins In timpurile moderne
10080 332.1 (498.3) de la apus la rSsSrit (7) adieu din tinuturile unde se descoperea,
Reclamatiea actionarilor moldoveni asupra Bancei de spre cele industriale. Raportul industrial dintre Europa si Asia In
Moldova. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 289 antichitate. Rolul argintului In circulalia monetary. UrmSrile
292: Judecatoria tinutului fasii, sectia I-ia. descoperirii zAcamintelor de aur din America.
Se face un istoric al Bancii si cauzelor care au dus la falimentul
ei: acordarea de credite pe termen lung, emiterea de acliuni rata 10090 [Lauriani, A. Tr.] 332.4
acoperire, amanetarea unor actiuni. Cercetari economice.FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 33-34, 37-39, 41-43, 45-47, 49-51, 53-
10081 332.1 (498.3) 55, 66-67 ; XXI (1858), p. 97-98, 109-110, 120-
[Ineheierea Tribunalului de Iasi din 11 iulie 1858 121, 132, 150-152, 167-169, 176-177, 184-185.
pentru lichidarea Bancii Moldovei]. BULETIN [Mold.], Numele autorului e dat In tabla de materii a anului 1858.
XXVI (1858), p. 292. Studiul e neterminat. Se ocupS cu probleina monedei si mai ales
Aclionaril urmeaza a se prezenta la Tribunal pentru formu- a raportului dintre aur si argint in antichitate si evul media.
larea pretentiilor.
10091 332.4
10082 332.1 (498.3) [Comentariu referitor la afirmatia econoinistului fran-
Publicatie. Comisia provizora a Bancei nationale a cez Michel Chevalier ca moneda este o marfa, care se
Moldovei. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la vinde si se cumpara, dupe loc, limp si trebuinta].
nr. 90, p. 1 ; STEAOA D., III (1858), p. 237. STEAOA D., I (1855), p. 12: Facte diverse.
Membrii comisiei: I. Huter, M. KogSlniceanu, E. Alcaz si Reflectii cu ocazia publicSrii In Gazela de Moldavia a cursului
A. Hennig, eonvoaca adunarea generals extraordinary a actio- banilor In birourile telegrafului in Moldova.
narilor Bauch, spre a hotSrl cu privire la viitorul asezamIntului.
10092 332.4 (4361
10083 332.1 (498.3) [Circulatia monetary in Imperiul habsburgic]. C
[Textul hotaririi Tribunalului din Iasi, cu privire la TRANS., XIV (1851), p. 104, 116.
ridicarea st5rii de faliment a Bancii Moldovei]. STEAOA Se dau date in aceastS privinta.
D., III (1858), p. 237: Incheiere.
HotSrlrea s-a dat In prezenta starostelui negustorilor, Sc. 10093 332.4 (436
Climenti, si a Imputernicitilor creditorilor, I. Huter si L. Hofman, [Circulatia monetary in Imperiul austriac pe aprili
care au declarat ca nu cer plata hnediata a datoriilor. 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 152.
10084 332.1 (498.3) 10094 332.4(436)
[:?tire despre ridicarea falimentului Bancii Nationale [Patent imparatesc privind masuri luate pentru in-
si despre convocarea unei adunari generale a actiona- tarirea monedei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 173.
rilor la Iasi] STEAOA D., III (1858), p. 197 [recte:
285); GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 353-354: 10095 332.4 (436)
Steaoa Dunarii publics urmatoarele. [Se anunta ca, potrivit ordinaciunei imparatesti" din
S-a numit o administratie provizorie compusa din: Kogal- 7 aprilie 1851, se va introduce un nou fel de moneda de
niceanu, Alcazi, Huter si Henig. arama in Austria]. G. TRANS., XIV (1851), p. 176.

549

www.dacoromanica.ro
332.4 (436) ECONOMIE FINANCIARA 332.4 (439.2)

10096 332.4 (436) 10109 332.4 (436)

[Despre circulatia monetara in Imperiul austriac]. [Patenta privind introducerea noului sistem monetar].
G. TRANS., XIV (1851), p. 207, 227. G. TRANS., XX (1857), p. 361, 365, 369: Partea
oficiosa.
10097 332.4(436)
[Inlocuirea monedelor de arama]. G. TRANS., Se publics in extenso patenta, mentionlndu-se noile cursing
ale monedelor.
XIV (1851), p. 259: Austria.
Moneda de aramA tipArita dupa sistema vechie se va lua 10110 332.4 (436)
din curs si se va tiplri din ea alta dupa forma noun ". Patenta imparateascA din 19 Septem. 1857, prin care
10098 332.4 (436)
pentru tot cuprinsul Imperiului Austriei, se emit dispo-
sitii, spre a regula sistema monetara, dupa conventiunea
[Retragerea din circulatie a monedelor austriece de monetara dto. Viena 24 Ianuarie 1857... TELE-
arama de 1/4, 1/2, 1 si 2 creitari ping in decembrie 1852]. GRAFUL R., V (1857), p. 373, 377-378, 381-382,
G. TRANS., XIV (1851), p. 291. 385.
10099 332.4 (436) 10111 332.4 (436)
[Efeclele imprumutului de stat asupra redresarii [Legi, dispozitii si comunicate privind reforma mone-
monedei austriece]. G. TRAN S., XIV (1851), p. 304. tara in Imperiul austriac], TELEGRAFUL R., V (1857),
Se arata ca agio argintului se gi Indrepta, ajungind pe la p. 373, 377-378, 381-382, 383: Transilvania, 385, VI,
13 sept. de la 21 la 17 1/2%". (1858), p. 59, 69-71: Austria, 73-74: Austria, 77-87, 82:
Transilvania, 117-118, 125: Transilvania, 140, 166,
10100 332.4 (436) 169-170, 205-206.
[Masuri privitoare la circulatia monedei austriece de 10112
6 creitari]. G. TRANS., XV (1852), p. 17. 332.4 (436)
Se stabile5te In ce mod aceasta moned5 scoasa din circu- Banii cei noi. TELEGRAFUL R., VI (1858),
latie, mai putea fi IntrebuintatA. p. 77-78.
Articol In care se dau explicatii In legAtura cu reforma monetara
10101 332.4 (436) din Imperiul austriac.
[Corespondents din Viena despre circularea" banilor
cu curs silit si a celor cu curs nesilit in Austria]. G. 10113 332.4 (436)
TRANS., XV (1852), p. 82-83. [Patenta pentru toate tarile Imperiului prin care se
reguleaza relaciunile comerciului monetar si aplicarea
10102 332.4 (436) nouei valute austriace asupra referintelor de drept"].
[Instiintare in legatura cu circulatia unor monede G. TRANS., XXI (1858), p. 133--134: Partea ofi-
falsificate in Imperiul austriac] G. TRANS., XV ciosa.
(1852), p. 124.
10114 332.4 (436)
10103 332.4 (436) [Decretul Ministerului de Finante din Viena cu pri-
[Despre situatia monedei austriece]. G. TRANS., vire la cassarea mai multor monete si a mai multor
XV (1852), p. 178-179. bani marunteil. G. TRANS., XXI (1858), p. 141:
Se dau date amAnuntite pe clliva ani In urma. Partea oficiOsa.
Se publics lista banilor care, Incepind de la 1 nolembrie 1858,
10104 332.4 (436) nu vor mai putea circula.
[Patenta din 31 iulie 1852 a imparatului Francisc
Iosif privind noua proportie dintre argint si arama din 10115 332.4 (436)
monedele Imperiului]. G. TRANS., XV (1852), p. 235. Banii cei not. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 166,
169-170.
10105 332.4 (436)
Lamuriri cu privire la reforma monetar5. austriaca.
[Ministerul de Finante al Austriei anuntil retragerea
din circulatie a bancnotelor germane de 6 cruceri (sorti- 10116 332.4 (436)
vere)]. G. TRANS., XVI (1853), p. 383: Partea Ofi-
ciOsa. [Chestiuni monetare]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 235: .Partea oficiosa, 236: Austria, 239-240: Partea
10106 332.4 (436) oficiOsa, 253: Partea oficiOsa, 253: Transilvania, 260:
[Instiinta'ri ale Ministerului de Finante din Viena Partea neoficiosa, 275: Partea oficiOsa, 283: Partea ofi-
in legatura cu retragerea unor bancnote din circulatie]. ciosa, 304.
G. TRANS., XIX (1856), p. 217: Partea oficiOsa; Ordinante si decrete ale Ministerului de Finante din Viena
272: Stiri feliurite, 292: Buletinulu Oficialu XX (1857), cu privire la punerea In circulatie a unor monede noi sl preschim-
p. 406: Viena. barea celor vechi.
10107 332.4 (436) 10117 Winterhalder 332.4 (436)
Un cuvint asupra patentei imparatesti, prin care se Noua moneta austriaca. ROMANUL, II (1858),
ridicA indatorirea de a lifera aurul si argintul numai nr. 91, p. 261.
singur la dregatoriele erariale, dupa publicistii germani. Articol In care se prezinta reforma monetara din Imperiul
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 93-94. habsburgic.
Se aproba masura autorizArii liberului schimb al aurului si al
argintului. Se arata foloasele, care urmau sit rezulte In urma acestui 10118 332.4 (439.2)
nou regim. [Publicatie din Sibiu privind retragerea banilor de
arama de 1/4, 1/2 si 1 creitar din 1816 si a celor de 2 crei-
10108 332. 4 (436) tari din 1848]. G. TRANS., XV (1852), p. 248.
Banii din Austria pe viitoriu, G. TRANS., XX
(1857), p. 304, 310. 10119 332.4 (439.2)
Se dau detain asupra noului sistem monetar introdus In Mo- [Comunicat vestind ca la Orastie, Bistrita, Cluj,
narhia austriaca. Brasov si Mures-Osorhei casele de strinsura" au capatat

550

www.dacoromanica.ro
332.4 (439.2) ECONOMIE FINANCIARA 332.4 (498)

autorizarea de a preschimba banii de 1/4, 1/2, 1 si 2 crei- dova si in Tara Romaneasca]. GAZ. DE MOLD.,
tari, care se retrag din circulatie]. G. TRANS., XV XXIII (1851), p. 221: Austria.
(1852), p. 281. Guvernul Austriei nu a prea luat masuri spre a curma acest
contrabant dellimat", tar guvernul Moldovel a dat un ordin, care de
10120 332.4 (439.2) fapt era In interesul Austriei, prin care a red us valoarea sesdrilor"
[Agitatla din lumea negustoreasch a Brasovului din (6 creitari) de argint si a creitarilor de aramd, !nett proprietaril
causa iutei schimbari a cursurilor"]. G. TRANS., for pierd 20-25%. Prin aceasta masurd contrabanda va Inceta,
XVI (1853), p. 2. iar provinciile marginase ale Austriei nu vor mai avea o lipsd alit
de simptoare de moiled& mdruntd.
10121 332.4 (439.2)
10131 332.4 (498)
[*tire cu privire la circulatia noului zwanzig In Tran-
silvania]. BUKURESTER DT. Z, IX (1853), p. 30, [Despre hotarirea guvernului muntean ca, la luarea
col. I. vamii dupd facturele alcatuite in Austria, sa se soco-
teased fiorinul valutei bancale vieneze numai cu cite 5
10122 332.4 (439.2) piastrii (lei) 20 parale"]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 181.
[Administratia montana si de paduri" din Sacdrimb
vinde la licitatie 1 950 galbeni]. TELEGRAFUL R., Este un comunicat al Camerei de Comert din Brasov.
I (1853), p. 212: Publicare. 10132 332.4 (498)
Cei ce voiesc sa -i cumpere slut Instiintati c5. 1/3 din pret tre- [instiintarea Camerei de Comert din Brasov in lega-
buie achitat In bancnote marl, de 10 si 5 florini, iar restul In monedi turd cu cursul monedelor austriece de arama in Tara
marunta de hIrtie. Romaneascd]. G. TRANS., XIV (1851), p. 200.
10123 332.4 (439.2) Se reproduce comunicatul Ministerului de Finante din Tara
[Se anunta conditiile de licitare a unei sume de 3 300 Romaneasca.
galbeni imparatesti]. TELEGRAFUL R., I (1853), 10133 332.4 (498)
p. 284.
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneascd face
Galbenil se vor Ilcita In cancelaria oficiolatului montan cunoscut ca s-a hotdrit ca la plata vamii, pentru marfurile
de paduri In Sacarimb". Vor fi pldtiti o treime In bancnote marl, importate, pretul fiorinului de argint sa fie socotit lei
de 10 si 5 fl., Jar restul In tedule de 1 0 2" fl. vase]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 364.
10124 332.4 (439.2) 10134 332.4 (498)
Moneta cea noun. G. TRANS., XXI (1858), p. [Circulatia creitarilor de argint austrieci in Princi-
137-138: Transilvania. pate]. G. TRANS., XV (1852), p. 7.
Lamuriri la dispozitiile patentelor imperiale din 27 septembrie Se arata cd pe plata economics; din Principate abunda crei-
1857 51 27 aprilie 1858 privind schimbul dintre moneda veche si tarli, ce trebuiau retrasi din circulatie In Austria.
cea nand si situatia datoriilor facute lnaintea transformarii monetare.
10135 332.4 (498)
10125 332.4(439.2) [Ministerul de Finante din Bucuresti publicd cursul
[Despre intrarea in circulatie a banilor strinsi de dare oficial al monedelor creitari si firfirici].
BUKARESTER
taranii din Transilvania]. G. TRANS., XXI (1858), DT. Z., VIII (1852), p. 105: Donaufiirstenthiimer; GAZ.
p. 260: Partea neoficiOsa. DE MOLD., XXIV (1852), p. 117: Bucuresti, 7 Aprilie;
Acest fenomen economic era prieinuit de apropierea datei G. TRANS., XV (1852), p. 118-119.
introducer!! In curs a foil monede.
10136 332.4 (498)
10126 332.4 (498) [Departamentul Vistieriei din Tara Romaneascil anunta
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca pu- ca guvernul rus a fixat cursul legal al monezei jumatate
blica o lista de monede cu pretul for oficial stabilit de o imperial" la ruble 5 si 15 capice argint, care dupd cursul
comisie insdrcinatd cu aceasta]. BULETIN [T.R.], romanesc vine lei 54 par. 3]. BULETIN [T. R.], 1853,
1851, p. 175-176; VEST. R., XVI (1851), p. 153. p. 289-290.
Sint trecute diferite feluri de creitari si firfirici cu valoarea 10137 332.4 (498)
for In parale. [Departamentul Finantelor fixeazd pentru Tara
10127 332.4 (498) Romaneascd cursul monedei de our semi-imperial",
[Comunicat al Departamentului Vistieriei din Tara
in raport cu rubla de argint]. BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 334: Donauftirstenthiimer.
Romaneascd in legatura cu cursul monedelor austriece
de aramd si argint]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 175- Rubla de argint valorind 10,5 piastri, semiimperialul este
176. cotat 54 piastri si 3 parale.

10128 332.4 (498 10138 332.4 (498)

[Se anunta ca Ministerul de Finante din Tara Roma
neasca a adus cursului monedei de aramit austriece oa-
recare scaderil. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 180: Tara Romaneascd.
10129
[Se anunta ca in Tara Romaneasca se scazuse pretul
creitarilor si acela al firfiricilor]. ZIMBRUL, I (1851),
p. 368: Tara Romaneascd.
10130
[Ziarul Ost-Deutsche-Post" anunta ca o mare con-
trabanda de moneda marunta austriaca se face in Mol-
[*tire cu privire la cotarea zwanzigului austriac de
argint in Principatele Roma.ne]. BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 355: Oesterreichische Monarchie.
CirculA, In unna Imprejurarilor de itzboi, numai la valoarea
lui nominald.
332.4 (498)
10139 332.4 (498)
[Departamentul Finantei face cunoscut ca sfantiliul
nou, care este mai mic decit cel vechi, are aceeasi valoare].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 353; BUKURESTER
332.4 (498) DT. Z., X (1854), p. 5: Donaufiirstenthiimer ; G. TRANS.,
XVII (1854), p. 2: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Paritatea e fixata la 2 lei si 10 parale.

551

www.dacoromanica.ro
332.4 (498) tCONOM I E FINANCIARA
10140 332.4 (498)
[In legatura cu circulatia noului zwanzig austriac].
BUM. RESTER DT. Z., X (1854), p. 221: Donauftirs-
tenthilmer.
Hind informat ca noua moneda de '40 creitari Intimpind gre-
utilti In circulatia ei In Tara Runtatteasca, Departamentul Finan-
Ielur anunta 61 ea e asimilatd. In totul cu vechiul zwanzig, adica
are valoarea de 2 lei 10 parale. Cci ce vor specula moneda, platind-o
la un curs mai sedzut, vor fi pedepsiti dupd lege.
10141 332.4 (498)
[Departamentul Finantelor din Tara Romaneasca
aduce la cunostinta generals ca moneda sfantii noi,
care poartd. Nr. de 20, coprinzind in sine atit argint cit
si cel vechiu", poate fi primita in circulatie tot cu pretul
de lei 2 par. 10, precum este si sfantihul cel vechi].BU-
LETIN [T. R], 1855, p. 1-3.
10142 332.4 (498)
[Departamentul Finantelor Tarii Romanesti anunta
la 7 februarie 1855 ca, dupd comunicatia primita de la
agentia c.c., cursul florinului este de 215 parale"]. BU-
LETIN [T. R.], 1855, p. 49.
10143 332.4 (498)
[Departamentul Finantelor din Tara Romaneascd
publics rezolutia domneasca prin care se hotardste cum
trebuie socotit cursul fiorinului la plata taxelor vamale].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 53.
10144 332.4 (498)
[Stabilirea cursului fiorinului]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 93: Departamentul Finantelor; VEST. R., XX
(1855), p. 49: Departamentul Finantiei; ZIMBRUL,
III (1855), p. 180, col. I.
Se arata cum urmeazd a fi stabilit In fiecare tuna cursul fiori-
nului de catre Vistieria Tani! Romanesti; acest curs trebuie res-
pectat de directia varnii. Zimbrul reproduce dispozitia spre $tiinta
negutAtorilor din Moldavia".
10145 332.4 (498)
[Departamentul Finantiei face cunoscut Ca de acum
inainte plata politelor exprimate in lei se va face in mo-
nedele hotarite a fi in circulatie de dare comisia onn-
duiL"I]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 215.
Comisia fusese constituita In 1849 pentru specificarea mone-
delor cu care urmau s se face platile.
10146 332.4 (498)
[Ministerul de Finante anunta cursul oficial al mo-
nedelor] BULETIN [T. R.], 1855, p. 353; VEST. R.,
XX (1855), p. 349; ZIMBRUL, III (1855), p. 1000, col. II.
Se dd. cursul In lei al monedelor: galbcnul, lira, icosarul, rubla
a"gint, colonatul, sfantihul.
10147 332.4 (498)
[Se anunta ca la Banca de Viena s-a cumpdrat mare
cdtime de galbeni pentru Principate "]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 330: Depese telegrafice.
10148 332.4 (498)
[Ministerul Finantelor face cunoscut ca gologanii de
patru parale vor circula in viitor pe doua parale].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 186.
Motivul: s-au introdus In lard pe ascuns cantitati mari si
s-au vindut cu un pret mai scazut declt cel oficial.
10149 332.4 (498)
[Ministerul Finantelor face cunoscut ca se scade la
jumatate valoarea circulatorie la toate monedele de
gologani]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 189.
Anume, gologanii de noua, patru si jumatate, trei si de o para,
IncepInd cu 17 iunie 1857.
552
www.dacoromanica.ro
332.4 (498)
10150 332.4 (498)
[Ministerul Finantelor anunta ca pretul gologanilor
s-a urcat]. BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 66,
p. 1; ANUNT. R., IV (1857), nr. 59, p. 2.
Gologanii In curs de (loua parale se vor prim! III curs de trel
parale; tot dupa acest calcul vor circula si cei Indoiti, precum
si fractiile for ".
10151 332.4 (498)
[Crucierul cel vechi austriac" e vindut in Princi-
pate in pretul aramei la caldarari", fiind prea putin
pretuit]. G. TRANS., XX (1857), p. 296: Teara Ro-
maneascd' si Moldavia.
10152 332.4 (498)
[Comunicatul Ministerului de Finante din Tara Ro-
maneasca in legatura cu valoarea unei noi monede aus-
triece de marimea sfantihului, care poarta fractia 1/4].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 238; ANUNT. R., V (1858),
nr. 60, p. 3.
Se aduce la cunostinta publiculut ca noua monedd este un
sfert de florin si ca valoarea ei este de 67 parale si nu trebuie con-
fundata cu sfantihul. Noua monedd nu poate fi primal In casele
publice.
10153 Winterhalder 332.4 (498)
Moneta. ROMANUL, II (1858), nr. 101, p. 300-
301, nr. 102, p. 305, nr. 103, p. 309.
Dupe ce face un istoric al monede! In general, autorul pre-
zintd situatla monede! In Principate, semnallnd lipsa unei monede
nationale. El cere ca Principatele ad fie restabilite In vechile for
drepturi din acest punet de vedere, deoarece un drept nu se perde
prin neesercitiul seu". Autorul propune ca noua moneda nationals
sa fie alcatuira dupd sistemul decimal, avInd 100 de unttlti si nu
40, dar pastrInd numirile vechi de leu si para. In sfIrsit el arata
feint monedelor In aur, argint si arama care ar trebui Mute si da
sugestii privind procurarea metalului necesar acestei operatii,
sugerind si Infiintarea unei band nationale emitatoare de bilete
10154 332.4 (498)
[Modificarea cursului craitarului in Moldova]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 175: Novitale din nauntru.
Scade cursul astfel: moneda de 6 creitari = 24 parale; moneda
de 1 craitar = 4 parale; scaderea e determinate de cererea spe-
culantilor din Dorohoi si Botosani, unde craitarul ajunsese 60
parale.
10155 332.4 (498)
[instiintarea Ministerului de Finante din Moldova
in legatura cu noul curs al monedelor straine dupa care
se vor socoti taxele vamale]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 203: Novitale din nauntru; ZIMBRUL, I
(1851), nr. 97, p. 380: Iasii.
E vorba de lira sterlind, talerul, francul, fiorinul de bancnote
austriac, fiorinul de Frankfurt $1 de Nurnberg.
10156 332.4 (498)
[Textul legii prin care se stabileste cursul nominal
al monedelor intrebuintate in Moldova]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 210; GAZ DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 49, p. 191: Novitale din nauntru.
Cursul va fi uniform pentru tot principatul. De la 1 noiembrie
1852, eind intra In vigoare aceasta lege, nici o tranzactie nu va fi
valabila dad. va fi Incheiata In alt curs cleat cel oficial.
10157 332.4 (498)
[Comunicatul Vistieriei Moldovei cu privire la apli-
carea noului curs al monedelor, incepind de la 1 noiem-
brie 1852, in tot Principatul Moldovei]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), foaie volantil anexata dupa nr. 88;
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 86, p. 239-241.
Se anunta ca de la 1 noiembrie monezile ce se Intrebuinteazd
In lard, si care pind acum au avut trei deosebite cursing, vor fl
832.4 (498) ECONOM IE FINANCIARA
marginite In un singur curs, rostit In lei". Se arata cursul In lei al
urmStoarelor monede: galbenul, sorocovetul, irmilicul, carboava
si polul imperial. In Gazela de Moldavia text roman $1 francez.
10158 332.4 (498)
[Ingrijorarea produsa la Iasi de intrarea in vigoare
a noii legiuiri pentru statornicirea monetelor"]. G.
TRANS., XV (1852), p. 348: Tera romaneasca si Mol-
davia.
...Locultorii capitalei sunt Ingrijiti cS prin aceastS masura
se reduce numai valoarea banilor, dara neproportionat $i a pro-
ductelor de consumatiune...".
10159 332.4 (498)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei, in-
cheiat in sedinta de la 19 noiembrie 1852, tinuta sub
presedintia domnitorului, in legatura cu uniformizarea
cursului monedei]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
adaos la nr. 92, p. 1-2: Secret. de Stat a Moldovei;
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 90, p. 255-257:
Secretariatul de Stat a Moldovei.
Se aratS pe larg de ce nu se poate aplica legea atingStoare de
unIformitatea cursului monedei, intrata In vigoare la 1 noiem-
brie 1852. Se hotara$te ca. toate lucrurile vor ramlne In starea de
mai lnainte de zisa data" 81 ca Vistieria va primi 81 va elibera mone-
dele In cursul Vistieriel.
332.4 (498)
10160
[instiintare cu privire la cursul monedelor in Mol-
dova]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 349: De-
partamentul din nauntru.
Scade cursul monedelor de arama austriece 81 al firfiricului.
10161 332.4 (498)
[Jurnalul Consiliului de ministri al Moldovei prin
care se declara ca aplicatia legiuirei atingritoare de uni-
formitatea cursului monedei, puse in lucrare la 1 Noem-
vrie curgatoriu, se amineazr]. G. TRANS., XV (1852),
p. 361-363, 366-367: Foiletonul.
10162 332.4 (498)
[Se lauda atitudinea inteleaptil a guvernului mol-
dovean in privinta stabilirii circulatiei monetare]. G.
TRANS., XV (1852), p. 346: Tera romaneasca si Mol-
davia.
Observatiile shit pricinuite de un jurnal al consiliului de ininistri
moldovean din 1 decembrie 1852 privind aceastS chestiune.
10163 332.4 (498)
[Circulara Departamentului de Finante din Moldova
catre ispravniciile tinutale si Politia Capitalei, in care
arata ca sorocovatul nou cu No. 20" poate fi primit
la hazna si in piata tot dupa cursul celui vechi]. BULE-
TIN [Mold.], XXII (1854), nr. 3, p. 1: Departamentul
de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 13: De-
partamentul de Finans.
10164 332.4 (498)
[Ministerul de Finante al Moldovei face cunoscut
Ca, in urma aiarului facia, moneda austriaca de argint
cu No. 6" poate circula in Moldova, in valoare de 24
parale]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 222:
Departamentul de Finans.
10165 332.4 (498)
[Tarifa cursului banilor pe la hirourile telegrafice ale
Moldovei], GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 309;
STEAOA D., I (1855), p. 12.
Steaoa D. adauga un scurt comentariu In care aratS cS vor
fi patru cursurl de bani In Moldova: cursul Vistierlei, cursul Iasilor,
cursul Galatilor 81 cursul telegrafului; aceasta ar fi o nouS dovadS
de cele spuse de economistul francez Michel Chevalier ca 81 moneda
este o marfa care se vinde $i se cumpSrS cu deosebite preturi, dupa
loc, Limp 81 trebuing".
www.dacoromanica.ro
332.4 (498)
10166 332.4 (498)
Cursul monezilor cum se primesc pentru corespon-
denta telegraficd din nauntru si din afara din Moldova.
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 392: Departa-
mentul de Finans.
Se publics un tablou In care shit trecute monedele In aur,
argint $i anima, cu valoarea for in lei $i parale.
10167 332.4 (498)
[Statornicirea pretului craitarului austrian" si al
monedei mici austriene de argint" in Moldova, spre a
inlatura lipsa monedei marunte]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 1: Departamentul din nauntru; GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. Novitale din na-
untru.
10168 332.4 (498)
[Se cere ca Moldova sa emita monede proprii, de
arama si argint, spre a scapa de presiunea zarafilor].
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 20.
Se aratS ca, din cauza speculei pe care o fac schimbatorii
de bani, populatia e nevoitS sa recurga adesea la trot. Se cere relu-
area exploatarii minclor $1 recladirea vechii monetarii de la Baia.
10169 332.4 (498)
[Ordonanta prin care se rearnintesc zarafilor indato-
ririle tor, potrivit jurnalului Sfatului din 22 decembrie
1836]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241-242:
Politiea Capitaliei Iasii; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 237-238: Politiea Capitaliei; ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 163, p. 1: Ordonanta Politiei Capitaliei.
Cu privire la sclihnbarea banilor.
332.4 (498)
10170
[Nota cu privire la lipsa monedei marunte si la nece-
sitatea unei monede nationale in Moldova]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 246: Novitale din nauntru.
Se cere restabilirea banilor de metal $i sa se tale moneda -
argint sau de amnia, ca mai Inainte In orasul Baia.
10171 332.4 (498)
[Departamentul de Finante din Moldova stabileste
pretul monedei mici de arama cu marca turceasca ce
s-a ivit din nou in tarn]. GAZ. DE MOLD., X XVIII
(1856), p. 409 (nr. 103): Novitale din nauntru.
10172 332.4 (498)
[Folosirea monedei turcesti in Moldova]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 17.
Departamentul de Finante anunta aS, din cauza lipsei de
moneda marunta, se admite folosirea monedei mid de anima cu
marca turceasca.
332.4 (498)
10173
[Sfatul Municipal din Iasi, in urma adresei Ministe-
tului de Finante, invita pe bancherii si ncgustorii Ca-
pitalei" sa se intruneasca la 27 ianuarie, in vederea intoc-
mirii unui proiect de lege in privin(a nevoii ce se simte
de moneda marunta in Moldova]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 13: Sfatul Municipal
al Capitaliei.
332.4 (498)
10174
Lista ldmuritoare valorei diferitelor monezi cc circu-
leaza in Cara. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX]
(1857), p. 335: Departamentul de Finans.
332.4 (498)
10175
[Nota agentiei austriece cu privire la abuzul ce se
face prin introducerea de catre niste speculanti a unei .
monede noun de o patrime fiorin"]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), adaos la nr. 91, p. 227: Secretariatul de
Stat.
553
332.4 (498) ECONOMIE FINANC1ARA 332.5 (496)

10176 332.4 (498) 10188 332.5 (436)

[Se anunta c niste speculanti" introduc in Moldova [Situatia retragerii hirtiilor cu curs silit in Imperiul
o moneda noun, de o patrime de fiorin, si o schimba austriac la sfirsitul lunii martie 1852]. G. TRANS.,
contra sorocovetilor austrieci]. GAZ. DE MOLD., XXX XV (1852), p. 114-115.
(1858), p. 305: Secretariatul de Stat.
10189 332.4 (436)
Spre a se Impiedica In8elaciunea speculantilor, se precizeaza,
potrivit unei note a agentiei austriece, ca o patrime de florin din [Arderea la 22 si 26 mai 1852 la Viena a Inca un mi-
valuta cea noun face 25 creitari noi, 5i un sorocovet austriac vechi lion de notite conventionale" de 6 si 10 creitari]. G.
face 35 creItarl noi. TRANS., XV (1852), p. 155.
10177 332.4(498) 10190 332.5 (436)
[Se anunta scaderea pretului unora din creitarii aus- [Arderea a 15 1/2 milioane de florini in bancnote mai
trieci]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 491: De- vechi]. G. TRANS., XV (1852), p. 168.
partamentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), 10191
p. 365-366: Departamentul de Finans. 332.5 (436)
[Se anunta ca ping la 15 august 1852 a fost ars5 o
10178 332.4 (498) suma de 30 800 000 florini de hirtie]. G. TRANS.,
Nevoea monedard. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), XV (1852), p. 250.
p. 337-338: Albina Romaneasca. 10192 332.5 (436)
Articol despre necesitatea unei monede nationale 8i problems [Arderea pin& la 22 septembrie 1852 a 38 milioane
circulatiei monedei straine In Moldova. florini bani de hirtie]. G. TRANS., XV (1852), p. 287.
10179 332.46 (436)
10193 332.5 (436)
[Apropiata aparitie a unor decrete regulatoare" in
privinta probelor si a masurelor de our si argint"]. G [Directia Bancii Nationale din Viena anunta ca pres-
TRANS., XV (1852), p. 83. chimbarea bancnotelor de 5,10,100 si 1000 florini in forma
IV se poate face pins la 31 decembrie 1852]. G. TRANS.,
10180 332.46(436) XV (1852), p. 289.
[Baterea intensa a monedelor de 1 taler si 1 doizecer 10194 332.5 (436)
la Viena]. G. TRANS., XV (1852), p. 371.
[Se aduce la cunostinta publicului ca se and in circu-
Se arata ca se batusera cam pina la 6 mil. moneta". latie unele bancnote false de 10 florini]. G. TRANS.,
332.46 (439.2)
XVI (1853), p. 100: Austria.
10181 Bote, S.
Se arata caracteristicile acestor bancnote.
[Anunta ca bandria" din Billgrad lucreaza zi si
noapte la baterea noilor monede]. TELEGRAFUL R., 10195 332.5 (436)
VI (1858), p. 136: Transilvania.
[Ordonanta despre cassarea banilor de hirtie tipd-
10182 332.5 (4) riti dupd valuta de Viena si despre prelungirea termi-
Moneda de hirtie in Europa. GAZ. DE MOLD., nului pentru schimbarea tuturor celorlalte semne (note)
de bani date din partea statului"]. G. TRANS., XXI
XXIII (1851), p. 299-300: Albina romaneasca. (1858), p. 137: Partea oficiOsa.
Despre soma totals a monedei de hirtie ce are cursu In sta- Ordonanta este adresata catre toate tarile Imperiului.
tulle europene".
10196 332.5 (439.2)
10183 332.5 (436)
[Primirea la casele provinciale" a bancnotitelor"
[Retragerea bancnotelor cu forma de mai nainte" ungare la plati de rafuire "]. G. TRANS., XV (1852),
de 1 si 2 florini].G. TRANS., XIV (1851), p. 377. p. 10.
Se redau instructiunile bancii nationale austriece In aceast5.
privinta. 10197 332.5 (439.2)
[Autorizarea casselor patriotice de culegere" din
10184 332.5 (436) mai multe ora.se transilvane de a preschimba bancnotele
[Despre suma banilor de hirtie ce se dia.' in circulatie de 5 si 10 florini iesite din circulatie]. G. TRANS.,
in Imperiul austriac]. G. TRANS., XV (1852), p. 3-4. XV (1852), p. 29.
Conform ziarelor vieneze se aflau In circulatie, In noiembrie
1851, 368 369 045 florini cu curs ]fiber 8i fortat acesta din unit& 10198 332.5 (439.2)
provocat de ipoteci 8i amanetAri". [Se anunta ca se va face inlocuirea bancnotelor" cu
bani marunti de metal]. G. TRANS., XV (1852), p. 339.
10185 332.5 (436)
[instiintarea guvernatorului Transilvaniei si publi- 10199 332.5 (439.2)
catia Ministerului de Finante din Viena asupra prelun- [Stiri si comentarii in legaturil cu deprecierea mo-
girii cu 5 luni a termenului preschimbarii bancnotelor nedei de hirtie in Transilvania]. G. TRANS., XVII
de 10, 100 si 1000 florini de forma IV]. G. TRANS., (1854), p. 208: Transsilvania.
XV (1852), p. 13. Din pricina tulburArii comertului Ia Dunare, cercurile negus-
tore8ti shit foarte lngrijate 8i cer o clarificare grabnica. Pretul
10186 332.5 (436) metalelor pretioase, ca 8i al marfurilur, creste cu fiecare noun veste
[Retragerea din circulatie a 20 milioane in bancnote, asupra conflictului.
in urma intelegerii ivile intre stat si Banca Nationala a
Austriei]. G. TRANS., XV (1852), p. 75. 10200 332.5 (496)
[Se anunta ca Sfatul de stat, intrunit sub presedin].ia
10187 332.5 (436) sultanului, a hotarit sa se infiinteze o noun moneda
[Arderea Ia 29 martie 1852 a 5 milioane florini din de hirtie, in bilete de cite zece lei, spre a se da in circu-
hirtiile cu curs silit din totalul de 175 milioane in circu- latie"]. - VEST. R., XVI (1851), p. 362: Constanti-
latie]. G. TRANS., XV (1852), p. 92. nopol, 22 Noembrie.

554

www.dacoromanica.ro
332,5 (498) ECONOMIE FINANCIARA 332.6 (436)

10201 ; 332.5 (498)
[Se anunta ca, spre a se usura aprovizionarea trupe-
lor austriece, s-a hotdrit sd se sloboada in Principate
bani hirtid sub garantia puterilor apusene", cu denu-
mirea de asignate la despdgubirea spezelor de razboiu "].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 273, col. I.
10202 332.5 (498.1)
[Li se comunica negustorilor din Ardeal di in princi-
patul Tdrii Romanesti comerciantii au inceput sa pri-
meascii fdra dificultati bancnotele austriece, precum si
moneda mdruntd de hirtie]. - TELEGRAFUL R., II
(1854), nr. 72, p. 286: Intiimpldri de zi.
10203 332.5 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneascd face
112, 116, 120, 124, 128, 132, 136, 140, 144, 148, 152,
156, 160, 164, 172, 176, 180, 184, 188, 194, 198, 202,
206, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 234, 238, 242, 246,
250, 254, 258, 262, 266, 270, 274, 278, 282, 290, 294,
298, 302, 306, 310, 314, 318, 322, 326, 330, 334, 338, 342,
346, 350, 354, 389, 393, 397, 401: Buletinulii comerciald.
10212 332.6 (4)
Cursurile politzelor. - ROMANUL, II (1858), nr. 29,
P. 116 [gresit: 110], 120, 124, 128.
Este vorba de cursurile Inregistrate In diferite piete europene.
10213 332.6 (43)
Cursul Bursei din Lipsca. NATIONALULti, I (1858),
p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [gresit : 48], 54, 60, 64: Buletinuld

-
cunoscut ca fiorinul in bancnote circuld in luna octom-
brie pe pret de 222 parale]. BULETIN [T. R.], 1854,
p. 306; VEST. R., XIX (1854), p. 313.
Comercialit
10214 332.6 (436)
[Cursurile la bursa din Viena]. - G. TRANS., XIV
10204 332.5 (498.1) (1851), p. 244.
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca anunta
ca fiorinul in bancnote tirculeazd in corenta lung Noem- 10215 332.6 (436)
vrie pe pret de 206 parale"]. - BULETIN [T. R.], 1854, [Se face cunoscut ca pe piata Vienei cursul hirtiilor
p. 337; VEST. R., XIX (1854), p. 345; BUKURESTER merge Indreptindu -se "]. G. TRANS., XIV (1851),
DT. Z., X (1854), p. 361: Donauftirstenthtimer. p. 419.
Departamentul de Finante rectificl In Buletin, la p. 341,
CA pretul este de 219 si nu de 206 parale, cum se anuntase. 10216 332.6 (436)
10205 332.5 (498.1)
[Se anunta ca agio Incepu ear a merge in sus" la
Viena]. - G. TRANS., XV (1852), p. 11, col. II.
[Departamentul Vistieriei face cunoscut ca fiorinul Se arata ca la 21 ianuarie 1852 argintul sta la 25, ear aurul
in bancnote se socoteste pe pretul de parale 219, iar nu Ia 31".
pe pretul de parale 206, precum se anuntase]. - VEST.
R., XIX (1854), p. 349. 10217 332.6 (436)
10206 332.5 (498.1) [Cursurile Ia Bursa din Viena]. G. TRANS., XVI
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca face (1853), p. 12, 16, 24, 28, 32, 44, 56, 60, 64, 84, 88, 98,
cunoscut ca pe luna decembrie fiorinul in bancnote tir- 126, 162, 178, 278, 294, 318, 322, 342, 346, 350, 374,
culeazd pe pret de parale clod sute trei-spre-zece si ju- 382, 386, 402, 406, 410.
matatel. - BULETIN [T. R.], 1854, p. 374; VEST. R.,
XIX (1854), supl. la nr. 97, p. 1. 10218 332.6 (436)
10207 332.5 (498.1) Cursul banilor la Viena. TELEGRAFUL R., I
[Departamentul Finantei din Tara Romaneascd face (1853), p. 24, 92, 124, 140, 156, 160, 164, 168, 172, 176,
cunoscut cd valoarea fiorinului in bancnote este pe lunile 180, 184, 188, 192, 196, 200, 204, 208, 212, 226, 232 [gre-
Fevruarie si Martie de parale clod sute cinsprezece"]. - sit: 252], 240, 244, 248, 252, 256, 260, 264, 268, 272,
BULETIN [T. R.], 1855, p. 49, 86. 276, 280, nr. 71, p. 280 bis, 288, nr. 74, p. 288 bis, 292,
296, 300, 304, 308, 312, 408.
10219 332.6 (436)
332.6 BURSA Cursul banilor la Viena. - VEST. R., XVIII (1853)
p. 24, 36, 48, 64, 68, 80, 84, 88, 92, 100, 108, 112, 120,
10208 332.6 (4) 128, 132, 172.
Cursul monedei. G. TRANS., XIV (1851), p. 3. 10220 332.6 (436)
Se arata ca pe piata europeana cursul argintului se suie pe
neasteptate si merge apropiindu-se de cel al aurului, prin urmare Cursurile la bursa [in Viena]. - G. TRANS., XVII
pretul aurulul este In scSdere. AceastA schimbare In cursul celor (1854), p. 4, 12, 16, 20, 44, 56, 60, 76, 80, 88, 92, 98,
doul metale nobile pricinuieste o mare grip. celor bogati, care 151 110, 114, 118, 132, 144, 148, 152, 160, 172, 180, 184,
au IngramAdite comorile for In ruduri de aur si In galbeni blanci".
188, 196, 204, 208, 212, 216, 224, 252, 256, 268, 304,
Se constata ca piata Parisului este coplesita de aur. 330, 342, 346, 366, 370, 378, 390, 394, 398, 406, 410,
414.
10209 332.6(4)
[*tiri cu privire la cursul monedelor in diferite piete 10221 332.6 (436)
europene]. - BUKURESTER DT., Z., XII (1856), p. Cursuld banilord la Viena. - TELEGRAFUL R., II
105-106, 150, col. I. (1854), p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52,
56, 60, 64, 68, 72, 76, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104
10210 332.6 (4) [gresit: 105], nr. 27, p. 107, 111, 115, 119, 123, 127, 131,
[Cursul monedelor in diferite orase europene]. - NA- 135, 139, 143, 147, 151, 155, 159, 163, 167, 171, 175,
TIONALULtr, I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Buleti- 179, 183, 187, .191, 195, 199, 203, 207, 211, 215, 219,
nuld Comerciald. 223, 227, 231, 235, 239, 242, 246, 251, 255, 259, 263,
267, 271, 275, 279, 303, 307, 311, 315, 319; nr. 71, p.
10211 332.6 (4) 283; nr. 72, p. 287; nr. 73, p. 291; nr. 74, p. 295; nr. 75,
[Cursul monedelor in diferite orase europene]. - NA- p. 299, 323; nr. 83, p. 331, 335, 339, 343, 347, 352, 356,
TIONALULIa, I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [gresit: 360, 364, 368, 372, 376, 380, 383, 388, 392, 396, 400,
48], 54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 404, 408.

555

www.dacoromanica.ro
232,6 (436) ECONOMIE FINANCIARA
10222 332.6 (436)
[Stiri cu privire la agio banilor" la Viena]. - G.
TRANS., XVII (1854), p. 31, col. II, 36.
10223 332.6 (436)
[Cursurile de bursa la Viena]. - G. TRANS., XVII
(1854), p. 282, 296, 300, 312, 334, 362.
10224 332.6 (436)
[Cursurile de bursa la Viena]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 44, 48, 52, 60,
64, 68, 72, 76, 88, 100, 104, 108, 112, 120, 124, 132, 136,
144, 148, 152, 164, 168, 172, 176, 184, 188, 196, 200,
204, 216, 220, 228, 232, 236, 240, 244, 248, 252, 256,
260, 264, 268, 276, 280, 284, 288, 292, 296, 300, 304, 308,
312, 316, 324, 328, 336, 340, 344, 348, 352, 356, 360,
364, 368, 372, 376, 380, 384, 388, 392, 396, 400, 404,
*i 408.
10225 332.6 (436)
Cursula banilorii la Viena. - TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48,
52, 56, 72, 76, 80, 84, 88, 104, 108, 116, 136, 148, 152,
168, 172, 180, 192, 196, 212, 220, 244, 248, 288, 292.
10226 332.6 (436)
Cursul banilor la Viena. VEST. R., XX (1855),
p. 28, 36, 40.
10227 332.6 (436)
[Cursurile de bursa de la Viena]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 4, 8, 12, 14, 20, 24, 28, 32, 36 [greit: 34],
40, 44, 48, 52, 56, 60, 64, 68, 72, 76, 80, 84, 88, 92,
100, 104, 108, 112, 116, 120, 124, 128, 132, 136, 140,
144, 148, 156, 160, 164, 168, 172 [gre*it: 174], 176, 180,
184, 188, 192, 196, 208, 212, 216, 220, 228, 232, 236,
240, 244, 248, 252, 256, 260, 264 268, 272, 276, 280, 284,
288, 292, 304, 308, 312, 316, 320, 324, 328, 332, 336,
340, 344, 348, 352, 360, 364, 368, 372, 376, 380, 388,
392.
10228 332.6 (436)
[Cursurile de bursa la Viena]. - G. TRANS., XX
(1857), p. 4, 16, 24, 28, 32,1 40, 44, 52, 56, 60, 64, 68,
72, 76 [greit: 72], 84, 88, 96, 100, 104, 108, 112, 116,
120, 128,136, 140, 148, 158, 162, 168, 176, 180, 184, 188, 192,
196, 200, 204, 208, 212, 216, 220, 224, 240, 244, 248, 252,
256, 260, 264, 268, 282 [greit: 272], 286, 290 [nr. 71],
292 [nr. 72], 296, 300, 304, 380, 312, 316, 324, 328, 332,
336, 340, 344, 348, 352, 356, 360, 368, 372, 376, 380, 384,
388, 396, 400; 404, 408.
10229
[Cursurile de bursa de -
G. TRANS.,
la Viena].
XXI (1858), p. 12, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48 [gre0t:
332.6 (436)
44], 52, 56, 64, 68, 76, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108,
112, 120, 124, 132, 144, 152, 156, 160, 168, 172,
180, 188, 192, 196, 204, 208, 212, 216, 220, 228, 234,
242, 246, 258, 262 [greit: 261].
10230 332.6 (439.2)
[Pretul cerealelor si cursul banilor in Brasov, la 30
nov. 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 381.
Se arata ca preturile sint cele mai scazute din Transilvania.
10231 332.6 (439.2)
Agio in Brasov. - G. TRANS., XVII (1854), p. 24,
44, 48, 56, 60, 64, 68, 76, 80, 84, 92, 98, 106, 110, 114,
132, 144, 152, 160, 180, 196, 208, 224, 252, 256, 264,
268, 284, 292, 304, 312, 326, 334, 342, 354, 362, 366,
370, 378, 394, 398, 406, 410, 414.
Se noteaza cursul aurului sl al argintului.
556
www.dacoromanica.ro
332.6 (439.2)
10232 332.6 (439.2)
[Se anunta ca la Camera comerciala i industriala
din Sibiu se comunica zilnic, prin telegraf, cursurile bursei
din Viena]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 8: Intiin-
tare.
10233 332.6 (439.2)
[Cursul banilor la Sibiu]. - TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 100, 104 [gre*it: 105], nr. 27, p. 107, 111, 115,
119, 123, 127, 131, 135, 139, 143, 147, 151, 155, 159,
163, 167, 171, 175, 179, 183, 187, 191, 195, 199, 203,
207, 211, 215, 219, 223, 227, 231, 235, 239, 242, 246,
251, 255, 259, 263, 267, 271, 275, 279, 303, 307, 311,
315, 319; nr. 71, p. 283; nr. 72, p. 287; nr. 73, p. 291 ;
nr. 74, p. 295; nr. 75, p. 299, 323; nr. 83, p. 331, 335,
339, 343, 347, 352, 356, 360, 364, 368, 372, 376, 380,
383, 388, 392, 396, 400, 404, 408.
10234 332.6 (439.2)
[Agio la Brasov]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 4,
8, 12, 16, 24, 32, 44, 52, 60, 64, 68, 72, 88, 100, 124, 132,
148, 152, 164, 168, 176, 184, 188, 196, 200, 232, 236,
244, 248, 252, 256, 264, 268, 276, 284, 288, 292, 296,
300, 308, 316, 324, 328, 340, 344, 368, 372, 376, 380,
388, 392, 396, 400, 404.
10235 332.6 (439.2)
[Cursul banilor la Sibiu]. - TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52,
56, 72, 76, 80, 84, 88, 104, 108, 116, 136, 148, 152, 168,
172, 180, 192, 196, 212, 220, 244, 248, 288, 292.
10236 332.6 (439.2)
[Agio la Brasov]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 4,
8, 12, 14, 20, 28, 32, 36 [greit: 34], 44, 48, 52, 56, 60,
64, 72, 80, 104, 108, 112, 120, 124, 136, 140, 144, 148,
156, 160, 172 [gre0t: 174], 176, 180, 184, 188, 192, 196,
203, 204, 208, 212, 228, 236, 240, 244, 252, 256, 264,
268, 272, 280, 284, 288, 292, 296, 300, 304, 308, 312,
316, 328, 332, 340, 344, 348, 352, 360, 364, 376, 380, 384.
10237 332.6 (439.2)
[Pretul aurului si argintului la Sibiu]. - TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 312, nr. 79, p. 316, nr. 80,
p. 320, nr. 83, p. 322, 326, 330, 350, 368, 400, V (1857),
p. 16, 52, 60, 68, 76, 124, 132, 160, 172, 180, 212, 264.
10238 332.6 (439.2)
[Despre problema scaderii valorii obliga],iunilor ur-
bariale]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 338: Transsil-
vania.
Se vesteste ca marii magnati hotarlsera sa cumpere aceste
obligatiuni cu o scadere de 10 % fata de valoarea for nominala
pentru ca nobilii mai slraci" sa nu piarda prea mutt.
10239 332.6 (439.2)
[Agio la Brasov]. - G. TRANS., XX (1857), p. 4,
16, 24, 32, 36, 40, 48, 52, 56, 60, 64, 68, 80, 84, 88, 92,
96, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 140, 148, 158, 172,
176, 184, 188, 192, 196, 200, 204, 208, 216, 228, 236,
240, 244, 248, 252, 256, 260, 264, 268, 282 [gre0t: 272],
286, 290 [nr. 71], 292 [nr. 72], 296, 300, 304, 308, 312,
316, 324, 328, 332, 336, 340, 344, 348, 352, 356, 360,
368, 372, 376, 380, 384, 388, 396, 400, 408.
10240 332.6 (439.2)
[Se anunta ca prin straduintele lui Ladislau Kiivari
se Incepusera a se cumpara obligatiuni urbariale pentru
bursa din Viena]. - G. TRANS., XX (1857), p. 94:
Transilvania.
Redactorul observa: este mai mIntuitor a vinde obligatiile
de cIt mline, polintine, mosiile".
 332,6 (439.2) ' ECONOMIE FINANCIARA 332.7

10241
[Agio la Brasov]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 24,
332.6 (439.2)

36, 52, 56, 60, 72, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112,
10253
Cursul Bucurestilor.
28, 36, 40.
- 332.6 (498)
VEST. R., X X (1855), p.
120, 124, 128, 140, 144, 148, 152, 156, 160, 168, 180,
184, 188, 192, 200, 212, 216, 234, 246, 258, 262 [gre$it: E vorba de cursul banilor.
261]. 10254 332.6 (498)
10242 332.6 (496) [Farmacistul Ed. Jul. Rissdorfer din Bucuresti anuntA
Cursul monedelor in Constantinopol. - VEST. R.,
XVI (1851), p. 298. -
di el cumpAra bancnote austriece si obligatiuni ale impru-
mutului national austriac]. BUKURESTER. DT. Z.,
XII (1856), p. 28.
Se aratil cursul diferitelor monede In lei. Anuntul se repels In tot cursul anului.
10243
Cursul politelor la Constantinopol. - 332.6 (496)
VEST. R., (1853),
p. 24, 36, 48, 56, 60, 64, 80, 84, 88, 92, 100, 108, 112,
10255
[cursul monedelor la Bucuresti]. NATIONALULU,
332.6 (498)

I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 26, 28: Buletinulii Comercialit

120, 128, 132, 172.
10244
[Cursul monedelor pe plata Constantinopolului].
ZIMBRUL, III (1855), p. 260, 620.
-
332.6 (496)
10256
[Cursul monedelor la Bucuresti]. -
NATIONALULU,
332.6 (498)

I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [gre$it: 48], 54, 56, 60,
64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 120,
Se publics un tablou cu pretul diferitelor monede strAine 124, 128, 132, 136, 140, 144, 148, 152, 156, 160, 164,
In lei si parale, pentru acei din cititori care ar avea daravere cu 172, 176, 180, 184, 188, 194, 198, 202, 206, 210, 214,
piata din Constantinopoli". 218, 222, 226, 230, 234, 238, 242, 246, 250, 254, 258,
262, 266, 270, 274, 278, 282, 290, 294, 298, 302, 306, 310,
10245 332.6 (496) 314, 318, 322, 326, 330, 334, 338, 342, 346, 350, 354,
Comerciii. - VEST. R., XXI (1856), p. 102. 389, 393, 397, 401: Buletinultit Comercialti.
Se arata el Influenta tratatului de pace de la Paris s-a simitt 10257 332.6 (498)
In plata din Constantinopol, unde cursul lirci engleze scazuse de la
135 la 129 lei; se publica si un tablou cu pretul diferitelor monede Portofranco Galatilor. Preturile corente. - VEST.
In lei si parale. R., XVI (1851), p. 264.
Sint trecute preturile cerealelor si cursul monedelor.
10246 332.6 (496)
[Cursul monedelor la Constantinopol]. - ZIMBRUL, 10258 332.6 (498)
IV (1856), nr. 70, p. 3. [Cursul monedelor straine la Galati]. BUKURES-
Dupa La Presse d'Orient. TER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. I, 94, col. II, 161,
col. II, 190 col. I, nr. 56, p. 222 col. I, 286 col. I, 330,
10247 332.6 (496) 396 col. I.
[Cursul monedelor la Constantinopol $i Smirna]. - 10259 332.6 (498)
NATIONALULU, I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Buie-
tinulu comercialfi. [Cursul monedelor la Galati, in anul 1854]. BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 54, col. I: Donauffirs-
10248 332.6 (496) tenthiimer.
[Cursul monedelor la Constantinopol $i Smirna]. - 10260 332.6 (498)
NATIONALULU, I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 46, 50 [gre-
$it: 48], 54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, [Cursul cambiilor la Galati]. - NATIONALULU, I
108, 112, 116, 120, 124, 128, 132, 136, 140, 144, 148, (1858), p. 194, 202, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 242,
152, 156, 160, 164, 172, 176, 180, 184, 188, 194, 198, 202, 246, 250, 254, 258, 262, 266, 270, 278, 282, 286, 290,
206, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 234, 238, 242, 246, 294, 298, 306, 310, 314, 318, 322, 334, 338, 342, 346,
250, 254, 258, 262, 266, 270, 274, 278, 282, 290, 294, 298, 350, 354, 358.
302, 306, 310, 314, 318, 322, 326, 330, 334, 338, 342,
346, 350, 354, 389, 393, 397, 401: Buletinulii comercialtit.
10249 332.6 (498)
332.7 CREDIT
Cursul politelor la Bucure$ti. VEST. R., XVIII
(1853), p. 24, 36, 48, 56, 60, 64, 80, 84, 88, 92, 100, 108, 10261 332.7
112, 120, 128, 132, 172. Creditul. Ponta. - ROMANUL, I (1857), nr. 38,
10250 332.6 (498) p. 2-3: Vorbiri Comerciale.
Cursul banilor in Bucure$ti. VEST. R., XVIII Rolul creditului In comert; aparitia monedel $1 rostul ei
(1853), p. 36, 56, 60, 68. In schimburile comerciale; istoricul politei.
10251 332.6 (498) 10262 Petrescu, G. 332.7
[$tiri despre cursul monedelor straine la BrAila]. - Despre credit in genere. - SECOLULU, I (1857),
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. I, 93, nr. 49, p. 4.
166, col. I, 190, col. I, nr. 56, p. 222, col. I, 285, 330, AratA ce este creditul si de cite feluri este: credit public sl
395, col. II. credit comercial sau privat; mai departe arata cite feluri de Impru-
muturi se pot face: printr-o simply obligatiune scrisl, printr-un
10252 332.6 (498) depozit de marts si sub garantia unei ipoteci.
[Departamentul din NAuntru face cunoscut ca, po-
trivit hotarlrii Ministerului de Comert din Viena, se va 10263 Strata, I. 332.7
impurta$i zilnic prin telegraf cancelariei telegrafului Despre creditu. - NATIONALULU, I (1858), p. 228-
bucurestean cursul bursei din Viena]. - BULETIN 229, 241-242, 247-248.
[T. R.], 1854, p. 378; VEST. R., XIX (1854), p. 393. CorespondentA din Berlin cu data de 29 lunie 1858. Mai Ian
Cursul se va atisa In cancelaria telegrafului din Bucuresti, vorbeste de criza economics din Statele Unite, care a avut influ-
pre a se vedea de catre comercianti. ents $1 In Europa, precum $1 In Moldova, unde Banca din Iasi a

557

www.dacoromanica.ro
332.7 ECONOMIE FINANCIARA CHESTIUNEA AGRARA 333 (463)

incetat plalile, din cauza pierderilor marl; apoi trece la credit sj Examineaza problema cametei din punctul de vedere al dreptu-
arata ca unit privesc creditul ca un izvor pentru prosperitate, lui si al economies politice. Pledeaza pentru abrogarea legilor care
far altdi 11 condamna, pentru a este un mijloc prin care ignorantul fixeaza un plafon maxim pentru luarea de dobInzi. E de parere ca
se face totdeauna victima Inselatorilor; mai departe vorbeste de scaderea cametei nu se poate realiza erectly declt prin Inflintarea
valoarea monedelor. Partea din urma a articolului are titlul: de band nationale In Principate, care sa dea credite cu dobInzi
Despre Band". reduse.
10264Winterhalder, E. 332.7 10271 332.89 (498.3)
Creditul si banca. ROMANUL, II (1858), p. 206, Planul acil Intdi marl loterii de casd si de bani, sub
210-211, 222-223, 226-227, 238-239, 250 [gresit: privegherea Eforiei Iasului 1851. BULETIN [Mold.],
520] 251. XIII (1851), p. 162; GAZ DE MOLD., XXIII (1851),
p. 326.
Despre adevarata misiune a bancilor, care este a favoriza
desvoltarea creditului si scaderea progresiva a dobinzilor" si despre Prospect In limbile romand, germana si franceza. Se dau
foloasele creditului. Autorul declare: Noi ne aflam de fag la lamuriri privind numarul Lbiletelor, clstigurilor, Itragerilor etc.,
desfasurarea lumei vechi, la nasterea dureroasa a unei start sociale precizlndu-se ca loteria este asezata sub privegherea si directia
noun ". Autorul; afirma, dupa aceea, cal Principatelor le trebuieste Eforiei Iasului".
creditul ca agent puternic" al dezvoltarii for viitoare din punct de 10272 332.89 (498.3)
vedere agricol *1 industrial.
Sub Inchizesluirea Eforiei Capitalei, mare loterie de
10265 S... 332.772 casa si de bani. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
[Scrisoare din Viena, datata: Austria 184..."] p. 120.
RUMANIA LIT., 1855, p. 88-90. Organizarea $1 conditiile loteriei. Proprietarul" loteriel este
Povesteste neplacerile si pierderile avut, ascultlnd pro-
ce7,1e-a
Sava Canachi, iar plAnultorul" este Senfeld [= SchOnfeld]. Se pun
punerea until bancher din Viena de a-i Incredinta banii de drum, In loterie" o sums de bani si casele" lui Canachi de pe Podul Vechi
In schimbul unei scrisori de credit cu doblnda de 4 %. din Iasi.
10273 332.89 (498.3)
Sub privigherea Eforiei Capitalei, loterie de feliurite
332.8 DOB INDA. CAMATA. LOTERII nod si frumoasd mdrfuri. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 172.
10266 Winterhalder, E. 332.8 Conditiile loteriei. Proprietarul" M. Rozenhek precizeaza Ca
Dobinda banilor. ROMANUL, II (1858), p. 190- loteria sa are 6 660 numere si 80 sort! ctstigatorl In valoare de
191. 11 480 lei.
Autorul, dupa ce arata ce se Intelege prin doblnda si cum 10274 332.89 (498.3)
a Post privita ea In vechime si In timpul aparitiei crestinismului,
ajunge la concluzia necesitatii Infiintarii unei banci nationale In [Noul plan al loteriei doctorului Em. Frenkel]. GAZ.
Principate, care sa aiba In vedere binele public", iar nu folosul DE MOLD., XXIV (1852), nr. 85, p. 238, col. II: Eforia
particular al actionarilor", Capitalei.
Se anunta modificarea planului loteriei doctorului Em. Frenkel,
10267 [13ara, I.] 332.82 patronata de Eforie.
Despre camdta. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 19,
p. 2 [neterminat].
Studiu asupra vechiului drept ebraic: cu privire la interzicerea 333 PROPRIETATE, CHESTIUNEA AGRARA.
cametei, la prescrierea datoriilor In anul sabbatic *1 restituirea
tuturor averilor vindute sau Instrainate, care se facea la anul jubiliar. 333.37 Marea proprietate. Mosii
Subliniaza scopul acestor masuri: de a atenua dezvoltarea unei prea 333.5 Arendare
marl inegalitati Intre averi. Articolul e de Baras, cf. nr. 20, p. 1, 333.7 Proprietate forestierd. Poduri. Pdsunat
col. I. 333.8 Proprietate miniera
10268 332.82 (439.2) Vezi 81:: 281.95(498):281.9 Manastirile Inchinate
[Despre un articol al unei foi maghiare din Cluj In 326.3 Iobagi. Clacasi
care se militase pentru mentinerea in Ardeal a legii pentru 347.73 Proprietatea In dreptul civil
interzicerea camdtariei]. G. TRANS., XX (1857), p. 10: 348.819.5.73 Averi bisericesti si manastirestl.
Transsilvania. 10275 333
In articolul acela se ceruse ca legea aceasta sa fie abrogata Proprietatea de bani si proprietatea de pdmantti.
doar atunci clnd se vor introduce protocelele de mosii (Grund- G. TRANS., XIX (1856), p. 382, 386, 390: Transsil-
bilcher)" si case de pastrate si bancuri", care sa Imprumute bani vania.
cu o doblnda scazuta.
Se reproduc ideile dintr-un sir de articole aparute In ziarul maghiar
10269 Lavertujon, Andre 332.82 (498) din Cluj Curierut Unguresc, In care se demonstrase decaderea pro-
[Articol despre situatia Principatelor, publicat In La prietatii de pamInt fats de aceea de bani.
Gironde" din 29 februarie]. STEAOA D., II (1856),
p. 89 col. IIIII-90.
Articolul continua un altul, din 22 februarie, despre memoran- (436) Austria
dumul Redcliffe cu privire la situatia din Principate. Intre altele
dezbate problema creditelor particulare In Moldova, subliniind do- 10276 333 (436)
bInzile exagerate care se cer si felul cum au ajuns sa greveze marile [Extras din ziarul Oesterreichische Correspondenz"
mosii de acolo. cu privire la necesitatea unei legi care sa Impiedice fard-
mi],irea proprietdtilor agricole, prin Impartirea Intre
10270 B.[arm, I.] 332.82 (498) mostenitori]. G. TRANS., XVI (1853), p. 22, col. II.
Raportulil Economiei politice cu Causa noastra. III In continuarea articolului Oaregare esplicaliuni la patentele
Despre usura. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 20, imperlitesti,Inceput In p. 18, se argumenteaza necesitatea unei
p. 1-2. atare legi pentru Imperiul austriac. Se afirma ca e necesara Impiedi-

558

www.dacoromanica.ro
333. (436) CHESTIUNEA AGRARA 333(439.2)

carea fAramit5rii marilor proprietati, dar mai cu seam a proprietatii legate cu dinsa intre domnii de pdmintu de mai inainte
mid a satenilor 1n urma desfiintarli iobagiei, pentru a nu se crea si intre fostii loru sudditi (supusi si cit pentru persona
un proletariat, ca In Franta.
10277 333 (436)
pamintu) in Ungaria.
p. 237-244.
-
si cit pentru pamintu) si coloni (supusi numai cit pentru
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
Desarcinarea pamantului in Austria. TELEGRA- Valabill st pentru Banat.
FUL R., III (1855), p. 281, 285-286, 289.
Se prezinta importanta reformei si dezvoltarea economica ce se 10286 333 (439.1)
asteapta sa-i urmeze. Se comunica date statistice cu privire la felul
cum s-au plata despagubirile to comitatele Pesta-Buza, Oradea-Mare,
Voievodatul Slrbesc si Banatul TemIsan etc. Se anunta ca In Ardeal
stabilesc raporturile urbariale in Ungaria].
XVI (1853), p. 70, 74, 78-79.
-
[Extras din patenta din 2 martie 1853, prin care se
G. TRANS.,
reforma va fi terminate mai tIrzfu. Se publics acest extras, fiindcl Intre referintele urbariale din
Ungaria si Intre cele din Transilvania domnise totdeauna o analogie,
o rudire oarescum".
(437.5) Bucovina 333 (439.1)
10287
10278 333 (437.5) Patenta impertiteasca din 2 Martil 1853, despre pu-
-
[Se anunta ca statutele pentru despagubirile urba-
riale in Bucovina" s-au terminat]. G. TRANS., XV
(1852), p. 135.
narei pamantului in remnul Ungaria.
MINTE, XVI (1853), p. 245-249.
-
nerea in fapta a desdamnaciunei urbariali si a desarci-
FOAIE PT.

Se observS: Intre ce oftaturi doloase mai asteapta si taranil Valabill si pentru Banat, cu exceptia 5 si 6.
Transilvaniei Inflintarea astui feliu de Statute I".
10279 Hurmuzachi, A. 333 (437.5)
10288
Patenta imperateasca din 16 Ianuarie 1854. G. -
333 (439.1)

vina. -
Despre urmdrile desfiintilrei Boierescului in Buco-
ROMANIA LIT., 1855, p. 281-284, 293-297.
Ca un tndemn pentru conducatorii Principatelor autorul de-
monstreaza ca desflintarea iobagiei In Bucovina, Infaptulta In 1848,
departe de a adeveri prezicerile pesimiste, a adus foloase economice.
Cultura pamintului s-a intensificat, deoarece attt produsele agricole
cit si pamlntul lnsusi au capatat o valoare mai mare, ceea ce a trezit
interesul pentru agriculture. Astfel, reforma a Post de folds atit
marilor mosieri, cit si taranilor, atlt celor ce fusesera liberI, cit .l
fostilor iobagi.
(439.1) Ungaria
TRANS., XVII (1854), p. 74-75, 78, 82, 86, 90, 95,
100.
Subtitlu: prIn care se statoresc pentru remnul Ungariet.
dispusaciunile despre modul cum, $1 despre mijlecele de unde sa
se respund& celor cu drept, fare cea mai mica Intlrziere, des-
daunarea escalculata pentru pestaciunile urbariale $1 pentru decima
cu sustinerea drepturilor tuturor celor Interesati la acesta, pre-
cum si despre desfiintarea moratoriului".
10289 I. N. 333 (439.1)
[Corespondents din Pesta despre foloasele comasatiei
pamintului]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 62:
Transsilvania.

10280 333 (439.1) (439.2) Transilvania

[Se anunta vinzarea de catre baronul Sina a unor
vetre de case pe mosia sa G5(1616 din Ungaria in conditii 10290 333 (439.2)
avantajoase pentru sateni]. G. TRANS., XV (1852),
p. 43. daunarii urbariale"].
col. I: Partea officiOsa.
-
[Comunicare a comisiunii provinciale in trebile des-
G. TRANS., XIV (1851), p. 253,
10281
pretului pamintului in Ungaria].
[Urcarea
TRANS., XV (1852), p. 315: Noutati diverse.
-
333 (439.1)
G.
Se anunta el, pins la finele lui iulie 1851, se constatasera In
Transilvania In total 11 208 proprietari Indreptatiti la despagubire
pentru pierderea robotelor"; aceastA despagubire se ridicA pentru
0 pusta pretuit5. 45 000 florini fusese cumparata cu 76 000 toll la suma globall de 818 542 fl.
florini.
10291 333 (439.2)
10282
[Cresterea pretului pamintului in Ungaria].
TRANS., XVI (1853), p. 145.
-
333 (439.1)
G.
[Combaterea parerii foil Oesterreichische Correspon-
-
denz", organ ministerial, in privinta neimpartirii marilor
mosii]. G. TRANS., XIV (1851), p. 304.
Se arat5. ca In 1835 o hold& de pamInt pe pusta" era 12 florin', Redactia Gazetei Transilvaniei sustine cauza loturilor taranest1,
iar In 1853: 80 florin'. In timp ce oficiosul austriac sustine ca Impartirea mosiilor marl In
333 (439.1) loturi mid ar dAuna productivitAtii ]or.
10283

garia]. -
[*tiri cu privire la urcarea pretului arendei in Un-
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: Intam-
plari de zile.
10292
Impaciuirea diferintelor urbariale.
(1851), p. 337-338.
- G.
333 (439.2)
TRANS.,

Se arat& c& arenda s-a urcat de la 4000 la 12 000 florin' o Se descriu diferite contradictii 1n legature cu situatia taranilor
pasta. si cu raporturile ]or cu proprietarii.
10284 333 (439.1) 10293 333 (439.2)
[Corespondents de lunga Dobricinu" din 25 mai [Instructiuni privind slobozirea din vistieria statului
1853, in
urbariale]. -
care se comenteaza regularea despagubirilor
G. TRANS., XVI (1853), p. 167.
Se aratA ca rornamii primiserA cu mare bucurie patenta imperial&
a unei not anticipatiuni pe socoteala despilgubirei ce
se cuvine pentru stersele slujbe iobilgesti in Ardeal "].
G. TRANS., XIV (1851), p. 341.
-
privind aceasta chestiune. 10294 333 (439.2)
10285
Patenta imperateasca din 2 Martu pentru regularea
referinteloru de legatura urbariale si de drepturile col-
333 (439.1)
despagubirilor urbariale].
p. 353.
-
[Instructiuni din 31 octombrie 1851, privind plata
G. TRANS., XIV (1851),

559
8 - Bibliografla analitica - c. 959
www.dacoromanica.ro
333(439.2) cFrEsTruNEA AGRARA 333(439.2)

10295 333 (439.2) 10305 333 (439.2)

[Stire despre unificarea, pentru economie, a oficiilor [Despre lipsa de 'Arrant a locuitorilor regiunii fostului
intahulatorii cu tale contributionale]. G. TRANS., regiment I graniceresc roman]. G. TRANS., XV
XIV (1851), p. 359, col. II. (1852), p. 374.
Semnallndu-se aceasta lipsa, se cere ca oamenii se fie colonizati
10296 B.[arit, G.] 333 (439.2)
si prin al te part' ale Ardealului.
Despre caracterele urbariale. G. TRANS., XIV
(1851), p. 365-366, 369-370. 10306 333 (439.2)
Din pricina nepregittirii, In acest sens, a dregatorilor, sate Intregi [Despre probabila inchetere a operatelor preg5li-
sInt din nou aruncate In iobagie pe motivul contractelor urhariale, toare pentru despagubirile urhariale "]. G. TRANS.,
de$1 acestea se puteau Inchcia doar pe un numar limitat de ani! XVI (1853), p. 26.
Se sustine CA jalerii nu sint curiali$ti si se afirma ca taranii romani Se arata ea stirea e data de uncle jurnale".
ardeleni avusesera timp de mai multe veacuri drept de proprietate
asupra pamIntului locuit de illn$11. 10307 [Barit, G.] 333 (439.2)
10297 333 (493.2) Referintele nostre urbariale descrise de una ungura.
[Scurt articol despre necesitatea absolute ca romanii, G. TRANS., XVI (1853), p. 34, 38.
si in special fostii iobagi, sa-si declare pamintul la Ca- Barit traduce 51 comentean un articol al publicistului maghiar
dastru, pentru a nu fi privati de dreptul de proprietate]. A. Doja cu privire la problemele raporturilor dintre fostii proprietari
G. TRANS., XIV (1851), p. 378. si fostii iobagi, publicat In Hetilap din Cluj. Doja propusese, si Barit
Articolul porneste de la o dispute intre comunitatile din scaunul este de aceeasi parere, ca pentru o definitive fixare a posesiunii
S3ligtei si sa$i in privinta unor proprietati ale celor 7 juzi", pc care pamInturilor de culture se se tine seama de conscriptia din 1820.
acelea le neaga". Doja sustinuse, de asemenea, In articolul sau, necesitatea lichidarit
grabnice a acestei probleme, care tinea In Inc economia ardeleana.
10298 333 (439.2)
[Stire despre lucrarile comisiei din Viena carea se 10308 333 (439.2)
ocupti cu proiectele despagubirilor urbariale pentru terile [Se anunta ca a iesit inalta rezolutie despre asezarea
noastre"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 414. definitive a desdamnarii urbariale si a desgreunarii pa-
mintului, precum si despre regularea rapoartelor dintre
10299 333 (439.2) fostii domni si intre tarani (comasatiune si segregatiune)"
[Sumele platite in Transilvania drept indemnizatie pentru Ungaria, Voivodina si Banatul Temisean]. G.
pentru prestatiele urbariale" pins in decembrie 1851]. TRANS., XVI (1853), p. 64, col. I.
G. TRANS., XV (1852), p. 27. Stirea e publicate cu urmatorul comentariu: Macar de am II
Se arata ce se platise 867 220 florini $i 28 creitari. si not Ardelenii clt mai curInd norociti a vedea aceasta diferenta
finite!!!"
10300 333 (439.2)
[Comunicate cu privire la sumele platite in 1852 10309 333 (439.2)
pentru despagubirile urhariale in Transilvania]. G. [Se anunta ca a aparut patenta privind regularea
TRANS., XV (1852), p. 33, 65, 105, 129, 161, 193, 221, referintelor urbariale" in Banat]. G. TRANS., XVI
257, 293, :325. (1853), p. 76.
Se arata clt s-a plata in fiecare lung, de la ianuarie pine In Se observe ea se asteapta patenta urbariale $1 pentru Ardeal.
octombrie 1852.
10310 333 (439.2)
10301 333 (439.2) Cursula judecatilor in patria noastra, cu privire la
[Stiri despre conflicte violente intre proprietari si diferintele urbariali. TELEGRAFUL R., I (1853),
fostii iohagi, in tinuturile secuiesti]. G. TRANS., XV p. 81, 85-86, 89-90.
(1852), p. 118, col. I: Transilvania, Brasov. Articolul cuprinde lamuriri generale privitoare la dispozitiile
Se aran ca proprietarii din aceste tinuturi protestau Impotriva In legatura cu desgreunarea pamIntului, In urma $tergerii iobagiei,
legii urbariale, sustinind CA acolo nu a existat decit proprietate si Indrumari practice privitoare la procedura de urmat In cazul clnd
curate alloidala", deci nu e drept a li se aplica legca urbariale. divergentele dintre proprietarii de pamint si fo$tii iobagi urmeaza
In minia lor, ei merg asupra fo$tilor iohagi Cu mina armata, ii se' fie rezolvate de insfantele judecatore$U.
arunca In Una si in ulita, le darlma casele $cl.".
10311 333 (439.2)
10302 333 (439.2)
Cumpilrarea de mosii si aviLicitatea in Transilvania [Stire dupl. Corespondenta austriaca" despre marea
(citeva reflesiuni populare). G. TRANS., XV (1852), grija cu care se cerceteaza referintele urbariale", ceea ce
face ca patenta de regulare a for in Ardeal sa intirzie].
p. 142. G. TRANS., XVI (1853), p. 120-111.
Se recomanda romanilor se nu cumpere mo$iile nobiliare pine Se precizeaza el patenta era a$teptata de mil de Tam Ili cu
la aparitia legii privitoare la aceste vinzari si la desfiintarea aviticital ii. inima arse $1 lndoita".
10303 333 (439.2) 10312 333 (439.2)
Pentru despagubirile urbariale. G. TRANS., XV
(1852), p. 158, 162, 166. [Stire cu privire la despagubiri urbariale]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 345.
Cu ocazia aparitiei In Pesli Naplo a unui articol In aceasta pri-
vinn, se dezbate problema despagubirilor, opinlndu-se pentru solutia Se arata ce pe anul 1853 comisia urbariale din Ardeal a Oat despa-
ca acestea se se plateasca din vistieria statului, iar nu de catre fostii gubiri in suma de 2 283 243 florini.
lobagi. 333 (439.2)
10313 M.
10304 333 (439.2) [Corespondenta cuprinzind consideratii generale cu
[Comunicat despre hotarirea imperials din 3 sept. privire la asteptarea poporului ca sa-si vada odata
1852 de a se da fostilor proprietari de parnint o a treia descurcate pe vecie raporturile desrobirii sau desgreu-
anticipatiune pe proventele for urbariale"].G. TRANS., narii pamintuluil. G. TRANS., XVI (1853), p. 391:
XV (1852), p. 297. Monarchi'a austriaca, Gurginu.

560

www.dacoromanica.ro
 333(439.2) CHESTILNEA AGRARA 333(439.2)

10314 333 (439.2) 10322 333 (439.2)

[Se anunta ca fostilor domni de pamint din Ardeal"
li se va plati a IV-a anticipatiune din despagubirile ur-
bariale]. G. TRANS., XVIII (1854), p. 12: Publicare;
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 22: intimpldri de zi.
Plata se face din fondul provincial pentru desarcinarea pamln-
tului". Se arata suma ce se va prim i si eonditi ile In care se va distri-
hui.
10315 333 (439.2)
[Se anunta CA In Foile legilor imperiale a apilrut o
hottirire cu privire la desdemnarea urbariald"]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 34: Austria.
Se fixeaz5 In ce mod si din ce fonduri se va plati aceasta desp5-
gubire. Hotarlrea e luata pentru Ungaria, Voivodina 51 Tlanatul
Temisean, Croatia si Slovenia. Redactia Is' exprima nadejdea ca se
va anunta In curind aplicarea ei *i In Ardeal.
10316 333 (439.2)
[Articol in legatura cu situatia fostilor iobagi din
Ardeal]. G. TRANS., XVIII (1854), p. 37: Din fostulA
Comitatti alti Unedorei...
Articolul r5spunde unei corespondente din Gurginu, publicata
In 1853, care continea plIngeri In legAtura cu despAgubirile pe care
trebuie sa le plateasca fostii iobagi. Enumera felurile de pamint
pentru care trebuie sau nu trebuie sa plateasca despagublri.Exprima
speranta ca guvernul va yen! cu facilitati in ordonarea acestor
despAgubirl.
10317 333 (439.2)
[Informatiuni despre patenta imperiald din 21 iunie,
prin care se rinduesc dispuzetiunele pentru redicarea
relgiunelor urbariali i desdrcinarea pamintului" in
Transilvania]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 201-
202: Monarhia Austriaca. Sibiiu 28 Iuniti.
Se subliniaza ca prin aceasta se vor regula si schimbatele rela-
tiuni Intre fostii domni pamIntesti si supusii sau clAcasii ]or ". Preotit
si InvatAtorii vor prim! portiuni canonice." Operatia se va indeplini
de cStre o comisiune de tears ", sub presedintia baronului de Leb-
zeltern, si de mai multe comisii cercuale.
10318 333 (439.2)
Desdamnarea, desrobirea, scAparea teranilorti de neau-
zitele sicanie invechite ale fostilorti domni eats cA s'au
facutti lege, si va bucurati! G. TRANS., XVII (1854),
p. 207.
Se anunta cu bucurie ca In Foaia legilor imperiale din Viena
a apArut patenta" din 21 iunie, pentru stergerea iobagiel sl a lega-
turilor urbariale. In curind, G. Trans. va publica traducerea el ofi-
ciall, facuta de Maiorescu si Florian la Viena.
10319 333 (439.2)
[Se anunta ca patenta Imparateasca din 21 iunie
1854 pentru marele principat Ardealul despre desgre-
unarea pamintului si regularea relaciunilor Intre fostii
iobagi si domni de pamint" se publica in Foaie de Minte"
nr. 28]. G. TRANS., XVII (1854), p. 230.
10320 333 (439.2)
Patenta fmparateasca din 21 Iuniti 1854, pentru ma-
rele principatti Ardealuld. FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 149-152, 153-159, 161-164.
Trad. de I. Maiorescu si A. Florian. Dispozitii In legatura
cu aplicarea desfiintarii legamIntului urbarial, reglementInd noile
raporturi !titre nobili si fostii for iobagi, In ceea ce priveste pamintul
si formele de Imposesuire. Felul In care se va face rSscumpSrarea.
10321 333 (439.2)
[Bar. de Lebzeltern, vicepresedintele Locotenentei
imperiale a Ardealului, e numit presedinte al Comisiei
provinciale transilvane pentru dessarcinarea pan/Wu/ail.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 197: Sibiiti 26 'unit.;
G. TRANS., XVII (1854), p. 213: Partea oficiOsa.
[Lebzeltern, presedintele pentru desarci-
comisiei
narea pamintului din Ardeal, anunta intrarca In activi-
tate a comisiei cu incepere de la 1 noiembrie]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 323: Partea oficiosa.
10323
333 (439,2)
[Stiri cu privire la alctituirea comisiunii pentru pu-
nerea la tale a desdaundrii pdminturilor" din Ardeal].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 334: MonarchiaAustriacd.
Sibiiu 22 Octom.
10324
333 (439.2)
[Comisia c.r. pentru desgreunarea pAntintului" depune
jurtimintul]. G. TRANS., XVII (1854), p. 344: Trans-
silvania. Sibiiti, 3 Noembre.
Intre membri, un roman: Moldovanu si un maghiar: Biro;
restul, germani (= sasi).
10325 333 (439.2)
[Rezumatul unui articol din Wanderer", in care s-a
dezbatut problema comasarii paminturilor in Ardeal si
Ungaria]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 82: Ungaria;
ZIMBRUL, III (1855), p. 230-231.
Se arata c5 problema comasSrii se dezbate de 15 ani si cu toate
acestea, deli foarte folositoare, pins arum a (Scut putina Inaintare".
10326 332 (439.2)
Ordinaciunea c.r. comisiunf provinciale pentru desar-
cinarea pAmintului, privitoare la instiintarea vinitelor
urbariali ce se vor desdamna din mijloacele terei. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 97-98; TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 102-103.
Se publica textul semnat de baronul de Lebzeltern, presedintele
comisiei pentru Ardeal. Se dau instructiuni pentru cei care, prin
desdSunarea pamInturilor, ar ti fost pagubiti.
10327 333 (439.2)
[Se anunta ca fostilor domni pamintenesti", adica
proprietarii de mosii din Ardeal, li se va plati a sasea
anticipatie" din despdgubirea urbarialal. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 239: Intampldri de zi.
10328 333 (439.2)
[Comunicate si publicatii privind despagubirile ur-
bariale din Transilvania]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 240, 280.
10329 333 (439.2)
[Lista de noii numiti In posturile de comisari si con-
ducatori ai comisiunilor cercuale desgreunatoare" ce se
vor redica" in Ardeal]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 353: Denumiri alese.
10330 333 (439.2)
[Stiri cu privire la numirea presedintilor instantelor
urbariale din Ungaria si Transilvania]. G, TRANS.,
XVIII (1855), p. 398: Ungaria, 402: Austria.
10331 333 (439.2)
[Extrase din patenta imperiald din 1 ianuarie 1856
pentru Transilvania cu privire la plata despagubirilor
urbariale]. G. TRANS., XIX (1856), p. 15, 18-19,
26.
Se rezuma patenta imperials care hot5ra crearea unui fond de
despSgubire din veniturile Ardealului fostilor proprietari. PInS la
achitarea integrals a desp5gubirilor urma sa Ii se elibereze obligatfuni
de stat. LAmuriri privind achitarea despagubirilor.
10332 333 (439.2)
[Lucrdri privitoare la despdgubirile urbariale in Ar-
deal]. G. TRANS., XIX (1856), p, 49, 65-66, 69-70,
73-74, 77-78, 81-82, 389: Partea oficiosa.

561

www.dacoromanica.ro
333(439.2) CHESTIUNEA AGRARA 333(439.2)

10333 333 (439.2)
[Publicatie a Comisiei provinciale ardelene pentru
despagubiri urbariale, privitoare la inceperea activitatii
sale]. G. TRANS., XIX (1856), p. 41: Partea oficiosa.
Se arata ca activitatea va Incepe la 29 febr. 1856 si se indica
teritorille fiecarei comisii cercuale.
10334 333 (439.2)
[Comunicat din 12 febr. 1856 al Ministerului de In-
terne privind intrarea in activitate a judecatoriilor ur-
bariale in Banat]. G. TRANS., XIX (1856), p. 49:
Partea oficiOsa.
Fostii proprietari si fostii tobagi sint invitati sa se prezinte
inaintea acestor instante pentru lamuri situatia.
10335 333 (439.2)
[Apropiata crestere a valorii plimIntului din Ardeal
in urma construirii drumului de fier]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 350: Transsilvania.
Se observil ca se nadahluia ca proprietarii mici sl marl is' vor
pastra paminturile, necedlndu-le capitalistilor straini.
10336 333 (439.2)
[Se arata ca jurnalul din Cluj Curierul Unguresc"
(Magyar Futar) a adresat nobilimii maghiare din Ardeal
un apel, prin care o invita sa inceteze de a mai petrece
retrasa si izolata pe la mosiile si mosioarele sale" si sa
reinceapa a se interesa si dinsa de chiar starea si viitorul
sae]. G. TRANS., XIX (1856), p. 374: Cluja.
Se atrage atentia nobilimii a se intereseze ce este de flout cu
obligatiunile urbariale sunatoare de 40 milioane fiorini, pe care are
EA le primeasca drept despagubire.
10337
333 (439.2)
[Presa saseasca cere ca preotimea evanghelica sit ca-
pete si ea despagubiri urbariale]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 374: Transsilvania.
10338 333 (439.2)
[instiintare a prefecturii din Brasov in privinta noilor
masuratori de painint]. G. TRANS., XX (1857), p. 17:
Partea oficiOsa.
Se cere proprietarilor ca in vederea acestor operatiuni, care au
la baza un caracter fiscal, sa-si delimiteze bine hotarele. Li se cere
de asemenea sa fie prezenti la masuratori.
10339 332 (439.2)
[Se anunta de ciltre presa ungaro-s5seasca ea Impa-
ratul a aprobat plata despagubirilor urbariale preotimei
evanghelice pe anii 1855 si 1856]. G. TRANS, XX
(1857), p. 62: Transsilvania.
Se precizeaza ca suma aprobata era de 133 333 florin i si 20 crci-
tart.
10340 333 (439.2)
[Se anunta ea prin staruintele lui Ladislau KOvari
se incepuse cumpararea de obligatiuni urbariale pentru
bursa din Viena]. G. TRANS., XX (1857), p. 94:
Transsilvania.
Redactorul observd.: este mai mintuitor a vinde obligatiile
de clt mine, poimtne mosiile".
10341
333 (439.2)
[Intr-o nota trimisa din Cluj, se arata ca. Magyar
Futar" acuza nobilimea maghiara ca, in be sa plateasca
datoriile sale cu obligatiuni urbariale, ea le vindea pe la
speculanti, ca sa cheltuiasca apoi banii pentru fleacuri in
Cluj, Pesta sau Viena]. G. TRANS., XX (1857), p. 110:
Cluja, 16 Aprilie.
10342 333 (439.2)
[Lucrari privitoare la despagubirile urbariale in Ar-
deal]. G. TRANS., XX (1857), p. 121, 229, 280, 290
(nr. 72), 325, 328, 349, 381, 394, 401-402, 405: Partea
oficiosa, 406: Transsilvania.
10343 333 (439.2)
Ce misiune au judetele urbariale in Ardealti? G.
TRANS., XX (1857), p. 280, 284, 288-289, 294, 298,
302.
Se discutd problema despAgubirilor urbariale. Se arata care va
fi misiunea Judecatorillor urbariale. Se precizeaa care este deosebirea
dintre pamintul urbarial *I cel alodial. Se face un scurt istoric al
raporturilor dintre iobagi *I proprietari.
10344 Iacob Murefytne] 333 (439.2)
[Dessarcinarea pamintului. Judetiele urbariali. Trebi
comunali"]. G. TRANS., XX (1857), p. 285, 287-288:
Viena, 4 Septembre n. 1857.
Sub titlul de mai sus a aparut un articol in Presa din Viena.
G. Trans., gAsind ca acest articol a Post scris de un spirit asezat
ce vadeste un cuget matur *I fat% patima", a socotit sa-1 traduca,
mai ales acum clnd ease decide soarta materials a alto de mil din
poporul spre a carui luminare e destinat". In articol se arata cum
merg operatiunile dessarcinarii" pamlntului silucrarile judecatoriilor
urbariale.
10345
333 (439.2)
Ordinaciunea Ministerielorti de Interne si de Justitie
din 8 Aprilie 1857, despre aplicarea dispuseciuniloril
patentei imparatestI din 1 Ianuarie 1856, in privinta
constatarei suplinitore a capitalelora de desdamnarea
urbariale din Marele Principata Ardeala. G. TRANS.,
XX (1857), p. 325.
Instructiuni referitoare la procedura stabilirii desdaunarilor
urbariale.
10346 333 (439.2)
[Situatia in cifre a chestiunii despagubirilor urbariale
In Ardeal la sfirsitul anului 1857]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 9: Transsilvania.
10347 333 (439.2)
Cercul activitatii judetelor urbariale in Transilvania
(Dupa Sieb. Bote"). TELEGRAFUL R., V (1857),
276, 281, 285, 289, 309, 313, 317, 321, 325 [sfirsitul lip-
seste].
Observati Indeosebi juridice si istorice, In legatura cu activitatea
tribunalelor urbariale, privitoare la desgreunarea pamlntului si
regularea relatiunilor tntre fostli iobagi si domnii de pamInt".
10348 333 (439.2)
[Se publics instantele urbariale si magistratti urbariali
ai Ardealului]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 397:
Sciri of icioase.
Se publics lista lor. Baronul Ludovic de IoJica este numit
presedinte al Tribunalului suprem urbarial pentru Transilvania.
10349 333 (439.2)
[Se anunta ca. baronul Ludovic Iojica a depus jura-
mintul pentru noul sau post de presedinte al judecato-
riilor urbariale din Ardeal]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 7: Intimplari de zi.
Depunerea Juramlntului a avut loc la 3 ianuarie.
10350 333 (439.2)
[Declaratiile facute de baronul Ludovic Iojika, pre-
sedinte al judetelor urbariale", inainte de plecarea sa
spre Viena]. G. TRANS., XXI (1858), p. 18: De pe
la Clujti.
Se arata ca presedintele tribunalelor urbariale ardelene declarase
ca nu se va face deosebiri de nationalitate sau de class socials In
rezolvarea chestiunii urbariale.

562

www.dacoromanica.ro
333(439.2) CHESTIUNEA AGRARA 333(498)

10351 333 (439.2) patil Ardealula. G. TRANS., XXI (1858), p. 247

[Frunta0 secui din Trei-Scaune au hotarit comasarea 248: Partea oficiosa.
moioarelor lor]. G. TRANS., XXI (1858), p. 2: Trans- Se desfiinteaza. perceperea decimclor urbariale, fiscale $1 preo-
silvania. testi.
Se informeaza ca acest lucru fusese hotarlt In doua adunarl
tinute la Varhegi $i Lejfalva. (47) Rusia
10352 333 (439.2)
10362 333 (47)
[Publicatie a Ministerului de Interne in care se dau
lamuriri privind modalitatile de comasare a pamintu- [Rescriptul imparatesc adresat guvernatorului gene-
rilor proprietarilor sau ale fotilor iobagi]. G. TRANS., ral de St. Petersburg in care se stabilesc conditiile prin-
XXI (1858), p. 57: Partea oficiOsa. cipale ale regulamentului ce se va intocmi referitor la
imbunatatirea starii taranilor din aceasta gubernie].
10353 333 (439.2) NATIONALULG, I (1858), p. 35-36: Sant-Petersburg,
Despre comasatiune. G. TRANS., XXI (1858), 25 Decembre.
p. 78, 105, 109. Proprietarul lsi conserva dreptul sau de proprietate asupra pa-
Se descrie avantajul stringent la un loc a peticelor de pamInt mIntului Intreg; taranii pastreaza dreptul asupra terenului din ju-
ale taranilor. Se arata modalitatea juridica de a se ajunge la comasare. rul locuintei lor ; ei pot dobindi orice proprietate prin rascumparare
Ultimele &la parti ale articolului poarta titlul: Judetele urbariali. cu plata Intr-un timp determinat. Proprietarul trebuie sa le puny
cu privire la comasatiune". la dispozitie pamlntul necesar existentei lor si WW1 darilor catre stat.
In schimbul acestui drept, taranii vor plati proprietarilor In bani sau
10354 333 (439.2) munca. Taranii pot sa se Imparta In comune rurale"; politia rurala
[Despre scaderea pretului pamintului in Banat]. ramlne In sarcina proprietarului.
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 27 [greit: 23]: Banat. 10363 333 (47)
Un loc care nainte de un an a costat 4000 fl. se vinde astazi [Se traduce cuvintarea adresata de imparatul Ale-
cu 1200 fl.". tire data dupa o corespondenta din Gazeta Universald. xandru II al Rusiei, catre marealii nobilimii din Mos-
10355 333 (439.2) cova, in chestiunea emanciparii i improprietaririi tara-
[Lucririri privitoare la despagubirile urbariale in Ar- nilod. STEAOA D., III (1858), p. 208 [recte: 296]:
deal]. G. TRANS., XXI (1858), p. 9: Transilvania, Curieru esterioru. Rusia.
42: Viena, 57: Partea oficiosa, 70, 182: Transilvania, Intr-un scurt comentariu introductiv, Sleaoa D. subliniaza
279, 295: Partea oficiosa. Insemnatatea si justetea reformelor urmarite de A lexandru II.
10356 333 (439.2) 10364 333 (47)
[Ministerul de Interne publics unele lamuriri privind [Cuvintarea imparatului Rusiei adresata nobilimii din
rezolvarea litigiilor urbariale, precum si comasarea pa- Moscova cu privire la eliberarea iobagilor]. TELE-
minturilor foste iobage0]. TELEGRAFUL R., VI GRAFUL R., VI (1858), p. 183: Rusia.
(1858), p. 29: Publicare. Cuvtntarea a fost rostita la 11 septembrie 1858 ; se publics dupa
foaia oficiala" din Petersburg. Telegraful R. o prezinta drept o cu-
10357 Pfucariuj, goon] 333 (439.2) vintare de mare Insemnatate".
Precuvintare catra poporul tarean. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 63-64. 10365 333(47)
Se reproduce precuvintarea la lucrarea lui Puscariu: Comentariul [Stiri cu privire la framintarile din Rusia pentru
palentei urbariale din 21 iunie 1854, publicata de acesta la Inceputul eliberarea taranilor i imbunatatirea soartei lor]. TELE-
cartii sale. GRAFUL R., VI (1858), p. 182: Intimplari de zi, 203-
204: Rusia.
10358 B.[arit, G.] 333 (439.2)
[Dare de seama despre cartea lui loan PuFariu
Comentarifl la preanalta patenta din 21 Iuniu 1854 (498) PRINCIPATELE ROMANE
pentru poporulii rornana"]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 139-140, 143-144. 10366 Russo, N. 333 (498)
Se analizeaza unele parti din aceasta lucrare. Annexu. La XIV, 2 din scrierea: Romani'a shi
10359 333 (439.2) Turci'a. Despre Dreptul de proprietate. Que 6 Claca?
CONSERVATORUL, 1856, nr. 1, Sectia I, Nov.-Dec.,
Cartea galbena. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 165-167.
p. 181. Autorul combate paragraful XVIII al protocolului de la 18 febr.,
Articol al redactiei. Se apart lucrarea lui loan Puscariu, pri- prin care Poarta otomana declare emanciparea clacii fat% lmpro-
vitoare la patenta urbariale din 1854, de Invinuirile care i se aduceau, prietarirea taranului. Arata ca aceasta ar Insemna deposedarea
anume ca desminta aceea pre poporul roman". Brosura lui Puscariu, taranului de acele 2 din 3 parti, pe care locuia si pe care avea drept
unii au numit-o cartea galbena", de la hirtia galbena In care era de vechime. Spre a demonstra acest drept, face o schita a istoriei
legate, dar de fapt HMca nu erau multumiti de confinutul ei. dreptului de proprietate asupra pamlntului In Principatele Romane,
aratInd ca la Inceputul organizarii lor taranii ar fi avut pamIntul lor.
10360 333 (439.2) Expune apoi originea clacii". Inchele cu propuneri practice: Impro-
[Se anunta ca plat la sfir*itul lunii iunie 1858 se pla- prietarirea comunelor sau satelor gradual prin Banca Rurale. Aso-
tisera in Ardeal 12 144 950 florini drept despagubiri ur- ciatii agricole pentru proprietarii luminati". Dace marl' latifundiari
bariale]. G. TRANS., XXI (1858), p. 206: Sibiiii, n-ar voi nici una nici alta, atunci sa li se is lnapoi prin constrin-
24 I ulia. gene pamIntul comunal".
Se face observatia ca lipsa de bani era foarte mare, cu toate
aceste plati. 10367 Ionescu, Ion 333 (498)
Despre contracturile progresive. JURN. AGRIC.,
10361 333 (439.2) I (1857), p. 33-34: Agriculture.
Patenta imperatesca din 15 Septembre 1858 despre Pledeaza pentru abolirea obiceiului de a se da In arenda mosiile
desfiintarea i desdamnarea decimelora in Marele Princi- numal pe trei ani unui arenda$, fiindca acesta nu poate munch serios

563

www.dacoromanica.ro
333(498) CHEM U'NEA AGRARA
la Ineeput, pleA nu-0 cuno4te bine mo*ia. IndeamnA proprietarii
sa Incheie contracte pe termen de eel putin 5 ani cu arendasii,
impunindu-le InsA plata progresiva a arendci, cad Si el*tigul arenda-
*nor create, In urma Imbunfitatirilor aduse mo*iei. Da un exemplu
din Franta.
10368 333 (498)
De l'organisation de la culture dans les Principautes.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 96: Varietes.
Articol reprodus din La Presse d'Orient. Se dau sugestii privind
rezolvarea chestiunii agrare din Principate si se aratA cd. o rAscum-
pirare a pamintului In favoarea taranilor este neaparat necesara
regenerdrii vielii agrare In Principatele RomAne.
10369 St. 333 (498)
Cite-va observatii asupra unora cestiuni de Econo-
niia ruralS. 1857. DIMBOVITA, I (1858), p. 25-
26, 30-31, 34-35, 38-39, 42--43, 47, 51-52, 54-55.
Atitortil discutA problema tardnimii din Principatele Romane
din punctul de vedere al proprietarilor: contests ca proprietatea for
a fost obtinuta prin Insu*irea abuzivA *i vinzarea fortata a micilor
proprietati tarane*ti. In ceca ce prive*te starea materials din acea
epoca a taranilor, cautd sa o infati*eze ca bunk elogiind pretinsa
marinimie a proprietarilor. Combate pe larg o serie de propuneri a-
cute anterior pentru ameliorarea stArii taranilor prin lmproprietA-
rirea tor. Crede Cl. mizerabila for stare, pe care o recunoaste, s-ar
datora exclusiv faptului ca toate greutatile materiale ale tarsi cad
In sarcina tor. Propune dcci: egalitatea socials" a taranimii cu ce-
lelalte clase; uncle mici modificari In legea din 1851, Indeosebi la
art. 144, cu privire la stramutarea taranilor *i Incheierea Invoielilor
agricole.
333 (498)
10370
[Stire cu privire la alcatuirea unui proiect de lege a]
Portii Otomane, pentru imbunatatirea conditiilor de trai
ale taranilor din Principate]. ROMANUL, II (1858),
p. 37: Bucuresti, 3/15 Fevruarie.
Din cronica iscalita de C. A. Rosetti.
10371 333 (498)
[Mercurulii Suaviei" publics stirea ca Inalta Poarta
a lucrat un proiect de reforms pentru conditiunea ta-
ranilor din Principate, prin care se proclama desfiin-
].area servagiului $i emanciparea taranului, insa gradat"].
NATIONALUL12, I (1858), p. 65: Revista politics, 68:
Austria.
In comentariul sau, I. Petrescu adauga ca servajul nu mai
exist& In Principate, fiindca iobdgia s-a desfiintat de mult, dar exists
datoria taranului de a lucra proprietarului, care la not se numeste
obligatiune reciproed Si corespunzAtoare obligatiunei proprietarului
de a da pamIntul necesar taranului", pe care o dore*te din toata
inima sa se desfiinteze.
10372 Brlltianu, D. 333 (498)
Convorbirea unui proprietar ingrosit cu un pricolice
al proprietatii. ROMANUL,. II (1858), nr. 79, p. 315.
Dialog prin care autorul cauta sa spulbere zvonurile cu privire
la desfiintarea proprietatii.
10373 Rosetti, C. A. 333 (498)
Proprietatea. ROMANUL, II (1858), nr. 79, p. 316.
Autorul arat& ca n-are nimic Impotriva proprietatii, ci doar
lmpotriva privilegiilor legate de proprietatea agrarA din Principate.
(498.1) Tara Romtineascii
10374 333 (498.1)
[Firman imparatesc din martie 1851 intaritor
21
modificatiilor Regulamentului Organic in privinta clacii].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 125; VEST. R., XVI
(1851), p. 109.
564
www.dacoromanica.ro
333(498.1)
Sultanul 11 anunta pe Barbu Stirbei ca spre a se da mai multA
dezvoltare fericirii proprietarilor Si clacasilor" s-a hotarlt a se aduse
modifieari articolelor 138-146 din Regulamentul Organic privi-
toare la Indatoririle reciproce dintre clacasi *i proprietari. De acord
cu Rusla, puterea protectoare, s-a hotarlt sa se primeasea propunerile
Comitetului de revizie din Bucure*ti privitoare la modificarea acestor
articole si sa se puns imediat In aplicare.
10375 333 (498.1)
[Se anunta ca la 14 aprilie Mehmed Emin Efendi,
secretarul ministrului din afara al Turciei, a inminat
domnitorului Tarii Romanesti firmanul intaritor al
modificatiilor Regulamentului in privinta clacii"]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Tara Romaneasca.
10376 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se stabilesc unele dispozi%ii pentru aplicarea
noii legiuiri cu privire la indatoririle reciproce dintre clacasi
$i proprietari]. VEST. R., XVI (1851), p. 193 ; FOAIE
PT. MINTE, XIV (1851), p. 217-218: Pentru istoria.
10377 333 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru catre cir-
muiri cu instructii deslusitoare pentru chipul cum se va
pune in aplicare noua legiuire cu privire la indatoririle
reciproce dintre clacasi si proprietari]. VEST. R., XVI
(1851), p. 193-194; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 218-219.
10378 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se arata temeiurile dupa care se poate face yin-
zarea cu pogonul a unei parti din mosia Tuguiata din
jud. Buzau a lui Costache Sandu Musceleanu, catre lo-
cuitorii tarani]. VEST. R., XVI (1851), p. 213 ; G.
TRANS., XVI (1851), p. 266-267.
Se arata ca vInzarea se face ohabnica sau cu drept de proprietar
necondijionat si In zapis se va preciza ocolul, iar pamintul se va Ingradj
cu semne. In G. Trans. se exprima bucuria ca Otani' au fost
autorizaji sa cumpere pamlnt.
10379 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care se aproba dispozitiile stabilite de chiriarhii eparhi-
ilor privitor la invoielile si tocmelile pentru pogoanele de
prisos ce se dau taranilor clacasi]. BULETIN [T. R.],
1851, p. 313 -314; VEST. R., XVI (1851), p. 265.
10380 333 (498.1)
[Departamentul Credintei indeamna pe toti aren-
dasii mosiilor manastiresti, care se socot pagubiti prin
noua legiuire pentru drepturile reciproce dintre proprie-
tari" si sateni, sa inainteze plingerile for la acest depar-
tament]. VEST. R., XVI (1851), p. 285-286.
10381 333 (498.1)
[Departamentul Credintei face curioscut Ca noua lege
a Indatoririlor reciproce dintre proprietari si sateni nu
se va aplica si la mosiile manastiresti, decit in 1853 cind
se terming contractele incheiate de arendasi]. BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 407-408 ; VEST. R, XVI (1851),
p. 351.
Se vor respecta vechile conditii, dupa contracte, numai numarul
zilelor de munea se fixeaza la 22, dupa legiuirea cea noul.
10382 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care este indemnat sa se ceara de la fiecare chiriarhie
si egumen in parte prescurtare de lucrarea savirsita
de chibzuirea pentru chipul invoielii, potrivit cu impre-
giurarile fiecareia BULETIN [T. R], 1851,
p. 449 -450; VEST. R., XVI (1851), p. 373.
Este vorba de Intoemirea Invoielilor cu satele manastire*ti,
potrivit noii legi asupra proprietatii.
833(498.1) CHESTIUNEA AGRARA
10383 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se face cunoscut tuturor satenilor ca trebuie sa
grabeasca sa Incheie invoielile cu proprietarii mosiilor
pentru cinci ani, caci dupa catagrafie nu se va mai admite,
timp de 5 ani, nici o mutare, piny la viitoarea catagrafie].
BULETIN [T. R.], 1852, p. 93; VEST. R., XVII (1852),
p. 93.
10384 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se atrage atentia acestui departament de a
povatui pe sateni sa indeplineasca munca legiuitelor
22 zile"]. BULETIN [T. R], 1852, p. 162; VEST. R.,
XVII (1852), p. 156.
Se refers la Indatoririle satenilor catre proprietari.
10385 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
referitor la intocmirea invoielilor ce trebuie sa faca pro-
prietarii cu satenii]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 177 ;
VEST. R., XVII (1852), p. 169.
Se arata ca toti proprietarii, care n-au facut Inca Invoielile cu
satenii, trebuia sa alcatuiasca conditiile pentru prisoasele de
pogoane, In cloud. exemplare, $1 sa depuna unul la Sfatul sdtesc,
Jar celalalt la clrmuire, astfel ca satenii, cunoscInd bine conditiile,
sa-ai poata face Invoielile cu proprietarul sau In alts parte.
10386 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care se arata ca egumenii manastirilor inchinate nu pot
arenda mosiile acestor manastiri fara a respecta legea
pentru Invoieli agricole]. VEST. R., XVII (1852),
p. 125 ; G. TRANS., XV (1852), p. 139-140: Terra ro-
maneasca si Moldavia.
G. Trans. publics acest ofis Iii cadrul unui articol in care e vorba
de averile manastirilor inchinate.
10387 333 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se stabilesc temeiurile dupa care un proprietar
isi poate vinde o parte din mosia sa in loturi mici].
VEST. R., XVII (1852), p. 181 ; G. TRANS., XV (1852)
nr. 46-47, p. 183-184: Terra romaneasca si Moldavia'
Gazela Transilvaniei reproduce acest oils cu un scurt comentariu
favorabil.
10388 333 (498.1)
[Publicatie prin care se stabileste pretail muncii
pamintului pentru raspunderea drepturilor si datoriilor
reciproce intre proprietari BULETIN
[T. R.], 1852, p. 213, col. I: Departamentul din Nauntru.
10389 S. 333 (498.1)
[Despre imbunatatirea raporturilor dintre tarani si
proprietari in Tara Romaneasca]. G. TRANS., XV
(1852), p. 248: Terra Romaneasca si Moldavia.
S. vorbeste de aceasta chestiune In cadrul unei corespondente
trimise din Cralova. Arata ca., prin masurile luate de guvernul
muntean pentru regularea acestor raporturi, $1 proprietarii $i taranii
au fost scosi din labirintul In care traisera.
10390 333 (498.1)
[Otis domnesc catre Departamentul din Nauntru,
privitor la conditiile pentru prisoasele de pogoane ce pro-
pun proprietarii, clacasilor tor]. BULETIN [T. R.],
1852, p. 253; VEST. R., XVII (1852), p. 233.
Se cere ca subclrmuitorii sa cerceteze data conditiile pentru pri-
soasele de pogoane propuse clacasilor au fost semnate de proprietari
de Mina voie $i sa Indemne pe Omni sa se Inteleaga cu proprietarul
sau vechilul sau. Se precizeaza ca subclrmuitorii numai vor supra-
veghea stars sa exercite vreo Inriurire asupra celor (Iona pSrti.
www.dacoromanica.ro
333(498.1)
10391 333 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru catre co-
misiile catagraficesti ale judetelor cu privire la invoielile
dintre proprietari si tarani]. BULETIN [T. R.], 1853,
p. 8: Publicatii pentru sate; G. TRANS., XVI (1853),
p. 76: Tier'a romanesca si Moldavia.
Se recomanda comisiilor ca acolo unde vor gasi Invoieli Inchelate
sa le aduca doar la cunostinta partilor; acolo unde aceste Invoieli
au fost comunicate cirmuirilor numai de proprietari, sa caute a
aplana eventualele conflicte; unde nu stilt. Invoieli, pe la proprieta-
tile acelea de$1 putine", sa nu se amestece.
10392 333 (498.1)
[Raportul Departamentului din Nauntru in privinta
invoielilor dintre sateni si mosiile manastiresti inchinate
si neinchinate, precum si speciale ale spitalului Brinco-
venesc]. BULETIN [T. R.], 1853, Mart. 9, p. 33; VEST.
R., XVIII (1853), p. 77.
Rezolutia domneasca hotaraste sa se aplice acestor mo$11
conditiile aplicate mosiilor manastiresti $i ale eparhiilor.
10393 333 (498.1)
[Se anunta ca Departamentul din Nauntru al Tarii
Romanesti a luat masuri pentru controlul invoielilor dintre
proprietari si tarani]. G. TRANS., XVI (1853), p. 71:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
10394 333 (498.1)
Explicatia articolului proprietatii din programa: Do-
rintele Romani[l]or. OPINIUNE'A, I (1857), p. 13.
Se publicd documentele trimise de Comitetul National din capi-
tala Bucuresti, In urma interventiei marilor proprietari de mosii.
Acestia cerusera ss se precizeze Intelesul propozitiilor: Respect
la proprietatea de orice natura. Libertatea individuals a muncii
taranului", din Declaratia Comitetului. Intr-o adunare comuns
cu proprietarii, In 15 martie, s-a hotarit urmatoarea interpretare:
StApIn este proprietarul pe pamintul sau; stapin este si taranul
pe bratele sale". S-a hotarlt sa se aleaga 4 reprezentanti ai marilor
proprietari In Comitetul National.
10395 333 (498.1)
Proletariatul in Romania. CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 si 4, Sectia II, p. 155-159.
Articol prin care se combate violent formularea raportului dintre
proprietarii de mosii si tarani facuta In Dorinlele Romdnilor, pro-
grama partidului national". Se arata ca formula: stapin este pro-
prietarul pe mosia sa"... stapIn e taranul pe bratele sale" Inseamnd
jefuirea taranimii de toate drepturile sale 5i aducerea ei la proletari-
zare. Arata ca, pins atunci, proprietarul era obligat sa dea tara-
nilor spre cultivare cite 9 pogoane din mosia sa, primind ca plata a
treia sau a patra parte din valoarea arendarii tor. Subliniaza ca
proprietarii nu au nici un drept sa decida soarta taranimii, care Ii
tine si pe boieri $i toata Cara prin munca bratelor ei. Citeaza pe:
Bozianu, Costaforu, Orascu si Nenovici, ca exemple de oameni ridi-
cati prin sudoarea taranilor.
10396 333 (498.1)
IScrisoarea catre redactor a autorului anonim al anti-
colului Proletariatul in Romania "]. CONSERVATO-
RUL, II (1857), nr. 3 si 4 ,Sectia II, p. 159-162.
Continulnd demonstratia lmpotriva programei partidei natio-
nate cu privire la raportul dintre proprietari si tarani, autorul
anonim subliniaza ca de aici a iesit ruptura dintre emigratii roman'.
Aminte5te cd. Golestii au propus in 1848 satenilor de pe mosia for ca
O. fie liberi, plstind In schimb arena Intreaga pentru pamInturile
de care ar avea nevoie, si ca taranil au refuzat cu indignare aceasta
avantajoasa (dead.. Aminteste CS Ion Ghica, In 1849, Meuse un pro-
ect de a reduce pe taran, din clAca$ sau demi-proprietar, In stare
de chiria9 $i proletar".
10397 333 (498.1)
[Ordin circular al Ministerului din Nauntru catre
administratori, prin care li se face cunoscut Ca legea
pentru relatiile reciproce dintre proprietari si sateni, din
565
333(498.1) CHESTIONEA AGRARA
1851, este valabila si trebuie respectata intocmai].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 101; ROMANUL, II (1858),
p. 103.
Conform art. 140 sl 141 ale legiuirii din 1851, Invoielile decurglnd
din obligaiiile si datoriile reciproce dintre sateni si proprietari
urmau s5 tie comunicate la Casa Sfatului cu ocazia catagrafiei. Or,
Invoielile au fost depuse fara acordul ambelor parti si asa au ap5rut
abuzurl.
333 (498.1)
10398
[Ordin circular al Ministerului din Nauntru privitor
la cererile tot mai dese ale proprietarilor, adresate Adminis-
tratiilor si Ministerului, pentru indepartarea taranilor
chiriasi" de pe mosiile lor]. ANUNT. R., V (1858),
nr. 20, p. 1.
In baza dreptului de stramutare a taranilor, Intelegind gresit
reformele care se proiectau, proprietarii cautau sa-i izgoneasca pe
unli dintre acestia. Se cere functionarilor sa puna capat acestor
practici, actionlnd conform legii, spre a se arSta organe capabile"
ale reformelor ce urmau a se introduce.
(498.3) Moldova
10399 333 (498.3)
[Firmanul impriratesc critre domnitorul Moldovei
Grigore Ghica prin care se intaresc modificarile aduse
Regulamentului Organic cu privire la indatoririle si drep-
turile reciproce ale proprietarilor si ale satenilor lucra-
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 122 ;
Lori de priming.
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 131-132; ZIMBRUL,
I (1851), p. 305-306.
In Gazela de Moldavia ai Zimbrul text roman si francez.
10400 333 (498.3)
[Ofisul domnesc dare Sfatul Administrativ Extra-
ordinar prin care este rugat sa stabileasca dispozitiile
pentru punerea in aplicare a modificarilor aduse Regula-
mentului Organic cu privire la indatoririle si drepturile
reciproce ale proprietarilor si ale satenilor lucratori de
pamint, aprobate de sultan]. -- BULETIN [Mold.], XIX
(1851), p. 121-122; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 133 -134; ZIMBRUL, I (1851), p. 305.
In Gazeta de Moldavia si Zimbrul text roman si francez.
10401 333 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar din
Moldova cu privire la aplicarea modificarilor aduse
Regulamentului Organic asupra relatiilor dintre proprie-
tari si lucratorii de pamint, aprobate de puterile suzerand
si protectoare, Turcia si Rusia]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), p. 123-124 ; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 135 -136; ZIMBRUL, I (1851), p. 306-308.
In Gazeta de Moldavia si Zimbrul text roman sl francez.
10402 333 (439.2)
[Ofis domnesc prin care se comunica administratorilor
de tinuturi cuprinsul jurnalului Sfatului Administrativ
Extraordinar referitor la imbunatatirea starii taranilor
si la masurile luate pentru acoperirea deficitului].
ZIMBRUL, I (1851), p. 310: Ofis Domnesca adresatii
catra fiecare Administratora de tinutu.
Se dau instructiuni administratorilor sa. popularizeze 1ntre
!Aran' aceste hotarlri, subliniind ca ele slut to folosul lor: slut scutiti
de darea dejmii a tot soiul de producturl din pamInturile lor de
brans si flnat", cf. art. 5 si 35 din noul protect ; slut scutiti de Inda-
torirea facerii de cosere"; se scad 3 din cele 6 zile pentru lucrul
soselilor". In schimb, 11 se cere taranilor un mic adaos" Ia blr
cu analoghie de 1 leu 35 parale la un cifert pentru un birnic",
care nu se va plati Insa declt vremelnic", timp de 2 ant.
10403 333 (498.3)
[Anaforaua Sfatului Cirmuitor din 31 octombrie 1851
privitoare la rezolvarea plingerii unor arendasi contra
566
www.dacoromanica.ro
333(498.3)
proprietarilor care voiau sa scads din cistiuri pretul
dejmei", de curind desfiintata]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), p. 183: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Anaforaua este Insotita de o: Ldmurire de tdcsuirea fdcutd de
ultra isprdvniciile finuturilor pentru scdderea dejmei.
10404 333 (498.3)
[Anaforaua Sfatului cirmuitor catre domnitor in le-
gatura cu aplicarea unor impliniri nedrepte stabilite de
ispravnicii]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 201:
Secretariatul de Stat a Moldova ; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 195: Novitale din nauntru.
E vorba de unele Impliniri nedrepte stabilite de ispravnicii
asupra unor razesi de pe mosia Meresesti, tinutul Tutova. Se sta-
bileste, cu aprobarea domneasca, ca to victor Implinirile care se vor
stabili c5 slut nelegiuite sa cada. In sarclna celor care le-au apli-
cat. Se publics aceasta anafora spre Weasel stiinta.
10405 333 (498.3)
Legiuirea votata in 8 April 1852 de Divanul obstesc
pentru indeplinirea unor articule a noului asezamint
a lucrului lacuitorilor catra proprietari. BULETIN
[Mold.], XIX (1852), vol. II, p. 329-330.
Se precizeaza conditiile In care vor primi Taranii pamint de lucrat
de la proprietari si obligatiile proprietarilor de a da pamtntul necesar
pentru brana familiei taranilor pe Insusi terenul mosiei pe care ei slut
stabiliti; definitia a ceea ce se Intelege prin vii" gi livezi".
10406 333 (498.3)
[ Lists de paminturile ce parte din razesii lacuiti in
satul Matca au in hotarele Domneasca, Chicera si Griltu,
din tinutul Tecuci]. BULETIN [Mold.], XXI (1853),
adaos la nr. 62, p. 45-47: Divanul Intariturilor.
PamInturile urmeaza sa fie scoase In vinzare spre Indestularea
d-sale Constantin Iacovachi cu soma de 36 175 lei", pe care i-o dato-
reaza numitii razesi.
10407 333 (498.3)
[Sfatul Administrativ aduce precizari In legatura cu
aplicarea pravilei din 1852 prin care s-au invoit evreilor
a tine orinzi prin sate]. BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 133: Departamentul de Finans.
10408 N[egnizzi, C. 333 (498.3)
[Articol privitor la emanciparea taranilor, desfiin-
tarea boierescului si impartirea pamintului]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 285-286: Moldova.
Autorul la atitudine still fats de aceste masuri proiectate.
Text roman $i francez.
333 (498.3)
10409
[Producte si vite vindute la mezat implinite acum
din nou de la Dlui Banul Anastasie loan, in pretentia
razasilor satului Nanestil. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), adaos Ia nr. 66, p. 173, col. III: Ispravniciea
tinut. Bacau.
333 (498.3)
10410
[Comisul Alecu Hermeziu este indestulat pentru pa-
gubele pricinuite de razesii din Batrinesti]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 305: Ispravnicia tinut. Romani'.
333 (498.3)
10411
[Fixarea termenului pentru cercetarea gilcevilor dintre
aga D. Stefano si razesii din Oniceni, tinutul Roman,
si comisul Costachi Eni, pentru mai multe samavolnicii].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 317: Departa-
mentul din launtru.
333 (498.3)
10412
[Propunerea deputatilor sateni, cu privire la impro-
prietarire, ridicarea bataii, oborirea beilicurilor si tuturor
havalelelor, alegerea dregatorilor satelor, caderea bole-
333(498.3) CHESTIUNIEA AGRARA
rescului, dreptul de a lucra ptimintul Lira' a fi alungati
de pe dinsul]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 21, p. 3-4, anexa B, si foaia volanta nr. 22
legata la finele colectiei.
Propunerea este semnata de Ion Roata si de alp 14 Oran'.
10413 333 (498.3)
Motion des deputes paysans. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1857), p. 321-323: Moldavie. Session
du Divan ad-hoc.
Se traduce motiunea adresata Adunarii din Iasi la 26 oct.!
7 nov. 1857.
10414 333 (498.3)
[Diverse propuneri in legatura cu improprietlirirea
taranilor si desfiintarea boierescului]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 1.
Printre altele, Adunarea respinge propunerea lui C. Roset de
a se desfiinta boierescul, a se da fiecarui s5tean 15 prajini Impreuna
cu o case In vatra satului, a se Infiinta comune s.a.
333 (498.3)
10415
[Motiunile majoritatii si minoritatii proprietarilor
marl cu privire la propunerea deputatilor sateni si in
legatura cu stabilirea relatiilor dintre proprietarii de
mosii si taranii lucratori de pamint]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 2-4, supl.
2, p. 1-4, supl. 3, p. 1-3 si foi volante legate la finele
colectiei.
Se publica In continuare socotintele deosebite" ale lui C. Roset-
Tetcanu, V. Zaharia $1 C. Hurmuzachi, In aceeasi chestiune.
10416 Negre, C. 333 (498.3)
[Propunere cu privire la improprietArirea satenilor].
BUL. ADUN. AD-HOG MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 5,
p. 3-4.
10417Roset-Tetcanu, C. 333 (498.3)
[Cuvintare in legAtur5 cu problema taraneasca].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 5,
p. 4; supl. 6, p. 1-4.
10418 Balls, Gr. 333 (498.3)
[Cuvintare in legatura cu problema tilraneascal.
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 6,
p. 4; supl. 7, p. 1-2.
10419 Panu, A. 333 (498.3)
[Cuvintare In legaturil cu problema taraneascal.
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 7,
p. 2-4.
10420 Kogalniceanu, M. 333 (498.3)
[Cuvintare in legatura cu problema tfirilneasca].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 8,
p. 1-4.
10421 Dos ie, N. 333 (498.3)
[Cuvintare in legAtura cu problema taraneasc5].
BUL. ADUN. AD -HOC MOLD., I (1857), nr.22, p. 3-4.
10422 333 (498.3)
[Votul Adunarii cu privire la propunerile in legiltura
cu stabilirea relatiilor dintre proprietarii de mosii si
s5tenii lucratori de pfimint]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 22, p. 1-3.
10423 333 (498.3)
[Dezbaterile Comitetului proprietarilor marl cu pri-
vire la propunerile locuitorilor sateni in legatura cu chesti-
unea relatiilor dintre sateni si proprietari]. BUL.
www.dacoromanica.ro
333(498.3)
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 1,
p. 2-4; apendice 2, p. 1-4; apendice 3, p. 1.
10424
333 (498.3)
[Fragmente suprimate din raportul Comisiei Comi-
tetului proprietarilor marl, primit de majoritatea acestui
Comitet, cu privire la propunerea deputatilor sateni in
legiltura cu relatiile dintre sateni si proprietari]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3,
p. 2.
10425 333 (498.3)
[Contrapropunerea lui P. Mavrogheni Ia raportul
Comisiei in Comitetul proprietarilor marl, cu privire la
propunerea deputatilor sateni in legatura cu relatiile
dintre sateni si proprietari]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 3.
10426 333 (498.3)
[Amendamente la raportul Comisiei Comitetului pro-
prietarilor marl, cu privire la propunerea deputatilor
sateni in legatura cu relatiile dintre sateni si proprie-
tari]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24,
apendice 3, p. 3-4; apendice 4, p. 3-4.
10427 333 (498.3)
[Dezbaterile Comitetului proprietarilor marl, in le-
gAtura cu raportul Comisiei insarcinate cu studiul pro-
punerii deputatilor sateni cu privire la relatiile dintre
sateni si proprietari]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 4; apendice 4, p. 1-3.
Cuvintarea lui Gr. Bals, in calitate de raportor al Comisiei,
motiunea propusa de M. Kogalniceanu, cuvintarea lui Gr. Costachi
si propunerea lui D. Ralet.
10428 333 (498.3)
[Amendament propus de citiva membri ai AdunArii
ad-hoc a Moldovei cu privire la rilscumpararea boierescu-
lui si infiintarea comunelor]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 3, p. 3-4; supl. 4, p. 1-4;
supl. 5, p. 1-3.
Amendamentul cuprinde XII capitole.
10429 333 (498.3)
[Comentarii la lucrArile Divanului ad-hoc din Moldova,
privind chestiunea rurala]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], II (1857), p. 325: Rsum.
Se condarhna atitudinea retrograde a deputatilor din familiile
Sturza si Catargi, care se opuneau justelor dorinte ale taranilor.
10430 Costachi, G. 333 (498.3)
[Cuvintare in legatura cu relatiile dintre sateni si
proprietari]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 24, apendice 4, p. 2-3.
10431 Ralleto, D. 333 (498.3)
[Propunere privitoare Ia relatiile locuitorilor sateni
cu proprietarii]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 24, apendice 4, p. 3.
10432 333 (498.3)
[Raportul comitetului micilor proprietari ciltre Adu-
narea ad-hoc a Moldovei referitor la relatiile locuitorilor
de pe mosii cu proprietarii]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., 1857, foaie volanta nr. 37, legata la sfirsitul
colectiei.
Datat 30 noiembrie 1857
333 (498.3)
10433
[Raportul comitetului micilor proprietari care Adu-
narea ad-hoc a Moldovei, referitor la razesi]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., 1857, foaie volanta nr. 40,
legata la sfirsitul colectiei.
Datat 5 decembrie 1857.
567
333(498.3) CHESTIUNtA AGItAILA
10434 333 (498.3)
[Cercetarea samavolniciilor banului Anastasie loan,
reclamat de razesii din Ntinesti]. BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 427: Ministeriul din nauntru.
10435 333 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 30 decembrie 1857,
despre sedinta Divanului ad-hoc, de la 29 decembrie,
in care se discutase chestiunea agrara]. LITOILE DU
D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 331: Moldavie.
Rezumat at dezbaterilor, cu unele comcntarii In favoarea punctu-
lui de vedere at taranilor $1 at celorlalti deputati progresi$U.
10436 Asachi, G. 333 (498.3)
Cvestia relatiilor dintre proprietarii de mosii din Mol-
dova cu lucratorii de pamint. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 5.
Articol In care arata cS aceasta chestie a fost obiectul dezbate-
rilor publice $1 cS unul care s-a ocupat. In mod serios de aceasta
chestie vitals a fest N. Istrati. Autorul arata ca Istrati a ajuns la
o concluzie, care i se pare singura putincioasa a Imbina dreptul cel
sfintit a proprietarului de 'Ambit cu dreptul nu mai putin natural
a sateanului". De asemenea anunta ca lucrarea lui Istrati se va pu-
blica In bro$ura.
10437 333 (498.3)
[Parerile Gazetei Levantului" cu privire Ia brosura
lui N. Istrati, despre relatiile dintre proprietarii de mosii
si lucratorii de pa'mint]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 115.
Autorul articolului din Gazela Levantului marturise$te ca Istrati
este singurul care a deslegat asta chestie important., In un mod
de a Imbina toate drepturile $i toate interesele In folosul starei de
rata si a viitorului".
10438 333 (498.3)
[Cercetarea gilcevirilor dintre razesii din Prajasti si
Ileana Sturza pentru samavolnicii de hotard".]. BU-
LETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 105, 113, 175: Minis-
teriul din nauntru.
10439 333 (498.3)
[Textul a doua anaforale adresate caimacamului Vo-
goride si rezolutia Gaimacamiei asupra acestor anaforale,
cu privire la plingerile locuitorilor de pe mosia Sabaoanii
din tinutul Roman, impotriva arendasului acestei mosii,
aga Dimitrie Stan]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 503-504: Ministerul din Nauntru.
In anaforale Ministerul din Nauntru arata concluziile la care
a ajuns comisia Insarcinata sa cerceteze aceste plIngeri. Caimacamia,
prin rezolutia sa, aproba ca concluziile comisiei sa fie puse In apli-
care, adiel arenda$ul sa plaleasca satenilor o despagubire de 42 120
lei pentru lucrul facut mai mutt.
333.37 MAREA PROPRIETATE. MOSII
Vezi $i: 333.5 Arendare
30.23 Proprietatea In dreptul civil
10440 333.37 (498.1)
[Se anunta ca mosia Stolnicii din sud Arges, a d-lui
logoftitultii loan Balaceanu" este de vinzare]. VEST.
R., XVIII (1853), p. 24: Instiintari.
.%re 5000 stInjeni, are hele$teu mare, doua paduri, peste 100 eta-
ca$1, cash de proprietar si de arenda$, biserica de zid etc.; doritorii
se pot adresa fie la proprietar la Viena, unde locule$te, fie la clucerul
Stefan Burche, Imputernicitul sau.
10441 333.37 (498.1)
[Se anunta ca este de vinzare mosia Cozleciu din jud.
Prahova, proprietatea d-lor logoftit Costache si logofat
568
www.dacoromanica.ro
333.37(498.1)
Iancu, frati Balaceni"]. VEST. R., XVIII (1853), p. 24:
I nstiintari.
Se compune din mai multe trupuri de most', are 4 paduri, doul
case de moara, una cu sapte $i alta cu opt roate, multe vii cu plant
de embatic; arenda anuala este de galbeni Imparate$ti 2430.
10442 333.37 (498.1)
[Se anunta cal este de vinzare o vie in dealu Spiri"].
VEST. R., XVIII (1853), p. 28: Instiintari.
Via are pe dinsa casa nos cu pravalie $i pivnita, crams, odae
de vier, vasele trebuincioase, loc liber, pomi rod itori $i altele, se vinde
cu embatic; doritorii sa se adreseze la d. I. Poenaru, profesor la
Vergu".
10443 333.37 (498.1)
[Se anunta di se da in arenda mosia Balcesti din ju-
detul Arges, plasa Oltului, a d-ei pitaresi Zinca BAT
ceascal. VEST. R., XVIII (1853), p. 184: Instiin-
tari.
Calitatile ace$tii mo$ii slut: claca$i 200 $i alti 30 streini ce au
locurile for pe dinsa, 2 mori pe apa Topologului, 4 piol, 2 hanuri,
In drumul cel mare at po$tii ce merge la Itimnicu-VIleii alte clrciumi,
vie, 18 livezi pruni, povarna cu 4 cazane, o caroata cu 40 butt de
prune, i casa buns de arenda$, patule $1 c.l.".
10444 333.37 (498.1)
[Se anunta ca mosia Piatra din jud. Romanati a prin-
tului Milos [Obrenovici] se da in arenda de Ia Sf. Gheorghe
1854]. VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 11, p. 2.
Mosta are case boiere$U, magazii, clrciumi, un han
$i 230
claca$1.
10445 333.37 (498.1)
[Marea logofeteasa Zinca Goleasca anunta ca da cu
arenda mosia sa Golesti, cu intindere destul de mare
in judetul Muscel si Arges"]. VEST. R., XIX (1854),
p. 236: Instiintari.
10446 333.37 (498.1)
[Publicatie prin care se anunta vinderea prin lici-
tatie a doua paduri de pe mosia Baneasa, proprietatea
printmlui Gheorghe Bibescu]. VEST. R., XX (1855),
supl. la nr. 27, p. 1, col. II.
Se dau conditiile.
10447 333.37 (498.1)
[Generalul Stefan Lecman (Mazar-Pala) anunta ca
are de dat cu arenda zece mosii]. VEST. R., XXII
(1857), p. 20.
Se public. numele mo$iilor ; doritorii se vor adresa proprietaru-
lui, care $ade ling. biserica Enii.
10448 333.37 (498.1)
[Se anunta ca se da in arenda mosia Balcesti din
judetul Arges]. SECOLULCI, I (1857), nr. 81, p. 4:
Insciintzari.
Aceasta mo$ie are pe dinsa 200 locuitori cu toate locurile for
trebuincioase, $i Indestule pe seama proprietatii $i pe care se hrane$te
mai multi straini cu dos hanuri de zid In drumul po$tii, dela mori,
trei pive, povarna $i mai multe livezi ((mac marl de pruni, padure
de ghinda $i jir $i alte Imbunatatiri precum magazii $.c.l.".
10449 333.37 (498.1)
[Se face cunoscut ca se dau in arenda 3 mosii ale prin-
tului de Samos, Ioan Ghica]. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 22, p. 3; SECOLULU, I (1857), nr. 28, p. 4.
Cele trei mosii slut: Larga din judetul Ialomita, Ghirgani din
judetul Dimbovita si Cucuruzu din judetul Vla$ca.
10450 333.37 (498.1)
[Se anunta de vinzare mosia Chitesti-Muscel a fra-
tilor Golesti]. ROMANUL, II (1858), p. 232, col. III :
Proprietatea Chitesti.
Se precizeaza ca mosia se vinde In totul, sau in pogoane".
333.37(498.3.) CHESTIUNEA AGRARA
10451 333.37 (498.3)
[Anunt in legatura cu darea in posesie a mosiilor si
viilor casei raposatului Costachi Bals, incepind din anul
1852].ZIMBRUL, II (1851), p. 124, col. II ; GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 286, col. II.
Anuntul este publicat de epitropul si executorul testamentar
C. Hurmuzachi.
10452 333.37 (498.3)
[Anunt privitor la scoalerea in vinzare de veci prin
mezat a mosiei Hangu, din tinutul Neamtului, proprie-
tatea cnejilor Cantacuzino, supusi rusi]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), adaos Ia nr. 16, p. 1.
Se redau publicatia Divanului Intariturilor, precum $1 textul
Invoietil, sAvIrsitd 1ntre D-tor Cnejii Cantacuzinesti pentru des-
pArtirea hotarelor mosiei Hangul de catra mosiea Baltatestii de
la tinutul Neamtului".
10453 333.37 (498.3)
[Actul prin care vornicul Lasciir Bogdan vinde mosia
Sandresti, din tinutul Tutova, arhimandritului Iacov
Rachitosul Vatopedineanul]. BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 69-72: Divanul Intariturilor.
Se dau textul actului, precum $i hotarnica".
10454 333.37 (498.3)
[Divanul Intariturilor face cunoscut adjudecarea mo-
sieiHangul din tinutul Neamt a cnejilor Cantacuzino
de catre postelnicul Petre Asachi pentru prealuminata
doamna Smaragda Sturza nascuta printesa Vogoridi si
fiul luminarii sale printml Mihail Sturza"]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 185, col. I: Divanul Intaritu-
rilor.
Pretul: 142 000 galbeni.
10455 333.37 (498.3)
[Anunt privind darea in posesie a unor mosii ale fa-
miliei Ghica]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte:
XXIX] (1857), p. 244, col. II: Instiintari.
Este vorba despre mosii ale lui Costache Ghica, lancu Ghica,
Alecu Ghica $i una a fostului domnitor Grigore Ghica.
10456 333.37 (498.3)
Suplica D-sale Vorn. Costachi Hurmuzachi adresata
Inaltef Caitnacami la 3 Noemvrie anul curent 1858.
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 3-4: Ministeriul
Dreptatei.
Se redd. $1 textul rezolutiei Caimacdmiei, prin care se Intdreste
intrarea In proprietatea lui C. Hurmuzachi a celei de-a treia parti
a mosiilor Dulce$U $i Barbo$1 din judetul Roman, pe care i le donase
Gh. Sturza.
333.5 ARENDARE
Vezi 51: 333.37 Mama proprietate. Mo$ii
348.819.5.073. Averile bisericesti si mandstiresti
10457 M. , Ludovicti 333.5
lnriurinta Arendelorti asupra poporului.G. TRANS.,
XVI (1853), p. 308.
Articol tradus din ziarul unguresc Hetilap" din Cluj, asupra
unei boli economice $1 sociale", care este arendarea mosiilor, ce se
1ntemeiaza pe exploatare, eamatd etc. G. Trans., dupd ce reproduce
articolul, adauga.: Acest articul nu are trebuinla de comantariu
si esplicAllune mai departe; autorul lui vorbeste prea pe fats ".
10458 333.5 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care se stabilesc unele dispozitii referitoare la intoc-
mirea contractelor de arendare a mosiilor in Tara Roma-
neasca]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 41.
www.dacoromanica.ro
333.1(439.2)
Amatorii de a arenda trebuie s3 depund chezasie corespunza-
toare pretului mosiei". Dacaln decurs de 15 zile de la Ineheierea con-
tractului nu depun Mogul, se scoate venitul mosiei la mezat In
paguba tor.
10459 333.5 (498.1)
[Departamentul Credintei din Tara Romaneasca aduce
la cunostinta arendasilor de mosii ale statului ca li se
fixeaza un ultim termen, ping Ia 15 mai, pentru achi-
tarea arenzii pe anul 1853, potrivit conditiilor contrac-
telor de arendare]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 110;
VEST. R., XVIII (1853), p. 149.
10460 333.5(498.1)
Conditiile Mosiilord Monastirilord inchinate. BU-
LETIN [T. R. ], 1857, urmare la supl. nr. 59, p. 1-2.
Documentul specified amanuntit obligatiile arendasilor acestor
mosii. Cuprinde 32 articole, Impar[Re In urmAtoarele capitole:
Despre locuri. Despre vite. Diferite Indatoriri. Despre scutiri. Despre
vii. Despre paduri. Despre acareturi. Despre chipul posesiei [ aren-
Despre chezisii $i plata arenzii. In art. 1 se specifics: Aren-
da$111 este dator a pazi Intru toate Intocmai dispozitiile foil legiuiri
pentru Indatoririle reciproce intre proprietari si muncitori". Priinele
6 capitole articolele 2-21 se refera la raporturile arendasilor
cu satenii, cu claca$11 Indeosebi. Documentul se reproduce $1
In BULETIN [Till, 1858, urmare la supl. nr. 59, p. 1-2.
10461 333.5 (498.1)
Conditiile cu care se dau in arenda mosiile monasti-
resti d'aici inchinate la comunitatile din Rumelia, Alexan-
dria si Antiohia de la Aprilie 23 anul 1858. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 90-92; ANUNT. R., V (1858), nr. 22,
p. 1-3: Ministeriul Cultului.
10462 333.5 (498.1)
Conditiile arenduirii mosiilor rnonastirilor de aici,
inchinate la Sf. Mormint, pe curs de 5 ani de la 23 Aprilie
1858, ping la 23 Aprilie 1863. BULETIN [T. R.],
1858, p. 97-99: Ministerul Credintii; ANUNT. R., V
(1858), nr. 25, p. 3-4.
333.7 PROPRIETATE FORESTIERA. PADURI.
PA5UNI
10463 333.7 (439.2)
[Hotarirea arendarii pe anul 1852 a pawilor muntilor
fostului regiment I roman de graniceri]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 370.
10464 333.7 (439.2)
[Corespondents din Nasaud, 5 dec., cu privire la pro-
blema padurilor si finetelor in viata satenilor din fostele
regiuni graniceresti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 387-
388: Monarchi'a austriaca.
Se arata ca, pentru acegi sAteni, agricultura e o ocupatie secun-
dal% din cauza neproductivitatii solului. Viata for e legata Indeosebi
de paduri, prin tdierea lemnelor, plutdrit si cre$terea vitelor. Acura,
dupd luarea padurilor de Ia obstiile granicere$1.1, populatia e Impie-
dicata In ocupaHile ei prin masurile de pastrare ale pddurilor. Cu
deosebire, o lovesc interzicerile de pasunat In pAduri.
10465 333.7 (439.2)
[Se reproduce si se comenteaza cu satisfactie vestea
data de Magyar Futar" in legatura cu hotarirea comu-
nitatii orasului Cluj de a interzice pasunatul vitelor pe
ogoare si pe miristi]. TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 278: Transilvania.
10466 333.7 (439.2)
Despre regularea folosiirii padurilord prin judetele
urbariale. G. TRANS., XXI (1858), p. 10.
Se aratd modul de judecatd In fata instantelor urbariale a pre-
tentiunilor proprietarilor $i a fo$tilor lobagi asupra padurilor.
569
333.7(439.2) LHESTILJNEA AGRARA FINANTE PUBLICE 336(498.1)

10467 333.7 (439.2) 10476 336 (439.2)

[Fragmente din Comentariul" lui Joan Puscariu la [Introducerea Procuraturii financiare pentru Marele
patenta urbariala din 1854, referitoare la chestiunea pa Principat al Ardealului"]. G. TRANS., XVI (1853),
durilor]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 89, 93-94: p. 327: Partea Oficiosa.
Transilvania. Procuratura" va Inlocui procuraturile camerale", provizoriu
asezate In locul directoratului fiscal destiintat. Se dau noile condilii
10468 333.7 (498.3) de salarizare a functionarilor acestei institutii.
[Instiintare cu privire In stabilirea imasului tirgo-
vetilor din Iasi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), 10477 336 (439.2)
p. 285: Sfatul Municipal a Capitaliei. [Se anunta Ca se numise in postul de presedinte al
directiei financiare ardelene contele Beldi]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 153.
333.8 PROPRIETATE MINIERA 10478 336 (439.2)
[Gheorghie Beldi e numit prezident la directia de
10469 333.8 (439.2) teary finantiala" in Ardeal]. TELEGRAFUL R., III
[Capitanul montanistic al Transilvaniei comunica ex- (1855), p. 155: Intamplari de zi.
ploatatorilor de mine sa se inscrie in cartea miniera]. Inainte, functionase ca viceprezident la aceea$i directie.
G. TRANS., XXI (1858), p. 136.
10479 336 (498.1)
[Articol despre situatia prosperil a Tarii Romanesti
din punct de vedere financiar]. G. TRANS., XV (1852),
336 FINANTE PUBLICE p. 274-275: Terra Romaneasca si Moldavia.
10480 336 (498.1)
336.11 Domenii publice. Izvoare diferite de ve- [Adresa catre domnitor, votata de Obsteasca Adunare
nituri a Tara Romanesti in sedinta din 19 martie 1853, si rils-
336.12 Bugete punsul domnitorului]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 53;
336.2 Regim fiscal. Impozite VEST R., XVIII (1853), p. 93-94: Bucuresti ; G.
TRANS., XVI (1853), p. 100-101: Tier'a Roma-
336.3 Datorii publice. Loterii nesca si Moldavi'a; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
336:352/353 Finante publice locale (comunale si ju- p. 110-111: Tara Romaneasca.
detene) Dupa cercetarea tuturor socotelilor vistieriel pe anul 1852 $1
a acelora ale Casei speciale a datoriilor statului, Obsteasca Adu-
336 (436) nare tine sa-1 multumeasca domnitorului pentru buna gospoddrie
10470 financiara a tdrii. Se aratd ca bugetul s-a soldat cu un excedent de
[Situatia financiara a Austriei din 1848 si pins in 566 465 lei, iar datoria publicd a scAzut de la 19 066 040 la 6 760 047
1850]. G. TRANS., XV (1852), p. 175. lei. /1 roagA pe domnitor ca ss facd toate eforturile sa lichideze
Se indica veniturile $i cheltuielile fiecdrui an $i Indeosebi defi- cu totul datoria publicd In anii urmatori. Domnitorul raspunde
citele. cd. nu $1-a facut deelt datoria $1 promite 55-$1 continue eforturile.

10471 336 (436) 10481 336 (498.1)

Pentru pastrarea si economia ce este sa se faca in [Ofisul caimacamului Tarii Romanesti catre Minis-
spesele si la visteria Statului austriac. G. TRANS., terul Finantelor prin care se aproba raportul prezentat
XIV (1851), p. 317. de acest minister, atingator de regulile ce a chibzuit
Se enumerd, comentlndu-se favorabll, masurile ce vor fi luate
a se introduce in privinta banilor ce se adund in casa
In acest stop. Vistierii"]. VEST. R., XXI (1856), p. 295-296.
Tot act se publics $i raportul amintit.
10472 Dela Olt [= G. Barit] 336 (436)
10482 336 (498.1)
Iarris finante. G. TRANS., XIV (1851), p. 106
107. [Ofisul caimacamului catre Ministerul Finantelor prin
care se aproba Jurnalul Sfatului Administrativ Extra-
Se prezintd lucrarea lui Ant. Oros Idealul de restaurarea stdrii ordinar privitor la situatia financiara a tarii]. VEST. R.,
finantelor in Austria", aparutd la Viena, In 1851, sub titlul: Ideal XXI (1856), p. 297-299.
einer II erstellung des finanziellen Zuslandes Oesterreichs.
Tot aci se publics $i jurnalul Sfatului; text roman $1 francez.
10743 336 (439.2) 10483 336 (498.1)
[Infiintarea a 62 de oficii de contributiuni in Ardeal [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar pri-
in locul celor 33 de dinainte]. G. TRANS., XV (1852), vitor la situatia financiara a Orli]. BULETIN [T. R.],
p. 290. 1856, p. 321-322.
10474 336 (439.2) Se aratd. $i masurile ce trebuiesc luate pentru Indreptarea
situatiel; tot aici se public& $i ofisul caimacamului, prin care se
[Comunicat din 24 septembrie 1852 anuntind infi- aproba acest jurnal.
intarea unui Comptoriu de statu (Staatsbuchhaltung)
pentru Ardeal "]. G. TRANS., XV (1852), p. 313. 10484 St. 336 (498.1)
Se dau posturile acestei institutii nui, salariile for $i modul for Reformele. DIMBOVITA, I (1858), p. 2-3, 6-7,
de ocupare. 11-12, 14-16, nr. 5 p. 20 [gresit: 16], 24.
Cu o scurta notitA introductiva, publics un project de reforme
10475 336 (439.2) financiare In Tara RomAneased, cu urmdtoarele capitole: Pen-
[Gheorghiu Beldi, vicepresedinte al Tesaurariatului, e tru contributii individuate, Pentru proprietatea fonslerd, Pen-
numit consilier ministerial la directiunea finantiaria in tru venitul vdmilor, Pentru venitul dela minele de sare, Pentru
Transilvania"]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 209: paduri, Pentru timbru, Project de budget. Sub titlul: 1851, la p. 3,
Monarhia Austriaca. autorul expune principiile pe baza cdrora $1-a alcatuit prolectul.

570

www.dacoromanica.ro
336(498.3) FINANTE PUBLICE : DOMENII. VAMI 336.11(498.1)

10485 336 (498.3) Mica *i distanta 3-a din Valahia Mare" se dau in arenda
[Scrisoare viziriala din 22 ianuarie 1851 prin care pe trei ani]. VEST. R., XIX (1854), p. 349.
se autorizeaza acoperirea deficitului Moldovei prin incasarea
suplimentara a darilor pe o jumatate de an]. ZIMBRUL, 10494 336.11(498.1)
I 1851), p. 306: Traducerea scrisorei viziriala din zi [Departamentul Vistieriei face cunoscut ca venitu-
intii a lunei Rebiul-Ahir 1267 (22 ianuarie 1851), adre- rile Domenului Giurgiu" se vor da in arenda pe un ter-
satd I. S. Printului Grigorie Ghica. men de trei ani]. VEST. R., XIX (1854), p. 365.
10486 336 (498.3) 10495 336.11 (498.1)
[Propunerea lui M. Costachi cu privire la margi- [Departamentul Vistieriei face cunoscut ca venitul
nirea de a se arenda de astazi inainte veniturile statului domenului Turnu" se va vinde prin licitatie]. VEST. R.,
pe un termen mai indelungat decit pe un an"]. BUL. XIX (1854), p. 377.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 3, supl. 2,
p. 4. 10496 336.11 (498.1)
Conditiile cu care se pun In vinzare taerea lemnelor
10487 336 (498.3) dupd ostroavele Statului, deosebit cele dupd *analul
Finantele Moldovei in 1858. CONSTITUTIONA- Dunarii *i deosebit cele ce in de Domenurile Statului.
RIUL, I (1858), nr. 19, p. 3-4, 20, p. 3-4, 22, p. 3-4 BULETIN [T. R.], 1857, p. 301-303.
[neterminat]. Tot aici se publics $i o lista a ostroavelor.
Se redau din bro$urile: Slarea finantiala a Principatului Mol-
dovei, la 18 catrd 19 Oct. anul 1858, in raportil i cu datoriile ante- 10497 336.11 (498.1)
rioare, de Panait Bal$, $i Raportul Consiliului Administrativa Estra- [Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca arata cum
ordinarti, atingOlorift de starea de Told a Finantelor Moldovei, de au fost vindute padurile de salcie dupa domenurile
I. A. Cantacuzino, partite privitoare la veniturile $1 cheltuielile *i ostroavele statului"]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 341.
Moldovei. Venitul anual al statului ar fi de 312 666 let din arendarca
acestor paduri.
10488 336 (498.3)
[Corespondentil din Iasi, din 2/14 martie, despre 10498 336.11 (498.3)
reaua stare financiara *i economics a Moldovei, din pri- [Se da in antrepriza venitul provenit de la baltile din
cina proastei administratii a guvernului lui Vogoride]. partea stings a Dundrii *i jumatate din luciul" Dunarii,
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 362: Molda- satul Tuzla cu sarariile" *i mo*ia domeniului statului
vie. pe 8 ani *i 2 luni jumatate]. BULETIN [Mold.], XXV
Se arata ca ministrul de finante blocase veniturile statului, (1857), p. 149, 197: Departamentul de Finans; GAZ. DE
depunindu -le la banca, pentru a acoperi deficitul. Se aduc acuzari MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 141: Departa-
regimului, in legatura cu acordarea de adjudecari avantajoase dife- mentul de Finans.
ritilor sat partizani.
Veinal
336.11 DOMENIU PUBLIC. IZVOARE DIFERITE 10499 336.11 (498.1)
DE VENITURI [Departamentul Vistieriei face cunoscut ca se vinde
prin licitatie venitul vamilor ambelor principate pe curs
(Domenii. rami. Taxe de export. Monopoluri. de *ase ani]. VEST. R., XVIII (1853), p. 310.
Diverse) 10500 336.11 (498.1)
Domenii publice [Departamentul Vistieriei anunta ca se va tine lici-
tatie pentru a se vinde venitul vamilor ambelor princi-
10489 336.11 (498.1)
pate fie pe un an, fie pe *ase ani]. VEST. R., XVIII
(1853), p. 389.
[Departamentul Finantelor anunta ca se va sine B-
eagle pentru vinzarea t5ierii lemnelor dupa ostroa- 10501 336.11 (498.1)
vele Statului din distanta judetului Brailii, coprinse intre [Cu toate imprejurdrile de rilzboi vamile unite" ale
granita Turciei Si Dunarea cea noun la gura Ialomitii *i Principatelor iarii*i se dau in arenda prin licitatie pe alti
pins la gura Siretului"]. VEST. R., XVII (1852), 6 ani inainte"].G. TRANS., XVI (1853), p. 333: Tier'a
p. 121. romanesca si Moldavi'a.
10490 336.11 (498.1) Pentru intervalul 1854-1860.
Copie dupa conditiile cu care se pune in vinzare la- 10502 336.11 (498.1)
erea lemnelor dupa ostroavele Statului din distanta ju- Conditii pentru vamile amindurora Principatelor Va-
detului Braila. VEST. R., XVII (1852), p. 181-182. lahia *i Moldavia ce se vind unite la un loc pe curs de
10491 336.11 (498.1)
6 ani cu incepere de la 1-iu ianuarie 1854 *i pins la 1-iu
ianuarie 1860. BULETIN [T. R.], 1853, p. 125-127,
Conditiile cu care se pune in vinzare taierea lemnelor 129-130.
din Ostrovul Statului Tilchia, din distanta judetului
Ialomita. VEST. R., XVII (1852), p. 237. 10503 336.11 (498.1)
[Stire despre vinderea prin licitatie pe limp de 6 ani,
10492 336.11 (498.1) incepind de la 1 ianuarie 1854, a veniturilor vamilor celor
[Licitatie pentru arendarea veniturilor din domeniile cloud principate]. G. TRANS., XVI (1853), p. 397:
Giurgiu If Turnu]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), Tier'a romanesca si Moldavi'a.
p. 89: Donaufiirstenthiimer. Termenul licitatiei, redus la un an In urma Intrarii ostilor ruse$ti
In conditille stabilite In 1850. In Principate, a lost prelungit din nou la 6 ant.
10493 336.11 (498.1) 10504 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei face cunoscut ca veniturile [Departamentul Vistierieiface cunoscut ca venitul
*analurilor Dundrii distanti Ito *i a 2-a din Valahia vamilor a rarnas pe socoteala statului]. BULETIN

571

www.dacoromanica.ro
336.11 (498.1) FINANTE PUBLICE : VAMI. TAXE DE EXPORT
[T. R.], 1854, p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
Plata vamil pentru ohiectele de importatie $1 exportatie are
sA se urmeze tot astfel precum au fost $i pina acum".
10505 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei anunta ca venitul vamilor
ambelor Printipate pentru anul curgator s'au vindut
catre d-nul aga de Moldavia C. Cioacan, tot cu aceleasi
conditii si tarifa intocmite in anul 1847"]. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 41; VEST. R., XIX (1854), p. 34.
In Vest. R. numele antreprenorului e dat corect: C. Ciocan.
10506 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei face cunoscut ca venitul
vamilor a rdmas pe socoteala statului]. BULETIN
[Till, 1854, p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
Taxele de Import $i export' au ramas cele vechi.
10507 336.11 (498.1)
[instiintare cu privire la antreprizuirea" vamilor din
Moldova]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 253,
281: Departamentul de Finansti.
In urma unei conventil, intervenitA Intre Moldova $1 Tara
RomAneasca, $i a retragerii antreprenorului C. Ciocan, antrepriza
a trecut asupra vorniculut Vasile Alecsandri, iar acuma se antre-
prizuleste In conditii noi.
10508 336.11 (498.3)
[Departamentul de Finante al Moldovei anunta ca
s'au hotarit a se antreprizui Vdmile pe vremea de cinci
ani, la un loc cu acele a Tdrii Romanestil. GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854) p. 373: Novitale din nauntru.
10509 336.11 (498.3)
Conditii pentru vamile amindurora Principatelor Va-
lahia si Moldavia ce se vind unite la un loc pe curs de
cinci ani cu incepere de la 1 ghenarie 1855 piny la 1 ghe-
narie 1860. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 41-44,
adaos la nr. 11, p. 1-2: Departamentul de Finansa.
Contractul a fost Incheiat cu Neculai Milu $1 Matei Strat.
Director al vamilor la last era Temistocle Bastachi. Arenda era de
200 001 # anual.
10510 336.11 (498.3)
[Departamentul de Finante anunta ca logofdtul Ni-
colae Milu a cedat partea sa din antrepriza vamilor agai
Temistocli Bastachi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 94: Novitale din nauntru.
Taxe de export
10511 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca anunta
ca se va tine licitatie pentru venitul exportatiei seului
$i cervisului]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 211.
Se publica conditiile licitatiei.
10512 336.11 (498.1)
[Se publica cloud din conditiile cu care s-a vindut prin
licitatie venitul exportatiei seului Ii cervisului pe un an,
cu incepere de la 1 august 1851 piny la 1 august 1852].
BULETIN IT. RI, 1851, p. 264: Departamentul
Vistierii.
10513 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei aduce la cunostinta celor ce
vor sa exporte seu si cervis ce taxe trebuie sa plateascd.
serdarului Lazar Calenderoglu, care a cumparat acest
venit]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 264.
336.11 (498.1)
10514
Conditiile ecsportatii seului. BULETIN [T. R.], 1852,
p. 279-280: Departamentul Vistieriei.
572
www.dacoromanica.ro
336.11 (498.1)
Conditille In care se va Incheia contractul concesionArii pe un
an, de la 1 august 1852.
10515 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei anunta ca doritorii de a
exporta seu si cervis pot obt.ine de la departament bi-
leturi valabile pins la 1 ianuarie 1854]. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 218.
De la 1 ianuarie 1854 acest venit se va vinde ImpreunA cu alte
venituri ale statului.
10516 336.11 (498.1)
[Instructiuni ale Departamentului Finantelor din
Tara Romaneasca, in legatura cu taxele de export pentru
seu si cervix]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 229: Donaufiirstenthilmer.
Se precizeazA taxele de export $i actele necesare. Se anun15
cA, IncepInd din 1854, aceste taxe se vor contopi cu altele.
10517 336.11 (498.1)
[Departamentul Vistieriei face cunoscut ca se vor
vinde prin licitatie pe un an de la 1 ianuarie 1854 mai
multe venituri]. VEST. R. , XVIII (1853), p. 318:
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 329-330.
Veniturile anuntate sInt: importatia $1 exportatia vitelor, ex-
portatia seului $i a cervisului, oieritul $1 cornaritul pentru vitele
pSstorllor din Transilvania.
10518 336.11 (498.1)
[Departamentul Finantelor anunta la 2 aprilie 1854
CS exportul de cereale se face pe seama statului]. BU-
LETIN [T. R.], 1854, p. 109; VEST. R., XIX (1854),
p. 101.
MAsura este luata In urma dispozitiet comisarului extraordi-
nar, generalul Budberg.
10519 336.11 (498.1)
[Stiri cu privire la noua reglementare a taxei de ex-
port pe cereale, in Tara Romaneasca]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 126, col. I.
336.11 (498.1)
10520
[Vistieria anunta la 15 iunie 1854 ca importul si ex-
portul de vite se fac pe seama statului]. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
Taxele de export slot tot aceleasi recunoscute", iar la import
Ma fixate la 5%. Ramln neschimbate $i taxele pentru oieritul
$1 cornAritul pAstorilor austrieni.
10521 336.11 (498.1)
[Departamentul Finantelor anunta ca taxele de import
si export vor fi administrate de stat]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 205: Donaufiirstenthiimer.
Se mentioneazA taxele pe vite, oi. Taxele de export ramln
aceleasi. De asemenea, taxa pentru pBstorii austrieci. Taxele de
import sInt fixate la 5%
10522 336.11 (498.1)
[Instiintari despre exportul lipitorilor]. VEST. R.,
XX (1855), p. 206, 209, 214: Departamentul Finantelor.
Se arata taxa ce trebuie plAtita pentru acest export $i sanctiu-
nile ce se aplica pentru exportul clandestin al lipitorilor.
10523 336.11 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Finantelor prin
care se hotaraste felul cum trebuiesc strinse veniturile
importului si exportului, ce nu au fost date prin contracte
si se aduc direct la Vistierie]. VEST. R., XX (1855),
p. 309-310: *tiri din nauntru.
10524 336.11 (498.1)
[Offs domnesc din 21 ianuarie 1856 privind contractul
incheiat cu maiorul Misu Anastasiovici pentru exportul
 336.11 (498.1) FINANTE PUBLICS : TAXE DE EXPORT. MONOPOLURI 336.11 (439.2)

sarii]. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 25; VEST. R., XXI
(1856), p. 29.
Cu raportul Departamentului Finantelor *I Jurnalul Sfatului
Administrativ. Cele trel acte Sc repetit In Vest. R., p. 33-35.
10525 336.11 (498.1)
[Ofis domnesc din 27 ianuarie 1856 privitor la contra-
oferta lui C. Ciocan de a arenda exportul sarii Tarii Ro-
manesti] - BULETIN [T. R.], 1856, p. 33.
B. StIrbei e nemultumit de oferta lui C. Ciocan, pentru cA nu
a depus zalog *i In trecut se dovedise incorect In onorarea contrac-
telor cu statul, este chiar scum In judecatit cu Vistieria".
10526 336.11 (498.1)
[Raport al Divanului Obstesc ditre Domn privitor
la licitarea venitului exportului sarii Tarii Romanesti
din 3 februarie 1856]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 45-
46; VEST. R., XXI (1856), p. 41-42.
Oferta maiorului M. Anastasiovict este acceptata, hind mai
sigurl Jata de cea a lul C. Ciocan.
10527 336.11 (498.1)
[Ofis domnesc din 6 februarie 1856 privind licitarea
venitului exportului srkrii Tarii Romitnesti]. BULETIN
[T. R.], 1856, p. 46.
Precizeaza el dupl Inchelerea licitatiei nu se mai poste face
nici o propunere.
10528 336.11 (498.1)
[Se aratA ca, deli intre 1842 si 1855 exportul sarii a
crescut, totu3i veniturile au fost stationare]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 43, p. 1-2: Teara RomPineasca.
Din Constitutionalul". Este vorba probabil de ziarul francez
Le Constitutionnel.
10529 336.11 (498.1)
[Ministerul Finantelor face cunoscut ca veniturile
statului: exportatia cerealelor, a vitelor, a seului-cervi-
sului si a oieritului, au fost arendate pe 3 ani si comerci-
antii pot vedea conditiile tiparite si aprobate de guvern
la punctele de export respective, cit si la administratii]. -
BULETIN [T. R.], 1857, p. 5.
10530 336.11 (498.3)
[Masuri luate de Sfatul Administrativ al Moldovei
cu privire la poslina vitelor, in legAtura cu moartea antre-
prenorului poslinii, vornicul Teodor Ghica]. - GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 5: Novitale din nauntru.
10531 336.11 (498.3)
[Licitatia taxei exportului vitelor]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 109, 121: Novitale din nauntru.
10532 336.11 (498.3)
[$tire despre arendarea vamii moldovene pentru ex-
portul vitelor de taiat]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 119.
10533 336.11 (498.3)
[Se anunta ca wisteria da in antrepriza pe vreme de
5 ani, poslina exportatiei din Moldova a vitelor peste
hotare si gostina celor streine"]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 81, 101: Departamentul de Finansii.
10534
336.11 (498.3)
[Poslina exportului grinelor, atribuita domnitorului].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 107: Novitale
din nauntru.
Ministerul Afacerilor StrAine al Turciei, tinlnd seamy cy dom-
nitorul Moldovei a renuntat la taxa aditionall asupra consumului
sari' In folosul Vistieriei, II pune la dispozitie pe timp de dot ani
peste perloada de *ase ant, care a lost stability mai tnainte, po*lina
exportului grinelor.
10535 336.11 (498.3)
[Conditiile antreprizei poslinei zaherelilor]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 346-347:
Novitale din nauntru.
10536 336.11 (498.3)
[Conditiile antreprizei venitului exportatiei vitelor din
Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX]
(1857), p. 385-387: Departamentul de Finans.
10537
336.11 (498.3)
[Conditiile antreprizei venitului de la exportul pro-
duselor - poslina zaherelelor - din Moldova]. - BU-
LETIN [Mold.], XXV (1857), p. 411: Departamentul de
Finans.
10538
336.11 (498.3)
[Conditiile antreprizei venitului de la exportul vitelor
din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 451:
Departamentul de Finans.
10539 336.11 (498.3)
[Raportul comisiei rinduita pentru redijarea condi-
tiilor antreprizei poslinei zaharelilor" in Moldova]. -
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 455: Departamentul
de Finans.
10540 336.11 (498.3)
[Venitul exportatiei vitelor este dat in antrepriza pe
trei ani sprdarului Alexandru Beldiman]. - GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 27: Departamentul de Finans.
Monopoluri
10541 336.11 (439.2)
[Publicatie in legatura cu despagubirea fabricantilor
de tutun, cu ocazia instituirii monopolului in Transil-
vania] -G. TRANS., XIV (1851), p. 29-30.
Se In*ira conditiile pe baza carora puteau fi cerute despagubirile.
10542 336.11 (439.2)
[Instructiuni privind lichidarea proviziilor de tutun
aflate la particulari]. G. TRANS., XIV (1851), p. 33.
Se dau instructluni precise privind lichidarea stocurilor de
tutun ale particularilor pins la 1 martie 1851, instructluni pricinuite
de instituirea monopolului tutunului.
10543 336.11 (439.2)
[Publicatie in legatura cu rascumpArarea tutunului
si cu plata taxei pentru tutunul pAstrat]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 105.
10544 336.11 (439.2)
[Publicatie vesting inceperea iiscumpa'rArii tabacului
de la depozitele particulare]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 140.
10545 336.11 (439.2)
[Autorizarea detinatorilor de tutun particulari sd-1
intrebuinteze frird sanctiuni, in urma obtinerii autori-
zatiei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 282.
10546 336.11 (439.2)
[Despre ridicarea monopolului de salitra printr-o pa-
tentA din 31 martie 1853]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 153.
10547 336.11 (439.2)
Betiile de trei luni in Ardealii, in reportii cAtra scole.
G. TRANS., XVI (1853), p. 356.
fn ultimele trei luni ale anului vInzarea alcoolului este liberit
In Transilvania. FAcInd diverse constatAri In legatura cu monopo-
lul cIrciumitritului, autorul articolului propune ca acest monopol
sit fie dat In arendA In folosul *colilor.

573

www.dacoromanica.ro
336.11(498.1) FINANTE PUBLICE : MONOPOLURI 336.11(498.3)

10548 336.11 (498.1) 10561 336.11 (498.3)

[Departamentul din Nauntru al Tarii Romanesti face
cunoscut ca termenul contractului monopolului cartilor
de joc din tot principatul expira la sfirsitul acestui an
si c se va vinde prin licitatie]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 281.
10549 336.11 (498.1)
[Departamentul din Niluntru face cunoscut c s-a
dat prin contract monopolul cartilor de joc d-lui Ilagic
Sahim, pe curs de trei ani]. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 17 ; VEST. R., XXI (1856), p. 21, col. 2.
In viitor toate cartile de joc trebuie s8 poarte pecetea lut.
10550 336.11 (498.1)
[Despre arendarea ocnelor de sare din Tara Roma-
neascu]. LE COURIER DE B., I (1856), nr. 37, p. 1-2.
10551 336.11 (498.1)
[Directia ocnelor face cunoscut di, de la 15 iunie 1856,
va incepe vinzarea sa'rii de la ocna statului Jitia din
judetul Rimnicul SArat]. VEST. R., XXI (1856), p. 160:
Publicatie.
10552 336.11 (498.1)
[Se anunta licitatia pentru monopolul cartilor de joc
din tot principatul]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 372:
Ministerul din Nauntru.
336.11 (498.3)
10553
[Anaforaua Sfatului Administrativ al Moldovei cu
privire la prelungirea pe trei ani a contractului ocnelor de
sare]. BULETIN [Mold.], XI X (1851), p. 70 72 :
Visteria Moldovei.
10554 336.71 (498.3)
[Div:_nul general al Moldovei a acceptat sporirea pre-
tului sarii]. G. TRANS., XIV (1851), p. 92.
10555 336.11 (498.3)
[Se anunta ca mosiile vornicului Alexandru Vilara:
Ostroveni si Waloiu din judetul Arges, Clejani si Bucsanii
din judetul Vlasca, au fost date ca chezasie pentru ot-
cupul ocnelor din Principatul Moldovei, ce a fost luat in
arencra pe trei ani (1853-1856) de zisul vornic]. BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 166: Departamentul DreptAt,ii.
10556 336.11 (498.3)
[Desfiintarea monopolurilor vinzarii piinii, carnii si
luminririlor in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 339: Novitale din niluntru.
10557 336.11 (498.3)
Legiuire... votata de Divanul Obstesc atingiltoare de
adilogirea taxei pe yin si rachiu din Printipatul Molda-
viei. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 281-283.
10558 336.11 (498.3)
[Stiri privind convocarea Divanului Moldovei pentru
a discuta inarandaluirea Sarnitilor Ocnii"]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 17: Novitale din Nauntru ;
G. TRANS., XVI (1853), p. 27: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
10559 336.11 (498.3)
[Se da publicitatii contractul apaltului cartilor de joc"
incheiat cu aga Nicolae Docan si spatarul Matei Strat].
BULETIN [Mold.] XXI (1853), p. 153-154: Sfatul
municipal al capitalei.
10560 336.11 (498.3)
[Se anunta darea in antrepriza a taxei adaugite la
yin si rachiu].BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 205-
206: Departamentul de Finansii.
[Divanul Obstesc discuta proiectul de lege cu privire
la impunerea unei taxe asupra vinzarii bauturilor de
prin tirguri]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 25:
Novitale din niluntru.
Aceasta se va lua de la crime, prin patents.
10562 336.11 (498.3)
[Rilspunsul Turciei referitor la trecerea taxei aditi-
onale asupra consumatiei sarii, in folosul Vistieriei Mol-
dovei]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 109.
10563 336.11 (498.3)
[Teodor Codrescu si Joan Ivascu iau in antrepriziA
cartile de joc in Moldova]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 23, p. 1: Circulard Oficiala.
Se indicA depozitele cartilor de joc.
10564 336.11 (498.3)
[Circulara departamentului din Nauntru prin care se
interzice folosirea cartilor de joc ce nu poarta stampila
noilor antreprenori, Teodor Codrescu si loan Ivascu].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 4: Tircula,ra oficiala.
Se indicA unde se aflA depozitele cartilor de joc.
10565 146.11 (498.3)
[Apostila domneasca privitoare la necesitatea menti-
nerii impozitului pe rachiu, pus pentru a acoperi cheltuie-
lile facute cu ocazia evenimentelor din 1853]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 99, p. 1.
Intr -o notA, gazeta adaugA ca aunt& mentinere a impozitului
ar fi In folosul clasei de jos", caci ar fi feria de a consuma rachiu
In cantitati marl.
10566 336.11 (498.3)
[Se anunta ca ocnele Moldovei se dau in antrepriza
pe vreme de un an, incepind de la 1 ianuarie 1857].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 238: Departamentul
de Finante ; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 166, p. 1-2.
10567 336.11 (498.3)
[Articol in legatura cu concesiunea venitului ocnelor
Moldovei]. STEAOA D., II (1856), p. 213-214 [gre-
sit: 126].
Se expriml mirarea fatA de anuntul oficial ca ocnele se vor
da In antrepriza, deoarece mai lnainte se hotarlse ca ele ss ramlna
pe seama statului, spre a fi organizate dupa noile descoperirl ale
stiintei". Explicatia oficiala era ca aceasta organizare cerea 0 chel-
tuiala de 10 000 galbeni, pe care Vistieria, In deficit, n-o putea
suporta; pe de alts parte, Regulamentul Organic prevedea expres
ca ele sa fie concesionate. S-au dat Ines numai pe un an, OA la
viitoarea organizare a Principatelor. Steaoa D. critics faptul CI
veniturile municipalitAtii s-au dat pe trei ant.
336 11 (498.3)
10568
[Conditiile cu care urmeazA a se da in antrepriza
Ocnele" din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 269-271: Departamentul de Finansii.
Ocnele se arendeazs pe un an.
336.11 (498.3)
10569
[Jurnal al Sfatului Administrativ din 29 septembrie
1856 privitor la antrepriza ocnelor din Moldova]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 317: Departamentul
de Finansu.
S-a constatat ca antrepriza pe 1 an on este avantajoasa, de
aceea se dispune arendarea pe 3 ant.
336.11 (498.3)
10570
[Jurnalul Sfatului Administrativ din 3 noiembrie
1856 cu privire la darea in antrepriza a ocnelor statului,
pe termen de trei ani]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 351-352: Novitale din nauntru.
Arendarea Incepea de la i lanuarie 1857.

574

www.dacoromanica.ro
336.11 (498.3) FINANTE PUBLICE : VENITURI DIVERSE. BUGETE 336.12 (498.1)

10571 336.11 (498.3) au ramas pe socoteala statului]. - BULETIN [T. R.],

[Anunt privind arendarea pe 5 ani a ocnelor Moldo- 1854. p. 177; VEST. R., XIX (1854), p. 190.
vei]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 352: Novi- Taxele au ramas cele vechi.
tale din Nauntru, Departamentul de Finans.
10581 336.11 (498.1)
Acest termen nou este justificat de oferta lui C. Ciocan, care
s-a angajat sl dea un beneficiu de 260 000 piastri peste beneficiul [Departamentul Finantei anunta ca se vinde prin
vechli arendarl. licitatie venitul cercaturei oeritului si cornaritului din
judetele Prahova, Ilfov, Ialomita, Braila, Slam-Rimnic
10572 336.11 (498.3) Si Buzau"]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 77.
[Ministerul Dreptatii face cunoscut ca postelnicul de 10582 336.11 (498.1)
Moldova Constandin Ciocan a asigurat contractul ocnelor
din Moldova cu ipoteca mo*iilor sale Carauna *i Vir- [Circulars cu privire la pastorii austrieni ce yin in
topolu din districtul Do lj]. - BULETIN [T. R.], 1857, tars cu turmele de vice]. - BULETIN [T. R.], 1858,
p. 118. p. 225: Ministerul Finantelor.
Masud fiscale-administrative ca ace*ti pastori 51 nu pricinu-
10573 336.11 (498.3) lasc8 pagube veniturilor statului.
[Contractul incheiat cu Banca Nationala a Moldovei
pentru antrepriza adaosului asupra bauturilor din tirgurile
Moldovei]. - BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 391- 336.12 BUGETE
392 ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 334-335: Departamentul de Finans. 336.126 Cheltuiell bugetare

10574 336.11 (498.3) 10583 336.12 (4)

turilor, la Birlad *i Nicore*ti]. -

[Conditiile antreprizei adaosului impus asupra bau-
BULETIN [Mold.], XXV
459: Departamentul de Finans; GAZ. DE
(1857), p.
394.
Bugetula. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 393-
Se explica originea euv1ntului buget" *i se InfativazA tehnica
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 381-382: alcAtuirii lui In diferite state occidentale, faclndu-se deosebirea dlntre
Departamentul de Finans. statele absolutiste si cele constitutionale.
10584 336.12 (436)
Venituri diverse statului Austrid pe anula 1854. -
Bugetula
G. TRANS., XVIII (1855), p. 178- 179, 184.
10575 336.11 (498.1) Traducere din Wiener Zeitung.
Conditii prin care se vinde cu mezat dreptul oeri- 10585 336.12 (498.1)
tului *i cornaritului streinilor pastori austrieni. - BULE-
TIN [T. R.], 1852, p. 275-276. [Adresa trimisa de Ob*tescul Divan al Tarii Roma-
ne*ti domnitorului, la inchiderea sesiunii anuale]. -
10576 336.11 (498.1) VEST. R., XVIII (1853), p. 93-94.
[Fratii N. Dumba fac cunoscut ca au cumparat Se elogiazA gospodarirea chibzuit5. Introdusa de domnitor
venitul oeritului *i al cornaritului ce se ia dela pastorii In tarn. Se arata ca s-a aprobat bugetul de venituri *i cheltuleli
austrieni, ce vor intra si vor fi In printipat" gi ca vor a ale anului 1853 si ca s-au cercetat *i s-au aprobat toate cheltuielile
vinde on ce plaiuri si cimpii din judetel, - VEST. R., pe anul 1852; se constata o rezerva de lei 566 465 par. 27", precum
XVII (1852), p. 236. *i o scadere a datoriei tariff de la 19 066 040 la 6 760 047 lei. Tot
10577 336.11 (498.1)
-
ad se publics raspunsul domnitorului. Text In limbile romans
$i franceza.
[Comentariul redactiei la publicarea termenului de
licitatie pentru concesionarea venitului oieritului *i 10586 336.12 (498.1)
cornaritului pastorilor austrieni" In Tara Romaneasca]. - [*tiri cu privire la bugetul excedentar al Tara Roma-
G. TRANS., XV (1852), p. 215: Terra Romaneasca *i ne*ti pe anul 1855]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 23,
Moldavia. P. 3.
Subliniaza el aceasta publicatie atinge foarte de aproape 10587 336.12 (498.1)
interesul alerllor transilvAneni": slceleni, braneni, sall*tenI, bret-
cant etc.; ca, In timp ce venitul real al acestor taxe se urea la peste [Corespondents din Bucure*ti, datata 17 februarie,
25 000 florini anual, In urma licitatiei, vistierla 18rii Romane*ti aparuta in ziarul Le Nord", in care se discuta, intre al-
nu primea declt 15 000 fl. anual. tele, problema bugetului Vistieriei Tara Romane*ti pe
anul 1856]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
10578 336.11 (498.1) p. 119-120.
[Departamentul Vistieriei anunta ca se vinde la lici- Se comunicA veniturile *I cbeltuiellle prevAzute In buget, obser-
tatie venitul oieritului si cornaritului ce se ia dela vitele vIndu-se col - din pricina ocupatiei turce*ti *i a celei austriece -
pastorilor, supu*i austriaci"]. - VEST. R., XVIII (1853), bugetul Inregistrase un serios deficit.
p. 217-218.
10588 336.12,,(498.1)
10579 336.11 (498.1) Destinatia *i productele anuale ale contributiilor in-
[Departamentul Vistieriei face cunoscut di se vor vinde derecte, care nu tacit parte in budgetul normal al Vistie-
prin licitatie pe un an, de la 1 ianuarie 1854, mai multe riei. - ISIS, II (1857), p. 349.
venituri]. VEST. R., XVIII (1853), p. 318; BUKURES- Pentru: caseleIsatesti, Intretinerea dorobantilor, amortismen-
TER DT. Z., IX (1853), p. 329-330. tul datoriei statului, *collie sAtesti, pAduri *i sosele, capitatie.-
Veniturile anuntate sInt: importatia si exportatia vitelor, La p. 348 se aril versiunea francezA.
exportatia seului si a cervisului, oieritul si cornAritul pentru vitele 336.12 (498.1)
pAstorilor din Transilvania. 10589
Veniturile principale ale Statultf, dupa: budgetuu_de
10580 336.11 (498.1) la anul 1857. - ISIS, II (1857), p. 351.
[Departamentul Vistieriei face cunoscut ca venitul Cifra veniturilor din: contributia directs, vAmi *i import-export,
exportatiei vitelor cit *i acela al oieritului pi cornaritului saline, exportatia vitelor, domeniile statului. Cheltuielile principale:

575
9 - Bibliografia analiticA - c. 959

www.dacoromanica.ro
336.12 (498.1) F1NANTE PUBL10E BUGETE. CHLTUIELI BUGETARE
tributul la Constantinopol, lista cIvila a clomnitorului,lefurile amplo-
latilor, Intretinerea o$tirli, Intretinerea carantinei, pensiile $1 plata
scutelnicilor, po$tele $i drumurile cu curieri, cheltuiell extraordi-
nare ql cheltuieli mai midi. La p. 350, verslunea franceza.
10590 336.12 (498.1)
Bugett de veniturile tesaurului Ministerului Finan-
teloril pe anulu 1857. NATIONALUL13, I (1858), p. 96.
Totalul cheltulelilor se tidied la 28 376 509 lei, iar al venitu-
rilor la 25 103 216, deci In minus cu 3 273 293 lei.
10591 S.[teriadi], C. 336.12 (498.1)
Relatie in prescurtarea de starea tesaurului Roma-
niei (Ministeriul a Finantelorii) la 1-iu Ianuarie 1858.
NATIONALULe, I (1858), p. 345.
Se dau care cu privire la veniturile $i cheltuielile statului.
10592 336.12 (498.3)
Budget pentru veniturile si cheltuielile Printipatului
Moldaviei pe anul 1853. BULETIN [Mold.] XXI
(1853), p. 169-170: Departamentul de Finanst ; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 173-174.
Bugetul este Insotit de adresa Departamentului de Finans $i
de anaforaua Divanului Ob$tesc, In care se exprima satisfactia ca
deficitul s-a redus la 655 266 pia$tri, la sflrsitul anului 1852.
10593 336.12 (498.3)
Bugetu pentru veniturile si spesele Principatului
Moldaviei pe anulu 1853. G. TRANS., XVI (1853),
p. 388.
Publicind bugetul Moldovei, autorul articolului constata inte-
resul presei europene fats de bogatia Principatelor $i pierderile
ce le suporta Turcia din cauza Intreruperii comertului ei cu Prin-
cipatele ; In privinta pierderilor Turciei se cid parerea profesorului
Ubicini.
10594 336.12 (498.3)
[Adresa de multumire a Divanului General al Mol-
dovei catre Vasile Ghica, ministru de finante, pentru
felul cum a administrat fondurile cutiilor satesti ca si
pentru situatia prezentata asupra extractului general
a importatiei si a exportatiei"]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 176: Novitale din Nauntru.
10595 336.12 (498.3)
[Departamentul din Nauntru rectifica anumite date,
aparute in nr. 18 al ziarului Patria" in articolul Dru-
muri pe uscat"]. VEST. R., XX (1855), p. 109: Nou-
tati din launtru; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
127-128.
Datele privesc veniturile Vistieriei de pe urma editor de comu-
nicatie pe uscat, precum $i din rascumplrarea prestatiei. Numa-
rul respectiv din Patria lipseste din colectia B.A.R.
10596 336.12 (498.3)
[Comunicat al Secretarului de Stat al Moldovei pri-
vind formarea unei comisii pentru lamurirea datoriilor
Vistieriei si propunerea modului acoperirii deficituluin].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 201; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 187.
10597 336.12 (498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar adre-
sat caimacamului Moldovei la 10 febr. 1858 In legatura
cu bugetul tarii]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
supl. la nr. 12.
Bugetul se Incheia Cu un deficit de 5.277 583 pia$tri.
10598 336.12 (498.3)
[Raport at Consiliului Administrativ Extraordinar
dare caimacam asupra suhventiei datorate de manastirile
inchinate]. ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858), p. 60,
col. I.
576
www.dacoromanica.ro
336.126.4 (498.3)
In 1848 Mihai Sturza, potrivit dispozitiilor din Regulamentul
Organic, a impus manastirilor Inchinate plata unei subventli, care
In 1856 a Incetat. Acum se cere achitarea ei din nou, Impreund cu
doblnzile pe anti clnd nu s-a efectuat plata. Se publicd Impreund
cu aprobarea caimacamului.
336.126 Cheltuieli bugetare
10599 336.126.4 (498.1)
[Publicatie a Departamentului Finantelor din Tara
Romaneasca prin care anunta ca avind sa raspunza
la Constantinopoli lei 500 mii, cursul Turciei", face
cunoscut ca oricare va voi sa primeasca asupra-i raspun-
derea acestei sume" sa se prezinte la licitatia din 10 mar-
tie]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 46, col. I: Departa-
mentul Finantilor.
10600 336.126.4 (498.1)
[Publicatie a Ministerului de Finante din Tara Roma-
neasca prin care anunta ca avind sa raspunza la Con-
stantinopoli lei 500 mii, cursul Turciei", face cunoscut
ca cine va voi sa primeasca asupra-i raspunderea acestei
sume, sa se arate in pretoriul Ministerului joi la 17 ale
corentei luni Noemvrie, unde este a se face licitatie"].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 361, col. I: Publicatii Minis-
teriale.
10601 336.126.4 (498.3)
[Masuri cu privire la plata pensiilor in Moldova].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 54.
Departamentul de Finante anunta ca platile, atlt In scutel-
nici, clt $i pensii rdsplatitoare", se vor face numai persoanelor In
drept sau Imputernicitilor oficiali.
10602 336.126.4 (498.3)
Modificatia facuta. la Anecsa Litera E, Cap. III din
Regulament despre pensii. BULETIN [Mold.] XIX
(1851), vol. I, p. 198-199: Secretariatul de Stat a Mol-
dovii.
Se precizeaza ca pensiile se dau pentru retragere, rasplatire
sau ca agiutoriu".
10603 336.126.4 (498.3)
[Departamentul de Finante din Moldova publicA
lista persoanelor care au de primit, de la Casa Pensiilor,
banii scutelnicilor pe anii 1849-1851]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 217.
10604 336.126.4 (498.3)
[Anaforaua inaintata domnitorului de comisia rinduitA
de Divanul General ca sa cerceteze insusirile si dreptu-
rile personale ale acelor ce primesc pensii din Visterie"].
ZIMBRUL, I (1851), p. 234-235.
10605 336.126.4 (498.3)
[Adresa vornicului V. Ghica, ministrul de finante,
cu privire la completa achitare a chitantelor pentru
producte in indestularea armiei din trecutii ani"]. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 151 (nr. 64): Novitale din
nauntru.
10606 336.126.4 (498.3)
[Ofisul domnesc cu privire la lucrarile atingatoare de
somele ce tara urmeaza a plat Visteriei Imparatesti
a Rosiei, pentru tinerea ostilor in cursul ocupatiei Printi-
patului "]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 179
(nr. 71): Novitale din nauntru.
10607 336.126.4 (498.3)
[Instiintare cu privire la chitantele eliberate persoa-
nelor ce au creditat aprovizionarea armatei]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 369: Departamentul de Finansa.
 336.126.4 (498.3) FINANTE PUBL10E : CHELTUIEL1 BUGETARE. IMPOZITF. 336.2 (439.2)

10608 336.126.4 (498.3) 10617 336.2 (439.2)

[Invitatie a Vistieriei Moldovei catre posesorii de bonuri [Instiintare privitoare la Inceperea Incasarii contri-
atestind aprovizionarea armatei ruse in 1848 $i 1850 sa but.iei de pe bere si vinars" in Transilvania]. G.
se prezinte pentru a se despagubi cu plata "]. GAZ. TRANS., XIV (1851), p.1.
DE MOLD., XXV (1853), p. 25: Novitale din nauntru; Se O. termenul de 10 februarle 1851 pentru declaratiile pri-
G. TRANS., XVI (1853), p. 39: Tier'a romanesca si vitoare la stocurile avute.
Moldavi'a.
10609 336.126.4 (498.3) 10618 336.2 (439.2)
[Estras din budgetul extraordinar al cheltuielilor Prin- [Instiintare privind declararea stocurilor de bere si de
cipatului Moldovei, pe anul 1858]. STEAOA D., III fluiditati arse spirtoase"]. G. TRANS., XIV (1851),
(1858), nr. 104, p. 324. P. 5.
Lista de gratificatil si pensii acordate diferitelor persoane, Se cere ca aceste declaratii sa fie (acute pind la 1 mantle 1851
si se Indica locurile unde pot fi ele depuse.
10610 336.126.5 (498.1)
Proect pentru addogirea ce dupa neaparata trebuinta 10619 336.2 (439.2)
s'a cunoscut a se face, cu prilejul reorganizatiei Contro- [Publicatie asupra conditiilor de impunere fixate
lului, la personalul lucrarilor ei. BULETIN [T. R.], pentru proprietarii care ferb si ei beuturi spirtoase"].
1853, p. 89. G. TRANS., XIV (1851), p. 17, 21.
Se Infiinteaza In Tara Romaneasca postul de set de cante- Se Instia aceste conditil.
lute", cu misiunea de a dirija toate lucrarile dela toate mesele ce
alcatuiesc Cantelaria Controlulul". 10620 336.2 (439.2)
[Scutirea de taxa timbrului a chitantelor pentru
10611 336.126.5 (498.1) tassele invalizilor patentali"]. G. TRANS., XIV (1851),
[Ofis prin care Grigore Nicolae Filipescu este numit p. 63.
sef al Controlului General]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 241, col. I: Care Consiliul Administrativil Extraordi- 10621 336.2 (439.2)
nar. [Timbrarea cataloagelor de carti, a inviiatiilor, a anun-
turilor mortuare, a jurnalelor etc.]. G. TRANS.,
10612 336.126.5 (498.3) XIV (1851), p. 67.
[Desfiintarea Comitetului de verificare a socotelilor
Vistieriei din Moldova, a caror revizuire revine pe viitor 10622 336.2 (439.2)
Divanului Obstesc]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), [Publicatie in legatura cu impozitul pe cladiri In Tran-
p. 345: Novitale din nauntru. silvania]. G. TRANS., XIV (1851), p. 75, 81-82,
10613 336.126.5 (498.3)
85, 89, 93-94, 97-98, 101-102.
[Secretariatul Statului din Moldova anunta ca s-a Se precizeaza felul Incaskrii acestui impozit. Se dau date In
emis un ofis al caimacamului, prin care se instituie o legatura cu impunerile si cu elasifIcarea cladirilor, precum si cu
comisie spre lamurirea starei actuate a datoriilor Vistie- controlarea operatillor de clasificare.
riei Statului"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1857), p. 187 ; 10623
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 201. 336.2 (439.2)
Instructiune pentru radicarea veniturilor din arenda
caselor. G. TRANS., XIV (1851), p. 105, 109-110,
336.2 REGIM FISCAL. IMPOZITE 113-114, 117, 121.
Aceste Instructiuni privesc chestiunea Incasarii impozitelor
Dari, biruri, contributii, taxe pe cladirl.
Prestatii in natura, Corvezi 10624 336.2 (439.2)
Vezi si: 311 Organizarea catagrafiilor obstesti [Publicatie asupra taxelor datorate de comune, bise-
rici, fundatiuni etc. pentru proprietatile for nemisca-
10614 Winterhalder, E. 336.2 toare]. G. TRANS., XIV (1851), p. 125, 129, 133.
Studil asupra contributiet ROMANUL, II (1858), 10625
p. 122, 126, 130-131, 142-143, 146-147, 150-151, 336.2 (439.2)
154, 158-159. [Sporirea darilor directe si indirecte in Transilvania].
Autorul da definitia contrIbutiei si arata ca ea a aparut o data
ZIMBRUL, II (1851), p. 150: Revista Politica.
cu diferentierea In clase a omenirli. Dupa ce face un Istoric al ei, 10626
specifics diferitele aspecte pe care ea le are In socletatea moderns, 336.2 (439.2)
analizindu -le pe fiecare In parte. In sftrsit Incearca sa indite care [Instiintarea Directiunii Finantialie" a Transilva-
ar fi procedeul cel mal Just pentru aplicarea contributiei In socie- niei cu privire la modul cum se pot obtine autorizatii
tatea moderns. pentru vinzarea cartilor timbrate pentru meserie si
negot", precum si a politelor bianchete timbrate"].
10615 336.2 (436) G. TRANS., XIV (1851), p. 245: Instiintare.
[Articol despre noile impozite din Imperiul austriac]. Au dreptul de a vinde astfel de imprimate leg-Atari! de carts,
G. TRANS., XIV (1851), p. 88. proprietarii de asezaminte liniarie sau litografice si negutatoril de
Se dau extrase dintr-un articol publicat in Reichszeitung, cuprin- hirtie", cu conditia de a se supune la controlul oficiilor contrI-
zInd lamurfri asupra naturii si rostului acestor impozite. butionale".

10616 336.2 (439.2) 10627 336.2 (439.2)

[Instiintarea lamuritoare In legatura cu patenta din Campia. G. TRANS., XIV (1851), p. 321-322,
2 august 1850 privind taxarea actelor de proprietate din 325-237.
Transilvania]. G. TRANS., XIV (1851), p.1. Se analizeaza situatia fiscala a clmpenilor, cerindu-se o reme-
Se lamureste ce documente trebulesc prezentate la taxare si diere a impunerilor. De asemenea se arata necesitatra pentru romans
se fixeaza ca termen ultim data de 1 aprilie 1851. de a politIza".

577

www.dacoromanica.ro
336.2 (439.2) FINANTE PUBLICE : IMPOZITE 336.2 (439.2)

10628 336.2 (439.2) 10640 336.2 (439.2)

[Instructiuni din 21 oct. 1851 in privinta plAtii con-
tributiunei consumale de yin si de camel. - G. TRANS.
XIV (1851), p. 349.
10629 336.2 (439.2)
[Despre contributiile fiscale ale exercitiului anului
1852]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 335.
Se dau elteva stiri In aceasta privInta.
10630 336.2 (439.2)
Contributiunea pe venituri. - G. TRANS., XV (1852),
p. 62-63.
Se dau indicatii In legatura cu aceasta contributie.
10631 336.2 (439.2)
[Instructiuni in legAtur5 cu plata contributiei pe ve-
nituri]. - G. TRANS., XV (1852), p. 125.
10632 336.2 (439.2)
[Hot5rirea de a se incasa un supliment la contributia
directit pentru acoperirea trebuintelor terei can sui5
pe a. 1852 la 203.831 f. 6 3/4 Cr."]. - Cr. TRANS., XV
(1852), p. 144.
10633 336.2 (439.2)
[Decretul din 29 sept. 1852 prin care se fixeazA contri-
butiile directe din anul 1852 si pentru anul 1853]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 297.
10634 336.2 (439.2)
[Comunicat din 3 noiembrie 1852 anuntind ridicarea
unui impozit de 9 creitari de fiecare florin din intreaga
contributiune direapta"].- G. TRANS., XV (1852), p. 337.
Impozitul este destinat spre acoperirea cerintieloru tiearei 51
ale desgreunarii pamentului".
10635 336.2 (439.2)
[Se instituie un nou impozit agricol, de 16 %]. - TE-
LEGRAFUL R., I (1853), p. 139: Intamplari de zile.
Contributiunea de pamInt" introdusa In Ungaria, Voivodina,
Banat intra In vigoare la 1 nov. 1852.
10636; 336.2 (439.2)
[Se anunta mcdificAri in rcgimul impozitului urbarial,
in toate tarile Mcnarhiei austriece]. - TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 59: IntAmpl5r1 de zi.
Se anunta ca s-a decis liberarea de dajdile Imparatesti ordi-
narie si extraordinarie pentru acele nou urbar facute pamlnturi
care In timpul introducerei provisariului de contributiune pentru
pamInturi nu an fost folositoare, pe 15 ani, Incepind din ziva a
Indeplinitei urbalitati, fara deosebire".
10637 336.2 (439.2)
[Se anunta ca pe ziva de 30 aprilie inceteaza incasarea
de viimi imp5rAtesti" pentru drumuri si poduri, in toatA
Ungaria]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 129; col. II :
B
10638 336.2 (439.2)
[Se anunta fixarea contributiei pe venituri in Ardeal
la 10%, cu incepere de la 1 noiembrie 1852]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 319: Viena, 12 Octombre.
In restul monarhiei se fixase aceasta contributle la 15 %.
10639 336.2 (439.2)
[Se anunta cresterea impozitelor directe in toate
tarile Monarhiei austriece]. - TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 350-351: IntAmplAri de zi.
Cresterea e justificata pentru acoperirea recerintelor terii si a
desdaunaril de pamInt". La fiecare florin de impozit se vor adauga:
In Ungaria 16 creitari, In Ardeal, Bucovina si Banatul Temisan
cite 15 cr.
[Ministerul de Finante austriac anunta pentru Ardeal o
contributie pentru suplinirea lipselor terei si desgreuna-
rea - G. TRANS., XVII (1854), p. 364:
Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
10641 336.2 (439.2)
NotificAciune pentru tinerea in evidenta a proviso-
riului de contribuciunea funduare. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 124: Buletinulii oficialii.
Se dau Instructiuni despre chipul cum se va tine evidenta pro-
prietatii In vederea impunerii, cu ocazia vInzarilor, mostenirilor,
stricaciunilor si a altor schimbari ce intervin In proprietati.
10642 336.2 (439.2)
[Publicatiune a magistratului din Brasov, anuntind
executarea silica a darilor cu incepere din luna august,
dac5 nu vor fi implinite impozitele a trei trimestre]. -
G. TRANS., XVIII (1855), p. 216: Buletinulu oficialu.
10643 336.2 (439.2)
[Se anunta ea patentul de dare pentru anul 1856"
a fost semnat de dare impArat]. - TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 318: IntamplAri de zi.
Prin ea, dispozitiile speciale pentru Ardeal continua a fi In
vigoare si In 1856.
10644 336.2 (439.2)
[Publicatie a guvernului Transilvaniei anuntind ca. in
1856 se vor culege 21 creitari de fiecare florin de dare di-
recta pentru coperirea trebuintelor terei si a desiirci-
niirei G. TRANS., XVIII (1855), p. 397:
Partea Reid.).
10645 336.2(439.2)
[Despre hotarirea guvernului de la Viena de a renunta
la urcarea impozitului pe parnint]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 150: Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
Aceasta urcare fusese menita a acoperl golul bugetar.
10646 336.2 (439.2)
[Publicatiune a guvernului Transilvaniei privind pla-
ta impozitelor directe]. - G. TRANS., XIX (1856),
p. 153: Partea oficiOs5.
Se dau instructiuni privind plata cu Intlrziere a impozitelor.
10647 336.2 (439.2)
Publicaciunea guvernului c.r. pentru Ardealil din
2 Septemvre 1856 despre ridicarea aruncaturei pe dajdie
pentru lipsele tariff si pentru des5rcinarea parnintului in
anulu administrativil 1857. G. TRANS., XIX (1856),
p. 269: Partea oficiOsa.
Aceste impozite se fixeaza la 25 creitari de fiecare florin din
contributia directa.
10648 336.2 (439.2)
[Adausurile la dajde" pe anul 1857 in Bucovina,
Ardeal si Oradea]. G. TRANS., XIX (1856), p. 275:
Monarchi'a austriaca. Austria.
Aceste adausurt erau de 28 2/4 creitari la florin In Bucovina,
25 creitari In Ardeal si 40 creitari la Oradea.
10649 336.2 (439.2)
[Se anunta ca darea directa pentru Ardeal in anul
1857 va fi, in general, similara aceleia din 1854.1- TELE-
GRAFUL R., IV (1856), nr. 83, p. 320: IntamplAri de zi.
10650 336.2 (439.2)
ImpArtirea contributiei direpte pe terile de corona. -
G. TRANS., XIX (1856), p. 337: Monarchi'a Austriaca;
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 344.
Se dau suprafetele, numarul locuitorilor st suma de plata la
fiecare tars de coroana, Intre care Bucovina, Banatul si Ardealul.

578

www.dacoromanica.ro
336.2 (439.2) FINANTE PUP.LICE
10651 336.2 (439.2)
[Publicaciunea" guvernamintului Transilvaniei privind
ridicarea contributiei directe pe anul 1857 in urma noii
repartitii a acesteia intre Wile de coroana ale Imperiului].
- G. TRANS., XIX (18561, p. 353: Partea oficiosa.
10652 336.2 (439.2)
[Fixarea indemnizatiei pentru aprovizionarea militiei
in Imperiul austriac]. - G. TRANS., XX (1857), p. 118:
Austria.
Pentru Oradea-Mare si Banat se fixeaza cite 6 creitari de cap,
pentru Ardeal 5 1/4 creitari, iar pentru Bucovina 4 1/2 creitari.
10653 336.2 (439.2)
Ertarea venitultii din contributia pe venituri in clasa
a 3-a. - G. TRANS., XX (1857), p. 145-146.
Se anunta. ca printr-o Inalta rezolutie din 10 mai s-a iertat ridi-
carea impozitelor pe venituri pentru cei care nu aveau un venit
anual mai mare de 300 florini.
10654 336.2 (439.2)
[Patenta din 21 octombrie 1857 privind ridicarea con-
tributiei directe pe anul 1858]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 337: Partea oficiosa.
In aceasta patents se precizeaza ca, In general, se vor ridica
acelea$1 contributii ca si In anul 1857.
10655 336.2 (439.2)
[Ordinaciune" a Ministerului de Finante privind
taxarea anunturilor tiparite]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 357: Partea oficiosa; TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 365.
10656 336.2 (439.2)
[Publicaciune" a guvernamantului Transilvaniei privind
ridicarea suplimentara a 22 de creitari de fiecare florin
de dare pe teritoriul Transilvaniei in anul 1858]. G.
TRANS., XX (1857), p. 405: Partea oficiOsa.
- 1853, ianuarie 17, p. 12.
Majoritatea suplimentului era destinata platii despagubitilor
urbariale.
10657 336.2 (439.2)
[Ordonanta imperials din 24 ianuarie 1858 privind
Banat etc.]. -
incasarea diferitelor taxe fiscale in Ungaria, Ardeal,
G. TRANS., XXI (1858), p. 81, 85, 89, 93.
Se reproduce ordonanta care prive$te taxa de serviciu, taxa
pentru privilegiile de tirguri anuale, taxa pentru Infiintarea socie-
talilor pe actiuni, taxa pentru dreptul de avocat sau de notar etc...
10658 336.2 (439.2)
[Patenta prin care se incunostiinteaza Ca in general
contributia directs pe anul 1859 va fi similara celei din
1858]. G. TRANS., XXI (1858), p. 239: Partea ofi-
ciosa.
10659 336.2 (439.2)
Patenta imperatesca din 15 Septembre 1858 despre
-
desfiintarea si desdaunarea decimelora in Marele Princi-
patti Ardealulii. G. TRANS., XXI (1858), p. 247-
248: Partea oficiosa.
Se desfiinteaza perceperea decimelor urbariale, fiscale
preote$ti.
10660 366.2 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ Extraor-
dinar al Tarii Romanesti referitor la clasificarea caselor
de cfartiruri]. - BULETIN [T. R.], 1851, p. 13; VEST.
R., XVI (1851), p. 17.
Se arata ca s-a lncasat din taxele de cfartir foarte putin, 125 816
lei, $i ca de la 1 septembrie 1850 se vor stabili alte norme.
10661 336.2 (498.1)
Cinstitelor cirmuiri ale judetelor. - FOAEA SAT.,
VIII (1851), p. 38-39: Departamentul Vistieriei.
www.dacoromanica.ro
IMPOZITE 336.2 (498.1)
Circulars cuprinzlnd instructiuni cu privire la felul cum se va
pune In lucrare implinirea a doua zeciueli pentru al doilea period":
impozitul de trei lei pentru fiecare locuitor pe mo$ie, care urma a
se plati de catre proprietari; impozitul de trei lei pentru fiecare
locuitor, care urma a fi platit de locuitorii In5i$i; acelea$1 taxe care
urmau a se plati de catre proprietarii de mo$ii pentru fiecare tigan,
dajnic sau emancipat, cit $i de catre tiganii IWO; 5% din venitul
mosillor nelocuite.
10662 336.2 (498.1)
[Instructiunile date de Departamentul Vistieriei cadre
cirmuirile judetelor privitor la incasarea zeciuielei a doua
pentru al 2-lea period]. - BULETIN [T. R.], 1851, P. 110
112.
-
Proprietarli mo$iilor locuite vor plati 3 lei, far alti 3 lei locui-
torii satelor.
10663 336.2 (498.1)
[Departamentul Vistieriei arata cum se vor pune in
aplicare zeciuielile de mosii pe al 2-lea period]. - BULE-
TIN [1. R.], 1851, p. 263-264.
10664 336.2 (498.1)
[Indemnuri din partea Departamentului din Nauntru
de a se alcatui cit mai repede listele de calagrafie pentru
ca sa poata incepe la 1 ianuarie 1853 obsteasca catagrafie
a periodului al 4-lea]. - BULETIN [T. R.], 1852, p. 389,
405-406.
10665 336.2 (498.1)
[Departamentul Credintei face cunoscut ca toti aren-
dasii sint pof titi sa trimita Departamentului lista ara-
tatoare de numirea satelor ce sint intrupate cu mosia ce
o are luata In arenda si de numarul clacasilor ce se afla
locuind pe fiecare dintr- insele"]. - BULETIN [T. R.],.
Se face aceasta catagrafie pentru ca sa se poata stabili mai
bine pentru Vistierie raspunderea banilor de zeciuiala $1 taxa
drumurilor, cuveniti pentru proprietatile manastiresti".
10666 336.2 (498.1)
Instructii dupa care au sa urmeze comisiile judetelor
ianuarie 22, p. 13-16.
-
si ale capitalei Bucurestilor pentru savirsirea obstcsiii cata-
grafii a periodului al 4-lea. BULETIN [T. R.], 1853,
Pentru stabilirea dajdiilor.
10667 336.2 (498.1)
[Lamuriri suplimentare date de Departamentul din
Launtru Comisiei catagraficesti a judetelor]. BULETIN
[T. R.], 1853, Fevr. 13, p. 8.
10668 336.2 (498.11
[Raport al Departamentului din nauntru care Domn
despre evaziunile fiscale din judetele Braila si lalomita,
constatate cu prilejul operatiunilor de catagrafiere]. -
BULETIN [T. R.], 1853, p. 14: Raporturi ministeriale cu
rezolutii domnesti.
$1
10669 336.2 (498.1)
[Descoperirea unui mare numar de contribuabili care
nu plateau darile, in urma operatiunilor de catagrafiere
din Tara Romaneasca]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 137:
Tier'a romanesca si Moldav i'a.
Stirea e data dupa Buletinta Oficial.
10670 336.2 (498.1)
Lista de personalul ce alcatuesle catagraficestile co-
misii a periodului 4-lea, aprobata de M. Sa prea Inal-
tatul nostru Domn. - BULETIN [T. R.], 1853, Fevrua-
rie 3, p. 21-22.
Lista persoanelor este data pe judete.
579
336.2 (498.1) FINANTE PUBL ICE: IMPOZIlt
10671 336.2 (498.1)
[*tire in legaturacu recensknintul fiscal al populatiei].
- BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 89: Donauffir-
stenthiimer.
Cu privire la oamenii de serviciu, comisia de recenzare a hon.-
rit ca, daca mai shit Inca stabili In localitatea de origine, sa fie recen-
zap acolo; contrariu, vor fi recenza0 In localitatea unde au serviciul.
10672 336.2(498.1)
[Se acorda unterofiterului Dinu Joan Gigiu si sol-
datului Dumi tru Sloian Voicu privilegiul de ,.mazil ne-
dajnic", ca unii care au slujit 18 ani in armati11. - BU-
LETIN [T. R.], 1853. p. 62-64.
10673 336.2 (498.1)
[Departamentul Credintei face cunoscut ca - pentru
o mai mare usurinta la plata banilor de zeciuiala si a
taxei drumurilor catre Vistierie, din partea arendasilor
de mosii - sa se intocmeasca .,o labia generals, coprinza-
toare de numirea tuturor mosiilor si a satelor intrupate
cu dinsele, precum si de numarul clacasilor ce se afla pe
fiecare din ele"]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 102;
VEST. R., XVIII (1853), p. 137.
10674 336.2 (498.1)
[Stiri cu privire la mersul lucrarii comisiilor distric-
tuale de catagrafie]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 129: Donauftirstenthilmer.
Extras dintr-un raport catre domnitor din partea Departa-
mentului din Istauntru.
10675 336.2 (498.1)
Tablou aratator de chipul cum s-a urmat implinirea
banilor dupa cele case zile destinate la plata pe anul...
BULETIN [T. R.], 1853, p. 132.
Formular.
10676 336.2 (498.1)
[Domnitorul aproba ca sa se dea carp de nedajnicie
lui Damian Joan de la maghistratul Pitesti, lui Nicolae
C. Badacliu de la maghistratul Curtea de Arges si lui
Panait Marinescu, de la maghistratul Turnu, pentru acti-
vitatea for la aceste municipalitati]. - BULETIN [T. R.],
1853, p. 185.
Spre Incurajarea acelora ce ocups astfel de posturi.
10677 336.2 (498.1)
[Circulara Vistieriei prin care face cunoscut cirmui-
rilor ca dajnicii tigani ai statului, cit si desrobitii manas-
tiresti cu cei emanicipati de la particulari" se vor intruna
intr-o tabla cu roma.nii]. - BULETIN [T. R.], 1853,
p. 186.
Circulara cuprinde etteva reguli In aceasta privinta.
10678 336.2 (498.1)
[Raportul Departamentului din Nauntru privitor la
catagrafia periodului al 4-lea]. - BULETIN [T. R.],
1853, p. 209; VEST. R., XVIII (1853), p. 261-262.
Comisille orInduite prin judete si-au tncheiat lucrarile; rezul-
tatul este a la clasele dajnice se Infatiseaza un adaos de 43 503
familil.
10679 336.2 (498.1)
[Stiri in legatura cu cea de a 4-a catagrafie, de la Re-
gulamentul Organic, in Tara Romaneasca]. - BUKURE-
STER DT. Z., IX (1853), p. 257; 261-262: Donauffir-
stenthiimer.
Se anunts rezultatele care s-au publicat In foaia oficiala, pre-
cum 51 greutatile IntImpinate In lucrul comisiilor.
10680 336.2 (498.1)
[Cirmuirea judetului Olt publics lista fugarilor birnici
din statele plastii Vezii]. - BULETIN [T. R.] 1853,
p. 342.
580
www.dacoromanica.ro
836.2 (498.1)
10681 336.2 (498.1)
[Instructiunile date de Departamentul Vistieriei cir-
muirilor pentru a pune in lucrare ,.implinirea zeciuelilor
de mosii si a taxii desfiintatelor case zile de lucru pe anul
corent 1854"]. - BULETIN [T. R.], 1854, p. 37.
10682 336.2 (498.1)
[Se numeste o comisie pentru cercetarea impozitelor
publice in Tara Romaneasca]. - BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 385: Donauftirstenthiimer.
Pentru a se gasi posibilitatea de a le usura. Din comisie fac
parte: aga Poenaru si paharnicii Vitcoleanu si Nitescu.
10683 336.2 (498.1)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar prin
care se stabilesc conditiile cind supusii straini, care au
inchiriate case, sint obligati la cvartir]. - BULETIN
[T. R.], 1855, p. 29.
10684 336.2 (498.1)
[Stire din Bucuresti, cu privire la fixarea unei noi
dari]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 2.
Casele scutite de cvartir trebuie sa plateasca fiscului a patra
parte din chirie.
10685 336.2 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Na-
untru prin care se anuleaza dajdia ce se lua de la pro-
prietari pentru cfartir, nefiind aprobata de adunarea
representanta" a Orli] - BULETIN [T. R.], 1856, p.
269; VEST. R., XXI (1856), p. 257.
10686 336.2 (498.1)
[Dajdiile ce trebuie sa plateasca dajnicii cei noi ai
statului, deveniti din clasa emancipatilorl. - BULETIN
[T. R.], (1856), p. 337-338: Vornicia Orasului.
10687 336.1 (498.1)
Clasification de la population dans ses raports avec
le fist. 1857. - Clasificatiunea financiara in Tara Roma-
neasca. 1857. - ISIS, II (1857), p. 340-341.
Text francez si roman. - Pe judete, se publics date statis-
tice cu privire la: proprietati (particulare, bisericesti, mosnenesti);
numarul mosnenilor, bisericilor, clericilor, bolerilor, scutitilor, mazi-
lilor, meseriasilor patentari, familiilor de Omni contribuabili, de
tarani scutiti. Date despre ttganii dezrobiti In 1832, 1847 si In 1856;
numarul supusilor straini; totalul famffillor. - Intr-o Notd, redac-
tia declara ca aduce la cunostinta public& aceste date prin Mina-
vointa Ministerului Finantei.
10688 336.2 (498.1)
Contributiile anuale directe si indirecte impuse diferi-
telora clase ale populatiunei.- ISIS, II (1857), p. 343-344.
Tabel de impozitele directe" (pentru Vistierie) gi indirecte"
(pentru diferite fonduri"), pe care au a le pint: a) mazilii; b) cla-
sele I, II, III; c) clasele I, II; birul pe casele satesti; impozitul
tiganilor dezrobiti; impozitele pe care le au de plata supu$11 strain!.
- Text francez sl roman, deosebite.
10689 336.2 (498.1)
[insemnare cu privire la impozitele si angaralele"
pe care le plateau preotii romani cu 30 ani mai inainte].
- PREDICATORULtJ, I (1857), p. 408.
La sfIrsitul apelului Cdtre fratil preoji romdnr, se amintesc:
birul, claca, podvada, banii bastonulul, banii Inscaunaril, banii
hramului si o multime de alte angarale". Se subliniaza ca acum nu
mai platesc nimic din toate acestea.
10690 336.2 (498.1)
[Ministerul Finantelor aduce la cunostinta proprie-
tarilor ca contributiile de zeciuieli si taxele de sosele
datorate de proprietatile for nu se pot achita decit In
galbeni si In sfantihi si sa nu staruie sa le plateasca In
lire si ecosari].- BULETIN [T. R.], 1858, p.177 ; ANUNT.
R., V (1858), nr. 46, p. 1.
336.2 (498.3) PINANTE PUBLICE : IMPOZITE
10691 336.2 (498.3)
[Adresa Vistieriei Moldovei cu privire la abuzurile
in legatura cu regularisirea catahristicos la trepte a unor
insuratei"]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 9-10.
Este vorba de lnscrierea nejusta printre mazill a unor fii de
birnici, adoptati de mazill prin casmorie.
10692 336.2 (498.3)
[Scrisoarea viziriald, prin care domnul Moldovei,
Grigorie Ghica, este imputernicit sa stabileasca o contri-
butie extraordinary pentru acoperirea deficitului bugetar
pe anii 1849 i 1850]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
p. 122-123; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 134;
ZIMBRUL, I (1851), p. 306.
In Gazeta de Moldavia $i Zimbrut text roman $i francez.
10693 336.2 (498.3)
[Ofisul domnesc nr. 34 Care Sfatul Administrativ
Extraordinar, prin care este rugat sa stabileasca dispo-
zitiile pentru punerea in aplicare a scrisorii viziriale cu
privire la acoperirea deficitului bugetar pe anii 1849 *i
1850]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 121-122;
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 133 -134; ZIMBRUL,
I (1851), p. 305.
In Gazeta de Moldavia $i Zimbrul text roman $i francez.
10694 336.2 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar din
Moldova de la 23 aprilie 1851, in care se arata contributia
extraordinary ce se va pune pentru acoperirea deficitelor
bugetare pe anii 1849 i 1850]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), nr. 31 i supl. la nr. 31, p. 123-126; GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), supl. la nr. 32 si 33, p. 135
138, 140.
In Gazeta de Moldavia, text roman $1 francez.
10695 336.2 (498.3)
[Ofis domnesc prin care se comunicd administratorilor
de tinuturi cuprinsul jurnalului Sfatului Administrativ
Extraordinar referitor la imbundtatirea starii tdranilor
si la masurile luate pentru acoperirea deficitului]. ZIM-
BRUL, I (1851), p. 310: Ofis Domnescii adresatil catrd
fiecare administratord de tinutil.
Se dau instructiuni administratorilor sit popularizeze lntre
tarani aceste hotarlri, subliniind Cl. ele stilt In folosul lor: shit scu-
titi de darea dijmii a tot soiul de producturi din paminturile lor
de hrana $1 float" cf. art. 5 $1 35 din noul protect; slut scutiti de
Indatorirea facerii de co$ere"; se scad 3 din cele 6 zile pentru lucrul
$oselilor". In schimb, li se cere taranilor un rule adaos" la bir
cu analoghiea del leu 35 parale la un cifert pentru un birnic"
care nu se va Nati Irma declt vremelnIc", timp de 2 ant.
10696 336.2 (498.3)
[*tire din Iasi asupra autorizarii domnului de a ri-
dica o contributiune straordinard spre acoperirea defici-
tului terei"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 179.
10697 336.2 (498.3)
[Despre recensdmintul locuitorilor Moldovei in ve-
derea impunerii fiscale]. ZIMBRUL, I (1851), p. 301
302: Iaii.
Se arata ca recensamIntul, care trebuia s5 alba. lot In 1852,
urma sa se fad. In cursul anului 1851. Se dau instructiuni referitoare
la sanctiunile ce urmau sa se aplice In cursul declaratillor nesincere.
Se arata care era raspunderea proprietarilor fall de impozitele
impuse taranilor.
336.2 (498.3)
10698
[Ofisul domnesc din. 24 mai referitor la operatiunile
de catagrafiere a locuitorilor]. ZIMBRUL, I (1851),
p. 346-348.
Se da lista boierilor orInduiti pe la $colile tinuturilor pentru a
executa aceste operatiuni.
www.dacoromanica.ro
336.2 (498.3)
10699 336.2 (498.3)
[Anaforaua Vistieriei, incuviintata dP domn, privind
abuzurile constatate prin tinuturi in legAtura cu unii
insuratei, care au drept de fii de trepte", i masurile ce
urmau sa fie luate spre infrinarea ilegalitatilor in aceasta
privinta]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II,
p. 9-10; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207: No-
vitale din nduntru.
Constatarile Vistieriei privesc tinuturile Vaslui, Falciu, Tutova
$i Tecuci. Este vorba de tineri cap' de familii care se dadeau drept
Iii de trepte", cu sprijinul unor functionari mituiti si al unor
preoti, spre a nu plati bir.
10700 336.2 (498.3)
[Incercarea locuitorilor satului Suha i Malilii, tinutul
Sucevei, de a mitui pe comisarul catagrafier, pentru
a se lasa neinscrii dintre birnici, nevolnici i argatil.
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 283: Novitale din
nduntru.
10701 336.2 (498.3)
[,. Ofisul domnesc" prin care se multumqte banului
Costachi Andrei pentru felul cum a facut catagrafia popu-
latiei din ocolul Fundul din tinutul Romanului]. ZIM-
BRUL, II (1852), p. 231: Moldaviea.
10702 336.2 (498.3)
[in*tiintare cu privire la impozitele ce se cuvin Vistie-
riei de la evrei]. BULETIN [Mold.], XIV (1851), p.
177: Visteria Moldovei.
10703 336.2 (498.3)
Legiuire pentru treapta Mazilo-Rupta0, volata de
Divanul obtesc la 29 Ghen. in sesia anului 1852. BU-
LETJN [Mold.], XIV (1852), p. 209-210.
Prin art. 1 se stabile$te ca mazilo-ruptasil $i ruptele Vistie-
riei ramln scutite $i slobode de toate Indatoririle de slujba ce au
fost Insarcinate a savIrsi, $1 vor plati catra fist, piste dajdia lor,
o dare anuall de 40 lei". De aceasta dare vor fi scutiti: nevolni-
cii ", vaduvele, saracii $i cei pagubiti prin Incendlu, grindina etc.
Pentru fiecare ocol, se vor numi dintre cei mai Barad din treapta
mazilo-ruptasilor" cite 8 slujitori ai ocolului"; el vor sluji
pe lInga jandarmi, sub ascultarea privighitorulul de ocol ; vor prim'
leafy 45 lei pe luny, dar nu vor mai fi scutiti de dare. Cite dot dintre
ei vor lucra la facerea drumurilor. Pentru paza marginilor tariff"
vechea orinduire se desfiinteaza $i se va organiza un corp de 500
slujitori" platiti cu cite 600 lel anual. Vegmai$trii" din treapta
mazilo-ruptasilor", formati de catre Depart. Lucrarilor Publice,
care pina atunci supravegheau gratuit facerea drumurilor, In schimbul
scutirii de Indatoririle slujbei lor, de act Inainte se vor plat' cu 1000
lei anual, din prisosul dajdiei mazilo-rupta$ilor".
10704 336.2 (498.3)
[Liste de insuratei, fii de birnici casatoriti, neinregis-
trati la recensamint]. BULETIN [Mold ], XXI (1853),
p. 1, 57.
10705 336.2 (498.3)
[Publicatie prin care se anuntd ca banul Costachi
Iorga este insarcinat cu cercetarea drepturilor de pro-
prietate ale particularilor in trupul mqiei Ocnei"].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 181, col. I, 205, col. I:
Departamentul de Finansii.
Cercetarea acestor drepturi de proprietate urmeaza sa se lac.
pentru a apara drepturile fiscului din mo$iea Ocnei".
10706 336.2 (498.3)
Poviituire Ispravniciilor de nou, ating5toare de facerea
cislelor i implinirea ddrilor dela ldcuitori, i zeciuelele
sdtesti. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 205: Depar-
tamentul de Finansd.
10707 336.2 (498.3)
[Adresa Secretariatului de Stat al Moldovei cu privire
la implinirea ddrilor cuvenite haznelei dela dajnicii ce
581
336.2 (498.3) FINANTE PUMICE : IMPOZITE
se impotrivescl. BULETIN [Mold.,], XXI (1853),
p. 313: Departamentul de Finansii.
336.2 (498.3)
10708
[Ofis adresat ispravniciilor spre a grabi lucrarile atin-
gatoare de rangul financial"). BULETIN [Mold.], XXI
(1853), p. 321: Departamentul de Finansti.
Cu privire la dArile haznelei", birul clt *I alte havalele sateeti".
336.2 (498.3)
10709
[Multumiri adresate samesilor rindui(i spre a revizui
banii zaciuielilor satesti]. BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 1, 41, 77, 133: Departamentul de Finansti.
10710 336.2 (498.3)
lile satesti]. -
[Circulars adresal a ispravniciilor cu privire la zaciuie-
BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 73-74:
Departamentul de Finans.
Se impun contabilitatea stricta a banilor Incasati ei economii
la cheltuielile satett.
10711 336.2 (498.3)
[Actele cu privire la inlesnirea hotarita a se face
locuitorilor satelor cu 3 Orli din rapitalul zeciuelilor in-
casuiti pi' arum "]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 93, 161: Departamentul de Finansil.
Proprietarii de movii se vor prezenta la Departamentul de
Finante al Moldovei, pentru a primi banii Incasati de stat ei a-i
restitui taranilor. Tabloul sumelor destinate tinuturilor.
10712 336.2 (498.3)
[Corespondenta de la Tecuci vestind ea boierul Dim.
C. Lupu se indatorase sa plateasca birul timp de un an
satenilor de pe mosia sa Ghele0]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 129.
10713 336.2 (498.3)
[Instiintare cu privire la abuzurile ce se uneltesc la
facerea cislelor de prin sate "]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 201: Secretariatul de Stat.
PrIvighetorii *I jandarmii cereau gazduire ei hrand pentru cad
In contul cislelor satelor.
10714 336.2 (498.3)
[Instiintare cu privire la fuga unui numar de sateni
de pe mosia Hangu, impovarati de biruri]. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 273: Departamentul din la-
untru.
Posesorul mosiei ei locuitorii cer Inapoierea acestor fugari,
tainuiti In alte sate de urmarire.
10715 336.2 (498.3)
[$tiri din Iasi, comunicate de Wanderer", in legAtura
cu folosirea pentru nevoile tarii a unei parti din veniturile
manastirilor inchinate si cu introducerea in aceasta Cara
a timbrului judiciar]. G. TRANS., XVIII (1855), p.
223-224.
O delegatie a guvernului moldovean, compusa din Constantin
Negri si Dimitrie Ralet, ceruse la Poarta aceasta Invoire, dar primise
un raspuns negativ ei recomandarea introducerii timbrului fiscal.
Adunarea generall a Moldovei ar fi aprobat totuei s1 se Intrebuin-
teze a treia parte din veniturile de la moelile manastirilor greceeti
pentru lipsele 'Aril ".
10716 336.2 (498.3)
[Despre introducerea in Moldova a legii timbrului].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 223-224.
Gazeta Transilvaniei reproduce *Urea dupd Wanderer. Guver-
nul Moldovei ceruse impunerea manastirilor greceett, dar Poarta
refuzase, acceptInd In schimb introducerea timbrului. Redactia
considers Indrazneata mAsura guvernului moldovean de a intro-
duce In acelael timp legea timbrului el impunerea manastirilor gre_
ceeti. Crede el o sursa de venit mai corespunzatoare" ar fi fost
introducerea contributiunei pe mo$Ii".
582
www.dacoromanica.ro
336.2 (498.3)
10717 336.2 (498.3)
[Prezentarea unei corespondente din Iasi, publicatA
in Wanderer", cu privire la hotaririle Divanului in ches-
tiunea veniturilor manastirilor inchinate]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 235: Iasii, 25 Iuliu v.
Se arata ca Divanul hotarlse: 0 treime a veniturilor ss fie pre-
luate de fist, o alta sa se pastreze In lard. pentru nevoi bisericeeti
ei ecolare, dar cealalta BA se tins la dispozitia locurilor sfinte. Deo-
camdatd, se vor bloca veniturile mAnastirilor In Intregime, pina
cind statul se va despagubi pentru sumele pe care, IncepInd de la
1832, mAnAstirile Inchinate erau datoare a le pldti guvernului mol-
dovean, din veniturile tor.
10718 336.2 (498.3)
[Ofis domnesc intarind proiectul de lege privind taxa
timbrului]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la
nr. 4, p. 3; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 13:
Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman vi francez.
10719 336.2 (498.3)
[Legiuire care statorniceste taxa timbrului pentru
Coate inscrierile fet.elor particulare]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856 ), adaos la nr. 4, p. 3-4; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 13-16, 17-19:Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman ei francez.
10720 336.2 (498.3)
[Conditiile concedarii dreptului de a vinde hirtia tim-
brului]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la
nr. 4, p. 6: Departamentul de Finansii.
Se creeaza birouri la Iaei ei In clteva tIrguri, unde se va vinde
hlrtia timbrata In comision.
10721 336.2 (498.3)
[Depesa prin care Poarta anunta domnitorului Moldo-
vei ca sultanul a aprobat proiectul Divanului ad-hoc
asupra statornicirii timbrului]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 41; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 42: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman el francez.
10722 336.2 (498.3)
[Stire cu privire la noua.lege a timbrului in Moldova].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 46, p. 2.
Redactia observa el legea va intra In vigoare la 25 aprilie 1856,
dar se discutd de acum, din cauza diferendului cu consulii strain'
In privinta obligativitatii pentru strAini de a plati taxa timbrului.
10723 336.2 (498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ din 29 febru-
arie 1856 privind observatiile explicative ce urmeaza a
sluji Ca anexa la legea timbrului]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 53; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. 2:
Departamentul de Finante.
Se publics el aprobarea domneasca.
10724 336.2 (498.3)
[Raportul Divanului General din 24 martie 1856 pri-
vind adoptarea observatiilor explicative ce urmeaza a
sluji ca anexa la legea timbrului]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 53; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. 1.:
Departamentul de Final*.
Se publics el aprobarea domneasca.
336.2 (498.3)
10725
[Ministerul de Finante anunta ca hirtia de timbru
se va vinde provizoriu de samesii, directorii tribu-
nalelor si eforii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 89: Novitale din nauntru.
Aceastd masura e luatd pentru el la arendarea vInzarli hIrtiel
nu s-au prezentat doritori. Text roman ei francez.
336.2 (498.3) PINANTE POMACE : 1MPOZITE. PRESTATII 336.2 (498)

10726 336.2 (498.3) 10737 336.2 (498.3)

[Se anunta locul de unde se poate procura hirtie tim-
brala, potrivit noii legi a timbrului]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 78, p. 1: Departamentul de Finantm.
10727 336.2 (498.3)
[Anunt privind deschiderea la Iasi de titre loan Daniil
a unui birou pentru vinzarea hirtiei timbrului]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 180.
10728 336.2 (498.3)
[Se aduce la cunostinp ca s-a prelungit cu 60 zile
termenul de lichidare a contractelor incheiate inainte
de aplicarea legii timbrului]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 145: Departamentu de Finansu.
Masura a Post luata In urma reclamatiilor adresate de Minis-
terul Lucrarilor Publice st Departamentul Cultelor pentru nepu-
tinta In care sa gasesc de a lichida contracturile prin alaturare de
cite o coals hirtie timbrata pins la termenul de 15 zile".
10729 336.2 (498.3)
[Secretariatul de Stat comunica Ministerului Dreptatii
regulile statornicite in sedinta din 11 mai 1856 a Consi-
liului Administrativ Extraordinar, pentru aplicarea legii
timbrului]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 181
182 ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185; ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 122, p. 1-2.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
10730 336.2 (498.3)
[Adresa a Secretariatului de Stat titre Ministerul
Dreptatii cu lamuriri ,.la cazul nedomeririi ce se intim-
pina de titre tribunalele judecatoresti la aplicatia legiu-
irii timbrului"]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 180; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185-186,
189-190; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 1-2, nr. 124,
p. 1-3.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
10731 336.2 (498.3)
[Anunt al Secretariatului de Stat privind timbrarea in-
scrisurilor incheiate pe hirtie obisnuita]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 189.
10732 336.2 (498.3)
[Comunicat cu privire la plata taxei timbrului la
incheierea tranzactiilor].BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 193: Departamentul de Finans; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 168: Departamentul de
Finans.
10733 336.2 (498.3)
[Desfacerea contractului cu casa Leidesdorf din Viena,
pentru fabricarea hirtiei timbrului pe vreme de trei
ani]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 183: Departamentul de Finans.
10734 336.2 (498.3)
[Dispozitia cu privire la numerotarea hirtiei timbrate
care circula prin tara]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 258: Departamentul de Finans.
10735 336.2 (498.3)
[Dispozitiile Departamentului de Finante din Moldova
cu privire la timbrarea si inregistrarea tuturor actelor].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 303.
336.2 (498.3)
10736
[Proiectul lui A. Fatu, cu privire la egala impunere a
pamintenilor si a strainilor care ar exersa comertul si
industria]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 24, supl. 2, p. 1.
[Logolatul Costachi Boldur-Latescu testeaza o sums
anuala de 2000 lei in folosul taranilor nevoia.si din satele
mosiei Hudesti, din districtul Dorohoi, pentru plata
birului tor]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 181:
Departamentul de Finans.
10738 336.2 (498.3)
[Raportul secretarului statului V. Alecsandri catre
Caimacamia Moldovei prin care cere suprimarea plusului
de taxa pus pe pasapoarte]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), adaos la nr. 91, p. 227: Secretariatul de Stat ;
ZIMBRUL tiSI VULT., IV (1858), p. 28: Acte oficiale ; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 350: Secretariatul de Stat.
10739 336.2 (498.3)
[Dispozitii cu privire la timbrarea actelor scrise pe
hirtie obisnuila, netimbrata]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 187; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 153:
Departamentul de Finans.
10740 336.2 (498.3)
[Ordonanta ca hirtia Limbrata sa nu se vinda cu un
pret mai mare decit taxa legiuita]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 205: Departamentul de Finans.
Prestatii in naturci. Corvezi
10741 336.2 (498.1)
[Anunt al Departamentului Trebilor din Nauntru din
Tara Romaneasca in legatura cu zilele de munca ale scu-
telnicilor]. FOAEA SAT., VIII (1851), p. 17: Publi-
catii.
Anunta ea to executarea Iegiuitelor 6 zile pe datoria anului
1848", dupa socoteala Incheiata pentru aceste zile ale judetului
Vlasca, s-au ales 3069 [sic] zile lucrate mai mult de unii sateni
pentru datoria anuala"... care socotindu-se cu parale 60, fac lei
4558 si jumatate". Acesti bani s-au trimis cirmuirii respective a
se plati acelor sateni ce au lucrat mai mutt asemenea zile".
10742 336.2 (498.1)
[Dispozitii pentru plata sumelor ce au de primit
satenii care au lucrat in plus peste legiuitele 6 zile pe
datoria anului 1849"]. FOAEA SAT., VIII (1851),
p. 35: Departamentul Trebilor din nauntru.
In judetele: Ilfov, Teleorman.
10743 336.2 (498.1)
Legiuire pentru lucrarea soselelor si a podurilor din
Printipat. VEST. R., XVI (1851), p. 346.
Prin noua legiuire se desfiinteaza acele 6 zile de lucru In naturk
puse asupra satenilor; legea cuprinde 12 articole.
10744 336.2 (498.1)
Wirman imparaLesc din 13 septembrie 1851 prin care
se intareste legiuirea pentru lucrarea soselelor si a podurilor
din Principal]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 425-426.
Legiuirea a lost propusa de comisia constituita dupa dispozi-
tiile conventiei de la Balta Liman pentru modificarea Regulamen-
tului Organic.
10745 336.2 (498.1)
[Solemnitatea de la Bucuresti a citirii firmanului pri-
vitor la modificarea articolelor din Regulament referitoare
la construirea drumurilor]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 407.
Se observa cu placere, dupa redarea amanuntita a ceremoniei,
ca munca In natura a taranilor fusese 1nlocuita printr-o contributie
a tuturor proprietarilor de mosii si a locultorilor dajnici.
10746 336.2 (498.1)
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 si a
celor ramase nelucrate sj supuse in plata din judetul
Muscel. BULETIN [T. R.], 1852, p. 15, 18.

583

www.dacoromanica.ro
3:36.2 (498 1) PINANTE PUBLICE : PkESTATit
10747 336.2 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se cere sa se trimila cirmuitorilor circulari
invitindu-i de a povatui pe sateni s indeplineasca in
natura munca legiuitelor 22 zile"]. VEST. R., XVII
(1852), p. 157.
336.2 (498.1)
10748
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca a trimis
cirinuirii Vla*ca suma de 3 498 lei ca sa despagubeasca
acele familii care au lucrat un numar de zile mai mult
peste datoria anului 1849]. BULETIN [T. R.], 1853, p.4.
336.2 (498.1)
10749
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 *i a
color ramase nelucrate si supuse la plata din judetul
Prahova. BULETIN [T. R.], 1853, p. 195, 203.
Privitor la cele 6 zile legiuite pentru drumuri.
10750 336.2 (498.1)
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 si a
celor ramase nelucrate *i supuse la plata din judetul
lalomita. BULETIN [T. R.]. 1853, p. 208, 212:
Departamentul din Nauntru.
Privitor la cele 6 zile legiuite pentru drumuri.
336.2 (498.1)
10751
[Se hotard*te ca toate zilele ramase nelucrate din cele
*ase legiuite pentru drumuri, pe datoria anului 1851,
sa se supuie la plata de cite parale saizeci pe zi, fie cu mii-
nile fie cu carele"]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 214.
10752 336.2 (498.1)
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 *i a
celor ramase nelucrate *i supuse la plata din judetul
Ilfov. BULETIN [T. R.], 1853, p. 215, 219, 223, 227,
231.
10753 336.2 (498.1)
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 *i a
color ramase nelucrate *i supuse la plata din judetul
Dimbovitii. BULETIN [T. R.], 1853, p. 235, 240, 243.
10754 336.2 (498.1)
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 *i a
cel or ramase nelucrate *i supuse Ia plata din judetul
T eleorman. BULETIN [T. R.], 1853, p. 247, 251.
336.2 (498.1)
10755
Tabla de zilele lucrate din datoria anului 1851 si a
celor ratline nelucrate *i supuse la plata din judetul
Gorj. BULETIN [T. R.], 1854, p. 3, 6, 11, 14.
10756 336.2 (498.1)
[Rezolutie domneasca privind desfiintarea angaja-
mentelor, podvezilor si rechizitiilor]. - BULETIN [T. R.],
1856, p. 21, col. I: Secretariatul Statului; VEST. R.,
XXI (1856), p. 21, col. I.
In victor nu se vor putea satistace trebuintele publice declt
prin Invoire cu bun& tocmeala".
10757 336.2 (498.1)
[5tire despre suprimarea havalelei *i beilicului in
Tara Romaneasca]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 4.
*Urea este redata din ziarul Curierul de Bucuresti.
10758 336.2 (498.1)
[Se comenteaza *Urea aparuta intr-un jurnal din
Buctire*Li privitoare la desfiintarea beilicului]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 24, p. 1.
Se laud& mAsura luatE de domnitor, numind-o masura lute-
leapt& si umana pentru usurarea lacuitorilor sateni". Stirea e
luata din jurnalul Principatelor Dullard , dela Bucuresti".
584
www.dacoromanica.ro
336.2 (4983.)
10759 336.2 (498.1)
[Se reds, dupa Siebenbarger Bote", *Urea desfiin-
tarii unor prestatii in Tara Romaneasca], G. TRANS.,
col. I: 0 privire prin diurnale.
Se arata ca printr-un protocol al Sfatului Administrativ Extra-
ordinar se hot5r1se ca toate dacele sau beilicurlle sl se pretuiasca
dupa o Invoire a ambelor parti si sa se plateasca In bani".
10760 336.2 (498.1)
[Stire despre hotarirea guvernului muntean privitoare
la stirpirea abuzurilor relative la obligatiile satenilor].
G. TRANS., XIX (1856), p. 359: Tier'a romandsca si
Moldavi'a.
Se hotarlse ca beilicul sa fie rascumparat de catre sateni cu cite
10 lei si ca In on ce caz ei sa nu poat& fi siliti sa Indeplineasca aceasta
obligatie (sItuba cu 2 boil pe o distant& mai mare de 2 poste.
10761 336.2 (498.3)
[Masurile adoptate la 2 mai de catre Divanul General
al Moldovei in privinta persoanelor datoare a lucra zilele
de drumuri in tirgurile uncle locuesc"]. ZIMBRUL,
I (1851), p. 349: lasil.
10762 336.2 (498.3)
[Despre hotarirea Consiliului Administrativ referi-
toare la transportul arestatilor la groapa Ocnei"].
ZIMBRUL, I (1851), p. 369: Ia*ii.
Se arata ca locuitorii de pe drumul mare al tarii de sus" nu
mai trebuiau BA fie suparati" cu luarea de care spre transportarea
arestantilor" si cu elle beilicurl ".
10763 336.2 (498.3)
[Legiuire pentru lucrarea *oselelor din Moldova].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 177-178; GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 203-204; ZIMBRUL, I (1851),
p. 358: Ia*ii.
Se urmErea prin aceasta legiuire a se ten pe locuitorii satelor
de once abuz, a usura Indatorirea for si a aduce lntr-un termen mai
mult sau mai putin Indelungat ridicarea Indatorirei pentru tacerea
soselelor". Se va aseza pe toate drumurile prunduite o brudinE
plAtitoare de tot calul Inhamat si pentru toate dobitoacele ce slu-
jesc la caraturile de comert"; taranii slut scutitl pentru trebuin-
tele for pe un termen de 20 de ani.
10764 336.2 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei pen-
tru modul lucrarii *oselilor din Cara "]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 233: Secret. de Stat a Moldovei.
Se lac unele precizari privitoare la executarea munch si se
arata ca locuitorii slut obligati sa lucreze numai 3 zile si apoi sa
fie eliberati, chiar daca n-au venit Inlocuitorii lor.
10765 336.2 (498.3)
[Anaforaua Departamentului Lucrarilor Publice din
Moldova cu privire Ia intrebuintarea acelor 3 zile ce
datoresc locuitorii tarii la lucrarea soselelor"]. BU-
LETIN [Mold.], XIV (1852), p. 341-342.
Se arata ca sistemul aplicat pina acum la Intrebuintarea celor
3 zile datorate a lost defectuos, de aceea se propune spre aprobare
domnului un nou sistem de organizare a sarcinilor si lucrarilor, pe
diferite categorii de sate.
10766 336.2 (498.3)
[Circulars cu privire la plata satenilor pentru cara-
tura de sare" la Galati]. BULETIN [T. R.], XXI
(1853), p. 109: Departamentul de Finansa.
10767 336.2 (498.3)
[Circulars prin care se interzice carausilor descarcarea
sarii in drum spre schela Galati]. BULETIN [Mold.],
XXI (1853), p. 217: Departamentul de Finansil.
10768 336.2 (498.3)
[Departamentul de Finante anunta locuitorii Moldovei
ea sint scutiti provizoriu de sarcina transportarii sarii
3362. (498.3) PINANITE PUBLtCE : PREsTATII DATORII PUBLICE 336.3 (439,2)

de Ia Ocnd in portul Galati]. GAZ. DE MOLD., XXVII 10781 336.3 (439,2)

(1855), p. 163: Novitale din nduntru. Patent'a imperatesca din 26 Iuniu 1854. G. TRANS.,
10769 336.2 (498.3) XVII (1854), p. 209.
[Departamentul de Finante anuntii c5 anularea in- AnuntA deschiderea subscriptiei publice pentru Imprumutul
voielii dintre guvern si antreprenorul ocnelor, cu privire de stat at Austriei si se expun conditiile subscrierii.
la contractarea cu locuitorii a transportului sdrii in portul
Galati, nu priveste si celelalte intelegeri incheiate in 10782 336.3 (439.2)
mod special]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 233: Imprumutulil cel nod. G, /FRANS., XVII (1854),
Novitale din nauntru. p. 213-214, 217-218, 221-222, 225-226; TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 208-209, 212-213, 216-217.
220-221.
336.3 DATORII PUBLICE 0 serie de articole de lamuriri privitoare la Imprumutul intern
at Austriel, hotdrIt prin patenta imperiald. din 29 iunie 1854. In
10770 336.3 (43) primul articol se arata ca acest tmprumut are misiunea de a reface
finantele statului punind capat inflatiei care a rezultat din scoa-
Speculatia illegald cu loturile imprumutdrilor Marelui-
Ducat de Baden si tristele ei urmdri. BULETIN [T. R.], terea monedelor de hirtie In Imprejurarile revolutiei de la 1848-49,
1857, p. 215. scaderea continua a valorii for de atunci si nesiguranta comertmlui.
Al doilea articol prezinta foloasele care vor rezulta din Imprumut
Se atrage atentia publicului asupra anumitor falsuri care atlt pentru obste clt si pentru subscriitori. Celelalte cloud articole
s-au Mut. Infltiseazd conditiile In care pot subscrie marii proprietarl de mosii,
10771 336.3 (436) obstile atesti si taranii in parte.
[Emis al Ministerului de Finante austriac din 1 sept. 10783 336.3 (439.2)
1851 vestind lansarea unui imprumut de stat]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 293-294. Circulariu ce 1-a slobozit Escelentia sa Parintele Epis-
copil Andreid Barone de Saguna in privinta imprumutu-
Se reproduce emisul care confine conditiile acestui Imprumut. lui nod. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 213-214.
10772 336.3 (436) Aratd foloasele pe care le asteaptl pentru Transilvania de la
[Instructiuni privitoare la imprumutul de stat austriac Imprumutul intern austriac: el va permute reIntoarcerea la moneda
lansat la 1 sept. 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. de our sl de argint, ceea ce va aduce Inviorarea comertului Transil-
297-298, 301-302. vaniei cu Principatele Romane, unde nu se primea moneda austriacd
de Male. ExplicA felul In care se va organiza Imprumutul si Indeamnd
10773 336.3 (436) sd se subscrie la el.
[Subscrierea de 30 milioane facutd la imprumutul de 10784
stat austriac de cdtre casa Sina si Escheles]. G. TRANS. 336.3 (439.2)
XIV (1851), p. 306. Cerculariulu episcopiei.blasiane in privintia imprumu -
tului de statu. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854),
10774 336.2 (439.2) p. 159-160.
[Apel al guvernatorului Transilvaniei pentru subscrieri Episcopul Alexandru [Sterca $ulutl Indeamnd credinciosil
Ia Imprumutul de stat din 1 sept. 1851]. G. TRANS., sa subscrie la Imprumutul austriac de stat. AratA avantajele pentru
XIV (1851), p. 309. subscriitori. AnuntA cA va subscrie personal 2000 florini.
10775 336.3 (439.2) 10785 336.3 (439.2)

XIV (1851), p. 312.

-
[Deschiderea subscriptiilor in Ardeal pentru impru-
mutul de stat, lansat la 1 sept. 1851]. G. TRANS., Prochiamare catra comersantiT si industriasii cercunda-
rului cameref Brasovene.
p. 226.
G. TRANS., XVII (1854),
10776 336.3 (439.2) Conducerea Camerei subliniazd necesitatea Imprumutului Aus-
[Rezultatul in cifre al subscrierilor la imprumutul de triei, pentru a scapa de consecintele grave pentru comertul si Indus-
stat lansat in Imperiul austriac]. G. TRANS., XIV tria din Ardeal pe care le are criza monetary din Monarhia austriaca.
(1851), p. 426. Se subliniazd mai ales lipsa de materii prime In Ardeal.
10777 336.3 (439.2) 10786 336.3 (439.2)
[Instiintare despre preschimbarea obligatiunilor erariale [Stiri in legaturil cu sumele subscrise in Ardeal la im-
cu interes, puse in circulatie in decembrie 1850]. prumutul austriac de stat]. G. TRANS., XVII (1854),
G. TRANS., XV (1852), p. 5. p. 222-223: Brasovii..., 227, 235, 242, 253: Transil-
Se dau modalitatile de preschimbare. vania; 259, col. II: Imprumutulu nod de statu.
10778 336.3 (439.2) 10787 336.3 (439.2)
Noul Imprumut de stat. G. TRANS., XV (1852), [Subscrieri la imprumutul intern austriac in Ardeal].
p. 270-271. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 221-222: Intampldri
Se dau explicatii In legAturs cu apropiata lansare a unui Impru- de zi.
mut de stat de 80 milioane florini. /ntre altele, se noteazd sumele subscrise de: Reuniunea Femei-
lor Romane din Brasov, comuna Rdsinarl, Casa nationald saseascl
10779 336.3 (439.2) etc.
[Reusita noului imprumut de stat din Imperiu].
G. TRANS., XV (1852), p. 274 10788 336.3 (439.2)
...Subscriptdunile vor trece nesmintit presle 80 mil. f.m.c.". [Subscrieri in Ardeal la imprumutul de stat austriac].
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 235, col. I,
10780 336.3 (439.2) 246-247, 276: Oesterreichische Monarchie.
[Reusita imprumutului de stat de 80 milioane florini] In Brasov s-au subscris 400 000 guldeni ; In Sibiu, 3 593 818,
G. TRANS., XV (1852), p. 278. In Banat, diferite sume; In Oradea Mare si districtul el, 6 781 690 fl.
Se arat1 cs dupe toate probabilitUile se fdcusers subscriptti Cifra totall subscrise In Principatul Transilvaniei WI la 5 sept.:
de 100 milloane florini. 13 348 118 florini.

585

www.dacoromanica.ro
336.3(439.2) bATOft I t PUBLICF. FINANTE PUBLICE LOCALIE 336:352(498.1)

10789 336.3 (439.2) 10799 Rosetti, C. A. 336.38 (436)

[*tiri in legaturd cu subscrierile fAcute in Bucuresti Loteria. Coragiu! Cine are coragiu are noroc!
la imprumutul austriac de stat]. BUKURESTER ROMANUL, II (1858), nr. 61, p. 242.
DT. Z., X (1854), p. 242. Articol ironic privitor la loteria de stat a Imperiului austriac,
S-au subscris 140 000 florini, de calre 132 persoane. Se da numele a carui agentie din Sibiu se pare ca raspindise lozurile sale 81 In
celor mai Insemnate. Tara Romaneasca.
10790 336.3 (439.2)
[*tiri referitoare la subscrierile facute in Ardeal la 336:352/353 FINANTE PUBLICE LOCALE
imprumutul intern at Austriei]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 244-245: Monarhia Austriaca; 250-251, (COMUNALE BSI JUDETENE)
261-262, 265-266, 270: Intimplari de zi; nr. 72, p. 286, Vezi $i: 352 Administratia local a, comunala
col. II: Austria.
10800 336:352 (439.2)
10791 336.3 (439.2)
[Despre datoriile orasului Brasov]. G. TRANS.,
[Stiri cu privire Ia sumele subscrise in regiunile locuite XIV (1851), p. 122-123.
si de romani la imprumutul austriac de stat]. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 302-303: Oesterrichische Se arata ca ora$ul datoreaza 253 797 florini $1 se cere sa fie
Monarchie. ajutat din Imprumutul de stat acordat sailor. Redactia se arata
In Bucovina, districtul Oradea Mare, Ardeal $i Banatul Temisa-
nemultumita de faptul ca nu s-au publicat cifrele deficitului $i ea
gaseste buns ideea Incarcaturei la dajdie" pentru acoperirea deft-
nei Impreuna cu Voivodina Serbiei. citului.
10792 336.3 (439.2)
10801 336.352 (439.2)
Decretulti ministerului de interne si a celui de finante [Despre situatia financiard a cetatii Brasov] G.
din 31 Augustii 1854, prin care se determine ratele ce TRANS., XVI (1853), p. 6.
suntil a se respunde pentru imprumutulti ordinatil prin
patenta imperateasca din 26 Iuniti 1854, Nr. 158, alit Se aratli ca cetatea avea un deficit de 7 700 florini. Se indica
buletinului Iegiloru imperiului. G. TRANS., XVII veniturile cetatii dupa revolutia din 1848-49.
(1854), adaos la nr. 74, p. 1. 10802 336:352 (439.2)
Se d3 lista notelor din 1854 $i pina In 1858, inclusiv. [Directiunea financiara din Brasov anunta ca se va
10793 336.3 (439.2) da cu arenda prin licitatie publics radicarea vamii de
[Se comunica modul cum se pot utiliza efectele primite drum, poduri si treceri"]. G. TRANS., XVI (1853),
de dare cei care au subscris la imprumutul de stat]. p. 402: Instiintare.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 196: Buletinulu oficialu. 10803 336:352 (439.2)
Efectele se pot vinde sau pot fi date la stat, In locul impozitului. [Se anunta CS se arendase dreptul circiumaritului in
336.3 (498.1) Brasov pe timp de trei ani cu 40 700 florini, afara de
10794 ulita lunge a Brasovechiului si de arenda otelului la
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca aduce Coroand"].G. TRANS., XVIII (1855), p. 178: Trans-
la cunostinta creditorilor care au bani cu dobinda Ia vis- silvania.
tierie 55 treacil sa-si primeascd creantele, fiincica acum se Se cere ca $1 alte comunitatI sa-si arendeze dreptul de cIrciu-
inlesneste a-i desface"]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 456. marit, IntrebuintInd arenzile In folosul $colilor.
In caz ca nu se vor prezenta, vistieria va depune banii la Jude-
catorie.
10804 336:352(439.2)
[Acordarea unui imprumut de 100000 florini comunci
10795 336.3 (498.1) Sibiu]. G. TRANS., XIV (1851), p. 213.
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca anunta Conditiile Imprumutului acordat din erariul statulul" stabi-
ce va achita cu desavirsire datoriile sale catre parti- lesc restituirea In 10 ani.
culari Ia care plilteste dobinde]. VEST. R., XVII
(1852), p. 165; G. TRANS., XV (1852), p. 168. 10805 336:352 (498.3)
10796 336.3 (498.3) Legiuire pentru masurile ce trebuie a sa lua in viitor
spre asigurarea banilor din cutiile satesti. BULETIN
[Wanderer" anunta deschiderea Divanului Obstesc [Mold.], XIV (1852), p. 229: Secretariatul de Stat a Mol-
al Moldovei pentru a aproba cheltuielile provocate de dovei.
ocupatie si aduce la cunostinta incheierea unui imprumut Banii cutiei vor fi strInsi de vornicii $1 paznicii satelor, care li
de 2400000 lei de cdtre Moldova, luaL asupra-si de cdtre
un bancher vienez]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 51: vor preda same8ului tinutului. Cheltuiala for va fi de asemenea
Tier'a romanesca si Moldavi'a. tinuta In evidenta de same$1.

336.38 (436) 10806 336:352(498.1)

10797
Loteria binefkatore. G. TRANS., XXI (1858), [Legiuire privitoare la intrarea in casele municipale
p. 230-231. a contributiei pentru drumuri]. BULETIN [T. R.],
1856, p. 97; VEST. R., XXI (1856), p. 97.
Se recomanda sprijinirea acestei de-a patra loterii de stat aus- Tot aci se publics $1 ofisul domnesc de Intarire.
triece, destinata zidirii unui spital la Zagreb, amintindu-se ca lote-
ria precedents daduse bune rezultate In privinta ridicaii unui Insti- 10807 336:352 (498.1)
tut de nebuni In Ardeal. [Se aduce la cunostinta generald a se cid prin con-
19798 336.38 (436)
tract venitul cheajului cortibillor ce yin in portul Brailei
pe intregul viitor an 1853"]. BULETIN [T. R.], 1852,
[Publicatie a celei de-a patra loterii de stat a Imperiului p. 370: Departamentul din Nauntru.
austriac, cu termen de tragere la 16 decembrie]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 188. 10808 336:352(498.1)
In publicatie se mentioneaza ca cea mai mare parte a veni- [Se anunta ca se da prin contract venitul ancora-
tului loteriei a treia fusese destinat Intemeieril unui Institut de jului portului Braila" pe anu11853].BULETIN [T. R.],
nebuni In Ardeal. 1852, p. 371: Departamentul din Nauntru.

586

www.dacoromanica.ro
336: 352(498.1) FINANTE PUBLICE LOCALE
10809 336:352 (498.1)
[Se publica contractul incheiat intre Sfatul OrAsenesc
din Bucuresti si aga de Moldavia C. Cioaciin privitor la
venitul acsiselor]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 21-23.
Venitul acsiselor, adica a taxei pe bduturi, tutun etc., a fost
cumparat pe un an cu suma de lei 495 650; se publicd conditiile
acestui contract.
10810 336:352 (498.1)
[Se publica contractul incheiat intre Sfatul Orrisenesc
din Bucuresti si Leoni Cerlenti, referitor la venitul acsi-
zurilor si al taxei vitelor cu poveri ale acestii capitale"].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 53-56, supl. la nr. 14, p. 1-2.
Se publics conditiile contractului; pretul arendaril pe anul
1851 este de 300000 let.
10811 336:352 (498.1)
[Sfatul OrAsenesc din Bucuresti anunta ca se va da
prin licitatie dreptul banitilor la oborul tirgului d'afard].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 311-312.
Scopul urmarlt este Inlesnirea masurAtorii productelor ce se
aduc de catre tdranii dup'afard".
10812 336:352 (498.1)
[Noile taxe fixate asupra biluturilor ce intra prin
barierele orasului si asupra vitelor inhilmate la trAsuri
de povaral. BULETIN [T. R.], 1852, p. 196, 202:
Sfatul orilsenesc din Bucuresti.
Noile taxe vor Intarl veniturile Sfatului ordsenesc.
10813 336:352 (498.1)
[Se anunta introducerea unor not taxe la bauturi,
vice InhAmate si trAsuri in folosul orasului Bucuresti].
G. TRANS., XV (1852), p. 187: Terra romaneascd si
Moldavia.
Se recta si textul ordonantei din 4 tunic referitoare la aceste
taxe.
10814 336:352 (498.1)
[Se publicA contractul incheiat intre Sfatul Orasenesc
al capitalei Bucuresti si N. BAleanu asupra venitului
adaosului la bduturile ce vor intra in capitals peste cele
mai Inainte hotArite]. VEST. R., XVII (1852), p. 274-
275.
10815 336:352 (498.1)
[Ofisul domnesc &Are Departamentul din Nauntru
prin care se numesc doi cinovnici pe linga Sfatul rase-
nese, avind insdrcinare de a strange bani pentru pavagiu
de la proprietari"]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 269.
10816 336:352 (498.1)
[Se anunta ca se va vinde prin licitatie venitul taxei
cintarelor din Capitala]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 78.
10817 336:352 (498.1)
[Dreptul de cintArire a tot felul de obiecte din cuprinsul
Capitalei si in tirgurile ce se fac tmprejur s-a vindut
prin contract lui Leon sin Isac]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 122; VEST. R., XX (1855), p. 113.
Se publicd conditiile principale ale contractului.
10818 336:352 (498.1)
[Se publicd contractul incheiat intre Consiliul Muni-
cipal din Bucuresti si Mihail Dimitriu, prin care cel din
urma a tnchiriat enitul cotaritului butilor cu vinuri
si rachiuri, ce vor vcni alit in capitals cit si imprejuru
calea de un teas "]. BULETIN [1. R.], 1855, p. 183
184.
Se publicd conditiile acestui contract.
10819 336:352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti publica dispozi-
tiile privitoare la incasarea banilor de pavagid" de la
proprietari]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 267.
www.dacoromanica.ro
336:352(498.1)
10820 336:352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca
taxa de marcare a masurilor si trasurilor de greutilti
si lichide s-a milrit de la douA parale de pecetie la dourizeci
parale]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 6-7.
Prin contract acest drept a fost cumpArat de pitarul Stefan
Timoleanu.
10821 336:352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucuresti face cunoscut ca
dreptul cinthrirei a feluri de obiecte in capitals si impre-
jurul ei, pe anul 1856, s-a vindut cu contract d-lui Mihail
Efstatescu"]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 10.
Se publica si conditiile acestel vInzari.
10822 336:352 (498.1)
Lists de clasificarea fiaciirelor pe trimestrul Iulie,
August si Septemvrie anul 1856. VEST. R., XXI
(1856), p. 215.
Se publics numerele celor trei categoril de flacare (trdsurl)
si se arata ce taxe trebuie plAtite pentru ele.
10823 336:352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucuresti face cunoscut ca
taxa cotitului sau masuratorii butilor cu yin si rachiu, ce
se vor aduce in Capitala in cursul anului 1857, s-a vindut
lui loan Hagiopolu]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 46-47.
Se publica drepturile si Indatoririle contractantulul.
10824 336:352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucuresti face cunoscut ca
venitul cintaritului in Capitala si la tirgurile dimprejurul
ei pe anul 1857 s-a vindut lui loan Hagiopolu]. BU-
LETIN [T. R.], 1857, p. 55.
Se publicE drepturile si tndatoririle, dupa contract, ale lui
Loan Hagiopolu.
10825 336:352 (498.1)
[Se publica conditiile contractului de cumpArare a
venitului asupra marcarii mAsurilor si trasurilor].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 67: Consiliul municipal din
Bucuresti ; ANUNT. R., IV (1857), nr. 4, p. 4.
Cumpardtorul acestul venit este loan Hagiopolu.
10826 336:352 (498.1)
[Se publicii conditiile de vinzare ale venitului gabeli
obsti Israelitilor Lehi raele" din Bucuresti]. BULETIN
R.], 1857, supl. la nr. 68, p. 1-2: Ministerul din NOuntru.
Este vorba de tdierea vitelor si a pasarilor si vinzarea cArnii
la izraeliti. Contractul urma sd se Incheie pe un an, de la 16 septem-
brie 1857.
10827 336:352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti arata cum vor fi
incasati banii pentru datoria de pavaj de la proprietari
de cAtre comisarii anume orinduiti pe fiecare vapsea].
ANUNT. R., V (1858), nr. 42, p. 3.
10828 336:352 (498.1)
[Taxele stabilite de Ministerul din NOuntru pentru
apa trasa de particulari de la tevile obstesti pentru tre-
buintele for casnice]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 317:
Ministerul din NOuntru ; ANUNT. R., V (1858), nr. 82,
p. 1.
Taxa este stability dupd numdrul oddilor: de la 1-5 oddi, 2
galbeni; de la 5-10, 4 galbeni etc.; banii vor fi utilizati de munl-
cipiu pentru Intretinerea fIntinilor.
10829 336 :352 (498.1)
[Se anunta liciLatia pentru vinzarea marcArii masu-
rilor de capacitate si soliditate, cu care se vor face vin-
zArile in Capital's]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 319:
Consiliul Municipal din Bucuresti.
587
336: 352(498.1) FINA'NTE PUBLICE LOCALE 336:352(498.3)

10830 336:352 (498.1) 10841 336:352 (498.3)

[Se anunta licitatia dreptului de a inlesni cu banitele [Lamuririle Departamentului din Nauntru cu privire
stapinirii masuratoarea productelor ce se vind in oborul la darea in antrepriza a veniturilor Eforiei orasului Iasi].
tirgului]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 363: Consiliul GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 273-274: No-
Municipal din Bucuresti. vitale din nauntru.
10831 336:352 (498.1) 10842 336:352 (498.3)
[Se publica contractul Incheiat de maghistratul ora- [Polemica cu Gazeta de Moldavia" In legatura cu
sului Buzau cu contipistul Iancu Dascalescu pentru cum- licitarea veniturilor municipalitatii Iasi]. STEAOA D.,
pararea venitului acsizelor si taxei vitelor pe anul 1855]. II (1856), nr. 59, p. 236 [gresit: 148].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 50-51. Se reproduce mai Intli articolul prin care Gazeta de Moldavia
Acest venit a Post cumparat cu suma de 48 005 lei, care va rdspunde Stelei D. la observatia sa de la p. 213-214, ca ministrul
fi piltita In patru rate. trebilor din launtru a gresit rind a adjudecat veniturile munlcipali-
tatii pe 3 ani. Dat fiind cd structura Principateior se va modifica,
10832 336:352 (498.1) era mai nimerit sa be adjudece numai pe 1 an. La rIndu-i, in rdspun-
[Instructii cu privire la taxele pe care orasul Pitesti sul sau, Steaoa D. argumenteazd ca, In ultimii ant, totdeauna guver-
le va percepe la trecerea podului statator de peste Arges]. nul a Post in pagubd clod si-a licitat veniturile pe termeni mai lung[
FOAEA SAT., VIII (1851), p. 39-40: Departamentul de un an. Polemica aduce date pretioase asupra veniturilor din impo-
trebilor din nauntru. zitele pe rachiu.
Taxele slut anuntate In vederea Health acestui venit. 10843 36:352 (498.3)
10833 336:352 (498.1) [Publicatie prin care se anunta ea spatarul Dimitrie
Contract pentru acsizuri si jugarit in orasul Stirbei Cozadini a cedat citeva antreprize din Iasi colonelului
pe anul 1853. BULETIN [T. R.], 1853, p. 134-135, Evghenie Alcaz]. BULETIN [Mold.] XXIV (1856),
138-139. p. 398, col. II: Politiea Capitaliei; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 384: Novitale din nauntru.
Este vorba de taxa ce se primeste de la butile cu yin, tutunuri,
vite etc. Acest venit a lost cumparat de pitarul loan Murat cu pre- E vorba de contractul cdsdplilor, mumgeriilor, a taxei evreiesti,
tul de 8500 lei pe timp de 15 luni. contractul eraturilor eforicesti, rachiu, pleura si cotarit.
336:352(498.1) 10844 336:352 (498.3)
10834
[Se anunta licitatia pentru arenduirea veniturilor casei [Contractul casapiilor si mumgeriilor din Iasi].
municipalitatii orasului Turnu din districtul Teleorman]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 417-418: Sfatul
BULETIN [T. R.], 1858, p. 378. Municipal al Capitalei.
Aceste venituri slut: cloua pogoane de loc pentru gradindrie, Conditiile In care negustorul T. Rosenhek a preluat aceasta
ancurajul" de la vasele ce vor poposi In port si marcatul mdsurilor antreprizd.
si al trasurilor de speculd. 10845 336:352 (498.3)
10835 336:352 (498.3) [instiintarea de licitatie pentru coneesionarea pe 4 ani
[Sfatul orasenesc din Galati publica darea in otcup a venitului din eratile harabagialicul, mahalitul, tiu-
a casepiilorl. BULETIN [Mold.], 1851, p. 171. tiunul moldovinesc si berea "]. BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 343: Sfatul Municipal a Capitalei.
10836 336:352 (498.3) Se Idmureste In prealabil el aceste erate" fuseserd Infiintate
[Sfatul orasenesc din Husi publica conditiile con- vremelniceste" In 1855, ca sursd de veniturl pentru pretntlmpl-
tractului eratului mahalitului din acest tirg Hush, a va- narea cheltuielilor cu trupele de ocupatie austriece. EIe fuseserd
selor cu yin si rachiu, ce se intrebuinteaza a se baga in concesionate pe termen de un an spat. Dim. Cozadini. Neputlnd
BULETIN [Mold.], XIX (1851), Ins& Implini suma de 1 000 000 lei, necesard pentru plata datorlilor
beciuri si pivniti"]. contractate de comisia cvartirilor" pentru trupele austriece, Sfa-
p. 172.
tul Ordsenese a hotartt sa liciteze aceste veniturl din nou, pe timp
10837 336:352 (498.3) de 4 ani deodatd.
[Ofisul domnesc adresat vornicului Teodor Ghica, 10846 336:352 (498.3)
antreprenorul pitariilor din Iasi]. GAZ. DE MOLD., [Ofisul Caimaca'rniei prin care se desfiintRaza unele
XXIII (1851), p. 211: Novitale din nauntru. venituri speciale, trecute pe seama politiei Capitalei].
Ghica a sacrificat, In folosul obstei, acele cite doud parale de MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 3.
0 ocd, hotArlte prin contractul pitdriilor peste preturile ce ar e5i ". Aceste veniturl apartineau municipalitAtii si proveneau de
Ia biletele de drum, amenzi, sume destinate pentru Inmormlntarea
10838 336:352 (498.3)
saracilor ei alte cheltuieli de trebuinta obsteased.
[Aprecieri critice in legatura cu arendarea veniturilor
Eforiei orasului Iasi pe termen de trei ani]. STEAOA 10847 336:352 (498.3)
D., II (1856), p. 213-214 [gresit: 126]. [Comunicat cu privire la iratul tiutiunului turcesc",
Aprecierile slut Mute In cadrul unui articol privitor la aren- luat in antrepriza de Banca Nationale]. GAZ. DE
darea ocneior Moldovei. MOLD., XXX (1858), p. 95-96: Sfatul Municipal a
Capitalei.
10839 336:352 (498.3) 336: 352(498.3)
10848
[Lamuriri cu privire Ia o critica asupra inoranda- Copie de pe ofisul Onorabilil CaImacamil sub Nr. 27,
luirei eraturilor Eforiei pe termin de trei ani", publican' adresat Consiliului Administ. Ecstraordinar Ia 14 Noem-
in Steaoa Dunarii"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII brie 1858. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 59-60.
(1856), p. 255.
Ofisul priveste perceperea, de edtre munIcipalitatea Iasi, a
10840 336:352 (498.3) taxei pe biletele de drum si sumele provenite de la strafuri".
[Se reproduce din Gazeta de Moldavia" articolul 10849 336:353 (498.3)
de raspuns In chestiunea concesionarii pe 3 ani _a eratu-
rilor (veniturilor) municipalitatii Iasi). NEPARTINI- [Ispravnicia tinutului Dorohoi anunta apropiata con-
TORUL, I (1856), p. 65-66: Steaua Dunarei. tractuire a casapiilor, mumgeriilor si pitariilor din tir-

588

www.dacoromanica.ro
336: 353(498.3) FINANTE PUBLICE LOCALE VAMI 337(498.1)

gurile acestui tinut]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), tenilor marginasi de pe linia Dunarii si nici pentru rogo-
p. 175-176. jinile cu care se acoperd cerealele exportate]. BULETIN
[T. R.], 1851, p. 331-332.
10850 336:353 (498.3)
Exportatorii de cereale Ina vor lSsa o garantie pentru aceste
[Vorniceii sint invitati sa reclame la Departament rogojini, pe care o vor ridica cind vor aduce Inapoi In tars rogoji-
once asuprire din partea samisilor tinuturilor]. BU- nile, cSci astfel vor plan vama.
LETIN [Mold.], XXI (1853), p. 69-70: Departamentul
de Finanst. 10861 337 (498.1)
336:353 (498.3) Lista de numarul si numirea punctelor din nou orga-
10851 nizate pe linia Carpatilor. BULETIN [T. R.], 1853,
[Raportul Secretariatului de Slat a] Moldovei cu p. 46.
privire la samesii de tinut]. GAZ. DE MOLD., XXVIII Vor trece numai prin aceste puncte tot' aces ce Ultra si les
(1856), p. 409 (nr. 103): Novitale din nauntru. dintr-acest Principat. Sint puncte marl statornice, puncte lucrA-
toare pe timp de vary si pe timp de iarna $i puncte vremelnice pen-
tru numaratoarea de vite primSvara $i toamna.
337 VAMI. REGIM VAMAL 10862 337 (498.1)
337.91 Uniuni vamale [Noile taxe la exportul cerealelor incepind de la 23
aprilie 1853]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 57; G.
Vezi $1: 382 comert exterior TRANS., XVI (1853), p. 108: Tier'a romanesca si Mol-
davia.
10852 337 (436)
Pentru fiecare chilS mare de grlu cite 4 lei, de porumb cite
[Stire despre apropiata introducere a noului tarif vamal 2,50, de orz sau ovSz cite 1,50, osebit de cite dud parale la leu ce
in Imperiul austriac]. G. TRANS., XIV (1851), p. 372 se is In folosul magistratelor si 5 parale de chilS pe seama oboare-
[gresit: 368]. lor de exportatie.
10853 337 (436) 10863 337 (498.1)
[Publicarea noului tarif vamal austriac, sanctionat Circulare care Cirmuirile judetelor intr'a cdrora co-
la 5 nov. 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 387. prins cad punturi de esportatie. BULETIN [T. R.],
Nu este minte care sa fie In stare a precalcula toate minuna- 1853, p. 66: Departamentul Vistierii; VEST. R., XVIII
tele urmari ce va trage dupa sine acea tarifa...". (1853), p. 101.
337 (436) Departamentul face cunoscut ca, de la 23 aprilie 1853, se des -
10854 flinteaza taxa de 19 sfanti pentru perechea de boi si vaci, ce se lua
[insufletirea vietii economice brasovene la publicarea la export, si se fixeazS o taxa de lei 20 de bou $i lei 12 de vacs,
noului tarif vamal]. G. TRANS., XIV (1851), p. 389. osebit de cite un sfant de fiecare bou sau vacs" pe seama Sfatului
337 (436) orasenese, in Judetele unde se afla localitati prin care se face un
10855
astfel de export.
Instructiunea regulatore de trebile comerciale si in-
dustriale. G. TRANS., XIV (1851), p. 411. 10864 337 (498.1)
Se arata cl prin noul tarif vamal Si prin instructiunile date [Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca face
comertul si industria vor Inflori In Ardeal. cunoscut ca de la 23 aprilie 1853 s-a legiuit adaogirea
taxelor exportatiei cite parale 30 de rimator si cite un
10856 337 (436) sfantih de fiecare cal, eapa, bivol, bivolita, catir si asin,
[Introducerea noului tarif vamal pe ziva de 1 febr. osebit de plata exportatiei Iegiuite de mai inainte"].
1852]. G. TRANS., XV (1852), p. 23. BULETIN [T. R.], 1853, p. 67, col. I.
10857 337 (436) 10865 337 (498.1)
Tarifa cea nod austriacd. G. TRANS., XVI (1853), [Circulars a Departamentului Vistieriei din Tara
p. 409. Romaneasca prin care se publics lista punctelor de tre-
Despre noul tarif vamal, care se apropie foarte mult de sis-
cere a vitelor pastorilor ardeleni, la suirea in munti pentru
tema ce se numeste a comerciului liber". pasunat si la coborirea lor]. BULETIN [T. R.], 1853,
p. 79, 83: Departamentul Vistieriei.
10858 337 (439.2) 337 (498.1)
10866
[Stiri in legatura cu vama austriaca de la Predeal].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 254-255: Monarchia [Guvernamintul Transilvaniei anunta punctele de
Austriaca. granita pentru numaratoarea vitelor, stabilite de guvernul
Tarii Romanesti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 275:
Intr-o corespondenta: De la mdrginf, 11 Augustd, se vesteste Partea OficiOsa.
ca, cu prilejul vizitei guvernatorului Transilvaniei, Schwartzen-
berg, la Timis, s-u hotarlt sa se construiascS o noua cladire a vamii, 10867 337 (498.1)
sus, la Inaltime, spre a se Inlesni comertul. Se mentioneaza produ- Proect pentru taxa exportatii bucatelor si a vitelor.
sele care se exportasera prin acel punct In lunile anterioare. BULETIN [T. R.], 1853, p. 57; VEST. R., XVIII (1853),
10859 337 (498.1)
p. 101.
Se publics $i ofisul domnesc de IntSrire. Se aratS taxele ce vor
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca atrage II incasate In viitor.
atentia negustorilor sa prezinte facturi adevarate, pentru
marfuri aduse din strainatate, ca sa nu fie, dupa cum zic 10868 337 (498.1)
ei, napastuiti de vamesi]. BULETIN [T. R.], 1851, [SUNcu privire la noua reglementare a taxelor de
p. 315-316. export pe cereale si vite]. BUKURESTER DT. Z.,
Se reaminteste negustorilor D de sub art. 5 din conditiile vami- IX (1853), p. 109: Donaufarstenthamer.
!or, referitor la declararea marfurilor.
10869 337 (498.1)
10860 337 (498.1) [Departamentul Vistieriei face cunoscut cirmuirilor
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneascd face judetelor noile taxe de export la vite]. VEST. R.,
cunoscut ca nu va mai lua vama pentru alimentele s- XVIII (1853), p. 109.

589

www.dacoromanica.ro
337(498.1) VAMI. REGIM VAMAL 337(498.1)

10870 337 (498.1) oca]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 293; VEST. R.,
[Departamentul Vistieriei face cunoscut celor ce aduc XIX (1854), p. 305.
din tari straine rimatori, ca sa-i treaca tranzit in alte 10880 337 (498.1)
parti, ca dacd nu-i vor scoate peste hotar prin punctul [Departamentul Finantiei aduce la cunostinta negus-
stabilit in termen de 4 luni vor plati vama, socotindu-se torilor care au plata in 1853 taxe pentru exportul cere-
acei rimatori ca pamintenitil. BULETIN [T. R], 1853, alelor si nu le-au exportat in acest an si eel urmator ca
p. 186-187. trebuie sa plateasca din nou taxele]. VEST. R., XIX
10871 337 (498.1) (1854), p. 389-390.
[Masuri ale Departamentului Finantelor in legatura 10881 337 (498.1)
cu tranzilul porcinelor]. BUKURESTER DT. Z., IX [Departamentul rezolutia dom-
Finantiei publica
(1853), p. 229: Donauftirstenthiimer. neasca prin care se hotaraste cum trebuie socotit cursul
In caz ca depasesc termenul de 4 luni pentru tranzit, vor fi fiorinului la plata taxelor vamale] BULETIN [T. R.],
considerate indigene $1 supuse la taxa de import. 1855, p. 53.
10872 337 (498.1) 10882 337 (498.1)
[Informatii adresate negustorilor levantini din Brasov [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar refe-
in legatura cu modalitatea trecerii marfii de tranzit prin ritor la marirea taxei asupra productelor exportate].
Principate, fara a plati taxa vamala de 5%]. G. BULETIN [T. R.], 1855, p. 289-290; VEST. R., XX
TRANS., XVI (1853), p. 147. (1855), p. 281-282, 286.
Se arata ca arendasii vamil din Braila abuzasera un timp, Se arata adaosele de taxe la grlu, porumb, orz $1 ovaz.
Wind pe negustori la plata taxelor vamale pentru marfurlle de
tranzit, $t ca In urma acestei situatii se facusera plIngeri $1 guvernul 10883 337 (498.1)
muntean hotarlse sa scuteasca marfa de tranzit de taxele vamale, [Stire despre marirea taxei de export la grine, pentru
cu respectarea anumitor conditii. Se dau aceste conditii dupa foala a se putea micsora pretul piinii]. ZIMBRUL, III (1855),
Salellit. p. 873-874: Revista.
10873 337 (498.1) Corespondentl din Bucure$ti.
[Departamentul Vistieriei anunta ca de la 1 octombrie 10884 337 (498.1)
1853 taxa la exportul de seu si cervis se urea la 40 de lei [Ofisul domnesc prin care se stabilesc taxele ce se vor
pe suta de oca]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 273; plati pentru griu, porumb, orz si ovaz la export]. BU-
VEST. R., XVIII (1853), p. 310. LETIN [T. R.], 1855, p. 365; VEST. R., XX (1855),
Taxa a fost majorata pentru a Impiedica urcarea pretuluiln.tara. p. 357.
10874 337 (498.1) Taxele fixate pentru grlu, porumb, orz $1 ovaz stilt: lei saispre-
[Se anunta o taxa de 40 piastri pe 100 oca, la exportul zece, opt $i cinci. Text roman $1 francez.
seului]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 309: 10885 337 (498.1)
Donauf iirstenthiimer. [Departamentul Finantelor face cunoscut ca taxa de
337 (498.1) export la seu pe anul 1856 este de lei 20 la 100 oca].
10875 BULETIN [T. R.], 1855, p. 401; VEST. R., XX (1855),
[Departamentul Finantei face cunoscut ca taxa p. 393.
seului si a cervisului pentru export Famine aceeasi si
pentru anul 1854]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 5, 10886 337 (498.1)
VEST. R., XIX (1854), p. 2. [Ministerul Finantelor face cunoscut ca de la 15 mai
Taxa este de lei 12 parale 20 la una suta oca seu $1 de lei 15 la 1856 taxele exportatiei cerealelor s-au redus]. BULE-
una suta oca cervis. TIN [T. R.], 1856, p. 145; VEST. R., XXI (1856), p. 133.
Se arata care slnt noile taxe.
10876 337 (498.1)
[Comisarul extraordinar pentru Principate von Bud- 10887 337 (498.1)
berg autorizeaza Departamentul Finantelor sa reduca [Directia vamilor principatului Romaniei" anunta
taxa de export pe seta BUKURESTER DT. Z., X ca toti acei ce au de scos marfurile de la carvasara sa
(1854), p. 13: Donauffirstenthiimer. aiba cu ei fractele originate ale vaporului, insotite de
si anume la valoarea el din trecut, adica la 15 piastri pentru cartuliile schelii]. VEST. R., XXI (1856), p. 145.
100 oca. Fractele comisionarilor de la schele nu stilt suficiente.
337 (498.1) 10888 337 (498.1)
10877
[Nota vice-prezidentului Sfatului Administrativ I. [Se anunta ca se va tine licitatie pentru lucrarile con-
Halcinski catre Sfat, prin care se cere ca contraccii structii unei case de vama la soseaoa dintre Ciineni si
si comisionerii cari fac aprovizionarea tutulor obiectelor Riul Vadului"]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 265: Mi-
pentru ostirile imparatesti in Printipate sa fie scutiti nisterul din NAuntru.
de vama"]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 49. Costul lucrarilor dupa deviz este de 10 536 lel.
10889 337 (498.1)
10878 337 (498.1)
Tristiintare din partea directiei vamilor din Printi- [Se anunta ca se va tine licitatie pentru lucrarile con-
structiei unei case de vama la soseaua dintre Ciineni si
patul Valahiei. VEST. R., XIX (1854), p. 48. Riul Vadului].BULETIN [T. R.], 1857, p. 201: Minis-
Atrage atentia negustorilor $1 comerciantilor ca, la scoaterea terul din Nauntru.
marfurilor din vama, trebuie sa prezinte conturi adevarate de la Valoarea lucrarilor dupa deviz este calculate la 10 536 lei.
fabricanti, tar nu note sau conturi de la comisionerl. Text roman
$1 francez. 10890 337 (498.1)
[Ministerul Finantelor publica noile taxe la exportul
10879 337 (498.1) cerealelor]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 213; ANUNT.
[Departamentul Finantiei face cunoscut ca taxa expor- R., IV (1857), nr. 48, p. 1.
tului seului si a cervisului s-a merit la 50 lei la o suta de Se desfiinteaza suprataxa pentru ca sa se Incurajeze comertul.

590

www.dacoromanica.ro
337(498.3) VAMI. REGIM VAMAL. UNIUNI VAMALE 337. 91 (498)

10891 337 (498.3) 10900 337.91 (43)

[Extras dintr-o corespondents din Iasi aparutd in
jurnalul nemtesc al Camerei comerciale din Bucovina"
cu privire la abuzurile vamesilor moldoveni].G. TRANS.,
XV (1852), p. 215: Terra romaneascd. si Moldavia.
Se anima cA Indeosebi negustorii supusi austrieci cad victime
acestor abuzuri, In tamp ce altfel de audit! stnt mai temuti de cAtre
acesti vamesi.
10892 337 (498.3)
[Inlesniri vamale pentru comertul austriac In Moldova,
relatate de Gazeta de Viena"]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), p. 276 (nr. 95); Austria.
10893 337 (498.3)
[Ziarul austriac Ost-Deutsche-Post" publics In nr. 161
o severs critics a abuzurilor posesorilor" vdmii moldo-
vane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 239:
Austriea.
Se dau amanunte asupra mifloacelor nelegale prin care aces-
tia mita salt sporeasca clstigul, nedreptatind pe negustorli supusi
austrieci.
10894 Kogiilniceanu, M. 337 (498.3)
[Propunere facuta in Comitetul proprietarilor marl
cu privire la desfiintarea taxelor vamale asupra exportului
produselor agricole si industriale]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 20, adaos la supl. p. 1, nr. 24,
apendice 3, p. 2.
10895 337 (498.3)
[Dezbateri in legatura cu propunerea desfiintdrii
taxelor vamale pentru export]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 20, supl. p. 2-3, adaos p. 1-2,
nr. 21, supl. 1, p. 1.
10896 337 (498.3)
[HotAririle Comitetului proprietarilor marl cu pri-
vire la desfiintarea a orice dari asupra exportatiei vi-
telor, productelor agricole, materii brute in genere, a
orice obiecte primitive sau fabricate ale tdrii"]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice
1, p. 2.
DArile sInt de fapt taxele vamale.
0 privire scurta. G. TRANS., XV (1852), p. 379.
Se reproduce opinia ziarului Wanderer, care, fats de situatia
nestabila din Europa, pledeaza pentru uniunea vamala a tarilor
germane.
10901 337.91 (436)
[Desfiintarea pe data de 1 iulie 1851 a vdmilor dintre
Ungaria si Transilvania si dintre Galitia si Bucovina].
G. TRANS., XIV (1851), p. 207.
Se arat5. Ins& ca strAportarea aril Inca din Transilvania la
Bucovina si Galitia mai ramtne opritl".
10902 337.91 (436)
[Publicatie despre desfiintarea vdmilor dintre tdrile
de coroand ale Imperiului austriac]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 217.
Se mentioneaza mentinerea temporary a interzicerli impor-
tului sari! din Transilvania In Bucovina.
10903 337.91 (498)
Copie dupd articolul al 8-lea din actul conventii in-
cheiat intre Printipatele Moldavia si Valahia. BULE-
TIN [T. R.], 1853, p. 141.
Este vorba de Actui de convenlie intre invecinatele printipate
a 7'drii Rorrufnefti $i Moldovii pe at doilea period, din 1847. Artico-
lul 8 se refers la regimul vamal Intre cele douS principate.
10904 337.91 (498)
[Ofis domnesc prin care se aduc multumiri vornicului
Vasile Beldiman si postelnicului Dimitrie Corlea pentru
deliberarea" la Bucuresti a conditiilor variiii si a ta-
rifei"]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 189: Novi-
tale din nduntru; BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 209:
Departamentul de finans.
Arendarea vamilor In comun urma sa se facS pe 6 ani Inceptnd
de la 1 Ianuarie 1854. In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
10905 337.91 (498)
Tarifa comund a Printipaturilor Valahii si Moldavii
pentru vama cite cinci la sutd a obiectelor esportate in
al doilea periodu, incepAtor de la tin Ianuarie 1854, cu
fixarea vdmii in coloana din urma. BULETIN [T. R.],
1853, p. 96, 100, 104, 108, 112, 119-120, 124, 136, 140.

10897 337 (498.3) 10906 337.91 (498)

[Proiect de motiune al Comitetului proprietarilor
maxi, cu privire la desfiintarea oricdror taxe asupra
exportului]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
foaie volanta litografiatd, legata la finele colectiei.
[Inregistrarea cu satisfactie a publicdrii tarifului vamal
comun al Principatelor Romane]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 154: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se observS CI prin aceastS publicare a unui tar' precis vor
Inceta abuzurile.

10907 337.91 (498)

337.91 UNIUNI VAMALE Conditii pentru vamile amindurora Printipatelor Va-
lahia si Moldavia ce se vind unite la un loc pe curs de
vase ani, cu incepere de la Pu Ianuarie 1854 si pind la
10898 337.91 (43) tin Ianuarie 1860. BULETIN [T. R.], 1853, p. 125
[Despre conferintele pentru unirea vdmilor Austriei 127, 129-130.
cu ale Germaniei"]. G. TRANS., XV (1852), p. 11.
10908 337.91 (498)
Se dau date in legatura cu aceste negocieri economice.
Conditii pentru vamile amindurora Principatelor Va-
10899 337.91 (43) lahia si Moldavia ce se vind unite la un loc pe curs de cinci
ani cu incepere de la 1 ghenarie 1855 pind la 1 ghenarie
Scrisorea unui austriacu catra natiunea germand. 1860. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 41-44,
G. TRANS., XV (1852), p. 345-346, 349-350. adaos la nr. 11, p. 1-2: Departamentul de Finansd.
Se da un larg rezumat al unei lucrari a scriitorului Isidor Heller, Contractul a Post 1ncheiat cu Neculai Milu $i Matei Strat. Direc-
aparuta la Lipsca In 1852, In care se pledeaza pentru uniunea vamala tor al vamilor la Iasi era Temistocle Bastachi. Arenda era de 200 001*
a Intregii Germanii si In care se apara punctul de vedere austriac. anual.

591
10 Bibliogfana analitioca c. 9d9

www.dacoromanica.ro
338(37) PRODUCTIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
338 PRODUCTIA BUNURILOR
Situatie, organizare i politica economica
(pe taxi)
338.6 Organizarea corporative a productiei.
Bresle
Vezi si: 38 Comer(
6 Industrie } (cu diferitele for subdIvizIuni)
10909 [Laurianu, A. Treb.T] 338 (37)
Cercetari economice. FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 29-32, 33-34, 37-39, 41-43, 45-47, 49-51,
53-55, 66-67.
Reorganizarea economic& si social& data statului roman de
catre Serviu Tulliu. Critica ei. Date asupra unitAtilor latine de
mAsuri sl greutati. Averea unui cetatean de atunci In raport cu
timpurile moderne. PosibilitAtile si nivelul de trai pe timpul lui
S. Tulliu. Regimul economic al militarilor. Sistemul monetar !attn.
Raportul Intre argint si aroma. Regimul aurului. Valoarea monede-
lor pretioase In Dacia si Pen. BalcanicA. Problemele monetare In
timpul ImpAratilor romani. Aspecte monetare In evul mediu.
10910 e.u.[Barnutiu, Simeone] 338 (4)
Observatiuni statistice despre cultivatiunea pamintului
Europel. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 320-
321, 351-354, 363-364, 371-375, 379-383.
Studiu amplu asupra agriculturii In Europa, In ale carui capi-
tole se trateaza despre: Starea cultivAtiunii In genere; Pedecele agri-
culture(; Mijloace de a Inainta agricultura ; Erburile de nutret,
vita de vie; inul si ctnepa, arborii fructiferi, padurile, cresterea
vitelor, viermii de matasa, productele minerale. Ce mijloace au
adoperat statele europene pentru Inaintarea Industrie' manufac-
trice? Manufacture de bumbac, tabac, zahar, Dna, ter, oglinzi si sticla
etc. Numele autorului e dat In tabla de materii, de la finele anului.
10911 338 (4)
Tinguirea asupra scumpetei. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 365-366: Albina Romaneasca.
Articol asupra greutatilor economice din Europa.
10912 338 (42)
Industria Angliei. G. TRANS., XV (1853), p. 213.
Se laud& starea industrial/ a Marii Britanii, amintindu-se In
special de numarul mare al callor ei ferate. Are un comert dezvol-
tat cu Turcia si Rusia.
10913 338 (42)
Ineurinta aurului asupra politicei si a istoriei timpului
nostru. G. TRANS., XV (1852), p. 384.
Se descriu marile avantaje ale Marii Britanii din punct de
vedere politic si economic, In urma descoperirii de our In Califor-
nia si mai ales In Australia.
10914 338 (436)
[Explicari in legatura cu inriuririle economice ale
patentelor imperiale privitoare la reorganizarea Impe-
riului austriac din 31 dec. 1851]. G. TRANS., XV
(1852), p. 22.
Se arata, tntre altele, none masuri privitoare la agricultura
si comert.
10915 338 (436)
Date statistice pentru comerciulu, industria, drumu-
rile ferate, marina, postele Austriei. FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 278-280.
Reproducere din Calendarul lui G. Barit.
10916 1 338 (436)
0 aruncatura de ochi asupra economiei de vile.
G. TRANS., XX (1857), p. 170-171: Dela Dunare
Se deplInge starea proasta a economiei de vite din Monarhia
austriacA si se dau cifre privind importul de vite din afara.
592
www.dacoromanica.ro
338(439.2)
(439.2) Transilvania
10917 338 (439.2)
[Insufletirea vietii economice brasovene la publicarea
noului tarif vamal]. G. TRANS., XIV (1851), p. 389.
10918 338 (439.2)
[Comentariu asupra importantei instructiunilor pentru
comert si meserii ale guvernului $i asupra efectelor eco-
nomice ale noului tarif vamal]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 425, col. II: Brasov.
10919 338 (439.2)
[Situatia economica nestatornica din Brasov la sfir-
situl anului 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 425.
10920 338 (439.2)
Instructiunea regulatbre de trebile comerciale si in-
dustriale. G. TRANS., XIV (1851), p. 411.
Se arata ca prin noul tarlf vamal si prin instructiunile date
comertul si industria vor Inflori In Ardeal. Se IndicA cele 5 trepte
de activitate comerciall.
10921 338 (439.2)
[Se cere tiparirea in limba romans a ultimelor instruc-
tiuni ale guvernului privind comertul si industria].
G. TRANS., XV (1852), p. 5
CerIndu-se acest lucru, se IntAtiseaza bunul erect al acestor
instructiuni In viata economics a Brasovului.
10922 338 (439.2)
Instructiunea provisoria pentru regularea raportu-
rilor de comerciii si industria in teara de corona Transil-
vania. G. TRANS., XV (1852), p. 45-46, 49-51,
53-55, 57-59, 61-63, 65-67, 69-70, 73-75, 81-83,
85-87, 89-91, 93-94.
Capitolele acestor instructiuni, care se reproduc In Intregime,
slut urmatoarele: Dispozitiuni generale, Negotul, Negotul slab,
Comertul negutatoresc: In mare, cu mAruntul, Despre personalul
de ajutor negutatoresc, Trebele de fabrics, Meserii, Drepturile mese-
riasilor si datorintele" tor. Corporatiunile de meseriasi, Despre
Invatacel, Despre maestri, Despre presedintii corporatiunilor, Des-
pre adunarile corporationale, Despre cassa si averea corporatiilor,
Despre unele alte ocupatiuni industrioase, Despre stingerea mese-
rIilor, Normele de pedeapsa.
10923 338 (439.2)
[Despre situatia economica a Brasovului si despre
actiunea constructive a Camerei de comert si industrie].
G. TRANS., XVI (1853), p. 30, 34-35.
Se fixeaza pozitia Insemnata a Brasovului in economia .tran-
silvan& si se condamn& activitatea retrograde a tehurilor, cerindu-se
o actiune drastica a Camerei de comert. Se subliniaza ca gremiul
negutatoresc levantin sprijinea actiunea Camerei de comert.
10924 338 (439.2)
G. TRANS., XVI (1853),
Din tinutul Branului.
p. 300, 304.
Articol despre viata economica a regiunii Bran-Tohan. Tohl-
nenii... slut oamenii cei mai muncitori... In tot Ardealul din romani".
10925 G. M. 338 (439.2)
Corespundintia. De sub Heniu, 31. Maiu c. n. 1854.
G. TRANS., XVII (1854), p. 181, 185: Monarchi'a aus-
triaca.
Corespondentul InfAtiseaza teama de foamete a poporului din
regiunea muntoasa a Ardealului, deoarece bucatele lipsesc si au
Inceput sa se scumpeasca (se dau preturile). In vremuri normale,
ele se aduceau din Moldova si Bucovina. Din Bucovina se mai import&
rachiu si piei de animate. In ultimul timp s-au Inmultit *I In regiune
fabricile de vinars. Corespondentul declarR el ar prefera, In locul
tor, fabrlci de panura si pInza, scot' de agronomle, meserii etc.
 338(439.2) PRODUCTIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
10926 [Vasiel, Dr. P.?] 338 439.2)
Valuta. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 188-
189.
Articol In care se analizeazi criza economics din Ardeal Si
se cauta a se ghici cauzele et. Se noteaza astfel scumpirea continua
a cerealelor, deli In Ardeal slut stocuri suficiente pentru a hrani pe
timp de un an o populatie IndoitA. Unit cred CA mottvul scum-
pirii ar ft stocajul de catre speculanti, altii ca ar fi Inmultirea fa-
bricilor de spirt din cereale. In acelasi timp, mestesugarii care
produc singuri se piing c5 lntreprinderea for nu mai renteaza.
Negustorti care mergeau de 4-5 on pe an la Viena pentru marf A
abia de mai merg o data. sau de cloud. ori, fiindca lumea cumpard.
numai strictul neceSar. Drept cauza a crizei se indica lipsa de
credit, tar drept cauza a acesteia, fluctuatille de valoare ale mo-
nedei, florinul valorind clnd 50 clnd 70 cruceri.
10927 338 (439.2)
[Despre articolul Starea Transilvaniei asa cum este
si cum ar trebui sa fie", publicat in nr. 44 al foil germane
din Brasov]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 78: Trans-
silvania.
Se aprobd Ideile cuprinse in articolul gazetei sasesti, In care
se dezbatuse chestiunea decaderii economice a Ardealului, si se dau
diferite informatit privind aceasta decAdere, sugerindu -se si uncle
remedii, dupa ce se enunta si cele propuse de foala saseasca.
10928 338 (439.2)
Statulu economicu alu orasiului Hatiegu. FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 229-230.
Limitele teritoriului orasului. Intrebuintarea pamIntului
arabil Si a pad urilor, proprietate fiscalA si comunall. Privilegiile
orasului Inainte de 1ntroducerea militiei. Date statistice asupra
populatiel In 1855. Veniturile din impozite. BIlciurile.
10929 338 (439.2)
Economi'a si scolele Campiei. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 273, 277: Blasiu, 4 Septembre n. 1855.
Despre progresul material Inregistrat de romanii din Cimpie
In ultimti ant. Despre starea proasta a scolilor lor; se pledeaza
pentru deschiderea Scolilor Si In lunile de vary ".
10930 Ireanu, Teodor 338 (439.2)
[Corespondents din Lipova asupra ocupatiilor eco-
nomice ale locuitorilor acestei localitati]. G. TRANS.,
XV (1857), p. 197-198, 201-202: Din Banatu.
Se insists asupra comertului cu lemne, asupra olaritului,
colocaritului, confectionSrii si comercializarii caltunilor etc.
10931 338 (439.2)
[Date statistice privind situatia economics a Banatului
hi 1851]. G. TRANS., XX (1857), p. 314: Banatti.
Se dau cifre privind productia solului, numSrul vitelor, boga-
tiile subsolului.
10932
338 (439.2)
Bogatia tarei Hategului. G. TRANS., XX (1857),
p. 346: Transsilvania.
Se traduce un articol din Magyar Futdr, In care se Infati$eaza
bogatia subsolului acestei regiuni ardelene.
10933 338 (439.2)
[Acordarea a 4000 florini Reuniunii economice din Cluj].
G. TRANS., XX (1857), p. 398: Transilvania.
Se aratA cd aceasta suma fusese acordatA de cdtre guverna-
torul Transilvaniei din suma strInsa pentru permisele de port -arms.
10934 338 (439.2)
[Se vorbeste ca se intentiona crearea unei reuniuni
economice puternice la Mud, sau la Muras-Osorhei].
G. TRANS., XXI (1858), p. 202: Transilvania.
Se adaugl cl aceasta reuniune era menitA sa se ocupe si cu
deschiderea ,unei $coli economico-agricolatt.. Este vorba de o
-IbitiatIva a ungurilor 'ardeleiii.
www.dacoromanica.ro
338(439.2
10935 5 338 (439.2)
[Despre actiunea baronului Szentkereszti pentru In-
temeierea unei reuniuni economice in Trei-Scaune].
G. TRANS., XXI (1858), p. 202: Transilvania.
10936 Unu Muntenu 338 (439.2)
[Corespondents asupra situatiei materiale si culturale
a locuitorilor romani din muntii Apuseni]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 291-292, 295-296, 299-300, 304, 307-
308; XXII (1859), p. 1-2: Dintre muntii apuseni.
Corespondentul se arata nemultumit de progresele materiale
realizate In muntii Apuseni incepind din 1849. El aminteste si de
faptul ca. statul pretindea taxe marl pentru folosirea lemnului
padurilor. Situatia culturall a regiunii muntilor Apuseni este de
asemenea gasita deficitara de corespondentul foil din Brasov.
10937 338 (439.2):6
[Publicatie de la autoritatile din Zlatna prin care se
cere declararea a asa-numitelor bai culturele, seail to-
pitoriele (ustrinele) care sunt cu fapta in lucrare"].
G. TRANS., XIV (1851), p. 329.
10938
338 (439.2):6
[Cumpararea de Care stat a bailor de minerale"
din Banat]. G. TRANS., XIV (1851), p. 352.
10939 338 (439.2):6
[Statistics a industriei rachiului din jurul Aradului].
G. TRANS., XIV (1851), p. 419.
Se dau cifre precise.
10940 338 (439.2):6
[Stire din Austria cu privire la scoaterea aurului].
ZIMBRUL, II (1852), p. 239: Revista Politics.
Se dd. cantitatea de aur ce s-a scos din Transilvania.
10941 338 (439.2):6
[Nota in legatura cu plingerea sapunarilor din Sibiu,
inaintea Camerei de comert si industrie din Brasov].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 91, col. I.
Slpunarii din Sibiu cerusera al se interzicA fabricarea de
lumlnari In RA$inari, Saliste Si Imprejurimi, sub motiv ca shit de
proastd calitate. Camera a respins cererea, invocind dreptul liberei
concurente. Redactia observa cl nu e vorba de libera concurenta,
deoarece marIurile produce de rominil din satele citate nu-s mai rele,
dar nisi mai bune sau mai ieftine declt cele fabricate In Sibiu.
10942 338 (439.2):6
[Date cu privire la industria din Transilvania].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 186: Sibiiu, 15 tun.
Din fascicula I, anul II, din Impdrideirile de pe cimpul statis-
ticei, editate de Directlunea statisticei administrative din Viena,
se traduc clteva date cu privire la: extragerea aurului, industria
fierului Si micile industrii din Brasov si Sibiu.
10943 338 (439.2):6
[Date asupra productiei de aur si argint a Transil-
vaniei]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. '15:
Oesterreichische Monarchie.
10944 338 (439.2):6
[Stiri in legatura cu societatea miniera care intenti-
oneaza sa exploateze minele de fier de la Racos si Acilea
si cea de carbuni de la Holbav]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 342: Transsilvania.
Se dau informatti asupra capitalului acestel societat.i.
10945 338 (439.2):6
[Concesionarea minelor de fier din Banat unei socie-
tati franceze]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 2:
Banatu.
Se precizeaza ca numai minele de la Valea lui Huniade an
220 lucratori Si produc 30 000 clntare de tier brut" anual.
593
338(439 2):6 PRODUCTIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA 338(498,

10946 338 (439.2):6 urma eliberarti taranului de obligatia de a munci pe pamIntul altula.
[Traducerea in extenso a patentei privind abrogarea Subliniaza ca sporul va fi yi mai accentuat, dace se va renunta
obligatiei de predare dare slat a aurului si argintului la practicile simpliste mostenite, fSctndu -se agricultura stiintifica.
eistigat prin bait si spalat"]. G. TRANS., XX (1857), 10956 338 (439.2):63
p. 81: Partea oficiosa. [Scaderea productiei de tutun In unele comitate din
10947 338 (439.2):6 Transilvania, in urma instituirii monopolului]. BUKU-
[Necesitatea infiintarii unei fabrici de soda in Ardeal]. RESTER DT. Z., IX (1853), p. 274, col. II: Pest.
G. TRANS., XX (1857), p. 114: Transsilvania. In comitatele Arad, Bibor $i Satmar.
Se arata utilitatea Intrebuintarii sode1 In mai multe industrii. 10957 338 (439.2):63
Se dau sugestii privind crearea unei industrii a sodei In Ardeal. [Despre problema lemnelor in Brasov]. G. TRANS.,
10948 338 (439.2):6 XVIII (1855), p. 31: Transsilvania.
Despre comerciula cu sarea. G. TRANS., XX Se arata CI se taiau 10-12 000 stInjeni de lemne de fag anual
(1857), p. 86: Monarchi'a Austriaca. din padurile cetatil, cantitate care nu ajungea populatiei de 30 000
Se dau informatii asupra productiei de sare a Imperiului oameni, din care pricina lemnele costau In oral 10-12 florini
austriac, punindu -se accentul pe productia de sare din Transilvania.
stinjenul, fat5. de 5 florini clt costau In pSdure.

10949 338 (439.2):6 10958 B.[arit, Gheorghe] 338 (439.2):63

[Traducerea unei corespondente din Koldozsvari Scumpetea lemneloru de arsil si de meste3uga.
KOzlOny" in care se descrie bogatia din trecut a minelor G. TRANS., XVIII (1855), p. 370, 374: Transsilvania.
de aur de la Rosia si Abrud]. TELEGRAFUL R., Despre consumarea Tara rost a lemnelor si despre exploatarea
V (1857), p. 225-226: Transilvania. irationall a padurilor.
In corespondent& se spune ca, In acea vreme de prosperitate, 10959 Roman, V.[isarion] 338 (439.2) :63
minerii purtau pinteni de aur si se mentioneaza ca aceasta bogatie Culegere de invataturi pentru popor. I. Cerintele
dispSruse In timpul din urma, locuitorii acestei regiuni fiind siliti timpului present. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 248,
de saracie sa emigreze. 252, 256, 260.
10950 338 (439.2):6 DiscutS problema scaparii poporului roman din Oracle. Crede
ca solutia ar fi o intensiva lucrare a pamIntului deoarece n'avem
[Chestiunea industrializarii cimpiei Ardealului]. G. marl, n'avem comerciu Intins, n'avem bancuri" [band]. Reco-
TRANS., XX (1857), p. 339: Din Cimpia Ardealului. manda cultivarea locurilor celor mai sterpe; Ingrijirea gradinilor;
Se reproduc parerile foil Magyar Futcir, In care se comba- renuntarea la petrecerile de toamna, prilej de lenevie $i excese de
tuse opinia contelui Dominic Teleki, aparator al ideii acestei mIncare $i bautura; InfrInarea alcoolismului; munca si In timp
industrializari. Foaia ungarS daduse mai multe argumente In jus- de iarna, la mestesugurl. Indeamna pe tarani 55 is exemplu de la
tificarea opinici sale: buna calitate a parnIntului $i insuficienta albine, sa munceasca nelncetat $i cu rInduiala".
bratelor spre a-1 cultiva, care face sa nu existe brate libere pentru
industrie; lipsa tchnicienilor transilvani ; lipsa de paduri In numita 10960 338 (439.2) :63
cimpie etc. [Articol despre trebuinta introducerii unei agriculturi
rationale la romAnii ardeleni]. TELEGRAFUL R.,
10951 338 (439.2):6 VI (1858), p. 45-46: Transilvania.
[Starea proasta a industriei Banatului]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 354-355: Transsilvania. 10961 338 (439.2):63
Se arata Ca, In afara unei fabrici de stearina $i a alteia de [Se traduce din Kolozsvari KlizlOny" o corespondenta
argasire, din Timisoara, fabricile au cazut mai toate". din Harastau, in care se discuta chestiunea secetei si a
consecintelor ei]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 87,
10952 B.[arit, Gheorghe] 338 (439.2) :6 90-91: Transilvania.
Despre fabrici cu referinta tetra Transilvania. G. Se arata In aceasta corespondenta ca atlt semanaturile de toamna
TRANS., XX (1857), p. 362, 366: De sub Bucegi. cIt $i recolta de yin $i flnetele erau compromise $i se recomandS o
Se expun conditiile necesare dezvoltSrii industriale a Tran- mai intense cultivare a pomilor fructiferi. La sfirsit semneaza:
silvaniei (marirea numarului locuitorilor, specializarea tehnicS a B. M.
fruntasilor transilvani, prelucrarea materiilor prime din Transil- 10962 338 (47)
vania, crearea de turnatorii de Fier etc.). Despre stricaciunile urmate de resbolu si mai virtosil
10953 338 (439.2):63 din blocada. G. TRANS., XVIII (1855), p. 239-240,
Despre agricultura Ungariei si a Transilvaniei. G. 243-244, 246: Rusia.
TRANS., XIV (1851), p. 214. Titlul apare doar la ultimele done parti ale acestui articol
reprodus, In traducere, din Wanderer. In articol se prezinta situatia
Se analizeaza clteva articole aparute In Pesti Nap16 $i economics a Rusiei, pricinuita de razboiul Crimeii.
se ajunge la aceeasi concluzie cu foaia maghiara asupra necesitaW
dezvoltSrii, pe linga agricultura, a industriei $i comertului. 10963 338 (496)
10954 338 (439.2):63 Cum sta. astazi Turcia in parte. G. TRANS., XIV
[Date statistice in legatura cu suprafetele de pamint (1851), p. 114.
agricol, vii, gradini si paduri din Transilvanial. -- G. Se descriu conditiile economice $i politice ale Imperiului
TRANS., XV (1852), p. 342. Otoman.
Se dau dire exacte. Supratata productive a Ardealului este
stabilitS la 8 066 665 jugdr1 $1 1058 stInjeni patrati.
(498) PRINCIPATELE ROMANE
10955 [Tasici, Dr. P.?] 338 (439.2) :63
Agricultura. Economia de campti. III. TELE- 10964 338 (498)
GRAFUL R., I (1853), p. 17, 21-22. Despre colonisatia germane si vinderea productelor
ArgumenteazS ca populatia romang. din Ardeal e in majori- germane in principatele danubiane. TELEGRAFUL
tate alcatuita din mid plugarl, marl proprietari, industriasi 41 R., III (1855), p. 277-278.
negostorl neexistInd In stnul situ. Dup& desfiintarea 10baglei, credo Traducerea until articol apilrut In Uest6rreichische Zeitung
ca ar trebui ca agricultura sa InregiStreze un spot de maid, In ca o corespondentl din Bucure$ti. PledeazS pentru o colonitare

594

www.dacoromanica.ro
338(498) PRODLICTIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA
masiva germane In tdrile danubiene si Indeosebi In cele roma.nesti,
pe motiv ct ele ar fi prea putin populate, In raport cu bogatia solu-
lui. Discuta apoi perspectivele agriculturii, ardtInd a ea se face
/carte primitiv, din pricina indolentei multimii de clAcasi, care
stiau ct rodul muncii nu va fi al tor. Prezintd, In contrast, ca Inflori-
toare, situatia mosnenilor. Enumerd garantiile care ar trebui se
li se dea colonistilor. Examineazd apoi problema negotului de
import si export: aratd ce produse finite strdine se aduc In Princi-
pate si de unde. Aratt perspectivele de export ale unor bune culturi
de vite de vie.
10965 338 (498)
[Traducerea unui al doilea articol din Oesterreichi-
sche Zeitung", cu privire la problema colonizarii in Prin-
cipatele Romane]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 287-288, 291-292: Principatele de la Dunare.
Corespondents din Bucuresti. Insists asupra necesitatii de a
face colonizari de-a lungul drumului comercial prin Dundre si
Marea Neagrd, cAtre Asia mia si Caucaz. Subliniazd putina popu-
latie a Principatelor Romane si bogatia for In cereale, dlnd date
statistice cu privire la exportul de cereale, prin porturile Br dila,
Galati si Giurgiu. Aratd, Insd ce exists o mare piedied pentru colo-
nizare: strainii nu pot cumpara bunuri imobile; iar dad, devin
supusi romani, cu mid proprietati, riscd si intre In categoria asu-
prite a tdranilor.
10966 338 (498)
Interesele germane la Dunare. TELEGRAFUL R.,
II (1856), p. 180-181.
Articol probabil tradus din vreun periodic german. Sub li-
niaze lnsemndtatea comertului cu Principatele Romane: tlrgul
din Leipzig e fAre viatd clnd negustorii din Principate lipsesc;
Germania saract are nevoie de cerealele romanesti. Pentru
aceasta, e nevoie ca Dundrea sA constitute o tale de comert
liberl cdtre Marea Neagra, paralel cu liniile ferate care se vor
construi In acelasi sens. Pentru a asigura aceasta libertate, Austria
a tras sabia". Interesele economice, care Imping statele germane
pe Dundre In Jos, se IntlInesc amical cu cele engleze, care urea din
Marea NeagrA pe Dunare.
10967 E. M. 338 (498)
Economie Politica si Nationals. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 61, p. 1-4.
Autorul aratA reformele ce trebule introduse In Principate
pentru prosperitatea agriculturii. Printre altele mentioneazd:
desfiintarea beilicului $1 havalelei, lnzestrarea cu masini agricole,
Infiintarea de scoli spectate necesare pentru formarea tehnicienilor
In agriculturd; Infiintarea unei bAnci nationale.
10968
338 (498)
[Articol cu privire la preponderenta influentei germane
in Principate]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 115, p. 2:
*tie atingatoare de Principate
Aceasta influents se deduce din zvonurile ce Principatele
vor ft unite sub un print german si din taptul cs toate emisiunile
de actiuni ale Bancli Moldovei se vor face dupl sistemul monetar
prusian. Dupd Gazeta Bursei din Viena.
10969 Opran, Petre 338 (498)
[Articol despre Imbunatatirile ce trebuiesc Mute in
Principate, dupa unire]. ROMANUL, I (1857), nr. 6,
P. 3.
Autorul aratd ca aceste Imbundtatiri trebule Mute cu mii-
loace proprii, fard capital strain.
10970 P. V. 338 (498)
Comerciul in Principate. BUCIUMUL, I (1857),
p. 24.
Autorul Incepe prin definirea notiunii de productie. Consta-
tind cd. In Principatele Romane productia e mica In raport cu bogd-
tiile tor, se Intreabl cum poate fi maritd: prin Inmultirea bratelor
de mulled, aduclnd lucrAtorl din alte parti, sau prin Imbundtd-
tirea calitdtii munch? Rdspunde ca trebuie Inmultite si in Principate
masinile. Importul constd mai mult In articole de lux. Pentru putt-
www.dacoromanica.ro
338(498)
nele articole de necesitate, se vor putea crea fabrici In tart. Pe
tinge industrie, trebuie se se dezvolte si comertul intern, prin crea-
rea de cdi ferate si linii de navigatie.
10971 338 (498)
[Traducerea observatiilor facute de Michel .Chevalier
si Dupin, din punct de vedere economic si istoric, asupra
Principatelor Romane]. CONCORDIA, I (1857), p. 31-
32: Francia; TIMPULU, I (1857), nr. 21, p. 2-3.
Au fost publicate In Le Journal des Debats din 27 febr. 1857,
fiind stlrnite de scrierea lui Thibault Lefebvre: La Valachie au
point de vile Oconomique et diplomatique, trimisl de autor Acade-
miei de stiinte morale si politice din Paris. Chevalier si Dupin susttn
ce Principatele n-au avut posibilitatea se se dezvolte economi-
ceste, dar, din punct de vedere politic, istoria aratd ca. nu au lost
niciodata anexate Imperiului otoman. Prin unirea tor, Turcia va
clstiga.
10972 338 (498)
[Articol aparut in Le Progres international" din
Bruxelles, in legatura cu problemele economice ale Prin-
cipatelor si cu problema colonizarii for cu valoni].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 139-140:
La presse europeenne sur les Principautes.
Se dau informatii ample asupra resurselor solului si subsolului
tarilor romanesti si se aratd ca ele ar alcdtui un bun teren de imi-
grare pentru locuitorii excedentari ai Apusului Europei.
10973 338 (498)
[Dona note ale redactiei ziarului Romfinul", cu pri-
vire la cauzele starii inapoiate in care se afla industria
romaneasca, aratate de C. M. Bartay in articolul Cultura
pamintului si Industria "]. ROMANUL, II (1858), p. 110.
10974 Petrescu, G.
338 (498)
Buletin comercial si agricol. NATIONALULt, I
(1858), p. 213.
Criza financiard din Europa $i America are repercusiuni si
asupra pietii romanesti, In care se observA o mare lipsA de numerar
si o ridicare a doblnzilor. Se vede si mai mult acum necesitatea
unei banci. Se prevede o recoltd de grine proastd din cauza Inghe-
tului din timpul iernii.
10975 338 (498)
[Nota la o corespondenta din Austria, cu privire la
explcatarea minelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 90: Austria.
Romanii, iar nu germanii, slnt primii locuitori ai Transit-
vaniei care prelucrau In bAile acelei provintii tier ". Exploatarea
minelor s-a Intins dincoace de Carpati, In Principate si numai
nestatornicia pozitiei politice, la care ni oslndise egoismul strein,
a putut content desvoltarea industriei nationale".
10976 338 (498)
[Ost-deutsche-Post" a semnalat intr-o corespondents
marea capacitate de productie in cereale a Principatelor].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 275: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
10977 338 (498)
[Despre slaba recolta de porumb din Principate].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 322: Transsilvania.
.... si totusi se strAporteazd necontenit cantitdti foarte Insemnd-
toare de pe acolo atit In Austria, clt si In cealaltA parte a Europii".
10978 338 (498)
[Cifre in legatura cu productia de cereale a Princi-
patelor]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 376.
Intre altele se arata ce se produceau 4 500 000 hectolitri de
grin, din care se exportau 4 000 000 hectolitri.
10979 338 (498)
Agricultura i Industria. ROMANUL, II (1858),
p. 23.
595
338(498) PRODUCTIA BUNURILOR. POLITICA ECONOMICA 338(498.1) :63

Articol In care se sustine ea pentru a se ajunge la un progres
In agricultura tarilor romlne este nevoie sa se lntrebuinteze masted
sl personal tehnic specializat.
10980 Bartay, C. M. 338 (498)
Cultura pdmintului si Industria. ROMANUL, II
(1858), p. 106, 110.
Autorul, dupe ce arata ca fare o Industrie Inaintata nisi agri-
cultura din Romania nu poate sa progreseze, ca In celelalte tar'
vecine, afirma urmatorul principiu: Vechiul nu mai poate exista
/lug noul, trebuie sl-si preface forma sau sa se desfiinteze cu totul".
Indica apoi urmatoarele motive pentru care industria romlneasca
este Inapolata: lipsa de asociere, lipsa cadrelor tehnice, lipsa de
lncredere In elementele straine si aratarea preferintei pentru unele
nationalitati In detrimentul altora.
10981 Aurelian, P. S.
Consideratiuni asupra agriculturei nationale.
TIONALULU, I (1858), p. 90-100.
-
338 (498)
NA-
Autorul este student In agricultura la Grignon (Franta)".
Arata ca exist& tari industriale si agricole; Romania face parte dintre
acestea din urma, fiind socotita grInarul Europei Occidentale".
Cu toate acestea constata ca agricultura Romdniei e departe de a
fi prospers.
10982 Stefanide, C. 338 (498)
-
Despre trebuinta de infiintare a unor tirguri de ling
in Moldo-Rominia. ROMANUL, II (1858), p. 203.
Articol In care se dau informatii cu privire la istoricul cre$terii
oilor si at comertului cu fins, dindu -se apoi informatii asupra numa-
rului si calitatii oilor din Principate, ca si asupra problemei corner-
tulul cu Ilna In aceste card. Autorul sustine necesitatea Intemeierii
unor tlrguri de Una, prin ajutorul carora sa se Incurajeze dezvol-
tarea comertului linei si al industriilor, care foloseau Rua ca materie
prima.
(498.1) TARA ROMANEASCA
10983 338 (498.1)
-
[Ieftinirea vietii in Bucuresti in urma iesirei trupelor
straine din Principate"]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 367.
10984 338 (498.1)
[Vesti aduse de cdliltori despre un progres cu past
lini dar siguri" al Tarii Romanesti]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 19.
10985 338 (498.1)
[Silintele domnitorului *tirbei al Tarii Romanesti in
dirijarea principatului sau spre comert si industrie].
G. TRANS., XV (1852), p. 310: Terra Romaneascd si
- IntrebuInteaza.
Moldavia.
Se Inregistreaza cu satisfactie vestea acestei activitati, obser-
vIndu-se ca domnitorul plecase Intr-o noul calatorie prin tara,
tocmal In vederea atingerii acestui stop.
10986 338 (498.1)
10988 Petrescu, G. 338 (498.1)
Comerciu. NATIONALULU, I (1858), p. 400, 404.
Articol In care se analizeaza unele deficiente In activitatea eco-
nomics din Tara Romaneasca, mentionIndu-se lipsa de capital
si de spirit de asociatie; este nevoie de o mai bunl organizare a
agriculturii si a industriei, care lipseste aproape cu totul.
10989 338 (498.1):6
[$tire despre intentia domnului Tarii Romanesti de a
un golomot de strainism"].
p. 383.
-
incuraja industria, pentru a apara Bucurestii de a deveni
G. TRANS., XIV (1851),
10990 338 (498.1):6
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca pof-
teste pe toti proprietarii de fabrici sa se prezinte la acest
-
departament cu productele indeletnicirei lor" spre a
obtine aprobare de lucru]. BULETIN [T. R.], 1852,
p. 44, 47-48.
Fabricile care nu vor avea aprobarea acestui departament
vor fi Inchise IncepInd de la t mai 1852.
10991 338 (498.1):6
- Circulard porunca indreptata catre Cirmuirile judetelor.
BULETIN [T. R.], 1853, p. 34.
Departamentul din Nauntru, dorind a cunoaste In ce anume
parti ale Principatului se face exploatatie de pleura", cere de la
cirmuirile judetelor sa dea mai multe informatii: In care locuri din
judet iese pleura, cu ce pret se vinde; in ce cantitati se poate gasi
sau exploata pe an; de ce calitate este pacura; pe a cut proprietate
se afla locul exploatlxii; cu ce pret este inchiriat pe an acel loc;
tit ar costa transportul pacurei de acolo la Bucuresti, calculat
in vedre?
10992 338 (498.1):6
[Se anunta ca pentru serviciul minelor din Principat
este trebuinta a se amploaia" patru elevi, care in timpul
iernii vor face cursuri, tar in timpul verii practical
BULETIN [T. R.], 1852, p. 438: Departamentul din
-
Nduntru.
Se arata din ce materii vor fi examinati tinerii care se vor
Inscrie la acest concurs.
10993 338 (498.1):63
[Departamentul din Nduntru al Tarii Romanesti face
cunoscut celor ce se ocupd cu agricultura, proprietari
de mosii, arendasi si tarani, di se va aduse din alte parti
griu de saminta si sa-si pregateasca din vreme locurile
necesare]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 246.
Pentru ea sa se dea o dezvoltare culturii grinelor, care se afla
In simtitoare scadere, din pricina proastei calitati a semintei ce se
10994 338 (498.1):63
[Departamentul din Nauntru anunta ca, din cauza
unor greutati de transport, nu s-a putut imparti la timp
griu de saminta din Moldova]. BULETIN [T.R.],
1851, p. 309-310.
Totodata anunta ca grlul va fi adus pentru anul viltor, si
se adauga ca toti aced ce se ocupa cu agricultura sa-si depuna toate

Romaneasca]. -
[Despre reformele si imbundtatirile materiale din Tara
G. TRANS., XVI (1853), p. 97: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
eforturile pentru Imbunatatirea calitatii cerealelor.
10995
[Departamentul din Nauntru anunta ca, spre a se
338 (498.1):63

Tara Romaneasca e tara cea mai ieftina din Europa. La Bucu- dezvolta cultura grinelor in Principat, ce acum se and
resti se Intreprind luerArI edilitare. Salute rezolvarea regimului in simtitoare scadere din pricina proastei cualitati a se-
mostenirilor. rnintei", a cumparat o cantitate de griu de cea mai bund
10987
De suptu Carpatii medinali. - G. TRANS., XVII
338 (498.1) -
calitate din Taiganrog (Rusia), care se va impArti la oricine
se ocupd cu agricultura]. BULETIN [T.R.], 1852,
p. 345-346, 409-410.
(1854), p. 149.
10996 338 (498.1):63
Corespondents din Tara Romaneasel, InsemnInd greaua si-
tuatie economics si nesfIrsit de multele zvonurl ce se isca mereu, [Circulars porunca a Departamentului din Nduntru
In legatura cu razbolul, majoritatea cu caracter tendentios. catre toate cirmuirile judetelor, prin care se arata ca toti

596

www.dacoromanica.ro
338(498.1):63 PctODUCTIA BLINURILOR. POLITICA ECONOMICA
locuitorii, de orice treapta, trebuie sa se ingrijeasca de
facerea la timp a araturilor *i semanaturilor]. BULE-
TIN [T. R.], 1852, p. 413-414.
10997 338 (498.1):63
[Departamentul din Nauntru, printr-o circulara-po-
runca catre Cirmuirile judetelor, roaga pe cirmuitori si
subcirmuitori sa indemne si sa staruiasca asupra tuturor
locuitorilor de orice treapta sa face araturile *i senana-
turile de primAvarA]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 15;
VEST. R., XVIII (1853), p. 57.
De asemenea clrmuitoril sa pofteasci pe proprietari sau aren-
dasi s5 ajute pe ace' locuitori care se vor gAsi In lipsl de trAgatori
8i sAmInta.
10998 338 (498.1)163
[Stire despre o circulars a Departamentului din La-
untru muntean prin care se indeamnd locuitorii la o
nepregetata si industrioasa' lucrare a pamintuluil. G.
TRANS., XVI (1853), p. 92-93: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Stirea e redata dupe Buletinul Oficial al Tarii Romlnesti.
10999 338 (498.1):63
[Se mentioneaza atentia noue." acordata agriculturii in
Tara Romaneasca in urma foloaselor realizate de catre
cultivatori in ultimul timp]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 104: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
11000 338 (498.1):63
[Date statistice in legiltura cu numarul oilor *i al
vitelor crescatorilor transilvani aflati in Tara Romaneasca].
7 G. TRANS., XV (1852), p. 154.
Se O. cifra de 2 000 000 o' si 25 000 late si cat.
11001 G. L. 338 (498.1):63
Productele Terii Romaneschti. ISRAELITULU R.,
I (1857), nr. 12, p. 1-2.
Descrie fertilitatea pAmbitului. SubliniazA importanta cerea-
lelor. Enumera localitAtile cu vii. Enumera speciile forestiere cele
mai frecvente. Citeaza, dintre ele, tisa (pentru mobile) si dirmo-
zinul (pentru fabricarea ciubucelor). Enumera varietatile de vite
(Me) si pe5ti. CiteazA albinlritul si cresterea viermilor de matase.
(498.3) MOLDOVA
11002 338 (498.3)
[Notita despre cartea lui Nicolauo ( !) Soutzo: Notions
statistiques sur la Moldavie "]. FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 8: Literature.
Notita e tradusl din Bukurester dt. Z., 1850, p. 381, care o
reproduce dupe Lloydul din Viena din 3 decembrie 1850. Se sub-
liniaza competenta autorului In domeniul economies. Se retell
la bogAtiile solului, populatie si produse, agricultura, Industrie,
comert. Se exprima regretul cl nu s-a dat atentie 51 sari' politice,
morale si intelectuale a tarsi. Observe Ce e prima statistics a Mol-
dovel dupa cea data de D. Cantemir.
11003 Ionescu, I. 338 (498.3)
Productele Moldovei. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 123-125, 153-154, 157-161, 164-165.
Articol tradus din Jurnalut de Constantinopoli, cu privire
la bogatiile subsolului si solului Moldovei.
11004 338 (498.3)
Despre agricultura, industria *i negotul Moldovei.
FOAIA SOC. DE MEDICI, I (1851), p. 7-8, IVIII,
13-16, 21-24, 29-32, 37-40, 45-48, 53-64: Adaos
pentru cultura pamintului *i negot.
BogAtia economica a Moldovei. Nevoia unei industrii. Negotul,
redat mai mull dupe datele Statisticii" printului N. Sutu. Boga-
tiile minerale, starea codrilor, stIrpirea vitelor In ant' 1820-1834,
www.dacoromanica.ro
338(498.3)
decaderea prisacilor. Insuccesul primelor fabric'. Exportul materiilor
prime. Exploatarea t5.ranilor de catre posesorl. Superioritatea
cre8terii vitelor din Basarabia. Deciderea tuturor ramurilor eco-
nomies tarn. Articolul nu are sflrsit.
11005 338 (498.3)
Despre agricultura *i negotmitt Moldova FOAIE
PT. MINTE, XVI (1853), p. 61-63, 69-71.
Articol reprodus partial din Fdiect sdndliffil (1) de Medici
fi Naturiett din Principatuld Moldova', cu observatii, In notice,
ale redactiei Foii pt. minte.
11006Hodocin, Mihailic de 338 (498.3)
Pia desideria. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 331-333 *i 336-337: Albina Romaneasca.
Articol cu privire la necesitatea ImbunatAtirii agriculturii,
Industrie', comertului si culturii In Moldova. Constata cs agricultura
moldoveanA e mai Inapolati dectt cea a provinciilor lnvecinate.
Despre importanta industrializArii t8.rii. RecomandS Infiintarea
unei fabric' de Fier ".
11007 338 (498.3)
[Corespondenta de la Ia*i relatind diferite lucruri in
legatura cu Moldova]. G. TRANS., XV (1852), p. 271:
Terra romaneasca si Moldavia.
Se dau diferite informatil privind viata public& si economica
a Moldovei.
11008 338 (498.3)
Notizii statistice asupra Moldovei, de printul Niculai
Sutu. Traducere cu adaugiri de Teodor Codrescu. In
tipografia Buciumului Roman. 1852. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 70, p. 175-176: Albina Romaneasca..
Recenzia lucrarii care a aparut fn limba franceza, la 1850,
tipAriti la Institutul Albinei. Se aminteste a, In prefata traducerii
romanesti, s-au tiparit recenziiie elogioase din Zimbrui, Jurnalul
de Constantinopoli 8i Loidul de Viena (3 decembrie 1850, reproducInd
cele scrise de Albina Romdnd In nr. 68, din 11 septembrie 1850).
338 (498.3)
11009
Din notitiile statistice ale printmlui Nicolae Sutu dela
1852. Capu III. Despre productele Moldaviei. FOAIE
PT. MINTE, XIX (1856), p. 3-4.
Consideratli generale asupra faunei 81 floret Moldovei, din
punct de vedere economic.
338 (498.3)
11010
[Urmgrile economice ale ocupArii Principatelor]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 219: Partea NeoficiOsa.
Boierii moldoveni igi vind recoils, ca BA alba bani cu care
In timp de nevoie mai lesne o pot lua pe picior". Porumbul e adus
din Moldova, prin Bucovina, In Transilvania.
11011 M. M. Z. 338 (498.3)
[Informatii despre situatia economics in Moldova].
G. TRANS., XVI (1853), p. 277: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Nesiguranta ce domne8te In tais stinghereste activitatea
comerciala. Preturile la produsele de manufacture scad, tar la
alimente urea. Nu s-a flcut porumb.
338 (498.3)
11012 H[ogilniceanu], M.
[Programul politic, literar si comercial al noului ziar
Steaoa Dunarir]. STEAOA D., I (1855), p. 1-3.
Din punct de vedere politic ziarul va sprijini unirea; din punct
de vedere literar va lupta pentru proplsirea literaturil nationale
si combaterea influentelor statue; din punct de vedere economic,
se va ocupa cu chestiunile principale ale agriculturii, comertului
si Industrie' nationale.
338 (498.3)
11013 I. M.
[Corespondents din Moldova, de linga apa Sucevii",
despre situatia economics deficitaril a regiunii si despre
597
338(498.3):6 PRODUCTIA BUNURILOR. BRESLE 338.6(439.2)

rezistenta ce se opunea la numirea unor profesori liireni 11020 338.6 (436)

la gimnaziul din tirgul Neamtmluil. G. TRANS., XVIII [Extras dintr-un articol al ziarului Oesterreichische
(1855), p. 349. Volksfreund", referitor la desfiintarea corporatiilor mes-
tesugaresti in Austria]. BUKURESTER DT. Z., XII
11014 338 (498.3) :6 (1856), p. 350, col. I.
Industrie in Moldova. GAZ. DE MOLD., XXVII Ziarul se felicitS pentru faptul ca, cu un an Inainte, s-a ridicat
(1855), p. 401: Albina Rorna'neasca Impotriva ziarelor care cereau libertatea fag nici o limits a mese-
Despre-necesitatea crearit unei industrii metalurgice, ches- riilor si sfSrSmarea corporatiilor de meseriasi". Afirma ca libera
tiunea fiind ridicata de comisul Mihailic Hodocin, montanistic concurenta In acest domentu ar duce la ruina a numeroase familii,
la Departamentul lucrarilor publice". Se arata c& opinia publied lasInd pe meste.sugarul mic si mijlociu pradS furiei marilor capi-
a Europe' cei liberate a marginit pe Moldova a nu se Indeletnici talisti, mai ales In timp de criza economics.
cu alts Industrie decit cu cea agricola", ceea ce nu este In interesul
economiei tarsi. 11021 338.6 (439.2)
Imperecheri tehale. G. TRANS., XIV (1851), p.
11015 Apostolian, G. 338 (498.3) :6 1-2: Cluj, 9 Ianuarie.
de postav a D. Cilonel Cogalnicean.
Fabric RO- Se descriu, dupS Kolozsvdri Lap, abuzurile breslelor mace-
MANIA LIT., 1855, p. 465'171, 477-481. larilor si brutarilor din Cluj, arStlndu -se modul In care breslasll
Pornind de la admiratia lui Goethe pentru frumusetea unei Intelesesera sS exploateze publicul si semnallnd masurile luate de
manufacturi, autorul lsi exprimS convingerea ca, pe cind epoca autoritati si anume: autortzarea liberel vtnzSrl de cStre tot.' a
lui Goethe era echilibrata prin credinta, industrialismul modern earn!! si a plinit.
nu are o frIna morall. Problema nasterii unei industrii In Moldova. 11022 338.6 (439.2)
Se examineazS trei solutii: protectionism vamal, monopolurl sau
premit de Incurajare din partea statului; se opreste la ultima, [Despre breslele din Transilvania si abuzurile tor].
aratind dezavantajele celorlalte doua si In special ale nationalis- G. TRANS., XIV (1851), p. 6-7.
mului economic exagerat. EnumerS foloasele unei industrializari a Se aratS cS In curind breslele ardelene vor decadea cu totul
Moldovei. Recomanda crearea de industrii care sa alba solide haze 81 ca vor fl preferate produsele din afara, mai bune si mai Ieftine.
locale, In abundenta de materii prime: ex. a lumtnarilor, a posta-
vurilor. Relateaza prima Incercare In acest domeniu: fabrica de 11023 338.6 (439.2)
postav a domnitorului Gr. Al. Ghica. Deserie pe larg fabrica lui [Breslele ardelene si aplicarea liberalismului economic].
Kogalniceanu: masinile, Ilna utilizata si provenienta ei, tebnica G. TRANS., XIV (1851), p. 18-19.
tesutului, organizarea administrativS, cheltuielite st beneficitle. Se laud& abandonarea politicii economice prohibitive, ata-
clndu-se reaua vointS a breslelor transilvane, care se opun acestui
11016 338 (498.3):6 nou curent de politica economics.
[Secretariatul de stat al Moldovei anunta ca nu se
vor mai acorda privilegiuri spre infiintare de mori cu 11024 338.6 (439.2)
aburi"]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la [Dojana publics adresata de guvernatorul Transil-
nr. 25, p. 45: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., vaniei tehurilor de meseriasi, cerindu-le sa inceteze cu
XXVIII (1856), p. 93: Novitale din Nauntru; ZIMBRUL, preturile de specula]. G. TRANS., XIV (1851), p. 305.
IV (1856), nr. 66, p. 1. PublicInd in extenso decretul", redactia 11 aproba lntru totul.
11017 I.[onescu], I. 338 (498.3):63 11025 338.4 (439.2)
[Stiri si comentarii cu privire la recolta anului 1857]. [Masuri luate pentru a stavili opozitia breslelor din
JURN. AGRIC., I (1857), p. 15-16: Buletinulii Comer- Transilvania la primirea de not membri]. G. TRANS.,
tialti.
XIV (1851), p. 309.
Descrie pe scurt efectele In tall (Moldova) ale proastelor 11026 338.6 (439.2)
recolte din anti 1853-56. Da unele exemple de cresterea pretulut [Breslele din Ordstie sint potrivnice progresului eco-
produselor In acest timp. Semnaleaza ieftinirile care s-au propus nomic]. G. TRANS., XV (1852), p. 10.
to ultimele luni. EnumerS bottle care au atectat cultura cartofilor,
vitei de vie si a viermilor de mStase. Se dau mai multe exemple de purtare a for In acest sens.
11027 338.6 (439.2)
Despre folosul seat nefolosul corporatiunilor tehale.
338.6 ORGANIZAREA CORPORATIVA. A G. TRANS., XV (1852), p. 13 8-139.
PRODUCTIEI. BRtSLE Se reproduce, aproblnd-o, parerea foil Wanderer, care se pro -
nuntase Impotriva tehurilor, cerind desfiintarea tor.
11018 Strata, I. 338.6 11028 338.6 (439.2)
Despre Corporatiunile Industriale. NATIONA- [Inutilitatea $i caracterul d'aunator al vechilor tehuri
LULU, I (1858), p. 103-104: Varietate. pentru progresul economic]. G. TRANS., XV (1852),
Autorul este Impotriva corporatiilor, care scumpesc marfu- p.. 274.
rile, si sustine libertatea meseriilor si a comedului, care aduce ...Institutul tehurilor asa cum este el organizat din vechime,
concurenta si silinta fiecaruia s& fabrice marfuri mai bune si mai este menit numai spre a sugruma industria, ear nu spre a o nainta".
ieftine; autorul gaseste neserIcis argumentul cS libertatea meseriilor
va aduce o crestere a proletariatului. Articolul este trimis de la 11029 338.6 (439.2)
Berlin, la 28 februarie 1858. Scumpetea manufacturelor nostre. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 18.
11019 338.6 (436) Se reproduce, aprobindu-se, parerea foil Satellit asupra scum -
[Extrase dintr-un articol aparut in ziarul Deutsche pete! manufacturilor. Dupl. Satellit aceastS scumpete s-ar fi dato-
Allgemeine Zeitung", cu privire la legea recenta pentru rat actiunii tehurilor si lipsei de concurenta.
libertatea meseriilor" in Austria]. BUKURESTER
DT. Z., XII (1856), p. 13-14: Oesterr. Monarchie. 11030 338.6 (439.2)
ComenteazS favorabil aceasta lege, arStind nemitatea des- [Despre plingerile starostilor de fierari si caratasi
flintarii corporatiilor mestesugaresti. din Brasov in legatura cu lipsa de calfe si cu trecerea

598

www.dacoromanica.ro
338.6(439.2) PRODUCTIA 51 REPARTITIA IIUNURILOR 339.1(439.2)

acestora in Moldova sau in Tara Romaneascal. STEAOA Regulile se refers atit la brutarii care shit Inscrisi In corporatie,
D., I (1855), p. 23: Facte diverse. cat si la fabricarea piinii si la rezerva fainii pe care trebuie s-o aiba
Se dau date statistice to legatura cu breasla fierarilor si aceea brutari ile.
a caratasilor din Brasov si se aduc Invinuiri maistrilor de a fi sin- 11041
guri vinovati de lipsa de calfe, din pricina opunerii for la intro- 338.6 (498.1)
ducerea liberei concurente. Lista de numele si pronumele, cum si locul locuintei a
barbierilor care s'a ecsaminat si s'au gasit in drept a
11031 B.[ari[, Gheorghe] 338.6 (439.2) avea pravalii deschise in Capitala. BULETIN [T. R.],
Meserii, industria. G. TRANS., XVIII (1855), p. 326: 1856, p. 309-310.
Transsilvania ; STEAOA D., I (1855), p. 50-51: Transil- In total 68 de barbieri.
vania.
11042Roseti, C. A. 338.6 (498.1)
Combate atitudinea retrograde a tehurilor brasovene si le
cere sada sparga barierele". [Despre alegerea primului staroste al orasului Bucu-
resti]. ROMANUL, II (1858), nr. 71, p. 282.
11032 338.6 (439.2) Rosettl, care Intrunise si el 15 voturi, aduce multumiri vor-
[Stiri despre atitudinea breslelor din Ardeal fata de nicului orasului, Grigore Cantacuzino, pentru modul In care se
legea pentru libertatea industriei]. STEAOA D., II desfasurasera. alegerile In care fusese desemnat G. Polihroniad ca
(1856), p. 2: Transilvania. prim-staroste.
Breslele, cu deosebire cele sasesti din Brasov, luasera o ati- 11043 Rosetti, C. A. 338.6 (498.1)
tudine de opozitie fata de libertatea industriei In Ardeal, sperind
ca legea care se pregatea va restabili vechile privilegii ale breslelor. [Anunta alegerea sa in functia de staroste al mar-
chitanilor, cu 21 de voturi din 25]. ROMANUL, II
11033 338.6 (439.2) (1858), nr. 73, p. 290.
[Se ironizeaza breslele din Medias, care protestasera 11044 338.6 (498.3)
impotriva activitatii meseriasilor din afara lod. TE-
LEGRAFUL R., IV (1856), p. 271: Intimplari de zi. [Instituirea unei taxe de intretinere a cancelariei sta-
rostei breslelor din Iasi]. BULETIN [Mold.], XIX
11034 338.6 (439.2) (1851), p. 2: Visteria Moldovii.
[Politica economics a guvernamintului Transilvaniei fata 11045 338.6 (498.3)
de problema breslelor]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 321-322: Transilvania. [Paharnicul Iancu Negura ales seful starostilor de
corporatii din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
Se arata, dupa. Wanderer, ea guvernAmIntul refuzase sa !ride- XXIX] (1857), p. 273: Novitale din nauntru.
plineasca dorinta breslei masarilor din Brasov, care ceruse ca sa
nu se Ingaduie asezarea meseriasilor strain' In cetatea Brasovulul.
Redactia aproba punctul de vedere al guvernamtntului. 339 REPARTITIA, DISTRIBUTIA BSI
CONSUMATIA BUNURILOR
11035 338.6 (498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti anunta ca va ajuta Budastare, sgrAcie, lux, foamete
pe cei ce vor sa intre in corporatia brutarilor sau a mace- 11046
larilor]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 308. 339
Cersitoria si bancrotia. G. TRANS., XX (1857),
11036 338.6 (498.1) 10- 121-122.
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care Se prezinte un articol din Magyar Futdr din Cluj, In care
se stabilesc citeva dispozitii privitoare la alegerea proisto- se combate tendinta de a se face avert prin bani Imprumutati
silor din rase]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 353; VEST. si prin bancroturi", aratindu-se ca foarte multi, In loc de a cauta
R., XVI (1851), p. 295. sa se Imbogateasca prin munca, se Ingropau In datorii crelndu-si
Proistosii ale$1 sub presedintia vornicului orasului vor alege averi fictive. In articol se mai sustine ca. avutia clstigata prin
pe starosti, pe haliam si pe ease ales' cei ce vor avea calitatile cerute minciuna si Inselatorie totdeauna trase blastam asupra-si" si ca
si se vor privi mai vrednici de credinta obstii". poporul nestricat" nu va trebui niciodata a cersi bani straini",
el fiind statornic pe cuvIntul dat, econom, pastrator, nobil si
11037 338.6 (498.1) tare la suflet".
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca publics 11047 [Barg, I.]
jurnalul intocmit de Comisia comerciala privitor la chipul 339
ocirmuirii" corporatiilor]. BULETIN [T. R.], 1851, Omuld. Luxulii oameniloril. ISIS, III (1858),
p. 379-380. p. 350-352, 366-368, 379-382.
Consideratii de economie politica, din punctul de vedere al
11038 338.6 (498.1) capitalismului. Cerceteaza la lnceput problema bogatlei nationale"
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca pu- si raportul dintre capitalul de stat si cel particular. Din punctul
blics jurnalul intocmit de Comisia comerciala privitor de vedere al capitalismului, cauta sA prezinte acumularea de marl
la alcatuirea unui proect asupra chipului cu care sa se capitaluri In mlinile cltorva indivizi drept o consecinta naturals si
face alegerile de staroste"]. BULETIN [T. R.], 1851, ca ceva de fobs. Tot In sensul ideologic mentionat, autorul cauta
supl. la nr. 95, p. 1-2. sa prezinte luxul rationabil" ca ceva util vietii economice, punln-
Este vorba de alegerea de staroste la diferite corporatii. du-1 in legatura cu dezvoltarea civilizatiei.

