ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMUL XXIII.

1900 -1901.

MEMORIILE SECTIUNII SCIINTIFICE.

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL"
SsoR ION ST. RASIDESCU
18, STRADA DOMNEI, 18
1901.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pagina
Cercetarl asupra compositiunii chimice a Petroleurilor romane, de
Petru Poni. 1
Al VII-lea Congres geologic international. Partea I. Excursiunea
In Urall §i In Siberia, de Gr. ,tefineseu. 29
Desvoltarea cunoscintelor nostre asupra turbaril, de Prof. Dr.
V. Babes. 79
InsemnAtatea charteI Romaniei pentru economia nostra natio-
nalg, de Generalul C. I. Brdtianu 99
Materiale pentru Climatologia Romaniet XIV. Repartitiunea ploiI
pe districte §i pe basenuri in Romania, In anul 1899 st. n.,
de qt. C. Hepites 119
Din publicatiunile Institutulul meteorologic (a cincia nota), de qt.
C. Hepites 133
Contributiuni la Fisica Globului. VI. Determinari magnetite In
Romania. c. Anul 1900, de ?t. C. Hepites 153
Istoria Igienei In Romania in secolul al XIX-lea §i starea el la
1nceputul secolului al XX-lea. Partea I. Intaiul memoriii. De
Dr. I. Felix 201
Istoria Igienei in Romania in secolul al XIX-lea .i starea el la
inceputul secolului al XX-lea. Partea I. Al doilea memoril
De Dr. I. Felix. 351
Istoria Igienei In Romania In secolul al XIX-lea §i starea el la In-
ceputul secolului al XX-lea. Partea I. Al treilea memorhi
De Dr. I. Felix 509
Despre combaterea rapciugil cailor, de Prof. Dr. V. Babep. . 579
Prejuditiile sanitare din punct de vedere al sciintelor sanitare, de
Prof. Dr. V. Babe 643

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CERCETA RI
ASUPRA

COMPOSIJIUNII CHIMICE A PETROLEURILOR ROMANE

DE
PETRU PONI
Membru al Academies Romane.

,edinfa de la 21 Mar lie 1900.

Introducere.
Petroleurile romane nu ail fort studiate din punctul de vedere al
compositiunii for chimice. Singurele lucrari, earl ne dati dre-can i indica:
tiuni asupra unor corpuri earl' fac parte din ele, sent acele ale lui Hell
si Medinger $i acele, mai recente, ale d-lui Saligny.
In 1874, Hell §1 Medinger au isolat din ele un acid a card( natura
nu este inca bine stabilitaii(B. D. Ch. G. VII, 1216).
Pentru acesta el tratail oleurile brute (D=0,820 pane la 0,830) cu o so-
lutiune de hydroxyd de natriu, $i precipitatul gelatinos obtinut 11 descom-
puneail cu acid sulfuric. Aeidul, puS ast-fel in libertate, era apol trans,
format in ester ethylic si acesta era rectificat prin distilatiuni fractio-
nate. Se Isola in modul acesta un product care ferbe 1ntre 236°-240°
§i posedoza o densitate de 0,939 ld 0° si de 0,919 la 27°. Solutiun'ea
alcoolica de hydroxyd de kalif' saponifica cu usurinta acest ester
acidul regenerat ferbe fare descompunere la 258° 261° $i posedoza o
Analele A. R.Tom. XXIIIMom. Seq. SciM(ifice. 1

