EXPUNEREAFOTO

CURSFOTO

Vom parcurge :

Diafragma
Timpul de expunere
Valoarea ISO
Reciprocitatea
Citirea expunerii
Sub-expunerea si supra-expunerea
Zgomotul de imagine
Histograma
Neclaritatea si miscarea aparatului
Panning

1. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

 EXPUNEREAFOTO
CURSFOTO

ISO

2) Zgomot de imagine/
Culoare consistenta

Triunghiul
Expunerii

3) Miscare de aparat 1) Profunzime de camp

Timpul de expunere Diafragmă

2. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

 EXPUNEREAFOTO
CURSFOTO

Controlul expunerii
Termenul de expunere se refera la cantitatea de lumina proiectata pe senzorul electric (sau
pelicula filmului) pe durata procesului de fotografiere.
Prin apasarea pe butonul declansatorului vom realiza o expunere ce poate fi de ordinul a
catorva ore, minute si fractiuni de secunda.
O expunere adecvata este un sincron reusit intre urmatoarele setari:

1.valoarea diafragmei (1/1 1/1.4, 1/2, 1/2.8, 1/4, 1/5.6, 1/8, 1/11, 1/16, 1/22, 1/32, 1/64)
2.viteza obturatorului (un timp de expunere mai lung sau mai scurt)
3.valoarea ISO (sensibilitatea senzorului electronic)
4.intensitatea luminii (naturala sau artificiala)

Diafragma
Lumina pentru a lovi senzorul electric va parcurge grupele de lentile din obiectiv. In acest
drum pe care-l parcurge prin lentila va intalni si partea mecanica numita diafragma.
Rolul diafragmei este de a lasa mai multa sau mai putina lumina sa treaca prin lentila.
Fluxul de lumina il putem controla prin diafragma. O deschidere maxima va permite
trecerea unei cantitati mari de lumina iar prin inchiderea ei vom diminua puterea luminii.
Diafragma va influenta direct expunerea si profunzimea de camp.
Aici poate fi locul unei confuzii intre valoarea numerica si deschiderea reala a diafragmei.
Sa urmarim desenul de mai jos ce reprezinta o lentila privita frontal. Prima imagine din
stanga reprezinta deschiderea maxima utila (vom putea observa diametrul lentilei fara
lamelele irisului). Este situatia cand trece
cea mai multa lumina prin obiectiv. In cazul
acesta lentila are o luminozitate de f:2.
Cand vom avea f/22 vom sti ca irisul lentilei
(lamelele sunt inchise) va optura fluxul
luminos ce parcurge lentila. Astfel
expunerea si profunzimea de camp vor fi
afectate.

O mica recapitulare f/2 = diafragma deschisa si f/22 = diafragma inchisa.

Cu cat valoarea f este mai mare (ex.f22) cu atat orificiul prin care lumina va trece prin
lentila va fi mai mic.

3. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Care este diferenta intre diafragme?

In imaginea de mai sus vom avea opt trepte de diafragma f/1.4, f/2, f/2.8, f/4, f/5.6, f/8,
f/11, f/16, f/22.
Prin f/2 va trece cea mai multa lumina iar prin f/22 cea mai putina. Diafragma f/2.8 va lasa
sa treaca doar jumatate din lumina diafragmei f/2. Aceasta diferenta de o treapta intre f/
2 si f/2.8 o vom numi “o diafragma” sau “o treapta de diafragma”.
Vom scade intensitatea luminii ce va trece prin lentila cu jumatate. F/4 va injumatati
cantitatea de lumina de la f/2.8, f/5.6 de la f/4 si ...f/22 fata de f/16. In concluzie o lentila
cu valorile de diafragma incepand cu f/2 pana la f/22 va avea opt trepte de diafragma.
Prin schimbarea diafragmei noi vom putea folosi opt setari diferite in realizarea unei
fotografii !

O lentila fixa de 50mm poate avea trei constructii diferite si trei luminozitati diferite.
Ex. Canon 50mm o vom gasi pe piata in trei ipostaze: luminoziatea de f/1.2, f/1.4 si f/
1.8. Cu toate ca au aceeasi distanta focala (50mm) ele sunt construite diferit (grupele de
lentile sunt dispuse diferit), transparenta lentilei difera si ea. Intotdeauna luminozitatea
lentilei va fi un atu foarte important pentru orice fotograf (mai multe detalii in lectia lentila)
Cand cineva intreaba ce luminozitate are lentila se va referi la valoarea f.
Pe piata americana o lentila 50mm cu f/1.2 costa 1450$, o lentila 50mm f/1.4 costa 350$
si cea mai ieftina lentila de 50mm cu f/1.8 este 99,95$. Constructii diferite, luminozitati si
preturi la fel de diferite. Veti mai gasi notata diafragma si in felul urmator ex. f/2.8 sau
1:2.8

Stadii ale diafragmei (valori)

Cifrele notate cu violet sunt stadii intermediare ale diafragmei.

