Nicolae Zărnescu

GHID PRACTIC
DE
FOTOGRAFIE DIGITALĂ
Ediția a III-a

Editura Hoffman
2015
1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ZĂRNESCU, NICOLAE
Ghid practic de fotografie digitală / Nicolae Zărnescu. – Caracal: Editura
Hoffman, 2015
Bibliogr.
Index
ISBN 978­606­615­710­0

77

Foto: Nicolae Zărnescu

Fotografiile care conțin persoane au fost publicate cu acordul acestora.

Noutăți față de ediția a II-a:

 Clasificarea obiectivelor (îmbunătățită)
 Tipuri de monturi ale obiectivelor
 Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor
 Caracteristicile DSLR­urilor de la Canon, Nikon și Pentax
 Caracteristicile mirrorless­urilor de la Canon, Fujifilm, Nikon, Olympus,
Panasonic, Samsung și Sony
 DSRL (Digital Single­Lens Reflex – listă actualizată februarie 2015)
 DSLT (Digital Single­Lens Translucent – listă actualizată februarie 2015)
 MILC (Mirrorless Interchangeable­Lens Camera – listă actualizată februarie 2015)
 LSCC (Large Sensor Compact Camera – listă actualizată februarie 2015)
 Fotografia artistică (retehnoredactată și îmbunătățită)

www.EdituraHoffman.com
Tel./fax: 0249 460 218
0740 984 910

2
 Cui i se adreseasă acest ghid?

Odată cu apariția camerelor digitale compacte și a telefoanelor mobile cu

cameră foto încorporată, aproape toți posesorii acestora au devenit
„fotografi“ peste noapte. Paginile de Facebook sunt pline de fotografii mișcate,
prost încadrate sau neclare, de autoportrete deformate, de filmări efectuate cu
aparatul în poziție verticală ș.a.m.d.
Toată lumea este în goană după megapixeli, fiecare lăudându­și camera digitală
sau telefonul după acest criteriu, neștiind că aceasta e doar o tehnică de marketing,
pentru a cere mai mulți bani cumpărătorilor neavizați.
Principalul criteriu de alegere a unei camere digitale este dimensiunea
senzorului. Este foarte ușor de înțeles că senzorul Full Frame (36x24mm) al unei
camere digitale reflex (DSLR) este mult mai sensibil decât senzorul unei camere
digitale compacte (5,76x4,29mm), amplificând mai bine semnalul luminos la un
ISO ridicat (1200–6400), împiedicând astfel apariția zgomotului de imagine. De
aceea camerele compacte nu se descurcă deloc bine în lumina slabă de interior,
când ISO­ul ridicat, calculat în mod automat de aparat, introduce un zgomot de
imagine accentuat.
De asemenea, un megapixel dintr­un DSLR de 20 megapixeli este de 5­7 ori
mai mare decât un megapixel dintr­o cameră digitală compactă cu același număr de
megapixeli, redând mult mai bine nuanțele culorilor și saturația acestora.
Mai mult, dacă nu imprimați fotografii mai mari de A3, 8 megapixeli sunt
suficienți. Un număr mare de megapixeli este absolut necesar doar pentru
realizarea afișelor, posterelor și panoramelor.
Probabil că posesorii camerelor digitale compacte de 16­20 de megapixeli și ai
telefoanelor mobile „performante“ vor fi foarte dezamăgiți citind aceste rânduri, mai
ales dacă le atrag atenția că un telefon mobil nu va face niciodată fotografii mai reușite
decât o cameră digitală, indiferent de numărul de megapixeli cu care este dotat.
Citind cu atenție ghidul, aceștia își vor da seama că, totuși, vor putea face
fotografii reușite și cu telefonul mobil sau cu camera digitală compactă, ținând cont
de regulile elementare de încadrare și de lumina ambientală.
Cui i se adresează, de fapt, acest ghid? Dacă doriți să faceți fotografii setând
aparatul pe modul AUTO, atunci acest ghid vă poate ajuta doar în ceea ce privește
regulile de compoziție. Dacă aveți o cameră compactă megazoom cu mod M
(manual) de fotografiere, cu modurile T/Tv (prioritate de timp de expunere) și A/Av
(prioritate de diafragmă), un DSRL, un DSLT sau un MILC (mirrorless), atunci
acest ghid vă este foarte util pentru realizarea fotografiilor deosebite.

3
 Posesorii camerelor digitale compacte care au modul SCENE (portret, peisaj, apus,
răsărit, zăpadă, macro, sport, petrecere interior etc.) vor înțelege astfel că este
importantă alegerea scenei potrivite, în funcție de lumina ambientală, deoarece modul
AUTO nu se descurcă întotdeauna bine în condiții de lumină cu contraste ridicate.
Cu timpul, stăpânind foarte bine tehnicile de fotografiere expuse în acest ghid,
veți putea trece la fotografia artistică, cumpărând un mirorless, un DSLT sau un
DSRL Expert Level și cel puțin patru obiective suplimentare față de cel standard
(macro, wide, prime și tele). Ulterior puteți achiziționa filtre, blițuri și
declanșatoare externe, blende, umbrele foto etc.
Ghidul este exclusiv tehnic, de aceea veți fi surprinși de absența frazelor frumos
întoarse din condei sau a fotografiilor în exces.
De asemenea, ghidul nu este exhaustiv, așa că fotografii cu experiență pot
contribui la îmbunătățirea acestuia, trimițând sugestiile lor pe adresa de e­mail
niczarnescu@yahoo.com. Tot pe această adresă aștept și întrebările utilizatorilor
neexperimentați, cărora nu le sunt clare anumite pasaje din ghid.
Cu speranța că ghidul va întruni aprecierile cititorilor, le urez lectură plăcută și
fotografii de calitate.

ing. informatician
Nicolae Zărnescu

fotonic.webnode.ro

4
 Noțiuni generale de fotografie digitală
Obturatorul este un dispozitiv aflat
între obiectiv şi senzor, a cărui durată de
deschidere stabileşte durata expunerii.
Timpul de expunere (shutter speed)
reprezintă, în secunde (1/250, 1/60, 1/4,
1, 15 etc.), durata pătrunderii luminii pe
senzorul aparatului.
Diafragma / apertura (exprimată
în f/stop: f/1.8, f/2.5, f/11, f/16 etc) este
alcătuită dintr­un anumit număr de
lamele a căror mişcare controlează
cantitatea de lumină ce pătrunde pe
senzor. Valoarea diafragmei reprezintă
raportul dintre diametrul diafragmei
și distanța focală.
Profunzimea de câmp (DOF,
Depth Of Field) reprezintă zona de
focus, în care subiectul este foarte clar,
distingându­se foarte bine de fundal.
Diafragma deschisă (ex. f/1.8­3.5)
implică un timp de expunere mai scurt
și o profunzime de câmp mai mică (în
special la fotografia portret).
Diafragma închisă (ex. f/11­16­22)
implică un timp de expunere mai lung
și o profunzime de câmp mai mare (în
special la fotografia peisagistică).
Profunzimea de câmp este
influenţată şi de filtre (ex. filtrele
macro), distanţa până la subiect şi
distanţa focală.
Profunzimea de câmp scade când vă
apropiați de subiect și crește când vă
îndepărtați de acesta.
Sensibilitatea ISO (ex. 100 –
25600) reprezintă sensibilitatea
senzorului la lumină. Dacă
5
sensibilitatea ISO este mai mare (peste
3200) trece mai mult curent prin senzor,
rezultând o imagine mai luminoasă și
timp mai scurt de expunere, dar și
zgomot de imagine (la fotografiile în
lumină slabă).
Zgomotul de imagine (image noise)
reprezintă granulaţia care, în funcţie de
aparat, poate fi colorată sau monocromă.
Temperatura de culoare (white
balance – balans de alb) este un
parametru care indică dominanta de
culoare provenită de la sursa de
lumină. Ilustrează nuanţa luminii la
momentul fotografierii (grade Kelvin).
Există valori presetate pentru diferite
situaţii (ex. apus, bec incandescent, bliţ,
cer noros etc.) În funcţie de
temperatura de culoare a luminii, o
fotografie poate avea nuanţele culorilor
mai reci (ex. 2500° K) sau mai calde
(ex. 6500° K).
Distanţa focală reprezintă distanţa
în milimetri de la centrul optic al
obiectivului până la planul de
focalizare, această distanţă definind
unghiul de cuprindere, câmpul de
profunzime și magnificarea.
Compensarea expunerii (de
exemplu între ­3EV și +3EV, în trepte
de 1/3EV) se foloseşte în cazul
utilizării modurilor automate şi
semiautomate. Compensând expunerea
fie cu două trepte în plus, fie în minus,
aparatul va modifica timpul de
expunere necesar pentru obţinerea
valorii cerute.
 Triunghiul expunerii

Observație:
O expunere corectă se poate obține
modificând cei trei parametri: durata
expunerii (shutter speed), diafragma
(aperture) și sensibilitatea (ISO).
Aceștia sunt strâns legați între ei, astfel
încât modificarea unuia dintre
parametri impune și modificarea
celorlalți doi parametri sau cel puțin a
unuia dintre ei.
Astfel, dacă s­a obținut o expunere
corectă cu 1/15 – f/16 – ISO200, o altă
expunere corectă poate fi obținută cu
1/30 – f/11 – ISO200 sau cu 1/30 – f/16
– ISO400, dar efectele sunt diferite.

6
 Clasificarea camerelor foto digitale
1. Compacte Point-and-shoot: Se
adresează utilizatorilor fără experiență.
Caracteristici principale: senzor mic (1/2,5
inci, 1/2,3 inci, 1/1,8 inci, 1/1,7 inci),
obiectiv încorporat, zoom optic 5­15x,
reglaje automate, performanțe reduse la
lumină slabă.
2. Compacte megazoom (bridge): Se
adresează utilizatorilor cu pretenții, care
vor să deslușească tainele fotografiei
digitale. Caracteristici principale: senzor
mic (1/2,5 inci, 1/2,3 inci, 1/1,8 inci, 1/1,7
inci), obiectiv încorporat, zoom optic 10­
30x, reglaje automate și manuale,
performanțe reduse la lumină slabă.
3. Compacte cu senzor mare (LSCC
- Large Sensor Compact Camera): Se
adresează utilizatorilor cu pretenții, pentru
care calitatea imaginii este foarte
importantă, dar nu vor să poarte cu ei mai
multe obiective. Sunt foarte potrivite
pentru fotografiile din călătorii.
Caracteristici principale: senzor mare
(Nikon 1 – 13,2x8,8mm, Four Thirds –
17,3x13mm, Foveon – 20,7x13,8mm,
APS­C – 23,6x15,7mm, Full­frame –
36x24mm), obiectiv încorporat prime lens
(focală fixă) sau zoom (focală variabilă),
reglaje automate și manuale, performanțe
excelente în orice condiții.
4. Compacte hibride cu senzor
mare: Au aceleași caracteristici ca și
compactele cu senzor mare, dar, în plus,
îndeplinesc și funcția de smartphone.
Aici ar putea fi încadrate și camerele­
obiectiv din seria Sony QX, care pot fi
atașate la un smartphone și comandate
prin Wi­Fi sau NFC.
7
5. DSLR-uri (Digital Single-Lens
Reflex): Se adresează fotografilor avansați
sau profesioniști. Caracteristici principale:
oglindă rabatabilă, pentaprismă, vizor
optic, senzor mare (APS­C –
23,6x15,7mm, Full­frame – 36x24mm,
Medium­format – 50,7x39mm), obiectiv
detașabil prime lens (focală fixă) sau zoom
(focală variabilă), reglaje automate și
manuale, autofocus prin detecție de fază,
performanțe excelente în orice condiții.
6. DSLT-uri (Digital Single-Lens
Translucent): Se adresează fotografilor
avansați sau profesioniști. Caracteristici
principale: oglindă fixă, pentaprismă, vizor
electronic, senzor mare (APS­C –
23,6x15,7mm, Full­frame – 36x24mm),
obiectiv detașabil prime lens (focală fixă)
sau zoom (focală variabilă), reglaje
automate și manuale, autofocus prin
detecție de fază, performanțe excelente în
orice condiții.
7. Mirrorless-uri (MILC – Mirrorless
Interchangeable-Lens Camera): Se
adresează fotografilor avansați sau
profesioniști. Caracteristici principale:
fără oglindă și pentaprismă, vizor
electronic sau hibrid (optic +
electronic), senzor mare (Nikon 1 –
13,2x8,8mm, Four Thirds –
17,3x13mm, Foveon – 20,7x13,8mm,
APS­C – 23,6x15,7mm, Full­frame –
36x24mm), obiectiv detașabil prime
lens (focală fixă) sau zoom (focală
variabilă), reglaje automate și manuale,
autofocus prin detecție de contrast sau
hibrid (contrast + fază), performanțe
excelente în orice condiții.
 Point and shoot (mici, obiectiv încorporat, Megazoom (medii, obiectiv încorporat, zoom 15­60x,
zoom 5­15x, senzor foarte mic) senzor foarte mic, mod manual)

LSCC (mici, obiectiv încorporat, zoom redus, Mirrorless (mici, obiectiv atașabil, fără oglindă, senzor
senzor mare, mod manual) mare, mod manual, Contrast Detection Autofocus)

DSLT (mari, obiectiv atașabil, oglindă nerabatabilă și vizor electronic, senzor mare,
mod manual, butoane dedicate pentru reglaje, Phase Detection Autofocus)

DSRL (mari, obiectiv atașabil, pentaprismă, oglindă rabatabilă și vizor optic TTL, senzor mare,
mod manual, butoane dedicate pentru reglaje, Phase Detection Autofocus)

8
 Clasificarea obiectivelor (lens)
Superangulare (grandangulare,
ultra-wide, 8­24mm) și angulare (wide,
18­30mm). Au unghiul de câmp foarte
mare (47­120o), o mare claritate în
profunzime și măresc efectul de
adâncime. Sunt ideale pentru peisaje,
arhitectură și spații interioare înguste.
Standard (normal, de kit). Au
distanţa focală de 27‒82 mm și
„văd“ ca un ochi uman. Sunt cele mai
uzuale, deoarece se comercializează
împreună cu corpul camerei digitale,
dar sunt și cele mai slabe din punct de
vedere calitativ.
Prime lens (obiective cu distanță
focală fixă, de exemplu la 50mm).
Acestea sunt de cea mai bună calitate,
au o luminozitate foarte bună, datorită
diafragmei foarte deschise (f/1.8 sau
mai mult), sunt de dimensiuni reduse și
pot avea distanțe focale diverse, pentru
orice tip de fotografie (14mm, 24mm,
50mm, 70mm, 100mm, 200mm etc.)
Tele (70­300mm), supertele (300­
1000mm). Au un unghi foarte îngust
de cuprindere. Profunzimea este slabă
și apare fenomenul de aplatizare a
imaginii (se turtește relieful). Sunt utile
pentru fotografia sportivă, wildlife sau
Distanțele Distanțele focale echivalente în funcție de factorul de crop
înscrise pe Full­frame APS­H
obiectiv 1x 1,3x
10­17mm 10­17mm 13­22mm
18­55mm 18­55mm 23­71mm
50mm 50mm 65mm
55­200mm 55­200mm 71­260mm
18­200mm 18­200mm 23­260mm
pentru instantanee de la distanță, fără a
deranja subiectele respective.
Superzoom (18­400mm). Sunt
obiective cu distanță focală variabilă,
cuprinzând toate caracteristicile
celorlalte categorii, fiind cele mai
potrivite pentru călătorii, deoarece se
pot realiza toate tipurile de fotografii cu
un singur obiectiv.
Macro (50­60mm, 90­105mm și
150­200mm). Sunt optimizate pentru
fotografierea, de la distanțe mici, a
insectelor, fluturilor sau a anumitor
obiecte de dimensiuni reduse.
Speciale (fish-eye, tilt&shift,
lensbaby). Se folosesc pentru obținerea
unor efecte speciale sau pentru
corectarea unor erori de perspectivă.
Observație: Distanțele focale sunt
exprimate în echivalent 35mm (senzor
full­frame). Pentru a obține distanțele
focale echivalente, se înmulțesc
distanțele focale înscrise pe obiectiv cu
factorul de crop. De exemplu, dacă pe
un DSLR cu senzor APS­C (factor de
crop = 1,5), distanțele focale
inscripționate pe obiectiv sunt 18­
55mm, atunci distanțele focale
echivalente în 35mm vor fi 27­82mm.
APS­C APS­C (Canon) 4/3
1,5x 1,6x 2x
15­25mm 16­27mm 20­34mm
27­82mm 29­88mm 36­110mm
75mm 80mm 100mm
82­300mm 88­320mm 110­400mm
27­300mm 29­320mm 36­400mm
9
 Tipuri de monturi ale obiectivelor

DSLR + DSLT
Canon EF­S (APS-C) Canon EF (full-frame)
Nikon DX (APS-C DX) Nikon FX (full-frame)
Pentax DA (APS-C) Pentax FA, DFA (medium-format)
Sigma DC (APS-C) Sigma DG (full-frame)
Sony DT (DSLT – APS-C) Sony A (DSLT – full-frame)
Tamron Di­II (APS-C) Tamron Di (full-frame)
Tokina DX (APS-C) Tokina FX (full-frame)

MILC + Rangefinder
Canon EF­M (APS-C) ­
Fujifilm X (APS-C) ­
Leica M (rangefinder – APS-C) Leica M (rangefinder – full-frame)
Nikon 1 (1 inch) ­
Olympus Micro 4/3 (4/3) ­
Panasonic Micro 4/3 (4/3) ­
Pentax K (APS-C) ­
Pentax Q (1/1.7) ­
Samsung NX (APS-C) ­
Sigma X3 (Foveon X3) ­
Sony E (APS-C) Sony FE (full-frame)
Tamron Di­III (APS-C) ­

Angular (18‒30mm) Prime lens (50mm)

Superzoom (18‒270mm)