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
2 PETRI] PONI

densitate de 0,982 la 0° §i 0,969 la 23 °. El este un lichid oleaginos, in-

color, forte refringent §i nu se solidifica nici chiar la 800; mirosul seu
aduce aminte pe acel al petroleului.
Analisele acidului liber, a esteruluT ethylic §i a sarei de argint, se
acordeza mai bine cu formula 011 1120 02 formulele 0" 112' 02 §i
C" H'° 02 nu pot fi insa escluse definitiv.
Sarile sale ail aparenta saponurilor sail emplatrelor.
Cu bromul nu se combing direct la rece ; incaldit, produce acid brom-
hydric.
Hell §i Medinger au studiat mai tardit actiunea oxydantilor asupra
acestui acid (B. D. Ch. G. X. 451). Acidul chromic §i acidul azotic It
transformeza in un acid nonylic C9 11113 09, producend in acela§ timp
acid acetic §i urme de anhydride carbonica.
Care este constitutiunea
i .
acidului nonylic, obtinut in acesta reacti-
une Caracterele sale it indeparteza de aciciii grad; Hell §i Medinger
presupun ca Inteinsul esista grupa Ca H" seu grupa Ca H19. Datele
analiselor nu le permit sa se pronunte data el cuprinde in plus sail
in, minus doi atoms de hydrogen.
IS'ar puts intampla darn ca acidul nonylic al lui Hell §i Medinger sä
nu fie alt-ceva deck acidul octonapItten carbonic, Ca H'° CO'H des-
opera de 0. Aschan in petroleurile de la Baca (B. D. Ch. G. XXIII, 867).
In acest cas, acidul 011 HEO 02, estras din petroleurile romane, ar fi
unul din terminii superiorl ai acidilor lui Aschan, seu acidul deca-
naphtencarbonic, 010 H19 009 H.
Pentru a resolvi cestiunea constitutiunii acestui acid, am incercat
sa-1 prepar, insA fare resultat. Titeiurile pe earl le-am tratat in acest
stop cu hydroxydul de natriil, §i anume acele de la Campina, de la
Cain §i de la Moinesci, nu au dat precipitatul gelatinos obtinut de
Hell §i Medinger.
In cat se atinge de lucrarea d -Iui Saligny, iata in ce consta:
D-sa a fractionat mai multe petroleuri brute din 25° In .250, §i pen-
tru fie-care fractiune a determinat densitatea la 150 §i indicele de re-
fractiune tot la 150.
Pentru petroleul de la Govora (judetul Rimnicul-Vilcea), d-sa a ga-
sit ca fractiunea 25 ° -50° are o densitate de 0,7176 §i un .Indite de re-
fractiune de 1,408. Plecand de la aceste date, iata conclusiunea ce trage
dintein,sele
cDaca calculam, dice d-sa, compositiunea pentru o suta de parti a
lichidulul care formeza fractiunea de la 250-50°, plecand de la den-
sitatea pa (0,7176) si de la indicele de refractiune corespondent (1,408)

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIUNEA CHIMICX A PETROLEURILOR ROMANE 3

0 admitend 0,4220 ei 1,303 pentru puterile refringente specifice ale

carbunelui ei ale hydrogenulul, gasim urmatorele valori interesante :
83,42% pentru cerbune.
16,57°A, pentru hydrogen.
*Aceste compositiune se apropie mult de C° 1112 §i C° HI* cari
cuprind, cea d'intaitt 83,33% de carbune ei 16,67% de hydrogen, ei
a doua 83,720/0 de cerbune ei 16,28 de hydrogen. Afara de acesta,
densitatea fractiunil in cestiune fiind 0,7176, suntem in drept de a ad-
mite ca aceste fractiune se compune in mare parte din hexan. Hexa-
nul elhylisobulylic ferbe la 62° ei are o densitate de 0,701 la 0° ei
hexanul diisopropylic ferbe la 58° ei are o densitate de 0,670 la 170*.
Densitatea fractiunel 260-50°, studiata de d1 Saligny, este in adever
mare; ea intrece chiar pe aceea a portiunilor din petroleurile rusesci,
cari distileza in aceste limite de temperature. Acest fapt inse, cre-
dem nol, ar pute mai de graba sa ne face se presupunem ca se Ole
acolo carbure cyclice, iara nu methanice ei In special hexani.
*
* *