11039 338.6 (498.1) 11048 339.1 (3)

[Se va forma o corporatie de cotari, care va avea Saracia. SEPTAMANA, 1853, p. 51.
dreptul cotaritului vaselor de yin si rachiu in Capitala]. Masuri luate In antichitate Impotriva celor Arad, acuzati de
BULETIN [T. R.], 1852, p. 56: Sfatul orasenesc din lenevie.
Bucuresti.
11049 339.1 (439.2)
11040 338.6 (498.1) [Date asupra saraciei fostilor iobagi ardeleni]. G.
Reguli pentru corporatia brutarilor. ANUNT. R., TRANS., XVII (1854), p. 261-262: Din Valea Copalnicu-
IV (1857), supl. la nr. 47, p. 1-2. Monasteriului [neterminat].

599

www.dacoromanica.ro
339.1(439.2) REPARTITIA SI DISTRIBUTIA BtINUkILOR 839.48(498.3)

11050 D. P. 339.1 (439.2) 11058 339.4/.8 (498.1)

[Corespondents de la Ighiel, din 16 iunie, despre schim- [Domnitorul Tarii Romanesti aproba jurnalul Sfatului
barile petrecute in lume in decursul veacurilor, despre Administrativ Extraordinar prin care Sfatul orasenesc
saracia si greutatile intimpinate de ardeleni si despre
datoria for de a se stradui sa
GRAFUL R., VI (1858), p. 98-99, 101-102.
le Invinga]. - TELE-
al Capitalei este autorizat sa faca un imprumut de zece
mii galbeni ca sA cumpere griu de rezerva, pentru asi-
gurarea orasului cu piine in timpul iernii si primaverii]. -
BULETIN [T. R.], 1853, p. 193-194.
11051 P. B. 339.1 (439.2) Se publics raportul Departamentului din Nauntru catre domni-
[Corespondents din Satumare despre o epidemie de tor, jurnalul Sfatului $i rezolutia domneasca.
sinucideri si despre excesele in directia luxului]. G.
11059
TRANS., XXI (1858), p. 241. 339.4/.8 (498.1)
Sinuciderile au, In parte, la baza for falimente $i ruinarl pri- [Orasul Bucuresti primeste aprobarea de a contracta
cinuite de criza economics $i de simtul de neprevedere $1 de risipa
at respectivilor.
gaziilor sale de rezerva cu cereale]. BUKURESTER-
un imprumut de 10 000 ducati, pentru completarea ma-
DT. Z., IX (1853), p. 237: Donauffirstenthiimer ; GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 258: Tara Romaneasca.

P.
11052 Pop, G.
Negustorie, industrie, lucs. -
110-112, 115: Dela Buzeul romanescii.
339.1 (498.1)
G. TRANS., XV (1852), 11060
Starostia corporatii brutarilor. - 339.4/.8 (498.1)
VEST. R., XVIII
Se ataca cu asprime importul obiectelor de lux In Principate. (1853), p. 292.
339.1 (498.1) Starostia, fiind Insarcinata de Inalta Stapinire a Tarn Roma-
11053 nesti sa faca o rezerva de 3 000 chile grlu, pofteste pe eel ce au gnu
de foaia Wanderer"]. -
[Ieftinatatea din Tara Romaneasca scoasa in evidenta
G. TRANS., XV (1852), p. 307.
Se arata ca foaia germanA observase a nu e tears In toata
de vinzare sa treats pe la sediul el.
11061 339.4/.8 (498.3)
Europa unde popolul mIncA pinea alba de 2 1/2 punti greutatea cu [Sfatul Administrativ al Moldovei, tinind seams de
4 cr. si pine neagra cu 3 Cr.".
11054 339.1 (498.1)
nevoile locuitorilor de la sate, a hotarit sa se dea In folosul
acestora trei parti din sumele adunate in cutiile satesti].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 93 ; GAZ. DE MOLD.,
-
[Departarea de lux, din cauze de economie, a boierilor, XXVII (1855), p. 93: Novitale din nauntru.

Fost"]. -
sustinuta de un corespondent al foii Ost-Deutsche-
G. TRANS., XVI (1853), p. 44.
Gazeta Transilvaniei saluta cu bucurie stirea, marturisind
Masura e luata din cauza greutatilor ce au apasat asupra
tarii In ultimii doi ani: transporturi pentru o$tire, epizootie $.a.
11062 339.4/.8 (498.3)
toss ca nu o crede reala. [Comentariu despre hotarirea guvernului moldovean
11055
[Despre masurile luate de caimacamul Alexandru
339.1 (498.1)
-
privitoare la ajutorarea Viranilor in vederea muncilor
agricole de primavara]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 123: Novitale din nauntru.
D. Ghica pentru a usura clasele sarace de impovara- Taranii secatuiti de angaril militare" $i pe care epizotioa
toarea scumpete asupra celor de hranal. VEST. R., i-au lipsit pin/ $1 de vitele ce aveau" vor priml, In conformitate cu
XXI (1856), p. 226: Bucuresti. hotarlrea guvernului, ajutoare banesti din rasa for de rezerva".
Sub forma de scrisoare trimisa de un abonat; text roman Sint indemnati proprletarii sa vans sl ei In ajutorul satenllor lor.
sl francez.
11063 339.4/.8 (498.3)
11056 Boucher, Marie
Asupra pauperismului.
(1855), p. 105-107.
- 339.1 (498.3)
FOILETONUL Z., IV
[Masurile luate de Consiliul Administrativ al Moldovei
pentru a impiedica scumpirea sl lipsa piinii In Iasi]. -
ZIMBRUL, III (1855), p. 893-894: Moldova.
Prin Infiintarea ospicillor pentrU saraci, Moldova nu a rezolvat 11064 339.4/.8 (498.3)
definitiv problema pauperismului, care este greu de rezolvat. [Departamentul din Nauntru al Moldovei publics o
Pentru a usura putin nevoile saracilor, femeile moldovene slut
Indemnate sa-si paraseasca preocuparile mondene si sa-si Intre-
buinteze o parte din timp pentru ajutorarea acestora.
-
circulars cu privire la responsabilitatea privighitorilor de
ocoale pentru magaziile de rezerva]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 365; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 373: Novitale din nauntru,
11057 339.4/.8 (498.1)
11065 339.4/.8 (498.3)
[Otis catre Sfatul Administrativ al Tarii Romanesti
din 22 septembrie 1852, privitor la tinerea in bund soco-
teala a cutiilor satesti si a magaziilor de rezerva].
LETIN [T. R.]; 1852, p. 333-334 ; G. TRANS., XV
BU- - [Circulars adresata ispravniciilor in privinta asigu-
rarii depozitelor de pine de prin magaziile de rezerva "].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 325: Departa-
(1852), p. 311: Terra romaneasca si Moldavia. mentul din launtru.

600
www.dacoromanica.ro
 34 DREPT

34( .) Dreptul la diferite popoare

340 Chestiuni generale
341 Drept international
342 Drept public, constitutional
343 Drept penal
347 Drept civil
347.7 Drept comercial
347.9 Procedurci. Personal judiciar. Organizare judeccitoreascii
348 Drept bisericesc. Organizare administratie bisericeasca

34(.) DREPTUL LA DIFERITE POPOARE 11073 34 (436)

(Istoric, izvoare de drept, generaliati)
11066 34 (37)
Legile romane. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
p. 137-138, 145-146, 153-155, 161-164.
Reproducers din foaia lui I. Gentile Universutu, 1848. Studiu
asupra istoriei legislattei poporului roman.
11067Sigara, I. 34 (37)
Consideratii generale asupra Dritulul Roman. RO-
MANIA LIT., 1855, p. 372-373, 394-398.
Fragment. Istoric al dreptului roman de la origini pink la
Iustinlan.
11068 34 (436)
[Stire despre reorganizarea presei oficiale a Imperiului
austriac]. G. TRANS., XV (1852), p. 19, col. I : Viena,
20 ian.
Se arata cd Foaia imperiald de legi, ce aparea In 10 limbi din
1849, va Inceta sa mai lass $i ca In locul el legile vor fI publicate
In Wiener Zeitung, dupa care vor fI publicate In traducere In jur-
nalele provinciale. Se aproba masura.
11069 34 (436)
[$tiri despre incetarea aparitiei in 8 limbi a Foii
Oficiale a legilor" de la Viena 1i despre publicarea legilor
in buletinele provinciale, in celelalte limbi]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 287.
Se precizeaza ca Foaia 0 ficiald va continua sa apara In limbile
german& $1 italiana.
11070 34 (436)
[Hotarirea ca legile sa fie traduse la Ministerul Justitiei
din Viena in toate limbile Imperiului, in cazul cind Foaia
Oficiala" ar inceta sa apara in toate aceste limbi]. G.
TRANS., XV (1852), p. 290, col. II: Viena, 29 sept.
Se arata cd, In once caz, legile nu vor fi traduse pe la gubernil,
nici pe la Preturele Marl judecitoresti". Gazeta Transilvaniei cere
ea sA nu se lipseasca popoarele Imperiului de privilegiul de a-si
cunoaste legile In propria for limbic.
34 (436)
11071
[Stire despre publicarea legilor Imperiului in noua
limbi prin buletinele provinciale]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 3, col. II: Viena, 9 ian.
Se gaseste bunk aceasta inasura.
11072 34 (436)
[Articol cu privire la felul cum se fac, se editeazd
*i se difuzeaza traducerile oficiale in romane*te ale legilor
Monarhiei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 26, col. II.
Se Insista Indeosebi asupra activitatii de traducator, la Viena,
a redactorulul official, loan Maiorescu.
[Stire despre ocuparea postului de contraslator" la
redactia romaneasca a legilor din Viena]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 26, col. II.
Se arata cd postul acesta fusese ocupat dupl ce, timp de
1 1/2 ani, Ioan Maiorescu facuse munca atit a translatorului clt
si a cotranslatorului.
11074 34 (439.2)
[Se anunta apropiata introducere a condicii de legi
austriece modificate, in Ungaria Si Transilvania]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 398.
11075 34 (439.2)
Nem organisatiune judecatoreasca in Ardeal. G.
TRANS., XV (1852), p. 154-155.
Se arata cd romanii erau multumiti de introducerea In Ardeal
a condicii legilor austriece si de punerea In vigoare a regulamentului
provizoriu de procedtwa civila, tradus si In romaneste. Se semna-
leaza cit $i condica legilor austriece fusese tradusa In limba romana
de loan Maiorescu, asteptlnd doar tiparul.
11076 34 (498.1)
[Departamentul Dreptatii anunta ca s-au tipdrit
intr-un exemplar toate legiuirile cite s'au intocmit
s'au promulgat" in timpul lui Barbu Stirbei]. BULE-
TIN [T. R.], 1853, p. 226-227.
Legiuirile slnt asezate dupa feluritele ramuri de adminis-
tratie In mod cronologic.
11077 34 (498.3)
[Informatie cu privire la intocmirea unei colectii de
legi care au lost aplicate in Moldova in perioada de la
introducerea Regulamentului Organic pins in prezent].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din
nduntru ; G. TRANS., XVI (1853), p. 217, col. II: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Comisia, alcatuita din Iorgu Sutu, Pricopie Florescu bi Dimitrie
Hasnas, si-a lndeplinit misiunea, dupa doi ant de activitate.
11078 34 (498.3)
[Anaforaua Ministerului Dreptatii din Moldova, apro-
bata de domn, privind alcdtuirea unei comisii care sa se
ocupe cu clasificarea i darea In tipar" a aezamintelor
4i dezlegarilor judecatorWi incepind din anul 1844].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 53-54: Ministerul
Dreptatii.
11079 34 (498.3) (094)
[Anaforaua Ministerului Dreptatii al Moldovei prin
care cere, pentru luminarea magistraturei", publicarea
intr-un volum a aezamintelor i dezlegdrilor judecato-
re0i din 1844 pine la zi. Cu aprobarea domneasca].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 53-54: Ministeriul
Dreptatii.

601

www.dacoromanica.ro
 4 (4.43.3) (094) DREPT : CHESTIUNI GENERALE DREPT INTERNATIONAL 341.222 (498)

11080 34 (498.3) (094) Dupa o scurta introducere privitoare Ia definitia si ImpAr-

[.,Liste de hrisoavele domnesti si de acturile Caima-
ramiei date in cursul anilor 1855 1856 "]. BULETIN
['hold.], XXV (1857), adaos la nr. 20, p. 21-24: Ministerut
Drep
120 regeste de acte prin care se crnfirrnA v InzArilc silnice si
hotartrile judecatoresti.
340 CHESTIUNI GENERALE
340.6 Medicina, legaia
11081Rosetti, C. A. 340
Studii usoare despre principii. Dreptul. ROMANUL,
1 (1857), nr. 7, p. 1-2 [neterminat].
Arata el misiunea ziaristului este foarte grea In timpuri de
tranzitie. Pledeaza pentru respectarea tuturor opiniilor. Cere ca
romk.nii sA nu lupte numai pentru cele patru puncte ale programel
unloniste, ci si pentru un al cincilea: dreptul, care dupA el este
facultatea liberk a omului d'a face ceea ce voieste, cu urmatoarea
lirmuire: ce tie nu-ti place, altula nu face". Recomandt respectarea
legilor, cerind ins ca ele sA. fie perfectibile, iar nu nqstramutate",
ckei legile se'vechesc si ele ca si omul, ca si frunzele arburilor.
ca totul In sflrsit". In concluzie, cere ea Iegile sA fie prefacute"
de natio. Intreaga, prin mandatarii el", ca sA se lase libertatea tipa-
rului sl ca luptele sA se dea pe principii, iar nu pe oameni.
340.6 MEDICINA LEGALA
11082 340.6
Matthaus Josef Orfila. BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 99.
Viata si opera celebrului profesor de medicina legall la uni-
versitatea din Paris, cu prilejul mortii sale.
tirile dreptului, autorul prezinta evolutia dreptului public at roma-
nilor de la colonizarea Daciei de ektre romani pins la intemeierea
Principatelor si de acolo pint In prezent. Expunind evenimentele
In mod cronologic, autorul cautA sit reconstituie In partea I-a
vechiul drept romanesc, mai ales sub aspectul situ international,
ca dovadd a continues independente a Principatelor Romane
fag de Turcia.
11086 Bolliac, Cezar 341.211
[Articol despre drepturile de suveranitate ale Princi-
patelor]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 190.
Discuta Intelesul cuvIntului de autonomie In decursul istoriei.
DemonstreazA pe bazt de texte cA Principatele nu si-au pierdut
niciodata drepturile decurgind din suveranitate.
11087 Creteanu, G. Z. 341.211
[Articol despre drepturile de suveranitate ale Princi-
patelor si despre dreptul for de a se uni intre dinsele].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 189-190: Bucu-
rests, 25 octombre.
Autorul reproduce un fragment dintr-o scriere apArutA In
1856, In care se demonstrase In mod juridic ca Principatele nu-st
pierdusera suveranitatea Inchinlndu -se Turdei.
11088 Papadopol Calimah, Al. 341.211
0 cauz5 celebra. STEAOA D., III (1858), nr. 72,
P. 287 [gresit: 199].
Studiu juridic In care autorul cerceteazA din punctul de vedere
al dreptului International problema refuzului agentiei austriece
de a accepta pasapoartele emise In numele Princlpatelor Unite,
11089 Angelescu, E. 341.211
Principatele Romane. NATIONALULU, I (1858),
P. 231-232, 236, 243-244.
Discutl pe iarg drepturile de autonomie ale Principatelor si
cele de suzeranitate ale Turciei si arata care este sistemul cel mai
potrivit pentru reorganizarea Principatelor.

11083 [Bum, I.] 11090 341.211

340.6
Despre smintire In relatiunea of cu cestiunile juridice. Despre vorba capitulatiuni. BUCIUMUL, I (1857),
ISIS, II (1857), p. 161-164, 169-171, 185-187, P. 13-14.
201-203. Etimologia latink nu lamureste sensul uzual al cuvintului.
O scrie de articole InMtisind contributia psihiatriel la trill- El s-a format In evul mediu; sensul lui In acel timp. Intelesul pe
turarea erorilor judiciare, provocate mai ales In trecut de credinta care i 1-a dat Ludovic al XIV-lea. Sensul In care 1-a Intrebuintat
eronatk ca nebunii ar fl posedat.1 de diavol. Deci e important pentru Turcia.
orice jurisconsult sit cunoasek startle psihice anormale, In care 341.222 (498:439.2)
cineva poate savirsi acte de care sit nu fie responsabil. Autorul 11091
infltiseaza In acest sens: 1. alienatia mintall; 2. cretinismul; 3. [tire despre comisia austriaco-romans, care avea
monomania si distractiunea. sarcina sa traseze linia de hotar intre Transilvania si
Principate]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 177:
11084 [Baraq, I.] 340.6 Monarhia Austriaca.
Zmintirea In raportula ei cu cuestiunile juridice.
ISIS, III (1858), p. 9-13, 17-20, 25-28, 33-36, 47- 11092 341.222 (498.3)
48, 54-56, 87-88, 89-93, 103-104. [Discutiile din Adunarea ad-hoc a Moldovei cu privire
Studiul are urmatoarele capitole: [I] II Sinuciderea, HI la chestiunea granitelor BUL. ADUN. AD-HOC
Ilallucinatiunea shi Illusiunea, IVVI Omuciderea nevoluntara, MOLD., I (1857), nr. 12, p. 2-3: *edinta din 12 Noem-
VII (gresit: VIII] Pyromaniea, VIII (gresit: VII] Monomania brie, supl. 1 p. 3-4.
prin imitatiune, [IX] SomnulO. Se voteazt urmatoarea dorintat Adunarea ad-hoc a Mol-
dovei doreste ca puterile garante, recunoscind vechiul si neprescrip-
tibilul drept al Principatelor de a regula ele singure hotarele for
341 DREPT INTERNATIONAL despre staturile vecine, sit binevoiascA a Incuviinta tot odata In-
dreptarea hotarelor Principatelor Unite prin o Comisie Europeank".
Chestiunea Dunarii, tratate, conventii etc. In supliment se redk textul raportului comisiei privitor la aceasta
probleml.
341.5 Drept international privat
11093 341.222 (498)
VezI si: 327 Politick internationals
382.4 Tratate comerciale [Raportul prezentat de C. Hurmuzachi si dezbaterile
privitoare la chestiunea indreptarii hotarelor dintre Prin-
11085 Russo, N. 341.211 cipatele Unite si Imperiul otoman In Delta Dundrii].
Incercare asupra dreptului pullicu al Romanilor* BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 19, p.1-4,
sau Romania shi Turcia. CONSERVATORUL, 1856, nr. 20, p. 1-4, supl. Ia nr. 20, p. 1-4.
nr. 1, sectia I, nov. si dec., p. 1-187. Se redau numeroase documente In legaturA cu aceasta chestiune.

602

www.dacoromanica.ro
341.222 (498.3) DREPT INTERNATIONAL
11094 341.222 (498.3)
[Proiect de motiune privitor la 1ndreptarea grani-
telor tarii, propus de Adunarea ad-hoc a Moldovei]. -
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), doua foi vo-
lante, nr. 18 si 19, legate la finele colectiei.
Se cere rezolvarea chestiunii printr-o comisie europeana.
11095 341.224
[Protocolul semnat la Viena la 13 noiembrie 1850
intre Rusia si Austria privitor la plutirea pe Dunare]. -
VEST. R., XVI (1851), p. 58: Rusia.
Protocolul prelunge$te pe Inca un an conventia Incheiata
la 25 iulie 1840 Intro Rusia $i Austria.
11096 341.224
[Informatie despre prelungirea pe timp de un an a
navigatia pe Dunare].
p. 49: Rosia.
-
conventici incheiate intre Austria si Rusia privitoare la
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
Data Incheierii conventiei vechi: 25 iulie 1840.
11097 341.224
[Stire din Austria, referitoare la negocierile dintre
Austria si Rusia in legatura cu navigatia pe Dunare]. -
ZIMBRUL, II (1851), p. 30, col. II: Revista Politica.
Negocierile aveau drept scop a se prelungi tratatul asupra
plutirei Danubiului".
11098 341.224
[Despre tratativele Austriei cu Rusia pentru reinno-
irea tratatului privitor la plutirea pe Dunare]. VEST.
R., XVI (1851), p. 246: Austria.
11099 341.224
[Se zice ca Austria si Rusia au renoit, dupa condi-
tiile cele vechi, tratatul de navigatie pe Dunare "]. -
VEST. R., XVI (1851), p. 296: Austria.
11100 341.224
[Informatie despre tratatul de navigatie pe Dunare
ce urmeaza a se incheia intre Austria si Rusia]. - VEST.
R., XVI (1851), p. 335: Austria.
Tratatul actual nu se deosebe$te de cel din 1840: navigatia
libera, Rusia se angajeasa a construi un far $i a degaja bratul Sulina.
11101 341.224
[Stire cu privire la reinnoirea tratatului de navigatie
pe Dunare hare Austria si Rusia, la 10/22 septembrie].
- ZIMBRUL, II (1851), p. 105-106: Revista Politica.
11102 341.224
[Stire cu privire la intentiile Imperiului otoman de a
participa la negocierile duse intre Austria si Rusia pentru
un nou tratat referitor la navigatia pe Dunare]. - ZIM-
BRUL, II (1852), p. 215, col. I: Revista Politica.
11103 341.224
[Se anunta din Viena ca acolo se vor publica pe curind
trei tractaturi incheiate Intro guvernul austriacesc si rusesc,
adica: tractatul privitor la darea sarii, tractatul in privinta
plutirei Dunarii si conventia tintitoare la canalizatia
imbucaturei de Sulina"]. - VEST. R., XVII (1852), p.
54: Austria.
11104 341.224
[ Stire despre 1ncheierea negocierilor austro-ruse pri-
vind regimul Dunarii]. - G. TRANS., XV (1852), p. 23,
col. I.
11105 341.224
[Stire despre 1ncheierea definitive a tratatului ruso-
austriac pentru corabierea pe Dunare privitoriu la gura
Sulinei"]. - G. TRANS., XV (1852), p. 307, col. I.
Se arata el se mat cere singura publicare din 1mbe partile".
www.dacoromanica.ro
341.224
11106 341.224
[Fragment dintr-un articol al Jurnalului de S. Pe-
tersburg" cu privire la libertatea navigatiei pe Dunare].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 330: Rosiea.
In articol se arata ca Rusia a sustinut In permanents ideea
liberei navigatii pe Duran $i se descriu inksurile tehnice luate de
catre Rusia pentru usurarea navigatiei la gurile fluviului.
11107 341.224
[Stiri si articole privind chestiunea Dunarii]. - G.
TRANS., XVIII (1855), p. 82: Austria, 86: Austria,
90: Cronica straina, 94: Austria, 106-107: Austria.
11108 C. 341.224
Gurele Dunarei. - ZIMBRUL, III (1855), p. 270-
272.
Dupd Ddbats. Este analizata problems navigatiei libere pe
Dunlre, In lumina lucrarii Patru scrisorf asupra liberei navigatii
a Dunclrel, de D. Wurm, insistlndu-se asupra evolutiei problemei
In secolul XIX. Este vorba de cartea: Vier Briefe fiber die freie
Donau Schiffahrt, aparuta la Leipzig, In 1855.
11109 341.224
[Numele membrilor Comisiei europene, ale careia
lucrari au de scop a inlesni comunicatia aplicatiunei
-
Dunarei si gurilor ei dupa principii de internavigatiune
asezati In actul congresului de Viena"]. TIMPULla, I
(1856), nr. 1, p. 3-4.
Comisia, care lucreaza la Galati, se compune din reprezen-
tantii Austriei, Frantei, Marei Britanii, Prusiei, Sardiniei $i Turciei.
Dupa La Presse d'Orient.
11110 341.224
[Numele membrilor Comisiunei riureane", care are
misiunea de a elabora regulamente de navigatie si de
politie fluviala]. TIMPULt1, I (1856), nr. 1, p. 4.
Dup6. desfiintarea Comisiunei europene, ea va fi Inskrcinata
de a veghia pentru sustinerea navigatiunei gurilor Dunarei $i tar -
murilor Invecinate cu marea". In aceastl comisie slnt reprezentantii
Austriei, Bavariei, Moldaviei (P. Donici), Serbiei, Turciei, Valahiei
(contele N. Roset) $i Wurtembergului. Dup6. La Presse d'Orient.
11111 341.224
[Stiri in legatura cu chestiunea Dunarii]. - L'ITOILE
DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique,
51-52: La presse europeenne sur les Principautes.
11112 341.224
[Congresul de la Paris a proclamat sloboda plutire
a Dunarii pentru toate marinele" fare deosebire].
VEST. R., XXVI (1856), p. 102: Revista politica.
-
11113 341.224
[Stire despre atitudinea nefavorabila a Rusiei fata de
numirea lui D. Sturza In comisia Dunarii]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 175, col. I: Constantinopole, 30 Maiii n.
Este vorba nu de Dim., ci de Grig. Sturza.
11114 341.224
[Stiri despre comisia europeana a Dunarii]. - STEAOA
D., II (1856), p. 192: Buletinul zilei ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 230: Novitale din nauntru.
Dupa Corespondenta Prusiand, se anunta ca Rusla a numit
ca reprezentant pe baronul Offenberg, Prusia pe Bitter, Austria
pe Becke. Sediul va fl la Galati.
11115 341.224
[Stiri despre apropiata intrunire la Viena a comisiei
europene pentru regularea plutirei pe Dunare "]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 284 [gresit: 285], col. III:
Novitalele zilei.
Comisia urmeaza sa se Intruneasca la 1 oct. 1856. Comisar
din partea Moldovei s-a numit inginerul Donici.
603
 341.224 DREPT INTERNATIONAL
11116 341.224
[Articol de fond din Nordul", referitor la viitoarele
comisii ale Dunarii]. - STEAOA D., II (1856), nr. 60,
p. 240 [gresit: 152]: Presa strains despre principate.
Anunta ca va fl o comisie compusa din comisarii Rusiei, Aus-
tries, Prusiel, Frantei, Angliei, Sardiniei si Turciei, care va avea
In grija curatirea gurilor Dunarii. Apoi va ti o comisie din reprezen-
tantil Bavariei, Wurtembergului, Austriei, Tariff Romanesti,
Moldovei, Serbiei si Turciei, care va reglementa navigatia pe Dunare.
Membril primei comisil s-au si numit. Steaoa D. observa el, pentru
comisia cealalta, guvernul Moldovei 1-a numit pe inginerul P. Donici.
11117
341.224
[Se anunta trimiterea lui Donici la Viena, ca repre-
zentant al Moldovei in comisia care va discuta chesti-
unea navigatiei pe Dunare]. - LE COURRIER DE B.,
I (1856), nr. 89, p. 1, col. II.
Stire din Journal de Constantinople.
11118 341.224
[Comentariu in legatura cu numirea lui Panait Donici
In comisia europeand a Dunarii]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 311: Novitalele din Nauntru.
11119
Libertatea Dunarel.
p. 1-2.
- 341.224
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157,
Traducere din ziarul francez Pays. Se arata atitudinea diferi-
telor puteri europene rata de feint cum trebuie garantata libertatea
navigatiei pe Dunare, analizlndu-se problema In lumina negocie-
rilor diplomatice din ultimil ant.
11120 341.224
[Se anunta ca la Viena s-a intrunit comisia tarmurala"
a Dunarei]. - GAZ.DE MOLD., XXVIII [gresit: XXVII]
(1856), p. 350, col. III: Novitalele zilei.
11121 341.224
[Se anunta intrunirea la Galati a comisiei pentru
reglementarea navigatiei pe Dunare]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 157, p. 4, col. II: Telegrafia streina.
Dupa Corespondenja Prusiand. Se indica persoanele numite
In comisle din partea Prusiel, Austriei si Rusiei.
11122 341.224
[Se anunta ca madularele Comisiei Dunrirei s-au
adunat la Galati"]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [gre-
sit: XXVII] (1856), p. 350, col. III: Novitalele zilei.
11123 341.224
[Se anunta ca. plenipotentul Angliei pentru Comisia
reglementririi navigatiei pe Dunare, maiorul Stors, a
sosit la Galati si a inchiriat o casa pentru un an]. -
ANUNcATORUL, IV (1856), p. 321: Galati.
11124 341.224
[Stire despre intrunirea la Galati a Comisiei Dunarene].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [gresit: XXVII] (1856),
p. 363: Novitale din Nauntru.
Se arata ca prima sedinta a avut loc la 4 noiembrie si se da
numele delegatilor diferitelor puteri europene. - Text roman
si francez.
11125 341.224
[Despre prima sedinta a comisiei ANUN-
cATORUL, IV (1856), p. 380: Berlin.
11126 341.224
[Se anunta ca la Galati s-a tinut prima sedintA a co-
misiei Dundrii]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 355,
col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se dau numele delegatilor.
604
www.dacoromanica.ro
341.224
11127 341.224
[Despre lucrarile comisiei tarilor dunarene asupra
plutirii pe Dunare]. - VEST. R., XXI (1856), p. 338:
Austria, 374: Austria.
Comisia de Ia Galati s-a Intrunit si urmeaza sa discute problema
Imbunatatirii plutirii la gurile Dunarii. Comisia de la Viena nu
si-a Inceput lucrarile deoarece nu a sosit Inca reprezentantul Tarn
Romanesti.
11128 341.224
[Stiri din Gazette dP Vienne" privitoare Ia lucrarile
comisiilor internationale ale Dunarii]. LE COURRIER
DE B., I (1856), nr. 91, p. 1, col. I: Principautes.
Se arata ca la Galati se si Intrunisera membrii comislei Inter-
nationale si ca la Viena se strInsesera aproape toll membrit comisiei
statelor riverane. Redactia foil Le Courrier de Bucarest adauga
ca si delegatul Tarr' Romanesti trebuie sa ft sosit In capitala
Austriei.
11129 341.224
[Lista membrilor comisiei internationale a Dunarii de la
Galati]. - LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 93,
p. 1, col. I: Bucarest, 21 novembre (3 decembre).
Se anunta ca aceasta comisie Isi Muse la 4 nov. 1856 prima
sedinta.
11130 341.224
[Stire despre primele lucrari ale Comisiei Dunarene
-
de la Galati pentru usurarea navigatiei la gurile fluviului].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [gresit: XXVII] (1856),
p. 378, col. III.
11131 341.224
[Scurt extras din N[eue] Pr.[ager] Z.[ei]t[un]g" cu
privire la dezbaterile comisiei statelor riverane dunarene
la Viena]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 354:
Oesterr. Monarchie.
341.224
11132
[Stiri in legatura cu chestiunea Dunarii]. - L'ETOILE
DU. D. [Bruxelles], I (1857), p. 73, 80: La presse euro-
peenne sur les Principautes, 176: La presse europeenne
sur les Principautes, 189: Nouvelles des Principautes;
194, 207, 238-239, 257-258, 288: Commission perma-
nente des etats riverains; II (1857), p. 320: La presse
europeenne sur les Principautes.
11133 341.224
[Despre rapoartele Inaintate Ia Paris de Comisia euro-
peand a Dunarii de la Galati si de Comisia statelor rlpene"
ale Dunarii din Viena]. - NATIONALULtJ, I (1857),
p. 3: Francia.
Traducere dupa Journal des Debate.
11134 341.224
[Neintelegeri ivite Intre marile puteri referitor la
noul regim de navigatie pe Dunare intocmit de comisia
statelor riverane]. - NATIONALULtr, I (1857), p. 28:
Paris, Berlin.
Franta sustine ca acest regulament sa fie supus controlului
sanctionarii conferintei de la Paris; cu atlt mai necesara este inter-
ventia conferintei, cu clt proiectul de regulament ar fi mai favorabll
intereselor Austriei si Turciei, declt intereselor Principatelor Duna-
rene. - Articol tradus dupa Journal des Debate.
11135 341.224
[Despre lucrarile Comisiei statelor tarmurene ale Du-
narii" si ale Comisiei europene dunarene]. - ANUNT.
R., IV (1857), nr. 13, p. 3-4: Germania, nr. 14, p. 2:
Austria.
Lucrarile primei comisii merg Incet din cauza marilor interese
contrarii, care trebuiesc aranjate, pe clod lucrarile comisiei europene
1nainteaza satisfacator.
341.224 DREPT INTERNATIONAL
11136 341.224
[Rezumatul unei corespondente de pe termurile Du-
nArii", datata 6 martie, publicata In ziarul Independen-
tia", probabil L'Independance Beige "]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 83: Turciea.
In corespondents se explicit Incetineala cu care Inaintau lucra-
rile comisiei statelor riverane ale Dunarii, prin interesele contrarii
ale marilor puteri.
11137 341.224
[Extras din La Presse d'Orient", in care aceasta
foaie condamna inlocuirea lui Donici din comisia Dunarii,
acuzind Caimacamia Moldovei ca 1-a schimbat pentru
ca se aratase activ]. SECOLULU, I (1857), nr. 38,
p. 2; ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 50: Presa streina
despre Principate.
11138 341.224
[Corespondents trimisa la 12 mai, din Bucuresti,
foii Daily News" si tratind despre activitatea comisiilor
dunarene]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 189: Nouvelles des Principautes.
Se dau amSnunte cu privire la activitatea comisiei de la Viena,
prezicindu-se CS Donici, reprezentantul Moldovel, nu fusese Inlocuit
conform dorintei Austriei. Se arata cS singurii reprezentanti care
se opuneau telurilor dominante ale cabinetului de la Viena erau
Niculae Rosetti, delegatul muntean, si Donici.
11139 341.224
[Se anunta ca la Viena comisia Dunarii si-a intrerupt
lucrarile, reprezentantii Bavariei si ai Wfirtembergului
neavind instructiuni]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 151, col. III: Austria.
341.224
11140
La commission des Etats riverains du Danube.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles ], I (1857), p. 194, col. III.
Se cere ea seditil comisiei permanente a statelor riverane
ale DunSril GI nu fie la Viena, ci la Galati.
11141 341.224
[Austria se plinge la curtile germane de atitudinea
delegatului Prusiei la comisia dunareana In privinta
lucrarilor ce trebuiesc Indeplinite pentru a face navi-
gabile gurile Dunarii]. SECOLULU, I (1857), nr. 45,
p. 4: Prusia.
Comisarul prusian a -a unit cu p8rerea delegatilor Frantel
si Rusiel.
11142 341.224
[Corespondents trimisa din Viena foii Times", in
care se anunta terminarea lucrarilor comisiei riverane a
Dunarii de la Viena si se combate tendinta Austriei si a
Turciei de a rezolva problema Dunarii In familie "].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 288, col. II:
Comission permanente des etats riverains.
11143 341.224
[Se anunta ca la Viena a fost semnata in 26 oct. hota-
rirea comisiei tArilor riverane cu privire la libera plutire
pe Dunare]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 347.
Din partea Moldovel a semnat postelnicul dr. Steege. Intr -un
scurt comentarlu se arata Insemnatatea acestui act pentru Mol-
dova. Text roman si francez.
11144 341.224
Le nouveau traite de Vienne. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 299-300.
Se Instlintean, dupa Ost-Deutsche Post din 8 noiembrie, cs
se semnase tratatul de navigatie pe Dunare. Se protesteaz5
1mpotriva faptului cS delegatii Principatelor nu fusesera admisi
la semnarea aetului.
www.dacoromanica.ro
341.224
11145 341.224
Delegues et Commissaires. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], II (1857), p. 320: La presse europeenne sur les
Principautes.
Pornindu-se de la corespondents publican In L'Inddpen-
dance Beige, se combate deosebirea care se Meuse la comisia rive-
rani a Dunarli de la Viena lntre comisari" si delegati", demon -
strindu-se ca. In adevSr comisarii" Principatelor DunSrene aveau
atributii egale delegatilor celorlalte state.
11146 341.224
[Stiri in legatura cu chestiunea Dunarii]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75, p. 333: La presse
europeenne sur les Principautes; 341: La presse euro-
peenne sur les Principautes; 364-366 [gresit: 264 -366]:
Documents tures relatifs a la question du Danube.
11147 341.224
[Extrase din Corespondentiea Austrieana" Oes-
terreichische Korrespondenz" cu privire la lucrArile
Dunarene din Viena].
Comisiei GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 7-8: Austriea.
11148 341.224
Commission permanente des etats riverains du Danube.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 351-353:
Affaires des Principautes.
AmAnuntita dare de seams asupra pozitiei Principatelor la
conferinta de la Viena. Se dau detalii privind atitudinea dele-
gatului moldovean Donici si asupra politicii abuzive a Turciei
referitoare la destitulrea sa. In BMW se expune modul In care se
desfasurasera sedintele din 7 $i 10 noiembrie 1857, In care se semnase
conventia asupra c5reia cazusera de acord doar delegatil Austriei,
Bavariei, Turciei si Wartembergului, nu si cei al Principatelor
Dunarene. Se recta protocolul sedintei din 7 noiembrie si se dau
amSnunte asupra aceleia din 10 noiembrie si asupra rezistentei
comisarilor Principatelor Dunarene fats de tentativele Austriei
$i Turciei de a-i sill sa iscaleasca conventia Intr-un mod umilitor
pentru tarile lor.
11149 341.224
Documents turcs relatifs a la question du Danube.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 364-366
[gresit: 264-366].
Se redau instructiunile adresate de Aali Pa$a lui Cabuli effendi
la 29 decembrie 1857 si nota lui Fuad Pasa din 16 ianuarie, care,
amIndoua, justifica politica Portii to chestiunea Dunarii, precum
$i privitor Ia semnarea $i ratificarea conventiei de Ia Viena de catre
statele riverane.
11150 Un habitant des bords du Danube interieur
341.224
[Polemica unui corespondent dela Poarta-de-Fier"
cu Le Journal de Francfort" in chestiunea dreptului
delegatilor Principatelor la conferinta de la Viena de
a semna conventia de navigatie pe Dunare a statelor
riverane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 370-372: Affaires . des Principautes.
11151 341.224
[Extrase dintr-un articol publicat in Frankfurter
Journal" cu privire la discutiile in jurul conventiei inche-
late Mire statele riverane ale Dunarii]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 10: Austriea.
Ziarul german apara punctul de vedere al Austriei, fats de
eel al Frantel.
11152 341.224,
[Despre stadiul chestiunii DunArii]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 15: Parisi', 12 Ianuarie.
Se prezinta divergentele care exlstau In aceastS privinta
Intre cabinetele de la Paris $i Londra pe de o parte si cel de la Viena
pe de alts parte.
605
341.224 DREPT INTERNATIONAL
11153 341.224
[Presa straind despre acordul de la Viena cu privire
la navigatia pe Dunare].-GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 18-19: Austriea, p. 23, col. I: Rosiea i Poloniea,
p. 52: Novitalele zilei.
Traducerl din presa stralna $1 informatii referitoare la atitu-
dinea diferltelor puteri europene si la negocierile care au avut loc
In legatura cu Incheierea actului de navigatie de la Viena.
11154 341.224
[Se dezminte ca s-ar fi iscat neintelegeri asupra actu-
lui de plutire" pe Dundre]. NA1'IONALULU, I (1858),
p. 35: Viena.
$ttrea este reprodusa dupa Ost-Deutsche-Post; se adauga ca
numai clleva obiectii au Post prezentate de Franta, dar $l acestea
vor gasi o dezlegare multumitoare.
11155 Renee, Am. 341.224
[Articol publicat in Le Constitutionnel" din 22 ia-
nuarie, in care se combate tendinta Austriei Ii Turciei
de a elimina celelalte puteri de la fixarea statutului de
navigatie al Dundrii, prin notificarea oficiald a conven-
tiei statelor riverane, semnata la Viena]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 341: Question de la li-
berte de navigation du Danube.
11156 341.224
[Informatii din presa straina privitoare la problema
dacd textul conventiei privitoare la navigatia pe Dundre,
Incheiata de statele marginae, trebuie sa fie sau nu supus
aprobdrii Conferintei de la Paris]. - ROMANUL, II
(1858), nr. 6, p. 21: Bucure01, 19 ianuarie/31 ianuarie.
11157 'Nee, Leon 341.224
[Articol publicat in Le Sicle " in care se protesteazd
1mpotriva incheierii unei conventii formale de navi-
gatie pe Dunare a statelor riverane, inainte de a o supune
conferintei tuturor puterilor europene]. - L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], II (1858), p. 341-342: Question de la
liberte de navigation du Danube.
Se combate pozitia Austriei de a domina toate celelalte state
riverane, aparindu-se cauza Principatelor in aceasta privinta.
11158 341.224
[Se publicd o corespondents a ziarului Nordul" re-
feritoare la schimbarea ratificarilor conventiunei sem-
nate la Viena pentru plutirea Dundrii"]. - NATIONA-
LULU, I (1858), p. 42: Viena.
11159 341.224
vigatie pe Dundre, cuprinzind 47 articole]. -
[Rezumatul celor dintli 10 articole ale actului de na-
ROMANUL,
II (1858), p. 25, col. III: Bucuresti, 23 Ianuarie/4 Fe-
bruarie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
11160 341.224
[Se traduce un articol al ziarului Times" despre re-
gulile stabilite de Comisia Dundrii a tdrilor riverane].
NATIONALUM I (1858), p. 37: Francia.
- $i nu numai de care cele marginae]. - ROMANUL,
Se arata ca prin noile reguli s-a substituit o tutela prin alta;
ramlne ins/ sa hotarasca Conferinta de la Paris.
11161 341.224
Despre Dundre. - NATIONALULU, I (1858), nr. 15,
p. 54-55.
Se traduc, dupa Oat -Deutsche Post, zece articole din actul
de navigare" pe Dunare, Intocmit la Viena, care se discuta data va
fi sau nu supus examinarii Conferintei de la Paris.
11162 341.224
[Primele zece articole ale actului de navigatie pe Du-
ndre, Incheiat la Viena]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 18: Austriea.
606
www.dacoromanica.ro
341.224
Articolele sint traduse din Ost-Deutsche Post. Foaia austriaca
le publicase spre a dovedi c5 actul nu se 1ncheiase numai In interesul
statelor riverane.
11163 341.224
[Principalele articole din actul elaborat la Viena de
Comisia europeand a Dundrii]. - ANUNT. R., V (1858),
nr. 9, p. 2: Austria.
11164 341.224
Despre Dundre. NATIONALULU, I (1858), nr. 15,
p. 54-55, 67, 71, 75, 79.
Se public/ actul de navigatie semnat la Viena la 7 noiembrie
1857; cuprinde 47 articole.
11165 341.224
Actul de navigatie pe Dundre. - ANUNT. R., V (1858),
nr. 57, p. 2-3, nr. 58, p. 2-3, nr. 59, p. 2-3.
Actul intocmit la Viena la 7 noiembrie 1857 este Insotit de
4 anexe. Articolul I stabileste c3 navigatia Dunarei va fi cu desa-
vIrsire libera In privinta comertului atit pentru transportul mar-
furilor cat si pentru al calatorilor".
11166 341.224
Act de pentru Dundrea. - BULETIN
navigatie
[Mold.], XXVI (1858), p. 137-142: Secretariatul de Stat
a Principatului Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 35, p. 141-152: Secretariatul de Stat
a Principatului Moldovei.
Textul oficial al actului de navigatie Incheiat la Viena Intre
statele riverane ale Dunarii. Se dau si patru anexe. Ludovic Steege
si Nic. Rosetti au participat In calitate de comisari la lucrarile comi-
siel din capitala AustrieL In Gazeta de Moldavia text roman $1
francez.
11167 341.224
Masuri preliminare pentru aplicatia actului de Navi-
gatie pe Dunare. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 143-144: Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 41, p. 153-156: Se-
cretariatul de Stat a Moldovei.
Este vorba de masurile adoptate Ia 2/14 mai 1858 de catre
Consiliul Administrativ al Moldovei. In Gazeta de Moldavia text
roman Si francez.
11168 341.224
Question de la libere navigation du Danube. - un-
TOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 345-346.
Se redau in extenso cele 47 articole ale actului de navigatie
incheiat la Viena In ziva de 7 noiembrie 1857, Intre Austria, Bavaria,
Turcia si Wilrtemberg, si ratificat la 9 ian. 1858.
11169 341.224
[Extrase si rezumat al unui articol din Le Nord"
referitor Ia necesitatea dezbaterii i acceptdrii actului de
navigatie pe Dundre de catre toate puterile europene
II (1858), p. 37, col. I-II: Bucuresti, 3/15 Februarie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
11170 341.224
[*tiri i comentarii asupra actului de navigatie al
Dundrii" alcdtuit la Viena]. - NATIONALULla, I (1858),
p. 59: Austria, 65: Revista politica, 68: Germania, 79:
Francia, 83: Austria, 91: Francia, 98: Francia, 119:
Rusia, 134: Italia, 175: Austria, 343: Revista politica,
375: Revista politica.
341.224
11171
[Se traduc pasajele principale dintr-un articol al jur-
nalului Zeit" din Berlin asupra actului navigatiei pe
Dundre"]. NATIONALULU, I (1858), p. 82-83.
Dupa Journaiul des Debats.
 341.224 DREPT INTERNATIONAL 341.24 (4)

11172 341.224 11182 341.224

[Stire referitoare la discutarea problemei navigarii pe Jurnalul de Frankfortil si Secolul in privirea navi-
Duni Ire la conferinta de la Paris]. ROMANUL, II gatiei Dunarii. STEAOA D., III (1858), nr. 74, p.
(1858), p. 157, col. II) Bucuresci, 22 Mai5/3 Iunie. 295-296 [gresit: 207-208].
Din Independenta Belgicd [L'Independance Belga Se anuntd. Se reproduce polemics dintre Le Journal de Frankfort St Le
a Austria ar fi acceptat armonizarea hotarlrilor luate la conferinta Sicle cu privire la valabilitatea conventiei de la Viena referitoare
de la Viena cu cele luate prin tratatul de la Paris In aceasta problem5. la navigatia. pe DunSre.
si Cu principille stabilite In tratatele din 1815, referitoare la
regimul rlurilor. Din cronica semnatd. de C. A. Rosetti. 11183 341.225
11173
[Stiri din Jurnalul de Deba" [Le Journal des Debats]
341.224 privitoare la neutralizarea 1llurii Negre]. VEST. R.,
[Rezumat al notei, adresat5 de guvernul otoman la XXI (1856), p. 106: Franta.
16 ianuarie agentilor sal din strain5tate, cu privire la
ratificarea actului incheiat la Viena, pentru navigatia 11184 341.225
pe Dunilre]. ROMANUL, II (1858), p. 65, col. IIIII :
Bucuresci 27 Fevruarie/11 Martie. Conventzia tirei Negre. VEST. R., XXI (1856),
p. 129-130.
Din cronica politicd semnatd. de C. A. Rosetti.
Semnatd la Paris la 30 martie 1856 de reprezentantil Turciel
11174 341.224 si Rusiei; fixeaz5 numSrul si puterea bastimentelor de razboi ce
vor avea pentru paza tarmurilor for In Marea Neagra.
[Rezumat at memorandului printulpi Gorceacov In
privinta navigatiei pe Dunilre]. ROMANUL, II (1858), 11185 341.225.2
p. 73, col. III: Bucuresci 6/18 Martie.
In acest memorandum, dupa ziarul Le Nord, Gorceacov ar Conventia Dardanelelor. TELEGRAFUL R., III
combate pozitia Austrlel In aceastA chestiune, opunlndu-se tezel (1855), p. 113-114.
asemuiril Dundrii cu Rinul, si ar pleda pentru dreptul absolut Articol de fond. In el se examineaz5 problema revizuirii
al conferintei puterilor de a modifica actul de navigatie Incheiat tratatului din 1841, prin care se interzicea vaselor straine trecerea
la Viena. Din cronica politics semnatd. de C. A. Rosetti. prin Dardanele. Se argumenteazd cd propunerca Turciel de a se
mentine acest tratat vine In contrazicere cu Inas' consimtirea ei
11176 341.224 la principiul libertatii de navigatie pe Dunlre. Se face un scurt
[Se anunt.il ca delegatul Inaltei Porti a declarat in istoric al diverselor tratate In legaturd cu Dardanelele, spre a se
Comisia DunAreand di nu se va opune ca delegatii Princi- ardta ed. nici Poarta nu a avut o pozitie neschimbata In aceasta
patelor Dunarene sa semneze actul privitor la navigatia chestiune, ci s-a pliat mai mult sau mai putin Imprejurdrilor.
pe Dunare]. NATIONALULU, I (1858), p. 155, col. IV:
Corespondenta particulars a Nationalului. 11186 341.225.2
Cu chipul acesta autonomia Principatelor ar fi In fapta recu- Conventia strimtorilor. VEST. R., XXI (1856),
noscutd In congresul din Parts ". p. 128-129.
Semnatd la Paris la 30 martie 1856; privitoare la oprirea
11177 Rosetti, C. A. 341.224 treceril vaselor de rAzboi prin strlmtorile Dardanelelor si ale Bos-
[Discutii intre puterile europene privind schimbarea forului In timp de pace.
statutului de navigatie al Dunarii]. ROMANUL, II
(1858), nr. 74, p. 294: Bucuresci 18/30 Sept. 11187 341.24(4)
Rosetti arata cd. Anglia silise Austria s admitd o viitoare Tractatulil. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 160-
modificare a actului de navigatie pe Dundre. 161.
11178 341.224 Sub acest titlu se publics traducerea tratatului Inchelat la
12 martie Intre Anglia si Franta, cu privire Ia rdzboiul ruso-turc,
[Se anunt5 ca s-au numit comisarii care vor examina stipultnd conditlile In care cele cloud puteri vor da aJutor Imperiului
actul navigatiei pe Dunare, inainte de a fi cercetat de otoman. Textul e tradus dupd ziarul francez Le Moniteur.
conferinta de la Paris]. NATIONALULU, I (1858),
p. 257: Prusia. 11188 341.24 (4)

11179 341.224
Tratat de Alieatie, incheiat Intre Austriea, Frantiea
si Angliea, in 2 Dechemv. la Viena, a carui acte de rati-
[Adresa Comisiei europene a Dun5rii Care caimacamul ficatie s'au preschimbat acolo in 14 (26) Dechemv. 1854.
Tarii Romanesti, prin care fi aduce la cunostinta cg ti GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 393-394.
trimite 30 exemplare din traducerea regulamentului pri- Se publics textul original francez si versiunea romaneascd.
vitor la aruncarea savurii]. NATIONALULU, I (1858), Prin acest tratat, Franta si Anglia Incuviinteazd. ocuparea Princi-
p. 268. patelor RomAne de cdtre Austria, ficutd pe baza Intelegeril ante-
rioare dintre aceasta si Turcia. Se pune numai conditia c5 prin aceast5
11180 341.224 ocupare s5 nu se stInjeneasc5 miscdrile eventuale ale trupelor anglo-
Regulamentul provisoriti asupra aruncarei savuri. franceze sau otomane In Principate.
Comisia Europeans a Dunari. NATIONALULla, I
(1858), p. 268. 11189 341.24 (4)
Regulamentul, fdcut la Galati In 29 aprille, cuprinde 9 articole. Tecstulti autenticil al propunerilorii de pace. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 11, p. 1-2.
11181 341.224 Se dau din text partile ce privesc: Princi-
Dupd. Wanderer.
[Regulamentul provizornic adoptat de comisiea eu- patele Dunarene, problema navigatiei pe Dundre sl Marea NeagrA.
ropiana a Dunarii, pentru discarcarea savurei"]. BU- Textul este dat to limbs francezd $i cu traducere romaneascl.
LETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 327: Secretariatul de
Stat. 11190 341.24 (4)
Se hoaraste c5 nici un vas nu va putea disc5rca ndsipul, [Se publics dupa L'Opinione" din Turino extrase
pietrile sau alte materiale ce compun savura sa... declt In locurile din tratatul de pace de Ia Paris]. ANUNcATORUL,
care vor 11 spetial destinate". IV (1856), p. 113.

11 Bibliografia analitla c. 959 607

www.dacoromanica.ro
341.24 (4) DREPT INTERNATIONAL 341.5 (496)

11191 341.24 (4) 11202 341.24 (4)

[Prirti din textul tratatului de pace de la Paris.]. Congresul Parisului. VEST. R., XXI (1856), p. 130-
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 74, p. 2-3. 139, 141-143, 145-147, 150-151, 154-156, 158-159,
Traduse din ziarul Opinione din Torino. Unele din articole pri- 163-164, 167-168, 171, 174-175.
vesc prnhlema Principatelor, a DunArii si a MArii Negre. Se publicd protocoalele nr. I X XIV ale tratatului de la Paris;
anexa la protocolul nr. 1 se retell la Principatele Dundrene, Dundre
11192 341.24 (4) SI Marea NeagrA.
Din tratatul de pace ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, 11203
p. 4, col. III. 341.24(4)
Se traduc articolele 5 8 ale tratatului de la Paris dupd Jur- Anecsele la instrumentul de pace. TELEGRAFUL
maul Oficial din Dresda.
R., IV (1856), p. 141.
Se dau in extenso anexele tratatului de la Paris din 30 martie
11193 341.24 (4) 1856.
Congres de Paris. Traite de paix du 30 mars 1856. 11204 341.24 (4)
Conventions-annexes. Declarations reglant divers points
de droit maritime. LE COURRIER DE B., I (1856), [Traducerea tratatului incheiat la Paris, la 15 aprilie
nr. 40: p. 1-4. 1856, intro Anglia, Austria si F'ranta, prin care se garan-
teazri neatirnarea si integritatea Imperiului otoman].
Textele oficiale. VEST. R., XXI (1856), p. 145, col. II.
11194 341.24 (4) Dupd Jurnalul de Constantinopol (Le Journal de Conilantinople].
[Textul tratatului de la Paris, din 30 martie 1856]. 11205 341.24 (4)
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 115-116. [Traducerea tratatului incheiat la 20 aprilie, intro
Reprodus din Le Moniteur Universe!. Austria si Prusia, cu privire la razboiul ruso turc]. TE-
LEGRAFUL R., II (1854), p. 161.
11195 341.24 (4) Textul e tradus dupd Journal des Debats.
Tractat general al pricii iscalit la Paris la 30 Martie
1856. VEST. R., XXI (1856), p. 125-128. 11206 341.24 (4)
Articulti aditionale la tractatulti de aliantA ce s'a in-
11196 341.24 (4) cheiattit intre Austria si Prusia in 20 Aprilie 1854. TE-
[Tratatul de pace de la Paris cu anexele sale]. LEGRAFUL R., II (1854), p. 168-169.
ANUKATORUL, IV (1856), p. 137-140, 142-143, Traducerea integrals; a textului.
145-147, 149-151, 153-156, supl. la nr. 39, p. 1,
157-159, 161-164, 165-167, 169-171, 174-175. 11207 341.24 (498)
Actul de conventie ce s-au fricut intre Printipatul
11197 341.24 (4) Moldaviei cu Printipatul Valahiei, care s'au iscalit la Iesi
Congresul de Paris. Tratat de pace din 18 (30) Martie la anul 1835 Iulie 8 zile. MONIT. ADUN. AD-HOC
1856. Conventii-Anecse. GAL. DE MOLD., XXVIII BUC., I (1857), p. 68-72.
(1856), nr. 32, p. 126-127, 132: Erata, supl. la nr. 33, Se reproduce textul conventiei, Insotit de un act lamuritor
p. 17-18, supl. la nr. 34, p. 19-20, supl. la nr. 35, p. 21- pontru articolul al II-lea al conventiei. Actul urmArea stabilirea
22, sup!. la nr. 36, p. 23-24, supl. la nr. 37, p. 25-26, raporturilor de bund vecinatate dintre cele (loud tars romanesti.
supl. la nr. 46, p. 28-29 [neterminat].
11208 341.43/.44 (498.1:439.2)
In nr. 32 textul roman al celor 34 articole ale tratatului. In
suplimente textul roman 51 francez al tratatului cu anexele 5i pri- Conventiunea care coprinde reciprocitatea ce este a
mele cinci protocoale ale Congresului (ultimul neterminat). se observa in estradare fusarilor si vagabontilor. MO-
NIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 66-68.
11198 341.24 (4) Conventia Incheiata In 1842 1ntre Marele Principat al Ardea-
Tratatul de pace din 30 Martie 1856. ZIMBRUL, lului 5i Printipatul Valahiei privitor la extrAdarea reciprocit de
IV (1856), nr. 84, p. 1-3, nr. 86, p. 4. fugari 51 de vagabonzi.
Tratatul este publicat In 1raducere din Gazeta de Colonia. Tex-
till nu cuprinde toate articolele. 341.5 Drept international privat
11199 341.24 (4) 11209 341.5 (439.2)
Traplatu de Matti intre Austria, Francia, Marea-Bri- [Informatie despre obligatia strAinilor ce se vor aseza
taniri, Prusia, Rusia, Sardinia si Turcia, incheiatu in in Transilvania si Ungaria s6 depund jurAmintul de cre-
Paris in 30 Martie 1856, ratificatu tot acolo in 27 Aprile dinta ca concetateni ai statului austriac"]. G. TRANS.,
1856. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 69-75. XV (1852), p. 29, col. II.
Traducere oficiald romaneasca dupd originalul francez. 11210 341.5 (496)
11200 341.24 (4) [Hotariri cu privire la judecarea suditilor" austrieci
Tractatul de stat iittre Atstria, Frantia, Marea Bri- din Imperiul otoman]. TELEGRAFUL R., III
tanie, Prusia, Rusia, Sardinia si Turcia din 30/18 Martie (1855), p. 38-39: Austria.
1856. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 129, col. I, Prima instants de judecatd vor fi consulatele; pentru apel
133, 137-138. cei din Moldova se vor adresa la Curtea de Apel din Lemberg; cei
din Tara Romaneasca, la Curtea din Sibiu.
11201 341.24 (4) 11211 341.5 (496)
Articolele tralai Hui din 30 Martie si Protocoalele Ordinaciunea ministerielorri de esterne si de justitia
Congresului de Pal isri, relative la Principatele Romane si a supremei commande de este din 31 Martiu 1855,
dela Dunare. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), cu care se publics prescriptele de esecutarea ordinriciunei
nr. 1, p. 2-4. imperatesti din 29 Ianuarie 1855, buletinul imper. Nr. 23
Se d au art ic( lele 15-27 51 extrase din prolccoalele VI, VIII atingritore de esercitiulii potestatei judecatoresti civila
si XIV. din partea consulatelorti c.r. peste suditii si proteptatii

608

www.dacoromanica.ro
341.5 (496) DREPT INTERNATIONAL
austriaci in imperiula otomana. G. TRANS., XIX
(1856), p. 13-14, 17-18, 21-22, 25-26.
Jurisdiclia consulara austriaca asupra suditilor c.r. aflati In
Imperiul otoman.
11212 341.5 (496)
Prescripte penlru oficiele consulari imperatesti din
Turcia despre referintele suditilora. G. TRANS., XXI
(1858), p. 61, 65, 69-70, 73, 77-78: Partea oficiosa.
11213 341.5 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru al
Tarii Romanesti in privinta intocmirei comisiilor ce au
sa se indeletniceasca cu cercetarea si lamurirea supusilor
streini ce se Oa sprijiniti inteaceasta Cara "]. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 61.
Se publica numele membrilor comisiei din Bucuresti.
11214 341.5 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ Ecstra-
ordinar in privinta. ocrotirii ce va acorda guvernul din
Tara Romaneasca supusilor greci]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 349.
Ca O. se bucure de ocrotirea autoritatilor romane, supusii greci
slut chemati sa se Inscrie la autoritAtile romane si sa dea cheza-
suiri ca se vor ocupa In liniste de ale for trebi". Toll volintirii greci,
care se vor mai fi aflind In tarn, vor fi scosi Rh% aminare peste
gran i ta.
11215 341.5 (498.1)
[Supusii rusi, fiind sub ocrotirea autoritatilor guvernu-
lui roman, sint invitati a se infatisa la aceste autoritati
ca sa se inscrie si sa dea chezrisii ca se vor ocupa in li-
niste de ale for trebi"]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 367.
11216 341.5 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
se anunta ca supusii rusi vor fi pusi sub ocrotirea autori-
tatilor guvernului roman]. VEST. R., XIX (1854),
p. 381.
Daca se vor ocupa linistiti de ale for trebi si vor chezasul de
buns purtare".
11217 341.5 (498.1)
[Supusii elini sint chemati de a se infatisa la autori-
tatile administrative locale, ca sa se inscrie si sa dea
chezasuirile cerute ca se vor ocupa in liniste de ale for
trebi si vor fi intotdeauna cu blind si neprihanita purtare,
spre a se bucura de ocrotirea ce guvernul romanesc este
chemat a le acorda"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 37.
Sc acorda un ultim termen pina la sfirsitul lui februarie.
11218 341.5 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se face cunoscut ca se acorda supusilor eleni
un ultim termen ca sa se inscrie si sa chezasuiasca despre
mijloacele de vietuire si bund purtare"]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 101.
11219 341.5 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei cu pri-
vire la urmarea ce trebuie a se pazi la incheierea contrac-
telor cu osebitele fete atarnate de streine protectii"].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 285: Secretariatul
de Stat.
Se cere ca supusii straini sa se oblige In contractele for cu efo-
rifle din Orn a renunta la protectia consulatelor for In dezlega-
rea reclamatiilor izvorlte din contracturi". Jurnalul a lost Incheiat
Inca de la 5 mai 1853.
11220 341.5 (498.3)
[Nota a consulatului Rusiei cu privire la sederea su-
pusilor rusi in strainatate]. BULET1N [Mold.], XXV
(1857), p. 253, col. I: Secretariatul de Slat; GAZ. DE
www.dacoromanica.ro
DREPT PUBLIC: 342 (436)
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 233: Novitale
din nauntru.
Se stabileste ca termenul maxim al sederilor In stralnatate
nu trebuie sa depAseasca 5 ani. Se arata cum se putea obtine o pre-
lungire exceptionala peste acest termen. In Gazeta de Moldavia
text roman si francez.
11221 341.5 (498.3)
[Nota consulatului Rusiei cu privire la prelungirea
termenului pasapoartelor supusilor rusi]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 311, col. I: Secretariatul de Stat ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXI X] (1857), p.
269-270.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11222 341.5 (498.3)
Nota consulatului imperial din Iasi cu privire la recen-
samintul supusilor austrieci]. BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 343, col. I: Ministeriul din Nauntru.
11223 341.5 (498.3)
[Raportul prezentat de vornicul Panu in sedinta de
la 6 nov. si dezbaterile cu privire la chestiunea supunerii
streinilor din Principatele Unite la jurisdictia tore].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 10, p. 3-4,
adaos la supl. nr. 10, p. 3-4.
In adaos se dau cuvintarea lui D. Miclescu In aceasta chestiune,
precum si raportul comisiei. Adunarea voteaza ca strainli petre-
catori In Principate sa fie supusi jurisdictiei teril fara interventia
consulatelor".
11224 341.5 (498.3)
[Project de motiune cu privire la chestiunea supunerii
strainilor din Principate la jurisdictia BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaie volanta nr. 9,
legata la finele colectiei.
11225 341.5 (498.3)
[Dispozitii cu privire la supusii streini]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 404: Ministeriul Dreptatii; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Ministeriul Dreptater.
Adresa cu privire la hotarlrea ca urmasii adevaratilor supusi
sa ramlie sub jurisdictia consulatelor respective, iar acela al pro-
teguitilor sa fie liberi de a urma conditiei de mai Inainte sau a se
supune dispozitillor clrmuiril locale". In Gazeta de Moldavia text
roman st francez.
341.5 (498.3)
11226
[Nota consulatului prusian din Iasi de la 10/22 nov.
prin care se incredinteaza suditii prusieni jurisdictiei
moldovene]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 204:
Principatele dunarene.
Reproducere din Le Nord, prin intermedlul foil Ost-Deutsche Post.
11227 341.5 (498.3)
[Publicatie a Ministerului Dreptatii din Moldova prin
care se pune in vedere instantelor judiciare ca in urma
renuntarii Prusiei la jurisdictia consulara supusilor ei
sa nu li se cauzeze nici o jignire a drepturilor in procesele
ce le vor avea"]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 483: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 369.
342 DREPT PUBLIC, CONSTITUTIONAL
11228 Dela Olt [ = G. Darin 342 (436)
G. TRANS.,
Tara si iara combaterea constitut,iunei.
XIV (1851), p. 68.
Articol polemic Impotriva ziarului austriac Lloyd, care combate
constitutia austriaca din 4 martie 1849 pentru ca se abate de la
principiul centralismului. Autorul roman Sc pronunta pentru o
609
342 (436) DREPT PUBLIC, CONSTITUTIONAL
constitutie bazata pe principiul federalistic", care sa Ingaduie ca
provintli si nationalitatl sa-si pastreze In slnul for drepturl parti-
culare $i nationale".
11229 342 (436)
[Patents din 31 decembrie 1851 privind abolirea
constitutiei Imperiului austriac din 1849]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 2, col. I.
Se publics patenta, In care se mentioneaza mentinerea unor
anumite principii din constitutie (egalitatea Inaintea legii si desfiin-
tarea lobagiel).
11230 342 (436)
[Patents din 31 dec. 1851 privind desfiintarea pentru
anumite tari de coroana, moire care si Bucovina, a unor
drepturi politice acordate prin constitutia din 1849]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 2.
11231 342 (436)
[Decretele lui Francise Iosif prin care abroga consti-
tutia din 4 martie 1849]. - VEST. R., XVII (1852),
p. 13-14: Austria.
11232
Organismul administratiunei din statul austriacil.
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 27-29, 37-39,
342 (436)
- tice In aceasta materie. Chestiunea mosiilor Inchinate. Libertatea
43-44, 52-53.
Prezentare apologetica a non constil utii imperiale: prero-
gativele Imparatului; organizarea sfatului ministerial; atributiile
si organizarea fiecarui minister In parte.
11233 342 (436)
Printipii institutiilor organice in statele coroanei Im-
periului Austriei. - VEST. R., XVII (1852), p. 18, 22.
In total 36 de articole.
11234 342 (44)
Constitutia facuta pe temeiul imputernicirilor date de
catre popolul francez lui Ludovic Napoleon Bonaparte
prin votul din 20 si 21 Dechemvrie 1851. VEST. R.,
XVII (1852), p. 27-28, 30-31.
11235 342 (47)
Cum si prin tine se guvernOza Rusia?. - G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 75-76 [neterminat].
Rusia este guvernata de consiliul Imperial, de sflntul sinod $1
de senatul administrativ. In fruntea acestor institutii se gaseste
tarul. Se dau date asupra rolului $i trecutului acestor institutii.
11236 342 (496)
Hati-i-humaiumul Sultanului Abdul-Megid din 6 (18)
Februarie 1856. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
69-70.
Se reds In Intregime acest decret de reorganizare, din toate
punctele de vedere, a Imperiului otoman.
11237 Russo, N. 342 (498)
tncercare assupra dreptului publicu al Romanilor
sau Romania shi Turcia. - CONSERVATORUL, 1856,
nr. 1, Sectia I, nov. si dec., p. 1-187.
Dupe o scurta introducere cu privire la definitia $i Impartirea
dreptului, autorul prezinta In partea I-a dreptul public al romanilor,
vorbind despre starea for politica si socials" de la colonizarea
Daciei de catre roman' pina la Intemeierea Principatelor $i de acolo
pina In prezent. Expunlnd evenimentele In mod cronologic, cauta
sa reconstitute vechiul drept romanesc, mai cu seams sub aspectul
sau international, ca doyen a continuei independente a Principa-
telor. Infatiseaza pe larg revolutia din 1848 In Tara Romaneasca,
drept o miscare regeneratoare". In cap. III al acestei part', recon-
stitute Dreptul public intern sau constitutional" al romanilor,
tot cu acelasi scop. Prezinta pe larg reformele pe care be adusese,
In sensul realizarii egalitatii sociale, revolutia din 1848 In Tara Roma-
neasca. Studiul se Intrerupe aici. In p. 165-187, se publics un
Annexu la XIV din aceasta scriere, sub titlul Que a Claca ?
610
www.dacoromanica.ro
342 (498)
11238 342 (498)
Constitutia si administratia Principatelor danubiane.
- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 235-236, 239:
Principatele dela Dunare.
Traducere din Gazeta de Viena. - Articolul cuprinde o scurta
expunere a prevederilor din Regulamentul Organic al celor doua
principate.
11239 Vioreanu, Dimitrie Paul 342 (498)
Despre guvernul viitor al Principatelor Unite. OPI-
NIUNE'A, I (1857), p. 7-8, 14-16, 18-19, 23-24,
-
26-27, 29-32.
Studiu menit sa Inlesneasca sarcina Comisiei europene, care
trebuia sa thregistreze dorintele politice ale romanilor. Trateaza.
despre: Sociabilitatea omului. Suveranitate. Guvern. Separatia
puterilor In stat. Constitutie: drepturile pe care le garanteaza. Liber-
tatea politica. Drepturile cetatenesti. Egalitatea lnaintea legii.
Libertatea individuald. Dreptul de adunare $i de petitiune. Des-
fiintarea pedepsei cu moartea $i a Mail. Proprietatea teritoriala,
artistica si literara. Noile raporturi Intre proprletari si %Irani. Liber-
tatea religioasd. Raporturile dintre stat $i biserica $i linia for de
demarcare. Natura casatoriei $1 destiintarea jurisdictiei eclezias-
tiparului. Libertatea presei. Forma guvernului. Monarhia consti-
tutionals ereditara. Minoritatea principelul. Vacantele de tron.
Atributiile puterilor publice si modul for de functionare. Puterea
executive si prerogativele ei. Inviolabilitatea domnitorului si res-
ponsabilitatea ministrilor. Atributiunile administrative si legisla-
tive ale domnitorului. Nona organizare a ministerelor. Judecarea
si pedepsirea ministrilor. Puterea legiuitoare. Sistemul bicameral.
Atributiunile camerelor. Prerogativele membrilor tor. Sistemul
de alegeri. Puterea judecatoreasca. Inamovibilitatea judecatorilor.
Curtile cu jurati. Revizuirea constitutiei.
11240 342 (498)
[Proiect de incheiere privind principii fundamentale
la viitoarea reorganizare a Romanieil. - BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 5, legate
la sfirsitul colectiei.
Principiile shit urmatoarele: egalitatea tuturor romanilor
Inaintea legii; asezarea dreapta si Inteleapta a contributiilor dupe
puterea $i averea fiecaruia, fara deosebire; supunerea tuturor la
conscriptia militard; accesibilitatea tuturor romanilor la toate func-
title statului.
342 (498)
11241
Conventia... asupra organizatiei definitive a Princi-
patelor Moldaviei si Valahiei... - BULETIN [T. R.], 1858,
p. 333-335.
342 (498)
11242
Conventiune pentru definitiva organisare a Principa-
LelorG Danubiene, Romania si Moldavia. - NATIONA-
LULU, I (1858), p. 355-357.
Se publics $i anexa II, care cuprinde Stipulajiitni electorate,
addogate pe lingd conventiunea de la 19 Augusta 1858. Sint textele
oficiale. Prezinta unele deosebiri fats de textul publicat anterior.
342 (498)
11243
Conventie pentru Organizarea definitiva a Princi-
patelor Dunarene Moldova si Valahiea. - BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 463-465; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 341-345, supl. la nr. 86, p. 345-346;
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1-4, supl. la
nr. 1, p. 1; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), nr. 1,
p. 1-4, supl. la nr. 1, p. 1.
Textul conventiei de la Paris, din 7/19 aug, - In Gazeta de
Moldavia, text roman si francez. - La fine se da o indicatie su-
mara referltoare la cuprinsul anexei I: desenul noului stindard.
11244 Apostoleanu, Dr. 342 (498)
Actulu de convenciune sau organizaciunea Princi-
pateloru-Unite [I]. -STEA0A D., III (1858), nr. 81, p.
342 (498) nREPT PUBLIC, CONSTITUTIONAL
235-236, nr. 83, p. 243-244; nr. 85, p. 250-251.
Studiul Incepe cu o analid Istorica a regimului constitutional
al Principatelor Romane pina la Regulamentul Organic al In
perioada de la Reg. Organic pina la Conventia de la Paris. Se
incheie cu o analiza juridica a Conventiei.
11245 Apostoleanu, Dr. 342 (498)
Actulil de convenciune. II Dreptulti publict esterna alit
Romani lora. Pena la actula de Convenciune. - STEAOA
D., III (1858), nr. 86/87, p. 255-256.
11246 Apostoleanu, Dr. 342 (498)
Actul de convenciune sail Principatele Unite ale Ro-
tei Porti.
-
maniloru recunoscute de puterile subscriitoare tratatului
de Paris ca state confederate sub superioritatea Inal-
STEAOA D., III (1858), nr. 90, p. 268.
Articolul este nenumerotat
11247 Apostoleanu, Dr. 342 (498)
Actulu de convenciune. III Suveranitatea esterna a
Romaniloril dupe actula de convenciune. STEAOA D.,
III (1858), nr. 94, p. 284, nr. 96, p. 291-292.
11248 Apostoleanu, Dr. 342 (498)
Actulu de convenciune. IV Suveranitatea interne a
Romaniloril. - STEAOA D., III (1858), nr. 98, p. 297-
298.
11249 342.111.1 (498)
Alegerea Domnului. - CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 6, p. 2-3.
Dreptul natiunii de all alege singura domnul, pr ivit In decursul
istoriei Principatelor $1 In cadrul conventiei din 7/19 august. Se
recomanda ca cetatenii sa -si apere acest drept, obliglnd pe depu-
tati sa facA profesii de credinta In legatura cu alegerea viitorului
domn pentru ca "domnul viltor" a nu fie "alesul unei mid
majoritati sau a IntImplarei numai".
Pala, Ioan I.
11250
0 mica Confusiune. - 342.111.1 (498)
DIMBOVITA, I (1858), p. 58.
Explicit din punct de vedere juridic de ce art. 13 din Conventie
prevede cA domnitorul viitor va trebui a fie nascut din tats
roman, omitlnd sa vorbeasca de ambit parinti: fiindcA dups dreptul
civil, copilul se bucura de cetatenia pe care o avea tatal sau to
momentul conceptiunii.
11251 342.33 (498)
[Proiect de motiune cu privire la chestiunea despar-
-
tirii puterii executive de cea legislativa in Romania].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta
nr. 8, legata la finele colectiei.
11252 342.33 (498)
[Raportul prezentat de V. Malinescu si dezbaterile
cu privire la despartirea puterii executive de cea legis-
lative"]. - BUL. ADUN. AD-HOC, MOLD., I (1857),
nr. 10, p. 1-2: Sedinta din 6 Noembrie; supl. la nr. 10,
p. 1-4 ; adaos la supl. nr. 10, p. 1-3.
Iau cuvintul: M. Kogalniceanu, D. Miclescu, M. Costachi, D.
Teriachiu, D. Grigoriu, A. Panu. Se botaraste ca puterea execu-
tive legiuitoare sa fie despartite In Romania". In suplimente se
redau textele cuvIntarilor $i ale amendamentelor.
11253 342.518.5 (498)
[Raportul prezentat de M. Kogalniceanu in sedinta
din 20 nov. i dezbaterile cu privire la chestiunea respon-
sabilitatii ministrilor]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 15, p. 1, col. I, 3-4, supl. la nr. 15, p. 1-2.
Se redau actele privind aceasta chestiune. Adunarea lsi exprima
dorinta ca ministrii sa fie responsabili lnaintea Adunarii Generale.
11254 342.518.5 (498)
[Project de motiune cu privire la chestiunea respon-
sabilitatii ministrilor]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), foaia volanta nr. 15, legata la finele colectiei.
www.dacoromanica.ro
342.711 (498.1)
11255 [Istrati, N.] 342.52 (498)
Despre puterea Legislative Ii Privilegiile in Princi-
patele Dunarene. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 61
[neterminat].
N. Istrati cauta sa demonstreze c3, Inca de la Radu Negru si
Bogdan Dragon, In Principatele Romane puterea legislativa era
atributul unei adunari generale. Intr -o note se subliniaza ca acest
articol, compus In parte In anul 1854, s-a prezentat In manuscris
domnitorului Gr. Ghlca, spre a-i servi la alcatuirea memoriului sat'
din martle 1855 pentru conferinta de la Viena.
11256 342.52 ('i98)
[Se anunta ca la nr. 60 al foii este anexat traiatul
Despre puterea Legislativa i Privilegiile Principal elor
Moldo-Romane", de N. Istrati]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 240, col. III.
Anexa lipse$te. Se gase$te un exemplar la Catalogul cartilor
din B.A.R., cota: II 105.475.
11257 342.52 (498)
[Proiect de dorinta" al lui M. Kogalniceanu cu pri-
vire la Adunarea Generale]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 16, legata la finele co-
lectiei.
M. Kogalniceanu cere ca puterea legislativa sa fie Incredintata
unei Adunari Generale, In care sa fie reprezentate toate marile
interese ale natiei.
11258 342.531 (498)
[Proiectul de motiune propus de M. Kogalniceanu,
in edinta de la 20 nov., cu privire la respingerea din
legislatura Romaniei a institutiei Senatului, sub once
numire i formal. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 15, p. 1-3, supl. la nr. 15, p. 2-4, nr. 16,
p. 2-3.
Se cere sa se la inteze o singura si adevarata adunare gene-
rata nationals ".
11259
[Articol referitor la principiul incompatibilitatii dintre
342.534.4
mandatul de deputat si situatia de functionar al statului].
STEAOA D., III (1858), p. 294-295 [gresit: 206-
207].
Pornind de la un articol despre Camera din Hanovra, aparut
In Der Nord-deutsche Correspondent, Steoa D. cere ca partida con-
stitutionall liberals" de la not sa-ol Insuwasca principiul incom-
pal ibil itatii, spre a nu se ajunge la o adunare alcatuita din functio-
na i docili, ca In Hanovra.
11260 Bosianu, C. 342.711 (498)
[Articol despre naturalizare]. - ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), nr. 4, p. 1.
Face un istoric al problemei In Principate lnainte si dupe Regu-
lamentul Organic. Discuta conditiile de naturalizare.
11261 Bosianu, C. 342.711 (498)
[Fragment din articolul publicat in Romania", prin
care se lamureste notiunea de indigenatl. - ISRAE-
LITULU R., I (1857), nr. 6, p. 3.
11262 Palls;, loan I. 342.711 (498)
Despre naturalizatiune. - DIMBOVITA, I (1858),
p. 13-14.
Autorul semneaza: Student In drept". Comenteaza art. 5 $i
9 din anexa II la Conventie, prevazInd ca pot fi alegatori si moldo-
romanii naturalizati". Arata ca art. 379, sc. V a Regulamentului
Organic, Inca In vigoare, prevede douA feluri de natizalizarl: mare"
si mice/8. Expune complicatele formalitati necesare, dups acest
articol, pentru a obtine naturalizarea.
11263 342.711 (498.1)
[Prin ofis domnesc, Triandafil Palura este 'primit
intre slujbasii acestui stat, cu rang de serdar"]. - BU-
LETIN [1. R.], 1852, p. 139.
611
342.711 (498.1) DREPT PUI3LIC, CONSTITUTIONAL 342.722 (498.3)

Motive le: a lndeplinit felurite slujbe date de guvernul Tarii
Romanesti cu deosebi'a capacitate", are proprietati nemisca-
toare etc.
11264 342.711 (498.1)
[Ofisul caimacamului Tarii Roman esti catre Depar-
tamentul din Nauntru prin care se acorda doctorului
in medicind loan Nepomuc de Maier cetatenia romans].
BULETIN [1. R1,1857, p. 101; ANUNT. R., IV (1857),
nr. 19, p. 1.
11265 342.711 (498.3)
[Nota a consulatului elinesc din Moldova prin care
Inainteaza cererea de impamintenire a cneazului Dim.
Cantacuzino, facind cunoscut ca D-lui Cniazul in toate
procesurile ce a avut, cu osebite fete, niciodata n-a cerut
asistenta consulatului elinesc pe la tribunalurile locale"].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 161, col. I: Secret.
de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 153: Novitale din Nauntru.
In Gazela de Moldavia text roman 5i francez.
11266 342.711 (498.3)
[Se anunta trecerea caminaresei Ioana Flechtenma-
cher de la supusenia austriaca la supusenia moldoveneasca].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 49, col. I: Secre-
tariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 45: Novitale din nauntru.
11267 342.711 (498.3)
[Diploma de indigenat moldovenesc din 6 oct. 1855
slobozita agai Ludovic Steege, protomedicul statului].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 325. col. III : Secre-
tariatul de Statil.
In diploma se cuprind informatii biografice.
11268 342.711 (498.3)
[Extras din diploma domneasca de impamintenire a
lui Ludovic Steege]. ZIMBRUL, III (1855), p. 881,
col. I: Moldova.
11269 342.711 (498.3)
[Comentariu cu ocazia acordarii indigenatului docto-
rului Lud. Steege]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 325: Novitale din Nauntru.
Text roman 5I francez.
11270 342.711 (498.3)
[Diploma de indigenat moldovenesc acordata vorni-
cului Costachi Hurmuzachi]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), adaos la nr. 18, p. 57: Secretariatul de Statil;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 73, p. 1-2: Iasi) 2 Aprilie;
FOAIE PT. MINTE, XIX (1852), p. 53-54.
In diploma se cuprind informal)) genealogice asupra familiei
$1 date biografice asupra Incetatenitului.
11271 342.711 (498.3)
[Se anunta ca s-a acordat diploma de indigenat vor-
nicului Constantin Hurmuzachi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 113: Novitale din Nauntru.
Text roman 5i francez.
11272 342.711(498.3)
[Diploma de indigenat moldovenesc slobozita docto-
rului Emanoil Costin]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 109: Secretariatul de Statii.
11273 342.711 (498.3)
[Hrisovul de indigenat moldovenesc eliberat lui Alexan-
dru Dimitrie Moruzi]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 89, col. I: Secretariatul de Stat.
11274 342.711 (498.3)
[Declaratie a comisului Lucachi Zira, prin care arata
ca. este supus local" si cere ca in termen de 40 zile sa se
infatiseze dovezile supunerii sale la vreo protectie straina].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 315: Secretaria-
tul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 355, col. I: Secretariatul de Stat.
Zira arata ca s-a asezat In Moldova In 1824 8i ca a participat
la alegerile pentru Divanul ad-hoc, fiind 8i proprietar In Capitals.
11275 342.711 (498.3)
[Project de Incheiere privind drepturile politice ale
impamintenitilor crestini]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 10, de la sfirsitul colec-
tiei.
impamIntenitii crestini nu se hucura de drepturi politice pins
ce nu primesc mares naturalizatie".
11276 342.711 (498.3)
[Decizia de incetatenire a agili Ludovic Jordan].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 13, col. I: Secreta-
riatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 17:
Secretariatul de Stat.
Se arata ca Jordan locuia de 30 de ani in Moldova, servind timp
de 14 ani in *collie statului si fiind timp de 6 ani membru al comi-
tetului 8colar. In Gazeta de Moldavia text roman 8i francez.
11277 342.711 (498.3)
[Comentariu al redactiei cu ocazia incetiltenirii agai
Ludovic Jordan]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p.
17: Secretariatul de Stat.
Se vorbeste despre strainii Insemnati prin a for avere sau Insu-
5iri morale" care, pe cit viitorul politic a Moldovei capata o stator-
nicie", solicits dreptul de Impamintenire". Text roman 8i francez,
11278 342.711 (498.3)
[Se anunta di, in urma statornicirii viitorului statut
politic al Moldovei, multi straini Insemnati prin a Tor
avere sau insusiri morale", domiciliati in tars, solicits
dreptul de impamintenire]. NATIONAULO, I (1858),
p. 63: Moldavia.
Printre cei care au capatat dreptul de ImpamIntenire este 5i
Jordan, care a faeut In ramul cresterii giunimei servitiuri ade-
varate".
11279 342.711 (498.3)
[Se anunta ca imparatescul consulat" al Frantei a
declarat ca nu are obiectii impotriva impamintenirii,
in Moldova, a lui Frederic Gros, profesor de muzica].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 51, p. 133,
col. I: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 193: Secretariatul de Stat a Moldovei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11280 342.711 (498.3)
[Comunicat cu privire la supusenia lui Sevastian Visi-
novski]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 277: Secre-
tariatul de Stat.
Se publics doul cereri adresate de catre Visinovski. In prima
ruga sit fie considerat cu drepturile unui -adevarat pamlntean mol-
dovan", jar In cea de-a doua el mentioneaza ca nu se hotarlse Inca
sit opteze pentru cetatenia moldoveneascd. Guvernul arata ca nu
simte vreo parere de rau In legatura cu cererea a doua a solicitan-
tului. Text roman si francez.
11281 342.721 (498.3)
[Proiect de motiune cu privire la urmatoarele ches-
tiuni: respectul domiciliului si al libertiitii individuale;
supunerea fie cui numai la judecatorii prevazuti prin legi;
comisii sau tribunaluri exceptionale nu se vor putea
infiinta in niciun caz"]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), foaia volanta nr. 6, legata la finele colectiei.
11282 342.722 (498.3)
[Proiect de motiune cu privire la drepturile politice ale
pamintenilor]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), foaia volanta nr. 11, de la finele co lectiei.
Proiectul prevede egalitatea In exercitarea drepturilor politice
pentru tut) pamIntenii crestini, fara deosebirc de religie.

612

www.dacoromanica.ro
342.124 (498.1) IAEPT PUBLIC, CONSTITUTIONAL
11283 Cretzeanu, George Z. 342.724 (498.1)
[Despre drepturile politice ale strainilor in Tara Roma-
neasca]. CONCORDIA, I (1857), p. 57.
Arata ea numai strainii ImpamIntenip au drepturi politice
$i pot lua parte la alegeri.
11284 342.724 (498.3)
[Pledoarie pentru acordarea dreptului de a cumpara
pamint in Moldova oricaror straini impaminteniti].
STEAOA D., II (1856), nr. 59, p. 233 [gresit: 145].
ComentIndu-se scrisoarca adresata de cam. Bulueliu redac-
tie!, se arata vechimea si patriotismul armenilor din Moldova si se
pledeaza ca sa li se acorde dreptul de a cumpara proprietati, nu numai
tor, ci tuturor celor care se vor ImpamInteni, indiferent de religia tor.
11285 342.731 (498.3)
[Project de motiune asupra chestiei atingatoare de
libertatea culturilor in marginirea capitulaBilorl. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 3,
legata la finele colectiei.
11286 342.731 (498.3)
[Discutii la raportul lui D. Rallet, in numele comisiei
insarcinata cu desvoltarea punturilor 1-6 din sirul de
chestii" asupra puntului V: Despre libertatea culturilor
[= cultelor religioase] in marginirea
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 6, p. 1-3,
supl. la p. 1-4, adaos p. 1-3; MONIT. ADUN. AD-II0C
BUC., I (1857), p. 64, 73-76, 77-80: Lucrarile Aduna-
rif Ad-hoc din Iasi.
Se publics textul amendamentelor aduse si rezumatul cuvIn-
tarilor rostite de arbimandritul Neofit Scriban, A. F'atu, A. Panu
$i M. Rogalniceanu.
11287 Hogalniceanu, M. 342.731 (498.3)
[Discursul rostit in Divanul ad-hoc al Moldovei, in
chestiunea deplinei libertati religioase si a tolerantei fatil
de Loge cultele]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1858), p. 329-330: Moldavie.
Discursul se publics in extenso.
11288 Hurntuzachi, C. 342.8 (4)
Legea electorala. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 2, p. 1-2.
Expune diTerite legi electorate din statele europene, bazate pe
criteriul censului, si arata apoi consul prevazut in cea romaneasca.
11289 Hourmouzaki, C. 342.8 (4)
De la loi electorate. LE CONSTITUTIONNEL, I
(1858), nr. 1, p. 2.
Traducerea in limba franceza a articolului Legea electorall",
publicat In nr. 2 al ziarulul Constilutionariul.
11290 342.8 (498)
[Propunerea Comitetului proprietarilor mici cu pri-
vire la drepturile for electorate]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 1, supl. 1, p. 2-3.
Urmeaza socotinta" lui C. Hurmuzachi, to aceeasi chestiune.
11291 342.8 (498)
[Raportul Comitetului proprietarilor mici si soco-
tinta" lui C. Hurmuzachi cu privire la drepturile electo-
rate ale proprietarilor de pamint]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 40, legata la
finele colectiei.
11292 342.8 (498)
[Propunerea comisiei de urgenta cu privire la alcatui-
rea unei legi electorate, in legatura cu incuviintarea ce se
cere puterilor garante ca ambele Adunari ad-hoc actuate
sa se convoace in o singura Adunare sore a elabora legea"].
BUL. ADUN. AD-HOC MOI D., I (1857), nr. 24, p. 3,
si foaia volanta nr. 43, legata la finele coleetiei.
www.dacoromanica.ro
342.8 (498)
11293 Bosianu, C. 342.8 (498)
[Articol cu privire la strainii din Principate care au
drepturi electorate]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 13-14: Vineri 12 Aprilie.
..krata ca doar trei categorii de straini pot pretinde aceste drep-
turi: cei casatoriti cu o paminteana Inaintea Regulamentului Orga-
nic, cei ce-si clstigasera ImpamIntenirea pe cale legala, potrivit celor
stipulate In Regulamentul Organic, si cei nAscuti si crescuti pe terl-
toriul Principatelor. Text roman $i francez.
11294 B.[arafl, D[r]Jul. 342.8 (498)
Despre dreptulti Electorahl ISRAELITULtJ R.,
I (1857), nr. 6, p. 1-2.
Comenteaza actul convocarii alegatorilor pentru Adunarile
ad-hoc. Subliniaza ca dupa art. 24 al Tratatului de la Paris
toate clasele societal!! vor fi reprezentate acolo si ca, Intre condi-
tiile de a fi alegator, nu se mentioneazs religia, deci nu se va face
deosebire de confesiune. Explica notiunile de drepturi naturale",
drepturi civile" si drepturi politice".
11295 Rosetti, C. A. 342.8 (498)
[Informatii despre viitoarea lege electorala a Princi-
patelor]. ROMANUL, II (1858), nr. 60, p. 237: Bucu-
resci 31 Iulie/12 Aug.
Informatii date pe baza stirilor primite de la Paris.
11296 Rosetti, C. A. 342.8 (498)
[Informatii despre viitoarea lege electorala din Prin-
cipate]. ROMANUL, II (1858), nr. 72, p. 286: Bucu-
resci 11/23 Sept.
Se redau stirile date de Le Courrier de Dimanche cu privire la
aceasta. chestiune. Rosetti considers viitoarea lege drept foarte
restrinsa".
11297 342.8 (498)
[Puncturile principale ale legei electorate Moldo-
Romane, cuprinse in jurnalul francez Le Courrier de
Dimanche "]. NATIONALULU, I (1858), p. 313: Francia.
11298 342.8 (498)
[Articol despre noua lege electorala a Principatelor,
in comparatie cu cea din Serbia]. STEAOA D., III
(1858), p. 288 [gresit: 200]: Curierul esterioru, col. II.
Se expun prevederile legii si se subliniaza ca cea din Serbia este
mutt mai democratica declt legea stability pe baza Conventiei de
la Paris pentru alegerile Divanurilor ad-hoc din Principatele Romane.
11299 342.8 (498)
Ala doilea anex.a. Actulprivitor la stipulatiile electo-
rate, urmind a face parte integranta a Conventiei.
BULETIN [T. R.], 1858, p. 335.
Este o anexa la Conventia lncheiata la Paris, In 7/19 august 1858.
11300 342.8 (498)
Anexa a doua. Stipulatiile electorate anexate la Con-
ventia incheiata in Paris in 7 (19) August 1858. BULE-
TIN [Mold.], XXVI (1858), p. 465-466 [gresit: 366];
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 86, p.
346-347; MONIT. OF, MOLD., I (1858), supl. la nr. 1,
p. 1-2; MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl.
la nr. 1, p. 1-2.
Yn Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11301 342.8 (498)
Legea de Alegere pentru Moldavia si Romania.
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 152-160: Principa-
tele dunArene.
Se reproduce aceasta anexa a (hula a Conventiei de la Paris.
11302 Pan, Ioan I. 342.8 (498)
[Comenlarii juridice la art. 6 din anexa II a Conven-
tiei]. DIMBOVITA, I (1858), p. 62-83, 87-88.
Cu privire la cazurile In care cineva poate pierde drepturile
de a fi alegator.
613
342.82 (498) DREPT CONSTITUTIONAL DREPT PENAL 343 (498.1)

11303 Bosianu, C. 342.82 (498) 343 DREPT PENAL. CRIMINOLOGIE

[Articol in care sustine adoptarea votului secret in
dezbaterile Adundrilor ad-hoc]. ROMANIA [Bucu- 11312 343 (436)
resti], I (1857), nr. 41, p. 161. [Stire despre intrarea in vigoare a noii legi penale aus-
11304 Rosetti, C. A. 342.82 (498) triece cu incepere de la 1 septembrie 1852]. G. TRANS.,
ROMANUL, I (1857), nr. 18, p. 2-3.
XV (1852), p. 164, col. I.
Votul pe fatzd.
Combate argumentele aduse de Bosianu In Romania nr. 41, 11313 343 (436)
care sustinea votul secret, si se declara pentru votarea pe fall, nu Prea'naltele patente imparatesci din 27 Melt 1852.
numai In chestiunile de principii, dar *i la votari privitoare la per- G. TRANS., XV (1852), p. 165-166.
soane. DA o lista de peste 60 de deputati ai Divanului ad-hoc care
au votat piny acum cu bileturi subscrise". Se prezintA pe scurt condica criminalA austriacA gi regulamen-
tul pentru press, Introduse in Intreg Imperiul prin patentele din
11305 Aricescu, C. D. 342.82 (498) 27 mai, observtndu -se to privinta condicii criminale cs ea va lncepe
Printul si constiLutia. ROMANUL, II (1858), p. ss fie aplicata la 1 septembrie 1852.
290-291. 11314 343 (436)
Autorul condamna legea electorala hotarita pentru viitoarele Condica criminal& austriacd. G. TRANS., XV
alegeri din Principate prin Conventia de la Paris, declarind ca, (1852), p. 230.
dupa. *arta de la Paris, baza.alegerii domnului este aurul". Adre-
seazs un apel romanilor, cerind ca sa ajute pc cit mai multi conce- Se comenteaza pe scurt condica ce trebuie ss fie introdusa la
tateni ss fie alegatori, chiar prin concesiuni de proprietati. 1 septembrie 1852 In Ardeal.
11306 Boerescu, B. 342.82 (498) 11315 343 (498.1)
Sistema rPpresentativd. NATIONALULU, I (1858), [Departamentul Dreptatii din Tara Romaneasca face
nr. 15, p. 53-54, 61-62, 69-70, 77-78, 85-86, 89-90, cunoscut ca de la 1 ianuarie 1852 se va aplica Condica
93-94. criminald cu procedura ei", care a fost aprobata de dom-
Aran cum s-a dezvoltat in Europa acest sistem, care Ma con- nitor]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 174; VEST. R.,
ditlile esentiale ale existentei sale, care slid caracteristicile prin- XVI (1851), p. 153.
cipale ale guvernului reprezentativ ; la sfirsit demonstreaza ca acest
sistem se poate aplica foarte bine la romani. Condica, de curind tipArita, a fost trimisa, pe la toate Depar-
tamentele, treptele judecatoresti $1 clrmuirile Judetelor, ca sa poats
11307 Rosetti, C. A. 342.82 (498) lua din vreme cunostInta de coprinderea ei".
[Comentariu la cele 7 articole cu privire la sistema 11316 343 (498.1)
reprezentativk", publicate de V. Boerescu in Nationa-
lue)]. - ROMANUL, II (1858), p. 73; Bucuresci 6/18 [Se anunta ca in Tara Romaneasca codul criminal se
Martie. pune in lucrare de la 1 ghenarie 1852"]. GAZ. DE
/1 salute pe Boerescu ant pentru meritele articolilor sal, cit MOLD., XXIII (1851), p. 192, col. I: Tara RomAneascd.
:31 pentru agera iscusinta $i moderare cu care a stiut desbate un
subiect atlt de spinos". 11317 343 (498.1)
11308 Boerescu, B. 342.82 (498) [Departamentul Dreptatii din Tara Romaneasca reco-
manda slujbasilor si particularilor sd citeasca si sd stu-
[Raspuns la aprecierile lui C. A. Rosetti asupra arti- dieze noua Condica criminald cu procedura ei, care intra
colelor sale in chestiunea sistemei reprezentative"]. in aplicare la 1 ianuarie 1852, sere a se patrunde de
NATIONALULtJ, I (1858), p. 101, col. puterea aplicatii ei"]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 331.
Isi exprima multumirea cA C. A. Rosetti s-a declarat de acord
cu ideile sale. Precizeaza ca n-a intentionat nicidecum ss apere men- 11318 343 (498.1)
tinerea societatii In caste; nisi n-a vorbit de existenta In Principa- Condica criminald cea nOd a Tdrei romanesti. G.
tele Romane a unei aristocratii constituite, ca In alte tart. A volt TRANS., XIV (1851), p. 419-420.
numai sa sublinieze faptul cs exista. unele privilegiuri personale".
E convins toss ca *i aceia ce se bucurau in trecut de aceste privi- Se anunta sanctionarea acestei condici, Implinindu-se ast fe
legii shit acum pentru regimul parlamentar, reprezentativ. trebuinta unei reforme pe acest clmp al vietii civile si sotiale", $i
se redau criticile din Reichszeitung privind noul cod de legiuirl
11309 342.82 (498) muntean.
[Comentariu in legaturd cu legea electorald a Princi-
patelor]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 137, col. I: 11319 343 (498.1)
Cronica streind. [Despre importanta introducerii unei not condici penale
Se comenteaza noile masuri cu privire la legea electoralA, luate in Tara Romaneasca]. G. TRANS., XV (1852), p. 248,
de Anglia, In comparatie cu legea electorala din Principate. Se spune col. I: Terra Romaneasca si Moldavia.
cA, pe clnd la ei acass englezii iau masuri foarte liberate, In Princi-
pate au dat o lege electorall ce anuleaza toate dreptatile si intere- Fragment dintr-o corespondents mai tuna din Craiova, de
sele masei, facInd din asa ziclnd reprezentatia nationall, reprezen- la 8 august.
tatia numai a unel singure clase, aceea a proprietarilor marl". 11320 343 (498.1)
11310 342.82 (498) [Condica penald s-a tiparit in 4000 exemplare, din care
[Comentariu despre necesitatea scaderii censului pre- s-au impdrtit 3399, cite un exemplar de fiecare sat].
vazut in legea electorald]. CONSTITUTIONARIUL, I BULETIN [T. R.], 1853, p. 34: Jurnal.
(1858), nr. 3, p. 2, col. I: Sti venimii acum si la cele din
Faun tru. 11321 343 (498.1)
11311 342.82 (498) [Despre satisfactia locuitorilor Tdrii Romanesti in
[Articol cu privire la sistemul electoral din Principate, legaturd cu aplicarea Condicii criminate, prin care se
bazat pe proprietate]. PATRIA [Iasi], I (1858), p. sugrumaserd multe abuzuri"]. G. TRANS., XVI (1853),
21-22. 97, col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
P.
Este vorba de sistemul electoral stabilit prin Conventia de Se da ca exemplu condamnarea bancherului necinstit Mihail
la Paris. Text roman si francez. Stoianovici.

614
www.dacoromanica.ro
 343 (498.1) DREPT PENAL. 343.106 (408.1)

11322 343 (498.1) neze ca martor In practicalile care se vor asterne asupra
Proect indreptritor unor puncturi din Condica penalb. individelor ce s-ar intimpla a cbdea in vre-o crime sau
BULETIN [T. R.], 1853, p. 77-78. vine, asembnat dispozitiilor art. 14 din procedura condi-
Diferite completari. cii Penale"]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 24.
11323 343 (498.1) 11333 343.19 (439.2)
[Stire despre mbsurile luate in Tara Romaneasca pen- [Publicatie privitoare la tribunalele penale nou Infiin-
tru modificarea unor articole ale condicii penale]. G. tate in Transilvania]. G. TRANS., XIV (1851), p. 81:
TRANS., XVI (1853), p. 128-129: Tier'a romanesca Partea officiosb.
si Moldavi'a. Se d3 lista tribunalelor pcnale nou create, care au sa repre-
11324 .Hurmuzitehi, Dr. Constantin do 343 (498.3) sente locul fiitoarelor tribunale particulare de cerc, cu subordinare
nemijlocita la c.r. tribunale penale provisorie".
Discurs preliminar asupra condicei penale. FOAIE
PT. MINTE, XV (1852), p. 126-128. 11334 343.19 (439.2)
Subtitlu: Infatigat comisiel Indeplinatoare codicilor (legilor) [Publicatie prin care se impune folosirca tribunalelor
pentru Moldova $1 de catre aceasta primit de lndreptariu In lucrarile penale provizorii pe tot intinsul Transilvanici]. G.
sale privitoare la Indeplinirea acelor codici". Trece In revista legis- TRANS., XIV (1851), p. 93, col. I: Publicare.
latiile penale din Europa moderns (sec. XVIII $i XIX). Exami- Publicatia se da In legatura cu uncle abuzuri administrative,
neaza principlile for fundamentale. Opteaza pentru principiul hege- dud se anchetasera 5i se executaserd inchizitiuni colaterale", tars
lian al pedepsei ca urmare necesara $i inevitabila a calcarii legii. a se tine seama de existenta acestor tribunale $i de legile penale
Propune imediata elaborare a unui cod penal modern pentru austriece.
Moldova.
11325 343.1 (436) 11335 343.19 (439.2)
[Stire despre apropiata terminare la Ministerul Justi- [Se anuntii sosirea la Sibiu a lui Maximilian nigger,
tiei din Viena a alcatuiriii Regulamentului de procedure numit provizoriu procurator generale din Transilvania"1.
criminals]. G. TRANS., XV (1853), p. 163, col. II: G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. I: Sibiiu, 21 Dec.
Viena. $tire redata dupe Siebenburger Bole. Ftigger fusese 5eful Jude-
catii criminate din Cernauti, In Bucovina".
11326 343.1 (436)
Ceva despre noulti reguldmentil alti procesurei crimi- 11336 343.97 (439.2)
nate. G. TRANS., XVI (1853), p. 244. [Anuntarea concursului pentru ocuparea posturilor
Regulamentul aprobat la 29 iulie 1853 este discutat ca o impor- celor 20 de auscultanti gratuiti la c. r. tribunale crimi-
tanta reforms sociall $1 legislative. Traducerea romaneased a regu- nate din Clusiu, 13istritia, M. Osorheiu, S. Sz. Giorgiu
lamentului se va face la Ministerul Dreptatii din Viena, unde transla- si Alba Iulia "]. G. TRANS., XV (1852), p. 53, col. I:
tor' sint loan Maiorescu $i Florian arestati Aron. Concursb.
Se dau conditiile.
11327 M. S. 343.1 (436)
Despre noua procedura penale. TELEGRAFUL 11337 343.19 (439.2)
R., II (1854), p. 337-338. [instiintare despre infiintarea unei instance penale la
Comenteaza fugar noua procedura penale austriaca, intrata Orbstie]. G. TRANS., XV (1852), p. 197, col. I: Insci-
In vigoare prin patenta:imperiala din 8/20 iulie 1853, $i extinderea intiare.
ei asupra Ardealului pe data de 18/30 noem. 1854, o data cu noua Se arata ca de aceasta instants tin cercurile Deva, Baia de
organ izare Judecatoreased. Cri5 $i Dateg.
11328 343.123 11338 343.19 (498.1)
[Circulara Departamentului Drept5tii din Tara Roma-
neasca catre judecritorii, prin care se cere ca toti raufb- [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii din
cbtorii arestati sa fie in grabs judecati si pedepsiti pentru Tara Romaneasca prin care acesta este chemat sa tears
nelegiuitele for fapte]. BULETIN [T.R.], 1851, p. judeditorilor Ii procurorilor respectarea ]egii In hotbririle
370-371. for criminalicesti $i corectionale]. BULETIN [T. R.],
1853, p. 9-10; G. TRANS., XVI (1853), p. 67: Tier'a
11329) 343.123 romanesca si Moldavi'a.
[Circulare din 19 iulie prin care Departamentul Jus-
titiei din Moldova cere judecritoriilor srt nu stinjeneasca 11339 343.19 (498.1)
cursul proceselor criminate si le db instructiuni in privinta [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptiltli prin
acestor procese]. BULETIN [Mold], XXIV (1856), care se aprobb dispozitiile referitoare Ia lucrririle tribuna-
p. 278. lului politienesc]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 257,
11330 343.126
261; VEST. R., XX (1855), p. 257: Catre Departamentul
Dreptbtii.
[Dispozitii ale Departamentului din Nauntru in
legatura cu cel al Drept4ii cu privire Ia eliberarea pe 11340 343.196 (498.1)
chezasie a impricinatilor, ping la judecarea procesului].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 53, p. 205 [gre- [Ofisul domnesc dare Departamentul Dreptiitii prin
sil.: 105]: Donauffirstenthiimer. care clucerul Manolache Lahovari este rinduit membru
la Curtea apelativil critninaliceasca din Bucuresti].
11331 343.131.5 BULETIN [T. R.], 1852, p. 57.
[Informatii despre instructiunile date de la Viena in In locul colonelului Constantin Balaceanu.
legatura cu publicitatea in procedurele criminals "].
G. TRANS., XV (1852), p. 22-23: Viena, 23 Ian. 11341 343.196 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul DreptAii prin
11332 343.143 care clucerul Stefan Belu este numit membru la Curtea
[Circulara Departamentului din NAuntru catre cir- apelativa criminaliceasca din Bucuresti]. BULETIN
muirile judetelor, prin care se aratri tine trebuie s'a sem- [T. R.], 1852, p. 429.

615

www.dacoromanica.ro
543.196 (498.1) bREPT PENAL 343.51

11342 343.196 (498.1) 11352 343.292

[Ofisul domnesc ciltre Departamentul Dreptiitii prin [Stire despre bucuria pricinuita la Cluj de amnistia
care se aduc multumiri Curtii apelative criminalicesti acordatil pentru crimele contrase prin revolutiunea tre-
pentru serioasa activitate" ce a depus in cursul anului cuta si prin amestecul cu emisarii din anii urmiltoril.
1852]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 13. G. TRANS., XX (1857), p. 142, col. II: Clujii, 15 Maiu n.
A eercetat $i a hotarlt cinci sute $aptezeci $i trei pricini.
11353 343.292
11343 343.196 (498.1) [La interventia comisarului extraordinar von Bud-
[Ofisul domnesc crare Departamentul DreptAtii prin berg, Departamentul Justitiei dispune diferite reduceri
care logoffaul credintei loan Golescu este numit prezi- de pedepse pentru condamnatii de drept comun]. BU KU-
dent la Curtea apelativA criminalil din Bucuresti]. BU- RESTER DT. Z., IX (1853), p. 399: Donaufiirstenthiimer.
LETIN [T. R.], 1853, p. 286.
11354 343.292
11344 343.196 (498.1) [Ofisul domnesc catre Departamentul Finantelor pri-
[ Ofisul generalului Budberg catre Departamentul Drep- vitor la eliberarea unor arestati pentru datorii]. VEST.
tfitii prin care logofiltul dreptiltii Nicolae Ghica este numit R., XIX (1854), p. 373.
prezident la Curtea apelativa criminalil din Bucuresti]. Se porunceste acestui departament de a plati sefului PolitieI
BULETIN [T. R.], 1854, p. 13. suma de lei 4 292 par. 20, pentru a ft eliberati un numar dc cetateni
In locul logofatului Iancu Golescu. arestati pentru datorii.
11345 343.196 (498.1) 11355 343.292
[Ofisul domnesc ciare Departamentul Dreptiltii prin [Ofisul domnesc titre Departamentul Dreptiaii prin
care logofiltul Nicolae Manu este numit prezident al Curtii care se porunceste a se slobozi de sub osindil un numar
criminalicesti]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 109. de persoane potrivit articolului 298 din Regulamentul
In locul logofatului Searlat Ghica. organic]. VEST. R., XIX (1854), p. 374.
Cuprinde o lista de gratiati.
11346 343.196 (498.1)
[Ofisul caimacatnului Care Departamentul Dreptiaii 11356 343.353
prin care Alecu Costescu este numit prezident la Curtea [Decizia Caimscamiei Tarii Romanesti ca locuitorii
criminaliceasca din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], orasului Ploie Li, pusi in mod abuziv la pavarca str5zii
1856, p. 289. unde isi avea locuinta prefectul, sa fie despagubai].
Sint numiti membri la aceasta Curie: Manolachi Lahovari, BULETIN [T. R.], 1858, p. 390, col. I: Care Ministerul
Manolache Faca, Costache Geani, Evghenie Predescu, Antonie din nauntru.
Gutiu $i Costache Balan, procuror.
11357 343.353
11347 343.19 (498.3)
[Anaforaua cu privire la corespondenta directil dintre [Circulars prin care se interzice slujbasilor statului sa
judec5toriile tinutale si Tribunalul Criminal]. BULE- ceard de la sateni impozite in folosul tor]. BULETIN
TIN [Mold.], XXIII (1855), p. 405: Ministeriul Dreplutii. [Mold.], X XII (1854), nr. 99, p. 393: Departamentul de
Finans.
11348 343.19 (498.3) 11358 343.353
[Se anunt.5 ca Departamentul Dreptiltii a poruncit
judeciaoriilor de a nu zadarnici cursul proceselor crin-i- [Instiintare in legiltur5 cu faptul ca postelnicul
nale]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 296: Novi- Panaite Bals a luat filr5 invoire pilpusoi din magaziile
tale din nauntru. de rezerval. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 349,
col. I: Secretariatul de Staff'.
Circulare din 19 iul. 1856. Text roman $i francez.
Se hotarkte ca in viitor proprietarii care vor savir$i aceasta
11349 Rosetti, C. A. 343.25 abatere sa fie obligati de a inapoia indata In folosul locuitorilor
Indoita Mimea de pine ce ar lua".
[Articol in care condamn5 pedeapsa cu moartea].
ROMANUL, II (1858), p. 5-6. 11359 343.353
11350 343.25 200 de galbini o poruncuta!! ZIMBRUL SI VULT.,
IV (1858), p. 100.
[Articol prin care se cere desfiintarea pedepsei corpo-
rate in administratic]. STEAOA D., II (1856), p. Pornindu-se de la un caz de mita, se arata afacerile la care se
205-206. dedau functionarii de la Departamentul din Launtru.
Articolul plecleaza cu caldurA: Radice-sa astazi lovitura tru- 11360 343.353
peasca deasupra taranului, desfiintezc-sa Infrinarea brutala a cla-
selor de gios prin bataia administrative, $tearga-sa din regulile mili- [Act de multumire dare caimacam a 55 de locuitori
tare vergile $i usturimea ce degradeaza sufletul, $i mine vom avea ai satului Moreni din tinutul Iasi, in legAturit cu min-
alaturea cu not milioane de romani inobilati moralice$te ". tuirea" for de r5i voitorii" care-i tinuseril citiva ani in
mrejele" tor]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 250.
11351 343.286 Ei arata ca acei amploiati" ii Impilasera cu strimbatate timp
[Ordonantil domneascri pentru desfiintarea penalitil- de citiva ani, desi ei se aratasera supu$i fats de legile tariff si -5i Impli-
tii de disteran a vinovatilor criminali"]. BL'LETIN nisera indatoririle lur. Text roman $i francez.
[Mold.], XXIV (1856), p. 154: Ministeriul Dreptiaii; GAZ. 11361 343.51
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 145: Novitale din nAuntru.
Desfi intarea Iegii do expulzare peste Dunare a unei calegorii de [Stire despre areslarea la Timisoara a veslitu/ui fa/-
condamnati. Masura se motiveaza prin refuzul Turciei de a prim' sificator Sava Arghiro din Melenik]. G. TRANS., XV
pe expulzati $i prin faptul ca tara pierde prin expulzari un numar (1852), p. 42, col. II: Banat. Timisora.
de brate de munca. Ace$tia vor fi pedepsiti In tars. In Gazeta Se arata ca falsificatorul se pregatea sa fuga la Bucure$ti. Infor-
de Moldavia text roman $i francez. matie retlata dupa Temesvarer Zeilung.

616

www.dacoromanica.ro
343.51 bkliter PENAL. CkIMINOLOGIE 343.8 (498.1)

11362 343.51 sista:nu] feudal. Istoricul duelului In Moldova: neexistlnd orga-

[Stire despre descoperirea unor falsificatori de doi- nizarea feudala germanica, duelul n-a putut aparea aid decit In
decari" la Galli*, in cercul Sibiului]. G. TRANS., sec. 19, ca mod& adusa de tineri din strainatate. Legislatia moderns
XVI (1853), p. 41, col. II: Sibiiu. a duelului In Moldova.
Dupa Siebenbiirger Dote. Se arata ca Sc dcscoperise si masina 11372 343.615.2
de Mut monede a falsificatorilor. [Se face cunoscut ca nu este ingaduit si ertat nimu-
11363 343.51
lui, de on cc treapta si conditie ar fi, sa bald pe altul cu
palms on cu alt-fel de lovitural. BULETIN [T. R.],
[Arestarca unor falsificatori de bani la Risnov]. 1851, p. 61: Departamentul din Nauntru.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 35: 1ntamplari de zi.
11373 343.615.2
11364 343.51 [Publicatle privind pedepsirea serdarului Dim. Gor-
[Se reproduce o stire dupa Journal des Debats" ca gos, pentru abatute urmari` si indeosebi pentru cum-
la Constantinopol a fost arestata o frumoasa si galanta
doamna", originara din Moldova, in ale carei bagaje au
fost gasite la vama peste 1 000 bilete de banes false, numite
lau"1. -
plita batae ce au pricinuit unui locuitor de pe mosia Taz-
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 95,
col. I: Secretariatul de Stat a MoldovcI; GAZ. DE MOLD.,
Caimes, in valoare de peste 1 milion lei]. NATIONA- XXIII (1851), p. 283: Novitale din nauntru; ZIMBRUL,
LULU, I (1858), p. 309: Turcia. II (1851), p. 74, col. I.
Se publics iniDalele numelui acestei doamne, care slut: S. C. Gorgos este condamnat a plati pe Iluga cheltueala curarisi-
11365 343.51 rei batutului si un straf de 500 lei" In Mosul acestuia, liotarin-
du-se ca pe viitor A fie oprit a mai tine mosie In posesie".
[Informatii cu privire la descoperirea unei bande de
falsificatori de monede la Copou]. ZIMBRUL, I (1851), 11374 343.615.2
p. 345-346: lasil. [Se anunta ca lordache Miclescu a fost condamnat la
Text roman si francez. o detentiune de trei luni la manastirea Soveja, pentru ca,
insotit de mai multi oameni de ai sai, batuse pe un
11366 343.51 Anglielachi Mironescu"]. ZIMBRUL, I (1851), p. 361:
Falsarii de monede. GAZ. DE MOLD., XXIV I asii.
(1852), p. 73-74: Albina Romaneasca. Text roman si francez.
Se dau amanunte cu privire la prinderea unor falsificatori de
bancnote de 6 si 10 creitari, careli aveau presa la Iasi. 11375 343.774
343.522.1
[Masuri hotarile de Sfatul Administrativ al Moldovei
11367 cu privire la despagubirea ce se cuvine a se face pastra-
[Despre condamnarea si degradarea in plata princi- torilor de vite de pripas pentru nutretul liranei for "].
pals a lasului a unor amploiati si avocati, care au fabri- BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 5: Departamentul
cat si au vindut un document fals ca fiind autentic al din launtru.
raposatului logofat Costachi Conachi]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 229: Novitale din nauntru; VEST. R., 11376 t 343.8 (439.2)
XVIII (1853), p. 245: Moldavia; G. TRANS., XVI (1853), [Articol despre o vizita facutil la inchisoarea din Sibiu].
p. 241: Jasii 20 Julia. TELEGRAFUL R., VI (1858), F. 50, 53-54: SHAM
Prin acest document vornicul Costache Iepureanu urma sa 23 Martie.
fie scutit de plata unei datorii catre printul Conachi-Vogoridi. Au Autorul da amanunte privind meseriile exercitate de catre
lost degradati si apoi trimisi la o manastire: slujerul G. Harnav, cci Inchisi.
caminarul Glierasim HIncu, slugerul Daniil, comisul Clemescu si
slugerul Ionescu. fn Gazeta de Moldavia text roman si francez. 11377 Bodeseu, G. 343.8 (498.1)
11368 343.531 [Corespondents despre vizita Wail de domnitorul B.
[Anaforaua atingatoare de masurile ce s-au socotit de Stirbei la ocna Telega]. VEST. R., XVI (1851), p.
trebuinta a se adopta in cazul alcatuirilor ce se savirsesc 249-250.
intre locuitorii agricoli si negutitorii speculanti de pro- 343.8 (498.1)
ducte i alte fete"]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), 11378
p. 9-10: Departamentul din nauntru. [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ din Tara
Anaforaua cuprinde masuri luate spre asigurarea Indeplinirii Romaneasca prin care se anunta numirea colonelului
loan Florescu in postul de vornic al temnitelor]. BULE-
contractelor si In acelasi timp spre apararea intereselor proprieta- TIN [T. R.], 1852, p. 57.
rilor de mosii.
11369 343.531 11379 343.8 (498.1)
[Ordonanta spre stirpirea abuzurilor unellite de ogre [Departamentul Credintei anunta ca se va da prin
speculanti cu masuri nedrepte"]. BULETIN [Mold.], licitatie desavirsirea cladirilor aresturilor de la schitul
XXIV (1856), p. 246: Politiea Capitaliei Ratestii, judetml Buzau", fiind a se infiinta din nou]
VEST. R., XVII (1852), p. 77.
11370 343.61
[Guvernamintul Ardealului anunta casarea proce- 11380 343.8 (498.1)
surei dupa dreptul statariu" in ceea ce priveste crima rani- [Vornicia Temnitelor anunta ca nu se mai ingaduie
rii si omorul hotesc]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 52: in viitor ca persoanele facatoare de bine sa trimita sau
Buletinulu Oficialu. sa aduca la temnitele din Bucuresti, Snagov, Craiova,
Accasta procesura" se stabilise prin publicatiunile de la 15 Giurgiu, Ocnele-Mari si Telega bauturi, lucruri de min-
ianuarie 1852 si 23 octombrie 1853. care si obiecte de imbracaminte, ci numai ajutoare in
haul]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 332.
11371 Apostolian, G. 343.613
Duelul. ROMANIA LIT., 1855, p. 381-385, 398- 11381 343.8 (498.1)
400, 407-409. Lista de obiecte aflate de vinzare la ingrijitorul tern-
Definitia. Scopul. Istoric: explicatia inexistentei lui la antici nitii de aici din capitals, si care sint luerate de catre insusi
si aparitia lui o data cu germanii. Duelul ca probatoriu juridic In arestantii. BULETIN [1. R.], 1852, p. 432.

617

www.dacoromanica.ro
343.8 (498.1) 1DREPT PENAL. CRIMINOLOGIE
11382 343.8 (498.1)
[Se anunta ca se va tine licitatie in privinta infiintarii
unui pod din nou plutitor pe apa Znagovului pentru
trebuinta arestantilor din temnita de acolo"]. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 55: Vornicia Temnitilor.
11383 343.8 (498.1)
Proect pentru oare care cere adaogiri de slujbasi la
Vornicia temnitelor. BULETIN [T. R.], 1853, p. 57.
Se publics ei ofisul domnesc de Intarire.
11384 343.8 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru al Tarii
Romanesti catre cirmuirile judetelor In care se arata
ce masuri trebuie luate pentru ca s inceteze adesele
scapari de arestanti ce se tot intimpla de la o vreme
incoacel. BULETIN [T. R.], 1853, p. 90-91.
Fuga arestantilor avea loc attt de la Inchisori clt ei de sub
escorts.
11385 343.8 (498.1)
Ecstractu] conditiilor pentru reparatdile trebuincioase
a se face puscarii de la Curtea Arsa, precum si de lucra-
rile ce sent a se face din nou. BULETIN [T. R.], 1853,
p. 105-106.
11386 343.8 (498.1)
[Publicatie prin care se anunta o licitatie pentru 1m-
br5camintea si incaltamintea necesara arestatilor de la
inchisorile. din Bucuresti, Craiova, Giurgiu, Ocnele Mari,
Ocnele Telega si politia Stirbei]. VEST. R., XX (1855),
p. 9, col. I: Vornicia temnitilor.
Se da numarul celor necesare pentru Imbracaminte ei condi-
title Ilcitatlei.
11387 342.8 (498.1)
[Se aproba numirea doctorului Carl Gubenberger la
spitalul temnitei din Bucuresti si al celei din Snagov].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 137; ANUNT. R., IV
(1857), nr. 29, p. 1.
11388 343.8 (498.3)
[Stire despre sosirea la Iasi a filantropului francez
cavalerul Benjamin Appert, pentru a vizita inchisorile,
spitalul central si militar, precum si ocnele]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 271: Novitale din nauntru ;
ZIMBRUL, II (1851), p. 49: Moldaviea.
343.8 (498.3)
11389
Veniamnin Aper. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 370-373: Albina Romaneasca.
Biografia filantropului Benjamin Appert, renumitul refor-
mator al lnchisorilor". Se schiteaza activitatea sa In aceasta pri-
vinta ei se mentioneaza ca, la cele 39 tomuri pe care le scrisese,
trebuia sa se adauge voiajul sau In Moldova ei Turcia". Text
roman si francez.
343.8 (498.3)
11390
[5tire din Tecuci cu privire la vizita facuta de filan-
tropul cavaler Appert]. ZIMBRUL, II (1851), p. 87,
col. II.
Catihetul tinutului a fost sfatuit sa mearga zilnic la osInditii
din Inchisoare, pentru a le tine predict religioase.
11391 Appert, eavalerul d' 343.8 (498.3)
[Scrisoare adresata redactiei Gazetei de Moldavia"].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), nr. 69, p. 275.
Benjamin Appert viziteaza unele oraee din Moldova, Tara
Romaneasca ei Ungaria. El arata Ca, pe linga datoria de a pedepsi
pe criminal], este ei aceea de a Mita de a-1 face mai bunt" el ca
cu mare interes" a cercetat Inchisorile ei casele ospitale din asta
frumoasd el nobill Moldova". Text roman el francez.
618
www.dacoromanica.ro
343.8 (498.3)
11392 343.8 (498.3)
[Raspunsul lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, la
scrisoarea cavalerului Appert, in legatura cu sugestiile
facute de acesta cu privire la anumite masuri adminis-
trative, pentru inchisori si spitale]. ZIMBRUL, II
(1852), p. 203: Tara Romaneasca.
Duple Gazeta romdno-germand din Bucuresti, care reprodusese
In numarul sau din 10 decembrie 1851 scrisoarea, publicata anterior
In Wanderer. Anul 1851 din Bukuresler deutsche Zeilung lipseete
din colectia B.A.R.
11393 Un abonatu 343.8 (498.3)
[Scrisoare adresata redactiei in legatura cu activitatea
filantropului Apper, dupa plecarea sa din Moldova].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 53-54: Albina
Romaneasca.
Autorul da detalii privind vizita Jul Appert la curtile Austriei
Si Saxoniei.
11394 343.8 (498.3)
[Ofisul domnesc pentru infiintarea unei inchisori so-
lide in apropierea de groapa Ocnei, spre a sluji de ada-
post in vreme de noapte vinovatilor ce se in acolo"].
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 13, col. I:
Secretariatul de Stat a Moldovei ; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 251-216: Novitale din nauntru ; ZIM-
BRUL, II (1851), p. 13: Moldaviea.
Yn Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11395 343.8 (498.3)
[Se anunta ca Anastasie Panu, directorul Departa-
mentului Dreptatii, a fost insarcinat sa inspecteze starea
arestantilor de pe la giudec5torii"]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 241: Novitale din nduntru.
11396 343.8 (498.3)
Acte atingatoare de reorganizarea inchisorilor publice
din Moldova. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 17-
20, adaos la nr. 5, p. 7-16, nr. 46, p. 181-184; adaos
la nr. 50, p. 99-100; adaos la nr. 51, p. 103; GAZ, DE
MOLD XXVIII (1856), supl. la nr. 4, p. 1-16 si p. 56.
Se reds textul unui ofis domnesc din iulie 1851, referitor la
clAdirea unei Inchisori pentru condamnatii de la ()era, apoi un memo-
riu al lui An. Panu, directorul Ministerului Justitiei, din 14 Wile
1855, privind Imbunatatirea regimului penitenciar sl prinelpiile
de reorganizare a Inchisorilor. Urmeaza un nou ofis domnesc din
26 iulie 1855 catre Panu si un nou raport al acestuia din 24 august
1855, urmat de AsezamIntul pentru administratia Inchisorei din
Iasi", IntArit de domn. Seria actelor se Incheie cu un raport al lui
Panu privitor la chestiunea ImbunatAtirii regimului penitenciar
Si referitor la aplicarea asezamIntului nou la Inchisoarea din Iasi.
In Gazeta de Moldavia text roman ei francez.
11397 343.8 (498.3)
[Tabloul cheltuielilor arestului din Iasi de la 13 mart.
la 1 mai 1856]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
adaos la nr. 50, p. 99: Ministeriul Dreptatii.
11398 343.8 (498.3)
Regulamentul contabilitatil din Penitenciarul Ocnei.
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 181-184: Ministe-
riul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 173,
177, 181-182: Novitale din Nauntru.
Serviciul se ocupa de contabilitatea banilor statului ei a bani-
lor condamnatilor.
11399 343.8 (498.3)
[Se anunta ca domnitorul Moldovei, insotit de C.
Negri, a vizitat inchisoarea Tirgu-Ocnei]. STEAOA D.,
II (1856), p. 132: Buletinul zilei.
Spre a cerceta rezultatele modernizarii sistemului de Inchisoare.
343.8 (498.3) DREPT FENAL. CRIMINOLOGIE DREPT CIVIL 347 (439.2)

11400 343.8 (498.3) abaterile din datoriile slujbei"]. BULETIN [T. R.];
[Vizitind inchisorile, caimacamul Moldovei ramine 1851, p. 369.
multumit de orinduirea for de catre inspectorul [Daudun] Pins acum pentru plzitorii granitelor se aplicau dispozitiile
de Derrieres]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 257: autoritatilor civile; In viitor vor atirna numal de jurisdictia Me-
Novitale din nauntru. rilor tor.
11401 343.8 (498.3) 11410 344 (498.1)
[Raportul medicului penitenciarului din tirgul Ocnei, [Se aprobil intocmirea comisiei judeciltoresti In pri-
Bauman, despre starea arestatilor bolnavi in anul 1856]. cini criminate si a sfatului de revizie, dupii articolele 106
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 171: Ministeriul si 171 din condica penala ostaseascr]. BULETIN
Drep tatii. [T. R.], 1852, p. 225.
11402 343.8 (498.3) Se public& membrii acestei comisii; colonelul Voinescu este
[Ofisul caimacamului din 23 oct. 1857, adresat Iui presedinte la sfatul de revizie si maiorul Lent este presedinte la
Daudun de Perrieres, inspectorul general al inchisorilor]. comisia criminaliceascS.
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), 11411 344 (498.1)
p. 333: Novitale din nauntru.
Caimacamul ordond o revizuire a stlrii Inchisorllor din tinuturi
[Ofisul domnesc catre sexul ostirii prin care se aduc
si o Imbunatltire a regimului celor condamnati, oferind 100 galheni
Iiimuriri In privinta felului cum vor fi judecate vinele
din lista sa civil& pentru fiecare Inchisoare. Text roman si francez.
sau crimele dorobantilor si ale gr5nicerilor" de c5tre co-
misiile ost5sesti de prin judete]. BULETIN [T. R.],
11403 343.8 (498.3) 1853, p. 17.
[Mire despre dispozitiile date de caimacamul Mol-
dovei pentru imbunatgirea inchisorilor]. TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 371, col. I.
Dup& o corespondent& din Iasi trimisa Levantului 1= Courrier
347 DREPT CIVIL
du Levant]. 347.7 Drept comercial
11404 343.8 (498.3) 347.9 Procedurit Personal si organizare
judecatoreasca
ContabilitAtile generale a cheltuielilor intrebuintate
in ramul administratiei arestelor publice de aici din Ca-
pitalie pe eczercitiul anului contenit, dupd raportul D-sale 11412 347.(439.2)
Dodeun de Perier general Inspectorul prizoanelor din [Stire despre patentul imparAtesc din 29 nov. prin care
principat. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos se introduce in unele tart de coroan5 condica civila gene-
la nr. 55, p. 152-153: Ministeriul Dreptatei. ral5 austriaca, cu incepere de la 1 mai 1853].G. TRANS.,
XV (1852), p. 363, col. II: Viena.
11405 343.91 (436) Se arat& cI mSsura priveste si Banatul.
[Date statistice asupra criminalitAtii din Monarhia
austriaca]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 114-115: 11413 347 (439.2)
Intamplari de zi. [Comentariu favorabil la hotarirea imperials de a se
Se dau aceste date In legltura cu cifra credinciosilor diferitelor introduce condica civilA generals in Banat]. G. TRANS.,
religii din Monarhie. XV (1852), p. 365.
Se (IA ca sigura apropiata introducere a acelelasi condici si In
11406 343.97 (498.3) Transilvania.
[Tablou statistic privind arestatii din inchisoarea de 347 (439.2)
la Iasi intre 13 mart. si 1 mai 1856]. BULETIN [Mold.], 11414
XXIV (1856), adaos la nr. 50, p. 99-100. [Se anunt5 aparitia patentei imperiale prin care se
Datele statistice privesc sexul, religia, nationalitatea si delic- introduce, cu incepere de la 1 septembrie 1853, codicele
tele arestatilor, precum si pedepsele suferite Inauntrul Inchisorii, civil in Ardeal]. G. TRANS., XVI (1853), p. 159,
intrarile In spital etc. col. I: Depesie Telegrafice.

343.97 (498.3) 11415 347 (439.2)

11407
[Lista arestatilor iesiti si intrati din penitenciarul [Comentarea cu satisfactie a stirii introducerii con-
Ocnei intre 26 ian. si 1 mai 1856]. BULETIN [Mold.], dicii civile austriece in Ardeal]. G. TRANS., XVI
XXIV (1856), adaos la nr. 51, p. 103: Ministeriul Drop- (1853), p. 172, col. I: Brasovii, 5 Iuniu.
tAtiI. Se observa: ...Numai acum putem zice ca astazi suntem egali
Se Indic& In tabel virsta, data si motivul condamnSrii, purta- lnaintea legit"...
rea condamnatilor etc. 11416 347 (439.2)
11408 343.97 (498.3) [Comentarii cu privire la introducerea codului civil
[Tabloul statistic despre densitatea poporatiei in austriac, pe data de 1 sept., in Ardeal]. TELEGRAFUL
trilunia I-ia a anului 1858" la penitenciarul din tirgul R., I (1853), p. 170: Monarhia AustriacA.
Ocnei]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 280: Mi- Se exprima speranta populatiei romanesti ca aceasta mAsura
nisteriul Dreptatii. va curma abuzurile In Ardeal, prin separarea justitlei de adminis-
tratie. Se amintesc demersurile In acest sens facute de $aguna In
1850.
344 DREPT PENAL MILITAR 11417 347 (439.2)
Patentulti imperatescil din 29 Maiu c. n. 1853 cu taria
11409 344 (498.1) pentru marele Principatil alu Transilvaniei, prin care se
[Ofisul domnesc care seful ostirilor pAmIntenesti din Tara introduce pentru Ora acesta de corona condica legiloru
Romaneasca prin care se hotAraste Ca, de acum inainte, universale cetiltena din 1 Iuniu 1811...TELEGRAFUL
ofiterii comandirii cordoanelor sa alba dreptul a pedepsi R., I (1853), p. 173-174, 177, 181-182.

619

www.dacoromanica.ro
347(439.2) DREPT CIVIL
11418 347 (439.2)
[Articol cu privire la consecintele juridice si sociale,
pentru Ardeal, ale introdueerii codului civil austriac].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 270-271: Monarhia
Austriaca.
Dupa articolul until publicist german, apSrut In jurnalul offi-
cial" din Sibiu.
11419 f 347 (439.2)
[Articol in care se exprima satisfactia fatil de intro-
ducerea codului civil austriac in Ardeal]. - TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 271: Dejti 1 Sept. 20 Aug.
Se subliniaza speranta ca, prin acest fapt, populatia roma-
neasca va avea mai multe drepturi declt In trecut.
11420 347 (439.2)
[instiintarea magistratului din Brasov despre introdu-
cerea Condicei civile generale" in Ardeal]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 290, col. II: Instiintare.
Condica civila" din 1811 se introduce In Ardeal de la 1 sep-
tembrie, fiind publicata In Foaia legilor imperiale (bucata XXI,
nr. 99, din 1853) si Foaia legilor fdrii Ardealului (bucata X, nr. 101).
347 (498.3)
11421
[$tire despre lucrarile Divanului General din Moldova
privind revizuirea codicelui civil]. - GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 163: Novitale din nauntru.
Se arata ca s-a dezbatut Indelung" articolul privitor de Insu-
sirele pentru cumpararea de mosii In Moldova".
11422 347 (498.3)
[$tiri despre lucrarile Divanului General privitoare
la revizuirea codului civil]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 183, 197.
11423 347 (498.3)
[Se anunta luarea in discutie de dare Divanul General
din Moldova a noului cod civil]. ZIMBRUL, I (1851),
p. 333: Iasii. .
Codul, care fusese prelucrat de catre o comisie, cuprinde 463
articole. Text roman si francez.
11424 347.18
[Se anunta ca, potrivit dispozitiilor date de guvern,
se interzice sever preotilor sa perceapa vreo taxa de la
invalizi, atunci cind le dau certificate despre aflarea la
viata si locuinta "]. - G. TRANS., XV (1852), p. 14,
col. I: Blajiu, 29 Dec.
11425 347.18
[Departamentul din Nauntru recomanda taranilor sa
pastreze cu sfintenie si sa nu distruga actele for de stare
civila]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 4.
Departamentul Indeamna pe sub- cirmuitori sa lamureasca pe
Want despre Importanta acestor acte.
11426 347.189.14
[Raportul Consiliului Administrativ din Moldova prin
care se aproba schimbarea numelui sardarului Apostol
Macri in Apostol Macrinioti Teisanul]. - BULETIN
[Mold.], XIV (1856), p. 73.
11427 347.189.14
[Publicatie prin care se anunta ca. lui Arghire Dimi-
triu i s-a confirmat dreptul de a purta numele de Negro-
ponte]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 9, col. I:
Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 401: Secretariatul de Stat.
Se reds si textul suplicel lui A. Negroponte, prin care solicits
aceasta favoare pentru cumnatul sau. In Gazeta de Moldavia text
roman si francez.
620
www.dacoromanica.ro
347.249
11428 347.191.4
Asezarea prescriptelorti legiuite despre modulii cum
au sa se ehice capitel-le fundatiunali pe la privati. -
G. TRANS., XVIII (1855), p. 405-406: Partea oficiosa.
Regulament cu privire la felul cum se puteau da ca tinprumut
la particular' spre fructificare capitaluri care proveneau din
fundatiuni destinate scolilor si bisericilor. Sc indica pe larg m5surile
de siguranta ce trebuiau luate de catre aces ce acordau aceste Impru-
muturi, pentru a se avea certitudinea ca aceste capitaluri nu se vor
pierde. Se indica felul cum se vor alcatui documentele relative la
imprumut, cum se va face intabularea", estractele din protoco-
lul funduare" si preluirea ipotecei".
11429 Thiers 347.232.4
Din dreptul proprietatii. - FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 134-136, 139-140, 147-148, 150-151,
153-156, 164-167.
Trad. de Teodor Codrescu. Capitolul Despre prescriptie", cer-
cetlnd originea In furt si Inselaciune a unei part' din proprietate.
11430 347.232.4
[Anaforaua Departamentului Dreptatii cu privire la
pretentiile mai multor fete cistigatoare de procese de
impresuraril. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p.
385: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 371-372: Novitale din nauntru.
Ministerul decide ca cei ce au clstigat pamInturi prin judecati
sa nu poata pretinde veniturile acestor pamInturi Incasate In trecut
de partea adversa. In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11431 347.232.4
[Ministerul Dreptatii propune Caimacamului ca ana-
foraua Ministerului Dreptatii, publicata in Buletin",
anul 1856, nr. 95, p. 385, sa se desfiinteze, ca ilegala].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 337-
338: Ministeriul Dreptatei.
Se propune anularea anaforalei, pe motiv ca nu fusese supusa
discutiei Obstestii Adunari. Anularea legit se cere In legatura
cu un proces dintre fratii Ciuresti si Epitropia Sf. MormInt.
11432 347.234.1
Legiuirea pentru concesie de pamint in trebuinta de
drumuri de fer in principal. VEST. R., XXI (1856),
p. 69.
Se arata cum se vor face exproprierile de pamInt si la ce pret.
11433 347.234.1
[Proiect de motiune cu privire la chestiunea respec-
tarii proprietatii si la exproprieri pentru interes public].
- BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta
nr. 13, legata la finele colectiei.
11434 - 347.234.1
[Discutii cu privire la respectarea proprietatii si la
exproprierile de interes public].BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 14, p. 1-2: 5edinta din 18 Noem-
brie, p. 3-4: Anexa litera A.
11435 347.235.11
Notificaciune pentru tinerea in evidenta a proviso-
riului de contribuciunea funduare. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 124.
Se dau instructiuni despre chipul cum se va tine evidenta pro-
prietatii In vederea impunerii, cu ocazia vinzarilor, mostenirilor, stri-
caciunilor si a altor schimbari ce intervin In proprietati.
11436 347.249
[Se anunta ca printr-o patents imperials se renuntase
la obligatia schimbarii aurului si argintului extras din
mine si din riuri numai la dregatoriile erariale]. - TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 90, col. I: Transilvania.
347.249 DREPT CIVIL
11437 347.249
[Patents din 24 oct. prin care se aboleste obligatia
preddrii catre slat a aurului si argintului provenit din
mine sau din bail. G. TRANS., XX (1857), p. 345:
Partea oficiosa.
11438 347.249
[Ordinatiunea imperateasca" din 19 martie in privinta
liimuririi drepturilor proprietarilor de pdmint asupra
bogatiilor de ciirbuni din Ungaria, Ardeal si Banat].
G. TRANS., XX (1857), p. 93: Partea oficiosa.
Se statueaza Indeosebi drepturile proprietarilor asupra carbu-
nilor In conditiile rascumpararii pamInturilor urbariale.
11439 347.265.11
[Raportul Departamentului Credintei in privinta mo-
dului holarnicirii mcs'ilor mandstiresti si a pldni ei].
BULETIN [T.R.], 1853, p. 49.
Se arata ca inginerii hotarnici In viitor vor da suprafetele mosi-
ilor In pogoane si In stinjeni patrati, tar nu In stinjeni masa; de ase-
menea plata inginerului hotarnic pentru ridicarea planului mo$iei
se va face pe pogon, tar nu pe stinjen masa.
11440
347.265.11
Tabla de preturile ce au a sluji de bazd pentru plata
hotArniciilor ce se face pe la mosiile mithastiresti. BU-
LETIN [1. R.], 1853, p. 49, 59.
Pretul variaza dupS pozitia mosiei; sint preturi pentru mo$ii
de cimp, mo$11 de mijloc $i mo$ii de munte.
11441 347.265.11
Instructii despre temeiurile pe care au a se incheea
contracturi pentru hotArnicirea mosiilor manastiresti.
BULETIN [T. R.], 1853, p. 58-59, 107.
11442
347.265.11
[Comentariu la stirea data de Bukurester Deutsche
Zeitung" ca se va tipari o harts in care vor fi insemnate
toate proprietdtile cu proprietarii tor]. STEAOA D.,
II (1856), p. 148: Buletinul zilei.
Bukurester Deutsche Zeitung, aratInd el aceasta se va aleatui
dupS Milne pe care le lucrau ingineril austrieci, afirma ea aparitia
acestei harti va curma si toate procesele de hotare Intre deosebi-
tii proprietari $i autoritati, care zac prin tribunate de atitia ani".
Steaoa Dundrii observa ca accelerarea judecatilor depinde de tri-
bunate, nu de ridicarea planurilor de mo$ii.
11443 347.265.11
[Anafora cuprinzind dispozitii cu privire la hotArni-
ciri de terenuri]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
adaos la nr. 84, p. 107: Departamentul Dreptatii.
11444 347.271
[Adresa Departamentului Dreptdtii din Tara Roma-
neasca, catre Departamentul din Nauntru, prin care
arata formele zalojirilor ce trebuie indeplinite cind cineva
vrea sa ipotecheze un lucru nemiscator]. BULETIN
[1. R.], 1852, p. 299-300.
11445 347.451
[Circulara Departamentulul Dreptdtii catre judeca-
toriile tarii prin care se arata ca orice instrainare de avert
miscatoare sau nemiscatoare, facuta de tarani, trebuie
sa se adevereze de tribunale sau de cancelariile ce sfnt
asezate prin fiecare sat]. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 202.
11446 347.451
[Publicatie anuntind ca, de aici inainte, tranzactiile
intre sateni cu privire la bunuri imobiliare de orice valoare
si la bunuri mobiliare in pret peste 1 000 lei trebuie s
fie inregistrate la tribunale]. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 250-251: Ministerul din Nduntru.
www.dacoromanica.ro
347.62
Transzactiile cu privire la bunuri mi$catoare" sub valoarea
de 1000 lei se vor lnscrie la cancelariile sate$ti. Hotartrea e moti-
vata prin faptul ca potrivit art. 341 din Regulamentul organic,
care scutea pe sateni de formalitatile prescrise In materie de foi
dotale si zalogiri" se crease uzul ca nici o tranzactie taraneasca
sa nu se lnregistreze. Situal ia aceasta ducea la dificultati In cazul
proceselor Intre tarani sau ale taranilor cu orA$enil.
11447 347.453.1
[Ofisul domnesc dare Departamentul Credintii cu
dispozitii privitoare la arendarea mosiilor stdpinirii"].
VEST. R., XVI (1851), p. 41.
Dispozitiile se refer% la cheza$ia depusa lnainte de licital le $i
la plata clstiului dintii, dupa intrarea in posesie.
11448 347.453.1
Proect deslusitor si indeplinitor capului IV, dela partea
III din Pravila Domnului Caragea, pentru inchiriere sau
arenda. BULETIN [T. R.], 1852, p. 217-220; VEST.
R., XVII (1852), p. 201-203.
11449 347.453.1
[Anaforaua Divanului Obstesc prin care se confirms
dispozina adoptata in cazul pretdluirii de locuri, cind
n'ar urma a plan cineva embatice]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 273, col. III: Departamentul Dreplatil.
Chestiunea de lamurit era dacS la pretaluire" sa se
considere numai cltimea embaticului sau $i locUl cu acareturile
de pe el?"
11450 347.453.3
[Ordonanta politiei din Iasi referitoare la contractele
de inchiriere a caselor si dughenilor. BULETIN [Mold.],
XIX [vol. I] (1851), p. 204, col. II.
Se aduce la cuno$tintA porunca Departamentulul Trebilor din
Launtru ca nimenea sa nu mai Inehirieze pe viitor case, dughene
sau orice binale, fara acte Inscrise $i legalizate de catre competen-
tele instantii".
11451 347.468
[Informatii despre ordinaciunea Ministerului de Jus-
tine cu privire la chestiunea scoaterii de sub zillog a bu-
nurilor nemiscatoare]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 201: Sibiid 15 Dechemvr.
Dupa Siebenbilrger Bole.
11452 347.468
[Anaforaua Divanului Obstesc pentru cautie in pricini
de mosii sau pArti de mosii"].BULETIN [Mold.], XIX
(1851), vol. I, p. 145-146: Secretariatul de Stat.
11453 347.471
[Notita cu privire la sanctionarea legit de reuniune de
catre Imparatul Austriei]. G. TRANS., XV (1852),
p. 380, col. II.
Se arata ca prin aceasta lege vor fi lncurajate asocierile de
ordin cultural si economic In Intreg imperiul. Legea este comentata
foarte favorabil.
11454 347.62
[$tire despre sanctionarea apropiatd a uuei not legi
privitoare la casatorie in Imperiul austriac].G. TRANS.,
XV (1852), p. 203, col. I.
Se arata ca se va pune accentul In aceasta nouS lege pe casa-
toria religioasa.
11455 347.62
Patentuld imperatesc6 din 29. Maid c.n. 1853 cu
taria pentru marele principatu ald Transsilvaniei, prin
care se introduce pentru Tera acesta de corona condica
legilord universale cetatend din 1. Iunifi 1811, cu mai
multe termuiri si desluciri mai deaprOpe si cu o adaugare
a ordindtiunilorti, ce au mai tirmatil dupa aceea, si se va
621
347,62 DREPT CIVIL 348.644

pune In lucrare de la 1. Sep tembre 1853 c.n. - FOAIE 11466 I. D. 347.627.2

PT. MINTE, XVI (1853), p. 173-174, 181-182. Casniciile si pravila lor. - PREDICATORULU, II
Dispozitli In legatura cu coordonarea practicilor religioase ale (1858), p. 84-86: [Foileton].
diferitelor confesiuni, In ceea ce priveste casatoria, cu dispozitiile Polemics cu C. A. Rosetti In legatura cu articolul acestula din
legilor civile austriece. Romdnul, In care criticase prevederile pravilei bisericesti privitoare
11456 347.62 la casatorii.
Patenta imperateascd din 8. Octobre 1856, pentru 11467 Rosetti, C. A. 347.627.2
tote tarile imperiului, prin care, spre a se esecuta art. X Despre despartirile casAtoriilor. - ROMANUL, II
din concordatd, se emite o nda lege in privinta causelord (1858), p. 162-163, 165-166, 170, 174-175 [netermi-
matrimoniall a le catoliciloril din imperiuld austriacti... nat].
- G. TRANS., XX (1857), p. 21, 25: Partea oficiOsa.
Raspuns la articolul din Predicatorul In legatura cu prevederile
11457 347.62 pravilei bisericesti privitoare la divort, combattnd opiniile conser-
[Articol despre noua lege a castttoriilor pentru catolici]. vative ale autorilor lor. In cuprinsul articolulut se reproduc artico-
TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 83, p. 320, col. I: lele semnate de P "4' $11. D.
Sibiiu 18 Octomvrie. 11468 Vladeseu, Gr. 347.627.2
Se rezirma diverse dispozitiunl ale acestel legi. Domnului I. D. de la Predicatorulfi". - NATIONA-
11458 347.62 LULU, I (1858), nr. 49, p. 194-195.

-
Lege despre casatoriele catolicilord in imperiultt Aus-
triacd. G. TRANS., XX (1857), p. 33-34, 37-38,
41-42, 45-46, 49-50, 53-54, 57-58, 61-62, 65-66,
Combate parerile exprimate In articolul Cdsdtoriile
lor al lui I.D.
11469
qi pravila

73-74, 77-78, 81-82, 85-86, 89-90: Partea oficiosa.
11459
0 scurtd privire asupra cdsatoriel si a imprejurdrilor
sub care se incheie cele mai multe legdturi matrimoniale. -
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 17-18, 21-22, 26,
29-30, 45-46, 49-50, 53, 57, 233, 237, 241, 245-246.
11460
[Comentariu in legaturd cu dispozitia legald care pre-
vede ca feciorii nu se pot casdtori inainte de a implini
virsta de 22 ani]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 38:
Sibiid 2 Februarifi.
Gazeta aproba aceasta dispozitie, mentioneaza Insa ca shit
347.633
[Privitor la aplicarea condicii lui Caragea in materie
347.62 de adoptiune]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 29, p. 4:
Instiintari.
Se anunta a D. Cherchireul se ling/ ss plateasca 10 galbenl
si cheltuielile de tipar acelula care va dovedi prin jurnale sau manu-
scris, In limba greceasca sau romaneasca, dupl adevArata cuprindere
a Intelesului obstesc a asezatel legi a lui Caragea In Tara Roma-
347.622.1 neasca despre adoptare de fiu de suflet", cs precurvarul are drep-
tul de la zisa lege de a adopta flu de suflet".
11470
[Privitor la legiuirea lui Caragea].
IV (1857), nr. 53, p. 4.
- 347.633
ANUNT. R.,

Imprejurari clnd se poate aproba o exceptare de la prevederile legit. Se raspunde In mod negativ la Intrebarea puss de Cherchi-
reul, dacs preacurvarul are drept sau nu de a adopta fit, dupa con-
11461 [Baran, I.]
Igiend populard. Lectiunea XIII.
p. 335-336, 346-348.
- 347.624
ISIS, II (1857),
dica lui Caragea.
11471 347.644
Examineaza problema daca statul are dreptul de a interzice [Comentariu cu privire la noua lege ungara pentru
casatoria minorilor, bolnavilor ereditarl $i a celor prea saraci. organizarea deregatorielor orfanale]. - FOAIE PT.
MINTE, XV (1852), p. 7: Din Ungaria.
11462 347.626.7 Se exprima nadejdea cs aceasta lege va ft $1 In folosul taranilor

-
[Anaforaua Divanului Obstesc cu privire la foile de
zestre ale evreilor]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
p. 146: Secretariatul de Stat.
romani din pArtile Ungariei. Iifai lnainte, averile fiilor de tArani
ramasi orfani erau Inghitite de nobilii locului, care erau de drept
curatorii averii orfanale si, In acela51 timp, erau $1 judecatori In
cauza.
11463 347.627.2
[Se anunta ca Ministerul Justitiei a emis o ordinatiune 11472 347.644
prin care se reglementeaza procedura in prigoniri de [Ordonanta imperials privind administrarea in comun
casatorie", adica divorturi, pentru evreii din Ardeal]. - a averilor pupiliari"]. - G. TRANS., XXI (1858), p.
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 186: Intimpla'ri de zile. 287: Partea oficiosa.
11464 Rosetti, C. A. 347.627.2 11473 347.644
Despre despdrtirile casatoriilor. - ROMANUL, II [Ordonantd prin care sehotdraste scutirea de
(1858), p. 118. portul postal a corespondentei comisiunilor pupiliare din
AratA cs, pe end In alte tari casatoria a intrat sub legile civile,
Ungaria, Ardeal si Banat]. - G. TRANS., XXI (1858),
In Tara Romaneasca se mai afla cu totul sub jurisdictia bisericil.
p. 299, col. I: Partea oficiosa.
Este de parere cs aceasta jurisdictie e Inapoiata, exemplificlnd afir- 11474 347.644
matia prin prevederile din Manualul de pravild bisericeascd privi-
toare la divort, pe care le consider% ca nu mai corespund starilor Ordonantd imperials privind tutela minorilor]. - G.
sociale ale;vremii. TRANS., XXI (1858), p. 303, 307: Partea oficiosa.
Prin aceasta ordonanta se hotaraste modalitatea restituiril
11465 1" * * 347.627.2 de catre posesorii temporari a bunurilor minorilor.
Catre societatea romans. - PREDICATORULU, II
(1858). p. 81-82: [Foileton]. 11475 347.644
Raspuns polemic la articolul lui C. A. Rosetti, din Romdnul, [Ofisul caimacamului cdtre Departamentul Credintei
nr. 30, privitor la legea bisericeasca", pe care acesta o vatama prin
articolul sau. tropii]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 197.
prin care N. Gerassi este numit prezident al Obstestii Epi-

622

www.dacoromanica.ro
347.644 DREPT CIVIL
11476 347.644
[Otis prin care se numeste conducerea Obstestii Epi-
tropii]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 101, col. I : Catre
Departamentul Credintif.
Prezident este numit Than Chitoranu.
11477 347.644
[Stire cu privire la numirea lui Ioan Chitoranu in postal
de prezident al Obstestii Epitropii]. ROMANUL, II
(1858), p. 109, col. I: Bucuresci 10/22 Aprilie.
Din cronica semnata de C. A. Rosetti.
11478 347.644
[Circulars din 19 iulie prin care Departamentul justi-
tiei ordona judecatoriilor tinutale sa fie cu cea mai mare
luare aminte in chestiunile privind banii orfanicestil.
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 277-278: Minis-
teriul Dreptatii.
11479 347.644
[Se anunta Ca Departamentul Dreptatii a poruncit
prin doua circulare tuturor judec5toriilor sa fie cu cea
mai mare atentie intru indeplinirea formalitatilor prescrise
cu privire la banii orfanicestil. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 295-296: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
11480 347.644
[Ofisul caimacamului ating5tor de modul ce in
viitor tribunalele judecatoresti au a p5zi in caz de impo-
sesuiri si inchirieri a averilor supuse epitropiei sau cura-
toriei "]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 1, p. 35: Ministeriul Dreptatii ; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), 73: Ministeriul Drep tater.
Yn Gazela de Moldavia text roman si francez.
11481 Thiers 347.65
Excerpte din dreplul proprietateI. FOAIE PT.
MINTE, XIV (1851), p. 107-109.
Traducerea cap. IX: Despre mostenire.
11482 347.65
[*tire despre probabila intfrziere a realizarii chesti-
unii avicitatii in Ardeal si Ungaria]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 310, col. I: Viena.
Se arata ca rezolvarea acestel probleme era asteptata cu sete"
de tot amatorul de regulatul si egalul drept de proprietate".
11483 347.65
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii cu-
prinzind dispozitia cum trebuie sa procedeze treptele
judecatoresti cind este vorba de averea lasata de calu-
gari]. VEST. R., XVI (1851), p. 84.
11484 347.65
[Deslusiri date judecatorilor de Departamentul Drep-
tatii privitor la averile acelora ce inceteaza din viatil
fara mostenitori, sau cu mostenitori, dar cu creditori si
pretentii de zestre]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 35.
11485 347.65
[Ofisul domnesc ditre Departamentul Dreptatii cu
deslusiri cum trebuie aplicata pravila privitor la mos-
tenire]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 39.
Despre mostenitorii nevIrstnici si despre mostenitorii care se
afla departe de ocolul locuintei mostenitului.
11486 347.65
[Privitor la aplicarea condicii lui Caragea]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 32, p. 4: Instiintari.
D. Cherchireul face cunoscut ca va gratifies cu dos -zeci gal-
bent Imparatesti pe acela care, dupa legiuita adevarata Intocmire
a obstestei auezate legi In Tara Romaneasea a lui Caragea despre
12 Bibllografia analiticit c. 959
www.dacoromanica.ro
DREPT COMERCIAL 347.724
mostenire, va putea al dovedeasca ca si vaduva mulere are de la
mai sus zisa legiuire deosebit drept de a lua legiuita parte din pro-
prie avere a mortului sau barbat si clod mortul va avea facuta diata
si nu va arata vointa nici va judeca de cuviinta a lam ceva solidi
sale din remasa sa avere".
11487 347.65
[Anaforaua Divanului Obstesc al Moldovei prin care
se incuviinteaza proiectul ce s-a facut pentru reclama-
tiile de clironomie unde ar mijloci dieatal. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 221, col. II: Departamentul
Dreptatii.
11488 347.65
[Act de inpartala aducator in inplinirea test amentului"
hatmanului Alexandru Mavrocordat].BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), adaos la nr. 60, p. 119-122: Divanul
!ntariturilor.
Se reds si testamentul.
11489 347.65
[Circulars dare tribunale cu privire la forma intrarii
in mostenirea ab- intestato "]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 85-86: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 77-78: Ministeriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
347.7 DREPT COMERCIAL
11490 347.7 (498.3)
[Anaforaua Divanului Obstesc spre punerea fn
lucrare, pentru lamurirea intelesului 338 din Regule-
ment in princinile de comert"]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), p. 145: Secretariatul de Stat.
In anaforaua sanctionata de domn se arata c. s-au lamurit ca
Intelesul 338 din Regulament este ca pricinile de comert de valoare
Insemnata In acel articol sint inapelabile".
11491 347.7 (498.3)
[Observatie privitoare la greutatile intimpinate in
afacerile comerciale moldovene, din lipsa unei proceduri
comerciale]. ZIMBRUL, III (1855), p. 693, col. II:
Revista.
11492 347.719.3
Ordinaciunea ministerului de justitia din 20 Ianuarie
1855 pentru Marele Principatil Ardealultl, despre tinerea
protocoleloril negotitoresci. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 26, 30, 34-35.
Dispozitit privind practicarea comertului.
11493 Boerescu, B. 347.719.3
Despre comerchl Registrele comerciantilor. NA-
TIONALULtr, I (1858), p. 80, 83.
Legea romans obliga pc orice comerciant sa tins trei regis-
tre: registrul jurnal, cel pentru copia de scrisori si registrul inven-
tar. In afara de aceste registre impuse de lege, comerciantii mai
tin si: registrul cel mare, unde se tree, deosebit si dupa o ordine
alfabetica, partidele acelora care au tratat cu comerciantul, regis-
trul casei si registrul cumpararilor si vInzarilor ; comerciantii roman'
Insa sint departe de a urma formalitatile prescrise de lege pentru
tinerea registrelor.
11494 Doniei, P. 347.724
Asotiarea capitalelor. ROMANIA LIT., 1855, p.
417-420.
Articolul descrie organizarea societatilor In nume colectiv:
actiuni, dividende, jocul de bursa, consiliul administrativ si adu-
narea generalL
623
347.736 DREPT COMERCIAL - PROCEDURA CIVILA
11495 347.736
[D. Antonescu, in calitate de sindic, lauds intr-o scri-
soare cAtre redactorul gazetei interventia energica a
administratorului de Mucel, Grigorie Caracas, *i a procu-
rorului Negulici, In falimentul fratilor Bratu]. - ANUNT.
R., IV (1857), nr. 39, p. 3: Pite*ti.
11496 347.736
[Departamentul DreptAtii anunta ca banii falitilor,
cu invoirea creditorilor]. -
depusi la judecAtorii, se vor putea da cu dobindA numai
GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 277: Novitale din nAuntru.
11497 Pall a, loan I. 347.746
Despre polite *i billete la ordine. - NATIONALULU
I (1858), p. 293-294, 297-298.
Arabi ce este o polity, ce avantaje prezinta, cum este conside-
rata de comerciantil romans si cum o confundit cu biletul la ordin.
Autorul este student In drept.
11498 347.746
[Ordinaciune" din 11 mai a Ministerului de Justitie
privind improtocolarea protestelor cambiale].
TRANS., XIX (1856), p. 265: Partea oficiOsit.
- G.
11499 347.746
[Circulara Departamentului DreptAtii care judecA-
pot fi protestate potrivit condicii comerciale]. BULE-
TIN [T. R.], 1852, p. 439-440.
-
torii prin care se arata ce anume polite sau bilete la ordin
11500 347.746
[Adresa Departamentului DreptAtii cAtre judecAtori-
ile judetene privitor la protestarea politelor]. VEST.
R., XVIII (1853), p. 25; BUKURES'I'ER DT. Z., IX
(1853), p. 41: Donauftirstenthilmer.
Se arata a nu se pot protesta orice Mali sub forma de politA
sau de bilet la ordin, ci numai acele care sint iscalite de negutatori
si stilt (Acute pentru fapta de comert si au girul vreunui negutator".
11501 347.746
[Departamentul DreptAtii arata cum trebuie sa fie
intocmite politele, biletele la ordin 4i zapisele de datorii
civile pentru ca sa inceteze rAul ce a inceput a se intinde
cu falsificarea for "]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 386-
387.
11502 347.746
Legiuire atingAtoare de vinzarea averilor mi*catoare
de cats instantiile administrative, la cazuri de implinire
de bani dup.4 vexele sau sineturr, votata de Divanul
obstesc in sesiea din 20 Iunie 1852.-BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 329, col. I: Secret. de Stat a Moldovei.
Se hotaraste ca vInzarile sa se face de instantele administra-
tive, publicIndu-se Irma In prealahil vinzarea prin Toile publice.
11503 347.746
[Anaforaua prin care se stabilc*te modul de prezen-
tare a cererilor de implinire a datoriilor simple cu sine-
turi *i vexele"]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 30: Ministeriul DreptatiL
Se hotarAste ca astfel de cereri sa se adreseze de-a dreptul titre
vornicia de aprozi, far pentru datoriile cu amanet cAtre instantele
competente, far& a se mai lnainta Ministerului Dreptatii.
11504 347.77
pire despre publicarea unei not patente imperiale
asupra privilegielor pentru scutinta *i sprijinirea inven-
tillor noue"]. - G. TRANS., XV (1852), p. 287, col. II.
Se precizeaza ca nous patentA are putere pentru cuprinsul
I ntregului imperiu".
624
www.dacoromanica.ro
347.91/95
11505 347.78
[Legea pentru libertatea presei].--BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), adaos la nr. 39, p. 79-81: Secretariatul
de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 167-168,
supl. la nr. 43, p. 1-2: Legiuirea presei; STEAOA D.,
II (1856), p. 93-95: Actu Oficialu; ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 109, p. 1-4: Ordonanta domneascA N. 26 din
12 Mai 1856, pentru libertatea Presei.
Legea cuprinde urmAtoarele capitole: despre proprietatea
literarS, despre lIbrarii, tipografii si litografil, despre periodIce,
despre delicte de pres1 s.a. - In Gazela de Moldavia text roman
si francez.
11506 347.788.2
[Publicatie prin care se anunta ca autorii sau editorii,
care vor publica vreo scriere, sint datori sa dea gratis
6 exemplare pentru biblioteca publich]. - BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 91, p. 227, col. II:
Ministeriul Cultultif *i. al InstructieT Publice; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), nr. 89, p. 351.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. - Intr-o nota,
G. Asachi arata CA s-a conformat totdeauna acestei dispozitii.
347.9 PROCEDURA CIVILA. PERSONAL
JUDICIAR. ORGANIZARE SI ADMINIS-
TRATIE JUDECATOREASCA
347.91/95 PROCEDURA CIVILA
11507 347.91/95
[Se anunta ca de la 1 noiembrie urma sa se introducA
la tribunalele din Bucovina procedura orals *i
- STEAOA D., I (1855), p. 24, col. II: Sciinti mai noue.
Se precizeaza ca aceasta procedura era garantata prin Regula-
ment In Principate.
11508 347.91/95
[$tire despre apropiata intrare in activitate a norma-
tivului procedurii civile pentru Ardeal]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 304, col. I: NoutAti diverse.
Se arata ca profesorul dr. Senz va tine prelegeri la Academia
de Drepturi din Sibiu cu stop d'a Inlesni iuristilor practica dedare
cu acea procedurA".
11509 347.91/95
[Instructiunile date de Departamentul DreptAtii ju-
decatoriilor privitor la Indeplinirea formelor prescrise
prin legiuiri *i porunci]. BULETIN [T. R.], 1852, supl.
la nr. 5, p. 1-4; VEST. R., XVII (1852), supl. la nr. 5,
p. 1-4.
11510 347.91/95
[Reguli stabilite de Departamentul din Nauntru re-
feritoare la expedierea citatiilor judecutore*ti de care
organele administrative]. - BULETIN [T. R.], 1853,
p. 289.
Ca 55 se evite Inttrzierile.
11511 347.91/95
[Ofisul domnesc cAtre Departamentul din NAtintru
prin care se cere ca acest departament sa trimita circulare
cirmuitorilor in care sa arate ca locuitorii satelor se tri-
mitA in scris plingerile lor, prin 2-3 imputerniciti,*i sli
nu vine cu totii la Bucure*ti].- BULETIN [T. R.],1856,
p. 185; VEST. R., XXI (1856), p. 181.
Domnitorul le da asigurari ca pricinile for vor fi cercetate cu
grija si judecate cu dreptate.
347.91/95 PROCEDURA CIVILA
11512 347.91/95
[Anaforaua Ministerului Dreptatii din 6 iulie cu pri-
vire la grabnica ai regulata marsa a tuturor lucrurilor
provenite din tinguirile petitionarilorl. - BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 238-239: Ministeriul Dreptatii;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 213-
214: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman ai francez.
11513 347.91/95
[Offs cu privire la hotarirea ca in viitor pricinele sa
se caute cu usile deschise"]. - BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 241: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 221: Caimacamiea
Principatului Moldovei.
11514 347.922.68
[Anaforaua sfatului cirmuitor referitoare la reclamatiile
si denunturile nejustificate]. - BULETIN [Mold.], XIX
[vol. I], (1851), p. 193-194: Departamentul trebilor din na-
untru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191: Novitale
din nauntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 361-362: Iasii.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11515 347.923
[Anaforaua din 4 august cu privire la inchiderea
procesurilor prin parasirel. - BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 350-351: Departamentul Dreptatii.
Anaforaua a Post adoptata de Divanul Obstesc al Moldovei si
a lost apoi Intarita de domn la 13 oct. 1855.
11516 347.925
[Offs din 22 febr. 1858 prin care se ordona tribuna-
lelor sa nu dea curs proceselor inainte de a incerca sa
impaciuiasca partile]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 69: Ministeriul Dreptatei.
Text roman si.francez.
11517 347.931
[Circulara Departamentului Dreptatii din Tara Ro-
maneasca prin care se arata cum trebuie socotit sorocul
eliberarii copiilor dupa hotaririle judecatoresti]. - BULE-
TIN [T. R], 1855, p. 25.
11518 347.932
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care se arata ca orice pricing de judecata, intarita sau
hotarita cu desavirsire, se va aduce la indeplinire in cursul
-
anului ce se va fi scos, sau eel mai mutt in cursul anului
de al doilea"]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 333-334.
S-a luat aceasta masura deoarece, lntr-o vizita doinneasca pe
la tribunate, s-a constatat ca pricini hotarlte cu desavIrsire qi cu
Intariri domnesti de zece, cinsprezece, douazeci de ant si unele
mai vechi n-au Post aduse Inca la lndeplinire.
11519 347.943.5
[Ordin cu privire la paza secretu]ui despre procese]. -
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 98, col. I: Minis-
teriul Dreptatii; GAZ DE MOLD., XXX (1858), p. 85:
Ministeriul Dreptatel.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11520 347.945.1
Instructiune asupra procedure! la depunerea jura-
mentului israelitiloru, - G. TRANS., XV (1852), p. 81-
82, 85: Officiose.
11521 347.952
Legiuiri pentru aducerea intru inplinire a hotaririlor
giudecatoresti si al for precurmare. - BULETIN [Mold.],
XIX (1851), vol. I, p. 197-198: Secretariatul de Stat
a Moldovii.
Textul legiuiril votate de catre Divanul General.
www.dacoromanica.ro
347.952.7
11522 347.952
Proect desvoltator 3, artic. 261 din Regulament
pentru impiedicari. - BULETIN [T. R.], 1852, p. 134-
136, supl. la nr. 34, p. 1-2, 212.
Prin Impiedicare se Intelege orice lmpregiurare vitioasa a
unei hotarlri ce a ramas desavIrsita si cu care se stavileste punerea
In lucrare a el ". Se publiel si ofisul domnesc de Intarire.
11523 347.952
Legiuire pentru aducerile intru inplinire de catra
instantiile de mai gios pe temeiul articulilor 303 si 328
din Reglement, votata de Divanul obstesc in seanta din
24 Mai 1852. - BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 226,
col. I.
Se dispune ca executarea hotarlrilor judecatoresti privitoare
la stricarea de acareturl, mod, ezeruri i altele", nu se vor face
declt dupa desavIrs,ita precurmare a procesului".
11524 347.952.25
Proect pentru plata ce se hotaraste d'a se raspunde
acelora ce dupa aliniat. 4 de la artic. 256 din Regulamentul
organic se insarcineaza a face pretuiri de lucruri sau
marfuri. - BULETIN [T. R.], 1852, p. 134.
Se publics si ofisul domnesc de Intarire. In text se vorbeste
numai de plata pretuitorilor, dar nu se arata la ce fel de pretuiri.
11525 347.952.25
[Circulara Departamentului Dreptatii catre judeca-
torii prin care se arata cum trebuie sa se fats in viitor
adjudecarile lucrurilor nemiscatoare ce se vind prin lici-
tatie]. - BULETIN [T. R.], 1851, p. 390-391.
11526 347.952.25
Legiuirea pentru plata curatorilor la caz cind acestia
s'ar alege de catria giudecatorii ecsoficio, votata de Diva-
nul obstesc la 15 Iunie 1855. - BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 221, col.I : Secretariatul de Stat; ZIMBRUL,
III (1855), p. 609, col. I: Moldova.
In caz de neprezentare a creditelor pentru a alege pe curatoril
averli, acestia slut numiti din oficiu. Ei primesc 20% din totalul
sumei la sfIrsitul concursului.
11527 347.952.25
[]nstiintare cu privire la aplicarea legiuirii pentru
feliuri de - BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 289, col. I: Departamentul din nauntru.
Lucrurile debitorilor pot fi puse In vinzare fara publicatie In
Buie tin, dar numai In cazul clnd n-au valoare peste 500 lei.
347.952.25
11528
Legiuire pentru cautiea atingatoare de creditorif
unei mese credale la caz cind unii din ei ar ramine nemul-
tamiti cu hotarirea ce s-ar da pentru asezarea in clas,
votata de Divan la 11 Iunie 1855. - BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 221, col. II ; ZIMBRUL, III (1855),
p. 609, col. II: Moldova.
Se hotaraste ca la apelatlile In materie de clasificare a credito-
rilor sa nu se cearl cautiuni.
347.952.7
11529
[Se face cunoscut ca s-a hotarit ca in viitor, pentru
nezmintirea slujbei, sa nu fie supuse la punere de seches-
tru lefile ostasilor" si mobilele trebuincioase din casa].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 282: Ministerul Dreptatii.
-
11530 347.952.7
[Adresa Departamentului Dreptatii catre judecatori
prin care li se atrage atentia ca sechestru nu se poate
pune decit numai pentru datorie de bani cu zapise ai
alte inscrisuri netagaduite "]. - BULETIN [T. R.], 1853,
p. 26.
625
347.952.7 PROCEDURA CIVILA - PERSONAL JUDICIAR 347.965

11531 347.952.7 11541 347.965

[Circulara Departamentului Dreptatii catre judec5torii [Informatii despre marea lipsa de avocati romani in
prin care arata cum trebuie sa se fad' in viitor secfestru- Secuime]. G. TRANS., XIV (1851), p. 378, col. 11:
rile ce se infiinteaza pe rodurile lucrurilor nemiscatoarel. Brasov, 24 Noemv.
- BULETIN [T. R.], 1851, p. 391.
Se arata ca romanii din aceste parti yin la Bra.5oy spre a-01
11532 347.956 cauta aparatori.
I Insliintare despre insarcinarea comisici judiciare
primare din Sibiu cu rezolvarea recursurilor facute contra 11542 347.965
holaririlor fostelor judec5torii]. - G. TRANS., XIV [*tiri despre un decret prin care se Ormureste" acti-
(1851), p. 9, col. I: Instiintare. vitatea advocaturei de slat pe lingti protesele criminale"].
G. TRANS., XV (1852), p. 36, col. I.
1 1533 347.958.3
[Propunerea Comitetului proprielarilor mici atinga- 11543 347.965
toare de procesele nelegiuit hotarite, dela punerea in [Se anunta ca, o data cu noua organizare judeciitoreascti
lucrare a Regulamentului Organic incoace"]. a Transilvaniei, va infra in puiere si o nona ordine de
ADITN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 1; supl. advocatil. G. TRANS., XV (1852), p. 151, col. II.
III la nr. 24, p. 1-4 si toile volanle nr. 32 -33, legate
la finele colectiei. 11544 347.965
Urrneaza socotinta lui C. liurmuzachi, In aceeasi chestiune.
Insciintiare attingatoria de advocatii ce au a se ordina
pe linga judeciele provisorie imperatesci in Ardealu. -
347.96 PERSONAL JUDICIAR. ACTE 0. TRANS., XV (1852), p. 185, col. I: Officiose.
JUDECATORESTI. MAGISTRATI. Comunicat In legatura cu situalla avocatilor din Transilvania
In urma noii organizari judecatoresti.
AUXILIARI. AVOCATI
11545 347.965
11534 347.961.46 [Despre lipsa mare de avocati in Transilvania]. -
Transilvaniei]. -
[Informatii despre viitoarea organizatie notariala a
TELEGRAFUL R., III (1858), p. 37,
col. III: Transilvania.
G. TRANS., XV (1852), p. 290: Brasov.
Se arata ca In Intreaga Transilvanie nu erau mai mull de 30
de avocati cari sa cunoasca limba nemteasca", limba oficiala a
Se indica calitatile cerule viitorilor notari publici si se preci- dezbaterilor judiciare.
zeazil localit3tile unde vor exists In Ardeal cele 34 locuri de nota-
riate". 11546 347.965
11535
[Ofis domnesr din 3 februarie 1856 atingtitor de iden-
347.961.46

titatea iscaliturilor din deosebite inscrisuri ce se infato-

de provintia" pentru Transilvania]. TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 244: Instiintare.
-
[Inane Polesenschi anunta ca a fost numit avocat

seaza autoritatilor spre intarirel. - BULETIN [Mold.], $i-a deschis biroul In Sibiu.
XXIV (1856), p. 77-78: Ministeriul Dreptatii ; ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 54, p. 1-3. 11547 347.965
11536 O[bregiaj, A. [Se anunta ca Pesti Naplo" aproba noua lege a avo-
Dreptul judecator. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 229: A lbina Romaneasca.
347.962
catilor]. - G. TRANS., XV (1852), p. 305, col. II.
Se arata ca foaia maghiara era de acord cu masura ca avocatii
sa poata fi trasi la raspundere de catre clientii tor.
Foileton despre necesitatea unor judecEtori drepti, nepartini-
tori si necostisitori. Prezinla episodul unui proces din Franta redat 11548 347.965
de Gazeta Franfezel.
[Se anunta ca s-a acordat avocatului Mill. Popp din
11537 347.964.3 Brasov de catre Comisiunea introducatoare de judec5torii"
Proect pentru adaogirea cc dupa neaparata trebuinta dreptul de a continua profesarea avocaturii pe la toate
cunoscuta se face la lefile aprozilor tribunalurilor. 13U- judectitoriile Transilvaniei] . G. TRANS., XVI (1853),
LETIN [T. R.], 1852, p. 133. p. 350, col. II.
Se publica si ofisul domnesc de lntarire.
11549 347.965
11538 347.964.3
[Curierulii ungurescii" [= Magyar Futar] din Cluj
[Ofisul de numire a agai Panaite Radu in postul de recomanda inmultirea numarului avocatilor in Ardeal]. -
Cerchez]. -
vornic de aprozi, ocupat pins acum de spatarul Mihail
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 113: Novifale din nauntru.
G. TRANS., XX (1857), p. 10, col. II: Cluja, 14: CMS.
11550 347.965
Redact ia publica si clteva date biografice despre aga P. Radu, Ordinaciunea ministeriului de justitia
care si-a terminat studiile In Franta. - Text roman si francez. din 8 Iunie
1857, pentru tote terile imperiului afara de confiniulti
11539 Negrutiii 347.965 militare, despre Lraplarea scriitorilorfi neautorisati. -
[Corespondents in care se discula intre allele lipsa 0. TRANS., XX (1857), p. 329: Partea oficiOs5.
avocatilor romani in Transilvania]. - G. TRANS., XIV Se interzice persoanelor neautorizate sa IndeplineascA functiile
(1851), p. 151: 1)e la Some*, 2 Maiu. notarilor si ale avocatilor.
Lipsa avocatilor este resimlit3 mai ales de Ward. 11551 347.965
11540 D 347.965 [Emis al presedintelui tribunalului suprem al Transil-
Transilvania]. -
[Informatii despre lipsa mare de avocati romani in
G. TRANS., XIV (1851), p. 220, col. I.
Fragment dintr-o corespondents mai lungii De supt Carpati,
vaniei privind abuzurile savirsite de unii avocati fats de
clientii tort TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 33:
Sibiiu 21 Fevruarie.
7 hills n.". Dupa Berichis-Halle.

626

www.dacoromanica.ro
347.965 PERSONAL JUDICIAR 347.965

11552Rosetti, C. A. 347.965 11562 347.965

[Consideratii despre misiunea avocatilor in Principate]. [Ofisul comisarului Budberg catre Depart amentul
ROMANUL, II (1858), nr. 102, p. 303: BucurestI Credintii prin care pitarul Loan Bunescu este numit avocat
11/23 Decembrie. al asezamintelor publice din judetul Olt]. BULETIN
Autorul cere avocatilor romani sa-5I exercite profesiunca fdrd [T. R.], 1854, p. 189.
a se margin' sA urmAreascA doar comertul individual", ci tinind In locul pitarului Joan Fintineanu.
seama cd avocatul este preotul dreptlitil si al libertillAi". Rosettl
cere avocatilor SR no tate sd-si exercite drepturile electorate. 11563 347.965
[Ofisul domnesc Departamentul Credintii prin care
11553 Boerescu, B. 347.965 Ghita Barbuceanul esLe orinduit in postul de avocat al
Reformele. Avocatii. NATIONALULU, I (1858), asezamintelor publice din judetul Vlasca]. BULETIN
p. 271-272, 275-276. [T. R.], 1855, p. 61.
Dupd ce aratA cum era privity profesiunea de avocat in an- In locul pitarului Petrache Teulescu.
tichitate $1 ce calitati trebuie sA Indeplineascd un avocat, se opreste
11564 347.965
la starea avocatilor In Principatele Romane, adaugind ca o parte
din avocati n-au calitatile necesare. Sustine ca numai licentialii [Ofisul domnesc c5Lre departamentul Credintei prin
de la $coala de drept sd poatA fi avocati si sa ocupe functii judeed- care pitarul Gheorghe Disescu este intarit in postul de
toresti; de asemenea cere ca avocatli 55. se constituie In corp aparte. avocat at asezamintelor publice, pe linga tribunalele
Ilfovului]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 153.
11554 347.965
11565 347.965
[Numiri de avocati publici in diferite districte din [Ofisul domnesc care Departamentul Credintei prin
Tara Romaneasca]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 130, care loan Bunescu este intarit avocat al asezamintelor
137, 173, 245. publice la Romanati]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 237.
11555 347.965 11566 347.965
[Departamentul Dreptatii anunta ca serdarului Cos- [ Ofisul donmesc catre Departamentul Credintei prin
tache Bozianu, doctor in drept de la Facultatea juridica care Iancu Mihaescu este intarit in postul de avocat al
din Paris, i s-a dat dreptul de a exercita profesia de avocat]. asezamintelor publice pe linga tribunalul din Vlasca].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 242. BULETIN [T. R.], 1855, p. 237.
11556 347.965 11567 347.965
[Ofisul domnesc calre Departamentul Credintii prin [Ofisul domnesc dare Departamentul Credintei prin
care Gheorghe Negulescu este numit avocat al aseza- care Ghita Barbuceanu este intarit, in postul de avocat
mintelor publice din judetul Ialomita, in locul praporci- al asezamintelor publice pe linga tribunalul Oltului].
cului Nicolae BMW]. BULETIN ['f. R.] 1851, p. 354. BULETIN [T. R.], 1855, p. 237.
11557 347.965 11568 347.965
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintii prin [M. Mavromati, B. D. H. Bacaloglu si M. Ioanitzescu
care se numesc avocati ai asezamintelor publice din anunta ca biroul ]or avocatia] executii orice lucrare pc
judetele Buzau, Muscel si Arges]. BULETIN [T. R.], linga judecatorii si autoritati, precum si vinzari, arendari
1852, p. 94. si imprumuturil. ANUNCATORUL, IV (1856), foaie
anexata la nr. 3.
Cei numiti slut: pitarul Ghltd Ddscalescu, pitarul Mihail
Vdcaresteanu si serdarul Oh. Hina. 11569 347.965
347.965
[Se face cunoscut ca clucerul loan Gheorghe Flo-
11558 rescu si d-lui serdarul Scarlat Falcoeanu s-au asocial intro
[Ofisul domnesc dare Departamentul Credintii prin dinsii pentru intreprinderea profesiei de advocaL"].
care serdarul Constantin Hristescu esle numit avocat al VEST. R., XXI (1856), p. 320, col. I.
asezamintelor publice pe linga tribunalul Muscel]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 305. 11570 347.965
In locul lui Iorgu MAcescu. [Ofisul caimacamului calre Deparlamentul Credintii
prin care Dimitrie Cariagdi este numit in postul de ad-
11559 347.965 vocat linga Curtea Apelativa, pentru procese ale aseza-
[Gheorghe Atanasiu, doctor de legi, in trecere prin mintelor publice"). BULETIN [T. R.], 1856, p. 337.
I3ucuresti, anunta ea dri consullatii si orice alt legiuit 11571 347.965
ajuLor la cei ce vor avea trebuinta"]. VEST. R., XVII [Ofisul caimacantului calve Departamentul Credintei
(1852), p. 361. prin care se aproba uncle numiri de avocati publici pe Ia
Gh. Atanasiu a facut studiile In Franta si Germania, vine judete]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 341.
acum din Grecia, unde a stat mull Limp, sa-si vadA rudele. Sint nurnitl: Grigorie Racoviceanu la Muscel, Nicolae Con-
11560 347.965 stantinescu Ia himnicul-SArat, Gluts Poenaru la Braila, loan
CdpiEdnescu Ia Teleorman, Fotache Radovici la ylIcea si Hara-
[Ofisul domnesc care Departamentul Credintii prin Iambic BrAilescu la Dolj.
care pitarul loan Copcea esle orinduit avocat al aseza-
mintelor publice din judetul Teleorman]. BULETIN 11572 347.965
[T. R.], 1852, p. 373. [Ofisul caimacamului calve Departamentul Credintei
Yn locul pitarului Alecu Cretescu. Kin care Stilnica Alexiadi este intarit in postul de avocat
in judetul Vlasca]. BULETIN [1'. R.], 1857, p. 173.
11561 347.965
10fisul domnesc dare Departamentul Credintii prin 11573 347.965
care pitarul Petrache Teulescu este numit avocat al ase- [Ofisul caimacarnului dare Departamentul Credintei
zamintelor publice din judetul Vlasca]. BULETIN prin care loan Mihaescu este intarit in postul de avocat
[T. R.], 1853, p. 145. public in judetul Braila]. BULETIN [T. R.], 1857,
In locul paharnicului Nicolae Blehan. p. 173.

627

www.dacoromanica.ro
347.965 PERSONAL JUDICIAR.
11574 347.965
[Ofisul caimacamului catre Departamentul credintei
prin care Gheorghe Petrescu este numit avocat public
la Gorj]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 186.
11575 347.965
[Se anunta numirea lui Costache Don in postul de
avocat public at districtului Buzau, in locul lui Ghita
Dascalescu, care a trecut la Muscel, in acelasi post]. -
ROMANUL, II (1858), p. 101, col. I: Bucuresci 3/15
Aprilie.
Din cronies semnata de C. A. Rosetti.
11576 347.965
[D-lui Pantazi G[h]ica, baselier de litere cu diploma
universitcra din Paris, ce au fost Procuror supleant si
Prezident, are onoare a va anunta ca a'mbratisat acum
profesiunea de advocat "]. - ROMANUL, II (1858), p. 208,
(A. II.
11577 347.965
[Pantazi Ghica, absolvent al Universitatii din Paris,
fost procuror, anunta ca imbratisind acum cariera de
avocat se va insarcina cu cause comerciale, corecsionale
si civile"1. - NAT1ONALULO, I (1858), p. 234: Anunciii
importantu.
11578 347.965
[Se anunta ca George Costa-Foru, nemaifiind insar-
cinat cu functiunea de director al scolilor, va continua
exercitarea profesiei sale de avocat]. - NATIONALUL13,
I (1858), p. 326.
11579 347.965
[Instiintare data de aga Anastase Panu, care, rein-
trind in viata privata, se arata gata a se insarcina ca
vechil" in procesele pe care le va aprecia putincioase
a le putea sprijini in fata judecateil. - ZIMBRUL, I
(1851), p. 318, col. III: Instiintare.
11580 347.965
[Aga Dimitrie Lupu face cunoscut ca se insarcineaza
ca vechil cu toate procesurile"]. - GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 72, p. 186, col. II: Instiintare.
11581 347.965
[Se anunta ca sardarul Emanoil Luponi a primit auto-
rizatia pentru cautarea pricinilor de judecati civile"]. -
BULETIN [Mold.] XXII (1854), p. 125, col. I: Depar-
tamentul Dreptatii.
11582 347.965
[Se anunta ca Departamentul Justitiei a autorizat
pe Gheorghe Greceanu, dupa examenul depus", sa fie
vechil in pricini de judecati civile"]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 213: Novitale din Nauntru.
11583 374.965
[Banului Gheorghe Apostoleanu i se invoeste auto-
rizatla pentru a exersa profesia de advocat"]. - BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 71, p. 81-82: De-
partamentul Dreptatii.
Sint alaturate actele lui Apostoleanu, care a studiat la Berlin.
Se O. lista cursurilor pe care le urmase (din legi", din stiintale
politice" $i din stiintele filosofice").
11584 347.965
[Departamentul Dreptatii elibereaza un atestat de
avocat spatarului Grigore Gane, recunoscindu-i dreptul
de a profesa]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 214: Novitale din nauntru.
11585 347.965
[Se anunta ca sardarul Alexandru Miler este reinte-
grat in drepturile de avocat]. - BULETIN [Mold.], XXIV
628
www.dacoromanica.ro
347.965
(1856), p. 217, col. III: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 214: Novitale din nauntru;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 149, p. 1.
Reintegrarea se face In urma suplicii unor boieri.
11586 347.965
[Circulars prin care Ministerul Justitiei atrage atentia
sa nu se mai ingaduie ca unele persoane autorizate de
vechili" pe la tribunate sa prezinte instantelor judiciare
birth cuprinzatoare de espresii neertate"]. - BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 410 [gresit: 140], col. II: Minis-
teriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 391-392: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11587 347.965
[Se anunta ca Departamentul Justitiei a autorizat
pe Dim. Grigoriu sa profeseze stiinta de advocat in cauze
civile"]. - BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 24, col. I:
Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 29: Novitale din nauntru.
11588 347.965
[Se anunta ca Departamentul Justitiei 1-a imputernicit
pe Petre Papadopol a starui ca vechil in trebi civile"]. -
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 30, col. I: Minis-
teriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 29: Novitale din nauntru.
11589 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca Iancu Codrescu este
confirmat avocat, dupa eczamenul ce a depus"]. -
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 85, col. II: Minis-
teriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 63:
Ministeriul Dreptatii.
In Gazeta de Moldavia text roman st francez.
11590 347.965
[Mihail Vitlimescu anunta ca va scrie gratis orice cerere
a oamenilor care nu dispun de mijloace si au procese la
instantele administrative]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 181.
Text roman $1 francez.
11591 347.965
Botescu e confirmat avocat autorizat]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 214: Minis-
-
[Se anunta ca, in urma unui examen, comisul Toma
teriul Dreptatii.
Text roman $1 francez.
11592 347.965
[Se anunta ca Iancu Grezdeanu a fost confirmat avocat
in urma examenului depus]. - BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 242, col. I: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 222: Ministeriul
Dreptalii.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
11593 347.965
[Ofisul prin care Grigore Soroceanu este confirma
avocat].-BULETIN[Mold.], XXV (1857); p. 246, col. II:
Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 229: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
11594 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca Teodor Veisa, dupa
examanul ce a depus", a obtinut atestat spre a fi vechil
in pricini de giudecati civile"]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 233: Ministeriul Drep-
tate/.
Text roman $i francez.
347.965 PEksoNAL JO:act/kit - ORGANIZAItt jUDECATOREAsCA
11595 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca banul Haralamb
Schipor, dupa examenul ce a depus", a fost recunoscut
de advocat autorizat in pricini de giudecati civile"]. -
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 274: Ministeriul
Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 258: Ministeriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
347.965
11596
[Publicatie prin care se anunta ca vornicul Emanoil
Hrisoverghi a fost recunoscut de advocat in pricini de
giudecati civile"]. - BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 289, col. III: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 262: Ministeriul Drep-
tatii.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11597 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca, in urma depunerii
unui examen, vornicul Dimitrie Scarlat Miclescu a fost
recunoscut avocat autorizat]. - BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 384, col. III: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 330: Minis-
teriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11598 347.965
[Spatarul Stefan Dunca anunta ca a demisionat din
postul de avocat al Tribunalului Criminal si voieste a se
ocupa cu cautarea cauzelor civile si administrative "].
- GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 316,
col. III.
11599 347.965
[Publicatie prin care se anunta aprobarea data banului
'I'eodor Boian pentru exersarea profesiei de advocat"].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 124,
- 347.97/99 ORGANIZARE SI ADMINISTRATIE
col. II: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD.,XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 407: Ministeriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11600 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca, in urma examenului
depus, sardarul Gheorghe Miler a obtinut atestatul de
avocat autorizat]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 49, col. III: Ministeriul DreptAtil; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 42: Ministeriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia text roman gi francez.
11601 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca s-a dat autorizatia
de avocat spatarului Panaite Cristea]. - GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 65: Ministeriul Dreptatii.
Spatarul Cristea demisionase din postul de set de sectie a
Divanului Domnesc. Text roman si francez.
11602 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca aga Iorgu Sigara
este confirmat avocat]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 125: Ministeriul Dreptatei.
Sigara a obtinut diploma de doctor de legi" la universitatea
din Heidelberg. - Text roman si francez.
347.965
11603
[Publicatie prin care se anunta ca Jugerul Iorgu
Misail a obtinut autorizatia de a exersa profesia de avocat].
- BULETIN [Mold.], XXVI (18581, adaos la nr. 75,
p. 202, col. III: Ministeriul Dreptatei; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 289: Ministeriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia text roman gi francez.
11604 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca doctorul de legi
Octaviu Teodori a obtinut dreptul de a exercita prole-
www.dacoromanica.ro
347.97(439.2)
siunea de legist-avocat]. - MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr.19, p. 3: Ministeriul Dreptatii; PATRIA [Iasi], I
(1858), supl. la nr. 8, p. 27.
El a prezentat diploma universitatii din Munchen.
11605 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca stolnicul Dimitrie
Budachevici a obtinut autorizatia de avocat, in urma
examenului depus]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 255, col. III: Ministeriul Dreptatii.
11606 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca aga Dimitrie Me-
leghi este confirmat avocat, in urma examenului depus]. -
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 301: Ministeriul
Dreptatei.
Text roman 01 francez.
11607 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca Iacovachi Lupascu
a obtinut dreptul de a exersa profesia de avocat].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 380, col. I: Minis-
-
teriul Dreptatei; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 221:
Ministeriul Dreptatei.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
11608 347.965
[Publicatie prin care se anunta ca slugerul Neculai
in pricini civile]. -
Bosie a obtinut dreptul de a exercita profesia de avocat
MONIT, OF. MOLD., I (1858), nr. 20,
p. 2, col. II: Ministeriul Dreptatii.
JUDECATOREASCA. DIVANURI, CURTI,
TRIBUNALE, JUDECATORII
11609 347.97 (437.5)
[Se anunta ca s-a introdus o noua norms" de juris-
dictie civila in Bucovina prin patenta imperials din
20 noiembrie 1852]. - G. TRANS., XV (1852), p. 375,
col. II: Viena, 15 Dec.
Se precizeaza ca introducerea efectiva va avea loc odata
cu intrarea to aptivitate a oticlelor de cerc".
11610 347.97 (439.2)
Publicarea gubern. c.r. civil si mil, atingatore de pro-
visoria administrapune a justitiei in teritoriul desfiin-
tatelor cercuri transilvane militare de granita a regi-
mentelor inf. romane Nr. 1 si 2. - G. TRANS., XIV
(1851), p. 89: Partea oficiasa.
11611 347.97 (439.2)
[Se anunta di la Viena s-a sanctionat pi publicat
organizarea judecatoreasca a Transilvaniei]. - G.
TRANS., XIV (1851), p. 164, col. I: Mai nal si impor-
tant.
11612 347.97 (439.2).
Organisallunea judecatoriilor in Transilvania. - G.
TRANS., XIV (1851), p. 165-166, 170-171.
Se rezuma raportul prezentat Imparatului In aceasta priving
(le catre ministrul justitiei. Se indica numarul gi felul instantelor
create. Se arata atributiiile fiecarei instante.
11613 347.97 (439.2)
Concursul pentru oficialil tribunalelor judecatoresti.
- G. TRANS., XIV (1851), p. 198, col. II.
Se anunta cu satisfactie tinerea acestui concurs, datorita
caruia si romanii din Transilvania putean (Mine pusturl publIce 6
629
347.97(439.2) ORGANIZARE Si AbMINISTRATIE JUIDECATOREASCA
11614 347.97 (439.2)
[ Publicatie anuntind numirea lui Carol Inane Umlauf
ca presodinte la comisiunea introducatoare de oficiile
juditiale pentru tara de corona Transilvania "]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 213, col. I: Partea officiosa.
Numirea poartd data de 13 mai 1851. In acelasi timp Carol
Hilbriht este numit procurator general" al Transilvaniei.
11615 347.97 (439.2)
Organisatiunea politica si judiciary a Voivodinei si a
Banatului Temesian. G. TRANS., XIV (1851), p. 285-
286.
Se traduce in extenso, dupd Gaze la de Viena, hotarlrea impara-
teased In privinta organizarii politice, administrative si judeedtoresti
a acestor provincii.
11616 347.97 (439.2)
[Instructiuni in legatura eu activitatea judecatoreasca
in Transilvania]. G. TRANS., XIV (1851), p. 389:
Oficiose.
Instructiunile pH% esc indeoseld activitatea dregatorillor
politice administrative In ceea ce priveste procesele si problema
recursurilor.
11617 347.97 (439.2)
[Zvon ( es ire mularea sefului justitiei transilvane
Umlauf la L-mberg si inlocuirea sa cu Nadasdi]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 406, col. I: Mural-Osorheiu,
7 Dec.
11618 T. B. 347.97 (439.2)
[Coresnondenta despre infiintarea pe linga suprema
curte judiciary din Viena a unui senat" pentru Transil-
vania]. G. TRANS., XV (1852), p. 3 : Viena, 1 Ian.
1852.
Se dau numele celor numiti In acest senat si se regrets absenta
romanilor.
11619 347.97 (439.2)
Principii pentru institutiuni organice in terile de co-
Nina ale Slatului imparatesc austriac. FOAIE PT.
MINTE, XV (1852), p. 1-3.
Pe lIngl organizarea administrative, cuprinde si principii
de organizare a justitiei: statute aparte pentru judecarea aristo-
cratiei si a taranilor.
11620 347.97 (439.2)
Organisaffunea judetelor provisorie in Ardeala.
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 69-74.
Decrete oficiale Cu privire la organizarea justitiei civile In Ardeal.
Provincia se Imparte In 62 cercuri judecatoresti ", a caror structure
se arata amanuntit In tabelele anexe A si C de la p. 72 si 74.
11621 347.97 (439.2)
[Publicatie anuntind holarirea guvernului ca pertrac-
tarea trebelor judecatoresti ale terrei sasesci de la uni-
versitatea natiunei sasesti, ca instantia de apelatiune, sa
se strapuna deocamdata provisoriu la c.r. comisiune su-
periore judetiale ce esista pentru celelalte parti de tears
ale Transsilvaniei "]. G. TRANS., XV (1852), p. 77:
I nsciintiare.
11622 347.97 (439.2)
Publicarea guvernamintului c.r. mil. si civ. din 24 August
1852 Nr. 18.425 grin carea se fac cunoscute unele schim-
bari in provisoria impartire a judecatorielor din rnarele
principal Transilvania in 11 preture si 62 tribunale.
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 129-131.
Contine o bogata nomenclature de localitati romanesti.
11623 347.97 (439.2)
[*tire despre sosirea la guvernamintul Transilvaniei
a ordinatiunei pentru organisarea diregatorielor judi-
630
www.dacoromanica.ro
347.97(439.2)
tiale in Transilvania "]. G. TRANS., XV (1852), p. 136,
col. I: Sibiiu, 8 Maiu.
11624 347.97 (439.2)
[*tire despre aparitia patentei de organizare judeca-
toreasca a Ardealului in toate limbele"]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 151, col. 11.
Se mai arata ca o data cu Inceperea activitatii judetelor va
intra In putere si o noun ordine de advocati".
11625 347.97 (439.2)
[Mire despre ordinul primit de curtea de casatie ca
cu scaunele judecatoresti transilvane sa clued correspon-
dintl germanestel. G. TRANS., XV (1852), p. 167,
col. II.
11626 347.97 (439.2)
[tire despre hotarirea ca noua organizatie judecato-
reasca sa fie susceptibila de modificari timp de trei ani],
G. TRANS., XV (1852), p. 239, col. II: Viena,
13 August.
11627
347.97 (439.2)
[Lista noilor presedinti judecatoresti ai Transilvaniei].
G. TRANS., XV (1852), p. 286, col. I: Brasov, 1 Oct.
Se arata ca, din 11, doi erau roman': Dimitrie, cavaler de Tabora
$1 Gh. Anghial. Cu acest prilej se anunta intrarea In activitate a
noilor instante judiciare pe la mijlocul lunei lui Octomvre, sau
eel mutt la Inceputul lui Noemvre".
11628 347.97 (439.2)
[Satisfactia produsa in Transilvania de numirea pre-
sedintilor de instante judecatoresti si de inceperea apro-
plata a activitatii not judiciare]. G. TRANS., XV
(1852), p. 290: Brasov.
11629 347.97 (439.2)
[Informatii despre noua organizare judecatoreasca a
Imperiului]. G. TRANS., XV (1852), p. 295, col. II.
Se dau date In legaturd cu unele instante desfiintate si In legl-
turd cu salarizarea membrilor corpului judecatoresc. Priveste si
Transilvania.
11630 347.97 (439.2)
Unele escerpte din cuvintarea D. General Procurator
Fiuger de Rehtborn, la deschiderea diregatorielor c.r. de
dreptate. G. TRANS., XV (1852), p. 334.
Se reproduc clteva extrase In care procurorul general face apel
la spiritul de dreptate al judecatorilor.
11631 347.97 (439.2)
[Informatii despre activitatea judecatoreasca la Bra-
sov dupe introducerea noii organizari judiciare]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I.
Se arata bunavointa ltoilor judecAtori si se subliniazd marea
lipsa de avocati.
11632 347.97 (439.2)
[Vizitarea lucrurilor judecatoresti locale" din Brasov
de &Are D. presedinte provisoriu al c.r. preture marl a
Ardealului, consilieriul de apelatiune M. nigger de Recht-
born"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. I: Bra-
siovu, 27 iuniu.
Se arata ca presedintele mull preturi lsi manifestase multu-
mirea pentru cele constatate si recunoscuse ca personalul jutted.-
toresc era prea mic fats de multimea lucrarilor.
11633 347.97 (439.2)
Ce trebi din cimpula judicatoriei cada in sfera de apti-
vitae a organeloru administratiunei comunale. G.
TRANS., XVI (1853), p. 264, 268 [neterminat].
Articol cu privire la introducerea in Transilvania, de la 1 sep-
tembrie, a prevederilor din condica tivill si criminara austriaca ".
347.97(439.2) ORGANIZARE $1 ADMINISTRATIE JUDICIARA
11634 347.97 (439.2)
[Amanunte cu privire la aplicarea locals a noii orga-
nizari a justitiei in Voivodina si Banalul Temisan]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 30: Transilvania.
11635 347.97 (439.2)
Ordinatiunea ministriloru de cele interne, de justitia
si de finante din 4. Iunie 1854. Despre organisarea politica
si judecatoreasca a marelui principatu Ardealulu.
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 121-126.
Traducere de loan Maiorescu $i A. Florian. Politic: prefec-
turi si preturi. Judieiar: tribunale si preturi. La fine, un tabel:
Conspectu de impdrfirea politicd $i judecdtoreascd a marelui principatu
Ardeleanu cu numele localitatilor de sediu $i date asupro populaliei.
11636 347.97 (439.2)
Ordinatiunea ministeriului de interne, de justitie si
de finante, atingatorie de organisarea politica si judeca-
toresca a marelui principatil Ardelula. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 177-178, 181: Monarhia Austriaca.
11637 347.97 (439.2)
[*tiri cu privire la noua organizare administrativa-
judiciara a Ardealului]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 173: intamplari de zi.
Capitals va fi Sibiul, locul de re$edinta al Locotenentei. Aid
va fi $i Tribunalul suprem. Ardealul se va Impart' In 10 cruguri";
se indica localitatile de re$edinta ale acestora $i ce instante Jude-
catoresti se vor Infiinta In fiecare.
11638 347.97 (439.2)
Ordinatiunea ministeriului de justitia din 13. Optobre
1854 prin care se defige terminulu, in care voru intra
in activitate diregatoriile pure justitiale in Ardealu si
legile statatore in legatura cu nou'a organisatiunea de
justitia earasi in Ardealu. G. TRANS., XVII (1854),
p. 335: Partea tick:6a.
11639 347.97 (439.2)
[Publicaciune" de numire a comisiei de examen la
despartiementulu judecatorescu alu comisiunei essame-
nului teoreticu de statu la Sibiiu"]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 365, col. I: Partea oficiosa.
11640 Lagny, Germain de 347.97 (47)
La Magistrature, la Justice, la Police en Russie.
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 8, p. 3: Varietes.
11641 347.97 (498.1)
Multimea procesurilor de judecata in Tara Roma-
neasca. G. TRANS., XV (1852), p. 39: Foiletonul.
Se arata ca In cursul anului 1851 se lucrasera 35 241 Wail.
11642 347.97 (498.1)
Lista de lucrarile Departamentului Dreptatii pe anul
1852. BULETIN [T. R.], 1853, p. 27.
Tabel de numarul actiunilor de judecata introduse si rezol-
vate In anul 1852, In Tara Romaneasca.
11643 347.97 (498.1)
[Informatii despre bunul mers al justitiei in Tara
Romaneasca]. G. TRANS., XVI (1853), p. 92, col. II:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata, dupa Buletinul din Bucuresti, cs din cauzele de jude-
cata introduse In 1852 ramasesera nerezolvate numai 138. Se mai
anunta ca se adresasera mustrari judecatorilor $i procurorilor pentru
uncle abateri".
11644 347.97 (498.1)
[Circularli a Departamentului din Nauntru al Tarii
Romanesti catre cirmuirile judetelor prin care li se cere
sa sprijine lucrarile judecatoresti]. BULETIN [T. R.],
1853, p. 23: Departamentul din Nauntru; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 82-83: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
www.dacoromanica.ro
347.97(4 983)
11645 347.97 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul Dreptiltii prin
care se cere sefului acestui departament ca sa theme
pe procurorii de Coate treptele judecatoresti la indepli-
nirea datoriilor for "]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 46-47.
11646 347.97 (498.1)
[Se anunta ca s-a dat un ordin domnesc la Bucuresti
prin care se recomanda judecatorilor aplicatia cea mai
aspra a legilor" si se core magistraturii sa dea dovada de
integritate]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 21:
Tara Romaneasca.
Ordinul a lost dat cu ocazia banuirii unei complicitati a unor
judecatori cu un Impricinat.
11647 347.97 (498.1)
[Circulara a Departamentului din Nauntru al Tarii
Romanesti catre cirmuirile judetelor prin care li se cere
secondarea prompts a justitiei prin trimiterea la limp
a martorilor]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 53: Depar-
tamentul din Nauntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 101,
col. I.
Circulara e provocata de o adresa a Logofeliei Dreptatii.
11648 347.97 (498.1)
[Circulara a Departamentului din Nauntru calre cir-
muirile judetelor prin care li se core sa Impiedice abu-
zurile functionarilor in administrarea justitiei]. BU-
LETIN [T. R.], 1853, p. 109: Departamentul din Nauntru.
11649 347.97 (498.1)
[Reproducerea unei circulare din 11 mai a Departa-
mentului din Launtru muntean, prin care se cere cirmu-
itorilor sa impiedice orice abuz al functionarilor in pri-
vinta administrarii justitiei]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 164-165: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se comenteaza favorabil aceasta circulars.
11650 347.97(498.1)
[Circulara Departamentului Dreptatii catre tribunalele
judetelor prin care cere judecatorilor de a nu lucra cu
usurinta asupra aducerilor la indeplinire a inlaritelor
si desavirsitelor judecatoresti botariril. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 165.
11651 347.97 (498.1)
[Se hotareste ca tinerii cu invataturi de legi, ce doresc
a fi amploiati in raniura judecatoreascii, sa fats mai
intii un stagiu pe linga Departamentul Dreptgii sau pe
linga o instantie]. BULETIN [1'. R.], 1855, p. 25.
11652 347.97 (498.1)
[Cinci ofisuri domnesti prin care se restatorniceste, dupa
plecarea autoritatilor rusesti, intocmirea legala a ramurii
judecatoresti si se reinfiinteaza dupa legiuirile in fiinta].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 33-34.
Se publics si lista persoanelor chemate sa ocupe posturi In
magistrature.
11653 347.97 (498.3)
[Ofisul domnitorului Moldovei exprimind satisfactia
ca ramul judecatoresc au cistigat o imbunatiitire insem-
nata si propasitoarel. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 9-10: Departamentul Dreptatii; GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 13: Novitale din nauntru;
G. TRANS., XIV (1851), p. 39, col. I.
In Gazeta de Moldavia text roman $1 francez.
11654 347.97 (498.3)
[Ofisul domnesc cu privire la lucrarile Departamentului
Dreptatii si ale instantelor judecatoresti din Moldova].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 25-27.
Povatuiri $1 reguli pentru Indreptarea necuviintllor" In acti-
vitatea ramului judecatoresc".
631
347.91(498.3) ORGANIZAkE $1 Anm INISTIAVE JUD2cATOREAgeA
11655 347.97 (498.3)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care se stabilesc anumite reguli pentru o mai bung func-
tionare a ramului judecatoresc]. ZIMBRUL, I (1851),
p. 217-218.
11656 347.97 (498.3)
[Mire despre vacanfa de vary la tribunalele Moldovii].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 228: Novitale din
nauntru.
Se anunta ea tribunalele au luat vacanta Limp de o lunS,
'ulna la 16 iulie 1851.
11657 347.97 (498.3)
[Anaforaua Ministerului Dreptatii din Moldova pentru
oarecare dispozitii introduse in ramul judecatoresc "].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 238-239: Minis-
teriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 213-214: Novitale din nauntru.
Anaforaua cere unele modificari de procedurA pentru intro-
ducerea unei egalitati a individelor Inaintea birourilor giudetiare".
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11658 347.97 (498.3)
[Circulara adresata care prezidentii tuturor instan-
tmlor judecatoresti].GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 353-354: Ministeriul Dreptatel.
Circulara atingatoare de regulile ce urmeazs a se pazi In
marsa lucrarilor fiecaruia tribunal". Se cere cu insistenta respec-
tarea legalitstii, justitiei si nepartinirii. Text roman si francez.
11659 347.97 (498.3)
[Raportul prezentat de D. Miclescu in sedinta de la
14 nov. cu privire la chestiunea neatirnarii partii judeca-
toresti de Administratie in special"). BUL. ADUN.
AD-HOC.MOLD., I (1857), nr. 13, p. 3-4, supl. la nr. 13,
p. 1-2.
Se discuta de asemenea problems inamovibilitstii judeca-
torilor.
11660 347.97 (498.3)
[Project de motiune cu privire la chestiunea neatir-
narii puterii judecatoresti de cea administrative si la
inamovibilitatea judecatorilor]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), supl. la nr. 13, p. 1-2 si foaia volanta
nr. 12, legate la finele colectiei.
11661 347.97 (498.3)
[Observatiile lui A. Teriachiu la propunerea prezentata
de D. Miclescu privitoare la situatia ramului judeca-
toresc]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 13, p. 4.
347.97 (498.3)
11662
[Amendament la proiectul comisiei nr. 11 atingator
de neatirnarea partii judeciitoresti de administratie"].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 13,
p. 2
11663 347.97 (498.3)
[Procesul verbal al sedintei din 14 nov. in legaturil cu
adoptarea motiunii privitoare la situatia ramului judeca-
toresc]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 13, p. 4, supl. la nr. 13, p. 1.
11664 347.97 (498.3)
[Ofisul Caimacarniei din 6 nov. adresat tribunalelor
cu privire la actele judecatoresti]. MON IT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 6, p. 1, col. I: Caimacamia Moldovii.
Pe viitor actele vor purta titlul: Principatele Unite Moldova
$i Valahia.
11665 347.97 (498.3)
[Circulara noului ministru al justitiei din Moldova,
Iordachi Beldiman]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
632
www.dacoromanica.ro
341.99(498.1)
p. 102: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 85, 89-90: Ministeriul Dreptatei.
Circulara adresatA membrilor tribunalelor judecatore$ti cu
ocazia pasirii sale In functie. Beldiman cere respectarea legalitatii
si a legilor. In Gazela de Moldavia text roman si francez.
347.99 Divanuri, cult, tribunate, judeatorii
11666 347.99 (439.2)
[Numiri in magistratura Ardealului]. TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 334-335: Monarhia Austriaca.
Sibiu 21 Oct.
Se publicA, dupA Foaia oficiald din Viena, lista celor numiti
In posturile de consilieri ai tribunalelor urbane si tinutale, secretari
de consiliu, adjuncti de judecAtorie, directori si adjuncti la oficiile
ajutatoare, secretari si director( de consiliu.
11667 347.99 (439.2)
Denumiri [in organizarea judecatoreasca a Ardealului].
G. TRANS., XVII (1854), p. 339, 343, 347.
Numiri de consilieri de pretura. provincials, adjuncti pre-
toriali, dregAtori la oficiile ajutatoare, adjunct! la oficiile ajuta-
toare, oficiali la pretura mare din Sibiu, accesorat, oficiali la pre-
tura mica din Sibiu, accesiali.
11668 347.99 (439.2)
[Lista de numiri in magistratura Ardealului]. TE-
LEGRAFUL R., II (1854), p. 342: Sibiiu 30 Octom.
Sint numiti oficiali" si acceskti" la Curtea apelativa din
Sibiu, la tribunalul urban" din Sibiu si la tribunalele tinutale"
din Cluj, Brasov, Odorhel, Tg. Mures, Bistrita, Dej, Jilau si Alba
Iulia.
11669 347.99 (439.2)
[Numiri in posturile de presedinti si adjuncti la ofi-
ciile mixte, tinind de Interne si Justitie in Ardeal].
G. TRANS., XVII (1854), p. 351.
11670 347.99 (498.1)
[Numiri, inaintari, mutilri alte schimbari in magis-
ei
tratura Tarii Romanesti]. BULETIN [T. R.], 1851,
p. 69, 135, 165, 205, 354, 401, 413, 426.
Liste de numiri: p. 5-6, 157-158, 260, 326-327.
11671 347.99 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care se aproba o miscare in personalul judecatoresc din
Cara]. VEST. R., XVI (1851), p. 273.
11672 347.99 (498.1)
[Numiri, inaintari, mutari, demisii si alte schimbari
in magistratur4]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 26, 29,
37, 58, 73-74, 125, 206, 377, 437.
Liste de numiri: p. 178, 185-186, 234, 306-307, 323, 337,
393-394, 429.
11673 347.99 (498.1)
Proect pentru adaogire pe un curs de trei ani de am-
ploiatii trebuinciosi la uncle din judecutoriile judetelor,
spre inlesnirea savirsirei judecatorestilor lucrari cu care
se gasesc impovilrate. BULETIN [T. R.], 1852, p. 138.
11674 347.99 (498.1)
Proect de introducerea luarii pe curs de trei ani a
unei midi tacse de la vinzarile de Lonna voe a lucrarilor
nemiscatoare, spre intimpinarea cheltuelilor ce se mai
face acum prin adaogirea unui numiir de amploiati, dupa
neaparata trebuinta cunoscuta pe la acele din judeca-
torii care se afla mai impovarate in lucrari. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 138-139.
347.99(498.1) ORGANIZARE $1 ADMINISTRATIE JUDECATOREASCA
11675 347.99 (498.1)
[Numiri, inaintari, mutari, demisii si alte schimbari
in magistratura]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 29, 97,
221, 245, 265, 286.
11676 347.99*(498.1)
[Numiri, inaintari, schimbari, demisii in magistra-
tura]. - BULETIN [T. R.], 1854, p. 13, 30, 41, 49, 69,
89, 93, 101, 133, 273, 329, 366-367, 385.
11677 347.99 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care se aproba completari si mutari la diferite posturi
vacante de la tribunale]. - VEST. R., XIX (1854), p. 374.
Se publics numele celor numiti sau mutati.
11678 347.99 (498.1)
[Numiri $i inaintari in magistratura]. - BULETIN
[T. R.],1855, p. 1, 13, 33-34, 45, 62, 77, 85, 112-114,
121, 125, 131, 137, 149, 153, 165, 169, 173, 189, 192,
213, 232, 249, 253, 269, 281, 321, 337, 345, 365, 381,
385.
11679 347.99 (498.1)
[Ofis cuprinzind o lists de schimilrile in functii facute
in magistratura Tarii Romanesti]. - VEST. R., XX
(1855), p. 157: Catre Departamentul Dreptatii.
11680 347.99 (498.1)
[Numiri, inaintari, mutari, demisii in magistratura].
- BULETIN [T. R.], 1856, p. 6, 13, 50, 82, 93, 109,
129, 141, 185, 197, 205, 245, 261, 269, 277, 293, 297,
301, 309, 317, 369.
11681 347.99 (498.1)
[Doug ofisuri domnesti catre Ministerul Dreptatii
prin care se aproba mai multe mutari si completari in
ramura judecatoreasca]. - VEST. R., XXI (1856), p. 193.
11682 347.99 (498.1)
Legiuire Pentru infiintarea permanents a unui ajutor
si doi scriitori la masa 2-a criminaliceasca, de subt sectia
3-a din cantelaria Ministerului Dreptatii, precum si a
unui scriitoril la registratura tribunalului comertialil al
Ilfovului, si adaosul de lei 50 la leafa registratorului acestui
tribunal. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 117.
Motivul: s-au Inmultit lucrarile.
11683 347.99 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Ministerul Justitiei prin
care mai multe persoane sint numite prezidenti, ma-
dulare, supleanti si procurori" la deosebitele curti jude-
catoresti din Bucuresti si Craiova]. - VEST. R., XXI
(1856), p. 275.
347.99 (498.1)
11684
[Doug ofisuri ale caimacamului catre Departamentul
Dreptatii prin care se fac mai multe numiri la diferite
curti judecatoresti din Bucuresti si Craiova]. - BULETIN
[T. R.], 1856, p. 289.
11685 347.99 (498.1)
[Diferite numiri, demisii si alte schimbari in magis-
tratura]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 21, 117, 153,
197, 225, 301.
Liste de numiri: p. 1 -2, 101, 237.
11686 347.99 (498.1)
[Ofisuri ale caimacamului catre Ministerul Justitiei,
prin care se fac mai multe numiri in posturile vacante
judecatoresti din diferite judete]. - VEST. R., XXII
(1857), p. 5-6.
www.dacoromanica.ro
347.991(439.2)
11687 347.99 (498.1)
[Numiri, inaintari si mutari in magistratura]. - BU-
LETIN [T. R.], 1858, p. 93, 133, 145, 213, 265, 277 289,
301, 305, 313, 317, 325, 329, 345, 351, 381, 393, 414.
Liste: p. 277, 301.
11688 347.99 (498.3)
[Numiri in ramul" judeciitoresc din Moldova, de la
1 febr. la 1 iunie 1851]. - BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 195-196: Departamentul Dreptatei; GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 187-188.
In Ceuta de Moldavia text roman si francez.
11689 347.99 (498.3)
[Lista de numirile facute in functiile ramului judeca-
toresc de la 8 lunie ping la 12 Septemvrie"]. - BULE-
TIN [Mold.], XIII (1851), p. 189-190: Departamentul
Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 343:
Novitale din nauntru; ZIMBRUL, II (1851), p. 133:
Moldaviea.
11690 347.99 (498.3)
[Numirile facute in partea giudecatoreasca" intre
1 februarie si 1 iunie 1851]. - ZIMI3RUL, I (1851), p. 358,
col. II.
Lista.
11691 347.99 (498.3)
[Lista numirilor in magistratura intre 1 ian. si 1 febr.
1852]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 57, col. III:
Departamentul Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 37: Novitale din Nauntru.
11692 347.99 (498.3)
[Se anunta not numiri in magistratura]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale din nauntru,
Dimitrie Miclescu este numit prezident al Divanului de Apel,
Manolachi Hriseverghi este numit prezident al Divanului de Intarl.
turf etc.
11693 347.99 (498.3)
[Lista de persoane numite in magistratura]. - GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 328: Novitale din nauntru.
11694 347.99 (498.3)
[Numiri in magistratura].- MONIT. OF. MOLD.,
1858, nr. 2, p. 4, col. II: Rinduiti in ramul judecatoresc.
Numeroase Inlocuiri de magistrati, presedintl sl membri de
tribunale.
11695 347.991 (439.2)
[Stire despre sosirea la Sibiu a contelui Nadasdi, pre-
sedintele tribunalului suprem transilvan]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 12, col. II: Noutati diverse.
11696 347.991 (439.2)
[Scurta dare de seams despre instalarea contelui
Francisc Nadasdi in functia de presedinte al supremului
tribunale judiciale" din Sibiu]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 17-18: Sibiia 19 Ianuaria.
Se descrie ceremonia instalarii, cc a avut We In prezenta guver-
naterului Transilvaniel.
11697 347.991 (439.2)
[Se anunta numirea comitelui natiunci sasesti Francisc
de Salmen de consiliariu la suprema curte judiciale de
cassatiune"]. - G. TRANS., XV (1852), p. 39, col. II:
Viena.
11698 347.991 (439.2)
[Stire despre stabilirea de marl preturi provinciale
la Lemberg pentru Galicia si Bucovina si la Timisoara
pentru Banat si Voivodina]. G. TRANS., XV (1852),
p. 314, col. II.
633
 347.991(439.2) ORGAN 1ZARE SI ADM INISTRATIE JUDECATOREASCA
11699 347.991 (439.2)
[Scurta dare de seamy despre deschiderea solemna
a activitatii preturei c.r. provinciale" din Brasov in
ziva de 1 nov. 1852). G. TRANS., XV (1852), p. 321,
col. II: Brasiovu, 2 Noemv re.
Se descrie solemnitatea, rezumindu -se cuvintarca prescdin-
telui preturei, Frideric Kirchner.
11700 347.991 (439.2)
Tribunalele seu preturele innalte din monarhia aus-
triaca. G. TRANS., XVI (1853), p. 22.
Sc ln5ira localitatile In care se stabilesc aceste tribunate. Se
arata a tot In decretul din 21 ianuarie 1853, privind aceste instance
Matte, se fixasera 51 re5edintele locotenentilor imparate5ti, Inlocui-
tori ai guvernatorilor de dinainte. Intre aceste re5edinte se aria 51
orasele Sibiu 51 Timiloara.
11701 347.991 (439.2)
Concursu pentru ocuparea posluriloru de servitiu la
pretura mare c.r. ardelena in Sibiiu. G. TRANS., XVI
(1853), p. 143: Oficiosu.
Se da lista posturilor 51 salariilor.
11702 347.991 (439.2)
[Se anunta ca Fiigger de Rechiborn a fost numit
vicepresedinte la suprema judecatorie" a tarii Ardea-
lului]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: Intim-
plarl de zile.
11703 347.991 (439.2)
[Inane Carabet consiliariu si referinte" la tribunalul
suprem din Ardeal a fost numit vicepresedinte la tribu-
nalul de teary" din Pesta]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 250-251: intimplari de zi.
11704 347.991 (439.2)
[Se anunta numirea lui Franz baron de Lattermann
in functia de presedinte al judeciului suprem al tierei
Ardealului "]. G. TRANS., XVI II (1855), p. 69, col. II.
11705 347.991 (439.2)
[Consilierul ministerial Franz von Latermann e numit
presedinte la Curtea apelativa din Sibiu]. TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 72: intamplari de zi.
11706 347.991 (439.2)
[Stire despre numirea lui Conrad Schmidt, la 7 ianu-
arie 1856, in postul de consilariu la c.r. pretura suprema"
a Ardealului]. G. TRANS., XIX (1856), p. 5, col. I:
Partea oficiosa.
11707 347.991 (498.1)
[Ofisul doinnesc calre Departamentul Dreptatii din
Tara Romaneasca prin care logofatul Joan Cimpineanul
este numit membru al inaltei curti, in locul logofatului
loan Slatineanul]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 326.
11708 347.991 (498.1)
[Ofisul doinnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care clucerul Teodor Iatropolu este numit in postul de
procuror la Inalta curte, Minas vacant cu moartea clu-
cerului Scarlat Urlateanu]. BULETIN [T. R.], 1851,
p. 333.
11709 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care vornicul Grigorie Obedeanu este numit, madular la
inalta curie]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 9.
In locul logofatului Joan Golescu.
11710 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care sint numiti membri la inalta curte logofatul Nicolae
Baleanu, postelnicul Alexandru Filipescu, aga Dimitrie
634
www.dacoromanica.ro
347.991 (498.1)
Falcoianu si postelnicul Constantin Vacarescu]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 57.
Posturile au fost ocupate pins acum de logofetii: Mihail Raco-
vita, loan Vacarescu, Constantin Balaceanu 5i Alexandru Belu.
11711 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care este orinduit membru la inalta curie vornicul Nicolae
Manu, pins la intoarcerea logofiltului Scarlat Bilrcanescu
din strainatate]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 309.
11712 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care clucerul Efstalie Shina este orinduit procuror la
inalta curte]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 309.
11713 347.991 (498.1)
[Se aproba orinduirea paharnicului Scarlat N. Ghica
in postul de procuror la inalta curte]. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 325: Catre onor. Departament al Drep-
tatii.
11714 347.991 (498.1)
[Ofis prin care vornicul orasului Barbu Catargiu este
numit madular la !Liana curie "]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 1 ; VEST. R., XVIII (1853), p. 405.
In locul postelnicului Joan Al. Filipescu, numit 5ef la Secre-
tariatul Statului.
11715 347.991 (498.1)
Proect de reorganizalla inaltei curti. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 29-30; VEST. R., XIX (1854), p. 29-30.
Prin noul protect se desfiinteaza Curlea apelativa de comert,
iar Malta Curte se va Imparti In doua sectii; se publics si un tablou
al posturilor desfiintate 5i al celor ce urmeaza a se Infiinta, precum
5i personalul celor doua sectii.
11716 347.991 (498.1)
Temeiurile dupa care s'a intocmit aid insotitul proect
pentru reorganizatiea Inallei Curti. BULETIN [T. R.],
1854, p. 29; VEST. R., XIX (1854), p. 29.
Expunere de motive la recentul Proect de reorganizafia Matter Curt i
publicat In acelasi numar, p. 29-30. Se arata Ca, din pricina ca
/nalta Curte nu putea face rata tuturor sentintelor ce i se Inaintau
spre judecare In apel, s-a hotarlt reorganizarea ei, InfiintIndu-se
5i a doua sectie. In acest fel, se vor rezolva echitabil prin Intru-
nirea ambelor sectii In dezbaterea comuna cazurile clnd domni-
torul nu considers justa rezolvarea data de o sectie a Nand Curti.
11717 347.991 (498.1)
[Cornisul Budberg aproba proiectul de reorganizare a
Curtii superioare de justitie]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 33, 37: Donauffirstenthtimer.
11718 347.991 (498.1)
[Comentarii la reforma justitiei din Tara Romaneasca].
G. TRANS., XVII (1854), p. 42-43: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
Dupa un scurt comentariu, aratind motivele politice care au
impus aceasta reforma, se reproduc: Ordonanfa judecatoreascd
data de comisarul plenipotent Budberg Si Temeiurile dupd care
s-a intocmitd, aid insofituift proiectd, pentru reorganisajia Inane.
Curti.
11719 347.991 (498.1)
[Banal Constantin Ghica este numit prezident la
Naito, Curie, sectia I]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 30.
11720 347.991(498.1)
[Vornicul Constandin Cantacuzino este numit pre-
zident la Naha Curie, sectia II]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 30.
347.991(498.1) ORGANIZARE $1 ADMINISTRATIE JUDECATOREASCA
11721 347.991 (498.1)
[Vornicul Constandin Cantacuzino renunta la salariul
sari de preeedinte la Inalta Curie, pentru a fi intrebuintat
la imbunalatiri publice ce stiipinirea va gasi de cuviintal.
BULETIN [T. R.], 1854, p. 66: Departamentul Drep-
tatii.
11722 347.991 (498.1)
[Ofisul prin care vornicul Manolache I3aleanu este
numit prezident la Inalta Curie, sectia II]. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 133.
In locul vornicului Constandin Cantacuzino, numit set al
Departamentului din Nauntru.
11723 347.991 (498.1)
[Se anunta ca, vornicul Constantin Cantacuzino fiind
numit eef al Departamentului din Nauntru din Tara
Romaneasca, in postul sau, de prezident la sectia a 2-a
a Inaltei Curti, a fost rinduit vornicul Manolache Tia-
leanu].VEST. R., XIX (1854), p. 145 ; GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 158.
11724 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc Mitre Departamentul Dreptatii prin
care banul Costache Ghica este numit prezident la Inalta
Curie]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 33.
Tot aci se publica 51 numele membrilor acestei Curti.
11725 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc Mitre Departamentul Dreptatii prin
care postelnicul Grigorie Racovita este numit membru
al Inaltei Curti, in locul vornicului Barbu Catargiu,
demisionat]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 13; VEST.
R., XXI (1856), p. 9, col. II.
11726 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc titre Departamentul Dreptatii prin
care logolatul Barbu Calargiu este orinduit madular al
In. Curti in locul vornicului Dimilrie Ralet]. BULETIN
T. R.], 1856, p. 78; VEST. R., XXI (1856), p. 69.
11727 347.991 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul Dreptatii prin
care marele vornic loan Manu este numit prezident al
Inaltei Curti]. BULETIN [T. R.], 1856, .p. 109.
In locul banului Costache Ghica.
11728 347.991 (498.1)
[Ofisul caimacamului titre Departamentul Dreptatii
prin care Alexandru Scarlat Ghica este numit prezident
la Inalta Curte]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 289.
Membri In aceastA curte slat numiti: Iancu Roset, Costache
Crelulescu, Iancu Sutu, Nicolae Crelulescu, Costache C. Nicolescu,
Costache Costescu, Scarlat Nicolae Ghica, Grigorie Filipescu,
Alexandru Hrisoscoleu, procuror.
11729 347.991 (498.1)
[Ofis cuprinzind numiri la Tirana Curie]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 289: Catre Ministerul Dreptatii.
In urma demisiei lui C. Niculescu, este numit membru al
Curtii Scarlat G. Ghica; de asemenea sInt numiti A. Conduratu
51 E. Predescu, fost prezident a] Curti' Criminale, al carui post este
Incredintat lui Scarlat Glam.
11730 347.991 (498.1)
[Ofis prin care se anunta primirea demisiei lui Ale-
xandru Scarlat Ghica din postul de prezident al Inaltei
Curti]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 329, col. I: Catre
Consiliul Administrativ Ecstraordinar.
11731 347.991 (498.1)
[Ofis prin care Scarlat Falcoianu este numit procuror
la Inalta Curie, in locul lui N. Greceanu]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 345, col. I: Catre Ministerul Dreptatii.
www.dacoromanica.ro
347.991(498.3)
11732 347.991 (498.3)
[Motiunea votata de Divanul General ei intarita de
catre domn privitoare la interpretarea articolului 363 din
Regulamentul Organic]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
p. 173: Secretariatul de Stat a Moldaviei; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 179: Novitale din Nauntru.
Prin aceasta motiune se hotar55te dreptul domnului de a
casa o singura data o hotarlre a Divanului Princiar, stabilindu-se
Ca, data hotarirea este trimisit la a doua judecare, domnul sa fie
obligat sit accepte hotarlrea data.
11733 347.991(498.3)
[Ofisul domnesc de multumiri adresat agai Nic. Docan,
numit in Divanul Domnesc, care se oferise a presta in
mod gratuit functia de jurisconsult al statului]. GAY,.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 307: Novitale din Nauntru.
Text roman 51 francez.
11734 347.991 (498.3)
[Ofis domnesc prin care se aduc multumiri ag5i Ni-
colai Docan, pentru serviciile aduse in postul de membru
al Divanului Domnesc]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 153: Departamentul Dreptatii.
Multumirile au fost exprimate cu ocazia demisiel acestuia
din post.
11735 347.991 (498.3)
[Proiectul pentru infiintarea in Moldova a unei
provizornice Curti extraordinare de revizie a hotaririlor
Divanului Domnesc in Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXII (1854), p. 73: Secretariatul de Statti; GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 69: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman 51 francez.
347.991 (498.3)
11736
[Se anunta ea s-a desfiintat Curtea de revizie]. BU-
LETIN [Mold.], XXII (1854), p. 425: Secretariatul de
Stat; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361: Novitale
din nauntru.
11737 347.991 (498.3)
[Ofis prin care vornicul Vasile Sturdza este numit
prezident al Domnescului Divan, post vacant in urma
mortii vornicului Teodor Salon]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 150: Ministeriul Dreptatii; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 181: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman 5i francez.
11738 347.991 (498.3)
[Stire despre numirea postelnicului Grigorie Bale
ca membru al Divanului Domnesc]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 32, p. 1.
Ziarul elogiaza activitatea anterioara a lui G. Ba15.
11739 347.991 (498.3)
[Gazeta de Moldavia" se asociaza la omagiile ziarului
Zimbru" aduse postelnicului Grigore Bale, la numirea
sa in Divanul Domnesc], GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 53: Novitale din nauntru.
11740 347.991 (498.3)
[Corespondents de la Iaei in care se publics o scri-
soare de protest, adresata Portii, in privinta guvernarii
caimacamului Bale ei textul demisiei Inaltului Divan].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 62-63:
Moldavie.
Scrisoarea de protest, din 18/30 nov. 1856, semnatA de 50 marl
boleri, cerea Inlocuirea lui Ba15. Inaltul Divan demisionase din
pricina unor insulte pe care i le adresase logofatul Nic. Panta.
Se comunica numele membrilor acestei supreme instanle de Jus-
tine. Textul demisiei este din 3/15 dec. 1856.
635
347.992(498.1) ORGANIZARE $1 ADMINISTRATIE JUDECATOREASCA 347.992(498.1)

11741 347.992 (498.1) 11752 347.992 (498.1)

[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin [Ofisul generalului Budberg catre Departamentul
care aga Dimitrie Falcoianu este numit la Curtea apelativd Dreptiltii, prin care logofraul dreptOtii Iancu Golescu
civilA, sectia 2, in locul logof5tului Alecu Florescu]. este numit prezident la Curtea apelativd, sectia 2, din
BULETIN [T. R.], 1851, p. 333. Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 13.
In locul logofAtului loan SlAtineanu, chemat In postul de
11742 347.992 (498.1) set al Departamentului Credintei.
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care vornicul Alexandru Scarlat Ghica este numit pre- 11753 347.992 (498.1)
sedinte la Curtea apelativa civila, sectia II, din Bucuresti]. [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
BULETIN [T. R.], 1852, p. 9. care vornicul Grigorie Gradisteanu este numit prezident
la Curtea apelativd civila, sectia I]. BULETIN [T. R.],
11743 347.992 (498.1) 1855, p. 33.
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin Tot aci se publica si numele membrilor acestei Curti.
care clucerul Grigorie Racovita este numit madular la 11754 347.992 (498.1)
Curtea apelativd civild, sectia II, din Bucuresti]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 9. [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care vornicul de Moldova Alecu Shina" este orinduit
11744 347.992 (498.1) in vacantul post de mddular la secsia II a Curtii apela-
[Ofisul domnesc catre Departamentul DreptOtii prin tive civile din Bucuresti "]. VEST. R., XXI (1856), p. 81.
care logofatul Joan Slatineanu este orinduit prezident la 11755 347.992 (498.1)
Curtea apelativa civilg, sectia II, din Bucuresti]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 29. [Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
In locul vornicului Alexandru Ghica, demisionat.
prin care Scarlat Barcanescu este numit prezident la
Curtea apelativd, sectia I, din Bucuresti]. BULETIN
11745 347.992 (498.1) [T. R.], 1856, p. 289.
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin Sint numiti membri la aceasta Curte: printul Grigorie Ghica,
care clucerul Grigorie Racovita este numit membru la Scarlat Roset, Grigorie Arghiropolu, Aristid Ghica, Iancu Dona
Curtea apelativa civila, sectia I, din Bucuresti]. BULE- si Alecu CocorAscu, procuror.
TIN [T. R.], 1852, p. 57. 11756 347.992 (498.1)
In locul logofatului Nicolae Baleanu. [Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
11746 347.992 (498.1) prin care loan Cantacuzino este numit prezident la Curtea
apelativd sectia II din Bucuresti]. BULETIN [T. R.],
[Ofisul domnesc catre Departamentul DreptAtii prin 1856, p. 289.
care sint numiti membri la Curtea apelativa civila, sectia Shit numiti membri la aceasta Curte: Radu Goleseu, Ioan
II, din Bucuresti colonelul Constantin Bardceanu Ii vor- Gradisteanu, loan Lens, Barbu Bellu, Grigorie Sutu si Adolf
nicul Dimitrie Manescu]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 57. Cantacozino, procuror.
In locul clucerului Grigorie Racovill si agai Dimitrie Falco-
ianu. 11757 347.992 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
11747 347.992 (498.1) prin care Scarlat Roset este rinduit prezident la Curtea
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin apelativd civi16, sectia I, din Bucuresti]. BULETIN
care clucerul Zamfirache Creteanul este numit membru la [T. R.], 1857, p. 225.
Curtea apelativd civila, sectia II, din Bucuresti]. BULE-
TIN [T. R.], 1852, p. 234. 11758 347.992 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
11748 347.992 (498.1) care paharnicul Nicolae Muni este numit procuror la
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin Curtea apelativa, sectia II, din Craiova, in locul capita-
care clucerul Teodor Iatropolu este numit membru la nului Grigorie Vladoianu, demisionat]. BULETIN [T.
Curtea apelativa civild, sectia I, din Bucuresti]. BULE- R.], 1851, p. 401.
TIN [T. R.], 1852, p. 309. 11759 347.992 (498.1)
In locul agai Costache Burchi, iesit la pensie. [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
11749 347.992 (498.1)
care clucerul Grigorie Bengescu este numit membru la
Curtea apelativA, sectia I, din Craiova]. BULETIN
[Ofisul domnesc catre Departamentul DreptOtii prin [T. R.], 1852, p. 57.
care cdpitanul Grigorie Filipescu este rinduit procuror In locul agai Stefan GAnescu.
la Curtea apelativa civila, sectia I, din Bucuresti].
BULETIN [T. R.], 1852, p. 397. 11760 347.992 (498.1)
In locul paharnicului Ioan Samurcas. [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care logofatul Dimitrie Bibescu este rinduit prezident
11750 347.992 (498.1) la Curtea apelativd, sectia II, din Craiova]. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 57.
[Ofisul domnesc dare Departamentul Dreptiltii prin In locul agal Gheorghe Cotofeanu. De asemenea este numit ca
care aga Costache Falcoianu si clucerul Stefan Belu sint membru la aceasta sectie paharnicul loan Diculescu.
numiti membri la Curtea apelativa, primul la sectia I
$i al doilea la sectia II, din Bucuresti]. BULETIN 11761 347.992 (498.1)
[T. R.], 1852, p. 429. [Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
11751 347.992 (498.1) prin care Costache Glogoveanu este numit prezident la
[Se primeste demisia vornicului Mihail Cornescu din Curtea apelativd din Craiova, sectia I]. BULETIN
postul de presedinte al Curtii apelative din Bucuresti]. [T. R.], 1856, p. 289.
Sint numiti de asemenea membri la aceasta Curte: Ioan Viiso-
BULETIN [1. R.], 1853, p. 125. reanu, Ioan Izvoranu, Banta Politimos, Barbu Prisiceanu, Costache
RAmIne InsA mai departe asesor. Romanescu si Nicolae Izvoranu, procuror.

636

www.dacoromanica.ro
347.992(498.1) ORGANTZARE 51 ADMINISTRATIE JUDECATOREASCA 347.993(439.2

11762 347.992 (498.1) 11772 347.993 (439.2)

[Ofisul caimacamului Care Departamentul Dreptrilli [Vizita comisarului ministerial Carol von Umlaut la
prin care Dimitrie Filisanu este numit prezident la Curtea Brasov in vederea achizitioncirii unui local pentru noul
apelativa din Craiova, sectia II]. BULETIN [T. R.], tribunal]. G. TRANS., XIV (1851), p. 224, col. II:
1856, p. 289. Brasov, 14/2 Iuliu.
shit numiti de asemenea membri Ia aceasta Curte: Gheorghe
Macescu, Alecu Otetelesanu, Alecu Bujoreanu, Ioan Gigirtu, 11773 347.993 (439.2)
Scarlat Paris 51 Zamfir Brosteanu, procuror. [Comunicat din 30 septembrie al guvernAmintului
Transilvaniei anuntind intrarea in activitate a tribuna-
11763 347.992 (498.3) lelor provizorii in urma numirilor de consilieri provizorii
[Anaforaua privitoare la infiintarea Divanului inta- de preture si de judecillori de core]. G. TRANS., XV
riturilor in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), (1852), p. 297, col. II: Publicare.
p. 251.
Din pricina numdrului mare de pricini, atributiile sectiet 11774 347.993 (439.2)
a III-a a Divanului de apel vor forma o instantd intitulata: Divanul [Sosirea la Sibiu la 6 oct. 1852 a aprobarii pentru
Intariturilor". numirea a 70 de consilieri provizorii de preture si de judo-
ciitori de cerc in Ardeal]. G. TRANS., XV (1852),
11764 347.992 (498.3) p. 296, col. I: Noutriti diverse.
[Numiri Ia Divanul de intArituri]. GAZ. DE MOLD., Se arata repartitla acestoraae-distrlete.
XXIII (1851), p. 263: Novitale din nauntru.
Alexandru Donici numit prezident etc. Se redd si ofisul dom- 11775 347.993 (439.2)
nesc adresat lui Aga A. Donici, acaruia merite In magistraturd. Deschiderea c. regieloru judecie. G. TRANS., XV
51 In literaturd stnt obsteste cunoscute". Text roman si francez. (1852), p. 325-326.
11765 347.992 (498.3) Se observi cd. uemica nu dorea mai cu sete romanul... declt
[Of is pentru Infiintarea candidatilor pe la Divanurile organisatiune si intrarea In activitate a diregatorielor de dreptate
de Apel si BULETIN [Mold.], XXIV c.r....". Se descrie Inceperea activitatit judiciare In Ardeal la 1 nov.
(1856), p. 33-34: Ministeriul Dreptatif. 1852.
Se hotaraste numirea candidatilor spre a se evita greutatile 11776 Tabora, cavalerul Dim. 347.993 (439.2)
1v1te In activitatea Divanurilor din cauza adesii necomplectdri a [Discursul tinut la Dej cu prilejul deschiderii activi-
seantelor for ". CAR tribunalului din aceasta localitate]. G. TRANS.,
11766 347.992 (498.3) XV (1852), p. 338: Deju, 15 Noemvre 1852.
[Se anunta c aga Alecu Teriachiu a fost numit pre- Se reproduce in extenso discursul In care acest presedinte
zident al Divanului IntAriturilor, in locul vornicului Ema- de tribunal face apel la spiritul de dreptate al judeciltorllor si cere
noil Hrisoverghi, demisionat].BULETIN [Mold.], XXIV sit respecte legile.
(1856), p. 118, col. II: Ministeriul DreptAtil; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 113: Novitale din nauntru. 11777 347.993(439.2)
[Publicatie de scoatere la concurs a color 50 de posturi
11767 347.992 (498.3) not de adjuncti pe la judeciele c. r. cercuale"]. G.
Adresa Depart. Drepttitif sub No. 6729 din 21 Avgust TRANS., XVI (1853), p. 65, col. I: Oficiosu.
1856, urmata ciltra Divanul de Intarituri. BULETIN Se dau conditiile.
[Mold.], XXIV (1856), p. 278, col. II; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [gresit XXVII] (1856), p. 304-305: Departa- 11778 347.993 (439.2)
mentul Dreptalii. [La Lugoj si Becicherec se vor infiinta tribunale de
Se cere Divanului st se margineasca In victor numai In cercul cercu"]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 279: Intam-
atributiilor ce-1 grit date de asezdmIntul Inflintarli sale" si sit nu phiri de zile.
mai intre In tratatii" si sd dea hotartri de pricini de Tondos ".
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. La Timisoara va ti un tribunal judeatoresc de tart".
11768 347.992 (498.3) 11779 347.993 (439.2)
[Ofis din 18 decembrie prin care postelnicul Dimitrie [Numiri de judecatori scaunali" pe teritoriul admi-
Cornea este numit prezident al Divanului IntAriturilor]. nistrativ al Oradiei]. G. TRANS., XVII (1854), p. 122,
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 401: Novitale col. I.
din nauntru. Intre numele citate, slot si uncle romaneeti.
11769 347.992 (498.3)
11780 347.993 (439.2)
[Publicatle pentru convocarea fostilor prezidenti si
directori ai Divanului de Intarituri al Moldovei, spre a [Tribunalele din Banatul Temisan si Voivodina si-au
preda succesorilor for arhiva Divanului]. BULETIN reinceput activitatea in 30/18 mai, dupa reorganizarea
[Mold.], XXV (1857), p. 85, col. II: Ministerul Dreptatil. tor]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 162: Intam-
plari de zi.
11770 347.992 (498.3)
[Ofisul caimacamului prin care se anunta moartea vor- 11781 347.993 (439.2)
nicului Vasile Pogor, prezidentul Divanului de Apel]. [Numiri de presedinti de tribunale si consilieri de tri-
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 393: bunale in Ardeal]. TELEGRAFUL R., II (1854),
Secretariatul de Stat. p. 309: Monarhia Austriaca.
Text roman si francez. Numlrile s-au Mout prin decizia din 4 oct. 1854.
11771 347.992 (498.3)
11782 347.993 (439.2)
[Ofis prin care Eugen Predescu este numit prezident
la Curtea Apelativa Criminaliceasca, In locul lui Alecu [La 30/18 noiembrie au inceput s functioneze noile
Costescu, pensionat]. BULETIN [T. R.], (1858), p. 93, instante judec4toresti din Ardeal]. TELEGRAFUL
col. I: Catre Ministerul Dreptatif. R., II (1854), p. 366: Intamplari de zi.

637

www.dacoromanica.ro
347.993 OR GANIZARE SI ADM I NISTRATI E JUDECATOREASCA 347.999(498.1)

11783 347.993 (439.2) tului intitulat Jury" (jurati)"]. GAZ. DE MOLD.,

[Se anunta ca Simion Popovici a fost numit pre$e-
dinle al judec5loriei comilatense" din Arad]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 181; col. I: Monarhia Aus-
triacd.
11784 347.993 (498.1)
[Ofisul domnesc ctitre Departamentul Dreptlitii din
Tara Romaneascd in care se arata indatoririle judecdto-
rilor supleanti de la tribunate]. BULETIN [T. R.],
1856, p. 113.
11785 347.993 (498.1)
Lista de numele prigonitorelor fete, pentru ce a fost
prigonirea $i in ce an s-a dat hotdrirea. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 217-218.
Lista este data de judecatoria judetului Olt; persoanele tre-
cute pe aceasta lista slut invitate 55 fats formele cuvenite ca sa
se aduca la lndeplinire hotarlrile date.
XXVIII (1856), p. 113: Novitale din Nduntru.
In comisie au intrat: A. Panu, C. Hurmuzachl si M. Kogiil-
n iceanu
11796 347.998.2
[Se anunta ca vornicii Costachi Hurmuzachi $i Dimi-
trie Raleti $i colonelul Mihail Kogalniceanu au lost instir-
cinati a face proectul pentru juri", care vor judeca
pricinile criminate $i delictele de press "]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 75, p. 1, col. I: Iasi.' 4 Aprilie.
11797 347.998.5
[Publicatie de concurs pentru ocuparea a 30 posturi
de asesori $i 10 posturi de adjuncti la judecatoriile urba-
riale ardelene]. G. TRANS., XX (1857), p. 165: Par-
tea oficiosii.
Se indica posturile vacante, salariile $i cond it iile cerute pentru
cand i dare.

11786 347.993 (498.1) 11798 347.998.5

[Se aratti condicile care au sciipat de la incendiu $i cele [Se anunta numirea lui Dionisie de Cozma ca referent
care trebuiesc alciltuite la tribunalul Rimnicul &Iraq. $i asistator la judetul suprem urbarial" $i de consiliariu
BULETIN [T. R.], 1854, p. 141-144. ministerial supranumerariu in min. de interne"]. G.
TRANS., XX (1857), p. 358: Austria. Viena.
11787 347.993 (498.1)
11799 347.998.5
Lista' de numele persoanelor ce au avut prigoniri la
tribunalul Teleorman, No. hottiririi si anul in care s-a Ordina'ciunea ministerielora de interne $i de justitid
dat. BULETIN [T. R.], 1855, p. 71-72. din 1 Noembre 1857, pentru Ungaria, Voivodatula ser-
bicu $i Banatula timisant, Croatia, Schiavonia $i Tran-
11788 347.993 (498.1) silvania, prin care se permite ca assesorii dela judetele
[Numiri $i muttiri in tribunalele din Tara Romaneasca]. urbariale sa se tramitti la preture, spre a indeplini lucrari
ANUNT. R., IV (1857), nr. 19, p. 1. oficiali $i subsidiari dela judecatoriele urbariale. G.
TRANS., XX (1857), p. 381: Partea Oficiasa.
11789 347.993 (498.1)
11800 347.998.5
[Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
prin care se aproba mai multe numiri pe la tribunalele Judetele urbariali pentru Ardeala. G. TRANS., XX
BULETIN [T. R.], 1857, p. 237; ANUNT. R., (1857), p. 394: Partea NeoficiOsa, 401-402: Partea
IV (1857), nr. 53. Ofici Osa.
Se dau numele membrilor acestor judete".
11790 347.993 (498.1)
[Modifictiri in personalul tribunalelor districtuale "]. 11801 347.998.5
ANUNT. R., V (1858), nr. 77, p. 2. [Publicatie prin care se anunta intrarea in activitate
0 lista de mai multe persoane. a tribunalelor urbariale in cursul lunei ianuarie 1858].
G. TRANS., XX (1857), p. 402, col. I: Partea Oficiosa.
11791 347.994 (498.3)
[Se anunta ca aga Grigorie Bal$ a fost numit pre$e- 11802 Boerescu, B. 347.999 (498.1)
dinte de tribunal la Neamt]. GAZ. DE MOLD., XXIII Judecatoril comercianti. NATIONALULU, I (1858),
(1851), p. 195: Novitale din nduntru. p. 97-98.
Bats a Inlocuit pe Alex. Grigoriu, transferat In aceeasi calitate Se examineaza modul si conditiile cum Isi exercita corner-
la sectia I a tribunalului Iasi. ciantii din Tara Romaneasca dreptul for de a numi dintre dinsii
pe citiva dintre judecatorii tribunalelor comerciale si ai Curtii
11792 347.998.2 apelative.
Jury, tribunate de jurati G. TRANS., XIV (1851),
p. 129-130, 134, 141-142, 144-145. 11803 347.999 (498.1)
Se pledeaza In favoarea existentel tribunalelor cu jurati. [Ofisul domnesc dare Departamentul Dreptatii prin
care aga Iancu Roset este numit modular la Curtea ape-
11793 347.998.2 lativa de comerciu, in locul vornicului Barbu Catargiu,
Pesti Napla despre Jury. G. TRANS., XIV (1851), demisionat]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 333.
p. 218-219.
11804 347.999 (498.1)
Pe marginea unor:articole din Pesti Napla redactia se alatura
glasului ziarului maglilar cerind instituirea juratilor In Ungaria si [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
Transilvania. Se citeaza si se rczuma parerile foii Pesti NaplcS In care logoratul loan Golescu este numit prezident la Curtea
legatura cu aceasta problems. apelativa de comerciu din Bucuresti]. BULETIN [T. R.],
1852, p. 9.
11794 347.998.2 InDocul vornicului Alexandru Scarlat:Ghica.
Giuri. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 113-114
Albina Romaneasca. 11805 347.999 (498.1)
Despre lihertatea presei si giuratii" Jury" chemati [Otis domnesc catre Departamentul Drepttitii prin
sa judece culpabilitatea In domeniul presei. care se inttire$te o lista de negutdtori orinduiti pe la
locurile judecatoresti din capitals "]. BULETIN [T. R.],
11795 347.998.2 1852, p. 17; VEST. R., XVII (1852), p. 13.
[Se anunta numirea unei comisii spre a prelucra dis- Sint numiti la Curtea apelativa deLcomert si la Tribunalul
pozitiile cuvenite pentru organizarea in Moldova a judo- de comert.

638

www.dacoromanica.ro
347.999 (498.1) ORGANIZARE JUDECATOREASCA
11806 347.999 (498.1)
[*tire despre numirea unor negustori bucuresteni pe
la locurile judecatoresti in capitalill. G. TRANS., XV
(1852), p. 30, col. II: Terra romaneasca si Moldavia.
Informatia e luata din jurnalul semioficial de la Bucuresti.
Se Inregistreaza stirea introducerii negustorilor In corpul Judea-
toresc ca un fapt de mare Insemnatate".
11807 347.999 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care logofatul credintii Nicolae Baleanu este numit pre-
zident la Curtea apelativa de comert din Bucuresti].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 286.
11808 347.999 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
care logofatul Scarlat Ghica este numit prezident la Curtea
apelativa criminalt]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 33.
11809 347.999 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul Dreptatii prin
care logofiltul Joan Manu este numit prezident la Curtea
apelativa de comert]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 33.
Tot act se publica si numele membrilor acestel Curti.
347.999 (498.1)
11810
[Negustorii orinduiti pela locurile judecdtoresti din
Capitalti" si anume la Curtea apelativil de comert si Tri-
bunalul de comert]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 405.
11811 347.999 (498.1)
[Ofisul domnesc cdtre Departamentul Dreptdtii prin
care logofiltul Costache Cornescu este numit prezident al
Curtii de comert]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 109.
In locul marelui vornic Than Manu.
11812 347.999 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
prin care Costache Brailoiu este numit prezident la Curtea
de comert]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 289.
Sint numiti membri Ia aceasta Curte: Petre Poenaru, Alecu
Florescu, Teodor Merisescu si Ioan Moshu, procuror.
11813 347.999 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
prin care loan Vladoianu este numit prezident la Curtea
de comert]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 293.
11814 347.999 (498.1)
[Of is prin care se confirms alegerea unor negustori
In posturi de judecatori Ia Curtea apelativa de comert
Si Tribunalul de comert]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 9, col. II: Cdtre Ministerul Dreptatii.
11815 347.999 (498.3)
[Stiri privind adoptarea proiectului de lege dupa
care pricinile hotarite la Tribunalul de Comert nu vor
mai fi supuse la apelul unei instantii mai inalte"]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 48, 57: Novitale din nauntru.
11816 347.999 (498.3)
[Raport al ministerului Dreptatii privind caracterul
sentintelor in materie de comert pe care le putea da tri-
bunalul din Galati). GAZ. DE MOLD., XXVIII [gresit
XXVII] (1856), p. 347: Departamentul Justitiei.
348 DREPT BISERICESC
348.819.5.0 Organizarea si administratia bisericii romane
348.819.5.073 Averile bisericesti si manastiresti
Vex' si: 281.95 Biserica romans.
11817 Naguna, Andreiu] 348.0
Precuvantarea din dreptul Canonic. PREDICATO-
RULU, II (1858), p. 268-269.
13 Bibliografia analitica C. 959
www.dacoromanica.ro
DREPT BISERICESC 348.819.5.0412.78
In polemica dusa cu Ellade, $aguna reproduce propria sa
prefab; la traducerea Dreplului Canonic, In care arata Insemna-
tatea legiuirilor bisericesti.
11818 [Costachi, mitropolitul Veniamin] 348.0
Precuvantarea la Pidalion. PREDICATORULU, II
(1858), p. 267-268.
A. $aguna, In polemica sa cu Ellade, reproduce acest text,
In care se demonstreaza necesitatea traducerii legiuirilor bisericesti.
348.819.5.0 ORGANIZAREA SI ADMINISTRATIA
BISERICII ROMANE
11819 348.819.5.0
Constitutiunea bisericei romtine FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 6-7, 15-16, 23-24.
Urmare la nr. 20 din anul 1850. Atributele dregatorilor
bisericesti. Sinoadele bisericesti. Atributele lor. Data tineril lor.
11820 348.819.5.013.3
[Raportul prezentat de D. Ralet si dezbaterile cu pri-
vire la Infiintarea unei autoritati sinodale centrale pen-
tru trebile duhovnicesti ale Bisericii Romane"]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 9, p. 1-4: *edinta
din 4 Noeinbre.
In anexa se redau si cuvIntarile arhimandritului Melchisedec
si a lui M. Kogalniceanu, In aceasta chestiune.
11821 348.819.5.013.3
[Proiect de motiune asupra chestiei atingatoare de
infiintarea unei autorittiti Sinodale centrale pentru tre-
bile duhovnicesti ale bisericii romane"]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 7, legata
la finele colectiei.
11822 348.819.5.0324
Datoriile Arhiereilor si a Proistosilor Bisericil. Tradus
din greceste si dedicat clirosului Bucovinei de Aga Doc-
sache Hurmuzachi. Cernauti, Mai 1848. G. TRANS.,
XV (1852), p. 225-227, 229: Foiletonul.
intr-o notA, redactia informeaza ca retipareste aceasta diser-
tatiune" spre a o face cunoscuta publicului preste tot".
11823 348.819.5.0328.3
[Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii refe-
ritor la pretentiile de mostenire a averii vreunui obraz
calugdresc incetat din viata]. BULETIN [T. R.], 1851,
p. 97-98.
Se atrage atentia ca se vor respecta dispozitille cuprinse In
hatiseriful din anul 1802, care au fost tritarite la 1827 si de Grigorie
Voda Ghica.
348.819.5.0353.41
11824
[Articol referitor la obligatiile de subordonare ale cle-
ricilor, dupa pravilele bisericesti]. PREDICATORULtr,
II (1858), p. 133-136.
In cadrul articolului Cdlre adevdraiii Patrioff Romani. De
asemenea, se discuta, pe baza canoanelor, situatia calugarilor fats
de cler.
11825 Rosati, C. A. 348.819.5.0412.78
Despre despartirile casatoriilor. ROMANUL, II
(1858), p. 118.
Arata ca, pe clnd In alte tars casiitoria a intrat sub legile dyne,
In Tara Romaneasca se mai afla cu totul sub jurisdictia bisericii.
Considers aceasta jurisdictie ca Inapoiata. Ca dovada, analizeazi
pe larg prevederile paragrafului 1 din cap IV al Manualului de
pravild bisericeascd, aparut la Bucuresti In 1852, aratlnd ca pre-
vederile acestuia privitoare la divort stilt anacroni :e, nemaifilnd
corespunzatoare starilor sociale ale timpului.
639
348.819.5.0412.78 DREPT BISERICESC. AVERILE BISERICESTI 348.819.5.0733 (498.1)

11826 P * * *
Catre societatea romans.
(1858), p. 81-83: [Foileton].
- 348.819.5.0412.78
PREDICATORULU, II
11835
Scutinta de militie pentru candidata' de preotie. -
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 218-219: Viena 19
348.819.5.071

Raspunde articolulul lui C. A. Rosetti, din Romdnul nr. 30, Iulie.

privitor la legea bisericeasca", pe care acesta o vatama prin arti- Se anunta ea se acordase scutirea de serviciul militar tuturor
colul sau. vlitorilor preoti, fara a se face deosebirl confesionale.

11827 I. D. 348.819.5.0412.78 11836 348.819.5.071

Casniciile si pravila lor. - PREDICATORUL171, II
(1858), p. 84-86: Foileton.
Polemics cu C. A. Rosettl, care, Intr-un articol din Romdnul,
Ironizeaza pravila bisericeasca asupra casatoriei.
11828 Rosetti, C. A. 348.819. 5.0412.78
Despre despartirile casatoriilor. - ROMANUL, II
(1858), p. 162, 163, 165-166, 170, 174-175 [neterminat].
Raspuns polemic la cele doua articole din Predicatorul semnat
P si I. D., combatInd parerile conservative ale acestora.
11829 Yladescu, Gr. 348.819.5.0412.78
Domnulul I. D. de la Predicatorula". NATIONA-
LULU, I (1858), p. 194-195.
Articol 11. care se combat parerile exprimate de I. D. In articolul
Cdsdtoriile gi pravila lor.
11830 348.819.5.0412.78
[Articol cu privire la prescriptiile canoanelor biseri-
cesti referitoare la facerea si desfacerea casatoriei]. -
PREDICATORULU, II (1858), p. 129-133.
In textul artientutut Cdtre adevdratii Patrioif Romdnf.
11831 348.819.5.0412.78
[Ama'nunte cu privire la polemica dintre foile Roma-
nul" si Predicatorulii" in legatura cu problema dreptului
autoritatilor bisericesti de a pronunta divorturile]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 213-214: Tara Roma-
- [Raportul prezentat de episcopul Filaret Scriban cu
neasca ; G. TRANS., XXI (1858), p. 211-212: Teara
Rornaneasca si Moldavia.
Se afirma ca pastorala mitropolitului Nifon a pornit de la
rasunetul st1rnit de aceasta polemica.
11832 348.819.5.0416.4
[Ofis referitor la aplicatia celor hotarite prin capito-
lul 3, anexa lit. V, din Regulamentul organic, in privinta
subzistentei materiale a servitorilor bisericesti]. -
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 269: Depart. Averilor
Bisericesti si al Invataturilor Publice; GAZ. DE MOLD.
XXV (1853), p. 273: Novitale din Nauntru; SEPTA:
MANA, 1853, p. 121-122: Invataturi religioase 5i morale.
Ofisul este adresat administratiilor de tinuturi, citrora li se
cere sa asigure existenta materials a preotilor, diaconilor $1 a celor-
lalti servitor! bisericesti potrivit celor stabilite prin Regulamentul
organic. In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11837 348.819.5.071
[Anafora a Departamentului Cultului 5i al Invatatu-
rilor Publice referitoare la obligarea posesorilor mosiilor
clerului de a contribui la Imbunatatirea situatiei mate-
riale a preotilor]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 397-398: Departamentul Cultului si al Instructiei
Publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1856), p. 367-368:
Novitale din nauntru.
Se sustine ca de situatia preotilor de sat depindea nivelul
cultural al tinerimei satene" si se hotaraste ca posesorii mosiilor
clerului sa ajute preotimea, dIndu-1 pamInt (care va fi lucrat de
sateni), leafs si eventual facIndu-i si locuinte. In Gazeta de Mol-
davia text roman $i francez.
11838 348.819.5.071
privire la doleantele clerului si discutiile ce urmeaza].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 23, p. 1-4,
supl. I la nr. 23, p. 1-4, supl. II la nr. 23, p. 1-4, supl.
III Ia nr. 23, p. 1-4, supl. IV la nr. 23, p. 1-9, nr. 24,
p. 2.
Se publics discursurile lui Melchisedec, D. Miclescu, N. Rosie
si M. Kogalniceanu, precum si amendamentele privitoare la aceeasi
problema.

cesti]. -
[Publicatie privitoare la cenzura tipariturilor biseri-
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 5, col. I:
Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
11839
[Raportul Comitetului Clerului adresat Adunarii ad-
348.819.5.071

p. 2, col. I. hoc si amendamentele cu privire Ia Imbunatatirea starii

Se anunta ca cenzurarea cartilor bisericesti care se tiparesc
In tarn se va face la Mitropolie, ca si pina atunci. Negustorii care
vor sa importe cart! religioase, tiparite In strainatate, slut obligati
sa prezinte un exemplar Mitropoliel, spre a obtine aprobarea im-
portari1.
11833 [Saguna, Androiu] 348.819.5.0416.4
Libertatea bisericeasca. PREDICATORULU, II
(1858), p. 261-264, 265-269.
Pledeaza pentru datoria bisericli de a opri lectura si raspin-
direa cartilor pe care le consider& periculoase pentru religie, iar
daca autorul lor nu se pocaieste, e de parere ca trebuie pedepsit
si el. Da exemple din trecutul bisericii crestine, de la apostolul Pavel
pin& la tnabusirea ereziei lui Nestorie. Reproduce prefetele lui
Veniamin Costachi la Istoria Bisericeascd si Ia Pidalion. Reproduce
si propria sa prefata la Dreptul Canonic din 1854 si un fragment din
prefata sa la traducerea Bibliei.
11834 348.819.5.071
[Se anunta ca imparatul a aprobat acordarea de pen-
sii vaduvelor preotilor ortodocsi din Bucovina]. - G.
TRANS., XX (1857), p. 314, col. II: Austria.
Se informeaza ca aceste pensil urmau sa se clfreze lntre 80
i 150 florini pe an.
clerului]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
foaia volanta nr. 39, legatil la finele colectiei.
348.819.5.073 AVERILE BISERICESTI
BSI MANASTIRESTI
Vezi si: 281.95: 2S1.9 Manastirile lnchinate
(498.1) TARA ROMANEASCA
11840 348.819.5.0733 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care se face cunoscut ca In anul 1852 nu se vor face la
mosiile bisericesti alte tocmeli de invoire pentru pogoa-
nele de prisos, decit cele coprinse in contractele termenului
curgator de arenduire"]. - BULETIN [T. R.], 1851,
p. 253.
11841 348.819.5.0733 (498.1)
[Departamentul Credintei anunta pe arendasii mosiilor
manastiresti ca a dat un nou soroc, ping la 10 decembrie,
de a depune, Cei nemultumiti cu noua legiuire, reclama-
tiile Ion]. - VEST. R., XVI (1851), p. 351.

640
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.1) AVER ILE BISERRICESTI $1 MANASTIRESTI
11842 348.819.5.0733 (498.1)
[Comunicat prin care se anunta ca s-a interzis epitro-
pilor bisericilor din Bucuresti de a dispune fara aprobare
de averea acestor lacasuri]. G. TRANS., XV (1852),
p. 187, col. II: Terra romaneasca si Moldavia.
11843 348.819.5.0733 (498.1)
Lista de mosiile eparhiilor *i manastirilor neinchi-
nate, ce sint a se arendui acum pe cinci ani, fiind ca le
ecspireaza terminul contractelor la 23 Aprilie, anul 1853.
BULETIN [T. R.], 1852, supl. la nr. 96, p. 1-3, p. 388.
Sint trecute mosille Sf. Mitropolil, Sf. Episcopli Itlmnic,
Sf. Episcopii Buzau, Sf. Episcopii Arges, m-rilor Tismana, Cozia,
Bistrita, Vierosu, Motru, Sadova, Arnota, Strihaia, Glavacioc,
Cimpulung, Znagov, Deal, Govora.
11844 348.819.5.0733 (498.1)
[Se anunta cii se dau in arenda mosiile sf. biserici
Cretulescu din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1852,
p. 416.
11845 348.819.5.0733 (498.1)
[Rezolutia domneasca prin care se arata ca epitropii
bisericilor, care n-au venituri statornice, ci numai intim-
platoare, se vor alege de enoriasi Si se vor intari de chi-
riarhul eparhiei]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 17: Rezo-
lutii Domnesti.
Epitropii vor da socoteald regulat In fiecare an chiriarhului
eparhlei.
11846 348.819.5.0733 (498.1)
[Masuri luate de guvern pentru a se inceta prigoni-
rile cite urmeaza intre hotarale proprietatilor Mitropo-
liei, ale celor trei Episcopii, ale Manastirilor ne inchinate
cum si ale Scoalelor "]. G. TRANS., XVI (1853), p. 92,
col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
$tire in care este vorba de dispozitiile date de domnul Tariff
Romanesti printr-un ofis din 11 octombrie 1850.
11847 348.819.5.0733 (498.1)
[Raportul Departamentului Credintei in privinta
modului hotarniciei mosiilor manastiresti si a platii sale].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 49.
Se arata ca pe viitor inginerii hotarnici vor da suprafata mosii-
lor In pogoane si stinjeni patratl, iar nu in sttnjeni masa. La fel,
plata inginerului hotarnic se va face Ia pogon, nu Ia stinjen masa.
11848 348.819.5.0733 (498.1)
Instructii despre temeiurile pe care au a se incheia
contracturi pentru hotarnicia mosiilor manastiresti.
BULETIN [T. R.], 1853, p. 58-59, 107.
11849 348.819.5.0733 (498.1)
Tabla de preturile ce au a sluji de baza pentru plata
hotarniciilor ce se face pe mosiile manastiresti. BULE-
TIN [T. R.], 1853, p. 49, 59.
Pretul varlaza dupa pozitlamoslel: de cImp, de mijloc, de munte.
11850 348.819.5.0733 (498.1)
[Mosiile manastirii Horezu care vor fi date in arenda
in aprilie 1854]. VEST. R., XVIII (1853), p. 200:
Invtiintari.
11851 348.819.5.0733 (498.1)
Lista de mosiile eparhiilor si manastirilor neinchinate
ce sint a se vinde prin licitatie din pricind ca ale for arenzi
pe anul curgator nu s-au rafuit pins acum de catre aren-
dasi. BULETIN [T. R.], 1853, p. 262, 269 ; VEST.
R., XVIII (1853), supl. la nr. 75.
Sint trecute mosiile mitropoliel, episcoptilor Rtmnicului,
Buzaului, Argesulul $i ale manastirilor Tismana, Cozia, Bistrita,
Viero$u, Arnota, Glavaciocu, Govora, Clmpulung, Znagovul $i
Dealul.
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.1)
11852 348.819.5.0733 (498.1)
[Ioanichie, egumenul man. Horezu, publica lista mosii-
lor care se vor da in arenda pe termen de 4 ani]. VEST.
R., XVIII (1853), p. 345: Instiintari.
11853 348.819.5.0733 (498.1)
[Ioanichie, egumenul de la min. Horezu, anunta ca
se va da in arenda prin licitatie mo5ia Baia-do-Fier din
jud. Gorj, proprietatea acestei manastiri]. VEST. R.,
XIX (1854), p. 113.
11854 348.819.5.0733 (498.1)
Lista' de mosiile eparhiilor *i manastirilor neinchi-
nate ce sint a se arendui pe curs de patru ani, cu ince-
pere adica: dela 23 Aprilie anul 1854 ping iarilsi la 23
Aprilie anul 1858. I3ULETIN [T. R.], 1854, p. 129.
11855 348.819.5.0733 (498.1)
[Anunturi de licitatii pentru arendarea mosiilor manas-
tiresti]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 205, 222, 226.
Sint trecute mai munte most!.
11856 348.819.5.0733 (498.1)
[Departamentul Credintei anunta ca se va tine lici-
tatie pentru arendarea unor mosii manastiresti]. VEST.
R., XIX (1854), p. 213.
Se publica lista mosiilor.
11857 348.819.5.0733 (498.1)
[Mosii manastiresti ce se dau in arenda prin licitatii].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 29, 34, 57, 66, 142, 158, 170.
11858 348.819.5.0733 (498.1)
Instructii pentru orinduiala ceruta a se pazi la taeri
de lemne din padurile aseza'mintelor bisericesti in tre-
buinte publice. BULETIN [T. R.], 1855, p. 349.
11859 348.819.5.0733 (498.1)
[Caimacamul nu aproba reducerea bugetelor epar-
hiilor pe anul 1857, propusil de Departamentul Credin-
tei]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 89 ; ANUNT. R.,
IV (1857), nr. 15, p. 1.
Porunceste ca sa se is ca temei bugetele alcatuite de chIrlarhi,
dupa pilda anului 1856. In Anuntdlorul roman text roman si francez.
11860 348.819.5.0733 (498.1)
Egumenia. sintei MonatirI Horezu din districtul Vil-
cea. ROMANUL, I (1857), nr. 17, p. 4.
Publicatie de licitatie pentru arendarea mosiilor acestei manas-
tint. Se da o lista cu mosille manastirii Horezu $i ale schiturilor
Polovraci, Dintr-un-lemn $i Surpatele, precum si cu muntil manas-
tirii Hurez $i al schltulul Polovraci.
11861 348.819.5.0733 (498.1)
[Epitropia bisericii Sfintului Spiridon Nou din Bucu-
re*ti publica o lista de case mosii, care se vor da in arenda
prin licitatie de la 23 aprilie 1858]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 170.
11862 348.819.5.0733 (498.1)
Conditlile mosiilor eparhiilor *i monastirilor neinchi-
nate. BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 3-4.
Este vorba de conditiile de arendare.
11863 348.819.5.0733 (498.1)
Lista de mosiile Eparhiilor *i Manastirilor neinchinate
ce sint a se arenda prin licitatie de cinci ani, socotindu-se
de la 23 Aprilie anul viitor 1858 si pins la 23 Aprilie anul
1863. BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 3-4:
Ministerul Cultului.
Se publica numirile mosiilor $i ale districtelor unde se afla:
shit trecute mosiile de la Sf. Mitropolie, episcopiile Argesulut,
Itlmnicului $i Buzaului, de la manastirile: Rancaciov, Arnota,
Strihaea, Vierosu, Govora, Cimpu-Lung, Znagov, Motru, Sadova,
Glavaciocu,6Dealu, Tismana, BistrIta $i Cozia.
641
348.819.5.0733 (498.1) AVERILE BISERICE5T1 SI MANASTIRESTI 348.819.5.0.0733 (498.3)

11864 348.819.5.0733 (498.1) 11875 348.819.5.0733 (498.3)

[Egumenul Ioanichie Hurezeanul publics lista mosii- [Legiuire pentru rinduirea unui ingineriu supt nume
lor m5n5stirii Horezu si ale schiturilor Polovragi, Dintr- de Gheneral Inspector asupra padurilor clerului "]. BU-
un-lemn si Surpatele din judetul Vilcea, care se dau in LETIN [Mold.], XIV (1852), p. 173: Secret. de Stat a
arenda]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 59, p. 4. Moldovei.
11865 348.819.5.0733 (498.1) 11876 348.819.5.0733 (498.3)
[Lista mosiilor manaslirii Brincoveni si ale schitului [Ofis al domnitorului Grigorie A. Ghica, din 28 febr.
Mamu care se dau in arend5]. ANUNT. R., IV (1857), 1855, privitor la averile monastirilor Neamt si Secu si
nr. 71, p. 4. la infiintarea acolo a unui seminar si a unui ospiciu de
nebuni]. ZIMBRUL, III (1855), p. 309-311.
11866 348.819.5.0733 (498.1)
Se iau Indeosebi masuri privind administrarea averilor manas-
[Publicatie prin care se anunt.ti ca mosiile Stirindar tirilor.
si Mislea se vor da in arend5 prin licitatie forma15].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 26, col. II: Ministerul Credin- 11877 348.819.5.0733 (498.3)
tii. Lista de tote acareturile cc are Sf. Monastire Neam-
11867 348.819.5.0733 (498.1) tul in tirgul Neamtuluf. STEAOA D., I (1855), p. 61:
Iassi 5 Noemvri.
Lista de mosiile eparhillor si mtinfistirilor neinchinale
cc sint a se arendui pe curs de palm ani, cu incepere adieu Mai cuprinde $1 lista de orInzile, morile $i de pivele" ce se
de la 23 Aprilie 1854 piny si la 23 Aprilie 1858. VEST. gasese pe mosiile m-rilor Neamtu $1 Secul.
R., XIX (1854), p. 137-138. 11878 Rogalnieeanu, M. 348.819.5.0733 (498.3)
11868 348.819.5.0733 (498.1) Declaratie. STEAOA D., I (1855), p. 69, col. I.
[Ofis prin care Const. Nic. Rimniceanu este numit Precizeazil ca publicarea In nr. 16-17 din Sleaoa D. a listel
in postul de inginer hotarnic al mosiilor manastirilor erl$melor $1 morilor manastirii Neamtu s-a faeut In vederea lief-
piimintene]. BULETIN [T. R.] 1858, p. 153, col. 1: tart' lor.
Ctitre Ministerul Credintii.
11879 348.819.5.0733 (498.3)
11869 348.819.5.0733 (498.1) [Corespondentti de la Iasi, din 30 mai st. v., in care
Conditiile Mosiilorti Eparhiilorti si Monastirilorft nein- se reproduce un Proiect" al Departatnentului scolilor
chinale. BULETIN [T. R.], 1858, urmarea supl. la din Moldova pentru imbuniitiltirea sttirii invtittimintului
nr. 59, p. 3-4. si pentru buna administrare a averilor clerului]. G.
Conditiile de arendare. TRANS., XVIII (1855), p. 182, 186-187: Tit r'a roma-
nesca si Moldavi'a.
11880 348.819.5.0733 (498.3)
(498.3) MOLDOVA [Venitul mitropoliei Moldovei, al episcopiilor de
Roman si Husi, al mAnastirilor pAmintene si al scolilor
11870 348.819.5.0733 (498.3) pe 1855]. ZIMBRUL, III (1855), p. 863, col. I.
[Ofisul domnesc cu privire la viitoarele contracte de Cifrele slnt luate din bugetul Departamentului Bisericesc
imposesuire ale mosiilor mtiniistiresti din Moldova]. $1 al Invataturilor Publice.
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 41; GAZ. DE MOLD., 11881 348.819.5.0733 (498.3)
XXIII (1851), p. 47: Novilale din Ntiuntru.
[Caimacamul Moldovei exprimti multumiri logoffitului
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez. Grigorie Crupenschi, pentru activitatea depusti spre
imbuniltAtirea administratiei manaslirilor Neamt, Secu,
11871 348.819.5.0733 (498.3) Agapia si V5ratic]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
[Anaforaua Sfatului Cirmuitoriu din Moldova, din 16 p. 17; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857),
iulie, cu privire la mtirginirea egumenilor monastirilor p. 9: Novilale din NSuntru.
pilmintesti de a se imposesni pe la deosehite fete mosiile"].
BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 155: Depart. Ave- 11882 348.819.5.0733 (498.3)
rilor Bisericesti si al inv5Viturilor publice. [Adresa mitropolitului ctitre Ministerul din Ltiuntru
privind publicarea dttrii in imposesuire a unor mosii ale
11872 348.819.5.0733 (498.3) manastirii Agapia]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
[Se anuntil eft egumenii nu mai pot da in posesie p. 41, col. I: Departamentul din launtru.
mosiile 15sate in conta lor, decit numai in camera Depar- 11883
tamentului Cultului"]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), 348.819.5.0733 (498.3)
p. 291: Novilale din nauntru. [Adresa mitropolitului, din 5 febr. 1857, ctitre Minis-
Aceasta hotartre a Sfatului Administrativ, concretizata prin-
tend din Ltitintru privind darea in posesie a unui numtir
tr-o anafora din 16 iulie, a fost acceptata $i sanctionata de domn.
de mosii ale mtintistirii Neamt]. BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 65: Departamentul din 15untru.
11873 348.819.5.0733 (498.3) 11884 348.819.5.0733 (498.3)
[insliintare privind subarendarea mosiilor Tirgul [Conditiile care au a se aplica la imposesuirea mosiilor
Neamt, Reulesti si Oglinzi din tinutul Neamt, proprieta- clerului" in Moldova]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
tea mtinttstirilor Neamt si Secu, luate in arendft de ctitre p. 169-171: Departamentul Cultului si al Instructillor
maiorul Mih. Kog5lniceanu pinti la 23 apr. 1860]. GAZ. Publice.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 119, col. II: Aviz. Arendarea urma sa se faca pe 5 ani, de la 23 aprilie 1858.
11874 348.819.5.0733 (498.3) 11885 348.819.5.0133 (498.3)
[Stire despre votarea unei legiuiri de ctitre Divanul [Circularil adresatti episcopilor si egumenilor cu pri-
Obstesc al Moldovei privind crearea unui post de inspec- vire la averile bisericesti]. BULETIN [Mold.], XXVI
tor general al tuturor pildurilor mAnastiresti]. GAZ. (1858), p. 105: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 161: Novilale din Niluntru. Se vorbe$te de lipsa de priveghere $i de abuzuri la Imposestarea
Text roman $1 francez. mosiilor $1 a padurilor manastire$ti.

642

www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.3) AVERII_E EISERIC1.5T1 $1 MANASTIRE$T1
11886 348.819.5.0733 (498.3)
[Circulara tritnisa administratiilor tinutale in obiec-
tul crutarei padurilor clerului" in Moldova]. BULE-
TIN [Mold.], XXVI (1858), p. 125-126: Ministeriul
Cultului si al Instructiei Publice.
11887 348.819.5.0733 (498.3)
[Conditiile generale ce au a se adopta la imposesui-
rea mosiilor clerului" in Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), adaos la nr. 40, p. 71-73: Ministeriul
Cultului si al Instructiei Publice.
Arendarea urma sa se fats pc 5 ani de la 23 aprilie 1859.
11888 348.819.5.0733 (498.3)
[Proect de reorganizarea revizorilor Ministerului de
Cult si al Instructiei Publice" din Moldova]. BULE-
TIN [Mold.], XXVI (1858), adac$ la nr. 55, p. 150.
Pentru ridicarea de planuri ale mosiilor clerului, pazirea
hotarelor, padurilor, privegherea mosiilor, buna petrecere a locui-
torilor, supravegherea scolilor. Instructiuni viitoare vor preciza
atributiile fiecdrui revizor.
11889 348.819.5.0733 (498.3)
Conditiile cu care Departamentul Bisericesc sa slu-
jeste la inchirierea binalelor clerului sa aduc spre stiinta
Tribunalelor Judecatoresti. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 167-168: Ministeriul Dreptatil.
11890 348.819.5.0733 (498.3)
[Se anunta ca toate contractele de imposesuire a
mosiilor manastiresti trebuie fa'cute cu incuviintarea
www.dacoromanica.ro
348.819.5.0733 (498.3)
Ministerului Cultului]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 223, col. II: Ministerul Cultului si al Instructiei Publice;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 337: Ministerul Cul-
tului si al Instructiei Publice.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
11891 348.819.5.0733 (498.3)
Instructii generale pentru pristavii si padurarii sta-
torniciti in paza padurilor de pe mosiile clerului afla-
toare sub administratiea Ministeriului de Cult si al Ins-
tructiei Publice. BULETIN [Mold.), XXVI (1858),
p. 295: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice.
11892 348.819.5.0733 (498.3)
[Instructiile generale privitoare pe pazitorii hotaralor
mosiilor clerului" din Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 303: Ministeriul Cultului si al Instructiei
Publice.
11893 348.819.5.0733 (498.3)
[Publicatie privind taierea padurilor de pe mosiile
clerului]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 459,
col. IIIII: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice.
Se anuleazd permisiunea acordata egumenilor unanastirilor
Inchinate la 11 iul. 1857 privind taierile de p5duri si se hotaraste
cd nu se va putea lntreprinde nici o tdiere fdra Ingaduinta Minis-
terului Cultului si al Instructiei Publice.
643
 35. ADMINISTRATIE. ARMATA
35.0 Organizare administrativii. Functiuni. Functionari
351 Diferite ramuri administrative
352 Administratie locales, comunalii. Edilitate. Ajrovizionare
353 Administratie regionald, judeteanii
354 Administratie centralii
355/359 Armatii. Ostire

Organizare adnzinistrativii 11902 35.0 (439.2)

11894
[Informatii cu privire la organizarea administrative
35.0 (437.5) Banatului Temesian.
286.
-
Organisdtiunea politicd si juditiara a Voivodinei si a
G. TRANS., XIV (1851), p. 285
a ducatului Bucovina, care are se intro in viata dela
1 Julie 1851 "]. GAG. DE MOLD., XXIII (1851), p. 129,
Dupl Gazeta de Viena. -Se reproduce in extenso hotarlrea
ImpArAteasca In privint.a organizArii politice, administrative si
col. I: Austria. judecatoresti a acestor provincii.
Se dau informatii, culese dintr-o corespondent) particulara,
referitoare la viitoarea organizarc administrativA si judecato- 11903 35.0 (439.2)
reasce a provinciei, precum si altele privind proiectata universi- Principii pentru instil utiuni organice in terile de co-
tate a provincici. Nina ale Statului impdratesc austriac. FOAIE PT.
MINTE, XV (1852), p. 1-3.
11895 35.0 (439.2)
Principii de organizare administrativl: Carl de coroanl, oft-
vania. -
Organisatiunea politicd administrativil in Transil-
G. TRANS., XIV (1851), p. 173-175.
Se publics lcgiuirile privind aceasta noua organizare.
ciolate de cerc, comune satene si orasene, organizarea tor. Prin-
cipii de organizare a justitiei: statute aparte pentru judecarea
aristocratilor, a taranilor.
11904 35.0(439.2)
11896 35.0 (439.2)
Adaosul A la organisdtiunea Transilvaniei. Descri- Oarescare eesplicatiuni la patentele imparatului. -
-
erea periferiei si a mezuinelor celor cinci districte ale
marelui principat al Transilvaniei. G. TRANS., XIV
(1851), p. 178-179.
G. TRANS., XV (1852), p. 18.
Se arata ca, dupl patenta din 31 dec. 1851, noua organizare
a imperiului va cuprinde si modificAri In administratia comunelor.
Se prezintl noua Impartire administrativA, precizInd u-se
apartenenta localitatilor la noile districte. 11905 35.0 (439.2)

11897 35.0 (439.2)

[*tire despre apropiata publicare a numelor noilor
dregatori pentru urmanda organisatiune in Ardeal "]. -
-
Adaosul B. impiirtirea Transilvaniei in 5 districte si
36 cdpitrinate de cercii. G. TRANS., XIV (1851),
p. 181-182.
G. TRANS., XV (1852), p. 242, col. I: Brasov, 24 Au-
gust.
11906 35.0 (439.2)
11898 A 35.0 (439.2) [Se anunta desfiintarea institutului agentilor de curte
[Corespondentil de supt muntii Buceci" despre in-
-
teresul cu care este asteptata de dire romanii din acele
parti reorganizarea Transilvaniei]. G. TRANS., XIV
curte fiind desfiintate Inca dela 1848"]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 217.
-
din partea Ungariei si a Transilvaniei", cancelariile de

(1851), p. 182-183.
Se cere ca Gazeta Transilvaniei sa explice pe Intelesul tuturor 11907 35.0 (439.2)
noua organizare administrative si judecatoreascA. [*tire despre sosirea printului de Schwarzenberg la
Sibiu, care este pusd in legatura cu definitiva organi-
11899 35.0 (439.2) zare a Transilvaniei]. G. TRANS., XV (1852), p. 290,

MINTE, XIV (1851), p. 182-184.

-
Instiintare despre organisdtiunea administrdtiunei poli-
lice in marele principat Transilvania. FOAIE PT.
col. I: Sibilu, 3 Oct.
11908 35.0 (439.2)
Semnata de: Carol de $vartenberg [=Schwarzenbera [Mire despre sanctionarea noii organizdri a Impe-
riului]. G. TRANS., XV (1852), p. 209, col. II: Viena.
11900
[Publicatie privind modalitAtile de contestatie ale
35.0 (439.2)
Dupl Bohemia. - Se arati a la 11 septembrie 1852 se sanctio-
nase de catre Imparatul Austriel noua organizare a Imperiului.
administrative si judecatoresti].
(1851), p. 213.
- G. TRANS., XIV
comunelor pentru repartizarea for in diversele cercuri Se Insira none dregAtorii ale tariff, indiclndu -se si lefurile.

11909 35.0 (439.2)

11901
ministratia politica" a Transilvaniei]. -
[Membrii numiti in comisiunea organisdtoare de ad-
G. TRANS.,
XIV (1851), p. 228, col. II: Noutilti diverse.
Se Insira cei numiti, lntre care se gaseste
leanu.
35.0 (439.2) triacd. -
Tribunalele sett preturele innalte din monarhia aus-
G. TRANS., XVI (1853), p. 22.
Se InsirA localitatile In care se stabilesc aceste tribunate. Tot
In decretul din 21 ianuarie 1853 privind aceste instante se fixaserA
si resedintele locotenentilor Implatesti, Inlocuitori ai guverna-
si Joan Aldu- torilor de dinainte. Intre aceste resedinle se afll $i orasele Sibiu
si Timisoara.

644
www.dacoromanica.ro
35.0 (439.2) ORGANIZARE A DMINISTRATIVA
11910 35.0 (439.2)
[Stire despre numirea la 17 ianuarie 1853 a comisiei
de organizare Transilvaniei]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 28: Novissimil. Sibiiu, 3 Febr.
Se arata ce printul Schwarzenberg, guvernatorul tlrii, va
prezida comisia $i e3 scopul ei va fi a sev1r$1 detinitiv organisarea
diregatorielor politice $1 judiciale". Se dau numele celor numiti
In comisle.
11911 35.0 (439.2)
[Stire despre impartirea Voivodinei si a Banatului
in cinci cercuri]. G. TRANS., XVI (1853), p. 184,
col. II.
Se arats ea scaunele oficiilor cercuare vor ft la Timi$oara,
Lugoj, Becicherecul-Mare, Zombor Si Nouaplanta.
11912 35.0 (439.2)
[Se anunta ca Voivodina si Banatul vor capata o
pretura la Timisoara si patru cerculare la Lugoj, Beci-
cherecu, Zombor si Nouaplanta]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 276, col. II: Viena.
11913 35.0 (439.2)
[Stire despre impartirea administrative a Ardealului
in 10 cercuri]. G. TRANS., XVI (1853), p. 360, col. I.
Se Indica cele 10 resedinte de cercuri.
11914 35.0 (439.2)
[Se anunta eh' imparatul Austriei a aprobat noua or-
ganizare politica administrative a principatului Transil-
vaniei]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 370
371 : Oesterreichische Monarchie.
11915 35.0 (439.2)
[Stiri cu privire la noua organizare administrative si
judecatoreasca a Voivodinei si Banatului Temisan].
TELEGRAFUL R., II (1854), n. 26, col. I: Banata.
Voivodina Slrbeasca $i Banatul Temisan formeaza terenul
administrativ at Locutiinter, cu sediul fn Timisoara, unde va
fi $1 tribunalul suprem". Terenul de sub administratia Loco-
tenentei va fi Impartit In 5 cruguri", cu resedinta In: Timi$oara,
Lugoj, Becicherecul Mare, Zombor $1 Novisad. Tot la aceste re$e-
dinte vor functiona $i tribunate cercuali cetatene$ti delegate",
precum $1 curti de judeatorie".
11916 35.0 (439.2)
[Se anunta apropiata intrare in vigoare a noii impar-
tiri judiciare a Ardealului, Intr-o pretura mare si nos
teritore de judete cercuare"]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 62: Transsilvania.
35.0 (439.2)
11917
[*tiri cu privire la noua organizare administrativa-
judiciara a Ardealului]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 173 ; Intamplari de zi.
Capitals va fi Sibiul, locul de re$edinta al Locotenentei. Aici
va fi $i Tribunalul suprem. Ardealul se va ImpOrti In 20 cruguri";
se India localitatile de resedinta ale acestora $1 ce instance Judea-
toresti se vor Infiinta In fiecare.
11918 35.0 (439.2)
Ordinatiunea ministriloru de cele interne, de justitia
si de final* din 4. Iunie 1854. Despre organisarea politica
si judecatoreasca a marelui principatu Ardealulu.
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 121-126.
Traducere de Roan Maiorescu $i A. Florian. Politic: prefec-
turi $i preturt. Judiciar: tribunate $i preturi. La fine, un tabel:
Conspectu de impartirea polilicd ei judecdtoreascd a marelui principatu
Ardeleanu, cu numele localitatilor de sediu $1 date asupra populatlei.
11919 35,0 (439.2)
Ordinatiunea ministeriului de interne, de justitia si de
finante, atingatorie de organisarea politica si judecato-
www.dacoromanica.ro
35.08 (439.2)
resca a marelui principatu Ardelula. TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 177-178, 181: Monarhia Austriaca.
11920
35.0 (439.2)
Representatiunea regnicolare ce are sa se formeze.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 224-225, 229-230.
Articol tradus din Oesterreichische Korrespondenz. Se
publics instructiunile oficiale cu privire la formarea $i functio-
narea comitetelor sfatuitoare", pe care legea pentru organi-
zarea Imperiului austriac, din 31 dec. 1851, art. 35, le preva-
zuse pe lInga fiecare locotenenta de provincie. Comitetele acestea
vor fi alcatuite din nobilimea ereditard, proprietarli mart si mici
de pamInt $i clasa industrierilor". Reprezentatiunile regnicolare"
din fiecare tara de coroana vor consta din: adunarea obsteava
de team" $1 comitetele provinciale In de ob$te".
11921 35.0 (439.2)
[Decisiune imperiala privind titulaturile conduca-
torilor tarilor de coroana, intre care si cei ai Ardealului,
Bucovinei si Banatului]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 374: Austria.
11922 Maiorescu, I. 35.0 (439.2)
Nomenclatura officieloru politice si judetiari dupe ter-
minologia observata in buletinul Foiei" legiloru imperiale.
FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 63-64.
I. M. de traducerea romdneasca a numirilor diferitelor functiunii
de administratie $1 justitie austriaca.
11923 35.0 (439.2)
[Mic articol despre cartea Administratiunea politica
in Mamie Principal Ardeal", de I. A. Grimm]. G.
TRANS., XX (1857), p. 221: Monarchi'a Austriaca.
Cartea e scrisa In limba germang. Titlul ei In aceasta limba
nu se publics. Se arata ca au aparut din ea 3 tomuri: primul
se ocupa de administratie, at doilea de treburile comunali", at
treilea de trebile comerciului $1 ale industries ". Se anunta ca va
apare In curind $i tomul IV, care va trata despre trebile urbariale"
ale tarn. Este vorba de cartea lui Grimm, J. A.: Die politische
Verwaltung im Grossfarstethum SiebenbUrgen, IIII, Hermannstadt,
Th. Steinhaussen, 1856-1857.
11924 35.0 (498)
Constitutia si administratia Principatelor danubiane.
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 235-236, 239: Prin.
cipatele dela Dunare.
Traducerea unui articol apdrut In Gazeta de Viena. Cuprinde
o scurta expunere a prevederilor din Regulamentul organic.
11925 35.0 (498.3)
[Despre comisia insarcinatil cu dregerea unui Manual
Administrativ, ai carei membri sint: lorgu Sutu, postel-
nicul Procopie Florescu si aga Dimitrie Hasnas]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din nauntru.
35.08 FUNCTIONARI
Vezi $1: 361 Asistenta
929.7 Noblete. Itanguri
(439.2) TRANSILVANIA
35.08 (439.2)
11926
[Se anunta acceptarea demisiei comisarului guvernial
de Lugoj, Fogarasi]. G. TRANS., XIV (1851), p. 107,
col. I: Dela Timis, 30 M
Se observa ea acesta era unui dintre singurii marl dregatori
roman'.
11927 35.08 (439.2)
Concurs pentru implinirea posturilor de servititi la
oficiolatele c.r. politico de administratiune, care se vor
645
35.08 (439.2) OltANIZARE AbMINISTRATIVA 35.0t4 (439.2)

infiinta in teara de corona Transilvania. G. TRANS., 11937 35.08 (439.2)

XIV (1851), p. 205, 209-210: Partea officiOsa.
Se enumera un mare numar de posturi. Se indica condiliile
ocuparii lor.
11928 35.08 (439.2)
[Problema ocuparii posturilor not in justitia si admi-
nistratia Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 210-211: Sibiiu, 16 'unlit 1851.
Se dau sfaturi romanilor care vor ocupa uncle din aceste
posturi.
11929 35.08 (439.2)
Concurs pentru implinirea posturilor de servitiu la
oficiolatele politice din nou organizate in Voivodatul
Serbiei si in Banatul Temisiand. FOAM PT. MINTE,
XIV (1851), p. 281-283.
Decret semnat de guvernatorul c.c. civil si militar al Voivo-
datului Serbiei si al Banatului Temisan. Se publics concurs pentru
posturile nou create, la guvernul principal din Timisoara si la comi-
sariatele supreme de district din: Thnisoara, Lugos, M. Becicherec,
Noua Planta si Zombor. Conditiile pontru a se putea prezenta
la concurs.
11930 A 35.08 (439.2)
[Corespc.ndentd in care se descrie satisfactia cu care
s-a primit de edire popor vestea concursului pentru ocu-
parea locurilor in justitia si administratia Transilvaniei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 219-220: De supt Carpati,
7. Iulid n.
11931 35.08 (439.2)
[Slice despre numdrul foarte mare al candidatilor la
dregatoriile administrative si judiciare ale Transilvaniei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 304, col. I.
Peste 1800 candidati la dregatoriile administrative (din 300
locuri) *i peste 3000 la cele judecatore*ti (din 1000 locuri)!
11932 35.08 (439.2)
[Publicatie prin care guvernatorul Schwarzenberg
anuntil mentinerea si pentru anul scolar 1851-52 a
comisiilor pentru esarninele teoretice de stat"]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 313, col. I: Officioase.
11933 35.08 (439.2)
[Stire despre lucrarile comisiei prezidate de contele
Salm din Ministerul de Interne asupra unui proiect de
legea pragmatics servitiale"]. G. TRANS., XV (1852),
p. 13, col. II.
Se mentioneaza ca Inaintarile In slujba se vor face In baza
acestei legi, nu pe vechime, ci pe abilitate" In slujba.
11934 35.08 (439.2)
[Slim despre modificarea programului la examenul
de stat al despiirtrimintului generall. G. TRANS.,
XV (1852), p. 139, col. II.
Se arata ca se va cere, to locul istoriei universale, doar isturia
Austria.
11935 35.08 (439.2)
[Se anuntil numirea lui Maximilian Fuger .,de presi-
dente la sectiunea judecilloreasca a comissiunei essami-
nelor teoretice de stat" din Sibiu]. G. TRANS., XV
(1852), p. 165, col. I: Insciintiare.
Se arata ca Fuger fusese numit In locul devenit vacant prin
rechemarea fostulul presedinte at comisiei, 'Umlaut.
11936 35.08 (439.2)
[Stire referitoare la reducerea salariilor din motive
de economie in intreg Imperial austriac]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 239, col. II: Viena, 13 August.
[Publicatie anuntind posibilitatea pentru functionarii
Ministerului de Finante din Transilvania, Banat si Bucovina
de a da un examen de stat fdr5 a fi urmat cursurile scolilor
superioare]. G. TRANS., XV (1852), p. 261, col. I:
Officiose.
11938 35.08 (439.2)
[Se anuntil probabila desfiintare a examenelor de
stat]. G. TRANS., XV (1852), p. 306, col. II: Viena.
11939 35.08 (439.2)
[Se anunt5 ca s-a aprobat numirea in serviciul statu-
lui a soldatilor din rezerva armateil. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 339, col. II.
11940 35.08 (439.2)
[Publicatie privind compunerea comisiei examenelor
de slat din Sibiu pentru anul 1852/53]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 345: Officiose.
Se dau numele membrilor acestei comisii; Intre ei: Iosif Bedeus
de Scharberg, Maximilian Ftiger de Rechtborn, procuror general
al Transilvaniei, Pavel Dunca si loan Carabetiu.
11941 35.08 (439.2)
[Stire despre obligatia candidatilor la dreg5toriile
administrative de a cunoaste limba germana]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 3, col. II: Viena, 9 Ian.
11942 35.08 (439.2)
[Informatie despre concursurile pentru ocuparea unor
posturi de functionari de stat]. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 138, col. II: Banatii.
Posturile sInt de: comisari cl. a II-a si a III-a, doctor' de
cercuri", secretari, cancelisti si servitori.
11943 35.08 (439.2)
[Instiintare despre ocuparea prin concurs a 57 posturi
la locotenenta de slat a Voivodinei si Banatului Temi-
san"]. Cr. TRANS., XVI (1853), p. 145, col. I: Temi-
sora.
Se iirecizeaza ca, pentru ocuparea posturilor, se face limba
germana de necesitate absoluta", dar ca se cere Insa si cunostinta
limbii romane, strhe si maghiare".
11944 35.08 (439.2)
[Publicatie de concurs pentru ocuparea unui insemnat
numdr de posturi in administratia si justitia teritoriului
administrativ al Or5zii Mari]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 151, col. I: Escriere de concursu.
Se dau posturile vacante *I salariile respective.
11945 35.08 (439.2)
[Numiri in personalul administrativ al Banatului].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 211: Banatil.
S-au numit: consilieri de locotenentl, capitanl de cerc, comi-
sari de reginla" si de cerc, secretari de locotenenta.
11946 35.08 (439.2)
Escriere de concursu la ocuparea posturiloru pe la c.r.
deregillorii politiane in Ardealu. G. TRANS., XVI
(1853), p. 271, col. I: Partea Oficiosa.
Se indica categoria oficiilor si retribulia funclionarilor.
11947 35.08 (439.2)
Denumiri noue. G. TRANS., XVII (1854), p. 77:
Monarchi'a austriaca.
Se comunica lista persoanelor numite Intr-o seams de functiuni
administrative ale Ardealului, de la consilieri ministerial' de sec-
tiune, Oa la comisari al treilea de cercuri". Intre el shit si eltiva
roman!.

646

www.dacoromanica.ro
35.08 (439.2) ORGANIZAkE ADMINISTRATIVA
11948 35.08 (439.2)
[Numiri de functionari administrativi in Ardeal].
G. TRANS., XVII (1854), p. 149: Denumiri.
/tare ei, si cItiva romani.
11949 35.08 (439.2)
[Andreiu Muresianu e numit concipist de guberniu"].
G. TRANS., XVII (1854), p. 149: Denumiri.
35.08 (439.2)
11950
[Lista de numiri de functionari in Ardeal]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 145: Monarhia Austriac5.
Sint numili o serie de: coneipisti, practicanti de concept,
adjuneti la oliciele ajutatorie, oficiali si aceesisti, In posturile
locale ale Locotenentei c.r. pentru Ardeal. Intre concipisti e numit
si Andreiu Muresianu, fost translator prow. de guvernamint",
precum si Antoniu Stoica, fost concipist provizoriu de guver-
namint.
35.08 (439.2)
11951
[Se anuntil ca Ministerul de Interne austriac a numit
pe Iosif *oci consule provisoriu" in Sibiu]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 189: Intimpliirl de zi.
11952 35.08 (439.2)
Publicarea locutinint.ei c.r. pentru Ardealil din 14
Septembre 1855 dispuseciuni in privinta rebonifictirei
trtisureloril de prejunctura (forspanii). G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 393-394: Partea oficiOsa.
Este vorba de rebonificarea taxelor pentru transportul de
marfuri si calatori platite de functionarli civili si militari En depla-
sari de serviciu.
11953 35.08 (439.2)
[Decret al Ministerului de Cult si Invzitamint privind
examenele pentru ocuparea posturilor de functionari de
concept" la stat]. G. TRANS., XIX (1856), p. 261:
Partea oficiosti.
Intre altele, se dau indicalii privind materiile cerute la exa-
menele pentru anumite posturi din Ardeal.
11954 35.08 (439.2)
[$tire despre nou numita comisie pentru ecsamenul
de stat teoretic-iuditial" din Ardeal]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 371, col. I: Intimplari de zi.
Intre membrii acestel comisii se gaseste si consilierul de la
tribunalul suprem al .Ardealului Vasile Pop.
11955 35.08 (439.2)
[Ordinaciunea" Ministeriului de Justitie privind
pensiile familiilor oficiantilor de justitie"]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 73, col, I: Partea oficiOsii.
(498.1) TARA ROALINEASCA
11956 Rosotti, C.A. 35.08 (498.1)
Despre functiile si functionarii publici. ROMANUL,
I (1857), nr. 38, p. 1-2, II (1858), p. 2-3, 17-19.
Functiile publice nu mai trebuiesc privite ca niste chiver-
niseli", cum erau socotite In trecut, ci ca o datoric 1'4e de societate.
Dar, pentru ca instltutiile sa mearga bine, trebuie ca lef utile func-
tionarilor O. se mareasca si sa. nu mai fie primiti in slujbe declt
acei care au studiile terminate.
11957 Bolintineanu, D. 35.08 (498.1)
[Articol in legilturti cu problema fungionarilor in Tara
Romaneasca]. DIMBOVITA, I (1858), p. 41-42.
Arata ca. aeeasta problema se naste din desconsiderarea pe
care fill de negustori, meseriasi si plugari o aratau rata de pro-
fesiunea parintilor. Cautind toti sa devina functionari civili sau
ofiteri, numasul acestora s-a merit mutt, Earl. a putea cuprinde
www.dacoromanica.ro
35.08 (498.1)
pe toli postulantii. D. B. crede ca aceasta situatie e o ramasita
a epocii mai vechi, chid situalia de funclionar era Intr-adevar
ispititoare: 1) pentru Cl., Mud cumparata pe bani, dadea prilejul
de Imbogatire prin abuzuri, 2) era legata de multe privilegii.
11958 35.08 (498.1)
Legiuire pentru ad5ogiri la lefile amploigilor *1 la
cheltuelile cantelariilor jos insemnate, precum si pentru
vreo citeva infiintari din nou. BULETIN [T. R.],
1851, supl. la nr. 3.
Este vorba de amploiat.ii din ramura administrative si Jude-
caloreasea. Ofisul domnesc atm Departamentul Vistieriei, publicat
In p. 9, ordona Inceperea platii adaosului de la 1 ianuarie 1851.
11959 35.08 (498.1)
[Ofisul domnesc c5tre Departamentul Vistieriei prin
care se porunceste acestui departament sa inceaprt a
pltiti de la 1 ianuarie 1851 acele adtiogiri de left si chel-
tuieli la ramul administrativ si judectitoresc", potrivit
noii legi aprobate]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 9.
Noua lege este publicata in suplimentul de la nr. 3.
.11960 35.08(498.1)
[5tire din Constanlinopol c5 s-au oprit toti dregiltorii
publici de a inchee pe numele for direct sau indirect con-
tracturi de arenduiril. vEsT. R., XVI (1851), p. 62.
11961 35.08 (498.1)
[Ofisuri domnesti referiloare la numiri si inaintSri
in ranguri]. BULETIN [1'. R.], 1851, p. 69, 169, 257,
281, 285, 301, 329, 337, 345, 384, 303, 397, 401, 409.
Lige de numiri: p. 277 278, 361 362, 364, 373 374, 377,
445 447.
11962 35.08 (498.1)
[Sliri din Bucuresli vestind inrdttirile in rang acor-
date de domn in urma vizitei sale prin Cara]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 354, col. II: Bucuresti, 18 Oct.
11963 35.08 (498.1)
[Ofisul domnesc c5tre Departamentul din Nriuntru
prin care clucerul Costache Sleriad este ins5rcinat sa
conduce Eforia pensiilor]. BULETIN [T. R.], 1852,
p. 29.
In locul clucerului loan Budisteanu.
11964 35.08 (498.1)
Anecs indeplinitor legiuirei pensiilor. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 181-182; VEST. R., XVII (1852), p. 177.
Se arata care functionari publici au drepturi la pensie si ce
venituri se adaugS la fondul pensiilor.
11965 35.08 (498.1)
[Departamentul Dreptiltii face cunoscut judectito-
rilor CS, potrivit poruncilor domnesti, pe lefile slujbasilor
nu se pot pune sechestre]. BULETIN [1. R.], 1852,
p. 261-262.
11966 35.08 (498.1)
[Ofisul domnesc ctitre Sfatul Administrativ prin care
se aratti ca in viitor nu se vor primi in nici o cancelarie
scriitori dacti nu vor avea atestat de la Eforia scoalelor
doveditor ca au urmat regulat toate clasele colegiale,
sau ca au cunostinte corespunzAtoare]. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 334.
11967 38.08 (498.1)
[IntiltAri in rang a unor shtjbasi din Tara Romaneasc5].
BULETIN [T. R.], 1852, p. 353, 369-370, 421-424.
11968 35.08 (498.1)
[Se public5 o listrt de fosti slujbasi carora ti se acorda
pensii lunare]. BULETIN [1'. R.], 1853, p. 5; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 49-50.
647
 35.08 (498.1) ORGANIZAR ADMINISTRATI VA
11969 35.08 (498.1)
Proect de legiuire a pensiilor pentru amploiatii ce pri-
mesc leafy de la lei doil sute in jos. BULETIN [T. R.],
1853, p. 45; VEST. R., XVIII (1853), p. 89.
Tot aci se publics $i ofisul de Intarire.
11970 35.08 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru catre toate
cirmuirile judetelor prin care se cere ca toti slujbasii tariff
sa cerceteze cu mare atentie plingerile locuitorilor intru des-
coperirea adevarului]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 113:
Departamentul din Nauntru; Vest. R., XVIII (1853),
p. 157.
11971 35.08 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru catre toate
cirmuirile judetelor prin care se fac cunoscute ma'surile
ce vor fi luate impotriva functionarilor administrativi
care neglijeaza lucrarile slujbei]. BULETIN [T. R.], 1853,
p. 113: Departamentul din Ntiuntru; VEST. R., XVIII
(1853), p. 161.
11972 35.08 (498.1)
[Circulare ale Departamentului din Nauntru, cu in-
structiuni privitoare la datoriile functionarilor statului
in indeplinirea corecta a serviciului]. BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 169, 173, 177: Donauftirstenthiimer.
11973 35.08 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se acordti unor functionari pensii]. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 285.
35.08 (498.1)
11974
[Dispozitie a domnitorului Tarii Romanesti prin care
recomandd departamentelor sa alba in vedere, la numirile
cc s-ar face in cancelariile respective, o lists a studen-
tilor cari au facut studii de legi", intocmit5 de Eforia
*coalelor]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 34.
Lista nu se publics.
11975 35.08 (498.1)
[Diferitc inaintari in rang in Tara Romaneasca].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 89, 114, 121, 125, 129-130,
170, 189, 193, 213, 249, 261, 273, 288, 297, 313, 333, 385.
11976 35.08 (498.1)
[Liste de ridicari in ranguri boieresti si administrative
in Tara Romaneasca]. VEST. R., XX (1855), p. 109-
110, 121, 125, 126, 185, 213, 245, 257, 273, 281, 289, 290,
297, 305, 373: Ofisuri domnesti.
11977 35.08 (498.1)
[Se anunta din Bucurcsti di, la ziva onomastics a
domnului, s-a dat gratificatie leafa pe cloud luni tuturor
functionarilor cu salariu sub 200 lei lunar]. STEAOA
D., I (1855), p. 128, col. I. : Bucuresti, 4 Dec.
11978 35.08 (498.1)
[Se acorda familiilor unor graniceri inecati in timpul
slujbei scutiri de dajdie si pensii lunare]. BULETIN
[1. R.], 1856, p. 377: Porunca catre Wire.
(498.3) MOLDOVA
11979 35.08 (498.3)
[Anaforaua Divanului Obstesc pentru chipul regulari-
sirii cases pensiilor"]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 49-50: Secretariatul de Stat a Moldovei.
0 coisie a cercetat InsuOrile $1 drepturile persoanelor care
primesc pensii din Vistierie, constatarile el fiind concretizate In
hotArlrea DIvanului.
648
www.dacoromanica.ro
35.08 (498.3
11980 35.08 (498.3)
[Se anunta ca Divanul general al Moldovei a primit
in totul" ofisul domnesc atingatoriu de sporirea lefilor
amploaiatilor tuturor instantAilor tinutale"]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 92, col. I.
11981 35.08 (498.3)
[Precizare cu privire la portul cocardelor la caschete].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 87: Novitale din
Nauntru.
Se interzice functionarilor civili portul cocardelor $1 al cas-
chetelor albe, precum $i al lampaselor la pantaloni. Portul cocar-
delor la caschete este Invoit numai ofittrilor superiori". Text
roman $i francez.
11982 35.08 (498.3)
[Masurile adoptate in Consiliul Administrativ al Mol-
dovei de la 29 mai referitoare la urmarirea pensionarilor
debitori]. ZIMBRUL, I (1851), p. 349; Iasii.
11983 35.08 (498.3)
[Comentariu despre hotdrirea Consiliului Adminis-
trativ privitoare la raspunderea ce cade asupra functio-
narilor care ar executa impliniri" abuzive]. ZIM-
BRUL, I (1851), p. 369: Iasi'.
11984 35.08 (498.3)
[Anaforaua Sfatului Cirmuitor al Moldovei cu privire
la raspunderea persoanelor care prezinta reclamatii
neadevarate asupra functionarilor si a persoanelor parti-
culare]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 193
194: Departamentul trebilor din nauntru; GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 191.
11985 35.08 (498.3)
Modificatia facutti la Anexa E. Cap. III din Regula-
mentul Organic pentru pensii care vor avea tarii de legi.
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 198-199;
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 199-200: Novitale
din nauntru.
11986 35.08 (498.3)
Copie de pe Ofisul Domnesc cu No. 48, din Iulie 3,
cats deosebitele Departamenturi. BULETIN [Mold.],
XIII (1851), vol. II, p. 13-14; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 220; ZIMBRUL, II (1851), p. 6, col. II.
Ofis:privitor la acordarea rangurilor $1 la Infiintarea con-
dicilor de calitati" la toate departamentele, pe baza carora s se
faces propunerile de inaltari In ranguri.
11987 35.08 (498.3)
Anaforaua Secretariatului de Stat sub nr. 2349 in
privirea regularii atributului pentru darea decretelor de
ranguri. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 55:
Secretariatul de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 251-252; ZIMBRUL, II (1851), p. 41:
Moldaviea.
st vorba de ranguri civile.
11988 35.08 (498.3)
Reteta pre folositoare de intrebuintatil in contra
boalelor a amploaiatilor publici. ZIMBRUL, II (1851),
p. 176: Diverse.
Pornind de la masurile luate de sub-secretarul de stat la
finantt al Statelor Unite ale Americli pentru a sill/III absentele
functionarilor de la slujbA, se recomanda aplicarea acestor masuri
$1 In Moldova.
11989 35.08 (498.3)
Legiuire pentru informarea amploaiatilor StatuluI in
calitate de ascultanti, votata de Divanul obstesc in sesiea
de la 1 Iulie 1852. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
35.08 (498.3) ORGANVz.ARF. ADMINISTAATIVA. lkAMUlti ADMINISTRATIVE 351.742 (498.1)

p. 329: Secretariatul de Stat a Moldovei ; GAZ. DE MOLD.,

XXIV (1852), nr. 73, p. 187.
La departamente se vor rIndui ascultanti onorifici spre a
11996 DAscalescu, D.
[Scrisoare deschisd catre redactie]. -
STEAOA D.,
II (1856), p. 206: Corespondenta noastra provinciald.
35.08 (498.3)

doblndi cuno*tinta legilor *i asezamintelor statului. Din ci se vor
num! slujba*1i statului, sau, dupa un serviciu de trdi ani, vor fi
Inaintati in rang, pina la comis.
11990 35.08 (498.3)
trativi in Moldova]. -
[Comentarii la schimbArile de functionari adminis-
G. TRANS., XVII (1854), p. 412-
413: Tiei'a romanesca si Moldavi'a.
Dupa gazeta germand Ost. d. Post. Se reprovaza ca nu au la
Lazy nici un criteriu clar.
11991 35.08 (498.3)
[Ofisul Caimacamului Moldovei, adresat Sfatului Ad-
ministrativ Extraordinar, cu privire Ia principiile de ordine
in administratie]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 141; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recle XXIX] (1857),
p. 133: Novitale din nduntru.
Recomanda tuturor functionarilor statului, civili 41 militari,
cea mai mare exactitate *i probitate In lndeplinirea datoriel lor.
Le cere sa dea toata atentia reclamatillor celor ce se considerau
nedreptatiti, punlnd MO, la punct pe staruitorii neobositi fara seri-
oasa trebuinta". Le atrage atentia sa supravegheze vInzarea arti-
colelor de mare consum, Muriel abuzurile In acest domeniu lovesc
-
mai de-a dreptul In clasile muncitoare". In Gazeta de Moldavia
text roman *i francez.
11992 35.08 (498.3)
[Circulard adresatd la Coate instantiile de jos, tinu-
tale" prin care acestea sint indemnate a nu mai angaja
in cancelarii tineri cari nu vor infatosa cuvenitul ales-
tat cd au trecut cel putin patru clase primare"]. BULE-
TIN [Mold.], XXVI (1858), p. 175, col. III: Ministeriul
Cultului si al Instructiel Publice; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 154, col. I: Ministerul Cultului si al In-
structiei Publice.
11993 35.08 (498.3)
oficiale]. -
[Observatii la felul cum sint redactate unele hotdriri
STEAOA D., II (1856), p. 117: Iasii, 7 Iuni.
Observatiile pornesc de la redactarea adresei Secretarlatului
de Stat cu privire la aplicarea legii timbrului de catre tribunale.
Se cere mai multa claritate In alcatuirea hIrtillor oficiale. Nu numat
*efli departamentelor, ci si *efli de settle trebule sa stie a redigla"
o hlrtle oficiala.
11994 35.08 (498.3)
[Textul scrisorii adresate de sefii de sectie din Minis-
terul DreptAtii, A. Virlanescu si G. Gane, ziarului Steaoa
Dundrii"]. STEAOA D., II (1856), Adausu straordi-
naru [foaie volantd brosata intro p. 132-133], p. 1.
Protesteazd fag de observatiile din Steaoa Dundrii, p. 117:
Ia5II, 7 Iuni,! cu privire Ia redactarea instructiilor oficiale de catre
*efii de sectie. Arata cA circulara data ca exemplu acolo era neclara
Mudca trebula sa mai aiba o urmare, care a aparut In Adaosul Bule-
tinului. Afirma ca nu doresc ca Steaoa D. OA oblige la aplicarea
legit preset, fiindca, in acest caz, ar dovedi ca *ti.0 sa redacteze
foarte bine actele unui proces.
11995
CAtre D. D. sefii de Sectie of Logofetiei. STEAOA -
35.08 (498.3)
D., II (1856), Adausu Straordinaru [foaie volantd brosata
intre p. 132-133], p. 1-2.
RAspuns scrisorii adresate de Nlrlanescu *i Gane. Aratd ca
cel dot *efl, In loc de a-si recunoaste gre*eala, care e oincneasca,
au Impins redactia Buletinului Oficial la o mistificare, facInd-o
sa publice la 10 iunie un Adaos datat 3 iunie, In care au strecurat
*i completarea necesara, la adresa Incriminate. Dovede*te inter-
Declare ca el e autorul Scrisorilor provinciate. RaspunzInd
articolului semnat LIn biurocrat", 11 cere autorului sa-si comunice
numele *1 precizcaza ca a facut totdcauna deosebire Intre functio-
narii cinstiti si acei paingi de tribunale, ce prind muscute'n late
*1 apoi le store de parale".
11997 35.08 (498.3)
[Stiri in legatura cu conflictul dintre Tiriachiu si
-
subalternii sal, cu privire la hirtia aprobind dcspdgu-
biri Mariei Sion]. STEAOA D., III (1858), p. 272:
Sciri mai noue.
Redactia dezaprobd atlt purtarea lui A. Tiriachiu, cIt *i gestul
functionarilor de a merge in corpore sa se plInga la Caimacamie.
351 DIFERITE RAMURI ADMINISTRATIVE
351.74 Politic. Jandarmerie. Militie. Forts publicd.
351.75 Ordine si siguranta publics. Cenzurd. Circulatie.
Mdsuri dc politie privitoare la locuitori si
strdini. Pasapoarte. Stabilimente publice
351.76 Moralitate publics. Politie socials
351.77 Salubritate publics. Politie sanitary
351.78 Securitatea persoanelor si clddirilor in caz de
accidente. Pompieri
351.79 Regimul administrativ al apelor
Materialul privitor la celelalte ramuri administrative
este clasat la sediul principal al materiel. De exemplu:
mdsurile administrative privitoare la: Finanie publice,
vezi: 336; Invatcimint, vezi: 37 ; Cornertsi transport, vezi: 38.
351.74 POLITIE. JANDARMERIE. MILITIE.
FORTA PUBLICA
11998 351.742 (439.2)
[Stire despre pregatirea de cilartire" pentru jandar-
merie in regiunile grdniceresti]. G. TRANS., XV (1852),
p. 23, col. I.
Plnd acum ordinea publics In aceste regiuni fusese tinuta
de regimentele granicere*ti.
11999 351.742 (439.2)
[Comentariu despre calamitatea banditismelor, cu
prilejul unei hotti de drumul mare petrecute in regiunea
I3rasovului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 317-318:
Brasov, 2 Oct.
Se cer pentru curmarea acestui rau, nu pedepse, ci educarea
poporului prin *colt.
12000 351.742 (439.2)
-
[Se anunp publicarea legii martiale in Banat din pri-
cina activitAtii intense a liotilor]. G. TRANS., XV
(1852), p. 90, col. II.
12001 351.742 (439.2)
-
[Corespondenta despre ispravile haiducului Sulicd, din
satul nolbavu]. G. TRANS., XVI (1853), p. 200, col.
II: Din Tinutulil Branului, 7 Iulitt n.
12002 351.742 (439.2)
[Se vesteste ca, din ordinul imparatului, s-au rddicat
-
corpurile de pazd politiand" la Oradea, Sibiu, Cluj, Ti-
misoara si Brasov]. G. TRANS., XXI (1858), p. 19,
col. I: TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 14.
12003
-
Cinstitei cirmuiri a judetului. FOAEA SAT., VIII
(1851), p. 66: Departamentul trebilor din nduntru.
351.742 (498.1)

calarea ulterloara prin repetarea aceleia*i numerotari la pagini. Circulars a Departamentului din nauntru al Tariff Romanesti
Declare ca nu se temeldel-un proces de press, ci 11 dore*te chiar, prin care se cere sa se is cele mai energice masuri pentru prinderea
spre a da o lectie de civilitatercelor care Inteleg gre*it legea preset. cetelor ce jefuiau pe la sate.

