Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURSFOTO
Vom parcurge :
Diafragma
Timpul de expunere
Valoarea ISO
Reciprocitatea
Citirea expunerii
Sub-expunerea si supra-expunerea
Zgomotul de imagine
Histograma
Neclaritatea si miscarea aparatului
Panning
ISO
2) Zgomot de imagine/
Culoare consistenta
Triunghiul
Expunerii
Controlul expunerii
Termenul de expunere se refera la cantitatea de lumina proiectata pe senzorul electric (sau
pelicula filmului) pe durata procesului de fotografiere.
Prin apasarea pe butonul declansatorului vom realiza o expunere ce poate fi de ordinul a
catorva ore, minute si fractiuni de secunda.
O expunere adecvata este un sincron reusit intre urmatoarele setari:
1.valoarea diafragmei (1/1 1/1.4, 1/2, 1/2.8, 1/4, 1/5.6, 1/8, 1/11, 1/16, 1/22, 1/32, 1/64)
2.viteza obturatorului (un timp de expunere mai lung sau mai scurt)
3.valoarea ISO (sensibilitatea senzorului electronic)
4.intensitatea luminii (naturala sau artificiala)
Diafragma
Lumina pentru a lovi senzorul electric va parcurge grupele de lentile din obiectiv. In acest
drum pe care-l parcurge prin lentila va intalni si partea mecanica numita diafragma.
Rolul diafragmei este de a lasa mai multa sau mai putina lumina sa treaca prin lentila.
Fluxul de lumina il putem controla prin diafragma. O deschidere maxima va permite
trecerea unei cantitati mari de lumina iar prin inchiderea ei vom diminua puterea luminii.
Diafragma va influenta direct expunerea si profunzimea de camp.
Aici poate fi locul unei confuzii intre valoarea numerica si deschiderea reala a diafragmei.
Sa urmarim desenul de mai jos ce reprezinta o lentila privita frontal. Prima imagine din
stanga reprezinta deschiderea maxima utila (vom putea observa diametrul lentilei fara
lamelele irisului). Este situatia cand trece
cea mai multa lumina prin obiectiv. In cazul
acesta lentila are o luminozitate de f:2.
Cand vom avea f/22 vom sti ca irisul lentilei
(lamelele sunt inchise) va optura fluxul
luminos ce parcurge lentila. Astfel
expunerea si profunzimea de camp vor fi
afectate.
O lentila fixa de 50mm poate avea trei constructii diferite si trei luminozitati diferite.
Ex. Canon 50mm o vom gasi pe piata in trei ipostaze: luminoziatea de f/1.2, f/1.4 si f/
1.8. Cu toate ca au aceeasi distanta focala (50mm) ele sunt construite diferit (grupele de
lentile sunt dispuse diferit), transparenta lentilei difera si ea. Intotdeauna luminozitatea
lentilei va fi un atu foarte important pentru orice fotograf (mai multe detalii in lectia lentila)
Cand cineva intreaba ce luminozitate are lentila se va referi la valoarea f.
Pe piata americana o lentila 50mm cu f/1.2 costa 1450$, o lentila 50mm f/1.4 costa 350$
si cea mai ieftina lentila de 50mm cu f/1.8 este 99,95$. Constructii diferite, luminozitati si
preturi la fel de diferite. Veti mai gasi notata diafragma si in felul urmator ex. f/2.8 sau
1:2.8
1.0 1.2 1.4 1.8 2.0 2.4 2.8 3.5 4.0 4.5 5.0 5.6 6.3 7.1 8.0 9.0 10 11 13 14
16 18 20 22 25 29 32 64
Timpul de expunere
Obturatorul este partea mecanica care realizeaza expunerea senzorului la lumina.
Viteza de expunere este cantitatea de timp (durata) prin care aparatul de fotografiat
inregistreaza realitatea.
Durata de expunere porneste de la 30’’ (30 sec.) pana la 1/8000 si chiar mai iute.
1/8000 reprezinta a opta mii parte dintr-o secunda!
Timpii de expunere foarte iuti (1/8000,1/4000,1/2000, 1/1000) sunt potriviti pentru
subiecte in miscare foarte rapida. Cu greu vom observa cu ochiul liber in cateva fractiuni
de secunda lucruri care se misca cu o viteza foarte mare.
Timpul de expunere se masoara in secunde si fractiuni de secunda.
Cei mai frecventi timpi de expunere folositi sunt intre 1/15s pana la 1/1000s .