Eu insumi de mai mult timp am fntreprins o serie de studiT in

stop de a resolvi pioblema compositiunii chimice a petroleurilor n6stre.
Deosebite impregiureri inse m'ail impedecat se inaintez acesta lu-
crare aea de repede precum doriam. In cursul anulul trecut (1899),
am reluat cerceterile mele ei acuma. ele sunt indestul de inaintate
pentru ca se pot presenta Academiei o parte din resultatele ce am
obtinut.
Petroleurile pe cari le-am studiat in special sunt acele :
1) De la Colibaei, judetul Dimbovita ;
2) De la Campina, judetul Prahova ei
3) De la Caein, judetul Baceil.
In memoriul acesta me volt' margini se espun: a) met6dele de studiil
ce am intrebuintat in cercetarile mele ei b) resultatele ce am obtinut
cu partite volatile ale petroleului de la Colibaei.

Metode de studiI.
L'entru a separa diversele carbure, cuprinse In petroleurl ei a deter-
mine natura lor, m'am servit pe de o parte de met6da distilatiunilor
fractionate, iara pe de alta de met6dele de purificare prin actiunea re-
activilor chimici.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
4 PtTRIJ PONI
,.C.-1-r-il1.0113.11.

Distilatiunea partilor volatile a lost faOutd sub presiunea normala

a atmosferei.
Pentru portiunile earl' ferb la temperaturi mat inalte, s'a operat in
tot-deauna sub presiuni reduse pentru a inlatura descompunerea lor.
Productele ferbend sub 100° au fost fractionate din 5 in 5 grade id
aparatul lui Claudon *i Morin *i acesta operatiune a fost repetata de
done mi.
Fractionarile ulteriOre au fost facute din 2 in 2 grade, cu un defleg-
.4

mator special care, dandu-ml' resultate bune, cred util sad descriti aid.
El se compune (fig. 1) din o serie de bule suprapuse insa separate
unele de altele prin tuburt cart ail aprOpe 6
cm. de inaltime. Partea inferiOra a fie-cal-LA
tub este putin strimtata gi inchisa cu o pinza
de platina intorsa In forma de panera*. Peste
pinza se pun in tub margele pane la o 11161-
time de aprope 4 cm. Intorcerea licidelor con-
densate se face prin sifOne esteriore ca in co-
lona lui Lobel *i Henninger. Pentru ca apa-
ratul sa functioneze bine, trebue ca partea
inferiOra intorsa in U a tuburilor de reflux
sa aiba o lungime ceva mai mare decat co-
lona de margele. In asemenea conditiuni va-
porii tree prin licidul condensat in tuburile
cu margele, in timp ce, prin sifonele amorsate,
licidul format se scurge din noti in balon.
Cand operam cu licide votatile, e bine sa
se invelesch aparatul cu o pinza muiata. Dace
luatn precautiunea sa punem un carton de as-
best intre balon ci deflegmator, putem chiar
in timpul unei operatiuni sa continurim a
muia pinza invelitore cu ajutorul unei pisete.
Fig. 1 Udand pinza cu ape racita cu ghiata, am isbu-
tit EA separ, indestul de bine *i fare marl
perderi,,,fractiunile din petrol ferbend intro 0° *i 20°, lucru ce nu ml' -ar
fi fost cu putinta sa realisez cu nici unul din aparatele de distilatiuno
cunoscute. 7
Pentru a-mi da soma de puterea de separatiune a acestui defleg-
mator, am facut in acelaci timp numerOse distilatiuni ale aceluia*i licid,
atat cu acest aparat cat *i cu colOnele Lobel *i Henninger.
Void city cate-va esperiente:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA CHIMICA. A PETROLEURILOR ROMANE 5

In fie-care aparat so punea cate 600 c.c. de un amestec de alcool .