649
www.dacoromanica.ro
351.742 (498.1) RAMURI ADMINISTRATIVE 351.742 (498.3)

12004 351.742 (498.1)
[Circulara Departamentului din nauntru al Tarii Ro-
nianesti titre conducatorii judetelor, prin care ii face
atenti sa descopere si sa inainteze tribunalelor respective
pe toti aceia ce aduc la bilciuri si tIrguri cai si vile furate].
VEST. R., XX (1855), p. 137, col. I: Departamentul
din Nauntru.
12005 351.742 (498.1)
[Capitanul Nicolae Burileanu este inaintat major,
pentru zelul si activitatea ce a aratat la formarea doro-
bantilor despartirei al 2-lea", in calitatea sa de inspector
al dorobantilor]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 377:
Porunca Catre ostirea Romaneasca.
12006 351.742 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru
in care se dau citeva dispozitii, pe care trebuie sa le alba
in vedere inspectorii dorobantilor in revizia for generals,
pe care o vor face]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 25-26.
SA fie Indepartati cei care nu sint capabili sa Indeplineasca
slujba; sa li se atraga atentia dorobantilor sa pAstreze In buns
stare armele $i muniliile primite.
12007 351.742 (498.1)
[Ofisul domnesc caire Departamentul din Nauntru in
care se dau unele dispozitii privitoare la Intrebuintarea
dorobantilor]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 241.
Ofisul urmareste desfiintarea unor abuzuri.
12008 351.742 (498.1)
Proect pentru oare care modificatii $i adaogiri la legiui-
rea pentru reorganizatia dorobantilor de judete. BU-
LETIN [T. R.], 1853, p. 48.
Privitor la leafa tor; tot aci se publics $i ofisul domnesc de
Intarire.
12009 351.742 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru titre cir-
muirile judetelor privitoare la masurile ce trebuie sa is
impotriva tilharilor]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 75;
Departamentul din Nauntru; VEST. R., XVIII (1853),
p. 125 126; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 133:
Donaufurstenthumer; G. TRANS., XVI (1853), p. 141,145.
12010 351.742 (498.1)
[Stire din Wanderer" despre dezertarea doroban-
tilor din Craiova]. G. TRANS., XVI (1853), p. 386,
col. III: Stiri sosite cu posta din urma.
1600 calAreti, din cei reorganizati de domnitorul Stirbei din
dorobanti In trupa regulata, s-ar fi impra$tiat, auzind cs vor trebui
sa lupte impotriva turcilor.
12011 351.742 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
tine licitatie pentru procurarea obiectelor necesare pentru
reimbracamintea dorobantilor tare]. VEST. R., XXI
(1856), p. 57.
Se publics lista obiectelorInecesare.
12012 351.742 (498.1)
[Departamentul din Nauntru anunta ca se va tine
licitatie pentru procurarea postavurilor si pinzei trebuin-
cioase pentru imbracamintea dorobantilor]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 101.
Se arata cantitatea postavurilor $i a pinzei necesare.
12013 Papazoglu, Major D. 351.742 (498.1)
iDespre o banda de tIlhari prinsil in Bucuresti]. SE-
COLULC, I (1857), nr. 88, p. 4.
Arata cum prefectul Capitalei, colonelul C. Caragea, a reusit
sa prinda banda care a terorizat populatia.
12014 351.742 (498.1)
[Stiri privind prinderea la Bucuresti a unei bande de
tilhari compusa din 80 de persoane]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 370, col. II: Cronica straina, 383, col. II:
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 387, col. I: Cronica straina.
In banda ar fi fost $i unii de rang $i stare" $i ea ar fi fost
ramificata In Austria $i Transilvania. Alte stiri anuma ca setal
bandei ar fi rust un anume d'Aubusson, fost ofiter francez.
12015 351.742 (498.1)
[Ofisul caimacamului titre Departamentul din Na-
untru prin care se arata atributiile dorobantilor].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 377; ANUNT. R., IV (1357),
nr. 90, p. 1.
Dorobantii slat un corp de Wire, destinat pentru serviciul
administrativ $i politienesc" $i slat sub ascultarea administratorilor.
12016 351.742 (498.1)
[Porunca titre oslire prin care maiorul loan Cornescu,
inspectorul dorobantilor, este inaintat colonel]. BU-
LETIN [T. R.], 1858, p. 237, col. II ; ANUNT. R., V (1858),
nr. 63, p. 1.
12017 351.742 (498.3)
[Aire despre inaintarea la gradul de colonel a maio-
rului Pavlov din jandarmerie]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), p. 251: Novilale din Nauntru.
12018 351.742 (498.3)
[Porunca de zi prin care colonelul Raneti este numit
comandir al polcului de jandarmi, in urma demisiei pol-
covnicului Stroici]. BULETIN [Mold.], XXII (1854),
p. 217: Stabul General.
12019 351.742 (498.3)
[Stire despre prinderea hotilor Toader Munteanu si
Gheorghe Butnarasu, in TIrgu- Frumos]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 921, col. I: Iasii, 30 Octomvrie.
12020 351.742 (498.3)
Ofis domnesc tircularica, din 1835 Marlie 1 cu No. 153,
slobozit spre obsteasca stiint.a si cuprinzatoriti de masuri
adaogite in potriva facatorilor de rale. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 361: Departamentul din La-
untru.
Ofisul se publics din nou din pricina intensificarii pradaciu-
nilor.
12021 351.742 (498.3)
[Se anunta ca fats de desele pradaciuni ce se fac
drumetilor de titre facatorii de rele" s-a publicat din
nou ofisul no. 153 din Manualul Administrativ, p. 494].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 361: Novitale din
Nauntru.
12022 351.742 (498.3)
[]nalta porunca de zi prin care se anunta ca doctorul
Wiliamson este reangajat in Indatoririle de medic al
regimentului de jandarmi"]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 42: Stabul General.
12023 351.742 (498.3)
[Nana porunca de zi prin care se incuviinteaza de-
misia colonelului Ranet din functia de comandant al
regimentului de jandarmi, numindu-se in locul sau colo-
nelul Fote]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos
la nr. 57, p. 111, col. III; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 197: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
12024
351.742 (498.3)
[Se anunta numirea colonelului Dimitrie Foti ca sef
al riegimenlului de jandarmi, in locul colonelului Iaco-
vach Ranehi]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 124, p. 1,
col. I: Iasi', 11 Iunie.

650
www.dacoromanica.ro
351.742(498.3) RAMURI ADMINISTRATIVE 351.745 (498.1)

12025 351.742 (498.3) 12035 351.745 (498.1)

[Se anunta ca s-au donat 52 galbeni si 14 lei unor jan- [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
darmi care au urmarit 9 hoti fugiti din inchisoarea de se primeste demisia logofatului Alexandru Plaghino din
la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 241: postul de sef al Politiei Capitalei]. BULETIN [T. R.],
Novilale din n5untru. 1853, p. 286; VEST. R., XVIII (1853), p. 329.
Banii au fost strInsi prin subscript ie. Text roman $i francez. Sfatul Administrativ este Insarcinat sS -i aduca multumiri.
12026 351.742 (498.3) 12036 351.745 (498.1)
[Circulara Departamentului din Launtru at Moldovei, [Ofisul domnesc ciltre Sfatul Administrativ prin care
adresatil ispravoioiilor, cu privire la unele m5suri poll- clucerul Radii Roset este numit sef al Politiei Capitalei].
tienesti si de sigurant5]. BULETIN [Mold.], XXIV BULETIN [T. R.], 1853, p. 286; VEST. R., XVIII (1853),
(1856), p. 285: Departamentul din I5untru. p. 329.
Se cere luarea de masuri pentru o mai Mina activitate In ceea ce In locul log. Alexandru Plaghino.
prive$te urmarirea $i prinderea dezertorilor, vagabonzilor si cri-
minalilor $1 se ordona Interzicerea circulatiei locuitorilor fara 12037 351.745 (498.1)
ravage de drum. [Numiri de functionari la Politia Capitalei]. BU-
12027 351.742 (498.3) LETIN [T. R.], 185/i, p. 1, 17.
[Circulara adresat5 ispravniciilor cu privire la unele 12038 351.7'15 (498.1)
masuri politienesti si de sigurantil]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 301, col. I: Departamentul din nauntru. [Politia Capitalei face cunoscut ca angajeazii t ineri
elevi ce au trecut clasul caligrafiei "]. VEST.' R., XI X
Se reamintesc dispozltiile Manualuiai Administraliv privind (1854), p. 377.
siguranta Si lini$tea obsteasea". Se ordonS cea mai stra$nica pri-
veghere In privinta vagabonzilor. Politia are nevoie de ace$ti tineri, pentru ca trebuinta cere
a se introduce In cancelariile Politiei $i ale comisillor scrierea regu-
12028 351.742 (498.3) lata $i caligrafica In locul celei cu aruncaturi surnumita clocoiasca".
. [Inaltri poruncil de zi prin care loser Renal von Hai-
tzenberg, leitenant in retragere al armatei austriece, este 12039 351.745 (498.1)
numit comandir at companiei de jandarmi din tinutul [Numiri, demisii si alto ordine privitoare la personalul
Putna]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX] Politiei Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 1, 189,
(1857), p. 89: Novitale din niluntru. 206, 241, 293.
Text roman francez.
12040 351.745 (498.1)
12029 351.744.5 (439.2)
[Aga Radu Roset demisionind din postul de sef al
[Publicatie a magistratului cetatii Brasov privind Politiei Capitalei, este orinduit in locul acestuia clucerul
ap5rarea seman5turilor de stric5ciuni]. G. TRANS., print Dimitrie Ghica]. BULETIN [T. R.], 1855, p.221.
XX (1857), p. 144, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se indica pedepsele pentru toate stricaciuntle pricinuite sema- 12041 351.745 (498.1)
naturilor. Legiuire pentru strejuirea de noapte. BULETIN
12030 351.745(439.2) [T. R.], 1856, p. 97-98; VEST. R., XXI (1856), p. 97-98.
[Comunicat al directiunei politiene" din Brasov Se reorganizeaza garda de noapte a Capitalei pe haze not:
asupra amenzilor incasate in cursul lunei ianuarie 1853]. vor fi 500 de gardi$U, Impartiti In 5 roate, cite una de fiecare vapsea ;
G. TRANS., XVI (1853), p. 33, col. I: Oficiosu. plata for se va face de catre proprietarii,celor.13 636 case din Bueu-
resti, potrivit unei clasificatii. Tot aci se publics sl ofisul domnesc
Se dau motivele perceperii acestor amenzi, precizlndu -se prin care se aproba aceasta lege.
si sumele Incasate.
12031 351.745 (439.2) 12042 351.745 (498.1)
[Comunicat al directiunii politiene asupra amenzilor Reglement concernant les gardes de nuit. LE COUR-
incasate in cursul lunei februarie 1853 la Brasov pentru RIER DE B., I (1856), nr. 32, p. 1.
diferite contraventii]. G. TRANS., XVI (1853), p. 57, Se publics citeva articole din noul regulament aprobat de dom-
col. I: Oficiosu. nitor.
Se 1n$ira motivele aplicarli pedepselor, precum si sumele 351.745 (498.1)
Incasate la fiecare caz. 12043
[Organizarea serviciului pAziLorilor de noapte la Bucu-
12032 351.745 (439.2) resti]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, p. 1: Teara Roma-
[Se anunta ca s-au infiintat trei directiuni de politie: neasca.
la Sibiu, Cluj si Brasov]. TELEGRAFUL R., I (1853), Informatil din Curierul de Bucuregi. tntretinerea acestora
p. 278: Monarhia Austriac5. se face din taxele puse pe locuinte. Se ds un tablou de aceste taxe,
Se anunta $i salariile pe care le vor primi diriguitorii. dupa nunnarul odailor.
12033 351.745 (439.2) 12044 351.745 (498.1)
[Despre o ordonanta a locotenentei serbo-banatice [Ofisul caimacamului c5tre Departamentul din N5-
referitoare la organizarea pazei de noapte in cetati, orase untru prin care colonelul Constantin Caragea este numit
si sate]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 26 [gresit: sef al Pallet Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1857,
24]: Banat. p. 225; ANUNT. R., IV (1857), nr. 51, p. 1.
12034 351.745 (498.1) In locul printului Dimitrie Grigorie Ghica, demisionat.
[Se aproba printr-o rezolutie domneascA raportul 12045 351.745 (498.1)
Departamentului din Niluntru ca sa se trimita la cirmuiri
si subcirmuiri cite o condic5. snuruita si pecetluit5, in care [Se anunta c5 printr-un ofis al caimacamului colo-
sri fie trecute numele celor abiltuti in pricini politlenesti", nelul Caragea a fost numil sef al Politiei, in locul lui
precum si strafurile si sumele incasate]. BULETIN Dimilrie Ghical. CONCORDIA, I (1857), p. 177: $tiri
[T. R.], 1853, p. 62. din intru.

651

www.dacoromanica.ro
351.745 RAMURI ADMINISTRATIVE
12046 351.745 (498.1)
[Printr-o poruncd domneasca col. Costandin Caragea,
seful Politiei Capita lei, este autorizat a purta sabia ce
ii fusese oferita de corpul comersantilor"]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 93, col. II: Porunca catre ostire.
12047 351.745 (498.1)
[Numiri, inaintari si mut5ri la Politla Capitalei].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 125, 129, 269, 293, 373, 409.
12048 351.745 (498.1)
[Numiri de personal la politiile din diferite orase din
Tara Romaneascri]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 337.
12049 351.745 (498.1)
[Ofisuldomnesc c5tre Departamentul din Niluntru
prin care Constandin Anastasiadis este rinduit in postul
de politai al orasului Giurgiu]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 377.
12050 351.745 (498.1)
[Numiri in postul de politai in orasele din provincie].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 105, 137, 229, 345, 372.
12051 351.745 (498.1)
[Numiri in politiile districtuale]. BULETIN [T. R.].
1855, p. 41, 61, 113, 249, 273.
12052 351.745 (498.1)
[Numiri, inaintari si demisii la posturile politiilor dis-
trictuale]. BULETIN [T. R.], 185e, p. 33, 116, 205,
277, 389.
12053 351.745 (498.1)
[Numiri, inaintari si mutAri la politiile din diferite
orase din provincie]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 129,
277, 301, 305, 321, 373, 393, 425.
12054 351.745 (498.3)
[Inalt5 porunca de zi prin care capitanul Alecu Gu-
rit5, politaiul orasului Iasi, este inaintat major]. BU-
LETIN [Mold.], XIV (1852), p. 57, col. I: Inaltele poronci
de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 21: Novitale
din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
12055 351.745 (498.3)
[Se anunta ca Grigore Sutu, demisionind din postul
de agil sef al Politiei Capitalei, a primit multumirile domni-
torului pentru zelul dezvAluit in purtarea acestei insrirci-
nriri"]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 329: Novi-
tale din nauntru; G. TRANS., XVI (1853), p. 341: Tiera
romanesca si Moldavi'a.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12056 351.745 (498.3)
[Se anunta ca spatarul Ghitil C Iliman, seful politiei
municipale, a lost numit implinitoru datoriei de sef
a politiei Capitalei", in locul colonelului Fote]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 365: Novitale din nauntru;
G. TRANS., XVI (1853), p. 373: Tiera romanesca si
Moldavi'a.
In Gazeta de Moldavialtext roman si francez.
12057 351.745 (498.3)
[Se anunta ca la 24 martie colonelul Cantacuzino a fost
numit provizoriu sef al politiei Capitalei]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 109: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
12058 F. 351.745 (498.3)
[Scurt comentariu in legiltura cu numirea vornicului
Constantin A. Bals ca sef al politiei din Iasi]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 400.
652
www.dacoromanica.ro
351.745 (498.3)
12059 C[odrescu, T.] 351.745 (498.3)
[Necrolog pentru vornicul Constantin A. Bals, seful
politiei din Iasi]. ZIMBRUL, III (1855), p. 441: Iasi)",
2 Iunie.
Bals, In virsta de 28 ant, a fost ucis Intr-un duel de rnaloru
austriac Stolberg.
12060
351.745 (498.3)
[Se anunta ca vornicul de aprozi Polidor Ventura
a fost numit sef al politiei Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 175: Novitale din nauntru.
12061 351.745 (498.3)
[Se anunta ca vornicul Grigore Bals a fost numit
seful politiei din orasul Iasi, in locul colonelului Alexandru
Mavrocordat, demisionat]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 229: Novitale din nhluntru; ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 157, p. 1, col. I.
12062 351.745 (498.3)
[Critica activit5tii lui Bals, noul aga al Iasilor].
STEA0A D., II (1856), nr. 57, p. 225 [gresit: 137]: IasiI,
11 Augusta.
Se elogiaza masurile sale edilitare; se critica Insa mentinerea
pedepsei corporale In ordonanta sa cu privire la droscari". I se
contests dreptul de a dicta personal pedepse cu Inchisoare sau bataie,
care ar cadea In competenta organelor justitiel.
12063 351.745 (498.3)
[Articol elogios despre activitatea depusa de Grigorie
Bals in calitate de prefect al politiei din Iasi]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 163, p. 1, col. I: Iasii 28 Iulie.
12064 Cantacuzin, Mihalachi 351:745 (498.3)
[Scurta scrisoare despre buna &legere filcuta in per-
soana lui Gr. Bals ca sef al politiei Iasi]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 178, p. 1, col. I: Iasii, 17 Augusta.
12065 351.745 (498.3)
Efectul build Politiei (sic!). NEPARTINITO-
RUL, I (1856), p. 41.
Se elogiaza masurile edilitare luate de noul sef al politlel din
lag], vorn. Grigorie Bals, ruda cu caimacamul T. Bale.
12066 351.745 (498.3)
[Ofisul caimacamului Moldovei Care Grig. Bats prin
care-i aduce multumiri pentru activitatea depusa in cali-
tate de prefect al politiei din Iasi, alaturindu-i si o adres5
de multumire din partea obstii orasului]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 21: Departamentul din Launtru;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 9:
Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12067 351.745 (498.3)
[Ofisul caimacamului adresat colonelului Evghenie
Alcazi la retragerea sa din postul de sef al politiei Capi-
talei]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 233, col. I;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 213:
Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12068 351.745 (498.3)
[Ofisul prin care Alexandru. A. Sturdza este numit
sef al politiei orasului Iasi, in urma retragerii colonelului
Eugen Alcaz]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 233,
col. I: Ministeriul din nauntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 213: Caimacamiea Principatu-
lui Moldovei.
In Gazeta de Moldavia text roman 41 francez.
351.745 RAMURI ADMINISTRATIVE
12069 351.745 (498.3)
[Ofis privitor la noua uniforms a sefului politiei Capi-
talei]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recce XXIX] (1857),
p. 225: Caimacamiea Principatulul Moldovei.
12070 351.745 (498.3)
[Informatii cu privire la activitatea administrativ5
a sefului politiei Capita lei, A. A. Sturdza]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 227: Novitale
din niiuntru.
Text roman $i francez.
12071 351.745 (498.3)
[Ofis de numire a colonelului S. Manu in postul de sef
al politiei Capitalei, in urma demisiei postelnicului A. A.
Sturdza]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 313: Novitale din niluntru.
Text roman 51 francez.
12072 351.745(498.3)
[Se anunta ca in brosura Raportulfi Consiliului
Administrativil Estraordinara atingatoriti de slarea de
fats a Finanselorti Principatului Moldovii" se publicase
copia unui raport referitor la cheltuielile din ultimii
ani pentru Intretinerea unei politii tainice]. ZIMBRUL
SI VULT., IV (1858), p. 157: lash 24 Dechemv.
12073 Ba4, Grigorie 351.745 (498.3)
[Protest impotriva acuzatiei ce i s-a adus ca ar fi
infiintat in Moldova un serviciu nou al politiei, numit
Politia tainic5"]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 7, p. 1-2.
Autorul arats ca este adevarat cs a perceput anumite taxe
de la strafurile eforicesti", de la biletele de drum $i de la avizele date
de politie, dar fondurile acesteia au Post folosite pentru ridicarea sala-
riilor functionarilor politiei $1 pentru ajutoare date saracilor, tar
nu pentru Infiintarea Politiei tainice", al caret Intemeietor este
printul Vogoride.
12074 351.745 (498.3)
Acte atingatoare de Politiea Secret5. etc. STEAOA
D., III (1858), nr. 104, p. 324-326.
Se publica aceste acte, In urma hotarlrii din 29 noiembrie
a Caimacamiei Moldovei. Actele slot din perioada 12 februarie
1857 20 aug. 1858. Raportul care le insoteste e din 28 nov. 1858,
Mout de I. A. Cantacuzino, ministru de finante. Actele cuprind
cheltuieli pentru politia secrets, dintr-un capitol extraordinar,
ordonate de T. Bals si Vogoride. Publicarea actelor e ordonata de cei
2 caimacami, V. Sturdza $i A. Panu, dupa 20 decembrie, clnd Stefan
Catargiu, al treilea caimacam, se retrasese.
12075 351.746.1 (498.1)
[Porunca domneasca privitoare la paza granitelor
Principatului despre munte si despre Dunarel, BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 29-30, supl. la nr. 8, p. 1-3.
12076 351.746.1 (498.1)
[Poruncil a Departamentului ostasesc pe tot cordonul
muntilor" pentru asigurarea pazei la hotarul cu Austria].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 13: Departamentul osta-
sesc.
0 dispozitie anterioara cerea ca patrulele de graniceri sa se
IntIlneasca pe drum. Acum se porunceste sa se lntllneasca la pichete.
12077 351.746.1 (498.1)
[Despre regularea din nou" a serviciului cordoanelor
romanesti inspre frontiera austriaca]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 87, col. II: Tier'a romane sca si Moldavi'a.
Se reds din nr. 4 al Buletinului Oficial al Tart' Romanesti
un rezumat al acestei masurl.
12078 351.746.1 (498.3)
[Instiintare a Departamentului de Finante din Mol-
dova cu privire la trecerea milrfurilor peste granita din
www.dacoromanica.ro
351.751.5(439.2)
rssarit si eliberarea cArtuliilor de cAtre Carvasara]. BU-
LETIN [Mold.], XXI (1853), p. 69: Departamentul de
Finansti.
Masuri Impotriva contrabandei.
12079 351.746.1 (498.3)
[Circulars cu privire la comertul cu lipitori si contra-
banda trecerii for peste granita]. BULETIN [Mold.],
XXII (1854), p. 257-258: Comitetul SAnalatii.
12080 351.746.1 (498.3)
[M5surile luate de Consiliul Administrativ al Moldovei
pentru impiedicarea contrabandei cu sare peste Prut].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 321, 333: Seery-
tariatul de Slat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1851),
p. 325, 337: Novitale din niiuntru ; STEAOA D., I (1855),
p. 25: Acte oficiale.
Masurile cuprind: inventarierea depozitelor de sare de la
Prut $1 interdictia de a se mai ridica altele not; construirea unor
harsci pentru pazitoril depozitelor; pcnalizari pentru contrave-
nienti ; modul Incheierii tranzactiilor Intre locuitori $i Camara Ocne-
lor, pentru transportul saril. In Gazeta de Moldavia text roman
$i francez.
12081 351.746.1 (498.3)
[In chestiunea contrabandelor de m5rfuri coloniale
si sare ce se faceau peste granita Prutului]. TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 388: Principatele dela DunAre.
Se publica raspunsul contelui Paar la cererea guvernului
moldovean de a-i da ajutor prin trupele austriece la stIrpirea acestor
contrabande. Paar anunts ca asa ceva ar contraveni conventiei
austro-turce.
351.75 ORDINE $1 SIGURANTA PUBLICA.
CENZLRA. CIRCULATIE. MASURI DE POLITIE
PRIVITOARE LA LOCUITORI $1 STRAINI.
PA$APOARTE. STABILIMENTE PUBLICE.
12082 351.751.5 (439.2)
[Se anunt5 interzicerea publichrii arestilrilor prin jur-
nale]. G. TRANS., XIV (1851), p. 398, col. I: Viena,
5 Dec.
12083 351.751.5 (439.2)
[$tire despre ingradirea de dare Ministerul de Interne
austriac a import5rii dirtilor religioase evreiesti 5i a pro-
duselor literare slave si romane]. G. TRANS., XV
(1852), p. 32, col. II: Scrieri mai noue.
Se arata cs se reintrodusese aceasta masura abolita In 1838.
12084 351.751.5 (439.2)
[Ordonanta privind interzicerea importerii cartilor re-
ligioase evreiesti, precum si importarea in anumite con-
ditii a cartilor illirice si vallachice"]. G. TRANS., XV
(1852), p. 33, col. I: Officioase.
Se mentioneaza in privinta cartilor ilirice 01 romane ca acestea
se pot trage din tern straine numai pe lInga passuri".
12085 351.751.5 (439.2)
[Stiri despre aparitia unui supliment la legea presei
privind vinzarea lucrurilor tiparite"]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 271, col. I.
Se arata modalitatile de a vinde cart! $1 publicatii.
12086 351.751.5 (439.2)
Determurirea privitoria la adducerea opurilor tipArite
din Terri straine. G. TRANS., XV (1852), p. 276:
Noutilti diverse.
Se arata ca de la 1 septembrie 1852 toate transporturile de
publicatii straine trebue ss se administre la offIciele portoriale
primarie, In a caror competintit vine revisiunca for ". Se dau locali-
tattle unde se ails aceste oriel': Sibiu, Brasov, Timisoara etc.
653
351.751.5 (439.2) RAMURI ADMINISTRATIVE 341.751.5 (498.3)

12087 351.751.5 (439.2) 12097 351.751.5. (498.3)

[Anunt privind modalittitile de procurare a cartilor [Ofisul domnesc adresat postelnicului Gheorghe Asachi
din Principate]. G. TRANS., XX (1857), p. 52: Bra- prin care acesta este numit cenzor al tiptiriturilor si al
sovil, 28 Februariu n. 1857. teatrului]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 47-48:
Lucrarile tiparite In Principatele Romane se puteau obtine, Novilale din ntiuntru.
prin librarii din Ardeal, doar In urma revizutrit oficiale a conti-
nutului tor. 12098 351.751.5 (498.3)
[Redactia se plinge ca autoritiltile moldovene au refu-
12088 351.751.5 (498.1) zat primirea in tarn a exemplarelor din Gazeta Transit-
[Circulara Departamentului din NSuntru al prii vaniei" trimise pentru abonatii din Moldova]. G.
Romanesti, care cirmuirile judetelor, referitoare Ia nein- TRANS., XVII (1854), p. 142: Transilvania.
gtiduirea intrtirii in Principat a cartilor de citit" ftirtt
stirea si slobozenia stapinirii]. BULETIN [T. R.], 1852, 12099 351.751.5 (498.31
p. 34-35; G. TRANS., XV (1852), p. 55. [Offs domnesc din 21 lanuarie prin care Consiliul
12089 351.751.5 (498.1) Administrativ al Moldovei este instircinat cu alciituirea
unui proiect de lege cu privire la presti]. BULETIN
Reguli asupra presei.
BULETIN [T. R.], 1854, p. [Mold.], XXIV (1856), p. 29: Secretariatul de Stat; GAZ.
365; VEST. R., XIX (1854), p. 371. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 25: Novilale din N5un-
Aceste reguli vor sluji deocamdata drept baza la Infiintare tru ; STEAOA D., II (1856), p. 25-26: Lassa 24 Januar' ;
de jurnaluri, ping clnd se va alcatui un proiect cu toate cerutele ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 1-2.
desvoltari st va luoa putere de lege". In Gazeta de Moldavia text roman si francez; In Steaoa Dundrii
12090 351.751.5 (498.1) ofisul c cuprins In articolul but M. liogalniceanu.
[Ofisul domnesc dare Secretariatul Statului prin care 12100 R.[ogitIniceanu, M.] 351.751.5 (498.3)
paharnicul Anghelache Lorenle este numit cenzor pentru [Comentarii Ia ofisul domnesc prin care se decreta
limba romans, cu leafa de lei 500 pe tuna]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 53. libertatea si alctituirea unei legi cu privire la presti].
STEAOA D., II (1856), p. 25-26: lassif 24. Ianuari;
12091 351.751.5 (498.1) ZIMBRUL, IV (1856), nr. 19, p. 1-2.
[Comentariul Zimbrului" cu ocazia reproducerii unui Dupa. ce arata cg Imprejurari indcpendente de votnta lui au
articol din ziarul Patria", semnat de Al. Picleanu]. IntIrziat aparitia gazetel, subliniaza cu bucurie Initiativa lui
ZIMBRUL, III (1855), p. 798, col. III: Tara Roma- Gr. Al. Ghica pentru reglementarea preset. Face un scurt Istoric al
neascti. cenzurii In Moldova si apoi arata care crede ca ar trebui O. fie
Redactia combate felul de a interveni al cenzurei din Tara principitle de baza ale vittoarei legi a preset si restrictIlle pe care
Romaneasca, subliniind ca cenzura din Moldova interzice numai In mod necesar ea trebula BA be formuleze. In coleetie se arta
articolele ce ar putea dauna clrmuirii tariff. Numarul articolului brosate si 2 pagini de corectura, pe hIrtie albastra, p. 25-26
respectiv din ziarul Patria lipseste din colectia B.A.R. din n-rul 7, In care aparuse acest articol. In versiunea din aceste
pagini, articolul are In plus o parte introductiva, In care se vorbeste
12092 351.751.5 (498.1) de Imprejurarile In care fusese suprimata Steaoa D. $i de revenirea
IComunicat oficial prin care se anunta ca articolul asupra acestei masuri, prin interventia lui Petru Mavroieni, mtnistrul
Despre mandatul imperativ", semnat de Ioranu si publi- de finante, Insareinat sl cu cenzura.
cat in jurnalul Oltul" din 9 iulie 1857, a fost oprit de 12101
cenzura a se tipAri si in Concordia "]. ANUNT. R., 351.751.5 (498.3)
IV (1857), nr. 49, p. 1. [Se anunta numirea doctorului Landesberg ca cenzor
Cu acest prilej se arata ca guvernul se va gasi nevoit a restrInge si traslator de limba evreiascA, pe linga Secretariatul de
de iznoava regulile censure! ". Text roman si francez. Stat]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 73, p. 2, col. II.
Este numit in locul lui Mihail Vitlimescu.
12093 351.751.5 (498.1)
[Ofisul caimacamului ctitre Secretariatul Statului prin 12102 351.751.5(498.3)
care se aprobil numirea lui Grigorie Nestor in postul de [Legea pentru libertatea presei"].BULETIN [Mold.],
"censor" pentru limba romanti]. BULETIN [T. R.], XXIV (1856), adaos la nr. 39, p. 79-81: Secretaria-
1857, p. 277. tul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 167-
12094
168, supl. la nr. 43, p. 1-2: Legiuirea presei; STEAOA
351.751.5 (498.1) D., II (1856), p. 93-95: Actu Oficialu; ZIMBRUL, IV
Reguli asupra presei. ANUNT. R., V (1858), nr. (1856), nr. 109, p. 1-4: Ordonanta Domneasca N. 26 din
100, p. 1-2. 12 Mai 1856 pentru libertatea Presei.
Se publics, spre a fi reamintite, vechile reguli asupra cenzurii. Legea cuprinde urmatoarele capitole: Despre proprietatea 11-
12095 351.751.5 (498.1) terara, despre librart I, tipografii si litografii, despre period Ice, despre
Reguli asupra presei. delictele de press s.a. In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
DIMBOVITA, I (1858), p. 86.
Cu o notita. introductivd In care se arata ca Anuntillorul a 12103 Hurmuzaki. C. 351.751.5 (498.3)
luat atitudine fata de Incetarea ziarului Romdnul, publicInd regu- 0 faima trista despre libertatea preset si despre Banca
bele asupra preset". Se subliniaza Irma a acestea nu constituiau un
regulament, ci simple instructii formulate de guvern cu cltiva ant Moldovei.STEAOA D., II (1856), p. 166-167, 176;
Inainte. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 147, p. 3-4; nr. 150, p. 2-4.
Arata cg moldoventi au Intrebuintat libertatea preset cu mo-
12096 B...folintineanub D. 351.751.5 (498.1) deratie si Intelepciune si cg et merits aceasta binefacere". In restul
Libertatea tiparului. DIMBOVITA, I (1858), p. articolului autorul se ocupd mat mult de chestiunea untrit.
93-94.
Sustine urgenta necesitate a unel legi a presei, fiindca liber- 12104 351.751.5 (498.3)
tatea tiparulut nu e un dar gratios al guvernului, pe care acesta [NotA a redactiei prin care protesteaza impotriva
sa-1 poata reglementa prin instructiuni, ci un drept al poporului. faptului ca seful politiei a interzis reproducerea din Zim-
Face un scurt istoric al cenzurii In Principate, ironiztnd felul cum brul" a unui articol despre Banca Moldovei "]. STEAOA
functionau comistile de cenzura ale cartilor medicate si religioase. D., II (1856), p. 196, col. III.
654

www.dacoromanica.ro
 351.751.5(498.3) RAMURI ADMINISTRATIVE
12105 351.751.5 (498.3)
[Larnuriri oficiale privitoare la interzicerea reprodu-
cerii unui anunt al Bancii Moldovei, tiparit in Zimbrul",
cu privire la inceperea activitatii ei inainte de a primi
aprobarea cuvenita]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 233: Novitale din nauntru; ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 162, p. 1; VEST. R., XXI (1856), p. 229.
Se aratd netemelnicia protestului ziarului Steaoa Dundrii
In legAturd cu aceasta interzicere.
121054 351.751.5 (498.3)
[Raspunsul ziarului Zimbrul" la Larnuririle" publi-
cate in Gazeta de Moldavia" privitoare la anuntul in
legatura cu activitatea Baneii Moldovei]. ZIMBRU,
IV (1856), nr. 162, p. 1.
Aratt cd prin anuntul respectiv nu a cAlcat articolul 33 al
legit presei, caci acolo este vorba numai de arise, nu $1 de anunturi
In ziare.
12106
331.751.5 (498.3)
Ofisul supt No. 16 a Exelentiel Sale Caimacamului
adresat catra Sfatul Administrativ estraordinar. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 293: Politiea Capita-
lief; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 287: Novi-
tale din Nauntru si supl. extraordinar la nr. 72, p. 1;
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 294-295.
Caimacamul transmite Sfatului Administrativ textul depesei
ministrului de externe al Turclei privind suspendarea legiuirii
-
presel $1 reintroducerea cenzurli. In Gazeta de Moldavia text
roman $i francez.
12107 351.751.5 (498.3)
Extract din depesa Ministerulul trebilor streine a
inaltei Port', adresata Exelentiel Sale Caimacamului din
10 Septemvrie (29 August) 1856. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 293, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 287; Novitale din Nauntru.
Prin depe$a se ordond suspendarealegiuirii presei, data de dom-
nitorul Gr. Ghica, reintroducerea cenzurii.
davia text roman $i francez.
- In Gazeta de Mol-
12108 Codresco, T. & D. Gusti 351.751.5 (498.3)
[Anunt cu privire la incetarea aparitiei gazetei].
ZIMBRUL, IV (1856), supl. la nr. 196, p. 2.
Redactorii anuntd ca, Impregiurdrile de fag agiungInd a
fi de o gingd$ime foarte Insemnatd, redactiunea se vede In nepu-
tinll de all mai publica giurnalul In conditiuntle sale de mai
nainte."
12109 351.751.5 (498.3)
[Se reproduce din Zimbrul" un fragment din anun-
tul despre incetarea acestui ziar, in urma introducerii
cenzurii in Moldova, la interventia Portii]. TELEGRA-
FUL R., IV (1856), p. 295.
12110 351.751.5 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta numirea lui Costachi
Negruzzi si a lui G. Asachi in functia de cenzori ai presei]
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 297, col. I: Secre-
tariatul de Stata.
12111 351.751.5 (498.3)
La censure en Moldavie. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 38-39.
Schita istoricA asupra mdsurilor de cenzurd din Moldova,
lntre anti 1828-1856.
12112 351.751.5 (498.3)
[Raportul secretarului de stat al Moldovei, Vasile
Alecsandri, pentru restabilirea libertatii presei, suspen-
data de Caimacamia anterioara]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 455: Secretariatul de Stat; GAZ. DE
14 - Bibliografia analiticS c. 959
www.dacoromanica.ro
351.753(498.1)
MOLD., XXX (1858), p. 337: Secretariatul de stat al
Moldova
Raportul a fost Intocmit cu ocazia aprobarii date de Consiliul
Administrativ Extraordinar pentru reaparitia ziarelor Timpul
si Zimbrul, acesta sub titlul de Zimbrul
Vulturul.
12113 351.753 (439.2)
[Comunicat al gremiului negutetoresc levantin" din
Brasov asupra interzicerii vinzarii fara autorizatie a
munitillor]. G. TRANS., XIV (1851), p. 172, col. II.
12114 351.753 (439.2)
[Publicatie a guvernilmintului Transilvaniei privind
portul si posedarea de arme]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 261, col. II: Partea officiosa.
Se precizeazd cd permisele dau dreptul posedarii $i purta-
rii respective! arme doar titularului $i ca numai autoritatile mill-
tare pot elibera astfel de permise.
12115 351.753 (439.2)
0 socoteala publica. G. TRANS., XV (1852), p.
310, col. I.
Se dau cifre In legaturd cu sumele Incasate In Ardeal pentru
pasurile iertatoare de a purta arme" $i cu Intrebuintarea acestor
sume la ajutorarea celor napdstuiti de foc $1 ape.
12116 351.753 (439.2)
[Problema scumpetei permiselor de port-arma].
G. TRANS., XVI (1853), p. 22, col. II: Sibiiu, 30 Ian.
Cu prilejul ranirii a cloud persoane de catre un lup In satul
Monor, se arata ca se Intlmplau astfel de cazuri doar din pricina
scumpetei taxei permiselor de port-armd, care Impiedlca pe locuitori
sa fie Inarmati.
12117 351.753 (439.2)
[instiintarea magistratului din Sibiu cu privire la
formele reinnoirii pasportelor de arme"]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 379, col. I: Partea Oficiosa.
12118 351.753 (439.2)
[Publicatie a guvernamintului Transilvaniei prin care
se instiinteaza proprietarii armelor depuse la autorita-
tile militare sa si le ridice, in caz contrar ele se vor vinde].
G. TRANS., XX (1857), p. 301, col. I: Partea oficiOsa.
12119 351.753 (439.2)
[Ordinaciune" privind completarea unor dispozitii la
patenta de arme din 24 Optombre 1852"]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 13-14: Partea Oficiesa.
Se completeaza prevederile patentei privind portul $1 posedarea
armelor de foc.
12120 351.753 (498.1)
[Departamentul din Nauntru al Tarii Romanesti face
cunoscut ca s-a format o comisie care sa aseze in ordine
toate armele adunate de la locuitori]. BULETIN
[T. R.], 1851, p. 6-7.
Totodata slnt invitati acei ce an depus arme sa treacd pe la
aceasta comisie sa dea lAmuririle necesare, ca sit se pund WW1
pe arme $i sa se a$eze cu regula pind se va da Inalta hotarlre de
urmarea ce are a se face Intru aceasta".
12121 351.753 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca este
cu totul poprita intrarea armelor in Printipat spre vin-
zare, afara de armele de lux pentru persoane cunoscute
si prin stirea stapinirii"]. BULETIN [T. R.], 1851,
p. 61.
12122 351.753 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca este
cu desavirsire poprit de a se fabrica de acum inainte
arme din nou in coprinsul acestui Printipar]. BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 101-102.
655
351.753(498.1) RAMURI ADMINISTRATIVE 351.754(498.3)

12123 351.753 (498.1) Se anunta ca era interzis importul de arme Ida autorizatie
[Informatii cu privire la inmultirea furtisagurilor si a prealabild.
incendiilor in Tara Romaneasca si la masurile luate de 12134 351.753 (498.3)
guvern privind restringerea dreptului de a avea arme,
spre a combate aceasta situatie]. GAZ. DE MOLD., [Caimacamia Moldovei incuviinteaza cumpararea pra-
XXIII (1851), p. 120-121: Tara Romaneasca. vului" de la fabrica infiintata in Cara de Mihailic FIodo-
Dupd Gazeta Germand din Bucuresti [Bukurester deutsche Zei-
cin]. MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 17, p. 4, col. II.
tung], din care lipseste anul 1851 In colectiile B.A.R. 12135 351.754 (498.1)
12124 351.753 (498.1) [Politia orasului Bucuresti face cunoscut Ca preum-
[instiintare a guvernatorului civil si militar despre blarea sau trecerea vitelor slobode (nelegate) prin ulitele
orasului este cu totul poprital. VEST. R., XVII
niei "].
officiOsa.
-
interzicerea comertului cu arme in principatul Roma
G. TRANS., XIV (1851), p. 257, col. I: Partea (1852), p. 78.
12136 351.754 (498.1)
Se mai aduce lardsi la obsteasca cunostintd cumcd impor- [Publicatia Politiei Capitalei cu privire la circulatia
tarea si libera negotdtorie cu arme In principatul Romaniei e trasurilor in oras]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 143:
opritd". Politia Capilalei.
12125 351.753 (498.1) Publicatia, data In 29 mai, poartd nr. 11 142.
[Adresa Secretariatului de Stat privitoare la interzi- 12137
cerea importului prafului de pusca si vinzarea prafului 351.754 (498.1)
de pusca fabricat in tarn]. BULETIN [T. R.], 1852, [Publicatie prin care seful Politiei Capitalei cere res-
p. 35-36. pectarea dispozitAlor date prin publicatia cu nr. 11 142
din 29 mai, privitoare la circulatia trasurilor in oras].
12126 351.753 (498.1) VEST. R., XVIII (1853), p. 318.
[Dispozitii referitoare la vinzarea prafului de pusca, Este datd In urma deselor abateri din ultimul timp.
produs in fabrica statului]. BULETIN [T. R.], 1852,
p. 35-36: Departamentul din Nauntru; G. TRANS., 12138 351.754 (498.1)
XV (1852), p. 59, col. II. [Seful politiei Capitalei anunta masuri de ordine fats
12127 351.753 (498.1) de reaua conduits a servitorilor pe strazile orasului, tul-
[Departamentul trebilor ostasesti anunta ca s-a prii-
burind uneori chiar adunari publice "]. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 378-379: Politia Capitalei; BUKU-
mit acum o catatime de praf de lux englezesc, care s-a RESTER DT. Z., IX (1853), p. 398.
autorizat sa se vinza cu cite lei trei-zeci ocaoa "]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 319: Departamentul trebilor Acestia vor ft pedepsiti chiar pe locul respectiv, cu cea mai mare
ostasesti; VEST. R., XVII (1852), p. 293. asprime. Se cere cetatenilor sa sprijine mdsurile politiei.
12128 351.753 (498.1) 12139 351.754 (498.1)
[Stire despre un anunt al departamentului ostasesc [Ordonanta politiei Capitalei prin care se interzice
din Tara Romaneasca asupra v]nzarii de praf de pusca intrarea carelor cu lemne si alte froduse aduse de tarani].
englezesc, la particulari, prin intermediul numitului depar- BULETIN [T. R.], 1853, p. 342; VEST. R., XVIII
tament]. G. TRANS., XV (1852), p. 295, col. II: (1853), p. 387.
Tera romaneasca si Moldavia. Carele se vor oprl la barierd si vor infra In oral numai dacs
12129 351.753 (498.1) se va constata ca marfa a lost cumparatd.
[Porunca Departamentului din Nauntru, catre toate 12140 351.754 (498.1)
cirmuirile judetelor si catre Politia Capitalei, prin care [Articol referitor la abuzurile si pretentiile droscarilor
se cere mai multa vigilenta la cercetarea si aprobarea din Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
cererilor de a se purta arme]. VEST. R., XVIII (1853), p. 61-62: Novitale din Nauntru.
p. 117.
Articolul este tradus din Le Courrier de Bucarest, gAsindu-se
12130 351.753 (498.1) cd este foarte aplicabil" si situatiel din Iasi. Numdrul respectiv
[Circulars catre administratii prin care se interzice din gazeta bucuresteand lipseste din colectia B.A.R. Text roman
populatiei din Principate sa compere munitii de la sol- si francez.
datii armatelor austriece]. BULETIN [T. R.], 1855,
p. 153: Departamentul din Nauntru ; VEST. R., XX 12141 351.754 (498.1)
(1855), p. 153. Regulamentul fiacrelora publice.
BULETIN [T. R.],
1856, p. 161-162; VEST. R., XXI (1856), p. 149: Poli-
12131 351.753 (498.1) tia Capitalei.
[Departamentul Finantelor interzice cumpararea din Se stabilesc trei categorli de trdsuri, cu tarife deosebite; se
strainatate a armelor, prafului de pusca sau alicelor fara aratA locurile de stationare.
autorizatie specials]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 189:
Departamentul Finantelor; VEST. R., XX (1855), p. 181. 12142 351.754 (498.1)
Se face cunoscut cs tot ce se va gas! Is frontiers fd.ra autori- [OrdonantA cu privire la ;,neorinduelile ce provin din
zatie va ti confiscat. neregularea cu care se preumbla trasurile mai cu deose-
12132 351.753 (498.1) bire pe soseal. BULETIN [T. R.], 1858, p. 206: Poli-
[Politia capitalei Bucuresti face cunoscut ca este oprit tia Capitalei.
de a slobozi pistoale sau pusti in oras"]. VEST. R., 12143 351.754 (498.3)
XXI (1856), p. 101.
Text roman $1 francez. [Reguli stabilite prin ordonanta pentru birjarii din
Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 244:
12133 351.753 (498.1) Politiea Capitalei.
[Ordonanta cu privire la importarea armelor din strai- Se fixeazd taxele de transport. Se hotArdsc pedepsele, inclus iv
natate]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 78: Ministerul bdtaia, pentru birjarii ce s-ar opune interventiilor agentilor poll-
Finantelorti. tienesti. In Gazeta de Moldavia text roman si francez.

656

www.dacoromanica.ro
351.754 (498.3) RAMURI ADMINISTRATIVE
12144 351.754 (498.3)
[Critica unor masuri luate de prefectul politiei din Iasi].
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 19; LE COUR-
BIER DE B., I (1856), nr. 72, p. 1-2: Moldavie.
Dupa ce se eloglaza actiunea sa de a pune ordine In viata ora-
seneasca a capitalei Moldovei, se critics aspru mentinerea pedepsei
cu bataia pentru birjarii care nu ascultau ordinele oamenilor politiel.
12145 351.754 (498.3)
[Referatul Departamentului din Lduntru cu privire la
circulatia vitelor la Iasi]. BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 305: Departamentul din Launtru.
12146 351.754 (498.3)
[Ordonanta cu privire la tariful si la regulile ce tre-
buiesc urmate de droscarii birjari ieseni"]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249: Politiea
Capitalei.
Text roman si francez.
12147 351.754 (498.3)
[Ordonanta prin care trasurile ce circula noaptea sint
obligate sa fie inzestrate cu fanare iluminate"]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 338-339:
Politiea Capitaliel 141.
Text roman si francez.
12148 351.755.4 (439.2)
[Publicatie a capitaniei din Brasov prin care se rea-
minteste celor ce au case de dat pentru ospatari"
ca au obligatia de a anunta sosirea strainilor in oras].
G. TRANS., XIV (1851), p. 140, col. II: Publicare.
12149 351.755.4 (498.1)
[Po]itia orasului Bucuresti aduce la cunostinta tuturor
locuitorilor ca este poprit cu desavirsire d'a priimi oricine
ca sa gazduiasca vreun strein la dinsul, fara a vedea la
mina acelui strein biletul Politiei de sederea lui in capi-
tala"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 212; G. TRANS.,
XV (1852), p. 278.
12150 351.755.4 (498.1)
[Politia Capitalei face cunoscut ca gazdele de straini
trebuie sa anunte politiei sosirea si plecarea for In termen
de 24 ore]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 90-91 ; VEST.
R., XXI (1856), p. 81.
In Vestitorui Romdn text roman si francez.
12151 351.755.4 (498.3)
[ Ordonanta referitoare la completarea de catre pro-
prietarii de case din Iasi a unor foi cu rubrica privind
pe locatari si ocupatiile for "]. BULETIN [Mold.], XIX
(1851), vol. I, p. 108: Politia Capitalei.
Masura are drept stop descoperirea vagabonzilor.
12152 351.755.61 (439.2)
[Se anunta cu satisfactie intrarea in vigoare a noilor
pasapoarte prin care nu se mai cer vize pentru calatorii
in interiorul tarii]. G. TRANS., XX (1857), p. 70;
col. I: Brasovil, 15 Martiu n.
Se observa ca prin aceasta va prospera comertul.
12153 351.755.61 (498.3)
[Circulara Ministerului din Nauntru al Moldovei cu
privire la indivizii ce se poarta prin tara, fara cuveni-
tele pasaporturil. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 237: Ministeriul din Nauntru ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201-202: Ministeriul
din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
351.756 (498.1)
12154
Lista de persoanele intrate si iesite din Capitals.
VEST. R., XVII (1852), p. 4, Supl. la nr. 2, p. 2, p. 24,
28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 64, 68.
www.dacoromanica.ro
351.756.4(439.2)
12155 351.756 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru
prin care se arata persoanele numite in Comisia centrals
din Bucuresti, insarcinata cu cercetarea si lamurirea su-
pusilor streini ce se afla sprijiniti Intr-aceasta tars "].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 17.
Comisia va fi alcatuita din secretarul statului, vornicul de
oral, seful politiei, vornicul Arghiropol si sardarul Califarof.
12156 351.756 (498.1)
[Comentariu In legdtura cu mdsurile luate in Tara
Romaneasca pentru inregistrarea supusilor streini].
BULETIN [T. R.], XVI (1853), p. 87, col. II.
12157 351.756 (498.1)
[Politia Capitalei da un nou termen de 15 zile tuturor
supusilor greci de a se inscrie si de a da garantii politiei
pentru linistita for petrecere in Capitals]. VEST.
R., XIX (1854), 397-398.
Desi primul termen a trecut, nici a treia parte din acesti supusi
nu s-au conformat ordinelor oficiale.
12158 351.756 (498.3)
[Listele pasagerilor intrati in Moldova in cursul lunii
mai 1854]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos
la nr. 60, p. 47-50: Departamentul din nauntru.
12159 351.756 (498.3)
[Ordonanta ca once persoanA sosind la bariera ora-
sului Iasi sa-si arate numele, pronumele si rangul].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 4, p. 123-
124: Politiei Capitaliel; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 237: Politiea Capitalei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12160 351.756 (498.3)
[Numarul calatorilor intrati si iesiti din tail In lunile
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
mai si iunie].
(1857), p. 273: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
12161 351.756 (498.3)
Persoanele intrate si elite din Capitalie pe zioa de 4
si 5 Noemvrie 1858. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 20: Miscarea in Capitals.
12162 351.756 (498.3)
Persoanele intrate si iesite din Capitalie pe zioa de
6 si 7 Noemvrie 1858. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 28, col. II: Miscarea in Capitals.
12163 351.756.4 (439.2)
[Instiintare a guvernamintului Transilvaniei despre
conditiile eliberarii pasurilor de calatorit"]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 43, col. I: Partea officiosa.
Acestea nu vor fi eliberate decit dupa achitarea taxel tim-
brale".
351.756.4 (439.2)
12164
[Instructiuni privind modalitatile de calatorie in inte-
riorul Imperiului austriac si in afara sa]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 217-218, 221-222: Partea officiosa.
Se recomanda utilizarea pasapoartelor, dindu-se indicatil
asupra modalitatii obtinerii lor. In privinta calatoriilor in Princi-
pate se dau indicatil speclale.
12165 351.756.4 (439.2)
[Publicatie a magistratului cetatii Brasov asupra mo-
dalitatii viitoare a eliberarii pasapoartelor]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 220, col. II: Publicare.
Se arata ca acestea nu vor mai fi eliberate de capitaniile ceta-
tilor, ci de dregatoriile cercuale tinutale.
657
 351.756.4(439.2) RAMURI ADMINISTRATIVE 351.762(439.2)

12166 351.756.4 (439.2) 12176 351.756.4 (498.3)

Un cuvint asupra nouluf sistem de pasporturi dupa
publicistif germani. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 61.
Se prezinta avantajele noului sistem de pasapoarte, prin care
se usura circulatia ant inauntrul, cit si In afara Imperiului austriac.
12167 351.756.4 (439.2)
[Guvernrimintul Transilvaniei anun[a pe locuitorii care
crilAtoresc in Principate ca sint invitati sa nu treaca granita
spre Ardeal fArit a-si viza pasapoartele la autoritAtile
Principatelor Romane]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 117-118 : Part ea of ici &A.
12168 351.756.4 (498.1)
[Departamentul din Nauntru al Tarii Romanesti
face cunoscut ca oricine va cAlAtori din acest Principat
in Grecia trebuie sa se ingrijeascri sa-si vizeze papportul
la consulatul grecesc din Capitals]. BULETIN [T. R.],
1851, p. 49.
12169 351.756.4 (498.1)
[Departamentul din Nauntru aduce la cunostinta
generals CA cetiitenii romani care merg in Franta trebuie
sa si aibA pasapoartele for vizate de autoritatea francezil
din tars]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 190.
12170 351.756.4 (498.1)
[Politia capitalei Bucure$ti face cunoscut ca ori ce
persoanA de ori ce conditie va veni de peste granita, sau
din Printipat, civil sau militar, este indatorata a se popri
la bariera capitalei $i a depune in priimirea capitanului
ei papportul sau biletele de drum"]. VEST. R., XXI
(1856), p. 81.
Text roman si francez.
12171 351.756.4 (498.1)
Ministerul din NAuntru face cunoscut ca, pentru eli-
berarea pa$apoartelor persoanelor cu ranguri", nu mai
este nevoie de o prealabila autorizatiel, BULETIN
[T. R.], 1856, p. 249.
Pentru functionarii statului este nevoie de o astfel de autori-
zatie.
12172 351.756.4 (498.3)
[in$1iintare despre hotArirea luatri ca ispriivniciile li-
mitrofe granitei sa fie autorizate sa elibereze bilete de
drum de 48 ore boierilor si negustorilor avind interese de
a trece pentru scurt Limp hotarul]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), vol. I, p. 189; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 184.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12173 351.756.4 (498.3)
[*tiri referitoare la milsurile luate pentru a se inlesni
comertml sAtenilor din jurul tirgului Ocnei cu Transil-
vania]. ZIMBRUL, II (1851), p. 33: Moldaviea.
Comandantul punctului de granita Oituz este autorizat sa
dea bilete de trecere pins la vama ardelean8, dar nu hilete de tre-
cere In Ardeal, pe 48 ore.
12174 351.756.4 (498.3)
[Notri a agentiei Austriei din Iasi prin care se comunicA
dispozitiile guvernatorului Transilvaniei privitoare la
regulile ce au a pazi cei care primesc pasapoarte eliberate
pentru Moldova si Tara Romilneasca]. BULETIN
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 59-60: Secretariatul de
Stat a Moldovei.
12175 351.756.4 (498.3)
[insliintare cu privire la eliberarea pa$apoartelor].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 158, col. I: Secre-
tariatul de Stat.
Se anunta ca pa.5apoartele valabile pe 11 luni sint bune pentru
oricIte treceri de granita, cu conditia pistil unor taxe pentru fiecare
c1ilAtorie.
[Se anunta ca Agentia Austriei comunicase ca pentru
inlesnirea legriturilor comerciale se hotarise ca termenul
de 48 ore, acordat prin certificatele slobozite de starostii,
sa curgii abia de la trecerea granitei]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 159, col. I [gre$it: 321]: Secretariatul
de Stahl.
12177 351.756.4 (498.3)
[Consulatul Rusiei anunta ca este autorizat sa eli-
bereze pa$apoarte pe termen de la 8 zile pins la trei luni
color care doresc sS crilritoreascri peste Prut]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recto XXIX] (I857), p. 253: Secre-
tariatul de Stat a Moldovei.
Text roman ci francez.
12178 351.756.4 (498.3)
[Nota consulatului Rusiei cu privire la prelungirea
pasapoartelor supu$ilor sAi]. BULETIN [Mold.], X XV
(1857), p. 311, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto
XXIX] (1857), p. 269-270: Secretariatul de Stat.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12179 351.756.4 (498.3)
[Nota consulatului francez cu privire la unele mrisuri
de restriclie la eliberarea vizelor de pa$apoarte pentru
Franta]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 77, col. I:
Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XX X (1858),
p. 69: Secretariatul de Stat.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12180 351.756.4 (498.3)
[Raport al Secretariatului Statului, aprohat de Cai-
macamie, prin care propune anularea suprataxei la pa-
$apoarte, stability de caimacamul Conachi-Vogoridi, pentru
intretinerea cancelariei sale]. MONIT. OF. MOLD.,
1858, nr. 2, p. 3-4; ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 28, col. I.
12181 351.757 (498.1)
Dispozitif generale pentru circiurni, hanuri, oteluri,
cazinouri, birturi, cafenele si alte asemenea stabilimente
publice. BULETIN [T. R.], 1852, p. 419-420, supl.
la nr. 105, p. 1-2.
Tot act se publics 5i Regulile Intocmite pentru stabilimentele
de mai sus.
12182 351.757(498.1)
[Regulile impuse de Departamentul din NAuntru al
TArii Romane$ti privitoare la autorizarea de a tine lo-
caluri publice]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 38: Politia
Capitalei; G. TRANS., XVI (1853), p. 104-105: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Proprietarii for trebuie sa fie Inscrisi printre patentarl, sa aduca
un certificat de buns purtare din vapseaua" unde locuiesc, sit tie
posesori de acareturi; abia (tuna aceea li se clibereaza autarizatia
de a deschide stahilimente.
351.76 MORALITATE PUBLICA. POLITIE SOCIALA
12183 351.762 (439.2)
[Publicatie reamintind interzicerea comercializArii car-
tilor de joc de critre particulari, producritori sau vinzA-
tori]. G. TRANS., XIV (1851), p. 176, col. II.
Este vorha de un comunicat al magistratului de Brasov.
12184 351.762 (439.2)
[Se anunta ca in Ardeal $i Banat se va introduce
patenta de loterie din anul 1813]. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 303: intimplari de zile.

658

www.dacoromanica.ro
351.762(498.3) RAMURI ADMINISTRATIVE
12185 351.762 (498.3)
[Ordonantil cu privire la loteriile de once avere].
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, nr. 14, p. 71,
col. I: Departamentul din n5untru; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 271: Novitale din NAuntru.
Nimanui nu-i este Ingaduit a organiza astfel de loterii fall
stirea $i Invoirea sfaturilor ora$ene$ti". In Gazeta de Moldavia
text roman $i francez.
12186 351.763 (498.3)
[Circulara Ministerului din Nauntru continind m5suri
menite a pune stavila n5v5lirilor in Galati a feliuri de
indivizi, ce vagabondeaz5 prin alte locuri"]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 77: Ministeriul din NAuntru;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 62: Ministeriul din
NAuntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $1 francez.
351.77 SALUBRITATE PUBLICA. POLITIE
SAN ITARA
Vezi $i: 614 Igiend publied
12187 351.77 (439.2)
[Interzicerea in Transilvania a comertului si a mAci-
nArii secarei cornute, primejdioasii pentru sArtatate].
G. TRANS., XIV (1851), p. 321: Oficiose.
12188 351.77 (439.2)
[Informatie despre masurile luate de politia braso-
veanA in privinta ciinilor, la sfirsitul anului 1851]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 397, col. II: Din districtul
Brasovului, 1/13 Dec.
12189 351.77 (439.2)
[Comunicat at CApitaniei orasului Brasov privitor la
mAsurile adopLate fatS de ciini, pentru inlaturarea pe-
ricolului turbarii]. 0. TRANS., XV (1852), p. 101:
Publicare.
12190 351.77 (439.2)
Publicarea guvernamintului c.r. pentru Ardeal6 din 29
I uliu 1857 privit Ore la cassarea statutului pentru copture.
0. TRANS., XX (1857), nr. 72, p. 289 his: Partea oficiosa.
Se anunta oficial abrogarea acestui statut privitor la mese-
riasii pineri" (brutari). Se precizeaza Insa ca Coate celelalte pres-
cripte" cu privire la deprinderea meserii de pineriu", la calitatea
copturilor" Ca O. fie din faina sanatoasa precum $i la vinde-
rea acestor produse, ramln In vigoare.
12191 351.77 (498.11
[Departamentul din NAuntru al TArii Romanesti,
printr-o poruncA cAtre cirmuiri, face cunoscut cA spirtu-
rile de bucate aduse din Moldova, potrivit raportului
prezentat de doctoreasca comisie", cuprind materii strAine
si sint vatamatoare]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 226;
FOAEA SAT., VIII (1851), p. 73.
12192 351.77 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru al TArii Ro-
manesti, cAtre toale cirmuirile judetelor, prin care cere
ca taierea vitelor 55 se faca la marginea oraselor, spre
a nu se pricinui dintr-aceasta vr'o boalA Ificuitorilor").
BULETIN [T. R.], 1853, p. 115.
12193 351.77 (498.1)
[Publicatie prin care politia orasului Bucuresti da
dispozitii cu privire la stirpirea ciinilor]. VEST. R.,
XX (1855), supl. la nr. 71, p. 1, col. I: Politia Capitalei
Bucuresti.
12194 351.77 (498.1)
[Politia Capitalei face cunoscut locuitorilor ca in
viitor oricare va voi sa-si scuteasca ciinele de moarte sa-i
www.dacoromanica.ro
351.78(498.3)
puny la gura botnita", asa incit sa nu poata face vreun
ran]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 315.
12195 351.77 (498.1)
[Comitetul Sanitar face cunoscut proprietarilor de
oase aruncate pe la diferite locuri cA trebuie sa le ridiee
In tertnen de 3 luni, cAci vatilmA sAnAtatea publica].
BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 62, p. 1-2.
Altfel, se va acorda comerciantului francez A. Cornilie drep-
tul de a stringe $i a exporta aceste oase, platind vama cuvenita;
dreptul acesta va fi valabil pe timp de cinci ani.
12196 351.7 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca
proprietarii de ciini sint obligati sA tins ciinii legati si cu
botnita in timpul zilei, altfel vor fi ucisi]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 63: Consiliul Municipal din Bucuresti ;
ANUNT. R., V (1858), nr. 17, p. 3-4.
12197 351.77 (498.1)
Municipalitatea din Bucuresti face cunoscut cA a luat
dispozitii pentru omorirea prin hapuri a ciinilor vagabonzi
si invita pe proprietarii de ciini sa-i tinA legati ziva si sa-i
lase liberi numai in timpul noptii, dar sa poarte botnitAl.
NATIONALULU, I (1858), p. 94: Stiri din intru.
12198 351.77 (498.1)
[Ordonantii cu privire la colorantii folositi de fabr,-
cantii de zahAr si de cofeturi], BULETIN [T. R.],
1858, p. 30-31: Comitetul Sanitar.
Se arata ca se Intrebuintau de !unite on coloranti vatarnatori
sanatatii. Se indica colorantii ce urmau sa fie folositi de fabricantii
pamInteni" $1 se stabilesc pedepse pentru cei ce nu ar respecta re-
comandarile Comitetului Sanitar.
12199 351.77 (498.3)
[ListA de vapselele otrAvitoare alcAtuitA de Comisia
DoctoreascA si care sunt oprite a se intrebuinta la boirea
confeturilor"], BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 277:
Comitetul SAnStStii.
351.78 SECURITATEA PERSOANELOR SI
CLADIRILOR TN CAZ DE ACCIDENTE.
POMPIERI
12200 351.78 (498.1)
[Porunca prin care maiorul Pavel Z5g5nescu este numit
sef al comenzii pompierilor din Bucuresti]. BULE-
TIN [T. R.], 1858, p. 257, col. I: Porunci cAtre ostire.
12201 351.78 (498.3)
[instiintare a Sfatului Municipal din Iasi pentru o
colecta bAneasca in scopul mAririi efectivelor pompieri-
lor]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. 1, p. 159-
160: Sfatul Municipal; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 149, 175, col. I: Novitale din NAuntru.
Se da $i lista subscriitorilor.
12209 351.78 (498.3)
[.1urnal al subscriitorilor privind insSrcinarea spata-
rului 1.1Iih. Cantacuzino cu minuirea fondurilor subscrise
pentru mArirea efectivelor pompierilor din Iasi]. BU-
LETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 160, col. II, 164;
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 163-164: Novitale
din Nauntru.
Se hotarc,te, de asemenea, felul in care vor fi Intrebuintate
fondurile subscrise. In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
12203 351.78 (498.3)
[]naltA poruncA de zi prin care maiorul Teodosie
Afendule, comandirul pompierilor din Iasi, este inaintat
colonel]. BULETIN [Mold.] XIV (1852), p. 57, col. I:
659
 351.78(498.3) RAMURI ADMINISTRATIVE ADMINISTRATIE LOCALA 352(439,2)

Inaltele porunci de zi; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), toata ulita mare si a mistuit 46 dughene si case"]. GAZ.
p. 21: Novitale din Nauntru. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 99, p. 291: Novitale din
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. Nduntru.
Text roman si francez.
12204 351.78 (498.3)
[$tlre despre inspectarea corpului pompierilor de catre
C. Sturza, ministerul din rilluntru]. GAZ. DE MOLD., (439.2) TRANSILVANIA
XXV (1853), p. 133: Novitale din nduntru.
Corpul de pompieri e compus din 4 companii cu 190 insi gi (In ordinea alfabeticii a localitalilor)
18 pompe. Text roman i francez.
12213 352 (439.2)
12205 351.78 (498.3)
[*tire despre efectivele pompierilor din Iasi] G.
Provisoria lege comunalii.FOAIE PT. MINTE,
TRANS., XVI (1853), p. 149, col. II: Iasil, 6 Maki.
XIV (1851), p. 67-70, 73-75, 85-86, 89-92, 97-99.
Traducerea legii edictate la OImtltz, In 17 martie 1849, prece
Cu ocazia inspectarii for de catre logofatul Costache Sturza. data de clteva consideratii asupra comunei libere" ca fundament
12206 351.78 (498.3) al statului.
[inaltd porunca de zi prin care maiorul N. BAnulescu 12214 352 (439.2)
este confirmat comandant al pompierilor din Iasi, in
locul colonelului Afendule, numit comandir de escadron]. [Se anuntd ca guverndmintul Transilvaniei a dat ins-
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 45: *tabul Ge- tructiuni ca numele romanesti ale localitd(ilor sa se scrie
neral. cu o ortografie corecta romaneascd].G. TRANS., XIV
(1851), p. 207, col. I.
12207 351.78 (498.3)
[Inalt5 porunca de zi prin care maiorul Joan Duca, 12215 352 (439.2)
comandirul pompierilor din Galati, este inaintat colonel]. [Btire privind lucrdrile in legilturd cu legea comunald
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 58, a Imperiului austriac]. G. TRANS., XIV (1851), p. 351,
p. 115, col. II: *tabul General. col. II: Viena.
12208 351.78 (498.3) Se aratA cA, dupa toate probabilitAtile, sefii comunelor vor fi
numiti de guvern $i capitanatele de cerc vor fi desfiintate.
[Nall ordin de zi prin care colonelul Afendule este
numit comandir superior al tuturor comenzilor pompie- 12216 352 (439.2)
resti din tara si din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII PAH despre apropiata reform5 comunald din Imperiul
[recte XXIX] (1857), p. 113: Novitale din nduntru. austriac]. G. TRANS., XIV (1851), p. 359: Viena,
Text roman si francez. 30 Oct.
351.79 REGIMUL ADMINISTRATIV AL APELOR 12217 352 (439.2)
[Date si cifre in privinta organizarii serviciului edile
12209 351.79 (439.2) in Transilvania"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 362,
[$tire despre alocarea unor insemnate sume pentru col. I.
lucrarile de dragare din Ungaria si Transilvania]. Se dau posturile $i categoriile de salarizare ale acestora.
G. TRANS., XV (1852), p. 259, col. I: Viena, 2 Sept.
Intre altele se spune ca s-au alocat 20 000 florini pentru re- 12218 352 (439.2)
gularea Murasului". [Zvon despre supunerea spre semnare impdratului a
legii comunale]. G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 184.
12210 351.79 (498.3)
Redactia observE ca este rnult dorita lege comunale".
Bahluiul. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 259-
260: Albina Romaneasca. 12219 352 (439.2)
Artie of In care se dezbate chestiunea scaderii debitului riului [Informatii referitoare la modul viitoarei organizari
Bahlui, expliclnd-o prin tAierea padurilor de pe parcursul sau si a comunelor]. G. TRANS., XV (1852), p. 188, col. I:
prin irosirea apelor sale In scopuri particulare. Se discutA problema Noutati diverse.
regularil cursulul sau.
12220 352 (439.2)
12211 351.79 (498.3)
[Informatii despre viitoarea lege comunald]. G.
[Observatii cu privire la necesitatea asanarii \tali TRANS., XV (1852), p. 306-307: Viena.
Bahluiului]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 135:
Novitale din nauntru. Se dau amAnunte In legAturE cu viitoarea organizare comunalA,
precizlndu-se ca. fiecare tat% de coroanA va avea un regim deosebit
muttimea iazurilor din valea Bahluiului contribuie la revarsari In aceastA privinta.
periodice, ca inundatia recentA, de la 26 aprilie.
12221 352 (439.2)
[Stire despre hotarirea imperiald privind noul regim
352 ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA. al vinzdrii bunurilor comunale]. G. TRANS., XV
EDILITATE. APR OVIZIONARE (1852), p. 326: Brasov.
Se aratE ca aprobarea pentru acest fel de vInzari trebuia luata
Vezi si: 361.9 Asistenta. ocazionalA (incendii etc.). de la locotenenta respectivei tari, sau de la guvernele tarane".
628 Tehnica. sanitarA (alimentarea cu apE, iluminat etc.)
19222 352 (439.2)
(437.5) BUCOVINA
[Ioann Popovici anunp ca e dispus sa mearga la
12212 352 (437.5) tara ca notariu satesc"]. TELEGRAFUL R., II (1854),
[Scurtil corespondents din Falticeni despre un mare p. 227: Publicatiune.
incendiu izbucnit la Suceava, care, luind 1nceput de la Comunele care au nevoie de notar slnt rugate salt trimitA
o pitarie de linga otelul numit al Moldovei, s-a latit in ofertele la domiciliul lui Popovici, In Sibiu.

660

www.dacoromanica.ro
352(439.2) AiDMIN1SfRATIE LoCALA, COMUNALA 52(439.2)

12223 352 (439.2) 12234 352 (439.2)

[Concursuri pentru statiuni de notari in cercurile [Stiri despre marele incendiu de la Bistrita]. TE-
Beclean si Rocna veche]. G. TRANS., XVIII (1855), LEGRAFUL R., V (1857), p. 115, col. I: Bistrita 19
p. 332: Buletinulu Oficialu. Aprilie.
Se dau statiunile, conditiile si salariile. Dupa Kolozsvari KOzIOny. Se dau detalii asupra acestui
12224 352 (439.2) foc, In care arsesera zeci de case si pierisera 9 persoane.
[Publicatie de concurs pentru ocuparea a 12 posturi 12235 352 (439.2)
de notari in cercul Tasnad-Salaj]. G. TRANS., XI X [Se anunta ca imparatul Austriei a daruit 6000 florini
(1856), p. 100, col. II: Buletinulu Oficialu. in folosul orasului Bistrita, gray pAgubit de foc]. G.
Se dau salariile si conditiile de ocupare a posturilor. TRANS., XX (1857), p. 125, col. I: Partea oficiosa.
12225 352 (439.2) 12236 352 (439.2)
[Observatii despre necesitatea grabnicei organizilri a Provocarea c.r. presidiu gubernialu la contribuiri pen-
comunelor]. G. TRANS., XX (1857), p. 234, col. I: tru arsii Bistritiani. G. TRANS., XX (1857), p. 129,
Clujil, 6 Augusta. col. I: Partea oficiOsa.
Se reproduce parerea foil Magyar Futcir din Cluj, care aratase 12237 352 (439.2)
ca lipsa organizarli vietii comunale Impiedica preturele de cercuri
de la rodnica activitate. Preturele erau silite pin3 atunci sa Inde- [Comunicat privitor la pedepsirea locuitorilor Blajului
plineasca si sarcinile viitoare ale organizatiilor comunale. pentru darea jos a gardurilor si mInarea ciredei comunale
pe araturile strainel. G. TRANS., XVI (1853), p. 219:
12226 352 (439.2) Partea oficiOsa.
[Ordonanta guvernamintului Ardealului privind in- Judele Blajului, pentru moleseala" lui In serviciu, a Post pe-
troducerea unui regulament provizoriu pentru cladiri]. depsit, pe linga depunerea din serviciu, cu o pedeapsa corporall,
G. TRANS., XXI (1858), p. 153, 157-158, 161, 165- iar locuitorii Blajului au Post condamnat1 solidar la plata spezelor
166, 169-170, 173, 177-178, 185-186, 189, 197, 201. de desdaunare si ale executiunii".
205-206, 209, 213-214, 217-218, 220-221, 225, 229-
230. 12238 352 (439.2)
Se Impart cladirile In trei categorii, dupa locul asezarii tor, si se [Corespondentil de la Borgo-Rus despre un incendiu
stabilesc conditiile pentru ridicarea de cladiri not, sau pentru re- din aceastA localitate, care hisase fdra acoperis" 136 de
pararea celor vechi. De asemenea, se dau dispozitii In privinta suflete]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 1-2: Borgo-
alinierii, a solidttatii constructillor etc. Rusii, 23 Dechemvrie.
12227 352 (439.2) 12239 De la Olt [=G. Bent] 352 (439.2)
[Corespondentii de la Alba-Itilia in care se informeaza Birocratia saseasca si gazetele siisesti. G. TRANS.,
moire allele ca lucrArile de pardosire a stilizilor acestei XIV (1851), p. 63-64.
localitAti sint aproape de terminare]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 38, col. II; Balgrad 26 lanuarie. Presa saseasca din Brasov ataca cu vigoare pe dregatorii sari,
socotindu-i necorespunzatori misiunii tor. Se is act cu satisfactie
12228 352 (439.2) de aceasts atitudine critics si se conchide: Daca sasit vorbesc
[Observatii privitoare la diirimarea unui numilr de si scriu astfel, ... cum ar fi sa scrie romanii!"
case dardpiinate din Arad]. G. TRANS., XV (1852),
p. 69, col. I: Arad, 2 Martiu c. non. 12240 352 (439.2)
Se arata ca aceste case erau In asemenea stare mai ales dupa [Restaurarea comunitAtii centumvirale" din Brasov,
1848 si ca proprietarilor li se vor da despagubiri si loc de casa. in care lipseau 31 indivizi"]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 144.
12229 352 (439.2)
[Corespondents din Avrig in care se arata ridicarea 12241 352 (439.2)
acestei comune in urma asezarii acolo a deregAtorilor [Publicatie anuntind scumpirea pretului carnii in
guvernamentali"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 252, Brasov din pricina platii contributlei consumale de la
col. I: Avrigil, 6118 Augusta'. tot capul de vita "]. G. TRANS., XIV (1851), p. 176,
col. II.
12230 352 (439.2)
[Stire despre un mare incendiu in satul Beclean de 12242 352 (439.2)
lingsa FIgaras]. G. TRANS., XIV (1851), p. 351, col. I: [Publicatie a dipitaniei Brasovului cu recomandari
Fagdras, 24 Oct. n. in vederea prevenirii incendiilor in timpul tIrgului]. G.
Au ars 22 de case. TRANS., XIV (1851), p. 188, col. II.
12231 352 (439.2) 12243 352 (439.2)
[Mare incendiu in satul Belin[i] din Secuime]. 0. [Publicatie a magistratului din Brasov asupra liberei
TRANS., XV (1852), p. 112. vinzari a vitelor si a dunii]. G. TRANS., XIV (1851),
Se arata ca arsese o trelme din sat. p. 268, col. II: Publicare.
12232 352 (439.2)
12244 352 (439.2)
[Se annntil di la Bistrita mai jumatate cetatea se [Stire despre mutarea capitanului cetAtii Brasov,
fricu prada focului"]. G. TRANS., XX (1857), p. 110,
col. II: Bistrita. Schelker, in acelasi post la Sibiu]. G. TRANS., XIV
(1851), 336, col. II: Mai nat.
12233 352 (439.2)
[Stiri privind dezastrele pricinuite de marele foc de 12245 352 (439.2)
la Bistrita]. G. TRANS., XX (1857), p. 121: Focuri [Zvon despre instrilinarea unei p'arti a bunurilor co-
in Ardealu. munei Brasov in folosul bisericii evanghe]ice]. G.
Se arata ca ramasesera pe drumuri 209 familii si ca se faceau TRANS., XIV (1851) p. 353: Brasov, 4 Noemvrie.
colecte In favoarea sinistratilor. Se Instil nteaza ca la Brasov va Se Inregistreaza zvonul cu nelncredere, dar si cu indignare
avea loc un bal In folosul celor pagubiti din Bistrita. pentru nerespectarea proprietatii comune a orasului.

661

www.dacoromanica.ro
352(349.2) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(439.2).

12246 352 (439.2) 12258 352 (439.2)

[Amenzile incasate de capitania cetatii Brasov in a [Numiri de functionari in Magistratul" orasului Bra-
doua jumatate a lunii aprilie 1852]. G. TRANS., XV sov]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387-388: in-
(1852), p. 129, col. II. tamplarl de zi.
Se dau motivele la fiecare caz. Intre noii numiti e si Ioan Jipa, ca actuarin".
12247 352 (439.2) 12259 352 (439.2)
[Comunicat din 15 mai 1852 al cdpitriniei cetatii Bra- [Publicatie a magistratului cetatii Brasov privind ri-
sov in care se insird pedepsele date in prima jumatate a dicarea lemnelor de caLre oriiseni]. G. TRANS., XIX
lunii mai, pentru prevaricatiuni"]. G. TRANS., XV (1856), p. 16: Buletinulu Oficialu.
(1852), p. 145, col. I : Officiose. Se precizeaza ca Arad' puteau lua lemne din padure, dar doar
uscate; cei ce voiau sa tale lemne trebuiau sa plateasca o taxa.
12248 352 (439.2)
[Amenzile incasate de capitrinia cetatii Brasov in a 12260 352 (439.2)
doua jumatate a lunii mai 1852]. G. TRANS., XV [Observatii cu privire la necesitritile urbanistice ale
(1852), nr. 46, p. 184, col. II. Brasovului]. G. TRANS., XIX (1856), p. 374, col. I:
In comunicat se dau amanunte asupra felului amenzilor Incasate. Brasovii, 15 Decembre.
Se comenteaza In chip favorabil un articol din presa saseasca
12249 352 (439.2) In care se sustinuse necesitatea de a se cladi un nou teatru si se ceruse
[Amenzile incasate in prima ,jumatate a lunii iunie de Ingrijirea pardoselii" strazilor din suburbii. Se observa, totusi, ca
cdpitrinia orasului Brasov si molivele tor]. G. TRANS., IncepInd cu anul 1852 se realizasera multe lucruri bune pentru este-
XV (1852), nr. 46-47, p. 184, col. II. tica orasului Brasov.
12250 352 (439.2) 12261 352 (439.2)
[Amenzile 1..ca3ale de cdpilania cetatii Brasov in a [Publicatie a magistratului celn(ii Brasov privind
doua jumriti to a lunii septemhrie 1852]. G. TRANS., mentinerea curateniei in oral]. G. TRANS., XX (1857),
XV (1852), p. 293, col. I: Officiose. p. 102: Brasovii, 6 Aprilie.
Se dau motivele acestor amenzi.
12262 352 (439.2)
12251 352 (439.2) [Se anunta, dupa Kronstadter Zeitung", ca la vi-
[Comunicat din 5 oct. 1852 al politiei din Brasov prin itoarea alegere a 17 membri ai comunitatii centumvirale
care se fixeaza orarul de inchidere a localurilor]. G. din Brasov vor participa la vot toti cetatenii orasului].
TRANS., XV (1852), p. 304, col. II: instiintare. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 118, col. II: Brasov
10 Aprilie.
12252 352 (439.2)
12263 352(439.2)
[Se anunta ca s-a acordat de catre comunitatea centum-
virale din Brasov colonelului de Haidte dreptul onorific [Publicatie in legaturd cu efectuarea unei conscriptii
de cetatean al orasului]. G. TRANS., XV (1852), politienesti la Brasov]. G. TRANS., XX (1857), p. 181:
p. 314, col. I: Brasov 28/10. Partea oficiosa.
Se indica felul In care vor decurge aceste operatiuni de Inregis-
12253 352 (439.2) trare a populatiei brasovene.
[Se anunta darea in arenda-a-curatirii strazilor Bra- 12264 352 (439.2)
sovului, fiind interzis a se mai intrebuinta arestatii in
acest scop]. G. TRANS., XV (1852), p. 326, col. II: [Stire despre acordarea cetdteniei de onoare a Bra-
Brasov. sovului presedintelui de district Ignatie Gruner]. G.
TRANS., XX 1857), p. 181-182: Brasovii, 25 lunia.
12254 352 (439.2) Se eloglaza personalitatea acestui demnitar, care este socotit
[Mire despre un deficit de 7000 florini al cetatii Brasov, a avea un merit esential" In toate Imbunatatirile savIrsite In ulti-
constatat in ziva de 17 ianuarie 1853 de catre reprezen- mii ani la Brasov.
tantii comunei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 1, col.
II: Brasovu, 17 Ian. 12265 352 (439.2)
[Stine despre numSrul vitelor, rimatorilor si ovinelor
12255 352 (439.2) consumate in Brasov intre 1 august 1856 si 31 iulie 1857].
[Informatii cu privire In restringerea autoritatii insti- G. TRANS., XX (1857), p. 234, col. I: Brasovii, 11
tutiei magistratului din Brasov]. G. TRANS., XVI Augusta n.
(1853), p. 2 col. II: Brasovii, 2/14 Ianuarid.
12266 352 (439.2)
Se arata ca se luasera acestei institutii atributiile judecatoresti
si ca i se restrinsese autoritatea doar la cetatea Brasov si numai pina [Mire despre intregirea comunitatii centumvirale
la aparitia legil comunale. din Brasov]. G. TRANS., XXI (1858), p. 50, col. I:
Brasovii, 20 Februariu n.
12256 352 (439.2) Se anunta ca fusesera alesi si trei roman': Mirica Frustureanu,
[Se anunta numirea lui Franz de Schobeln in functia de Apostol E. Pop si Nicolae Galtanariu. Se regret& ca Invatatorii
burgermaistru" al Brasovului, in locul lui loan Albrihs- romani nu patrunsesera In comunitate.
feld]. G. TRANS., XVII (1854), p. 374: Brasovd,
2 Decembre. 12267 352 (439.2)
[in Cata au ars 106 case ale sritenilor romani]. TE-
12257. 352 (439.2) LEGRAFUL R., I, (1853), p. 170: Monarhia Austriaca.
[Numiri not la conducerea comunala a Brasovului]. Se dau cifre care arata pierderile In oameni si bani din cauza
G. TRANS., XVII (1854), p. 386: Brasovu... incendlilor, inundatillor si a altor calamitati Intlmplate In Ardeal,
Intre cei numiti e si Ion Jipa. In anul 1852.

662

www.dacoromanica.ro
352(489.2) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(439.2)

12268 352 (439.2) 12280 352 (439.2)

limp5recheri tehale. G. TRANS., XIV (1851), p. [Memoriu al cetAtenilor din orasul Hateg, cStre co-
1-2: Cluj, 9 Ianuarie. misia guvernamenta15, pentru lilmurirea bunurilor fiscale,
Se descriu, dupd Kolozsvari Lap, abuzurile breslelor mdcela- si comunale ale orasului] FOAIE PT. MINTE, XVIII
rilor si brutarilor din Cluj, aratindu-se modul In care breslasii lute- (1855), p. 230-231.
leseserd sa exploateze publicul si semnaltridu-se masurile luate de Cer sd se pastreze pentru comuna vechile drepturi si privilegil
autoritati si anume: autorizarea liberei vInzari de catre top a cdrnii materiale, de dinainte de 1765, clnd Hategul a Post transformat
si a plinii. In tinut militar de granitd. Cer sd i se lase comunei drepturile rega-
12269 lelor", administrarea proprietdtilor sale (ogoare, finaturi, vii etc.),
352 (439.2) precum si folosirea pddurilor din tinutul Hategului. In fine, cer
[Aire despre un incendiu izbucnit la Calacea [Colocea], ca sa-i revind comunei fostele clddirl militare, care acum nu mai
ling(' Cluj]. G. TRANS., XV (1852), p. 320: NoutOti erau necesare armatei, prin desfiintarea organizarii grdniceresti.
diverse.
Se arata ca se Inregistrase o pierdere de vials omeneasca si 12281 Moldovanu, Stefan 352 (439.2)
pagube de 7000 florin(. [Corespondents din Hateg, din 26 septembrie, despre
venirea in aceasta localitate a comisiei insSrcinate 55 se
12270 252 (439.2) ocupe cu problema viitorului statut de organizare al
[Se vesteste ca in localitatea Coml5us [Comic's], de localitAtii in urma desfiinta'rii regimentului grOniceresc
lingrt Arad, au ars 1300 case in dotal ore]. G. TRANS., roman]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 301, col. I:
XXI (1858), p. 134, col. II: Ungaria. Transsilvania.
12271 352 (439.2) 12282 M[oldovanu, Stefan] 352 (439.2)
[Mare incendiu in satul Dobrin din preajma Sibiului [Corespondents din Hateg despre inaugurarea pielei
in noaptea de 26 spre 27 martie 1852]. G. TRANS., marl a orasului]. G. TRANS., XIX (1856), p. 325:
XV (1852), p. 95. Hatiegu, in 13 Optobre 1856.
Se arata ca au ars 25 suri". Se dau amanunte privind Imprejurdrile care duseserd la pardo-
sirea acestei piete.
12272 352 (439.2)
[Se anuntO ca la FOgilras au ars 43 de case]. G. 12283 352 (439.2)
TRANS., XVIII (1855), p. 167, col. II: Fagarasu, 9 [Despre un foe izbucnit in satul Hidig de linga Brasov,
in care pieriser5 doi oameni si arseserA 60 de case si c15-
diri economice]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 237:
12273 352 (439.2) Transsilvania.
[Mire despre o urias5 inundatie la F5gdras]. TELE- 12284
GRAFUL R., V (1857), p. 128, col. I: lntamplari de zi. 352 (439.2)
Se arata ca bietii locuitori si as scapat vieata de furia acestul [Oraselul Mercurea, lipsit de ap5, e pustiit deseori
de incendii]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 133:
element numai In podurile caselor". Monarhia Austriac5.
12274 352 (439.2)
12285 352 (439.2)
[Se anuntO ca la Feldioara au ars 54 case]. G. [Corespondents din Oradea-Mare despre acestO locali-
TRANS., XVI (1853), p. 263, col. I: Feldiora (lunga tate]. TELEGRAFUL R., V, (1857) p. 154-155: Ora-
Brasiovu], 7 Sept. n. dia Mare 11-lea Maig 1857.
12275 352 (439.2) Autorul da informatii de ordin statistic si edilitar.
[Corespondents despre focul care distrusese 250 case 12286
din Gherla, dintre care mai multe edificii publice]. 352 (439.2)
G. TRANS., XVIII (1855), p. 293, col. II: Giulatelke, [*tire di in Rapoltul Mare au ars la 22 septembrie
22 Septembre 1855. 156 case si 168 cladiri economice]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 299, col. I: Sibiiu.
12276 352 (439.2) $tire din Siebenburger Bote.
[La Gherla au ars 50 de cladiri, intro care biserica
romano-catolicii, maraistirea franciscanilor, pretura, ca- 12287 TAU martorti... 352 (439.2)
zarma de jandarmi si postal. TELEGRAFUL R., III [*tiri despre comuna R5sinari]. 'TELEGRAFUL R.,
(1855), p. 295: intimplOri de zi. IV (1856), p. 134: Rasinari 29 Aprilie 1856.
12277 352 (439.2) Informatii privind o vizita a episcopului $aguna, precurn *i
[Despre rezultatele halului dat la Brasov in folosul date asupra bisericilor si scolii din amintita localitate, cuprinse
celor napastuiti de foe din satul Gliidfalau [Ghidofalva], tntr-o corespondents semnata Lind martord al acestei solemnitati".
unde arsesera la 2 iunie 90 de case]. G. TRANS., 12288 352 (439.2)
XVIII (1855), p. 202: Transsilvania. [Despre incendiul catastrofal din comuna Romos].
12278 352 (439.2)
G. TRANS., XIV (1851), p. 207.
[Aire despre un mare incendiu in satul GlogovAt, Se arata CO In aceastd comuns din cercul Ordstiei au ars 108
ling5 Arad]. G. TRANS., XIV (1851), p. 367, col. II: cladiri.
Arad, 11 Noemv. 12289 352 (439.2)
Se arata ca au ars 70 de case. [Se anunt,1 cs la Sebes au ars 64 case si 73 incilperi
economice]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 257, col. I:
12279 352 (439.2) Sebesiu, 28/16 Augustu 1855, p. 260, col. II: Transsil-
Statulii economicil alit orasiului Hatiegu. FOAIE vania.
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 229-230.
Limitele teritoriului orasului. Intrebuintarea pamIntului arabi 12290 352(439.2)
51 a padurilor, proprietatea fiscall. *1 comunala. Privilegiile orasului [ instiintare din 13 mai 1852 prin care se aduce la cunos-
Inainte de introducerea militiel. Date statistice asupra populatiei tinta libertatea vinz5rii de carne pe plata Sibiului].
n 1855. Veniturile din impozite. Bllciurile. G. TRANS., XV (1852), p. 145, col. I.

663

www.dacoromanica.ro
 352(439.2) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 852(498.1)

12291 352 (439.2) 12302 352 (498.1)

[Stire despre libera vinzare a cilrnii de pore, oaie si vitel, [Sfatul Administrativ Extraordinar printr-un jurnal
la Sibiu]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 382: In- hotaraste ca se interzice locuitorilor a-si mai face bor-
tamplari de zi. deiul cladit in pamint pentru a lui locuinte]. BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 309: Jurnal.
12292 352 (439.2)
De asemenea satenii nu au vole sA facA case departe de centrul
[Stire ca s-a inceput facerea unui trotoar mosaic" satului.
in plata mare din Sibiu]. TELEGRAFUL R.. IV
(1856), p. 169: Transilvania. 12303 352 (498.1)
12293 352 (439.2) [Instructiuni date de Departamentul din Nauntru cu
privire la alegerea sfaturilor satesti]. BULETIN [T.R.],
[Informatii despre costul pavarii pietei din Sibiu]. 1852, p. 13-14.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 182, col. I: Sibiiil
13 Iunie. 12304 352 (498.1)
Se dau preturile stlnjenului cub de piatrA si ale aceluia ale pie- [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
trei de trotuar. se arata ca mtidularii sfatului satesc sa ingrijeasca a
se aduna in fiecare sat la zi intii a fiecaruia trimestru
12294 352 (439.2) ca sa cerceteze sumele intrate in cutii si iesite in cursul
[Extras dintr-o publicatie a magistratului Sibiului trimestrului trecut"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 333-
despre indatoririle proprietarilor cu privire la curatenia 334.
orasului[. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 369-
370: Sibiiu 29 Noemvrie. c.n. 12305 352 (498.1)
[Departamentul din Nauntru trimite o circulars catre
12295 Paulescu, Hie 352 (439.2) toate cirmuirile cu privire la intocmirea sfaturilor satesti].
[Corespondents despre incendiul din satul Silha, lingo BULETIN [T. R.], 1853, lanuarie 17, p. 9.
Lugoj, unde au ars 34 case, 30 grajduri si alte cladiri Se aratA cum vor H alese aceste sfaturi.
gospodaresti]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 133-
134: Banatii. 12306 352 (498.1)
352 (439.2) [Circulara Departamentului din Nauntru catre cirmu-
12296 irile judetelor in privinta alegerii deputatilor sfaturilor
[Se anunta ca focul distrusese la 1 aprilie 152 case satestil. BULETIN [T. R.], 1853, Ianuariu 17, p 10.
in Sercaia]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 98, col. I:
Sercaia, 9 aprilie n. 12307 352 (498.1)
Se aratA ca pieriserA In flAcAri un om si 75 vite cornute. [Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru
prin care se hotaraste ca logofetii satelor sa dateze si ss
12297 352 (439.2) numeroteze toate hirtiile primite in cancelariile tor].
[Stire despre distrugerea prin foc a peste 90 case in BULETIN [T. R.], 1856, p. 85.
Sercaia]. G. TRANS., XX (1857), p. 142, col. I: De asemenea logofetii vor avea si condici In care vor copia toate
Brasovil, in 20 Maiu n. 1857. Waffle iesite din cancelariile tor.
Se aratA primele mdsuri luate pentru a veni In ajutorul celor
napAstuiti. 12308 352 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
12298 G. E. 352 (439.2) tine licitatie pentru asternerea cu piatra a portului Braila].
[Corespondents cu privire la un incendiu care a dis- BULETIN [T. R.], 1851, p. 421-422.
trus 70 de case in comuna Sercaia]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 149-150: Frigaras 11 Maiti. 12309 352 (498.1)
AratA cl se luaserA masuri de cAtre autoritAti pentru a yen' In [Departamentul din Nauntru aduce la cunostinta
ajutorul celor napastuiti. generals ca se va tine licitatie pentru a se face un seantu
impregiurul orasului Braila si cladirea din nou a barie-
12299 352 (439.2) rilor acelui oras"]. VEST. R., XVII (1852), p. 113;
[Descrierea unei inundatii care a avut loc la Tg. Mu- BUKURESTER DT. Z., XIII (1852), p. 113: Donaufiirs
res]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 51: M. Osor- tenthamer.
heiu 5 Fevr. 352 (498.1)
12310
12300 352 (439.2) [Stire din Bucuresti in legatura cu construirea unui
[Se anunta ca in satul Turches au ars 186 case si alte sant in jurul Brailei si a reconstruirii barierelor acestui
20 de cladiri]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 200, port dunarean]. G. TRANS., XV (1852), p. 124, col. II:
col. II: Brasovil. Noulati diverse.
12311 352 (498.1)
(498.1) TARA ROMANEASCA [Domnul rasplateste baneste si aduce multAimiri per-
soanelor care au dat un ajutor pretlos la stingerea incen-
( in ordinea alfabetica a localitatilor) diului de la Braila, izbucnit la 11 iunie 1852]. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 253-254.
12301 352 (498.1)
rCorespondentul particular de la Paris al Nationalului" 12312 352 (498.1)
sustine privitor la organizarea comunelor ca acestea tre- [Instintare referitoare la lucrarile din portul Braila].
buie sa fie vatra productiunei si a activitatei fizice si BULETIN [T. R.], 1852, p. 257: Departamentul din
morale "]. NATIONALULtJ, I (1858), p. 154-155: Nauntru.
Corespondenta particulars a Nationalului. Este vorba de pavajul pe care trebuie sa-1 facA fiecare proprie-
Autorul este de pArere el de reorganizarea comunelor depinde tar de magazii sau locuri de magazli pe dinaintea proprietAtilor tor,
viitorul romAnilor. In toatA lungimea portului.

664

www.dacoromanica.ro
352(498.1) AtiMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1)

12313 352 (498.1) 12324 352 (498.1)

[Departamentul din Nauntru comunica faptul ca noul [Stabilirea pretului jimblei si al piinii]. BULETIN
plan arhitectonic al orasului Braila sta la dispozitla cumpa- [1. R.], 1851, p. 4, 44, 88, 120, 156, 191-192, 240, 280,
ratorilor de terenuri, spre a nu achizitiona loturi care sint 320, 387, 436: Sfatul orasenesc din Bucuresti.
expropriabile]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
nr. 46, p. 221: Donauftirstenthamer. 12325 352 (498.1)
12314
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru 300 lampi,
352 (498.1) ce vor inlocui 600 felinare cu care se ilumineaza parte
[Rezolutia domneasca prin care se aproba s se dea din ulitele Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 12:
gratificatii unor comisari si dorobanti pentru barbatia Sfatul Orasenesc din Bucuresti.
for aratata la incendiul intimplat in Braila la 7 decembrie
1855]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 37. 12326 352 (498.1)
[Stabilirea pretului carnii]. BULETIN [T. R.],
12315 352 (498.1) 1851, p. 68, 156, 228, 312: Sfatul Orasenesc din Bucu-
Copie Dupa ordinul cc i s-a trimis Onor. Administratii resti.
de Braila. BULETIN [T. R.], 1856, p. 277: Ministerul
din Nauntru. 12327 352 (498.1)
Se arata ca nu s-a executat Intocmai $i ca trebuie sa se execute Reguli pentru constructia pavagiului ulitii Mogosoaei,
Indatoritoarea sarcina ce vremelnice$te numai a fost puss pe carale ulitii Frantozeasca si Calitii pina la cotitura spre Mitro-
transportatoare de marfuri din portul Braila de a face cite o earl- polie. BULETIN [T. R.], 1851, supl. la nr. 32, p. 3-4.
tura de pamInt pentru umplerea sanyuritor $i scobiturilor ce erau Tot act se public& $i condiliile contractului pentru facerea
In crawl Braila". pavajului.
12316 352 (498.1) 12328 352 (498.1)
[Ofisul caimcamului dare Departamentul din Nauntru [Departamentul din Nauntru anunta ca s-a intocmit
prin care lonita Braiescu este intarit prezident la maghis- comisia pentru cercetarea reclamatiilor in privinta
tratul din Braila]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 389. locurilor luate la facerea soselii Kiselef"] . BULETIN
[T. R.], 1851, p. 138.
12317 352 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut celor interesati 12329 352 (498.1)
ca se va tine concurs pentru ocuparea postului vacant [Sfatul Orasenesc din Bucuresti face cunoscut tuturor
de ajutor at arhitectului orasului Braila]. BULETIN proprietarilor din Capitala de a pune in lucrare insile
[T. R.], 1857, p. 49. astupatul gaurilor ce se vor afla pe pavajul din naintea
Salarlul va fi de lei 250 lunar. proprietatii d-for "]. VEST. R., XVI (1851), p. 161.

12318 352 ('198.1) 12330 352 (498.1)

Publicatie. Municipalitatea orasului 13raila. BU- [Stiri privind masurile luate pentru imbunatatirea
LETIN [T. R.], 1857, p. 338. pavajului din Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 192, col. I: Tara Romaneasca.
Se da un nou termen de 6 luni proprietarilor de locuri virane
din municipiu ca sa cladeasca, caci altfel locurile vor fi vindute la 12331 352 (498.1)
alte persoane.
[Departamentul din Nauntru anunta ca se vor cum-
12319 352 (498.1) para circa 3-4 000 chile de griu spre aprovizionarea capi-
talei Bucuresti pentru viitoarea tarria"]. FOAEA SAT.,
[tire despre incendiul de la Braila, care a distrus VIII (1851), p. 67, col. II [circulara nr. 6126].
o serie de pravalii]. ROMANUL, II (1858), p. 93, col. I:
Bucuresci, 27 Martie/8 Aprilie. 12332 352 (498.1)
12320 352 (498.1) [Articol despre amenajarea gradinii Cismigiu din
Bucuresti]. ZIMBRUL, II (1851), p. 10-11: Tara
[Mire despre prefacerea in cenusa" a Brailei]. G. Romaneasca.
TRANS., XXI (1858), p. 99, col. II: Novisimii.
Se arata lucrarile efectuate sub cond ucerea doctorului Meyer
12321 352 (498.1) pentru atnenajarea gradinii $i vizita lui B. Stirbei. Traducere
[Se anunta ca incendiul de la Braila a produs pagube dupa Giurnalul germanft din Bucuresti I= Bukurester Deutsche
in valoare de 80 000 de galbeni]. G. TRANS., XXI Zeitung 1, din care anul 1851 lipse$te In colectiile B.A.R.
(1858), p. 119, col. II: Teara Romaneasca si Moldavia. 12333 352 (498.1)
12322 352 (498.1) [Stire despre opozitia reactionarilor" din Bucuresti
[Ofis prin care Mihail Marghiloman este confirmat la pardosirea ulitelor]. G. TRANS., XIV (1851), p. 279,
prezident al municipalitatii din Braila]. BULETIN col. II: Bucuresti.
IT. R.], 1858, p. 225, col. I: Catre Ministerul din nauntru. $tire cuprinsa Intr-o corespondenta.
Vezi 51 nr. 12544.
12334 352 (498.1)
[Sfatul orasenesc din Bucuresti anunta ea a prelun-
Bucuresti git termenul de sloboda intrare in capitala a orice fel
de caramida" pina la 15 octombrie 1851, dupa care data
se vor permite numai caramizi dupd tiparul obstit].
12323 352 (498.1) VEST. R., XVI (1851), p. 242.
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti publica numarul
boilor si vacilor taiate pentru indestularea Capitalei cu 12335 352 (498.1)
articolul carnii pe anul 1850]. VEST. R., XVI (1851), [Sfatul orasenesc din Bucuresti face cunoscut ca
p. 20. nimeni nu este slobod a intreprinde orice fel de lucrari
Numarul total este de 29 860; se arata gi numarul vitelor taiate de cladiri, reparatii, imprejmuiri...", fara aprobarea
n fiecare luna. Sfatului]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 267-268.
1

665

www.dacoromanica.ro
 352(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1)

12336 352 (498.1) 12347 352 (498.1)

[Po title. Capita lei face cunoscut publicului ca, faro
ecseptie de caracter sau conditie, nimeni nu mai este
volnic a mai Puma tigari pe ulitile capitalei"]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 274.
Masura este luatd. pentru paza si ferirea ora*ului despre pri-
nriejdioaseler efecturi alerelementului focului".
12337 352 (498.1)
[Se fixeaza pretul jimblei si al piinii]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 293-294: Consiliul municipal din Capitala.
352 (498.1)
12338
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
se stabilesc cIteva dispozitii privitoare la alegerea prois-
tosilor din orase]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 353 ;
VEST. R., XVI (1851), p. 295.
Proesto*ii ale*i, sub pre*edintia vornicului ora*ului, vor alege
pe staro*ti, pe haham *i pe *ase ale*i, din cei ce vor avea calitAtile
cerute si se vor privi mai vrednici de credinta obstii ".
12339 352 (498.1)
[Adresa Departamentului din Nauntru, catre Politia
Capitalei, prin care face apel catre public de a nu ramine
nepasator la intimplatoarele focuri ce se ivesc in capi-
tald", ci sa vina in ajutorul amploiatilor politienesti"
si fiecare casa sa alba. o cange, o donita si un topor"].
VEST. R., XVI (1851), p. 341.
12340 352 (498.1)
[Masuri luate la Bucuresti in vederea stavilirii peri-
colului de incendiu]. G. TRANS., XIV (1851), p. 387,
col. II: Bucuresti, 18 Ncemv.
12341 352 (498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti arata conditide ce
trebuie sa indeplineasca cladirile povernelor sau fabri-
cilor de rachiu]. VEST. R., XVI (1851), supl. la nr.
89, p. 1.
12342 352 (498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti hotaraste printr-un
jurnal ca sa se faca un fel de lipie" care sa se vinda cu
acelasi pret ca si jimbla]. VEST. R., XVI (1851),
p. 377.
12343 353 (498.1)
[Sfatul orasenesc din Bucuresti face cunoscut ca
fabricarea luminarilor pentru indestularea Capitalei se va
face tot de corporatia luminararilor, cu seu dat de Sfat].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 387-388; VEST. R., XVI
(1851), p. 333.
Pretul va fi de lei doi, parale treizeci *i opt ocaua.
12344 352 (498.1)
[Departamentul din Nauntru publica pedepsele ce se
vor aplica acelor persoane care fumeaza pe ulitele Capi-
talei]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 402.
Mdsura este luatA fiindcA s-au pricinuit mai multe nenorociri
cu aprinderile ce s-au urmat". Pedepsele vor fi aplicate lard ecsep-
sie de caracter sau conditie".
12345 352 (498.1)
[Stabilirea pretmlui de vinzare al jimblei si piinii].
BULETIN [T. R.], 1852, p. 12, 68, 114-115, 143-144,
195-196, 232, 267-268, 304, 348, 388, 415-416: Sfatul
orasenesc din Bucuresti.
12346 352 (498.1)
[Se anunta din nou ca se va da prin licitatie facerea
drumurilor din gradina publica Cismegiu]. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 22, 26.
[Sfatul orasenesc din Bucuresti anunta ca lasa libere
Limp de un an fabricarea si vinzarea luminarilor pentru
a se putea obtine o imbunatatire a calitatii tor]. BULE-
TIN [T. R.], 1852, p. 176.
12348 352 (498.1)
[Pretul carnii stabilit de Sfatul orasenesc din Bucuresti].
BULETIN [T. R.], 1852, p. 188, 260, 300.
12349 352 (498.1)
[Se anunta scaderea pretmlui carnii de catre Sfatul
orasenesc din Bucuresti]. G. TRANS., XV (1852),
p. 179: col. II: Terra romaneasca si Moldavia.
Se arata c3 de la Sf. Apostoli *i pita In august se fixase pre-
tul ocalei la 30 parale *i se observa ca la Brasov pretul era 90 parale
ocaua!
12350 352 (498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti anunta ca vinzarea
carnii ramine liberd pentru un an]. VEST. R., XVII
(1852), p. 229.
S-a hotArlt aceasta fiinticA corporatia mdcelarilor nu era In
stare sd aprovizioneze Capitala cu carne buns.
12351 352 (498.1)
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru procurarea
unui numar de una sula canapele pentru gradina publica
Cismegiu]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 209.
12352 352 (498.1)
[Se interzice proprietarilor vecini de a deschide usi
de intrare in gradina Cismegiu, precum si nici a face
cineva din acesti proprietari circiuma in toata coprin-
derea din fmpregiurul gradineil. BULETIN [T. R.],
1852, p. 910: Departamentul din Nauntru.
12353 352 (498.1)
Reguli privitoare la gradina publics de la Cismegiu.
BULETIN [T. R.], 1852, p. 329-330; VEST. R.,
XVII (1852), p. 297.
Gradina va fi deschisa de la rdsaritul soarelul pind la 10 noap-
tea. Se interzice intrarea trdsurilor, caldretilor, vitelor *1 porci-
lor. VInzAtorii de alimente vor stationa In afara grAdinii.
12354 352 (498.1)
[Contractul incheiat de Anastasie Veruse pentru re-
facerea caldarimului din unele ulite din Capitala]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 319-320.
12355 352 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
tine licitatie pentru lucrarea nivelatii pietei teatrului
celui nou si a celor doa ulite din laturile lui, prin adaogirea
pamintului trebuincios in prezisa lucrare"]. VEST. R.,
XVII (1852), p. 257.
12356 352 (498.1)
[Se anunta refacerea in intregime a pardoselii" call
Mogosoaiei de Bucuresti]. 0. TRANS., XV (1852),
p. 275: Terra romaneasca si Moldavia.
12357 352 (498.1)
[Starostia corporatiei brutarilor anunta ca are nevoie
de 2500 chile griu i cheama pe acei care au griu de vin-
zare sa aduca probe] VEST. R., XVII (1852), p. 291.
Stapinirea a Imprumutat acestei corporgii suma de 8000 gal-
beni ca sd-s1 pregateascd din vreine o suma de 2500 chile grlu, care
va sta rezervd. In magaziile stApInirii de la Colentina, pentru timpul
ernii *I al primaverii viitoare".
12358 352 (498.1)
[Sfatul Orasenesc publica contractul incheiat cu
serdarul Lazar Calenderoglu pentru indestularea capi-

666

www.dacoromanica.ro
352(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA
talei Bucuresti $i judetului Ilfov cu luminari de seu pe
un an]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 379-380; VEST.
R., XVII (1852), p. 345.
Se publics conditiile acestui contract.
12359 352 (498.1)
[Masuri pentru imbunatatirea fabricririi luminarilor
la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 89,
p. 251: Tara Romaneasca.
Sfatul Orasenese anunta ca s-a tncheiat cu Lazar Calenderoglu
un contract de aprovizionare a ora$ului Bucure$ti $1 judetului Ilfov
cu lumInari de sea pe un an, IncepInd de la 1 nov. 1852. Dupe un
numar din Gazeta Rornelno-Gertnand din Bucure$U, care lipseste din
colectiile B.A.R.
12360 352 (498.1)
[Se combat afirmatiile unui corespondent al foil
Post" despre Tara Romaneasca $i ora$ul
Bucuresti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 44, col. I:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Corespondentul vorbise de murd8ria Capitalei Tarii Romane$ti,
de lipsa de ape din timpul verii si de inundatille din timpul iernii,
amintind In acelasi timp de tendinta boierilor munteni de a se lnde-
'Arta de lux. Gazeta Transilvaniei acuza pe corespondentul foil ger-
mane ca a crezut Ca va OM In Principate vreo California"!
12361 352 (498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti face cunoscut ca
nu este slobod nimeni de on ce meserie sa vinza sarea cu
prat mai urcat decit acele 12 parale ocaoa"]. BULETIN
[T. R.], 1853, lanuarie 13, p. 8, col. II.
12362 352 (498.1)
[Raportul Departamentului din Launtru in privinta
constructiei unui pavaj nou $i a unui canal pe ulita Mogo-
$oaiei din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 6.
Raportul a fost aprobat In parte de domnitor si anume s-a
aprobat ca sa se aduca de la Paris 12 ma$ini pentru fabricarea cara-
mizilor; pentru studit preliminare sa se cumpere 50 de exemplare
necolorate din planul Bucurestilor de Borozin si sa se exploateze
cariera de piatra descoperita de inginerul Gheorghe Ruset pe
un ostrov al Dunarii. Raportul s-a facut pe baza proiectului alca-
tuit de arhitectii Orascu si Villacrosse.
12363 352 (498.1)
[Pretul piinii $i jimblei in anul 1853]. BULETIN
[1'. R.], 1853, p. 8, 24, 32, 98, 138, 174-175, 202, 238,
275, 302: Sfatul Ordsenesc din Bucuresti.
12364 352 (498.1)
[Se acorda brutarului Hagi Radu loan din mahalaua
Icoanei carte de mazil ci asidot pe ranaa$ita vietii sale"
pentru calitatea foarte buns de piine fabricate $i dreapta
la greutate]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 30; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 73.
Se publics raportul Departamentului din Nauntru si rezolutia
domneasca.
12365 352 (498.1)
[Fixarea pretului jimblei $i piinii]. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 74.
Prat fixat de Sfatul Ora$enesc din Bucure$U Impreuna cu cor-
poratia brutarilor.
12366 352 (498.1)
[Scaderea pretului maximal al piinii in Bucuresti]
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 89: Donau-
furstenthumer.
S-a fixat la 16 parale ocaua plinea alba si 10 parale cea de casa.
12367 352 (498.1)
[Stire cu privire Ia pretul piinii in Bucuresti]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 241: Donauftirstenthiimer.
Ptinea alba 16 parale ocaua, iar cea neagTa, 10 parale.
www.dacoromanica.ro
352(498.1)
12368 352 (498.1)
[Ofisul domnesc, catre Departamentul din Nauntru,
prin care Stefanache Cechireli este orinduit in fonctia
de secretar $i traducator pe ]inga d. Semine, inspectorul
gradinilor publice, cu leafy de lei 300 pe luny "]. BULE-
TIN [T. R.],1853, p. 17; VEST. R., XVIII (1853), p.61-62.
12369 352 (498.1)
[Legea privitoare la maturatul coprilor din Capitals].
BULETIN [T. R.], 1853, Mart. 6, p. 29-30.
Tot aci se publics $i jurnalul Sfatului Administrativ Extraor-
dinar referitor la curatatul cosurilor.
12370 352 (498.1)
Conditii dupe care are sa urmeze lucrarea pavajului
$antairilor drumului Filaret de la raspintiea Mitropolii
de din dos $i piny la podi$ca. BULETIN [T. R.], 1853,
Mart. 6, p. 32.
12371 352 (498.1)
[Se anunta ca se dal in licitatie cladirea podului de
peste Dimbovita, la punctul dintre Gradina cu cai $i a
lui Mimi]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 49.
12372 352 (498.1)
[Se incepe construirea unui pod peste Dimbovita,
intre Gradina cu cai $i Gradina Castri$oaia]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 101: Donauffirstenthiimer.
12373 352 (498.1)
Observatiile verbale date de d. Leon Lalan cu pri-
lejul revizii facuta lucrdrii caldirimului ulitii Serban
Voda de catre antreprenorul Anastase Veruse, in urma
jelbii priimita la Sfat din partea proprietarilor respectivi.
BULETIN [T. R.], 1853, p. 50.
12374 352 (498.1)
[Imprumut pentru pavarea a 18 strazi not din Bucu-
re$ti]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 89:
Donauffirstenthilmer.
Guvernul autorizeaza un Imprumut de 112 250 piastri din fon-
durile Departamentului Finantelor. Suma lmprumutului va fi ram-
bursata prin contributia proprietarilor de casa de pe acele strazi.
12375 352 (498.1)
[Stiri despre pavarea unor ulite din Bucure$ti].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 114, 128, 134, 146, 214.
12376 352 (498.1)
[Masuri de urbanistica la Bucure$ti]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 71, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata ca podul Mogosoaiei va capata pardoseala noaa $1
un canal" $i ca Bucurestii se vor masura $i nivela de nou".
12377 352 (498.1)
[Masuri edilitare luate la Bucure$ti]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 97, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata ca guvernul Tarii Romane$U luase masuri pentru tine-
rea In stare buns a pardoselii a 18 strazi, precum si pentru crearea
unui bulevard strajuit de arbori. SOH redate din Buletinul Official
al Tarii Romane$ti.
12378 352 (498.1)
[Vornicia Capitalei face cunoscut ca s-a savirsit lucrarea
foilor de alegatori ci ca au fost trimise slujbasilor sal ca
sa le publice prin once mij]oace, ca fiecare cetacean sa is
cunostinta]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 128; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 161.
12379 352 (498.1)
Ecstract de conditii despre darea prin contract a
cladirei de o capeld cu clod incaperi dependente ce sint
a se savirsi in vara aceasta Ia gradina Belu, prefacutd
in cimitir. BULETIN [T. R.], 1853, p. 145.
667
352(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1)

12380 352 (498.1) 12392 352 (498.1)

[Se anunta licitatie pentru construirea imprejmuirii [loan Ioanid, cap si mddular" al corporatiei boga-
si clddirilor necesare pentru un nou cimitir pe locul gra- sierilor si al corpului comercial, ciitre redactorul Vesti-
dinii Bellu, in afard de bariera Beilicului]. BUKU- torului"]. VEST. R. , XVIII (1853), p. 241: Foileton.
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 181: Donaufiirstenthilmer. Aduce multumiri, In numele corporatiei, Inaltei obladuiri",
pentru modul grabnic cum a Post stins focal de la pravalia bogasle-
12381 352 (498.1) rului Dimitrie Hristea.
[Raportul Sfatului orasenesc al Capitalei privitor la
stabilirea pretului carnii de vaca si de oaie pe lunile iulie 12393 352 (498.1)
si august]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 167. [Secretariatul Statului face cunoscut ca termenul
352 (498.1)
acordat pravaliasilor de a desface cu totul stocul de
12382 chibrituri ce se afla in prdvaliile for este de o luna].
[Stabilirea pretului carnii de la 1 august pInd la 24 BULETIN [T. R.], 1853, p. 229.
decembrie 1854 si de la aceasta data ping la 1 august In viitor se vor vinde numai pe maidanuri si pe lInga gIrla.
1855]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 234-235: Sfatul
orasenesc din Bucuresti. 12394 352 (498.1)
12383 352 (498.1) [Politia Capitalei reaminteste ordonanta prin care
[Se anunta ea se da prin licitatie executarea lucrdrilor
fumatul pe strdzi este cu desavirsire oprit]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 369: Polizeiliche Verord-
pentru imbunatatirea malului Dimbovitei din maha- nungen.
Iaua Cardmidarii, spre departarea inundapor ce la
fiecare umflare a riului sufere acea parte de mahala"]. 12395 352 (498.1)
BULETIN [T. R.], 1853, p. 175; VEST. R., XVIII
(1853), p. 208. [Se anunta ca se va da prin licitatie executarea cid-
direi din nou a soseli sistematice intre barierile uliti
Proiectul acestor lucrari a Post Intocmit de Vilacros si Gilbert, Mogosoai si Herdstraul. BULETIN [T. R.], 1853,
mecanicul flntlnilor. p. 225.
12384 352 (498.1) Se dau conditiile.
[Se anunta ea se dau prin licitatie lucrdrile de potri- 12396 352 (498.1)
vire de pamint, asternere cu nisip si pietris la intrarile
principale de la Cismigiu]. BULETIN [T. R.], 1853, [Ofisul domnesc dare Departamentul din Nduntru
p. 205. prin care Gheorghe Popovici este numit secretar pe lingd
d. Semine, inspectorul gradinilor publice]. BULETIN
12385 352 (498.1) [T. R.], 1853, p. 269; VEST. R., XVIII (1853), p. 313.
[Lucrari pentru imbunatatirea gradinii Cismigiu]. In locul lui Stefan Cechereli.
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 243: Donau-
f tirstenthfimer. 12397 352 (498.1)
12386 352 (498.1) [Sfatul Orasenesc din Bucuresti face cunoscut ca se
simte nevoie de un numar mai mare de brutari decit
Gradina publicd *tirbeiu-Vodd.. VEST. R., XVIII cei aflatd in hints, iar cei care se vor ocupa cu aceasta
(1853), p. 265-266: Foileton. profesie vor avea inlesniri din partea Sfatului]. BULE-
Vizitatorul anonim arata cum In dot ani guvernul a Mut din TIN [T. R.], 1853, p. 306; VEST. R., XVIII (1853),
acea balta mocirloasa a Cismigiului o grAdina bine aranjatA, Infru- p. 351.
musetata.
12398 352 (498.1)
12387 352 (498.1) [Sfatul orasenesc din Bucuresti face cunoscut ca este
[Jurnalul Sfatului orasenesc din Capitals privitor la interzis de a se infiinta magazii de lemne pentru vin -
fixarea pretului carnii de vaca]. VEST. R., XVIII zarea cu stinjinu" in cuprinsul ocolului intii si al doilea].
(1853), p. 209-210. VEST. R., XVIII (1853), p. 320.
12388 352 (498.1) Se permite acest lucru In cuprinsul ocolului al treilea, unde
terenurile au mai marl Intinderi si populatia este mai rarS.
[Preturile oficiale ale carnii si piinii de la 1 sept. 1853
pind in primavara anului 1854]. BUKURESTER 12399 352 (498.1)
DT. Z., IX (1853), p. 281: Donauftirstenthfimer.
[Sfatul orasenesc din Bucuresti fixeaza pretul lumi-
12389 352 (498.1) narilor la 4 lei si 14 parale]. VEST. R., XVIII (1853),
[Scumpirea pretului oficial al piinii la Bucuresti]. p. 351.
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 317: Donau- Pentru intervalul 1 nov. 1853 1 nov. 1854.
ftirstenthtimer.
12400 352 (498.1)
12390 352 (498.1) [Fixarea pretului jimblei si al piinii]. BULETIN
[Politia Capitalei face cunoscut ca vinzarea chibri- [T. R.], 1854, p. 2, 39, 71, 109-110, 131, 194, 266, 294,
turilor se face in viitor numai in maghernite de her sau 362-363: Sfatul orasenesc din Capitals.
de lemn si captusite cu tier, asezate pe maidanuri si pe
linga girls ". 12401 352 (498.1)
MAsura e luata ca sa se evite incendiile. [Noul pret al piinii in Bucuresti]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 13, 45, 85, 153, col. I: Donau-
12391 352 (498.1) ftirstenthtimer.
[Pentru a se preveni incendiile, pastrarea si vinzarea Sfatul Administrativ al Tariff Romanesti 11 fixeaza la 18 parale
chibriturilor se va face numai in anumite magazii]. BU- ocaua pline alba $i 12)parale cea de cask. In martie, pllnea de cask
KURESTER DT. Z., IX (1853), p. 277, 281: Donau- e scumpitd la 14 parale ocaua; In mai: 20 parale pllnea alba, 16
fiirstenthtimer. parale cea de cask.

668

www.dacoromanica.ro
352(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1 )

12402 352 (498.1) cu totul improprie unui trafic intens. S-a propus ca sa tie utilizatt
[Sfatul orasenesc din Bucuresti publics un tablou in fie piatra ce se poate extrage dintr-o insult pe Dunare, In regiunea
care se arata numarul boilor si vacilor tdiate in cele 12 Moldovei, fie piatrt de granit importata din strainatate, din Austria.
luni ale anului 1853]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 14. Ambele prezinta neajunsuri. Autorul articolului propune pavajul
cu asfalt, a$a cum s-a experimentat pe o scurtt portiune, spre Tea-
Pentru tndestularea locuitorilor Capitalei cu carne. trul National. Avantajele asfaltarii.
12403 352 (498.1) 12412 352 (498.1)
[Se publics raportul comisiei instituite pentru a cer- [Aga Costache Ioan Filipescu este orinduit vornic
ceta starea hanurilor: Greci, Stavropoleos, Sf. loan, Sf. de oral in locul logofatului Costache Stitt' demisionat].
Ecaterina si Constandin Voda]. BULETIN [T. R.], BULETIN [T. R.], 1854, p. 329, VEST. R., XIX
1854, p. 10. (1854), p. 341.
Comisla arata In ce stare se afla cladirile si care anume pant
din corpurlle for trebuie darlmate. 12413 352 (498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti face cunoscut eS a
12404 352 (498.1) incheiat un contract cu Maxim Gheociu ca sd, indestu-
[Se iau mdsuri pentru repararea pavajului din Bucu- leze Capitala si judetul Ilfov cu lumindri de seu, lucrate
resti]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 53: in forma celor de stearina]. BULETIN [T. R.], 1854,
Donauftirstenthtimer. p. 346; VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 80, p. 1.
Drept cauza a stricarii lui se da numarul prea mare al echipa- Contracciul va primi un Imprumut de 10000 galbeni de la
jelor particulare, precum al cele 400 trasuri de plata. Proprietarii Sfat $i va vinde lumlnlrile la pretul de lei 4, parale 14.
de pe strazile ce se vor repara slut datori sa-$1 achite partea ce le
ravine din costul acestor reparatii. Contrariu, primaria va achita 12414 352 (498.1)
suma In locul lor, urmlnd ea st $i-o recupereze apoi de la ei, Impreuna [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
cu dobInzlle legiuite. prin care se face cunoscut ca se va institui o comisie care
va cerceta si raporta asupra tuturor lucrdrilor edilitare
12405 352 (498.1) si referitoare la aprovizionarea locuitorilor]. BULETIN
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti reaminteste proprie- [T. R.], 1854, p. 361 ; VEST. R., XIX (1854), p. 373.
tarilor ca in constructiile for trebuie sa respecte regula- Membrii acestei comisii shit: aga Poenaru, paharnicul Bit -
mentul intocmit de specialisti, care s-a obstit" si prin coveanu $1 paharnicul Nitescu, care vor lucra zilnic sub pre$edintia
brosuri in toata Capitala]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 94. prezidentului Sfatu!ui Orasenesc.
12406 352 (498.1) 12415 352 (498.1)
[Mdsuri politienesti pentru respectarea regulamentului [Fixarea pretului jimblei si al piinii]. BULETIN
pentru noile cladiri in Bucuresti, elaborat dupa incen- [T. R.], 1855, p. 2, 42, 75, 102-103, 139, 170, 211, 243,
diul din 1847]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), 314, 345, 346, 353, 377: Sfatul orasenesc din Bucuresti.
p. 105: Donaufiirstenthtimer.
Ordonanta magistratulul Capitalet constatt ca prevederile 12416 352 (498.1)
acestula slut neglijate in noile constructii. [Departamentul din Nauntru anunta ca se va tine
concurs pentru cinci conductori de clasa 1-a de pavaje,
12407 352 (498.1) si cinci conductori de clasa 2-a de cladiri", necesari la
Jurnal incheeat de Ci-ta comisie tecnica in privinta cantelaria tehnica de pe linga municipalitatea Capitalei].
regularisiri ceasornicilor a ceasornicarilor din capitala BULETIN [T. R.], 1855, p. 53.
Bucuresti. BULETIN [T. R.], 1854, p. 157. Se arata $i materiile din care vor fi examinati.
Ceasornicele se vor Indrepta cu ajutorul unor table $1 dupa
umbra de amiaz a ceasornicului de soare ce se afla a$ezat pe dealul 12417 352 (498.1)
Mitropolli". [Masurile luate de Departamentul din Nauntru in
privinta innecaciunei ce suferd proprietatile lacuitorilor
12408 352 (498.1) din mahalaoa Apostoli, din ravdrsarea apelor Dimboviti"].
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va BULETIN [T. R.], 1855, p. 62.
tine licitatie pentru a se da cu contract lucrdrile ce mai Potrivit rezolutiei domnesti, proprietarii morilor slut obli-
sint de facut la simetieru de in gradina Belu spre a lui gati st tale gheata $i treptat ce vine s-o porneasca la vale.
desavirsirel BULETIN [T. R.], 1854, p. 161.
12418 352 (498.1)
12409 352 (498.1) [Publicatie prin care se dau dispozitii cu privire la
[Sfatul orasenesc din Bucuresti anunta ca incepind cladirea de case noi, la aruncarea gunoaielor in Dim-
din august fabricarea si vinzarea jimblei si a piinii vor fi bovita si la salubritatea strazilor]. BULETIN [T.R.],
libere si ca doritorii de a fabrica aceste articole sa se 1855, p. 75; VEST. R., XX (1855), supl, la nr. 19, p. 1-2:
inscrie la Sfat]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 202. Sfatul orasenesc din Bucuresti.
12410 352 (498.1) 12419 352 (498.1)
[Se lass liberd fabricarea piinii in Bucuresti]. BUKU- [Sfatul orasenesc din Bucuresti, vazind avansul ce
RESTER DT. Z., X (1854), p. 227: Donauftirstenthiimer. ia, din zi In zi, pretul sdrii in aceastS capitala", I-a fixat
pentru luna aprilie la 12 parale ocaua, tar cea pisata la
Sub motivul de a Inlesni aprovizionarea Capitalei cu pline, 14 parale]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 115; VEST. R.,
prin dezvoltarea concurentei. Brutarii care sInt amatorl st fabrice XX (1855), supl. la nr. 28, p. 1: Consiliul Municipal din
$1 el pline slnt avizati St se anunte la magistratul ora$ului, pentru a Bucuresti.
primi autorizatii.
12420 352 (498.1)
12411 352 (498.1) [Sfatul orasenesc din Bucuresti aduce la cunostinta
Einige Worte fiber das Strassenpflaster in Buku- proprietarilor care doresc a cladi ori in fata ulitii sau
rest and dessen Verbesserung. BUKURESTER DT. si in curte" ca trebuie sa insoteasca cererile for de un
Z., X (1854), p. 285-287. plan al pozitiei locului si al cladirii si, numai dupa veri-
Atribuie reaua stare a strtzilor $i a drumurilor Upset de granit ficare, se va putea tolera lucrarea prin bilet"], BULE-
In Tara Romaneasea. Piatra Intrebuintata la pavarea strtzilor e TIN [T. R.], 1855, p. 117.

669

www.dacoromanica.ro
352(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1)

12421 352 (498.1) 12432 352 (498.1)

[Se nume*te o comisie de *ase membri ca sa cerceteze
cauzele lipsei carnii in Capitabi *i sa is masurile necesare
de aprovizionare]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 161.
12422 352 (498.1)
[Sfatul oril*enesc din Bucure*ti reaminte*te fabri-
cantilor ca pretul oficial al sapunului este de lei doi,
parale douazeci ocaua *i ca nu au voie sa-1 vinda mai
stump]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 195.
12423 352 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se nume*te o comisie care
sa cerceteze pricinile pentru care lipse*te in macelarii
carnea *i de multe on este stricata]. VEST. R., XX
(1855), p. 161, col. I: Care Departamentul din Nauntru.
12424 352 (498.1)
[Publicatie a politiei Bucure*ti cu privire la masurile
ce trebuie luate ca locuitorii sa nu mai depoziteze in
curie var nestins]. VEST. R., XX (1855), p. 169:
Politia Capitalei Bucure*ti.
12425 352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucure*ti anunta pretul
jimblei *i al piinii in Capitala pentru luna iunie]. VEST.
R., XX (1855), supl. la nr. 41, p. 1, col. II: Consiliul
Municipal din Bucure*ti.
Pretul: 20 parale jimbla $i 14 parale plinea.
12426 352 (498.1)
[Masuri luate de Consiliul Municipal din Bucure*ti
pentru ief tinirea zarzavaturilor]. VEST. R., XX
(1855), supl. la nr. 50, p. 1: Consiliul Municipal din Bucu-
re*ti.
Gradinarii pot vent se -$i vInda zarzavaturile direct In plata,
fiind scutiti de chirie, dar sint obligati a aduce o dovada de la
locuitorii din mahala Ca vind cu adevarat produsele gradinilor lor.
12427 352 (498.1)
[Contractul incheiat intre Consiliul Municipal din
Bucure*ti *i Mihail Dimitriu cu privire la cotaritul
butilor cu vinuri Si rachiuri "]. -- VEST. R., XX (1855),
supl. la nr. 45, p. 1.
Se stabilesc conditiile cu care s-a acordat acest drept. Contractul
este Insotit de hotarlrea Consiliului Municipal din Bucuresti data
In acest scop.
12428 352 (498.1)
[Publicatie prin care Consiliul municipal din Bucu-
re*ti face cunoscut pretul la care trebuie sa se vinda
jimbla si piinea in Capitala, in cursul lunii iulie]. VEST.
R., XX (1855), p. 197, col. I.
Pretul este: pentru jimbla douazeci de parale $i pentru pline
patrusprezece parale.
12429 352 (498.1)
[Publicatie referitoare la pretul de vinzare a carnii de
miel in Capitala, in cursul lunii iulie]. VEST. R., XX
(1855), 1. 209-210: Consiliul Municipal din Bucure*ti.
Pretul se stabileste la 36 parale ocaua.
12430 352 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie .,vinzarea pe*-
telui din balta de la gradina publica Ci*migiu"]. BULE-
TIN [T. R.], 1855, p. 209.
12431 352 (498.1)
[Contractul incheiat de Consiliul municipal din Bucu-
roti cu corporatia macelarilor pentru indestularea Capi-
talei cu came]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 246; VEST.
R., XX (1855), p. 242.
Se publica conditiile contractului, din care se vede $i pretul
carnii 48 parale ocaua.
[Consiliul municipal din Bucure*ti anunta ca se va
da prin licitatie lucrarea privitor la regularea numero-
tatii caselor din Capitala "]. BULETIN [T. R.], 1855,
p. 259.
12433 352 (498.1)
[Publicatiile prin care Politia capitalei Bucure*ti da
dispozitii cu privire la depozitarea finului]. VEST. R.,
XX (1855), supl. la nr. 65, p. 1, col. I: Politia Capitalei
Bucure*ti.
12434 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucure*ti anunta conditiile
in care trebuie depu*i banii necesari pavajului]. VEST.
R., XX (1855), p. 261, col. I: Stir' din launtru.
Sint obligati la aceasta toti proprietarii Capitalei.
12435 352 (498.1)
[Politia capitalei Bucure*ti face cunoscute masurile
luate pentru stirpirea ciinilor]. VEST. R., XX (1855),
p. 298, col. I.
12436 352 (498.1)
[Politia ora*ului Bucure*ti face cunoscut proprie-
tarilor de imobile ca sint obligati sali revizuiasca sobele
*i sa curete co*urile, pentru a preveni incendiile in timpul
iernii]. VEST. R., XX (1855), p. 301, col. II.
12437 352 (498.1)
[Jurnalul Consiliului Municipal din Bucure*ti, prin
care se stabilesc pedepsele pentru brutarii care nu fac
piine buna *i de greutatea hotarita]. VEST. R., XX
(1855), p. 310, col. II.
Se hotaraste ca ta prima abatere sa 11 se confiste plinea $i sa
fie Impartita gratuit la populatie, Jar a doua oars, sa li se aplice
sanctiunile prevazute de lege.
12438 352 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se cere sa fie supravegheati
de aproape brutarii la fabricarea piinii *i sa li se aplice
pedeapsa cuvenita cind se constata proasta calitate a
acesteia]. VEST. R., XX (1855), p. 315: Catre Depar-
tamentul din Nauntru.
12439 352 (498.1)
[Ofis domnesc cu privire la conditiile pe care trebuie
sa le respecte Sfatul Ora*enesc la cumpararea *i pastrarea
griului necesar aprovizionarii Capitalei]. VEST. B.,
XX (1855), p. 315, col. I: Catre Departamentul din
Nauntru.
Cumpararea trebuie facutl In prezenta tuturor membrilor
Sfatului, dupe ce doi din ei vor arata In scris care este calitatea
produsului.
12440 352 (498.1)
Table comparative de cipiurile facute pentru piine
in trei osebite epoci. BULETIN [T. R.], 1855, p. 317.
Tabela comparative a pretului stabilit oficial, In anti 1843,
1848 $i 1855, pentru grit], Mina, tarlte, pline $i jimbla.
12441 352 (498.1)
Ci*niul piini *i jimbli facut la 14 lunie 1843 pe doe
chile grin. BULETIN [T. R.], 1855, p. 318.
Sub acest titlu se publica Intreaga calculatie practica facuta
pentru stabilirea oficiall a pretului feinii, tarltelor, piinii $1 jimblei,
de catre comisia desemnata de Sfatul Orasenesc din Bucuresti.
12442 352 (498.1)
Ci*niul facut in anul 1848 pe doe chile griu. Jurnal.
BULETIN [T. R.], 1855, p. 318-319.
Calculatia practica a pretului oficial pentru Mina, tarlte,
pline $i jimbla, de catre comisia delegate de Sfatul Grasenesc
din Bucuresti.

670

www.dacoromanica.ro
 52(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1)

12443 352 (498.1) 12452 352 (498.1)

Cisniul filcut in anul corent. Jurnal. BULETIN
R.], 1855, P. 319.
[T.
Calculatia practica a pretului oficial pentru Mina, tarlte,
piine si jimbla, de catre comisia delegata de Sfatul Orasenesc din
Bucuresti.
12444 352 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Muntru
prin care se cere a se intocmi pe linga Eforia insarcinata
cu aprovizionarea Capitalei cu griu o cantelarie pentru
tinerea unei contabilitati acurate"]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 325; VEST. R., XX (1855), p. 323.
[Informatie despre m5surile luate pentru ieftinirea
piinii la Bucuresti]. STEAOA D., I (1855), p. 122:
Tera Romaneasca.
Se arata ca. In acest scop a luat flinta un comitet. Dupa
Buhurester deutsche Zeitung, din care anul 1855 lipseste In colec-
title B.A.R.
12453 352 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se repeta Departamentului
din Nauntru sarcina infiint5rii de brutdrii in Bucuresti].
VEST. R., XX (1855), p. 370-371.
Se trimite, ca exemplu, regulamentul brutariei militare.

12445 352 (498.1) 12454 352 (498.1)

[Publicatie privind curatirea strilzilor in Bucuresti].
VEST. R, XX (1855), p. 329, col. II: Consiliul Muni-
cipal din Bucuresti.
Consiliul municipal da Politiei Capitalei 30 de care, pentru a
fi folosite la curatirea strazilor.
12446 352 (498.1)
[Politia capitalei Bucuresti obliga pe proprietari sa-si
fad' In curte cite o tocitoare cu ape]. VEST. R.,
XX (1855), p. 337, col. I: Politia Capitalei Bucuresti.
Tocitoarele cu apa erau necesare pentru stingerea eventualelor
incendii.
12447 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti anunta pretul
carnii de bou si vaca pentru lunile noiembrie, decembrie
1855 si ianuarie 1856]. VEST. R., XX (1855), p. 345,
col. I: Consiliul Municipal din Bucuresti.
Pretul se stabileste la 46 parale ocaua.
12448 352 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se hotarilsc not masuri
pentru aprovizionarea cu griu a brutariilor din Bucu-
resti]. VEST. R., XX (1855), p. 341: Catre Departa-
mentul din Nauntru.
Se lau aceste masurl In urma ridieArii pretului Winn de a doua
mina" de la 24 parale la 30 parale, de catre unii brutart, si se inter-
zice aceasta scumpire. Text roman si francez.
12449 352 (498.1)
[*tire cu privire la ieftinirea piinii la Bucuresti].
STEAOA, D., I (1855), p. 73-74: Tera Romaneasca;
ZIMBRUL, III (1855), p. 969-970: Tara Romaneasca.
Pretul plinii negre a fost scazut de la 30 parale la 24 parale
ocaua. Ieftinirea s-a facut pe seama dublarii taxes la export. De
asemenea pretul (Mutt de papusoi a fost redus de la 24 la 14 parale
ocaua.
12450 352 (498.1)
[Pretul carnii stabilit de Consiliul municipal din
Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 366; VEST.
R., XX (1855), p. 353, col. I: Consiliul Municipal din
Bucuresti.
Din cauza greutatilor de aprovizionare ale macelarilor In timpul
tern'', Consiliul aproba urcarea pretului carnii la 56 parale ocaua
pina la sfIrsitul lunti ianuarie 1856.
12451 352 (498.11
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se face cunoscut ca. se va Intocmi o comisie
pentru primirea si controlul griului, fainii si a malaiului
cumparat pentru aprovizionarea capitalei"]. BULETIN
[T. R.], 1855, p, 373; VEST. R., XX (1855), p. 369.
Se arata care vor II Insarcinarile acestel comisii.
[Otis privind noul pre] al piinii in Bucuresti]. VEST.
R., XX (1855), p. 373, col. I: Ofisuri domnesti.
Pretul se stabileste Ora la noua recolta (plinea 26 parale, iar
jimbla 40 parale).
12455 352 (498.1)
[Publicatie privind obligatiile celor ce au luat cu
contract fabricarea lumindrilor necesare orasului Bucu-
resti si judetului Ilfov]. VEST. R., XX (1855), p. 378:
Consiliul Municipal din Bucuresti.
Se dau amhnunte asupra: calitatii, greutatii, formci, pretului
etc. pe care trebuie sa le alba lumlnarile.
12456 352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucuresti aduce la cunostinta
generala ca In 1855 s-au taiat pentru indestularea publi-
cului Capitalei cu carne un numar de 29 540 vite marl].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 14
Se arata numarul boilor si vacilor taiate pe fiecare Luna.
12457 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca
dreptul cintarirei in capitals si Impregiurul ei pe anul
1856 s-a vindut cu contract d-lui Mihail Efstatescu"].
VEST. R., XXI (1856), p. 5-6.
Se dau conditiile.
352 (498.1)
12458
[Jurnal al Consiliului municipal din Bucuresti prin
care se face cunoscut ca brutarii, care fabrica piine proasta
si cu lipsa la cintar, vor fi aspru pedepsiti]. BULETIN
[T. R.], 1856, p. 21-22.
12459 352 (498.1)
[Scurta corespondenta despre masurile luate de politia
capitalei Bucuresti pentru imbunatAtirea calitiltii piinii].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 45, p. 3, col. III: Bucuresti,
26 Ianuarie.
12460 352 (498.1)
[Fixarea pretului carnii]. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 42, 211, 330: Consiliul Municipal din Bucuresti; VEST.
R., XXI (1856), p. 40, 68, 197, 216, 309, 363.
12461 352 (498.1)
[Jurnalul Consiliului Municipal din Bucuresti pri-
vitor la fabricarea piinii si a jimblei]. VEST. R., XXI
(1856), p. 43.
Stabileste la 3000 chile cantitatea de griu consumata pe lund
In Bucuresti. Corporatia brutarilor este Indatorata sa respecte
greutatea si calitatea
352 (498.1)
12462
[Despre fabricarea unui singur fel de piine in Bucu-
resti si stabilirea pretului ei]. VEST. R., XXI (1856),
p. 45-46, supl. la nr. 16, p. 1.

671
15 Bibliografia analltica c. 959
www.dacoromanica.ro
352(498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352(498.1)

12463 352 (498.1) 12474 352 (498.1)

[Fixarea pretului piinii]. BULETIN [T. R.], 1856, Loidul Pestii" asupra Bucurestilor. TELEGRAFUL
p. 53-55, 71, 86-87, 347: Consiliul Municipal din Bucu- R., IV (1856), p. 104: Foileton.
resti. Se redd o corespondents din foaia maghiarli to care se Intl-
tikcau progresele edilitare ale Bucure$tilor si progresul tnregistrat,
12464 352 (498.1) to general, de ciltre Tara Romaneascd sub conducerea tut Stirbei-
[Se anunta scaderea pretului sarii pentru Bucuresti Voda.
cu 5 %]. VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 16, p. 1,
col. I: Anons. 12475 352 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca se va tine
12465 352 (498.1) licitatie pentru a se da prin contract, pe durata de 4 ani,
[Rezolutia domneasca prin care se arata ca trebuie sa iluminarea orasului Bucuresti cu idrocarbural.
se is strasnice masuri pentru ingradirea gradinii Stirbei BULETIN, [T. R.], (1856), p. 217..
Voda din partea fiecarui proprietar, in chip uniform].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 37. 12476 352 (498.1)
Politia Capitalei Bucuresti. Publicatie. BULETIN
12466 352 (498.1) [T. R.], 1855, p. 222; VEST. R., XXI (1856), p. 212.
[Consiliul municipal din Bucuresti face cunoscut ca Invitd pe locuitori Ca, In interesul sanatatil ora$ulul", fie-
s-au fixat dimensiunile pe care trebuie sa le aiba card- care sa-si mature ulita Inaintea easel, gunoiul de pe ulite e va ri-
mizile pentru cladiri]. BULETIN [T. R. ], 1856, p. 63. dica de carele Comisiilor", iar gunoiul din curti se va ridica de
Se arata care sint aceste dimensiuni. ora$eni cu cheltuiala bor. In Vestitorul Romdnesc text In roma-
neste, frantuze$te $i nemte$te.
12467 352 (498.1)
[Politia Capitalei face cunoscut ca se interzice de a 12477 352 (498.1)
se mai cladi in fata ulitelor de capetenie, sau prin curti, [Consiliul municipal face cunoscut Ca oricine poate
clai de fin]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 71. sa aduca si sa vinda alimente la plata Rini a plati vreo
Aceasta mAsura este valabila numai pentru ocolul I, pentru taxa]. VEST. R., XXI (1856), p. 215.
celelalte ocoluri masurile variaza, fiind Insotite de anumite obligatii.
12478 352 (498.1)
12468 352 (498.1) [Consiliul municipal face cunoscut ca s-a hotarit
[Stiri despre concesionarea aprovizionarii Bucurestilor a nu se mai lua chirie de la negustorii din pietele obstesti,
cu piine]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 97: pentru a se putea scadea pretul carnii si al zarzavatu-
Donaufarstenthilmer. rilor]. VEST. R., XXI (1856), p. 216.
Privilegiul e acordat lui Durand, pe 8 ani; el se obliga sa in- 12479 352 (498.1)
staleze o moara cu aburi $i o fabrics de Mine. [Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca
12469 352 (498.1) contractantul indestularii Capitalei si judetului Ilfov
cu luminari de seu a primit sa scads pretul lor cu opt
[Ofisul Departamentului din Nauntru prin care N. parale din pretul hotarit prin contract si sa le vinda cu
Gheorghescu este orinduit in postul de conductor de lei 4, parale 32, ocaua]. BULETIN [T. R.], 1856,
cladiri pe linga municipalitatea BULETIN p. 238.
[T. R.], 1856, p. 105.
In locul lui Grigorie Ionescu. 12480 352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucuresti anunta ca se va
12470 352 (498.1) face licitatie pentru luminarea capitalei cu idrocarbura"
[Consiliul Municipal din Bucuresti anunta ca a oprit si deosebit pentru cea cu unt de rapit.a", iar doritorii
fabricarea lipiilor]. VEST. R., XXI (1856), p. 123. de a lua asupra-le cu contract zisa luminare" sa se prezinte
la aceasta licitatie]. VEST. R., XXI (1856), p. 260.
Motivele: calitatea lor proasta $i pretul lor Area mare.
12481 352 (498.1)
12471 352 (498.1) [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
[Consiliul Municipal face cunoscut ca se va tine lici- prin care se numesc patru membri ai Sfatului orasenesc
tatie pentru cumpararea materialelor de la darimarea al Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 293.
cismelei numite Cismeaua Rosie]. VEST. R., XXI Se aproba de asemenea ca Simeon Marcovici sa prezideze ma
(1856), p. 136, col. 1-2. departe acest Sfat.
12472 352 (498.1) 12482 352 (498.1)
Conditiile contractului reconstructii pavajiului stra- [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
dei Mogosoaei. VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 40, prin care Grigorie C. Cantacuzino este numit vornic al
p. 1-2. orasului Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 289.
Se publIcA conditiile pe care trebuie s le Indeplineasa antre-
prenorul care va executa aceasta lucrare $1 care va Ingriji $1 de cu- 12483 352 (498.1)
ratatul $1 stropitul strAzit. [Regulile pe care trebuie sa le respecte proprietarii
12473
care vor sa deschida strazi not pe proprietatile lor]. BU-
352 (498.1) LETIN [T. R.], 1856, p. 294: Consiliul municipal din
Lista de pavagele ulitilor ce se afla in proasta stare Bucuresti; VEST. R., XXI (1856), p. 282.
din cuprinsul capitalei si care urmeaza a se repara de catre
D-nii proprietari, fiind comunicatia trasurilor impie- 12484 352 (498.1)
dicata. BULETIN [T. R.], 1856, p. 171 ; VEST. R., [Se anunta ca, potrivit masurilor luate de guvern,
XXI (1856), p. 160. s-a adunat din vreme aproape tot griul trebuincios pentru
Dacd proprietarii nu vor repara pavajele din rata proprie- ca sa fie piine destula in timpul iernii in Capitals]. VEST.
tAlli lor, atunci Consiliul municipal be va repara In contul lor. R., XXI (1856), nr. 71, p. 281: Bucuresti.

672
www.dacoromanica.ro
352 (498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA
12485 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucureati face cunoscut ca
s-a aprobat lipierilor din Capita ld de a face ai de a vinde
iarasi lipii]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 302-303.
Se arata. $i Indatorirlle pe care trebuie sa le Indeplineasca.
12486 352 (498.1)
[Consiliul municipal face cunoscut cd on tine va
voi este slobod sa lucreze pline numita nemteasca sau
sdseasca $i s-o vindd cu once pret fi va da mina"]. VEST.
R., XXI (1856), p. 315, col. I.
12487 352 (498.1)
[Starostia corporatiei brutarilor din Bucureati anunta
ca are nevoie, pentru aprovizionarea Capitalei, de grin de
prima ai de a doua calitate]. VEST. R., XXI (1856),
p. 348: Inatiintari.
Pentru aceasta aprovizionare a primit de la stapinire un Im-
prumut de 12 000 galbeni.
12488 352 (498.1)
[$tire despre avintul luat de constructia de locuinte
in Bucureati]. G. TRANS., XIX (1856), p. 322, col. I:
Austria.
Informatie redata dupa Wanderer.
12489 352 (498.1)
[Cuvfntarea adresatd caimacamului de prezidentul
Municipalitatii Capitalei, cu prilejul Anului Nou]. BU-
LETIN [T. R.], 1857, p. 2-3; VEST. R., XXII (1857),
p. 6-7.
Se arata masurile care au Post luate In cursul anulul expirat
pentru ieftinirea traiului; cere ca plinea si carnea sa fie Mate
libere la vinzare si sa se mareasca contributille indirecte pentru a
se putea executa unele lucrari de pavare, salubritate etc.
12490 352 (498.1)
[Pretul carnii stabilit de Consiliul municipal din
Bucureati] BULETIN [T. R.], 1857, p. 27, 59, 142-143,
203, 211, 219.
12491 352 (498.1)
[Pretul piinii stabilit de Consiliul municipal din
Bucureati]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 123, 139, 240,
296, 315.
12492 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
prin care se aproba rinduirea lui Toader Anghelescu
in postul de cdpitan la bariera Calitii"]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 125.
12493 352 (498.1)
[Se publics lista strazilor din Bucureati ale cdror
pavaje trebuiesc reparate]. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 30, p. 3-4: Consiliul Municipal din Bucureati.
12494 352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucureati face cunoscut ca
proprietarii nu pot face reparatiile pavajului din fata
cases for decit cu aprobarea Consiliului, far proprietarii
trebuie sa aibd un bilet de voie]. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 42, p. 3.
S-a luat aceasta masura, flindca proprietaril reparau pavajul
din fata easel for cu oameni nepriceputi, care mai mutt stricau In
lac sa repare pavajul.
12495 352 (498.1)
[Se anunta ca Vasile Paapa figureaza cu cele mai
multe voturi in alegerile municipale din Bucureati].
CONCORDIA, I (1857), p. 150: tiri din 'Mtn'.
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
12496 Ghica, Dimitrie 352 (498.1)
[Discursul rostit de..., prefectul politiei din Bucureati,
cu ocazia alegerii Consiliului municipal]. ROMANIA
[Bucureati], I (1857), p. 102.
In discursul sau prefectul politiei subliniaza silintele guver-
nului de a largi drepturile electorale ale locuitorilor Bucurestiului.
Text roman si francez.
12497
352 (498.1)
[Corespondents de la Bucureati, din 10 iulie, despre
modul abuziv in care prefectul de politie, Dimitrie Ghica,
fai impusese alegerea ca prezident al Municipalitatii].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 231: Valachie.
12498 Ghika, Demetrius 352 (498.1)
[Scrisoare de rdspuns la corespondenta publicata in
L'Etoile du Danube" din 1 august despre modul in
care el iii impusese alegerea ca preaedinte al Municipali-
WOO. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 252:
Au Redacteur.
Redactia nu-gi Insuseste apararea lui Ghica.
12499 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nduntru
p(rin care Vasile Paapa este numit prezident al Muni-
cipalitatii Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 205.
In locul printului Dimitrie Ghica, demisionat.
12500 352 (498.1)
[Se anunta ca Vasilie Paapa a fost intdrit, printr-un
offs al caimacamului, in postul de presedinte al Munici-
palitatii Capitalei si ea publicul a primit cu multumire
aceasta numire]. CONCORDIA, I (1857), p. 157.
12501 352 (498.1)
Reguli pentru corporatia brutarilor. ANUNT. R.,
IV (1857), supl. la nr. 47, p. 1-2.
Regulile se refers atlt la brutarii care slut Inscrisi In corporatie,
clt $1 la fabricarea Winn si la rezerva de faina pe care trebuie sa
o alba brutarille. Tot ad se publica si jurnalul Consiliului Adminis-
trativ Extraordinar cu dispozitii privitoare la fabricantli de pline;
text roman si francez.
12502 352 (498.1)
[Consiliul municipal din Bucureati anunta ca vin-
zarea carnii de vite marunte este slobodr]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 47, p. 3.
12503 352 (498.1)
[Pretul lumindrilor de categoria a II-a, fixat de Con-
siliul Municipal din Bucureati]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 191.
Patru lei $1 zece parale ocaua.
12504 352 (498.1)
[Politia Capitalei face cunoscut ca taxa fiacrelor s-a
fixat la doi sfanti pe ors, atit in zi de lucru cit ri sarba-
toareal. ANUNT. R., IV (1857), nr. 68, p. 3.
12505 352 (498.1)
[Pretul peatelui fixat de Consiliul Municipal din Bucu-
resti]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 73, p. 3.
12506 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti fixeaza noul pret
al sarii la 14 ai 16 parale ocaua]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 367.
12507 352 (498.1)
[Pretul luminarilor fixat de Consiliul Municipal din
Bucuresti]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 80, p. 3.
12508 352 (498.1)
[Se acorda un termen fabricargilor de sapun ai lumi-
nari de a stramuta fabricile for din Capitala in afara ora-
673
 352 (498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352 (498.1)

sului]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 370: Consiliul Muni- 12519 352 (498.1)
cipal din Bucuresti. [Publicatie de licitatie pentru cositul erbii din gril-
dinele publice ICisilefti si Cismigiu"]. BULETIN [T.R.],
12509 352 (498.1) 1858, p. 117, col. I: Ministerul din N5untru.
[Ofisul caimacamului cAtre Departamentul din Nilun-
tru grin care Constantin Iliescu este numit presedinte al 12520 352 (498.1)
Consiliului Municipal al Capitalei]. BULETIN [Publicatie de licitatie pentru construirea unei flor5rii
1857, p. 393. de zid la gradina publica Cismigiu]. BULETIN ]T.R.],
In locul lui V. Paapa, demisionat. 1858, p. 121, col. II: Ministerul din Nauntru.
12510 12521 352 (498.1)
352 (498.1)
[Se anunta ca V. Paapa a demisionat din postul sat' [Ordonanta cu privire la aprovizionarea Capitalei cu
de presedinte al Municipalit5tii si in locul lui a fost numit piine si carne]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 118-119:
Constantin Iliescu]. NATIONALULla, I (1857), p. 3: Consiliul Municipal din Bucuresti.
Sciri din intru. Se anunta reintroducerea cisniului In vIn7area cArnii si renun-
tarea la autorizarea liberei ei vInzari.
12511 352 (498.1)
12522 352 (498.1)
Cuvintul rostit de D. Prezident al Municipalitiltii [Pretul carnii stabilit de Consiliul Municipal din Bucu-
capitalei. ANUNT. R., V (1858), nr. 2, p. 2; ROMA- resti]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 134, col. III: Con-
NUL, II (1858), p. 8. siliul Municipal din Bucuresti; ANUNT. R., V (1858),
Elogiu la adresa domnitorului pentru sprijinul acordat Imbu- nr. 34, p. 3.
nAtatirilor edilitare aduse Capitalei.
Se arata Ca IncepInd de la 27 aprilie carnea de vacs se va
12512 352 (498.1) vinde cu 68 parale ocaua; aceasta In urma renuntAril la regimul
libertatii preturilor si a restabilirii cisniului.
[Publicatie de licitatie pentru dilrimarea cladirii vechi
de pe locul gradinii Cismigiu, dinspre ulita Belvedere]. 12523 352 (498.1)
BULETIN [T.R.], 1858, p. 17: Ministerul din Niiuntru. [Publicatie de licitatie pentru constructia unei sosele
de la bariera Dobrotesii spre m5nastirea Vacaresti].
12513 352 (498.1) BULETIN [T.R.], 1858, p. 149, col. I: Ministerul din
[Se anunta licitatia pentru pavarea a sapte strazi Nauntru.
invecinate cu bisericile Coltea, Scaunile, Batistea, Ote-
tari si Caimata]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 63: Con- 12524 352 (498.1)
siliul Municipal din Bucuresti. Luminarea cu gaz. ROMANUL, II (1858), p.
Se dA numele strazilor. 150-151.
Articol In care se aratS avantajele pe care le-ar avea orasul
12514 352 (498.1) Bucuresti daca ar primi oferta facuta recent pentru luminarea
[Ordonanta cu privire la calitatea piinii ce se fabrics orasului cu gaz. Se dA si un tablou In care se indicA consumul de
in Bucuresti]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 76: Consiliul gaz si costul pe ors, semnaltndu -se posibilitatea folosiril gazului
Municipal din Bucuresti. si la InclIzit.
Se cla un avertisment brutarilor sa respecte cisniul stabilit 12525 352 (498.1)
pentru luntle martie, aprilie si mai, atlt pentru calitatea plinii clt [Pretul carnii stabilit de Consiliul Municipal din Bucu-
si pentru pretul ei. resti]. ANUNT. R., V (1858), nr. 63, p. 3-4, nr. 93,
12515 352 (498.1) p. 3-4.
[Ordonanta cu privire la regularea fabricarii cara- Ocaua de came de vacs se va vinde In lunile august, septem-
mizii, uniformil in dimensii"]. BULETIN [T.R.], 1858, brie st octombrie cu 50 parale, In lunile noiembrie si decembrie
p. 76; col. III: Consiliul Municipal din Bucuresti. ocaua de came se va vinde cu 40 parale.
Fabricantii de cArAmizi shit invitati a respecta dimensiunile 12526 352 (498.1)
tip de fabricare a cAramizilor. Se indicA aceste dimensiuni. [Pretul piinii stabilit de Consiliul Municipal din Bucu-
12516
resti]. ANUNT. R., V (1858), nr. 20, p. 3, nr. 44, p.
352 (498.1 3-4.
[Ordonanta cu privire la pretul pestelui]. BULETIN Se anunta pretul plinii la 20 parale ocaua pentru lunile martie,
[T. R.], 1858, p. 82-83: Consiliul Municipal din Bucuresti. aprilie si mai si la 21 parale pentru luna iunie.
Se precizeazA ca pescarii stilt obligati O. respecte pretul sta-
bilit In mod oficial si se arata CA cei ce vor vinde pestele cu preturi 12527 352 (498.1)
mai marl vor fi aspru amendati. Un aviz similar se publica si la [Ordonanta cu privire la pretul piinii]. BULETIN
30 aprilie (p. 142-143). [T.R.1, 1858, p. 206: Consiliul Municipal din Bucuresti ;
ANUNT. R., V (1858), nr. 52, p. 4.
12517 352 (498.1)
Se anunta stabilirea cisniului Winn pe lunile Julie si august
[Ordonanta cu privire la fabricarea luminarilor de la 22 parale ocaua.
tears]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 92, col. III: Con-
siliul Municipal din Bucuresti. 12528 352 (498.1)
Masud pentru preIntImpinarea folosiril altor materii In afara [Pretul piinii stabilit de Consiliul municipal din Bucu-
cerii In fabricarea lumtnarilor. resti]. ANUNT. R., V (1858), nr. 70, p. 3.
12518 352 (498.1) Se anunta pretul ptinii pentru lunile septembrie, octombrie
si noiembrie la 26 parale ocaua.
[Ordonanta cu privire la repararea unor strazi din
Bucuresti]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 103-104: Con- 12529 352 (498.1)
siliul Municipal din Bucuresti. [Ordonanta cu privire la implinirea banilor pentru
Se publica lista celor 87 de strazi care trebuie reparate de catre datorie de pavagiu dela D-nii proprietaril. BULETIN
respeetivii proprietari. [T.R.], 1858, p. 171: Consiliul Municipal din Bucuresti

674

www.dacoromanica.ro
352 (498.1) ADMINISTRATiE LOCALA, COMUNALA
12530 352 (498.1)
[Ordonanta cu privire la pavarea strazilor]. BULE-
TIN [T.R.], 1858, p. 174, co]. I: Consiliul Municipal din
Bucuresti.
Pentru a se evita proastele reparatii, se hotaraste ca pietrarii
sa-si is obligatia Intretinerli strazilor reparate pe timp de un all.
12531 352 (498.1)
[Comunicat al Consiliului Municipal din Bucuresti cu
privire la pretul pestelui]. ROMAN UL, II (1858), p. 215.
Se dau preturile diferitelor categorli de peste.
12532 352 (498.1)
[Ordonanta cu privire la fabricantii de piine, care
nu-si parasesc obiceiul de a scoate piine lipsa din greu
tatea legal& si proasta la calitate "]. BULETIN [T.R.],
1858, p. 230 ; col. II: Consiliul Municipal din Bucuresti.
Se anunta ca vInzatorit Win!! de proasta calitate vor sufer1
aceeasi pedeapsa ca si fabricantii ei.
12533 352 (498.1)
[Discutie intre C. A. Rosetti si Consiliul Municipal din
Bucuresti in legatura cu lipsa carnii de vita din ziva de
23 iulie]. ROMANUL, 11 (1858), p. 229, col. III, p.
233-234.
Se publica o scrisoare a Consiliului Municipal In care se afirma
Ca In acea zi lipsise o parte din cantitatea necesara de carne de pe
plata Bucurestilor din pricing ea se aruncase In DImbovita earnea
de calitate proasta pe care macelarli o adusesera pontru . ekniu".
Rosetti adreseaza o scrisoare de raspuns recunoselnd, i e,
I Bosel si Giiier autorizatie pentru introducerea unui sis-
afirmatiile din serisoarea Consiliului Municipal.
12534 352 (498.1)
[Se proLesteaza contra felului dezorganizat si lipsit
de raspundere in care se faceau constructiile de case in
Bucuresti]. ROMANUL, II (1858), nr. 60, p. 239:
Felurimi.
Articol scris cu prilejul unui accident de munca pricinuit de
neglijenta antreprenorulul respectivei constructli.
12535 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti publica o lists de
cladiri de lemn, care se afla in proasta stare, in ocolul
culorii albastre, si care vor fi darimate]. ANUNT. R.,
V (1858), nr. 93, p. 4.
12536 352 (498.1)
[Ordonanta cu privire la vinzarea carnii de vacs].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 251: Consiliul Municipal din
Bucuresti.
Se anunta stabilirea cisniului carnii pe lunile august, septem.
brie si octombrie la 50 parale ocaua.
12537 Serurie, Gr. 352 (498.1)
Catre Romani. ROMANUL, II (1858), nr. 64, p.
256, col. II.
Apel pentru subscrieri In folosul ridicarii unei fintini arteziene
in tirgul Mosilor.
12538 Winterhalder 352 (498.1)
Suferintele mici ale vietii omenesti. ROMANUL,
II (1858), nr. 73, p. 291-292.
Despre micile suferinte ale locuitorilor din Bucuresti (murda-
ria unor strazI, lipsa de came, lipsa de lumina pe strazi etc....) si
despre acelea ale unui ziarist bucurestean (lipsa de bani, cola-
boratorl neportiti etc....)
12539 352 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca,
potrivit hotaririi Consiliului Administrativ, fabricarea si
vinzarea luminarilor de seu este liberal BULETIN
www.dacoromanica.ro
352 (498.1)
[T.R.], 1858, supl. la nr. 83, p. 2-3; ANUNT. R., V
(1858), nr. 84, p. 3.
Cu conditia ca tot.' fabricantii de luinlnari sa se Inscrie lntr -o
condica a Sfatului Orasenesc.
12540
352 (498.1)
[Politia orasului Bucuresti anunta ca a fixat un tarif
pentru curatatul cosurilor]. ANUNT. R., V (1858), nr.
84, p. 2: Politia Capitalei.
Pentru 1 cos la casa cu 1 etaj se vor plati 12 parale, pentru
casa cu 2 etaje 21 parale, pentru casa cu trei etaje 30 parale gi
pentru casa cu 4 etaje 45 parale.
12541 352 (498.1)
[Ordonanta cu privire la indestularea locuitorilor Capi-
talei cu came de vita]. BULETIN [T.R.], 1858, p.
362-363: Consiliul Municipal din Bucuresti.
Se arata cum s-a ajuns la cisniul stabilit pentru lunile noiem-
brie, decembrie $i ianuarie, la vinzarea carnii. Cisniul este de 40
parale ocaua.
12542 352 (498.1)
[Ordonanta cu privire la pretul de vinzare a piinii].
BULETIN [T.R.], 1858, p. 387, col. II: Consiliul Muni-
cipal din Bucuresti.
Se anunta stabilirea cilniului plinii pentru lunile decembrie,
ianuarie si februarie la 26 parale ocaua.
12543 352 (498.1)
[Publicatie prin care se anunta ca s-a eliberat lui
tern mai perfect pentru maturatul cosurilor]. BULE-
TIN [T.R.], 1858, p. 409, col. III: Ministerul din Nauntru.
12544 352 (498.1)
[Se face cunoscut ca, in urma alegerilor si aprobarii
caimacamului, Mihail Marghiloman a fost confirmat pre-
sedinte la Municipalitatea Braila]. NATIONALULU,
I (1858), p. 260: Acte oficiale.
Vezi nr. 12 322.
12545 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Naun-
tru prin care Ghita Chirculescu este intarit prezident
la maghistratul de la Buzau]. BULETIN [T.R.], 1856,
p. 389.
12546 352 (498.1)
Jurnalul Municipalitatii Orasului Buzau, anul 1857
Iunie 28. BULETIN [T.R.], 1857, supl. In nr. GO, p. 2.
Se arata ca armatele austriece au facut foarte marl strica-
ciuni la Imprejmuirile caselor, si slut poftiti toti proprietarii de
locuri nelmprejmuite sa le lmprejmuiasca In termen de un an.
12547 352 (498.1)
[Ofis prin care Ghip Dascillescu este confirmat pre-
zident al Municipalitatii orasului Buzau]. BULETIN
[T.R.], 1858, p. 245, col. I: Catre Ministerul din nauntru.
12548 352 (498.1)
[Se anunta ca satul Calafat a fost cumparat de stat,
fiind transformat in peata de comert"]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 191: Novitale din Nauntru.
Informatie data dupa Gazela Germand din Bucure0i Bu-
kurester dl. Zeitung], care are multe lipsuri pe anul 1852 In colectia
B.A.R. Text roman si francez.
12549 352 (498.1)
[Informatii despre cumpararea satului Calafat, dove-
nit port insemnat la Dunare, de catre guvernul Tarii
Romanesti, de la manastirea Sf. Dumitru din Craiova].
G. TRANS., XV (1852), p. 235, col. II: Terra Roma-
neasca si Moldavia.
675
 352 (498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352 (498.1)

12550 352 (498.1) 12562 G[h]impeseu, loan 352 (498.1)

[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care Iosif Abramovici este intarit in postul de pre-
zident Ia maghistratul orasului Calafat]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 121
12551
352 (498.1)
[Departamentul din Nauntru da ordin ca s se mute
abatorul din centrul orasului Caracal]. BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 181: Donauffirstenthiimer.
Vitele se ti iau In plata din mijlocul orasului, iar resturile
de singe si came ramlneau pe loc, ameninlind gray sanatatea ora-
senilor.
12552 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun-
tru prin care paharnicul Andrei Prijbeanu este intarit
prezident Ia maghistratul orasului Caracal]. BULETIN
[T.R.], 1856, p. 309.
12553 352 (498.1)
[Ofis prin care Andrei Prijbeanu este confirmat pre-
zident al municipalitatii orasului Caracal]. BULETIN
[T.R.], 1858, p. 229, col. I: Ciltre Ministerul din nauntru.
12554 352 (498.1)
[Hrisovul domnesc pen tru emancipatia orasului Cala-
rasi, care a luat numele de Stirbeiu]. BULETIN [T.R.],
1853, Fevr. 27, p. 22-23.
Se aratA si Intinderea ocolului general al orasului Stirbeiu",
precum *i conditille Intocmirii acestui ora*". Hrisovul este dat
la 24 septembrie 1852.
Vezi si fisele privitoare la orasul Stirbei.
12555 352 (498.1)
[Informatie despre orasul Crilarasi, care devine oras
libersisediul ocirmuirii Ialomita, prin vinzarea unor bunuri
de 250 000 piastri, platip Eforiei spitalului Coltea, pro-
prietara orasului]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 69: Donaufiirstenthiimer.
12556 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Naun-
tru prin care loan Vasiliu este intarit prezident la munici-
palitatea orasului Calarasi]. BULETIN [T.R.], 1857,
p. 229.
352 (498.1)
12557
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
care se intareste serdarul Mihalache Ciocuzeanu prezi-
dent la maghistratul din Cerneti]. BULETIN [T.R.],
1855, p. 213.
12558 352 (498.1)
[Ofis prin care Grigore Miculescu este numit prezi-
dent al maghistratului Cernetilor]. BULETIN [T.R.],
1858, p. 169, col. I: Care Ministerul din Nauntru.
12559 352 (498.1)
[Mire despre un incendiu in orasul Cerneti]. ROMA-
NUL, II (1858), p. 113, col. I: Bucuresci 14/26 Aprilie.
12560 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Naun-
tru prin care Petrache Crasan este intarit prezident Ia
municipalitatea orasului Cimpulung]. BULETIN [T.R.],
1857, p. 213.
Pdstorul evangelic. Sfintii sale Arhiereului Evantias
Ioanichie. ROMANUL, II (1858), p. 227.
Autorul eloglaza persoana egumenului manAstirli CImpu-
lung-Muscel pentru activitatea depusA In scopul reorganizArii
manastirit si pentru Infrumusetarea orasului Cimpulung printr-o
gradina publicA. In acelast articol, autorul dit amanunte cu privire
la construirea unui drum Cimpulung - Brasov de catre inginerul
Fabian.
12563 352 (498.1)
[Se anuntil ea, in urma alegerilor si aprobdrii caima-
camului, a lost confirmat presedinte al municipalitatii
din Cimpulung Gheorghe Gliermanescu]. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 260: Acte oficiale.
12564 352 (498.1)
[Articol in legilturil cu orAselul si portul Constanta].
PATRIA [ Bucuresci], I (1855), p. 282: (Corr. part. a
Pressei d'Orientii) Kiustenge 9 Septembre.
Se descrie starea localitatil Kiustenge (Constanta de azi)
cu doi ant Inainte. Razboiul ruso-turc a transformat-o In ruine.
Se evocA pe scurt lnflorirea Dobrogei sub romani, doveditA prin
ruinele ramose. Guvernul francez a luteles Insemnatatea orasului
si a trimis ingineri, care au Inceput lucrarea unei sosele Kiustenge-
Rassova, de la care se asteapta o mare Inlesnire pentru comert.
12565 352 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru
prin care logolatul Dimitrie Haralambie este intarit pre-
zident al maghistratului Craiova]. BULETIN [T.R.],
1853, p. 189.
12566 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nilun-
tru prin care maiorul Joan Greceanu este intarit prezi-
dent la municipalitatea orasului Craiova]. BULETIN
[T.R.], 1857, p. 205.
12567 352 (498.1)
[Ofis prin care pitarul loan Socolescu este rinduit
prezident la magistratul orasului Craiova]. BULETIN
[T.R.], 1858, p. 365, col. I: Care Ministerul din nauntru.
12568 352 (498.1)
[Ofis domnesc catre Departamentul din Nauntru, prin
care Augustin Petrescu este intarit prezident la maghis-
tratul din Curtea de Arges]. BULETIN [T.R.], 1855,
p. 206.
12569 352 (498.1)
[La Focsanii romanesti s-au intimplat un foc grozav
care a pustiit tot orasul "]. VEST. R., XIX (1854),
p. 108.
12570 352 (498.1)
[Stiri despre un incendiu care a distrus partea mun-
teana a orasului Focsani]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 114: Din campulti resboiului.
12571 352 (498.1)
[Rezolutia domnului, pe raportul Departamentului
din Nauntru, cu privire la focul ce a distrus trei parti
din orasul Focsani, in anul 1854]. VEST. R., XX
(1855), p. 89, col. I: Noutati din launtru.
Se hotaraste ea Sfa tul Administrativ Extraordinar al la ace-
leasi masuri pe care le-a luat cu ocazia focului din Bucure*ti din
anul 1847.

12561 352 (498.1) 12572 P 352 (498.1)

[Ofis prin care Gheorghe Ghermanescu este confirmat 0 dilatorie. PREDICATORULtT, II (1858), p. 41-
prezident al municipalitatii orasului Cimpulung]. BULE- 46: Foileton.
TIN [T.R.], 1858, p. 225, col. I: Care Ministerul din Autorul descrie mina In care se afla orasul Focsani In urma
nauntru. focului care -1 pustlise. Descrie apol starea mizerabill a bisericli

676
www.dacoromanica.ro
352 (498.0 ADMINI8TRATIt LOCALA, COMUNALA 352 (498.1)

principale din oras, aflata In cartierul boieresc. Relateaza conver- tamentului din Nauntru privitor la aceasta chestiune gi rezolutia
satia cu un preot, care explicit starea ei prin lipsa de creding a domneasca.
boierimil.
12583 352 (498.1)
12573 352 (498.1)
[tire despre infiintarea orasului Oltenita pe moia
[Ofis prin care Mihalache Ionescu este confirmat pre- principelui Alex. Ghica]. G. TRANS., XVI (1853),
zident al municipalitatii orasului Focsani]. BULETIN p. 137, col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
[T.R.], 1858, p. 293, col. I: Care Ministerul din nauntru.
Se aratA. cl Ghica renuntase la drepturile sale de proprietate
12574 352 (498.1) asupra teritoriului noului ora$. $tire redatS dupl Buletinul 0 ficial.
[Jalba locuitorilor si negutatorilor orasului Giurgiu 12584 352 (498.1)
prin care cer aprobarea domneasca ca sa ridice un monu-
ment in partea orasului care a scapat de inundatli prin [Instiintare catre cei ce au cumpilrat locuri in slobo-
barajul facut]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 369-370. dul ora Oltenita]. VEST. R., XVIII (1853), p. 148.
Se publics $1 rezolutia domneascA, prin care se InsarcineazA Se face cunoscut alit celor care s-au Inscris pe lista cump5rS-
o comisie care sl dea sumei adunate o destinatie folositoare ora- torilor, cat si celor care au dat arvune pentru locuri ohabnice In
$ului". ora$ul Oltenita, ce se Infiinteaza pe o parte din mo$ia Oltenita
a printului Alex. D. Ghica, ca se pot prezenta pentru a primi lo-
12575 352 (498.1) curile $i actele In stApInire.
[Departamentul din NOuntru aduce la cunostinta ace-
lor proprietari, care au cumparat locuri, la formarea 12585 352 (498.1)
orasului Giurghiu, cu un pret foarte ieftin si n-au ridicat [Casa printului Alexandru Ghica aduce la cunostinta
pind acum binale, ca, data pind la Sf. Gheorghe 1853 nu cumparOtorilor de locuri de case $i magazii din noul oral
vor cladi pe acele locuri, va autoriza pe magistrat ca sa Oltenita, care au dat numai arvuna, sa se prezinte sa
le vinza catre alti doritori si banii sa se verse in casa-i achite suma hotArita si sa primeasca biletele de stapinire
dupd BULETIN [T.R.], 1852, p. 299. legalizate]. VEST. R., XXI (1856), p. 228.
12576 352 (498.1) Dad. cumpSrStorii nu vor achita sumele In termen de 2 luni
locurile vor fi vindute altor persoane.
[Comunicatul Departamentului din Muntru al Tarii
Romanesti prin care anunta pe detinAtorii de locuri de 12586 352 (498.1)
casa la Giurgiu sa-si ridice neintirziat locuintele]. G. [Se anunta ca se va tine licitatie pentru cladirile nece-
TRANS., XV (1852), p. 275, col. I. sare directiei carantinei, comandaturii corpului de garda
Se roproduce acest comunicat, comentlndu-se favorabil. i directiei portului Oltenita]. BULETIN [T.R.], 1857,
12577 352 (498.1) p. 145: Ministerul din Nauntru.
[Despre inaugurarea unei not piete din tirgul Giur- DupS planul Intoemit de arhitectul Fil, aceastS lucrare este
giuj. VEST. R., XVII (1852), p. 405. pretuita la lei 145 657.
Corespondenja unui abonat. 12587 352 (498.1)
12578 352 (498.1) [Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun-
[Masuri de ordin edilitar in Giurgiu]. BUKURES- tru prin care Panait Davidoglu este intarit prezident la
TER DT. Z., IX (1853), p. 237: Donaufiirstenthiimer. maghistratul orasului Oltenita]. BULETIN [T.R.],
1857, p. 181.
Guvernul decide ca sa se dea un ultim termen de patru luni
acelora care, conform noului plan edilitar al Giurgiului, au cumpSrat 12588 352 (498.1)
din loturile publice cu conditia ca sA clAdeascA pe ele clSdiri de [Ofis prin care Panait Davidoglu este confirmat pre-
utilitate publicA sau particularA. zident al municipalitatii Oltenitaj. BULETIN [TA.),
12579 352 (498.1) 1858, p. 245: Catre Ministerul din nauntru.
[Ministerul din Muntru face cunoscut ca aproba hota- 12589 352 (498.1)
rirea consiliului municipal din orasul Giurgiu de a nu
se mai cladi magazii de bucate pe ulitele principale ale [Donatia fAcuta de polcovniceasa Anica Anghel pe
acestui oral]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 265; VEST. seama gradinii publice ce urmeazil a se infiinta linga
R., XXI (1856), p. 253. orasul Pitesti]. VEST. R., XVII (1852), p. 253: Departa-
Cladirile ridicate contrar acestel hot5rlri vor fi dArimate $i
mentul din Nauntru.
proprietaril vor fi supusi la $traf. DoneazS cinci pogoane din proprietatea pe care o are In devAl-
masie cu serdarul Stefan Jianu, ]logs orasul Pitesti.
12580 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru 12590 352 (498.1)
prin care Dimitrie Mihaescu este intarit prezident al [Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru
maghistratului orasului Giurgiu]. BULETIN [T.R.], prin care serdarul Costache Varzarul este intarit prezi-
1857, p. 181. dent al maghistratului din Pitesti]. BULETIN [TR.],
1853, p. 181.
12581 352 (498.1)
[Ofis prin care loan MihOescu este confirmat prezi- 12591 352 (498.1)
dent at municipalitatii orasului Giurgiu]. BULETIN [Ofisul domnesc catre Departamentul din Muntru
[T.R.], 1858, p. 293, col. I: Catre Ministerul din nauntru. prin care serdarul Costache Varzaru este intarit prezident
12582 352 (498.1) la maghistratul din Pitesti]. BULETIN [T.R.], 1855,
p. 206.
Copie de pe transactia facutil intre comisia orinduita
din partea MOrii Sale Printului Alecsandru Ghica si comi- 12592 352 (498.1)
siea deputatilor orinduiti din partea cumparatorilor de
locuri ohavnice. BULETIN [T.R.], 1853, p. 81-82, [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
93-94. prin care paharnicul Mihail Berindeiii este intarit in pos-
S-a cumpArat o parte din mosia Oltenita a lui Alex. Ghica spre tul de prezident la maghistratul din Pitesti]. BULETIN
a se forma un ora$ slobod; tot aci se publics $i un raport al Depar- [T.R.], 1855, p. 269.

677

www.dacoromanica.ro
852 (498. I ) AflmIN1sTRATIE LOCALA, COMUNALA 352 (498.1)

12593 352 (498.1) 12606 352 (498.1)

[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nilun- [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
tru prin care Ghita Enescu este intarit prezident la muni- prin care Costache Dimitriu este intarit in postul de pre-
cipalitaLea din Piteti]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 209. zident al maghistratului din Slatina]. BULETIN [T.R.],
1855, p. 293.
12594 352 (498.1)
12607 352 (498.1)
[Ofis prin care Gheorghe Papadopolu este rinduit pre-
zident al municipalitatii oraului Piteti, in locul pahar- [Ofisul caimacamului care Departamentul din Nauntru
nicului Ghita Enescu, departat din post]. BULETIN prin care Joan Popescu este intarit in postul de prezident
[T.R.], 1858, p. 409, col. II. la municipalitaLea orasului Slatina]. BULETIN [T.R.),
1857, p. 217.
12595 352 (498.1)
12608 352 (498.1)
[Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru
prin care serdarul Costache Siman este intarit prezi- [Otis domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
dent al maghistratului din Ploieti]. BULETIN [T.R.], care pitarul Joan Vasiliu este orinduit prezedent al
1853, p. 181. maghistratului oraului Stirbeia"]. BULETIN [T.R.],
1853, p. 17.
12596 352 (498.1)
12609 352 (498.1)
[Ofis domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
care pitarul Nicolae Dimitriadis este intarit prezident [Raportul Departamentului din Nauntru privitor la
la maghistratul din Ploieti]. BULETIN [T.R.], 1855, activitatea cirmuitorului de lalomita, Gheorghe Len].
p. 206. VEST. R., XVIII (1853), p. 121.
A contribuit Is stirpirea tilhariilor, a stabilit spitalpentru arcs-
12597 352 (498.1)
tanti 9i spiterle In oraul Stirbeiul", a contribuit Ia. Infrumusetarea
[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun- acestui ora.5.
tru prin care Teodor Stoian este intarit prezident la maghis-
tratul din Ploieti]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 389. 12610 352 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru
12598 352 (498.1) prin care Costache Maltezeanu este intarit prezident la
[Ofisul caimacamului care Departamentul din Nauntru maghistratul din ora*ul BULETIN [T.R.],
prin care Joan Baldovin este intarit prezident la muni- 1855, p. 213.
cipalitatea din Ploieti]. BULETIN [T.R.], 1857,
p. 209. 12611 352 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca pentru ora-
12599 352 (498.1) ul Stirbei este nevoie de un conductor tehnic care sa
[Ofis prin care Grigore Nicoara este confirmat prezi- alba cunotinte teoretice si practice de inginerie]. BU-
dent al municipalitatii orawlui Rimnicu-Sarat]. BULE- LETIN [T.R.], 1857, p. 49.
TIN [T.R.], 1858, p. 301, col. I: Catre Ministerul din Vezi i fifrte privitoare La ()moat Calarafi.
nauntru.
12612 352 (498.1)
12600 352 (498.1) [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
[Arhimandritul Ioanichie, egumenul manastirii Hore- prin care serdarul Sadie Poroineanu este intarit prezi-
zul, a donat 10 000 lei la sub3criptia ce s-a facut pentru dent al maghistratului din Tirgovite]. - BULETIN
infiintarea a patru fintini in oraul Rimnicu-Vilcea]. [T.R.], 1853, p. 181.
BULETIN [T.R.], 1855, p. 285.
12613 352 (498.1)
12601 352 (498.1) [Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru
[Lista locuitorilor din ora*ul Rimnic care au contri- prin care Mihail Draghiceanu este intarit prezident la
buit pentru cumpararea unei tulumbe]. BULETIN maghistratul din Tirgovite]. BULETIN [T.R.], 1855,
[T.R.], 1854, p. 305. p. 206.
12602 352 (498.1) 12614 352 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
prin care pitarul Zisu Dumitrescu este intarit in postul prin care Sache Poroineanu este intarit prezident la muni-
de prezident al maghistratului oraului Rimnicul-Vilcii]. cipalitatea din Tirgovite]. BULETIN [T.R.], 1857,
BULETIN [T.R.], 1854, p. 365-366. p, 209.
12603 352 (498.1) 12615 352 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Naun- [Ofis domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
tru prin care pitarul loan Oromogiu este intarit prezi- care serdarul Costache Mihulet este intarit prezident al
dent la maghistratul Rimnicul Vilcii]. BULETIN maghistratului din Tirgu-Jiului]. BULETIN [T.R.],
ET.R.1, 1856, p. 309. 1853, p. 181.
12604 352 (498.1) 12616 352 (498.1)
[Ofis prin care Anastasie Boicescu este confirmat pre- [Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru
zident al municipalitatii orasului Rimnicul Vilcii]. BU- prin care serdarul C. Stancovici este intarit in postul de
LETIN [T.R.], 1858, p. 225, col. I: Care Ministerul din prezident la maghistratul din oraul Tirgu-Jiului [greit:
nauntru; NATIONALULfJ, I (1858), p. 260: Acte oficiale. Turnu]]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 289.
12605 352 (498.1) 12617 352 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Naun-
prin care pitarul Costache I. Deleanu este intarit prezi- tru prin care Tanase Stanciulescu este intarit prezident
dent al maghistratului oraului Slatina]. BULETIN la municipalitatea orasului Tirgu- Jiului]. BULETIN
T.R.], 1853, p. 185. [T.R.], 1857, p. 213.

678

www.dacoromanica.ro
352 (498.1) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 342 (498.3)

12618 352 (498.1) 12627 352 (498.3)

[Guvernul Lure a declarat Tulcea port-franco pentru [Instiintarea Departamentului din launtru al Mol-
50 ani"]. ANUNQATORUL, IV (1856), p. 205: Galati. dovei referitoare la contractele Eforiilor pentru eratul
Cei ce se vor aseza la Tulcea vor primi pamlnt si lemne pentru rachiului"]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 305,
a-si construi case fara nisi o plata". col. I: Departamentul din launtru.
Precizari In privinla gradului-de tarie al bauturilor.
12619 352 (498.1)
[Departamentul din Nauntru acorda un nou termen 12628 352 (498.3)
de 18 luni acelor persoane care au cumparat locurile ce [Publicatie referitoare la masurile luate pentru imbu-
au Post hotarite pentru formarea orasului Turnu Mugu- natallrea aproviziondrii oraselor, indeosebi cu piine].
relile din judetul Teleorman"]. BULETIN [T.R.], GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 303-304: Depar-
1856, p. 62. tamentul din Nauntru.
In acest interval proprictarii locurilor trebuie sa cladeasca Text roman si francez.
binale sau sa Imprejmuiasca locurile.
12629 352 (498.3)
12620 352 (498.1) [Ofisul caimacamului Moldovei cu privire la rinduirea
[Offs prin care Ghit.il Stoenescu este confirmat prezi- revizorilor, la incheierea bugetelor municipale si la inda-
dent al municipalilatii orasului Turnu-Magurele]. BU- torirea dregatorilor]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
LETIN [T.R.], 1858, p. 225, col. 1: Care Ministerul din p. 409: Departamentul din launtru.
Nauntru. 12630 352 (498.3)
12621 352 (498.1) [Amendament la propunerea cu privire la rascumpa-
rarea boierescului si infiintarea comunelor]. B U L.
[Se anunp ca, in urma alegerilor si aprobarii caimaca- ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 3, p.
mului, a Post confirmat presedinte la municipalitalca din 3-4 ; supl. 4, p. 1-4 ; supl. 5, p. 1-3.
Turnu d. Ghita Stoenescu]. NATIONALULO, I (1858),
p. 260: Acte oficiale. 12631 352 (498.3)
12622 352 (498.1) [Propunerea Comitetului proprietarilor mici cu pri-
vire la statornicirea in de obste a comunelor "]. BUL.
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Niluntru ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 38
prin care serdarul Toma Ipceanu este intdrit prezident bis, legata la finele colectiei B.A.R.
la maghistratul de la Severin]. BULETIN [T.R.],
1856, p. 309. 12632 352 (498.3)
[Dezbatere asupra propunerii comitetului proprieta-
rilor mici cu privire la statornicirea in de obste a Comu-
(498.3) MOLDOVA nelor"]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr.
23, p. 3.
(In ordinca alfabetica a localitatilor)
Se staruie asupra diferentei dintre judet satesc si comuna.
12623 352 (498.3) 12633 352 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta ca eforiile sau sfaturile [Raportul Comitetului depulatilor do tirguri cu pri-
municipale se vor numi pe viitor: sfaturi orasenesti]. vire la lucrarile acestui comitet]. BUL. ADUN. AD-
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 54, col. I: 110C MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 41, legata la
Departamentul trebilor din nauntru; GAZ. DE MOLD., finele colectiei B.A.R.
XXIII (1851), p. 63: Novitale din nauntru.
12634 352 (498.3)
12624 352 (498.3) [Preturile alimentelor stabilite de Departamentul din
Legiuire pentru reparatia ulitilor de prin foburgurile Nauntru pentru orasele Moldovei]. GAZ. DE MOLD.,
politiilor, votata. de Divanul obstesca si intarita de Prea XXVIII [recce XXIX] (1857), p. 310: Novitale din nauntru.
I. Domnu prin ofisul sub No. 39 din 7 Mai 1851. BU- Text roman $i francez.
LETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 199, col. II; GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 200, col. I. 12635 352 (498.3)
[Scurta dare de seamy despre uncle revizii ale secreta-
12625 352 (498.3) rului de stat I. Cantacuzin in resedintcle tinutale]. GAZ.
[Adresa Consiliului Municipal din Iasi adresata dom- DE MOLD., XXX (1858), p. 70.
nitorului cu prilejul zilei sale onomastice]. ZIMBRUL, Text roman si francez.
I (1851), p. 213: lash.
Se cere sprijinul domnitorului In restaurarea eforiilor orase- 12636 352 (498.3)
nesti In drepturile for si a creditului, de care are mare trebuinta [Anaforaua cu privire la desemnarea secretarilor Efo-
Inflorirea comertului. Tot act se publics raspunsul domnitorului. riilor]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 101: Minis-
teriul din Nauntru; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
12626 352 (498.3) p. 89: Ministeriul din Nauntru.
[Articol prilejuit de alegerile municipale ce urmeaza Se precizeaza prin aceasta anafora, aprobata de caimacam,
sa se tins in ziva de 1 noiembrie in orasele Moldovei pentru ca desemnarea urmeaza sa fie facuta de guvern, iar sccrctarii sa
consiliile municipale]. STEAOA D., I (1855), p. 46-47: nu fie alesi de membrii municipalitatilor.
Iasii 27 oct.; ZIMBRUL, III (1855), p. 917-919. 352 (498.3)
12637
Aceste alegeri se in pentru prima data In Moldova, iar boierii
si negustorii care participa slut sfatuiti sa depuns toata seriozitatea [Conditii pentru darea in antrepriza a taxelor la care
sint supusi evreii, pentru anul 1859]. BULETIN [Mold.],
cuvenita. Despre importanta unor alegeri comunale. In Zim-
brul stnt omise doul rinduri referitoare la prevederile Regula- XXVI (1858), p. 339-340: Departamentul de Finans.
mentulul organic, care cuprindeau sistemul machiavelic divide Este vorba de taxele asupra carnit si a produselor de carne
et impera". consumate de evrei.

679

www.dacoromanica.ro
352 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352 (498.3)

12638 352 (498.3) ZIMBRUL, I (1851), p. 310; VEST. R., XVI (1851)
[Informatii despre alegerile municipale din Moldova]. p. 130.
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 21, col. II: Princi- Se dau rletalii cu privire la cladirile mai Insemnate, arse.
patele Unite. 12650 352 (498.3)
Se precizeaza ca alegerile s-au facut In afarA de influenta [Informa[ie despre marele incendiu din Birlad].
a utoritatilor.
G. TRANS., XIV (1851), p. 164.
12639 352 (498.3) Se arata ca In 3 ore au ars 700 de case.
[Se anunta ca o mare parte a politiei Bacau a ars 12651 352 (498.3)
in 3 februarie, in cursul unei furtuni puternice"]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 42: Novitale din nauntru. [Informa[ie despre mai multe incendii la Birlad].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 117: Novitale din
12640 352 (498.3) nauntru.
Lista binalelor din centru orasului Bacau picate in Text roman si francez.
categoria de barace si care s-au regulat a sa desfiinta in
anul 1858. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos 12652 Nanu, C. 352 (498.3)
la nr. 32, p. 57: Sfatul Oras. din Back'. [Scrisoare adresata redac[iei despre activitatea pom-
pierilor din Birlad]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
12641 352 (498.3) p. 117-118: Albina Romaneasca.
[Dispozitii cu privire la alegerea de ocrotitori ai drep- Pompierii localizasera niste Incendii mica izbucnite din cauza
Latilor comunita[li din Bacau]. BULETIN [Mold.], vInturilor echinochiale". Domnitorul acorda 13 000 lei pentru
XXVI (1858), p. 97, col. I: Ministeriul din Nauntru ; sporirea numarului pompierilor.
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 81: Ministeriul din
N auntru. 12653 352 (498.3)
In Gazela de Moldavia text roman si francez. [Ofisul domnesc prin care s-a decretat desfiinlarea
comitetului de inspec[ie a reguldrii par[ii arse" din orasul
12642 352 (498.3) Birlad]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 225: De-
[Publica[ie prin care se anunta un post vacant de arhi- partamentul Lucrarilor Publice.
tect la Bacau). GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p.
225: Sfatul Orasenesc din Bacau. 12654 352 (498.3)
Text roman si francez. [Lista de cladiri destinate spre da'rimare la Birlad].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 49,
12643 352 (498.3) p. 126: Sfatul Oras. din Birlad.
[Act domnesc pentru infiintarea unei politii" pe mosia 12655 352 (498.3)
Bicaz a monastirii Bisericani, din districtul Neam[].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 149-150: Depar- [Contractul de concesiune pentru fabricarea lumi-
tamentul de Finansii. narilor de lux la Birlad]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 404: Sfatul Oras. din Birlad.
12644 352 (498.3)
12656 352 (498.3)
[Hrisovul de la 30 august 1816 dat de domnitorul
Scarlat Calimah epitropiei mosiei tirgului Birlad]. BU- [Obstea din Botosani multumeste domnitorului pentru
LETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 42, p. 89-90: harazirea pretului cumpararii caselor de incaperi a auto-
Hrisov. rita[ilor acestui oras"]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 27: Departamentul trebilor din nauntru ; GAZ
Int areste cumpArarea de catre oraseni a pamIntului din jurul DE MOLD., XXIII (1851), p. 33-34: Novitale din Na-
Blrladului de la Profirita Miclescu. untru.
12645 352 (498.3) In Gazela de Moldavia text roman si francez.
[Stire despre un incendiu care a mistuit o mare parte 12657 352 (498.3)
a orasului Birlad la 17 aprilie]. GAZ. DE MOLD., [Hrisovul domnesc prin care casele cumparate de la
XXIII (1851), p. 128: Novitale din Nauntru. hatmanul A. Basota sint donate pentru instalarea auto-
12646 352 (498.3) rita[ilor din Botosani]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
[Se anunta ca in ziva de 17 aprilie o parte din poli- p. 1-2: Depart. Lucrarilor Publice.
tiea Birladul s-a Mout prada flacarilor"]. ZIMBRUL, 12658 352 (498.3)
I (1851), p. 304: Mai Noir. [Amenajarea unei piete publice la Botosani.]. BU-
12647 352 (498.3) LETIN [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 26, p. 35:
Sfatul Orasului Botosanii.
[Departamentul trebilor din nauntru se adreseaza Se publics actul prin care se acorn lui Teodor Pisoski conc,e-
populatiei tarii, cerind sa vine in ajutorul sinistra[ilor
din Birlad]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, siunea deschiderii acestei piete.
p. 141. 12659 352 (498.3)
Un pojar" a prefacut In cenusa o parte Insemnate a locuin- [Se anunta ca in suburbia Lipovinimii din Botosani
telor din orasul Blrlad. Se cere o harazirc de bani si de orice alte au ars vreo 40 de case]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
obiecte", care sa fie predate unui comitet special Infiintat In acest p. 129: Novitale din nauntru.
stop.
12660 352 (498.3)
12648 352 (498.3) Lista. Dughenile picate in categoria baratcilor ur-
[Pagubele suferite de pe urma incendiului de la Birlad]. mind a se desfiinta in urmatoarele terminuri cu insamnarea
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 148: Novitale din ulitilor, starea proprietarilor, la care supt un cuvint nu
nauntru. sa va pute invoi nici cea mai mica reparatie si urmeaza
potrivit poruncil onoratului Departament al Lucrarilor
12649 352 (498.3) Publice. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
[Amanunte cu privire la focul care mistuise cea nr. 55, p. 151: Sfatul Oras. din Botosani.
mai mare si mai frumoasil parte" a orasului Birlad]. Dughenile urmeaza sa se darlme In anii 1859, 1860 si 1861.

680

www.dacoromanica.ro
352 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA, COMLINALA 352 (498.3)

12661 352 (498.3) la comisie]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 331,

[Instiintarea proprietarului tirgului Bozieni, Gr. Bals, col. I: Ispraviniciea tinut. Covurluiu.
privind cladirea de dugheni in acest tirg]. BULETIN 12673 352 (498.3)
[Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 152, col. II.
[*tiri din Husi, cu prilejul calatoriei domnitorului
12662 352 (498.3) Moldovei, Grigore Ghica, in jud. Falciu]. ZIMBRUL,
[Publicatie de multumire pentru banul Vasile Dimi- II (1851), p. 49-50: Moldaviea.
triu, care a donat venitul proprietatii sale, partea de sus Domnitorul se intereseaza de *coli *i daruieste o sums de bani
a tirgului Falticeni, in folosul spitalului cladit de Iftime pentru aducerea apei In ora*. Asista *i la sfintirea bisericii ridicate
Stamati]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la de dinsul la Basa*tii.
nr. 79, p. 205, col. III: Sfatul oral. din Falticeni.
12674 352 (498.3)
12663 352 (498.3) [Dare de seamy despre inaugurarea apeductului din
[Se anunta ca la 29 martie s-a produs un mare incendiu Hui].GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 62, p. 143:
la Focsani]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 109: Novitale din nauntru.
Novitale din nauntru. Text roman *i francez.
12664 352 (498.3) 12675 Teodor-Avineanu, G. 352 (498.3)
[Depesa privitoare la izbucnirea unui incendiu la [Scrisoare adresata redactiei]. GAZ. DE MOLD.,
Focsani]. ZIMBRUL, III (1855), p. 629, col. I: Mol-
dova. XXIV (1852), nr. 62, p. 143: Albina Romaneasca.
Despre apeductul din Husi. Da amanunte privind fondurile
12665 352 (498.3) utilizate pentru construirea lui.
[Masuri de salubritate la Focsani]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 54, col. I: Sfatul orasenesc din 12676 352 (498.3)
Focsani. [Publicatie de licitatie pentru luminatul tirgului Husi].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 353, col.
12666 Mike 352 (498.3) Sfatul orasenesc din Husi.
Onorabilului publicu din Galati. JURN. DE GA-
LATZ, II (1851), p. 105, 112, 116. Ia.
Apel adresat cetatenilor din Galati, ca ss contribuie la zidirea
until turn si a*ezarea unui teas public In plata ora*ului. Apelul se 12677 352 (498.3)
publics de trei ori. [Ordonanta cu privire la concesiunea acordata vorni-
12667 352 (498.3) cului Teodor Ghica de a indestula orasul Iasi cu One].
[Jurnalul de Galati" a publicat un apel al lui Mike BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 20: Sfatul Mu-
catre locuitori pentru o subscriere in vederea ridicarii nicipal al Capitaliei.
unui turn cu orologiu, pentru ca ocupatiile si interesele In acela*i timp, se anunta ca Teodor Ghica acceptase ca *i
Impoporarii s se reguleze pentru folosul si indemnarea alti producatori de pline de orice soiu de Mina, marime, forma
fiecaruial. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 26, sau calitate" sa fie liberi s-o fabrice si s-o vInda.
col. I. 12678 352 (498.3)
12668 352 (498.3) [Informatie cu privire la concesiunea acordata vor-
[Publicatia Sfatului orasenesc din Galati cu privire nicului Teodor Ghica de a aproviziona orasul Iasi cu piine
la indestularea obstei cu One]. BULETIN [Mold.], de la 1 ian. la 1 oct. 1851]. GAZ. DE MOLD., XXIII
XIII (1851), vol. II, p. 156. (1851), p. 13.
Se indica eel ce luasera asupra for aprovizionarea ora*ului Text roman *i francez.
cu pline pe timp de un an, anume I5 fete traitoare *I spicularisi-
toare cu asemenea me*te*ug". 12679 352 (498.3)
[Adresa trimisa de Sfatul Municipal din Iasi Zim-
12669 352 (498.3) brului", prin care anunta ca fabricarea piinii este libera
[Se anunta ca maiorul Steriadi, comandantul portului si cere ziarului sa publice aceasta hotarire]. ZIMBRUL,
Galati, a fost inaintat la gradul de colonel]. GAZ. DE I (1851), p. 257.
MOLD., XXVI (1854), p. 365: Novitale din nauntru.
12680 352 (498.3)
12670 352 (498.3) [*tire despre introducerea comertului liber al piinii
[Proiectul deputatilor orasului Galati cu privire la la Iasi]. G. TRANS., XIV (1851), p. 39, col. I.
organizarea municipalitatilor orasenesti]. BUL. AD UN. In urma propunerii vornicului T. Ghica s-a admis ca oricine
AD -HOG MOLD., I (1857), p. '24, supl. 1, p. 4, col. II. sa poata sa fabrice pline, In orice conditii qi la orice pret.
Propun de asemenea mentinerea Galatilor Ca port-franc *i
libera plutire pe Dunare, pe bratu! Chilia pina la Marea Neagra. 12681 352 (498.3)
[Publicatie privind luminarisirea finarilor" din Iasi].
12671 352 (498.3) BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 32, col. II:
[Adresa comisiei instituite pentru imbunatatirea si Sfatul Municipal a Capitaliei.
1nfrumusetarea portului Galati trimisa caimacamului]. Se precizeaza ca aprinderea felinarelor trebuie savIr*ita chiar
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 279: dela aprinsul lumlnarilor, cind se va da semn prin tragerea clopo-
Novitale din nauntru. tului dela Treisfetitele", ca sa nu se pricinueasca nimaruea din
Aduce multumiri In numele locuitorilor din Galati pentru ora*eni InspaimIntare".
grija ce o acorda caimacamul acestui ora*. Text roman *I fran-
cez. 12682 352 (498.3)
12672
[Se anunta ca, potrivit contractului, luminarea ca-
352 (498.3) pitalei" se va incepe in fiecare sears la darea semnului
[Comunicatul comisiei infrumusetarii" din Galati cu din turnul Sintilor Trei-Erarhi"]. GAZ. DE MOLD.,
privire la cladirea de binale pe terenurile cumparate de XXIII (1851), p. 26.

681
www.dacoromanica.ro
 352 (498.3) ADMINISTRATIL LOCALA, COMUNALA 352 (498.3)

12683 352 (498.3) Se hotaraste, intre allele, dreptul pentru or4eni de a-si pasuna
[Mire despre un contract, privind iluminatul Iasului, gratuit vitele pe 'masa' din apropierea orasului, laslndu-se egu-
intre consiliul municipal si John Henri Miler]. G. menilor dreptul de a reclama In justitie, daca nu se simt satisfacup
TRANS., XIV (1851), p. 39. de aceasta hotarlre In favoarea orasenilor.
Se arata conditiile contractului. 12693 352 (498.3)
12684 352 (498.3) [Anaforaua Sfatului Cirmuitor cu privire la imasul
orasului Iasi, data in legatura cu pretentiile de proprie-
[Publicatie privind stabilirea pretului carnii si al lu- tate ale manastirilor inchinate]. BULETIN [Mold.],
minarilor]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, XIII (1851), vol. II, p. 167: Secretariatul de Stat a Mol-
p. 104: Sfatul Orasenesc a Capitaliei. dovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 335: Novitale
Se hotaraste si controlul veterinar al vitelor ce urzneaza a fi din Nauntru.
taiate. Sfatul CIrmuitor propane *I domnul accept& ca reclamatia
12685 352 (498.3) egumenilor sa urmeze calea normall a justitiei.
[Informatii cu privire la masurile sfatului municipal 12694 352 (498.3)
din Iasi pentru stabilirea pretului carnii si al luminari- [Despre masurile hotarite in sedinta domneasca de la
lor]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 111: Novitale 13 mai, cu privire la lucrarile de pavare a capitalei Iasi],
din nauntru. ZIMBRUL, I (1851), p. 349: Iasi".
Preturile au Post scazute. Text roman si francez. Inlocuirea cuburilor din lemn cu allele din piatra. Se va pava
numai unto. mare.
12686 352 (498.3)
[Publicatie privind masurile feritoare de foc" hota- 12695 352 (498.3)
rite de Sfatul Administrativ Extraordinar din Moldova, [Informatii privind uncle lucrari de urbanizare la
pen tru a apara Capitala de incendiiJ. BULETIN Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 311: Novi-
[Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 141-142: Departamentul tale din nauntru.
Lucrarilor Publice. Pavarea strdzii principale cu macadam, repararea catedralel
si ridicarea cazarmii. Text roman si francez.
12687 352 (498.3)
[Informatie privind masurile Sfatului Administrativ 12696 352 (498.3)
Extraordinar pentru asigurarea Capitalei de primejdia [Masuri luate pentru alimentarea cu apa a unor ptirti
focului]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 148: din orasul Iasi]. ZIMBRUL, I (1851), p. 345: Iasi".
Novitale din nauntru. Se hotarlse construirea unui apeduct tras din dealul Copou-
Se hotaraste ca depozitarea si vinzarea obiectelor aprinza- lui" si se acceptase de catre donmitor propunerea de a se aduce
toare" (lemne, pacura, fin etc.) sa nu se mai faca decit In subur- doua masurl de apa" la Institutul de fete, aloctndu -se 8000 lei in
Lille orasului. Text roman si francez. vederea acestei operatil.

12688 352 (498.3) 12697 352 (498.3)

[Informatii privind facerea pavalelor de piatra" in [Se anunta ca. palatul rezedentei din capitala au
orasul GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 180: inceput a se repara"]. ZIMBRUL, I (1851), p. 373,
Novitale din nauntru. col. I: Iasi).
Domnitorul se stabileste, pe timpul veril, la via sa de la Socola.
Se arata ca piatra necesara fusese descoperita de comisul MI-
'mine [de Hodocin] in dealurile de la Tomesti si Repedea. 12698 352 (498.3)
12689 352 (498.3)
[Ofis domnesc de multumiri adresat lui N. Istrati,
prezident al Sfatului Municipal din Iasi, la expirarea func-
[Ofis domnesc de multumiri adresate vornicului Teodor tiunii sale]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 323:
Ghica, antreprenorul pitariilor din Iasi, pentru renun- Novitale din nauntru.
tarea la cele doua parale la oca de pine ce i se cuveneau].
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 9, col. I: 12699 352 (498.3)
Departamentul din nauntru; GAZ. DE MOLD., XXIII [Articol despre aclivitatea Eforiei din Iasi sub condu-
(1851), p. 211: Novitale din Nauntru. cerea lui Niculae Istrati]. ZIMBRUL, I (1851), p. 373-
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. 374: 1295.
Se dau amanunte cu privire la Imbunatatirile aduse In diferi-
12690 352 (498.3) tele ramuri ale admInIstratiei orasului (pompierl, barlere, hornarl
[Sfatul Municipal al orasului Iasi aduce la cunostinta etc.).
scaderea pretului luminarilor de seu]. ZIMBRUL, II 12700 352 (498.3)
(1851), p. 74: Moldaviea.
[Stire cu privire la facerea unei cismele in apropierea
12691 352 (498.3) cazarmii de la Copou] ZIMBRUL, II (1851), p. 25:
Moldaviea.
[Politia din Iasi anunta ca Mih. Idieru si Herscu Se arata si suma data de Consiliul Administrativ pentru con-
Beilic, antreprenorii indestularii locuitorilor din aceasta struirea acestei cismele. Text roman *I francez.
capitalie cu came si luminari", au hotarit preturi mai
scazute pentru vinzarea luminarilor de seu]. BULETIN 12701 352 (498.3)
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 114, col. II; GAZ. DE [Publicatie prin care se anunta ca incepind de la 1 no-
MOLD., XXIII (1851), p. 291. iembrie taerea vitelor si vinzarea carnii si a luminarilor
Luminarile se vor vinde cu 3 lei si 20 parale la fabrica lucra- este sloboda si nernarginita in tot cuprinsul Capitalci"
toare" si cu 3 lei si 24 parale pe la pischinurile de pe ulna". pentru oricine]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II,
In Gazela de Moldavia text roman si francez. p. 179, col. I: Departamentul din nauntru; GAZ. I)E
MOLD., XXIII (1851), p. 339: Novitale din Nauntru;
12692 352 (498.3) ZIMBRUL, II (1851), p. 137: Moldaviea.
[Anaforaua cu privire la intinderea granitelor pro- Masura este luata In urma bunelor rezultate Inregistrate dupa
prietatii orasului Iasi]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), Inglduirea vinzArii libere a OWL In Gazela de Moldavia text
vol. II, p. 147: Secretariatul de Stat a Moldovei. roman si francez.

682

www.dacoromanica.ro
 3 52 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA
12702 352 (498.3)
[Informatie despre rezultatul alegerilor municipale din
Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 347: Novi-
tale din nauntru.
Au fost ale$1: aga C. Voinescu, scrdarul D. Filipescu, slugerul
N. Alexel *i Hristache loan, Jar drept candidali: Iacob Gatovski
*i I. Eremia.
12703 352 (498.3)
[Lista membrilor municipiului Iasi, in urma alegerilor
de la 1 noiembrie]. ZIMBRUL, II (1851), p. 145, col. I:
Moldaviea.
12704 352 (498.3)
[Se anunta ca aga C. Voinescu a lost confirmat pre-
zident a] Sfatului Municipal din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 351: Novitale din nauntru.
12705 352 (498.3)
[Adresa prin care Sfatul Municipal din Iasi multu-
meste ]ui Petrache Ivanovici, secretarul Sfatului, pentru
activitatea depusdl. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 356, col. I: Sfatul Municipal a Capitalei No. 2195.
12706 352 (498.3)
[Publicatie privind vinzarea cdrnii si a lumindrilor
in Iasi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p.' 6, col.
III: Sfatul Munic. a Capitaliei; GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), p. 2-3.
Se anunta ca obstea boierilor si a negutatorilor se pronuntase
pentru pastrarea regimului liberei vInzari a carnii $i a lumlnarilor.
Se anunta de asemenea d.schiderea unor not macelarii.
12707 352 (498.3)
[Publicatie privind condi t'lle in care se dau casdpiile
de la 1 aprilie pe vreme de tin :'n "]. BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 45, col. 11-11: : Sfatul Munici. a Capi-
talief ; GAZ. DE MOLD., XXI \ (1852), p. 37, col. II:
Sfatul Ordsenescil al Capitalii.
Prima conditie: este slobodl vInkarta canal $1 a lumlnarilor
de catre oricine ar voi a Intreprinde accasta speculatie".
12708 352 (498.3)
[Ordonanta cu privire la indestularea orasului Iasi
cu came si lumindri fntre 1 aprilie si 1 noiembrie 1852].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 94-95: Sfatul
Munic. a Capitalief.
12709 352 (498.3)
[Informatii privind regimul vinzarii cdrnii si a lumi-
narilor la Iasi intre 1 apr. si 1 nov. 1852]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 85: Novitale din Nauntru.
12710 352 (498.3)
[Jurnalul din 5 mai al comisiei rinduite pentru dreapta
impartire a cfartalurilor" din Iasi]. BULETIN
XIV (1852), p. 177-178: Politia Capitalief.
12711 352 (498.3)
[Se anunta ca Divanul General va discuta proiectul
tintitoriu a infiinta mijloacele neaparate spre a intimpina
cheltuelile insemnatoare cerute de paveluirea generald
a ulitilor si a pietilor capitalei"]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 71, p. 180: Novitale din nauntru.
12712 352 (498.3)
[Otis domnesc din 21 iunie cu privire la transportarea
pietrei pentru pavarea strdzilor orasului Iasi). BULB-
TIN [Mold.], XIV (1852), p. 197, col. I: Partea Adminis-
trativa ; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 187: Novi-
tale din Nauntru.
Se hotaraste ca transporturile sa se savIrseasca negresit In
curgirca emit".
www.dacoromanica.ro
352 (498.3)
12713 352 (498.3)
[Publicatie privind mdsurile luate pentru imbundtd-
tirea in general cu pavele i sosele a ulitilor capitalei"].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 77, p. 203-205:
Departamentul Lucrarilor Publice.
Se descriu masurile luate In acest scop, mijloacele financiare
tirmInd a fi asiguratc Indeosebi de proprietarii de case din Iasi.
Se dau cifre privind cheltuielile proiectate. Text roman *i
francez.
12714 352 (498.5)
[instiintare cu privire la darea in antrepriza a casdpiilor
si mumgeriilor crestinesti din Iasi]. BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 233: Departamentul din nauntru.
Antrepriza a fost adjudecata pe termen de 5 ani de Petre Ma-
vrogheni. Se indica preturile cu care se obligase s5 vInda carnea
si se arata a se da un termen de 30 de zile pentru eventuate oferte
mai avantajoase.
12715 352 (498.3)
[Anaforaua cu privire la vinzarea locurilor de pe sesul
Bahluiului, proprietatea Sfatului Ordsenesc din Iasi].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 249-250: Departa-
mentul din nauntru.
12716 352 (498.3)
[Informatii despre proasta lucrare a pavarii strdzilor
in Iasi]. G. TRANS., XV (1852), p. 271: Iasi, 29 Au-
gust. 1852.
Se arata ca ulitele pietruite In vara 1852 nu fusesera bine cal-
culate si construite.
12717 352 (498.3)
[Rezultatul alegerilor madularilor Sfatului Municipal
al Capitalei`']. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 85,
P. 225: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
12718 352 (498.3)
[Se anunta ca aga Iancu Dr5ghici a fost confirmat
prezident al Sfatului Municipal al Capitalei]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), nr. 87, p. 243: Novitale din na-
untru.
12719 352 (498.3)
[Informatie cu privire la scutirea de plata a 162 fa-
milii nevoiase iesene pentru locurile de casa din sesul
Bahluiului]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 88,
p. 247: Novitale din nauntru.
Cetatenii nevoiasi slot scutiti de aceasta plata. Banii au fost
destinati initial de Eforie pentru cladirea unui palat administrativ.
12720 352 (498.3)
[Informatii despre punerea in functie a cloud fintini
not la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 1:
Novitale din nauntru.
E vroba de flntlna cu grupul de patru delfini din plata Curtii
Vechi si fIntlna din plata mitropoliei. Text roman si francez.
12721 352 (498.3)
[Se anunta ca Divanul Obstesc a votat un proiect
cu privire la imbundaitirea ulitelor din Iasi, printr-o
lucrare radicals "]. BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 89: Depart. Lucrarilor Publice.
Se dau detain privind Incasarea sumelor de bani necesare aces-
tor lucrarl.
12722 352 (498.3)
Proiect pentru facerea unui monument de amintire
a mitropolitului Veniamin si fundatia unui tinterim seau
necropoli pentru locuitorii din Iasi. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), supl. la nr. 67.
Proiectul e alcatuit de N. Istrati si G. Asachi. E alaturat
Planul a tintcrimului *I a monumentului".
683
352 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA
12723 352 (498.3)
[Se anunta c5. la 1 noiembrie va avea loc alegerea ma-
dularilor Eforiei Capita lei]. GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 341: Novitale din nauntru; G. TRANS., XVI
(1853), p. 348, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
12724 352 (498.3)
Lista indrituitilor la alegerea m5dularilor Eforiei Ca-
pitaliei pe anul 1854. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
supl. la nr. 86 [legat dup5 nr. 86 din 29 oct. 1853 din By-
lean foaea publicatiilor oficiale a Principatului Moldaviei,
In colectia B.A.R.].
12725
352 (498.3)
[Colegiul aleg5tor, adunat in numar de 504 membri,
a ales pe membrii Eforiei Capitalei]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 349: Novitale din nauntru; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 361.
Spatarul D. Cracte a fost ales presedinte al Eforiel.
12726 352 (498.3)
[Otis prin care aga Iancu Draghici este confirmat
presedinte al Eforiei orasului Iasi, ai carei membri au
Post alesi la 1 noiembrie]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 357: Novitale din nauntru.
12727 352 (498.3)
Lista persoanelor cu dritil de aleg5torf madularilor
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitoriti 1855.
BULETIN [Mold]., XXII (1854), adaos la nr. 84, p. 1-2:
Sfatul Municipal a Capitaliei.
12728 352 (498.3)
[tire cu privire la inundatia din partea de jos a Ia-
silor, unde, In urma revarsarii Nicolinei, 400 case sint
sub al:in ZIMBRUL, II (1855), p. 337, col. I: Iasii,
29 Aprilie.
12729 352 (498.3)
[Instiintarea" Sfatului Municipal din Iasi cu privire
la aprovizionarea Capitalei cu came si luminari]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 124, col. III.
Vlnzarea se va face liber, vInzatorii trebuind Insa sa asigure
desfacerea pe plata a unei anumite cantitati. Pentru a prelntimpina
eventualele lipsuri pe plata, se pastreaza si valabilitatea vechiului
contract cu an treprenorii.
12730 352 (498.3)
[Informatii privind izbucnirea unui incendiu In Tirgul
Cucului la Iasi]. ZIMBRUL, III (1855), p. 629, col. I :
1..61, 30 lulie.
Se precizeaza a domnul Moldovei s-a dus imediat la fata lo-
cului.
12731 352 (498.3)
Lista persoanelor cu dritti de alegAtorI madularilor
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitorit 1856.
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), al doilea adaos la
nr. 83, p. 105 bis-106 bis: Sfatul Municipal al Capitaliei.
12732 352 (498.3)
[Listele persoanelor care au dreptul de alegAtori
madularelor eforiei pe anul 1856", publicate de Sfatul
municipal al capitalei]. STEAOA D., I (1855), p. 45:
Acte oficiale.
Comentlndu-se aceste liste, se arata ca boierii erau de cinci on
mai numerosi decit negustoril, car acestia nu erau declt din starea
a treia. Se depllnge proasta situatie a negustorilor pamInteni,
declarIndu-se ca In Moldova populatia se Impartea In boleri Si
tarani, starea de mijloc neexistlnd nici de cum".
12733 352 (498.3)
[Mrisurile luate de politia din Iasi pentru Indestularea
si curatenia orasului]. ZIMBRUL, III (1855), p. 957-
958: Iasii, 10 Noemvrie.
684
www.dacoromanica.ro
342 (468.3)
Se publics un comentarlu si textul publicatlei colonelului
Ventura, In care se tau masuri privind preturlle produselor de mare
consum, ora de Inchidere a localurilor, curatenia orasului si comertul
am bulant.
12734 352 (498.3)
[Se anunt,5 ca la 11 noiembrie Iancu DrAghici fa fost
reales presedinte al Eforiei orasului Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1857), p. 358: Novitale din nauntru.
12735 352 (498.3)
[Otis prin care Iancu Drilghici este confirmat prese-
dinte al Eforiei orasului la5i]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 361: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
12736
352 (498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ cu privire la
aprovizionarea Iasilor cu came si luminari]. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 357: Departamentul din Iii-
untru.
Se hotaraste desfiintarea, dupa 40 de zile, a contractulul
cu antreprenorul carnii si al lumlnarilor, urmInd a se face o licitatie
pentru darea casapiilor In antrepriza pe termen de 3 ani, cu pretul
ce ar esi la mezat", Impreuni cu contractul taxes evreiesti.
12737 352 (498.3)
[Instiintare cu privire la vinzarea prin licitatie a unei
chtitati de grine, destinatri initial aprovizionarii orasului
Iasi]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 137: Sfatul
Municipal a Capitalei.
12738 352 (498.3)
[Publicatie privitoare la conditiile dArii In antrepriz5
a fabricarii piinii In Iasi pe termen de un an Incepind
de la 1 iunie 1856]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 113,
p, 2-3: Sfatul Municipalti.
Se dau preturile stabilite la diferitele categoril de pline.
12739 352 (498.3)
pire despre inundatia din Iasi]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 146, p. 1, col. I: Iasii 7 lulie.
Au fost distruse 183 de case si 64 avariate.
12740 352 (498.3)
[Ordonanta cu privire la curatenia orasului Ia.si].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 242, col. I; GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 232: Politiea Capitaliei;
ZIMBRUL, 1V (1856), nr. 158, p. 1.
In Gazeta de Moldavia text roman, german si francez.
12741 352 (498.3)
[Ordonanta cu privire la imbunatatirea calitAtii piinii
la BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 241, col.
III: Politiea Capitaliei 101; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856),
( p. 238: Politiea Capitalei.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12742 352 (498.3)
[Ordonanta referitoare la mAsurile feritoare de foc].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 253-254: Ordonanta;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 245: Politiea
Capitalei; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 169, p. 1, col. III.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12743 352 (498.3)
[Ordonanta politiei Iasi cu privire la masurile luate
pentru pastrarea curateniei orasului]. ZIMBRUL, 1V
(1856), nr. 173, p. 1: Iasii 10 Augusta'.
Cel care nu respects dispozitlile de curatenie a strazilor vor fi
amendati. Comisarli trebuie as raporteze starea podurilor.
352 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352 (498.3)

12744 352 (498.3) 12754 352 (498.3)

[Adresa a agentiei c.c. din Iasi catre supusii sai pentru [Lista membrilor alesi in Consiliul municipiului Iasi].
a se conforma ordonantelor politienesti privind cura- GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 17:
tenia orasului]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), Novitale din nauntru.
p. 254, col. I; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 173, p. 1: Iasii Prezidentul Consiliului este postelnicul Grigore Draghici.
10 Augusta.
12755 352 (498.3)
12745 352 (498.3) [Se anunta amendarea pitariilor din Iasi care produc
[Comentarea articolului I din ordonanta Politiei Iasi cu pline de calitate proasta]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
privire la pastrarea curateniei in oras]. ZIMBRUL, [recte XXIX] (1857), p. 90: Novitale din nauntru.
IV (1856), nr. 174, p. 1: Iasii 11 Augusta. Constatarea se face la o inspectie a caimacamului, amenda
Sc apara pozitia prefectului Gr. Bals, care supusese la obligati ile
fiind Inscrisa In folosul Casei Sdracilor. Se adaugA ca, din lipsa
privind curatenia publicA pe toll ie.enii, indiferent de casta". artei pitarilor", In Moldova, ce se socoate grInarul Europel",
prepararea plinii n-a ajuns la gradul perfectii In care plinea se afla
12746 352 (498.3) In tart strAine ". Text roman si francez.
[Publicatie fixind libera vinzare a pestelui]. BU- 12756 352 (498.3)
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 326: Politiea Capitaliei [Se anunta ca s-au luat masuri pentru imbunatatirea
I asii. calitatii piinii si a carnii din Iasi, in urma unor inspectii
savirsite personal de catre caimacamul Vogoride]. GAZ.
12747 352 (498.3) DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 117: No-
[Se arata ca si Capitala Moldovei, ca si Parisul, sufera vitale din Nduntru.
de scaderea numdrului monedei sunatoare, de scumpetea 12757 352 (498.3)
piinii si de lipsa cvartirurilor de locuit]. GAZ. DE [Masuri pentru aprovizionarea orasului Iasi cu piine,
MOLD., XXVIII (1856), p. 322, col. III: Novitalele cu incepere de la 1 iunie 1857]. BULETIN [Mold.],
zilei. XXV (1857), p. 145: Sfatul Municipal a Capitaliei.
12748 352 (498.3) Se stabileste un regim de liberA vtnzare, dar cu anumite conditii
Lista persoanelor cu drita de alegatori madularilor 12758 352 (498.3)
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitoria 1857. [Masuri pentru indestularea satisfacatoare a populatiei
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos Ia nr. 84, p. 167- orasului Iasi cu piine]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
168, p. 348: Sfatul Municipal al Capitaliei. p. 193: Ministeriul din nauntru; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 188.
12749 352 (498.3)
Se iau masuri pentru InfrInarea speculei cu pline, observindu -se
Lista binalelor pentru care urmeazd a sa da termin ca acest articol se scumpise In urma autorizarii vInzarii libere.
de un an spre a for reperare, prifacire si desfiintare, fie-care In Gazeta de Moldavia text roman si francez. .
dupa lamuririle ce se fac mai jos. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 341-347: Depart. Lucrarilor Publice. 12759 352 (498.3)
Lista de cladiri din Iasi. Lista persoanelor cu drit de alegatori madularilor
Sfatului Municipal al Capitaliei pe anul viitoriu 1858.
12750 352 (498.3) BULETIN [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 83, p. 73-
74: Sfatul Municipal al Capitaliei.
[Otis privind suspendarea darimarilor binalelor din
Iasi, prevazuta de guvernul trecut]. BULETIN [Mold.], 12760 352 (498.3)
(1856), p. 359, col. 1: Caimacamiea Principatului Moldovel; [Despre unele masuri edilitare la Iasi]. GAZ. DE
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 359: Novitale MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 377: Secre-
din nauntru. tariatul de Stat.
In Gazela de Moldavia text roman si francez. In urma unui referat al Departamentelor Luerarilor Publice,
12751 352 (498.3) Secretarlatul de Stat afecteazA trei locuri (Ia Copou, Cirie, Frumoa-
sA) pentru cimitire.
[Publicatie anuntind o alegere municipals partials
in ziva de 10 noiembrie la Iasi]. BULETIN [Mold.], 12761 352 (498.3)
XXIV (1856), p. 361, col. I: Depart. din Launtru ; GAZ. [Lista membrilor alesi ai municipalitatii Iasi]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 355: Departamentul DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 390: Novi-
din Nauntru. tale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. Aga Grigore Draghici e confirmat prezidentul municipalitatii
12752 352 (498.3) pentru anul 1858. Text roman si francez.
[Scurt comunicat al politiei din orasul Iasi privind 12762 352 (498.3)
pretul piinii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. [Nota despre lipsa lemnelor de foc la GAZ. DE
380: Novitale din nauntru. MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 101,
Plinea albA se va vinde cu 48 parale ocaua, tar cea obisnuita p. 2, col. II.
cu 28 parale. Text roman si francez. Drept cauza se indica. exploatarea nechibzuita a pAdurilor,
de catre proprietari. Se sugereazA sit se Ineerce Inlocuirea lemnelor
12753 352 (498.3) cu carbuni de pamInt.
[Nou comunicat al politiei din Iasi privitor la pretul 352 (498.3)
piinii]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 398, col. II: 12763
Politiea Capitaliei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), [Notita despre iluminatul Iasilor]. GAZ. DE MOLD.,
p. 383-384: Novitale din Nauntru. XXX (1858), p. 58.
Se face cunoscut cA scAderea de pret anuntata anterior nu va Plna In anul 1832 ulitile Iasului se luminau In timpul noptii
intra in vigoare declt la espirarea contractului acestei antreprize". numai pe socoteala lunii". Se discuta iluminarea cu gazogen,
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. produs prin prelucrarea pacurei (naftei). Text roman si francez.

685
www.dacoromanica.ro
352 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA, COMUNALA 352 (498.3)

12764 352 (498.3) 12773 352 (498.3)

[Compania antreprizei eclerajului orasului Iasi cu ga- [Alegerile membrilor municipalitatii 140. ZIM-
zogen anunta vinzarea gazului in orice cantitate]. GAZ. BRUL BSI VULT., IV (1858), p. 8.
DE MOLD., XXX (1858), p. 128: Instiintari. Se dau numele celor alesi si clteva amanunte In legatura cu
Gazul se fabrica la mosia So lontu din tinutul Paean lui. Anun- felul cum au decurs alegerile.
tul este dat de G. Miller et compania". 12774 352 (498.3)
12765 M [ill er] , G. 352 (498.3) Libertate de navigatiune 1 ZIMBRUL SI VULT.,
IV (1858), p. 24, col. II: Bondariulti.
[Articol despre utilizarea pacurei de catre I. Levan-
dovski la iluminarea Iasilor]. ANUNT. R, V (1858), Se ironizeazd aspectul strAzilor din Iasi, care slnt plIne de nnroi
nr. 18, p. 2: Moldavia. sl apA.
Anunta ca s-a format o companie care a Infiintat o fabrica 12775 352 (498.3)
de distilare a pAcurei, care este transformat8. In gazo-gen". Un Antreprenora eftina 1 ZIMBRUL BSI VULT., IV
numar de 826 felinare lumineazA astfel capitala Moldovel. (1858), p. 48: Bondariu.
12766 352 (498.3) Se ironizeazA felul cum este ilumlnat Iasul de cAtre antrepriza
gazului".
Lista de baratcele clasificate, pe anul 1858, hotarite
a se disfiinta in vara anului curent si care nu s-au trecut 12776 352 (498.3)
prin Buletinul cu No. 85 din anul 1856, far parte s-ati [Stire despre balotarea alegerilor" pentru comple-
extras spre a se desfiinta acum in privirea relei stari din t area locurilor in Consiliul Municipal din Iasi]. ZIM-
care sint si a primejdiei ce infatosaza. BULETIN BRUL SI VULT., IV (1858), p. 45-46: Principatele Unite.
[Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 40, p. 73-76: De- Se arata cA alegerile nu putusera sit alba Inc din pricina absentei
partamentul Lucrarilor Publice. alegatorilor.
Este vorba de barAci, case, zaplazuri etc. din Iasi.
12777 352 (498.3)
12767 352 (498.3) [Se anunta tinerea balotarii" pentru completarea
[Comunicat cu privire la hotarirea obstei Capitalei numa'rului membrilor municipali din Iasi]. ZIMBRUL
ca vinzarea pinei si a jamnei sa ramie fraiu" in cursul SI VULT., IV (1858), p. 89: Principatele Unite.
lunii august]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 335, Se precizeazd care va fi procedeul, In cazul end nu va fl o
col. I: Ministeriul din Nauntru ; GAZ. DE MOLD., XXX majoritate In adunare.
(1858), p. 241: Ministeriul din Nauntru.
12778 352 (498.3)
Cei 18 pitari si-au luat totusi obligatia de a scoate ptine In
cantitate suficientA si de-a o vinde cu un anumit pret, neoprind [Despre numirea lui Teodor Codrescu si a lui Panait
si pe altii de a fabrica si a vinde pline. In Gazeta de Moldavia Cristea ca membri ai consiliului municipal din Iasi].
text roman $i francez. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 93: Principatele-
Unite.
12768 352 (498.3) Se aratA motivele pentru care In general electorii se abtin
[Publicatie anuntind concesionarea spiculatiei pi- de la alegerile municlpale, semnallndu-se faptul numirii de cAtre
tariei" in Iasi, pe timp de un an, cu incepere de la 1 sep- guvern a noilor membri al municIpalitatii.
tembrie, tot cu mod de fraiu supus aiarului dupa ase- 12779 352 (498.3)
zamint"]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 379: [Ofisul Caimacamiei prin care aga Teodor Codrescu
Sfatul Munic. a Capitaliei; GAZ. DE MOLD., XXX este confirmat prezident al Sfatului Orasenesc al Capi-
(1858), p. 243, col. I: Sfatul Municipal a Capitaliei. laail. talei]. MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 22, p. 4, col. II
12769 352 (498.3) 12780 352 (498.3)
[Actul pitarilor ce s-au angajat a fabrica piine si jamna [Lista eraturilor" si orinzilor" din tirgul Namoloasa
pentru indestularea capitalei Moidovei]. BULETIN si de pe mosia Namoloasa a lui Nicolae Conachi Vogoride
[Mold.], XXVI (1858), p. 379: Sfatul Municipal a Capi- ce se scot la mezat pe perioada 1851-1852]. ZIMBRUL,
taliei. II (1851), p. 92: Incunostiintare.
Este vorba de concesionarea fabricdrii ptinii In intervalul
1 sept. 1858-1 sept. 1859. 12781 352 (498.3)
Lista baracelor ce... s cuvin a se desfiinta in anul
12770 352 (498.3) prezent 1858. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos
[Conditiile in care se da in antrepriza indestularea la nr. 32, p. 57: Sfatul oral. din Neamtu.
obstei Capitalei Iasii cu came, grasime si luminari" pentru 12782 352 (498.3)
anul 1859]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 355-
357: Ministeriul din nauntru. [Invoiala savirsita intre vietuitorii din tirgusorul Save-
nii si proprietarul acestui tirg pentru plata bezmanului
12771 352 (498.3) si a celorlalte venituri cuvenite proprietatii]. BULETIN
[Contract incheiat pentru indestularea locuitorilor
[Mold.] XIV (1852), adaos la nr. 59, p. 1-2: Giudeca-
orasului Iasi cu carne, grasime si luminari de seu]. BU- toria tinut. Dorohoiu.
LETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 96, p. 236- 12783 352 (498.3)
237: Sfatul Municipal al Capitaliei. [Se anunta ca o gratificatie de 307 lei a fost acordata
Contractul se Incheie la 29 oct. 1858 Intre Nic. Pavli $l muni- pompierilor de catre obstea negustorilor din Tecuci].
cipalitate pentru anul 1859. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 277: Novitale din
nauntru.
12772 352 (498.3) Pompierli stinsesera trei focuri In centrul orasului.
[Se anunta rezultatul alegerii membrilor Consiliului
Municipal din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), 12784 352 (498.3)
p. 346: Novitale din nauntru. [Publicatie prin care se aduc multumiri lui Iorgu
Text roman si francez. Funducli pentru ca a inlesnit aprovizionarea cu griu a

686
www.dacoromanica.ro
352 (498.3) ADMINISTRATIE LOCALA ADMINISTRATIE REGIONALA 353 (439.2)

Eforiei tirgului Tecuci]. BULETIN [Mold.], XXIV 353 ADMINISTRATIE REGIONALA,

(1856), p. 37, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 37: Novitale din nAuntru. JUDETEANA
In Gazeta de Moldavia text roman $1 francez. (437.5) BUCOVINA
12785 352 (498.3)
12793 353 (437.5)
[Se anuntd ca. un foc intartat de vintul eel puternic,
a stirpit mare parte din politiea Tecuciu"]. GAZ. DE [Corespondenth de la Bucurestii Bucovinei despre
MOLD., XXX (1858), p. 206. introducerea noii organizari politico-judeciitoresti si despre
luarea conducerii tinutului I3ucuresti de c5tre loan Pitei,
12786 352 (498.3) fost viceancelar la consulatul austriac din Iasi]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 322: Bucurestii Bucovinei,
Anonimul din Tirgul Frumos. GAZ. DE MOLD., 1 Optobre 1855.
XXIII (1851), p. 79: Albina Romiineascii. Radauti.
Scurt articol In legatura cu corespondenta unul anonim din
acel tIrg referitoare la savli*rea de catre acest anonim a unor 12794 353 (437.5)
opere de binefacere. Redaclia arata ca multi din tlrgoveti cautau [Stire despre numirea la 28 aprilie a cavalerului Iacob
d-si is asupra for fapta anonimului $1-$1 exprimit credinta ca de Miculi in functia de consilier gubernial la guberna-
acesta trebuie sa fie comisul St. Mircea. In lncheiere, Indeamna mintul din Bucovina]. G. TRANS., XIX (1856), p. 137;
pe toll fruntasil tirgului sa savIr$easca asemenea binefaceri In col. I: Partea oficiOsti.
favorul bisericei $i a saractior".

12787 352 (498.3) (439.2) TRANSILVANIA

Ofisu Domnesch cu No. 16 din 26 Mai 1851 adresat
D-sale Banului Nicolai Chiriac. BULETIN [Mold.], 12795 353 (439.2)
XXIII (1851), p. 239-240. [Instiintare din Sibiu despre intrarea in functiune,
Domnitorul aduce multumiri lui Chiriac pentru binefacerile cu incepere de la 1 ianuarie 1853, a mai multor oficii de
pe care le Meuse In Vaslui $i Indeosebi pentru apeductul cu care cerc si oficii de subcerc, indeosebi in districtul Sibiului].
tnzestrase ora$ul, anuntindu-1 emiterea until hrisov de Intarire a G. TRANS., XV (1852), p. 333, col. I: Officiose.
dispozitillor sale testamentare.
12796 353 (439.2)
12788 352 (498.3) Impartirea politica a districtului Sibiiu 5i a cercului
[Hrisov de intarire a legatului testat de banul Nic. Abrudu. G. TRANS., XV (1852), p. 349, 353: Mo-
Chiriac pentru intretinerea in build stare de functionare narchia austriaca.
a apeductului din orasul Vaslui]. BULETIN [Mold.], In acest comunicat din 20 nov. 1852 al guvernatorului Tran-
XIII (1851), vol. II, p. 43-44: Depart. Lucrarilor Pu- silvaniei se dau amanunte privind Impartirea to cercurl $1 sub-
blice. cercuri a districtului Sibiu $i a cercului Abrud, dupe noua organi-
Este vorba de un legat de 10 000 lei. zare administrative a marelui principat al Transilvaniel.
12797 353 (439.2)
12789 352 (498.3)
[Stire referitoare la iuteala reorganizarii politice a
[Se anunt.a ca banul Nicolae Chiriac a inzestrat orasul districtului Sibiu]. G. TRANS., XV (1852), p. 354,
Vaslui cu un apeduct]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), col. I: Brasov, 4 Noemvre.
p. 195: Novitale din nauntru. Dupe Siebenbitrger Bote.
Se arata ca domnitorul ti exprimase multumiri printr-un otis.
Text roman $1 francez. 12798 353 (439.2)
[Stiri cu privire la organizarea departamentelor dis-
12790 352 (498.3) trictuale ale c.r. Locotenente a Ungariei]. TELEGRA-
[Informatii despre apaducul" din Vaslui]. GAZ. FUL R., I (1853), p. 120, col. I: Ungaria.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 239: Albina RomAneasca" Unul din cele 5 despartaminte" era Oradea Mare.
si Novitale din nduntru.
Apeductul a fost construit cu clieltuiala lui Nic. Chiriac. La 12799 353 (439.2)
p. 139-140 se publics ofisul domnesc de multumire adresat do- [Citeva amanunte cu privire la noua impartire admi-
natorului. nistrative a Voivodinei si a Banatului Temisan]. TE-
LEGRAFUL R., I (1853), p. 186: Banatii.
12791 352 (498.3) Au fost Impartite In 5 cercuri, cu resedinta In: Timisoara,
[Notita privind imbunatlitirile edilitare din orasul Lugoj, Becicherecul Mare, Zombor $i Novisad.
Vaslui, datorite darniciei banului Neculai Chiriac]. 12800 353 (439.2)
ZIMBRUL, II (1851), p. 10, col. II.
[Numiri de consilieri locutiintiali" si comisari de
Se citeaza construirea apeductului $i a $colii publice, precum cerc in Banat]. G. TRANS., XVI (1853), p. 211, col. I:
$1 proiectarea ridicarii unui havuz $1 a unui spital. Oficiosu.
12792 Duca, D. Claudiu Iasinskl la Lugo.% Joanne Trura la Nouaplanta $.a.
352 (498.3)
Onorabilel Redactii a Giurnalului Zimbrul. ZIM- 12801 353 (439.2)
BRUL, II (1851), p. 28. Publicare de concursu pentru cuprinderea posturilor
Scrisoarea serdarului D. Duca catre redactia ziarului Zimbrut, de servitiu la c.r. oficie de pretura, cari in urmarea res-
referitoare la $tirea publicata In nr. 3 al acestui ziar, In legatura criptului imperatescu din 14 Sept. 1852 au sa se 1nfiin-
cu Infrumusetarea orasului Vaslui, datorita darniciei banului Ne- tieze definitivu in marele principatil Ardealu. G.
culai Chiriac. Duca aduce dovezi tinzind sa arate ca $1 altii, In afara TRANS., XVI (1853), p. 231-232: Partea OficiOsa.
lui Chiriac, contribuisera la ridicarea 5colii publice din Vaslui. Se arata conditiile.

16 Bibllografia analitica c. 959 687

www.dacoromanica.ro
 353 (439.2) ADMINISTRATIE REG1ONALA, JUDETEANA 353 (498.1)

12802 353 (439.2) 12813 353 (498.1)

[Numiri de comisari de preturi" in Ardeal]. TELE- [Instructiile prezentate de Departamentul din Nauntru
GRAFUL R., II (1854), p. 346: Monarhia Austriaca. pentru alegerea subt- cirmuitorilor de plasi"). BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 81 -83; VEST. R., XVI (1851),
12803 353 (439.2) p. 73.
[Numiri de demnitari la mai multe dintre preturile Instructdile prevAd cd pot participa la alegeri proprietaril a
Ardealului]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 371: eel putin 30 stlnjeni de pAmInt.
Intamplari de zi.
12814 353 (498.1)
G. M.
12804 353 (439.2) [Alegerea subtcirmuitorilor de plasi" in Tara Roma-
Corespundintia. De pe valea Borgoului.G. TRANS., neasca]. G. TRANS., XIV (1851), p. 107-108: Tiera
XVII (1854), p. 237. romaneasca shi Moldavia.
Elogiazd activitatea comisarului Elia Mitchievich In subcercul Se reproduce raportul Departamentului din nauntru al Tad'
Borgo Prund si relateazd sarbdtorirea acestuia cu prilejul decorarli Romdnesti, cu aprobarea domneascd, In legaturd cu modalitatea
sale. acestor alegeri, la care puteau participa proprietaril a eel putin
30 stlnjeni de pdmint. Redactia observd ca la fel se faceau alegerile
12805 353 (439.2) sl'In Transilvania pInd la 1848, numal de proprietarl nu si de
[Numiri in fnalta magistrature a Ardealului]. G. popor".
TRANS., XVII (1854), p. 319: Denumiri. 12815 353 (498.1)
Baronul lost! de Bruckenthal este numit presedintele preturli Instructii pentru alegerea deputatilor de plasi, carii
provinciale din Sibiu, Ladislau Pop si loan Bran Pop de Lemeny apoi au sa aleaga pe candidatii de supt- cirmuitori. BU-
(membri) la aceeasi preturd etc. LETIN [T. R.], 1851, supl. la nr. 22, p. 1-2 ; VEST. R.,
XVI (1851), p. 77.
12806 353 (439.2)
Tot aci se publicA si instructiuni pentru alegerea candidatilor
[Numiri de presedinti la oficiele mestecate de cerc de subtclrmuitori.
In Ardeal "]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 297, col. I:
Publicare. 12816 353 (498.1)
12807 353 (439.2) Tirculare porunci catre cirmuirile judetelor. BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 89-90.
[Se anunta concurs pentru ocuparea statiunei de
adjunct" la cancelaria pretoriala din Tirgu-Mures (Mu- Privitor la tIlharestile catcall, jefuirile si arderile de nemestii,
res-Osorhei)]. G. TRANS., XVIII (1855), p.388, col. II. producte si notrete, din foc pus Intr-adins, ce din vreme In vreme
se savIrsesc Mud la un judet, clnd la altul".
12808 353 (439.2)
12817 353 (498.1)
[Publicatie de concurs a guvernamintului Transil- [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
vaniei spre ocuparea vacantului post de prefect tinutului
Clusian"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 109; col. I: se Intareste rezultatul alegerilor de candidati de sub-
Partea oficiosa. cirmuitori In judetul Ilfov]. BULETIN [T. R.], 1851,
p. 132.
12809 Tiarina, N. P. 353 (439.2) Se publicd numele plaselor si ale subcirmuitorilor numiti.
[Corespondent& cuprinzind elogierea activitatii co-
misarului de sub-cerc G. B. si a vicarului Stefan Moldo- 12818 353 (498.1)
veanu in folosul regiunii Hategului]. G. TRANS., XX [Se anunta ca la sfirsitul Almanahului Statului pe
(1857), p. 113:Din romantic'a vale a Hatiegului, 5 Martie anul 1851 se va adauga si lista subcirmuitorilor nou-nu-
a.c. miti]. VEST. R., XVI (1851), p. 104: Instiintari.
12810 353 (439.2) 12819 353 (498.1)
[Corespondenta din Alba Iulia cuprinzind necrologul [Lista de subcirmuitori alesi si intariti de domn].
fruntasului roman Moise Thanase, adjunctul cancela- BULETIN [T. R.], 1851, p. 133-134.
riei de pretura din Orastie]. G. TRANS., XX (1857), Sint trecuti subcIrmuitorii pldsilor din urmAtoarele judete:
p. 229: Transsilvania. Ilfov, Prahova, Muscel, Arges, Buzdu, Teleorman, lehedinti,
Slam-Rlmnic, Gorj, Dlmbovita, VlIcea si Ialomita.

(498.1) TARA ROMANEASCA 12820 353 (498.1)

[Lista subcirmuitorilor alesi si intariti de domn].
12811 353 (498.1)
VEST. R., XVI (1851), p. 126-127.
In plasile judetelor: Ilfov, Prahova, Muscel, Arges, BuzAu,
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ Extra- Teleorman, Mehedinti, Slam-Rlmnic, Gorj, Dlmbovita, VlIcea,
ordinar prin care se cere Indepartarea subcirmuitorului Ialomita, Vlasca, Dolj, BrAilani Romanatl.
plasii Znagovului, din judetul Ilfov, Mudca de la 1847
pind in 1851 n-a trecut regulat in condicute banii de capi- 12821 353 (498.1)
tatie ce primea de la pircalabi, calcind astfel legea]. BU-
LETIN [T. R.], 1851, p. 1. [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin
care se aproba numirea paharnicului Scarlat Iarca in
Se atrage atentia cd nici un act sau faptd. In administratie postul de cirmuitor In judetul Buzau, In locul pahar-
Mk nu se urmeze lard as fie conformd cu duhul si litera legiuirii", nicului loan Cretulescu, demisionat]. BULETIN [T. R.],
rdspunzatori flind sefii departamentelor si subalternii lor. 1851, p. 305.
12812 353 (498.1) 12822 353 (498.1)
[Ofisul domneso catre Departamentul din Nauntru [Ofis domnesc catre Sfatul Administrativ prin care se
pt ivitor la felul cum se va face trimiterea hirtiilor la aproba numirea paharnicului Constantin Balacescu in
cirmuitori si sul.cIrmuitori]. BULETIN [T. R.], 1851, postul de cirmuitor In judetul Olt, In locul paharnicului
p 25-27; VEST. R., XVI (1851), p. 29-30. Scarlat Iarca]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 305.

688

www.dacoromanica.ro
353 (498.1) ADMINISTRATIE REGIONALA, JUDETEANA 353 (498.1)

12823 353 (498.1) 12833 353 (498.1)

Porunci circulare dire Comisiile catagraficesti ale [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
judetelor. VEST. R., XVIII (1853), p. 81: Departa- clucerul Dimitrie Polizu este numit cirmuitor la Braila].
mentul din Nauntru. BULETIN [T. R.], 1853, p. 286.
Referitoare la unele cereri ca M. se desclineze uncle sate sau In locul clucerului Radu Roset.
proprietati de la judetele sau pla ile In care se aria acum, si sa se
Inclineze cu invecinatele judete sau plasi, unde si proprietarilor si 12834 353 (498.1)
locuitorilor le ar vent mat cu Inlesnire". [Generalul Budberg intareste propunerea Sfatului
Administrativ de a se rindui not cirmuitori in judetele
12824 353 (498.1) Vlasca, Buzau si Romanati]. BULETIN [1. R.],
[Raportul Departamentului din Nduntru catre domni- 1853, p. 337; VEST. R., XVIII (1853), p. 381.
tor prin care arata activitatea capitanului Gheorghe Del numiti slut: capitanul Dimitrie Stefanopolu, serdarul Ioan
Lens in calitatea sa de cirmuitor al judetului Ialomita Babeanu si capitanul Haral. Fundateanu. In Vestitorul Romd-
si it recomanda sit fie rasplatit, spre a sa incurajare si nesc text roman si francez.
desteptarea emulatir]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 74.
12835 353 (498.1)
12825 353 (498.1) [Ofisul comisarului Budberg catre Departamentul
[Circulara Departamentului din Nauntru catre toate din Nduntru prin care subcirmuitorul plasii Motru, din
cirmuirile judetelor, prin care se cere cirmuitorilor sit judetul Mehedinti, se indeparteaza din post pentru
controleze activitatea subalternilor for care, uneori, pricing de nesupunere"]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 1.
in puterea influentei posturilor ce ocupd, savirsesc abu- In locul lul este numit pitarul Florea Benghelescu.
zuri nelegiuite"]. VEST. R., XVIII (1853), p. 153.
12836 353 (498.1)
12826 353 (498.1)
[Ofisul generalului Budberg catre Departamentul
[Circulara Departamentului din Nauntru catre toate din Nauntru, prin care clucerul Constandin Niculescu
cirmuirile judetelor]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 137 ; este intarit cirmuitor al districtului Slam-Rimnic]. BU-
VEST. R., XVIII (1853), p. 177. LETIN [T. R.], 1854, p. 81.
Prin care cere ca orice raport trImis de un dregator catre acest In locul clucerului A. Boranescu.
Departament, asupra orIcArei pricini, si cuprinza In sine toate ama-
nunturile, precum si a sa parere de ceea ce trebuinta reclama sa se 12837 353 (498.1)
tacit". [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
12827 353 (498.1) prin care este orinduit cirmuitor in districtul Slam-Rim-
nic clucerul Constandin Niculescu]. VEST. R., XIX
[Ofisul domnesc catre Departamentul din NAuntru (1854), p. 85.
prin care se primeste demisia cirmuitorului judetului Este numit In locul clucerului A. Boranescu.
Dolj, aga [Dimitrie] Filisanu, si se numeste in locul lui
Grigorie Bengescu]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 157. 12838 353 (498.1)
12828 353 (498.1)
[Publicatie anuntind ca maresalul Paskiewicz apro-
base ca Lens, cirmuitorul de Ialomita, sa poarte tot
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nduntru acel mondir, ce poarta seful judetului Braila"]. VEST.
prin care capitanul Iancu Calinescu este numit cirmui- R., XIX (1854), p. 201; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
tor in judetul Gorj]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 169. p. 213, col. I: Novitale din Nauntru.
Masura se is drept rasplatire pentru deosebitul zel ai activi-
12829 353 (498.1) tate In Indeplinirea Indatoririlor".
[Ofisul domnesc dire Departamentul din Nauntru 353 (498.1)
prin care paharnicul Nicolae Chintescu este numit cir- 12839
muitor in judetul Romanati]. BULETIN [T. R.], p. 169. [Cirmuitorul judetului Dimbovita, clucerul Nicolae
Racovita, este mutat in judetul Muscel, in locul capi-
12830 353 (498.1) tanului Nicolae Burche, care trece In judetul Dimbo-
vita]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 221.
[Circulars care toate cirmuirile judetelor, in care se
constatd ca de la ocuparea Principatelor unii slujbasi nu 12840 353 (498.1)
mai merg pe drumul acela de sfintenie si dreptate" in [Cirmuitorul judetului Teleorman, clucerul Scarlat
ceea ce priveste transporturile i aproviziondrile]. BULE-
TIN [T. R.], 1853, p. 245: Departamentul din Nauntru. Geanoglu, este numit in judetul Vlasca, in locul capi-
tanului Dimitrie *tefanopolu, care trece in judetul Tele-
12831 353 (498.1) orman]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 221: Jurnal.
[De la Departamentul din nduntru se tramite un 12841 353 (498.1)
cerculariu catre toate ocirmuirile judetelor, din care se [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
vede, ca dela ocuparea Principatelor a inceput a se ivi prin care clucerul Alexandru Boranescu este orinduit
o banuiala de mirsavie asupra unor slujbasi fats cu pod- cirmuitor al judetului Rimnicul-Sarat]. BULETIN
vezile"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 293: Tier'a [T. R.], 1854, p. 313.
romanesca si Moldavi'a.
Se publics prima parte a circularel Departamentului din 12842 353 (498.1)
Nauntru al Tarti Romanesti. [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care paharnicul Dimitrie DrAgoescu este numit
12832 353 (498.1) cirmuitor la Muscel]. BULETIN [r. R.], 1854, p. 357.
[Ofisul domnesc cAtre Departamentul din Nauntru
prin care se aproba cirmuitorului judetului Dolj s poarte 12843 353 (498.1)
o uniformA osebita, dupa asemanarea aceluia al Braileil. [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
BULETIN [T. R.], 1853, p. 285. prin care serdarul Gheorghe Baleanu este orinduit cir-
Se arata cum este aceasta uniforms. muitor la Vlasca]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 357.

689

www.dacoromanica.ro
 353 (498.1) ADMINISTRATIE REGION/VIA, JUDETEANA 353 (498.1)

12844 353 (498.1) 12856 353(498.1)

[Printr-un ofis se intaresc maiorul Costache Cerchez [Liste de subcirmuitori in judetele Mehedinti, Gorj,
in postul de cirmuitor la Mehedinti $i serdarul Stanut, Vilcea, Dolj, Olt $i Romanati]. BULETIN [T.R.], 1855,
Cezianu in cel de cirmuitor la Vilcea]. BULETIN p. 297-298; VEST. R., XX (1855), p. 297: Catre Depar-
[T. R.], 1855, p. 25. tamentul din Nauntru.
12845 353 (498.1) 12857 353(498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut adminis- [Lista subcirmuitorilor numiti in judetele Braila $i
tratiilor districtelor ca orice transport de lemne pentru Ilfov]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 305; VEST. R., XX
aprovizionari se va face cu care tocmite prin buns in- (1855), p. 305: Catre Departamentul din Nauntru.
voiala $i nu prin care locuitoresti, cu plata de progronal.
BULETIN [1. R.], 1855, p. 45. 12858 353(498.1)
12846 353 (498.1) [Lista de subcirmuitori in judetele Vlasca, Ialomita,
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru Mused $i Arges]. BULETIN [T.R.], 1835, p. 321-322;
prin care se orinduie$te cirmuitor la Dolj clucerul Nicolae VEST. R., XX (1855), p. 319: Catre Departamentul din
A. Niculescu]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 101. Nauntru.
In locul lui Dimitrie-Filisanu. 12859 353(498.1)
12847 353 (498.1) [Lista subcirmuitorilor numiti in judetul Buzau].
[Ofisul aomnesc catre Departamentul din Nauntru BULETIN [T.R.], 1855, p. 381.
prin care se aproba ca si cirmuitorul Doljului sa aiba o 12860 353(498.1)
uniforma osebita, dupa asemanarea aceluia al Braili"].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 101. [Lista subcirmuitorilor numiti in judetul Prahova].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 381.
12848 353 (498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru 12861 353(498.1)
prin care serdarul Gheorghe Perdicarul este orinduit [Lista subcirmuitorilor numiti in judetul Rimnicu-Sa-
cirmuitor la judetul Ialomita]. BULETIN [T. R.], rat]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 381-382.
1855, p. 117.
12862 353(498.1)
12849 353 (498.1) [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
[Ofisul domnesc dare Sfatul Administrativ prin care care maiorul Pandele Cerchez este numit cirmuitor in
clucerul Alexandru Em. Florescu este numit cirmuitor judetul Olt]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 50.
a Ilfov]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 125.
In locul serdarului Grigorie Cantacuzino, orinduit procuror la 12863 353(498.1)
Curtea apelativa civilA sectia II. [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
12850
prin care se numesc cirmuitori in judetele \lava, Buzau
353 (498.1) si Vilcea]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 73.
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru Cei trei cirmuitori numiti slut: Ioan Babeanu, clucerul Scarlat
prin care capitanul Nicolae Burchi este mutat din postul Iarca si clucerul Joan CAtuneanu.
de cirmuitor al judetului Dimbovita in cel al judetului
Muscel]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 173. 12864 353(498.1)
12851 353 (498.1) [Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
[Ofisul domnesc dare Departamentul din Nauntru care capitanul loan Brailoiu este orinduit cirmuitor in
prin care paharnicul Dimitrie Dragoescu este mutat din judetul Dimbovita]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 93.
postul de cirmuitor din judetul Muscel in eel al judetului 12865 353(498.1)
Dimbovita]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 173.
[Ofisul caimacamului catre Ministerul din Nauntru prin
12852 353 (498.1) care paharnicul Gheorghe Baleanu este numit cirmuitor
Instructil privitoare la alegerea subt-cirmuitorilor. la judetul Dolj]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 241 ; VEST.
BULETIN [T. R.], 1855, p. 174; VEST. R., XX (1855), R., XXI (1856), p. 229.
p. 173-174.
12866 353(498.1)
12853 353 (498.1) [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
[Ofisul domnesc prin care se face cunoscut felul cum prin care Alexandru Roset este numit cirmuitor la Braila].
trebuie sa se alcatuieasca listele de alegatori pentru ale- BULETIN [T.R.], 1856, p. 289.
gerea deputatilor si subcirmuitorilor si zilele cind se fac
aceste alegeri]. VEST. R., XX (1855), p. 173, col. I: 12867 353(498.1)
Catre Departamentul din Nauntru. [ Ofisul caimacamului catre Departamentul Vistieriei prin
12854 care se numesc secretarii de la cirmuirile judetelor]. BU-
353 (498.1) LETIN [T.R.], 1856, p. 290.
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru Se publics numele secretarilor si la ce judet au fost numitl.
privitor la alegerea suptcirmuitorilor, organul eel mai
important intre administratie si tarani"]. BULETIN 12868 353(498.1)
[T. R.], 1855, p. 229.
Se atrage atenlia ca nisi o influentA sa nu se ecserseze asupra [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
cuiva ". prin care loan Margheloman este numit cirmuitor la
Buzau]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 290.
12855 353(498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru prin 12869 353(498.1)
care clucerul Scarlat Iarca este intarit cirmuitor in jude- [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru
tul Olt]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 241. prin care capitanul Alexandru Solomon este numit cirmui-
In locul paharnicului Costache Balacescu. tor in judetul 011]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 322.

690

www.dacoromanica.ro
(353 (498.1) AbMINISTRATIE REGIONALA, JUDETEANA 353 (498.3)

12870 353(498.1) districtul Mehedinti]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 265,

[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun-
tru prin care se aproba numirea lui loan Cretulescu in
postul de cirmuitor la Ilfov]. BULETIN [T.R.], 1856,
p. 322.
12871 353(498.1)
[Printr-un ofis al caimacamului au fost numiti noi
cirmuitori in judetele Vilcea, Gorj, Mehedinti, Romanati,
Rimnicul Sarat si Muscel]. BULETIN [T.R.], 1857,
p. 57; CONCORDIA, 1 (1857), p. 22.
Cei numiti slnt: Constantin Lahovari, Nicolae Opran, Nicolae
C. Zatreanu, capitan Draghicean Farcaseanu, Constantin Nicolescu
si Grigorie Caracas.
12872 353(498.1)
[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun-
tru prin care Pana Olanescu este intarit in postul de
administrator la districtul Dimbovita]. BULETIN
[T.R.], 1857, p. 229; ANUNT. R., IV (1857), nr. 51, p. 1.
In locul capitanului I. Brailoiu, chemat In alt post.
12873 353(498.1)
[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun-
tru prin care se aproba numirea lui loan Babeanu in pos-
tul de cirmuitor in judetul Braila]. ANUNT. R., V
(1858), nr. 25, p. 1.
12874 353(498.1)
[Ofis din 20 martie anuntind numiri de cirmuitori
in judete]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 93, col. 1: C5tre
Ministerul din Nauntru.
loan Babeanu e mutat la Braila, jar In locul sau, In Vlasca,
e numit capitanul Antonie Rahtivanu.
12875 353(498.1)
[Se anunta numirea lui ion Babeanu ca administrator
al judetului Braila]. ROMANUL, II (1858), p. 97, col.
III: Bucuresci 31 Martie/12 Aprilie.
12876 353(498.1)
[Ofisul caimacamului calre Departamentul din Naun-
tru prin care se aproba numirea lui Antonie Rahtivan
in postul de cirmuitor in judetul Vlasca]. ANUNT. R.,
V (1858), nr. 25, p. 1.
12877 353(498.1)
[Se anunta numirea capitanului Rahtivanu ea admi-
nistrator al judetului Vlasca]. ROMANUL, 11 (1858),
p. 97, col. III: Bucuresci 31 Martie/12 Aprilie.
12878 353(498.1)
[Ofisul caimacamului dare Ministerul din Nauntru prin
care se apron numirea maiorului I. Greceanu in postul
de cirmuitor la judetul Romanati]. BULETIN [T.R.],
1858, p. 265, col. I.
12879 353(498.1)
[Ofisul caimacamului catre Ministerul din Nauntru
prin care se aproba numirea parucicului S.[carlat] Voi-
nescu in postul de cirmuitor la districtul Prahova]. BU-
LETIN [T.R.], 1858, p. 265, col. I ; AN UNT. R., V (1858),
nr. 68, p. 1.
12880 353(498.1)
[Ofisul caimacamului dare Ministerul din Nauntru
prin care se aproba numirea lui Pare Mainescu in postul
de cirmuitor la districtul Teleorman]. BULETIN
[T.R.], 1858, p. 265, col. 1; ANUNT. R., V (1858), nr.
68, p. 1.
12881 353(498.1)
[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Naun-
tru prin care losif Clinceanu este numit cirmuitor la
col. I ; ANUNT. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
12882 353(498.1)
[Cuvintarea prezidentului magistratului orasului Cer-
neti, Gr. Miculescu, prin care se exprima paharnicului
losif Clinceanu bucuria concetatenilor sai pentru numirea
lui in posLul de administrator al districtului Mehedint.i].
ANUNT. R., V (1858), nr. 70, p. 3.
12883 353(498.1)
[Cuvintarea prezidentului magistratului Severin,
T. lupceanu, prin care exprima paharnicului Iosif Clin-
ceanu bucuria orasenilor severineni pentru numirea lui in
postul de administrator al districtului Mehedinti].
ANUNT. R., V (1858), nr. 70, p. 3.
12884 353(498.1)
[Ofisul caimacamului catre Ministerul din Nauntru
prin care se numeste administrator la districtul Oltului
Constantin Balaceanu]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 289,
col. I; ANUNT. R., V (1858), nr. 74, p. 1.
12885 353(498.1)
[Ofisul caimacamului catre Ministerul din Nauntru
prin care Constantin Pitisteanu este numit adminis-
trator la lalomita]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 289,
col. I ; ANUNT. R., V (1858), nr. 74, p. 1.
12886 353(498.1)
[Ofisul Caimacamiei, dare Sfatul Administrativ,
prin care se aproba numirea unor noi cirmuitori in jude-
tele Mehedinti, Gorj, Dolj, Muscel, Arges, Prahova,
Buzau, Dimbovita si Vlasca]. BULETIN [T.R],
1858, p. 338; ANUNT. R., V (1858), nr. 85, p. 1-2.
Cei numiti slut: aga C. Cerchez, serdarul Anton Brailoiu, aga
D. Filisanu, pah. Sadie Puroineanu, major A. Solomon, clucerul
C. Lapati, pah. C. Balacescu, major N. Burchi si clucerul
I. Catuneanu.
12887 353(498.1)
[Ofis privitor la destituirea lui Ipatescu, secretarul
cirmuirii din Vlasca, pentru abuzuri exersate asupra
locuitorilor mai multor sate]. BULETIN [T.R.].
1858, p. 385: Catre Ministerul din Nauntru.
Ofisul este lnsotit de raportul lui Mallon Baleanu In care se
descriu abuzurile lui Ipltescu si ale altor citiva slujbasi care-si Insu
sisera o sums de cherestea a statului", folosind locuitorii din mai
multe sate, asupra carora exersasera silnice mijloace".
(498.3) MOLDOVA
12888 353(498.3)
[Ofisul domnesc de multumiri adresat lui Lascar
Catargi, administratorul tinutului Neamt]. BULETIN
[Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 174: Departamentul tre-
bilor din nauntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 175: Novitale din nauntru.
I se mult.umeste lui Catargi pentru ca a aplicat In persoana"
dispozitiile ofisului atingator de punerea In lucrare si Impartire
Pe la sate a Asezamintului din nou statornicit, pentru Imbinatele
I ndatoriri a proprietarilor de mosii si locuitorii lucratori de pamint".
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12889 353(498.3)
[Ofisul domnesc adresat dregatorilor tinutali din
volnicie "]. -
Moldova, spre a-1 avea de povatuire in cazuri de sama-
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I,
p. 190-191: Departamentul trebilor din nauntru.
Se ordona ca nici cea mai micasamavolnicie sau sumetie"
a nu tie trecuta cu vederea, ci sa fie pedepsita cu toata asprimea
pravelilor".

691

www.dacoromanica.ro
353 (498.3) ADMINISTRATIE REGIONALA, JUDETEANA 353 (498.3)

12890 353(498.3) ce s-ar alege privighetori de ocoale"]. BULETIN [Mold.],

[Publicatie prin care se anunta ca functionarii abuzivi XIV (1852), p. 129, col. I: Secretariatul de Stat.
din districtul Tutova Joan Anastasiu si Neculai Alexa, Se precizeaza ca proprietatea poate sit fie In tinut, nu numal
indepartati pe baza referatului lui Alex. Cuza, directorul In ocol, si poate cuprinde acareturi sau vii, nu numai pamlnt.
Departamentului din Nduntru, nu mai pot fi primiti
niciodata in servitii publice"]. BULETIN [Mold.], 12900 353(498.3)
XIII (1851), vol. II, p. 21, col. I: Departamentul din [Ofis domnesc adresat colonelului Fote, cu multumiri
Launtru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207, col. I: pentru activitatea sa in postul de dregAtor al tinutului
Novitale din Nauntru. Tutova]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 21:
*tabul General; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 13:
12891 353(498.3) Novitale din Nauntru.
[Informatie despre inspectia agai Alexandru Cuza, In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
directorul Departamentului din Launtru, in judetul
Tutova]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 207: 12901 353(498.3)
Novitale din nauntru. [Ofis de multumiri adresat agai A. Fotino cu prilejul
Informatia vorbeste de revizia facuta la cancelaria judetului, demisiei sale din functia de administrator al tinutului
unde a Intocmit un referat pentru destituirea lui loan Anastasiu GAZ. DE. MOLD., XXV (1853), p. 205: Novi-
ei Nicolae Alecsa, seri de masa, care uneltesc contra autoritatilor". tale din Nauntru.
Text roman si francez.
12892 353(498.3)
12902 353(498.3)
[Informatii privind averea pe care trebuie sa o aiba
privighetorii de ocoale"]. ZIMBRUL, II (1851), [Se anunta numirea colonelului I. Ranet in functia
p. 13 14: Moldaviea. de administrator al tinutului Iasi, in locul agai A. Fotino].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale
12893 353(498.3) din nauntru.
Legiuire atingatoare de materialnica inchizdsluire 12903 353(498.3)
ce trebuie a ave privighitorii ce sa vor alege. BULETIN
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 99, col. I: Secretariatul [Ofis de multumiri adresat vornicului Costachi Negrea,
de Stat a MoldoveI. pentru activitatea depusa in postul de administrator al
orasului Galati si al tinutului Covurlui]. BULETIN
Privighetorii trebuie sa alba o proprietate In valoare de 10000 [Mold.], XXI (1853), p. 213, col. I: Secretariatul de Stat.
let. Negri este Inaintat la rangul de vornic.
12894 353(498.3) 12904 353(498.3)
Ofisu Domnescil cu No. 101 din 28 Octomvrie 1851, [Circulard adresata dregatorilor tinuturilor din Mol-
slobozit Dsale Agai Lascarachi Catargiu dregatorifi dova pentru ralele intrebuintari, jaluiri, asupriri si
tint. Neamtu. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, impildrile ce se fac in tot cuprinsul tinutului incredintat"].
p. 203, col. II-111: Departamentul din Nduntru; GAZ. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 221-222: Depar-
DE MOLD., XXIII (1851), p. 359, col. I: Novitale din tamentul din nauntru.
Nauntru.
Se semnaleaza o aerie de abuzuri si Impilari ale organelor
Multumiri pentru activitatea ce o depune. administrative.
12895 353(498.3) 12905 353 (498.3)
[Se anuntd cu satisfactie numirea lui Costache [Act de multumire adresat de boierii 5i negutatorii
Negri in functia de administrator al tinutului Covurlui]. din Focsani postelnicului $t. Stamatin, administratorul
ZIMBRUL, I (1851), p. 354: Iasi!. tinutului Putna]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175, p. 1:
12896 353(498.3) Corespondente Provinciale.
Ofisd Domnescil cu No. 98, din 11 Octombrie 1851, 12906 V. M... 353 (498.3)
slobozit Dsale Costachi Negre parcalab de Galati. BU- [Scrisoare adresata redactiei in legaturd cu trecerea
LETIN [Mold.], XIII (1)351), vol. II, p. 203, col. II: prin Galati a comisarului sultanului]. GAZ. DE MOLD.,
Departamentul din nauntru; GAZ. DE MOLD., XXIII XXVIII (1856), p. 218: Albina Romaneasca.
(1851), p. 359, col. I: Novitale din Nauntru.
Multumirl pentru activitatea ce o depune. Aminteste si de noul Guvernator al tinutului d. aga Alesandru
Cuza, a caruia activitate In Ingrijirea interesului administrativ
12897 353(498.3) r;1 comercial este vrednica de toata lauda".
[Numiri de administratori tinutali]. BULETIN 12907 353(498.3)
[Mold.], XIV (1852), p. 33, col. I: Secret. de Stat a Mol- [Se anuntd ca o corespondentd particulard dela Galati
dovei; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 17: Novitale publicata in jurnalele straine laudd activitatea noului
din nauntru. Gubernator d. A. Cuza"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
Adjutantii domnestl colonel!: Gr. Botescu la Vaslui, D. Fote (1856), p. 241: Novitale din nauntru.
la Tutova, C. Vlrnav la Botosani; apoi: vornicul G. Asian la Bacau, Reproduclndu-se aceasta stire, se exprima speranta ca admi-
aga Gr. Bale la Neamt, aga Mate! Krupenski la Roman si spatarul nistrator!! altor orase vor lua exemplu de la A. Cuza si G. Bals, seful
T. Buzdugan la Suceava. In Gazeta de Moldavia text roman politiei Capitalei. Text roman ij I francez.
gi francez.
12908 353(498.3)
12898 353(498.3) [Circularil catre organele administrative ale Departa-
[Ofisul domnitorului Moldovei cu privire la alegerea mentului din nauntru al Moldovei]. BULETIN [Mold.],
privighitorilor de ocoale", de care atirnd imbunatatirea XXIV (1856), p. 281: Departamentul din nauntru.
sI ocrotirea starii agricole "]. BULETIN [Mold.], XIV Se dau instructiuni Ispravnicilor si organelor subordonate for
(1852), p. 117-118. privind lndeplinirea datoriilor lor.
12899 353(498.3) 12909 353(498.3)
[Legiuirea votata de Divanul Obstesc, pentru chipul [Ofis prin care se da povatuire de regulile ce sa se
cum sa se cunoasca proprietatea ce se cere dela fetele pazeascd pentru alegerea privighitorilor de ocoale"].

692

www.dacoromanica.ro
353(498.3) ADMINISTRATIE REGIONALA, JUDETEANA
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 409: Departa-
mentul din launtru.
12910 353(498.3)
[Raportul Sfatului Administrativ al Moldovei pentru
masurile ce s-au hotarit a se observa pe viitor intru depu-
nerea a orice bani de la Administratiile tinutale"]. BU-
LETIN [Mold.], XXV (1857), p. 5, col. I: Secretariatul
de Steil.
12911 353(498.3)
[Circulara adresata administratorilor de tinuturi de
Costin Catargiu, ministrul din nauntru, prin care le cere
respectarea legalitatii si o aplicare dreapta a firmanului
privitor la convocarea Divanului ad-hoc]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97-98: Novi-
tale din nauntru.
In acelasi timp, le cere sa nu lngaduie nici un fel de necuviinta,
manifestatii, agitatii", priveghind ca locuitoril satelor al urmeze
In bun& rinduiala a se ocupa de regulata for chemare agricoll".
Text roman *i francez.
12912 353(498.3)
[Scrisoare circulars adresata administratorilor tinu-
turilor de logofatul Vasile Ghica, la numirea sa in postul
de ministru din nauntru]. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 125: Ministeriul din Nauntru ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 118: Novitale din
nauntru.
Cere O. se asigure respectarea linistel publice", Ingrijindu-se
sa previna Influentele pernicioase ce ar putea aduce neliniste publi-
cului". In Gazela de Moldavia text roman si francez.
12913 353(498.3)
[La Presse d'Orient" anunta ca la prefectura de
Galati fusese reasezat Cuza de care caimacam]. RO-
MANIA [Bucureti], I (1857), p. 15: Galati, 6 Aprilie.
12914 353 (498.3)
[Inalte ordine de zi prin care Alecu Cuza este inaintat
in rang]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 126: Novitale din nauntru.
Printr-un rain de zi, din 12 aprilie, adjutantul domnesc cor-
netul Alecu Cuza e numit leitenant. In aceeasi zi, apreciindu-se acti-
vitatea sa In postul de pIrcalab al portului Galati, el este Inaintat
In rangul de capitan. Text roman si francez.
12915 353(498.3)
[Ofis prin care caimacamul aduce mult.umiri colo-
nelului Dim. Miclescu, demisionat din postul de prefect
de Falciu si inlocuit prin colonelul Grig. Iacovache].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 323, col. I: Minis-
teriul din Nauntru ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [rude
XXIX] (1857), p. 269: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12916 353 (498.3)
[Circulara Ministerului din Nauntru al Moldovei catre
administratorii judeteni referitoare la buna ocirmuire
a tarii]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 431:
Ministeriul din Nauntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX[ (1857) ,p. 349-350: Ministerul din Nauntru.
Se cere administratorilor sa respecte legalitatea, sit stavileasca
cu asprime mice clevetire asupra guvernului", sa se Ingrijeasca de
o buna aprovizionare, sa viziteze Inchisorile, O. nu Indeparteze din
slujba functionarli declt cu Incuviintarea Ministerului" etc. In
Gazeta de Moldavia text roman si francez.
12917 353(498.3)
[Propunerea lui M. Kogalniceanu, in Comitetul pro-
prietarilor marl, cu privire la chestiunea tinuturilor si a
consiliilor tinutale].BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), supl. la nr. 24, p. 2, col. I.
www.dacoromanica.ro
353(498.3)
12918 353(498.3)
[Circulara lui Alecu Bak, adresata administratorilor
judeteni, la numirea sa in postul de ministru at trebitor
din nauntru at Moldovei]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 25: Ministeriul din Nauntru ; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 26: Ministeriul din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman i francez.
12919 353(498.3)
[Hrisovul prin care se intareste stapinirea unui loc,
la Galati, clironomilor raposatului caimacam T. Bak].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 29: Hrisov ;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 27: Novitale din
nauntru.
Bal* a prhnit acest loc din partea Wei orasenilor pentru acti-
vitatea depusa In timp ce era pIrcalab de Galati.
12920 353(498.3)
[Ofis din 5 februarie prin care caimacamul insarci-
neaza pe vornicul Iancu Cantacuzino, secretar de stat,
sa inspecteze administratiile districtuale]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 53: Secretariatul de Stat; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 45-46: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman *1 francez.
12921 353(498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar catre
Caimacamie in privinta inlocuirii unui numar de admi-
nistratori si rezolutia Caimacamiei]. MONIT. OF.
MOLD., 1858, nr. 3, p. 4, col. II.
Se hotaraste numirea unor not administratori la Vaslui, Bir-
lad, Tecuci, Foesant, Neamt, Suceava, BacEu etc.
12922 353(498.3)
[Ofisul caimacamilor din 1 nov. 1858 privitor la nece-
sitatea schimbarii unui sir de administratori care si-au
compromitat caracterul de nepartinirel. MONIT. OF.
MOLD., 1858, nr. 3, p. 4, col. I.
12923 353(498.3)
[Iordachi Glieorghiadi este numit administrator pro-
vizoriu la Roman].MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 4, p. 2.
12924 353 (498.3)
[Numiri de administratori provizorii]. MONIT. OF.
MOLD., 1858, nr. 4, p. 2, col. I.
Alecu Beldiman e numit In tinutul Iasi, tar Scariat Lambrino
In tinutul Mein.
12925 353(498.3)
[Actele cu privire la areslarea lui Ghita Caliman,
pentru refuzul de a preda postul de administrator at
tinutului Iasi lui Alexandru Beldiman]. MON IT. OF.
MOLD., 1858, nr. 4, p. 1.
Raportul colonelului Cuza si cel at Sfatului Administrativ,
lmpreuna cu rezolutiile Caimacamiei.
12926 353(498.3)
[Proiect de motiune at Comitetului proprietarilor
marl, cu privire la recunoasterea tinuturilor de persoane
civile si la infiintarea consiliilor tinutale]. BUL. ADUN.
AD-110C MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 20, legata
la finele colectiei din B.A.R.
12927 353(498.3)
[Rezolutiile Comitetului proprietarilor marl cu pri-
vire la recunoasterea tinuturilor de persoane civile si
infiintarea unor consilii tinutale]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 24, supl. 1 la nr. 24, p. 2.
693
353(498.3) ADMINISTRATIE REGIONALA. ADMINISTRATIE CENTRALA 354(498.1)21

12928 353(498.3) de sef al sectiei franceze din acest departament]. BU-

[Motiune cu privire la consiliile tinutale si atributiile LETIN [T.R.], 1856, p. 225; VEST. R., XXI (1856),
tor]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. p. 217.
la nr. 20, p. 2. In locul lui I. A. Keun.
12940 354(498.1)11
[Ofisul caimacamului catre Secretariatul Statului,
354 ADMINISTRATIE CENTRALA prin care Gheorghe Mihail Ghica este numit director la
acest departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 253;
(498.1) TARA ROMANEASCA VEST. R., XXI (1856), p. 241.
12941 354(498.1)11
12929 354(498.1) [Ofisul caimacamului Statului
catre Secretariatul
[Ofis prin care Gheorghe Mihail Ghica, director al prin care se aproba numirea lui Grigorie Nestor in postul
Secretariatului Statului, este rinduit a lua parte la sean- de cenzor de limba romaneasca la acest secretariat].
tele Consiliului Administrativ Extraordinar]. BULETIN ANUNT. R., IV (1857), nr. 65, p. 1.
[T.R.1, 1858, p. 241, col. I: Care Consiliul Administra- 12942 354(498.1)11
tive Extraordinar.
[Numiri, inaintari, demisii si alte schimbari in perso-
12930 351(498.1) nalul de la Secretariarul Statului]. BULETIN [T.R.],
[Ofis prin care se primeste demisia vornicului Con- 1856, p. 325.
stantin Cantacuzino din functia de president al Consi- 12943 354(498.1)11
liului Administrativ]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 341,
col. I: Catre Consiliul Administraliv Extraordinar. [Numiri la Secretariarul de Stall BULETIN [T.R.],
1858, p. 145, 289, 321.
12931 354(498.1)11
12944 354(498.1)11
[Numiri, inaintari si schimbari in personalul Secre-
tariatului de Stat]. BULETIN [T.R.], 1852, P. 5. [Ofisul caimacamului dare Secretariatul Statului
prin care Nicolae Lahovari este numit in vacantul post
12932 354(498.1)11 de director al acestui minister]. ANUNT. R., V (1858),
[Aga Petrache Poenaru este numit director la Secre- nr. 64, p. 1.
tariatul de Stat cu leafy de lei 1500 pe luny]. BULETIN 12945 354(498.1)11
[T.R.], 1854, p. 309; VEST. R., XI X (1854), p. 321.
[Ofisul caimacamului catre Secretariatul Statului
12933 354 (498.1) 11 prin care se aproba numirea lui Constantin Canelopulo
[Numiri, demisii si inaintari in Secretariatul Sta- in postul de secretar pentru limba turceasca, cu un salariu
tului]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 49. de 800 lei pe luna]. ANUNT. R., V (1858), nr. 82, p. 1.
Este numit In locul lui Mihail Aprichie.
12934 354(498.1)11
12946 354(498.1)11
[Ofisul domnesc catre Secretariatul Statului prin
care se aproba numirea lui Grigorie Alexandrescu ca [Ofisul Caimacamiei catre Consiliul Administrativ
ajutor la masa franceza" din Secretariatul Statului]. Extraordinar prin care Constantin Brailoiu este insar-
BULETIN [T. R.], 1855, p. 375; VEST. R., XX (1855), cinat cu indeplinirea functiilor de secretar al statului].
p. 371, col. I. ANUNT. R., V (1858), nr. 84, p. 1.
Leafa lunara este de lei trel sute. 12947 354(498.1)11
12935 354(498.1)11 [Ofisul Caimacamiei catre Sfatul Administrativ prin
Legiuire pentru infiintarea posturilor de directori la care Darsi este numit sef al corespondentei franceze"
Deparlamentul Credintei si la Secretariatul Statului. BU- la Secretariatul de Stat in locul raposatului Teodor Teot].
LETIN [T.R.], 1856, p. 93; VEST. R., XXI (1856), ANUNT. R., V (1858), nr. 88, p. 1 ; NATIONALULU,
p. 93. I (1858), p. 381: Care Sfatul Administrativ.
Va avea un salariu de 1500 lei pe luny.
Salariul celor doi directori va fi de 1500 lei lunar.
12948 354(498.1)21
12936 354(498.1)11 [Numiri, inaintari si alte schimbari in personalul
[Ofisul domnesc catre Secretariatul Statului prin Departamentului Vistieriei]. BULETIN [T.R.], 1851,
care aga Petrache Poenaru este numit in postul de director p. 6.
al Secretariatului Statului]. BULETIN [T.R.], 1856,
p. 98; VEST. R., XXI (1856), p. 93. 12949 354(498.1)21
[Numiri si demisii in personalul Departamentului
12937 354(498.1)11 Vistieriei]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 97, 165.
[Ofisul domnesc catre Secretariatul Statului prin
care serdarul Grigorie Filiti este numit secretar pentru 12950 354(498.1)21
corespondenta in limba franceza la acest secretariat]. [Ofisul domnesc catre Deparlamentul Vistieriei prin
BULETIN [T.R.], 1856, p. 101; VEST. R., XXI care cluccrul Costache Steriadi este numit director la
(1856), p. 101. acest departament]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 34.
Este numit In locul lui Edmond Van Saanen. In locul clucerului Alexandru Ioan Filipescu, trecut In alt
post.
12938 354(498.1)11
[Ofisul domnesc dare Secretariatul Slatului prin 12951 354(498.1)21
care paharnicul loan C. Petrescu este numit director la [Numiri, inaintari si demisii la Departamentul Finan-
acest departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 185. telor]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 61, 114.
12939 354(498.1)11 12952 354 (498.1)21
[Ofisul caimacamului catre Statului
Secretariatul [Ofisul caimacamului catre Departamentul Finan-
prin care d. Edmond Van-Saanen se recheama la postul telor prin care Constantin Steriadi este rinduit director

694

www.dacoromanica.ro
354(498.1)21 ADMINISTRATIE CENTRALA 854(498.1)31

la acest Departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 253; 12964 354(498.1)31

VEST. R., XXI (1856), p. 241. Tablou de numarul hirtiilor intrate si eite din can-
telaria Ministerului din niluntru de la 1 lanuarie 1853,
12953 354(498.1)21 ping la 1 lanuarie 1854. VEST. R., XIX (1854), p. 9.
[Numiri, mutOri, demisii in personalul Departamen-
tului Vistieriei]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 290. 12965 354(498.1)31
[Ofisul domnesc catre ObV.escul Divan prin care se
12954 354(498.1)21 face cunoscut ca aga Ioanidi, directorul Deparlamentului
[Despre reorganizarea casierici de la Vistierie]. BU- din Nauntru, va lua parte la toate lucrarile ObLescului
LETIN [T.R.], 1856, p. 313. Divan, si va da trehuincioasele stiinte despre cite privesc
acel Departament "]. BULETIN [T.R], 1853, p. 25.
Se publica ofisul caimacamului $i raportul Ministerului Finan-
telor. 12966 354(498.1)31
[Numiri, inaintari, demisii si alte schimbari in perso-
12955 354(498.1)21 nalul Departamentului din Nauntru]. BULETIN [T.R.],
[Ofisul caimacamului Care Consiliul Administrativ 1854, p. 9, 169, 181, 329, 366.
Extraordinar prin care Costache Steriade este insilr-
cinat vremelnice*te cu conducerea Ministerului Finan- 12967 354(498.1)31
telor, in lipsa titularului, care va pleca peste granita [Clucerul Nicolae Cretulescu este orinduit director al
spre implinirea misii cu care este insarcinan. BU- Departamentului din N5untru in locul logofatului Di-
LETIN [T. R.], 1856, p. 345. mitrie loanid]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 301 ; VEST.
R., XIX (1854), p. 309.
12956 354 (498.1)21 In Veslitorul Ronuinesc text roman si francez.
[Numiri, inaintari, demisii i alte schimbari in per-
sonalul Departamentului Finantelor]. BULETIN [T. R.], 12968 354(498.1)31
1857, p. 53 [Numiri, inaintari, demisii in Deparlamentul din
Nauntru]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 41, 125, 189,
12957 354(498.1)21 206, 237, 249, 322.
[Numiri, inaintari, demisii i alte schimb5ri in perso-
nalul Departamentului Finantelor]. BULETIN [T.R.], 12969 354(498.1)31
1857, p. 173. [Clucerul Ioan Gheorghe Florescu este numit director
la Departamentul din Nauntru in locul agrti Nicolae
12958 354(498.1)21 Cretulescu, trecut in alt post]. BULETIN [T. R.],
[Numiri la Ministerul Finantelor]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 365.
1858, p. 165, 173, 241, 297, 305, supl. la nr. 83, p. 1, p. 361, 12970 354(498.1)31(
386, 425. [Stiri privind impresia pricinuitO la Bucure*ti de
12959 354(498.1)31 demisia doctorului Cretulescu din postul de director al
Departamentului din Launtru]. ZIMBRUL, Ill (1855),
[Numiri, inaintari, demisii si alte schimbari in perso- p. 1062, col. I: Revista.
nalul Deparlamentului din Nauntru]. BULETIN
[T.R.], 1851, p. 27, 128. 12971 354(498.1)31
[Numiri, inaintari, demisii in personalul Departa-
12960 354(498.1)31 mentului din Niluntru]. BULETIN [T.R.], 1856,
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ Extra- p. 89, 281, 290, 293, 297, 324, 333, 385.
ordinar prin care acesta este poftit sa aduca multumiri 12972 354(498.1)31
lui Dimitrie Ioanide, directorul Departamentului din
Nauntru, pentru deosebita sa activitate la acest depar- [Ofisul caimacamului c5tre Departamentul din Nauntru
tament]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 305. prin care Nicolae Picleanu este rinduit director al acestui
departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 253; VEST.
La p. 306 se publics raportul $efului Departamentului din R., XXI (1856), p. 240.
Nauntru, Gh. Filipescu, catre domnitor, prin care recomanda sa
rasplateasca pe Ioanide, pentru rodnica sa activitate. 12973 354(498.1)31
354(498.1)31
[Numiri, inaintari, demisii si alle schimbilri in Depar-
12961 tamentul din Niluntru]. BULETIN [T.R.], 1857,
[Numarul hirtiilor intrate i ieite in anul 1851 la p. 33, 205.
Departamentul din Nauntru]. VEST. R., XVII (1852),
p. 17. 12974 354(498.1)31
Text in limbile romana $i franceza. [Ofisul caimacamului catre Departamentul din N5un-
tru prin care se aproba nurnirea a doi amploiati tre-
12962 354(498.1)31 buincioi spre fonctionarea presei autografice", infiintatri
[Ofisul domnesc dare Departamentul din LOuntru acum pe ling5 aces!, departament]. BULETIN [T.R.],
prin care se aproba infiintarea pe lingit acest departa- 1857, p. 105; AN UNT. R., IV (1857), nr. 20, p. 1.
ment a unei mese statornice, atit pentru lucrarea rama- 12975 354(498.1)31
itelor de pricini si socoteli rusqti, cit, i pentru deosebite
alte BULETIN [T.R.], 1853, p. 5. [Numiri la Ministerul din N5untru]. BLLE'I'IN
[T.R.], 1858, p. 17, 65, 73, 209, 265, 269, 293, 297, 309,
Se arata $i persoanele numite la accasta masa". supl. la nr. 83, p. 1, 353, 373, 377, 393, 425.
12963 354(498.1)31 12976 35.4 (498.1) 31
[Mire despre infiintarea unei mese not (birou) la [Otis prin care aga Alexandru M. Florescu este numit
Ministerul din LOuntru al Tririi Romane*ti]. G. TRANS., director al Departamentului din Nauntru, in locul clu-
XVI (1853), p. 71, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a. cerului Picleanu, demisionat]. BULETIN [T.R. I,
Se precizeaza Ca aceasta masa de 3 amploaiati se va ocupa, indeo- 1858, p. 337, col. I: Catre Sfatul Administrativ ; ANUNT.
sebt, cu lucrarea ramasitelor de pricini $ i socoteli". R., V (1858), nr. 84, p. 1.

695

www.dacoromanica.ro
354(498.1)45 ADMINISTRATIE CENTRALA 354(498.1)51

12977 354(498.1)45 12988 354(498.1)45

[Ofis domnesc catre Departamentul din Nduntru, [Ofis cu privire la mai multe numiri in directia lucrd-
prin care se numesc membrii noii Eforii infiintate pentru rilor publice]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 277, col. I:
lucrdrile soselelor si ale podurilor]. BULETIN [T.R.], Catre Ministerul din nauntru.
1852, p. 93. Costache I. Anion este numit seful cancelariei directiei, iar Maxi-
Sint numiti: vornicul Manoil Baleanu, colonelul Ioan Florescu, milian Droc este numit ajutorul sAu.
clucerul Joan Budisteanu, paharnicul Ioan Cantacuzino $i pitarul
Mihail Xanto. 12989 354(498.1)45
12978 354(498.1)45
[Ofisul caimacamului catre Ministerul din Nduntru
prin care se hotaraste ca Eforia drumurilor si Comisia
Intocmirea cantelarii directiei lucrarilor publice pe tehnica sa lucreze de acum incolo separat]. ANUNT.
lingd Departamentul din Nduntru. BULETIN R., V (1858), nr. 49, p. 1.
1852, p. 201. Un membru al Comisiei tehnice, P. Poenaru, este totusi Insar-
Are loc reorganizarea acestei directii. Seful ei este clucerul cinat s is parte la lucrarile Eforiei drumurilor, lar la nevoie Eforia
Costache Pencovici; se arati si celalalt personal. poate invita la $edintele ei $i plenul Comisiei tehnice.
12979 354(498.1)45 12990 354(498.1)51
[Ofisul domnesc referitor la reorganizarea directiei [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
lucrarilor publice, care se pune sub conducerea inginerului care se aduc multumiri sefului acestui departament
Lalan[ne]]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 321-323. pentru inaintarea lucrarilor cantelarii acelui Depar-
tament"]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 101.
12980 354(498.1)45
Se precizeaza el In cancelaria acestui departament a intrat pe
[Ing. Lubel este numit sef al despar],irei tehnice" semestrul septembrie-martie un numar de 15487 hIrtii ei au Post
din directia lucrdrilor publice]. BULETIN [T.R.], rezolvate 14571.
1852, p. 325.
Va prim! un salariu de 1200 lei pe luna; $i cei doi ingineri de 12991 354(498.1)51
ocoale, paharnicul Rosetti $i Carl Vairah, vor prim! cite 1200 lunar. Ardtare de lucrarile Departamentului in tot cursul
anului. 1851. VEST. R., XVII (1852), p. 25.
12981 354(498.1)45
[Raportul Departamentului din Nduntru, aprobat Este vorba de Departamentul Dreptatii; se arata num5rul
de domnitor, prin care se stabileste ca orice lucrare tehnica hirtiilor intrate, lucrate $i ramase In lucrare la sfirsitul lui decem-
cerutd de autoritati trebuie aprobata mai intii de directia brie 1851 $i to cele trei seesti. Statistica se publics In limbile romans
lucrdrilor publice din acest minister]. BULETIN [T.R.], $i franceza.
1853, p. 34. 12992 354(498.1)51
Tot aceasta directie va Intocmi si prolectele necesare. Lists de lucrdrile Departamentului Dreptatii pe anul
1852. BULETIN [T.R.], 1853, p. 27.
12982 354(498.1)45
Se da numarul hirtiilor lucrate, pe sectii si pe mese.
Raportul Departamentului din Nduntru. BULETIN
[T.R.], 1853, p. 63. 12993 354(498.1)51
Prin acest raport, aprobat de domn, se hon./10e ea nici o [Departamentul Dreptatii face cunoscut ca postul de
lucrare tehnica nu poate fi executata de vreo autoritate fsra apro- director al acestui departament va fi suplinit de clu-
barea directiei lucrarilor publice din Departamentul din Nauntru; cerul Stefan Burchi, timp de trei luni si jumatate, cit
se publics citeva deslusiri in acest sens. va lipsi in straindtate clucerul loan Cantacozino]. BU-
LETIN [T.R.], 1853, p. 142; VEST. R., XVIII (1853),
12983 354(498.1)45 p. 181: Departamentul Dreptatii.
[Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru 12994 354(498.1)51
prin care se cere sa se supravegheze ca toate lucrdrile
publice ce vor fi executate sa aiba aprobarea directiei [Numiri, inaintari, mutdri si alte schimbriri in per-
centrale a lucrdrilor publice de la acest departament]. sonalul Departamentului DreptAtii]. BULETIN [T. R.],
BULETIN [T.R.], 1853, p. 85. 1854, p. 89.
12984 354(498.1)45 12995 354(498.1)51
[Printr-un ofis se stabileste ca directia lucrarilor [Ofise domnesti prin care Departamentul Drepta]ii
publice va avea o singura cancelarie si nu cloud]. BU- se reorganizeaza in felul in care se afla la Inceputul rdz-
LETIN [T.R.], 1855, p. 49. boiului Crimeii]. VEST. R., XX (1855), p. 29-30.
Se public& diferite numiri Mute in departament.
12985 354(498.1)45
[Se anunta di se vor angaja prin concurs la servitiu 12996 354(498.1)51
specialitatii de poduri si sosele" 9 conductori tehnici de [Ofisul domnesc catre Departamentul Dreptatii prin
diferite clase si.3 elevi conductori]. BULETIN [T.R.], care pitarul Leonida Porumbaru este numit sad la
1855, p. 325-326. masa masini autografd din ace! Departament"]. BULE-
TIN [T.R.], 1856, p. 41.
12986 354(498.1)45
[Ofis prin care Alecu Ordscu este numit membru al 12997 354(498.1)51
Comisiei Tehnice, pdstrindu-si postul de inginer-arhitect [Ofisul caimacamului catre Departamentul Justitiei
al Ministerului din Nduntru]. BULETIN [T.R.], prin care Scarlat Falcoianu este numit director la acest
1858, p. 153, col. I: Care Ministerul din Nduntru. departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 253; VEST.
R., XXI (1856), p. 241.
12987 354(498.1)45
[Ofis prin care inginerul Gheorghe Rosetti este numit 12998 354(498.1)51
membru al Comisiei Tehnice, in locul lui loan Florescu, [Numiri, inaintari, demisii In personalul Departa-
demisionat]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 181, col. I: mentului Dreptatli]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 273,
Catre Ministerul din nduntru. 309, 349, 353.

696

www.dacoromanica.ro
354(498.1)51 ADMINISTRATIE CENTRALA 354(498.3)

12999 354(498.1)51 13012 354(498.1)52

[Ofisul caimacamului catre Departamentul Dreptatii
prin care Constandin Bozianu este numit director la
acest departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 301;
VEST. R., XXI (1856). p. 285.
13000 354(498.1)51
[Numiri, inaintari, demisii si alte schimbari la Depar-
tamentul Dreptatii]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 1, 189.
13001 354(498.1)51
[Ofisul caimacamului catre Ministerul Dreptatii prin
care Alexandru Hrisosboleu este numit director la acest
minister]. BULETIN [T.R.], 1857, nr. 56, p. 217 ;
ANUNT. R., IV (1857), nr. 50, p. 1.
13002 354(498.1)51
[Numiri, inaintari, demisii in personalul Ministerului
Dreptatii]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 21, 29, 69,
101, 133, 137, 221, 289, 301, 305, 381.
13003 354(498.1)52
[Inaintari in Departamentul Credintei]. BULETIN
[T.R.], 1852, p. 94.
13004 354(498.1)52
[Ofisul caimacamului catre Departamentul Cre-
dintei prin care se aproba numirea lui Mihail Ioachimidi
in postul de ajutor pentru corespondenta elina de la
acest departament]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 69.
va avea un salariu de 300 lei pe luna.
13005 354(498.1)52
[Numiri, inaintari, demisii si alte schimbari in perso-
nalul Departamentului Credintei]. BULETIN [T.R.],
1856, p. 93, 361.
13006 354(498.1)52
[Ofisul catre Departamentul Credintei prin care pa-
harnicul Grigorie Bengescu este orinduit director la
acest departament, in locul clucerului Constantin Cos-
tescu]. VEST. R., XIX (1854), p. 309.
Text roman *1 francez.
13007 354(498.1)52
Legiuire Pentru infiintarea posturilor de directori la
Departamentul Credintei si la Secretariatul Statului.
BULETIN [T.R.], 1856, p. 93; VEST. R., XXI (1856),
p. 93'
Tot aci se publica *1 ofisul domnesc de Intarire.
13008 354(498.1)52
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care clucerul Grigorie Bengescu este numit director al
acestui departament]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 98;
VEST. R., XXI (1856), p. 93.
13009 354(498.1)52
[Schimbari in personalul Departamentului Credintei].
BULETIN [T.R.], 1856, p. 361.
13010 354(498.1)52
[Numiri, inaintari si schimbari in personalul Minis-
terului Credintei]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 73,
97, 101, 141, 153, 285, 289, 390.
La instantele judetelor Teleorman, Buzau, Museel, Romanati.
13011 354(598.1)52
[Ofis prin care se anunta Ca Stanciu Predescu este
numit director al Ministerului Credintei]. BULETIN
[T.R.], 1858, p. 273, col. I: Catre Ministerul Credintii;
ANUNT. R., V (1858), nr. 70, p. 1.
[Ofisul caimacamului catre Ministerul din Nauntru
prin care Grigorie Bengescu este numit sef al Departa-
mentului Credintei si Instructiei Publice]. ANUNT.
R., V (1858), nr. 67, p. 1.
13013 354(498.1)52
[Ofis de numire a paharnicului Stanciu Predescu in
functia de casier la Casa Centrala si a paharnicului Cos-
tache Cernovodeanu la Casa Scoalelor]. BULETIN
[T.R.], 1858, p. 337, col. III: Catre Departamentul Cre-
dintil.
13014 354(498.1)52
[Otis prin care aga N. Racovita este numit indepli-
nitor al functiilor de director al Ministerului Credintii].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 373, col. II: Catre Minis-
terul Credintii.
13015 354 (498.1) 53
[Ofisul domnesc si jurnalul Sfatului Administraliv
Ecstraordinar referitor la reorganizarea Comitetului
carantinelor, care devine Comitet al sanatatii publice].
BULETIN [T.R.], 1854. p. 353-355.
Se arata cite posturi *i ce atributii va avea Comitetul. Se publica
noul regulament.
13016 354(498.1)53
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca ser-
viciul sanitar si comitetul carantinelor au Post conto-
pite sub titlul de Comitet al sanatatii publice"]. VEST.
R., XIX (1854), p. 377.
13017 354(498.1)61
[Caimacamul aproba sa se intocmeasca un biurou de
jeni" pe linga Ministerul Ostasesc]. BULETIN [T.R.],
1858, p. 181, col. I: Porunca catre ostire; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 48, p. 1: Porunca catre ostire.
Biroul va fi compus din locotenentul V. Costaforu, subloco-
tenentii Gh. Slaniceanu, C. Barut, Gh. Marulescu *I N. Donea,
care au terminat Institutul geografic din Viena, precum *i din sublo-
cotenentii Gh. Boranescu *i E. BoteanuAcestor Merl li se va
Incredinta continuarea lucrarilor topograf ice lncepute In anti
trecuti".
13018 354(498.1)61
[Informalie privitoare la infiintarea unui birou de
geniu" pe linga Ministerul Ostasesc]. ROMANUL, II
(1858), p. 189, col. III.
Din cronica zilnica semnata de C. A. Rosetti.
(498.3) MOLDOVA
13019 354(498.3)
[Ofisul domnesc referitor la pazirea cu strictete a
institupor reglementale intre cirmuirea Departamente-
lor", incredintate ministrilor]. BULETIN [Mold.], XIX
(1851), vol. I, p. 69-70: Secretariatul de Stat a Moldovei;
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 75: Novitale din
Nauntru.
Domnul cere ministrilor sa fie foarte atenti In alegerile In
slujba" $1 In aleatuirea anaforalelor, care nu:trebuie sa contrazica
dispozitiile Regulamentului organic. In Gazela de Moldavia text
roman $i francez.
13020 354(498.3)
[Lists de directorii numiti in minislerele din Moldova,
dupa instaurarea Caimacamiei]. ZIMBRUL, 1V (1856),
nr. 154, p. 1. col. 1: lasiI 17 lulie.
13021 354(498.3)
[Se anunta schimbarealrunora din amploiatii fostei
Caimacamii]. ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858), p. 13,
col. I: Iasii, 5 Noem. 1858.

697

www.dacoromanica.ro
 354(498.3) ADMINISTRATIE CENTRALA 354(498.3)31

13022 Penn, Anastasie 354 (498.3) 13032 354(498.3)21

[Cuvintele rostite la 9 noiembrie 1858, cu ocazia pri-
mirii rapoartelor de la functionarii tribunalelor si de la
Consiliul scoter]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 30 31.
Anastasie Panu arata ca aceste Intruniri saptdmInale au fost
hotdrite cu scopul unei mai strinse colaborari, necesard muncii
N, 'Roam pentru Romania ce renaste la vials ". In incheiere, cere
funclionarilor sS arate cd sham un popul, cd avem vial. si cd
trebue sd. trdim".
13023 354(498.3)11
[Despre masurile de organizare a Secretariatului Sta-
Lului luate de Alexandru Sturza]. ZIMBRUL, I (1851),
p. 353-354: 11111.
Alexandru Sturza, in calitate de secretar al statului, ordonase
alcatuirea unor dosare in care Si. se depund acele hirtii atingatoare
de interesele terei cum si acele Internationale spre a se putea servi
mai cu Indeminare la Inaintirea lucrdrilor cu Consulaturile". Sturza
mai luase mdsuri pentru formarea unei biblioleci diplomatice si
iconomice".
13024 354(498.3)11
[Se anunta ca aga Alecu Sihleanu a fost numit director
al Secretariatului de Stat]. BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 449, col. I: Secretarialul de Stat ; GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 385: Novitale din nauntru.
13025 354(498.3)11
[Se anunta ca Alexandru Fotino a fost numit director
al Secretariatului de Stat, in urma demisiei lui Alexandru
Sihleanu]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 225:
Novitale din nauntru.
13026 354(498.3)21
[Se anunta ca spalarul loan Alexandrescu a fost numit
sames la Vistierie, in urma demisiei postelnicului Branis-
Leann]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 163:
Novitale din nauntru.
13027 354(498.3)21
[Se anunta ca postelnicul C. Negruzzi a fost numiL
director al Departamentului de Finante]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 183: Novitale din nauntru;
ZIMBRUL, 1 (1851), p. 354: Iasi'.
13028 354(498.3)21
[Spatarul Costachi Balaes a fost numit samis central
al Vistieriei, in locul spatarului Grigore Rizo, demisionat].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 229: Novitale din
nauntru.
13029 354(498.3)21
[Se anunta ea paharnicul Iordache Cararnfil a fost
numit sef al Sectiei a 3-a a Departamentului de Finante].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 9: Novitale din
nauntru.
13030 354(498.3)21
[Ofis prin care caimacamul N. Conachi-Vogoridi mul-
ttnneste personalului Departamentului de Finante pentru
zelul arntat in titnpul cind el a fost ministru de finante].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105: Departamen-
tul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 102: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
13031 354('t98.3)21
[Ofis de numire a lui Alexandru Sturdza in postul de
director al Departamentului de Finante]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 105: Novitale
din nauntru.
Text roman si francez.
[Numiri la Departamentul de Finante]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 49, col. II: Departamentul de
Finans; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 46: Departa-
mentul de Finans.
Aga Costachi Balais este numit director, iar aga Teodor Albi-
net sames central al departamentului.
text roman si francez.
- In Gazeta de Moldavia
13033 354(498.3)31
[Se anunta ca Alecu Cuza, presedintele judeatorici
de Galati, este numit director al Departamentului din
Nauntru, in locul lui Scarlat Roset, demisionat]. ZIM-
BRUL, I (1851), p. 233, col. 1: Moldavia; JURN. DE
GALATZ., II (1851), p. 154, col. 1.
13034 354(498.3)31
[Ofisul domnesc adresat agai Alecu Cuza pentru zelul
si activitalea ce a dizvalit in functia de director al Depar-
tamentului din nauntru" al Moldovei]. BULET1N
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 159: Departamentul din
nauntru; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 327: Novi-
tale din Nauntru.
Domani da ofisul cu ocazia demisiei lui Cuza din functie.In
Gazeta de Moldavia text roman si francez.
13035
354(498.3)31
[Adresa ministrului catre aga Alecu Cuza, la retragerea
sa din postul de director al Departamentului din Nauntru
al Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II,
p.171, col. I: Departamentul din nauntru ;GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 343: Novitale din Nauntru.
13036 354(498.3)31
[Se anunta numirea provizorie a lui 14lihail Kog5Ini-
ceanu ca director al Departamentului din Nauntru].
ZIMBRUL, II (1851), p. 109: Moldaviea.
13037 354(498.3)31
[Inaintari in slujbe la Departamentul din Nauntru al
Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 73,
col. I: Departamentul din nauntru.
13038 354(498.3)31
[Se anunta ca postelnicul Constantin Burgheli a fost
confirmat director al Departamentului din Nauntru].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77: Novitale din
nauntru.
Text roman si francez.
13039 354(498.3)31
[Se anunta numirea spatarului I. Burgheli ca sef de
sectie la Departamentul din L5untru]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 76, p. 1, col. I: Iasi 5 Aprilie.
13040 354(498.3)31
Ofisul Es. Sale Caimacamului Onorat. D-sale Boerului
Postelnic Dimitrie Cornea. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 331: Novitale din Nauntru.
Ofis de mullumire cu ocazia demisiei lui Cornea din functia
de director at Departamentului din Nauntru.
francez.
- Text roman si
13041 354(498.3)31
[Ofis adresat de caimacamul Moldovei, Teodor Bals,
lui Gr. Bats vestindu-I ca a fost numit director al Depar-
tamentului din Nauntru]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 395: Caimacamiea Principatului Moldovei.
Text roman si francez.
13042 354(498.3)31
[Ofis adresat de ministrul din nauntru, Nic. Cantacu-
zino, lui Gr. Bats pentru a-I anunta ca a fost numit direc-

698

www.dacoromanica.ro
354(498.3)31 ADMINISTRATIE CENTRALA 354(498.3)51

for al Departamentului din Nauntru].GAZ. DE MOLD., 13053 354(498.3)45

XXVIII (1856), p. 395: Novitale din N5untru. [Se anunta retragerea lui Costache Negruzzi de la
Text roman $i francez. directia Lucrarilor Publice si numirea sa ca director la
Departamentul Finantelor]. I MBRUL, I (1851), p. 354 :
13043 354(498.3)31 Iasii.
[Se anunta numirea agai N. Drosu in postul de director Spiltarid Maniac Islrali este numit In functia de director al
at Ministerului trehilor din Nauntru].GAZ. DE MOLD., Departamentului Lucrarilor Publice In lucid lui NegruZ7i.
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81: Novitale din nauntru.
13044 354(498.3)31 13054 354(498.3)45
[Amanunte in legAturil cu scandalul" de la Departa- [Se anunta ca N. Istrati a fost numit director al De-
mentul din N5untru]. PATRIA [Iasi], I (1858), p. 18, partamentului Lucr5rilor Publice, in urma demisiei lui
col. I. C. Negruzzi]. GAZ. DE MOLD., X XIII (1851), p. 175:
Novilale din nauntru.
E vorba de o mituire ce ar n avut loc la acest minister, pentru
scoaterea unei porunci. Fostul director de sectie de la Interne, Prun- 13055 354(498.3)45
cut, este Invinuit de aceasta mituire. Redactia cere sit se publice [Se anunta c5 spatarul Ghita Caliman a fost numit
litmuriri de este In adevar a mituire, sau o calomnie precugetata". inspector al zidirilor stalului]. GAZ. DE MOLD.,
13045 354(498.3)32 + 52 XXIV (1852), p. 89: Novitale din nauntru.
[Ofis domnesc adresat sp5tarului N. Istrati, numit Postul depinde de Departamentul Lucrarilor Publice.
director al Departamentului Averilor Bisericesti si al
invilt5turilor Publice]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), 13056 354(498.3)45
p. 121: Novilale din nauntru. [Ofis prin care colonelul P. Scheliti este numit direc-
Text roman $i francez. tor al Departamentului Lucrarilor Publice]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 113: Novitale din nauntru.
13046 354(498.3)32 -I- 52
[Se anun1.5 c5 Iancu Cantacuzin e confirmat director 13057 354(498.3)45
al Departamentului de Cult]. GAZ. DE MOLD., XXVI [Jules Beguin, inginer al corpului national de punti
(1854), p. 77: Novitale din nauntru. si $osele din Franta, este insarcinat cu organizarea in

Text roman $i francez. Moldova a unui ram regulat a lucrArilor publice"].

GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 171 (nr. 69): Novi-
13047 354(498.3)32 + 52 tale din nauntru.
[Ofisul caimacamului adresat agai Gheorghe Dulcescu Va organiza $l o Invatatura menita a forma inginerii". Text
la demisia sa din postul de director al Departamentului roman $i francez.
Cultului si at Instructiei Publice]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 305: Novitale din nauntru. 13058 354(498.3)45
Dulcescu e numit In postul de Controlor al Statului, In locul [Ofis dare Sfatul Administrativ al Moldovei, care
postelnicului Vasile Draghici. este insArcinat cu elahorarea unui plan de reorganizare a
Departamentului Lucrarilor Publice]. GAZ. DE MOLD.,
13048 354(498.3)32 + 52 XXVI (1854), p. 345: Novitale din nauntru.
[Se anunta ca aga Gheorghe Dulcescu este rechemat la Text roman $i francez.
postul de director at Departamentului Cultului si al
Instructiei Publice]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), 13059 354(498.3)45
p. 92: Departamentul Cultului si al Instructiei Publice. [Deparlamentul Lucrilrilor Publice din Moldova e
13049 354(498.3)32 + 52 transformat in directie, sub conducerea colonelului Sun-
[Ofisul caimacamului adresat agAi Nicolae Burchi, la guroff]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 118,
retragerea din postul de director al Departamentului Cul- col. II.
tului si al Instructiei Publice]. GAZ. DE MOLD., XXX Dupa Gazeta de Moldavia.
(1858), p. 101: Secretariatul de Stat.
Text roman si francez. 13060 354(498.3)45
[Se anunta numirea agai Iancu Driighici in postul de
13050 354(498.3)32 + 52 director al Departamentului Lucrarilor Publice]. GAZ.
Proect de reorganizarea revizorilor Ministerului de Cult DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 110: Novi-
si al Instructiei Publice. BULETIN [Mold.], XXVI tale din nauntru.
(1858), adaos la nr. 55, p. 150.
Se hotaraste ca In viitor sa functioneze un inspector al padu- 13061 354(498.3)45
rilor $i trei revizori ingineri si forestieri, un arhitect, apoi un revizor [Se anunta c5 P. Donici, director al Departamentului
al $colilor $i altul pentru Capitala, cu indatorire de a face $i cerce- Lucrarilor Publice, este ins5rcinat de caimacam sa infor-
tarile dela cutia milelor". meze despre starea edificiilor publice din districte].
13051 354(498.3)45 GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 50: Novitale din
nauntru.
Pravila pentru infiintarea Departamentului Lucr5rilor
Publice. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, Text roman $i francez.
p. 21-24. 13062 3511(498.3)51
Pravila" cuprinde 27 articole $i are anexat Statul Departa-
mentului Luerdrilor Publice. [Se anunta numirea lui Iordachi Ilermeziu in postul
de director al Departamentului Dreptatii]. ZIMBRUL,
13052 354(498.3)45 IV (1856), nr. 119, p. 1, col. I: Iasi' 18 Augustti.
Statul Departamentului Lucrilrilor Publice. BU-
LETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 24. 13063 354(498.3)51
Anexa la Pravila pentru infiintarea Departamentului Lucrdrilor [Comentarii la numirea lui Iordachi Ilermeziu ca
Publice. Cuprinde numarul functionarilor noului minister, precum director al Departamentului Dreptritii]. STEAOA I).,
$i salariile fiecaruia. II (1856), nr. 59, p. 233 [gresit: 145]: Iasi!, 18 Avgustil.

699

www.dacoromanica.ro
354(498.3)51 ADMINISTRATIE CENTRALA ARMATA 355(436)

13064 354(498.3)51 355(.) ARMATA TN DIFERITE TARI

[Ofisul caimacamului adresat lui Iordachi Hermeziu, la
demisia sa din postul de director al Ministerului Drep- (42) Anglia
t5tii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), (436) Austria .

nr. 48, p. 190: Ministeriul Dreptdtei. (439.2) Transilvania

Text roman ei francez. (496) Turcia. Imperiul otoman
13065 354(498.3)51 (498) Principatele Romane
[Otis prin care aga Iorgu Sigara este numit director
al Ministerului Dreptatii]. BULETIN [Mold.], XXV (42) ANGLIA
(1857), p. 210, co]. I: Ministeriul Dreptiltii; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 193: Caima- 13073 355(42)
camiea Principatului Moldovei.
Armata englezeascd. TELEGRAFUL R., III (1855),
In Gazela de Moldavia text roman SI francez. 49-50.
ID
13066 354(498.3)51 Charles Napier, comandantul flotei engleze a Balticei, credea
[Circulara adresatd amploiatilor Departamentului Jus- ca va repurta o victorie Impotriva rusilor. 0 analiza a armatei engleze
titioi de noul ministru Costin Catargi, la pdsirea sa in arata ca ea este expresia domniei parlamentului asupra guver-
funetie]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 229- nului". Soldatul englez este militar de meserie, tar ofiterul este sef
230: Novitale din nduntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. absolut al unitatii sale. Armata nu e legata de popor, ci e socotita
160, p. 1-2. ca un element strain de viata poporului. Armata engleza are o orga-
nizatie din cele mai neglese". In armata au Post angajati, cu plata,
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez. nemti, care sa. apere vechile institutii engleze. Articolul este, pro-
13067 354(498.3)51 babil, tradus dintr-un ziar strain (german?).
[Se anunta ca aga Dimitrie Meleghi este numit direc-
tor al Ministerului de Justitie, in locul agdi G. Sigara]. (436) AUSTRIA
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 189: Novitale din
nduntru.
13074 355(436)
13068 354(498.3)52
[Date si cifre privind efectivele armatei austriece ei
[Se anunta ca Divanul Obstesc cerceteazd socotelile impartirea ei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 303, col. II:
Departamentului Cultului pe anul 1851]. GAZ. DE Viena, 13 Sept.
MOLD., XXIV (1852), p. 129: Novitale din nauntru.
13075 355(436)
[Mire despre aparitia unei patente impardtesti prin
355/359 ARMATA. 0$TIRE. care se fixeazd aspre pedepse pentru cei care ar provoca
pe soldati la necredinta fats de imparatul Austriei].
ARTA $1 $TIINTA MILITARA G. TRANS., XV (1852), p. 151, col. II.
355 (.) Armata In diferite tan 13076 355(436)
355.1/.4 Chestiuni militare diferite. Istorie military (Razboaie) [Patenta din 31 iulie 1852 a impdratului Francisc
355.5/.7 Instructie military. Administratie military Iosif privind infiintarea rezervei armatei]. G. TRANS.,
356/359 Diferite arme. XV (1852), p. 234-235: Viena.
Se traduc patenta si un comentarlu favorabil din Oester-
13069 Stoics, D. 355 reichische Correspondenz.
Marsalul Marmont asupra Duhului fiintii Militare. -- 355(436)
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 38-40, 45-46, 13077
53-54. [*tire despre noua organizare a institutelor de cres-
Recenzie amanuntita a carpi maresalului Marmont: De ''esprit tere military din imperiu]. G. TRANS., XV (1852),
des institutions militaires, urmarindu-se cuprinsul ei, dupa cele p. 355: Viena.
patru capitole: 1) Teoria generals a artei militare. 2) Organizatia Se dau amanunte In legating cu organizarea acestor institute,
sl formarea armlet. 3) Operatlile militare. 4) Filosofia military. aratIndu-se cy Intre ele figurau 4i cele de la: Orlat, Caransebes,
Satu-Mare, Oradea, Gherla etc.
13070 355
13078 355(436)
Resboiulii si bund starea popoarelorti. TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 217-218. [Publicatie privind conditiile intrarii in academiile
Articol In care se sustine ca propasirea economics a popoarelor militare ale imperiului]. G. TRANS., XV (1852), p. 361,
ar fi un factor important In evitarea razboalelor ei In pastrarea col. I: Publicarea.
pad'. Se precizeaza In acest comunicat al guvernului Transilvanlet
ea aces ce voiau sa intre In astfel de academii trebuiau sa cunoasca
13071 C. G. 355 (04) bine limba germana si sa alba 11 ant.
Desvoltarea tacticei. ROMANUL, I (1857), nr. 28,
p. 2. 13079 355(436)
Schita sumara a evolutiei tacticii militare In decursul timpulul. Reorganisarea armatei c. r. G. TRANS., XVI
(1853), p. 155.
13072 C. G. 355 (04) Se dau amanunte privind noua organizare a armatei Imperiului
Organisatja armelor. ROMANUL, I (1857), nr. 35, austriac, precizlndu-se ca ea se va Impart' In patru cercuri si doua
p. 3, col. III. guvernaminte. Se arata ca Ardealul va face parte din cercul 2,
Notiuni generale despre organizarea armatei, In raport cu dife- Bucovina dintr-al 4-lea, far Banatul si Voivodina vor alcatu
ritele arme care o compun: infanterle, cavalerie, artilerle. un singur guvernamInt.

700

www.dacoromanica.ro
 355(436) ARMATA : AUSTRIA TRANSILVANIA 355(439.2)

13080 355(436) Se aratA cl romanli din jurul Brasovului si Sibiului Sint deseori
Academiile militare. G. TRANS., XVIII (1855), plecati din motive economice In Principate si se semnaleaza dis-
p. 326: Austria. proportia Intre recrutii ce trebuiau furnizati de localitEile sAsesti
Se dau amanunte privind organizarea InvAtAmIntului militar si cei ce trebuiau dati de cele romanesti. Acestea din urmA dau un
In Imperiul austriac. numAr mai mare de recruti.
13081 355(436) 13090 355(439.2)
Hotariri organice pentru intocmirea dicasteriilorti mili- [Publicatie in legatura cu modalithtile rascumparilrii
tare. G. TRANS., XIX (1856), p. 29: Viena. de serviciu militar]. G. TRANS., XIV (1851), p. 109,
col. I: Partea officiOsa.
Noua organizare militarA a Imperiului. Se Indica, !rare altele,
sediile armatelor si ale corpurilor de armata din Ungaria, Transit- 13091
vania, Banat, Bucovina, dIndu-se si numele comandantilor. 355(439.2)
[Informatii statistice privitoare la populatia din Bra-
13082 355(436) go/ si din suburbii, in legatura cu operatiile recruthrii].
Patenta Imparateasca din 19 Septembre 1858, pentru G. TRANS., XIV (1851), p. 119: Brasov.
tote terile imperiului, prin care se emite o lege noua despre
complinirea armatei *i se face cunoscuth alma aceasta 13092 355(439.2)
lege va intra in putere la 1 Noembre 1858. G. TRANS., [Se anunta ca imparatul Austriei a dat dispozitia ca
XXI (1858), p. 259-260, 263-264, 267-268, 271-272: ofiterii sa fie obligati sa invete limba regimentului in care
Partea oficiosa. servesc]. G. TRANS., XIV (1851), p. 128, col. II:
Prin aceastA lege se reorganizeaza armata Imperiului. Noutati diverse.
13083 355(436) 13093 355(439.2)
Legea pentru Intregirea oasfei. TELEGRAFUL R., [Informatii despre rugamin],ile" fo011or graniceri
VI (1858), p. 161, 165-166, 169, 173-174. romani pentru slobozirea fiilor for din militie "]. G.
Noua lege de recrutare a Imperiului austriac. TRANS., XIV (1851), p. 251, col. I: Borgo, 30 Tuba.
Cererea este determinatA de lipsa bratelor de muncA si de fap-
tul cA regimentul din nordul Ardealului trebuia sA piece In Ungarla.
(439.2) TRANSILVANIA 13094 355(439.2)
[Hotarirea guvernului de a se inceta dela dismiterea

13084 oo
(439.2) (=59) Regimente romaneti
din Ardeal i Banat
355(439.2)
-
prin slid a honvezilor de mai inainte, ca honvezi, la mill-
],ie]. G. TRANS., XIV (1851), p. 257, col. I: Partea
officiosa.
[Informatii privitoare la tulburarea produsa in par],ile 13095 355(439.2)
Crasnei i ale Silvaniei de tragerea sortilor pentru soli [*tiri despre trimiterea unui divizion din regimentul
G. TRANS., XIV (1851), p. 23-24: Dela Bianchi din Brasov la Sf. Gheorghe i stabilirea lui in
Crasna, 9 Ian.
garnizoana acolo]. G. TRANS., XIV (1851), p. 336,
13085 355(439.2) col. II: Mai noti.
[Publicatie in legatura cu scutirea de serviciul mill- 13096
tar]. G. TRANS., XIV (1851), p. 25, col. I: Partea 355(439.2)
officiosa. [Coresponden],a din Kezdi-Oprhei asupra sarbatoririi
Se anunta a se vor acorda scutiri de serviciul militar In schim-
Bobotezii]. G. TRANS., XV (1852), p. 18-19: Kezdi-
bul achltaril cuvenitei taxe chiar atunci chid recrutii n-ar fi neapA-
Oprheiu, 8 Ian. 1852.
rat necesart la casele lor. Se aratA a la solemnitate participase si o unitate din regi-
mentul *ivkovici si se indica darurile fAcute de negustorli romant
13086 355(439.2) mllitarilor.
[Informatii despre reorganizarea celor cinci regimente
de granith transilvane]. G. TRANS., XIV (1851), 13097 355(439.2)
p. 27, col. I: Viena, 28 Ian. [*tire despre mutarea generalului Francisc de Cha-
Se InfatiseazA In amAnunt ordonanta imperialA privind aceastA vanne de la comanda districtuala a Sibiului i Fagara-
reorganizare, prin care cele cinci regimente graniceresti se desfiin- sului la aceea a Clujului]. G. TRANS., XV (1852),
tasera, Inlocuindu-se cu cinci regimente de linie. p. 49, col. II: Braoviii, 22 Febr.
13087 355(439.2) 13098 355(439.2)
[Amanunte despre schimbarea statutului regimentelor [*tire despre liturgia serbatoreasca" oficiata de epis-
de grani],a transilvane]. G. TRANS., XIV (1851), p. 30: copul *aguna la Sibiu in prezenta guvernatorului Transil-
Viena, 28 Ian. vaniei in cinstea regimentului arhiducelui Carol-Ferdi-
Date asupra noilor uniforme, asupra adresel de multumire a nand]. G. TRANS., XV (1852), p. 89, col. II: Sibiiu,
ImpAratului etc. 28 Marte.
13088 355(439.2) 13099 355(439.2)
Despre recrutalle in Sieb. Bote. G. TRANS., XIV [Corespondenta despre slujba oficiata de episcopul
(1851), p. 32. *aguna la Sibiu in cinstea regimentului arhiducelui Carol-
Se combate pArerea foil sAsesti ca recrutarea in Ardeal trebule Ferdinand, care parasea la 8 aprilie Sibiul plecind in
sA fie separatistici". De asemenea, se demonstreazA netemeinicia Boemia]. G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Sibiiu,
afirmatlei el roman!' ar fugi in Princlpate pentru a scApa de recrutare. 30 Marte.
Se descrie slujba, se redau cuvIntArile.
13089 355(439.2)
[Scurt comentariu despre motivele tntirzierii la recru- 13100 Crisianu 355 (439.2)
tatie a romanilor]. G. TRANS., XIV (1851), p. 44: [Corespondenta din Abrud en privire la atitudinea
Sibiiu, 14 Fevr. popula],iei locale rga de noul sistem de recrutare mili-

701

www.dacoromanica.ro
355(439.2) ARMATA : FRANSILVANIA 355(439.2)

tarn]. G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Abrudd, 13111 355(439.2)

28 Marte. [tiri in legaturd cu atitudinea taranilor romani din
Corespondentul aratti ca recrutdrile s-au terminat de curind Ardeal in armata austriacd]. TELEGRAFUL R., II
In liniste. Populatia minierd, bdierii", se astepta sit fie scutita de (1854), p. 58-59: Monarhia Austriacd. Visocna 19 Fehr.,
serviciul militar, conform cu privileglile pe care le are. Vazind ca 64: De indreptald, 189: Monarhia Austriacd. Sibiiu 17
guvernul proclamd egalitatea tuturor fatd de serviciul militar, 'unlit, 206-207: Monarhia Austriacd: Gusterita 1 hilt'.
hdierii" s-au supus; Insd ei slut nemultumiti, fiindca lucratorii
de la minele erariali" au fost scutlti si (le asta datA de militarie. 13112 355(439.2)
[Se anunta avansarea la gradul de maior a cdpitanului
13101 355(439.2) de geniu Oprea Tirca, incredintindu-i-se directiunca de
[Ohservatii cu privire la problema recrutilor in regiu- geniu" din Zara, in Dalmatia]. TELEGRAFUL R.,
nile de granitd ale Imperiului]. G. TRANS., XV (1852), 11 (1854), p. 98: Intdmpldri de zi.
p. 150, col. I: Brasov, 25/13 Maiu. 13113 355(439.2)
Se motiveaza Intirzierile de recrutare prin activitatea econo- Uncle denumiri militare in momentele de acum de
mics a celor recrutati In Virile vecine si se face apel la cei din regiu- mare insemnatate. G. TRANS., XVII (1854), p. 193.
nea Brasovului O. se supund recrutdrii.
tntre cel nurniti figureazd si unele nume romanesti.
13102 355(439.2)
[Stire despre fixarea efectivelor trupelor granitia- 13114 355(439.2)
rie"]. G. TRANS., XV (1852), p. 167, col. 1: Viena, [Publicatie prin care magistralul orasului Brasov in-
6 luniti. stiinteazd gremiul levantin casd adune toate documintele
Se aratd cit se notarise ca fiecare regiment grdnieeresc sa aibd
un erectly de 3847 ostasi. tatie].-
de culdtorie" ale calfelor in legdturd cu apropiata recru-
Cr. TRANS., XIX (1856), p. 4, col. I: Buleti-
nulu oficialu.
13103 355(439.2)
Documentele trebuie predate magistratului, impreund cu un
[Publicatie referitoare la hotdrirea imperiald ca tine- catalog la mina comisiunei conscriitoare de recruti". Se precizeaza
rilor intrati in regimentele transilvane in octombrie 1848 ca numai hIrtiile acelor feciori vor fi pastrate la comisiune, cari
sd li se socoteascd dublu perioada de lupte si sa fie libe- sunt supusi la tragerea sortilor", iar ale celorlalti, dupd cercetare,
rati inainte de termen]. G. TRANS., XV (1852), p. 205, vor fi date Inapoi.
col. I: Officiose.
13104 355(439.2) 13115 355(439.2)
[Se anunta CS la Brasov au fost inlocuite trupele regi- [Comunicat al magistratului din Brasov asupra moda-
mentului *ivcovici cu cloud batalioane ale regimentului MAO recrutdrii]. G. TRANS., XIX (1856), p. 24:
Niujan]. G. TRANS., XV (1852), p. 226, col. I: Bra- Publicare.
sovd, 10 Augustu. 13116 355(439.2)
Se aminteste de desfatarea" brasovenilor de catre muzica [*tire despre vizita la Brasov a arhiducelui Leopold,
acestor trupe. directorul general al geniului]. G. TRANS., XIX
13105 355(439.2) (1856), p. 229, col. I: Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
[Se anunta numirea generalului-maior Francisc de Se informeaza el fnaltul oaspete vizitase fortAreata, plecind
Gorituti in functia de comandant al corpului 12 armata apoi la Timis si de aci la Fagara$ si Sibiu.
din Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 234, col. II:
Viena. 13117 355(439.2)
[Publicaciune" a magistratului din Brasov privind
13106 355(439.2) recrutarea in anul 1857]. G. TRANS., XIX (1856),
[Publicatie prin care se anunta mutarea comandei p. 368: Buletinulu Oficialu.
militare a Reteagului de la Dej la Bistrita cu incepere 13118 355(439.2)
de la 3 octombrie 1852]. G. TRANS., XV (1852),
p. 289, col. I: Officiose. [Publicare de concurs in Ardeal, pentru ocuparea a
11 burse in institutele de cadeti si in casele militare supe-
13107 $ulut, episcopul Alex. Sterca 355 (439.2) rioare de crestere]. G. TRANS., XX (1857), p. 69:
[Circulars prin care cere preotilor sail dea concursul Partea oficiOsd.
la operatlunile de recrutare]. G. TRANS., XV (1852), Se dau conditiile.
p. 391: Blasiu, 28 Decemvre.
13119 355(439.2)
13108 R. 355(439.2) [Anunt al guvernamintului Transilvaniei privind scu-
[Stire despre supararea romanilor din regiunea Turdei tirea tinerilor de serviciul militar in schimbul unei taxe de
deoarece li se luaserd in armata, cu ocazia ultimei recru- 1500 florini]. G. TRANS., XX (1857), p. 249, col. I:
tdri, doi dascdli]. G. TRANS., XVI (1853), p. 143, Partea oficiosa.
col. II: Salinele romane (Turda-veche) 15/3 Maiu.
Se observa ca, In urma incorpordrii celor doi, remaserd 2 sate 13120 355(439.2)
chiar fara invetiatori". [Se anunta moartea feldmaresalului-locotenent de
Bordolo, ad latus comandantului corpului de armie al
13109 355(439.2) doisprdzecelea" din Sibiu]. TELEGRAFUL R., V
[Stiri cu privire la noua organizare a comandei car- (1857), p. 297-298: Sibiiu, 20 Septemvrie.
pului de armata" de la Sibiu]. TELEGRAFUL R., 355(439.2)
I (1853), p. 157-158: Monarhia Austriaca. 13121
[Se anunta plecarea escadronului 1 de ulani din Sibiu
13110 355(439.2) la Brasov, unde va rdmine in garnizoand]. G. TRANS.,
[ *tiri in legaturd cu strdmutarea garnizoanei regimen- XX (1857), p. 350, col. I: Sibiiu, 10 Noembre n.
tului barone de Bianchi" de la Sibiu la Timisoara]. -- Corespondentul din Sibiu al Gazetei Transilvaniei observa ca
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 158, 266: Monarhia sibienii regretau aceastd plecare mai vlrtos pentru musica cea
Austriacd. IncintAtoare, ce o stiu face banda acestui regiment".