1.0 1.2 1.4 1.8 2.0 2.4 2.8 3.5 4.0 4.5 5.0 5.6 6.3 7.1 8.0 9.0 10 11 13 14
16 18 20 22 25 29 32 64

Timpul de expunere
Obturatorul este partea mecanica care realizeaza expunerea senzorului la lumina.
Viteza de expunere este cantitatea de timp (durata) prin care aparatul de fotografiat
inregistreaza realitatea.
Durata de expunere porneste de la 30’’ (30 sec.) pana la 1/8000 si chiar mai iute.
1/8000 reprezinta a opta mii parte dintr-o secunda!
Timpii de expunere foarte iuti (1/8000,1/4000,1/2000, 1/1000) sunt potriviti pentru
subiecte in miscare foarte rapida. Cu greu vom observa cu ochiul liber in cateva fractiuni
de secunda lucruri care se misca cu o viteza foarte mare.
Timpul de expunere se masoara in secunde si fractiuni de secunda.

4. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Cei mai frecventi timpi de expunere folositi sunt intre 1/15s pana la 1/1000s .

Vitezele obturatorului:

1/8000 1/4000 1/2000 1/1000 1/500 1/250 1/125 1/60 1/30 1/15 1/8 1/4 1/2 1s 2s 4s
8s 15s 30s si optiunea bulb B (presetare)

Vom vorbi de viteze foarte scurte sau iuti ale obturatorului cand vom intalni valori intre
1/8000s si 1/1000s. Aceste viteze vor ingheta subiectul, actiunea. Ne putem gandi la
imagini din sport, raliu, reportaj.
O durata lunga sau timp mare de expunere vom avea cand ne referim la o valoare ce
porneste de la 1/30s la cateva secunde.
Un timp de expunere foarte mare este undeva intre cateva minute si chiar ore. Optiunea
bulb este cea mai potrivita pentru timpi mari sau foarte mari de expunere (se marcheaza
prin litera B).

Cum vom folosi timpii de expunere?

Mai intai sa intelegem raportul intre timpii de expunere.

1/60s este de doua ori mai rapid decat 1/30s

Intre 1/60s si 1/30s vom spune ca este o diferenta de o diafragma!
Exemplele pot continua iar variante sunt multiple. Scala timpilor de expunere este mult
mai mare decat in cazul scalei de diafragma sau ISO.

Sensibilitatea ISO
Cand folosim un anumit ISO?
ISO 50 (contrast puternic, culoare saturata, densitate foarte mare in pixeli)
ISO 100 (sensibilitate normala, zgomot de imagine limitat, contrast potrivit pentru scene
de interior si exterior)
ISO 400 sau mai ridicat poate fi folosit in conditii de iluminare reduse.
Cresterea ISO-ului va accentua si asa numitul “zgomot de imagine”
Intentia noastra este sa pastram o calitate cat mai inalta, iar una din decizii ar fi sa
pastram valorile ISO cat mai mici posibile.
Se cere cresterea ISO-ului cand avem de fotografiat subiecte in miscare astfel avem
sansa sa fotografiem cu viteze cat mai mari (1/1000s). Chiar si afara daca suntem in plina
amiaza s-ar putea sa apelam la un ISO mare (ex. ISO 1000) pentru a avea putinta de a
ridica timpul de expunere la o valoare utila.

Valori ISO:
50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 6400, 12800, 25600, 51200, 102400
Valorile ISO notate cu violet sunt cele mai frecvent intalnite la aparatele compacte.

5. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Si in cazul sensibilitatii ISO putem vorbi de diferente de diafragma sau o treapta de

diafragma.
De ce?
Diferenta dintre o sensibilitate si o alta sensibilitate este echivalentul unei diafragme! (Ex.
ISO100 si ISO200)
Ex. ISO 200 este de doua ori mai sensibil decat ISO 100 in consecinta vom vorbi de o
diferenta de o treapta de diafragma!
Si in cadrul treptelor ISO vom vedea ca putem alege setari diferite. Daca vom avea o
lumina foarte tare (contrast) vom putea folosi ISO 400 pentru a diminua contrastul din
imagine.
Calitatea va fi imbunatatita si prin alegerea unui ISO potrivit tipului de lumina.

Reciprocitatea
Diafragma si timpul de expunere

Pentru a intelege expunerea va trebui sa intelegem relatia intre elementele implicate in

procesul captarii imaginii - expunerii. Reciprocitatea reprezinta relatia dintre diafragma si

Imagine supra-expusa (incorecta) Imagine sub-expusa (incorecta)

timpul de expunere.
Primul element ar fi obturatorul aparatului de fotografiat. Obturatorul va determina
“timpul de expunere” care se va masura in minute, secunde si fractiuni de secunda.
Al doilea element este diafragma sau irisul lentilei (il mai gasim notat si cu marca f, F, sau
chiar sub titlul de F-stop).
Al treilea element ar fi valoarea ISO ce poate fi setata din corpul aparatului de fotografiat si
va influenta sensibilitatea senzorului electric.

Chiar daca nu dispunem de aparate SLR (Single-Lens Reflex) vom observa ca parametrii
expunerii raman aceiasi. In cazul unei expuneri semi-automate sau automate (Av, Tv ,P ,
Full Auto) aparatul de fotografiat va lua decizii referitoare la valoarea ISO, timpului de
expunere si diafragmei in functie de intensitatea luminoasa, balansul in alb etc. Prin
folosirea optiunii M (Manual) avem sansa de a controla integral rezultatele imaginii.
Raportand parametrii unul la altul vom invata sa optinem cea mai buna calitate posibila in
conditii de iluminare diferite.

6. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Pentru a explica mai usor vom lua un exemplu cu toti parametrii

implicati in expunere.
Cunoasterea intensitatii luminii ne va ajuta sa avem un reper
de pornire.
Pentru citirea expunerii alegeti zone neutre (evitati albul intens si
negrul dens!). Citirea in astfel de zone poate fi inselatoare.
Realizati o fotografie mostra. Dupa expunere incercati sa vedeti
rezultatul. Verificati histograma pentru pentru a recunoaste o expunere corecta (pag.13).
Daca este neagra inseamna ca sunteti mult in zona - (minus) iar de este prea alba cu
putine detalii (arsa) se pare ca setarile expunerii sunt cu mult peste setarile normale.

Vizorul si ecranul
Incercati sa gasiti cursorul care exprima expunerea.
Aceste informatii pot fi gasite in meniul din vizor, pe monitorul superior al camerei si pe
ecranul din spatele aparatului de fotografiat. In cazul aparatelor compacte apasati tasta
display de mai multe ori(2-3 ori).
Cursorul va descrie zona de subexpunere, normala (marcata prin 0 si supra-expunere)
-3...-2...-1...0...+1...+2...+3
Aceasta plaja de la - , 0 si + (minus, zero si plus) este importanta in citirea intensitatii
luminii. De indata ce avem informatia intensitatii vom putea aplica schimbari in alegerea
diafragmei si timpului de expunere.
Vom apela la sensibilizarea senzorului (valoarea ISO) cand subiectul si intensitatea luminiii
ne vor forta s-o modificam
Asemeni unei balante vom vom pune pe un taler diafragma iar pe celalalt timpul de
expunere.
In grfaicul de mai jos avem un exemplu cu variantele de expunere si de diafragma.
Valoarea diafragmei din stanga + valoarea timpului de expunere din dreapta vor rezulta o
expunere corecta.
Folosind o diafragma deschisa (f/2) vom avea o viteza mare (1/250s). 1/8000
1/4000
1/2000
1/1000
f1.4 1/500
f/2.8 1/250
f/4 1/125
f5.6 1/60
f/8 1/30
f11 1/15
f16 1/8
f22 1/4
1/2
1s
-3...2...1...0...1...2...+3 2s
4s

7. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

In acelasi timp putem realiza o fotografie in care expunerea va fi valoric identica chiar
daca vom folosi o alta combinatie de setari (raport diafragma/timp de expunere). Vom
putea fotografia folosind opt trepte de diafragma diferite cu opt timpi de expunere
corespunzatori .
F/1.4 este de doua ori mai luminos decat f/2 iar 1/500s va fi de doua ori mai iute (rapid)
dect 1/250s. Diferenta de o diafragma poate fi compensata prin diafragma, timp de
expunere si chiar ISO.

Care este expunerea buna?

Toate variantele din exemplu de mai sus sunt bune insa imaginea va fi reprodusa diferit
atat prin alegerea unui timp de expunere mai lung sau mai scurt dar si prin alegerea
deschiderii diafragmei. Inchiderea diafragmei va afecta profunzimea de camp a imaginii.
Daca doresc viteza in a inregistra imaginea voi cauta sa vad daca obiectivul imi permite o
diafragma luminoasa. Vorbim de o luminozitate buna cand obectivul va avea diafragme
sub valoarea f/2.8 (ex.f/2.8, f/2, f/1.8, f/1.4, f/1.2).
In cazul in care lumina este insuficienta (exponometrul citeste sub-expunere iar linia de
citire va fi in campul minus putem apela la valoarea ISO. Va trebui sa crestem
sensibilitatea senzorului.

Se recomanda folosirea unui ISO scazut (ISO 100) pentru a evita zgomotul de imagine pe
care l-ar provoca orice exagerare a acestei valori.
Cu cat valoarea numerica este mai mica (ex. f/2) cu atat deschiderea este mai mare (larga,
mai deschisa) si in concluzie va intra mai multa lumina prin lentila.
Cu cat diafragma este mai larga, mai deschisa cu atat lumina va parcurge lentila
apraratului de fotografiat.

Obturatorul (controleaza viteza de expunere) este

probabil unul din optiunile cele mai creative ale
fotografiei.
Permite inghetarea actiunii sau crearea unor efecte de
miscare. Efectele amintite sunt o repercursiune a timpului
de expunere. O durata mare (un timp de expunere lung)
va genera efecte de miscare.
O viteza iute (foarte scurta) permite o captare aproape
inghetata a unui subiect cu o miscare rapida sau foarte
rapida.
Cu cat viteza este mai iute (1/1000s , 1/2000s sau 1/8000 si mai mult) cu atat efectul de
inghetare este mai evident.
1/10s pana la 1/80s vor da un sens al miscarii.

8. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Sub-expunerea si supra-expunerea

Cand spunem despre o imagine ca este sub-expusa inseamna ca imaginea este mult
prea inchisa, toata imaginea este mult prea inchisa. Gama valorica de la inchis la deschis
este inecata si mult prea intunecata. Vom putea spune ca nu a fost suficienta lumina.
Supra-expunerea se refera la situatia cand imaginea integrala este mult prea deschisa.

