Procese fotografice

NOTIUNI GENERALE DE TEHNICA FOTOGRAFICA.

1.Constructia aparatului de fotografiat.

Un aparat cu vizare directa prin obiectiv (SLR) foloseste un singur obiectiv

pentru a viza scena si a prelua imaginea. In momentul in care se apasa pe
butonul declansatorului, oglinda reflex, care a reflectat pana atubci lumina in
vizor (prin pentaprisma) se va deplasa in sus, permitand imaginii sa ajunga la
planul filmului(sau sezorului in cazul ap. digital).

1
Procese fotografice

Perdeaua obturatorului se va deschide (cu un anumit timp) astfel incat lumina

va putea impresiona filmul, dupa care se va inchide la loc si oglinda va reveni
in pozitia initiala. Astfel in momentul in care are loc imprimarea imaginii pe
film sau sensor nu avem imagine in vizor.

2.Obiective
Obiectivul este un sistem optic ce are in componenta diferite tipuri de lentile,
concave si convexe, proiectate pentru a focaliza lumina intr-un punct comun.
Caracteristicile principale ale obiectivelor sunt DISTANTA FOCALA si
LUMINOZITATEA. In functie de DISTANTA FOCALA (unghiul de
cuprindere) avem urmatoarele tipuri de obiective:
-Obiectivele normale: la aparatele de format 35mm(formatul filmului)
obiectivele de 50mm sunt considerate normale. Ofera un unghi de vizare de
aprox. 45 de grade – similar ochiului uman.Produc imagini cu o perspectiva
naturala si nedistorsionata.
-Teleobiective: distanta focala mai mare de 60 mm.
-Grandangulare: distanta focala mai mica de 50 mm- unghi de cuprindere
mare, inregistreaza o mai mare parte a scenei. Ajung pana la 180 de
grade( obiectiv fisheye)
-Transfocatoare: obiective cu distanta focala variabila (obiectivele
ZOOM) .Permit lentilelor din interior sa gliseze pe un sistem care favorizeaza
schimbarea distantei focale fara a schimba obiectivul. Pe langa sistemele
uzuale de obiective mai exista o multitudine de alte sisteme optice si accesorii
cum ar fi sistemul MACRO. Obiectivele de tip macro au capacitatea de a
focaliza la distanta mica.

2
Procese fotografice

LUMINOZITATEA unui obiectiv este data de gradul maxim de deschidere al

DIAFRAGMEI. Deschiderea diafragmei indica marimea orificiului din
mecanismul cu diafragma din obiectiv. Cu cat este aleasa o deschidere mai
mare a diafragmei, cu atat mai multa lumina va cadea pe film intr-un interval
de timp dat.

Distanta focala a obiectivului si diafragma vor afecta CAMPUL DE

PROFUNZIME al imaginii. Profunzimea reprezinta “zona de focalizare
acceptabila dintr-o fotografie”, in aceasta zona fiind clare toate obiectele
aflate la aceeasi distanta de aparatul de fotografiat, celelalte elemente din
imagine aflate in spatele sau in fata subiectului fiind clare doar intr-o anumita
masura.
Astfel: obiectivele cu o distanta focala mica (unghi de cuprindere mare)-
superangularele vor avea un camp de profunzime mare iar teleobiectivele un
camp de profunzime mic.
Cu cat focala este mai mare cu atat zona de claritate va fi mai mica.
Cu cat diafragma unui obiectiv este mai deschisa cu atat campul de
profunzime va fi mai mic.

3
Procese fotografice

3. Film/digital…
Cand ne gandim la o fotografie, trebuie sa ne gandim la mesaj, si nu la
format. Indiferent ca e film sau digital, trebuie sa ne gandim ce vrem sa
spunem prin acea imagine.
Pentru a fotografia, avem nevoie de un suport – film sau digital. Filmul poate
fi alb/negru sau color (negativ sau reversibil). Sensorul digital poate fi si el de
mai multe feluri (CCD,CMOS,Foveon,SuperCCD etc…).
Diferente intre film si digital:
-granulatie (arata diferit pe film fata de digital; in cazul filmului granulatia
depinde de tipul de film folosit si de metoda de developare; la digital,
granulatia, numita,mai exact, zgomot(noise) depinde de nivelul de iso la care
setati aparatul;
-latitudine (se refera la intervalul de tonuri intre negru si alb pe care il poate
reda un suport. In general filmul are latitudinea mai mare decat digitalul,
permitand si o trecere subtila de la tonuri medii spre straluciri, in timp ce
digitalul prezinta o trecere brusca, violenta)
-rapiditate (digitalul permite un acces rapid, instant la informatie, in timp ce
in cazul filmului trebuie sa asteptam developarea)
-stocare (filmul se deterioreaza sub influenta factorilor externi- in principal
temperatura si umiditatea, in timp ce digitalul depinde de tehnologiile de
stocare, avand nevoie de upgradeuri continue. In acelasi timp, deteriorarea
unui mediu de stocare duce la pierderea iremediabila a informatiei…)