702

www.dacoromanica.ro
355(439.2) ARMATA : TRANSILVANIA 355(439.2)( =59)

13122 355(439.2) 13132 355(439.2) (=59)

[Escriere de concurs" pentru ocuparea de catre tine- [Corespondents cu privire la hotaririle romanilor din
rii ardeleni a *ase burse in *con militare austriece]. G. regiunea Nasaudului asupra muntilor *i fondurilor fos-
TRANS., XXI (1858), p. 41: Partea oficiosa. tului regiment graniceresc]. G. TRANS., XIV (1851),
Se dau conditiile ci actele cerute pentru prezentarea la concurs. p. 95-96: Nasaud, 17 Martiu.
Se arata cA romanii au hotarlt ca muntii s& ramInA, mai departe
13123 355(439.2) Impartiti Intre comunitati, iar fondurile s& tie destinate pentru
scoli $i pentru Intretinerea unor tinerl studiosi la universitAti, ha
[Publicatie a guvernamintului Transilvaniei chiar, eventual, pentru crearea unei universitAti romanesti. Garda
1859, la 1500 florini].
Buletinul Oficialu.
-
ca se fixase taxa de rascumparare de militie, pe anul
G. TRANS., XXI (1858), p. 216:
Transilvaniei felicita pe nasaudeni pentru hotArlrile lor.
13133 Boereanu 355 (439.3) (=59)
[Serbarea de despartire a ofiterilor desfiintatului regi-
13124 355(439.2) ment de graniceri din Nasaud]. G. TRANS., XIV
[Scrisoare de mind prin care se creeaza in Academia (1851), p. 98: De supt pdlele Ciceiului.
-
Teresiand 3 locuri pentru tinerii din Banat *i 4 pentru
cei din Ardeal]. G. TRANS., XXI (1858), p.. 229,
col. I: Partea oficiOsa.
Se descriu desfd*urarea acestei serbari *1 balul ce-1 urmase.
13134 355(439.2) (=59)
Petitiunea granitarilor romani din regimentul al II
13125
[Se anunta ca se facusera interventii pentru scutirea
de recrutatie a proprietarilor de mo*ii economice"].
355(439.2)

G. TRANS., XXI (1858), p. 236, col. I: Transilvania.
13126
[Concurs anuntat de guvernamintul Ardealului pen-
tru ocuparea a patru burse la Academia Teresianal.
G. TRANS., XXI (1858), p. 243, col. I: Partea oficiosa.
Se dau condltiile.
(439.2) (=59) REGIMENTE ROMANETI
DIN ARDEAL BSI BANAT
- -
le, a*ternuta Maiestatii Sale, dupa straforrnarea regimen -
tului in regiment de Baia. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 285-287.
Cer ca steagurile lor sa fie pastrate in biserica NAsAudulut.
Patru elevi romani buni sa poata urma scoala de ofiteri. Institutul
educator pentru fostele regimente sa rainin& mai departe In Nasaud.
355(439.2) PAmIntul stApInit Inainte de militarizarea tinutului 55 se Inapoieze
- sau 55 se despAgubeascA. SA se redea vechile drepturI: al cIrciurna-
ritului, al negotului *i al tlrgului. SA se ajute populatia granicereascA
-
saracitA prin bataliile din trecut. La petitie se anexeaza doua
adrese de rAspuns date la cereri similare ale granicerilor, (Acute In
anul 1848.
13135 355(439.2) (=59)
[Mandat imperial privind decorarea drapelului bata-
faptele si atitudin'a sa din 1848-1849]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 288, col. I.
-
lionului I din regimente" II de graniceri romani pentru

13127 355(439.2) ( =59)

13136 355(439.2) (=59)
Legitimarea Rocnenilor In fata comisiunei delegate,
pentru rea*ezarea valet Rocnei in dreptuld et. FOAIE
PT. MINTE, XVII (1854), p. 118-120, 126-127, 177
- - [Ordinul de zi catre armie al imparatului Austriei
prin care anunta ca daruie*te fostului trail batalion al
179, 181-183.
Se citeazA documentele si relatiunile care privesc urmAtoarele
-
regimentului al doilea marginean roman" un medalion
de aur, cu portretul sau]. VEST. R., XVI (1851),
p. 270: Austria.
chestiuni: 1) drepturile sl averile locuitorilor din Valea Rocnei Pe MO aceasta ImpAratul a hArAzit medal(' de aur si de argint
Inainte de 1475, and s-a instituit regimul graniceresc; 2) schim- la vase ofiteri romans.
hart In timpul regimului grAniceresc. 355(439.2) ( =59)
13137
13128 355(439.2) (=59) [$tire despre numirea unui nou capitan al cetatii
[Proclamatie a guvernatorului Transilvaniei catre gra.-
nicerii romani cu ocazia transformarii regimentelor gra-
Brapv; Dit, fost capitan provizoriu al cetatii Cluj *i fost
ofiter in regimentul al II-lea de granita roman].
TRANS., XIV (1851), p. 336, col. II: Mai nat.
- G.
nicere*ti In regimente de linie]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 67: Partea officidsa; GAZ. DE MOLD., XXIII 13138 355(439.2) (=59)
(1851), p. 79-80: Austria.
13129 355(439.2) (=59)
[*tiri din 9 oct. 1851 de la Treviso despre regimentul
roman banatic nr. 61, aflat In Italia de nord].
TRANS., XIV (1851), p. 345: Corespondinta.
- G.

nicere*ti romane].
col. II: Viena.
-
[*tire despre noile nume ale fostelor regimente gra-
G. TRANS., XIV (1851), p. 69,
Se dau mai multe amAnunte.
13139 155(439.2) (=59)
[Corespondents relatind bucuria soldatilor 'romani din
13130 S. 355(439.2) (=59) regimentul banatean din Italia trimi*i la vetrele lor].
G. TRANS., XIV (1851), p. 392: Treviso, 10 Noemv.
-
[Corespondents despre punerea in aplicare a desfiin-
tarii regimentelor granicere*ti romane In Tara Oltului].
G. TRANS., XIV (1851), p. 73, col. I: Dela Tara Oltului,
- Inapoierea acestor soldati are loc In urma economiilor bugetare
pe baza cArora se fac reduceri ale efectivelor armatel austriece
4 Martiu. 13140 355(439.2) (=59)
Atitudinea granicerilor. Intentia lor de a transforma fondul [Intilnirea la Venetia a unor ofiteri romani din regi-
lor de la regiment Intr-unul national pentru o institutie de cultura. mentul banatean cu citiva marinari romani de pe vasul
rus Vladimir"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 423.
355(439.2) (=59)
13131
Despre fondurile regimentelor romane*ti granitare.
G. TRANS., XIV (1851), p. 83.
- 13141 355(439.2) (=59)
Domnul colonellti de Eisler *i fostul regimentil I
romana, acumui numita Jelacid Nr. 46. G. TRANS., -
Se accept& desfilntarea acestor regimente. Se gAseste buns XV (1852), p. 73, col. I.
ideea guvernului de a Intrebuinta fondurile acestor regimente (se In aceastA corespondent& de la Blelitz (Silezia) se de,scrie des-
dau 131 titre In legAturl cu acestea) In scopuri de culturl, pentru *coil, pArtirea colonclului Eisler din regimentul roman 131 se anunta numi-
combAtlndu -se ideea Impartirii lor pe cuticle comunale. rea colonelului In calitatea de comandant districtual la Alba-Dina-

17 - Bibliografia analitica - c. 959 703

www.dacoromanica.ro
 355(439.2) (= 59) ARMATA : TRANSILVANIA PRINCIPATELE ROMANE 355(49 8

13142 355(439.2) (=59) 13152 355(439.2) ( =59)

[Corespondents despre festivitatea tinuta la Teschen, [Corespondents din Cracovia, in care se descrie cere-
In Silezia, cu prilejul plecdrii in Transilvania a 196 tineri monia inminarii unor not steaguri regimentului Jellacie,
romani din regimentul Banul Jelacici]. G. TRANS., Post regiment graniceresc roman]. G. TRANS., XVIII
XV (1852), p. 105-106: Din Silesia. Teschen 15 Marte. (1855), p. 205: Galitia.
Se descrie ceremonia ai se observa Ca tinerii plecati vor forma 13153 355(439.2) ( =59)
eel de al patrulea batalion al regimentului.
[Stire despre purtarea exemplars a soldatilor, in majo-
13143 A. P. 355 (439.2) (=59) ritate romani, din regimentul de infanterie de la Agram].
Batalionul prima f. romans. G. TRANS., XV TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 86, col. II: Intim-
(1852), p. 157-158: Clagenfurta in 20 MaTu 1852. plari de zi.
Se descrie ceremonia decorarli steagului batalionului I al fos- 13154 355(439.2) (=59)
tului regiment II roman de catre generalul aghiotant Kellner. [Informatii despre activitatea reuniunii de ajutorare
a vaduvelor granicerilor slavi si romani, cazuti in 1848-49].
13144 355(439.2) ( =59) G. TRANS., XIX (1856), p. 336, col. II: Viena, in
[Se anunta tinerea unei licitatii la FAgaras pentru 25 Octobre 1856.
arendarea pe 3 ani a objetelor erariale din fostul regi- Se anunta adunarea generals a reuniunii ai se face apel la sub-
ment al I-le roman"]. G. TRANS., XV (1852), p. 286, scriptiile publicului, Intruclt societatea are doar un capital de 61 793
col. II: Noutati diverse. florini rata de 25 000 de vaduve!
13145 R. 355 (439.2) (=59) 13155 S. P. 355 (439.2) ( =59)
[Corespondents despre solemnitatea dotarii regimen- [Dare de seams despre serbarea Bobotezei la Zagreb
tului 46 Jelacici cu un stindard]. G. TRANS., XV de catre regimentul de infanterie, baron de Culot].
(1852), p. 357: Brtinn 18 Noemvre. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 26-27: Agram 10
Se descrie aceasta solemnitate petrecuta la BrOnn In prezenta I anuarie.
baronului Jelacici. Se mentioneaza componenta romaneasca a aces Acest regiment era alcatuit In majoritate din romani ardeleni.
tui regiment.
13156 G. T. 355 (439.2) (=59)
13146 Andrea, Liviu 355 (439.2) (= 59) [Sarbatorirea zilei imparatului la Lemberg de catre
Allocutiune que se dissa de... capellanu castrense mili- fostul regiment al 2-lea graniceresc roman]. G. TRANS.,
tariloru din regimentulu de linia pedestru Nr. 46 b. XX (1857), p. 265, 279-280: Galiti'a. Leopole (Lem-
Jelacic nominatu, cu occasione'a benedicerei unui Sten- bergu), 20 Augustu n. 1857.
dardu nouu, pentru coorte'a a 3., in campulu de esser- Se descrie serbarea, arattndu-se succesul pe care-1 repurtasera
citu la Brtinn, 18 Novembre 1852. G. TRANS., XV caluaarli regimentulut.
(1852), p. 358-359: Foiletonul.
13147 355(439.2) (=59) (496) TURCIA. IMPERIUL OTOMAN
[Corespondent& cu privire la sfintirea steagului bata-
lioanelor 3 si 4 din regimentul nr. 50, Principele Turn- 13157 B.[arit, Gheorghe] 355 (496)
Taxis, la Venetia]. G. TRANS., XVI (1853), p. 199, Despre spiritulii de rdsboiu ala Mohamedanilora.
col.'I: Venetia, 18 Iuniu 1853. G. TRANS., XVI (1853), p. 168-169.
Sint ostaaii fostului regiment al II-lea roman, a caror vitejie Citeaza diferite sure din Coran In care se vadeate caracterul
este laudata. razboinic al musulmanilor. Articolul e pricinuit de tenslunea diplo-
matica premergatoare razboiului Crimeii.
13148 355(439.2) (=59)
[Stire despre decorarea unor ofiteri romani din regi- 13158 355(496)
mentul 13 de infanterie grAnicereascd romano-bana- Turcia luatd din privinte militare. TELEGRAFUL
Lean]. G. TRANS., XVI (1853), p. 375, col. I: Recu- R., I (1853), p. 197.
nostinta preanalta. Infatiaeaza imposibilitatea Imperiului otoman de a organiza
Dupa W liener] Z feitung] o armata moderns.
13149 Rebrisioreanu 13159 355(496)
355 (439.2) (=59)
[Corespondents despre lucrdrile comisiei guverna- Despre reforma military turceasca. G. TRANS.,
mentale. trimise la Nasaud cu scopu de a osebi obiep- XV (1852), p. 336, col. J1: Noutati diverse.
tele si proprietatile erariale de cele comunale din teri- Se arata eforturile Mute de generalul prusian Wrangel pentru
toriuld fostului regiment de romani"]. G. TRANS., reformarea oatirii turceati ai dotarea ei cu armament modern.
XVI (1853), p. 399: Monarchi'a austriaca. 355(496)
13160
Se discuta al problema averilor fostului regiment graniceresc,
precum ai aceea a comunitatilor bisericesti din regiune. Puterea numerics a armatei turcesti. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 358.
13150 352(439.2) (=59) Se dau cifre In legatura cu efectivele garnizoanelor cetatilor
[Regimentul roman bAnatean, Nr. 13 de granita, soseste dunarene.
la Galati]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 314: Prin-
cipatele de la Dunare. (498) PRINCIPATELE ROMANE
Regimentul facea parte din trupele austriece de ocupatie. La Vezi ai: 351.74 Jandarmerie. Militie
urarea de bun venit, colonelul Weimann a raspuns In romaneate.
13161 355(498)
13151 355(439.2) (=59) [Stiri din ziarul Corespondinta prusiana" despre even-
[Se (IA stirea ca, la un bal dat de administratorul din tuala reorganizare a armatei ambelor Principate]. G.
Vaslui, aga Ciure, au luat parte si ofiterii regimentului TRANS., XVI (1853), p. 389, col. II.
banato-roman, cantonat acolo]. TELEGRAFUL R., E vorba, probabil, de ziarul Preussische Correspondenz. Se
III (1855), p. 55: intamplari de zi. afirma ca toata militia Principatelor amindurora se va mai Inmulti

704

www.dacoromanica.ro
355(498) ARMATA : PRINCIPATELE ROMANE - TARA ROMANEASCA
prin o recrutatiune foarte Insemnata si a5a o putere Impuitoare se
va lntocmi sub comanda generalulut rusesc Sala". De asemenea
si artileria reorganizlndu-se se va pune sub comanda unui colonel
rusesc". Plna la moartea colonelului rus Engelhart, o parte din
artileria si militia romaneasca se aflau concentrate la Braila, sub
comanda acestuia.
13162 355(498)
[Corespondents din Viena, publicata de ziarul Inde-
pendenta Belgica", cu privire la incorporarea militiei
mo]do-romane in armata ruse]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 6: Austria.
13163 355(498)
Desarmarea militiei romane prin rusi in anul 1854. -
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 204-206.
Traducerea unor corespondente din publicatiile germane Lloyd
*i Wanderer.
13164 355(498)
[Traducerea unui articol din Gazeta Nationale" din
Berlin, relativ la viitoarea organizare militard a Princi-
patelor]. - STEAOA D., II (1856), p. 61, col. 62:
Constantinopol, 28 Ianuari.
Propune ca supravegherea fortificatiilor existente In Principate,
precum si Intretinerea for (ale cArei cheltuieli ar cAdea lnsA In sar-
cina guvernulul roman), Impreuna cu construirea de not cetati,
sa ramlna un drept al Turciei, sau cel mult al unei comisii executive
mixte".
13165 Scheliti, Colonelul P. 355 (498)
[Scrisoare de protest fate de unele afirmatii din Gazeta
Nationale" din Berlin cu privire la armata romane].
STEAOA D., II (1856), p. 73-74: Domnule Redactorti.
- [Se anunta retragerea colonelului Solomon de in
13166 355(498)
[Se anunta ca la plecarea for din Principate trupele
austriece au lasat cite o baterie de tunuri in fiecare tail].
G. TRANS., XX (1857), p. 99, col. II: Teara Romaneasca
- Domnul, drept dovadA de dragoste, 11 numeste pe Solomon
si Moldavia.
$tire data de K.[ronstadter] Zjeitung1.
13167 Baronzi, G. 355 (498)
[Dezminte stirea publicata in Gazeta Transilvaniei"
din 3 martie ca Austria ar fi donat atit Tarii Romanesti
cit si Moldovei cite o baterie intreaga de tunuri, cu toate
cele necesare]. - CONCORDIA, I (1857), p. 75.
13168 355(498)
[Se anunta ca s-a tiparit si se afla de vinzare la libra-
ria C. A. Rosetti nou aparuta lucrare a maiorului Adrian
Memoire despre reorganisarea puterei armate a Princi-
patelor-Unitel. - ROMANUL, II (1858), nr. 71, p. 285.
Se precizeaza. cA acest memoriu, Inainte de a se tipAri, a fost
dat Comisiei Internationale de catre autor.
13169 StrAchinescu, Tache
Proiect de organizare militara a Romaniei Unite. -
355 (498)
ROMANUL, II (1858), p. 184-185.
Autorul face consideratii generale asupra necesitatii organi-
zarii unei armate In Principate ?I dA sugestii privind principiile
viitoarei organizari a armatei romane.
13170 355(498)
[Proiect de motiune asupra chestiei atingatoare de
organizatia puterii armate nationale in privirea siste-
mului de aparare a Principatelor"]. - BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), foaia volanta nr. 4, legate
la finele colectiei din B.A.R.
13171 355(498)
[Dezbaterile in legaturA cu raportul lui P. Mavrogheni
privitor la organizarea puterii armate nationale in pri-
www.dacoromanica.ro
335(498.1)
virea sistemului de aparare a Principatelor"]. - BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 6, p. adaos
la supl. nr. 6, p. 3-4.
(498.1) TARA ROMANEASCA
13172 Brezoianu, loan 355 (498.1)
[Articol sub forma de scrisoare catre redactorul zia-
-
rului, cu privire la organizarea militara a Tarii Roma-
nesti in trecut]. NATIONALULla, II (1858), p. 14.
In continuarea scrisorii, se publicA Numirea satelord occupate
de Cdpitdnii, o listA alcatuita de Brezoianu, dupA Tunusli. In sub-
solul scrisorii sint citati cltiva cronicari qi istorici.
13173 355(498.1)
[Numiri, inaintari, mutari, demisii si alte ordine cu
privire la cadrele ostirii din Tara Romaneasca]. - BULE-
TIN [T. R.], 1851, p. 6, 14, 21, 28, 42, 78, 81, 104, 128,
130, 169-170, 181-182, 189, 205, 217, 221, 241, 249,
254, 269, 286, 288, 297, 301, 305, 314-315, 327, 337,
349, 405, 447, 453.
13174 355(498.1)
[Se primeste demisia polcovnicului Anton Garbatchi
din ostire si i se aduc multumiri pentru indelungata
slujba si folosul ce a adus ostirei prin ale sale cunostinte
ostasestil. - BULETIN [T. R.], 1851 Ianuarie 13, p. 5:
Porunca Catre ostire.
13175 355(498.1)
comanda regimentului 3 si numirea in locul lui a maio-
rului Barbu Vladoianu]. - BULETIN [T. R.], 1851,
p. 27-28: Porunca catre ostirea Romaneasca; VEST.
R., XVI (1851), p. 30.
adjutant.
13176 355(498.1)
[Informatii despre unele schimbari si inaintari in
armata munteana]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 70,
col. I: Tiara romaneasca shi Moldavia.
Numiri st InaintAri In legatura cu colonel! Nic. Bibescu, Solo-
mon st maiorul Barbu Vladoianu.
355(498.1)
13177
[Porunca adresata catre ostirea romaneasca, prin care
se anunta indepartarea din slujba a praporcicului, la
ostafca de graniceri, Palaceanu, pentru ca ar fi indraz-
nit a pedepsi cu batai pe cinuri de jos din ostire "]. - BU-
LETIN [T.R.], 1851, p. 33.
13178 355(498.1)
[Se aduc multumiri sefului ostirii si ajutorului sau,
polcovnicului Paznanski, pentru ca au infiintat aster-
nute cu osebita bung orinduiala socotelile ostirii pe tre
cutul an 1850, cu toga a for complicate lucrare "].
BULETIN [T.R.], 1851, p. 77: Porunca catre ostirea
-
romaneasca.
$efilor de sectie si ajutoarelor for li s-au acordat gratificatit.
355(498.1)
13179
[Se primeste demisia din slujba a adiotantului dom-
nesc colonelul loan Florescu], BULETIN [T.R.], 1851,
p. 101: Porunca catre ostirea Romaneasca; VEST. R.,
XVI (1851), p. 89.
I se acorda slobozirea cu dreptul de mondir In ostafcA "; toto-
datA i se aduc multumiri pentru neobosita sa activitate.
13180 355(498.1)
[Domnitorul aduce multumiri, pentru rivna si acti-
vitatea" invatatorilor ostasi din imparateasca armie
ruseasca, in frunte cu pot-polcovnicul Daragan, pentru
705
355(498.1) ARMATA : TARA ROMANEASCA
invatatura data artileriei, infanteriei si cavaleriei ostirii
pamintesti]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 130-131:
Porunca Care ostirea Romaneascd.
Totodata se anunta a se vor acorda gratificatil of iterilor $1
osta$11or attt ru$1, eft $i roman', pentru zelul cu care au contri-
butt la desavIrstrea InvaIaturei d-lor $1 cinurilor de jos".
13181 355(498.1)
[Se aproba un concediu de doi ani praporcicului [A.]
Solomon spre a merge in Austria pentru studii univer-
sitare]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 135-136: Poruncil
catre ostirea romaneasca.
13182 355(498.1)
[Se face cunoscut ca maiorul Constantin Cdlinescu
inceteazd sti mai fie adjutant domnesc]. - BULETIN
[T.R.], 1851, p. 165: Porunca Catre ostirea Rumaneasca.
La p. 169 se anunta demisia lui din armata.
13183 355(498.1)
[Se primeste demisia din armata a polcovnicului L'acus-
teanu]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 170.
Comandant al polcului nr. 2, In locul acestula, este numit
malorul Boboc.
13184 355(498.1)
[Se primeste demisia colonelului Alexandru Banov din
armata cu mondir in ostafcal. - BULETIN [T.R.],
1851, p. 182: Porunca Catre ostirea Romaneasca.
I se aduc multumiri ., pentru ostrdia cu care s-a aratat tntru
organ i zarea strejuirei gran i t lor".
13185 355(498.1)
[Colonelului adjutant Vicont de Gramon [= Gram-
mont] i se acordd un concediu de 2 luni si jumatate ca
sa meargd in staturile imperiilor rusesti si austriene"
spre cauta sanatatea]. - BULETIN [T.R.], 1851,
p. 185: Poruncd Catre ostirea Romdneasca.
13186 355(498.1)
[Printul Gheorghe Stirbeid este indltat in rang de
maior si numit adjutant domnesc]. - BULETIN [T.R.],
1851, p. 201: Poruncd Catre ostirea Romaneascd.
13187 355(498.1)
[Se aproba proiectul pentru fnfiintarea functiilor de
comandant al capitalei"]. - BULETIN [T.R.], 1851,
p. 217: Porunca Care ostirea Romaneasca.
13188 355(498.1)
[Colonelul Voinescu este numit sef al stabului dom-
nesc]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 245: Porunca Crave
ostirea Romdneasca.
13189 355(498.1)
[Maiorul Stoica este numit in postul vacant de sef al
stabului ostirii]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 254:
Porunca Catre ostirea Romaneascd; G. TRANS., XIV
(1851), p. 271, col. II: Tiera romaneascd. shi Moldavie.
13190 355(498.1)
[Printr-o porunca titre ostirea romaneasca se va da
ordin s se scoata din catastisele ostirii colonelul Vicont
de Gramon [=Grammont], adjutant domnesc, decedat la
6 noiembrie 1851]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 405.
13191 355(498.1)
Cuvintul inaltimei Sale dare ostire. - VEST. R.,
XVII (1852), p. 6.
Rostit cu ocazia Anului Nou.
13192 355(498.1)
[Numiri, inaintari, mutdri, demisii si alte ordine cu
privire la cadrele - BULETIN [T.R.], 1852,
706
www.dacoromanica.ro
355(498.1)
p. 30, 37, 58, 69, 74, 121, 125, 129, 139, 140, 169, 178'
182, 193, 198, 206-207, 225, 237, 265, 301, 305, 317'
337, 370, 373, 381, 397, 405, 409' 413, 424, 429, 437.
13193 355(498.1)
[,tire despre un reviu" tinut in Bucuresti pe elm -
purile Colentinei" in prezenta domnitorului Stirbei].
G. TRANS., XV (1852), p. 143, col. II: Terra romaneasca
si Moldavia.
Dupa un numar din G[azetaJ Rfomclno] - G fermanal J= Bu-
hurester deutsche Zeitung 1, care lipse$te din coleetia B.A.R.
13194 355(498.1)
[Anunt al sefului ostirii din Tara Romaneasca, ves-
tind darea cu imprumut la particulari a banilor bene-
fisului soldatilor"]. - BULETIN [T.R.], 1852, p. 295;
G. TRANS., XV (1852), p. 275, col. I: Terra Roma-
neasca si Moldavia.
Se arata ca Vistieria nu mai avea nevoie de a pastra cu doblnda
ace$ti haul; de aceea se vor da Cu Imprumut pe la particular'. -
Gazeta Transilvaniei comenteaza favorabil anuntAti.
13195 355(498.1)
[Printul Gheorghe tirbei este indltat in rang de colo-
nel]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 229: Porunca Cdtre
ostire.
13196 355(498.1)
[Se acorda maiorului Lent o lead' de lei cloud, mii pe
lung, ca o rasplata pentru zelul si stdruinta cu care s-a
arritat in slujba sa"]. - BULETIN [T.R.], 1852, p. 240:
Porunca Catre ostire,
13197
[Date si titre privind efectivele armatei muntene].
TRANS., XV (1852), p.'267, col. II: Bucuresti, 1 Sept-
-G
355(498.1)
Se da cifra de 18 713 amen' $1 5442 cal, armata regulata $i
neregulata.
13198 355(498.1)
[Printii Dimitrie si Alexandru Stirbei sint inaltati in
rangul de parucici]. - BULETIN [T.R.], 1853, p. 273:
Porunci catre ostire.
13199 355(498.1)
[Capitanul de cavalerie Petre Pencovici, fiind che-
mat in slujba civild, se sloboade din cea osttiseasc'd cu
mundir in demisie"]. - BULETIN [T.R.], 1852, p. 361:
Poruncd Catre ostire.
13200 355(498.1)
[Lista inaintdrilor in armata]. - BULETIN [T.R.],
1852, p. 365-366: Porunca catre ostire; VEST. R.,
XVII (1852), p. 329-330.
Sint Inaintati de la maiori la colonel: baronul Borozin, Than
GigIrtu, Pavel Lent, Stefan Stoica $1 Barbu Vladoeanu; urmeaza
capitanii Inaintati major', parucicii Inaintati capitani $i praporcicii
Inaintati parucici.
13201 355(498.1)
[Demisii din armata]. - BULETIN [T.R.], 1852, p.
373, 381, 409, 437.
Cei demisionati slut: capitanul Nlcolae Tuica, capitanul Petre
Caramzulea, parucicul Constantin Lambru, parucicul Petre Mil-
nescu.
13202 355(498.1)
[Scurt comentariu despre situatia militiei muntene]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 380-381: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
Se da ca ineerta o marire a efectivelor militiei, sublinlindu -se,
Insa, ridicarea nivelului ei de, pregatire.
356(498.1) ARMATA : TARA ROMANEASCA 355(498.1)

13203 355(498.1)
[Polcovnicul Vladoianu, comandirul polcului 1, este
orinduit comandant militar al Capita lei]. BULETIN
[T.R.], 1852, p. 424: Porunca Care o5tire.
In locul maiorului Caracasidi, cAruia i se aduc multumiri.
13204 355(498.1)
[Otis domnesc prin care Gheorghe Stirbei este numit
comandant al polcului 1]. BULETIN [T.R.], 1852,
p. 424: Porunca Catre Wire.
13205 355 (498.1)
[Mire despre numirea lui Gheorghe Stirbei, fiul dom-
nitorului, ca 5ef al regimentului 1]. VEST. R., XVII
(1852), p. 385: Bucure5ti.
13206 355(498.1)
[Se anunta numirea lui Gheorghe Stirbei ca 5ef al
regimentului I din Tara Romaneasca]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 381, col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se aratA el fiul domnitorului cApItase aceasia comanda cu
prilejul zilel onomastice a tatalui sou.
13207 355(498.1)
[Se anunta ca Poarta este impresionata de starea bung
a militiei Tarii Romane5ti]. G. TRANS., XV (1852),
p. 390 [gre5it: 386]: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Dupe o corespondent& din Bucuresti de la 20 dec. 1852 a full
Satellit.
13208 355(498.1)
[Numiri, inaintari, mutari, demisii 5i alte ordine cu
privire la cadrele oetirii]. BULETIN [T.R.], 1853,
Ianuarie 5, p. 1, Ianuarie 13, p. 1, 26 Ianuarie, p. 17,
57, 105, 141, 197, 201, 237, 269, 273, 309, 333, 353.
13209 355(498.1)
[Se acorda unter ofiterului Dinu Ioan Gigiu 51 solda-
tului Dumitru Stoian Voicu privilegiul de maul nedaj-
nic", ca unii ce au slujit 18 ani In armata]. BULETIN
[1. R.], 1853, p. 63-64.
13210 355(498.1)
[Parucicii Barcanescu si Ghica sint numiti adjutanti
domne5ti]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 125: Porunca
catre o5tire.
13211 355(498.1)
[Porunca domnesca catre 5eful ostirii prin care i se
aduc multumiri pentru inzestrarea ostirii cu munitiile
necesare]. VEST. R., XVIII (1853), p. 149, 154.
13212 355(498.1)
[Departamentul Dreptatii face cunoscut ca pitarul
Costache Gh. Caramaliu, fiind inrolat in armata ruseasca,
a lasat pe cumnatul sau capitanul rus Andrei Dobro-
volski cu cirmuirea averii sale din Principat]. BULETIN
[T.R.], 1853, p. 265.
13213 355(498.1)
[Se anunta ca 20 de ofiteri ai garnizoanei romane5ti
din Bucuresti 5i-ar fi dat demisia, dar ca domnitorul nu
le-ar fi primit-o] G. TRANS., XVI (1853), p. 260,
col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Stire cuprinsl Intr -o corespondents din Bucuresti de la 13
august.
13214 355(498.1)
[Domnitorul, facind o inspectie la Batalionul model",
la Bateria artilerii" 5i la Divizionul de cavalerie",
le-a vazut in desavir5ita placut5. stare"]. BULETIN
[T.R.], 1853, p. 277: Porunca catre o5tire; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 325; G. TRANS., XVI (1853), p. 333,
col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Cu acest prilej aduce multumiri setului ostirii, ajutorulul situ
colonelul Paznaski, colonelului Lent, comandirul artileriei, maio-
rului Macedonski, comandirul batalionului model, si cApitanului
Paucescu, comandirul divizionului.
13215 355(498.1)
[Se anunta c5. Dimitrie 5i Alexandru, fii domnitorului
Stirbei, au fost inaintati la gradul de locotenenti]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 333, col. I: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
13216 355(498.1)
[Ofisul domnesc dare Sfatul Admini.tr.tiv prin care
se aduc multumiri publica polcovnicului Pasnaski, care
a contribuit la reorganizaraa o5tirii romane5ti]. BULE-
TIN [T.R.], 1853, p. 286; VEST. R., XVIII (1853), p. 329.
13217 355(498.1)
[Printr-o porunca domneasca catra Wire, se anunta
ca 5eful ostirii, vornicul Constantin Herascu, este Inaltat
la rangul de mare ban]. VEST.R., XVIII (1853), p. 329.
13218 355 (498.1)
[Porunca dit5 pe o5tira de marale ban al o5tirii Nas
tural llerascu, prin care se arata c5 osta5ii romani vor
indeplini si pe mai departe cu exactitate indatoririle 'or].
BULETIN [T.R.], 1854, P. 5.
13219 355(498.1)
[Numiri, inaintari, demisii 5i alte ordine referitoare
la cadrele armatei]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 13,
17, 25, 49, 101, 133, 161, 181, 353, 357, 381.
13220
355(498.1)
[Informatii date de gazeta nemteasca din Sibiu"
[Siebenbiirger Bote?] cu privire la incercarile lui [I. I.]
Filipescu 5i ale lui Tell in legatura cu formarea unor
unitati militare romane5ti]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 64: Din Cimpulu resboiului.
Este vorba de unitati de partizani, organizate de emigratil
revolutionarl In timpul rdzboiului Crimeli.
13221 355(498.1)
[PoruncA pe o5tirea romaneasca a comisarului Budberg,
prin care parucicul din militia romaneasca Solomon se
inalta in urmatorul rang"]. VEST. R., XIX (1854),
p. 101.
13222 355(498.1)
[Porunca pe o5tirea romaneasca a comisarului Budberg,
prin care face cunoscut ca maiorii Salman 5i Cornescu
se orinduiesc adjutanti pe Hugh' persoana sa]. VEST.
R., XIX (1854), p. 101.
13223 355(498.1)
[Informatie di von Budberg mentine in posturile for
pe fo5tii adjutanti domne5ti, Salman si Cornescu]. BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 109: Donauftirsten-
thiner.
13224 355(498.1)
[Se prime5te demisia din armata a maiorului Ioan
Greceanu, comandantul batalionului al 2-lea din polcul
nr. 1, din motive de sanatate]. BULETIN [T.R.],
1854, p. 117.
13225 355(498.1)
[Porunca domneasca catre o5tirea romaneasca prin
care se anunta ca se prime5te demisia colonelului Bibescu,
cu dreptul de a purta mondir]. VEST. R., XIX (1854),
p. 125.
13226 355(498.1)
[Departamentul din Nauntru rearninte5te cirmuitorilor
si organelor administrative judetene adresa Departamen-
tului osta5esc, prin care cere ca aceste organe sa adune
si sa trimita, la comanda din care faceau parte, pe toti

707
www.dacoromanica.ro
355(498.1) ARMATA : TARA ROMANEAScA 355(498.1)

soldatii care s-au raspindit cu prilejul retragerii ostilor
rusesti]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 270-271; VEST.
R., XIX (1854), p. 291.
13227 355(498.1)
Poruncd catre ostire. BULETIN [T.R.], 1854,
p. 289; VEST. R., XIX (1854), p. 305; BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 313: Donauftirstenthilmer.
Barbu Stirbel, la Intoarcerea sa In tars, Isi arata multumirea
a ostirea a pastrat neschimbate fall de el sentimentele de devota-
ment $i dragoste I declara ca va lucra pentru folosul ostirii.
355(498.1)
13228
[Se anunta ca feldmaresalii leitenanti austrieci, Co-
ronini si Aleman, au trecut in revista garnizoana din
Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p.290:
Tara Romaneascd.
Doul batalioane de infanterie romans defileaza Impreuna cu
cele doul brIgazi turcesti. Ostasii romani de la corpul de garda sint
inlocuiti cu soldati austrieci.
13229 355(498.1)
[Adresa trimisa de Sadyk Pasa comandantului militiei
romanesti Herescu, anuntindu-1 ca Omer Pasa hotarise
ca trupele Tarii Romanesti sa aibd in pazd posturile mi-
litare din Bucuresti]. G. TRANS., XVII (1854), p. 291:
Bucuresti, 1 Septembre 1854.
13230 355(498.1)
[Se anun[a ca Omer Pasa a ddruit militiei Tarii Ro-
manesti 8 tunuri]. Cr. TRANS., XVII (1854), p. 292.
13231 355(498.1)
[Colonelul Gigirtu se indeparteaza din cadrele armatei
si se scoate din catastise]. BULETIN [T.R.], 1854,
p. 305: Porunci catre Wire; VEST. R., XIX (1854),
p. 317.
13232 355(498.1)
[Poruncd domneasca catre ostirea romaneascd, prin
care colonelul Solomon se sloboade din slujba cu mondir
in demisie "]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 305; VEST.
R., XIX (1854), p. 317.
13233 355(498.1)
[Se anuntd demisia din armata Tarii Romanesti a
colonelului Solomon, adjutant domnesc]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 343: Novitale din nduntru.
13234 355(498.1)
BU-
[Demisia colonelului Bibescu din armata].
LETIN [T.R.], 1854, p. 313.
13235 355 (498.1)
[Se primeste demisia colonelului Paznaski]. BU-
LETIN [T.R.], 1854, p. 329: Poruncd catre Wire; VEST.
R., XIX (1854), p. 341.
Se primeste cu osebita mlbnire" demisia acestui barbat, care
In toata vremea a slujit cu curatenie Si osIrdie ostirei romanesti".
13236 355(498.1)
[Poruncd domneasca catre ostirea romaneascd, prin
care maiorul Macedonski este numit comdnduitor re-
gimentului nr. 3"]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 333:
Porunca catre Wire; VEST. R., XIX (1854), p. 357.
13237 355(498.1)
[Maiorul Macedonski e numit comandant al regimen-
tului 3]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 357:
Donauftirstenthiimer.
13238 355(498.1)
[Colonelii Cunescu si Lent, capitanul Hadgi si paru-
cicul Lipoeanu se slobod din slujba" si se vor scoate din
catastise]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 337; VEST. R.,
XIX (1854), p. 357.
13239 355(498.1)
[Se primeste demisia banului Constantin Herescu,
seful BULETIN [T.R.], 1854, p. 337.
13240 355(498.1)
[Colonelul Barbu Vlddoianu este numit in vacantul
post de ajutor al sefului ostirii]. BULETIN [T.R.],
1854, p. 329: Porunci catre ostire; VEST. R., XIX (1854),
p. 341.
13241 355(498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care
colonelul Barbu Vladoianu este insdrcinat a indeplini
func[ia de set' al militiei in locui banului Constantin He-
rdscu, demisionat]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 337;
VEST. R., XIX (1854), p. 345; GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 373: Novitale din nduntru.
Yn Gazela de Moldavia text roman $i francez.
13242 355(498.1)
[Parucicul loan Condiescu este orinduit auditor al
BULETIN [T.R.], 1854, p. 357: Porunci
Catre ostire.
Va primi peste legiuita lean. a rangului sau Inca cite lei 500
pe luna.
13243 355(498.1)
[Parocicii Costiescu si Haralambie sint numiti ofi-
teri de ordonanta pe ling. domnitor].BULETIN [T.R.],
1855, p. 21: Poruncil Catre Wire.
13244 355(498.1)
[Generalisimul imparatestii armii otomane Omer
Pasa" a acordat cite o sabie de onoare ofi].erilor romani:
I. Cornescu, C. Racovi[a, Filitis si Peret]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 29.
13245 355(498.1)
[Domnul Romaniei" a aprobat ca maiorii Cornescu
si Racovi[d, capitanul Bordnescu si cavaleristii Filitis
si Peret sa poarte sabia primita de la Omer Pap, in dar].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 39: intimplari de zi.
13246 355(498.1)
[Numiri, inaintari, mutdri, demisii si reprimiri in
armata]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 62, G9, 77, 89,
117, 133, 152, 173, 249, 256, 270, 309, 322, 341, 345, 349,
357, 384, 393, 397, 401, 405.
13247 355(498.1)
[Printul Gheorghe Stirbei este numit sef al ostirii].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 69: Porunci catre ostire.
Bina la sosirea lui, colonelul Vladoianu, ajutorul sau, 11 va
suplini.
13248 355(498.1)
[Ofisul domnesc dare Departamentul Ostasesc prin
care maiorul Costaforu, ce indeplineste foncsiile de Di-
rector al Scoalei militare si capitanul Culoglu, ce comanda
batalionul model", se vor atasa pe lingd *tabul domnesc,
uncle vor prinde provizoriu locurile vacante de doi
maiori"]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 153.
13249 355(498.1)
Ordin de zi catre ostirea romaneascd, dat de seful
ostirii Luminatia Sa Printul Gheorghe B. Stirbei, cu
ocazia ludri comenzi ostirei. BULETIN [T.R.], 1855,
p. 165; VEST. Ft., XX (1855), p. 166.
In Veslitorul Romdnesc text roman si francez.

708
www.dacoromanica.ro
55(498.1) ARMATA . TARA ROMANEASCA 355(498.1)

13250 355(498.1) 13263 355(498.1)

[Capitanul Dimitrie Papazolu se inalta la rangul de
maior, pentru indelungata slujba i vechimea rangului"].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 345: Porunci catre o*tire.
13251 355(498.1)
[Milo* Obrenovici este primit in serviciul otirii ro-
mane*ti cu rangul de praporcic, consider]nd studiile de
patru ani ce a facut in *coala militara de la Viena].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 385: Porunci catre Wire.
13252 355(498.1)
[Maiorul Constandin Niculescu este inaltat in gradul
de colonel]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 385: Porunci
dare o*tire.
13253 355(498.1)
[Maiorul Mihail Boboc este inaltat in gradul de colonel].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 385: Porunci catre Wire.
13254 355(498.1)
[Se acorda banului Constandin Nasturel Heraseu
dreptul d'a purta la solemnitati uniforma de spatar cu
epolete, d'o potriva cu acea de ban", pentru consideratia
postului de *ef al o*tirii ce a indeplinit]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 401.
13255 355(498.1)
[Demisia maiorului Papazoglu din armata]. BU-
LETIN [T.R.], 1855, p. 405: Porunci catre Wire.
13256 355(498.1)
[Numiri, ]naintari, demisii i alte ordine referitoare
In armata]. BULETIN [T.R.] 1856, p. 1, 25, 37, 82,
85, 118, 121, 133, 145, 164, 177, 205, 233, 236, 245, 261,
284, 305.
13257 355(498.1)
[Porunca catre Wire prin care se face cunoscut
ca adjutantul maior Salman a fost inaintat colonel].
BULETIN [T.R.], 1856, p. 61.
355(498.1)
13258
[Se anunta sosirea la Viena a 6 ofiteri din Romania"
pentru perfectionare in cadrul armatei austriece]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 86, col. I: Viena, 19 Martin.
355(498.1)
13259
[Stire ca 6 ofiteri din Tara Romaneasca au sosit la
Viena pentru un stagiu de 6 luni in armata austriaca].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 78, col. I: intimplari
de zi.
355(498.1)
13260
[Se anunt.a sosirea la Viena a *ase ofiteri din armata
Tarii Romane*ti pentru studii militare]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 58, p. 3, col. II: Austria.
Din Gazeta de Colonia [Kanische Zeitung /.
13261 355(498.1)
[Informatli despre masurile luate de guvernul din
Tara Romaneasca pentru a introduce In armata armele
*i tactica austriaca]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 74,
p. 1-2.
Din Gazeta de Colonia fKSlnische Zeitung1.
13262 355(498.1)
[Se anunta ca armata munteana a primit 600 pu*ti
ale armatei austriece, cu care s-au inarmat unita%ile de
vinatori]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 140, col. I.
Se informeaza a se hotarlse, de asemenea, adoptarea regula-
mentului de exercitiu austriac, care urma sa fie tradus In limba
romana.
[Se veste*te ca se delegasera citiva ofiteri austrieci
subalterni care sa ajute la reorganizarea armatei Tarii
Romane*ti]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 140,
col. II.
13264 355(498.1)
[Pentru silinta ce ad pus, comanda ee au fosta tri-
misa la Viena intru deprinderea ecsersitmlui i darii la
semna cu cele din noil introduse in o*tirea Noastra
*tutere", se inalta parucicul Dimitrie Saigiu in gradul
de praporcic, iar subofiterilor, ce au format rum'ta co-
manda, li se acorda gratificatii]. BULET1N [T.R.],
1856, p. 149.
13265 355(498.1)
[Se veste*te plecarea in Belgia a maiorului Cornescu
din Bucure*ti ca sa aduca 2000 pu*ti i pistoale pentru
armata romana, din renumita fabrics de Liutih"]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 162, col. II: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
*Urea e redat5. dupl Igronsta died Z[eitung].
13266 355(498.1)
[Se anunt.a, dupil Nordul", ea maiorul Cornescu a
plecat in misiune militara, in Belgia]. STEAOA D.,
II (1856), nr. 26, p. 104.
Spre a eumpAra pe seama guvernului arme de foe pentru arma-
ta Tarn Romanesti.
13267 355(498.1)
[Se anunt.a plecarea in Belgia a maiorului Cornescu,
pentru a cumpara 2000 arme de foc"]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 115, p. 2, col. II: Stiri ating5toare de Princi-
pate.
Armele shit destinate pentru militia din Tara Romaneasca.
355(498.1)
13268
[Ofisul caimacamului catre Sfatul Administrativ Extra-
ordinar prin care se face cunoscut ca logofatul Ioan
Odobescu este numit spatar in locul printului Gheorghe
Stirbei]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 213; VEST. R.,
XXI (1856), p. 205.
13269 355(498.1)
[Se anunta numirea lui loan Odobescu ca spatar al
o*tirii din Tara Romaneasca in locul lui Gh. Stirbei].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 156, p. 1, col. I: Teara Roma-
neasca.
13270 355(498.1)
[Colonelul Borozin este atapt pe linga Stabul Dom -
nesc]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 233; VEST. R., XXI
(1856), p. 225: Porunca catre Wire.
13271 355(498.1)
[Raportul *efului o*tirii I. Odobescu catre caimacam,
prin care recomandd primirea lui Vladimir Mihail Ghica
in armata romana]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 245,
249.
13272 355(498.1)
[Se aproba a se reincepe primirea iuncarilor i unter-
ofiterilor nobili de catre *eful o*tirii, dupd dreptul lor"
i prin examinarea lor]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 257:
Porunci Care Wire.
13273 355(498.1)
Programa de *tiintele ce urmeaza a avea doritorii
de a imbrati*ea slujba ostapasca. BULETIN [T.R.],
1856, p. 257.
Materiile erg: limba romana, aritmetica, geometrie, geogratia
Principatelor, o limbs strainl.

709

www.dacoromanica.ro
355(498.1) ARMATA : TARA ROMANEASCA 355(498.1)

13274 355(498.1) 13284 355 (498.1)

[Se acorda aprobarea cuvenita praporcicului Andre- [Capitanul Ciocirlan este numit comandir de bata-
escu ca sa poarte ochelari, pe cit timp va patimi de ochi"]. lion", cu leafa de 1000 lei pe tuna]. BULETIN [T. R.]
BULETIN [T.R.], 1856, p. 269: Porunca catre ostire. 1857, p. 57: Porunca catre ostire.
13275 355(498.1) 13285 355 (498.1)
[Se hotardste scoaterea din catastise a unor ranguri [Se aduce la cunostinta ca seful ostirii, loan Odo-
de sus si de jos, ce nici data n-au fost in fillip la slujba bescu, a incetat din vista]. BULETIN [T.R.], 1857,
tare]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 281: Porunca p. 257: Poruncd Care ostire.
catre ostire ; VEST. R., XXI (1856), p. 261: Porunca 13286 355 (498.1)
catre ostire.
[Despre inmormintarea lui Odobescu, ministrul de
Printre cei scosi sine printii Grigorie Bibescu, Brineoveanu, razboi al Trull Romanesti]. SECOLULU, I (1857),
Alexandru Stirbeiu, Nicolae Bibescu, Dimitrie $tirbeiu, Gheorghe nr. 61, p. 2: *tiri din intru.
Bibescu etc.
Au participat caimacamul, notabilitatile tarn, corpul diplo-
13276 355(498.1) matic etc.
[Caimacamul inspectind ostirea din garnizoana Capi- 13287 355 (498.1)
talei a gasit-o in foarte placuta stare" si aduce mul-
tumiri ofiterilor]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 313: [ Despre inmormintarea lui loan Odobescu, saint os
Porunci catre Wire; VEST. R., XXI (1856), p. 293: Fuji]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 57, p. 2: Bucuresti.
Porunca Care ostire. 13288 355 (498.1)
De asemenea aduce multumiri: locotenentului din linparateasca [Informatii din Bucuresti despre moartea si inmormin-
armie c.c. Donald, care se afla thsarcinat cu Invalltura companil tarea comandantului armatei din Tara Romaneasca, spa-
de carabineri". tarul Odobescu]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recce
13277 355(498.1) XXIX] (1857), p. 279: De la Bucuresti se scrie.
[Se acorda tuturor stab *i ober ofiterilor" din Wire Text roman si francez.
si granicerilor drept gratificatie leafa pe un trimestru, 13289 Catulescu, Veniamin 355 (498.1)
pentru slujbele savirsite de catre ostire cu activitate si
pazirea unei orindueli"]. BULETIN [T. R.], 1857, P. 5; Cuvint compus de parintele... pentru a fi rostit la
Porunca catre ostire. inmormintarea rdposatului mania logofat al Credintli
Joan Odobescu, seful ostirii romanesti, inmormintat in
Se dau gratificatii la 7 colonel, 13 maiori, 53 capitani, 75 monastirea Icoana, si care, din lipsa formalitati de a fi
parucicl, 89 praporcici, 2 stab-doctori, 3 oberi-doctori si 1 vete- vazut mai intiiu de prea sfintia sa parintele mitropolit,
rinar , 2 spiteri, 2 cap. maistri, 13 felceri, 567 unter Merl si la 5275 a ramas nerostit. ANUNT. R., IV (1857), 2 foi ane-
soldati. xate la nr. 58.
13278 355(498.1) 13290 Catulescu, Veniamin 355 (498.1)
[Numiri, inaintari, demisii si alte ordine referitoare Cuvint rostit de protosinghelul... la parastasul facut
la personalul armatei]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 41, de unii din ofiterii militiei romane in onoarea si recunos-
57, 105, 113, 133, 137, 149, 157, 181, 189, 197, 213, 217, tinta sefului lor, raposatul general Joan Odobescu in
229, 233, 237, 249, 261, 309, 313, 321, 337, 361, 377, 381, manastirea Icoana 1857 Octomvrie 17. ANUNT. R.,
385, 409. IV (1857), nr. 77, p. 2-3.
13279 355(498.1) 13291 355 (498.1)
[Se anunta ca in Tara Romaneasca se va introduce [Colonelul Barbu Vladoianu este insarcinat vremel-
regulamentul de exertare militare austriac "]. G. niceste cu indeplinirea indatoririlor de sef al ostirii].
TRANS., XX (1857), p. 99, col. II: Teara romaneasca BULETIN [T.R.], 1857, p. 257: Porunci catre ostire.
si Moldavia.
13292 355 (498.1)
tire din Kdronsiddter] Zjeitungt
[Lista noilor elevi admisi la scoala ostaseascd]. BU-
13280 355(498.1) LETIN [T.R.], 1857, p. 329.
[Se anunta ca in armata Tarii Romanesti se va adopti 13293 355 (498.1)
regulamentul exercitiului militar austriac]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 107, col. 1: Intamplari de zi. 0 idee despre armarea tarreI. SECOLULU, I (1857),
nr. 35, p. 3, nr. 78, p. 3-4 [neterminat].
13281 355 (498.1) Se propune introducerea serviciului militar obligatoriu pentru
[Ofisul caimacamului catre Sfatul Administrativ prin touts lumea, afard de cler, pentru ca tars el alba o armata care
sa poata respinge orice atac venit din earl. Se publics un tablou
care se aproba ca ajutorul sefului ostirii, colonelul Bat bu al trupelor ce compun armata actuala.
Vladoianu, sa is parte la lucrarile acestui Sfat, in locul
sefului BULETIN [T.R.], 1857, p. 193. 13294 355 (498.1)
13282 355 (498.1) [Maiorul Apostol Cutarida este numit pomandant
ostasesc al Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 233:
[Maiorul Caragea este inainiat colonel]. BULETIN Porunci care Wire.
[T.R.], 1857, p. 233: Porunci catre ostire ; ANUNT. R., Va avea un salariu de 1500 lei pe hind.
IV (1857), nr. 53, p. 2.
Este numit comandant al Capitalei. 13295 355 (498.1)
Starea militara in Romania. (De un austriac). TE-
13283 355 (498.1) LEGRAFUL R., V (1857), p. 231-232, 235-236.
[Maiorul Macedonski este inaintat colonel]. BULE- Se dau ample informatii privind: organizarea militara a Tarn
TIN [T. R.], 1857, p. 233: Porunci catre ostire ; ANUNT. Romanesti, unitatile niilitare muntene sl efectivele lor, seoala mi-
R., IV (1857), nr. 53, p. 2. litara de la Bucuresti, scoala militara de medicina a doctorului
Este numit comandant al regimentului al 5-lea. Davila etc.

710

www.dacoromanica.ro
355(498.1) ARMATA : TARA ROMANEASCA - MOLDOVA
13296 355 (498.1)
[Numiri, inaintari, mutari si alte ordine cu privire la
cadrele oatirii]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 33, 37,
77, 81, 93, 97, 121, 125, 141, 145, 149, 153, 161, 177, 181,
189, 201, 213, 225, 237, 241, 245, 253, 257, 265, 277, 289-
290, 302, 317, 417, 425.
Liste la p. 225, 290.
13297 355 (498.1)
[Porunca catre ostire, cu privire la ofiterii atasati
pe linga comisarii inaltelor puteri]. - BULETIN [T.R.],
1858, p. 77, col. I: Porunci catre ostire.
Ofiterii ata5ati: sublocotenentii baron Sachelarie, Anghelescu,
Movila, FAlcoeanu si Algiu se prenunara In 51ahul ostirii.
13298 355 (498.1)
[Porunca prin care se acorda voie de 25 zile maiorului
Macoveiu de a merge peste granita in Rusia pentru in-
parte-i trebuintal. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 153:
Porunci catre Wire.
13299 355 (498.1)
[Porunca prin care se acorda voe de doa luni adju-
tantului si sef al stabului domnesc colonel loan Voinescu,
de a merge peste granita in Europa pentru curarisirea
sanatalii sale"]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 177, col. I:
Porunca catre ostire.
13300 355 (498.1)
[Porunca prin care se decide ca adjutantul maiorul
Dimitrie Costaforul sa indeplineasca func].ia sefului sta-
bului domnesc pind la Intoarcerea din strainatate a
adjutantului colonel loan Voinescu "]. -BULETIN [T.R.],
1858, p. 181, col. II: Porunci catre ostire.
13301 355 (498.1)
[Porunca care ostire, prin care se anunta ca s-a primit
demisia din armata a colonelului baron Borozin]. - BU-
LETIN [T.R.], 1858, p. 237, col. I: Porunci catre ostire;
ANUNT. R., V (1858), nr. 63, p. 1.
13302 355 (498.1)
[Porunca catre ostire, prin care se anunta ca maiorii
Dimitrie Costaforu, loan Ghica si Constantin Ieronim
sint Inaintati in gradul de colonel]. - BULETIN [T.R.],
1858, p. 237, col. I: Porunci catre ostire; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 63, p. 1.
13303 355 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Consiliul Administrativ
Extraordinar prin care Barbu Vladoianu este numit sef
al ostirii]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 253, col. I:
Porunca catre Wire; ANUNT. R., V (1858), nr. 64, p.1.
13304 355 (498.1)
[Porunca catre Wire, prin care colonelul loan Ghica
este numit ajutor al sefului ostirii]. - BULETIN [T.R.1,
1858, p. 253, col. I: Porunca catre ostire; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 65, p. 1.
13305 355 (498.1)
[Pofunca prin care maiorul Emanoil Boteanu este
Inaintat colonel]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 257,
col. I: Porunci catre ostire.
13306 355 (498.1)
[Porunca catre ostire, prin care se primeste demisia
din serviciul armatei a colonelului loan Voinescu]. -
BULETIN [T.R.], 1858, p. 265, col. II: Porunca catre
ostire, ANUNT. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
13307 355 (498.1)
[Porunca catre ostire, prin care colonelul Dimitrie
Costaforu este numit ef al stabului domnesc]. - BU-
www.dacoromanica.ro
355(498.3)
LETIN [T.R.], 1858, p. 265, col. III ; ANUNT. R., V
(1858), nr. 68, p. 1.
Va 'Astra mai departe 51 directia 5colii militare.
13308 355 (498.1)
[Porunca catre ostire, prin care locotenen],ii Milos
Obrenovici si Virgil Plesoianu sint numiti adjutanti ai
sefului ostirii]. - ANUNT. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
13309 355 (498.1)
[Porunci dare ostire, prin care C. Racovilii este inain-
tat colonel, jar Al. Solomon- major]. -BULETIN [T.R.],
1858, p. 277.
13310 355 (498.1)
[Porunca dare Wire, prin care se numesc membrii
Consiliului militar de revizie]. - BULETIN [T.R.],
1858, p. 289, col. III; ANUNT. R., V (1858), nr. 74, p.l.
Colonelul Stefan Vladoianu este presedinte Si coloneii Stefan
Stoica, Constantin Nicolescu, Dimitrie Costaforu yi Emanoil Bo-
teanu membrl.
13311 355 (498.1)
[Porunca catre ostire, prin care se acorda unor subo-
fiteri dreptul de a purta temleac de aur" si de a primi
a treia parte din leafa de sublocotenent, pentru vechi-
mea si eczacta indeplinire a datoriilor serviciului rangu-
rilor for "]. ANUNT. R., V (1858), nr. 74, p. 2.
13312 355 (498.1)
[Ordinul de zi pe ostire dat de noua caimacamie]. -
BULETIN [T.R.], 1858, p. 337, ccl. I: Caimacamia
Tara Romanesti; ANUNT. R., V (185?,), nr. 84, p. 1;
NATIONALULla, I (1858), p. 361.
Caimacamil cer armatei, Intre allele, a sustine buna orin-
duiall, to esecutarea ordinei ce rezulta din Conventie, In contra
oricAruia ar cerca sa o calce".
13313 355 (498.1
[Ordin de zi prin care se aduce la cunostinta ca se
primeste demisia din ostire a sublocotenentului Milos
Obrenovici]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 425, col. III:
Ordine catre ostire.
(498.3) MOLDOVA
13314 355 (498.3)
[Numiri, inaintari, mutari si alte ordine cu privire
la cadrele - BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 39-40, 45-46, 158.
13315 355 (498.3)
[halt ordin de zi privind inaintarea la gradul de loco-
tenenti a fiilor domnului, Iancu si Alecu Ghica]. BU-
LETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 40, col. II: Ghe-
narie in 24; GAZ. DE MOLD., XX11I (1851), p. 37:
Novitale din nauntru.
Inaintarca se face ca rasplata pentru progresiile ... cc fac In
studiile pentru care slut trimi5i In Evropa".
13316 355 (498.3)
[Se anunta inaintarea la rangul de sublocotenent a
cadetului de artilerie Gheorghe Stamati]. - ZIMBRUL,
I (1851), p. 221: lasii.
A Post avansat gi pentru Myna ce a desvalit In privigherea
unui transport de pulte aduse din fabrica de la Tula".
13317 355 (498.3)
[Ordin de zi prin care se hotaraste ca de azi inainte
comandirul regimentului de linie sa ramie marginit a
comandui numai batalioanele de infanterie, fara a dispoza
mai mull si de cavalerie"]. - BULETIN [Mold.], XIX
(1851), p. 158, col. II; ZIMBRUL, I (1851), p. 329: Iasi'.
Cavalerla urma ad depinda de Dejurniea 05tilor".
711
355(498.3) ARMATA : MOLDOVA
13318 355 (498.3)
[Se anun[d ca se hotdrise printr-un ordin de zi ca un
comandant de regiment de linie sd nu mai aibd in subor-
dine decit infanteria, lard' a dispoza de cavalerie"]. -
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 157: Novitale din
Nauntru.
13319 355 (498.3)
[Numiri, Inaintari, mutat.' i alte ordine cu privire
la cadrele ostirii]. -
BULETIN [Mold.], XIII (1851),
vol. II, p. 2-3, 39, 60, 123, 151, 171, 179-180, 189,
191, 208, 235, 244.
13320 355 (498.3)
[Inalta poruncd de zi privind inaintarea maiorului
Nicolai Botianov la gradul de colonel]. - BULETIN
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 39, col. III: Inalta poronci
de zi.
13321 355 (498.3)
[Inalta poruncd de zi cu privire la inspectia dornneasca
la garnizonul" din Galati]. - BULETIN [Mold.], XIII
(1851), vol. II, p. 91, col. I-II ; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), nr. 69, p. 275: Novitale din Nauntru.
Domnitorul aduce multumiri ofiterilor 00 soldatilor din Galati
pentru buna stare" In care g5sise garnizoana. Haraze$te $i recom-
pense $i citeaza numele comandantului garnizoanei, colonelul
Milicescu. In Gazeta de Moldavia text roman $l francez.
13322 355 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care colonelul Costachi
Milicescu este numit comandir al regimentului de infan-
terie, in locul colonelului Petre Scheliti, demisionat].
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 151, col. III:
- 13333
Inalta Poruncd de zi ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 315: Novitale din Nduntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13323 355 (498.3)
[Ofis prin care Nicolae Alex. Mavrocordat este indltat
la rangul de hatman]. - BULETIN [Mold.], XIII (1851),
vol. II, p. 207, col. I ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 375: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13324 355 (498.3)
[Avansdri de ofiteri, cu prilejul sdrbatorilor Craciu-
nului]. - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 313: No-
vitale din nauntru.
Printre cei avansall shit: A. Kogalniceanu $1 Savel Manu.
13325 355 (498.3)
[Numiri, inaintari, mutdri si alte ordine de zi cu privire
la cadrele ()shril]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 5-6, 22, 57, 85, 125, 149-150, 165, 181-182, 273,
305, 361.
13326 355 (498.3)
[Inalta poruncd de zi prin care maiorii Grigorie Bo-
tescu si Evgheni Alcaz sint inaintati la gradul de colonel].
- BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 6, col. I.
13327 355 (498.3)
[Ordin de zi privind gratificatiile acordate de domnul
Moldovei ofiterilor yi trupei, cu ocazia Anului nou 1852].
- ZIMBRUL, II (1852), p. 203: Moldaviea.
13328 355 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Fote Mavro-
mall este inaintat colonel]. - BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 57, col. I: Inaltele porunci de zi; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 21: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
712
www.dacoromanica.ro
355(498.3)
13329 355 (498.3)
[Inalta poruncd de vestind acceptarea demisiei
zi
colonelului Gheorghe Sturdza, adjutant domnesc]. - BU-
LETIN [Mold.1, XIV (1852), p. 85, col. I: Inaltele poronci
de zi ; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 61: Novitale
din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13330 355 (498.3)
[Inalta porunca de zi anuntind reintrarea in ostire a
colonelului Alecu Iacovachi, numit adjutant domnesc].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85: Inaltele porunci
de zi ; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 61: Novitale
din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13331 355 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se anuntA ca prapor-
cicul Vladimir Cihac, demisionat din armia Imperiei
Rosiei, intrd in serviciul moldovenesti, cu gradul
de leitenant]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85,
col. II: Inaltele porunci de zi.
13332 355 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Mihail Kogal-
niceanu e numit adjutant domnesc supranumerae]. -
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 150, col. I; GAZ. D B
MOLD., XXIV (1852), p. 133: Novitale din Nauntru .
Yn Gazeta de Moldavia text roman $ i francez.
355 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Mihail Kogal-
niceanu este inaintat colonel]. - BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 165, col. II: Inaltele Porunci de zi; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 141: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13334 355(498.3)
[Inalte porunci de zi prin care maiorul Iacov Raneti
este inaintat colonel]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 181-182; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 157:
Novitale din Nauntru.
Raneti este numit ajutor al gheneral inspectorului" ostirii.
- In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13335 355(498.3)
[Poruncd de zi cu privire la inspectiile trupelor moldo-
venesti]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 181-182.
Dispozitii date cu ocazia numirii colonelului Raneti In functia
de ajutor al general-inspectorului ostirii.
13336 355(498.3)
[Dare de seams despre vizita domnitorului la tabdra
ostdseasca de la Copou]. - GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 59, p. 131: Novitale din nauntru.
13337 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Pavlov este
inaintat colonel]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 361, col. II: Inaltele Poronci de Zi.
13338 355(498.3)
[Numiri, inaintdri Ii alte ordine cu privire la cadrele
ostirii]. - BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 10, 13,
26, 37, adaos la nr. 20, p. 11, 145, 185, 197, 209, 221,
233, 293, 317, 362.
13339 355(498.3)
-
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Gheorghi
Ghica este inaintat colonel]. BULETIN [Mold.], XXI
(1853), p. 26, col. II: Stabul General.
355(498.3) ARMATA MOLDOVA 355(498.3)

13340 355(498.3) 13354 355(498.3)

[Inalta poruncd de zi prin care maiorul Edouard [Inalte porunci de zi prin care maiorii Grigore Can-
Girard, adjutant domnesc, este inaintat colonel]. BU- tacuzin i Braniteanu sint inaintati colonel]. BULETIN
LETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 20, p. 11, col. I: [Mold.], XXI (1853), p. 362, col. II: Stabul General.
Stabul general.
13355 355(498.3)
13341 355(498.3) [Numiri, inaintari i alte ordine cu privire la cadrele
[Se anunta ca adjutantul domnesc Edouard Girard otirii]. BULETIN [Mold.], XXI (1854), adaos la nr.
a fost inaintat colonel]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), 48, p. 29-30, 217, 233, 273, 421, 429, 409 (nr. 103).
p. 69: Novitale din nauntru.
13356 355(498.3)
Text roman si francez.
[Inalta porunca prin care se aproba demisia polcov-
13342 335(498.3) nicului Girard]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos
[Inalta porunca de zi prin care se anunta demisia co- la nr. 48, p. 29, col. II: Stabul General.
lonelului Grigore Botescu]. BULETIN [Mold.], XXI 13357 355(498.3)
(1853), p. 145: Stabul General.
[Dare de seams cu privire la sarbatorirea la Iasi a
13343 355(498.3) zilei de natere a imparatului Nicolae I]. GAZ. DE
[Nan' porunca de zi prin care se anunta demisia din MOLD., XXVI (1854), p. 197-198: Novitale din nauntru.
armata a colonelului Mih. Kogalniceanu]. BULETIN La ceremonie an asistat: generalul de cavalerie $abelski,
[Mold.], XXI (1853), p. 145: *tabu' General. viceprezidentul Osten-Saken, consulul general al Austriel si gi-
rantul consulatului Greciei. Generalul $abelski trece In revista
13344 355(498.3) trupele moldovene, exprimIndu-si deplina multumirie de excelenta
[Inalta poruncil de zi prin care se anunta demisia colo- for Infatisare. Text roman si francez.
nelului Alcazu]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 145:
Stabul General. 13358 355(498.3)
[Stiri i comentarii in legatura cu dezarmarea militiei
13345 355(498.3) romane din Moldova]. G. TRANS., XVII (1854),
[Offs adresat colonelului Eug. Alcaz cu ocazia primirii p. 282-283: Desarmarea militiei.
demisiei sale din armata]. GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 125: Novitale din Nauntru. 13359 K.[ogalniceanu], M. 355 (498.3)
Text roman si francez. [Comentarii cu privire la atitudinea din 1854 a unor
ofiteri i soldati romani care isi facusera educatia mill-
13346 355(498.3) tara in Rusia]. STEAOA D., II (1856), p. 73, col. II :
[Se anunta ca adjutantii i coloneii Grigore Botescu, Iassii 23 Fevruariu.
M. Kogalniceanu i Eugen Alcaz demisioneaza definitiv Arata ca Filipescu, pe atunci capitan, Isi facuse studiile mi-
din a for indatorire "]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), litare la AleskI In gubernia Hersonului; regimentul roman de ulani
p. 125: Novitale din nauntru. Isi facuse instruclia la regimentul model din St. Petersburg. Arti-
colul e scris pe marginea scrisorii lui P. Schelitl, publicata In
13347 355(498.3) p. 73-74.
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Mironescu
este inaintat colonel]. -- BULETIN [Mold.], XXI (1853), 13360 355(498.3)
p. 145, col. III: Stabul General. [Publicatie prin care se anunta incredintarea comenzii
militiei din Moldova vornicului Teodor Bal]. BU-
13348 355 (498.3) LETIN [Mold.], XXII (1854), p. 273, col. I: Secretari-
[Se anunta ca maiorul Mironescu, mai vechiul adj- atul de Stahl.
utant a stabului", a fost inaintat colonel]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 14: Novitale din Nauntru. 13361 355(498.3)
Text roman si francez. [Se anunta ca. vornicului Teodor Bal i s-a incredintat
comanda provizorie a mililiei Moldovei]. GAZ. DE
13349 355 (498.3) MOLD., XXVI (1854), p. 273: Novitale din Nauntru.
[Sarbatorirea la Iai a patronului mililiei, Sf. Gheorghe]. 355(498.3)
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 133: Novitale din 13362
nauntru. [Corespondenta de la Iai despre inlocuirea hatmanului
Nic. Mavrocordat prin Teodor Niculae Bal].G. TRANS.
Parada militiei, lnaintari In grad etc. Text roman si francez. XVII (1854), p. 290 -291: laii, 1 Septembre v. 1854.
13350 355 (498.3) Se elogiaza personalitatea lui Bals.
[Inalt ordin de zi prin care colonelul Grigori Sturza, 13363 355(498.3)
adjutant domnesc, este reprimit in otire]. BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 197, col. II: Stabul General. [Corespondenta de la Iai, din 4 octombrie st. v., in care
se critics continutul unei corespondente publicate in
13351 355 (498.3) nr. 73 al Gazetei Transilvaniei", prin care se elogiase
[Inalta porunca de zi prin care se anunta ca. maiorii T. Bal, noul hatman]. G. TRANS., XVII (1854),
Iancu i Alecu Ghica sint inaintati colonel]. BULETIN p. 333: Tier'a romanesca si Moldavi'a
[Mold.], XXI (1853), p. 221: Stabul General. 13364 355(498.3)
13352 355(498.3) [Apel din 18 august al Departamentului ostasesc
[Malta porunca de zi privind demiterea din post a adresat soldatilor care i-au parasit posturile]. BU-
colonelului Pavlov]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), LETIN [Mold.], XXII (1854), p. 273.
p. 293, col. II: Stabul General. cel care nu se vor prezenta la posturi In termen de 20 zile vor
fi socotiti dezertori $i supusi pedepsel codulul penal ostasesc.
13353 355(498.3)
13365 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se incuviinteaza de-
misia colonelului Virnav]. BULETIN [Mold.], XXI [Se anunta ca Buletinul Oficial" a publicat un apel
(1853), p. 362: Stabul General. adresat soldatilor militiei Moldovei care la 18 august

713

www.dacoromanica.ro
355 (598.3) ARMATA :
si-au parasit posturile]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 277: Novitale din nauntru.
Li se promite iertare, data se Intorc In rindurile militiei In
termen de 20 de zile. Plna la completarea garnizoanei, plaie*ii sau
vInatorii de munte vor asigura paza ora*ului Ia*i.
13366 355(498.3)
[Dare de seama privitoare la sarbatorirea la Iasi a
onomastice a imparatului Austriei].
zilei GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 297: Novitale din nauntru.
Cu acest prilej, baronul Hess l*i arata mullumirea. "despre
stares cca Mina ce Infatoa militia paminteana". - Text roman
*i francez.
355(498.3)
13367
[Inalta porunca de zi, din 3 noiembrie, adresata ostirii
moldovenoti, cu ocazia reluarii ocirmuirii tArii de titre
domnitorul Grigore Ghica]. BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 409, col. II; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 345: Novitale din nauntru.
In Guzeta de Moldavia text roman sI francez.
13368 355(498.3)
[Ofisul lui Grigorie Ghica prin care numeste pe Ior-
dachi Costachi in postul de hatman al militiei din Mol-
dova]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 421, cal. 1:
Stabul General; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p.
353: Novitale din nauntru; VEST. R., XIX (1854), p. 364.
In Guzeta de Moldavia text roman gi francez.
13369 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se incuviinteaza de-
misia colonelului Stratulat]. - BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 421, col. II: Stabul General.
13370 355 (498.3)
[Ofis de multumire adresat colonelului G. Stratulat,
adjutant domnesc, la demisia sa din Wire]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 357: Novitale din nauntru.
Text roman Si francez.
13371 355(498.3)
[Inalta porunca de zi privind reinrolarea coloneilor
Iancu si Alecu Ghica, fiii domnitorului, in ostirea moldo-
veneasca]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361:
Novitale din nauntru.
Text roman *i francez.
13372 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se anunta demisia co-
lonelului Boteanu]. - BULETIN [Mold.], XXII (1854),
p. 429, col. I: *tabu' General.
13373 355(498.3)
[Se anunta numirea colonelului Alexandru Ghica in
functia de sef al statului major domnesc, in locul colo-
nelului Leon]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl.
la nr. 101, p. 49: Novitale din nauntru.
13374 355(498.3)
[Se anunta reinrolarea in ostire a colonelului Gheorghe
Ghica, adjutant domnesc]. - GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), supl. la nr. 101, p. 49: Novitale din nauntru.
13375 355(498.3)
[Numiri, inaint5ri si alts ordine de zi cu privire la
cadrele ostirii].-BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 37-
38, 45, 61, p. 73, 81, adaos la nr. 21, p. 25, 105, 113, 145,
165, 177, 185-186, 197, 229, 238, 257, 293, adaos la nr.
79, p. 97, p. 361, 381 (nr. 98).
13376 355(498.3)
[Stire din Iasi cu privire la ingaduinta acordata de
domnul Moldovei comunitatii evreiesti de a inlocui re-
714
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 355 (498.3)
crutii pe care era obligata sa-i dea si cu persoane de alts
religie]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 77: lasii, 8 Fevru-
arie
Text roman *I francez.
13377 Schelitti, Colonel P. 355 (498.3)
Militia Moldovei.
ROMANIA LIT., 1855, p. 105-
107, 129-132, 153-155.
Efectivul *i organizarea militiei. Insu*irile militare ale taranului
roman. Necesitatea unei reforms a acestei militii. Propuneri prac-
tice, concretizate In 7 puncte. Pregatirea viitorilor ofiteri. Propuneri
do linbunatatire a Imbracaminldi *I a armamentului. Propuneri
cu privire la instruirea osta*ilor, mai ales In ceca ce prive*te co-
menzile. Propuneri practice pentru sporirea efectivului armatei.
13378 S. [chelitti], C. [olonelul] P. 355 (498.3)
Militiea Moldovei. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 147-148: Albina Romaneasal.
Articol In care, dupa ce se mentioneaza scrierile militare
care an servit la organizarea *i pregatirea armatei moldovene,
se prezinta activitatea In calitate de comandant at ei a hatma-
nului Costachi Boldur, care a introdus, Intre allele, masura de a
interzice Inaintarea fara examen a cadetilor la rangul de ofil.eri,
ceea ce va duce la doblndirea de buni ofiterl.
13379 355(498.3)
[Inalta poruncil de zi prin care Nicolai Costandachi,
subleitenant de husari din armata austriaca, este primit
cu gradul de leitenant in militia moldoveneascal. - BU-
LETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 38, col. I: Stabil' Ge-
neral.
13380 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se anunta demisia
coloneluluiGrigore Iacovachi]. - BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 165, col. II: Stabul General.
13381 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se anunta reintrarea
colonelului Scheleti in ostire]. - BULETIN [Mold.),
XXIII (1855), p. 229, col. III: Stabul General; GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 225: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman *I francez.
355(498.3)
13382
[Inalta porunca de zi prin care maiorul Alecu Gurit.a
este inaintat colonel]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 257: *tabu' General.
355(498.3)
13383
[Inalta porunca de zi prin care se anunta reprimirea
in ostire a colonelului Pavlov]. - BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), adaos la nr. 79, p. 97, col. II: Stabul Ge-
neral.
13384 355(498.3)
[Ordin de zi din 31 oct., privind condipile de inrolare
in ostire a tinerilor nobili"]. - BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 361: Stabul General; GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 365: Novitale din nauntru.
Yn Gazeta de Moldavia text roman *I francez.
13385 355(498.3)
[Ordinul de zi al Stabului general, cuprinzind condi-
tiile pentru primirea in serviciul militar]. - STEAOA
D., I (1855), p. 69-70: Acte oficiale.
Redaclia face el un comentariu, partial cenzurat.
13386 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se anunta ca maiorul
Polidor Ventura este inaintat colonel]. - BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), nr. 98, p. 381, col. II: Stabul
General.
355 (498.3) ARMATA MOLDOVA 355 (498.3)

13387 355(498.3) MOLD., XXVIII (1856), p. 157-158, 161, 165, 181:

[Stire despre interventia Prusiei pentru repatrierea Novitale din nauntru.
din Rusia a c5pitanului Gh. Filipescu si a altor ostasi].- Fostul comandant al artileriei moldovene, Filipescu, se Intoarce
ZIMBRUL, III (1855), p. 525. din Rusia.
pupa Conslitutioneltil [Le Conslitutionnel].
13399 355(498.3)
13388 355(498.3) [Inalta porunc5 de zi privind inaintarea capitanului
[Numiri, inaint5ri si alte ordine de zi cu privire la Gheorghe Filipescu, intors din Rusia, la rangul de maior].
cadrele ostirii]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 9, - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 57,
42, 49, 61-62, 101, adaos la nr. 27, p. 53-54, p. 117, p. 111, col. III; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
153, 173, adaos la nr. 53, p. 107, p. 218 adaos la nr. 57, p. 197: Novitale din nauntru.
p. 111-112, 229, adaos la nr. 58, p. 115, adaos la nr. In Gazeta de Moldavia text roman ci francez.
61, p. 123, p. 246, 253, 265, adaos la nr. 67, p. 133, p. 282,
289, 313, 374-375, adaos la nr. 96, p. 185. 13400 355(498.3)
13389 355(498.3) [Se anunta inaintarea la rangul de maior a capita-
[Inalt ordin de zi prin care domnul jsi arata mul- nului G. Filipescu]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 108,
tumirea fats de colonelul Scheliti pentru traducerea si p. 1, col. I.
prelucrarea in limba romans a lucr5rii Scoala recru- Cu aceasta ocazie I s-a dAruit din rezerva militiei suma de 800
tilor de cill5rimel. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), galbeni.
p. 61, col. III: *tabul General; GAZ. DE MOLD., XXVIII 13401 355(498.3)
(1856), p. 57: Novitale din nauntru.
In ordin se aratd ca ,.toate uvrajurile ce posedeaza astazi [Se anunta ca banchetul civil in cinstea intoarcerii
trupele principatului In limba romans sint traduse *i prelucrate" c5pitanului Filipescu se va da in gr5dina de la Copou a
de Scheliti. - In Gazeta de Moldavia text roman *i francez. lui M. Kogalniceanu]. STEAOA D., II (1856), p. 95,
col. II.
13390 355(498.3) La Copou, M.:Kogalniceanu avea o vie (cf. p. 98, col. I).
[Inalte porunci de zi prin care coloneii Fote Mavro-
mate si Alecu Gurita sint numiti adiutanti domnesti]. - 13402 355(498.3)
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 61-62: *tabul
General; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 57: No-
vitale din nauntru.
legAtura cu intoarcerea cApitanului Filipescu].
TINUL STELLEI D., I (1856), p. 1: Mercuri 23 Mai
-
[Articol cu prilejul serb5rilor civile si militare in
BULLE-
[brosat in colectia Stelei D., inlre p. 92-93]; STEAOA
13391 355(498.3) D., II (1856), p. 95, col. II.
[Otis prin care colonelul Alecu Mavrodi este orinduit
sef al I naltului tab]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), 13403 355(498.3)
p. 117, col. II: *tabu] General. [Dare de seams amanuntita despre banchetul in
cinstea maiorului Filipescu]. STEAOA D., II (1856),
13392 355(498.3) p. 98-99.
[Se anunta numirea colonelului A. Mavrodi in functia Banchetul a avut loc In via but M. Kogalniceanu de la Copou.
de sef de stat-major domnesc, in locul colonelului Al. Se reproduce textul tuturor toasturilor rostite.
Ghica, demisionat]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 113: Novitale din nauntru. 13404 Gusti, D. 355 (498.3)
13393 Banketu Militaru. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 110,
355(498.3) p. 2-3; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 85-86.
[Inalta porunc5 de zi prin care maiorul Alecu Mili-
cescu este confirmat comandir al batalionului 1]. - BU- In Foaie pt. minte, titlul este: Gheorghie Filipescu. Banchetu
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 153: *tabul General. militaru.

13394 355(498.3)
13405 Foti, colonelul ' 355 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se aproba reintrarea [Cuvintarea rostita la banchetul dat in cinstea maio-
in ostire a colonelului Grigore Iacovachi]. - BULETIN rului Filipescu]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 113, p. 2.
[Mold.], XXIV (1856), p. 153: Stabul General. 13406 Filipescu, Maior G. 355 (498.3)
13395 355(498.3) [Scrisoare catre G. Sion]. - STEAOA D., II (1856),
[Inalta porunc5 de zi prin care maiorul Manolachi p. 104, col. II; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 88.
FrunzA este inaintat colonel]. - BULETIN [Mold.], XXIV Ca raspuns la versurile pe care I le-a adresat G. Sion, afirma
(1856), p. 173, col. I: Stabul General. ca*i o*teanul*i poetul nu *i-au fAcut declt datoria, servind aceleia*I
13396 cauze.
. 355(498.3)
[Stire despre propunerea facutA de Coronini guvernu- 13407 355(498.3)
lui Moldovei, cu privire la organizarea a cloud batalioane [Scrisoarea maiorului G. Filipescu, care redactorul
de militie]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 103, p. 2, col. I. ,,Foiletonului Zimbrului", prin care it roaga sa publice
Intormatie din L'Independance Beige. - Austriecii se obligau
sa echipeze aceste batalioane, In schimb ele trebuiau sa fie instruite
de 24 ofiteri austrieci. Aceasta propunere este refuzata, dlndu-se
manuscrisul sau, in care d5 amanunte cu privire la ares-
tarea, exilarea in Rusia si intoarcerea sa In tars]. FOt-
LETONUL R., V (1856), p. 121.
-
motivele.
13408 Filipescu, G. 355 (498.3)
13397 355(498.3) Exilul in Rusia. FOILETONUL Z., V (1856),
[Se anunta inapoierea la Iasi, din Rusia, a cApitanului p. 121-125.
G. Filipescu]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 107, p. 1,
col. I. 13409 355(498.3)
[Inalta porunca de zi prin care se aprobA demisia
13398 355(498.3) colonelului Andries Stamati si numirea colonelului C.
[Informatii cu privire la primirea capitanului G. Milicescu in postul sAu de implinitor al indatoririlor de
Filipescu la intoarcerea sa la Iasi din Rusia]. - GAZ. DE sef al *tabului Major]. - BULETIN [Mold.], XXIV

715

www.dacoromanica.ro
355 (498.3) ARMATA : MOLDOVA 355 (498.3)

(1856), adaos la nr. 53, p. 107, col. I: Stabul General;

GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 197: Novitale
din Nduntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
355(498.3)
13410
Mironescu este numit sef al Stabului Militiei]. -
[Ina Rd poruncd de zi prin care colonelul Alexandru
BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 53, p. 107, col. I:
Stabul General ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 201: Novitale din nduntru ; ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 140, p. 2, col. II: Ordin de zi a prea I. domnii.
Maiorul Gh. Filipescu este numit adjutantul sectiei I. In Gazeta
de Moldavia text roman si francez.
13411 355(498.3)
[Inalte ordine de zi ale domnitorului Moldovei Gri-
viitorul sau ginere].-
gore Ghica, pentru inaintarea adjutantului Al.
BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
Milu,
adaos la nr. 57, p. 211-212: Stabul General.
Invoind casatoria prea iubitei noastre fiice, printesa Natalia,
cu domnescul nostru adjutant, capitanul Alexandru Milu, not tot
()data lnaintam pe D. Milu la rangul de major". Putin mai Inainte
e publicat ordinul de lnaintare al leitenantului Milu, la gradul de
capitan.
13412 355(498.3)
coloneilor Iancu si Alecu Ghica]. -
[Inaltd poruncd de zi prin care se anunta demisia
BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), adaos la nr. 57, p. 112, col. I: Stabul General.
13413 355(498.3)
[Inaltd porunca de zi prin care se anunta ca maiorul
Gheorghe Filipescu este inaintat colonel]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 229, col. II: *tabu' General;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 205: Novitale din
Nduntru.
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
13414 355(498.3)
[Inalta poruncd de zi prin care maiorii Alecu Kogal-
niceanu, Costachi Asian, Mihail Mavrodi, Nicolai Banu-
-
lescu, Teodor Chihac si Alexandru Mavrocordat sint
Inaintati colonel]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
adaos la nr. 61, p. 123: Stabul General.
13415 355(498.3)
Milu este inaintat colonel]. -
[Nand porunca de zi prin care maiorul Alexandru
BULETIN [Mold.], XXIV
(1856,) adaos la nr. 61, p. 123, col. I: Stabul General.
Totodata 1 se Incuviinteaza concedie de 4 luni, pentru curari-
sirea cu feredee In staturile streine".
13416 355(498.3)
caimacam al Moldovei]. -
[Inalt ordin de zi dare oaste dat de Th. Bala, noul
BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 233: Stabul Militiei'; GAZ. DE MOLD., XXVIII
-
de catre cele superioare pentru interesele for personale].
NEPARTINITORUL, I (1856), nr. 18, p. 69, col. I:
Iai, 20 August; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 182, p. 2.
In Zimbrul se precizeaza ca porunca este reprodusa dupa
Nepdrtinitorul $i ca nu a aparut nici In Buletinut Oficial, nici In
alta gazeta.
13419 355(498.3)
- [Articol despre starea proasta a militiei Moldovei].
NEPARTINITORUL, I (1856), nr. 18, p. 69-70.
Starea proasta se datoreaza, dupl. parerea autorului, domni-
torilor Sturza $i Ghica, care nu aveau cea mai mica *Uinta. despre
administratia military ". exprima nadejdea ca T. Bal$, care a
fost odinioara hatman, va introduce retorme radicale In militie.
13420 355(498.3)
zdrii armatei moldovene]. -
[Polemics cu Nepartinitorul" in chestiunea reorgani-
STEAOA D., II (1856),
nr. 61, p. 241-243 [gresit: 153-155].
Dupa ce reproduce Poronca de zi prin tOtd 6stea data de T.
Bals si articolul de comentariu al ei din Nepdrtinitorul, Steaoa D.
lsi Inseamna observatiile: e de acord cu aceasta Nate in afirmatia
ca In trecut aceasta Wire a fost teatrul unor grave abuzuri: n-a
fost oaste nationals ", ci o trupa de fete graduate $i negraduate,
In care cele dintli exploatau pe cele de al doile". Ostasii erau vataji,
vezetei, argati, vieri si pan'$i bivolari la D. D. hatmani'. Fondurile
ostirit se furau pe sfert. Dar nu e de acord ca se mita cauzele numai
In persoane, ca se face din aceasta critics un prilej de insulte la
adresa unor oameni care, atunci clnd erau la putere, erau lingusiti:
Sturza $i Ghica.
13421 D. 355 (498.3)
[Polemicd cu Nepartinitorul" in legaturd cu un arti-
militiei]. -
col publicat in aceasta foaie cu privire la proasta stare a
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 183, p. 2-3.
Se reproduce la p. 1-2 articolul din Nepdrtinitorul. Autorul
respinge acuzatiile aduse fostilor domni Mih. Sturza $i Gr. Ghica,
recunoscind Insa abuzurile din armata *i cerind incetarea lor.
13422 Sehiloti, col. [P.] 355 (498.0
[Discutie cu Nepartinitorul" si cu colaboratorul
militia Moldovei]. -
Zimbrului", D., in legatura cu situatia in care se &este
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 187,
p. 1-3: Iaii 28 Augusta.
13423 355(498.3)
[Inaltd poruncd de zi prin care se anunta demisia
logofdtului Iordachi Costachi din postul de hatman al
militiei].BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 289:
*tabu' Militiei; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 269: Novitale din Nauntru.
Coloneii C. Milicescu $i A. Mironescu vor tine provizoriu acest
post. - In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
355(498.3)
13424

colonelului C. Asian]. -
[Inaltd poruncd de zi prin care se anunta demisia
BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
(1856), p. 225: Novitale din Nauntru ; ZIMBRUL, IV p. 289, col. III: Stabul Militiei.
(1856), nr. 157, p. 1, col. I. 355(498.3)
In Gazeta de Moldavia text roman $i francez. 13425

13417
-
0 noun chestie.
355(498.3)
STEAOA D., II (1856), nr. 55-56,
cipatelor.
p. 77-78.
-
Catastrofe preyAzute in cazil de centralizarea Prin-
NEPARTINITORUL, I (1856), nr. 20,
p. 218-219 [gresit: 130-131]. Autorul considers ca centralizarea Inseamna aducerea unui
Comentariul redactiei la recentul scandal din gradina publics print strain, care va Infiinta o armata de 70 000 oameni, din care
din Iasi, clnd ofiterii au volt sa-i interzica unui comisar de politie Moldova va da 20 000. Satele vor ramtne pustii, iar tributul va
purtarea cocardei cu sterna Principatului. la palarie, sub motiv create pina la 100 milioane lei. Poarta nu doreste centralizarea ci
ca acest drept 11 au numai militarli. Subliniaza ecoul pe care 1 -a pastrarea unui statu quo".
avut acest incident In toata Moldova. Aproba masura caimacamului 355(498.3)
de a-i pedepsi pe ofiterii In cauza. Cere opintei publice O. se ocupe 13426
de chestiuni mai serioase.
13418 355(498.3)
-
[Polemics cu Nepartinitorul" in chestiunea viitoarei
ostiri a Principatelor Unite]. STEAOA D., II (1856),
nr. 64, p. 254-255 [gresit: 166-167].
[Inaltd poruncd de zi catre armata a caimacamului Nepdrtinitorul argumenta ca, In cazul unirii, pe Moldova 0
Th. Bala prin care interzice folosirea gradelor inferioare amenintau trei catastrofe. Steaoa D. combate flecare ipoteza In

716

www.dacoromanica.ro
355 (498.3) ARMATA : MOLDOVA 345 (498.3)

parte. Arata ca nu e justa afirmatia ca, cresclnd contributia armata tant domne3c peste complect"]. BULETIN [Mold.];
a Moldovei, satele se vor deserta si mo*iile vor ramlne nelucrate, XXIV (1856), adaos la nr. 96, p. 185, col. II.
caci locuitorli vor fugi de armata. Infati*eaza statistic situatia
military In alte taxi, aratInd ca acolo armata e $1 mai numeroasa. 13435 355(498.3)
Satenii nu vor fi apasati mai mult de recrutare deoarece, to viitor, [Inalt ordin de zi prin care se stabileste ca ofiterii
armata se va recruta din toate clasele sociale. Subliniaza ca, prin demisionati din militia sa nu poata fi reprimiti in ostire
unirea Principatelor, nu vor mai exista doua state majore, cite decit doi ani dupa retragerea lor]. GAZ. DE MOLD.,
clota *con militare pentru fiecare arms, deci se vor face economit XXVIII (1856), p. 383: Novitale din nauntru.
In bugetul armatei. 7' Text roman *i francez.
13427 355(498.3) 13436 355(498.3)
Statul oastei, numirea persoanelor si a indatoririlor. [Inalta porunca de zi prin care se anunta reintrarea
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 313; GAZ. DE in ostire a colonelului Evghenie Alcaz, in calitate de
MOLD., XXVIII (1856), p. 281: Novitale din Nauntru. adjutant domnesc]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
Lista personalului *1 salarizarea Statului Oastei. In Gazeta nr. 100, p. 399: Novitale din nauntru.
de Moldavia text roman *1 francez. Text roman *i francez.
13428 355(498.3) 13437 355(498.3)
[inalta porunca de zi prin care colonelul P. Scheleti [Naito ordine de zi din 1856 prin care se anunta de-
este numit sef al tabului oastei]. BULETIN [Mold.], misia coloneilor Teodor Cazimir si A. Milo, adjutant
XXIV (1856), p. 313: *tabu' Militiei; GAZ. DE MOLD., domnesc]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 73:
XXVIII (1856), p. 281, col. II: Novitale din nauntru; *tabu'
STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 241 [gresit: 153]; ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 195, p. 1. 13438 355(498.3)
Prin aceeasi porunca de zi se dcsfiinteaza posturile de adjuncti [Ordin de zi din 4 martie 1857 adresat estirii de noul
ai sectiilor Departamentului Osta*esc si se hotaraste sa nu se mai caimacam Conachi-Vogoridi]. BLLETIN [Mold.1, XXV
dea bani pentru furaj stab-si ober-ofiterilor. (1857), adaos la nr. 21, p. 25: *tabul Militiei; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 74-75: Cai-
13429 355(498.3) macamia Principatului Moldovei.
[Comentarii la numirea colonelului Petru Scheleti Sint amintiti comandantil ostirii carora li se datore*te dez-
ca sef al statului-major al militiei Moldovei]. STEAOA voltarea militiei moldovene. In Gazeta de Moldavia text roman
D., II (1856), nr. 66, p. 261-262 [gresit: 173-174]. 51 francez.
Se arata ca e eel mai bine pregatit ofiter moldovean, traduca-
13439 355(498.3)
torul regulamentelor de serviciu militare, unul dintre cei care
an intrat In militia moldoveana o data cu Infiintarea ei, autorul [Se anunta ca in Moldova se recrutau ostasi pentru al
unor studli cu privire la reorganizarea militiei, publicate In Romd- treilea batalion al militiei, nou infiintat]. G. TRANS.,
nia Literard. I se subliniaza, prin aluzii, sentimentele sale filoruse. XX (1857), p. 68, col. I: Iasii, 15 Februariu s.v. 1857.
I se cere sa dea atentie soldatilor sa se stint& ca sint oameni", Se precizeaza c& din pricina temerii de a fi Incorporati foarte
IncetIndu-se cu ghionturile si bataile *i introducindu -se disciplina multi tarani se Insurau.
luminata" In Wire.
13440 355(498.3)
13430 355(498.3) [Vornicul Alecu Cuza e reprimit la 4 martie 1857 in
[Nota cu privire la primele masuri luate de col. Sche- ostire cu gradul de subleitenant, in urma indelungatelor
leti, ca sef de stat-major]. STEAOA D., II (1856), servitii si a rangului ce-au capatat"]. BULETIN
nr. 68, p. 272 [gresit: 184]: Buletinul zilei. [Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 21, p. 25: *tabul Mill-
Se aproba desfiintarea pedepsei cu bataia In armata far& tiei.
sentinta judecatoreasca, dar se regrets ca bataia nu a Post des- /n porunca pentru reprimire data de caimacamul N. Conachi-
fiintata de tot. Se dezaproba numirea maiorului Criste In cance- Vogoridi se arata ca la 15 septembrie 1837 Cuza s-a numarat
'arta statului-major, singurele lui merite fiind articolele antiunio- Intre cadetii militiei, urmind cursul Invataturilor In strainatate *1
niste semnate in Nepdrtinitorul. demisionind la 8 februarie 1840.
13441 355(498.3)
13431 355(498.3)
[Inalta porunca de zi privind rezultatele inspectiei [Inalta porunca de zi prin care colonelul Filipescu
colonelului A. Iacovachi la garnizoana din Galati, pre- este numit comandir al batalionului III din Iasi, iar In
cum si sanctiunile aplicate unui numar de ofiteri]. BU- locul sau, de comandir al batalionului II din Galati,
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 374-375: tabul este numit colonelul Duca]. BULETIN [Mold.], XXV
General. (1857), adaos la nr. 21, p. 25: *tabul Militiei.
Comandantului regimentului, Al. Milicescu, i se face aspra 13442 355(498.3)
luare aminte pentru neIngrijirea ce a aratat". [Inalt ordin de zi prin care maiorul Criste este numit
13432 355(498.3) comandant al Capitalei, in urma trecerii colonelului
[Inalta porunca de zi referitoare la numirea colo- Afendule in alt post]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 97: Novitale din nauntru.
nelului Gh. Filipescu la comanda batalionului I a garni-
zoanei Galati, in locul colonelului Al. Milicescu]. BU- Text roman si francez.
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 375, col. II. 355(498.3)
13443
13433 355(498.3) [inalt ordin de zi prin care Nieolae Mavrocordat este
[Naha porunca de zi prin care se anunta demisia numit batman al ostirii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
colonelului A. Kogalniceanu]. BULETIN [Mold.], XXIV [recte XXIX] (1857), p. 97: Novitale din nauntru.
(1856), p. 375, col. II. Text roman ql francez.

13434 355(498.3) 13444 355(498.3)

[Inalta porunca de zi prin care colonelul Dim. Mavro- [Ordinul de zi adresat oastei de N. Mavrocordat, la
cordat este reprimit in rindurile ostirii, fiind numit adju- numirea sa in postul de hatman]. GAZ. DE MOLD.,

717

www.dacoromanica.ro
355 (498.3) ARMATA : MOLDOVA 355 (498.3)

XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97: Novitale din 13453 355(498.3)

nauntru. [Inalta porunca de zi prin care se acorda maiorului de
Oastea este chemata a propa*i pe calea unei temeinice lmbu- lancieri Alecu Cuza si domnescului adjutant cornetul
natatiri. Text roman *i francez. Donici concediu de Base luni pentru cautarea intereselor
ce au]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
13445 355(498.3) (1857), p. 309: Ordine de dzi prin toata oastea.
[Inalt ordin de zi prin care se hotardste ca leitenantul 13454
Nicolae Scheliti din infanterie si cornetul Titus Gurita 355(498.3)
din cavalerie sa fie trimisi in Franta].
GAZ. DE MOLD., [Inalt ordin de zi prin care A. Catargi, care a studiat
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 101: Novitale din la scoala de cadeti din Berlin, e numit cornet si adjutant
nauntru. domnesc]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
Ei slnt trimisi spre practiceasca Invatare a osebitelor modi-
(1857), p. 337: Ordin de dzi pe toata oastea.
ficatli *1 Imbunatatiri ce s-au introdus In armatele Europei". Text roman *1 francez.
Text roman *i francez. 13455 355(498.3)
13446 355(498.3) [Despre conflictul dintre colonelul Filipescu si unul
[Inalt ordin de zi prin care colonelul A. Mironescu este dintre instructorii austrieci, trimisi pentru organizarea
numit seful tabului Militiei]. GAZ. DE MOLD., militiei Moldovei]. NATIONALULI3, I (1857), p. 23:
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 101: Novitale din Austria.
nauntru. *Urea este reprodusa dupa Ost-deutsche Post. Colonelul
Este numit In locul colonelului Scheliti, care $1-a dat demisia, Filipescu a pedepsit pe unul din instructorii austrieci, un sub-
ramlnInd pe viitor adjutant domnesc. Text roman $i francez. ofiter, cu 40 loviturl de bid. Caimacamul drept satisfactie, la pro-
testul consulului austriac, a destituit pe Filipescu *i 1-a tinut arestat
13447 355(498.3) 30 zile; tar subofiterul austriac 1 s-a dat o indemnizatie de 100
[Corespondents din Iasi, in care, intre altele, se rela- ducati *I cheltuielile drumului ca O. se Intoarca In tam sa.
teaza demisia colonelului Skiletti, apreciindu-se ca de 13456 355(498.3)
fapt ar fi vorba de o destituire]. L'ETOILE DU D., [Corespondenta din Iasi din 30 noiembrie condam-
[Bruxelles], I (1857), p. 161, col. Moldavie.
nind purtarea subofiterilor austrieci din armata mol-
Ca motiv at destitulrli se dau oarecare nereguli bane*ti. doveana si cautind sa scuze pedeapsa corporals data
din ordinul colonelului Filipescu subofiterului Tschalner].
13448 Criescu, sublocotenent 355 (498.3) L'TOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 317:
[Dezmintirea acuzatiilor aduse de Steaoa Dundrii" Moldavie.
[LT toile du Danube] colonelului Scheliti]. GAZ. DE Se condamna atitudinea lui Vogoride, care destituise pe Fill-
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126-127: pescu, prezentlnd scuze In fruntea statulul sau major agentului
Novitale din nauntru. Austriel $i subofiterului batut.
Intr-o scrisoare adresata redacttei, autorul, easier at Depar-
tamentului Militar, declara ea Scheliti n-a lost destituit din armata. 13457 355(498.3)
ci a trecut la Departamentul din Nauntru, $i ca alt easier, capitanul [Ordin de zi prin care colonelul Gheorghi Ghica e
Sttrcea, nu i-a ellberat Mel o sums de 12 000 lei. Text roman numit hatman al oastei]. BULETIN [Mold.], XXVI
$1 francez. (1858), p. 25: Inalta Poronca de zi ; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 21: Caimacamia Principatului Moldovei.
13449 355(498.3) Ghica e numit In urma demisiei lui N. Mavrocordat. In
[Inalt ordin de zi prin care capitanul Dimitrie Asachi Gazeta de Moldavia text roman *i francez.
este inaintat maior]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 129: Ordine de dzi prin toata 13458 355(498.3)
oastea. [Porunca de zi adresata soldatilor de Gheorghe Ghica
Text roman $1 francez. la numirea.sa in postul de hatman]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 21: Novitale din nauntru.
13450 355(498.3) Text roman $1 francez.
[Colonelul Nicolae Steriade este numit comandant 13459 355(498.3)
militar in locul colonelului Grigore lacovachi]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 163: [Se anunta ca Gheorghe Ghica a fost numit hatman
Novitale din nauntru. sau cap al ostirii, in locul lui Nicolae Mavrocordat, care a
demisionat]. NATIONALULtr, I (1858), p. 63: Mol-
Steriade amine *i comandantul flotilel pe linia Dunaril. davia.
13451 355(498.3) 13460 355(498.3)
[Suspendarea pe termen de 6 luni a proceselor inten- [Inalta poruncil de zi privind rinduirea colonelului
tate maiorului lorgu Sturdza, care urmeazd sa aducd Scheleti In functia de ajutor al hatmanului]. BULETIN
actele necesare din Rusia]. BULETIN [Mold.], XXV [Mold.], XXVI (153), p. 25, col. III.
(1857), p. 225, col. III: Ministeriul Dreptatil; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 197: Minis- 13461 355(498.3
teriul Dreptatei. Instructii, Indatoririle si raspunderea agiutorului
Maiorul a aratat Intr-o cerere ca cu prilejul trecerii d-sale Hatmanului oastei, 1858, Ghenar. BULETIN [Mold.],
la Roslea In slujba", el a lasat acolo toate documentele sale. XXVI (1858), p. 25-26.
In Gazeta de Moldavia text roman *i francez. Malta poruncl de zi.
13452 355(498.3) 13462 355(498.3)
[Inalt ordin de zi prin care postelnicul Gheorghe [Numiri, Inaintari si alte ordine cu privire la cadrele
Roset-Roznovanu, care a slujit in garda imperials rusd, ostirii]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 25,
este primit cu gradul de cornet In numarul adjutantilor 33, 65, 69, 113, 147, adaos la nr. 46, p. 99, p. 199, adaos
domnesti]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] la nr. 51, p. 133, p. 303, 357, adaos la nr. 75, p. 201, adaos
(1857), p. 229: Ordin de dzi prin toata oastea. la nr. 80, p. 213, p. 443.

718

www.dacoromanica.ro
355 (498.3) ARMATA : MOLDOVA 355 (498.3)

13463 355(498.3) 13476 355(498.3)

[Inalta porunca de zi prin care leitenantul N. Pisotki [Inalta poruncd de zi prin care maiorii Nicolae LupaKu,
este numit adjutant domnesc]. BULETIN [Mold.], comandir al batalionului al 3-lea, si Gheorghe Andriean,
XXVI (1858), p. 33, col. III: *tabul Oastei. director al $colii militare, sint inaintati colonei]. BU-
LETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 201,
13464 355(498.3) col. II: *tabul Oastei.
[Inalta porunca de zi prin care se incuviinteaza
maiorului A. Cuza concediu de 4 luni pentru cautarea 13477 355(498.3)
intereselor sale"]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), [Inalta poruncii de zi prin care maiorii Nicolae Mavrichi,
p. 65, col. II. Leonidas Mavrodi, Costachi Roset, Grigori Sturza si
Alecu Cuza sint inaintati colonei]. BULETIN [Mold.],
13465 355(498.3) XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 201, col. II: *tabul
[NOM porunca de zi prin care se anunta reintrarea Oastei.
colonelului Alexandru Milu in Wire]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 33, col. III: *tabul Oastei. 13478 355(498.3)
[NOM porunca de zi prin care cdpitanul de mu-
13466 355(498.3) chetari Petrachi Carp este inaintat maior]. BULETIN
[Inalta poruncd de zi prin care maiorul Costachi [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 75, p. 201, col. III:
Hriste este inaintat colonel]. BULETIN [Mold.], XXVI *tabul Oastei.
(1858), p. 65, col. II.
13479 355(498.3)
13467 355(498.3) [Inalta poruncd de zi prin care cadetul Ermil Cazimir,
[Publicatie prin care se anunta ca se fac angajari care Invap la coala militara din Berlin, este inaintat
de soldati in cele cloud batalioane de graniceri nou infiin- subleitenant]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
tate]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 93, col. I: adaos la nr. 80, p. 213; col. II: yStabul Oastei.
*tabul Oastel.
13480 355(498.3)
13468 355(498.3) porunca de zi prin care colonelul de lancieri
[Inalta poruncd de zi prin care maiorul Vladimir Alecu Cuza este numit ajutor al efului oastei]. BULE-
Bacinschi este inaintat colonel]. BULETIN [Mold.], TIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 80, p. 213, col. II:
XXVI (1858), p. 147, col. II. tabul Oastei.
13469 355(498.3) 13481 355(498.3)
[Naha porunca de zi prin care se anunta demisia [Inalta porunca de zi prin care se anunta reinrolarea
colonelului Mironescu]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), In oaste a colonelului Teodor Cazimir, adjutant domnesc].
adaos la nr. 46, p. 99, col. III: *tabul Oastei. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 443, col. II:
*tabul Oastei.
13470 355(498.3)
13482 355(498.3)
[Inalta poruncd de zi prin care colonelul Liobobratici
este numit ref al Stabului Oastei moldoveneti, In locul [Articol impotriva candidaturii lui Neculai Mavro-
colonelului Mironescu, demisionat]. BULETIN [Mold.], cordat, ca deputat al partidei lui Grig. Sturza In tinutul
XXVI (1858), p. 147, col. II. Botoani, din pricina atitudinii sale pe timpul chid era
hatman al ostirii (1854)]. STEAOA D., III (1858),
13471 355(498.3) p. 305-306.
[Inalta porunca de zi prin care Anibal Gherghel, dupa 13483 355(498.3)
studii In Germania, este primit cu gradul de subleitenant [La cererea unor of iteri, se reproduc numele tuturor
in divizionul de lancieri]. BULETIN [Mold.], XXVI militarilor care au semnat actul cu privire la fostul hatman
(1858), adaos la nr. 46, p. 99: *tabu' Oastei. Nicu Mavrocordat]. STEAOA D., III (1858), nr. 103,
13472 355(498.3) p. 316: Curieru interioru.
[Inalta porunca de zi prin care se prelungeOe conce- Steaoa D. publicase actul, In p. 305-306, fIrd. semnaturl.
diul maiorului A. Cuza pe Inca 4 luni]. BULETIN 13484 355(498.3)
[Mold.], XXVI (1858), p. 199, col. II: *tabul Oastei. [Inalte ordine de zi privind cercetarea cazului maio-
rului A. Catargi, invinuit de a fi scris neertabile cuvinte"
13473 355(498.3) in textul demisiei sale]. MONIT. OF. MOLD., 1858,
[Inalta porunca de prin care colonelul Grigori
zi nr. 9, p. 2-3: halt Ordin de zi prin oaste; ZIMBRUL
Iacovachi este numit comandir al regimentului de infan- BSI VULT., IV (1858), p. 79, col. I.
terie ward, din nou Infiintat"]. BULETIN [Mold.], Este condamnat la o luny de arest.
XXVI (1858), p. 199, col. III: *tabul Oastei.
13485 355(498.3)
13474 355(498.3) [Numiri, Inaintari, demisii si alte ordine cu privire
[Inalta porunca de zi prin care colonelul Alecu Mili- la cadrele ostirii]. MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 9,
cescu este scos cu totul din slujba pentru delictul filptuit p. 2-3, nr. 12, p. 4, nr. 18, p. 4.
asupra caminarului Mihail Vitlimescu]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p., 173-174: Departamentul 13486 355(498.3)
Militar. [Inalt ordin de zi prin care se Incuviinteazd colo-
Delictul constd. In lovirea caminarulul M. Vitlimescu cu un nelului Grigori Iacovachi, comandirul regimentului de
pumnarlu In mai multe Incur!". Text roman $i francez. vindtori, sa poarte ochelari]. MONIT. OF. MOLD.,
1858, nr. 9, p. 3.
13475 355(498.3)
[Informatie despre mutarea garnizoanei din Iasi pe 13487 355(498.3)
timpul verii in tabdra de la Copou]. GAZ. DE MOLD., [Inalte ordine de zi prin care se confirma demisia
XXX (1858), p. 174. coloneilor N. Iamandi i D. Miclescu]. MONIT. OF.
Text roman $1 francez. MOLD., 1858, nr. 9, p. 3, col. II.

18 Bibliografia analittca c. 959 719

www.dacoromanica.ro
345 (498.3) ARMATA MOLDOVA CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
13488 355(498.3)
[Ina lt ordin de zi prin care se anunta demisia colo-
nelului Leonidi Mavrodi]. MONIT. OF. MOLD., 1858,
nr. 12, p. 4, col. II: Inalt Ordin de zi prin Oaste.
355.1/4 CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
Discipline. Uniforme, Recrutare, $coli militare. MuzIca militara.
Cadre $1 grade. Aparare nationals.
355.48 Istoria militara. Razboale. Campanti. Bata'''.
13489 355.13
Starea armatului si amorea lui catra patriei. G.
TRANS., XVI (1853), p. 403, 407-408.
Consideratii generale cu privire la cartea lui Julius Ebersberg:
Aus dem Wanderbuche eines jungen Soldaten, aparuta la Viena,
In 1853. In continuare se publics In traducere un fragment.
13490 355.14
[Printr-o porunca domneasca ditre ostire domnul
TArii Romanesti porunceste ca in viitor seful ei, aju-
torul sau, adiutantii" etc. sa poarte cacti ca ale artileriei,
cu sultanuri albe]. VEST. R., XVI (1851), p. 189;
ZIMBRUL, II (1851), p. 14: Tara Romaneasca; G.
TRANS., XIV (1851), p. 235, col. I: Tiara romaneasca
shi Moldavia.
13491 355.14
[Departamentul ostasesc al Prii Romanesti vinde
prin licitatie un numar de patru mii chivere cu pajeri",
care au rAmas cu prilejul infiintarii castilor la ostire].
BULETIN [T.R.], 1853, p. 237.
13492 355.14
[Publicatie prin care se arata ca, pentru a pastra
uniformitatea Imbracamintii ofiterilor si subofiterilor,
Ministerul Ostasesc va autoriza numai prin contracte
speciale pe croitorii si ceaprazarii care urmeaza sa con-
fectioneze uniformele]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 261:
Departamentul Ostasescii.
13493 355.14
[Porunca prin care se stabileste uniforma ofiterilor
biroului de geniu]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 305,
col. III: Porunci care ostire.
13494 355.14
[Departamentul Ostasesc publics o circulars cu pri-
vire la Imbracamintea ofiterilor]. BULETIN [T.R.],
1858, p. 346-347: Departamentul ostasescii.
DImensiunile pe care croitorii contractanti au O. le urmeze
In croiala hainelor. Lista obiectelor de Imbracaminte ce se vor
cumpara de la antreprenorii aratati de minister; se arata pretul lor.
13495 355.14
[Inalt ordin de zi privind schimbari In uniformele
gradelor de jos ale infanteriei militiei din Moldova].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 39, col. II:
Inaltele poronci de zi.
13496 355.14
[Precizare cu privire la portul cocardelor la caschete].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 87: Novitale
din nauntru.
Se interzice functionarilor civill portul cocardelor si al cas-
chetelor albe, precum $1 al lampaselor la pantaloni. Portul cocar-
delor la caschete este Invoit numai ofiterilor superlorl ". Text
roman $1 francez.
720
www.dacoromanica.ro
355.14
13497 355.14
[Anaforaua Directiei Palatului Domnesc cu pri-
vire la uniforma sfitei pajilor si a postelniceilor "]. BU-
LETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 88.
Anaforaua este sanctionata de domn, care autorizeaza pe pajl
si pe postelnicei sa poarte la caschete tifra domneasca In cocarda
nationala".
13498 355.14
[Informatii privind unele modificari de uniforme In
militie]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 157:
Novitale din nauntru.
Se redau dispozitiile luate privind uniforma comandantului
muzicii militare, precum $i cele referitoare la portul panaselor.
13499 355.14
[Ordine de zi privitoare la uniforme]. BULETIN
[Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 157-158: Dejurnia Osti-
rilor Printipatului Moldovei ; ZIMBRUL, I (1851), p.
329: lasil.
Ordinele privesc uniforma aghiotantilor domnesti, a sefului
muzicil $1 desfiintarea portului panaselor ,.pentru toate rangurile
de infanterie", panasele abbe raminind sa be poarte numai generalul
$1 stabul sAu.
13500 355.14
[Inalta porunca de zi cu privire la uniforma adju-
tantilor domnesti la baluri]. BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 5, col. III: Inaltele Poronci de zi.
13501 355.14
[Inalta porunca de zi cu privire la uniforma adju-
tantilor domnesti]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 150; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 133: Novi-
tale din nauntru.
Se hotaraste ca aghiotantit sa poarte coifuri cu panasuri abbe.
In Gazeta de Moldavia text roman $1 francez.
13502 355.14
[Ordin de zi privitor la autorizarea ofiterilor de a
purta peste uniforma la tot cazul de vremi potrivnice"
asa-numite suprastraiel. BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 177, col. II: Inalta porunca de zi; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 169: Novitale din nauntru.
13503 355.14
[Inalta porunca de zi cu privire la uniforma ofi-
terilor]. BULETIN [Mold.] XIV (1852), p. 181, col.
Se dau dispozitil In special In privinta portului spade', care la
infanterie este Inlocuita cu sabia.
13504 355.14
[Ordin de zi privitor la schimbAri in uniforma mili-
tara a adjutantilor domnesti]. ZIMBRUL, II (1852),
p. 199: Moldaviea.
13505 355.14
[Inalta porunca de zi cu privire la uniformele de
parade]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 10: *tabu'
General.
13506 355.14
[Inalte ordine de zi cu privire la uniforma ofiterilor].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 233: Stabul General.
13507 355.14
[Ordin de zi cu privire la purtarea epolelilor de am-
ploeatii medicali ai oastei"]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 105, col. II: Stabul General.
13508 355.14
[Inalt ordin de zi al caimacamului cu privire la uni-
formele ofiterilor]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
355.14 CHESTIUNI MILITARE DIFERITE 355.231

p. 253: *tabul Mili Gel; GAZ. DE MOLD., XXVIII 13519 355.21

(1856), p. 245: Novitale din nauntru. Legiuire pentru intinderea modulul recrutatii meli-
In Gazeta de Moldavia text roman si francez. tiei, votata de Divanul obstesc In seansa din 8 April
13509 355.14 1852. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 229, col. I :
Secret. de Stat a Moldova.
[Inalt ordin de zi prin care se stabilesc deosebiri de Se descrie extinderea recrutarii la dezrobitii birnici" $i la
uniforma pentru adjutantii domnesti]. GAZ. DE MOLD., evrei, exceptindu-se negutitoril, mesteril, patentarii moldoveni yi
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 101: Novitale din privilighetii".
nduntru.
Text roman si francez. 13520 355.21
13510 355.14 [Proiectul de aplicatiile legiuirei" pentru recrutarea
evreilor in Moldova]. BULETIN [Mold.], XXII (1854),
[Inalt ordin de zi privind schimbarea de uniforma la p. 57-59: Secretariatul de Stat.
divizionul de lancieri]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX ] (1857), p. 183: Ordine de dzi prin toata 13521 355.231
oastea. [Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
Text roman si francez. catedra de geografie", ce se va deschide la Scoala ostd-
13511 355.14 seased de cadeti din Bucuresti]. VEST. R., XVI
(1851), p. 41.
[Inalt ordin de zi in care se descrie uniforma ofi-
GAZ. DE MOLD.,
terilor divizionului de lAncieri]. 13522 355.231
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 393: Ordine de dzi [Eforia *coalelor anunta ca se va tine la 25 august
prin toata oastea. un nou concurs pentru catedra vacanta de geografie
Text roman si francez. la Scoala ostaseasca, pentru ca la primul termen nu s-a
13512 355.14 prezentat nici un candidat]. VEST. R., XVI (1851),
p. 138; G. TRANS., XIV (1851), p. 176, col. I: Tiara
[Inalt ordin de zi privind schimbari de uniforma la romaneasca shi Moldavia.
artilerie]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 221: Ordin de dzi prin toata oastea. 13523 355.231
Text roman si francez. [Se acorda parucicului Dimboviteanu, pentru osirdie
13513 355.14
in indeplinirea datoriilor sale de ajutor al directorului
*coalei ostasesti si de easier al pomenitei scoli, drept
[Inaltd poruncd de zi privitoare la schimbari in uni- gratificatie, simbria pe cinci luni]. BULETIN [T.R.1,
forma ofiterilor de artilerie si cavalerie]. GAZ. DE 1851, p. 152: Poruncd Catre ostirea Rumaneasca.
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 337: Ordin
de dzi pe toata oastea. 13524 355.231
Text roman yi francez. [Se acorda, pentru cea cu osirdie purtare a atasarisi-
13514 355.14
tului pe lingd scoala ostdsasca unter-ofiter Badea Nanu",
drept gratificatie, leafa intreagd pe un an de zile]. BU-
[Inalt ordin de zi cu privire la uniforma adjutantilor LETIN [T.R.], 1851, p. 153: Poruncd Catre ostirea
domnesti]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 1: Romaneascd.
Caimacamia Principatului Moldovei.
Text roman sl francez. 13525 355.231
Program de cunostintele si conditiile cu care se prii-
13515 355.21 mesc doritorii d'a se inrola in scoala ostaseasca. BU-
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care LETIN [T.R.], 1851, p. 225; VEST. R., XVI (1851),
parucicul Cornilie Lapati, ocirmuitorul judetului Prahova, p. 188; ZIMBRUL, II (1851), p. 14: Tara Romaneascd;
este indltat in rang de paharnic, fiincla a trimis recruti G. TRANS, XIV (1851), p. 235, col. I: Tiara romaneasca
toti alesi si voinici"]. BULETIN [T.R.], 1853, Ianuarie shi Moldavia.
17, p. 9. S-a hotarit ca nunriarul elevilor acestei scoll sa se mareasca
13516 355.21 cu alti 15 elevi.
[Raportul colonelului B. Vladoianu, subsef al ostirii, 13526 355.231
catre domnitor, prin care se arata ca judetele Arges, [Printml Gheorghie Stirbei este numit membru in
Prahova si Gorj au terminat operatia recrutatiei inainte comisia scoalei ostasesti]. BULETIN [T.R.], 1851,
de termen si au dat oameni frumosi, sandtosi si cu vedere p. 225: Porunca Catre ostirea Romaneasca; VEST. R.,
ostaseascal. BULETIN [T.R.], 1856, p. 129. XVI (1851), p. 194: Poruncd catre ostirea romaneasca.
Se publics si rezolutia domneasca prin care se aduc multumiri
administratorilor acestor judete. 13527 355.231
13517 355.21 [Despre examenele de la *coala militara]. VEST.
[Instiintare a Departamentului din Nauntru al Mol- R., XVI (1851), p. 209.
dovei privitoare la recruti]. BULETIN [Mold.], XXIV Au Post de fats domnul, mitropolitul, ministrti etc. Domnul
(1856), p. 397, col. I: Departamentul din Nduntru. a dat unor elevi semne de distinctie.
Recrutii Ma obligati sa aiba certificate eliberate de autoritati 13528 Voinescu, colonel 'loan 355.231
cum ca recrutul nu are vreo pricina Impedecatoare angajarit sale Cuvant zis... cu ocazia solemnitatii eczamenului *coalei
In serviciul militar". Aceasta spre a evita 1nregimentarea slugilor militare. VEST. R., XVI (1851), p. 209-210.
smomite de la stapini, a pompierilor dezertori sau chiar a vaga- Intre allele se arata c5 durata cursurilor este de 4 ant, dot de
bonzilor, tocmiti de catre locuitorti satelor a servi pentru dlnsii". tnvataturi Ii dol de aplicatle; de asemenea se dau materitle de
predare.
13518 355.21
[Anaforaua Consiliului Administrativ din Moldova 13529 [Stirbei, Barbu] 355.231
referitoare la recrutarea soldatilor]. ZIMBRUL, I Cuvintul Mdriei Sale Prea Inaltatul nostru Domn.
(1851), p. 348. VEST. R., XVI (1851), p. 210.
Se hotaraste ca satele sa-st dea recrutil din slnul for sau din Tinut cu prilejul examenelor de sflrsit de an la $coala militara
militarii care -$t indeplinesc perioada de serviciu. din Bucurestt.

721

www.dacoromanica.ro
355.231 CHESTIUNI MILITARE DIFERITE 355.231

13530 355.231 pentru ziva de 16 august, pentru o mai buna pregatire

[Lista elevilor reusiti la concurs si admisi in Scoala
militara]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 305-306.
13531
[Ofisul domnesc dare seful ostirii prin care se both.-
raste ca iuncarii de la infanterie, cavalerie si artilerie sii
urmeze un curs regulat de clouil on pe saptilmina].
LETIN [T.R.], 1851, p. 357.
13532
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
postul de profesor de geografie la Scoala ostaseascd de
cadeti]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 76; VEST. R.,
XVII (1852), p. 78; G. TRANS., XV (1852), p. 90, col. II:
Bucuresti, 13 Martie.
Concursul se va tine la 15 august.
13533
[Eforia Scoalelor anunta ca sint patru locuri vacante
de elevi la Scoala Ostaseasca, si ca se vor ocupa prin
concurs]. VEST. R., XVII (1852), p. 182.
Se publica conditiile concursulul. Anuntul se repeta la p. 203.
13534
[Directia Scoalei ostasesti anunta ca pentru indepli-
nirea a nod vacantii de elevi" se va deschide concurs
la 16 august]. VEST. R., XVII (1852), p. 210.
Se publica conditiile de admitere.
13535
[Se publica numele celor zece tineri admisi la con-
cursul de la *coala militara]. B ULET I N
1852, p. 349.
13536
[Stiri despre Scoala militara din Bucuresti]. BUKU-
RESTER DT. Z., VIII (1852), p. 117: Donaufarstenthu-
mer.
Au fost adaugate 11 not locuri.
13537
[Informatii privind atentia acordata de guvernul
Tarii Romanesti educatiei tineretului]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), p. 117, col. II: Bucuresti, 17 Aprilie.
Dup. Gazeta Romdno-Germand din Bucuresti. Se semnaleaza
Indeosebi grija acordata $colii militare, uncle se adaugasera. 11 locuri
not.
13537 4
[Eforia Scoalelor anunta ca are trebuint,a de un pro-
fesor de istoria general., pentru Scoala ostaseasca].
VEST. R., XVII (1852), p. 217: Eforia Scoalelor. Publi-
catii ; G. TRANS., XV (1852), p. 215: Terra Roma-
neasca si Moldavia.
Doritoril se vor Inscrie la concurs pia. la 15 august 1852.
13538 355.231
[Directia Scoalei ostasesti anunta di se va tine concurs
pentru ocuparea locurilor vacante la aceasta scoala].
BULETIN [T.R.], 1854, p. 46; VEST. R., XIX (1854),
p. 58.
13539 355.231
Programa de stiintele si conditiile ce urmeazd a avea
doritorii de a se inrola ca elevi la Scoala ostaseascd.
BULETIN [T.R.], 1854, p.46, 56; VEST. R., XIX
(1854), p. 58; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 65:
Donaufurstenthtimer.
Este semnata de directorul scorn, maiorul Costaforu.
13540 355.231
[Directia $coalei ostasesti face cunoscut ca, in urma
cererii unor parinti, s-a aminat concursul la aceasta scoala
a elevilor]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 153.
13541 355.231
355.231 [Directorul Scoalei ostasesti, maiorul Costaforu, anunta
pe elevii acestei scoli, care sint plecati pe la casele lor,
ca sa se prezinte la manastirea Dealului pentru practica
BU- stiintelor matematice "]. VEST. R., XIX (1854), p. 238.
13542 355.231
355.231 [Directia Scoalei ostasesti anunta ca are trebuinta
de profesori pentru cursurile de geometria discriptiva
si geometria analitica, ce sint a incepe acum la scoala
ostaseascal. VEST. R., XIX (1854), p. 281.
13543
355.231
[Adresa colonelului Stoica si jurnalul Comisiei Sco-
lilor Militare privind daruirea de catre colonel a 19 carti
355.231 curat militare in limba germana" bibliotecii Scolii Mili-
tare din Bucuresti]. VEST. R., XX (1855), p. 45:
Directia $coalel Ostasesti.
13544 355.231
[Eforia Scoalelor anunta ea se va tine concurs pen-
355.231
tru catedra de Geografie la Scoala BULETIN
[T.R.], 1855, p. 155.
13545 355.231
[Maiorul Costaforu, directorul Scolii militare, doneaza
bibliotecii acesteia carti in valoare de lei 1435]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 193.
355.231
13546 355.231
[T.R.], [Directia Scolilor ostasesti multumeste persoanelor
care au daruit carti bibliotecilor acestor
R., XX (1855), p. 156, col. II.
scat.
VEST.
355.231
Sint mentionate cartilesi persoanele care an facut aceste daruri.
13547 355.231
[Directia Scolii ostasesti multumeste printului Gri-
gorie Brincoveanu, marelui logofat al credintei loan
Florescu si lui Vasile Alecsandri din Moldova pentru
355.231 darurile Mute acestei scoli]. VEST. R., XXI (1856),
p. 58, col. I.
Au daruit, primul un atlas al cursului de fortificatie, al doilea
un tun model si at treilea, cu ocazia vizitei sale la scoala, Asediul
Sevastopolei si o fotografle a interiorulul unui bastion".
13548 355.231
355.231 [Scoala ostaseasca, prin directorul ei, maiorul Costa-
foru, anunta zilele si programul examenului definitiv
la clasa I superioara si invita pe cei care doresc sa asiste
la acest examen]. VEST. R., XXI (1856), p. 100.
Se va examina din: Fortificatie, Frontul de infanterie, Arhi-
tectura si sosele, Arta militara, Frontul cavaleriel, Artilerie.
13549 355.231
[Directia *coalei ostasesti face cunoscut ca printul
Grigorie Brincoveanu a daruit acestei scoli un curs
elementar de fortificatie In doa volume, cu atlas, Meta
la Scoala speciald militara din Paris de colonelul Emy"].
VEST. R., XXI (1856), p. 112.
13550 355.231
[Descrierea ceremoniei de la Scoala militara, care a
avut loc cu ocazia iesirii primei promotii de sublocotenenti],
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 36, p. 1.
La solemnitate au participat, pe lInga autoritati, sl Soliman-
Pasa, generalul Coronini, consulul Frantel. Au absolvit 26 elevi.
13551 355.231
[Dare de seamy despre examenul final al elevilor
Seal militare din Bucuresti]. BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 117: Donaufiirstenthtimer.

722

www.dacoromanica.ro
355.231 CHESTIUNI MILITARE DIFERITE
13552 355.231
[Dare de seamy despre solemnitatea de la $coala mili-
tary din Bucuresti]. - TELEGRAFUL R., 1V (1856),
p. 135-136: Principatele dela Dunare. Bucuresti, 14
Aprilie.
Se mentioneaza prezenta domnitorulul Stirbei, a contelui
Coronini si a lui Suleiman -Pala.
13553 355.231
[Se publics numele celor 26 de elevi care au terminat
Scoala military]. - BULETIN [T.R.], 1856, p. 117-118:
Porunci catre ostire.
Tinerii shit Inaltat,i In rang de praporcici si vor fi atasati pc
linga comisia lucrarilor geografice si tupografiec cc se fac In Prin-
cipat.
13554 355.231
[Mire despre inaltarea la gradul de ofiteri a 26 de
elevi de la Scoala military din Bucuresti]. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 94, p. 1, col. II: Stir' atingatoare de Prin-
cipate.
Din Gazeta de Temieoara.
13555 355.231
[Directorul Seal militare, maiorul Costaforu, este
numit adjutant domnesc, pentru buna ingrijire a acestei
scoli].- BULETIN [T.R.], 1856, p. 118; VEST. R.,
XXI (1856), p. 113: Porunca catre ostire.
13556 355.231
[Dare de seamy despre examenul de la clasul su-
perior" al Scolii militare din Bucuresti]. - VEST. R.,
XXI (1856), p. 113-114: Bucuresti.
Au asistat domnitorul, generalil Coronini si Soleiman-Pala,
agentii consular' etc.; directorul scolii maiorul Costaforu a tinut
o cuvintare, In care a aratat ca scoala ds roade bune, la care a
raspuns domnitorul.
13557 355.231
[Departamentul ostasesc face cunoscut ca toti acei
ce doresc a imbratisa cariera military sa depuna petitiile
la acest departament]. - VEST. R., XXI (1856), p. 241.
Tot aci se publics programa de stiintele ce urmeaza a avca
duritorii de a Imbratisa slujba ostaseasca".
13558 355.231
[Departamentul Ostasesc aduce la cunostinta celor
ce doresc $i au dreptul de a intra in $coala ostaseasca
sa se prezinte spre examinare]. - VEST. R., XXI (1856),
p. 245.
13559 355.231
[Se publics numele celor 25 de tineri care au reusit
la concurs si au fost admisi la Scoala ostaseasca]. - BU-
LETIN [T.R.], 1856, p. 285: Porunci catre ostire; VEST.
R., XXI (1856), p. 271.
13560 355.231
[Se aproba completarea numarului de cincizeci de elevi
la Scoala ostaseasca si desfiintarea taxei de dui galbeni].
- BULETIN [T.R.], 1856, p. 257: Porunci catre ostire ;
VEST. R., XXI (1856), p. 245: Porunca catre ostire.
13561 355.231
[Serdarul Aleeu Cretescu este slobozit din functia
de profesor de istorie si geografie de la Scoala ostaseasca].
- BULETIN [T.R.], 1856, p. 285: Porunci catre Wire;
VEST. R., XXI (1856), p. 270.
13562 355.231
[Se aproba ca. absolventii *coalei osta'sesti sa treaty In
serviciul ostirii cu rangul de sublocotenent "]. - BU-
LETIN [T.R.], 1857, p. 109: Porunca catre ostire.
Se publics numele absolvent,ilor.
www.dacoromanica.ro
355.231
13563 355.231
[Se anunta a la 29 si 30 iunie 1857 au avut be exa-
menele de sfirsit de an la Scoala military din Bucuresti,
la care au asistat si membri ai Comisiei europene]. - CON-
CORDIA, I (1857), p. 157.
Oaspetii straini au admirat Indeminarea elevilor de la Scoala
militars si au Incredintat pe multi din privitorl cA, cu o buns
organisare, romanil ar putea a avea o ostire vrednica de nepotii
lui Mihai Viteazul si ai lui Stefan cel Marc".
13564 B. [aldulescu, C. I.] 355.231
[Articol despre examenele de sfirsit, de an de la Scoala
- AN UN'''. R., IV (1857), nr. 45, p. 1.
Au fust prezenti si cumisarii marilur puteri europene.
13565Lecca, I. 355.231
Infiintiarea unei scoli militare, - STEAOA D., I
(1855), p. 8, 16, 24: Instruclie publics [neterminat].
Gradul de civilizaHe al unui popor este detcrminat de nu-
marul scolilor lui. Invatamintul moldovenesc sufera de lipsa unel
Scull militare In care sa se pregateasca ofiterii de toate gradele. DA
un proiect de organizare al acestei scoli.
13566 355.231
porunca de zi din 24 ianuarie pentru intra-
rea iarasi in slujba" a capitanului Dim. Asachi cu inda-
torirea de a preda un curs de stiinti matematice si desen
geometric in pregatirea tinerilor cadeti pentru woala
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 42:
Stabul general.
13567 355.231
[Scurt articol despre deschiderea la Iasi a unui curs
provizornic pentru invaptura junilor cadeti"]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 45: Novitale din nauntru.
In 1831, cups desfiintarea garzli de arnauti, s-a deschis la
Iasi o scoala unde se preda la sub-0liter' oarecare cunostinte
elementare". Acum, dupa tnaltul ordin de zi din 24 ianuarie se des-
chide un curs care cuprinde: aritmetica, algebra, geometria teo-
retica, practica si descriptiva, elemente de astronomic, Introducere
In geografie. Cursul va fi tinut de Dim. Asachi. Text roman si
francez.
13568 355.231
[Inalta porunca de zi prin care capitanul Gheorghe
Andriean, originar din Valahia, este insarcinat cu pune-
rea in lucrare a infiinprii unei scoli militare" in Mol-
dova]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la
nr. 27, p.53-54: Stabul General.
Adrian si-a facut studiile militare la Paris.
13569 355.231
[Se anun[a punerea in aplicatie a proectului ela-
borat, de rinduita comisie military, pentru infiintarea
unei scoale military" in Moldova]. - BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 337, col. I: Secretariatul de Statii.
13570 355.231
[Programul invalaturilor prevazute a se urma In
cadrul scolii militare din Iasi]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 347-348: Novitale din nauntru.
Programul a fost aprobat In urma raportulul lui P. Schelitti,
seful statului major, si cuprinde dispozitiI privitoare la Instructia
militara, personalul scull', fondurile de care dispune si obiectele
de predare.
13571 355.231
[Inalta porunca de zi prin care colonelul Alexandru
Mavrocordat este numit director al scolii regimentale,
care se va deschide la 15 noiembrie]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 367: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
723
355.231 CHESTIUNI MILITARE DIFERITE ISTORIE MILITARA 355.48 (4) 1853/1856*

13572 355.231 13582 355.291.5

[Ina It'd porunca de zi prin care leitenantul in retragere Anexa la legiuirea cuprinsa in 112 din Codul Penal
Alexandru Asachi este Incadrat ca adjutant al statului votata de Divanul obstesc la 12 Mart. 1855. BULETIN
major]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), P. 367: [Mold.], XXIII (1855), p. 226, col. I.
Novitale din nauntru. Oplositorii" dezertorilor de mililie slnt supu*i la un WO de
Asachi are O. fie folosit la *coala military ce urmeaza a se des- 100 de galbeni.
chide. Text roman *I francez.
13583 355.317
13573 355.231 [Inalt ordin de zi prin care capel-meistrul austriac
[Inalt ordin de zi prin care colonelul Alecu Mavrodi, Peerl este numit eful muzicii stabului moldovenesc].
seful Stabului Inalt, este numit director al scolii militare, GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 33:
in urma demisiei colonelului Al. Mavrocordat]. GAZ. Novitale din nauntru.
DE MOLD., XXVIII (1856), nr. 100, p. 399: Novitale Text roman *i francez.
din nauntru.
Text roman *i irancez. 13584 355.332
[Se aproba ofiterilor de a avea ordonant.e]. BULE-
13574 355.231 TIN [T.R.], 1852, p. 125: Porunca catre ostirea roma-
[Dare de seamy cu privire la inaugurarea solemna a neasca.
scolii militare din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XVIII
(1856), p. 405-406: Novitale din nauntru. 13585 355.332
Se reds cuvintarea directorului *colii, colonelul A. Mavrodi. [Seful ostirii, Gheorghe Barbu Stirbei, printr-un ordin
catre ostire face cunoscut ca ofiterii superiori nu vor putea
13575 355.231 obtine aprobarea de a se casatori, data ei sau sopa nu
[Ordinul caimacamului prin care se stabilesc mij- BULETIN [T.R.],
vor avea un venit anual de 6000 lei].
loacele de intretinere ale scold militare ce s-a infiintat 1855, p. 305; VEST. R., XX (1855), p. 301, col. I: Stiri
la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 379: din nauntru.
Novitale din nauntru. 13586 355.457.1
43576 355.231 [Se anuntil ca maiorul Bureli din polcul nr. 3 este
[Dispozitiile Stabului Militiei referitoare la primirea rinduit indeplinitor de inspector la cordonul muntilor].
tinerilor in scoala regimentald]. BULETIN [Mold.], BULETIN [T.R.], 1851, p. 185: Porunca Catre ostirea
XXIV (1856), p. 425: Stabul Mintier; GAZ. DE MOLD., Romaneascd.
XXVIII (1856), p. 405: Novitale din nauntru. 355.457.1
13587
Yn Gazeta de Moldavia text roman *i francez. [Se anuntil ca maiorul Niculescu din polcul nr. 1 este
13577 355.231 rinduit indeplinitor de inspector la cordonul liniei Duna-
[Inalt ordin de zi prin care colonelul Filipescu e numit rii]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 185: Poruncd Care
director al scolii militare]. GAZ. DE MOLD., XXVIII ostirea Romaneasca.
[recte XXIX] (1857), p. 101: Novitale din nauntru. 13588 355.457.1
El este numit In Iocul colonelului A. Mavrodi, *eful Stabului. [Cdpitanul loan Gardescu I este intarit comandir la
Text roman si francez. batalionul al 5-lea de graniceri despre cordonul mun-
13578 355.231 tilor"]. BULETIN [T.R.], 1853, Ianuarie 13, p. 5:
Porunca Catre ostire.
[Dare de seamy cu privire la primele examene publice
ale elevilor scolii militare din Iasi, inaugurate la 20 de- 13589 355.457.1
cembrie 1856]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte [Porunca pe cordonul Tare a Departamentului std.-
XXIX] (1857), p. 237: Novitale din nauntru. sesc privitoare la drepturile si fndatoririle militiei de
Se mat dau informatii despre lntemeietorii *i profesorii *colii. granitd" a Tarii Romanesti]. BULETIN [T.R.], 1855
Text roman *i francez. p. 21-22.
13579 Adrianu, Cilpitan 355.231 Are acelea*i prerogative *i drepturi ca. *i o*tirea regulata. Este
Cuvint tinut la Essamenul general _al scoalei militare format& din 7779 barbati Inarmati.
din Iasi de direptorul ei... ROMANUL, I (1857),
nr. 17, p. 2-3.
Subliniaza importanta armatei pentru viata unui stat si arata
355.48 ISTORIE MILITARA
ca o armata oriclt de tare ar fi despre mijloacele ei materiale, fiind Ralzboaie. Campanii. Batalii
Insa lipsita de *tiinta military, nu *tie niciodata a-s] Intrebuinta
bine puterile in lupta". De aci deduce lnsemnatatea deosebita a
*colilor militare. In Inclmiere, scoate In relief lipsurile de care suf?.rea 355.48 (4) e 1853/1856 * RAZBOIUL CRIMEII
*coals military din Iasi.
1853
13580 355.231
[Inaltd porunca de zi privind reorganizarea scolii 13590 355.48 (4) t 1853/1856 *
militare din Iasi]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), [Pregatiri de razboi in Rusia]. GAZ. DE MOLD.,
p. 459-460: Stabul Oastei ; GAZ. DE MOLD., XXX XXV (1853), p. 105: Turcia.
(1858), p. 313: Inalt Ordirr de Dzi.
Trei corpuri sub comanda generalului LOders au fost concen-
In Gazeta de Moldavia text roman *i francez. trate In Rusia sudica, gata Hind In tot minutul a trece peste mar-
13581 gine". Dupe Gazeta de Triest.
355.291.5
[Porunci catra ostire referitoare la pedepse apliczte 13591 355.48 (4) a 1853/1856 *
soldatilor, dezertori sau prinsi cu alte neraguli]. VEST.R., [Stire despre concentrarea a 400 000 rusi de-a lungul
XX (1855), p. 85: Porunca catre ostire. Prutului]. G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. I.
Printre pedepse este *i bataia cu varga. $tirea e luata dupe Observatorul d'Atena yi Wanderer.

724

www.dacoromanica.ro
355.48 (4) a 1853/1856 * ISTORIE MILITARA 355.48 1853/1856*

13592 355.48 (4) 1853/1856 * Analiza informatiilor primite din Principate despre preggti-
[Se anunta ca avangarda armatei rusesti, sub comanda rile militare ale ru$ilor si turcilor. Se dau amanunte privind starea
generalului adjutant Anrep-Elmpt, a trecut prin Focsani economics din Principate, aratIndu-se a prof ita clasa liferanti-
si a ajuns la Buzau]. BUKURESTER DT. Z., IX lor", dar cg, In schimb, taranii se aflau lntr -o situatie deosebit de
(1853), p. 189: Donauftirstenthiimer. Brea.

13593 355.48 (4) o 1853/1856 13605 355.48 (4) e 1853/1856 0

[Se anunta ca trei regimente rusesti din corpul gene- [Stiri despre sederea rusilor in Principate]. G.
ralului Ltiders au intrat in Braila]. G. TRANS., XVI TRANS., XVI (1853), p. 318: Novisimti.
(1853), p. 260, col. II: Novisimu dela Dunare, 30 Augustti. Se aratg ca Gorgeakov porunci sg se ridice 3000 de barace
din sclnduri pe linia DunAril, de cite 15 soldati una" $i cg, Intre
13594 355.48 (4) o 1853/1856 ru$1 doming frigurl, disenterie $i tifus; se gig Intr-una cite 12 000
[Se anunta sosirca in Bucuresti a avang5rzii trupelor bolnavi". Se mai semnaleazg faptul cg trupele a$Leptau cu nergb-
rusesti, de sub comanda generalului Anrep-Elmpt]. dare venirea lui Paschievici.
VEST. R., XVIII (1853), p. 209.
13606 355.48 (4) a 1853/1856*
13595 355.48 (4) u 1853/1856 [ Sciri cu privire la ocuparea Principatelor de c5tre
[Dare de seams despre intrarea avang5rzii trupelor rusi si intarirea liniei Duniirii]. GAZ. DE MOLD.,
rusesti in Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., IX XXV (1853), p. 322, col. I: Turcia.
(1853), p. 197: Donauftirstenthiimer.
13607 355.48 (4) 1853/1856 *
Dupg Vestilorul Romdnesc.
Teatrulti resboiului. G. TRANS., XVI (1853),
13596 355.48 (4) 1853/1856 p. 324, 328.
[ Sciri cu privire la inaintarea trupelor rusesti in Prin- Descrierea teatrului de razboi: a Principatelor $1 a regiunilor
cipate]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 52, invecinate, In special din punct de vedere geografic-strategic.
p. 201 [gresit: 101]: Donauftirstenthiimer.
13608 355.48 (4) 4 1853/1856
13597 355.48 (4) 1853/1856 Strategia rusilorti la Dunare. TELEGRAFUL R.,
[Se anunta ca von Kotzebue, conducatorul cancelariei I (1853), p. 309.
diplomatice a armatei ruse, a parasit Iasii, pentru a insoti Dupg o corespondentg din Jurnalul Universale. Se subliniaza
cartierul general al trupelor]. BUKURESTER DT. Z., revirimentul militar neasteptat al Imperiului otoman, produs de
IX (1853), nr. 52, p. 201 [gresit: 101]: Donauftirsten- relnvierea fanatismului religios. Analizeazg $ansele militare ale
thiimer. Rusiel In aceasta noun conjuncture. Infati$eazg a$ezarea strate-
13598 355.48 (4) 4 1853/1856 gica a principalelor forte rusesti la Dunare $1 elogiaze priceperea
dovedita prin aceasta de cgtre marele stat major rus.
[Miscari de trupe rusesti in Principate]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 198: Novissimu, p. 199: Monarchi'a aus- 13609 355.48 (4) 1853/1856 *
triaca, p. 202: Bucuresti, p. 209, 213, 221, 256: Tier'a [Se anunta ca, la 11/23 octombrie, cea mai mare parte
romanesca si Moldavi'a. a orasului Isaccea fu arsa de bombele aruncate de flotila"
13599 355.48 (4) 1853/1856 0
rusa]. G. TRANS., XVI (1853), p. 235-236: Bucu-
resti, 13 (25) Octombre 1853.
[Stiri si comentarii cu privire la pregatirile de razboi
ale Turciei in Peninsula Balcanica, in urma intrArii tru- Informatii privitoare la acest episod.
pelor rusesti in Principate]. TELEGRAFUL R., I 13610 355.48 (4) 1853/1856 *
(1853), p. 206, col. I, 208: Intamplari de zile, 208: Turcia, [ Sciri din Bucuresti de la 13/25 octombrie cu privire
212: Intamplari de zile, 216: Turcia ; 259-260: Intam- la ciocnirea flotilei ruse cu fortele turcesti, la Isaccea,
plari de zile, 273: Depese telegrafice, 283-284, 291, In ziva de 11/23 octombrie]. BULETIN [Mold.], XXI
307-308, 310-311: Intamplari de zile. (1853), foaie brosata in colectia B.A.R. intre p. 332-333:
13600 355.48 (4) a 1853/1856 Buletin Estraordinar.
Fortaretele turcestI dela DunAre. TELEGRAFUL Text roman $i francez.
R., I (1853), p. 205. 13611 355.48 (4) a 1853/1856 *
Dupl. relatgrile unui cantor, se descrie starea $i puterea mili- [Descrieri ale bombardArii Isaccei]. G. TRANS.,
tary a fortificalt ilor otomane de la Vidin, Nicopole, Rusciuc $i Silis- XVI (1853), p. 327, col. II: Brasiovu, 21 Opt., p. 331,
tra. Se Infatiseazg starea for de ruing, subliniindu-se ce numai Silis- col. II: Sciri novissime.
tra poate opune o rezistentg clt de clt serioasg.
13601 355.48 (4) 4 1853/1856 13612 355.48(4)1853/1856
[Corespondent5 despre pregatirile militare ale turcilor [Stire despre primele lupte de artilerie la Giurgiu].
pe malul drept al Dundrii]. G. TRANS., XVI (1853), G. TRANS., XVI (1853), p. 331, col. II: Bucuresti, 3
p. 289, col. I: Giurgiu, 9 Sept. Noembre (22 Octobre).
13602 355.48 (4) u 1853/1856 0 13613 355.48 (4)1853/1856
[Stire din ziarul Wanderer" anuntind ca rusii con- [Stire despre trecerea turcilor la Calafat in Princi-
struiesc intarituri de-a lungul Durairii]. G. TRANS., pate]. G. TRANS., XVI (1853), p. 337, col. I.
XVI (1853), p. 267, col. I: Brasiovu, 9 Septembre.
13614 355.48 (4)1853/1856
13603 355.48 (4) 1853/1856 [Se anunta ca s-a proclamat starea de razboi in ceta-
[Stiri cu privire la pregAtirile de razboi ale Turciei si tile Principatelor Dundrene]. G. TRANS., XVI (1853),
trimiterea de trupe spre Dunare]. BUKURESTER DT. p. 337, col. II: Tier'a Romanesca si Moldavi'a.
Z., IX (1853), p. 289: Tiirkei.
13615 355.48(4)1853/1856
13604 355.48 (4) e 1853/1856 * [Operatii militare de-a lungul Dundrii]. G. TRANS.,
Revisiunea stirilorti dela Dunare si dela Marea Negra. XVI (1853), supl. la nr. 86, p. 1: Brasovii, 29 Optobre
Natura loru. G. TRANS., XVI (1853), p. 308, col. II. (10 Noemvre) 1853.

725

www.dacoromanica.ro
 355,48 (4) r 1853/1856* ISTORIE MILITARA
13616 355.48 (4)1853/1856
[Opergiile militare de la Giurgiu si Oltenita]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 339: Partea Neoficiesa,
p. 342: *Uri mai positive, p. 346: Din cimpulii resboiului.
13617 355.48(4) 1853/1856
[Stiri si relatari despre luptele dintre rusi si turci
intre Turtucaia si Oltenita]. BULETIN [T.R.], 1853,
Foae ecstraord. la nr. 73 si Foae ecstraord. la nr. 75 (texte
romanesti si franceze) ; BULETIN [Mold.], XXI (1853),
supliment la nr. 86: Buletin Estraordinar si foaie brosata
in colectia B.A.R., dupa p. 348: Buletin Estraordinar
(texte romanesti si franceze) ; BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 85: Extrablatt der B.D.Z., nr. 86, p. 338:
Donaufiirstenthtimer ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 367, col. I: Prusia, p. 371, col. II: Austria; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 357: Tier'a romanesca si Moldavi'a
p. 358, col. II: Posta novissima.
13618 355.48 (4)1853/1856
[Stiri cu privire la luptele din insula Mocanu, in fata
Giurgiului]. - BULETIN [T.R.], 1853, Foae ecstraord.
la nr. 75 (text roman si francez) ; BULETIN [Mold.],
XXI (1853), foaie brosata in colectia B.A.R. inainte de
p. 349: Buletin Estraordinar (text roman si francez);
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 346-347: Donau-
farstentlitimer.
13619 355.48(4) 1853/1854
[Stiri privind numarul si inaintarea trupelor rusesti
in Principate]. G. TRANS., XVI (1853), p. 348: Din
cimpulu resboiului, p. 354: Dela Prutu.
13620 355.48(4)1853/1856
[Stiri despre trupele rusesti din Braila]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 352, col. I: Brasovu, 21 Noembre n.
Se dau informatii privind starea sanatatii acestor trupe.
13621 355.48(4)1853/1856
[Stiri despre luptele dintre turci si rusi de la varsarea
Oltului in Dunare]. BULETIN [T.R.], 1853, Foae
ecstraord. la nr. 75 (text roman si francez) ; BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 350: Donaufarstenthamer;
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 357: Tara Roma-
neasca.
355.48(4) 1853 /1856
13622
[Se anunta ca, pinti la 23 octombrie, turcii au debarcat
la Calafat 16 000 ostasi, iar rusii ocupa o pozitie puter-
nica la Craiova]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 366: Austria.
Dupa Coresponden fa Ausiriand.
13623 355.48 (4)1853/1856
[Stire din Viena de la 31 pct. despre faptul ca turcii,
trecind Dunarea pe la Calafat si voind sa inainteze spre
Craiova, au fost respinsi de rusi]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 359; col. II: Austria.
13624 355.48 (4)1853/1856
[Declaratia Consulatului General al Rusiei cu privire
la folosirea porturilor Braila si Galati pentru navigatia
vaselor neutre]. - BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 365: Declaratie; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 362: Declaratie.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
13625 M. 355.48 (4) e 1853/1856*
[Informatii despre colaborari de arme romano-
ruse]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Bucuresti,
21 Noembre.
Baterla romana de 8 tunuri a primit porunca sa mearga la
Braila, unde sa stea sub ordinele generalului Engelhardt. Intreaga
ostIre romaneasca asteapta numai porunca de plecare. Militia de
granita este actIva si a respins Impreuna cu rusIi clteva atacurl.
726
www.dacoromanica.ro
355 48 1853/1856 *
13626 355.48 (4) * 1853/1856 *
[Recapitularea evenimentelor razboiului si.fndeosebi
a acelora din Principate, de la 4 octombrie pina la
15 noiembrie]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 360: Din
cimpulu resboiului.
13627 355.48 (4)1853/1856
Unele daturi despre conlucrarea militiei moldavo-
romane asupra turciloru. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 372: Din cimpulu resboiului.
13628 355.48 (4)1853/1856
[Stiri cu privire la spitalele rusesti de raniti]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 357: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
13629 355.48(4)1853/1856
[tire despre spitalele militare rusesti din Bucuresti].
G. TRANS., XVI (1853), p. 376, col. I: Din cimpulu
resboiului.
La Bucuresti shit 16 spItale rusesti, asezate la manastiri (Col-
tea $.a.), la colegiul Sf. Sava, la hanuri (al lui Hilel, al lui Ceacan
s.a.), precum si In case private lnchiriate (a fostulul domnitor Bibescu
13630 355.48(4) 1853/1856
[Gazeta Medicala" din Viena despre primele lupte
dintre rusi si turci]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 379, col. I: Austria.
Corespondentul, medic, observa urmatoarele: JudecIndu-se
dupa rani, s-au hatut la Calarasi Si la Oltenita mai mult cu sabiea
si cu baioneta, ear la Giurgiu cu 2sinegile $i cu tunurile. Intre raniti
slat multi prizonieri arabi si turd".
13631 355.48(4)1853/1856
[Informatii din ziarul Invalidul Rossiean" despre
operatiile militare din Principate]. - GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 373: Rossia.
Din rapoartele generalului Gorceakov. In urma bataliei de
la Oltenita, tare!' se retrag peste Dunare, incendiind carantina si
pod ul peste riul Arges. Prolectul turcilor de a Intari Insula Mocanul
n-a izbutit. Patrulele for se retrag spre Calafat.
13632 355.48(4)1853/1856
[Se anunta ca turcii, parasind Oltenita si Calarasii,
detin numai Calafatul pe marginea sting& a Dungtrii].-
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 375, col. I: Austria,
13633 355.48 (4)41853/1856
[Se anunta ca turcii nu mai inainteaza in Oltenia,
intarind doar tabara for de la Calafat]. - GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 378, col. I: Austria.
Dupa Pesler Lloyd.
13634 355.48(4)1853/1856
[Se anunta sosirea in Bucuresti a generalului von
Dannenberg, comandantul corpului IV al armatei ruse]. -
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 370: Donaufars-
ten th amen
13635 355.48 (4)1853/1856
[Stiri. si comentarii cu privire la evolutia razboiului
ruso-turc pe teritoriul Principatelor, in ultimele luni ale
anului 1853]. BULETIN [T.R.], 1853, Foae ecstraord.
la nr. 81, p. 325, Foae ecstraord. la nr. 83, Foae ecstraord.
la nr. 85, Foae ecstraord. la nr. 89 ; VEST. R., XVIII
(1853), p. 326, 337, 346-347, 349, 406-407, Foae ecstr.
anexata la nr. 102; G. TRANS., XVI (1853), p. 376, 382,
384: Din cimpul resboiului, p. 385: Tier'a romanesca si
Moldavi'a, p. 386: tiri sosite cu posta din urma, p. 389,
394, 398, 405: Din cimpulu resboiului.
355,48 (4) a 1853/1856 * ISTORIE MILITARA
13636 355.48(4)1853/1856
[Zvonuri despre incheierea unui armistitiu intre rui
si turci, inregistrate de Gazeta de Viena" (=Wiener
Zeitung)]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 379,
col. I: Austria.
13637 355.48(4) 1853/1856
[Ziarul Wanderer" din Viena despre intruparea mili-
tiei romaneti cu armata nauscAleasce]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 389, col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se redau informatii privind sedinta Sfatului Administrativ
din Tara Romaneasca, In care se hotarlse acest lucru.
13638 355.48(4) 1853/1856
[Se anuntA in editie speciala infringerea flotei turce0i
la Sinope]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 96:
Extrablatt.
13639 355.48(4) 1853/1856
[Se ironizeazd faptul ca ziarele vieneze nu vor sd creadd
ca ruii au obtinut victorie navald la Sinope]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 382, col. II.
13640 355.48(4) 1853/1856
imprejurul orasului Bucureti]. -
[*tire despre construirea unor lucrari de fortificatie
G. TRANS., XVI
(1853), p. 382: Bucureti, 13 Decembre n.
S-au Inceput sapaturile de santurl pentru aparare si de mine
spre a ierbari locul cu prat de pusca la 0 IntImplare de Incursa
dusmana".
13641 355.48(4) 1853/1856
[Se anuntl ca, indata ce corpul de armata comandat
de Osten-Saken, care a ajuns la Focani, va Inainta in
Tara Romaneascd, ruii vor ataca pe turcii de la Calafat].
- GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 411: Austria.
Dupa o corespondent& din Bucuresti de la 11 dec., publicata
In presa austriaca.
13642 355.48 (4)a1853/18569
Din campulii resboiului. - TELEGRAFUL R., I Din campuld resboiului.
(1853), p. 407-408.
Corespondenta de razboi.
1854
13643 355.48(4) 1853/1856
[Printml Urusoff anunta ca printul Gorciakoff, general-
adjutant, a fost numit comandant al corpului 3 de armata].
- BULETIN [Mold.], X X1 (1853), p. 409, col. I: Secre-
tariatul de Staid ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 405: Novitale din nduntru (texte romaneti i franceze);
G. TRANS., XVII (1854), p. 3, col. I.
Totodata, face cunoscut ca Gorciakoff a primit din partea Impl-
ratului 5i titlul de comandant al corpurilor rusesti 3, 4 si 5, din
Principate.
13644 355.48(4) 1853/1856
[*tiri de pe cimpurile de lupta ale razboiului ruso-
turc]. - BULETIN [T. R.], 1854, Foae ecstraord. anexata
la nr. 7, Foae ecstraord. Ia nr. 8, Foae ecstraord. la nr.
10, Foae ecstr. Ia nr. 14, Foae Ecstr. la nr. 20, Foae Ecstr.
la nr. 21, Foae Ecstr. la nr. 29, Foae Ecstr. la nr. 32,
Foae Ecstr. la nr. 36, Foae Ecstr. la nr. 45, Foae Ecstr.
la nr. 70, Foae Ecstr. la nr. 78, Foae Ecstr. la nr. 83,
Foae Ecstr. la nr. 85.
13645 355.48 (4)1853/1856
[$tiri privind rdzboiul ruso-turc]. - VEST. R., XIX
(1854), p. 2, 9, 25, Foae ecstr. nr. 14 anexata la nr. 9,
p. 34, Foae ecstr. nr. 14 si 15, anexate la nr. 10,
p. 41-42, 46, 57, Foaie ecstr. nr. 17 anexata la nr. 15,
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) a 1853/1856*
p. 61, 81, 84, 85, 121-122, 134, 149-150, 153, 157,
190, 259.
Stir' referitoare la luptele date de armatele rusesti In Principate.
13646 355.48(4) 1853/1856
[Stir/ marunte cu privire la luptele de la Dundre dintre
rui i turci]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5,
13, 27, 33, 41, 57, 61, 81, 84, 88, 108, 125-126, 157,
161: Donauftirstenthiimer.
13647 355.48(4)1853/1856
[*tiri referitoare la luptele dintre ru,i i turci la Dunare].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 1: Depee telegra-
fice, 3, 6-7: Din campuld resboiului, 15: Intamplari
de zi, 27, 35-36, 39, 44, 51, 55-56, 59-60, 63: Din
campulu resboiului, 71-72: Intampldri de zi, 73, 75,
79, 83: Din campuld resboiului.
13648 355.48 (4)1853/1856
[*tiri cu privire la micarile trupelor turce0i in Bal-
cani]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 19: Principatele
Danubiane, 35-36: Din campulu resboiului, 48: Turcia,
51: Din campuld resboiului, 66-67: Intamplari de zi,
75: Din campuld resboiului, 76: Turcia, 83, 95-96:
Din campulu resboiului.
13649 355.48(4) 1853/1856
[Stir] i comentarii despre micarile trupelor rusesti
in Principate, In timpul ostilitatilor cu turcii]. - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 6-7, 11: Din cdmpuld res-
boiului, 15: Intamplari de zi, 19: Din campuld resboiului,
19-20: Rusia, 23, 27: Din cdmpulii resboiului, 31: Intam-
plari de zi, 35-36: Din campulii resboiulul, 47: Intam-
plari de zi, 47: Rusia, 55, 59: Intamplari de zi, 67: Din
campuld resboiului, 71-72: Intamplari de zi, 79, 83:
Din campulu resboiului, 86: Austria, 87-88: Din cam-
pulti resboiului, 104-105, 115: Rusia, 119: Din campulii
resboiului.
13650 M.S. 355.48 (4) o 1853/1856*
TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 6-7, 16, 19, 23, 51.
Scurte corespondente, In care se comenteaza .tiri marunte,
sosite direct din Principatele Romane, cu privire la ostilitatile dintre
rust si turci.
13651 355.48(4)1853/1856
Din campuld resboiului. - G. TRANS., XVII (1854),
p. 11, 12, 15-16, 18-19, 23-24, 27-28, 31, 34, 38-39,
43-44, 52, 60, 68, 76, 80.
Stiri cu privire la luptele de la: Calafat, Scurlul, Risipiti, Oro-
del, Calarasi, Braila $i Galati, iarasi Calafat, Cetate, Fintina Banulul,
Maglavit, Scripat, Oltenita, Giurgiu, Slobozia, asediul de la Cala-
fat, Turnu, Macin, Silisira, Oltenita, Braila.
13652 355.48(4)1853/1856
[Diverse tiri marunte despre luptele de la Dunare]. -
G. TRANS., XVII (1854), p. 15, col. II: Chronica stra-
ina; 24, col. II: Chronica straina; 40: *Uri mai nod; 45,
col. II: De suptu Carpatii medinali; 53, col. II: De suptu
Carpatii medinali, 115: Bucuresci, 165: De suptu Carpa-
tii medinali, 177: Novissimu, 183, col. II: De suptil Car -
patii mezinali, 223-224: Tier'a romanesca si Moldavi'a,
231: Transsilvania.
13653 355.48(4) 1853/1856
[$tiri cu privire la operatiile militare din Dobrogea]. -
G. TRANS., XVII (1854), p. 7: Din campulu resboiului;
79: Chronica straina; 88: Trecerea ruilora In Dobrogea;
92: Din campuld resboiului; 92: *Uri mai nja ; 98, col. I,
106, col. II: Turcia; 101-102, 108-109: Tier'a romanesca
si Moldavia; 131: Bucureti, 16 (28) Aprile 1854; 135:
Cronica straina.
727
355.48 (4) *1853/1856* ISTORIE MILITARA 355.48 (4) 4 1853/1856*

13654 355.48 (4)1853/1856 13664 355.48 (4)1853/1856

-
[Stiri si comentarii in legatura cu luptele dintre rusi
si turci, la Dunare]. G. TRANS., XVII (1854), p. 3-4:
Din campulit resboiului.
fat].-
[Stiri cu privire la situatia militara a turcilor la Cala-
Turcia.
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 38, col. II:
Stiri directe de la Calafat, apoi diverse informatii din Buhu- Se subliniaza Indeosebi greutaple In ceea ce priveste apro-
rester dt. Z. si din gazetele franceze din Conslantinopol *i Smirna, vizionarea.
cu privire la luptele din Cetate, Motai, Zimnicea si Isaccea. Comen-
tarli In legatura cu puterea de lupta a armatei otomane. 13665 355.48 (4)1853/1856
13655 355.48(4)1853/1856
[Informapi cu privire la scufundarea unui vapor si a
altor vase turcesti de catre artileria ruseasca, in fata
turci si rusi]. -
[Stiri si comentarii privind luptele de la Calafat dintre
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 3:
Austria; 5: Novilale din nauntru; 10, col. III: Turcia;
cetatii Rusciuc]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 41-42: Bucuresti 29 Ghenarie (10 Fevruarie) 1854.
Operapile militare slot conduse de generalul Schilder.
33: Bucuresti 23 lanuarie (4 Fevruarie) 1854; G. TRANS., Text
XVII (1854), p. 34-35: Anglia. roman si francez.
13666 355.48(4) 1853/1856
13656 355.48(4)1853/1856
[Se anunta ca garnizoana de 16 000 turci din Calafat
rusi si turci]. -
[Stiri cu privire la lupta de la Cetate si Calafat, intre
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 6-7:
Din campulii resboiului, 10: Austria, 14: Din campulfi
este puss sub comanda lui Ahmed -Pala, adjutantul lui
Omer-Pasa].
Turcia.
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 43:
resboiului, 19: Din campulil resboiului, 19: Principatele
Danubiane. Se dau *I alte detail' privind situatia milliard a turcilor la
Dunare.
13657 355.48(4) 1853/1856
Depesa cerculara a ministeriului frantozesca privi- 13667 355.48(4)1853/1856
tAre la intrarea flotelora in Marea negra. G. TRANS., [Diferite stiri in legatura cu organizarea corpurilor de
XVII (1854), p. 10-11, 14. voluntari impotriva turcilor, in Principate]. TELE-
Semnata: Drouyn de Lhuys. GRAFUL R., II (1854), p. 39: Din campulii resboiului,
47-48: Serbia, 51: Din campulii resboiului, 59: Intam-
13658 355.48 (4)1853/1856 plari de zi, 95: Din campulii resboiului, 111, col. I, 131:
Corespundintia. Plojesti, 21. Ian. Desuptu Carpatii Turciea.
medinali. G. TRANS., XVII (1854), p. 25. 13668 355.48(4) 1853/1856
Corespondentul comunica din ora*ul sau impresia ca ziarele [Se anunta ca. generalul Gorceakov inspecteaza trupele
din tarile neutre sint partinitoare In ceea ce priveste razboiul in rusesti din Oltenia si se dau detalii privind concentrarea
desfa*urare. Relateaza apoi diferite stir' in legatura cu constituirea armatei ruse]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 43,
unor corpuri de volintiri impotriva turcilor, In Tara Romaneasca; col. II: Turcia.
se vorbe*te de Milo*, Evangelis Tontsu Bacanu, Gligorie H. loan
ca de cei care activeaza pentru constituirea acestor corpuri. Dupa Gazeta Universald [de Augsburg].
13659 355.48 (4)1853/1856 13669 355.48 (4) 1853/1856

-
[Comentarii la organizarea corpurilor de volintiri"
impotriva turcilor, in Principate]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 27-28: Din campulii resboiului, 53, col. II:
[Se anunta ca Halil si Mustafa-Pasa au incercat sa
-
treaca Dunarea in mai multe puncte, ca sa patrunda In
Tara Romaneasca, dar au fost respinsi de rusi]. GAZ. DE
De suptu Carpatii medinali, 57: Revista de diurnale. MOLD., XXVI (1854), p. 43, col. II: Turcia.
13660 Dupa. Gazeta Universald de Augsburg.
355.48 (4)1853/1856
[Notita de protest fata de exagerarile si scornirile care 13670 355.48 (4) 1853/1856
-
apar in ziarele straine cu privire la ostilitatile turco-
ruse de pe Dunare]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 37: Russland.
[Stiri din Paris, publicate de Gazeta Universals"
din 24 ian., despre slabiciunea armatei turcesti de la
Dunare]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 44:
Nota a redactiei la un articol tradus din Journal de St.Peters- Frantiea.
bourg, In care se ironizau stirile false aparute In ziarele franceze,
engleze si germane. 13671 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca, dupa numirea lui Ahmed -Pala in postul
13661 355.48(4)1853/1856 de comandant la Calafat, trupele sirbesti se concentreaza
[$tire din Bucuresti cu privire la atacul de artilerie
rusesc impotriva flotilei otomane de la Rusciuc]. BU-
LETIN [Mold.], XXII (1854), Foae Extraordinara, bro-
- de asemenea la Dunare].
(1854), p. 47: Turcia.
GAZ. DE MOLD., XXVI
Se mai pretinde ca fostul print al Serbiei, Milo* Obrenovici,
sata in colectia B.A.R. intre p. 32-33. se ocupd. cu organizarea unui corp de volontirl Impotriva turcilor,
13662 care se tern de rascoala tuturor slavilor din sud.
355.48(4)1853/1856
[Se anunta ca un detasament de vreo 2000 turci, 13672 355.48 (4) 1853/1856
patruns prin surprindere la Turnu, a Mout cele mai [Se anunta ca, la Bucuresti, s-a infiintat o mare croi-
ingrozitoare cruzimi"]. GAZ. DE MOLD., XXVI torie militara]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 51:
(1854), p. 25: Tara Romaneasca. Din campula resboiului.
Turd' sint respinsi de un detasament de 150 de cazaci, dincolo
-
de Dunare. Text roman si francez.
Croitorla era destinata efectuaril de uniforme pentru volun-
tar!. 0 rule de uniforme, pentru voluntari, sint gata. Voluntarli,
13663 in numar de 6000, vor merge la Craiova.
355.48 (4)1853/1856
[Se anunta respingerea incercarii turcilor de a ataca 13673 355.48 (4) 1853/1856
de la Calafat]. -
inspre Giurgiu si Slobozia, pentru a abate atentia rusilor
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 33:
Bucuresti 23 lanuarie (4 Fevruarie) 1854.
[Stiri din Bucuresti despre operatiile militare de la
Braila si Silistra]. BULETIN [Mold.], XXII (1854),
foaie brosata intro p. 64-65 in colectia B.A.R.: Buletin
Text roman *i francez. Estraordinar.

728

www.dacoromanica.ro
355,48 (4) 01853/1856 * ISTORIE MILITARA
13674 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri despre luptele de la Calafat]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 63-64: Din cimpula resboiului.
13675 355.48 (4) 1853/1856
[Informatii cu privire la trecerea unui detasament din
flotila rusa de pe Dunare, de la Galati la Braila, asigu-
rata printr-un atac din imprejurimile Macinului]. GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 66: Bucurestil, 21 Fevruarie
- 111: Rusia, 115: Din campula resboiului, 122: Frantia,
(5 Martie) 1854.
Text roman si francez.
13676 355.48 (4) 1853/1856
[Informatii cu privire la incercarile turcilor de a trece
Dunarea la Silistra si Oltenit,a, respinse de rusi]. - GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 66: Bucuresci, 22 Fevruarie
(6 Martie) 1854.
Text roman $i francez.
13677 355.48 (4) 1853/1856
[Omer -Pala e numit generalisimul trupelor otomane
de la Dunare]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 64: Neuestes. 74: Turkel.
13678 355.48 (4) 1853/1856
[Corespondenta austriaca" a anuntat numirea lui
Omer -Pala in functia de generalisim al tuturor corpurilor
de la Dunare]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 63: Austria.
13679 355.48 (4) 1853/1856.)
[Se anunta ca s-au luat masuri spre a grabi trecerea
unor detasamente rusesti la Sculeni, intirziata din cauza
revarsarii Prutului]. - GAZ . DE MOLD., XXVI (1854),
p. 73: Novitale din nauntru
Text roman si francez.
13680 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta Ca nobilimea din guvernamintul Cernigov
a donat pentru nevoile armatei 6000 caldari de rachiu
si 300 boi destinati la transportul acelui rachiu pins la
- GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 81, col. I:
Rosiea.
Dui:4 Albina Nordului.
13681 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca doi ofiteri francezi, incadrati in armata
turca, au Post trimisi sa participe la operatiile militare
de la Calafat]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 83,
col. I: Mare-Britaniea.
Dupa Times.
13682 355.48 (4) 1853/1856
[Informatii cu privire la inaintarea trupelor rusesti
ale generalului Li ders pe malul drept al Dunarii]..- GAZ.
DE MOLD., .XXVI (1854), p.89-90: Novitale din nauntru.
Rusii ocupa Tulcea, Macinul, Isaccea si HIrsova. - Text roman
si francez.
13683 355.48 (4) 1853/1856
Trecerea rusilora In Dobrogea. - G. TRANS., XVII
(1854), p. 88.
Dare de seams asupra operatiilor efectuate de trupeleruse$ti.
13684 355.48 (4) 1853/1856
Din campulil resboiului. - G. TRANS., XVII (1854),
p. 92, 97-98, 101-102, 106, 110, 114, 122, 127-128,
130-131, 135-136, 140, 144, 148, 150, 160, 164, 167,
172, 176, 178-179, 183, 187-188, 192, 195-196, 200,
204, 207, 211-212, 215, 219, 223, 228, 231-232.
$tir1 - mai cu seam& din ziarele straine - cu prlvire la tre-
cerea Dunarii si operatiile trupelor rusesti In Dobrogea - si la lup-
tele de la Dunare, In legatura cu ele.
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) * 1853/1856 *
13685 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri cu privire la trecerea Dunarii de catre trupele
rusesti si luptele cu turcii in Dobrogea]. - TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 87-88, 90-91: Din campula res-
boiului, 93: Depese telegrafice, 95-96, 98, 101-102,
nr. 27, p. 105-106, 110-111: Din campula resboiului,
126-127, 129-130: Din campula resboiului, 131: Tur-
cia, 133-134, 138, 142, 146, 150, 154, 158: Din campula
resboiului, 160: Depese telegrafice, 162-163: Din cam-
pula resboiului, 164: Depese telegrafice, 165-166: Din
campula resboiului, 166: Frantia, 173-174, 178: Din
campula resboiului, 180: Depese telegrafice.
13686 355.48 (4) 1853/1856
[Dare de seamy cu privire la plecarea din Iasi spre
linia Dunarii a batalionului de voluntari ortodocsil.
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 93: Novitale din
-
Nauntru.
Se dezmint acuzatiile de ,.fapte crude" aduse acestor volun-
tari de unele organe de press occidentale. Se arata ca plecarea for
din Iasi se savIrsise sub privegherea locotenent-generalului Sallos. -
Text roman si francez.
13687 355.48 (4) 1853/1856
[Un corp de 500 ostasi din infanteria Tara Roma-
nesti pleaca la Braila, ca sa se alature armatei rusesti]. -
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 95: Din campula res-
boiului.
Inainte de plecare s-a facut o slujba bisericeasca la Curtea
Veche.
13688 355.48 (4) 1853/1856
[False zvonuri in Transilvania despre marl victorii
ale turcilor la Dunare]. - BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 100: Neuestes.
Dupa Kronstddter Zeitung $t Salellit.
13689 355.48 (4) 1853/1856
[Situatia rusilor si a turcilor la Dunare]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 101-102: Din campulu res-
boiului.
Se dau date asupra intentiilor armatelor rusesti si turcesti,
ce se gaseau ltnga Valul lui Traian si la Calafat.
13690 355.48 (4) 1853/1856
[Mire cu privire la efectul moral produs in Turcia de
victoriile ruse in Dobrogea]. - BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 105: Tarkei.
13691 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri diferite in legatura cu corpurile de voluntari
impotriva turcilor, organizate in Principatele Romane]. --
G. TRANS., XVII (1854), p. 108-109: Tier'a romanesca
si Moldavi'a; 115, col. II: Bucuresci.
13692 355.48 (4) 1853/1856
[Porunca de zi data de comandantul armatei ruse,
Gorceakov, cu ocazia ocuparii de catre rusi a malului
drept al Dunarii, de la Braila la Ismail]. - GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 97: Novitale din nauntru.
Text roman $i francez.
13693 355.48 (4) 1853/1856
[Rescriptul tarului catre printul Gorciakof]. - VEST.
R., XIX (1854), p. 114; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 110, col. I: Rosiea; BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 113: Donaufiirstenthiimer.
Il Insarcineaza sa aduca multumiri armatelor care au ocupat
Tulcea si Macinul.
13694 355.48 (4) 1853/1856
[Informatii cu privire la ocuparea de catre rusi a ora-
selor Tulcea, Macinul 8i Isaccea, unde se gasea un mare
729
355.48 (4) 1853/1856* ISTORIE MILITARA
numar de ofiteri englezi si francezi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 111, col. I: Turciea.
13695 355.48 (4) 1853/1856
[Dare de seamy despre sosirea maresalului Paskie-
wicz la Bucuresti in ziva de 13 aprilie]. VEST. R.,
XIX (1854), p. 117; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 126: Novitale din nauntru.
In Gazela de Moldavia text roman *i francez.
13696 355.48 (4) 1853/1856
[Rescriptul tarului catre generalul rus Luders, prin
care ii aduce multumiri pentru reusita trecere peste
Dunare, aproape de Galati, a oslirilor de sub comanda
sa]. VEST. R., XIX (1854), p. 118-119.
13697 355.48 (4) 1853/1856
[Rescriptul tarului Nicolae I catre generalul Slider,
seful inginerilor din ostirea activa, prin care ii aduce
multumiri pentru reusita trecere peste Dunare, aproape
de Braila, a ostilor rusesti]. VEST. R., XIX (1854),
p. 119.
13698 355.48 (4) 1853/1856
[Rescriptul tarului Nicolae I print care se 'acorda
generalului Kotzebue ordinul Alexandru Nevski, pentru
reusita trecere peste Dunare a ostilor rusesti]. VEST.
R., XIX (1854), p. 119.
355.48 (4) 1853/1856
13699
[Se anunta ca Omer -Papa a ordonat ca orasul Calafat
sa fie aparat pins la cea mai de pe urma extremitate"].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 115, col. I: Turciea.
13700 355.48 (4) 1853/1856
[Printul Gorciakoff decoreaza mai multi militari
romani, grade inferioare]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 109: Donauftirstenthamer.
Pentru felul cum s-au comportat In unitltlle for romane*ti,
In luptele *i manevrele de la Dunare.
13701 355.48 (4) 1853/1856
[Porunca data de comisarul Budberg prin care sint
inaintati in grad parucieul Teohari, praporcicul Lipo-
ianu si iuncarul Andreescu, pentru distenctia ce au
aralat in canonadile ce s-au urmat de la fortificaple
Braila"). BULETIN [T. R.], 1854, p. 161; VEST. R.,
XIX (1854), p. 185.
13702 355.48 (4) .1853/1856
[Se anunta ca a doua divizie a cavaleriei usoare rusesti
a trecut prin Iasi indreptindu-se sere Dunare]. GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 121: Novitale din nauntru.
Text roman *i francez.
13703 355.48 (4) .1853/1856
Ordin de zi catre ostirile oblastiel Basarabiei si a
parte! Guberniel de Herson, deslocate pe malul drept
a riulul Bug. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 121-
122: Rosiea.
In ordinul dat de baronul Osten-Saken, se vorbe*te despre
bombardarea Odessei de catre flota anglo-francez).
13704 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri si comentarii in legatura cu debarcarile de trupe
anglo-franceze in Peninsula Balcanica]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 114: Intamplari de zi, 115: Din campula
resboiului, 120: Depese telegrafice, 123: Anglia, 130-131:
Anglia; 139, 142-143, 150-151: Turcia, 152: Depese
telegrafice, 170-171: Turcia, 174, 183: Frantia, 189:
Intamplarl de zi, 192: Depese telegrafice, 231: Turcia.
13705 355.48 (4) 1853/1856
[Vesti si aprecieri cu privire la actiunile de razboi
ale flotei anglo-franceze in Marea Neagra]. TELE-
730
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) 1853/1856 *
GRAFUL R., II (1854), p. 122, 126-127, 129-130,
133-134: Din campula resboiului, 135: Britania mare,
136: Depese telegrafice, 138: Britania mare, 142: Din
campula resboiului, 144: Depese telegrafice, 146: Din
campula resboiului, 146-147: Rusia, 153-154: Intam-
plari de zi, 165-166: Din campula resboiului, 187: Depese
telegrafice, 265-266: Intamplari de zi.
13706 355.48 (4) 1853/1856
[Comentarii in jurul alacului anglo-francez de la
Odessa]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 121:
Donaufarstenthamer.
Ziarul l*i expriml indignarea fall de bombardarea nejustifi-
catl a portului.
13707 355.48 (4) 1853/1856
[Vapoare anglo-franceze incarca la Constanta orzul
parasit de turci in retragerea lor]. VEST. R., XIX
(1854), p. 135: Turcia.
La venirea cazacilor, vapoarele au tras cu tunurile *i au prici-
nuit incendil.
13708 355.48 (4) 1853/1856
[Ordinul de zi al comandantului armatei ruse, Gor-
ceakov, dat in legatura cu inaintarea trupelor ruse pe
malul drept al Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 145: Rossiea.
13709 355.48 (4) 1853/1856
[Stire in legatura cu o lupta la Calarasi]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 123, col. II: Austria.
13710 355.48 (4) 1853/1856 *
[Informatii privind o incercare a 3000 turci de a trece
Dunarea la Turnu, respinsa de rusi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 126-127.
13711 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri cu privire la deplasarea trupelor din Oltenia].
G. TRANS., XVII (1854), p. 131: Dela Dunare, 135-
136: Din campula resboiului, 136: Stiri mai noa, 140:
Din campula resboiului, 143, col. I: Austria, 144: Din
campula resboiului, 146-147: Austria, 148: Din campula
resboiului, 165, col. II: De suptu Carpatii medinali,
195: Din campula resboiului.
13712 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri cu privire la miscarile trupelor rusesti in Tara
Romaneasca]. G. TRANS., XVII (1854), p. 148:
Din campula resboiului, 160, 176: Din campula resboiului,
177: Cum mai stau lucrurile in Europa?, p. 177: Novissimu,
192, col. II: Mai nou, 195: TiOr'a romanesca si Moldavi'a,
195-196: Din campula resboiului, 196, col. I: Novisima,
200: Din campula resboiului, 200: Novissimil, 204, 207:
Din campula resboiului, 211-212,215, 219, 223, 231-232,
236: Din campula resboiului, 212: Novissimu, 232: Mo-
narchi'a austriaca.
13713 355.48 (4) .1853/1856
[Ziarele engleze cer sa se forteze, prin flote de razboi,
intrarea Sulinei]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 135:
Britania mare.
13714 355.48 (4) 4853/1856
[Stire in care se afirma ca turcii, desertind Kius-
tendje, au plinit acolo escese singeroase in contra popu-
Iatiei crestine"]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 131: Turciea.
13715 355.48 (4) 1853/1856
[Stire ca satul Kiustenge ar fi fost distrus de catre
unitatea de basi-buzuci incartiruita acolo]. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 147, col. I.
Dupl o corespondent) din Pera, In ziarul Osservatore Triestino.
355.48 (4) a 1853/1856 TSTORIE MILITARA 355.48 (4) # 1853/1856

13716
[Mire privind tnaintarea ru*ilor in Dobrogea].
DE MOLD., XXVI (1854), p. 139; col. III: Turcia.
-
355.48 (4) 1853/1856
GAZ.
13728

-
355.48 (4) 1853/1856
[Licitatii la Foc*ani *i Buzau pentru provianturile
necesare trupelor ruse*ti]. G. TRANS., XVII (1854),
Valul lui Traian a fost cuprins la 7 aprilie de ru5i. Deta5amente p. 155: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
de avangardit se Intind pins la Mangano.. Cartierul general al gene-
ralului Lilders este la Murato, In apropiere de Carasu. 13729 355.48 (4) n1853/1856
[Stiri referitoare la luptele de la Dunare]. G. TRANS.,
13717 355.48 (4) 1853/1856 XVII (1854), p. 155: Tier'a romanesca si Moldavi'a, p. 156:
prin Ia*i, in drum spre Calara*i]. -
[Se anunta trecerea colonelului conte Nicolae Orlov
GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 141: Novitale din nauntru.
Din cinpula resboiului.
13730 355.48 (4) 1853/1856
13718 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta, in legatura cu operatiile militare de pe
- [In Slatina se infiinteaza un spital de 400 paturi].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 160: Depe*e tele-
grafice.
flancul sting al frontului, ca mareplul Paskiewicz a
spre Craiova].
col. III: Rosiea.
-
ordonat trupelor ruse*ti de linga Calafat sa se retraga
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 142,
Spital proviznriu, de razboi.
13731 355.48 (4) 1853/1856
[Informatii din Invalidul Rosican" despre o lupta
Inform:41e
13719
din Invalidul Rosiean.
355.48 (4) 1853/1856 -
turco-rusa in preajma satului Radovan, linga Calafat].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 158: Rosiea.
[Se anunta ca ocuparea Dobrogei de dare ru*i a
cauzat o mare consternare la Constantinopol]. GAZ. - 13732 355.48 (4) 1853/1856
DE MOLD., XXVI (1854), p. 142-143: Turciea.
Informatie cuprinsa Intr-o scrisoare trim isa din Constantinnpol.
-
[*tire privind ocuparea unei insule *i a ora*ului Tur-
tucaia de catre ru*i]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 158: Oltenita, 14 Maia.
13720 355.48 (4) 1853/1856 Reproducere dupil Vestitorul Romdnesc. Text roman 51 francez.

de cavalerie turd* se retrag spre Sunda], GAZ. DE -

[Se anunta ca la Calafat bintuie tifosul *i ca unitatile
13733 355.48(4) 1853/1856
MOLD., XXVI (1854), p. 146, ccl. I.
Stire dintr-o corespondents particulars. ziva de 4 mai]. -
[Generalul de cavalerie Sabelskoi a sosit Is Ia*i in
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 161:
Novitale din nauntru.
13721 355.48 (4) 1853/1856

-
[Se anunta Ca Rasova *i Silistra au fost impresurate
de rusi]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 146,
col. II: Turciea. -
13734 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri cu privire la luptele de la Olt dintre ru*i si turci].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 163, col. I [Din
campula resboiului].
13722 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta trimiterea unor forte turce*ti din Vidin 13735 355.48 (4) 1853/1856
-
spre pasurile muntilor Balcani si evacuarea Calafatului].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 147, col. I: Turciea.
[$tire despre sosirea la Ia*i a mareplului Paskiewicz,
venind din Calara*i]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 173: Novitale din nauntru.
13723 355.48 (4) 1853/1856
[*tire privind refugierea populatiei Dobrogei spre Text roman 51 francez.

-
Adrianopol *i plecarea bulgarilor in favorul
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 147, col. I: Turciea. 13736 355.48 (4) 1853/1856
[Gen. Paskievici *i-a stabilit cartierul general la
13724 355.48 (4) 1853/1856 Iasi]. G. TRANS., XVII (1854), p. 186: Transsil-
Situatiunea la Dunare. TELEGRAFUL R., II vania, 187: Din campula resboiului, 190-181: Tier'a
(1854), p. 148-149. romanesca si Moldavi'a.
Se face 0 descriere a armatelor Rusiei 51 Turciei din Dobrogea 13737 355.48 (4) 1853/1856
5I de pe Dunarea de sus. Se face o comparatie lntre campania actuala
5icea din 1828. Se tncheie cu ideea ca turcii vor fi ajutati de englezi [Informatii *i extrase din jurnalul mareplului Pas-
$i de francez.
13725 355.48 (4) 1853/1856))
28 aprilie *i 29 mai]. -
kiewicz privitor la operatiile militare de la Dunare intre
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 173-174: Rosiea, 177: Rosiea, 181-182: Rosiea,
vase anglo-franceze].
(1854), p. 147, col. II.
-
[Mire ca s-ar fi bombardat teritoriul Sulinei de catre
BUKURESTER DT. Z., X
185-186: Rosiea, 193: Rosiea.
Dupa. Invalidul Rosiean si Jurnalul de S. Petersburg.

Dupa Osservatore Trieitino. 13738 355.48 (4) 1853/1856

[*tiri cu privire la luptele dintre ru*i 5i turci in Olte-
13726 355.48 (4) 1853/1856 nia]. G. TRANS., XVII (1854), p. 165, col. II: De
vasele sub pavilion grec]. -
[Se anunta din Galati Ca acolo au fost confiscate toate
TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 153-154: Intamplari de zi.
suptu Carpatii medinali ; 178-179: Din campula res-
boiului, 187-188: Din campula resboiului.
Masura a fost ordonata de gen. Paskievici. Echipajul a fost 13739 355.48 (4) 1853/1856
deciarat prizonier. [$tiri cu privire la mi*carile trupelor ruse*ti in Mol-
dova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 169, col. II :
13727 355.48 (4) 1853/185C Din lassi, 186: Transsilvania, 187-188: Din campula
[*tiri cu privire la mi*carile trupelor ruse*ti la granita resboiului, 190-191: Tier'a romanesca si Moldavi'a,
Bucovinei *i Transilvaniei]. G. TRANS., XVII (1854), 192, col. II: Mal noa, 195: Tier'a romanesca si Moldavi'a,
p. 139-140: Tier'a romanesca si Moldavi'a; 140: Din 200, 204, 207, 215, 247-248, 263-264: Din campula
campula resboiului, 147-148: Alta privire repede; 200, resboiului, 248: Novissima, 251: Cronica straina. Bucu-
204, 215: Din campula resboiului, 231: Transsilvania. re*ti, 283; col. II: 283-284: Foc*ani...

731

www.dacoromanica.ro
355.48 (4) 4, 1853/1956 * ISTORIE MILITARA 355.48 (4) r 1853/1856*

13740 355.48 (4) 1853/18562. 13751 355.48 (4) 1853/1856

[$tiri marunte despre luptele de la Valul lui Traian [Stir' In legatura cu concentrarile de trupe rusesti
si din jurul Silistrei]. TELEGRAFUL R., II (1854), la hotarul Tarii Romanesti spre Ardeal]. TELEGRAFUL
p. 181-182, 186, 190: Din campuld resboiului, 196: R., II (1854), p. 198: Principatele dela Dunare.
Depese telegrafice. 197, 202.
13752 Waehenhusen, Hans 355.48 (4) e 1853/1856*
13741 355.48 (4) 1853/1856 Im Kreuzfeuer bei Nikopoli. BUKURESTER DT.
Schumla. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 169. Z., X (1854), p. 201-203, 205-207.
Descrierea orasului si a fortificatiilor facute de turd, pentru Amintirile unui corespondent de razbol dintr-o calatorie pe
a controla din punct de vedere militar, prin ele, acest pas din Balcani. Dunare, In cafe, de la Vidin la Lom Palanka. De aid, la Nicopoli,
ca prizonier al bas-buzucilor.
13742 Waehenhusen, Hans 355.48 (4) a 1853/1856*
13753 355.48 (4) 1853/1856
Tiirkische Soldaten.BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 177-179, 181-183, 185-187. [Stire din Vidin de la 10 iunie referitoare la ches-
tiunea retragerii turcilor de la Calafat]. GAZ. DE
Reprod. din Wanderer. Psihologia soldatulul turc. Regimul MOLD., XXVI (1854), p. 205-206: Turciea.
sau militar. Uniformele. Diferitele organizatii militare.
Duna Monitorul Prusiean.
13743 355.48 (4) 1853/1856 13754 355.48 (4) *1853/1856
Zeitungsenten. BUKURESTER DT. Z., X (1854), [Se anunta ca generalul Gorceakov a preluat comanda
p. 189-190. trupelor rusesti din Principate]. GAZ. DE MOLD.,
Corespondentul din Calafat al ziarului Doily News comen- XXVI (1854), p. 203: Rosiea.
teaza ironic stirile absolut fanteziste care apar In ziarele europene Gorceakov a preluat comanda In urma contuzionarit" maresa-
cu privire la pretinse campanii turcesti In partea sting. a Dunarii. lulu! Paskiewicz. Se afirma ca turcii au parasit definitiv Oltenia,
355.48 (4) n1853/1856 dInd la pamInt fortificatiile din Calafat.
13744
Teatruld resboiului la Dunare si operatiunile ce au 13755 355.48 (4) 1853/1856
a se face din partea ostirilord aliate. TELEGRAFUL [Departamentul afacerilor straine al Frantei a anun-
R., II (1854), p. 192-193. tat blocarea gurilor Dunarii]. GAZ. DE MOLD.,
Articol de fond. Analiza amanuntita a situatiei tuturor XXVI (1854), p. 203: Frantiea.
puterilor beligerante In acel moment, accentutndu -se asupra Nota a aparut In Monitorul Universal din 18 lunie.
legaturli strInse dintre disporttiile for militare si situatia politica
interns a Marcia. 13756 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ea la 3 iulie a sosit la Iasi generalul de cava-
13745 355.48 (4) e1853/1856 lerie baronul Osten-Saken, comandantul corpului 3
[Informatii referitoare la retragerea rusilor de pe de armata rusa]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
malul drept al Dullard]. GAZ. DE MOLD., XXVI p. 205: Novitale din nauntru.
(1854), p. 201-202: Calarasi, 14 (26) Iunie 1854. 355.48 (4) e1853/1856
13757
Fara a fl stingheriti In retragere de turd, rusii Isi concen- [Stiri despre luptele de la Dunare, intre rusi si turci].
treaza trupele In Tara Romaneasca, unde pribegesc de teama TELEGRAFUL R., II (1854), p. 208: Depese tele-
turcilor vreo 5000 de familii bulgare. Text roman si francez. grafice, 209, col. I: Austria, 210: Din campuld resbo-
13746 355.48 (4) 1853/1856 iului, 221: Intamplari de zi, 230.
[Informatii privind respingerea de care rusi a lacer- 13758 355.48 (4) 1853/1856
card de debarcare a aliatilor la Voltceni]. GAZ. DE [Se anunta ca s-a incredintat comanda armatelor a
MOLD., XXVI (1854), p. 202: Novitale din nauntru. 3-a si a 4-a austriece, care ocupa Galitia, Transilvania si
Incercarea a avut loc la 3 iunie. Voivodina, baronului Hess]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 210: Austria.
13747 355.48 (4) 1853/1856
[Tarul a trimis la Dunare pe adjutantul sau, Dol- 13759 355.48 (4) 1853/1856
goruki]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 194: Intam- [Relatia generalului Gorciakov cu privire la luptele
plari de zi. ruso-turce din regiunea Giurgiu, in zilele de 23 si 25 iunie].
Adjutantul tarului face o calatorie de informare nallitara. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 229-230: Rosiea.
Dupa Jurnalul de S. Petersburg.
13748 355.48 (4) 1853/1856
Ce ad facutd pang acum flotele aliate? TELE- 13760 355.48 (4) 1853/1856
GRAFUL R., II (1854), p. 196-197. [Se anunta ca regimentele Vladimir si Suzdal, din
Articol de fond. Se analizeaza efectele actiunil militare divizia 16 ruseasca, au trecut prin Iasi, in zilele de 13
aliate, aratInd ca efectele el slnt tnsemnate, deli nu corespund si 15 iulie]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 221:
acelor distrugeri masive, sIngeroase, grin bombardament, pe care Novitale din nauntru.
li le solicits publicul occidental, atItat de articolele neserioase ale
13761 355.48 (4) 1853/1856
gazetelor.
[Stire dintr-o corespondenta de la Constantinopol
13749 355.48 (4) *1853/1856 in care se afirma ca la Varna se afla 15 000 de soldati
[Stiri in legatura cu actiunile flotilei turcesti de pe englezi si vreo 10 000 francezi]. VEST. R., XIX (1854),
Dunare]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 196: Depese p. 219: Turcia.
telegrafice, 197: Din campult resboiului.
13762 355.48 (4) *1853/1856
13750 355.48 (4) 1853/1856 [Informatii cu privire la operatiile flotei anglo-fran-
[$tM despre retragerea trupelor rusesti din Dobrogea]. ceze la gurile Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXVI
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 197: Din campulti (1854), p. 222-223: Rosiea, 223, col. III: Turciea, 233:
resboiului, 198: Principatele dela Dunare, 202. Rosiea.

732

www.dacoromanica.ro
355.48 (4) a 1853 /1856 s ISTORIE MIL1TARA
13763 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca Monitorul Armiei", organul Minis-
terului de Razboi al Frantei, isi exprima indoieli in lega-
tura cu stirea publicatd de Monitorul Universal" despre
sosirea unui corp anglo-francez la Giurgiu]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 234: Turciea.
13764 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca trupele anglo-franceze au ocupat
amtndoua marginile Sulinei"]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 234, col. II: Turciea.
13765 355.48 (4) 1853/1856
[Die Presse" din Viena a anuntat Ca Omer -Pala
a pierdut 1700 ostasi, in timpul atacurilor asupra insu-
lelor si asupra Giurgiului]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 235, col. I.
13766 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri din Jurnalul de S. Petersburg" despre cioc-
nirile dintre trupele rusesti de la Fratesti si trupele
turcesti de la Giurgiu si Slobozia]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 237: Rosiea, 250, col. I: Resiea.
Ciocnirile au avut loc la 4 Julie, jar la 15 Julie trupele ruse
s-au retras spre Bucure$ti 51 Buzau.
13767 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca generalul adjutant, baronul Osten-Saken,
inspecteaza trupele rusesti cantonate in Moldova]. GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 237: Novitale din nduntru.
13768 355.48 (4) 1853/185C
[Generalisimul Omer Pasa pofteste Sfatul Admi-
nistrativ sa trimita indatil la Buzau un doctor ca sa
ingrijeascd pe un locotenent-colonel rus ranitj. VEST.
R., XIX (1854), p. 256.
Totodata sa asigure pe ofiterul rus ca va avea libertatea de a
merge In Rusia, lndata ce se va face sanatos.
13679 355.48 (4) 1853/1856
Din campulti resboiului. G. TRANS., XVII (1854),
p. 236, 240, 243-244, 247-248, 255, 259, 263-264, 267.
Diferite *Uri In legatura cu miscarile trupelor ruse$ti $1 oto-
mane In Principate, In urma Incetarli luptelor de la Dunare.
13770 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca satul Sulina" de la gura Dunarii a
fost nimicit cu totul de catre cloud corabii apusene].
G. TRANS., XVII (1854), p. 247, col. I: Constanti-
nopole.
Au fost crutate numal biserica $1 farul.
13771 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri in legiltura cu debarcarea trupelor franceze
In Dobrogea]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 251: Oesterreichische Monarchie, 254, 261-262:
Tarkei.
13772 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta sosirea la Iasi a comandantului armatei
ruse, Gorceakov, care se indreapta spre Sculeni]. GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 269: Novitale din nduntru.
13773 355.48 (4) 1853/1856
[$tiri despre miscdrile trupelor turcesti in Tara Ro-
maneascd]. G. TRANS., XVII (1854), p. 236, 240,
243-244, 255, 267, 304: Din campulii resboiului, 248:
Novissimil, 282, col. II: Iasii, 329-330: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a, 330, col. II: Austriacii si Turcii.
13774 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri si comentarii despre pregAtirile anglo-franceze
de debarcare in Crimeea]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 241: Frantia, 242: Anglia, 247: Depese telegrafice,
www.dacoromanica.ro
355.48 (4) *1853/1856*
258, 265-266: Intampldri de zi, 272: Depese telegrafice,
277-278: Monarchia Austriaca, 278: Din campulu res-
boiului, 279: Turcia.
13575 355.48 (4) 1853/1856
[$tire aratind ca numdrul ostasilor turci si francezi din
Dobrogea se ridica la 30 000]. VEST. R., XIX (1854),
p. 258: Turcia.
13776 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca o armata turceasca de 30 000 de oameni
va ocupa ambele maluri ale Dundrii]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 281: Donauffirstenthiimer.
De la Slobozia la H1r$ova.
13777 355.48 (4) 1853/1856
[Turcii intentioneaza sa faca intdrituri pe malul roma-
nese al Dunarii]. TELEGRAFUL R., II (1854), p.
258-259: Intamplari de zi.
13778 . 355.48 (4) 1853/1856
Conjecture militari pentru viitoriulu celu mai d'aprope.
I Sevastopolea $i Crjmulu. TELEGRAFL L R., II
(1854), p. 260-261.
Consideratii tactice $1 strategice cu privire la luptele necesare
pentru ocuparea Sevastopolului sl a CrImeii Intregi.
13779 355.48 (4) <41853/1856
[Gazeta de Brasov" scrie despre nimicirea unui deta-
sament de basi-buzuci ieniceri, ucisi pentru neascultare,
de trupele regulate turcesti, in aprepierea cetiltii Giur-
giu]. GAZ. DE MOLD., XXN/ I (1854), p. 278: Tara
Romaneasca.
13780 355.48 (4) 1853/1856
Una resboiii intre Austria si Rusia nu este cu nepo-
tinta. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 268-269.
Articol de fond din seria Conjecture militari pentru viitoriula
celu mai d'aprdpe. Examineaza In paralela situatia strategica a
trupelor rusesti $1 austriece In cazul unui conflict armat, la IntIl-
nirea for pe linia Prutulul.
13781 355.48 (4) 1853/1856
Insemnatatea strategic:A a Crimului si a Sevastopolei.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 272-273, 276-277.
In articol se descriu pe larg Sevastopolul $1 Crimeea, Ins's-
tIndu-se mai ales asupra fortificatillor. Se subliniaza dificultatile
unei debarcarl armate, pricinuite atit de configuraHa locului clt
$1 de clima.
13782 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri si comentarii despre actiunile ce au urmat debar-
cdrii de la Eupatoria]. TELEGRAFUL R., II (1854),
nr. 71, p. 280: Depese telegrafice, 281: Monarhia Austriaca,
281-282: Intamplari de zi, nr. 72, p. 286-287: Intam-
plari de zi, 287: Din campulu resboiului, nr. 73, p. 288:
Depese telegrafice, 290: Monarhia Austriaca, 290-291:
Din campulu resboiului, nr. 74, p. 295: Din campulu
resboiului, nr. 75, p. 296: Depese telegrafice, 298: Monar-
hia Austriacd. Sibiiu 21 Octom., 298-299: Din campulu
resboiului.
13783 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri si comentarii despre luptele de apdrare la Sevas-
topol, dupd debarcarea trupelor aliate]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 280: Depese telegrafice, 301-302: Monar-
hia Austriaca, 302-303: Din campulii resboiului, 304:
Depese telegrafice, 305-306: Monarhia Austriaca, 306:
Din campulii resboiului, 308: Depese telegrafice, 309-310:
Din ampulii resboiului, 311: Anglia, 312: Depese telegra-
fice, 313 314: Monarhia Austriaca, 314: Intamplari
de zi, 314: Din campulti resboiului, 315: Anglia, 315:
Turcia, 318: Din campulu resboiului, 319: Anglia.
733
 355.48 (4) 1853/1856 ISTORIE MILITARA 355.48 (4) 61853/1856r

13784 355.48 (4) 1853/1856 13797 355.48 (4) <41853/1856

[Stiri despre operatiile militare de la Dunare si din [Gazeta de Triest" din 10 oct. afirma ca, la explica-
Principate]. G. TRANS., XVII (1854), p. 287: Din tiile cerute de rusi, cabinetul Austriei ar fi motivat mis-
Cimpula resboiului. carile trupelor turcesti din Principate, ca necesitati stra-
tegice]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 327, col. II:
13785 355.48 (4) 1853/1856 Austria.
[Stire anuntind ca armata taristil luase in retragerea sa
flotila de Dunare romaneascal. G. TRANS., XVII 13798 355.48 (4) 1853/1856
(1854), p. 292.
13786 355.48 (4) 1853/1856
pe malul drept al Dunarii, in Dobrogea de ford].
GRAFUL R., II (1854), p. 322: Intamplari de zi, 326:
-
[Stiri si comentarii despre actiunea trupelor rusesti
TELE-

neasca]. -
[Stiri in legatura cu venirea lui von Hess in Tara Roma-
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 285,
289: Donauftirstenthtimer.
Din campula resboiului, nr. 83, p. 331: Principatele dela
Dunare, 339, col. II ; 340: Depese telegrafice, 342-343:
Din campuld resboiului, 343: Principatele dela Dundre,
346-347: Din campuld resboiului.
15787 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri referitoare la miscarile de trupe austriece si 13799 355.48 (4) 1853/1856
turcesti in Principate]. G. TRANS., XVII (1854), [Stiri cu privire la pregatirile ofensive ale trupelor
p. 300: Din Cimpuld resboiului. turcesti din Dobrogea si Moldova]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 340: Depese telegrafice, 342-343: Din cam-
13788 355.48 (4) 1853/1856 pulii resboiului, 343: Principatele dela Dunare, 351: Din
-
[Austriecii primesc ordinul de a nu impiedica Inainta-
rea trupelor turcesti prin Galati si Braila]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 304: Frantlea.
campuld resboiului, 353: Depese telegrafice, 356, col. II,
359: Intamplari de zi, 364: Principatele dela Dunare,
366-367: Intamplari de zi, 371-372: Intamplari de zi,
372: Din campula resboiului, 372: Principatele Danu-
13789 355.48 (4) 1853/1856 biane, 375: Intamplari de zi, 375: Din campuld resboiului,
[Dare de seam despre imprejurarile intrarii trupelor 379-380: Intamplari de zi, 380: Din campuld resboiului,
otomane in Craiova]. JURNALU CR., 1854, p. 2-3. 381: Depose telegrafice, 382: Din campuld resboiulut,
382-383: Principatele dela Dunare, 399: Frantia.
13790 355.48 (4) 1853/1856 13800 355.48 (4) 1853/1856
- [Stiri despre miscarile trupelor otomane in Oltenia].
JURNALU CR., 1854, p. 3, col. I. -
[Stiri privind concentrarea de trupe turcesti la Braila
si in directia Mdcin]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
supl. la nr. 84, p. 44.
13791 355.48 (4) 41853/1856

-
[Stiri cu privire la miscari de trupe turcesti In Bulga-
ria si Dobrogea]. G. TRANS., XVII (1854), p. 312:
Din Cimpulu resboiului.
13801 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri privind operatiunile militare de la Dunare].
G. TRANS., XVII (1854), p. 322: Novissimu. Din Galati,
-
12 Optobre.
13792 355.48 (4) 1853/1856
Se anunta ca rusil ocupasera din nou Macinul si Isaccea si
[Stire despre concentrarea la Braila a armatei lui Omer ca turcii concentrau trupe numeroase la Braila.
a operatiunilor militare impotriva Rusiei].
XVII (1854), p. 319: Novissimu.
-
Pap, pins la 18 octombrie, si despre inceperea probabild
G. TRANS., 13802 355.48 (4) <41853/1856
[Se anunta din Odessa ca 50 000 de soldati rusi au
$tire luata din Pressa. fost concentrati la granita Moldovei de sud si a Dobrogei,
pentru a respinge eventualul atac dinspre Prut]. GAZ.
13793 355.48 (4) 1853/1856 DE MOLD., XXVI (1854), p. 333, col. III: Rosiea.
[Se anunta ca trupele turcesti, retrase din Bucuresti, 13803 355.48 (4) 1853/1856
-
se intorc acolo dupa cum se crede Ca sa inainteze
spre Prut]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 321;
col. I: Tara Romaneascii.
[Stire despre totalul armatelor rusesti din Basarabia,
care este de 65 000 de oameni, avind cartierul general al
printului Gorceakof la Chisinau]. VEST. R., XIX
13794 355.48 (4) 41853/1856 (1854), p. 334: Rusia.
[Se anunta Ca Arif-Efendi a instiintat cabinetul aus- 13804 355.48 (4) 1853/1856
triac despre apropiata inaintare a lui Omer-Pap in Basa- [Comandantul orasului Braila Sadic -Pala anunta ca,
rabia]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 326, col. in urma luptelor cistigate de turci pe inaltimile Cernei
III: Turciea. impotriva cazacilor de la Don si volintirilor greci, Dobro-
Lordul Raglan invita pe Omer -Pala sit Inceapa aceasta ofen- gea s-a curatit de vrajmas"]. VEST. R., XIX (1854),
siva. La Dunare, In Dobrogea, continua liartuieli Intre patruiele p. 337.
rusesti si cele turcesti.
13805 355.48 (4)441853/1856
13795 355.48 (4) <41853/1856
[Die Presse" din Viena crede Ca planul lui Omer -Pala,
de-a inainta in Basarabia, e pe tale de a se realiza].
-
[Comunicat militar otoman asupra operatiilor militare
din Dobrogea]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 349: Donaufarstenthtimer.
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 327: Austria. Dat de Sadik Pass.. A se vedea si comentariile austriece asupra
concentrarilor de trupe rusesti In delta Dundril, p. 346: Oesterrel-
13796 355.48 (4) 1853/1856 chische Monarchie.
[Comentariile Jurnalului de Francfort" in legatura
cu posibilitatea atacarii rusilor, prin Principate, de catre 13806 355.48 (4) 1853/1856
turci, francezi si englezi si cu posibilitatea izbucnirii unui [Impartasirea" din 24 oct. a lui Mehmet Sadic Pap
conflict armat austro-rus]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 327, col. II: Austria.
Informatil date lntr -o corespondents din Viena de la 12 oc-
siva a trupelor otomane in Dobrogea].
XXVI (1854), p. 344.
-
catre administratorul de Covurlui, descriind actiunea ofen-
GAZ. DE MOLD.,

tombrie. Da amanunte privind clocnirlle cu volintirli".

734

www.dacoromanica.ro
355.48(4)0853/1856* ISTORIE MILITARA 355.48(4)1853/18560

13807 355.48 (4) 1853/1856* 13817 Canrobert, generalul 355.48 (4) re 1853/1856*
[$tiri cu privire la luptele intre rusi si turci in Dobro- Vor Sebastopol. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
gea]. G. TRANS., XVII (1854), p. 350, col. II, 355, p. 365-366.
col. II: Mai nou. Fragment din InsemnArile zilnice ale generalulul francez.
355.48 (4) 1853/1856* Descrie mid Intimplari de razbol din ziva de 17 octombrie.
13808
[$tiri date de Sadie Pasa, comandantul Brailii, in 13818 355.48 (4) e 1853/1856*
legatura cu operatiile ofensive otomane in Dobrogea]. [$tiri si comentarii cu privire la pregatirile din Cri-
G. TRANS., XVII (1854), p. 360: Bucuresti, 1 Noembre v. meea, pentru luptele de primavara]TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 375: Intimplari de zi, 375-376: Anglia,
13809 355.48 (4) 1853/1856 377: Depese telegrafice, 379-380: Intimplari de zi,
[Se anuntl ca Gura Dumorului din Bucovina se va 380 bis: Depese telegrafice, 387-388: Intimplari de zi,
ridica la rangul de tarie inarmata si se va fortifica insemna- 389: Depese telegrafice, 399-400: Anglia, 400: Turcia,
tor" J. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 347, col. I: 403: Frantia, 404: Rusia, 408: Intamplari de zi.
Austria
Din propunerile comandantului austriac, Hess. 13819 355.48(i) u1853/1856
[$tiri cu privire la miscarea trupelor turce3ti in Moldo-
13810 355.48 (4) 1853/1856 va]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 366.
[*tiri si comentarii despre luptele de la Sevastopol].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 322-323: Frantia, 13820 355.48(4) 1853/1856
323: Anglia, 324: Depese telegrafice, nr. 83, p. 324 bis: [Omer-Pasa a plecat din Bucuresti cu ostirile sale
Depese telegrafice, 325 bis-326 bis: Monarhia Austriaca, spre un punct mai apropiat de Mama Neagra, spre a
331: Rusia, 331: Turcia, 332: Depese telegrafice, 335: le putea imbarca pentru Crimeea, dace va fi nevoie].
Frantia, 336: Depese telegrafice, 338: Monarhia Austriaca, VEST. R., XIX (1854), p. 370.
340: Depese telegrafice, 341-342: Monarhia Austriaca, Text roman si francez.
343: Frantia, 343: Rusia, 344, 348: Depese telegrafice,
352: Rusia, 354-355: Monarhia Austriaca, 355, 359: 13821 355.48 (4) 1853/1856
I ntimplari de zi, 360: Turcia, 361: Depese telegrafice,
363: Monarhia Austriaca, 363-364: Intimplari de zi, [Omer-Pasa cu statul sau major paraseste Bucurestii,
364: Rusia, 366-367: Intimplari de zi, 372: Rusia. indreptindu-se cu trupele sale spre Crimeea]. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 380: Neuestes, 389: Donau-
13811 355.48 (4) 1853/1856* ftirstenthamer.
Din campulil resboiului. TELEGRAFUL R., II Armata s-a deplasat cAtre Varna, unde se va Imbarca.
(1854), p. 322, 326, nr. 83, p. 326 bis-332, 335, 338-339, 355.48 (4) u 1853/1856
342-343, 346-347, 351, 359, 364, 367-368, 372, 375, 13822
380, 382, 388, 392, 399, 403. [Masar-Pasa a plecat la Varna spre a dirija imbarcarea
$tiri st comentarii cu privire la luptele din Crimeea. ostirilor turcesti destinate pentru Crimeea]. VEST. R.,
XIX (1854), p. 370-371.
13812 355.48 (4) 1853/1856 Danis-Bei este Insarcinat, to timpul Upset sale, cu comanda
Bilder aus der Krim. BUKURESTER DT.Z., X orasulut Bucuresti.
(1854), p. 321-323 , 329-331, 338-339, 351, 353-355, 355.48 (4) e 1853/1856
361-363, 373-374, 377-379. 13823
Paginile 321-339 contin note de aid-torte In Crimeea In anul
[Doua regimente din ostirea lui Omer-Pasa asteapta
la Varna vase spre a se imbarca pentru Crimeea]. VEST.
1852. Se descriu moravurile si felul de viatl al populatiet Mare. R., XIX (1854), p. 372: Turcia.
Paginile 351-379 cuprind note despre campania anglo-turco-
francea din Crimeea. 355.48 (4) e 1853/1856 *
13824
13813 355.48 (4) 1853/1856 [$tiri in legatura cu miscarile trupelor turcesti in Dobro-
gea]. G. TRANS., XVII (1854), p. 405: Din cimpulti
[$tiri din Le Journal de Constantinople" de la 19 resboiului, 411: Preste totu, 412-413: Tier'a romanesca
nov. anuntind concentrari de trupe turcesti in Dobrogea si Moldavi'a.
si Tara Romaneasca, in vederea atacarii rusilor pe la
Prut]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 378, col. I: 13825 355.48 (4) a 1853/1856
Turciea. [*tire cu privire la trupele turcesti ce se afla la gurile
13814 355.48 (4) u1853/1856 Dunarii]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 409:
Donaufarstenthamer.
[Articol tradus din L'Independance Belge" despre
scrisoarea lui Napoleon III cu privire la situatia armatei 13826 355.48 (4) s 1853/1856 *

Orientului si la atacarea rusilor pe la Prut]. GAZ. DE [$tire privind pregatirile rusilor pentru a respinge un
MOLD., XXVI (1854), p. 379: Frantiea. atac dinspre Prut]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
Omer-Pasa asteapta doar sosirea celor 20 000 de francezi p. 382, col. I: Turciea.
In Principate.
13827 355.48 (4) e 1853/1856
13815 355. 48 (4) 1853/1856* [Se anunta ca trupele otomane din Tulcea, Isaccea si
Batalia din 5 Noembre linga Sevastopole. G. Macin aduna vasele si salupele disponibile]. GAZ. DE
TRANS., XVII (1854), p. 370, 374. MOLD., XXVI (1854), p. 397, col. I: Turciea.
Dup6. Gazeta de Meazd-Zi.
13816 355. 48 (4) 1853/1856*
13828 355.48 (4) 1853/1856 a
[$tiri referitoare la miscarile trupelor otomane in
Dobrogea si la eventualitatea inceperii unei actiuni tur- [$tire cu privire la fortificatiile nou construite la Braila].
cesti in regiunea Prutului]. G. TRANS., XVII (1854), BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 409-410: Donau-
p. 374: Din cimpulti resboiului. f tirstenthilmer.

735
19 Bibliografia analitica c. 959

www.dacoromanica.ro
355.48(4)0853/1856* ISTORIE MILITARA
1855
13829 355.48 (4) a 1853/1856 *
Din cimpulu resboiului. - G. TRANS., XVIII (1855),
p. 8, 23, 40, 42, 52, 56, 59-60, 63, 76, 79-80, 95, 100,
104, 112, 127-128, 132, 135, 143, 152, 159-160, 167,
171, 174-175, 180, 183-184, 188, 192, 195-196, 200,
211, 215, 220, 227, 239, 247, 254-255, 260, 266, 270, 279,
282, 286-288, 292, 294, 298-299, 303-304, 306-307,
310-311, 314-315, 318, 323, 327, 335, 339-340, 343,
347, 360, 388, 390, 407.
Stiri *i articole privind rAzboiul Crimeii.
13830 355.48 (4) # 1853/1856*
[*tiri 5i comentarii cu privire la pregatirile pentru osti-
litatile de primavara in Crimeea]. - TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 3: Intimplari de zi, 3: Anglia, 19: Din cim-
pulti resboiului, 19: Rusia, 19: Turcia, 23: Din cimpulii
resboiului, 24: Anglia, 24: Rusia, 25: Depe5e telegrafice,
56: Rusia.
13831 355.48 (4) a 1853/1856
gea 5i la Dunare]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 8:
[*tiri cu privire la luptele dintre ru5i 5i turci in Dobro-
Din cirnpula resboiului, 12: Cronica straina, 40: Din cim-
pulu resboiului, 92, 95: Din cimpulu resboiului, 111:
Cronica straina, 128: Din cimpulii resboiului, 208: Cro-
nica straina, 340: Tier'a romans sca si Moldavi'a, 343:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
13832 355.48 (4) a 1853/1856
[*tiri cu privire la luptele din Dobrogea, intre ru5i 5i
turci]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 7: Din cim-
pulu resboiului, 10, col. II, 11: Sibiiil, 7 Ianuariii, 11:
Intimplari de zi, 13: Depe5e telegrafice, 15-16: Intam-
pltiri de zi, 19: Din cimpulu resboiului.
13833 355.48 (4) N 1853/1856 *
p,iri 5i articole privitoare la razboiul dintre ru5i 5i
aliati la granitele Principatelor]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 32: Cronica straina, 37: Posta 'Arra, 40: Din
cimpulu resboiului, 109: Bucure5ti, 156: Cronica straina,
208: Cronica straina, 262: Cronica straina, 215: Din cim-
pulti resboiului, 224: Cronica straina.
13834 355.48 (4) a 1853/1856*
IntAmplarile de resboiii in anula 1854. - TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 8: Foiletonu.
Se In*ira cronologic momentele mai importante, IncepInd din
21 septembrie 1853 pins la sflr*itul anului 1854. Se vorbe*te de
luptele de la Calafat, Silistra *i Oltenita.
13835 355.48 (4) a 1853/1856 *
[*tire din Viena cu privire la mi5c5rile 5i efectivele tru-
pelor turce5ti pe linia - ZIMBRUL, III (1855),
p. 6-7: Viena, 19 Ian.
13836 355.48 (4) 1853/1856
[*tire din Bucure5ti, de la 26 ianuarie, publicatil la
Viena, privind cucerirea temporary a Tulcei de catra
3000 de ru5i]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 15, col. I.
13837 355.48 (4) 1853/1856
[Ru5ii au trecut Dunarea la Tulcea cu 8 batalioane]-
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 10-11: Monarhia
Austriaca.
Ziarele comenteaza aceasta *tire. Telegraful Romdn vede In
intrarea ru*ilor In Dobrogea o acpune military de diversiune, In
scopul descongestionarii atacurilor din Crimeea.
13838 355.48 (4) 1853/1856
[Ru5ii au atacat pe turci in Dobrogea si apoi s-au
retras]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 13: Depe5e
telegrafice.
736
www.dacoromanica.ro
355.48(4)#1853/1856*
13839 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca rusii au tras cu tunurile in eortibille
comerciale austriece, care mergeau prin Sulina la Galati].
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 28, col. II: La Gurele
Dunrirei.
13840
355.48 (4) 1853/1856
[Stire cu privire la actiunea armatelor ruse5ti in Do-
brogea]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 56: Revista poli-
tica.
$tirea este redatA dupa Journal de St. Pelersbourg.
13841 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca trupele otomane, care, in timpul trecerii
din urma a ru5ilor in Dobrogea, se retr5sesera spre Braila,
au trecut Dunarea la Calara5i].- GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 42: Turciea.
13842 355.48 (4) 1853/1856
[$tire cu privire la efectivele armatelor aliate de la
Dunare]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 39-40: Revista
Poli tica.
$tirea este redatA dupa Curierul de Marsilia din 25 ianuarie.
13843 355.48 (4) 1853/1856
[*tire din Bucure5ti cu privire la proclamatia data
de Ismail -Pala, generalul 5ef al armatei de la Dunare,
la Braila]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 63, col. I: Re-
vista politica.
* Proclamatia In*tiinteazA cA se va face o mare campanie la
Dunarea de jos.
13844 355.48 (4) 1853/1856
[Informatii in legatura cu operatiile ruse5ti din Dobro-
gea intre 16-28 ianuarie 1855]. - ZIMBRUL, III (1855),
p. 143-144: Revista.
Relatarea este redatA dupl ziarul Presa.
13845 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri cu privire la concentrarea de armate ruse5ti
la Prut]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 41: Depe5e
telegrafice, 43: Din cimpulti resboiului.
13846 355.48 (4) 1853/1856
[Informatie privitoare la ofiteri moldoveni in armata
turca]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 60: Tea-
trul Rezbelului.
In armata lui Omer-Pap, sositl de la Varna la Eupatoria,
to Crimeea, *ef de stat-major este Muhlis Pala, adicA printul Gri-
gore Sturdza, iar Hasan-Eferdi, adicA Dimitrie Asachi, este cApitan
de stat-major.
13847 355.48 (4) 1853/1856
[Mire cu privire la intaririle sosite din Bulgaria pen-
tru armata turceasca de la Dunare].- ZIMBRUL, III
(1855), p. 128, col. II: *tiff Telegrafice.
13848 355.48 (4) 1853/1856
[*tire din Viena cu privire la trimiterea unor trupe
franceze in Principatele Dunarene].- ZIMBRUL, III
(1855), p. 132, col. I: Revista.
13849 355.48 (4) 1853/1856
[Despre chestiunea transportarii trupelor franceze in
Principate]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 51: Franta.
Se discutA ipoteza transportArii acestor trupe pe uscat *i
pe DunAre.
13850 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta sosirea la Braila a doi ofiteri francezi,
veniti pentru a pregati incartiruirea a doua divizii Iran-
ceze]. ZIMBRUL, III (1855), p. 172, col. II: *Uri
Telegrafice.
355.48(4)e1853/1856* ISTORIE MILITARA 355.48(4)01853/1856

13851 355.48 (4) 1853/1856 13863 355.48 (4) 1853/1856

[Se anunta ca alto vase de comer neutre au fost
oprite de rusi la Cetal, pe cind navigau pe Dunare].
GAZ. DE MOLD., (1855), p. 82: Novitale din nauntru.
13852 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ea la Braila se colecteaza provizii *i se fac
pregatiri pentru a primi trupele franeeze ce yin de la
Varna]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 82, col. II:
Viena 21 Marlia n.
DupA o depesl din Wanderer.
13853 355.48 (4) x1853/1856
[Se anunta ca a fost ucis in batalia de la Eupatoria
comandantul corpului de volontiri" greci *i bulgari din
Moldova *i Tara Romaneasca, luptind in rindurile armatei
ruse*ti]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 84, col.
III: Teatrul Rezbelului.
13854 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri cu privire la moartea comandantului legiunii
de voluntari greco-slavi]. ZIMBRUL, III (1855), p. 176:
*tiri Telegrafice.
Legiunea aceasta era formatA din populaile greceascl recru-
tata din Principatele Romane si populatie bulgAreascl de peste
Dunare.
13855 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca podurile peste Dunare de la Giurgiu
si Silistria s-au reparat *i pasagea s-a Inceput pe ele"].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 92, col. I.
13856 355.48 (4) 1853/1856
[*tiri din Galati cu privire la mi*cari de trupe ruse*ti
in regiunile Dunarii]. ZIMBRUL, III (1855), p. 281:
Revist a.
Dupa Gazeta de Brava (Kronstadter Zeitung J. Se semnaleazA
retragerea trupelor rusesti din Reni.
13857 355 48(4) 1853/1856
[Se anunta ca generalul rus Engelhardt *i-a retras
trupele de la Reni catre Dunare]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 100, col. I: Din cimpulu resboiului.
$tirea vine de la Reni, prin Galati.
13858 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca generalul Gorceakov lauds pe volon-
tirii" greci, condu*i de Panaioti Moruz, pentru purtarea
for in luptele de la Sevastopol]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 112, col. II: Rosiea.
13859 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca lagarul turcesc de la Slobozia se muta
cu totul la Rusciuc]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 128:
Din cimpulu resboiului.
13860 355.48 (4) a 1853/1856
[Se anunta, dupa o *tire telegrafica din Marsilia, ea
generalul rus Liiders se dia.' pe linia Prutului cu 52 000
de osta*i]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 160, col. II:
Din cimpulu resboiului.
13861 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca trupele turce*ti au intrat in Dobrogea].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 179: Novitale
din nauntru.
13862 355 48 (4) 1853/1856
[Stiri despre concentrarile de trupe otomane si aliate
in Bulgaria *i mai ales la Dunare]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 219; Din cimpulu resboiului, 222-223:
Intimplari de zi, 226: Intimplari de zi, 226-227: Din
cimpulu resboiului.
[Ziarul austriac Die Donau" discuta proiectul unui
atac turcesc din Dobrogea impotriva Rusiei]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 258, col. III.
13864 355.48 (4) 1853/1856
[Turcii se retrag de la Dunare, spre a merge in Asia].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: Intimplari
de zi.
$tirea vine din Rusciuk.
13865 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca printul Gr. Sturza, zis Muhlis-Pa*a,
a sosit la Silistra *i va insoti pe Omer -Papa in Asia Mica].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 284, col. I: Tea-
trul Rezbelului.
13866 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri marunte in legatura cu luptele din Crimeea].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 161: Depe*e te-
legrafice, 162: Din cimpulu resboiului, 166-167: Intim-
plari de zi, 171, 179, 231: Din cimpulu resboiului, 263-
264: Rusia; 267: Frantia, 267-268: Rusia, 274-275:
Intimplari de zi.
13867 355.48 (4) 1853/1856
[$tiri marunte despre luptele din preajma Sevasto-
polului]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 43, 55-56,
59-60, 64, 83, 87, 90, 91, 95, 99: Din cimpulu resboiului,
101: Depe*e telegrafice, 104: Frantia, 104: Turcia, 111:
Din cimpulu resboiului, 113: Depe*e telegrafice, 115,
119: Din cimpulti resboiului, 121: Depe*e telegrafice,
125: Depe*e telegrafice, 127: Din cimpulu resboiului,
129: Depe*e telegrafice, 131: Din cimpulti resboiului,
132: Anglia, 135, 138-139: Din cimpulu resboiului,
141, 149: Depese telegrafice.
13868 liasan-EfendI [=Dimitrie Muhl]
355.48 (4) e 1853/1856*
Atacul Eupatoriei. Descris de un Moldo-Roman.
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 81-82: Albina
Romaneasca; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
p. 65-66.
Descrierea luptelor de la Eupatoria.
13869 B[arit, Gheorghe] (1) 355.48(4) # 1853/1856*
Monitorula" frantozescil despre rasboiula din rasarita.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 110-111, 114-115,
118-119, 122-123.
Se rezuma, dindu -se si unele fragmente, mai multe articole
apArute In foaia (Metall francezA In legAtura cu cauzele si des-
fAsurarea razboiului Crimeii.
13870 355.48 (4) 41853/1856
GAZ. DE
Incendiul Steamerului englez Crezus.
MOLD., XXVII (1855), p. 135-136: Albina Roma-
neasca.
0 IntImplare din timpul rAzboiului Crimeli, extrasl de N.
Voino[v].
13871 355.48 (4) 1853/185C
Un schimb de prizonieri. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 139-140: Novitale din nauntru.
Articol din gazeta Kaukaz din Tiflis despre luptatorul caucazian
$amil. Traducere de Voino[v].
13872 355.48 (4) a1853/1856
Rezbelul Circaziean. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 148: Albina Romaneasca.
Povestire despre luptele din Caucaz, tradusa de Voino[v].
13873 355.48 (4) 1853/1856
[Stiri cu privire la luptele pentru cucerirea Sevasto-
polului]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 177: De-

737

www.dacoromanica.ro
355.48(4)4,1853/1856* ISTORIE MILITARA
pese telegrafice, 181: Depese telegrafice, 183: Din cimpulil
resboiului, 193: Depese telegrafice, 194, col. II, 195: Si-
bii0 20 lunie, 195: Din cimpulii resboiului, 195: Frantia,
196: Anglia, 199, 202: Din cimpulti resboiului, 217, 220:
Depese telegrafice, 223: Rusia, 226-227, 243: Din cimpulti
resboiului, 261: Depese telegrafice, 263: Din cimpula
resboiului, 267: Frantia, 267-268: Rusia, 269-270: Lo-
virea dela Tractir, 271: Rusia, 275: Din cimpulii resbo-
iului, 278-279: Monarhia Austriaca. Sibiiu 2 Septem-
vrie.
13874 355.48 (4) 1853/1856
[$tiri si comentarii cu privire la asaltul final asupra
Sevastopolului]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279,
282-283: Din cimpul resboiului, 285: Depese telegrafice,
286-287: Din cimpul resboiului, 288: Frantia, 290
291 : Sibiiu 13 Septem., 291: Intimplari de zi, 291: Din
cimpul resboiului, 292: Rusia, 296: Din cimpul resbo-
iului, 296: Rusia, 301: Depese telegrafice, 311-312:
Din cimpul resboiului, 314: Monarhia Austriaca. Sibiiu
4 Odom., 315-316: Din cimpul resboiului.
13875 355.48 (4) 1853/1856
August.
la nr. 74.
-
Topografiea Cernaiei si descrierea batriliei din 16
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supliment
Descriere tradus de N. V[oinov]. Harta regiunii rtuletului
Ciornaia, din apropierea Sevastopolulut.
13876 355.48 (4) 1853/1856
Starea lucrilrilor din fata Sevastopolului. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 205-206: Albina Romaneasca.
Descrierea asediului Sevastopolului, tradus de N. V[oinov].
13877 355.48 (4) 1853/1856
Starea lucrurilor naintea Sevastopolula TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 273-274.
Articolul e tradus din Journal des Debats, care 10 exprimd
pitrerea a, In ciuda tuturor greutdtilor, Sevastopolul va fi cucerit.
Se face o descriere a luptelor 51 a diferitelor pozitii ale armatelor
franceze 5i engleze. Articolul aratd dificultAtile luptei spre a pregAti
opinia publics din Apus In vederea trimiterii de trupe not, la Sevas-
topol.
13878 A. P. 355.48 (4) *1853/1856
Din campul Resbelului. Dupa Depesele telegrafice
publicate. ZIMBRUL, III (1855), p. 729-730.
Articol cu privire la cilderea Sevastopolului.
P.
13879
Earasi
733-734.
A.[Ieesandri], Y.
Sevastopole! - 355.48 (4)441853/1856*
ZIMBRUL, III (1855),
Autorul, dupd ce comenteaza luptele grele ce s-au dus la Sevas-
topol, ajunge la concluzia ca singele aUtor soldati nevinovati
e slngele ce va chiema sabia cereasca asupra capetelor apdsatorilor
bietelor popoare"!
13880 355.48 (4) 1853/1856
Plireri despre luarea Sevastopolei. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 282: Din cimpulii resboiului.
Articol In care se dau diferite informatil cu caracter militar
51 se fac uncle aprecieri politice.
13881
Sebastopolul in zioa dui-A asalt. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 305-306, 309-310.
-
355.48 (4) 1853/1856
Articol tradus din Times. - Se descriu retragerea ru5ilor,
felul cum au distrus fortificatlile. Se Infati5eazd apoi privelistea
de a doua zi a cetAl.ii, dupd ce au pAtruns In ea trupele aliate. - La
sflr5Itul articolului se Old un mic comentariu al redactiei Tele-
grafului Romdn exprimlnd regretul ca In acest rdzboi se pelt-Mese
mu de oameni, numai sli se Indestuleze ambit...
738
www.dacoromanica.ro
355.48(4)1853/1856*
13882 355.48 (4) *1853/1856
[Vesti si comentarii despre luptele din Crimeea dupll
caderea Sevastopolului]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 303-304, 307-308: Din cimpul resboiului, 309: De-
pese telegrafice, 310: Monarhia Austriaca, Sibiiu
30 Septem., 311-312: Din cimpul resboiului, 312: Frantia,
312: Rusia, 315-316: Din cimpul resboiului, 318: Mo-
narhia Austriaca. Sibiiu 8 Octomvrie, 318-319, 323,
327-328: Din cimpul resboiului, 328: Anglia, 329: De-
pese telegrafice, 330-331: intimplari de zi, 331-332:
Din cimpul resboiului, 333: Depqe telegrafice, 334-335:
IntimplAri de zi, 335: Din cimpul resboiului, 335-336:
Frantia, 336: Frantia, 336: Rusia, 339: Din cimpul res-
boiului, 340 [gresit: 330]: Rusia, nr. 86, p. 333 bis: Din
cimpul resboiului, 333 bis-344: Rusia.
13883 355.48 (4) 1853/1856
[Vesti si comentarii cu privire la luptele din Crimeea].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 348: Din cimpul
resboiului, 350-351: Depqe telegrafice, 351, 355: Din
cimpul resboiului, 356: Frantia, 356: Rusia, 363-364:
Rusia, 367-368: Din cimpul resboiului, 368: Rusia, 370:
Intamplari de zi, 371: Din cimpul resboiului, 371-372:
Rusia, 375-376: Din cimpul resboiului, 376: Anglia,
376: Rusia.
13884 355.48 (4) 1853/1856
atacArii Rusiei dinspre Dunrire]. -
[Informatie despre discutarea la Paris a posibilitiltii
GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 313, col. III: Frantiea.
13885 355.48 (4) 1853/1856
[*tire din Sulina, cu privire la restabilirea linistii
in urma retragerii armatelor rusesti]. STEAOA D.,
I (1855), p. 11-12: Turcia.
Se dau amanunte cu privire la dezordinile piratere5ti" care
domniserd In acest oral In urma retragerii trupelor ruse.
13886 355.48 (4) 1853/1856
[Construirea podului de la Sculeni, pe drumul ce duce
la Iasi, este pusli in legaturil cu miscari de trupe ruse
la Prut]. TELEGRAFUL R., (1855), p. 384: Rusia.
Stirea e luatd dintr-o corespondentl din Odesa, apdrutd In
Oesterreichische Zeilung si In care se descriu pregdtirile de apdrare
militant fdcute de Rusia la Prut.
13887 M. 355.48 (4) 1853/1856
-
[Descrierea geograficA a regiunilor rusesti din nordul
Marti de Azov]. ZIMBRUL, III (1855), p. 869-870,
875-876: Revista.
Se accentueazd asupra pozitiilor strategice ale acestor regiunl.
13888 355.48(4)1853/1856
Priviri asupra viitorului resbelului de fatil. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 941-943.
Traducere de G. Meledon. Se arata ca, dupd ocuparea Chim-
burnului, puterile europene 151 urmeazd planul initial, acela de a
distruge complet flota ruseasca.
13889 Aileesandrib T[asile) 355.48 (4) 1853/1856
Sevastopoli. STEAOA D., I (1855), p. 143.
Scrisoare din Constantinopol cu data de 15 decembrie 1855,
cAtre M. Kogalnlceanu, In care descrie calatoria In Crimeea, In
timpul rdzboiulul. Autorul apreciazy totodatd, calitatile noului
ziar Sleaua Dundrii 51 1i ureazd viata lung&
1856
13890 355.48 (4) 1853/1856
Evenimentele resboiului in anul 1855. TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 1-2.
Trecere In revista, pe luni, a desfd5urdrii rAzboiului Crimeii In
1855.
355.48(4)o1853/1856a ISTORIF MILITARA INSTRUCTIE MILITARA 355.52

13891 355.48 (4) 1853/1856 13902 355.48 (4) 1853/1856 *

Din cimpul resboiului. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 3, 7, 39, 100.
Stiri $i comentarii referitoare la razboiul Crime.
13892 355.48 (4) 1853/1856
[SLire din Independenta Belgic * ", cu privire la ju-
decarea lui Omer-Pasa, pentru slabele rezultate ale ex-
peditiei sale asupra Cutaisului]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 2, p. 2-3.
Unul din acuzatorii de frunte a Post Muhlis-Pasa (printul
Grigorl Sturza).
355.48 (4) 1853/1856
13893
[Stire cu privire la activitatea militara a lui Muhlis-
Pap]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 4, p. 3, col. I.
Muhlis-Pasa (Grigore Sturza) a primit Insarcinarea sa duct
10 000 de ostasi de la Sucum-kale la Trapezunda.
13894 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca la Bucuresti se latise vestea venirii
unui corp de 5000 de turci]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 15, col. II: Bucuresti, 10 Ianuariu v.
Dupt K. fronsicidier] Z. feitung].
13895 355.48 (4) 1853/1856
[Din Bucuresti se anunta ca s-ar fi facut liferatii
pentru fin, ovaz si orz in Bucuresti, Giurgiu, Silistra si
Balcic pentru cavaleria englezeasca "]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 63: Intimplari de zi.
13896 355.48 (4) 1853/1856
[Stire cu privire la sosirea la Galati a prizonierilor
turci, luati de rusi la Giurgiu in 1854]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 30, p, 1, col. III: Stir' atingatoare de
Principate.
Se precizeaza ca au Post bine tratati In Rusia.
13897 355.48(4) 1853/1856
[Cheltuielile de razboi facute de Franta, Anglia, Turcia,
Rusia, Austria, Prusia si Piemont in timpul razboiului
din Crimeea]. VEST. R., XXI (1856), p. 120: Paris.
13898 355.48 (4) e 1853/1856 #
Comparatia puterilor militare a Austriei si a Fran-
tie" in raportil catra Rusiea. ZIMBRUL, 1V (1856),
nr. 36, p. 3, 37, p. 1-2, 38, p. 2-3.
Articolul este tradus din Gazeta de Colonia fKoelnische Zei-
tung] $i este IntovIrdsit de un comentariu, In care se spune et,
rata de superioritatea numerics $1 de pregatirea armatelor franca-
austriece, Rusia nu are altceva de facut deett sa Incheic o pace
grabnict.
13899 355.48 (4) 1853/1856
[Se anunta ca salupa-canoniera franceza Alerta"
a sosit la gurile Dunarii]. STEAOA D., II (1856),
nr. 65, p 260 [gresit: 172]: Buletinul zilei.
*Urea e data dupa Gazeta Austriacd.
13900 355.48 (4) e 1853/1856
[*tire despre ocuparea a trei localitati din Tara Ro-
maneasca de catre armata otomana]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 294, col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se informeaza, dupa L'independance Beige, ea turcii ar fi
ocupat din nou Calafatul, Craiova $i Giurgiul cu 4900 ostasi.
13901 355.48 (4) 1853/1856 6
[Se anunta ca guvernul turc a hotarit sa faca lucrari
importante de fortificatie la Silistra]. VEST. R., XXI
(1856), p. 265: Constantinopol.
[Se reproduce parerea foii Kronstadter Zeitung"
in privinta refortificarii Dunarii de dare turd]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 379, col. I: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
Se arata de ettre foaia stseascl cd aceste fortificatii nu erau
lndreptate Impotriva Austriei, ci a Rusiei.
13903
355.48 (4) 1853/1856 *
Continuarea rezbelului Oriental. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 54.
Dupt G.M.".
13904 355.48 (4) 1853/1856
[Cetatuia la gura Sulinei s-a predat in 4 Februar
n. lui Omer Beiu. comandantul acestui tinut "]. G.
TRANS., XX (1857), p. 68, col. I.
13905 355.48 (4) a 1853/1856 a
0 cercetare a ruinelor de la Sevastopole. (Dupa ra-
portul unui colonel rusesc, din Invalidul rusesc"). TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 168, 172, 176, 180: Foileton.
Tradueere din Osterreichische Zeitung. Se descrie vizita facuta
la locurile de lupta din preajma Sevastopolului $1 se evoct amintiri
din timpul razboiului Crimeii.
355.5/.7 INSTRUCTIE MILITARA (MANEVRE).
ADMINISTRATIE MILITARA. STABILIMENTE
MILITARE (CAZARMI. SPITALE. ARSENALE)
13906 355.52
[Despre manevrele ostirii din garnizoana capitalei
Tarii Romanesti pe cimpul Colentinei]. VEST. R., XVII
(1852), p. 329: Bucuresti, GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 88, p. 247-248: Tara Romaneasca.
Ostirea era comandatt de colonelul Paznanski; la manevre a
lost prezent $i domnul Barbu Stirbei.
13907 355.52
[Manevre ale ostirii din Bucuresti, pe cimpul Colen-
tinei]. BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 121,
137: Donauftirstenthiimer.
A participat si Scoala Militant.
13908 355.52
[Stire despre manevrele artileriei pe cimpul de la
Colentina]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 89,
p. 25, col. I: Tara Romaneasca.
Dupt Gazeta Romdno-Germand din Bucuresti.
13909 355.52
Dispuseciune pentru revesiunea si ecserciciu de linie
ecsecutate la 12 Ocvrie 1852 de ostirile aflate in capitala
Bucuresti. G. TRANS., XV (1852), p. 388 389: Foi-
letonul.
Se publics in extenso aceste dispozitii de manevra.
13910 355.52
Inalta Poronca de zi prin toata a noastra domneasca
oaste a Printului Moldaviei. BULETIN [Mold.], XIII
(1851), vol. II, p. 179; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 295: Novitale din Nauntru.
Domnitorul aduce multminiri garnizoanei din Iasi pentru felul
In care se prezentase la manevrele din 9 septembrie. Acordt $i
recompense. In Gazeta de Moldavia text roman #1 francez.
13911 355.52
[Porunca de zi adresata de generalul-inspector Nic.
Mavrocordat garnizoanei din Iasi in urma reusitei exer-
citiilor si manevrelor din zilele de 7 si 9 septembrie].
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 179-180:

739

www.dacoromanica.ro
355,52 INSTRUCTIE MILITARA - ADMINISTRATIE MILITARA
Poronca de zi ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 296:
Poronca de zi prin oastea Printipatului Moldovei.
In Gazeta de Moldavia text roman Si francez.
13912 Unul din abonatii Gazotei 355.52
[Dare de seamd cu privire la manevrele militare exe-
cutate pe platoul de la Copou de cdtre garnizoana Ia
plaid - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 287-288:
Albina Romaneasca.
Text roman oi francez.
13913 G.M. 355.52
[Critica articolului aparut in Gazeta de Moldavia"
in legatura cu manevrele militare de la Copou]. - Z1M-
BRUL, II (1851), p. 89: Foiletonul Zimbrului.
Arata ca trupele n-au Post comandate direct de catre colonelul
Stheleti, ci de Generalul-Inspector. Text roman Si francez.
13914 355.52
[Dare de seama despre manevrele garnizoanei din
capitala Moldovei]. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
nr. 67, p. 163: Novitale din niluntru.
Text roman oi francez.
13915 355.52
Revista mill tard din 29 sep temvrie. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 77,
p. 313-314.
Dare de seaina despre parada milliard, care a tlicheiat mane-
vrele de toamna ale ootirii moldovencoti. - Text roman oi francez.
13916 355.62
[Raportul hatmanului Mavrocordat cu privire la nece-
sitatea infiintdrii intendentei - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 121: Novitale din naun-
tru.
Text roman oi francez.
13917 355.62
[Nall ordin de zi prin care se hotardste infiintarea unei
sectii de intendenta milliard pe lingd Stabul Oastei, pusd
sub conducerea colonelului Andrei Stamati]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 125: Novitale
din Nduntru.
Text roman tiff francez.
13918 355.62
[Ordin de zi al sefului oastei privind organizarea sectiei
de intendentA militara pe linga Stabul Oastei]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 125-126:
Novitale din Nauntru.
Text roman ol francez.
13919 355.63
[Ofisul domnesc cdtre Departamentul din Nduntru
prin care pitarul Manole Anghelescu este numit membru
al Comisiei centrale, intocmite pentru socotelile cheltu-
elilor ostiisesti", in locul clucerului Grigorie Alexandrescu].
- BULETIN [T.R.], 1855, p. 253.
13920 355.65/.68
[Anunturi de licitatii pentru diferite aprovizionari ale
ostirii Trull Romanesti]. - BULETIN [T.R.], 1851, p. 22,
45, 70, 94, 136, 174, 201-202, 254, 278, 289-290, 302,
310, 327, 341, 345, 386.
13921 355.65/.68
[Anunturi de licitatii pentru diferite aproviziondri ale
ostirii Tdrii Romanesti]. - BULETIN [T.R.], 1852, p. 38,
45-46, 74, 95, 125-126, 153-154, 186, 197, 202, 242,
245-246, 377, 380-381, 385-386, 417.
740
www.dacoromanica.ro
855.721
13922 355.65/.68
[ Anunturi de licitatie pentru diferite aproviziondri ale
ostirii Tara Romanesti]. - BULETIN [T.R.], 1853,
Fevruarie 3, p. 21, Fevruarie 13, p. 6, 18, 25, 33, 66, 82,
233, 287.
13923 355.65/.68
[Anunturi de licitatii pentru diferite aproviziondri ale
armatei Tdrii Romanesti]. - BULETIN [T.R.], 1854,
p. 65, 73, 105, 121, 169, 181, 217, 221, 229, 233, 237, 301,
341, 368.
13924 355.65/.68
[Licitatii pentru aprovizionarea ostirii din Tara Roma-
neasca]. - BULETIN [T.R.], 1855, p. 9, 45, 73-74,
89, 102, 105, 106, 116, 121, 130-131, 138, 146, 175, 221,
265, '285-286, 329, 341.
13925 355.65
[Departamentul lucrdrilor osidsesti face cunoscut ca
se va tine licitatie de a se incheia contract pentru indes-
tularea cinurilor de jos din capitala Bucuresti, Brdila,
Craiova, Ocnele Mari, Giurgiu, orasul itirbei, Gura lalo-
mita si Telega "]. - BULETIN [T.R.], 1853, Ianuarie
26, p. 18.
Se arata In ce conga hlestularea, adica de clot pline, carne,
zarzavatuni are nevoie un om pe zi. Se publica condi1iile.
13926
-
Reguli pentru brutaria militara. BULETIN [T.R.],
1855, p. 374.
355.65
Se arata care va fi personalul, ce atributii va avca fiecare
om, din cite Incaperi se va compune localul brutarici.
13927 355.65
Lista productelor trebuitoare in hrana unul rang de
gios pe o septdmind, care sa da in antrepriz5 pe 1 an cu
incepere de la 1 Octomvrie anul 1857. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), adaos la nr. 59, p. 65-66: Stabul
13928 355.65
Foae de licitatie pentru darea in antreprizd a hranei
rangurilor de gios a tuturor trupelor de linii din Princi-
patul Moldaviei. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p.
359-360: Stabul Oastei.
Este vorba de concesiunea:hranel ostirii pe intervalul 1 oct.
1858 - 1 oct. 1859.
13929 355.66
Insemnare. De materialurile de imbracdminte trebuin-
cioasd ostirei pe anul 1857. - BULETIN [T.R.], 1856,
p. 66-67, 101.
Este ootirea din Tara Romaneasca.
13930 355.68
[Departamentul din Nduntru al Tdrii Romanesti face
cunoscut cd se va tine licitatie pentru procurarea a 60 de
cai, necesari pentru remontul o*tirei"]. - BULETIN
[T.R.], 1856, p. 133.
Se dau conditiile.
-13931 355.721
[Informatii privind Spitalul militar din Bucuresti].-
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 21: Tara Romaneasca.
In 1850, la spital au lost internal 2337 soldati bolnavi, din
care 63 au inurit. Dupd Jurnalut Germand din Bucuresti Baku-
rester deutsche Zeitung 1, din care anul 1851 lipseote din colecijile
D.A.R.
13932 355.721
[Doctorul Gheorglie Cariadi este orinduit ca stab doc-
tor la spitalul ostirii din 13ucuresti, in locul ober-doctorului
355.721 ADM I NISTRATIE M ILITARA 355.721

Hagic, care se trimite la punctul Telega]. - BULETIN cinri si 3 chirurgi pentru spitalul din Craiova]. - BULE-
[T.R.], 1851, p. 42: Porunca c5tre ostirea romaneasc5. TIN [T.R.], 1855, p. 141.
13933 355.721 Primii vor avea un onorariu de 12 sfant.i In argint pe ficcare zi,
[Se aprobil a se insuma in ostire, pentru trebuinta far chirurgil 6 sfantl In argint pe zi; amatorii trebuie sa cunoasca
limba germana.
spitalului ost5sesc din Braila, doctorul Orsonie ca stab-
doctor la polcul no. 1, slobozindu-se din slujba aflatul 13944 355.721
la acel spital, doctorul Miculici "]. - BULETIN [T.R.], [Stab-doctorul Vitman este liberal din serviciu, la
1851, p. 237. cerere]. - BULETIN [T.R.], 1855, p. 322: Porunci critre
13934 355.721 ostire.
[Porunca domneasca prin care i se aproba doctorului 13945 355.721
Vitman a se insuma in slujba ostirei in calitate de stab-
doctor in locul d. doctor Cariadi "]. - BULETIN [T.R.],
1851, p. 301.
[Doctorul Ziteo este orinduit stab-doctor, in locul
rAmas vacant prin retragerea stab-doctorului Vitman].
BULETIN [T.R.], 1855, p. 341: Porunci care ostire.
-
13935 355.721 13946 355.721
[Adresa Deparlamentului lucrarilor ostrisesti din Tara [Departamentul ostrisesc anunta ca la spitalul ostilsesc
Romaneascd catre Nicolae loan Gherasim]. - BULETIN din Capitals se pot inscrie tineri, cu aprobarea p5rintilor tor,
[T.R.], 1852, p. 16. la invdtiltura mestesugului felcerii"]. BULETIN [T.R.],
I se aduc multumiri publice pentru donatia sa de 200 galbeni, 1855, p. 357.
Metal spitalului osta$esc. Potrivit rezolutiei domne$ti, se va In-
tocmi o condica in care se va Inscrie numele lui Gherasim $1 al celor 13947 355.741
care In viitor vor face spitalului asemenea donatii. [Se anunta ca in scoala ostilseascri din spitalul ostirii
13936 355.721 este trebuinta de 35 elevi"]. - PATRIA [Bucuresti], I
(1855), p. 284: Instiintari.
[Gencralul intendent Sailer impartilseste Departamen-
tului din Niluntru dorinta comandantului rus de a se Pentru Invatatura me$te$ugului felceriei".
indestula, prin contract, spitalul ostrisesc vremelnic intoc-
mit la Ploesti pentru 300 bolnavi cinuri de jos"]. - VEST. 13948 355.721
R., XVIII (1853), p. 262. [Ober-doctorul Brust este liberal din serviciu, la cerere].
Doritorii se pot prezenta In licitatie. - BULETIN [T.R.], 1855, p. 369: Porunca dare ostire.
13937 355.721 13949 355.721
[Departamentul din Nauntru al T5rii Romanesti face [Domnitorul aduce multumiri publice sefului Wird,
cunoscut ca se va tine licitatie pentru indestularca spita- ober-stabului doctor Davila si ingrijitorului spitalului capi-
lului ostrtsesc rus nr. 9de la Braila]. - VEST. R., XVIII tan Macovei pentru buna situalie in care a giisit spitalul
(1853), p. 369. oslirii si scoala de chirurgie]. BULETIN [T.R.], 1856,
p. 25: Porunci critre ostire.
13938 355.721
CRpitanului Macovei i-a dat $1 o gratificatie de 11000 lei.
[Doctorul Niculici se orinduieste in postul de doctor
subaltern la mili[ie].- BULETIN [T.R.], 1854, p. 169: 13950 355.721
Porunca pe ostirea romaneasca; VEST. R., XIX (1854), [Ofisul domnesc critre Departamentul Ostilsesc prin
p. 185. care ober-doctorul de la Pomerai" este eliberat din ser-
13939 355.721 viciu]. - BULETIN [T.R.], 1856, p. 89; VEST. R., XXI
[Ofisul domnesc calm seful oslirii prin care se porun- (1856), p. 85.
ceste a se intoarce postul de ober-stab-doctor al ostirii 13951 355.721
d-lui Davila, ce au fost chemat aici pentru cautarea bol-
navilor ostasil. - BULETIN [T.R.], 1854, p. 297 ; VEST. [Porunca catre ostire prin care ober-doctorul Hacic
R., XIX (1854), p. 313. se intdreste in post de stab- doctor "]. - BULETIN
[T.R.], 1856, p. 293; VEST. R., XXI (1856), p. 279.
13940 355.721
13952 355.721
[D-rul Davilla e numit din nou medic ref al armatei
din Tara Romaneasca].- BUKURESTER DT. Z., X [Se aproba numirea doctorului E. Severin ca stab doc-
(1854), p. 325: Donauftirstenthiimer. tor la spitalul ostrisesc]. - BULETIN [T.R.], 1857, p. 409:
Porunci dare ostire ; ANUNT. R., V (1858), nr. 1, p. 1:
13941 355.721 Porunci dare ostire.
[Printr-un ofis domnesc catre Departamentul Osta- Va avea un salarlu de 600 lei pe tuna.
sesc se aproba propunerea d. Ober stab doctor Davila,
d'a infiinta la spitalul ostirei cu a sa cheltuiala, un muzeu 13953 355.721
de anatomic si hirurgie"]. - BULETIN [T.R.], 1855, p. 9. [Se anunta ca la Spitalul ost5sesc s-a infiintat un nou
post de doctor si a fost numit E. Severin ea stab doctor]. -
13942 355.721 NATIONALULtt, I (1857), p. 34: Stiri din Intru.
[Departamentul din Nduntru face cunoscut ca spita-
lul ostasesc din Capitals are nevoie de clod marine de 13954 355.721
lemn pentru legatul picioarelor, celor ce din nenorocire se [Porunca dare ostire, prin care ober-doctorul Solia-
fr]ng, precum si cloa saltele umplute cu par de bou" si cei mel este numit stab-doctor]. - BULET1N 1'1'.R. J, 1857,
doritorii de a procura aceste obiecte sa se prezinte in lid- p. 409; ANUNT. R., V (1858), nr. 1, p. 1: Porunci cdtre
tatie]. - BULETIN [T.R.], 1855, p. 9. ostire.
13943 355.721 13955 355.721
[Departamentul din Niluntru face cunoscut ca c.c.
corp de amide vrea sa angajeze 4 doctori in medicin5 si 10
chirurgi pentru spitalul din Bucuresli si 2 doctori in niedi-
stab-doctor].
din Intru.
-
[Se anunta c5 ober-doctorul Soliamel a fost numil
NATIONALULU, 1 (1858), p. 34: *Uri

741

www.dacoromanica.ro
355.721 ADMINISTRATIE MILITARA
19956 355.721
[Publicatie de licitatie si lista obiectelor trebuincioase"
pentru clAdirea noului Spital Ostiisesc, pe locul de la Fin-
tina Boului, la Bucuresti]. - BULETIN [T.R.], 1858,
p. 25-26: Publicatii ministeriale.
13957 355.721
[Se anunt5 ca la 26 mai 1858 caimacamul va pune piatra
fundamentals la noul spital ostAsesc]. - ANUNT. R.,
V (1858), nr. 41, p. 1 ; NATIONALULt1, I (1858), p. 188:
Anunciuri.
Spitalul va 11 ridicat pe locul o$tirii de la FIntlna Boului;
s1nt invitati toti callenii la aceasta serbare nationala".
13958 355.721
ROMA-
Invitare din partea Ministerului ostAsdsc.
NUL, II (1858), p. 160.
Cetatenii din Bucure$ti slot poftiti a lua parte la punerea
pletrel fundamentale a spitalului ostasesc, ce se ridica pe locul
o$tirli de la Fintina Boului".
355.721
13959
[Ofisul C5im5cAmiei din Tara Romaneasc5 dire Minis-
terul Finantelor prin care se aduc multumiri pentru situa-
tia placuta in care a fost g5sit spitalul ostirii, sefului ostirii,
doctorilor]. -
Barbu V15doianu, supra-medicului ostirii Davila si tuturor
ANUNT. R., V (1858), nr. 90, p. 2.
13960 Cihac, colonel doctor
[Relatare despre starea ospitalilor militare in Mol-
355.721
dova pe anul 1851"]. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 25-26: Novitale din Nauntru.
Se dau amanunte statistice 8i date privind cheltuielile acestor
spitale; de asemenea, informatii privitoare la bolnavi. Se da $i
un tablou statistic al soldalilor bolnavl.
13961 355.721
Tabla generals a bolnavilor militari csutati in ospita-
lul militar din Iasi pe anul 1851. NumArul bolnavilor. -
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 26.
Tabloul este anexat relatarii 'acute de colonelul doctor Cihac
cu privire la starea spitalelor militare din Moldova In anul 1851.
13962 355.721
[Inalta poruncA de zi prin care se anunt6 demisia lui Fri-
derich Horfmaistru, chirurgul spitalului batalionului I].
-BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 273, col. I: Inaltele
Poronci de zi.
355.721
13963
[Inalta poruncii de zi prin care se incuviinteaz5 demi-
sia praporcicului Henemfogel, chirurgul batalionului I].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 85, col. II: Inaltele
poronci de zi.
13964 355.721
[Ordin de zi privitor la acceplarca demisiei colonelului
Cihac din postul de sef doctor al oastei]. - GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 181: Novitale din nauntru.
Text roman $i francez.
13965 355.721
[Inalta poruncA de zi prin care doctorul Hence, medic
al batalionului I, este destituit din functie, pentru indis-
cipline]. - BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 273, col. II:
Inaltele Poronci de zi.
13966 355.721
[Inalt ordin de zi prin care spitalele militare sint ase-
zate sub administratia tabului General]. - BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 26: tabul General.
742
www.dacoromanica.ro
355.721
13967 355.721
[Inalta porunca de zi prin care doctorul Tremel, medic
sef al ostirii, este inaintat maior]. - BULETIN [Mold.],
XXI (1853), p. 362: )5 tabul General.
13968 355.721
[Inalta porunc5 prin care cApitanut Cihac este numit
stab-doctor al militiei Moldovei, in locul raposatului maior
Tremel]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos la
nr. 48, p. 29, col. I: tabul General.
In postul de medic al batalionului I din Galati, ocupat de
Cihac, este numit Aristide Serfioti.
13969 355.721
[Mire cu privire la inaintarea in grad a unor medici
militari]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 361:
Novitale din Nauntru.
T. Cihac este Inaintat maior, I. Tintireanu capitan $l Viliam
Frighi sublocotenent.
13970 355.721
[Inalta poruneA de zi prin care se anunt.A demisia leite-
nantului Frideric Spiz, din postul de chirurg de batalion al
spitalului militar din Iasi]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 49, col. I: Stabul General.
13971 355.721
[Inalta porunca de zi prin care se anuntil acordarea de
XXIV (1856), p. 49: Stabul General.
-
gratificatii bAnesti amploiatilor medicali din ostire, pentru
sirguinta dovedita in anul 1855]. BULETIN [Mold.],
13972 355.721
[Inalta porunca de zi prin care chirurgul Horl, din
armata austriack este primit in ostire]. - BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 246, col.. I: Stabul Militiei.
13972 a 355.721
[Capitanul George Williamson, doctor de medicina $i
chirurg, este inaintat la gradul de maior]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 9: Novitale
din nauntru.
13973 355.721
[Inalta poruncil de zi prin care doctorul in medicina
-
Bafrimi Marini este numit medic al batalionului al 3-lea].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 13:
Caimacamiea Principatului Moldovel.
Text roman $1 francez.
13974 355.721
[Inalt ordin de zi prin care doctorul Peter Lochman
este numit medic al batalionului IJ. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 33: Novitale din nauntru.
Lochman obtine gradul de sub-leitenant, ca $i colegul situ
Bafrini Marini. - Text roman $1 francez.
13975 355.721
[Inalt ordin de zi prin care doctorul ciipitan Tintireanu
este numit medic de regiment la - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113: Novitale dinnAuntru.
Text roman $1 francez.
13976 355.721
[Chirurgul Mcritz Rosenthal este numit medic al bata-
lionului 3]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 137: Ordine de zi prin toata oastea.
13977 355.721
[Inalta poruncil de zi prin care colonelul doctor I.
Cihac este insArcinat ss studieze organizarea spitalelor
militare din strainatate]. - BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 69, col. II: Stabul Oastei.
 ADMINISTRATIE MILITAR A DIFERITE ARME 358(498.1)
355.721

13978 355.721 13988 357 (498.1)

[Ofis prin care colonelul Iacov Cihac, intors dintr-o [Se aduc multumiri polcovnicului Cunescu pentru
misiune in strainatate, e numit provizoriu protomedic]. vremea cit a comandat cavaleria"]. BULETIN [T.R.],
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 285: Novitale din 1852, p. 122: Porunca Cdtre ostirea romaneasca.
nauntru. 13989 357 (498.1)
Ofisul este precedat de un scurt comentariu. Text roman
si francez.
[Ofisul domnesc dare Departamentul Ostasesc prin
care se hotArAste desfiintarea comandei speciale la cavalerie
13979 355.722 i revenirea la doi comandiri]. BULETIN [T. R.], 1855,
[Se orinduieste veterinar al ostirii" Carol Prokes, cu p. 337.
un salariu de 200 galbeni pe an]. BULETIN [T. R.],
1853, p. 221: Ofis catre seful 13990 357 (498.1)
355.722
[Mire cu privire la reorganizarea cavaleriei in Tara
13980 Romaneasca]. STEAOA D., I (1855), p. 70: Bucuresti,
[Se anunta conditiile pentru ocuparea posturilor vacante 31 Oct.
de veterinari de militie]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 129: Ordine de zi. 13991 357 (498.1)
Text roman si francez. [Porunca catre ostire prin care se anunta ca se aproha
355.73
raportul sefului ostirii, ca si in cavaleria romana sa fie
13981 sef de regiment si divizioneri"]. BULETIN [1'. R.],
[Departamentul Ostasesc face cunoscut ca se va tine 1856, p. 273: Porunca catre ostire; VEST. R., XXI (1856),
licitatie pentru procurarea a 3000 ocale de salitra, 12 p. 257.
ciure de sirma de alama, 10 stinjeni de lemne de alun si Se numeste provizoriu comandir al cavaleriei" seful mimed,
10 stinjeni de lemne de foe, necesare fabricarii prafului tar divizioneri se numesc capitanul Ghica *i capitanul Paucescu.
de pusca]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 105.
13992 357 (498.1)
13982 355.73
[Maiorul Paucescu este numit sef al regimen tului de
[Departamentul Ostasesc face cunoscut ca se va tine cavalerie]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 377: Porunci
licitatie pentru procurarea unei cantitati de plumb de catre ostire.
500 ocale, necesara pentru ecsercitiu anului viitor 1858"].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 210. 13993 358 (498.1)
[Domnul tirbei, printr-o porunca care ostire, aduce
multumiri ofiterilor romani si capitanului rus Roll, ins-
356/359 DIFERITE ARME tructorul artilerii, ce prin a sa staruitoare activitate si
intinsele cunostinte, a putut in asa scurt timp sa aduca
357 (498.1) aceasta artilerie din nou organizatal. BULETIN
13983
[Colonelul Nicolae Bibescu este insarcinat cu reorga- [T. R.], 1852, p. 129.
nizarea divizioanelor de cavalerie din Tara Romaneasca]. 13994 358 (498.1)
BULETIN [T.R.], 1851, p. '27: Poruncd; VEST. R., [Domnitorul exprimil multumiri capitanului din armata
XVI (1851), p. 30. rusa Roll, pentru rezultatele obtinute, ca ofiter instruc-
357 (498.1) tor, in pregatirea artileriei Tarii RomAnesti]. BUKU-
13984 RESTER DT. Z., VIII (1852), p. 137: Donauftirsten-
[Se anunta ca s-a primit demisia polcovnicului Bibescu thiimer.
din postal de sef al cavaleriei si in locul lui a fost numit
polcovnicul Cunescu]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 165: 13995 358 (498.1)
Poruncd Catre ostirea Romaneasca ; VEST. R., XVI
(1851), p. 141. [Printr-o porunca catre ostire, domnul aduce multu-
Cunescu este Insarcinat de asemenea sa mearga In Rusia pentru
miri instructorului artileriei romanesti, capitanul din
armata imparateascii ruseasca Koli, si comandantului ei,
cumpRrarea cailor necesari cavaleriei. maiorul Lent]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 362.
13985 357 (498.1) Cu acest prilej s-au facut Inaintari In rang si s-au dat grati-
[Ofisul domnesc catre seful ostirii prin care se arata fica[ii.
ca pentru remontul cavalerii" nu se mai pot cheltui sume
peste legiuitul buget al cavaleriei]. BULETIN [T.R.], 13996 358 (498.1)
1852, p. 121. [Se anunta ca artileria romana, dupa ce a fost inspec-
eful ostirii, prin rapoartele sale, cerea sa se aprobe o chel- tata de generalul Gorceakov, a plecat din Capitala la
tuiala extraordinary de let 327 363, precum si un adaos de lei 236 371 Braila]. VEST. R., XVIII (1853), p. 354.
peste bugetul cavaleriei. Text roman si francez.
13986 357 (498.1)
13997 358 (498.1)
[Se hotArAste ca, din personalul ce compune astazi
cavaleria noastra, sa se intocmeasca vremelniceste cloud [Artileria romaneasca se slabileste la Braila]. BU KU-
escadroane"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 121-122: RESTER DT. Z., IX (1853), p. 362: Donauliirstenthiimer.
Porunca Care ostirea romaneasca. Se descrie pe- scurtrevizia- militar3 facuta Inaintea plecari I
Atit ofiterli, cit si cinurile de jos, care vor prisosi, vor trece la dinBucuresti, In prezen 1a. printului Gorciakoff.
infanterte.
13998 358 (498.1)
13987 357 (498.1)
BUKURESTER DT. Se aproba raportul sefului ostirii ca sa se formeze cadre
[Se reduc cadrele cavaleriei]. pentru cloud escadroane de artilerie calareata]. BULE-
Z., VIII (1852), p. 129: Donaufarstenthiimer. TIN [T. R.], 1856, p. 253: PoruncA catre Wire; VEST.
Ofiterii *i reangajatii de prisos tree In cadrele infanteriei sau R., XXI (1856), p. 237: Porundi catre ostire.
ale granicerilor. Polcovnicul Coneschi [Conescul, comandantul
cavaleriei, e trecut de asemenea In cadrele militici. Se arata de uncle vor fi luate fondurile necesare.

7 43

www.dacoromanica.ro
358(49$.1) ID( FERITE AME 359(498.3)

[13999 358 (498.1) GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),

Porunca prin care locotenentul Gheorghe Manu, ce
a studiat si a servit in activul armiei prusienesti", este
primit c5pitan in artilerie]. BULETIN [T.R.], 1858,
p. 289, col. III: Porunci critre ostire; ANUNT. R., V
(1858), nr. 74, p. 1.
14000 358 (498.1)
[Porunca care ostire prin care se hol5r5ste ca seful
artileriei, maiorul Ciocirlan, sa aibil in viitor un salariu
de 2000 lei pe luna]. ANUNT. R., V (1858), nr. 68, p. 1.
14001 358 (498.3)
[Nana porunca de zi privind inaintarea la rangul de
locotenent a praporcicului Gh. Cernat]. BULET1N
[Mold.], XIX (1851), vol. 1, p. 40, col. II: Din Artilerie.
14002 358 (498.3)
[Se anunt5, ca praporcicul Gh. Cernat a fost inaltat la
gradul de locotenent de artilerie].
GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 37: Novitale din Nauntru.
14003 358 (498.3)
[Inalta porunca de zi privind acceptarea demisici lei-
tenantului de artilerie Gheorghe Cernat din armata mol-
dovenease5]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I,
p. 45, col. II: Dejurnia Ostilor Printipatului Moldovei.
14004 358 (498.3)
[inalta porunca de zi prin care se hotrirriste ca, in urma
plecarii maiorului Liubobratici in strAinatate, comanda
bateriei de artilerie din Moldova s5 fie preluatri de capita-
nul Filipescu]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), adaos
la nr. 48, p. 29, col. III: F3tabul General.
14005 358 (498.3)
[1 nalt ordin de zi prin care colonelul Filipescu este numit
comandir al artileriei, in locul colonelului Liubobratici].
p. 86-87: Caimacamia Principatului Moldovei.
In acelasi timp colonelul Filipescu este numit adjutant dom-
nese. Text roman si francez.
14006 358 (498.3)
[Inalta porunca de zi prin care Tobias Ghergheli, sub-
leitenant din armata Prusiei, este numit leitenant in arti-
leria moldoveneasca]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 89: Novitale din nauntru.
Moldovean de origine, Ghergheli si-a facut studiile In scoala
de cadeti si a urmat apoi scoala de artilerie si de inginerie din Prusia
Text roman si francez.
14007 358 (498.3)
[ Se anuntil ca bateria de campanie, donatil in 1849
de sultan si retras5 in 1854 in Rusia, a fost restituita Mol-
dovei]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 206: Novitale din nriuntru.
14008 359 (498.3)
[Se anuntil ca Rusia a restituit Moldovei salupa cano-
nier5, ce era stationata la Galati"). GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 222: Novitale din nauntru.
14009 359 (498.3)
[Infiiniarea unei flotile politienesti a Dunririi]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 137: Ordine
de zi prin intreaga oaste, p. 153: Caimacamia Principa-
tului Moldovei.
14010 359 (498.3)
[Colonelul Nicolae Steriade este numit comandantul
flotilei pe linia Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 163: Novitale din nriuntru.

744

www.dacoromanica.ro
 36 ASISTENTA. ASOCIATII. ASIGURARI

361 Asistentii generals si ocazionala

362 Institulii si ojere de asistenta
3631367 Asociatii cu caracter social
368 Asigurciri

361 ASISTENTA GENERALA 14019 361.72

[lnforma(ii despre colecla initiala de Doamna Elisa-
(Binefacere, caritate) beta Stirbei, de Anul Nou 1852, pentru saracii liucures-
tilor]. G. TRANS., XV (1852), p. 19.

14011 361./1 14020 361.72

[Departarnentul din Nauntru al Tarii Rornanesti face
cunoscut ca spiterii din capitals priimesc cu multzmire
de a da doctorii pe seama saracilor din capital(' cu un sea-
zamint de 50% dupa tarifa Vicnii "]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 130.
14012 361./1
[Societatea facatoare de bine din Capita la" face cunos-
cut lorul unde se pot inscrie medicii ce doresc sa dea con-
sultatii gratuite popula(iei sarace]. VEST. R., XX
1855), p. 170: Publicalie.
14013 Stooge, A. 361.1
[Scrisoare catre Cornitetul de binefacere din Bucuresti,
prin care anunta ca trimite medicamente in valcare de
1000 lei pentru saraci]. VEST. R., XXI (1856), p. 80,
col. II.
Se obligase la aceas11 donatie In 1855. Acum pc linga medi-
camente adaug5. Inca 1000 lei numerar.
[La 12 ianuarie se va da un bal picnic" in folosul
saracilor in sala logofatului loan Slatineanu]. VEST.
R., XVII (1852), supl. la No. 2, p. 1.
Va lua parte 51 domnul, care a contribuit cu 50 galbeni; bile-
tele de intrare se vor plati cu cite 7 sfanti de persuana.
14021 361.72
[Se anunta ca baronul Budberg, comisarul extraordi-
nar in Principate, a aprobat propunerea Departamentului
Cultului din Tara Romaneasca pentru ajutorarea, dupa
traditie, a sararimii, in zilele de Sf. Nicolae si Craciunt
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 403: Donaufar-
stenthilmer.
Departamentul deschisese un credit de 70 000 piastri, pentru
ajutorarea a 320 persoane. Budberg a urcat suma la 80 000.
Din eel 10 000 piastri In plus, 5000 vor fi Impartiti la alti
Barad, iar 5000 vor fi tinuti ca rezerva pina la finale anului, cu
acelasi stop.

14014 361.72 14022 Rogues, Antonin 361.72

[Zenobie Pop de Boemstetten, consilier imperial si [Dare de seama asupra balului dat in folosul saracilor].
director al bancii nationale, a donat 500 florini pentru LE COURRIER DE B., I (1855), nr. 7, p. 2.
saracimea Sibiului]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 65:
Transsilvania. Balul a avut loc la 27 ianuarie In localul Teatrulul National.

14015 361.72 14023 361.72

[Ajutorarea saracilor din Bucuresti]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 192: Tara Romaneasca.
Materialul provenit de la desfacerea grajdurilor trupelor de
ocupatie a Post Impartit locuitorilor saraci ai orasului Bucuresti.
[Despre balul dat de o societate de Dame Israiltene
lehe" in sala Bossel din Bucuresti, in beneficiul saracilor].
VEST. R., XXI (1856), p. 48, col. IIIll ; ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 27, p. 1: Stiri din Principate.

14016 361.72 14024 361.72

[Se anunta ca la 19 noiembrie va avea loc un bal la
Brasov, in folosul saracimii locals si al Reuniunii Femeilor
Romane]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 341: Trans-
silvania.
14017 361.72
[Cu ocazia sarbatorilor Craciunului si Anului Nou se
anunta ca se va deschide o lista de subscriptie, sub patro-
najul Doamnei, pentru ajutorarea saracilor din Bucu-
resti]. VEST. R., XVI (1851), p. 381; ZIMBRUL, II
(1852), p. 199.
Cea mai mica suma ee se admits este un galben.
14018 361.72
Lista banilor adunati. VEST. R., XVI (1851),
p. 385, XVII (1852), p. 1, 8, 9, 13, 17, 21: Bucuresti.
Este vorba de lista de subscriptie cc s-a deschis sub patro-
najul Doamnei, pentru ajutorarea saracilor cu ocazia sarbaturilor
Craciunului; la p. 21 se publics Inircaga lista, cu 134 galbeni si
11 sfantihi.
[Violonistul Konski trimite prin Consulatul Impara-
tiei Rosiei suma de 1270 lei ca o hartizire pentru sari"-
cimea" din Iasi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 81:
Secretariatul de Stat.
14025 Boucher , Mario 361.72
Asupra pauperismului. FOILETONUL Z., IV (1855),
p. 105-107.
Considerl ca prin Infiintarea ospiciilor pentru saracl n-a Post
rezolvata problema pauperismului. Indeamna fezneile moldovene
55 paraseasca preocuparile mondene imam a da asistenta saracilor.
14026 361.72
[Postelnicul Nicolae Istrati doneaza in folosul saracilor
370 lei]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 405:
Novitale din nauntru.
Postelnicul doreste, Insa, prin aceasta sS fie seulit de viLi-
tele cc slut daturiu tuturor prietenilor mei, la ocaLiea sfirbaturilor
de fad".
745

www.dacoromanica.ro
 362.72 ASISTENTA GENERALA $1 OCAZIONALA 361.93

14027 361.72 14038 361.92

[Colecta in folosul saracilor]. GAZ. DE MOLD., [Se anunta ca la consulatul din Iasi s-a deschis o
XXVIII (1856), p. 34: Albina romaneasca. subscriere in folosul acelor cc s-au nenorocit prin revar-
In urma unei Merit trase In casa printesei Catinca Conachi sarile apelor, care au cercat mai multe departamente a
Vogoride s-au strIns 500 galbeni. Costache Negruzzi dedica amfi- Frantei, pe la inceputul lunii lui iunie "]. GAZ. DE
trioanei o poezie (reprodusa aici dupa Steaoa Dundrii). MOLD., XXVIII (1856), p. 178: Novitale din nauntru.
361.72 14039 361.92
14028
[Trupa franceza va da cite o reprezentatie in folosul [Populatia Moldovei subscrie in folosul sinistratilor
Casei Saracilor si a coloniei franceze din Iasi]. GAZ. din Franta]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 222:
DE MOLD., XXVIII [rode XXIX] (1857), p. 81: Novi- Novitale din nauntru.
tale din nauntru. Tinutul Bacau a trimis 89 galbeni $1 9 lei. Multumirile con-
sului Victor Place.
14029 361.72
14040 361.92
[Apel la filantropie]. GAZ. DE MOLD., XXX [Consulatul Frantei aduce multumiri pentru cei 89
(1858), p. 21: Novitale din nauntru. galbeni trimisi de obstea administratiei din Bacau, in folo-
Cu ocazia publicarii unei informatAi despre un spectacol teatral sul sinistratilor din Franta]. BULETIN [Mold.], XXIV
la Constantinopol pentru ajutorarea saracilor, redactia 181 exprima (1856), p. 229: Secretariatul de Stattl.
nadejdea ca $i moldovenii vor face acte de filantropie In timpul
iernii 1858. 14041 361.92
14030 361.72 [Trupa Teatrului National din Iasi va da o mare repre-
zentatie extraordinary in folosul sinistratilor din Franta].
[Teatrul National din Iasi a organizat un spectacol GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 225: Novitale
in folosul saracilor]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), din nauntru.
p. 38: Novitale din nauntru.
14042 361.92
14031 361.72
[Teatrul National din Iasi anunta pentru ziva de 22
[Rezultalele subscriptiei organizale de politia orasului iulie 1856 o reprezentatie in benefisul inundatiilor din
Iasi in folosul saracilor]. GAZ. DE MOLD., XXX Frantal. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 157, p. 4.
(1858), p. 65-66: Novitale din nauntru.
Spectacolul va cuprinde lucrLri dramatice $i bucati muzicale.
14043 Place, Victor 361.92
361.9 ASISTENTA OCAZIONALA [Scrisoare de multumire adresatil actorilor Teatrului
National din Iasi pentru participarea la speclacolul dat
(Inundatii, incendii etc.) in folosul nenorocitelor jertfe de inecari din Frantal.
14032 361.92 ZIMBRUL, IV (1856), nr. 159, p. 1.
[Informatii in legatura cu acordarea de cadre impara- Text roman $1 francez.
tul Austriei a 30 000 florini pentru ajutorarea victimelor 361.92
inundatiilor din Transilvania]. G. TRANS., XIV 14044
(1851), p. 315, 319, 334, 352, 366. [Lista persoanelor din Moldova care au subscris pen-
tru ajutorarea sinistratilor din Franta]. GAZ. DE
14033 361.92 MOLD., XXVIII (1856), p. 299: Novitale din nauntru.
[Impartirea cu mare teremonia", la Cluj, a ajutoa- Lista cuprinde supu$1 francezi $1 cetateni moldoveni. Suma
relor acordate de imparat victimelor inundatiilor]. G. adunata e de 9500 franci. Reproducere dupa Moniteur Universe!
TRANS., XIV (1851), p. 370. din 17 septembrie 1856. Text roman $1 francez.
14034 361.92 14045 Walewski, A. 361.92
Dintre Somese. G. TRANS., XIV (1851), p. 400. [Scrisoare adresata lui Victor Place, consulul francez
In aceasta corespondenta se arata ca locuitorii din partea la Iasi, prin care ministrul de externe al Frantei exprima
locului, loviti de inundatie, beneficiasera de o parte din suma daruita multumiri acelora care au oferit ajutoare sinistratilor dupa
de Imparat pagubitilor. urma inundatiilor din Franta]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 323: Novitale din nauntru.
14035 361.92
[Stringerea in districtul Clujului a 1171 florini din Text roman $i francez.
taxele luate pentru acordarea permiselor de port -army, 14046 361.92
suma destinata victimelor inundatiilor]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 60. [Colecta pentru ajutorarea sinistratilor de pe urma
revarsarii Bahluiului]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
14036 361.92 (1856), p. 375-376: Novitale din nauntru.
[Comunicat al c5pitanului cela[ii Brasov asupra rezul- Colecta a Post initiata de Catinca Bal$, sotia caimacamului,
tatelor financiare ale concertului de binefacere dal, la $i a produs 523 galbeni. Text roman $i francez.
18 aprilie de Charlota Plajer]. G. TRANS., XV (1852),
p. 117. 14047 361.93
Concertul fusese dat In folosul Fondului lui Radetzky $1 al [Lista a subscriitorilor la fondul Reuniunii femeilor
locuiturilor din Sighi$oara ce tura daunati prin esundaie". romane din Brasov destinat orfanilor color cazuti in
1848 1849]. G. TRANS., XIV (1851), p. 124, 148.
14037 361.92
[Lisle de subscriptie pentru ajutorarea sinistratilor 14048 361.93
din Frantal. LE COURRIER DE B., I (1856), nr. [Se anunta ca imparatul Austriei daduse un act de
55, p. 1, 57, p. 1, 59, p. 1, 66, p. 1. gratie privitor la ajutorarea vaduvelor si a orfanilor
Listcle erau deschise la consul4ele franceze din Bucuregi romani din anii 1848-1849]. G. TRANS., XVIII
$i Ia$i. (1855), p. 327: Transsilvania.

746

www.dacoromanica.ro
 361.93 ASISTENTA OCAZIONALA
14049 361.93
[Comentariu la decretul imperial din 8 iulie, prin care
se acordau pensii si ajutoare invalizilor si vaduvelor din
luptele de la 1848-1849]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 229-230: Monarhia Austriaca. Sibiitii 23 Iulie.
In comentariu redactia subliniaz5 ca In aceasla situatie se
ally si multi roman' din Ardeal.
14050
361.93
[Departamentul din Nauntru repartizeazu ajutoarele
banesti strinse pentru ajutorarea locuitorilor din tinu-
turile de jos ale Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIX
(1851), p. 146-147.
Ajutoarele se acordau satelor prin care urmeaz5 trecerea
si cvartiruirea ostirilor Imparatesti".
14051 361.93
[Departamentul din Ntiuntru publics o dare de seamy
privind sumele adunate prin subscriptie in anul 1850
pentru ajutorarea locuitorilor din tinuturile de jos "].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 147: Novitale din
nauntru.
14052 361.93
[Darea de seamy despre ajutorarea locuitorilor din
sudul Moldovei . GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 188: Novitale din nauntru.
Suma de 54 288 lei, adunata pentru ajutorarea locuitorilor
din tinuturile de jos, a lost Impartita la 3199 locuitori din tinutu-
rile Putna, Tecuci, Tutova, Vaslui si F51ciu, pe unde au trecut
trupele de ocupatie.
14053 361.93
[Departamentul din Nauntru reabiliteaza pe Marcopulo
din Galati, care a refuzat sa achite 300 lei ce i-au httrazit
in favorul locuitorilor din partea de jos a Moldovei "].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 191: Novitale din
nauntru.
Anularea unei publicatii defaimatoare a autoritatilor din
Galati.
14054 361.93
[Caimacamul Moldovei trimite 500 galbeni Lordu]ui
Maire al Londrei", in folosul victimelor rascoalei din
India]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 289: Novitale din nauntru.
S-a deschis o subscriptie In acelasi stop.
14055 361.93
[Apelul Gazetei" publicat in legatura cu anunt.ul
Consulatului Britanic, care a deschis o subscriere in fo-
losul victimelor rascoalei din India]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 310: Novitale din na-
untru.
14056 361.93
[Lista donatorilor moldoveni in folosul nenorocitilor
din rascoala Indiei"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 389, 394: Novitale din nauntru.
14057 361.93
[Consulatul Marei Britanii multumeste pentru aju-
torul trimis victimelor rascoalei din India]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 54: Novitale din nauntru.
Consulul Gardner adreseaza o scrisoare lui G. Asachi, am intind
de cei 802 galbeni subscrisi de ieseni.
14058 361.95
[Moldovenii yin in ajutorul populatiei infometate din
Wtirtemberg]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 225:
Novitale din nauntru.
Pastorul Holzschuher a strins la Iasi 217 galbeni; printre
donatori figureaza domnitorul, consulul Rusiei, A. Cihac s.a. In
Ziarul Mercuriul Svabiei, din 24 mai 1853, nr. 120, a aparut o
scrisoare de multumire.
www.dacoromanica.ro
361.96
14059 361.95
[Sfatul Administrativ al Moldovei, tinind seamy de
nevoile locuitorilor de la sate, a hotarit ca acestia sa fie
ajutati cu 3/4 din sumele adunate in culiile satesti].
BULETIN [Mold.], XXII I (1855), p. 93; GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 93: Novitale din nauntru.
Masura e luata din cauza greutatilor ce au apitrut asupra
Orli In ultimi doi ani: transporturi pentru ostire, epi7ootie s.a.
14060 17n alatorift 361.95
[Corespondents in care se infatiseaza greaua situatie
economicti a locuilorilor din cercul Sercaiei]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 71: Transilvania.
Se arata cit avind Limp de trei ani recolta compromisa locuitorii
ajunsesera Intr-o situatie foarte grea. Se descriu masurile Mate de
autoritati si Indeosebi de catre pretorul Ioan Puscariti, pentru a
veni In ajutorul celor napastuiti.
14061 361.96
[Publicatie pentru deschiderea unei subscriptii in
folosul satului Valea Saca [Szarazpatak], undo fusese
un urias incendiu]. G. TRANS., XIV (1851), p. 141.
14062 361.96
[Comunicat despre groaznicul incendiu din salul
Bendorf, scaunul Nochrihului]. G. TRANS., XV (1852),
p. 285.
Se arata c0 arsesera 136 case $1 ca fusese doua victime omenesti ;
se face apel la mila locuitorilor spre a ajuta pe cei napastuiti de foe.
14063 361.96
[Spectacol teatral pentru ajutorarea arsilor" din
Brasov]. G. TRANS., XVI (1853), p. 306: Instiintiare
teatrala.
Diletantii romani" vor da la Brasov Peatra din easy" de
Alecsandri si Stefula naroda" de Moliere.
14064 361.96
[Magistratul Brasovului aduce multumiri Societatii
diletantilor romani" pentru predarea venitului curat al
reprezentatiei teatrale, pentru ajutorarea sinistratilor din
suburbia Brasovul Vechi]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 323: Partea OficiOsa.
14065 361.96
[Se anunta ca venitul balului dat la Brasov cu oacazia
zilei onomastice a imparatesei va fi desti-
stirbtiitoririi
nat celor niiptistuiti de foe din Codlea]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 346: Brasovii, 15 Noembre n.
14066 361.96
[Despre un cumplit incendiu din comuna BOzod,
G. TRANS., XIX (1856), p. 345:
cercul Makfalva].
Partea oficiOsa.
GuvernamIntul Transilvaniei face cunoscut ca a autorizat
o colecta In folosul sinistratilor. Se observa ca arsesera 47 case si
43 cladiri economice $i ca pagubele se ridicau la vreo 32 000 florini.
14067 361.96
[Se anunta ca imparatul Austriei a acordat 3000 florini
pentru cei arsi din orasul TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 131: Intimplari de zi.
14068 361.96
[Despre darul de 1000 florini facut de comunitatea din
Brasov locuitorilor din Bistrita napastuiti de incendiu].
G. TRANS., XX (1857), p. 185: Partea oficiOsa.
14069 361.96
[Se anunta Ca un grup de carturari ardeleni hotariserti
sa publice o carte in folosul celor pagubiti de foe in orasul
Bistrita]. TELEGRAFUL R., V (185.7), p. 159: In-
timplari de zi.
Cartea urma sil se ocupe de scene din viata poporala a Ardea-
lului $1 din istoria Dist ritei. Iata numele acestora: Schuller, Teutsch,
Muller, Haltrich, Schuster si altii.
747
361.96 ASISTENTA OCAZIONALA. INSTITUT!! DE ASISTENTA 362(439.2)

14070 361.96 14082 361.96

[Se anunta ca s-a autorizat de dire guvern colectarea [Sfatul Administrativ Extraordinar deschide o sub-
de fonduri in intreg imperiul pentru cei arsi" la Bistrita]. scriptie in folosul sinistratilor de pe urma incendiului din
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 175: Intimplari 13irlad]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143:
de zi. Novitale din nriuntru.
*tire redata dupa Ost-dentsche Post. 14083 361.96
14071 ,161.96 [Stire despre doua incendii din foburgul" Pilcurari
[Se anunla ca s-au acordat 50 000 florini Lira de (Iasi)). GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 142: No-
inheres" pe lumen de 10 ani, color arsi de la Bistrita]. vitale din naunlru.
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 182: Transilvania. Incendiile au lost stinse cu ajutorul trupelor moldovene sl
rusesti. Guvernul a numit o comisie pentru cercetarea cauzelor.
14072 361.96
[Magistratul din Sebes a inaintat prefecturii de Sibiu 14084 361.96
125 florini si 55 creitari colectati pentru cei arsi" la Bis- [Spectacol teatral dat in folosul sinistratilor de pe
trita]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 182: Transit- urma incendiului din cartierul Piicurari, Iasi]. GAZ.
vania. DE MOLD., XXIII (1851), p. 143: Novitale din nauntru.
14073 361.96 S-au reprezentat: Poetul romantic" si Nunta taraneasca".
[Suma totala, ce s-a adunat in Prefectura Brosovului 14085 361.96
pentru arsii din Bistrita, sue la 3355 f. 44 4/10 cr. si o ru- Teatrul National. ZIMBRUL, I (1851), nr. 82,
bla in argint"]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 266: p. 326: Foiletonul Zimbrului.
Intimplari de zi. Dare de seama despre spectacolul dat de mai multi membri al
14074 361.96 societatii tnalte din Iasi, In colaborare cu artistic teatrului, pentru a
[In orasul Fagaras au ars 35 de case ale unor rorrani s3 stringe bani In folosul celor loviti de ultimele incendii ce avusesera
saraci pentru care ziarul core sprijin banesc]. TELE- Inc la Iasi.
GRAFUL R., III (1855), p. 170-171: Monarhia Austri- 14086 361.96
aca. Fagaras 28 Main. [Lista de subscriptie pentru ajutorarea sinistratilor
14075 361.96 ramasi fard case in urma focului din Pacurari, Iasi].
[Stire despre un foc care a pricinuit marl pagube in ZIMBRUL, II (1851), p. 105: Moldaviea.
comuna Tohanul Vechi]. G. TRANS., XX (1857), 14087 361.96
p. 394: Partea Neoficiasa. [Directia Teatrului Italian va da in 18 martie o
Se indica pagubele: 45 suri, 25 case, 30 vite si porci etc. si mare reprezentatie estraordinara in benefisul incendia-
se arata c3 se subscriscserd sume de ajutorare a celor napastuiti, tilor din Bacaul. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
numai negustoril romtni din Brasov dlnd 150 florini. p. 92.
14076 361.96 14088 361.96
[Comunicat al prefectului de Brasov asupra colectei [Comitetul Societatii Franceze de ajutorinta din Iasi
intreprinse in favoarea sinistratilor din satul Tohani]. a donat 15 galbeni in folosul victimilor de incendiu care
G. TRANS., XXI (1858), p. 251: Buletinulu Oficialu. nu demult a nimicit o parte din tirgul Tecuciu "]. GAZ.
Se dau lista subscriitorilor si sumele colectate de la fiecare. DE MOLD., XXX (1858), p. 249: Secretariatul de Stat.
14077 361.96 14089 361.96
[Lista persoanelor cu sumele subscrise pentru ajuto- [Lista celor care au subscris pentru ajutorarea sinis-
rarea locuitorilor din satul Slobozia, carora le-au ars tratilor din Tecuci de pe urma unui incendiu]. GAZ.
casele in urma incendiului intimplat la 31 martie 1854]. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 185: Secre-
BULETIN [T. R.], 1854, p. 157. tariatul de stat.
14078 361.96 14090 361.96
[Domnul aproba ca sfatul Administrativ Extraordinar [lorgu Carageali depune 1185 lei in folosul incendia-
sa ajute populatia sinistrata din Focsani, ramasa Lira tilor din Tecuci]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
adapost, in urma incendiului din 1854, care a distrus p. 254: Starostiea de Putna.
trei parti din acel oras]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 89. Banii sint adunati la reprezentatia teatrala data In orasul
14079 361.96 Focsani.
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se aproba a se deschide o subscriptie " pentru
sinistratii din Focsani, in urma incendiului din 1854]. 362 INSTITUTII SI OPERE DE ASISTENTA.
BULETIN [T. R.], 1855 p. 197; VEST. R., XX (1855),
p. 198: *Uri din launtru. 362.1 Spitale, maternitati etc.
Domnul Stirbel s-a Inscris cu 6000 lei ; se stabileste si suma cu 362.2/9 Asezaminte si opere de binefacere diferite
care se Inscriu manastirile de diferite clase.
14080 361.96 14091 [Baran, I.] 362(4)
[Departamentul din Nauntru invita publicul 55 vina Institutele Filantropicc moderne in Europa. ISIS,
in ajutorul sinistratilor din Focsani, in urma incendiului I (1856), p. 281-284, 293-296.
intimplat in anul 1854]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 204. Cauta sic explice lipsa intitutiilor de binefacere la antic'. Enu-
361.96 mera si Infatiseaza In general: cresele si spitalele de copii, azIlurile
14081 de nebuni, insisttnd mai ales asupra acestora din urma.
Lista' de banii ca s-au adunat din subt-scriptiea in-
tocmita pentru incendiatii din Focsani. BULETIN 14092 362. (439.2)
[T. R.] 1856, p. 114. [Imparatul Austriei doneaza 2500 guldeni pentru
Totalul sumel este de 150 691 lel. institutii de binefacere din Ardeal]. BUKURESTER

748

www.dacoromanica.ro
362(439.2) AS1STENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC. 362.11(439.2)

DT. Z., X (1854), p. 178-179: Oesterreichische Monar- 14103 362 (498.1)

chie. Comitetul de bine-facere. VEST. R., XXI (1856),
Suma s-a Impilr lit Intro: spitalul Elisabeta Franzen" din p. 351.
Cluj, orfelinatul evanghelic din Sibiu Si Reuniunea femeilor romane Comitetul de sub patronajul doamnei Elisabeta Stirbel face
din Bra. ov. apel ca, 51 In acest an, cei cu stare sa vina In ajutorul saracilor.
14093 362 (439.2) 14104 362 (498.1)
[Despre diferitele actiuni de binefacere Intreprinse [Comitetul de binefacere de sub patronajul doamnei
la Brasov cu prilejul na*terii arhiducelui Rudolf]. G. Elisabeta $tirbei publicil situatia banilor adunati, cliel-
TRANS., XXI (1858), p. 222: Transilvania. tuiti i rama0 in rezervA]. ANUNT. R., 1V (1857),
Magistratul ora5ului a hotarlt crearea unei case de lucru 51 a nr. 34, p. 4.
unui institut de prunci schilaviti". Se Impartisera bani Si alimente
la saraci. S-au instituit 3 burse liceale pe 10 ani pentru copiii 14105 Virnav, Constantin 362 (498.3)
saraci. [Cuvintare la inaugurarea Institutului Filantropic
din 14]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), supl. la
14094 362 (498.1) nr. 5, p. 17-18.
Apel la Binefacere publica cu scop de a forma un fond
anual destinat a ajuta si usura pe cei scApatati. VEST. 14106 362 (498.3)
R., XIX (1854), p. 342; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), [Hatmanul Anastasie Baota doneaza 12 500 lei insti-
p. 361: Novitale din niluntru. tutului filantropic din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV
Apelul este facut de Societatea de binefaceri ce s-a format (1853), p. 29, 41: Novitale din nAuntru; VEST. R., XVIII
In Bucuretti, sub patronajul doamnei Elisabeta $tirbei. Apelul (1853), p. 41: Moldavia, Iasi.
se repeta In Vestitorul Romdnesc la p. 362.
14107 362 (498.3)
14095 362 (498.1) [$tire despre infiintarea institutului filantropicu de
[Infiintarea Societ5tii romane pentru binefacere ob- lucru pentru seraci" din Iasi]. G. TRANS., XVI (1853),
0.easca" din Bucureti]. VEST. R., XIX (1854), p. 358: p. 221: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
intiintare.
Societatea va acorda ajutoare, realizate din subscriptil publice, 14108 362 (498.3)
de alimente, Imbracaminte 5i asistenta medicaid gratuita. [Despre necesitatea fnfiintarii unei societ50 feminine
de binefacere la Iasi, dupil modelul celei din Bucure0].
14096 362 (498.1) GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 151: Novitale din
[Numele subscriitorilor i sumele donate la apelul nauntru.
fiicut de Societatea de binefacere "]. VEST. R., XIX
(1854), p. 362, 394, 401.
362.1 SPITALE, MATERNITATI etc.
14097 362 (498.1)
[Liste cu numele si sumele de bani subscrise pentru (Apzate pe tari, provincii i localitii(i)
Societatea de binefacere"]. VEST. R., XX (1855), Vezi 5i: 355.721 Spitale militare
p. 2, 9, 13, 53-54, 69. 61 Medicind.

14098 Hurezeanu, arhimandritul Ioachim 362 (498.1) 14109 362.11 (439.2)

[Scrisoare adresata Doamnei Elisabeta *tirbei, fon- [Episcopul $aguna a donat 10 florini spitalului ce se
datoarea societAtii caritabile", despre donatia de 100 cladete la Abrud]. G. TRANS., XVI (1853), p. 392:
galbeni oferita de manilstirea Hurez]. VEST. R., XX Abrudu.
(1855), p. 59-60.
Dupa Telegrafuhl Romand.
Joachim Hurezeanu era egumenul manastirli.
14110 362.11 (439.2)
14099 362 (498.1) [Magistratul din Brasov multume*te negustorului
[Situatia IncasArilor si cheltuielilor pe anul 1855 a Gheorghie loan pentru darul de 1000 franci facut spi-
Societatii de binefacere" din Bucure0]. VEST. R., talului cetatenesc din localitate]. G. TRANS., XVI
XX (1855), p. 394. (1853), p. 272: Brapv.
14100 362 (498.1) 14111 362.11 (439.2)
Apel la bine facere publica cu scop d'a ajuta i d'a [Act de multumire al guvernatorului Transilvaniei
uura pe cei foarte scapatati. VEST. R., XXI (1856), pentru infiintarea de Care locuitori a spitalului din Cic-
p. 114. Sereda]. G. TRANS., XIV (1851), p. 417.
Este un apel al Societalli de binefacere de sub pre5edintia
doamnei Elisabeta $tirbei, cu prilejul Incheierii socotelilor anuale; 14112 362.11 (439.2)
se arata ca daniile se pot trimite la oricare din membrii comitetului. [Bal dat la Hateg In folosul spitalului din localitate].
G. TRANS., XVI (1853), p. 363: Unid6r'a.
14101 362 (498.1) Spitalul din Hateg are 40 de paturi.
Comitetul de bine-facere. VEST. R., XXI (1856),
p. 260. 14113 362.11 (439.2)
Comitetul Societal!! de binefacere roaga. pe damele caritabile" [Inaugurarea spitalului nou din Sf. Gheorghe de catre
de a pregati 5i a trimite orice lucru doresc_la loteria ce se va trage episcopul Ludovic Haynald]. G. TRANS., XVI (1853),
In iarna In folosul saracilor. p. 163.
14102 362 (498.1) 14114 362.11 (439.2)
[Comitetul de binefacere, care este protejat *i de cai- [Donatia de 300 florini fa'cuta de Vlad Sacuiu de Kilyen
macamul prii, face apel la iubitorii de bine de a veni pentru spitalul din St. Giorz]. G. TRANS., XIV (1851),
in ajutorul saracilor]. VEST. R., XXI (1856), p. 264. p. 289.

749

www.dacoromanica.ro
 362.11(439.2) ASISTENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC.
14115 362.11(439.2)
[Infiintarea unui spital de catre sari la Sibiu ]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 343.
14116 362.11( 439.2)
[Cu ocazia vizitei imparatului la Sibiu, se pune piatra
fundamentals a spitalului de acolo]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 210-211.
14117 362.11 (439.2)
[Curtea de apel si tribunalul urban din Sibiu au donat,
cu ocazia deschiderii lor, sums de 75 fl. pentru spitalul
Francisc Iosif" din localitate]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 366: Monarhia Austriaca.
14118 362 11 (439.2)
[Se anunta ca in cercul Somleului se strinsesera 3000
florini pentru zidirea unui spital]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 225-226: Transilvania.
14119 362.11 (498.1)
[Printr-un ofis domnesc catre Departamentul din Na-
untru al Tarii Romanesti se hotaraste ca spitalele de prin
judete sa nu mai fie socotite ca provizorii si numai ve-
nerice", ci permanente si sa fie numite spitale de judet"].
BULETIN [T.R.], 1853, p. 153.
14120 362.11 (498.1)
[In Tara Romaneasca s-a pus in lucrare in mai multe
puncte ridicarea de spitale pentru cite 600 bolnavi "].
G. TRANS., XVI (1853), p. 257: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
14121 362.11 (498.1)
[Doctoral Adolf Venert este rinduit revizor al spi-
talelor de prin judete in locul doctorului Protici, trecut
in alt post]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 97.
14122 362.11 (498.1)
[Infiintarea la Bucuresti a Fundatiei ordinulul cava-
leresca a sintulul Ioan ospitalieru de ferusalimal.
STEA0A D., I (1855), p. 19: Prusia.
Sarcinile acestei fundatii slot: Intemeierea unui spital pentru
bolnavii de religie evanghelica 5i sprijinirea scolii evanghelice din
Bucure5ti. Se dau amAnunte luate din Gazeta Crucii din Berlin.
14123 362.11 (498.1)
[Ofisul caimacamului dare Departamentul din Nauntru
prin care face cunoscut ca in viitor spitalele de prin judete
nu vor mai activa numai in folosul color bintuip de boli
venerice, ci si in folosul fiecarui bolnav sarac si nu se vor
mai numi spitale venerice, ci spitale de judete]. BU-
LETIN [T.R.], 1856, p. 273; VEST. R., XXI (1856),
p. 257.
14124 362.11 (498.1)
[Miscarea spitalelor districtuale pentru bolnavi, de la
1 ianuarie pins la 1 iulie 1858]. BULETIN [T.R.],
1858, p. 296: Comitetul Sanitar.
14125 Micescu, Dimit. 362.11 (498.1)
0 recunostinta. NATIONALULU, I (1858), p. 345.
Arabi importanta spitalelor Infiintate de guvern In capi-
talele districtelor 5i core ca 5i particularii sA ajute aceste spitale.
Ca sa dovedeascl serviciile aduse de aceste spitale, arata cum a
fost vindecat un InvAtator din satul Ciume5ti, districtul Mu5cel,
la spitalul districtual Arges.
14126 362.11 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care Matei Joan este numit felcer la spitalul jude-
tului Arge]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 105.
750
www.dacoromanica.ro
362.11(498.1)
14127 362.11 (498.1)
[Petrache Danciulescu este orinduit in postul de felcer
la spitalul judetului Ilfov]. BULETIN [T.R.], 1855,
p. 189.
14128 362.11 (498.1)
[Maghistrul de chirurgie Gheorghe Medghi este numit
chirurg la spitalul districtului Romanati, in locul doe-
torului F. Fabini]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 309.
14129 362.11 (498.1)
[Eforia spitalelor anunta ca se vor da in arenda prin
licitatie mai multe mosii spitalicesti si manastiresti].
BULETIN [T.R.], 1851, p. 3-4.
Sint trecute mosiile spitalelor: St. Pantelimon, Coltei, Filan-
tropiei, ale schiturilor Gfdseni, T1r5ortil, SarhAne5tii, Titireciu,
Lespezile 5i Sinaia.
14130 362.11 (498.1)
[Eforia spitalelor anunta ca se vor da prin licitatie
in arenda mai multe mosii]. VEST. R., XVI (1851),
p. 28.
Mo5iile slot ale spitalelor Coltei, Sf. Pantelimon, Filantropic
5i ale schiturilor Gaisenti, TIr5orul, Lespezile 5i Sinaia.
14131 362.11 (498.1)
[Eforia Spitalelor anunta ca se vor da prin licitatie
in arenda mai multe mosii spitalicesti si manastiresti].
BULETIN [T.R.], 1851, p. 32.
Sint trecute mosiile spitalelor: Sf. Pantelimon, Coltei, Filan-
tropia si ale schiturilor: Glisenii, TIrsorul, Felede5olul, Cozia,
Lespezile 5i Sinaia.
14132 362.11 (498.1)
[Eforia Spitalelor publics o lista de mosii spitalicesti
care se vor da in arenda prin licitatie]. BULETIN
[T.R.], 1852, p. 116; VEST. R., XVII (1852), p. 116.
14133 362.11 (498.1)
[Eforia spitalelor publics lista mosiilor spitalicesti ce
se dau in arenda pe cinci ani, incepind de la 23 aprilie
1853]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 403-404; VEST.
R., XVII (1852), p. 324: Instiintari.
Anuntul se repetA In Vestitorul romdnese la p. 360.
14134 362.11 (498.1)
[Domnitorul inspecteaza spitalul de alienati de la
Marcuta si spitalele Pantelimon si Dudesti]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 129: Donaufiirstenthii-
mer.
14135 362.11 (498.1)
[Eforia spitalelor publics lista mosiilor spitalelor Pan-
telimon, Coltei, Filantropiei, ale schiturilor Gaiseni,
Poiana, Tirsor, Cornet si ale manastirii Sinaia, care se
dau in arenda de la Sf. Gheorghe 1854]. BULETIN
[T.R.], 1853, p. 302, 318, 322-323, 326.
362.11 (498.1)
14136
[Eforia Spitalelor publics lista mosiilor care se dau
in arenda prin licitatie]. BULETIN [T.R.], 1854,
p. 76; VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 20, p. 1.
14137 362.11 (498.1)
[Anurguri ale Departamentului din Nauntru al Tarii
Romanesti de licitatii pentru aprovizionarea spitalelor
cu diferite lucruri]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 217.
14138 362.11 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei, prin
care clucerul Grigorie Alexandrescu este orinduit di-
rector al cantelariei Eforiei Spitalelor, in locul paharni-
cului Pana Olanescu]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 366;
VEST. R., XIX (1854), p. 374.
362.11(498.1) ASISTENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC. 362.11(498.1)

14139 362.11 (498.1) 14151 362.11 (498.1)

[Eforia spitalelor publics o lista de mosii ale spita-
lelor Coltea, Filantropia si ale manastirii Sinaia, care se
vor da in arenda]. BULETIN [T. R.], 1857, supl.
la nr. 60, p. 3.
362.11 (498.1)
14140
[Corespondents elogioasa in Kolozsvari KazIony"in
privinta organizarii si bunei functionari a celor patru
spitale din Bucuresti]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
nr. 29, p. 115 [gresit: 111]: Tara Roma.neasca.
14141 362.11 (498.1)
[Epitropia spitalului Brincovenesc si a bisericii Dom-
nita Balasa publics lista mosiilor spitalului si ale hise-
ricii, care se dau in arenda]. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 70, p. 4.
14142 362.11 (498.1)
[Printul G. B. Brincoveanu anunta licitatia pentru
arendarea unor mosii aparlinind asezarnintelor Brinco-
venesti]. ROMANUL, II (1858), p. 36: Ctitorul ase-
zamintelor Brincovenesti.
Se da lista mosiilor.
14143 362.11 (498.1)
[Orasul Calarasi devine oras liber si sediul ocirmuirii
Ialomita, prin vinzarea unor bunuri de 250 000 piastri,
platiti Eforiei spitalului Coltea, proprietara orasului].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 69: Donauftirs-
tenthtimer.
14144 362.11 (498.1)
[Eforia spitalelor recomanda in locul lui Gheorghe
Singros, doctor secund al spitalului Coltei, demisionat,
pe dr. Stefan Capsa]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 74.
14145 362.11 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei
prin care doctorul Adolf Grunau este inaintat in postul
vacant de doctor primar la spitalul Coltea]. VEST. R.,
XIX (1854), p. 381.
Doctorul Risard Cobitzen este numit doctor secundar la Coltea
to locul lui Adolf Grunau.
14146 362.11 (498.1)
[Stire despre redeschiderea Scolii de chirurgie la spi-
talul Filantropia "]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 45: Donaufarstenthtimer.
Se Indica st conditlile de admitere.
14147 362.11 (498.1)
[Eforia spitalelor face cunoscut ca arhidiaconul Iov,
fostul egumen al m-rii Vacaresti, a lasat prin testament
la spitalul iubirei de oameni" 10 000 lei]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 196.
14148 362.11 (498.1)
[Epitropia spitalului Pantelimon publics o lista de
mosii ale spitalului si ale schiturilor metoase, care se
vor da in arena de la 23 aprilie 1858]. BULETIN
[T.R.], 1857, supl. la nr. 69, p. 3 -4; ANUNT. R., IV
(1857), nr. 59, p. 3-4.
14149 362.11 (498.1)
[Epitropia spitalului Pantelimon anunta arendarea
a trei BULETIN [T. R.], 1858, p. 107.
362.11 (498.1)
1.4150Naniescu Gaiseanu, Protosinghelul Iosif
Cuvint ce s-a zis cu ocazia punerii temeliilor noului
spital Pantelimon la 30 Iunie 1858... ANUNT. R., V
(1858), nr. 53, p. 1.
Se dau clteva date despre acest spital.
[Printul Carol de Prusia a intarit statutele pe care
le-a facut consulul general al Prusiei in Bucuresti, in
privinta fundatiei ordului loanitilor"]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p . 323: Intimplari de zi.
Fundatia va avea de stop sprijinirea 8colii luterane din Bucu-
resti sl !nfiintarea unul spital evanghelic" tot acolo.
14152 362.11 (498.1)
[M. Verthaimer anunta ca spitalul israeliplor pamin-
teni ce este in mahl. Crucea de piatra Nr. 34" se va des-
chide la 6 ianuarie 1856]. VEST. R., XII (1857), p. 8:
Ins tiintari,
SSracil vor prim' medic: mente gratuite.
14153 362.11 (498.1)
[Doctorul M. Verthaimer aduce multumiri artistilor
romani, in frunte cu M. Millo, si tuturor romanilor care
au sprijinit reprezentatia data la Teatrul National in
folosul spitalului izraelitilor din Bucuresti]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 1, p. 3.
Venitul net at acestei reprezentatii a Post de 5298 lel, plus
20 galbeni daruiti de caimacam.
14154
[Doctorul de hirurgie Gheorghie Seller Viliampson este
numit in postul vacant de doctor al spitalului arestatilor
din temnita Capitalei]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 125.
362.11 (498.1)
14155
[Frederih Fabini este numit in postul de doctor de in
spitalul temnitelor din Bucuresti]. BULETIN [T.R.],
1855, p. 173.
14156 362.11 (498.1)
[Dimitrie Ziteu este orinduit doctor la spitalul temnitei
din Capitals, in locul lui Fabini, demisionat]. BULETIN
[T.R.], 1855, p. 221.
362.11 (498.1)
14157
[Nicolae Avramovici este numit in postul de felcer
In spitalul temnitei din Capitals]. BULETIN [T.R.]
1855, p. 237.
14158 362.11 (498.1)
[Hainrih Lent este orinduit la spitalul din Braila in
calitate de felcer, in locul chirurgului Anton Pirini, de-
misionat]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 365.
14159 362.11 (498.1)
[Rezolutia domneasca prin care se aproba de a fi
concentrate intru una si aceeas in!nl directia spitalului
din Craiova"]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 37.
14160 362.11 (498.1)
[Stire cu privire la spitalul din Pitesti]. VEST. R.,
XX (1855), p. 277: Stiri din launtru.
In cadrul reportajului despre calatoria domnItorului StIrbei
la man. Bistrita, se anunta ca episcopul Argesulul, care II Insotea,
a donat fonduri pentru Inflintarea a 10 paturi not si Ingrijirea coti-
diana a Inca cinci bolnavl.
14161 362.11 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru
prin care se aduc multumiri publice episcopului de Arges
pentru dania sa facuta spitalului din Pitesti ]. BULE-
TIN [T.R.], 1855, p. 285, 322.
Donatorul a platit cheltuielile trebuincioase pentru tnfiintarea
a 15 paturi cu toate ale for obie cte si Intretinerea a 5 bolnavi.
14162 362.11 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca negus-
torul Ionita Nicolau din Ploiesti a lasat la moartea sa,
intre alte legate, suma de lei doua mii, in folosul spita-
lului Boldescu din acest oras]. BULETIN [T.R.],
1852, p. 305 -306; VEST. R., XVII (1852), p. 277.

751
20 Bibliografla analitica c. 959

www.dacoromanica.ro
362.11(498.1) ASISTENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC. 362.11(498.3)

14163 362.11 (498.1) 14173 362.11 (498.3)

[Vasile Fontuleac este orinduit in postul vacant de [inzestrarea spitalului din Botosani cu infiintarea
felcer la spitalul central din Ploiesti]. -BULETIN [T.R.], unui feredeu de aburi si Were]. - GAZ. DE MOLD.,
1855, p. 130. XXX (1858), p. 169: Epitropia Sf. Spiridon.
14164 362.11 (498.1) In acest stop postelnicul Mihalachi Holban se angajeaza sa
[Ministerul Credintei aduce multumiri consilierului de doneze anual spitalului cite 50 de galbeni.
stat al impdratului Rusiei Nicolae Mavru pentru dania 14174 362.11 (498.3)
sa de 100 galbeni anual data spitalului Boldescu din
Ploiesti]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 377: Ministerul [incunostiintarea fAcutil de economul Iftimie Sta-
Credintei; ANUNT. R., V (1858), nr. 94, p. 1. mati cu privire la inceperea zidirii pe cheltuiala sa a spi-
talului din Folticeni]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
Cei 100 de galbeni se vor da din venitul proprietAtii sale din p. 196: Epitropia Sf. Spiridon ; GAZ. DE MOLD., XXIII
Caline$ti, districtul Prahova. (1851), p. 191: Novitale din nauntru.
14165 362.11 (498.1)
14175 362.11 (498.3)
[Departamentul din N5untru face cunoscut ca Constan-
tin Psaltul a oferit gratis o casa in orasul Rimnicul, din [*tire ca economul Eftimie Stama1i zideste un spital
jude(ul Slam-R1mnicul, ca ss se 1nfiinteze un spital pentru la Falticeni cu cheltuiala sa]. - ZIMBRUL, I (1851),
siiraci]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 265. p. 249: lasii.
14166 362.11 (498.3) 14176 362.11 (498.3)
[Memoriu al Epitropiei spitalelor privitor la situatia
institutiilor spitalicesti din Moldova]. - BULETIN
[Mold.], XIX (1851), p. 170-171: Epitropia Sf. Spiridon.
-
[$tire despre cladirea unui spital la Falticeni de catre
parintele econom Eftimie Stamati]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 96.
Despre numArul paturilor din spital, ImbunItAtiri aduse la
cladirile spitalelor, valoarea donatiilor facute, mi,carea bolnavilor 14177 362.11 (498.3)
pe anul 1850. [tncuviintarea data doctorului Georges Williamson
de a infiinta la Galati un spital pentru marinarii tuturor
14167 362.11 (498.3) vaselor fara osebire de pavilion"]. GAZ. DE MOLD.,
[Informatie despre spitalele din Moldova]. - GAZ. DE XXVIII (1856), p. 327: Novitale din nauntru.
MOLD., XXIII (1851), p. 171: Novitale din nauntru.
In Moldova functioneaza ease spitale, In afard de acele din 14178 362.11 (498.3)
Iasi, la: Roman, Botosani, Birlad, Focsani, Galati etc. cu [*tire despre infiintarea unui spital la Hirlau]. -
180 paturi. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 48,
p. 190-191: Novitale din nauntru
14168 362.11 (498.3) Fondatoarea spitalului este Pulheria Ghica n. Bal$, care a
[Despre activitatea administratiei centrale a spi- pus sa se zideasca o casA pentru spital $i a donat 10500 galbeni
talelor]. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 2: Novi- pentru Intretinerea lui.
tale din nauntru.
Lucrarile de constructie facute la spitalul Sf. Spiridon din 14179 362.11 (498.3)
Iasi si miscarea bolnavilor aici pe anul 1851. Sltuatia financiara acid de fundatie si ceva mdrettl.
Unii FOAIE
a spitalelor moldovene. PT. MINTE, XX (1857), p. 27-28.
Reproducere dupl Gazeta de Moldavia. In legatura cu donatia
14169
Ospitalurile civile a Moldovei. -
GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), supl. la nr. 34, p. 139-141.
362.11 (498.3)
flcuta de Pulcheria Ghica pentru zidirea unui spital In IfirlAu,
se spun $i clteva cuvinte despre trecutul IiIrlaului.
Despre activitatea spitalelor din Ia$i si din celelalte orase ale 14180 362.11 (498.3)
Moldovei, migarea bolnavilor, numarul operatiilor efectuate In [*tire despre donatia anonima de 1000 galbeni filcuta
cursul anului 1854. spitalului din Hirlau]. GAZ. DE MOLD. , XXX (1858),
14170
p. 107: Epitropia sf. Spiridon.
Steege, Ludovic 362.11 (498.3)
[Scrisoare adresata redactiei prin care precizeazd c5 14181 362.11 (498.3)
nu el este autorul darii de seamy despre activitatea spi- [Ofisul domnesc de multumire adresat comisului
talelor epitropiei Sf. Spiridon, publicata in supl. la nr. 34
al Gazetei" din 2 mai 1855]. - GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 143: Albina romaneasca.
p. 57-58: Novitale
-
Dimitrie Castroeanu, cu ocazia donatiei sale facute spi-
talului din Husi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
din nauntru.
Darea de seams publicatA In supl. Gazetei era urmatA de rapor-
tul dr. Steege cu privire la ospiciul de la manAstirea Neamt, Melt D. Castroeanu a oferit 50 000 lei pentru Infiintarea unui spital
s-a treat o confuzie. la Hu$1.
14182 362.11 (498.3)
14171
Notitie statistics a ospitalelor.
XXVIII (1856), p. 82.
- 362.11 (498.3)
GAZ. DE MOLD.,
din Iasi]. -
[tire despre donatii facute spitalului Sf. Spiridon
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 5: No-
Miscarea bolnavilor si numArul operatiilor efectuate In cursul
vitale din nauntru.
anului 1855 In spitalul din Iasi si In cele din provincie. Cuprinde Donatorii care au oferit mai multe obiecte folositoare" stilt
si situatia azilului de la Galata. - Text roman si francez. dr. Cihac, Maria Sutu si spAt. G. Caliman.
14172 362 11 (498.3) 14183 362.11 (498.3)
[$tire despre spitalul din Botosani]. - GAZ. DE [spitalul Central Sf. Spiridon din Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 171-172: Novitale din na- MOLD., XXIII (1851), p. 171-172: Novitale din na-
untru. untru.
E zidit de curind, prin subscriplia fAcutA de Epitropie. Va Descrierea spitalului. Numarul paturilor va H la sfirsitul
avea 80 de paturi. vcril 1851 de 300. Miscarea bolnavilor pe anul 1850.

752

www.dacoromanica.ro
 362.11(498.3) ASISTENTA SPITALE, MATERNITATI ETC. 362.11(498.3)

14184 362.11 (498.3)
[Epitropia casei Sf. Spiridon instiinteaza despre scoa-
terea la mezat a viei de la Socola si a lucrtirilor aparti-
nind de ea]. ZIMBRUL, II (1851), p. 176: instiintari.
14185 362.11 (498.3)
[S5rbatoarea Sf. Spiridon la Spitalul Central din
Iasi]. ZIMBRUL, II (1851), p. 179.
Despre vizita Domnului la spital *i miscarea bolnavilor pe
anul 1851.
14186 362.11 (498.3)
[L. Rus, primarul operator hirurgic" al Spitalului Sf.
Spiridon din Iasi, doneazii 43 tomuri de carti medicale
bibliotecii spitalului]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 235: Novitale din nauntru.
14187 362.11 (498.3)
[Serbarea de la Epitropia Sf. Spiridon din Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 397: Novitale din
nauntru.
Membrii guvernului s-au Incunostiintat deadreptul de la
bolnavi despre modul tratarii si tngrijiril for ".
14188 362.11(498.3)
Ospitalul Central a sf. Spiridon in Iasi. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 107-109 (nr. 78: Albina Ro-
maneasca.
Despre activitatea spitalului Intre anii 1844-1852. Num5rul
operatiilor efectuate, pe specialltati.
14189 362.11 (498.3)
[Scoaterea la licitatie a unor resturi de cherestea,
proprietatea Spitalului Sf. Spiridon din Iasi].ZIMBRUL,
II (1852), p. 206: Publicatil.
14190 362.11 (498.3)
[*tiri despre Spitalul Sf. Spiridon din Iasi]. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 97, p. 283: Novitale din
nauntru.
Cu prilejul sarbatorii Sf. Spiridon, spitalul este vizitat de
domnitor. Despre cresterea numarului paturilor la 264, miscarea
bolnavilor, numarul elevelor interne *i externe din Institutul de
moslt care functioneaza pe lInga spital.
14191 362.11 (498.3)
[Ofisul CAim5c5miei referitor la donatia de 2000 de
galbeni facut5 spitalelor Sf. Spiridon de dare Al. Petrino].
MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 10, p. 4.
14192 362.11 (498.3)
[Se confirms primirea celor 500 galbeni, lasati prin
testamentul agai N. Negroponte Spitalului Central Sf.
Spiridon]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 293:
Epitropia Ospitalului Central.
14193 362.11 (498.3)
[Despre punerea pietrei fundamentale a unui spital
Ia Iasi, in mahalaua Ttit5rasi, zidit de logoftitul Dimitrie
Cantacuzino Pascanu]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 103; ZIMBRUL , I (1851), p. 273: laii.
Se arata ca spitalul va avea 100 de paturi, 40 vor fi Intreti-
tnute din fondul de 400 000 lel donat de acelasi logofat. Planurile
spitalului au Post Intocmitede arhitectul Hartl.
14194 362.11 (498.3)
[Actul prin care Pulheria Cantacuzin, ngscutti Bel-
diman, a donat spitalului Sf. Treimi din Tatarasi, fondat
de ea, mosia Vindereii, cu partea din Baldnesti, tinutul
Tutovei]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 83.
14195 362.11 (498.3)
[Se anunta ca spitalul Sf. Treimi din Tat5rasi functi-
oneaza sub auspiciile Epitropiei Sf. Spiridon]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 153: Epitropia Sf. Spiri-
don.
14196 362.11 (498.3)
[Actul de inchinare a spitalului din Ttit5rasi de ctitre
fondatorii lui, Dimitrie si Pulheria Cantacuzino, Eforiei
Sf. Spiridon din Iasi]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 36, p. 64.
Actul prevede ca din neamul fondatorilor sa fie totdeauna
doua persoane care sa supravegheze spitalul. Dr. Ludovic Ruso
va fi numit inspector al spitalului. La venitul anual al spitalului
de 1446 galbeni, adaugit 500 galbeni proveniti de la moslile Tau-
testii *i Vindereii.
14197
362.11 (498.3)
[Lista persoanelor ce au htir5zit prin subscriptii o
soma de bani in ajutorul tinerii Spitalului evreesc" din
Iasi]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 21: De-
partamentul din nauntru.
14198 362.11 (498.3)
[In urma unei inspectii a viceprezidentului Urusov
la spitalul evreiesc din Iasi, s-a numit o comisie pentru
a chibzui mijloacele pentru imbuntitatirea acestui ase-
ztimint"]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 21:
Novitale din nauntru.
Membrii comisiei, M. Kogalniceanu si N. Istrati, au dat spi-
talului cite 50 de galbeni, strIngind de asemenea 980 de galbeni
de la donator) evrei .
14199 362.11 (498.3)
[M5surile luate de comunitatea evreilor din Iasi pen-
tru ajutorarea populatiei evreiesti sarace]. STEAOA
D., I (1855), p. 89-90: Iassil 22 Noemvri.
Printre altele se va da Ingrijire medicall Ia domiciliu *1 vor
spori paturile la spitalul evreiesc.
14200 362.11 (498.3)
[Instiintarea epitropiei spitalului evreiesc din Iasi,
care va depinde numai de legala autoritate sanitar5].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 343:
Comitetul Sdnatatii.
14201 362.11 (498.3)
[Raportul medicului spitalului din castelul din Ocna,
cu privire la activitatea spitalului]. GAZ. DE MOLD.
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 130: Novitale din na-
untru.
14202 362.11 (498.3)
[Ofisul caimacamului cu privire la infiintarea spita-
lului Costachi Conachi" din Tecuci]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 307; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 265: Novitale din nauntru.
14203 362.11 (498.3)
[Referatul prin care Consiliul Administrativ isi exprima
recunostinta fatti de caimacarn, pentru hotarirea sa de
a infiinta la Tecuci spitalul C. Conachi "]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 391: Secretariatul de Slat; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 329: No-
vitale din nauntru.
14204 362.11 (498.3)
[Se anunta ca Vogoride fundeaza in Tecuci un
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 371: Principatele
dela Duntire.
Dupa o corespondenta din Iasi trimisa Levantului I Courrier
du Levant].
14205 362.11 (498.3)
[Postelniceasa Elena Radu doneazti o casa pentru
un mic spital obstesc Ia Tirgul Frumos]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851). p. 355: Novitale din nauntru.