§i de apa cuprindend 170/0 vol. alcool, §i se culegea productul care distils

pans la 79°.
In colOna Lebel cu 5 bule, am obtinut 69 c.c. alcool
In deflegmatorul meu cu 1 singura Mild, am obtint 68 w u
In coldna Lebel cu 10 bule, am obtinut 80
In deflegmatorul mat cu 3 bule, am obtinut 82 * *

Densitatile productelor distilate, determinate la 20', au variat in

aceste patru distilari de la 0,8226 la 0,8228.
Din aceste cifre, vedem ca cu deflegmatorul meu cu trel bule, obtin
o rectificare mai buns decat cu o colOna Lebel cu 10 bule. Pe cand
lungimea acestel din urma este de 1 m.,. 10, cel dintaiil nu are de-
cat 60 c.m.
Pentru a culege fractiunile earl tree la distilatiune ci a le separa
cu u§urinta unele de altele, am facut sa so construesca un recipient
special care de asemene mi-a dat resultate escelente.
Acest recipient (fig. 2) so compune din un balon de stecla cu trei
tubulurl. Tubulura de la drepta, mai larga,
este destinata a priml inteinsa tubul re-
frigerentulul. Tubulura inferidra, provecluta
cu un robinet, ne permit() sä scOtem, in mo-
mentul voit, licidul condensat. A treia tuba-
lurk acezata la partea superiors, este §i ea
. proveduta cu un robinet. Recipientul este ace-
zat intr'un clopot de stecla, care servesce ca
refrigerant. Pentru ca robinetul tubulurel in-
feriOre sa p6ta trece prin gatul clopotului re-
frigerent, el are dimensiuni midi. Dupa nece-
sitatile esperientelor, putem umplo refrige-
rentul cu apa, sail cu ghiata, sail in fine cu
un amestec frigorific. Fig. 2.
Cand avem sa culegem licide forte vola-
tile, sail cand operam sub presiune redusa, reunim intro dinselo doT
sail mai multi recipienti pe cad rOcindu-i in mod convenabil putem fi
siguri sa condensam aprope totalitatea vaporilor ce tree printrInO.
Este 'bine inteles ca, in casul cand lucram cu petrolouri, legatura re-
cipientilor Intro of trebue sa o facem prin tuburi de stecla, ci cu hartie
de asbest ; pentru a completa Inchiderea, se pote aplica pe de-asupra
un tub de cauciuc.
-In momentul cand termometrul din deflegmator a ajuns temperatura

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
6 PETRO PONI

la care voim sa facern fractionarea, scoborim putin* flacara lampel ;

distilatiunea incetka, §i, deschicrend robinetul de la tubulura inferi-
Ora a recipientului, culegem licidul condensat. In casul cand operdm
in vid, e suficent sä inchidem robinetul tubulurei din stinga pentru
ca tensiunea vaporilor din aparat sä espulseze lichidul din recipient.
In figura alaturata (fig. 3) se vede un aparat distilator complet

Fig. 3.

provdclut cu un deflegmator cu 3 bule qt' cu un recipient a§ezat in

clopotul s6i1 refrigerant.
* *
*

Ori cat de perfectionate vor fi aparatele distilatOre §i on cats in-

grijire vom pune in facerea fractionarilor, ne este cu neputintd O. se-
pardm in stare de perfecta puritate, prin metoda distilatiunii fractio-
nate, diver0i compu0 din petroleil. Unil chimi§ti au redistilat de 40
de on aceea0 portiune din petroleil fara ca sa isbutOsca sä obtina un
product curat.
Mai multe cause se opun la facerea separatiunilor prin fractionare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA ciniacX A PETROLEURILOR ROMANE 7