4
Procese fotografice

SENSIBILITATEA

Sensibilitatea filmului sau a senzorului determina lumina necesara pentru ca fotografia sa fie corect
expusa. O sensibilitate mica inseamna ca este nevoie de o cantitate mai mare de lumina, care poate fi
compensata fie din diafragma (se deschide mai mult diafragma), fie din timpul de expunere (se mareste
timpul de expunere).

Sensibilitatea se masoara in diferite unitati:

ISO/ASA: 50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 6400

DIN: 18, 21, 24, 27, 30, 33, 36, 39

GOST: 45, 90, 180, 350, 700, 1400, 2800

Sensibilitatea, timpul de expunere si diafragma constitue de fapt parametrii de baza ai unei fotografii.
Intre ei exista o stransa relatie. Valorile tabelului de mai jos NU sunt generale, ci grupate intamplator
doar pentru exemplificare

 Timp de expunere   Diafragma   Sensibilitate 

1/15 f/16 50

1/30 f/11 100

1/60 f/8 200

1/125 f/5.6 400

1/250 f/4 800

1/500 f/2.8 1600

1/1000 f/2 3200

Asadar daca in conditiile noastre presupunem ca la diafragma f/5.6

5
Procese fotografice

exponometrul indica un timp de expunere corect de 1/125, insa noi vrem sa

fotografiem cu o diafragma mai deschisa cu o treapta (f/4), inseamna ca va
patrunde de 2 ori mai multa lumina, in consecinta, pentru a avea aceeasi
expunere va trebui sa setam un timp mai scurt cu o treapta, adica 1/250. Daca
suntem pe ISO 400, diafragma f/8 si exponometrul ne indica un timp de 1/250,
insa noi vrem sa folosim ISO 100, putem fie sa folosim un timp de expunere cu
2 trepte mai lung, adica 1/60 (pentru ca sensibilitatea este mai mica cu 2
trepte, si trebuie sa compensam cu de 2 ori mai multa lumina), fie folosim o
diafragma cu 2 trepte mai deschisa, adica f/4.

IMPORTANT!
O valoare a sensibilitatii ridicata poate suna tentant pentru ca ne ofera un
timp de expunere mai scurt, insa calitatea imaginii scade, deoarece
senbilititate mare inseamna granulatie mare, in consecinta o rezolutie mai
mica a imaginii rezultate.

TEMPERATURA DE CULOARE

Temperatura de culoare este un parametru secundar, care indica dominanta

de culoare provenita de la sursa de lumina. Exista surse de lumina cu lumina
alba (soarele la amiaza, cu cer putin innorat, bliturile de studio). Insa exista
multe surse de lumina ale caror spectru nu este uniform si care au anumite
nuante in proportie mai mare sau mai mica fata de altele.

Asadar, un bec cu incandescenta, va avea o lumina cu o temperatura scazuta

de culoare, noi percepand-o ca o lumina “calda” din cauza ca ii lipseste
componenta spectrala de inalta frecventa (albastrul) si avand o nuanta
galbuie/rosiatica. Pe cand neoanele, de exemplu, au o temperatura de culoare
ridicata, deoarece le lipseste componenta de culoare joasa, si au o nuanta
albastruie, noi percepand-o ca o lumina “rece”.

Compensarea acestui dezechilibru se face cu ajutorul filtrelor de culoare, sau

a balansului de alb la aparatele digitale. Balansul de alb nu face altceva decat

6
Procese fotografice

sa compenseze lipsa unei componente a spectrului vizibil. Daca avem lumina

calda, compensam cu un filtru albastru pentru a obtine culorile naturale, si
invers.

IMPORTANT!
La aparatele digitale, in modul AWB (Auto White Balance) aparatul poate
face anumite greseli. Chiar daca este lumina alba, naturala dar in cadru exista
subiecte portocalii sau rosii, aparatul poate interpreta acest cadru ca fiind in
lumina calda, in consecinta compensand cu un filtru albastru, imaginea iesind
nenaturala. Este recomandata setarea balansului de alb inainte de tragerea
cadrului. In cazul in care nu s-a facut, acest lucru poate fi corectat la post-
procesare.