Zonele deschise ale subiectului vor fi inundate de alb plat iar zonele inchise vor fi mult prea
deschise. Aproape varoase si fara o consistenta materiala. Imaginea supra-expusa va
pierde detaliile din alb iar o imagine sub-expusa va pierde detaliile din negru. Printr-o
examinare vizuala vom vedea ca aceste doua imagini nu sunt corecte. O expunere corecta
se refera captarea unei imagini care sa contina detalii in zona intunecat , zona medie si
zona luminoasa.
Intr-un fel aceasta inmagazinare de detalii din spectrul deschis pana la un spectru
intunecat este ceea ce un fotograf poate cauta.
Vom vedea ca uneori o expunere corecta este subordonata aspectului vizual.
Astfel o imagine sub-expusa va avea o atmosfera diferita fata de o imagine matematic
expusa.
Uneori sub-expunerea sau supra-expunerea pot fi alegeri inspirate in procesul de creatie.

Inainte de a fotografia ne vom uita la contrastul din imagine. Incercati sa ignorati culoarea
si sa observati doar valoric mai multe zone total inchise/mai inchise/inchise/medii/
deschise/mai deschise/stralucitoare. Prin observarea acestor zone veti decide unde
este mai bine de a citi luminozitatea scenei.
Vom observa ca nu intotdeauna aparatul de fotografiat va reusi sa inregistreze toata gama
de treceri din imagine. Vom vorbi de imagini in care contrastul este foarte mare.
Diferenta dintre zona inchisa si zona deschisa poate fi exterm de mare iar posibilitatea de
a inregistra detalii in ambele zone uneori este destul de redusa.
Si in acest caz putem spune ca intre zona inchisa si albul stralucitor avem o diferenta de
20 diafragme. Pentru a expune in zona luminoasa ar
trebui sa modificam zece trepte de diafragma sau
timp de expunere pentru a obtine o imagine corecta
valoric !

Intervalul dinamic (High Dinamic Range)

Aparatul de fotografiat nu va reusi sa surprinda toata

gama valorica pe care ochiul uman o percepe. Noi
suntem cei care vom alege prin expunere ceea ce
dorim sa se vada in fotografii.
Un interval dinamic perfect presupune o bogatie foarte
mare de valori de la alb pana la negru dens. Datorita

Imagine in custodia Topaz Lab

9. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

incapacitatii aparatelor de a surprinde tot intervalul dinamic al realitatii vom putea apela la
corectii cu ajutorul programelor. Sunt asa numitele programe si/sau plug-inuri HDR (High
Dinamic Range). Ele nu fac decat sa imbogateasca gama de treceri din imaginea
fotografica.
Uneori aspectul fotografiilor poate fi puternic artificial.
Pentru a incerca programul apasati clic pe adresele urmatoare.

http://www.hdrsoft.com
http://www.easyhdr.com/
http://www.topazlabs.com/adjust/
http://qtpfsgui.sourceforge.net

Scena statica - subiectul in miscare

Mentineti aparatul de fotografiat stabil iar claritatea pe un element static din

scena fotografiei. Fundalul (planul-secund) va fi clar iar subiectul in miscare.
Viteza subiectului trebuie sa fie mai mare decat viteza obturatorului. In
consecinta efectul va fi mai evident. Vom da subiectului un efect de
miscare in contrast cu fundalul static (scena).

Panning
Scena dinamica- subiectul static

Panning-ul se poate realiza prin miscarea aparatului de fotografiat pe o axa verticala sau
orizontala (dar nu numai) urmarind subiectul in miscare. Impactul acestui mod de a
fotografia va fi determinat de dozajul expunerii (timpului de expunere). Un timp lung va da
un sens mai mare miscarii si vitezei. Prin urmarirea subiectului, fundalul va arata asemeni
unor dare de lumina si culoare. Se va distinge mai bine traseul urmat de aparatul de
fotografiat si subiectul principal al fotografiei. Se foloseste foarte mult in fotografia sportiva
(imagini sportive, reportaj).

Pentru a obtine un efect interesant setarea timpului de

expunere ar trebui sa porneasca de la o viteza de 1/60s. O
valoare mai scazuta (durata mai mare de expunere) va
provoca imagini mai dinamice, active.

- urmariti subiectul si pastrati locul subiectului in acelasi loc

(cadru) pe durata expunerii
- realizeaza mai multe cadre si incearca sa mentii o miscare
cat mai lina
- schimbarea timpilor de expunere va genera si rezultate diferite
- se poate folosi si un blitz (de la o distanta apropiata 1-3m) pentru a da un desen
subiectului principal in cazul in care se gaseste aproape de fotograf
- incercati sa exagerati diferentele intre fundal (scena) si subiectul fotografiat
- putina practica ajuta (necesita mai multe incercari pentru o imagine reusita)
- se pote folosi monopied ori trepied in cazul in care avem o miscare a subiectului pe
orizontala

10. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

O alta metoda ar mai fii si efectul de penning prin

zoom.
Se poate realiza cu orice lentila zoom.
Efectul este dat de schimbarea distantei focale de la o
valoare mica (17-40mm sa zicem) catre valoarea
maxima a lentilei. Schimbarea distantei focale in timpul
expunerii va genera o fotografie efect. Uneori poate fi
foarte interesanta. Sunt avantajate compozitiile
centrice. Photo Steve Corey (Filker)

Expunerea lunga (secunde,

minute, ore)

Este obligatorie folosirea unui trepied sau inlocuitor (monopied sau ceva stabil). Timpii
mai lungi decat 1/15s pot compromite claritatea imaginii. Una din greselile cele mai
frecvente este miscarea aparatului de fotografiat. Nu conteza cat de bun este aparatul de
fotografiat, prin miscarea lui fotografiile isi vor pierde din desenul mult ravnit. Determinarea
timpului de expunere se face printr-un test.