10
 Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor
Canon
DO (Diffractive Optics), EF (Electro Focus),
EF-S (Electro Focus Short), FE (Fisheye), IS
(Image Stabilization), L (Luxury), SF
(Softfocus), STM (Stepping Mottor), TS-E
(Tilt­Shift Electronic), UD (Ultra­low
Dispersion), USM (Ultrasonic Motor)
Fujifilm (Fujinon):
APD (Apodization filter), LM (Linear Motor),
OIS (Optical Image Stabilization), WR
(Weather Resistant)
Hasselblad + Mamiya
FLE (Floating Lens Element)
Nikon (Nikkor)
AW (Waterproof and shockproof), AF-DC
(Defocus), AF-S (Autofocus Silent), CRC
(Close Range Correction), D (Distance info),
DX (APS­C), FX (APS­C + Full­frame), G
(Without an aperture ring), N (Nano Crystal
Coating), RF (Rear Focusing), SIC (Super
Integrated Coating), SWM (Silent Wave
Motor), VR (Vibration Reduction)
Olympus
SWD (Supersonic Wave Drive)
Panasonic
ASPH (Aspherical), PZ (Power Zoom)
Pentax
DA (Digital Auto), DA* (DA +
weatherproofing), DFA (APS­C + Medium­
format), FA (Medium­format), HD (High
Definition), SDM (Supersonic Drive
Motor), WR (Weather Resistant)
Samyang
USM (Ultrasonic Motor)
11
Sigma
APO (Apochromatic), ASP (Aspherical), DC
(APS­C), DG (Full­frame), DF (Dual focus),
DN (Mirrorless), ELD (Extraordinary Low
Dispersion), EX (Excellent), HF (Helical
Focusing), HSM (Hyper Sonic Motor), OS
(Optical Stabilization), RF (Rear Focusing),
SLD (Super Low Dispersion)
Sony
DT (APS­C), G (Gold), OSS (Optical Steady­
Shot), SAM (Smooth Autofocus Motor), SSM
(Supersonic Motor), ZA (Zeiss Alpha)
Tamrom
ASL (Aspherical), AD (Anomalous
Dispersion), Di (Digitally Integrated – APS­C
+ Full­frame), Di II (APS­C ), Di III (APS­
C mirrorless), HID (High Index Dispersion),
LD (Low Dispersion), PZD (Piezo Drive),
SP (Super Performance), SHM (Super
Hybrid Mount), USD (Ultrasonic Silent
Drive), VC (Vibration Compensation),
XLD (Extra Low Dispersion), XR (Extra
Refractive), ZL (Zoom Lock)
Tokina
AT-X (Advanced Technology Extra), DX
(APS­C), FC (Focus Clutch Mechanism),
FE (Floating Element), FO (Focus One­
touch), HLD (Low Dispersion), IRF
(Internal Rear Focusing), PRO
(Professional), SD (Super Low Dispersion),
VCM-S (Vibration Correction Module)
Generale
ED (Extra­low Dispersion), IF (Internal
Focusing), OIS (Optical Image Stabilization),
M-OIS (Mega Optical Image Stabilization),
Power OIS (Power Optical Image
Stabilization), RF (Rear Focus)
 Principalele moduri de expunere
Moduri de bază
Auto – automat (timpul de expunere,
ISO, diafragma și temperatura de culoare
sunt stabilite de aparat în mod automat).
Scene – scenă (se alege o scenă de
fotografiere – portret, zăpadă, apus,
sport etc. – iar aparatul stabilește
timpul de expunere, ISO, diafragma și
temperatura de culoare pentru acel tip
de scenă).
Moduri creative
M – manual (se regleză manual
timpul de expunere, ISO, diafragma şi
temperatura de culoare).
A/Av – prioritate de diafragmă (se
regleză diafragma, ISO şi temperatura
12
de culoare). Timpul de expunere se
stabilește în mod automat.
S/Tv – prioritate de timp de
expunere (setat de fotograf). Aparatul
va regla valoarea diafragmei și a
celorlalți parametri.
P – combină modurile A şi S,
calculând timpul de expunere necesar
şi valoarea diafragmei pentru
obţinerea unei fotografii bine expuse şi
a unei profunzimi de câmp corecte, în
funcţie de situaţie. Toți ceilalți
parametri pot fi modificați de utilizator.
Custom – utilizator (parametrii
expunerii au fost memorați anterior).
B – bulb (timpul de expunere depinde
de durata apăsării declanșatorului).
 Camera digitală potrivită
Dacă doriți doar să faceți fotografii
în concediu sau să surprindeți
instantanee, o cameră digitală
compactă este cea mai potrivită.
Dacă sunteți un fotograf amator cu
pretenții și vreți să faceți fotografii
deosebite, dar nu dispuneți de un buget
consistent, atunci un superzoom este
cel mai potrivit, deoarece are reglaje
manuale și acoperă toată plaja de
fotografiere (macro, wide, normal, tele).
Avantajele camerelor digitale
compacte și superzoom:
 au dimensiuni foarte mici și sunt
foarte ușoare;
 reglajele automate recunosc scena
respectivă și stabilesc parametrii de
fotografiere, fiind suficientă doar
apăsarea declanșatorului;
 modul video oferă o calitate foarte
bună a imaginii.
Dezavantaje:
 dimensiunea mică a senzorului
(lipsa detaliilor și creșterea zgomotului de
imagine în condiții de iluminare slabă);
 timp de pornire și de focalizare
destul de lung (se pot pierde
oportunitățile de fotografiere);
 interval redus de deschidere a
diafragmei.
13
Dacă vreți să deveniți fotograf
profesionist și să realizați fotografii
artistice, atunci trebuie neapărat să
achiziționați un MILC, DSLT sau DSRL.
Principalele avantaje ale acestor
tipuri de camere digitale:
 sezorul de dimensiune mare oferă
o calitate excepțională a imaginii, chiar
și în condiții de iluminare slabă.;
 pornesc foarte rapid, focalizează la
fel de rapid, permit efectuarea mai multor
fotografii pe secundă și au miniLCD care
afișează parametrii expunerii;
 bateriile puternice asigură o
utilizare îndelungată;
 permit atașarea unui bliț și a unui
declanșator externe;
 au butoane dedicate de reglaj
manual al parametrilor (timp de expunere,
diafragmă, ISO, blocarea focalizării etc.),
permițând setarea foarte rapidă a acestora.
Dezavantajele ar fi următoarele:
 sunt mari și greu de transportat
sau de ținut în mână (excepție făcând
mirrorless­urile);
 sunt foarte scumpe;
 necesită obiective separate pentru
fiecare tip de fotografie (macro, wide,
normal sau tele), care și acestea sunt la
fel de scumpe;
 senzorul poate fi murdărit sau
distrus din neatenție.
 Criterii de alegere a unei camere foto digitale
Dimensiunea senzorului, adică
dimensiunea fizică a acestuia (nu are
legătură cu numărul total de
megapixeli): Cu cât un senzor este mai
mare (APS­C, APS­H, Full­frame,
Medium­format), cu atât pixelii sunt
mai mari. Un pixel mai mare captează
mai multă lumină, aceasta însemnând
zgomot de fond mai mic pe imagine și
culori vii în condiții de iluminare slabă.
Tipul senzorului: Senzorul CMOS
(complementary metal oxide
semiconductor) este mai bun ca senzorul
CCD (charge-coupled devices), iar
senzorul de tip BSI (backside illuminated)
este mai bun ca cel FSI ( frontside
illuminated). Un senzor aparte este
Foveon X3, din DSLR­urile Sigma, care
are trei straturi, spre deosebire de CMOS
și CCD, care au doar un strat.
Formatul RAW (NEF=Nikon; CRW,
CR2=Canon; RAW, RW2=Panasonic;
PEF, PTX=Pentax; ORF=Olympus;
ARW, SRF, SR2=Sony; DNG=Adobe):
Memorează imaginea fără a interveni în
nici un fel asupra informațiilor
înregistrate, spre deosebire de formatul
JPEG, obținut în urma unor algoritmi de
compresie executați de software­ul
aparatului, ceea ce duce la timpi mari de
memorare și pierderi de calitate. Formatul
RAW permite editări ulterioare, fără
pierderi de calitate a imaginii.
Calitatea stabilizării (IS–Image
Stabilization, VR–Vibration Reduction):
Stabilizarea optică se realizează prin
mișcarea lentilelor pentru a compensa
tremuratul mâinii. Dacă aparatul are și
14
stabilizare internă (IBIS ­ In Body Image
Stabilization) pe 3 sau 5 axe (obținută
prin deplasarea senzorului), atunci gradul
general de stabilizare este cumulat
(stabilizare internă + stabilizare optică).
Calitatea LCD-ului: Acesta trebuie
să aibă cel puțin 3 inchi și peste 1
milion de puncte (dots), eventual să fie
și rabatabil, pentru a­l putea urmări și
în poziții incomode.
ISO: Cu cât un senzor are un ISO
mai mare, cu atât este mai sensibil la
lumină. Granulaţia apărută la diferite
valori ale numărului ISO face diferenţa
între o cameră profesională şi una pentru
amatori. ISO26500 este deja un standard.
Modurile P,A,S,M: Sunt modurile
în care parametrii camerei digitale se
pot stabili în mod semiautomat sau
manual, fiind preferate de fotografii
avansați și de profesioniști.
Numărul de megapixeli: Dacă nu
printați la dimensiuni mai mari de A3,
8 megapixeli sunt suficienți. Un număr
mare de megapixeli pe un senzor de
dimensiune mică înseamnă o calitate
îndoielnică a imaginii..
Zoom-ul optic: Acesta este zoom­ul
real, obținut prin intermediul lentilelor.
Nu aveți nevoie de mai mult de 20x
zoom optic. Zoom­ul digital este un
zoom de proastă calitate, care nu face
altceva decât să mărească imaginea, în
loc să apropie subiectul. Este mai
indicat să­l dezactivați.
Observație: Cele mai corecte teste
și clasamente ale camerelor digitale le
puteți găsi pe dpreview.com.
 Dimesiunile senzorilor Dacă se înmulțește distanța focală
Factor de crop (crop factor) = a obiectivului aparatului cu factorul de
diagonala senzorului full­frame crop, se obține distanța focală echiva-
(43,3mm) / diagonala senzorului lentă în format full-frame (35mm). De
aparatului. De exemplu: Full­frame exemplu: 18­55mm APS­C este echi­
/APS­C (Sony) = 1,5. valent cu 27­82,5mm full­frame.

15
 Parametrii expunerii
Diafragmă (f/1.4‒2‒2.8‒4‒5.6‒8
‒11‒16‒22‒36‒45)
Regulă: închiderea diafragmei cu 2
trepte față de deschiderea maximă este
optimă pentru obținerea unei imagini
clare (ex. f/4 ‒ 5.6 ‒ 8).
Portret: f/4 sau mai deschisă și
distanță focală lungă (profunzime de
câmp mică și fundal neclar).
Fotografia de produs, mâncare,
compoziție abstractă: f/16 sau mai
închisă (profunzime de câmp mare și
claritate a imaginii).
Peisaje: grandangular + f/8 (unghi
mare de cuprindere și claritate).
Timp de expunere (1/8000‒1/4000
‒1/2000‒1/1000‒1/500‒1/250‒1/125‒1/6
0‒1/30‒1/15‒1‒2‒5‒10‒15‒30sec‒Bulb)
Instantanee: timp de expunere cât
mai mic + fotografiere în rafală.
Copil jucându-se: 1/250 – f/5.6
(imagine clară, profunzime de câmp
mai mică, evidențierea subiectului).
Panoramare (pan ‒ urmărire
subiect în mișcare): 1/60­1/8 (fundal
neclar, dar plin de dinamism).
Sport: timp de expunere mic
(1/1000‒1/500) + f/8 + mod rafală.
Timp maxim de expunere, în funcție
de obiectiv, pentru a obține o imagine
nemișcată:
a) fără stabilizator de imagine
(1/distanța focală): 1/60 la 50mm,
1/250 la 200mm;
b) cu stabilizator: 1/15 la 50mm,
1/60 la 200mm.
ISO (50­409600)
ISO100–400 (vreme frumoasă),
ISO400–800 (cer noros, apus),
ISO800–6400 (lumină slabă, noaptea).
16
O treaptă de ISO este echivalentul
unui f/stop.
Compacte: recomandat max. 400
(senzor mic, apare zgomotul de
imagine la amplificare);
DSRL, DSLT și MILC: recomandat
max. 6400 (senzorul mare amplifică
mai corect).
Zgomot de imagine: apare la timp
de expunere mare sau ISO mare.
Eliminare: dezactivare ISO automat +
activare Long exposure noise reduction.
Observație: o cameră digitală cu ISO
maxim 6400 va produce imagini decente
doar până la ISO800 (ISO real este de
1,6­2 ori mai mic decât cel afișat).
Distanță focală
Macro (60mm) – insecte sau produse;
Grandangular (8­24mm) – clădiri
cu flori în prim­plan;
Normal (50mm) – perspectivă
clasică de ansamblu;
Teleobiectiv (100mm) – imagine
concentrată, cu doză mare de
neclaritate
Observație:
a) pe obiectivele aparatelor este
inscripționată distanța focală în funcție
de diagonala senzorului. Pentru a
calcula distanța echivalentă pentru
senzorul full­frame (35mm), se
înmulțesc cu factorul de crop
extremele distanței focale inscripționate.
b) Dacă lângă distanța focală apar
inscripționate pe obiectiv și două valori
ale diafragmei, acestea reprezintă
deschiderea maximă a diafragmei la
extremele distanței focale (de exemplu
18­55mm f/3.5­5.6).
 Metode de măsurare a lumino-
zității cadrului
Matrix sau evaluative (întreg cadrul
– instantanee și peisaje), partial (o zonă
din cadru), center (pe centru – portrete),
spot (pe un anumit obiect).
Balans de alb
Auto, Day Light (lumina zilei),
Cloudy (noros), Tungsten (bec cu
incandescență), Fluorescent (tub de
neon), Custom (manual, fotografierea
unei coli albe sau a unui card gri), Shift
(modificarea balansului în incremente
mici). O setare „incorectă“ se poate
utiliza ca efect fotografic (culori calde
sau reci).
Presetări de culoare (exemple)
Off (normal), Vivid (evidențiază
contrastul și saturează culorile), Neutral
(scade contrastul și desaturează culorile),
Sepia (tonuri de sepia), B/W (alb/negru),
Positive Film (simulează culorile de pe
film), Lighter Skin Tone (tonuri luminoase
ale pielii), Darker Skin Tone (tonuri
întunecate ale pielii), Vivid Blue
(evidențiază cerul și marea), Vivid Green
(evidențiază iarba și frunzișul copacilor),
Vivid Red (evidențiază florile de culoare
roșie), Custom (reglare manuală contrast,
claritate, saturație, canale RGB de culoare).
Efecte speciale (exemple)
High key (predomină zonele
supraexpuse), Low Key (predomină
zonele subexpuse), Fish-eye (ochi de
pește), Toy Camera (cameră jucărie),
Zoom Blur (se focalizează, apoi se face
brusc zoom și se declanșează), Lens
Flare (reflexii și refracții aberante).
17
Bliț
a) Tipul blițului: normal, fill-in (de
umplere), slow-synchro (potret nocturn),
rear-syncro (picturi cu lumină);
b) Modul blițului: Auto (se auto­
activează la lumină slabă), On (activat
permanent), Red Eye (activat, reducere
efect ochi roșii), Off (dezactivat);
c) Puterea blițului: minimă, medie,
maximă.
Formate foto
a) Portrait (portret) – tensiune și
dinamism, Landscape (peisaj) – liniște
și spațialitate;
b) 3:2 – corespunde Secțiunii de
Aur, efect foarte armonios (portrete și
structuri înalte), 4:3 – similar ecran
televizor normal, 16:9 – similar ecran
cinematografic sau ecran televizor HD,
1:1 – fotografii de produs;
c) JPEG (comprimat), TIFF sau
RAW (necomprimate).
Formate video
a) SD (720x576) – echivalent format
foto 4:3, HD (1280x720) – echivalent
format foto 16:9, Full HD (1920x1080),
4K/Ultra HD (3840x2160), Cinema 4K /
C4K (4096x2160);
b) Tip de fișier: AVI, MOV, MP4,
AVCHD sau XAVC S.
Histogramă
Dacă histograma e deplasată spre
dreapta, există zone supraexpuse, iar
dacă e deplasată spre stânga, există
zone subexpuse. Aparatele performante
afișează histograma în timp real, în
timpul fotografierii, simplă sau în trei
culori (RGB ­ Red, Green, Blue).
 Expunere corectă
a) Peisaj/oraș + cer: 1. Filtru gradual
pentru cer (atașat pe obiectiv). 2. Expu-
nere dublă (cer expus corect + peisaj/oraș
expus corect + suprapunere în Photoshop).
3. Imagini HDR (3­5 imagini cu expuneri
diferite + combinare cu HDR Photomatix).
b) Obiect pe fundal luminat:
restrângere cadru + metoda spot de
evaluare.
c) Persoane în contralumină: bliț de
umplere pentru eliminare umbre pe fețe
(dacă fețele sunt asudate: bliț=off +
blende, cearșaf alb sau coală mare albă).
Remedii pentru efectul de
blooming (luminozitate excesivă):
a) Filtru gri (diminuare cantitate de
lumină).
b) Filtru de polarizare (blocarea
luminii pe o anumită direcție).
Recomandări:
a) Mai bine subexpuneți ușor o
imagine și o prelucrați ulterior într­un
editor foto, decât să pierdeți detaliile
prin supraexpunere.
b) Cele mai bune imagini sunt
surprinse în momentele de tranziție
între două faze diferite ale vremii
(„înainte și după furtună“).
c) Utilizați setarea RAW + JPEG
pentru a permite prelucrări ulterioare
complexe asupra imaginii cu formatul
RAW.
d) Dacă soarele intră în cadru,
utilizați un grandangular și o diafragmă
foarte închisă (f/16 sau mai mult).
e) Profitați de umbrele lungi lăsate
de obiecte și personaje la răsărit și la
apus (imaginile devin tridimensionale).
f) Focalizarea continuă, deși vă
ajută să nu pierdeți oportunitățile de
18
fotografiere, consumă cel mai rapid
bateriile, deci este mai bine să o
dezactivați (focalizare doar la apăsarea
declanșatorului până la jumătate).
g) Dacă la vizualizarea imaginii
captate există zone care clipesc,
înseamnă că în acele zone nu au fost
surprinse detaliile (subexpuse sau
supraexpuse).
h) În cazul în care camera digitală
nu dispune de modurile Manual, A/Av
sau S/Tv, utilizați scena cea mai
potrivită din modul SCENE.
Moduri de fotografiere
Single (o singură fotografie),
Continuous / Burst / Rafală (mai multe
fotografii, declanșatorul e ținut apăsat –
fotografia sportivă), Continuous AF
(mai multe imagini, focalizare blocată
pe subiect), Continuous MF (mai multe
imagini, focalizare într­o zonă stabilită
manual).
Autodeclanșatorul (Self Timer)
Off (inactiv), 2 (2 secunde), 10 (10
secunde), Custom (număr imagini
sau/și număr secunde)
Bracketing
Realizarea unui număr de 3-5-7
fotografii (de obicei automată), cu
parametri diferiți ai expunerii
(diafragmă, timp de expunere, claritate,
balans de alb, bliț), pentru a obține cel
puțin o fotografie de calitate sau pentru
combinare ulterioară cu un HDR editor
(Photomerge în Photoshop sau HDR
Photomatix). Cel mai recent tip de
bracketing este acela al efectelor
aplicate asupra imaginilor (sepia,
chrome, toy-camera etc.)
 Părțile componente ale unei camere foto digitale

1. Microfon 2. Led AF 3. Obiectiv 4. 10. Difuzor 11. Suport baterie dată/oră

Buton On/Off 5. Suport curea 6. Buton 12. Suport trepied 13. Capac card de
declanșator 7. Buton de tip Fn 8. Disc memorie/baterie 14. Buton deblocare
selectare mod fotografiere 9. Bliț 15. Port cablu

1. Ecran (monitor LCD) 2. Buton ridicare bliț 3. Macro/focalizare/stânga 10 Disc selectare

Buton compensare expunere/ștergere imagine 4. comenzi 11. Buton FUNC/SET 12.
Buton filmare 5. Buton redare 6. Terminal Bliț/dreapta 13. Autodeclanșator/jos 14.
HDMI 7. Terminal USB 8. ISO/filtru/sus 9. Indicator 15. Buton DISP 16. Buton MENU

19
 LCD-ul unei camere foto digitale
1. Nivel baterie 2. Orientare (portrait,
landscape) 3. Balans de alb 4. Efecte culori
5. Normal/rafală 6. Autodeclanșator 7.
Avertisment mișcare aparat 8. Metodă de
măsurare a expunerii 9. Stare conexiune
Eye­Fi 10. Rezoluție/compresie 11.
Număr de fotografii disponibile 12. Grilă
13. Rezoluție film 14. Timp rămas pentru
film 15. Zoom digital 16. Interval de
focalizare 17. Mod fotografiere/scenă 18.
Moduri bliț 19. Corectare ochi roșii
fotonic.webnode.ro
20
20. Compensare/nivel bliț 21. Cadru punct
AE 22. Cadru focalizare 23. Data curentă
24. Valoare ISO 25. Blocare AE/FE 26.
Bară comutare parametri expunere 27.
Timp de expunere 28. Diafragmă 29. Nivel
compensare expunere 30. Bară nivel
expunere 31. i­Contrast 32. Bară zoom 33.
Detectare clipire 34. Blocare AF/focalizare
manuală 35. Mod IS 36. Nivel expunere 37.
Indicator FM 38. Fus orar 39. Stabilizare
imagine 40. Filtru de vânt
MiniLCD-ul unui DSLR