753

www.dacoromanica.ro
362.11(498.3) AS1STENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC.
14206 362.11 (498.3)
[Informatie a la Tirgul Neamtului se va inaugura
un spital].GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 119
(nr. 81): Novitale din nauntru.
14207 362.11 (498.3)
[Descrierea spitalului din Tirgu-Neamt]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 2: Novitale din nauntru.
Cladirea a fost prolectata si construita de arhitectul A. Cos-
tinescu In frumos stil bizantin-modern". Se mentioneaza cei
care au contribuit la Intl intarea spitalului sidoctorii care 11 deservesc.
14208 Teotan, ieromonah 362.11 (498.3)
Ospitalul monast. Neamtu in politiea cu acest nume.
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 77-78: Albina
Romaneasca.
Despre spitalul fondat de man. Neamt si Secu In 1852. Miscarea
bolnavilor, numartil operatiilor efectuate In anti 1852, 1853.
14209 362.11 (498.3)
[Raport asupra activilittii spitalului din ora$ul Neamt
in anii 1852-1857]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 434.
14210 362.11 (498.3)
Etat relatif aux travaux de l'hopital de la ville de
Neamtzo du monastere Neamtzo, depuis le mois d'Octobre
1852, jusqu'd la fin de l'annee 1857. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 86, p. 348.
14211 362.11 (498.3)
[Stire despre o donatie facutd spitalului din Tirgu
Ocna]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 5: Novi-
tale din nauntru.
Pah. V. Codricescu a oferit 10 paturi de tier spitalului ce
are a se funda" In localitate.
14212 362.11 (498.3)
[Stire din Tirgul Ocna, prin care se anuntd inaugu-
rarea spitalului din acel ora$]. ZIMBRUL, II (1851),
p. 101: Moldaviea.
A asistat sl Vasilie Codrenescul, epitrop at acestui spital.
14213 Bauman, dr. 362.11 (498.3)
Raportul doctorului din tirgul Ocnei despre starea
bolnavilor in acel institut de la infiintarea castelului pad
la 31 Dechemvrie 1856. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 171, col. II.
Raportul este Intocmit de doctorul B. In calitate de medic
al penitenclarului. Se dau 1nformatii despre starea igienica a ares-
tatilor bolnavi" si numarul bolnavilor tratati In anul 1856.
14214 362.11 (498.3)
Act de rinduirea epitropiei $i deschiderea lucrarii spi-
talului din Vasluiu, fondat de D. Post. Dimitrie DrAghici.
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p . 20.
14215 362.11 (498.3)
[tnfiintarea unui spital cu 40 paturi la Vaslui].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 14:
Novitale din nauntru.
Postelnicul Dimitrie Draghici a donat mosia sa Giurgenii,
din tinutul Roman, pentru Inflintarea acestui spital. Text
roman si francez.
14216 362.11 (498.3)
[Postelnicul Dimitrie Draghici a depus un testament
in folosul spitalului din Vaslui]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 141: Epitropiea Sf. Spiridon.
14217 362.11 (498.3)
[Elena Subin, proprietara mo$iei Tirgul Vaslui, do-
neaza 1000 galbeni spitalului din localitate]. GAZ.
754
www.dacoromanica.ro
362.116(498.1)
DE MOLD., XXX (1858), p. 258: Novitale din nauntru.
Donatia e anuntata de postelnicul D. Draghici, fondatorul
spitalului.
14218 362.11 (498.3)
[Safta Brincoveanu doneazd doua mo$ii pentru infi-
intarea unui spital la miliilistirea Varatic]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 282: Novitale
din nauntru.
14219 362.11 (498.3)
[Stire despre donatia facuta manastirii Varatic de
simonahia Safta, vdduva printului Grigorie Brincoveanu,
nilscuta Mavrocordat, in scopul infiintarii $i intretinerii
unui spital pentru calugdrite]. TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 307, col. I: Ia$ii.
A ddruit mosiile Osica 51 Vadulenii din judetul Romanati. Se
aminteste cu acest prilej Cl. donatoarea a urzit" si spitalul Brin-
covenesc din Bucuresti.
14220 362.113 (498.1)
[Sfatul ord$enesc din Bucure$ti, cu ocazia deschiderii
spitalului veneric de la Dudesti, face cunoscut color in-
teresati ca este trebuintil a se infiinta acolo o marchi-
tanie cu obiecte de ale hr5nii pentru indestularea bol-
navilor"]. VEST. R., XVII (1852), p. 289.
14221 362.113 (498.1)
List de mi$carea spitalurilor venerice din tot Printi-
patul pe luna lui Dechemvrie 1852. BULETIN [T. R.],
1853, p. 3.
Raport at inspectorului carantinelor Mavros cStre domni-
torul Tdrii Romanesti.
14222 362.113 (498.1)
Memoar de mi$carea spitalelor venerice din tot Prin-
tipatul. BULETIN [T. R.], 1853, p. 63, 144, 176,
212, 259, 280, 283.
Se publicd lista acestor spitale din Tara Romaneascd 51 mis-
carea bolnavilor pe lunile: ianuarie, aprilie august.
362.113 (498.1)
14223
Memoar de mi$carea spitalurilor venerice din tot
Printipatul. BULETIN [T. R.], 1854, p. 26, 60, 183,
220, 324.
Pe lunile noiembrie, decembrie 1853; martie, aprilie, mat,
august 1854.
14224 362.113 (498.1)
[Sfatul ord$enesc din Bucure$ti anunta ca se va tine
licitatie pentru procurarea unei cantitati de 18 stinjeni
de lemne trebuincioase in lucrarea spitalului veneric
din judetul Ilfov"]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 171.
14225 362.116 (498.1)
[Stire despre inaugurarea spitalului de copii Franz
Iosef", al comunitatii austriaco-prusiene din Bucure$ti].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 61: Donauftirs-
tenthiimer.
14226 362.116 (498.1)
[Eforia Spitalelor face cunoscut ca s-a infiintat un
spital de copii in Bucure$ti]. ANUNT. R., V (1858),
nr. 39, p. 1.
Noul spital se afla In casele cele not ale doctorului Baral,
In mahalaua Crucea de plata, pe str. Dudesti.
14227 362.116 (498.1)
[Ofisul caimacamului Care Ministerul Credintei prin
care aprobd proiectul pentru infiintarea unui spital de
copii mici in Bucure$ti]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 153; ANUNT. R., V (1858), nr. 40, p. 1.
362.116 (498.1) ASISTENTA : SPITALE, MATERNITATI ETC. 362.15 (498.3)

14228 B.[ara], Dr. 362.116 (498.1) 14238 362.13:617.7 (439.2)

Comunicatiuni scientifice mid. ISIS, III (1858), 0 mare binefacere. G. TRANS., XXI (1858), p.
p. 136. 272: Transilvania.
Ca un comentar la decretul recent al guvernului, pentru Infin- Date statistice privind activitatea institutului de vindecare a
tarea unui spital de copii In Bucuresti, reproduce din brosura sa ochilor din Brasov In perioada mat -septembrie 1858.
Despre unele din institutele filantropice in Europa, aparuta In 1853,
un pasaj In care argumenteaza necesitatea unui spital de copii In 14239 362.13:617.7 (498.1)
Bucuresti. [Eforia spitalelor din Tara Romaneasca face cunoscut
ca va infiinta un spital de 30 paturi pentru tot felul de
14229 362.116 (498.1) boll de ochi]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 327 ; ANUNT.
[Comentarii pe marginea ofisului domnesc prin care R., IV (1857), nr. 74, p. 3.
se hotaraste infiintarea unui spital de copii in Bucuresti]. Va fi sub conducerea doctorului Carol Vitman.
ROMANUL, II (1858), p. 157-158: Bucuresci 22
Maii1/3 Iunie. 14240 362.13:617.7 (498.1)
Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti. Un nou asezamint de binefacere. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 76, p. 2.
14230 362.116 (498.1)
Se arata importanta noului asezamInt de sub conducerea doc-
[Eforia Spitalelor publica principalele articole din torului oculist Carol Vitman.
legea pentru infiintarea unui spital de copii in Bucuresti].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 250-251: Eforia Spita- 14241 G.C. 362.13:617.7 (498.1)
lelor; ANUNT. R., V (1858), nr. 62, p. 3. Spitalul Filantropiei. ANUNT. R., V (1858), nr.
Spitalul va primi pina la 40 copii; o despartire osebita" va fi 24, p. 3.
pentru copiii din provincie; directorul spitalului va fi doctorul Arata importanta noului asezamInt pentru cautarea patimasilor
Baran. de tot felul de boll de ochi, de sub directia dr. Carol Vitman.
14231 [Bara, Dr.] 362.116 (498.1) 14242 362.15 (498.1)
Deschiderea spitalului de copii in Bucuresti. ISIS, [Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei, prin
III (1858), p. 256. care d. Capp este orinduit in vacantul post de doctor
Descrie organizarea spitalului, fondat de guvern dupa pro- primar si profesor la spitalul de nastere"]. VEST. R.,
iectul elaborat de d-rul Baran si pus sub direcliunea acestuia. XIX (1854), p. 381.
Semneaza: Redagiunea. In locul doctorului Capsa la spitalul Coltea este orinduit
14232[Danis, Dr.] 362.116 (498.1) doctorul Turnescu.
[Discursul rostit de directorul spitalului de copii din 14243 362.15 (498.1)
Bucuresti, cu prilejul deschiderii acestui spital]. NA- [Doctorul Albert Venert este orinduit in vacantul
TIONALULU, I (1858), p. 312: Prea Inaltate Domne 1
post de doctor secondar in spitalul de nasterel. BULE-
Arata ca era necesar un astfel de spital, deoarece mortalitatea TIN [T. R.], 1855, p. 269.
copiilor In tars se ridica la cifra estraordlnara si efraianta de 60,
70 si chiar 80 la sun". 14255 362.15 (498.1)
14233
[Doctorul Scarlat Grigorovici anuntil deschiderea la
362.116 (498.1) Bucuresti a unei case particulare pentru femei lauze
Spitalul si casa de saniltate pentru copii. ROMA- precum si a unui cantor de doici "]. VEST. R., XX
NUL, II (1858), nr. 71, p. 283-284. (1855), supl. la nr. 48, p. 1-2.
Se dau amanunte cu privire la activitatea acestei nou Infiin-
tate institutii In care se primeau gratult copiii oamenilor saraci. 14245 362.15 (498.1)
Initiativa Intemelerit spitalului 0 avusese doctorul Baran. Spi- [Moasa Apolonia Carlson face cunoscut ca are trei
talul se gaseste In ulita Dudesti nr. 42. incaperi foarte comode pentru persoanele insarcinate, ce
n-au inlesnire sa se ingrijeasca la nasterel. ANUNT.
14234 362.116 (498.1) R., V (1858), nr. 86, p. 4.
[Despre spitalul de copii de curind deschis in Bucu-
resti].NATIONALULC, I (1858), p. 304: Sciri din 14246 362.15 (498.3)
intru. [Stire despre infiintarea la Iasi a asezamintului pen-
Se arata cum functioneaza acest spital, cum pot fi transpor- tru pruncii parasiti, avind si o sectie de mosit]. GAZ.
tati copiii la spital cu trasura spitalului, In ce conditil pot fi lasati DE MOLD., XXIV (1852), p. 13: Novitale din nauntru.
copii In spital pins la deplina for Insanatosire; invitarea unor
doctor' din afara etc. 14247 362.15 (498.3)
Hrisov domnesc. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
14235 [Bars!}, Dr.] 362.116 (498.1) supl. 1-4, p. 1-16.
Lucrarea spitalului copiiloru in Bucuresti. ISIS, Se publica hrisovul domnesc" si principiile generale" pentru
III (1858), p. 384: Comunicatiuni scientifice mid. infiintarea si functionarea la Iasi a unei scoli de mosit, units cu o
Raport asupra activitatii spitalului, pe intervalul 20 aug. sectie pentru pruncii aflati cu care se va Insoti un biuro pentru
31 dec. 1858. mance, o clinics ambulatorie pentru copii bolnavi si un Institut
14236 Bold, [Z.] 362.13:617.7 (436) pentru vaccinarea pruncilor".
0 visits in institutul orbilor din Vienna. TELE- 14248 362.15 (498.3)
GRAFUL R., VI (1858), p. 134-135: Foileton.
Reportaj at unui martor ocular. [Omagierea domnului Grigore Ghica al Moldovei pen-
tru faptul ca infiintase o orfanotrofie]. G. TRANS.,
14237 362.13:617.7 (439.2) XV (1852), p. 66-67.
[Activitatea institutului pentru vindecarea ochilor din
Brasov in anul 1857]. G. TRANS., XX (1857), p. 310: 14249 362.15 (498.3)
Transsilvania. [Ofis prin care domnitorul multumeste spatarului
Se da numarul pacientilor si se Infatiscaza rezultatele tra- Iorgu Radu pentru donatia de 500 galbeni. facuta in folo-
tamentelor. sul Institutului de mosit si cresterea copiilor aflati, din

755

www.dacoromanica.ro
 362.15 (498.3) ASISTENTA : SPITALE ETC.
Iasi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 77: Secreta-
riatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 63:
Novitale din nauntru.
362.15 (498.3)
14250
[$tire despre multumirile adresate de domnul Moldo-
vei spatarului G. Radu, pentru donatia de 500 galbeni
facuta orfanotrofiei]. G. TRANS., XV (1852), p. 119.
14251 362.15 (498.3)
[Proiectul de lege votat de Divanul Obstesc si intarit
de Domn, prin care la Institutul pentru mosit se adauga
si o sectie pentru cresterea pruncilor parasiti, urmind a
trece sub patronajul man. Sf. Spiridon]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 173: Secret. de Slat a Moldovei;
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 161: Novitale din
nauntru.
14752 362.15 (498.3)
[Informatie ca la 15 septembrie va avea loc deschide-
rea la Iasi a Institutului ce cuprinde in sine: scoala de
mosit, casa de nascare si de copii lepadati, biuro de mance
*i institut de hultuit"]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
nr. 69, p. 171: Novilale din nauntru.
14253 362.15 (498.3)
[Descricrea inauguratiei solenele a Institutului corn-
pus din scoala de mosit, un biuro pentru mance, clinica
pentru copii bolnavi si un institut pentru vaccinarea prun-
cilor "]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 78, p. 107:
Novitale din nkuntru.
14254 362.15 (498.3)
[Se anunta ca s-a deschis la Iasi orfanotrofia infiintata
de domnitorul Grigore Ghica]. G. TRANS., XV (1852),
p. 348: T6ra romaneasca si Moldavia.
14255 362.15 (498.3)
[Epitropia spitalului Sf. Spiridon face cunoscut ca pe
lingd Institutul pentru mosit si azilul pruncilor parasiti
se va infiinta si o clinica ambulatorie pentru copii].
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 373.
14256 Baota, An. 362.15 (498.3)
[Act de donatie in valoare de 12 500 galbeni pentru
Institutul orfanotrofiei din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 41: Novitale din nauntru ; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 50-51, 53.
Se publics si adresa de multumire a Sfatului Administrativ
catre hatmanul An. Bosota.
14257 362.15 (498.3)
[Ofisul domnesc de multumiri, adresat hatmanului
Anastasie Basota, pentru harazirea ce au facut in folosul
institutului de orfanotrofie"]. BULETIN [Mold.], XXI
(1853), p. 193: Secretariatul de Stat.
14258 362.15 (498.3)
[Ofisuldomnesc pentru numirea printesei Aglaea
Roseti, nascuta Ghica, de patroana asezamintului de
BULETIN [Mold.],
mosit si cresterea copiilor gasiti"].
XXI (1853), p. 277: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 249: Novitale din nauntru;
G. TRANS., XVI (1853), p. 252: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
362.15 (498.3)
14259
[Stiri despre Ospitiul Grigorian" din Iasi]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 33: Novitale din nauntru ;
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 47: Principatele dela
Dunare.
A Post vizitat de feldmaresalli Coronini sl Paar, care au elogiat
buna lui organizare. Ospiciul depindea de spitalul central de la
Sf. Spiridon si era condus de d-rul A. Fatu.
756
www.dacoromanica.ro
ASEZAMINTE $1 OPERE DE BINEFACERE 362.2 (498.3)
14260 362.15 (498.3)
[Mandstirea Rachitoasa doneaza 500 galbeni In folo-
sul institutului de orfanotrofie si de mosit" din Iasi].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 89: Secretariatul
de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 81: Novi-
tale din nauntru.
14261 362.15 (498.3)
[Articol cu privire la Institutul Grigorian din Iasi].
STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 229-230 [gresit: 141-
142]: Iasii, 14 Avgustfi.
Articol scris In legatura cu examenul public al Institutului.
Se arata ca functioneaza de 4 ani, fondat de Grigore Ghica. Director:
doctorul Fatu. Scopul: lacas pentru copiii parasiti $1 gravidele
fara mijloace, In timpul nasterii si al lehuziei; scoala pentru moase;
birou de doici (mance"); birou de hultuit" (vaccinare) si clinica
ambulatorie. La examenul final din 1856 s-au prezentat 20 de eleve
ale scolii de moase si au reusit 19. La examenul public a asistat
caimacamul, Insotit de ministrul din launtru, de aga orasului $i
de G. Asachi, directorul Invataturilor publice.
14262 Fiitu, Dr. 362.15 (498.3)
[Discurs la solemnitatea examenului public In Insti-
tutul Grigorian din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1856), p. 254; STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 229-230
[gresit: 141-142]: Exelentiea Voastra!; NEPARTINI-
TORUL, I (1856), p. 70: Exelentie I
Da informatii cu privire la activitatea diferitelor sectii ale
Institutului.
14263 362.15 (498.3)
[Dare de seams despre serbarea celei de a patra ani-
versari de la infiintarea Institutului Grigorian din Iasi].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 267-268.
Institutul serveste ca lacas pentru pruncii parasiti, azil
pentru nasteri si scoala pentru moase".
362.2/.9 A$EZAMINTE $1 OPERE DE BINEFACERE
PENTRU: ALIENATI, BATRINI, COPII, FEMEI
$1 FETE, PRECUM $1 PENTRU DIFERITE
CATEGORII SOCIALE
14264 362.2 (439.2)
[Alocarea venitului curat al loteriei Imperiului pentru
ridicarea unui institut de nebuni in Ardeal]. TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 9-10: Transilvania.
14265 362.2 (439.2)
[Se anunta tragerea celei de a treia loterii de stat a
Imperiului austriac, al carei venit curat este destinat
spre a infiinta un institut de tara pentru smintitii de
minte din Ardeal "]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 392.
14266 362.2 (498.1)
[Se publics ofisul domnesc prin care doctorul Mimi
este numit director al spitalului Marcuta]. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 85; VEST. R., XVIII (1853), p. 129.
14267 362.2 (498.3)
[Nota despre infiintarea unui ospiciu pentru cei smin-
titi la minte", la monastirea Neaintj. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 135: Novitale din nauntru.
Ospiciul?pentru 80 insi, dupa sistemul artei medicate", va
lua fiinta In urma unui raport al doctorului Steege.
362.2 (498.3)
14268 Steege, aga Ludovic
[Raport catre domn pentru trebuintele de a se pune
in lucrare edificarea In monastirea Neamtului a unui azil
362.2 (498.3) ASEZAMINTE $1 OPE RE DE 13INEFACERE 362.73 (439.2)

nou pentru zmintitii la minte"]. GAZ. DE MOLD., 14279 362.61 (498.3)

XXVII (1855), supl. la nr. 34.
Insotit de dispozitia Secretariatului de Stat ca dr. Steege
sa Intocmeasca proiectul acestei constructii.
14269 362.2 (498.3)
[Proiectul cladirii unui spital pentru smintitii Ia minte,
in apropierea manastirii Neamt]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), supl. la nr. 91: Departamentul lucrarilor
publice; ZIMBRUL, III (1855), p. 993-994.
Autorul proiectului e dr. Steege, care, Impreund cu arh. Bran-
del, va face cercetdri la fata loculut pentru cladirea binalii". In
Zimbru/ se reproduce numai fragmentar textul din Gazeta de Mol-
davia.
14270 362.61 (439.2)
[Stire despre Institutul de neputinciosi batrini" din
Cluj]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 165: Intim-
plari de zi.
Din donatia imperiald de 2500 fl., I s-au repartizat 1000.
14271 362.61 (498.3)
[*tire despre infiintarea unui ospiciu pentru batrini
si saraci lard ajutor, la Galata, in apropiere de Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 213: Novitale din
nauntru.
14272 362.61 (498.3)
Ospitiii de adapostirea saracilor neputinciosi. - GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 53, p. 1-2.
Anaforaua Sfatului Clrmuitor si rezolutia domneasel cu pri-
vire la Infiintarea ospiciului de la man. Galata.
14273 362.61 (498.3)
Asezamint pentru administratiea Ospitiuluf a sara-
cilor neputinciosi la Galata. - GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), suplemente la nr. 53 si 54, p. 3-16.
14274 N[egruzzi], C. 362.61 (498.3)
Copii sarimani neputinciosi. - SEPTA-
Batrini
MANA, 1853, p. 97-98: Invataturi Religioase si Morale.
In legatura cu asezarnIntul pentru copiii grad din Iasi si cu
cel pentru addpostirea batrinilor neputinciosi, consideratii generale
despre hdrnicie si mild.
14275 362.61 (498.3)
[Teatrul Italian a dat, la 19 ianuarie, o reprezentatie
a operei Don Pasquale", in folosul Ospiciului Saracilor
de sub ingrijirea Eforiei Sf. Spiridon]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 21: Novitale din nauntru.
14276 G.[usti], D. 362.61 (498.3)
Teatru in folosul sarimanilor. ZIMBRUL, III (1855),
p. 32, 48.
Anunturi despre reprezentarea la 2 si Ia 31 ianuarie a operei
Norma" in folosul Ospitiului sdrimanilor", cu lndemnuri la o
participare numeroasa.
14277 362.61 (498.3)
[Scurta nota despre reprezentatia data de Teatrul
din Iasi la 31 ianuarie, in folosul Ospiciului Saracilor de
la Galata]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 37:
Novitale din nauntru.
14278 362.61 (498.3)
[Informatie despre veniturile ospiciului de batrini de
la Galata]. - BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 217:
Epitropia Sf. Spiridon.
Domnul Moldovet a acordat, printre alte venituri, ospiciului
de batrini de la Galata banil proveniti din vinzarea Manualului
Administrativ. Pretul unui exemplar este de un galben.
[Hrisovul domnesc prin care se intareste fundatia spi-
talului din nou infiintat linga manastirea Galata pentru
omenirea infirma]. - BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
adaos la nr. 60, p. 49 -51; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), supl. la nr. 60.
14280
362.61 (498.3)
[Se anunta ca la 1 septembrie va avea loc inaugurarea
oxpiciului saracilor, la manastirea Galata]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 265: Novitale din nauntru.
14281 B. 362.61 (498.3)
[Dare de seamy cu privire la inaugurarea Ospiciului
de saraci de la Galata]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 737-
738: Moldova.
14282 362.61 (498.3)
[Teatrul Italian din Iasi anunta pentru ziva de 17
februarie o reprezentatie estraordinara a operei Tro-
vatore" in benefisul Institutului Filantropic dela Galata,
de sub patronajul casei sf. Spiridon"]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 45: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
14283 362.61 (498.3)
[Mihai Vitlemescu au prosforat in favorul Ospitiului
dela Galata 4255 lei, produsi din vinzarea unei carti reli-
gioase"].- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 53:
Novitale din nauntru.
14284 362.72 (439.2)
[Despre balul dat la Timisoara in folosul Institutului
de crestere a copiilor mici, in prezenta contesei Coronini].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 35.
Se dau amAnunte.
14285 . 362.73 (437.5)
[Episcopul roman al Bucovinei Eugeniu Ilacman cere
autorizatie sil infiinteze un Institut pentru orfani, numit
"Elisabetinal. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 146:
Intimplari de zi.
14286 362.73 (439.2)
[Publicatie anuntind pentru 9/21 octombrie adunarea
generals a Reuniunii Femeilor Romane pentru ajutorul
cresterii orfelinelor..." din Brasov]. - G. TRANS., XIV
(1851), p. 292.
14287 Erdeli, Vasiliu
362.73 (439.21)
Adresarea Episcopului roman al diecesei Aradane...
catra comitetul Reuniunei Femeilor Romane" din Bra-
sov. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 297-298.
Promite concursul sau si al bisericii, la colectarea de fonduri
pentru ajutorarea fetelor orfane.Vezi si: Multumirea din partea
comitetului", la p. 298.
14288 362.73 (439.2)
[Publicatie a Reuniunii Femeilor Romane din Brasov
pentru recensiimintul orfanelor anilor 1848-1849 din
Ardeal]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 300.
Se cere recenzarea orfanelor spre a putca fi ajutate de Reuniune.
14289 362.73 (439.2)
Socoteala publics despre fondul reuniunei femeilor
romane pentru ajutoriul cresterei fetitelor orfane si sarace
scl". - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 365-368.
14290 362.73 (439.2)
De emitatu (a face deasemene). GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 344: Albina Romaneasca.
Despre activitatea societatil doamnelor romane din Brasov,
care se ocupa cu directia si ajutorul cresterii junelor fete de natia
for ".

757

www.dacoromanica.ro
362.73 (439.2) ASEZAMINTF. $I OPERE DE BINEFACERE 362.91 (498.3)

14291 362.73 (439.2) 14302 362.91 (439.2)

[Impartirea la Sibiu a hainelor trimise de Reuniunea
Femeilor din Brasov pentru orfane]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 413.
14292 362.73 (439.2)
[Publicatie a Reuniunii Femeilor Romane" din Bra-
sov pentru recensamintul orfanelor celor cazuti in 1848-
1849 din Ardeal]. G. TRANS., XV (1852), p. 272.
14293 362.73 (439.2)
[Se anunta ca Reuniunea Femeilor Romane din Bra-
sov a distribuit cite 2 florini orfelinelor din localitate, cu
prilejul zilei onomastice a imparatesei]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 359: Brasiovu, 20 Nbre n.
14294 362.73 (439.2)
[Se aduce la cunostintd darul de 350 florini facut de
Reuniunea Femeilor Romane din Brasov fetitelor orfane
de nationalitate romans]. G. TRANS., XX (1857),
p. 145: Partca oficiosa.
362.73 (439.2)
14295
[Se anuntd cii Reuniunea Femeilor Romane a Inaintat
guvernamintului Transilvaniei suma de 350 florini pentru
a fi distribuitd orfanelor de romani din 1848-1849]. --
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 170: Transilvania.
14296 Un Brasovean 362.73 (439.2)
[Despre o noun ofrandd de 200 florini data de Reuniu-
nea Femeilor Romane din Brasov orfanelor anului 1848,
in cinstea zilei impariltesei Austriei]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 353: Transilvania.
Autorul informeaza ca societatea avea un capital de 6000
florini.
14297 362.73 (439.2)
[Multumire publics adresata de catre guverndmintul
Transilvaniei, Reuniunii Femeilor Romane din Brasov,
pentru darul de 200 florini Mout orfanelor romane].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 385: Transilvania.
14298 362.73 (439.2)
[Stire cu privire la Casa orfanotrofica luterana" din
Sibiu]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 165: Intim-
plari de zi.
Din fondul imperial de 2500 fl., i s-au atribuit 750.
14299 362.73 (439.2)
[Publicatie a guvernamintului Ardealului indemnind
la sprijinirea activitatii Societatii de ajutorare a vaduve-
lor si orfanilor grdnicerilor slavoni si romani cazuti in
1848-49]. G. TRANS., XXI (1858), p. 49: Partea
oficiosa.
In publicatie se mentioneaa ca numila societate (Muse
3850 florini pentru a fi Impartiti Intro vaduvele si orfanil grani-
cerilor.
14300 362.73 (439.2)
[Scrisoare de mind prin care se creeaza in institutia
Halleriana 4 prebende si 4 stipendii pentru orfanele Ardea-
lului si cite 3 pentru cele ale Banatului si Voivodinei].
G. TRANS., XXI (1858), p. 229: Partea oficiOsa.
14301 Bloch, S. 362.73 (44)
Inauguration de l'orphelinat Rotschild. ISRAELI-
TUL13, I (1857), nr. 17, p. 4, nr. 19, p. 2-3.
Articol reprodus din l' Univers Israelite. In parale1e se publics
si traducerea In limba romans. Descrie ss comenteaa cere-
monia inauguraril la Paris a orfelinatului Intemeiat de Solomon
de Rotschild.
Unu monumentu maretiu. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 37.
Despre crearea unei fundatii de c.atre episcopul Saguna In
memoria protosinghelului Gheorghe Pantazi. Episcopul donase
2000 florini, care, dupe o fructificare de 100 ani, trebuiau sa fie
folositi pentru sprijinirea clerulul.
14303 362.91 (439.2)
[Despre reuniunea institutului de pensiune pentru
preoti si invatatori" din Brasov]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 336: Transsilvania.
Se informeaza es pita scum institutulu deveni In stare a
plat' 9 pensiuni" si ca el numara 133 membri, stapinind un capital
de 621 florini si 31 creitari.
14304 362.91 (439.2)
[Donatii in folosul fondului Pantazian" pentru aju-
torarea clerului, intemeiat de episcopul Saguna in memo-
ria protosinghelului Grigore Pantazi]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 65: Transsilvania.
Se anunta ca loan Pantazi, negustor In Brasov, tall! lui
Grigore Pantazi, donase 500 florini, iar colonelul loan Solomon
600 florini.
14304a 362.91 (439.2)
[Episcopul Saguna face cunoscut ca fondul de 2000
florini, pe care it crease cu 3 ani in urma, in aminlirea
protosinghelului Grigorie Pantasi, a ajuns la suma de
4850 florini si 16 creitari]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 18, col. I: Sibiiu 25 Ianuarie.
14305 362.91 (439.2)
Proiectii pentru until nal asezamintti binefacatord.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 334, 338: Transsilvania.
Despre proiectul instituirli tine' reuniuni generale de pensiuni
pentru vaduvele si orfanii de negustori. Se aproba aceasta initiative,
anunttndu -se ca statutele acestei reuniuni se dezbituseri la Brasov
In zlua de 17/29 octombrie.
14306 362.91 (439.2)
[Prezentarea proiectului de statut al institutului de
pensie al vaduvelor si orfanilor de negustori din Brasov].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 346: Transsilvania.
Unele articole ale statutului se reproduc in extenso, far allele
se rezuma, sau Boar se amintesc.
14307 362.91 (498.1)
[S-a format in Bucuresti o societate de dame israe-
litene" pentru a veni in ajutorul familiilor izraelitene
sarace]. VEST. R., XXI (1856), p. 13, col. 2-3.
In acest scop va da un bal-picnic In sala lui Bosel.
14308 362.91 (498.1)
[Stiri in legatura cu activitatea Reuniunii femeilor
Israelite" pentru ajutorarea familiilor izraelite sarace din
Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 20,
p. 38 col. I.
14309 362.91 (498.1)
[Dare de seams despre balul organizat in Bucuresti
de Reuniunea femeilor Israelite", pentru ajutorarea
saracilor izraeli]il. BUKURESTER DT. Z., XII (1856),
p. 33-34: (Eingesendet).
14310 362.91 (498.3)
[Masurile luate de comunitatea evreilor din Iasi pen-
tru ajutorarea populatiei evreiesti sarace]. STEAOA
D., I (1855), p. 89-90: Iassil 22 Noemvri.
hiasurile principale sInt: Ingrijire medicala la domiciliu, spo-
rirea patUrilor In spitalul evreiesc, Infiintarea unit! azil pentru
batrIni, pensii pentru familiile sarace, Intretinerea copiilor orfanl.

758

www.dacoromanica.ro
363/368 ASOCIATII ASIGURARI 368.1 (498)

363/367 ASOCIATII CU CARACTER SOCIAL E condus de un comitet de 12 membri, care voteaza asupra
noilor membri, a caror primire trebuie sa fie propusa de 3 membri
(Cazinouri, cluburi etc.) din adunare. In club, se citesc ziarele, apoi au loc discutii politice.
14311 363/368 14322 367.2 (498.1)
Reuniunile binefacatoare. TELEGRAFUL R., V [Dare de seamy despre solemnitatea inaugurarii noului
(1857), p. 393, 397-398, 401-402, 405. local al Clubului Boierilor" din Bucuresti]. BUM_ RES-
Se arata foloasele reunirii eforturilor omenesti $i se discuta TER DT. Z., XII (1856), p. 381: DonauftirslenthUmer.
Infiintarea societatilor de lecturk a institutelor de asigurare Impo-
triva grindinei si a focului, a reuniunilor de meseria$i si a societatilor
cumpatate".
368 ASIGURARI
14312 367.1 (439.2)
[Despre intemeierea unei casine pentru lectura si Societafi de ajutor reciproc. S'ocietaii de asigurare
conversare" la Alba lulia]. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 38: Transilvania. 14323 368
Coresponden Ia. Asecurantcle. G. TRANS., XIX (1836), p. 134.
14313 367.1 (439.2) ArLicol In care se prezinta utilitatea diferitelor societal,' de
Casinele. G. TRANS., XXI (1858), p. 46: Tran- asigurare, sustinindu-se cu caldura Infiintarea unor astfel de societati.
silvania. In spirijinul acestei propuncri se foloseste un citat mai lung din
Cu prilejul Interneierii unei casino la Sighisoara, se aminteste Gazela Ausiriacd (Oesterreichische Zeilung).
ca aceste societati luasera nastere In Ungaria si Ardeal prin sta- 14324
ruintele contelui Stefan Szechenyi. 368.032.2 (498.1)
14314
Statute pentru o easy de prevedere si de economic
367.1 (498.1) fondata de Lucratorii Tipografi din Bucuresti. ROMA-
[0 societate de cei mai alesi comersanti [din Bucuresti] NUL, II (1858), foaie volanta, legata in exemplarul B.A.R.
au format un Casin"]. VEST. R., XIX (1854), p. 402. dupd nr. 80 din 9/21 oct. 1858.
Sediul el este In otelul National" din ulita Selarilor; act aria Pre$edintele easel era C. A. Rosetti, vicepresedinte S. Walter,
cineva mai multe jurnale politice $1 comertiale cum $i doctoricesti". caster I. Romanov, tar membri: Zisu Popa, Mihalache Galeseanu
si Petre Ispirescu.
14315 367.1 (498.1)
[Nationalul" anunta- cu bucurie deschiderea Casinului 14325 368.1 (439.2)
comercial din Bucuresti]. NATIONALULU, I (1858),
p. 223: Revista politics. [Necesitatea crearii de catre romanii din Transilvania
a unor societati de asigurare]. G. TRANS., XIV
14316 367.1 (498.1) (1851), p. 243.
[Nationalul" saluta cu bucurie infiintarea Casinului Este vorba de parerea unui corespondent al Gazetei..., pro-
comercial din Bucuresti si socoteste ca un succes al sail vocata de un mare incendiu ce avusese loc In satul Simcel de Ilnga
aceasta infiintare]. NATIONALULU, I (1858), p. 229: Blaj.
Sciri din untru.
14326 368.1 (439.2)
14317 Duma, D. 367.1 (498.1)
[Discurs rostit la deschiderea Casinului comercial din [Publicatia guvernamintului Transilvaniei cu privire
Bucuresti]. NATIONALULU, I (1858), p. 229: Sciri la asigurarea satenilor de incendii]. G. TRANS., XVI
din untru. (1853), p. 362: Bulelinulu oficialu.
Indemn la adresa satenilor pentru a se asigura contra in-
Casinul va da comerciantilor prilejul sa se cunoasca si sa cendiilor. Asigurarile se vor face la insolArile de asecurare", care
discute masurile ce s-ar putea lua ca sa se dea posibilitate comer- au un caracter privat.
tului sa prospere.
14318 367.1 (498.1) 14327 [Vasici, Dr. P.1] 368.1 (439.2)
[*tire despre inaugurarea Casinului comercial" din Asecurarea de foca. TELEGRAFUL R., II (1854),
Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 214: P. 365-366, 370-371, 374.
Tara Romaneasca. Pledeaza pentru Infiintarea de clt mai multe societal.' de
asigurare In Ardeal, mai ales Impotriva incendiilor. Arata c3 ele
14319 367.1 (498.1) slut necesare din pricina marelui numar de incendii, atit din cauza
[Panait Teodoru anunta ca in curind va deschide la neglijentei, cit mai ales puse din razbunare $1 ura. Descrie diferitele
Craiova Casinul la Minerva"]. VEST. R., XVI (1851), sisteme de asigurarl.
p. 372.
Aci negulatoril vor gasi toate gazetele din Principat si din 14328Rosetti, C. A. 368.1 (498)
cele mai importante dintre-alte tar' ale Europei", pretul abona- Barbaria si civilisarca. Riscul si asigurarea. ROMA-
mentului este de dot galbeni c.c. pe an. NUL, I (1857), nr. 29, p. 2-3.
14320 367.2 (498.1) Autorul este pentru 1nfiintarea a en mai multi?, societal.' de
[Inaugurarea Clubului Roman din Bucuresti]. LE asigurare In Principate.
COURRIER DE B., 1 (1856), nr. 93, p. 3.
14329 368.1 (498)
Scurta relatare a ceremonies de inaugurare si toastul rostit
de printul Dimitrie Ghica, presedintele Clubului. The Northern Assurance Company in London. BU-
LETIN [T. R.], 1857, p. 18; VEST. R., XXII (1857),
14321 367.3 (498.1) p. 16; CONCORDIA, I (1857), p. 16.
[Stiri cu privire la organizarea clubului politic infiintat S. Mayers, agentul general al acestel societal.' pentru Prin-
la Bucuresti]. STEAOA D., II (1856), p. 33: Corespon- cipate, anunta ca face asigurari contra focului si asupra vietii.
dintia particulars a Stelei DunareL Agentia are sediul in Bucuresti.

759

www.dacoromanica.ro
 368.1 ASIGURARI
14330 368.1 (498)
[Activitatea unei societati engleze de asigurare in
Principate]. G. TRANS., XX (1857), p. 27: Preste
Lola.
Se reproduce Instiintarea publicata de S. Mayers, prin care
cei interesati stnt vestiti co se puteau asigura la The northern Assu-
rance Company prin intermediul consulatului britanic.
14331
368.1 (498.1)
[Azienda assiguratrice" din Triest anunta Ca face
asigurari pentru Principatul Romaniei, prin agentul sau
din Bucuresti]. VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 12,
p. 2.
Asigurdrile erau contra incendiilor si asigurdri pe vials.
14332 368.1 (498.1)
[Societatea Azienda Assicuratrice de Triest", prin
agentul sau din Tara Romaneasca, face cunoscut ca inde-
plineste lucrari de asigurare in contra focului la imobile
si la obiecte miscatoare, marfuri, vile etc.]. BULETIN
[T. R.], 1856, p. 358-359 ; VEST. R., XXI (1856), p. 347 ;
ANUNQATORUL, IV (1856), nr. 95, supliment, p. 1,
col. I.
Societatea a numit agenti generali pentru Tara Romaneasca
pe Iacob Lobel & Comp.
14333 368.1 (498.1)
[Anunt prin care Iacob Lobe! & Comp. face cunoscut
ca a fost numit agent al societatii de asigurari Azienda
Assicuratrice" din Triest]. BUKURESTER DT. Z.,
XII (1856), p. 356: Kundmachung.
Sediul agentiei e la Bucuresti. Publics si un certificat al Con-
sulatului austriac din Bucuresti, prin care se adevereste ca a fost
numit reprezentant pentru Principatele Romane al societatii de
asigurd.rl din Triest.
14334 368.1 (498.1)
[Notita despre inceperea activitatii reprezentantei pen-
tru Tara Romaneasca a companiei de asigurari din Triest
Azienda Assicuratrice"]. BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), nr. 97, p. 391: Donauftirstenthiimer.
Se subliniazd necesitatea acestei sucursale, precum $1 soli-
ditatea bandit bucurestene Lobel & Comp., care preluase repre-
zentanta.
14335 368.1 (498.1)
[Iacob Loebel anunta instalarea la Bucuresti a unei
sucursale a Agentiei de asigurare din Triest]. ROMA-
N UL, II (1858), p. 76: Insciintari.
Agentia fAcea asigurari contra incendiului pentru orice fel
de avere mobiliara si imobiliard.
760
www.dacoromanica.ro
368.3 (439.2)
14336 368.1 (498.3)
[Conditiile generale" de functionare a companiei de
asigurare Azienda Assicuratrice" din Triest, care a des-
chis la Iasi o filiala pen tru Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 193-194: Secretariatul de Statti.
Condiliile shit InsolAte de suplica" dr. *ifer, prin care cere
aprobarea functionarii unui birou" de asigurare contra incendiilor,
si de aprobarea Secretariatulul de Stat.
14337 368.1 (498.3)
despre Azienda Assicuratrice",
[Articol favorabil
compania de asigurare privilegiata din Triest, care a
infiintat o filiala in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), nr. 44, p. 172: Novitale din nauntru.
14338 368.1 (498.3)
[Raportul Consiliului Administrativ pentru a se
acorda companiei de asigurare din Trieste, permisiunea
de a exersa in Moldova activitatea sa"]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 311: Secretariatul de Stat ;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 205: Secretariatul
de Stat.
14339 3681. (498.3)
[D. B. Schiffer anunta ca si-a schimbat functiile de
agent general al companiei de asigurari Azienda Assi-
curatrice", trecind la compania Assicurazioni Generali"
din Triest]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 336.
14340 368.2 (498.1)
[Societatea de asigurari Braila", care din cauza raz-
boiului isi incetase lucrarile, anunta ca-si reincepe activi-
tatea]. VEST. R., XXI (1856), p. 152: Instiintari ;
ANUNcATORUL, IV (1856), p. 176.
Adauga el va rdspunde de toate marfurile ce se vor Incarca
pe caice, slepuri si vapoare din porturile danubiene cu destinatie
pentru alte porturi danubiene.
14341 368.2 (498.1)
[Se anunta infiintarea unei societati de asigurare cu
sediul la Braila pentru vasele care transports cereale
din schelele dunarene]. LE COURRIER DE B.,1 (1856),
nr. 39, p. 2: Nouvelles du commerce.
Capitalul initial este de 20 000 icosari, cuprins In 500 actiuni.
14342 368.3 (439.2)
[Despre laudabila activitate a Institutului General de
Pensiuni din Brasov]. G. TRANS., XXI (1858), p. 102:
Transilvania.
Se dau cure $1 date privind activitatea acestui institut, Ince-
pind din anul 1844.
 37 INV.-A'TAMINT. EDUCATIE

37 ( . ) I nviitiimintul in diferite Iciri

37.01 Principii de educalie
371 Pedagogie si pedagogi (personal didactic, pro grame de invii pimint,
metode si sisteme peclagogice, bur se si stipendii, administralie scolara,
manuale didactice, invellamint pentru deficienli )
372 Inveitamintul elementar
373 Invatamintul mediu
374 Activitate cultural-educativii. &oh de perfeclionare
378 Invatamintul superior

triviWimintul diferitelor materii s-a clasificat la materiile respective. linele ramuri de invdtdmint special sint
clasificate la domeniile respective, de exemplu: invatamintul muzical la: 78 Muzicci.

37(.) INVAIAMINTUL YN DIFERITE TARI 14346 L.[aurianu], A. T. 37(43)

Epistola XI. IIalle 17. Iuniu 1855. FOAIE PT.
(43) Germania MINTE, XVIII (1855), p. 176-177.
(436) Austria Scurtl descriere a orasului Halle, cu specials privire asupra
(437.5) Bucovina scolilor de acolo.
(439.2) Transilvania
(47) Rusia 14347 L.[aurianu], A. T. 37 (43)
(495) Grecia Epistola XI I. Magdeburgu 19. Iuniu 1855. FOAIE
(498) Principatele Romane PT. MINTE, XVIII (1855), p. 177.
Vezi fi: diferilete grade si feturi de intitainint. Descrierea Magdeburgului si a scolllor sale.
14348 L.[aurianu], A. T. 37 (43)
Epistola XIII, XIV. Berlinu, 25, 30 Iuniu 1855.
(43) GERMANIA FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 184-185, 185-186.
Scurta descriere a organizArii InvatAmIntului superior In Berlin.
14343 Laurianu, A. Treb. 37 (43) Relatari cu privire la gimnaziile si, In general, despre Invatamintul
[Epistola II]. Dresda, 8 Iuniu c. n. 1855. G. TRANS., mediu din acest oral.
XVIII (1855), p. 173: Corespondintia.
14349 L.[aurianu], A. T. 37 (43)
Dupe ce In prima sa scrisoare datat5. din Dresda, din cele
37 trimise In calatoria sa de studii Intreprinsg. prin Europa apuseana,
Epistola XVI. Hamburgu, 6 Iuliu 1855. FOAIE
descrie drumul de la Viena pina In capitala Saxoniei si da unele PT. MINTE, XVIII (1855), p. 186-187.
date cu caracter istoric, geografic st statistic despre acest oral, Descrierea orsaului si a institutiilor sale de InvAilmInt.
In aceasta a doua scrisoare prezinta clteva aspecte din viala cul-
tura15. a Saxoniei, dlnd si unele scurte informatii despre *collie 14350 L.[aurianu], A. T. 37 (43)
secundare si despre Institutul politehnic din localitate. Epistola XVIII. Hannovera 10. Iuliu 1855. FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 187.
14343, Laurianu, A. T. 37 (43)
Descrierea sumara a Hanovrei si clteva relatAri asupra sco-
Epistola III, IV, V. Dresda, 9 Iuniu 1855. FOAIE lilor sale.
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 131-132, 133-134, 137-
138. 14351 L.[aurianu], A. T. 37 (43)
Descrie scolile elementare, civile (Bilrgerschulen) si reale Epistola XX. Gottinga 20. Iuniu 1855. FOAIE
(Realschulen) din Saxonia. Prezintl organizarea $colii politehnice PT. MINTE, XVIII (1855), p. 187-188.
din Dresda si a Academie' silvice si agronomice din Tarandt, linga Informatil scurte despre orasul GOttingen si Institutiile sale
Dresda. scolare si culturale.
14344 L.[aurianu], A. T. 37(43)
14351 aL.[aurianu], A. T. 37 (43)
Epistola VI, VII, VIII, IX. Lipsica, 10, 11, 12, 13. Epistola XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV. FOAIE
Iuniu 1855, FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), PT. MINTE, XVIII (1855), p. 191-192.
p. 138-139, 153-157, 166-167, 167-168.
Scurte informatii despre *collie din Kassel, Frankfurt am
Pupa prezentarea cltorva aspecte din viala culturall a Saxo- Main, Darmstadt, universitatile din Heidelberg si despre *collie
niei, descrie scolile de toate gradele din Leipzig. Infatiseaa orga- din Carlsruhe.
nizarea si programul de InvatamInt In scolile reale (mcdii) si In
scolile particulare din acest eras. 14352 Apostoleano, G. 37 (431)
L.[aurianu], A. T. 37(43) Ochire GAZ. DE
asupra scoalelor din Prusia.
14345 MOLD., XXVII (1855), p. 293-294, 298-299, 301-302
Epistola X. Altenburg 14. Iuniu 1855. FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 176. si 305: Albina Romaneasca.
Informatti privind InvatamIntul din Prusia, prezentate cu
Descrierea localitatii Altenburg, insistIndu-se asupra insti- cltiva ani mai Inainte ministrului InvAtIturilor publice, N. Sulu.
tutiilor sale de InvAtamtnt.
761

www.dacoromanica.ro
37 (436) INVATAMINT IN GENERAL 37 (439.2)

(436) AUSTRIA 14362 37 (436)

[Ministerul Invatamintului din Austria a dat ordin
14353 37 (436) sa se introduce limba germana in scolile care cer drept
0 insciintiare literari'a momentosa.-G. TRANS., XVI de publicitate]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 290,
(1853), p. 99: Transsilvania. col. I: Sibiiu 22 Sept.
Se prezinta activitatea stiintifico-literara a cavalerului Ludovic 14363 37 (436)
de Baffler, recomandindu -se ultima sa lucrare, Fragmenle despre Date statistice despre scole. - G. TRANS., XVI
substantea instituliunei in Austria, care cuprinde 12 articuli plini (1853), p. 11, col. II.
de invetiatura in objetul instituBunei atit In scoalele poporali
cat $i In cele gimnasiali". Se dau date statistice In legatura cu InvatAmIntul la diferitelc
nationalitali ale Imperiulul austriac, aratindu-se ca la romani
14354 37(436) numai de Ia 2722 suflete se alit unul In scoalele gimnasiale $i mat
Reichszeitung despre intrebAtiunea: in care limba' sa nalte".
se propuna stiintele in scoale. - FOAIE PT. MINTE., 14364 37 (436)
XIV (1851), p. 81-85.
Traducere Insotita de note polemice ale redactiei. Se sub-
[Textul romanesc al ordonantei Ministerului austriac
scrie parerea foil austriece ca, in scolile comunale (primare) $i
al Cultului si Invatamintului, din 28/16 aug., cu privire
scolile mcdii reale" (practice), limba de predare O. fie cea materna
la organizarea corpului de consiliari scolastici" in tarile
de coroana ale Monarhiei]. - TELEGRAFUL R., II
a populatiei. Combate Insa parerea acesteia ca, In regiunile cu popu- (1854), p. 269-270.
latie amestecata cu cea germand $i In gimnazii, InvatamIntul st se
fact In 1. germana. Se aduc argumente Impotriva parerii ca, dada Prin consiliari scolastici" se Inteleg inspectorii de gimnaziu
se last libera Infiintarea de universitati nationale, ele vor deveni 8i inspectorii scolilor poporale. Prin acest decret, li se fixeaza atri-
In curind pustii, studentii convingindu-se ca nu pot Invata temeinic butiile 81 salarizarea.
declt In 1. germana. Redactia arata ca trebuie sa se sprijine ridicarea 14365 37 (436)
culturala a tuturor popoarelor.
[Dispozitii cu privire la data si durata vacantelor sco-
14355 37 (436) lare in Monarhie]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 402:
[*tire privind hotaririle Ministerului Invatamintului Monarhia Austriaca.
din Austria in privinta conferintelor profesorale]. - G. Pentru Galitia 81 Bucovina se anunta dispozitii aparte.
TRANS., XIV (1851), p. 204: Austria.
14366 37 (436)
Se enumera hotarlrile prin care Ministerul 1$i asigura
un mai strins control al acestor adunari de profesori. [Date statistice privind situatia scolilor din Imperiul
austriac]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 329, col. I:
14356 37 (436) Intimplari de zi.
[Date statistice cu privire la invatamint in 1851, in Intre altele, se dau cifre privind Invatilmintul supusilor orto-
Monarhia austriaca]. BUKURESTER DT. Z., IX docsi $i greco-catolici ai Monarhiel.
(1853), p. 33-34. 14367 37 (436)
Cu privire la elevii care an frecventat scolile superioare *i Esmisulu ministeriului c. r. de cultil si invatAmantil
medii; se indica numarul tor, pe confesiuni et nationalitati: romani din 20 Septembre 1856. G. TRANS., XIX (1856),
1108, revenind un scolar la 2722 insi, In timp ce italienii an un sco- p. 329-330.
lar Ia 284 inst.
Esmisul, redat in extenso, priveste Ungaria, Voivodina, Bana-
14357 37 (436) tul, Croatia $t Slavonia $1 prin el se hotaraste facerea unor fise ale
[ itire despre o ordiniltiune a Ministerului de cult si scolilor cuprinzlnd informatli referitoare la aceste instituBi de Inva-
invapmint" din Viena privind obligativitatea frecventrl- tamInt. Se dau instructiuni precise.
rii scolii timp de 6 ani]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 304,
col. I.
Se rezuma aceasta ordinatiune", dupa Corespondintele Aus- (4.37.5) BUCOVINA
triac. 14368 37 (437.5)
14358 37 (436) [Mire despre intentia bucovinenilor de a cere impara-
[Mire despre ma'surile luate de Ministerul Instructiunii tului Austriei, cu prilejul vizitei in provincia tor, infiin-
Publice din Austria privind inspectiile inopinate]. - G. tarea unor *cob]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 207,
TRANS., XIV (1851), p. 387, col. II. col. II.
Ca gimnaziu romanesc la Suceava *1 scoli populare.
14359 37 (436)
[Instructiunile Ministerului de Interne austriac pri- 14369 37 (437.5)
vind scutirea dela militia" a studentilor]. - G. TRANS., Din Bucovina. Causa scolelor. - G. TRANS., XV
XIV (1851), p. 397: Oficioase. (1852), p. 229, col. II, 234, col. I. [neterminat].
Sc dau instructiuni amanuntite. Articol In care bucovinenii sint mustrati pentru indiferenta
for fats de problema Invatamintului $i Indeosebi fag de lipsa de
14360 37 (436) *toll.
[Mire despre calatoria de inspectie in Imperiu a con-
silierului Dr. Kleemann, ca sa se convingd in persoana (439.2) TRANSILVANIA
despre starea si inaintarea scoalelor publice"]. - G. 14370 37 (439.2)
TRANS., XV (1852), p. 172, col. I: Sciri mai none. Suplica, in causa trimiterii unui comisariu ministe-
14361
rial in lucrurile scolastice in Transilvania. MAG. IST.,
37 (436) torn. VII (1851), p. 80 -81; FOAIE PT. MINTE, XIV
[Informatie despre nerabdarea cu care se astepta apa- (1851), p. 224.
ritia legii definitive de organizare a scolilor din Imperiul La 12 aprilie 1850, deputatii natiunii romane aflati la Viena
austriac]. - G. TRANS., XV (1852), p. 354: Dintre Tir- cer Ministerului Cultelor $i al Invatamintului sa numeasca un con-
nave.
silier roman pe linga comisarul ministerial pentru chestiunile 8co-
Stirea e data lntr -o corespondenta. lare din Transilvania.

762

www.dacoromanica.ro
 37 (439.2) INVATAMINT IN GENERAL
14371 37 (439.2)
[Intr-o corespondentil din Banat se arata ca natiunea
romans din Transilvania va capata o Academie, trei
Liceiuri, zece Gimnasii, patru Teologii, scoale elementare
In tot satul, Instituturi pentru Politehnica, montanistica
si Foresterie", toate in limba romans]. VEST. R., XVI
(1851), p. 90: Banata, 15 Febr.
14372 N.I.
37 (439.2)
Corespondinte. G. TRANS., XIV (1851), p. 64-65,
68-69, 72, 76-77.
Polemics cu un articol al Invatatorului slrb din Arad, Gheor-
ghie Radak, publicat In ziarul Sirbske Novine din Viena, nr. 139.
Discuta chestiunea Invatatorului scolii de pe lInga catedrala orto-
dox& din Arad dacd sa fie slrb sau roman? Cu aceasta ocazie,
se discuta problema raporturilor scolare dintre romani si sirbi In
Arad, In ultima sal de and si mai ales In urma ultimelor masuri
administrative In favoarea romanilor. De asemenea, se discuta $1
raporturile bisericesti dintre cele doua natiuni, protestindu -se
Impotriva trecerii manastirilor Bodrog si Dodos sub jurisdictia
episcopiei de Timisoara.
14373 37 (439.2)
[Shire despre probabila aminare a organizarii scolilor
transilvane piny la revenirea imparatului din Galitia la
Viena]. G. TRANS., XIV (1851), p. 236, col. I: Viena.
14374 37 (439.2) sasesti sa fie puse la dispozitia seolilor sasesti, frecventate
[Corespondents despre hotarirea ca bunurile comune -si
de romani si unguri].
ale Mediasului sa fie atribuite scolilor]. G. TRANS., 374, col. I: Clujil.
XIV (1851), p. 358, col. I: Medias, 14 Sept. n.
Se Intreaba data se va da ceva si scolilor romane, sau doar
color sasesti
14375 37 (439.2)
[Informatii despre masurile luate de guvernamintul
Transilvaniei pentru intrebuintarea fondurilor natiunii
sasesti in folosul scorner]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 413, col. I.
14376 37 (439.2)
[Corespondents de la Nasaud despre starea scorner din
acest finut]. G. TRANS., XV (1852), p. 246-247,
254-255: Nasaud, 18 Februariu.
In reglunea NAsludului functioneaza 44 atoll nationale", 5
scoli triviale erarice germane, o scoall normall de 4 clase In Naslud
$1 alta germana eraricl de fete. Corespondentul ds informatti asupra
situatlei InvatamIntului In calitate de conducator al scolilor din
regiune. Prezints greutatile obiective, subliniind, tntre altele, lips&
de dascali bun! $1 greutatile pe care le faceau locuitorit la salarl-
zarea corpului didactic. Reproduce doul relatiuni cu privire la
examenul scolii din Rus (= Maromorosfalau) $1 la eel de la scoala
superioara din NAsAucl. CiteazA unii dasc5li, care meritau laude
pentru activitatea lor. Conchide el seoalele din f. regiment stau
mai bine decit cele provintiale, ele Insi tot stau rAu".
14377 37 (439.2)
Tinerimea noastril pe la scoalele publice. TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 65-66, 69-70, 73-74, 77-78.
Articol In care se prezinta diferite categorii de atoll, de la cele
elementare, ptra la cele superioare, care stau la IndemIna tinerilor
roman! din Transilvania. Se atrage atentia ca, pe lIngl educatia
intelectuala si moralA, nu trebuie neglijata In atoll nici educatia
fizicA.
14378 37 (439.2)
Betiile de trei lunl in Ardealii, In reportil &gra stole.
G. TRANS., XVI (1853), p. 356.
Articol In care se propune ca, In cele trei Inni ale anului, cInd
toll locuitorii au vole a vinde tot feint de beuturi spirtoase", as fie
arendat acest drept In folosul scolilor sl sa beneficieze de el comunele
si nu indivizil.
www.dacoromanica.ro
37 (439.2)
14379 37 (439.2)
[Se anunta c5, prin decret imperial, s-a aprobat infiin-
tarea Consilieratelor scolare pentru Ardeal "]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 392, col. II.
Consilier pentru scolile ortodoxe a lost numit dr. Pavel Vasici,
redactorul Telegrafului Roman.
14380 37 (439.2)
[Se anunta numirea lui loan Carol Schuler, Pavel Vasici
si Carol Festl in functiile de consilieri de scoli in Ardeal].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 389, col. I: Partea oficiosa.
14381 37 (439.:)
[Silintele unitarienilor din Ardeal pentru a-si intretine
scolile confesiunii lor].
G. TRANS., XIX (1856), p.
269-270: Cluja.
Informatii din Curierul unguresc din Cluj 1= Magyar Fiitar).
Se arata ca aceasta confesiune, de circa 50 000 de capete, avea un
gimnaziu mare la Cluj $1 doua mici la Turda st Cristur. De aseme-
nea, informeaza ca prin zelul credineiosilor se strInsesera 2000 flo-
rini pentru Intretinerea acestor scoli, dar ca mai erau necesarl alit
3000 florini.
14382 37 (439.2)
[Informatie despre un deziderat exprimat de o foaie
saseasca din Brasov ca toate capitalurile fostelor scaune
G. TRANS., XIX (1856), p.
14383 37 (439.2)
[Informatie despre silintele episcopului Haynald pen-
tru infiintarea la Simleul de Csik a unui gimnaziu mare,
a unei preparandii si a unei scoli normale].. G. TRANS.,
XX (1857), p. 169-170: Brasiovu, 15 luniu n.
Se vesteste ca episcopul se oferise SI dea a zecea parte din
sumele necesare realizarii acestul plan.
14384 37 (439.2)
[Informatii despre tinerea examenelor la scolile bra-
sovene de diferite confesiuni]. G. TRANS., XX (1857),
p. 182, col. I: Brasova, in 26 iunia st. noil 1857.
Cu acest prilej, se dau informatii asupra diverselor scoll din
Brasov.
14385 37 (439.2)
[Date statistice si informatii in legatura cu functiona-
rea scolilor de diferite grade si confesiuni din Brasov in
anul 1856-1857]. G. TRANS., XX (1857), p. 214:
Brasovii, 20 Iulia n.
14386 37 (439.2)
[Ordinaciune" a Ministerului Cultului si Instructiunei
prin care se regula aplicarea de directori de catiheti si
de invatatori la scoalele poporari catolice din Ungaria,
din Voivodatul serbic cu Banatul timisan si din Croatia
si Schiavonia"]. G. TRANS., XX (1857), p. 385, 389,
393-394: Partea OficiOsa.
Ordonanta priveste organizarea scolilor reale, a celor prepa-
r andiale si a celor triviale.
14387 A.P. 37 (439.2)
[Corespondenta din Beius, despre situatia invatamin-
tului din regiune]. G. TRANS., XXI (1858), p. 40,
col. I: Beiusiu, 19 Ianuariu c. n.
Arata Cl. se acordasera 8000 florin! In obligatiuni de stat celor
patru confesiuni si el se intentiona introducerea cresterii stupilor
si a viermilor de matase In seolile comunale, Inceptnd cu primaxara
anului 1858. Anunta numirea canonicului Iosif Papp Selagianu ca
inspector suprem scolar In dieceza units a Oradiei Marl.
763
37 (439.2) INVATAMINT IN GENERAL
14388 37 (439.2)
[Date statistice si informative privind activitatea sco-
lilor brasovene de diferite confesiuni, in iarna 1857-1858].
0. TRANS., XXI (1858), p. 45-46: Brasovii.
Se dau Indeosebl Informatii statistice asupra gimnaziului infe-
rior catolic, aratindu-se ca este frecventat de 72 scolari (21 germani,
33 unguri si 18 roman!).
14389 37 (439.2)
[Se anunta numirea fostului inspector provizoriu scolar
Dimitrie Ioaneseu in postal de consilier scolar pentru
lJngaria]. G. TRANS., XXI (1858), p. 49, col. I: Denu-
miri.
14390 37 (439.2)
[Informatii despre introducerea limbii romane in *co-
llie catolice si evanghelice din Brasov]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 66, col. I.
Se arata ca limba romana era facultative, Inca din 1837, la
gimnaziul catolic si ca acum se introdusese ca materie obligatorie
In clasele scolii reale si comerciale sasesti, numindu-se ca profesor
Dim. Cioflec.
14391 37 (439.2)
Date statistice despre scOlele din Transilvania dela
tote confesiunile. G. TRANS., XXI (1858), p. 81, col.
II: Transilvania.
La 423 sasi exist& o scoala, iar la romani doar la 1634 ! Informa-
tie din V. 1= Wanderer ?I
14392 37 (439.2)
[Se anunta ca se acordase de catre guvernul imperial
comunitAtii evreiesti din Arad tin imprumut de 30 000
florini, pentru scolile sale]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), nr. 28, p. 111, col. I: Intimpldri de zi.
Comunitatea urma sa cladeasca, pe un loc darult de baronul
Sina, o scoala reala superioark una inferioara si o scoala de fete.
14393 37 (439.2)
[Stiri din Brasov asupra examenelor de sfirsit de an din
diversele scoli ale cetatii]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 178: Brasovii, 22 'unit" n.
Se dau amanunte asupra scolilor si asupra nivelului exame-
nelor.
14394 37 (439.2)
[Observatii despre problema intretinerii profesorilor de
diferite confesiuni din Brasov de catre comunitatea ceta-
tii]. G. TRANS., XXI (1858), p. 235-236: Brasovil,
14 Septembre n.
14395 V. P. De pe la Satumare 37 (439.3) (= 59)
Misiunea junimei, in specie a celei romane. FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 211-212, 219-220.
Cuvintare de sfatuire catre tineretul roman din Transilvania:
sa face toate eforturile de a-si lnsusi disciplina si cunostintele stiin-
Mice, ca s& poata contribui la regenerarea culturii nationale.
14396 37 (439.2) (=59)
[Corespondents cu privire la hotaririle romanilor din
regiunea Nasaudului asupra muntilor si fondurilor fos-
tului regiment grAniceresc]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 95-96: Nasaud 17 Martid.
Se arata ca romanii au hotarlt ca muntii sa ramtna mai departe
Impartiti Intre comuniteti, iar fondurile sa fie destinate pentru scoli
si pentru Intretinerea unor tineri studiosi la universitati, ba chiar,
eventual, pentru crearea unei universitati romane. Gazeta Transit-
vaniei felicita pe nasaudeni pentru hotaririle lor.
14397 37 (439.2) (=59)
Concurs pentru ocuparea statiunei de director al see,-
lelor nationale in regimentul roman-banatic si intr-o parte
764
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) (= 59)
a regimentuldi confiniar illicit -banatic. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 109.
Se dau conditiile si se indica salarizarea.
14398 m. 37 (439.2) (= 59)
[Corespondentd Dela Tara Oltului" in legiiturd cu
stdruintele fostilor graniceri romani pentru folosirea fon-
durilor for la organizarea scolilor]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 110.
Se cere, Intre altele, ca deosebirile de confesiune (uniti si neu-
niti) sa nu Impiedice crearea gimnaziului proiectat la Fagaras. Se
dau amanunte privind proiectele de reorganizare a InvatamIntului
In regiune.
14399 Un fost Ducal 37 (439.2) (= 59)
[Apel in favoarea scolilor romane]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 150: Brasov, 10 Maiu n.
Autorul sustine ca o natiune nu se poate regenera Cara a se
Incorda din rasputeri ca sa-si fundeze $coale cIt mai multe 8i mai
bune".
14400 Negrutiii (= 59)
37 (439.2)
[Corespondents in care se discutil, intre altele, indife-
renta romanilor fatd de lecturi]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 151, co]. I: De]a Somes, 2 Maiu.
Cauta se explice aceasta situatie prin educatia scolara de 'Ana
atunci aratlnd ca numai noua organisaciune a scoalelor poate
Indrepta Incltva acest ran Infricosat, Intristator, rusinator si afund
taietor In vlitorul nostru".
14401 37 (439.2) (=59)
[Corespondentd din Nasdud descriind eforturile locui-
nil].
29 Maiu.
-
torilor pentru ridicarea nivelului cultural si scolar al regiu-
G. TRANS., XIV (1851), p. 189-190: Ndsaud,
Se cere guvernului sa dea cladiri pentru un gimnaziu s1 o scoala
reala din Nasaud.
14402 37 (439.2) (=59)
[Corespondents despre situatia invdtdmintului roma-
nese in Ardeal]. G. TRANS., XIV (1851), p. 206-207:
Sibiiu, 12 Iunid.
Se arata ea, acolo unde inteligenta" romana si-a facut dato-
ria, scolile populare au mers bine. Se mai arata necesitatea Infiinta-
rii gimnaziului romanesc de la Brasov. Se dau detail! privind car-
tile scolare traduse In romaneste 81 se arata ca intelectualitatea
romana s-a dedicat cu entuziasm traducerii cartilor scolare.
14403 Cimpianu, B. 37 (439.2) (= 59)
[Corespondents despre starea deplorabila a scolilor
romane din cimpia Transilvaniei]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 234-235: Din mijlocul Cimpiei. Siacob. 1851.
Prezinta aceasta situatie, cerind preotilor si inteligentel romane
se -si dea Intregul concurs pentru crearea de fonduri scolare 81 pen-
tru ridicarea de scoli. Comentlnd corespondenta, redactia da ca
exemplu purtarea sailor, care sprijina din toate puterile dezvolta-
rea InvatamIntului for national.
14404 G. P. 37 (439.2) (= 59)
[Corespondents din Iliesfaldu asupra situatiei roma-
nilor din regiunea Silvaniei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 254-255: Corespondintd. Silvania.
Arata ca simtamintele nationale romanesti sint In plina renas-
tere si, dace romanii vor fi ajutati prin scoli, vor deveni ei mai
importatori si mai folositori statului 81 guvernului". Subliniaza
lipsa de dascali, care Impiedice latirea culturii. Semnaleaza ca preo-
tii romani din Ungaria an reinceput sa utilizeze limba romana,
chiar si In legaturile for cu autoritatile civile. Comenteaza decretul
privind Infiintarea mitropoliei unite a Transilvaniei.
37 (439.2) (= 59) INVATAMINT IN GENERAL
14405 Munteanu, S. 37 (439.2)(= 59)
[Situatia trista a *colilor romane*Li din Muntii Apu-
seni]. G. TRANS.; XIV (1851), p. 298: Dela polele
muntilor apuseni, Iuliu 1851.
Fragment dintr-o corespondents mai lungs. Descrie aceasta
situatie, ardtind ca romanii naddjduiesc lntr-o remediere a ei, ca
rdsplatd a atitudinii for din 1848-1849. Arald. ca In putinele scoli
ortodoxe se Invatd dupd metodul vechiu" (bucoavne, cintdri bise-
ricesti) si el starea scolilor romane-unite e si mai de plias". Isi
exprimd nadejdea ca situatia se va remedia prin silintele celor doi
arhierei romani si cere ca sd se Infiinteze la Cimpeni un gimnaziu
unit, la Abrud o scoald. montana $1 un gimnaziu mare la Zlatna,
toate pe spezele statulut".
14406 37 (439.2) (=59)
[Stiri in legritura cu invAtAmintul pentru romAni
in Transilvania]. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
P. 390-391.
Devin vacante (loud stipendli din fundatiunea Ramontaland";
se reInfiinteazd facultatea teologicd din Pesta; se cere recomanda-
rea din partea dlecezei a unui profesor roman pentru o catedrA de
teologie de acolo.
14407 37 (439.2) (=59)
[Observatii despre necesitatea de a crea cu tot adinsul
*i cit mai curind in toate pArtile scoale de toatil treapta
si categoria "]. G. TRANS., XIV (1851), p. 392, col. I.
Se aratd ea profesorll au prima misiune de a milita In aceasta
privintd. Observalthe slat pricinuite de aparitia In ziare a reformei
gimnaziale.
14408 37 (439.2) (=59)
[Stire de la Zlatna despre nerAbdarea cu care se a*teapta
de cAtre romAni aparitia reformei *colare]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 406, col. II: Zlatna, 6 Dec.
14409 37 (439.2) (=59)
[Articol despre activitatea episcopului *ulutiu, cu pri.
lejul implinirii a 37 ani de la hirotonisirea lui ca preot].
G. TRANS., XIV (1851), p. 417-418: Blajiu, 6 Dec.
1851.
In ceea ce priveste scoala, se arats pe larg toate realizarile sale,
Incepind cu InvdtdmIntul poporal de la sate, pina la demersurile
lui pentru crearea unei universitdti romAnesti In Transilvania. Se
amintesc diferitele stipendii create de el pentru scolarii bunt. Se subli-
niazs atentia data de el sttintelor matematice si fizice In scoall.
14410 I.P.M. 37 (439.2) (=59)
Scolariu. G. TRANS., XV (1852), p. 9-10: Din
Cercul Gurghiului. 30 Dec. c.v. 1851.
In acest foileton se vorbeste despre progresul scolilor din cercul
Gurghiului la sfirsitul anului 1851. Dim. Boer, Florian Marian $1
Toma Timoce slat felicitati pentru cd, In calitatea for de dregatori,
an ajutat la construirea de scan.
14411 37 (439.2) (=59)
ScOlele romane din Cimpia, *i lipsa de a se reforma.
G. TRANS., XV (1852), p. 39, 41-43, 46-47: Scoale.
In aceasta corespondent.s de la Mina se descrie trista situatie
a scolilor din Clmpia Transilvaniei. Se aratd cs se ridicaserd scoli,
dar cis, In schimb, lipseau dascAlii. Se crated faptul ridicarii prea
multor scoli si se regretd cit nu se Meuse si un gimnaziu. Se anali-
zeazd pe larg problema veniturilor destinate Intretinerli $colllor.
14412 37 (439.2) (=59)
[Starea *colilor romane in comparatie cu aceea a
*colilor sase*ti]. G. TRANS., XV (1852), p. 42: Brapv,
6 Febr.
PlecIndu-se de la 0 circulars a consistoriului luteran, se anali-
zeaza situatia celor cloud categoril de scoli, scotlndu -se In evidentd
starea mai build a celor sdsesti. Intre altele, se observa: Sa$11, abea
200.000 suflete, au In toate orasele si scoli gimnaziale, pelIngd. aceasta
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) (= 59)
alte industriale si comertiale; not peste un milion si 200.000, sit
ramlnem tot cu un gimnasiu si acesta fdra prospect de a escreste
lntr-o academie juridica"?
14413 37 (439.2) (-59)
Ecsamencle publice semestrale in scOlele romane*Ii
centrale de aid. G. TRANS., XV (1852), p. 50, col. I:
Bra*ov, 13/25 Fevr.
Se arata ca rezultatele examenelor de la scolile din Brasov
au ardtat folosul Invdtdrii stiintelor In limba materna. Se semna-
leaza marea lipsd de cArti scolare romAnesti.
14414 37 (439.2) (-59)
[Stire despre apropiata plecare la Viena a episcopului
Alexandru Sulut in causa mai multor objete attingA-
toare de biserica .i *coals "]. G. TRANS., XV (1852),
p. 262, col. I: Blajiu 7/19.
14415 Una romans Mina 37 (439.2) (=59)
[CorespondentA din 4 febr. 1853, de la Timisoara,
in care se cere romanilor sa nu a*tepte totul de-a gala,
ci 55 se strAduiasca pentru dobindirea de *coil *i de insti-
tute de cultural G. TRANS., XVI (1853), p. 35: Un-
garia.
Se dau drept exemplu Indeosebi germanii pentru capacitatea
for de a stdrui In chestiunile de interes public si se laudd actiunea
unor clerici timisoreni, care Incurajasers organizarea unui hal to
capitals Banatului, stiind a lepdda bigoteria".
14416 Unu romanu bunu 37 (439.2) (=59)
[CorespondentA de la Blaj In care se discutA chestiunea
infiintArii unei societati pentru imbunarea stArei *co-
lane a natiunei romane"]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 91: Blasiu 20/8 Martin.
14417 37 (439.2) (=59)
Una cuvintil dintiiu *i din urma in privinta *cOlelor
nostre. G. TRANS., XV (1852), p. 298-299, 330-331.
Se sustine ca dupd 1849 guvernul i-a sprijinit pe romani sa-si
dezvolte cultura nationald prin scoli; In schimb, acestia nu au fdcut
pentru ei 11)00 tot ce trebuia. Se descrie situatia Infloritoare a cul-
turii romanesti ardelene din a doua jumdtate a secolului al XVIII-
lea si se critics nepdsarea de la mijlocul veacului al XIX-lea fag
de scolile nationale.
14418 37 (439.2) (=59)
[ScurtA corespondents in care se arata ca noul epis-
cop de Arad plecase la Viena spre a multumi imparatului
pentru numirea sa *i pentru a solicita urzirea unui insti-
tut folositor pentru ridicarea culturei tinerimei sj ajuta-
rea precarei stAri a scoalelor nationale din diecesa sa"].
G. TRANS., XVI (1853), p. 239, col. II: Aradu, 30 Iuliu.
14419 37 (439.2) ( =59)
[Bilant de sfir*it de an cu privire la realizArile roma-
nilor din Ardeal]. TELEGRAFUL R., I (1853), p.
406-407: Monarhia Austriaca.
Se subliniazd Indeosebi realizdrile In domeniul InvatImIntulul,
prin Infiintarea de scoli ortodoxe In Sibiu, Brasov si Abrud.
14420 M. 37(439.2) (=59)
[Articol asupra scolilor romanesti din tinutul Biho-
rului]. G. TRANS., XVII (1854), p. 45, 49: Monarchi'a
austriaca. De sub Dumbrav'a.
Autorul cauts sa gaseasca motivele pentru care progresul Ko-
lar nu se face asa cum ar dori. Poporul e dornic de carte; el Isi dd
seama cd orbirea si nestiinta" slat nedespdrtite de sdrAcie. Inte-
lectualii fac lards' tot ce pot: s-au cladit scoli prin comune si s-a
mbundtdtit salariul InvdtAtorilor. Acestia trebuie sa fie Ins* mai
adecvat pregatiti. Rolul Preparandiel si al profesorilor ei, D. Grama
si I. Popu. Subliniaza efectul scrierilor lui Cichindeal, Iorgovici,
Mihutiu si Diaconovici Loga. Situatia gimnaziului din Bettis. Spri-
jinirea ce i -a dat Iosif Selagianu.
765
37 (439.2) (= 59) INVATAMINT IN GENERAL
14421 37 (439.2) (=59)
[Stiri despre sumele adunate prin baluri, pentru *co-
lile romane din Ardeal]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 72: Dela balula din Sibiiu ; 80: Blajia.
14422 37 (439.2) (=59)
[Alexandra St. 5ulutiu cedeaza atributiile sale de
inspector al *colilor confesionale gr. cat. lui Timoteu Cipa-
riu]. G. TRANS., XVII (1854), p. 107: Partea Neo-
ficiosa.
Redactia Isi exprimS nSdejdea cis, de-asta datA, se va rezolva
st problema manualelor scolare tipSrite, care lipsesc.
14423 37 (439.2) (=59)
nesli din tinutul Hunedoarei]. - G. TRANS., XVII
[Corespondenta cu privire la situatia *colilor roma-
(1854), p. 132, 137: Din fostulu comitatu alu Unedorei...
Corespondentul anonim[aratd eS aceastS situatie'-nu e de loc
bunil. Vina o atribuie In mare parterprotopoptlor, care se pierd
In rivalitilti personale. Astfel, In-Hateg, nu mai functioneaz5 nisi
Koala care exista In trecut. In protopopiatul Dobrci, situatia e mat
bund. Se proiecteazd deschiclerea unel scoli de pomi *i stupi" si a
unei 'colt normale.
14424 37 (439.2) (= 59)
[Stiri in legatura cu proiectarea "nor *coli romanesti
la Lugoj]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 162: Intim-
plari de zi.
Se vesteste cS fostul Jude din Lugoj, Constan. Udrea, a donat
100 fl. pentru fondul destinat deschiderii unui gimnazin In Lugoj,
tar pentru scoala realS ce se va Infiinta tot acolo, a mai ddruit 50
fl., pe bangs suma de[664 fl.rpe care oldonase mai inainte.
14425 37 (439.2) (=59)
[Printr-o circulars, Andrei *aguna indeamna parintii
sa si trimita copiii la gimnaziul mic" ortodox din Bra-
sov *i la Folile normali" din Sacele si Ra*inari]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 237-238: Monarhia Austriaca.
14426 * 37 (439.2) (=59)
[Corespondenta in care autorul critics nepasarea fata
de cultura a locuitorilor din Lipova *i putina grija ce
ace*tia o purtau problemei invatamintului]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 331, 335, 339: Dela Valea Mare, 20 Sept. v.
14427 37 (439.2) =59)
[Informatie statistics cu privire la *collie comunale
ale diferitelor nationalitati din Ungaria, Croatia, Slavo-
nia, Voivodina *i Banat]. STEAOA D., I (1855), p. 15,
col. I: Facte diverse.
Sint 4061 scoli cu limba de predare maghiard, 984 cu limba de
predare germanS, 261 cu limbd de predare romans etc.
14428 [Vasici, Dr. P.] 37 (439.2) ( =59)
[Articol cu privire la problemele invatamintului pen-
tru romanii din Transilvania]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 31-32: Monarhia Austriaca. Sibiiu 25 Ianuarie.
ConstatS cu bucurie CS InvatamIntul gimnazial st superior e
frecventat din ce In ce de mai multi roman'. Considerd aceasta ca un
semn al trezirii din primejdioasa letargie In care poporul roma-
nese fusese cufundat pind atunci. Combate pSrerea acelora care cre-
deau cS vor fi prea multi tineri cu studli mai Inane si nu vor gAsi
plasament. AratS cS era nevoie de notari comunali, lnvStStori si
preoti cu pregStirea necesard. E de pArere CI Insist plugarit trebuie
sd stte clt mai multi carte,"spre a *ti sS producd mai bine.
14429 37 (439.2) (=59)
[Un corespondent trimite 10 florini redactiei din par-
tea negustorului filantrop Lupul, creatorul *colii de la
Reghin, pentru fondul Reuniunii Ferneilor Romane si
pentru ridicarea unei *coli agronomice]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 109, col. I: De lenga Muresiu, 10 Aprilie
1855.
766
www.dacoromanica.ro
37 (439.2)' (= 59)
14430 37 (439.2) (=59)
[Articol in legatura cu sarbatoarea mecenatilor" de la
gimnaziul luterano-sasesc din Sibiu]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 118, 122-123: Monarhia Austriaca.
Sibiiu 13 Aprilie.
Descriindu-se aceastS serbare Inchinats ctitorilor gimnaziulut
sAsesc, se propune ca sa se facd, din clnd In clnd, aceastS serbare
$i la romAnii din Ardeal, pentru eel care au sprijinit instituttile
romanesti de culturS si de binefacere. Intre mecenatii romans"
citeazd pe Andrei $aguna, negustorit din Brasov, pe D. It anid $i
Ion Solomon din Principate.
14431 37 (439.2) (=59)
[Cu privire la examenele trimestriale la institutiile
*colare romanesti din Ardeal]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 207: Monarhia Austriaca. Sibiiu 1 Julie.
Se aratS care scoli au tinut examen si care urmau s3 -1 tins mat
tlrziu. Se anunt.d. cS vicepresedintele Locotenentei Transilvaniei,
Lebzeltern, si-a exprimat satisfactia fats de rezultatele observate
de el la examenul semestrial de la gimnaziul greco-rdsdritean din
Brasov.
14432 37 (439.2) (=59)
[Corespondents de la Blaj despre starea *colilor din
aceasta regiune]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 245:
Blasiu, in 28 Iuliu v. 1855.
Se aratd. cS In Hateg functiona 0 small preparandiald, dar cS
lipseau scol i le comunale,
14433 B.[ari], G.] 37 (439.2) ( =59)
Trebi scolastice. G. TRANS., XVIII (1855), p. 310,
314: Transsilvania.
Despre starea InvatamIntului romanesc si despre necesitatea
rdspIndirit Invdtaturii la toata tinerimea", mai ales cS nestiinta
si barbaria nu poate da nici o securitate". Subliniazd necesitatea
de a se acorda o mare atentie InvdtdmIntulut.
14434 37 (439.2) (=59)
[Tinerii *colari din Sibiu au dat o serenada, manifes-
tindu-si simpatia ce o aveau fata de Pavel Vasici, noul
consilier *colar]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 403:
Intimplari de zi.
Tinerii au clntat trei piese ocazionale".
14435 37 (439.2) (=59)
[0 corespondenta din Ocna aduce laude lui Pavel
Vasici, cu ocazia numirii lui in functia de consilier *colar].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 411: Ocna 28 Dechem-
vrie.
Se subliniazS activitatea sa publicisticA, desfl.suratd In coloanele
Gazetei Transilvaniei, Foii pentru Minte st mai ales in redactarea
gazetel Telegraful Romdn, unde n-a precupetit povatutrile *1 sfa-
turile cele foarte folositoare ce le-a ImpArtAsit si le Impartaseste
tinerimet noastre".
14436 37 (439.2) (=59)
[Articol despre rolul noului consilier de *coala dr.
Pavel Vasici si despre viitoarele sale raporturi cu drega-
torii *colii *i ai bisericii]. TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 62-63: Sibiiii, 24 Fevr.
Se discutS sarcinile noului consilier.
14437 37 (439.2) (=59)
[Informatie data de Pesti Naplo" asupra progresului
activitatii *colare romanesti din partile Sighiparei].
G. TRANS., XIX (1856), p. 70, col. I: Ungaria.
Se aratd. cS toti parintii roman' Isi trimiteau copiii la scoala
si cS iubirea de nationalitate si limba la RomAni s-a desteptat".
Informatie reprodusa dupS K fronsteictler] Z.feitung].
14338 37 (439.2) (=59)
Corespondenta de la Ra*inari in care se cere romanilor
sa lucreze cu puteri unite *i sa nu neglijeze scolile Ion].
 37 (439.2) ( =59) INVATAMINT IN GENERAL
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 85-86, 90-91: Rasi-
nari, 14 Martie.
Se subliniaza, Intre altele, Insemnatatea scolii, talmaclul stlin-
telor", canalul pe care curge $tlinta In viata poporului".
14439 37 (439.2) (=59)
[Comentarii fiicute de ziarul Siebenburger Bote" asupra
pastoralei episcopului Andrei *aguna cu prilejul incheierii
pacii]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 154, col. II:
Sibiiu.
Se mentioneaza ca In Inchelerea pastoralei este lndemnat popo-
rul roman sail trimitA pruncii la $coll si la me$te$uguri.
14440 V.P.P....tu 37 (439.2) (=59)
[Corespondentd despre inspectia scolara a lui Iosif
Pop Selagianu intreprinsa in comitatul Satmarelui].
G. TRANS., XIX (1856), p. 217-218: De la Saint mare,
20 Juliu 1856.
Autorul elogiazA pe Inspector, socotindu-I un regenerator al
scolilor romane.
14441 37 (439.2) (=59)
[Balul scolastic de la Toplital. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 66, col. II: Toplita 21 Fevruarie 1857.
Se aratit cA venitul balulut a fest destinat fondului *collier.
Balul fusese organizat de tinerImea romana ortodoxA din tractul
Gurghiului.
14442 P... 37 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Cluj despre vizita intreprinsd in
aceastrt localitate de dare doctorul Vasici, inspectorul
scolilor ortodoxe din Ardeal]. TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 150: Cluj 10 Maid.
Se dau informatii privind inspectiile viitoare ale consillerului.
14443 Marienescu, At. M. 37 (439.2) (=59)
Ceva pentru crescerea tinerimii studioase. G.
TRANS., XX (1857), p. 137-138, 144, 154, 162, 168,
171-172, 176, 179-180: Pesta in Aprilie 1857.
CriticA nepAsarea romanilor din Lipova rata de Invatatura.
Arata ca nu se Incurajau elementele studioase, dar sArace. Face un
cald apel la lubirea de neam a locuitorilor Lipovei. DA amAnunte-
asupra situatiei InvatamIntului la romanil din Imperiu. Face sugestii
pentru Imbunatatirea nivelului acestui InvatamInt, In general, $1
Indeosebi la Lipova. AratA care stilt foloasele raspindirii InvAtA
mlntului $1 subliniaza necesitatea crearii de intelectuali roman!.
14444 S. 37 (439.2) (=59)
[Corespondenta in care se dau informatii asupra modu-
lui de impartire a sumei de 35 000 florini donate de epis-
copul Erdeli in folosul scolilor romanesti]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 201: Oradea mare, in 3 iuniu c.n.
14445 M. 37 (439.2) (=59)
[Elogierea episcopului Vasile Erdelyi pentru donatiile
facute in folosul scolilor romanesti si pentru viitoarele sale
intentii binefacatoare]. G. TRANS., XX (1857), p. 221:
De sub Dumbravd, 22 Iuliu 1857.
Corespondenta este scrisA cu prilejul unei vizite (Acute de episcop
la seminarul din Oradea Mare.
14446 37 (439.2) (=59)
ScOlele nOstre midi si marl. G. TRANS., XX (1857),
p. 233, col. I, 237-238, 257-258, 261-262, 265-266,
293-294 [neterminat].
Se prezintA situatla scolilor romane dupA 1850 In toate regiu-
nile Monarhiei locuite de romani si se exprimA mirarea fata de afir-
matia unui prospect statistic care sustinea lipsa unui InvAtamint
series romanesc In Banat. Se dau tablouri statistice ale frecventArli
*collier In 1854 sl 1857.
14447 37 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre grija ce trebuie sa o poarte.
pdrintii tinerilor romani care umbld la scoli strdine].
21 Bibliografia analiticA c. 959
www.dacoromanica.ro
37 (439.2) ( =59)
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 250, 258-259, 262-263:
De pe malul Murasului.
Educatia copiilor trebuie sa se fad. In duhul bisericir $1 In
spiritui ilmbil nationale. Se condamnA parintil care 151 dau copill
la *colt strAine, Tara sic se preocupe ca ace$tia sA -$l Insuseasca bine
limba romana.
14448 37 (439.2) (=59)
[Observatii cu privire la neglijenta cu care isi aleg
parintii gazdele copiilor pe care ii aduceau la invdtAturd
in scolile Brasovului]. G. TRANS., XX (1857), p. 258,
col. I: Brasovii, 1 Septembre n.
14449 37 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre vizita la Sighisoara a consilie-
rului scolilor ortodoxe, Vasici, si cuvintarea tinted de
consilier in legatura cu chestiunea scolilor]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 293-294: Sighisoara 15 Sept.
14450 37 (439.2) (=59)
[Se anunta numirea inspectorului de scoli provizoriu
Dimitrie Ioanescu, din Oradea Mare, in functia de con-
siliariu actual de scoale pentru Ungaria "]. TELEGRA-
FUL R., VI (1858), p. 26 [gresit 24]: Intimpldri de zi.
14451 37 (439.2) (= 59)
[Comentariu despre lipsa mecenatilor" romani in
Ardeal]. G. TRANS., XXI (1858), p. 54, col. I: Bra-
soya 27 Februarid n.
Cu prilejul unor Insemnate donatii fAcute Indeosebi de frunta$1
reformati *collier tor, se observA lipsa acestel categorii de donatii
In folosul scolilor romanesti.
14452 37 (439.2) (=59)
[Se anuntd reintoarcerea la Sibiu a doctorului Vasici
din caldtoria sa de inspectie la scolile ortodoxe roma-
nesti]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 136, col. I:
Sibiiu 23 August.
14453 C.T.... 37 (439.2) (=59)
[Lungs corespondents de la Nasdud asupra unei ser-
bdri scolare romanesti si asupra despdrtirii noului pre-
posit al capitulului Gherlei, Macedon Pop, de fostii sdi
fii sufletesti]. G. TRANS., XXI (1858), p. 196, col. I,
200: Naseudu, in 10 Iuniu 1858.
Serbarea s-a ',nut In localul Scout germane.
37 (439.2) (=59)
14454 Unu muntenu
[Corespondenta asupra situatiei materiale si culturale
a locuitorilor romani din Muntii Apuseni]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 291-292, 295-296, 299-300, 304, 307-
308 ; XXII (1859), p. 1-2: Dintre muntii apuseni.
Corespondentul se aratA nemultumit de ceea ce s-a realizat
acolo In problema $colllor dupA 1849, socotind ca lipsurile materiale
ale romanilor din Muntii Apuseni nu explicA 1ndeajuns situatla
actual/ a InvatImIntului local.
Blaj
14455 37 (439.2) (= 59)
[Stire despre intirzierea deschiderii cursurilor scolare
la Blaj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 295, col. II.
Motivul inttrzierli este numArul mic al studentilor adunati
In termenul legal $i o greseala a directorului *collier normale. Infor-
matie cuprinsA Intr -o corespondenta de la BlaJ din 5 sept. st. n.
14456 37 (439.2) (=59)
[Salariile profesorilor de la Blaj lovite de efectele inun-
datiilor, care smulseserd cele cloud mori producatoare de
venit destinat platii corpului profesoral]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 309-310: Blajiu, 13 Sept..
Informatie cuprinsa Intr-o corespondentA mai largA.
767
37 (439.2) ( =59) INVATAMINT IN GENERAL 37 (439.2) (= 59)

14457 37 (439.2) (= 59) 14466 37 (439.2) (=59)

[Stiri scolare din Blaj]. G. TRANS., XIV (1851), [Comentariu in legatura cu apropierea centenarului
p. 318, col. I: Blajiu, 23 Sept. scolilor din Blaj, fondate in 1754]. G. TRANS., XVI
Fragment dintr-o corespondents mai larga. Numirea lui (1853), p. 376-377: Saeculares.
N. Manu ca rector al seminarului clerical. Imbunatatirea inventa- Elogiu adus activitatii acestor *con In cursul primului secol
rului gimnaziului. de existents.
14458 37 (439.2) (=59) 14467 37 (439.2) (=59)
[Comunicat al vicarului general de la Blaj, Constantin Contribuitorii in folosula scOlelora in 12 Febr. in Bla-
Alutan, despre aminarea deschiderii cursurilor scolilor jiu. G. TRANS., XVII (1854), p. 84, 92, 98.
ping la 1 decembrie si despre conditiile puse moralistilor Lista de donator!.
care beneficiaza de ajutoare]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 328, col. II. 14468 37 (439.2) (=59)
[Stiri despre examenul de fine de an la scolile din Blaj].
14459 37 (439.2) (-59) G. TRANS., XVII (1854), p. 229: Curespundinlia.
[Informatii privind diferite concursuri pentru ocuparea Blasiu...
unor posturi in invatamintul blajean]. G. TRANS., Se subliniaza prezenta $1 rolul lui Al. St. $ulutiu.
XV (1852), p. 14: Blajiu, 29 Dec.
14469 37 (439.2) (=59)
Se publics In rezumat conditiile pentru ocuparea unei catedre
de muzica, a unei catedre de profesoara pentru fetitele din Blaj [Scurte informatii referitoare la activitatea scolilor din
*I a dour posturi de Invatatori la Abrud 9i Bistra. Blaj]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 293, col. II: Bla-
siu 27 Septembre, n. 1855.
14460 37 (439.2) (=59) Se anunta ca numarul elevilor de la $colile gimnaziale *I normale
[Informatie despre speranta blajenilor ca, prin noua Incetul cu Incetul creste.
organizare a scolilor, romanii vor obtine scoli not mai 14470 Rusu, bane 37 (439.2) (=59)
inane, cit si populare"]. G. TRANS., XV (1852), p. 25,
col. II. [Corespondents din Blaj asupra examenelor de la sco-
tile din localitate si asupra act:vitAtii acestora in decursul
$tirea e cuprinsa lntr-o corespondents mai larga din Blaj de anului scolar]. G. TRANS., XX (1857), p. 197: Bla-
la 22 ian. 1852. siu, in 1 Iuliu n. 1857.
14461 Russu, I. 37 (439.2) (=59) 14471 37 (439.2) (=59)
[Corespondents din Blaj despre mai multe chestiuni [Dare de seamy despre ceremonia care a avut loc la
culturale privind pe romanii ardeleni]. G. TRANS., Blaj cu prilejul sfirsitului anului scolar]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 257 258, 261 262: Blasiu, 6/18 XX (1857), p. 233: Alba-Julia, 30 Iuliu 1857.
Augusta 1852. Se mentioneaza ca liturghla o slujise canonicul Timotei Ci-
Arata necesitatea Infiintarii unei Academii" romane$ti, dez- pariu $i se lauds activitatea conducatorului corului, Begnescu,
bate problema crearii unui periodic bisericesc roman, dezminte zvo- deplingindu-se, pe de alts parte, Impartirea *colarilor In dorn-
nul cum ca unii frunta$i blajeni ar fi fost de parere sa se desfiinteze ni$iori" si nedomni,iori".
seminarul de la Blaj si anunta ca IncepInd din septembrie catedra 14772 Th[usu, ban] 37 (439.2) (=59)
de matematica de clasa a V-a din Blaj devenea vacanta, urmlnd sa
fie ocupata prin concurs. Despre concursula la scola. G. TRANS., XX (1857),
p. 283, col. I: Blasiu, 2 Septembre n. 1857.
14462 37 (439.2) (=-- 59) Arata ca la Blaj $colarii alearga din toate partile Transit-
[Informatie despre deschiderea cursurilor la Blaj in vaniei, ba $i dela Bucovina" $i ca numarul scolarilor gimna-
ziva de 3 sept. 1852 si despre numarul mare al scolarilor siali pin'acum se apropie la 490", si a scolarilor normal! Inca se
veniti la invatatura aci]. G. TRANS., XV (1852), p. va redica poate la 300".
262, col. I: Blajiu 7/9. Brasov
14463 m.m. 37 (439.2) (=59) 14473 37 (439.2) (=59)
[Dare de seamy cu privire la sarbatorirea la Blaj, in [Articol cu privire la activitatea rodnica a scolilor ro-
prezenta episcopului *ulut, a zilei de 3 santi"]. G. mane din Brasov]. G. TRANS., XIV (1851), p. 114-
TRANS., XVI (1853), p. 45, col. II: Blasiu, 30 Ianuariu v. 115: Brasov.
Descrie sarbatorirea, slujba religioasa si serbarea *colara, ce-i Se dau date In legatura cu aceasta activitate, aratIndu-se
urmase, precizindu -se ca aceasta sarbatorire avea loc In fiecare an ca din nov. 1850 se unisera cele dour scoale comunale si nor-
In memoria episcopului Grigore Maior. Corespondentul da detalii male din cetate $i din suburbiul romanesc", avind 6 profesori
privind legatele lasate de Gr. Major. (4 pentru scolari $i 2 pentru scolarite) si cursurile predindu-se
In romane*te celor 302 elevi. Se subliniaza bunele rezultate rea-
14464 37 (439.2) (=59) lizate $i se anunta ca In semestrul II urma sa se adauge catedra
profesurei desemnului", lar ca In anul urmator se va deschide
Un'a prorumpere din dorintia incordata si cateva un clas mai sus pentru scolari cu stop ca stiintele reale cum $i
observatiuni. G. TRANS., XVI (1853), p. 159, col. II: cele pregatitoare de gimnasiu sa se propuie pe deplin".
Blasiu.
14474 37 (439.2) (= 59)
Se arata ca episcopul Sulut plecase cu doi canonic' la Sibiu
pentru a obtine autorizarea Infiintarii unui fond destinat crearii [*tire despre darurile facute de particulari scolilor
la Blaj a until institut pedagogic. Se discuta $1 starea materials a romane din Brasov]. G. TRANS., XIV (1851), p. 156,
gimnaziului din Blaj. col. II: Brasov, 3/15 Maiu.
14465 37 (439.2) (=59) 14475 37 (439.2) (=59)
[Stiri scolare din Brasov]. G. TRANS., XIV (1851),
[Informatie cu privire la marele numar al scolarilor din p. 233: Brasov, 22/10 hint.
Blaj]. G. TRANS., XVI (1853), p. 291, col. I: Blasiu Se semnaleaza apropierea examenelor de vars. Se arata proasta
25 Sept. situatie materials a Invalltorilor. Se cere romanilor sa asiste la
Informatie cuprinsa Intr -o corespondents mai larga. examenele copiilor roman'.

768

www.dacoromanica.ro
 37 (439.2) (. 59) INVATAMINT IN GENERAL 37(439.2) (=59)

14476 37 (439.2) ( =59) 14487 37 (439.2) ( =59)

[Apel adresat romanilor de a onora cu presintia Dlor" [Programul examenelor la scolile romane din Brasov
examenele de la scolile romane din Brasov]. G. TRANS., intre 17 si 26 iulie 1852]. G. TRANS., XV (1852), p.
XIV (1851), p. 248, col. II: Brasov. 204, col. II: Brasov.
Cu acest prilej, se indica datele dud se vor tine examenele Se core romAnilor sa asiste la aceste examene.
fieclrei clase, art tindu-se a solemnitatea publicA de sfIrsit de
an va avea loe la 19 Julie. 14488 37 (439.2) ( =59)
[Stire despre construirea noilor cladiri pentru scolile
14477 37 (439.2) (=59) romanesti din Brasov]. -- G. TRANS., XV (1852), p.
Cuv5ntul rostit la impiirtirea premiilor in scoalele 222, col. II.
romane din Brasov. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), Se arata cA aceastA constructie avansa $1 cA romane contr1-
p. 248. bulau cu entuziasm la cheltuiell. Se informeazI el numai peatra
Unul dintre scolari 1$i exprimA bucuria sporuhii la InvlitAturl Intl% preste 90 stlnjini, tar cAramidit preste un milion de bucAti".
sl multumeste sprijinitorilor $colii.
14489 37 (439.2) (-59)
14478 37 (439.2) (=59) [Comentariu despre examenele de sfirsit de an Ia scolile
[Stire despre rezultatele imbucuratoare ale examene- romane din Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 222,
lor scohlor romane centrale" din Brasov]. G. TRANS., col. II.
XIV (1851), p. 260, col. II: Brasov, 12 August. Se dau amanunte $1 se critics purtarea unuia dintre profe-
14479 f 37 (439.2) (-59) sori, care parasise clasa tocmai de pe la Inceputul examenelor,
Ecsamenele dela scolele romanesti de legea rils5ri- sncotind Intru pedants sa pArere cA cu aceasta 1$1 va rAsbuna de
publicul Intreg".
teana. G. TRANS., XIV (1851), p. 264: Brasov.
Dare de seams, In care se descrie serbarea de sfirsit de an de 14490 37 (439.2) (-59)
la 'collie din Brasov, arAtIndu-se el participantii discutaserl pro- [Comentariu despre rezultatul examenelor de Ia sco-
blema ImbunatAtirii materiale a scolilor brasovene si chestiunea lile romane din Brasov si despre locul important dat lim-
clAdirii noului local al gimnaziului. bii latine in aceste G. TRANS., (1852), p. 226:
14480 37 (439.2) (=59) Brasovii, 10 August.
[Se anunta deschiderea scolilor din Brasov in ziva de Se subliniaza, de asemenea, claritatea raspunsurilor elevilor,
3 sept. 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 296, col. II: care InvAtaserl In limba materna.
Brasov, 3 Sept. v. 37 (439.2) (=--59)
14491
14481 37 (439.2). (=59) [Stiri despre inceperea activitatii la scolile romanesti
[Notita cu privire la punerea pietrei fundamentale a din Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 254, col. I:
noilor cladiri ale scolilor romane din Brasov]. G. Brasov, 2 Septemvre.
TRANS., XIV (1851), p. 311-312: Brasov, 29 Sept. Se aratl interesul pentru romant de a se Inscrie In $colile
Solemnitatea a avut be In prezenia episcopulul $aguna. for si se aratl CA la scolile romane din Brasov se adaugase o clasa.
14482 37 (439.2) (=59) 14492 Unii iubitoriil de scot 37 (439.2) ( =59)
[Dare de seams cu privire la solemnitatea punerii pie- Bali) in f oiosuin scoleloru. G. TRANS., XVI (1853),
trei fundamentale a noilor scoli romanesti din Brasov]. p. 24.
G. TRANS., XIV (1851), p. 313-314: Brasov, 30/18 Sept. Apel In vederea participAril romAnilor la balul ce urma sa
Se descrie solemnitatea si se dau si cifre in legaturl cu costul aibl loc la Brasov In folosul scolilor romane din localitate.
clAdirilor ce se vor ridica.
14493 37 (439.2) (=59)
14483 Munteanu, Gavrile 37 (439.2) ( =59)
Publicarea socotelelorit balului datil in folosulti sco-
Cuvant zisti, cu ocasiunea punerel fundamentului la lelora romanesti din Brasova, duminecil in 25 Ian. (6
zidirea scolelor romane de legea rasariteana din Brasovil Febr.) 1853. G. TRANS., XV (1853), p. 32, col. II.
17. Septemvrie 1851. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 293-294, 14494 Ernu amicu alu tinerimet 37 (439.2) (=59)
SubliniazA necesitatea ridicArii poporului prin cultura. Ex- [Dare de seams cu privire la rezultatele examenelor de
primA convingerea cl strAmosil nostri ar fi Mcut mai bine daca, la *collie romane din Brasov]. G. TRANS., XVI (1853),
pe 11110 atitea manAstiri, ar fi intemeiat mAcar o universitate. p. 223: Brasiovu, 20 Iuliu c.v.
14484 37 (439.2) (=59) In introducere, face un istoric at dezvoltArii InvAtAmIntului
[Se anunta ca negustorul roman din Brasov Naum romanesc In Brasov pe timp de 16 ant, arAtInd cA In 1853 fiintau
Dociu inzestrase prin testament biserica greceasca" si 3 clase gimnaziale, 3 clase normale $i 3 de fetite. DA detail!
scolile romanesti din localitate]. G. TRANS., XV privind examenele si aratl ca acest institut national" fusese free-
(1852), p. 50: Brasov, 13/25 Febr. ventat In 1852-1853 de 338 elevi, dintre care 277 bAieti 51 61 fe-
tite; dintre Met!, 52 an frecventat clasele gimnaziale $1 225 cele
14485 37 (439.2) (= 59) normale. In Incheiere, semnaleazA lipsa de carp scolare tiparite
[Stire despre reprezentarea la Brasov, in folosul sco- In limbs. romans ",
lilor, a piesei Omul din Codrul Negru", jucata de tineri alu adeverului
diletanti romani, condusi de arhitectul Stefan Emilian]. 14495 Una amid' alu tinerimei tai

G. TRANS., XV (1852), p. 196: Brasov, 13 Iuliu. 37 (439.2) (=59)

14486 37 (439.2) (=59)
[Comunicat al capita'niei cetatii. Brasov asupra veni-
tului realizat la productiunea teatrale, care o dedera
diletantii romani de aici in folosul zidirii scoalelor romane
de aici"]. G. TRANS., XV (1852), p. 197.
Comunicatul precizeaza el se realizase venitul curat de 58 fl., 13
creitarl.
[Articol cu privire la inceputurile invatamintului roma-
nesc din Brasov]. TELEGRAFUL R., I (1853), p.
237-238: Monarhia Austriaca.
Articol datat: SHAW 31 Iuliu. RAspuns unlit articol aparut
In Gazeta Transilvaniei, nr. 58, datat: Brasiova 20. IWO, In care
se aratl cl Intemeletoril InvatamIntului romAnesc din Brasov
nu slut G. Barit si Andrei Muresianu, ci Demetriu Leca $1 Joan
Procopiu.

769

www.dacoromanica.ro
37 (439.2) (= 59) INVATAMINT IN GENERAL
14496 37 (439.2) (=59)
[Stir' despre sumele adunate pentru scolile romanesti
de catre Reuniunea femeilor romane din Brasov]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 72: Socoteala balului.
14497 37 (439.2) (=59)
[Anunt cu privire la un bal ce urma sa BAJA loc la 24
ianuarie s.v. la Brasov in folosul scoalelor romanesti de
aid"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 24, col. II : Instiin-
tare de bait,.
Balul se da In Sala de Redut".
37 (439.2) (=59)
14498
[Informatie despre vizita la Brasov a consilierului de
scoala dr. Pavel Vasici]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 334, col. I: Brasovii, 28 Octobre c.v.
Se dau amanunte asupra Inspectillor sale.
14499 37 (439.2) (=59)
[Dare de seamy despre deschiderea unor bas publice
la Brasov, al caror venit este destinat ajutorarii scolilor
romanesti rasaritene]. Cr. TRANS., XX (1857), p. 2,
col. I: Brasovii, 11 Ianuariti c.n.
Se dau amanunte asupra Imprejurarilor construirii acestor
bal $1 asupra foloaselor ce le vor avea Icolile romaneati In urma
acestel Initiative.
14500 37 (439.2) (=59)
[Se anunta ea la 3/15 februarie va avea Joe la Brasov
un bal in folosul scolilor romanesti]. G. TRANS., XX
(1857), p. 34, col. I: Brasovii.
14501 37 (439.2) (= 59)
Resultatulii ecsamenelorti publice. G. TRANS., XXI
(1858), p. 198-199: Brasovii, 10 lulia n. 1858.
Se dau date statistice privind frecventarea diferitelor *colt
din Brasov In anul scolar 1857-1858 al se subliniaza caracterul
neaovin at predarii InvatamIntului In aceasta localitate.
14502 B. 37 (439.2) (=59)
[Corespondents despre examenele de la scolile din
Brasov]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 106, col. I:
Brasov 27 Iunie.
Este vorba de examenele de la gimnaziul mic, de Ia clasele
normale al de la acoala de fete.
14503 37 (439.2) (=774)
[Obstea greceasca din Brasov face cunoscut ca a adus
pentru scoala greaca de acolo ca profesor pe A. Moshachi,
doctor in filozofie]. VEST. R., XXI (1856), Supl. la
nr. 68, p. 1.
Sc mai adauga ca zisul profesor cunoa8te afara de limba greaca
al limbile germana, franceza al italiana ai ca prime5te si tineri
straini In pension, cu 85 galbeni pe an.
(47) RUSIA
14504 37 (47)
[Informatie despre asezamintele de instructie publics
si particulars si numilrul elevilor din Rusia]. VEST.
R., XXI (1856), p. 330: Rusia.
Potrivit unul raport at Ministerului Instruct.lei Publice.
(495) GRECIA
14505 37 (495)
[Nota a redactiei cu privire la numarul si costul instruc-
tiei elevilor, in Moldova si in Grecia]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 272, col. I, nota; G. TRANS., XVI
(1853), p. 286, col. I.
Se arata ca In Moldova exista un elev Ia 375 locuitori, tar
In Grecia unul la 20 locuitori.
770
www.dacoromanica.ro
37 (498.1)
14506 Svorona, Nicolal 37 (495)
0 muitemire. Z1MBRUL, IV (1856), nr. 122, p. 4.
Autorul scoate In evidenta gestul supusului elen din Iasi,
Gavril Bardatu, care a Mat toata averea sa acolllor din Grecia.
MUNTELE ATHOS
14507 37 (496) (=59)
[Hrisovul domnesc din 7 iunie 1856, prin care se acordil
o subventie, din Casa Centrals a clerului Moldovei, pentru
infiintarea unei scoli romanesti la schitul Sf. loan de la
Muntele Athos]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 130, p. 1:
lasit, 18 Iunie.
Subventia este de 200 galbeni anual. Scoala se va Infiinta
pentru Romanii din Sf. Munte al aces din locurile Invecinate".
(498) PRINCIPATELE ROMANE
(498.1) TARA ROMANEASCA
14508 Stilescu, Y. 37 (498.1)
Despre instructiunea public5. SECOLULtI, I (1857),
nr. 57, p. 4.
Prezentarea istorica a dezvoltarii InvatamIntului In Tara
Romaneasca. Autorul stabile8te doua perioade, prima de la Inte-
melerea *corn nationale pins la Inceputul domniei lui Gheorghe
Bibescu al a doua de la 1851 piny la 1857; prima este caracterizata
prin lupta data de patriotii romani pentru limba nationals, iar a
doua prin desfiintarea Colegiului National al Inlocuirea lui cu
Academia, In care erau primiti numai fiii aristocratiei, ai prin tri-
miterea de bursieri In strainatate.
37 (498.1)
14509 [Nifon, MitropoIituI]
Adresarea Emin. Sale Parintelui Mitropolit al Roma-
niei, la deschiderea scedelor. VEST. R., XVI (1851),
p. 13-14; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 53-54.
Indemn pentru efori, profesori *I elevi, de a munci pentru
propaairea civilizatiei, prin moralul sotial ai religios". In yes-
Wont/ Romdnesc, text roman ai francez.
37 (498.1)
14510
[Dare de seams despre solemnitatea impartirii premiilor
la Colegiul din Bucuresti]. VEST. R., XVI (1851),
p. 205-207.
Cu acest prilej au rostit cuvIntarl domnitorul Barbu Stirbei
si ministrul instructiunii publice loan Bibescu.
37 (498.1)
14511 [$tirbei, Barbu]
Cuvint zis de Inaltimea Sa Domnul... la 14 iulie, cu
prilejul impartirei premiilor in Colegiul National. VEST.
R., XVI (1851), p. 205-207; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 252-253, 255-256: Tara Romdneascil ; FOAIE
PT. MINTE, XIV (1851), p. 249-250.
fntre altele spune ca guvernul a facut toata pregatirea a se
deschide pins la toamna, sau cel mutt pina In primavara, cursu-
rile spetiale, adeca: acoala military, *coals de leg!, scoala de topo-
grafi de poduri si sosele, scoala de agrteulturA, acoala de meste-
suguri ai scoala de fete". In Vestilorul Ramdnese text roman
si francez.
14512 37 (498.1)
[Expunerea Eforiei coalelor din Bucuresti asupra
instructiei publice de la 17 octombrie 1850 ping la sfir-
situl lui iunie 1851]. VEST. R., XVI (1851), p. 207-
208, supl. la nr. 52, p. 1.
Se arata lntre altele ca s-a hotarlt ca toate catedrele sa fie
ocupate prin concurs; s-au publicat manuale, s-a stabilit 0 limba
uniform& In aceste manuale, s-a dat o atentie specials Invata-
mIntului tehnic etc. Expunerea este semnata de [Apostol] Arsache,
P. Poenaru al S. Marcovici si a fost citita de ultimul la serbarea
Impartirii premiilor.
37 (498.1) INVATAMINT IN GENERAL 37 (498.1)

14513 37 (498.1) 14523 G. P. 37 (498.1)

Raportul directorului scolelor nationale din Roma- [Informatie despre lipsa de profesori in scolile din Tara
nia, cititii in numele eforiel in 14 Iuliu 1851, cuprinzil-
toriu de lucrarile acesteia asupra instructiei publice.
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 289-293.
- Romaneasca]. G. TRANS., XV (1852), p. 223, col. I:
Terra Romaneasca si Moldavia.
Semnat: Arsache, P. Poenaru, S. Marcovici. 14524. 37 (498.1)
[Informatie despre examenele de profesori in Tara
14514 37 (498.1) Romaneasca]. G. TRANS., XV (1852), p. 307, col. II:
-
[Mire despre solemnitatea impartirii premiilor la sco-
larii din Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 248: Tara Romaneascil.
Tera romaneasca si Moldavia.
Se arata ca In urma Inaspririi acestui examen se retrasesera
din 50 de Inscrisi: 421 Domnul Insarcinase cu tinerea examenului
Au participat domnitorul, mitropolitul, mioNtrii si consulii pe conducatorli Eforiel si pe directorul scolilor si el ceruse ca
puterilor straine. O. fie examinati si profesorii mai vechi, ceea ce produsese unele
proteste ale acestora.
14515 37 (498.1) 14525 37 (498.1)
-
[Informatie despre solemnitatea impArtirii premiilor
la colegiul din Bucuresti]. G. TRANS., XIV (1851).
p. 263, col. II.
giul national si pensionatul lui Monti].
XVIII (1853), p. 205.
-
[Scurta informatie despre examenele anuale de la Cole-
VEST. R.,
Solemnitatea a avut loc la 14 tulle [gresit: funk]; stirea este Solemnitatea a Post deschisa de directorul scolilor, C. Bosianu,
un rezumat al darii de seams din Vestilorul Romdnesc. caruia 1-a raspuns domnitorul.
14516 37 (498.1) 14526 Bosianu, C. 37 (498.1)

- [Date statistice despre scolile din Tara Romaneascil].

G. TRANS., XIV (1851), p. 263, col. II.
Datele sint culese din Veslilorul Romdnesc.
14517
37 (498.1)
[Publicatie a Eforiei Scoalelor pentru posturile de
profesori vacante la colegiile din Bucuresti si Craiova si
pentru 13 posturi de profesori la scoli primare]. VEST.
R., XVII (1852), p. 50-51 ; G. TRANS., XV (1852), p. 59,
col. 1: Terra romaneascA si Moldavia.
Pentru colegit se vor da concursuri gi pentru scolile primare
examene.
Cuvintul zis de d...., Directorul scoalelor, la ecsame-
-
nul general cu prilejul impArtirei premiilor anului scolar
1852-1853. BULETIN [T. R.], 1853, p. 170; VEST.
R., XVIII (1853), p. 206-207; BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 197-198: Donaufiirstenthiimer; FOAIE
PT. MINTE, XVI (1853), p. 225-226.
Un scurt bilant al activitatii Intregulul InvatAmInt, de la
cel primar pina la cel superior. Se da numarul elevilor de la *collie
primare, publice si private, care se ridIca la 8055, numarul scolilor,
care este de 24 publice si 134 private. Gimnaziile au Post frecven-
tate de 400 elevl.
14527 yStirbei, Barbu 37 (498.1)

14518
[Ofisul domnesc ciltre Departamentul Credintei prin
37 (498.1)
[Cuvintul... tinut cu ocazia examenelor anuale de la
Colegiul national si Pensionatul Monti din Bucuresti].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 169-170; VEST. R., XVIII
-
(1853), p. 205-206.
Eforiei scoalelor]. -
care serdarul Costache Bozian este orinduit director al
BULETIN [T.R.], 1E52, p. 42-50.
In locul clucerului Simeon Marcovici, chemat In alt post.
Arata importanta pe care o acorda invatamIntului si masurile
ce au Post luate pentru a da tinerimei mijloace de lnvataturi,
fara a se lnstreina", adica de a pieta pentru Invittatur5. In tars
14519 37 (498.1) straine. De aceea s-a organizat In tarn InvatamIntul In limba romans
si franceza. Pensionatul Monti este un exemplu In acest sens.
[Dare de seams despre solemnitatea impartirii premiilor
-
la Colegiul National si la Pensionatul Monti din Capitals].
VEST. R., XVII (1852), p. 205-208.
Solemnitatea a fos. deschisa printr-o cuvIntare tinuta de direc-
14528
[Se anunta ca domnitorul Tariff Romanesti a asistat
la impartirea premiilor la Colegiul National si la pensio-
37 (498.1)

torul scolilor, C. Bosianu, caruia I-a raspuns domnitorul Barbu nul lui Monti, la Bucuresti]. GAZ. DE MOLD., XXV
$tirbei. (1853), p. 221: Tara Romaneasca.
Dupa ziarul Vestitorul Romdnesc din 29 iunie. Text roman
14520 Bozianu, C. 37 (498.1) yi francez.
Cuvintuld rostitii de Directorulti scoalelorii nationale...
cu ocasia impiirtirii premielor in anul scolar 1851-1852.
VEST. R., XVII (1852), p. 207-208.
- 14529

-
[Anunturi de liciLatii pentru arendarea mosiilor Efo-
riei scoalelor]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 290, 351.
37 (498.1)

Dare de seams despre activitatea desfasurata In Inval.a- 14530 37 (498.1)

mint In cursul anului scolar Incheiat, atlt In scolile primare cat
st fn gimnazii. [Date statistice privitoare la numarul scolilor publice
14521 [tirbei, Barbu] 37 (498.1)
Teara Romaneasca
-
si particulare din Tara Romaneasca, la sfirsitul anului
scolar 1854-1855]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 35, p. 2:
[Cuvint de raspuns la discursul tinut de C. Bozianu, Reproducere din Telegraful Romdn (7).

207.
-
directorul scolilor, cu ocazia imp5rtirii premiilor pe anul
scolar 1851-1852]. VEST. R., XVII (1852), p. 205-
Isi exprima multumirea rata de rezultatele obtinute de elevi
si promite sprijinul sau pentru viitor.
37 (498.1)
14522
[Eforia Scoalelor din Tara Romaneascil anunta data
tatea de drept pe anul scolar 1852-1853]. VEST. R.,
XVII (1852), p. 245.
-
cind se vor deschide scolile primare, gimnaziale si Facul-
14531 Marsillac, Ulysse do
De l'Instruction publique en Valachie. - 37 (498.1)
LE COUR-
RIER DE B., I (1856), nr. 31, p. 3-4, 32, p. 3 -4:
Variete.
Articol In care prczinta organizarea InvatamIntului In Tara
Romaneasca. Vorbeste despre Departamentul Cultului, despre
activitatea lui $tirbei In privinta InvatamIntului, despre Eforia
$colilor 81 despre profesori si recrutarea tor. Apol, analizeaza dire-
ritele grade de Invallinint : cel primar, cel profesional, cel secundar,
cel feminin 81, In sfirsit, eel militar.

771

www.dacoromanica.ro
 37 (498.1) 1NVATAMINT IN GENERAL
14532 B.[aras, Tulin] 37 (498.1)
Serbatoarea de 29 luniti. ISRAELITULU R.,
(1857), nr. 16, p. 1-3; nr. 17, p. 3-4.
In prima parte se da descrierea serbarii impartirii premiilor la
Colegiul National din Bucuresti, iar in a doua programa la scale
primare si gimnaziale, precum si citeva notiuni statistice". Se
precizeaza ca la Bucuresti se afla 35 de *coil, dintre care 25 pentru
roman!, cu 742 elevi, 1 pentru greci, cu 14 elevi, t pentru armeni,
cu 53 elevi, 1 de fete, cu 32 eleve, 6 izraelite private cu 126 elevi
$i 1 izraelite publics cu 310 elevi. La o populatie de 120 000 locui-
tori shit 3470 clew!, o proportie de 3%. Partea a doua nu este sem-
nata. Textul este In limbile roinana si franceza.
14533 [ Costaforu,' G.] 37 (498.1)
[Cuvintare pronunlata la imprirtirea premiilor in Bucu-
resti] ISRAELITULC R., I (1857), nr. 16, p. 1-3:
Serbatoarea din 29 Iunid.
In calitatea sa de director at scoliior nationale, Costaforu
prezinta amanuntit situatia in cele 4 ramuri ale Invatamintului:
Instructiunea comunala, Instructiunea primary, Instructiunea
secundaria si Instructiunea superioara. La sfirsit, araLa numarul
bursierilor roinani in strainatate si localitstile unde studiaza,
precum si scolile particulare din Bucuresti.
14534 37 (498.1)
[Eforia *coalelor face cunoscut ca once catedra vacantd
va fi ocupald numai prin concurs]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 323.
14535 37 (498.1)
[Date privitoare la situatia scolilor de toate gradele
din Tara Romaneascd]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
nr. 29, p. 115 [gresit: 111], col. III: Tera Romaneascd.
Se dau cifre In legatura cu numarul scolilor si al scolarilor
pe baza unei corespondente din Ko/ozsvari KazIany.
14536 37 (498.1)
Distributiunea premiiloru. Iuniti 29 annul 1857-8.
MUSEULC N., I (1858), p. 134-135: Scoale.
Lista cu numele premiantilor la scolile primare din Bucu-
resti (grupati pe imparprile In culori ale Capitalei), la muzica
vocals (culorile de Negru si Verde), la Pensionatul Sucursal, la
Pensionatul Statului sub directia d-lei Blaremberg, la Scoala de
Agriculture, Scoala de Arte, Scoala Israelitilor, Pensionatul Ion
Riureanu si Scoala privata a lui I. Stefanescu.
14537Costa-Foru, Gh. 37 (498.1)
Discurs tinut de Directorul Scoalelor D-nul... cu oca-
siunea impartirii premiilor, anul scolar 1857-1858.
ANUNT. R., V (1858), nr. 53, p. 2-3; NATIONALULU,
I (1858), p. 232-233.
Dare de seams despre situatia InvAtamintului din Tara Roma-
neasca, de la eel primar pins la eel superior, pe anul scolar 1857-1858,
cu numeroase date.
14538 Boerescu, B. 37 (498.1)
Reformele. Instructiunea NATIONALULtJ,
I (1858), p. 141-142, 145-146, 157-158, 173-174,
181-182, 193-194, 200-201, 204-205, 211-212.
Amply prezentare a fazelor prin care a trecut instructiunea
publics In Tara Romaneasca, situatia el actuala si propuneri de
reforme viitoare, cuprinztnd capitolele urmatoare: 1III Pro-
bleme generale silnvatamIntul In *collie comunale satesti, IV Scolile
primare superioare, VVII Instructiunea secundara sau gim-
naziala, VIII Instructiunea superioara si profesionala, IX Admi-
n istrarea instructiunii.
14539 37 (498.1)
[Se vesteste numirea lui V. Boerescu ca director al
scolilor din Tara Romaneasca si mentinerea lui Costaforu
in postul de efor al scolilor]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 240, col. I: Brasovii, 23 Sept.
772
www.dacoromanica.ro
37 (498.1) (= 924)
14540 37 (498.1) ( =3)
I [Anunt cu privire la infiintarea unei scoli primare ger-
mane particulare, in Bucuresti]. BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 108: Bekanntmachung.
14541
37 (498.1) ( =3)
[Infiintarea la Bucuresti a Fundatiei ordinului cava-
lerescil a sintului loan ospitalieril de Ierusalimii"].
STEAOA D., I (1855), p. 19: Prusia.
Sarcinile acestei fundatii shit: sprijinirea scolii evanghelice
din Bucuresti si Intemeierea unui spital pentru bolnavii de religie
evanghelice. Se dau amanunte dupe Gazeta Crucii din Berlin.
14542 37 (498.1) ( =3)
[Ordinul Ioanitilor, nou treat in comunitatea germane
din Bucuresti, are ca stop sprijinirea scolii evanghelice"
din acest oras]. TELEGRAFUL R., III (1855), p.
322-323: Intimpldri de zi.
14543 37 (498.1) ( =3)
[Se anunta ca imp5ratul Austriei a aplacidat" scolii
evanghelice din Bucuresti si comunei bisericesti evanghe-
lice din Tara Romaneasca subventia pe 3 ani]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 83, col. III: Vienna.
Se arata ca scoala se bucura de o subventie anuala de 200
florini. Stirea e luata din Foaia evanghelicd de sdptdmind.
14544 Boerescu, B. 37 (498.1) ( =3)
[Raspuns pastorului Neimaister, directorul scolii evan-
ghelice, la invitatia acestuia ca sa is parte la examenul
de limba romans de la aceasta scoald]. NAT IONALULU,
I (1858), p. 231.
Raspunde ca nu poate sa asiste, deoarece aceasta scoala no
recunoaste autoritatea Eforiei Scoalelor si a Ministerului Instruc-
tiunii.
14545 Costa-Foru, [G.] 37 (498.1) ( =3)
[Scrisoarea trimisa de G. Costaforu, directorul Eforiei
*coalelor, directorului scolii evanghelice din Bucuresti,
prin care se anunta ca refuza sa asiste la examenele aces-
tei scoli data acest asezdmint nu va intra in legalitate,
sub autoritatea i inspectia Eforiei]. NATIONALULt1,
I (1858), p. 235.
V. Boerescu, redactorul gazetei, dupe ce reproduce aceasta
scrisoare, adauga ca astfel de raspunsuri trebuie sa dea toti romanii
care au Post invitati de directorul acestei scoli.
14546 37 (498.1) (=3)
[Se anunta ca directorul scolii evaghelice de la biserica
luterana, Naimaister, a recunoscut autoritAtile pamintene,
si de acum inainte scoala sa va fi supusa sub inspectia
Eforiei Scoalelor]. NATIONALULU, I (1858), p. 304:
Sciri din intru.
14547 37 (498,1) ( =924)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
construirea unui local pentru scoala junimei israeliteand,
ce este a se intocmi in aceasta capitals "]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 299.
14548 37 (498.1) ( =924)
[Eforia scoalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
niste &Ind si table negre necesare scolii izraelite din Bucu-
resti]. VEST. R., XVI (1851), p. 325.
14549 ropers, Naftali 37 (498.1) (=924)
Cuvint la prilejul deschiderii scoalei Israelitilor primin-
teni din Bucuresti, compusil si zisii in limba Ebraica de
D. profesorti alu acestei scoale... VEST. R., XVII
(1852), p. 281-282.
Se arata de ce s-a deschis o scoala speciala a izraelitilor, chid
aveau seolile nationale la dispozitda lor; scoate In evidenta impor-
tanta acestei $coli.
37 (498.1) (= 924) INVATAMINT IN GENERAL 37 (498.3)

14550 37 (498.1) (=924) 14561 M. B. 37 (498.1) (=924)

Pina'n cit si Evreii G. TRANS., XV (1852), p.
!
[Observatii asupra celor scrise de un corespondent
283, 286-287, 290-291: Foiletonul. strain in gazeta A. L. D. Iudenthum" despre scoala si
Se reproduce cuvintarea tinuta. la Bucure*ti In ziva de 28 comunitatea evreiasca din Bucuresti]. NATIONALULla,
august 1852 de catre profesorul *colii izraelite, nou deschise In I (1858), p. 340-341.
acest crag, Naftali Popers, observindu -se ca si evreii se ocupa 14562
de *coli, spre rusinarea tuturor color ce stau cu minile In sin". 37 (498.1) (=94.511)
[Se anunta ca Emeric Miko a d5ruit 20 de galbeni dre-
14551 37 (498.1) (=924) gatoriei parohiale reformate din Bucuresti, ca ajutoriu
[Eforia Scoalelor anunta ea se va tine licitatie pentru la scoala ce are a se infanta acolo"]. TELEGRAFUL
cladirea unei sali necesare pentru scoala junimei israeli- R., VI (1858), p. 107, col. I: Intimpliiri de zi.
teana, ce este a se intocmi in aceasta capitala "]. BULE- 14563 37 (498.1) (=94.511)
TIN [T. R.], 1852, p. 356.
[Se anunta ea se va da un mare bal picnic in benefi-
14552 37 (498.1) (=924) ciul scolii elementare a bisericii evanghelice reformate
(calvine) din Bucuresti]. TIMPULU, I (1857), nr. 15,
[Stire despre $coala israelita de fete si baieti, a comu- p. 4.
nitatilor unite austriaco-prusiene din Bucuresti]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 61: Donauftirstenthiimer. Se precizeaza ca aceasta *coala a fost fondata de curind;
pe linga limba magbiara se Invata si cea romana, precum si cea
14553 37 (498.1) (=924) germana. Se primesc copii de ambele sexe, fara deosebire de natio-
[Se infiinteaza o scoala de slat israelita in Bucuresti]. nalitate sau religie.
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 198, col. II.
5tirea este cuprinsa In cuvintarea lui Bosianu, directorul
InvatamIntului public. $coala s-a deschis In 27 august 1852. (498.3) MOLDOVA
14554 37 (498.1) (=924) 14564 Seulescu, G. 37 (498.3)
[Stire despre scoala izraelitilor supusi austrieci, din [Scurt istoric al invaliimintului in Moldova]. G.
Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 245: TRANS., XVIII (1855), p. 151-152, 155-156, 158-159:
Donaufiirstenthiimer. Tier'a romanesca si Moldavi'a.
14555 37 (498.1) (=924) Autorul face aceasts incursiune istorica Intr-o corespondents
[Al doilea examen la scoala izraelita-austriaca din trimisa Gazetei cu prilejul Infiintarii Academiei" de la Neamt.
Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 297: 14565 B.[oierescu], C. 37 (498.3)
Donauftirstenthumer.
Glosariu la limba romana. FOAIE PT. MINTE,
Probele s-au dat In limbile germana, ebraica si romana. Se XVIII (1855), p. 201-203.
elogiaza munca d-rului Bara., directorul *conj.
Scrisoare din Iasi catre redactorul Foii. Cu prilejul aparItiei
14556 37 (498.1) (=924) Glossariului limbei romane" de Seulescul, cant& sa evidentieze
Onorabilului Comitetu al Institutului Israilteanu. meritele acestui barbat, In reconstituirea lnvatamIntului moldo-
BULETIN [T. R.], 1854, p. 298; VEST. R., XIX (1854), vean In 1828, alaturi de G. Asachi.
p. 310. 14566 Conachi, Logo!. C. 37 (498.3)
Ob*tea israilteana" aduce multumiri acestui comitet pentru Scrisoare adresata tetra Mitrop. Veniamin. RO-
progresul ce a facut junimea israilita... mai virtos In limba israe- MANIA LIT., 1855, p. 213-217.
liteana" *i 11 roaga sa supuna Eforiei profunda sa multumire.
Citeva principii de organizare a InvatarnIntului moldovenesc,
14557 37 (498.1) (=924) formulate In 1837: limba de predare sa fie cea romana; dintre
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine licitatie pentru limbile straIne, germana In scolile oficiale *i franceza In cele parti-
reparatia trebuincioasa la incaperile scoalei israilite din culare. Schiteaza materiile de InvatamInt din *collie pentru popor
mahalaoa Sf. Vineri"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 334. si din cele pentru bolerime.

14558 37 (498.1) (= 924) 14567 37 (498.3)

[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru [Ofis domnesc adresat lui Alecu Teriachiu, prin care
catedra de limba romana in clasa I-a a scoalei israelitilor acesta este insarcinat de a aduna din strainatate si mai
paminteni din capitala "]. BULETIN [T.R.], 1857, cu seamy din staturile prusiene toate insemnarile... despre
p. 228; ANUNT. R. IV (1857), nr. 50, p. 3. cea mai buns sistema a instructiei publice"]. GAL. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 235: Novitale din nauntru.
14559 37 (498.1) (=924) Text roman *i francez.
Publicatie. NATIONALULO, II (1858), foaie volan-
ta anexata intre p. 8-9. 14568 37 (498.3)
Membrii comitetului de inspectie al *colii izraelitilor pamln-
[Stire despre avintul luat de scolile moldovene sub
teni din Capitals doctorul Verthaimer, A. B. M. Sissu, *i I. domnia lui Gr. Ghica]. G. TRANS., XIV (1851), p.
351, col. I.
$einfeld declare ca vor veghea cu cea mai mare staruinta de
a se savir*i" In *coala alit Invataturile *tiintifice, cit si cele reli- In acela*i Limp, se semnaleaza Inflorirea jurnalisticii Moldovei.
gioase si biblice *i Indeanina pe parinti sa-si trimita cu Incredere
copiii la aceasta *coall. 14569 37 (498.3)
[Organizarea invalamintului in Moldova dupil aseza-
14560 37 (498.1) (--924) mintul fa'cut sub Grigore Alexandru Ghica]. ZIMBRUL,
[indemn catre izraelite ca sa fundeze o scoala izraelita Il (1851), p. 171, col. 11: Nota din partea Redactiei.
in Bucuresti]. NATIONALULff, I (1858), p. 227: Se indica diferitele categorii de *coli existente In Moldova,
Revista politica. aratindu-se la fiecare numarul anilor de studiu. Nota se publics
Redactia se mire cum ace*tia consimt sa nu termine aceasta ca lamurire In plus la niste informatil publicate de Gazeta Transit-
institutie". vaniei.

773

www.dacoromanica.ro
 37 (498.3) INVATAMINT IN GENERAL
14570 37 (498.3)
[Informatie despre noul asezamint al invataturilor
publice]. ZIMBRUL, I (1851), p. 265: lapii.
Se arata ca lucrarile comisiei care a Intocmit prolectul acestui
asezamInt s-au Incheiat si prolectul a Post Inaintat Departamentului
Invataturilor spre aprobare.
14571 37 (498.3)
Dela marginile Tarei Romanesti in Martiu 1852. G.
TRANS., XV (1852), p. 123-124, 127.
Se comenteaza noul asezamInt al scoalelor din Moldova",
subliniindu-se faptul ca prin acest asezamlnt limba roman& era
'Tricia. In drepturile ei, hotarindu-se ca sa fie limba de predare In
scoli. La stirsitul comentariului se adaugA ofisul Inaltarii In rang
a lui Const. Hurmuzachi, secretarul comisiei care alcatuia ase-
zamlntul, precum 5i ofisul prin care Hurmuzachi este numit membru
al comisiei Indeplinitoare condicilor tarii".
14572 37 (498.3)
[Despre situatia scolilor din Moldova]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 299 -300: Terra romaneasca si Moldavia.
Se arata ca stirile scolare lipsesc prea deseori din periodicele
moldovene. Se reproduce o corespondent& mai veche asupra si-
tuatiei scolare din Moldova, la care se adauga programa claselor
elcmantare, alcatuita prin zelul lui Const. Hurmuzachi.
14573 37 (498.3)
[Comunicat Kin care se aduc multumiri persoanelor
care-si dadusera contributia pentru premierea elevilor
merituosi de la scolile publice din Galati, Roman, Piatra
si Birlad]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II,
p. 43: Depart. Averilor Bisericesti si al Instructiei Publice.
Se dau numele acestor persoane. Premiile se distribuiserE la
lncheierea semestrului de vara.
14574 37 (498.3)
[Mire cu privire la examenele scolilor din Iasi]. ZIM-
BRUL, II (1851), p. 1: Moldaviea.
Se arata ca examenele urmau sa se desfasoare pina la 12 iulie,
atlt la *collie primare din suburbii, clt $i la cele centrale.
14575 37 (498.3)
[Se anunta ca la 4 februarie au inceput examenele la
scolile publice din Iasi]. ZIMBRUL, 11 (1852), p. 243,
col. I: Moldaviea.
14576 37 (498.3)
[Mire dintr-o corespondenta din Iasi de la 22 septem-
brie despre reinceperea cursurilor la scolile nationale din
Moldova]. G. TRANS., XV (1852), p. 303, col. I: Tera
romaneasca si Moldavia.
14577 Molidon, G. 37 (498.3)
Despre studiul limbei Elline in clasele nationale.
ZIMBRUL, II (1852), p. 231-234, 236-238: Foiletonul
Zimbrului.
Articol In care autorul pledeaza pentru dezvoltarea Invata-
mIntului limbii eline in scolile nationale. Schiteaza raporturile
din trecut dintre limba dins 5i cea romana. Dezaproba antipatia
manifestata de unit fata de aceasta limba $i da sugestii In vederea
combaterii acestei atitudini la cloy'. Face propuneri privind pre-
darea limbil eline In $coli.
14578 37 (498.3)
[Comunicat cu privire Ia data examenelor semestriale
la scolile publice si private din Moldova]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 49: Novitale din nauntru.
Examenele vor avea loc Mtn 12 si 27 februarie.
14579 37 (498.3)
[Comunicat al Departamentului Cultului si Instruc-
tiunii Publice privitor la tinerea examenelor de yard la
774
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
scolile din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 193:
Novitale din nauntru.
Se indica datele la care vor avea toe examenele pentru fie-
care institutie de InvatamInt, dlndu-se, Intre allele, lista comisiei
de examinare a claselor gimnaziale: G. Asachi, C. Hurmuzachi,
A. Rosetti, M. Kolgalniceanu, C. VIrnav, Damaschin Bojinca
si Anast. Fatu. Text roman si francez.
14580 37 (498.3)
[Comunicat al Departamentului Cultului si al Instruc-
tiunii Publice din Moldova in legatura cu rezultatele exa-
menelor la scolile de diferite grade ale tarii]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 265-266: Novitale din nauntru;
G. TRANS., XVI (1853), p. 273-274: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
Se dau date statistice In legatura cu devil scolilor primare,
ai celor armene, ai celor de fete, ai ghnnaziului si ai pensioanelor.
Se da si lista donatorilor de premii pentru clevii slrguinciosi.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
14581 37 (498.3)
Program a esamenelor semestrului intiiu al anului
scolastic 1853-1854. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 33-34: Departamentul Cultului si al 1nvataturilor
Publice.
Comunicat In care se dau amanunte privind tinerea exa-
menelor la scolile de diferite grade din Iasi, indiclndu-se si delegatii
comitetului de inspectie la fiecare scoala.
14582 37 (498.3)
[Publicatie privitoare la tinerea examenelor publice
din semestrul al doilea la scolile publice si private, de dife-
rite grade, din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXII
(1854), p. 197: Departamentul averilor bisericesti si al
invataturilor publice.
Se indica numele delegatilor departamentului la examenele
scolilor din tinuturi.
14583 37 (498.3)
[Scurt comunicat prin care Departamentul 1nvatatu-
rilor Publice aduce Ia cunostinta publica cifre statistice
cu privire la elevii din scolile de diferite grade din Mol-
dova]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 269: Novi-
tale din nauntru.
Slot In total 3707 elevi.
14584 37 (498.3)
[Stiri culturale din Moldova]. G. TRANS., XVI II
(1855), p. 11, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Despre Infiintarea In decembrie 1854 a unei reuniuni 8tiin-
tifice moldovene cu problema de a incuraja junimea romina,
ce vrea sa se ocupe cu stiintele mai nalte pe la universitati", despre
apropiata aparitie a foil Romdnia literard si despre straduintele
until particular de a Infiinta pe mosia sa o scoall de agronomle.
14585 37 (498.3)
[Corespondenta de Ia Iasi despre straduintele minis-
trului cultului si al invataturii publice, Dimitrie Ralet,
in folosul scolilor din Moldova]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 15: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata ca datorita lui Ralet se alocase din casa centrala
300000 lei pentru .coli In anul 1855 si clte 250 000 lei In anii ur-
matori.
14586 37 (498.3)
[Se anunta programul examenelor semestrului I si
profesorii care vor examina pe elevi la scolile de diferite
grade din Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 41: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
37 (498.3) INVATAMINT IN GENERAL
14587 Melidon, G. 37 (498.3)
Despre Invatatura publica. din Moldova in principa.
FOILETONUL Z., IV (1855), p. 97-100.
Arata care este importanta culturii pentru un popor, decla-
rind ca poporul de jos zace in o adinca ignoranI4" si ca elasele
mai de sus au numai o simply spoiala de civilizare". Vorbe5te
despre *collie satesti, despre problema lipsel de cacti 5colare
*i despre gre*eala parintilor de all retrage copiii din *coals numai
dupe cltiva ani de Invatatura. Sugine ca accentul trebuie pus no
pe InvatamIntul superior, ci pe *collie sate5ti. Face sugestii 5i da
informatii privind InvatamIntul elementar, cel media *i eel superior
In Moldova.
14588 37 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi din 30 mai st. v. in care se
reproduce proiectul Departamentului *colilor din Mol-
dova pentru ImbunatAtirea starii invatamintului i buna
administrare a averilor clerului]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 182-183, 186-187: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
14589 Sutu, N. 37 (498.3)
[Scrisoare deschisa adresata redactorului ziarului Wan-
derer" din Viena, in care combate unele calomnii ce se
aruncasera asupra sa intr-un articol publicat in foaia
vieneza]. ZIMBRUL, III (1855), p. 541-542: Dom-
nule redactor al Zimbrului.
N. Sutu respinge acuzatia ce i se adusese ca ar fi eliminat
din scoli limba romans, Inlocuind-o cu cea franceza, aratInd
ca a Post un permanent sustfnator al Invatamintului In limba
nationals; de asemenea, neaga Invinuirea ce i se adusese ea inten-
tiona sy suprime InvatamIntul colegial, In favoarea 5colilor reale.
Scrisoarea este redata In traducere romans, iar la p. 546-547
este redat si textul original francez.
14590 37 (498.3)
[Venitul *calor din Moldova pe anul 1855]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 863, col. I.
Cifrele, scoase din bugetul Departamentului Bisericesc *i
al Invataturilor Publice, Indica suma totals de 1 202 719 lei.
14591 37 (498.3)
[tire prin care se anunta a A. Treboniu Laurian,
inspectorul general al colilor Moldovei, s-a intors din str5i-
n5tate, unde a dilatorit in interesul scoalelor nationale
si a literaturei "]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 357: Novitale din nauntru.
14592 37 (498.3)
[Comentariu la stirea inapoierii lui A. Treb. Laurian,
inspectorul general al scolilor din Moldova]. STEAOA
D., I (1855), p. 81-82: lassii 17 Noemvri.
Se cere ca Laurian 64 dovedeasca ea absenta sa de 6 luni
fusese Intr-adevar In interesul *coalelor nationale 51 a literaturii".
14593 B[arit], G[heorghe] 37 (498.3)
[Scrisoare adresata gazetei, datata Zirnesti, 13 decem-
brie c. n., in care is apiirarea lui A. T. Laurian impotriva
atacurilor Indreptate asupra lui de ziarele Zimbrul" si
Steaoa DunArii"]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 382-383, 386.
14594 37 (498.3)
Gazeta de Transilvania si Domnul Laurianti. STEA-
OA D., I (1855), p. 131-132: Critica.
Se comenteaza un articol aparut In Guzela Transilvaniei In
legatura cu absent.a. lui A. Laurian de la postul de inspector general
at $eolilor din Moldova. Se afirma ca acuzarea exprimata de foaia
ardeleana ca Laurian fusese atacat numai pentru ea era ardelean
este cu totul neIntemelata. In sflr*it, concliizlndu -se ca nu pot
fi opriti cote!' $i mop5ii", ce lab% la MO._ *1 prin urmare $i la
Stea", se reproduce partial scrisoarea din ZIrne5ti, publicata. In
Gazeta Transilvaniei.
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
14595 t 37 (498.3)
[Articol in care, plecind de la un articol apArut in
Gazeta Transilvaniei" din 19 nov. privitor la deficien-
tele invatamintului elementar in Ardeal, autorul aratfa
ca si in Moldova invnamintul sufera din pricina lipsei de
cadre didactice la gimnaziu si din cauza netemeinicei
organizari a scolilor populare]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 1021-1022: lapil, 1 Dechemvrie.
14596 t
37 (498.3)
[Articol de fond in care autorul polemizeazA cu
I. Armatu, care publicase o coresponden],a de pe malul
Moldovei", din 3 decembrie, in Gazeta Transilvaniei "].
ZIMBRUL, III (1855), p. 1105-1106: Iasi', 28 Dechem-
vrie.
Polemica trateaza chestiuni In legatura cu problema Invata-
mIntului In Moldova. Autorul neaga ca Zimbrul ar fi atacat gu-
vernul In chestiunea organizarii InvatamIntulul. El combate pare-
rea lui Armatu ca In Moldova era posibila organizarea unui te-
meinic Invatamint superior cu sute de student! *i cere ca lnainte
de toate sa se cladeasca o solids temelie: Invat.amIntul elementar.
14597 37 (498.3)
[Articol de fond despre problema invatilmintului in
Moldova]. STEAOA D., I (1855), p. 113: lassii
6 Dechemvri.
Pleclndu-se de la Infiintarea catedrei de literature romans
5i a facultatii de drept pe hogs gimnasiul din Ia5i", se reproduce
un articol din Zimbrul, In care se exprimase parerea ca Inainte
de toate trebuiau bine organizate *collie elementare.
14598 37 (498.3)
[Notit.5 cu privire la celebrarea la Iasi a zilei domni-
torului Vasile Lupu]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 37: Novitale din nauntru.
Cu acelasi prilej, se sarbatorise *i aniversarea Academiei,
fundata In 1644. In notita se face elogiul activitatii culturale a
domnitorului Vasile Lupu. Text roman sl francez.
14599 37 (498.3)
[Publicatie a Departamentului Cultului si al Instruc-
tiei Publice referitoare la datele tinerii examenelor seme-
strului I la scolile de diferite grade din Moldova]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 25, p. 1, col. I: Moldova.
14600 37 (498.3)
[Publicatie cu privire la programul examenelor scolare
pe semestrul al II-lea si lista delegatilor Departamentului
Instructiei Publice la scolile din provincie]. GAZ. DL
MOLD., XXVIII (1856), p. 189: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
14601 37 (498.3)
[Informatii despre programul examenelor de sfirsit
de an la scale publice i particulare de Coate gradele
din Moldova]. ZIMBRUL, 1V (1856), nr. 134, p. 1:
Iasi', 22 Ionic.
14602 37 (498.3)
[Masurile luate de Departamentul lnstruc(iei Publice
privitoare la programul studiilor" pc anul solar 1856-
1857]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 281-
283: Novitale din nauntru.
Cursul InvatamIntului" este alcatuit din *collie primare
de 4 ani, gimnaziul de 7 ani si din urmatoarele facultati: filozofia,
2 ant; legile, 3 ani, medicina 3 an! ri tcologia. In clasele gimnaziale
au invatat 188 elevi, dintre care 115 intern!. Numarul profesorilor
la Ia*i este de 48. Gazeta apreciaza ca, datorita numarului mic de
absolventi al gininaziului, no se poate deschitle In acest an facul-
tatea legilor.
14603 37 (498.3)
[Departamentul Cultului si al Instructiei Publice din
Moldova anunta programul examenelor la scolile de bate
775
37 (498.3) INVATAMINT IN GENERAL
gradele si numele persoanelor rinduite ca ss asiste la
aceste examene]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 198: Novitale din nauntru.
14604 37 (498.3)
[Ofisul de multumire adresat de caimacam spatarului
Stanislav Iasinski, la demisia sa din postul de medic
al institutelor scolare din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 402: Departamentul
Cultului si al Instructiei Publice.
I se aloea o gratificatie de 6000 lei. Text roman si francez.
14605 37 (498.3)
[Informatii si comentarii despre atmosfera incordata
din mijlocul corpului profesoral de la Iasi]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 55-56: Iasi'.
Pornindu-se de la o informatie data de KOlner Zeitung, se
critics situatia de dezorganizare si de tuiburare din corpul pro-
fesoral iesean. Se aduc acuzari cavalerului Alex. Sturza de la Odesa
pentru activitatea pe care o dusese to calitatea sa de conducator
al InvatamIntului In Moldova pe timpul cit fusese inspector al
scolilor moldovene.
14606 37 (498.3)
[Se anunta" ca. aga Teodor Veisa, licentiat in drept,
este numit inspector general al scolilor din Moldova].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 101, col. 11; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 95: Ministerul Cultului
si al Instructiei Publice.
14607 37 (498.3)
[Circularele adresate Consiliului *cola!' si comitetelor
de inspectie ale scolilor primare din Moldova de dare
ministrul Dimitrie Cantacuzino, cu ocazia numirii sale
in postul de sef al Departamentului Cultului si al Instruc-
tiei Publice]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 105
106 ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 91-92.
In prima circulars, noul ministru cere Consiliului $colar sa-I
sprijine In activitatea sa, mentinind disciplina In slnul corpului
profesoral si ocupindu-se ca profesorii sa nu propage duhul de par-
tide sau idei subversive". In cea de a doua circulars, el cere mem-
brilor comitetelor de inspectie a *colilor elementare sa sprijine
activitatea acestor scoli, supraveghind profesorii ca sa nu se depar-
teze de la Indatoririle ce-i Ingradesc" si cautInd sa tmpiedice
navala tinerilor spre cariera slujbelor statului, ce an agiuns astazi
manic ". In Gazela de Moldavia text roman si francez.
14608 37 (498.3)
[Ministerul Cultului si al Instructiei Publice din Mol-
dova prescrie obligativitatea predarii mai ingrijite a
limbii romane la toate asez5mintele private de inv5.0-
mint]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 133: Mi-
nisteriul Cultului si al Instructiei Publice ; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 121.
14609 37 (498.3)
[Circulars data in legaturil cu inspectiile facute de
Teodor Veisa institutelor publice de invatamint din Iasi,
Vaslui si Hu*i]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 48, p. 123: Ministeriul Culturilor si al Instruc-
tiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la
nr. 46, p. 162.
37 (498.3)
14610
Raport D-nului Ministru asupra impartirii premiilor
scolastice la scolile primare din Capitahl si Colegiu, pentru
anul 1858. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), Supl.
la nr. 59 si 60, p. 173-182: Ministeriul Cultului si al
Instructiei Publice.
Raportul este alcatuit de G. Melidon si cuprinde darea
de seams asupra ceremoniei Impartirii premiilor, precum si urma-
toarele texte: darea de seams asupra starii InvatamIntului pre-
zentata de T. Veisa, mesajul Ministerului Cultului si al Instructiei
Publice adresat profesorilor si elevilor si discursul rostit de secre-
776
www.dacoromanica.ro
37 (498.3)
tarul consiliului scolar, Apostoleanu. De asemenea, se recta si o lista
de premianti. Text roman si francez.
14611 Veisa, T. 37 (498.3)
[Raport asupra starii generale a invatamintului in
Moldova] GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la
nr. 59, p. 173-176: Ministeriul Cultului si al Instruc-
tiei Publice.
Raport prezentat cu ocazia soiemnitUli Impartirii premiilor
la scolile primare *i la colegiul din Iasi. Veisa da date statistice
privind *collie din Moldova si altele asupra numarului elevilor.
Da apoi informatii asupra InvatamIntului armenesc si asupra
aceluia din coloniile bulgare, precum si detalii referitoare la Invata-
mintul feminin, la seminarii si la pensionatele particulare. Arata
care erau planurile de viitor ale Ministerului Cultului si Instructiei
Publice. Text rowan si francez.
14612 37 (498.3)
[Mesajul Ministerului Cultului si al Instructiei Pu-
blice adresat profesorilor si elevilor cu ocazia terminarii
anului scolar]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl.
la nr. 60, p. 177-178: Ministeriul de Cult si Instructie
Publics cdtre profesorii si elevii scoalelor primare si co-
legiale.
In mesaj se subliniazi greutatile Intimpinate de minister
In cursul anului 1857-1858. Se cere ca Invatamintul sa nu se
bizuie pe memorizarea mecanica, ci pe dezvoltarea ratiunii la
elevi. Se recomanda formarea de tineri capabili sa se dedice litera-
turii, aratIndu-se ca In acest sens era necesara 0 revizuire a pro-
gramei scolare. Se dau detalii privind premierile si se subliniaza
masura luata, In vederea Incurajarii InvatamIntului, ca numai
cei cu studii terminate sa poata fi primiti In serviciile publice.
Text roman sl francez.
14613 Apostoleanu, G. 37 (498.3)
[Discurs rostit la solemnitatea impartirii premiilor la
scolile primare si la colegiul din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 178-181.
Aduce multumiri Ministerului Cultului si invatamIntului
pentru grija acordata *colilor. Expune pozitia Consiliului scolar
fal.s de problema unei revizuiri a programei scolare, subliniind
necesitatea ca Invatamintul sa fie axat pe studiul limbii romane.
Text roman si francez.
14614 37 (498.3)
[Tabloul scolilor de toate gradele si al delegatiilor la
examenele semestrului al II-lea]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 181-182: Ministeriul Cultului si al
Instructiei Publice.
Text roman si francez.
14615 37 (498.3)
[Se anunta concurs pentru ocuparea citorva posturi
vacante in inviltilmint, indicindu-se si salarizarea tor].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 185: Ministerul
Cultului si al Instructiei Publice.
Este vorba de posturi de profesori la scolile publice orase-
nesti si la o *coall de fete. Text roman si francez.
14616 37 (498.3)
[Publicatde prin care se anunta un concurs pentru
ocuparea posturilor de profesori la scolile de diferite
grade ce se vor deschide in diferite orase], GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 233: Ministerul Cultului si al
Instructiei Publice.
Text roman si francez.
14617 37 (498.3)
[Raportul Consiliului Scolar cu privire la modificarea
programei la invatamintul de toate gradele]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 188-192.
Documentul este precedat de un scurt raport al ministrului
cultului sl instructiunii adresat caimacamului, prin care ti reco-
manda lucrarea, si de o rezolutie de aprobare a caimacamului.
37 (498.3) INVATAMINT IN GENERAL
in raportul Consiliului $colar, dupa ce se subliniaza importanta
unei programe de InvatAmInt, se arat5 al In proiectul de program
al Consiliului se pusese accentul pe studiul geografiei, istoriei si
literaturli romane, consiliul pornind din idea domnitoare a aseza-
mintului scolastic: de consolidarea nationalitatii romane pe teri-
toriul ce ocupa". Dupa aceea, se analizeaza principiile care sta-
tusera la baza Intocmirii programei pentru *collie primare, sub-
liniindu-se, tntre altele, necesitatea de a se introduce In program
studiul stiintelor naturale. In ultima parte a raportului se anali-
zeaza si se fac propuneri In legatura cu problema editarii de carts
scolare. Raportul este Insotit de programa pentru *collie satesti
sau elementare si de aceea pentru scolile primare (aceasta nu este
publicata in intregime). Text roman si francez.
37 (498.3)
14619
[Publicatie in legatura cu deschiderea unor scoli la
13irlad, Iasi, Galati si in alte localitati]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 347: Ministeriul Cultului si
Instructiei Pub lice.
Se publics concurs pentru ocuparea posturilor urmatoare:
12 posturi de profesorit.e" la scoli de fete, 4 posturi de profesori
primari la scoli sucursale" (Nicore8ti, Gote8ti si Leova), 2 posturi
de profesori pentru $colile reale (cite unul la Iasi si Galati) $i 3
posturi de profesori la gimnaziul din Blrlad.
MANASTIREA NEAlliru
14620 37 (498.3)
[Ofise domnesti adresate mitropolitului, arhimandri-
tului Dionisie si logofatului Gheorghe Sturdza, cu pri-
vire la reorganizarea invatamintului si restatornicirea
orinduelii cerute" la manastirile Neamtu si Secu].
BULETIN [Mold.], XXIII. (1855), p. 157.
14621 Seulescu, G. 37 (498.3)
[Corespondent4 din Iasi de la 12 mai despre infiintarea
academiei spirituale" de la man5stirea Neamt]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 151-152, 155-156, 158-
159: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Autorul da amanunte asupra Academiei" de la Neamt, care era
compusa dintr-o *coal& normall de 4 ani, dintr-un liceu de 8 ani
si dintr-o facultate teologica. de 4 ani. Cu acest prilej, face $i un
scurt istoric al InvallmIntului In Moldova.
14622 37 (498.3)
Scoalele cele de mustra din Moldova. FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 157-158, 162-164, 168-169.
Cu un scurt comentariu elogios, ca introducere, se publics
hrisovul lui Grigorie Al. Ghica din 28 mai 1855 pentru organi-
zarea Inval,amIntului In *collie de pe linga manastirile Neamtu
si Semi,
37 (498.3)
14623
Tirgul Neamtului. ZIMBRUL, III (1855), p. 657.
Dare de seams despre punerea pietrei fundamentale la inter-
natul pe care manastirea Neamtului voeste a lntemeia In acest
tirg linga scoala publics zidits tot de aceasta Mans.".
14624 37 (498.3)
[Cererea locuitorilor Tirgului Neam[, ciitre Domn,
prin care se stilruie ca scoala primary si gimnaziul de-
pinzind de man5stirea Neamt s5 functioneze in oral].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 55, p. 1-2.
Se precizeaa co. s-a hotarit acest lucru de titre conducerca
manastirii, care, din lipsa de local, a dispus ca la manastire sa se
predea numai Invataturile teologice.
14625 Codrescu, T. 37 (498.3)
[Articol despre sarbatorirea la man5stirea Neamt
a zilei 1115101.H Domnului]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 113, p. 1-2: lasii 28 Malu.
Autorul face o dare de seams a solemnitatii, lauds activi-
tatea staretului Dionise [Romano], descriind buna primire de
www.dacoromanica.ro
37 (498.3) (= 91.981)
care se bucurasera oaspetii veniti de departe, chiar 8i din Transil-
vania $i Tara Romaneasa $i discutA problema organizarii Invata-
mintului pe linga manastiri. Critics piedicile care se puneau de
Inaltul cler In calea dorin(ei de Invatatura a calugarilor $i cere
Infiintarea unor asezaminte de Invatatura similare celor de la
Neam(, la manastirile de calugarite, Indeosebi la Agapia sau la
Varatec. Critics apoi piedicile puse In cal' de autoritati pelerinilor,
Indeosebi razesilor si negustorilor, doritori de a participa la sar-
bator i re.
14626 37 (498.3)
Examenul de earns a Seminariel Neamtu si scoalele
publice din Tirgul Neamtu. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 37-38: Novitale din nauntru.
Comunicat din 20 ian. 1858 dat de mitropolitul Sofronie
Miclescu, prin care se anunta ca examenele vor incepe la 10 februa-
rie. Text roman si francez.
14627 37 (498.3)
Raportul Ministeriului in privirea scoalelor din mo-
nastirea Niamtu. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 55, p. 149 -150; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 53, p. 165-167.
Raportul este aprobat de caimacam la 18 junk', care numeste
In comisia de ancheta, care urma sa piece la Neamt, pe V. Sturza,
Anastase Panu $i pe colonelul Mavrodi. In raportul Ministerului
se Infatiseua Coate piedicile pose de mlnastire existentei institu-
lAilor de Invatamint, pe care era datoare sa le Intretina si din care
unele fusesera chiar Inchise. Raportul se refers la *coals primara,
la gimnaziul de 8 clase din Neamt si la facultatea teologica de la
manastire. In raport se cere formarea unci comisii care sa
ancheteze, In primul rind, veniturile reale ale manastirii si care
sa se ocupe cu reorganizarea activitatii acestui asezamitnt bisericesc.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
14628 37 (498.3)
ScOlele si mon5stirea Neamtu. FOAIE PT. M1NTE,
XXI (1858), p. 124, 131-132.
Fragment din raportul Departamentului Instructlunii titre
caimacamul Moldovei.
14629 37(498.3) (-91.981)
[Publicatie de multumire la adresa lui Serafim Babic,
directorul scolii armene din Iasi, care si-a daruit pentru
totdeauna salariul sat] de 6000 lei anual in folosul scolii
armene]. ZIMBRUL, II (1851), p. 45: Moldaviea.
14630 37 (498.3) (=91.981)
[Stire despre infiintarea unei tipografii armene la Iasi].
.
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 71-72: Novitale
din nauntru.
Tipografia s-a dcschis la Institutul Albinei, pentru a usura
studiile tineretului, prin publicarea unor cart' elementare In limba
armeana. Serdarul Serafim Babic a fost numit cenzor al cartilor
armene.
37 (498.3) (-91.981)
14631
[Notitil cu privire la activilalea scolii armene din
loll]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 116, col. I.
si care
Se dau detalii privind istoricul $colii,Infiintata la 1840
nu functionase Intro 1848 $i 1850, clad fusese redeschisa, numin-
du-se serdarul Serafim Babic In calitate de efor. Se dau informatii
privind rezultatele Imbucuratoare Inregistrate de elevi $i se anal
ca aceste cursuri se prcdau In limba aril-wank romans $i franceza.
14632 37 (498.3) (-91.981)
[Stire cu privire la silrbAtorirea de c5tre comunitatea
armean5 din Iasi a celei de a zecea aniversari a organi-
z5rii scolilor sale publice]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 409: Novitale din nauntru.
777
 37(498.3) INVATAMINT IN GENERAL - PRINCIPII DE EDUCATIE 37.01

14633 37 (498.3) (-91.981) cea mai proasta stare si In cea mai absoluta neregula",s1 obligarea

-
[*tire cu privire la examenul general al scold armene
din Iasi] GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 101:
Novitale din nauntru.
comunitAtii evreiesti de a Infiinta In scurt tamp doua *colt primare
si o *coal/ central/ de comert, organizate dupa modelul *colilor
publice. Pe de an& parte, comunitatea va sta sub privegherea
CAminarul Iacov Buiucliu a imparlit inire cei mai vrednici Ministerului de Cult si Instructie Publica. In anafora se mai dau
clevi 14 csrli clasice. Spatarul V. Alecsandri a daruit din toate detalii referitoare la istoricul InvalAmintului evreiesc In Moldova.
Text roman qi francez.
ale sale compuneri originale, cite 30 exemplare, spre a fi vindute
In folosul elevilor nevoiasi".
14634 37 (498.3) (=91.981) 37.01 PRINCIPII DE EDUCATIE
[*tire cu privire la examenul public de la scoala ar-
meand din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), 14643 37.01
nr. 57, p. 123: Novitale din nauntru. lcoana cresterii rele. FOAIE PT. MINTE, XIV
Intrebarile s-au pus In limbile armeana, roman& si francezA. (1851), p. 92-96.
Directorul, caminarul Serafim Babic, a tinut un discurs, vorbind Se reproduc din traducerea fAcuta de Andrei Afuresanu, dupa
despre protectia guvernului, de care se buena armenii In patria Cr. F. Salzmann si C. Hahn, capitolele: Supune-te to baletilor
for adoptiva, Moldova. tEl Inainte de Limp"; Apara coplif tEl In contra altora clnd slit
cA n-au drept"; FE-ti copiil preatndrasneti, a toate stiutorl si
14635 37 (498.3) (=91.981) limbutI".
[Informatii cu privire la sarbatorirea ce]ei de a 11-a
-
aniversdri a organizarii scolilor armenesti din Moldova].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 100, p. 295:
Novitale din nauntru.
14644 [Galilee, A.]
invatiltura public/. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 109-112, 113-116, 121-124, 129-131.
37.01

14636 37 (498.3) (=91.981) Reproducere din Spicuilorul [moldo-roran], anul 1841 apr.-sun.
[*colile armene din Iasi, Botosani si Roman sint 14645 37.01
frecventate de 217 devil. G. TRANS., XVI (1853), Una gala bunt' la limpid(' sea.
p. 273: Tier'a romanesca si Moldavi'a. TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 61-62.
14637 37 (498.3) (=91.981) Sfaturi pentru a da copiilor o educatie moral /, pe bud religi-

MOLD., XXVIII (1856), p. 380.

-
[*tire referitoare la chesliunea alegerii unei not eforii
scolare a comunitatii armene din Iasi]. GAZ. DE
oasa.

14646 [Palmerston] 37.01

Se arata ca interventia reprezentantului Departamentului de
Cult, G. Dulcescu, determinase Incetarea unei desbinari vred-
ilia de tinguire", care paraliza de un an activitatea membrilor
eforiei.
14638 37 (498.3) (=91.981)
[Scurt comunicat referitor la aminarea lucrarilor in
vederea alegerii noii eforii scolare armene de la 4 la 9
decembrie]. BULETIN [MOLD.], XXIV (1856), p. 398,
col I; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 383: Novitale
din nauntru.
14639 37 (498.3) (=91.981)
[Publicatie privitoare la conditiile de salarizare a
postului vacant de profesor la scoala armeana din Ro-
man]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 305: Minis-
teriul Cultului si al Instructiei Publice.
14640 37 (498.3) (=924)
[Cuvintare rostita cu prilejul infiintarii unui ateneu
intr-o mica localitate engleza]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 274, col. II, 280: Anglia. Model(' de elocuenta
poporala.
In cuvintarea sa, barbatul politic englez 181 expune parerile
asupra cresterii copiilor si subliniazA Insemnatatea educarii Intr-un
asezamInt public a copiilor sub vlrsta scolara, precum si impor-
tanta InvatamIntului industrial. El se declarl apoi pentru o
ridicare culturall a muncitorilor prin lecturi. Palmerston I8i
exprima aceste plreri In legattu% cu Infiintarea ateneului, care
trebuia 55 slujeasca acestor scopuri.
14647[c. u] 37.01
Civilitatea si barbaria antic/ si noua. FOAIE PT.
MINTE, XVII (1854), p. 257-262.
Dupa autor, unul din factorii principali ai civilizatiei shit
*collie. CiteazA parerile politicului Romaniosi" [= Giovanni
Romagnosi] cu privire la necesitatea de a se reforma InvatAtnIntul.

la infiintarea unor scoli primare evreiesti]. BULETIN-

[Dispozitie adresata comunitatii evreiesti cu privire
[Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 123: Ministeriul
Culturilor si al Instructiei Publice; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 161-162.
14641
ProtesteazE Impotriva muncii copiilor In manufacturi. SubliniazA
necesitatea de scoale gimnastice" la orase. Cere introducerea unor
lucrari practice In programul scolilor primare. Cere scoli populare
pentru adulti. Initialele autorului slnt date In tabla de materii
de la sfirsitul anului.
14648 Rlomal nu, [Visarion] 37.01

BRUL, III
Feldman, Marcu
Cum se crescii astazi Israelitil in Moldova.
(1855), p. 738-740.
-
37 (498.3) (=924)
Z1M- Chiemarea unui tat/ de familia in privin%a cresterii
pruncilor lui.
237.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 233,
Autorul Indeamnd pe evrei 51-81 trimita copiii la InvAtaturl, Discuta rolul tatalui In educarea copiilor. Subliniaza ca, In
fie In 8colile publice romanesti, fie In *coil publice evreiesti, care primii ani ai copilariei, rolul lui e secundar fatA de cel al mamei.
trebuiesc infiintate. El se ridica Impotriva cheltuielilor marl ce se Apoi, o data cu dezvoltarea con8tlintei copilului, tatal trebuie
fac cu salarizarea rabinilor, ce nu aduc nici un fobs ", In loc de a sa-1 dea o lndrumare serioasl, ferindu-se deopotrivi a fi despotic
se Intrebuinta acesti bani pentru instruirea tineretului evreiesc. fata de copii, distrugindu-le personalitatea, ca si a fi prea slab,
rasfatIndu-i.
14642 37 (498.3) (-924)
[Anafora din 7 iulie 1858 a Ministerului Cultului si 14649 37.01
evreiesti din Moldova].
supl. la nr. 60, p. 183-184.
-
Instructiei Publice referitoare la reorganizarea scolilor
GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
Conditiile unui viitoriu mai bunt'.
R., IV (1856), p. 121-122, 125-126.
TELEGRAFUL

Articol tradus din Curierul Scolar Austriac, In care se insistA

Prin aceastA anafora, aprobatA de caimacam, la 9 iulie, se asupra rolului educativ al scolii si al Invatatorului si se recomanda
hotard8te Inchiderea scolilor evreic8ti in fiinIA, care se gasesc In conlucrarea dintre *coal/. si familie In educarea copilului.

778

www.dacoromanica.ro
37.01 PRINCIPII DE EDUCATIE 37.01

14650 R-[oma]n, [V.] 37.01 14660 Un inviitatoria 37.01

Educatia. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 145, lubirea invatAtorului catra invatAceii sii. TELE-
149. GRAFUL R. VI (1858), p. 37, 41, 45.
Se discutS problema educatiei, a educatorului, precum 5i
aceea a InvdtdmIntului. Despre legAturile care trebuie sit existe Intro lnvIlilltor sI
5colari. Despre datoria Invdtatorului de a-5i hail elevil 51 despre
14651 Roman, [Visarion] 37.01 felul In care el trebuie s5 -5i iubeased Invdtdceii.
Educatia morala-religioasA. TELEGRAFUL R., IV 14661 37.01
(1856), p. 177, 181-182, 185, 189; 193.
Articol In care autorul recomanda educarea copiilor In spi- Ceva despre veacul de fatil, cu privire la poporul
ritul lubirii, al supuneril, al activitAtii, al curateniei, al ordinii
nostru. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 149, 157,
174.
etc. Cere pdrintilor a dea un bun exemplu copiilor for 5i a be
dea o educatie cre5tineascd. In articol se aratS datoria pe care o are poporul romdn de a
lupta pentru progresul situ 5i despre InsemnAtatea pe care o are
14652 E. P. 37.01 In aceasta privint.a o bund cre5tere. Se sustine 'dem el In edu-
Cele patru elemente ale cresterli. TELEGRAFUL carea copiilor nu este suticientd numai Inviltatura", el 5I o ethicatie
R., IV (1856), p. 205-206, 209-210, 213-214, 217-218. morald" serioasS.
Articol In care se discutd chestiunea influentel exercitate 14662 37.01
de familie, naturS, bisericA 5i 5eoald asupra educatlei. Educatiune, I Etymologie. Definiti une. g
14653 B...[o]la, [Z] 37.01 MUSEULU N., I (1858), p. 55-56.
Cum se poate stavili prin koala degeneratia timpurirt In partea a doua a articolului, intitulatd: Pun hi de plecore
a tinerimeI? TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 221- alb educatiunei, se dieutd problema vIrstel de la care poate Incepe
222, 225, 229. educarea copilului.
Se discutS chestiunea educ,lrii copiilor sdraci. Se aratS cd, 14663
deseori, mediul pSrintesc e un element pozitiv In educatia copiilor. 37.01
Cuget5ri asupra cresterii si inviitilturei. TELE-
14654 37.01 GRAFUL R., VI (1858), p. 61, 65.
Inpdrtilsiff pedagogice. TELEGRAFUL R., V Traducere din Vestitorul ecolar auslriac. Diferite observatli
(1857), p. 1, 5-6, 45, 49, 53-54, 69-70, 73-74, 85-86, In legatura cu educatia de acasS a copiilor 5i cu rolul parintilor
89-90, 133. to aceastS educatie.
Adresindu-se Invatittorilor de la scolile poporale din Tran-
silvania,tn scopul de a-i ajuta sS contribute tit mai bine la Indrep- 14664 37.01
tarea stSrii acestora, autorul anonim le dS $i unele Indrumdri 0 problema de Iipsa pentru kola. TELEGRAFUL
pedagogice cu caracter teoretic. R., VI (1858), p. 97-98.
Despre trebuinta deprinderii copiilor cu obiceiuri bune In
14655 R- [oma]n, [Visarion] 37.01 domeniul moralei $1 al religiei, chiar dacd ei nu pricep, la Inceput,
0 provocare prieteneasca catra toti invAtittorii scoa- motivele deprinderii lor.
lelor noastre poporale. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 21, 25-26, 29, 33-34, 37-38. 14665 37.01
Articol In care se atrage atentia Invdtdtorilor asupra tndato- Cul se cade missiunea de a create copii. MUSEULU
ririlor for privitoare la pregStirea tinerimii pentru vials 51 la obli- N., I (1858), p. 63-64: Educatiune.
gatia ce an de a-51 Insusi 5tiinta $i arta pedagogics. Pledeazd pentru preluarea educatlei copiilor de catre stat.
14656 37.01 In mod natural, aceasts misiune ar reveni familiei si mai ales
mamei. InsA schimbdrile ce an intervenit In orInduirile sociale
Convorbiri de satil. III. Invatatorulil de scoala. fac ca familia 0, nu mai poatS constitui baza educatlei. Trebuie
MUSEUL13 N., I (185?), p. 22-24. sS se Una seama eit industria a treat marl mase care due la un
315 Petre expune cum le-ar vorbi ecolarilor sdi, data ar 11 nou fel de viatd, alternInd Intre bun tral $i mizerie. Pe de altd
invItAtor: O. fie credIncio5i, 58-51 iubeascd. patria, sit fie buni servi- parte, majoritatea familiilor Instdrite nu mai slut In stare sit dea
tor' la stApIni, drepti cu vecinii, iubitori cu pdrintii, dacd vor fi o educatie corecta copiilor.
ale5i juzi, deputati, salt Med datoria; sS nu-i invidieze pe cei
bogatl. Intreaga euvIntare urmAre5te Implearea tdranului cu 14666 37.01
situatla lui socIall mizerd de atunci. Oarecari principii fondamentali al educatiunei.
MUSEULU N., I (1858), p. 78-80: Educatiune.
14657 37.01
Vorbe5te despre: necesitatea ca etapele educatlei sit urmeze
invat5tura. PREDICATORULC, I (1857), p. 209- legile dezvoltarii fizice $i intelectuale ale copilului; rolul religiei;
214: Foileton. principiul educatiei multilaterale; atentia ce trebuie data copilului,
Expune, din punctul de vedere at bisericii, scopul educatiei, la care fiece gest e semnificativ; puterea exemplului In educatie;
al Invdtliturii $i importanta el. de acs, necesitatea supravegherli de sine a educatorului.
14658 37.01 14667 37.01
Pedagogia saii cresterea. PREDICATORULU, I Despre oare-care prejudicii ce an o tristrt influensie
(1857), p. 241-246, 249-254, 257-260, 265-270, 273- asupra educatiunei in epoca noastra. MUSEULU N.,
278, 281-286: Foileton. I (1858), p. 102-103: Educatiune.
Consideratii cu privire la Insemnatatea educatiei, la diver- Autorul articolulul se ridia lmpotriva tendintei pdrintilor de a
sele ei forme In functie de scopul urmdrit 0 mai ales cu privire asigura prin educatie copiilor for o situatie mai build declt au avut-o
la rolul hotdrItor at femellor In educatie, ca mame de familie, femei el. Pledeazd pentru rAmtnerea Inlauntrul aceleia5i clase sociale,
Intelepte, conducdtoare de popoare etc. Bogata exemplificare din pentru a nu strica echilibrul machines" sociale. Admite exceptli
istoria antics. pentru copiii ce dovedcsc forta unei vocat.ii Mara din comun.
14659 37.01 14668 37.01
Pretul Ii folosul cantarei. TELEGRAFUL R., V Consilii unui invatatoriu tineril. MUSEULC N.,
(1857), p. 349, nr. 89, p. 353-354 [gresit: 349-350]. I (1858), p. 158-159: Scoale. Pedagogie.
Articol despre rolul muziefi In educarea morald-religioasd Articolul cuprinde 25 sfaturi pedagogice. Autorul propune ca
a copiilor $i tinerilor. textul acestora sa fie InmInat absolventilor de 5coli normale.

779

www.dacoromanica.ro
 37.01 PRINCIPII DE EDUCATIE PEDAGOGIE $1 PEDAGOGI 371.1

14669 37.01 14678 371 (498)

Necesitate a educatiunel. MUSEULla N., I (1858), [Despre moartea profesorului Teot]. NATIONA-
p. 64. LULU, I (1858), p. 376: Scrieri din intru.
Subliniaza ca educatia e necesara, spre a-I forma pe om dupa A lost mai mult de 16 ani profesor de literatura franceza la
eerintele societatii. Cana parerlle lui Rollin si Overberg. Colegiu si la Scoala militarit. La InmormIntarea sa Rogues a pro-
nuntat o cuvintare.
14679 Bujoreanu, loan M. 371 (498)
371 PEDAGOGIESI PEDAGOGI Moartea lui Teot. ANUNT. R., V (1858), nr. 88,
P. 3.
Personal didactic. Programe de Invat5mint. Metode Citeva amanunte despre moartea lui.
si sisteme pedagogics. Burse, stipendii. Administratie 14680 371(498)
scolarrt. Manuale didactice. Invatrunint pentru deficienti. [Citeva cuvinte in legatura cu moartea lui Teo[t],
profesor la Scoala Sf. Sava]. DIMBOVITA, I (1858),
14670 371 (498) p. 25.
[Scurt necrolog al profesorului blajean Iosif Caianu]. In articolul lui D. Bolintineanu: Cronicd interioard.
G. TRANS., XIX (1856), p. 5, col. II: Blasiu, in 26 14681 371 (498)
Decembre n. 1855.
[Scurt5 corespondents din Blaj, anuntind moartea
Sc arata meritele sale, semnalindu-se ca. murise In noaptea profesorului de istorie si drept bisericesc loan Turc].
de 25 spre 26 decembrie 1855 (st. n) In virsta de 28 ani. G. TRANS., XV (1852), p. 143, col. I: Blajiu 11 Maiu.
14671 371 (498) 14682 371 (498)
Cuvint zis, la inmormintarea reposatului Serdar Iosef [Moartea profesorului preot Iacov Vorobchievici din
Genilie, profesor al colegiului national din Bucurestl. Bucovina]. G. TRANS., XX (1857), p. 227, col. I,
Anul 1851, Dechemvrie 31. EHO ECL., II (1852), 232 si 236: 20 Maiti c. n. 1857.
p. 16. Se dau informatii privind InmormIntarea acestui fruntas
In acest cuvint se cuprind informatii biografice privind pe bucovinean. Se amintesc cuvintarile tinute cu acest prilej si se
profesorul Genilie. reproduce cuvintarea protosinghelului DMA'.

14672 14683 371.1

M. 371 (498)
[Necrolog al lui Constantin Gheorghita, fruntas ro-
Despre privirea adevarata dupil care un Ducal are
de a duce dregatoria sa. TELEGRAFUL R., VI (1858),
man, fost docent al institutului graniceresc din Nasaud]. p. 49, 53, 58-59.
G. TRANS., XIV (1851), p. 231, col. I: Borgo Tiha,
13 Iuliu. Se arata Insemnatatea rolului unui Invatator *i se cere ca
acesta sa nu se multumeasca sa-si exercite meseria doar cu
14773 Moise, G. 371 (498) gIndul satisfacerii trebuintelor sale proprii. Se subliniaza necesi-
tatea ca Invatatorii sl caute necontenit sadel Imbogateasca cuno-
Din viata repausatului docente normal Constantin *tintele. Se vorbeste de satisfactiile Invatatorilor bunt.
Gheorghit.a. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p.
394-397. 14684 371.1
Biografia unui profesor la *collie romane din Nasaud. De ce sa nazuiasca invAtatoriul catra intelepciune?
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 73, 77, 81.
14674 M. 371 (498) Traducere dupa un articol din Vestitorul scotar austriac, In
[Corespondenta anuntind moartea profesorului de la care se sustine folosul dotarii Invalltorilor cu o puternica filo-
preparandia din Oradea Dimitrie Grama]. G. TRANS., zofie crestina.
XVIII (1855), p. 253: De sub Dumbrav'a, 14 Augustu 14685 371.1
1855.
Epistole despre vieata scolara [I]. TELEGRAFUL
14675 Nenoviei, A. N. 371 (498)
R., VI (1858), p. 105, 109.
Recomandatii date unui Invatator pentru buna Indeplinire
Oratiune funebra zisa cu occasiunea inmormintarii a misiunii sale.
reposatului intru fericire Ioan Mitilineu. VEST. R.,
XIX (1854), foaie volanta anexata la nr. 85. 14686 d. v. se. a. 371.1
Arata pe scurt activitatea lui didactics. Epistole despre vieata scolarit. II. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 113, 121.
14676 Negrutiu, Inane 371 (498) Autorul discuta pregatirea unui bun Invatator, accentulnd
[Corespondent5 din Cluj in care autorul se apara de folosul unei culturi In primul rind crestine si dind apoi sfaturi In
acuzatia de a nu mai fi colaborat timp de doi ani la Ga- legatura cu modalitatile de care trebuie sa se foloseasca un Inva-
zeta Transilvaniei"]. G. TRANS., XXI (1858), p. 44, tator pentru a-si clstiga o autoritate.
col. 1, 48 [gresit: 44], col. I, 52: Clusiu, 19 Ianuariu c.v. 14687
1858. 371.1
Corespondentul arata ca fusese foarte ocupat cu conducerea
[Lamuriri privitoare la lefurile menite sa se dea unei
protopopiatuluisausi cu activitatea sa de profesor de limba romans
profesoare de fetite si unui profesor de muzica la Blaj].
la gimnaziul din Cluj. El Indeamna la activitate stiintifica pe frun-
- G. TRANS., XV (1852)], p. 25, col. II.
tasil romani din Ardeal. Se mentioneaza ca leafa profesoarei trebuia sustinuta din
fondurile fundatiei Simului, far aceea a profesorului din funduri
14677 Z... 371 (498) private", la care contribuise si episcopul. Lamuririle slut cuprinse
intr -o corespondenta. din Blaj de la 22 ianuarie.
Adam Paun. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 213: Albina Romaneasca. 14688 371.1
Despre A. Paun, profesor primar" al scolii din Ocna, medel- [Se anunta ca Isac Nascutu, ajutoriul scoalei" din
nicer, nascut in 1818 *i mort la 4 iunle 1858. Nasaud, a fost primit de catre Ministerul Invatamintului

780

www.dacoromanica.ro
371,1 PEDAGOGIE $1 PEDAGOGI
spre a invata la institutul Sf. Ana, pentru anul 1854]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203: Intimpldri de zile.
Scopul: spre a se cualifica pentru Invatator".
14689 371.1
[Observatii despre necesitatea unei bune salarizdri
a inviltatorilor si despre rolul social at acestora]. - G.
TRANS., XVIII (1855), p. 22, col. II: Viena 24 Ianuarie.
14690 371.1
[Lista profesorilor si amploaiatilor colegiilor din Tara
Romaneascd care s-au distins in functiile for si au fost
inaintati in rang]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 169;
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 52, p. 201 [gresit
101]: Donaufiirstenthiimer.
Paharnici: Gheorghe Ioanid, Gheorghe Pop.
Serdari: loan Poenaru, Nicolae Simonid, Ioan Trutescu,
Constantin Stanclovici, Alecu Pop, Constantin Lecca, Alecu
Slatineanu, Gheorghe Hill, Alessi Fortunati; pitari: Ioan Basilescu
(epistatul Colegiului), Vasile Ionescu, Simburger (prof. del. germana)
Bucholzer (directorul pensionatului subventionat), Vasile Gra-
dianu, Vasile Stilescu, Dimitrie larcu, Lazar Drugeanu, Con-
stantin Viespescu, Constantin Tanislanescu (Ingrijitorul colegiului
si bisericii Obedeanu din Crab:ova).
14691 371.1
[Eforia Scoalelor aduce multumiri cdpitanului Gri-
gorie Caracasiu, administratorul districtului Muscel, care
a imptirtit 13 premii de cite un galben si ciirti in valoare
de 48 lei la 17 inviltAtori distinsi]. - NATIONALULU,
I (1858), p. 345.
14692 371.1
[Publicatie prin care Eforia colilor din Tara Roma-
neasca mult.umeste proprietarilor din districtul Roma-
nati, care au declarat ca nu vor supdra pentru munca
in natura pe invdtatorii comunali" de pe mosiile tor].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 376: Eforia *coalelor.
Se public, lista a 21 proprietarl.
14693 371.214
Planul de prelegere pentru obiectele oblegate la gimna-
siul din Blajiu in sensul -tor 22-52, apoi -lui 95 si
96, si pag. 180 al planului organisilciunel gimnasielor.
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 13-15, 21-23,
- ministerului din Viena. Se da o lista de 31 tineri romani, cerindu-se
30-31.
Se indica numarul orelor $i manualele fundamentale, la toate
obiectele, In clasele 1-7. In afar& de studiul limbil romane, pentru
celelalte obiecte slnt recomandate diferite manuale germane.
Se da, la sfIr$it, $1 un Conspect general" pentru obiectele neo-
bligate".
14694 371.214
Programa de sirul in care yin a urma essamenele formali
pre a.c. 1856/7 in gimnasiul gr. or. din Brasov. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 186, col. II.
Publicatie din 22 iun. 1857, semnata de G. Munteanu, direc-
torul gimnaziului. Se dau lista materiilor, profesorii examinatori
si data clnd se tin examenele pentru cele patru clase gimnaziaie.
14695 371.214
-
[Programa scolard a celor trei clase gimnaziale a sco-
lilor din Bucuresti]. VEST. R., XVII (1852), supl.
la nr. 16; 0, TRANS., XV (1852), p. 75-76: Bucuresti,
28 Febr.
In Gazeta Transilvaniei: clase primare". Materille vor fi
predate la fiecare class de un singur profesor. Numa1 pentru desen
$1 caligrafie shat profesori separati. Ocuparea posturilor se va
face prin concurs, care se va tine la 15 august.
14696 371.214
[Programa invdtdmintului primar si a celui gimnazial,
cursul de drept si inginerie civil,, in 1857, in Tara Roma-
www.dacoromanica.ro
371.222
neasca]. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 17, p. 3-4:
Scoalele primare.
In concluzie, arata ca la Bucuresti revin 3 elevi la 100 locui-
tori. La izraeliti, proportia e de 10%.
14697
Programul pentru scoalele sritesti.
XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 191-192.
- 371.214
GAZ. DE MOLD.,
Textul roman si francez al programului propus de Consiliul
Scolar al Moldovei $1 Incuviintat de caimacam.
14698 371.214
Programul pentru scoalele primare. - GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 79, p. 19 [neterminat].
Textul roman $1 francez al programului propus de Consiliul
Scolar din Moldova si Incuviintat de caimacam.
14699 371.22
[Se anunta ca in anul scolar 1858-1859 plata pentru
elevii solventi din institutele scolastice va fi de 2000
lei pe an"]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 61,
col. III: Ministeriul Cultului si at Instructiei Publice;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 53: Departamentul
Cultului si al Instructiei Publice.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
14700 371.22
[Dispozitii cu privire la achitarea taxelor scolare].-
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 28, p. 49,
col. II: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 97: Departamentul
Cultului si at Instructiei Publice.
Se anunta ca In viitor parintli sau patronli" elevilor de la
internatul gimnazial si de la scoala centrals de fete stnt obligati
sa achite taxele la 1 ianuarie $11 iulie al fiecarui an, In caz contrar
elevii fiind eliminate. - In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
14701 371.222
Supplica pentru stipendie pentru junimea Romana
studiOsa. - MAG. 1ST., tom. VII (1851), p. 82-84.
Cerere adresata la 61 august 1850 de delegatii natiunii romane
sa li se acorde stipendii pentru a putea studia la Viena, la universi-
tate. Se indica In dreptul fiecaruia specialitatea sa.
14702 371.222
Publicare pentru trei stipendii transilvano-goldber-
giene, ce sint de dat. G. TRANS., XIV (1851), p. 13,
col. I: Partea officiOsa.
Se arata ca aceste stipendii, destinate tinerilor originari din
Transilvania, se vor distribui astfel: unul din acele se va da unul
ascultator de medicina au hirurgie In universitatea Vienei, al doilea
unui arhitect ce s-ar aria Invallnd la institutul politehnic din Viena,
-
far al treilea unui candidat de drepturi, care dupa. Inchelerea
studiilor juridice In vreun institut transilvanean de InvAtAmint -
ar voi a se prepara pentru doctoratul de drepturi la universitatea
din Pestea".
14703 371.222
[Notita cu privire la impresia produsd la Brasov
pentru studentii demni de respectarel.
XIV (1851), p. 327, col. I: Brasov.
-
de vestea credrii a 60 de burse de cite 5 florini lunar
G. TRANS.,
Bursele sint create de guvernamintul transilvan; se cere Ca
sa se atribuie 24 pentru ortodocsi $i 14 pentru uniti.
371.222
14704
[Circulara vicarului general de la Blaj, Constantin
Alutan, despre conditiile puse stipendistilor pentru a
primi in continuare ajutorul respectiv]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 328.
781
37 1.222 PEDAGOGIE SI PEDAGOGI
14705 371.222
lunar de catre guvernatorul Transilvaniei].
XV (1852), p. 37, col. II: Sibiiu.
-
[Stire despre acordarea a cinci burse de cite 5 florini
G. TRANS.,
Intro bursierl stnt 41 romanl.
14706 371.222
[Lista celor 38 de tineri romani bursieri].-G. TRANS.,
XV (1852), p. 46 -47; Sibiiu.
Se aratl ca, din 60 de burse de 5 florini pe tuna, guvernatorul
Transilvaniei acordase 38 unor tineri romani, nu numai 4 cite se
anuntasera gresit mai lnainte. Se (IA lista acestora.
14707 371.222
[Stire despre hotarirea de a se da burse fiilor de gra-
niceri romani saraci *i studio*i ping la crearea noilor
institute ce le erau destinate]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 71, col. 11: Pentru granitieri.
Se hotarilste O. se dea cite 6 florini lunar tinerilor care vreau
a se consfinti statului militliresc".
14708 371.222
Publicare pentru concesiunea unui stipendiii transil-
vana Goldbergiana. G. TRANS., XV (1852), p. 77,
col. I: Officiose.
Stipendiul este destinat pentru studinti de arhitectura la
c.r. institut politehnic In Viena".
14709 371.222
[Comunicat din 16 manic 1852 asupra conditiilor ob-
tinerii a cloud burse de cite 200 florini de catre doi tineri
ardeleni care cugeta a se perfectiona in institutul c. r.
politechnic din Viena"]. G. TRANS., XV (1852), p. 93,
col. I: Officiose.
14710 371.222
Testamentum pie denati Medicinae Doctoris, Simeonis
Romontzai. Testamentul fericitului Doctor de Medicina
Simione Romontai. FOAIE PT. MINTE, XV (1852),
p. 57-64.
Se publicA Impreuna cu traducerea In romaneste. Donatorul
constituie un fond din care O. se dea stipendii junilor romani dintra
nobiliI eel saraci", In lipsa tor, sa se Impartasiasca In juniI din
starea maI saraca". Reglementeaza condiliile In care O. se dea
aceste stipendii, pentru studii la: Cluj, Viena, Pesta, Chemnitz.
Vezi $1: Emendatio in Testament Romantzaiano - Indreptare in
Testamental lui Romontai, la p. 68.
14711 371.222
[Evocarea figurii doctorului Simeon Ramontiai, crea-
torul fundatiei Ramontiane de ajutorare a tinerilor ro-
mani studio*i]. G. TRANS., XV (1852), p. 121, col. II:
Bra*iovii, 30 Aprilie.
Se dau amanunte cu privire la fondurile testate In folosul Invl-
tamintului.
14712 371.222
[Apel adresat de un corespondent al Gazetei Transil-
vaniei" episcopului de' Blaj pentru o dreapta intrebuin-
tare a fondurilor testate de doctorul Ramontiai]. - G.
TRANS., XV (1853), p. 125-126: Dintre Tirnavi.
14713 371.222
[Alocarea a *ase stipendie cite de 600 f. m. c. unul,
pentru candidatii de profesura la c.r. academii in Un-
garia *i Transilvania"]. - G. TRANS., XV (1852), p. 148,
col. II: Stiri marunte.
Se core romAnilor sa se pregAteasea pentru concurs.
14714 371.222
[Se anunta ca Ministerul de cult *i de invatamintul
public a aprobat pentru anul scolastic curent un ajutor
de 300 fl. m. c. pe luna, care se va distribui dupa pro-
782
www.dacoromanica.ro
371.222
portiunea impoporatiunii"].- TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 5-6.
Din acesta se vor Impartasi 38 de studenti romans: 24 neunitl
sl 14 units.
14715 371.222
[Stire despre acordarea stipendiilor vacante de 80
f. m. c." din fondul Romontai mai multor tineri romani
auzitori de drepturi in Academia din Sibiu"]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 14; G. TRANS., XVI (1853),
p. 18, col. II: Sibiiu, 12 Ian.
Iata acesti tincri: Inane Ratiu, Inane Niagoe, Gheorghiu Laslo,
Alecsandru Faur, Ioachim Muresianu, Amos FrIncu, Matei Nicola,
Vasiliu Harsianu si Gheorghiu Caianu.
14716 371.222
[Stire despre acordarea de dare guvern a 300 florini
pe tuna drept bursa penlru 60 de tineri ardeleni]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 14, col. II: Sibiiu, 25 Ian. n.
/Titre eel 60, erau 24 neunill st 14 units.
14717 371.222
[Stire despre acordarea unui numar de burse elevilor
gimnaziali romani din Transilvania]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 110, col. II: Noutati diverse.
Se aratA ca din 60 burse acordate de guvern multe au fost date
elevilor roman', In afara color de la Blaj.
14718 371.222
[Stire privitoare la initiativa episcopului Andrei Sa-
guna de a infiinta o fundatiune pentru ajutorarea stu-
dentilor saraci ai diligenti", care urmeaza sa poarte de-
numirea de Fundatiunea Francisc-Iosifianal. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 114.
Incuviintarea InfiintAril acestei fundatil s-a obtinut cu ocazia
vizitei omagiale fAcute la Viena de o comisle avInd In frunte pe
S., dupi atentatul savlr8lt Impotriva Impiratulut Austria
14719 371.222
[Comunicat despre aprobarea ca fundatiunea pentru
ajutorarea scolarilor seraci *i silitori" ce se va infiinta
de catre clerul ortodox roman al Ardealului sa se numeasca
fundatiune Francisc-Iosefinal. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 119, col. I: Oficiosu.
14720 Nagunab Android 371.222
[Circulars prin care core sprijinirea colectei ce se intro-
prinde pentru Fundatiunea Francisc-losifiana", menita
a da ajutoare bane*ti tinerilor care studiaza la *coil mai
inalte]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 125-126;
G. TRANS., XVI (1853), p. 132: Transsilvania.
14721 371.222
[Apel pentru subscrieri in folosul noii fundatii de aju-
torare la invatatura a copiilor romani saraci, infiintata
de ep. Saguna].- G. TRANS., XVI (1853), p. 128,
col. I: Bra*ovil, 29 Aprilie c.v.
14722 371.222
[Notita cu privire la fundatia Francisc Iosif", inte-
meiata pentru ajutorarea *colarilor sirguitori ai saraci
de catre Andrei Saguna].- TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 154: Ungaria.
14723 371.222
Publicarea sumelorii daruite la fundatiunea Frantiscii
Iosifiana. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 156, 176,
180, 204, 212, 216, 232 [gre*it: 252], 244, 248, 252, 256,
260, 264, 268, 272, 276, 280, nr. 71, p. 280 bis, 284, 288,
nr. 74, p. 288 bis, 292, 296, 300, 304, 308, 312.
14724 371.222
[Se anunta ca principele Milo* Obrenovici, trecind
prin Sibiu, a donat 10 galbeni pentru fundatia Francisc
371.222 PEDAGOGIE SI PEDAGOGI
- G. TRANS., XVI (1853), p. 356: Sibild,
11 Noembre.
14725
[Lista stipendiilor acordate de slat unui numAr de 60
371.222
de scolari din Translvania pe anul scolastic 1854]. TE-
LEGRAFUL R., I (1853), p. 402.
Dintre acestia 38 slnt roman'.
14726 371.222
[Despre balul dat in Sibiu pentru marirea fondurilor
Fundatiei Francisc- Iosifiane si ale Reuniunii femeilor
romane din Brasov]. - 'TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 51: intampldri de zi, 54: Monarhia Austriacd.
Se comenteaza felul cum s-au executat dansurile Romanul"
*i Romana", In costume nationale. Muzica a Post executata de
Iacob cu bandit lui".
14727 371.222
[Andrei Saguna lilinureste scopul fundatiei Francisc-
Iosifiane si cere clericilor si credinciosilor sd doneze bani
pentru fondurile ei]. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 112-113 [in partea a 11-a a circularei trimise cu pri-
lejul castitoriei lui Francisc losif].
14728 371.222
[Alto publicatii in legaturd cu adunarea de fonduri
pentru fundatia Francisc-Iosefiand]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 98: Monarhia Austriacd, 100: Catre
Onorata Redactiune, 117-118: Monarhia Austriacd,
147: Multti Stimate Domnule Redactoril, 162: Intimplari
de zi, 301-302: Monarhia Austriaca.
14729 371.222
losifiand. -
Publicarea sumelord daruite la fundatiunea Franciscu-
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 4, 16, 20,
24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 56, 68, 72, 76, 80, 84, 88,
92, 96, 100, nr. 27, p. 107, 111, 131, 139, 151, 155, 159,
163, 167, 171, 175, 179, 183, 187, 191, 195, 199, 203,
207, 211, 215, 219, 223, 227, 231, 235, 239, 242, 246,
251, 255, 259, 263, 267, 271, 275, 279, 315, 319; nr. 71, p.
283; nr. 72, p. 287 ; nr. 75, p. 299, 323, 347, 404.
14730 371.222
Publicatiune pentru darea stipendiului alu seselea
ardeleanti din fonduld comerciale, care s-a intemeeatti
de dare Maiestatea Sa c. r. apostolica cu prea inalta
decisiune din 16. lunid 1854. - G. TRANS., XVII (1854),
p. 244.
200 florini pe an, timp de zece ani. Studentul va trebui sa
urmeze Institutul politehnic din Viena, sectia arhitectura *1 apol
Scoala de arhitectura de la Academia artilor cultivatoare din Viena.
14731 371.222
[Articol subliniind primelerezultate ale fondului
adunat pentru Fundatia Francisc-Iosifiane "]. - TE-
LEGRAFUL R., II (1854), p. 301-302: Monarhia Aus-
triacid. Sibiiu 23 Septembre.
Se anunta ca, din primele doblnzi, s-au treat 11 stipendii:
4 a 50 fl. *I 7 a 30 fl. Redactia opineaza ca ele sa se acorde cu pre-
cadere la *colarii buni *i saraci din clasele superioare ale $colilor -
pentru ea ar fi mai mare paguba, cind unul din clasele mai
Inalte ar trebui sa lase *coala din lipsa subsistentei, decit clnd eel
mic nice ar Incepe la ea". Indeamna sa se continue subscrierile
pentru fond.
14732 371.222
[Bursele ce se vor da scolarilor din fondul Francisc-
Iosefian"].- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 303:
Concursti.
Bursele se vor da celor de la gimnazii *i aeademii, cu condi-
tiile sa fie saraci, *colari buni *i Inaintall In *coale".
22 - Bibliografia analitica - c. 959
www.dacoromanica.ro
371.222
14733 371.222
[Notitil in care se anunta, cu satisfactie, punerea la
Sibiu]. -
concurs a 11 burse ale fundatiei Francisc Iosifiane din
G. TRANS., XVII (1854), p. 324: Brasovd,
19 Optombre n.
Se redau conditiile dupe Telegraful Ron-An.
14734 371.222
[Stiri invatamintul din Sibiu]. - TELE-
despre
GRAFUL R., II (1854), p. 317: Monarhia Austriacd.
Se anunl.a ca au Ineeput prelegerile noului an *colar la toate
*collie, In afara de Institutul teologico-pedagogico greco-rasari-
tean". Elevii romani slnt saraci, dar sint sprijiniti Cu burse din
fondurile: Francisc-Iosifian, Dr. Romontai, Clain si din donatiile
lui Andrei Saguna, care totodata lntretine, cu hrana *i Imbracaminte,
mai multi tineri romani la Invatatura meseriilor.
14735 371.222
[Numele bursierilor fundatiei Francisc-losefianel.-
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 346: Monarhia Austriaca.
Printre *colarii bursieri sint Ion Moldovan, Const. Murgu *i
altii.
14736 371.222
[Curtea de apel din Sibiu a donat 75 fl. pentru fundatia
Francisc-losefianal. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 366: Monarhia Austriacd.
14737 371.222
Publicdtiune pentru conferirea unui stipenditi ardele-
nescil Goldberghiand. - G. TRANS., XVII (1854), p. 390.
Menit pentru un ascultatoriu de medicine an chirurghia In
Universitatea dela Viena", suma: 250 fl. anual.
14738 371.222
Concursti pentru darea unui stipenditi vacante de ale
lui Efraimil Clain. G. TRANS., XVIII (1855), p. 4,
col. II: Buletinulu Oficialu.
Se anunta o bursa vacanta. de 120 florin' anual din fondul Mat
de Err. Clain de Muntiul, care urmeaza sa se dea unui elev de la
Blaj, dar de preferinta din familia Clain. Cererile trebuiesc adresate
capitulului episcopesc din Blaj.
14739 371.222
[S-a aprobat continuarea acorddrii alocatiei bugetare
de 300 fl. lunar pentru ajutorarea scolarilor saraci din
Transilvania]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 11:
Intimplari de zi.
14740 371.222
Continuarea colectelor si ofertelor la Fundatiunea die-
cesand Frantisc-Iosifiand.- TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 16, 88, 224, 271, 280, 344, 352.
14741 371.222
[Dare de seams despre conferinta eparhiald pentru
repartizarea fondului de burse al Fundatiei Francisc -
Iosifiane].- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 281-282:
Monarhia Austriac5. Sibiiii 4 Sep temvrie.
Se arata cum s-au stabilit bursele seolare, rezultate din cre*-
terea fondului. Se comunica Eforia Fundatiei, aleasa la propunerca
lui A. Saguna: Ioan Bran, Ioan Panovici, Petru Badila *I Antonie
Behnit.
14742 371.222
Concurs. La Stipendiile Fundatiei Frantisc Iosifiane
diecesane. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 284.
Se anunta conditiile: se vor da numai gimnazi*tilor si aeade-
mi*tilor"; vor fi preferatt elevii din clasele mai Inaintate.
14743 371.222
[Articol referitor la felul cum s-au imptirtit bursele
Fundatiei Francisc-losifiand peniro neul an scolar]. -
783
371.222 PEDAGOGIE Si PEDAGOGI
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 361: Monarhia Aus-
triaca. Sibiiu 14 Noem. 1855.
Se comunIcA st numele bursterllor.
14744
[Colectele la fundatia diecezana Francisc-Iosifiana].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 20, 84, 260, 284, 326,
371.222
- Nbre 1856.
3 84.
371.222
14745
[Informatii privitoare la infiintarea de catre imparatul
Austriei a unui numar de 60 burse, a cite 60 florini anual,
pentru elevii saraci din Ardeal]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 117; Sibiiu 14 Aprilie.
Se d5. numele bursierilor, printre care slut multi roman'.
14746 371.222
[Notita despre stipendiile fundatiei diecezane sibiene
Francisc losif"].- TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
286, col. I: Sibiiu 11 Septemvrie.
Se dau cure despre situatia financiarA a fundatiei.
14747 371.222
[Concurs pentru ocuparea mai multor stipendii ale
fundatiei diecezane sibiene Francisc losif"]. - TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 288, col. II: Concurs.
Se dau condinile, precizIndu-se ca zisele stipendii se vor con-
fera numai gimnazistilor st academistilor".
14748 371.222
[Articol in care se face apel catre intelectualitatea
romaneasca din Transilvania ca s sprijine cu obolul ei
dezvoltarea Fundatiei Francisc-Iosifiana pentru ajuto-
rarea cu stipendii a studentjlor romani]. - TELEGRA-
FUL R., IV (1856), p. 293-294: Sibiu 17 Septembrie.
Se anunt5 cif In anul trecut numarul stipendiilor a crescut
de la 11 la 12.
14749 371.222
Concurs. La stipendiile Fundatiei Francisc losifiane
decesane. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 296.
Se publics conditille de admitere la concurs.
14750 D. B. 371.222
[Corespondenta privind initiativa comunei Vinerea,
de lingo Sebes, de a infiinta patru burse de cite 36 florini
pe an]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 322, col. I: Sebesti,
12 Octobr.
Se prectzeazA c5 aceste burse stilt destinate pentru tnvlitA-
cell eel strAduitori cu talente hune st lIpsiti de mijloace".
14751 V. 371.222
[Corespondenta in care se aduce la cunostinta ca locui-
torii din comuna Vinerea, de lingo Orastie, au contribuit
la infiintarea a patru stipendii pentru absolventji seolii
de acolo care urmeaza cursurile gimnaziale]. - TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 306.
14752 371.222
[Rezultatul concursului pentru dobindirea stipendiilor
din fundatia Francisc Iosifiana]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 340: Sibiiu 5 Noembrie.
Pe lIngA cele 12 stipendii permanente, pentru acest an s-au
acordat In plus douS stipendii unor elevi silitori si saraci.
14753 }Isle, Loan 371.222
[Corespondenta despre infiintarea a 20 stipendii de
cite 50 florini de dare negustorul roman Niculae Jiga]. -
TELEGRAFUL R., 1\ (1856), p. 370, col. I: Oradia mare
18 Noemvric.
Stipendille slnt destinate elevilor saraci ortodocsi din Oradea
Mare.
784
www.dacoromanica.ro
371.222
14754 Ap". 371.222
[Corespondenta din Oradea Mare in care se anunta
infiintarea a 20 de burse pentru elevii romani silitori]. -
G. TRANS., XIX (1856), p. 385: Din Oradea mare, 18
Bursele au fost create de negustorul Nicolae Jiga, cErula cores-
pondentul 1i aduce vil multumiri. Bursele, flecare a cite 50 florin',
shit destinate pentru scolarii romanl din gimnaziul si academia
oradant1".
14755 371.222
[Articol in care se elogiaza fapta negustorului Niculae
Jiga, care donase 20 000 florini in folosul alcatuirii unui
numar de 20 burse anuale pentru tineretul studios roman
din Oradea Mare]. - TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 389-390: Sibiiu 9 Dechemvrie.
14756 371.222
[Informatii despre actiunea de colectare de fonduri
initlata de tinerimea pedagogico-teologica" a institutului
diecezan din Sibiu cu prilejul zilei onomastice a episcopului
.5aguna].- TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 385, col. II:
Sibiiu 6 Dechemvrie.
S-au colectat 112 florin' si un creitar pentru fundatia Franttsc-
Iosifiana.
14757 371.222
[Colecte pentru fundatia diecezana Francisc-losif].-
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 44.
14758 371.222
[Comunicat prin care se anunta concursul pentru ocu-
parea mai multor stipendie Ramontaiane" in valoare de
cite 60, 80 si 300 florini pe an, destinate tinerilor studiosi
din Ardeal]. - G. TRANS., XX (1857), p. 205, col. I:
Partea oficiosa.
Se precizeazE ca In atribuirea burselor nu se va face vreo de o-
sebire de natiune sau religie.
14759 371.222
[Se anunta tinerea de concurs pentru obtinerea fun-
datiunei" Petru Maior]. G. TRANS., XX (1857), p. 225,
col. I: Partea oficiesa.
Se Informeaza ca puteau concura la aceast5 bursA doar roman'
$i ea se dadea preferIntA rudelor lui P. Maior 51 nobililor.
14760 Marieneseu, At. M. 371.222
0 fundatiune de 100.000 fiorini m. c. reaflata. - G.
TRANS., XX (1857), p. 225-226: Pesta 26 Iuliu c. n.
1857.
DA infermalii yriNind un injortant legat 15sat de romanu
macedonean Atanasiu Bala compatrionlor s51, legat descopertt
prin straduinta lui Em. Gozsdu. Din legat trebuiau sA se dea burse.
Se dau extrase din testamentul st corespondenta lui Bala.
14761 Cosma, P.[artenie] 371.222
-
[Corespondenta din Pesta despre fundatia Athanasie
Bala]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 318-319:
Pesta, 3/15 Octomvrie 1857.
In corespondentA, autorul dA extrase din testamentul lui Bala
care privesc sprijinirea tinerilor romani la Invatatura 51 detalit pri-
vind situatia financiara a acestei fundatit, aduclnd multumiri lui
Em. Gojdu care descoperise drepturile romanilor asupra acestor
fonduri.
14662 Marieneseu, At. M. 371.222
[Corespondenta din Pesta anuntind vacanta a doua
burse de cite 60 florini din fondul Atanasie Banal.- G.
TRANS., XX (1857), p. 329, col. II: Pesta, in 20 Octom-
bre n. 1857.
Observa In corespondent5. ca o parte din fondurile lasate de
Balla fusesera sustrase de un caster necinstit.
371.222 PEDAGOGIE SI PEDAGOGI
14763 Negrutiu, feline 371.222
[Instiinteaza ca episcopul Ioan Alexi al Gherlei donase
100 florini pentru tinerimea studioasd si s'araca din Cluj].
G. TRANS., XXI (1858), p. 46, col. II: Cluja 18 Ianua-
riu v.
Aduce multumiri publice episcopului.
14764 371.222
[Se anunta un concurs pentru trimiterea a cinci tineri
ardeleni la scoala de agronomie de la Tetschen-Libverd,
in Boemia]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 49-50:
Transilvania ; G. TRANS., XXI (1858), p. 101: Partea
ofici osa.
Guvernatorul Ardealului anunta ca acestl cinci tineri vor forma
viitoarele cadre ale Invatamintului agronomic din Transilvania.
14765 371.222
[Scrisorile de mina prin care imparatul Austriei fixeaza
un numar de locuri in Academia tereziand si un numar
de stipendii de ingrijire din fundatia Haller pentru Ardeal
si Banat]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 136, col. II.
Se fixeazi patru locuri de asezaminte" In Academia tereziana
pentru Ardeal si trei pentru Banat *i Voivodina; de asemenea, se
fixeaza patru stipendii de Ingrijire pentru Ardeal si trei pentru
Banat si Voivodina.
14766 371.222
[Se publica concurs pentru obtinerea a doua burse
vacante de cite 100 florini acordate de catre eparhia Lugo-
jului celor ce doreau sa se pregateasca a fi invatatori].
G. TRANS., XXI (1858), p. 164, col. II: Buletinulu Ofi-
cialu.
Se vor pregati ca Invatatori tulnInd Institutul preparandial
din Oradea. conditiile de Inscriere: absolvent a doua clase reale sau
patru gimnaziale; vIrsta de 16 ani Impliniti; certificat de purtare
morall si sanatate trupeasca; deprinderi In clntari bisericesti.
14767 I'
[Corespondents in care, intre altele, se vesteste c
episcopul si capitulul episcopiei de Lugoj marisera cu
1000 florini fondul de ajutorare a tinerimei romane de la
gimnaziul din localitate]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 226, col. I.
14768 371.222
[Concurs anuntat de guvernamintul Transilvaniei pen-
tru obtinerea a patru stipendii si a patru prebende Hale-
Cr. TRANS., XXI (1858), p. 242-243: Partea
riane].
oficiOsa.
Se dau conditiile.
14769 371.222
[Eforia *coalelor din Tara Romaneasca anunta ca a
creat la pensionul Monti Inca 30 de locuri de o a treia
parte din stipendiu"]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 47:
Eforiea scoalelor.
Din cei 80 de galbeni cit. costa Intretinerea unui elev timp de
un an la acel pension, statul va plati 27 galbeni, urmind ca parintil
sa achite restul de 53. Dintre solicitanti, Eforia va alege pe cei con-
siderati ca merits acest sprijin.
371.222
14770
[Publicatie prin care Eforia *coalelor aduce la cunos-
tinta generala 0' Pavel *tefanescu, caminar din Bucuresti,
a facut o donatie in sprijinul instructiei publice]. VEST.
R., XX (1855), p. 342.
A oferlt 10 000 lei, din a caror doblndl s5. se trimita scolari la
universitatile streine spre desavIrsirea Invataturilor".
14771 371.222
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca Eufrosin Poteca,
egumenul manastirii Motru, a inzestrat *collie publice
cu un fond, din ale caruia procente se intretin elevi saraci].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 228.
www.dacoromanica.ro
371.222
14772 371.222
[Eforia *coalelor publica conditiile pe care trebuie sa
le indeplineasca bursierii statului]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 326; ANUNT. R., IV (1857), nr. 76, p. 3-4.
Cei care vor avea note proaste In curgere de 3 lunl de-a Tin-
dul" vor fi Indepartati din pensionatul statului.
14773 371.222
Asociatie moralo-stiincifica. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 406 [foileton].
Prospect al Asociatiei semnat de: dr. A. Fatu, Sc. V. Virnav,
N. Ionescu, I. Leca, I. Negurd, N. M. Chinezu, Em. Fillpeseu,
D. Cozadin si D. Ralet. Se arata ca Asociatia are scopul de a sprijini
pe junii moldoveni care ar dori s5 studieze stiinti speciale", la
scolile din tars si la universitatile streine". Din fondurile care
se vor aduna si care vor fi administrate de corn itetul format din
cei care semneaza apelul, se vor da ajutoare materiale acestor tineri.
14774 371.222
Anul 1854 (In Moldova). FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 7.
Se mentioneaza ca anul care s-a lncheiat a adus, catre &first-
tul lui, doul Infaptuirl Insemnate pentru cultura romaneasca:
V. Alecsandri obtine aprobarea de a scoate revista Romdnia Litervd,
iar un grup de carturari, in frunte cu dr. Fatu, Infiinteaza 0 Aso-
ciatie moralo-stiintifica", pentru a sprijini pe tined' de talent si
saraci.
371.222
14775
[Instiintare publicata de fondatorul" [A. Fatu] al
Societatii de incurajarea junimei romane la invatatura",
in legatura cu incasarea banilor subscrisi in folosul socie-
tatii]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 88, col. III:
Aviz.
AratS ca banii subscrisi vor fi Incasati de noul comitet ce va
fi ales de subscriitorl Intr-o sedinta plenary ".
14776 G[usti, D.] 371.222
[Articol in care lauds initiativa lui A. Fatu, care a
creat Societatea de incurajarea Junimei Romane la
invatatura", si cere sprijinirea acestei societati]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 213: Iasii, 20 Martie.
Fatu a daruit 1000 galbeni societatii Infiintate prin straduin-
tele lui.
14777 G.[usti, D.] 371.222
[Apel catre public si indeosebi catre tineri, de a par-
ticipa la inaugurarea Societatii de incurajarea junimei
romane la invatatura", ce va avea loc la Iasi in ziva de
3 iulie]. ZIMBRUL, III (1855), p. 525 ; Iasi' 27 Iunie.
Articolul se republics, cu titlul Chiemare, la p. 536, col. II
a foil.
14778 371.222
[Se anunta apropiata inaugurare a Societatii de incu-
rajarea junimii romane la invatatura, fondata de d-rul
A. Fatu]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 199:
Novitale din nauntru.
Sedinta inaugurals va avea loc In sala Academies" la 3 Julie.
Se aduc laude aceste initiative. Text roman si francez.
14779 371.222
[Dare de seamy a solemnitatii sedintei de inaugurare
a Societatii de incurajarea junimii romane la invatal ura].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 209: Novitale
din nauntru.
Se publica numele participantilor si al celor cc fusesera ales(
In conducerea societatii. Text roman si francez.
14780 G.[usti, 10.] 371.222
[Dare de seams despre inaugurarea Societatii de incu-
rajare la invataturd a giunimei romane "]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 545-546: Iasii, 4 Ielie.
DA si comitetul societatil, care fusese ales In sedinta inaugurals
din 3 iulie. Cere tinerilor, cu Insusirile cerute de statutele societa-
ter, sa prezinte Comitetului Inscrisuri" In vederea concursulul.
785
371.222 PEDAGOGIE $1 PEDAGOGI 371.53

14781 Mu, A. 371.222 Articol In legaturd cu cele mai bune sisteme de notare a ele-
Cuvintil la inaugurarea Deschiderei societatei de incu- vilor, astfel ca SE stIrneasca In ei dorinta de emulatie $1 bucuria
ragiarea tinerimei la invatatura. FOILETONUL Z., rasplatii morale. Contine felurite propuneri practice.
I (1855), p. 193-198. 14790 Aricescu, C. D. 371.3
Dupd ce subliniaza marea Insemnatate a culturii *1 a $tiinlei, Profesorul si metoda. FOAIE PT. MINTE, XVIII
arata motivele ce au determinat crearea acestei societal rostul ei, (1855), p. 237-238.
alit cel material de a trimite tineri saraci la studiu In strainatate,
cit *1 cel moral de a veghea asupra purtarii tinerimii In genere. Apoi Consideratii pedagogice asupra metodel de predare, sub forma
d5 informalti privind veniturile materiale ale societalii, conducerea unui dialog cu citiva copii care Invatau la gim naziu.
*1 conditiile de primire pentru tinerii ce vor fi ajutati. 14791 371.3
14782 Coce, Sofia 371.222 Lectiune a naturi. MUSEULU N., I (1857), p. 24:
Epistola adresatil tuturor damelor din Moldova. Educatiune si insegnamentu.
FOILETONUL Z., I (1855), nr. 37 bis, p. 289-291. Mic articol pledlnd pentru metoda Inv:1WD pe viu prin excursii
Anung inaugurarea Societatii de Incurajarea tinerimei la In nature.
Invatatura", Infiintata de A. Fatu. Face apel la femel, care acum
s-au ridicat la situalie egala cu a barbatilor, s5 sprijine bane*te 14792 371.3
aceasta institutie. Metoada De insegnamentil all limbei maternele.
MUSEULU IN., I (1858), p. 54-55: Scoale.
14783 Meleghi, D. 371.222
Dare de seama. FOILETONUL Z., II (1856), p. O lectie model, cuprinzlnd analiza facuti prin dialog de
catre Invatator a mai multor propozitii, spre a se lamuri notiu-
156-167; ZIMBRUL, II (1856), nr. 140, p. 4: Socoteala; nile de subiect, atribut 5i verbe.
FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 112.
Dare de seama despre activitatea Societatii de incurajarea 14793 371.3
junimei la invatatura" de la Infiintarea ei, 5 Julie 1855. In Metoada de desemnil. MUSEULU N., I (1858), p.
Foote pt. minte se publics numai expunerea de motive, fora tabe- 62-63: Scoale.
lele harazirilor".
Un dialog reprezentind o lectie model de desen, avind ca tema
14784 371.222 toporul. Cu o ilustratie In text.
[Adresa casierului Departamentului Lucrarilor Publice 14794 371.3
catre dr. Fatu, anuntindu-1 ca N. Istrati, seful departa-
mentului, a hotarit sa doneze in fiecare lung 350 lei din Metoada de styla. MUSEULU N., I (1858), p. 110
salariul sou Societatii pentru incurajarea tinerilor la inva- 111 : Scoale.
tatura]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] Lectie model de stilistica, avInd ca subiect 0 descriere: Masa.
(1857), p. 34.
14795 371.3
Se rezuma *i scrisoarea de mullumire a doctorului Fatu, In
care acesta elogiaza pe Istrati, care se obligase sa dea aceea*1 sums [Instructiunile date profesorilor de limbi straine din
*i pentru gradina botanica $i care mai subscrisese 5000 lei la Infiin- Moldova la 1 noiembrie 1852 de seful Departamentului
tarea societatil pentru Incurajarea tinerilor la invatatura. Text Averilor Bisericesti si al Invataturilor Publice]. G.
roman *i francez. TRANS., XVI (1853), p. 12: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
14785 371.222 Sint instructiuni privitoare la modul de predare a limbilor
[Convocarea membrilor Societatii incurajatoare a juni- respective.
mii studioase la invatatura in strainatate pentru a alege
noul comitet]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] 14796 371.5
(1857), p. 205: Novitale din nauntru. [Stire despre hot arirea profesorilor liceului unguresc
Tinerii doritori de a-5i continua studiile In strainatate se vor din Cluj ca elevii sa poarte ca uniforma atila" ungu-
prezenta In aceea*i zi pentru concurs. Text roman *i francez. reasca]. G. TRANS., XX (1857), nr. 71, p. 289, col. I.
14786 371.222 14797 371.5
[Instiintare publicata de Comitetul Societatii de incu- [Scurta publicatie prin care se anuntli ca elevii externi
rajarea junimii la invatatura in strainatate]. GAZ. DE ai gimnaziilor din Iasi si Birlad vor trebui sa poarte sapca
MOLD., XXX (1858), p. 202: D-le Redactor. de uniformal. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p.
Membrii Societatii slut invitati la adunarea generals pentru
395: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 281: Ministeriul Cultului si
alegerea noului comitet, tar studentii, la concurs pentru clstigarea al Instructiei Publice.
burselor de studii In strainatate. Text roman *i francez.
14787 14798 371.53
371.222
[Publicatie prin care societatea de incurajare la inva- [Eforia Scoalelor aduce multumiri parintelui Calinic,
tamint a junimii romane in strainatate" aduce multumiri care a impartit elevilor silitori de la scoala publics din
vaduvei Anastasia Negroponte, care executase dispozitia Rimnicul Vilcea daruri in carti si bani]. ANUNT. R.,
testamentary a sotmlui ei Niculae de a da 500 galbeni in IV (1857), nr. 64, p. 3.
folosul societatii]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), 14799 371.53
p. 242.
[Eforia Scoalelor aduce multumiri serdarilor Pana Gar-
14788 371.23 dareanu, Grigorie Simboteanu si loan Cernatescu, care
Feriele gimnasiale. G. TRANS., XVII (1854), p. 411. au daruit elevilor distinsi la invatatura de la scoala publics
din Severin mai multe obiecte de studiu "]. ANL NT.
Din ziarul W. timer] Zeitung se traduc dispozittile ministerulut R., IV (1857), nr. 64, p. 3.
austriac referitoare la vacantele *colare. Pentru Bucovina, I.Inga-
ria, Ardeal *i Banal uncle exists cloud' calendare se dau di- 14800 371.53
pozilii deosel.e. [Eforia instructiunii publice multumeste lui Constan-
14789
tin Desliu, George Dascalescu, Grigorie Miculescu 5i Gri-
371.279.7 gorie Simboteanu, care au daruit carti elevilor distinsi de
Despre punturile bune si role. MUSEULU N., I la scolile publice din orasele Buzau 5i Severin]. NATIO-
(1858), p. 159-160: Discipline scolarie. NALULU, I (1858), p. 260: Acte oficiale.

786

www.dacoromanica.ro
371.53 PEDAGOGIC $1 PEDAGOGI
14801 371.53
[Departamentul Averilor 13isericesti si al Invdtaturilor
Pub lice din Moldova anunta ca profesorul Nicolai Bala-
sescu din Bucuresti donase un nutriar de opere ale sale pen-
tru a se imparti elevilor silitori]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), vol. I, p. 191 ; ZIMBRUL, I (1851), p. 362:
Josh', GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 188.
Donatia cuprindea 60 gramatici mid *1 20 gramatici marl.
14802 371.53
Distributiunea premiilord. Iunid 29 anuld 1857-8.
MUSEULU N., I (1858), p. 142-144.
Lista premiantilor din Bucure*ti, la gimnazii (pe clase *1 mate-
rii), la Cursul de Drepturl" *1 la Cursul de Ingineria civile".
Intre premian1A: Eliade Ion (cl. II), Fleva Nicolae (cl. VII), Polisu
C. (cl. VIII), Bolintineanu Joan.
14803 371.53
[Publicatie prin care se anunta eh' Scarlat Virnav a
infiintat doud premii a cite 150 lei, pentru elevii merituosi
de la scoala din Dorohoi]. BULETIN [Mold.], XIV
(1852), p. 81: Departamentul Averilor Bisericesti si al
Invataturilor publice; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 69: Novitale din nauntru.
In Gazela de Moldavia text roman *i francez.
14804 371.53
[Se anunta ca Scarlat Virnav a donat o vie pentru ca
din venitul ei sa se imparta premii elevilor scolii elemen-
tare din Nicoresti]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 225: Novitale din nauntru.
Text roman *1 francez.
14805 371.53
[Publicatie prin care se aduc multumiri publice lui
Scarlat Virnav pentru mai multe jertfe ce a intrebuintat
in privinta scoalelor "]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), adaos la nr. 64, p. 131, col. I: Departamentul Cul-
tului si al Instructiei Publice.
Se citeaza, Indeosebi, donatia unei vii pe care o Meuse *colii
publice din Nicore*ti, cu conditie ca veniturile ei ss serveze In
cumpararea premiilor anuale".
14806 371.53
[Publicatie prin care se anunta ca aga Iorgu Rozno-
vanu a impartit premii in valoare de 10 galbeni elevilor
silitori ai scolii publice din Piatra]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), adaos la nr. 64, p. 131, col. I: Departamen-
tul Cultului si al Instructiei Publice.
14807 371.53
[Publicatie cuprinzind lista donatorilor de premii pen-
tru elevii silitori de la scoala publicd din Birlad]. BULE-
TIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 74, p. 137: Depar-
tamentul Cultului si al Instructiei Publice.
Pe IMO numele donatorilor se publicd *1 sumele de bani, car-
tile *1 obiectele donate.
14808 371.53
[Publicatie cuprinzind lista donatorilor de premii pen-
tru elevii silitori de la scoala publicd din Tecuci]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 74, p. 137:
Departamentul Cultului si al Instructiei Publice.
Se Publics numele donatorilor, precum *i sumele de bani, car-
tile *1 obiectele donate.
14809 371.53
[Circulard cu privire la distribu:rea premiilor scolare].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 53, p.
167-168: Ministeriul Culturilor si al Instructiei Publice.
In circulars se fixeaza motlul distribuirii premiilor *1 numdrul
premiantilor, hotarindu-se ca distribuirea premiilor sa se face intre
6 *i 20 iulie In Intreaga Moldova. Dintre premiantii *colilor primare,
www.dacoromanica.ro
871.671.1
delegatii, In Intelegere cu comitetele de inspectie, vor recomanda
doi elevi pentru internatul gimnazial sl doi pentru internatul
preparandial. Text roman *i francez.
14810 371.53
[Scurf d publicatie anuntind ca arhimandritul Dionisie
a oferit 100 exemplare din Geografiea Sfintd si veche" si
50 exemplare din Manualul adevaratului religios", ope-
rele sale, pentru a fi impartite ca premii elevilor din sco-
tile publice si seminarii]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 201: Ministerul Cultului si al Instructiei Publice.
Text roman *I francez.
14811 371.53
[Eforia Instructiei Publice aduce multumiri serdarului
Nicolae Opran, administratorul districtului Gorj, lui Zam-
firache Pirdianu si lui Gheorghe Magheru, care, cu ocazia
impartirii premiilor, au ddruit carti elevilor scolilor pu-
blice din Turnu-Milgurele si Pitesti]. ANUNT. R.,
V (1858), nr. 57, p. 3.
14812 351.54
[Publicatie prin care se anunta ca o cornisie, special
rinduita, a hotarit sa indeparteze pentru totdeauna 9
elevi din Institutul Gimnazial din Iasi"]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 33-34: Departamentul Cultului
si al Instructiei Publice.
ElevIl sint eliminati pentru necuviincioasele for urmari *1
cutezatoare ne subordonatie". Text roman *1 francez.
14813 371.62
[Convorbirl de satu] Pland pentru scoalele comunall.
MUSEULU N., I (1857), p. 15.
Desen-schig pentru o *coals comunala model, la tail..
14814 M[ihali], S. 371.65
[Corespondenta in care se semnaleaza donatia a 200 de
minerale facutd muzeului gimnaziului din Blaj de consi-
lierul de prefecture Lazar]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 208: Transilvania. Dintre Ternave.
14815 371.671.1
pire despre desfiintarea monopolului cartilor scolare
in Transilvania si Banatul Timisan]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 184: Noutati diverse.
Gazela Transilvaniei aproba cu bucurie aceasta masura.
14816 Negrutiu (Fekete), bane 371.671.1
[Scrisoare catre redactie, in legatura cu planurile lui
pentru editarea de manuale pentru scolarii romdni].
G. TRANS., XVI (1853), p. 21: Clusiu, 25 Ian.
Negrutiu arata marea lipsa pc care o simteau elevii romans
In prIvinta manualelor. El va dada sa remedieze aceasta lipsa,
tiparind pe rind: Aritmetica, Istoria biblica, Catechismul, Fizica
populara *I o carte de economie agriculturd). Anunta condi-
tine de prenumeratie.
14817 371.671.1
[Observatie privind lipsa cartilor scolare romanesti la
G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I.
Brasov].
Se impute, Inteligenter romane faptul a nu se ocupa cu scrie-
rca Si traducerea cartilor *colare.
14818 Una fostu daseala 371.671.1
[Observatii despre necesitatea de a avea carte scolaie
romanesti). G. TRANS., XVI (1853), p. 54, col. 11:
Brasovii 15/27 Fevr.
Cu prilejul examenelor semestriale din *colile romaiieW ale
Bra*ovului, se exprima necesitatea ca elevii roman' ss aibl Si (1
bune In limba for proprie.
767
371.671.1 PEDAGOGIE $1 PEDAGOGI 371.671.1

14819 [Negrutiu, Klan] 371.671.1 14828 371.671.1

[Critics la adresa profesorilor din Blaj 11 Beius]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 91-92: Clusiu, 24 Martiu.
Vorbind despre planul sau de a edita manuale pentru *collie
elementare romane, critics inactivitatea profesorilor din Blaj
-
si Beius, care fail a avea atltea griji ca sufleterii" (= preotil)
Intlrzie sa-si dea la lumina fiecare studiul sau".
14820 371.671.1
[Corespondenta din Blaj in care se critics afirmatiile
unui corespondent din Cluj al Gazetei Transilvaniei"
[Ioan Negrutiu], ca profesorii de la gimnaziul din Blaj
nu sint destoinici a intocmi manuale scolare]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 115-116: Blajti, 3 Aprilie.
Corespondentul blajean invoca greutltile pe care le au de
Intimpinat profesoril de acolo In urma revolutiei: despoiati In
resbelul trecut de toate mijloacele, lipsiti de cacti, cu salariu putin,
neregulat", ei au a se lupta si cu lipsa de sprijin ,.In privinta tiparului".
14821 Kisiu, Mateiu 371.671.1
Blaj i Beius].
siu, 21 Apr.
-
[Raspuns criticii aduse de I. Negrutiu profesorilor din
G. TRANS., XVI (1853), p. 119: Beiu-
Motiveaza de ce acesti profesori nu scot manuale didactice:
pentru scolile elementare, sint mai potriviti preotii, care predau
sau le inspecteaza. Profesorii stnt prost pl&titi $1 prea Incarcati de
munca pentru a avea putinta de a alcatui $i manuale. Anunta
ca el totusi are gata un manual de algebra, pe care II va tipari
clnd va avea 100 de prenumeranti.
14822 371.671.1
Pire i scurt comentariu despre lipsa cArtilor scolare
in limba romans, la Brasov]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 104, col. I: Brasovii, 13/1 Aprilie.
14823
[*tire ca in clasele prime 3 infragimnasiale s-a intro-
371.671.1
[Ministerul austriac al Cultului 1i
aprobat Hrestomatia germane de G. C. Nichifor].
Invdtdmintului a
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 371: Intimplari de zi.
-
Autorul era profesor la gimnaziul greco-rasaritean" din
- Brasov. Manualul era destinat cl. I $i II din gimnaziile mid cu
limba romaneasca". Redactia 11 recomanda elevilor.
numele autorului este trecut: G. E. Niceforu.
-
Pe carte
14829 371.671.1
[Se anuntA ca Ministerul austriac al Cultelor si Inva-
Tipografia Diecezand in 1854]. -
tamintului a aprobat Aritmetica cu tifre", editata de
TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 270: Monarhia Austriaca.
Manualul era destinat pentru scoalele poporale".
14830 371.671.1
[Se anunta ca manualul Geografia Monarhiei Austri-
ace", tiparit de Tipografia Diecezand din Sibiu in 1854,
a fost aprobat de Ministerul Cultului si Invapmintului].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 270: Monarhia
Austriaca.
Manualul era alcatuit pentru clasa a doua a stolilor reale
sI clasa a patra a scolilor gimnaziale.
14831 371.671.1
[Elementele de istori'a geografi'a vechia", tradusd
de loan Russu, a fost aprobata de Ministerul Invatamin-
tului pentru scolile romanesti]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 301, col. I: Blasiu, 5 Octombre n. 1855.
14832 371.671.1
[Se cid stirea ca manualul Elemente de Istoria veche",
de profesorul Joan Rus, a fost aprobat pentru gimnaziile
mintului].
plari de zi.
-
in limba romans, de catre Ministerul austriac al Invata-
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279: Intim-

dus de cdtre minister gramatica lui Hill, care se Old aici 14833 371.671.1
In tipariu"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 267: Blasiu,
2 Septembre. [Se anuntd ea Ministerul austriac al Cultului si Instruc-
$tires este cuprinsa Intr-o corespondenta.
14824 371.671.1
tiunii a aprobat manualul Gramatica germana" de G. E.
Nichifor, profesor la gimnaziul ortodox din Brasov].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 411: Intimpldri de zi.
-
[Aflind ca la Blaj se tiparesc citeva manuale, redactia Manualul a fost aprobat pentru Invatarea limbii germane In
roaga ca tiparirea sa nu se amine, deoarece tinerimea gimnaziele si scoalele reale mici cu scolari de limba romans ".
striga cu glas rogusit dupd asemene carti pe toate locu- - Pe carte, numele autorului este trecut: G. E. Niceforu.
rile"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 267, col. II, nota 14834 371.671.1
de jos.
[Gramaticile lui Timotei Cipariu sint admise de guvern
14825 371.671.1 pentru a fi folosite in invatamint]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 125, col. II.
[Episcopul de Blaj anunta CA din scolile diecezei tre-
buie retrase unele carti unguresti oprite]. G. TRANS., Informatie cuprinsa lntr-o corespondent& din Blaj de la 17/29
XVI (1853), p. 291, col. I. apr. 1856, In care se arata ca prin emisul ministerial de la 21 ian.
1856 Gramatica mare a lui Cipariu s-a admis drept carte de Invetia-
Fragment dintr-o circular& episcopala. Este vorba de lucra- ment pentru gimnasiul superior", tar cea mica", pentru gimnaziul
rile: Magyarok tOrtenele (Pesta, 1847), Magyar nyelvtan (Pesta, Inferior si *collie elementare.
1848) si Altaldnos fold tetras kiibfradsen Magyarorszdg leirdsa (Pesta,
1849). 14835 371.671.1
14826 371.671.1 [Se anunta ca i s-a concesionat compendiului de istorie
naturals a lui Mihali dreptul de a fi carte scolastica de
[Gramatica ungaro-romans a lui Negrutiu-Fekete n-a
fost aprobata de Ministerul Invatdmintului]: TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 72, col. II: Intimplari de zi.
- invetiament pentru gimnasiul inferioriu"].
XXI (1858), p. 25, col. I.
G. TRANS.,

Se informeaza ca acest compendiu pentru Incepatori aparuse

14827 371.671.1 la Blaj In 1856, In editia a 2-a.

Munteanu].
286: Intimplgri
-
[*tiri cu privire la activitatea publicistului Gavriil
TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 72, p.
de zi.
14836
[Se anuntd, dupa ziarul Patria", ca manualul Cati-
hismul bunei cresteri", de I. Penescu, a fost aprobat de
371.671.1

G. M., directorul gimnaziului mic" greco-rasaritean din Bra- Eforia*coalelor din Tara Romaneascd]. TELE GRAFUL
sov, traducInd manualul de Geografie pentru gimnaziile Inferi- R., III (1855), p. 131: Intimpldri de zi.
oare, de Belinger, a obtinut aprobarea acestuia ca manual scolar, Stirea este reprodusa din ziarul Patrin [Buc.], care are lipsuri
din partea ministerului austriac al InvatamIntului. numeroase In colectia B.A.R.

788

www.dacoromanica.ro
371.671.1 PEDAGOGIE $1 PEDAG001
14837 371.671.1
[Eforia Scolilor din Tara Rornaneascil anunta ca se va
tine concurs pentru un manual de Istoria Romaniei" pen-
tru gentile comunale $i cele primare]. NATIONALULU,
I (1858), p. 329; ROMANUL, II (1858), nr. 76, p. 303:
Jurnalti.
Se dau conditiile dupa care trebuie O. se lucreze acest manual:
cum trebuie sa fie stilul, cum se va face Impartirea istorica, unde
trebuie sa se insiste mai mult etc. Manuscrisul trebuie depus pins
la 1 februarie 1859, premiul fiind de 5000 lel.
14838 371.671.1
[Eforia colilor din Tara RomAneasca anunta ca se va
tine un concurs pentru intocmirea unei harti a Daciei,
pentru sccb]. ROMANUL, II (1858), nr. 76, p. 303:
Jurnalil; NATIONALULU, I (1858), p. 329.
Se dau conditiile concursului. Eforia va cumpara un numar de
exemplare si va da autorului un premiu de 50 galbeni.
14839 371.671.1
[Nota despre faptul ca in capitala Moldovei se resimte
lipsa cartilor scolare si 1ndeosebi aceea a lexicoanelor].G.
TRANS., XIV (1851), p. 350; col. II: Brasov, 31 Oct. n.
*tire.
14840 371.671.1
[Jurnal din 6 iulie cu privire la manualele de invata-
mint]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la
nr. 57, p. 43-44: Depart. averilor bisericesti si al invata-
turilor publice.
Se descrie situatia In aceasta priving, aratIndu-se ca materiile
se predau, In uncle scull, dupa cacti necorespunzatoare,*si se hota-
raste revizuirea de catre o comisie a tuturor cartilor si manuscriselor.
In acelasl Limp, se decide alcatuirea unor not manuale scolare
originale sau traduse.
14841 371.671.1
[Comunicat cu privire la un concurs pentru compune-
rea unui Manual de invatatura practica elementara,
precum Ii pentru traducerea a deosebite carti scolastice"].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la nr. 66, p. 49:
Depart. Averilor Bisericesti si al invataturilor publice.
Concursul este urmarea hotarlrilor cuprinse In jurnalul Depar-
tamentului din 6 iulie.
www.dacoromanica.ro
371.929
14842 371.671.1
[Departamentul invataturilor publice din Moldova
anunta conditiile unui concurs pentru compunerea de
gramatici de limba franceza, italiand si germane].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 17; GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 13, col. I: Novitale din nauntru; G,
TRANS., XVI (1853), p. 27, col. I.
14843 I. G. 371.671.1
0 petitie la stele. STEAOA D., I (1855), p. 52, col.
I: Bacau 18 Oct. 1855.
Articol In care autorul arata ca a ramas sa se mai piing numal
stelelor de lipsa cartilor pentru *collie publice, deoarece toate cele-
lalte Incercari, chiar si petitiile date Departamentului Instructiunii
Publice, au ramas fara rezultat.
371.671.1
14844
[Ofisul caimacamului catre Departamentul Credintei
din Tara Romaneasca prin care se aproba trimiterea in
strainatate a directorului scolilor publice, Gheorghe
Costaforu, pentru a intocmi un plan de biblioteca sis-
tematica si aleasa a cartilor de invatatura ce au a se intro-
duce in coalele noastrel. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 74, p. 1-2.
Pentru aceasta Insarcinare, menita sa ajute la acoperirea lipsei
cartilor de invatatura din tars, i se acorda lui Costaforu un termen
de 6 lunl. Va vizita centrele de invatatura" din Germania, 11'0114
si Elvetda.
14845 371.671.1
[Publicatie privitoare la tiparirea manualelor colare].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 157-158: Minis-
teriul Cultului si al Instructiei Publice.
Comisul loan Fatu a propus a lnainta tars procent capitalul
trebuitor pentru tiparirea cartilor de prelectie scolare, ce se gasesc
netiparite, pentru ca aceste carts sa se poata vinde clt mai eftin
scolarilor". Ministerul 1i aduce multumita publics si cere profeso-
rilor sa trimita la minister eventualele for manuscrise spre a fi
tiparite.
14846 Marionescu, At. M. 371.929
Esamenulu orbiloru. G. TRANS., XX (1857),
nr. 72, p. 289: Pesta, 13 Augustu n. 1857.
Dare de seams asupra examenului de la Institutul de orbi
din Budapesta.
789
 372 INVATAMINTUL ELEMENTAn

372 (.) INVATAMINTUL ELEMENTAR 14854 372 (439.2)

IN DIFERITE TARI [tire despre hotarirea guvernamintului transilvan do
(436) Austria a obliga pe OHO sa-si trimita copiii la scoala]. G.
(437.5) Bucovina TRANS., XV (1852), p. 335.
(439.2) Transilvania Se cid cu satisfactic aceas(d *tire.
(45) Italia
(498) Principatele Romane 14855 372 (439.2)
[tire despre hotarirea luata de Ministerul Invatamin-
tului cu privire la repartizarea invatatorilor]. G.
(436) AUSTRIA TRANS., XV (1852), p. 262, col. 11.
S-a hotarlt ca InvAtatorii cei harnici sa mearga cu scolarii
14847 372 (436) for din clasd In class, ear cei de nimic sa nu fie suferiti a
face aceasta".
[$tire despre inlentiile de reorganizare a scolilor po-
porale" din Imperiul austriac]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 172, col. II. 14856 372 (439.2)
Se arata ca ministrul fnvatamintului cugeta a chiema din [Se comenteazil favorabil introducerea in Ungaria a
toate terile de coroand credintiari spre a se consulta cum ss se orga- masurii darii unor examene de capacitate de catre dasca-
nizeze pe fiitor scoalele poporale". lii scorner comunale]. G. TRANS., XVI (1853), p. 18,
col. II: Ungaria.
14848 372 (436) Se cere introducerea acestei masuri *i In Ardeal.
[*tire despre hotarirea Ministerului Invatamintului din
Austria ca directorii de scoala sa trimita rapoarte perio- 14857 372 (439.2)
dice regularei scoalelor poporale "]. G.
necesare
TRANS., XIV (1851), p. 180, col. I: Noutati diverse. [Se anunta ca Ministerul austriac al Invatamintului a
decis ca, pentru scoalele poporale" din Ardeal, un invata-
tor sa mearga in fiecare an la Viena, pentru perfectionare,
cu bursa de stat]. TELEGRAFUL R., I (1853),
(437.5) BUCOVINA p. 203: Intamplari de zile.

14849 372 (437.5) 14858 372 (439.2)

[Comentarii cu privire la numarul mic al scolilor pri-
mare de la sate in Bucovina si pricinile acestei stari].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 31: Bucovina.
Drept cauze, se semnaleazd: lipsa de interes a tdranimii, care
nu sprijina baneste scolile (Hilda n-a fest convinss de utilitatea lor ;
diversitatea de populatii In Bucovina; faptul cd. peste 15 000 de
copii sInt Intrebuintati anual de grani la pascutul vitelor.
[Instituirea unei taxe de didactru" pentru elevii oco-
tilos romano-catolice primari (normale)" din Sibiu, Cluj,
Brasov si Alba Iulia]. TELEGRAFUL R., II (1854),
nr. 75, p. 298: Monarhia Austriaca. Sibiiu 21 Septem.
Taxa, In valoare de 3 florini anual, s-a instituit prin decretul
din 22/10 aug. al ministerului austriac. Banii rczultati din ca se
vor Imparti Invatatorilor si directorilor ca ajutor de scumpete".

14850 372 (437.5) 14859 372 (439.2)

[Corespondents din Bucovina cuprinzind diferite stiri
locale]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 242, col. II:
Cernauti. 30 Iulia.
Intre allele, se vorbeste despre lipsa de scoli comunale In satele
din Bucovina.
Cum putemil infiinta fara bani pe [la] satele noastre
scoale?. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 5.
Din Kftgozsvdrii KRizIony]. Se propune Infiintarea de scoli
prin alocarea pe seama invatamIntului satese a unei parti din pam1n-
turile comasate (comune).

14851 372 (437.5) 14860 Pop, G. 372 (439.2) (=59)

[Corespondents din Bucovina despre scoaterea la con-
curs a posturilor de invatatori la scolile triviale din Banila
ruseasca si din Bihaucze]. G. TRANS., XVIII (1855),
nr. 100, p. 389, col. I: Partea NeoficiOsa.
14852 D. D. 372 (437.5) (=59)
[Corespondents despre situatia scolara a romanilor
din regiunea Iacobeni-Bucovina]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 281-282: Jacobeni, in 30 Augustu 1856.
DA amanunte privind *collie comunale.
[Corespondents de la Aries, din 13 iunie, cu privire
la rolul intelectualilor in opera de luminare cetateneasca
a poperului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 201-202:
Monarchia austriaca.
Corespondentul argumenteazd ca legea nolI organizari poll-
tice si judecatoresti a Transilvaniei trebuie temeinic lamurita po-
porului. In consecinta, analizeaza pe larg situatia Invatamintului
rominesc la sate din Transilvania, relele de care suferd, si propune
solutii de Indreptare.
14861 372 (439.2) (=59)

(439.2) TRANSILVANIA
14853 372 (439.2)
[Zvon despre hotarirea luata de autoritati de a se scrie
decretele de numire ale inviitatorilor din Banat si Voivo-
dina in limba nationalitatilor respective"]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 2, col. II.
Fragment dintr-o corespondentd de la Arad din 4 ian. 1851.
[Corespondents despre starea nesatisfacatoare a inva-
tamintului romanesc in eparhia Medias]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 44, col. II: Medias.
Corespondentul arata ca In toata eparhia aceasta statAtoare
din 28 parohii nu se afla decIt 3 *con", una la Media*, alta la Vorum-
loc si alta la Siola. Scoala din Media* are 100 elevi si e condusa de
zelosul" Invaldtor T. Val. Berza. Corespondentul cere Infiintarea
neapArata" a unei scoli reale, prevazuta cu toate cele trebuincioase
din casa statului".

790

www.dacoromanica.ro
312(439.2) (= 59) i.NVATAMiNTUL ELLMENtAR : TkANSILVANIA
14862 372 (439.2) (=59)
[Observatii privind problema scolilor romanesti in regiu-
nea Mediasului].
col. II: Medias.
G. TRANS., XIV (1851), p. 286,
Se arata ca problema infiintarii scolilor romanesti era Inca sta-
tionara, dar ca, In schimb, se alocasera pentru gimnaziul sasesc din
Media* venituri lnsemnate din bunurile comune.
14863 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre situatia scolilor romanesti din
Banat]. G. TRANS., XIV (1851), p. 214-215, 219:
Din Banatul Timisian, 20 Maiu.
Semneaza: Mai multi preoti din cercul Cosovei".
Se discuta problema cresterii viermilor de matase de catre
Invatalori si aceea a veniturilor reduse. Se descrie purtarea fostei
stapiniri maghiare fall de scolile romanesti. Se lawn. comisarul
roman al cercului Cosova pentru marea grija ce o arata probleme-
lor scolare.
14864 A. B. 372 (439.2) (=59)
[Informatie despre infiintarea de catre protopopul Ioan
Negrut din Cluj a 25 parohii scolare comunale"]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 266, col. 11.
Stire cuprinsa In corespondenta Dela Somes, 13 August".
14865 N. M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre situatia nesatisfacatoare a sco-
lilor romane din tinutul Fagarasului]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 270-271: Fagaras, 24
Arata ca la 60 000 locuitori abea esista 2 *coale de doamne-
ajuta, fireste si acelea In desfiintatul regiment I-le roman" si acuza
clerul unit si ortodox de a nu fi sprijinit dezvoltarea Invatamln-
tului In regiune. Semnaleaza faptul ca. In orasul Fagaras nu functiona
nici scoala unita, prefacuta In magazin si nici cea ortodoxa. Arata
ca Joan Puscariu, comisar de cerc, se straduise sa determine comu-
nitatile sit strInga materialele necesare ridicarii scolilor.
14866 Vicar fut. Fagarasiului 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Fagaras in care se arata buna
stare a scolilor nationale din regiune, polemizindu-se cu o
corespondenta anterioara publicata tot in aceasta foaie].
G. TRANS., XIV (1851), p. 421-422, 425-426: Faga-
rasiu, 24 Noemv. c. v.
intaitseaa situatia bunk a scolilor de pe fostul regiment
granicerese roman si aceea a scolii unite din ragaras. Combate
unele afirmatii ale autorului corespondentei precedente, aparuta
In nr. 65 al Gazelei Transilvaniei, cu privire la situatia Invatamln-
tului In regiunea Fagarasului.
14867 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre situatia imbucuratoare a scoli-
lor romane din regiunea Orazii-Mari]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 319, col. I: Sarcau, 10 Sept.
Se dau informatii asupra progresului Inregistrat In scolile satesti
greco- catolice, elogiindu-se activitatea canonicului Salagianu, inspec-
torul scolllor romane unite, si dIndu-se detalii cu privire la examenele
din Sarcau.
14868 372 (439.2) (=59)
[Scurte observatii cu privire la situatia scolara din
regiunea Satului-Mare]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 343, col. I: De sub codrul Satmarelui 7 Septemv.
Partea a 11-a dintr-o corespondenta mai lunga. Protopopii
nu Indeamna Indestul la Invatatura, In schimb, un preot sileste
pe copii sa mearga la *coal]]..
14869 I. D. M. 372 (439.2) (=59)
[Stiri scolare de sub Varatec" din 9 oct. 1851]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 370-371, 374, col. II.
Se arata lipsurile din acest punct de vedere ale romanilor din
regiune. Varatecul este creanga din muntele Tible* ce desparte
Marmatia de comitatul Solnoc din launtru".
www.dacoromanica.ro
372(439.2) (=59)
14870 M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre inceperea recladirii scolilor
lui]. -
comunale romanesti in subcercul Persani din Tara Oltu-
G. TRANS., XIV (1851), p. 381: Din Tara 011ului.
Lucrul acesta este datorat iniliativei citorva fruntasi energici.
14871 372 (439.2) (= 59)
Indolenta nostra. G. TRANS., XIV (1851), p. 391,
394-395, 402, 405-406, 410-411: Din tinutul Satmare-
lui.
Se sugereaza unificarea mai multor comune din punct de vedere
scolar, sustinindu-se ea astfel romanii vor putea fi mai cu usurinta
Indestulati cu seoli. Se sugereaza darea unei contributli minime de
catre romani, care se va putea folosi la ridicarea scolilor. Li se sere
acestora sa se scuture de indolenta" si sa dea atentie problemei
formarii preotilor si Invatatorilor. In Incheiere, Sc face apel la preoti
sa se Ingrijeasca de progresul poporului.
14872 372 (439.2) (=59)
[Corespondents in care se atribuie progresul lent al
scolilor romane din regiunea Somesului nepasarii conduca-
torilor]. G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. II: Dintre
Somese, 25 Noemv.
14873 Halmageanu 372 (439.2) =59)
[Despre inexactitatea unei corespondente din Baia de
Cris, publicata in nr. 101 din anul 1851 al Gazetei 9 000.
G. TRANS., XV (1852), p. 53, col. I: Hal-
magia, 20 Ianuariti.
Combate afirmaliile corespondentului din Baia de Cris, afir-
mind ca starea scolilor romane din regiune e mai buna declt fusese
descrisa de corespondent.
14874 M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre situatia scolilor din regiunea
Orazii Mari]. G. TRANS., XV (1852), p. 58: Urbea-
Mare.
Intati*eaza lipsurile scolilor romane, mai ales lipsa de cart].
Aduce critici dregatorilor romani. Face apel la episcopul Erdeli
sa la atitudine In aceasta privinta.
14875 P. 372 (439.2)(=59)
Raspuns lui M. la articolul in N-rul Gazetei 15 din
a. c. exit. G. TRANS., XV (1852), p. 150-151: Beius.
Apart pe inspectorii scolari din regiunea Beiusului de invinui-
rile de incapacitate ce le adusese Ilf. si arata greutatile objective pe
care be Intlmpinau conducatorii tnvtttmtntului romanese.
14876 M. 372(439.2) (= 59)
Responst lui P. din Beiusi la art. din Nr. Gazetei 38.
G. TRANS., XV (1852), p. 193-194, 197-198, 202.
Corespondentul polemizeaza cu P. In chestiunea scolilor din
regiunea Orazii Marl Da amanunte privind situatia InvatamIntulul
In regiune.
14877 $aguna, Andreiu 372 (439.2) (=59)
Circulariul D. Episcop Barone Andreiu $aguna.
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 67-68.
Da clericilor instructiuni cu privire la modul de organizare a
scorner populare rurale, pe Ilnga biserica fiecarui sat.
14878 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Timisoara despre laudabila acti-
vitate in folosul scolilor romane din regiune a inspecto-
rului scolilor Constantin loannuvitza si a comisarului de
cerc Pavel Doctorovitia]. G. TRANS., XV (1852),
p. 69-70: Temisora, 12 Marie.
Se arata cl Ioanuvitza [= Ioanovici] recladise scoli, cumpa-
rase mobilier, marise si fixase salariile corpului didactic si introdu-
sese in comunele mestecate" (romanesti si slrbesti) studiul In limba
romans cu litere latine pentru scolarii romani.
791
372(439.2)( 59) tNVATANIDNITUL ELEMENTAlt : TRANSILVANIA 372(439.2) ( =59)

14879 I. C. 372 (439.2) (=59) romane]. G. TRANS., XV (1852), p. 282: Nasaud,

[Corespondenta de la Poala Mureului, in care se lauds 20/8 Sept. 1852.
activitatea in folosul *colilor a local-directorului" Lazar Acuzatia de indiferentA a fost adusS lntr-o corespondent& de
Mihailovici din cercul Totvaradiei]. 0. TRANS., XV la Nasaud de la 18 faur, publicatS In nr. 64 al Gazclei Transilvaniei.
(1852), p. 77, ccl. II: Din POla MureOului, 18 Februariu.
14888 372 (439.2) (=59)
14880 372 (439.2) (=59) [Corespondenta din Arad despre necesitatea obtinerii
[tire din Cluj despre avintul luat de colile romane de invatatori destoinici prin efortul tuturor romanilor].
din regiune si indeosebi de cea de la Feleac]. G. TRANS., G. TRANS., XV (1852), p . 282-283, 286-287: Arad,
XV (1852), p. 101-102: Clusiu, 26 Martiu. 16 Sept.
La Feleac slut 400 elevi, mici cu mart ". Se propune ca In acest stop comunitatile romane$ti sS Intretina
la carte pe tinerii studiosi.
14881 M. M. 372.(439.2) ( =59) 14889 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Banat in care se cere actiune [Scurta notita despre starea proastil a colilor de pe
comuna a romanilor uniti si neuniti, in folosul colii]. domeniul Blajuluil. G. TRANS., XV (1852), p. 314
G. TRANS., XV (1852), nr. 46-47, p. 182-183: Din col. I.
Banat, 23 Maiu.
Corespondentul critics pe preotii care refuzau s& contribuie Notita face parte dintr-o corespondent& Dintre Tirnave ".
la progresul InvatamIntului, din motive confesionale. 14890 BanAtianul invatatoriti 372 (439.2) (=59)
14882 372 (439.2) ( =59) Bagari de sema la articulul D. Corespondinte din Timi-
Ora Nr. 71 i urmatori I G. TRANS., XV (1852),
[Publicare de concurs pentru implinirea statiunei p. 318, 322-323: Din Banat.
de director al coalelcr comunale greco-ne-unite in cercul
regimentului germano-banatic limitaneu i a unei parti Autorul apSrS pe InvAtAtoril bAnateni de Invinuirea ce li se
din regimentul de limiSe ilirico-banatic"]. G. TRANS., adusese c& nu erau destul de pregatiti $i arata. ca ei nu sInt vino-
XV (1852), p. 189, ca. II: Cuncursa. vati de lipsa de carti $colare. Lauda activitatea inspectorului Con-
.
.
stantin Ioanovici.
Se dau conditine $i se recomanda ca cererile sS fie depuse pinS
la sfirsitul lunil august la comanda. militara. 14891 372 (439.2) (=59)
[Situatia nesatisfacatoare a colilor romaneti din regiu-
14883 372 (439.2) (= 59) nea Milovei .(Banat) fats de cele nemteti]. G. TRANS.,
[Corespondenta despre activitatea in folosul *colilor a XV (1852), p. 338: Foiletonul.
comisarului de eerc Botta din partite Ceanului-Mare]. Informatie cuprins& In corespondenta intitulatS Suvenire
G. TRANS., XV (1852), p. 201: Foiletonul. din cSlStoria mea", publicatS In foiletonul gazetei.
Se arata, ca Botta vizitase $colile romane$ti ale cercului, asis-
Und la examene, premiind $colarii inerituo$i $i ajutlnd la prophirea 14892 372 (439.2) (= 59)
InvatamIntului. [Informatie despre hotarirea luata de a se intrebuinta
fondul fostului regiment I graniceresc roman la sustinerea
14884 372 (439.2) (=59) a 12 coli romano-germane]. G. TRANS., XV (1852),
[Corespondenta despre situatia colilor romane-in regiu- p. 374, col. I: De la Oita, 15 Dec.
nea Turdei]. G. TRANS., XV (1852), p. 214, col. II: Informatie cuprins& lntr-o corespondent/ mai largS de pe
Turda. 011.0".
Se arat& cS Icolile romane$ti luaser& avInt, Indeosebi cele unite. 14893 Ma. 372 (439.2) (=59)
In tractul greco-catolic functioneaza 16 $coli elementare, InvatIn-
du-se: rugAciuni, istoria biblica, clntari biseridesti, aritmetica, iSto- [Corespondenta din Valea Hategului" despre situatia
rla neamulul romanesc de la venirea noastra aici". Se subliniaza cu totul nesatisfacatoare a Invatamintului in aceasta
lipsa de, carti 8colare. regiune]. G. TRANS., XV (1852), p. 383-384; 387:
Din Valea Hatiegului, 12 Decemvre.
14885 N. P. 372 (439.2) (=59) Se reproduce un fragment dintr-un memoriu al noului vicar
[Corespondenta despre satisfacatoarea situatie *colara de Hateg, adresat In august 1852 guvernului, In care se Infatisase
din regiunea Bali de Cri]. G. TRANS., XV (1852), trista situatie a scolilor romane. In memoriu se aratS el In 60 de
p. 238-239: Baia de Cri0u, 2 August. comunitAti mai mart $i In 22 comunitati mai mici greco-catolice
nu se afla nici o Koala elementary si c3 scoala elementary roman&
Corespondentul wince laude Invatatorilor Aloise B., I. Bota din ora5ul Hat.eg era ocupatA de jandarmeriel Tot In memoriu se
$l I. Varga din comunele Risculita Halmagiu pentru cuno$tintele fac propnneri pentru reorganizarea Invatamintului In regiunea
dovedite de elevii for la examen, citind In limbile malaria, germana, Hategului. Corespondentul cere o remediere grabnicA a situatiel.
maghiara $i latina, recitlnd catechismul, istoria biblica $i naturala,
istoria romanilor, agricultura, geografia etc. 14894 372 (439.2) (=59)
14886 Barbu 372 (439.2) (=59) II Despre stole. FOAIE PT. MINTE, XVI
(1853), p. 4.
[Corespondenta din Timisoara asupra scolilor romane]. tstrasu protocolariu din hotaririle adunarel Sabornicesci
G. TRANS., XV (1852), p. 274-275, 277-279, 281 ale vicariatuluf Hatiegu gr. ct. In 25 Aug. 1852". Neexistlnd nici
283 : Foiletonul. o *coal& romaneasel th regiuhe, se recomanda sS se Intruchipeze"
AratS cS In Banat la 405 000 romani erau 379 scoli, din care de urgenta, prin straduinta clericilor el cu ajutorul poporului. Dia-
363 neunite, 15 unite $i 1 catolicS. Demonstreaza. necesitatea de a pozitii cu privire la organizarea si functionarea cursurilor.
avea InvatAtori calificati. Area cS prin straduintele inspectorului
C. Ioanovici sStenil contribuisera la ridicarea salariilor Invallto7 14895 e 372 (439.2) (=59)
rilor. Cere o mai buns pregatire a Invatatorilor $i propune marlin- [Corespondenta despre activitatea laudabila a proto-
tarea unui Institut preparandial In Banat. popului gr. catolic Negrutiu din Cluj in folosul colilor
romane]. G. TRANS.; XVI (1853), p. 21, col. I: Clu-
14887 M. R. 372 (439.2) (=59) siu, 13/1 v.
[Corespondenta de la Nasaud in care apara preotii de Autorul aratS progresul realizat In problema scolilor In regiu-
acuzatia ca ar fi indifertnti lap de progresul colilor nea Clujului.

792

www.dacoromanica.ro
872(439.2)(-59) INVATAMINTUL ELEMENTAft :
14896 Satumareanu 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din comitatulu Satumare" asupra
situatiei scclilor romane]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 33, 37, col. II: Din comitatulu Satumare, 17/29 Ian.
1853.
Arata diferitele lipsuri privind pe InvatAtori *i localurile aces-
tor *coll. Cere ca chestiunile scolare sa nu mai tins de jurisdictia
bisericeascd, ci de cea politics.
14897 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre situatia scolilor populare romane
din regiunea Reteagului]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 99, col. I: Reteagu 5 Martiu.
Se aratd CI examenele semestriale de la *coala din Reteag ars-
tasera progresul 5colarilor *i se adaugl el la *collie din regiunea
Reteagului erau InvatAtori bull, pregatiti la Ndsaud.
14898 M. 372.(439.2) (=59)
[Corespondentil din Banat relatind laudabila actiune
dusa in folosul *colilor de inspectorul Constantin Ioano-
vici in cercul Bocei romane i Oravitei romane]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 112: Banatti, comitatulit Cra-
ovel, cerculti Oravitel.
Aratd cd inspectorul lzbutise sa convingd pe locuitori sd ma-
reascd simtitor lefurile Invatatorilor. DI amanunte asupra situatiei
invatamintului elementar In Banat *i asupra problemei dotdrii
InvdtAtorilor.
14899 372 (439.2) (=59)
[Corespondenp privitoare la activitatea administra-
torului protopopesc ortodox din protopopiatul Gurghiului
in folosul scolilor romaneti din acest tinut]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 86-87: Dela gura Muresului.
Se elogiazd activitatea acestuia.
14900 372 (439.2) (--59)
[Corespondents in care se diminueaza meritele in folo-
sul colilor ale administratorului protopopesc ortodox din
cercul Gurghiului]. G. TRANS., XVI (1853), p. 115,
col. II: De sub Carpati, 27 Martiu.
Prin corespondentd se raspunde uneia publicate In Telegraful
Romdn, nr. 22.
14901 372 (439.2) (=59)
[Date cu privire la starea generala a invdtamintului
in Banat si Vojvodina]. TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 122-123: Banatil.
Se indicA fondurile pe care le-a avut la dispozitie InvatAmln-
tul In 1850-1851 si felul cum au contribuit comunele la Imbunl-
tatirea lui.
14902 I-b Fagarasianu 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din protopopiatul Becleanului tufa-
tiOnd starea *colilor]. G. TRANS., XVI (1853), p. 147,
col. II: Dela calea lui Traianu.
Situatia *colilor este descrisd ca infloritoare, existind localuri
pind si in satele cu 20 de fumuri; protopopiatul numard 1200 elevi.
14903 372 (439.2) (=59)
[Cu privire la situatia invaTamintului ronnanesc in
Banat]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 193: Mo-
narhia Austriaca.
Se subliniazd cs, de5i salariile s-au Imbundtatit, totu*i se simte
lipsd de Invdtatori. Acestia ramln la un nivel redus, deoarece la
cursul preparandic" se primesc tineri Tara nicio cuno*tintA a
vreunei limbi straine". Desi principiul e ca *collie de tars sa tie sus-
tinute din veniturile comunale, se subliniazd tit, In Banat, prin
exceptie, va trebui sa fie subventionate $i de stat.
14904 372 (439.2) (=59)
[Stire despre vizita la Hateg a inspectorului *colilor
limitanee" Lorenz Rummel]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 199,, col. II.
www.dacoromanica.ro
TRANSILVANIA 372(439.2)(=59)
Cei 82 din scoala aerariald", condu*i de invatatorul Petru
Lelutiu, au dat dovada de propasire. Informatie cuprinsl lntr-o
corespondent& de la Hateg din 24 iunie. Cu acelasi prilej, se arata
a se a*tepta cu sete" aprobarea planului Infiint&rii *colilor comu-
nale In vicariatul Hategului, plan Inaintat guvernului.
14905 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din 29 iun. s.v. cuprinzind o dare de
seams despre examenele scolare din subcercul Cdpuului].
G. TRANS., XVI (1853), p. 215, col. II: Dela mar-
ginea Campiei.
Examenele de la scoala popularA" de bAieti *i fete s-au des-
fasurat sub presedintia protopopului onorar Nic. Vladutiu. Cu acest
prilej, se aduc elogii notarului comunei Lechintia, loan Sange-
rianu, prin ale cArui staruinte s-a ridicat o *coals cu trei des-
partiminte, edificiu pompos si mai Nan decit toate celelalte
din sat".
14906 Unu romanu bunu 372 (439.2) (=59)
[Corespondents cuprinzind o dare de seams arnanun-
lit'a cu privire la starea inviittimintului in cercul Gur-
ginului]. G. TRANS., XVI (1853), p. 227, 235: Dela
gur'a Muresului, 20 Iuliu.
Corespondentul elogiazd activitatea comisarilor cercului, care
Isi dadusers pe rind contributia la prosperitatea InvatamIntului.
Aratd a au lost Infiintate *coli In toate 24 de comunitati ale aces-
tui cerc" $i a In anul *color 1852-1853 *collie fuseserd frecventate
de 805 bdieti si 341 fetite, InvatamIntul continulnd sl In timpul
verii cu un numar si mai mare de elevi (1471). Semnaleaza apoi
faptul a In 8 localitati se Invata al germanesce $i ceva unguresce,
In 6 romanesce *i unguresce, ear In 14 numai curat romanesce".
India *i materiile ce se studiau In scolile cercului (religia, arltme-
tica, citirea $i scrierea cu Mere strabune" si cirilice, datoriile cetd-
teanului, istoria biblicd, geografia Ardealului, pomeria practica",
istoria romanilor sau a maghiarilor, cIntari biserice*ti, caligrafia).
Arata modalitatea practica prin care se ajunsese la Intl intarea acestor
*coli si indica veniturile pe baza cdrora ele erau Intretinute. Inainte
de a prezenta situatia bisericilor din cerc, pledeaza pentru menti-
nerea autoritatii comisarului de cerc asupra invatamIntului.
14907 I. 372. (439.2) (=59)
[Corespondents din Mure*-0orheiu in care se deplinge
lipsa de interes a intelectualilor romani din localitate
pentru culturd i propune ca sa se dea sprijin infiintarii
de coli romaneti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 251,
col. II: Muresu- Osiorheiu, 15 August n.
14908 Silasi, home 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta in care, intre allele, elogiazd sprijinul
pe care subcomisarul Rudolf de Ullreich 11 da adm. pro-
topop I. Tohati pentru organizarea invatamintului ro-
manesc rural in districtul Reteagului]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 255: Transilvani'a. Santu Nicora de Arie-
siu...
14909 Pnu, V. 372 (439.2) (=59)
[Scrisoare in legiituril cu starea culturii romanesti
din Banat]. G. TRANS., XVI (1853), p. 259-260:
Banatu,alu 15. Aug.
Autorul semneazi: V. Pnu, banatianu. Vorbind In general
despre dezinteresul intelectualitatii romane din Banat rata de cul-
tura romaneasca In general si rata de Koala Indeosebi, autorul atrage
atentia asupra foarte redusei rdspindiri a Gazetei Transilvaniei io
aceasta regiune..
14910 I. V. C. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents in care deplinge indiferent.a romanilor
tap de problema infiintdrii de coli comunale roma-
neti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 267-268: De
lunga Secasiu, 15 Augustu 1853.
DA ca exemplu In aceasta privinta comunele Cut si Vingart
Si arata cl apropierea de Blaj, unde puteau fi tritnisI copiii la *coals,
nu constitula o scuza.
793
372(439.2)( 59) lwvATAmtNitm ELLMENTAR : ThANS!LVANIA
14911 Siesnnu 372 (439.2) (=59)
[Disculii cu privire la lipsa de interes fatii de scoli
a intelectualilor romani din Transilvanial. G. TRANS.,
X \fl (1853), p. 271: Partea NeoficiOsa.
bar-o corespondentil trimisa Dela Calea lui Traianu, autorul,
care semneaza ca tcolog", argumenteaza ca vina cea mare a starii
de Inapoiere o poarta intelectualii mai ales Invalltorii $i prcotii.
Arata ca intelectualii din regiune nu citesc mai nimic, nisi macar
Gazeta Transilvanici. Noile generatii slot de asemenea slab prega-
tite. Nu-si cunosc lirnba materna; Invatatorul nu -8i face datoria
dinadins: "Frate, nu to sill asa cu Invataceii, ca pins la urma ne-or
lua pita"... Preotii nu se ocupa nisi ei de scoala, uneori tot din aceea8i
teams. Parohiile se dau la morali*ti" teologi cu pregatire sumara
iar absolventii seminarelor trebuie sa se casatoreasca cu fetele
preotilor batrini ea sa le mo*teneasca parohia. Toate acestea
exclama autorul se petrec Intr-o epoca clod *I pietrele ne striga,
codrii ne Indeamna a pa*i Inainte pe calea civilizatiunii".
14912 372 (439.2) (= 59)
[Episcopul de Blaj recomand5 prolopopilor patru
lineri absolventi ai institutului preparandial din Niisaud
si ai institutului pentru maestrii de scoala din Viena,
spre a fi aplecati la vrco scoala mai de frunte normalA"].
G. TRANS., XVI (1853), p. 291, col. I: Blasiu, 25
Sept.
Fragment dintr-o circulars episcopala mai lunga din 5/17 sept.
Este vorba de urmatorii: Petru Anca, loan Vasiliu, Vasiliu Dum-
brava *I Ludovic Graur.
14913 Un romanu 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre situatia ingrijorilLoare in care
se afta inviitiimintul in subcercul Branisca]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 315: Din Subcercul Branic'ca 11 Oplobre
1853 s. v.
Semnalcaza silintele subcomisarului Andrei Auner, care se
straduise sa Infiinteze 12 .coli comunale In subcerc. DeplInge alit
faptul ca nu se gasisera decit doi candidati pentru posturile de Inva-
Wort la institutul preparandial din Orlat, clt $i reaua-vointa de care
(Mina dovada protopopul, care, prin atitudinea sa indiferenta.
*i chiar still, grabea inchiderea celor dour 5coli, care se deschi-
sesera.
14914 372 (439.2) (=59)
Publicatiune de concurs. TELEGRAFUL R.,
(1853), p. 260, 264, 268.
Se publics posturile libere de Invatator, la *collie din Hal-
magiu, Tirnova *1 Ple*cuta, platite cu 200-300 florini pe an. Celor
ce vor solicita aceste posturi li se cer acte doveditoare cs au urmat
o *coals clericals sau preparandia $i sa cunosca limbile maghiara
$i germana. Publicarea este semnata de Moise Romanul, notar
consistorial.
14915 372 (439.2) (=59)
[Scrisoare adresatil redactiei, cu privire la lipsa sco-
lilor populare si la viata satenilor din tractul protopopesc
al Pocegii]. G. TRANS., XVI (1853), p. 283: De lunga
Turda.
Corespondentul arata ea In acest tract, cuprinzind 4 subcercuri,
nu se ails nicio *coals populara regulata, prevazuta cu cele tre-
buincioase" *l ca, totu8i, In 6 satute Invatasera 177 copii In iarna
1852-1853, In case private", parte prin cantor bisericesc, parte
prin dascali".
14916 372 (439.2) (=59)
[Articol cu privire la starea si problemele scoalelor
poporale" of tcdoxe din Ardeal]. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 289-290: Monarhia Austriaat.
Se subliniaza progresul pe care I-au (scut In ultimul Limp. Cie-
ricii de la sate shit Indemnati sa actioneze .i mai allergic, pentru
a-1 convinge pe tarani sa sprijine infiintarea de Icoli. Se publics
extrase din circulara nr. 858 a episcopului Saguna catre cleric', cu
privire la Infiintarea de 8coli In localitatile unde stilt populatii de
confesiuni diferite.
794
www.dacoromanica.ro
372(439.2) (=59)
14917 Unu Selagianu 372 (439.2) (=59)
Resunetu din Silvani'a. G. TRANS., XVI (1853),
p. 319, col. I: Monarchi'a austriaca.
Arata ca 8colile comunale roinane*ti greco-catolice prosperau
In regiunea Silvaniei, dar semnaleaza urgenta necesitate a Infiin-
tarn until Institut preparandial In regiune, duclndu-se mare lipsa
de Imalatori.
14918 Gruescu 372 (439.2) (=59)
Ceva scolasticu. G. TRANS., XVI (1853), p. 367,
col. II, 371: Din Banatulu Temisianu, 28 Opt.
Informatii In legatura cu straduintele inspectorului Const.
Ioanovici de a maxi salariile Invatatorilor *i de a Imbunatati situa-
tia *coition Redactia le comenteaza, cerind ca zelul inspectorului
sa dues la crearea $i a unei *coli reale $i a unut gimnaziu pentru
romanii din Banat.
14919 372 (439.2) (=59)
[Circulara consistoriului episcopesc din Blaj cu pri-
vire la infiintarea de not scoli romanesti]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 149: Partea NeoficiOsa.
Circulara atrage atentia clericilor a, in urma noilor dispozitil
ale guvernului austriac, crearea Ii Intretinerea 8colilor elementare
se vor sustine din fondurile comunale; acolo unde comunele slut
prea sarace, se va apela la sprijinul statului.
14920 372 (439.2) (=59)
Bucerdea granosa, in Aprilie 1854. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 185, 189.
Corespondents. Autorul, protopop unit, poveste*te silintele
pe care le-a depus In wait 1843-1845 $i 1851-1853 pentru ridica-
rea *colilor romane*ti din comunele: Veza, Ciufudiu, Tar, Cergau,
Spatacu *i Bucerdea GrInoasa. Descrie starea de acum a 8colilor,
In mare parte darapanate *I neapasarea poporenilor fats de cursu-
rile lor.
372 (439.2) (=59)
14921
Unu concursu si o provocare fiiesca. Cr. TRANS.,
XVII (1854), p. 197: Monarhi'a austriaca.
Semneaza: Red. [actia]. Publics $1 comenteaza un anunt al
subcercului Branic'ca cu privire la 17 posturi de Invatatori comu-
nali romani vacante In acea regiune. Redactia lsi exprima nemul-
tumirea ca preotii din acea regiune nu s-au interesat de comple-
I tarea acestor vacante. Subliniaza necesitatea crearii urgente a
proiectatei scoli pedagogice, pentru Invatatori comunali roman',
la Blaj.
14922 372 (439.2) (=59)
[Corespondent5 cu privire la starea culturala in nordul
Bihariei]. G. TRANS., XVII (1854), p. 229-230: De
sub montele S. Gerardu.
Descrie decaderea *minor comunale romane*ti, din lipsa de
Indeamna preotimea la mai molt interes pentru cultura.
372 (439.2) (=59)
14923
[Concurs pentru posturile de invatatori romani In
comunele Risculita si Plescuta din protopopiatul H51-
magiului]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 239: Pu-
blicare de concursu.
Se indica. salariul pe care II vor avea Invatatorii *1 conditiile
care li se cer.
14924 372 (439.2) (=59)
[Despre starea 1nvatamintului romanesc in districtul
Aradului]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. '240:
Monarhia Austriacii.
Se noteaza ca s-au ridicat 115 scolitoul". Pentru aceste Infap-
tuiri sInt elogiati Dimitrie Ionescu, inspector, *I Lazar Mihailovici,
directorul local al 8colilor din tinutul alura*ului.
14925 M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre starea nesatisfacutoare a inva-
tamintului in partite Bihorului si despre necesitatea ca
372(439.2)(=59) INVATAMINTUL ELEMENTAR :
preotiisa se dezbare de indolental. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 5, col. II, 9: De sub Dumbrava, 22 De-
cembre v. 1854.
14926 372 (439.2) (=59)
Ceaslovulti si psallirea, ktoria biblicrt si catehismulit
in scolele romanesti comunale. 0. TRANS., XVIII
(1855), p. 22, 27: Transsilvania.
Se arata ca pina nu de mull, din cauza Upset de carti *colarc,
ceasloavele si psaltirile folosisera la Inviltatura copiilor, dar rata de
noua stare de lucruri se cere sa se renunte la acest sistem de pre-
dare a religiei. Se propune editarea grabnica a unei Biblii.
14927 372 (439.2) (=59)
[Un corespondent din Gherla arata grija pe care o
poartit protopopul S. B. de scolile comunale infloritoare,
din regiune]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 49, 53,
col. I: Din giurulu Armenopolei (Ghierla), 23 Ianuariu
1855.
De asemenea, corespondentul elogiaza pc fostul subcomisar
al subcercului Olpret, loan Suciu, pentru aciiunea sa de sprijinirc
a *colilor populare.
14928 372 (439.2) (-59)
Mesuri fOrto important pentru scola.: 0. TRANS.,
XVIII (1855), p. 137: Transsilvania.
Se reproduce o circulara a mitropolitului Sulut In chestiunea
obligativitatii Imatimintului comunal si In aceea a dotarii scolilor
comunale cu burse si cart'.
14929 372 (439.2) (=59)
[CorespondentA despre examenele semestriale la sco-
lile poporale romanesti din protopopiatul Mercurea].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 143: Mercurea 2 Maiti.
Sint mentionate scolile din Toplrcea, Apoldul Mic si Poiana.
Se elogiaza activitatea scolara a protopopului Petru BUHL
14930 D. N...a 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre starea proasta a scolilor co-
munale greco-catolice din comitatul Aradului, despre
nivelul cultural sckut al InvatIttorilor ci despre stra-
duintele suprajudelui George Popa in folosul scolilor].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 153: Din Lunca Aradana,
24 Aprilie 1855.
14931 Unu Bioreanu 372 (439.2) =59)
[Corespondents in care autorul cere fruntasilor romani
s5 sprijine cu toate fortele dezvoltarea scolilor]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 181, 185: De sub muntele
Svabescu, 1 iuniu 1855.
Autorul observit ca In Bihar scolile nu erau In stare bunk In
afara aceleia din Pocei, condusa (le Invaiatorid M. Fogarasianu.
Branu, Petru
14932 372 (439.2) (=59)
Meditatiuni.G. TRANS., XVIII (1855), p. 213,
217; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 181-183,
189-191, 193-195, 197-199.
Continuare din Gazeta Transilvaniei. Intre altele, autorul dis-
cuta neajunsurile InvatamIntului elementar romSnesc la sate, In
Ardeal. Motto din Ovidiu.
14933 ....m.... u. 372 (439.2) (=59)
[Rtispuns la o corespondents publicata in nr. 40 al
Gazetei Transilvaniei", in care se aduseseril unele critici
starii invatamintului din Banal]. G. TRANS., XVI1I
(1855), p. 189, 193, 197, 201: Banatu.
Autorul acuza pe corespondentul foil de a fi exagerat In critica
sa. El sustine ca nivelul cultural al Invatatorilor banaleni era destul
de rid icat.
14934 Unu binevoitoriu alu Dlui consiliariu
372 (439.2) (=59)
[Corespondents de la Timisoara in care se fac uncle
observatii inspectorului scolar Constantin loanovici pen-
www.dacoromanica.ro
TRANSILVANIA 372(439.2)(-59)
tru ca nu se ocupti decit de Lipova, neglijind celelalte
scoli bilnatenel. G. TRANS., XVIII (1855), p. 229,
233: Banatu, Temisioara, Fabricu 19 luliu 1855.
Se dau ea exemplu scolile din suburbiul Pabricu din Timisoara,
din comuna Mehala *i din comuna Ciacova, de care acesta nu se
ocupa. Se (tau amantinte privind concurenta cu sirbii pe tartmul
hisericii Si al scolii in suburhiul Fabricu din Timisoara.
14935 372 (439.2) (-59)
Economi'a si scolele Campiei. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 273, 277, col. II: Blasiu, 4 Septembre n. 1855.
Dupa ce se prezinta progresul material inregistrat de romanii
din Cimpie In ultimii ani, se descric starea nesatisfacatoare a scolilor
]or; se pledeaza pentru deschiderca scolilor si In lunite de vara"
14936 Gruescu, P. 372 (439.2) (=59)
[CorespondentA despre chestiunea unei bune organi-
zAri a scelilor comunale]. G. TRANS., XVIII (1855)o,
p. 297, col. II ; 301: Din Banatulu Temesianu.
Lauda circulara data de mitropolitul Sulut to accasta ches-
tiune, semnaleaza lipsuri ale *colilor comunale, Indeosebi din Banat,
*i propune un project de regulament scolar. Discuta chestiunea
manualelor *col:ire.
14937 ..... 372 (439.2) (=59)
Proieclu despre mesuri prin carele s'ar pule inbuna-
lati sOrtea scolelor si parochieloru din Campia. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 305, 309, 313: Din Campia,
27 Septembre 1855.
Se analizeaza diferite chestiuni in legatura cu scoala si biserica:
chestiunea salarizarii Invatatorilor, aceea a mlnuirii fondurilor etc.
14938 0. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre examenele tinute in *collie
regiunii din jurul Gherlei]. G. TRANS. XVI1I (1855),
p. 313, col. II, 317-318, 321-322: Din giurulu Armeno-
polei (Gierla) 15 Sept. 1855.
corespondentul discuta pe scurt si chestiunea Invatarii ele-
viler bunt la scoli mai Inane, eel pillin la gimnaziul mic, *i atinge
chestiunea pregatirii unor medici sau sanitari dintre romani. Mai
da diferite stirs locale.
14939 M. M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents in care autorul dezminte uncle afir-
matii Monte de P. Gruescu intr-o corespondents publicata
in nr. 74, 75 si 76 ale Gazetei Transilvaniei", in chesti-
unea scolilor comunale din Banat]. G. 7 RANS., XVIII
(1855), p. 338, col. II: Banatulit temesianti.
Autorul se ocupa Indeosebi de chestiunea cariilor scolare.
14940 oo 372 (439.2) (=59)
[Corespondents de la Satumare cuprinzind diferite
stiri locale]. G. TRANS., XVIII (1885), p. 353: Dela
Satumare, 31 Optobre 1855.
Printre altele, se arata si starea scolilor din regiune.
14941 372 (439.2) ( 59)
[Corespondenp de la Agnita despre starea scolilor
populare romanesti din regiune si despre impreunarea
scolutei unite si neunite din Birgisiu in tine]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 369, col. 1: Agnita, 24 Noembre
1855.
14942 372 (439.2) (-59)
Meditatiuni asupra organisarei scoleloru populare.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 361, 365, 369, 373, 377-
378, 381, 385, 389: Din Banatulu Temesianu.
Titlul acestui articol, care este un fragment din meditatiunile
unui banatean, se schimba In Despartiementulu alu V. *colele
populare bine sistematisate". Autorul discuta scopurile scolilor
populare, problema pedepselor si a constrIngeriiscolarilor, chestiu-
nea mobilierului si a Inzestrarii scolllor, organizarea acestora fil,
In sfirsit, chestiunea pregatirii si a Insusirilor pe care trebuiau sa
le aiba Invatatorii.
795
 372(439.2)( =59) INVATAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA 372(439.2)(=59)

14943 372 (439.2) (=59) 14954 372 (439.2) (=59)

[Corespondentd despre starea invatamintului roma- [Corespondents despre examenele tinute in *colile din
nese in Silaj*i Maramure5]. G. TRANS., XVIII (1855), comunele Ighiiii, Cricau, Tibru si Cechia]. TELEGRA-
p. 385, col. is De sub muntele Plesiugu, 8 Decembre n. FUL Ft., V (1857), p. 125-126: De sub poala muntelui
[neterminat5]. 16-a Aprilie.
14944 372 (439.2) (=59) Se semnaleaza sprijinul pe care-1 acordase hisericli *1 *colt'
[Corespondents despre inspectiile fdcute de consi- din Tibru curatorul primar Macavei Rusan.
liariul" Pavel Vasici la *colile din BdIgrad [Alba lulia], 14955 372 (439.2) (=59)
Ighiiu, Mete*, Ampoita *i Poiana]. TELEGRAFUL Binefacerea importantd. G. TRANS , XX (1857),
R., IV (1E56), p. 162. p. 151, col. II.
14945 Ci. [M] 372 (439.2) (=59) Se dau Informatii privind donatia de 35 000 florini fAcutA de
[Corespondents privitoare la inspectiile facute de con- episcopul unit Erdeli In folosul dotarii posturilor de InvatAtori de
silierul Pawl Vasici la *colile din Abrud *i din alte loca- la *collie elementare din pA.rtile Orazil Mari si pentru alte scopurl
MAO din imprejurimij. TELEGRAFUL R. IV (1856), de binefacere.
p. 173-174: Abrud 26 Maiu. 14956 R. 372 (439.2) (=59)
14946 Gruescu 372 (439.2) (=59) [Corespondents despre inspectile consilierului *colilor
[Corespondents despre activitatea inspectorului *colal. ortodoxe din Ardeal, dr. Pavel Vasici, la Cricau, Tibru,
din Banat Const. Iovanovici pentru ridicarea nivelului Geoagiul de Sus *i Stremt]. TELEGRAFUL R., V
*colilor romane*ti]. G. TRANS., XIX (1856), p. 193- (1857), p. 153-154: Cricau, 8 Maid.
194, 197: Dc prin giuru Fagetului, 3 Iuniu 1856. 14957 372 (439.2) (-59)
DA date asupra situatiei materiale a Invatatorilor, asupra loca-
lurilor *colilor, asupra modului de predare etc.... [Se anunta di se autorizase infiintarea unor *coil
primare de patru clase pentru romanii ortodoc*i la Brasov,
14947 372 (439.2) (=59) Satulung *i Ra*inari]. TELEGRAFUL R., V (1857),
[Publicare de concurs pentru 8 posturi de invatatori p. 158, col. II.
in cercul Tasnadului]. G. TRANS., XIX (1856), p. 200, Se arati cl se autorizase a se adAuga, cu vreme", la aceste
col. II: Publicare de concursu. *soli, altele reale de douA clase.
Se dau conditille pentru ocuparea posturilor, precum *i salariile.
14958 372 (439.2) (=59)
14948G. B. 372 (439.2) (=59) [Stire despre inspectiile *colare facute de consilierul
[Corespondents despre vizita la Hateg a consilierului
de *coals dr. Pavel Vasici]. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 269-270: Hateg 21 August.
jului]. -
Pavel Vasici in protopopiatul Unguraplui *i cel al Clu-
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 162.
AratA ca cu acest prilej consilierul fusese foarte multumit 14959 372 (439.2) (=59)
de r5spunsurile *colarilor romani. DA amanunte asupra primirli [Corespondents despre situatia *colilor populare din
lui Vasici. protopopiatul ortodox al Dobrei]. TELEGRAFUL R.,
V (1857). p. 182: Dela marginea transilvano-banatica.
14949 P. P.... 372 (439.2) (=59) 1 lunie 1857.
[Corespondentd. din Sdriori asupra inspectiei consi- Se lauds activitatea protopopulut Crainic *1 se arata to situatia
lierului *colilor greco-rdsaritene in aceasta regiune]. *colilor populare era foarte multumitoare.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 278: Sa*ciori 25 Aug.
1856. 14960 372 (439.2) (=59)
Este vorba de inspectia doctorului Pavel Vasici. Publicarea gubernamintului c.r. pentru Ardealt, din
V.[asiei]
13 Maid 1857; cuprinzatore de dispositii despre indato-
14950 372 (439.2) (=59) rirea de a cerceta *calele populari *i despre impedecarea
Ceva pentru Scoale. TELEGRAFUL R., IV (1856), si pedepsirea negrijintei in privinta acesta. G. TRANS.,
nr. 82, p. 315-316. XX (1857), p. 209-210, 213-214, 217-218: Partea
Articol cu privire la rolul inspectorului local de *coals. Acesta oficiasa; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 193, 197,
este ales de comuna respective *1 are In sarcina sa privegherea sau 201-202, 205-206.
inspectia *coalei locului", fiind In acela*i timp *1 mijlocitor" Intre
Koala si comuna. 14961 Barbu 372 (439.2) (=59)
[Despre hotatirea de a se publica vacantele de posturi
14951 372 (439.2) (=59) de invatatori romani din Banat in Gazeta Transilva-
[Articol despre insemndtatea inspectorilor locali si nier]. G. TRANS., XX (1857), p. 222: Timi*ora,
despre calitdtile dovedite de inspectorul *colii din Sali*te, in 5 Iulia 1857.
Dimitrie Herta]. TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 82, Mal Informeaza ca inspectorul Kolar Constantin Ioanovici
p. 316-317: Sibiia 15 Octomvre. tndemnase pe Invatatori 51 se aboneze la Gazeta Transilvaniei.
14952 372 (439.2) (=59)
14962 372 (439.2) (=59)
Trip:Art.4M pedagogics. TELEGRAFUL R., V [Stire vestind cd Ministerul de Cult *i Invatamint
(1857), p. 1, 5-6, 45, 49, 53-54, 69-70, 73-74, 85- hotarise sa dea invatatorilor de *coil populare sarcina de
86, 89-90, 133.
Scopul principal al acestor ImpArt1.51ri" este de a arAta starea a raspindi apicultura atit cu fapta, cit
si cu cuvintul "].
reall a *colilor poporale romane*ti din Transilvania *1 de a da povete TELEGRAFUL R., V (1857), p. 222, col. II : Intimplari
nvatatorilor pentru Indreptarea deficientelor ce s-ar observe In de zi.
prIvinta tor.
14963 Puseariu, I. 372 (439.2) (=59)
14953 372 (439.2) (=59) [Corespondents despre starea *colara din regiunea
[Publicare de concurs pentru ocuparea a 18 posturi Branului si despre o inspectie a consilierului Pavel Vasici
de invdtatori romani in jurul Basescilor, in Salaj]. in acea localitate]. G. TRANS., XX (1857), p. 301-
G. TRANS., XX (1857), p. 40. 302: Branu, in 31 Augustu 1857.
Se dau salarille. Publicatie a lui Gr. Pap, arhidiaconul giuru- DA date atatistice privind numArul scolilor din regiunea Bra-
lui BAsescilor". nului.

796

www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (=59) MvATAmINTUL ELEME NTAR : TRANSILVANIA 372 (439.2) ( =59)

14964 G. G. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Moeciu de Jos despre vizita facuta
in aceasta localitate de catre consilierul scolilor orto-
doxe, Vasici, si despre masurile luate in folosul propasirii
invatamintului in regiunea Branului]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 289-290: Moeciu de jos, 1 Sept.
Autorul corespondentet adaugl deasupra InItlaielor cuvinteie:
Un teran". Aratit ca branenii au Post convinsi de Vasici sit con-
tribuie la ridicarea unei scoli normale.
14965 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre silintele romanilor din regi-
unea Branului de a ajuta la progresul invatamintului
din tinutul tor]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 309-
310: Bran, 23 Septemvrie.
Se dau detalii privind proicctul Infiintaril unei scoli normale
la Moeciu de jos.
14966 372 (439.2) (=-59)
[Informatie despre faptul ca in anul scolar 1857/1858
au functionat in dicceza greco-rasariteand a Ardealului
un numar de 691 scoli populate, frecventate de 33 229
scolari]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 66, col. I:
Sibiiu in 18 Aprilie.
14967 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre tinerea examenelor in pretura
condusa de loan Puscariu]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 66: De pe Olt 19 Apr.
Se elogiazfactivitatea Invatatorului M. de la Venetia de Jos
si a InvitAtorului V. de la Plrau, amIndoi iesiti din institutul die-
cezan ortodox din Sibiu.
372 (439.2) (=59)
14968
[Corespondenta despre vizita inspectorului scolilor or-
todoxe ardelene, dr. Pavel Vasici, in regiunea Borgo-
Rus si despre examenele tinute in prezenta sal. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 91, col. I: Borgo-rus 25 Maia.
14969 M. P. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre starea scolilor si a culturii in
regiunea Abrudului]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 106: Bucerdea-Vinoasa 26 Iunie
Autorul face urmEtoarea remarcl: ...gasim si aid astazi
mai In toate comunele cite o scoluta, ce se Intrec in micul for pro-
gres". DA amanunte privind si alte ImprejurEri din regiune.
14970 Un banatianu 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Oravita in care se arata ea nu
toti invatatorii banateni corespunsesera, prin silinta tor,
la grija consilierului loanovici de a le marl salariile].
G. TRANS., XXI (1858), p. 104: Oravitia, in 31 Martiu
1858.
Se dau st amanunte privind examenul elevilor roman'
din comuna Secas.
14971 372 (439.2) (=59)
[Corespondente despre vizitele consilierului scolilor, dr.
Vasici, in regiunea Zarandului]. TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 122: Transilvania.
Au Post cercetate, lntre altele, scolile din Baia de Cris si Hondol.
14972 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre cursurile tinute de inspec-
torul scolar _Constantin loanovici invatatorilor din re-
giunea Timis-Torontal]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 133, col. III: Transilvania.
Se arata el inspectorul clutase SE insufle Invatatorilor noua
metoda de predare si el el se pregatea O. piece la Lugoj pentru a
pregati si corpul didactic al regiunii Lugojului. Se semnaleazil
vizita doctorului Vasici la Timisoara.
14973 372 (439.2) (=59)
[Concursuri pentru ocuparea posturilor de invatatori
la scolile populare greco-rasaritene din Bacifal, Turches,
Cernat, Satulung, Biscrica NoA si Zizin din prefectura
Brasovului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 139,
col. II: Concursa.
Se dau salariile si conditille.
14974 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea statiunilor de invatatori la
scolile poporale greco-rasaritene din comunele Calbor,
Bruiu si Somartin, pretura Cincului Mare]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 147, col. Concursa.
Se dA salariul In bani si natura.
14975 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unor posturi de invatatori
in comunele Bohol(,, Soars' si Selisteatu]. TELEGRA-
FUL R., VI (1858), p. 160, col. II: Concursii.
Anuntul este dat de protopopiatul ortodox al Cincului Mare.
Se dau salariile si conditiile. InvAtatorul din Boholt trebuta sa
unoasca si limba germand.
14976 372 (439.2) (=59)
[Concurspentru ocuparea posturilor de invatatori la
scolile populare greco-rasaritene din Balsa, Almasul Mare,
Ringlietiti, Ilomorod, Bulbuc, Mada si Cibu]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 164, col. III: Concursii.
Toate acute posturi se asese in protopopiatul greco-rasari-
tean din tractul al doilea al Joagelui de Jos. Se dau salariile si
conditiile.
MilliMM111.
14977 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
Abrud]. G. TRANS., XV (1852), p. 14, col. II.
Informatie cuprinsa Intr -o corespondents din Blaj de la 29
dec. 1851. Se (II si salariul.
14978 372 (439.2) (=59)
[Conditiile ce se ofera pentru ocuparea postului vacant
de invatator roman in Abrud]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 205, col. II [Scrisoare catre Redactor].
Salariul: 300 florin' anual, locuinta si lemne de IncAlzit.
14979 372 (439.2) ( =59)
[Se publica concurs pentru poslul de invatator roman
la Abrud]. G. TRANS., XVII (1854), p. 216 [Scri-
soare din Abrud].
14980 372 (439.2) (-59)
[Corespondents din Abrud despre examenele de la
scoala roinana units si despre necesitatea unificarii celor
trei scoli romanesti intr-una singura mai Irian, fora sa
se faca deosebiri confesionale]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 257: Abrudu, 11 Augustu v. 1855.
14981 C....0 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre starea scolara a romanilor
greco-catolici de la Abrud-Baia]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 109, col. II: Abrudbaia, in 16 Mantle 1856.
Arata cA. Invalltorul loan Bufitie obtinuse rezultate foarte
bune In pregatirea scolarilor. Se descrie un examen care dovedise
acest lucru si dupa care protopopul Tobias felicitase pe invatator.
14982 ulut, Petru 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre tinerea examenelor la scoala
populara ortodoxa din Abrud]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 117-118: Abrud 6 Aprilie a.c.
Se dau materiile din care au lost examinati scolaril.
14983 372 (439.2)( =59)
[Corespondentli despre balul care a avut loc la Abrud
in folosul scolii greco-rasaritene]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 74, col. II: Abrud 1 Martie.
Se arata el In urma balului rAmasese o sums de 50 florin', care
fusese Inglobatl fondului scolar.

797

www.dacoromanica.ro
372 (439.2) ( =59) INvATANtINTul. ELEmENTAR : TRANsiLvANIA
14984 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre examenul de la scoala orto-
doxA din Abrud]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 118-119: Abrud 31 Martie.
Se dau detalii privind nivelul senlar al elevilor si materiile
din care fuseserR examinati. Se !amid activitatea Inviltiltorului
Dionisie Adamovici.
14985 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta de la Abrud in care se discutil ches-
Liurpa fondurilor pentru ridicarea in aceasta localitate
a unei soli normal0 ortodoxe de 4 clase, cu o scoala
reala de 2 clase]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 365-
366: Abrud, 15 Noemvrie.
Se Infatiseazd stdruintele depuse de episcopul $aguna In 1853
pentru crearea acestui fond si se exprima nRdejdea cd, datoritR
silintelor doctorului Vasici, se vor obtine cei 10.000 florini fRgaduiti
din fondul pisetal" al orasului Abrud.
14986 Unu romanu bunu 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta in care se arata ea de la revolutie
localul scolii romanesti din .Alba lulia statea inchis si se
deinonslreaza neapiirala trebuinta a deschiderii unei scoli
in aceasta localitate, oral in rare romiinii prepondereaza
cu numerul]. G. TRANS., XVI (1853), p. 191,
195-196: Alba-Julia, 29 luniu.
14987 372 (439.2) (=59)
[Scurtkl dare de seamy despre examenul dat in Alba
Julia de copiii care au frecventat scoala preotului cape-
Ian I. Rat, in casa parohiald].
TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 172-173: Monarhia Austriadi.
Se enumerd materiile din care au fost examinati. Se subliniazR
cd, cu toate lndemnurile lui A. $aguna, romAnii n-au ajuns sa adune
bani pentru un local propriu al scolii, In timp ce In ora$ prospereazR
trei masine de vinarsarid".
14988 R. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre un bal tinut la Alba Iulia in folosul
scolii romanesti greco-orientale]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 38-39: BAlgrad 26 lanuarie.
Se dau rezultatele materiale ale balului si se observR cd romani,
nemti, unguri la olalta'si petreceau In dragoste astfeliu In cit i-ar
fi venit omului a crede cd toll acestia slut copil unui tat5.".
14989 R. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Alba-Carolina [Alba Julia] despre
examenul copiilor romani ortodocsi]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 254, col. I: A. Carolina 7 August.
Se lauda activitatea Invdtdtorului I. Chic. a 51 se semnaleazR
bunele rdspunsuri ale copiilor, Indeosebi la aritmeticd.
14990 372 (439.2) (=59)
[Corespondentil despre strilduintele locuitorilor din
Billgrad [Alba Julia] de a-si ridica o scoala mai inalt5].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 94-95: De supt
Poala muntelui 18 Martie.
Intre altele, se aratl ca se tinuse un bal In folosul ridicdril
acestei scoli. Se prezintd situatia scolilor populare din regiunea
Balgradului.
14991 372 (439.2) (=59)
[Corespondentil despre siluatia scolii din comuna
Apahida]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 82: Apahida
13 Maid.
Se arata cd localitatea Apahida fusese vizitatd de consilierul
scolilor ortodoxe din Ardeal, dr. Pavel Vasici.
14992 N. I. 372 (439.2) (=59)
[Corespondentil privitoare la chestiunea scolii de lingri
biserica Sf. Petru si Pavel din Arad]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 64-65, 68-69, 72, 76-77: Arad.
Se consider) ca nelntemeiatd cererca strbilor ca In aceasta
scoald sd se predea cursurile In limba strbd. Se analizeaza situalla
798
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (=59)
populatiel romanesti Tata de cea slrbeascd. Se dau date statistice
privitoare la populatiile, bisericile sl scolile slrbest1 si romanesti
din Arad si In general din Banat.
14993 Popu, Nicolau 372 (439.2) (=59)
[ Corespondenta despre activitatea scolaili la Argires].
G. TRANS., XIX (1856), p. 85, col. I: Argiresu,
18 Martiu n.
Arati cd se ridicase In toamna anulul 1555 o scoald comunald.
to Argires prin strdduinta protopopului unit Ioan Negrut.iu.
14994
372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru catedra invatatoreasca din comuna
Batta]. G. TRANS., XVII (1854), p. 342: Buletinulu
Oficialu.
Se anunta si conditiile de salarizare.
14995 372 (439.2) (=59)
[Se publics concurs la catedra de invatator din comuna
Batta]. G. TRANS., XVII (1854), p. 366: Buletinulu
Oficialu.
In urma decesului titularulul. Salariul anual: 120 II., 12 cubuli
de grlu (h13 masuri), 12 cubuli de porumb, 100 punt.i de sare, 100
de lard, 15 punti de lumini, 10 orgii de lemne, locuintl.
14996 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui pOst de invatiltor la
scoala comuna15. din Batta, regiunea Fagetului].TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 364, col. II: Escriere de con-
curs.
Se dd. salariul In ban! si in naturd.
14997 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din M. Bacainta asupra chestiunii
scolii]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 198: M.
Bacainta 20 Iunie.
Se dau detalii asupra Infilntarii scolii din amintita localitate
st asupra rezultatelor examenelor. $coala se Intemeiase cu 6 luni
mat Inainte de cdtre preotul Petre Maniu.
14998 372 (439.2 ) (=59)
[Scurta corespondents despre examenul tinut in scoala
roman& ortodoxa din comuna Bacainta].TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 130, col. I: Bacainta 21 Aprilie.
Se lauda activitatea depusd de parohul Petru Maniu, Invdta-
torul scolarilor, rise dau materiile din care fuseserd examinati copiii.
14999 Si... 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta cuprinzind o dare de seama asupra
rezultatelor examenelor din Beclean si asupra situatiei
prospere a invatamintului in acest protopopiat]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 219: Dela Calea lui Traianu.
Becleanu, 10 Iuliu.
Corespondentul da amdnunte privind examenele 81 semnaleaza
faptul ca pina si comunitatea Sita, avInd doar 15 case, avea scoald
proprie si 1nvdtdtor.
15000 S....
372 (439.2) (=59)
[Dare de seamy despre examenul anual la scoala
romaneascii din Beclean]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 363: Transsilvania. Dela Calea lui Traiant'. Becleanu...
Autorul 181 exprima regretul cR n-a citit niciodatd In Gazed
despre scolile din Reteag, Beclean, Sintereag etc. I se pare cd se
di prea putind atentie rezultatului examenelor. Infatiseaza exa-
menul din comuna sa.
15001 372 (439.2) (=59)
[Corespondentii de la 25 februarie din Beclean cuprin-
zind diferite stiri locale]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 85, col. II, 89, col. II: Dela Calea lui Traianu.
Despre tinerea examenelor In scoala din Beclean si despre
rezultatul for Imbucurdtor, despre moartea tIndrului si zelosului
372 (439.2) ( =59) PNVATAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA 372 (439.2) ( =59)

paroh George Pop (acesta avusese ideea unui manuscript septeme-
nale", Aurora) *i despre chestiunea dotdril cu cArti biserice8ti a
preotilor.
15002 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Beclean [Bethlen] asupra rezulta-
telor unui bal dat in folosul scolii locale]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 361, col. II: Bethlen, 15 Noembre 1856.
Se informeazd CA s-a realizat In folosul scolii suma de 67 flo-
rini .i 20 creitari.
15003 Popp, Gavrilu 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta asupra situatiei scolii romanesti de la
Bethlean]. G. TRANS., XX (1857), p. 5: Partea Neofi-
ciosa.
DI informatii asupra obiectelor de studiu si asupra planurilor
de viitor ale conducerii *coil'. Arata cd urmau la aceasta *coals
alit baietii, cit *i fetitele. Semnaleaza lipsa cArtilor scolare.
15004 Routine, Tome 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Bethlean despre infiintarea scolii
de aci prin grija si sprijinul vicarului Hategului, Gavril
Popp]. G. TRANS., XX (1857), p. 185: Betleanu, in
16 Iuniu 1857.
15005 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
scoala triviala ortodoxa din Beius]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 164: Concursa.
Se dausalariul si conditiile. Se cere candidatilor s5 cunoascd.
*i limba maghiara. Anuntul este dat de loan Pop, protopresbiterul
Beiusului 51 inspector *coin'.
15006 372 (439.2) (=59)
Opidulu Birchisianu in provincia Carasiului, cerculu
Fagetului. G. TRANS., XVII (1854), p. 301, col. II.
Scurta dare de seams despre examenul public la scoala roma-
neascs din comund.
15007 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator roman
ortodox din comuna Birda, cercul Ciacova]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 306, col. II: Buletinulu Oficialu.
15008 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
Bistra]. G. TRANS., XV (1852), p. 14, col. II.
Informatia se dl tntr -o corespondentd. din Blaj de la 29 dec.
1851. Se dd. *i salariul.
15009 Goia, Inane 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre tinerea examenelor de semestru
la Bistra, in prezenta protopopului S. Balint]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 89: Bistr'a, 30 Februariu v.
1856.
15010 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta in legatura cu activitatea scolii din
Bistra]. G. TRANS., XX (1857), p. 297: Dintre muntii
apuseni, in finea lui Iuliu 1857 ; p. 307 308: Unii discursii,
p. 316, col. I: Unit discursa.
Se descrie In lumini favorabile activitatea *colara din Bistra *1
se propune ca teologii SA nu fie preotili lnainte de a sluji timp de
2 ani ca InvatAtori. Se redd apoi un dialog Intre doi tineri din Bis-
tra In chestiunea scolii *1 a InvAtAturii.
15011 U.[Ienovicii, I. 372 (439.2) (=59)
[Corespondentil din Boita despre o vizita de 3 zile
facuta in aceasta localitate de catre episcopul Saguna].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 383, col. I: Boita 1
Dechemvrie.
Se mentioneaza Cl $aguna vorbise despre ,.Modul cre*terii cei
bune" *1 se arata cd scolarii, condu*i de InvatAtorul I. Ulenovici,
cIntaserd diferite cIntAri In biserica.
15012 372 (439.2) (=59)
[Scurta corespondents despre examenul scolarilor si
scolarelor din Boita, de linga Turnul Rosu]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 66, col. II: Turnu rosu in
18 Aprilie.
15013 372 (439.2) (=59)
[Publicare de concurs pentru ocuparea unui post de
invatator in comuna Botesti]. G. TRANS., XIX (1856),
p. c.6: Buletinulu Oficialu.
Iata salariul: Bani gata 80 fl. m.o., 15 metrete pos. de grlu,
24 de porumb, 10 orgii de lemne, 15 punti de lumlnAri,100 punti de
sare si 100 punti de lardu (slanina), pe linga cortel natural".
15014 372 (439.2) (=59)
[Se anunta tinerea examenelor la scoala romans de
legea orientala" din Brasov si se invita romanii sa parti-
cipe]. G. TRANS., XV (1852), p. 32, col. II: Brasov
29 Ian.
15015 372 (439.2) (=59)
Scold tiganesca. G. TRANS., XVI (1853), p. 92,
col. I: Brasova, 28/16 Martin.
Se dau amanunte privind populatia tigdneasca din Brasov *1
se aratA Cl *coala ortodoxd condusk de un (lanai roman, ce fusese
Infiintata pentru copiii tigani, era frecventatd de 50 bdieti *i 23
fetite, care toll Invatau foarte bine. Se d3 ca exemplu acest fapt.
15016 V.B.
372 (439.2) (=59)
[Examenele de la scoala normala din Brasov]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 214, col. I: Brasov 7
DA amlnunte asupra desfd*urarii acestor examene, asupra
publicului care asistase ei asupra premiilor.
15017 372 (439.2) (=59)
[Publicatie prin care se anunta tinerea de concurs pen-
tru ocuparea unui post de adjunct la scoala normala din
Brasov]. G. TRANS., XX (1857), p. 257, col. I :Escriere
de concursu.
Se publics salariul alocat acestui post.
Vezi gi: 37(439.2) (=59) ,5colile din Bragov, in general.
15018 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invata-
tor din comuna Bruznic, pretura Fagetului]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 147, col. III: Concursii.
Se dd. salariul In bani *i In naturd.
15019 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator roman
ortodox in comuna Bruznic din cercul Fagetului]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 242, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dA salariul: 80 fr., 24 metrete grlu, 24 metrete porumb, 4
stInjeni lemne, 100 punti slanina, 50 punti sare, 15 punti lumlnari,
4 jugAre pamtnt
15020 372 (439.2) ( 59)
[Se publics tinerea unui concurs pentru ocuparea pos-
tului de invatator unit din comuna Bucerdea Grinoasa
[B. Bocsard] din pretura Blajului]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 120, col. I: Buletinulu Oficialu.
Se precizeaza Cl doritorii trebuiau sA poata cinta frumos In
bisericl. Se indicA salariul: 200 fr., 3 pamInturi de arAturd, sass,
gradins ei o anumita cantitate de porumb de fiecare copil care va
vent la $coall.
15021 N. 372 (439.2) (=59)
[Mire despre inspectia scolara fileula de Pavel Vasici
in comuna Bucium Sat]. TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 166-167.

23 Bibliografia analiticd c. 959 799

www.dacoromanica.ro
 372 (439.2) (= 59) PNVATAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
15022 V. C. 372 (439.2) (=59)
[Examenele la scoala ortodoxa din Bucium]. TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 254: Bucium sat 5 August.
Sc dau materiile din care fusesera examinati elevil, elogiin-
du-se activitatea Invdtatorului Joachim Stanis lau. Scoala are 3
clase.
15023 372 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre examenul semestrului I tinut
la scoala sateasca din Bucium-Sat, in 25 marlie]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 138.
15024 372 (439.2) (=59)
[Publicatie de concurs pentru ocuparea unui post de
docente" la scoala romans din Bucovat din pretura
Faget]. G. TRANS., XX (1857), p. 100, col. II: Bule-
tinulu Oficialu.
Se indica salariul.
15025 372 (439.2) (= 59)
[Se publics tinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de invatator in comuna Budint, cercul Timisoara].
G. TRANS., XXI (1858), p. 56, col. II: Escriere de con-
cursu.
Se publics salariul: 24 florin', 10 metrete gdu, 10 metrete
porumb, 8 stlnjeni lemne (din care se va Incalzi $i *coala), 3 jugare
semanatura, o gradina *i cortel natural.
15026 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator din
comuna Bunea, cercul Fagetului]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 72, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau conditlile *1 salariul, In bani *1 nature.
15027 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre Infiintarea scolii greco-rasii-
ritene din Bungard]. TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 86, col. I: Bongard, 14 Martie.
Semneaza comuna Bongardului greco-orientall". Se subli-
nlaza sprijinul moral *I material dat de episcopul $aguna In acest
scop.
15028 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator orto-
dox in comuna Cadar din cercul Buziasului]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 196, col. II: Buletinulu Oficialu;
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 104, col. III: Concursti.
Se de salariul: 70 fr., 20 metrete grtu, 20 metrete cucuruz,
25 punti lumlnard, 100 punti sare, 100 punti slanina, 9 orgii lemne,
2 iugAre livadd, case.
15029 372 (439.2) (=59)
[Stiri cu privire la ceremonia inaugurarii noii scoli
comunale din Capusul de Cimpie]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 17: Monarchi'a austriaca.
S-a dada cu sprijinul lui Macarie Popa, corn tsar subcercular,
al lui Daniele Seucanu $1 bowie Major.
15030 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invittator la
scoala romaneasca greco-orientala din comuna Cerna, pre-
tura Buziasului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 68,
col. III: Concurs.
Se dd. salariul In bani *1 in naturd.
15031 372 (439.2) (=59)
[Se publics tinerea de concurs pentru ocuparea postului
de invatator ortodox roman din comuna Cerna, cercul
Buziasului]. G. TRANS., XXI (1858), p. 128, col. II:
Escriere de concursu.
Se da salariul: 80 fr., 25 metrete grill, 25 metrete cucuruz,
4 1/2 orgii lemne, 100 punti sare, 100 punti slanina, 27 1/2 punt'
lumlnari, cortel.
800
www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59)
15032 Pap, Ivanu qI Vasilie Botha 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Cernesci in care se multumeste con-
telui Dominic Teleki pentru donatia sa de teren pentru
scoala, facuta de conte fostilor sal iobagi]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 179: De sub Petrisiulu CiOrului, Cernesci
in 6 Iuniu.
Corespondentei 11 este anexata o multumita publics catre
Telekl, semnata de Ivan Pap, coadjutoriu sufletesc In Cernesti",
$i de Vas. Botha, curator at bisericii. ComentInd gestul lui Teleki,
redactia observA: In adevar e o raritate aceasta cam ne mai auzita
de atitia seculi".
15033 372 (439.2) (=59)
[Despre donalia facuta prin testament de Lazar Cora-
bia din Certeje in folosul swill din localitate]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 26 [gresit: 24] Sibiiu 10 Fe-
vruarie.
15034 Sabau, Ilometriu 372 (439.2) (=59)
Corespondintia. Cianu mare... G. TRANS., XVII
(1854), p. 253, 257-258.
Autorul, paroh In comuna Ceanul Mare, nareaza felul cum s-a
(scut scoala romaneasca de acolo, dupa 1850. Noteaza bine acti-
vitatea InvAtatorului Ladislau Dumitrescu, angajat pe 10 ant,
cu salariul de 500 florini. Se clescrie apoi solemnitatea examenului
*colar, In prezenta canonicului Vasile Ratiu.
15035 Szabo, Demetriu 372 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre situatia scolii romane in comuna
Ceanu mare]. G. TRANS., XVII (1854), p. 403: Partea
NeoficiOsa.
15036 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
scoala romaneasca ortodoxa din Cires [Cserestemes], pre-
tura Lugojului] TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 88.
Se dd. salariul In bani *i In natura.
15037 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre cladirea unei scoli din piatra
in comuna Comana inferioaril]. G. TRANS., XV
(1852), p. 6-7: Comana inferiOre, 20 Noemv. 1851.
Semnata: Comunitatea prin i.m.". Se dau detalii privind con-
structia $1 notabilitatile din administrable $i der care sprIjinIsera
aceasta initiative.
15038 372 (439.2) (=59)
[Se publics tinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de invgator roman ortodox la Comiat (Lichten-
wald), in cercul Lipovei]. G. TRANS., XX (1857),
p. 372, col. II: Escriere de concursu.
Se de salariul In bani *1 In natura.
15039 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de tnvatator roman
ortodox din Comuna Lichtenwald (Comiat), cercul Lippa].
G. TRANS., XXI (1858), p. 294, col. II: Escriere de
concursu.
15040 Barbu 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre ridicarea nivelului material al
Invatatorilor din Banat-Comlos]. G. TRANS., XV
(1852), p. 110, col. I: Banat-Comlos, 25 Martie.
/nfati*eaza activitatea inspectorului C. Ioanovici pentru ridi-
carea nivelului de trai al Invatatorilor.
15041 372 (439.2) (=59)
[Publicatie de concurs pentru ocuparea unui post de
invatator unit la Lugoj si al altuia la Banat. Comlos].
G. TRANS., XX (1857), p. 353, col. II: Partea oficidsa.
Se indica salarille. Comunicarea e data de Ordinarlatul roman
unit din Lugo*".
 372 (439.2) (= 59) trivATAmINTut, ELEME NTAR TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 59)

15042 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de Invatator In
comuna Constantia, cercul Hatzfeld]. G. TRANS., XX
(1857), p. 212, col. II: Concursu.
Se dau salariul si avantajele In natura. Concurentil trebuiau
sit alba deplina sclintia a limbei romane".
15043 372 (439.2) (= 59)
[Spre ocuparea postului invatatoresc din corn. Cossava
se deschide concurs]. G. TRANS., XVII (1854), p. 382:
Buletinulu Oficialu.
Salariul anual: 8 fl. (?), 15 metre pos. grlu, 20 metre cucuruz,
15 p. lumlnart, 75 p. sane, 100 p. lardu, 8 orgii lemne, cortel natural
15044 372 (439.2) (=-59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator roman
in comuna Costei]. G. TRANS., XIX (1856), p. 356,
col. II: Buletinulu Oficialu.
Salariul e In bani gata 70 fr. mon. cony., 15 metrete de grlu,
25 metrete porumb grauntie, 15 punji de lumlnari, 100 punt! de
sare, 100 punti de lardu, 6 orgii de lemne pe lInga cortelu natu-
rale", si 1 jugcru de gradina".
15045 372 (439.2) (=59)
[Nou concurs pentru ocuparea postului de Invatator
din comuna Cralovet, pretura Timisoarei]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 252, col. II: Escriere de concursu.
Se public.), salariul si conditiile (cunoa8terea limbilor strba,
romans si ceva germana").
15046 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru postul de dascal in Custeli (Costei?)].
G. TRANS., XVII (1854), p. 338: Buletinulu Oficialu.
Salariul anual: 100 fiorini, 30 metr. pojon. frupte, 25 metr.
cucuruz, 100 punti lard (slanina), 50 punti sare, 25 punti lumlnari,
6 orgii de lemne si un jugheru pamint de arat pe linga cvartiru
natural".
15047 G. B. 372 (439.2) ( =59)
[Corespondenta despre examenul semestrial de la
scoala romans ortodoxa din Deva]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 142, col. I: Deva 5 Maia.
Se laudit activitatea Invatatorului Ivantie Chicsa si se arata
care au Post materiile din care fuesera examinati scolarii.
15048 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre examenele semestriale de la
scoala greco-rasariteana din Dobra]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 106, col. II: Dobra 8 Apriiie 1857.
Se dau materiile din care fusesera ascultati scoiarii si se laudit
activitatea Invatatorului Ghinea.
15049 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de Invatator In
comuna Domanu]. G. TRANS., XX (1857), p. 268,
col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dit salariul: 60 fr. m. cony. bani gata, 25 metrete poson.
porumb In bOmbe, 100 punt! lard, 50 punti sare, 10 punt! lumtharl,
4 orgii lemne de foc, 2 jugere de pasiune, cortel cu gradina de 400
stInjini". Concurentii trebuiau sa alba. deplina sciintia a Umbel
romane". Publicatie data de oficiul c.r. de cerc Bogsa.
15050 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
scoala romaneasca ortodoxa din comuna Draos, pretura
Cohalmului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 168,
col. II: Concurs.
Se dit salariul In ban! si In natura.
15051
372 (439.2) (= 59)
[Publicatie de concurs a deregatoriei de cerc din Faget,
pentru ocuparea postului de supleant la scoala roma-
neasca dela Drinova"]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 236, col. I: Publicaciune de concursa.
Se dau conditiile concursului. Anuntul se repeta la p. 360.
15052 372 (439,2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator-suple-
ant roman la Drinova]. G. TRANS., XX (1857),
p. 228, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se precizeaza ca acel ce va ocupa postul va primi pina la moar-
tea titularului pensionat 2/3 din veniturile postului. Se arata aceste
venituri. Publicatie data de oficiul c. r. at cercului Faget.
15053 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invatator
la scoala romaneasca din Dubesti, cercul Fagetului].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 22: Concurs.
Se dit salariul In bani 41 In natura.
15054 372 (439.2) (=59)
[Se publica tinerea de concurs pentru ocuparea unui
post de invatator roman in comuna Dubesti, cercul Faget].
G. TRANS., XXI (1858), p. 56: Buletinulu Oficialu.
Se indica salariul: 70 florini, 12 metrete grlu, 20 metrete porumb,
100 punt! lard, 50 punti Bare, 10 punt! lumlnari, 8 orgii lemne, 2
jugare pasune si cortel Tiber.
15055 372 (439.2) (=59)
[Se publica concurs pentru ocuparea unui post de Suva-
tator roman ortodox In comuna Fadimac, cercul Lugo-
jului]. G. TRANS., XX (1857), p. 380, col. II: Buleti-
nulu Oficialu.
Se da salariul: 90 tr. m.c. salariu, 15 metrete grit', 25 metrete
cucuruz, 100 punti slanina, 100 punt! sare, 15 punt! lumlnari, 10
stInjini lemne, cartel natural.
15056 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
scoala ortodoxa din Fagaras]. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 292, col. II: Concurs.
Se indica salariul si conditiile de admitere la concurs.
15057 372 (439,2) (=59)
[Corespondenta despre Infiintarea unui fond scolastic
de catre tehul tabacarilor din Fagaras]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 30: Fagarasil, 2 Februariu n.
Se precizeaza ca fondul ajunsese la suma de circa 2000 florin'
si ca el era destinat regenerarii Scow populare, ,,care pina acum e
tot dupa calapodul cel vechiu cu un dascal destul de suptire pro-
vazut".
15058 1-1-{ 327 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre starea scolilor romanesti din
Filget]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 205, 289, 293:
Din Fagetu in Augustu.
Corespondentul critic!! pe Petre Mustetu, Invatator la Paget,
aducind, in schimb, laude Invatatorului din Sintesti.
15059 U. U. 372 (439.2) ( =59)
[Corespondenta in care se combat acuzarile cuprinse
fntr-o corespondents publicatti In nr. 75 cu privire la sla-
bele rezultate ale examenelor scolii din Faget, dezmintin-
du-se aceste asertiuni]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 309: Transsilvania.
15060 A. C. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre tinerea examenelor de la Faget,
fn prezenta notabilitatilor, in frunte cu C. Ivancvici, inspec-
torul scolilor din Voivodina si Banat]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 185, col. I: Fagetu 4 Iuniu.
15061 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invatator
de la scoala romaneasca din Faget]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 54, col. III: Escriere de concurs.
Se dit salariul In bani 8i In natura.

801

www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59) INVATAmINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 59)

15062 372 (439.2) (=59) 15072 372 (439.2) (=59)

[Se publica tinerea de concurs pentru ocuparea pos-
tului de invatator roman ortodox din comuna Fagot].
G. TRANS., XXI (1858), p. 112, col. II: Buletinulu Ofi-
cialu.
Se dd. salariul: 225 fr., 20 metrete grlu, 20 metrete porumb,
12 orgii lemne $i cortel.
15063 L. S. 372 (439.2) ( =59)
[Corespondenta despre examenele de la scoala ortodoxa
din Faget condusa de invatatorul Antonie Mustaci].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 133, col. I: Faget 11/23
August.
15064 C. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta de la Feiurd din 17/29 mai 1855 despre
examenul tinut in scoala din aceasta comuna in prezenta
protopopului loan Fekete din Cluj]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 177: Transsilvania.
Se reproduce si cuvintarea rostitd de un InvatAcel $1 se elogiaza
activitatca dascalului energios" Ilie Dragbiciu.
[Scurta corespondents despre o insemnata donatie
facuta de Solomon Severeanu in folosul bisericii si scolii
ortodoxe din Geoagiul de Jos]. TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 63, col. I: Jeajul de jos in 12 Aprilie.
Se arata ca donatorul ddruise o casA $1 doud. vii, In valoare
totald de 2140 florin'.
15073 Unu martorti 372 (439.2) (-59)
[Corespondenta din Gherla asupra inaugurarii scolii
elementare din localitate, infiintata prin straduinta noului
episcop unit, loan Alexil. G. TRANS., XIX (1856),
p. 365, col. II: Din Gierla, 20 Noembie 1856.
15074 Nutiu 372 (439.2) ( =59)
[Corespondentii in legatura cu diferite manifestari reli-
gioase si scolare care avusesera loc la Gherla]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 180, col. I: De lenga Somesiu,
25 Maiu 1858.
Se vorbe5te, Intre allele, de binecuvintarea steagului 5colil
din localitate de cdtre episcopul Alexi.

15065 372 (439.2) (=59) 15075 372 (439.2) ( =59)

[Corespondenta despre examenele de la scoala din Fel- [Concurs pentru ocuparea postului de invatator in
dioara]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 95, col. I: comuna Ghertenies, cercul Ceacova]. G. TRANS., XXI
Feldioara 12 Martie. (1858), p. 290, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau materiile din care fuseserd ascultati scolarii. 15076 R. B. 372 (439.2) (=59)
15066 G. R. 372 (439.2) (=59) [Corespondenta in legatura cu progresul invatamintului
[Dare de seams asupra punerii pietrei fundamentale in comuna Ghilad si cu hotarirea comunitatii de a se infiinta
Ia scoala greco-orientala din comuna Feldioara].
TELE- o class mica pentru baieti si una pentru fetite, in afara
GRAFUL R., VI (1858), p. 78-79: Feldioara 28 Aprilie. clasei existente]. G. TRANS., XVII (1854), p. 306,
310-311: Cercula Ciacovei, comuna Gltiladu, 1 Aug.
Ceremonia are loc In prezenta protopopului I. Petrie de la 1854.
Brasov.
Se aratA ca Ioanovici, consilierul scolilor, Indemnase In 1852
15067 372 (439.2) (=59) la ridicarea salariulul Invatatorului, In urma cdrul fapt comuna
doblndise serviciiie lui Pavel Breca, fost docinte la Foen, $i ca tot
[Concurs pentru ocuparea postului de dascal roman el determinase comunitatea sa creeze cele doud clase not.
in comuna Ferendia, cercul Virset]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 282: Concursii. 15077 372 (439.2) (=59)
Se cla salariul In ban' $1 In naturd (60 florini, 24 metrete gdu, [Corespondenta despre scoala romaneasca din comuna
24 metrete cucuruz, 4 stj. lemne, 50 punti sare, 100 punti slanind Ghilad, cercul Ciacovei]. G. TRANS., XVII (1854),
si 12 punt' lumlnAri). p. 306: Transsilvania [neterminata].
15068 Invatator; Pavel Breca, salariul lul anual: 200 fiorinl, to
372 (439.2) (=59) tubule de grill, 2 maji lard, o majd sare, 20 funti lumina, 10
[Se publica tinerea unui concurs pentru ocuparea pos- stlnjeni lemne, 10 stinjeni pale, cvartir Tiber, $1 cele patru
tului de invatator ortodox roman in comuna Fiscutu din jughere de pamInt, pe la not Indatinate".
cercul Aradului]. G. TRANS., XXI (1858), p. 120,
col. II: Escriere de concursu. 15078 372 (439.2) (=59)
Se dd. salariul: 120 fr., 60 metrete grlu, 4 stlnjeni lemne, 8 [Concurs pentru postul invatatoresc pentru fete din
stlnjeni pale, 100 punti slanind, 80 punti sare, 24 punti lumlndri, corn. Ghiladu, in Banat, nou redicatal. G. TRANS.,
4 jugdre livadd. XVII (1854), p. 382: Buletinulu Oficialu.
15069 Salariul anual: 120 fl., 60 tubule grlu, 15 p. lumtnarl, 50
372 (439.2) (=59) p. sare, 100 p. lardu, 4 stlnjeni lemne, 2 lance de pamInt $l
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invatator cortelu naturalu".
la scoala poporala romaneasca din comuna Funluc din
cercul Lugojului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 24, 15079 372 (439.2) (=59)
col. III: Concursii. [Concurs pentru ocuparea postului de invatator roman
Se dd salariul In bani $1 In naturd. unit din comuna Grodu, cercul *ercaiei]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 294, col. II: Escriere de concursu.
15070 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea locului de invatator orto- 15080 372(439.2) ( =59)
dox roman in comuna Gaiul mic din cercul Virsetului]. [Corespondenta de Ia Hasfalau despre silintele po-
G. TRANS., XXI (1858), p. 242, col. 11: Buletinulu Ofi- porului din aceasta localitate de a dota scoala si biserica].
cialu. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 317, col. II : Hasfalau,
Se dau salariul si avantajele In naturd: 60 fr., 16 metrete grlu, 6 Octom.
12 metrete porumb, 10 punti lumlndri, 35 punti sare, 8 punti sld-
ulna, 3 stlnjeni lemne, 4 jugAre !Ivan, casa. 15081 G. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre examenul de la scoala roma-
15071 372 (439.2) (=59) neasca populara din Hasfalau, linga Sighisoara]. TELE-
[Informatie despre examenul tinut in ziva de 15 mai GRAFUL R., VI (1858), p. 62-63: Hasfalau ( lenga Sighi-
la scoala din Geoajul de jos]. TELEGRAFUL R., IV soara) in 7 Aprilie.
(1856), p. 169-170. DA materiile din care fuseserd ascultati deal.

802

www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59) INVATAMtNTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 59)

15082 Moldovanu, M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre activitatea scolilor de la Hateg].
G. TRANS., XVI (1853), p. 95, col. I: Hatiegu, 18
Mart.
Arata el din eel 78 elevi ai scolii triviale germane 70 erau
roman' $i deplinge ca limba de predare era cea germand. Instiin-
teazd cd localul scolii nalionale romane nu fusese Inca evacuat de
jandarmi.
15083 372 (439.2) (=59)
[*tiri cu privire la scoala erariala triviala" din Hateg].
G. TRANS., XVII (1854), p. 73: Monarchi'a austriaca.
Hatiegu.
Se indica si numdrul elevilor roman' la aceasta scoald: 70
bdieti $i 12 fete, dintre care 54 din ora$ $i 28 de la yard. Inscriin-
du-se 28 dintre acestia la Invatatorul Petre Lelutiu, ca sd le predea
$i limba romAnd In ore suplimentare, pdrintii elevilor s-au opus,
pc motiv ca nu e nevoie, copiii for cunoscind limba romand de acasa.
15084 A. N. 372 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre examenul de primavara la
scoala ortodoxa din Hateg]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 103: Hatega, 22 Martie.
Scoala se Infiiniase la 3 ian. 1855, prin strlduinla protopopului
Mihail Maximilian. Se laudd munca tnvatatorului Gheorghie FAO-
ras. Se arata materiile din care s-a tinut examenul. La sflrsit, se
reproduce cuvintarea unui Kolar.
15085 372 (439.2) (=59)
[Se scoate la concurs un post de invatator roman in
comuna Hauzesti, din regiunea Faget]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 360, col. II: Buletinulu Oficialu.
Salariul e: In bani gata 40 fr. m.c., 8 metrete de grlu, 12 metrete
de porumb In grAunte, 50 punti de sare, 50 punti de lardu, 12 punti
de lumlndri, pe lingd cortel natural.
15086 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator din
comuna Hausesti, cercul Fagetului]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 252, col. II: Escriere de concursu.
Se dd. salariul.
15087 372 (439.2) (=59)
[Se publica concurs pentru ocuparea postului de inva-
tator ortodox supleant in comuna Herniacova din cercul
Timisoarei]. G. TRANS., XXI (1858), p. 164, col. II:
Buletinulu Oficialu.
Se dd salariul: 60 fr., 30 metrete grlu, 20 metrete porumb
10 punti lumindri, 45 punti sare, 60 punti sldnind, 6 orgii lemne:
4 jugdre pamInt, cortel.
15088 Remit, Dimitrie 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta de la Ianova, de lingo Timisoara, des-
pre inaugurarea scolii din aceasta localitate]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 22: Banat.
Regep era Invdtator la Ianova. $coala se inaugurase In decem-
brie 1857.
15089 !Inn amicu alu Romaniloru 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Ianova, lingo Timisoara, despre
deschiderea scolii nou Infiintate aci]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 53: Banatu.
15090 T... a 372 (439.2) (= (59)
[Corespondenta despre examenele de la scoala roma-
ncasca din comuna Ianova]. T1 LEGRAFL L R., VI
(1858), p. 54: Li.:1161, de lirga Timisoara.
Da amanunte asupra materiilor din care fuseserk examinati
scolarii $i precizeazd cd examenele fuseserd prezidate de cAtre dirac-
torul local, parobul Damaschin Marcovici.
15091 372 (439.2) (= 59)
[Se publica tinerea unui concurs pentru ocuparea pes-
tului de invatator roman crlcdox din comuna lctar, cercul
Timisoara]. G. TRANS., XXI (1858), p. 160: col. II:
Buletinulu Oficialu.
Se (Id salariul: 40 fr., 12 metrete grlu, 12 metrete cucuruz,
4 stinjeni lemne, 75 punti sldnind, 50 punti sare, 15 punti lumIndri,
3 jugdre pamInt, cortel.
15092
372 (439.2) (=59)
[Publicare de concurs pentru ocuparea postului de
invatator din comuna Iersig [Jerszeg]]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 128, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau conditiile $i salariul: In bani gata 60 fiorini m.c., 10
metrete pos. de grlu, 10 metrete de porumb In grdunte, 50 punti
de lard (slanind), 50 punti de sare, 12 punti dellumlndri,8 orgii
de lemne, 2 jugdre de flnaturi, pe lingd cortel natural.
15093 Crisbach, Inane 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Ighiu in care se dau amanunte
privitoare la examenul tinut in aceasta comuna si se lauds
staruintele invatatorului loan Brad]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 77: De sub p6la muntelui Ighiu, 22
Februarie.
Scoala intrase In functiune In 1854, prin silintelc unite ale roma-
nilor dodoes' $i greco-catolici.
15094 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre tinerea examenului in comuna
Ighiul de lingo Alba-lulia]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 325-326: Dela gur'a Ampoiului, 18 Sept. s.v. 1855.
Se aduc imputari celor doi protopopi (unit 51 ortodox) pentru
atitudinea adoptata fag de examenul scolarilor din Ighiu, care
Invatau Intr o singura scoall, nedespartita din punct de vedere
confesional.
15095 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator roman
in comuna ljecis din cercul Lugojului]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 232, col. II.
Se indica salariul.
15096 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator roman
in comuna Jaganesti de lingo Faget]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 228, col. II: Concursu.
Se indica salariul pe care-I va primi Invalltorul: 60 florini pe
an, 10 masuri de grlu, 20 de porumb, 12 punti lumlnari, 50 punti
sare, 100 punti sldnind, 8 stInjeni de lemne, 1 falce grAdind $i locuintd.
15097 372 (439.2) (=59)
[Pretura Lugojului anunta concurs pentru ocuparea
unui post de invatator la scoala romaneasca din Jdioara
(Zsidovar)]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 192:
Concursu.
Se da salariul In bani $i In naturd.
15098 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator la nou
infiintata scoala greco-rasariteana din Juncu, in partite
Zarandului] TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 308:
Concurs.
15099 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator orto-
dox in comuna Labasint din oficiul cercual al Lipovei].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 12, ccl. III: Escriere
de concurs.
Se dd. salariul In bani $i In naturd.
15100 Mai multi romani 372 ('139.2) ( 59)
[Corespondents despre examenele linute la scoala tri-
viala units din La'pusu ungurcsc]. G. TRANS., XX
(1857), p. 117: De sub Secu.
Se Indic& materiile din care fusesera examinati elevii.

803

www.dacoromanica.ro
 572 (439.2) ( = 59) INVATAMINTUL atMENTAR :
15101 M., Atanasiu 372 (439.2) (=59)
[Donatia facuta scolii romane din Lipova de $erban
Lupu din Sas-Reghin]. G. TRANS., XIV (1851), p.
316: Lipova, 13 Sept.
Dupa ce diruise, in 1847, 200 florini, Lupu daruieste la 6 sept.
1851 o suma de 100 florini.
15102 372 (439.2 (=59)
[Stiri din Lipova despre activitatea in folosul invata-
mintului dusa de dascalul G. Gerbon si despre nepasarea
fata de scoala a unora dintre conducatorii romani].
G. TRANS., XV (1852), p. 89-90: Lipova.
15103 372 (439.2) (=59)
[Dare de seams cu privire la vizita facuta la Lipova a
inspectorului Constantin Ioanovici si masurile luate de el
in folosul scolii]. G. TRANS., XV (1852), p. 138:
Lipova in Banat.
Se arata a inspectorul tinuse un examen cu elevii 5i apoi
ceruse comunei, care acceptase, marirea salariilor Invatatorilor,
atIt romano-catolici, germani, clt si ale romanilor, in mama egall,
adica In loc de 180 f. m.c. sit se imbunatateasca la suma de 250
f.m.c. de la 1 oct. a.c. Incepind".
15104 372 (439.2) (=59)
[Scurta corespondenta despre darul de 40 florini facut
de Serban Lupu din Sas-Reghin scolii romanesti din Lipo-
va]. G. TRANS., XV (1852), nr. 46-47, p. 182, col. II:
Lipova, 10 Iuniu 1852.
Se exprima recunostinta donatorului.
15105 Brancovand, Vasiliu 372 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre examenul de sfirsit de an de la
coala romans din Lipova]. G. TRANS., XV (1852),
p. 242, col. II: Lipova, 1 August 1852.
Se dau amanunte In legatura cu examenul si cu situatia scolara
din aceasta localitate, aratlndu-se c5 examenul a fost prezidat de
directorul Atanasie Misici.
15106 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Lipova anuntind vizita facuta
in aceasta localitate de consilierul si inspectorul scolilor,
Constantin Ioanovici]. G. TRANS., XVIII (1855), p.
209, col. I: Lippova, in 19 Iuniu 1855.
Se arata ca. Ioanovici asistase la examene si c3, dupa aceea,
se ocupase de organizarea fondului scolastic" *I de Infiintarea
unei a treia clase la scoala din Lipova.
15107 a 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Lipova despre examenele de la
scoala romaneasca din aceasta localitate]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 269, col. II: Lipova, 13 Augustu 1855.
Examenele s-au tinut In fata lui Stefan Ionescu, din parteh
ofictolatului", 1nvatator fiind Silvan Munteanu.
15108 Fogarasi, Petru 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Lipova asupra nepasarii cetate-
nilor acestei localitati fata de problema progresului inva-
taturii]. G. TRANS., XX (1857), p. 346-347: Lipova,
15 Augusta c. v. 1857.
Se lauds ncgustorul Teodor $erban, alias Lupu, din Reghin,
care, spre deosebire de localnici, sprijinise totdeauna din punct de
vedere material InvatamIntul in Lipova. Autorul corespondentet
este curelar.
15109 Marienescu, At.--M. 372 (439.2) (=59)
Se ne pretiuim invetiatorii. G. TRANS., XXI
(1858), p. 24, 28, 32, 36, 40: Pesta, 1 Ianuariu 1858.
Critics atitudinea locuitorilor Lipovei fata de Invatatorl. Pre-
zinta viata Invatatorilor in aceasta localitate, IncepInd din 1836.
Apara pe Invatatorul Munteanu de acuzatiile ce i s-au adus.
804
www.dacoromanica.ro
TRANSILVANIA 812 (439.2) (= 59)
15110 372 (439.2)(=59)
[Se anunta concurs pentru ocuparea catedrei invata-
toresti a clasei primare" din Lippa]. G. TRANS., XXVII
(1854), p. 248: Concursa.
Salariul anual: 250 fiorini, 25 de mctie possonici" de gnu *I
14 orgii" de lemne de foc, locuinta.
15111 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru catedra vacanta a clasei secundarie"
din Lippa]. -- G. TRANS., XVII (1854), p. 248: Concursa.
Salariul anual: locuint.a., 250 fiorini, 15 male possonici" de
griu Si 10 orgii" de lemne de foc.
15112 372 (439.2) (=59)
[Se publics concurs pentru ocuparea postului de docent
liber la clasa I a scolii din Lippa]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 112, col. II: Buletinulu oficialn.
Plata se face In grlu, lemne de foc *i locuing In *coals.
15113 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea statiunei" de invatlitor la
scoala romaneasca ortodoxa din comuna Ludos, pretura
Mercurii]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 172, col.
III: Concursa.
Se da salariul.
15114 Un Roman 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Lugoj despre examenele de la scoala
romans si despre progresul la invatatura al scolarilor]. -
- G. TRANS., XV (1852), p. 270: Lugoju in August
1852.
Citeaza ca avind meritul ridic3rii nivelului elevilor pe direc-
torul T. Popovici si pe docentul St. Lipovanu. Arata c5 elevii
se remarcasera la toate materiile: caligrafie, religic, istorie biblica,
gramatica romans, geografie, istoria romanilor, aritmetica etc.
15115 372 (439.2) (=59)
[Judele Constantin Udrea a daruit 40 florini scolarilor
saraci de la scoala din Lugoj]. TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 162: Banat.
15116 372 (439.2) (=59)
[Publicatie de concurs pentru ocuparea unui post de
invatator unit la Lugoj si al altuia la Banat Comlos].
G. TRANS., XX (1857), p. 353, col. II: Partea oficiosa.
Se indica salariile. Comunicarea e data de Ordinariatul ro-
man unit din Lugos".
15117 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Lugoj despre examenele de la
scoala romaneasca]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p.
133: Lugoj 10 August.
Se elogiaza activitatea directorului C. U. .i se arata ca se
enregistrasera bune rezultate:atIt la acele doua clase de prunci
scolari", cit si In scoala fetelor".
15118 Teodori, D. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre serbarea Rugei" sau Nade-
iei" la Lugoj si despre venirea in aceasta localitate a con-
silierilor scolari Pavel Vasici si Constantin Ioanovici].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 142: Lugoj 28 August
1858.
Semnaleaza faptul ca Ioanovici venise la Lugoj pentru a
pregati pe Invatatorii regiunii cu noua metoda de predare.
15119 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre inspectiile consilierului scolilor
ortodoxe ardelene, dr. Pavel Vasici, in regiunea Maerau].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 95, col. I: Maerati, 27
Maia.
Se arata ca, In unele comune, Vasici asistase la examinarea
scolarilor.
372 (439.2) (= 59) IVATAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 59)

15120 372 (439.2) (=59) 15130 Un fiu at munfilor 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator la Dintre muntii Abrudului. G. TRANS., XIV (1851),
decurind infiintata scoala greco-rasarit. din Magura"]. p. 409 -410:9 Noemv. 1851.
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 228, col. II: Concurs. InfAtiseazA episodul Ineercdrii ridicarii unei *colt de catre
Se dd salariul: o lean. anuald de 180 fl.m.c.,-cvartir slobod comuna Musca. Arata ca lucrul n-a putut ri desavIrsit din pricina
si lemne". Anuntul este dat de protopopul P. Pipo8 din Hondol. taxelor fiscului si a relei purtari a preotului.
15121 372 (439.2) (=59) 15131 372 (439.2) (=59)
[Scurta corespondents despre Primul examen semes- [Se scoate la concurs catedra invatatoreasca din corn.
trial tinut in comuna Magura si despre silintele invatato- Mutnicu]. G. TRANS., XVII (1854), p. 366: Buleti-
rului ortodox B.]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 71, nulu Oficialu.
col. III: Magura in 13 Aprilie. Salariul anual : 40 fl., 10 metrete pos. griu, 20 de cucuruz,
Se semnaleazd faptul ca locuitoril comunei subscrisesera 12 punti lumlnari, 50 punti de sare si 50 de lard, 8 orgii lemne,
400 florini la Imprumutul statului pe seama scoalei". locuin LA.