Vitezele obturatorului:
1/8000 1/4000 1/2000 1/1000 1/500 1/250 1/125 1/60 1/30 1/15 1/8 1/4 1/2 1s 2s 4s
8s 15s 30s si optiunea bulb B (presetare)
Vom vorbi de viteze foarte scurte sau iuti ale obturatorului cand vom intalni valori intre
1/8000s si 1/1000s. Aceste viteze vor ingheta subiectul, actiunea. Ne putem gandi la
imagini din sport, raliu, reportaj.
O durata lunga sau timp mare de expunere vom avea cand ne referim la o valoare ce
porneste de la 1/30s la cateva secunde.
Un timp de expunere foarte mare este undeva intre cateva minute si chiar ore. Optiunea
bulb este cea mai potrivita pentru timpi mari sau foarte mari de expunere (se marcheaza
prin litera B).
Sensibilitatea ISO
Cand folosim un anumit ISO?
ISO 50 (contrast puternic, culoare saturata, densitate foarte mare in pixeli)
ISO 100 (sensibilitate normala, zgomot de imagine limitat, contrast potrivit pentru scene
de interior si exterior)
ISO 400 sau mai ridicat poate fi folosit in conditii de iluminare reduse.
Cresterea ISO-ului va accentua si asa numitul “zgomot de imagine”
Intentia noastra este sa pastram o calitate cat mai inalta, iar una din decizii ar fi sa
pastram valorile ISO cat mai mici posibile.
Se cere cresterea ISO-ului cand avem de fotografiat subiecte in miscare astfel avem
sansa sa fotografiem cu viteze cat mai mari (1/1000s). Chiar si afara daca suntem in plina
amiaza s-ar putea sa apelam la un ISO mare (ex. ISO 1000) pentru a avea putinta de a
ridica timpul de expunere la o valoare utila.
Valori ISO:
50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 6400, 12800, 25600, 51200, 102400
Valorile ISO notate cu violet sunt cele mai frecvent intalnite la aparatele compacte.
Reciprocitatea
Diafragma si timpul de expunere
timpul de expunere.
Primul element ar fi obturatorul aparatului de fotografiat. Obturatorul va determina
“timpul de expunere” care se va masura in minute, secunde si fractiuni de secunda.
Al doilea element este diafragma sau irisul lentilei (il mai gasim notat si cu marca f, F, sau
chiar sub titlul de F-stop).
Al treilea element ar fi valoarea ISO ce poate fi setata din corpul aparatului de fotografiat si
va influenta sensibilitatea senzorului electric.
Chiar daca nu dispunem de aparate SLR (Single-Lens Reflex) vom observa ca parametrii
expunerii raman aceiasi. In cazul unei expuneri semi-automate sau automate (Av, Tv ,P ,
Full Auto) aparatul de fotografiat va lua decizii referitoare la valoarea ISO, timpului de
expunere si diafragmei in functie de intensitatea luminoasa, balansul in alb etc. Prin
folosirea optiunii M (Manual) avem sansa de a controla integral rezultatele imaginii.
Raportand parametrii unul la altul vom invata sa optinem cea mai buna calitate posibila in
conditii de iluminare diferite.
Vizorul si ecranul
Incercati sa gasiti cursorul care exprima expunerea.
Aceste informatii pot fi gasite in meniul din vizor, pe monitorul superior al camerei si pe
ecranul din spatele aparatului de fotografiat. In cazul aparatelor compacte apasati tasta
display de mai multe ori(2-3 ori).
Cursorul va descrie zona de subexpunere, normala (marcata prin 0 si supra-expunere)
-3...-2...-1...0...+1...+2...+3
Aceasta plaja de la - , 0 si + (minus, zero si plus) este importanta in citirea intensitatii
luminii. De indata ce avem informatia intensitatii vom putea aplica schimbari in alegerea
diafragmei si timpului de expunere.
Vom apela la sensibilizarea senzorului (valoarea ISO) cand subiectul si intensitatea luminiii
ne vor forta s-o modificam
Asemeni unei balante vom vom pune pe un taler diafragma iar pe celalalt timpul de
expunere.
In grfaicul de mai jos avem un exemplu cu variantele de expunere si de diafragma.
Valoarea diafragmei din stanga + valoarea timpului de expunere din dreapta vor rezulta o
expunere corecta.
Folosind o diafragma deschisa (f/2) vom avea o viteza mare (1/250s). 1/8000
1/4000
1/2000
1/1000
f1.4 1/500
f/2.8 1/250
f/4 1/125
f5.6 1/60
f/8 1/30
f11 1/15
f16 1/8
f22 1/4
1/2
1s
-3...2...1...0...1...2...+3 2s
4s
In acelasi timp putem realiza o fotografie in care expunerea va fi valoric identica chiar
daca vom folosi o alta combinatie de setari (raport diafragma/timp de expunere). Vom
putea fotografia folosind opt trepte de diafragma diferite cu opt timpi de expunere
corespunzatori .
F/1.4 este de doua ori mai luminos decat f/2 iar 1/500s va fi de doua ori mai iute (rapid)
dect 1/250s. Diferenta de o diafragma poate fi compensata prin diafragma, timp de
expunere si chiar ISO.
Se recomanda folosirea unui ISO scazut (ISO 100) pentru a evita zgomotul de imagine pe
care l-ar provoca orice exagerare a acestei valori.
Cu cat valoarea numerica este mai mica (ex. f/2) cu atat deschiderea este mai mare (larga,
mai deschisa) si in concluzie va intra mai multa lumina prin lentila.
Cu cat diafragma este mai larga, mai deschisa cu atat lumina va parcurge lentila
apraratului de fotografiat.
Sub-expunerea si supra-expunerea
Cand spunem despre o imagine ca este sub-expusa inseamna ca imaginea este mult
prea inchisa, toata imaginea este mult prea inchisa. Gama valorica de la inchis la deschis
este inecata si mult prea intunecata. Vom putea spune ca nu a fost suficienta lumina.
Supra-expunerea se refera la situatia cand imaginea integrala este mult prea deschisa.
Zonele deschise ale subiectului vor fi inundate de alb plat iar zonele inchise vor fi mult prea
deschise. Aproape varoase si fara o consistenta materiala. Imaginea supra-expusa va
pierde detaliile din alb iar o imagine sub-expusa va pierde detaliile din negru. Printr-o
examinare vizuala vom vedea ca aceste doua imagini nu sunt corecte. O expunere corecta
se refera captarea unei imagini care sa contina detalii in zona intunecat , zona medie si
zona luminoasa.
Intr-un fel aceasta inmagazinare de detalii din spectrul deschis pana la un spectru
intunecat este ceea ce un fotograf poate cauta.
Vom vedea ca uneori o expunere corecta este subordonata aspectului vizual.
Astfel o imagine sub-expusa va avea o atmosfera diferita fata de o imagine matematic
expusa.
Uneori sub-expunerea sau supra-expunerea pot fi alegeri inspirate in procesul de creatie.
Inainte de a fotografia ne vom uita la contrastul din imagine. Incercati sa ignorati culoarea
si sa observati doar valoric mai multe zone total inchise/mai inchise/inchise/medii/
deschise/mai deschise/stralucitoare. Prin observarea acestor zone veti decide unde
este mai bine de a citi luminozitatea scenei.
Vom observa ca nu intotdeauna aparatul de fotografiat va reusi sa inregistreze toata gama
de treceri din imagine. Vom vorbi de imagini in care contrastul este foarte mare.
Diferenta dintre zona inchisa si zona deschisa poate fi exterm de mare iar posibilitatea de
a inregistra detalii in ambele zone uneori este destul de redusa.
Si in acest caz putem spune ca intre zona inchisa si albul stralucitor avem o diferenta de
20 diafragme. Pentru a expune in zona luminoasa ar
trebui sa modificam zece trepte de diafragma sau
timp de expunere pentru a obtine o imagine corecta
valoric !
incapacitatii aparatelor de a surprinde tot intervalul dinamic al realitatii vom putea apela la
corectii cu ajutorul programelor. Sunt asa numitele programe si/sau plug-inuri HDR (High
Dinamic Range). Ele nu fac decat sa imbogateasca gama de treceri din imaginea
fotografica.
Uneori aspectul fotografiilor poate fi puternic artificial.
Pentru a incerca programul apasati clic pe adresele urmatoare.
http://www.hdrsoft.com
http://www.easyhdr.com/
http://www.topazlabs.com/adjust/
http://qtpfsgui.sourceforge.net
Panning
Scena dinamica- subiectul static
Panning-ul se poate realiza prin miscarea aparatului de fotografiat pe o axa verticala sau
orizontala (dar nu numai) urmarind subiectul in miscare. Impactul acestui mod de a
fotografia va fi determinat de dozajul expunerii (timpului de expunere). Un timp lung va da
un sens mai mare miscarii si vitezei. Prin urmarirea subiectului, fundalul va arata asemeni
unor dare de lumina si culoare. Se va distinge mai bine traseul urmat de aparatul de
fotografiat si subiectul principal al fotografiei. Se foloseste foarte mult in fotografia sportiva
(imagini sportive, reportaj).
Este obligatorie folosirea unui trepied sau inlocuitor (monopied sau ceva stabil). Timpii
mai lungi decat 1/15s pot compromite claritatea imaginii. Una din greselile cele mai
frecvente este miscarea aparatului de fotografiat. Nu conteza cat de bun este aparatul de
fotografiat, prin miscarea lui fotografiile isi vor pierde din desenul mult ravnit. Determinarea
timpului de expunere se face printr-un test.
Cateva completari
1/60s
1/125s
f/5.6
Intre f/5.6 si f/8 este o diferenta de o diafragma!
F/5.6 va lasa sa treaca de doua ori mai multa lumina decat in cazul
diafragmei f/8.
f/8
ISO 100
ISO 200 este de doua ori mai sensibil decat ISO 100
Intre valoare ISO 100 si ISO 200 este o diferenta de o diafragma!
ISO 200
Sincron pentru blitz - Aparatele dSLR au o viteza maxima de sincron blitz intre
1/200s si 1/250s (1/200s reprezinta a doua suta parte dintr-o secunda). Orice
viteza care este mai iute decat 1/200s poate compromite expunerea fotografiei.
Sincronul intre fluxul luminos al blitz-ului si durata obturatorului va fi compromisa.
Imaginea va fi neexpusa ori partial expusa!
P (Program)
Aparatul de fotografiat va decide timpul de expunere si diafragma in functie de intensitatea
luminii.
A-Dep
Setarile aparatului vor forta obtinerea unei profunzimi maxime de camp. Valorile ISO si
timpul de expunere vor fi diminuate pentru a avea o diafragma cat mai inchisa (ex. f/22)
Prin reusita expunerii rezulta mai putin timp surprize deosebite. Recomand
pentru post-editare, unde in cazul extremelor experimentarea.
lipsa informatiei nu va duce la rezultate foarte Histograma permite judecarea stralucirii
fericite. imaginii si respectiv alegerea expunerii
Inconvenientele unei post-editari in cazul unei potrivite.
fotografii subexpuse ar fi zgomotul accentuat Stanga graficului este dedicata zonei
de imagine. Fotografia supra-expuse ar fi arsa intunecatate (umbra), dreapta reprezinta
cu zone plate in alb si cu un desen al imaginii partea luminoasa a imaginii iar la mijloc
pierdut, diluat. tonurile medii.
Sansele de a recupera o imagine Scopul infogramei (histogramei) este de a
supraexpusa sunt mici si de obicei arata mai prezenta zonele critice de subexpunere si
placut in alb-negru decat in color. supraexpunere.
In principiu nu se recomanda nici una din Se poate vizualiza si in varianta RGB - setarea
extreme deoarece se pierd culorile, desenul se face din meniul aparatului.
imaginii, valorile, detaliile. Sunt situatii in care
aceste speculatii ale expunerii pot oferi
CURSFOTO Aparatele foto masoara doar lumina reflectata. Acestea incearca sa ghiceasca cata lumina
loveste subiectul ales. In realitate subiectele reflecta diferit lumina pe care o primesc. Exactitatea
aparatelor ar fi mai mare in cazul in care expunerea ar fi citita pe o matrita de gri neutru. Un
EXPUNEREAFOTO
subiect aflat la mijlocul plajei intre alb si negru. Daca fotografiem un subiect deschis (alb) vom
remarca o intunecare exagerata si in consecinta o expunere incorecta. Un obiect negru va arata
asemeni unui obiect gri pastelat. Un subiect mult prea deschis ori mult prea inchis va insela felul
in care sistemul de citire al expunerii va interpreta lumina reflectata. A cauta un obiect neutru
poate fi o solutie destul de sigura in a afla expunerea corecta .
Folosirea histogramei ne ajuta se indentificam o expunere corecta prin graficul luminantei (zona
inchisa- medie si stralucitoare).
Un gri card va refelcta doar 18% din lumina incidenta.Este un reper bun si pentru expunere si
pentru corectarea balansului in alb.
sursa de lumina
ta
inciden
lumina
lumina
reflecta
ta
subiect
aparat foto
13.5% 3.8%
Majoritatea aparatelor digitale DSLR sau chiar si cele compacte au cateva setari
standardizate pentru expunerea fotografiilor. Aparatele dispun de setarea integral
automata, semi-automata si manuala. Pincipiile pe care le vom folosi in expunerea
manuala se vor regasi si in setarile semiautomate sau integral automate. Setarile de
expunere standardizate sunt urmatoarele : Auto (A), Program (P), Aperture Priority (Value) -
Prioritatea de diafragma (Av), Shutter Priority-Prioritatea timpului de expunere (Tv), Manual
(M) si Modul Bulb (B). Av, Tv, si M mai sunt si numite “moduri creative” sau modurile auto
exposure (AE).
Aceste presetari influenteaza diafragma, valoarea ISO si timpul de expunere (durata
expunerii). Oricare setare am folosi vom alege una din aceste trei elemente drept
principalul element de control al expunerii. Aceste elemete lucreaza interdependent.
Diafragma si timpul de expunere sunt cele doua variabile esentiale in alegerea expunerii.
Valaoarea ISO va fi modificata cand aspectul imaginii este compromis de o lumina
insuficienta in care viteza ar deveni oligatoriu mult peste durata de expunere aceptata.
Chiar daca dispune de moduri diferite de expunere va trebui sa avem in calcul si felul in
care aparatul foto va calcula expunerea - vezi metodele de citire a expunerii apartului foto.
planul senzorului
diafragma deschisa
zona de
claritate
profunzime de camp mare
diafragma inchisa
planul senzorului
In fotografie efectul clar-neclar face parte din limbajul comun al oricarei fotografii.
Avem fotografii cu profunzime de camp foarte mare (imaginile par clare de la prim plan catre
infinit) iar altele au o zona atinsa de claritate, insa in contrast evident cu lipsa claritatii din planurile
alaturate. Vom vorbi de situatia in care claritatea este dusa la limita vizibilului.
Fundalul devine oarecum abstract, diluat in rotujimi si lasa subiectul definit de o claritate uneori de
un puternic dramatism.
Profunzimea de camp poate fi controlata si intra in atributiile fotografului de a folosi acest efect in
exprimarea vizuala. Noi suntem cei care alegem un anumit tip de "aspect" in fotografiile pe care le
realizam. Functia manuala a aparatului fotografic este esentiala in aceasta reusita. Pentru cei mai
putin acomodati cu funtia integral manuala (M) vor putea folosi functia Av (Aperture value) a
aparatului. Av este o functie semiautomata insa functioneaza pe aceleasi principii pe care le-am
alege in cazul folosirii functiei manuale.
Vom discuta de cateva criterii care sunt necesare in controlul profunzimii de camp.
Diafragma
Mai poate fi gasita si sub prescurtarea de F-stop si revistele de specialitate. Prin diafragma vom
controla adancimea claritatii dintre subiect si fundal.
Separarea subiectului fata de fundal este decisiva. Distanta dintre subiect si fundal va fi convertita
intr-un grad mai mare sau mai mic de neclaritate.
Distanta focala
Un parametru important al obiectivelor ar fi distanta focala. Ca si regula principala am putea
spune ca o distanta focala mare (ex. 200mm tele) va genera o profunzime mica de camp. Cu cat
distanta focala este mai mare cu atat efectul clar-neclar va fi mai evident. O lentila cu o distanta
focala de 16mm va avea un efect de profunzime de camp infinit mai limitat decat o lentila tele
(200mm)
Dimensiunea senzorului
Un aparat cu un senzor full frame (24x36mm) va avea o mica profunzime de camp.
Un aparat cu un senzor de mici dimensiuni va genera o profunzimea de camp mult mai mare.
Efectul de clar neclar va fi mai greu de obtinut in cazul aparatelor compacte si bridge datorita
acestei cauze.
Lentilele TS sunt dedicate fotografierii de arhitectura insa folosirea lor poate genera un efect clar-
neclar de o plasticitate uimitoare. Efectul obtinut mai este numit si "falsa miniatura". Si in cazul
acestor lentile putem lucra cu diferite distante focale : de la foarte largi pana la tele.
Lensbaby
Seamana foarte mult cu efectul realizat de lentilele TS insa nu se pot roti in jurul axei.
Photoshopul
Ultima metoda ar fi modificarea prin Photoshop. Aspectul clar -neclar realizat in Photoshop
poate fi usor respins de privitor tocmai datorita statutului de truc. Sunt subiecte care accepta
acest tip de intervenite fara a se pune in discutie natura efectului. Pentru imaginea documentara
si de reportaj este interzisa denaturarea si falsificarea in Photoshop.
Nota:
Oservatiile de mai sus ne vor ajuta sa alegem un aspect pe care dorim sa-l adaugam in imagini.
Fotografia nu este o intamplare. Imaginile care ne plac pentru ca…?
Inainte de a printa luati in considerare natura. Printati doar daca este nevoie.