21
 Vizor
Este de trei tipuri:
1. Scena este vizualizată direct, nu
prin lentilele obiectivului (rangefinder);
2. Scena este vizualizată prin
lentilele obiectivului (TTL – through-
the-lens). Este cel mai bun tip de vizor;
3. Vizor electronic (EVF –
electronic viewfinder), care este, de
fapt, un microdisplay.
Pe unele vizoare este specificat
procentul de acoperire (100% este cel
mai bun) sau magnificarea, alte vizoare
oferă o reglare a dioptriilor, pentru
purtătorii de ochelari.
Autofocus
a) Tipuri de autofocus: Phase-
Detection AF (autofocus prin detecție
de fază – se calculează distanța până la
subiect), Contrast-Detection AF
(autofocus prin detecție de contrast – se
focalizează pe subiectul cu contrast mai
ridicat); Hybrid AF (detecție de fază +
detecție de contrast), Face-Detection
AF (autofocus prin detecția fețelor),
Smile-Detection AF (autofocus prin
detecția zâmbetelor), Touchscreen AF
(autofocus prin atingerea ecranului
tactil), Trap AF (autofocus când
subiectul se află la o anumită distanță).
Brand/Autofocus Single­shot AF
Canon One Shot
Nikon AF­S
Olympus S­AF
Pentax AF.S
Sony AF­S
22
b) Moduri de autofocus: Single-shot
AF (autofocus pe subiect staționar – util
pentru portrete și arhitectură),
Continuous AF (autofocus pe subiect în
mișcare – util pentru sport și wild­life),
Intelligent AF (modul de autofocus se
schimbă automat, în funcție de
deplasarea subiectului – util pentru
instantanee și copii în mișcare), DMF
(autofocus obișnuit + focalizare
manuală de precizie), Manual (ultimele
două fiind utile pentru scenele cu
lumină slabă sau cu contrast scăzut și
pentru fotografia macro).
c) Zone de autofocus: Single-point
AF (autofocus pe o zingură zonă, de
obicei centrală), Multi-point AF
(autofocus pe mai multe zone).
Dotări moderne:
–Monitor LCD rabatabil și tactil;
– buton dedicat pentru bracketing
(BRK);
–Wi-Fi (transmiterea wireless a
fotografiilor în computer sau pe
Internet);
–NFC (Near Field Communication:
comunicare între două dispozitive prin
simpla atingere a acestora);
–GPS (înregistrarea locației în
metadatele fotografiei);
–PictBridge (imprimare directă).
Continuous AF Intelligent AF
AI Servo AI Focus
AF­C AF­A
C­AF A­AF
AF.C AF.A
AF­C AF­A
 Tipuri de carduri de memorie
SD (Secure Digital): Cel mai
popular card, fiind utilizat de marea
majoritate a camerelor digitale.
SDHC (Secure Digital High
Capacity): Aceste carduri arată la fel
ca cele SD, dar permit o capacitate de
stocare mai mare. Deși puteți utiliza
carduri SD în camerele digitale care
suportă SDHC, reciproca nu este
întotdeauna adevărată. De asemenea,
dacă vreți să descărcați imaginile în
computer utilizând un cititor de carduri
(card reader), acesta trebuie să fie
compatibil și cu SDHC, nu doar cu SD.
SDXC (Secure Digital Extra
Capacity): Permit o capacitate de
memorare foarte mare (până la 256GB).
MMC (MultiMediaCard): Diferă de
SD ca dimensiuni, dar poate fi citit într­un
slot SD. Reciproca nu este adevărată.
23
MicroSD, MicroSDHC, MicroSDXC:
Dimensiunea este pe sfertul cardurilor
SD, fiind utilizate în camerele digitale
de dimensiuni foarte mici. Dacă
cititorul de carduri nu suportă Mini SD,
se poate utiliza un adaptor special de
mărimea cardului SD, în care se
introduce cardul Mini SD.
CompactFlash: Sunt mari și au
formă pătrată, având capacități diverse,
fiind utilizate în camerele digitale de
dimensiuni mari.
xD-Picture Card: Proiectate de
Fujifilm și Olympus, sunt mai mici
decât un timbru poștal, dar au capacități
de memorare remarcabile.
Sony Memory Stick: De formă
dreptunghiulară (ca lama gumei de
mestecat), sunt utilizate în camerele
digitale produse de Sony.
 DSLR (Digital Single-Lens Reflex
DSLR­urile reflectă semnalul
luminos, primit de la subiectul
fotografiat, printr­o oglindă rabatabilă
și o pentaprismă, acesta ajungând la
vizorul optic, apoi la senzor, după
ridicarea oglinzii.
O parte din semnalul luminos
ajunge și la un senzor de detectare a
fazei, aflat sub oglindă.
Piața DSLR­urilor este dominată de
companiile japoneze Canon, Nikon și
Pentax. Alți producători importanți
Canon EOS 1200D
Canon EOS 5D Mark III
24
sunt Sigma și Mamiya (Japonia), Leica
(Germania), Phase One (Danemarca) și
Hasselblad (Suedia).
Linia de DSLR­uri de la Canon
include Canon EOS 1200D (Rebel T5),
760D (Rebel T6s), 750D (Rebel T6i),
700D (Rebel T5i), 100D (Rebel SL1),
60D, 60Da, 70D, 7D Mark II, cu
senzori APS-C și 6D, 5D Mark III, 5Ds,
5Ds R și 1D X, cu senzori full-frame.
Din luna mai 2014, toate DSLR­urile
de la Canon folosesc senzori CMOS.
Canon EOS 750D (Rebel T6i)
Canon EOS 1D X
 Nikon, aflat în concurență directă cu
Canon, are o gamă largă de DSLR­uri,
incluzând D3300, D5300, D5500, D7100,
Nikon D3300
Nikon D810
Leica produce S (Typ 007) și S2,
care are un senzor medium-format de
37 milioane de pixeli (30x45mm și
5000x7500 pixeli) într­un corp (body)
de mărimea unui DSLR.
Mamiya produce DSLR­ul
medium­format 645DF, care acceptă
Leica S2
25
D7100a, cu senzori APS-C DX și D610,
D750, D810, D4S și DF, cu senzori full-
frame.
Nikon D7100
Nikon D4
back­uri ca Leaf Credo și Phase One
IQ250, ambele de 50MP.
Pentax oferă modelele K­3, K­5
II, K­5 IIs, K­30, K­50, K­500, K­S1
și K­S2, toate cu senzor APS-C și
645D, 645Z, cu senzor medium-
format.
Pentax K-500
 Phase One IQ250 este primul
DSLR medium­format cu senzor
CMOS de 50MP. IQ260 și IQ280 au
60MP, respectiv 80MP.
Sigma a produs DSLR­uri
utilizând senzorul Foveon X3, diferit
Phase One IQ2050
Sony a întrerupt, în 2010, producția de
DSLR­uri în favoarea camerelor DSLT
(Digital Single­Lens Translucent), care au
o oglindă semitransparentă fixă, ce
transmite 70/% din lumina primită prin
obiectiv către senzorul de imagine, iar
restul de 30% o reflectă către un senzor de
detectare a fazei, pentaprisma fiind
eliminată. Vizorul este electronic
(electronic viewfinder ­ EVF).
DSLT­urile de la Sony dispun de
Sony Alpha 77
26
de senzorul convențional Bayer.
Modelele lansate au fost SD­15 (entry-
level) și SD­1 MERRILL (profe-
ssional), scoase în prezent din
fabricație.
Sigma SD-1 MERRILL
autofocus prin detectarea fazei full-time, în
timpul înregistrării video, precum și de
fotografiere continuă de până la 12 cadre/s.
Aparatele din seria Alpha oferă în
corpul acestora un stabilizator de
imagine shift-sensor (deplasarea
senzorului) și montură AF, moștenită
de la obiectivele Minolta. Gama
include Alpha 58, Alpha 77 și 77 Mk II,
cu senzor APS-C și Alpha 99 (cu
senzor full-frame).
Sony Alpha 99
 DSLR-urile de la Canon
Opt modele EOS au senzori CMOS
APS­C (14,9 x 22,3mm), rezoluția
cuprinsă între 16 și 24MP, factorul de
crop fiind 1,6x.
5 modele au senzori CMOS full­
frame (24 x 36mm), având rezoluția
cuprinsă între 18 și 51MP.
Procesoarele DIGIC 5 sau DIGIC 6
oferă o calitate deosebită a imaginii și
viteză de procesare excelentă.
Majoritatea imaginilor în format
RAW (CR2) sunt înregistrate pe 14 biți
și conțin detalii amănunțite în zonele
întunecate și luminoase. 6D permite
editarea fotografiilor RAW în modul
Playback.
Unele modele permit obținerea
imaginilor HDR direct din cameră.
Autofocusul se face prin detecție de
fază, numărul de puncte de autofocus
ajungând la 61 (seria 5D, 1DX) sau
chiar la 65 (7D Mark II). 1DX este cel
DSLR-urile de la Nikon
Patru modele de la Nikon au senzori
CMOS APS­C DX (15,6 x 23,6mm),
rezoluția de aproximativ 24MP,
factorul de crop fiind 1,5x.
Cinci modele au senzori CMOS
full­frame FX (24 x 36mm), având
rezoluția cuprinsă între 16 și 36MP.
Procesoarele EXPEED oferă o
calitate deosebită a imaginii și viteză de
procesare excelentă. Multe din
modelele de la Nikon au eliminat filtrul
low­pass, permițând o claritate
superioară a imaginii.
27
mai rapid DSLR de la Canon: 14fps, în
condiții de autofocus continuu.
Canon EOS 700D și 7D Mark II au,
de asemenea, ecran tactil.
Sistemul de evaluare a expunerii
este tip iFCL Dual­layer în 63 de zone
și 150000 de pixeli.
Toate modelele recente oferă
funcția Live View, atât pentru imagini
cât și pentru filme.
Formatul Full HD (1920 x 1080) a
devenit deja un standard și se pregătește
trecerea la formatul 4k (3840 x 2160).
Trei camere full­frame au un ISO
maxim remarcabil: 102400 (6D și 5D
Mk III) sau 204800 (1D X).
Canon EOS 6D este dotat cu Wi­Fi și
GPS, iar 750D, 760D și 70D doar cu Wi­Fi.
Camerele full­frame nu au bliț
încorporat, dar pot utiliza un bliț pe
patină, care poate comanda mai multe
blițuri externe.
Sistemul de evaluare a expunerii
este de tip 3D Color Matrix II sau III.
Majoritatea imaginilor în format RAW
(NEF) sunt înregistrate pe 16 biți, iar
sitemul Active D­Lighting păstrează
detaliile în zonele întunecate și luminoase.
Unele modele permit obținerea
imaginilor HDR direct din cameră.
Autofocusul se face prin detecție de
fază, numărul de puncte de autofocus
fiind cuprins între 11 (D3300) și 51
(D7100, D7200, D750, D810 și D4S).
D4S este cel mai rapid DSLR de la
Nikon: 12fps, în condiții de autofocus
continuu.
Toate modelel oferă funcția
Dynamic AF, pentru urmărirea
subiectului în condiții dificile, iar D810
și D4S oferă funcția Group­Area AF,
prin adăugarea a 4 puncte de detecție
adiacente zonei centrale.
Toate modelele recente oferă Live
View pentru imagini și filme.
Formatul Full HD (1920 x 1080) a
devenit deja un standard, D750 și
DSLR-urile de la Pentax
Caracteristici generale: senzor
CMOS APS­C (15,6 x 23,7mm), 16­
24MP, crop 1,6x; procesor PRIME;
rezistență la ploaie, zăpadă, praf și frig
(excepții: K­500 și K­S1); HD video
(unele cu audio mono); RAW (PEF,
DSLT-urile de la Sony
Caracteristici generale: un model
(SLT­A58) cu senzor CMOS APS­C
(15,6 x 23,5mm), 20MP, crop 1,5x ;
trei modele (SLT­A77, A77 Mk II și
A99) cu senzori full­frame; procesor
BIONZ; vizor electronic (1,44 – 2,36
milioane puncte); LCD articulat, dar nu
tactil (460800 – 921600 puncte); Live
View; Auto Object Framing (decupare
imagine pentru o compoziție mai bună);
Sweep Panorama (panoramă direct din
cameră); efecte speciale; HD video
(H.264, AVCHD sau MP4); RAW
(ARW) 14 biți; 15­79 puncte autofocus
28
D810 având facilități speciale pe partea
de video.
Două camere full­frame au un ISO
maxim remarcabil: 204600 (DF) sau
409600 (D4S).
Doar DF și D4S nu au bliț
încorporat, dar permit atașarea unui bliț
pe patină. Toate modelele de la Nikon
permit controlul blițurilor externe prin
diverse metode.
D5300 este dotat atât cu Wi­Fi, cât
și cu GPS. D550 și D750 au doar Wi­Fi.
DNG); HDR in­camera;11­27 puncte
autofocus prin detecție de fază; ISO
maxim peste standard (51200, K­30 are
doar 25600); Wi­Fi + GPS (K­S1, K­
S2); bliț încorporat (toate modelele); K­
3 este cel mai rapid, cu 8fps.
prin detecție de fază (A99 are 19 + 102
suplimentare pentru urmărirea unui
subiect care este îndepărtat de centru);
urmărire continuă predictivă; ISO
maxim modest: 16000 (A58, A77) sau
25600 (A77 Mk II și A99); DRO
(Dinamic Range Optimizer) pentru
menținerea detaliilor în zonele
luminoase sau întunecate; Auto HDR
(obținerea imaginii HDR direct din
cameră); Wi­Fi + NFC (A77 Mk II);
GPS (A77, A99); doar A99 nu are bliț
încorporat ; toate full­frame­urile sunt
foarte rapide: 10­12fps.
 MILC (Mirrorless Interchangeable-Lens Cameras)
Camerele digitale MILC (Mirrorless
Interchangeable­Lens Camera) au
eliminat oglinda și prisma, aducând
mai aproape obiectivul de senzor,
eliminând lag-urile (întârzierele)
produse de mișcarea oglinzii, crescând
astfel viteza de declanșare până la 15
cadre/s. Vizorul este electronic, la fel
ca în cazul DSLT­urilor.
MILC­urile au fost, inițial, incluse
greșit în categoria camerelor digitale
compacte, datorită miniaturizării,
neglijând faptul că obiectivele acestora
din urmă nu sunt interschimbabile. Și
denumirea a fost disputată în diverse
publicații de specialitate: MILC
(Mirrorless Interchangeable­Lens
Camera), Mirrorless CSC (Compact
System Camera) sau, mai simplu,
Mirrorless, care, se pare că va deveni
denumirea tradițională.
Mirrorless­urile au, față de DSLR­
uri, avantajul dimensiunilor și a
greutății reduse, al manevrabilității și al
zgomotului mecanic minimal,
egalându­le și chiar depășindu­le în
performanțe pe acestea din urmă,
făcându­ne să credem că vor constitui
viitorul fotografiei digitale.
Fără îndoială, Sony este cel mai
renumit producător de mirrorless-uri la
ora actuală, urmat de Olympus,
Panasonic și Samsung. Aparatele de la
Sony din seria Alpha, au dimensiunile
unei camere digitale compacte, dar sunt
dotate cu senzori APS­C sau full­frame,
la fel ca DSLR­urile.
Mirrorless­urile de la Canon,
Fujifilm, Samsung și Pentax au senzori
APS­C, iar cele de la Olympus și
Panasonic sunt dotate cu senzori 4/3.
Nikon utilizează un senzor CX de 1 inch.

Tip mirrorless Senzor Montură Crop

Sony α7x Full­frame (35,8x23,9mm) Sony FE 1
Sony NEX, ILCE APS­C (23,4x15,6mm) Sony E 1,5
Olympus/Panasonic 4/3 (17,3x12,98mm) Micro 4/3 2
Fujifilm XF APS­C (23,6x15,6mm) Fujifilm X 1,5
Samsung NX APS­C (23,4x15,6mm) Samsung NX 1,53
Canon EOS M APS­C (22,3x14,9mm) Canon EF­M 1,6
Nikon 1 Nikon CX (13,2x8,8mm) Nikon 1 2,7
Ricoh GXR APS­C; 1/1,7”; 1/2,3” Leica M 1,5
Leica M, M9 Full­frame (35,8x23,9) Leica M 1
Leica M8, RDx Half­frame (27x18mm), APS­C Leica M 1,53
Pentax K APS­C Pentax K 1,53
Pentax Q 1/1,7; 1/2,3” Pentax Q 4,6~5,5

29
 Mirrorless-urile de la Nikon
Caracteristici generale: senzor
1inch (13,2 x 8,8mm), 14­18,4MP,
crop 2,7x; procesor EXPEED 3A
sau 4A; fără filtru low­pass (V3, J4);
submersibil (AW1); fără vizor
electronic (excepție V2); LCD 3in
(460000­1037000 puncte), tactil (J4,
V3) și articulat (V3); RAW (NEF);
Easy Panorama (J4); Five Best
JPEGs (cele mai bune 5 dintr­o
serie continuă); Night Landscape
Mirrorless-urile de la Olympus
Caracteristici generale: senzor 4/3
(17,3 x 12,98mm), 16­16,8MP, crop 2x;
procesor TruePIC VI (E­M5) sau
TruePIC VII (E­M1, E­M5 II, E­M10,
E­PL7); stabilizare internă pe 5 axe (E­
M1, E­M5, E­M5 II, E­P5, E­PL7) sau
pe 3 axe (E­M10); rezistență la praf,
umezeală și îngheț (E­M1, E­M5, E­M5
II); fără vizor electronic (seria PEN) sau
cu vizor (seria OM­D, până la 2,36
milioane puncte); LCD 3in (460000­
Mirrorless-urile de la Panasonic
Caracteristici generale: senzor 4/3
(17,3 x 13mm), 16MP, crop 2x;
procesor VENUS ENGINE; stabilizare
internă (GX7); fără vizor electronic
(GF6, GF7, GM1) sau cu vizor (până la
2,765 milioane puncte – GX7, care este
și mobil); LCD 3in (614000­1040000
puncte), tactil (toate) și articulat
(excepție GM1 și GM5); Silent Mode;
Snap Movie Mode (videoclip nou din
videoclipuri scurte, cu efecte și muzică);
30
(serie de mai multe imagini cu ISO
ridicat combinate pentru a elimina
zgomotul de imagine); 41­171
puncte autofocus hibrid (contrast +
fază); ISO maxim sub standard
(6400 ­12800); HD video (H.264,
MPEG­4, cu semi slow­motion efect:
clip + imagine); Wi­Fi (J4, S2,
AW1); GPS (K­S1, K­S2); bliț
încorporat (excepție J4); foarte
rapide: 15­60fps.
1037000 puncte), tactil (excepție E­PL7)
și articulat (excepție E­PM2 și E­PL7);
HDR, Interval și Time­Lapse; HD video
(H.264, Motion JPEG); RAW (ORF);
23­81 puncte autofocus hibrid (contrast
+ fază – seria OM­D); ISO maxim
standard (25600); Wi­Fi (excepție E­
PM2); GPS (E­P5); bliț încorporat
(excepție E­M5 II); destul de rapide: 8­
10fps (E­M1, E­M5 II), destul de grele
(373 ­ 497g – seria OM­D).
4k video (GH4 – specializat pe filmări)
și HD video (restul), atât AVCHD, cât
și MPEG­4; RAW (RW2); Fast Light
Speed AF (prin detecție de contrast); 49
puncte autofocus (GH4) sau 23 (restul);
ISO maxim standard (25600); Wi­Fi
(toate); GPS (niciunul); NFC (GF6,
GF7, G6, GX7); bliț încorporat (toate);
cele mai rapide sunt G6 și GH4 (7fps);
GX7 și GH4 sunt destul de grele (402g,
respectiv 560g).
 Mirrorless-urile de la Canon
Caracteristici generale: senzor
CMOS APS­C (14,9 x 22,3mm), 16MP
(EOS M) sau 24MP (EOS M3), crop
1,6x; procesor DIGIC 5 (M) sau DIGIC
6 (M3); fără vizor electronic; LCD 3in
și 1,04 milioane puncte; HD video
(videoalbum din videoclipuri de 2, 4
sau 8 sec); RAW (CR2); HDR in­
camera (3 JPEG­uri); Handheld Night
Mirrorless-urile de la Fujifilm
Caracteristici generale: senzor
CMOS X­TRANS APS­C (15,6 x
23,6mm), 16MP, crop 1,5x; procesor
EXR II; rezistență la praf, umezeală și
îngheț (X­T1); fără vizor electronic (X­
A1, X­A2, X­M1) sau cu vizor (până la
2, 5 milioane puncte – X­E2); LCD 3in
(920000­1040000 puncte) și articulat
(excepție X­E2 și X­Pro1); expunere
multiplă; Panorama Mode; HD video
(H.264); RAW (RAF); Film Simulation
Mirrorless-urile de la Samsung
Caracteristici generale: senzor
CMOS X­TRANS APS­C (15,7 x
23,5mm) sau BSI­CMOS X­TRANS
APS­C (NX500, NX1), 20­28MP, crop
1,53x; procesor DRIMe IV sau 5; fără
vizor electronic (NX3000, NX300,
NX500) sau cu vizor (NX30, Galaxy
NX, NX1); LCD 4,8in și 1036000
puncte (Galaxy NX), 3,3in și 768000
puncte (NX300), 3in și 460800­
1036000 puncte (restul), articulat
(excepție Galaxy NX și NX1), tactil
(excepție NX3000 și NX30); i­Function
(schimbarea setărilor prin rotirea unui
inel de pe obiectiv); i­Depth (ajustarea
31
și Multi Shot Noise Reduction (4
JPEG­uri combinate pentru zgomot de
imagine minim); 31 sau 49 puncte
autofocus hibrid (contrast + fază);
viteză redusă: 4,3fps; ISO maxim
standard (25600); Wi­Fi (ambele); bliț
încorporat (M3) sau nu (M); STM
(Stepping Motor) pentru autofocus
continuu fără zgomot).
Mode; Contrast AF (detecție de
contrast) sau Hybrid AF (contrast +
fază – X­E2 și X­T1); 41­54 puncte
autofocus; ISO maxim (6400 – X­M1
la 51200 – X­T1); Wi­Fi (excepție X­
Pro1); GPS (niciunul); bliț încorporat
(excepție X­Pro1); Super­Intelligent
Flash (modelarea intensității blițului în
funcție de scenă); cel mai rapid este X­
T1 (8fps); X­T1 și X­Pro1 sunt destul
de grele (460g, respectiv 450g).
automată a profunzimii de câmp ­
NX300 și Galaxy NX); 4k video H.265
(NX500 și NX1) sau HD video (H.264
și MPEG­4); RAW (SRW); Contrast
AF (detecție de contrast) sau Hybrid
AF (contrast + fază – NX300 și Galaxy
NX); 41­54 puncte autofocus; ISO
maxim (51200 – NX500, 25600 ­
restul); Wi­Fi (toate); NFC (NX3000);
GPS (NX300, Galaxy NX); Android
4.2 Jelly Bean (Galaxy NX); bliț
încorporat (NX30, Galaxy NX, NX1);
cel mai rapid este NX1 (15fps); Galaxy
NX și NX1 sunt destul de grele (495g,
respectiv 560g).
 Mirrorless-urile de la Sony
Caracteristici generale: senzor
CMOS APS­C (15,4 x 23,2mm), 20­
24MP, crop 1,5x (A3000, A5000,
A5100, A6000); senzor CMOS Full­
frame (23,9 x 35,8mm), 12­37MP (A7,
A7R, A7S, A7 II); procesor BIONZ X;
vizor electronic (excepție A5000 și
A5100); LCD 3in (230400­1230000
puncte), articulat (excepție A3000),
tactil (doar A5100); 4k video, pe
suport extern, prin HDMI (A7S); HD
video (XAVC S, AVCHD, H.264 sau
MPEG­4); RAW (ARW); Sweep
Panorama (panoramă automată); Auto
Object Framing Mode (decupare
imagine pentru o compoziție mai
Sony Alpha 3000
Sony A7S
32
bună); DRO (Dynamic Range
Optimizer); Auto HDR (HDR direct
din cameră); Anti­Motion Blur și
Hand­Held Twilight (mai multe JPEG­
uri cu ISO ridicat, apoi combinate
pentru eliminarea zgomotului de
imagine); Contrast AF (APS­C) sau
Hybrid AF (contrast + fază – Full­
frame); 25­179 puncte autofocus; ISO
maxim (16000 – 25600) sau 409600
(A7 S); Wi­Fi și NFC (excepție A3000
și A5000); GPS (niciunul); bliț
încorporat (A3000, A5000, A5100,
A6000); cel mai rapid este A6000
(11fps); full­frame­urile sunt destul de
grele (465­599g).
Sony Alpha 6000
Sony A7 II
 Facilități introduse de mirrorless-uri
Mai multe reviste de specialitate au
declarat anul 2014 ca fiind anul decesului
DSLR-urilor. Mirrorless­urile au introdus
o multitudine de facilități, cu care DSLR­
urile nu mai pot ține pasul. Iată care sunt
cele mai importante dintre acestea:
 Filmarea Full HD (1920x1080) a
devenit deja un standard, unele mirrorles­
uri fiind capabile să filmeze 4K
(3840x2160). Pentru 2015 se anunță
primele mirrorles­uri capabile să filmeze
8K (7680x4320). Există mirrorless­uri care
permit atât fotografierea, cât și filmarea 3D.
 Majoritatea mirrorless­urilor sunt
dotate cu Wi-Fi, putând transfera rapid
date către un smartphone sau o tabletă, iar,
prin intermediul unor softuri specializate,
există posibilitatea de a fi comandate de la
distanță cu ajutorul acestor dispozitive.
Prin NFC (Near Field Communication),
două echipamente pot comunica prin
simplă atingere între ele. Aparatele cu GPS
încorporat permit introducerea locației de
fotografiere în EXIF­ul imaginii.
 Vizorul electronic (electronic
viewfinder ­ EVF) are o rată de refresh de
sute de cadre pe secundă și o rezoluție de
peste 2 milioane de puncte, egalând în
claritate vizorul optic al DSLR­urilor. În
plus, permite afișarea histogramei în timp
real, avertizarea la subexpunere și
Panasonic Lumix DMC-GH4 filmează 4K
33
supraexpunere, precum și a celorlalți
parametri (diafragmă, timp de expunere,
ISO etc.). Mirrorless­urile de ultimă
generație activează vizorul electronic
doar la apropierea ochiului de acesta,
oprind, în același timp, afișarea pe
monitor, prelungind astfel durata de
funcționare a bateriei.
 Fujifilm X100T utilizează un vizor
hibrid (electronic rangefinder – OVF +
EVF). Vizorul electronic corectează
eroarea de paralaxă a vizorului optic și
afișează în colțul din dreapta jos o imagine
mărită a zonei focalizate.
 Tehnologia LCD (Liquid Crystal
Display) a monitoarelor începe să fie
înlocuită cu OLED (Organic Light­
Emitting Diode) sau AMOLED (Activ­
Matrix Organic Light­Emitting Diode),
permițând rezoluții excepționale (peste 2
milioane de puncte), iar rabatibilitatea
acestora permite fotografierea și filmarea
din poziții greu accesibile. În plus, unele
monitoare sunt tactile (touch screens),
permițând accesarea funcțiilor direct de pe
monitor (la mirroless­urile miniaturizate)
sau focalizarea instantanee pe o anumită
zonă din cadru. Panasonic Lumix GM5
permite chiar observarea efectelor
focalizării prin vizorul electronic, în timp
ce degetul atinge ecranul tactil.
Samsung NX fotografiază 3D
  Unele mirrorless­uri au introdus
funcționarea în silent mode (mod silențios),
în care obturatorul mecanic este complet
dezactivat, utilizând doar senzorul pentru
reglarea timpului de expunere.
 Mirrorless­urile de top au atins
viteze de 10-15 fps (frames­per­second),
în condiții de focalizare continuă și
chiar de 60fps, dacă focalizarea se
realizează doar pe primul cadru.
 Prin introducerea unor adaptoare
speciale, mirrorless­urile pot utiliza
obiectivele dedicate anterior DSLR­
urilor. În același timp, numărul
obiectivelor dedicate mirrorless­urilor a
crescut în mod exploziv.
 Deși, la început, mirrorless­urile
realizau focalizarea prin contrast
detection (detecția contrastului), care era
mai lentă, din ce în ce mai multe
Nikon 1 J3 fotografiază cu 60fps
 Sensibilitatea ISO 26500 a devenit
deja un standard, Sony A7S atingând o
sensibilitate incredibilă de 409600,
permiţând fotografierea sub lună plină la
fel ca sub lumina solară, performanţă
egalată doar de DSLR­ul Nikon D4S.
Multe mirrrorless­uri cu sensibilitate
ridicată nu mai au bliţ integrat, deoarece
nu mai este necesară prezenţa acestuia.
 Unele mirrorless­uri au aspect
profesional (DSLR­like), iar altele au
34
mirrorless­uri de top au introdus
focalizarea hibridă contrast detection +
phase detection (detecția contrastului +
detecția fazei), realizând o focalizare
aproape instantanee în orice condiții.
Numărul punctelor de focalizare este
impresionant. Samxung NX1 are 205
puncte de focalizare prin phase­detection.
 Focalizarea automată poate fi
combinată cu focalizarea manuală,
prin mărirea zonei focalizate, într­un
cadru separat, peste cadrul general,
permițând o punere la punct de cea
mai mare precizie.
 Senzorii mirrorless­urilor au
dimensiuni diverse, de la Nikon 1
(13,2x8,8mm), Four Thirds
(17,3x13mm), Foveon (20,7x13,8mm),
APS­C (23,6x15,7mm), până la full-
frame (36x24mm).
Sony A7R are senzor full-frame
un design retro, pentru nostalgici, ca pe
vremea aparatelor cu film fotografic,
dar dimensiunile și greutatea acestora
sunt mult sub ale DSLR­urilor cu
aceleași performanțe, oferind o mai
mare portabilitate.
 Există mirrorless­uri weather-
resistant (rezistente la praf și
precipitații) și chiar submersibile
(Nikon 1 AW1 permite utilizarea
aparatului până la 15m adâncime).
Sony A7S are un ISO maxim de 409600
 Multe mirrorless­uri au eliminat
filtrele anti-aliasing și low-pass,
permițând obținerea unor imagini de o
claritate excepțională și cu detalii
extrem de fine.
 Pe mirrorless­urile profesionale
există comutatoare rotative pentru
reglarea manuală a diafragmei,
timpului de expunere, sensibilității ISO
și compensării expunerii sau chiar
butoane de tip Fn (Function name) sau
Cn (Custom), care pot fi programate să
îndeplinească anumite funcții.
 Unele obiective permit reglarea
diafragmei printr­un inel rotativ,
oferind un mod de lucru foarte intuitiv.
În plus, efectele profunzimii de câmp
pot fi vizualizate instantaneu în
viewfinder sau pe monitor.
 Filtrele speciale, ca Partial Colour,
permit obținerea unor efecte
impresionante direct din cameră, fără a
mai fi necesară editarea ulterioară a
imaginilor. Există chiar și un
bracketing al efectelor diferite între
acestea. De asemenea, controlul
zonelor supraexpuse sau subexpuse se
poate realiza în aceeași manieră.
35
Sony A3000 – primul mirrorless DSLR-like
 Unele mirrorless­uri permit
realizarea expunerii multiple și a
fotografiei HDR direct din cameră,
eliminând necesitatea unor softuri
specializate de prelucrare. Mirrorless­
urile de la Olympus permit modurile
Live Bulb și Live Composite, iar Canon
Powershot G7x modurile Star și Star
Portrait (două fotografii ale subiectului,
combinate cu o fotografie a cerului).
 Modul Panorama permite obținerea
panoramelor în mod automat, fiind
suficientă deplasarea camerei, cu o
anumită viteză, în direcția dorită.
 Există mirrorless­uri cu stabilizare
internă pe 5 axe (Olympus OM­M E­M1,
EM5 și E­M5II sau Sony A7 II – primul
full-frame din lume cu astfel de
stabilizare). Stabilizarea se realizează
prin deplasarea senzorului, spre
deosebire de stabilizarea optică, obținută
prin deplasarea lentilelor din obiectiv.
 Sunt comercializate și mirrorless-
uri cu obiective fixe (LSCC – Large
Sensor Compact Camera), existând
chiar aparate de acest gen cu senzor
APS-C (Fujifilm X100T) sau cu senzor
full-frame (Sony Cyber­shot DSC­
RX1).
 Review: Sony A7 II – pro și contra
Specificații tehnice și performanțe
 mirrorless DSLR­like;
 material body: aliaj din magneziu;
 procesor Bionz X;
 senzor CMOS full­frame de 24MP
(6000x4000);
 stabilizare internă pe 5 axe, prin
deplasarea senzorului;
 ISO100-25600 (extins: 50­25600);
 obturator electronic: 1/8000sec ­
30sec + Bulb;
 temporizator: 2sec, 10sec, continuu
(3 sau 5 expuneri);
 compensare expunere: ±5 (cu trepte
de 1/3 EV sau 1/2 EV);
 bracketing expunere: ±5 (3 sau 5
imagini, cu trepte de 1/3 EV, 1/2 EV,
2/3 EV, 1 EV sau 2 EV);
 bracketing balans de alb;
 rafală: 5 fps la rezoluție maximă
(până la 50 de declanșări consecutive);
 vizor electronic 1/2" OLED cu
2,359,000 de puncte, acoperire: 100%,
magnificare: 0,71x;
 Xtra Fine LCD 3.0" rabatabil cu
1.230.000 puncte;
36
 bliț: doar extern, pe patină multi­
interfață, viteză de sincronizare: 1/250sec;
 carduri de memorie compatibile:
SD, SDHC, SDXC, Memory Stick Pro
Duo, Memory Stick PRO HG­Duo,
Memory Stick PRO HG­Duo;
 intrare/ieșire: Wi­Fi și NFC (prin
aplicația PlayMemories Mobile), USB
2.0 (480 Mbit/sec), HDMI (micro­
HDMI cu posibilitate de înregistrare
video 4k necomprimat pe suport
extern), fără GPS;
 profil culoare: AdobeRGB, sRGB;
 formate imagini: RAW (ARW 2.3),
JPEG (DCF 2.0, EXIF 2.3);
 audio: Stereo Dolby Digital (AC­3)
/ MPEG­4 AAC­LC, porturi pentru
microfon și căști;
 video: XAVC S, AVCHD, MPEG­4,
1920 x 1080 (60fps, 30fps, 24 fps), 1440
x 1080 (30 fps), 640 x 480 (30 fps);
 moduri expunere: AUTO, P
(program Auto), A (prioritate de
diafragmă), S (prioritate de timp), M
(manual), 1 și 2 (utilizator), Film,
Panoramă, SCN (scenă);
 măsurarea expunerii: multi punct,
central­ponderat, punct;
  tip focalizare: AF hibrid (detecție
de fază ­ 117 puncte + detecție de
contrast ­ 25 de puncte);
 mod focalizare: S (Single­servo
AF), C (Continuous­servo AF), M
(Manual Focus);
 Face Detection (recunoașterea
fețelor), Live View;
 balans de alb: Auto, Cloudy, Color
Temperature, Color Temperature Filter,
Custom, Daylight, Flash, Fluorescent (Cool
White), Fluorescent (Day White),
Fluorescent (Daylight), Fluorescent (Warm
White), Incandescent, Underwater;
 obiectiv kit: Sony SEL 28­70mm
f/3.5­5.6 OSS, zoom: 2,5x, diametru
filet filtru: 55mm;
 alimentare: Sony Li­Ion NP­FW50,
autonomie: maxim 350 cadre;
 dimensiuni: 127 x 96 x 60mm;
 greutate (inclusiv obiectiv, card și
acumulator): 599g;
 preț: 1698$ (body only) sau
1998$ (cu obiectiv kit).
Pro
 Construcția este robustă și ergonomia
este mai bună decât la A7;
 Este rezistent la praf și umezeală;
 Plasarea butoanelor este mai reușită
decât la A7 (în primul rând a butonului
declanșator, care a fost mutat pe grip și este
înclinat, față de modelele anterioare din
seria A7, la care poziția era verticală);
 Are 4 butoane de tip C (C1­C4 ­
customizable), în total putând fi asignate 56
de funcții la 10 butoane;
 Este primul full­frame din lume cu
stabilizare internă (IBIS ­ In Body Image
Stabilization) pe 5 axe, compensând
deplasările senzorului;
 Stabilizarea pe 5 axe lucrează excelent,
atât pentru imagini, cât și pentru video;
37
 Acceptă aproape toate obiectivele
destinate pentru full­frame, inclusiv cele
care nu au stabilizare internă;
 Dacă obiectivele au stabilizare optică,
atunci aceasta se adaugă stabilizării interne
pe 5 axe;
 Înregistrarea video este mai performantă
decât la A7 (au fost introduse noul codec
XAVC S de 50Mbps pentru Full HD
1080/60p și modurile S­Log2, Time Code
sau Dual Video Recording);
 Autofocusul este cu 30% mai rapid, iar
timpul general de răspuns este cu 40% mai
mic decât la A7;
 Se poate fotografia în rafală cu până la
12fps;
 Detaliile și sharpness­ul sunt
îmbunătățite;
 Calitatea vizorului electronic și a LCD­
ului sunt îmbunătățite față de A7 (LCD­ul
poate fi înclinat la 107o în sus și la 41o în
jos și include tehnologia WhiteMagic, care
promite o vizibilitate mai mare în lumină
puternică);
 Efectul stabilizării poate fi observat atât
prin vizorul electronic, cât și pe LCD;
 Deși este mai greu decât A7, rămâne de
dimensiuni mai reduse decât cel mai
miniaturizat DSLR;
 Imaginile sunt perfect utilizabile până la
ISO 12800;
 Conectivitatea Wi­Fi și NFC asigură
controlul de la distanță cu smartphone­ul și
partajarea rapidă pe rețelele de socializare.
Contra
 Durata de viață a bateriei este foarte
scăzută (250­350 cadre);
 Nu este prezentă opțiunea silent shutter,
ca la A7s;
 Autofocusul devine mai lent în lumină
slabă decât la A7s;
 Stabilizarea internă (IBIS) este mai puțin
eficientă la distanțe focale mari (peste
100mm), acolo unde sistemele optice de
stabilizare se descurcă mult mai bine;
 LCD­ul nu este tactil.
 DSLR (Digital Sin