15122 372 (439.2) (=59) 15132 372 (439.2) (=59)

[Concurs pentru ocuparea statiunei" de invatator la
scoala poporala greco-rasariteana din Magura, protopo-
plaint Joagiului de Jos]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 196, col. III: Concursh.
Se dd. salariul In bani si In natura, cerindu -se candidatilor
sa cunoasca limbile romana sI gormand.
15123 Un malnilean roman 372 (439.2) (=59)
Mahala ling. Timisoara. G. TRANS., XV (1852),
p. 159, 163, 166-167: Foiletonul.
Aratd bucuria resimtitd de locuitorii acestul ord.sel" de
2500 suflete, dintre care 1800 1900 roman', la introducerea limbii
romane In scot'.
15124 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator roman
ortodox din comuna Mandstur [Monostor], cercul Fage-
tului]. G. TRANS., XXI (1858), p. 274, col. II: Bule-
tinulu Oficialu.
Se dd salariul.
15125 372 (349.2) (=59)
[Scurt comentariu despre lipsa de local pentru scoala
din Medias]. G. TRANS., XIV (1851), p. 53, col. I:
Medias.
Se arata ca erau 152 elevi si ca InvdtAtorul fusese nevoit sd-si
dea casa sa pentru scoald". Se precizeazd cd numdrul 8colarilor
ar fi Indolt sau Intrelt dacd scoala ar avea un local adecvat.
15126 372 (439.2) (=59)
[$tire despre repararea mobilierului scolii romane din
Medias de catre filantropul negustor Gheorghe Popescu].
G. TRANS., XIV (1851), p. 234, col. I: Medias.
15127 372 (439.2) (=-59)
[CorespondentA despre tinerea examenelor la scoala
romana din Medias in ziva de 25 martie si despre starea
rea a scolii,din punct de vedere material]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 109, col. II: Mediasiu.
Se cere lntrebuintarea unei parti din fcndurile alocate scolilor
populare sasesti, In vederea ridicarii MANI materiale a scorn.
15128 B. A. 372 (439.2) (=59)
[Despre examenele de la scoala trivial. din Medias].
G. TRANS., XVI (1853), p. 123, col. I: Transilvania.
Corespondeng din 20 aprilie In care se Mudd activitatea
docentulul Th. Valerianu Burza, coaducAtorul *coil', si se arata
hunele rezultate ale activilltii sale.
1E,129 372 (439.2) (=59)
Opidulu Auritulu Mediesiu (Aranyos Megyes). G.
TRANS., XVII (1854), p. 249.
Se descrie cum a decurs solemnitatea examenelor de fine de
an la scoala romaneasca din localitaLe. Se noteazd materiale din
care s-a !lout examinarea.
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
scoala romaneasca din Mutnicul m. , regiunea Fagetului].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 364, col. II: Escriere
de concurs.
Se di salariul In bani si In naturd.
15133 M. P. 372 (439.2) (-59)
[Corespondenta din Nasaud in care se pledeaza pentru
continuarea existentii institutului de culturil de pe lingo
fostul regiment graniceresc roman]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 91: Nasaud, 9 Martiu.
Se exprima cu aceasta ocazie speranta ca si clasele normale",
care au stat In strInsd legaturd cu institutul, vor amine.
15134 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre activitatea scolii romanesti din
Nasaud]. G. TRANS., XVI (1853), p. 82, col. I: Nasa-
udii, 23 Febr.
Se arata ca cele patru clase normale" numdrau circa 300
elevi si ca examenele semestriale dovedisera Myna docentilor In
a Invdta pe *cola'''. Se regretd ca nu s-a construit Inca localul pia-
nuit.
15135 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre situatia scolii normale din
Nasaud]. G. TRANS., XVI (1853), p. 383, col. II: Din
Distriptulu Rocnei, 5 Decembre.
Corespondentul semnaleazd ruinarea 8colii In timpul revo-
utiei si aratd ca tinerii din regiune erau seto8i de InvatAturd, scoala
avind 300 de elevi, care nu au acum nict Incdperi de ajuns". In
concluzie, cere repararea cladirilor distruse In 1848-1849.
15136 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea unui post de invatator roman
in comuna Nevrincea, din cercul Lugojului]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 232, col. II.
Se dau salariile.
15137 372 (439.2) (=59)
[La Ocna Sibiului s-a inaugural o scoalit romaneasca].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 258-259: Monarhia
Austriaca.
La inaugurarea *coati, au participat si functionarl romani
din Sibiu. Preotul Predovici va preda In scoald, pink la aducerea
until invatator. Se dau extrase din cuvintarea rostita cu acest
prilej de Andrei Saguna.
372 (439.2) (
15138 P. 59)
[Inspectia facula la cele doua scoli din Ocna de c5tre
inspectorul scolilor ortodoxe din Ardeal, dr. Pavel Vasici].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 141-142: Vizocna.
7 Math'.
Se dau detalli asupra acestor inspectii si asupra.sfaturilor
date de doctorul Vasici.

SC5

www.dacoromanica.ro
 312 (439.2) (= 59) INVATAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA
15139 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator pri-
mar i subinvatator la coala triviala greco-catolica romana
din Ohaba]. G. TRANS., XXI (1858), p. 251-252:
Escriere de concursu.
Se dau salariile $i conditiile.
15140 372 (439.2) (=59)
[Se publica concurs pentru a fi ocupat postul de Suva-
tutor din comuna Ohaba, din regiunea Braovului].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 196, col. II: Concursii.
Slut date conditiile de salarizare.
15141 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator la
coala romaneasca greco-rasariteana din comuna Ohaba
Sirbeasca din pretura Fagetului]. TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 143, col. III: Concursa.
Se da salariul In bani $i In natura.
15142 372 (439.2) (= 59)
Ocuparea unei statiuni de invetiatoriu romanu gr. n. u.
in Ohaba serbesca. G. TRANS., XXI (1858), p. 234,
col. I.
Se da salariul: 80 fr., 20 metrete grlu $i 20 cucuruz, 1 cente-
nariu de slanina, 50 punti sare, 15 punti lumlnari $i 4 orgii lemne.
15143 372 (439.2) (= 59)
[Oficiul cercual de la Buzia anunta concurs pentru
ocuparea unui post de invatator in comuna Ohabafor-
gaci]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 404, col. I.
Se cid salariul In bani $i in natura.
15144 Un cetAtean 372 (439.2) (-59)
[Corespondenp despre examenul de la coala elementara
ortodoxa din Oradea Mare]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 126, col. III: Oradia mare 30 Julie.
Examenul se tinuse sub presedintia parohului loan Fasia.
Se dau materiile din care fusesera examinalA elevii.
15145 372 (439.2) (= 59)
[*tire despre apropiata infiintare a unei coli de doua
clase de catre comuna bisericeasca din Oravita]. TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 66, col. I: tntimplari de zi.
15146 Sz.[entivani], N. 372 (439.2) (=59)
[Notita despre examenul anual la coala romana din
Oratie]. G. TRANS., XVII (1854), p. 241: Monarchi'a
austriaca.
Lauds slrguinta Invatatorului Nicolau Bursan.
15147 372 (439.2) (= 59)
[Dare de seams despre examenul semestrial la coala
ortodoxa din Oratie]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 123 col. II 124: Oratie 14 Aprilie.
Se subliniaza ca la aceast& scoala urmeaza copli de toate
religiile, Intre care $i izraeliti. Se elogiaza munca Invatatorulul,
Nicolae Blrsan, si grija ce a avut-o pentru scoala protopopul Nicolae
Popovici.
372 (439.2) (=59)
15148
[Dare de seams despre examenul public de la coala
primara ortodoxa din Oratie]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 286; Monarhia Austriaca. Oratia 6 Septem.
Se subliniaza ca la ea 1nvata $i copii de alte confesiuni $i natio-
nalitati. Se elogiaza activitatea InvatStorului, Nicolae Blrsan,
desi e singur, la 3 clase cu 103 elevl.
15149 tin roman de rel. gr. rasariteana
372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre vizita la Oratie a doctorului
Vasici, consilierul colilor ortcdoxe ardelene, i despre
806
www.dacoromanica.ro
312 (439.2) (= 59)
dojenile adresate de el romanilor pentru dezinteresul arti-
tat fata de problema invatamintului]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 126, col. II: Oratie 1 August.
15150 372 (439.2) ( =59)
[Se publica catedra libera a colii din Paniova, pentru
a fi ocupata prin concurs]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 92, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se dau amSnunte asupra salariului, care consta (din cereale'
lumlnari, lemne, sare, slanina $i bani. Anuntul este din Lippa".
15151 372 (439.2) (= 59)
[*tire despre inspectia facuta de consilierul Pavel
Vasici la coala din comuna Perani i in alte localitati
din Tara Birsei]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 286:
Perani.
15152 372 (439.2) (= 59)
[Se publica tinerea de concurs pentru ocuparea catedrei
de invatator roman ortodox in comuna Pestierea din cercul
Lugojului]. G. TRANS., XX (1857), p. 364, col. II:
Buletinulu Oficialu.
Se dau salariul $i avantajele In natura.
15153 372 (439.2) (=59)
[Informatie despre un bal ce avusese loc in ziva de
6 martie 1853 la Petrisat, linga Blaj, i fusese destinat
maririi fondului colar]. G. TRANS., XVI (1853), p. 91,
col. I.
Informatie cuprinsa Intr-o corespondentl din Blaj din 8/20
martie.
15154 Unii Petrovicenu 372 (439.2) (-59)
[Corespondents din Petrovosela despre examenul a
150 invatacele" din aceasta localitate]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 194, col. I: Banatu. Din ilirico-banati-
cescul regiment al Bisericii-Albe.
Se dau materiile din care fusesera ascultate elevele $i se aduc
laude docentului Trifon Jebeleanu.
15155 372 (439.2) (-59)
[Se publica tinerea concursului pentru ocuparea pos-
tului de invatator roman ortodox din Petrovosella, cer-
cul Timioarei]. G. TRANS., XXI (1858), p. 180, col.
II: Buletinulu Oficialu.
Se da salariul: 80 fr., 40 metrete grlu, 26 metrete porumb,
8 stinjeni lemne, 120 punti slanina, 60 punti sare, 15 punti
4 jugare pamlnt, casa.
15156 372 (439.2) ( =59)
[Corespondents despre activitatea lui Iosif Silaghi,
inspectorul colariu al cercului Oradan"]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 204, col. I: Pociaiu, 13 Iunia.
Se lauds zelul lui Silaghi In Incurajarea Infiintarii scolilor sa-
testi $i se dau detalii privind inspectarea scolii din Pociaiu.
15157 Bibit 372 (439.2) (=59)
[Corespondentli in care se lauds activitatea inspecto-
rului Iosif Selegianu pentru ridicarea localului colii din
comuna Pocea]. G. TRANS., XVI (1853), p. 132-133:
Ungaria.
In acelasi timp, se condamna atitudinea notarului maghiar
din respectiva comuna fat& de aceeasi chestiune. Notarul este
hvinuit ca Sc straduia sa Impiedice clSdirea localului, demobilizlnd
sat( nil.
15158 III. F.... 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre coala romana din Poceaiu].
G. TRANS., XVII (1854), p. 363: Ungaria.
Subliniaza strSduintele parohului Simeone Selagianu, ale
fiului sau J. Selagianu *i ale succesorului sou, Petru Dalyal.
 312 (439.2) (= 59) 1NVATAMINTUL ELEMENTAR :
15159 372 (439.2) (=59)
[Concursuri pentru ocuparea posturilor de invatatori
din comunele Poganesti si Petroasa, cercul Fagetului].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 36, col. II: Buletinulu
Oficialu.
Se dau salariul In bani $i In nature, precum $i conditiile (intre
allele, perfecta cunoa*tere a limbii romane).
15160 372 (439.2) (=59)
[Provocatiune a protepcpului greco-catolic Alexandiu
Arpadi in lgatura cu activitatea scolii romane din Poian
[Kezdi-Pollyan] (Trei scaune)]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 319.
Protopopul Arpadi anunta Cl lntemeiase o scoala nationals
la Kezdi-Pollyan, In fruntea careia a$ezase pe tInarul loan Trutia
din G. Or*ova. Arpadi cere ca din fiecare comuna sa se trimita
cite doi copii la aceasta Koala, care In viitor sa devina Invagtorii
rominilor din Secuime.
15161 372 (439.2) (=59)
[Situatia invatamintului in localitatea Poiana Marului
si in regiunea din jur]. G. TRANS., XIV (1851), p.
366-367: Poiana Marului, 12 Noemv.
Se lauds lndeosebi straduintele preotului Leontin Pu$cariu
pentru $coala din Poiana Marului. Se cere comisarului de cerc,
Codru, sa se Ingrijeasca de problema salarizarii dascalului de catre
comunitatea respective.
15162 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invatator
la scoala comunala ortodoxa din Poiana Marului, pretura
Branului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 139, col.
III: Concursfi.
Se dd. salariul In bani *i In naturd.
15163 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre examenul semestrial de la scoala
ortodoxa din Poiana Miercurei, tinut in prezenta proto-
popului Petru Badila]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 83, col. II: Poiana Miercurei in 15 Maia.
Se elogiaza straduintele Invatatorilor loan Banu $1 loan Serb.
15164 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre localitatea de granit.a Poiana
Sarata si despre vizita facuta aci de consilierul scolilor
ortodoxe, Vasici]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 298,
col. I: Poiana-sarata, 9 Septemvrie.
15165 372 (439.2) ( =59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator la
scoala romaneasca ortodoxa din comuna Pojoga, cercul
Fagetului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 131, col.
III: Concursu.
Se dd. salariul In bani $1 in naturd.
15166Dregou, Luca 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre solemnitatea inaugurarii scolii
comunale greco-catolice din Popfalau]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 323, col. II: Popfaleu 1853.
Corespondentul este teolog $i inspector de scoald". Descrie
solemnitatea desfd*uratd. In prezenta protopopu10 Joan Negrutiu
$i aduce laude Invat.dtorului din localitate, Zaharia Isaud. Observa,
to Incheiere, ca, gralie staruinlelor lui Negruliu, Koine comunale
din tractul Clujului se gaseau Intr-o stare prosperd.
15167 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invatator
din comuna Povirgina [Poverzsina], cercul Ffigetului].
G. TRANS., XVII (1854),. p. 362: Concursu.
Se dau salariul In bani $1 in naturd, precum $i conditiile.
www.dacoromanica.ro
TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 59)
15168 372 (439.2) (=59)
[Postul de invatator din corn. Poverzsina e scos la
concurs] G. TRANS., XVII (1854), p. 382: Buletinulu
Oficialu.
Salariul anual: 40 II., 8 metrete pos. grin, 16 metrete porumb,
8 p. lumlndri, 50 p. sure, 50 p. lardu, 8 orgii lemne, pe Ilngd cartel
natural.
15169 372 (439.2) (-59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator in
comuna Rachita, din cercul Fagetului]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 328, col. II: Escriere de concursu.
Se indica salariul In bani $i in naturd, precum si conditiile
de admitere la concurs.
15170 372 (439.2) (-59)
[Dare de seams despre tinerea examenelor semestriale
la scoala elementary din Rasinari]. G..TRAN S., XV
(1852), p. 97-98: Sabinia, 23 Martin.
Se descrie solemnitatea tinuta In prezenta directorului $co-
Dior nationale de biserica rasariteand, Moise Pule.
15171 372 (439.2) (=59)
[Corespondentil din Rasinari, despre tinmea examene-
lor la scoala din aceasta localitate]. G. TRANS., XV
(1852), p. 249: Resinari, 13 Augusta.
Se aduc laude directorului Joan Brote.
15172 372 (439.2) (-59)
[Dare de seamy despre examenul seinestrial care a avut
loc la scoala din Rilsinari in ziva de 9 aprilie]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 115.
Directorul *colii este Joan Brute.
15173 372 (439.2) ( 59)
[La Rasinari a avut loc examenul de sfirsit de an sco-
lar]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 258-259: Monar-
hia Austriaca.
Directorul Joan Brute :wall greutatile cu care s-a Iuptat
Invataturul Procopiu.
15174 372 (439.2) (-59)
[Dare de seams despre examenele tinute la scoala din
Rasinari]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 113-115:
Rasinari 5 Aprilie.
In cuprinsul aril de seams se redo o lungs cuvIntare linutd
de unul din Invatatori.
15175 Unfit martoth... 372 (439.2) (-59)
[*tiri despre scoala din Rasinari]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 134: Rasinari 29 Aprilie 1856.
E o $coall normal& Infiintatd. In 1835 cu 4 clase 813 lnvIlatori.
Informatlile shit cuprinse Intr-o corespondenla despre vizita epis-
copului $aguna la Rasinari, clnd a avut loc o ceremonie religioasd.
15176 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea a patru posturi de invilta-
tori la scoala comunala ortodoxa din Rasinari]. TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 280, col. II: Concurs.
15177 Roman, [V.] 372 (439.2) (-59)
[Corespondenta din Rasinari despre insemnatatea inva-
tamintului in general si despre reorganizarea scolii din
localitate].TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 370, 574,
378, 382-383, 386-387: Rasinari 22 Ncemvi ie.
DIscuta importanta Invatarnintului *i progresele Inregistrale
In aceasta privinta de romanii ardeleni. DI amanunte referitoare
la organizarea $colii din 11.5.$inari, cu prilejul vizitei pe care o Intre-
prInsese consilierul Vasici. Arat& cd. parohul Sava Popovici Bar-
cianu a fost ales director al $colilor locale. Face apel la inteli-
gentii" romani sa sprijine bunul mers al InvdtamIntului.
807
372 (439.2) (= 59) INVATAMiNTUL ELLMtNTAR : TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 59)

15178 372 (439.2) (=59) 15188 372 (439.2) (=59)

[Examenele semestriale de la scoala de 4 clase din Rasi- [Se anunta tinerea unui bal la Reghin pentru imbu-
nari]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 106, col. II: natiltirea scoalei de acolo"]. G. TRANS., XIX (1856),
Rd5inari 20 Martie. p. 1, col. II: Dela Reginu.
Se dau materiile din care fusesera ascultali colarii si se indica Balul urincaza s3 alba loc la 26 ianuarie.
nuinele InvatAtorilor fiecArei clase. Sc arata Cl. inspectorul scolar
I. Panovici asistase la examene. 15189 M. 372 (439.2) (=59)
[Corespondenta in care se dau rezultatele materiale ale
15179 372 (439.2) (=59) balului tinut la Reghin in folosul scolii romanesti locale].
[Concurs pentru ocuparea a trei posturi vacante de G. TRANS., XIX (1856), p. 45, col. II: S. Reginu 17
invatritori la scoala comunala din Rasinari]. TELE- Februariu n. 1856.
GRAFUL R., V (1857), p. '268: Concurs. Corespondentul indica pe contribuentii cei genero0", art-
Se dau salariile. Anunt dat de protopopul ortodox loan Patio- Und ca fondul scull' se Imnultise cu 200 florin'.
vici. 15190 372 (439.2) (=59)
15180 372 (439.2) (= 59) [CorespondenVa despre un bal la Reghin in folosul fon-
dului scolii romanesti din localitate]. G. TRANS., XX
[Se aduce la cunostintli dotarea scolii din Rasinari cu (1857), p. 44, col. II: Reginu sasescu, 1 Februariu 1857.
Inca douil clase]. G. TRANS., XXI (1858), p. 202. col. Se di lista contribuitorilor.
II: Stiri feliurite.
Se observA ca lucrul era realizabil, Intrucit Rasinarii aveau 15191 N. N. 372 (439.2) (=59)
un venit anual de 16 000 florini. Scoala avea 4 clase, clrora urinau sa [Corespondenta de la Romana Resita despre activitatea
li se adauge cloud clase reale". pres. Fil. Pascu in folosul scolilor]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 265: Banatu. Roman'a Reschitia, 14 Augustu
15181 M. P. 372 (439.2) (=59) 1855.
[Solemnitatea examenului de sfirsit de an al elevilor Pascu luase mAsuri pentru ca toti pruncii din comunitati
romani din Reghin]. G. TRANS., XIV (1851), p. 243- 51. cerceteze scoala anuala si cea de lluminec.1"; iar pe de alts
244: Sas-Reghin, 11 lulia. parte el cants. sa He prezent la toate examenele din comunele ce-i
stilt subordonate.
Se descrie desfA5urarea festivitatii, tinuta In prezenta comi-
saruluI cerculul. 15192 372 (439.2) (=59)
15182 372 (439.2) (=59) [Publicatie de concurs pentru un post de invilta.tor
roman din comunitatea Resita Romana]. G. TRANS.,
[Dare de seamy despre examenele tinerimii romane XIX (1856), p. 344, col. II: Buletinulu Oficialu.
din Reghin]. G. TRANS., XV (1852), p. 202: Sas- Se India. salariul: 80 florini, 12 metrete de grill, 24 metret
Reghin, 9 Iuliu. de porumb, 15 punti de lumlniri, 50 puntl de sare, 100 punt' de
Se dau multe amanunte cu privire la tinerea acestor examene lard, 10 orgii de lemne (pentru sine i *coals), easy 1 2 iugAre de
si, Intre allele, aprecierile favorabile ale unui nobil maghiar asupra flneatA.
pregattrii *colarilor romanl. Se elogiazA activitatea mult sili-
toriului dascal S. Singerianu". 15193 N.... Nicola' 372 (439.2) (=59)
[Coresponden],a despre activitatea laudabild a inspec-
15183 372 (439.2) (=59) torului Constantin Ioanovici in privinta scolii de la Recita
[*tiri in legatura cu scoala romans din Reghin]. G. Romany din Banat]. G. TRANS., XVI (1853), p. 128:
TRANS., XVII (1854), p. 61: Partea Neoficinsa. Reginu S. Banat'. Regina Romana, 11 Aprilie.
Cu scopul de a se marl fondul pentru *colt, s-a organizat o 15194 372 (439.2) (=59)
serbare urmata de bal. A stirnit mult entuziasm dansul Romano.", [Corespondents de la inaugurarea scolii din Reteag,
necunoscut pinA atunci In localitate. ridicata prin stradania locuitorilor si indeosebi a proto-
popului Trifon Murasanu]. G. TRANS., XIV (1851),
15184 372 (439.2) (=59 p. 418: Reteag, 12 Dec. 1851.
[Stiri cu privire la scoala romans din Reghin]. G.
15195 372 (439.2) (=59)
TRANS., XVII (1854), p. 119, col. II: Reginu.
Examenul semestrial; numArul claselor; numArul elevilor.
[Concurs pentru postul vacant de invatator la scoala
comunala din Rued'', pretura Cincul mare]. TELE-
15185 372 (439.2) (=59) GRAFUL R., VI (1858), p. 152.
Se public. salariul *i conditlile pentru concurs.
[Lista de contribuitorii in folosul scolii romane din
Reghinul Sasesc]. -- G. TRANS., XVII (1854), p. 119, 15196 372 (439.2) (=59)
col. II: S. Reginu, 128, col. II, 132, 136, col. II. [Dare de seamy despre ceremonia 'punerii pietrei fun-
damentale la scoala comunala romans din Sadu]. TELE-
15186 M. C. 372.(439.2) (=59) GRAFUL R., III (1855), p. 315, col. I: Sadu 2 Octomvrie.
[Corespondents de la Reghin despre reusita balului dat 15197 372 (439.2) (=59)
in folosul scolilor romane]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 61, col. II: Reginu, 25 Februariu v. 1855. [Concurs pentru ocuparea unui post de invatator la
scoala romaneasca ortodoxd din Sadu, pretura Sibiului].
Se Incasasera 440 florini. Se dau amanunte privind desfa- TELEGRAFUL Ft., V (1857), p. 388, col. II: Concurs.
surarea balului sl se anexeazA o scurtA multumire public& cAtre
participanti. Se da salariul In haul *1 In natura. Anunt dat de protopopul
loan Panovici.
15187 372 (439.2) (=59) 15198 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Reghin despre desfasurarea exa- Instiintiare de concurs' la until post' de invatatoriii in
menelor la scoala din localitate]. G. TRANS., XVIII Satulunga. G. TRANS., XVI (1853), p. 294, col. II.
(1855), p. 105: S. Reginu, 14 Aprilie n. 1855. Parohul ortolux Ioaa Martiaovici timing coaditille con
Se dau ample amanunte. cursului.

www.dacoromanica.ro
312 (439.25) (-= 59) tNVATAMiNTUL ELEMENTAR :
15199 372 (439.2) ( =59)
[Corespondents despre initiativa unor locuitori mai
avuti" din Satulung de a ridica o moara al carol venit
sa fie destinat proiectatei scoli normale din localilate].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 106: Salm lungii.
B. B.
15200 372 (439.2) (=59)
[Necrolog al protopopului Alecsie Verza din Satulung].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 399: Satulung, 6
Dechernvrie.
Se arata ca protopopul donase 1/3 din averea sa In folosul
fondului ecolar.
15201 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea a patru posturi de invata-
tori la scoala principals greco-orientala din Satulung,
regiunea Brasovului]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 135, col. III: Concursti..
Se dau salariile si conditiile.
15202 372 (439.2) (=59)
[Corespondenp despre inaugurarea scolii capitate de
4 clase din Satulung]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 177: Sacele 31 Oct.
Se descrie solemnitatea, care este prezidata de protopopul
I. Popasu.
15203 372 (439.2) (=59)
[Scurta corespondents despre examenele ticute la
Sacasiu sub presedintia inspectorului scolar Constantin
Ioanovitiu]. G. TRANS., XIX (1856), p. 177, col. II:
Secasiu, 21 Maiu.
15204 372 (439.2) (=59)
[Corespondents prin care se aduc multumiri parohului
G. C. al comunei Saul si protopop al Pogacei pentru dona-
tiile facute de el in folosul dezvoltarii scolilor romane].
G. TRANS., XIV (1851), p. 422, col. II: Dela Cimpia,
1 Dec.
15205 P. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents despre inspectia la Sacele a doctorului
Pavel Vasici, inspectorul scolilor ortodoxe, si masurile
luate pentru propasirea scolii din aceasta localitate].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 344, col. II: Sacele
2 Noemvrie.
Corespondentul arata ca Vasici determinase pe saceleni sa-$1
dea contributia la Infiintarea unei $coli reale In localitatea tor.
15206 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator in
comuna Saceni din cercul Fagetului]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 340, col. II: Escriere de concursu.
Se dau conditiile $i salariul. Se cere cunoaterea perfecta"
a limbii romane.
15207 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului vacant de invatator
la scoala greco-rasariteana din comuna Salbagel [Silvas-
heli], pretura Lugojului]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 88: Concursti.
. Se da salariul In ban' $1 In natura.
15208 372 (439.2) (= 59)
[Dare de seamy despre examenul de iarna tinut la
scoala din Saliste]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 138.
Dupa ce prezinta rezultatele satisfacatoare obtinute, con-
ducatorii scolii sInt Indemnati sa introducl In planul de Invata-
mint si limbs germanl, pentru a Inlesni elevilor bun' continuarea
studiilor la $collle germane din Sibiu, unde In prezent Invata peste
30 t.ineri sOlisteni.
www.dacoromanica.ro
TRANSILVANIA 372 (439.2) (= 50)
15209 372 (439.2) (-59)
[Dare de seamy despre examenul semestrial de la
scoala romaneasca ortodoxa din Saliste]. 'TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 127.
Se dau amlnunte despre Nul cum s-a (Scut examinarea la
geografia Transilvanici. Se elugiaza munca inviltAtorului Nicolae
Racuci $i sprijinul dat de protopopul Ion Hania.
15210 372 (439.2) (= 59)
[Se publics tinerea de concurs pentru ocuparea pos-
tului de invatator roman ortodox in comuna Seceani
[Szecsany], cercul Aradului Nou]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 96, col. II: Buletinulu Oficialu.
Se public& salariul: 80 florini, 40 inetretc griu, 50 punti lard,
50 punti sare, 12 1/2 punti luniInAri, 3 orgii lemne.
15211 372 (439.2) (-59)
[Examenele de la scoala normala din suburbiul losef-
stadt de la Sibiu]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 101-102: Sibiiu 28 Martie.
Dare de seamy asupra desfasurlrii examenului $1 asupra
materiilor din care au Post ascultati scolarii. Se subliniaza el inspec-
torul $colar dr. Pavel Vasici fusese prezent la aceste examenc.
15212 372 (439.2) (=59)
[Articol despre examenul de la scoala romaneasca
ortodoxa din preurbiul" losefin din Sibiu]. TELEGRA-
FUL R., VI (1858), nr. 33, p. 128-129: Sibiiu 7 August.
Se elogiaza activitatca prcotului profesor I. Robes.
15213 372 (439.2) (-59)
[Oficiul cercual de la Buzias anunta concurs pentru
ocuparea unui post de invatator in comuna Sinersig].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 404, col. I.
Se arata salariul In bani $1 In naturA.
15214 372 (439.2) (-59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator roman
ortodox din comuna Sinersig [Szinerszeg], cercul Buzia-
sului]. G. TRANS., XXI (1858), p. 286, col. II: Bule-
tinulu Oficialu.
Se di salariul.
15215 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de docent roman
in comuna Sipet din cercul Buzias]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 234, col. I: Escriere de concursu.
Se dau urmItoarele emolumente": 120 florini, 30 metrete
grIu, 30 metrete pornmb, 9 stInjen1 lemne, 100 puntl slanina, 100
punt" Bare, 25 punt.' lumlnari, cask grAdina $i 4 jugare parnInt.
15216 S. B. 372 (439.2) (-59)
[Corespondents despre scoala romans ortodoxa nou
infiintata din Singiorzul de Padure [Erdo-Singiorz] si
despre rezultatele imbucuratoare ale ultimelor examene].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 154: Erd6-Singiorz
9 Mail'.
Se laud& actiunea dus1 pentru cladirea acestel scot' de catre
controlorul Petru Mutu, carele se aflA aici la c.r. perteptorie de
dare".
15217 An. Tr. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents din Singiorgiul de Padure [Erddi S.
Giorgiu] de la 28 august, despre examenele in scoala din
aceasta localitate si despre progresul invatamintului inre-
gistrat acs]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 150.
Corespondentul aduce clogii lui P. Motto, care Intemeiase
scoala, cu doi ant Inainte.
15218 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invatator la
decurind infiintata scoala gr. restiriteana" din Sintandrci
809
 (372 (439.2) ( 59) tNVATAMINTUL ELEMENTAR : TkANsaVAN1A 372 (439.2) (= 59)

(Sent Andras) Sinthalm]. TELEGRAFUL R., V 15228 Unu cetatianu 372 (439.2) (=59)
'1857), p. 44. [Corespondenta din Timisoara despre examenele scolii
Se indica salariul gi conditiile de lnscriere la concurs. romanesti din piatiu"]. G. TRANS., XVIII (1855),
15219 372 (439.2) (=59)
p. 261-262: TemisiOr'a, Fabricu, 8 Augustu 1855.
[Scurta corespondenta relatind succesele scolii roma- semnateaza cu regret absenta de la aceste examene a consi-
nilor neuniti din Sintmiclausul Mare]. G. TRANS., lierului C. Ioanovici, care nu venise, de8i fusese invifat.
XVI (1853), p. 244, col. II: BAnatil. SintrnicIdusult mare, 15229 372 (439.2) (=59)
27 Iuliu. [Scurta corespondenta despre faptul ca preotul Ioan
Se elogiaza activitatea Invatatorului si se arats ca elevii se Dumbrava din Brasov a ddruit scolii din Tohanul Nou
prezentaserS cu succes la urmatoarele materii: istoria romans. rrn loc de semandtural. TELEGRAFUL R., V (1857),
$i biblica, geogratia politics, grarnatica, citirea nemteasca." p. 394, col. I: V. Tohanul not, 4 Dechemvrie.
si cu Mere strabune", precum si caligrafia.
15230 372 (439.2) (=59)
15220 372 (439.2) ( =59) [Corespondentd despre striiduintele spre cultura ale
[Se publicti tinerea de concurs pentru ocuparea unui romanilor din comuna Topli[a, cercul GyergyO -Sz. Miklos].
post de invatAtor roman in comuna Stamora]. G. G. TRANS., XXI (1858), p. 17, col. II: Gyergy6-
TRANS., XX (1857), p. 352, col. 11: Buletinulu Oficialu. Sz. Miklos, 31 Dec. 1857.
Se da salariul In bani si In nalura. Publicatie data. de oficiul Sc veste*te tinerea anal concurs pentru ocuparca unui post
cercului Buzia$. de Invatator In aceasta comuna.
15221 372 (439.2) (-59) 15231 R. 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de invalator la [Corespondenta despre examenele tinute la scoala comu-
scoala rornaneasca din comuna Roman Stamora", pre- nala romaneasca units de la Salinele romane (Turda-
tura Buzias]. 'TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 92, veche)]. G. TRANS., XVI (1853), p. 143, eol. II: Sali-
col. III: Concursti. nele romane (Turda-veche), 15/3 Maiu.
Se (15, salariul In bani *i In natura. Se lauds activitatea Invalatorului Georgiu Mezei.
15222 372 (439.2) (-59) 15232 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea postului de inviltgitor in [Corespondentd despre examenele de la scoala din
comuna Surducu din cercul Fdgetului]. G. TRANS., Uzon, linute sub presedintia protopopului Alecsie Ver-
XVIII (1855), p. 352, col. II: Buletinulu Oficialu. zeal TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194, col. II:
Uzon.
Se dau conditiile 41 salariul. Se cere cuiwasterea perfecla"
a limbit romane. Se observa: ...Metodul ccl bun, silinta si zelul Invatato-
rului loan Papuc se arata In examenut acesta, Cu atita mai vines,
15223 372 (439.2) (=59) cu clt, cu dinsul au propus Invataturile sale pruncilor In limbs
[Se public:a tinerea de concurs pentru ocuparea pos- maicii a fiestecarui 5i dupa cartile prescrise pentru fiecare religie"
tului de pedagog supleant roman ortodox din comuna Elevii In numar de 80 slut: 22 ortodocsi, 12 catolici, 46 elvetici.
Tees, cercul Timisoara]. G. TRANS., XXI (1858), p. 15233 Cucu
96, col. 11: Buletinulu Oficialu. 372 (439.2) (=59)
Sc (la salariul: 60 florini, 18 metrete grlu, 18 metrete cucuruz, [Corespondent4 in care se laudd activitatea invdtdto-
12 punti lumlnari, 15 punti sare, 36 punti slanina, 3 stinjeni lemne, rului Vasiliu Czibenszky din Vadu 5i nivelul scoter al ele-
2 jugare livada, gradina, cortcl.
vilor sal]. G. TRANS., XIX (1856), p. 165, col. II,
169, col. I: Vadu de pe Crisiu repede, Maiu 1856.
15224 u o 372 (439.2) (=59) Corespondentul indica materiile pe care le Invatasera devil
[CorespondentA din Teius despre crearea unui salariu scolii greco-catolice, discutind si chestiunea salarizarii Invata-
de 200 florini pentru invatatorul unit al scolii comunale]. torului Czibenszky.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 157, col. I: Teiusii, in 15234 Ampoiasnul
Aprilie. 372 (439.2) (-59)
[Corespondentgi din 28 oct. 1851 povestind actiunea
15225 372 (439.2) (=59) preotului ortodox Niculae Popescu din comuna Valea-
[Concurs pentru ocuparea postului de invaTator roman Dosului pentru ridicarea scolii comunale]. G. TRANS.,
In comuna Temeresci din cercul Fagetului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 386-387: Valea Dosului (in vecindtatea
XVIII (1855), p. 360, col. II: Escrierea de concursu. Zlatnei).
Se dau conditiile si salariul. Se cere cunoasterea perfecta" Se descrie *i ceremonia inaugurarii localului.
a limbil romane. 15235 372 (439.2) (=59)
15226 372 (439.2) (=59) [Concurs pentru ocuparea unui post de invdtritor roman
[Corespondenta despre vizita comisiei scolare la sco- ortodox in Varadia, cercul Virset]. G. TRANS., XX
lile din Timisoara]. G. TRANS., XIV (1851), p. 34:' (1857), p. 340, col. II: Buletinulu Oficialu.
Timisora, 29 Ian. c. v. 1851. Se da salariul In bani si In natura.
Se relateaza desfasurarea vizitel facute de comisia scolara. 15236 372 (439.2) (=59)
Se dau informatii privind scolile de pe Itnga bisericile Sf. Gheorghe [Concurs pentru ocuparea a doud posturi de invdtdtori
si Sf. Ilie, aratIndu-se ca. In prima se preda In limba strba, deli la nou infiintata scoald triviald greco-orientala din Vene-
eel putin jumatate din elevi erau roman(, si ea In a doua, frecven- tia-de-Jos]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 139, col.
tatk aproape numai de *colari romani, limba de predare era cea 11-11 I : Concursd.
romans. Se dau sclariile $i conditiile. Anunt dal. de Petre Popescu,
15227 372 (439.2) (-59) protopopul tractului Maras.
Deschidero de concursu. G. TRANS., XVII (1854), 15237 372 (439.2) (=59)
p. 192. [Concurs pentru ocuparea postului de invdtgitor la
Pentru ocuparea postului de Invalator public la class roma- scoala normala erariald" ortodoxd din Vidra]. TELE-
neasca din *coala SI. Gheorghe din suburbiul Tinii*oarci numit GRAFUL R., 11 (1854), nr. 74, p. 295: Concursil.
Fabricu". Plata anuala: 300 fiorini 81 10 stlnjeni de lenine. Se Iu.lici salariul In bani si In naturl.

810

www.dacoromanica.ro
372 (439.2) (= 59) INVATAMINTUL ELEMENTAR : TRANSILVANIA 372 (498.1)

15238 372 (439.2) (=59) 15247 372 (439.2) (=59)

[Dare de seams despre situatia precara a scolilor
romane din Vingardu]. G. TRANS., XVII (1854),
p.399: Monarchi'a austriaca.
Se elogiaza straduintele, de la tnceput, ale rAposatului adj.
de comisarlu Maiorescu. Se deplinge neglijenta de mai tirziu,
cad seculul e timpul progresului" $i plugarlul clnd are a vinde
niscari avutie, dacA nu *tie a cunoa$te nici macar bancnotele",
acne& dacl no *lie carte, e condamnat la saracie.
15239 372 (439.2) (=59)
[*tiri in legAturil cu scoala romans ortodoxii din via-
deni]. TELEGRAFUL R., I I I (1855), p. 388: Vladeni
1 Dechemb.
Cu prilejul vizitei facute acolo de episcopul Andrei Saguna
In calatoria sa de Intoarcere de la Brasov la Sibiu, preotul loan
Dumbrava a dunat *colii un loc de arAtura", care sA fie pe seama
$i folosul Invitatoriului".
15240 Un auditor dill Brapv 372 (439.2) (=59)
[Corespondent.ii de la Ziirnesti descriind activitatea in
folosul scolii de aici a frunlasilor I. MetRan si B. Baiul].
G. TRANS., XV (1852), p. 131: Foiletonul.
Cere, Intre allele, ca sa se is In considerare problema con-
struirii unui local pentru scoala. Comentlnd corespondenta, re-
dactia observa el Zarnestii ar avea cea mai neapArata trebuinta
de scoala realA $i industriall".
15241 P. T. 372 (439.2) (=59)
[Dare de seama' cu privire la inspectia consilierului sco-
lilor ortodoxe, dr. Pavel Vasici, la Zarnesti si la dispozitiile
luate cu acest prilej pentru propilsirea invAtamintului in
aceasta localitate]. TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 333: Zernesti 25 Octom.
Corespondentul dA amanunte privind alcatuirea fondului
scolastic al scolli.
15242 372 (439.2) (=59)
[Dare de seama despre inspectia facuta de consilieru
scolar Paul Vasici la Zarnesti]. G. TRANS., XIX (1856,
p. 338, col. I: Zernesti, 28 Octobre c. v.
Se arata ceea ce obtinuse consilierul pentru $coall de la co-
muna.
15243 A. B. 372 (439.2) (=59)
[Informatii despre chestiunea dotarii scolii din Mr-
nesti]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194: Brasov
20 lunie.
Reproduce cerintele prezentate In aceasta privinta de membrii
comunei doctorului Vasici, inspectorul *colilor ortodoxe din Ardeal.
15244 372 (439.2) (=59)
[Concurs pentru ocuparea a dotfa posturi de invritritori
la scoala ortodoxii din Zarnesti]. TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 76, col. III: Concursii.
Se dA salariul In bani $I In natura.
15245 372 (439.2) (=-59)
[Dare de seama despre examenul semestrial la scoala
primary romans ortodoxri din Zlatna]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 123, col. II: Zlatna 17 Aprile.
Se arata cum a decurs solemnitatea examenulut. Se elogiaza
munca dovedita de Invatatorul Filimon Pla$te. In cuvintarea de
lncheiere, parohul Dem Ian mustrase pe satenii care nu-$i trimiteau
copiii la scoala.
15246 D. 372 (439.2) (=59)
[Corespondents de la Zlatna, datata 13 mai, in care se
face o dare de seama despre inspectia consilierului de
scoale" Pavel Vasici la scoala din localitate]. TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 158.
[Concurs pentru ocuparea postului de inviltiltor de la
scoala greco-rilsiiriteand din comuna Zsidovar, pretura
Lugojului]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 120, col.
III: Concursil.
Se da salariul In bani *i In natura.
15248 372 (439.2) (-59)
[Postul de inviitiltor din com. Zoldu se scoate la con-
curs]. G. TRANS., XVII (1854), p. 366: 13uletinulu
Oficialu.
Salariu anual: 70 florini, 12 metre pos. griu, 12 metre cu-
curuz, 13 puntA lumlnilri, 100 puntl save, 100 lardu, 8 orgii lemne
de roc, locuintl.
(45) ITALIA
15249 [Barmiti]u, [Simeon]e 372 (45)
0 scold sAteasca din Italia. FOAIE PT. M1NTE,
XVII (1854), p. 65-68.
Descric o $coalA primary care, Pe lInga cursurile obi$nuite,
avea: un leagan pentru copiii sugari ai caror parinti erau la lucru;
o gr5.dinita pentru copiii Intre 2-5 ant; un curs de meserii pentru
cei Intre 12-16 ani; toate, prin contributia satului. Propune
exemplul spre imitare. Literele finale ale semnaturii, la tabla
de materii a anului.
(498) PRINCIPATELE ROMANE
15250 372 (498)
Convorbiri de satil. I Scoale: Necesitate a insegnamen-
tului primariu. MUSEULC N., I (1857), p. 7-8.
Sub formA de dialog Intre judele Florea *i Mo* Petru.
15251 372 (498)
Convorbiri de satii. II. Obi[e]ctil alu insegnamentului.
MUSEULO N., I (1857), p. 14-16.
Dialog cu privire la problemele InvdtAmIntului rural: daca
satele ar putea da salarii si conditii de existents mai ademeni-
toare, ar veni la tail Invat5tori mai buni. InvatamIntul la tail
ar trebui sa fie gratuit. Invatatorii ar trebui sa fie In mod obli-
gatoriu *i secretari comunall. Localurile de *coals la Cara ar trebui
sa fie mai potrivite pentru acest stop. Discuta apoi metodele si
materiile cele mai potrivite pentru InvatamIntul rural.
15252 gonescub R. 372 (498)
*coli prin sate. BUCIUMUL, I (1857), p. 16, 23-24:
Instructiunea.
Propune ca Divanul ad-hoc sA cerceteze de aproape problema
cultivArii poporului prin *coals. CerceteazA principalele orga-
nizari ale Invatamintului In alte tars, ca sa vada care ar fi cea mai
apropiat5 de ImprejurArile de la noi. Discuta chestiunea obligati-
vitiltii InvAtamintului. Cere ca InvAtAtura Ea se Intinda la toate
clasele". Face apoi propuneri pentru organizarea amplA de *colt
primare la sate.
(498.1) TARA ROMANEASCA
(In ordinea alfabetica a localitatilor)
15253 372 (498.1)
[Eforia *coalelor din Tara Romaneascri anunta ca va
Brie un al doilea examen pentru candidatii de profesori
la scolile normale]. VEST. R., XVI (1851), p. 21.

811

www.dacoromanica.ro
372 (498.1) INVATAMINTUL ELEMENTAR : TARA ROMANEASCA
15254 372 (498.1)
[Masuri privitoare la reorganizarea invatamintului pri-
mar in Tara Romaneasc5]. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 70, col. I: Bucuresti, 28 Februarie.
La cele trei clase prlmare, In *collie publice, va functiona
pe viitor un singur profesor. Numai caligrafia *i desenul vor ft
predale de profesori deosebiti. Se (IS *i programa celor trei clase.
Duna Gazela romdno-germami din Bucuresli.
15255 372 (498.1)
[Eforia F,;coalelor aduce Ia cunostinta generals cate-
drele iacanle de la 13 von primare din orasele judetelor].
VEST. R., XVII (1852), p. 50.
Pentru ocuparea for se va tine concurs la 15 august 1852.
15256 372 (498.1)
Instructii pentru institutorii primari. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 7-8; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
p. 95-96, 102-104.
Instructiunile elaborate de Eforia $coalelor din Tara Roma-
neasca cuprinde 37 articolc In 6 titluri: pentru datoriile foul insti-
tutor; conditiile de adnusibilitate lntr -o scoala; despre local;
despre Invataturi; despre discipline; deosebite dispozitii. In Foaie
pentru mints instructiunile slut precedate de un scurt comen-
tariu laudativ.
15257 372 (498.1)
[Pitarul Andrei Pretorianu, bibliotecarul Colegiului,
este ori..duit in postul de revizor al scoalelor primare
din tot Printipatull. BULETIN [T. R.], 1855, p. 269.
15258 372 (498.1)
[Eforia scoalelor anunta ca, urmind a se deschide
scoli satesti centrale prin fiecare judet", se va infiinta
concurs pentru institutorii ce sint a se numi la aceste
scold. BULETIN [T. R.], 1855, p. 307; VEST. R.,
XX (1855), p. 305, col. 11: Eforia Scoalelor.
Se publics si materiile din care vor fi examinati eandidatli ;
pe ling* citire, religie, gramatica, geogratie, aritmetica, se cer *1
cuno*tinte de plugarie *i din geometric, aplicatie la masuratoarea
pogoanelor".
372 (498.1)
15259
[Ofisul caimacamului dare Departamentul Cultului
si al Instructiei publice prin care se cere reinfiintarea
scolilor satesti]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 29
Mai into se vor Infiinta scoli la satele cu populatie mai mare;
se vor tine examene pentru institutori; institutor'', pe lInga leafs,
vor fi scutiti de orice dajdie catre stat; In timpul veril institutorii
vor merge la seoala centrall a judetului pentru desAvIr*ire; cantle
elementare se vor vinde cu un pret mic, iar copillor saraci li se
vor da gratuit.
15260 B.[ossueeeanu] 372 (498.1)
[Salutti cu bucurie ofisul caimacamului pentru infiin-
'area unor scoli satesti]. TIMPULU, I (1857), nr. 10,
p. 1-2.
15261 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta di se vor infiinta in curind
scoli satesti si este nevoie de institutori]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 30; ANUNT. R., IV (1857), nr. 1, p. 4.
Se arata conditiile pe care trebuie sa be Indeplineasca ace' ce
doresc a ft numiti institutor' to prezent. In viitor, institutorii
vor urma la scolile centrale judetene pentru Inmultirea cunostin-
telor lor; salariul for va fi de 300 lei pe an si vor fi scutiti de orice
dare catre stat.
15262 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor aduce Ia cunostinta candidatilor la
posturile de institutori la scolile satesti ca exami-
narea for se va face de catre institutorii superiori ai sco-
blor publice din resedint.a districtului respectiv]. BU-
LETIN [T. R.], 1857, p. 91.
812
www.dacoromanica.ro
372 (498.1)
15263 Petrescu, Gh. 372 (498.1)
Despre scoalele satesti. TIMPULU, I (1857), nr. 12,
p. 3, nr. 13, p. 4.
Salute cu bucurie desehiderea *colilor satestl, filndca a venit
timpul ca soarta nenorocita a taranului sa se amelioreze sl efec-
tele salutare ale Instrucllunil sa se IntInda sl peste clasele cele mai
de jos.
15264 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca s-au infiintat mai
multe scoli satesti in districtele Mehedinti, Vilcea, Muscel
si Teleorman si ca se va tine concurs pentru numirea a 4
revizori de scoli satesti]. BULETIN [T. R.], 1857,
supl. la nr. 68, p. 4; ANUNT. R., IV (1857), nr. 63, p. 3.
Salariul lunar va fi de 200 lei.
15265 Vladeseu, Gr. 372 (498.1)
Despre instructiunea primara. NATIONALULU, I
(1858), p. 80.
Apel catre sateni si mai ales catre proprietarii de mosii sa
vino in ajutorul *colilor satesti, caci aceste *colt vor face pe sateni
sa-si cunoasca datoriile for catre proprietari, catre guvern, catre
tars 81 catre toata societatea. Arata ca Invatatorul nu poate trai
cu salariul sau anual de 300 lei.
15266 Poenaril, J. M. 372 (498.1)
[Despre scolile satesti]. NATIONALULU, I (1858),
p. 83-84: Domnule Redactora!
Raspunde lui Gr. Vladescu si arata ce proprietari' de mosii
roman' vin mereu In ajutorul Invatatorilor, numai arendasii strlini
nu vor sa-i ajute.
15267 Voineseu, S. 372 (498.1)
[Despre *collie comunale din judetul Buzau]. NA-
TIONALULU, I (1858), p. 169-170: Domnule Redactor.
Raspunde unui articol publicat de V. Boerescu In acela*i ziar
la p. 145-146, 157-158, aratInd ca lipsa de scoli In judetul Buzau
se datore*te salariului prea mic al Invatatorilor. La leafa for anuala
de 300 lei, unit proprietari din judet au mai adaugat 200 lei. Totu.51
suma este insuficienta. Propune de aceea constituirea unui fond
banesc de catre proprietari pentru salarizarea Invatatorilor, spre
a se putea deschide cele 160 scoli Inchise din judet.
15268 Vladescu, Gr. 372 (498.1)
Domnului S. Voinescu. NATIONALULU, I (1858),
p. 178.
ConsiderA ca nu s-au facut la Buzau Inca suficiente eforturi din
partea proprietarilor pentru salarizarea Invatatorilor. Un Invata-
tor are 500 lei *i un argat 600 lei. In legatura cu pregAtirea Inv548.-
torllor, observA a el au Post recrutati dintre fo*tii seminarist'
*I Invatatorii care au functionat pina In 1848. Recomancll a ft
folositl si logofetii satelor ca InvAIAtori.
15269 Voinescu, S. 372 (498.1)
[Scurt rtispuns lui Grigore Vladescu la cele scrise de
acesta referitor la scale comunale din districtul Buzau
si la ajutorul pe care trebuie sa li-1 dea proprietarii].
NATIONALULO, I (1858), p. 187: Domnule Redactor.
Se Indoie*te ca logofetii satelor ar putea deveni Invatatori
pentru ca e necesar ca acestia sa se instruiasca. 0 jumatate de an
In capitala judetului, or ei nu pot pleca din sat. In rest, socoteste
el ar fi mai util a se lua masuri pe putinta fiecaruia" pentru Imbu-
natatirea InvatamIntului declt a se interpreta articolele.
372 (498.1)
15270
[Date despre *collie comunale din districtul Prahova].
NATIONALULCJ, I (1858), p. 205: Domnule Redactor.
In district functioneaza 23 *colt, iar alte 130 sInt reparate,
dar nu se pot deschide pentru ce lipsesc Invatatorii. Datele slut
cuprinse Intr-o scrisoare trimisa la redactie de T. Corlatescu.
15271 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca in viitor catedrele
vacante de clasa a III-a si a IV-a vor fi ocupate prin
372 (498.1) INVATAMINTUL ELEMENTAR : TARA ROMAMEASCA
concurs numai de profesorii de clasele I, a II-a si a III-a
si numai in lipsa de profesori concurenti se vor primi
si persoane care nu sint in inviltdmint] NATIONA-
LULU, I (1858), p. 337.
15272 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor aduce multumiri unui numar de
proprielari si arendasi, care au usurat pe invdthtorii
satesti de datoriile for proprietdricestil. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 337.
15273 372 (498.1)
[Eforia Instructiei Publice aduce multumiri unui numar
de proprielari si arendatori de mosii din districtul Roma -
nati, care au declarat ca nu vor supra pentru munca
in natura pe invdtdtorii comunali de pe mosiile lor].
NATIONALULtJ, I (1858), p. 393.
Se publics numele acestor persoane.
15274 372 (498.1)
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca Barbu
Pirieanu a ddruit o rubla si un incl de argint inviiptorului
Preda Barbu, de la scoala comunala din satul Baesti,
districtul Vilcea, pentru hdrnicia lui]. ANUNT. R.,
V (1858), nr. 43, p. 3.
15275 372 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca la 1 cctombrie 1856 se
va deschide concurs pentru clasa a III-a la Scoala primary
publica din Braila "]. VEST. R., XXI (1856), p. 244.
15276 372 (498.1)
[Eforia *coalelor face cunoscut ca la 15 aprilie 1857
se va tine concurs pentru catedra vacantil de clasa a III-a
de la scoala din Braila.] [BULETIN FT. R], 1856, p. 406;
VEST. R., XXI (1856), p. 379.
15277 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedra de clasa I-a si a 2-a primare ce este a
se infiinta din nou pe lingd cele in fiinta patru clase pri-
mare publice de orasul Braila"]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 10; VEST. R., XXII (1857), p. 16.
15278 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru 4 catedre de la scoala primary publicd din orasul
Braila]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 182; ANUNT. R.,
IV (1857), nr. 39, p. 4.
15279 372 (498.1)
[Eforia coalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedrele de clasa I si a lI -a primare de la scoala
publics din Braila]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 315;
ANUNT. R., IV (1857), nr. 72, p. 3.
15280 372 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta di la 22 ianuarie se va des-
chide in Bucuresti scoala incepilloare de la Cismigiu].
VEST. R., XVI (1851), p. 21.
15281 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca a deschis o a treia
scoala primary in vdpseaoa" de galben, mahalaua Ote-
tarii]. VEST. R., XVI (1851), p. 41.
372 (498.1)
15282
[Eforia *coalelor aduce Ia cunostiinta publicului ca,
pentru mai multd inlesnire a scolarilor ce sint a urma
invataturile incepatoare, a intocmit si a patra scoala
primary, in viipseaoa de albastru, mahalaoa Brostenilor"
din Capitals]. VEST. R., XVI (1851), p. 351.
15283 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 1 aprilie se va tine con-
curs pentru un invatator de muzica vocals la scoala
www.dacoromanica.ro
372 (498.1)
primary publica din v. Negru a Capitalei"]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 58; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 13,
p. 1, col. II : instiintare.
15284 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor fare cunoscut cii se va deschide
concurs pentru clasa a 4-a primard a scoalei publice din
vdpseaoa de albastru din Capitals "]. BULETIN [T. R.],
1856, p. 302.
15285 372 (498.1)
[Eforiacoalelor face cunoscut ca la 15 aprilie se va
tine concurs pentru catedra vacanta de la clasa a 1V-a de
la scoala din vopseaoa de albastru a Capitali"]..BU-
LETIN [T.R.], 1856, p. 406 ; VEST. R., XXI (1856), p. 379.
15286 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedrele de clasa I si a II-a primare" de Ia scoala
din vopseaua de galben a Capitalei]. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 72, p. 3.
15287 372 ('.98.1)
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va tine
concurs pentru catedrele de clasa 1 si a II-a primare din
Buzau]. ANUNT. R., V (1858), nr. 20, p. 4.
15288 372 (498.1)
[Eforia *coalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedrele de clasa I si a II-a primary de la scoala
publica din Caldrasi]. BULETIN [T. R.], 1857, 315;
ANUNT. R., IV (1857), nr. 72. p. 3.
15289 372 (498.1)
, [Eforia Instructiunii Publice aduce multumiri unui
numar de 16 persoane, care, cu ocazia solemnitdtii impar-
tirii premiilor la scoala publicd din orasul Caldrasi, au da-
ruit carti elevilor acestei scolie care s-au distins]. NA-
TIONALULJ, I (1858), p. 317.
15290 372 (498.1)
[Eforia *coalelor face cunoscut ca va tine concurs
pentru catedrele vacante de la scoala comunali din Cer-
neti]. ANUNT. R., 1V (1857), nr. 72, p. 3-4.
15291 372 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca paharnicul A. Urianul,
licenciat in drept al facultritii din Paris", a Iiisat, dupS
moartea sa, scolii din Cimpulung, orasul sau natal, o
biblioteca de 1030 volume in deosebite limbi, osebit
de cileva manuscrise si harte "]. VEST. R., XVII
(1852), p. 194; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 51,
p. 99: Tara Romaneasca.
372 (498.1)
15292
[Eforia *coalelor anuntri ca se va vinde prin mezat
piidurea de pe mosia Dosul Sandi, din judetul Dolj, pro-
prietatea scoalei Obedeanul din Craiova]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 281-282.
Se publicA conditlile de vtnzare a acestei paduri.
15293 372 (498.1)
[Publicatie de concurs pentru ocuparea unor posturi
de profesori la a doua scoala primary din Craiova].
VEST. R., XVII (1852), p. 217.
15294 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor publica lista mosiilor scoalei Obedeanu
din Craiova, care se vor da in arenda pe cinci ani, cu ince-
pore de la 23 aprilie 1852] . VEST. R., XVII (1852),
p. 357.
15295 372. (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se vor da in arencla prin
licitatie mosiile scoalelor Obedeanului din Craiova].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 94.
813
372 (498.1) INVATAM/NTUL ELEMENTAR : TARA ROMANEASCA 372 (498.1)

15296 372 (498.1) toarele cursuri: de dopia-scripturd, de limba francezd

[Eforia Scoalelor anuntd ca la 1 octombrie 1856 se si de limba greacd modernd]. BULETIN [T. R.], 1853,
va deschide concurs pentru clasa III la scoala primary p. 188.
publicd din Craiova"]. VEST. R., XXI (1856), p. 244.
15309 372 (498.1)
15297 372 (498.1) [Eforia Scoalelor anunta ca la scoala publica din
[Eforia Scoalelor publicd lista mosiilor scolilor Obe- 'Ploiesti se vor infiinta urmatoarele cursuri: dopia scrip-
&anti din Craiova, care se vor da in arendA]. BULETIN turd, limba franceza si limba greacd modernd si se va
[T. R.], 1857, supl. la nr. 65, p. 3; ANUNT. R., IV (1857),tine concurs pentru ocuparea tor]. BULETIN [T. R.],
nr. 68, p. 3. 1854, p. 343.
15298 372 (498.1) 15310 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta cu se va tine concurs pentru [Eforia Scoalelor anunta ca la scoala publica din orasul
catedra de clasa a IV-a a scoalei primare publice din orasul Ploiesti se vor infiinta noi cursuri]. VEST. R., XIX
Focsani"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 398. (1854), p. 349.
Noile cursuri slut: Dopia scripture, limba frantezA si limba
15299 372 (498.1) greael moderna".
[Eforia Scoalelor anuntil ca se va tine concurs pentru 15311
catedra de clasa a 4-a a scolii primare publice din orasul 372 (498.1)
Focsani] BULETIN [T. R.], 1857, p. 102. [Eforia Scoalelor anunta ca la scoala publica din
orasul Ploiesti sint vacante catedrele: de dopia scripturd,
15300 372 (498.1) de limba francezd si de limba greacd modernd si ca la
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs 15 septembrie se va tine concurs pentru ocuparea tor].
pentru catedra de clasa a IV-a de la scoala din Focsani]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 246; VEST. R., XX (1855),
BULETIN [T. R.], 1857, p. 315; ANUNT. R., IV (1857), supl. la nr. 60, p. 1, col. II.
nr. 72, p. 3. 15312 372 (498.1)
15301 372 (498.1) [Eforia Scoalelor aduce multumiri lui Zaharia Gila
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va pentru donatiile in bani facute scolilor publice din Plo-
tine concurs pentru catedra de clasa a IV-a primary de la iesti]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 17; LEST. R., XXI
scoala publica din Focsani]. ANUNT. R., V (1858), (1856), p. 13, col. II.
nr. 45, p. 3.
15313 372 (498.1)
15302 372 (498.1) [Eforia Scoalelor face cunoscut ca se tine concurs
[Eforia Instructiei Publice aduce multumiri lui Toma pentru catedrele de limba francezd si de limba greacd
Timpeanu, care a clddit scoala comunald pe proprietatea modernd de la scoala publicd din orasul Ploiesti].
sa din satul Galbenul, in districtul Rimnicu-Sdrat]. BULETIN,[ T. R.], 1857, p. 10; VEST. R., XXII (1857),
ANUNT. R., V (1858), nr. 84, p..4. p. 28.
15303 372 (498.1) 15314 372 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 1 aprilie se va tine [Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va tine
concurs pentru catedra de clasa I si a II-a la scoala concurs pentru catedra de clasa a III-a primary a scolii
primary publica din orasul Giurgiu]. BULETIN din Ploiesti], ANUNT. R., V (1858), nr. 20, p. 4.
[T. R.], 1855, p. 58; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 13, 15315 372 (498.1)
p. 1, col. II: instiintare.
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va tine
15304 372 (498.1) concurs pentru catedra de limba greacd modernd la scoala
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca va tine concurs publicd din Ploiesti]. ANUNT. R., V (1858), nr. 47, p. 3.
pentru catedra de clasa I si a II-a a scoalei primare 15316 Corlateseu, T. 372 (498.1)
publice din orasul Giurgiu]. BULETIN [1. R.], 1857,
p. 272; ANUNT. R., IV (1857), nr. 72, p. 3. [Amanunte despre scoala din Ploiesti si despre scolile
comunale din districtul Prahova]. NATIONALULI3, I
15305 372 (498.1) (1858), p. 205: Domnule Redactor.
[Eforia Scoalelor anunta ca la 1 septembrie 1853 Se aratit cum este organizata scoala din Ploiesti: are 4 clase
elementare, 1 clasa specials pentru contabilitate si explicarea
se va deschide essamenti pentru candidatii de institu-
tort de classa a IV", in scoala primary din Pitesti]. BU- actelor de comert, clase libere pentru limba franceza si greaca
LETIN [T. R.], 1853, p. 130; VEST. R., XVIII (1853), moderna; aceste clase slit frecventate de 400-500 elevl; scoala
p. 166. are *i internat.
15317 372 (498.1)
15306 372 (498.1)
[Ministerul din NAuntru face cunoscut ca va tine lici-
[Publicatie prin care Eforia Scolilor aduce multumiri
tatie pentru clAdirea aripii noi ce se va adduga la scoala administratorului districtului Vilcea, pitarul N. Ian-
nationald din Pitesti]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 206. covescu, si lui Iorgu Oromolu, pentru ca au &dna carti
elevilor scolii publice din Rimnicul Vilcii, care s-au
15307
distins la invataturd"]. BULETIN [T.R.], 1858,
372 (498.1) p. 267, col. III.
[Stire despre o insemnata donatie facuta de ploiesteni
pentru infiintarea unci sea de fete si mdrirea scolii pu- 15318 372 (498.1)
blice locale]. G. TRANS., XVI (1853), p. 172, col. II: Instiintare. VEST. R. XVI (1851), p. 218.
Tier'a romanesca si Moldavi'a. Se publica numele persoanelor care au daruit carti elevilor
Se arata ca ploiestenii donasera 50 990 lei si ea la 4 mai 1853
distinsi la examenele de la scoala elementary din Slatina.
se pusese temelia noilor 15319 372 (498.1)
15308 [Eforia Scoalelor anunta ca cloud' din mosiile scolii
372 (498.1) Ionascu din Slatina se vor da cu arenda pe cinci ani, cu
[Eforia Scoalelor anunta ca incepind de la 1 octombrie incepere de la 23 aprilie 1853]. VEST. R., XVII (1852),
1853 la scoala publica din Ploiesti se vor infiinta urma- p. 357.

814
www.dacoromanica.ro
 382 (498.1) INVATAMINTUL ELEMENTAR : TARA ROMANEASCA MOLDOVA 372 (498.3)

15320 372 (498.1) 15333 372 (498.1)

[Eforia Scoalelor anunta ca se va da in arendd prin [Eforia Scoalelor aduce la cunostinta generals ca
licitatie mosia Basesti din jud. Teleorman, a scolii lonacu- paharnicul N. Niculescu, cirmuitorul judetului Mehedinti,
lui din Slatina]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 132.` a donat 200 galbeni pentru cladirea noii scoli ce se va ri-
dica in orasul Severin]. VEST. R., XVI (1851),
15321 372 (498.1) p. 366.
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine licitatie pentru 372 (498.1)
facerea mobilelor trebuincioase la coala primary din 15334
Slatina"]. VEST. R., XXI (1856), p. 240. [Departamentul din Niluntru face cunoscut ca pahar-
nicul Nicolae Niculescu, cirmuitorul judetului Mehedinti,
15322 372 (498.1) a donat 200 galbeni spre ajutor In facerea cladirii unei
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va tine Incdperi de scoala in orasul Severinul, pentru invatatura
concurs pentru catedra de clasa a IV-a primara de la tinerimei"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 453.
scoala publicd din Slatina]. ANUNT. R., V (1858), 15335 372 (498.1)
nr. 45, p. 3. [Ministerul din Nauntru face cunoscut di se va tine
15323 372 (498.1) licitatie pentru construirea unei parti din scoala orasului
Turnu-Severin]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 154.
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va deschide
concurs pentru clasa a III-a $i a IV-a primara a scoalei Lucrarea ce se cere pentru anul 1856 este pretuita la suma
publice din orasul Stirbeiu"]. BULETIN [T. R.], 1856, de lei 32 012. Anuntul se repeta la p. 323.

p. 302; VEST. R., XXI (1856), p_ 287. 15336 372 (498.1)

, 15324 372 (498.1) [Eforia Scoalelor aduce multumiri publice serdarilor
Pand Garddreanu, Grigorie Simboteanu i Ioan Cerna-
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca la 15 aprilie 1857 tescu pentru darurile oferite elevilor silitori de la scoala
se va tine concurs pentru ocuparea catedrelor de clasa publica din orasul Severin]. BULETIN [T. R.], 1857,
I si a II-a primara din orasul Stirbeiu]. VEST. R., p. 280.
XXI (1856), p. 379.
15337 372 (498.1)
15325 372 (498.1) [Eforia Scoalelor face cunoscut cd va tine concurs
[Se anunta ca se va tine concurs pentru catedra de pentru catedra de limba germand la scoala publicil din
clasa I si a II-a a seal primare din orasul Stirbeita orasul Turnul-Severin]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 323 ;
NATIONALULla, II (1858), p. 11: Eforia Instructiunei ANUNT. R., IV (1857), nr. 73, p. 3.
Publice.
15338 372 (498.1)
15326 372 (498.1) [Publicatie prin care Eforia Scoalelor aduce multu-
[Publicatie prin care se aduc multumiri unor cetateni miri unor cetateni din Severin, care au daruit carti ele-
din orasul Stirbeiu, pentru ca au daruit carti elevilor scolii vilor scolii public ce s-au distins la invatatura]. BU-
publice care s-au distins la invataturd in anul scolar LETIN [T. R.], 1858, p. 258, col. II: Eforia Scoalelor.
1857-1858]. BULETIN [T. RJ 1858, p. 290, col. III. Donatorii slut: serdaril Paul 05rdAreanu, Toma I[u]pceanu,
C. Gorjeu si pitarul Tanase RStezeanu.
15327 372 (498.1)
Instiintare. VEST. R., XVI (1851), p. 218. 15339 372 (498.1)
Se publica numele persoanelor care au (Unlit cart' elevilor [Pitarul Janet' Vlddescu, proprietar In satul Vladestii
distinsl la examenele de la scoala elemental% din Tirgoviste. din judetul Muscel, oferd 300 lei anual pentru scoala sa-
teased locala]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 142; ANUNT.
15328 372 (498.1) R., IV (1857), nr. 29, p. 4.
[Profesorul loan Fusea de la scoala din Tirgoviste Se mai obliga Si. fact, In contul sau, toate reparatiile nece-
este inaltat la rangul de pitar]. BULETIN [T. R.], sare de peste an la aceasta scoala. Eforia Scoalelor face cu acest
1852, p. 370. prilej un apel la sentimentele patriotice ale tuturor romanilor,
de a vent In ajutorul instructiei publice.
15329 372 (498.1)
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va
tine concurs pentru catedrele de clasa I si a II-a primare (498.3) MOLDOVA
din Tirgu-Jiului]. ANUNT. R., V (1858), nr. 20, p. 4.
(In ordinea alfabetica a localitatilor)
15330 372 (498.1)
[Se publicd un legat al lui N. Opran, administrator 15340 G. S. 372 (498.3)
in judetul Gorj, prin care doneazd 100 galbeni pentru
scoala din Tirgu-Jiu si 100 lei lunar la trei elevi silitori, Scoli satesti. SEPTAMANA, 1853, p. 34-35.
ca sa urmeze mai departe scoala la Craiova sau la Bucu- Autorul arata folosul scolilor ce se vor inflinta SI explicit astfel
resti]. NATIONALULU, I (1858), p. 373. satenilor rostul tor: telul scolilor acestora nu este ca Si. facA din
fii vostri cSrturari, gramatici si logofeti; fii vostri din impotriva
15331 372 (498.1) vor Invata carte pentru ca sa stie a cirmui mai bine plugul",
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs cad, continua. el, stiinta cartii trebuie Si. va slujeasca numai
pentru catedrele de clasa I $i a II-a primary de la scoala Intru ceea ce trebue sa va fie de folds ".
publicd din Turnu-Magurele]. BULETIN [T. R.], 1857,
p. 315; ANUNT. R., IV (1857), nr. 72, p. 3. 15341 372 (498.3)
[Ofisul caimacamului adresat Departamentului Cul-
15332 372 (498.1) tului si al Invdt.dturilor Publice prin care acesta este
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va tine insarcinat sa is masuri pentru deschiderea de coli co-
concurs pentru catedra de clasa I si a II-a de la scoala munale in principalele sate apartinind clerului]. GAZ.
primary din orasul Turnu-Magurele]. ANUNT. R., DE MOLD., XXVIII (1856), p. 331: Novitale din nauntru.
V (1858), nr. 84, p. 4. Text roman st francez.

24 Bibliografia analitica c. 959 815

www.dacoromanica.ro
372 (498.3) INVATAMINTUL ELEMENTAR : MOLDOVA
15342 372 (498.3)
[Anaforaua Departamentului Cultului din Moldova
referitoare la infiintarea de scoli comunale pe mosiile
manastiresti si la problema infiintArii unui institut agro-
nomic in satul Cirligul de linga Iasi, unde vor urma viitorii
inviitOtori un curs practic de 3 ani]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 377; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 359-360: Novilale din nAuntru.
In Gazela de Moldavia text roman si francez.
15343 372 (498.3)
[Ofisul adresat membrilor comitetelor de inspectie
a scolilor tinutale referitor la ingrijirea scolilor]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 2: Caima-
camiea Principatului Moldovei.
Calmacamul cere membrilor acestor comitete sa nu neglijeze
situatia $colilor, ci sa se preocupe necontenit de aceasta problema.
Membrii acestor comitete slot administratorii de judete, prw-
dintii de tribunale *i pre*edintii eforiilor.
15344 372 (498.3)
[Circulara lui Dimitrie A. Cantacuzino adresata Co-
mitetelor de inspectie ale scolilor primare, la numirea sa
in postul de ministru al cultului si al instructiei publice]. -
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 91-92: Cara Comi-
tetele de Inspectie a scoalelor primare.
Noul ministru cere concursul acestor comitete pentru o ctt
mai buns functionare a InvatamIntului elementar. Intre altele,
le atrage atentia ca aceste $coli nu trebuie sa mai tie rasadnite
ale unui oarecare numar de amploeati mici". - Text roman $1
francez.
15345 372 (498.3)
Circulara' adresata Preasf. Mitropolit si Episcopilor
eparhioti. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 125:
Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 109: Ministerul Cultului si al
Instructiei Publice.
Ministrul cultului $i instructiei publice, D. Cantacuzino, cere
conducatorilor bisericii sa sprijine actiunea sa de a de*tepta
dorinta pentru Invatatura", recomandlnd clerului ca sa Indemne
populatia sa-si trimita copiii de 7 ani In *coli. De asemenea, cere ca
preotii sa sprijine actiunea pentru deschiderea de *coil In locali-
tattle unde lipsesc. In Gazela de Moldavia text roman $i francez.
15346 372 (498.3)
[Circulara adresatil comunitAtii catolice, cu privire la
infiintarea de scoli primare in localitatile populate de
catolici]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 48, p. 123, col. I: Ministeriul Culturilor si al Instructiei
Publice ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46,
p. 161: Ministeriul Cultului si a Instructiei Publice.
Se cere episcopului Antonio de Stefano ea sail Indemne cre-
dincio$11 SE Inflinteze *coil primare comunale $i scoli sate$ti prin
numeroasele sate catolice", dupa modelul $colilor romanesti, asi-
gurInd studiulul limbii romane locul cuvenit". In Gazeta de Mol-
davia text roman *i francez.
15347 372 (498.3)
[Publicatie in legatura cu vizita fAcuta de Dim. Can-
tacuzino, ministrul cultului si al instructiei publice, in
regiunea Odobesti]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 48, p. 123, col. II ; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 47, p. 163: Ministeriul Culturilor si a
Instructiei Publice.
Ministrul arata el a gasit In foarte bune conditii scoala din
Odobe$ti $i cea din Volo$cani si aduce elogii mai multor frunta$i
locali, lndcosebi serdarului C. Neagu, pentru silintele $i contri-
butia ce o ofereau dezvoltarli InvatamIntului In regiune. - In
Gazela de Moldavia text roman *1 francez.
15348
372 (498.3)
[Circulars prin care profesorii scolilor tinutale sint
somati sa tins un registru de prezentil la sedintele grata-
816
www.dacoromanica.ro
372 (498.3)
minale a membrilor comisiilor de inspectie]. - BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 175: Ministeriul Cultului si al
Instructiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 154: Ministeriul Cultural si al Instructiei Publice.
15349 372 (498.3)
[Circulars adresata la toti profesorii scoalelor pri-
si nu numai 55 memorizeze in mod mecanic]. BULETIN -
mare", prin care li se core sa invete pc elevi sa gindeasca
[Mold.], XXVI (1858), p. 175, col. III: Ministeriul Cultu-
lui si al Instructiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 154, col. 1: Ministerul Cultului si at Instruc-
tiei Publice.
15350 372 (498.3)
[Instructiunile date inspectorului general cu privire la
inspectarea scolilor primare din Capitals si din Tara de
jos]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 110-111:
Ministerul Cultului si al Instructiei Publice.
Inspectorul general capata instructiuni amanuntite In lega-
tura Cu misiunea sa. El prime$te $i sarcina de a vizita institutiile
-
particulare de Invatamint. Text roman $i francez.
15351 372 (498.3)
[Adresa prin care milnastirile Neamt, si Secu sint indem-
nate sa infiinteze milcar scoale satesti, pe numeroasele
si intinsele mosii ce are in dispozitie "]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 36, p. 63: Ministerul
Cultului si al Instructiei Publice; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 117-118: Ministerul Cultului si al Instructiei
Publice; ANUNT. R., V (1858), nr. 38, p. 1-2: Moldavia.
In adresa, trimisa arhimandritului Gherasim, staretul celor
doua manastiri, se aduc acuzatii calugarilor de a nu sprijini Inva-
tamIntul, In contra chiar a datoriei ce-i dicteaza trebuintele
ce le-au Inzestrat cu averi colosale". In Gazela de Moldavia
text roman $i francez.
15352 372 (498.3)
[Publicatie privitoare la deschiderea a 10 scoli elemen-
tare satesti pe mosiile clerului din Moldova, cu incepere
de la 1 septembrie 1858]. - GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 60, p. 182-183: Ministeriul de Cult
si Instructie Publics.
Se indica numele mo$iilor $i cele ale profesorilor. - Text
roman *i francez.
15353 372 (498.3)
[Lista a 23 de persoane, ce au binevoit a contribui la
edificarea si infiintarea caselor de scoala din Vrancea "]. -
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 184.
Lista, continlnd numele subscriitorilor $i sumele subscrise,
este publicata In semn de multumita publics de catre Ministerul
Cultului $i al Instructiei Publice. - Text roman si francez.
15354 372 (498.3)
[Se anuntA ca. arhimandritul Grigorie Crupenschi a
donat in folosul scolilor casele impreuna cu heiurile ce are
intre tirgul Hirldu si monastirea Zagaviea "]. - BULE-
TIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 70, p. 189, col.
I-II ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 265: Ministeriul
Cultului si al Instructiei Publice.
Text roman $i francez.
15355 T. G. [ko 372 (498.3)
[Corespondenta in care autorul dd amanunte cu privire
la desfasurarea examenelor de la scoala publics din Birlad
si cere ca acestei scoli sa i se adauge clasele gimnaziale
si acel al limbei franceze"]. - ZIMBRUL, II (1851),
p. 36: Domnilor Redactor/.
Corespondentul da amanunte cal In Blrlad existau patru
pansioane de limba franteza, din care unite sint infiintate mai
de la ani", dar ca elevli acestor pensioane nu erau capabili sa
traduca vreo fats din vreun autor clasic, fara gre$ala".
372 (498.3) INVATAMINTUL ELEMENTAR : MOLDOVA
15356 372 (498.3)
[Se anunta ca domnitorul Ghica incuviintase a se
slobozi din rezerva casci scoalelor" sumele necesare refa-
cerii swill din Birlad, distrusa de incendiu]. ZIMBRUL,
I (1851), p. 345: lasii.
15357
372 (498.3)
[Dare de seamy cu privire la solomnitatea inaugurarii
noului local al scolii publice din Birlad]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 13: Novitale din nauntru ; G.
TRANS., XVI (1853), p. 27: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
Se aratil CA lOcalul vechi fusese mistuit de incendiu In 1851
ei au descrie ceremonia inaugurarii.
15358 372 (498.3)
[Publicatie cuprinzfnd listele donatorilor de premii
pentru elevii sill tori ai scolilor publice din Birlad si Tecuci].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 74,
p. 137: Departamentul Cultului si al Instructiunii Publice.
Se dau lista donatorilor precum ei sumele, cartile ei obiectele
donate.
15359 372 (498.3)
[Publicatie prin care se aduc multumiri egumenului
Anton Dumbrava de la monastirea Bogdana pentru ca a
infiintat si a pregatit cu propriile sale mijloace, pe linga
manastire, o casa de scoala inzastrind-o cu cartile si
obiectele trebuitoare pentru a ei functionare"]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 257-258: Ministerul Cul-
tului si al Instructiei Publice.
Text roman ei francez.
15360 372 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta ca clucerul Dimitrie
Bere a infiintat doua scoli elementare pe mosiile arendate,
Bunestii si Bradicestii, din tinutul Falciului]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 94, col. II: Depart. Averilor Bise-
ricesti si al invataturilor publice.
15361 372 (498.3)
[Publicatie prin care se aduc multumiri spatarului
Stefan Angheluta, care a infiintat pe mosia sa, Chitocul,
din tinutul Vaslui, o scoala sateasca]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 158, col. I: Ministeriul Cultului si al Ins-
tructiei Publice.
scoala are un internat de 25 tineri, carora spatarul le da hrana,
Imbracamintea si toate cele trebuitoare pentru Invatatura.
15362 372 (498.3)
[Stire cu privire la deschiderea scolii publice din Doro-
hoi in ziva de 18 iunie]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 212: Novitale din nauntru.
15363 372 (498.3)
[Se anunta ca se luasera masuri pentru infiintarea unei
scoli primare la Dorohoi, numindu-se ca profesor Grigore
Soroceanu, ce si-a facut cursul de invataturi in Acade-
mie"]. ZIMBRUL, I (1851), p. 349: Iasii.
15364 372 (498.3)
[Corespondents din Dorohoi despre inaugurarea la
18 iunie a scolii publice din aceasta localitate]. ZIM-
BRUL, I (1851), p. 374: Dorohoit.
15365 372 (498.3)
[Stiri despre scoala publica" din Dorohoi]. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 80, p. 215 [gresit: 115]:
Novitale din nauntru.
Profesorul" acestel scoli, *Soroceanu, deschiSese 0 lista de
subscriptie pentru cumpararea unei cladiri necesare snit)
15366 372 (498.3)
[1- Irisovul caimacamului Nicolai Conachi-Vogoridi cu
privire la afectarea veniturilor manastirii Mavromolul din
www.dacoromanica.ro
372 (498.3)
Galati, pentru scoala din acel oras]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), supl. la nr. 55, p. 149: Ministeriul Culturilor
si a Instructiei Publice ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
supl. la nr. 53, p. 165: Ministeriul Culturilor si al Instruc-
tiei Publice ; NATIONALUL13, I (1858), p. 257.
Precizeaza. ca. scoala de limba elineasca ei moldovineasca."
din Galati fusese Intemeiata printr-un hrisov din 1768 al lui Gri-
gore Alexandru Ghica *i reorganizata In 1803, printr-un hrisov
al lui Alexandru Constantin Moruz, ca scoala pe lInga mauls-
tirea Mavromolu.
15367 372 (498.3)
[Conditiile pentru ocuparea prin concurs a postului
de profesor la o scoala primary din districtul Dorohoi].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 378: Departamentul Cultului si al Instructiei Publice.
scoala se va deschide la Inceputul anulul 1858.
15368 372 (498.3)
[Informatie despre scoala elementary din Hirlilu].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 48,
p. 91: Novitale din nauntru.
Printre diverse stirs despre HIrlau, se vorbeete despre scoala
elementary din localitate, Infiintata In 1856.
15369 372 (498.3)
[Informatie referitoare la cumpararea caselor din Husi
ale agai Panaite Panu pentru a le transforma in local de
scoala]. ZIMBRUL, II (1851), p. 25: Moldaviea.
Se arata ca domnitorul Incuviintase ca al se dea 500 galbeni
din casa ecolilor, restul de 500 galbeni urmInd sa tie acoperit din
banii adunati prin subscriptie 81 din vinzarea locului ecoalei arsa
la 1844". Text roman ei francez.
15370 372 (498.3)
[Publicatie a Departamentului Cultului si al Instruc-
tiei Publice prin care se aduc multumiri lui D. Ralet si
Gr. Draghici, care facusera daruri elevilor premiati de la
scoala publica din Husi]. ZIMBRUL, II (1852), p. 251,
col. I: Iasil.
15371 372 (498.3)
Lista de numele $i familia premiantilor de pe la scoa-
lele suburbiale si acea din Trei-Erarhi. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 60, p. 181-182.
Se cla lista premiantilor de la ecolile urmatoare din Iasi: scoala
din Marie, scoala din Tirgueor, scoala din Pleural.' ei scoala de la
Trei-Erarhi.
15372 372 (498.3)
[Publicatie cu privire la scoala sateasca din Miclau-
seni, in tinutul Roman]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 79, p. 187: Ministeriul Cultului si al
Instructiei Publice.
scoala a fast Inflintata la 1848, de Ecaterina Sturdza, carets. I
se aduc multumiri publice.
15373 Scriban, arhimandritul Neotit 372 (498.3)
Cuvantil la deschiderea shoalei din monastirea Panto-
crator, zisa Neamtml, 1843, Oct, 17. FOILETONUL
Z., IV (1855), p. 169-175.
Arata rolul pe care trebule sa-1 alba manastirile pentru sus-
tinerea InvatamIntului. CuvIntarea are aspectul unei predici,
fiind presarata cu texte din Biblie. Scriban cauta sa convinga
pe starelul Neonil sa dea o mare atentie dezvoltarii invatamIntului
cu sprijinul manastirii.
15374 372 (498.3)
[Corespondents din Iasi, elogiind activitatea culturala
a lui Negnil, egumenul manastirii Neamtu]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 285: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se vorbeste de edificiul cal frumos pentru scoala, alature cu
ospitalul", la manastire. Scoala se va deschide eurInd el va avea
4 clase.
817
 372 (498.3) INVATAMINTUL ELEMENTAR : MOLDOVA 372 (498.3)

15375 372 (498.3) 15384 372 (498.3)

[Stire ca la manAstirea Neamtu s:au 1nfiintat patru
clase de invataturill. TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 279: intimplArl de zile.
Vezi pi: 37 (498.3) colile de in mdn. Neamtn, In general.
15376 372 (498.3)
-
[Publicatie privitoare la infiintarea unei coli primare
in tirgul Odobe*ti]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 277: Departamentul Cultului i al Invataturilor Pu-
blice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 277: Novitale
din nauntru.
Se anunta de catre Departamentul Cultului *1 al Invataturilor
Publice ca aceasta *coall, Infilntata prin grija *1 contributia comunl-
tatil din Odobe*ti, se va deschide la 1 sept. 1855. Se arata ca stol-
nicul C. Neagu oferise un local provizoriu pentru noul a*ezamInt
-
de InvallmInt. In Gazeta de Moldavia text roman 51 francez
15377 372 (498.3)
[Se anunta infiintarea unei coli publice elementare
!n tirgul Odobqti]. ZIMBRUL, III (1855), p. 738.
Se cere ca astfel de *coil sa se Infiinteze *I In alte tIrgu*oare.
15378 372 (498.3)
[Publicatie referitoare la donatiile facute colii nou
infiintate din Odobeti de catre o seamy de patrioti
tinutai"]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 353-
354: Departamentul Cultului xi al Inviltaturilor Publice;
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 357.
Se publics numele donatorilor.
text roman *i francez.
- In Gazeta de Moldavia
[Aga Gheorghe Roset-Roznovanu a imptirtit premii in
valoare de 370 lei intre elevii qcolii din Piatra]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 225: Novitale din nauntru.
Ministerul multumeste lui Roset-Roznovanu pentru aceasta
donatie facuta cu prilejul examenulul. Roset-Roznovanu era
administrator al acelui Hunt *1 prezident al comitetului de inspectie
al *colilor tinutale.
372 (498.3)
15385
[Publicatie despre *coala mAnastirii Slatina].
DE MOLD., XXX (1858), p. 246: Ministerul Cultului i
GAZ. -
al Instructiei Publice.
Se aduc multumiri staretului Calinic Hariopolios *1 se arata.
ca *coala flintase la Inceput In satul Malini *1 ca apoi fusese trans-
ferata chiar la manastire. $coala avea 36 elevi interns Intretinuti de
manastire. - Text roman *1 francez.
15386 372 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta cd, la Tirgul Frumos,
comisul Stefan Mircea a donat un loc de casti i 200 gal-
beni pentru chadirea unui nou edificiu pentru coala
publica]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 94: Depart.
Averilor Biserice*ti *i al invatriturilor publice; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 81: Novitale din nauntru.
Informatia este data de I. Verdeanu, profesorul *cont.
Gazeta de Moldavia text roman si francez.
- in
15387
[Stire cu privire la plecarea domnitorului Ghica la
372 (498.3)

15379 Butcov
Memoriei lui Spiridon Girneata.
372 (498.3)
GAZ. DE MOLD.,
-
tirgul Neamtmlui, unde a asistat la inaugurarea noului
spital i a colii publice de acolo]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 81, p. 119: Novitale din nauntru.
XXVIII (1856), p. 315. $coala a fost fundata" cu cheltuiala manastlril Neamtu.
Raport adresat calmacamului privind donatia lasata prin
testament de Spiridon Glrneata. Epitropia care 11 administreaza 15388 372 (498.3)
averea a hotarlt sa ofere 28 000 lei pentru ridicarea unei *coli la [hire cu privire la apropiata deschidere a colii ince-
Odobe*H. Ace*ti bani se vor adauga unei sume de 14 000 lel din
cutia ora*ulut Odobe*ti pentru a ridica doll& constructii, una
pentru *coala de fete, alta pentru *coala de Met'.
patoare din oraul Neamt, a carei piatra fundamentalii
fusese puss de domnitor la 11 sept. 1850]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 2: Novitale din miuntru.
-
15380 372 (498.3) 15389 372 (498.3)
[Conditiile pentru ocuparea prin concurs a unui post
-
de profesor primar" la *coala publics din Odobeti].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 33: Departamentul
Cultului i al Instructiei Publice.
oraul Neamt]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
[Notita cu privire la infiintarea unei coli publice in
p. 273-274: Novitale din nauntru.
Text roman *1 francez. Anuntlndu-se apropiata deschidere a acestei *colt de 4 clase,
se aduc elogii staretului Neonil al manastirii Neamt, care patro-
15381 372 (498.3)
[Publicatie prin care se aduc multumiri lui Petre Dobrea
nase aceasta lucrare, dependent& de manastire.
*1 francez.
-
Text roman

-
i paharnicului Asanachi Panfil, care au donat cloud tere-
nuri in folosul ecolii din Odobeti]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), adaos la nr. 48, p. 124, col. I: Ministeriul
15390
[Hrisov domnesc din 22 aug. 1853 prin care se inta-
372 (498.3)
Culturilor i a Instructiei Publice ; GAZ. DE MOLD., XXX rqte fondatia" colii publice, infiintata in Tirgul Neamt
(1858), supl. la nr. 47, p. 164: Ministeriul Culturilor i a de mandstirea Neamt]. BULETIN [Mold.], XXI (1853),
Instructiei Publice. p. 273: Depart. Averilor Biserice0i i al inviltaturilor
In Gazeta de Moldavia text roman *1 francez. publice.
15382 372 (498.3) 15391 372 (498.3)
[Stire cu privire la deschiderea unor cursuri scolastice"
la Peatra, in casele not ale manastirii Sf. loan].
BRUL, II (1851), p. 87, col. II: Peatra.
- ZIM- [Corespondents vestind punerea pietrei fundamentale
a internatului din Tirgul Neamt, ce monas. Neamtiului
Profesorul N. Vlcol au privighet de aproape Si pregatirea
acestui a*ezamInt menit de a prImi In slnul s &u pe tinerimea dori-
-
voesce a intemeia in acest ttirg, lingo *coala publics, ziditil
tot de aceasta mons."]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 253, col. II: Iasii, 9 Aug. v.
toare de invatatura ". Cursurile au Inceput la 10 sept.
15383 372 (498.3) 15392 372 (498.3)
[Informatie cu privire la cladirea colii publice din Eczamenul de earna a Seminariei Neamtu i scoalele
tirgul Pietrii, ridicata datorita stAruintelor lui LascAr publice din Tirgul Neamtu. GAZ. DE MOLD., XXX
Catargiu, administratorul tinutului]. ZIMBRUL, II (1858), p. 37-38.
(1851), p. 191: Moldaviea.
Publicatie a Departamentului Averilor biserice*ti *1 al Inva-
Publicatie anuntlnd termenele examenelor.
*i francez.
- Text roman
taturIlor Publice. Vezi ft: 37 (498.3) colile de /a mdn. Neamtu, in general.

818

www.dacoromanica.ro
372 (498.3) INVATAMINTUL ELEMENTAR : MOLDOVA 372 (498.3)

15393 372 (498.3) 15395 372 (498.3)

[Act domnesc referitor la cumpararea 81 donarea unei
cladiri pentru scoala din tirgul Ocnei de catre Grigore
Ghica Voda]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 230:
Depart. Averilor Bisericesti $i al invataturilor publice.
Domnitorul hotarAste ca pe terenul *colal sA se Inallm sl IncA-
perile necesare sfatului orA.3enesc *1 politiei, despinindu-se 1110. de
*coall printr-un gard.
15394 Paunii, prof. A. 372 (498.3)
Cuvintul ce s-au rosin la esamenul scoalei publice din
tirgul Ocnei din 3 fevruarie 1852. ZIMBRUL, II (1852),
p. 247-248: Foiletonul Zimbrului.
Dupa ce prezintA foloasele Invallturii*i ale culturii In general,
dA amAnunie privind activitatea *colii din Tg. Ocna, Infiintata
In 1845 *1 care obtAnuse de curled un local mai IncApAtor.
[Comunicat cu privire la construirea unui local pentru
scoala publica din Vaslui]. BULETIN [Mold.], XIII
(1851), vol. II, p. 35: Depart. Averilor Bisericesti si al
Instructiei Publice.
Locul pentru clAdire a Post donat de Elena $ubin, lar con-
structia a Post sprijinita de banul Nicolae Chiriac, cArula 1 se expri-
ma o multumire publica.
15396 372 (498.3)
[Inforatii despre scoala publica din Vaslui]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 239: Albina Romaneasca.
Date despre tirgul Vaslui *1 mai ales despre*coala Infiinta-
O. de Elena Subin *1 de banul Nic. Chiriac. NotA polemic& adre-
sat& gazetei Zimbrul. La p. 239 240 se publica ofisele domne*tI
de multumire adresate celor doi filantropi.

819

www.dacoromanica.ro
 373 iNVATAMINTUL MEDIU

373 (.) Invatamintul mediu in diferite tari

373.018.1 Invatamintul la domiciliu. Preceptori. Lectii particulare
373.018.3 Internate. Pensioane
373.012 Invatamintul feminin
373.6 Invatamintul profesional. *coli tehnice medii
373.8 *con pedagogice. Preparandii
373-935.52 Invatamintul religios. Catehizatie
373-977 Seminarii

373 (.) iNVA.TIMiNTUL MEDIU IN DIFERITE TARI
(436) Austria
(439.2) Transilvania
(498) Principatele Romane
(136) AUSTRIA
15397 373 (436)
[Informatie despre faptul ca A. Treboniu Laurian a
lost insarcinat cu traducerea in limba romans a planului
de organizare a gimnaziilor din Monarhia austriaca]. -
- G. TRANS., XIV (1851), p. 104, col. I.
Gazeta Transilvaniei tsi oxprima satisfactia pentru aceasta
Insarcinare si cere numirea lui Laurian ca director at scolilor romane.
15398 373 (436)
[Informaiii despre noul proiect austriac pentru organi-
zarea invatamintului gimnazial]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 399: Monarhia Austriaca.
Cursul superior de filozofie, cu durata de 2 ani, se va alipi
cursului gimnazial, astfel ea acesta va aura in total 8 ani; limba
de predare va fi aceea In care scolarii se vor putea cultiva mai
bine, fiindu-le cea mai cunoscuta; limba germana e obiect obligatoriu
In toate gimnaziile; se va da o deosebita atentie limbii latine;
ministerul InvatamIntului va Intocmi programe pentru noile ma-
nuale scolare.
15399 373 (436)
Ordinatiunea ministrului de cultu si instructiune din
16. Decembre 1854, cu activitate pentru tote tierile de
corona, prin care se publica preanaltele determinatiuni asu-
pra organisarei gimnasieloru. G. TRANS., XVII (1854),
p. 403: Partea OficiOsa.
Ministerul austriac reglementeaza limba de predare la gim-
nazil, In provinciile locuite de alte popoare.
15400 373 (436)
[Comentariul redactiei Gazetei Transilvaniei" la decre-
tul Ministerului austriac al Instructiunii, prin care se
reglementeazalimba de predare In gimnazii].
G. TRANS., XVII (1854), p. 404: Monarchi'a austriaca.
15401 373 (436)
[$tire despre o ordonanta imperials privind rapoar-
tele limbelor pe la gimnaziele din Ungaria, Ardeal si
Voivodina"]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 10; col. II:
Viena.
Se acorda o mare Insemnatate limbii germane, In dauna limbi-
lor materne respective.
15402 373 (436)
Ordinatiunea ministerului de cultu si invatamintu din
1 Ianuariu 1855, prin care se regula referintele limbeloru
la gimnasiele din Ungaria, Ardealu si Voivodatulu sir-
bescu cu Banatulu timisianu. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 14.
Prin ordonanta se hotaraste predarea obligatorie a limbii
germane si predarea diferitelor niaterii, pe cit se poate, tot in
aceasta limba. De asemenea, se iau hotariri privind limbile materne
ale celorlalte nationalitati si celelalte limbi vii.
15403 373 (436)
[*tire despre masurile luate de Ministerul Instructiunii
referitoare la salarizarea profesorilor de gimnaziil G.
TRANS., XVIII (1855), p. 379, col. I: Austria.
15404 373 (436)
Gimnasiele mici si marl in Austria. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 330, col. II.
Scurt articol, cuprinzind date statistice. Se arata el dintre
ortudocsi doar 1 la 1967 Invata la gimnaziu.
15405 373 (436)
Disputa asupra unei noun reforme in gimnasiile teri-
lora austriace. G. TRANS., XX (1857), p. 250, col. 1,
p. 251-255: Austria. Viena, 20 Augustil n.
Se dezbate problema unui InvaleamInt umanist, sau realist,
facindu-se istoria acestei cliestiuni IncepInd din 1849. Redactorul
apara Invatamintul realist, propunind un compromis Intre cele
(Iota curente.
15406 373 (436)
[Se traduce din Allgemeine Zeitung" un articol pri-
vitor la reforma gimnaziilor in Austria]. TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 270-271: Sibiia, 27 Aug.
Reforma se referea, Indeosebi, la ma teriile care urmau sa fie
predate in gimnazii.
(439.2) TRANSILVANIA
15407 373 (439.2)
[Publicatie cu privire la deschiderea lard aminare" a
unui gimnaziu romano-catolic inferior la Cic-Siumleu si a
clasei a 5-a la subgimnaziul romano-catolic din Sibiu].
G. TRANS., XIV (1851), p. 373, col. II.
15408 373 (439.2)
[Informatie despre rezultatele satisfacatoare ale pri-
melor examene de maturitate tinute in unele scoli mai
inalte ale Transilvaniei]. G. TRANS., XV (1852),
p. 88, col. I: Viena, 11 Martie.
Traducere din Coresp rondenia] Austr.
15409 373 (439.2)
[*tire despre fixarea programului didactic pentru
examenele de maturitate ale gimnaziilor superioare ar-
delene]. G. TRANS., XV (1852), p. 174, col. II:
16 luniu.
15410 373 (439.2)
[.Stire despre inceperea activitatii la gimnaziul catolic'
din Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 254, col. I:
Brasov, 2 Septemvre.
Se arata ca multi tined din Secuime au venit sa se Inscrie
In gimnaziul sasesc pentru a invata limba germana.

820
www.dacoromanica.ro
373 (439.2) INVATAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
15411 373 (439.2)
[Corespondent:a in care se lauds actiunea dusa de epis-
copul Haynald pentru reedificatiunea" gimnaziului din
Alba-lulia]. G. TRANS., XVI (1853), p. 5, col. I:
Alba-lulia, 30/12.
Se cere ca Si romanii sit beneficieze de aceasta institutie.
15412 373 (439.2)
[Se anunta ca gimnaziul catolic din Sibiu a fost ridicat
la rangul de gimnaziu de Stat clasa intiie"]. TELE-
GRAFUL R., 1 (1853), p. 209: Monarhia Austriaca;
G. TRANS., XVI (1853), p. 217, col. I.
O dat5. cu *Urea, se indica salariile directorului, profesorilor
$i servitorului.
15413 373 (139.2)
[Informatii in legatura cu examenele anuale de la
gininaziul romano-catolic din Brasov]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 211, col. I: Brasiovu, 22 Iuliu.
In conformitate cu noua organizare, gininaziul si -a restrins
activitatea. Sint 6 profesori, 3 exlraordinari si directorul. Din
80 elcvi, 17 slut romani. Catolici slut 60, ncuniti 15, reforznati 5.
15414 373 (439.2)
[Stire cu privire la numarul si nationalitatea clevilor
gimnaziului catolic din Cluj]. TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 247: Intimplari de zile.
Frecventeaza un numar de 220 studenti", $i anume 126
romani, 86 unguri Si 8 german!.
15415 373 (139.2)
[Stire despre examenul de bacalaureat la gimnaziul
evanghelico-luteran din Sibiu]. TELEGRAFUL R., 1
(1853), p. 274-275: Intimplari de zile.
Intro candida.ti au lost *i doi romani.
15416 373 (439.2)
Ordinatiunea ministeriului de cultu si instructiune din
23 Septembre 1853 privitore la invetiarea limbei ger-
mane s.a. G. TRANS., XVI (1853), p. 323, col. I.
Se hotaraste ca limba germana sa fie obiect de studiu obli-
gatoriu In toate gimnaziile Ardealului, ca profesorii sa fie datori
s-o cunoasc5. *1 ca In clasa a VIII-a a gimnaziului superior sa se
predea istoria *i cunoscintele patriei austriace" In limbo. germana.
15417 373 (439.2)
[Corespondenta in care, anuntindu-se intrarea in acti-
vitate a lui Tomiciu, nou Jude al orasului, se core infiin-
tarea la Lugoj a unui gimnaziu mic si a unei scoli mici
reale]. G. TRANS., XVI (1853), p. 399, col. II: Lu-
gosiu, 26 Decembre.
15418 373 (439.2)
[Date statistice cu privire la rezultatul examenului
de maturitate in 1853, la diferite gimnazii din Ardeal].
G. TRANS., XVII (1854), p. 95: Monarchi'a austriaca.
15419 373 (439.2)
[Dare de seama despre impartirea premiilor la gimnaziul
evanghelic-luteran din Sibiu]. TELEGRAFUL R., Il
(1854), p. 225, col. II: Sibiu 19 Iuliu (tramis).
Se vorbe*te de 52 eleyi romani care urmau la ace! gimnaziu.
Se da nutnele color care au lost scutiti de didactru" ( Luxe)
in cursul auului *1 al color pretniali la serbarea de fine de an.
15420 373 (439.2)
[Se anunta c5 Minislerul Cultelor a numit pe loan
Paulici profesor de istorie naturals si de fizica la gimnaziul
romano-catolic de slat din Sibiu]. TELEGRAFUL R.,
11 (1854), p. 314: intimplari de zi.
www.dacoromanica.ro
373 (439.2)
15421 373 (439.2)
[Date cu privire la numilrul scolarilor din gimnaziul
de slat romano-catolic din Sibiu]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 317-318: Intimplari de zi.
Din 313 elevi, 171 slut romani, 76 unguri, 60 germani, 4 ar-
meni, 2 sloveni.
15422 373 (439.2).
[Se anunta ca elevii de la sub Gimnaziul si scolele
normale romano-catolice" din Osorhei au lug vacanta de
lasarea postului"]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 51: M. Osorheit, 5 Febr.
Redactia adauga ca aceste *coli erau cercate mai numai de
rom an i".
15423 373 (439.2)
[Articol in legatura cu sarb5toarea mecenatilor" de
la gimnaziul luterano-sasesc din Sibiu]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 118, 122-123: Monarhia Austriaca.
Sibiiu 13 Aprilie.
Se descrie pe larg serbarea de la gininaziul sasesc, data In
cinstea acelora care au ajutat to trecut, grin donatii, Intemeierea
qi cre*terea acestui Institut *colar.
15424 373 (439.2)
[Dare de seama asupra solemnitatilor de sfirsit de an
la gimnaziul de stat (german) din Sibiu]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 210: Monarhia Austriacil.
Se citeaza numele celor trei premianid romani.
15425 373 (439.2)
[Stiri cu privire la gimnaziul evanghelico-luteran din
Sibiu].TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: Mo-
narhia Austriaca. Sibiiu 24 Aug.
Scurte relatari despre examenul de maturitate" *I Inceputul
cursurilor. La examen au reulit *i doi roman'.
15426 373 (439.2)
[Publicare de concurs pentru ocuparea posturilor de
profesori la sub-gimnaziul german din Lugoj].G. TRANS.,
XIX (1856), p. 201: Escriere de concursu.
Se dau conditiile de ocupare a posturilor $1 salarille.
15427 373 (439.2)
[Situatia scolara a romanilor din partite Satului-
Mare]. G. TRANS., XIX (1856), p. 249, col. II: Seinii
in Satumare, 11 Augustu.
Se observa ca In Baia mare, In norma prima, In care Invata
calugarii minoriti, se afla 95 de Invatacei, dintre carii 87 stint
romani si ceilalli numai de alte nationalitall". In gimnaziul mic
din Seini este cam aceea*i situatie.
15428 373 (439.2)
[Stire despre faptul Ca episcopul Haynald ar fi fagaduit
12 000 florini spre scopul intregirii subgimnaziului dela
Cic-Somlio"]. G. TRANS., XX (1857), p. 38, col. I:
Transsilvania.
Donatia ar fi lost facuta cu conditia ca localnicii s-o Intre-
geasca, contribuind la lmplinirea fondului de lipsa".
15429 373 (439.2)
[Se vesteste ca se strinsesera 80 000 florini pentru
infiintarea unui gimnaziu reformat la Singiorzil de Sepsi].
G. TRANS., XX (1857), p. 38, col 1: Transsilvania.
15430 373 (439.2)
Causa scolelorti in Sficuinie. G. TRANS., XX
(1857), p. 82, col. 11.
Se arata ca Secuimea s-a pornit cu totadinsul nu numai pe
Inmultirea, ci totodata .i mai linos de o reforms pe tlintregul
*i sanatoasa a *coalelor". Sc sentrialcaza faptul ea seculi se stra-
duiau sa infiinteze un gimnaziu la Sepsi St. Giorz *i In Mzdi-
Va$arheht o koala mall. Se mai arala cum 1. i salarizau profesoril.
821
 373 (439.2) INVATAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
15431 373 (439.2)
Escriere de concursti pentru ocuparea a d6d posturi
de dascali la supt-gimnasiuld publicu in Lugosti. G.
TRANS., XX (1857), p. 112, col. II.
Unul din posturi era pentru specialitatea filologico-istoricd",
far celdlalt pentru *tiintele naturali". Limba de predare: germana.
Se indicd salarizarea.
15432 373 (439.2)
[Informatii despre subscrierile masive ale secuilor din
Ciuc pentru infiintarea unui gimnaziu la Cic-Somlio].
G. TRANS., XX (1857), p. 193-194: Clujd, 3 Whit
15433 373 (439.2)
[Informatii despre examenele de la gimnaziul de slat
din Sibiu si de la cel evanghelic]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 194, col. I.
Se dau Informatii despre numdrul *colarilor romAni care
frecventaserd aceste *con *i despre frumoasele rezultate dobin-
dite de acesti tineri roman!.
15434 373 (439.2)
[Stiri despre actiunea secuilor pentru intemeierea
gimnaziului din Ciuc-Somlio]. G. TRANS., XX (1857),
p. 210, col. 1: Transsilvania.
Se dau informatii asupra subscrierilor si subscriitorilor.
15435 [Muresianu, Iacob] 373 (439.2)
[Articol cu privire la abatele Anton de Kovacs].
G. TRANS., XX (1857), p. 381-382: Partea Neoficiosa.
Intre altele, I.M. povesteste cum abatele a lucrat pentru
infiintarea gimnaziului regesc din Brasov, si cum i-a adus acolo,
ca profesori, pe el *I pc fratele sau, poetul Andrei Muresianu.
15436 373 (439.2)
[Se vesteste ca se strinsesera 58 175 florini si 29 crei-
tari pentru construirea unui gimnaziu mare pentru secuii
din partite Ciucului]. G. TRANS., XXI (1858), p. 2,
col. I: Cic-Somlio, lanuariu.
Se mentioneaza straduintele episcopului Ludovic Haynald
In aceastd directie.
15437 373 (439.2)
[Date statislice in legaturd cu elevii gimnaziului din
Alba Carolina in 1857-1858]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 130, col. II: Intimplari de zi.
Romani! daduserd cel mai mare numAr de elevi In acest an
*colar.
15438 D. T. 373 (439.2)
[Stiri cu privire la nou infiintatul gimnaziu din Lugoj].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 177: Lugos, 30 oct.
Gimnaziul are deocamdata trei clase. Corespondentul dd infor-
matii cu privire la corpul didactic si la nationalitatea si confe-
siunea elevilor, care slnt In majoritate roman!.
15439 373 (439.2)
[Concurs pentru ocuparea postului de director la sub-
gimnaziul din Lugoj cu limba de invatiltura germana].
G. TRANS., XXI (1858), p. 228, col. I: Bulelinulu Ofi-
cialu.
Se dau conditiile ocupdrii postului *i salariul: 1000 fr. anual.
15440 F. 373 (439.2) (-59)
Unde si cum se crests Junimea romd.na d'in Ungaria
si Banatu? G. TRANS., XV (1852), p. 241, 245-246.
Descrie viata din trecut a *colarilor In institutul roman din
Oradea, treat de Samuil Vulcan. Ds informatii asupra brand
*colarilor din acest institut. Descrie apoi foloasele aduse roma-
nilor de acest institut de cre*tere. In Incheiere, arata cum Isi urmau
romanii studiile superioare.
822
www.dacoromanica.ro
373 (439.2) (= 59)
15441 Tobiescu, C. 373 (439.2) (=59)
[Corespondentd despre necesitatea crearii unor scoli
mai inalte in regiunea Muntilor Apuseni]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 85: Abrud.
Se cere Infiintarea unui gimnaziu romanesc la Abrud sl a
cite unei *coil trlviale la Rosia, Cimpeni, Halmagiu 81 Brad.
15442 T... 373 (439.2) (=59)
[Corespondentil de la Abrud in care autorul pledeaza
pentru infiintarea until gimnaziu romanesc in aceasta
localitate]. G. TRANS., XVI (1853), p. 331, 335:
Abrudu.
Corespondentul arata cd episcopul Saguna a venit *i a anun-
tat pe abrudeni c3 guvernul hotarlse infiintarea unei *con nor-
male de 3 clase In localitatea tor. Aprobind aceasts initiative,
corespondentul cere, Inss, ca sli nu se abandoneze cauza Infiin-
tdrii gimnaziului si eventual a unei *toll reale miniere, pledlnd
pentru o conlucrare a romanilor de amIndoud confesiunile In ve-
derea realizarif acestor scopuri.
15443 373 (439.2) (=59)
Care este numaruld scolarilord romani in gimnasiile
terei nOstre? G. TRANS., XVIII (1855), p. 298: Trans-
silvania.
Se dau date numerice privind Indeosebi gimnaziile din Brasov,
Blaj *i Beius. Se exprimd. aprecieri In aceasta chestiune, fltcln-
du-se comparatii si cu situatia din trecut.
15444 M...iii M eft 373 (439.2) (=59)
Corespondinta din Ungaria. In privinta deschiderii
gimnasiului roman beiusan. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 59-60.
Vechiul gimnaziu cu 6 clase, Intemelat de Samuil Vulcan,
se transforms In gimnaziu complet, cu 8 clase *I 12 profesori. Se
ds lista profesorilor 7 la numdr *i a materillor pe care le
predau, indicindu -se orele, pe clase.
15445 373 (439.2) (=59)
[Traducerea unei corespondente din Pesti Naplo"
privitoare la gimnaziul romanesc din Beius].G. TRANS.,
XIV (1851), p. 146. col. II: Banat.
15446 Catone Censoriul 373 (439.2) (=59)
[Informatii in legatura cu situatia gimnaziului roma-
nese din Belt's]. G. TRANS., XIV (1851), p. 24.2-
243, 245-247: Corespondinta.
Intr-o lungd corespondents, In care se ocupd. *i de gimnaziul
din Beius, autorul respinge anumite insintari to legaturd cu o
moats Ilsata gimnaziului de episcopul Vulcan *I pe care actualul
episcop al Oradiei ar fi Instrdinat-o, adduglnd-o domeniului
episcopal.
15447 M. M. 373 (439.2) (=59)
M6ra gimnasiului din Beiusiu. G. TRANS., XV
(1852), p. 17-18, 22-23: Foiletonul.
Articol In care se polemizeaza cu Catone Censoriul, susti-
nindu-se ca moara In chestiune ar fi fost de fapt testate liceului
de cdtre episcopul Vulcan.
15448 Catone Censoriul 373 (439.2) (=59)
[Corespondents in care sustine netemeinicia acuza'rilor
aduse episcopului de Oradea de a fi luat pe seama lui
moara gimnaziului din Beius, aratind ca moara nu apar-
tinea de drept gimnaziului]. G. TRANS., XV (1852),
p. 115, 117-119, 122-123: Foiletonul.
15449 Galboreni, fratii 373 (439.2) (=59)
Mora Gimnasiului Beiusianu si case Giroldi-Galbo-
riana. G. TRANS., XV (1852), p. 265-266, 269, 273-
274: Urbea Mare, Iuliu 1852.
Articol de polemicd cu Catone Censoriul In problema morii
gimnaziului din Beius. Intr-o note, redactia cere sistarea dis-
cutdrii mai deparle a acestei chestiuni.
 373 (439.2) (= 59) INvATAMINTUL ME DILT : TRANSILVANIA 373 (439.2) (= 59)

15450 373 (439.2) (=59) din Beius]. G. TRANS., XVI (1853), p. 135-136:
[Corespondents despre necesitatea imbunatatirii si- Ungari'a 6 Maiu.
tuatiei materiale a gimnaziului roman din Beius]. G. Se cere ca sa se contribute la suslinerea acestui Institut sl
TRANS., XV (1852), p. 109-110: Dintre Crisiuri. sa nu se astepte totul de la guvern.
AratIndu-se ca guvernul ridicase-la 8 num5rul claselor acestui
gimnaziu, se cere acordarea fondurilor necesare Intretinerii lui. Se 15459 [ Erdeli], Vasilie 373 (439.2) (-59)
mai cere ca episcopul de Oradea sa. dea Inapoi gimnaziului venitul Cerculariulu d.s.d. episcopu alu Oradiei-mare in oiep-
morn sale. tutu colepteloru pentru gimnasiulu de Beiusiu. FOAIE
PT. MINTE, XVI (1853), p. 169.
15451 N. 373 (439.2) (-59)
Semnat de ep. Vasilie. Roaga clericii sa nu Intlrzie a lainuri
Gimnasiul de Beius. G. TRANS., XV (1852), socotelile In legatura cu subscriptia In folusul gimnaziului roman
p. 113-114. din Beius.
Se Infatiseaza lipsurile materiale ale gimnaziului: chestiunea
morii gimnaziului folosita de episcop, a bibliotecii episcopului 15460 [Murei;anu, laeob] 373 (439.2) (-59)
Vulcan neintrata In posesia scolii, a slabei retribuiri a profeso- [ indemn pen tru a sprijini colectarea de fonduri nece-
rilor etc.... sare gimnaziului din Beius]. FOAIE PT. MINTE,
15452 T. 373 (439.2) (=59)
XVI (1853), p. 169-170.
[Corespondenta de la Oradea Mare in care se cere ca Comentariu la circularele episc. Vasilie si v. protopop Vasilie
gimnaziul de la Beius sa fie deschis din toate punctele de Vancu, cu privire la gimnaziul din Beius.
vedere tuturor romanilor, fard a se face deosebiri con- 15461 Vane'', Vasilie
fesionale]. G. TRANS., XV (1852), p. 146-147: Urbea 373 (439.2) (=59)
mare, 2 Maiu a.c. Cerculariulu D. v. protopopu alu distr. Fernasiu.
Semneaza: un preot n.u. Lusa adevarat roman". FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 170-171.
Arata ca gimnaziul roman din Beius are nevoie de fonduri
15453 373 (439.2) (=59) pentru angajarea a 6 not profesori si pentru marirea salarlilor
[Problema veniturilor gimnaziului din Beius]. G. celor In functie.
TRANS., XV (1852), p. 318-319: Biharia, luna 1. Oc-
tobre 1852. 15462 R. 373 (439.2) (=59)
Se arata ca, In cazul neajutorarii ghanaziului de catre scat, [Corespondents despre nepasarea romanilor lap de
se va recurge la darnicia romanilor. Se cere ca sa se recurga la cauza gimnaziului din Beius]. G. TRANS., XVI (1853),
toll romaniI, nu numai la uniti. p. 175-176: Dobricinu, 7 Iuniu.
15454 Satumareanu Inregistreaza cu indignare faptul ca 120 000 suflete strIn-
373 (439.2) (=59) sesera abia 4000 florini.
[Corespondenta despre actiunea dusa de episcopul
Erdeli pentru a salva pentru romani gimnaziul de la 15463 373 (439.2) (=59)
Beius]. G. TRANS., XV (1852), p. 373, 377: Din co- Recursulu corpului profesorariu alu gimnasiului de
mitatulu Satumare, 23 Nov./5 Dec. Beiusiu, asternutu ces. reg. ministru de cultu si de invetia-
Arata ca guvernul aprobase transformarea gimnaziului Intr-unul mentu. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 185-
mare, de 8 clase, dar ca ceruse ca el sa fie sustinut de roman!. Sem- 186, 193-194.
naleaza actiunea Intreprinsa de episcopul Erdeli pentru a strInge
fonduri In acest stop. Se enumera cauzele care au Impledicat In trecut dezvoltarea
culturii la poporul roman. Arata starea gimnaziului roman din
15455 o o 373 (439.2) (= 59) Beius, pina In 1849. Evidentiaza ca, In urma legiferarii 9colare intro-
duse In 1849/1850, gimnaziul nu mai poate ramble cu 6 clase:
[Observatie despre necesitatea de a se publica rezul- trebuie sa creasca la 8, orl s5 se reduca la 4 clase. Se propun difcrite
tatele diferitelor colectari de fonduri pentru a indemna masuri pentru dezvoltarea gimnaziului si buna functionare a
astfel pe subscriitori si a le da incredere]. G. TRANS., corpului sau didactic.
XV (1852), p. 379: De la margini, 8 Dec.
Observalie facuta cu prilejul actiunii episcopului Erdeli pentru 15464 Vlinterian 373 (439.2) (-59)
colectarea de fonduri In vederea sustinerii gimnaziului din Belt's. [Corespondents in care anunta ca Ministerul Cultului
15456 Un juristu 373 (439.2) (=59)
si Instructiunei Publice a acordat gimnaziului din
Beius dreptul de a tine examene de maturitate "].
[Corespondents despre greaua situalie a gimnaziului G. TRANS., XVI (1853), p. 227-228: Ungari'a. Oradea-
din Beius si despre atitudinea pasiva a fruntasilor romani mare, 20 Iuliu.
in aceasta privinta]. G. TRANS., XVI (1853), p. 5-6,
9-10: Urbea-mare, Ian. 9 1853 c.n. Elogiaza activitatea inspectoruluI *whir greco-catolic, cano-
nicul Iosif Selagian.
Reproduce doul scrIsori de la dot confratI natiunali din
comitatul Satumarelui" si aminteste actiunea episcopului de Oradea 154b5 373 (439.2) (=59)
pentru ridicarea gymnasiului Beiusianu la gymnasiu mare",
care actiune trebuie sprijinita de catre fruntasii roman!. [Scurta corespondents in care se anunta ca imparatul
Austriei a aprobat organizarea la Beius a unui gimnaziu
15457 373 (439.2) (=59) complet cu 8 clase si 12 profesori]. G. TRANS., XVI
[Circulara episcopului Erdeli de Oradea privind aju- (1853), p. 359, col. II: Beiusiu, 19 Noembre 1853.
torarea gimnaziului din Beius]. G. TRANS., XVI Se dau detalii privind salarizarea profesorilor.
(1853), p. 25-26.
Se reproduce circulara adresata preotilor i credinciosilor 15466 373 (439.2) (-59)
eparhiel de Oradea Intr-o corespondenta de lunge Urbea mare" Un cercularu episcopescu. FOAIE PT. MINTE,
din 12 ianuarie 1853. XVII (1854), p. 239-240.
Episcopul Aradului, Pricopte IvacIcovici, cere clericilor sa
15458 373 (439.2) (=59) adune donatil pentru a se cumpara manuale elevilor s5racl de la
[Corespondents in care se critics nepasarea roma- gimnaziul roman din Bettis. Subliniaza lnsemnatatea si rolul
nilor din partite Oradiei Mari rata de chestiunea gimnaziului acestui gimnaziu.

823

www.dacoromanica.ro
393 (439.2) (=-- 59) INVATAMINTUL MEDIU : tRANSILVANIA 313 (439.2) (=59)

15167 M. 373 (439.2) (=59) 15478 M. M. 373 (439.2) (=59)

[Corespondents despre situatia si programul gimna- [CorespondenLii despre proasta stare financiara a gim-
ziului din Beius]. G. TRANS., XIX (1856), p. 321, naziului din Blaj]. G. TRANS., XV (1852), p. 254:
col. 11: De sub Dumbrava, 7 Octobre n. Blajiu 23 August.
15468 373 (439.2) (-59) AraL5. ca veniturile gimnaziului nu treceau de 6000 florini
[Corespondents din Beiu despre situatia gimnaziului si ca erau necesare sume mai marl pentru plata profesorilor si Intre-
roman din aceasta localitate]. G. TRANS., XX (1857), tinerea gimnaziului. Semnaleaza apropiata sosire a referentului
p. 341-342: Beiusiu, in 21 Octobre 1857. Dorgo pentru a studia aceasta problemd.
Se dau informatii privitoare la o vizita facuta la gimnaziu 15479 373 (439.2) (=59)
de dire episcopul Erdeli, precum si *Uri referitoare la numdrul De supt Calimari. Sept 1852. Articlu scurf. G.
clevilor si la InvdtamIntul limbii romane. TRANS., XV (1852), p. 273-274, 285-286, 297-298:
15469 373 (439.2) (=59) Foiletonul.
[Publicare de concurs pentru ocuparea unei catedre Se dczbate, Intro allele, problema crizei financiare In care se
la gimnaziul roman din Beiu]. G. TRANS., XX (1857), ell gimnaziul din Blaj, sustinindu-se nevinovatia episcopului si
p. 42, col. 1: Concursu. cerindu-se concursul tuturor romanilor pentru indreptarea acestei
stari de lucruri. Se sugereazd ridicarea unei contribulii de la comuni-
Se dau: salariul, conditiile si acLele necesare ocuparii postului. tatea romanilor uniti, In folosul scolilor.
15470 P. M...tiu 373 (439.2) (=59) 15480 373 (439.2) (-59)
[Corespondents din Beiu asupra progreselor imbucura- [Corespondents despre vizita la Blaj a referentului de
toare inregistrate de calve elevii romani din aceasta lo- cult si invatamint G. Dorgo pentru a aranja situatia gim-
calitate]. G. TRANS., XXI (1858), p. 74: Beiusiu, naziului]. G. TRANS., XV (1852), p. 281, col. 11: Bla-
27 Februariu 1858. siu, 21 Sept.
15471 J. R. 373 (439.2) (-59) Se arata cd Dorgo fusese foarte satisfacut de pregatirca elevilor.
[Corespondents despre vizita la Belli a arhiducelui Al- 15481 372 ('.39.2) (=59)
brecht, guvernatorul Ungariei, si a episcopului Erdelyi].
G. TRANS., XXI (1858), p. 150, col. I: Beiusiu, in [Corespondents despre instalarea profesorului do limbii
11 Maiu 1858. si literatura greaca Petre Popu ca director al gimnaziului
din Blaj de catre episcopul SultiL, in prezenta comisarului
15472 M. 373 (439.2) ( 59) G. Dorgo]. G. TRANS., XV (1852), p. 285, col. II:
[Corespondents din Belli* in care se dau informatii Blasiu, 24/12 Sept.
detaliate asupra vizitei (acute in aceasta localitate de 15482 372 (439.2) (-59)
arhiducele Albrecht, guvernatorul Ungariei]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 154, col. I: Beiusiu 14 Maiu [Observatii cu privire la nevinovatia episcopului Sulut
1858. fats de greaua situaLie financiara a gimnaziului din Blaj
si despre necesitatea concursului tuturor romanilor pentru
Arata ca episcopul Erdeli venise de asemenea la Beius si (Id a remedia aceasta situaLie]. G. TRANS., XV (1852),
aminunte privind vizita arhiducelui la gimnaziul romanesc din p. 285-286: Foiletonul.
Beius.
Fragment din corespondents De supt Calimani".
15473 R. 373 (439.2) ( =59)
Din Blajiu. FOA1E PT. MINTE, XIV (1851), 15483 373 (439.2) (=59)
p. 174-175. [Corespondents despre proiectul de redresare financiara
a gimnaziului din Blaj]. G. TRANS., XV (1852), p. 301:
Se aduc multumiri pentru donarea unui telluriu" inventat Blasiu, 6 Octobre.
de dr. Biihm din Innsbruck, prof. universitar de matematici, de
cdtre guvernul austriac, pentru scolile din Blaj. Se arata ca lucrdrile comisiei conduse de Dorgo se Incheiaserd.
Comisia fusese de pdrere ca sa se completeze bugetul deficitar al
15474 373 (439.2) (=59) gimnaziului din veniturile intercalari si din rescumpararea deci-
[Solemnitatea examenului de sfirsit de an la unicul melor". De asemenca, comisia alcatuise planul de salarizare a pro-
gimnasiu romanesc din toata Transilvania", la Blaj]. fesorilor si pretuise domeniul scolilor, arendat episcopului.
G. TRANS., XIV (1851), p. 258, col. II: Blajiu 26 15484 Una amicu alu adeverului 373 (439.2) (=59)
15475 373 (439.2) (=59) Renfrunlaliune. G. TRANS., XV (1852), p. 325,
[Corespondents despre instalarea de catre episcopul col. II.
*ulut a noului director al gimnaziului din Blaj, canonicul Dezminte cu indignare stirea ca episcopul Sulut n-ar fi vrut
C. Papfalvi]. G. TRANS., XIV (1851), p. 406: Blajiu sa plateasca, drept arenda a domeniului gimnaziului din Blaj, nima
10 Dec. 1851. indicata de comisia Insdrcinata cu evaluarea veniturilor acestui
Se descrie cercmonia. domeniu. Arati ca, din suma alocata pentru dlnsul, episcopul darn-
ieste anual 7000 florini pentru scot'. Stirea fusese cuprinsa intr-o
15476 373 (439.2) (=59) corespondents din Blaj de la 6 oct. 1852, publicatl In nr. 78 al
[Informatie despre depunerea juramintului de cre- Gazetei Transilvaniei.
dinLii fats de imparat de catre corpul profesoral roman
din Blaj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. II: 15485 373 (439.2) (=59)
11 Dec. [Observatie despre prostul obicci intrat intre scolarii
d'a ici de 2 ani incoace" de a intirzia cu saptaminile la
15477 373 (439.2) (-59) cursurile scolilor din Blaj]. G. TRANS., XV (1832),
[Coresponden(ii de la Blaj despre lipsurile materiale ale p. 392, col. 1.
gimnaziului de act]. G. TRANS., XV (1852), p. 61: Fragment dintr-u corespondents de la Blaj din 4 ian. 1853, St. n.
131asiii, 24 Fehr.
Se arata care stilt aceste lipsuri, Intre allele: un singur corn- 15486 373 (439.2) (= 59)
pas !), o singura colectie pentru isloria naturals, o bibliotecd [Initierea unei stalistici a clericilor care ar putea fi
cu foarte 'Mine carli. In continuare se comenteaza ultimele exa- utilizati ca profesori la giiunaziile din Blaj]. FOA1E
mene semestriale. PT. M1NTE, XVI (1853), p. 52: Unu cerculariu.

824

www.dacoromanica.ro
373(139.2)(=59) INVATAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA 373(139.2)(=50)

15487 373 (439.2) (=59) lungire a vacantei cu 6 saptamlni. Da amdnunte asupra bibliotecii
[Corespondents in care se combale dorinta unor calu- gimnaziului, care poseda 300 de autori In diferite limbs, nentionind
OH de a monopoliza pentru ci catedrele gimnaziului din o (lunatic de 192 carti Malta de T. Cipariu. Discuta problema sala-
Blaj]. G. TRANS., XVI (1853), p. 139-140: Dela rizarii profesorilor $i accea a editarii manualelor $colare.
imbinarea Tarnaviloru. 15497 Cipariu, Timoteu 373 (439.2) (=59)
Sc cere ca aceste catedre sa fie acordate pe baza mcritelor
Cuvenlare la ocasiunea serbarei seculare (de 100 ani)
a gimnasiului din Blasiu. FOAIE PT. MINTE, XVIII
15488 G. 373 (439.2) ( 59) (1855), p. 37-39.
[Articol in care autorul discuta problema corpului Subliniaza Insemnatatea centenarului. Face elogiul fondato-
didactic de la gimnaziul din Blaj]. G. TRANS., XVI rului Petru Pavel Aaron de Bistra $i al carturarilor dfaior, Micu
(1853), p. 211: Blasiu. $i $incai. 1$1 exprima regretul cd cei trei n-au Inca monumentele
Analizeaza chestiunca data profesorii trebuiau recrutati numai euvenite. Aducc multumiri protectorilor scolii.
dintre cleric' situ $i (Mitre laid $i se arata partizan al unci studicri 15498 373 (439.2) ( 59)
mai amanuntite a $tiintelor $i a gcografiei In gimnaziu.
Serbarea festului secularu alu gimnasiului din Blasiu.
15489 373 (439.2) (=59) G. TRANS., XVIII (1855), p. 41: Corespondintia. Bla-
[Corespondenla cu privire In desfasurarea examenelor siu, 30 Ianuariu v. 1855.
la gimnaziul din Blaj]. G. TRANS., XVI (1853), p. 235, Amanunte cu privire In sarbatorirea aniversarii centenarului
col. I: Blasiu, 31 luliu s. n. $eolilor blajene. Se arata ca Cipariu evocase figura but Petru Pavel
Sc informeaza ca dintre tinerii absolventi ai gimnaziului 6 Aaron.
vor intra la facultalea juridica, 2 la medicine $i 2 la filuzofic.
15499 Muresianu, Ioachimu 373 (439.2) (-59)
15490 373 (439.2) 59) 0 proba din essamenulu de maturilale al unui studinte
[Stire cu privire la examenele semestriale si de matu- Blasianu. FOA1E PT MINTE, XVIII (1855), p. 199-
ritate de la Blaj]. TELEGRAFLL R., 1 (1853), p. 243: 201.
Intimplari de zile. I. M., studinte in Blasiu", trimite redactiei sere publicare
15491 373 (139.2) (-59) lucrarea sa de abiturient, din 1852, cu titlul: lissereitiu oratoriu
[Informalii cu privire la programa" gimnaziului din asupra temei: Barbalii iubituri do adeveru numai in consciinti'a
s'a '$i afla repausu!".
Blaj pe anul scolar 1852-1853]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 313, col. 11: Noutati diverse. 15500 373 (439.2) (-59)
Sc arata ea In aceasta programa" se cuprinde un istoric at
Ardealului plod. la 1571, o istorie a gimnaziului din Blaj $1 o stalls- [Dare de seamy despre incheierea anului scolar Ia
Del $colara. In cursul anului 1852-1853 gimnaziul a fost freeven- Blaj]. G. TRANS., XVIII (1835), p. 197, col. I: Bla-
tat de 263 elevi, dintre care, Ia sfIrsitul anului, se gaseau 243 In siu, 3 luliu n. 1855.
$coald (pe confesiuni: 216 greco-catolici, 24 ortodocsi $i 4 catolici, In acest an au fost 8 abiturienti".
tar pe nationalitati: 240 romani, 3 poloni pi 1 german). Gimnaziul
este lipsit In mare masura de instrumente fizicale" $i colectiuni 15501 373 (039.2) (-59)
nalurale $i minerale". Programa" a fost articulate" de directorul [Serbarea scolara tinula la Blaj, de ziva celor Trei
gimnaziului, Petre Popa. Sfintl, in prezenta mitropolitului Sulut si a directorului
15492 373 (439.2) (=59) gimnazial Cipariu]. G. TRANS., XIX (1856), p. 45,
col. II: Blasiu, 30 Ianuariu s. v. 1856.
[Citeva date statistice cu privire la numarul scolarilor
la gimnaziul din Blaj]. TELEGRAFUL R., I (1853), 15502 Nutiu 373 (439.2) (=59)
nr. 74, p. 286 bis: Intimplari de zile.
Se indict numarul for In 1852, pe confesiuni $i nationalitati. [Corespondents despre proasta stare materials a cor-
pului profesoral de la Blaj]. G. TRANS., XIX (1856),
15493 373 (439.2) (=59) p. 285, 289, col. II: Dela Muresiu-Ternave, in 30 Sept.
1856.
[Scurt'comentariu privitor la ingrijorarea stirniia Mire
elevii si profesorii din Blaj de ordonanta ministeriala Da sugestii pentru remedierea acestei situatii.
privind obligativitalea predarii limbii germane in toate 15503
gimnaziile]. G. TRANS., XVI (1853), p. 319: Blasiu, 373 (439.2) (=59)
6/18 Op tobre. [Corespondents din Blaj in care se justifies starea
Informatie cuprinsa Intr-o corespondents mai larga. materials proasta a corpului profesoral prin nepartini-
rea timpului"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 305: Bla-
15494 373 (439.2) (=59) siu in 14 Octobre n.
[Dare de seams asupra invattimintului in Blaj, cu 15504 373 (439.2) (=59)
prilejul examenelor de fine de an]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 233, col. II: Blasiu. [Corespondents despre inspectia consilierului scolas-
Date statistice cu privire la numarul candidatilor la examenul tic, abatele de Feste, la Blaj]. G. TRANS., XX (1857),
de maturitate $i la numarul $i progresul $colarilor In general. p. 29: Blasiu, 28 Ianuariu n. 1857.
Se anunta ca acest consilier recomandase alcatuirea de carti
15495 373 (439.2) (=59) de Invatatura romane$U $i ccruse Infiintarca unci catedre de call-
[Stir despre examenele de maluritate finale la gim- grafie.
naziul din 13Iaj]. G. TRANS., XVII (1854), p. 287:
.131ajil, 11 Sept. n. 15505 373 (439.2) (-59)
[Stiri in legiltura cu activitalea gimnaziului din Blaj
15496 Russu, I. 373 (039.2) (-59) in anul scalar 1857]. G. TRANS., XX (1857), p. 246,
[Despre situatia gimnaziului din Blaj]. G. TRANS., col. I: Transsilvania.
XVIII (1855), p. 29: Partea Neoficiosa. Se rezuma informatii, publicate de Cipariu, privind numarul
Aran. ca crau inseri$i 335 elevi si ea, majoritatca Hind fii de elm Nur, clasificarea lor etc. Se Infatiwaza studiile cuprinse In
plugari $i necesari aeasa la munea In timpul Nerii, se cerea o pre- A !wide editate de Cipariu.

825
www.dacoromanica.ro
 373(439.2)(=59) INVATAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
15506 373 (439.2) (=59)
[Corespondents despre deschiderea noului an scolar
la gimnaziul din Blaj]. G. TRANS., XX (1857), p.
265, 269: Blasiu, 2 Septembre n.
Se reproduce cuvintarea rostita cu acest prilej de mitropoli-
tul sum.
15507 julutiu, Alex. 373 (539.2) (-59)
Cuventarea Escelentiei Sale D. mitropolilu cu ocasiu-
nea daruirci portretului Maiestatei Sale augustului Impe-
ratu spre infrumusetiarea gimnasiului Blasianu. G.
TRANS., XX (1857), p. 269, Blasiu, 2 Septembre n. 1857.
15508 373 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Blaj despre viata scolara din aceasta
localitate in iarna 1857-1858 si despre perspectivele de
viitor ale scolilor blajenej. G. TRANS., XXI (1858),
p. 85-86, 97-98, 101-102: Blasiu, in lun'a lui Marti-
sioru 1858.
Se discuta si viitorul program didactic, opinindu-se pentru
o punere de accent pe limba latina si pe cea romans si pentru o
restringere a studiului limbil grecesti si a istoriei naturale.
15509 373 (439.2) (-59)
[Corespondents din Blaj in legatura cu incheierea anu-
lui scolar]. G. TRANS., XXI (1858), p. 202, col. I:
Blasiu in 1 Iuliu n. 1858.
Sc dau amAnunte In legatura cu serbarea de fine de an la gim-
naziul blajean. Se subliniaza lipsa cartIlor scolare si se dau detalii
asupra frecventei elevilor.
15510 M. 373 (439.2) (=59)
[Corespondents din Blaj in care se justifica pentru ce
nu se preda in gimnaziul de aci limba maghiara]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 208, col. I: Blasiu, in 5 Iuliu
n. 1858.
Explica faptul ca In unele scot' maghiare se preda limba romans
prin aceea ca ele cuprindeau multi elcvi roman', dar Ia gimnaziul bla-
jean, nefiind scolari maghiari, nu se preda limba maghiara,
dell ea s-a predat chiar atunci clnd erau doar eltiva elevi unguri.
15511 373 (439.2) (=59)
[*tire din Blaj prin care se vesteste a, din pricina
crizei, s-au inscris cu 100 de studenti mai putini ca in
1857]. G. TRANS., XXI (1858), p. 230, col. II: Dintre
Tirnavi, 4 Septembre n.
Redactia observa Cl. mai era Insa Limp pentru Inscrieri.
15512 Un lost invatatoi 373 (439.2) (-59)
Scolele nOstre locale. G. TRANS., XIV (1851),
p. 197-198: Brasov.
Adreseaza un apel romandor ardeleni pentru ridicarea unui
gimnaziu Intreg" romanesc la Brasov. Arata c3 lipsa de spatiu
Ingreuna mult activitatea scolilor nationale" din Brasov.
15513 373 (439.2) (=59)
Documantul intemeierei scoIeloru romanesti din Bra-
sovu. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 17-19.
Legamintu" prin care, In sept. 1851, reprezentantli obstiilor
romanesti de Ia biserica Sf. Nicolae din suburbiul romanesc" si de
la biserica Adormirei din cetate se obliga. sa zideasca Incaperi"
pentru scolile romane ortodoxe din Brasov si O. se Ingrijeasca de
Intretinerea si dezvoltarea tor. Legamlntul e Intarit de Andrei
Saguna.
15514 373 (439.2) (=59)
[Lista donatorilor pentru cladirea unui gimnaziu roma-
nesc In Brasov]. TELEGRAFUL R., 1 (1853), p. 14:
Brasovii.
15515 373 (439.2) (=59)
[tire despre sarbatorirea Majalilor" de catre tineri-
mea gimnaziului romanesc din Brasov]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 164, col. I.
Se regrets ca se sarbatorisera Majalile dupa gustul mai efemi-
nat al lumii moderne".
826
www.dacoromanica.ro
373(439.2)(=59)
15516 373 (439.2) (=59)
[Se anunta ca inaltul ministeriil de cultu si Invata-
mintir a aprobat deschiderea gimnasiului micu confe-
sionale greco-resariteanil din Brasovul. TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 265: Transilvania.
Ministerul a Intarit Ca director si profesori provizorii pe: Gabriele
Muntianu, Iosif Barah, Vasiliu Oroianu, David Almasianu si pe
catihetul bane Petrie. Redactia aduce multumiri publice brasove-
nilor care au contrihuit la deschiderea scold si spera Cl. In scurt
Limp va Inlatura piedicile care mai stau In drum si va starui ca
,.gimnaziul acesta, clobindind publicitatea, sa fie palestra muzelor
adeverate".
15517 373 (439.2) (=59)
[Notita prin care se anunta ea guvernul a aprobat des-
chiderea gimnaziului mie greco-rasarilean din Brasov,
incepind cu anul scolar 1853-1854]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 269, col. 11: Sibiiu, 25 August.
Reproducere din Telegraful Romein. Se dau si numele profe-
sorilur noii institulii scolare romanesti.
15518 373 (439.2) (-59)
[Informatie despre vizita episcopului A. tjaguna la
Brasov cu ocazia deschiderii gimnaziului romanesc de
acolo]. TELEGRAFUL R., 1 (1853), p. 282: Monarhia
Austriaca.
15519 373 (439.2) (=59)
[Informatii referitoare la infiintarea gimnaziului infe-
rior romanesc din Brasov]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 283, col. I: Brasiovu, 24 Sept. n.
Pentru Intl intare au intervenit Eforia *i protopopul Joan Popazu,
jar decretul ministerial a Post adus la Brasov de episcopul Andrei
Saguna.
15520 373 (439.2) (=59)
[Informatii despre participarea episcopului A. *aguna
la deschiderea gimnaziului roman din Brasov]. TELE-
GRAFUL R., 1 (1853), p. 286: Monarhia Austriaca.
La ceremonia deschiderii gimnaziului, A. Saguna a facut un
dar de 100 florini pentru fondul scolar si a lndemnat pe romani
sa nazuiasca a clstiga dreptul de publicitate pentru acest gimnaziu.
15521 373 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre vizita lui Andrei *aguna la
Brasov]. TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74, p. 285
bis-286 bis: Monarhia Austriaca.
Se subliniaza Indeosebi consfatuirea cu eforia si profesorii gim-
naziului ortodox roman din Brasov. Saguna anunta ca ministerul
a aprobat deschidereu. gimnaziului *i recomantlarile tie profesori
facute de eforie.
15522 373 (439.2) (=59)
[Se anunta ea *aguna a obt.inut invoirea ministeriala
pentru intemeierea unui gimnaziu roman in Brasov, in
cladirea care tocmai se construieste in acest scop].
BUKDRESTER DT. Z., IX (1853), p. 295.
15523 373 (439.2) (=59)
[Informatii privind stadiul cladirii scotii gimnaziale
romanesti din Brasov]. G. TRANS., XVI (1853), p.
368: Brasovii, 6 Decembre n.
Se arata ca localul fusese zidit de rosu".
15524 373 (439.2) (=59)
[Scurt articol despre necesitatea crearii fondului pro-
fesoresc", din care vor fi platiti profesorii noului gimna-
ziu romanesc din Brasov]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 384-385: Brasovii 19 Decembre noil.
15525 373 (439.2) (=59)
[*tire marunta cu privire la examenul de fine de an la
gimnaziul roman din Brasov]. G. TRANS., XVIII
(1854), p. 231: Transsilvania.
 373 (439.2)(=59) INVATAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA 373(439.2( =591

15526 373 (439.2) (=59)
[$tiri referitoare la clildirea destinata invatamintului
romanesc in Brasov]. G. TRANS., XVII (1854), p.
336: Transsilvania.
Dupe 1846, locuitorii, aduelndu-si aminte de vorbele psalmis-
tului: Nu va nadajduill spre boieri", pusera mina de la mina $i
cumparara locul pentru cladire. Duna revolutia din 1848-1849.
Incepura lucrul. In 1854 s-a terminat parterul, care putea adapostl
cele 4 clase gimnasiale". Prin marirea cladirii, ea ar putea adapost
$1 clasele normale".
15527 373 (439.2) (=59)
[Observatii despre necesilatea infiintarii unor cursuri
de arte frumoase si indeosebi de desen la scolile romane
din Brasov]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 89: Trans-
silvania.
Se elogiaza arhitectul Stefan Emilian (alias Kertesz), care
(Muse In repetate rInduri dovada talentului salt $i care preda dese-
nul In $colile sAsesti, aratIndu-se ca nu ne lipsesc barbati califi-
calr care sa predea aceste arte frumoase.
15528 373 (439.2) (-59)
0 nos intreprindere felositore. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 106, col. 1: Transsilvania.
Se dau amanunte In legaturd cu stadiul constructiei noului
local al $colilor romane*ti din Brasov. Se arata ca urma sa se Infiin-
teze o societate pentru ridicarea unor bal publice moderne pe tere-
nul $colilor romane$ti, din al cAror venit sa se plAteasca. profesorii.
15529 373 (439.2) (=59)
[Se anunta ca directorul gimnaziului din Brasov, Ga-
vriil Munteanu, publics cu sprijinul material al protopo-
pului loan Popasu Intlia programs a gimnasiului mica
romans de legea orientala din Brasova" pe anul scalar
1854/1855]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 186: Bra-
soya 29/17 lunia.
Programa se publics Cu ocazia tinerii examenelor. Redactia
semnalizeaza uncle gre$eli din cuprinsul acestei programe, care da
diferite informatii cu privire la gimnaziu.
15530 373 (439.2) (-59)
[Corespondenta de la Brasov despre mai multe donalit
facute de catre Andrei *aguna gimnaziului romanesc din
aceasta localitate]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
30, col. I: Brasova 24 Ianuar.
Intre allele, episcopul daruise un fond pentru cumpararea de
reviste stlintifice strAine.
15531 373 (439.2) (=-59)
[Se anunta cu satisfactie ca gimnaziul mic romanesc
din Brasov a primit si rangul intre gimnasiile publice"].
G. TRANS., XIX (1856), p. 86, col. 1: Brasova 16
Martiu c. v.
15532 373 (439.2) ( =59)
[Se anunta ca gimnaziul roman ortodox din Brasov a
Post declarat gimnaziu public]. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 30, col. I: Intimplari de zi.
15533 Munteanu, G. 373 (439.2) (=59)
Cuvint rostitit de..., director gimnasial, in biserica Sf.
Nicolae in a doua Dumineca a paresimilora, cu prilejula
publicarii Decretului de publicitate" emisa de c. r. Minis-
teria de C. si 1. pentru gimnasiula romans ort. resari-
teanii din Brasova 1856. TELE GRAFL L R., 1V (1856),
p. 89-90, 93-94, 97-98.
Face o evocare a trecutului romanilor ortodoc$i din Ardeal,
ds un scurt istoric al gimnaziului ortodox din Brasov, aratInd apol
Insemnatatea transformarii sale In $coall publics.
15534 373 (439.2) (=59)
[Publicare de concurs pentru ocuparea unei catedre
la gimnaziul mic romanesc din Brasov]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 152, col. II: Escriere de concursa.
Se dau salariul (500 florini)$iconditiile de participare la concurs.
Publicatia e semnata de protopopul Joan Popazu.
15535 373 (439.2) ( 59)
[Concurs pentru o catedril de profesor la gimnaziul mic
roman oriental din Brasov]. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 164.
Se indica salariul $i conditiiie de Inseriere la concurs.
15536 Munteanii, Gavriilu 373 (439.2) (=59)
Cronica gimnasiului publics romans gr. resariteanfi din
Brasovit pre a. c. 1855/6. G. TRANS., XIX (1856),
p. 202, col. I; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 207.
D6 date In legatura cu activitatea gimnaziului, numarul ele-
vilnr, examenele elc.
15537 A. B. 373 (439.2) (=59)
[Corespondenta despre examenele de la gimnaziul
roman ortodox din Brasov]. TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 186: Transilvania.
Se semnaleazd prezenta doctorului Vasici, inspectorul $colilor
ortodoxe din Ardeal, *I se dd programul examenelor.
15538 B. B. 373 (439.2) (-59)
[Dare de seams despre examenele de la gimnaziul orto-
dox din Brasov]. TELEGRAF UL R., V (1857), p. 190:
Brasov, 17 lunie.
DA informatii privind desfpurarea examenelor la care asistase
$i doctorul Vasici.
15539 A. B. 373 (439..`Z) (-59)
[Corespondenta despre infiintarea la Brasov a unei
deputatiuni cetatenesti gimnaziale, care sa se ocupe cu
mai de aproapea inspectionare a trebilor scolare "].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 194: Brasov 20 lunie.
Acest Inert: se botarlse la o conferinta prezidatA de doctorul
Vasici, inspectorul $colilor ortodoxe transilvane.
15540 373 (439.2) (=59)
[Se anunta ca negutatorul din Brasov I. G. loann a
donat bibliotecii gimnaziului ortodox din aceasta locali-
tate un exemplar din dictionarul romano-german al lui
Polizu]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 394: Tran-
silvania.
15541 Un Brasovean 373 (439.2) ( =59)
[Corespondenta despre examenele tinute la gimnaziul
romanesc din Brasov in prezenta consilierului dr. Pavel
Vasici]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 102, col. I I I :
Brasov, 17 lunie.
15542 Roman, Alesandru
373 (439.2) ( 59)
Avorbinta... rostita cu ocasiunea deschiderei prelege-
rilor din limba romans in arhi-gimnasiul oradan in anul
1851, 17. Martiu. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 99-101.
Indeamna tinerii sa pretuiasca $1 sa cultive limba poporulul,
pentru ca numai prin cultura acesteia poste Infra cultura In trupul
natiunal". Ii sfAtuie$te sa nu uite nisi datorinta cuviincioasa Mt%
alte natiunI colacuitoare".
15543 Barbu
373 (439.2) (=59)
[Solemnitatea inaugurarii cursului de literatura romans
la arhigimnaziul catolic din Timisoara]. FOA1E PT.
MINTE, XIV (1851), p. 157: Din Banat, 30. Aprilie 1851.
Profesor: Patru Popescu.
15544 Catone Censoriul 373 (439.2) (=59)
[Corespondenta asupra chestiunilor scolare ale roma-
nilor din Biharia]. 0. TRANS., XIV (1851), p. 242-
243, 245-247: Corespondenta.
Se discuta chestiunca catedret Infiintate la Oradea Mare pentru
predarea limbli romane.

827

www.dacoromanica.ro
373 (439.2) (=59) INVATAMINTUL MEDIU : TRANSILVANIA
15545 373 (439.2) (=59)
[Comentariu in legilturil cu infiintarea catedrei de
limba romana la gimnaziul catolic din Oradea Mare].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 47: Urbea Mare.
15546 Codreanu, I. 373 (439.2) (-59)
[Corespondents despre gimnaziul Szarvasianu din
comitatul Bichisiului" si despre necesitatea de a se spri-
jini convinctul, care ajula pe elevii saraci]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 125: Szarvasiu, 18 Aprilie 1855.
Aratg c4 gimnaziul fusese Intemeiat In 1802 In Berind si c3
apoi se mutase la Sarvasiu In 1831. In acest gimnaziu augustan"
urmaserg cursurile vireo 300 de rom1ni.
15547 Vicariulu 373 (439.2) (-59)
[Corespondents in care se descriu strilduintele depuse
pentru a se infiinta un gimnaziu mic la Simleul Silvaniei].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 221: Semileulu Silva-
niei, 27 luliu n. 1855.
15548 Vieariulu Selagiului 373 (439.2) ( 59)
[Corespondents din Simleul Silvaniei informind despre
o donatie de 100 florini facuta de dare episcopul Erdeli
pentru fondul gimnaziului din localitate]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 154, col. 1: Simleulu Silvaniei, 8 Maiu c. v.
Se precizeaza ca trei pStrimi din elevii acestui gimnaziu sint
romani.
15549 J... 373 (439.2) (-59)
[Corespondents instiintind in troducerea limbii romane
ca studiu straordinariu" la gimnaziul mic din Sighet si
predarea acestei limbi oficialitatilor prefecturii Maramu-
resului]. G. TRANS., XX (1857), p. 349-350: Gierla,
in 12 Optobre 1857.
15550 373 (439.2) (=59)
[Se anunta ca episcopul Haynald instituise o catedra
de limba romana la gimnaziul catolic din Alba-lulia].
G. TRANS., XXI (1858), p. 288, col. 1: Alba Carolina,
7 Noembre v. 1858.
(498) PRINCIPATELE ROMANE
(498.1) Tara Romaneasca
(498.3) Moldova
(498.1) TARA ROMANEASCA
15551 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor din Tara Romaneascil anunta ca se
pune din nou la concurs catedra de Istorie universals,
fixind in acelasi timp concurs si pentru catedrele de:
Logics si moraI5, Istorie naturals, Fizica si Chimie].
VEST. R., XVI (1851), p. 1: Eforia Scoalelor. Publicatie.
15552 373 (498.1)
[Dare de seamy despre deschiderea la 8 ianuarie a cla-
selor Colegiului din Bucuresti]. VEST. R., XVI (1851),
p. 13-14: Bucuresti, 12 Ianuarie; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 34-35, 38: Tara Romaneasca.
Inaugurarea s-a fgcut In prezenta mitropolitului, care a ros-
tit cu aceast5 ocazie o cuvIntare.
15553 [Nifon, mitropolitul] 373 (498.1)
[Cuvintarea tinuta la deschiderea cursurilor de la Cole-
giul din Capitals]. VEST. R., XVI (1851), p. 13-14.
Se publica textul cuvintSrii In limbile romana si francez5.
15554 373 (498.1)
[Se anunta deschiderea la 8 ianuarie a claselor Cole-
giului din Bucuresti]. Z1MBRUL, 1 (1851), p. 218:
Revista Politica.
828
www.dacoromanica.ro
TARA ROMANEASCA 373 (498.1)
15555 373 (498.1)
[Scurta dare de seamy despre deschiderea solemna, in
prezenta mitropolitului, a cursului Colegiului din Bucu-
resti]. G. TRANS., XIV (1851), p. 56, col. II : Bucuresti.
15556 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor publics din nou concurs, la 20 iunie,
pentru cursuri colegiale "]. VEST. R., XVI (1851),
p. 133: Eforia Scoalelor. Publicatie; G. TRANS., XIV
(1851), p. 176: Tiara romaneasca shi Moldavia.
Sint indicate patru discipline $i anume: 1) Istoria universals
$i a Tsrii Romane$II 2) Fizica 3) Chimia 4) Istoria naturald.
15557 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor aduce la cunostinta generahl catedrele
vacante la Colegiul din Bucuresti]. VEST. R., XVII
(1852), p. 50.
Pentru ocuparea for se va tine concurs la 1 august 1852.
15558 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor aduce la cunostinta generals c5, de
la 1 septembrie 1852, va aseza cite un singur profesor
la fiecare din clasa I-a, II-a i a III-a gimnaziala din Bucu-
resti ca sa predea invattiturile acolo coprinse"]. VEST.
R., XVII (1852), supl. la nr. 16, p. 1.
Se arata materiile din fiecare clasg si se anunll Cl. la 15 august
se va tine concurs.
15559 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca are trebuint5 de un pro-
fesor pentru catedra de dreptul si procedura criminali-
cesti si procedura civila" pentru gimnaziul din Bucuresti].
VEST. R., XVII (1852), p. 217: Eforia Scoalelor.
Publicatii; G. TRANS., XV, p. 215: Terra Romaneasca
si Moldavia.
Doritorii se vor Inscrie la concurs ping la 15 august 1852.
15560 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 15 august 1853 se va
tine concurs pentru cloud posturi de profesori la gimnaziul
din Bucuresti, unul pentru clasa I, celalalt pentru clasa
a II-a]. VEST. R., XVII (1852), p. 309; G. TRANS.,
XV (1852), p. 311.
15561 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 15 septembrie se va tine
concurs la gimnaziul din Bucuresti pentru un post de
profesor de limba franceza, clasa a VI-a]. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 130; VEST. R., XVIII (1853), p. 166.
15562 373 (498.1)
Conditii generale pentru constructia a trei sali in curtea
unde se afla acum scoala de la Sf. Sava. BULETIN
[T. R.], 1853, p. 161-162.
Lucrarea va costa 29 357 lei.
15563 373 (498.1)
[Date cu privire la inv5t5mintul gimnazial din Tara
Romaneasca]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 198.
Din cuvintarea lui Bosianu, directorul InvatamIntului public:
date statistice asupra cresterii numarului elevilor. Tiparirea de
manuale scolare ieftine, In ultimul an.
15564 373 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se inalta in rang mai multi
profesori si amploaiati ai colegiilor, ce s-au distins in
functiile tor]. VEST. R., XVIII (1853), p. 217.
15565 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ea la 1 noiembrie se va des-
chide la Gimnaziul din Capitals concurs pentru cursul
de Catehism, Morala religiei si Istoria sfinta]. BULE-
TIN [T. R.], 1854, p. 258; VEST. R., XIX (1854), p. 281.
Cele trei cursuri vor ft tinute de un singur profesor.
373 (498.1) INVATAMINTUL MEDIU :
15566 373 (498.1)
[Dare de seamy despre serbarea impArtirii premiilor
la Colegiul National din Bucuresti, in ziva de 29 iunie].
VEST. R., XX (1855), p. 201.
La serbare a participat si domnul B. Stirbei, care a laudat
silinla la Invatatura a elevilor si apoi, adresindu-se profesorilor, i-a
Indemnat sa se familiarizeze cu limba latina", ea astfel sa poata
contribui la formarea limbii nalionale".
15567 373 (498.1)
[Cu prilejul distribuirii premiilor la Colegiul national
din Bucuresti, domnitorul Barbu Stirbei, in discursul sau,
a insistat asupra obirsiei latine a limbii romane]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 207: Tior'a romanesca si Mol-
davi'a.
Se publica pasajul despre limba si se adauga la sfirsit: Una
domnitora romanil ; cuvinte romane la o solemnitate de cele mai
importante pentru progresula viitorimei, pc eine nu vora fi In stare
al insuflelir Stirbei recomanda Invalarea limbii romanc paralel
cu cea latina.
15668 373 (498.1)
[Stiri despre solemnitatea irnpartirii premiilor la Cole-
giul national din Bucuresti]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 254: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Ville shit reproduce din Wanderer. Se mentioncaza ca cu acest
prilej domnitorul B. Stirbei a tinut un discurs, care a durat o ora,
si, Intre altele, a aratat ca limba romans trebuie Invalata alaturi
de limba latina.
15569 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta Ca se va tine concurs in Gim-
naziul Capitalei pentru catedrele de aplicatia geometriei
descriptive, stereotomie si umbre, mineralogie si asupra
materiilor de constructiel. BULETIN [T. R.], 1855,
p. 310.
15570
373 (498.1)
[Publicatie prin care se anunta concursul pentru ocu-
parea catedrei de dopia scripture si de aritmetica corner-
tiala precum si de cunostinte universale despre monezi,
greutati si masuri" la Gimnaziul din Capitala]. VEST.
R., XX (1855), p. 305, col. II: Eforia Scoalelor.
15571 373 (498.1)
[Publicatie prin care se anunta concurs pentru cate-
drele de Aplicatia geometriei descriptive si Mineralogie,
la Gimnaziul din Bucuresti]. VEST. R., XX (1855),
p. 306, col. I.
15572 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
fonctia de institutore" la clasa de arte din Gimnaziul
Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 310.
Va avea sa predea materiile: Gramatica romana, Geografia,
Religia si Elemente de istoria Tarn Romanesti.
15573 373 (498.3)
Ouverture du Cours de M. le docteur Davila. LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 92, p. 3, col. III.
Anunt cu privire la deschiderea In ziva de 18/30 nov. a cursului
de fizica, tinut de doctorul Davila la Colegiu.
15574 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
catedra generala de la Gimnaziul Capitalei]. BULE-
TIN [T. R.], 1856, p. 231 ; VEST. R., XXI (1856), p. 223.
15575 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 15 septembrie 1857 se
va tine concurs pentru catedra vacanta de Retorica de
www.dacoromanica.ro
TARA ROMANEASCA 373 (498.1)
la Gimnaziul Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1856, P.
406; VEST. R., XXI (1856), p. 379.
Sc dau condil We.
15576 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut c5 la 15 septembrie se
va tine concurs pentru catedra de Istorie generala de la
Colegiul Capitalei]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 10;
VEST. R., XXII (1857), p. 28.
15577 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine licitatie
pentru cladirea muzeului si bibliolecii de la Colegiul Sf.
Sava]. BULETIN ['J'. R.], 1857, p. 30.
15578 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedra de Limbs germane de la clasa a VI-a
gimnaziala din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1857,
p. 71; ANUNT. R., IV (1857), nr. 10, p. 4.
15579 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca s-a hotarit 55 se reintroduce
in Colegiu, cu inceperea anului scolar 1857-1858, limba
elena]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 191 ; ANUNT. R.,
IV (1857), nr. 41, p. 4.
Totodata se anunta ca se va tine concurs pentru aceasta
catedra.
15580 B.[aduleseu, C. I.] 373 (498.1)
[Dare de seamy despre examenele de sfirsit de an de
la Colegiul Sf. Sava]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 45,
P. 1.
Solemnitatea a avut o stralucire deosebita, fiind de rata si
caimacamul tarii. Au Post prezenti si comisarii marilor puteri euro-
pene.
15581 373 (498.1)
[Se anunta ca la 29 si 30 iunie 1857 au avut loc exa-
menele de sfirsit de an la Colegiul National din Bucuresti].
CONCORDIA, I (1857), p. 157.
Au asistat comisarii marilor puteri europene.
15582 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedra de studiul religiei ortodocse in gimnasiul
Capitalei "]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 296; ANUNT.
R., IV (1857), nr. 65, p. 3.
15583 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
daramarea cladirei cei vectii a Colegiului "]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 330; ANUNT. R., IV (1857), nr. 75, p. 3.
15584 373 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va vinde prin licitatie
materialul ramas din darimarea cladirii vechiului Colegiu
de la Sf. Sava]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 395.
15585 373 (498.1)
[Publicatie prin care Eforia *colilor anunta licitatie
pentru vinzarea de materiealurile ce au esit din dari-
marea vechiului Colegiu de la Sf. Sava "]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 3, col. I.
15586 373 (498.1)
Buletinula Gimnasiala. Eminentisti la toate lectiunile
claseloril Gimnasiale pe lunile Ianuare -Mai. NATIO-
NALULU, I (1858), p. 100, 120, 152, 183, 214.
Se publica numele elevilor eminenti din clasele IVIII. Intr-o
nota se precizeaza ca acest buletin se va publica In fiecare luna;
s-a publicat numai pe lunile ianuarie-aprilie.
829
373 (498.1) INVATAMINTUL MEDIU : TARA ROMANEASCA 373 (498.1)

15587 373 (498.1) 15597 373 (498.1)

[Eforia Instructiei Pub lice face cunoscut ca se va tine [Lucrari de murire si de reparare a cladirii la liceul de
concurs pentru catedra de inceputuri de limba francesd bdieti si pensionul de fete din Craiova]. BUKURES-
paralel cu cea romana in clasa a III-a gimnasiald din TER DT. Z., IX (1853), p. 395: Donauftirstenthiimer.
Capita 15.1. ANUNT. R., V (1858), nr. 67, p. 3.
15598 373 (498.1)
15588 373 (498.1) [Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
[Raportul Eforiei Scolilor catre caimacam, prin care un post de profesor la clasa I de la Gimnaziul din Craiova].
face propuneri privind un nou program pentru invdta- BULETIN [T. R.], 1854, p. 246; VEST. R., XIX
turile gimnasiale "]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 257 (1854), p. 258.
254: Marie' Sale Printmlui Alecsandru Dimitrie Ghica. Va preda: 1. Cursul de limba latinl In paralel cu cea romans,
Eforia $colflor propune sa se efectueze cursurile gimnaziale 2. Geografla, 3. Catehismul.
In 7 ani, fund Impartite In trei diviziuni: divisiunea elementarie 15599 373 (498.1)
compusa de doua clasuri; divisiunea umanitatilor, compusa de
trei clase si divisiunea superioara: aceasta se desparte In dou8 ramuri [Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
sau sectiuni: acea a literelor si acea a .5tiintelor, aceasta din urma o catedra de limba franceza in clas. I si II gimnasiald
se subdivide In cursul de matematica si cursul comercial". Raportul din Craiova"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 135; VEST.
este sanctionat de caimacam printr-un ofis adresat Ministerului R., XX (1855), supl. la nr. 33, p. 2, col. II, p. 140.
Credintli la 11 august. 15600 373 (498.1)
15589 373 (498.1) [Se anunta di se va tine licitatie pentru reparatia
cladirii Gimnazului din Craiova "]. BULETIN LT. R.],
[Ofisul caimacamului prin care se aproba noul pro- 1855, p. 337.
gram al invdtaturilor gimnaziale, propus de Eforie", pre-
cum si sporul de salarii pentru corpul didactic, necesitat 15601 373 (498.1)
de aceasta reorganizare]. BULETIN [T. R.], 1858, p. [Eforia Scoalelor anunta ca va tine concurs pentru
253, col. I: Cdtre Ministerul Credintil; ANUNT. R., V catedra de limba latind de la cl. I a gimnaziului din Cra-
(1858), nr. 65, p. 1. iova]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 231 ; VEST. R.,
15590 373 (498.1) XXI (1856), p. 223.
[Eforia Scoalelor publicd catedrele vacante de la gim- 15602 373 (498.1)
naziul din Bucuresti si invita pe cei ce vor sa is parte la [Ministerul din Nauntru anunta ca se va tine licitatie
concurs sa se inscrie la cancelaria Eforiei]. BULETIN pentru reparatiile ce se vor face la gimnaziul din orasul
[T. R.], 1858, p. 267: Eforia Scoalelor; ANUNT. R., V Craiova]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 325.
(1858), nr. 67, p. 3; NATIONALULU, I (1858), nr. 73,
p. 289. 15603 373 (498.1)
15591 373 (498.1) [Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
[Jurnal cu privire la concursurile de profesori]. BU-
catedra de limba latind in clasa I gimnaziald din orasul
LETIN [T. R.], 1858, p. 314, col. II: Eforia Scoalelor. Craiova]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 10.
Prin acest jurnal se hotAraste el la concursurile pentru cate- 15604 373 (498.1)
drele vacante numai In lipsA de profesorl concurenti sA se primeasca [Ministerul din Nduntru face cunoscut ca se va tine
persoane ce n-ar fi In ramura profesorala". licitatie pentru darea cu contract a reparatiilor necesare
15592 373 (498.1)
la localul gimnaziului din Craiova]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 13.
[Eforia Scoalelor aduce la cunostinta generald catedrele
vacante la Colegiul din Craiova J. VEST. R., XVII 15605 373 (498.1)
(1852), p. 50. [Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
Pentru ocuparea for se va tine concurs la 1 august 1852. la 30 august 1857 pentru catedra de limba latina de la
clasa 1 gimnaziala din orasul Craiova]. VEST. R.,
15593 373 (498.1) XXII (1857), p. 28.
[Eforia Scoalelor anunta di la 15 septembrie se va
tine concurs pentru ocuparea catedrelor de limba latina 15606 Amzuleseu, Mihai 373 (498.1)
la clasa a VI-a si de desen si caligrafie la clasele IIV, de [Cuvintare la impiiiiirea premiilor in colegiul" din
la gimnaziul din Craiova]. BULET1N IT. R.], 1853, Craiova]. OLTUL13, 1 (1857), p. 71, col. IIIII 72
p. 130; VEST. R., XVIII (1853), p. 166. col. I.
Elogiaza organizarea de atunci a InvAtAmIntului In Tara Roma-
15594 373 (498.1) neasca. Subliniaza necesitatea sporului de cunostintes tiintifice,
[Eforia Scoalelor anunta ca gimnaziul din Craiova are In epoca moderna, cerind studentilor" din Colegiu a se familia-
VEST.
trebuinp de un profesor de caligrafie si de desen]. riza cu stlintele cc trebuintele societatii de acum le cere".
R., XVII (1852), p. 216.
Doritorii se vor prezenta la concurs. 15607 373 (498.1)
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca se va tine
15595 373 (498.1) concurs pentru catedra de limba latind in paralel cu
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs la 15 cea rornana, precum si de Geografie si Catehism in clasa
august 1853 pentru ocuparea catedrei de limba latina la I gimnasiala din Craiova"]. ANUNT. R., V (1858),
clasa a patra de la gimnaziul din Craiova]. VEST. R., nr. 47, p. 3.
XVII (1852), p. 309: Eforia Scoalelor. Publicatie; G.
TRANS., XV (1852), p. 311. 15608 373 (498.1)
[Eforia instructiunii publice anunta catedrele vacante
15596 373 (498.1) de la Gimnaziul din Craiova, pentru care se va tine con-
Ecstractul conditiilor de indatorire pentru generala curs in localul Colegiului din Bucuresti]. BULETIN
reparatie a colegiului din orasul Craiova. BULETIN [T. R.], 1858, p. 379, col. III ; NATIONALULU, I (1858),
[T. R.], 1853, p. 173-174. p. 395.

830

www.dacoromanica.ro
373 (498.3) INVATAMINTUL MEDIU : MOLDOVA
(498.3) MOLDOVA
15609 373 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta ca la Birlad s-a des-
chis la 1 oct. clasa I a colegiului, cu intocmai acelai pro-
gram Ca al acelui din Iai"]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), sup]. la nr. 88, p. 350: Ministeriul Cultului i al
Instructiei Publice.
Se arata ca se hotarise Infiintarea unui al doilea colegiu In
politia BIrladului". Ministerul a dispus Infiintarea acestui colegiu
pentru a vent In ajutorul elevilor ie$iti de prin scolile primare ale
tinuturilor mai departate, care ar voi sa -1i continue studiile.
15610 373 (498.3)
[Scurta publicatie prin care se anunta ca Mihail Condo
a donat 12 carti greceti, latineti i frantuzeti biblio-
tecii colii gimnaziale din Iasi]. BULETIN [Mold.],
XXII (1854), p. 45, col. I: Depart. averilor bisericeti i
al invataturilor publice.
15611 373 (498.3)
[Dare de seama cu privire la serbarea de sfirit de an
de la clasele colegiale" din Iai]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 537: IaiI, 1 lulie.
Se arata ca la solemnitate au participat D. Ralet, C. Negri,
A. Panu, D. Cantacuzino $i dr. FA tu. Se informeaz& ca num&rul
elevilor era de 150, iar al premiantilor de 58. Se exprima nadejdea
ca 8 dintre absolventi vor fi trimisi de catre guvern la studii In
strainAtate.
15612 373 (498.3)
[Festivitatea acordarii premiilor celor 58 colari ai
claselor colegiale" din lai]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 219, col. II: IaiI, 1 Iuliu st. v.
La solemnitate au luat parte ministrul instructiunii D. Raleti,
locotenentul de inspector S. Barnutiu, G. Sion, C. Negri, Panu,
cneazul Cantacuzino $i doct. Fatu.
15613 373 (498.3)
[*tire cu privire la vizita domnitorului la Colegiul din
Iai]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 169: Novi-
tale din nauntru.
Domnitorul asista la examinarea elevilor $1 pune perscnal Intre-
bari In cabinetul de fizica, viziteaza biblioteca sl dormito: rele inter-
natului (uncle slut 164 Interni). Text roman $1 francez.
15614 373 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta concursul pentru locul
vacant de profesor de tiintile matematice, din clasile
gimnazieale inferioare", la Iasi]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 241: Departamentul Cultului i al In-
structiei Publice.
15615 373 (498.3)
. [Informatie data intr-o publicatie a Departamentului
invataturilor Publice, semnata de G. Asachi, privitoare
la faptul ca s-au completat clasile gimnaziale prin adao-
girea clasei a VII-a"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 274.
373 (498.3)
15616
[Publicatie privitoare la masurile Departamentului Ins-
tructiei Publice, cu privire la elevii gimnaziului din Iai].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 421: Departamen-
tul Cultului' Si al Instructiei Publice ; GAZ. DE MOLD.,
XXVII [recte XXVIII] (1856), nr. 100, p. 309-310: Depar-
tamentul Cultului i al Instructiei Publice.
Se anunta hotaririle luate de Consil'ul *colar reorganizat In
privinta elevilor gimnaziului *1 a acestel institutii de InvatamInt,
In general. ArStlndu -se ca se facusera promovari arbitrare, se anunta
o reexaminare a elevilor $1 transferarea elevilor nevolt1 sa repete
clasa a IV-a normala" la Institutul Vasilian, pentru a desconges-
tiona localul gimnaziului, In Gazeta de Moldavia text roman
si francez.
25 Bibliografia analitica c. 959
www.dacoromanica.ro
373 (498.3)
15617 373 (498.3)
[Publicatie anuntind hotarirea Consiliului colar de a
se deschide clasele gimnaziale la 14 ianuarie]. BULE-
TIN [Mold.] XXV (1857), p. 13, col. I: Departamentul
Cultului i al Invataturilor Publice ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX], (1857), p. 10: Depart. Cultului i
al Instructiei Publice.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
15618 373 (498.3)
[Se anunta cu regret ca profesorii harnici ai gimnaziu-
lui din Iasi ii dau, sau i-au dat deja, demisia]. G.
TRANS., XX (1857), p. 14, col. II: Cronica straina.
15619 373 (498.3)
[Se anunta ca, potolindu-se conflictul cu profesorii,
cursurile gimnaziului din Iasi reincep la 14 ianuarie].
G. TRANS., XX (1857), p. 27, col. I: Preste totti.
Se reproduce comunicatul dat de consiliul scolar In aceasta
privinta.
15620 373 (498.3)
[Se publics conditiile pentru ocuparea catedrelor de
tiinte matematice i de tiinte naturale la gimnaziul
central din Iai]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 37,
col. I: Departamentul Cultului i al invataturilor Publice;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 25:
Departamentul Cultului i al Instructiei Publice.
15621 373 (498.3)
[Dare de seama cu privire la solemnitatea impartirii
premiilor la Colegiul Central din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 217-218: Novitale din
nauntru.
Caimacamul asista personal la aceastd. solemnitate. Text
roman *1 francez.
15622 373 (498.3)
[*tiri din Iasi despre rascularea" internatului cole-
giului national i despre interventia lui Vogoride in aceasta
chestiune]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 347: Rsum.
15623 373 (498.3)
[Corespondenta de la Iai din 15 februarie despre tul-
burarile facute de elevii colegiului internat din pricina
maltratarilor la care fusese supus un elev de catre un mem-
bru al corpului didactic, supus austriac]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 361: Moldavie.
Se critics ridicola Interventie a lui Vogoride In fruntea armatei
*1 masurile sale ulterioare. Se semnaleaza ca Laurian, inspectorul
scolilor, fusese silit sl-st dea demisia.
15624 373 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 3 martie, despre reor-
ganizarea colegiului national in urma revoltei elevilor i a
demisiei inspectorului scolilor, Laurian]. L'ETOILE
DU D.[Bruxelles], II (1858), nr. 83, p. 363-364: Moldavie.
In anexa corespondentei se reds raportul trimis de comisla
de ancheta lui Vogoride In privinta reorganizarli colegiului.
15625 373 (498.3)
Numele i familia elevilor premianti de la clasile gimna-
ziale. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 60,
p. 182.
Lista premiantilor de la colegiul din Iasi.
15626 373 (498.3)
[Se anunta concursuri pentru ocuparea unor catedre
GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
la colegiul din Iasi].
p. 317: Ministeriul Cultului i al Instructici Publice.
E vorba de catedra de limbo. ltaliana *1 de cea germana. Se di
salarizarea.
831,
373 (498.3) INVATAMINTUL MEDIU : MOLDOVA INVATAMINTUL LA DOMICILIU 373.018.1 (498.3)

15627 373 (498.3) 15637 373.018.1 (498.1)

[Publicatie prin care se anunta ca Iosif Meisner este
numit profesor de limba germana la clasele gimnaziale
superioare din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 334: Ministeriul Cultului si al Instructiel Publice.
Text roman si francez.
15628 373 (498.3)
[Scurf articol de fond despre initiativa infiintilrii unui
internal gimnazial in Tirgu-Neamt]. ZIMBRUL, III
(1855), p. 885, col. I: Iasii, 18 Octomvrie.
initiativa este a staretului de la manastirile Neamtu si Secu.
15629 I. M. 373 (498.3)
[Corespondents din Moldova, de linga apa Sucevii",
in care, intre allele, se mentioneaza rezistenta ce se opu-
nea la numirea unor profesori mireni la gimnaziul din Tir-
gul Neamtului]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 349.
Corespondentul sustine ca aceasta rezistenta nu era lndreptata
alit 'mpotriva profesorilor mireni, cit In contra staretului Dioni-
sie [Romano] si a frumoaselor D-sale tendinte si dorinte pa-
triotice".
Vezi : 37(498.3) colile de la mdndstirea Neamiu.
373.018.1 INVATAMINTUL LA D OMICILIU
Preceptori. Lectii particulare
15630 373.018.1 (439.2)
[Se anunta ca Petri, cunoscind bine limbile romans,
germana si franceza, da lectii din aceste limbi in Sibiu].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 233-234: Monarhia
Austriaca.
15631 373.018.1 (498.1)
[Se anunta ca un tinar care cunoaste patru limbi:
franceza, italiana, romans si germana doreste a intra la
vre un boer, care face voiajuri la tSri streine"]. VEST.
R., XVII (1852), supl. la nr. 30, p. 1: Instiinpri (227).
15632 373.018.1 (498.1)
[Se anunta ca un englez, sosit de curind in Bucuresti,
da lectii de limba engleza]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 256: Instiintari.
15633 373.018.1 (498.1)
[Se anunta ca un profesor de limba Franceza, Elina
si Ruseasca" se angajeaza sa predea aceste limbi, mergind
chiar si afara din Capitals]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 276: Instiintari.
15634 373.018.1 (498.1)
[Arif Efende, tari-gradeanu", anunta ca da lectii de
limba otomana si face jalbi sau alto hirtii in aceasta timbal
VEST. R., XIX (1854), p. 286: Instiintari.
Metoda americana de caligrafie pentru a invata lesne
si iute a scri frumos. VEST. R., XVI (1851), p. 308:
Eduard Friel face cunoscut ca aceasta Invatatura se preda
In limba germana in locuinja sa si dupa cerere si afara de dlnsa.
15638 373.018.1 (498.1)
[Profesorul Frant Horn anunta ca da lectii de limba
franceza, nemteascd si engleza]. VEST. R., XXI (1856),
p. 372.
Doritorii II pot gasi In Pensionatul de fete (le la Madama Vail-
lant, In WW1. Ferastrau".
15639 373.018.1 (498.1)
[Emanoel Safier anunta ca da lectii de caligrafie].
ANUNQATORUL, IV (1856), p. 336: Instiinpri.
15640 373.018.1 (498.1)
[Sefki Efendi, profesor de limba turca, anunta ca a
asezat un stabiliment de invatatura in hanul lui Manuc"
pentru acei ce doresc a invata limba turca]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 284.
Totodata anunta ca se Insarcineaza a citi si deslusi orice hlr-
tie scrisa In limba otomana si a face si petitii In zisa limba".
15641 373.018.1 (498.1)
[Se anunta ca a sosit in Bucuresti de la Constantinopol
d. afke Efendi si da lectii de limba turca]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 22, p. 3: Instiintari.
15642 373.018.1 (498.3)
[Doctorul T. Stamati deed o parte din locuinta sa spre
inchiriere, in schimbul unor lectii de limba franceza si
german& si al unor lectii de plan]. ZIMBRUL, II (1851),
p. 172, col. III: Instiintare.
Lectiile urmau sa fie predate copilelor sale.
15643 373.018.1 (498.3)
[A. Croce, arhitect de Roma, de curind sosit in aceasta
capitals, propune a da doritorilor acestei arte seau pe la
Pensionate lectii de desenul linear"]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 328.
15644 373.018.1 (498.3)
[Avizul" lui Constantino Rodoteato, profesor de
limba italiana, venit in capitalie cu scopul de a da lectie
doritorilor acestei limbi"]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 314: Aviz.
Rodoteato arata ca era angajat ca profesor al fiului vornicului
Iordachi Beldiman. Text roman si Italian.
15645 373.018.1 (498.3)

15635 Valentineanu, I. G. 373.018.1 (498.1)

Profesor de limba Italians. ROMANUL, I (1857),
nr. 29, p. 4; SECOLULC1, I (1857), nr. 86, p. 3-4; NA-
TIONALULe, I (1858), p. 36; Varietati.
Anunta sosirea In Bucuresti a profesorului Italian Marcu Anto-
nin Canini si da amanunte despre activitatea literary a acestuia,
dind extrase din presa italiana si greaca referitoare la opera poetics
a lui Canini. Acesta doreste sa dea lectii de limbile italiana, fran-
nen, greaca si latinA.
15636 373.018.1 (498.1)
[Anton Con face cunoscut celor ce doresc sa Inv*
caligrafia 61 in 10-12 lecHuni o pot invata cu desavir-
sire]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 67, p. 4.
[Anunt dat de profesorul Constantin Rodoteato cu
privire la sosirea sa in ZIMBRUL, II (1851),
p. 96, col. II: Diverse.
Rodoteato, care sta. la George Beldiman, anunta ca da lectii
de limba italiana. Anuntul este publicat In aceasta limba.
15646 373.018.1 (498.3)
Instiintare. Cursu de limba frantezd, dupa metoda
cea mai noua. ZIMBRUL, II (1851), p. 72, col. III,
88, col. III.
Cursurile shit predate de profesorul Wroblewschi, ce locuieste
In casa serdarului Sava Conachi, pe Podul Vechi. Wroblewschi mai
preda si limbile: latina, germana, rust' si polona. La p. 72 anun-
tul este dat In limba franceza.

832

www.dacoromanica.ro
373.018.3 (43) INTERNATE
373.018.3 INTERNATE
15647 373.018.3 (43)
Institutul de invatatura si de educatie a D-rului
Beheim-Schwarzbach. ROMANUL, II (1858), p. 108.
Prospect al acestui institut de educatie din provincia Pozen
( Prusia). Institutul are de stop a pregsti tinerii ptna la Prima
(la Bacalaureat)"; el este lnzestrat si cu o sistema de clase reale",
In afara celor gimnaziale. Informatii se dau la magazinul Al. Gebauer
et Comp.
15648 373.018.3 (498.1)
Ecstractul conditiilor generale pentru cladirea din
nou a pensionatului de la Sf. Sava, care se va face in-
tocmai dupa planurile alcatuite, si pentru care s-au in-
semnat cu eczactitate, precum se arata, toate deosebitele
catatimi de lucruri. BULETIN [T. R.], 1853, p. 165.
15649 373.018.3 (498.1)
[Eforia Scoalelor din Tara Romaneasca anunta ca a
hotarit sa subventioneze un pensionat cu 60 de semi-
stipendisti, platindu-se pe an de fiecare cite lei 1000,
adica 500 din casa Scoalelor ei alti 500 de catre parinti].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 326.
Se arata *i conditiile puse de Eforie acelora ce vor voi a tine
un astfel de pension, una din aceste conditii este ca localul unde vor
locui semi-stipendistii sa fie ling& gimnaziu.
15650 373.018.3 (498.1)
Pensionatul sucursal. ANUNT. R., IV (1857), nr. 53,
p. 4.
Parintii care au copii inscrisi la acest pensionat stnt invitati
a-I trlmite la 1 septembrie, clnd lncep cursurile.
15651 373.018.3 (498.1)
[Jurnalul Eforiei Scoalelor din 8 octombrie, prin care
se arata care anume scolari pot ocupa locurile vacante
de la Pensionatul sucursal din Capitals]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 326; ANUNT. R., IV (1857), nr. 75, p. 3.
Cei fara mijloace, cei cu note bune hi scolarii orfani.
15652 373.018.3(498.1)
[G. Riureanu, seful Pensionatului sucursal din Bucu-
rebti ", aduce multumiri publice parintelui Ieronim
Bistriteanu, care s-a oferit sa dea 100 de galbeni pe fie-
care an pentru intretinerea a trei copii saraci]. NATI-
ONALULla, I (1858), p. 174: Domnule Redactor.
15653 Riureanu, G. 373.018.3(498.1)
[Despre activitatea Pensionatului sucursa]]. NATI-
ONALULt, I (1858), p. 304: Domnule redactor.
Din 110 elevi, 52 au iesit premianti. In acest pensionat se Intre.
tin 56 copii saraci, pentru care plateste Casa statului cite 500 lei
de fiecare pe an.
15654 373.018.3 (498.1)
[Eforia Instruc(iunii publice face cunoscut ea are
nevoie de o persoana care sa is asupra-si ingrijirea Pensio-
natului sucursal din Bucuresti]. NAT IONALULA I
(1858), p. 276.
15655 373.018.3 (498.1)
[L. C. Reimond anunta ca. Inalta stapinire, dorind
a inlesni cit se poate mai mult mijloacele de cresterea
junimei, a bine-voit a deschide in orasul Craiova un pen-
sionat sucurent" sub directia sa]. VEST. R., XVII
(1852), p. 256.
Se dau lamuriri asupra intretinerii si taxei de primire.
15656 373.018.3 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca in orasul Craiova
pe linga Colegiu s-a infiintat ai un pension subven-
www.dacoromanica.ro
373.018.3 (498.3)
tionat de stapinire subt directia D-lui L. S. Raimond"].
VEST. R., XVII (1852), p. 330.
Se publica condiVile de primire.
15657 373.018.3 (498.1)
[Se comunica infiintarea unui pension de stat la Cra-
iova], BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 128.
Pe IMO. gimnaziul de acolo. Director, L. K. Raymond.
15658 373.018.3 (498.1)
[Se anunta infiintarea la Ploiesti a unui internat pentru
elevi, subventionat de Eforie]. ROMANUL, II (1858),
p. 4, col. III: Instiintari.
Pretul: doi galbeni pe an. Se asigura pensionarilor localul,
Incalzitul, nutrimentul, spalatul etc.", guvernorii" II vor duce In
scoalele publice". Pensionul va mai tine Inca meditator ant pentru
limbile streine, clt si celelalte Invateturi".
15659 373.018.3(498.3)
[*tire referitoare la micsorarea taxei de internat la
Scoala publics" din Iasi]. ZIMBRUL, H (1851), p. 25:
Moldaviea.
Se arata ca suma se micsorase de la 2000 lei anual la 1200
lei Text roman $i francez.
15660 373.018.3 (498.3)
Departamentul Cultului si al I nstructiei publice N. 7016.
ZIMBRUL, III (1855), p. 1040, col. II.
Comunicat privind rectificarea unei greseli de tipar, 'vita In
publicarea bugetului departamentului pe anul 1854 1855, In prt-
vinta institutului gimnazial.
15661 373.018.3 (498.3)
[Instiintare cu privire la elevii Institutului gimnazial
din Iasi, care se vor bucura de gratuitate]. BULETIN
[T. R.], XXIV (1856), p. 237: Departamentul Cultului si
at Instructiei Publice.
Se arata ca In victor parintii elevilor saraci trebuie sa dea decla-
ratii ca nu-hi vor retrage copii' de la Invatatura mai inainte de
savIrsirea cursului".
15662 373.018.3 (498.3)
[Publicatie privitoare la tinerea unui concurs pentru
numirea la Internatul Gimnazial din Iasi a doi pedagogi
repetitori straini, si anume: unul de natie Franceza si
altul German"].GAZ. DE MOLD., XXVII [recte
XXVIII] (1856), p. 307: Departamentul Cultului si al
Instructiei Publice.
Text roman si francez.
15663 373.018.3 (498.3)
[Publicatie referitoare la elevii interni ai gimnaziului
din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 296:
Departamentul Cultului si a Instructiei Publice.
Cei 115 elevi Intretinuti de stat, ca hi cei Intretinuti de parinti,
shit anuntati sa se prezinte WI la 17 sept., In caz contrar ei pier -
zind dreptul de Internat.
15664 373.018.3 (498.3)
[Departamentul Instructiei Publice recomanda di-
rectiei ca elevii interni ai Institutului Gimnazial sa nu
fie distrasi prin desele iesiri din institut pe la casele parin-
tilor sau prin vizita patronilor la institut]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 352: Departamentul Cultului
si al Instructiei Publice.
Text roman $i francez.
15665 373.018.3 (498.3)
[Publicatie referitoare la efectele Fe care trebuie s
le aduca elevii admisi in internatul Ccicgiului din Iasi].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 9: Departamentul
Cultului i al Instructiei Publice ; CAZ. DE MOLD.,
833
373.018.3 (498.3) INTERNATE
XXVII [recte XXVIII] (1856), nr. 103, p. 409: Depar-
tamentul Cultului i al invataturilor Pub lice.
Se O. lista acestor efecte. In Gazeta de Moldavia text roman
51 francez.
15666 373.018.3 (498.3)
[DispoLitii ale Ministerului Cultului i Instructiei Pu-
blice din Moldova, prin care se face cunoscut ca incepind
de la 1 septembrie vor fi primiti in internatul Institutului
Vasilian numai acei elevi care vor voi a se destina ca-
rierii de profesor satescl. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), adaos la nr. 46, p. 107; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 44, p. 157; TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 100.
15667 373.018.3 (498.3)
[Circulars cu privire la elevii care au dreptul de a
invata gratuit, fiind primiti la internatul institutului
gimnazial]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos
la nr. 48, p. 124, col. I ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
supl. la nr. 47, p. 164: Ministeriul Culturilor i a Instruc-
tiei Publice.
Se precizeaza ca fiecare scoall primal% din Capitald sau tinu-
turf va recomanda cite doi elevi pentru internatul Institutului Gim-
nazial din Iasi, parintii fiind obligati O. se angajeze cd vor sdvirsi
cursul secundar *i facultativ, raminInd datori, la din contra, a plati
tot cursul Intretinerei for In Internat". In Gazeta de Moldavia
text roman si francez.
373.018.3 PENSIOANE
(In ordinea alfabetica a localitatilor
i apoi a numelor conducatorilor lor)
15668 373.018.3 (439.2)
Ordinatiunea ministeriului c.r. de cultu si instructiune
din 24 Maiu 1856, cu activitate pentru tote tierile de
corona luandu afara regatulu lombardo-venetian i
confiniele militare privitOria la essaminele private pe
la salele populari. G. TRANS., XIX (1856), p. 193:
Partea oficiOsa.
Aceste mdsuri privesc pe copiii care primesc Invdtdtura In
studlile prescrise pentru scoalele populare sau acasd sau In institute
private (scoale private, institute de crescere si de Invataturd pri-
vate)".
15669 373.018.3 (439.2)
[Constantin Sholariu, profesor primar al colilor gre-
ceti din Brasov, face cunoscut ca primete in pension
copii, cu o taxa anuala de 48 galbeni]. VEST. R.,
XVII (1852), supl. la nr. 18, p. 1: Intiintari.
Copiii pot Invdta: greceasca (veche si noud), nemteasca cu
caligrafie latineased, frantozeascd, prin destoinici profesori, cari
acum se and aici, si romaneascd, dinpreund si cu desen".
15670 373.018.3 (498.1)
[Institutorul Hr. Zlatevici din Alexandria anunta
ca poate primi ping la 20 elevi interni pentru a fi prega-
titi din limbile romans, latind, greacd, franccza si ger-
mana, pentru Colegiu]. ANUNT. R., V (1858), nr. 9,
p. 4.
15671 373.018.3 (498.1)
[Despre examenele de la Institutul frantozesc din
Braila al lui Tulle]. VEST. R., XVI (1851), p. 73.
Scurta corespondent) a unui abonat din Braila; examenele
au avut loc In prezenta cirmuitorului orasului, Roset, a membrilor
comitetului (le instructie publicd, a consulilor etc.
15672 373.018.3 (498.1)
[Andrei Apostolatu face cunoscut ca s-a retras de la
pensionatul pe care 1 -a condus impreund cu Gheorghe
Efstatiu]. VEST. R., XXII (1857), p. 16: InOiintari.
834
www.dacoromanica.ro
PENSIOANE 373.018.3 (498.1)
15673 373.018.3 (498.1)
[Andrei Apostolatu anunta ca deschide in Bucure0i
un wzamint pentru invatatura si cre0erea copiilor"].
ANUNT. R., IV (1857), nr. 94, p. 3.
Studiul se va urma In limbile: romiind, elind Si francezd, con-
form regulelor Si programei prescrise (le onor. Eforie".
15674 373.018.3 (498.1)
[Carl Buholter anunta ca a mutat pensionul sau de la
Ploieti la Bucuresti, pentru ca tinerii sa poata urma i
in coala gimnaziala]. VEST. R., XVI (1851), p. 48:
intiintari (111).
Taxa pentru un elev variazd.: 20, 24, 28 si 32 galbeni.
15675 373.018.3 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca s-a invoit ca d. Carl Bu-
holter sa deschida un pensionat de bdieti in capitals "].
VEST. R., XVI (1851), p. 185.
Se publics condipile acestei Intelegeri.
15676 373.018.3 (498.1)
Pensionatul Buholter. VEST. R., XVIII (1853),
p. 352.
Se anunt5. CS, potrivit jurnalului Eforiei, taxa anuald pentru
un elev s-a fixat la lei 600, In loc de 500, cum s-a plStit pind acum.
15677 373.018.3 (498.1)
[Nationalul" recomanda parintilor care au copii si
In general tuturor romanilor iubitori de lumina sa ras-
punda In apelul lui Marcu Antoniu Canini si sa-1 ajute
ca sa deschida un institut filologo-tiintific-comercial
pentru educatiunea junimei "]. NATIONALULU, I
(1858), p. 256: Sciri din untru.
La acest institut se vor preda toate materiile de curs primar
si secundar, precum 51 materiile pentru o ramurl specia1s corner-
ciall, de cStre profesori romani 51 straini, potrivit programei apro-
bate de Eforia Scoalelor.
15678 373.018.3 (498.1)
[Se anunta ca s-au inscris pind acum 50 de prenu-
meranti pentru sustinerea colii filologo-tiintifice si co-
merciale ce voieste s-o deschida M. Canini]. NATIO-
NALULtr, I (1858), p. 345: Sciri din intru.
Se publicd numele a 10 egumeni, printre care *i Eufrosin Poteca,
care au contribuit la sustinerea acestei *coll.
15679 373.018.3 (498.1)
[Se anunta ca s-a deschis un pensionat sub conducerea
lui Delianidi]. VEST. R., XXIII (1857), p. 20: Inti-
intari.
Pensionatul va functiona In curtea m-rii St. Spiridon cel vechi.
Se vor preda limbile: elind, romans, francezd si Rolland, precum
si regulile comertului.
15680 373.018.3 (498.1)
[Institutul Delianidis anunta ca elevii pot invala la
acest institut, dupd programul *colilor primare, limbile
romans, francezd, germand si elena, precum si toate
regulile comertului i dopia scripturei, dupd noul sistem
aplicat la manufactori i la comertul local"). ANUNT.
R., V (1858), nr. 3, p. 4, nr. 58, p. 4.
15681 373.018.3 (498.1)
Edifiantuld pensionti de baetzi. NATIONALULU,
I (1858), p. 278; ANUNT. R., V (1858), nr. 65, p. 4.
Se fac cunoscute pe scurt atit obiectele trebuincioase elevilor
ce vor veni la acest pension, cit si costul internatului, care este de
48 galbeni anual. Pensionul se deschide cu autorizatia Eforiei si este
sub directia d-lor N. Florescu si C. Codreanu. Deschiderea va avea
loc la 25 august.
873.018.3 (498.1) PENSIOANE 373.018.3 (498.1)

15662 373.018.3 (498.1) Se dau programul lectiilor *1 taxa pentru elevii externi (1 gal-
[Pensionul de bilieti Edifiantul", de curind autorizal, ben pe tuna). Se arata ca scolarii Invata stiintelescoalelor primare,
anunta conditiile inscrierii pensionarilor]. ROMANUL, precum si limba franceza, nemteasca, desenul si clavir".
II (1858), nr. 63, p. 252: Edifiantul. 15692 373.018.3 (498.1)
Localul acestui pension era In casa d-lui serdarul IIristea [loan Popp, directorul Institutului de cresterea si
Orascu, ulita Spirii". El era condus de N. Florescu *I C. Codrea- invaptura tinerimei", face cunoscut parintilor ca elevii
nu. Pretul intcrnatului: 48 galbeni pe an. nu vor avea vacanta de vara]. VEST. R., XXI (1856),
15683 373.018. 3(498.1) p. 208, col. III.
[Se anunta ca. Edifiantul pensionat" de sub directia Motivul: a se pregateasca pentru gimnaziul National, Scoala
d-lor N. Florescu si C. Codreanul din Bucuresti se des- militara etc.
chide la 25 august 1858]. NATIONALULU, I (1858),
p. 293: Sciri din intru. 15693 373.018.3 (498.1)
Se recomanda cu caldura. acest institut, condus de dot demni [Directia Institutului de crestere si invaptura co-
barbati, care din junel.ea for n-au avut alta preofesiune, de cit aceea piilor" anunta ca acest institut s-a mutat in casele in care
de a forma junimea prin studie". a fost mai inainte cancelaria postelor, linga Sf. Sava].
ANUNgATORUL IV (1856), p. 352.
15684 373.018.3 (498.1)
[Se anunta ca Pensionul edifiantul" se va muta in 15694 373.018.3 (498.1)
casa raposatului G. Scurtu din mah. Dudescului si cii, [Directia Institutului de cresterea si invatatura ti-
pe linga celelalte limbi, se va preda la acest pension si nerimei" face cunoscut ca la acest institut se va face un
cea greaca sau lona"). NATIONALULCI, I (1858), curs de: Aritmetica rationala, Algebra, Geometrie si
p. 366. Istoria generala"j VEST. R., XXI (1856), p. 356.
15685 373.018.3 (498.1) Cursul se va face pentru tineril Inaintall, care vor sa urmeze
o specialitate.
Pensionatul Janelloni. VEST. R., XVI (1851),
P. 199. 15695 373.018.3 (498.1)
Se anung ca la 9 iulie vor Incepe examenele la acest pensionat. Directlea Institutului de cresterea si invatatura ti-
15686 373.018.3 (498.1) nerimei" face cunoscut cil, pe linga celelalte invataturi,
tine si un curs de aritmetica rationala pentru citiva tineri
Pensionnat Jannellony. VEST. R., XVI (1851), inaintati si ca mai primeste inscrieri la acest curs piny
P. 218-219. la sfirsitul Jul noiembriel ANUNgATOREL, IV (1856),
Dare de seams In I. trauma despre examenele de sfIrs.it de p. 375: Instiintare.
an, ce au avut loc In prezenta autoritatilor; tot aci se publics dis-
cursul directorului Jannellony. 15696 373.018. 3 (498.1)
15687 373.018.3 (498.1) [loan Popp, directorul Institulului de cresterea si
invalatura tinerilor ", face cunoscut ca taxa internatului
Pensionatul Janeloni, VEST. R, XVII (1852), pc un an va fi de 50 de galbeni]. AN uNT. R., IV (1857),
p. 198. nr. 11, p. 4.
Anunta ca ccsamenele Imvataturilor private" vor Incepe
la 26 iunie. 15697 373.018.3 (498.1)
[Scull comentariu in legatura cu aclul filantropic al
15688 373.018.3 (498.1) parintelui Ioanichie Evantias din Muscel]. ROMANUL,
Pensionatul Janeloni. VEST. R., XVII (1852), II (1858), p. 33, col. III: Bucuresti, 31 Ianuarie/12 Fe-
p. '257. vruarie.
Sc anunta ca. la 15 august s-au deschis cursurile pe anul scolar. Se precizeaza ca acest preot intretinea dot copii orfani In Pen-
1852-1853; program) este eel din Gimnaziul National; la sflrsi- sionul Iorgandan din Bucuresti. Din cronica zilnica semnata de
tul anului elevii vor fi examinati la Colegiu si vor primi atestate C. A. Rosetti.
dupa legile aeademice; taxa anuala 1 000 lei, iar pentru cei saraci
500. 15698 373.018.3 (498.1)
373.018.3 (498.1)
Pensionatulii Malanoti. NATIONALULtr, I (1858),
15689 p. 164.
Pensionatul Janelloni. VEST. R., XVIII (1853), Acest Institut de crettere si educatiune" face cunoscut ca
p. 150. s-a mutat pe podul Calif ii, In proprietatea sa, peste drum de Doamna
Se arata ca pensionatul s-a mutat pe podul Beilicului, In casa Balata ".
uncle se afla directia po*tel imperiale ruse *i se publics conditiile
cu care se primesc scolarii In acest pensionat. 15699 373.018.3 (498.1)
15690 373.018.3 (498.1) [Instiiniarea profesorului I. C. Massimu, prin care
face cunoscut ca va deschide in Bucuresti un pensionat].
[Frant Horn, fost profesor la $coala politehnica din VEST. R., XVIII (1853), foaie volanta anexata la nr. 68.
Praga, anunta conditiile de prirnire si programul con-
cursurilor pensionului sau]. VEST. R., XX (1855), Pensionatul va avea pe Itnga clasele primare si trei clase gim-
supl. la nr. 7, p. 2, col. II. naziale, dupa programa gimnaziului national; dintre materil, uncle
vor fi obligatorit, iar allele facultative; se arata taxele ce au de
Pensionul se afla In Bucure*ti, In Dudescu, viz-a-vi de biserica platit elevii St obiectele de Imbracaminte 8i de pat ce trcbuie sa
Sf. Apostoli". Pentru externi se platesc doi galbeni lunar, iar pen- aduca fiecare; pensionatul va functiona In casele logofetesel
tru interni 50 galbeni anual. Dorn se oblige sa predca tuturor cla- Luc. it,a Gradi*teanu.
virul" ; este gala a prim i clevi care vor uvula In colegiul din Sf. Sava"
Si care vor avea afara de recapitulurea din fiecare zi a lectiilor 15700 373.018.3 (498.1)
zisei *con *i Invatatura clavirului".
[Despre exarr.enul public de la Institulul Mitilii el].
15691 373.018.3 (498.1) VEST. R., XVI (1851), p. 277-278: Bucuresti.
[Institutul do baieti Horn din Bucuresti anunta ca Au luat parte, mai multe persoane Inseinnate 51 s-au Impartit
primeste inscrieli]. VEST. R., XX (1855), p. 332. premii; cu acest prilej a tinut, o en% intare profesorul A. F. Nestor.

835

www.dacoromanica.ro
 373.018.3 (498.1) PENsIOANE 373.018.3 (498.1)

15701 373.018.3 (498.1) resti, in prezenta domnitorului $tirbei]. G. TRANS.,

Institutul Mitilineu. VEST. R., XVII (1852), p. 218. XVI (1853), p. 217, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Despre examenele si Impartirea premiilor In acest institut, la 15712 373.018.3 (498.1)
care au luat parte directorul Eforiei $coalelor $i colonelul loan Voi- [Se anunta deschiderea noului institut de baieti,
nescu; Impartirea premiilor s-a facut de directorul Eforiei, C. Bosi- Oprescu, in mahalaua Popa Rusu]. ROMANUL, II
anu, $i de profesorii Nestor $i Ioan Pop. (1858), p. 180, col. I: Institutul Oprescu.
15702 373.018.3 (498.1) 15713 373.018.3 (498.1)
Institutul Mitilineu. VEST. R., XVII (1852), p. 238. Institutul Oprescu. ANUNT. R., V (1858), nr. 76,
Se anunta ca la 7 august se vor incepe studiile anului curgator". P. 3.
15703 373.018.3 (498.1) Este un institut de baieti, care a Inceput sa functioneze In
Institutul Mitilineu. VEST. R., XVIII (1853), vara anului 1857; urmeaza programul stabilit de Eforia Scoalelor;
p. 118, 133. costul internatului este 50 galbeni pe an; localul se afla In maha-
laua Popa Rusu.
Se face cunoscut ca acest institut s-a mutat din casele d-lui
C. Movila din Gorgani, In casele d-lui Mares, pe ulita Sf. Vineri, 15714 373.018.3 (498.1)
unde a fost scoala military". Institutul Oprescu. NATIONALULU, I (1858),
15704 373.018.3 (498.1) p. 326.
Institutul Mitilineu. VEST. R., XVIII (1853), Se face cunoscut cs acest institut a Inceput sa functioneze
p. 278. potrivit programului Eforiei; materiile ce se Invata slut: limbile
romans, franceza, greats $i germand. Costul internatului este de
Se face cunoscut ca la 1 septembrie 1853 Incep cursurile de 50 galbeni pe an.
la acest institut.
15715 373.018.3 (498.1)
15705 Mitilineu, N. 373.018.3 (498.1)
[Ioan Popp, fost profesor la colegiul Sf. Sava, anunta
[Cuvintare rostita cu ocazia tinerii examenelor de deschiderea unui pension]. ROMAN UL, II (1858),
sfirsit de an la Institutul Mitilineu]. VEST. R., XX p. 100, col. I: Anungare.
(1855), supl. la nr. 55, p. 1: Institutul Mitilineu.
Da conditiile: vlrsta elevilor Intre 10 si 15 ani, Invataturile vor
Dupa ce arata ca Invatatura este unul din cele mai marl mij- fi toate conforme cu cele din ghimnaziu si din clasele primare",
loace de perfectionare a omenirii" si ca, dupa religiune si legea plata 60 galbeni. Popp a fost Inainte director de instructiune In
socials ", ea este cea mai frumoasa institutiune", N. Mitilineu institutul domnului Nicolae Iorga-Dan".
informeaza ca pensionul sau exista de 33 ani si da detalii privind
elevii asezamIntului. Aran ca In vara anului 1855 erau 83 de elevi, 15716 373.018.3 (498.1)
dintre care 65 interni $i 18 externi. Da informatia ca primise tot- Pensionatulti Rasianu. NATIONALULU, I (1857),
deauna In internat cltiva elevi slrguinciosi, dar nevoiasi, fara plata. p. 28.
Multumeste profesorilor $i elevilor pentru straduintele lor.
St. Rasianu anunta ca la acest institut s-au mai adaogat *i
15706 373.018.3 (498.1) Invataturi pregatitoare pentru junii cari voesc a intra In scoala
Institutula Mitilineu. VEST. R., XXI (1856), p. 248. military ".
Directorul institutului, N. Mitilineu, face cunoscut elevilor ca 15717 373.018.3 (498.1)
la 16 august 1856 au Inceput studiile alit cele elementare clt si cele Pensionatul Rasianu. ANUNT. R., IV (1857),
gimnaziale dintr-acest institut". nr. 24, p. 4.
15707 373.018.3 (498.1) Directorul acestui pensionat, Stefan Rasianu, anunta ca la
Institutul Mitilineu. ANUNT. R., IV (1857), nr. 32, pensionatul sau, pe lInga materiile fixate de Eforie, se vor mai preda
p. 4. limbile: latina, franceza, germana si elena; taxa pentru interni
N. Mitilineu, directorul institutului, anunta celor ce doresc 'va fi de 52 galbeni pe an; pensionatul are 4 clase primare si 3 gim-
naziale.
a se pregati pentru clasele mai Inalte ale colegiului ss se prezinte
la examen. 15718 373.018.3 (498.1)
15708 373.018.3 (498.1) Pensionatul Rasianu. ANUNT. R., IV (1857), nr. 95,
Institutul Mitilineu. ANUNT. R., IV (1857), nr. 54, p. 4.
p 4. $t. Rasianu face cunoscut Ca la acest pensionat s-au adaugat
Face cunoscut ca la 5 august s'Incep studiile ant cele gimna- si Invataturi pregatitoare pentru junii care voiesc a intra In scoala
ziale clt si cele elementarii dintr-acest institut ". military ".

15709 373.018.3 (498.1) 15719 373.018.3 (498.1)

[Despre impartirea premiilor la institutul Monti din [$t. Rasianu anunta ca studiile pregAtitoare pentru
Bucuresti].VEST. R., XVI (1851), p. 197 ; GAZ. DE scoala military vor incepe la institutul ski la 1 februa-
MOLD., XXIII (1851), p. 232: Tara Romaneasca. He 1858]. ANUNT. R., V (1858), nr. 9, p. 4.
Au luat parte domnitorul Stirbei, mitropolitul, ministrul instruc- Profesorul pentru matematici va fi D. Pavlidi; se mai anunta
tlei publice etc. Se publics act $i cuvintarea lui B. Stirbei. ca se pot pregati scolari si pentru clasele gimnaziale superioare.
15720 373.018.3 (498.1)
15710 373.018.3 (498.1) Pensionatul Rasianu. ANUNT. R., V (1858), nr. 32,
[$tire despre reorganizarea pensionului Monty, ca p. 4.
scoala pentru studiul limbilor straine]. BUKURES- St. Rasianu anunta ca studiile pregatitoare pentru scoala mili-
TER DT. Z., IX (1853), p. 199, col. I. tary au lnceput la acest institut. Se face cunoscut ca corpul profe-
Din cuvintarea domnitorului Stirbei, la serbarea de Impartire a soral s-a completat si ca la matematica a lost angajat D. Pavlide.
premiilor In Bucuresti.
15721 373.018.3 (498.1)
15711 373.018.3 (498.1) [Pensionatul Rasianu anunta inceperea studiilor pre-
[Informatie cu privire la solemnitatea impartirii pre- gatitoare pentru scoala military]. ROMANUL, II (1858),
miilor la culegiul national si la institutul Monti din Bucu- p. 128: Pensionatul Rasianu.

836

www.dacoromanica.ro
373.018.3 (498.1) PENSIOANE 373.018.3 (498.1)

15722 373.018.3 (498.1) 15733 373.018.3 (498.1)

[Pensionatul Rasianu din Bucuresti anunta inceperea [C. G. Stavrides anunta ca pensionatul salt s-a mutat
cursurilor si cere ca parintii sa-si trimita copiii la cursuri]. in apartamentele manastirii Zlatarii, pe podul Mogo-
ROMANUL, II (1858), nr. 62, p. 248, col. I : Pensio- - VEST. R., XVII (1852), p. 104: Instiintari.
natul Rasianu. In acest asezamInt se vor preda limbile greacd, Latina, romand
15723 373.018.3 (498.1) $i franceza", iar dupd cerere si limbile germand $i italiana.
Pensionatul Rasianu. ANUNT., R., V (1858), nr. 66, 15734 373.018.3 (498.1)
p. 4. [Andonie Tabacopolu dezminte zvonurile care au cir-
St. Ra$lanu face cunoscut ca profesorul Dimitrie Pavlide s-a culat in Capitald ca va inceta de a mai tine pensionatul
Intors din strainatate $i va tncepe la Pensionatul Ra$ianu cursul ski]. VEST. R., XVI (1851), p. 128: instiintari (454).
studiilor pregdtitoare pentru scoala military ".
15735 373.018.3 (498.1)
15724 373.018.3 (498.1) [Antonie Tabacopulu aduce la cunostinta celor inte-
[Se anunta ca studiile pentru scoala military, de la resati ca s-a mutat cu institutul sau in casele lui Dimitrie
Pensionatul Rasianu, au inceput la 21 aprilie 1858]. Dedu]. VEST. R., XVII (1852), p. 140: instiintari.
NATIONALULt7, 1 (1858), p. 164: Anunciuri. Elevii vor gas] in pensionatul lui o conformatie eczacta cu
Pentru matematici va fi profesor D. Pavlidi. colegiul national", ba chiar $i lectdi particulare".
15725 Riureanu, Gheorghie 373.018.3(498.1) 15736 373.018.3 (498.1)
insciintare catre domnii OHO de familie. VEST. Institutul Tambacopolu. VEST. R., XIX (1854),
R., XIX (1854), foaie volanta anexata la nr. 12. supl. la nr. 75, p. 2.
Face cunoscut ca, dupa retragerea lui I. Massimu, va conduce A. Tambacopolu face cunoscut el a desfiintat institutul sau
singur acest Institut $i arata cum va functiona, ce lucruri trebuie de la Braila $i 1-a mutat In Bucure$ti; se vor preda InvatAturile
sa aducd un elev la intrare, pretul internatului, care va fi de 36 gal- conform instructiunilor Eforiei; costul pentru intern' 45 galbeni
ben' pe an etc. Imparate$U, pentru demi-interni 28 $i pentru externi 18.
15726 373.018.3 (498.1) 15737 373.018.3 (498.1)
Institutul Riureanu. VEST. R., XIX (1854), supl. [Institutul Tambacopulo anunta noua adres5].
la nr. 35, p. 1: Instiintilri. ROMANUL, I (1857), nr. 39, p. 4, col. III: Institutul
G. Riureanu anunta cy institutul sau va ayes o vacanta de Tambacopulo.
numai (loud saptamlni. Institutul s-a mutat In casele cu nr. 48 de pe podul Calitii,
15727 Riureanu, Gheorghe 373.018.3(498.1) vis--vis de biserica Sf. Ilie".
Institutul Riureanu. Cdtre domnipdrinti de familie. 15738 373.018.3 (498.1)
VEST. R., XIX (1854), foaie volantd anexata la nr. 100.
[A. Tambacopolo anunta cil institutul sdu se redeschide
Aratil ca institutul sdu are programa $colilor nationale $i pre - la 1 august 1857]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 50,
cizeaz8 conditiile de intrare. p. 3-4.
15728 373.018.3 (498.1) Se arata materiile care vor fi predate; vor fi primiti elevi interni,
[Institutul Riureanu anunta ca vacanta mare nu va semi- interni $i externi.
tine decit piny la sfirsitul lunii iulie, cind vor reincepe
cursurile]. VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 54, p. 2, 15739 373.018.3(498.1)
col. I: instiinpri. Institut dirige par M. Vichy. LE COURRIER
Aceasta, Intruclt vacantAile prea lungi aduc o lndoit8 perdere DE B., I (1856), nr. 80, p. 4, col. III.
mai ales junimei din clasele inferioare; pe de o parte ne profitlnd Anuntul, care se repeta $i In nr-ele 81, 82, 83 $i 87, arati ca
de acel timp, iar pe de alta uitlnd adesea $1 ce Invatase". noul institut urma s5. se deschida In casa Bayer, la Bucure$U. Se
dau materiile de studiu: limbile latina, francezd, romana, germand
15729 373.018.3 (498.1) $i greacd moderns; istoria $1 geografia; matematica. Cu Incepere
Inslitutuld Riureanu. VEST. R., XXI (1856), de la 1 noiembrie, Vichy va preda $i un curs seral de contabilitate
p. 236. $i de limba francen, pentru cei ce nu pot veni to cursul zilei.
Se face cunoscut cd numarul internilor la acest institut se reduce
de la 90 la 40, pentru ca elevii sd fie mai bine controlati, de ase- 15740 373.018.3 (498.1)
menea nu vor mai fi primiti elevi mai marl de 12 ani. [lacob Zisidis anuntd cd a infiintat, cu aprobarea
Eforiei, un Institut de elevi in Capitald"]. VEST. R.,
15730 373.018.3 (498.1) XIX (1854), supl. la nr. 35, p. 1: Instiintdri.
Institutul Riureanu. ANUNT. R., IV (1857), nr. 53, La acest institut, care se and peste drum de m-rea Sf. Apos-
p. 4. toli, se vor preda limbile romana, elend, latind, francezd $1 ruseased ;
Se anunta ca acest institut s-a mutat In casele doctorului Teo- se primesc elevi externi $i interni.
dosie $i ca lectiile Incep la 1 august 1857.
15741 373.018.3 (498.1)
15731 Riureanu, G. 373.018.3 (498.1) Institutul Teodosiades din Craiova., ANUNT. R.,
[Scrisoare despre activitatea pensionatului Riureanu]. IV (1857), nr. 20, p. 4.
NATIONALULla, I (1858), p. 304: Domnule redactord ! Directorul acestui institut de billet", A. Teodosiades, mullu-
Din 40 elevi interni, 33 au ic$it pretniantd. meiRe parintilur pentru increderea acordata $i anunta ea, In afard
de materiile cc se predau In cele 4 clase primate, se vor adauga $i
15732 373.018.3 (498.1) limbile francezd, germand, elend si tincrea registrelur
[I. Stal, translator municipal, anunta ca primeste in 15742 373.018.3 (498.1)
pensionat la dinsul scolari din clasele elementare si gimna-
ziale, carora le va da pe lingd sedere, hrand si spalatura" Institutul Teodosiades din Craiova. ANUNT. R.,
si meditatii in limbile romand, germana, francezd, ita- V (1858), nr. 60, p. 4.
Hand si englezd]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 29, p. 4: Seful Institutului Alexandru C. Teudosiades" anunta reined-
perea cursurilor la 8 august 1858.

837

www.dacoromanica.ro
373.0Ig.3 (498.1) PEN510Alsit INVATAMINTUL FEMININ
15743 373.018.3 (498.1)
[I. G. Diamandoglu face cunoscut ca, sosind de curind
din Grecia i alte state, unde si-a flout studiile, a deschis
un institut pentru baieti, in orasul Rimnicul-Sarat, cu
aprobarea guvernului si a Eforiei]. NATIONALULC,
I (1858), p. 378.
15744 373.018.3 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
functia de directore in Pensionatul Savoiu din Tirgu-
Jiului "]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 64, p. 3.
15745 373.018.3 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta ca Departamentul
Cultului si al Invataturilor Publice dispusese inchiderea
pensionului din Galati al lui Peri, deschis fora prealabila
autorizatie]. STEAOA D., I (1855), p. 21, col. I: Acte
oficiale.
Totodata se pune In vedere dregStorilor de tinuturi ca on
51 clnd s-ar deschide pensionate de catre persoane ncautorizate,
de Indata sa le Inchida".
15746 373.018.3 (498.3)
[Constantin Atanasiadi anunta citeva locuri vacante
pentru elevi la pensionul sau din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 8, col. II.
Arata ca se va preda pe viitor Si limbs germana".
15747 373.018.3 (498.3)
[Notita cu privire la activitatea $i la rezultatul exa-
menelor la pensionul lui Louis Jordan, din Iasi]. GAZ
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 59, p. 131-132.
Se arata ca pensionul flinta de 25 ani Si se dau diferite infor-
matii cu privire la programa sa de Invatamint. Se prezinta bunele re-
zultate ale examenelor, mentionlndu-se ca Intre elevii pensionului
figurau Mate! 51 Nic. Gane, G. Greccanu etc. Text roman 51
francez.
15748 A... 373.018.3 (498.3)
Pansionul Dlui Victor Kiunen. ZIMBRUL, I (1851),
p. 322: Instiintari; II (1851), p. 56, col. III: Instiintare.
Notita. In care se recomanda pensionul din Iasi al lui Victor
Quenim, lnfiintat la 1 mai 1825 Si In care studiase cea mai mare
parte din tinerimea Moldovei". Notita Intlia este semnata. numai A.
15749 373.018.3 (498.3)
[B. Wechsler anunta ca a deschis un pensionat de
juni" la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
nr. 12, p. 48, col. II.
Noul pension se gSsea In casa Panopolo, pe strada Rezoea.
Elevii urmau sa Invete limbile: franceza, germans, latina Si romans,
precum 5i desenul 51 5tiintele clasice". Text roman 51 francez.
373.042 iNVATAIVITNTUL FEMININ
(Pe tari, in ordinea alfabetica a localitAtilor
si apoi a numelui conducatorilor colilor)
15750 Aricescu, C. D. 373.042
Educatiunea femeii. FOAIE PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 42-44.
Autorul rSspunde unui articol din Timpul, semnat de Anica
MSrculescu. Combate opinia exprimata acolo, ca educatia femeilor
se face desavIr5it In institu(ii anume: pensioane etc. AlSturi de
cultura mintii, prima& In 5coli, fetele ar trebui sa primeasca edu-
catia sufletului, In familie. Altfel, crede ca nu vor putea deveni
mame bune 51 virtuoase. Citeaza In sprijin parerile lui J. J. Rous-
seau, Lamartine, Aime Martin, Balzac (Fiziologia casatoriei").
Ziarul Timpul din 185/i -1855 nu se afla In colectia B.A.R.
838
www.dacoromanica.ro
373.042 (439.2)
15751 Itqomaln, [V.] 373.042
Educatia femeilor. TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 153, 157, 161.
Se analizeaza erorile care se savIrsesc In. educatia femeilor 81
se dau IndrumSri pentru remedierea tor.
(436) AUSTRIA
15752 373.042 (436)
Institut de Demoasele. VEST. R., XVIII (1853),
P. 192.
Se anunla ca. se primesc Inscrieri la acest institut din Viena,
condus acum de d-na Demerger, In locul d-nei Tillisdorf.
(437.4) GALITIA
15753 373.042 (437.4)
[Instiintarea" d-nei I. Gocialkowska, despre infiin-
tarea la Lvov a unui Pension maretu pentru cresterea
copilelor de starea nobila dupe metodul eel mai nou "].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 370, col. II: In-
tiintare.
ConducStoarea pensionului este autor 51 conlucrStoare la
multe stlintifice jurnaluri". In In5tiintare" se indica. materiile
care se predau In pension 5i costul Intretinerii unei eleve (100 galbent
our pe an 5colar).
15754 373.042 (437.4)
Pansionat francez pentru copile in Leopol. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 91, nr. 64, nr. 154.
Programul activitatii pensionului Sofiei Gajewska din Lvov.
Se lnvata: limbile franceza, germana Si polona, aritmetica, geogra-
fia, istoria, fizica Si chimia (pentru avansate), estetica 5i un curs
scurt de istoria literaturli germane, polone Si franceze. Text roman
Si francez.
15755 373.042 (437.4)
[Instiintare a directoarei unui nou pension de fete
din Lvov, Bronislas Wierzbiela, cu privire la educatia
ce o primeau elevele in institutia sa]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 288: Instiintare.
Se studiau: limbile franceza, germana Si polona, morala prac-
tick aritmetica, stilul epistoler, geografia, istoria universala, istoria
naturals, fizica, caligrafia, dansul 51 lucrul de mina. Text roman
Si francez.
(439.2) TRANSILVAN IA
15756 373.042 (439.2)
Despre influenta femeilor asupra industriei. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 97-98.
De fapt In articol se discuta problema educatiei fetelor din fami-
liile rominesti mai Instarite din satele Ardealului. Se constata cA
multi din ace5tia, Omni, mici mo5ieri, meseriasi, preoti, au Inceput
sa-5i trimita fiicele In pension, prin manic orase civilizate, nu Wilda
ar fi avut intentia de a le face sa traiasca acolo, pe urma pregatirli
ce 51-au cSpStat -o, ci numai din ambi(ia de a nu apSrea mai prejos
ca altil .Readuclndu-le apoi acasa Si maritindu-le la 'ark ele tlnjesc
ca ni5te dezradacinate, distruglnd gospodSria si chiar traiul sotului
tor. Crede ca fetele destinate sa ramlna la tars nu trebuie sa fie cres-
cute in pension. Ele trebuie sa Invete numai a citl 51 scrie 51 ceva
socoti".
15757 Una tats de familia 373.042 (439.2)
Ce emu facutil not ping acuind i ce facema astazi
pentru cresterea fiiceloru nostre? G. TRANS., XVI
(1853), p. 58, 62-63.
Articol In care se dezbate problema educSrii fetelor romanilOr.
In concluzie, se core ca sa se aduea cit de curlud la aceta*i nivel
873.042 (439.2) fisivATAmINTIJI. PEMININ
educatia fetelor cu aceea a fiilor de roman' si, de aceea, O. se Inte-
meieze unele scoli mai Inane de fete In Ardeal. Se fac sugestii pri-
vind programul acestor scoli.
15758 373.042 (439.2)
[Alocarea unui fond de 200 florini de catre episcopul
Alex. Sulut pentru plata unei prefesoare a fetitcicr din
131aj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 417, col. II: Llasiu
6 Dec. 1851.
Informatie cuprins5 lntr -o corespondent.A. Profesorita" urma
s5. Invete fetitele In sciinte si lucrurile cc se tin de sexul femeiesc".
15759 373.042 (439.2)
[Informatie despre proiectarea ]nfiintarii a doua semi
de lucru, la Brasov i Blaj, de catre Reuniunea Fetreilor
Romane]. G. '1 BANS., XVIII (1855), p. 57: Br; siovu,
6 Martiu n. 1855.
15760 373.042 (439.2)
[Un corespondent al gazetei iii exprima nemultumirea
pentru intirzierca infiintarii unei scoli de fete de catre
Reuniunea Femeilor Romane din Brasov]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 293, col. I: Blasiu, 15 Septembre 1857.
373.042 (439.2)
15761
[Informatii despre progresele inregistrate de colile
si institutele brasovene de Petite]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 66, col. I.
Se elogiazA, Indeosebi, activitatea Enrietei de Botier si a Anei
Koso. Se semnaleaz1 a la scoala romAneascA de Petite se adaugase
o clasl.
15762 373.042 (439.2)
[Articol despre activitatea scolilor de fetitm, evan-
ghelice i catolice, din Brasov]. G. TRANS., XX (1857),
p. 223, col. II, 226: Brasova 31 luliu n.
Se dau amanunte asupra nivelului examenelor, asupra free-
ventarii acestor *con si asupra programului lor. Scoala evanghelica
are 5 clase, tar cea catolica 2 clase sublinpartite In 4 despArtaminte".
15763 373.042 (439.2)
[Se reproduce programa pensionatului de fete at doam-
nei Botier din Brasov]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 72: Brasova, 12 Martifi 1858.
In aceasta programa sint Infatisate conditAile de intrare In
pensionat, materiile de studiu predate si costul internIrii elevelor.
15764 373.042 (439.2)
[Mire despre succesul repurtat de concertul vocal si
instrumental al concertistilor Humpel si I. Giertianfi].
G. TRANS., XX (1857), p. 62, col. I: Brasovii, 9 Martiu.
Se informeazA ea la acest succes contribuisera *i elevele insti-
tutulut privat de crestere Botier, care clntasera si ele.
15765 373.042 (439.2)
[Corespondenta despre o scoala de fete, infiintata de
proprietareasa Anastasia Natio la Comlosul Mare].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 2: Banat.
Se arata ca initiatoarea adusese to acest scop dou& dIsc5lite
de la Viena.
15766 373.042 (439.2)
[Se anunta ca C. Udrea, epitropul bisericii ortodoxe
din Lugoj, a cladit un local pentru scoala de fete din
acel oras]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266:
Banat. Lugoj 21 Aug.
(498.1) TARA ROMANEASCA
15767 Rosetti, C. A. 373.042 (498.1)
[Nota despre educarea tinere:or fete]. ROMANUL,
II (1858), p. 201: Bucuresti 30 Iunie/12 Iulie.
C. A. Rosati, In cadrul cronieli poliLice, aminteste de curInta-
rea rostitA de C. Costafuru, directorul scolilor, la serbarea de Impar-
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.1)
tire a premiilor la scoala national& din Bucuresti. Rosetti se asociazii
pared' exprimate de Costaforu In cuvintarea sa, ca trebuie sl se
acorde o atentie deosebita cresterii tinerelor fete, caci femea este
inima unei soeietAti".
15768 373.042 (498.1)
Pensionatele. PREDICATORULU, I (1857), p.
369-374: Feileton.
CriticA violent pensioanele din Bucuresti, In general, WA a da
nume. In pensioancle de fete, elevele nu invat5 declt sa faca rave-
rentm cu coada *i s5 se Inchine cu un dest", fiinde& madam Triti-
friti le-a InvAtat asa". Cere ca pensioanele sl fie Incredintate unor
barbati patriot' si virtuosi, nu unor persoane care cauta numai a-si
umple punga si a-si Inmulti proprietatile, cumparInd mahalale
lntregi din pensiile scolarilor".
15769 373.042 (498.1)
[Se subliniaz5 progresul invatamintului gimnazial
pentru fete in Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z.,
VIII (1852), p. 133: Donaufarstenthiimer.
15770 373.042 (498.1)
[Stiri cu privire la infiintarea de not pcnsioane de
fete]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 198.
Din cuvIntarea lui Bosianu, directorul InvAtAmIntulut public:
S-au Infiintat, de catre stat, doll/ pensioanc: Pensionatul Dom-
nese" [Ftirstliches Pensionat] In Bucuresti si Pensionatul Lazaro-
Otetelesano" in Craiova.
15771 373.042 (498.1)
[Francisca Androneasca face cunoscut ca va deschide
la 1 august 1853 un pensionat de fete in casele lui Hacic
din mahalaua Olarilor]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 232.
15772 373.042 (498.1)
[Despre impartirea premiilor in asezAmintul de fete
al D-ei Mina Dalen"]. VEST. R., XVII (1852), supl.
la nr. 55, p. 1.
Cu acest prilej au vorbit Ilehnina Laron, fiica tlirectritei, pro-
fesorul Dimitrie Pavel *i o cleva; primul si ulLimul discurs Sc publica
aci.
15773 373.042 (498.1)
[Stiri cu privire la examenul de fine de an la 'pensionul
de fete al d-nei Dahlen]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), nr. 56, p. 221: Donauftirstenthiimer.
15774 373.042 (498.1)
[Se anunta ca domnitorul Tarii Romanesti se ocupa
in momentul de fata cu intemeerea unei scoli nalte de
fete, dupa modelul color mai bune asezaminte din alto
Orr]. ZIMBRUL, II (1851), p. 11, col. III: Turciea.
Informatie din Bucuresti, publicatl In Le Journal de Cons-
tantinople.
373.042 (498.1)
15775
[Eforia Scoalelor face cunoscut celor ce vor sa is parte
la licitatie ca in curtea bisericii Sf. Spiridon nou are sa
cladeasca o incapere cu dos caturi pentru pensionatul
de una suta fete "]. VEST. R., XVII (1852), p. 129.
15776 373.042 (498.1)
[Eforia coalelor anunta ca un pensionat de fete
subvantionat de Guvern si subt directia Dumneaei pol-
covnicesii Anna Iacomson se va deschide de la 1-iu Sep-
temvrie viitor"]. VEST. R., XVII (1852), p. 197.
Va funetiona In casele lui Mantic.
15777 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine licitatie
pentru 20 de paturi de fier de trebuinta bursierelor de
la institutul de fete de subt directia d-ei Madamei lacom-
son"]. VEST. R., XVII (1852), p. 210.
839
373.042 (498.1) fIsIVATAMINTUL FEMININ
15778 373.042 (498.1)
Programa invataturilor din pensionatul domnesc ce
se dirige de Doamna Polcovniceasa Jacobson. FOAIE
PT. MINTE, XV (1852), p. 182-183.
Semnata: P. Poenaru si C. Bozianu. Redactia Isi exprima
admirgia pentru serioasa Invalltura ce se da fetelor In acest ase-
zamint din Bucuresti.
15779 373.042 (498.1)
Lista de obiectele ce trebuiesc a aduce fie-care demoasela
cind va intra in pensionul Domnesc, ce se derije de Doamna
polcovniceasa lacomson. VEST. R., XVII (1852),
p. 330.
15780 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca Pensionatul domnesc de
demoazele de sub directia polcovnicesei A. lacomson
se va deschide la 20 noiembrie, in casa ce se nice a lui
Manuc]. VEST. R., XVII (1852), p. 357.
15781 373.042 (498.1)
[Informatie despre infiint.area la Bucuresti a unui
institut de fete denumit Pensionatul Domnesc"].
G. TRANS., XV (1852), p. 347-348: Tera romaneasca
si Moldavia.
Se lauds aceasta noun actiune a domnitorului Stirbei pe tart-
mul cultural si seolar si se cere ca Dna DirectoritS a (lea cresterii
un caracter roman", cad destul ni s-au crescut copii dupa tipuil
straine".
15782 373.042 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
cumpararea paturilor de fier pe seama domnescului pen-
sionat de fete]. VEST. R., XVIII (1853), p. 158.
15783 373.042 (498.1)
[Eforia coalelor face cunoscut ca d-na polcovniceasa
lacobson, directrita pensionului domnesc de fete din
capitala, va priimi pe viitor fiicele de familiile Para mij-
loace cu un stipendiu de galbeni patru-zeci, in loc de
galbeni sai-zeci ce se plateau ping aci pe un an"].
BU-
LETIN [T. R.], 1855, p. 216.
373.042 (498.1)
15784
[Eforia coalelor aduce Ia cunostinta celor interesati
ca se va tine concurs pentru fonctiea de directrice a
Pensionatului domnesc de fete din Capitala "]. BU-
LETIN [T. R.], 1857, p. 46; ANUNT. R., IV (1857),
nr. 5, p. 4.
15785 373.042 (498.1)
Institutul Malanoti din capitala Bucuresti. VEST.
R., XVI (1851), p. 289.
Despre examenele tinute la acest institut de fete condus de
d-na Malanoti, la care a fost prezent P. Poenaru, eforul Colegiului,
si multi dintre parinti.
15786 373.042 (498.1)
[Ecaterina Marcu anunta ca Institutul ei ce s-au
deschis prin voea onorabilei Eforii, dela Sf. Dumitru
trecut" primeste tinere de 6-12 ani, interne si externe].
VEST. R., XVI (1851), p. 52: Instiintari (121).
Pe linga cusSturi de tot felul, elevelc vor Invata limbile: romans,
franeeza, dins $i germana, precum si aritmeLica, geografie, Invata-
turi religioase, caligrafie $i desemn linial si figural".
15787 Boerescu, B. 373.042 (498.1)
[Despre Institutul de fete al Diaconeselor]. NATIO-
NALULe, I (1858), p. 223.
Contlamnd faptul ea la acest Institut, care este sprijinit si de
roman', shit predate limbile germana, francezS si engleza, tar cea
romans este numai facultative; de asemenea se vorbe*te de religia
protestanta, dar nimic de cea crkdoxa. Boerescu Indeatnna pe
840
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.1)
parinti sa-si trimitS copiii Ia alte institute. Aminteste ca mai Sint
si alte institute straine care nu vor sa se supuna autoritatilor sco-
lare romanesti.
15788 373.042 (498.1)
[Se anunta ca scoala evanghelica a surorilor diaco-
nese a recunoscut autoritatea Eforiei Scoalelor]. NA-
TIONALULC, 1 (1858), p. 372: Sciri din intru.
15789 373.042 (498.1)
[Se anunta ca *coala catolica de la Sf. Vineri, de sub
directiunea unor surori, a recunoscut autoritatea Eforiei
Scoalelor]. NATIONALULU, I (1858), p. 398: Sciri
din intru.
In urma acestei recunoasteri, limba si religiunea romSnS vor
figura In aceste scoale".
15790 373.042 (498.1)
[Arhimandritul Gliermano l3ratieanu, igumen al ma-
nastirii Znagov, a donat 450 lei in folosul celor doa insti-
tuturi filantrope intocmite in capitala pentru invatatura
fetelor sarace de carte si de lucru", conduse de Elisabeta
Stirbei]. VEST. R., XVII (1852), p. 26.
15791 373.042 (498.1)
[*tiri marunte in legatura cu institutul pentru fete
sarace al Elisabetei Stirbei]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 317: Donaufiirstenthamer.
Cu prilejul inspectaril sale de cStre Elisabeta Stirbei. Se sub -
liniazE metoda de InvatamInt, bazatS pe religie.
15792 373.042 (498.1)
[Madam Valian [=Vaillant] anunta Ca a deschis un
pension de tinere demoazele pe podul Calitii in casa
d. Bobescu]. VEST. R., XVI (1851), p. 298: Instiin-
tari.
15793 373.042 (498.1)
[Madama Vallian face cunoscut publicului ca a deschis
un pensionat de fete sub propria sa directie]. VEST.
R., XVI (1851), p. 168: Instiintari (543).
15794 373.042 (498.1)
[Raportul Eforiei *coalelor in privinta organizarii
pensionatului de fete Lazaro Otetelesanu din Craiova].
BULETIN [T. R.], 1853, Fevr. 16, p. 10-11.
15795 373.042 (498.1)
Extractul conditiilor generale pentru intinderea cla-
dirii pensionatului de fete din orasul Craiova, cit si a deo-
sebitelor aranjamente din nauntru a toata cladirea, pre-
cum se vede in planul alcatuit. BULETIN [T. R.],
1853, p. 172.
15796 373.042 (498.1)
[Se anunta ca Ia 15 noiembrie se va deschide concurs
pentru functia de directrita la pensionatul de fete Lazaro
Otetelesanu" din Craiova]. BULETIN [T. R.]. 1854,
p. 270; VEST. R., XIX (1854), p. 281.
15797 373.042(498.1)
[Eforia coalelor anunta ca se va tine concurs pentru
numirea in functia de directrita" la pensionatul de fete
din Craiova, numit Lazaro-Oteteleseanu]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 86; VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 21,
p. 1-2: Eforia *coalelor.
Se publics materiile concursului, precum si conditiile ce tre-
buie sa Indeplineasca persoana care va prim' directia.
15798 373.042 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut Ca se va tine
licitatie pentru lucrarile de reparatii ce se vor face la
localul pensionatului de fete Lazar Oteteleseanu din
Craiova]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 333.
373.042 (498.1) iNVATAmINTUL fimiNi14
15798" Leonte, Marita 373.042 (498.1)
[Fragment din discursul" rostit la examenul elevelor
din Pensionul Lazaro-Otetelisanul. OLTUL(1, I (1857),
p. 72.
15799 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor publica lista mosiilor pensionatului
Lazaro-Otetelesanu din Craiova, care se dau in arenda].
ANUNT. R., IV (1857), nr. 68, p. 3.
15800 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor aduce multumiri paharnicului
St. Romaneanu, care a infiintat o scoala de fete la Craiova].
ANUNT. R., V (1858), nr. 16, p. 4.
Totodata a infiintat $i un fond, pentru a statornici existenla
acestei scoli.
15801 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca locuitorii orasului Ploiesti
au contribuit cu 50 990 lei pentru ridicarea unei scoli
de fete in acest oral]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 121 ;
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 161: Donaufiir-
stenthtimer.
Cu suma amintita se va ridica o Koala pentru fete si.un adaus
de vre-o cite -va sail ling& scuala public& de baeti".
15802 [Chirculescu, institutor] 373.042 (498.1)
[Cuvintul rostit cu orazia punerii temeliilor la cla-
direa scolii de fete din Ploiesti]. BULETIN [T. R.],
1853, p. 121.
15803 373.042 (498.1)
[Informatie despre insemnata donatie fdcutd de ploies-
teni pentru infiintarea unei scoli de fete si mdrirea scolii
publice locale]. G. TRANS., XVI (1853), p. 172, col. 11:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata c3 ploiestenii donasera 50 990 lei $i ca la 4 mai 1853
se pusese temella noilor cladiri.
15804 373.042 (498.1)
[Se anunta di la Ploiesti s-au adunat 50 990 lei, prin
contributie publicd, pentru ridicarea unei scoli de fete].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 171: Intimpldri de zile.
15805 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
catedra I, II si III primare de la Pensionatul subventi-
onat de fete din orasul Ploiesti"]. BULETIN IT. R.],
1857, p. 107; ANUNT. R., IV (1857), nr. 19, p. 3.
15806 373.042 (498.1)
[Ministerul din Nduntru anunta di se va tine licitatie
pentru clddirea unui pensionat de fete si a unei biserici in
orasul Slatina]. BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 68,
p. 1.
Aceste lucrari sint pretuite, prin devize, la suma de 233 675 lei.
15807 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor aduce la cunostinta generals ca
cetateanul Constantin Savoiu din Tirgu-Jiu a venit in
ajutorul instructiei publice]. VEST. R., XX (1855),
p. 342.
Acesta a d5ruit un loc In Tlrgu-Jiu, obliglndu -se a cladi pe
acest loc o tncSpere pentru pensionatul de fete".
15808 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut CS se va tine concurs
pentru functiea de directrita la Institutul numit Savoiu
din orasul Tirgu-Jiului"]. BULETIN [T. R.], 1857,
p. 247.
Se cere sal cunoasca limba franceza sau germana, tot feint
de lucru de mina $i toate ocupatiile practice ale economiei domes-
tice, In care va fi datuare a Invata pe elevele esterne".
www.dacoromanica.ro
873.042 (493.3)
15809 373.042 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut cd se va tine concurs
pentru functia de Institutor de limba Remand" la Insti-
tutul Savoiu din Tirgu-Jiului]. BULETIN [T. R.],
1857, p. 347.
(498.3) MOLDOVA
15810 373.042 (498.3)
[Ofisul adresat de caimacamul T. Bals sotiei sale, Eca-
terina Bals, prin care ii incredinteazd patronagiul insti-
tutelor publice si private de invdt.atura fetelor"]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 245, col. I: Caimacamia
Principatului Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXVII
[recte XXVIII], (1856), p. 237: Caimacamia Princi-
patului Moldovei; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 166, p. 1:
lasil 1 Augustil.
Iu Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
15811 373.042 (498.3)
[Publicatie prin care se asigurd ca sumele de bani
adunate prin lisle de subscriptii, la indemnul inspecto-
rului general T. Veisa, vor fi utilizale numai in folosul
infiintarii scolilor de fete sau alto asezdminte publice
de invdtatura" si nicicum pentru alto trebuinti publice"].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 175, col. III :
Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 157: Minislcrul Cultului si al
Instructiei Publice.
Se cere trimiterea banilor la minister.
15812 373.042 (498.3)
[Circulara adresata cdtre Comitetele de inspectie a
scohlor tinutale cu privire la banii adunati prin sub-
scriptie pen tru infiintarea de scoli de fete in orasele Mol-
dovei]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 47,
p. 163-164: Ministeriul Culturilor si al Instructiei Pu-
blice.
Circulara se da pentru a le asigura ca banii nu vor avea alts des-
tinatie. Text In limbile romans $1 franceza.
15813 373.042 (498.3)
[Testamentul lui Nicolae Rosca-Codreanu, din 30 ian.
1854, cu privire la infiintarea unei scoli de fete la Blrlad].
BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 179-180:
Judecatoriu tinutului Tutovei.
Testamentul prevede un fond (le 6000 galbeni, care va fi lasat
sa fructifice pina In 1861, chid se va Infiinta $coala. El stabile$te
$i materiile: religia $i morala, citirea, scrierea, gramatica, geografia,
aritmetica, istoria universal) si a patriei, cusaturi, I inerea tzvoa-
delor de gospodarie" $i limbile franceza $1 italiana. Mai lass 2000 gal-
bent pentru Infiinlarea unei catedre de limba franceza $1 a uneia
de limba italiana la scoala publica din Blrlad. Testamentul se publica.
In urma decesului testatorului.
15814 373.042 (498.3)
Unit testamentu raru I FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 228-231.
Se reproduce, din Buletinul Oficial al Moldovei, testamentul
lui Nicolae Roca Codreanu, donind fonduri pentru Intemeierea
unui asezamint de Invatatura pentru fete la Blrlad.
15815 373.042 (498.3)
instiintare despre un nou pension de fete. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), nr. 69, p. 174.
VSduva fostului legist Christ. Flechtenmacher anunta apropiata
deschidere a unui pension de copile", hare 6 $i 12 ani. Elevele vor
Invala limbile: romana, franceza, germana, muzica $1 $tiintele
elementare, dupa programa nor. Departament".
841
3/3.042 (498.3) tNVATAMINTUL FEMININ
15816 373.042 (498.3)
[E. de Haddig anunta ca nu intentioneaza sa desfiin-
teze pensionatul sat' de demoazele]. GAZ, DE MOLD.,
XXX (1858), p. 188, col. III: Instiinpri.
Acest pension din Iasi odinioard era condos de d-na Garets.
Text In limbile romans *I francezd.
15817 373.042 (498.3)
[Pensionul de fete Joye din Iasi isi anunta mutarea
in ulita Dancu]. ZIMBRUL, III (1855), p. 200, col. II,
208, col. II: instiintare.
15818 373.042 (498.3)
[Vizita domnitorului la Institutul pentru cresterea
fetelor, din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 147: Novitale din nauntru.
Se relateaza vizita *i se dau Informatii cu privire la aceasta
institutie de Invdtdmint fondatA In 1834. Text roman *i francez.
373.042 (498.3)
15819
[Notita cu privire la reorganizarea institutului pentru
cresterea junelor fete ale cetatenilor"]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 184: Novitale din nauntru.
Se aratA ed Ministerul Cultului *i al Instructiei Publice insar-
cinase pe Maria Cantacuzino, Ituxandra Roset-Roznovanu *I M.
Sulu cu inspeetiile acestei institutii de Invdtdmint *i se semnaleazd.
darul (dent de Ruxandra Roset-Roznovanu (obiecte de ajutorare
pentru Invatamint). Text roman *i francez.
15820 373.042 (498.3)
[Se anunta ca Ruxandra Rosnovanu, Maria Canta-
cuzino, nascula Ghica si Maria Su(u, fusesera numite
patroane alese" ale Institutului de Fete din Iasi]. Z1M-
BRUL, I (1851), nr. 83, p. 325: Moldaviea.
Numirea fusese Mead do cdtre domnitor, In urma propunerii,
Departamentului Averilor Biserice*ti *i al Inval.liturilor Publice.
373.042 (498.3)
15821
[Publicatie de mutton-lire la adresa Ruxandrei Roz-
novanu, care a donat Institutului de fete din Iasi un
numar de 286 obiecte ajut5toare pentru invatamint].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. 1, p. 191, col. I:
Departamentul averilor bisericesti si a invataturilor pu-
blice; ZIMBRUL, I (1851), p. 357: laaii.
Intre aceste obiecte sint modele de zugrdvituri, de lucruri
de mind, de euslturi, de Inplitituri", harli geografice, tablouri de
*Uinta etc -- In Zimbrul, numdrul de obiecte donate este de
263, In loc de 286.
15822 373.042 (498.3)
[Scurta dare de seams cu privire la solemnitatea exa-
menului general la scoala de fete din Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 223: Novitale din nauntru.
Asistd. ministrul Invalaturilor publice Grigore Cuza *.a.
Text roman *I francez.
15823 373.042 (498.3)
[Stire cu privire la rezultatul examenului de la *[-oala
fetelor" din Iasi]. ZIMBRUL, II (1851), p. 7, col. I.
Se aratd el asezdmintul a fost frecventat de 240 eleve, dintre
care 50 interne.
15824 373.042 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta infiintarea a doua
scoli de fete la Iasi, in Pacurari si in Beilic]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 373: Depart. Averilor Bisericesti
si at Invataturilor Publice.
Ele au rost Infiinlate deoarece o singuril *coals de fete nu era
de ajuns. Cele cloud *colt slut sueotite filiale".
15825 373.042 (498.3)
[Stire cu privire la infiintarea a cloud scoli de fete la
Iasi, in Beilic si in Pacurari]. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 91, p. 259: Novitale din Nauntru.
842
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.3)
Hotarlrea este luata In urma aglomerdrii elevelor la Scoala
centrals de fete.
15826 V. P. 373.042 (498.3)
[Descrierea serbarii incheierii anului scolar la pensi-
onatul public de fete" din Iasi]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 49: Iasii, 27 Iunie.
Se mentioneazd darul de carti fAcut de V. Alecsandri, precum
*i prezenta la solemnitate a ministrului Dim. Ralet.
15827 373.042 (498.3)
[Departamentul Instructiei Publice aduce la cunos-
tinta tuturor conditiile de inscriere in Institutul scolii
centrale de fete din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVII
[recte XXVIII] (1856), p. 265-266.
15828 373.042 (498.3)
[Publicatie a Departamentului Cultului si al Instructiei
Publice, prin care se anunta conditiile cerute pentru
angajarea unei directorite" si a unei pedagogite" de
nationalitate franceza la Institutul pentru educatia
junelor fete" din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVII
[recte: XXVIII] (1856), p. 288.
Text roman *i francez.
15829 373.042 (498.3)
[Departamentul Instructiei Publice recomanda di-
rectiei Swill Centrale de fete din Iasi ca elevele sa nu
fie distrase de la invatatura prin desele iesiri din scoala].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 352: Departa-
mentul Cultului si at Instructiei Publice.
Text roman *i francez.
15830 373.042 (498.3)
[Stire despre numirea in functie a Elizei Barbe Enders,
franceza sosita la Iasi, in postul de directoare a Scolii
centrale de fete]. GAZ. DE MOLD., XXVII [recte:
XXVIII] (1856), p. 380.
15831 373.042 ('.98.3)
[Instiint.are cu privire la vacanta citorva locuri de
eleve interne la Scoala centred de fete din lai]. BU-
LETIN [Mold.] XXIV (1856), p. 425, col. I: Departa-
mentul Cultului si al invapturilor Publice; GAZ. DE
MOLD., XXVII [recte: XXVIII] (1856), p. 406: Novi-
tale din nauntru.
Se aratA ca locurile au rdmas vacante, deoarece unele eleve n-au
Indeplinit conditiile regulamentului; vor fi completate cu fiicele *I
orranele amploiatllor statului. In Gazela de Moldavia text roman
*i francez.
15832 Constandaehi, 1'. 373.042 (498.3)
[Scrisoare care redactie in care anunta programul
examenelor si al serbarii de sfirsit de an de la Institutul
central de fete]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 132, p. 2-3.
Precizeazd cd la serbare se va c/nta Mora Unirei ", pe versurl
compose de V. Alecsandri.
15833 373.042 (498.3)
[Se anunta completarea numarului elevelor interne
la Scoala centrals de fete din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 296: Departamentul Cultului si al
Instructiei Publice.
In acela*I timp, se anunta a se mai primeau Inscrieri de eleve
externe, mai ales ca s-au zidit clour marl saloane In care poate
Incdpea un mare numar de esterne". Text roman *i francez.
15834 373.042 (498.3)
[Aire despre vizita Catinc5i Conachi-Vcgoridi la
Scoala centrals de fete din lasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 90: Novitale din na-
untru.
Catinea Vogoridi fusese numild In prealabil patroana acestul
asezainint de InvalAmInt.
373.042 (498.3) INVATAMINTUL FEMININ
15835 373.042 (498.3)
[Dare de seamy cu privire la solemnitatea impartirii
premiilor la *coda centralti de fete din Iasi]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 217-218:
Novitale din nauntru.
Text roman $i francez.
15836 373.042 (498.3)
Institutul central de fete. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), adaos la nr. 46, p. 107; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. Ia nr. 44, p. 157-158.
Ministerul Cultului *i al Instructiei Pub lice, In urma constata-
rilor inspectorului Teodor Veisa la revizia generall facuta" la
acest Institut, aduce publice elogii protectoarei institutului, Ecate-
rina Vogoride, sotia caimacamului, directoarei Eliza Andre Barbel.
Se anunta Ca pentru completarea disvalirei Invataturilor stator-
nicite de regulamentul *colar" s-a Infiintat o class de pedagogie".
15837 373.042 (498.3)
Institutii disciplinare din hiuntru pentru Institutul
ScoaleI Centrale de fete. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), adaos la nr. 46, p. 107-108; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 44, p. 158-160.
In Gazeta de Moldavia text roman *i francez. La textul
francez titlul, In loc de Institutil" este Instructions". Sint reguli
care privesc pc eleve, pedagoge, profesori $i directoare.
15838 373.042 (498.3)
Instructii dis"iplinare pentru Inst. Scoalei Centrale
de fete. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 46, p. 108; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl.
la nr. 44, p. 160.
Instructiile se refers la relaitile elevelor cu persoanele din afara
institutului. In Gazeta de Moldavia text roman $i francez.
15839 373.042 (498.3)
[Impdrtirea premiilor in colile publice pe anul sco-
lard 1858. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la
nr. 57, p. 169-172.
Dare de seams despre solemnitatea Impartirii premiilor la
Institutul Central de fete din Iasi. Se publics raportul adresat
ministrului de catre sectia I a Ministerului Cultului $1 al Instruc-
tiei Publice cu privire la Impartirea premiilor la Institutul Scoalei
centrale de fete. De asemenea, se publics mesajul ministrului
adresat profesorilor *1 elevelor cu acest prilej, care a Post citit de
serdarul Gheorghe Melidon, *eful sectiei I. Urmeaza textul ras-
punsului dat de profesorul Gheorghe Apostoleanu la mesajul minis-
trului. Se publics $i lista premiantelor de la Socials din Beilic,
Scoala de pe Podul-Lung *i Scoala Centrals. Text roman *i
francez.
15840 373.042 (498.3)
[Mesaj citit de G. Melidon in numele Ministerului
Cultului *i al Instructiei Publice, cu prilejul impartirii
premiilor la Institutul Central de fete]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 169-170.
In acest mesaj se subliniaza grija Ministerului pentru Invata-
mIntul tinerelor fete *i se discuta, In general, aceasta problems.
Text roman *i francez.
15841 Apostoleanu, dr. Gheorghie 373.042 (498.3)
[Discurs de r5spuns la mesajul Ministerului Cultului
*i al Instructiunei Publice, citit cu prilejul imptirtirii pre-
miilor la Institutul Central de fete]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 171-172.
"Vorbe*te de realizarile institutului *1 aduce elogii ministrului
D. Cantacuzino. Text roman *i francez.
15842 373.042 (498.3)
Lista elevelor premiante de la coala centrals de fete
si acele filiale de pe Podu-Lungu si Beilicu. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 57, p. 172.
Text roman si francez.
www.dacoromanica.ro
373.042 (498.3)
15843 373.042 (498.3)
[Circulars cu privire Ia infiintarea unui curs de peda-
gogie pentru Institutul scolii centrale de fete]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 162: Minis-
teriul Cultului Si al Instructiei Publice.
Se anunta CS acest curs va fi predat In limba franceza. Text
In limbile romans *i franceza.
15844 373.042 (498.3)
[Comunicat cu privire la primirea de interne la insti-
tutul scoalei centrale de fete" din Iai]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858) supl. la nr. 53, p. 168: Ministeriul
Culturilor i al Instructiei Publice.
15845 373.042 (498.3)
[Anunt desrre redeschiderea pensionului de demoa-
zele" al d-nei Emilia Luzano, la lai]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), p. 148, col. II: Aviz.
Se Invata limbile franceza, moldovana" *i germana, precum
*i tot felul de lueruri de mina", de asemenea, se dau Wail de
clavir, platite Lusa separat. Pensionul se ally In casele Papazoglu,
pe Podul Vechiu.
15846 373.042 (498.3)
Nod Institutd de demoazele in Iasi.
ZIMBRUL, II
(1851), p. 120, col. III, 194, col. III.
Madelina Meissner anunta Infiintarea acestui nou pension,
dind programul cursurilor (limbile romans, franceza $i germana;
geografia $i cosmograf(a, istoria universals, Mica populara, mito-
logia, aritmetica, caligrafia, desenul, lucrul de mina, eventual
muzica) $i costul (80 galbeni pe an, platiti anticipat, sau juina-
tate din aceasta sums). Locuinta directoarei este In piata Bei-
licului.
15847 373.042 (498.3)
[Se anunta ca la 1 august se va deschide in apropierea
oraului lai pensionul de fete al Gabrielei Petit]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 228, col. III: Aviz.
Pensionul va fi situat In gradina D. Pester" $i se vor preda
urmatoarele materii: limbile romans, franceza *i germana; istoria,
geografia, desenul, muzica *I mici cusaturi cu ac". Text roman
*i francez.
15847, 373.042 (498.3)
[lintiintare a Clarei Potlievski, directrita" unui pen-
sion de fete din lai]. ZIMBRUL, I (1851), p. 336:
Intiintare.
Anunta stramutarea pensionului de ling sf. Nicolae cel
mare, ling, biserica Barboiul In dos N. 738" $i arata ca In pen-
sion se predau urmatoarele materii: limba romans, religia, limba
franceza, limba germana $1 lucrul de mina.
15847b 373.042 (498.3)
[Anunt cu privire la rnateriile care se predau in pen-
sionul de domnipare condus de m-me G-elle Petit, in
Iasi, Tirgul de Sus, casa Lazu]. L'ETOILE DU D.[Iai],
I (1856), p. 24, col. III.
15848 373.042 (498.3)
[Avizul" d-nei C. Sacchetti, directoritd" a Pensionului
de fete din Iasi, cu privire la inceperea cursurilor]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 280, col. II.
Text roman *i francez.
15849 373.042 (498.3)
[Se anunta redeschiderea pensionului Charlottei Sac-
chetti din lai]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 48, col. III: Avis.
Aviz In limba franceza. Pensionul s-a redeschis la 1 februarie,
asigurindu -se concursul profesorilor din Ia*i, al unei muzicante
germane *i al unei pedagoge franceze.
843
373.042 (498.3) INVATAMINTUL FEMININ INVATAMINTUL PROFESIONAL 373.6 (439.2) (= 59)

1. 15850 373.042 (498.3) 15859 373.6 (439.2)

[Notita despre activitatea doamnei Sacchetti, direc-
toarea unui pension de fete din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 63: Novitale din nauntru.
Se aratS CA In 1857 pensionul Sacchettl se Inchisese, dar ca
acum, In 1858, directoarea sa II redeschide spre a-$1 putea hare-
tine sotul holnav sub o clime meridionalA". Text roman si
francez.
15851 373.042 (498.3)
Nuoil pensionat de demoazele. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 352, col. III.
Maria Vrohlevski, diplomatA de Universitatea de Lemberg",
anunta cd a deschis un pension la 1 nov. 1854, In Iasi, pe ulita
Sf. Spiridon (Tirgu de sus).
15852 373.042 (498.3)
[Raportul sefului de sectie G. Melidon despre inaugu-
rarea scolii de fete la T. ma]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 345-346: Ministeriul Cultului si al Instructiei
Publice.
Scoala fusese din nou infiintata" la 1 septembrie 1858. Text
roman *i francez.
15853 373.042 (498.3)
[Publicatie de multumire prin care se anunta ca spata-
rul Dimitrie Castroian a donat 30 galbeni si cinci stinjeni
lemne ..In favoarea scoalei de fete infiintata in acest an"
la Vatlui]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 309:
Ministeriui Cultului si al Instructiei Publice.
Text roman $i francez.
15854 373.042 (498.3)
[Raport cu privire la deschiderea scolii de fete din Vas-
lul]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 369: Ministe-
riul Cultului si al Instructiei Publice.
373.6 TNVATAMINTUL PROFESIONAL.
SCOLI TEHNICE MEDI'
15855 373.6 (439.2)
[Polemics cu Magyar Hirlap" in privinta scolilor
reale]. G. TRANS., XV (1852), p. 152: Brasiovd, 14
Maid.
Se combate pdrerea foii maghiare ca limba romana n-ar fi
apta pentru predarea materiilor din 8colile reale $i se aratS ca
foaia maghiar5 propusese ca din 91 8coli reale, ce urmau sA existe
In Ungaria, Banat, Voivodina $i Ardeal, sa fie 71 cu limba de pre-
dare maghiara *i 18 cu limba de predare germank neacordlnd
slrhilor $i romanilor nici o scoall.
15856 Unii correap[ondent] 373.6 (439.2)
[Corespondenta in care, intre allele, se combate pare-
rea foii Magyar Hirlap" ca romanii sa nu aibd nici o
scoala reald]. G. TRANS., XV (1852), p. 161, col. II:
Ungaria, 10 Maid st. v. 1852.
15857 373.6 (439.2)
[Scurt5 corespondentd despre hotarirea Camerei de
comert si industrie din Cluj de a infiinta o scoald reald
in aceasta localitate]. G. TRANS., XV (1852), p. 338,
col. II: Clujiu, 5 Noemvre.
Se aratS el se intentiona mai tlrziu schimbarea acestei scoli
reale In $coala real& superioara $i c5. profesorii A. Berde $i L. Kiovari
fuseserl Insarcinati cu organizarea ei.
15858
373.6 (439.2)
[Se anunta deschiderea la 3 nov. a unei scoli reale de
trei clase la Virset, aplacidatd... pentru Voivodina si
Banat"). G. TRANS., XV (1852), p. 339, col. II.
[Despre examenele scolii comerciale s5sesti din Brasov].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 118: Transsilvania.
Se observA ea 5 romans frecventaserS cursurile acestei ,colt
$1 se fac observatil elogioase In legatura co Infiintarea $1 functio-
narea acestei institutli.
15860 373.6 (439.2)
[Rezumatul unor articole din ziarul Magyar Futar"
din Cluj, privitoa la chestiunea scolilor rurale].
Cr. TRANS., XX (1857), p. 38-39, 42, 46: Clujil, 13
Februariu c. n.
In articolele foil din Cluj se cerea ca maghiarii sa. Infiinteze
gimnasii mai putine gi scoale reale mai multe", caci acei care
domnesc peste trebuintele de toate zilele ale oamenilor, vor domni
pretutindeni si totdeauna $1 co nationalitatea for preste celelalte".
15861 373.6 (498.3)
[Corespondenta despre campania jurnalelor maghiare
din Cluj in favoarea impunerii unui invatamint real in
scoljle ardelene]. G. TRANS., XX (1857), p. 62, col. II:
Clujd, 5 Martiu.
Se aratS ca se cerea restrIngerea studiului limbilor clasice,
studiindu-se In schimb mai temeinic: stiintele naturale, matematica,
economia ruralA, chimia, $tiintele comerciale etc.
15862 373.6 (439.2) ( =59)
[Observatie despre necesitatea infiintarii a cit mai
multe scoli romane reale in Transilvania]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 124, col. I: Noutati diverse.
15863 373.6 (439.2) (=59)
[Comentarii cu privire la organizarea de scoli reale,
tehnice sau industrials in Transilvania]. FOAIE PT.
MINTE, XV (1852), p. 7-8: Din Ungaria.
Subliniaza necesitatea ca fill de Omni 81 se Indrepte catre
acest fel de scoli, deoarece faramitarea loturilor agricole nu mai
Ingaduie existenta taranlmii numai prin agriculture.
15864 373.6 (439.2)(=59)
[Discutie cu privire la folosul scolilor reale" din Tran-
lilvania]. TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 27, p. 105:
Monarhia Austriacd.
Se combate parerea acelora care se aratasera nemultumiti
de faptul el autoritatile au decis ca. In Abrud 55 se Infiinteze pentru
romanii ortodocsi o scoall reall si nu un gimnaziu. Se arata ca
$coala va fi de fapt o $coala normala" (= primara) cu un curs
de 5 ani, din care ultimii doi ani vor fi consacrati pentru Wintele
reali". Se subliniaza ca, pentru formarea unei clase de mijloc"
romanesti, gimnaziul, cu Invateture speculativ5", nu e calea
cea mai bona.
15865 B[arit, Gheorghe] 373.6 (439.2) (=59)
Lipsa de sale reale si comerciale. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 6, 10, 14-15, 18: Transsilvania.
Arata foloasele InvAtdmIntolui practic, condamntnd ten-
dintele exagerate spre cel clasic $1 propunlnd bra8ovenilor se Infiin-
teze prin straduintele ]or o Koala reala. SemnaleazS faptul ca
doar sasii se mai aratasera preocupati to Ardeal de problema InvStS-
mIntului real. Indica materiile ce ar trebui predate In Koala ce
propune a se infiinta. Indica mai multe localitati unde romanii
aveau datoria de a se preocupa de InvatAmIntul real.
15866 373.6 (439.2) (=59)
[Corespondenta in care se cere intemeierea a cit mai
multe scoli reale]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 110,
col. II: Haidu-Besermeni 13 Martie.
Redactia este de acord cu corespondentul.
15867 373.6 (439.2) (=59)
Ceva despre scoalele reale. TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 117-118, 121-122.
Se fac consideratii generale In legltura cu educatia $1 cu InvStS-
mintul In aceste scoli. Se descriu caracteristicile $colilor reale,
legate de practicS, si se pledeaz5 pentru lntemeierea a clt mai multe
scoli de acest fel pentru romani.

844

www.dacoromanica.ro
373.6 (439.2) (= 59) INVATAMINTUL PROFESIONAL
15868 373.6 (439.2) (= 59)
Scoalele reale. TELEGRAFUL R., VI (1858), nr. 7,
p. 25, 29-30.
Se dau informant privind scolile reale din Transilvania. Se
dau amAnunte referitoare la programul acestor scoli $i se indiel.
JocalitAtile In care urmau sA. se Infiinteze astfel de institute de
InvAtamint. Se prezintA situatia $i perspectivele InvAtAmintulut
real" la romanii din Transilvania.
15869 373.6 (439.2) (=59)
[Despre demersurile lui *aguna pentru infiintarea unei
scoli ortodoxe reale cu cloud clase, in Abrud]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 310: Monarhia Austriacii.
15870 373.6 (439.2) (= 59)
[Corespondentli de la Bran, referitoare la hotari-
rea comunitatii din aceasta localitate de a intemeia o
coala math]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 99.
15871 373.6 (439.2) (=59)
Despre scOle comerciale Inca odatti. G. TRANS.,
XX (1857), p. 54, 58: Transsilvania.
Se face un istoric al Incercarii romanilor din Brasov de a -si
organiza cursuri de comert.
15872 373.6 (439.2) (=59)
[Zvon despre crearea unei scoli reale romAnesti la
Satu-Mare]. G. TRANS., XV (1852), p. 319, col. I.
Zvonul e cuprins Intr-o corespondenta din Biharia, din oct. 1852.
15873 373.6 (439.2) (=59)
[Informatie despre actiunea dusa pentru infiintarea
unui institut de sciintiele reale complet", la Seini].
G. TRANS., XVI (1853), p. 9-10: Urbea mare, 9 Ian.
Se arata cA se spera 55 se strInja sumele necesare de la preotii
din comitatele Satmarelui, Ugocei *i Maramure$ului. Informana
este cuprins& Intr-o corespondents mat largA.
15874 373.6 (498.1)
Despre instructiunea profesionala. MUSEULU N.,
I (1857), p. 30-32: Scoala. Educatiune si insegnementulti.
Dupe o scurtA schitA a felului cum era organizat vechiul Inva-
tAmInt In Tara Romaneasca, bazat numal pe studiul autorilor
clasici, mat ales elini, se trece la critica InvAtAmtntului vremii:
se aratA cA, prin introducerea studiului limbilor vii, nu s-a fAcut
prea mare progres. Toate acestea trebuie sA fie reduse si O. se
Introduce stiintele agricolA, industrials *i comertiala". Parintii
5& suplineascA deficientele InvAtamIntului de stat, cerind medi-
tatorilor copiilor for *i directorilor de institute particulare sa alci-
tutasca un program de InvAtSturS bazat pe stiinte practice. Astfel
ar lnceta nAvala tinerilor spre cancelariile statului.
15875 373.6 (498.1)
Instructiune profesionala. MUSEULtJ N., I (1858),
p. 103-104: Scoale.
Articolul prezintA un plan de InvAtAmlnt pe 6 luni, cuprin-
zlnd materiile care i se par autorului CA ar ft necesare In acel moment,
pentru a se putea forma oameni pentru toate profesiunile utile
si onorabile".
15876 373.6 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut cA de la 1 septembrie
1852 se va face in Colegiu un curs de elemente de meca-
nica aplicata la deosebite masini uzuale", pentru con-
ductori elevi"]. VEST. R., XVII (1852), p. 73.
Cei care doresc a ocupa aceasta catedrA trebuie sA se pre -
zinte la concurs.
15877 373.6 (498.1)
Conditii pentru constructiea atelierului, sau a magazii
ce este a se Infiinta la scoala de arte. BULETIN [1. R.],
1853, p. 149.
Din Bucure$ti.
www.dacoromanica.ro
373.6 (498.1)
15878 373.6 (498.1)
Ecstractul conditiilor generale pentru scoala de arte
si mestesuguri ce este a se clAdi din nou afaril de bariera
Mogosoai, si pentru a aria eczecutare se inseamna aci
cu eczatitate toate deosebitele cAtAtimi de lucruri si mate-
rialuri. BULETIN [T. R.], 1853, p. 171 172.
15879
373.6 (498.1)
[Ofisul domnesc care Departamentul Credintei prin
care se recomandil ca Eforia Scoalelor sa se ocupe de intoc-
mirea unei scoli comertiale "]. BULETIN [T. R.], 1855,
p. 181 ; VEST. R., XX (1855), p. 181.
Eforia este invitatA sa gaseascii prin on -ce chip profesori
capabilt *i cu o desAvirsitA practica" pentru: aritmetica comer-
tialA, aplicatia algebrii la aceasta rainurA *i contabilitatea comer-
paid".
15880 373.6 (498.1)
De l'instruction professionelle en Valachie. LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 38, p. 4: Variete.
Articol despre InsemnAtatea InvatAmIntului profesional. Se
redau parerile sustinute de prof. Marin, inspector al Scolit de arte
$i meserii din Bucure$ti *1 profesor de chimie la Colegiul National.
15881 Marfn 373.6 (498.1)
De l'instruction professionelle.LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 42, p. 3-4: Varietes.
Proiect de program pentru *collie profesionale.
15882 373.6 (498.1)
[Ofisul caimacamului Tarii Romanesti catre Departa-
mentul Credintei si al Instructiei publice prin care Eforia
Scoalelor este indemnata sa alatuiasca si sa supunA spre
aprobare un proiect pentru infiintarea unei scoli corner-
ciale]. TIMPULU, I (1857), nr. 10, p. 1.
15883 B.[ussueceanu] 373.6 (498.1)
[Saluta cu bucurie ofisul caimacamului pentru infiin-
tarea unei scoli comerciale]. TIMPULU, 1 (1857), nr. 10,
p. 1-2.
15884 Petrescu, G. 373.6 (498.1)
Despre scoalele sAtesti. TIMPULU, I (1857), nr. 12,
p. 3, nr. 13, p. 4.
SalutA cu bucurie nu numai $colile sAtesti, ce se vor deschide,
ci $i infiintarea unei *coil comerciale, ariltInd totodatA impor-
tanta ei pentru comeriul tarn.
15885 373.6 (498.1)
[Eforia Scoalelor din Bucuresti face apel la toti romanii
de orice treapta si, in special, la corpul comercial din toata
Cara, ca sa contribuie la formarea unui fond pentru infiin-
tarea unei scoli comerciale]. BULETIN [T. R.], 1857,
p. 54; ANUNT. R., IV (1857), nr. 6, p. 4.
Caimacamul printr-un ofis a ordonat sA se Infiinleze o $coala
comercialA In Bucuresti $i Eforia, din lipsA de fonduri, a fAcut
acest apel.
15886 Petrescu, G. 373.6 (498.1)
Despre scoala specials commercials. TIMPULU, I
(1857), nr. 24, p. 3.
Petrescu cheamti. pe toll romanii, *1 pe eel de peste Milcov $1
Carpati, sA sprijine Eforia Scoalelor In apelul el $t ss vine In aju-
torul acestei scoli, ant de necesara. Petrescu cere In special ca
clasa comerciantilor sa-si facA datoria, tact ea va trage mai mutt
foloasele.
15887 373.6 (498.1)
[Anunt privitor la inceperea cursului de drept comer-
cial]. SECOLULU, I (1857), nr. 83, p. 4: Insciintzari.
Se va tine de trei on pe saptamlna; externii care vor sa fie
examinati $i sA Mina un certificat trebuie sA se Inscrie pe o listA
special& la directiunea Colegiului.
845
373.6 (498.1) INVATAMINTUL PROFESIONAL 373.6 (498.1)

15888 373.6 (498.1) 15897 373.6 (498.1)

[Se aduce la cunrstint.5 ca la 2 noiembrie se va des-
cial, care va fi tinut de Vasile Boerescu].
I (1857), nr. 83, p. 4: Varietate.
-
chide in Colegiul din Bucuresti un curs de drept comer-
SECOLULU,
Se arata importanta acestui curs pentru dezvoltarea *tiin-
tel comeriului In tail, precum *i pregAtirea lui V. Boerescu.
15889 373.6 (498.1)
[Publicatie a Eforiei 5coalelor prin care se anunta ca
vor putea urma studiile comerciale, cc.ri s-au infiintat
in gimnaziul national", nu numai scolarii gimnasiali ce
trec de clasa V, dar vi orice alta persoana, care mai intii
va da un examen preliminar "]. - BULETIN [T. R.],
1858, p. 314-315.
Aceasta masura e luat5. considerindu -se starea primitivA
a comertului nostru sub raportul instructiunei".
15890 373.6 (498.1)
[E oria coalelcr face cunoscut ca s-a admis ca si tinerii
comercianti sa poata urma cursurile comerciale ce s-au
da un examen de admitere].
p. 340.
-
infiintat la Gimnaziul National, dupa ce mai intii vor
NATIONALULD, I (1858),
15891 373.6 (498.1)
Pensionatul Rasianu. ANUNT. R., IV (1857), nr. 24,
P. 4.
Stefan Ra*ianu anunta ca la pensionatul ski se va preda *i
un curs de studii comerciale, multumitA unul fond depus de ni*te
patrioti; cursul cuprinde doul clase *i va aura 2 ani; se publicA
programul acestor studii comerciale; se va Infiinta si o clasa para-
Ida pentru tinerii care sint ocupati In timpul zilei; vor fi primiii
gratuit 4 elevi saraci.
15892 373.6 (498.1)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca se va tine concurs
pentru catedra de la scoala comerciale din Cerneti]. -
BULETIN [T. R.], 1857, p. 315.
15893 373.6 (498.1)
[Domnitorul Stirbei cere, printr-un ofis cu data de
5 nov. 1850, organizarea unei scoli de arte si mestesu-
- FOAEA SAT., VIII (1851), p. 9: Catre Depar-
tamentul Credintel.
Recomandl sa fie apArata de orice teorii absolute", 0, se
raporteze la efectivele trebuinte, potrivit cu starea .i mijloacele
tAri i".
[Comentariile gazetei romano-germane din Bucuresti
cu privire la proiectul infiin[arii unei scoli de arte vi mese-
rii in acest oras]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 243: Roma-
niea.
NumArul respectiv din Bukurester Dt. Z. lipse*te din colec-
tia B.A.R.
15898 373.6 (498.1)
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru o cladire de
zid, cu sali de studiu, dormitoare vi alte incaperi trebuin-
cioase, pentru scoala de arte]. - VEST. R., XVII (1852),
p. 197.
15899 373.6 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
imbracamintea de vary a elevilor de la scoala de ante "]. -
VEST. R., XVIII (1853), p. 94.
Se arata cantitatea *i calitatea obiectelor necesare.
15900 373.6 (498.1)
[Informatie ca la scoala de meserii din Bucuresti se
adauga doua ateliere: de dulgherie si de mobile de arta]. -
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 185: Donauftir-
stenthtimer.
15901 373.6 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
cumpararea unor instrumente vi materiale necesare pentru
atelierul do ebenisterie"]. - BULETIN [T. R.], 1853,
p. 271.
15902 373.6 (498.1)
marunte despre scoala de meserii din Bucuresti].
- BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 317: Donau-
f tirstenthumer.
Cu prilejul inspectiei fAcute de ElisaLela $tirlei.
15903 373.6 (498.1)
[Eforia $coalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
cumpararea a 20 000 oca carbuni de lucru, pe seama scoa-
lei de ante "]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 118.
15904 373.6 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca se va tine licitatie pentru
procurarea mai multor unelte trebuincioase la atelieru-
rile de ferarie, timplarie si dulgherie de la scoala de arte
de la Mavroghene"]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 358.

15894 15905 373.6 (498.1)

373.6 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca. $coala de arte de la Mavro-
[Eforia Scoalelor anunta ca este in cautarea a doi mes- gheni primeste comenzi pentru obiecte de herarie Ii Ilm-
teri buni, unul timplar vi altul fierar, care sa se angajeze - BULETIN [T. R.], 1855, p. 382.
sa instruiasca cite douazeci ucenici]. - VEST. R., XVI
(1851), p. 89: Eforia Scoalelor; ZIMBRUL, I (1851), 15906. 373.6 (498.1)
p. 298: Revista Politica. [Se anunta concurs pentru ocuparea unor posturi de
Stapinirea va da flecarui maestru ajutoare gi rasplatiri, dupa institutori la Scoala de Arte din Bucuresti]. - VEST.
cum se va face lnvoirea In serfs. R., XX (1855), p. 306.
15895 373.6 (498.1) Institutor!! reu*iti vor fi numiti la urmAtoarele materii: Gra-
matica romAna, Geografia, Religia *i Elemente de istoria Tarn
Romanesti a unor scoli de arte vi meserii].
XIV (1851), p. 138.
-
[*tirea despre deschiderea de dare guvernul Tarii
G. TRANS.,
RomAne*ti.

15907 373.6 (498.1)

Gazeta Transilvaniei prive*te cu bucurie aceasta mAsurA.
15896 373.6 (498.1)
[Eforia 5coalelor anunta ca, pina la deschiderea unei
scoli de arte si mestesuguri, s-a inteles cu vase mesteri
timplari vi fierari, care sa primeasca la invatatura
39 ucenici]. - VEST. R., XVI (1851), p. 346-347;
G. TRANS., XIV (1851), p. 408.
Se arata conditille *i durata acestor cursuri.
[Eforia Scoalelor anunta ca.' la coala de arte se vor
primi de acum inainte elevi numai prin concurs]. -
VEST. R., XXI (1856), p. 112, col. II.
15908 373.6 (498.1)
[Eforia $coalelor anunta ca se va tine concurs pentru
catedra de invatAturile claselor elementarii la Scoala de
arte"]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 43; ANUNT. R.;
IV (1857), nr. 3, p. 4.

846

www.dacoromanica.ro
 373.6 (498.1) INVATAMINTUL PROFESIONAL 373.6 (498.3)

15909 373.6 (498.1) articolului, KogAlniceanu subliniaza ca a dat curs larg discutiel.
[Eforia scoalelor face cunoscut ca se va tine licitatie deoarece scoala aceasta intereseaza tot poporul moldovean, pentru
pentru cladirile ce sint de trebuinta a se mai adaoga la cA e menita a da meseriasi pAminteni ".
Scoala de arle de la cismeaoa Mavrogheni"]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 150. 15918 373.6 (498.3)

15910 Hoffer
373.6 (498.1)
Contrandiu de starea Scoalei de Arte. ANUNT. R.,
V (1858), nr. 55, p. 2-3.
Hoffer, directorul Scold de arte din Bucuresti, prezintA
pe scurt activitatea acesteia la slirsitul anulul scolar 1857-1858.
Scopul principal al scold era de a lnvata pe tinerii indigeni deo-
sebite ramuri ale industriel private, spre a putea stAvili cu 1ncetul
Imbulzitoarea importatiune a manufacturelor strAine, cel putin
In ceea ce priveste productlunile industriale de prima necesitate".
Autorul vorbeste si de institutelc politehnice din Anglia, Franta
si Germania.
15911 373.6 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta ca se va deschide in
curind clasa I a scolii reale din Galati, care a luat fiinta].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 88, p. 350:
Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice.
Noua scoala urma sa aibA cursuri de patru aid, dind cunos-
Mute de Invataturi practice, industriale *i comerciale".
15912 373.6 (498.3)
[Publicatie prin care se anunta ca se va deschide la
31 oct. clasa I a scolii reale din Iasi, care a luat fiint5].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. Ia nr. 88, p. 350:
Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice.
Noua scoala urma sa albs cursuri de patru ani, dind cuno-
stiinte de InvAtAturi practice, industriale si comerciale".
15913 373.6 (498.3)
[Publicatie prin care Departamentul Averilor Biseri-
cesti si al Invataturilor Publice aduce multumiri lui Alexan-
dru Savu, dragomanul consulatului austriac, care a daruit
un exemplar al Gazetei Ilustrate din Lipsca scolii de arte
din Iasi]. ZIMBRUL, I (1851), p. 45, col. III.
15914 Codrescu, I. 373.6 (498.3)
0 ochire asupra scolei de meserii. STEAOA D.,
I (1855), p. 113-114.
Arata cA, desi au trecut patru anl de la crearea acestei scoli
din Iasi, totusi publicul nu cunoaste realizarile ei si acuzA pe antre-
prenorul" scolii de a nu-8i ti Indeplinit obligatia de a furniza sta-
tului mesteri, deli In scoala se lucra nelncetat, dar In folosul ctsti-
gurilor sale personale. Articolul este partial cenzurat.
15915 Cozadini, G.
373.6 (498.3)
La questia scolei de meserii. STEAOA D., I (1855),
p. 123.
RAspuns la un articol asupra scold de meserii din Iasi, publicat
de I. Codrescu In Steaoa Dundrii. Autorul, unul din conducatoril
scold, is apdrarea conducerii acestei institutii.
15916 Codrescu, I. 373.6 (498.3)
Interesu individualu si interesu publicu. STEAOA
D., I (1855), p. 144.
RAspuns lui Cozadini In legatura cu activitatea Scold de
meseril.
15917 Cozadini, G. 373.6 (498.3)
Ear despre Scola de meserii. STEAOA D., II (1856),
p. 20.
Polemics cu I. Codrescu, relativ la conditiile In care functiona
aceasta scoala, data In antreprizA de catre ministerul moldovean
al culturii. Intr-o Not! a Steil Dundrii, publicatA la finele
[Scoala de meserii din Iasi anunta ca la 29 ian. va
avea loc examenul public]. STEAOA D., II (1856),
p. 32: Avis.
TotodatA, va avea be si deschiderea expozitiei obiectelor
fabricate de elevi". Publicul e rugat sA asiste la aceasta sole-
nitate de industrie nationals ".
15919 373.6 (498.3)
[Anunt al lui Cristian Virt Pester [Christian Wirth-
Pesther] in legAtura cu scoala de meserii din Iasi].
STEAOA D., II (1856), nr. 57, p. 228 [gresit: 140]: Avis;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 174, p. 4: Anons.
Anunta ca *coala ramtne pe timp de 11 ani, conform apro-
bard Consiliului Administrativ, In singura dispozitie" a lui Pesther.
Eievii ce vor vent din districturi" vor primi o InvAtaturA egall
In diferitele ateliere. Publicul ce ar face comenzi e avizat Ca pro-
dusele scolii vor fi de cea mai buns calitate.
15920 373.6 (498.3)
[Articol despre scoala de arte si meserii din Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 265-
266: Novitale din nauntru.
Se arata imprejurArile care au determinat Infiintarea swill
In 1834. Este amintit primul ei director, comisul Mihailic de Hodocin,
apoi este prezentat actualul director, Christian Wirth-Pesther.
Acesta a adus din Franta si Germania mesteri care grit to prezent
Invatatorii elevilor. In partea finals se aratA cum a decurs exa-
menul din 19 augUst. Au trecut cu succes examenul 45 de elevi,
la 9 materii deosebite. Asistenta a vizitat apoi expozitia cu obiecte
fabricate de elevii scold.
15921 373.6 (498.3)
[Se anunta ca, examenele la *coala de meserii se vor
tine in prezenta inspectorului general si a slugerului Anto-
nie Ber, delegati ministeriali]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 118: Ministerul Cultului si al Instructiei Publice.
15922 373.6 (498.3)
[Se anunta ea, la examenele de Ia *coala de Arte din
Iasi, 26 tineri au Post declarati maistri, car 11 calfe].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 141: Ministerul Cul-
tului si al Instructiei Publice.
15923 373.6 (498.3)
[Anaforaua Departamentului Cultului din Moldova refe-
ritoare la infiintarea de scoli comunale pe mosiile manas-
tiresti si la problems infiintarii unui institut agronomic
in satul Cirligul de lingo Iasi, unde vor urma viitorii Inva-
tAtori un curs practic de 3 ani]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 377 ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 359-360: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia text roman sl francez.
15924 373.6(498.3)
coala VasilianA. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 46, p. 107, col. I; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 44, p. 157.
Dispozitii ale Ministerului Cultului si Instructiei Publice
prin care se anunta ca IncepInd de la 1 sept. 1858 nu vor mai fl
primiti ca elevi In internatul Scolii Vasiliene declt cci care vor voi
sA devina profesori la scolile satesti. In acelasi limp, se vesteste
ca. devil vor urma pe la fermele modele si un curs elementar
de agronomie, o *Uinta neapAratA pentru un profesor sAtesc In
tara noastrA esclusiv agricola". In Gazeta de Moldavia text
roman francez.

26 Bibliogn fia analiticA c. 959 847

www.dacoromanica.ro
 373.8 (439.1) SCOLI PEDAGOGICE 373.8 (439.2) (x = 59)

878.8 SCOLI PEDAGOGICE. PREPARANDII 15934 373.8 (439.2) (=59)

Vezi de asemenea: 372 Invd(dmIntul elementar (notitele bibllo-
grafice privitoare la scoli normale) si: 373-977 (439.2) Institute le
pedagogico-teologice din Transilvania.
15925 373.8 (439.1)
Sporire de scoli preparandale in Ungaria. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 23, p. 3.
Se traduce un articol din Wanderer, referitor la Infiintarea
In Ungaria de scoli In care sa tie pregatiti Invatatorii pentru asezd-
mintele de InvAtaturd populard". Cu acest prilej, redactia aratd
necesitatea lnfiintarii unor astfel de scoli si pentru Moldova.
15926 373.8 (439.2) (=59)
Unu cuventu la Lempulu seu despre scOlele poporane.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 233-234, 237: Dela
podulu Secuiului, 23 luliu c. n.
Se critics activitatea institutelor preparandiale din Tran-
silvania, In afara aceluia de la Nasaud. Se critics atitudinea unora
dintre preoti rata de scoala si se propun diferite sugestii pentru
o ImbundtAtire a starii InvatamIntului.
15927 S. M. 373.8 (439.2) (=59)
[Corespondenta din Lipova despre cursurile de peace-
tionare a invatatorilor romani din Banat, tinute la Timi-
soara si la Lugoj de dare inspectorul Constantin loano-
vici]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 178, 181-182,
185-186: Lipova, 28 Oct.
Se reproduce la sfirsitul corespondentel cuvintarea rostita
de Invatatorul lugojan Vasile Miculescu pentru a multumi lui
Ioanovici.
15928 373.8 (439.2) (=59)
[Se vesteste crearea a trei not institute preparandiale
in Ardeal, la *imleul de Cie, la Blaj si la Sibiu].
G. TRANS., XXI (1858), p. 225, col. II: Brasova, 1
Sep tembre.
Se observd cs o mare lacuna se va astupa cu acestea scoale
de docenti".
15929 373.8 (439.2) (=59)
Preparandii sea institute pedagogice. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 279, col. I.
Se anunta reorganizarea institutului pedagogic din Oradea
11Infiintarea de institute similare la 1Ifisdud, Lugoj si Blaj. Sint
institute greco-catolice.
15930 373.8 (439.2) (-=59)
[Scurta dare de seamy despre examenul semestrial
la institutul preparandic" roman din Arad]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 240: Monarhia Austriaca.
La curs au urmat 86 de tineri In anul I si 60 In al II-lea.
15931 S[andor], A. 373.8 (439.4) (=59)
[Dare de seams despre examenele de la Preparandia
din Arad]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 258, 263,
266-267, 270.
Corespondentul da detalii asupra materiilor care se predau
In acest institut preparandial.
15932 373.8 (439.2) (=59)
[Activitatea institutului pedagogic greco-rastiritean
din Arad in cursul anului 1856]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 403, col. I: intimplari de zi.
Infortnatii relate din Carierul $colar Austriac.
15933
373.8 (439.2) (=59)
[Conditiile intrarii elevilor la institutul preparandial
roman din Arad]. TFLEGRAFUL R., VI (1858), p. 75,
col. I: Arad, 29 Aptilie.
Se anunta cd nu se primeau decit absolventii scolilor normale
capitale (Muster-Hauptschulen).
[Corespondenta din Arad despre examenele semestriale
din institutul preparandial ortodox]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 129 col. 111-130: Arad, 2 August.
Se aratd cli la examene asistaserd consilierli de scoll Dimitrie
Ionescu si Pavel Vasici.
15935 373.8 (439.2) (=59)
[Observatii privind necesitatea infiintarii unui institut
pedagogic la Blaj]. G. TRANS., XVI (1853), p. 319,
col. 11.
Observatiile slnt cuprinse Intr-o corespondenta de la Blaj din
6/18 oct.
15936 373.8 (439.2) (=59)
[Informatii privitoare la proiectata scoala pedagogics
pentru invatatori comunali ce urma sa is fiinta la Blaj].
G. TRANS., XVII (1854), p. 197: Unu concursu si o
provocare fiiesca.
15937 373.8 (439.2) (=59)
[Dare de seamy despre deschiderea cursurilor de la
Caransebes pentru pregatirea invatatorilor romani].
G. TRANS., XV (1852), p. 105: Caransebesiu, 12 Februaria.
Sc descrie slujba religioasa tinuta cu acest prilej si se laudd
activitatea directorului scolilor nationale Petre Lupulov. Cursurile
urmau sd VIII 3 semestre.
15938 M. S. 373.8 (439.2 (=59)
Despre starea scolara in tier'a
Hatiegului.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 1, col. II, 5: Hatiegu,
20 Decembre.
Corespondentul anunta Infiintarea unei $coli preparandiale
la Hateg de catre preotimea greco-catolica. Arata ca dascalul
acestei scoli era Veniamin Densusianu si Instiinteazd cd ea numdra
75 elevi, care se pregAlesc sl devind Invdtatori.
15939 * * 373.8 (439.2) (=5c.)
[Corespondenta de la Hateg despre desfasurarea exa-
menelor de la scoala preparandiala de dascali, in prezenta
comisarului de cerc Vas. Butthyan]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 225: Hatiegu in 18 Iuliu v. 1855.
15940 * * * 373.8 (439.2) (=59)
[Corespondenta cu privire la situatia invatamintului
romanesc la Hateg]. G. TRANS., XIX (1856), p. 97:
Hatiegu, in 24 Martiu 1856.
Se Infatiseaza, Indeosebi, rezultatele multumitoare reali-
zate de scoala preparandiald de dascali. In scoala preparandiald
propriu-zisA urmeazd 36 de tineri, lar In cea pregatitoare 38 de tineri.
Se face o dare de seams despre examenul care s-a tinut In
ziva de 6 martie.
15941 373.8 (439.2) ( =59)
[Corespondenta despre infiintarea la Hateg a unui
curs preparandial de trei ani prin grija canonicului Stefan
Moldovanu]. G. TRANS., XX (1857), p. 125, col. II!
De sub Retezatu. Hatiegu, 5 Aprilie c. v.
15942 373.8 (439.2) (=59)
[Dare de seams despre examenul semestrial de la in-
stitutul preparandial" din Orlat]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 84: Sibilu 28 Fevr.
Se descrie desfasurared examenului si se rezuma cuvIntdrile
tinute. Se dau cure In legaturd cu numArul elevilor ce au urmat
In institutele preparandiale din Orlat si Ndsaud de la Infiintarea lor.
15943 Vasieiii, Dr. Pavel 373.8 (439.2) ( =59)
Cuvantarea D. referinte al cultului si invatamintului
public..., rostita cu ocasiunea depunerii esamenului din
partea preparanzilor in Orlat 25 Fevr. 1851. FOAIE
PT. MINTE, XIV (1851) p. 70-71.
lindeamnd tinerii absolventi salt Indeplineascd cu rIvna
misiunea de lumindtori ai poporului. Multumeste profesorilor
si autoritdtilor pentru sprijinul dat scolii.

848

www.dacoromanica.ro
373.8 (439.2) (=59) $COLI PEDAGOGICS
15944 373.8 (439.2) (=59)
[Informatle in legaturil cu absolventii institutului pre-
parandial din Or lat]. G. TRANS., XVI (1853), p. 315:
Din Subcercul Branic'ca.
Ace$tia preferau alte slujbe In loc de a cere numirea In posturi
de Invat&tori.
15945 A.... Z. 373.8 (439.2) (=59)
[Articol de polemica cu privire la cursurile preparan-
diale din Satu-Mare]. G. TRANS.,. XVII (1854), p. 33:
Monarchi'a austriaca. De pe la Satumare.
sttrea c8 tinerii pe care saracia ti Impiedica a frecventa cursu-
rile la Oradea vor fi instruiti In conditii favorabile la Satu-Mare
e luata de autor ca prilej de polemica personal& cu unit clerici
din acea regiune.
15946 373.8 (439.2) ( =59)
[Scurta corespondenp anuntind ca romanii ortodocsi
sint gala sa ajute institutul preparandial din Sibiu].
G. TRANS., XV (1852), p. 338-339: Dintre Mun(i.
Corespondenta reprezinta un rSspuns la alta din Abrud, publi-
cata In nr. 84 al Gaze lei Transilvaniei.
15947 373.8 (439.2) ( =59)
[Stiri in legatura cu Institutul pedagogic-teologic die-
cezan din Sibiu]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 306:
Monarhia Austriaca.
Cu prilejul deschiderii solemne a anului $colar 1853-54, In
prezenta lul Andrei Saguna, se dau informatii asupra localului,
programulul de cursuri pe cei doi ani $1 cu privire la numarul pro-
fesorilor.
15948 373.8 (439.2) ( =59)
[Se reproduce din Telegraful Roman" darea de seams
asupra examenelor de la Institutul pedagogic-teologic din
Sibiu]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 227, col. I: Sibiiu,
11 Iulia.
15949 373.8 (439.2) ( =59)
[Dare de seams despre ceremonia Inceperii cursurilor,
la Institutul pedagogic-teologic din Sibiu]. TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 330: Monarhia Austriaca. Sibiia
17 Octomvrie.
15950 373.8 (439.2) ( =59)
[Dare de seams despre examenele semestriale tinute
intre 14-21 iulie la Institutul pedagogic-teologic din Sibiu].
TELEGRAFUL R., 1V (1856), p. 229-230.
Se dau materiile la care au fost examinati elevii de la Peda-
gogie $1 cei din anii I $1 II de la Teologie. La examene a asistat
$1 episcopul A. Saguna.
15951 373.8 (439.2) ( =59)
[Dare de seamy asupra rezultatelor examenelor In-
stitutului pedagogic si teologic ortodox din Sibiu].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 74, col. I: Sibiu) 4 Martie.
15952 373.8 (439.2) ( -59)
[Dare de seamy cu privire la examenele de la Institu-
tul pedagogico-teologic din Sibiu, tinute in prezenta epis-
copului Saguna]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 213,
col. I: Sibiiu 9 Iunie.
15953 373.8 (498.3)
[Comentarii la infiintarea scolii normale din Iasi].
STEA0A D., I (1855), p. 150-151.
Sint sfatuiti boierii sa trimita pe fii de tarani destoinici In
aceasta scoall, care se va deschide la 15 fan. 1856 In Incaperile
vechii scoale vasiliane din ograda Trisfetitelor". Se reds publi-
catia data de Ministerul Cultului $1 al Instructiunei Publice In
arena privinta.
15954 373.8 (498.3)
Scoala Vasiliana. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 46, p. 107, col. I ; GAZ. DE MOLD., XXX
www.dacoromanica.ro
INVATAMINTUL RELIGIOS 373.953.52 (439.2) (=59)
(1858), supl. la nr. 44, p. 157; TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 100: Moldavia.
Dispozitii ale Ministerului Cultului $1 al Instructiei Publice
prin care se anunta ca Incepind de la 1 septembrie vor ft primiti
In internatul Institutului Vasilian numai ace' cart prin In Boris
declaratie $1 garantie ar voi a se destina carierii de profesor satesc".
De asemenea, se anunta ca elevii Institutului Vasilian vor urma
$i un curs elementar de agronomle ca o $tiinta neaparata pentru un
profesor satesc". In Gazela de Moldavia text roman $i francez.
373-953.52 INVATAMINTUL RELIGIOS. CATEHIZATIE
15955 373-953.52
Datoria clerului In privinta educatief. EHO ECL.,
II (1851), p. 1-3.
Se arata rolul important al preotilor In InvatamInt, to trecut,
dlndu -se exemple din trecutul Egiptului, Greciei $1 Frantel, 81 se
cere ca acest rot sa fie mentinut. Indeosebi instructia religioasa
In scoli trebuie sa fie facuta de preoti.
15956 373-953.52
Cugetari asupra educatiei religioase. EHO. ECL.,
I (1851), p. 45-46.
Articol In care se arata rolul religiei $i al preotilor ca factori
educativi in antichitate, In evul mediu $1 In prezent.
15957 Kalif, Teofil 373-953.52
[Cuvintare rostita la sfirsitul unui curs de trei ani, cu
caracter teologico-filozofic]. EHO ECL., I (1851), p.
25-28, supl. la nr. 7, p. 1: Iata estractul acestel cuvintari.
Traducere de Ilie Benescu. Kairis, fost profesor in Grecia,
face o prezentare a felului cum s-a desf5surat acest curs $1 expune
temele principale tratate In el. La sflisit 1$1 is ramas bun de la
devil sal, dIndu-le sfaturi de conduit& In viata.
15958 Benescu, Ilie 373-953.52
[Introducere la tilmacirea cuvintarii lui Teofil Kairis].
EHO ECL., I (1851), p. 25.
CuvInt introductiv In care autorul prezintl pe Teofil Kakis,
ca pe un barbat plin de Intelepciune $1 profund om de $tiinta.
YI elogiazS pentru cursul tinut In decurs de trei ant, la sfIrsitul
caruia a rostit discursul tradus.
15959 Protopopescu, Gheorghie 373-953.52
Onorabilei directii a Tipografiel Nifon Mitropolitulti.
PREDICATORULD, I (1857), p. 129-130: Foileton.
G. P. din Glesti, fost elev at Seminarului mitropoliei din
Bucure$ti, asteptInd sa fie facut preot, 1$1 revede lectiile din cei
4 ani ai seminarului. Amintindu -8i cu drag de prima lectie a pro-
fesorului sSu de teologie, o trimite revistei, cu rugamintea sa o
publice, spre a fi de folos 81 altora.
15960 373-953.52
MUSEUM N., I (1858), p.
Metoada de religiune.
70-72: Scoale.
Planul unei lectii model de religie, cu subtect din Noul Tes-
tament: Coborlrea Sf. Duh.
373-953.52
15961
Metoada de religiune MUSEULtI N., 1 (1858),
p. 87-88, 94-96: Scoale.
Planul unei lectii model de catehism: comentariu la porunca
a patra $1 a noua.
373-953.52 (539.2) ( 59)
15962
[Stire despre examenul de religie al scolarilor ortodocsi
din gimnaziul superior evangelic si cal olic" din Sibiu].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 209: Monarhia Austriaca.
15963 373-953.52 (439.2) (-59)
[Examenele semestriale de religic pentru elevii ortodocsi
ai scolilor romano-catolice si luterai c din Sibiu]. TELE-
849
373-953.52 (439.2) (=59) SEMI NARII 373-977 (439.2)

GRAFUL R., II (1854), p. 201: Monarhia Austriacil. 15972 373-977 (439.2)

Sibiiu 29 Iuniu. [Circulara a episcopului *ulut prin care se core r aro-
Au lost examinati elevii de la gimnaziu $i $colile normale ". hilor selectarea celor trimii in colile Blajului]. G.
Examenul s-a tinut sub presedintia Rif Andrei Saguna. Eievii TRANS., XV (1852), p. 391.
din gimnaziu au lost preglititi de protopopul Inane Popovici, Este vorha Indeosehi de cnrsul schoiasticesc pentru Invalarea
Jar cei din gimnasiele de gios $i din norme", In numar de 294, morali$tilor".
de cdtre preotul capelan N. Begnescu, profesor de cintAri hise-
rice$ti $1 de tipic. 15973 373-977 (439.2)
15964 Unii martorfi oeulara 373-953.52 (439.2)(-59) [Necrolog la mcartea lui Nicolae Popu, profesor la
seminarul diecezan din Blaj]. G. TRANS., XIX (1856),
[Scurt articol in care se elogiaza activitatea catihe- p. 189: Blasiu, 27 Iuniu n.
tului elevilor romani din colile catolice i luterane ale Se deplinge decesul acestui absolutu teologu de Viena".
Brapvului]. G. TRANS., XVI (1853), p. 236, col. II:
Braovii, 26 Iuliii. 15974 373-977 (439.2)
DI detail' privind activitatea acestui profesor de religie, [*tiri cu privire la organizarea unui curs teologic de doi
insistind Indeosebi asupra actiunii sale antialcoolice. ani la Blaj, pentru candidatii de preoti]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 361, col. II: Blasiu.
Pentru ca parohiile 55 nu mai fie conduse deeit de teologi
absoluti", se anunta organizarea unui curs de teologie nu numai
373-977 SEMINARII morals, ci deplina, In care canditiani vor avea de a Invata toate
studiile teologice (alai% de limbi) cite se propun In seminariu, In
15965 373-977 (439.2) limba romans ". Candidani vor trebui sa fi absovit ccl putin gim-
naziul inferior.
[Circulara vicarului general de la Blaj, Constantin Alu-
tan, despre aminarea deschiderii cursurilor teologice de 15975 373-977 (439.2)
acolo]. G. TRANS., XIV (1851), p. 328.
Se specified $i obliganile moralistilor care au beneficiat de
[Publicaciune de arenda" pentru moia Cut a Semi-
aiutoare.
narului greco-catolic din Blaj]. G. TRANS., XX (1857),
p. 70, col. I.
15966 373-977 (439.2) Se dau informant despre mo$ie.
[*tire despre transformarea convintului din cetatea 15976 J 373-977 (439.2)
Vienei", ocupat in 1848-1849 de catre armata, intr-un
seminar in care sa fie primiti 6i greco-catolicii din Unga- [Corespondents din Gherla, prin care se vestete inau-
ria i Transilvania]. G. 'I RANS., XV (1852), p. 250, gurarea unui institut teologic greco-catolic in aceasta loca-
col. II. litate]. G. TRANS., XXI (1858), p. 288: Gherla, in
Seminarul urmeaza s t intre In activitate la 1 octombrie. Noembre 1858.
Se arata ca episcopia cuprindea 669 parohii.
15967 373-977 (439.2)
[Se anunta apropiata trimitere, la Viena i Strigoniu, a 15977 n--n. 372-977 (439.2)
10 tineri romani uniti, pentru studierea teologiei]. G. [Descrierea solemnitatii de la seminarul din Oradea-
TRANS., XV (1852), p. 270, col. I: Blajiu 10/9. Mare]. G. TRANS., XVI (1853), p. 131-132: Urbea-
$tire cuprinsa Intr-o corespondentA. mare, Maiu 5 1853.
Se aratli c0 partieipasera la serbare contele Zichy $i baronul
15968 373-977 (439.2) Reichenstein $i ca slujba fusese oficiatli de catre episcopul Erdeli.
[Corespondents despre deschiderea cursurilor teolo- Se arata cd Iosif Pop Selagianul, dereginteie institutului", tinuse
gice de la Blaj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 30, col. I: o cuvintare In limba latind, daruind apoi premii In bani semi-
Blaj. nari$tilor celor mai studio,i.
Se dau informatil privind pe elevi $i se sugereazd aducerea
de earn stiintifice in limba romans din Principate. 15978 373-977 (439.2)
[Corespondents despre starea proasta a preparan-
15969 373-977 (439.2) diei" de preoti de la Sibiu]. G. TRANS., XV (1852),
[Corespondents despre pregatirea *colard a teologilor p. 326-327: Abrudfi.
sau popando*ilor" din Blaj]. G. TRANS., XIV (1851), Se criticli activitatea acestei institutii a romanilor ortodoc$1,
p. 230-231: Blajiu, 24 Iuniu c.v. subliniindu-se absentele nemotivate ale profesorului Pantazl $1
Se arata ca cei 170 de teologi au terminat cu eforturi sus- punindu -se In paraleld activitatea laudabild a seminarului unit
tinute cursul $colastic". din Blaj.

15970 G. M. 372-977 (439.2) 15979 373-977 (439.2)

[Corespondents in care combate parerea desfiintarii [Se inregistreaza cu satisfactie tirea autorizarii epis-
seminarului din Blaj i a trimiterii seminar4tilor in semi- copului *aguna de a intemeia in dieceza sa un seminar
narii esterne sau streine"]. G. TRANS., XV (1852), preotesc]. G. TRANS., XVI (1853), p. 111, col. I:
p. 221-222: De sub Ineu. Transsilvania.
Stirea e luatd. din Wanderer.
15971 373-977 (439.2)
15980 373-977 (439.2)
[Despre reducerea la trei ani, in loc de patru, a cursu-
rilor teologice de la Blaj]. G. TRANS., XV (1852), [*tire despre Institutul teologico-pedagogic al diece-
p. 270, col. I: Blajiu 20/9. zei ortodoxe din Sibiu]. TELEGRAFUL R., I (1853),
Se Inregistreazd cu satisfactie vestea, dar se cere ca, In schimb, p. 206, col. I: De langa Muresiii 23 Iuniu.
O. se studieze un an filozofia, a carui scatiere la un teolog $1 fiitoriu Se mentioneazd colecta publies din care s-au cumpArat In
parinte de popor e nu numai ru$indtoare, ci $i dauninioasa $i degra- Sibiu clour ciadiri necesare Seminarului, In urma hotarirn sino-
(Moan pentru statul preotesc". dului ortodox din 1853.

850

www.dacoromanica.ro
373-977 (439.2) SEMINARII
15981 373-977 (439.2)
[lnformat.ii din Telegraful Roman" privitoare la tine-
rea examenelor la institutul teologico-pedagogic din Sibiu,
in prezenta episcopului Saguna $i a adjunctului guverna-
torului, maresalul campestru loan Bordola de I3orea].
G. TRANS., XVI (1853), p. 221, col. I: Sibiiu, 13 Iu ha.
15982
373-977 (439.2)
[La Sibiu s-a adunat suma de 27 601 florini si 30 1/2
creitari pentru un institut pedagogico teologic]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 258: Monarhia Austriaca.
$tirea e urmata de un comentariu, In care se laud/ Intele-
gerea pe care a gasit-o apelul lansat de A. $aguna pentru colec-
tarea sumei de mai sus.
15983 373-977 (439.2)
[,?tire despre deschiderea la Sibiu a unui seminar pen-
tru 40 de tineri din cursul pedagogic-teologic]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 406.
15984 373-977 (439.2)
[Dare de seams despre vizita facuta de guvernatorul
Schwartzenberg, insotit de Andrei $aguna, Ia Institutul
pedagogic-teologic din Sibiu]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 22: Monarhia Austriaca.
15985 373-977 (439.2)
[Gr. Pantazi, profesor de teologie, doneaza prin tes-
tament biblioteca lui Seminarului ortodox din Sibiu].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 378, col. II.
$tirea e data In cadrul articolului publicat la moartea lui,
In rubrica Monarhia Austriacil.
15986 373-977 (439.2)
[Sava Popovici Barcianu, parohul comunei Rasinari, e
numit profesor de teologie la Seminarul ortodox din Sibiu].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 406-407: Monarhia
Austriaca. Sibiiu 28 Decemvrie.
La catedra rlposatului Gr. Pantazi.
15987 372-977 (439.2)
[*tiri i comentarii cu privire la donatia facuta de
marele logofat D. Ioanid Seminarului ortodox din Sibiu].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 41-42, 45-46:
Monarhia Austriaca.
Ioanid, petrecind cltva timp la Sibiu, a fost impresionat
de greutatile materiale cu care lupta biserica ortodoxa roman/
din Ardeal *I a donat Seminarului din Sibiu suma de 1 000 florini
platibili In zece rate anuale. Gestul lui a dat prilejul la diferite
manifestatii de multumire.
15988 373-977 (439.2)
[Se anunta ca Ioanid, fost director al Departamentului
Internelor din Tara Romaneasca, a facut o donatie semi-
narului teologico-pedagogic din Sibiu]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 65, col. II: Sibiiu, 8 Martin n.
'Ioanid a fagaduit sa dea cite 100 florini anual timp de 10 ani.
15989 373-977 (439.2)
[Articol cu privire la rezultatele examenului semestrial
la Institutul pedagogico-teologic diecezan din Sibiu].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 218-219: Monarhia
Austriaca. Sibiiu 11 Iulie.
Se precizeaza cl durata cursului teologic" e de doi ani, iar
a cursului pedagogic" de un an. Fall de scurta durall a cursu-
rilor Si fail de saracia elevilor, se /firm/ ca rezultatele shit muIlu-
mitoare. Ca Incheiere, se dau sfaturi profesionale absolvenlilor
*i pedagogilor".
15990 373-977 (439.2)
[Scurla dare de seamy despre examenele semestrale"
de la Institutul pedag(gico-leolcgic din Sibiu]. TELE-
GRAFUL R., IV (18E6), p. 65-66: Sibiiu, 26 Fevruarie.
www.dacoromanica.ro
373-977 (498.1)
15991 373-977 (439.2)
[Dare de seams despre examenele semestrale" ],inute
in Ire 14-21 iulie la I nstitu tut pedagogico-teologic din Sibiu].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 229-230.
Se dau materiile la care au fost examinati devil de la Peda-
gogic *i cei din anul I *i II de la Teologie. La examene a asistat
*I episcopul A. $aguna.
15992 373-977 (439.2)
[Dare de seams cu privire la deschiderea cursurilor la
Institutul pedagogico-teologic din Sibiu, in prezen],a epis-
copului *aguna]. TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 80,
p. 317-318: Sibiiu, 9 Octomvrie.
15993 373-977 (439.2)
[Se anuntl a de ziva Sf. Andrei tinerimea roma-
neasca pedagogico-teologica" din Sibiu Meuse o colecta
pentru fundatia Francisc-Iosifiana, in cinstea zilei ono-
mastice a episcopului *aguna]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 378: Sibiiu, 30 Noemvrie, 382: Sibiiu, 2
Dechemvrie.
Cu aceastS ocazie se adunasera 77 florin' *I 9 creitarl. Se
reproduce adresa trimisS episcopului de catre tinerimea peda-
gogico-clericale gr. ras. a institutulut diecesan".
15994 Un Hid at clerului nostru 373-977 (439.2)
[Consideratii cu privire la examenele semestrale" de
la Institutul ortodox pedagogico-teologic din Sibiu].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 53: Sibiiu 1 Aprilie.
15995 373-977 (439.2)
[*tiri $i comentarii cu privire la examenele de la Insti-
tutul pedagogico-teologic din Sibiu]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 113: Sibiiu 15 lulie, p. 118: Sibiiu 23
Iulie.
15996 373-977 (439.2)
[Dare de seams despre examenele de la Institutul peda-
gogico-teologic ortodox din Sibiu]. 'TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 121-122, 125-126: Sibiiu 28 Iulie.
In articol se dau sl unele date din istoria bisericil ortodoxe
din Ardeal.
15997 Una roman(' do religiunea greco-oriental,
373-977 (439.2)
[Coresponden[a despre unele abuzuri savirsite de
catre profesorii seminarului ortodox din Sibiu]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 82, col. I, 86-87: De pe malulu
Murasului, In Februariu 1858.
Se acuzS profesorii sibieni de a fi luat prea multe camerc
pentru uzul lor, lasind seminarul sa sufere din lipsa unui local
sufficient de mare.
15998 373-977 (439.2)
Atacul raspins. TELEGRAFUL R., VI (1858),
nr. 13, p. 52: Sibiiu 26 Martie; G. TRANS., XXI (1858),
p. 108: Din Telegrafula Romans ".
SemneazS: Red. TelegTat. Roman". Se polemizeaza. cu Gazeta
Transilvaniei, care publicase o corespondents plina de critics la
adresa conducerii seminarului diecezan din Sibiu.
15999 373-977 (498.1)
[Dare de seams despre deschiderea seminarului mitro-
poliei din Bucuresti]. VEST. R., XVI (1851), p. 169
171 ; E110 ECL., I (1851), p. 33-35; G. TRANS., XIV
(1851), p. 220: Bucuresti.
Deschiderea a avut Inc Ia 21 mai, in prezenla mitropoliluluI
*I a membrilor Eforiei $coalelor. Cu acest prilej au 1 inut scurte
cuvIntari profesorii I. Penescu *i Drugeanu, inspeetorul semi-
narului ierodiaconul Veniamin *i mitropolituI Nifon. Toate cele
patru cuvintari slut publicate aci. to Elio Ed. nu se publics cup In-
tarca prof. Drugeanu, iar In G. Trans., nici o cuvIntaro.
851
373-977 (498.1) SEMINARti 373-997 (498.1)

16000 [Penescu, I.] 373-977 (498.1) 16007 373-977 (498.1)

Cuvint, zis la deschiderea seminarului sf. Mitropolii... Instructii pentru priimirea candidatilor in Seminar.
VEST. R., XVI (1851), p. 169 -170; EHO. ECL., I BULETIN [T. R.], 1853, p. 73.
(1851), p. 33 -34; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), Sint semnate de mitropolitul Nifon.
p. 195-196: Cuvinte rostite la Bucuresti in 24 Maiii 1851
cu ocasiunea redeschiderii seminarului Sf. Mitropolii. 16008 373-977 (498.1)
Profesorul Penescu aduce elogii activitatii mitropolitului $i [*tiri in legatura cu propunerile mitropolitului Tarii
Indeosebi initiative' sale In privinta crearii noii tipografii de pe Romanesti pentru reorganizarea invatamintului in semi-
linga mitropolie. Arata ca mitropolitul se preocupase de reorganizarea narii]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 125:
InvatamIntului bisericesc $i prezinta modul viitor de functionare Donaufurstenthiimer.
a seminarului mitropoliei, precum $1 Impartirea pe clase $i pro-
fesori. Se dau unele date cu privire la numarul claselor, al ele- 16009 373-977 (498.1)
vilor, pregatirea lor, numele profesorilor., [Se anunta ca se va pune in lucrare cladirea semina-
16001 [Veniamin, ierodiaconul] 373-977 (498.1) rului Sf. Mitropolii ce este hotarit a se face la Filaret"].
BULETIN [1. R.], 1855, p. 177.
Cuvint zis la deschiderea seminarului sf. Mitropolii... Conditiile licitatiei $i planurile se pot vedea la directia lucra-
VEST. R., XVI (1851), p. 170-171 ; EHO. ECL., I rilor publice.
(1851), p. 34; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 203-204: Cuvinte rostite la Bucuresti in 24 Mail) 16010 373-977 (498.1)
1851 cu ocasiunea redeschiderii seminarului Sf. Mitro-
polii. Ecstractul conditiilor generale pentru cladirea semi-
Autorul cuvintarii, in calitate de inspector al seminarului,
narului Sf. Mitropolii. BULETIN [T .R.], 1853,
subliniaza rolul pe care 11 avea mitropolitul In reorganizarea Invata-
p. 177-178.
mIntului bisericesc, aratind, In acela*i timp, importanta pr3g5.- 16011 373-977 (498.1)
tirii de preoti Invatati.
[Proiect pentru cladirea unui seminar pe linga mitro-
16002 [Nifon, mitropolitul] 373-977 (498.1) polia din Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
Raspunsul Prea-Sfintii Sale Parintele Mitropolit. nr. 54, p. 209 [gresit: 109]: Donauffirstenthiimer.
VEST. R., XVI (1851), p. 171; EHO.ECL., I (1851), p. 35; 16012
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 204: Cuvinte ros- 373-977 (498.1)
tite la Bucuresti in 24 Maiu 1851 cu ocasiunea redeschiderii Teremonia impartiril Premiilor seminaristilor sf. Mitro-
seminariulul Sf. Mitropolii. polii. PREDICATORULU, I (1857), p. 177-182: Foi-
Cuvintare rostita cu prilejul deschiderii seminarului mitro- leton.
poliei din Bucure$ti, In care arata Insemnatatea evenimentului Se reproduc cuvIntarile rostite cu acest prilej de catre proto-
$i face apel la elevi $i profesori sa-$i dea $i unii $i altii toate silin- singhelul Veniamin, inspectorul Seminarului mitropoliei din Bucu-
tele pentru a corespunde asteptarilor. re$ti, de mitropolitul tarii $i de Gheorghe Moisescu, elev al semi-
narului, In numele color 17 absolventi ai cursului de 4 ani al Semi-
16003 Drugeanu, Lazar 373-977 (498.1) narului. Protosinghelul Veniamin se plInge c3 $coala nu dispune
[Cuvint zis la deschiderea seminarului Sf. Mitropolii din de Incaperile proprii necesare.
Bucuresti]. VEST. R., XVI (1851), p. 170 ; FOAIE 16013 373-977 (498.1)
PT. MINTE, XIV (1851), p. 196-198: Cuvinte rostite
la Bucuresti in 24 Maiii 1851 cu ocasiunea redeschiderii [Dare de seams cu privire la festivitatea examenului
seminarului Sf. Mitropolii. de sfirsit de an de la seminarul episcopiei Buzaului].
Autorul arata importanta redeschiderii seminarului, rolul EHO. ECL. II (1852), p. 37-40.
important ce au sa joace profesorii In formarea noilor cadre $i Se redau cuvIntarile profesorului Dimitrache Racovita $i a
datoria elevilor de a munci, pentru a putea fi vrednici de o a.5a. episcopului Buzaului Filoftei $i se arata ca cursurile au Post urmate
inalta $i fericita chemare". la seminar de peste 150 elevi, dintre care 65 interns $i 30 extern',
cu hrana asigurata de seminar.
16004 [Nifon, mitropolitul] 373-977 (498.1)
[Cuvintul rostit de mitropolitul Ungrovlahiei cu pri- 16014 Racovita, D. 373-977 (498.1)
lejul impartirii premurilor seminaristilor din seminarul Cuvint rostit de D. Profesorul Seminarului Sf. Epis-
Sfintei Mitropolii"]. VEST. R., XVII (1852), p. 218 ; copii Buzau... EHO ECL., II (1852), p. 37-39.
G. TRANS., XV (1852), p. 217: Foiletonul. Racovita arat5. Insemnatatea crearii de buni slujitori ai bi-
Mitropolitul multume$te corpului didactic pentru silintele sericii, prin care sa se raspindeasca principiile moralei In popor.
sale $i II indeamna sail continue misiunea sa atlt de grea Da explicatii privind invataturile seminari$tilor. Cuvintare ros-
tita la festivitatea de sfir$it de an la seminarul din Buzau.
16005 [Nifon, mitropolitul] 373-977 (498.1)
Raportul Prea-Sfintii Sale Parintelui Mitropolit al 16015 Filoftei, episcopul 373-977 (498.1)
Ungro-Vlahiei, adresat care Maria Sa prea inaltatul nos- Cuvintarea Prea Sfintiei Sale catre seminaristi dupe
tru Domn. BULETIN [T. R.], 1853, p. 73 ; FOAIE PT. essamen. EHO ECL., II (1852), p. 39-40.
MINTE, XVI (1853), p. 117. Textul cuv9ntarii rostits cu prilejul festivitalAi de sfIr$it de
Mitropolitul Nifon arata necesitatea reorganizarii Invata- an de la seminarul din Buzau, In care el subliniaza Insemnatatea
mIntului pentru pregatirea preotilor *i supune spre aprobare noua InvatamIntului seminarial pentru a face din preoti vrednici Inva-
programa de InvatamInt pentru clerici. tatori $i povaluitori ai norodului".
16006 373-977 (498.1) 16016 Caloian, Vasile 373-977 (498.1)
Noa programs de invapturile candidatilor de preoti. Cuvinta pronunciatil la deschiderea Seminarului sfin-
BULETIN [T. R.], 1853, p. 73; FOAIE PT. MINTE, tei Episcopil Rimnicu de... profesor al acestui seminar.
XVI (1853), p. 117-118. 1851, Maiii 20. EHO ECL., I (1851), p. 38-40.
Este prezentata de mitropolitul Nifon domnului Tarii Roma- Arat5. ca preotii trebuie sa -$i doblndeasca Invailtura $i sa-si
ne$G, spre aprobare. dezvolte pietatea in seminarii.

852

www.dacoromanica.ro
373-977 (498.1) StMINakIt 373-977 (498.3)

16017 Calinie, episcopal 373-977 (498.1) 16026 373-977 (498.3)

Cuvint zis de Preasfintia sa parintele Episcopti de
1851, Maiii 20. -
Rimnic... cu prilejul deschideri Seminarului Sf. Episcopii,
VEST. R., XVI (1851), p. 382-383 ;
EHO ECL., 1(1851), p. 42-43 [greit: 42-34].
Semnaleaza cu bucurie deschiderea seminarului episcopiei de
Rlmnic la man. Bucovat, Biwa Craiova, st face ape) la elevil si
profesorii seminarului sa depuna toate silintele Intru realizarea
sarcinilor tor. In 1 est. R. cuvintarea este precedata de un schimb
de scrisori lntre un abonat Si redactia ziarului. Aceasta explica
motivul pentru care publica cu intirziere aceasta cuvintare.
16018 Augustin, arhimandritul 373.977 (498.1)
[Cuvintul rostit cu prilejul examenelor de la semina-
rul episcopiei Rimnicului]. VEST. R., XVII (1852),
p. 222.
16019 Caloianu, V. 373-977 (498.1)
[Cuvintul rostit cu prilejul examenelor de la Seminarul
episcopiei Rimnicului]. VEST. R., XVII (1852), p.
222-223.
Caloianu este profesor la acest seminar.
16020 373-977 (498.1)
[Dare de seamy cu privire la examenul tinut la Craiova
cu elevii seminarului episcopiei Rimnicului in luna iunie
1852 si cuvintarile rostite]. G. TRANS., XV (1852),
p. 223-224: Craiova, 27 Iuniu.
Se reproduc in extenso cuvIntarile arhimandritului Augustin
$1 ale profesorului V. Caloianu.
16021 [Climent al Argesului] 373-977 (498.1)
Cuvintul Prea-Sfintiei Sale Parintelui Episcop cu oca-
zia examenului Ceremonial la Seminarul locului. VEST.
R., XII (1852), p. 241.
Cuvintarea e precedata de o scrisoare a lui N. N. Hiresescu,
subcirmuitorul plasii Argesului, prin care da unele relatari cu
privire la acest examen al seminarului din Curtea de Arges, men -
tionind $i pe profesorul Zaharia Boerescu.
16022 Constantin, Protopopu
Onorabilei redactiI a Jurnalului Predicatorula.
PREDICATORUL13, II
-
373-977 (498.1)
[Publicalie in legatura cu invatamintul clerului].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 241: Departamen-
tul Cultului si al Invapturilor Publice.
Se dau lamuriri In legatura cu problema InvatamIntului pentru
cler $i cu rezultatele practice ale aplicarii legiuiril din 1851 pri-
vitoare la aceasta chestiune. Se da apoi o lista de preoti, cu studille
terminate $i deci cu dreptul de a fi hirotoniti diaconi $1 preoti In
locuri vacante.
16027 373-977 (498.3)
[*tiri despre invatamintul seminarial din Moldova].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 78-79: Cinstitul
Departamentu ala averilort CleruluI, p. 79: Departamen-
tula averilora bisericesti.
In adresele de protest ale mitropolitului Sofronie at Mot-
dovei catre acest departament, se vorbeste si de organizarea Invata-
mintului seminarial, insistinclu-se mai mult asupra Seminarului
Central din Socula.
16028 373-977 (498.3)
[Se anunta ca Divanul general al Moldovei a discutat
programul invatamintului de la Seminarul Veniamin].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 199: Novitale din
nauntru.
Text roman $i francez.
16029 373-977 (498.3)
[Publicatie privitoare la data tinerii examenelor la
Seminarul central din Iasi]. ZIMBRUL, II (1852),
p. 243, col. I : Moldaviea.
Examenele se vor desfasura tare 18 $i 29 februarie.
16030 373-977 (498.3)
[Se anunta data tinerii examenelor la seminaria cen-
trala" din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 182, col. I.
373-977 (498.3)
16031

(1858), p. 137-138: Foileton.

[Comunicat al Epitropiei Seminariei Centrale cu pri-
-
vire la data examenelor semestriale la Seminarul Central
din Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 49: No-
Corespondenta. In care se descrie ceremonia examenului final
vitale din nauntru.
$i a Impartirii premiilor, 1a seminarul din Curtea de Arges. Examenele vor avea loc lntre 16 $1 28 februarie.