Trecerea de la o difragma la alta va dubla timpul de expunere.

O expunere de f/5.6 cu 30sec va ajunge sa fie la f/8 cu 1 minut. Exemplele pot continua.
Efectele vor fi total diferite.
Din gama de fotografii realizate in acest mod veti recunoaste fotografii in care lumina
apare sub forma de trasee. Strazi inundate de fire luminoase asemeni unor neoane...
Imaginea unei cascade care are o apa aproape pufoasa, imateriala.

11. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Strazi pustii intr-o lumina pe inserate si asa mai departe.

Cateva completari

O alternativa a expunerii automate ar fi setarea manuala notata prin M.

Expunerea, viteza obturatorului si diafragma pot fi alese de catre fotograf.
O expunere lunga va genera o neclaritate cauzata de miscare. Aparatul de fotografiat va
inregistra imaginea intr-o durata mult mai mare (secunde, minute si uneori de ordinul
orelor). Cu cat durata de expunere este mai mare cu atat mai mult sunt sanse sa miscam
aparatul de fotografiat. Miscarea aparatului poate fi de nesesizat pentru fotograf, insa la
marirea imaginii pe monitorul computerului se vor dovedi neajunsuri.
Folosind timpi lungi de expunere (1/15 catre 1s sau chiar mai lungi) veti fi obligat sa
asigurati o mare stabilitate ori in cel mai bun caz sa folositi un trepied. Miscarea aparatului
este amplificata si de distanta focala a lentilei.
Cu cat lentila are o distanta focala mai mare cu atat impactul miscarii este mai evident.
O regula in fotografie sugereaza ca prin folosirea unei distante focale de 28mm ar fi
necesara folosirea unui timp de 1/30s iar pentru o distanta focala de 200mm ar trebui
folosit cel putin 1/200s.
Prin folosirea unor obiecte stabile (scaun, masa, balustrada) puteti apela la functia self-
timer.
De obicei are doua optiuni, 2s sau 10s iar durata de asteptare este marcata de o lumina
intermitenta. Chiar si prin folosirea trepiedului se poate apela la functia self-timer !
Diafragma (iris) este ochiul aparatului de fotografiat. Daca irisul este inchis va inregistra mai
putina lumina. Deschiderea larga a irisului va permite inregistrarea a unei cantitati mai mari
de lumina in conditii slabe de iluminare. Este asemeni irisului uman.
Intr-o explicatie cat mai simpla...
F2 este o gaura mare
F16 este o gaura mica

Fiecare treapta F va diminua cu jumatate lumina de dinainte.

Diafragma are de asemenea si un rol creativ. Printr-o deschidere larga (ex. f2) se va obtine
o evidenta estompare a primului plan fata de fundal. O diafragma mica/inchisa (f16) va
genera un alt mod de inregistrare al imaginii.
Efectul obtinut se refera la profunzimea de camp. Claritatea aproximativa va fi mult mai
mare decat in cazul diafragmei F2.

12. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

1/60s

Expunerea 1/60s este de doua ori mai lunga decat 1/125s.

Vom avea o diferenta de o diafragma intre cele doua viteze!

1/125s

f/5.6
Intre f/5.6 si f/8 este o diferenta de o diafragma!
F/5.6 va lasa sa treaca de doua ori mai multa lumina decat in cazul
diafragmei f/8.

f/8

ISO 100

ISO 200 este de doua ori mai sensibil decat ISO 100
Intre valoare ISO 100 si ISO 200 este o diferenta de o diafragma!

ISO 200

Sincron pentru blitz - Aparatele dSLR au o viteza maxima de sincron blitz intre
1/200s si 1/250s (1/200s reprezinta a doua suta parte dintr-o secunda). Orice
viteza care este mai iute decat 1/200s poate compromite expunerea fotografiei.
Sincronul intre fluxul luminos al blitz-ului si durata obturatorului va fi compromisa.
Imaginea va fi neexpusa ori partial expusa!

In imaginea de fata fotograful a folosit si o rafala de blitz

pentru a ingheta saltul biciclistului. Lumina ambientala
i-a permis sa inregistreze lumina din fundal dar nu mai
mult. Este o metoda des folosita de a obtine detalii in
conditiile in care viteza subiectului este mult prea mare.
Prin miscarea din fundal ne dam seama ca fotograful a
urmarit sa exagereze dinamica fara sa compromita
intreaga imagine. Fara aceasta completare a blitzului
din prim plan (biciclistul) ar fi fost doar o fotografie
miscata, o imagine efect. Folosind un blitz, vom sti ca
viteza expunerii nu a depasit timpul de 1/200s!

13. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Setarea apartului / Zona creativa

P (Program)
Aparatul de fotografiat va decide timpul de expunere si diafragma in functie de intensitatea
luminii.

Av (Aperture Value - Optiunea de diafragma)

Vom putea alege diafragma insa timpul de expunere va fi determinat de aparatul de
fotografiat. Este o setare semi-automata. Se noteaza prin Av (Aperture Value). Ex.Alegem
diafragma f/4 iar aparatul va decide timpul in functie de intensitatea luminii...

Tv (Time Value - Optiunea timp de expunere)

Fotograful va alege viteza cu care doreste sa fotografieze imaginea
insa aparatul va da diafragma care se incadreaza la viteza aleasa in
functie de intensitatea luminii. Dedicat folosirii subiectelor in actiune.
Cunoasterea lentilelor, luminozitatii lor, a sensibilitatii senzorului
electric si consecintele fortarii lui ne vor ajuta sa alegem ce este mai
potrivit subiectului fotografiat.
Chiar si cel mai performant aparat va intalni aceste situatii de ordin
tehnic si fizic. Prin cunoasterea lor vom reusi sa fim mai buni fotografi.

M (de la setare manuala) Este o setare integral manuala.

Toate functiile si optiunile sunt controlate integral de catre fotograf.
Prin cunoasterea principiilor ce intervin in procesul expunerii vom putea controla cu putin
exercitiu rezultatele expunerii.

Setare integral auto (simbolul alaturat)

A-Dep
Setarile aparatului vor forta obtinerea unei profunzimi maxime de camp. Valorile ISO si
timpul de expunere vor fi diminuate pentru a avea o diafragma cat mai inchisa (ex. f/22)

Predomina suprafata alba si

deschisa. Vom alege o expunere
de pe fata modelului. Setand
aparatul pe modul de citire spot
(pata) ar fi poate cea mai buna
alegere. Chiar daca fotografia a
fost facuta in umbra stralucirea
pielii este destul de mare. Prin
post-editare vom incerca sa ii
pastram prospetimea.

14. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Imagine subexpusa Expunere corecta Imagine supraexpusa

Fotografia este inecata in
negru iar nuantele inchise.
Zgomotul de imagine este
mult amplificat.
Atmosfera imaginii poate fi
interesanta.
Sansa de a o aduce catre o
expunere corecta este foarte
diminuata.
Zonele deschise, medii si
inchise sunt expuse corect.
Imaginea are suficienta
informatie. Culoarea poate fi
obtinuta mai usor iar
dominantele pot fi controlate
mai eficient.
Aspectul imaginii este
laptos, diluat in alb. Formele
lipsite de desen.
Sansele de a mai recupera
imaginea sunt foarte mici.
Zonele din alb vor fi plate,
fara informatii.

Prin reusita expunerii rezulta mai putin timp
pentru post-editare, unde in cazul extremelor
lipsa informatiei nu va duce la rezultate foarte
fericite.
Inconvenientele unei post-editari in cazul unei
fotografii subexpuse ar fi zgomotul accentuat
de imagine. Fotografia supra-expuse ar fi arsa
cu zone plate in alb si cu un desen al imaginii
pierdut, diluat.
Sansele de a recupera o imagine
supraexpusa sunt mici si de obicei arata mai
placut in alb-negru decat in color.
In principiu nu se recomanda nici una din
extreme deoarece se pierd culorile, desenul
imaginii, valorile, detaliile. Sunt situatii in care
aceste speculatii ale expunerii pot oferi
surprize deosebite. Recomand
experimentarea.
Histograma permite judecarea stralucirii
imaginii si respectiv alegerea expunerii
potrivite.
Stanga graficului este dedicata zonei
intunecatate (umbra), dreapta reprezinta
partea luminoasa a imaginii iar la mijloc
tonurile medii.
Scopul infogramei (histogramei) este de a
prezenta zonele critice de subexpunere si
supraexpunere.
Se poate vizualiza si in varianta RGB - setarea
se face din meniul aparatului.

15. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

 Lumina incidenta si lumina reflectata

CURSFOTO Aparatele foto masoara doar lumina reflectata. Acestea incearca sa ghiceasca cata lumina
loveste subiectul ales. In realitate subiectele reflecta diferit lumina pe care o primesc. Exactitatea
aparatelor ar fi mai mare in cazul in care expunerea ar fi citita pe o matrita de gri neutru. Un
EXPUNEREAFOTO

subiect aflat la mijlocul plajei intre alb si negru. Daca fotografiem un subiect deschis (alb) vom
remarca o intunecare exagerata si in consecinta o expunere incorecta. Un obiect negru va arata
asemeni unui obiect gri pastelat. Un subiect mult prea deschis ori mult prea inchis va insela felul
in care sistemul de citire al expunerii va interpreta lumina reflectata. A cauta un obiect neutru
poate fi o solutie destul de sigura in a afla expunerea corecta .
Folosirea histogramei ne ajuta se indentificam o expunere corecta prin graficul luminantei (zona
inchisa- medie si stralucitoare).
Un gri card va refelcta doar 18% din lumina incidenta.Este un reper bun si pentru expunere si
pentru corectarea balansului in alb.

sursa de lumina

ta
inciden
lumina

lumina
reflecta
ta

subiect
aparat foto

Trei metode de citire a expunerii

Center-Weighted Partial Metering Spot Metering

13.5% 3.8%

16. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
Modurile de expunere ale aparatelor digitale
EXPUNEREAFOTO