Rezoluție (MP)
Preț body (lei)

Port microfon
ISO maxim
Tip senzor

Puncte AF
Model

Video
Canon EOS 1200D 1200 APS­C 16 12800 1080p ­ 9
Canon EOS 760D 3330 APS­C 24 25600 1080p • 19
Canon EOS 750D 2940 APS­C 24 25600 1080p • 19
Canon EOS 700D 2250 APS­C 18 12800 1080p • 9
Canon EOS 100D 1600 APS­C 18 12800 1080p • 9
Canon EOS 70D 4315 APS­C 20,2 12800 1080p • 19
Canon EOS 60D 2500 APS­C 18 25600 1080p • 9
Canon EOS 7D Mk II 8000 APS­C 20,2 51200 1080p • 65
Canon EOS 6D 5800 F­F 20,2 102400 1080p • 11
Canon EOS 5D Mk III 12000 F­F 22,3 102400 1080p • 61
Canon EOS 5Ds 14515 F­F 51 12800 1080p • 61
Canon EOS 5Ds R 15300 F­F 51 12800 1080p • 61
Canon EOS 1D X 28000 F­F 18,1 204800 1080p • 61
Nikon D3300 2000 APS­C 24,2 25600 1080p • 11
Nikon D5300 2600 APS­C 24,2 25600 1080p • 23
Nikon D5500 3520 APS­C 24,2 25600 1080p ­ 39
Nikon D7100 4400 APS­C 24,1 25600 1080p • 51
Nikon D7200 5500 APS­C 24,1 25600 1080p • 51
Nikon D610 6000 F­F 24,3 25600 1080p • 39
Nikon D750 8500 F­F 24,3 51200 1080p • 51
Nikon D810 13000 F­F 36,3 51200 1080p ­ 51
Nikon DF 11000 F­F 16,2 204600 ­ ­ 39
Nikon D4S 28000 F­F 16,2 409600 1080p • 51
Pentax K­500 1960 APS­C 16,3 51600 1080p ­ 11
Pentax K­30 2500 APS­C 16,3 25600 1080p ­ 11
Pentax K­50 2150 APS­C 16,3 51200 1080p ­ 11
Pentax K­5 IIs 3920 APS­C 16,3 51200 1080p • 11
Pentax K­3 4270 APS­C 24,2 51200 1080p • 27
Pentax K­S1 2290 APS­C 20 51200 1080p ­ 11
Pentax K­S2 3250 APS­C 20 51200 1080p ­ 11

38
gle-Lens Reflex)

Baterie (cadre)
Bliț încorporat

Grosime (mm)
Dim. LCD (in)

Înălțime (mm)
LCD articulat

acumulator și
Lățime (mm)
Wi-Fi + NFC
Viteză (FPS)

Greutate cu
Vizor (%)

card (g)
GPS

3 95 ­ ­ • 3 ­ 500 129,6 99,7 78 480

5 95 • ­ • 3 • 440 132 111 78 565
5 95 • ­ • 3 • 440 132 101 78 555
5 95 ­ ­ • 3 • 440 133 100 79 580
4 95 ­ ­ • 3 ­ 380 117 91 69 407
7 98 • ­ • 3 • 920 139 104 79 755
5 96 ­ ­ ­ 3 • 1100 145 106 79 755
10 100 ­ ­ • 3 ­ 670 148,6 112,4 78,2 910
4,5 97 • • ­ 3 ­ 980 145 111 71 755
6 100 ­ ­ ­ 3,2 ­ 950 152 116 76 950
5 100 ­ ­ ­ 3,2 ­ 700 152 116 76 930
5 100 ­ ­ ­ 3,2 ­ 700 152 116 76 930
14 100 ­ ­ ­ 3,2 ­ 1120 158 163 82 1100
5 95 ­ ­ • 3 ­ 700 124 98 75,5 460
5 95 • • • 3,2 • 700 125 98 76 530
5 95 • ­ • 3,2 • 820 124 97 70 420
6 100 ­ ­ • 3 ­ 950 135 106 76 765
6 100 •• ­ • 3,2 ­ 1110 135 106 76 675
6 100 ­ ­ • 3,2 • 900 141 113 82 850
6,5 100 • ­ • 3,2 • 1230 140,5 113 78 840
5 100 ­ ­ • 3,2 ­ 1200 146 123 82 980
5,5 100 ­ ­ ­ 3,2 ­ 1400 143,5 110 66,5 765
12 100 ­ ­ ­ 3,2 ­ 3020 160 156,5 90,5 1360
6 100 ­ ­ • 3 ­ 410 130 97 71 646
6 100 ­ ­ • 3 ­ 410 96,5 128,5 71,5 660
4 100 ­ ­ • 3 ­ 410 130 97 71 650
7 100 ­ ­ • 3 ­ 980 131 97 73 760
8 100 ­ ­ • 3,2 ­ 560 131 100 77 800
5,4 100 • • • 3 ­ 410 121 93 70 558
5,4 100 • • • 3 • 410 91 123 73 678

39
 DSLT (Digital Sin

Rezoluție (MP)
Preț body (lei)

Port microfon
ISO Maxim
Tip senzor

Puncte AF
Model

Video
Sony SLT­A58 1560 APS­C 20,1 16000 1080p ­ 15
Sony SLT­A77 5000 F­F 24,3 16000 1080p • 19
Sony SLT­A77 Mk II 3720 F­F 24,3 25600 1080p • 79
Sony SLT­A99 9000 F­F 24,3 25600 1080p • 19

Camere digitale
Hasselblad H5D 50c (141275 lei) și H5D 200c (176595 lei).
Leica S (Typ 007 – 99680 lei), S2 (102030 lei) și S­E (66320 lei).

Hasselblad H5D 50c Hasselblad H5D 200c

Leica S (Typ 007) Leica S2

40
gle-Lens Translucent)

Baterie (cadre)
Bliț încorporat

Grosime (mm)
Dim. LCD (in)

Înălțime (mm)
LCD articulat

Lățime (mm)
Viteză (FPS)

Greutate (g)
Vizor (%)

Wi-Fi

GPS

5 100 ­ ­ • 2,7 • 690 129 95,5 78 492

12 100 ­ • • 3 • 470 142 104 80 653
12 100 • ­ • 3 • 480 142,6 104 81 647
10 100 ­ • ­ 3 • 500 147 111 78 812

Medium-Format
Mamiya 645DF (149120 lei), Pentax 645D (17660 lei) și 645Z (33360 lei).
Phase One IQ250 (33315 lei), IQ260 și IQ280.

Mamiya 645DF Pentax 645Z

Phase One IQ 250 Phase One IQ 280

41
 MILC (Mirrorless Inter

obiectiv kit (lei)

Rezoluție (MP)

Port microfon
Preț body +

ISO maxim
Tip senzor

Puncte AF
Model

Video
Nikon 1 J3 2800 1 CX 14,2 6400 1080p ­ 135
Nikon 1 J4 2800 1 CX 18,4 12800 1080p • 171
Nikon 1 S2 2000 1 CX 14,2 12800 1080p ­ 135
Nikon 1 AW11 3600 1 CX 14,2 6400 1080p ­ 41
Nikon 1 V2 2700 1 CX 14,2 6400 1080p • 73
Nikon 1 V3 4000 1 CX 18 12800 1080p • 171
Olympus PEN E­PM2 2000 4/3 16,1 25600 1080p • 35
Olympus PEN E­PL5 1550 4/3 16 12800 1080p • 23
Olympus PEN E­PL7 2300 4/3 16 25600 1080p ­ 81
Olympus PEN E­P5 5300 4/3 16 25600 1080p ­ 35
Olympus OM­D E­M12 7000 4/3 16,8 25600 1080p • 81
Olympus OM­D E­M52 6800 4/3 16 25600 1080p • 35
Olympus OM­D E­M5 II2 6300 4/3 16 25600 1080p • 81
Olympus OM­D E­M10 3600 4/3 16 25600 1080p • 81
Panasonic Lumix GF6 2300 4/3 16 25600 1080p • 23
Panasonic Lumix GF7 2355 4/3 16 25600 1080p • 23
Panasonic Lumix G6 3000 4/3 16 25600 1080p • 23
Panasonic Lumix GM1 3000 4/3 16 25600 1080p ­ 23
Panasonic Lumix GM53 4300 4/3 16 25600 1080p • 23
Panasonic Lumix GX7 3700 4/3 16 25600 1080p ­ 23
Panasonic Lumix GH44 9000 4/3 16 25600 4k • 49
1
Submersibil până la 15m; fotografii 3D
2
Stabilizare internă pe 5 axe

42
 changeable-Lens Camera)

Rezol. LCD (pt)

fără obiectiv(g)
Baterie (cadre)
Bliț încorporat

Grosime (mm)
Înălțime (mm)

baterie și card
LCD articulat

Lățime (mm)
Wi-Fi + NFC
Vizor electr.
Viteză (FPS)

Greutate cu
LCD tactil
LCD (in)
GPS

15 ­ ­ ­ • 3 921000 ­ ­ 220 101 61 29 244

20 ­ • ­ ­ 3 1037000 ­ • 300 99,5 60 28,5 192
60 ­ • ­ • 3 460000 ­ ­ 270 101 61 29 230
15 ­ • • • 3 921000 ­ ­ 220 113 71,5 37,5 356
15 • ­ ­ • 3 921000 ­ ­ nd 109 82 46 277
60 ­ • ­ • 3 1037000 • • 310 111 65 33 381
8 ­ ­ ­ • 3 460000 ­ • 360 110 64 34 269
8 ­ • ­ • 3 460000 • • 360 110 64 34 261
8 ­ • ­ • 3 1037000 ­ ­ 350 115 67 38,4 357
9 ­ • • • 3 1036800 • • 330 122 69 37 420
10 • • ­ • 3 1037000 • • 330 130 93,5 63 497
9 • • ­ • 3 610000 • • nd 121 89,6 41,9 373
10 • • ­ 3 1037000 • • 310 124 85 45 469
8 • • ­ • 3 1037000 • • 320 119 82 46 396
4,2 ­ •• ­ • 3 1040000 • • 340 111 65 38 323
5,8 ­ •• ­ • 3 1040000 • • 230 107 65 33 266
7 • •• ­ • 3 1036000 • • nd 122 85 72 340
5 ­ • ­ • 3 1036000 ­ • 230 99 55 30 204
5,8 • • ­ • 3 921000 ­ • 210 98,5 59,5 36 211
5 • •• ­ • 3 1040000 • • nd 123 70,7 43,3 402
7 • • ­ • 3 1036000 • • 500 133 93 84 560
3
Cel mai mic mirrorless cu vizor electronic (EVF) (continuare în pag. 44)
4
Primul mirrorless capabil să filmeze 4k

43
(urmare din pag. 43)

obiectiv kit (lei)

Rezoluție (MP)