16023 Negoescu, Radu 373-977 (498.1) 16032 373-977 (498.3)

[Cuvintare rostita, in numele seminaristilor, la serbarea
de fine de an a Seminarului din Curtea de Arges].
DICATORULtr, II (1858), p. 139-142: Foileton.
PRE-
Expune misiunea celor patru seminarii teologice din Tara
Romaneasca.
373-977 (498.3)
16024
[Legiuirea atingatoare de reorganizarea Invatilturilor
bisericesti in Moldova"]. BULETIN [Mold.], XIII
(1851), vol. II, p. 175-176: Secretariatul de Stat a Mol-
dovei.
Prin aceasta lege se cauta sa se oblige preotii la studii si se
reorganizeaza invatamintul bisericesc In mai multe grade (scoli
tinutale de 2 ani, scot' eparhiale de 4 ani si seminarul de la Socola,
cu un curs pentru clerul inferior $1 cu altul pentru cel superior).
Se dau materiile de studii la aceste tliferite scoli bisericesti.
16025 373-977 (498.3)
[Se anunta ca asezamintul pentru imvataturile bise-
ricesti din Moldova", care a fost pregatit de mitropolit
si de episcopi, a fost aprobat de Divanul general, cu unele
modificari, si de domn]. ZIMBRUL, II (1851), p. 1:
Moldaviea.
Urmeaza a se pune In lucrare la seminarul Socolei $i la acele
din eparhiile Roman $i Bust clnd vor putea fi Infiintate".
-
[Comunicat cu privire la rezultatele examenelor la
seminarul Veniamin]. ZIMBRUL, III (1855), p. 157,
col. I : Iasii, 3 Martie.
Cu acest prilej se arata ca In seminar functioneaza. 8 clase,
numarul internilor Hind de 85, iar al externilor de 20. Se mai arata
ca scale bisericesti tinutale au 500 elevi.
16033 373-977 (498.3)
[Epitropia Seminariei Centrale din manastirea Socola
-
anunta programul examenelor In cele opt clase ale ei].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 183: Novitale
din nauntru.
16034 373-977 (498.3)
Lista de numele, pronumele si locul locuintiI a cli-
ricilor esitl din Seminaria Centrala din anii trecuti, carii
au ramas Inca ne hirolonisiti, si din anul acest curga-
toritt, carii au drat"' de a fi hirotonisitI Diaconi si Preoti
1855.BULETIN [Mold], XXIII (1855), p. 241, col. II III.
Lista cuprinzind 32 persuane.
16035 373-977 (498.3)
[Adresa a Epitropiei Seminarului Central de la Socela
cuprinzind articole din Asezamintul bisericesc pentru

853

www.dacoromanica.ro
373-971 (498.3) SEMINARII
clirosul de jos, din Regulamentul Organic]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 549-551.
Acestea s-au publicat pentru ca cei interesati sl *tie ce cursuri
trebuiau ad urmeze, pentru a deveni preoti. Se publica si o lista
a clericilor iesiti din Seminarul Central, care aveau dreptul de a
f I hirotonisiti preotl si diaconi.
373-977 (498.3)
16036
[Publicatie cu privire la data tinerii examenelor semes-
trului de iarna la Seminarul Central de la Socola]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 27, p. 1: Moldova.
16037 373-977 (498.3)
[Lista a 42 clerici absolventi ai Seminarului Veniamin].
ZIMBRUL. IV (1856), p. 145, p. 1-2.
Lista se public5. de catre epitropia seminarului spre *Uinta
doritorilor, cars au nevoe de a cere aseminea clirici spre a-i hi-
rotoni".
16038 373-977 (498.3)
Raportul Dsale Ministru al Cultului *i al Instructiei
Publice, adresat Ecselentiei Sale Printului Caimacam la
4 Mai 1857, sub No. 2666. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 165; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 153--154.
Ministrul acuza pe rectorul seminarului de la Socola, Scriban,
de nereguli sI risipa In administratia fondurilor acordate semi-
narului si de necompetentd in ceea ce priveste instruirea si edu-
carea elevilor. Cere suspendarea subventionarii seminarului, sau
Inlocuirea lui Scriban. Prin rezolutia sa caimacamul aproba ultima
parte a propunerii. In Gaz. de Mold. text roman si francez.
16039 373-977 (498.3)
Raportul Sfatului Administrativ ecstraordinar, din
17 Malt" 1857 sub No. 2011, adresat Ecs. Sale Printului
Caimacam. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p.
165-166; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
154-155.
Sfatul Administrativ propune 1nlocuirea arhimandritului
Scriban prin arhiereul Vladimir Suhopan, bazindu-se pe raportul
din 4 mai al mtnistrului de cult si instructie public. *i pe rezolutia
caimacamului. Propunerea este 1ncuviintata. In Gazela de Mol-
davia text roman si francez.
16040 Sofronie, mitropolitul Moldovei 373-977 (498.3)
[Adresa de protest fata de demiterea de catre guvern
a rectorului seminarului de la Socola]. ROMANIA
[Bucureti], I (1857), p. 78-79: Cinstitul Departamentti
ala averilorii Clerului.
Arata ca dupa ce vornicul averilor bisericesti a incercat
s5.-I constrInga a semna o anafora prin care Scriban, rectorul semi-
narului de la Socola, urma sd fie Indepartat din postul sau , la
refuzul sau categoric, guvernul a facut aceasta demitere peste
capul chiriarhului. Scriban a fost demis, iar In locul lui a fost numit
Suhopan. Sofronie argumenteaza cd. aceasta numire era ilegala.
16041 Sophronius, metropolitain de Moldavie
373-977 (498.3)
[Traducere in limba franceza a adresei de protest in
chestiunea demiterii lui Filaret Scriban de la conducerea
seminarului de la Socola si a inlocuirii sale prin Suhopan].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201-202:
Moldavie.
16042 373-977 (498.3)
[Se anunta ca Scriban a rtimas mai departe la condu-
cerea seminarului de la Socola, Suhopan trebuind sa se,
reintoarca la mtinastirea Doljeti, urmind erdinul mitro-
politului].L'ETOILE DU D., [Bruxelles], I (1857),
p. 201: Rsum des lettres et des journaux du pays.
16043 373-977 (498.3)
Lista cliricilor eili cu gestate din Seminariea Cen-
trald in vara trecula a anului curent 1857. GAZ. DE
854
www.dacoromanica.ro
373-977 (498.3)
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 402: Depar-
tamentul Cultului i al Instructiei Publice.
Lista e Insotita de o adresd a epitropiei seminarului *i e publi-
cat5. spre *Uinta doritorilor care au nevoe de a avea aseminea
clirici". Text roman *I francez.
16044 373-977 (498.3)
[Scrisoare din Husi in care se aduc elogii activitatii
episcopului Meletie Istrati]. ZIMBRUL, I (1851), p. 378.
Se laudd initiativa episcopului Meletie Istrati al Husului
de a Infiinta pe Ilnga episcopie o scoald bisericeasca" pentru pre-
gatirea viitorilor pastori. Elevil care se vor Inscrie trebuies8 aibl
o pregatire potrivit unei asemine misiuni"; ei vor urma un curs
regulat de patru ani". Profesori numiti sInt: catihetul N. Roio,
Nica Constantin si directorul episcopiei, al carui nume nu se dd.
16045 373-977 (498.3)
[Informatie privind grija aratata de episcopul Meletie
Istrati colii bisericesti din Hui], ZIMBRUL, II (1851),
p. 45, col. III: Vasluiu.
Se arata ca episcopul Meletie Istrati, cu ocaziea esaminarei
cliricilor din scoala bisericeasca" din Husi, a ddruit 280 lei pentru
cumpararea de carp de scoald elevilor sIrguitori si a luat asupra
sa Intretinerea in scoala a dot clerici cu talente si orfani",
hdrazindu-le cite 1350 lei pe an.
16046 373-977 (498.3)
[Se anunIA ca episcopul Meletie Istrati al Husului
a fundat din proprii venituri in a sa rezidentie un se-
minar"]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 56,
p. 115: Novitale din naluntru.
In aceasta notiI.5. se arata el examenele, tinute In prezenta
donatorului, vadisera silintele pe care si le-au dat elevii. Text
roman si francez.
16047 Seulescu, G. 373-977 (498.3)
Esamenele Seminariei din Ilui. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855) p. 221-222: Albina Romaneasca.
Articol In care autorul face o scurtd dare de seams asupra
examenelor de la Husi, pentru ca, apoi, sa discute misiunea preo-
tului In societate *i problema cultivarii si educarii sale.
16048 Melhisedeefi, arhi. 373-977 (498.3)
Seminaria eparhiala de Husi. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 155, p. 1-2.
Dare de seams cu privire la solemnitatea lncheierii anului
scolar la seminarul episcopal din Husi. Reda si textul cuvIntarii
rostite cu acest prilej de unul din elevii absolventi ai seminarului.
16049 373-977 (498.3)
[Publicatie de multumire in legatura cu donatia de
carti bisericesti, in limba greats, facuta de arhimandritul
Nil, egumenul manastirii Floreti, seminarului din Hui].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 2t5, col. I:
Ministeriul Cultului i al Instructiei Publice.
16050 373-977 (498.3)
[Hrisov domnesc cu privire la infiintarea seminarului
manastirii Neamt]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1855),
supl. la nr. 48, p. 187-190 i supl. la nr. 49, p. 191-192;
ZIMBRUL, III (1855), p. 309 -311; TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 207-208, 211-212, 214-215: Princi-
patele de la Dunare.
Domnitorul Gr. Ghica sanctioneaza propunerea sfatuluI
ocIrmuitor" al mandstirilor Neamt si Secu referitoare la Intemeie-
rea seminarului. In hrisov se redd programul de InvdtamInt al
acestei not Institutii de InvatdmInt religios. Seminarul cuprinde
4 clase de gradul I, 8 clase gimnaziale de gradul II *i 4 clase ale
facultalii de teologie.. Tot In hrisov se iau diferite masuri de organi-
zare a seminarului. In Gazela de Moldavia text roman si francez.
16051 C.[odreseu, T.] 373-977 (498.5)
Scoalele din Monastirea Niamtu. ZIMBRUL, III
(1855), p. 353 355: Iaii 4 Maifi.
Articol In care se comenteazd hotaririle luate de manastirea
Neamt privind asezamintele de InvatamInt pe care ea era datoare
378-977 (498.8) SEMINAR!! ACTIVITATE CULTURAL-EDL1CATIVA 374 (439.2)

sit le lntretina. In articol se redau petilja conducerii manastirii Comunicat din 20 ianuarie 1858 dat de mitropolitul Sofronie
catre domnitor *i apostila acestuia, precum *i programa detaliata Micleseu, prin care se anunta ea examenele vor lncepe la 10 fe-
a cursurilor de la institultile de Invalamint ale manastirii, ce fusese bruarie. Text roman $i francez.
aprobata de catre domnitor. V ezi i: 37(498.3) .Scolile de la aidadslirea Neumju.

16052 C.[odresce, T.] 373-977 (498.3) 16059 373-977 (498.3)

[Articol in care se comenteaza favorabil numirea arbi-
mandritului Dionisie in functia de locotenent de siaret
al manastirilor Neamt si Secu]. ZIMBRUL, III (1E55),
p. 393, col. I: _Iasi', 18 Maiu.
Autorul I*1 exprima nadejdea ca noul locotenent de staret
se va ocupa activ atit de chestiunea Imbunatatiril manastirilor,
ell mai ales de aceea a scolilor ce au a se Infiinta In monastirea
Neamtului".
16053 373-977 (498.3)
[Jurmlul incheiat la 5 iunie 1855 de comunitatea
manastirii Neamt, privind conditiile de admitere in sco-
lile infiintate si patronate de manastire]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 677-678.
Se arata ca la seminarul din ora* urmau sa frecventeze copiii,
dintre care 50 bursieri, iar la manastire va fiinta un curs paralel
cu cel din ora* pentru calugarii tined, diaconl *i preoti, *i apoi
o *coals mai Malta de teologie.
16054 373-977 (498.3)
[Notita in legatura cu infiintarea unei scoli sl i i-
tuale" pentru luminarea clerului la manastirea Neamt].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 187: Novitale
din nauntru.
Se arata ca domnitorul aprobase initiativa soboarelor manas-
tirilor Neamt $i Secu In aceasta privinta, hotarInd printr-un hrisov
Infiintarea treptata" a acestui seminar. Text roman $i francez.
16055 [Ralet, D.] 373-977 (498.3)
Cuvint rostit de Dl. Ministru a invataturilor publice
si a cultului catra soborul milnastirei Neamtu, in 7 Iulie.
ROMANIA LIT., I (1855), p. 313-315.
In nota se precizeaza ca acest cuvInt a Post rostit la ocazia
dire! domnescului hrisov pentru Infiintarea seminariului din Neamt".
16056 373-977 (498.3)
[Se anunta ca la inceputul anului 1856 s-a inaugurat
fundarea seminarului de demult proectat in mara'stirea
Neamtuluil. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 4, p. 1: Iasi,
4 Ianuarie.
La inaugurare au asistat hatm. Alecu Asian, post. Leon Ghica,
directorul Departamentului Instructiei Publice, colonelul T. Cazi-
mir, adjutantul domnului, aga A. Laurean, inspectorul general
al *colilor. Dupa slujba, cei prezenti au ie*it din biserica $i au intrat
In Incaperile improvizate pentru clase", unde s-a citit de staretul
manastirii, Dionisie, o rugaciune anume compusa pentru aceasta
serbare. Apoi staretul a tinut o cuvintare, aratInd importanta
acestui seminar, care va fi condus de preotul Ghenadie Popescu,
chemat din Austria. Au mai tinut cuvIntari rectorul Gh. Popescu
*1 inspectorul general al scolilor A. Laurean. Textele cuvIntarilor
nu slat publicate.
16057 Popescu, Ghenadie 373-977 (498.3)
Cuvinta cetitii de catra Sfintiea Sa Pa'rintele Ghenadie
Popescu Ieromonah si rectorti seminaries din sfinta Marais-
tire Neamtula la 20 Iulie, zioa ezamenului publica s'a
impartirei premiilora, 1856 Iulie in 21. FOILETONUL
Z., II (1856), p. 214-215.
Combate parerile acelora care se temeau ca acest seminar
are sa strice religiunea *I obiceiurile bisericii". Afirma ca biscrica
nu poate inflori, spori *i innainta fail de scoala". Arata ca numarul
elevilor seminarului acesta fusese la lnceput 150. Adresindu-se
celor premiati cu cacti, ti Indeamal la strguinta.
16058 373-977 (498.3)
Examenul de earns a Seminarici Neamtu si scoalele
publice din Tirgul Neamtu. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 37-08: Novitale din nauntru.
[Se anunta ca serdarul Gheorghe Melidon a donat
87 volume teologice si stiintifice bihliotecii seminarului
din Roman]. GAZ. DE MOLD., III (1858), p. 144:
Ministerul Cultului si al Instructiei Publice.
Seminarul, nou Infiintat, se va deschide la 1 septembrie.
Text roman $i francez.
16060 373-977 (498.3)
[Publicatie de concurs pentru ocuparea a trei posturi
de profesori la seminarul de la Roman, care urmeaza
sa intre in functiune la 1 sept. 1858]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 255, col. II; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 201: Ministerul Cultului si al Instructiei Pu-
blice.
Primul urma sa fie profesor de gramatica romana *i de limbile
greaca latina, fiind $i inspectorul *colilor; al doilea trebula sa
predea matematica, istoria *i geografia, fiind *i intendent; iar al
treilea urma sa predea explicarea Noului Testament *1 a ritua-
lului bisericesc, precum *i muzica corals. Se indica *i salarizarea.
Yn Gazela de Moldavia text roman $i francez.
16061 373-977 (498.3)
[Raportul spatarului C. Cerchez dare Ministerul Cul-
tului si al Instructiei Publice, cu privire la inaugurarca
seminarului din Roman]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), supl. la nr. 79, p. 186-187.
Dupa o scurta dare de seams, Cerchez reds textul discursului
rostit de locotenentul episcopiei de Roman *i apoi acela al ras-
punsului economului Dim. Matta*, conducitorul seminarului.
In acest din urma discurs shit cuprinse aminunte privind orga-
nizarea seminarului, materiile de studiu $i fondurile puse la dispo-
zitie acestei noi institutii de InvallmInt. Text roman $i francez.
16062 373-977 (498.3)
[Se anunta ca episcopul Meletie Istrati al Husului
a fundat din proprii venituri" un seminar si o scoala
bisericeasca la Vaslui]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
nr. 56, p. 119: Novitale din nauntru.
Rezultatele pozitive au Post recunoscute cu ocazia examene-
lor tinute la 6 iulie sub pre*edintia episcopului. Text roman
*I francez.
374 ACTIVITATE CULTURAL-EDUCATIVA.
COLI DE PERFECTiONARE
374 (439.2)
16063 G. P.
[Corespondents de la Aries" despre atitudinea nepa-
satoare a romanilor fata de cart.i]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 126-127.
Se arata, intre altele, ca romanii nu cumparau cartile roma-
nest) *i ca ei nu se dedau de loc lecturii, aratlnd nepasare *I fats
de gazetele romane*ti.
16064 374 (439.2)
[Corespondents din Bocsa romana, in care pentru
nepasarea romanilor fata de lectura se da drept expli-
catie: dependenta de straini]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 191, col. I.
16065 N. I. 374 (439.2)
[Indemn adresat romanilor de a se deda lecturii si
de a se ridica din punct de vedere cultural]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 203: Pancota, 11 Maiu.
Apelul este adresat In primul rind preotilor, Invalltorllor
*i notarilor. Deitionstreaza cl duar prin Invatatura nalia se va
rid ica.

855

www.dacoromanica.ro
374 (439.2) ACTIVITATE CULTURAL-EDUCAT1VA 374 (439.2)

16066 Erdeli, ep. Vasiliu 374 (439.2) la sate prin cursuri de duminica. Avantaje: copiii de tarani nu vor
Circulariul Escellentiei Sale... indemnatoriu la lectura mai uita ce au lnvatat la *coala.; cu virsta, elevil cursurilor de
si cultura. G. TRANS., XV (1852), p. 365: Foiletonul. duminica vor putea pricepe lucruri care pentru mintea elevilor
de curs primar erau prea grele; astfel vor putea fi combatute mai
Se reproduce in extenso circulara episcopului din 30 tulle, bine superstitiile, depravarea morals. Sugestil cu privire la organi-
In care se Indeamna la lectura si Indeosebi la citirea Gazelei Tran- zarea acestor cursuri.
silvaniei.
16067 374 (439.2) 16069 374 (439.2)
[Articol de elegiu a actiunii duce de episcopul Erdeli [Se anunta ca la Arad functioneazri o scoala duminicald
al OrSzii pentru rAspindirea lecturii romanesti]. G. comercia14]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 330:
TRANS., XV (1852), p. 365-366. Ungaria.
Cu prilejul circular!! episcopului din 30 Julie 1852.
16070 374 (439.2)
16068 Satumerianu, P. V. 374 (439.2) Una adaosil la cunosterea gradului de invatatura si
Dissertatiune asupra folosului, i necesitAtii Scolei cultura In diferitele terl ale monarhiel austriace. G.
de Dumineci". FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), TRANS., XXI (1858), p. 179: Viena, 18 luniii.
P. 83-84, 91-92. Informatii statistice asupra 8tiintei de carte a soldatilor din
La sfIrOtul partii a II-a, senmatura e putin diferita: De pe fiecare regiune a Imperiului. Se dau date in aceasta privinta asupra
la Satumare V. P. Prt. Propune continuarea Scolii elementare recrutilor din Transilvania, Banat etc.

www.dacoromanica.ro
 378 iNVATAMINTUL SUPERIOR
378 (.) Invatamintul superior in diferite tAri
378 (=59) (...) Studenti romani peste hotare. Invatilmint supericr romo.nesc in strtlinutate
Vezi : 371.22 Burse fi stipendii
378(.) tiVATAMI,ITUL SUPERIOR IN DIFERITE TAE II
(436) Austria
(437.5) Bucovina
(439.2) Transilvania
(498.1) Tara Romaneasca
(498.3) Moldova
(436) AUSTRIA
16071 378 (436)
Aniversala Academiei Orientale in Viena. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 17-18: Albina Romaneasca.
Istoricul acestui Institut universitar, la care au tnvatat unil
din diplomalAi austrieci acreditati In Principate.
(437.5) BUCOVINA
16072 378 (437.5)
L$tire despre infiintarea la CernAuti a unui institut
de legi]. G. TRANS., XIV (1851), p. 199, col. II: Nou-
UV diverse.
(439.2) TRANSILVANIA
16073 378 (439.2)
Suplica card ministeriul cultului in lucrilrile scolas-
tice. MAG. IST., tom. VII (1851), p. 38-41; FOAIE
PT. MINTE, XIV (1851), p. 217-218 [gresit: 217]
Datata: Viena 1 Sept. 1849 $i semnata: Deputatil natiunel
romane.
Enumerindu -se $colile mai Inane de care dispun celelalte
nationalitati din Transilvania $i partile vecine, deputatil cer Inflin-
tarea unei Facultati juridice pentru roman! la Blaj $i propun
un program de 3 ani al cursurilor.
16074 378 (439.2)
Supplica pentru stipendie pentru junimea Romana
studiosa. MAG. 1ST., tom. VII (1851), p. 82-84.
Cerere adresata la 6 august 1850 de delegatii natiunii romane
ministerului din Viena. Se da o lista de 31 de tineri romani, cerin-
du-se Ca sa li se acorde stipendii pentru a putea studia la Viena,
la universitate. Se indica In dreptul fiecSruia specialitatea sa.
16075 378 (439.2)
Supplica Ultra Domnulu Ministru allu cultului si
inventiamentului pentru redicarea unei facultati filo-
sofico-juridice pentru Romani. MAG. IST., tom. VII
(1851), p. 94-95.
Andrei Saguna $1 alti deputati cer la 29 decembrie 1850 Infiin-
tarea acestei facultati la Cluj.
16076 378 (439.2)
Supplica pentru unitatea organisationei si adminis-
trationei scolastice pentru toti Romani d'in monarchia
austriaca, si pentru redicarea unei universitati Romane.
MAG. 1ST., tom. VII (1851), p. 109-111.
Petitie adresata Imparatului la 16 ianuarie 1851; delegatii
natiunii romane din Transilvania cer Infiintarea unei universitati
www.dacoromanica.ro
la Cluj. Solicits infilniarea chiar In acel an a facultatii filozofico-
juridice $i se arata still ideii ca proiectata universitate transilvana
a sailor sa se creeze la Sibiu.
16077 378 (439.2)
[Corespondents despre instalarea lui Alexandru Roman
ca profesor la noua catedra de limbi romani de la Aca-
demia din Urbea mare" (=Oradea)]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 115-116: Urbea mare, 17 Martin'.
Se descrie ceremonia instalarii In prezenta episcopului Vasile
Erdeli.
16078 378 (439.2)
[Discutii in legAturil cu limbile de predare la viitoarea
universitate din Cluj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 210:
Monarhia austriaca. Transilvania. Brasov 30 Iuniu n.
Ziarul maghiar din Cluj Kolosvdri Lap propusese: Univer-
sitatea Transilvaniei trebuie sa fie poliglota, $i pina clod limba
romani s-ar dezvolta pina Intr-atIta, stlintele trebue O. se predea
In limba germana $i maghiara". Gazeta Transilvaniei argumenteaza
ca $i limba romani este apta pentru tratarea oricSrei White.
16079 378 (439.2)
[Polemics cu Kolosvari Lap" in privinta problemei
intrebuinprii limbii romane in proiectata universitate
clujeana]. G. TRANS., XIV (1851), p. 216, col. I:
Cluj, 30 lunin.
Se arata netemeinicia sustinerii ca limba romani n-ar avca
termenl suficientl pentru a fi o limba universitara.
16080 378 (439.2)
[Stire despre apropiata infiintare la Sibiu a unei aca-
demii paritetice de drepturi "]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 324, col. I: Noutati diverse.
Se arata ca, MO. la Infiintarea acesteia, va functiona In localul
ei Academia natiunii sase$ti, care, dupa Implinirea anului $colar
1850-1851, se va Intretine cu cheltuiala statului".
16081 378 (439.2)
[Sugestie ca in locul unei episcopii not unite sa se
infiinteze o universitate romani]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 358, col. I: Blajiu, 2 Noembre.
16082 378 (439.2)
[$tre din Sibiu despre participarea tinerilor romani
la cursurile Academiei juridice sase$ti, trecutri pe seama
statului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 381, col. II.
Se noteaza greutatea cu care tinerii pricepeau cursurile t.inute
In limba germana.
16083 378 (439.2)
[$Lire despre ridicarea" in Cluj si Sibiu a unor aca-
demii de drepturi "]. G. TRANS., XV (1852), p. 23,
col. I.
16084 378 (439.2)
[Corespondenta din Alba-Julia despre bucuria cu care
fusese primit in regiune zvonul infiintarii unei univer-
sitati romane]. G. TRANS., XV (1852), p. 85, col. II.
16085 378 (439.2)
[Stire despre punerea la cale a organizilrii institu-
tului de drepturi" din Sibiu]. G. TRANS., XV (1852),
p. 148, col. II: tiri marunte.
857
378 (439.2) flIVATAMENTUI, SUPERIOR a7A (439.2)

16086 378 (439.2)
[Apropiat concurs pentru ocuparea catedrelor de la
academia c.r. de drepturi in Clujiu, care pins la inceputul
viitoriului an scolastic se va intemeiea"]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 148: 3tiri milrunte.
16087 378 (439.2)
Concursd pentru implinirea a mai multorti catedre
de profesori la c.r. academia de drepturi, care se va infiin-
tia in Clusiu. G. TRANS., XV (1852), p. 149, col. I:
Officiose.
Se dau salariile, conditiile 51 catedrele.
16088 378 (439.2)
Concursd pentru competirea la stipendie de professurd
pentru c. r. academie de drepturi in Ungaria i Transsil-
vania. G. TRANS., XV (1852), p. 149-150: Officiose.
Publicatie anunt.Ind tinerea unui concurs pentru obtinerea
a ease burse de cite 600 florini fiecare, pentru candidatii de pro-
fessure, cu deosebire despre obieptele legilor austriace In aca-
demiele de drepturi din Ungaria si Transilvania". Se dau conditiile.
16089 378 (439.2)
[Problema infiintarii in Transilvania a unei academii
rorname de drepturi]. G. TRANS., XV (1852), p. 148,
col. II: Stiri mdrunte.
Se Intreabd ce s-a facut In aceastA directie de cdtre capii biseri-
ce0i ai romanilor.
16090 V. 378 (439.2)
[Corespondenta in care se sustine ne esitatea ca ro-
manii mireni sa se ingrijeasca de crearea in Transilvania
a unei academii de drepturi pentru romani]. G. TRANS.,
XV (1852), nr. 46, p. 182-183: Blajiu, 22 luniu.
Se arata a nu se putea cere episcopilor sa se ocupe de crea-
rea unei institutii mirene.
16091 378 (439.2)
[Corespondenta' in care cere ca episcopia greco-cato-
lied din Oradea sa faca colecte pentru infiintarea unei
academii la Beiu]. G. TRANS., XV (1852), p. 365:
Lunga Baiea mare, Noemv.
DA aceasta sugestie, condamnind colectele (Acute de amintita
episcopie In folosul strainilor si nu al romanilor.
16092 378 (439.2)
[*tire despre acordarea de catre imparatul Austriei
a unui ajutor de 50 florini anual auzitorului de drepturi
in academia Gormand din Sibiiu Amos Frincu"]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 132, col. II: Siblifi.
16093 378 (439.2)
[Se anuntd ca preedintele Supremei Judecatorii din
Sibiu, Maximilian Fuger, a fost insarcinat cu dreptul
inspectarii Academiei de drepturi din Sibiu].G. TRANS.,
XVI (1853), p. 137, col. I: Sibiiu, 1 Malu.
Dupd Telegraful Ronuln.
16094 378 (439.2)
[Informatie despre succesul studentilor romani la
examenele de la Academia de drepturi din Sibiu]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 46, col. II: Sibiiu, 6 Febr.
16095 * * , 378 (439.2)
[Corespondenta despre distingerea unor studenti ro-
mani ai Academiei de drepturi din Sibiu]. G. TRANS.,
XVI. (1853), p. 24-55: Sibiiu, 1 Mar(iu c.n.
lata numele acestora: Pan. Poppasu, I. Florian, I. Pappiu
gi Ghcorghe Lasslo.
16096 378 (439.2)
[Informatie despre unele proteste asupra stirilor pri-
vitoare la rezultatele exarnenelor semestriale de la Aca-
demia de drepturi din Sibiu]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 74, col. II: Braovii.
Se informeaza a se primiserd proteste la redaclie asupra
clasificatiei studentAlur romani, publicaid In nr. 14 al Gazelei Tran-
silvaniei.
16097 378 (439.2)
Cuventulu unui studente despre necesitatea Acade-
miei la Romani. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
p. 105-109.
Pledeaza pentru necesitatea InfiintArii unei universitati pentru
romanii din Ardeal. Propune 4 facultati: teologicA, a legilor, media
i filozoficd. Alaturi de universitate trebuie sa se dezvolte $i cele-
lalte institute superioare, destinate culturii practice (lucrarea
pamIntului etc.). Nici chiar InvdtdmIntul inferior nu se poate
dezvolta bine lard universitate In limba romans.
16098 M. 378 (439.2)
[Corespondenta in care face apel la romani sa infiin-
teze prin efortul for o coala superioard]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 167, col. II, 171, col. II: De pe Campia,
4 luniu.
Aminte0e efortul celor din Cimpie", care In 1852 Infiintaserd
104 8coli comunale.
16099 378 (439.2)
[Corespondenta din Sibiu in care se relateaza ca la
Academia de drepturi din Sibiu, din numdrul de 117 ascul-
tatori, 30 sint romani]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 329, col. II: Sibiiu, 20/8 Oct.
Se noteaa greutatile pe care le Intimpinau romanii din pri-
cina preddrii cursurilor In limba germana. Se informeaa a la
Academie mai studiau 35 maghiari si 52 germani (sus')
16100 378 (439.2)
[Profesorii Dr. Miller i Enric Schmidt sint numiti
profesori ordinari" la Academia de Drept din Sibiu].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 141: Monarhia Aus-
triaca.
16101 378 (439.2)
[Se elogiazd activitatea profesorului catedrei romane"
de la Academia din Oradea, Dionisiu Pascutiu]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 281: De sub Dumbrava...
16102 378 (439.2)
Concursu pentru ocuparea ordinariei catedre de pro-
fesorti alti dreptului civilti, mercantild i cambialti aus-
triacti la c.r. acedemia de drepturi din Sibiiu. G.
TRANS, XVII (1854), p. 346: Buletinulu Oficialu.
16103 Unu preotu romanu 378 (439.2)
[Corespondentd in care se propune preotimii i ne-
gustorimii romane s sprijine din punct de vedere material
pe studentii romani saraci de la Pesta]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 37, 41, col. II, 45-46: Din Banatu
Temisianu, 26 Ianuariu 1855.
LanseazA un calduros apel In aceasta chestiune.
16104 378 (439.2)
[Wilhelm Mor (Mohr) e numit profesor la Academia
de Drept din Sibiu]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 286: IntimplarI de zi.
In locul profesorulul Baer, transferat la Pojon.
16105
378 (439.2)
[Cursurile la Academia de drept din Sibiu vor incepe
la 15 octombrie]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 295: Intimplari de zi.
16106 378 (439.2)
[Se anunta 0' se insdrcinase directiunea edild" a
Ardealului cu alciituirea unui plan pentru ridicarea unei
universilAti la Sibiu]. G. TRANS., XX (1857), p. 9,
col: 1: Monarchra AusLriaca.

858

www.dacoromanica.ro
378 (439.2) INVATAMMTUL SUPERIOR 378 (498.1)

16107 378 (439.2) (498.1) TARA ROMANEASCA

Despre academia c.r. de drepturi din Sibiiu. G. Vezi 51 colegiul Sf. Sava, la: 373 (498.1) invatamintul media
TRANS., XX (1857), p. 10, col. I: Transsilvania. In Tara Romaneasea
Se dau Informatii privind cursurile *1 profesorii acestei aca-
demi', precum *i date statistice referitoare la student'. 16118 378 (498.1)
16108 378 (439.2) [Eforia Scoalelor din Tara Romaneascil anunta ca se
va tine concurs de profesori pentru cursuri spetiale" 5i
[Despre un articol al foil Magyar Fular" din Cluj matematica aplicata "]. VEST. R., XVI (1851), p.1.
in care se cere ca viitoarea universitate a Ardealului sa
se deschid5 intr-un oras unguresc]. G. TRANS., XX La cursuri speciale slot trecute: mated' de legI, economia
(1857), p. 10, col. I: Transsilvania. politics $i istoria dreptului ; far la matematica aplicata slot trecute
10 materil, printre care: elemente de mecanicit, printipuri de
16109 378 (439.2) arhitecturit ", cunostinte mineralogice", desenul topografic etc.
Pentru iuristii ardeleni. G. TRANS., XX (1857), 16119 378 (498.1)
p. 50, col. II. [Eforia *coalelor publicii din nou concurs, la 20 iu-
Se dau detalii privind polemica dintre Magyar Fuld/. $i Sie- nie, pentru cursuri la facultatil. VEST. R., XVI
benbarger Bole In legatura cu nivelul studiilor Academiei de drep- (1851), p. 133: Eforia Scoalelor. Publicatie; G. TRANS.,
turi din Sibiu. Foaia saseasca sustine, spre deosebire de cea ma- XIV (1851), p. 176: Tiara Romaneasca shi Moldavia.
ghiara, ca absolventii cursurilor acestei Academii puteau ocupa Sc entunera 8 cursuri de drept $i 10 cursuri de matematica
sarcinile cele mai lnalte In stat, putind deveni *1 avocaii. aplicata. Se pare, deli nu e clar, ca este vorba de catedre vacante.
16110 378 (439.2) 16120 378 (498.1)
[Articol cu privire la tinerii romani distinsi in scolile [Iastiint.area Departamentului din Nauntru al Tarii
mai inalte ale Sibiului, ale Vienei $i ale Budapestei]. Romanesti despre infiintarea unui curs pentru crearea
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 253-254: Sibii0, unor cadre de ingineri pentru poduri si sosele]. VEST.
13 August. R., XVI (1851), p. 97.
Se dau nume $1 se informeazit c5 episcopul $aguna subven- Se dau materiile din care vor fi examinati candidatii. Ace.*tia,
tiona un numar de student' roman' de la Viena. In numar de 15, trebuie sa aib5 cunostinta de lnvataturile colegiale".
16111 A. B. 378 (439.2) 16121 378 (498.1)
[Informatii despre tinerii romani din partile Oravitei, [Se anunta deschiderea unui curs pentru conductori
Bocsei $i Recitiei aflati la invatatur5 in scoli inalte]. la sistematisarea podurilor si drumurilor" la Bucuresti].
G. TRANS., XX (1857), p. 386, col. I: Dintre muntii G. TRANS., XIV (1851), p. 138.
Banatului in 27 Noembre 1857. Cursul va tine un an. Absolventii vor fi premiati. Gazeta Tran-
siivaniei observa: masure In adevar patriotico-nationale".
16112 378 (439.2)
[Informatii privind numarul auzitorilor" la Academia 16122 378 (498.1)
de drepturi din Sibiu in anul scolar 1857-1858]. TE- [Eforia Scoalelor face cunoscut ca, deoarece nu s-a
LEGRAFUL R., VI (1858), p. 1, col. III. completat numarul de 15 candidati de conductori nece-
Se mentioneaza ca $coala era frecventata de 140 de student', sari, se va tine din nou un concurs, la 17 iunie]. VEST.
Intre care erau 14 roman'. R., XVI (1851), p. 174.
16123 378 (498.1)
16113 378 (439.2)
[Publicatie din 9 iunie a directorului scolilor din Tara
[Articol despre situatia Academiei de drepturi din Si- Romaneasca in legatura cu invatamintul superior din
biu]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 189-190: Tara Romaneascil in anul scolar 1851/1852]. VEST. R.,
Sibiiu 23 Noemb. XVI (1851), p. 189: Eforia Scoalelor; G. TRANS., XIV
Se dau date statistice privind anii 5colari 1851/1852 (1851), p. 235: Publicctia eforiel scolelor.
$i 1858/1859. Se vorbe*te In publicatie de facultatea legilor si de cea a inginerIel
civile, pe care le puteau urma absolventii cursurilor colegiale
16114 378 (439.2) $1 complimentare. Se preeizeaza ca cursurile spectate nu s-au putut
Auzitorii academiei in Sibiiu. G. TRANS., XXI deschide In toamna anului curator, din lipsit de elevi bine prega-
(1858), p. 350: Brasovii, 1 Dbre [neterminat]. ti(i ca sa poata urma cu spor".
Se arata ca Academia de Drepturi" din Sibiu nu era free- 378 (498.1)
ventata decit de 15 roman', din 133 de student', In Limp ce, cu 16124
cltiva ani lnainte, romanii alcatuiau majoritatea auditorilor acestei [Eforia Scoalelor anunta ca se va tine din nou concurs
pentru completarea numarului celor 15 candidati de
Matte institutii de InvatamInt.
conductori ce trebuesc a se adtioga la cadrul inginerilor
16115 378 (439.2) de sosele"]. VEST. R., XVI (1851), p. 249.
[Se anunta ca, incepind din anul 1855, se va introduce 378 (498.1)
limba germana ca limba de curs la Institutul medico- 16125
chirurgical din Cluj]. TELEGRAFUL R., 1 (1853), [Publicatie a Eforiei Scoalelor din Tara Romaneasca,
p. 123: Intimplari de zile. anuntind ca s-au hotarit a se deschide cursurile de legi
din anul intiiu"]. VEST R., XVI (1851), p. 333; ZIM-
16116 378 (439.2) BRUL, II (1851), p. 157: Tara Romaneasca.
[Iosif de Lenhosek e numit profesor de anatomie la Cursurile se vor deschide In 15 noiembrie.
Institutul medico-hirurgiu" din Cluj]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 250-251: Intimplari de zi. 16126 378 (498.1)
[Se anunta ca la 15 noiembrie 1851 s-a deschis la Bucu-
16117 378 (439.2) resti cursul dreptului civil romanescl. VEST. R.,
[S-a aprobat crearea unei catedre de Veterinarie" XVI (1851), supl. la nr. 87, p. 1.
la Institutul medico-hirurgic din Cluj]. TELEGRA- Cu acest prilej serdarul Gheorghe Costaforu, doctor In legl,
FUL R., III (1855), p. 282: Intimplari de zi. profesorul acestui curs, a tinut o cuvIntare.

859

www.dacoromanica.ro
378 (498.1) /NVATAWNTUL SUPERIOR
16127 Costaforu, serdar Gheorgbie 378 (498.1)
[Cuvintarea rostit5 de... la deschiderea cursului sAu
de drept civil romanesc]. VEST. R., XVI (1851),
supl. la nr. 87, p. 1.
AratA Importanta acestui curs, aminteste numele profesorilor
de la Paris, al caror elev a lost, *I cere elevilor putina IndulgentA
pentru neobisnuilita sa de a exprima In public cugetarile sale.
16128 378 (498.1)
[in*liintarea Eforiei Scoalelor privitoare la restituirea
taxelor incasate pentru desfiintata Academie din Colegiul
Sf. Sava]. VEST. a, XVII (1852), p. 9-10.
Se aduce la cunostinta parintilor care platisera pe un trimestru
I nainte cite 20 galbeni, 0, vie la casa *coalelor ca sa-si primeasca
Inapoi analogul acei plati pe o tuna si jumatate, pentru ea acea Aca-
demie se desfiintase cu o land si jumatate mai inainte de sflr*itul
trimestrului".
16129 378 (498.1)
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru vinzarea de
mese, sifoneruri, gardirope, dulapuri si deosebile alto
mobile ce au riirnas de la desfiintata Academie "].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 8.
1610 378 (498.1)
Proectii de specialitatea de inginerie civila. BU-
LETIN [T. R.], 1853, p. 18; G. TRANS., XVI (1853),
p. 97: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Acest proiect a Post aprobat de domnitor. E vorba de un curs
restrins Intr-un mod de a forma ingineri topografi, ingineri de *osele
si ponturi *I arhitecti", care va dura trei ani. Se publica si programa
cursurilor.
16131 378 (498.1)
[Stire despre infiintarea unui curs de inginerie civila
in Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVI (1853), p. 93,
col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Este un anunt dupa Buletinul Oficia/ al Tarli Romane*ti.
16132 378 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta concurs pentru cursuri spe-
ciale, ce se vor deschide la 15 septembrie 1853 la Bucu-
rqti]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 130.
Va functiona Facultatea de drept cu: a) Dreptul administra-
tiv si b) Dreptul comercial.
16133 378 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 15 septembrie se va
tine concurs la Facultatea de Drept din Bucureti pentru
catedrele de Drept administrativ si comercial]. VEST.
R., XVIII (1853), p. 166.
16134 378 (498.1)
[Stiri in legritur5 cu invAtAmintul superior din Tara
Romaneasca]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 198.
Din cuvintarea lui Bosianu, directorul InvOlAmIntului public:
S-a Infiintat un curs de Agrimensura civila" si un curs de Drep-
turi". La cel din urma, In anul viitor se va adauga o catedra de
Drept administrativ *i una de Drept comercial. In acest fel, se spent
ca tinAra facultate va fi recunoscuta de celelalte facultall similare
din Europa.
Vezi *i opinia exprimata de domnitorul Stirbei, In rAspunsul
la cuvintare, p. 198-199.
16135 $tithei, Barbu 378 (498.1)
[Cuvintarea rostita la serbarea impartirii premiilor,
in Bucure*ti]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 198-199.
Raspuns la cuvintul rostit de Bosianu, directorul InvAtamIntu-
tut public. Subliniazs grija pentru clasele de pregatire a inginerilor
civili *i pentru Scoala de drept (Facultatea).
860
www.dacoromanica.ro
378 (498.1)
16136 378 (498.1)
[Eforia Scoalelor anunta a la 1 noiembrie 1854 se va
tine concurs pentru catedra de Drept comercial, de la
Facultatea de drept din Bucure0i]. VEST. R., XIX
(1854), p. 281.
Sint admisi la concurs licentiatii In drept *I cel cu un grad
corespondent cu acesta".
16137 378 (498.1)
[Se public5 rezolutia domneasca prin care se hota-
rite ca lista studentilor care au facut studii de legi",
intocmita de Eforia *coalelor, sa fie recomandata la
fiecare departament, ca s-o aiba in vedere la orice va-
cantie s-ar face in cantelariile respective "]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 34.
16138 378 (498.1)
[Se anunta ea la 1 noiembrie se va deschide concurs"
pentru catedra de Drept comercial de la Facultatea de
drept din Bucureti]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 270.
Concurentii trebuie O. fie cel putin licentiati In drept.
16139 378 (498.1)
[Eforia *coalelor anunta ca la 1 aprilie 1856 se va
tine din nou concurs pentru catedra cursului de mine-
ralogie aplicata la constructii"]. BULETIN [T. R.],
1856, p. 14; VEST. R., XXI (1856), p. 13, col. II.
16140 378 (498.1)
[Programa cursurilor de invatAmint juridic in Tara
Romaneasca, in 1857]. ISRAELITULtJ R., I (1857),
nr. 17, p. 3: III. Cursul de drept.
16141 378 (498.1)
[Programa cursurilor de inginerie din Bucure0i, in
1857]. ISRAELITULla R., I (1857), nr. 17, p. 3: IV.
Curs de inginerie civila.
16142 378 (498.1)
[Ofisul caimacamului dare Departamentul Cultului i
al Instructiei publice prin care se aproba cladirea unei
Academii pe locul Colegiului Sf. Sava]. ANUNT. R.,
IV (1857), nr. 74, p. 1.
Noua clAdire se va ridica dupl planurile alcAtuite de arhitec-
tii A. Orascu, Slater *i Bene$; devizul aproximativ se ridica la suma
de 1 892 690, care se vor lua de la Casa centrall.
16143 378 (498.1)
[S. Turnavitu anunta in Divanul ad-hoc din Bucureti
di, a doua zi, 10 oct., se va pune piatra fundamentals a
cladirii Academiei Nationale", la Sf. Sava, *i Eforia
Scoalelor invita pe toti deputatii sa is parte]. MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 8: Propunerea D.
Turnavitu.
16144 378 (498.1)
Inauguratia nuoei Academii Romane. ANUNT R.,
IV (1857), nr. 74, p. 2.
Se descrie solemnitatea depunerii pietrii fundamentale pentru
noua Academie Romania ", care se va ridica pe locul vechiului Cole-
giu National de la Sf. Sava. Au Post prezenti caimacamul, comisarli
puterilor garante, deputatii Divanului ad-hoc etc.; se publica cuvIn-
tarea directorului scolilor, Gheorghe Costaforu.
16145 Costaforu, Gheorghe 378 (498.1)
[Discursul rostit cu prilejul punerii pietrei fundamen-
tale a Academiei Romariel.ANUNT. R., IV (1857),
nr. 74, p. 2; SECOLULU, I (1857), nr. 78, p. 1-2.
Costaforu, directorul scolilor din Tara Romaneasca, anunta
ca la noul local se vor adauga *i alte cladiri monumentale", care
vor adaposti biblioteca, muzeul, facultatile, un internat pentru bsieti
$i alte accesorii.
378 (498.1) INVATAMINTUL SUPERIOR 378 (498.1)

16146 378 (498.1) 16156 378 (498.1)

[Se anunta ca printul-caimacam Alexandru Ghiea a pus Reglement. Concernant Pecole de chirurgie attach
piatra fundamentals la o universitate romaneasca" in a Phi:Taal militaire et destinee a former des aides-chi-
Bucuresti]. G. TRANS., XX (1857), p. 347, col. 11: rurgiens. LE COURRIER DE B. I (1856), nr. 30, p. 3.
Bucuresti, 31 Octobre n. Se da si programut cursurilor.
$tire redata dup. Oesterreichische Zeitung.
16157 378 (498.1)
16147 378 (498.1)
[Publicatii prin care se anunta not licitatii pentru Anons. VEST. R., XXI (1856), p. 54.
pietraria si caramizile trebuincioase la clildirea Acade- Dr. Davila anunta pe tinerii care s-au Inscris la $coala de chi-
miei" din Bucuresti]. BULETIN [1'. R.], 1858, p. 2-3: rurgie de la Mihai Voda sa se prezinte la examen.
Eforia Scoalelor.
16158 378 (498.1)
16148 378 (498.1) [Scoala de hirurgie" din Bucuresti, prin directorul
[Publicatie prin care se anunta concurs pentru ocu- ei Davila, face cunoscut ca mai avind trebuinta de elevi"
parea catedrei de Economie politica si Istoria dreptului oricine se poate inscrie]. VEST. R., XXI (1856),
la Colegiul din Capitals]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 96.
p. 131: Eforia Scoalelor; ANUNT. R., V (1858), nr. 34, Condi i ti i le de ad in i tere sin t: vlrsta 15-16 ani, a fi de natie
P. 3. romans $i certificat de clasa I gimnaziala.
16149 Rosetti, C. A. 378 (498.1) 16159 378 (498.1)
[Comentariu despre scoaterea la concurs a catedrei [Scoala de chirurgie face cunoscut ca cel din urma
de Economie politica Si lstoria dreptului de la Colegiul concurs al acelor ce vor dori sa intro in aceasta scoala"
din Bucuresci] ROMAI\UL, II (1858), p. 129, col. III: va avea lac la 21 aprilie 1856]. VEST. R., XXI (1856),
Bucuresci, 28 Aprilie/10 Mail. p. 112, col. II.
Autorul este de parere ca ar fi fost bine sa fie doul catedre,
pentru ca col cc este prcgatit pentru economia politick nu poate 16160 378 (498.1)
O. fie tot alit de destoinic cunoscator al istorici dreptului. [Scoala de chirurgie face cunoscut ca va tine licitatie
16150 378 (498.1) pentru procurarea unor obiecte necesare pentru imbra-
crimintea a 50 elevi" de la aceasta scoala]. VEST. R., -
[Eforia instructiei publice face cunoscut tuturor ca
cursurile de legi vor incepe la 22 septembrie 1858].
NATIONALULC, I (1858), p. 321.
- XXI (1856), p. 140.
16161 :378 (498.1)
Se arata zilele si orele cInd vor fi predate cursurile de Drept
roman, Drept privat roman si Drept criminal. Cursul lui Boerescu
se va anunta mai ttrziu.
1856 vor incepe examenele la aceasta scoala]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 248: Instiintari.
-
[Directorul Scoalei de chirurgie anunta ca la 20 august

16151 378 (498.1) Elevii vor fi examinati la urmatoarele materii: anatomic, mica
[Se anunta din Bucuresti ca ideea infiintarii unei aca- chirurgie, chirurgia practicA si bandaj, botanica, chimie si fizica,
demii de stiinte prinde radacini tocma 1i in acea clasa limba romans si istoria medicala, limba Latins si franceza.

-
de oameni, carea pfna acum fugea de once idea serioasal.
G. TRANS., XXI (1858), p. 224, col. II. 16162
Scoala de Hirurgie. - 378 (498.1)
VEST. R., XXI (1856), p. 278.
16152 378 (498.1) Directorul scolii, dr. Davila, anunta ca stnt zece locuri vacante.
[Ofisul domnesc &Aire Sfatul Administrativ Extra-
ordinar prin care se aproba organizarea Scoalei de chi-
rurgie de pe linga spitalul ostasesc de la Mihai Voda].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 81; LE COURRIER DE
- 16163
[Despre examenul de la Scoala de chirurgie].
R., XXI (1856), p. 293: Bucuresti.
-
378 (498.1)
VEST.
B., I (1856), nr. 29, p. 2. La examenul de la aceasta scoall, care depinde de seful ostirii,
Prin noua organizare scoala de felceri ai spitalelor civile se au fast prezenti $i consulii Frantei si Austriei, iar caimacamul Alex.
contopeste cu aceea a felcerilm: ostase*ti si ramble la spitalul mili- Ghica a Impartit coroanele *i cartile ce s-au dat elevilor care s-au
tar de la Mihai Voda, sub directia doctorului Davila; tot act se public& distins.
si jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar privitor la aceasta
scoala. 16164 378 (498.1)
16153
Regulament pentru organizatia scoalei de hirurgie
elementara, infiintata pe linga spitalul ostirei, spre for-
378 (498.1) [Dare de seams despre solemnitatea examenelor
finale la 5coala de chirurgie din Bucuresti]. BUKURES-
TER DT. Z., XII (1856), p. 333: Donaufarstenthamer.
-
marea de ajutori hirurgi sau felceri. (In Bucuresti). 16164 a [Davila, dr.] 378 (498.1)
BULETIN [T. R.], 1856, p. 81-82; FOAIE PT. MINTE,
XIX (1856), p. 45-47. Discursulti tinutil de directorula coalei de Chirurgie
cu ocasiunea impartirii premiilora anului scolar 1856-
16154 378 (498.1) 1857. SECOLULU, I (1857), nr. 62, p. 2-3.
Mihai-Voda. -
Programa generals. Pentru scoala de hirurgie de la
BULETIN [T. R.], 1856, p. 82.
Scoala are patru ani, iar cursurile se Impart In doul semestre,
In discursul sau Davila arata el 14 doctori compun personalul
profesoral al scolii, ca elevii se Impart In doul clase *i a eel de la
clasa superioara urmeaza si un curs de clinics la spitalele civile.
de lama si de vara; programa este semnata de doctoril Arsache, In eursul verii, duminicile $i sarbatorile au fost consecrate spre
N. Gust, Polizu si Davila. a face intinse erborisaIii prin Impregiururile orasului" si cercetari
de paleontologie. Redactia ti face un scurt elogiu doctorului
16155 378 (498.1) Davila.
Institution de I'Ecole de chirurgie Miha -Voda. LE
16165 378 (498.1)
COURRIER DE B., I (1856), nr. 30, p. 2-3.
Felul cum a luat nastere Scoala de medicina de sub conduce-
rea doctorului Davila.
[Se aduc multumiri pentru buna functionare a *cola
de chirurgie si a spitalului cstasesc de la Mihai Vada]. -
861

www.dacoromanica.ro
378 (498.1) INVATAMINTUL SUPERIOR
BULETIN [T. R.], 1856, p. 322-323: Porunci dare
ostire; VEST. R., XXI (1856), p. 301.
In special slut amintiti prezidentul comitetului senlii, hanul
Nasturel Heraseu, protomedicul Gusi oi directorul ocolii, medicul
Davila.
16166 378 (498.1)
Scoala de hirurgie. VEST. R., XXI (1856), p. 363.
Sc anunta ca doctorul Turnescu, profesor de medicina opera-
toare, a inceput cursul sau.
16167 378 (498.1)
[Guvernul aduce multumiri persoanelor care au inzes-
trat biblioteca Scoalei de chirurgie cu diferite lucrari de
medicinal BULETIN [T. R], 1857, p. 26: Ministerul
Cred in tii.
Se publics o lista de persoane din tarkoi din strainatate, printre
care gasim pe doctorul Arsache, Barao, profesor de otiinte naturale,
Berard, profesor de fiziologie la Facultatea de medicina din Paris,
doctorul Davila, protomedicul Gusi, Colson, preceptor, A. Marin,
directorul $eoalei de ante, Orfila, profesor de chimie la Facultatea
do medicina din Paris etc.
16168 378 (498.1)
Cursul semeslrului al 2-lea al scoalei de hirurgie.
Anul scolastic 1856/57. ANUNT. R., IV (1857), nr. 24,
p. 4; SECOLULti, I (1857), nr. 31, p. 4; CONCORDIA,
I (1857), p. 88; ISRAELITULU R., 1 (1857), nr. 9, p. 4;
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 19.
Se publica programul acestui curs; slut trecute materiile,
zilele $( profesorit ot anume doctorli: Polizo, Venert, Protici,
Turnesco, Barao, Marin, Pruoinski, Verthaimer, sublocotenent Cos-
tiescu, D. Nestor, Davila, care este oi directorul ocolii.
378 (498.1)
16169
[Caimacamul educe multumiri, pentru bunul mers
al Scolii de hirurgie, ober-stabului doctor Davila si pro-
fesorilor acestei scoli]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 161:
Porunci catre ostire.
Sint amintite numele profesorilor: Turnescu, Barao, Protici,
Venert, Polizu, Severin, Marin, Pru8inski, Suhamel, Brust oi Ver-
tatmer.
16170 378 (498.1)
[Despre impilrtirea premiilor la Scoala de chirurgie
de la Mihai ANUNT. a, IV (1857), nr. 58,
p. 2: Bucuresti.
Solemnitatea a avut loc In prezenta caimacamului, comisa-
rilor *i consulilor strain'.
16171 378 (498.1)
Scoala de la Mihai-Vodd. MUSEULU N., I (1857),
p. 39-40.
E vorba de institutul de medicina, organizat In 1855, the d-rul
Davilla oi ministrul Cretulescu, dupa. modelul ocoalelor de medicina
secundarii" din Franta. Se face un scurt istoric al Incercarilor ante-
rioare de a crea o ocoala de medicinS la noi. Se prezinta apoi pro-
gramul cursurtlor de la Mihai-Voda, cu numele profesorilor ot al
preparatortlor, numarul elevilor solvent' ot bursieri, organizarea
gospodareasca a ocolli.Elevil care nu au facut studii clasice urmeaza
anumite cursurl oi termlna cu titlul de sub-chirurgi ; restul urmeaza
4 ant oi les cu diploma de Miter de sanatate", puttnd fi numiti
medici de batalion sau de plasa. Cei emlnentl vor fi trimioi sa urmeze
anul 3 oi urmatorit la Facultatile de medicina din Franta, spre a
devenI doctor! ealificatl, Scoala Hind asimilata In Franta cu *collie
secundare de medicina. Se anunta ca Scoala dela Mihai-Voda va
devout In curind Semi& nationall de medicin& oi hirurgie".
16172 378 (498.1)
Scoala de Hirurgie. ISRAELITULe R., I (1857),
nr. 9, p. 4.
Se accentueazS importanta Scorn de Hirurgie din Bucureoti,
menitS a deveni In victor o Facultate In cadrul Invagmtntului supe-
rior at medicinii. Text roman oi francez.
862
www.dacoromanica.ro
378 (498.1)
16173 378 (498.1)
[Scurt istoric al Scolii de chirurgie din Bucuresti].
ISRAELITULC R., I (1857), nr. 13, p. 4.
Se schiteaza diversele et etape, Incepind cu Intemeierea in
timpul domniei tut Al. Ghica. Text roman oi francez.
16174 P.[etreseu], Al. 378 (498.1)
Inceputulii, desvoltarea si starea de azi a scoalei de
Medicina $i Chirurgia din Bucuresti. NATIONALULI3,
I (1857), p. 68, 72, 76: Varietate.
De la 1842 pina la 1855 a fost o ocoala de barbieri, dar de la
1855 pins la 1857 s-a facut mai mutt declt In cei 13 ant: a devenit
o ocoal& de medicina ot chirurgie cu stud!! complete.
16175 378 (498.1)
[Monitorul Francesii" despre Scoala de chirurgie
de la Mihai-Vodil din Bucuresti]. CONCORDIA, I
(1857), p. 146.
Se traduce o corespondents din Bucurelti, In care se arata
ca la 1840 Nicolac Cretulescu a Inceput un curs de anatomic (care
s-a tiparit cu chelluiala spitalultli Panteleimon); la 1843 Insa, Cre-
tulescu, neobtinInd aprobarea guvernului ca sa fad. 5i nilte lecHi
the clinics chirurgicala, si -a dat demists.; mai departe se arata cum
s-a ajuns In 1854 la Infiintarea Scoalei de chirurgie oi cum aceasta
ocoall loi manifest& activitatea sa sub conducerea doctorului Davila.
16176 378 (498.1)
[HotArirea Ministerului Instructiunii Publice al Frantei
din 23 nov. 1857, cu privire la drepturile elevilor scolii
dc medicina din Bucuresti]. MUSEULtJ N., I (1858),
p. 48: Decretti; ROMANUL, II (1858), nr. 9, p. 36.
Tradus dupa Jurnalul general at Inslrucliunii publics din Franta.
ACordS elevilor ocolii de la Mihai-Voda, care vor prezenta un certi-
ficat ca posed& pregatirea until bacalaureat In stiinte $i an urmat
Icoala de 4 ant, dreptul the a se prezenta la examenele de anul III
la Facultatea de medicinS din Paris oi de a o urma pins la obtinerea
diplomel de doctor.
16177 378 (498.1)
[Consulul general al Frantei anuntA dispozitiile Mi-
nisterului Instructiei din Franta In legatura cu absol-
ventii 5colii de medicinA si chirurgie din Bucuresti].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 29.
Scoala din Bucureoti fiind asemuitS ocolilor pregatitoare the
medicinS $i farmacie din Franta, se Ingaduie elevilor din ..coals
noastrS a merge sa -8i savtroeasca studiile medicale la Paris, a trece
acolo cele din urma examene oi a doblndi diploma the doctor.
16178 378 (498.1)
[Se reproduce, in traducere, hotarirea Ministerului
Instructiunii Publice din Franta cu privire la asimilarea
Scoalei de medicina si hirurgie, intemeiate la Bucuresti
cu scale preparatorii de medicina $i chirurgie din statul
francez]. TZARANULD, I (1858), p. 7-8.
16179 378 (498.1)
[Ofisul caimacamului Tariff Romanesti Care Depar-
tamentul Credintei si al Instructiei Publice prin care
face cunoscut ca, potrivit unei note a consulatului francez
din Principate, Scoala de medicina 5i chirurgie din Bucu-
resti este asemuita scoalelor pregatitoare de medicind
si farmacie" din Franta]. ANUNT. R., V (1858), nr. 9,
p. 1; ROMANUL, II (1858), p. 35.
Tinerit absolventi pot trece ultimele examene In Franta ot
doblndi diploma de doctor.
16180 378 (498.1)
[Comentariu privitor la faptul ca' Ministerul Instruc-
tiunii din Franta recunoaste studentilor ce au absolvit
trei ani ai Facultatii de medicina din Bucuresti dreptul
de a se putea inscrie la Paris direct la doctorat]. RO-
MANUL, II (1858), p. 33: Bucuresti, 31 Ianuarie/12 Fe-
bruarie.
Din cronica semnatS de C. A. Rosettt.
378 (498.1) INVATAMINTUL SUPERIOR 378 (498.3)

16181 378 (498.1) Bucuresti sa urmeze, dupa un examen de admitere in

$coala Nationale de medicina si farmacie. Programa
cursurilor simestrului de vara anului 1857-1858. NA-
TIONALULC, 1 (1858), p. 115; ANUNT. R., V (1858),
- chirurgical si sa ()blind diploma].
nr. 76, p. 1.
-
universitatile acestui regat, cursul anului al saselea medico-
ANUNT. R., V (1858),
nr. 24, p. 3; ROMANUL, II (1858), p. 86; MUSEULe Se arata de asemenea cum se va tine examenul de admitere st
N., I (1858), p. 104. de tine trebuie s5 fie semnate si legalizate certificatele scolii din
Sint date materille si profesorii. Bucuresti.
16182
$coala nationala de medicind si farmacie. -378 (498.1)
NATIO-
16192
[Traducerea decretului regelui Sardiniei, prin care se
378 (498.1)

NALULC, I (1858), p. 269.

Se anunta chid vor avea loc examenele de sflrsit de an s1 con-
cursurile pentru premii.
admite absolventilor Scoalei de medicina din Bucuresti
sa urmeze la universitatile din regatul Sardiniei]. NA-
TIONALULC, I (1858), p. 329.
-
Se arata, de asemenea, din ce va consta examenul de admitere.
16183
$coala Nationald de Medicine si Farmacie.
R., V (1858), nr. 61, p. 3-4; ROMANUL, II (1858),
- 378 (498.1)
ANUNT.
(498.3) MOLDOVA
nr. 61, p. 243.
Se publica si programul examenelor de sfirsit de an ; se dau 16193 378 (498.3)
materiile si numele profesorilor examinatori.
[Scurte indicatii cu privire la universitatea Intemeiata
la Cotnari, de loan Heraclid Despotul].
16184
$coala nationala de medicing
SEULC N., I (1858), p. 151-152.
si farmacie. -
378 (498.1)
MU- III (1855), p. 738, col. II.
ZIMBRUL,

Informal-Hie stilt date cu prilejul tntitntarll lntr -un alt tlrgusor,

ProgramUl examenelor de la sflrsitul anului 1857-1858 $1
Odobesti, a unei scoli publice elementare.
comisiile examinatoare. Lista celor premiati. 16194 378 (498.3)
16185 Davila, Dr.
Onorabilei Redactii a
ANUNT. R., V (1858), nr. 68, p. 3.
378 (498.1)
jurnalului Anuntatorul. - [Noti(a cu privire la sarbatorirea hramului manastirii
Trei lerarhi]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 33:
Novitale din nauntru ; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 25,
p. 1: Moldova.
Precizeazit, reteritor la cele scrise de acest jurnal Intr-un nutriar
anterior, ca. $coala de medicina din Bucuresti a Inceput sa functio- Cu acest prilej se face elogiul fondatorului el, Vasile Lupu,
neze In decembrie 1855 si ca a tost recunoscuta ca un stahiliment si se arata ca acest domnitor a fondat si o Academie pe lInga manas-
tire, care In 1828 s-a restatornicit si a recapatat driturile si averile
public" Inca. In martie 1855.
16186'
sale".- In Zimbrul este un text prescurtat din Gazeta de Moldavia.
378 (498.1)
16195 378 (498.3)
[Dare de seams despre serbarea de la 17 august pentru
de la Mihai-Voda].
290.
-
impartirea premiilor la $coala de medicina si chirurgie
NATIONALULU, I (1858), p. 289-
[Se anunta numirea caminarului I. Ionescu, fostul
profesor de agriculture la Academia din Iasi, in functia
de director al scolii de agriculture din Constantinopol].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 88: Novitale din na-
-
16187 [Davila, Dr. Carol] 378 (498.1) untru.
Discursu tinutfi de directoruld scoalei de chirurgie
cu occasiunea impartirii premiloru anului scolaru 1857-
-
Text roman si francez. Informatie redata dupa jurnalul
Patria din Galati, care lipseste din colectia B.A.R.
1858. NATIONALULC, I (1858), p. 293.
Aran importanta hotarlrii guvernului francez ca absolventil 16196 378 (498.3)
acestei scoli sa-si poatA desavtrsi studiile medicate la Facultatea
din Paris; de asemenea insists asupra modului cum este organizatA
scoala.
[$tire despre numirea profesorului de latina din Birlad,
Iosif Patriciu, ca director al Academiei iesene].
TRANS., XIV (1851), p. 350, col. II: Brasov, 31 Oct. n.
- G.

16188 Rosetti, C. A. 378 (498.1)

[Semnaleaza cu bucurie putinta tuturor tinerilor stu-
diosi de a patrunde in scoala de medicina si farmacie din
Bucuresti, rezervata pine atunci numai celor avuti].
ROMANUL, II (1858), nr. 61, p. 241.
16189
Anul scolastic 1858-1859. -
Programa cursurilor scoali de medicina si farmacie.
ROMANUL, II (1858),
nr. 81, p. 324; ANUNT. R., V (1858), nr. 81, p. 4.
Se dau materille si numele profesorilor. Programa este semnata
de doctorul Davila.
16190
16197
[Precizare in legatura cu profesorul Iosif Patriciu].
378 (498.3)
-
- ZIMBRUL, II (1851), p. 171.
Raspunzlndu-se unei nelamuriri exprimate in Gazeta Transil-
vaniei in niste observatii, datate Brasov 31 oct. n., referitoare la
378 (498.1) starea InvatamIntulul In Moldova, se precizeaza ca fostul profesor
de limba latina Patrictu (care functionase la Birlad) nu era directo-
rul Academiei din Iasi, ci doar al internatului Academiei.
16198 378 (498.3)
[Jules Beguin, inginer al corpului national de punti
378 (498.1)
o invaptura menita a forma ingineri"]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), nr. 69, p. 171: Novitale din na-
-
si sosele din F'ranta, este insarcinat a organiza in Moldova

[Se anunta cs regele Piemontului a recunoscut $coala untru.

de medicina din Bucuresti]. NATIONALULC, I (1858), Text roman si francez.
p. 307: Revista politica.
Dupa un an de studii In Turin, scolarli romani vor putea exer- 16199 378 (498.3)
cita chiar medicina In Piemont". [Stiri in legaturd cu vizita vicepresedintelui Sfatului
Administrativ, von Budberg, la Academia de stiinte"
16191 378 (498.1) din hug]. G. TRANS., XVII (1854), p. 87: Tier'a
[Ofisul caimacamului catre Ministerul Credintei prin romanesca si Moldavi'a.
care se comunica decretul regelui Sardiniei, care aprobd Vizita a avut loc chiar in timpul examenelor. Cerind ministrului
absolventilor Scoalei de medicina si de chirurgie din Sutu si inspectorului general al scolllor 00. -1 Infatiseze programul

27 - Bibliografia analiticii - c. 959 863

www.dacoromanica.ro
3 78 (498.3) INvATANIIN TUL SUPERIOR
materiilor ce se predau acolo, von Budberg a facut diferite observa-
til asupra InvatamIntului limbilor, insistlnd ca ss se dea atentie
$1 materfilor cu caracter practic.
16200 378 (498.3)
[Se anunta ca Gheorghe Apostoleanu a fost numit
profesor de economie politica la Iai]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 163-164: Novitale din nauntru.
Apostoleanu $1-a Mut studiile la Academia din Iasi $i este doc-
tor In drept al universitatil din Berlin. Se dau detalii privind cursul
Esau de la Academie $1 lectia de deschidere, pe care o tinuse. Text
roman $1 francez.
16201 378 (498.3)
[Articol cu privire la infiintarea unei catedre de litera-
ture romans pe linga gimnaziul din Ia i i a facultatii
de drept]. STEAOA D., I (1855), p. 25-26: Iaii 15
Octomvri ; TELEORAFUL R., III (1855), p. 339-340:
Principatele de la Dunare.
Redactia Stelei D. tai rezerva dreptul de a-*1 exprima ulterior
parerea In aceasta chestiune, multumindu-se sa redea consideren-
tele lul Leon Ghica, directorul Departamentului Cultului, asupra
acestui nou pas ce se face In instructia publics ".
16202 378 (498.3)
[Dupe deschiderea facultatii de drept din Moldova].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 331: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Se reds un articol din Steaoa Dundrii In legatura cu aceasta
problems *i se observe ca: Moldova propaseste cu aripi de vultur
In civilisaciune".
16203 Armatu, I., caminarii 378 (498.3)
[Comentarii in legatura cu infiintarea facultatii de
drept din Moldova]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 388,
col. I: De pe malula Moldovei, 3 Decembre.
La sfIrsItul unei lungi corespondente, autorul se opre$te asupra
unor atacuri ale ziarului Zimbrul In aceasta chestiune, pe care le
combate.
16204 378 (498.3)
[Publicatie referitoare la aminarea cu un an a deschi-
derii facultatii filozofice de doi ani]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 274: Departamentul Cultului i al
Invataturilor Publice.
Semneaza G. Asachi, care vorbeste $1 de necesitatea reorgani-
zirll InvatamIntului, dlnd informatia ca In anul *colar 1855-1856
sau completat clasile gimnaziale prin adaogirea clasei a VII-a".
Text roman $i francez.
16205 378 (498.3)
[Caimacamul aproba anaforaua Departamentului Cul-
tului i al Invataturilor Publice cu privire la aminarea des-
chiderii unei Facultati filosofice" de doi ani la Iai].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), nr. 71, p. 282.
Din cauza numarului restrins de elevi, opt la numar, care au
terminat clasa a VII-a gimnaziala, cat $i din lips de carti $tiintifice".
16206 378 (498.3)
[Circulars prin care se anunta aminarea deschiderii
BULETIN [Mold.], XXIV
Facultatii filozofice din Iai].
(1856), p. 282: Departamentul Cultului i al Invataturilor
Publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 274.
Facultatea planuita nu se deschide neexistlnd destui studenti
care ar putea sa-1 urmeze cursurile $i neavInd cartile stlintifIce
necesare studiulul. In Gazeta de Moldavia text roman $1 francez.
16207 378 (498.3)
[Comentariu relativ la programa de invatamint pe anul
1856-1857 a Departamentului Cultului i al Instructiei
Publice din Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 281-282.
Se accentueaza, indeosebi, imposibilitatea deschiderii facul-
tatii legilor, din pricing numarului mic de elevi, care ar putea s-o
864
www.dacoromanica.ro
378 (498.3)
urmeze (doar 6 absolventi al clasei a VII-a gimnaziale) $1 lipsei
cartilor. Se preclzeaza ca elevii din clasa a VII-a gimnaziala trebu-
iau sa urmeze cursul filozofiei ca sa se specializeze cu succes la drept
$i medicina. Dar s-a calcat legea $1 la clasa a VII-a s-au fost Insi-
rat materii care fac parte a legilor", mentIonInd cele 12 materii
ad augate.
16208 378 (498.3)
[Asachi e criticat pentru masura sa de a amina infiin-
tarea Facultatii de filozofie din Iai]. STEAOA D., II
(1856), nr. 65, p. 260 [greit 172]: Buletinul zilel.
16209 378 (498.3)
[Articol de critics, referitor la aminarea deschiderii
cursurilor de drept de la Academia din Iai]. STEAOA
D., II (1856) nr. 66, p. 261 [gre*it: 173]: Iaii, 4 Septemvri.
Se arata ca, prin aceasta masura, G. Asachi, directorul Depar-
tamentului Invataturilor, repeta gestul sau din 1847, clnd a cautat
iarasi sa dea Inapoi InvatamIntul din Moldova. Analizeaza netemel-
nicia motivelor invocate de Asachi. Subliniaza ca Asachi nu e decIt
omul Invechit al unei guvernari provizorii, cu toate ca vorbeste
de reforme radicale".
16210 Sion, G. 378 (498.3)
[Articol in care polemizeaza cu G. Asachi, criticind
hotarirea luata privitoare la aminarea intrarii in functiune
a Facultatii de filozofie i indeosebi cea referitoare la
nefunctionarea Facultatii juridice]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 192, p. 1-2: Iaii 4 Septemvrie.
Redactia precizeaza ca ea ramlne la vechea sa parere ca
nevoea cea mai mare este de a se Infiinta mai Intli *cola sate*ti $i
apoi facultati". Sion cauta sa demonstreze ca Facultatea juridlca
putea sa functioneze, ea avind destui amatorl de a-1 urma cursurile
*i neputlndu -se Invoca lipsa de carts sau de bani.
16211 378 (498.3)
[Discutie cu Zimbrul" in legatura cu masurile co-
lare ale lui Asachi]. STEAOA D., II (1856), nr. 67,
p. 265 [gre*it 177]: Iaii, 7 Septemvri.
Se discuta nota pe care Zimbrul a adaugat-o unui articol de
G. Sion, In aceasta chestiune. In aceasta nota se sublinia parerea
redactiei ea mai Intl' e necesar sa se Infiinteze scoli sate*ti si apoi
facultati. Steaoa Dundrii precIzeaza ca e de aceea*I parere: ea nu
a cerut O. se Infiinteze scoll superioare desi crede cs aceasta
chestiune trebuie discutata pe larg; ea 1-a criticat pe Asachl flindca
a stricat ceva In fling, desfiintind cursurile de drept.
16212 378 (498.3)
[Stiri in legatura cu desfiintarea cursurilor de drept la
Iai]. STEAOA D., II (1856), nr. 67, p. 265 [gre*it:
177], col. II.
Se anunts ca membrii consiliului scolar care era compus In
majoritate din profesorii suprimati prin masura lui Asachi s-au
dus In corpore la caimacam, ca sa protesteze. Profesorii au declarat
ca vor tine la rigoare prelegerile gratuit, numai sa nu sufere prega-
Urea tinerimii.
16213 378 (498.3)
[Raportul comisiei insarcinate cu cercetarea neorin-
duelilor urmate la colile publice"]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 41-42: Novitale din nauntru.
In raport, semnat de Dim. Cantacuzino, ministrul cultului
$1 al instructiei publice, se analizeaza. neorinduelile" $1 se expun
masurile luate atlt In privinta profesorilor Academiei, cat 61 to pri-
vinta elevilor, propunlndu-se formarea unei comisii care sa se ocupe
cu restructurarea Academie', atlt In ceea ce prive*te profesorii, clt
$i elevii. Calmacamul aproba aceasta propunere, indiclnd pe membrii
noii comisii. Text roman *I francez.
16214 378 (498.3)
[Raportul comisiei insarcinate cu n'organizarea Aca-
demiei i cu formarea unui nou consiliu colar, privind
378 (498.3) INVATAMI NTUL SUPERIOR 378 (=59) (43

lucrarile ce le Intreprinsese]. GAZ. DE MOLD., XXX 16222 378 (=59) (4)

(1858), p. 57-58: Novitale din nauntru.
In raport, ale carui concluzii slnt aprobate de caimacam, se
descriu masurile luate In privinta profesorilor *i elevilor Academiei
si cele referitoare la formarea noului consiliu scolar. Text roman
si francez.
16215 378 (498.3)
[Se traduce un articol din Kronstadter Zeitung" pri-
vind tulburarile din institutiile inalte de invatamint din
Iasi]. G. TRANS., XXI (1858), p. 75: la0126 Februaria.
Se socoate el despartirea profesorilor In unionist' *I antiunio-
ni*ti fusese cauza discordiei, a demisiilor *i a tulburarilor studen-
testi ce-i urmasera. Se dau detalii.
378(=59) (-4 STUDENTI ROMANI PESTE IIOTARE.
INVATAMINT SUPERIOR ROMANESC
IN STRAINATATE
16216 378 (=59) (4)
[Publicatie prin care se dau conditiile concursului ocu-
parii burselor, pentru trimiterea la studii in strainatate].
VEST. R., XX (1855), p. 69, col. I: Eforia Scoalelor.
Bursele erau patru *i anume: dour pentru drept, una pentru
pedagogic *i una pentru inginerie.
16217 378 (=59) (4)
[Eforia Scoalelor din Tara Romaneasca anunta ca se
va tine concurs pentru a se trimite patru bursieri la uni-
versitatile straine]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 77-78,
82, 91.
Doi vor studia stiinta dreptului si vor fi datori s5 facd. la
Intoarcerea for In Facultatea de drept din capitall: unul cursul
de drept administrativ *i celalt cursul de drept comercial". Dintre
ceilalti doi unul va studia ingineria civild, iar celalalt pedagogia.
Primii trei vor fi trim's' pe termen de patru ant, iar cel de al patru-
lea pe termen de dot ani. Flecare va primi anual 240 galbeni. Se
arats materiile din care vor fi examinati la concurs.
16218 378 (=59) (4)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care se aproba sa se trimita spre studiu in universitati
streine" Inca un tinar pentru Invatatura stiintei mati-
matice"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 181.
16219 378 (= 59) (4)
[Eforia Scoalelor anunta ca, deoarece la concursul fixat
In septembrie pentru alegerea junilor hotariti a se tri-
mite in streinatate spre a se desaviri In deosebite specia-
litati" nu s-a prezentat nici un candidat, se va tine un nou
concurs la 1 martie 1856]. BULETIN [T. R.], 1855,
p. 320 ; VEST. R., XX (1855) p. 324.
Se publics *i materiile din care vor fi examinati candidatil.
16220 378 (=59) (4)
[Caminarul Pavel Stefanescu daruieste colilor natio-
nale suma de lei zece mil]. BULETIN [T. R.], 1855,
p. 245; VEST. R., XX (1855), p. 342.
Domnul dispune sa se aduca multumirI donatorului, iar Efo-
ria $coalelor sa puns suma primita la doblnda, ca Impreuna cu
alte danii sa formeze un fond, care sa slujeasca la trimiterea unor
tineri la universitati straine pentru completarea studiilor.
16221 378 (=59) (4)
[Domnul Tarii Romaneti aproba recomandatia Efo-
riei Scoalelor de a se trimite 4 tineri pentru studii in strai-
natate]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 110.
Cei patru tineri, care se vor trimite pe termen de cinci ant cu
cheltulala Eforiei, stnt: Mihai Capatineanu pentru arhitecturd,
DImitrie Petrescu pentru matematici pure cu aplicatii la astrono-
mie, Than Maxim, pentru Ilteraturd. si pedagogic, Alexandru Cre-
tulescu pentru drept, apliclndu-se special la dreptul administrativ.
[Domnul Tarii Romaneti aproba trimiterea in strai-
natate a d-lui T. Aninoanu, unul din amploaiatii con-
ductori ai Departamentului din Nauntru]. BULETIN
[T. R.], 1856, p. 110.
Se va trimite cu cheltulala din fondul drumurilor spre a se
desavIr*i la specialitatea de poduri *i *osele".
16223 378 (=59) (4)
[Informatie cu privire la studentii moldoveni trimii
pentru specializare in strainatate]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 21: Novitale din nauntru.
In anul 1855 au fost trimisi 23 tineri, In Rusia, Grecia, Austria,
Prusia *I Franta. Se critics modul de selectionare a acestor tineri.
Stire cuprinsa Intr-un comentariu la o scrisoare trimisa redactiei
de Dim. FrunzS.
16224 378 (=59) (4)
[Date despre numarul bursierilor romani in straina-
tate]. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 16, p. 1-3:
Serbarea din 29 lunifi.
Datele se ails In cuvintarea lui D. Costaforu pronuntata la
tmpartirea premillor In Bucuresti.
16225 378 (=59) (4)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 15 septembrie 1857 se va
tine concurs pentru trimiterea unui tinar in strainatate
ca sa studieze agronomia]. BULETIN [T. R.], 1857,
p. 178.
Cu obligatia ca, la Intoarcere, sa fie profesor la $coala agricola.
16226 378 (=59) (4)
[Eforia Scoalelor anunta ca se va tine concurs pentru
a se trimite in strainatate un elev, ca sa studieze desenul
grafic] BULETIN [T. R.], 1857, p. 295 -296; ANUNT.
R., IV (1857), nr. 65, p. 3.
La Intoarcere va preda aceasta materie In clasele gimnaziului
din Capitall. Nu pot candida decit aces care au facut studil gim-
naziale *1 speciale de pictura.
16227 378 (=59) (4)
[Eforia Scoalelor publics jurnalul sau prin care se
hotarate ca bursierii din strainatate ai acestei Eforii sint
datori de a trimite regulat data pe semestru atestate
sau certificate de gradul invataturii, al moralitatii i al
purtarii for in coala."]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 76,
P. 3.
Altfel Eforia be va retrage bursa; de asemenea Eforia va retrage
*I bursa acelor elevi, care nu vor corespunde scopului pentru care
au fost trimisi.
16228 378 (= 59) (4)
[Dimitrie Nicolaide publics drept recunotinta lista
celor ce au subscris pentru a-1 ajuta sa studieze medicina
in strainatate]. ROMANUL, II (1858), p. 20, col. III.
Se indica suma daruita de fiecare. Printre eel care au dat sume
mai marl amintim pe Ioan Nicolaide 630 lel, capitan Cozacovici
160 lei, loan N. Rlmniceanu 160 lei, M. Marghiloman 160 lei, iar
cel care a dat suma cea mai mica, 13,20 lei, a fost paharnicul Van-
ghelie Zapa.
16229 378 (=59) (43)
[Nepotul domnitorului Ghica moare la Berlin, dupa ce
iii luase diploma de doctor in drept]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 291: Deutschland.
Studiase la Dresda, Bonn *i Berlin.
16230 378 (=59) (43)
Dimplom'a Universitatei de Gottinga. FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 178.
Se reproduce WW1 diplomei de doctor In fllozofIe *1 magistru
In arte liberate, acordata lui A. T. Laurlanu, In 1855, de catre Uni-
versitatea di n Gottingen.

865

www.dacoromanica.ro
378 (=59) (43) INVATAMMTUL SUPERIOR
16231 378 (= 59) (43)
[Se anunta ca August Treboniu Laurian obtinuse pe
data de 20 iulie 1855 titlul de Doctor de filosofie si magis-
tru artilor liberali" la universitatea din GOttingense].-
GAZ. DE MOLD., XVIII (1855), p. 237: Transsilvania.
16232 378 (=59) (43)
[Informatle ca avocatul Gheorghe Apostoleanu a urmat
la Berlin cursurile de legi, stiintele politice si filosofice"].
- BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 71,
p. 81-82: Departamentul Drept5tii.
16233 378 (=59) (43)
[Ordin de zi prin care Tobias Ghergheli, subleitenant
din armata Prusiei, este numit leitenant in artileria mol-
doveneasca]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 89: Ordin de dzi prin toata oastea.
Moldovean de origine, Ghergheli si-a Mut studiile In scoala
-
de cadet' si scoala de artilerie din Prusia. Text roman si francez.
16234 378 (=59) (43)
[Informatie ca doctorul de legi Octaviu Teodori este
absolvent al facultAtii juridice de la universitatea din
Miinchen]. - MONIT. OF. MOLD., 1858, nr. 19, p. 3.
16235 378 (=59) (43)
[Textul autorizatiei de a exercita profesiunea de legist-
advocat date de Ministerul Justitiei lui Octav Teodori,
pe baza diplomei sale de doctor in legi al universitatii
din Munchen]. - PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la nr. 8,
p. 27.
Redactia comenteaza cu satisfactie aceasta autorizatie repro-
dusa din Bulelinul Oficial. - Text roman Si francez.
16236 378 (=59) (43)
[Se da stirea ea la universitatea din Breslau s-a intro-
dus un curs de limba romans]. - FOAIE PT. MINTE,
XXI (1858), p. 64 ; Bibliografie.
Se Inseamna zvonul ca ar urma sa se introduce si la Torino.
16237 378 (= 59) (43)
[Publicatie prin care se anunta ca avocatul Iorgu Sigara
este autorizat sa-si exercite profesiunea in judecatj civile"
pe temeiul diplomei ce posedeaz5 de la universitatea Hei-
delberg despre cistigarea gradului de doctor de legi"]. -
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 125: Ministeriul Drep-
t5tel.
Text roman si francez.
16238 T. 378 (=59) (436)
[Corespondentil despre Inmultirea numarului studen-
tilor romani la Viena]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 352,
col. II: Viena, 16 Noembre.
Autorul arata ca, des' numarul studentilor roman' crescuse,
totusi proportia for fat& de celelalte popoare ale monarhiei ramlnea
redusa. Pledeaza pentru sprijinirea materiall a studentilor roman',
subliniind marea importanta a crearii unei intelectualitati nationale.
16239 378 (=59) (436)
Cuventu de bineventare, rostitu prin Junimea romana
studinte In universitatea Pestei, in anul 1854 Maiu 9 c.n.
cu ocasiunea reintoarcerei Excelentiei sale D. Alecsandru
St. Siulutiu d'in Vien'a, ca nou juratu Mitropolitu.-
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 102-103.
Tinerli studenti arata ca au Inlaturat dintre el cu totul ura reli-
gloasli, confesionalS.
16240 Siulutiu, Al. Sterca 378 (=59) (436)
Estrasu din respunsulu Dlui. Mitropolitu. - FOAIE
PT. MINTE, XVII (1854), p. 103-104.
RSspunde cuvIntaril rostite In numele studentilor roman'
din Pesta cu ocazia plecliril sale din Viena, dupa. depunerea Jura-
mIntului. Aproba sfortarea for de a suprima dezbinarile dintre el.
866
www.dacoromanica.ro
378 (=59) (439.1)
16241 378 (=59) (436)
[Se anunta ca doi tineri romani studiazA la Politeh-
nicul din Viena "]. - TELEGRAFUL R., II (1854), nr.
27, p. 105: Monarhia Austriaca.
Nu li se comunica numele.
16242 378 ( =59) (436)
[Teologii romani greco-catolici de la universitatea din
Viena au colectat bani pentru infiintarea unei biblioteci
romAnesti in capitala Austriei]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 109: Vien'a, 12 Aprilie c.n. 1855.
Se face apel la cei avuti ca sa contribute si el cu bani spre a
Imbogati biblioteca.
16243 S. 378 (=59) (436)
[Semneaza un scurt necrolog al lui Ioan Naste, audi-
toriu' de teologia In anul al 4-le" la Viena]. - G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 297, col. I: Viena, 21 Septembre n. 1855.
16244 378 (=59) (436)
[Intr -o corespondentii din Viena se argil ca numarul
studentilor romani aflati la Viena este mult mai mare
decit cel de la Pesta]. - G. TRANS., XVIII (1855), p.
318, col. I: Viena, 19 Octobre.
Cei mai multi student' slat stipendisti.
16245 378 (=59) (436)
[Se anunta ca episcopul Saguna luase la Viena pe tine-
rii I. Gal si I. Arsenin spre a-i da la universitate]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 262, col. I: Sibiin 19 August.
16246 378 (=59) (436)
[Anunt cu caracter de reclamil al avocatului.*tefan
Dunca, spatar, care si-a Meta studiile juridice la univer-
sitAtile din Viena si Pesta]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 316, col. Ill.
16247 I - eh. M. 378 (= 59) (436)
Despre romanii din Viena in anulu 1857/58. - FOAIE
PT. MINTE XXI (1858), p. 33-35, 43-45, 58-59,
65-67, 75-77, 82-85, 89-92.
Bogate date statistice cu privire la romanli afiatorl In Viena
In acel timp si felul for de viata. Studentil: la Universitate (pe facul-
tati si pe ani), la Institutul politehnic, In glinnazii, elevi parti-
culari.
16248 378 (= 59) (436)
[Un grup de studenti ai Institutului geografic din Viena
au fost numiti In biroul de jeni" de pe linga Ministerul
Ostusesc din Tara Romaneasca]. BULETIN [T. R.],
1858, p. 181, col. I: Porunca catre ostire; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 48, p. 1: Porunca catre ostire.
Biroul a fost Inflintat prin o porunca a caimacamului $1
euprinde pe absolventii: locotenent V. Costaforu, sublocotenentil
Gh. Slaniceanu, C. Barut, Gh. Maruiescu si N. Donea.
16249 378 (= 59) (436)
tutul de economia cimpului din Liebwerda].
XXI (1858), p. 300, col. II: Austria.
-
[Se anunta ca 6 tineri ardeleni se distinsesera la insti-
G. TRANS.,
Intre acesti tineri erau *i doi roman'. 5tirea e data dupa koala
Bohemia.
16250 Mar.[Ienescu]., At. 378 (=59) (439.1)
[Corespondents din Pesta, descriind situatia studen-
tilor romani de acolo]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 391, 395: Monarchi'a austriaca.
Incepe cu o Introducere care subliniazit rolul inteligentei" In
viata unui popor, In lupta Impotriva superstitiei. Poporul roman
a auzit buciumul resunatoriu al seculului" si se Indreapta spre cub-
tura. Barometrul culturii e numarul tinerilor din *colt si mai ales
din universitate. Da ape' foarte interesante date asupra numarului
studentilor roman' la Pesta, pe facultati, in proportie cu numarul
total, -* si asupra felului cum se Intretin acolo: prin burse, ajutor
parintesc, munch proprie.
378 (= 59) (439.1) INVATAMINTUL SUPERIOR
16251 * * 378 (=59) (439.1)
[Corespondents despre obtinerea la universitatea din
Pesta a titlului de juris doctoru" de dare tinerii Vas.
Nicolaevici si Dem. Hatieganu]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 261, col. II: Pesta, 8 Iuliu s.v. 1855.
16252 378 (=59) (439.1)
[3tire despre infiintarea unci catedre de limba $i lite-
ratura romana la universitatea din Pesta]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 318, col. I: Viena, 19 Octobre.
In postul de profesor la aceasta catedra a fost numit Alexandru
Roman. El va purta totodatA si oficiul de translator, In locul meri-
tatutui barbat T. Aaron".
16253 378 (=59) (439.1)
[Stire despre infiintarea unei catedre de limba
$i literatura romana la universitatea din Pesta].
STEA0A D., I (1855), p. 51, col. 11.
Titularul catedrei va fi profesorul Alexandru Roman de la.
Oradea. Stirea este redata din Gazeta Transilvaniei.
16254 I. N. 378 (= 59) (439.1)
[Corespondents din Pest a despre buna impresie facuta
asupra opiniei publice de gratierea acordata unora dintre
fostii revolutionari din 1848-49 si despre viata univer-
sitara budapestana]. TELEGRAFUL R., V (1857), p.
14, col. I: Pesta 4 lanuarie.
DA informatii privind numarul studentilor ascultatori" $i
allele privind participarea la carnaval a studentilor.
16255 M[ariene]scii, At. 378 (=59) (439.1)
[Corespondents de la Pesta in care da informatii despre
obtinerea titlului de doctor in drept de catre loan Ratiu
si rid detalii despre starea materials a studentilor romani
din capitala Ungariei]. G. TRANS., XX (1857), p. 55,
58-59: Pesta, 15 Februariu.
De asemenea, discuta Intrebuintarea fondurilor fundatiei Nic.
Olga, destinate sprijinirii tinerilor la Invataturi lnalte.
16256 Marienescu, At. M. 378 (=59) (439.1)
[Anunta ca tinarul banatean Aurel Maniu iii sustinuse
doctoratul la universitatea din Pesta]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 83-84: Pesta 18 Mait.
ltedactia informeaza. GA gi Marienescu urma salt sustira doc-
toratul In scurt timp.
16257 378 (-59) (44)
[Informatie ca avocatul Costache Bozianu a obt.inut
doctoratul in drept la Facultatea juridica din Paris].
BULET1N [T. R.], 1851, p. 242.
16258 378 (=59) (44)
[Notita prin care se anunta hotarirea luata de Socie-
tatea de incurajarea tinerilor la invatatura" de a trimite
pe V. Alessandrescu la Paris]. FOILETONUL Z., IV
(1855), nr. 37, p. 291-292.
16259 378 (=59) (44)
[Stire ca Vasile Alexandrescu a fost trimis la Paris
pentru studii de catre Societatea de incurajarea junimei
romane la invataturr]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 140,
p. 4; FOILETONUL Z., V (1856), p. 165-167.
16260 378 (=59) (44)
[Eforia Scoalelor anunta di se va tine concurs pentru
a se trimete doi scolari ca sa studieze in Frantia, unul
agronomia si altul cunostintele tecnice, Intr-o scoala de
arte"]. VEST. R., XXI (1856), p. 100.
Vor fi primiti la concurs numai elevil care au trecut regulat
toate clasele gimnaziale.
16261 378 (=59) (44)
[Eforia $coalelor face cunoscut ea se va tine concurs
pentru trimiterea in Franta a doi tineri ca sa studieze:
www.dacoromanica.ro
378 (= 59) (44)
unul agronomia, iar celalalt cunostintele tecnice, intr-o
scoala de arte"]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 103.
16262 378 (=59) (44)
[Eforia Scoalelor face cunoscut ca la 1 septembrie
1856 se va tine concurs pentru trimiterea unui scolar in
Franta ca sa studieze stiintele naturale la universitatea
din Paris]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 230; VEST. R.,
XXI (1856), p. 223.
Se arata $i materiile din care vor fi examinati candidatil.
16263 378 ( 59) (44)
[Informatie cu privire la activitatea dusa la Paris de
Leon Ghica, directorul Departamentului lnstructiunii
Publice, in vederea primirii unor romani in scale poli-
tehnice 5i normale din Franta]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 170, p. 1, col. II: (Corespondenta particulars a Zim-
brului).
378 (-59) (44)
16264
[Nola despre studiile superioare ale lui Panaiot Donici].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 311: Novitale
din nauntru.
Dupa ce a Invatat la. Academia din Iasi, Donici si-a terminat
studiile In Franta, la scoala politehnica si la aceea a puntilor $1
soselelor". Text roman si francez.
16265 378 (=59) (44)
[Eforia Scoalelor anunta ca concursul ce urma sa se
tins la 1 septembrie pentru a se trimite trei tineri in Franta
ca sa studieze stiint.ele naturale, agronomia si cunostintele
tehnice, s-a aminat pentru 15 ianuarie 1857]. VEST.
R., XXI (1856), p. 327.
Se arata $1 materiile din care vor Pi examinati cei trei tinerl.
16266 378 (=59) (44)
[Se anunta ca studentii romani de la Paris au subscris
G. TRANS., XIX
500 de franci la colecta lui Manin"].
(1856), p. 344, col. I.
In legaturl cu aceasta redactorul exclama: Sarman tact,
sarmana minte sanatoasa pe unde to vet ft mai aflind I"
16267 Frunza, D. 378 (=59) (44)
[Scrisoare adresatil redactiei din Paris, prin care-si
exprima recunostinta rata de coneetatenii sal din Bacau,
care-i sprijineau materialiceste sederea sa la studii in
strainatate]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [rode XXIX]
(1857), p. 21: Novitale din nauntru.
ScrIsoarea este Insotita de un comentariu al redaclici. Frunza
studiazy ingincria civill si e lost elev al gimnaziului din Iasi.
Text roman si francez.
16268 378 (-59) (44)
[Ordinul de zi prin care leitenantul Nicolae Scheliti
din infanterie cornetul Titus Gurita din cavalerie sint
trimisi pentru studii in Franta]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 101: Ordin de dzi prin
toata oastea.
Se arata In ordin el ace$ti ofiteri se vor recomanda, de catre
guvern, Ministerului de rczbel din Frantica spre a-I rIndui to regi-
mentele respective, avind a eezerta InvAtAtura for In arta military
pe timp de un an". Text roman $i francez.
16269 378 (= 59) (44)
[Ofisul caimacamului din 4 aprilie 1857 prin care aga
Panaite Radu este numit vornic de aprozi]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113-114:
Dumisale Aga Panaite Radu.
Comentlnd numirea, redactia observa ca Panaite Radu dupl
ce a terminat In colegiul de Iasi a sale studii... a urmat InvataturIle
lnalte la Paris", c15tigIndull diploma de bacheller en droit".
Text roman $1 francez.
867
378 (=59) (44) INVATAMNTUL SUPERIOR
16270 378 (=59) (44)
[Eforia Scoalelor anunta ca la 15 februarie 1858 se va
tine concurs pentru trimiterea unui tindr in Francia, ca
sa studieze in scoala agricola de la Grignon stiintele agro-
nomice in curs de trei ani"]. BULETIN [T. R.], 1857,
p. 315.
Subventia anuall este de 120 galbeni, plus 80 galbeni pentru
drumul, dus si Intors.
16271 378 (=59) (44)
[Informatii despre dania facuta de Elena Greceanu
capelei romane din Paris]. ROMANUL, II (1858),
p. 33-34: Bucuresti, 31 Ianuarie/12 Februarie; G.
TRANS., XXI (1858), p. 55, col. II.
Dania are drept stop a se zidi In Paris o biserica romaneasca.
*lapoi a se da pe tot anul o suma Will studentilor din Paris nea-
vutd". Rosetti apreciaza fapta Elenei Greceanu drept un tribut
al unei romance pe altarul patriei". Din cronica semnata de
C. A. Rosetti. G. Trans. reproduce stirea din Romdnul, cu un scurt
comentariu.
16272 378 ( =59) (44)
[Decretul Ministerului Instructiunii Publice din Paris
prin care se aproba elevilor Scoalei de medicind si de chi-
rurgie din Bucuresti sa urmeze Facultatea de medicind
din Paris si sa is doctoratul]. MUSEULU N., I (1858),
p. 48; NATIONALULU, I (1858), p. 58; G. TRANS.,
XXI (1858), p. 47-48 [gresit: 47-44]: Teara Roma-
neasca si Moldavia.
Prin acest decret se aproba ca absolventii anului patru de la
$coala de medicine si de chirurgie din Bucuresti se intre In anul
III de la Facultatea de medicina de la Paris Si, dupe ce au obtinut
cu succes examenul de trecere din acest an, ei pot O. se lnscrie In
anul IV de la acea facultate.
16273 378 (=59) (44)
[Eforia Scoalelor din Tara Romaneasca face cunoscut
ca la 15 februarie 1858 se va tine concurs pentru a se tri-
mite un tindr ca 55 studieze timp de trei ani stiintele agro-
nomice la Scoala agricold din Grignon]. ANUNT. Et.,
V (1855), nr. 19, p. 4.
Subventia este de 120 galbeni pe an, plus 80 galbeni pentru
drum, dus si Intors.
16274 378 (=59) (44)
[Eforia Instructiei Publice face cunoscut ca, deoarece
nu s-a prezentat nici un concurent la 15 februarie, con-
cursul pentru trimiterea unui tinar bursier in Franta ca
sa studieze stiintele agronomice la Scoala agricold de la
Grignon, se amine pentru 15 septembrie]. ANUNT.
R., V (1858), nr. 23, p. 4.
868
www.dacoromanica.ro
378 (=59) (493)
16275 378 (=59) (44)
[Stire despre P. S. Aurelian, student in agriculturd"
la Grignon (Franta)]. NATIONALULU, I (1858),
p. 158-159.
In articolul Despre lucru sau despre munca omului In raportu
cu agricultura".
378 (=59) (44)
16276
[Informatie ca avocatul Pantasi G[h]ica este base-
lier de litere cu diploma universitaria din Paris"]. RO-
MANUL, II (1858), p. 208, col. II.
16277 378 (=59) (44)
[Stire despre moartea lui Constantin Greceanu, stu-
dent la Paris]. L'ITOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 340.
16278 378 (=59) (45)
[Informatie despre un fiu al preotului Vasile Hodo
din Band, care, dupd terminarea studiilor juridice la
Viena, se pregateste pentru doctorat la Padova]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 385, col. I: Bandula de cimpie.
$tirea e cuprinsa lntr-un necrolog biografic al preotului
V. Hodos, semnat I. S.
16279 378 ( =59) (45)
[Ofis al caimacamului Tarii Rornamesti din 7 sept. 1858
prin care anunta ca guvernul Sardiniei, insufletit de o
sincere simpatie pentru populatiile Principatelor", a hotd-
rit sa aprobe inscrierea absolventilor scolii de medicine
si chirurgie din Bucuresti in anul VI al universitatilor
piemonteze]. BL LETIN [T. R.], 1858, p. 297 ; Care
Ministerul Credintil,
16280 378 (=59) (44)
[Se anunta ca la 6 decembrie teologul loan Lazar din
Nasaud a plecat la Roma, la studiele cele mai inalte"].
G. TRANS., XXI (1858), p. 295, col. I: Naseudu, in 7
Decembre 1858.
Informatie cuprinsa Intr-o corespondentA.
16281 378 (=59) (493)
[Se anunta moartea lui Gheorghe Moruzi, fiul printului
Al. Moruzi si al Ermionei, nascuta Asachi, mort in virsta
de 16 ani la Bruxelles, unde studia]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 93: Novitale din nduntru.
Redactia observe ca talentele estraordinare sl Invatatura
acestui June au Post atras asupra-i luarea aminte a publicului, carile
au manifestat a sa apretuire *i parere de rau prin un mare concurs
la InmormIntare" si ca meritul reposatului, amorul pentru patria
moldo-romana si dorinta aprinsa ce avea [de] a-i putea fi folositor,
fac vrednica de Unguire a sa perdere".
 39 COMERT. COMUNICATII. TRANSPORT

38.0 Teoria comertului

38( . ) Comertul in diferite tdri
38:... Comertul diferitelor produse
381 Comertul interior. Tirguri. Bilciuri. Piete
382 Comertul exterior, international ( import,
export, tratate etc. )
383/388 Comunicatii. Transport
383 Pogii
384 Telegraf
385 Cdi ferate
386 Navigatie interioara (fluvii, riuri, canale )
387. Naviga,tie maritimci. Porturi
388 Transporturi terestre. Drumuri. Poduri
389 Mdsuri 92 greuteiti
Vezi i: 347.7 Drept comercial

38.0 TEORIA COMERTULUI 16289 Boerescu, B. 38 (oo)

Repede privire asupra istorii Comerciului. NATIO-
16282 38.0 NALULe, I (1857), p. 15-16, 19-20.
Despre mijlocele naintatOre de comerciu. G. Este vorba de dezvoltarea comertului In genere In decursul
TRANS., XV (1852), p. 126, 130. veacurilor.
Capitolele articolului sInt urmatoarele: 1. Legile aparatoare 16290 38 (oo)
$i scutitoare. 2. $coale comerciale. 3. Bancuri. Istoria comerciului din timpurile vechie piny in zilele
16283 Boerescu, B. 38.0 noastre. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 52, 64:
Varietati.
Despre comerciu. NATIONALULU, I (1857), p. 4,
8, 12, 15. Prezentare a lucrarii lnvatatului german Scherer, data dupa
Le Journal des Danis.
Publica introducerea la cursul sau de drept comercial tinut
la Coleglul National, avind capitolele: ce se Intelege prin comert, 16291 Ernescu, E. [ = Winterhalder] 38 (oo)
despre comertul interior $i exterior, agricultura $i industria slut Vorbiri Comerciale. ROMANUL, I (1857), nr. 22,
bazele comertului etc. p. 3, 23, p. 2-3, 25, p. 3, 27, p. 4, 29 p. 3.
16284 Iarca, Dimitrie 38.0 Cronica cu privire la miscarea comertului $i bursei In straina-
Despre comerciu. ROMANIA [Bucuresti]., I (1857), tate. De la nr. 25 autorul semneaza Iernescu.
p. 72. 16292 Winterhalder, E. 38 (oo)
Scurt articol cu caracter general. Vorbiri Comerciale. ROMANUL, I (1857), nr. 31,
16285 Winterhalder, E. 38.0 p. 3, 34 p. 3, 36 p. 3-4, 39 p. 4, 41, p. 3-4.
Libertatea comerciului. ROMANUL, II (1858), Cronica cu privire la miscarea comertului $l bursei In strai-
19-20: Vorbiri Comerciale. natate.
13
Articol In care autorul arata ca desfiintarea masurilor protec- 16293 E. U. [= Simeone Barnutiu] 38 (4)
tioniste In comertul unei tari face sa creasca prosperitatea nationals. Observatiuni statistice despre comerciulu Europei.
16286 Winterhalder, E. 38.0
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 3-4, 7-8, 11-12.
Despre comerciu in general. ROMANUL, II (1858), Observatii asupra posibilitatilor de dezvoltare a comertului
p. 62: Vorbiri comerciale; 75-76. Europei cu: Africa, Indiile Orientate, China, Japonia, America,
Oceania. Posibilitati de a se dezvolta comertul intereuropean. Rolu
Definitia comertului; despre comert en Bros" $i en detail"; bancilor. Alte institutii pentru promovaxea comertului (agentii,
despre comertul intern $i extern $i despre comertul de tranzit. In consulate, companii etc.).
partea a doua, autorul face un scurt istoric at comertului la diferite
popoare, de la fenicieni pina In epoca contemporana. 16294 38 (4)
38.0
[Stiri in legatura cu consecintele economice ale razbo-
16287 iului ruso-turc]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
[Publicatie prin care se da ca ultim termen pentru p. 98: Oesterreichische Monarchie.
vizarea registrelor negustorilor $i meseriasilor data de 30 Navigatia pe Dunare a Post paralizata. Se resimte llpsa de
aprilie 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 126. cereale. Tranzitul spre Levant e foarte redus. Activitatea pe $an-
tierele navale a Incetat aproape cu totul.
38(.) COMERTUL tN DIFERITE TARI 16295 38 (4)
Despre libertatea comertului DunArii si al MariI Negre.
16288 B.4010, [Z.] 38 (oo) STEAOA D., I (1855), p. 10-11, 13-14, 17-18, 21-
O scurta privire asupra istoriei Comerciului (Negotu- 22: Austria; FOILETONUL Z., I (1855), p. 297-304.
luI). TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 165, 169, 173. Traducerea unui articol scris de un austrlac, In care autorul
Din antichitate pina In veacul al XIX-lea. arata ca interesele comerciale $i politice austro-germane la Dunare

869

www.dacoromanica.ro
38(4) COMERTUL IN DIFERITE TART 38(439.2)

stilt foarte Importante. Pentru aceasta trebuie sd se duce o politics 16306 38 (439.2)
de ridicare culturald, politics *i economics a popearelor din aceste [Se anunta intrarea in activitate a Camerei de comert
reglunl. i industrie din Cluj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 17.
16296 38 (4) 16307 38 (439.2)
[Comentarii in legatura cu interesele comerciale anglo- [Guvernamintul Transilvaniei face cunoscutil consti-
franceze in Marea Neagra]. STEAOA D., II (1856), tuirea ai deschiderea Camerei comerciale i industriale din
p. 39: Prusia. Brasov]. G. TRANS., XIV (1851), nr. 12, p. 51.
Traduse din Gazeta de Colonia [= Kolnische Zeitung].
16308 38 (439.2)
16297 38 (4) [Dare de seamy despre dezbaterile Camerei de comert
Comerciu. STEAOA D., II (1856), p. 50-52. industrie din Brasov in legatura cu legea provizorie pen-
Se publics In traducere o cIrculard adresatd de o mare case tru comerciii ai meserii"]. G. TRANS., XIV (1851),
de negot din Londra catre corespondentul sdu din Iasi. De fapt, p. 94-95.
circulara e un mic studiu asupra conjuncturii Intregului comert Se aratg. ca, In timp ce negustoril l*i ardtau deplina multumire
european cu speciald privire asupra celui de cereale In acea pentru noua lege, corporatille me*te*ugdre*ti i se opuneau.
epoca de tranzitie de la rdzboi la pace.
16309 38 (439.2)
16298 38 (4) [Protest impotriva faptului netiparirii ai in limba
[Date asupra comertului dunarean]. G. TRANS., romans a protocoalelor Camerei de comert din Brasov].
XIX (1856), p. 319, 324: Comerta. G. TRANS., XIV (1851), p. 123.
Se indica cifre precise cu privire la marfurile transportate pe 16310 38 (439.2)
Dundre de vapoarele Lloydului.
[Informatii despre aedinta din 10/22 aprilie a Camerei
de comert din Brasov]. G. TRANS., XIV (1851), p.
130-131.
(436) AUSTRIA Se rezuml cele discutate *i lndeosebi problema editdrii pro-
tocoalelor si In limba romans.
16299 38 (436) 16311 38 (439.2)
[Despre polemica iscata intre toile Austria" ai Wan- [Recensamint initiat de Camera de comert din Brasov].
derer" in legatura cu situatia comertului austriac levan- G. TRANS., XIV (1851), p. 156.
tin"]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 118: Austria. Se cer negustorilor date privitoare la activitatea for comerciald.
16300 38 (436) 16312 38 (439.2)
Date statistice pentru comerciulu, industria, drumurile [Despre urgenta completarii de catre negustori a recen-
ferecate, marina, poatele Austriei. FOAIE PT. MINTE, samintului cerut de Camera de comert din Brasov].
XVIII (1855), p. 278-280. G. TRANS., XIV (1851), p. 182.
Reproducere din Calendrul lui G. Baritlu.
16313 38 (439.2)
16301 38 (436) [Rolul cainerelor de comert in recenzarea celor ce vor
[Decret al Ministerului de Comer[, austriac asupra liber- sa devina negustori]. G. TRANS., XIV (1851), p. 321.
talii negustorilor si industriaailor din diferite regiuni ale
imperiului de a-ai exercita afacerile ai in celelalte regiuni]. 16314 38 (439.2)
G. TRANS., XV (1852), p. 50. [Scurt comentariu referitor la ecoul stirnit in Brasov
de atirile despre lovitura de stat a lui Ludovic Bona-
parte]. G. TRANS., XIV (1851), p. 425, col. II.
(439.2) TRANSILVANIA Se sublinia73 ca impresia a lost mare In cercul celor care se
interesau de politica. NegutAtorimea a ramas calmd, deoarece ea
era atentd In primul rind la schimbarea preturilor, la cantitatile de
16302 Dela Olt [ = G. Bari[] 38 (439.2) narfuri care circulau *i la cre8terea scontului.
Idei practice. I. Comerciul. insernnatatea lui. Preju- 16315 38 (439.2)
de[ele in contrai. G. TRANS., XIV (1851), p. 76.
[Situatia comerciale a Braaovului la sfiraitul anului
Comertui en gros" este pine acuin inexistent In Tinsilvania, 1851 ai inceputul anului 1852]. G. TRANS., XV (1852),
mai ales ca aristocratia ungard priN este comertul cu dispret, de p. 10.
act lipsa de haul, cle*i tara abunda de produse bune de export. Tine- Se dau preturile la multe produse, comparindu-se cu pret.urile
d' romani, influentaii de aceasta atitudine, nu se apropie nici de din alte pArti. Se Infati*eaza comertul cu Principatele. Se anunta
coined *i nici de agriculturd. o epoca favorabild comertului.
16303 Dela Olt [= G. Bruit] 38 (439.2) 16316 38 (439.2)
Idei practice. II. SS nu despretuim averile ca mijloce. [leftinatatea pietii Braaovului in comparatie cu cele-
G. TRANS., XIV (1851), p. 82-83. lalte piete transilvane si indeosebi cu scumpetea Sibiului],
Se combate parerea celor ce militeaza pentru sdrdcia cu orice 0. TRANS., XV (1852), p. 10.
pret Si se indeamna la muncd. In comert *I agriculturd.
16317 38 (439.2)
16304 38 (439.2) [Apel catre comerciantii romani de a participa la ale-
[Se anunta ca la 20/8 ianuarie se va deschide Camera gerile Camerei de comert din Brasov]. G. TRANS.,
de cornert ai industrie din Brasov]. G. TRANS., XIV XV (1852), p. 10.
(1851), p. 12.
16318 38 (439.2)
16305 38 (439.2) 0 privire repede preste lucrarile camerei comerciale
[Dare de seamy despre deschiderea soleinna a Camerei si industriale din Brapv. G. TRANS., XV (1852),
de Industrie ai Comert din Brasov]. G. TRANS., XIV p. 34-35, 38-39.
(1851), p. 14. Dupe ce se aratd importanta acestui wan-lint, se descrle
Se aratA In amanunte desfd*urarea acestei solemnitAti. *edinta din 7 ian. 1852 a Camerei, In care se dezbatuserd mai multe

870

www.dacoromanica.ro
38(4392) COMERTUL IN DIFERITE TAM 38(439.2)

probleme, Intre care: activitatea Camerei In 1851, dezbaterea in- 16329 38 (439.2)
structiunilor" pentru comert si Industrie publicate de guvern, [Sedinta Camerei de comert din Brasov]. G. TRANS.,
problema tribunalelor comerciale etc. XVI (1853), p. 260: Transsilvania.
16319 38 (439.2) Hotarlri cu privire la vizitele ellatorilor din Tara Romineasel
Instructiunea pro visoria pen tru regularea raporturilor *i la un Institut de escontu", precum si la alegerea asesorilor Jude-
de comerciii si industria in Ceara de corona Transilvania. catoriei comerciale.
G. TRANS., XV (1852), p. 45-46, 49-51, 53-55, 57-59, 16330 38 (439.2)
61-63, 65-67, 69-70, 73-75, 81-83, 85-87, 89-81, [1 n*tiintare oficiala despre alegerile de la Camera comer-
93-94. ciale si industriale din Brasov]. G. TRANS., XVI
Capitolele acestor instrucliuni, care se reproduc in extenso, (1853), p. 290: Instiintare.
shit urmatoarele: DispozitAuni generale, Negotul, Negolul slobod,
Comertul negutAtore,sc: In mare, cu mdruntul, Despre personalul Printre cei alesi shit si negustori $i meseria$i roman', printre
de ajutor negutatoresc, Trebele de fabricA, Meserii, Drepturile mese- care Rudolf Orghidan.
riasilor si datorintele" lor, Corporatiunile de meseria$1, Despre Invd-
tdcei, Despre maestri, Despre pre$edintii eorporatiunilor, Despre 16331 38 (439.2)
adundrile corporationale, Despre cassa $i averea corporatiilor, Des- [Se anuntA unele conditii cu privire la participarea la
pre unele aite ocupatiuni industrioase, Despre stingerea meseriilor, alegerile intregitoare pentru Camera comerciale si indus-
Normele de pedeapsd. triale" din Brasov]. G. TRANS., XVI (1853), p. 339:
Partea OficiOsa.
16320 38 (439.2)
[Scurt articol despre necesilatea participarii roma- 16332 38 (439.2)
nilor transilvaneni la conducerea camerelor de comert]. [Anunt despre primirea concesiei si infiintarea la Sibiu
G. TRANS., XV (1852), p. 89. a unei firme neguptoresti cu marfa levantini si color' ":
fratii Popovici"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 322:
16321 38 (439.2) Instiint are.
[Stiri in legatura cu chemarea unor reprezentanti ai 16333
Brasovului in comisiunea examinatoare de alegatori la 38 (439.2)
camera comerciale si industrials "]. G. TRANS., XV [Articol despre atitudinea negustorilor brasoveni fat.4
(1852), p. 114. de evolutia evenimentelor in cadrul razboiului Crimeii].
G. TRANS., XVI (1853), p. 325: Brasovu.
16322 38 (439.2) La Brasov domneste o stare de tensiune: negustorii urmAresc
[Rezultatul alegerilor pentru Camera de comert din conjunctura comerciala" In functie de chestiunea orientall, clei
Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 154. au In Tara Romaneascl *I Bulgaria magazine, bolte, credite,
Se dau numele celor alesi si numarul voturilor obtinute, obser- 16334
vIndu-se cl dintre negustorii ale$1 erau 4 sa.$1, 3 romani $11 armean. 38 (439.2)
[Informatie de la margini" in care se relateaza ca, din
16323 38 (439.2) cauza razboiului, transportul de marfuri din Turcia a
[Stire despre alegerea la 2 iunie 1852 a lui Carol Mager Incetat, fapt care se resimte in activitatea comerciale a
ca presedinte al Camerei de comert, din Brasov]. G. Brasovului]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 394, col. II.
TRANS., XV (1852), p. 158.
16335 38 (439.2)
16324 38 (439.2) [Camera comerciale si industriale din Brasov inregis-
[Stire din Viena despre apropiata aparitie a legii de treaza toate semnele fabricilor cu care se servesc intre-
negot]. G. TRANS., XV (1852), p. 172. prinderile fabricilor sau alto 1ntreprinderi cu scopu pen-
tru comertul dinafara calculate"]. G. TRANS., XVI
16325 38 (439.2) (1853), p. 339: Partea OficiOsa.
[Agitatia produsa la negustorii levantini din Brasov
in urma hotaririi Camerei de comert de a desparti comertul 16336 38 (439.2)
in trei categorii]. G. TRANS., XV (1852), p. 354. [La Pretura provincials din Brasov continua Impro-
Se aratl cl aceasta despartire era menitd, dupd parerea negus- tocolarea firmelor negutetoresti poruncita prin lege"].
torilor levantini din Brasov, sa dud. la o scadere foarte (Mina- G. TRANS., XVI (1853), p. 368: Brasovu.
toarie pentru negutatorii levantini".
16337 38 (439.2)
16326 38 (439.2)
[Stire despre noile alegeri de membri la camera comer-
[Ecoul pe piata Brasovului a zvonurilor despre o even- ciale si industrial& din Brasov]. G. TRANS., XVI
tuala ocupare a Principatelor, in legatura cu evenimentele (1853), p. 368: Brasovu.
din Muntenegru]. G. TRANS., XVI (1853), p. 38: Se arata cl meseria*ii s-au Inteles dinainte asupra candidatIlor,
Brasovil, 4/16 Febr. pe clod negustorii n-au procedat a*a. *i astfel voturile for se vor
Se aratl el multe firme bra*ovene Ingrijorate calculasera *i raspIndl.
speculasera asupra luerarilor cite s-ar mat putea desfa*ura".
16338 38 (439.2)
16327 38 (439.2)
[Citeva cuvinte despre 1nmormintarea comerciantului
[Despre avintul luat la Brasov de comertul de galan- Constantin Ion Trandafir din Sibiu]. TELEGRAFUL
terii si mode]. G. TRANS., XVI (1853), p. 104. R., II (1854), p. 125: Monarhia Austriaca.
16328 38 (439.2) 16339 38 (439.2)
[Situatia comertului brasovean este influentata de [Stiri referitoare la biroul de conducere al Camerei
desfasurarea chestiunii orientale].G. TRANS., XVI comerciale si industriale din Brasov]. G. TRANS.,
(1853), p. 104. XXVII (1854), p. 284, col. II: Locale.
Se arata cl din pricina tensiunii dintre Rusia sl Turcia corner- Dintre romani, Gheorghe Orghidan a fost numit supleant, In
tut bra*ovean se resimtea. locul lui Nic. Demeter.

871

www.dacoromanica.ro
 38(439.2) COMERTUL IN DIFERITE TARI 38(498)

16340 [Barit, Gheorghel 38 (439.2)
Trebl comerciale si altele. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 2: Brasov.
Despre Insemnatatea Brasovului din punct de vedere economic
fall de celelalte orase ardelene, despre greutatile pe care le Intim-
pfnau brasovenii In exercitarea negotului for din pricina staril de
razboi din Principate si despre Insemnatatea ce o reprezenta vii-
torul statut al Dunarii si al Principatelor pentru situaria economics
a Brasovului.
16341 38 (439.2)
[Despre situatla comertului brasovean]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 238: Transsilvania.
Despre Imprejurarile nesigure" si orbecatoare" ale corner -
tulul brasovean, despre foloasele telegrafului si ale handl de escompt
si despre necesitatea unei cal ferate, care sa treats prin Ardeal
Principate spre porturile dunarene.
16342 38 (439.2)
[Comunicat anuntind lucrarile pregatitoare pentru ale-
gerea membrilor Camerei comerciale si industriale din
Brasov]. G. TRANS., XIX (1856), p. 72: Buletinulu
Oficial0.
16343 38 (439.2)
[Instiintare a Camerei de comert din Brasov anuntind
ca se simtea nevoia ca cineva sa devie sensal de marfi
indreptatit si jurat"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 120:
Buletinulu Oficialu.
16344 38 (439.2)
[Comunicat al Camerei de comert si industrie din Bra-
sov dind data de 15 mai ca ultim termen pentru trimite-
rea medulelor de votizare... pentru noua alegere a cama-
rei comerciale..."]. G. TRANS., XIX (1856), p. 124:
Buletinulu Oficialu.
16345 38 (439.2)
[Rezultatul alegerilor pentru Camera comerciala si
industriale din Brasov]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 157: Partea Neoficiesa.
Se dA lista celor alesi, dintre care mai multi romani (I. Bogdan,
loan G. Joan, Const. Emanuel, G. Orgidan, Apostol E. Pop, I.
Alexi, G. Burbea (etc.)).
are nevoie de dezvoltare, pe baze sonde si aceasta nu se poate dobindi
dectt printr-o instructie comerciala, cad numai practica nu e de
ajuns. Romanii ar vedea cu bucurie colaborarea capitalului roma-
nese cu cel strain, primul had avind suprematia In Intreprinderile
comerciale.
Boerescu, B.
16350 38 (498)
Despre comercia. Conditiunile legale spre a fi corner-
tianta. NATIONALULU, I (1858), p. 33.
Autorul este pentru libertatea comertului, atit pentru pamln-
teni cit si pentru strain', fiindca cu cIt o institutie socials este mai
libera *i cu mai putine piedici, cu attt poate prospera mai mult;
este Impotriva crearil de corporatil, care slnt resturi din epoca feu-
data ; este pentru interzicerea tuturor functionarilor de a face comert
si
16351 Boerescu, B. 38 (498)
Despre comercifi. Registre]e comerciantilor. NA-
TIONALULU, I (1858), p. 80, 83.
Autorul mentioneaza ca legea romana obliga pe comercianti
ss tina trei registre: registrul jurnal, cel pentru copia de scrisori
*i registrul inventar. Arata apoi ca, In afar& de aceste registre impose
de lege, comerciantii mai tin: registrul cel mare, registrul cases si
registrul cumpararilor si Anzarilor. Face unele observatii asupra
modului cum sint tinute aceste registre de comerciantil roman'.
16352
38 (498)
[Despre ideile exprimate de Boerescu in Nationalul",
cu privire la reformele ce trebuiese facute in comertul
romanesc] ROMANUL, II (1858), p. 89: Bucuresci 20
Martie/1 Aprilie.
Din cronica politica semnata. de C. A. Rosetti.
16353 Stratu, I. 38 (498)
Despre comercia. Libertatea comerciului. NATIO-
NALULCJ, I (1858), p. 59-60.
Autorul arata cum s-a dezvoltat comertul In genere, si In spe-
cial In Anglia, si combate vechea maxima ca o natiune trebuie ss
exporte cit se poate mai molt si sa importe clt se poate mai putin ;
este pentru libertatea comertului international si dupa acest principiu
trebuie ss se calauzeasca si romanii In viitoarea for reorganizare
politica. Articolul este trimis din Berlin si poarta data 24/12 lanua-
rie 1858.

16346 38 (439.2) 16354 38 (498)

Camera comerciala si industrials din Brasovii. Lucra- [Date privind activitatea comerciala din porturile:
rile aceleias din anulii trecutii. G. TRANS., XXI Braila, Galati si Giurgiu intre anii 1847-1854]. G.
(1858), p. 34: Transilvania. TRANS., XIX (1856), p. 18, 22: Monarchi'a Austriaca;
Se dau diferite date privind activitatea Camerei comerciale ZIMBRUL, IV (1856), nr. 21, p. 3-4.
brasovene, mentionlndu-se ca ea numarase 1161 membri. Cifrele sInt extrase din Memorialul Camerei comerciale gi indus-
triale din Brasov, ele cautind ss justifice construirea unei cal ferate
16347 38 (439.2) prin Brasov, care sa lege Transilvania de porturile dunarene.
Bancroturi. G. TRANS., XXI (1858), p. 186.
16355 38 (498)
Se fac aprecieri generale In legatura cu 7 falimente declarate
In aceeasi zi la Brasov, semn al crizel. [Activitatea comerciala din porturile Galati si Braila
in 1851]. G. TRANS., XV (1852), p. 54-55.
16348 38 (439.2) Se reproduc date si cifre In legatura cu aceasta activitate dupa
[Despre problema falimentelor din Brasov]. G. foaia romano-germana din Bucuresti.
TRANS., XXI (1858), p. 206: Transilvania.
Se dau date statistice privind falimentele de pe piata braso- 16356 38 (498)
veana si se subliniaza ca no se putea vorbi de un numar mai mare
de faliti Intre negustorii roman'. [Publicarea unor stiri din foaia Patria" din Galati
in legatura cu activitatea comerciala a porturilor Galati
si Braila]. G. TRANS., XV (1852), p. 90-91.
498 PRINCIPATELE ROMANE Se dau *Uri In legatura cu pretul cerealelor, cu intrArile de vase,
cu cererea 81 oferta de pe aceste piete etc.
16349 Boerescu, V. 38 (498) 16357 38 (498)
Despre comerciula romana.NATIONALULla, I [Declaratia Consulatului General al Rusiei cu privire
(1857), p. 25-26. la libertatea comertului in porturile Braila si Galati].
La lnceput In Romania" comertul era socotit ca ceva lnjosi- BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 265: Secretariatul
tor, cu timpul prdjudecatIle au Inceput sa dispara; comertul ins de Stat.

872

www.dacoromanica.ro
 38(498) COMERTUL IN D1FERITE TART 38(498.1)

16358 38 (498) 16367 38 (498.1)

[Articolas despre tendinta boierimii romane de a se [Succesul desfacerii marfurilor de lux la Bucuresti].
ocupa de comer],]. STEAOA D., I (1855), p. 32: Cafi- G. TRANS., XIV (1851), p. 138, col. II.
neaoa unui Robin).
... Marfa de lux curge din toate partite...".
Spre deosebire de Occident, unde munca este socotita de nobili
ca o lnjosire, clasa boiereasca de la not este lipsita de aceasta pre- 16368 38 (498.1)
judecata. Se da un exemplu. [Ieftinatatea vietii la Bucuresti]. G. TRANS., XVI
16359K.[ogalniceanu], M.
(1853), p. 71: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
38 (498)
Observatii. La articolul subscrisil Goldner si publicata Se arata ca preturile erau mai scazute act declt In alte tart.
in Zimbrul" din 25 Noemvrie. STEAOA D., I (1855), Se adauga ca o child de gnu costa 92 95 lei.
p. 100. 16369 38 (498.1)
In legatura cu acest articol care pornise de la gestul comuni- [Informatie despre starea proasta a comertului in
tatli izraelite din Iasi de a Imparti gratuit faina la saracii sat M. K. Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVI (1853), p. 104:
discuta problema libertatii comertului exterior si interior. Pledeaza Tier'a romanesca si Moldavi'a.
mai ales pentru desavIrsita libertate a comertului de cereale In
interior. hi exprima uimirea ca redactorul Zimbrului, care poseda 16370 38 (498.1)
cuttostinte serioase de economie politica, n-a intervenit to discutie.
Ii aminteste principiul liberal laissez faire, laissez passer" si-i reco- [Consulul Sardiniei din Galati, T. Carpenet, pofteste pe
manda sa-1 reciteasca pe F. Bastiat. creditorii casei de comert ai raposatului Lamberti de
legaliza creantele d-lor dupa forma prescrisa de legi
16360 38 (498) in soroc de patru luni"]. VEST. R., XVIII (1853),
[Scaderea activitatii porturilor Galati $i Braila, in p. 236.
urma nesigurantei in ceea ce priveste incheierea pacii].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 39, p. 3. 16371 38 (498.1)
[Corespondents din Bucuresti in care se descrie starea
16361 38 (498) proasta a comertului din Tara Romaneasca]. G.
[Despre bancruta speculantului Ciocan din Bucuresti]. TRANS., XXI (1858), p. 11: Teara Romaneasca si Mol-
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 98: Intimplari de zi. davia.
Se arata ca datoriile lui Ciocan se ridicau la suma de 300 000
galben1, dintre care 60 000 reprezentau pagubirea printului Milos 16372 38 (498.1)
Obrenovici. Stirea e data din Kronstadter Zeitung. [Se anunta plecarea lui Nestor din postul de cenzor
pentru scrierile aparute in limba romans, pentru a se
16362 38 (498) dedica activitatii comerciale]. ROMANUL, II (1858),
[Se reproduce scrisoarea negustorului Al. Chirilof, care p. 105: Bucuresci 7/19 Aprilie.
dezminte calomniile raspindite la adresa postelnicului $tirea este Insotita de un comentariu In care romanii shit Indem-
Ciocan]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] nati sa urmeze acest exemplu, socotindu-se cif functionarismul" este
(1857), p. 150-151: Novitale din nauntru. o Maga pentru societatea din Principate. Din cronica politica Bern-
Se dezminte falimentul lui Ciocan, scrisoarea fiind precedata nat6. de C. A. Rosetti.
de o nota despre lealitatea acestui conducator de Intreprinderi In
ambele Principate. 16373 38 (498.1)
[Libraria C. A. Rosetti" anunta ca se insarcineaza cu
16363 38 (498) tot felul de comisioane]. ROMANUL, II (1858), p. 116.
[Se vesteste ca. in Principate comertul era in regres].
G. TRANS., XXI (1858), p. 175: Teara Romaneasca si 16374 38 (498.1)
Moldavia. [Noul magazin La vulturul de aur" anunta o lista de
Se observa ca doar comertul de porumb cu Ardealul Inregistra marfuri sosite din Paris si Viena]. ROMANUL, II
oarecare vioiciune. (1858), p. 116.
Marfurile skit: mobile de metal, servicil de argint si vinuri
16364 38 (498) frantuzesti.
[comentariu cu privire la comertul pe Dunare].GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 338: Revista politica. 16375 38 (498.1)
Se arata, Intre altele, ca. portul Galati va fi amenintat cu sea- [Se anunta deschiderea unei sucursale la Bucuresti a
derea comertului data se va pune In aplicare proiectul pentru con- magazinului de matasuri din Lyon La ville de Lyon"].
struirea call ferate Intre Dunare si portul Chiustenge (Constanta). ROMANUL, 11 (1858), p. 128.
16365 38 (498) 16376 38 (498.1)
[Foaia britanica The Economist" despre comertul [Colonelul Stefan Stoica si paharnicul Dimitrie Sorescu
Principatelor Romane]. ROMANUL, II (1858), nr. 80, fac cunoscut ca primesc asezarea, cu embatic, in tirgul
p. 318. for Urziceni, a oricarui negustor si de orice treapta].
C. A. Rosetti traduce in cronica semnata de el un pasaj din ANUNT. R., V (1858), nr. 9, p. 4.
ziarul amintit, In care e vorba de independenta comertului Princi- Cei care se vor Inscrie vor primi bileturi" sub iscaliturile tor,
patelor. In asemanare cu cele de la Mizil".
16366 38 (498.1) 16377 Boerescu, B. 38 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ prin care Despre comerta. Streinii comercienti. NATIONA-
se hotaraste infiintarea, pe linga vornicia orasului Bucu- LULU, I (1858), p. 53.
resti, a unei comisii ce se va ocupa de interesele corpului Arata Ca, fag de alte tart, In Tara Romaneasca comerciantli
negutatoresc si industrias"]. VEST. R., XVI (1851), strains stnt supu$1 la mid restrictil; sustine ca si aceste restrictit
p. 3-4. trebuie sa dispara, cad stratnit aduc cu sine industrie si capitalurt"
Se publics numele membrilor acestel comisii si atributille ei. si fac BA prospere comertul.

873

www.dacoromanica.ro
38(498.1) COMERTUL IN DIFERITE TAR' 38(498.3)

16378 Boerescu, T3. 38 (498.1)
[Propuneri pentru imbunAtdtdrea comertului]. NA-
TIONALULU, I (1858), p. 109-110.
Arata ca este timpul pentru o reforms a comertului din Tara
Romaneasca, aflat Intr-o situatie critics; pentru reforma aceasta
shit necesare nu numai cuno*tinte teoretice, ci */ practice; critics
Ind i terenta celor mai multi comercianti ; pentru Imbunatatirea comer-
tului este ncvoie de o bursa, de o banca nationall, de un consiliu
de comercianti etc.
16379 38 (498.1)
[Statutele Societatii romane de cabotajiu" din Braila].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 125-126: Ministerul Finan-
telor ; NATIONALULU, I (1858), p.154 ; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 133-134, 137, 143: Tara Romaneasca.
Capitalul acestei societal.' pentru lnaintarea comertului" este
de 60 000 galbeni Imparate*ti; ea are drept scop: sa. ampere 2-3
vapoare 5i citeva *lepuri pentru transportul marfurilor pe Dunare,
sa Imprumute bani, sa vinda prin comision marfuri 6i sa Lica alte ope-
ratiuni coinerciale. Navigatia dirijata" de aceasta societate se va
face In tot lungul tarmului roman al Dunarii, incepind de la Vir-
cioro% a plea la Braila *i atinglnd la toate schelile tarii".
16380 Boerescu, B. 38 (498.1)
[Cuvinte de salut cu prilejul deschiderii cazinului
comercial" din I3ucuresti]. NATIONALUL13, I (1858),
p. 256.
Iu lipsa unei burse, este foarte bun 81 cazinul; are un scop
Intreit: sa serveasca drept Bic de petrecere, ca centru de reunire
pentru a face transactiuni comerciale, ca o adunare serioasa, unde
O. se poial discuta ri lua deosebite mAsuri cart intereseaza comer-
dui general". Cu timpul aceasta adunare va deveni o camera de
comerciu.
16381 Boerescu, B. 38 (498.1)
Comercianti nostri. NATIONALULU, I (1858),
p. 395.
Arata ca, In timp ce lumea se ocupa de viitoarele alegeri, corner-
ciantii discuti to cazinul for chestiuni profesionale: dificultatile ce
prezinta politele, regulata tinere a registrelor, falimentele, formarea
unei banci *i a unei burse etc., ba chiar s-a luat hotarlrea ca. O. se
Intocineasca memoril, care, la epoca reforinelor", vor fi date cui
se cuvine. Boerescu gase*te foarte utile aceste *edinte, care vor
da camerei viitoare material necesar pentru reforma comertului.
16382 38 (498.3)
Despre agricultura, industria si negot,u1 Moldovei.
FOAIA SOC. DE MEDICI, I (1851), p. 7-8, 1VIII,
13-16, 21-24, 29-32, 37-40, 45-48, 53-64: Adaos
pentru cultura painintului si negot ; FOAIE prr. MINTE,
XVI (1853), p. 61-63, 69-71.
Datele despre negot stilt luate mai mull dupe lucrarea Nolilii
slaiistice a lui N. Sutu. Iii Foaie pentru minte arliculul este repro-
dus cu uncle omisiuni.
16383 38 (498.3)
[Informatii despre starea proasta a comertului Mol-
dovei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 292.
Se arata ca lipsa de bani este generalizata 91 CI boierilor nu le
mai ajung veniturile.
16384 38 (498.3)
[Operatiile comerciale din Galati]. JURN. DE
GALATZ., II (1851), p. 100, 108: Comerciu.
Se arata ca In primele opt zile ale lui ianuarie s-a facut numai
o vinzare de 1500 chile de popuol, cu 84-85 1/2 lei chila.
16385 M. M. Z. 38 (498.3)
[Situatia comertului in G. TRANS., XVI
(1853), p. 277: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Nesiguranta ce domne8te In tais stinghere*te activitatea negus-
toreasca. Preturile la produsele de manufacture scad, iar la alimente
urea. Nu s-a facut porumb.
16386 38 (489.3)
[Secretariatul de Stat aduce la cunostinta publicd
comertul activ si pasiv a Moldaviei in cursul anului 1855 "].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 69: Novitale din
nauntru.
Se dau sumele Incasate la exportul Moldovei prin portul Galati
Si In Austria, anume 126 451 lei *i 22 parale prin Galati si 37 014 262
lei 8i 30 parale In Austria *i s-a cheltuit pentru marfurile importate
prin Galati 1 377 638 *i din Austria 42 277 577, deci un excedent
de 119 810 072 lei.
16387 38 (498.3)
lgtiei cu privire la comertul in portul Galati]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 45, p. 3-4.
Se staruie asupra faptului ca, din pricina nesigurantei In pri-
vinta inhaler)) pacii, comertul stagneaza.
16388 38 (498.3)
[Aspecte din viata comercial5 la Galati]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 83, p. 1: *tiri atingatoare de Principate.
Din Gazeta Nationald de Prusia.
16389 38 (498.3)
[Se publics spre obsteasca stiinp, la cererea caimaca-
mului, actul prin care obstia boerilor si a negutitorilor"
din Iasi aduce multumiri vornicului Grigori Bals, care a
incurajat comertul in timpul cind a fost sef al politiei
Capitalei]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 21:
Departamentul din launtru.
16390 38 (498.3)
[$tiri cu privire la criza comerciald din Moldova].
JURN. AGRIC., I (1857), p. 79-80: Buletinuld Comer-
tiala.
Exportul prin Galati este foarte scazut. Falimentele slnt dese.
Pentru a be reduce, comerciantii din Hamburg au acordat negusto-
rilor moldoveni o prclungire de trei luni a scadentelor. La sfir*it,
se anunta pretul grinelor la Galati.
16391 38 (498.3)
[Ofisul adresat lui Alexandru D. Moruzi, insdrcinat
sa studieze la fata locului mdsurile necesare pentru dez-
voltarea comertului portului Galati]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recce XXIX] (1857), p. 221: Caimacamia Prin-
cipatului Moldovei.
16392 38 (498.3)
[Ofisul domnesc prin care printul Alexandru D. Moruzi
este insdrcinat sa informeze de sterile economice din Galati,
in vederea dezvoltarii comertului]. BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 242.
Dupe ce se va informa de aproape despre dorintele corpului
negutItorilor streini *i a comunitatel pamtntene de acolo asupra
lnlesnirei 51 Inflorirea comertului", el va propune masurile necesare
pentru dezvoltarea doritA a comertului din portul Galati.
16393 38 (498.3)
[0 comisie va studia propunerile lui Alexandru Moruzi
cu privire la imbunatiltirea posibilitatilor comerciale ale
portului Galati]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recta
XXIX] (1857), p. 262: Novitale din nauntru.
16394 38 (498.3)
[Scurt comentariu cu privire la cresterea importantei
comerciale a portului Galati]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 142: Novitale din nduntru.

874

www.dacoromanica.ro
38:. (439.2) COMERTUL DIPERITELOR PRODUSE 38: (498.1)

38: COMERTUL DIFERITEL ORpRODUSE 16407 38:... (498.1)

[Pretul produselor si al vitelor In oborul tirgului de
Vest :0: 352 AdminIstratle locala, eomunalA afara din Bucuresti]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 2, 4,
8, 16, 24, 28, Fevr. 9, p. 4, Fevr. 13, p. 8, Fevr. 16, p. 11,
16395 38:... (439.2) Fevr. 20, p. 16, Fevr. 23, p. 20, Mart. 3, p. 28, Mart, 6,
bilciul de la Timisoara].
p. 170: Banatu.
-
[Stiri cu privire la preturile diferitelor producte in
TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 32, Mart. 9, p. 36, p. 44, 52, 56, 60, 68, 76, 88, 99, 103,
114, 147, 151, 155, 163, 168, 176, 180, 184, 188, 196, 204,
208, 212, 215, 220, 224, 232, 235-236, 244, 247, 252, 259,
263, 268, 279, 283, 292, 295, 299, 303, 307, 311, 315, 319,
Dup& Gazela Timiparei. 327, 331, 338-339, 355.
16396 38:... (439.2) 16408 38:... (498.1)
[Corespondents din partite Somesului in care se dau [Pretul productelor si al vitelor in oborul tirgului de
preturile pietii, observindu-se ca ele erau in scadere]. afara]. - BULETIN [T. R.], 1853, Ianuarie 5, p. 2 ; Ianua-
G. TRANS., XIX (1856), p. 377: Transsilvania. rie 13, p. 8 ; Ianuarie 22, p. 16 ; Fevruarie 3, p. 24 ; Fevrua-
16397 38:... (439.2) rie 7, p. 28: Sfatul orasenesc din Bucuresti.
[Preturile pietii la Brasov]. - G. TRANS., XX (1857), 16409 38:... (498.1)
p. 78: Transsilvania, [Pretul cerealelor si al vitelor in oborul tirgului de
Se dau citre precise, arAtindu-se ca preturile crescusera, In afara]. VEST. R., XVIII (1853), p. 8, 48, 60, 68, 72,
unele privinte, tntr -un mod fabulos. 80, 88, 100, 104, 116, 120, 132, 148, 184, 212, 232, 272,
284, 312, 324, 336, 340, 368, 380, 392, 404: Sfatul orasenesc
16398 38:... (498.1) din Bucuresti.
Lista de preturile productelor si al vitelor vindute la
oborul tirgului d-afara. - BULETIN [T. R.], 1851, p.272, 16410 38:... (498.1)
278, 290, 302-303, 307-308, 322, 328, 334, 336, 337, [Preturile productelor si vitelor in Tara Romaneasca
341, 352, 360, 364, 368, 372, 376, 380, 388, 396, 404, 412, pe la 3 Martian - G. TRANS., XVI (1853), p. 94.
420, 424, 428, 432, 440, 444, 456: Sfatul Orasenesc din
Bucuresti. Se (IA o lista de preturi privind Tara Roindneascli In general
gi alta privind BrItila In special.
16399 38:... (498.1)
[Lista de preturile productelor si al vitelor la oborul 16411 38:... (498.1)
tirgului d'afara din Bucuresti]. - VEST. R., XVI (1851), [Preturile productelor si ale vitelor in tirgul oborului
p. 324, 344. din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 4, 8, 11,
20, 23-24, 26, 32, 35, 44, 47, 50-51, 64, 67, 76, 78, 83,
16400
[Pretul curent al productelor la Braila].
XVII (1852), p. 76.
-38:... (498.1)
VEST. R.,
91, 100, 104, 106, 115, 118, 127, 136, 147, 151, 155, 162,
167, 175, 187, 199, 203-204, 207, 214, 220, 232, 235, 239,
246, 252, 254, 263, 267, 272, 274, 278, 282, 287, 295,
299, 307, 310, 315, 324, 328, 335, 339, 344, 347, 352, 356,
16401 38:... (498.1) 360, 364, 371, 376, 379, 383, 388.
[Preturile la proddcle si vile in oborul tirgului Bucu-
resti] - BULETIN [T. R.], 1852, p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 16412 38:... (498.1)
28, 32, 36, 40, 44, 52, 56, 60, 64, 72, 76, 80, 84, 92, 100, [Pretul productelor si al vitelor la tirgul de afara]. -
104, 112, 116, 120, 124, 128, 140, 148, 156, 160, 172, 176, VEST. R., XIX (1854), p. 8, 20, 24, 32, 40, 48, 60, 92,
184, 192, 204, 212, 216, 228, 231-232, 236, 240, 244, 248, 96, 100, 104, 128, 140, 172, 188, 216, 228, 232, 240, 296,
260, 264, 268, 272, 280, 284, 288, 296, 304, 312, 319, 328, 320: Wahll orasenesc din Bucuresti.
332, 344, 348, 356, 360, 372, 376, 380, 384, 392, 400, 404,
408, 428, 432, 436, 440: Sfatul orasenesc din Bucuresti. 16413 38:... (498.1)
16402 38:... (498.1) [Preturile vitelor si ale productelor in ziva de
23 aprilie in tirgul Bucurestilorl. - G. TRANS., XVII
[Preturile productelor si ale vitelor la tirgul de afara]. (1854), p. 155-156:.Tier'a romanesca si Moldavi'a.
- VEST. R., XVII (1852), p. 36, 40, 48, 52, 56, 60, 64,
300, 320, 328, 336, 339, 343, 355, 359, 363-364, 371-372,
376, 380, 404, 408: Sfatul orasenesc din Bucuresti.
16403 V. 38:... (498.1)
16414
[Lista de preturile productelor in portul
BULETIN [T. R.], 1855, p. 148.
-
38:... (498.1)

[Preturile cerealelor si vitelor la Bucuresti si Braila 38:... (498.1)

in luna septembrie 1852]. G. TRANS., XV (1852), 16415
p. 356: Noutati diverse. [Preturile de vinzare in tirgul oborului din Bucuresti
Se dau lisle de preturl. ale productelor si ale vitelor]. - BULETIN [T. R.],
1855, p. 2, 12, 16, 20, 27, 28, 31, 40, 43, 47, 48, 55,
16404 38:... (498.1) 64, 67, 76, 79, 84, 92, 95, 103, 106, 115, 116, 119-120,
Lista de preturile productelor politipsitoare in portul 132, 136, 140, 159, 172, 180, 184, 189, 192, 200, 212,
Brailei spre vinzare. BULETIN [T. R.], 1853, p. 28, 252, 275, 284, 288, 295, 311, 316, 328, 331, 340, 347,
36, 44, 52, 60, 68, 72, 92, 95, 116, 151, 155, 160, 168, 184, 360, 368, 371, 376, 392, 400, 408.
191, 195, 224, 235, 239, 247, 268, 276, 279, 292, 295, 299, 38:... (498.1)
303, 311, 338, 351. 16416
[Pretul cerealelor si al vitelor in oborul tirgului
16405 38:... (498.1) d'afara" din Bucuresti]. VEST. R., XX (1855), p. 8,
Preturile productelor la plata Brailei. VEST. R., 20, 80, 132, 200, 290, 333, 342: Walla orasenesc din Bucu-
XVIII (1853), p. 28, 36, 48, 56, 68, 80, 84, 88, 92, 108, resti.
132, 140, 188, 232, 236, 264, 272, 292, 340, 368.
16417 38:... (498.1)
16406 38:... (498.1) [Preturile grinelor si vitelor la oborul tirgului d'afara"
[Preturile produselor la Braila]. - G. TRANS., XVI din Bucuresti]. VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 4,
(1853), p. 196: Tier'a romanesca si Moldavi'a. p. 1.
875

www.dacoromanica.ro
38:. (498.1) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE 38:. (498.3)

16418 38:... (498.1) 322, 334, 338, 354, 358, 382, [gre$it 378], p. 386, 389,
[Pretul cerealelor $i al vitelor in tirgul oborului din 393, 397, 505 [gre$it 401].
Bucuresti].- BULETIN [T.S11.], 1856, p. 15, 23, 36, 44, Pretul diferitelor marfuri desfacute In oborul din Bucure$ti.
64, 72, 104, 132, 136, 148, 155, 159, 163, 167, 176, 183,
196, 199, 203, 212, 215, 220, 224, 227, 232, 239, 243, 16429 38:... (498.1)
247, 251, 255, 260, 264, 267, 275, 280, 283, 288, 295, [Pretul cerealelor $i al vitelor in tirgul obor din Bucu-
299, 304, 308, 312, 316, 324, 352, 356, 364, 368, 370-371, re$ti].- NATIONALULU, I (1858), p. 92, 96, 100, 104,
375, 379, 391, 394, 398-399, 404, 412: Consiliul municipal 116, 120, 132, 140, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 172,
din Bucure$ti. 176, 180, 184, 210, 222, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262,
16419 278, 282, 294, 306, 310, 314, 318, 322, 334, 338, 354,
38:... (498.1) 358, 378, 382, 386, 389, 393, 397, 404.
[Pretul cerealelor $i al vitelor in tirgul oborului din
Bucure$ti]. - VEST. R., XXI (1856), p. 236, 256, 274, 16430 38:... (498.1)
278, 307: Sfatul or4enesc din Bucure$ti. Preturile Oborului. - NATIONALULla, II (1858),
16420
p. 4, 12, 16, 20.
38:... (498.1)
[Pretul diferitelor produse la Bucure$ti]. - G. TRANS., Este vorba de pretul cerealelor i al vitelor In oborul din Bucu-
rest I.
XIX (1856), p. 299: Tier'a Romanesca si Moldavi'a.
16431 38:... (498.3)
16421
[Pretul cerealelor $i al vitelor in tirgul oborului].
BULETIN [T. R.], 1857, p. 8, 11, 15, 19, 28, 31, 39, 44,
-
38:... (498.1)
Preturile productelor in piata ora$ului Galati. - BU-
LETIN [Mold.], XIII (1851), p. 62, 150, 158, 198, 218.
60, 64, 72, 76, 79, 83, 87, 92, 95, 103, 108, 111, 124, 128, 16432 38:... (498.3)
131, 135, 139, 147-148, 152, 159-160, 171, 176, 179,
184, 196, 200, 203, 212, 219-220, 308, 320, 324, 328, [Portofranco Galatilor. Preturile curente din lunile
332, 344, 351, 356, 359, 364, 372, 376, 379, 384, 388, august, septembrie, octombrie$i noiembrie 1851]. ZIM-
392, 399, 403, 411-412: Consiliul municipal din Bucu- BRUL, II (1851), p. 62, 76, 80, 92, 96, 104, 124, 128,
re$ti. 132, 148, 156, 160, 164, 176, 180.
16422 38:... (498.1) 16433 38:... (498.3)
Pretul marfurilor in piata Bucure$ti. NATIONA-
LULU, I (1857), p. 8, 12, 16, 20, 24, 28: Buletinult co-
mercialb.
- [Pretul de produse $i alte $tiri comerciale din Galati].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 340: Novitale din
nauntru.
16423 38:... (498.1) 16434 38:... (498.3)
[Pretul cerealelor $i al vitelor la Bucuresti].- G. [Preturile productelor In piata ora$ului Galati]. -
TRANS., XX (1857), p. 379: Tier'a romanesca si Mol- BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 12, 40, 88, 128, 140,
davi'a. 180, 228, 252, 292, 320, 372, 400.
16424 38:... (498.1) 16435 38:... (498.3)
15 noiembrie]. -
[Pretul cerealelor $i al vitelor la Bucure$ti in ziva de
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 388:
Principatele de la Dunare.
[Pretul curent al productelor din Galati].- VEST.
R., XVII (1852), p. 76.
16436 38:... (498.3)
16425 38:... (498.1)
[Preturile la Braila]..- NATIONALULla, I (1858),
p. 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128,
in Moldova]. -
[Preturile curente pentru produse
SEPTAMANA, I (1853), p. 7, 24, 48,
104, 120, 160, 192, 304, 312, 320, 328, 336.
gi ziva de lucru

132, 136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184, 194, 202,
210, 214, 218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 16437 38:... (498.3)
266, 270, 274, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, [Preturile productelor in piata ora$ului Galati]. -
314, 318, 322, 334, 338, 342, 346, 3.50, 354, 358: Buleti- BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 104, 196, 396.
nuld comercialii.
Pretul produselor, vInzari saptimlnale, depozit, navluri, cora- 16438 38:... (498.3)
aflate In port, coloniale, manufacture.
biile

16426 38:... (498.1)

[Consiliul municipal din Bucure$ti anuntil preturile
cerealelor $i ale vitelor, de la Obor]. - BULETIN [1. R.],
1858, p. 3, 8, 11, 15, 19, 28, 36, 47, 52, 59, 64, 67, 72,
83, 100, 108, 115, 128, 132, 136, 139, 144, 147, 163, 172,
174, 178, 184, 199, 206, 211, 215, 223, 227, 235, 239, 247,
251, 259, 263, 267, 272, 275, 287, 291, 307, 315, 319, 331,
339, 348, 359, 368, 372, 376, 380, 399, 403, 416.
16427 38:... (498.1)
Pretul marfurilor in piata Bucuresti. - NATIONA-
LULU, I (1858), p. 32, 36, 38, 42, 50 [gre$it: 48),
54, 56, 60, 64, 68, 76, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112,
116, 120: Buletinulii comercialtit.
16428 38:... (498.1)
Preturile Oborului. - NATIONALULD, I (1858),
p. 96, 100, 104, 116, 120, 132, 136, 140, 144, 148, 152,156,
160, 164, 172, 176, 180, 184, 210, 222, 230, 242, 246, 250,
254, 258, 262, 274, 278, 282, 294, 306, 310, 314, 318,
In judetele Moldovei]. -
[Preturile curente ale prcduselor $i ale zilei de lucru
SATFANUL, 1853, p. 14-15,
30-31, 50-51, 66-67, 82-83, 98-99 $i 114-115.
Se indica preturile la cereale, vite, produse agricole $i industriale.
16439 38:... (498.3)
[Preturile curente pentru produse 6i ziva de lucru]
- SEPTAMANA, 1 (1853), p. 7, 24, 48, 104, 120, 160,
192, 304, 312, 320, 328, 336.
Se indica preturile din fiecare judet al Moldovei, pentru cereale,
vite, produse agricole (miere, Ilna etc.) $i industriale.
16440 38:... (498.3)
[Preturile productelor in piata ora$ului Galati].
BULETIN [Mold.], XXII (1854), nr. 5, p. 4, apoi: p. 52,
129, 156, 184, 224, 252, 392, 432, 448.
16441 38:... (498.3)
[Preturile productelor in piata ora$ului Galati].-
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 32, 56, 204, 260,
292, 324, 372, 384.

876

www.dacoromanica.ro
38: . (498.3) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE 38: 633.1(439.2)

16442 38:... (498.3) 16454 38: 615.9 (439.2)

[Lista de preturile productelor in portul Galati]. - [Interzicerea comertului si a macinarii secarei cornute,
BULETIN [T. R.], 1855, p. 148. primejdioasa pentru sanatate]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 321.
16443 38:... (498.3)
[Preturile productelor in piata orasului Galati]. - 16455 38:628.94 (498.1)
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 20, 60, 96, 132, 176, [Libraria Socec anunta de vinzare lampi de gaz ae-
212, 236, 316, 360, 424. rian]. -ROMANUL, I (1857), nr. 33, p. 4: Instiintari.
Gaz pentru aceste lampi se afla de asemenea de vinzare In can-
16444
[Pretul marfurilor la Galati la 27 februarie 1856].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 4: Comertii.
-
38:... (498.3) titati suficiente.
16456 Monescub I. 38:633.1 (4)
[Date si comentarii asupra scaderii alarmante a pre-
16445 38... (498.3) tului grinelor, in majoritatea tarilor din Europa].-
[Pretul productelor in plata orasului Galati]. - BU- JURN. AGRIC., I (1857), p. 77: Buletinultt agricoln.
LETIN [Mold.], XXV (1857), p. 88, 152, 216, 240, 342,
426, 478. 16457 38:633.1 (4)
[*tiri si date cu privire la criza agriculturii, produsa
16446 38:... (498.3) In Europa in urma marii scaderi a preturilor la produsele
[Pretul cerealelor, al vitelor si al cherestelei, la Falti- agricole]. - JURN. AGRIC., I (1858), p. 96: Buletinula
ceni, Piatra si Galati]. - JURN. AGRIC., I (1857), cumertialit
p. 16, 32, 47-48, 64. 16458 38:633.1 (42)
Dupe comunicarea oficiala facuta revistei de catre Departa- [Preturile cerealelor in Anglia]. - VEST. R., XVII
mentul din Nauntru. Cele trei ora$e slut luate ca reprezentative (1852), p. 312, 324.
pentru Moldova de Sus, de Mijloc $i de Jos. Se indica $i variatlile
de preturl, dupe calitate. 16459 38:633.1 (437.5)
16447 38:... (498.3) [*tiri in legatura cu scumpirea preturilor la produsele
[Preturile productelor in plata orasului Galati]. - agricole, in Bucovina]. - G. TRANS., XVII (1854),
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 36, 60, 104, 136, p. 193, col. II: Din Bucovina...
170, 310, Adaos la nr. 67, p. 188, p. 212. 16460 Ilie, M. 38:633.1 (437.5)
16448 38:.. (498.3) [Corespondenta cuprinzind informatii despre pretu-
rile cerealelor in Bucovina] - G. TRANS., XVIII (1855),
Pretul productelor in Galati. - GAZ. DE MOLD., p. 305: Bucovina.
XXX (1858), p. 238, 246, 250, 256, 260, 262, 272.
16461 38:633.1 (437.5)
16449 38:... (498.3) [Pretul cerealelor la Mihaileni-Bucovina].-G. TRANS.,
[Preturile la Galati]. - NATIONALULU, I (1858), XIX (1856), p. 298: Bucovina.
p. 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 132, 136, Se dau cifre precise.
144, 148, 152, 156, 160, 164, 184, 194, 202, 210, 214,
218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 266, 16462 Mlle], N. 38:633.1 (437.5)
270, 274, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, 314, [Intr-o corespondents trimisa din Salcea, autorul
318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358: Buletinulii arata ca in Moldova, in tara de sus", este mare lipsa
comercia10.
de papusoi]. G. TRANS., XXI (1858), p. 98: Salcea,
Pretul produselor, vInzari saptamlnale, depozit, navluri, cora- 14 Martiu 1858.
bine aflate In port, coloniale, manufacture.
Se a$teapta ca pretul papusoiului pine la recolta noun sa ajunga
16450 38:... (498.3) de la 46 lei merta la 74 lei sat' 2 galbeni. Este anul dud locultoriul
ponta$ va trebui sa lucreze la proprietar $1 posesor Intreit mai mult
[Pretul marfurilor coloniale si de manufacture la declt Intralti ani, cad la din contra nu va avea pine de ajuns, on
Galati]. - NATIONALULU, I (1858), p. 32, 36, 72, 76, ca va ramlne Inglodat In datorii pe vecil vecilor".
84, 88, 92, 100, 104, 108, 112, 116, 120, 128, 132, 136,
144, 148, 152, 156, 160, 164, 184, 194, 202, 210, 214, 16463 Mlle], M. 38:633.1 (437.5)
218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254, 258, 262, 266, [Se vesteste o neincetata urcare a pretului cerealelor
270, 278, 282, 286, 290, 294, 306, 310, 314, 318, 322, pricinuita de seceta in regiunea Sucevii]. - G. TRANS.,
334, 338, 342, 346, 350, 354, 358. XXI (1858), p. 166: De linga apa Sucevii.
16451 38:... (498.3) 16464 38:633.1 (439.2)
[*tiri cu privire la miscarea portului Galati]. - JURN. [Pretul cerealelor si cursul banilor in Brasov la 30 nov.
AGRIC. I (1858), p. 176. 1851]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 381.
Se noteaza: pretul diferitelor categorii (le cherestea; pretul Se arata ca preturile slut cele mai scazute din Transilvanla.
cerealelor; naviul, cursul cambiilor.
16465 38:633.1(439.2)
16452 38:... (498.3) [Despre scumpetea preturilor la Brasov].-G. TRANS.,
[Pretul grinelor, al cherestelei si al vitelor la Suceava, XVI (1853), p. 2.
Piatra si Galati]. - JURN. AGRIC., I (1858), p. 96, ...Grlul eel mai frumos e Inca tot 14 fl., Tara cucuruzul 8 f..,".
144, 160, 176.
16466 38:633.1 (439.2)
16453 38:615.9 (439.2) [Pretul productelor e tot sus" la sfirsitul lui ianuarie
[Apropiata interzicere in Transilvania a comertului 1853 la Brasov]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 14.
cu unele materii otravitoare, intre care si sulimanele"]. Galeata de grit' frumos avea pretul de 5-5 1/2 florin', far cea
- G. TRANS., XIV (1851), p. 314. de cucuruz 2 florin' 1 40 creitart.

877

www.dacoromanica.ro
38:633.1(439.2) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE 38:633.1(498.1)

16467 38:633.1 (439.2) 16481 38:633.1 (439.2)

[Corespondents de la Nanda, In care se semnaleazd [Pretul cerealelor la Oradea Mare]. G. TRANS.,
scumpirea excesivd a grinelor din cauza compromiterii XX (1857), p. 245: Transsilvania.
recoltei prin inundatii]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 140-141. 16482 38:633.1 (439.2)
[Pre],ul cerealelor In regiunea Alba Carolina]. TE-
16468 38:633.1 (439.2) LEGRAFUL R., VI (1858), p. 166-167: Transilvania.
[Pretul grinelor in Ardeal]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 329; Brapvu. 16483 38:633.1 (439.2)
[Despre inviorarea comertului de cereale din Banat In
16469 38:633.1 (439.2) urma cererilor mari de pe pietele strdine]. G. TRANS.,
[*tiri in legatura cu urcarea preturilor produselor XXI (1858), p. 203: Ungaria.
agricole in Ardeal]. G. TRANS., XVII (1854), p. 66:
Transsilvania. 16484 38:633.1 (498)
asupra pretului grinelor la Galati i Braila].
16470 38:633.1 (439.2) G. TRANS., XV (1852), p. 47-48.
[Pretul cerealelor la Timisoara]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 219: Oesterreichische Monarchic.. 16485 38:633.1 (498)
Dupa Temeswarer Zeitung. [Pretul cerealelor i alte stiri comerciale din Braila
si Galati]. G. TRANS., XVI (1853), p. 283: Monarchi'a
16471 38:633.1 (439.2) austriaca, p. 285: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
[$tire cu privire la pretul griului in Brasov]. G. 16486 Petrescu, G. 38:633.1 (498)
TRANS., XVII (1854), p. 336: Transsilvania.
Buletina Comertiala i Agricola. SECOLULtJ, I
16472 38:633.1 (439.2) (1857), nr. 53, p. 4.
[Amdnunte cu privire la pretul cerealelor si al ali- Arata ca este o criza a cerealelor, care se datoreste crizei euro-
mentelor in Ardeal]. G. TRANS., XVII (1854), p. 376: pene,*1 ca o multime de bastimente se OM disponibile la Galati $1
Transsilvania. Braila; recolta cerealelor este foarte bogata, precum $1 a semintei
Se In*ira In amanunt preturile diferitelor produse, compa- de rapita, care a lost introdusa In tail de Nicolae Gherman *i S.
rIndu-se cu cele din 1847. Se compara standardul de viata al unei
Stamu; se dau *1 preturile cerealelor.
familii, atunci $1 In 1854. titre cauzele seumpirii, se indica $i reaua 16487 P[etrescu], G. 38:633.1 (498)
stare a drumurilor catre Tara Romaneasea.
Buletina comercialfi. SECOLULtJ, I (1857), nr. 62,
16473 38:621.1 (439.2) p. 3-4.
[$tiri cu privire la pretul cerealelor In Ardeal]. G. Despre criza cerealelor ce se manifests In porturile Galati si
TRANS., XVII (1854), p. 411: De catra Debrecinu. Braila ca $1 In plata europeana; criza aceasta se datoreste mai ales
cantitatilor marl de grine depozitate In timpul razbolului din Orient.
16474 38:633.1 (439.2)
[Pretul cerealelor la Braov]. G. TRANS., XVIII 16488 38:633.1 (498)
(1855), p. 102: Transsilvania ; 238: Transsilvania ; 336: [$tiri cu privire la putIna cerere de grine In porturile
Braovii, 4 Noembre c.n. Galati si Ibrdila]. JURN. AGRIC., I (1858), p. 144:
Buletinula comertiala.
16475 38:633.1 (439.2)
[Despre abundenta de grine din Ardeal, despre insem- 16489 38:633.1 (498.1)
natele cumparaturi de cereale fdcute de aliati In Princi- Portul Braila. VEST. R., XVI (1851), p. 371, 388.
pate, undo se trimit si grinele din Transilvania, si despre Se arata pretul porumbului $i al grlului.
scumpirea produselor in Ardeal]. G. TRANS., XVIII
(1855), P. 342: Transsilvania. 16490 38:633.1 (498.1)
[Ieftinatatea cerealelor in Tara Romaneascal. G.
16476 38:633.1 (439.2) TRANS., XIV (1851), p. 279.
[Pretul cerealelor la Satu-Mare]. G. TRANS., XVIII Se dau preturile de pe piaia Brailei.
(1855), p. 353: Transsilvania.
Fragment dintr-o corespondents. 16491 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Bucureti]. G. TRANS., XIV
16477 38:633.1 (439.2) (1851), p. 367.
[Pretul cerealelor la Braov]. G. TRANS., XIX Se dau cifre.
(1856), P. 14, 72.
16492 38:633.1 (498.1)
16478 38:633.1 (439.2)
[Pretul curent al cerealelor la Braila]. VEST. R.,
[Pretul cerealelor la Cluj]. G. TRANS., XIX' (1856), XVII (1852), p. 98, 106, 122, 135, 244, 247, 300, 302,
p. 26. 312, 324, 339, 355, 372, 380.
16479 38:633.1 (439.2) 16493 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Blaj]. G. TRANS., XIX (1856), [Pretul cerealelor la Braila]. BUKURESTER DT.
p. 45. Z., IX (1853), p. 165-166, 181-182, 189, nr. 56 p. 222,
229, 284, 330, 354, 395.
16480 38:633.1 (439.2)
[Pre],ul cerealelor la Braov]. G. TRANS., XX 16494 38:633.1 (498.1)
(1857), p. 149, 170, 173: Monarchi'a Austriaca, nr. 72, 290: [Departamentul din Nauntru al Tdrii Romanqti cere
Transsilvania; 350: Transsilvania ; 357: Transsilvania, vInzatorilor de cereale pentru Indestularea otilor ruseti
382: Transsilvania: XXI (1858), p. 94: Transilvania, sd Inceteze cu urcarea preturilor, caci altfel va lua intisuri].
218: Transilvania, 279: Transilvania. VEST. R., XVIII (1853), p. 309-310.

878

www.dacoromanica.ro
38: 633.1(498.1) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE
16495 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila, in anul 1854]. - BUKU-
RESTER DT. Z., X (1856), p. 5, col. II: Donauftirsten-
thiner.
16496 38:633.1 (498.1)
[Cantitatile de cereale in portul Braila, in anul 1854]. -
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5, col. II, 53, col. II:
Donaufurstenthumer.
38:633.1 (498.1)
16497
[Pretul cerealelor la Braila]. - BULETIN [T. R.],
1855, p. 230-231, 238, 246, 255, 262, 271, 278, 290-291,
294, 302, 310, 330, 342, 346-347, 355, 365, 371, 376,
383.
16498 38:663.1 (498.1)
[Pretul cerealelor in portul Braila]. - VEST. R., XX
(1855), p. 224, 230, 242, 257, 265, 298, 305, 345, 361,
366, 373, 385: Departamentul Finantelor.
16499 38:633.1 (498.1)
[Pretul grinelor in oborul tirgului d'afara" din Bucu-
resti]. - VEST R., XX (1855), supl. la nr. 30, p. 1.
16500 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila]. - BULETIN [T. R.],
1856, p. 51. 100, 103, 115, 135, 148, 167, 182, 222, 235,
250, 271, 287, 298, 318-319, 334, 359, 374, 390, 407:
Ministerul Finantelor.
16501 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila]. - VEST. R., XXI (1856),
p. 46, 89, 95, 106, 121, 137, 153, 164, 185, 209, 216, 238,
255, 274, 284, 303, 315, 337, 353, 371, 385: Departamentul
Finantelor.
16502 38:633.1 (498.1)
[Date cu privire la pretul cerealelor in Braila]. -
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 25, 53, 97, 105,
146, 149, 153, 181, 189, 209, col. II, 213, 217, 269, 281,
309, 313, 341, 367, 399: Donaufarstenthiimer.
16503 38:633.1 (498.1)
[Se anunta di la mosia Floresti de pe apa Gilortului,
a lui Barbu Balcescu, se afla de vinzare 250000 oca po-
rumb]. - VEST. R., XXI (1856), p. 224: Instiintari.
16504 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila]. - BULETIN [T. R.],
1857, p. 146, 188, 215, supl. la nr. 65, p. 2, supl. la nr. 71,
p. 4, 327, 364, 395: Ministerul Finantelor.
16505 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila]. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 31, p. 3-4, nr. 40, p. 4, nr. 47, p. 3, nr. 57 p. 3,
nr. 65 p. 3, nr. 76 p. 3, nr. 84 p. 1, nr. 92 p. 1: Minis-
terul Finantelor.
16506 38:633.1 (498.1)
[Preturile cerealelor la Braila]. NATIONALULO, I
(1857), p. 12, 16, 20, 24, 28: Buletinult1 comerciala.
16507 38:633.1 (498.1)
[Ministerul Finantelor anunta preturile cerealelor la
Braila]. - BULETIN [T. R.], 1858, p. 18, 104, 119, 166,
190, 219, 296, 322, 368.
16508 38:633.1 (498.1)
Pretul bucatelor la Braila. NATioNALuLtr, I
(1858), p. 32, 36, 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112,
116, 120, 128, 132, 136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184,
194, 202, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254,
258, 262, 270, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, 314,
318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358.
28 - Bibliografia analitica - c. 959
www.dacoromanica.ro
38: 633.1(493.3)
16509 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila]. - ANUNT. R., V (1858),
nr. 5 p. 4, nr. 26 p. 1, nr. 30 p. 1, nr. 43 p. 2, nr. 48 p. 1,
nr. 66 p. 1, nr. 74 p. 2, nr. 82 p. 2, nr. 90 p. 2, nr. 98
p. 1: Ministerul Finantelor.
16510 38:633.1 (498.1)
[Pretul cerealelor la Braila, in cursul lunei mai]. -
ROMANUL, II (1858), p. 189: Bucuresci 19 Iunie/1Iulie.
Din cronica zilnica semnata de C. A. Rosetti.
16511 Petrescu, G. In. 38:633.1 (498.1)
Situatiune. - NATIONALULt, II (1858), p. 18.
Autorul se curia de mersul vInzarii cerealelor *I de lipsa nume-
rariului in pietile noastre de esportatiune".
16512 38:633.1 (498.1)
Buletinulti comercialti. Pretulti corentti alla produc-
telora din Braila si Galati. Vineri 14 Februare. - NATIO-
NALUL, I (1858), p. 84.
Se precizeaza el, dup3 profunda amortire In care de mult
plata noastra cazuse, a Inceput acum a-al relua voiciunea ". Se arata
cantitatile de grine vindute *i pretul lor.
16513 38:633.1 (498.1)
[*tiri cu privire la miscareacomerciala in portul Braila].
- JURN. AGRIC., I (1858), p. 176, col. I.
Se indica pretul diferitelor calitati de cereale.
38:633.1 (498.1)
16514
[Stire despre ridicarea pretului cerealelor la schelele
din Tara Romaneasca]. - ROMANUL, II (1858), nr. 68,
p. 270.
Griul are pretul de 200 lei chila, iar porumbul de 170 chila.
tirea este data In cronica semnata de C. A. Rosetti.
16515 38:633.1 (498.3)
[Mire din Galati referitoare la pretul grinelor]. - ZIM-
BRUL, II (1851), p. 109: Moldaviea.
16516 38:633.1 (498.3)
Portofranco Galatilor. Preturile curente. - VEST. R.,
XVI (1851), p. 264, 316, 324, nr. 86 p. 344, 371.
Se arata preturile la cereale la cursul monedei de Galati, pe
lunile august, octombrie, noiembrie.
16517 38:633.1 (498.3)
*tiri comertiale. VEST. R., XVI (1851), p. 298.
Despre preturile grinelor la Galati *i la Constantinopol.
16518 38:633.1 (498.3)
[Lipsa posibilitatilor de transport in Moldova]. - GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 346: Mare Britania.
Amintind ca guvernurile germane au contractuit In Anglia
mare cltime de grille americans ", redactia adauga: Grinele Mol-
dovei zac in tarn din lipsa unui transport Insemnatoriu pe uscat
pin la Germania".
16519 38:633.1 (498.3)
[Pretul curent al cerealelor la Galati]. - VEST R.,
XVII (1852), p. 98, 106.
16520 38:633.1 (498.3)
[Suirea preturilor cerealelor la Galati din pricina can-
titatei corabillor sosite"]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 152, 164: Terra romaneasca si Moldavia ; Galati.
Se dau preturile diferitelor cereale.
16521 38:633.1 (498.3)
[C. Negruzzi anunta ca la mosia sa, Trifestii Vechi, se
vinde popusoi vechi]. SEPTAMANA, I (1853), p. 8.
Satelor ce vor avea nevole, be se va slobozi pine *I pe datorie".
879
38: 633.1(498.3) COMERTUL DTFERITELOR PRODUSE 38: 635(498.3)

16522 38:633.1 (498.3) p. 4, nr. 136 p. 4, nr. 149 p. 4, nr. 155 p. 4, nr. 156 p. 4
[Pretul cerealelor in portul Galati]. - GAZ. DE nr. 159 p. 4, nr. 163 p. 4, nr. 169 p. 4, nr. 183 p. 4
MOLD., XXVIII (1853), p. 101, 105, 109, 113, 117, 133, nr. 184 p. 4, nr. 186 p. 4, nr. 187 p. 4, nr. 192 p. 4.
141, 158, 266, 300, 319, 332.
16536 38:633.1 (498.3)
16523 38:633.1 (498.3) [Informatii cu privire la comertul de grine in Moldova].
[Pretul cerealelor la Galati]. - BUKURESTER DT. -JURN. AGRIC., I (1857), p. 31-32: Buletinulti Corner-
Z., IX (1853), p. 190, col. I, nr. 56, p. 222, col. I, 286, col. I, pain.
330, 396, col. I.
16537 38:633.1 (498.3)
16524 38:633.1 (498.3)
Buletinulu comercialit Pretulfi corenth allu productc-
[Stiri cu privire la intensificarea negotului grinelor la lora din BrAila si Galati. Vineri 14 Februare. - NATIC-
Galati]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 321: Novi- NALULla, I (1858), p. 84.
tale din nauntru.
Se precizeazd el dupd. profunda amorpre In care de mult
16525 38:633.1 (498.3) piata noastra clzuse, a Inceput acum a-51 relua voiciunea". Se aratd
[Pretul cerealelor la Galati, in anul 1854]. - BUKU- cantitdtile de grine vtndute $i pretul tor.
RESTER DT. Z., X (1854), p. 6, col. I, 53, col. II: Donau- 16538
fiirstenthilmer. 38:633.1 (498.3)
[Stiri cu privire la comertul cu produsele agricole in
16526 38:633.1 (498.3) Moldova]. - JURN. AGRIC., I (1858), p. 128: Buleti-
[Cantitatile de cereale in portul Galati, in anul 1854]. nulti comertialit
- BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 6, col. I, 54, col. I: Griul se vinde la acelasi pret cu pdpu$oiul $i nu se cere declt
Donauftirstenthiimer. pentru consumatia locald. Din aceasta cauzA, mutt grlu a fost trans-
38:633.1 (498.3) format de producStori In rachiu, care lid el nu e prea cerut, cu
16527 toatd ieftinAtatea lui (15 lei vadra).
[Stiri in legatura cu operatiile comertului de cereale
la Galati]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 208: Tier'a 16539 38:633.1 (498.3)
romanesca si Moldavi'a. Portul Galatii. - STEAOA D., III (1858), p. 256.
16528 38:633.1 (498.3) Se comunica pretul cerealelor In portul Galati, In intervalul
Scumpetea griniloru. - STEAOA D., I (1855), 14-27 noiembrie.
p. 5-6, 41, 49-50, 61-62 [neterminat]. 16540 38:634.1/.7 (498.1)
Se recomanda ca mdsurile luate In Franta, Belgia, Olanda $i [Iosif Ionescu, profesor de pomologie, anunta ca are
Anglia pentru leftinirea plinl, sd fie urmate $i la not ". Se redau de vinzare pomi roditori altoiti]. - VEST. R., XVII
diferite acte oficiale din 'Artie de mai sus In legaturd cu problema (1852), p. 340.
plinii.
16529 38:633.1 (498.3) 16541 38:634.98 (498.1)
[Pretul grinelor miscarea portului Galati]. - ZIM- [Se oferA spre vinzare, in apropiere de Bucuresti, 100
BRUL, III (1855), p. 608, 612, 656, 676, 696, 700, 708, pogoane de pAdure cu lemn de ars si 19 pogoane cu lemn
724, 740, 756, 764, 772, 788, 796, 812, 852, 860, 864, 873, de constructie]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854),
876, 888, 892, 896, 904, 916, 920, 928, 936, 952, 956, 972, p. 216: Nachweisungs-Bureau in Bukurest.
980, 996: *Uri Telegrafice, Comerth. Pretul cerut: 1500 ducati, numai pentru lemn.
16530 38:633.1 (498.3) 16542 38:634.989 (439.2)
[Preturile cerealelor la Galati]. - GAZ. DE MOLD., Productiune de eascg de fag in cercul Orastiei. - TE-
XXVII (1855), p. 277, 285, 289, 293, 297, 301, 317, 321, LEGRAFUL R., VI (1858), p. 174: Transilvania.
329, 333, 337, 341, 345, 349, 369: Novitale din nauntru.
Se aratlt c3 aceasta lased devenise un articol de comert folo-
16531 38:633.1 (498.3) sind pentru clrpirea cordbillor". Se dd de *tire cd un grup de indus-
[Se anunta ca s-a urcat pretul grinelor la Galati, in tria$i" din OrAstie se sileau sS generalizeze acest comert.
urma cumparaturilor facute pentru aprovizionarea tru- 16543 38:635 (498.3)
pelor franco-engleze din Crimeea]. - ZIMBRUL, III
(1855), p. 392. [B. Clemer anunta ea are de vinzare rAsaduri si seminte
38:633.1 (498.3)
pentru gr5dini]. - ZIMBRUL, II (1851), p. 156-160:
16532 Instiintare.
[Date cu privire la pretul cerealelor in Galati]. -
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 26, 105, 150, 16544 38:635 498.3)
col. I, 189-190, 214, 217, 269, 313: Donaufiirstenthiimer.
[Se apron vinzarea legumelor pe piata Buicliu, la
16533 38:633.1 (498.3) Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 73: Novi-
[Pretul cerealelor la Galati in 23 aprilie]. - LE COUR-
tale din nauntru.
RIER DE B., I (1856), nr. 43, p. 2: Moldavie. Departamentul Lucr5rilor Publice, ca sd vina In ajutorul cetS-
tenilor din Capitall $i al tdranilor care vInd produsele tor, aprobd.
16534 38:633.1 (498.3) ca vinzarea for sit se facd $i pe piata proprietatea cam. I. Buicliu,
[Stire cu privire la scilderea pretului grinelor la Galati, care se aflA pe lIngd piata num Rd a Beilicului.
In urma zvonurilor de pace]. - ZIMBRUL, IV (1856), 16545 38:635 (498.3)
nr. 23, p. 3.
Din Wanderer.
[Profesorul V. Cunin [Quenim] anunta ca are de vin-
zare mai multe feluri de seminte de buni cantalupi, zAmesi
16535 38:633.1 (498.3) si de mica mazAre zilhAritr]. - GAZ. DE MOLD., XXV
[Pretul grinelor la Galati]. - ZIMBRUL, IV (1856), (1853), p. 88.
nr. 60 p. 1, nr. 67 p. 4, nr. 68 p. 4, nr. 75 p. 4, nr. 78 p. 4, Pretul colectier este de on irmilic. Text In limbile romans
nr. 81 p. 4, nr. 103 p. 4, nr. 125 p . 4, nr. 129 p. 4, nr. 130 $i francezd.

880

www.dacoromanica.ro
38: 635(498.3) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE 38: 639.38(498.1)

16546 38:635 (498.3) 16558 38:637.5 (439.2)

[Profesorul Cunin [Quenim] anunta ca are de vinzare
seminte de cantalupi si de legume aclimatizate In tara].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 80.
16547 G. 38:636(437.5)
[Corespondenta din Bucovina despre recolta Imbel-
sugata si despre pretul vitelor]. TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 130: Bucovina.
Se arata ca o vacs de frunte cu vitel" costa circa 20 florin'
$1 o pareche de boi de mipoc", 50-60 florin'.
16548 38:636 (439.2)
[Pretul vitelor la tirgul din Sibiu]. TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 154: Monarhia Austriaca.
16549 38:636 (439.2)
[Despre ieftinirea pretului vitelor]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 274: Transilvania.
Se arata ca o pereche de boi, care, cu o jumatate de an Inainte,
se cumpara cu 300 florin', costa 100 120 florini.
16550 38:636 (439.2)
[Nota despre scumpirea pretului vitelor in Transil-
vania]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 2: Transilvania.
Pretul vitelor In asemanare cu cel din toamna trecuta, a
crescut foarte. 0 pareche de boi, care se vindea atunci cu 120 f.,
acuma s-au suit la 240 f. arg.
16551 38:636 (439.2)
[Tirgul de vite de la Sibiu a dat rezultate slabe].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 122: Transilvania.
... Vite destule, Ina cumgratori Mint,.
38:636 (439.2)
16552
[Despre rezultatele slabe ale tirgului de vite de la
Brasov din 20 octombrie]. G. TRANS., XX (1857),
p. 322: Transsilvania.
Lucrul este explIcat, Indeosebi, prin lipsa banilor de pe plata.
16553 38:636 (498.1)
[Dispozitie a Departamentului din Nauntru al Tarii
Romanesti prin care se interzice locuitorilor de a-si vinde
vitele de jug si de munca, boi sau cai]. BULETIN
[T. R.], 1854, P. 2-3.
S-a luat accost& masura fiindca unii tarani Isi vindeau vitele
de munca de care aveau absoluta nevoie. Departamentul opi-
neaza ca tragatorii" slut singura bogatie a acestui clas de oameni
Intru IntImpinarea casnicilor trebuinte cu hrana $i altele".
16554 38:636 (498.1)
[Dimitrie Cocri anunta ca are de vinzare la mosia An-
drasesti, din jud. Ialomita, o herghelie de peste 100 cai
de cea mai buns rasa ungureasca]. VEST. R., XXI
(1856), p. 168, col. III.
16555 38:636 (498.1)
[Se anunta ca se afla de vinzare cinci cai arapesti arma-
sari]. VEST. R., XXI (1856), p. 204: Instiintari.
16556 38:636 (498.1)
[Departamentul din Nauntru al Tarii RomAnesti face
cunoscute noile dispozitii de cumparare si vinzare ale
vitelor]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 258-259.
Noile dispozilii au fost luate ca sa stavileasca furti8agul de vite.
16557 38:637.3 (498.1)
[Panait Joan anunta a adus o mare catatime de cas-
cavale din muntii Penteleului" si se afla de vinzare la
pravalia sa din Hanul Grecilor]. VEST. R., XVIII
(1853), p. 348: Instiintari.
[Scumpete mare pe piata Brasovului]. G. TRANS.,
XIV (1851) p. 224.
Preturile s-au ridicat la came de la 7, 8 cr. la 17 1/2 cr.
16559 38:637.5 (439.2)
[Pretul carnii la Brasov]. G. TRANS., XV (1852),
p. 179, col. II: Terra romaneasca si Moldavia.
Se arata ea, In timp ce Ia Brasov ocaua de came se vinde
Cu 90 parale, la Bucure8ti pretul ei a fost fixat la 30 parale, de la
Sf. Apostoli pIna In august.
16560 38:637.5 (439.2)
[Pretul carnii la Brasov]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 240: Transsilvania.
16561 38:637.5 (439.2)
[Mic articol cu privire la aprovizionarea cu carne].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 110: Monarhia Aus-
triaca. Sibiiu 8 Aprilie.
Se anunta ca stapinirea a aprobat libera vInzare a earn'',
spre a-i provoca leftinirea prin concurenta. Se noteaza pretul
la carnea de porc, miel $i vile!, aratIndu-se cresterea lul. Se exprima
regretul ca marginasii", crescatori de vite, nu stiu sa extraga
maximum de folos material din ocupatia for.
16562 38:637.5 (439.2)
[Articol cu problema comertului cu came In tinutul
Sibiului]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 177-178:
Monarhia Austriaca. Sibiiu 8 Iunie.
Se arata ca, In urma cresterii necontenite a pretului vitelor,
ca $1 al cam'', spre a provoca ieftinirea pretului carnii, autori-
tatile au decis In 1854 ca oricine sa poata vinde came, nu numai
macelarii, si la prey Tiber. MA, In urma liberei concurente, pretul
carnii a crescut $1 mai mult, iar catitatea a scazut. Se eiteaza pre-
turtle diferitelor feluri de came. Se anunta ca, de la 15/3 lun1e,
autoritatile au decis iarasi ca vInzarea carnii sa se faca numai de
macelari si au stabilit preturi maximale.
16563 38:637.5 (498)
[Pretul carnii Ia Bucuresti, Brasov, Viena si Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 351 : Tara Romaneasca.
Se reproduce o nal dupa Gazeta Gerrnanicd de Bucureeti,
(=Bukurester Dt. Z.) (anal 1851 din aceasta gazeta nu se afla
In coleetia B.A.R.). Se arata marIle deosebirl de preturi la came
pe pletele din Bucure.$0, Brasov, Viena si I*: la Bucuresti
30 parale, la Brasov 61 parale, tar la VIena 157 1/2 funtul. In paran-
teze se adauga (probabil este un adaos al gazetei lul Asacbi) ca
la Iasi, de chid s-a desflintat monopolul pentru came, este In-
bel$ugare $1 eftinatate".
16564 38:637.5 (498.1)
[Stiri In legatura cu scumpirea alimentelor In Tara
Romaneasca]. G. TRANS., XVII (1854), p. 101: Din
campulfi resboiului.
Carnea se vinde cu 16 cr. de argint ocaua.
16565 38:637.61 (439.2)
[Interzicerea In Transilvania a cumpararii pieilor de
vite din pricina raspindirii epizootiei]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 289.
16566 38:638.2 (498.3)
Buletinulti seri[ei]coln. JURN. AGRIC., I (1857),
p. 76-77.
Date asupra preturilor semintei" de viermi de matase st
asupra cererii de matase.
16567 38:639.38 (498.1)
[Teodor D:mitriu anunta ca la pravalia sa din Bucu-
resti se anti de vinzare icre de chefal la preturi conve-
nabile.]. VEST. R., XVIII (1853), p. 72: Instiintari.

881

www.dacoromanica.ro
38: 639.54(498.1) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE 38: 667.82(498.1)

16568 38:639.54(498.1) 16581 38:663.97 (439.2)

[Departamentul din Nauntru anunta ca prinderea lipi- [Despre scumpirea tutunului, la Sibiu]. TELEGRA-
torilor e libera, la fel ca si comertul lor, cu singura conditie FUL R., I (1853), p. 22: Monarhia Austriaca.
de a se avea invoirea proprietarilor lacurilor de unde se
colecteaza]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 181: 16582 38:663.97 (498.1)
Donauftirstenthilmer. [Negustorul Stefan Pavlidis din Bucuresti anunta ca
16569 38:639.54 (498.3)
are de vinzare diferite tutunuri straine, precum si tutu-
nuri de Bila, foarte bune si de Berceni "]. ANUNT. R.,
[Circulars cu privire la comertul cu lipitori si la con- V (1858), nr. 64, p. 4.
trabanda trecerii for peste granita]. BULETIN [Mold.],
XXII (1854), p. 257-258: Comitetul Sdnatatii. Tutunul se vinde In boccele" sl In teancuri", precum I
taiat". Se dau si preturile.
16570 38:662.63 (439.2) 16583 38:664.34 (498.1)
[Scumpirea pretului lemnelor la Arad din pricina smul- [Se anunta di la Martinovici si Asan, la Crucea de aur,
gerii de ape a mii de stinjeni de pe tdrmul Muresului]. G. in ulita Lipscanilor, se aflii de vinzare cel mai fin si mai
TRANS., XIV (1851), p. 303. curat uleiu de in pentru mincare, tescuit numai de cite-va
16571 38:662.63 (498.1) zile char aici in capitals "]. VEST. R., XVIII (1853),
[La magazia de lemne din viipseaua neagrii se arid de supl. la nr. 23, p. 3: instiintari.
vinzare lemne, cu pretul de 85 lei stinjenul]. VEST. R., 16584 38:664.41 (439.2)
XXII (1857), p. 12. [Comunicat al guvernamintului Transilvaniei privind
16572 38:663.2 (498.1) noul pret al sarii cu incepere de la 1 mai 1856]. G.
[Pretul vinului in Bucuresti]. BUKURESTER DT. TRANS., XIX (1856), p. 121: Partea oficiosa.
Z., X (1854), p. 244: Nachweisungs-Bureau in Bukurest. Se indica noile preturi ale sarii la diferitele saline transilvane.
Se ofera spre vinzare cu 7-8 piastri vadra. 16585 38:664.41 (439.2)
16573 38:663.2 (498.1)
[Publicare" a guvernamintului Transilvaniei privind
punerea in vinzare a unei sari speciale pentru vite].
[Stire cu privire la pretul vinului in Bucuresti]. G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Partea oficiesa.
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 280: FranzOsische
Weinkeller. 16586 38:664.41 (439.2)
Se anunta de vinzare 3 calitati, cu 2,20 lei, 3,20 lei si4 let [Se dau noile preturi ale sarii la minele de sare arde-
ocaua, respectiv 22, 35 si 40 lei vadra. lene] TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 170: Tran-
silvania.
16574 38:663.2 (498.3)
[Pretul vinului].GAZ. DE MOLD., XXV (1853), 16587 38:664.41 (498.1)
p. 309: Novitale din nauntru. [Directia Ocnelor din Tara Romaneasca anunta ca are
Scurta nota In care se arata c5 seceta a influentat favorabil de vinzare sare la pretul de 28 lei suta de oca]. VEST.
asupra calitatii vinurilor si se asteapta un yin de calitatea celui R., XXII (1857), p. 32: Publicatie.
din anul 1811. Pretul mediu este de 4-4 1/2 lei vadra, dar pro- 16588 38:664.41 (498.3)
prietarul faimoasei vii de la Cotnari a lui Stefan eel Mare, a vindut
vadra pind la 24 lei". [Masurile luate de Consiliul Administrativ pentru impie-
dicarea contrabandei cu sare peste Prut]. BULETIN
16575 38:663.2 (498.3) [Mold.], XXIII (1855), p. 321, 333: Secretariatul de Stat ;
[Despre preturile vinurilor din Moldova]. VEST. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 325, 337: Novitale
R., XVIII (1853), p. 322. din Nauntru ; STEAOA D., I (1855), p. 25: Acte oficiale.
In urma arsitelor din vara anului 1853, calitatea vinurilor MSsurile cuprind: inventarierea depozitelor de sare de la
din Moldova este foarte bund. Prut si interdictia de a se mai ridica altele noi; construirea unor
barSci pentru pazitorii depozitelor ; penaliz3ri pentru contra-
16576 38:663.2 (498.3) venienti. Modul lncheieiii tranzactiilor Intro locutiori si Camara
[Pretul vinului in Moldova]. BUKURESTER DT. Ocnelor pentru transportul sarii. In Gazeta de Moldavia text
Z., IX (1853), p. 317: Donaufiirstenthtimer. roman si francez.
16577 38:663.4 (439.2) 16589 38:664.641 (439.2)
[instiintare a magistratului cetritii Brasovului pri- [Albert Schmidt din Brasov anunta vinzarea de faind
vind vinzarea libera a berei si arendarea casei de ber5rie de diferite calitati]. G. TRANS., XX (1857), p. 396, 400.
cetat.enesti]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 276. Se dau preturile acestnr diferite soiuri de faint
16578 38:663.4 (439.2) 16590 38:665.15 (439.2)
[Masuri restrictive in Transilvania pentru cei ce fabrics [Comunicat al guverndmintului Ardealului in legatura
here]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 336: Buletinulu cu modul de vinzare a lumindrilor]. G. TRANS., XV
Oficialu. (1852), p. 213.
Cei ce fierb sau vind bere nu au vole s5 depoziteze si sd vinda
yin sau rachiu. 16591 38:665.15 (498.1)
16579 38:663.97 (439.2)
[Se acorda lui Constantin Ciocan, aga de Moldova,
dreptul de a fabrica lumindri de seu de lux in forma celor
[Publicatie in legatura cu vinzarea tutunului in zilele de stearina si s5 be vinda la pretul de lei 4 parale 24 ocaua].
de sarbatoare in Ardeal]. G. TRANS., XIV (1851), BULETIN [T. R.], 1854, p. 10: Sfatul Ordsenesc din
p. 72. Bucuresti.
16580 38:663.97 (439.2) 16592 38:667.82 (498.1)
[Cresterea pretului tabacului in Ardeal, cu 5 cr. la [Negustorii Martinovici & Asan anunta ca la pravalia
pund"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 21. for din Bucuresti a sosit mult asteptata ceruiala pentru
Se precizeaza Insa. c5 pentru locuitorii pene in departare scinduri, facuta gata, care este nu de mult invent ala"].
de 1 milu de la granilia remane tabacul in pretiul de mai inainte". ANUNT. R., V (1858), nr. 36, p. 4.

882

www.dacoromanica.ro
38: 668.1(498.1) COMERTUL DIFERITELOR PRODUSE COMERTUL INTERIOR 381 (498.1)

16593 38:668.1 (498.1) 381 COMERTUL INTERIOR. TY RGURI.

[Fabricantul din Bucuresti V. Vasiliadis aduce la cunos- BILCIURI. PIETE
tinta publicului ca, dupa cercari si studii, a ajuns a pro-
duce un fel de sapun fara cenusa, de o cualitate superioara",
i ea persoanele care vor cumpara de o data cel putin 16605 381 (439.2)
100 ocale" vor avea un scazamint de 4%]. VEST. R., [Informatie despre scumpetea californiana" din regiu-
XVI (1851), p. 12. nea Timisoarei si mentinerea traiului ieftin la Arad prin
Pretul este de un sfantih ocaua. preturile ]imitatel. G. TRANS., XV (1852), p. 358.
16594 38:668.1 (498.1) 16606 381 (439.2)
[Se anunta din Viena ca Ministerul de Finante aus-
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca nu triac, in intelegere cu cel al Comertului, desfiinteaza taxa
este admisa vinzarea sapunului prost la un pre], mai mare vamilor de drum si a podurilor, pentru crescatorii de vite
de lei doi parale douazeci ocaua]. BULETIN [r. R.], din Ardeal]. TELEGRAFUL R., 11 (1854), p. 153,
1855, p. 310. col. II: Austria.
16595 38:671 (498.3) Mdsura s-a luat pentru a-i ajuta sa iasa din criza pe care o
adusese razboiul. Scutirea de taxe era valabila pentru crests
[Stefan loanovici isi anunta deschiderea unui magazin torii care se Intorceati cu vitele for din Turcia sau se duceau cu
de bijuterii si galanterie, pe ulita mare din Iasi]. ZIM- ele In Ungaria *i Banat.
BRUL, III (1855), p. 1036, 1060, 1096: Instiintare.
16607 381 (439.2)
16596 38:672 (439.2) [Camera Comerciala si Industrials din Brasov anunta
[Anunt privind vinzarea diferitelor produse de fierarie, ca 1-a numit pe Vincenz Heimlich ca sensal" in Brasov].
dat de Paul Nendvich din Sibiu]. G. TRANS., XX G. TRANS., XX (1857), p. 64: Buletinula Oficial&
(1857), p. 184. Se precizeazd ca, In alai% de mijlocirea treburilor cu marfe"
Nendvich este tlepositoriul de producte montanistice de la (mdrfuri), acesta e Indreptatit $i la mijlocirea trebilor cu polite
Ruskberg".
$i bani".
16608 381 (439.2)
16597 38:674 (498.3)
[Instiintare a samsarului" pie(ii Brasovului Vichen-
[Instiintare de licitatie: vinzarea a 6324 bucati de tie Haimlih asupra ramurilor sale de activitate in aceasta
brazi taiati, din Borgo-Prundu, in prefectura Bistritei]. calitate]. G. TRANS., XX (1857), p. 196.
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 181. In aceea*i In*tiintare samsarul" fixeazd pozilia sa fat.s de
Se dau conditlile de vinzare. nou Infiintata filiala a InstItutului de Credit deschisd la Brasov.
16598 38:677.1 (498.1) 16609 381 (439.2)
[I. Kestler, cu prilejul desfacerii magazinului sau de [Ordinaciunea ministeriului de comerciu" austriac prin
pinzeturi din Bucuresti, publica o lista de preturi]. care se interzice cintarirea la vinderea cu maruntisull.
VEST. R., XXI (1856), p. 172: instiintari. G. TRANS., XX (1857), p. 341: Partea oficiOsa.
La vinderea cu radicata" e permis s% se foloseascd data-
16599 38:677.1 (498.1) rul fix.
[Lista de preturi la diferite pinzeturi cu denumirile 16610 381 (439.2)
lor]. ANUNQATORUL, IV (1856), p. 88.
Ordinaciunea guvernamintului c. r. pentru Ardealti,
Negustorul L. Tiller, care mai ramlue in Bucure.ti Inca 14 zile, din 2 Aprilie 1858, privitere la introducerea pasporte-
anunta o scadere de preturi. lora pentru vite la cumparari si vinzari, apoi a certi-
ficatelora la minarea peste frontierele c. r. G. TRANS.,
16600 38:677.1 (498.3) XXI (1858), p. 129-130: Partea oficiOsa.
[C. Levi si Comp. publieil o lista de preturi la pinzeturi].
ANUNT. R., IV (1857), supl. la nr. 7, p. 3. 16611 381 (498.1)
[Departamentul din Nauntru al Tarii Romanesti,
16601 38:684.2 (498.1) printr-o porunca care cirrnuiri, face cunoscut ca orice
[Preturi la diferile trasuri, ce sint de vinzare]. vinzare de vite trebuie sa lie insotita de un bilet eliberat
ANUNQATORUL, IV (1856), p. 296. de alesii satului sau de politia orasului]. BULETIN
[T. R.], 1851, p. 225-226.
Cabriolets cu patru roll 85 galbeni, faeton de dame 150 galbeni,
carets pentru trei persoane 170 galbeni $1 carets pentru patru 16612 381 (498.1)
persoane 180 galbeni. [Lamuririle date de Departamentul Vistieriei din Tara
Romaneasea referitor la pretuirea marfurilor ce se aduc
16602 38:684.2 (498.1) din strainatate]. VEST. R., XVI (1851), p. 269-270.
Vrednic de luat in bagare de seams. ROMANUL, I
(1857), nr. 13, p. 4. 16613 381 (498.1)
Se anunta vinzarea unor trasuri *i se dau preturile. [Vornicia capitalei Bucuresti face cunoscut ca toti
patentarii care n-au dat chezasiile cuvenite trebuie sa le dea
16603 38:684.2 (498.3) in 40 zile, caci altfel vor fi trecuti in clasa birnicilor].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 55.
[Firma Hennig din Iasi anunta de vinzare o trasura,
dindu-se pretml].ZIMBRUL, 11 (1851), p. 88: Instiin- S-a luat aceastd mdsura fiindcd starostiile de corporatil nu
tare. reqesc ss string taxeic impuse patentarilor.
16614 381 (498.1)
16604 38:771 (498.1) [Fats de preturile de specula pe care mosierii si aren-
[Binder, daguerrotipeur, anunta ca are de vinzare dasii le pretind pentru produsele for, necesare aprovizio-
piaci cu emulsiune de argint]. BUKURESTER DT. narii trupelor de ocupatie, Departamentul din Nauntru
Z., X (1854), p. 208: Anzeige. ii previne ca, data nu inceteaza, va introduce sistemul

883

www.dacoromanica.ro
381(498.1) COMERTUL INTERIOR 381 14(439.2)

rechizitiilor]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 16626 381.14 (439.2)

313: Donaufarstenthtimer. [Publicatie a magistratului din Brasov vestind schim-
Plata se va face mai ttrziu, la preturile din iunie 1853. barea datelor tirgurilor marl din acest oral, de la Joia
verde" si de la toti Sfintii"]. - G. TRANS., XVIII
16615 381 (498.1) 1855), p. 400: Publicare.
[Ordonanta cu privire la expunerea in fata prdvaliilor
a marfurilor, obiectelor, lazilor goale, ceea ce impiedicd 16627 381.14 (439.2)
circulatia]. - BULETIN [T. R.], 1858, p. 392: Consiliul [Se fac cunoscute schimbdrile intervenite in zilele
Municipal din Bucuresti. fixate pentru tfrgurile anuale din orasul Brasov"- BU-
16616 381.14 (439.2) LETIN [T. R.], 1856, p. 50.
[Despre uncle mdsuri luate cu privire la tinerea tir- Publics aceasta Instlintare Departamentul din Nauntru al
gurilor saptdminale]. G. TRANS., XIX (1856), p. 229: Tarii Romanesti, la cererea agentAel austriece.
Monarchi'a austriaca. Transsilvania. 16628 381.14 (439.2)
Se hotAraste s5. se Ingradeasca participarea la aceste tIrgurl [Despre nereusita unui tirg la Brasov]. - G. TRANS.,
a negustorilor straini de respectivele localitati.
XIX (1856), p. 152.
16617 381.14 (439.2) Se mentioneaza ca tirgul nu reusise din pricina lipsel banilor
[Necesitatea de a se micsora numdrul tirgurilor din de pe piata.
Transilvania]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 274: Monar-
chi'a austriaca. Transsilvania. 16629 381.14 (439.2)
Se arata, dupa Siebenburger Bole, ca In Transilvania se tineau [Rezultatul slab al tirgului tinut la 20 octombrie la
prea multe Urguri (613 pe an) sl ca se intervenise pentru micso- Brasov"- G. TRANS., XIX (1856), p. 314: Transsil-
rarea numarului acestora. Se da si o lista a tmpartirii tirgurilor vania.
pe luni. Se arata ca vInzatorii, ca si cumparatorii, se dovedisera nume-
16618 381.14 (439.2) rosi, dar ca In schimb lipsa de bani paralizase tranzactiile.
[Problema tirgurilor de tarn]. G. TRANS., XX 16630 381.14 (439.2)
(1857), p. 160: Transsilvania. [instiintare a magistratului din Brasov privind data
Se pledeaza pentru mentinerea sl neingradirea acestor Urguri. la care se vor tine tirgul de primavard si cel de toamna].
16619 381.14 (439.2) - G. TRANS., XX (1857), p. 68: Buletinulu Oficialu.
[Pregdtiri facute la Bras.ov in vederea tirgului pro- 16631 381.14 (439.2)
venitoriul. - G. TRANS., XIV (1851), p. 350. [Insuccesul tirgului de tars de la Brasov"- G.
16620 381.14 (439.2) TRANS., XX (1857), p. 172: Monarchi'a Austriaca.
[Desfilsurarea tirgului din Brasov]. - G. TRANS., Se atribuie inundatiilor $i lipsei de ban'.
XIV (1851), p. 353.
16632 381.14 (439.2)
Se arata ca vinzarea vitelor fusese inexistenta din pricina
interzicerii aducerii for din cauza bolilor, dar ca si vinzarea tailor Ordinea tirgului de septdmind pentru cetatea de pre-
nu a lost Insemnata. Se regrets el prin violarea hotarlrilor guver- fecturd Brasovii. G. TRANS., XX (1857), p. 309, 313 -
nulul se mentinuse, In privinta marfurilor, monopolul prime! 314, 317-318.
vInzarl pentru localnici. Se redau in extenso dispozitlile prefectului In privinta tined'
16621 381.14 (439.2) tirgurilor saptamlnale in cetatea Brasovului.
[Rezultatul foarte nemultiumitoriu" al tirgului de 16633 381.14 (439.2)
toamnd de la Brasov]. G. TRANS., XV (1852), p. 321.
Cauza esecului tirgului este atribuita timpului ploios si Upset
de bani.
[Nereusita tirgului de yard de la Brasov].
TRANS., XXI (1858), p. 170: Transilvania.
G. -
Se spune ca un ttrg saptamlnal cu cltiva an! mai lnainte avea
16622 331.14 (;39.2) mai bune rezultate (Melt tale atinse de acest ttrg de varli.
[Desfdsurarea tirgului de primavard de la Brasov]. - 16634 381.14 (439.2)
G. TRANS., XVI (1853), p. 147: Transilvania.
Se dau preturile de vinzare la vile si cal. Se observe ea pre- [Insuccesul tirgului de la Medias din pricina interzi-
turile erau ridicate ca se await putAni cumparatori din pri- cerii (din cauza de epidemie) a aducerii vitelor spre vin-
cina Upset de bani. zare]. G. TRANS., XIV (1851), p. 234.
16623 381.14 (439.2) 16635Part. Tr. 381.14 (439.2)
[Informatii despre tirgul de toamnd din Brasov]. - [Reusita tirgului de vita de la M. Osorhei]. - TELE-
G. TRANS. XVI (1853), p. 335: Brasio VU. GRAFUL R., V (1857), p. 281: Transilvania.
Se mentioneaza ca exportul Ardealului a scazut din cauza Autorul corespondentei arata ca Urgul fusese animat si ca
sltuatiet din Principate, care erau principalul cumparator. vitele se vIndusera ieftin.
16624 381.14 (439.2) 16636 381.14 (439.2)
[Tirgul din Joia verde" din Brasov a fost bogat in [Ministerul de Comert a aprobat ca la Wasinari, lingd
vice, dar au lipsit banii].- G. TRANS. , XVIII (1855), Sibiu, sa se tiny in tot anul cloud' tlrguri de lard, cel de
p. 165-166: Transsilvania. vile la 1 martie si cel de producte la 16 noiembrie]. - G.
Se dau preturile vitelor. TRANS., XVI (1853), p. 394: Publicare.
16625 381.14 (439.2) 16637 381.14 (439.2)
[Despre rezultatele tirgului de \Tara din Brasov]. - [Se aproba ca in comuna Rasinari s se tiny tirg sdp-
G. TRANS., XVIII (1855), p. 330: Tr anssilvania. tdminal].- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 183: Publi-
Se (la pretul vitelor. catiune.

884

www.dacoromanica.ro
381.14(439.2) COMERTUL INTERIOR 381.14(498.1)

16638 381.14 (439.2) 16652 381.14 (498.1)

[Comunei Rasinari i se aproba sa tins tirg de sapta- [Se aproba ca sa se infiinteze un bilci peste an pe mosia
mina" in fiecare strnbata]. - G. TRANS., XVII (1854), Arcesti, din judetul Romanati, proprietatea parucicului
p. 192: Publicare. Petrache Mainescu]. - BULETIN [T. R.], 1854, p, 349.
16639 381.14 (439.2) 16653 381.14 (498.1)
[Corespondents din S. Sebes de la 19 ianuarie, asupra [Se anunta ca se aproba ca sa se infiinteze bilci o data
tirgului de vite]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 14: pe an pe mosia Balosanii, judetul Dolj, proprietatea
Transilvania. paharnicului loan Caragea]. - BULETIN [T.R.], 1851,
Se arata a vInzarea fusese rara" si ca lipsa banilor se smite p. 365: Departamentul din Nauntru.
In toate clasele poporului". 16654 381.14 (498.1)
16640 381.14 (439.2) [Se aproba infiintarea unui bilci peste an pe proprie-
[Insuccesul tirgului de la Sibiu]. G. TRANS., XIV tatea Benesti, din judetul Vilcea, a lui Grigorie Ote-
(1851), p. 150. teliseanu]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 146.
Se arata ca la acest tirg au fost lipsa de cereresi lipsa de numerar. 16655 381.14 (498.1)
16641 381.14 (439.2) [Se anunta infiintarea de tirg la Bitcoveni li Dobro-
[Desfasurarea cu putina daravera" a tirgului de mai costea]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 53: Ministerul din
din Sibiu, din pricina timpului nefavorabil]. - G. TRANS., Nauntru.
XV (1852), p. 130. 16656 381.14 (1.98.1)
16642 381.14 (439.2) [Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiin' eze pe
[Tirgul de Cara din Sibiu are multa marfil si putini mosia Bolboaca, din judetul Slam-Rimnic, propr etatea
cumparatori]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 274:
pitarului Iorgu Milicaneseu, un tirg saptaminal si alte
trei peste an]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 26.
Monarhia Austriaca.
16643 381.14(439.2) 16657 381.14 (498.1)
[Tirgul din Sibiu n-a avut cumpariltori]. - TELEGRA- [Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze pe
FUL R., II (1854), p. 125: Monarhia Austriaca. mosia Buciumenii din judetul Ilfov, proprietatea lui Dimi-
trie Ioanidi, tirg pe toata saptamina, precum si trei bil-
Motivul lipsei de cumparatori este urcarea pretului bani- ciuri peste an]. - BULETIN [T.R.], 1853, p. 150.
lor de argint *i de aur. Se indica preturile la grlu.
16658 381.14 (498.1)
16644 381.14 (439.2)
[Tirgul de Cara din Sibiu a fost foarte slab]. - TELE- [0 scurta descriere a bilciului Molitor din Bucuresti].
GRAFUL R., II (1854), p. 406-407: Monarhia Austriaca. - VEST. R., XVI (1851), p. 153: Bucuresti.
A fost vizitat de Barbu $tirbei, consuli, mini*tri si un numeros
Imbracamintea, articolul cel mai cautat altadata, acum s-a public.
vindut slab.
381.14 (439.2) 16659 381.14 (498.1)
16645
Rindul cel not' al tirgurilor de septamina din Sibiu. - [Cladirea a trei pravalii la Bucuresti in piata Grigore
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 320, 324. Voda Ghica ca model pentru macelaria, pescaria si pre-
cupetia (cofaria), ca area pietele publice sa scape oare
Ordinea noun a ttrgurilor din Sibiu este data de Inalta C.R. cind de murdaria li putoare"]. - G. TRANS., XV (1852),
Locotiinta a Ardealului". Sint publicate dispozitii In privinta p. 275: Terra romaneasca si Moldavia.
vInzarii diferitelor marfuri *i se fixeaza locul tor, In pietele ora*ului.
16660 381.14 (498.1)
16646 381.14 (439.2) Conditii pentru constructia grupelor de lemn de pre-
Preturile tirgului de saptamina din Sibii5... TELE- cupeti din piata Grigorie Voda Ghica, in numar de sal-
GRAFUL R., IV (1856), p. 330, 376, V (1857), p. 60. zeci. BULETIN [T.R.], 1853, p. 178.
16647 381.14 (439.2) 16661 381.14 (498.1)
[Despre nereusita tirgului de Anul nou de la Sibiu]. [Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut di a
G. TRANS., XX (1857), p. 9: Monarchi'a Austriaca. renuntat la chiriile ce lua de la locurile din pietele publice,
pe care se vindea carnea li zarzavaturile, pentru ca sa se
16648 381.14 (439.2) reduca pretul acestor alimente]. - BULETIN [T.R.],
[Slabele rezultate ale tirgului de tarn de la Sibiu]. - 1856, p. 222.
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 1: Transilvania.
16662 381.14 (498.1)
16649 381.14 (439.2) [Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca in
[Slid asupra rezultatelor mijlocii ale tirgului din Sibiu]. piata Sf. Anton se vor vinde numai alimente, ca si la pie-
- TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 141: Transilvania. tele Ghica, Cretulescu si Amzei, nu si manufactura, iar
contravenientii vor fi pedepsiti]. - BULETIN [T.R.],
16650 381.14 (439.2) 1857, p. 296.
[Anunt in legatura cu autorizarea comunei Venetia
de Jos de a tine tirg in fiecare marti]. - G. TRANS., 16663 381.14 (498.1)
XIX (1856), p. 44: Buletinulu Oficialu. [Ministerul din Nauntru aproba pitarului Nicolae *te-
fanescu de a infiinta bilciu cu obor de vite in toate dumi-
16651 381.14 (498.1) nicile" pe mosia sa Buesti, din judetul Ilfov]. - BULETIN
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru al [T.R.], 1856, p. 258.
Tarii Romanesti prin care se arata ca proprietarii de mosii
nu au dreptul de a pretinde vreo plata pentru vitele straine 16664 381.14 (498.1)
care vin la oboare, tirguri sau schele ce se afla pe mosiile [Se acorda aprobarea cuvenita orasului Calafatul din
tor]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 369. judetul Dolj ca sa infiinteze tirg pe toata saptamina

885

www.dacoromanica.ro
381.14(498.1) COMERTUL INTERIOR
pentru vinzarea a orisice fel de obiecte, din cele privi-
toare la art. indestulare]. - BULETIN [T.R.], 1853,
p. 166.
16665 381.14 (498.1)
[Hair Efendi, tefterdarul Silistrei, face cunoscut cai-
macamului Tarii Romanesti ca s-a redeschis bilciul de la
Carasu, care din cauza evenimentelor nu functionase
citiva ani], BULETIN [T.R.], 1856, p. 261.
16666 381.14 (498.1)
[Ministerul din Nauntru al Tarii Romanesti face cunos-
cut ca, potrivit 1nstiintarii tefterdarului Silistrei Hair
Efendi, bilciul de la Carasu, care din pricina evenimen-
telor incetase, se reinfiinteaza]. VEST. R., XXI (1856),
p. 261.
16667 381.14 (498.1)
[Scrisoarea defterdarului de Silistra adresata caimaca-
-
mului Moldovei, cu privire la iarmarocul de la Cara-su].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 273.
Defterdarul roaga ca sa se aluca la cuno0inta negutatorilor
din Moldova deschiderea acestui iarmaroc si ca s-au luat masurile
necesare pentru buna lui functionare.
16668 381.14 (498.1)
[Se aproba parucicului Nicolae Catuneanu sa infiinteze
pe mosia sa Catesti, din districtul Arges, bilci cu obor de
vite o data pe an si tirg sburator" o data pe saptamina]. -
BULETIN [T.R.], 1857, p. 197: Ministerul din Nauntru;
ANUNT. R., IV (1857), nr. 47, p. 1.
16669 381.14 (498.1)
[Se aproba ca sa se faca tirg de saptamina in orasul
Cernetii]. - BULETIN [T.R.], 1856, p. 90.
16670 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze trei
bilciuri peste an, cu obor de vite, pe mosia Ciocanestii sau
Teoharestii, din judetul Romanati, proprietatea parucicu-
lui Ahil Teohari]. BULETIN [T.R.], 1853, lanuarie
5, P. 1.
16671 381.14 (498.1)
[Se aproba ca sa se infiinteze cloud bilciuri pe mosia
Ciochina din judetul Ialomita, proprietatea fratilor Simici].
- BULETIN [T.R.], 1851, p. 370: Departamentul din
Nauntru.
381.14 (498.1)
16672
[Se aproba sa se infiinteze tirguri in toate simbetele
si trei bilciuri marl peste an pe mosia Cioianii, din jude-
tul Slam-Rimnic, proprietatea paharnicului Zamfirache
Sihicanul]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 142: Departa-
mentul din Nauntru.
16673 381.14 (498.1)
[Se aproba ca sa se infiinteze pe mosia Cirtojani, din
judetul Vlasca, proprietatea manastirii Stavropolecs, un
tirg pe saptamina]. - BULETIN [T.R.], 1854, p. 141.
16674 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita pentru infiintarea a
trei bilciuri pe an in mosia Constantinesti, din judetul
Olt, proprietatea lui Ciocanel]. BULETIN [I.R.], 1855,
p. 361.
16675 381.14 (498.1)
[S-a aprobat ca sa se infiinteze bilci pe tot anul in ziva
de vineri pe mosia Corcava din judetul Mehedinti, pro-
prietatea logofatului loan Bibescu]. - BULETIN [T.R.],
1851, p. 227.
16676 381.14 (498.1)
[Se aproba infiintarea, pe linga bilciul anual, a unui
obor pentru vinzarea de vile pe mosia Cornatelu din jude-
886
www.dacoromanica.ro
381.14(498.1)
tul Dimbovita, proprietatea pitarului Stan Gheorghiu].
- BULETIN [T.R.], 1854, p. 229.
16677 381.14 (498.1)
[Se aproba infiintarea pe mosia Cornetul, din judetul
Dimbovita, proprietatea colonelului Joan Florescu, a unui
tirg saptamina], cu obor de vite, precum si trei bilciuri
anuale, cu obor de vite]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 87.
16678 381.14 (498.1)
pe mosia sa Costanda, din judetul Mehedinti]. -
[Se da vole pitarului Dined Poenaru sa infiinteze bilci
BULE-
TI.N [T. R.], 1857, p. 114: Ministerul din Nauntru.
16679 381.14 (498.1)
[S-a dat voe D. Pitarului Dinca Poenaru, ca sa infiin-
teze bilciu la proprietatea D-sale Costanda, din Mehedinti "].
- BULETIN [T.R.], 1858, p. 41: Ministerul din Nauntru.
16680 381.14 (498.1)
[Se aproba ca la Craiova sa aiba loc cloud tirguri pe
saptamina, pentru imbilsugarea orasului, a caruia popula-
tie s-au mai adaogat si pentru inlesnirea satenilor inveci-
nati de a-si desface obiectele de vinzare ce - BU-
LETIN [T.R.], 1853, p. 250: Departamentul din Nauntru.
16681 381.14 (498.1)
[Se aproba infiintarea a trei bilciuri peste an, cu obor
-
de vite, pe mosia Cretenii, judetul Vilcea, proprietatea
lui Joan Mihail Creteanu]. BULETIN [T.R.], 1852,
p. 95: Departamentul din Nauntru.
16682 381.14 (498.1)
[Se anunta ca tirgul din orasul [Curtea de] Arges, ce
pins acum se facea in ziva de duminica, se va preschimba
in acea de simbata si ca se reinfiinteaza si trei bilciuri peste
an]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 197.
16683
381.14 (498.1)
[Se aproba logofatului credintei, Joan Solomon, sa
infiinteze trei bilciuri peste an la mosia sa Dragoesti, din
districtul Olt]. - BULETIN [T.R.], 1857, p. 65.
16684 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze pe
mosia Fagetelu, din judetul Olt, proprietatea pitarului
loan Fintineanu, doua bilciuri anuale]. - BULETIN
[T.R.], 1854, p. 13.
16685 381.14 (498.1)
[Se aproba paharnicului Nae Persiceanu si pitarului
Iancu Persiceanu sa infiinteze pe mosia for Fundata, din
judetul Dimbovita, un tirg in toate duminicile si 3 bil-
ciuri pe an]. - BULETIN [T.R.], 1856, p. 265: Minis-
terul din Nauntru.
16686 381.14 (498.1)
[Se aproba infiintarea unui bilci in toate duminicile
de peste an pe mosia lui Grigorie Balacioiu, din hotarul
Gaea, judetul Doljii "]. - BULETIN [T.R.] 1852, p. 282.
16687 381.14 (498.1)
[Se acorda cuvenita aprobare ca sa se infiinteze pe
mosia Geamana, sau Dragoesti de Jos, din judetul Olt,
proprietatea polcovnicului Joan Solomon, un al treilea
bilci anual]. - BULETIN [T.R.], 1854, p. 1.
16688 381.14 (498.1)
[Se aproba sa se infiinteze un bilci anual pe mosia
Godmestii, judetul Gorj, proprietatea .manastirii Tis-
mana]. - BULETIN [T.R.], 1852, p. 1-2.
16689 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze doua
bilciuri pe an la mosia Gradistea, judetul Vilcea, proprie-
tatea pitarului Constantin Pirsianul]. - BULETIN [T.R.],
1852, p. 417: Departamentul din Nauntru.
381.14(498.1) COMERTUL INTERIOR
16690 381.14 (498.1)
[Se aproba ca sa se infiinteze pe mosia Greci, din jude-
tul Oltu, proprietatea serdarului Lazar Calinderoglu, trei
bilciuri anuale]. - BULETIN [T.R.], 1854, p. 86.
16691 381.14 (498.1)
[Se aprobil ca sa se infiinteze pe mosia Grecii de Sus,
din judetul Ilfov, proprielatea lui Stefan D. Greceanu,
doua bilciuri peste an, cu obor de vite]. - BULETIN
[T. R.], 1854, P. 350.
16692 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze pe
mosia Habudu, din judetul Prahova, proprietatea pahar-
nicului Ioan Lens, doua bilciuri peste an, cu obor de vile].
- BULETIN [T.R.], 1854, p. 289.
16693 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze pe
mosia Hirtiesti, din judetul Muscel, proprietatea man5s-
tirii Vierosul, trei bilciuri peste an, cu obor de vile]. -
BULETIN [T.R.], 1854, p. 73.
16694 381.14 (498.1)
[Se aproba sa se infiinteze pe mosia Jirlau, din jude-
tul Rimnicul-Sarat, proprietatea manastirii Bradul, un
tirg pe toata saptamina si patru bilciuri peste an]. -
BULETIN [T.R.], 1853, p. 150.
16695 381.14 (498.1)
[Se aproba sa se infiinteze pe mosia Laposu din judetul
Buzau, proprietatea lui Liro Vlahut, un tirg saptaminal].
- BULETIN [T.R.], 1853, p. 349.
16696 381.14 (498.1)
[Se aproba ca la mosia Micesti, din judetul Muscel,
proprietatea maiorului Emanoil Culoglu, sa se infiinteze
un bilci anual, cu obor de vite]. - BULETIN [T.R.],
1856, p. 90.
16697 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita pentru infiintarea pe
mosia Oboga, din judetul Romanati, proprietatea lui Dimi-
trie Lazarescu, a dou5 bilciuri, cu obor de vite]. - BULE-
TIN [T.R.], 1855, p. 138.
16698 381.14 (498.1)
[Se aproba ca sa se infiinteze tirg o data pe saptamina
pe mosia Obreghita, din judetul Slam Rimnic, proprietatea
capitanului Scarlat Filipescu]. - BULETIN [T.R.], 1851,
p. 65: Departamentul din Nauntru.
16699 381.14 (498.1)
[Se aproba ca sa se infiinteze pe mosia Pietrosanii,
judetul Vlasca, proprietatea clucerului Nicolae Alexan-
drescu, un tirg saptaminal si patru bilciuri peste an]. -
Buletin [T.R.], 1852, p. 394: Departamentul din Nauntru.
16700 381.14 (498.1)
[Se aproba infiintarea unui tirg saptaminal in satul
PatIrlagile, din judetul Buzau]. - BULETIN [T. R.],
1855, p. 9.
16701 381.14 (498.1)
[Se aproba ca la oborul de tirg pentru vite marl, ce se
face In fiecare vineri In orasul Pitesti, sa se aduca si vite
mici, precum oi, capre si rimatori]. - BULETIN [T.R.],
1853, p. 123.
16702 381.14 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca In viitor
tirgurile saptaminale din orasul Pitesti se vor face simbata
In loc de duminica si ca se vor tine si trei bilciuri cu obor
de vite peste an]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 309.
www.dacoromanica.ro
381.14(498.1)
16703 381.14 (49$.1)
[Se aproba Ca sa se infiinteze pe mosia Plaghinesti,
ce i se zice si Cucu, din judetul Slam-Rimnic, proprietatea
-
logofatului Alexandru Plaghino, patru bilciuri peste an,
cu obor de vile]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 110.
16704 381.14 (498.1)
[Se aproba ca Panait Sordon sa infiinteze bilciuri
sapt5minale cu obor de vile, pe mosia sa Plojesti, din
judetul Vilcea]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 45: Mi-
nisterul din Nauntru.
16705 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita maghistratului ora-
sului Rimnicu-Vilcii ca sa infiinteze tin obor de vile la
tirgul ce se face o data pe saptamina]. - BULETIN
[T. R.], 1854, p. 358.
16706 381.14 (498.1)
[*tiri despre bilciul de Ia Riureni in 1855]. - VEST.
R., XX (1855), p. 278.
$tirile se comunia In cadrul descrierii calatoriel domni-
torului Stirbei la manastirea Bistrita. Se subliniaza ca accst bulci
era unul din cele mai marl ale Tarii Romane5ti. Se comunicS pretul
obtinut Ia vitele cornute.
16707 381.14 (498.1)
[Corespondenta* de la Rimnicul Vilcea despre desfa-
surarea tirgului anual de la Riureni]. - TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 326: De pe malul Oltului in Romania,
Septemvrie 1857.
16708 381.14 (498.1)
[Se face cunoscut ca s-a aprobat sa se infiinteze pe
mosia Rusi-de-Vede, din districtul Teleorman, trei bil-
ciuri peste an]. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 154: Mi-
nisterul din Nauntru.
16709 381.14 (498.1)
[Se aproba sa se infiinteze pe mosia Salciea din ju-
detul Dolj, proprietatea paharnicului Grigorie Bengescu,
un tirg saptaminal si doua bilciuri peste an]. - BULE-
TIN [T. R.], 1852, p. 298.
16710 381.14 (498.1)
[Sc aproba ca O. se NO tirg de siiptamind in orasul
Severin, In ziva de vinni, cind se face si ferpostul
carantinii locale"]. - BULETIN [T.R.1, 1856, p. 90.
16711 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze, pe
Hugh' cele doua tirguri anuale, si un tirg saptaminal,
pentru vile marl si mici, pe mosia Sirbeni, din judetul
Vlasca, proprietatea paharnicului Anastasie_Carazisul].-
BULETIN [T. R.], 1855, p. 309.
16712 381.14 (498.1)
[Se aproba ca maghistratul orasului Slatina sa infi-
inteze un obor de vite, la tirgul ce se face in acel oral,
o data pe siiptaminfi]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 378.
16713 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita sa se infiinteze doud
bilciuri peste an, cu obor de vite, pe mosia Slatioara,
din judetul Romanati, proprietatea Dumneaei Hrisi"].
- BULETIN [T. R.], 1853. p. 19.
16714 381.14 (498.1)
[Se acorda aprobarea cuvenita sa se infiinteze tirguri
in toate duminicile, precum si trei bilciuri peste an, la
mosia Slavitestii din judetul Vilcea, proprietatea cluce-
rului Bica Lahovari]. - BULETIN [T. R.], 1852, p. 198.
16715 381.14 (498.1)
[Se aproba infiintarea a cloud, bilciuri peste an pe
mosia Stanislavestii, judetul Olt, proprietatea serdarului
887
 381.14(498.1) COMERTUL INTERIOR 381.14(498.3)

Stisinuta Jianu]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 433: De- 16727 381.14 (498.3)
partamentul din Nauntru. Calendarul pentru earmaroacile din tarn. SATEA-
NUL, 1853, p. 16, 32, 52, 68, 84, 100 vi 116.
16716 381.14 (498.1)
Sint trecute, pe judete, iarmaroacele care se in In Moldova
[Se anunta c5, pen fru inflcrirea mai mull a comertmlui" In 2uni)e ianuarie-iulie 1853.
din oravul Stirbeiu, tirgul de sAptamind, ce se facea in
ziva de duminicd, se mutd in ziva de simbatil]. BU- 16728 381.14 (498.3)
LETIN [T.R.], 1853, p. 180. Earmaroacile din tea SEPTAMANA, I (1853),
p. 15-16, 39-40, 64, 72, 103, 128, 176, '208, 248, 288,
16717 381.14 (498.1) 296, 319, 386.
[S-a daL voe D-ei Logofetesei Elena Belu a infiinta Data al locul uncle se tin iarmaroacele, In Moldova.
pe proprietatea D-sale numita Tatdrestii de sus, din dis-
trictul Telelorman, trei bilciuri peste an"]. BULETIN 16729 381.14 (498.3)
[T.R.], 1858, p. 41: Ministerul din Nduntru. [Circulars data ispravniciilor pentru regula vinzarii
vitelor de dare locuitori "]. BULETIN [Mold.], XXII
16718 381.14 (498.1) (1854), P. 165: Departamentul din Nduntru.
[Se acordd aprobarea cuvenita ca s5 se infiinteze cloud
bilciuri pe mosia Tia Mare, din judetul Romanati, pro- 16730 381.14 (498.3)
prietatea c5pitanului Haralambie Fundateanu]. BU- [Vistieria Modovei anuntA ca cneazul Alecu Moruzi
LETIN [T.R.], 1854, p. 65. a ecrut aprobarea ca sa infiinteze un tirg silptdmina] si
6 iarmaroace pe an, la mosia sa Batarldu]. BULETIN
16719 381.14 (498.1) [Mold.], X1X (1851), p. 191.
[Se acorda aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze pe 16731 381.14 (498.3)
mosia Tighina, din judetul Vilcea, proprietatea lui Ghita
Rimniceanul, tirg pe toata saptamina, precum si doua [Se anunta infiintarea de tirg pe mosia Bicazul].
bilciuri peste an]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 93. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 249: Departamentul
de Finansii.
16720 381.14 (498.1) Moaia Bicazul este proprietatea manastirii Bisericani. Se
[Se aprobd mosnenilor din Titesti, districtul Arge- va construl, cu acest prilej, al o aosea, care va trece de-a lungul
sului, s se infiinteze un obor de vite la bilciul ce se face acestei moaii pina la hotarul Transilvaniel.
la 20 iulie]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 353: Minis- 16732 381.14 (498.3)
terul din Nduntru. [Publicatie privind chestiunea acordarii unor zile de
16721 381.14 (498.1) tirg in politia ce s-a infiintat pe mosia Bicaz a manastirii
Bisericani]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos
[Departamentul din Nauntru face cunoscut c1 s-a la nr. 43, p. 23, col. I: Departamentul de Finansii.
aprobat cererea maghistratului orasului Turnu, ca, spre
Inflorirea comertului din nauntru al acelui oral, sa infi- 16733 381.14 (498.3)
inteze si obor de vite spre vinzare in toate simbetele"]. [Se publics spre obsteasca vtiinta ca s-a incuviintat
BULETIN [T.R.], 1851, p. 114. de a se tine pe mosia Bicaz, proprietatea manastirii Bise-
381.14 (498.1) ricani, o zi de tirg pe saptdmina si vase iarmaroace pe an].
16722 BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 40,
[Se acorda cuvenita aprobare ca sa se infiinteze pe p. 79: Departamentul de Finans.
mosia Ulmii, din judetul Prahova, proprietatea pitarului
C. Asan, tirg in toate duminicile de peste an, precum si 16734 381.14 (498.3)
doud bilciuri]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 286. [Se aduce la cunostinta generald ca vornicul Grigori
Bals a obtinut ineuviintarea domneascd de a infiinta
16723 381.14 (498.1) la tirgusorul Bozienii din tinutul Neamt, proprietatea sa,
[Se acordd aprobarea cuvenita ca sa se infiinteze pe 12 iarmaroace pe an si o zi de tirg pe sAptdmini1].
mosia Urlati din judetul Vilcea, proprietatea paharnicului BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 353: Departamentul
Costica Lahovari, patru bilciuri peste an, cu obor de de Finansd.
vite]. BULETIN [T.R.], 1855, p. 109.
16735 381.14 (498.3)
16724 381.14 (498.1) [Infiintare de tirg pe mosia CAlieni, din districtul
[Se acorda legiuita aprobare vornicesei Luxita Canto,- Iasi]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 255: De-
cuzino ca s infiinteze Inca douil bilciuri peste an pe partamentul de Finans.
mosia sa Valea-Lungs, din judetul Prahova]. BULETIN 16736 381.14 (498.3)
[T.R.], 1851, p. 22.
[Instiintare cu privire la infiintarea de tirg pe mosia
De asemenea vor avea loc ai deosebite tirguri to fiecare du- Camindresti]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos
minica. la nr. 43, p. 23: Departamentul din nauntru.
16725 381.14 (498.1) 16737 381.14 (498.3)
[Se acorda cuvenita aprobare ca sa se infiinteze pe [Se publicd cererea cu privire la infiintarea de tirg
mosia Virtopul din judetul Dolj, proprietatea lui Constan- pe mosia Cioravtii, din tinutul Tutovei]. BULETIN
din Ciocan, aga de Moldova, cloud' tirguri peste an]. [Mold.], XXII (1854), p. 169: Departamentul de Finans.
BULETIN [T.R.], 1853. p. 130.
16738 381.14 (498.3)
16726 381.14 (498.3) [Se ineuviinfeazA clue. Elena Sturza, nascuta Cater-
[Legiuire pentru cazul cind ar urma cererea de a se giu, sa aib5. 2 zile de tirg In fiecare saptamind la tirgu-
invoi infiintarea de tirgusoare, zile de tirg, si earmaroace"]. sorul Dimachi, de pe mosia sa Zapoloteni, precum si 6
BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 226: Secret. de Stat iarmaroace pe an]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
a Moldovei. p. 141: Departamentul de Finansd.

888

www.dacoromanica.ro
381.14(498.3) COMERTUL INTERIOR 381.14(498.3)

16739 381.14 (498.3) 16750 381.14 (498.3)

[Iarmaroacele din Dorohoi se vor tine anual Ia 24
iunie *i 14 septembrie]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),
p. 181: Visteria Moldovei.
16740 381.14 (498.3)
[Caimacamul incuviinteaza hat manesei Ruxandra Roset
Roznovanu sa infiinteze pe mo*ia sa Faraoanii, din dis-
trictul Bacau, 12 adunari de iarmaroace pe an]. BU-
LETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 70, p. 189:
Departamentul de Finans.
16741 381.14 (498.3)
[Iarmarocul de la Folticeni]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 239; Novitale din nauntru.
Iarmarocul St. Ilie, cel mai InsemnAtoriu din cite se fac
la 50 mile din prejur, n-au raspuns asta-data la a sa veche repu-
tatie. Cauza erau ploile necontenite".
16742 381.14 (498.3)
[Stiri despre iarmarocul din Folticeni]. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 137 (nr. 60): Novitale din
nauntru.
Valoarea marfurilor expuse la iarmaroc se ridica la 32 mili-
oane lei. Printre acestea sint gi marfuri engleze si germane, 660
trasurl austriece etc. Iarmarocul Sf. Ilie este cel mai Insemnat
In tarn".
16743 381.14 (498.3)
Comertul. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 246:
Albina Romaneasca.
Se arata ca iarmarocul de la Folticeni a fost, din cauza Impre-
jurarilor, din cele de mijloc", deli se aflau destule producte pa-
mIntene, In grine si vite, si manufacturi straine. Caii s-au vindut
bine, precum si vitele.
[Se anunta ca se hotarise ca in fiecare joi sa fie zi de
tirg la Iasi]. ZIMBRUL, I (1851), p. 361: 141.
Tirgul urma sA aibA Joe In patru pArti ale orasului: la Beilic,
in Pacurari, de vale de Palat $i in Marie".
16751 381.14 (498.3)
[Stabilirea pietelor de vinzare a produselor, la Ia*i].
GAZ. DE MOLD., XXI (1854), p. 29: Novitale din na-
untru.
16752 381.14 (498.3)
[Despre iarmarocul din Ia*i, numit sf. Teodor"].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 49: Novitale din
nauntru.
Se arata ca mai cu seamy pentru comertul vitelor a lost cam
de mijloc" din cauza pierderilor provocate de transporturile mili-
tare Si a epizootiei. Aceste Imprejurari an pricinuit urcarea pre-
turilor Ia came $1 Ia lumlnari.
16753 I.[oneseu], I. 381.14 (498.3)
Iarmarocul sint. Toader din la*i. JURN. AGRIC.
I (1858), p. 112: Buletinula comertialu.
Enumera cele 7 iarmaroace de vite din Iasi, cu datele lor,
caracterizindu-le pe scurt pe fiecare In parte. Comunica pretul
la care s-au Incheiat tranzactiile In iarmarocul de Sf. Toader din
anul 1858.
16754 381.14 (498.3)
[Cdimacamia Moldovei incuviinteaza lui Iancu Pa-
ladi sa infiinteze pe mo*ia sa Bicanii, din tinutul Tutovei,
o zi de tirg pe saptamina, ce se va numi Iona*ani, precum
si doua adunari de iarmaroace pe an]. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 373: Departamentul de Finans;
XXV (1857), p. 153: Departamentul de Finans.
Numele mosiel este trecut in doua feluri: Bicanii si Bacanii.

381.14 (498.3) 16755 381.14 (498.3)

16744
[Se face cunoscut ca postelnicul Panaite Bak a obtinut
[Iarmarocul de la Folticeni, cu toate imprejurarile aprobarea pentru infiintarea la mo*ia sa Iove*tii, din
politice nefavorabile, s-a bucurat de prezenta a numero*i tinutul Tecuci, a unui tirg pe saptamina *i a 12 iarma-
negustori cu marfuri pamintene st strdine]. GAZ. raace pe an]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 373:
DE MOLD., XXVI (1854), p. 237: Novitale din nauntru. Departamentul de Finansil.
16745 381.14 (498.3) 16756 381.14 (498.3)
[Pentru a inlesni relatiile comerciale la iarmarocul [Vornicul Neculai Greceanul cere aprobarea domneasca
Sfintului Ilie de Ia Folticeni, se aped un birou de tele- ca sa infiinteze la mo*ia sa Mastaticei, din tinutul Tutovei,
graf public]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185: un tirg saptarninal*i 4 iarmaroace peste an]. BULETIN
Novitale din nauntru. [Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finansii.
16746 381.14 (498.3) 16757 381.14 (498.3)
[Nota despre marele iarmaroc din Folticeni, unde [Caimacamul incuviinteaza vorn. Vasile Pogor sa
s-a mutat din Suceava, vechea capitala a Moldovei]. infiinteze pe moqia sa Misd*ti, zisa si Malde*ti, din tinutul
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 227: Iaei, o zi de tirg pe saptaminil si patru adunari de iar-
maroace pe an].BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 443:
Novitale din nauntru. Ministeriul din nauntru ; GAZ. DE MOLD., XXVIII
16747 381.14 (498.3) [recte XXIX] (1857), p. 369: Departamentul de Finans.
[Se anunta ca Sfatul Administrativ al Moldovei a 16758 381.14 (498.3)
hotarit, cu inalta aprobare, infiintarea a Inca 5 iarmaroace, [Pe mo*ia Muntii, cotuna Galu, din districtul Neamtu-
pe lingd cele 8, pe cimpia de lingd manastirea Frumoasa]. lui se vor tine 12 zile iarmaroace]. BULETIN [Mold.],
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 319: Novitale XXIII (1855), adaos la nr. 83, p. 105: Departamentul
din nauntru. de Finansa.
16748 381.14 (498.3) 16759 381.14 (498.3)
[Infiintare de tirg in satul Ghermane*ti, din tinutul [intiintare de iarmaroc la mo*ia One*ti, din tinutul
Tutovei]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 122: Bacau]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 113: De-
Departamentul de Finansil. partamentul de Finansil.
16749 381.14 (498.3) 16760 381.14 (498.3)
[Se anunta infiintarea de tirg pe mo*ia Hirlice*ti ce-i [Se anunta invoirea domneasca pentru infiintarea a
zic *i Costip, din districtul Neamtului]. BULETIN 6 iarmaroace pe an pe mo*ia Pastraveni, din tinutul
[Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 83, p. 105: Departa- Neamtului, proprietatea clue. Elena Sturza]. BU-
mentul de Finansa. LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 229: Depart. de Finans.

889

www.dacoromanica.ro
 381.14(498.3) COMERTUL INTERIOR 381.52(498.3)

16761 381.14 (498.3) 16773 381.14 (498.3)

[Domnul incuviinteaza spataresei Zoita Negruti sa
infiinteze pe mosia sa Poeana manastirii, cotuna Voinesti,
din tinutul Iasi, un tirgusor cu o zi de tirg in fiecare sap-
tamina). BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 253:
Departamentul de Finansti.
Spatarcasa s-a obligat ca, o data cu InfiinIarea acestui tir-
gusor, sa zideasca aci$i o casa de *could", potrivit a*ezarnintului
$colar.
16762 381.14 (498.3)
[Vornicul Neculai Greceanul cere aprobarea domneasca
ca sa infiinteze la mosia sa Popenii, din tinutul Tutovei,
un tirg saptaminal si 4 iarmaroace peste an]. BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finanst.
16763 381.14 (498.3)
[Se publica zilele de iarmaroace din tirgul Puntesti,
tinutul Vaslui]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 61:
Departamentul de Finans.
[Se anunta infiintarea de tirg pe mosia Tatita, la Gura
Solontului, din tinutul Bacau]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 229: Depart. de Finans.
16774 381.14 (498.3)
[Costachi Roset-Tetcanu (ere infiintarea a 6 adunari
ului). -
de iarmaroace pe an, la mosia Tetcani, din tinutul Baca-
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 229: Depar-
tamentul de Finans.
16775 381.14 (498.3)
[Se aduce la cunostinta generals ca colonelul M. Ko-
gillniceanu a cerut aprobarea ca la Tirgul Neamt sa
se tiny un al doilea iarmaroc anual]. BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Finansil.
16776 381.2 (439.2)
[itire din Viena despre regularea situatiei agentilor
(comisienarilor) comerciali]. G. TRANS., XV (1852), .

p. 339.
16764 381.14 (498.3)
Se indica modalitatea de a deveni agent comercial aprobat
[Restabilirea iarmarocului de la Roman, la 6 august]. de stat.
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 223: Novitale
din nauntru. 16777 381.51 (498.1)
[Se publica principalele articole din contractul de
16765 381.14 (498.3) tovarasie incheiat intre Chiriac Pana Chirovici din Bucu-
[Vornicul Neculai Greceanul cere aprobarea domneasca resti si Stavri Nicolici din Craiova pentru infiintarea la
ca sa infiinteze la mosia sa Semila, din tinutul Tutovei, Craiova a unui stabiliment cu marfa de marchitanie
un tirg saptaminal si 4 iarmaroace peste an]. BULE- si fierarie"]. BULETIN [T.R.], 1852, p. 387.
TIN [Mold.], XXI (1853), p. 117: Departamentul de Capitalul depus este de 54 000 lei.
Finansti.
16778 381.52 (498.1)
16766 381.14 (498.3) [Departamentul Credint.ei anunta ca se va tine lici-
[Se face cunoscut Ca aga Vasilie Bosie a cerut sa i tatie pentru cladirea unui birt la schela Virciorova].
se aprobe infiintarea pe mcsia sa Sirca, din tinutul BULETIN [T.R.], 1851, p. 236.
a patru iarmaroace pe an si o zi de tirg in fiecare sapta- Pentru Inlesnirea trecatorilor.
mina). BULETIN [Mold.], XXI (1853), nr. 63, p. 249:
Departamentul de Finansii. 16779 381.52 (498.1)
[Raportul Departamentului din Nauntru al Tarii
16767 381.14 (498.3) Romanesti catre domnitor prin care cere s se lamu-
[Act domnesc prin care se aproba lui Vasili Bosie reasca data poate eineva sa infiinteze o circiuma linga
infiintarea pe mosia sa Sirca, din tinutul Iasi, a unei zile mosia vecinului sau]. BULETIN [T.R.], 1853, p.
de tirg in fiecare saptamina, precum si 4 iarmaroace pe 57-58.
an]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 150: De- Rezolutia dumneasca hotara$te urmatoarele: In locul unde
partamentul de Finansa. nu are nici sat nici moara, nu poate punt clrciuma In spinarea
satului sau morn vecinului".
16768 381.14 (498.:1
16780 381.52 (498.3)
[Act domnesc eliberat pentru infiintarea de tirgusor [Anaforaua Sfatului Cirmuitor al Moldovei cu privire
pe mosia Strohotinul, din tinutul Botosani]. BULETIN la reclamatiile ce se ivesc, pentru circiumele infiintate
[Mold.], XXIII (1855), p. 141: Departamentul de Finansil. pe mosiile nelocuite inaintea aplicatiei pravilii din 1835",
in Moldova]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 195:
16769 381.14 (498.3) Departamentul din nauntru.
[ infiintare de tirg pe mosia Sarbesti, din tinutul
Neamt]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 447: 16781 381.52 (498.3)
Ministeriul din nauntru. [Circulars cu privire la evreii crismari, vinzatori de ha-
aura prin sate]. BULETIN [Mold.], XXII (1854),
16770 381.14 (498.3) adaos la nr. 48, nr. 17, p. 1: Departamentul de Finans.
[Se anunta ca s-a aprobat de dare caimacam infiin- 16782 381.52 (498.3)
tarea unui tirgusor pe mosia ttiubeenii i Petricanii, [Se anunta vinzarea unor dughene, proprietatea fra-
din districtul Dorohoiu "]. BULETIN [Mold.], XXVI tilor Vasile si lancu Alecsandri, ce se afla pe ulita Bai-
(1858), p. 357: Departamentul de Finans. vacariei]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 109:
Divanul Intariturilor.
16771 381.14 (498.3)
[Se anunta infiintarea unui tirg la mosia Tarnasii, 382 COMERTUL EXTERIOR, INTERNATIONAL
din tinutul Bacaului]. BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 93: Departamentul de Finansti. 382 (.) Comertul exterior in diferite tari
382:... Comertul exterior al diferitelor produse
16772 381.14 (498.3) 382.3 Antrepozite. Porto-franc
[Se anunta infiintarea de tirg pe mosia Tacuta sau 382.4 Tratate comerciale
Bumbatesti, din tinutul Vasluiului]. BULETIN [Mold.], Vezi 81: 337 Vdmi
XXIV (1856), p. 22: Departamentul de Finansti. 387 Navigalie maritima

890

www.dacoromanica.ro
382(4) COMERTUL EXTERIOR 382(498)

882 (.) COMERTUL EXTERIOR IN DIFERITE TARI 15 ant numai In anul 1847 s-au exportat din Principatele Danubiene
mai multe bucate declt In anul 1851". Articol tradus din Gazeta
(439.2) Transilvania Romdno-Germand din Bucuresti.
(498) Principatele Romane
(498.1) Tara Romaneasca 16792 382 (498)
(498.3) Moldova [Rolul Rusici si al Angliei in comertul Principatelor
si indeosebi in comertul dunarean]. G. TRANS., XV
16783 [Ioneseu, I.] 382 (4) (1852), p. 87.
Buletinulfi comertjalii. JURN. AGRIC., I (1858),
p. 96, 112, 128, 144, 160, 175-176. 16793 382 (498)
Cuprinde diferite stiri si comentarii asupra comerfului din [Articol cu privire la naviga[ia si comertul la gurile
Odle europene cu care Principatele Romane erau In relatii de Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 81-82:
negot. Numai al doilea $1 al treilea buletin sInt semnate. Tara Romaneasca.
382 (436) Se arata ca plutirea vaselor se face foarte greu prin gura Sulinel
16784 si se aminteste de comertul Rusiei si mai ales at Angliei pe Dunare.
Comerciul nostru cu rfisaritul. G. TRANS., XV Dupa Gazeta Romano-Germand 1 Bukuresler deutsche Zeilung].
(1852), p. 78.
Se arata importanta eomertului cu Levantul pentru Imperial 16794 382(495)
austriac, se mentioneazit concurenta engleza si se Infatiseaza si- Negotul Principatelor Danubiene. GAZ. DE MOLD.,
tuatia grea financiara din Arhipelagul grecesc. XXV (1853), p. 241-242: Albina Romaneasca.
16785 382 (436) Autorul arata ea, deli plutirea vaselor la gurile Dunarii se
Comerciul Austriei pe uscat si pe mare in anul 1850. face cu greutate, totusi pe la gura Sulinel au trecut In tuna iunle
G. TRANS., XV (1852), p. 264: Noutati diverse. un numar lnsemnat de vase; se da $1 numarul tor. In conti-
nuare, publics totalul marfurilor exportate si importate de ambele
Se dau date statistice In legatura cu comertul cu Wile din principate romane In anul 1852 si valoarea for In plastid. FacInd
afara *i cu porturile libere ,.peste confiniele marine". bilantul acestora, autorul conchide ca exportul reprezinta 42
16786 382 (436:496) plastri pe cap de locuitor, bar importul 21 piastri, diferenta consi-
derInd-o a indica venitul national pe cap de loeuitor.
Starea negotiului austriac in Turcia si staruirea d'a se
Inainta. G. TRANS., XV (1852), p. 322. 16795 382 (498)
Se dau cifre statistice In aceasta privinta, aratIndu-se ca [Declaratia comandantului rus Mihail Gorciakoff pri-
guvernul ajunsese la concluzia ca acest comert nu se dezvoltase vitoare la exportul cerealelor si al carnii]. VEST. R.,
Inca de ajuns si ca negustorii Imperiului austriac fusesera Indem- XIX (1854), p. 65; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
nati sa strInga legaturile comerciale cu regiunile Imperiului otoman p. 77: Novitale din nauntru.
Se opreste exportul pe mare, din porturile Valahiei 81 ale
Moldovei si este admis In susul DunEril si prin granitele Tran-
(439.2) TRANSILVANIA silvaniei si Bueovinel. Text In limbile romans si franceza.

382 (439.2) 16796 382 (498)

1678 7
[Se anunta ca mai multi negustcri brasoveni asteptau [Dispozitiile comandantului rus cu privire la exportul
cu mare nerabdare" ca sa li se dea autorizatie de a-si prcduselor alimentare]. BUKURESTER DT. Z., X
exporta in porturile dunarene obiectele industriale"]. (1854), p. 73: Donauffirstenthfimer.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 116 [gresit: 110]: Din Exportul cerealelor si al carnii spre porturile de mare este
cimpulti resboiulul. interzis; exportul for spre Dunarea superioara $1 Transilvanla
382 (439.2) este permis, Hind mai redus; comandantii vaselor nu trebule sa
16788 albs nici un fel de contact cu malul drept at Duniirii.
Die Eisenbahn fiber Temesvar and Kronstadt nach
Braila. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 22-23. 16797 382 (498)
Articolul cuprinde *1 date asupra importului si exportului [Se reproduce adresa printmlui Gorciakoff prin care
TranslIvaniei. se interzice exportul cerealelor din Principate, spre Transil-
16789 382 (439.2:43) vania, Bucovina si cursul superior al Dunfirii]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 75: Tier'a romanesca si Mol-
[Instiintare a Camerei de Comert. din Brasov pentru davi'a.
negustorii transilvani in ceea ce priveste legaturile eco-
nomics cu Wfirtembergul]. G. TRANS., XIV (1851), 16798 382 (498)
p. 237.
[$tiri in legatura cu exportul cerealelor pe Dunare,
16790 382 (439.2:496) in urma starii de rilzboi]. BUKURESTER DT. Z.,
[Anu0 al Camerei de Comert din Brasov din 6 aprilie X (1854), p. 129: Donauftirstenthilmer.
1852 prin care se vesteste marirea de la 4 la 6 luni a ter- Departamentul Finantelor anunta ca, In urma aprobarli
menului de iesire pentru mfirfile de transito intre Brasov feldmaresalului Print de Varsovia, li se mai Ingaduie 1ncarearea
si Turcia"]. G. TRANS., XV (1852), p. 112. de cereale pentru export corabillor neutrale ce se afla. dela In
porturile Braila, Galati $1 Tulcea. Termenul se prelungeste cu
8 zile, pins la 20 aprilie, si se va mai prelungi Inca, dad, o vor In-
(498) PRINCIFATELE ROMANE gadui Imprejurarile de razboi.
16799 382 (498)
16791 382 (498) [Deli exportul cerealelor din Galati a fost oprit, totusi
[Date despre comertul exterior al Principatelor Romane comandamentul rusesc adusese la cunostinta consulului
In 1851]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 45- general al Austriei in Principate, Laurin, ca vasele ne-
46: Tara Romaneasca. utre pot continua incArcarea cerealelor si a altor marfuri
Articol In care Be dau tabele cu cantitatile de cereale expor- Inca 8 zile]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 137:
tate prin Braila si Galati. Se precizeaza ca Intr-un curs de Novilale din nauntru.

891

www.dacoromanica.ro
382(498) COMERTUL EXTERIOR 382(498:439.2

16800 382 (498) venite din Principatele Romane]. ZIMBRUL, III (1855),
[Informatie cu privire la consecintele pe care le-au p. 511: Revista.
avut pentru negustorii bucuresteni interzicerile de export Stirea este din Berlin.
hotarite de guvernul austriac]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 66: Transsilvania. 16811 382 (498:43)
Fusese interzis exportul de : tier, plumb, sulf, silitrd. [Se hotaraste sa se trimita in Principate de catre
statele germane agenti speciali de comert, in afara de
16801 382 (498) consulii generali]. ZIMBRUL, III (1855), p. 664: Re-
Varna. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 165: vista.
Albina Romaneasca.
16812 382 (498:436)
Despre orasul Varna, depozitul comertului Bulgariel si Moldo-
Romdnier. [Stire reprodusa din foaia Satellit" asupra diminuarii
comertului austriac in Principate]. G. TRANS., XV
16802 382 (498) (1852), p. 65.
[Articol din ziarul Presa" La Presse], in care se
arata ca, data Rusia ar iesi invingatoare in razboiul Crimeii, 16813 382 (498:426)
ar insemna printre altele ca drumul comercial en- [*tiri cu privire la pagubele pricinuite comertului
glez, ce duce prin Principate in Orient, sa fie amenintat]. austriac cu Imperiul Otoman si Principatele Romane,
ZIMBRUL, IV (1855), p. 83: Revista politica. in urma ostilitatilor ruso-turce]. BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 250: Oesterreichische Monarchie.
16803 382 (498)
[instiintare cu privire la locul undo se primesc ofertele 16814 382 (498:436)
pentru aprovizicnarea armatei engleze din Crimeea]. [Informatii referitoare la comertul austriac in Princi-
VEST. R., XX (1855), p. 194. pate]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 34-35: Mo-
Proviziile erau strinse din Principate si se predau In porturile narhia Austriaca.
Mangalia, Varna si Balcic. Dupa un raport at consulului austriac din Bucurestl, indrfu-
16804 382 (498) rile austriece ar sosi In Principate cu Intlrzieri marl. Un transport
de la Sibiu la Bucuresti dura 2 luni. Cheltuielile de transport,
[Se aproba de catre domnitorul Moldovei exportul expeditie si piatd urcau enorm costul marfurilor. Profittnd de
de grine si came in portul Galati]. ZIMBRUL, III acest fapt, unit negustori belgieni si francezi Intre care corn-
(1855), p. 117. pania Rostan" s-au oferit sa preia transportul marfurilor de la
S-a dat aceasta aprobare domneasca In urma unel note primite Lipsca, prin Marsilia *i Sulina, la Bucurestl, In termeni mult mai
de la Ministerul de Externe din Franta, prin care se fAcea cunoscut scurti si cu cheltuielile de transport reduse la jumdtate.
c8 s-a ridicat blocada la gurile Dundrii.
16815 382 (498:436)
16805 382 (498)
[Corespondenta de la Viena cuprinzind diferite stiri
[Informatii privitoare la comertul exterior al Princi- referitoare la situatia internationals, precum si informatii
patelor Romane]. TELEGRAFUL R., III (1855), relative la comertul Austriei cu Principatele]. G.
p. 277-278, 287-288, 291-292. TRANS., XVIII (1855), p. 358: Austria.
Informatiile sInt cuprinse In cloud articole traduse din Oester-
reichische Zeitung, privitoarela problema coloniz5rii germane 16816 382 (498:436)
si la vinderea produselor germane In Principatele Romane. [Sfaturi date de Oesterrechische Zeitung" comerci-
16806 382 (498) antilor austrieci de a lupta din rasputeri cu concurenta
engleza in Principate]. G. TRANS., XIX (1856), p. 163:
[Se anunta din Constantinopol ridicarea blocadei pen- Tier'a romanesca si Moldavi'a.
tru transportul lemnului si sarii pe Dunare].ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 75, p. 1: Iasi 4 Aprilie. 16817 382 (498:436)
16807 382 (498) [Gazeta Austriaca" anunta ca in Viena s-a Intemeiat
o societate de import-export pentru Principate].
L'exportation des Principautes pendant l'annee 1856. STEA0A D., II (1856), nr. 68, p. 272 [gresit: 184]: Bu-
L'RTOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 147-148. letinul zilel.
Se reds dupd Le Journal de Constantinople raportul lui Sgar- Fondatori: negustorul Iosif Amster si bancherul Weikersheim
delli,In care se dau amSnunte variate si precise asupra exportului coneurentul lui Nuland la Banca Moldovel. Se va ocupa de impor-
Principatelor. Redactia declara, Insa, el nu se asociazd Intru totul tul de vite din Principate si cu exportarea Intr-acolo a marfurilor
concluziilor lui Sgardelli. Se dau si miscarea vaselor la Braila si Galati
austriece, mai ales postavuri de Briinn.
In cursul anului 1856, precum si cantitatile si felurile cerealelor
exportate. 16818 382 (498:439.2)
16808 382 (498) [Comandantul militar al corpului 12 de armata din
Transilvania interzice importul de marfuri din ambele
[Informatii privind exportul importul Principa-
si Principate din pricina bolii vitelor]. G. TRANS., XIV
telor Romane]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 377. (1851), p. 284.
Se dau clteva date cu privire la exportul si importul facut
prin porturile Braila si Galati In 1837 51 1852; In cadrul articolului: 16819 382 (498:439.2)
Team si poporul Principatelor dundrene. [Comertul brasovean cu Principatele tinut In loc din
16809 382 (498:42) pricina nestatorniciei cursului banilor]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 397.
[Societatea Else & May din Londra anunta ca anga- Se aratd. ca Principatele cer plAti doar In our 51 argint 51 ca
jeaza comis-voiajori care au lucrat in tarile dunarene].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 212: Aufruf an singura solutie a impasului este Inflintarea la Brasov a unel band
Commis de scoot.

16810 382 (498:43) 16820 382 (498:439.2)

[infiintarea unei linii ferate Berlin-Viena, pentru [Date despre comertul Transilvaniei Cu Principatele
inlesnirea transporturilor catre Hamburg ale marfurilor Romane si despre miscarea porturilor Braila, Galati si

892.

www.dacoromanica.ro
382(498:439.2) COMERTUL EXTERIOR
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 8, p. 2-3;
Giurgiu in 1852].
STEAOA D., II (1856), p. 23-24.
Datele sint publicate Intr-un articol al ziarului Wanderer,
In care se sublinlazd importanta unui drum de tier de la Brasov
prin Valahiea pins la Dundre", pe care cele doud ziare romAnesti
II traduc In romane*te.
16821 382 (498:439.2)
[Inchiderea Dundrii a contribuit la inviorarea corner-
tului orasului Brasov]. G. TRANS., XVI (1853), p. 376:
Transsilvania.
Trebuintele larilor romanesti de manuf5pture, fabricate *I
mdrfi coloniale se trag mai vlrtos prin Brasov ".
16822 382 (498:439.2)
[La Bucuresti se simte lipsa de marfuri, in urma ince-
ttirii importului din Transilvania]. BUKURESTER
DT. Z., 1X (1853), p. 370: Oesterreichische Monarchic.
16823 382 (498:439.2)
[Negutatorii brasoveni din Principate cer sa nu li se
mai trimita nici un fel de marfa din Ardeal, din cauza
nesiguran(ei produse de starea de razboi]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 146, col. II.
Numai In Bucuresti si Ploiesti se mai poate vinde cite ceva.
16824 382 (498:439.2)
[Stiri in legatura cu dificultatile in comertul Ardealului
cu Principatele]. G. TRANS., XVII (1854), p. 356:
Transsilvania.
382 (498:439.2)
16825
[Sfatul negustoresc impreuna cu Camera de comert
din Brasov fac demersuri la guvernul austriac, ca sa se
inlature piedicile pe care le intitnpina comertul de tranzit
in Romania "]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 382:
intimplari de zi.
Baronul de Bach, comisarul imperial, a dat asigurarea cl
aceste piedici vor disparea o data cu expirarea termenului de arend5
a vdmilor din Principate.
16826 382 (498:439.2)
[Despre chestiunea importului si exportului Ardealului
si despre legaturile sale economice cu Principatele].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 102: Transsilvania.
Se discuta chestiunea concurentei facute de Principate pietei
comerciale a Ardealului. Se arata ad importul transilvan depasea
exportul si se d5 un tablou al importului si exportului dintre Ardeal
si Principate In 1851; pe de altd parte, se dau cifre In leglturd cu
Inflorirea economies moldovene In acela*i an.
382 (498:439.2)
16827
[Corespondents de sub Heniu" in care se dau diferite
stiri locale din regiunea de nord-est a Transilvanieil.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 245-246, 249-250.
tntre altele, se dau informatil privind schimburile corner-
ciale cu t5rlle lnvecinate (Bucovina, Moldova), care aveau loc
prin aceastd. regiune.
16828 382 (498:439.2)
Din memorialulti camerei comerciale si industriale
din Brasovti, despre drumulti de ferii. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 406; XIX (1856), p. 2, 6, 14, 18, 22.
Se dau cifre In legAtur5 cu importanta Brasovului In privinta
relatiilor economice cu Principatele $i se arata cd, prin clddirea
drumului de Fier, mdrfurile de tranzit dinspre Lipsca si Viena n-ar
mai fi duse prin Principate pe Dundre, ci prin Brasov. Se dau
cifre privind numdrul negustorilor din districtul camerel de comert
brasovene si date privind relatiile for cu Principatele. Se dau cifre
In legAtura cu importanta comerciald a ora*elor Braila *1 Galati.
www.dacoromanica.ro
382(498:493)
16829 382 (498:439.2)
[Legaturile negustorimei brasovene cu Principatele].
G. TRANS., XIX (1856), p. 14.
Se indicd punctele din Principate unde comerciantil braso-
veni au negustorii deschise". Se arata numdrul negustorilor bra-
soveni stabiliti In Principate. Se dau dire priN1toare la volumul
schimburilor comerciale ale negustorilor brasoveni cu Princi-
patele.
16830 382 (498:439.2)
[Sldbirea legaturilor comerciale dintre Transilvania si
Principate in perioada 1856-57J. G. TRANS., XX
(1857), p. 116: Transsilvania.
Se reproduce, in traducere, un articol din Wanderer In aceasta
privinta.
16831 382 (498:439.2)
[Despre puternica concurenta facuta marfurilor Bra-
sovului pe piata Principatelor de catre comertul belgian].
ROMANUL, II (1858), nr. 90, p. 257: Felurimi.
Se aratd cif se Incerca la Bucuresti formarea unei societal.'
de Import a mdrfurilor belgiene, care erau cu 3300 mai ieftine
dealt cele ale Bra*ovului. Se descriu mdsurile luate de Camera
de comert Imasoveand pentru a salvgarda interesele comerciale
ale membrilor sal.
16832 382 (498:439.2)
[Se anunta ca, din cauza situatiei proaste a semana-
turilor de toamna, exportul produselcr indus'riale din
Ardeal in Principate a scazut mult fat.a de cel din anii
precedent.i]. G. TRANS., XXI (1858), p. 235: Transil-
vania.
16833 382 (498:47)
[Produscle importate de catre comercianti pentru intre-
tinerea trupelor rusesti din Principate sint scutite; de
taxa vamala de import]. BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 61: Donaufiirstenthtimer.
Nota consilierului Halcinski cdtre sfatul administrativ.
16834 382 (498:47)
[Stiri din Odesa despre greutatile pe care le intimpinau
negustorii de acs in privinta legaturnor for cu Principatele
din cauza unor masuri luate de generalul Liiders]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 379: Rusia.
Se mai dau informatil cu privire la construirea unui pod peste
Prut la Sculeni *i altele referitoare la cursul banilor, la Odesa.
16835 382 (498:47)
[Comitetul Sandtatii interzice intrarea vitelor cornute,
a pieilor neargasite si a seului netopit, in Principate, din
Rusia]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 77, p. 1.
Se interzice aceasta pentru a evita extinderea epizootiel.
Interzicerea prevede sl tranzitul.
16836 382 (498:493)
[Relatare despre raportul inaintat de consulul belgian
din Principate, Bishop, referitor la posibilitatile de export
ale Belgiei, in Moldova si Tara Romaneasca]. ZIMBRUL,
I (1851), p. 344: Belgiea.
Dupd Monilorul ILe Monileur Beige?). Redactia Zimbruhd
adaugd: Aceastd coneurenta de producte de se vor trimite si
de la Belgiea, nu poate fi decit folositoare pentru Moldova sl este
de crezut cd si comertiul esportativ al terei va cdpata a desvd-
lire mai IntinsA".
382 (498:493)
16837
ROMANUL, II
[Relatiile comerciale cu Belgia].
(1858), nr. 90, p. 257: Ferurimi.
Se arat5 ci pe plata Principatelor se face o puternicd con-
curenta mArfurilor brasovene de cAtre comertul belgian. La Bucu-
resti se Incearc5 formarea unei societAti de import a mArfurilor
belgiene, care erau cu 33% mai ieftine dectt cele ale Bra*ovului.
893
382(498 : 493) COMERTUL EXTERIOR
16838 382 (498:493)
[Raport al consulului belgian dirt Galati, H. H. Krause,
adresat la 25 martie ministerului sau, In legatura cu posi-
bilitatile de import si export ale Principatelor]. L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 371: Affaires
des Principautes.
Reproducere dupd. Le Monitvir Beige. Consulul enumerit
articolele pe care negustorii belgieni le puteau importa to Prin-
cipate, precum *i cele pe care le puteau IncArca pe vasele lor. El
mai da amanunte cu privire la posibilitatile eventuale de lucru
ale me*te*ugarilor belgieni.
16839 382 (498:495)
[*tiri din Grecia cu privire la un proces in legatura cu
comertul de cereale din porturile Dundrii]. STEAOA
D., II (1856), p. 64: Grecia.
Se anunta cd un functionar al ambasadei dine din Constan-
tinopol a Post demis *i dat In judecata pentru autorizatii ilegale
date cu privire la comertul cerealelor sub bandierd greats, in por-
turile Dundrii $t ale Mari, Negre.
16840 382 (498:496)
[Date asupra comertului Turciei cu Principatele Ro-
mane in 1852]. BUKURESTER DT. Z., X (4854),
p. 190-191: Oesterreichische Monarchie.
Extrase din cartea The Ottoman Empire and its Resources,
de Migarthen.
(498.1) TARA ROMANEASCA
16841 382 (498.1)
[Date comunicate de Departamentul Vistieriei din
Tara Romaneasca cu privire la importul si exportul din
1852]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 177 ; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 221 ; G. TRANS., XVI (1853), p. 224:
Tier'a romanesca si Moldavia.
Importul a Post de lei 50 627 580, par. 24, exportul de lei
104 419 134, par. 18; exportul a depl*it importul cu lei 53 791 553,
par. 94.
16842 382 (498.1)
[Comentariu la raportul Departamentului de Finante
cu privire la importul si exportul Tarii Romanesti in
1852]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 54,
p. 209 [gresit: 109]: Donaufiirstenthilmer.
Import de 56 627 580 pia.tri, 24 parale; export de 104 419 134
pia*tri *i 18 parale. Se subliniazit marimea excedentului balantei
si predominarea intereselor comertului *i industriei asupra tuturor
celorlalte ale Orli.
16843 382 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca pu-
blics un tablou al exportului pe trimestrul ianuarie-
martie 1853]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 116; VEST.
R., XVIII (1853), p. 161.
16844 382 (498.1)
[Se anunta reducerea exportului si importului Tarii
Romanesti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 397: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Din toate puncturile" Tarii Romane*ti s-au exportat cereale
to cantitate de 32 792 chile In luna septembrie, iar in luna octom-
brie si mai putin. Se dau ri preturile cerealelor.
16845 382 (498.1)
[Anunt al Sfatului Administrativ .Extraordinar din
Tara Romaneasca, prin care se face cunoscut Ca neutrii
pot face export si import la Braila si Galati]. BULETIN
T.R.], 1853, p. 309.
894
www.dacoromanica.ro
382(498.1)
16846 382 (498.1)
[$tiri cu privire la exportul Tarii Romanesti]. BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 5: Donaufiirstenthiimer.
Date statistice pentru fiecare lunii, IncepInd cu sept. 1853.
16847 382 (498.1)
[Departamentul Vistieriei face cunoscut ca, potrivit
dispozitiilor generalisimului Omer Pasa, sint slobode im-
portatia si exportatia a orice fel de obiecte intre ambele
margini ale Dunarii, afara de exportatia cerealelor in
strainatate]. BULETIN [1. R.], 1854, p. 237; VEST.
R., XIX (1854), p. 245.
16848 382 (498.1)
[In urma Intelegerii cu Poarta, Stirbei anunta ca
exportul dirt Tara Romaneasca e cu totul liber]. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 337: DonaufOrstenthii-
mer.
Ziarul I*1 exprima speranta el aceasta masurd va anima viata
economics, deschizlnd, canalul principal prin care curg banii
in tars ".
16849 382 (498.1)
[Date cu privire la importul si exportul de marfuri
prin portul Braila]. BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 25, 53, 97, 105, 146, 149, 153, 181, 189, 209,
col. II, 213, 217, 269, 281, 309 313, 341, 367, 399: Do-
nauftirstenthilmer.
16850 382 (498.1)
[Arendasii venitului importatiei si exportatiei anunta
pe comercianti ca au Infiintat In Bucuresti un birou de
informatii]. VEST. R., XXII (1857), p. 16.
16851 382 (498.1)
[Ministerul Finantelor face cunoscut ca a aprobat
cererea comerciantilor ca pe viitor punctul Izlazul din
judetul Romanati sa fie liber nu numai pentru exportul
cerealelor, ci si pentru vite si orice alte marfuri la export
si import]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 370.
16852 382 (498.1)
Statistics comertiala. Valoarea marfurilor importate.
ISIS, II (1857), p. 352.
Se dau cifrele totale, pe categorii de marfuri importate In
Tara Romaneasca pe anii 1855 *i 1856. Text roman *i francez.
16853 382 (498.1)
Statistics comertiala. Valcarea exportatillorti. ISIS,
II (1857), p. 366.
Cifre totale, pe categorii de marfuri exportate din Tara Roma-
neasca, pe anii 1855 *i 1856. Text roman .I francez.
16854 382 (498.1)
Cantitati exportate si importate. ISIS, II (1857),
p. 367.
Cifre totale pentru: cereale, producte, vite, exportate *i impor-
tate de Tara Romaneasca pe anii 1854, 1855, 1856. Date cu pri-
vire la intrebuintarea veniturilor. Text roman si francez.
16855 382 (498.1)
Tablou general de importul si exportul marfurilor pe
anul 1857. BULETIN [T. R.], 1858, p. 198; ANUNT.
R., V (1858), nr. 51, p. 3; NATIONALULO, I (1858),
p. 238: Bilantil generalii de exportatie si importatie pe
anulti 1857.
Tabloul sau bilantul general este publicat de Ministerul de
Finante din Tara Romaneasca. Exportul se ridia la 109 863 291 lei,
iar importul la 108 435 028 lei; se arata cantitatea *i valoarea
Mara mart' exportate sau importate.
382 (498.1) COMERTIJL EXTERIOR
16856 BA laseseu, I. 382 (489.1)
[Comenteaza tabloul de export si import pe anul 1857,
publicat de Ministerul Final* lor din Tara Romaneasca].
NATIONALULU, I (1858), p. 235: Revista politica.
16857 382 (498.1:43)
[Criza comerciala din Europa a avut rasunet si la
tirgul din Lipsca]. NATIONALULU, I (1858), p. 31:
Lipsca.
Se publicl o corespondents particular& a Nationalului, In
care se aratA el au Post putini cumparatori la acest tlrg: din Bucu-
re*ti vreo 8. S-au (gout vinzari neinsemnate: pentru Bucure*ti
abia s-a cumparat de 90-100 mii talerl.
16858 382 (498.1:436)
[Reanimarea comertului austriac, in urma reluarii
navigatiei pe Dunare pind la Giurgiu]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 255.
Indeosebi, manufactura si marfurile ware au Inceput ss
fie cerute. Wrea e data de ziarul Lloyd din Viena.
16859 382 (498.1:436)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca face cu-
noscut ca, potrivit unei note a agentiei austriece, guvernul
Austriei a desfiintat mai multe popriri de exportatie].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 209; VEST. R., XXI (1856),
p. 193.
16860 382 (498.1: 439.2)
[Comunicat al Camerei de Comert din Brasov in le-
gatura cu facturarea marfurilor exportate in Tara Roma-
neasca]. G. TRANS., XIV (1851), p. 97.
Se recomanda sa se factureze In adevAratii fiorini de
doaazecerI" *I nu In valuta austriacl".
16861 382 (498.1:439.2)
[Negustorii din Craiova spun ca s-a simtit o mare
lipsa de manufacturi, Melt se incearca sa se aduca aceasta
marfa 5i prin Ardeal]. G. TRANS., XVI (1853), p. 392.
(498.3) MOLDOVA
16862 382 (498.3)
[Se anunta ca domnitorul Ghica acceptase propunerea
Secretariatului Statului referitoare la eliberarea permiselor
de trecere a granitei pentru un rastimp de 48 ore].
ZIMBRUL, 1(1851), p. 357: Iasii.
Masura avea drept tints Incurajarea comertului. Pins atunci
nu se acordau aceste permise declt locuitorilor birnici. Cei ce tre-
ceau granita trebuiau sa depun& o cautiune. Text roman *I
francez.
16863 382 (498.3)
Comertii gi industrie. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 86.
Se aratl ce cantitati de cereale s-au exportat din Moldova
In Bucovina pe la MihAileni In 1851. Se adaugl cA, iarna fiind foarte
blinds In Moldova, s-au importat de timpuriu portocale *i lamb
de Grecia, Incarcate pe vase cu vintrele". In portul Galati an
intrat peste 6000 colete, care dau 1 680 000 portocale".
16864 382 (498.3)
[Exportatia productelor de la Galati in cursul a 8 ani
trecuti", relatata de Jurnalul de Odessa"]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 51: Albina Romaneasca.
16865 382 (498.3)
[In urma propunerii consiliului administraliv, domni-
torul a Incuviintat sloboda exportatig,,n. grinelor si a
carnii, care ping acum a Post oprita. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 65: Secretariatul de Stat;
29 Bibliografia analiticii c. 959
www.dacoromanica.ro
382 (498.3)
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 57: Novitale din
nauntru.
16866 382 (498.3)
[Se anuntl ca., in urma demersului guvernului Mol-
dovei pe linga Inalta Poarta, s-a aprobat exportul liber
al sarii si al cherestelei]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 217: Novitale din nauntru.
382 (498.3)
16867
[Se publics instructlunile date de cirmuirea din Mol-
dova cu privire la exportul cherestelei si al sarii]. Z1M-
BRUL, III (1855), p. 953-954.
S-au dat aceste instructiuni In urma aprobAril exportului
de cherestea *i de sare de cAtre /nalta PoartA, Insl cu unele res-
trictii pentru anumite tars.
16868 382 (498.3)
[Cererea unor negustori de a se ridica blocada de pe
Dunare]. ZIMBRUL, III (1855), p. 44.
In cadrul rubricii: Revista politick semnatl D. G., se arata
ca cererea a Post prezentata de o deputatie compusl din mai
multe persoane lnsemnate" contelui Clarendon.
382 (498.3)
16869
[Departamentul din launtru anunta cantitatea pro-
ductelor incarcate din portul Ga!ati]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p.177, 226, 245, 257, 261, 273, 281, 293,
313, 317, 334, adaos la nr. 86, p. III, p. 349, 369, 373,
381 (nr. 98.).
16870 382 (498.3)
Notitil asupra miscarei portului Galati, in anul 1855.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 39, p. 1.
Se dau In amanunt exportul si importul efectuat In 1855.
Dula Gazeta din Timisoara.
16871 382 (498.3)
[Departamentul din Nauntru al Moldovei face cunos-
cut cantitatea marfurilor exportate prin portul Galati].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 69, 77, 97, 109, 117,
133, 197, 217, 229, 245, 261, 309.
16872 382 (498.3)
[Date cu privire la importul si exportul de marfuri
prin portul Galati]. BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 25-26, 53, 105, 149-150, 189-190, 214, 217,
269, 313: Donauftirstenthiimer.
16873 382 (498.3)
[Date cu privire la bilantml importului si exportului
Moldovei, prin Galati si Austria, in 1855]. BUKURES_
TER DT. Z., XII (1856), p. 85: Donauftirstenthiimer,
16874 382 (498.3)
[In urma ridicarii blocadei porturilor, domnitorul Mol-
dovei a ordonat a se sloboada plutirea lemnului de con-
structie (cherestea) In josul Dunarii, precum si a sarii,
fara nicio formalitate "]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 109: Novitale din nauntru.
16875 382 (498.3)
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 315,
Comert.
319-320: Albina Romaneasca.
Se dau dire despre importul *I exportul din portul Galati
pe luna august 1856, se arata cite vase au intrat *1 an ie*it din
port *i ce mArfuri au fost importate *i exportate.
382 (498.3)
16876
Una cuvintii Gazetei Austriecesti. STEAOA D.,
III (1858), p. 207 [recte: 295].
Se respinge afirmatia fAcutl Intr-o corespondents din Ia*I,
1 nov., apAruta In Gazeta Austriacd (=Oesterreichische ZeitungJ,
cum cl, In urma dezamAgirii romanilor, s-ar fl fAcut planul de
895
382(498.3:43) COMERTUL EXTERIOR 382: 615.79(498.1)

a se intemela o societate de boieri, care sa alba misiunea de a limita 16887 382 (498.3:47)
pe cIt posibil comertul cu Franta, In favoarea celui englez, [Exportul si importul Rusiei cu Moldova, in anii
german $i austriac. 1852-1853]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 201:
16877 382 (498.3:43) Novitale din nauntru.
[Anaforaua atingdtoare de stirpirea abuzurilor ce Dupe Suplementul Gazetei de S. Petersburg.
negotieatii raele de aicea intrebuinteazd spre a pdgubi
pe negocieatii din Ghermaniea, ce le dau mad& pe credit"]. 16888 382 (498.3:47)
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 328: Ministeriul [Relatlile comerciale cu Rusia]. GAZ. DE MOLD.,
Dreptatii; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 205-206. XXVII (1855), p. 42: Turciea.
Se arata c3 mai multi negustorl din Iasi, atit raele cIt si supusi Relatiiie comerciale Intre Principate $i Basarabia s-au reluat
strain', dupe ce iau marfa pe credit de la negustori din Germaniea, $i persoanelor particulare li se dau pa$apoarte pentru libera tre-
tree pravaliile for cu toata marfa pe alte nume $i vornicia nu poate cere a Prutului.
sal execute pe datornici. Se propun masurile ce trebuiesc luate.
16889 382 (498.3:47)
16878 382 (498.3:436) [Se precizeaza ca stirea despre eliberarea unor pasa-
[Se reproduce din Loiduld" cererea de a se ridica poarte pentru trecerea in Basarabia nu se cuvine a fi
de la hotarul Bucovinei cu Moldova carantina, care stin- considerate ca oficiald]. GAZ. DE MOLD., XXVII
jeneste comertul cu fabricaiele austriece ce se desfac in (1855), p. 49: Novitale din nauntru.
Moldova]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 2-3.
16879 16890 382 (498.3:47)
382 (498.3:436)
[Mdrfurile aduse din Austria la iarmarocul de la Val- [Greutatile intimpinate de negustorii din Galati care
ticeni]. STEAOA D., I (1855), p. 28: Facte diverse. vor sa feed comert cu Rusia]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 118, p. 2.
La fiecare articol se da $1 prquirea In florini. De asemenea se
arata ca aceastE abundenta de marfuri austriece se datoreste Se arata ea negustorii din Galati nu pot intra In porturile
noilor Inlesniri vamale. rusestl fall de pasapoarte vizate de consulul Rusiei la Galati
dar consulatul Inca nu s-a restatornicit.
16880 382 (498.3:436)
[Se anunta ca valoarea marfurilor austriece vindute
la iarmarocul din Falticeni se ridica la suma de 1 763 000 382: ... COMEETUL EXTERIOR AL DIFERITELOR
de fiorini]. ZIMBRUL, III (1855), p. 873: Revista. PRODUSE
Dupa. ziarul Dundrea. Vezi $1 614.46 Carantina
614.91 Epizootii
16881 382 (498.3:436)
[Relatiile comerciale dintre Moldova si Austria, prin 16891 382:6 (498.1)
portul Galati]. LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 29,
p. 4: Moldavie. [Magazinul E. Grant din Bucuresti anunta de vinzare,
Tablou pe anul 1855.
cu ridicata si cu amanuntu", o serie de marfuri englezesti].
ROMANUL, II (1858), p. 64: insciintari.
16882 382 (498.3:436) Se da o lista a acestor marfuri.
Bilantul comertului Printipatului Moldovei pe anul 16892 382:6 (498.1)
trecutil 1855. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 81:
Secretariatul de Stat; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 1. [Magazia" englezeascd E. Grant et Comp. anunta de
vinzare mai multe produse sosite din Anglia]. ROMA-
Date statistice ale importului $1 exportului, prin portul Galati, NUL, II (1858), p. 112, 232.
privind numat Austria.
Intre acestea: cama$1 de pinza de Irlanda, case de tier, band,
16883 382 (498.3:436) scaune de tier pentru gradina, bere englezeasca, sapunuri engle-
[Nota agentiei Austriei din Iasi cu privire la desfiin- ze$U, cerneall, ciment de Portland, arme de lux $1 de vinat, model
%area mdsurilor proibitive de exportatie, slobozite in de ma $i de magasie de fer galvanisat" etc.
Austriea in timpul resbelului rusesc "]. BULETIN 16893 382:6 (498.1)
[Mold.], XXIV (1856), p. 241: Secretariatul de Stahl;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 233: Novitale din [Magazinul lui E. Grant et Comp. anunta de vinzare
nauntru. o serie de produse venite din straindtate Si indeosebi din
Anglia]. ROMANUL, II (1858), nr. 64, p. 257.
16884 382 (498.3:437.4) Intre acestea: mobile de palisandru, nuc $i lemn Incrustat,
Birou de informatii in interesuri private. GAZ. DE covoare engleze$U, tapete de masa $1 tapete de zid, amine calori-
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 252: Aviz. fere, apareliuri de duse", calorifere de Incalzit cu lemne etc....
Biroul lui Zeleski din Lvov anunta ca e dispus sa mijlocea sea.
operatii comerciale etc. 16894 382:6 (498.3)
[Magazinul englez al lui W. Nathanson, din Iasi, anunta
16885 382 (498.3:439.2) ca oferd spre vinzare numeroase marfuri, aduse din Franta
[ Anaforaoa Sfatului Carmuitoriu... pentru inlesnirea si Anglia]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
locuitorilor birnici la trecerea for in Transilvania cu mar- (1857), p. 360: Instiintari.
furi "]. - BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 35: Secreta- Printre aceste marfuri se afla: bijuterii, matasuri, bronzuri,
riatul de Stat a Moldovei. mobile, stofe etc.
16886 382 (498.3:47) 16895 382:615.79 (498.1)
[Comertul Rusiei cu Moldova prin Sculeni, Lipcani [Vilhelm Tiringher, din ulita Lipscanilor, anunta ca
$i Leova]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 199: i -a sosit cea dintii partida de ape minerale de la Marien-
Rossia. bad, Selter, Pilnau $i Borsec $i ca va primi regulat in tot
Dupe Gazeta comerciald. Este vorba attt de import clt $1 cursul verii]. VEST. R., XVIII (1853), supl. la nr. 38,
de export. p. 1: Instiintari.

896

www.dacoromanica.ro
382:615.79(498.1) COMERTUL EXTERIOR 382 :623.4 (498.3)

16896 382:615.79 (498.1) 16909 382:623.4 (498.1)

[Farmacia Ed. Iul. Rissdorfer anunta di are de vinzare Generalicescul ellinesc consulat In Principatele Valahii
ape minerale de Borsec, Eltipatak si Marienbad-Piill- si Moldavii. BULETIN [T. R.], 1851, p. 256.
nauer]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 204. Sub semnttura consulului, colonelul G. Voinescu, se face
16897 382:615.79 (498.3) cunoscut tuturor supusilor greet ca importul *i vtnzarea armelor
sInt cu totul oprite In Tara Romineasca.
[I. Levandovschi, care a vizitat statiunile balneare din
Germania, Boemia Franta, anunta vInzarea apelor mine- 16910 382:623.4 (498.1)
rale dintr-un sir de localitati din aceste tari]. GAZ. DE [Departamentul Lucrarilor Ostasesti din Tara Roma-
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 128: Instiintari. neasca face cunoscut ca s-a primit acum o catatime de
16898 38:621.1 (498.1) praf de lux englezesc, care s-a autorizat sa se vinza cu
cite lei treizeci ocaoa"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 319.
[Se anunta de vinzare o marina cu aburi pentru moara].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 4. 16911 382:623.4 (498.1)
Marina se poate tolosi si pentru ferlstraul mecanic si ca pres5. [Departamentul ostasesc anunta ca, dupa inaintarea
de ulei. E vIndut5. de Guilbert, directorul stabilimentului finti- lucrarii fabricii de praf de pusca Ii acoperirea tutulor
nilor orasenesti din Bucuresti. trebuintelor sale", mai ramine o cantitate disponibila si
16899 382:623.4 (498) aduce aceasta la cunostinta celor cu drept de a avea
arme de vinatoare "]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 2.
[Guvernamintul Transilvaniei anunta interzicerea
comertului cu praf de pusca pentru Principatele Romane]. 16912 382:623.4 (498.1)
G. TRANS., XIV (1851), p. 265: Insciintiare. [David Farhi anunta de vinzare alice englezesti].
16900 382:623.4 (498) VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 1, p. 1, nr. 2, p. 1, nr. 3,
p. 2.
[Instiintare despre redeschiderea comertului cu iarba Se arata ca aceste Mice slnt mai leftine declt cele preparate
de pusca pentru Principatele Romane]. G. TRANS., In tall.
XIV (1851), p. 409.
Se punea doar conditia autorizatiei din partea respectivului 16913 382:623.4 (498.1)
guvern muntean sau moldovean. [Departamentul Finantelor din Tara Romaneasca
16901 382:623.4 (498) anunta ca oricine vrea s importe In principal arme,
p,ire din Austria cu privire la ridicarea interdictiei praf de pusca, alice si alte de asemenea fire", urmeaza mai
comertului cu praf de pusca pentru Principatele Romane]. tail a dobindi aprobarea Departamentului din Nauntru].
ZIMBRUL, II (1851), p. 193, col. II: Austriea. BULETIN [T. R.], 1855, p. 90, 190; VEST. R., XX
(1855), p. 86.
16902 382:623.4 (498) 16914 382:623.4 (498.1)
[Emis al Ministerului de Finante al Austriei interzi- [E. Grant anunta ca are de vinzare pusti de vinatoare
cind exportul de plumb, pucioasa, otel, fier si coase in sosite din Anglia]. ROMANUL, I (1857), nr. 10, p. 4,
tierile turcesci, invecinate statului imp. austriac"]. G. nr. 13, p. 4.
TRANS., XVII (1854), p. 61: Partea OficiOsa.
16915 382:623.4 (498.1)
16903 382:623.4 (498)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca face cunos-
[Se anunta ca guvernul austriac a ridicat interdictia cut ca once import de arme nu se poate face decit cu apro-
de a se exporta arme si munitiuni din monarhie in Prin- barea guvernului]. ANUNT. R., V (1858), nr. 21, p. 1.
cipatele Romane]. TELEGRAFUL R., II (1854), p.
371-372: IntamplarI de zi. 16916 382:623.4 (498.1)
16904 382:623.4 (498) [Chiriac Pana Chirovici anunta sosirea unui asorti-
[Se anunta ca Austria a interzis exportul de snail, ment de arme de tot felul]. ROMANUL, II (1858),
pucioasa si plumb catre Rusia, precum si catre Turcia, p. 32: Instiintari.
afara de Principate "]. G. TRANS., XVIII (1855), Cumplratorii trebuie sk aib5. permisul guvernului pentru
p. 374: Austria. arma respect( VA.

1 6905 382:623.4 (498) 16917 382:623.4 (498.1)

[Guvernul austriac interzi ce exportul si tranzitul de
salitru" (=--silitra), puci asa si plumb]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 379: IntamplarI de zi.
Interzicerea se retell. la exportul si tranzitul entre 4Arile beli-
gerante: Rusia si Turcia. Se face exceptie pentru Principatele
Romane, unde exportul acesta e Ingaduit.
16906 382:623.4 (498)
[Austria opreste exportul salpetrului, pucioasei si plum-
bului In Rusia si Turcia, Mind exceptie pentru Principa-
tele Dunarene]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p.
382: Austriea.
16907 382:623.4 (498)
[Se anunta ca. Austria a interzis exportul de arme In
Moldova *i Tara Romaneasca]. STEAOA D., III (1858),
p. 200 [recte: 288]: Sciri mai noue.
16908 382:623.4 (498)
[Se anunta ca autoritatile austriece au interzis corner-
tul de arme cu Principatele Romane]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 276: Austria, 283-284: Partea oficiOsa.
[Magazinul englezesc E. Grant" anunta ca are de
vinzare arme de vinatoare sosite din Anglia]. ROMA-
NUL, II (1858), p. 104: Insciincaff.
382:623.4 (498.1)
16918
[Un negustor din Bucuresti anunta ca are de vInzare
pusti duble de vinatoare la un pret de 4 Villa la 5 galbeni].
ANUNT. R., V (1858), nr. 75, p. 4: Instiintari.
Se vind la magazinul ce se afla In Plata Episcopiel RImnicului.
16919 382:623.4 (498.3)
[*tire din Austria cu privire la negotul cu praf de pusca
cu Moldova]. ZIMBRUL, II (1851), p. 193: Austriea.
DupA un anunt dat de Ministerul de Externe at Austriei
exportul prafulul de pusca In Moldova este Tiber, dada vInz5.-
torul va fi adus si primit de la guvernul de acolo concesiune de a
vinde earba".
16920 382:623.4 (498.3)
[Detinatorii monopolului importarii prafului de pusca
*i a plumbilor varsati anunta numele persoanelor care slut

897

www.dacoromanica.ro
 382: 631.2/.3(498.1) COMERTUL EXTERIOR 382: 633.1(498)

autorizate cu vinzarea marfii in tirguri].

MOLD., XXX (1858), p. 328: Avis.
- GAZ. DE 16932 382:633.1 (498)

16921 382:631.2/.3 (498.1)

[A. Bilon si H. Iacobsohn anuntd de vinzare case de (1853), p. 297: Constantinopol.
- VEST. R., XVIII
[Cresterea pretului grinelor la Constantinopol se dato-
reste inchiderii portului Sulina].

lemn, hambare, masini de treierat, ferastrae cu aburi

si alte unelte pentru proprietarii si arendasii de mosii].
ROMANUL, I (1857), nr. 16, p. 4.
- 16933 382:633.1 (498)
[Stiri din Bucuresti cu privire la incetarea exportului
Se da o listd amanuntita a acestora $i se specified el skit
fabricate In Ungaria si Anglia.
ruse]. -
romanesc de produse agricole, in urma tensiunii turco-
BUKURESTER
Donauftirstenthiimer.
DT. Z., IX (1853), p. 313:
16922 382:631.35 (498)
este oprit].
pldri de zi.
-
[Exportul de coase In Moldova si Tara Romaneasca
TELEGRAFUL R., 11 (18541, p. 83: Intam-
16934

de cereale, din cauza starii de razboi].

382:633.1 (498)
[*tiri cu privire la dificultatile exportului romanesc
BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 5-6: Donauftirstenthiimer.
In urma dispozitiilor Ministerului de Finante austriac.
16923 382:633.1 (439.2) 16935 382:633.1 (498)
[Exportarea unor insemnate cantitati de cereale din
Banat in provinciile germane ale Imperiului austriac].
G. TRANS., XV (1852), p. 118.
- -
[Se anunta ca Rusia a 'Tiara achizitionarea de cereale
din Principatele Romane]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 110-111: Intamplari de zi.
Achizitlonarea se face prin intermediul negustorilor austrieci.
16924

TELEGRAFUL R., I (1853), p. 274: Austria.

382:633.1 (439.2)
[Recoltele de cereale se argil a fi slabe in Ardeal]. - 16936 382:633.1 (498)
[Stire cu privire la nota agentiei austriece prin care se
Se examineazd problems recoltelor In diferite OH In Europa arata ca, incepind de la sfirsitul anului 1851, exportul de
$i In diferitele parti ale Monarhiei austriece. Se subliniazd flue-
tuattile comertului de cereale cu tarile Dundrii de Jos. -
grine cumparate de negustorii austrieci in Moldova si in
Tara Romaneasca este liber]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 121.
16925 B.[arit, Glieorglie] 382:633.1 (439.2) $tirea este data In cadrul rubricii: Moldova, semnata de
- Scaterea de grinete din terile austriace in Germania.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 378.
Comentariu In legatura cu exportul de cereale al Austriei
A. Ph.
16937 38:633.1 (498)
El cu consecinlele acestui export pentru Intreg imperiul *i pentru
Ardeal.
16926 382:633.1 (439.2)
-
[Abundenta grinelor din porturile dunarene face ca
vasele ce le transports sa fie insuficiente]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 671: Revista.

- [Despre situatia economics din regiunea Borgo-Tiha].

G. TRANS., XX (1857), p. 55: Transsilvania.
Se arata ca se Mean exporturi masive cu cereale In Bu-
Dupl. Cazeta de Colonia.
16938 382:633.1 (498)
covina $i ca preturile bucatelor $1 vitelor erau In seadere.
16927 382:633.1 (439.2)
lului]. -
[Cautarea grinelor romanesti pe piata Constantinopo-
ZIMBRUL, III (1855), p. 852: Comertt.

-
[Pentru negotul grinelor pe Dundre s-a aratat o noua
concurenta]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
16939 382:633.1 (498)
[Nota despre scumpirea grinelor din Principate, din
(1857), p. 100: Depese telegrafice.
La Galati s-au adus din Banat 0 partidd de grine frumoase
care a tintit luare-aminte comerciardilor".
-
pricina marii cantitati cumparate de furnizorii armatelor
anglo-turcesti din Crimeea]. ZIMBRUL, III (1855), p.
990: Revista.
16928 382:633.1 (498) 16940 382:633.1 (498)
[Stire din Turcia cu privire la ridicarea preturilor la
glia]. -
cerealele romanesti, ca urmare a proastei recolte din An-
ZIMBRUL, II (1851), p. 3: Revista Politica.
-
[Nota despre cresterea exportului de cereale din Prin-
cipatele Romane ea urmare a razboiului]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 342: Transilvania.
16929 382:633.1 (498) 16941 382:633.1 (498)
[Operatiile de cumparare de cereale la Galati si Braila
in toamna anului 1851 au fost neinsemnatoarel.
TRANS., XIV (1851), p. 384: Galat, 22 Noemv.
- G. [Rezumatul unui articol din Times" cu privire la
importanta cerealelor romanesti pentru Anglia]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 310: Intamplari de zi.
Se arata ce cantitati de cucuruz s-au vindut la Galati $1 la
Braila $i care slnt cauzele care contribuie la seaderea vInzdrilor Times afirmd ca, In urma rdzbolului, porturile ruse$ti Odesa
de cereale In porturile dundrene. $i Taganrog nu vor mai putea servi ca bud pentru aprovizio-
narea Angliei cu cereale. Trebuie dcci 55 se discute din nou chestiu-
16930 382:633.1 (498) nea ocupatiel austriece In Principate. Cere sa se instaleze In Prin-
[Exportatia totals a griului, a porumbului si a secarei cipate un guvern potrivit cu timpul" $i avInd In vedere temeiuri
din Valahia si Moldova prin porturile Braila si Galati a
fost pentru anul 1851 de 1 113 344 chile de Galati "].
VEST. R., XVII (1852), p. 54: Constantinopol.
- national-economice". Subliniazd ca Principatele au bucate de
prisos, In vreme ce proprietarii zac cufundati In datorii $i In Europa
apuseand create scumpetea".
Exportul Intrece cu Indoit" cantitatea din 1850. 16942 382:633.1 (498)
16931 382:633.1 (498) [Articol tradus din Wanderer" despre cauzele pre-
a luat avint].
Intamplari de zile.
-
[Comertul cerealelor in Moldova si Tara Romaneasca
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 171: -
tului scazut la care se vind grinele din Principatele Romane
pe piata europeand]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 83,
p. 3-4.
$tirea este data dupa scrisori din Iasi, In care se vorbe,te Printre cauze se specifics $i situatia de Iobagi" In care se and
ca s-ar duce cereale In:Rusia, pentru armata. Ward' romans talk de boieri.

R98

www.dacoromanica.ro
832:633.1(498) COMERTUL EXTERIOR 382: 633.1(4 98.3)

16943 382:633.1 (498) 16953 382:633.1 (498.1)

[*tire &A la Galati si Braila s-a cumparat, la pre(, mare, [Ofisul domnesc &dire Departamentul din Nauntru prin
toata cantitatea de grine ce se girl acolo, pentru regiunile
-
inundate din Franta, pentru Norvegia, Suedia si Danemar-
ca]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 151, p. 4: Austriea.
-
care se lag cu desavirsire sloboda exportatia cerealelor"].
BULETIN IT. R.], 1854, p. 313.
16954 382:633.1 (498.1)
16944 382:633.1 (498:42) [Departamentul Finantei face cunoscut ca exportatorii
Mediterana. -
Comertul Engliterei cu cerealele din Marea-neagra si
VEST. R., XVIII (1853), p. 64.
Se publics si o lista a cantitatilor de cereale importate de
de cereale, care au platit taxele de export in 1853 si n-au
apucat sa exporte cerealele in eel de al doilea an, in te-
meiul biletelor ce tin in mind, nu vor mai putea exporta
Anglia In 1851 *i 1852, In fruntea careia se afla oracle romane*ti acele cantitati de cereale in 1855 fora plata taxelor cu-
Galati *i Braila. venite]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 385.
16955
16945
- 382:633.1 (498.1)
[Date cu privire la exportul de cereale prin Braila].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 29: Donauffir-
382:633.1 (498.1)
[Ministerul Finantelor face cunoscut ca in viitor este
liber exportul cerealelor pe la satul Cocargeaoa din cuprin-
stenthiimer.
Se da cantitatea In chile, pentru anti 1851 *i 1852. Se lnseamna
cantitatile *1 felurile de cereale exportate In diferitele tart euro-
68, p. 1-2.
-
sul punctului Calarasi si pe la satul Facaeni din cuprinsul
punctului Gura Ialomitei]. ANUNT. R., V (1858), nr.

pene, preturile de export, precum si cantitatile Inca aflatoare In Exportul continua sa fie interzis pentru toate celelalte sate
port; numarul corabiilor In 1851 Si 1852. Vezi *1 erata de la p. 33: de pe malurile rlului Borcea.
Donauftirstenthilmer.
16946 382:633.1 (498.1)
[Departamentul Vistieriei anunta cantitatea cerealelor
16956

G. TRANS., XIV (1851), p. 199.

382:633.1 (498.3)
[Exportul de cereale al Moldovei prin portul Galati]. -
-
exportate din Tara Romaneasca in cursul aprilie-septem-
brie 1853]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 159, 196, 234,
313, 341, 353; VEST. R., XVIII (1853), p. 197, 229,
Se observa ca In cursul anului Moldova va trimite circa 400 000
chile de cereale la Galati.
274, 321-322, 358, 387, 401.
Se arata cantitatile de cereale exportate lunar *i puncturile"
pe unde au Post exportate.
16957 382:633.1 (498.3)
[$tiri cu privire la exportul cerealelor prin Galati].
BU KURESTER DT. Z., IX (1853), p. 33: Donauffir-
-
stenthiimer.
16947 382:633.1 (498.1) Se noteaza: exportul total, In 1851 si 1852; cantitatile de
[Departamentul Finantei din Tara Romaneasca aduce cereale exportate spre diferite porturi straine; numarul cora-
la cunostinta exportatorilor de cereale, care, din cauza billor Incarcate In port, In 1851 *i 1852; cantitatile aflatoare Inca
imprejurarilor n-au reusit sa exporte cerealele pentru care In port; pretul cerealelor In port.
-
au platit taxele cuvenite, sa se prezinte la acest departa-
ment ca sa li se dea contra-biletel. BULETIN [T. R.], 16958 382:633.1 (498.3)
1854, p. 77.
16948 382:633.1 (498.1)
-
[Cantitatea si felul cerealelor exportate prin portul
Galati in anul 1852]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 74.
[Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru al Tablou de cantitatile exportate In fiecare luna.
Tara Romanesti prin care se lass liber exportul cerea-
lelor]. VEST. R., XIX (1854), p. 125. 16959 382:633.1 (498.3)
Cu aprobarea mareplului Imparate*tilor 0016 otomane. [Textul comunicarii facute de Poarta otomana dom-
nului Moldovei, prin care i se aduce la cunostinta ca i se
16949 382:633.1 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca aduce
la cunostinta comerciantilor ca exportul a tot felul de
aproba sa Incaseze poslina la exportul cerealelor Inca doi
ani, peste perioada de 6 ani hotarita mai inainte].
BRUL, III (1855), p. 273: Moldova.
- ZIM-

cipatului]. -
cereale este liber cu desavirsire prin orice punct al Prin-
VEST. R., XIX (1854), p. 125.
Se explica accasta prelungire prin motivul ca doninul retina-
tase mai inainte de buns vole la acest veldt, In folosul vistieriel.
16950 382:633.1 (498.1) 16960 382:633.1 (498.3)
[Dispozitii date de Ministerul de Final* al Tarii Roma-
nesti in legatura cu comertul cerealelor pe Dunare].
BU KURESTER DT. Z., X (1854), p. 89: Donaufiir-
[Marele vas austriac L'Incomparable" a sosit in 5
martie la Galati, pentru a incarca 3600 chile de gHu].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 73: Novitale din
-
stenthiimer. nauntru.
16951 382:633.1 (498.1) 16961 382:633.1 (498.3)
[Se comunica reinceperea importului de cereale din
Oltenia in Ardeal, prin pasurile Vulcan si Turnu-Rosu].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 194: Din campuld res-
- -
[Exportul de cereale prin Galati, de la deschiderea
navigatiei piny la 5 mai]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 151: Novitale din nauntru.
boiului, 197: Monarhia Austriaca.
Ca o consecinta, specula cu porumbul In Transilvania a Inceput
sa descreasca. De asemenea, s-a ieftinit *1 pretul griulut, de la
28 la 20 florini.
16962 382:633.1 (498.3)
[Date despre exportul grinelor prin portul Galati].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 160, 221, 233, 245,
-
253, 281, 285, 293, 301, 317, 321, 329, 333, 337, 341, 346,
16952 382:633.1 (498.1)
369: Novitale din nauntru.
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca anunta 16963 382:633.1 (498.3)
recolta veche]. -
ca generalisimul Omer a aprobat exportul cerealelor din
BULETIN [T. R.], 1854, p. 250 ;
VEST. R., XIX (1854), p. 265-266.
lina exportatiei cerealelor in Austria].
XXX (1858), p. 20: Instiintari.
-
[Antreprenorul poslinei anunta ca da in arenda pos-
GAZ. DE MOLD.,
Exportul este admis pe un termen de o luny pentru orz, doul Se O. In arenda fiecare schela sau toate la un loc de pe uscat
luni pentru grlu *i *ase luni pentru porumb. din partea Austriei".

899

www.dacoromanica.ro
382: 633.11(439.2) COMERTUL EXTERIOR
16964 382:633.11 (439.2)
[Se anunta ca s-au trimis probe de grin banatean la
Baden-Bach, in vederea exportului]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 27 [gresit: 23]: Banat.
Lire data duple Gazeta Universald.
382.633.11 (498.1)
16965
[Se anunta ca administratia Tarii Romanesti a infiintat
de-a lungul Dunarii depozite de cereale de saminta, cum-
Orate la Taganrog]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
nr. 89, p. 251: Tara Romaneasca.
Acestea vor fi date tAranilor pentru Imbunatatirea grinelor
romanesti", pentru ca Romania" al poata concura oricare tarn
agricola". Dupa Gazeta Romdna-Germand de Bucuregi 1= Baku-
rester Dt. Z.J.
16966 382:633.11 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca griul
cumparat de guvern la Tanganrog, pentru imbunatatirea
acestui product in tarsal, a sosit la Braila $i a fost transpor-
tat la punctele de distribuire]. BULETIN [T. R.], 1852,
p. 409-410.
Aceste puncte sint: Slam-Minnie, Braila, =Ansi, Oltenita,
Giurgiu, Turnu, Islaz gi Bechetul. Pretul grlului este 310 lei chila
sau 34 parale ocau a.
16967 382:633.85 (498.1)
[Niculae Lahovari anunta de vinzare_saminta de rapita,
adusd din Franta si Belgia]. ROMANUL, II (1858),
p. 208.
Pretul acestei rapitz era de 2 lei ocaua, ea fiind depozitata
la Giurgiu 51 la mo5ia Draganesti-V1a*ca.
16968 382:634/635 (498.1)
[Se anunta importarea din Franta a unei colectii de
plante, flori, rasaduri de copaci i seminte]. BUKURES-
TER DT. Z., VIII (1852), p. 104.
Depozitul se afla In casa marelut logofat Barcanescu. In at
doilea anunt, tot In aceea*i paging, D. Oduf, membru al mat
multor sotietati de orticultura", anunta Ca a adus din Franta: camelii,
magnolii, 200 soiuri de trandafiri, orhidee, iri*i de St. Bernard,
zmeurk gi fragi de 4 sezoane, pierslci de Noul Orleans, pere ducesa
de Angora, sparanghel timpuriu de Africa.
16969 382:634/635 (498.3)
[Panteli Brescovici, proprietar de vie la Iasi, anunta
de vinzare flori streine, precum 8i alamii"]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 112: Instiintari.
16970 382:634.63 (498.1)
[Se anunta ca la m-rea Stavropoleos au sosit masline
dulci de la Janina si se vind cu trei sfantlhi ocaua].
VEST. R., XXI (1856), p. 32, col. III.
16971 382:635 (498.1)
[I. H. face cunoscut ca a sosit acum din Germania $i
ca a adus cepe de flori din Olanda 8i seminte de flori din
Germania]. VEST. R., XVIII (1853), p. 312: Instiin-
tari; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 316.
$ederea sa este la otelul Orawl Viena, nr. 30".
16972 382:635 (498.3)
[La magazia d. Teodorini... s-au adus de la Paris o
colectie de seminte de flori"]. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 116.
16973 382:635 (498.3)
[Martin Mertz, gradinar-negutitoriu, are onor a Mon-
nostiinta ca au sosit in asta Capitals cu o colectie feliurita
de adevarate cepe de Olanda, camelii, rhododendrum"
etc.]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 312.
16974 382:635 (498.3)
[Avizul" lui V. Cunin [= Quenim] despre vinzarea
unor seminte de cantalupi zemosi, multe soiuri de legume,
900
www.dacoromanica.ro
382: 636(498.1)
deosebite marole, mazare zaharate, morcovi etc., primite
din Paris]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 80.
16975 382:636 (498)
[Nota despre silintele Austriei de a determina pe expor-
tatorii de vite din Principate sa le indrepte catre Viena"].
G. TRANS., XIV (1851), p. 36, col. II.
16976 382:636 (498)
[*tiri cu privire la exportul de vite al Principatelor].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 344: Turcia.
Se afirma ca to urma saracirii articole a Turcici Si Bul-
gariel prin razboi vitele necesare consumului armatelor de pe
front se aduc din Principatele Romkne.
16977 382:636 (498)
[Infiintarea la Viena a unei societati Insarcinate cu
cumpararea de vite in Ungaria 8i Principate]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 807: Revista.
16978 382:636 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca arata
numarul vitelor exportate de la 23 aprilie la 1 iunie 1853].
VEST. R., XVIII (1853), p. 274.
16979 382:636 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca face
cunoscut numarulsi felul vitelor exportate din Principat pe
lunile mai, iunie, iulie, august si septembrie]. BULE-
TIN [T. R.], 1853, p. 232, 249, 289, 321, 333, 353, 362,
382, 406.
16980 382:636 (498.1)
[Departamentul Finantmi din Tara Romaneasca anunta
ca importatia in Austria a vitelor cornute, a pieilor
altor articole provenite de la asemenea vite este slobodal.
BULETIN [r. R.], 1854, p. 206, 217.
Cu conditia insk ca vitele sa tack o carantina de 20 zile, far
pieile gl celelalte obiecte sa fie supuse curatirii.
16981 382:636 (498.1)
[Masuri luate In Ardeal pentru a se impiedica extin-
derea epidemiei de ciuma intre vitele cornute, declarata
in regiunea Cimpinei si a Ploiestilor]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 172: Publicare.
Transporturile de marfuri de la Predeal nu se vor face declt
cu cai; este opritk aducerea pieilor de vita din regiunile conta-
minate.
16982 382:636 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca anunta
ca importatia in Austria a vitelor cornute si a pieilor
de vite mari din acest Printipat s-a poprit"]. BULE-
TIN [T. R.], 1854, p. 229; VEST. R., XIX (1854), p. 237.
In urma masurilor luate de autoritatile militare din Tran-
silvania.
16983 382:636 (498.1)
[Se anunta Ca este slobod exportul vitelor mari cor-
nute, prin toate punctele despre Austria"]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 157: Departamentul Finantelor; VEST.
R., XX (1855), p. 153.
16984 382:636 (498.1)
[Departamentul Finantelor face cunoscut ca, nemai
existind epizootie in partea dreapta a Dunarii, se lass
slobod importul vitelor prin toate punctele de pe linia Duna-
riil. BULETIN [T. R.], 1855, p. 206 ; VEST. R., XX
(1855), p. 198.
Importul este oprit numai prin punctele din districtul Teleorman.
382:636 (498.1)
16985
[Departamentul Finantelor din Tara Romaneasca
anunta ca, deoarece epizootia in vitele mari cornute face
progrese In Moldova, s-a interzis importarea de acolo a
382: 636(498.1) COMERTUI. EXTERIOR
pieilor acestor vite marl neargasite, precum si a acestor
vite]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 218; VEST. R., XX
(1855), p. 209, 213.
16986 382:636 (498.1)
[Departamentul Finantelor face cunoscut ca, din
cauza epizootiei ivite in satele din jurul Vidinului, s-a
oprit importul vitelor marl cornute prin punctul Calafat].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 246.
382:636 (498.1)
16987
[Se face cunoscut ca este cu desdvirsire oprit exportul
vitelor cornute, afara numai de cele necesare impard-
testilor ostiri otomane si celor aliate]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 301.
382:636 (498.1)
16988
[Un agent englez a venit la Bucuresti sa cumpere
8-10 000 boil. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 250:
Monarhia Austriacd. Sibiiii 10 August.
Oferta nu pare a fi lost ispititoare pentru vinzatori, cad
nu se prea vorbe*te de ea, pe plata. Pare probabil ca aceste vite
erau destinate consumului trupelor aliate din razboi, deoarece
urmau sa fie transportate la Balcic *I Varna.
16989 382:636 (498.1)
[Departamentul Finantelor din Tara Romaneasca face
cunoscut ca de la 1 mai 1856 exportul vitelor marl este
liber]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 70; VEST. R., XXI
(1856), p. 66..
16990 382:636 (498.1)
[Stire despre hotdrirea guvernului Tarii Romanesti de
a ridica oprirea exportului de vite incepind de la 1 mai
1856]. G. TRANS., XIX (1856), p. 123: Stiri mestecate.
16991 382:636 (498.1)
[Departamentul'Finantelor face cunoscut ca, in urma
contenirii bolii vitelor cornute in partea dreaptd a Dund.-
rii, comertul acestor vite este liber intre Turcia si Tara
Romaneasca]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 118: Depar-
tamentul Finantelor; VEST. R., XXI (1856), p. 112.
16992 382:636 (498.1)
[Departamentul Finantelor face cunoscut cd, prin con-
tenirea bolii vitelor cornute din principatul Moldovei,
comertml acestor vite este liber intre cele cloud principate].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 134; VEST. R., XX (1856),
p. 121.
382:636 (498.1)
16993
[Se face cunoscut exportatorilor de vite ca dispozitiile
date de comanda generals a Transilvaniei, in privinta
intrarii cirezilor de vite marl in Austria, au fost modifi-
cate]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 301: Ministerul Finan-
telor.
Nu se mai cere declt o carantina de 10 zile.
16994 382:636 (498.1)
[Guvernul englez vinde la Rusciuc si la Giurgiu cai
cumparati in Transilvania si Tara Romaneasca]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 103, p. 3: Turcia.
Se da pretul.
16995 382:636 (498.1)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca face
cunoscut ca in Transilvania s-a ridicat once carantina
fn privinta vitelor man ce se vor exporta fn acest prin.
cipat]. BULETIN IT. R.], 1857, supl. la nr. 60, p. 1.
16996 382:636 (498.3)
[Comitetul sAndtatii din Iasi anuntd ca, nemaifiind
nici o epizootie in Tara Romaneasca, negotul vitelor intre
cele cloud tari este fiber]. ZIMBRUL, I (1851), p. 285:
Tagil.
www.dacoromanica.ro
382: 637.5(498.1)
16997 382:636 (498.3)
[Se anunta ea exportul vitelor pind la 25 capete se
va aproba de ispravnicii, tar peste acest numar de
Departamentul Finan[elor]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 222: Novitale din nauntru.
16998 382:636 (498.3)
[Guvernul Bucovinei a incuviintat importatia vitelor
cornorate din Moldova, cu tinerea de carantind de 20 zile].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 109; GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 108: Novitale din nauntru.
16999 382:636 (498.3)
[Punctele de granitd pe unde este permis exportul de
vite cornute fn Bucovina]. ZIMBRUL, III (1855), p.
233: Moldova.
17000 382:636 (498.3)
[Magistratul din Brasov anunta ca s-a hotarit neauto-
rizarea importului de vite din Moldova]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 288: Bulctinulu Oficialu.
17001 382:636 (498.3)
[Comitetul Sdniltatii face cunoscut ca, intrucit in
ducatul Bucovinei nu mai este vreo boald de vite, intra-
rea vitelor din Bucovina in Moldova este slobodd].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 162: Comunicatul
Sanatatii.
382:636 (498.3)
17002
[Din cauza bolii vitelor din Basarabia, se interzice
importul vitelor, al pieilor si al seului in Moldova].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 379: Comitetul Sand-
LAO.
382:636.084 (498.1)
17003
[Consulatul englez anunta ca are nevoie de anumite
cantitati de fin, orz si ovaz, ce vor fi predate la Bucuresti,
Giurgiu, Silistra si alte localitati, si doritorii de a le fur-
niza sa prezinte oferte de preturi). VEST. R., XXI
(1856), p. 36, col. III.
Se arata cum va fi primita si platita marfa.
17004 382:636.4 (498.1)
[Instiintare referitoare la exportul rimatorilor prin
tranzit]. VEST. R., XVIII (1853), p. 229.
Departamentul Vistieriei din Tara Romineasca aduce la
euno*tinta negustorilor, care aduc rImatorl din tart straine ca
sa-1 tread. tranzit in alte parti", ca stilt obligati sa-i scoata In
termen de patru luni, cad altfel vor plat' o taxa de rind lei de
pereche, drept llama de import.
17005 392:636.68 (498.1)
[Fera Maier din Hessen-Darmstadt face cunoscut publi-
cului bucurestean ca a sosit cu un mare numar de canari
si alte pdsari de salon]. VEST. R., XXI (1856), p. 124.
17006 382:637.5/.6 (498.3)
[Potrivit unei rezolu(ii domnesti, se aproba de catre
Comitetul Sanatatii din Moldova aducerea seului si a
pieilor de vite cornute de la abatoarele din Odessa].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 283: Novitale din
nauntru.
17007 382:637.5 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneascd face
cunoscut cd. trecerea seurilor si cervisului in burduse de
vite mari, este poprita cu desavirsire prin toate punctu-
rile despre Transilvania "]. VEST. R., XIX (1854),
p. 291.
Masura a fost luata din partea guvernului austriac.
17008 382:637.5 (498.1)
[Ofisul domnesc dire Departamentul Finantelor din
Tara Romaneasca prin care se arata ca, tara fiind In
901
382:637.5(498.1) COMERTUL EXTERIOR 382 :663/664(439.2)

lipsa de articolul trebuincios al seului, exportatia acestui 17020 382:639.54 (498.1)

articol de orice felurime de vite" este oprita cu desavir- [Departamentul Vistieriei anunta ca exportatia lipi-
sire in tot cursul anului]. BULETIN [T. R.], 1855, torilor si intr-acest an este sloboda cu aceleasi formali-
p. 273. tati si plata de taxa ca pe anul trecut"]. BULETIN
17009 382:637.5 (498.1) [T. R.], 1851, p. 119 -120; VEST. R., XVI (1851), p. 105.
[Conditiile pentru exportul seului sau cervisului]. 17021 382:639.54 (498.1)
VEST. R., XX (1855), p. 237: Departamentul Finantelor. [S-a hotarit ca exportul lipitorilor s se face dupe
De la 1 august 1855 exportatorii vor plati cite lei 40 pentru principiile urmate in 1850, cu deosebire numai ca slo-
una suta de ocale. bozirea biletelor Vistieriei sa se poata face nu numai d'a
dreptul de Vistierie, dar si prin d. cirmuitor al judetului
17010 382:637.61 (498) Dolj"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 187.
[*tire cu privire la ridicarea opririi importului de piei
nedubite in Transilvania, din Moldova si Valahia]. 17022 382:639.54(498.1)
STEA0A D., I (1855), p. 21: Acte oficiale. [Departamentul Vistieriei face cunoscut ca printr-o
Aceasta s-a facut cunoscut prin adresa Secretariatului de rezolutie domneasca se aproba sa se exporte Inca cinci
Stat al Moldovel, nr. 3439, catre Departamentul Finantelor. sute oca lipitori, peste dos mii, in anul curgatorl.
BULETIN [T. R.], 1852, p. 312.
17011 382:637.61 (498)
17023 382:639.54 (498.1)
[Se arata ca s-a ridicat pentru totdeauna restrictia
importarii de piei nedubite" din Principate in Transil- [Departamentul Vistieriei face cunoscut ca In anul
vania]. STEAOA D., II (1856), p. 2: Transilvania. 1853 se da voie sa se exporte o cantitate de 2000 ocale
lipitori, cu taxa de 2 1/2 galbeni austriacesti de fiecare
La interventia Camerei de comert si industrie din Brasov, oca]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 42 ; VEST. R., XVIII
s-a admis intrarea tor, cu conditia ca sa fie dezinfectate prin afu- (1853), p. 86.
mare cu pucioasa.
17024 382:639.54 (498.1)
17012 382:637:61 (498.3)
[Departamentul Finantelor anunta ca este liber expor-
pire despre o rezolutie a Vistieriei din Tara Roma-
neasca privind exportul lipitorilor]. G. TRANS., XVI
tul in Austria al pieilor neargasite de vite mari din Mol- (1853), p. 93: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
dova]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 323.
Se arata ca se permisese exportul a 2000 oca cu cite dot si
17013 382:637.61 (498.3) jumatate galbini prin puncturile cunoscute".
[Se anunta ca s-a desfiintat oprirea importatiei in 17025 382:639.54 (498.1)
Transilvania a peilor ne dubite din Moldova"]. BULE-
TIN [Mold.], XXIII (1855), p. 313: Departamentul de [Se anunta ca exportatia lipitorilor pe anul 1854 este
sloboda cu aceeasi plata de taxa si reguli din anul tre-
cut"]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 121; VEST. R.,
17014 382:637.623 (439.2) XIX (1854), p. 118.
[Premierea negustorilor de ling brasoveni N. Pans 17026 382:639.54 (498.1)
$i I. Alexi la expozitia internationals de la Londra].
G. TRANS., XIV (1851), p. 360. [Departamentul Finantelor anunta ca lipitorile sin
slobode de a se exporta si in anul corent, cu aceiasi plata
17015 382:637.623 (439.2) de taxa de doi gi jumatate galbeni de una oca "]. BULE-
[Inviorarea comertului de ling din Ardeal in urma TIN [T. R.], 1855, p. 209.
revolutiei din India]. G. TRANS., XX (1857), p. 230: 17027 382:662.64 (498)
Transilvania.
[*tiri cu privire la lipsa carbunilor englezesti in portu-
Se informeaza ca Anglia, lipsita de Tina din India, se apro- rile dunarene]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856),
viziona pe piata Vienii, care devenise din aceasta pricina o buns p. 217: Donaufiirstenthumer.
cumparatoare a Buil ardelene.
Carbunii acestia erau adusi, ca balast, de catre Corabille en-
17016 382:637.623 (498) gleze care veneau sa Incarce cereale. Carbunii erau vInduti to
[Exportul de ling din Principate in anul 1851]. G. porturile dunarene.
TRANS., XV (1852), p. 119; GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 117: Tara Romaneasca. 17028 382:662.72 (498.1)
Se arata cantitaIlle de line exportate In anul 1851 din por- [Se anunta de vinzare un gaz pentru lampe de salon",
turile Braila, Giurgiu, Calafat si pe uscat In Transilvania, precum numit Pinolin Gaz" si care nu miroase la ardere].
si cantitatea de Una exportate din Moldova la Inceputul anu- ROMANUL, II (1858), nr. 91, p. 262.
lui 1852. Acest gaz era o foul. inventie de Viena".
17017 382:637.623 (498.1) 17029 382:663/664 (439.2)
[Date cu privire la exportul de ling al Tarii Roma- [Carol Muller, neguptor din Brasov, recomanda clien-
nesti, in 1851]. BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), telei sale mai multe produse straine]. G. TRANS., XIX
p. 209: Donauffirstenthiimer. (1856), p. 376.
17018 382:639.38 (498.1) Iata aceste produse: Zahar, Cafea, Rum de Jamaica, Ef.
[Se anunta ca au sosit de la Ioanina, la pravalia lui Ceaiuri (Pert-, Pecco-Bluthensi Caravanen ), Siampania ungu-
Chiriac Zarafu, icre de chefal]. VEST. R., XIX (1854), reasca $1 franciozdsca, Tokaier, Essentia de Muscat, Ruster si
supl. la nr. 13, p. 1: Instiintari. Menescher...".
17019 382:639.38 (498.1) 17030 382:663/664 (439.2)
[Farmacia Iohann Grau, de pe podul Tirgului de [Se anunta ca se gasesc de vinzare la negutatoria sibiana
afara, anunta ca are de vinzare untura de peste din Nor- Romana seceratoare" felurite marfuri coloniale gi levan-
vegia]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 400: tice "]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 76, 332: De
Echtes Berger Lebertran-Oel. mirare ef tin.
In flacoanele originate ale casei Lobry Porton din Utrecht, Iata care sint aceste marfuri: zahar, cafea, rom, icre negre,
Olanda. heringi, masline, orez, untdelemn, piper etc....

902

www.dacoromanica.ro
382:663/664(498.1) COMERTUL EXTERIOR 382: 664.41(498.3)

17031 382:663/664 (498.1) 17043 382:663.95 (498.1)

[Firma Crucea de Aur" din Bucuresti anunta de vin- [Libra'ria C. A. Rosetti anunta de vinzare ceai marca
zare vinuri si produse de bacanie aduse din strainatate]. Pecca"]. ROMANUL, I (1857), nr. 27, p. 4: Instiintari.
ROMANUL, II (1858), nr. 78, p. 313. Se di pretul.
Se O. lista detaliata a acestor produse.
17044 382:663.95 (498.1)
17032 382:663/664 (498.1) [Libraria C. A. Rosetti anunta ca a adus un bogat asor-
[Wilhelm Thuringer anunta de vinzare delicatese si timent de ceai din strainatate]. ROMANUL, II (1858),
diferite articole de bacanie importate din strainatate]. p. 44: Felurite fapte.
ROMANUL, II (1858), nr. 107, p. 326.
Se d lista acestor articole de bacanie. Avizul e dat In limba 17045 382:663.97 (498.1)
francezh. [Depozitul de tabac Biederinann din Viena anunta
ca-si desface produsele en-gros prin firma I. Scharfstein
17033 382:663/664 (498.1) din str. Selari]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
[Firma La Soare" din Bucuresti anunta de vinzare p. 184: Bekanntmachung.
un mare numar de produse de bacanie primite din strai-
natate]. ROMANUL, II (1858), nr. 91, p. 262. 17046 382:663.97 (498.3)
[Anuntul tutungiului Dimitriu, aratind pretul tutunu-
17034 372:663 (498.1) lui turcesc ce-1 vinde]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[Circulara Departamentului Vistieriei din Tara Roma- (1856), p. 382: Instiintare.
neasca adresata comandirilor de puncturi, prin care le
face cunoscut sa nu permits intrarea in tars a unor bau- 17047 382:664.1 (498.1)
tun inferioare trecute drept de lux]. BULETIN [T. R.], [Dimitrie Simmos anunta de vinzare la magazinul sau
1853, p. 150. o partida de zahar de Olandk si de Belgia", pe care o
primise de scurt time]. ROMANUL, II (1858), nr. 100,
17035 372:663 (498.1) P. 298.
[Magasia C. A. Rosetti" anunta de vinzare vinuri,
sampanie si coniac frantuzesc]. ROMANUL, II (1858), 17048 382:664.41 (439.2)
nr. 106, p. 322. [Scaderea preturilor sarilor" si autorizarea importului
Se di lista bauturilor si pretul. fara vama a sarii din afara pentru scopurile hemico-
tehnice" in Transilvania]. G. TRANS., XX (1857),
17036 382:663.2(498) p. 83: Austria.
[Despre exportul de vin al Principatelor in Austria si 17049 382:664.41 (498)
Rusia]. G. TRANS., XIX (1856), p. 314: Transsil-
vania. [Precizare ca Serbia trage toata indestularea sarii din
Moldova si din Tara Romaneasca, din care ocnele aces-
Se WW1 calitatea vinurilor romanesti, observindu -se, In tor OH au un mare cistig"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
acelasi timp, cS produchtorii romani nu le falsificau. (1856), p. 194: Turciea.
17037 382:663.2 (498.1) Dintr-o corespondenth cu privire la Serbia.
[Negustorul I. Friedrich Dresnand din Bucuresti anunta 17050 382:664.41 (498)
ca are de vinzare 1500 vedre de vinuri adevarate de Tran-
silvania din anul 1851 si 18521. VEST. R., XVIII [Se anunta din Galati ca, gura Sulinei fiind impotmo-
(1853), p. 256: Instiintari. lita, nu se pot face transporturi de sare]. TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 274: Intamplari de zile.
17038 382:663.2 (498.1) Se subliniaza ca, din aceasta cauzS, trupele turcesti duc lips
Preturi corecte a celor mai de frunte vinuri din Unga- de sare.
ria fine in toptan si in botilce din magazia a D. D. M. Brah-
feli si fiul din Buda. VEST. R., XXI (1856), supl. la 17051 382:664.41 (498.1)
nr. 10, p. 1. [Comentariu In legilLura cu conventia sirbo-austriaca
Magazia se aria In hanul Zlatari. privitoare la vinzarea sarii]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 58.
17039 382:663.2 (498.3) Prin aceasta conventte Tara Romaneasci este lovita In corner-
[Se anunta ca la spiteria Iacob Verojinski din Iasi tut ei cu Serbia.
se afla de vinzare felurite vinuri franceze]. ZIMBRUL,
II (1851), p. 190: Instiintari. 17052 382:664.41 (498.1)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca atrage
17040 382:663.2.02 (498.1) atentia autoritatilor administrative si militare ca singurul
[Mihael Miller face cunoscut ca are de vinzare o cata- in drept a exporta sare poste Dunare este maiorul Misa
time de teascuri pentru storsul vinului dupa cel mai nou Anastasievici]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 257.
model si eel mai bun metod"]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 284: Instiintari. 17053 382:664.41 (498.3)
[Instiintare cu privire la exportul sarii din Moldova].
17041 382:663.4 (498.1) BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 149: Vistieria Mol-
[Hotelierul Franz Horatschek din Bucuresti anunta dovei.
ca serveste clientelei sale here importata din Viena]. Se arath ca monopolul sarii ce se vinde peste Prut s-ades-
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 349: Bekannt- flintat si ca exportul aril este liber, la pretul de 20 lei o suta de
machung. ocale.

17042 382:663.5.04 (439.2) 17054 382:664.41 (498.3)

[Adolf Schmidt, caldarar din Brasov, anunta ca are [Se anunta sloboda transportare a sarii din Moldova
de vinzare cazane de rachiu]. VEST. R., XXII (1857), in Rusia]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 357:
p. 8: Instiintari. Departamentul de Finansa.