Majoritatea aparatelor digitale DSLR sau chiar si cele compacte au cateva setari
standardizate pentru expunerea fotografiilor. Aparatele dispun de setarea integral
automata, semi-automata si manuala. Pincipiile pe care le vom folosi in expunerea
manuala se vor regasi si in setarile semiautomate sau integral automate. Setarile de
expunere standardizate sunt urmatoarele : Auto (A), Program (P), Aperture Priority (Value) -
Prioritatea de diafragma (Av), Shutter Priority-Prioritatea timpului de expunere (Tv), Manual
(M) si Modul Bulb (B). Av, Tv, si M mai sunt si numite “moduri creative” sau modurile auto
exposure (AE).
Aceste presetari influenteaza diafragma, valoarea ISO si timpul de expunere (durata
expunerii). Oricare setare am folosi vom alege una din aceste trei elemente drept
principalul element de control al expunerii. Aceste elemete lucreaza interdependent.
Diafragma si timpul de expunere sunt cele doua variabile esentiale in alegerea expunerii.
Valaoarea ISO va fi modificata cand aspectul imaginii este compromis de o lumina
insuficienta in care viteza ar deveni oligatoriu mult peste durata de expunere aceptata.
Chiar daca dispune de moduri diferite de expunere va trebui sa avem in calcul si felul in
care aparatul foto va calcula expunerea - vezi metodele de citire a expunerii apartului foto.

Auto ( ) Aparatul seteaza automat toti parametrii expunerii

Aparatul seteaza automat diafragma si timpul de expunere.

Orice modificare a unui parametru (diafragma, timp de
Program (P) expunere sau valoare ISO) va aduce cu sine o recalculare a
expunerii conform regulii de reciprocitate. (P) este prescurtarea
de la Program.

Av sau A sunt prescurtari pentru prioritate de diafragma.

Prioritate de Prin alegerea diafragmei (prioritate) si a valorii ISO aparatul
diafragma va da timpul de expunere adecvat setarii alese.
(Av or A) In engleza Aperture Value (Av) sau Aperture(A).

Tv sau S sunt prescurtari pentru prioritatea timpului de

Prioritate expunere. Prin alegerea timpului de expunere (prioritar) si a
timpului de valorii ISO aparatul va alege diafragma adecvata unei expuneri
expunere corecte. “Aspectul vizual” al unei fotografii poate fi ales datorita
(Tv or S) unei durate de expunere anume (unei viteze).
Tv este prescurtarea din engleza a Time Value.

Manual, alegerea functiilor integral manuale. Fotograful va

M (Manual) decide relatia intre diafragma, durata de expunere si valoarea
ISO.

Optiunea Bulb (B) se adreseaza situatiilor in care expunerea

depaseste durata presetata de 30 secunde. Fotograful va alege
diafragma si valarea ISO iar durata de expunere va fi
B (Bulb) determinata de durata in care s-a tinut apasat butonul
aparatului foto. Se poate folosi si cu telecomanda cu meniu de
alegere a duratei de expunere.

17. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Usor de recunoscut prin simbolul unei flori. Optiunea macro se

refera la posibilitatea de a fotografia obiecte de mici dimensiuni
Modul Macro insa mult marite. Aparatul va alege o distanta focala adecvata
si setarile corecte pentru a dobandi cele mai bune rezultate.

Aparatul foto va alege o profunzime mare de camp in

Modul Peisaj consecinta o diafragma inchisa (f.22) Optiunea peisaj va fi
marcata printr-un logo asemeni unui deal cu o pata de nori.

Modul dedicat fotografiei nocturne. Aparatul foto va alege o

setare potrivita pentru conditii de iluminare scazuta. Durata de
Modul fotografie expunere poate depasi cateva secunde prin alegerea acestui
nocturna mod. Valoarea ISO va fi marita aproape de limita maxima. In
cazul unui aparat Bridge sau Compact blitzul poate fi activat
pentru a asigura o expunere corecta la o distanta de 1-3 metri.

Aparatul foto va alege o setare potrivita pentru conditii scazute

de iluminare . Durata de expunere poate depasi cateva
Modul Portret secunde prin alegerea acestui mod. In cazul unui aparat Bridge
sau compact blitzul poate fi activat pentru a asigura o
expunere corecta la o distanta de 1-3 metri.

O cat mai scurta (iute) viteza de expunere este ceea ce apartul

va cauta sa obtina prin Modul Sport/Actiune. Inghetarea
subiectului este aspectul de imagine pe care optiunea il
Modul Sport/ promite. O viteza cat de cat iute va porni undeva de la valoarea
Actiune de 1/250 secunde si mult peste aceasta valoare. Aparatele
dSLR ajung uneori la o viteza de 1/8000s (secunde).

18. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
Profunzimea de camp
EXPUNEREAFOTO

profunzime mica de camp

planul senzorului
diafragma deschisa

zona de
claritate
profunzime de camp mare

diafragma inchisa
planul senzorului

19. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
1) Efectul profunzimii de camp
EXPUNEREAFOTO

In fotografie efectul clar-neclar face parte din limbajul comun al oricarei fotografii.
Avem fotografii cu profunzime de camp foarte mare (imaginile par clare de la prim plan catre
infinit) iar altele au o zona atinsa de claritate, insa in contrast evident cu lipsa claritatii din planurile
alaturate. Vom vorbi de situatia in care claritatea este dusa la limita vizibilului.
Fundalul devine oarecum abstract, diluat in rotujimi si lasa subiectul definit de o claritate uneori de
un puternic dramatism.

Profunzimea de camp poate fi controlata si intra in atributiile fotografului de a folosi acest efect in
exprimarea vizuala. Noi suntem cei care alegem un anumit tip de "aspect" in fotografiile pe care le
realizam. Functia manuala a aparatului fotografic este esentiala in aceasta reusita. Pentru cei mai
putin acomodati cu funtia integral manuala (M) vor putea folosi functia Av (Aperture value) a
aparatului. Av este o functie semiautomata insa functioneaza pe aceleasi principii pe care le-am
alege in cazul folosirii functiei manuale.

Vom discuta de cateva criterii care sunt necesare in controlul profunzimii de camp.

Diafragma
Mai poate fi gasita si sub prescurtarea de F-stop si revistele de specialitate. Prin diafragma vom
controla adancimea claritatii dintre subiect si fundal.

Distanta dintre fotograf subject

Are un impact decisiv in efectul clar-neclar (subiect-fundal).
Cu cat apropierea se subiect este mai mare cu atat efectul este mai brutal. Un obiectiv zoom
24-70mm poate pune claritatea de la 0.25 cm. Alegerea unei claritati intr-un plan atat de apropiat
va genera un efect cu un puternic impact fotografic.
Realizarea fotografiilor de aproape (macro) este un exemplu concret in aceasta alegere.

Separarea subiectului fata de fundal este decisiva. Distanta dintre subiect si fundal va fi convertita
intr-un grad mai mare sau mai mic de neclaritate.

Distanta focala
Un parametru important al obiectivelor ar fi distanta focala. Ca si regula principala am putea
spune ca o distanta focala mare (ex. 200mm tele) va genera o profunzime mica de camp. Cu cat
distanta focala este mai mare cu atat efectul clar-neclar va fi mai evident. O lentila cu o distanta
focala de 16mm va avea un efect de profunzime de camp infinit mai limitat decat o lentila tele
(200mm)

Dimensiunea senzorului
Un aparat cu un senzor full frame (24x36mm) va avea o mica profunzime de camp.
Un aparat cu un senzor de mici dimensiuni va genera o profunzimea de camp mult mai mare.
Efectul de clar neclar va fi mai greu de obtinut in cazul aparatelor compacte si bridge datorita
acestei cauze.

Folosirea unei lentile Tilt-Shift

Lentilele TS sunt dedicate fotografierii de arhitectura insa folosirea lor poate genera un efect clar-
neclar de o plasticitate uimitoare. Efectul obtinut mai este numit si "falsa miniatura". Si in cazul
acestor lentile putem lucra cu diferite distante focale : de la foarte largi pana la tele.

20. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Lensbaby
Seamana foarte mult cu efectul realizat de lentilele TS insa nu se pot roti in jurul axei.

Photoshopul
Ultima metoda ar fi modificarea prin Photoshop. Aspectul clar -neclar realizat in Photoshop
poate fi usor respins de privitor tocmai datorita statutului de truc. Sunt subiecte care accepta
acest tip de intervenite fara a se pune in discutie natura efectului. Pentru imaginea documentara
si de reportaj este interzisa denaturarea si falsificarea in Photoshop.

Nota:
Oservatiile de mai sus ne vor ajuta sa alegem un aspect pe care dorim sa-l adaugam in imagini.
Fotografia nu este o intamplare. Imaginile care ne plac pentru ca…?

2) Efectul zgomotului de imagine/diminuarea consistentei culorii

Zgomotul de imagine obtinut printr-un ISO mare.
O valoare ridicata va genera o consistenta scazuta a culorii si o fidelitate mai mica.
Citirea structurii si materialitatii va fi bruiata de o interpretare oarecum grafica.
“Granulatia” obtinuta poate degenera intr-un efect opus fidelitatii culorii, formei si texturii
obiectului. Poate fi o interpretare creativa determinata de insuficienta luminii si al
putintelor aparatului de fotografiat. Necesita o editare in Photoshop.

Valoarea ISO ridicata va genera :

•un efect grafic granulat
•va diminueaza desenul imaginii
•va altera consistenta culorii si a nuantelor
•va altera aspectul structurilor, materialitatiilor, reflexelor

3) Viteza, lentoarea si miscarea de aparat

(vezi pagina 10.)

Scena statica - subiectul in miscare

Metoda Panning
Sincronul pe blitz
Expunerea lunga/de durata si scurta/iute

21. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
Timpi scurti de expunere Timpi lungi de expunere
EXPUNEREAFOTO

22. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013

CURSFOTO
EXPUNEREAFOTO

Inainte de a printa luati in considerare natura. Printati doar daca este nevoie.

Materialele au fost pregatite in programele Pages si Keynote ale companiei Apple.

Pentru orice sugestie privitoare la cursul foto si post-editare imi puteti trimite un e-mail la cursfoto2010@gmail.com

23. www.curs-foto.ro © Dan Malureanu 2013