Port microfon
Preț body +

ISO Maxim
Tip senzor

Puncte AF
Model

Video
Canon EOS M 2000 APS­C 18 25600 1080p ­ 31
Canon EOS M3 3400 APS­C 24 25600 1080p • 49
Fujifilm X­A1 2600 APS­C 16 25600 1080p ­ 41
Fujifilm X­A2 2165 APS­C 16 25600 1080p ­ 49
Fujifilm X­M1 2475 APS­C 16 6400 1080p ­ 54
Fujifilm X­T1 7400 APS­C 16 51200 1080p • 49
Fujifilm X­E2 5000 APS­C 16 25600 1080p • 49
Fujifilm X­Pro1 (2012) 4450 APS­C 16 25600 1080p ­ 49
Leica T (Typ 701) 7500 APS­C 16 12500 1080p ­ 195
Samsung NX3000 2200 APS­C 20 25600 1080p ­ 21
Samsung NX3005 1800 APS­C 20 25600 1080p ­ 105
Samsung NX500 3500 APS­C 28 51200 4k ­ 209
Samsung NX30 4000 APS­C 21 26500 1080p ­ 247
Samsung Galaxy NX6 2300 APS­C 20 25600 1080p • 105
Samsung NX17 8000 APS­C 28 25600 4k • 205
Sony Alpha 30008 1350 APS­C 20 16000 1080p ­ 25
Sony Alpha 5000 1750 APS­C 20 16000 1080p ­ 25
Sony Alpha 51009 2460 APS­C 24 25600 1080p ­ 179
Sony Alpha 6000 3600 APS­C 24 25600 1080p ­ 179
Sony Alpha 710 (body) 5000 F­F 24 25600 1080p • 117
Sony Alpha 7R (body) 8400 F­F 36,4 25600 1080p • 25
Sony Alpha 7S11 (body) 10700 F­F 12,4 409600 1080p • 25
Sony Alpha 7 II12 (kit) 9400 F­F 24 25600 1080p • 117
5
Primul mirrorless waterproof; fotografii 3D
6
Fotografii 3D
7
Cel mai bun mirrorless din lume
8
Primul mirrorless DSLR­like

44
 Rezol. LCD (pt)

Baterie (cadre)
Bliț încorporat

Grosime (mm)
Înălțime (mm)
LCD articulat

Lățime (mm)
Wi-Fi + NFC
Vizor electr.
Viteză (FPS)

Greutate (g)
LCD tactil
LCD (in)
GPS

4,3 ­ • ­ ­ 3 1040000 ­ • 230 109 66,5 32 298

4,2 ­ • ­ • 3 1040000 • • 250 111 68 44 366
5,6 ­ • ­ • 3 920000 • ­ 350 117 66,5 39 330
5,6 ­ • ­ • 3 920000 • ­ 410 117 67 40 350
5,6 ­ • ­ • 3 920000 • ­ 350 117 67 39 330
8 • • ­ • 3 1040000 • ­ 350 129 89,8 46,7 460
7 • • ­ • 3 1040000 ­ ­ 350 129 75 37 350
6 ͏ ­ ­ ­ 3 1230000 ­ ­ 300 139 81,8 42,5 450
5 ­ • ­ • 3,7 1030000 ­ • ndc 134 69 33 384
5 ­ •• ­ ­ 3 460800 • ­ 370 117 66 39 266
8,6 ­ • • ­ 3,3 768000 • • 320 122 64 41 284
9 ­ • ­ ­ 3 1036000 • • 370 120 64 43 287
8 • • ­ • 3 1036000 • ­ 360 127 96 58 375
8,6 • • • • 4,8 1036000 ­ • nd 137 101 26 495
15 • • ­ • 3 1036000 ­ • nd 139 102 66 560
3,5 • ­ ­ • 3 230400 ­ ­ 480 128 91 84,5 353
3,5 ­ ­ ­ • 3 460800 • ­ 420 110 63 36 296
6 ­ •• ­ • 3 921600 • • 400 110 63 36 283
11 • •• ­ • 3 921600 • ­ 310 120 67 45 344
5 • •• ­ ­ 3 1230000 • ­ 340 127 94 48 474
4 • •• ­ ­ 3 1230000 • ­ 340 127 94 48 465
5 • •• ­ ­ 3 1230000 • ­ 380 127 94 48 489
5 • •• ­ ­ 3 1230000 • ­ 350 127 96 60 599
9
Cel mai mic mirrorless cu senzor APS­C
10
Primul mirrorless full­frame
11
Cel mai bun mirrorless low­light
12
Primul full­frame din lume cu stabilizare pe 5 axe

45
 LSCC (Large Sen

Rezoluție (MP)
Focala 35mm

ISO maxim
Tip senzor

Puncte AF
Model

Preț (lei)

Video
Canon Powershot G1x II 24­120 3400 1,5in 13 12800 1080p 31
Canon Powershot G7x 24­100 3000 1in 20 12800 1080p 31
Fujifilm X30 28­112 2550 2/3in 12 12800 1080p 49
Fujifilm X100S 23/35 3200 APS­C 16 25600 1080p 49
Fujifilm X100T1 23/35 5500 APS­C 16 51200 1080p 49
Leica X Vario (Type 107) 28­70 11600 APS­C 16 12500 1080p 11
Leica X (Type 113) 23/35 8300 APS­C 16 12500 1080p 11
Leica D­LUX (Type 109) 24­75 4700 4/3 13 25600 1080p 49
Nikon Coolpix A 28 1770 APS­C 16 25600 1080p nd
Panasonic LX1002, 24­75 4050 4/3 13 25600 4k 49
Panasonic FZ10003 25­400 3200 1in 20 25600 4k 49
Ricoh GR 28 3200 APS­C 16 25600 1080p nd
Sony DSC­RX1R 35 13000 F­F 24 25600 1080p 25
Sony DSC­RX10 24­200 3700 1in 20 12800 1080p 25
Sony DSC­RX100II 24­100 2650 1in 20 25600 1080p 25
Sony DSC­RX100III 25­70 3400 1in 21 12800 1080p 25
1
Cea mai bună cameră compactă cu senzor APS­C
2
Filmează 4k

Canon Powershot G3X Canon Powershot G7X

46
sor Compact Camera)

Rezol. LCD (pt)

Baterie (cadre)
Bliț încorporat

Grosime (mm)
Înălțime (mm)
LCD articulat

Lățime (mm)
Vizor electr.
Viteză (FPS)

Greutate (g)
LCD tactil
LCD (in)
Wi-Fi
GPS

5,2 ­ • ­ • 3 1040000 • • 240 116 74 66 553

6,5 ­ • ­ • 3 1040000 • • 210 103 60 40 304
12 • • ­ • 3 920000 • ­ 470 119 72 60 423
6 • • ­ • 2,8 46000 ­ ­ 330 127 74 54 445
6 • • ­ • 3 1040000 ­ ­ 330 127 74 52 440
5 • ­ ­ • 3 920000 ­ ­ 450 133 73 95 680
5 ­ ­ ­ • 3 920000 ­ ­ 350 133 73 78 486
11 • • ­ ­ 3 920000 ­ ­ 300 118 66 55 405
4 ­ • • • 3 920000 ­ ­ 230 111 64 40 299
11 • • ­ ­ 3 920000 ­ ­ 300 115 66 55 393
12 • • ­ • 3 920000 • ­ 360 137 99 131 831
4 ­ • ­ • 3 1230000 ­ ­ 290 117 61 35 245
5 • • ­ • 3 1230000 ­ ­ 270 113 65 70 482
10 • • ­ • 3 1230000 • ­ 420 129 88 102 813
10 • • ­ • 3 1230000 • ­ 350 102 58 38 281
10 • • ­ • 3 1230000 • ­ 320 102 58 41 290
3
Prima cameră compactă care înregistrează 4k pe card și are stabilizare internă pe 5 axe

Fujifilm X100S Fujifilm X100T

47
 Leica X (Type 113) Nikon Coolpix A

Panasonic Lumix DMC­LX100 Sony Cyber­shot DSC­RX1

Sony Cyber­shot DSC­RX1 Sony Cyber­shot DSC­RX100III

fotonic.webnode.ro

48
FOTOGRAFIA
ARTISTICĂ

49
 Reguli de compoziție 39

53 Fotografia macro

Fotografia portret 57

63 Fotografia de eveniment

Fotografia sportivă 66

69 Fotografia peisagistică

Fotografia panoramică 73

76 Fotografia crepusculară

Fotografia nocturnă 79

82 Fotografia din călătorie

Fotografia wildlife 86

88 Fotografia alb-negru

50
 Reguli de compoziție
Regula treimilor vă ajută să evitaţi
încadrarea subiectului în centrul
cadrului, obţinând astfel fotografii cu o
perspectivă mult mai interesantă.
Folosind regula treimilor puteţi
împărţi cadrul în 9 casete de
dimensiuni egale, încadrând subiectul
chiar la intersecţia colţurilor acestora.
Liniile de ghidare pot fi afișate pe
display­ul DSLR­ului cu ajutorul
funcției Live View sau, prin selectarea
unei simple opțiuni, pe display­ul
majorității aparatelor digitale.
plasate în punctelele de culoare roșie.
ro
Raportul este de aproximativ 1/1,618.
1/1
Spirala lui Fibonacci: imaginea
captează atenția observatorului
ervatorului, dacă are
curbe largi care plimbă privirea prin cadru.
Spațiul
țiul liber în direcția mișcării
mișc
face ca imaginea să capete dinamism
(un copil care aleargă spre dreapta va fi
încadrat pe linia verticală din stânga a
caroiajului, cele două treimi din dreapta
rămânând libere).

Regula treimilor este o variantă

simplificată a secțiunii de aur, care a
fost utilizată încă din antichitate în artă
și arhitectură. Pentru a obține secțiunea
de aur în fotografie (liniile de culoare
roșie), raportul dintre dreptunghiul cel
mai mic și dreptunghiul cel mai mare Liniile drepte sau curbe (scări,
trebuie să fie egal cu raportul dintre balustrade, străzi, tuneluri etc.) trebuie
dreptunghiul cel mai mare și întreaga
poziționate
ționate pe diagonala ascendentă.
ascendent
imagine, subiectele de interes fiind

51
 Detaliile realizate prin apropierea de Structurile și formele pot fi evidențiate
subiect (fizică sau optică) pot oferi schimbând perspectiva și distanța focală
focal
rezultate impresionante (zâmbetul (de exemplu pentru o clădire mare se
bunicii, roua de pe flori etc.). utilizează o focală mai scurtă).
Ramele naturale (crengi, uși, Simetria devine uneori singurul
ferestre, oglinzi etc) accentuează instrument de explicare a scenei (de
subiectul principal. exemplu fotografiile de arhitectură).
arhitectură)
Prezența mai multor subiecte în
cadru nu este de dorit. La portretele în
natură se utilizează diafragma deschisă,
pentru ca fundalul să fie neclar, iar la
fotografiile macro se poate plasa
subiectul în colțul din stânga jos pe
fundalul cerului.

sta poate
Nivelul punctului de stație
oferi perspective inedite (la mare
înălțime,
țime, în genunchi, la nivelul solului,
culcat cu fața
ța în sus etc.)
Obiectele în prim-plan plan fac ca
imaginea să capete adâncime (pietre,
(pietre
plante, flori, bușteni,
șteni, oameni, care vor
părea mai mari dacă se folosește
folose o
focală scurtă și se închide diafragma).

Cadrele verticale au un impact

vizual mai mare (portrete), iar cele
orizontale subliniază adâncimea și
spațialitatea (peisaje), dar această
regulă poate fi încălcată de un fotograf
profesionist.

52
 Fotografia macro
Timp de expunere
Insecte: maxim 1/250 (insectele se
mişcă foarte rapid).
Obiecte (în spațiu închis): orice timp de
expunere, ISO ­ valori foarte mici.
Diafragmă
Flori, fructe, insecte: f/1.4‒2.8‒4
(câmp de profunzime redus, fundal
neclar).
Obiecte: f/11‒16‒32 (încadrare
subiect întreg în zona de focus, detalii
foarte clare, lărgirea profunzimii de
câmp, timp de expunere mai mare,
mărire ISO pentru timp de expunere
mai mic și imagini clare). Majoritatea
obiectivelor îşi măresc rata de
sharpness când diafragma se închide
mai mult de f/7.1.
ISO
Se modifică în funcţie de lumina
disponibilă (de preferat ISO100­400).
Accesorii
 Minitrepied sau săculeț neelastic
umplut cu fasole sau orez (pentru a
obține fotografii nemișcate);
 Obiectiv macro (50­60mm, 90­
105mm sau 150­200mm) cu sistem de
focalizare internă (ajută autofocusul
aparatului);
 Burduf macro (mărește distanţa de
la senzor la obiectiv, scăzând distanţa
de focalizare; se instalează între aparat
și obiectiv);
Distanță focală
Obiectiv cu focală lungă (peste
55mm): subiect clar, fundal neclar,
raport de mărire scăzut.
Obiectiv cu focala scurtă (18­35mm):
subiect și fundal clare, raport de mărire
ridicat.
Distanță de focalizare
Observație: Modul Macro apare pe
camerele digitale simbolizat cu o floare,
permițând o distanță de focalizare
foarte mică.
Obiectivul întors la 18 mm: distanţă
de focalizare mult mai mică (1­2 cm)
decât la 55 mm, unde este necesară o
distanţă de 4­5 cm.
Balans de alb
Se reglează în funcție de tipul luminii
ambientale, dar se poate utiliza un
balans de alb diferit pentru a intensifica
anumite elemente de culoare.
 Filtre de densitate neutră (reduc
cantitatea de lumină ajunsă la senzor);
 Lentile close-up (apropiere de
subiect ‒ scumpe; se înșurubează pe
obiectiv; unitatea de măsură este
dioptria ‒ de la +1 la +4 dioptrii);
 Bliț extern, eventual circular
(compensează lumina soarelui sau
luminile din studio);
 Inele pentru blițuri (lumină
uniformă);
53
  Cutie fotografică (pusă în direcţia
luminii soarelui);
 Spațiu cu fundal monocolor;
 Surse de lumină (lanterne, veioze,
reflectoare de putere redusă, lămpi cu
halogen sau cu led­uri etc.);
 Surse de difuzie (externe sau
montate în jurul obiectivului);
 Reflectoare solare (albe sau argintii)
sau absorbante ale luminii („negre“);
Recomandări
 Răbdare și creativitate.
 Lumină naturală: Verificați expunerea
vizual şi nu în funcţie de exponometru, din
cauza faptului că uneori umbrele şi razele
puternice vor determina o subex­
punere/supraexpunere a fotografiilor. Dacă
doriţi să supraexpuneţi, histograma vă
poate ajuta foarte mult. Expunerea poate fi
mărită până în momentul în care tonurile
încep a se deplasa spre dreapta axei, fără a
obţine o fotografie arsă, rezultatul fiind
unul interesant, cu contrast bun şi culori
saturate.
 O putere de mărire (magnificare)
mare implică utilizarea trepiedului,
pentru a evita fotografiile mișcate.
 Plasați subiectul după regula
treimilor, pentru a nu obține o fotografie
monotonă.
 Efectele luminoase se pot obține cu
ajutorul blendelor sau „negru“-lui, dar
și ulterior în Photoshop.
 La DSLR­uri utilizați funcția de
ridicare preliminară a oglinzii, pentru
ca bascularea acesteia să nu influențeze
claritatea imaginii.
54
 Filtre de polarizare (reduc reflexiile
și saturează culorile când lumina solară
e prea puternică);
 Declanșator extern (cablu,
wireless) sau declanșare temporizată
(2sec sau 10 sec);
 Obiectiv întors + inel inversor
(focalizare manuală prin ajustarea
distanței față de subiect, sistemul de
autofocus este indisponibil);
TRUC
Fotografiați subiectul cu obiectivul
pus normal la valoarea cea mai
ridicată a diafragmei (ex. f/5.6) şi
reţineţi timpul de expunere. Comutaţi
pe modul manual, introduceţi
valoarea dorită (puteţi astfel şi
supraexpune pentru intensificarea
efectului) şi realizaţi acum fotografia
cu obiectivul întors.
Se poate utiliza și combinația
obiectiv montat pe aparat, plus inel
inversor, plus obiectiv întors (puterea
de mărire = distanța focală obiectiv
normal/distanța focală obiectiv întors,
de exemplu: 100mm/50mm = 2).
Se pot utiliza și obiective standard
(35­70mm) sau teleobiective cu
funcție macro (135­200mm), folosind
o diafragmă deschisă, subiectul fiind
evidențiat, iar fundalul neclar.
55mm – f/5.6 – 1/500 – ISO100

55mm – f/9 – 1/125 – ISO100

55
  Utilizați un fundal negru pentru flori,
fructe și insecte și unul alb sau de
culoare deschisă pentru obiecte.
Întindeți cremă de mâini pe frunze și
pulverizați câteva picături de apă pe flori
și pe fundal pentru a spori efectul.
Focalizați pe picătura cea mai mare și
înclinați aparatul pentru efecte deosebite.
 Faceți zoom pe floarea, fructul
sau felia de fruct până când subiectul
iese din cadru, pentru a surprinde
detalii neobișnuite (artă abstractă).
Iluminați subiectul de sub acesta,
pentru a spori efectele.
 Dacă fotografiați o floare în aer
liber, cu diafragmă închisă, țineți cont
și de influența vântului, deoarece un
timp de expunere mare poate duce la
obținerea unei fotografii mișcate. O
soluție ar fi să creșteți valoarea ISO.
 Verificați claritatea imaginii imediat
după obținerea acesteia. Dacă
autofocusul vă creează probleme,
utilizați focalizarea manuală.
 Pentru a evita umbrele prea puternice,
faceți fotografiile macro dimineața sau
după-amiaza. Dacă fotografiați la ora
prânzului, utilizați blende pentru a
reflecta lumina și a elimina umbrele.
fotonic.webnode.ro
56
 Fotografierea bijuteriilor se face
prin iluminare direcționată și punctuală,
pentru redarea realistă a culorilor.
 Evitați utilizarea blițului încorporat
(iluminare neuniformă la distanțe mici)
sau utilizați un bliț circular special
pentru macro.
TRUC
Pentru a improviza un mic studio,
utilizând lumina naturală, procedați
în felul următor. Plasați o masă în
fața ușii deschise și acoperiți­o cu o
coală albă, arcuită la 90o, pentru a
asigura și fundalul.
Este bine ca lumina să vină dinspre
nord, fundalul fiind plasat în partea
de sud a mesei. Poziționați obiectul
în centrul mesei. Fixați camera pe
trepied și utilizați o bucată mare de
carton alb sau o bucată de carton gros
acoperit cu o folie de aluminiu pentru
a compensa umbrele nedorite.
Setați balansul pe cloudy (noros),
iar declanșarea temporizată la 10
secunde și așteptați captarea cadrului.
 Fotografia portret
Timp de expunere
1/250 (sportivi și copii în mișcare),
1/60­80 (portrete cu bliț de umplere),
1/30 (portrete cu bliț slow-synchro),
1/4 (portrete de interior cu lumină
naturală).
Diafragmă
F/2.8‒5.6 (portrete normale,
asigură fundal neclar), f/4 (copii în
mișcare și portrete cu bliț de
umplere), f/5.6‒8 (sportivi, cupluri),
f/11 (fotografii de grup).
ISO
50­80, maxim 200 (se evită apariția
zgomotului de imagine).
Distanță focală
Planuri generale: obiective angulare
(28­35 mm), cu axa de fotografiere
orizontală, pentru a nu produce
deformări accentuate. Vizarea se face
de la mijlocul înălțimii personajelor.
Efectele utilizării distanțelor focale
scurte: dispunerea în adâncime a
planurilor subiectului, micșorarea
accentuată a elementelor subiectului pe
măsura situării lor în adâncime și
micșorarea înălțimilor pe măsura
dispunerii în lateral.
Planul întreg și planul american:
obiective cu distanța focală de 50­
85mm. Odată cu mărirea distanței
57
focale, deformările de imagine se
diminuează și se pot încerca unghiuri
„subiective“, fără a se obține imagini
grotești.
Planul bust: axa ușor în racursi,
pentru a se sublinia importanța
subiectului (obiectiv 85­105 mm). În
același scop, poziția subiectului va fi „pe
trei sferturi“, cu privirea îndreptată ușor
deasupra aparatului. Pentru izolarea
subiectului față de fundal, se deschide
diafragma, micșorându­se câmpul de
claritate.
Portret-cap: obiectiv cu unghiul de
cuprindere de max. 200 (distanțe focale
de 105­135 mm), pentru a nu deforma
profilul feței personajului. Vizarea se
face la nivelul ochilor subiectului,
claritatea fiind stabilită pentru acest
element al imaginii. Se va evidenția
expresia feței prin claritate (cu
obiectivul complet deschis), conturul
figurii rezultând ușor neclar.
Distanța de focalizare
Se modifică în funcție de tipul de portret.
Balans de alb
Automat: în exterior sau dacă se
memorează imaginea în format RAW.
Manual: se fotografiază o coală de
hârtie albă pe care cade lumina ambientală
(portrete de interior sau dacă se memo­
rează imaginea în format JPEG).
 Planuri de încadrare a personajelor

Plan general: persoana este redată Plan detaliu: reprezintă numai o

împreună cu decorul în care se află.
Plan întreg (plan ansamblu):
persoana este redată în întregime,
restrângând la minim elementele de decor.
Plan american: persoana este
redată de la jumătatea gambei (puțin
mai jos de genunchi), cu foarte puțin
spațiu liber deasupra capului.
Plan bust: subiectul apare în
imagine de la limita de jos a pieptului
până deasupra capului, elementele de
fundal fiind neclare.
Portret-cap (plan apropiat): apare
numai capul persoanei (umerii mai rar),
elementele de fundal fiind neclare.
parte a capului, cea mai expresivă și
cea mai reprezentativă.
Portret din față: subiectul este în
relație directă cu observatorul­fotograf,
față în față, adresându­i­se prin
expresie și privire.
Portret pe trei sferturi: subiectul,
care deși nu ignoră existența
observatorului­fotograf, are pentru
moment atenția ațintită în altă parte
(30o față de axa aparat­subiect).
Portret din profil: subiectul este
prezentat cu fața și privirea îndreptate
pe o direcție perpendiculară față de axa
aparatului de fotografiat.

Accesorii
 Trepied și reflectoare (portrete de principală (30­45o stânga față de axul
interior executate într­o cameră obișnuită, subiect­cameră), lumina de modelare
dar și pentru portrete în exterior). (75­90o dreapta față de lumina
 În studiourile improvizate se pot principală), lumina de contur (în
utiliza blende reflectoare aurii (lumină spatele subiectului, în opoziție cu
foarte caldă), difuzoare de lumină și lumina principală) și lumina de fundal
umbrele foto. (îndreptată spre fundalul din spatele
 Beauty Dish (redă o lumină moale, subiectului, aproximativ pe aceeași
care se mulează foarte bine pe direcție cu lumina principală).
trăsăturile faciale. Direcțiile celor patru surse de lumină se
 Soft Screen (lumină cât mai schimbă pentru portretul semiprofil
uniformă). (ușor stânga sau dreapta) și pentru
 Exponometru (pentru a măsura potretul profil (subiectul privește spre
lumina ambientală sau a blițului). stânga – simbolizând trecutul – pentru
 Pentru portretul din față, în persoanele vârstnice sau spre dreapta –
studiourile profesionale se utilizează simbolizând viitorul – pentru
patru surse de lumină: lumina persoanele tinere).

58
82mm – f/5.6 – 1/125 – ISO200 82mm – f/5.6 – 1/160
1/ – ISO200

26mm – f/4 – 1/160 – ISO3200

59
 Recomandări
 Dacă faceți un portret în exterior,
poziționați modelul cu soarele în spate,
pentru a crea efecte luminoase în jurul
părului și umerilor. Utilizați blițul de
umplere pentru ca subiectul să nu
apară subexpus (1/60 cu f/4). Nu stați
prea departe de model, pentru ca blițul
de umplere să aibă efectul dorit.
Subiectul poate fi poziționat și la
umbra unui copac.
 Rugați modelul să se întoarcă
jumătate spre dreapta sau spre stânga
și fotografiați mai multe cadre, pentru
a­l alege mai târziu pe cel mai reușit.
 Încercați și unghiuri de fotografiere
ușor superioare sau ușor inferioare.
Dacă exagerați cu aceste unghiuri, veți
obține portrete caricaturizate.
TRUC
Dacă faceți un portret în interior,
evitați utilizarea blițului, folosindu­
vă doar de lumina naturală (o
fereastră sau o ușă deschise și două
reflectoare ale luminii, poziționate în
ambele părți ale subiectului), de un
timp de expunere lung (1/4 cu f/2.5,
ISO 50­80 sau maxim 200) și de un
trepied. Puteți utiliza și o ușoară
supraexpunere (+1EV) sau puteți
ajusta balansul de alb. Fundalul
trebuie să fie monocolor, de preferat
negru. Experimentați până obțineți
rezultatul dorit. Dacă, totuși, lumina
naturală este slabă și sunteți forțați să Fundalurile trebuie să fie neclare
utilizați blițul, alegeți modul slow-
syncro al acestuia și 1/30 cu f/2.5,
pentru a păstra ambianța camerei.
60
TRUC
Dacă vreți să fotografiați, de
exemplu, o mamă cu cei doi copii ai
săi, utilizați compoziția triunghiulară
(mama în mijloc și copiii în lateral),
plasându­i în fața unui copac cu frunziș
bogat și utilizând blițul de umplere
(1/80 cu f/5.6). Aranjați­le mai întâi
ținuta vestimentară, apoi faceți cel puțin
cinci cadre, deoarece copiii pot întoarce
capetele, pot clipi din ochi sau pot
zâmbi forțat, stricând fotografiile.
 Dacă fotografiați un sportiv care
duce flacăra olimpică, utilizați un unghi
inferior, utilizând cerul drept fundal și
blițul de umplere (1/250 cu f/5.6).
 Evitați umbrele laterale pe fețele
modelului, mai ales în cazul
persoanelor de sex feminin, deoarece
accentuează imperfecțiunile feței.
Utilizați­le doar pentru efecte speciale.
Pentru eliminarea acestora activați
blițul de umplere.
 Deși regulile clasice de fotografiere
spun că trebuie să aveți tot timpul
soarele în spate, evitați să țineți prea
mult modelul cu ochii în soare, datorită
grimaselor nedorite ale acestuia, care
pot strica fotografia.
 Evitați fundalurile aglomerate
(culori deschise, modele lineare sau
peisaje haotice), deoarece distrag
atenția de la subiectul principal.
(focalizare exact pe subiect), pentru a­l
pune și mai mult în evidență.
Îndepărtați subiectul de fundal, pentru
a­l evidenția mai pronunțat.

TRUC
Dacă veți utiliza blițul, portretul va fi
aspru, cu contraste puternice și umbre
nedorite, deoarece fundalul este slab
luminat, ceea ce nu avantajează deloc
persoanele de sex feminin.
O intensitate mai redusă a bilțului și
îndepărtarea subiectului de fundal vă pot
ajuta să eliminați umbrele, să obțineți un
fundal neclar și să evitați efectul de ochi
roșii. Puteți atenua efectele blițului și cu
o coală albă de hârtie, plasată în fața
acestuia.
Fotografiați cu aparatul în poziție
orizontală, pentru a evita apariția
umbrelor laterale neplăcute. Dacă utilizați
un bliț extern, orientați­l spre tavan,
obținând astfel o lumină mai moale.
 Utilizați blițul (1/60 cu f/2.5) la
intensitate maximă doar pentru
petreceri sau alte activități de interior.
Modurile automate ale camerelor
automate aleg, de obicei, în aceste
situații, un ISO mare (peste 400), care
duce, implicit, la un zgomot de imagine
la fel de mare.
 Portretele de noapte se execută
utilizând un timp lung de expunere
(trepied) și modul slow synchro al
blițului (fundal luminos și evitarea
efectului de ochi roșii).
 Pentru a fotografia copiii, care sunt
foarte dinamici, îngenunchiați,
coborându­vă la nivelul acestora.
Utilizați un timp scurt de expunere
(1/250 cu f/4) și blocarea focalizării
(focus lock). Înarmați­vă cu foarte
multă răbdare și, până la urmă, veți
obține rezultatul dorit. Portretul întreg
al unui copil pe stradă, așezat pe
61
caldarâm, după ploaie, poate constitui o
imagine deosebită.
 Un portret­cap, aflat în fața
geamului ud, este, de asemenea,
impresionant. Puteți seta și balansul de
alb pe cloudy (noros), pentru a obține
tonuri mai naturale ale pielii.
 Pentru portretele de călătorie, mai
întâi fotografiați subiectul în fața
obiectivului care vă interesează (de
exemplu o catedrală – 1/500 cu f/4.7),
apoi subiectul împreună cu un element
de arhitectură semnificativ al acestuia
(de exemplu o statuie), care este inclus
în fotografia de ansamblu.
TRUC
Înainte de a face un portret în studio,
efectuați machiajul persoanei respective
(rimel, luciu de buze, pudră etc.) Fiți
atenți la detalii (coafură, îmbrăcăminte,
poziția corectă, fundal etc.)
Colaborați în permanență cu
fotomodelul și creați o atmosferă
destinsă, relaxantă.
Poziționați modelul cu umerii ușor
într­o parte și cu privirea relaxată
îndreptată în sus spre cameră (se evită
bărbia dublă, iar ochii par mai mari),
la 2­3 metri de fundal, pentru a evita
reflexiile nedorite.
Nu încadrați sau nu decupați imaginea
în dreptul coatelor, a genunchilor sau a
încheieturilor de la mână.
Pentru planul bust poziția aparatului
foto este la nivelul pieptului, iar pentru
portretul-cap la nivelul ochilor.
Focalizați întotdeauna pe ochii
personajului. Dacă ochii sunt clari,
neclaritatea din restul portretului
este normală.
 TRUC
Dacă fotografiați grupuri, evitați
plasarea capetelor în linie dreaptă,
utilizând scăunele, băncuțe sau
bazându­vă pe înălțimile diferite ale
membrilor grupului.
Aceștia trebuie să stea cât mai
aproape unul de celălalt. Fiți atenți la
detalii (cravate, păr, gulere).
Eventual urcați­vă pe un scaun sau
ridicați camera deasupra capului
pentru o fotografie ușor în racursi.
Diafragma f/8 este cea mai
indicată, deoarece asigură și o ușoară
neclaritate a fundalului.
Fotografiați mai multe cadre,
deoarece membrii grupului se pot
mișca sau pot avea expresii nedorite
ale feței.
Puteți utiliza fotografierea în rafală
(burst) și funcția de detectare a
clipirii (blink detection), pentru a
obține mai multe cadre, din care să­l
puteți alege pe cel mai reușit.
 Dacă fotografiați pe lumină
puternică, ar trebui să setați parametrii
Sharpness și Contrast pe valori neutre.
 Efectele de vignetare se pot evita
lăsând mai mult spațiu în jurul
subiectului și decupând ulterior
marginile vignetate. Dacă se dorește
obținerea efectului de vignetare (mai
ales la fotografiile alb­negru), acesta se
poate adăuga ulterior în Photoshop.
 Un efect deosebit se poate obține
plasând subiectul în cadrul unei uși
deschise și expunând în funcție de
lumina din exterior (persoana va apărea
subexpusă, doar conturată).
62
TRUC
Nu se recomandă îmbrăcămin­
tea cu mult alb sau negru, cu
dungi, pătrățele sau culori
diverse și țipătoare.
Culoarea roșie atrage cel mai mult
atenția, dar nu utilizată în exces.
Puteți fotografia modelul cu
hainele fluturând în vânt.
 Pentru fotografiile bebelușilor
utilizați lumina naturală și asigurați o
temperatură acceptabilă, o lenjerie de
pat neagră sau albă, perne sau o blăniță
moale și confortabilă. Nu uitați să
includeți și părinții în fotografii.
Utilizați focale lungi (mai mari de
70mm) pentru a evita distorsiunile.
 Fotografii de efect:
–bebelușul ținut în palmă,
–comparație între pumnul tatălui și al
bebelușului,
–comparație între palmele tatălui și
picioarele bebelușului.
TRUC
Transformarea fotografiilor color
în alb-negru se face utilizând
Desaturate în Photoshop, conser­
vându­se astfel detaliile. Evitați
funcția B/W (alb­negru) a aparatului.
Dacă utilizați un filtru verde, la
transformarea fotografiei din color în
alb­negru, buzele vor fi mai
întunecate și tenul mai închis la
culoare, iar dacă utilizați un filtru
roșu, buzele vor fi redate mai deschis
și pielea mai puțin întunecată.
 Fotografia de eveniment
Timp de expunere Distanță focală
Mic (1/250–1/60), în aer liber; mare Lungă (50–135mm) – portrete, scurtă
(1/60–1/15) în interior. (28–35mm) – ceremonii.

Diafragmă Distanța de focalizare

Deschisă (f/1.4–4) – portrete cu
fundal neclar; închisă (f/11) – cununie
civilă sau ceremonie religioasă.
Balans de alb
Automat – exterior, manual – interior.
Variază în funcție de cadrul respectiv.
ISO
Mic (ISO100–200) în exterior; mare
(ISO400–800), în interior (funcția de
reducere a zgomotului de imagine activată).

Accesorii
 Bliț extern (pivotat pe verticală și pe scade ISO de 4 ori, nu consumă din
orizontală – lumină moale, indirectă). bateria aparatului, deoarece are
 Lampă cu 64 de leduri (cu lumină acumulatori proprii și elimină efectul
continuă, având intensitatea reglabilă – de ochi roșii).

Recomandări
 Utilizați mirrorless, DSLT sau  Schimbul de verighete: fotografiere
DSRL, chiar Entry Level (sensibilitate de la distanță, focală lungă, diafragmă
sporită la lumina din interior). deschisă, flori neclare în prim-plan.
 Dacă sunteți constrânși să utilizați
blițul, utilizați un bliț extern sau
evitați ca persoanele să privească TRUC
direct spre bliț, deoarece la lumină
slabă pupilele se dilată și apare Cele mai reușite fotografii în
fenomenul de ochi roșii. exterior se obțin când cerul este
înnorat, deoarece nu mai sunt
 Ceremonia religioasă: focală scurtă
necesare blițurile sau reflectorii, iar
(28­35mm, unghi de cuprindere mare),
tonurile pielii sunt mai naturale. Nu
diafragmă închisă (f/8­16), combinație
uitați să setați balansul de alb pe
bliț și lumină naturală, timp de
cloudy (înnorat).
expunere mai lung.

63
75mm – f/8 – 1/250 – ISO100

75mm – f/4 – 1/250 – ISO1600

64
 Nunți și botezuri
Fotografii de efect în interior Fotografii de efect în aer liber
 Mireasa în stânga, mirele în  Expunere pe centru, distanță focală
dreapta, obiect de separare între ei. lungă și diafragmă deschisă – fundal
 Pahar, ceașcă sau flori în prim­plan neclar, evidențierea mirilor, împreună
neclar, mireasa sau mirele în planul sau individual (regula treimilor).
secundar focalizat corect (diafragmă  Mirii îmbrățișându­se sau
f/5.6 sau mai deschisă). sărutându­se, poziționați în treimea
 Mireasa aranjându­se în fața inferioară, pe centru; cer în celelalte
oglinzii, cu imaginea reflectată două treimi.
 Mireasă cu voal în contralumină,  Mirele vesel o trage pe mireasă de
cadrată stânga, voal pe dreapta (blende voal sau mireasa îl trage de cravată
sau bliț de umplere). (mâinile care săvâșesc acțiunea se
 Cadre spontane, în rafală – mirii se văd, format landscape).
comportă mai natural.  Mirele râzând se trage singur de
 Trena foarte lungă pe diagonala cravată în lateral sau mireasa își
dreapta jos­stânga sus (fotografie înfoaie vălul în lateral.
din spate sau din lateral,  Mireasa își acoperă fața cu voalul,
îngenuncheat, semiperspectivă a încrucișând mâinile în X.
broaștei – dinamism).  Mireasa își descoperă fața și râde,
 Portret cu jumătăți – mirele în ducând mâinile în lateral.
dreapta cu jumătatea stângă, mireasa  Mireasa stă în semiprofil, face cu
în stânga cu jumătatea din dreapta. ochiul și își arată umărul gol.

Lansări de cărți și expoziții

 Fotografiați masa pe care sunt tabloului, pentru obținerea unei
aranjate cărțile și, separat, coperta I a imagini perfect dreptunghiulare.
cărții care urmează să fie lansată.  Dacă reflexiile sunt foarte
 Faceți portrete ale autorului și a puternice și fără bliț, fotografiați
celor care vorbesc despre carte, tabloul cu axa obiectivului la 45o.
eventual și ale unor persoane din  Imaginile reflectate în vitrine pot
public care au figuri deosebite, apoi fi evitate fotografiind de deasupra
executați fotografii de ansamblu cu cei acestora, cu axa obiectivului
care prezintă cartea și cu publicul. perpediculară pe geam sau din lateral,
 Evitați fotografierea cu blițul a cu axa obiectivului la 45o.
tablourilor, deoarece veți obține  La partea de protocol toți cei
reflexii nedorite. Axul obiectivului va prezenți sunt mai relaxați și puteți
fi perpendicular pe centrul obține instantanee interesante.

65
 Fotografia sportivă
Timp de expunere ISO
Jogging: 1/250 sec ‒ 1/60 sec; sprint, Cer senin: ISO100‒250
fotbal, ciclism, mașină la 70 km/h: Cer noros: ISO500‒800
1/500 sec ‒ 1/125 sec; curse de cai, tenis Nocturnă: ISO2500‒3200
de câmp, mașină la 100 km/h: 1/1000
sec ‒ 1/250sec; formula 1, tren: 1/2000 Distanță focală
sec ‒ 1/500 sec Tele și supertele: 70‒1000mm

Diafragmă Balans de alb

Ziua: f/8‒16 Ziua: Daylight sau Auto.
Nocturnă: f/2.8‒5.6 Nocturnă: Manual

Accesorii
 Parasolar (se evită pătrunderea  Trepied solid (obiectivele tele și
luminii direct în obiectiv). supertele sunt mult mai grele decât
 Obiectiv tele (70­300mm) sau camera foto, de aceea se fixează direct
supertele (300­1000mm). pe trepied).

Recomandări
 Se poate lucra cu modul S/Tv  Pentru a întări senzația de mișcare,
(prioritate de timp de expunere) și cu mai ales atunci când subiectul se
modul de fotografiere în rafală deplasează de­a lungul cadrului, se poate
(continuous sau burst)), pentru a fi siguri folosi efectul de panning, care se obține
că obțineți cel puțin o imagine reușită, prin urmărirea subiectului și menținerea
evitându­se și timpul de întârziere între lui în cadrul fotografic, în așa fel încât, în
apăsarea declanșatorului și captarea momentul declanșării, subiectul va apărea
imaginii (shutter lag). În nici un caz nu clar, iar fundalului i se va imprima
utilizați blițul. senzația de mișcare dată de mișcarea
 Regula cea mai importantă este obiectivului prin urmărirea subiectului.
lăsarea spațiului de mișcare în fața
subiectului, în sensul de deplasare, la TRUC
fotografiile landscape. În anumite
sporturi este de preferat încadrarea Invalidați afișarea automată a
portrait, deoarece dă o senzație mai fotografiei pe LCD­ul camerei
puternică de dinamică, fiind un cadru digitale, pentru a putea obține mai
ceva mai instabil decât cel landscape multe imagini pe secundă.
(fotbal, tenis, baschet etc.)

66
350mm – f/5.3 – 1/250 – ISO100 300mm – f/5.3 – 1/250 – ISO100

320mm – f/8 – 1/125 – ISO200

67
 Este indicat să știți exact unde vă
așezați pentru a fotografia subiectul și
traseul pe care­l va urma, pentru a ști ce
modalitate de focalizare veți folosi.
 Dacă subiectul se mișcă spre cameră,
va fi nevoie de un timp de expunere
mai mic decât în cazul în care
traversează cadrul. De asemenea veți
avea nevoie de un timp mult mai scurt
de expunere în cazul în care subiectul
TRUC
Atunci când în mediul de
fotografiere sunt schimbări relativ
bruște de intensitate a luminii, cum ar
fi înnorarea cerului, este recomandat
să lucrați cu aparatul setat în prioritate
timp de expunere (Tv – Time value
sau S – Shutter priority).
fotonic.webnode.ro
68
TRUC
În cazul subiectelor ce se depla­
sează transversal, se poate folosi
focalizarea automată.
În cazul în care subiectul traver­
sează cadrul, înaintând spre fotograf
sau depărtându­se de acesta, este
bine să folosiți focalizarea manuală
pe un obiect aflat imediat în apropi­
erea zonei pe unde va trece subiectul.
umple tot cadrul, decât dacă subiectul
ar apărea mai mic în cadru.
 În fotografia sportivă de fotbal se va
ține seama de încadrarea subiectului în
acțiune cu mingea.
 Se pot obține imagini bune și din
reacții ale jucătorilor, portrete și
fotografii distractive ale mimicii
subiectelor.
 Fotografia peisagistică
Timp de expunere În miezul zilei se poate fotografia cu f/8,
Expunere matrix: se evită subex­ expunere matrix, balans de alb automat,
punerea / supraexpunerea dramatică de ISO automat.
care suferă fotografiile realizate cu
expunerea pe centru. ISO
Fără trepied: maxim 1/60 (se evită Fără trepied: ISO mare (400­800),
fotografiile mişcate) + mărire ISO. zgomot de imagine.
Cu trepied: orice timp de expunere și Cu trepied: ISO mic (100­200),
o valoare cât mai mică a sensibilității imagini clare.
ISO.
Efecte deosebite: prelungirea timpului Distanță focală
de expunere ‒ mişcări ale unor Obiectiv wide (unghi de cuprindere
elemente din cadru (nori), apă mare). Alternative: ultra-wide sau
mătăsoasă (f/22, 1/60­1/15, ISO mic). fish-eye (peisaj mai larg),
teleobiectiv (peisaj îndepărtat),
Diafragmă tilt&shift (efect de miniatură).
Închisă (f/8­11­16­22): profunzime de
câmp mult mai largă, mai puţine Balans de alb
reflexii, în cazul în care soarele este în Manual (nu foarte cald, însă nici
cadru (rotund, nu oval) şi imagini mult foarte rece, pentru a crea o perspectivă
mai clare, mai bine definite. cât mai reală).

Accesorii
 Trepied (imagini nemișcate, suprafaţa superioară mai întunecată
utilizarea unui timp de expunere mai decât cea inferioară, deci puteţi
lung, efecte interesante). întuneca cerul şi menţine expunerea pe
 Filtrul gradual (neutru, colorat) ‒ partea prim­planului.
lumină uniformă în tot cadrul, evitând  Telecomandă sau cablu declanșator
zonele subexpuse/supraexpuse din (acționarea aparatului de la distanță)
cauza diferenţelor mari de lumină. sau declanșare temporizată, din setările
Majoritatea filtrelor graduale au aparatului (2sec sau 10sec).

69
25mm – f/8– 1/125 – ISO100

20mm – f/16 – 1/30 – ISO100

70
20mm – f/14 – 1/400 – ISO200

25mm – f/8 – 1/30 – ISO100

71
 Recomandări
 Utilizați filtrele graduale. Cu
ajutorul acestor filtre veţi putea obţine
o lumină uniformă în tot cadrul,
expunând bine atât planul terestru, cât
şi pe cel al cerului. Un truc interesant
este utilizarea lentilelor ochelarilor de
soare ca filtru.
 Respectați regula treimilor: cer la
1/3 de bază (punem în evidență cerul)
sau cer la 1/3 de marginea superioară
(punem în evidență peisajul). Această
regulă presupune şi separarea
fotografiei în trei planuri, în caz că
acest lucru este posibil. Puteţi astfel să
aveţi un prim plan cu un câmp apropiat, (sharpness).
o stâncă, un gard etc., un plan secundar
cu un peisaj din fundal şi un al treilea
plan cu cerul.
 Un alt aspect privind compoziţia
este redat de obţinerea unor linii care
vor da adâncime cadrului. Însă trebuie
să fiţi foarte atenţi la linii, deoarece pot,
de asemenea, să şi strice un cadru.
Dacă liniile sunt orientate într­o
direcţie opusă faţă de liniile cerului, de
exemplu, nu se va găsi un punct în care
să se orienteze privirea, iar cadrul nu va
fi reușit.
TRUC
Puteţi obţine compoziţii interesante
cu cerul în două treimi din cadru
folosindu­vă de orele de aur pentru
fotografie (30min înainte și 60min
după răsăritul soarelui, 30min înainte
și după apusul soarelui). Lumina este
caldă și blândă, iar umbrele sunt
estompate. Puteți încadra soarele în
cadru fără nicio problemă. Veţi
obţine astfel peisaje reuşite şi fără
vreun filtru special.
72
 Profitați de culorile deosebite ale
curcubeului, ale plantelor și florilor
după oprirea ploii.
 Aduceți obiecte în prim-plan pentru
ca fotografia să capete adâncime.
 Dacă fotografiați pe ceață,
supraexpuneți cadrul cu o treaptă,
obținând astfel o lumină blândă și
misterioasă.
 Încercați să găsiți alternanțe de
tonuri luminoase și întunecate (obiecte
strălucitoare și umbre).
 Utilizați cea mai mare rezoluție
posibilă și cea mai mare claritate
 Fotografiați și în infraroșu, dacă
setările camerei vă permit acest lucru,
pentru a obține efecte foarte interesante.
TRUC
Una dintre metodele de evitare a
diferenţelor de lumină dintre planul
cerului şi cel terestru este crearea
unei fotografii HDR (high dynamic
range). Pentru a realiza o fotografie
HDR, este necesar să fotografiaţi
peisajul de trei, cinci sau mai multe
ori. În fiecare cadru trebuie să aveţi
un timp de expunere diferit,
expunând pe rând corect atât planul
terestru cât şi pe cel al cerului. Un
exemplu de serie de cadre este
următorul: ‒2 EV, ‒1 EV, 0, +1 EV,
+2 EV. Compensând în acest mod
expunerea, veţi obţine o serie de 3
sau 5 fotografii. Aceste fotografii va
trebui să le uniţi cu ajutorul unui
program dedicat (HDR Photomatix).
Unele aparate permit obținerea
fotografiilor HDR în mod automat.
 Fotografia panoramică
Timp de expunere Distanță focală
În funcție de diafragma și ISO alese Uzual: medie (35­70mm) – nu apar
(vezi și fotografia peisagistică). deformări de tip butoi sau pernă.
Alternativă: Superangular (10­22mm)
Diafragmă + înaltă rezoluție (32 megapixeli sau
Închisă: f/15­22 (câmp de profunzime mai mult) și se decupează părțile
foarte mare). superioare și inferioare.

ISO Balans de alb

Cât mai mic (50­200). Automat sau manual (Daylight).

Accesorii
 Trepied cu cap panoramic înlătură eventuale distorsiuni create
(deplasarea uniformă a camerei în urma rotaţiei).

Recomandări
TRUC
Valorile timpului de expunere,
diafragmei, ISO și balansului de alb
trebuie să fie aceleaşi în fiecare
fotografie, pentru a obţine o lumină
uniformă în cadrul final.
Acest lucru se poate realiza prin
apăsarea butonului de blocare a
expunerii sau prin realizarea
fotografiei pe modul manual.
 Chiar dacă valorile expunerii sunt
aceleași pentru toate cadrele, asigurați­
vă că aveți soarele în spate, altfel vor
exista zone supraexpuse sau subexpuse.
Mențineți aceeași înălțime a aparatului
pe toată durata fotografierii sau utilizați
un trepied cu cap panoramic pentru ca
rotația aparatului să fie uniformă.
 Dacă există diferențe mari de
luminozitate în cadru, utilizați funcția
de bracketing (câte 3­5 imagini pentru
același cadru, cu expuneri diferite) și
creați o panoramă HDR cu programe
speciale (Photomatix sau PTGui).
 Camerele digitale performante
creează în mod automat o panoramă prin
softul intern sau asistă fotograful la
realizarea panoramei, prin suprapunerea
treimii din dreapta a cadrului precedent
cu prima treime a cadrului următor.
TRUC
Efect special: persoană care apare
de mai multe ori în panoramă.
Aceasta își schimbă poziția atunci
când captați cadrele pare sau impare,
apărând în picioare sau așezată.

73
74

TRUC
În cazul în care camera digitală nu
oferă asistență la panoramă, utilizați
grila pentru regula treimilor,
încadrând treimea din dreapta a
fotografiei precedente în prima
treime a fotografiei următoare,
ajutând astfel și softul la realizarea
panoramei finale.
 Unghiul maxim de cuprindere va fi
120o, deoarece apar distorsiuni la
extremitățile panoramei.
 Raportul de aspect cel mai des
folosit este 3:2. Puteți fotografia cu
aparatul în poziție verticală. În acest fel
rezoluția pe lățime va crește, dar vor fi
necesare mai multe cadre pentru a
obține panorama finală.
fotonic.webnode.ro
75
 Panoramele verticale sunt realizate
prin fotografierea de jos în sus (cascade
sau clădiri foarte înalte). Pot apărea
linii curbate, dar acestea pot fi
îndreptate ulterior în Photoshop.
 Panoramele cilindrice la 360 de
grade sunt obținute prin rotire în jurul
axei, prelucrare cu Panorama Maker
sau cu alt soft și vizualizare cu
QuickTime (Apple), PTViewer (Java)
sau panoSalado (Flash). Pot fi realizate,
de asemenea, panorame sferice.
 Pentru realizarea panoramelor pot fi
utilizate următoarele softuri:
–Panorama Maker
–Autopano Pro
–Photomerge (Photoshop),
–Image Composite Editor (ICE)
–PTGui
–Hugin.
 Fotografia crepusculară
Timp de expunere
Apus:
a) Expunere în funcţie de soare:
siluetă a tuturor subiectelor ce se află
înaintea acestuia, timp de expunere
foarte scurt (în jurul valorii 1/1000);
b) Expunere corectă cer, soare şi prim
plan: absolut necesar filtrul gradual sau
bracketing de timp de expunere pentru
obținerea de imagini HDR.
Răsărit: timp de expunere mai lung,
f/8–11, format RAW.
Diafragmă
F/11­16, pentru a nu obţine raze
solare puternice în toată fotografia și un
soare cât mai „real“, nu oval. Dacă
soarele nu este prea puternic, puteți
încerca și cu f/5.6–8 (se scurtează
timpul de expunere și se poate
fotografia fără trepied).
ISO
100­400 (compacte), 100­1200
(DSRL, mirrorless). Exemplu de
combinație imediat după apusul
soarelui („ora albastră“): 36mm – f/4 –
1/40 – ISO400.
Distanță focală
Obiective ultra-wide sau
teleobiective (se surprinde atât un plan
mai larg al întregului peisaj, cât şi
unul îndepărtat). Peisajele din zori
arată cel mai bine cu superangular.
Varierea distanţei focale: cadre
mai largi ale peisajului sau prim
plan spectaculos.
Balans de alb
În funcție de efectul dorit
(recomandat Day Light – lumina zilei –
pentru obținerea culorilor saturate).

Accesorii
 Trepied (pentru evitarea  Telecomandă sau cablu declanșator
fotografiilor mișcate). (acționarea aparatului de la distanță)
 Filtru gradual (neutru, colorat): sau declanșare temporizată (din setările
lumină uniformă în tot cadrul. aparatului – 2sec sau 10sec).

76
250mm – f/8 – 1/400 – ISO200

400mm – f/8 – 1/2000 – ISO100

77
 Recomandări
 Adăugați elemente interesante
TRUC (siluete, arbori, ramuri) în prim­planul
fotografiei. Puteți utiliza blițul dacă
Nu vă bazați pe balansul de alb doriți ca aceste elemente să apară în
automat. Acesta tinde să atenueze mod clar.
culorile roșu și galben, pe care le  Efectuați mai multe expuneri
consideră în exces, adică exact ce (bracketing), apoi realizați o imagine
doriți să evidențiați într­o fotografie HDR prin combinarea acestora.
crepusculară.  Pentru a obține siluete negre în
Este mai indicat să setați balansul contralumină, utilizați un timp scurt de
de alb pe daylight (lumina zilei) expunere, ISO mic și diafragma închisă
pentru a obține culori naturale. (de exemplu silueta unei ambarcațiuni,
 La apus, începeți să fotografiați la apus, poate fi obținută cu combinația:
atunci când vă puteți uita la soare 60mm – f/10 – 1/250 – ISO100).
fără probleme. Dacă fotografiați mai
devreme, contralumina va fi prea
puternică pentru obținerea unor TRUC
culori saturate.
Dacă fotografiați un apus cu
 Respectați regula treimilor, în care
soarele în cadru, focalizați mai întâi
fie cerul, fie planul terestru sunt pe un punct din cer, apoi încadrați
încadrate la o treime, respectiv două soarele în poziția dorită. Dacă
treimi unul de celelalte, iar soarele este focalizați pe soare, timpul de
încadrat pe liniile treimii din stânga sau expunere trebuie redus, iar
din dreapta. personajele și obiectele din cadru
 Aranjați umbrele lungi pe diagonala apar ca niște siluete.
ascendentă (stânga­jos – dreapta­sus).

fotonic.webnode.ro

78
 Fotografia nocturnă
Timp de expunere
Manual: 15­30 secunde.
Bulb: atâta timp cât este ținut apăsat
butonul declanșator.
Diafragmă
F4-8-16 (f/5.6 e suficientă,
deoarece noaptea nu e nevoie de
câmp mare de profunzime).
ISO
Cea mai mică valoare posibilă (50­
200). Timpul de expunere lung
introduce deja zgomot de imagine, iar
un ISO mare îl amplifică. Exemplu de
combinație: 18mm‒f/10‒30s‒ISO200.
Distanță focală
Grandangular/ultra-wide (8­35mm).
Distanța de focalizare
Se vor utiliza terasele clădirilor înalte,
pentru a obține perspective interesante.
Balans de alb
Automat.

Accesorii
 Trepied (fotografii nemișcate);  Declanșator de la distanță sau
 Obiect de sprijin (ex. balustradă); autodeclanșator (după 2 sec sau 10 sec);
 Săculeț cu nisip, boabe de fasole  Lanternă (pentru luminarea
sau linte (înlocuitorul trepiedului); butoanelor aparatului).

Recomandări
 Utilizați formatul RAW care permite  Utilizați modul slow-synchro al
prelucrări ulterioare, fără pierderea blițului pentru a efectua un portret cu
detaliilor. orașul ca fundal.
 Captați mai multe cadre de  Plasați linia orizontului în așa fel
siguranță (modificați timpul de încât să nu trunchiați eventualele
expunere și diafragma pentru a obține reflexii în apă ale clădirilor (20mm –
efecte diferite, eventual utilizați funcția
Exposure Bracketing). TRUC
 Dezactivați sistemul de reducere a
zgomotului de imagine pentru a păstra Dacă vreți să fotografiați luna,
claritatea imaginilor, eventual faceți aveți grijă să n­o supraexpuneți.
fotografii atât cu sistemul activat, cât și Utilizați un obiectiv tele pentru a o
dezactivat, comparându­le ulterior. aduce cât mai aproape în cadru
 Folosiți utilitare speciale de (exemplu de combinație: 200mm –
reducere a zgomotului de imagine: f/11 – 1/15 – ISO100).
Dfine sau Noise Ninja. f/11 – 6sec – ISO100).
79
25mm – f/8 – 10s – ISO100

25mm – f/8 – 15s – ISO100

80
  Apa fântânilor arteziene iluminate
capătă un aspect mătăsos, iar urmele de
lumină ale mașinilor sunt înregistrate
sub forma unor dâre luminoase.
 Dacă fotografiați fulgere, utilizați modul
Bulb și un declanșator de la distanță, pe care
îl apăsați imediat după un fulger și îl
eliberați imediat după următorul.
 Pentru a fotografia artificii, puneți
camera pe trepied, setați balansul de alb pe
fluorescent (redare mai caldă a culorilor),
diafragma la f/5.6­8, timpul de expunere la
3­10sec., faceți zoom la maxim, focalizați
pe zona unde apar artificiile, apăsând
declanșatorul până la jumătate, iar când
încep să apară artificiile, apăsați
declanșatorul până la capăt, apoi așteptați
scurgerea timpului de expunere și
memorarea fotografiei. Puteți prelungi
timpul de expunere, obținând astfel un
montaj cromatic de mare efect. Se poate
utiliza și modul automat Fireworks.
fotonic.webnode.ro
81
TRUC
Pentru a fotografia corpuri cerești,
utilizați următoarele combinații (în
toate cazurile zoom­ul este maxim):
 lună plină: ISO100 – f/8 –
1/500sec sau 1/250sec;
 luna pătrar: ISO100 – f/5.6 –
1/250sec sau 1/125sec;
 eclipsă totală de lună: ISO200 –
f/2.8 – 2sec;
 semieclipsă de lună: ISO200 –
f/4 – 1sec;
 auroră boreală: ISO200 – f/2.8 –
2­30sec;
 urmele stelor: ISO100 – f/4 – 10
min sau mai mult;
 meteoriți: ISO100 – f/5.6 – 30min
sau mai mult.
 Fotografia din călătorie
Timp de expunere
Uzual: 1/125sec (instantanee), 1/8sec
(efecte speciale), lung (fotografii
nocturne).
Diafragmă
Minim f/8 sau mai închisă (f/11­16­22,
profunzime de câmp mare).
Recomandări
 Folosiți­vă de lumina curată a
dimineților și serilor („ora albastră“),
care cade frumos pe clădiri, iar cerul
este de un albastru profund. La amiază
apar umbre și contraste inestetice
(filtrele gri sau de polarizare reduc
lumina excesivă).
 Respectați regula treimilor:
încadrarea subiectului fotografiat sau a
prim­planului la una, respectiv două
treimi din cadru, evitându­se astfel
fotografiile centrate, clasice.
 Evitați efectele linilor convergente
date de muchile clădirilor, îndepăr­
tându­vă de acestea sau fotografiind de
la o anumită înălțime. Se pot utiliza
obiective tilt&shift, pentru a minimiza
aceste efecte.
 Notați informaţiile despre locurile
fotografiate sau simplul nume al
obiectivului turistic (ex. Notre Dame de
Paris.jpg). Scrieți numele localității pe
nisip și fotografiați­l, dacă vă aflați la mare.
 Utilizați cadrul în cadru (framing):
încadrarea subiectului principal prin
alt subiect (ex. fereastră, toc de uşă,
poartă, boltă etc.).
82
Distanță focală
Focală scurtă (18­35mm – fotografii
de ansamblu), focală lungă (100­
300mm – detalii arhitectonice).
ISO
ISO100­400 (cameră compactă),
ISO100­1200 (DSRL, mirrorless).
 În fața clădirilor foarte mari, găsiţi un
unghi deosebit, o perspectivă care o
avantajează şi care scoate în evidenţă
elemente ale acesteia. Nu este obligatoriu
să aveţi toată clădirea în cadru.
 În muzee sau acvarii acordaţi mare
atenţie detaliilor tehnice şi obţineţi un
timp de expunere cât mai scurt, pentru
a evita fotografiile mişcate. Evitaţi
utilizarea bliţului (apar reflexii şi
umbre foarte neplăcute).
 Transpuneți atmosfera regăsită
într­o anumită zonă (portrete ale
localnicilor, costume populare,
mâncăruri, pancarte descriptive ale
statuilor, taxiuri, clădiri cu o
arhitectură specifică, panorame ale
întregii localități).
TRUC
Aduceți în prim­plan o floare
frumoasă sau alt detaliu care să
scoată fotografia din banalitate.
20mm – f/8 – 1/125 – ISO100 20mm – f/8 – 1/15 – ISO80

20mm – f/2.7 – 1/160 – ISO80

83
25mm – f/8 – 1/250 – ISO200

20mm – f/8 – 1/125 – ISO80

84
  Utilizați luminile și reflexiile în
zilele ploioase și mohorâte, crescând
puțin saturația culorilor (funcția Vivid
Color sau ulterior cu Photoshop).
 Imaginile nocturne captate după
ploaie sunt impresionante.
 Fotografiați stând la umbră. Astfel
imaginile capătă un contrast mai
puternic.
 Pentru a putea avea idee despre
dimensiunile unei clădiri, ale unui copac
sau ale unui obiect foarte mare, plasați în
cadru un automobil sau un personaj.
 Dacă fotografiați o șosea din
mijlocul acesteia, plasați marginile
exact în colțurile imaginii, cu punctul
de fugă spre centru.
 Pe plajă evitați pătrunderea
granulelor fine de nisip în obiectiv.
 Pentru fotografiile subacvatice
utilizați camere compacte speciale sau
introduceți aparatul foto într­o husă
transparentă de plastic bine etanșată.
 Clădirile arată mai bine dacă le
fotografiați din semiprofil (perspectivă
la 2 puncte de fugă).
fotonic.webnode.ro
85
TRUC
Dacă fotografiați în muzee sau
acvarii, nu veți putea utiliza blițul și
trepiedul, iar timpul de expunere este
destul de mare.
Sprijiniți coatele pe corp, pentru
a evita fotografiile mișcate sau
măriți ISO, dar nu mai mult de
400, pentru a evita apariția
zgomotului de imagine.
Realizați imagini HDR prin
activarea bracketing­ului expunerii
(de exemplu: 1sec, 1/4, 1/15), pe care
le combinați ulterior cu Photoshop.
Pentru a evita reflexiile nedorite în
vitrine, fotografiați­le de deasupra
acestora, ținând obiectivul orientat
spre podea.
 Dacă vreți să apăreți în cadru,
amestecați­vă în mulțime.
 Dacă vă aflați pe stradă, utilizați
prioritatea de timp de expunere (1/125),
pentru a putea obține instantanee cât
mai clare în orice condiții.
 Fotografia wildlife
Timp de expunere ISO 100­200.
1/250sec sau mai mic (animalele se
pot mișca rapid), 1/125sec sau mai Distanță focală
mare (efecte speciale). Supertele: 200­1000mm (se păstrează
distanța față de subiect).
Diafragmă
Deschisă (f/1.4–4, se detașează Distanță de focalizare
subiectul de fundal). Cât mai departe de subiect, pentru a
Închisă (f/8 sau mai închisă, nu­l deranja.
profunzime de câmp mare, evidențierea
detaliilor cum ar fi fața și ochii). Balans de alb Uzual Auto.

Accesorii
 Parasolar (se evită pătrunderea  Trepied solid (obiectivele tele și
luminii direct în obiectiv). supertele sunt mult mai grele decât
 Obiectiv tele (70­300mm) sau camera foto, de aceea se fixează direct
supertele (300­1000mm). pe trepied).

TRUC
Dacă fotografiați animale mici,
evitați gratiile cuștilor. Așezați
animalul pe o masă și folosiți un
carton colorat arcuit pentru masă și
fundal. Nu fotografiați cu blițul spre
ochii animalului, pentru că speriați
animalele și apare efectul de ochi
roșii (poate fi înlăturat ulterior cu
Photoshop Elements). Este mai
recomandată lumina naturală venită
printr­o perdea transparentă și
deschisă la culoare. Includeți și copii
în fotografiile cu animale mici.
Recomandări
 La grădina zoologică utilizați o focală
lungă (100­200mmm) și o diafragmă
deschisă (f/5.6) pentru eliminarea
gratiilor din cadru. Timpul de expunere
nu trebuie să fie mai lung decât inversul
focalei (1/125 sau 1/250sec).
 Profitați de clipele de odihnă ale
animalelor pentru a obține fotografii cât
mai clare. Faceți zoom pe fața
animalului și surprindeți­i reacțiile.
 Animalele și păsările fotogra­
fiate în contralumină capătă
contururi luminoase foarte
interesante, dar setările automate
pot realiza o expunere incorectă.

86
125mm – f/8 – 1/250 – ISO100

200mm – f/8 – 1/80 – ISO200

87
 Fotografia alb-negru
Alb-negru sau color?
A alege între alb-negru şi color fi cel mai bine sugerate cu ajutorul unui
înseamnă o alegere între o formă de alb-negru puternic, grafic, cu contraste
redare mai abstractă şi una mai şi suprafeţe întunecoase.
naturală. Dacă iluminarea este slabă, dacă
Dacă culoarea subiectului nu este atât contrastele subiectului sunt excesive
de semnificativă sau dacă conturul şi sau dacă culorile subiectului nu sunt
forma sunt mai importante decât saturate, adică predomină culori pale şi
culoarea pentru caracterizarea nuanţe pastelate, atunci este de preferat
subiectului, atunci, desigur, fotografia fotografia alb-negru.
alb-negru va produce o impresie mai Dacă subiectul este cunoscut
puternică, deoarece calitatea ei mai privitorului, chiar şi devierile mici de la
abstractă îi dă posibilitatea fotografului culoarea naturală vor fi descoperite,
să creeze efecte deosebite din punct de iar fotografia va părea nenaturală
vedere artistic. (portrete, frunzişul verde, câmpurile şi
De asemenea, dacă interpretarea este livezile verzi, cerul albastru senin şi
mai importantă decât ilustrarea se subiectele de culoare albă sau cenuşie).
preferă, în general, fotografia alb- Și în acest caz este mai potrivită o
negru celei color. Aceasta îi oferă fotografie alb-negru.
fotografului o mai mare libertate în Dacă culoarea este una dintre cele
alegerea simbolurilor artistice, pentru mai însemnate însuşiri ale subiectului
acele caracteristici ale subiectului care (floare multicoloră, fluture cu pete
trebuie interpretate, nefiind posibilă o colorate, pasări cu colorit viu, cer
descriere directă a lor: putere, forţă, incandescent la apusul soarelui), atunci,
tristeţe, tragism – caracteristici care pot desigur, se va alege fotografia color.

Accesorii
 Trepied, obiect de sprijin (ex. (reduce roșul și diferitele pete –
balustradă) sau săculeț cu nisip, boabe portrete și cărămizi ale clădirilor),
de fasole sau linte; galben (îmbunătățirea aspectului final
 Declanșator de la distanță sau al imaginii – orice tip de fotografie),
autodeclanșator (după 2 sec sau 10 sec); verde (separarea verdelui de alte culori
 Filtre colorate (permit trecerea stridente – plante și peisaje), albastru
propriei culori, blocându­le pe celelalte, (întunecă cele mai multe dintre culori și
în diferite grade): roșu (efect puternic și reduce contrastul unei imagini –
contrast sporit – peisaje), portocaliu atmosferă calmă și liniștitoare).

88
 Recomandări
 Folosiți un filtru de polarizare
TRUC pentru a reduce reflexiile cauzate
de soare.
Fotografiați color, în format RAW,  Extindeți modelele repetitive (forme,
apoi convertiți imaginea în alb­ culori,
ri, structuri, elemente)
elemente și în afara
negru, utilizând funcția Desaturate cadrului, oferind și mai multă
mult forță
din Photoshop. tiparului respectiv.
 Aveți grijă ca histograma să fie  Uneori, expunerile lungi oferă
distribuită și la extremitățile axei rezultate surprinzătoare în alb­negru.
alb
orizontale (zone întunecate – stânga,  Zilele înnorate pot fi excelente,
excelente de
zone luminoase – dreapta), pentru a asemenea, contrastul sporit conferind
obține contraste puternice. dramatism și o stare melancolică.
melancolic
 Acordați o atenție sporită liniilor,  Faceți fotografii nocturne alb­negru
umbrelor și formelor. pentru a scăpa de luminile galbene și de
 Puteți obține o gamă mai largă de poluarea luminoasă.
nuanțe și cu ajutorul unui bliț, pentru a  Utilizați Silver Effex Pro 2 (plugin
arunca lumini și umbre pe anumite zone pentru Adobe Photoshop și/sau
ale fotografiei. Lightroom), care văă poate ajuta să
 Puneți accent pe contraste de lumină, obțineți imagini alb­negru negru incredibile.
de culoare, de texturi, de stare etc.  Eliminați zgomotul de imagine cu
 Evidențiați texturile, atunci când ajutorul softurilor de editare,
editare atunci
lumina este intensă și cade oblic pe subiect. când acesta devine deranjant.
deranjant

110mm – f/5 – 1/100 – ISO100

89
 Fotografia cu smartphone-ul
Diafragma
De obicei, la smartphone­uri,
diafragma are o singură valoare, deci
rămâne fixă și nu o putem controla.
Timpul de expunere
La fel ca în cazul diafragmei, camera
smartphone­ului nu permite setarea
timpului de expunere, aparatul făcând
automat acest lucru, în funcție de
lumina ambientală.
ISO
Poate fi setat la anumite valori. De
exemplu, valorile pot fi: ISO 100, ISO
200, ISO 400, ISO 800 și ISO 1600. Cu
cât valoarea ISO este mai mică, cu atât
imaginile vor fi mai clare, însă vom
avea nevoie de mai multă lumină.
Atunci când valoarea ISO ajunge la
1600, imaginile capătă „zgomot de
imagine“ (image noise). Acesta este
deranjant pentru că se pierde din
informație și apar acele puncte care
seamănă cu „puricii“ de la TV.
Balansul de alb
Cele mai frecvent întâlnite setări sunt
următoarele: auto, lumina zilei, înnorat,
incandescent, fluorescent. Lumina
incandescentă de la becuri, fiind mai
90
caldă, are o tentă portocalie. Lumina
fluorescentă de la neoane, fiind mai
rece, are o tentă albastruie. Este indicat
să se facă setări manuale ale balansului
de alb, în funcție de lumina ambientală.
Expunerea
Sistemul de măsurare a expunerii la
smartphone­uri nu este atât de avansat
ca la aparatele foto digitale performante
(DSLR­uri și mirrorless­uri). Totuși
puteți să încercați această funcție,
focalizând în diverse puncte din
imagine, apoi compensând expunerea
în mod corespunzător.
Blițul
Se utilizează atunci când nu există
lumină suficientă. Totuși, blițul
smartphone­ului nu este atât de
puternic și cauzează umbre nedorite.
Puteți utiliza o veioză mai puternică sau
o lampă cu leduri.
Efecte speciale
Puteți experimenta și utiliza aceste efecte,
dar este mai indicat să fotografiați fără
efecte și să le obțineți prin postprocesare,
cu diverse softuri, deoarece
previzualizarea pe ecranul smartphone­
ului poate să vă inducă în eroare.
 Considerente generale
Un smartphone nu va egala niciodată
în performanțe o cameră digitală, în
primul rând datorită faptului că zoom­
ul acestuia este digital și nu optic, ceea
ce duce la o pierdere substanțială a
calității, atunci când se dorește
apropierea subiectului în cadru.
Excepție fac doar acele camere
digitale care îndeplinesc și funcția de
smartphone sau smartphone-urile care
au obiective externe atașate.
Lumix DMC-CM1 este primul
smartphone cu senzor de imagine de 1
inch și 20 de megapixeli. Acesta este
completat de obiectivul Leica, cu o
diafragmă luminoasă (f/2.8), cu ajutorul detection este de 25, iar ISO este accesibil
căruia se pot realiza fotografii la o
calitate foarte bună și se pot înregistra
videoclipuri în format 4k. Ecranul LCD
are 4,7 inchi, iar procesorul de 2.3GHz
este Qualcomm Snapdragon S801.
Memoria RAM de 2GB și memoria
internă de 16 GB pot fi majorate, până
la 128GB, cu un card microSD.
Sony QX1 este o minicameră digitală,
care se poate atașa la un smartphone, cu
care comunică prin Wi­Fi sau NFC (Near
Field Communication), transformându­l
într­o cameră digitală performantă,
comenzile putând fi efectuate de pe
ecranul tactil al acestuia. Senzorul este de
tip APS­C și are 20 de megapixeli.
Minicamera are montură de tip E, la care
se pot atașa diverse obiective Sony.
Procesorul este de tip Bionz X, numărul
de puncte de autofocus prin contrast
în intervalul 100­16000. Minicamera
dispune chiar de un minibliț încorporat,
poate înregistra Full HD AVCHD 30p,
fotografiază RAW+JPEG și are slot
pentru card SD.

Panasonic Lumix DMC-CM1 Smartphone cu Sony QX1

Încadrarea
Camerele foto ale smartphone­urilor, au vizibil în colțurile cadrului. Aceste
un obiectiv wide, cu un unghi de distorsiuni, în formă de pernă
cuprindere mare, zoom­ul fiind doar (pincushion), deformează imaginea,
digital, care este echivalent cu un creând astfel un efect neplăcut atunci
„crop“ al imaginii. când fotografiați oameni.
Obiectivele wide prezintă distorsiuni Soluția este să nu poziționați fețele
ale imaginii, care se manifestă cel mai oamenilor la extremitățile cadrului.
91
 Recomandări
Evitați fotografierea în lumină slabă.
Cele mai bune imagini cu smartphone­
ul se pot face sub lumina naturală,
având soarele în spate. Dacă soarele
bate din lateral, protejați obiectivul
camerei cu mâna sau cu o șapcă.
Exponometrul încorporat mărește în
mod automat sensibilitatea ISO a
senzorului, atunci când detectează o
lumină insuficientă, ceea ce duce la
zgomot de imagine și la pierderea
calității acesteia. O soluție ar fi să
fotografiați cu filtru sepia sau alb-
negru, deoarece acestea îndepărtează
zgomotul de imagine.
Lumina integrată a unor smartphone­
uri nu poate înlocui blițul, dar este
foarte utilă când faceți portrete la apus
sau pentru a obișnui ochii cu lumina
ulterioară a blițului, evitând, astfel,
efectul de ochi roșii.
Asigurați-vă că folosiți cea mai bună
rezoluție a telefonului.
Configurați anterior smartphone­ul să
facă fotografii la rezoluție maximă
(5Mp, 8Mp sau 12Mp), pentru a putea
surprinde instantanee, fără a mai face
reglaje ale imaginii. Fotografia la
calitatea cea mai bună posibilă face ca
editarea ulterioară să ducă la rezultate
acceptabile.
Obțineți efecte artistice apropiindu-
vă de obiecte.
Profunzimea imaginii de câmp poate
părea o sintagmă pretențioasă și
complicată, dar în realitate este foarte
ușor de reglat atunci când faceți
fotografii. Pur și simplu apropiați-vă de
subiect și izolați­l cu ajutorul funcției
de auto-focus.
92
În acest fel, obiectele din jur vor
deveni neclare, iar fotografia va
beneficia de un efect artistic, care o va
apropia de cele realizate cu camere
digitale performante.
O fotografie poate arăta mult mai
bine atunci când îi aducem mici
îmbunătățiri prin editare.
Cele mai frecvente aplicații de editare
sunt: Snapseed și PS Express (Android
+ iOS), Cymera (Android), FX Studio
Pro și PhotoForge2 (iOS). Cu ajutorul
acestora se pot efectua anumite operații
asupra unei imagini captate cu
smartphone­ul: modificarea lumi­
nozității, contrastului, saturației,
balansului de alb și expunerii unei
imagini, reducerea zgomotului din
imagine, schimbarea dimensiunilor în
pixeli a unei imagini, schimbarea
dimensiunilor fișierului, rotirea unei
imagini, aplicarea de filtre și de rame
foto, distribuirea fotografiilor prin e­
mail și în rețelele de socializare.
Nu aplicați filtre de colorizare pe
imagine fără un motiv justificat.
Majoritatea fotografiilor arată mai
bine în culorile lor naturale. Folosiți
filtrele doar atunci când vreți să faceți
mici retușuri de culoare. Aveți grijă să
salvați fotografia în original, înainte de
a aplica filtrele.
Protejați, cu grijă, de praf lentila
smartphone-ului.
O lentilă se poate murdări chiar și în
buzunar, așa că este bine să aveți mereu
la dumneavoastră o cârpă moale, cum
este cea pentru șters ochelarii.
 Nu folosiți zoom-ul digital, ci
apropiați-vă de subiect.
Dacă smartphone­ul dumneavoastră
nu beneficiază de zoom optic, orice
utilizare a zoom-ului digital, va genera
o pierdere dramatică în calitatea
imaginii.
Gruparea fotografiilor maschează
micile defecte din imagini.
Un simplu colaj din fotografiile
realizate poate muta interesul pe
conținut și pe dinamică, și mai puțin pe
detaliile tehnice. În plus, repetarea temei
din mai multe ipostaze ne poate oferi
mai multe perspective asupra unui obiect.
Eliminați problemele generate de bliț.
E bine să nu folosiți blițul, atunci
când puteți folosi o sursă de lumină
naturală sau artificială. Blițul atașat la
camerele smartphone­urilor, oricât de
performant ar fi, nu va reda o lumină
difuză, plăcută și va crea umbre. O
soluție ar fi utilizarea unui bliț extern,
comandat prin smartphone.
Utilizați funcția de temporizare
pentru fotografia selfie.
Dacă vreți să faceți o fotografie selfie,
este mai indicat să utilizați funcția de
temporizare a camerei, deoarece
obiectivul pentru selfie are o rezoluție
slabă, iar imaginea apare deformată,
împreună cu brațul persoanei și cu
amănunte de tip personal.
Programați smartphone­ul să facă
fotografia după 10 secunde, sprijiniți­l
de un obiect solid și așezați­vă liniștiți
la 1­3 metri distanță, așteptând
finalizarea fotografiei. Evitați să stați
93
foarte aproape de smartphone, pentru a
obține trăsături nedeformate ale feței.
Obțineți efecte speciale cu
perspectiva broaștei și a păsării.
Dacă doriți să caricaturizați un
personaj, fotografiați­l de jos
(perspectiva broaștei) sau de sus
(perspectiva păsării).
Așteptați memorarea fotografiei.
Nu mișcați aparatul imediat după
declanșare. Imaginea este salvată
corect doar după ce este afișată pe
ecranul smartphone­ului. Altfel, riscați
să obțineți o fotografie neclară.
Nu vă încredeți total în ecranul LCD.
De regulă, redarea este mult diferită
de fotografia în sine, datorită diferenței
de rezoluție dintre imaginea captată și
cea redată pe ecran. De exemplu, o
fotografie de 6 megapixeli (3000x2000)
poate arăta foarte bine pe un ecran
LCD cu rezoluția de 960x540pixeli, dar,
vizualizată pe un monitor de înaltă
rezoluție sau pe hârtie fotografică,
poate arăta deplorabil.
Instalați și utilizați aplicația Fast
Camera Burst.
Dacă vreți să faceți fotografie sportivă,
utilizați aplicația Fast Camera Burst,
care permite efectuarea a până la 100 de
fotografii pe secundă, dar la rezoluții
mai mici decât rezoluția maximă.
Fotografiați cât mai des, cu diverse
setări ale camerei foto.
Experimentați tot timpul, efectuând
cât mai multe fotografii, schimbând
setările camerei foto, pentru a o putea
exploata la performanțele maxime.
 7 trucuri pentru a obține fotografii artistice cu smartphone-ul
1) Panoramă cu același personaj în
mai multe locuri (panodash).
Țineți smartphone­ul în poziție
verticală și fotografiați mai multe cadre,
în care treimea din dreapta a cadrului
anterior să se suprapună cu prima
treime a cadrului următor. Cereți
2) Panoramă din mașină (pano
drive-by).
Setați smartphone­ul pe fotografiere
în rafală (burst). Țineți­l în poziție
verticală, deschideți geamul mașinii și
fotografiați mai multe cadre, pe care le
uniți acasă cu Panorama Maker.
3) Zoom cu binoclul.
Utilizați un binoclu pe care­l puneți
cu vizorul în fața camerei smartphone­
ului. Veți obține o imagine mărită, fără
a pierde din calitate, deoarece zoom­ul
este optic, spre deosebire de zoom­ul
digital al smartphone­ului, care
mărește forțat centrul imaginii, aceasta
apărând pixelizată.
4) Obiectiv macro.
Picurați cu penseta o picătură de
apă peste lentila camerei. Peste
picătură așezați un obiect micros­
copic sau o insectă minusculă, apoi
faceți fotografia.
94
persoanei fotografiate să se mute dintr­
un loc în altul și fotografiați­o doar în
cadrele impare. Uniți fotografiile cu
Panorama Maker și veți obține o
panoramă ireală, cu prietenul
dumneavoastră stând în picioare sau
așezat în diverse locuri.
5) Utilizați reflectorul unui
autoturism pentru a lumina fețele.
Husa reflectoare, care vă protejează
mașina de razele soarelui, poate fi
utilizată pentru a lumina fețele, atunci
când fotografiați în contralumină.
6) Trepied din carton și buton
declanșator de la căști.
Deoarece smartphone­ul este foarte
ușor, puteți confecționa un trepied din
carton, pentru a evita fotografiile
mișcate. Atașați căștile și puteți
fotografia acționând butonul aflat pe
cablu, cu care răspundeți la apeluri.
7) Fotografii subacvatice.
Puneți smartphone­ul, cu camera în
jos, într­un pahar rotund de sticlă, pe
care­l scufundați două treimi în apă.
Faceți fotografia, lăsând să apară în
treimea superioară fundalul exterior.
Rotiți apoi fotografia la 180 de grade,
cu ajutorul unui soft corespunzător.
 Cele mai bune smartphone-uri

iPhone 6 iPhone 6 Plus

Samsung Galaxy Note 4 Spigen HTC One (M8)

Motorola Moto X Oneplus One

Samsung Galaxy S5 Sony Xperia Z3

Google Nexus 5 LG G3

95
 Modul Movie (video)

Distanță focală
În loc să ajustați cadrul din zoom,
este mai indicată utilizarea unei
distanțe focale fixe și a unui trepied pe
rotile, mișcând trepiedul înainte sau
înapoi, în funcție de cadrul dorit.
Alegeți o distanță focală medie pentru
planurile generale sau o distanță ușor
tele pentru portrete.
Distanțele ultra-wide sau tele dau
senzația de lipsă de naturalețe, iar la
apropierea de subiect se activează
focalizarea automată și imaginea
devine neclară. Puteți seta de la început
distanța focală la maxim și dezactivați
autofocusul.

Planuri de filmare
Plan de ansamblu: persoana este foarte Prim-plan (close-up): subiectul apare
îndepărtată, decorul fiind majoritar. în imagine de la limita de jos a
Plan general: persoana este redată pieptului până deasupra capului,
împreună cu decorul în care se află, dar elementele de fundal fiind minoritare.
se găsește într­un plan mai apropiat. Plan detaliu: se evidențiază un
Plan larg (mediu): persoana este detaliu uman (grimasă, mâna pe clapele
redată în întregime, restrângând la pianului) sau un obiect (tablou, vază cu
minim elementele de decor. flori, insectă, floare etc).

Recomandări
verticală (tilt), utilizând trepiede de
TRUC calitate cu cap mobil, care asigură
deplasări foarte fine ale aparatului.
Dacă aveți experiență în filmări,  În cazul unui interviu, evitați ca
renunțați la trepied și utilizați persoana să privească direct spre
unghiuri inedite de filmare, cum ar fi obiectiv, filmând ușor de sus și puțin
filmarea de jos (perspectiva broaștei din lateral, creând, astfel, spațialitate.
– simbolizează supunerea) sau
filmarea de sus (perspectiva păsării
– simbolizează dominația). TRUC

Mișcarea aparatului pe orizontală

 Evitați monotonia în filmare.
Începeți cu cadru foarte strâns de
detaliu (5­10 secunde), lărgiți cadrul
utilizând celelalte planuri, iar la final
încheiați cu un plan de ansamblu.
Deplasați camera cât mai lent posibil.
 Se pot efectua și mișcări pe
(pan), de la stânga spre dreapta este
similară scrisului, fiind comună
ochiului, dar poate deveni plictisitoare.
Încercați să filmați și invers, de la
dreapta spre stânga, pentru a rupe
monotonia și a crea efecte interesante.

96
  Utilizați surse de lumină externe
(lămpi cu leduri) în interior (încăperi slab
iluminate) sau în exterior (când apar
umbre nedorite pe fețele personajelor).
 Ca și în cazul fotografiilor, cele mai
spectaculoase filmări se obțin în „orele
de aur“ (30min înainte și 60min după
răsăritul soarelui, 30min înainte și după
apusul soarelui), mai ales în „ora
albastră“ (20 de minute după ce
soarele trece de linia orizonului), când
cerul este de un albastru închis.
 La filmarea spectacolelor de orice gen
este mai indicat să utilizați un microfon
extern sau să luați semnalul audio direct
de la stația de amplificare, pentru a evita
zgomotul de fond. La terminarea unei
anumite secvențe din spectacol, filmați
sala și aplauzele publicului.
 Un film de vacanță nu trebuie să
depășească 45 de minute, iar în cazul
evenimentelor familiale acesta trebuie
să aibă maxim 15 minute. Eliminați la
montaj părțile lipsite de interes, altfel
filmul devine plictisitor.
Formate video
(Quad HD = Ultra HD = 4k, iar 4K/2K = Cinema 4K = C4K)
97
 Nu exagerați cu efectele la tranzițiile
dintre secvențele video. În televiziune se
utilizează efectul de tăiere bruscă (cut) și
estompare către un fond negru, către o
imagine sau către primele cadre ale
secvenței următoare (fade).
 La montaj, alternați prim-planurile cu
planurile de ansamblu și cu cadrele negre.
Utilizați pasaje derulate invers, pentru a
obține efecte surprinzătoare. Imaginile
tremurate pot fi stabilizate cu aplicația
SteadyHand (www.dynapel.com).
 Pentru montarea imaginilor puteți
utiliza una din următoarele aplicații:
Adobe Premier, Pinnacle Studio, Magix
Movie Edit Pro sau Final Cut Pro X.
 Videoclipurile pentru Internet
necesită o compresie anterioară (MP4).
TRUC
Copiii trebuie filmați de la
înălțimea acestora. Îngenuncheați sau
utilizați un minitrepied pentru a
obține înălțimea corepunzătoare a
aparatului. Același lucru este valabil
pentru câini, pisici sau alte animale.
 Bibliografie
Revista WHAT DIGITAL CAMERA
Revista DIGITAL CAMERA WORLD
Revista AMATEUR PHOTOGRAPHER
Revista PHOTO LIFE BUYER’S GUIDE 2015
Revista GETTING STARTED IN DIGITAL PHOTOGRAPHY
Revista TEACH YOURSELF PHOTOGRAPHY
Tom Ang – THE COMPLETE PHOTOGRAPHER
National Geographic ­ FUNDAMENTALS OF PHOTOGRAPHY
Jaime de Diego – DOMINA TU CÁMARA
www.luchotv.com – CLASES DE FOTOGRAFIA DIGITAL
Foto­Video – FOTOGRAFIA DIGITALĂ – TEHNICĂ ȘI COMPOZIȚIE
Foto­Video – 500 DE SFATURI DE FOTOGRAFIERE
www.photocami.ro – PORTRETUL ÎN FOTOGRAFIA DIGITALĂ
Cristina Țintă ­ TOP 15 SFATURI PENTRU FOTOGRAFII ALB­NEGRU REUȘITE

Site-uri de fotografie digitală

fotonic.webnode.ro www.photographyreview.com
www.f64.ro/blog/ www.shutterbug.com
www.dpreview.com www.photo.net
http://snapsort.com/compare www.photoworkshop.com
www.nikonisti.ro www.canon.com
www.foto­magazin.ro www.nikon.com
www.fotoclass.ro www.sony.com
www.clubulfoto.com www.kodak.com
www.imaging­resource.com www.fujifilm.com
www.megapixel.com eu.fotolia.com
www.pcphotomag.com 1x.com

98
 Cuprins

Cui i se adresează acest ghid? – 3

Noțiuni generale de fotografie digitală – 5
Triunghiul expunerii ­ 6
Clasificarea camerelor foto digitale – 7
Clasificarea obiectivelor (lens) – 9
Tipuri de monturi ale obiectivelor – 10
Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor – 11
Principalele moduri de expunere – 12
Camera digitală potrivită – 13
Criterii de alegere a unei camere foto digitale – 14
Parametrii expunerii – 16
Părțile componente ale unei camere foto digitale – 19
LCD­ul unei camere foto digitale – 20
Mini LCD­ul unui DSLR – 21
Tipuri de carduri de memorie – 23
DSRL (Digital Single­Lens Reflex) – 24
DSLR­urile de la Canon – 27
DSLR­urile de la Nikon – 27
DSLR­urile de la Pentax – 28
DSLT­urile de la Sony – 28
MILC (Mirrorless Interchangeable­Lens Camera) – 29
Mirrorless­urile de la Nikon – 30
Mirrorless­urile de la Olympus – 30
Mirrorless­urile de la Panasonic – 30
Mirrorless­urile de la Canon – 31
Mirrorless­urile de la Fujifilm – 31
Mirrorless­urile de la Samsung – 31
Mirrorless­urile de la Sony – 32
Facilități introduse de mirrorless­uri – 33
Review: Sony A7 II – pro și contra – 36
Lista DSRL (Digital Single­Lens Reflex) – 38
Lista DSLT (Digital Single­Lens Translucent) – 40
Camere digitale medium­format – 40
Lista MILC (Mirrorless Interchangeable­Lens Camera) – 42
Lista LSCC (Large Sensor Compact Camera) – 46
99
FOTOGRAFIA ARTISTICĂ – 49
Reguli de compoziție – 51
Fotografia macro – 53
Fotografia portret –57
Fotografia de eveniment – 63
Fotografia sportivă – 66
Fotografia peisagistică – 69
Fotografia panoramică – 73
Fotografia crepusculară – 76
Fotografia nocturnă – 79
Fotografia din călătorie – 82
Fotografia wildlife – 86
Fotografia alb­negru – 88

Fotografia cu smartphone­ul – 90
7 trucuri pentru a obține fotografii artistice cu smartphone­ul – 94
Cele mai bune smartphone­uri – 95
Modul Movie – 96
Bibliografie – 98
Site­uri de fotografie digitală – 98

fotonic.webnode.ro

100