903

www.dacoromanica.ro
 382: 664.41(498.3) COMERTUL EXTERIOR
17055 382:664.41 (498.3)
[Comunicat cu privire la exportatia pe Dunare a
sarii"]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 257, adaos
la nr. 68, p. 69: Secretariatul de Stahl.
Turcia a aprobat exportul liber al sari' din portul Galati,
cu destinatie porturile turcesti. Se publicA depesa Ministerului
Trebilor StrAine al Turciei s1 textul angajamentului, Intocmit
de Secretariatul de Stat, pe care trebuie sa-1 semneze exportatorii.
17056 382:665.16 (498.1)
[I. H. Dimitriu face cunoscut ca la magazia sa a sosit
o mare cantitate de luminari de stearina fabricate de
cea mai aleasa fabrica din Londra"]. VEST. R., XIX
(1854), supl. la nr. 11, p. 1.
17057 382:665.16 (498.3)
[Se anunta ca fabrica G. Pitancier et Co. din Odesa
a infiintat un depozit de vinzare a luminarilor de stea-
rina la Schlinger et Co. din Galati]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 162: Avis.
17058 382:665.45 (498.1)
[Aghentia Asfaltului frantozesc la Seisel" face cunos-
cut ca i-au mai sosit o partida de asfalt" si ca poate exe-
cuta felurite lucruri]. VEST. R., XVIII (1853), p. 348.
Dor/torii se vor adresa la cancelaria agentiei din Bucuresti.
17059 382:666.15 (498.1)
[Israil Frenkel anunta ca la magazia sa din ulita Seta-
rilor a sosit o partida de geamuri de Belgie albe curate
de intiia cualitate si groasel. VEST. R., XXI (1856).
p. 188, col. III.
17060 382:665.15 (498.1)
[Negustorul Ludvig Pesel din Bucuresti anunta ca
i-a sosit un mare transport de geamuri fine englezestil.
ANUNT. R., V (1858), nr. 63, p. 4.
17061 382:666.15 (498,3)
crismar" anunta de vinzare geamuri fine
englezesti]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p. 4: instiin-
tare.
Depozitul se afla la Hanul Sculenilor In Tlrgul-Cucului, Iasi.
17062 382:667.6 (498,1)
[Magazinul la Ancherul de aur", din hanul Hagi Tudo-
rache, anunta ca are de vinzare fierarie si culori de Nue-
renberg]. BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 132.
17063 382:668.58 (498.1)
[Magazinul Appel si Neumeister de pe podul Mogo-
soaii anunta ca a adus apa de Colonia direct de la locul de
fabricatie]. BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 136.
PublicA un anunt al fabricantului, Johann Maria Farina,
care previne publicul O. se fereasca de imitatiile importate din
Franta.
17064 382:669.14 (498.3)
[Anunt din 18/30 mai al consulatului general austriac
din Iasi privind propunerea directiei uzinei de otel de
la Murau din Stiria, de a-si exporta produsele In Moldova].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 167: Novitale
din nauntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 341: Moldaviea.
17065 382:67/68 (439.2)
M. Griunbaum si Vais, negut. In mare din Temisora.
G. TRANS., XVII (1854), p. 164.
Anunt prin care casa de en-gros cu firma de mai sus aduce
la cunostinta publIcului din Brasov ca Isi vinde, si la ttrgul din
acest oral, mArfurile sale de galanterle si menaj, produse ale In-
dustrie' austriece.
904
www.dacoromanica.ro
382: 675(498.1)
17066 382:671 (498.1)
Die Industriellen Oesterrichs im Glaspalaste zu Mun-
chen. ((Essbestecke aus China-Silber]. BUKURES-
TER DT. Z., X (1854), p. 398-399.
Descriere a fabricatelor de argint de China expuse de Indus-
tria*ii Canzaetz Si Sorra din Viena, la expozitia din Mllnchen.
La finele articolului se anunta cA produsele for se afla de vinzare
In Bucuresti la Vasilie Iordanovici In Curtea Veche. Vezi *i
reclama de la p. 404.
17067 382:672 (498.1)
[Firma Leop. Schalbauers Witwe et Sohn din Viena
publica o lista de preturi la diferite garnituri de fier si
alama pentru ferestre si usi, ce se afla de vinzare la pra-
valiile din Bucuresti]. VEST. R., XXI (1856), p. 284.
17068 382:672 (498.1)
[Magazinul la Ancherul de aur", din hanul Hagi
Tudorache, anunta ca are de vinzare fierarie si culori
de Nuerenberg]. BUKURESTER DT. Z., VIII (1852),
p. 132.
17069 382 :672 (498.3)
[Agent,ia Austriei anunta ca exportatiea din Austriea
a otelului, a fierului de lucru si a coaselor, este sloboda
obstestel. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 217:
Depart.amentul din nauntru; GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 213: Novitale din nauntru.
17070 382:673 (498.1)
[Fabrica de articole de bronz Mich. BrOse din Viena
isi recomanda produsele clientelei bucurestene]. BUKU-
RESTER DT. Z., VIII (1852), p. 144.
Intre allele: candelabre, sfe*nice, cutii de ceasornice, cAli-
marl, statuete.
17071
382:674 (498.3)
[instiintare data de Secretariatul de Stat cu privire
la exportul lemnului de constructie]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 257: Secretariatul de Statil, adaos
la nr. 68, p. 69: Secretariatul de Statil.
Turcia a aprobat exportul liber al lemnului de constructie
din portul Galati, cu destinatie porturile turce*U. Se publica depesa
Ministerului Trebilor Straine al Turcief, *I textul angajamentului,
Intocmit de Secretariatul de Stat, pe care trebuie sit -1 semneze
fiecare exportator.
17072 382:674 (498.3)
[Regulele pentru exportatia cherestelelor din Moldova
pe Dunare"]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 353:
Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 353: Novitale din nauntru.
S-au Intocmit aceste reguli In urma unor instructiuni pri-
mite de la Malta PoartA. Se arata formalitatile pe care trebuie
sa le Indeplineascl exportatorii.
17073
382:674.2 (498.1)
[Timplarul Cristian Sraiber anunta ca a sosit o mare
partida ferestre gata de la Viena, lucrate foarte solid,
si de lemn tiparos"]. ANUNgATORUL, IV (1856),
p. 260: Instiintari.
17074 382:674.2 (498.3)
[Se anunta ca In otelul c.c. Agentiei si Consulatului
general" se vor vinde intre 17-19 iulie felurite mobile
elegante si alte lucruri casnice"]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 226: Aviz.
17075 382:675 (498.1)
[Magazinul G. M. Frank de pe Podul Mogosoaiei
anunta ca are in reprezentanta marfurile fabricii de
pielarie Saffian-Loh-Brussel et Lakir, din Viena].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 248: Algemeiner
Anzeiger.
382: 676.2(498.3) COMERTUL EXTERIOR 382: 683.34(498.3)

17076 382:676.2 (498.3) 17088 382:677.61 (498.3)

[Desfiintarea contractului cu casa Laidesdorf din [Croitorul Sesques, sosit din Paris, anunta organi-
Viena, incheiat de guvernul Moldovei pentru furnizarea zarea unei expozitii de stofe in pravalia sa]. GAZ.
hirtiei de timbru]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), DE MOLD., XXIV (1852), nr. 80, p. 118.
p. 193: Depgtamentul de Finans.
17089 382:677.61 (498.3)
17077 382:676.3 (498.1) [Avizul" unui negotiant-straiu-facator", Barotti,
[Libraria C. A. Rosetti anunta ca a dus din Anglia care a primit de la Paris si Viena materii fine de prima-
un begat asortiment de hirtie]. ROMANUL, II (1858), yard, de postavuri si jilete"]. GAZ. DE MOLD., XXVI
p. 40, 64. (1854), p. 112.
AnuntA de asemenea c3 lucreaza tot feliul de ImbrAcAminte"
17078 382:676.37 (498.1) dupl jurnalul cel mai nou.
[Fr. Binder, daguerrotipeur din Bucuresti, anunta ca 17090 382:681.4 (498.1)
are de vinzare noua inventie a hirtiei de copiat]. BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 372: Neue Erfindung. [M. Alexandru aduce la cunostinta publicului ca la
magazinul sau din str. *elari au sosit $i se ail& de vinzare
E vorba de hlrtia indigo, ce permite copi chip& textul ce se obiecte optice]. VEST. R., XVIII (1853), p. 280:
scrie cu creionul. Instiinthm.
17079 382:677.1 (439.2) 17091 382:681.4 (498.1)
Instiintare foarte insemnata de WO, de panzarie [Phillipp Dessauer, optician din Stuttgart, anunta ca
de ind de cea mai alesa calitate si cu pretulii de minune vinde in Bucuresti instrumente optice germane]. BU-
eftinii. G. TRANS., XVII (1854), p. 180. KURESTER DT. Z., X (1854), p. 396: Noch nie dage-
Anunt al sucursalei brasovene a firmei L. Stern din Pesta. wesen ! !
ComunicA mArfurile ce se vind si preturile for In detaliu. Ochelari, lorniete, binocluri, lupe, microscoape. CumpArAtorii
de ochelari vor fi cercetafi prin optometru, pentru a primi sticla
17080 382:677.1 (498.1) potrivita.
[Magazinul de pinzeturi din Hanul *erban Voda nr. 12
anunta ca are de vinzare pinza de Rumburg, Olanda si 17092 382:681.4 (498.1)
Si]ezia]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 300. [Max Alexandru, optic" din Munchen, face cunoscut
Se dau preturile diferitelor sorturi si articole fabricate, de ea are de vinzare diferite fabricate optice "]. VEST,
ping. R., XXI (1856), p. 200: Instiintari.
La magazinul sAu de pe Podul Mogosoaiei se afll de vinzare,
17081 382:677.1 (498.1) ochelari, telescoape, microscoape, lupe, barometre, aerometre:
[L. Tilten anunta ca are de vinzare diferite pinzeturi termomctre, busole, compase etc.
la hotelul Londra" din Bucuresti]. VEST. R., XXI
(1856), p. 88, col. III: Anons de mare insemnatate. 17093 382:681.4 (498.3)
Tilten mentioneaza c3, fiind In trecere prin Bucuresti si ne- [Avizul" lui Iacobson, optic-mecanic de la Stockholm].
Hind slobod a intra cu marfa sa In Austria, se vede prin urmare GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 50.
silit a o vinde cu orb ce pret". Are de vinzare ochelari de diferite sorturi".
17082 382:677.1 (498.1) 17094 382:681.4 (498.1)
[Anunt cu privire la pretul textilelor, in sucursala [I. Lazar anunta sosirea de la Paris a unui mare asorti-
din Bucuresti a fabricii I. KOsttler & Comp. din Boemia]. ment de aparate de optics]. ROMANUL, I (1857),
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 16. nr. 36, p. 4; nr. 38, p. 4: Instiintari.
17083 382:677.1 (498.1) Se indicA ce re de aparate sint.
[E. Grant anunta de vinzare pinzeturi, sosite din 17095 382:681.4 (498.3)
Belgia]. ROMANUL, I (1857), nr. 13, p. 4. [M. Alexandru, optic din Bavaria, anunt.a a a sosit
382:677.1 (498.3)
la Iasi cu tot felul de instrumente optice, din Munchen].
17084 GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 28: Aviz.
Depozita de pinzeturi in vinzare foarte eftena.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 66, p. 4. 17096 382:681.4 (498.3)
A. Levi din Buda-Pesta anunta ca desface la Iasi In timp [Casa de optical Lhuer Tardif din strada St. Martin,
de 20 zile pinzeturi de tot felul. Se dal pretul acestora. Paris, iii anunta deschiderea unei sucursale la Iasi].
STEA0A D., I (1855), p. 132: Avis.
17085 382:677.1 (498.3)
[Alb. Kon si Star, fabricanti din Boemia, vind la 17097 382:681.4 (498.3)
Iasi un asortiment de pinzarie, care fusese destinat pen- [Se anunta deschiderea unui mare magazin de optics
tru Rusia]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 68: Avis. la Iasi, tinut de opticieni bavarezi]. ZIMBRUL, III
(1855), p. 64, 68.
17086 382:677.4 (498.1)
A la ville de Lyon soieries haute nouveaute. NA- 17098 382:681.4 (498.3)
TIONALULtr, I (1858), p. 115. [Rosental, optic" din Wiirtemberg, anunta ca a sosit
Se anuntA ea o cas1 din cele mai Insemnate de la Lyon, pentru la Iasi cu un asortiment mare de instrumente optice].
fabricarea si comerciul matasArlilor, a sosit acum si a deschis o STEA0A D., I (1855), p. 128; GAZ. DE MOLD., XXVIII
casA In Bucuresti". (1856), p. 4: Avis.
17087 382:677.61 (498.1) 17099 382:683.34 (498.3)
[Magazinul de haine Fritz Herfurt de pe podul Mogosoaiei [Anuntul fabricantului caselor de fier nearzatoare,
anunta ca primeste in toate lunile" marfa noun de F. Fertheim et Wize din Viena, care se vind la Iasi, in
stofe din Londra, Paris si Viena"]. ROMANUL, II pravalia lui Barcenitchi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1858), nr. 76, p. 305. [recte XXIX] (1857), p. 104: Avis.

905

www.dacoromanica.ro
382: 684.2(498.1) COMERTUL EXTERIOR TRATATE COMERCIALE 382.4(498.3 : 42)

17100 382:684.2 (498.1) se cere construirea unui porto-franco, la gura bratului

[Magazinul Nicolau Tec lo anunta sosirea unui bogat
asortiment de faetoane i caleti" din Viena]. ROMA-
NUL, 11 (1858), p. 60: Intiintari.
17101 382:684.5 (498.1)
[Anuntul unui magazin de mobile din Bucureti pri-
vitor la sosirea unui nou asortiment de marfuri de la Pa-
ris]. ROMANUL, I (1857), nr. 39, p. 4.
Pe IMO. (Mcrae mobile Si obiecte casnice, magazinul ofera
si plane.
17102 382:685.3 (498.1)
[Magazinul L'Union" anunta sosirea unui transport
de incaltaminte de tot felul, de la Paris]. ROMANUL,
II (1858), p. 164, 172.
Se dau preturile.
17103 382:685.3 (498.3)
[I. Oszwald din Viena i A. Oszwald din Pesta recomanda
depozitul for de caloi de gumi"]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 276: Intiintare.
17104 382:686.863 (498.1)
[Se anunta ca fabrica de condee de metal cimentate
i rezerv,toare de cerneala" a lui I. Alexandre din Birmin-
gham are depozit general pentru Principate la casa Hagi
Teodorache din Bucureti]. VEST. R., XXII (1857),
p. 8: ligtiintari.
17105 382 :687.1 (498.3)
. [Libry de pe ulita Paladi din Iai anunta sosirea din
Franta a unui asortiment de haine]. ZIMBRUL, 11
(1851-1852), p. 194, 198, 202: Intiintan.
17106 382:687.11 (498.1)
[G. M. Krizianovski anunta ca i-a sosit de la Paris
i Viena un bogat asortiment de haine barbateli].
ROMANUL, II (1858), nr. 22, p. 88: Insciintari.
17107 382:687.11 (498.3)
[Avizul" lui Goldner ca i-a sosit de la Paris i Viena
un bogat asortiment de haine barbateti]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 306, 362.
Specifics ce anume haine barbatesti si anunta ca In viitor va
aduce to fiecare Luna Imbracaminte noun dupe cele din iirma jur-
naluri de mods ".
17108 382:687.12 (498.3)
[Jules Hette ii anunta sosirea la Iai, cu tot felul de
noutati pariziene, pentru imbracamintea doamnelor].
ZIMBRUL, II (1851), p. 124, 136: Intiintare.
17109 382:687.4 (498.1)
[Magazinul I. Radwansky din Ulita Frantozeasca
anunta ca i-a sosit un mare transport de Otani de la
Paris]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 100:
Ankiindigung.
17110 382:687.51 (498.1)
[Nicolae Popovici Perucheru aduce la cunotinta pu-
blicului ca i-au sosit o mare cantitate de pilr lung i peruci
de dame i barbateti]. VEST. R., XXI (1856), p. 124.
17111 382:691.5 (498.1)
[E. Grant anunta de vinzare ciment englezesc]. RO-
MANUL, I (1857), nr. 13, p. 4.
382.3 ANTREPOZ1TE. PORTO-FRANC
17112 382.3 (498.1)
[Intentiile guvernului muntean de a transforma Turnul-
Severin in port liber].G. TRANS., XV (1852), p. 95-96.
17113 382.3 (498.1)
[Stire cu privire la publicarea in Nautical-Magazin"
a memorandului consulului englez din Galati, in care
Sf. Gheorghe, pe malul drept al Duna'rii]. STEAOA
D., I (1855), p. 31: Turcia.
17114 382.3 (498.1)
[Se anunta ca guvernul turc ar fi declarat Tulcea
porto-Franco pentru 50 ani"]. ANUNQATORUL, IV
(1856), p. 201: Galati.
Cei ce se vor aseza la Tulcea vor primi pamint si lemne pentru
construi case fern nici o plata".
17115 382.3 (498.1)
[Se anunta ca guvernul otoman a declarat Tulcea
porto-franc pe limp de 50 de ani]. STEAOA D., II
(1856), p. 134: Buletinul zilei.
Dupl Gazeta Crucii. Cei ce vor sa se aseze acolo capata gra-
tuit si lemn pentru casa.
17116 382.3 (498.3)
[Proiectul deputatilor oraplui Galati, cu privire la
organizarea municipalitatilor oraeneti]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, supl. 1, p. 4, col. II.
Propun de asemenea mentinerea Galatilor ca porto-franc si
libera plutire pe Dunare, pe bratul Chilia, pina la Marea Neagra.
382.4 TRATATE COMERCIALE
Vezi si: 341.24 Drept International Tratate gl conventli
17117 382.4 (4)
[Corespondents din Viena despre incheierea noului
tratat comercial austro-turc]. G. TRANS., XV (1852),
P. 3.
Corespondentul declare ca nu este sigur data tratatul priveste
*i Principatele.
17118 382.4 (498)
[Proiect de motiune asupra chestiei atingatoare de
sloboda intemeiere a legamintelor comerciale ale Princi-
patelor"]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
foaie volanta legate la finele colectiei.
17119 382.4 (498)
[Raportul lui C. Hurmuzachi i dezbaterile cu pri-
vire la sloboda intemeiere a legamintelor comerciale ale
Principatelor"]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 11, p. 2-4, supl. p. 1-4.
Adunarea doreste ca Puterile Garante ss recunoasca drepturile
Principatelor de a stabili ele singure relatiile for comerciale cu alto
state. Urmeaza cuvIntarea lui M. Kogalniceanu, In aceasta chestiune.
17120 [Kogalniceanu, M.] 382.4 (498)
[Cuvintul rostit in edinta din 9 noiembrie 1857 a
Adundrii ad-hoc pentru a sustine rezolutia privitoare
la dreptul Principatelor Unite de a regula ele singure
relatiile for comerciale cu alte staturi"]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11, p. 2.
17121 382.4 (498:436)
[Se zice ca Austria ar don sa incheie tratate de comert
cu Principatele Dunarene]. VEST. R., XVI (1851),
p. 246: Austria.
17122 382.4 (498:436)
[$tire din Viena cu privire la proiectarea unui tratat
de comert intre Austria i Principatele Romane]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 221, col. I: Revista.
Pupa Jurnalul German de Frankfurt.
17123 382.4 (498.3:42)15"
[Tratatul de comert incheiat intre Petre *chiopul,
domnul Moldovei i Anglia]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 29, p. 1: Moldova.
Se da textul tratatulul In latineste si romaneste si o notita
explicative privitoare la descoperirea acestui tratat de catre Cos-
tachi Hurmuzachi, cu ocazia calatoriei sale In Anglia.

906

www.dacoromanica.ro
 383/388 COMUNICATII. TRANSPORT
383 Posta (Scrisori, obiecte, bani)
384 Telegraf
385 Cai ferate
386 Navigatie interioara: fluviala si riverana. Canaluri
387 Navigatie maritima. Porturi
388 Transporturi terestre. Carausie. Diligenta. Drumuri. Poduri
17124 383/388 (4)
[B. Lebel din Giurgiu, reprezentantul firmei Carl
Schlosman din Hamburg, anunta pretul transporturilor
de marfuri din Anglia pe continent pina la Viena si Bu-
dapesta]. ROMANUL, II (1858), p. 116, 124.
17125 383/388 (4:498)
[PretAil transporturilor de marfuri de la Paris, Bruxelles
$i Hamburg pind la Galati, facute de firma Gaebel, din
Breslau].
ZIMBRUL, II (1851), p. 96, 104, 132: Avis.
17126 383/388 (4:498)
Avis. Prix a forfait jusqu'a Galatz. ZIMBRUL,
II (1851), p. 132.
Oferta firmei Gaebel din Breslau pentru transportul de mar-
furl de la Bruxelles $i Hamburg, pina Ia Galati.
17127 383/388 (4:498)
[,$tire cu privire la dificultatile de transport intimpi-
nate de un fabricant roman din Tara Romaneasca].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 348: Oesterreichi-
sche Monarchie.
Voia sa aduca, pentru fabrica sa, ma$ini grele de la Berlin $i a
trebuit sa le aduca prin Hamburg, Anglia, Constant inopol, Braila
fiindca astfel transportul II costa mai 'Olin.
17128 383/388 (4:498)
[Transportul marfurilor austriece in Principate].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 34-35: Monarchia
Austriaca.
Se arata ca transportul acestor marfuri dureaza mult, iar chel-
tuielile sInt marl. ProfitInd de acest fapt, unit negustori belgieni
$1 francezi, lntre care compania Roston", s-au oferit sa preia trans-
portul marfurilor de la Lipsca, prin Marsilia si Sulina, la Bucure$ti,
In termeni mult mai scurti $i cu cheltuielile de transport reduse la
Lumatate.
17129 383/388 (4:498)
[C. C. privilegiata asociatie a drumului de fier" aduce
la cunostinta publicului ca toate vapoarele care pleaca
de Ia Giurgiu au la Bazias legatura cu trenul care merge
la Pesta, Viena, Praga, Dresda, Lipsca si Paris].ANUNT.
R., V (1858), nr. 65, p. 4.
17130 383/388 (4:498)
[Aviz de comert al agentiei Companiei a Stradelor
de fier Austriace a statului", Infiintata la Braila si Ga-
lati]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 304.
Agentia se ofera sa transporte pina la destinatie marfurile expe-
diate pentru Principate prin caile ferate ale companiei, precum $i
sa expedieze marfuri din Braila $i Galati pentru ora$ele principale
din Europa. Text In limbile romana $i italiana.
17131 383/388 (439.2)
[Necesitatea construirii tailor de comunicatie moderne
cel putin pina la granitele Transilvaniei pentru a intro-
duce aceasta provincie in circuitul economic european].
G. TRANS., XV (1852), p. 119.
17132 383/388 (439.2:498)
[Biroul de comision si expeditie Adalbert Rosenbaum
din Seghedin anunta ca organizeaza transporturi de marfa
www.dacoromanica.ro
intre Ungaria, Transilvania, Valahia si Moldova]. BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 356.
Seghedin era punctul eel mai rasaritean al retelei de tale lei ata
austro-ungara.
17133 383/388 (439.2:498)
[Se dezmint afirmatiile negustorilor bucuresteni cu
privire la intirzierea transporturilor de marfuri pe ruta
Sibiu-Brasov-Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 35, col. I.
Notita reprodus5. dupa Kronstddter Zeitung. Negustorii afirma-
sera ca marfurile pe ruta Marsilia-Braila yin mai lute $i costa mai
putin.
17134 383/388 (439.2:498)
[Anunt al directiei generale a Societatii private de
drumuri de fier austriece" referitor la costul transportarii
marfurilor de la punctul terminus Timisoara la diferite
localitati din Ardeal sau in Principate]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 28 [gresit: 22]: Publicare.
Se arata ca acest serviciu de transport fusese nou Inriintat.
17135
383/388 (44:498.1)
[Casa Mohr et Comp. din Paris, agentie de transport
pe caile ferate, anunta ca organizeaza transportul de mar-
furi intre Paris si Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 64.
17136 383/388 (44:498.1)
[Casa Kleinfelder et Hofmann, intreprindere de trans-
porturi din Paris, anunta ca organizeaza transporturi
de marfuri pe ruta Paris-Bucuresti]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 272.
Transporturile vor avea loc pe Dunare sI calea rerala. Se pri-
mese $i transporturi cu caracter de urgenta.
17137 383/388(44:498.1)
[I. Kleinfelder anunta ca face transporturi de marfuri
de la Paris la Bucuresti]. ANUNQATORUL R., IV
(1856), p. 144: Insiiintari.
Se arata $i pretul transportului.
171.38 383/388 (44:498.1)
Grater-Verkehr zwischen Paris and Bukurest. BU-
KURESTER DT. Z., XII (1856), p. 136.
Intreprinderea Kleinfelder anunta costul si durata transpor-
turilor de marfuri pe ruta Paris-Bucure$ti, pe care he lntreprinde
ea, In doua variante: prin Viena-Pesta $i prin Ulm.
17139 Rosetti, C. A. 383/388 (498)
[Cifre in legatura cu scumpetea transportului in Princi-
pate]. ROMANUL, II (1858), nr. 100, p. 295.
Transportul unei tone de la Liverpool la Braila costa 12 lel,
iar de la Braila la Bucure$ti 45 de lei. Rosetti se foloseste de aceste
cifre pentru a condamna vechiul regim din Principate.
17140 383/388 (498:4)
[Articol despre necesitatea construirii canalului Cerna-
voda-Constanta, ridicarea porturilor dunarene si inten-
sificarea construirii liniilor ferate in Imperiul otoman In
907
383/384(498.1) COMUNICATII. TRANSPORT POSTA 383(498)

general, In special linia Constantinopol- Bucuresti]. ZIM- in coresponden[ele for cu autoritatile]. G. TRANS.,
BRUL, IV (1856), nr. 107, p. 3-4. XV (1852), p. 58.
Din Noua Gazetd de Prusia.
17150 383 (439.2)
17141 383/384 (498.1) [Informatie despre scutirea institutiilor filantropice *i a
[Corespondenta de supt Carpatii mezinali", din 10 aqezamintelor religioase, destinate ajutornrii bolnavilor,
mai, referitoare la nesiguranta transporturilor In Tara de taxele po*tale]. G. TRANS., XV (1852), p. 331.
Romaneasca din pricina evenimentelor razboiului]. Scutirea este aplicabila si In Transilvania.
G. TRANS., XVII (1854), p. 155: Tier'a romanesca si
Moldavi'a. 17151 383 (439.2)
[In*tiintare a directiei po*tale austriece cu privire la
trimiterile de bani prin asemnatiuni]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 153.
383 POSTA. Se arat5 c5 pentru a veni In ajutorul negustorilor s-a hotarlt
(Scrisori, obiecte, bani) sa se primeasca pina la 500 florini, In loc de 100 florini.

Pentru posta de persoane, vezi: 17152 383 (439.2)

388.1 Transporturl terestre. Dillgenta Ordinaciunea c.r. Ministeriti de comert, din 14 Oc-
tomvrie 1858, privitoare la introducerea marcelor celor
17142 383 (4) noun de epistole *i jurnale. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 165.
[Po*ta din Constantinopol pentru Viena se va indruma
pe viitor prin Adrianopol, Rusciuc si Bucure*ti]. TE- 17153 383 (439.2:437.5)
LEGRAFUL R., II (1854), p. 380 bis: Depe*e telegra- [Se anunta ca incepind din 1852 va exista o comunicatie
lice. po*tala intre Brapv qi Bucovina, prin Sighioara]. G.
17143 383 (4) TRANS., XIV (1851), p. 373.
[Se reproduc, dupa Monitorul" din 9 decembrie, Se remareA ca acest lucru va grAbi sosirea postei.
pasaje din conventia po*tala incheiata intre Franta *i 17154 383 (439.2:498.1)
Austria la 3 septembrie 1857]. NATIONALULU, I
(1857), p. 10: Francia; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte [Masuri privind expedierea po*tei din Transilvania In
XXIX] (1857), p. 390. Tara Romaneasca]. G. TRANS., XIV (1851), p. 229.
Se arata c5 pentru Moldova si Tara Romaneasca taxa pentru o S-a stabilit ca de doul on pe saptamlna, lunea si vinerea, sa
scrisoare cu o greutate de 10 grame este de 1 fr. Se arat5 si taxele piece pos to de la Sibiu spre Tara Romaneasca.
pentru Rusia st Polonia. 17155 383 (439.2:498.1)
17144 383 (43:498) [Circulatia po*tala intre Brapv *i Tara Romaneasca].
[Modul expedierii corespondentei din Prusia in Prin- G. TRANS., XIV (1851), p. 373.
cipate]. G. TRANS., XIV (1851), p. 324. Se a nunta ca posta va circula In curind de 4 on pe saptamtna.
O parte va fi dirijata prin Lemberg, Mr alts pe DunSre pe la 17156 383 (439.2:498.1.
Viena.
[Anuntarea cu satisfactie a stabilirii comunicatiei
17145 383 (436) po*tale de 4 on saptaminal intre Brapv *i Tara Roma-
[Despre un proiect privitor la stabilirea a doun feluri neasca, cu Incepere de la 1 februarie 1852]. G. TRANS.,
de porto postal inlauntrul Imperiului austriac]. G. XV (1852), p. 28.
TRANS., XV (1852), p. 255. 17157 Ph.[otino], A. 383 (498)
Until din aceste doul feluri de porto postal este de 3 florini lar [Scurt comentariu cu privire la tinbunatiltirea comuni-
celalalt de 6 florini.
catiilor po*tale din Moldova]. ZIMBRUL, III (1855),
17146 383 (436:439.2) p. 5: Iasi, 18 Ianuarie.
[Ministerul de Comer), al Austriei infiinteaza la Borsec Imbunatatirile s-au fScut din initiativa autoritatilor austriece.
un birou de posts]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), Se dau comunicatiile postale intre Iasi si Bucuresti. Se arata ca
p. 165: Donauftirstenthtimer. acum acestea au posihilitatea sa primeasca zilnic jurnalele din strai-
Pentru a Inlesni corespondenta vizitatorilor venili la bat din !Mate. Text roman si france7.
Moldova si Valahia. 17158 383 (498)
17147 383 (436:498) [Statiile po*tale austriece ramase in Principate In
[Noua ruta a postei austriece spre Constantinopol, urma retragerii trupelor]. G. TRANS., XX (1857),
in urma Incetnrii navigatiei pe Dunare]. BUKURES- p. 123: Austria.
TER DT. Z., IX (1853), p. 319. Se indica localitalile atlt din Tara Romaneasc5 clt si din
In loc de a fi trimisa cu vaporul, corespondenta se va expedia Moldova.
cu posta terestra pe ruta: Viena-Semlin-Orsova-Bucuresti- 17159 383 (498)
Rusciuc-Braila-Galali si de aci la Constantinopol. Anons. ANUNT. R., IV (1857), nr. 37, p. 4.
17148 383 (436:498.3) Biroul postei rusesti din Bucuresti face cunoscut c5 de acum
[Dispozitii ale Ministerului de comert austriac, cu Inainte va prim' pacheturi*i bani spre expedierea, atlt pentru Rusla
privire la expedierea corespondentei po*tale pentru Iasi]. si clt pentru Constantinopol, Giurgiu, Iasi si Galati, tot cu conditiile
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 243: Intimplari de ce s-au urmat pins la anul 1854".
zile.
17160 383 (498)
Se va expedia In fiecare \Titter', cu vaporele lute, ce merge la
Gala ti". [Se anunta ca guvernul Tnrii Romane*ti, pentru a
Inlesni comunicatia intre Bucure*ti *i Iasi, infiinteaza un
17149 383 (439.2) curier extraordinar].ANUNT. R., IV (1857), nr. 77, p.1.
[Hotnrirea Ministerului de Comert din Austria ca Va pleca din Bucuresti lunea *I jola; scrisorile vor 11 primite
societatile de binefacere sn fie scutite de taxa po*tala la Directia postii drumului Focsani.

908

www.dacoromanica.ro
383(498) Po$TA 383(498.31)

17161 383 (498) 17172 383 (498.1)

[Se anunta ca, In urma unui Inalt ordin, s-a statornicit Regula Postei infiintate in Craiova pentru toate statele
intre Bucuresti si Iasi o intinsd expeditie de curieri de Europei. OLTULU, I (1857), p. 32.
doh on pe saptdmind, si anume lunea si joea"]. GAZ. Se indica zilele de plecare, de sosire *1 orele la care se ridica $1
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 354: No- se Imparte corespondenta.
vitale din nauntru.
17162 383(498) 17173 383 (498.1)
[Se reproduc, dupa Monitorul" din 9 decembrie [Posta ruseasca din Bucuresti instiinteazd publicul ca
1857, citeva pasaje din conventia postald incheiata intre de la 1 martie 1857 cancelaria sa va functiona in casele lui
Franta si Austria la 3 septembrie 1857]. NATIONA- Gazoti si di taxa scrisorilor va fi aceeasi]. TIMPULU,
I (1857), nr. 19, p. 4.
LULU, I (1857), p. 10: Francia; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 390: Revista politica. 17174 383 (498.1)
Moldova si Tara Romaneasca *Int Inglobate In sectorul Aus- [Se anunta ca biroul postei rusesti s-a restabilit in
triei. Taxa pentru o scrisoare cu greutate de 10 grame este de 1 tr. Bucuresti]. CONCORDIA, I (1857), p. 96.
17163 Winterhalder, E. 383 (498) Se aratA cind se primesc scrisori pentru Rusia, Iasi, Galati si
[Necesitatea_ unor reforme pentru postile Roma - Constantinopol.
niei "]. ROMANUL, II (1858), p. 90-91: Vorbiri co-
merciale. Rosetti, C. A.
17175 383 (498.1)
Autorul, dupA ce arate prin date statistice ca In Franta veni- Domnilor intreprinzatori ai postilor Romania RO-
tul de la poste a crescut pe masura ce s-au fault ImbunatAtiri, sus- MANUL, II (1858), p. 214-215.
sine ca, In Principate, postele slut o cheltuialA si povara pentru *tat, Autorul da sfaturi pentru o bona functionare a postei, cere Ca
nu un venit. De asemenea atrage atentia asupra importantei retelei posta de scrisori si pachete sit se expedieze zilnic si ca pretul expedi-
de comunicatii, pentru progresul statului. tiei se fie bine precizat. De asemenea, cere ca *A se primeasca scri-
sori si pachete cu taxa inverse.
17164 Rosetti, C. A. 383 (498)
[Despre o circulars a directorului Ministerului din NA- 17176Rosetti, C. A. 383 (498.1)
untru privind legaturile postale dintre Tara Romaneascd Domnilor administratori ai postilor printipatului Ro-
si Moldova]. ROMANUL, II (1858), nr. 97, p. 285. maniei (Valachiei). ROMANUL, II (1858), p. 231
Salute mAsurile de usurare a relatiilor postale dintre cele doul Protest Impotriva unei suprataxe pretinse de distribuitori
teri surori, cerind Insa o ImbunAtAtire a organizarii postei. Descrie de scrisori.
lipsurile postei din Tara Romaneasca.
17165 Rosetti, C. A. 383 (498) Rosetti, C. A.
17177 383 (498.1)
[Critics sistemul distributiei postei in Tara Roma- Domnilor administratori ai postilor din Romania.
neasca, ldudind organizarea celei din Moldova, unde ROMANUL, II (1858), nr. 60, p. 239..
posta circuld zilnic intre Iasi si judete]. ROMANUL, Adreseaza un nou protest administratorilor postelor pentru
II (1858), p. 233. ca un distribuitor de scrisori Ii ceruse o suprataxl.
17166 383 (498) 17178 383 (498.1)
[instiintare cu privire la folosirea postei romanesti" [Ministerul din Nauntru al Tarn Romanesti anuntd
pentru trimiterea unor scrisori, pachete si gropuri de cum functioneazd posta romaneasca si Indeamnd pu-
bani dintr-un principat intr- altuli. BULETIN [T. R.], blicul sa utilizeze aceasta postd, cind are de trimis scri-
1858, p. 377: Ministerul din Nduntru. sori, pachete sau bani in Moldova, iar nu mijloace strdine].
Se arata cum se face expedierea corespondentei si a banilor ANUNT. R., V (1858), nr. 93, p. 1.
Intre cele doua principate si ce taxe se platesc. Se publicA si tariful postal.
17167 383 (498.1) 17179 383 (498.1:4)
[Se anunta ca, In urma Imbundtatirii schimbului tailor [Biroul postei rusesti din Bucuresti face cunoscut ea
de postd, o depesd din Bucuresti la Viena, prin Sibiu, va primi in viitor pacheturi si bani spre espedierea alit
ajunge In 14 ore]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), la Rusia cit si la Constantinopol, Giurgiu, Iasi si Galati
p. 365: Neuestes. tot cu conditlile ce s-au urmat pita la anul 1854"].
17168 383 (498.1) CONCORDIA, I (1857), p. 128.
[Departamentul din LAuntru anunta ca s-a hotarit 17180 383 (498.1:4)
infiintarea postiilor intre Oltenita si Giurgiu, Intre Urzi-
ceni si Caldrasi, intre Calarasi, Gura Ialomitei si Braila]. [Biroul postii russesti din Bucuresti" anunta ca pri-
BULETIN [T. R.], 1854, p. 61. mirea scrisorilor pentru Rusia, Iasi si Galati se face o data
pe saptamina, iar pentru Constantinopol la cloud sapta-
17169 383 (498.1) mini odata]. SECOLUL13, I (1857), nr. 31, p. 4: An-
[Vasile Pop, din Sibiu, e numit sef al dregatoriei pos- nuntid.
tale" In Bucuresti]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 350-351: IntimplAri de zi. 17181 383 (498.1:496)
17170 383 (498.1) [Reglementarea legaturii postale intre Tara Roma-
neasca si Turcia]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
[Ministerul de Comert austriac a anuntat deschiderea p. 341: Donaufiirstenthiimer.
unor statii de posta la Craiova, Pitesti, Ploiesti si Focsani].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 94: Austria. Secretariatul de Stat anuntl ca depesele oficiale ca $1 cele par-
ticulare vor fi trimise prin curler o data pe saptamlnA, prin Giurgiu-
Se dau preturile portului" postal. Rusciuk spre Constantinopol.
17171 383 (498.1) 383 (498.3)
17182
[Directia postelor din Tara Romaneasca face cunoscut
ca s-a mutat In casele cdpitanului Dobrovolschi din ulita [Se anunta ca spat. Vasile Grigoriu a fost numit di-
Poselu]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 347. rector la casa postelor din Moldova, In locul post. Iaco-

909

www.dacoromanica.ro
383(498.3) POSTA TELEGRAP 384(439.2)

vachi Roset].GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 41: 17193 383 (498.3)

Novitale din nauntru, p. 49: Erata. [Se anunta tiparirea unor marce pentru scrisorile
La p. 41 s-a anuntat gresit ca a fost numit director spat. Vasile francate"]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 246:
Roset. Directiea postelor *i a delijanselor Moldovei.
Se indica locurile de unde acestea pot fi procurate.
17183 383 (498.3)
[Anaforaua atingatoare de regularisirea porto-scri- 17194 383 (498.3:4)
sorii si celelalte, precum *i pentru conducerea gropurilor [Se informeaza ca, de la 1 octombrie, posta Agentiei Aus-
cu bani de catre compania delijansurilor "]. BULETIN triei aduce la Iasi scrisorile si ziarele din Occident]. GAZ.
[Mold.], XIV (1852), p. 94: Visteria Moldavii; GAZ. DE DE MOLD., XXVI (1854), p. 317: Novitale din nauntru.
MOLD., XXIV (1852), p. 77.
17195 383 (498.3:439.2)
17184 383 (498.3) [Stire despre o noua cale de comunicatie pqtala Intre
[Cdpitanul In retragere Grigore Docan este numit Moldova *i Transilvania]. GAZ. DE MOLD., XXVI
director al Casei Po*tale, In locul postelnicului Iacovachi (1854), p. 303: Austria.
Rosset, Inlaturat din post]. GAZ. DE MOLD., XXVI Intre Brasov si Iasi se deschide o cale de corespondenta directs
(1854), p. 181: Novitale din nauntru. prin pasul Oituz si Tg. Ocna, tar Intre Brasov si Galati, prin Clint.
Scrisorile vor ajunge In aceste localitati In 24 de ore.
17185 383 (498.3)
[Instructiuni cu privire la expedierea banilor prin
posts]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 373: De-
partamentul din launtru; STEAOA D., I (1855), p. 141: 384 TELEGRAF
Departamentul de Finante.
Expedierea banilor se face numai de doua on pe saptamlna,
luni si joi, si numai ,.cu numaratoare".
17196 I. A. C. 384
Telegrafia Electrica. ROMANIA LIT., 1855,
17186 383 (498.3) p. 24-25.
[Zilele In care se primesc la posta din Iasi bani pentru Scurt istoric al inventiei. In Europa ea 1111 s-a putut dezvolta
expeditie]. ZIMBRUL, III (1855), p. 1089. dupa posibilitatile ce le lnchidea, fiindca a fest considerate monopol,
sursa de venituri pentru stat si i s-au pus tarife prea scumpe. Impor-
17187 383 (498.3) tanta telegrafului consta In rolul sau In producerea avutiilor" si
anume: 1) prin economia de vreme, din care urmeaza scaderea
[A*ezarea po*tei ruse*ti la Iasi]. GAZ. DE MOLD., capitalului neproducator *i 2) prin un echilibru general Intre pietile
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 170: In*tiintare. comerciale". Contribuie si la progresul moral, fiind curierul clvi-
Se anunta zilele expedierii si primirii corespondentei din Rusia, Beetle..
din Bucuresti si din Constantinopol.
17197 C[ali]mah, A. P. 384
17188 383 (498.3) Telegraful electric *i viitorul sea. ROMANIA LIT.,
[Scurtarea drumului curierilor po*tei austriece dintre 1855, p. 369-371, 385-387, 441-442, 454-456, 485-
Viena si Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] 486, 494-496.
(1857), p. 397: Novitale din nauntru. Generalitati asupra inventAei telegrafului. Da *i clteva date In
Datorita mutarii poste' marginene a Bucovinei la Taraseni legatura cu Instalarea liniilor telegrafice In Principatele Romane.
si Slnautii de Jos, jurnalele vieneze vor sosi la Iasi In 5 zile. 384 (439.2)
17198
17189 383 (498.3) [Publicatii pentru materialul trebuincios liniilor tele-
grafice din Ardeal]. G. TRANS., XIV (1851), p. 71-
Regule statornicite pentru scrisori.GAZ. DE MOLD., 72, 85, 141.
XXX (1858), p. 202: Directiea postelor si delijanselor
Moldovei. 17199 384 (439.2)
Se public& reguli pentru expedierea scrisorilor, se stabilesc ;AIM [Se anunta ca pins in primavara 1852 se va Incepe
de scrisori, se arata valorile marcilor *i taxarea scrisorilor. Text neapdrat cladirea telegrafilor" catre Timisoara *i Sibiu].
roman si francez. G. TRANS., XV (1852), p. 50.
17190 383 (498.3) 17200 384 (439.2)
[Se anuntd noua taxa la expedierea scrisorilor]. GAZ. [Se anunta ca linia de telegraf la Sibiu va fi terminate
DE MOLD., XXX (1858), p. 344: Aviz. pind la sfir*itul lunii iunie 1852]. G. TRANS., XV
S-a stabilit, pentru orice distanta In Moldova, aceeasi taxa de (1852), p. 139.
I leu, iar pentru scrisorile recomandate o taxa dubla. In urma aces-
te) dispozitli, s-au tiparit anume marci de un leu si de doi lei, care 17201 384 (439.2)
s-au pus In vInzare. [*tire ca linia telegrafului este aproape terminate
pins la Sibiu]. G. TRANS., XV (1852), p. 386: Noutati
17191 383 (498.3) diverse.
[In tirgul Neamtului se 1nfiinteaza un biurou de expe- Se arata ca., In afara de mici portiuni, linia telegrafica cuprinsa
ditii dupa principiile apzamintului postal "]. GAZ. DE Intre granita ungaro-transilvaneana. si Sibiu era terminata. Se subli-
MOLD., XXX (1858), p. 300: Directia postelor *i a deli- niaza ca Intre Drastic si Sibiu unii rauvoitori stricasera putin linia
janselor Moldaviei. In unele locuri.
17192 383 (498.3) 17202 384 (439.2)
[Despre cutiile de scrisori din Galati]. ZIMBRUL [Se anunta ca liniile telegrafice de la Viena ptnd la
I VULT. IV (1858), p. 20: Bondariulti. Semlin *i Sibiu s-au terminat *i se vor da fn curind spre
Se ironizeaza administratia orasului, care a fixat aceste cutii folosinta publicului]. VEST. R., XVIII (1853), p. 26-
attt de sus, Inclt ele nu pot fi folosite. 27: Viena.

910

www.dacoromanica.ro
385(439.2) TELEGRAF 384 (498.1)

17203 384 (439.2) 17215 384 (498.1)

[Se anunta ca in luna urmatoare se va deschide linia [Departamentul din Nauntru face cunoscut ca lucra-
telegrafica Viena-Sibiu]. BUKURESTER DT. Z., IX torii tehnici, insarcinati de ,,inginerul de telegraf"
(1853), p. 26, col. I. Mazenauer, vor a$eza pe ziduri, pe ingradiri, cirlige de fier $i
fire de telegraf $i sa nu fie impiedicati de locuitori la hide-
17204 384 (439.2) plinirea acestor operatii]. BULETIN [T. R.], 1854,
[Infiintarea de dregatorii telegrafice la Timi$oara si p. 277; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 310; G.
Sibiu]. G. TRANS., XVI (1853), p. 66. TRANS., XVII (1854), p. 308.
17205 384 (439.2) In vederea loft ntdrii unei Unit de telegraf Intre Bucure$ti $1
granita Austriet, pe la Timis.
[5tiri in legatura cu infiintarea biroului telegrafic
in Timi$oara]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 120: 17216 384 (498.1)
&Matti. [5tiri despre instalarea liniei de telegraf Bra$ov-Ducu-
Se anunta ca linia telegrafica este gata, In afard de portiunea re$ti prin postul Timi$]. BUKURESTER DT. Z., X
Petrovaradino-Semlin. Particularii, mai ales negustorii, stilt Indem- (1854), p. 309: Donauffirstenthiimer.
nati sd se foloseascd de ea. Se anunta cd vizitarea ma$inilor biroului Departamentul de interne din Tara RomAneasen core autoritd-
telegrafic e permisd particularilor Intre 10-12 a.m., In grupuri de tilor sa dea tot concursul inginerului Mazenauer, constructorul lintel.
eel mult 4 persoane.
17217 384 (498.1)
17206 384 (439.2)
[Se anunta ca legiltura telegrafica de la Bra$ov
[Se anunta deschiderea pentru public a oficiilor tele- piny la Bucureqti va fi gala ping la 15 noiembrie 1854].
grafice de la Sibiu $i Timi$oara]. G. TRANS., XVI VEST. R., XIX (1854), p. 350.
(1853), p. 128. Director al biroului telegrafic va fi d. Hinterholzer; se va instala
17207 384 (439.2) $l un telegraf de la Bucuresti pind la Ia$i.
[Agentia austriaca din Bucure$ti, printr-o nota dare 17218 384 (498.1)
Secretariatul Statului, anunta ca telegraful intre Sibiu [Se anunta ca linia telegrafica Bra$ov-Bucure$ti va
$i Viena a fost pus in activitate]. BULETIN [T. R.], intra In functiune la 15 nov.]. BUKURESTER DT.
1853, p. 106. Z., X (1854), p. 353: Donaufarstenthtimer.
Se pot trimite telegrame In litere tntregi, sau In titre arabe". $ef al oficiului din Bueure$ti va fi numit Hinterholzer, fostul
diriginte al oficiului din Sibiu. In curInd va Incepe instalarea lintel
17208 384 (439.2) telegrafice spre Ia$1. Stirile slot date dupd Kronstadter Zeitung".
Telegrafo germano austriac. Tarifa pentru inaintarea
unii simple depe$e telegrafice de la statia uniunei Sibiu. 17219 384 (498.1)
BULETIN [T. R.], 1853, p. 110 ; G. TRANS., XVI (1853), [Se anunta ca. s-a Infiintat $i in Printipatul Romaniei
p. 156-157. linie telegrafica pe directia de la Bucure$ti la Predeal
Se dau numele tuturor statiilor catre care se pot expedia tele- unde se une$te cu acea din staturile Imperiului Austrii"].
grame. BULETIN [T. R.], 1854, p. 355; VEST. R., XIX
(1854), p. 369.
17209 384 (439.2) Cancelaria acestui stabiliment at telegrafului electric se aria
[Se vorbe$te de intinderea liniei telegrafice pita la lIngd colegiul Sf. Sava, $i std In relatie cu toate liniile telegrafice
Brapv]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 197: Mo- ale Europei deschise pind astdzi".
narhia Austriaca.
17220 384 (498.1)
17210 384 (439.2) [Se anunta ca in ziva de 22 nov. a inceput sa functi-
[Se anunta intrarea in functiune a legaturii telegra- oneze legatura telegrafica Viena-Bucure$ti]. BUKU-
fice a Bra$ovului cu Viena]. G. TRANS., XVII (1854), RESTER DT. Z., X (1854), p. 372: Neuestes ; 381: Do-
p. 253: Transsilvania. nauftirstenthtimer.
Ziarul exprimd bucuria pentru faptul cd astfel Bucure$til au
17211 384 (439.2) intrat In circuitul telegrafic european.
[5tiri cu privire la vizita colonelului Voinescu la Bra-
sov] G. TRANS., XVII (1854), p. 281: Transsilvania. 17221 384 (498.1)
Se crede cd ar fi tratat, In numele guvernului din Tara Roma- [Informatie ca la 20 noiembrie s-a deschis legatura
neased, prelungirea lintel de telegraf de la Bra$ov la Bucure$ti. telegrafica Bucure$ti-Viena, prin Bra$ov]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 377: Novitale din nauntru.
17212 384 (439.2)
[Se anunta ca s-a pus in lucru linia telegrafica Bra$ov- 17222 384 (498.1)
Bucure$ti]. BUKURESTER DT. Z ., X (1854), p. 293: [Project pentru o linie telegrafica de la Constantinopol
Donauffirstenthilmer. la Dunare]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 210:
Bra$ovul $i Sibiu] aveau deja legAturi telegrafice cu ccntrele Tiirkei.
europene. Anglia $i Franta vor suporta costul instalatiei. Materialul va
fi adus din Franta.
17213 384 (439.2)
[Se anunta ca se continuau lucrarile de construire 17223 384 (498.1)
a liniei telegrafice Bra$ov -Bucure$ti]. G. TRANS., [Stir) in legatura cu instalarea unei linii telegrafice
XVII (1854), p. 291: Brapvt, 22 Sept. n. Constantinopol-Dunare]. BUKURESTER DT. Z., X
Se aratd cd Omer Pa$a declarase cd intentiona sd to nadsuri (1854), p. 306: Ttirkei.
pentru legarea telegraficd a ora$ului Bueure0i de Constantinopol. Dupd Journal de Constantinople. Vechiul protect de a pune
Turcia In legAtura cu linitle telegrafice europene, printr-un fir Con-
17214 384 (439.2) stantinopol-Belgrad-Semlin, Incepe sa treacd la Infliptuire. Fran-
[Lucrarile liniei telegrafice Bra$ov-Bucure$ti vor cezul de la Rue a primit invitatia Portil de a alcAtui prolectul unei
ncepe la sfir$itul lunii noiembrie]. G. TRANS., XVII linii peste Adrianopole to Rusciuk $i alte puncte de pe Dunare. Inau-
(1854), p. 356: Transsilvania. gurarea comunicatillor se dd ca probabila la Thiele anului 1854.

911
30 Bibliografia analiticd c. 959

www.dacoromanica.ro
384(498.1) TELEGRAF 384(498.1)

17224 384 (498.1) 17236 384 (498.1)

[Se anunta ca, dupd dispozitiile ]uate de guvernul [Legaturile telegrafice intre Rusciuc $i malul roma-
Frantei, o linie de telegraf electric este sa se aseze intre nese"). GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 134: Novi-
Varna si Bucuresti"). VEST. R., XIX (1854), p. 362: talele zilei.
Bucuresti.
Se precizeaza ca firul telegratic sub apele Dun(Irll s-a asezat
17225 $i ca funia telului spre a lega Rusciuc cu malul romanesc, In lungime
384 (498.1) de 1 600 metre (6 400 palme), au sosit Is Rusciuc $i punerea sa se
[Din Paris se anunta ca linia telegrafica Bucuresti- poate gilti In 18/30 aprilie ".
Varna se va instala fare intirziere, cu cheltuiala Frantei].
BUKURESTER DT. Z., X ('1854), p. 376, col. I [$tiri 17237 384 (498.1)
marunte]. [Ofis domnesc catre Departamentul din Nauntru al
17226 384 (498.1)
Tarii Romanesti, prin care se cere a se intocmi dupe
reguli bine chibzuite bazate pe esperiinta altor staturi"
[$tiri cu privire la construirea liniilor telegrafice In un proiect de organizare a serviciului telegrafic]. BULE-
Principate]. TELE GRAFUL R., II (1854), p. 375: In- TIN [T. R.], 1855, p. 85; VEST. R., X X (1855), p. 85.
timplari de zi.
Linia Brasov-Ductiresti e terminate. Se lucreaza la prclungirea 17238 384 (498.1)
el mai departe". Programa pentru formarea amploiatilor trebuinciosi la
serviciul telegrafic. BULETIN [T. R.], 1855, p. 250.
17227 384 (498.1) Este semnatA de I. Florescu $i P. Poenaru. Dupe programa
[Se anunta ca se lucreaza la instalarea liniei telegrafice cursului pentru serviciul telegrafic ce se va Infiinta, se arata func-
Bucuresti-Iasi]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), tiile ce urmeaza sa Indeplineasca absolventli scolii, salariile ce vor
p. 381: Donaufiirstenthilmer. primi $i modul de avansare in servicil.
17228 384 (498.1) 17239 384 (498.1)
[Se anunta ca ocirmuirea din Tara Romaneasca ar fi [Departamentul din Nauntru al Tarii Romanesti anunta
hotarit sa infiinteze linii telegrafice de la Bucuresti la: ca se va infiinta o scoala pentru invatatura serviciului
Galati, Rusciuc si Orsova]. ZIMBRUL, III (1855), p. 6: telegrafic si ca in acest stop se vor selectiona doisprezece
Revista politica. elevi prin concurs]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 250.
17229 Inscrieri la concurs se fac la cancelaria directli lucra-
384 (498.1) rilor publice" din Departamentul din Nauntru.
[Stapinirea s-ar fi hotarit" sa intinda linia telegrafica
de la Bucuresti, la Galati, Rusciuc si Orsova]. TELE- 17240 384 (498.1)
GRAFUL R., III (1855), p. 19: intimplarl de zi. [Departamentul din Nauntru al Tarii Romanesti anunta
17230 ca, deoarece s-au inscris mai multi elevi la concurs pentru
384 (498.1) specialitatea de poduri sosele si a serviciului telegra-
[Se anunta ca s-a incheiat un tratat anglo-francez pri- fic", s-au fixat 5 zile de examinare]. BULETIN [T. R.],
vitor la construirea unei linii telegrafice Bucuresti-Con- 1855, p. 265.
stantinopol]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 74: Cro-
nica straina. 17241 384 (498.1)
[Se anunta ca pentru inlesnirea corespondentii tele-
17231 384 (498.1) grafice, s-a infiintat $i serviciu de noapte la stabilimentul
[$tirile din Crim vor merge ca fulgerul... fiindca tele- telegrafic din orasul Giurgiu"]. BULETIN [T. R.],
graful submarin de la Balaclava la Varna si de aci la Bucu- 1855, p. 333.
resti e gata"]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 128: Din
cimpulti resboiului. 17242 384 (498.1)
[Instalarea serviciului de noapte la postul telegrafic
17232 384 (498.1) din Giurgiu si infiintarea unui post telegrafic la Braila].
[Se anunta ca se va infiinta o linie electro-telegrafica STEAOA D., I (1855), p. 55: Tara Romaneasca.
intre Bucuresti Viena]. ZIMBRUL, III (1855), p. 187: Stire din Bukurester deutsche Zeitung.
Revista.
17243 384 (498.1)
Instalarea se face de guvernul francez, In lntelegere cu Anglia.
[Tariful telegrafic in Tara Romaneasca $i Moldova].
17233 Monescu, I.?] 384 (498.1) STEAOA D., I (1855), p. 67: Austria.
[Scrisoare din Constantinopol cu stiri politice si diverse]. $tirile sInt date dupa Gazeta de Austria 41 tariful este ariltat
ZIMBRUL, III (1855), p. 661-662: Revista. .n florini.
Intre allele aminteste ca ingineri francezi aseaza linia telegra- 17244 384 (498.1)
fi CA Bucuresti-Constantinopol, prin Sumla $i Adrianopol. [Departamentul din Nauntru anunta ca, infiintindu-se
17234 384 (498.1) $i la orasul Braila un stabiliment telegrafic, s-a deschis
la 14 Octomvrie corent corespondenta telegrafica pe linia
[Se anunta ca linia telegrafica intre Varna $i Rusciuc dintre acel oral si capitala Bucuresti pentru depesele
s-a terminat si se lucreaza acum la asezarea firului tele- oficiale $i private "]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 333.
grafic sub apa Dunarii, deoarece asezarea unui fir aerian
a fost imposibila]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), 17245 384 (498.1)
p. 111: Novitale din nauntru. [$tiri cu privire la prelungirea liniei telegrafice Con-
$tirea e reprodusa dupA Gazeta Germand din BucureVi. stantinopol-umla pine la Giurgiu]. STEAOA D., II
(1856), p. 50: Turcia.
17235 384 (498.1)
Se noteaza ca Ministerul de Externe otoman s-a ocupat In
[Se anunta ca linia telegrafica dintre Bucuresti $i special de aceasta chestiune. Se reproduce anuntul In acest sens,
Sumla are sa fie gata piny la sfirsitul lunii aprilie]. dat de Geoffroy de Luton, directorul administratiel telegrafului
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 119: Turciea. otoman.

912

www.dacoromanica.ro
384(498.1) TELEGRAF 384(498.3)

17246 384 (498.1) 17258 384 (498.1)

[S-a stabilit o comunicatie telegrafica directs Intre Con- [Ministerul din Nauntru anunta di la 13/25 noiembrie
stantinopol $i Europa prin Tara Romaneasca]. VEST. 1856 s-a deschis un oficiu telegrafic In ora$ul Buzdu].
R., XXI (1856), p. 70, col. II: Constantinopol. BULETIN [T. R.], 1856, p. 402.
17247 384 (498.1) 17259 384 (498.1)
[Linia telegraficd de comunicatie cu Giurgiu, Rusciuc, Administratia Impitriltestilor linii telegrafice. Biroul
Adrianopol $i Constantinopol s-a deschis $i pentru cores- din Bucuresti. BULETIN [T. R.], 1857, p. 74 ; ANUNT.
pondenta privata]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), R., IV (1857), nr. 12, p. 3.
p. 93: Novitale din nduntru. Se face cunoscut ca, linia franceza telegrafica Mind parte de
17248 384 (498.1) acum lncolo din cea otomana, depesele vor fi primite la biroul oto-
man din Bucuresti; se publica si taxele. In Anunl. R. text roman
[Stiri despre punerea la dispozitia publicului a liniei si francez.
telegrafice Rusciuk-Constantinopol]. BUKURESTER
DT. Z., XII (1856), p. 118, col. II: Hermannstadt, 20 17260 384 (498.1)
April. [Directia telegrafului otoman din Bucuresti anunta
Se comunica publicului costul unei telegrame din Sibiu pen- ca, linia francezil filcind parte din cea otomand, toate
tru diferite rase din Turcia, aflate pe aceasta linie telegrafica depesele vor fi primite In biroul otoman]. GAZ. DE
17249 384 (498.1) MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 95: Novitale
din nduntru.
[Se anuntrt ca linia telegraficit otomana : Giurgi,
Rusciuc, Adrianopol $i Constantinopol este deschisa 17261 384 (498.1)
acum $i pentru corespondenta privatal. BULETIN [Ministerul din Nduntru al Tariff Romdne$ti face cunos-
[Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 25, p. 45: Departa- cut ca se va tine concurs pentru primirea a 12 elevi romani
mentul Lucrdrilor Publice. care sa urmeze invdtAturile serviciului telegrafic"].
17250 384 (498.1) BULETIN [T. R.], 1857, supl. la nr. 58, p. 1.
[Se anunta instalarea la Giurgiu a unei agentii care sa Se cere concurentilor un certificat ca au urmat Invaiaturile
transmits telegramele la Rusciuc, pentru a fi expediate gimnaziale.
mai departe pe linia telegraficA Rusciuc-Constantinopol].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 2: *Uri atingatoare 17262 384 (498.1)
de Principate. [Ministerul din Nauntru face cunoscut ca linia telegra-
fica Intre Buzau $i Braila s-a terminal $i poate fi utilizata
17251 384 (498.1) de public]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 353; ANUNT.
[Se recomanda Europei folosirea telegrafului Rusciuc- R., nr. 84, p. 1.
$umla-Constantinopol, In locul po$tei din Giurgiu]. Se publica si tariful postal.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 103, p. 3-4: Turcia.
Sint date amanunte cu privire la felul cum se transmiteaulnainte 17263 384 (498.1)
telegramele prin Giurgiu. [Se mentioneaza importanta noii linii telegrafice Infiin-
17252 384 (498.1) tate Intre Buzau si Braila pentru comertul muntean].
ANUNT. R., IV (1857), nr. 83, p. 1: Revista politica.
Reguli pentru corespondenta telegraficd din coprinsul
Printipatului Tarii Romanesti. BULETIN [T. R.], 1856, 17264 384 (498.1)
p. 126-127. [Se anunta sporirea cadrelor functionarilor de la ser-
Privitor la primirea si taxarea depeselor. viciul telegrafului]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 149:
384 (498.1) Ministerul din Nduntru.
17253
Regles concernant la correspondance telegraphique 17265 384 (498.1)
dans le principaute de Valachie. LE COURRIER DE [Se anunta licitatia pentru constructia liniei telegrafice
B., I (1856), nr. 38, p. 1-3. de la Bucure$ti la Craiova, prin Tirgoviste, Pite$ti si Sla-
Se O. $1 tariful telegramelor particulare. tina]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 369: Ministerul din
17254 384 (498.1) NAuntru.
[Ministerul din Nduntru face cunoscut ca s-a deschis 17266 384 (498.1)
La Focsanii Romaniei" un stabiliment telegrafic]. BU-
LETIN [T. R.], 1856, p. 165; BUKURESTER DT. Z., [Nota agentiei austriece catre Departamentul din Naun-
XII (1856), p. 173: Donaufiirstenthilmer. tru, prin care fi aduce la cuno$tintil noile taxe telegrafice
stabilite de administratia austriaca, In urma noului sis-
Pentru corespondenta depeselor telegrafice de static $i private". tern monetar, care infra In vigoare In Austria de la 1 noiem-
17255 384 (498.1) brie 1858]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 394-396.
[Se comunicd infiintarea unui birou telegrafic 1n.Foc- In continuare se publica tarifele telegrafului austriac pentru
$anii Valahiei]. STEAOA D., II (1856), p. 116: Bule- depesele expediate catre statiile deosebitelor state sl pentru cele
tinul zilel. primite din Turcia si Tara Romaneasca.
Primea si depese particulare. 17267 384 (498.1)
17256 384 (498.1) [Se anunta un concurs pentru tinerii care doresc sa
[Se anunta ca s-a infiintat un birou telegrafic la Foc- urmeze Invataturile serviciului telegrafic"]. BULETIN
*anti Valahiei, prin care se pot expedia $i telegrame par- [T. R.], 1858, p. 417: Ministerul din Nduntru.
ticulare]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 140, p. 2. 384 (498.3)
17268
17257 384 (498.1) [In urma unei invitatii a baronului Hess, Consiliul
[Ofisul caimacamului Tarii Romanesti catre Ministe- Administrativ se ocupd cu proiectul statornicirii unei linii
rul din Nauntru, prin care dispune sa se Infiinteze la telegrafice de la Cernduti la Ia$i"]. GAZ. DE MOLD.,
Buzau un stabiliment telegrafic d'a dreptul corespun- XXVI (1854), p. 301: Novitale din nduntru; TELEGRA-
zator cu eel din Braila"]. VEST. R., XXI (1856), p. 216. FUL R., II (1854), p. 318: Principatele dela Dunare.

913

www.dacoromanica.ro
 384(498.3) TELEGRAF
17269 384 (498.3)
[Stire privitoare la construirea unei linii telegrafice
Intre Cernauti si Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 303: Austria.
17270 384 (498.3)
[Se anunta ca linia telegraficA Iai-Cerntiuti va fi gala
in decembrie]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387:
intamplAri de zi.
17271 384 (498.3)
[Se anunta ca In Moldova se vor infiinta douri linii
telegrafice]. ROMANIA LIT., 1855, p. 25, col. II.
I.A.C., In articolul sau Telegrafia Electricd, anunta c3 linia
Ia$I-Cernauti va fi In activitate peste 4 saptamlni, iar linia Iasi -
Galati se va deschide In mai 1856.
17272 384 (498.3)
[Stire despre lucrririle de constructie a liniei telegra-
fice la Iasi si de la Folticeni spre Nemerniceni]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 21: Novitale din nauntru.
17273 384 (498.3)
[Terminarea lucr5rilor de constructie a liniei telegrafice
la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 45: Novi-
tale din nauntru.
17274 384 (498.3)
[Linia telegrafice Iasi-Cernriuti se va deschide la 14
februarie]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 66-67:
Intampl5ri de zi.
17275
384 (498.3)
[Inaugurarea liniei telegrafice I4-Viena]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 53: Novitale din nauntru.
17276 384 (498.3)
[Inaugurarea telegrafului in Moldova]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 97: Iasi, 14 Februarie.
Se lauds marina electrica construita de Teirich din Viena, care
s-a pus In aplicare la Iasi, cu ajutorul unor ingineri francezi de la
Departamentul Lucrarilor Publice din Iasi.
17277 384 (498.3)
Regulament pentru corespondenta telegrafice in cuprin-
sul Principatului Moldovei. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), supl. la nr. 16; ZIMBRUL, III (1855), p. 135-136,
138-139.
In prima gazeta regulamentul este semnat la sflpit de seful
Departamentului Lucrarilor Publice Constantin Negre $1 de Tai-
rich, director, far In a doua gazeta semneaza numai directorul Tai-
rich. In Gaz. de Mold. text In limbile romans si franceza.
17278 384 (498.3)
[Leopold Librecht este numit printre conducAtorii in-
stitutiei telegrafului electric din laC. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 57: Novitale din nauntru.
Fost functionar al Departamentului Lucrarilor Publice, Lie-
brecht a studiat In parte si la biroul telegrafic din Viena; cunoaste
limbile romans, franceza, italiana, germane si engleza.
17279 384 (498.3)
[Se anunta ca tineri din Moldova s-au specializat in
Invatatura telegrafii"]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 143: Novitale din Nauntru.
Se arata ca mai multi tineri s-au specializat In Invatatura tele-
grafiei sub conducerea directorului serviciului telegrafic Tairich,
iar In urma examenelor date au lost numiti salariati la biroul tele-
grafic din Ia$1 un numar de patru tineri.
17280
384 (498.3)
[Numiri la conducerea institutiei telegrafului, in Mol-
dova]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 167: Novi-
tale din nauntru.
914
www.dacoromanica.ro
384(498.3)
Organizatorul telegrafului, Teirich, care a aplicat alfabetul
roman pentru corespondenta In tail, se Intoarce la Viena. Liebrecht
e numit director de birou telegrafic la Galati.
17281 384 (498.3)
[Se anunta modificarea tarifului pentru corespondenta
telegrafice interne]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 199: Novitale din nauntru.
17282 384 (498.3)
[Se anunta ca s-a deschis linia telegraficA de la Ia$i
la Birlad i Tecuci]. ZIMBRUL, III (1855), p. 505:
Iasi 21 Iunie.
Se da $i pretul telegramelor pe attests linie. In curind se va
deschide $i linia GalatiFocsani.
17283 384 (498.3)
[Se anunta noul tarif al corespondentei telegrafice].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 269: Novitale din
nauntru; ZIMBRUL, III (1855), p. 709: Iasi, 24 August;
G. TRANS., XVIII (1855), p. 275.
Se dau taxele numai Intre Iasi $i urmatoarele patru orate: Blr-
lad, Tecuci, Foc$ani $i Galati. In G. Trans. se adaugli $i taxa de la
Iasi la Bucuresti.
17284 384 (498.3)
[Se aduce la cunoOnta general5 noul tarif telegrafic
intern]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 201:
Depart. lucra'rilor publice.
Se arata ca, In urma marilor cheltuieli Mute de guvern la
statornicirea liniei telegrafice din Iasi la Galati si Focsani", s-a sta-
bilit tin nou tarif. Se publics acest tarif (tariful international ramlne
neschimbat), en indicarea taxelor pentru diferile orate.
17285 384 (498.3)
[Legiuire pentru penalitatea la care urmeazA a se
supune acei care ar cauza strickiuni liniei telegrafice "].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 225-226: Secreta-
riatul de Stall'''.
17286
384 (498.3)
[Taxe telegrafice in Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), p. 317: Depart. lucrilrilor publice; GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 309: Novitale din nauntru.
Se publics tarifa cursului banilor de la birourile telegrafice
a Printipatuiui Moldovei".
17287 384 (498.3)
Conventia telegrafice incheiat5 intre Austria i Mol-
dova, adresatil Ministeriului din Liluntru a Moldovei.
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11, supl. p.4.
Cuprinde conditiile de funetionare a telegrafului In Moldova
pe timpul interventiei austriece. Conventia", purtind data de
11 octombrie 1855, este semnata de Coronini.
'17288 384 (498.3)
[Tariful telegrafic in Moldova si Tara Romaneasc5].
STEAOA D., I (1855), p. 67: Austria.
InformatIile slnt publicate dupe Gazeta de Austria $i tariful
este dat In florin'.
17289 384 (498.3)
[Pretul unei telegrame de la I4 la Adrianopol si de
la Iasi la Constantinopol]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 55, p. 1.
17290 384 (498.3)
[Se anunta ca la Falticeni s-a deschis un birou telegra-
fic]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 193: Depart.
lucrririlor publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 185: Novitale din nauntru.
17291 384 (498.3)
[Se anunta di, la Falticeni, pe timpul iarmarocului de
Sf. Ilie, s-a instalat un birou de telegraf]. STEAOA
348 (498.3) TELEGRAF CAI FERATE 385 (436)

D., II (1856), p. 134: Avis; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 126, 17303 384 (498.3)
p. 1. [Se anunta Ca directorul austriac al serviciului tele-
0 depe$a simpla, de la Ia$i la Falticeni, va costa 18 lei $ I grafic moldovenesc a fost demis de catre Locotenenta
30 parale. domneasca]. STEAOA D., III (1858), p. 192 [recte:
280], col. I.
17292 384 (498.3)
[Se anunta ca s-a infiintat un birou telegrafie la Roman]. 17304 384 (498.3)
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 237: Depart. [Dispozitii cu privire la corespondenta telegrafica].
lucrarilor publice ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 321: Departamentul
p. 230: Novitale din nauntru. lucrarilor publice.
Se arata ca, pentru a nu scadea venitul de la clepesele private,
17293 384 (498.3) se stabile$te ca depesele de stat nu pot depa$1 maximul de 50 de
[Prima depesa telegrafica publicata de Steaoa Duna- cuvinte, iar la nevoie sa se recurga la scrisori. S-a luat aceasta masura
rii"]. STEAOA D., II (1856), p. 173: Depessa Tele- fiindca se facea abuz de depe$e de stat.
grafica.
17305 384 (498.3)
Depe$a sosise la Iasi prin Foc$ani. Anunta sosirea baronulu 1
Talleyrand $1 a contelui Coronini la Iasi. [Se anunta ca Intirzierile in corespondenta telegrafica
cu strainatatea nu sint provocate de telegraful roman].
17294 384 (498.3) GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 357-358: Departa-
[Departamentul Dreptatii din Moldova anunta ca recta- mentul lucrarilor publice.
matiile telegrafice pot fi adresate numai prin organele Se precizeaza ca aceste Intirzieri se fac numai din pricina alter
locale ale instantelor catre care se vor adresa]. GAZ. telegrafuri de comunicatie cu Moldova". Aceasta precizare s-a facut
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 273: Novitale din nauntru. din cauza ca o telegrams trimisa din Constantinopol lui Afif-Bei a
ajuns la Iasi tocmai dupa zece zile.
17295 384 (498.3)
17306 384 (498.3)
[Instiintare cu privire la plata corespondentei telegra- [Se anunta ca la Mihaileni, pe frontiera Bucovinei,
lice]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), nr. 101,
s-a deschis un birou telegrafic]. BULETIN [Mold.]
p. 409-410: Depart. lucrarilor publice. XXVI (1858), p. 460: Depart. lucrarilor publice; GAZ.
Se publics taxele telegrafice si publicul este rugat O. se prezinte DE MOLD., XXX (1858), p. 314.
la birou cu bani potriviti pentru a nu se ivi nemultumiri.
17296 384 (498.3) 385 CAI FERATE
[Statornicirea unui birou telegrafic la Vaslui]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81: Novi- 17307 Doniu, P. 385
tale din nauntru. Drumurile de fern. STEAOA D., I (1855), p. 29-30,
17297 384 (498.3) 36, 40, 44; VEST. R., XX (1855), p. 333-334, 337-338,
344, 356, 364, 368, 380, 384, 388.
[Se anunta ca la Piatra s-a deschis un birou telegra-
lid]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105: Depart. Istoricul drumului de tier $i al ma$inii cu aburi; costul construi-
lucrarilor publice; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte rii diferitelor linii ferate In %Arne occidentale; participarea societa-
XXIX] (1857), p. 99. tilor anonime sau ale statului la construirea cailor ferate. Da clteva
articole din legea de organizare a cailor ferate In Franta, din 1842,
17298 384 (498.3) $1 din decretul publicat In 1852.
[Se anunta ca linia telegrafica Galati-Sulina s-a ter- 17308 385
minat in 65 zile]. G. TRANS., XX (1857), p. 347: Despre insemnatatea drumurilor de fer. TELEGRA-
Tears Romaneasca si Moldavia. FUL R., IV (1856), p. 189-190; VEST. R., XXI (1856),
p. 192.
17299 384 (498.3)
Se Infatiseaza aceasta Inseinnatate, sub aspectul maririi vac-
[Intentia guvernului din Moldova de a nationaliza zei de circulatie a marfurilor $1 sub acela al ieflinirii transportuiui.
serviciul telegrafic].GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 347: Departamentul lucrarilor publice. 17309 385 (42)
Departamentul lucrarilor publice anunta ca, In vedcrea natio- Drumul ferecat. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852)
nalizarii acestui serviciu, este dispus sa fad. Inlesniri In favoarea p. 178: Albina Romaneascil.
tinerilor moldoveni care doresc a se specializeze. Departamentul Nal despre caile ferate din Anglia.
apeleaza la tinerii care cunosc limbile franceza $i germana, sa intre
ca practicanti In studiul telegrafiei"; la lnscriere, ace$tia vor primi 17310 385 (436)
un ajutor de 300 lei. [Date statistice in legalura cu caile ferate ale Imperiu-
lui austriac]. G. TRANS., XV (1852), p. 151.
17300 384 (498.3)
[Se anunta ca s-a completat numarul elevilor trebui- 17311 385 (436)
tori pentru institutia telegrafica]. GAZ. DE MOLD., Drumurile ferecate in Monarhia austriaca si pe airea.
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 373: Departamentul G. TRANS., XV (1852), p. 294.
lucrarilor publice. In legatura Cu alocarca a 20 milioane florini pentru construirea
de cai ferate lu Imperiu, se prezinta date statistice despre retelele
17301 384 (498.3) de cai ferate ale mai multor tari si despre veniturile aduse Austriei
[Dispozitii cu privire la telegramele cu raspunsul pla- de elite sale ferate.
ta]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 382: Departamentul lucrarilor publice. 17312 385 (436)
[Din consiliul de administratie al societatii de cai ferate
17302 384 (498.3) austriaco-franceze fac parte si G. Sina si C. Pop].
[Se anunta Infiintarea unui birou telegrafic la Both- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 387, 402, 408: inta'm-
sani]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 133: Depart. plani de zi.
lucrarilor publice; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 121. Se subliniaza Indeosebi activitatea lui G. Sina.

915

www.dacoromanica.ro
385(437.5:498.3) CAI FERATE 385(439.2)

17313 385 (437.5:498.3) 17324 385 (439.2)

Comertu si industrie. GAZ. DE MOLD., XXIV [Stiri cu privire la proiecte pentru a integra Transil-
(1852), p. 86. vania in reteaua de cal ferate inceputa in Imperiul aus-
Se anunta c3 s-a cerut de catre Camera de comer( si industrie triac]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 157-158:
din Bucuresti a se prelungeasca linia ferata care merge la Leopol Oesterreichische Monarchie.
pina la granita Moldovei, de unde se va face neaparat continuarea
pima la Galati. 17325 385 (439.2)
[Comentarii in legatura cu prelungirea liniei ferate
17314 385 (439.2) ungare pins la Seghedin]. G. TRANS., XVII (1854),
[Problema trecerii drumului de fier de la Sibiu in Tara p. 71: Ungaria.
Romaneascd dezbatuta de Camera de Comer(. din Brasov]. Anuntindu -se deschiderea liniei ferate Felegihaza-Seghedin,
G. TRANS., XIV (1851), p. 72-73. redactia Isi exprirna bucuria ca astfel linia feratd s-a apropiat de
Existau temeri ca linia ferata si nu He eventual construlta hotarul Ardealului si legatura cu Viena s-a scurtat cu Inca 24 de ore.
prin Brasov.
17326 385 (439.2)
17315 385 (439.2) [Meseriasii timisoreni se arata ingrijorati ca deschi-
[Necesitalea colectdrii de fonduri pentru plata unei derea eau ferate Timisoara-Seghedin le va aduce marl
expertize menite a dovedi posibilitatea trecerii caii ferate pagube]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 157-158:
spre Tara Romaneascal prin Brasov]. G. TRANS., XIV Monarhia Austriacii.
(1851), p. 95. Trenurile vor aduce, de la Budapesta si Viena, marfuri mat
Se core ca sumele sa se dea prebedintelui Camerei de Comert ieftine, care vor concurs cu cele ale mestesugarilor din Timisoara.
Karl Maagcr.
385 (439.2) 17327 385 (439.2)
17316
[Apel catre greiniu negutetoresc levantin" din Brasov [Planul Ministerului de Comert al Austriei pentru dez-
pentru a coleeta bani in vederea expertizei necesare pentru voltarea tailor ferate in cuprinsul Monarhiei]. G.
dovedirea posibilitatii trecerii drumului de fier prin Bra-
TRANS., XVII (1854), p. 357-358: Transsilvania.
sov]. G. TRANS., XIV (1851), p. 156. Intro altele, se proiecteazd sI urmatoarele trasee: 1) De la Sol-
noc, peste Tisa si Cris, la Arad si de acolo, peste Timisoara, la Bise-
17317 385 (439.2) rica Alba ; 2) De la Arad, pe Murds In sus, la Sibiu si Brasov ; 3)
[Trimiterea unor ingineri din Viena pentru facerea De la Oradea Mare, peste Cluj, Turda si Alba Iulia, la S. Sebes,
planurilor drumului de her intre granita Ungariei si Sibiu]. unde se va Intilni cu linia Arad-Brasov.
G. TRANS., XIV (1851), p. 168.
17328 385 (439.2)
17318 385 (439.2) [Noul plan de construire de cdi ferate In Monarhie].
[Apel de subscriere adresat negustorilor brasoveni in TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350: Monarhia Austriacd.
privinta sumei necesare pentru expertiza menita s dove- Se expune partea din plan care intereseazd Ardealul: se vor
deasca posibilitatea trecerii drumului de fier prin Brasov]. construi liniile Solnoc-Arad-Timisoara-Biserica Albd-Oravita
G. TRANS., XIV (1851), p. 182. Bazias; Arad-Sibiu-Brasov ; Oradea-Cluj-Alba Iulia-Sebes. Con-
Este vorba de repetarea cu not Indemnuri a unui apel facut struirea acestor linll va fi concesionata intreprinderilor particu
si in alte numere. lare, Intre care o socieistate francezd s-a angajat ss construiasca
drumul de Her Timisoara-Orsova in 3 ant.
17319 385 (439.2)
[Informatie despre un memoriu al Camerei de Cornell 17329 385 (439.2)
din Brasov, apdrut Intr-un ziar din Viena, in care se cerea [Stiri in legiltura cu construirea liniei ferate Oravita-
prelungirea caii ferate de la Seghedin ping la Brasov]. Buzias]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 342:
G. TRANS., XV (1852), p. 114. Oesterreichische Monarchie.
17320 385 (439.2) Guvernul austriac e pe tale de a Incheia un contract pentru
concesionarea construirii acestei Unit In favoarea Intreprinderil fran-
[Se anunt.a c5. imparatul Austriei a hotarit sa pund ceze Credit mobilier".
in lucru cit de curind calea ferata menita a lega Oradea-
Mare de PiuspOk-Ladani si Seghedinul de Timisoara]. 17330 385 (439 2)
G. TRANS., XV (1852), p. 202.
[Extrase dintr-un articol publicat in Ost-deutsche Post"
17321 385 (439.2) cu privire la planul de constructii de cdi ferate in Ardeal
[Informatie privitoare la faptul c din suma noului si Banat]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350: Monar-
imprumut austriac o parte va fi destinata pentru lucrarea hia Austriaca.
liniei ferate Debretin, Oradea Mare, Seghedin, Arad si Se afirma ca acest plan, Impreund cu noile conventii postale
Timisoara, care se va intreprinde indata]. VEST. R., si liniile telegrafice este o concretizare a politicil economice a Aus-
XVII (1852), p. 303: Austria. triei In Orient. Subliniaza necesitatea construirii de cai (crate In
Princlpatele Romane, care, Impreund cu amenajarea Portilor de
17322 385 (439.2) Fier pentru navigatie, sa Inlesneased In Orient comertul Austriel
[Inceperea lucrarilor administrative pregatitoare pen- si Germanici.
tru construirea drumului de fer al Temisoareil. G.
17331 385 (439.2)
TRANS., XV (1852), p. 319.
[Stiri cu privire la proiectele austriece de constructii
17323 385 (439.2) de cal ferate in Transilvania]. TELEGRAFUL R., II
[Informatie despre construirea unei c5i ferate in Tran- (1854), p. 358-359: Monarhia Austriaca.
silvania]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 100 Se subliniza ca, din planul de constructii, se pure accentul pe
(nr. 76): Austria. linia Arad-Timisoara-Brasov-Sibiu. S-a renuntat la prolectul
Gazeta de Pesta Instiinteaza ca Implratul a binevoit a orIndul, prelunglrii ei la Rusava (= Orsova), impunlndu -se continuarea el
ca Ungaria ad se lege cu Transilvanla prin un drum ferecat, pentru prin Brasov, In Tara Romaneased, pind la Braila sau Galati, spre a
care stop s-au chemat totI proprietarti la o adunare generala, spre crea a doua mare cale comereiald, paralell cu Dunarea. Se amen-
a se sfatui asupra acestui interesant object". tueaza importanta el politica si strategics.

916

www.dacoromanica.ro
385(439.2) CAI FERATE
17332 385 (439.2)
[Amanunte cu privire la conventia dintre guvernul
austriac si Societatea industrialr]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 2-3: Austria, 7: Intamplari de zi.
Se concesioneaza caile ferate pe 90 de and contra sumei de
65 400 000 florini. Intre altele, societatea se oblige sa administreze
drumul de tier Oravita-Bazias si Segliedin-Timisoara, sa lege prin
cale ferata Timisoara cu Dunarea. Ea cumpara, Intre altele, minele
de ca.rbuni si tier de la Oravita, Dognesca, Sasca, Moldova, Steier-
dorf, Resita, Franzdorf (= Wing), Gladna si Moravita.
17333 385 (439.2)
[Baronul Sina a luat initiativa construirii unor cai
ferate in Ungaria]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 235:
Austria.
Gazeta comenteaza: Se poale ca un Sina ar ajuta si la calea
de ter tetra Brapv si Teara rom., uncle are si interes pentru mosii...".
17334 358 (439.2)
[Un corespondent banatean comunica redactiei Tele-
grafului Roman" ca se va incepe lucrul la calea ferata
Timisoara-Bazias-Virset].TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 379, col. I: Din Banat 22 Noemvrie.
17335 385 (439.2)
Memoriala pentru druma de fern. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 390: Transsilvania.
Se arata ca se Inaintase un memoriu la Viena de catre Camera
de comert din Brasov prin care se cerea ca sa se intervina pe linga
guvernul Tariff Romanesti pentru construirea caii ferate Brasov
Galati si ca se trimisese un delegat la Bucuresti In acclasi scop.
17336 385 (439.2)
Memorialula cainerei comerciale si industriale din Bra-
soya pentru tragerea unui druma de fern de la Brasova
in Teara Romanesca piny la Dunare. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 406: Transsilvania [continua in anul
1856].
Se rezuma parti din memorialul tiparit in care Camera de comert
din Brasov, aratInd ca linia ferata urma sa fie terminate pin& la
Timisoara In anul 1856 (urmlnd apoi a fi continuata prin Ardeal
spre Brasov), pledcaza pentru continuarea acestei linii spre Galati
si Brila,
17337 385 (439.2)
Din memorialula camerel comerciale si industriale din
Brasova, despre drumula de !era. G. TRANS., XIX
(1856), p. 2, 6, 14, 18, 22 [Articolul acesta incepe in ulti-
mul numar al foil din anul 1855].
Se pledeaza pentru trecerea drumului de fier dinspre Arad
prin Brasov, sustinindu -se cu argumente economice necesitatea
ca aceasta cale ferata 0, nu se opreasca la Sibiu, localitate mai Inde-
partata de Principate declt Brasovul. Se schiteaza uncle propuneri
pentru eventuala prelungire a drumului de tier In Tara Romaneasca.
Se dau titre In legatura cu importanta Brasovului In privinta rela-
tiilor economics cu Principatele si se arata ea, prin construirea dru-
mului de fier, marfurile de tranzit dinspre Lipsca si Viena n-ar mai
fi duse spre Principate pe Dunare, ci prin Brasov.
17338 385 (439.2)
Drumul de fer prin Timisoara si Brasov la Braila.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 17-18; STEAOA D.,
II (1856), p. 33-34.
Se pledcaza pentru construirea drumului de fier prin Ardeal
yi Principate.
17339 385 (439.2)
Die Eisenbalin fiber 'l'einesvar and Kronstadt nach
Braila. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 22-23.
Articol reprodus din Oesterreichische Zeitung. Subliniaza
importanta general& a tailor ferate pentru dezvoltarea eccnomica.
Accentueaza importanta pentru Austria a legalurilor cu Principa-
www.dacoromanica.ro
385(439.2)
tele, mai ales In urma hotarlrii Inaltei Porti de a permite drumul
Belgrad-Constantinopol. Arata ca, prin linia ferata austriaca spre
Belgrad, Transilvania ar amine izolata. Pledeaza pentru construi-
rea unei a doua Unit: Viena-Timisoara-Arad-Sibiu-Brasov, care
sa fie prelungita pina la Braila si Galati. Date asupra importului
si exportului Transilvaniei.
17340 385 (439.2)
Drumul de fer dela Timisoara peste Brasov In Princi-
patele dela Dunare. TELEGRAFUL R., 1V (1856),
p. 77.
Se subliniaza In acest articol necesitatea prelungiril call (crate,
care s-ar construi prin Ardeal, si In Principatele Dunarene. Dupa
0. T. (= Oesterreichische Zeilung).
17341 385 (439.2)
[Extrase din articolul Die Ostbahn von Temeswar
nach Konstantinopel", aparut in ziarul ,Siebenbtirger
Bote"]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 93:
Donaufarstenthamer.
Se fac calcule cu privire la terenurile pe wide s-ar construi si
cit ar costa linia Timisoara-Brasov-Glurgiu-Adrianopol-Con-
stantinopol.
17342 385 (439.2)
[Sume oferite de locuitorii din tinutul Brasovului pen-
tru sprijinirea construirii drumului de tier prin acest tinut].
G. TRANS., XIX (1856), p. 45: Transsilvania.
17343 385 (439.2)
[Despre silintele ardelenilor pentru a determina guver-
nul Imparatesc sa ordone construirea drumului de fier
prin Transilvania si prin Brasov]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 74: Monarchi'a Austriaca. Transsilvania.
Se arata ca se trimisese o delegatie In acest scop la Viena sl
ca locuitorii Ardealului se aratasera gata sa contribuie din punct
de vedere material la construirea drumului de tier, facIndu-se chiar
lisle de subscriptii.
17344 385 (439.2)
[Se vestesc bune rezultate obtinute de delegatia arde-
leana plecata la Viena pentru a ob[ine construirea dru-
mului de fier prin Brasov]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 86: Monarchi'a Austriaca.
Se anunta chiar ca se dadusera sperante delegatlei ca se va
construi drumul de fier de la Buzau spre Braila si Galati.
17345 385 (439.2)
[Stiri din Cluj asupra unor consfatuiri tinute aci in
chestiunea construirii caii ferate ardelene si a itinerarului
ei]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 98-99: Trans-
silvania.
17346 385 (493.2)
[Despre o adunare a Reuniunii economice din
Cluj, tinuta sub presedintia contelui Miko, in care se
ceruse construirea drumului de fier prin Cluj si apoi de
aci spre Mures-Osorheiti]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 102: Monarchi'a Austriaca. Transsilvania.
17347 385 (439.2)
[Necesitatea construirii a cit mai mite cai ferate prin
Ardeal]. G. TRANS., XIX (1856), p. 109: Partea Neo-
ficiosa. Transsilvania.
Aceasta este parerea sibienilor fate de pretentia clujenilor de a
se trage drumul de fier si prin orasul lor. Dupa Kironstadter)
Z. (eitungl.
17348 385 (439.2)
[Despre proiectatele linii de ad ferate ale Banatului].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 103: Intamplari de zi.
917
 (385(439.2) CAI FERATE
17349 385 (439.2)
[Despre situatia constructiilor de drumuri de her in
Ungaria si Transilvania]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 114: Monarchi'a Austriaca. Transsilvania.
Se reda dupd Wanderer o Mire privitoare la fuziunea a doud
societati maghiare, care produsese mare bucurie In Ungaria si care
fuziuni ar fi necesare, dupd parerea redactorului, si Intre societa-
tile ardelene.
17350 385 (439.2)
[Despre dezbaterile Societatii economice de cimpil"
de la Cluj privitoare la constructia drumurilor de her
ardelene]. G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Partea
Neoficiosa. Transsilvania.
Se arata ca se propusese construirca a trei linii, care sa treacd
prin mijloculu terii, wide e producti% itatea cea mai Insemnat&
a pamintului". Toate aceste lint! trebuiau de asemenea sit treacd
prin Cluj si Brasov.
17351 385 (439.2)
[Rezumatul unei corespondente aparute in Die Do-
nau", cu privire la proiectele de tale ferata in Transil-
vania]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 159,
col. I.
Corespondenta apard Camera de comer!. din Brasov de acuzatia
ca, prin sprijinirea proiectului Timisoara-Arad-Sibiu-Brasov, ar ur-
marl intercse locale. Discutd si varianta prin Cluj-Sibiu-Brasov. SuL-
liniazd ca linia ferata cc va strabate Transilvania nu e o problem&
locald, ci una de interes vital pentru Intreaga Monarhie austriaca,
17352 385 (439.2)
[Se anunta Ca Emeric Miko a instiintat Camera de
Comert din Sibiu cal se aprobase inceperea lucrarilor pre-
gatitoare pentru construirea unei cai ferate de la Oradea
la Cluj si Brasov, cu o ramificatie eventuala spre Sibiu].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 182: Transilvania.
17353 385 (439.2)
[Se vesteste ca se acordase contelui Toldalagi conce-
siunea construirii liniilor ferate din Ardeal]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 186: Monarchi'a Austriaca.
Sc precizeaza ca linia principals trebuia sS piece de la Oradea
si sy treats prin Cluj, Muras-Osorhei, Brasov, ajunglnd la past!'
0 ituzulul; de asemenea, contele primise si concesiunea construir
liniei secundare peste Alba-Iulia si Sibiu.
17354 385 (439.2)
[Despre activitatea dusa de mai multi fruntasi ai Impe-
riului pentru construirea tailor ferate ardelene]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 190: Monarchi'a austriaca.
Transsilvania.
Se elogiaza Indeosebi contele Toldalagi.
17355 385 (439.2)
Drumul de fer din Ardeal. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 193-194.
Se dau informatii In legaturd cu traseul editor ferate ardelene
prolectate de trel societati, care se alcatuisera In scopul construirii
drumurIlor de fier In Transilvania.
17356 385 (439.2)
[Despre masuratorile pe care le fat inginerii austrieci
pentru calea ferata din Transilvania]. VEST. R., XXI
(1856), p. 202, col. I.
Calea ferata va lega Aradul, Sibiu', Brasovul si Clujul.
17357 385 (439.2)
[Comitetul din Sibiu a capatat concesiunea construirii
drumului de fier prin Ardeal]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 229: Monarchi'a austriaca. Trans silvania.
Se observa cd ministerul (Muse un termen de trei an! pentru
terminarea lucrdrilor pregatitoare.
918
www.dacoromanica.ro
385(439.2
17358 385 (439.2)
[Stiri din Siebenbiirger Bote" cu privire la concesiu-
nea liniei ferate Timisoara-Sibiu-Brasov]. NEPAR-
TINITORUL, I (1856), p. 62, col. II.
Concesiunea s-a facut, pe baza legii pentru concesiunea dru-
murilor de her din 14 septembrie 1854, cornitetului Infilntat In
Sibiu pentru lnaintarea cladirei drumului de fer din Ardeal".
17359 385 (439.2)
[Informatie despre adunarea Camerei de Comert din
Brasov in care se dezbatuse chestiunea construirii dru-
mului de fier peste Ardeal spre porturile dunarene]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 233: Monarchi'a austriaca.
Transsilvania.
17360 385 (439.2)
[Stiri despre planurile drumului de fier prin Transil-
vania, spre Braila-Galati]. STEAOA D., II (1856),
nr. 58, p. 232 [gresit: 144]: Buletinul zilei.
Se anunta din Brasov ca Maager, presedintele Camerei de
comerciale din Brasov, a citit al doilea raport al sau In chestiunea
drumului de fier ce ar urma sa fie prelungit din Ungaria, prin Ardeal,
spre Braila si Galati.
17361 385 (439.2)
Stadiula intru care ajunse causa drumurilora de feat
in Transilvania. G. TRANS., XIX (1856), p. 236:
Monarchi'a austriaca.
Se arata cd problema e Inca lntr -o fazd preliminary si el cloua
consortii primiserd concesiunea sa studieze problema construiri
drumului de Pier pe teritoriul transilvan. Se dau amanunle privind
rivalitatea dintre Cluj, Sibiu si Brasov In privinta construirii caii
ferate si Indeosebi a traseului ei.
17362 385 (439.2)
[Se anunta ca Ministerul de comert austriac a conce-
sionat lucrarile pregatitoare pentru construirea liniei
ferate Timisoara-Sibiu]. BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 242-243: Hermannstadt, 11 August.
Lucrdrile au Post Inaintate Societatii pentru promovarea con-
struiril editor ferate In Transilvania, cu uncle conditii, care se Indica
In text.
17363 385 (439.2)
[Despre diversele complicatii ivite,in chestiunea con-
struirii liniei ferate Seghedin-Timisoara]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 237: Monarchi'a austriaca. Ungaria.
Se arata ca realizarea practica a drumului de fier decurge
mult mai incet de clt s-ar fi asteptat".
17364 385 (439.2)
[Se publica parerile secretarului ministerial Mannli-
cher in privinta construirii drumului de fier prin Transil-
vania]. G. TRANS., XIX (1856), p. 250, 254, 258:
Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
Se arata ca acesta era de pdrere cd rentabilitatea call ferate
transilvane nu ar fi putut acoperi costul enorm al construirii ei.
Se reproduc solutiile propuse.
17365
385 (439.2)
[Problema construirii drumului de her Oradea-Cluj-
Brasov]. G. TRANS., XIX (1856), p. 274-275: Monar-
chi'a austriaca. Transsilvania.
Se ar all cd o adunare de posesori multi si marl din teritoriul
oficiatului Elesd" hotarlse sa sprijine cu sacrificii materiale lucrarile
pentru construirca acestei Unit ferate.
17366 385 (439.2)
[Despre o sedinta a reprezentantilor comiletului de
cladirea drumului de fern din Sibilu si Clujiu", a reprezen-
tantului lui Rothschild, a primarului si a presedintelui
Camerei comerciale din Brasov, in care se hota'rise locul
ridicarii garii Brasov]. G. TRANS., XIX (1856), p. 314:
Transsilvania.
385(439.2) CAI FERATE 385(439.2)

17367 385 (439.2) 17378 385 (439.2)

[Adunarea de la Brasov a celor interesati la construi- [Deschiderea la 15 nov. 1857 a drumului de fier Timi-
rea tailor ferate in Ardeal]. TELEGRAFUL R., IV soara-Seghedin in prezenta guvernatorului Coronini].
(1856), p. 328: Intimplari de zi. G. TRANS., XX (1857), p. 358: Partea NeoficiOsa.
Se In*tiinteazl ca adunarea fusese prezidata de colonelul Bils 17379
si s-au discutat proiectele tailor ferate Oradea-Cluj, Odorhei- 385 (439.2)
Brawv. De la Brasov linia va trece peste pasul Oituz In Moldova. [Deschiderea comunicapor pe drumul de for intro
Seghedin si Timisoara au urmat in 15 Noembrie"].
17368 385 (439.2) GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XY.I X] (1857), p. 371:
[*tiri despre sedinta unui comitet ad-hoc pentru sta- Austriea.
bilirea amanuntelor cu privire la lucrarile liniei ferate la 17380 385 (439.2)
Brasov]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 346,
col. II: Kronstadt, 24 Oktober. [Activitatea societatii pentru construirea drumului de
fier Oradea-Cluj-Brasov in 1857]. G. TRANS., XXI
Din comitet Mean parte diferite autoritati militare *i civile, (1858), p. 2: Transsilvania.
precum *i reprezentantul fraklor Rotschild.
Se amintesc conducatorii acestei societati: contele Toldalagi,
17369 385 (439.2) Dionisie Cosma etc. *i se dau informaki asupra cheltuielilor fleute
In cursul anului 1857.
[Se anunta ca societatea austriaca privilegiata de cal
ferate isi incepuse lucra'rile in partea sud-estica a Unga- 17381 385 (439.2)
riei in directia Timisoarei]. TELEGRAFUL R., IV [Despre proiectul legarii Timisoarei de Becicherecul
(1856), p. 394: Intimplari de zi. Mare prin o aripa a drumului ferecat, care va trece prin
Chichinda "]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 22:
17370 385 (439.2) Intimplari de zi.
[Despre o colonie de lucratori infiintata in Banat de
catre societatea drumului de fier]. TELEGRAFUL R., 17382 385 (439.2)
IV (1856), p. 398: Intimplari de zi. [Se anunta ca la cladirea drumului de fier intro Timi-
soara si Verset se lucra barbateste" si ca aceasta linie
17371 385 (439.2) urma sa fie deschisa la 1 iulie]. TELEGRAFUL R.,
[Lucrarile construirii drumului de her in Banat]. VI (1858), p. 79: Banat.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 398: Intimplari de zi. 17383 385 (439.2)
Se anunta apropiata punere In lucru a construirii liniilor Intre [*tire data de Magyar Futar" despre o apropiata
Virset sI Timi*oara *1 Timi*oara si Seghedin. vizita in Ardeal a unei comisii insarcinate cu studierea
17372 385 (439.2)
proiectului liniei ferate Oradea Mare-Brasov]. TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 88: Intimplari de zi.
[Despre itinerarul viitorului drum de her Timisoara-
Brasov]. G. TRANS., XX (1857), p. 10: Transsilvania. 17384 385 (439.2)
itinerarul e redat dupa o gazeta germanl din Timi*oara. [Se anunta apropiata punere in circulatie a liniei ferate
Timisoara-Buzias]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
17373 385 (439.2) nr. 28, p. 111: Intimplari de zi.
[Despre problema construirii de cai ferate in Transil- 17385 385 (439.2)
vania]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 11: Intim-
plaH de zi. [Se anunta deschiderea liniei de fier Timisoara-Buzias
ping la 20 iulie 1858]. G. TRANS., XXI (1858), p. 203:
Se arata, dupa Magyar Futar din Cluj, ca s-a ajuns la o In- Ungaria.
telegere comuna Intre diferitele societati care se arataserl interesate
In aceasta chestiune. 17386 Rosetti, C. A. 385 (439.3)
385 (439.2)
[Despre punerea in circulatie a drumului de fier Bazias-
17374 Timisoara]. ROMANUL, II (1858), nr. 71, p. 282.
[Se anunta ca inginerii care indeplineau masuratorile Negustorii din Principate sint anuntati el puteau transporta
preliminare pentru constructia drumului de fier au lucrat marfurile pe aceasta tale.
ping acum intre marl greutati prin vaile tole salbatice a le
riului Cris"]. G. TRANS., XX (1857), p. 79: Trans- 17387 385 (439.2)
silvania. [Se anunta trimiterea in Ardcal din Viena a consilie-
385 (439.2)
rului ministerial K. Gega [?], pentru a se hotari locul pe
17375 unde sa patrunda calea ferata in Ardeal]. TELEGRA-
[Situatia construirii tailor ferate din partea de apus FUL R., VI (1858), p. 175: Intimplari de zi.
a Ardealului]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 354:
Ungaria. 17388 385 (439.2)
Se anunta el s-a dcschis linia ferata Seghedin-Timiwara Si [Se anunta ca Ghica [?], consilicr ministerial la Viena,
el In cursul anului urmStor se vor da In circulatie liniile Solnoc- a fost numit comisar spre cercetarea cliesliei drumurilor
Arad *i Timipara-Buzia*. de fer in Transilvania"]. ROMANUL, II (1858), nr. 91,
p. 261.
17376 385 (439.2)
17389' 385 (439.2)
[Despre apropiata punere in lucrare a caii ferate Ora- [Corespondents din Arad despre punerea in circulatie
dea-Debretin si despre agitatla fruntasilor din Cluj in lega- a drumului de fier Solnoc-Arad]. TELEGRAFUL R.,
tura cu apropierea construirii.drumului de fier in Ardeal]. VI (1858), p. 170: Transilvania.
G. TRANS., XX (1857), p. 193: Transsilvania.
17390 385 (439.2)
17377 385 (439.2) [Corespondents din Satu-Mare anuntind ca se renun-
[Se anunta deschiderea caii ferate Seghedin-Timisoara tase la construirea drumului de fier prin aceasta locali-
ping in iarna 1857-1858]. G. TRANS., XX (1857), tate, spre Transilvania]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 226: Austria. p. 248: Partea Neoficiosa.

919

www.dacoromanica.ro
 385(439,2) CAI FERATE
17391 385 (439.2)
[Se anunta probabila fuzionare a Societatii de drum
de fier a liniei meridionale a Imperiului cu aceea a liniei
orientale]. G. TRANS., XXI (1858), p. 276: Austria.
Se observa el aceasta fuziune ar putea influenta grabirea con-
struirii c5.ilor ferate din Ungaria spre Transilvania.
17392 385 (498)
Din memorialulii camerel comerciale si industriale din
Brasova despre drumula de ferti. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 406; XIX (1856), p. 2, 6, 14, 18, 22.
Se arata, referitor la comert, ca prin construirea drumului de
her marfurile de tranzit dinspre Lipsca si Viena n-ar mai II duse
spre Principate pe Dunare, ci prin Brasov.
17393
385 (498)
[Comentarii dintr-o corespondents din Viena despre
importanta economics a construirii drumurilor de her in
Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 90: Austria.
Se afirma ca drumul de her va deschide calea spiritului de
intreprindere" *i drumul spre inima Europei. Intro not& de la sflr-
sit, redactia Gazelei de Moldavia atrage atentia ca bogatiile naturale
ale Transilvaniei au Post exploatate ab antiquo de rornani,
nu de germani,
17394 385 (498.1)
[Stire despre construirea unei cal ferate prin Balcani].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 145: Turcia.
In Constantinopol se vorbeste mult de facerea drumurilor
ferecate... Drumul se va lnainti pe la Sofia, ear din colo de Balcan
se va disparti un ramu spre principatele Danubiene, ca prin aceasta
sa se Infiinteze comunicatia cu Rosia".
17395 385 (498.1)
[Stiri in legatura cu proiectul unei companii engleze
de a construi o tale ferata de la Constantinopol la Dunare].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 94, col. II:
Belgrad.
17396 385 (498.1)
[Se anunta ca baronul de Lebzeltern, vicepresedintele
guvernului Transilvaniei, declarase in cursul vizitei sale
la Brasov ca Ardealul fara un drum ferecat care sa iasa
sau Ia Bucuresci, sau mai bine drept la Braila-Galati nu
mai poate rilminea de aici inainte"]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 181: Brasiovu, 26 Iuniu n.
17397 385 (498.1)
[Stire cu privire la construirea unei linii ferate din Tran-
silvania in Tara Romaneasca]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 947.
Dupa Gazeta Auslriand. Camera de Coiner din Brasov va pro-
voca facerea unui drum de ter ", care va merge din Transilvania
In Tara Romaneasca. Proiectul este sprijinit de feldmaresalul Coro-
nini 51 de consulul general al Austrici la Bucure5ti.
17398 385 (498.1)
[Se anunta ca se va face o linie ferata Brasov-Tara
Romaneasca]. STEAOA D., I (1855), p. 58: Transil-
vania.
Principalul sprijinitor este Camera de coinert si Industrie din
Brasov, precuin *I consulul Austrici la Bucure*ti, Wekbeker, si
feldinare5alul Coronini.
17399 385 (498.1)
[Problema construirii drumului de fier Bucuresti-Bra-
sov]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 362: Austria.
Se arata ca se (denser% interventit In aceasta privinta de cAtre
Coronini sl ca Stirbei 51 boierii munteni erau favorabill acestui
project.
920
www.dacoromanica.ro
385(498.1)
17400 385 (498.1)
[Stiri cu privire la proiectul construirii unei linii ferate
Brasov-Bucuresti]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 367: intimplari de zi.
Din Ost- deutsche -Post. Se anuntl ca, lntre altele, venirea
lui Coronini la Viena ar fi Post prilejuita si de aceasta chestiune,
deoarece $tirbei si marli boieri din Tara Romaneasca s-ar fi decla-
rat Bata 5a sprijine acest protect al Camerei de comert din Brasov.
Construirea ar fi Post 0, se Inceapd concomitent, de la Brasov si,
de la Bucuresti.
17401 385 (498.1)
[Construirea unui drum de fier intre Brasov si Bucu-
resti]. ZIMBRUL, III (1855), p. 1023-1024: Revista.
Se zvoneste ca prezenta generalului Coronini la Viena ar fi
In legatura cu construirea unei cai ferate Intro Brasov 5i Bucuresti.
Se adauga ca principele Stirbel Impreuna cu bolerii marl s-au decla-
rat dispusi a sprijini silintele easel de comert din Brasov pentru cla-
direa acelui drum de for ", Se proiecteaza ca luerarile sa se Inceapa
de o data din amlndoua partile".
17402 385 (498.1)
[Stiri date de Ost-deutsche-Post" in privinta stadiului
problemei construirii call ferate Brasov-Bucuresti].
STEAOA D., I (1855), p. 92: Austria.
17403 385 (498.1)
[Extrase dintr-un articol aparut in Pester Lloyd" din
5 ian., cu privire la proiectele de linie ferata de la Brasov
care Dunare]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856),
p. 5: Donaufarstenthiimer.
Se argumenteaza pentru prelungirea liniei din Transilvania
pina. la Brasov ca punct principal de legatura cu Principatele
Romane. Se indica 3 variante pentru calea ferata: 1) prin pasul
Buzau, orasul Buzau, la Braila; 2) direct Ploiesti-Bucuresti-Giur-
giu; 3) aceeast variant& prin Satu-lung.
17404 385 (498.1)
Importanta unui druma de fern de la Brasova prin
Valahiea piny la Dunarea. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 8, p. 2-3; STEAOA D. , (1856), p. 23-24: Drumul
de feru de Ia Brasovii prin Valahiea Wind la Dunarea.
Zimbrul traduce articolul din Wanderer, iar-Sleaoa D. 11 repro-
duce din Zimbrul. Pentru a justifica necesitatea acestei linil ferate
se arata amanuntIt comertul Transilvaniei cu Principatele si mis-
carea porturilor Braila, Galati si Giurgiu in 1852.
17405 385 (498.1)
[Extrase dintr-un articol aparut in Pester Lloyd",
cu privire la proiectele de construiri de linii ferate in Prin-
cipatele Romane]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856),
p. 45-46: Donauffirstenthamer.
Discuta cu amanuntime diferitele linii, care ar avea ca punct
central Bucurestii.
17406
385 (498.1)
[Stiri in legatura cu proiectele pentru construirea de
cai ferate in Tara Romaneasca]. BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 81: Donaufurstenthumer.
Se anunta ca an sosit In Bucuresti vicepresedintele, secreta-
rul *i unii membri ai Camerei de comert si meserii din Brasov, pentru
a se interesa despre construirea liniilor ferate din Tara Romaneasca.
*1 felul cum se va face legatura for cu reteaua austriaca.
17407 385 (498.1)
Legiuire Pentru concesie de paminta in trebuinta
de drumuri de fierii in printipata. BULETIN [T. R.],
1856, p. 77; VEST. R., XXI (1856), p. 69.
Proprietarii de mosii vor concesiona fara nici o plata de la
25-42 de stInjeni pentru calea ferata, iar pentru pogoanele nece-
Bare la cladirea statiilor vor fi despagubiti. Tot act se public& si
ofisul domnesc catre Obsteascul divan prin care se Intareste aceasta
legiuire.
385 (498.1) CAI FERATE
17408 385 (498.1)
Projet d'etablissement de chemins de fer en Valachie.
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 26, p. 1.
Raportul Divanului si ofisul domnesc privitoare la concesiunile
terenurilor necesare construirii liniilor ferate.
17409 385 (498.1)
Temeiurile pe care Obstescul Divana a imputernicit
pe Guvernul Romanescti a trata pentru concesia unei
linii de drum de fiera In Principal. BULETIN [T. R.],
1856, p. 77-78.
Concesiunea se va da companiei care va prezenta conditiile
cele mai folositoare pentru gat: concesiunea se acorda pe un ter-
men de 99 ani; Intinderea liniei va II de la Orsova, prin Craiova si
Bucuresti, pina la un port de la Dunare si apoi pina la Marea Neagra.
17410 385 (498.1)
Conditions aux quelles l'assemblee du Divan general
a autorise le gouvernement Princier a trailer pour la
concession d'une ligne de chemin de fer en Valachie.
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 27 p. 1-2.
E vorba de Temeiurile" acordate de Obstescul divan guver-
nului din Tara Romaneasca ca sa trateze concesionarea unei cai
ferate.
17411 385 (498.1)
[E aminitit proiectul drumului de fier de la Brasov,
cu doua ramificatii una spre Giurgiu, alta spre Galati].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 76: Comertu.
17412 385 (498.1)
[Stiri cu privire la construirea liniei ferate Brasov -
Bucuresti - Dunarea]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 146-147: Austriea.
S-a stabilit gura, prin care sa se poata scoate linia p'intre
Carpati spre sesurile Valahiei". Inginerul Dimer a Inceput lucrarile
Bucuresti-Ploiesti. Guvernul din Bucuresti informeaza Camera de
comer din Brasov ea este de acord pentru formarea unei societati
care sa se ocupe de facerea drumului de fier.
17413 385 (498.1)
[Se anunta ca guvernul Tarii Romanesti studiaza
oferta unei companii privitoare la concesiunea liniei ferate
de la granita Brasovului - Bucuresti-un port al Dundrii].
BULETIN [1. R.], 1856, p. 129-130: Publicatie.
385 (498.1)
17414
[COmentarii cu privire la ofertele facute de societatile
straine pentru construirea unei linii ferate in Tara Ro-
maneasca]. LE COURRIER DU B., I (1856), nr. 34,
p. 2: Interieur.
E vorba de o societate din Dresda side o alta societate straina
care se intereseaza de executarea lucrarilor pentru o linie ferata,
de la Brasov la Dunare si Marea Neagra.
17415 385 (498.1)
[Dare de seamy despre conditiile puse de guvernul
Tara Romanesti pentru concesionarea construirii tailor
ferate].BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 89 90:
Donaufiirstenthiimer.
In total, 17 conditii. Linia urina sa se lege de cea austriaca
de la Orsova, sa tread. prin Craiova si Bucuresti si sa se termine
la unul din porturile Dunarii, pe care II va desemna guvernul; jar
de acs ar urma sa fie continuata Oa la Marea Neagra.
17416 385 (498.1)
[Despre lucrarea caii ferate de la Brasov spre Bucu-
resti]. G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Partea Neofi-
ciOsa. Transsilvania.
Se arata ca se spereaza, ca pina la toamna lucrarile prelimi-
narl pentru cladirea drumului de fer de la Brasov peste Ploiestl
si Bucuresti, la Dunare, vor fi finite". Se mai informeaza despre
negocierile guvernului din Tara Romaneasca cu Camera de coma
din Brasov privind construirea si concesionarea acestei cal ferate.
www.dacoromanica.ro
385 (498.1)
17417 385 (498.1)
[Cercetarile pentru drumulti de fern in pasula Buze-
ula Si ala Santului decurgu merea cu tofu adinsula"].
G. TRANS., XIX (1856), p. 138.
17418 385 (498.1)
[Stiri cu privire la cercetarile intreprinse in pasul
Satu-Lung", pentru pregatirea construirii liniei ferate
de la Brasov spre Tara Romaneasca]. BUKURESTER
DT. Z., XII (1856), p. 150, Kronstadt, 16 Mai.
17419 385 (498.1)
[Scurf comentariu cu privire la planuita constructie
a tailor ferate in Tara Romaneasca]. LE COURR1ER
DE B., I (1856), nr. 39. p. 1.
17420 385 (498.1)
Des voies de communication dans les Principautes
Moldo-Valaques. LE COURRIER DE B., I (1856),
nr. 39, p. 1-2.
Se cere ca linia ferata, ce Sc va construi In lungul Moldovei,
sa no se opreasca la Galati, ci sa mearga pina la Bucuresti. Pentru
Tara Romaneasca se cere ea In afara de linia ferata proiectata
Brasov - Bucuresti -Giurgiu sa se mai tacit si alta Bucuresti -
Craiova - Slatina. De asemenea se mai arata necesitatea ca aceste
linii ferate sa fie legate cu o retea de canale.
17421 385 (498.1)
[Stiri din ICronstadter Zeitung" in privinta apro-
piatei construiri a drumului de fier Brasov-Ploiesti-13ueu-
resti]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 139: Transil-
vania.
17422 385 (498.1)
[Despre lucrarile facute pentru a se determina punctul
de trecere at caii ferate din Transilvania in Tara Roma-
neasca]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 142: Tran-
silvania.
17423 385 (498.1)
[Despre activilatea si silintele Camerei de comer si
industrie din Brasov pentru a determina construirea liniei
de cale ferata Brasov Bucuresti]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 145-146: Transilvania.
Se semnaleaza, Intre allele, vizita unei delegatii a camerei bra-
sovene la Bucuresti.
17424 385 (498.1)
[Stiri despre lucrarile preliminare ale drumului de fier
din Tara Romaneasca]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 146: Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
Informatii dupa fronsteidler] Z [eitung
17425 385 (498.1)
[Sari cu privire la lucrarile de proiectare pe toren a
BUKURESTER
liniei ferate Brasov-Ploiesti-Bucuresti].
DT. Z., XII (1856), p. 147: Kronstadt, 9 Mai.
$tIri cu privire la lucrarile dinspre partea Brasovului. Stint
despre lucrarile intreprinse pentru cercetarea terenului hare Bucu-
resti si Ploiesti, do inginerul Dimmer. Stir' despre tratativele duse
In Bucuresti de catre reprezentantii Catnerei de convert si meseril
din Brasov. S-a aprobat, de guvernul Taxi! Romanesti, propunerca
for de a forma o societate anonima pentru construirea liniei ferule
Brasov - Bucuresti, cu privilegiu pc 90 ant.
17426 385 (498.1)
[Textul unei corespondents din Craiova, cu privire
la proiectele de cai ferate in Tara Romaneasca, aparuta
in Oesterreichische Zeitung"]. BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 193-194: Donauftirstenthtimer.
Se discuta, Intro allele, problema unel legaturl de cale ferata,
Intre Tara Romaneasca sl Austria, mai scurta dectt cea prin Brasov.
Insa statul major austriac s-a pronuntat impotriva unei linii feraLe
921
 385 (498.1) CAI FERATE 385 (498.1)

Buzia,- Or$ova, din considerente strategice; iar o linie peste valea 17436 385 (498.1)
Cernei ar costa prea mull. In consecintA, pledeazA pentru o linie [Despre construirea liniei ferate Brasov - Ploiesti -
ferata Sibiu- Craiova- Slatina- Bucure$ti.
Bucuresti - Dunare]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 101,
17427 385 (498.1)
p. 4: Transilvaniea.
[Drumurile de fier ce sint proiectate sa fie construite Se dau amanunte asupra mersului lucrArilor $i a angajamen-
in Romania"]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 57, p. 2. telor luate de guvernul din Tara Romaneasca. Din Wanderer.
Este vorba de unul care Sibiu $i altul Predeal- Bucure$ti. 17437 385 (498.1)
Se indica sumele In lei ce ar trebui sa fie chelluite cu aceste
drumuri. [Greutatile ivite in legatura cu construirea liniei fe-
rate ce leaga Transilvania cu Tara Romaneasca]. ZIM-
17428 385 (498.1) BRUL, IV (1856), nr. 111, p. 3-4: Transilvania.
[Se anunta sosirea la Bucuresti a unui inginer austriac Se precizeaza ca sint mici tergiversAri din partea guvernului
si a doi ingineri francezi, pentru a se ocupa de construirea Tarii Romane$tiln ceea ce prive$te trecerea la lucru efectiv. $tire
unei sosele si cai ferate]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 67, din Wanderer.
p. 2-3. 17438 385 (498.1)
*Urea este din Wanderer.
[Despre viitoarea construire a unui drum de fier pe
17429 385 (498.1) linga Sumla la Varna" si apoi ping la Rusciuc]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 387: Cronica straina.
[Comentarii in presa straina pe marginea proiectului
concesionarii construirii de linii ferate in Tara Roma- Se observA ca prin aceasta tale ferata se va stabili o trainica
neasca, casei Maximilian Weber]. ZIMBRUL, IV (1856), legating comerciala cu Principatele $i ca drumul de la Constanti-
nr. 72, p. 1: Stiri atingatoare de Principate. nopol la Viena va fi scurtat cu 100 de ore.
Din Wanderer. 17439 385 (498.1)
17430 385 (498.1 Despre drumul de fer de la Varna la Rusciuc. VEST.
R., XXI (1856), p. 374: Constantinopol.
[Despre plecarea in Principate a comisiei comitc-
tului de la drumul de fer de la Clujn"). G. TRANS., Se arata importanta acestui drum de fier, data proiectul se
XIX (1856), p. 286. va realiza, atlt pentru comertul Bulgariel cit $i pentru comertul
Principatelor RomAne.
Se arata ca aceasta comisie era format& dintr-un inginer englez
din contele Toldalagi $i din inginerul Neme$. 17440 385 (498.1)
17431 385 (498.1) [Informatie despre construirea unei linii ferate Varna -
[Se anunta reintoarcerea din Principate a comisiei Rusciuc]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 398: In-
comitetului pentru cladirea drumului de feat de la timplari de zi.
Clujii in Principate"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 302: Se arata, dupe Journal de Constantinople, marile foloase pe
Transsilvania. care le va aduce aceasta linie.
Se informeazA CI aceasta comisie, care mersese pina la Galati 17441
$i Braila, a ajuns la concluzia ca drumul de fier trebuia sa treaca. 385 (498.1)
in Principate prin pasul Buzau, iar nu prin pasul Oituz. [Se anunta ca o companie engleza a inceput lucrarile
pregatitoare pentru construirea unei linii ferate Kiistenge
17432 385 (498.1) (Constanta) - Rasova]. BUKURESTER DT. Z., XII
[Stiri din presa straina cu privire la construirea unei (1856), p. 399. col. II: Tultscha 5 Dezember.
linii ferate intre Brasov si Braila cu ramificatii catre
Buzau, Ploiesti, Bucuresti si Giurgiu]. ZIMBRUL, 17442 385 (498.1)
IV (1856), nr. 82, p. 4. [Se anunta inceperea lucrarilor preliminare pentru
Din Gazeta de Colonia. linia ferata Custendge - Rassova]. LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 96, p. 1: Principautes Danubiennes.
17433 385 (498.1) Lucrarile se fac de o companie engleza.
[Guvernul din Tara Romaneasca nu face concesiuni
Austriei pentru construirea liniei ferate Orsova - Bucu- 17443 385 (498.1)
resti - Dunare]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94, p. 1: [La Constantinopol s-a infiintat o companie actionara
Stiff atingatoare de Principate. pentru construirea unei cai ferate de la Rasova pe Dunare
Se anunta de asemenca c& inginerul Franz Dinner, insarcinat la Kiustenge]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
cu cercetarile pentru construirea acestei linii, a fost mutat sail (1857), p. 272: Depese telegrafice.
continue studiile pentru linia Bra$ov -Bucure$ti. DupA Noua Gazeld
de Prusia. 17444 385 (498.1)
[Lucrarile drumului de fier de la Kiustenge la Dunare
17434 385 (498.1) au inceput"]. ROMANUL, II (1858), nr. 78, p. 310,
[Stire despre lucrarilepreliminare pentru con- col. II: Bucuresti, 2/14 Octom.
struirea liniei ferate Brasov - Bucuresti - Marea Neagra]. Din cronica de informatii $i comentarii semnatA de C. A. Rosetti.
G. TRANS., XIX (1856), p. 129: Transilvania; ZIMBRUL
BRUL, IV (1856), nr. 95, p. 1-2: Teara Romaneasca 17445 385 (498.1)
Conditiile puse de guvernul din Tara Romaneasca shit ca linia [Se anunta ca drumul ferecat de la Chiustenge spre
ferata sa treaca pa la Telega $i sa se continue pina la mare. Dunare a inceput a se lucra]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 312: Depese telegrafice, p. 314: Turciea.
17435 385 (498.1)
[Se anunta publicarea proiectului contractului intro 17446 385 (498.1)
casa Hubert din Viena si guvernul din Tara Romaneasca [Se crede ca in anul 1859 linia ferata Kiustenge-Du-
pentru construirea unei linii ferate]. ZIMBRUL, IV nare va fi terminate, ea necuprinzind decit 39 mile engle-
(1856), nr. 97, p. 2. zesti]. ROMANUL, II (1858), nr. 79, p. 314.

922

www.dacoromanica.ro
385 (498.1) CAI FERATE 385: 625.61 (498.3)

17447 385 (498.1) drumul cu vapori In Europa. E citat Blanqui, Cu privire la leglitura
[Despre continuarea viitoarei cdi ferate ardelene in dintre progresul cultural, col social $i col al transporturilor. Date
Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 3: cu privire la felul cum lipsa mijloacelor moderne de transport In
intimpldri de zi. Moldova contribuie la scumpirea produselor. Necesitatea unui drum
de fier. Argumente cifrice ca un drum de tier s-ar putea construi
Se arata ca de la pasul Buz3ului linia ferata Sc va Imparti in In Moldova cu un prep de cost foarte sc3zut (raportul inginerului
Bona, una spre Galati $i Braila, iar alts catre Bucure$ti, prin Ploie$ti. Omer de Het). Date dintr-un raport al fostolui inginer $ef la Depar-
17448 385 (498.1) tamentul luerarilor publice, Begen, cu privire la costul unei linii
ferate Ocna - Galati.
[Se anunta ed. planurile $i desenele pentru linia ferata
Giurgiu, Bucure$ti, Ploiesti, Buzilu ping la frontiera 17457 S.[utu], N. 385 (498.3)
austriaca au fost terminate si se a$tepta aprobarea Folosinta unui drumit de feril. ZIMBRUL, III
Turciei pentru executare]. -- ANUNT. R., IV (1857), (1855), p. 33-34, 37-38, 45-46, 53-54, 57-59.
nr. 3, p. 3: Franta.
Reproducere din Romania Literard.
17449 385 (498.1)
[Se anunta ca mitsuriltorile preliminare $i nivelarile 17458 385 (498.3)
pentru construirea drumului de fier Giurgiu Bucure$ti
- - [5tire cu privire la activitatea depusil de D. Bonin,
Ploie$ti - Mizil s-au terminat]. G. TRANS., XX (1857), delegatul societatii financiare din Paris Creditul mobiliar",
p. 40: Teara Romaneascd si Moldavia. in vederea construirii liniei ferate, de la granita Austriei
Se veste$te ca lucrarile fusesera conduse de inginerul Francisc ping la Galati]. STEAOA D., I (1855), p. 4: Facto
Dimmer $i ca nu se mai a$tepta decit aprobarea Portii pentru a se diverse.
Incepe construirea propriu-zisa a drumului de fier.
17459 385 (498.3)
17450 385 (498.1) Drumurile de Per ale Austriei in directia Moldovei.
[Despre constructia drumului de fier prin Brasov STEAOA D., I (1855), p. 107-108.
spre Principate]. G. TRANS., XX (1857), p. 102: Traducerea unei parti dintr-un articol aparut In ziarul Dundrea
Partea Neoficinsd. [Die Donau/ din Viena, cu privire la mersul construirii drumului
Se veste$te ca aceasta constructie era putin Intirziata din cauza de fier din Galitia, care prin Bucovina - Ia$i - Galati va face posibila
desfli$urarii evenimentelor din Principate, dar ea va fi Inceputa la legarea Marii Negro cu Marea Nordului.
un moment dat, familia Rothschild fiind interesata.
17460 C. 385 (498.3)
17451 385 (498.1) [Scurt articol in care se propune ca in Moldova sa
[$tire cu privire la infiintarea companiei engleze The se formeze o societate care sa prelungeascd calea ferata
Danube and Black sea railway and Kustendje harbour ping la Galati]. ZIMBRUL, III (1855), p. 109: Moldova.
company"]. ROMANUL, II (1858), p. 149, col. III.
Rostul acestei companii este construirea liniei ferate Constanta- 17461 385 (498.3)
Cernavoda. Stirea este cuprinsa In cronica politica semnata de C. A. [Ziarele din Viena au anuntat incheierea unei con-
Rosettl. ventii intre Grigore Ghica, domnul Moldovei, si o societate
franceza, pentru construirea unei cili ferate de la Dunare
17452 Rosetti, C. A. 385 (498 .2) ping in Bucovina, de-a lungul Siretului]. G. TRANS.,
[Consideratii privitoare la indiferen a ardtatd de ro- XVIII (1855), p. 246: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
mani pentru construirea de cat ferate]. ROMANUL,
II (1858), p. 270, col. III. 17462 385 (498.3)
Sint cuprinse is sfIrsitul eronicii politics". [Zvon ca domnitorul Moldovei ar fi acceptat un pro-
iect de cale feratd de la Dunare spre Bucovina]. TELE-
17453 385 (498.3) GRAFUL R., III (1855), p. 242-243: intimpldri de zi.
[ Consideratii cu privire la necesitatea unei cai ferate Domnitorul ar da parnintul, lemnul $i munca gratuit, iar socle-
prin mijlocul Moldovei]. G. TRANS., XV (1852), p. 271: tatca franceza, care construie$te calea ferata, ar exploata-o 99 ant.
Terra romaneasca si Moldavia.
17463 385 (498.3)
Intr-o corespondents din Ia5i, se arata ca 1/3 din pretul grt-
nelor la Galati Inseamna costul transportului for pins acolo. De [$ tiri in legdturil cu planul unei linii ferate pentru
aceea, se argumenteaza necesitatea unei linii ferate de la Mihaileni Moldova]. STEAOA D., II (1856), p. 124: Buletinul
la Galati. zilei.
Societatea liniei de fier din partca nordica a Austriei" a obti-
17454 385 (498.3) nut concesiunea de a prelungi linia de la Dembita la Psemisl, tar
[Se veste$te ca domnitorul Moldovei, Ghica, inainte Compania proprietarilor de Galitia" a obtinut dreptul de a con-
de plecarea sa din Viena, ar fi promis sit lege Iasii de strui linia Psemisl- Lemberg- Brodi $1, eventual, a o prelungi pina
Austria, printr-o cale feratd]. G. TRANS., XVII (1854), la granita Moldovei. Sapieha, reprezentantul acestel companii, a
p. 355, col. II: Mai nou. cerut administratiei din Bucovina sa subscrie actiuni. Tot el a soli-
citat domnitorului Moldovei concesiunea liniei ferate de la granita
17455 385 (498.3) Austriei pins la Galati. Guvernul moldovean e Insa de Orem Ca
[Principele Gr. Ghica ar fi promis la Viena, inainte aceasta concesiune de constructie sa fie acordata la libera concurenta
de plecarea sa la Ia$i, ca va sprijini construirea unei cdi si va anunta un termen de 3 luni pentru primirea ofertelor.
ferate de la granita austriaca la capitala Moldovei]. 17464 385 498.3)
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 350: Monarhia Austriaca.
[$tire privitoare la proiectul unei linii ferate Galati-
17456 N...[= Sutu, N.] 385 (498.3 Mihaileni, propus de casa Rothschild guvernului otoman].
Folosinta unui drum de fer. ROMANIA LIT., ZIMBRUL, IV (1856), nr. 96, p. 1: *del atingatoare
1855, p. 32-34, 44-46. de Principate.
Motto din Al. Dumas. Expune legatura dintre cornea $i carausie. 17465 385:625 61 (498.3)
Buna organizare a transporturilor Inseamna propasirea statului
In toate domeniile. Ca exemplu, da progresul flout de statul New [Legiuire pentru organizarea unei cili de comunicatie,
York In urma deschiderii canalului Erie. Progresul Inregistrat de de la Ocna la Galati "]. BULETIN [Mold.], XIV (1852),

923

www.dacoromanica.ro
 386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 (282)

p. 226: Secret. de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 53, p. 107: Novitale din nauntru.
Clrmuirea este Imputernicitd a executa aceasta tale, care va fi
alcatuitd din railuri (Sine) ai slujitd cu vagonuri trase de cal", dacd
mijloacele linanciare o vor Ingadui. Pentru lucrarea manuala se
vor utiliza cele 3 zile de mune& a tinuturilor de primprejur.
386 NAVIGATIE INTERIOARA:
FLUVIALA BSI RIVERANA
386 (282) Navigatia pe Dundre
386 (439.2) Navigatia pe Mures si Somes
386 (498.1) Navigatia pe Arges
386 (498.3) Navigatia pe riurile din Moldova
386:626 Navigatia pe canale
386 (282) NAVIGATIA PE DUNARE
Vezi si: 341 Drept international
17466 Meledon, G. 386 (282)
Viitoriul Dunarei. ZIMBRUL, III (1855), p. 861-
862, 865-866.
Articol In care autorul, dup. ce arata Insemn3tatea pentru
Europa a caderii Sevastopolului, analizeazd importanta pe care o
prezinta Dundrea pentru comertul *i echilibrul european ; arata
apoi ca viitorul titrilor romaneati este legit de viitorui Dundrii.
17467 386 (282)
[Se anunta aparitia in Presse" a unui articol cu pri-
vire Ia navigatia pe Dunare, scris de Poujade, fostul
consul general francez la Bucuresti]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 48, p. 2.
17468 Poujade, E. 386 (282)
Plutirea Dunarei de josa. FOILETONUL Z., V
(1856), p. 9-11, 25-28, 37-40, 44-48, 52-55.
Traducere de N. Mderirescu. Articol despre importanta
economics a navigatiei dunarene. Se face un istoric al politicii euro-
pene pentru asigurarea acestei navigatii.
17469 386 (282)
[Extrase dintr-un articol cu privire la noile perspective
ale navigatiei pe Dunare, aparut in foaia austriaca Die
Donau" BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 137-
138: Oesterr. Monarchie.
Subliniazd ca toate cane ferate In proiect sau In constructie
In tinuturile din jurul Dundrii de jos, departe de a scadea importanta
fluviului ca artery de comunicatie, 1-0 mdresc. La Dundre vor con-
flua elite ferate ale tdrilor balcanice. Dundrea amine eel mai ieftin
mijloc de comunicatie pentru' manic cantitati de marfuri. Prin cane
ferate titre fluviu ai prin o Dundre liberd, agriculture In Principa-
tele Romane, Transilvania ai Ungaria va deveni rentabila. Aceste
tart vor deveni grinarul Europei occidentale, industrializate.
17470 386 (282)
Navigatiunea Danubiului. ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 112.
Articol tradus din Le Sicle, In care se prezinta date istorice
privind dreptul international de navigatie:fluviald lnainte de trata-
tul de la Paris $1 In care seyvorbeate de expeditia capitanului Mag-
nan to apele dundrene. Se arata, In Incheiere, ca pentru comertul
francez Dundrea deschlde perspective nebAnuite, Marsilia putlnd
furniza Principatelor zandrul cu 20% mai ieftin ca Triestul.
17471 386 (282)
Navigatiunea pe Dunare. ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 170-171.
Articol tradus din Le Siecle, In care se analizeaza situatia navi-
gatiei pe Dundre $i se pledeazd pentru un larg comert dundrean al
Frantei. Part! din articol sInt cenzurate.
17472 Angelescu, E. 386 (282
[Articol In care se arata ca libera plutire pe Dunare
va aduce foloase materiale, morale si politice tarilor ro-
mane]. NATIONALULtf, I (1858), p. 46.
17473 386 (282)
[Camera comertului si industriei" din Brasov publica
date statistice despre navigatia pe Dunare in anii 1847
1854]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 76, 80:
Comerta.
Statistica se publicd In legdturd cu proiectul construirli dru-
mului de tier Intro Brasov, Galati ai Giurgiu.
17474
386 (282)
[Informatii despre navigatia pe Dundre in anul 1849]
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 44.
Jurnalul de Odessa publicd o dare de seams asupra navigatiei
dundrene In anul 1849. Prin Sulina au intrat 1733 vase, din care 107
rosiene, *i au lean 1542 vase, din care 109 rosiene. Se clan cifrele
produselor exportate.
17475 386 (282)
[Informatii despre un plan austriac de a regula Du-
narea pith"' unde intra in Marea Neagral. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 88.
17476 386 (282)
[Anunt privitor la cursele vapoarelor societatii Cesaro-
Craiasca privilegiata navigatie de vapoare pe Dunarea"
si ale Loidului austriac de la Viena la Galati si de la Ga-
lati Ia Constantinopol]. VEST. R., XVI (1851), p. 56:
Instiintari (141)
Anuntul este dat de reprezentantul agentiel, C. Rot.
17477 386 (282)
Cesaro-regeasca companie a navigatii vapoarelor pe
Dunare. VEST.R., XVI (1851), p. 168: Instiintari.
Anuntd ca vor Incepe curse regulate de la Giurgiu la Viena
cu vapoarele, pe Dunare.
17478 386 (282)
[Despre cursele vapoarelor de la Galati la Viena].
VEST. R., XVI (1851), p. 212: Instiintari.
Se anunta ca, pe linga cursa slptamtnall, se adauga mods una,
In toate clod duminici", Jar de la 8 august se va adauga un vapor
rapid.
17479 386 (282)
Prima c.c. privilighiata plutire a vapoarelor pe Dundre.
VEST. R., XVI (1851), p. 248: Instiintari.
Se anunta cursele vapoarelor de is Viena la Galati, de la Pesta
la Galati ai de la Ruaava la Galati, IncepInd de la 1 septembrie 1851.
17480 386 (282)
[Despre negocieri austro-rusesti in privinta navigatiei
pe Dunare]. G. TRANS., XIV (1851), p. 180.
17481 386 (282)
[Stire din Austria cu privire la negocierile dintre Austro-
Ungaria si Rusia, pentru navigatia pe Dunare]. ZIM-
BRUL, II (1851), p. 54: Revista politica.
17482 386 (282)
[Conform unui tratat de comert incheiat intre Austria
si Rusia, ultima si-a luat obligatia de a curati gura Dunarii
de la Sulina]. VEST. R., XVI (1851), p. 211: Austria.
17483 386 (282)
[Stire despre navigatia pe Dunare]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 220: Novitale din nauntru..
Se anunta Imbunatitirea navigatiei dintre Viena, Galati, Con-
stantinopol $1 Odessa *1 anume prin scurtarea timpulul.

924

www.dacoromanica.ro
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 382 (282)

17484 386 (282) 17497 386 (282)

[$tire din Austria cu privire la imbunatatirea mijloa- [instiintarea consulatului Austriei ca toate cora-
celor de transport pe Dunare]. ZIMBRUL, II (1851), bijle ce vor intra in porturile Austriei sint supuse clarii
p. 154: Revista Politica. numita tonajun. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 182: Novitale din nauntru.
17485 386 (282)
[Gazeta de Triest" scrie ca ping la 4 iunie nu ince- 17498 386 (282)
pusera lucrarile de curatire a gurii Sulina de arinisuri [Incheierea definitive a tratatului ruso-austriac pentru
cu marina de vapor numita .Bager]. VEST. R., XVI corabierea pe Dunare privitoriu la gura Sulinei"]. G.
(1851), p. 202. TRANS., XV (1852), p. 307.
17486 386 (282) Se arata CA se mai cere singura publicare din Imbe pArtile".
[Lucrari de dragare in Delta Dundrii]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 256. 17499 386 (282)
Gazeta de Trieste anunta ca ,.operatia disardnisului gurii Duna-
[Buna situatie financiara a societatii austriece de
rii, numite Sulina, urmeazd de cltva timp din partea dregatoriilor navigatie pe Dunare]. G. TRANS., XVI (1853), p. 3.
rosiene cu mare energie". Masina engleza, numita Bager, senate Se arata ca societatea ajunsese dupd 20 ani do activitate la un
mereu vase pline cu nisip. capital de 3 500 000_florini.
17487 386 (282) 17500 386 (282)
[Despre operatia disaranisului gurei Duntirei, numite [Informatii despre circulatia vapoarelor pe traseul
Sulina", facuta de rusi] . VEST. R., XVI (1851), p. Viena - Galati - Constantinopol]. G. TRANS., XVI
239: Austria. (1853), p. 4.
In urma acestei operatii plutirea vasclor de comert se va face Se dau informatii In legAturd cu aceasta circulatie, cu prilejul
cu mare tnlesnire. ntrdrii In activitate_a noului vas FranzIosef".
17488 386 (282) 17501 386 (282)
[Masuri Iuate de Rusia, In urma tratatului ei de comert [Buna situatie financiara a societatii austriece de
cu Austria, de a cured si de a face navigabila Duniirea navigatie pe Dunare]. G. TRANS., XVI (1853), p. 26;
pe la Sulina]. G. TRANS., XIV (1851), p. 236. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 46: Austria.
17489 386 (282) Se arati ca, cu toatd concurenta drumulul de tier, societatea
[Conventie ruso-austriaca privind Indepartarea pie- realizase in anul 1852 un clstig de 5 675 661 florini si 48 creitari si
dicilor de corabiere" la gurile Dunarei]. G. TRANS., un spor de 25% In ceea ce priveste transportul mdrfurilor si al cillii-
XIV (1851), p. 307. torilor.

17490 386 (282) 17502 386 (282)

[Ciocnirea vaselor Seceni" si Pesta" pe DunAre, [Stiri in legatura cu navigatia cu vapor pe Dunare].
Intre Giurgiu si Braila]. GAZ. DE MOLD., XXIII BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 6: Oesterrei-
(1851), p. 398: Tara Romaneasca. chische Monarchie.
17491 386 (282) Se anuntd a cere (Mal remorchere Castor" gl Pollux"
[Avizul" Societatii austriece de navigatie cu privire la ale societatii de navigatie cu vapor pe Dundre, comandate la Cha-
GAZ. DE MOLD., XXVI (1852), lons sur Saone, In drumul for de la Marsilia spre Pesta, vor trcbui
navigatia pe Dunare]. si ierneze In Turnu-Severin, nemaiputlnd Inainta, din cauza nive-
p. 60. lului scazut at apei la Portile de Fier.
Se anunta ca vor lncepe la 24 februarie/7 martie plutirile
regulate" de la Viena la Galati. 17503 386 (282)

17492 386 (282) [$tiri cu privire la Societatea de navigatie cu vapor

[Informatie despre deschiderea" navigatiei pe Dunare
la 6 martie, dat fiind ca In acest an fluviul nu a 1nghetat].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 70.
17493 386 (282)
[Stire din Ploiesti de la 7 martie despre reluarea na-
vigatiei pe Dunare]. G. TRANS., XV (1852), p. 75.
17494 386 (282)
Tarifa a vaselor de vapoare pentru pasageri, cabine,
cabinete, trasuri si marfuri de la Viena la Constantinopoli.
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 104.
17495 386 (282)
[Se afla ca Societatea de navigatie cu vapor pe
Dunare" a comandat la Liverpool 30 de vapoare, desti-
nate traficului cu Marea Neagra]. BUKURESTER
DT. Z., VIII (1852), p. 127, col. I.
17496 386 (282)
[Se aduce la cunostinta generala ca administratia
vapoarelor a aprobat ca de la Orsova In sus pe apa
Dunarii O. se transporteze In slepuri legate de vapor do-
poarele de ramatori ale negutatorilor pentru on care
be vor voi"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 156.
pe Dunare]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 32.
Societatea anunta ca la 3 febr. remorcherul Pollux, In urma
vremii favorabile, a putut sosi de la Viena la Giurgiu; la 15 febr.
se va relua navigatia regulate Intre Viena si Marea Neagra.
17504 386 (282)
Privelegiata-navigatie pe Dunare a vapoarelor ces.
reg. austriace. VEST. R., XVIII (1853), p. 44: Instiin-
ttiri
Anuntd ca de la 3/15 februarie vor incepe calltoriile regulate
ale vapoarelor pe Dundre, de la Viena pind la Marea Neagra.
17505 386 (282)
[Se anunta reinceperea navigatiei pe Dunare a vaselor
companiei Lloyd]. G. TRANS., XVI (1853), p. 72:
Tier 'a romanesca si Moldavi'a.
17506 386 (282)
[Avizul" referitor la navigatia dintre Viena si Galati].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 96.
Se anunta cd. la 1 martie a Inceput directa comunicatie Intro
Viena gi Galati; se arata porturile romanesti la care va face email
vasul. De asemenea se anunta CA la 11 (23) martie va pleca primul
vapor al societatii Lloyd tie la Constantinopol la Galati.

925

www.dacoromanica.ro
 382 (282) NAVIGATIE INTERTOARA
17507 386 (282)
[Informatii cu privire la cursele Societatii de navi-
gatie cu vapor pe Dunare]. - BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 72: K. K. privil. Donau=Dampfschiffahrt.
La 28 februarie a retnceput navigatia pe malul romanesc; In
3 martie va pleca primul vapor In cursa pc malul turcesc. Cursele
directe Vtena - Galati vor Incepe la 17 aprilie, fiecare cursa va dura,
5 zile.
17508 386 (282)
[Alta informatii de la Societatea de navigatie cu vapor
pe Dunare, in legAtura cu reinceperea curselor sale de
vapoare]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 76:
K. K. privil. Donau Dampfschiffahrt.
Se comunica cram! vasului Die Stadt Pest.
17509 386 (282)
[Comunicat al agentiei austriece cu privire la mersul
vapoarelor Soc. de navigatie cu vapor pe Dunare].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 77: Donauftirsten-
Ihtimer.
17510
386 (282)
Privilegiata-navigatie pe Dundre a vapoarelor ces.
reg. austriace. - VEST. R., XVIII (1853), p. 76.
Se anuna itinerarul vapoarelor cc vor calatori de la Pesta la
Galati.
17511 386 (282)
[$tiri cu privire la cursele vapoarelor Societiltii de
navigatie pe Dunare]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 93, col. II, p. 94, col. I.
$tiri cu privire la remorcherul Pollux.
17512 386 (282)
[Societatea de navigatie cu vapor pe Dundre anunta
itinerarul cursei directe si rapide Viena-Galati]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 96: K. K. privil. Donau =
- [Scaderea estraordinara a apelor Dunarii, face ne-
Dampfschiffahrt, 104: Erratum.
17513 386 (282)
[Pretul calatoriilor pe Dunare intre Galati si Viena
cu vapoarele societatii austriece]. - GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 108.
17514 386 (282)
[Itinerarul vaporului cal grabnic" al agentiei austriece
de la Viena - Galati - Constantinopol si inapoi]. - VEST.
R., XVIII (1853), p. 136.
17515 386 (282)
Societatea de navigatie cu vapor pe Dunare anunta
ca si-a augmentat serviciul de transporturi de marfuri
pe Dunarea de jos]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 99-100: K. K. privil. Donau = Dampfschiffahrt.
17516 386 (282
[Stire din Regensburg, cu privire la construirea unui
vapor -slep pentru linia Dunarii de jos a Societatii de na-
vigatie cu vapor pe Dunare]. BUKURESTER DT. Z
IX (1853), p. 102: Deutschland.
17517 386 (282)
[Date tehnice asupra vaporului Franz-Iosef, destinat
curselor Viena - Giurgiu - Galati]. - BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 105: Donauftirstenthiimer.
17518
386 (282)
[Se anunta un serviciu accelerat Sutra Viena si Galati
cu vapoarele Societatii austriece de navigatie pe Dunare].
- GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 180: Aviz.
Va fi servit de trei vapoare rapide, care vor avea legaturi la
Galati cu vasele Lloydului austriac, care merg la Constantinopol.
Se arata mersul vaselor si pretul transportului pentru pasageri si
marfuri.
926
www.dacoromanica.ro
386 (282)
17519 386 (282)
[Itinerarul complet al curselor Societatii de navigatie
cu vapor pe Dunare]. - BUKURESTER DT. Z. IX
(1853), p. 136: K. K. privil. Donau Dampfschiffahrt.
17520
[Stir/ cu privire la cota apelor Duntirii la Sulina].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 56, p. 221.
-
386 (282)
17521 386 (282)
[Stiri in legatura cu dificultatile de navigatie ale vase-
lor de tonaj mai mare, din pricina nivelului scilzut al
apelor la Sulina].- BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
nr. 56, p. 221: Donauftirstenthiimer.
17522 386 (282)
Sulina, gura Dunarii. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 213: Cronica straina.
Stir! despre situatia politica si navigabilitatea Deltei Dunaril.
17523 386 (282)
[In Noua Gazera de Prusiea" se vede o corespon-
dentd de la Galati, din 12 august, care zice ca., de citeva
zile, o comisie rosieana se ocupa de gura Sulinei cu ingri-
jire sa curete GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 285: Turcia.
17524 M. M. Z. 386 (282)
[Namolirea gurii Sulina impiedica navigatia pe Dunare].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 277: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Capitanii corabiilor protesteaza la consulul rus din Tulcea. La
25 august an Inceput luerarile de curStire.
17525 386 (282)
putincioasa trecerea pe la Poarta de feru"]. - GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 320: Vapor.
17526 386 (282)
[Societatea de navigatie cu vaporul pe Dunare anunta
incetarea curselor Viena - Galati pe ziva de 4 noiembrie].
- BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 296.
17527 386 (282)
[Consulatul rusesc din Principatele Romane face cu-
noscut ca plutirea pe Dunare a vaselor comerciale sub
-
pavilion rusesc inceteaza, in urma razboiului ruso-turc].
VEST. R., XVIII (1853), p. 321.
17528 386 (282)
[Consulatul general rusesc din Principate anunta ca,
in urma declaratiei de razboi din partea Imperiului otoman,
1nceteaza navigatia pe Dunare a marinei comerciale ruse].
- BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 317: Donau-
fiirstenthtimer.
17529 386 (282)
[Instiintare, prin care se anunta dispozitia data de
autoritatile rusesti pentru oprirea navigatiei pe Dunare
a vaselor comerciale sub pavilion rusesc]. - BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 325: Secretariatul de Stat; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 321: Novitale din nauntru.
Masura a fost luata In urma declaratiei rSzboiului de cStre
Turcia. In continuare, se publics hotSrlrea Sfatului Administrativ
al Moidovei referitoare la oprirea navigatiel vaselor sub pavi-
lion moldo-roman". - In Gaz. de Mold. se publics numai Instiln-
'area.
17530 386 (282)
[Sfatul administrativ al Tani Romanesti face cunoscut
ca, in urma razboiului ruso-turc, se interzic plutirea
pe Dunare, comunicatiile intre malurile Dunarii si once
comert si corespondenta cu Turcia]. BULETIN [1. R.].
1853, p. 281, 286; VEST. R., XVIII (1853), p. 325-326,
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 1282)

17531 386 (282) 17542 386 (282)

[Dispozitiile Sfatului administrativ extraordinar al
Tara Romanesti cu privire la incetarea navigatiei roma-
nesti pe Dunare In urma starii de tensiune intre rusi si
turci]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 317:
Donaufiirstenthiimer.
17532 386 (282)
[M5suri cu privire la navigatia pe Dunare]. G
TRANS., XVI (1853), p. 333: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
Incetarea navigatiei vaselor moldo-romanesti. Intreruperea
comunicatillor Mire amIndota malurile Dunarli.
17533 386 (282)
Acta comunicat cinstitului Sfat administrativ ecstra-
ordinar al Orli de care Ecselentia Sa Consolul-general
al Rusiei, In privinta inlesnirilor ce se dau pentru comertul
corabiilor puterilor neutre pe Dunare si pe Marea Neagra.
BULETIN [T. R.], 1853, Foae ecstraord. la nr. 77;
VEST. R., XVIII (1853), p. 353.
Porturile Braila si Galati pot shijb negotulut neutrilor pentru
export si import. Text roman si francez.
17534 386 (282)
[Declaratia Consulatului General al Rusiei cu privire
la folosirea porturilor Braila si Galati pentru navigatia
vaselor neutre]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 362:
Novitale din nauntru.
17535 386 (282)
[Agentii Societatii de navigatie cu vapor pe Dunare
si-au parasit birourile din localitatile turcesti de pe Du-
nare]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 342:
Oesterreichische Monarchie.
17536 386 (282)
[$tire cu privire la nelinistea economics produsa la
Viena de inchiderea navigatiei pe Dunare, In urma luptelor
dintre rusi si turci]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 348: Oesterreichische Monarchie.
17537 386 (282)
[Informatie anuntind ca s-a oprit transportul persoa-
nelor si al marfurilor pe Dunare de la Orsova In jos].
G. TRANS., XVI (1853), p. 337.
$tirea despre bdtalia de la Isaccea si despre oprirea trans-
porturilor pe Dunare a bagat Infra negutatorimea Vienei o mare
neodihna".
17538 386 (282)
Instiintarea Ministerului Finantelor. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 397.
Ministerul din Bucuresti face cunoscut ca navigatia corabitlor
de comert ale natiunilor neutre este liberd, dar este interzisa con-
trabanda de razboiu", ca arme, farba.,de pusca, munitii de razboi.
386 (282)
17539
[Ministerul de Finante rus anunta ca navigatia vaselor
sub pavilion neutru e libera din partea Rusiei]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 409: Novitale din nauntru;
G. TRANS., XVII (1854), p. 11: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Cu conditia de a nu transporta materiale de razboi.
386 (282)
17540
[tiri in legatura cu nivelul apelor la gura Sulinei,
In 1854]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5-6:
Donaufarstenthamer.
386 (282)
17541
[tire ca toate vasele Incarcate cu grine romane s-au
remorcat pe Dunare prin Poarta de fer si acum se afla
pe tale spre locul menirei for "]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 38: Austria.
[Compania vapoarelor pe Dunare anunta c5 au inceput
transporturile de marfuri pIna la Orsova]. VEST. R.
XIX (1854), p. 52; BUKURESTER DT. Z., (1854), p. 46:
Oesterreichische Monarchie.
Acest fapt va contribui la Imbunatatirea situatiel alimentare
din Oltenia.
17543 386 (282)
Plutirea vapoarelor pe Dunare. VEST. R., XIX
(1854), supl. la nr. 20, p. 1-2; BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 76.
Agentia vapoarelor face cunoscut ca plutirea vapoarelor de
la Orsova In sus a 1nceput si arata zilele do plecare a vapoarelor.
17544 386 (282)
[Departamentul Finan(ei din Tara Romaneasca face
cunoscut ca printul Gorceacov a acordat vaselor neutre,
Incarcate cu cereale si alimente, Inca un termen de 8
zile ca sa poata pleca din porturile Braila, Galati, Ismail
si Tulcea]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 121; VEST. R,,
XIX (1854), p. 125.
in Vestitorul Romdnesc text roman si francez.
17545 386 (282)
[Dupa stiri aduse de corabii care an fault recunoas-
teri, Sulina este inchisa]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 98: Intimplari de zi.
17546 386 (282)
[Se anunta ca generalul rus Schilder, din geniu, a
facut cunoscut Lloydului austriac din Galati Ca inten-
tioneaza sa bareze intrarea In bratul Sulinei]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 111, col. II: Mai not.
Prin scufundarea a trei cordbii Incarcate cu pdmInt.
17547 386 (282)
[$tiri cu privire la impotmolirea bratului Sulina].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 133-134: Din campula
resboiului.
Se arata ca generalul Schilder si-a dus planul la Indeplinire.
Gura Sulinei a lost astupata, prin scufundarea cltorva corabil
umplute cu pietre. Oficiul de vama rus a. lost. mutat la Chilia.
Navele comerciantilor trebuie ss trcaca. spre Galati prin bratul
Chilia, care efoarte putin adinc.
17548 386 (282)
[*tiri In legatura cu blocarea gurii Sulinei]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 122: Din campulti resboiulur;
132: Instiintare.
Prin scufundarea a trei corabil umplute cu pietre, gura a
Post redusa la o largime de numai 50 pasi, spre a putea (I supra-
vegheata. In mod sigur. Corablile neutre care transporta marfuri
pentru Austria slnt Instiintate sa iasa In Marea Neagra prin cana-
lul Chilia.
17549 386 (282)
[Camera comerciala si industrials din Brasov anunta
pe negustorii ardeleni in ce conditii se pot aduce marfuri
din Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVII (1854)
p. 132: Instiintare.
Li se anunta ca noul regim de navigatie pe Dundre nu Impledied
aprovizionarea Austriel, cu deosebire in ceea ce priveste alimentele.
In urma dispozitiilor printului Goreiacoff, vasele neutrale care
an lnearcat marfuri in porturile Dunarii pot parasi aceste porturi,
cu directia spre Marea Neagra, prin bratul Chilici.
17550 386 (282)
[Comerciantii din Austria sint multumiti de evacua-
rea Olteniei, care a avut ca urmare libera navigatie pe
Dunare, pentru ei., pins /a Calafat]. G. TRANS.,
XVII. (1854), p. 146-147: Austria.

31 Bibliografia analitica c. 959 927

www.dacoromanica.ro
382 (282) NAVIGATIE INTERIOARA
17551 386 (282)
[Adresa comisarului Budberg catre viceprezidentul
Sfatului administrativ Halcinski, prin care se face cunos-
cut ca de la 1 iunie 1854 este oprit exportul cerealelor
cu vase neutre pe Marea Neagral VEST. R., XIX
(1854), p. 189; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 201.
Vasele neutre, care n-au avut timp sa Incarce, slnt libere
a ramIne pe Dunare sau a pleca pe Marea Neagra pIna la 20 iunie.
Text roman si francez.
17552 386 (282)
[Depesa generalului Budberg adresata contelui Osten
Saken cu privire la libertatea navigatiei vaselor neutre
pe Duntire]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 209:
Departamentul de Finans.
17553 386 (282)
Adresa Esel. Sale generalului- adiutantu de Budberg,
comis. extraordinarii si plenipotentu in Principatele
danubiene, Care Eselentia Sa vice- presidentulu Sfatului
administrativil de Halcinski. G. TRANS., XVII (1854),
p. 199.
Se stabile$te noul regim al navigatiei vaselor neutre pe Dunare,
care transport& cereale $i alimente: In susul Dunarii, ramane libera,
cu conditia de a nu acosta pe tarmul drept ; cele Inearcate la termen
pot naviga spre gurile Dunarii; cele care slnt In curs de IneArcare
vor descarca sau vor fi blocate.
17554 386 (282)
[Adresa printului Gorciakoff catre vicepresedintele
Sfatului administrativ al Tarii Romanesti in privinta
regimului vaselor neutrale pe Dunare]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 193: Donaufarstenthitmer.
Termenul ultlm pentru exportarea de cereale ramIne 1/13
iulie. Navigatia ramlne libera pe Dunare In sus, cu conditia de a
se evlta orice contact cu malul drept. Pe Dunare In jos pot naviga,
Insa nu au vote sa transporte produse agricole catre Marea Neagra,
ca export. Vasele care n-au putut termina Incarearea cerealelor
Wild la 1/13 lune trebuie sit opteze: sau descarca *1 pleaca libere,
sau 1$1 mentln Inearcatura si se aduna spre stationare pe bratut
China.
17555 386 (282)
[Se comunicti reinceperea navigatiei pe Dunare pe
la Turnu-Severin]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 194: Din campulii resboiului.
Se noteaza ca, In urma acestui fapt, marfurile coloniale an
devenit lara$i abundente pe plata Craiovei $i s-au lettinit.
17556 386 (282)
[Societatea de navigatie cu vapor anunta reluarea
curselor Viena-Giurgiu]. BUKURESTER DT. Z., X
(1854), p. 232: k.k. privil. Donau = Dampfschiffahrt.
17557 386 (282)
[Societatea de plutire pe Dunare a reinceput, de la
1 iunie 1854, curse regulate intre Viena 5i Giurgiu].
G. TRANS., XVII (1854), p. 231: Transsilvania.
17558 386 (282)
[Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca face
cunoscut ca, potrivit dispozitiilor generalisimului Omer
Pasa, navigatia pe Dunare este sloboda]. VEST. R.,
XIX (1854), p. 245.
17559 386 (282)
[Turcii iau contact cu aliatii, la Sulina, pentru a reda
navigatiei canalul Sulina]. GAZ DE MOLD., XXVI
(1854), p. 344: Novitale din nauntru.
17560 386 (282)
[Soc. de navigatie cu vapor pe Dunare anunta ince-
tarea curselor intre Viena si Pesta]. BUKURESTER
928
www.dacoromanica.ro
386 (282)
DT. Z., X (1854), p. 324: k.k. privil. Donau = Dampfschif-
fahrt.
Din pricina nivelului scazut al apelor Dunarii.
17561 386 (282)
[Soc. de navigatie pe Dunare anunta incetarea curse-
lor pe Dunare, din pricina sezonului de iarnal. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 352: k.k. privil. Donau -=
Dampfschiffahrt.
17562 386 (282)
[Se anunta ca. feldtaigmaestrul" baron Hess a intoc-
mit un plan pentru sfarimarea stincilor de supt apa,
care impiedica plutirea pe Dunilre la Poarta de fer"].
VEST. R., XIX (1854), p. 334: Austria.
17563 386 (282)
[Baronul de Hess a alcatuit un plan pentru degaja-
rea Portilor de Fier ale Duntirii]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 342: Intimplari de zi.
Planul a fost admis de tmpsrat. Operatia de spargere a stin-
ellor va fi efectuata de armata:austriaca pinalarsfIr$Itul anului 1854.
17564 386 (282)
[Se comunica sosirea la Orsova a unei trupe de pio-
nieri, pentru a arunca in aer unele stinci din apa, la
Portile de Fier] BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 393: Donauffirstenthiimer.
17565 386 (282)
[Stire ca la Virciorova au sosit pionieri, ca sa sparga
gerdabul" de la Poarta de fier"]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 387: intimplari, de zi
17566 386 (282)
[Planuri pentru spargerea stincilor ce primejduiesc
naviga%ia la Portile de Fier]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 364-365: Austria.
Se da *Urea ca aceste lucrari vor Incepe Inca In 1854, fiind
favorizate de nivelul scazut al apelor. Se reaminteste planul lui
St. Seceni [----Sz6cseny] In aceasta privinta, a carui realizare,
Inceputa cam prin 1834, ar fi fost oprita de turcii din Belgrad, din
superstilie.
17567 386 (282)
[*tire in legatura cu operatiile de curatire si degajare
a gurii Dunarii la Sulina]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 409: Donauftirstenthiimer.
17568 386 (282)
[Fragment tradus dintr-un articol al Jurnalului de
S. Petersburg" cu privire la libera navigatie pe Duntire].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 330: Rosiea.
In articol se arata c& Rusia a sustinut In permanenta id eea
liberei navigatii pe Dunare. Se descriu masurile tehnice luate
de Rusia pentru usurarea navigatiel la gurile fluviului.
17569 386 (282)
[Stire din Times" despre libera navigatie pe Dunare,
paralizata in trecut de rusi prin ocuparea deltei]. GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 399: Marea Britaniea.
17570 386 (282)
[Articol publicat in ziarul din Paris Patria" [= La
Patrie"] reteritor la situatia navigatiei pe Dunare].
ZIMBRUL, III (1855), p. 25-27.
Se diseuta pe larg transportul cerealelor $i necesitatea curAtiril
bratului Sulina. Articolul este tradus de T. C.[odrescuj.
17571 386 (282)
[Franta si Anglia au decis ca blocada de la gurile Dunarii
sa nu se extinda asupra corabiilor de comer( austriece].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 42: Monarchi'a Austri-
acii. Austria.
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA
17572 386 (282)
[Stire din Globul" cu privire la ridicarea blocadei
pe Dunare]. ZIMBRUL, III (1855), p. 88.
17573
386 (282)
[Stire despre reluarea navigatiei dintre Galati si
mare]. GAZ DE MOLD., XXVII (1855), p. 37: Novi-
tale din nauntru.
17574 386 (282)
[Ministerul Afacerilor Straine din Paris anunta scu-
tirea de masurile blocadei Deltei Dunarii, pentru vasele
din porturile Principatelor[. GAZ. DE MOLD., XXVII
(J855), p. 49: Novitale din nauntru.
17575 386 (282)
[Stire In legatura cu nota trimisa de Ministerul Afa-
cerilor Straine de la Paris, prin care se arata ca sint excep-
tate de la blocada vasele ce intra 5i ies din porturile
dundrene]. ZIMBRUL, III (1855), p. 93: Moldova.
17576 386 (282)
[Se anunta ca Rusia, Franta si Anglia au consimtit
la libertatea exportului cerealelor si a navigatiei vaselor
Austriei pe Dunare]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 61: Novitale din nauntru.
Blocada s-a ridlcat la gurile DunArii asupra vaselor aus-
triene ce s-ar duce Intr-un port a Dunarei nerosian".
17577 386 (282)
[Gazeta de Trieste" comenteaza oprirea navigatiei
vaselor austriece pe Dunare de-a lungul malului rusesc].
GAZ DE MOLD. XXVII (1855), p. 75: Austriea.
17578 386 (282)
[Generalul Engelhardt, comandant la Reni, a ordo-
nat oprirea unor vase cu pavilion austriac, danez, grec
si moldovean, care pluteau pe Dundre]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 73: Novitale din nauntru.
17579 386 (282)
[S-a anuntat din Galati jurnalelor din Viena ca Rusia
a ingaduit intrarea pe Dunare a vaselor austriece, dar
ca corabiele actor natiuni sint luate afara de la aceasta
partinirel. G. TRANS., XVIII (1855), p. 86: Austria.
17580 386 (282)
[Corespondents de la Galati din 5 aprilie anuntind
ca peste dour sute vase neutrale ajunsesera in portul
Galati pentru a ridica grine 1i ca asteptau autorizarea
Rusiei pentru a putea sa se reintoarca la Constantinopol].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 98-99: Tit r'a roma-
nesca si Moldavi'a.
17581 386 (282)
[Stire cu privire in sosirea a 100 de vapoare austriece
in porturile dunarene, pentru a Incarca cereale]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 117.
17582 386 (282)
[Reluarea navigatiei dintre Galati si Dunarea de sus].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 85: Novitale
din nauntru.
Se mai adauga ca de trei saptamlni vasele comerciale neutre
ramIn retinute la Cetal, de rust.
17583 386 (282)
[Vasele de comert, oprite de rusi, au sosit la Galati].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 94: Novitale
din nauntru.
17584 386 (282)
[Se anunta ca comandantul rus de la Reni impiedica
plutirea pe Dunare, dupa ridicarea blocadei]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 181: Revista.
www.dacoromanica.ro
386 (282)
17585 386 (282)
[Se anunta ca o flotila austriaca va cobori Dunarea
pentru a proteja vasele incarcate cu grine ce trebuie sa
iasa din porturile dundrene]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 192: Stir' Telegrafice.
17586 386 (282)
[C.C. Societatea vaporulul pe Dunare" anunta ince-
perea curselor regulate saptaminale, intre Viena si Galati].
VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 18, p. 1, nr. 20, p. 1.
17587 386 (282)
[Societatea austriaca de navigatie pe Dunilre anunta
inceperea curselor intro Viena si Galati]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 96: Avis.
Se publics $1 tariful pentru dilator( $i marfuri. Text In limbo.
franceza.
17588 386 (282)
[Se anunta ca a reinceput libera navigatie a vaselor
pe Dunare]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 103-
104: Principatele dela Dunare.
17589 386 (282)
[Articol tradus din Noua gazetd de Prusiea" despre
problema navigatiei pe Dundre]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 104-105: Austriea.
Analiza situatlei politice de dupa 1815 $1 a tratatului de
navigatie din 1840. Articolul este situat pe linia intereselor aus-
triece $i In el se aduc Invinuiri Rusiei In legatura cu problema navi-
gabilitatii la gurile Dunkrii.
17590 386 (282)
[Navigatia pe Dunare]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 111: Novitale din nauntru.
Corespondentul din Galati scrie ca nu se stie Inca data ru811
vor permite vaselor neutre sa iasa In mare. 150 de vase asteapta
la Galati. Imparatul Rusiei a acordat vaselor Prusiei acelea$1
privilegii ca celor ale Austriel.NavIgatia dintre Galati $1 Braila
s-a reluat.
17591 386 (282)
[Informatie despre 63 vase austriece care au primit
autorizatia guvernului for de a pleca din Galati spre
mare]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 188:
Galati.
Se adauga, 1nsa, ca nu se stie data ru$ii vor iasa sa treaca
aceste vase, mai ales pe cele cu bandiera olandeza.
17592 386 (282)
[Libertatea navigatiei pe Dunare]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 122: Convert.
Generalul rus Lilders anunta consulii din Iasi el guvernul
rus admite libera navigatie a vaselor comerciale ale Austriei $1
Prusiei, precum si a celor neutre, care urmeaza sa descarce marfa
In porturile aratate In certificate speciale.
17593 386 (282)
[Se face cunoscut ca, dupa notificatia facutil consuli-
lor de la Galati de catre autoritatile rusesti, gurile Dunarii
sint libere pentru pavilioanele prietene Si neutre"].
BULETIN [T. R], 1855, p. 130: Departamentul din
Nauntru.
De asemenea se anunta ca deja In porturile Galati si Braila
s-au flout vInzari, ca la 4000 chile de poruinb.
386 (282)
17594
instiintare din partea agentii vapoarelor Dunarii
in Principat. Orinduiala navigatiei a vaselor de pasagerf
cuma au sa urmeze din luna lui Maiu piny la incheerea
navigatiei pe Dunare. VEST. R., XX (1855), p. 140, 152.
929
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 (282)

17595 386 (282) 17607 386 (282)

[Avizul" celei dintli SocietAti privilegiate austriece [Stiri despre o mare furtuna la Sulina]. - BUKU-
de vase de vapor pe Dunare, prezentind conditiile navi- RESTER DT. Z., XII (1856), p. 5: Donauftirstenthtimer.
gatiei dintre Galati si Viena]. - GAZ. DE MOLD., Se indica numdrul si pavilionul vaselor e8uate la Sulina.
XXVII (1855), p. 178 $i 182.
17596 386 (282) 17608 386 (282)
[Agentia vapoarelor Dunarii in Principate" anunta
orarul vapoarelor de pasageri pe DunAre, cu Incepere
din luna mai]. - VEST. R., XX (1855), supl. la
- [Inchiderea porturilor duniirene din cauza iernii].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 5: Novitale
din nauntru.
nr. 40, p.l. Circa 500 de vase au Post imobilizate In porturile Dunarii
de jos.
17597 386 (282)
[C.C.I. privileghiatA societate a plutiri cu vapor pe 17609 386 (282)
DunAre" anunta orarul curselor vapoarelor de pasageri
$i marfuri cu Incepere din luna lui septembrie]. -VEST. R.,
XX (1855), p. 276, 304.
Dunarii]. -
[Patru vase au pierit la BrAila in urma dezghetAri
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 33:
Novitale din nauntru.
17598 386 (282) 17610 386 (282)
[Articolul tradus din Times" de la 2 octombrie despre [CorespondentA din Galati anuntind pierderea a 4
necesitatea instaurarii libertatii de navigatie pe Dunare]. vase in urma dezghetului Dunarii]. - G. TRANS., XIX
- ZIMBRUL, III (1855), p. 830 ; STEAOA D., I (1855), (1856), p. 47: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
p. 6-7: Anglia.
17599 386 (282) 17611 386 (282)

-
[$tire cu privire la sfarimarea stincilor de la Portile
de Fier, de dare guvernul austriac]. STEAOA D., I
(1855), p. 12: Facte diverse.
[Stiri din Galati, cu privire Ia numrtrul vaselor ce au
naufragiat la gura Sulinei]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 39, p. 2.
Se anunta ca guvernul austriac a Intreprins In anul 1854 Dupil Gazeta de Colonia.
unele lucrAri pentru sfartmarea stIncilor, care Ingreuiazd plutirea
pe Dundre, st ca aceastd lucrare giganticd are a se urma cu Indottl 17612 386 (282)
energie In anul victor ". [Anunt al SocietAtii de navigatie cu vapor pe Du-
nAre]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 44:
17600 386 (282) Erste K.K. privil. Donau = Dampfschiffahrts-Gesell-
[Delegarea unor experti austrieci pentru cercetarea schaft.
gurii bratmlui Sfintul Gheorghe, in vederea constru- Comunicari cu privire la cursele societAtii.
irii unui port]. - STEAOA D., I (1855), p. 33): Iassil
10 Octomvri.
17601
[Masuri austriece pentru repunerea In functiune a
386 (282)
17613
[$tiri cu privire la navigatia pe Dunarea de jos].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 46. col. I: Galatz,
-
386 (282)

portului Sulina si a navigatiei la gura Dundrii]. - GAZ. 10 Februar.

DE MOLD., XXVII (1855), p. 285-286: Austriea. $tiri cu privire la circulatia vaselor.
Dupd Jurnalta Austriean. 17614 386 (282)
17602 386 (282) [Anunt cu ,privire la itinerarul curselor Societatii de
[Scurta *tire cu privire la beneficiile realizate In 1855
de Societatea de navigatie cu vapor pe Dun5re].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 150: Oesterr.
- navigatie cu vapor pe Dunare]. BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 80: Erste K.K. privil. Donau Dampf-
schiffahrts-Gesellschaft.
Monarchie.
17615 386 (282)
Se noteazd si superdividendele" platite actionarilor.
[Stire cu privire la reluarea navigatiei pe DunAre,
17603 386 (282) in urma dezghetului]. - STEAOA D., II (1856), p. 52, 56:
[Presa din Orient" anunta di 50-60 de vase s-ar Sciinti mai noue.
fi scufundat la trecerea prin gura Sulinei]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 402: Turciea. 17616 386 (282)
Ar fi pierit peste 400 de amen,. Redactia spell Insd ca numarul C.C. privil. plutire pe Dunare cu vapor. - VEST. R.,
acestora nu ar ft atit de mare. XXI (1856), supl. la nr. 10, p. 2, supl, la nr. 11, p. 2,
supl. la nr. 16, p. 2, supl. la nr. 19, p. 164, 328, 336, 348.
17604 386 (282) Anunturi rcferitoare la cursele vapoarclor pe Dundre si Mama.
[Puternica furtuna Ia gurile DunArii] - TELE- Neagrd.
GRAFUL, R., IV (1856), p. 1: Depese telegrafice.
Se dau cifre In legatura cu pierderile de vase 81 de vie(' ome- 17617 386 (282)
nesti. [Anunt al SocietAtii de navigatie cu vapor pe DunAre].
17605
- BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 164: Erste
386 (282) K.K. privil. Donau = Dampfschiffahrts-Gesellschaft.
-
[La Sulina an pierit 26 vase care an incercat sa ias5
in Marea Neagra]. VEST. R., XXI (1856), p. 22,
col. III.
ComunicAri cu privire la orarul cursei rapide Pesta-Galati.
17618 386 (282)
17606 386 (282) [Se anunta eh' guvernul Austriei a luat mAsuri intinse
[In timpul furtunii din decembrie 1855, s-au sfArimat pentru curatirea gurii DunArii la Sulina], - STEAOA
26 vase din cele 36 iesite din portul Sulina ; s-au mai D., II (1856), p. 71: Sciinti mai noue.
scufundat alte 40 vase usoare]. - GAZ. DE MOLD., Se arirma ca personalul trebuitor ar fi sosit acolo, car mast-
XXVIII (1856), p. 2: Novitale din nauntru. nile ar fi pe drum. -
$tire din Viena, dupa gazeta Wanderer.

930

www.dacoromanica.ro
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 (282)

17619 386 (282) (1857), p. 406: Cronica straina, XXI (1858), p. 6: Aus-
[Se vesteste ca internunciul austriac Prokesch a vizitat tria, 11: Cronica straina, 20: Cronica straina, 27: Cronica
gurile Dunarii, inspectind lucrhrile de curritire intreprinse straina, 50: Austria, 91: Teara Romaneasca si Moldavia,
acolo de Austria]. - BULLETINUL STELLEI D., I 99: Cronica straina, 129: Austria, 159: Cronica straina.
(1856), p. 1 [brosat in colectia Ste lei D. intre p. 92-93]. 17630 386 (282)
17620 386 (282) [Stiri din presa straina cu privire la chestiunea navi-
[Mhsurile luate de Austria pentru a face navigabile gatiei pe Dunare]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 63,
bratele Sulina si Sf. Gheorghe]. - ZIMBRUL, IV (1856), p. 1, 66, p. 3, 72, p. 3; 74, p. 2; 116, p. 1; 148, p. 4;
nr. 56, p. 2. 163, p. 3; 164, p. 3-4; 186, p. 3-4; 193, p. 3; 196,
Dupa Gazeta de Triest. P. 4.
17621 386 (282) 17631 386 (282)
[Aspecte din activitatea consulilor austriac si englez, [Restabilirea liberei navigatii pe Dunhre]. ZIM-
pentru usurarea navigatiei pe Dunhre, la Sulina]. BRUL, IV (1856), nr. 104, p. 1.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 2-3. Din Wanderer. - Se precizeaza Insa ca, cu toate ca vasele
Dupa Curierul Italian. nu mai slnt oprite 5i controlate, totu5i comertul Inca stagneaza.
17622 386 (282) 17632 386 (282)
[Agentia austriach a vapoarelor pe Dunare face cu-
noscut ca din Giurgiu nu se mai trimite la Bucuresti
nici un colet dach nu vor fi platite cheltuielile]. -VEST.
porturilor din Principate]. -
[Din Constantinopol se anunta ridicarea blocadei
(1856), p. 109: Novitale din nhuntru.
GAZ. DE MOLD., XXVIII

R., XXI (1856), p. 104. 17633 386 (282)

De asemenea, la magazia din Giurgiu se va plati5i magazinaj. [Se anunta, in leghturil cu ridicarea blocadei por-
17623 386 (282) turilor, ca s-a reluat sloboada plutire a lemnului de
[Se anunta incetarea activitatii trupelor de geniu constructie (cherestea) in josul Dunarii"].- BULETIN
austriece in regiunea Orsovei]. BUKURESTER DT.Z., [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 28, p. 57-58: Mi-
XII (1856), p. 146-147. nisterul din launtru.
Aceste trupe primisera misiunea de a tncerca sa arunce In 17634 386 (282)
aer stincile care Impiedicau navigatia prin Portile de Fier. Dupa [Vase mici de rilzboi aliate vor supraveghea gurile
o =ma de un an $i jumatate, s-a constatat ca incercarea era Dunarii]. - VEST. R., XXI (1856), p. 284, col. I.
infructuoasa.
Potrivit tratatului de la Paris.
17624 386 (282)
[Mire despre renuntarea la incercarile unei companii 17635 386 (282)
de pionieri austrieci de a curhti Dunarea de stinci, la [Societatea c.c. priv. plutiri de vapor pe Dunare
Portile de Fier]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94, p. 3: anunta ca au fost schzute taxele de transport pentru
Austria. anumite marfuri]. -VEST. R., XXI (1856), p. 164,
col. III.
17625 386 (282)
Se arata care slnt noile taxe de la Viena la diferite porturi.
[Se anunta plecarea pionierilor austrieci de la Or-
sova].- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 4. 17636 386 (282)
Aceste trupe au Incercat, fara rezultat, sa curelm Dunarea [Societatea de navigatie cu vapor pe Dundre comunich
de stinci, la Portile de Fier. reducerea taxei frahtului]. - BUKURESTER DT. Z.,
386 (282)
XII (1856), p. 172: Allgemeiner Anzeiger.
17626
[Despre avansatele lucrhri de curhtire a Dunarii Se dau detalii asupra noilor tarife de transport. - Totodata
G. TRANS., XIX (1856), p. 175: Cro- se anunta deschiderea curselor Galati-Odessa.
la Sulina].
nica straina. 17637 386 (282)
17627 386 (282) [Stiri cu privire la concurenta filcuth Societhlii de
[Lucrarile intreprinse de Austria pentru a face navi- navigatie cu vapor pe Dunhre, de chLre vase otomane,
franceze 8i engleze]. - BUKURESTER DT. Z., XII
gabil bratul Sulina]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, (1856), p. 901, col. I: Galatz, 23 luni.
p. 4: Telegrafia streina.
In urma acestei concurente, Societatea s-a vazut nevoita sa

17628 386 (282) scada tarifele la marfuri.

[Chestiunea Dunarii in anul 1856]. - TELEGRAFUL
R., IV (1856) p. 2: Transilvania, 14: Transilvania, 31:
Rusia, 79: Frantia, 102: Transilvania, 106: Transilvania,
116: Principatele dela Dunare, 118: Intimplhri de zi,
311: Intimplari de zi, nr. 80, p. 318: intimplari de zi.
17629 386 (282)
[Chestiunea navigatiei pe Dunhre]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 102: Austria, 104: Cronica straina, 113:
Transilvania, 119: Cronica straina, 122: Cronica straina,
126; Cronica straina, 134: Din protocalele conferin-
teloril dela Paris, 142: Din protocOlele conferintelorii
dela Paris, 145: Din protocolele conferinteloril dela Paris,
146-147: Cronica straina, 227: Tier'a romanesca si
Moldavia, 283: Depesh telegrafich, 347: Cronica
straina, 355: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 370: Aus-
tria, 382; Cronica straina, 387: Cronica straina, XX
17638 386 (282)
[Scurt comentariu la schderea tarifelor pentru mar-
furi din partea Societiltii de navigatie cu vapor pe Du-
nare]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 217:
Donauftirstenthtimer.
17639 386 (282)
[Stiri in legilturh cu concurenta cc incepuse a i se
face companiei austriece de navigatie cu vapor pe Du-
nare]. - STEAOA D., II (1856), p. 164: Buletinul zilel.
Litre Galati $1 Constantinopol vor Incepe sa circule si vapoare
otomane st engleze, pentru pasageri 5i marfuri. Intre Galati 51
Odesa, pe lInga vaporul austriac Metternich", va eIrcula 51 va-
porul francez Lyonnais". Ca urmare a pierderli monopolulut,
compania austriaca a Inceput sa seada tariful de transport pentru
marfuri.

931

www.dacoromanica.ro
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA
17640 386 (282)
[Se anunta ca, in urma prevederilor tratatului de la
Paris, Societatea austriacd de navigatie cu vapor va
pierde monopolul navigatiei, pe tot parcursul Dunarii].
STEAOA D., II (1856), p. 172: Buletinul zilei.
17641 386 (282)
[Stiri despre o ciocnire de vase la Giurgiu, datorita
sosirii unui vas maritim francez, care n-a putut gasi
adincimea necesard ca sa ancoreze in port]. BUKU-
RESTER DT. Z., XII (1856), p. 201-202: Alt-Orsova,
28 Iuni.
Prin ciocnire a lost avariat vasul Samson" al Societatii
de navigatie.
386 (282)
17642
[Se .anunta ca Societatea de navigatie cu vapor pe
Dundre a dispus construirea a cloud vase speciale pentru
trecerea prin Portile de Fier]. BUKURESTER DT. Z.,
XII (1856), p. 210; Oesterr. Monarchie.
386 (282)
17643
[Se anunta numirea lui Karl Chrudimsky ca agent
flare]. -
in Bucuresti al Societatii de navigatie cu vapor pe Du-
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 300:
Erste K.K. priv. Donau-Dampf-Schiffahrts-Gesellschaft.
Vechiul agent fusese Karl Roth. Se indica $i adresa biroului
societatii In Bucure$ti.
17644 386 (282)
[Stiri in legAtura cu navigatla pe Dunare]. STEA-
OA D., II (1856), p. 208: Buletinul zilei.
Dupl Gazeta Austriacd. Se anunta din Orsova Veche ca
navigatia pe Dunare e complet libera. Primul vas strain care a
trecut prin Portile de Fier a Post vaporul francez Lyonne", venind
de la Odesa catre Viena.
17645 386 (282)
[Ca urmare a stabilirii libertdtii plutirii pe Dundre,
vaporul francez Leonidas" intra in gura fluviului, navi-
gind spre Viena]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 239: Austriea.
17646 386 (282)
[Textul circuldrii date de Inspectoratul general al
Societatii de navigatie cu vapor pe Dunare, catre inspec-
torii locali si cdpitanii vaselor]. BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 338: Oesterr. Monarchie.
Textul circularii se public& In urma comentariilor $1 dez-
valuirilor 'Acute, In legatura cu aceasta circulars, In presa Iran-
ceza. Prin circulars, Societatea austriacS fScea cunoscut capi-
tanilor sal de vase ca vase franceze $i otomane cu aburi 1$1 vor
prelungl cursele pe Dunare pins la Belgrad. Interzice capita-
nilor $i inspectorilor ss facS orice fel de facilitate chiar contra
plata acestor vase concurente, In alai% de ajutorul In caz de
accidente grave.
17647 386 (282)
[Corespondents din Belgrad, cu privire la organi-
zarea liniei franceze de navigatie pe Dundre]. BUKU-
RESTER DT. Z., XII (1856), p. 363: Donauffirsten-
thiimer.
Linia va Incepe sa functioneze o data cu primSvara anului 1857.
Patru din vasele Societatii de navigatie pe Rhone slnt pre-
gatite pentru cursele pe Dunare. Sediile agentiei vor fi la Belgrad
$1 Galati. Se vor transporta pasageri $1 marfuri.
17648 386 (282)
[Stiri cu privire la activitatea capitanului Magnan,
organizatorul liniei franceze de navigatie pe Dunare].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 377: Ser-
bien.
932
www.dacoromanica.ro
386 (282)
17649 386 (282)
[Se anunta ca doi agenti englezi studiazd intemeie-
rea unei companii britanice de navigatie pe Dunare].
STEAOA D., II (1856), nr. 54, p. 216 [gresit: 128]:
Buletinul zilei.
17650 386 (282)
[Vaporul de razboi englez Medina" traseaza o noun
harts hidrografica a Dundrii, pe portiunea Sulina-Tulcea].
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 72, p. 3: Nouvelles
d'Orient.
17651 386 (282)
[Stire cu privire la reluarea lucrarilor pentru dinami-
tarea stincilor din albia Dundrii, la Portile de Fier].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 378, col. I:
Orsova, 18 November.
Lucrarile au Post reluate, de asta data, pe cheltuiala Socie-
tatii austriece de navigatie cu vapor pe Dunare.
17652 386 (282)
[Stiri cu privire la organizarea ultimelor transpor-
turi de marfuri, inaintea iernii, prin Portile de Fier].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), nr. 98, p. 395:
Donauftirstenthiimer.
Se anunta masurile luate de Societatea austriaca de navi-
gatie cu vapor pe Dunare.
17653 386 (282)
[Comisia permanents a statelor riverane ale Dunarii
s-a constituit, in mod definitiv, la Viena sub prep-
dintia delegatului Austriei, Blumenfeld]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41: Semaine politique.
Se mai anunta ca, dupa inspectia facuta la gurile Dunarii,
comisia europeana de la Dunarea de jos se relntorsese la Galati.
17654 386 (282)
[Dificultati diplomatice in urma impunerii de catre
austrieci a vaselor in trecere prin portul Sulina].
G. TRANS., XIX (1856), p. 311: Cronica straina.
Se arata ca se impusesera vasele de peste 100 tone la 8 galbeni,
iar cele cu un tonaj mai mic la 5 galbeni, care trebuiau platiti
la cassa portului austriaca".
17655 386 (282)
[Corespondents despre activitatea Comisiei europene
pentru supravegherea navigatiei pe Dunare]. BUKU-
RESTER DT. Z., XII (1856), p. 381: Galatz, 18/30
November.
S-au Inceput lucrarile de reglementare a semnalelor lumI-
noase 1 de dragare a bratelor Dunarii.
17656 386 (282)
[Inceperea lucrarilor de curatire a gurilor Dundrii].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 378, 408, 452
(nr. 103): Novitalele zilei.
Activitatea Comisiel europene din Galati.
17657 386 (282)
[Comisia europeand pentru Dundre preferd punerea
in stare de navigatie a canalului Chilia, tinind seama de
greutatile observate in canalele Sfintul Gheorghe at
Sulina]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 408:
Novitalele zilei.
17658 386 (282)
[Corespondentd de la Galati din 20 decembrie 1856,
apdrutil in Le Moniteur universel" ai privind lucri-
rile Comisiei europene a Dunarii]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 73.
Se arata In corespondenta rezultatele amanuntite ale anchetei,
facuta de comisie In legatura cu chestiunea navigabilitatii celor
trei brate ale Dunarii, subliniindu-se ca se ajunsese la concluzia
ca bratul Sf. Gheorghe era eel mai adecvat navigatiei.
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 (282)

17659 386 (282) 17670 386 (282)

[Se asteapta din partea Comisiei europene a Dundrii [Directia Societatii navigatiei cu vapoare pe Dundre
sa aduca imbundtdtiri navigatiei dundrene si sa puny face cunoscutd incetarea transporturi!or marfurilor pe
putind regula in serviciul pilotilor]. - VEST. R., XXII Dundre]. - ROMANUL, I (1857), nr. 38, p. 3.
(1857), p. 9: Galati. Aceasta Incetare se datoreste scaderli apelor.
Stirea este reprodusd din Jurn. de Francfort.
17671 N. 386 (282)
17660
Asupra Principatelor. - ANUNT.
nr. 2, p. 1.
R.,
386 (282)
IV (1857), - Cordbierea liberd pe Dunare si viitorul Buda-Pesta.
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 54-55.
Corespondent4 datatd: Buda-Pesta 10 Februaric".
Se traduce un articol al Monitorului privitor la lucrdrile Co
misiel pentru regularea navigatiei pe Dunare. 17672 386 (282)
Navigarea Dunarii. - TIMPULU, I (1857), nr. 19,
17661 386 (282) p. 3-4.
[Despre chestiunea regularii si conservdrii gurilor Articol In care, la Inceput, se reproduc pasaje din raportul
Dunarii pentru navigatie]. - ANUNT. R., IV (1857), lui Becke, reprezentantul Austriei In Comisia europeand. a Dundrii,
nr. 3, p. 2: Austria. In legaturd cu lucrarile care trebuiesc executate pentru navigal.la
Comisia Dundrii, care s-a format dupd tratatul de la Paris, In bune conditii a vaselor pe Dundre. Se arata apoi activitatea
se va ocupa In luna martie de curatirea bralmlui Sulina; se lu- de explorare Intreprinsd de Magnan cu vaporul Le Lyonnais".
creazd cu energie la asigurarea navigatiei la gurile Dundrii. Ziarul, In tncheiere, t i exprimd speranla chi In curind navigatia
pe Dunare va fi libera, spre prosperitatea Principatelor Romane.
17662 386 (282)
[Se anunta ca Comisia dundreand a puterilor europene 17673 386 (282)
va incepe in luna martie lucrarile de curatire a guri- [Intrarea in activitate a societiltii franceze de navi-
lor Dunarii]. - ANUNT. R., 1V (1857), nr. 6, p. 1: gatie pe Dundre]. - G. TRANS., XX (1857), p. 84:
Moldavia. Teara Romaneasca si Moldavia.
In acest stop ea va aduce din Anglia masini de curatat si va Se observa c3 tarifele acestei societal,' erau cu 10% mai mid
construi la Galati marl ateliere pentru reparatiile trebuincioase declt acelea ale societatil austriece.
acestor masini.
17674 386 (282)
17663 386 (282) [Se anunta cd. la 15 aprilie societatea francezd Ma-
[Angajdri fa'cute de Comisia dundreand din Galati]. this, Mathieu, Parrot et C0" a inaugurat serviciul sau
- GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), regulat de navigatie intre Galati-Calafat-Vidin]. -
p. 32: Depese telegrafice, p. 315: Austriea. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 172: Nou-
Se anuntd angajarea a doi ingineri, unul englez si celdlalt velles de Servie.
prusian. Se semnaleazd cu bucurle aceastA *tire data de La Presse
d'Orient.
17664 386 (282)
[Se anunta ca in curind Comisia europeand a Du- 17675 386 (282)
narii va incepe lucrarile de curatire a gurilor Dunarii]. [Societatea francezd de navigatie cu abur pe Dundre
- ANUNT. R., IV (1857), nr. 20, p. 1-2: Turcia. numita Mathiss, Magnan, Parrot & Compania" anunta ca
Cheltuielile se vor face de cdtre Turcia si vor fi acoperite apoi a inceput de 2 1/2 luni un serviciu regulat pentru pasageri
de venitul unci taxe, la care vor fi supuse cordbiile tuturor nati- si marfuri Intre Galati-Vidin-Calafat]. - ANUNT. R.,
unilor.
IV (1857), nr. 39, p. 4; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 196.
17665 386 (282) In curind va Incepe un serviciu flare Galati si Belgrad pentru
[Stiri despre lucrarile de curatire a gurii Sulina, exe- pasageri si marfuri, care va fi Indeplinit de 6 vase cu aburl de mare
cutate de Comisia europeand a Dunarii]. ANUNT. R., tuteala. - Text roman si francez.
IV (1857), nr. 27, p. 1-2.
17666 386 (282)
17676
[Stire despre un vapor austriac numit Galati"].
BULETIN [Mold]., XXV (1857), p. 149: Secretariatul
-
386 (282)

Sulina. -
Instructii Provizorii pentru cdpitanul de port de la
BULETIN [T. R.], 1857, p. 113-114.
Au lost date de Comisia europeanS de la Galati, ca 55 se regu-
leze vremelniceste plutirea In partea de jos a Dunarii.
17667 386 (282)
Dispozitii transitorii Asupra pilotajului la imbued-
tura de la Sulina. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 121.
Au Post date de Comisia europeanS de la Galati.
386 (282)
17668
[Se anunta ca vasele: Abern, Roussin si La Meutriere,
destinate a stationa la gurile Dundrii", au sosit la Ga-
lati]. - CONCORDIA, I (1857), p. 118: Stiri din intru.
17669 386 (282)
abur. -
C.C. intiia sotietate pentru plutirea pe Dundre cu
ANUNT. R., IV (1857), supl. la nr. 7, p. 2,
nr. 15, p. 4, nr. 18, p. 4, nr. 37, p. 4, supl. la nr. 59,
P. 2.
Anunturi referitoare la navigatia pe Dunare a vaselor ei de
pasageri.
de Slat; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
(1857), p. 138.
Societatea austriacS de navigatie pe Dundre a ccrut Incuvlln-
larea caimacamulul dloldovei pcntru aceasta denumire, data
drept semn de recunostintl pentru relatiile comerciale ce Intre-
tine de mai multi ani cu porturile de pe Dundre".
17677 386 (282)
[Informatie despre concurenta pe care o fac socie-
ttitile de navigatie franceze Lloydului austriac nu numai
pe marea Atlantica, dar si pe marea Neagrd si chiar
pe Dundre"]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 45, p. 2:
Austria.
386 (282)
17678
[Comentariu cu privire la activitatea SocietAtii
plutirii vapoarelor pe Dundrel. - ANUNT. R., IV
(1857), nr. 47, p. 2: Galati.
Se arata ca se observa o mare activitate vise crede CI In viitor
calltoria din Odesa la Petersburg se va face pe distanta Galati-
Viena pe Dundre apoi pe calea feratd. la Varsovia, Dupd. Gazela
Austriacd.

933

www.dacoromanica.ro
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 (282)

17679 386 (282) 17688 Petrescu, G. 386 (282)

[Societatea plutirei vapoarelor pe Dunare", pentru Despre Compania Franco - Danubiana. SECOLULU,
a combate diverse concurente, a scazut tarifele si a con- I (1857), nr. 57. p. 4.
struit vapoare mai rapide]. ANUNT. R., IV (1857), Are un capital de 6 000000 franci Impartiti In 12 000 actiuni,
nr. 52, p. 2: Austria. din care 4000 rezervate Principatelor Dunarene. In urma con-
17680 386 (282) curentei, societatea austriaca a scazut taxele pentru transportul
marfurilor aproape la jumatate; se prevede o Inviorare a comer-
[Se aduce la cunostinta ca Societatea austriaca de tului romanesc.
navigatie a aprobat calatoria gratuity a militarilor mol-
doveni cu vapoarele ei in regiunea Galati]. GAZ. 17689 Rosetti, C. A. 386 (282)
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 225: [Despre importanta infiintarii companiei de navi-
Ordine de zi prin toata armata. gatie pe Dunare Franco-Danubiana, cu centrul la Paris].
Mamma s-a luat In urma faptului ca guvernul Moldovei a ROMANUL, I (1857), nr. 27, p. 3-4.
donat Societatii piata Ilauptwachtei din Galati. Articolul este scris cu ocazia sosirii la Bucuresti a lui August
17681 386 (282) Matis, unul din directorii generali ai companiei.
[Se anunta construirea unui canal pe tarmul sirbesc 17690 Bratianu, Ion 386 (282)
al Dunarii, fiindca lucrarile intreprinse pentru sfari- Comercia. ROMANUL, I (1857), nr. 28, p. 1 2
marea stincilor, ce se afla in Dunare la Poarta de fer,
n-au avut rezultatul dorit"]. TELEGRAFUL R., V Autorul sustine ca Compania Franco-Danubiand trebuie privity
(1857), p. 187: Transilvania. ca un asezdinInt national pentru ca va servi comertul Princi-
patelor, intensificlnd schimbul cu Occidentul.
17682 386 (282)
[Despre neintelegerea ivita in Cornisia dunareana
17691 Bratianu, Ion 386 (282)
asupra gurilor Dunarii, care trebuie deschise]. ANUNT. Mijloacele de comunicatie. ROMANUL, I (1857),
R., IV (1857), nr. 94, p. 2: Austria. nr. 31, p. 1-2.
Autorul vorbeste despre importanta Companiei Franco-
17683 386 (282) Danubiene, mijloc de schimb cu Wile din Europa occidentald.
[Corespondentri trimisa din Sulina, Ia 15 aprilie,
foil La Presse d'Orient" si tratind despre chestiunea 17692 386 (282)
navigabilitatii gurilor Dunarii]. L'ETOILE DU D. Navigatiunea Dunarii. SECOLULla, I (1857), nr. 79,
[Bruxelles], I (1857), p. 176: La Presse europeenne sur les p. 3, nr. 80, p. 4.
Principaut6s. Se traduce un articol din jurnalul La Patric, In care se arata
Corespondentul pledeazd pentru amenajarea definitive a ca prin neutralitatea Marii Negre $i prin libera navigatie pe Dunare,
gurii Sulina pentru navigatie, aratInd ca cei ce sustineau amena- stabilita de Congresul de Ia Paris, Franta a Inceput sa-$I intensi-
jarea bratului Sf. Gheorghe erau In eroare. Da amanunte privi- fice legaturile sale comerciale cu Principatele Romane $i cdpitanul
toare la Sulina ca ora$ $i la conflictul ce se nascuse Intre locuitorii Magnan a reusit sa aseze o naviggiune directs Intre Franta $i
care fugiserd In cursul razboiului Crimeii $i cei ce le luaserd locul. Dundrea de jos".
17684 386 (282) 17693 Petrescu, G. In. 386 (282)
[Articol tradus din Daily News" despre activitatea Asupra navigatiunei pe Dunare. SECOLUL13, I
comisiei dunarene a puterilor de la Galati]. L'ETOILE (1857), nr. 83, p. 4.
DU D. [Bruxelles] I (1857), p. 207. Vorbe$te de compania de navigatie Franco-Danubiand" $i
Se deplinge lipsa de activitate a acestei comisii, care nu se Indeamnd pe capitali$tii roman' sy studieze bine activitatea acestei
ocupa In mod serios de a face deplin navigabile gurile Dundrii societati $i 6a subscrie un insemnat numb' de actiuni.
$i care nu activa pentru a face din Duran un fluviu international,
ci unul austriac. 17694 Privet, J. 386 (282)
Compagnie franco-danubienne. L'ETOILE DU D.
17685 386 (282) [Bruxelles], I (1857), p. 220.
[Anunt al companiei franco-danubiene pentru navi- Articol reprodus in extenso din Le Messager de la Bourse. Au-
gatia cu vapoare pe Dunare si afluentii sai]. L'ETOILE torul da informatii ample asupra posibilitatilor comerciale deschise
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 212: Compagnie Franco- companiei de navigatie franceze In sud-estul Europei, descriind
Danubienne. silintele capitanului Magnan pentru a deschide comertului francez
Se precizeazd ca aceasta companie avea un capital social de cane fluviale din aceste regiuni. Se arat6. ca Austria se opusese acestei
6 milioane de franci, divizat In 12 000 actiuni, din care 4000 erau initiative $i se dau informatii privind viitoarea activitate a corn-
rezervate subscriitorilor din Principate. Se de lista consiliului paniei franco-danubiene, precizlndu-se ca, prin serviciile regulate
de administratie *i a conducatorilor efectivi ai companiei, Intre ale vaselor ei, Europa occidentald nu va mai fi amenintata de vreo
care se numara *i capitanul Magnan. criza alimentary.

17686 386 (282) 17695 386 (282)

[Comentariu asupra intreprinderilor de navigare co-
merciale" pe Dunare]. SECOLULU, I (1857), nr. 49,
p. 3-4.
Traducere din Conslitutionalul Le Constitutionnel din 28
iunie. Se arata activitatea vaporului Lionesul" $i se anunta apro-
plata sosire a Inca 6 vapoare franceze precurn *i a unei flotile comer-
ciale engleze. Aceste $tiri au descurajat pc directorii companiei de
navigatie austriaca.
17687 386 (282)
[Se traduce un articol din Ost-deutsche Post" In
care se anunta posibilitatea unei serioase concurente
franceze si britanice pentru societatea austriaca de navi-
gatie pe Dunare]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 191.
[Precizari facute de Societatea Franco-Danubiana
Mathiss, Magnan, Dumont et Co. din Paris in legatura
cu avaria suferita de vaporul Le Lyonnais"]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 64, p. 255:
Instiintare importenta.
Societatea anunta ce, din cauza defectdrii vaporului, i*i =Ind
I nceperea curselor pe Dundre pin& la aducerea unui vas special,
putrivit pentru navigatia pe acest fluviu.
17696 386 (282)
[Compania de navigatie Franco-Dunareand a deschis
pentru Moldova subscriptiea actiilor sale aicea in Iasi
la Banca Nationale "]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 304: Instiintare.

934

www.dacoromanica.ro
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA
17697 386 (282)
[Se anunta ca se proiectase infiin1area unei societati
otomane de navigatie pe Dunare]. TELEGRAFUL R.,
(1857), p. 269: Depese telegrafice.
17698 386 (282)
[Stiri despre catastrofa navala de la gurile Dunarii].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 350:
Revista politica.
Din cauza unei puternice furtuni la 10 oclombrie opt vase s-au
scufundat si au blocat canalul Sulina.
17699 386( 282)
[Se vesteste prezenta in Principate a capitanului
Magnan, venit act cu scopul organizarii plutirii vaselor
pe Dunare si pe alte ape ale Principatele Romane].
G. TRANS., XX (1857), p. 383: Cronica straina.
17700 386 (282)
[*tiri despre navigatia la gurile Dunarii]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 399-340:
Frantiea.
Se anunta ca In Franta s-a Infiintat o societate de navigatie
pe Dundre *i el actiunile ei s-au subscris In mare parte In Franta.
De asemenea se anuntd unelc divergente In Comisia dunareand;
comisarul englez vrea sa taxa din Chilia bratul principal al flu-
viului, pe cind Prusia prefers bratul Sulina, ha chiar slnt ci voturi
pentru Sf. Gheorghe.
17701 386 (282)
Commission permanente des etats riverains du Danube.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 257-258.
Se combate pozitia adoptata de Austria *i Turcia, care se
opuneau acordarii deplinei libertAti de navigatie pe Dunare, *i
se lauds activitatea comisarulul Moldovei, Donici, care luptase
consecvent, pind la Inlocuirea sa cu Steege, pentru libertatea de-
plina a navigatiel *i pentru apararea intereselor economice ale
Principatelor. Se dau extrase din rapoartele lui Donici *i se cere ca
comisia de la Viena salt publice rezultatele lucratorilor. Se repro-
duce, In sflr*it, un scurt articol din La Presse d'Orient din 29
august, asupra lucrArilor comisiei.
17702 386 (282)
[Corespondents din 10 octombrie trimisa de la Peters-
burg foii Le Journal des Debats", in care se arata Ca
Austria face marl greutati comisiei dunarene, refuzind
chiar sa-i puny la dispozitie hartile fluviale ridicate de
societatea austriaca de navigatie pe Dunare]. ROMANIA
[ Bucuresci], I (1857), p. 184: Rusia.
17703 386 (282)
[Le Journal des Debats" combate politica dunareana
adoptata de Austria, care pretindea ca navigatia sa fie
libers doar la gurile Dunarii]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 186.
Se reds In traducere articolul, In care se dau detalii cu privire
la aplicarea dispozitAilor tratatului de la Paris din 1856, referi-
toare la Dundre.
17704 386 (282)
[Se arata 61, intr-o corespondenta din Bucuresti,
de la 27 noiembrie, publicata de Daily News", se anunta
ca expertul britanic de la gurile Dunarii, capitanul Spratt,
se pronuntase in mod hotarit pentru adaptarea bra-
tului Chilia pentru navigatie]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1857), p. 320: La presse europeenne sur
les Principautes.
17705 386 (282)
[Comisia europeana alege gura Sulina pentru navi-
ga],ie]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
1857), p. 315: Austriea.
www.dacoromanica.ro
386 (282)
17706 386 (282)
[*tiri si comentarii din ziarul Ost-Deutsche-Post"
in legatura cu sosirea unor delegati ai Comisiei europene
pentru a cerceta starea de navigabilitate a fluviului].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 348:
Austriea.
Bratul Sulinei este considerat a fi cel mai favorabil pentru
navigatie. Se analizeazd foloasele ce vor rezulta pentru romani
din intensificarea navigatiei pc Dunare.
17707
386 (282)
Commission des Mats riverains du Danube. L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 138-139.
Articol In care, pe baza unei corespondente din 6 martie tri-
mise foii L'Inthcpendance Beige care se *i reproduce, se anali-
zeaza lucrdrile comisiei riverane a Dunarii, de la Viena, condam-
nindu-se politica austriaca de a Intirzia o clt mai grabnicd rezol-
vare a chestiunii navigatiei pe Dundre.
17708 386 (282)
[*tiri din presa straina cu privire la ratificarea !Iota-
ririlor luate de comisia instituita prin tratatul de la
Paris ca sa reglementeze navigatia pe Dunare]. RO-
MANUL, I (1857), nr. 40, p. 1: Bucuresti, 29 Dechem-
vrie/3 Ianuarie.
Se precizeaza ca guvernul Tariff Rornanc*ti a autorizat pe
Nicolae Rosetti sa nu subscrie protocolul Incheiat la Viena. Din
cronica politica semnatd de C. A. Rosetti.
17709 386 (282)
[5tiri din presa straina cu privire la chestiunea navi-
gatiei pe Dunare]. ROMANUL, I (1857), nr. 41, p. 1:
Bucuresci, 29 Dechemvrie/10 Ianuarie.
intre altele, se mentioneazd ca Franta cere amtnarca ratifi-
ears conventiei statelor dunarene privitoare la navigatia pe Dundre.
17710 386 (282)
[Despre activitatea Comisiei dunarene]. ROMANUL,
I (1857), nr. 41, p. 3: Sciri din afara.
Se reproduce o *tire din Gazeta de Catania, In care se arata
divergentele ivite cu privire la curatirea bratelor Dunarii: Franta
*i Austria stilt pentru bratul Sf. Gheorghe, Rusia pentru bratul
Chilia.
17711 386 (282)
[Se vesteste ca s-au schimbat ratificarile actelor pen-
tru corabierea Dunarei, intre Austria, lnalta Poarta,
Bavaria si Virtembergu"]. TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 3: Posta mai noaua.
Se arata ca Franta protestase Impotriva acestui act diplo-
matic.
17712 386 (282)
[*tiri raspindite de presa austriaca cu privire la margi-
nirea dreptului de ,.navigatie pe Dunare numai la statele
limitrofe]. ROMANUL, II (1858), p. 13: Bucurestf,
12 Ianuarie/24 Ianuarie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosati.
17713 386 (282)
[Pozitia Prusiei data de actul incheiat la Viena pentru
navigatia pe Dunare]. ROMANUL, II (1858), nr. 21,
p. 81: Bucuresci 13/25 Martie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosati.
17714 386 (282)
[Articol tradus din Times" in care se condarnna poli-
tica Austriei si a Turciei, de a impiedica instaurarea liber-
tatii de navigatie pe Dunare si pentru puterile occiden-
tale]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), nr. 75,
p. 333: La presse europOene sur les Principautes.
Articol scris cu ocazia ratificArli not! conventii dundrene a
statelor riverane.
935
 386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA
17715 386 (282)
[Despre memorandul publicat de guvernul sard impo-
triva actului de navigare pe Dunare, incheiat la Viena].
- ROMANUL, II (1858), p. 109: Bucuresci 10/22 Aprilie.
Din cronica politico semnata de C. A. Rosetti.
17716 386 (282)
p,ire cu privire la numirea deputatului sard Menabrea
spre a cerceta proiectele lucrarilor de la gurile Dunarii].
- ROMANUL II (1858), p. 148: Bucuresci 15/17 Maia.
Stirea este In cronica politico semnata de C. A. Rosetti.
17717 386(282)
[Comentariu in care se combate atitudinea Ziarului
de Frankfort" fata. de libera navigatie pe Dunare]. -
Z1MBRUL si VULT., IV (1858), p. 13-14: Cronica
straina.
17718 386 (282)
[Comentarii din presa straina asupra lucrarilor Comi-
siei europene dunarene]. - ANUNT. R., V (1858), nr. 1,
p. 2: Austria, nr. 3, p. 2: Austria, nr. 4, p. 3: Marea
Britanie, nr. 9, p. 2: Revista politica, nr. 12, p. 2: Austria,
nr. 18, p. 2: Turcia, nr. 19, p. 2: Austria, nr. 24, p. 2:
Rusia, nr. 26, p. 2: Germania, nr. 73, p. 2, col. II.
Despre libera navigalie pe Dunare.
17719 386 (282)
[Chestiunea Dunarii in anul 1858]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858) p. 66-67: Austria, 75: Franta, 84: Franta,
127: Franta, 130: Franta, 171-172: Gurile Dunarei.
17720 386 (282)
[Chestiunea navigatiei pe Dunare]. - ROMANUL,
II (1858), nr. 64, p. 254, nr. 65, p. 258, nr. 74, p. 294,
nr. 75, p. 300, nr. 76, p. 302, nr. 78, p. 310, nr. 88, p. 250.
17721 386 (282)
stincilor primejdioase pentru navigatie].
FUL R., VI (1858), p. 21-22: Transilvania.
TELEGRA--
[Lucrarile de la Poarta de Fier pentru inlaturarea
Se dau intormatil privitoare la executia acestor lucrart de
catre 300 lucrStori.
17722 Marienescu, At. M. 386 (282)
Ptastica p6rtei de feru. - FOAIE PT. MINTE, XXI
(1858), p. 77-78.
Scrisoare datatS: Pesta, 18. luniu n. 1858. - At. M. prezinta
opera lui Alfonu Dinelli, capitan la Soc. de navigatie cu vapor
pe Dunare si membru In comisiunea regulatoare de Dunare".
Ea consta din Infatisarea plastid. a reliefului fundulul Dunarii
la Portile de Fier, dup. masuratorile !Acute de Dinelli, coroborate
cu cele efectuate In 1834 sub conducerea ing. Vasarhelyi, clnd s-a
lncercat spargerea stincilor. Ptastica", probabil o eroare de tipar,
In loc de plastica".
17723 386 (282)
[Lucrarile Companiei navigatiei cu vapoare pe Dunare"
facute la Portile de Fier pentru curatirea Dunarii de
stinci]. ROMAN UL, II (1858), p. 40: Felurite fapte.
Din Wanderer.
17724 386 (282)
[Corespondents din Galati, publicata in Le Moni-
teur universel" din 20 aprilie ei tratind despre posibili-
Utile ce se deschideau pentru armatorii apuseni din
punct de vedere comercial, in Principate]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 371: Affaires des Prin-
cipautes.
Corespondentul indica perioadele cele mat favorabile plead'
vaselor din apusul Europei pentru a vent In Principate sa ridice
grine Inainte de Inghetarea DunSrii.
936
www.dacoromanica.ro
386 (282)
17725 386 (282)
Pornirea vaporelora. - NATIONALULe,
I (1858),
p. 115.
Se arata data clnd 18t Incep cursele vapoarele pe Dunare pe
traseul Viena, Pesta 81 Galati.
17726
386 (282)
[Intlia c.c. privilegiatil societate a plutirii vapoarelor
pe Dunare face cunoscut ca de la 1 iulie va infiinta la
Oltenita, Ismail si Sulina agentii]. - ANUNT. R., V
(1858), nr. 49, p. 4.
17727 386 (282)
[*tiri cu privire la navigatia pe Dunarea de Jos].
GAZ. DE MOLD., XXX (1859), p. 144: Austriea.
-
Se dezminte stirea despre desfiintarea Comisiei europene din
Galati. Se dau informatii despre lucrarile unei comisii tehnice
de la Paris, In legatura7cu navigatia prin Delta DunSrii.
17728 386 (282)
[Membrii Comisiei europene a Dunarii cumpara, la
schela Petrel, lemnul necesar pentru lucrarile cc urmeaza
a se face la Gura Dunarii]. - GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 183: Novitale din nauntru.
17729 386 (282)
[Regulamentul provizoriu asupra aruncarii savurii
intocmit de Comisia europeana a Dunarii]. - BULETIN
[T. R.], 1858, p. 233; ANUNT. R., V (1858), nr. 60, p. 1-2.
Se publics si adresa. Comisiel catre caimacamul Tarii Roma-
nesti, prin care 1 se face cunoscut ca i se trimit 30 exemplare din
acest regulament, tradus In limbIle germanS, engleza 81 Italian.
- In Vestitorul Romdlnesc text roman 8i francez.
17730 386 (282)
[Regulamentul provizoriu, adoptat de Comisia euro-
peana a Dunarii, pentru descarcarea savurii]. - GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 209-210: Secretariatul de
Stat.
17731 386 (282)
[Despre neintelegerile ivite in Comisia europeana a
Dundrii de la Galati asupra bratutui Dunarii care sa fie
ales pentru plutire]. - NATIONALULU, I (1858),
p. 31: Viena.
Franta si Austria shit pentru bratul St. Gheorghe, Rusia
pentru bratul de la Chilia.
17732 386 (282)
[Hotaririle Comisiei Dunarii cu privire la navigatia
de la gurile acestui fluviu]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 171-172: Gurile Dunarii.
Se arata ca aceasta comisie se declarase pentru navigatia
vaselor pe canalul Sf. Gheorghe.
17733
386 (282)
[Se publics dup. Jurnal de Constantinopol" un
rezumat al raportului Comisiei internationale referitor
la regularea gurilor Dunarii]. - ANUNT. R., V (1858),
nr. 84, p. 2: Moldavia.
Se arata ca pentru desfundurea canalulul St. Gheorghe 81
pentru celelalte lucrEri va ti nevoie do o suma de 12 milioane fraud;
de aseinenea se arata can ce Laze se pot Incasa mutat de la trans-
por tul marfurilor.
17734 386 (282)
[Analiza raportului
comisiei internationale pentru
gurile Dunarii, publicata de Presa de Orient"]. - GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 310: Turcica.
386 (282) NAVIGATIE INTERIOARA 386 (498.1)

17735 386 (282) 386 (439.2) NAVIGATIA PE MURES $1 SOME

[Extrase din raportul Comisiei dunarene]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 359, 363: Frantiea.
Se traduc unele hotarlri cuprinse In acest raport, publicate
In Gazeta de Temesvar. Principala hotSrlre este cS comisia s-a decla-
rat pentru canalul Sf. Gheorghe; se arata motivele si costul lucrS-
rilor ce urmeaza O. se faca la acest canal.
17736 386 (282:498)
[Asigurarea traficului fluvial intre Galati $i Braila
de catre Societatea Lloyd]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 199.
Se arata cS, striclndu -se vasul companiei, pins la repararea
unor piese ale sale, traficul va fi asigurat prin vasul Principele
$tirbei".
17737 386 (282:498)
[SBA comerciale despre navigatia la Galati, dupa
Jurnalul de Galati", carile au inceput iar a se publica"].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 299: Novitale
din nauntru.
Se anunta cS vaporul Danubio a fost reparat si a Inceput
cSlatoriile sale zilnice lntre Galati st Braila.
17738 386 (282:498)
lnstructii pentru salupele canoniere asezate in por-
tul Calafat, Giurgiu, Gura-Ialomitii si Braila. BU-
LETIN [T. R.], 1852 p. 33-34.
$alupele erau InsSrcinate cu supravegherea corSbiilor, dacS
aveau indeplinite formele cuvenite pentru Incarcarea sau des -
cSrcarea productelor.
17739 386 (282:498)
[Casa comerciala I. Zenker din Galati aduce din
Anglia remorcherul Sean ", pentru operatii de remorcare
intre Galati si Braila]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 94, col. I.
17740 386 (282:498.1)
[*tiri cu privire la sprijinul dat de guvernul Tara
Romanesti navigatiei pe Dunare, in urma timpului favo-
rabil]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 37:
Donaufiirstenthiimer.
Redactia subliniaz8 Intelegerea aratata de guvern pentru dez-
voltarea comertului.
17741 386 (282:498.1)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca face cu-
noscut ca s-a aprobat infiintarea unei societati anonime
sub denumirea Innaintarea comerciului"]. ANUNT.
R., V (1858), nr. 32, p. 1-3.
Statutele acestei societati au fost aprobate printr-un jurnal
al Consiliului administrativ extraordinar.
17742 386 (282:498.1)
Statutele societatii anonime. ANUNT. R., V (1858),
nr. 32, p. 2-3; NATIONALULCT, I (1858), p. 154.
Se publics statutele Socieldtii Romdne de Cabolaj cu sediul
la Braila, cu un capital de 60 000 de galbeni Imparatesti, In
300 actiuni; scopul societatii este de a cumpara sau a zidi 2-3
vapoare" si o catatime de slepuri pentru transportul m3rfurilor
cu chirie din schelele Dunarii, a remorca corabii, a asigura mar-
Judie ce se Incarca In porturile dunarene etc., termenul acestei
societali este de 6 ant.
17743 Boorescu, B. 386 (282:498. 1)
[Saluta cu bucurie infiintarea Societatli anonime
romane de cabotagiu, care se fonda la Braila pentru
serviciul de navigare al Dunarii si alte obiecte accesorii"].
NATIONALULti, I. (1858), p. 154.
17744 386 (439.2)
[Sondarea Muresului de dare vasul Kaiser-Ebers-
dorf"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 366.
Acesta plecase la 8 nov. 1851 din Pesta.
17745 386 (1i39.2)
[Reintoarcerea din drum din pricina unor greutati
marl" a vaporului Kaiser-Ebersforf", care trebuia sit
sondeze Muresul]. G. TRANS., XIV (1851), p. 396.
17746 386 (439.2)
[Reluarea incercarilor de navigatie pe Mures in pri-
mavara anului 1852]. G. TRANS., XV (1852), p. 50.
17747 386 (439.2)
[Masuri luate spre a face navigabil riul Mures].
G. TRANS., XV (1852), p. 172.
17748
386 (439.2)
[Necesitatea, pentru progresul comertului gi indus-
triei ardelene, a realizarii navigabilitatii Muresului macar
ping la Alba Carolina, dacil nu si pins la Uioara "].
G. TRANS., XV (1852), p. 262.
17749 386 (439.2)
[Numirea lui Anton Steinhauser ca directoru con-
ducatoriu pentru nou'a organisare a institutului de con-
s truirea pluteloru pe Muresiu si a transportului de sare
in Ardealu"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 309: Par-
tea oficiOsa.
Se precizeaza ca noul dregator va avea rangul de consiliariu
de finantie".
17750 386 (439.2)
[Inventatorul Iacobenco incearca pe riul Mures niste
vase late de transport]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 316: Turcia; ANUNCATORUL, IV (1856),
p. 309: Moldavia, 323: Prusia; G. TRANS., XIX (1856),
p. 315: Cronica straina.
La cererea guvernatorului Austriei.
17751
386 (439.2)
[Se vesteste ca plutirea pe Muni cu lemne s-a mai
restrins"]. G. TRANS., XX (1857), p. 90: Monarchi'a
Austriaca.
Cauza acestei stSri nu este ISmuritS, ea pare a 11 crutarea
pSdurilor sau indiferentismul" plutasilor.
17752 386 (439.2)
[Se anunta ca in urma regularii cursului sau Muresul
de aci in colo poate purta vapoare "]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 314: Intimplari de zi.
17753 386 (439.2)
[Corespondents din Satu-Mare despre problema navi-
gabilitatii Somesului]. G. TRANS., XXI (1858), p.
248: Partea Neoficiosa.
Se informeaza CI Some5ul nu era Inca navigabil In dreptul
Satului-Mare si Ca vasul llermine era de mai mull Limp Impotmolit,
cu putin Inainte de intrarea In oras.
386 (498.1) NAVIGATIA PE ARGES
17754 386 (498.1)
[*tiri cu privire la portul Oltenita, dupil ziarele vie-
neze]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 93;
Donaufiirstenthtimer.
Se anunta ca va fi statie principals a curselor de vapoare
pe DunSre. Se vorbeste si de un proiect de a se face navigabil
rlul Arges.

937

www.dacoromanica.ro
386 (498.1) NAVIGATIE INTERIOARA
17755 386 (498.1)
[Gazeta Dunilrea" asigura ca tratatiile ce cu citiva
ani mai inainte au fost ramas zadarnice, s-au reinoit acum
pentru navigabilitatea cu vapoare a riului Arges, din
Tara Romaneasca"], STEAOA D., I (1855), p. 80:
Sciinti mai none.
17756 386 (498.1)
[Mire despre reinceperea negocierilor pentru a face
navigabil Argesul]. ZIMBRUL, III (1855), p. 971:
Revista.
Din Dundrea (Die Donau?). In ziarul austriac se exprima
parerea cif navigabilitatea Arge$ului va lnlesni simtitor comertul
Austriei cu Principatele".
386 (498.3) NAVIGATIA PE RIURILE DIN MOLDOVA
17757 386 (498.3)
[Stire cu privire la navigatia pe apele Moldova si Bis-
trita]. ZIMBRUL, II (1851), p.1: Moldaviea.
17758 386 (498.3)
[Legiuire pentru sloboda neimpiedicata plutire
si
pe apa Bistrita si Moldova"]. BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 93: Secret. de Stat a Moldovei; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 73; VEST. R., XVII (1852),
p. 89: Moldavia.
17759 386 (498.3)
[Hrisovul cu privire la privileghiu de 36 ani dsale
Neculai Rosca Codreanu, pentru a deschide o navigatie
cu vapoara pe toata intinderea riurilor Prutul si Siretiul,
prin intrebuintare de capital de la sine]. BULETIN
[MOLD.], XIV (1852), p. 245: Departamentul de Fi-
nansii.
17760 386 (498.3)
[Informatie despre privilegiul acordat lui Nicolae
Rosca Codreanu de a introduce vase de vapor pe riurile
Prut si Siret]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 60,
p. 135-136: Novitale din nauntru.
Dupa ce se arati. importanta acestui privilegiu acordat unlit
boier moldovean $i aprobarea data de Divanul general, se publIca
In rezumat hrisovul domnesc prin care i se acordd. lui Ro$ca Co-
dreanu acest privilegiu.
17761 386 (498.3)
[Comentariu despre darea in arenda pe 36 ani a plu-
tirii cu vaporul pe Siret si Prut]. G. TRANS., XV
(1852), p. 271: Terra romaneasca si Moldavia.
Se amid avantajele pentru Moldova a transportdrii cerealelor
pe apd.
17762 386 (498.3)
[Informatii in legatura cu concesionarea de catre
guvernul moldovean a navigatiei pe Prut si Siret pe
limp de 36 ani]. G. TRANS., XV (1852), p. 294.
Se aratd ca aceast5 concesiune fusese acordata lui Nicolae
Ro$ca Codrianul $i el el trebuia sa vind. la Viena spre a se Inte-
lege cu reprezentantii societAtii austriece de navigatie pe Dunare.
Se subliniazd importanta punerii In circulatie a acestor tali de
apd pentru u$urarea transporturilor cu cereale spre Galati.
17763 386 (498.3)
[Se anunta ca s-a acordat un privilegiu de 18 ani
lui Pavel Iacovencu, pentru a deschide plutire pe Siretiu
cu vasa late"]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p.305:
Departamentul de Finansa.
Dacd In termen de un an nu va introduce vasele, va pierde
privilegiul.
938
www.dacoromanica.ro
386 (498.3)
17764 386 (498.3)
[Privilegiul de 30 de ani acordat capitanului din Mar-
silia Michel-Andre-Frangois-Honorine Magnan pentru
organizarea navigatiei pe Siret si Prut]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 41, p. 85: Departa-
mentul de Finans; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 166-167: Departamentul de Finans;, ZIMBRUL,! IV
(1856), nr. 110, p. 1-2: Depart. de Finante.
Se publicA textul acestui privilegiu acordat de domn la 17 mai
1856. Magnan reprezintd. societatea francezd Mathiss, Magnan,
Parrot et Cie. In Gazeta de Moldavia text roman gi francez.
17765 386 (498.3)
[Se anunta ea, prin act domnesc, s-a concesionat
capitanului Magnan privilegiul plutirii cu vapoare pe
Prut si Siret]. BULETINUL STELLEI D., I (1856),
p. 2 [brosat in colectia Stelei D., intre p. 92-93].
Cap. Magnan reprezenta o societate franceza. Privilegiul fu-
sese dat pe 30 de ani.
17766 386 (498.3)
[Stiri cu privire la concesionarea navigatiei pe Siret
si Prut]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p.
185: Donauffirstenthamer
In cererea capitanului de vapor Magnan, din Marsilia, guver-
nul Moldovei a acordat, lui si companiei franceze Matthis, Parrot
& Comp., un privilegiu pe 30 de ani.
17767 386 (498.3)
[Comentariu in legatura cu privilegiul companiei
franceze de navigatie cu vapor, pe riurile si lacurile inte-
rioare ,ale Moldovei]. L'ETOILE DU D. [Iasi] I
(1856), p. 20: Bulletin de la Semaine; LE COURRIER
DE B., I (1856), nr. 72, p. 2.
Thouvenel, ambasadorul Frantei, a insistat energic la Con-
stantinopol ca acest privilegiu, acordat de Grigorie Ghica sat
fie mentinut.
17768 386 (498.3)
[Departamentul de Finante aduce la cunostinta gene-
rala traducerea cartii viziriale adresate caimacamului
prin care se desfiinteaza privilegiul acordat capitanului
Magnan et Co. pentru navigatia pe Prut si Siret].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 273: Departamentul
de Finansa; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 265:
Novitale din nauntru; LE COURRIER DE B., I (1856),
nr. 74, p. 1: Moldavie.
17769 386 (498.3)
[Se anunta ca marele vizir a adresat caimacamului
Moldovei un rescript cu stop de a declara nelegali-
tatea privilegiului ce se acordase mai'nainte unei corn-
panii franceze pentru plutirea prin vapor pe Prut si
Siret"]. ANUNQATORUL, IV (1856), p. 302-303:
Paris.
17770 386 (498.3)
[Se anunta ca, printr-o scrisoare viziriala adresata
caimacamului, se desfiinteaza privilegiul dat companiei
franceze pentru navigatie pe Prut si Siret]. STEAOA
D., II (1856), nr. 61, p. 244 [gresit: 156]: Buletinul zilei.
Totodata se precizeazd cat toate chestiunile interne rdmin
numai de competenta domnitorului; Insd aceasta chestiune ar fi
contravenit tratatului de la Paris.
17771 386 (498.3)
[Se traduce o scrisoare a ainbasadorului Thouvenel
in chestiunea concesionarii navigatiei pe Prut unei socie-
tati franceze]. ANUNcATORUL, IV (1856), p. 302
303: Francia; G. TRANS., XIX (1856), p. 294: Cronica
straina.
In accastd. scrisoare, adman. dragomanului situ, ambasadorul
protesteaza Impotriva Incercarilor Austriei de a Impiedica punerea
386 (498.3) NAVIGATIE INTERIOARA
In practica a Intelegerii ce avusese lee intre guvernul printului
Ghica si capitanul Magnan. Sint doua traducerideosebite. Pri-
mul ziar a tradus-o dupa jurnalul francez Le Pays.
1, 17772 386 (498.3)
[Despre conflictul diplomatic iscat in urma concesio-
n5rii navigatiei pe Prut capitanului Magnan].
TRANS., XIX (1856), p. 310: Cronica straina.
G. - Dupit Gazeta de Amiazd. Nu s-a ajuns Insil la o deplina lute-
Se aratit ca Austria protestase Impotriva acestei concesiuni,
dar cit Franta luase apararea supusului ei, Impiedicind Poarta
sit is o atitudine potrivita dorintelor austriece.
17773 386 (498.3)
[Se anunta ca s-a facut pe Siret o Incercare de plu-
tire cu vase late ce sint construite a priimi poveri de griu,
- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 316: Turcia;
prin mijlocul unei pinze nepatrunsa. lucrata In cautciuc"].
ANUNQATORUL, IV (1856), p. 309: Moldavia, 323:
Prusia; G. TRANS., XIX (1856), p. 315: Cronica straina.
Inventatorul Iacobenco a capatat de la printul Gr. Ghica un
brevet de inventie pentru 17 ani. Dupa cererea guvernului austriac
face Incercari In acest sens si pe Mures. Dupit Corespondenfia
Prusiand.
17774
Ochire asupra plutirei pe Seretil.
I (1857), p. 52-56.
- 386 (498.3)
JURN. AGRIC.,
Articol In care se subliniaza rolul citilor de comunicatie in
viata unei OH. Se aratit superioritatea soselelor din Moldova,
fats de cele din Tara Romaneasca. Se analizeazit posibilitatile
de navigatie pe rlurile din Moldova, mai ales pe Siret.
386: 626 NAVIGATIA PE CANALE
17775 386:626.1 (439.2)
Bega. -
Navigarea cu vaporil pe Sava, Tissa si pe canalu15-
G. TRANS., XVII (1854), adaos la nr. 74, p. 2.
Prospect, In care se anunta Inceperea traficului de marfur
la Inceputul lui septembrie si se dau programul, opririle si timpul
li fearer.
17776 386:626.1 (439.2)
[Se anunta ca regularea canalului Bega Inainteaza
cit se poate" si ca pe canalul Timisoara-Klek au inceput
sa circule coraiile nu prea Incarcate]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 47: Din Banatul Timisan, 15 martie.
Se precizeaza ca pe canalul Timipara-Klek era necesara o
transbordare pe o lungime de 9 miluri". Statul hotarlse chel-
tuirea a 80 000 florini anual pentru aceste lucrari.
17777 386:626.1 (498.1)
Intre Dunare si Chiustenge].
p. 12: Turcia.
-
p,ire cu privire la proiectul construirii unui canal
STEAOA D., I (1855),
17778 386:626.1 (498.1)
-
[*tire din Viena cu privire la construirea unui canal
intre Rasova si Chiustenge]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 606-607: Revista.
17779 386:626.1 (498.1)
[*tire cu privire la construirea unui canal de la Dunare
la Marea Neagra]. STEAOA D., I (1855), p. 39: Turcia.
Se precizeaza ca se due tratative cu turcii, de catre capitalistul
englez Campbell, care cazuse de acord In aceasta privinta cu Franta,
Austria $i Anglia.
17780 386:626.1 (498.1)
[$tire despre tratativele duse de un capitan englez
-
cu guvernul turc pentru proiectul unui canal de la Dunare
la Constanta]. ZIMBRUL, III (1855), p. 883-884:
Revista.
www.dacoromanica.ro
386:626.1 (498.1)
17781 386:626.1 (498.1)
[Se anunta tratative intre guvernul Turciei 5i citiva
-
capitalisti europeni pentru construirea canalului Chins-
tenge-Rasova]. ZIMBRUL, III (1 855) , p. 966: Revista.
legere.
17782 386:626.1 (498.1)
[Se anunta ca se aprobase planul canalului Custendje
de dare consiliu"1. STEAOA D., I (1855), p. 72:
Sciinti mai noue. Constantinopoli, 8 Noemvri c.n.
17783 386:626.1 (498.1)
[Se anunta piir5sirea planului companiei engleze refe-
ritor la construirea unui canal Dunilrea-Marea Neagr5].
STEAOA D., I (1855), p. 111: Stampa straina despre
Principate.
17784 386:626.1 (498.1)
[Renuntarea la proiectul construirii unui canal de In
Dunare la Marea Neagra]. ZIMBRUL, III (1855), p.
1 034.
Se justifica aceastit renuntare, prin cheltuielile prea marl
care s-ar face pentru construirea unui port la Dunare, la gura
acestui canal.
17785 386:626.1 (498.1)
[Baronul de Bruck, ministru de finante al Austriei, a
fondat o societate ce are scopul sa faca un canal care
Custenge]. -
va lega Dunarea cu Marea Neagr5, de la Cerna-Voda la
G. TRANS., XVIII (1855), p. 219: Austria.
17786 386:626.1 (498.1)
[Se anunta ca baronul Bruck, ministrul de finante
al Austriei, ar fi fondat o societate pe actiuni pentru
sgparea canalului dela Cernavoda ditre Chiustenge"].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 222: IntimplAri de zi.
-
S-ar fi semnat 10 milioane.
17787 386:626.1 (498.1)
[*tiri relative la proiectul canalului Rasova- Custen-
ge "]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 279: IntimplAri
de zi.
Se anunta ca, In urma straduintelor baronulul de Koller, s-a
ajuns la o Intelegere 'litre Austria si puterile aliate. Canalul se va
finanta de cdtre capitalistii din Austria, Franta $t Anglia, In pro-
portii hotarlte. Pe ling& canal, se va construi si un drum militar.
La ambele lui capete se vor aseza puternice garnizoane milltare.
Proiectul s-a Inaintat Portii spre aprobare si domne$te convin-
gerea ca ea lsi va da consimtamIntul.
17788 386:626.1 (498.1)
[*tire cu privire la canalul de la Chiustenge].
STEAOA D., I (1855), p. 124: Sciinti mai noue.
Poarta otomana a subscris concesiunea canalulul, cu toate
zicerile de mai Inainte".
17789 386:626.1 (498.1)
[*tire cu privire la canalul de la Chiustenge].
STEAOA D., I (1855), p. 134.
Se arata ca Poarta otomana a Incredintat construirea acestul
canal unei socletati anglo-franco-austriaco-turcesti.
17790 386:626.1 (498.1)
[*tiri in leg5tur5 cu proiectul canalului Cernavoda-
Kiustenge]. STEAOA D., II (1856), p. 27-28: Turcia.
Se anunta ca la 4 Ian. s-a dat, printr-un firman, concesiunea
efectuarii canalului. Actionaril erau capitalist' din Constanti-
nopol, Paris, Londra si Viena, reprezentanIA prin Forbes Campbell.
Se crede ca astfel se va scurta drumul Cernavoda-Constanti-
nopol. Se aratit pe scurt foloasele pentru comertul turcesc. Lucrarea
urma sa fie pus, In legatura cu drumul de fie: Belgrad-Constan-
tinopol.
939
386:626.1 (498.1) NAVIGATIE INTERIOARA NAVIGATIE MARITIMA 387 (498)

17791 386:626.1 (498.1) Se analizeaza consecintele favorabile pe care le va avea tale-

Canalul Abdul-Medjid. Din Duare in marea Neagra. rea canalului de Suez pentru comertul austriac. Ar putea Invia
VEST. R., XXI (1856), p. 14, col. 1-2. si Venetia. Se prezinta proiectul francez de canal, torpilat prin
revolutia din 1848. Se expun motivele care fac ca Anglia sa se
coneestunea a fost Intarita printr -un firman cu data de opuna la proIectul canalulul. Se arata legatura dintre aceste motive
4 ianuarie 1856; compania ImparSteasca Insarcinatd cu aceasta $i pozitia Angliei in rSzboiul Crimeei.
lucrare este alcatuita din cele mai marl case comerciale din Con-
stantinopol, Paris, Londra *1 Viena; canalul va porni de la Cerna- 17800 386:626.9 (62)
voda spre a ajunge la valea Jug la". Dup5. Jurn. de Constant. Interesul Turciei In aierea istmului Suez. VEST.
17792 386:626.1 (498.1) R., XXI (1856), p. 357-358: Constantinopol.
Canalurile de Kiustengie si Suet. STEAOA D., II Se traduce un articol din Jurnalul de Constantinopol. Turcia
(1856), p. 43: Turcia. este legata de aceasta lucrare de interese politice, religioase, corner-
Male 81 financiare. Se arata $1 Importanta ei pentru Principatele
Traducerea unui lung articol ap5rut in Gazeta de Colonia. Se Romane.
arata ca In 5 Jan. 1856 sultanul a aprobat construirea canalului
dela Cernavoda la baia de Jugla", Se va termina printr-un mare 17801 386:626.9 (62)
port fortificat, la Tuzla. Se va construi paralel $1 un drum de fier. Companie universala a canalului maritim de la Suetz,
Se amintesc proiectele esuate, din 1839 81 1845. Se subliniaza ca intocmit prin decretul Inratimei Sale Vice- Regelul de la
proiectul a fost sprijinit de Thouvenel, Mehemed Kepresli pasa Egipt. ROMANUL, II (1858), nr. 85, p. 4.
$1 Fuad pasa. Constructia accasta e In legatura cu apropiata Ince-
pere a lucrSrilor la canalul de Suez. Prospect. DupS o scurta prezentare a Initiative' lui F. Lesseps
de a deschide o subscriptie publics" pentru lucrarile canalului
17793 386:626.1 (498.1) de Suez, se arata foloasele comerciale gl financiare ce vor decurge
[Stiri cu privire la concesiunea clatli de Imperiul oto- din aceasta Intreprindere. La sfIr$R, se anunta conditlile sub-
man societtitii pentru construirea unui canal Rassova- scrieril, care se pot face In Bucuresti la Abner Guerin agentul
Kiistenge]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 33: 81 corespondentul Companiei".
Donaufiirstenthiimer.
Se comunica cele 12 conditii cuprinse In actul de concesiune
semnat de sultan. Societatea care va construi canalul va fi repre- 387 NAVIGATIE MARITIMA. PORTURI.
zentata de: Thomas Wilson supus englez, contele de Morny prezi-
dentul corpurilor legiuitoare din Franta, contele Ludwig von Breda Vezi 5i: 382 Cornell exterior
austriac *j un functionar sau supus otoman, care va fi numit ulterior. 17802 387 (262.5)
17794 386:626.1 (498.1) [Comunicatul rus despre regimul vaselor de comert
[Stiri in legiltura cu proiectul canalului Cernavoda- otomane si rusesti In Marea Neagra]. BUKURESTER
Kiustenge]. STEAOA D., II (185e), p. 88: Austria. DT. Z., IX (1853), p. 385: Russland.
Se anunta ca Forbes Campbell, care, ImpreunS cu contele 17803 387 (262.5)
Breda 81 Morny (Morni), tratase la Constantinopol obtinerea con- [Se anunta ca vasele comerciale destinate Principa-
cesiunii canalului, s-a relntors In Anglia. Proiectul sau a fost tor- telor sint scutite de blocada puterilor aliate din Marea
pilat de o partida esclusiv engleza din Pera", care a preferat a Neagra']. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 69:
nimlci toata Intreprinderea declt a suferi ca influenta Austriei" par- Departamentul de Finansii.
ta*a si ea la concesiune sa se lntindS a*a de mult".
17804 387 (262.5)
17795 386:626.1 (498.1) [Stiri din presa strain6 privitoare la discutiile care au
[Discutii in jurul construirii canalului de la Chiustenge loc in Conferinta de la Paris in legaturd cu neutralitatea
de catre capitalistii englezi si austrieci]. ZIMBRUL, MArii Negre]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 2-3:
IV (1856), nr. 83, p. 1. Frantia.
Se precizeaza ca negustorii din Galati *i Braila nu privesc 17805 387 (262.5)
cu multumire acest protect. tire din Gazeta de Triest.
Marginirea navigarii pe Marea Neagra. ROMANUL,
17796 386:626.1 (498.1) I (1857), nr. 38, p. 3.
[Stiri din Viena ca chestia canalului Rasova-Kius- Comunicatul dat de ambasada rusd din Constantinopol cu
tenge se va trata in aceeasi vreme cu aceea a organisatii privire la libera navigatie pe Marea Neagra, potrivit tratatului de
Principatelor"]. VEST. R., XXI (1856), p. 276: Con- pace de la Paris.
stantinopol. 17806 387 (262.5)
se zice ca Franta, Englitera 81 Austria vor face In comun [Jurnalul de Petersburg" exprimA punctul de
S.
zisul canal $i vor lntSri ormul Rasova". vedere al guvernului rus asupra navigatiei pe Marea
17797 386:626.1 (498.1)
Neagra]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 343-344: Rosiea si Poloniea.
[Se anunta ca puterile occidentale precum $i Aus- Se precizeaza ca navigatta 8i comertul In apele Mari' Negre
tria vor starui ca canalul Dunarii, intre Rasova si Chius- slnt libere, dar controlul sanitar al vSmilor 81 al politiilor trebuie
tengie, sa se complecteze"]. ANUNCATORUL, IV Mut cu severitate.
(1856), p. 279: Germania.
17807 387 (498)
17798 386:626.1 (498.1) [Circulatia vaselor In portul Galati in cursul lunii
[Motivele ce determina Austria de a renunta la pro- aprilie]. G. TRANS., XIV (1851), p. 199.
iectul canalului Cernavoda-Constanta]. ZIMBRUL, IV Se insira nationalitatile vaselor.
(1856), nr. 111, p. 2-3: Frantia.
Renuntarea este determinata de faptul ca, In urma trata- 17808 387 (498)
tului de la Paris, navlgatia pe DunSre devine libera. [Date statistice cu privire la miscarea cortibillor In
canalul Constantinopolului]. BUKURESTER DT. Z.,
17799 386:626.9 (62) VIII (1852), p. 106: Turkel.
Canalul dela Suet. TELEGRAFUL R., III (1855), Intre altele au trecut, In anull 1851: un vas moldovean 81
p. 249-250, 253-254, 257, 261-262, 265-266. 8 valahe.

940

www.dacoromanica.ro
387 (498) NAVIGATIE MARITIMA
17809 387 (498)
Lista de cordbiile sosite in portul Brdi lei. - BULETIN
[T. R.], 1852, p. 166, 169-170, 188-189.
17810
Preturile navlurilor de la Braila la diferite porturi.
VEST. R., XVII (1852), p. 356, 380.
-
387 (498)
17811 387 (498)
[*tiri cu privire la stricaciunile pricinuite de furtund,
in constructiile digului $i portului din Salina]. - BUKU-
RESTER DT. Z., VIII (1852), p. 106.
17812 387 (498)
Lista' de corabiile sosite in portal Brdila pe lunile
Ianuarie-Decembrie. - BULETIN [T. R.], 1853, Fevr.
9, p. 3; Fevr. 23, p. 19; Mart. 2, p. 28, Mart. 9, p. 36,
52, 56, 60, 68, 72, 76, 84, 92, 95, 116, 151, 155, 160, 168,
180, 184, 191, 195, 215, 224, 231, 235, 239, 247, 256, 263,
268, 276, 279, 283, 292, 295, 299, 303, 307, 311, 315,
338, 351.
17813 387 (498)
[Vasele sosite in portul Braila]. - VEST. R., XVIII
(1853), p. 80, 100, 104, 112, 116, 120, 140, 188, 224, 232,
236, 264, 292, 308, 340, 345, 365.
17814 387 (498)
[Miscarea corabiilor in portul Braila]. - BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 49, 65, 81, 93, 101, 113, 121,
141, 153, 165-166, 181-182, 189-190, nr. 56, p. 222,
229, 272, 285, 330, 354, 395.
Se dau: pavilionul corabiei, numele, lo ul de unde vine si
marfa adusa sau expediata.
17815 387 (498)
[Pretul navlurilor la Braila]. - VEST. R., XVIII
(1853), p. 56, 68, 84, 88, 92, 108, 132, 140.
17816 387 (498)
[Frahtul navelor la Braila]. - BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 93, nr. 56, p. 222, col. I, 285, 330, 395,
col. II.
17817 387 (498)
[Consulatul general rus din Principate, declarind
Braila $i Galatii Ca porturi neutre, anunta normele dupa
care se poate face navigatia vaselor neutre, pe Dunare
$i Marea Neagra].- BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 358: Donauftirstenthilmer.
17818 387 (498)
[$tiri despre vasele sosite in portul Galati]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1853), p. 266, 300, 319, 332.
17819 387 (498)
[Miscarea corabiilor in portul Galati]. - BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 74, col. I, 93-94, 161, col. II,
190, col. I, nr. 56, p. 221-222, 285-286, 330, 395-396.
Se noteaza: numele corabiel, pavilionul, locul de unde vine
si eel de destinatie, marfa adusa sau expediata.
17820 387 (498)
[Frahtul vaselor la Galati]. - BUKURESTER DT.
Z., IX (1853), p. 74, col. II, 89, col. II, 161, col. II, 190,
col. I, nr. 56, p. 221, 286, 330, 396, col. I.
17821 387 (498)
[Cresterea pretului grinelor la Constantinopol se date-
reste inchiderii portului Salina]. - VEST. R., XVIII
(1853), p. 297: Constantinopol.
www.dacoromanica.ro
387 (498)
17822 387 (498)
[Corabille sosite in portul Braila]. - BULETIN [T. R.],
1854, p. 23, 31-32, 43, 50, 60, 67, 76, 105, 115, 118, 138.
387 (498)
17823
[Miscarea corabiilor in portul Brdila in anal 1854]. -
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 5-6, 53, 61, col. II,
129, col. II, 153, col. I: Donaufarstenthamer.
Se indica: numarul corabiilor sosite $i plecate; localitatile
uncle fac cursa; felul marfurilor aduse, cantitatea sau valoarea lor.
17824 387 (498)
[Frahtul corabiilor la Brdila, in 1854].- BUKURES-
TER DT. Z., X (1854), p. 5, col. II, 53, col. II: Donau-
fiirstenthamer.
17825 387 (498)
[Miscarea corabiilor in portal Galati in anul 1854]. --
BUKURESTER DT. Z., (1854), p. 6, col. I, 53 54:
Donauftirstenthtimer.
Se indica: numarul corabiilor sosite si plecate; localitalile
undo fac cursa; felul marfurilor aduse, cantitatea sau valoarea lor.
387 (498)
17826
[Frahtul corabiilor in portul Galati, in anul 1854]. -
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 6, col. I, 53, col. II:
Donaufiirstenthamer.
17827 387 (498)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nduntru
prin care se aproba reinfiintarea postului de capitan al
portului Braila si numirea in acest post a lui Gheorghie
Filodorescu]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 130; VEST.
R., XX (1855), p. 129, col. I.
387 (498)
17828
[Corabille sosite in portul Braila]. - BULETIN [T. R.1,
1855, p. 103, 116, 155, 168, 180, 222, 226, 238, 246, 255,
262, 271, 278, 290, 302, 310, 330, 342, 347, 355, 371,
376, 383, 395.
387 (498)
17829
[Intrari $i iesiri de vase in portul Brand].- VEST.
R., XX (1855), sup1. la nr. 72, p. 1, p. 298, 305, 323-324,
333, 342, 345, 361, 365-366, 373, 385: Departamentul
Finantclor.
17830 387 (498)
Comer.-GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 103:
Albina Romaneasca.
Nota despre numarul vaselor neutre care au ancorat la Galati
si Braila, pita la 4 aprilie.
387 (498)
17831
[Preturile navlului curent in portul Brailei si at Gala-
tilor]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 148.
17832 387 (498)
[Miscarea in porturile Galati si Braila in Luna septem-
brie 1855]. STEAOA D., I (1855), p. 80: Comerciu.
Redata dupa ziarul Austria.
17833 387 (498)
[Miscarea porturilor Galati si Braila in tuna septem-
brie 1855]. STEAOA D., I (1855), p. 92: Comerciu.
Redata dupa Gazeta de Timisoara 1= Tememarer Zeilunpl.
17834 387 (498)
[Pretul grinelor si miscarea portului Galati]. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 608, 612, 656, 676, 696, 700, 708,
724, 740, 756, 764, 772, 788, 796, 812, 852, 860, 864, 873,
876, 888, 892, 896, 904, 916, 920, 928, 936, 952, 956, 972,
980, 996: *Uri telegrafice, Comerta.
941
387 (498) NAVIGATIE MARITIMA
17835 387 (498)
Tablou No. 1. De numarul corabiiloru intrate si elite
din portul Galatii pe 1855. - STEAOA D., II (1856),
p. 49.
Se indica pavilionul $i tonajul vas, or de sub un pavilion.
Se anexeaza si un Tablou No. 2, cu .rinzInd totalul vapoarelor
sosite In portul Galati In acelasi an, indictnclu-se numarul, pavi-
lionul $1 forta ]or totall, In cai-putere.
17836 387 (498)
[Tablou cuprinzind numarul vaselor intrate si iesite
din portul Galati In anul 1855].- ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 29, p. 4,
17837 387 (498)
[Statistica pe 1855 a activitatii portului Galati]. -
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 317: Galatz,
4 October.
17838 387 (498)
Navigarea. Vase intrate In portul Brailii. - ISIS, II
(1857), p. 368.
Clive totale cu privire la vasele grupate pe pavilioane (tari),
pentru anii 1855 $i 1856.
17839 387 (498)
[Stire ca in zona dunareana a Principatelor se poate
face incarcarea vaselor in on ce port, pentru verce Cara "].
- G. TRANS., XIX (1856), p. 135: Tier'a romanesca
si Moldavia.
17840 387 (498)
[Vasele comerciale sosite in portul Braila]. - BULE-
TIN [T. R.], 1856, p. 51, 100, 103, 115, 135, 148, 167,
182, 198, 222, 234-235, 250, 271, 287, 298, 318, 334,
359, 374, 390, 407: Ministerul Finantelor.
17841 387 (498)
[Vasele comerciale intrate in portul Braila]. - VEST.
R., XXI (1856), p. 46, 89, 95, 106, 121, 137, 153, 164,
185, 209, 216, 238, 255, 274, 284, 303, 315, 337, 353, 371,
385: Departamentul Finantelor.
17842 387 (498)
[Activitatea portului Braila]. - LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 27, p. 4, nr. 30, p. 4.
17843 387 (498)
Miscarea comerciala a portului Brailei pe luna iunie
1856. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 173, p. 2.
Din Gazeta de Timieoara. - Date statistice asupra vapoa-
relor $1 marfurilor intrate *1 lesite din portul Brand.
17844 387 (498)
[Date cu privire la frahtul corabillor in Braila]. -
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 25, 53, 105,
149, 189, 217: Donauftirstenthtimer.
17845 387 (498)
[Ministerul din Nauntru al Tarii Romanesti face cunos-
cut ca se va tine licitatie la Braila pentru vinzarea veni-
turilor marchitanii din port, cheajului si ancorajului "]. -
BULETIN [T. R.], 1856, p. 358.
17846 387 (498)
Miscarea comerciala In porturile dunarene. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 71, p. 1-2.
Dupa Gazeta din Timieoara. Sint date pe larg numarul va-
poarelor cu tonajul respectly sl cantitatile marfurilor intrate In
porturile Galati $1 Braila, In cursul lunii februarie.
17847 387 (498)
Relatiile comerciale a porturilor Galati si Braila pe
luna Mart. 1856. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 105, p. 3-4.
Date statistice asupra vaselor si marfurilorlintrate si iesite
din aceste doua. porturi. - Din Gazeta de Timisoara.
942
www.dacoromanica.ro
387 (498)
17848 387 (498)
[Activitatea portului Galati]. - LE COURRIER DE
B., I (1856), nr. 52, p. 2: Moldavia.
Vapoarele straine care au intrat Si iesit din acest port.
17849 387 (498)
Miscarea comerciala a portului Galatil pe luna Iunie
1856. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 171, p. 3-4.
Date statistice asupra vaselor si marfurilor intrate si iesite
din portul Galati.
17850 387 (498)
[Stiri si comentarii despre traficul de marfuri prin
portul Galati, in urma incheierii - BUKURES-
TER DT. Z., XII (1856), p. 146, col. I.
Se subliniaza ca, cu tools usurarea conditiilor de navigatie,
viata comerciala stagneaza Inca, din cauza preturilor scazute
oferite pe plata Europei apusene pentru cereale.
17851 387 (498)
[Date cu privire la frahtul cortibillor in portul Galati].
- BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 25, 53, 105,
149, 214, 217, 313: Donaufiirstenthilmer.
17852 387 (498)
[Se anunta ca farul de la Sulina s-a aprins din nou dupil
o lungs intrerupere]. - VEST. R., XXI (1856), p. 290:
Austria.
Se da si o scurta descriere a farului.
17853 387 (498)
[Se vesteste ca la 11 septembrie 1856 s-a aprins pen-
tru prima data farul de la Sulina]. - G. TRANS., XIX
(1856), p. 295: Cronica straina.
Se informeaza ca puterea de iluminare a farului era de
700 lampe" si ca el eratnalt de 54 de picioare, putlnd sa lumineze
pins la 15 mile departare.
17854 387 (498)
[Stiri despre nemultumiri trezite de impuneri portuare
exagerate la Sulina, in timpul ocupatiei austriece]. -
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 325: Austriea.
17855 387 (498)
[Se anunta ca Turcia a instalat un far pe insula Ser-
pilor]. - STEAOA D., II (1856), p. 156: Buletinul zilei.
17856 387 (498)
[Scurt extras din ziarul Wiener Zeitung" cu privire
-
la construirea de Care turci a unui far In Insula Serpilor].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 360, col. I.
17857 387 (498)
[Informatie despre situatia tntre porturile dunarene
si Marea Neagra]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 394: Turcia.
Intre 10 ianuarie si 15 octombrie an intrat in aceste porturi
1725 de vase si au iesit 1696.
387 (498)
17858
[Vasele de comert sosite in portul Braila]. - BULB-
TIN [T. R.], 1857, p. 146, 188, 215, supl. la nr. 65, p. 2,
supl. la nr. 71, p. 4, p. 327, 363, 395: Ministerul Finan-
telor.
17859 387 (498)
[Vasele de comert intrate in portul - ANUNT.
R., IV (1857), nr. 31, p. 3, nr. 40, p. 4, nr. 47, p. 3, nr. 57,
p. 3, nr. 65, p. 3, nr. 76, p. 3, nr. 84, p. 1, nr. 92, p. 1:
Ministerul Finantelor.
387 (498) NAVIGATIE MARITIMA 387 (498:496)

17860 387 (498) 17871 387 (498:44)

Regulament provizoriu pentru Politia portului de [la]
Sulina. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 298-299.
Comisia europeand a Dundrii a Intocmit acest regulament
pentru buna Indeplinire a operaliilor In portul *i In rada Sulina.
17861 387 (498)
Sulina. -
Instructii provizorii pentru capitanul de port de la
ANUNT. R., IV (1857), nr. 24, p. 1-2.
Au fost date de Comisia europeand a Dundrii cu aprobarea
guvernului turcesc; privesc organizarea serviciilor portului, Inca-
sarea taxelor, controlul vaselor etc.
17862
[Se anunta ca pachebotul francez al companiei Mesa-
geriilor Imperiale circula saptaminal Intre Galati si Mar-
silia]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 24,
p. 98: Aviz.
17872 387 (498:47)
[Se anunta ca Societatea de navigatie cu vapor pe
Dunare va prelungi cursele sale pind la Odesa]. - BUKU-
RESTER DT. Z., XII (1856), p. 161: Galatz, 22 Mai.
17873
[Restabilirea navigatiei fntre Galati si Odesa]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 210: Novitale din nauntru.
-
387 (498:47)

387 (498)
[Regulamentul provizoriu pentru politia portului
Sulina acceptat de Comisia europeand de la gurile Duna-
rii la 10 iunie 1857]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 238-239.
Regulamentul e reprodus din Le Journal cly Constantinople.
17863 387 (498)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca anunta
numarul vaselor sosite la Braila].-BULETIN [T.R.], 1858,
p. 18, 104, 119, 166, 190, 219, 296, 322, 367.
17864 387 (498)
[Vasele de comert intrate in portul Brailei]. ANUNTi
R., V (1858), nr. 5, p.. 4 ; nr. 26, p. 1 ; nr. 30, p. 1 ; nr. 43,
p. 2; nr. 48, p. 1 ; nr. 66, p. 1 ; nr. 74, p. 2 ; nr. 82, p. 2;
nr. 90, p. 2; nr. 98, p. 1: Ministerul Finantelor.
17865 387 (498)
[Corabiile aflate in portul Braila]. - NATIONALULU,
I (1858), p. 32, 36, 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112,
116, 120, 128, 132, 136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184.
Se arata numarul cordbiilor Incarcate Si de*erte.
17866 387 (498)
Portuld Braila. - NATIONALULU, I (1858), p. 202,
210, 214, 218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254, 258,
262, 266, 270, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310, 314,
318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358.
Numdrul vaselor intrate ai ie*ite din port.
17867
[Pretul navlurilor la Braila]. NATIONALULU, I
(1858), p. 32, 36, 72, 76, 84, 88, 92, 100, 104, 108, 112,
387 (498)
116, 120, 128, 132, 136, 144, 148, 152, 156, 160, 164, 184,
194, 202, 210, 214, 218, 222, 226, 230, 242, 246, 250, 254,
258, 262, 266, 270, 278, 282, 286, 290, 294, 298, 306, 310,
314, 318, 322, 334, 338, 342, 346, 350, 354, 358.
17868 387 (498:4)
[Stiri despre cursele de vapoare din Galati, spre Odes-
sa, Constantinopol yi Viena]. BUKURESTER DT.
Z., XII (1856), p. 269 : Donauftirstenthiimer.
17869 387 (498:44)
[Se studiaza posibilitatea navigatiei fntre Marsilia $)
Oltenita]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 250:
Turciea.
Ziarul Independentiea anunta vizita la Bucure*ti a secreta-
rului directiei mesageriilor din Franta, care are consfatuiri, in
acest stop, cu consulul general al Frantei $i consulul Belgiei. Neln-
grijirea ce domneVe In serviciul navigatiei austriece ar Inlesni
patrunderea navigatiel franceze In Principate.
17870 387 (498:44)
[Se anunta ca se studiaza stabilirea unui serviciu de
piroscafe, Intre Marsilia i Oltenital. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 171, p. 4: Teara Romaneasca
Se anunta cd. vaporul Metternich, at societatii de plutire pe
Dunare, a facut prima cursa Galati-Odesa, In 24 de ore.
17874 387 (498:47)
[Stabilirea unui serviciu saptaminal de vapoare Intre
Galati si Odesa, de catre o companie austriaca]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 118, p. 2.
17875 387 (498:47)
[Despre itinerarul Galati-Odesa al Japorului Metter-
nich, apartinind societatii de plutire pe Dunare]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 146, p. 2.
Se spell. cd. In viitor navigatia sa devind normala.
17876 387 (498:47)
[Curse de vapoare cu aburi, fntre Galati si Odesa]. -
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 58, p. 4.
Vapoarele apartin unei societdti franceze de navigatie. Primul
vapor Lyonnais a *I pornit din Galati la 4 iulie pentru Odesa.
17877 387 (498:47)
[La Odesa se restabileste carantina de patru zile pen-
tru vapoarele sosite din Galati]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 224: Novitalele zilei.
17878 387 (498:47)
[Se anunta ca relatiile comerciale fntre porturile
Dundrii $i Odesa slat foarte Insufietite "]. - VEST. R.,
XXI (1856), p. 305: Odesa.
17879 387 (498:496)
[Anunt privitor la cursele vapoarelor societatii Cesar.
craiasca privilegiata navigatie de vapoare pe Dunarea"
Galati la Constantinopol].
Instiintari (141).
-
si ale Loidului" austriac de la Viena la Galati si de la
VEST. R., XVI (1851), p. 56:
Anuntul este dat de reprezentantul agentiel, C. Rot.
17880 387 (498:496)
Tarifa a vaselor de vapoare pentru pasajeri, cabine,
cabinete, trasuri 5f marfuri de la Viena la Constantino-
poll. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 104.
17881 387 (498:496)
[Informatii despre circulatia vapoarelor pe traseul
Viena-Galati-Constantinopol]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 4.
Se dau aceste informatll cu prilejul intrdril In activitate a
noului vas Franz loser.
17882 387 (498:496)
[Se anunta ca navigatia Intre Braila si Constantinopol
este liberd pentru toate corabiile, afara de cele sub pavi-
lion moldovenesc, valah, samiot si turcesc"]. - BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 345: Neuestes.
17883 387 (498:496)
[Din Galati se anunta di, de la 11 august, intlia socie-
tate privilegiata austriaca a vaselor de vapor pe Dunare
va relua navigatia regulata Intre Constantinopol si Galati].
- GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 265: Novitale
din nauntru.

32 - Bibliografia analitica - c. 959 943

www.dacoromanica.ro
387 (498:496) NAVIGATIE MARITIMA
17884 387 (498:496)
[Se anunta ca. la 11 septembrie c.n. urmau sa inceapa
cursele de vase ale societalli private de navigatie pe Dunare,
Intro Constantinopol si Galati]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 269.
387 (498:496)
17885
[Inceperea navigatiei vapoarelor societalii Loida"
Intre Constantinopol si Galati]. - Z IMBRUL, III (1855),
p. 704: Revista.
17886 387 (498:496)
[Se aduce la cunostinta generals ca plutirea pe Dunare
de la Viena la Constantinopoli prin Galati se incepe de
catre compania vapoarelor Loyd"]. - BULETIN [T. R.],
1855, p. 281: Departamentul din Nauntru.
17887 387 (498:496)
[Se anunta din Galati sosirea primului vapor al socie-
tatii Loid", ce face cursa Constantinopol-Galati]. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 828: Revista.
17888 387 (498:496)
[Se anunta ca. navigatia vapoarelor din Compania
Loid, incepind de la Constantinopol, au si sosit in portul
Galati clod intr'insele "]. - BULETIN [T. R .1, 1855, p. 301.
17889 387 (498:496)
[Se da stirea ca compania franceza a instituit curse
regulate de vapoare intre Constantinopol si Galati]. -
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 161 : Galatz,
22 Mai.
Cursele se vor face de vase franceze si vor transporta pasageri
si marfuri.
17890 387 (498:496)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca anunta
ea incepind din luna august doua vapoare ale Loidului
austriac vor face curse regulate sap( aminale intre Constan-
tinopol si Braila]. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 258;
VEST. R., XXI (1856), p. 237.
Se arata zilele de sosire sI de plecare ale vapoarelor.
17891 387 (498:496)
[Ministerul Finantelor din Tara Romaneasca face
cunoscut ca vapoarele companiei franceze Mesajeria
Imperials" vor face curse saptaminale Intre Braila si Con-
stantinopol]. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 258.
Vapoarele vor trece si pe la Varna, Sulina, Tulcea si Galati;
a Constantinopol vor avea legilturl cu vapoarele acestei companii
care circula In Marea Mediterana.
17892 387 (498:496)
[Ministerul de Finante din Tara Romaneasca face
cunoscut ca vapoarele companiei franceze Mesageria
Imperialii" vor face curse regulate intre Constantinopol
si Braila]. - VEST. R., XXI (1856), p. 237.
Vapoarele vor trece sl pe la Varna, Sulina, Tulcea si Galati.
17893 387 (498:496)
Serviciuri maritime ale mesageriilorii imperiale fran-
ceze. - VEST. R., XXI (1856), sup(. la nr. 68, p. 1.
Administralla acestei societal' face cunoscut ca a alezat
un serviciu regulat pe toata saptamlna Intre Constantinopole $i
Dunare"; porturile In care se opresc vapoarele sint: Constanti-
nopol, Varna, Sulina, Tulcea, Galati, Braila.
17894 387 (498:496)
[Services maritimes des messageries imperiales"
anunta orarul vapoarelor ce fac cursa Constantinopol-
Braila]. - LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 71, p. 4;
72, p. 4 ; 73, p. 4 ; 74, p. 4.; 75, p. 4 ; 76, p. 4 ; 79, p. 4 ;
80, p. 4 ; 81, p. 4 ; 82, p. 4: Annonces.
944
www.dacoromanica.ro
387 (498.1)
17895 387 (498:496)
[Stiri despre cursele Braila-Constantinopol, organizate
de compania franceza de navigatie Messageries Impe-
riales"]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 257:
Donaufiirstenthiimer.
Cursa va trece prin Galati- Tulcea - Sulina- Varna. Din Constan-
tinopol, pasagerii vor avea legatura cu cursele acelelasi societal(
spre porturile Mediteranei. Agentul societatii In Braila se numea
Zatrili.
17896 387 (498:496)
Serviclu de Corabii Maritime Imperiale. - STEAOA
D., II (1856), p. 204 [gresit: 200].
Biroul din Galati al companiei anunta un serviciu regulat
de corabil Intre Constantinopol si Braila, In fiecare simbata. Se
indica escalele.
17897 387 (498:496)
[Stabilirea unui serviciu saptaininal de vapoare, Intre
Constantinopol si Galati, de catre o companie franceza].
- ZIMBRUL IV (1856), nr. 118, p. 2.
17898 387 (498:496)
[Biroul din Galati al serviciului maritim francez anunta
curse regulate de vapor, intre Ibraila si Constantinopol].
- L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 12: Annonces.
Se indica numarul vapoarelor, orarul si escalele.
17899 387 (498:496)
[Stiri despre vasele din Pera, care vor naviga prin
Sulina]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 29: No-
vitale din nauntru.
17900 387 (498.1)
[Jurnalul Sfatului administrativ extraordinar din
Tara Romaneasca privitor la debarcarea pasagerilor la
venirea for cu vapoarele curate, de la porturile Princi-
patului "].- BULETIN [T. R.], 1853, Fevr. 27, p. 21-22
Cuprinde reguli privitoare la masurile de carantina si de politic
17901 387 (498.1)
[Jurnalul Sfatului administrativ extraordinar al Tarii
Romanesti privitor la regulile despre desb5rcul vapoarelor
pe malul sting al Dundrii In Printipat]. - BULETIN
[T. R.], 1853, Mart. 2, p. 25-26.
Privitor la pasageri si marfuri; milsuri de carantina si de
Donne.
17902 387 (498.1)
[Informatii In legatura cu construirea unei case de
adapostire pentru pasagerii de pe vapoare, la Giurgiu]. -
- BUKURESTER DT. Z. , IX (1853), p. 153: Donau-
fiirstenthiimer.
17903 387 (498.1)
[Din Galati se anunta ca mai multe vase, care mai
Inainte navigau sub pavilion grec si turcesc, au sosit de
la Constantinopol la Sulina purtind pavilionul Tarii
Romanesti]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 312:
Neuestes.
17904 387 (498.1)
[Din Galati se relateaza ca In port au sosit, sub pavilion
romanesc, o serie de vase, din Constantinopol prin Sulina7.
- TELEGRAFUL R., I (1853), p. 303: Intimplari de zile.
Se subliniaza ca aceste vase navigasera mai Inainte sub pavi-
lion otoman sau grecesc.
387 (498.1)
17905
[Stiri cu privire la portul Oltenita, dupa ziarele vie-
neze]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 93:
Donauftirstentlitimer.
Se anunta ca va 11 statue principals a curselor de vapoare
pe Dalian. Se vorbeste si de un protect de a se face navigabil rlul
Arges.
387 (498.3) NAVIGATIE MARITIMA - TRANSPORTURI TERESTRE 388.1 (498.1)

17906 387 (498.3) 17915 388.1 (439.2:498.1)

[Avarierea unui vas moldovean]. - GAZ. DE MOLD., [Conditiile prelungirii contractului lui Franz KCSrner
XXV (1853), p. 335: Austria. pentru carul jute brasoviano-bucurestiean"]. - G.
De la Trieste raporteaza a San- Marco,1 vaporul lui Laid, TRANS., XV (1852), p. 156.
au adus In remorcit pe goleata (--goeleta)Marinia, sub bandiera Se dau conditille concesionarii.
moldovana, comandata de capitanul Andries, care, cu griu Inearcat
venind de la Galati, to urmarea unei fortuni, s-au nenorocitIsi 17916 388.1 (439.2:498.1)
au perdut catargul ccl mare". Instiintare de cruilusie lute. - G. TRANS., XX
(1857), p. 154.
Franz Kiirner da informatii privind orarul sl modalitatile
de calatorie in directille Bucuresti, Brasov, Braila. Se dau si pretu-
388 TRANSPORTURI TERESTRE rile biletelor.
388.1 Carilusie. Posta de persoane. Diligenta 17917 388.1 (439.2:498.3)
388.1:624/625 Drumuri. Poduri [Milsuri luate in privinta legaturilor postale dintre
388.4 Transport orAsenesc Ardeal si Principate]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 291:
Transsilvania. Brasovii, 22 Sept. n.
388.1 CARAUIE. PO$TA DE PERSOANE. Se anunta c5, se hotarlse ca posta din Brasov s1 mearga
deadreptul pe la $oosmezio la Moldova" si el se va pune to
DILIGENTA lucrare o linie postali1 de la Brasov la Galati, pe pasul Vitusului".
Vezi si 383 Posta (Scrisori, obiecte, bani) 17918 388.1 (498.1)
[Se anunta din Bucuresti ca s-a imbunatatit circulatia
17907 388.1 (439.2) postelor intre Bucuresti si Craiova]. - G. TRANS., XV
[Conditiile prelungirii concesiunii date lui Franz Kifor- (1852), p. 76; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 70.
ner pentru legatura dintre Brasov si Sibiu cu carul lute "]. Se arata ca s-au luat masuri pentru o mai mare rapiditate
- G. TRANS., XV (1852), p. 160. si In acelasi Limp si pentru comoditatea acestor calatoril. - Dupa
Gazeta Romdno-Germand din Bucurefti.
17908 388.1 (439.2)
instiintare de cursulu cu cars lute. - G. TRANS., 17919 388.1 (498.1)
XVII (1854), p. 128. [I. F. Dresnand aduce la cunostinta obstii c6 a in-
tocmit un delijans (trasura grabnicil), care pe la 4 mai
Fr. Ludvic, concesionarul Intreprinderli de carausie rapids va porni in fiecare saptilmina de 4 on de la Bucuresti
din Brasov, anunta orarul curselor sale pe itinerarille: t) Brasov- la Giurgiu"]. - VEST. R., XVI (1851), p. 84: Instiinttiri
Sibiu-Gluj-Oradea--Mare-Solnoc-Pesta si 2) Brasov-Sibiu-Deva- (252).
Arad-Seghedin-Pesta.
17920 388.1 (498.1)
17909 388.1 (439.2) [Se comenteaza cu bucurie infiintarea unui al doilea
[Frant Ludvic anunta reluarea curselor carului lute" serviciu de diligenta rapids intre Bucuresti si Giurgiu].-
cu plecarea din Brasov]. - G. TRANS., XVIII (1855), BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 145: Donau-
p. 112: Buletinulu Oficialu. ftirsten thiimer.
Se fac cunoscute itinerarlile si faptul ca s-au Imbunatatit Se dau date pe larg asupra felulut cum va fi organizat.
conditiile de alatorie. 17921 388.1 (498.1)
17910 388.1 (439.2) Regule ce au a pgzi pasagerii ce calatoresc cu cai de
postie catre d-nii antreprenori ai postelor, precum si
[Infiintarea unei linii de care de posts pe distanta acestia din urma in indatoririle ce au care cei dintii. -
Brasov-Singiorgiu-Kezdi Osiorheiu]. G. TRANS., XIX BULETIN [T. R.], 1854, p. 97-98.
(1856), p. 45: Partea Neoficiosa. Transsilvania.
17922 388.1 (498.1)
17911 388.1 (439.2) [Se anunta ca se va tine licitatie pentru darea prin
[tire despre circulatia carului postei intre Pesta si contract a tinerii postelor drumului din Bucuresti la
Cluj de doua on pe sAptaminil, cu incepere de la 6 mai Ploiesti si din Cimpina la Brasov]. - BULETIN [T. R.],
1856]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 123: tiri mestecate. 1855, p. 22.
Se arata numarul callor necesarl.
17912 388.1 (439.2)
17923 388.1 (498.1)
[Circulatia diligentelor lui Francisc Ludvig pe ruta [Se anunta ea se va tine licitatie pentru darea prin
Brasov-Sibiu-Cluj-Oradea-Solnoc si Brasov-Sibiu-Timi- contract a tinerii postelor din Bucuresti la CAW* si
soara-Seghedin]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 86: Oltenita]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 37.
Transilvania.
Se arata numarul tailor necesarl.
17913 388.1 (439.2) 388.1 (498.1)
17924
[Se vesteste ca Biasini din Cluj fusese autorizat sa [Se anunta ca se va tine licitatie pentru darea prin
infiinteze o linie de diligente Pesta-Brasov si alta Cluj- contract a tinerii postelor din Bucuresti la 1tirbei si
Muras Osorhei]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 78: Tran- Oltenita]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 57.
silvania.
Se arata numarul callor necesari.
17914 388.1 (439.2:498) 17925 388.1 (498.1)
[Punerea in circulatie a unui car de posts intre Brasov- [Se anunta c5. se va tine licitatie pentru darea prin
Galati-Braila prin Poiana Sarat6]. - G. TRANS., XXI contract a tinerii postelor de la Lunca Corbului, jud.
(1858), p. 21-22: Brasovii ; TELEGRAFUL R., VI (1858), Arges, si Collinesti si Mogosesti din jud. Oltului, pe linia
p. 14. de drum dintre Pitesti si Slalina]. BULETIN [T. R.],
Se da orarul noulut car de posts. 1855, p. 90.
945

www.dacoromanica.ro
388.1(498.1) TRANSPORTER' TERESTRE 388.1 (498.3)

17926 388.1 (498.1) Carausil se plinseserA de nedreptatirea for In ceea ce priveite

[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru rnodul mAsurdrii cantitatii de cereale pe care le transportau. La
al Tarii Romanesti prin care se face cunoscut ca drumu- Inearcare, hanitele se radeau", negustorii le cer Insa cu vIrf".
rile sint de domen public" si nimeni n-are dreptul s PIrcAlabia is masuri In favoarea cArAusilor antintind totodata
incaseze taxe de la carausi]. BULETIN [T. R.], 1855, si consulatele ca reclamatiile negustorilor nu se vor lua In seams.
p. 317. 17937 388.1 (498.3)
S-a dat acest oils, Bindca Ingrijitorul mosiel Oltenita Inda- [Divanul obstesc al Moldovei s-a ocupat de conditiile
tora pe lacuitorii transportatori de producte $1 marfuri la plata contractului de poste"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 92.
de cite 24 parale de vita, la acea schela unde se descarca In vase
plutitoare". Divanul a lucrat sub presedintia logofatului Niculae Canta-
cuzino ; In aceasta sedinta s-a facut a doua strigare de licitatie.
17927 388.1 (498.1) 17938 388.1 (498.3)
[Ofis domnesc prin care se cere Departamentului din
Nauntru al Tarii Romanesti sa is masuri pentru imbunata- [Se anunta ca Divanul general al Moldovei a facut
tirea postelor]. VEST. R., XX (1855), p. 166: i5tirf a treia strigare si a adjudecat toate postele Moldovei
din Nauntru. vorn. G. Costachi - Latescu]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 76.
Imbunatatirea privea lipsurile la cat, furaje si surugii.
17939 388.1 (498.3)
17928 388.1 (498.1) [instiintarea data de Vistieria Moldovei cu privire la
[Orarul circulatiei diligentei intre Capitals si capitale arendarea postelor de diligenta dintre Galati-Focsani].
de jude[e 5i invers]. ROMANUL, I (1857), nr. 10, p. 4. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 71: Visteriea Moldavii.
Se dA orarul si pentru Brasov-Bucuresti. Se arata ca deli cneazul Costachi Aloruz a luat la mezat acest
17929 388.1 (498.1:439.2) otcup pe 5 ani si 8 luni, cu incepere de la 1 ianuarie 1852, n-a depus
Deligenta Brasovului. VEST. R., XVIII (1853), amanetul cuvenit la termen, de aceea se va tine din nou mezat
p. 152. pe socoteala lui loruz.
Se arata ca va pleca de (lona on pe saptamInd de la Bucu- 17940 388.1 (498.3)
resti prin Ploiesti la Brasov, iar costul calatoriei va fi de 27 sfanti [Blanchete eliberate de guvern spre inlesnirea cAla-
de argint. torilor prin tara cu cai de postal. GAZ. DE MOLD.,
17930
XXIV (1852), nr. 80, p. 115: Novitale din nauntru.
388.1 (498.1:439.2)
[Anunt cu privire la cursele de diligenta rapids dintre In viitor, pe baza.blanchetelor, particularii vor putea obtine
Bucuresti si Brasov]. BUKURESTER DT. Z., IX cal de poste si nu vor depinde de vointa amploiatlor.
(1853), p. 156: Fahrts-Anzeige. 17941 388.1 (498.3)
17931 388.1 (498.1:439.2)
[Ofis domnesc atingatoriu de art. 18 din contractul
postelor "]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 397:
[Se anunta ca diligenta Bucuresti-Brasov va pleca Departamentul de Finans.
si in vreme de iarna de doua on pe saptamina]. VEST. Este adresat dregatorilor din tinuturi Ca sa snpravegheze
R., XIX (1854), p. 368: Instiintari. aplicarea Intocmai a articolului 18 din contractul postelor, anume
17932 388.1 (498.1:439.2) sA se afle la fiecare tinut diligentele, oamenii si caii necesari.
[Anunt in legatura cu mersul diligentei Bucuresti- 17942 388.1 (498.3)
Brasov]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 372: [Proiectul Divanului obstesc atingatoriu de chipul
Eilfahrts-Anzeige. regularisit pentru transportarea sarei dela Ocna la schelea
Intreprinderea Fr. Earner si I. F. Dresnand anunta ca ser- Galatiil. BULETIN [Mold.], XXI (1853), adaos la
viclul ei de diligenta rapids va continua si In timpul iernii, cu nr. 10, p. 1-4, 46-48, 50-51: Departamentul de
acelasi orar. Finansti.
17933 388.1 (498.1:439.2) Se fixeaza pretul transportului la 8 lei pentru 100 ocale $1
se publics opt lisle cu numarul locuitorilor prevazuti a efectua,
[Anteprenorul postelor drumului Ploiesti, lancu Bre- pe tinuturi, acest transport, precum si nurniirul ocalelor de trans-
zeanu, face cunoscut ca vor circula dour' diligente intre portat.
Bucuresti-Ploiesti-Brasov pe saptamina]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 148; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), 17943 388.1 (498.3)
p. 172: Instiintari. [Hotaririle Departamentului de Finante cu privire
Diligentele vor fi conduse de 8-10 cai de poste si vor trans- la postele din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXII
porta pasageri si colete. (1854), adaos la nr. 19, p. 5.
17934 388.1 (498.1:439.2) Regulile cAtre toll pasagerli" $1 o circularl adresatl amplo-
iatilor postelor referitoare la discipline si la bunul mers al postelor.
[Franz KEirner anunta ca diligenta intre Bucuresti
si Brasov va merge de cinci on pe saptamina]. ANUNT. 17944 388.1 (498.3)
R., IV (1858), nr. 52, p. 4. [instiintare cu privire la antreprizuirea postelor de
cai in Moldova]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
17935 388.1 (498.3) p. 73: Departamentul de Finansl
[Informatie despre diligentele care vor inlesni 5i grAb Se fac unele precizari cu privire la avantajele pe care le pre-
legatura dintre orasele Moldovei]. GAZ. DE MOLD., zinta noul contract fat& de eel vechi si se publics lista arAtatoare
XXIV (1852), p. 182: Novitale din nauntru. de preturile cu care s-au vindut fiecare cal din poste".
Text roman *i franccz.
17945 C.[odreseu] 388.1 (498.3)
17936 388.1 (498.3) [Despagubiri acordate unor antreprenori ai postelor].
[Comunicat privind cercetArile pircalabiei din Galati ZIMBRUL, III (1855), p. 93: Moldova.
referitoare la nedreptatirea carausilor care transports In urma intrarii trupelor strAine, antreprenorii postelor de la
piinea" la schela din c oras]. BULETIN [Mold.],
z sectiile 1, 2 $i 4 au avut pagube simlitoare, iar Departamentul
XIX (1851), vol. I, p. 72. col. II: Departamentul trebilor de Finante s-a obligat s& -i despagubeasca cu 535 000 lei pe fiecare
din nauntru. an. In cadrul rubricii: Moldova, semnatA de C.todrescul.

946

www.dacoromanica.ro
388.1(498.3) ThANSPORTURI TERESTRE 388.1: 25/624( 498.1)

17946 M. 388.1 (498.3)
[Arata ca s-au strecurat uncle gre*eli in articolul din
Zimbrul" cu privire la desp5gubirile acordate antrepre-
norilor po*telor[. ZIMBRUL, III (1855), p. 130-131:
Moldova.
17947 388.1 (498.3)
[Articol in care autorul anonim polemizeazil cu M.
referitor la antrepriza po*telor]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 149-151.
tare allele arata coincidenta dintre initiala M., cu care este
semnat articolul din Zimbrul, $i initiala ce se afla pe caii de posts.
17948 Catargiu, A. C. 388.1 (498.3)
[Publics o apreciere la cele publicate de M. cu privire
la contractul postelor $i despagubirile date de Ministerul
Finantelor]. ZIMBRUL, III (1855), p. 157-158; GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 69: Novitale din nauntru.
Lamuririle sint date de A. C. Catargiu In numele Ministerului
de Finante, probabil era director la acest minister.
17949 C.[odrescu], T. 388.1 (498.3)
[Revenire la cele publicate anterior referitor la des-
pAgubirile acordate antreprenorilor postelor]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 161: Moldova.
Cci care doresc sa arendeze aceste poste se vor prezenta la
mezat, ce se va tine In sala Consiliului Administrativ. Arendare a
se face de la 1 mai 1858 Mill la 1 mai 186I. Urmeaza un tablou
cu numdrul cailor si personalul postelor. - Text francez.
17958 388.1 (498.3)
[In*tiintare cu privire la licitatia postelor din Moldova
noun]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 28, p. 49, p. 125: Departamentul de Finans; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 105-106: Departamentul
de Finans.
Se va tine o noua Beagle, Intrucit prima n-a lost aprobata
din cauza pretulut prea ridicat. Se publics un tablou cu statiile $i
numarul cailor.
17959 388.1 (498.3)
dova]. -
[MAsuri de organizare a serviciilor postelor din Mol-
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 142: Direc-
tiea postelor *i a delijanselor Moldovei.
Se refers la orele de serviciu ale birourilor si la orarul dill-
gentelor.
17960
Regulile pentru abonatie la delijanse. GAZ. DE -388.1 (498.3)

MOLD., XXX (1858), p. 202: Directiea postelor *i deli-

Se precizeaza ca, In urma lamuririlor date de Ministers de janselor Moldovei.
Finante, datele publicate prima data de Zimbrul cu privire la 17961
-
despagubirile antreprenorilor erau exacte. In cadrul rubricii:
Moldova, semnata T. C.
388.1 (498.3:437.5)
[Se veste*te punerea in circulatie de douA on pe sap-
Lamina a carului postal Iasi-Siretul Bucovinei]. G.
17950 388.1 (498.3) TRANS., XX (1857), p. 225: Partea oficiOsit
de cai de la Tirgul Frumos si Mirce*ti]. BULETIN -
[1n*tiintare cu privire la neregulile constatate la po*tele
[Mold.], XXIII (1855), p. 181: Departamentul de Finansii. 388.1:624/625 DRUMURI. PODURI
17951 Vezi si; 624/625 Drumurl. Podurl (din pullet do vedere telmic)
[Raport cu privire la starea postelor din Moldova].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), adaos la nr. 77, p. 91:
-
388.1 (498.3)
17962 388.1:624/625 (498.1)
Departamentul de Finansii. [Departamentul din Nauntru al Tarii Romane*ti
anunta ca, deoarece lucrarile sistematice de poduri *i
17952 *osele au luat o mai mare dezvoltare, se va deschide un
[Se anunta darea in antrepriza a popei Sculeni].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 133: Departamentul
- -
388.1 (498.3)
concurs pentru cincisprezece candidati de conductori].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 113-114.
de Finansii. Examenele se vor tine la 5 mai 1851, si cci reusiti vor avea
Cu un numar de 12 cai marl. si o leafs de 150 lei pe tuna.
17953 388.1 (498.3) 17963 388.1:624/625 (498.1)

Galati]. -
[In*tiintare cu privire la transportarea sArii la schela
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 237,
321: Departamentul de Finansil.
Legiuire pentru lucrarea *oselelor *i a podurilor din
Printipat. VEST. R., XVI (1851), p. 346; FOAIE PT.
MINTE, XIV (1851), p. 388-389.
Se face cunoscut ca Invoiala dintre guvern si antreprenorul Prin noua legiuire se desfiinteaza acele sase zile de lucru In
ocnelor, cu privire la transportul sarii pentru schela Galati, con- natura puse asupra satenilor; legea cuprinde 12 articole.
tractat de camara cu locuitorii, a lost anulata.
17964 388.1:624/625 (498.1)
17954 388.1 (498.3) [Dare de seamy despre solemnitatea care a avut be
ielile serviciului postelor *i delijantelor]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1857), p. 46: Secretariatul de Stat.
-
[Stiri cu privire la veniturile din Moldova *i cheltu- in Bucure*ti, in 22 nov., cu prilejul citirii fermanului
otoman de intilrire a legii pentru lucrarea *oselelor *i a
podurilor din Printipat"] . VEST. R., XVI (1851),
17955 A. S. 388.1 (498.3)
p. 345: Bucure*tI; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 397-398; G. TRANS. , XIV (1851), p. 407: Tiara
Reflectiile unui drumetil. CONSTITUTIONARIUL, romilneasca shi Moldavia.
I (1858), nr. 17, p. 4.
In text se reproduce 81 scurta cuvIntare rostita de domnitorul
Corespondents din Podul- Ilioaiei, In care se critics felul cum B. $tirbei, prin care arata ca aceasta lege a rezultat din propu-
sint Intretinuti caii de posts. nerile comisiei Insarcinate cu revizuirea articolelor din Regula-
mentul Organic referitoare la obligatiile satenilor $i ale proprie-
17956 388.1 (498.3) tarilor In legatura cu efectuarea drumurilor si a podurilor. In
de la 14 noiembrie 1857 la 1 ianuarie 1858]. -
[Veniturile si cheltuielile delijanselor din Moldova
BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), p. 49: Secretariatul de Stat.
Vestitorul Romdnesc $i Gazeta de 3Ioldauia text roman si francez.
17965 388.1:624/625 (498.1)
[Fermanul linp45tesc prin care se aprobil proiectul
17957
antreprizuirii postelor din Moldova].
[Conditiile
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 21, p. 85-88:
-
388.1 (498.3) pentru poduri, sosele *i drumurile cele publice", intocmit
de comisia alcAtuita" in Bucure*ti]. BULETIN IT. R.1,
1851, p. 425-426; VEST. R., X' 1 (1851), p. 345 346;
Departement des Finances. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 387 388.

947
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (498.1) tRANSPORTURI T ERESTRE : DRUMURI
17966 388.1:624 /625 (498.1)
[Stire din Gazeta romano-germana" din Bucuresti,
cu privire la rasunetul avut in urma citirii firmanului
referitor la Imbunatatirea drumurilor si a podurilor in
Principate]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 247, 251: Mol-
daviea.
17967 388.1:624/625 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se numesc membrii Eforiei
pentru lucrarile soselelor si ale podurilor]. - VEST. R.,
XVII (1852), p. 93.
17968 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se vor tine licitatii pentru darea prin
contract a osebite lucrari de poduri si sosele intre Rimnicu-
Vilcea si Ciineni, intre Bucuresti si Ploiesti si intre
si Brasov]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 65; VEST.
R., XX (1855), p. 17.
Se arata ce fel de lucrari se vor exec:11a si preturile cu care
vor Incepe
17969 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
tine licitatie pentru executarea unor lucrari de poduri
si sosele pe linia drumurilor Sibiu, Brasov si Giurgiu].
BULETIN [T. R.], 1856, p. 73.
- 17980 M. S.
Se arata ce anume lucrari se vor executa *1 la ce sume slut
prquite; totalul se ridica la 2 763 155 lei.
17970 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
tine licitatie pentru executarea unor lucrari de poduri
si sosele pe linia drumului dintre Pitesti si Slatina]. -
BULETIN [T. R.], 1856, p. 98.
Se arata ce lucrari slut de executat si la ce sums slut prquite
dupa deviz.
17971 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
tine licitatie pentru executarea unor lucrari de poduri
si sosele pe linia drumului Sibiu, de la satul Ciineni pina
la Robesti si pe linia drumului dintre Slatina si Craiova].
- BULETIN [T. R.], 1856, p. 99.
Se arata ce lucrari slut de executat si la ce sums slut pretuite
dupa deviz.
17972 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se lucrase drumul de la Ploiesti la Breaza,
construindu-se si poduri trainice peste Prahova]. - TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 389: Transilvania.
$tire redata dupa gazeta germana din Brasov.
DRUMURI
388.1:624/625 (439.2)
17973
[Hotarirea Ministerului de comert, industria si edi-
ficiele publice" din Tara Romaneasca pentru cladirea
drumului comercial peste Predeal, prin pasul Timis In
Romania "]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 252.
17974 388.1: 624/625 (439.2)
[Sosirea a doi demnitari de la Viena Insoliti de mai
multi ingineri pentru a se ocupa de construirea soselei
de la Timis spre Predeal]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 312.
17975 388.1:624/625 (439.2)
[Se apreciaza slarea bunil a principalelor drumuri
transilvane]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 373.
$tire din Brasov de Ia 22 nuv. 1851.
948
www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (439.2)
17976 388.1:624/625 (439.2)
[Informatie despre starea proasta, din pricina iernii,
a drumurilor de trecere de la Brasov spre Tara Roma-
neasca]. - G. TRANS., XV (1852), p. 112.
17977 388.1:624/625 (439.2)
[Inspectarea lucrarilor drumului dintre Timis si Predeal
de catre ajutorul guvernatorului Transilvaniei, feldma-
resalul de Bordolo]. - G. TRANS., XV (1852), p. 258.
17978 388.1:624/625 (439.2)
[Alocarea a 40 000 florini pentru meliorarea drumului
la Turnu Rosu in Ardeal pina la granita Romaniei" si a
55 000 florini pentru cladirea drumului din Pasul Timis"]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 259.
17979 388.1:624/625 (439.2)
[Stire cu privire la mijloacele de comunicatie dintre
Brasov si Bucuresti]. TELEGRAFUL R., 1 (1853),
p. 154: Monarhia Austriaca.
Se Infatiseaza situatia drumului In constructie prin pasul Timi-
sului. Se dau *Uri despre itinerarul *1 tariful curselor cu carul lute"
Brasov-Bucuresti si Brasov-VlIcele (E10patak), organizate de KOrner.
388.1:624/625 (439.2)
[Scurta dare de seamy despre inspectiile guvernato-
rului Transilvaniei, Schwarzenberg, la pasurile Oituz si
Predeal]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 238, col. I:
Brasovii 8 Augusta.
Subliniaza ca inginerul Goertncr, Insarcinat cu lucrarea drumu-
lui peste Predeal, a capatat laude pentru munca sa.
17981 388.1:624/625 (439.2)
[Corespondents din Brasov, cu privire la inspectia
facutil de guvernatorul Schwarzenberg la lucrarile soselei
peste Predeal]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 242:
Monarhia Austriaca.
17982 388.1:624/625 (439.2)
[Dispozitii privitoare Ia sumele ce urmeaza sa se pia-
teasca sl scutirile ce se acorda pentru vama de drum"
In Transilvania]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 331,
339:
17983 388.1:624/625 (439.2)
Vama de drumuri. - G. TRANS., XVI (1853), p. 344.
De la 1 noiembrie In Transilvania si Banat se introduce sis-
tema vamil austriace de drumuri si poduri". Sint aratate In text
localitatile unde se plateste vama pe drumurile erariale" si condi-
tiile de plata ale vamii, care va servi la Imbunatatirea drumurilor.
17984 388.1:624/625 (439.2)
Scuteli de vama drumului. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 356.
Amanunte despre legea vamilor de drumuri, introdusa In Tran-
silvania si Banat la 10 februarie 1853.
17985 388.1:624/625 (439.2)
[Ministerul de Comert austriac decide sa modernizeze
drumul prin pasul Oituzului]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 231: Transilvania.
17986 388.1:624/625 (439.2)
[Ordinaciune" din 4 septembrie 1855 privind constru-
irea si intretinerca drumurilor In Ardeal, precum si coope-
rarea locuitorilor la aceste lucrari]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 401-402: Partea oficiosa.
17987 388.1:624/625 (439.2)
[Stiri despre construirea soselei de munte Brad-Abrud].
- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 411: Abrud, 23
Dechemvrie.
388.1 :624/625 (439.2) TRANSPORTURI TERESTRE : DRUMURI 388.1 : 624/625 (498.1)

17988 388.1:624/625 (439.2) 18001 388.1:624/625 (498.1)

[Darea in circulatie, cu incepere de la 1 august, a dru-
mului de pe dealul de la Apo Id]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 229: Monarchi'a austriaca. Transsilvania.
17989 Popovici, Grigore 388.1:624/625 (439.2)
[Se anunta apropiata punere in lucrare a unui drum
nou pe Mures in sus prin Giurgiu boresc catra Moldavia"].
- TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 274: Dela gura
Murasului.
17990 388.1:624/625 (439.2)
[Despre initiativa de a se face mai accesibil drumul
de la Bran spre Principate]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 182: Transsilvania.
Se informeaza ca se strInsesera 2-3000 de galbeni In acest
stop de la cltiva particulari. Se dau informatii asupra sturii proaste
a drumului.
17991 388.1:624/625 (439.2)
[Corespondents descriind silintele locuitorilor Muntilor
Apuseni in construirea de drumuri prin pAminturile for
pietroase si saracacioase]. - G. TRANS., XX (1857), p.
321-322: Dintre muntii apuseni.
17992 M. P. 388.1:624/625 (439.2)
[Despre construirea drumului Cimpeni-Offenbaia]. -
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 106: Transilvania.
Se vorbeste de greutatile construirii acestui drum sl se sem-
naleaza Insemnatatea deschiderii accstei not cai de comunicatie.
17993 388.1:624/625 (439.2:4981
[Trupele austriece au lucrat la imbunatritirea dru-
murilor Bucuresti-Sibiu, Bucuresti - Galati si Iasi-Galati].
- TELEGRAFUL R., IV (1856), nr. 80, p. 319: Intim-
plari de zi.
17994 388.1:624/625 (439.2:498)
[Repararea drumurilor Bucuresti-Brasov-Sibiu si Iasi-
Galati de catre trupele de ocupatie austriece]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 322: Austria.
- Se arata cum trebuie sa fie incheiate con tractele.
17995 388.1:624/625 (498.1)
[Instiintare prin care se aduce la cunostinta ca se
da prin licitatie construirea unor ziduri pentru drumul
Brasovului]. - FOAEA SAT. , VIII (1851), p. 30 (anuntul
nr. 1090).
388.1:624/625 (498.1)
17996
[Instiintare prin care se aduce la cunostinta ca, pentru
lucrarea soselei Ciineni-Riul Vadului, se da prin licitatie
spargerea unor stinci"]. - FOAEA SAT., VIII (1851),
p. 30 (anuntul nr. 1198).
17997 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie executarea lu-
crarilor sistematice a soselei drumului de la Bucuresti
la Ploiesti" la punctul Otopeni]. - BULETIN [T. R.],
1852, p. 70.
17998 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie executarea lu-
crarii sistematice a soselei drumului Brasov, la punctul
Isvorul "]. - BULETIN [T. R.], 1852, p. 70-71.
388.1:624/625 (498.1)
17999
[Se anunta cri se vor da prin licitatie lucrarile necesare
pentru srivirsirea soselei dintre schela Cladovii si orasul
Severin"]. - BULETIN [T. R.], 1852, p. 77-78.
18000 388.1:624/625(498.1)
[Lamuririle date de contracciul drumului Giurgiu
privitoare la diligenta ce va lega capitala Bucuresti si
orasul Giurgiu]. - VEST. R., XVII (1852), p. 124:
1,16416.
[Informatie din Gazeta Germand" din Bucuresti
privind lucr5rile publice din Tara Romaneasca]. - GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 191: Novitale din Nauntru.
Se dau detalii In legatura cu construirea drumului Bucuresti
Brasov, observindu-se ca lucrarile de poduri si sosele fusesera date
In sarcina inginerului francez Lalanne. Text roman si franccz.
18002 G. P. 388.1:624/625 (498.1)
. [Despre construirea sistematice si neintrerupta a dru-
murilor in Tara Romaneasca sub conducerea guvernului
domnitorului *tirbei]. G. TRANS., XV (1852), p. 223:
Terra romaneasca si Moldavia.
18003 388.1:624/625 (498.1)
[Soselele ce se vor construi in anul 1853]. - BULETIN
[T. R.], 1853, p. 17.
$oselele ce se vor executa prin licitalie slut cele de la Slanic
la Ploiesti, de la Bucuresti la Ploiesti, spre Brasov de la punctul
Posada pina la Doul-Vaduri, de la Slatina la Craiova.
18004 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta di se va da prin licitatie executarea dru-
murilor: 1. de la Bucuresti la Ploiesti, de la punctul &U-
tica, 2. de la Ploiesti la Brasov, de la punctul Posada,
3. de la Ocnele SlAnicului spre Ploiesti, de la punctul
Shinic]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 65-66: Depar-
tamentul din na'untru.
Se arata Intincicrea drumurilor si ce anume lucrari trebuie exe-
cutate, ca de pilda: nivelatia, Impietritul, potrivirea banchetelor
si a piezisurilor", poduri, apeducte etc. De asemenca se arata la cc
sume au Post preluite.
18005 388.1:624/625 (498.1)
Conditii generale pentru lucrarile sistematice de sosele.
- BULETIN [T. R.], 1853, p. 82.
18006 388.1:624/625 (498.1)
[*tiri cu privire la luciiirile de ameliorare a drumu-
rilor Bucuresti-Ploiesti-Brasov si Sadnic-Ploiesti]. BU-
KURESTER DT. Z., IX (1853), p. 113, 145: Donaufiir-
stenthiimer.
18007 388.1:624/625 (498.1)
[Lucrririle de construire a drumului Bucuresti-Pre-
deal]. G. TRANS., XVI (1853), p. 116: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
Se observe deosebitul interes pentru comertul Imperiulul aus-
triac al desavIrsirii acestui drum si se semnaleaza ea lucrarile ajun-
sesera la Posada.
18008 388.1:624/625 (498.1)
[*tiri cu privire la mersul construirii soselei din Tara
Romaneasca spre Brasov, peste Predeal]. - BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 165: Donauffirstenthiimer.
Dupe Kronslddter Zeitung. Se subliniaza mal ales lucrul la
poduri.
18009 388.1:624/625 (498.1)
[Licitatie pentru refacerea drumului Bucuresti-Plo-
iesti-Brasov]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 113:
Donaufiirstenthiimer.
Yn punctcic Tincabesti si Sinaia.
18010 388.1:624/625 (498.1)
Bucuresti-Ploiesti]. -
[*tiri despre lucriirile de construire a soselei moderne
BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 193: Donaufiirstenthilmer.
Departamentul din Launtru da In licitalie construirea portiunll
pita la TigAnesti.

949

www.dacoromanica.ro
388.1:624/625 (498.1) TRANSPOItTURI TERESTRE : DRumukt
18011 388.1:624/625 (498.1)
[Soc. de navigatie cu vapor pe Dunare proiecteaza
o linie de transport pe uscat Cernavoda-Kiustenge].
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 322: Oesterreichi-
sche Monarchie.
In cazul c& razboiul va continua 8i In 1855, facInd nesigura
navigatia la gurile Dunarii.
18012 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din N5untru face cunoscut ca soselele
dimprejurul orasului Bucuresti sufera stricaciuni din pri-
cina rimdtorilor ce ies de prin curtile locuitorilor si invita
pe proprietarii acestor animale sa le tins legate si inchise,
caci, data se vor mai gdsi pe sosele, vor fi ucise]. - BU-
LETIN [T. R.], 1855, p. 132.
18013 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nduntru al Tarii Romanesti anunta
ca se va tine licitatie pentru darea prin contract a cons-
tructiei soselei sistematice pe linia drumului dintre Bucu-
resti si or. Giurgiu"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 137-
138.
Se arata ce lucrari slut de executat 81 ca shit pretuite la
379 000 lei.
18014 388.1:624/625 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nduntru
prin care se arata ca drumul Pitestilor se afld intr-o stare
proastd si se cere Ca conductorii" sa-si Indeplineasca
datoria, caci altfel ajung a fi inutili]. BULETIN [T. R.],
1855, p. 145.
18015 388.1:624 625 (498.1)
[Se anunta ca se vor da prin licitatie lucrarile re-
constructiei zdgazului din drumul Focsanilor, la punctul
numit Moara Domneascal. - BULETIN [T. R.], 1855,
p. 182.
18016 388.1:624/625 (498.1)
[Ofisul domnesc prin care se hotdraste ca o comisie
de ingineri sa refere asupra proastei stari a drumului
catre Focsani, la zdgazele de la Moara Domneascd, Si-
nesti, Movilita si Urziceni]. - VEST. R., XX (1855),
p. 113.
Proprietarii din aceste puncte slut lnvinuiti ca desi Incaseaza
taxe de la calatori nu folosesc aceste venituri pentru reparatiile
n ecesare.
18017 388.1:624/625 (498.1)
[Ofisul domnesc, prin care Departamentul din Nduntru
este insarcinat sa trimita ingineri, care sa constate proasta
stare a soselei catre Pitesti]. - VEST. R., XX (1855),
p. 165-166.
18018 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca, fiind in drum spre man. Bistrita, domni-
torul Barbu $tirbei a luat masuri energice pentru acti-
varea lucrarii drumului ce se executeaza pe marginea
Oltului pentru comunicatia cu Sibiul"]. - VEST. R., XX
(1855), p. 277: tiri din lduntru.
18019 388.1:624/625 (498.1)
[Stire despre construirea unei sosele Kiustenge-Ras-
soya]. PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 282: (Cor.
part. a Preset d'Orientd) Kiustenge 9 Septembre.
$oseaua ar fi construita prin grija guvernului francez, care a
trimis ingineri pentru lucrarea el.
18020 388.1:624/625 (498.1)
tenge de ingineri francezi].
p. 1088.
-
[Despre construirea unui drum intre Rasova si Chius-
ZIMBRUL, III (1855),
Se arata c& acest drum a fost lucrat de ingineri francezi *i de
lucratorI adu*i din Moldova 5i Tara Romaneasca, care formal' o
trupa de 300 lucratori tari, cumpatati *1 deprin*i cu munca".
Traducere din Presa de Orient.
- [Circulars cu privire la pazirea orinduielii la asigurarea
950
www.dacoromanica.ro
388.1 :624/ 625 (498.1)
18021 388.1:624/625 (498.1)
[Dupa 8tiri private" se anunta ca guvernul francez
ar fi inceput construirea drumului dintre Kustengea si
Rasova"]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: In-
timpldri de zi.
18022
388.1:624/625 (498.1)
[*tiri cu privire Ia starea soselelor in Tara Roma-
neasca].-BUKURESTER DT. Z., XII (1855), p. 97-98:
Donauftirstenthtimer.
18023
388.1:624/625 (498.1)
[Despre imbunatatirea si infrumusetarea drumului
Bucuresti-Ploiesti]. - TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 104: Foileton.
Intr-o corespondent& a foii Lloyd din Pesta se vorbe*te de
acest lucru, aratindu-se pe de alta parte c& se lucra la prelungirea
drumului spre Timi*, pentru a se asigura o buna legatura cu Ardealul.
18024 388.1:624/625 (498.1)
[Consiliul Administrativ aproba ca Iraclie Dumba sa
Incaseze taxe de la acei care trec pe cele cloud sosele pe
-
care le-a construit pe proprietatea sa, numita Afumati,
din judetul Ilfov]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 193.
18025 388.1:624/625 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca va tine
licitatie pentru darea prin contract a lucrdrilor sistema-
tice ce sint a se savirsi pe drumul Giurgiului la puntul
Calugdreni"]. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 237.
Aceste lucrari se vor face pe o Intindere de 10 550 stinjeni *i
stilt pretuite, prin deviz, la suma de 891 748 lei.
18026 388.1:624/625 (498.1)
terminal]. -
[Se anunta ca drumul de la Rasova Ia Kiustenge s-a
ANUNQATORUL, IV (1856), p. 345: Varna.
A fost Intreprins de guvernul francez, sub directia lui L. La-
lanne, director al drumurilor de Fier elvetiene, *i a inginerului francez
Garnier.
18027 388.1:624/625 (498.1)
[*oseaoa militara de la Rasova Ia Chiustengia s-au
gatit"] - STEAOA D., I (1855), p. 144: Sciinti mai noue.
18028 388.1:624/625 (498.1)
[Despre lipsa de sosele in Tara Romaneascd]. -
TIMPULt1, I (1857), nr. 12, p. 4.
Se reproduce dupa Independenta Belgicd o corespondenta. trt-
misa din Bucuresti, In care se arata ca nu exist& nici un drum de
la Bucuresti la Giurgiu, la Braila $i la Focsani *I ca In timp de
8 luni ale anului comunicarea este Intrerupta Intre Romania mica
*1 mare".
18029 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta conditiile licitatiei pentru prelungirea so-
-
selei ce duce la schela Oltenita, dupa proiectul alcatuit
de inginerul G. Rosetti]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 5-6: Publicatii ministeriale.
18030 388.1:624/625 (498.1)
[Ordonanta cu privire la soselele dimprejurul Capi-
talei si mai ales la plantatia de arbori de pe dinsele, care
suferd man stricaciuni din partea rimdtoarelor unora
din proprietarii marginasi]. - BULETIN [T. R.], 1858,
p. 10: Publicatii ministeriale.
18031 388.1:624/625 (498.1)
[P. Poenaru, membru al Comisiei tehnice, e orinduit
membru al Eforiei drumurilor, pentru a inlesni intelegerea
intre aceste cloud institutii]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 189: Catre Ministerul din nduntru.
18032 388.1:624/625 (498.1)
lucrarilor publice, ce se vor executa cu banii din articolele
388.1 :624/625 (498.1 :439.2) TRANSPORTURI l'ElIESTRE : 1311LIMURI PODUR1 388.1 : 624/625 (498.1)

drumurilor]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 369: Minis- Ferestreu, linga Grozeti]. STEAOA D., I (1855),
terul din Nauntru. p. 4: Facto diverse.
Nimeni nu poate lua parte la licitatie data nu va depune la $oseaua se lucra pe o Intindere de 4 mile germane.
minister Inainte de licitatie 5% din suma calculate pentru lucrare,
Jar dupe licitatie adjudecatorul este obligat sa adauge 3%, adica 18041 388.1:624/625 (498.3)
8% din totalul sumei adjudecate. [Se anunta ca se va deschide un drum de trasuri prin
muncii Sucevei, la trecatoarea Dorna]. BULETIN
18033 388.1:624/625 (498.1:439.2) [Mold.], XXV (1857), p. 161: Depart. lucrarilor publice;
[Problema construirii drumului de la pasul Branului la GAZ. DE MOLD., XXIX (1857), p. 149: Novitale din
Cimpulung]. G. TRANS., XX (1857), p. 238: Transsil- nauntru.
vania. Satenii din ocolul Muntele din tinutul Sucevei vor Intrebuinta
Se dau informatii privind interesul aratat de catre guvernui In acest stop zilele ce datoresc pentru lucrarea drumurilor. Tot aci
Tarii Romane*ti pentru construirea acestui drum *i intentia sa de se publics si jaloba locuitorilor a 17 sate din tinutul Sucevei prin
a Incuraja formarea unei societati pe actiuni, care s5 -si asume sar- care cer sa li se aprobe ca, prin beilicul de 3 zile ce datoresc, sa lucreze
cina construirii drumului. timp de 3 ani la deschiderea plaiurilor si a drumurilor, pentru a
18034 G(Nimpescu, Ioan 388.1:624/625 (498.1:439.2) putea umbla pe ele cu carele. Gaz. de Mold. publice numai un
rezumat al jalobei.
[Amanunte cu privire la construirea unui drum de la
Cimpulung (Muscel) spre Braov, de catre inginerul 18042 388.1:624/625 (498.3)
Fabian]. ROMANUL, II (1858), p. 227. [Anaforaua cu privire la lucrarile drumurilor din Mol-
Aceste amlnunte se gasesc In articolul Pdstorul evangelic. dova]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 31, p. 55-56: Departamentul lucrarilor publice.
18035 388.1:624/625 (498.3)
Se publice o lista de capitalul zilelor pentru lucrarea drumuri-
[Legiuire pentru lucrarea oselelor din Moldova]. lor si distributia for pe la deosebitele puncturi *i trebuinti publice
BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 177-178; GAZ. DE In exercitiul anului 1858".
MOLD., XXIII (1851), p. 203 -204: Novitale din nauntru;
ZIMBRUL, I (1851), p. 358: Iaii. 18043 388.1:624/625 (498.3)
Se urmarea prin aceasta legiuire a se feri pe locuitorii satelor [Caimacamul a harazit una suta falci ima pe moia
de orice abuz, a usura Indatorirea for *i a aduce Intr-un termen mai Namoloasa, in trebuinta nutririi boilor locuitorilor de la
mull sau mai pulin Indelungat ridicarea lndatorirei pentru factrea lucrarea oselei de la Fundeni spre Galati"]. GAZ.
soselelor"; se va aseza pe toate drumurile prunduite o brudina pla- DE MOLD., XXX (1858), p. 239: Departamentul Lucra-
titoare de tot calul Inhamat *i pentru toate dobitoacele ce slujesc rilor Publice.
la caraturile de comert"; taranii shit scutiti pentru trebuintele for
pe un termen de 20 de ani.
18036
POD URI
388.1:624/625 (498.3)
[Ofisul domnesc catre Sfatul administrativ, anaforaua
Sfatului cirmuitor catre domn i adresa Secretariatului 18044 388.1:624/625 (439.2)
de Stat catre Departamentul Lucrarilor Publice cu pri- [Se anunta terminarea podului mare de poste Mure,
vire la buna aplicare a legii votate pentru lucrarea ose- din Arad, pina la 1 octombrie 1852]. G. TRANS.,
lelor din Moldova]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), XV (1852), p. 268: Noutati diverse.
p. 187-188; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 359:
Novitale din nauntru. 18045 M.[oldovanu], S. 388.1:624/625 (439.2)
In Gazela de Moldavia se publics numai adresa Secretariatului [Dare de seams despre inaugurarea podului eel nou
de Stat. de peste Streiu, intro Hatmg i Orlea]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 343: Transsilvania. Hatiegu...
18037 388.1:624/625 (498.3)
18046 Moldovanu, St. 388.1:624/625 (439.2)
[N. Conachi-Vogoride a donat 11 250 caramizi arse,
de pe moia Na'moloasa, pentru construirea a patru cana- Cuventare dise la Dedicatiunea Podului de intro
luri in drumul spre Galati]. BULETIN [Mold.], XIV Hatiegu si Orlea S. Maria inchinatu numelui Bordolo".
(1852), p. 161: Depart. lucrarilor publice; GAZ. DE FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 226-228.
MOLD., XXIV (1852), p. 149. CuvIntare la festivitatea inaugurltril podului.
18038 388.1:624/625 (498.3) 18047 388.1:624/625 (439.2)
[Jurnalul Sfatului Administrativ al Moldovei pentru [Solemnitatea inaugurarii unui pod peste apa Sebe-
modul lucrarii oselilor de Cara "]. BULETIN [Mold.], ului]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 335, col. I:
XIV (1852), p. 233: Secret. de Stat a Moldovei. Hatega 15 Oct.
Se fac unele precizari privitoare la executarea muncii *i se Podia avea o lungime de 42 stInjeni. A lost lucrat de mai multi
arata ca locuitorii stnt obligati sa lucreze numai 3 zile *i apoi BA fie bardasi".
eliberati, chiar data n-au venit lnlocuitorii lor.
18048 388.1:624/625 (439.2)
18039 388.1:624/625 (498.3) [Publicatie a guvernamintului Ardealului privind
[Anaforaua Departamentului Lucrarilor Publice din cuantumul taxelor pentru trecatoarea peste apa Mura-
Moldova cu privire la intrebuintarea celor 3 zile ce da- ului la Deva pina la obteasca regulare a vamilor pri-
toresc locuitorii tarii la lucrarea oselilor"]. BULETIN vate in Ardeall. G. TRANS., XVIII (1855), p. 398:
[Mold.], XIV (1852), p. 341-342. Partea oficiOsa.
Se arata ca sistemul aplicat ping acum la Intrebuintarea celor Se dau taxele.
3 zile datorate a Post defectuos, de aceea se propune spre aprobare
domnului un nou sistem de organizare a sarcinilor si lucrarilor, pe 18049 388.1:624/625 (498.1)
diferitele categorii de state. [Propunerile fkute de inginerul Vairah privitoare la
ferirea podului de la Slatina de strickiunile pe care le-ar
18040 388.1:624/625(498.3) putea produce trecerea plutelor i stramutarea morilor
[Stire cu privire la construirea unei osele in Moldova pe sub el]. BULETIN [T. R.], 1851, p. 21-22: De-
de catre pionieri germani, de la marginea tarii pina la partamentul din Nauntru.

951

www.dacoromanica.ro
 388.1: 624/625 (498.1) TRANSPORT= TEIIESTRE : PODUlt/
18050 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie venitul taxei
podului statator peste Arges de linga orasul Pitesti]. -
BULETIN [T. R.], 1851, p. 105, 149.
Se publics si taxele ce se vor Incasa.
18051 388.1:624/625 (498.1)
[Instiintare prin care se aduce la cunostinta ca se da
prin licitatie construirea podului de pe Ialomita de la
marginea orasului Tirgovistea]. - FOAEA SAT., VIII
(1851), p. 89 (anuntul nr. 6069), p. 122 (anuntul nr. 8129).
18052 388.1:624/625 (498.1)
[instiintare prin care se aduce la cunostinta di se da
prin licitatie construirea podului de peste Jiu de la mar-
ginea orasului Tg.-Jiu]. - FOAEA SAT., VIII (1851),
p. 89 (anuntul nr. 5791).
18053 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul Credintei din Tara Romaneasca face
cunoscut ca egumenul m-rii Motru, arhimandritul Efrosin
Poteca, s-a oferit s5 dea 500 galbeni pentru ridicarea
unui pod peste riul Motru]. BULETIN [T. R.], 1851,
p. 223-224.
18054 388.1:624/625 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin
care se cere sa se aduca multuiniri egumenului man rstirii
Motrului, arhimandritul Efrosin Poteca, care a ridicat
un pod pe Motru cu cheltuiala sal. - BULETIN [T. R.],
1852, p. 413.
18055 388.1:624/625 (498.1)
[Se lauda faptele patriotice ale arhimandritului Eu-
frosin Poteca]. - G. TRANS., XV (1852), p. 390 [gresit:
386]: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Intre acestea, construirea unui pod peste Motru.
18056 388.1:621/625 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ca se va tine
licitatie pentru constructia a cloud poduri de lemn].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 237.
Unul se va construi pe rlul Arges, la punctul Jilava, 5i celdlalt
peste rlul Ialomita, la punctul Tiganesti. Se arata ce marime vor
avea podurile si la ce pret s-au calculat dupA deviz.
18057 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se da prin licitatie lucrarea recladirii
podului de peste Jiu de la marginea orasului Tirgul-
Jiului]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 17-18, 21-22.
18058 388. 1:624/625 (498.1)
[Stiri despre cladirea unui pod peste Jiu, la Tirgu-
Jiu]. BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 113:
Donauffirstenthamer.
Pod din lemn, cu material din pAdurile statului.
18059 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se chi cu chirie podul statator dupa
Bahna din drumul Rusavei, judetul Mehedinti "]. BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 61, 70.
18060 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se da prin licitatie executarea lucrarii
construirii podului peste Ialomita, la Tirgoviste]. - BU-
LETIN [T. R.], 1852, p. 89, 122.
18061 388.1:624/625 (498.1)
[Taxa cc s-a fixat de a plati trecatorii podului peste
riul Vadului, jud. Vilcea, din drumul Cineni]. - BU-
LETIN [T. R.], 1852, p 222.
18062 388.1:624/625(498.1)
[instiinlare privitoare la punerea unei tare de trecere
peste podul de la Azuga]. - BULETIN [T. R.], 1852,
952
www.dacoromanica.ro
388.1 : 624/625 (498.1)
p. 310: Departamentul din nauntru; VEST. R., XVII
(1852), p. 285; G. TRANS., XV (1852), p. 287-288:
Terra romanesca si Moldavia.
Se dau taxele de trecere.
18063 388.1:624/625 (498.1)
[Jurnalul Sfatului administrativ extraordinar al Tririi
Romanesti prin care fixeaza taxele trecerii poste po-
durile facute de proprietari, pe mosiile lor]. - BULETIN
[T. R.], 1853, p. 41; VEST. R., XVIII (1853), p. 85.
18064 388.1:624/625 (498.1)
Conditiile inchirierii tacsei podului peste Arges din
orasul Pitesti, judetu Arges. - BULETIN [T. R.], 1853,
p. 89-90.
18065 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se scoato in licitatie venitul podurilor
peste Bahna in jud. Mehedinti, peste Riul Vadului din
drumul spre Ciineni si poste Azuga din drumul Braso-
vului]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 109-110: BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1852), p. 157.
18066 388.1:624/625 (498.1)
Conditii pentru arenduirea tacsii podului de peste
Jiiu, linga orasul Tirgu-Jiiului. - BULETIN [T. R.],
1853, p. 181.
18067 388.1: 624/625 (498.1)
Conditii de licitatie pentru reconstructia podului Mihai
Voda. -BULETIN [T. R.], 1853, p. 213.
Este vorba de podul peste Dlmbovita din Capitala. Se arata
ce anume lucrari se vor executa dui:4 proiectul alcatuit, ce mate-
riale slnt necesare si la ce sums se ridicl valoarea materialelor.
18068 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta licitatie pentru repararea podurilor de
lemn de pe Olt si Beica, la Slatina]. - BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 293: Donaufarstenthiimer.
18069 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nituntru aduce la cunostinta
generals ca se da cu contract pe un an venitul taxei po-
durilor: peste Olt la Slatina, peste Oltet la satul Bals,
peste Oltet la satul Vladuleni si peste Cilnau jud. Buzau].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 293-294; 297; BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 350.
18070 388.1:624/625 (498.1)
[Se aduce la cunostinta doritorilor ca se vor construi
prin contract doua poduri, unul peste Dimbovita si cela-
lalt peste riul Glimbocata, pe drumul de posts Intre
Tirgoviste si Gaesti]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 325;
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 13.
18071 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru darea prin
contract a cladirii podului de lemn peste riul Dimbovita
pe linia drumului dintre Tirgoviste si Gdesti, din jud.
Dimbovita]. - BULETIN [T. R.], 1854, p. 213.
18072 388.1: 624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin contract pe curs de un an
venitul taxei podurilor: de peste riul Vadului, din drumul
Ciinenilor, jud. Vilcea, de peste apa Ajuga, din drumul
Brasovului, jud. Prahova, si a celui dada pe vase la
Cosareni, poste Ialomita, judetul Ialomita"]. -BULETIN
[T. R.], 1854, p. 229.
18073 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca autoritatile militare otomane intentio-
neaza sa aeze un pod de vase stabil peste Dunare].
388.1 : 624/625 (498.1) TRANSPORTURI TERESTRE
- BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 340, col. I Dimbovitei din Capitals].
[*tire din Austria], 341: Donauftirstenthamer.
mutind la Silistra podul de vase instalat la Rusciuc pentru
necesitatile militare. Se da u scurla descriers a operatAilor de in-
stalare.
18074 388.1:624/625 (498.1)
[Rezolutia puss la raportul prezentat domnitorului
dupa cercetarea facuta despre starea podurilor din drumul
Giurgiului]. VEST. R., XIX (1854), p. 385, 386.
Intre allele se porunceste ca podul de la Copaceni sa se tins
cu cheltuiala statului, iar construirca podului de Ia Calugareni sa is
negresit sfIrsit. - Text roman si lrancez.
18075 388.1:624/625 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru al Tarii
Romanesti catre administratAile districtelor prin care
se cere de la fiecare cirmuitor sa ingrijeasca de buna
stare a podurilor dupa drumurile de poste si cele de cape-
tenie ale comertului in Printipar]. - BULETIN [1. R.],
1854, p. 373; VEST. R., XIX (1854), p. 389.
18076 388.1:624/625 (498.1)
[Domnitorul Tarii Romanesti ordona ca toate podurile
dintre Bucuresti si Giurgiu sa fie aduse in buna stare]. -
VEST. R., XX (1855), p. 93: Noutati din launtru; GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 108: Novitale din nauntru.
Paharnicul Gheorghe Rosetti, inginerul, a Post Insarchiat sa
mearga la fata locului si sa is masurile cuvenite pentru restabilirea
comunicapilor.
18077 388.1:624/625 (498.1)
[Domnitorul Tarii Romanesti a dat ordin sa se refaca
toate podurile si podiscele pe drumul ce duce de la Bucu-
resti la Giurgiu]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 107:
Intimplari de zi.
18078 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nauntru anunta ca se va fnchiria
prin licitatie venitul taxei podurilor peste lalomita la
Cosoreni, peste Cilnau in districtul Buzau, peste Dimbo-
vita, la Cringasi si la Caramidari, districtul Ilfov].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 101.
- licitatie pentru constructia unui pod de lemn la punctul
18079 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie constructia a doua
poduri, unul peste riul Arges si altul peste riul Doamnei,
aproape de Pitesti]. - BULETIN [T. R.], 1855, p. 177.
18080 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie constructia a
patru poduri de lemn de la Palanga, prin districtul Buzau "].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 177.
Vor fi lucrate dupa proiectele paharnlcului Gheorghe Rosetti,
inginerul.
388.1:624/625 (498.1)
18081
[Departamentul din Nauntru anunta ca va tine lici-
tatie pentru constructia a dos poduri de lemn", unul
peste apa Beica, lInga satul Arcestii, si altul peste scursura
de la Dova]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 185.
Se arata marimea podurilor.
18082 388.1:624/625 (498.1)
[Se va anunta ea se va da prin licitatie constructia
-
unui pod de lemn peste apa Motrului, Ia satul Glogova].
BULETIN [T. R.] 1855, p. 214.
18083 388.1:624/625 (498.1)
[Se anunta ea se va da prin contract in termen de
trei ani intretinerea podurilor de lemn de peste apa
www.dacoromanica.ro
: PODUkI 388.1 : 624/625 (498.3)
BULETIN [T. R.], 1855,
p. 234.
Podurile aratate ad, cu denumirea tor, slut In total It.
18084 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nauntru anunta ca se vor da prin
licitatie lucrarile constructiei unui pod de lemn peste apa
Prahovei, intre sable Palanga si Glierghita]. - BULETIN
[T. R.], 1856, p. 33-34.
18085 388.1:624/625 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va
tine licitatie pentru executarea unui pod de lemn peste
riul Rimnic, linga capitala districtului Rimnicu-Vilcea].
- BULETIN [T. R.], 1856, p. 40.
18086 388.1:624/625(498.1)
[Consiliul Administrativ aproba ca pitarul Costache
Constantinescu sa incaseze o taxa de la trecatorii pe podul
cladit pe riul Dimbovita, la proprietatea sa numita Dra-
gomirestii din Deal, din judetul Ilfov]. - BULETIN
[T. R.], 1856, p. 82-83.
Este mutat', si raportul inginerului Rosati, privitor la acest pod.
18087 388.1:624/625 (498.1)
[Consiliul Administrativ aproba ca doctorul Dimitrie
Vartiadi sa incaseze o taxa de la trecatori pe cele 5 poduri
ce are cladite pe mosia sa Calugareni, din judetul Vlasca].
- BULETIN [T. R.], 1856, p. 85; VEST. R., XXI (1856),
p. 81.
Din raporlul amintil al inginerului Gheorghe Rosetti se vede.
ca cele cind poduri au costal. 34 767 lei.
18088 388.1:624/625 (498.1)
[Se publics contractul prin care Petrache Zotovici
a luat cu arenda, pe o durata de trei ani, venitul taxei
podului plutitor pe vase peste Olt, la vadul Clinenilor].
- BULETIN [T. R.], 1856, p. 115.
18089 388.1:624/625 (498.1)
[Ministerul din Nauntru face cunoscut ea se va tine
Letcanoci, pe drumul Zimnicii si Alecsandrii"]. - BU-
LETIN [T. R.], 1857, p. 182.
Valoarea acestui pod, dupa deviz, este de 20019 lel.
18090 388.1:624/625 (498.1)
[Ordonanta cu privire Ia proprietarii podurilor de
munte ce trimit lemne (busteni) la vale, facindu-le a
pluti pe riul Prahova" fora ingrijitori, ceea ce aduse stri-
caciuni podurilor si soselelor]. - BULETIN [T. R.],
1858, p. 10: Publicatii ministeriale.
18091 388.1:624/625 (498.3)
[Circulara cu privire la sporirea taxei de trecere a
podurilor peste Siret, Bistrita si Moldova]. - BULETIN
[Mold.], XXII (1854), p. 205, 301: Departamentul din
nauntru.
18092 388.1:624/625 (498.3)
[Departamentul din Nauntru al Moldovei anunta ca
brudina la podurile de pe apele mari" se mentine in
conformitate cu asezamlntul din 1839]. - BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 117.
18093 FAN, Iacub 388.1:624/625 (498.3)
[Coresponden[a din Birlad]. - STEAOA D., II (1856),
p. 151: *Lief din provincie.
Intre alte relatari cu privire la inspectia facuta acolo de dom-
nitorul Ghica, anunta ca s-a luat hotarlrea cladirii unui pod modern,
In locul celui veal gi darapanat, care lega cele cloud jumatatl ale
orasului.
953
388.4 TRANsPORTuRT TERESTRE MASURI $r GREU'I'ATI 889.1 (498.1)

388.4 TRANSPORT ORA4.ENESC 18104 389.1 (498)

Raporturile masuriloru si a greutratilord din feliuri-
18094 388.4 (498.1) tele piete comerciale cu masurile si greutatile Constanti-
Regulamentul fiacreloril publice.
BULETIN [T. R.], nopolei. JURN. AGRIC., I. (1857), p. 80.
1856, p. 161-162 ; VEST. R., XXI (1856), p. 149: Poli- Se dau In comparatie unitatile din Galati *i Braila, precum *i
tia Capitalei. cele din diferite piete europene, rata de cele din Constantinopol.
Se stabilesc trei categorii de trSsuri, cu tarife deosebite; se 18105 389.1 (498.1)
arata locurile for de stationare.
[Sfatul Ordsenesc din Bucuresti face cunoscut ca se
18095 388.4 (498.3) va proceda la verificarea masurilor de capacitate si soli-
[Reguli stahilite prin ordonanta pentru birjarii din ditate a tot felul de vinzari in capitald"]. BULETIN
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 244: Poli- [T. R.], 1851, p. 20.
tiea Capitalei.
18106 389.1 (498.1)
Se fixeazR taxele de transport *i modul de comportare a bir_
jarilor fall de public. Se stabilesc pedepscle pentru cei care nesoco- [Sfatul Orasenesc din Bucuresti aduce la cunostinta
tesc aceste reguli. generald ca se va tine licitatie pentru darea asupra unuia
singur dreptul indreptarii de afar a masurilor si trasd-
18096 388.4 (498.3) rilor ce se aduc de a se macarisi la cinovnicul Sfatului"].
[Ordonantd cu privire la tariful si regulile ce trebu- VEST. R., XVII (1852), p. 20.
iesc urmate de droscarii birjari" ieseni]. GAZ. DE 18107
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249: Poli- 389.1 (498.1)
tiea Capitalei. [Departamentul Vistieriei din Tara Romaneasca anunta
Text roman *i francez. ca nimeni nu are dreptul de a face banite si ca sint vala-
bile numai cele ce poarta pecetea Vistieriei]. BULETIN
[T. R.], 1852, p. 180.
18108 389.1 (498.1)
389 MASURI BSI GREUTATI
[Instiintare despre introducerea noilor banite de fier
si lemn, in dimensiuni de 18 degete zecimale in ldrgime
18097 389.1 (436) si adincime]. BULETIN [T. R.], 1853, Fevr. 27, p. 24.
[Unificarea unitatilor de mdsurd la vinzarea lumina- Cele vechi shit oprite cu totul.
rilor in tot Imperiul austriac]. G. TRANS., X1V (1851),
p. 314. 18109 389.1 (498.1)
18098 389.1 (439.2) [Sfatul Orilsenesc din Bucuresti face cunoscut ca toti
Introducerea milsurelor si a pondurilor vieneze in Ar- negustorii care intrebuintmaza masuri si greutati sa le
deal. G. TRANS., XV (1852), p. 358. prezinte la verificare pe anul 1854]. VEST. R., XVIII
(1853), p. 400.
Se dau informatii asupra noilor unitati de masura.
18110 389.1 (498.1)
18099 389.1 (439.2)
[Instiintarea Sfatului ordsenesc din Capitald &Are
[Se anunta ca s-au dat porunci strinse" pentru contro- negustori]. VEST. R., XIX (1854), p. 368.
larea masurilor negustorilor]. G. TRANS., XV (1852),
p. 168, col. I. Invita pe toti acei ce negutatoresc cu marfuri, ce se vind prin
coturi, cantare, palante, terezii, ocale si allele asemenea, sa se arate
18100 389.1 (439.2) la Sfat de a be face aiarul cuvenit, Si Indreptlndu -se, sa li se pue
[Comunicat al magistratului din Brasov vestind rd pecetea sa".
de la 1 mai nu mai este ertat a s intrebuinta altd mdsura
la negotiatia comund, de cit cea de Viena atit mdsura 18111 389.1 (498.1)
goald, cit si cea de cot si de cintdrit"]. G. TRANS., [Departamentul din Nduntru al Tdrii Romanesti face
XVI (1853), p. 118. cunoscut ca bacanii si rracupetii vor intrebuinta in yin-
Se dau indicatii privind raporturile dintre vechile*i noile masuri. zarile tor, pind la cloud chilograme, balanta, iar peste
aceastd greutate, cintarul]. BULETIN [T. R.], 1855,
18101 389.1 (439.2) p. 1.
[Se anunta ca, de la 1 mai 1854, se vor introduce in
Voivodina si Banat masurile de capacitate austriece]. 18112 389.1 (498.1)
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 283: IntimpldrI de zile. [Circulara data de Departamentul din Launtru al
Acestea erau: feria (acovul)" *i mesura (metul)". Tarii Romanesti dare adininistratiile districtelor prin
care se dau deslusiri in ce anume proportie stau masurile
18102 389.1 (439.2) de greutate ale tdrii cu cele austriece]. BULETIN
[Ordonantil prin care se introduce metreta austriacd [T. R.], 1855, p. 13; VEST. R., XX (1855), p. 1.
drept singura unitate de mdsurd la mdsuratorile de car-
buni, sau var]. G. TRANS., XXI (1858), p. 145: Par- 18013 389.1 (498.1)
tea oficiosa. Tablou de reductie despre portiunile urmatoarelor
articole de indestulare, dupd masurile si greutatile aus-
18103 Iareu, D. 389.1 (498) triace si romane. BULETIN [T. R.], 1855, p. 17.
Ceva despre masure si greutAti. TIMPULU, I
(1857), nr. 6, p. 4; nr. 7, p. 4; nr. 8, p. 4; nr. 9, p. 4; 18114 389.1 (498.1)
nr. 10, p. 4 ; nr. 11, p. 4; nr. 12, p. 4; nr. 15, p. 4 [neter- [Contractul incheiat intre Consiliul Municipal din
minat]. Bucuresti si Mihail Dimitriu, cu privire la cotaritul
Articol In care se face comparatie Intre unitatile de mSsuri *i butilor cu vinuri si rachiuri"]. VEST. R., XX (1855),
greutati din tarile romane*ti cu cele strline, avind urmatoarele capi- supl. la nr. 45, p. 1.
tole: I De lungime, II De suprafete, III Unitati de volume (solide), Se stabilesc conditiile cu care s-a acordat acest drept. Contrac-
IV Unitati de capacitate, V unitati de greutate, VI Unitati tul este Insotit de hotarlrea Consiliului Municipal din Bucuresti
de monede. data In acest scup.

954

www.dacoromanica.ro
389.1 (498.1) MASURI $1 GREUTATI 398.1 (498.3)

18115 389.1 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ea
taxa pentru marcarea trdsurilor si m5surilor de licuide
si greutAti" se mdreste dela 2 la 20 parale]. VEST.
R., XXI (1856), p. 5, col. 1-2.
- pentru punerea In practica a acestei masuri.
Acest venit a lost cumparat de pitarul $t. Timoleanu.
389.1 (498.1)
18116
[Consiliul Municipal din Bucuresti aduce la cunos-
tinta generald cd toate trdsurile si mdsurile, precum cin-
nul a hotarlt sa fie valabil numal stInjenul lui Stirbel Voda", cores-
punzlnd exact la doi metri francezi. Se comunica si dispozil iile date
18120
[Se anuntil modificdri in sistemul metric din Tara
389.1 (498.1)
Romaneascil]. G. TRANS., XIX (1856), p. 127: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Se precizeaza ca se introduce asa-numitul stinjen al lui StIrbel
Voda.

-
tare, cumpene, palante, coturi, stinjeni, ocale etc., trebuie
prezentate la verificare]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 10 ;
VEST. R., XXI (1856), p. 5, col. II-III.
18121

18117 389.1 (498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut cs
dreptul cintdrirei in capitald si imprejurul ei pe anul
1856 s-a vindut cu contract d-lui Mibail Efstatescu"].
VEST. R., XXI (1856); p. 5-6.
- buie aduse la control, ca sa se cerceteze daca slut bune la aiari" si
Se dau si conditiile cu care s-a acordat acest drept.
18118
[Jurnalul Consiliului administrativ extraordinar prin
389.1 (498.1)
care propune ca stinjenul sa se determine dupa sistemul
metric si ss alba in viitor o lungime de 2 metri].
TIN [T. R.], 1856, p. 109-110; VEST. R., XXI (1856),
- BULE-
p. 105.
Acest stinjen se va numi stinjenul Stirbei Voda ; tot aci se publics
si rezolulia domneasca prin care se aproba aceasta propunere.
18119 389.1 (498.1)
[Comentarii cu privire la ordonanta guvernului pentru
unificarea masurilor de lungime in Tara Romaneasca].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 125: Donau-
fiirstenthiimer.
Se arata ca ptns atunci masurile erau diferite: stinjenul lui
Constantin, stinjenul lui $erhan Voda si stinjenul lui $tirbei. Guver-
-
389.1 (498.1)
[Ordonanta cu privire la controlul indsurilor de capa-
citate si trasurilor de greutate"]. BULETIN [T. R.],
1858, p. 71: Consiliul Municipal din Bucuresti.
Se precizeaza ca piny la t aprilie 1858 toate aceste masuri tre-
apoi sa fie Inscmnate cu tembruia municipal') pe anul corent".
18122 389.1 (498.3)
[Ordonanta politiei Iasi prin care se hotiirdste ca toate
greutittile folosite de negustori sa fie stampilate]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 165, p. 1: lasil 31 Iulie.
-
Se is aceasta masura pentru a se pune capat speculatlei negus-
torilor.
18123 389.1 (498.3)
-
[Informatie cu privire la mdsurile moldovene de capa-
citate]. JURN. AGRIC., I (1857), p. 46-47: Buleti-
nuld Comertiald.
18124
[Controlul miisurilor pentru lichide]. - 389.1 (498.3)
GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 145: Sfatul Municipal a Capitalei.
Aga Ionita Botez a donat municipalitatii din Iasi o vadra de
arms pentru masurarea lichidelor, care va servi la aprobarea unor
astfel de masuri.

955

www.dacoromanica.ro
 Redactor : DOINA POPESCU
Tehnoredactor : SONIA BARZEANU
Bun de tipar 22.04.1971. Hirtie tipar Malt Z. A. For-
mat 8/61x86 de : 80 g /2. Coll de tipar 64. C.Z.
pentru bibliotecile marl $t midi 014.3 :05(498)
1851 : 1858`.
Tiparul executat sub comanda
nr. 959
la Intreprinderea poligrafica
13 Decembrie 1918".
;tr. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti,
Republica Socialists Romania

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro