Lumina este esenta oricarei fotografii

Tehnici de utilizare a luminii in natura. Pentru ca o imagine sa existe, sunt trei elemente pe care un fotograf trebuie sa le inteleaga: lumina, compozitia si subiectul. Subiectul unei imagini este direct legat de scopul imaginii. Plasarea subiectului in cadru este critica pentru realizarea unei compozitii reusite. Dar lumina este cea care va face sau va desface o fotografie. Fara lumina, o imagine nu ar putea fi inregistrata pe film. Iar "Fotografie" inseamna in cele din urma "a scrie cu lumina"... va puteti imagina ceva mai sublim?... eea ce am invatat de!a lungul anilor este ca la fiecare imagine se potriveste o anumita lumina. Daca lumina nu este buna, fotografia nu va fi reusita. "n subiect excelent, cu o compozitie buna, vazut intr!o lumina plata, cenusie si plictisitoare, va duce negresit la o imagine plata, cenusie si plictisitoare. Pe de alta parte, un subiect de zi cu zi, cu o compozitie decenta, intr!o lumina radianta si dramatica va duce la o imagine care se va regasi in fisierul meu de reusite. Lumina din fata (in ochi) #ste lumina pentru incepatori, cand soarele lumineaza fata subiectului peste umarul fotografului, oferind uniformitate. $a amintiti de zilele in care un unc%i aseza intreaga familie frumos in plin soare cu lumina in oc%i? Si toti se strambau, de%, este greu sa stai cu oc%ii desc%isi, sa zambesti si sa dai bine in poza, cu lumina soarelui in oc%i... "mbrele sunt minime, din cauza luminii plate. In lumina aceasta este destul de usor de lucrat, dar rezultatele nu vor fi prea bune. &u exista adancime, texturile sunt ca si inexistente, detaliile sunt sterse. In fotografia de natura, lumina din fata isi are avanta'ele si dezavanta'ele ei, dar pentru pentru un fotograf de peisa', este de cele mai multe ori un dezastru. Scena nu are nici o dimensiune, nu are dinamism, este stearsa, ceea ce reprezinta defecte importante pentru dramatismul unei imagini. Pe de alta parte, multi fotografi de animale salbatice prefera lumina din fata. Desi nu va produce cel mai impresionant efect, poate, in sc%imb, prezenta animalul la intreaga lui maretie, cu toate detaliile. In toata perfectiunea si splendoarea lui. (umina din fata poate fi un aliat in cateva alte circumstante: fiecare fateta a subiectului este iluminata, in acest fel oferindu! se o cantitate maxima de informatie. Spre exemplu, fotografii

de ar%itectura pot reda toate detaliile unei cladiri. (umina din fata este o buna sursa de exercitiu pentru fotografii incepatori. Sa obtii expuneri corecte este destul de usor, caci exista putine umbre sau zone luminate puternic, care sa poata pacali sistemul de masurare al camerei. )ceasta lumina este in general utilizabila, dar nu este o idee buna sa te bazezi numai pe ea. Lumina din Spate (contre-jour, "in lentila") )ici intram de'a in alte c%estiuni... u lumina din spate se pot obtine rezultate cat se poate de dramatice. Forma se poate reda ca umbra sau incon'urata de o corola luminoasa. )cest tip de lumina poate da rezultate exceptionale. Perfect, si atunci de ce sa nu utilizezi lumina din spate tot timpul? In principal, pentru ca este greu de stapanit. *rebuie sa te descurci incon'urat de probleme de tip flare, expunere dificila, contrast crescut... ea mai buna metoda de a trata lumina din spate este de a folosi un spotmetru. Daca aparatul de fotografiat pe care il folosesti nu are asa ceva, trebuie sa te apropii si sa faci o citire a luminii in zona cea mai critica, pe care sa o folosesti mai apoi ca valoare a expunerii, cu sau fara corectie, dupa cum doresti sa exprimi subiectul... e banal+ e simplu este+ "nde sunt problemele ma'ore de care spuneai? ! veti intreba. ,da, dar acum ca ai expunerea corecta pentru subiect, fundalul este probabil complet sters... Subiectul tau arata perfect, dar din tot restul imaginii nu se vede nimic, totul este alb si indescifrabil... Daca lucrezi pe negativ color, se poate realiza o printare cu mascare si alte trucuri fotografice, iar ceva din detaliile din fundal pot fi recuperate. Daca folosesti dia, problema este mult mai distrugatoare, din cauza pla'ei de expunere mult mai redusa. Filmele dia accepta o pla'a de contrast mult mai mica. -reselile de expunere costa si, de obicei, nu pot fi recuperate. #%, dar nu trebuie sa disperi. #xista solutii... el mai simplu este sa te apropii de subiect, sa elimini cat mai mult din fundal din imagine. Daca poti muta subiectul, pune!l intr!o zona in care fundalul distrage cat mai putin atentia. De exemplu, fundalurile mai inc%ise la culoare sau cele care pot fi scoase din focus merg destul de bine. Pentru un rezultat mai .P/01 2!fesional3, se poate folosi un reflector. In afara de efectul asupra subiectului, trebuie luat in calcul si efectul asupra imaginii tale: oricine te vede cu reflectoarele, va zice : .e clar ca asta este profesionist, 'os caciula...1. /eflectoarele 2suprafete reflectorizante colorate in general in alb ! pentru o lumina mai blanda, argintiu ! pentru o lumina mai dura, sau auriu ! pentru o lumina mai calda3 nu fac decat sa redirectioneze lumina soarelui 2sau lumina principala3 spre subiect. In acest fel simplu, cu mai multa lumina pe subiect, va fi mai usor de ec%ilibrat imaginea, pastrandu!se in acelasi timp dinamismul luminii din spate. Flas%!ul Fill!in poate de asemenea da o nuanta profesionala imaginii. In zilele noastre, cand pana si aparatele .point!and!s%oot1 beneficiaza de posibilitatea de fill!in, aceasta modalitate este usor de folosit si da rezultate foarte bune. Dar si aici exista ceva probleme. (umina directa de la flas% este destul de dura. Dar se poate utiliza un reflector de dimensiuni mai mici pentru flas%...

Indiferent de modificare, cu **( vei avea lumina corecta necesara unei expuneri bune. 0 alta problema: flare. )dica cerculetele sau %exagoanele luminoase care apar pe imagine atunci cand fotografiezi cu sursa de lumina in fata 2geometria flare!ului este data de forma diafragmei3. Plus pierderea contrastului in imagine. "neori este interesant, dar nu prea des. )sa ca este o idee buna sa bloc%ezi lumina directa in lentila, fie cu un parasolar, fie cu mana, fie cu altceva. Se poate fotografia mai orisice cu lumina din spate. Dar de un dramatism special sunt siluetele. #ste simplu, masoara lumina de pe fundal si expune pentru valoarea obtinuta. Lumina laterala

)ccentueaza tridimensionalitatea subiectului: forma, textura, umbre, toate devin mai evidente. )par culmi si vai de lumina si umbra. )dancimea subiectului creste prin alternarea acestor mici zone de contrast. Daca folosesti soarele ca sursa principala de lumina laterala, trebuie sa fotografiezi fie la apus, fie la rasarit. In studio, in sc%imb, este la latitudinea ta cum pozitionezi luminile si subiectul. (umina laterala poate fi folosita pentru a separa un subiect de fundal. )cest truc poate face dintr! o imagine de duzina o fotografie castigatoare. Lumina blanda (soft) #ste nondirectionala si produce un efect de invaluire a subiectului. &u exista lumini si umbre prea puternice, asa ca nu se pierd detalii. In exteror, aceasta lumina caracterizeaza zilele luminoase dar cu cer acoperit, sau zonele cu umbra uniforma. In interior, acelasi efect poate fi obtinut cu a'utorul unei cutii de lumina, a unei umbrele, sau prin reflectarea luminii pe un tavan sau perete4panou alb. Florile si oamenii sunt doua subiecte care sunt favorizate de lumina blanda. "mbrele urate de sub nas si oc%i sunt ca si inexistente. Pentru flori, toate detaliile pot fi redate cu rezultate excelente in lumina blanda din zilele noroase. In lumina soarelui, contrastul este de obicei prea mare ca sa poata fi redat corect de pelicula, iar un flas% ar da destul de multa lumina brutala. In studio, pentru portrete, fotografii copiaza conditiile cu lumina blanda, care te a'uta mult la

expunere si nu accentueaza ridurile si liniile. Concluzie In functie de subiect, trebuie invatat cum sa utilizezi lumina pentru a obtine rezultatele pe care le doresti. Si mai ales, trebuie sa poti recunoaste acele situatii cu totul speciale, care ofera ceva extraordinar. Pentru mine, acestea vor fi intotdeauna asociate cu lumina portocalie reflectata de peretii lui &ava'o an5on. )proape ca puteai atinge lumina...

olosirea flash-ului ca lumina de umplere

Flas%ul ne da posibilitatea ca pe linga iluminarea in conditii de lumina slaba, sa il folosim ca o lumina suplimentara in timpul zilei. De multe ori avem ocazia sa fotografiem subiecte in contre! 'our 6contra lumina, cu soarele in spate7, si in ma'oritatea cazurilor subiectele apar pe film prea intunecate ca sa putem obtine detalii in subiect. 0 metoda folosita deobicei pentru a "lumina" subiectul in aceste cazuri, este supraexpunerea, sau expunerea pentru portiunile din umbra, ceea ce inevitabil duce la o supraexpunere in fundal, unde lumina este cu cel putin 8!9 trepte de expunere mai mare. Flas%ul poate sa elimine aceasta supraexpunere, rezultand o imagine balansata atit in fundal cat si in subiect. Principiul de baza care trebuie inteles este ca expunerea cu flas% pentru compensare este de fapt o dubla expunere simultana. 0 expunere este corecta pentru lumina ambienta, a doua expunere fiind data de lumina flas%ului. Daca expunerea pentru ambient este data de relatia viteza de obturare : diafragma, expunerea data de flas% este controlata de puterea flas%ului,

durata luminii data de flas%, daca este cu autoexpunere ori manual, si in final de distanta fata de subiect ori de desc%iderea de diafragma folosita. $iteza de obturare nu are influenta asupra acestui mod de iluminare, atita timp cit este cea indicata pentru sincronizarea cu flas%ul. )tentie trebuie acordata mai ales in natura, deoarece puterea declarata a flas%ului este mult mai mica decit intr!un studio ori un spatiu inc%is. &umerele directoare 6puterea7 ale flas%ului sunt mai mult indicatoare specifice date de fabricanti, si nu exista o standardizare in acest sens. Pe linga acest aspect, ma'oritatea flas%urilor destinate amatorilor sunt supralicitate la capitolul putere, in mod obisnuit, numarul g%id asociat fiind cu cel putin 849!8 trepte de expunere supraapreciat. In spatiu desc%is, neexistind obiecte care sa reflecte lumina flas%ului inspre subiect, puterea acestuia trebuie mai departe reconsiderata negativ. 0 formula matematica nu exista, si de aceea fiecare utilizator trebuie sa testeze flas%ul din dotare in aceste conditii. ,ulte dintre aparatele moderne si flas%urile avansate au posibilitati de calcul automat a luminii de umplere data de flas%, dar pentru a avea control deplin asupra imaginii finale, o combinatie de flas% **( 6masurare a luminii data de flas% direct de pe suprafata filmului7 si un aparat cu masurare interioara, vor da imagini optime. Iata un exemplu numeric de folosire a luminii de umplere cu flas% 6expunere manuala7: 8. determina expunerea pentru lumina ambienta: presupunem ca ne gasim in aer liber, soare, peisa', cu un subiect asezat cu spatele la soare. (umina ambienta de da o expunere corecta de 849;< la F8=. 9. determina cata lumina este necesara pentru a obtine un balans de iluminare intre fata subiectului si fundal: o lumina prea puternica de flas% va da o supraexpunere a subiectului fata de fundal si o imagine artificiala> o lumina prea slaba de umplere, nu va fi suficienta pentru a obtine detalii in figura. ?. viteza de declansare a obturatorului trebuie sa fie egala sau mai mica decit cea de sincronizare a flas%ului 6in acest caz @A849;<, ori @A84=<, etc.7. B. calculul pentru lumina de flas%: presupunand ca subiectul se afla la o distanta de 9m, folosind nr. g%id al flas%ului 6&-A?9 de ex.7 si diafragma necesara pentru fundal 6F8=7, rezulta ca distanta de 9m este optima pentru o iluminare corecta a subiectului cu lumina de flas%. Dar, nu uitati de faptul ca &- este mai mic in spatiu liber+ )ici, cum spuneam mai sus, nu exista o formula de calcul, dar se poate pleca in testari de la o compensare de :8, :9 diafragme. ;. compensind aceasta scadere de randament a luminii de flas%, rezulta ca diafragma necesara pentru a obtine o expunere normala pe subiect creste la FC!F88. Daca nu dorim sa supraexpunem fundalul, va trebui sa corectam corespunzator viteza de obturare, in acest caz la 848<<<. Dar in acest caz, flas%ul nu se va mai sincroniza corect cu aparatul+ e facem??? =. o solutie ar fi sa montam flas%ul mai aproape de subiect pentru a mentine expunerea corecta pentru fundal si viteza de sincronizare pentru flas%, ceea ce presupune un mod de conectie la aparat pentru sincronizare. -reu de realizat in natura si fara dispozitive ori cablu suplimentar si probabil un suport separat pentru flas%. D. solutia cea mai simpla este insa sa nu facem modificari de acest gen: o lumina de flas% corecta pe subiect, la randamentul maxim posibil, va rezulta intr!o imagine totusi artificiala, lumina de flas% fiind prea evidenta in spatiul ambient. De obicei se prefera ca subiectul sa fie subexpus cu 849!8 trepte de expunere fata de fundal, deci pentru ca fundalul si lumina de flas% sa fie balansate, a'ustam expunerea la 849;< si F88. )ceasta combinatie va rezulta intr!o subexpunere de E8 diafragma pentru lumina de flas%, si o supraexpunere de 8 diafragma pentru fundal, ceea ce se poate mari pe %irtie fara a da mari probleme. Daca se doreste o expunere mai exacta, se poate 'ongla cuplul viteza ! diafragma ori distanta flas% ! subiect. In final, aceasta te%nica de expunere va da imagini mult mai detaliate in umbre decat s!ar putea obtine folosind supraexpunerea ori diversele automatisme de expunere. u putina experimentare, fiecare poate sa o foloseasca odata stiind randamentul flas%ului din dotare in

spatiu desc%is.