Un mare num6r din carburele cuprinse in petroleii au punte de fer-

bere forte apropiate. A§a
Benzenul ferbe la 80°, Hexamethylenul la 80°,8
Hexanul normal , » 68,8, Methylpentamethylenul la 71°
tertiar » , 48,5, Pentamethylenul la 50°.
Este evident, ca on cat de multe on vom repeta fractionarea, va-
porn unor asemenea amestecuri vor trece impreund prin deflegmator
§i separatiunea va fi imposibila.
0 alta imprejurare, a carol causa nu ne este bine cunoscuta, ingreue
Inca §i mai mult facerea 'separatiunilor. Se intampla adese ea,
avend un amestec de dou6 carbure cu punte de ferbere in destul de
indepartate, vaporil uneia, in general al celei mai volatile, se bucurd
de proprietatea se traga impreund cu din§ii in intregime vaporil altel
carburi mai putin volatile. )(Ma se intampla, spre esemplu, cu un
amestec de hexani §i de benzen. Temperatura de ferbere a hexanilor
secundari §i a celul normal este cuprinsa intro 580 §i 68 °,8; acea a
benzenului este de 80 °. De §i avem o diferinta de 10°-20° intre pun-
tele de ferbere a lichidelor amestecate, esperienta ne arata ca vaporii
hexanilor trag la distilatiune impreuna cu ei, in intregime, vaporii
benzenului. Faptul a fost observat de un mare num& de chimi§ti earl
Walt ocupat cu studiul petroleurilor. El a fost studiat in special de
Young care a constatat cg, pentru petroleurile americane §i in condi-
tiunile in earl' opera, aprOpe totalitatea benzenului. trecea in fractiu-
nea 65°-66° In lucrarile mole asupra petroleului de la Coliba§1, §i
operand in modul descris mai sus, am gasit benzenul prin nitrare in
fractiunile cuprinse intro 64° §i 76 °. Fractiunile 64 ° -66° §i 74 76° cu-
prindeaii numai urme ; apr6pe totalitatea carburei aromatice insa trecea
impreuna cu hexanul normal §1 cu methylpentamethylenul in fractiu-
nile intermediare. ,-
Un fenomen analog am observat gi cu toluenul, care, de §i are un
punct de forbore de 110°, trece cu tote aceste la distilatiune impreuna
cu heptanii, in fractiunile cuprinse intro 90° §i 100°.
O alta causa, in fine, care ne impedeca de a separa corpurile in
stare de puritate prin distilatiuni repetate, este variatiunea presiunii
atmosferice. Presiunile schimbandu-se, dose-m.1 de cantitati insemnate,
de la o operatiune la alta §i cate odata in cursul aceleia§i operatiuni,
este evident ca fractiunile, pe cari le separam intro acelea§i limite de
temperature, nu vor aye aceea§i compositiune.
Neputend separa §i purifica, numai prin distilatiunea fractionate,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
8 P ETRII PONI

corpurile cuprinse in petroleuri; suntem nevoid sa avem recurs la ac-

tiunea reactivilor chimici)aProcedem in acelasi mod ca si in analisa mi-
nerala. Cand cundscom natura corpurilor cuprinse Intr'o fraCtiune, o
tratam cu un reactif apropriat capabil de a transforms unul din coin-
push' cuprinsi in amestec We° combinatiune care sa pOta 11 cu usu-
rinta separata.
Agentil chimici earl au fost intrebuintati in acost scop sunt :
1. Acidul sulfuric concentrat. Acest corp so intrebuinteza si in in-
dustrie pentru purificarea petroleurilor. Dupa Markownikoff (Liebig's
An. t. 301 p. 157) actiunea sa consta in a transforms in polymore
carburele cyclice nesaturato (naphtylenelo si terponele) si a le elimina
sub forma de gudron ; el cla nascere de asemenea la producte de oxy-
datiune precum si la acicji sulfona0
In lucrarile mole, fiecare fractiune din 2° in 2° au fost scuturata cu
aprope 100/0 de acid sulfuric intr'un agitator mecanic timp de o 6ra.
- 2. Acidul sulfuric de Nordhausen a lost intrebuintat de mai multi
chimisti pentru a separa carburele aromatice de carburele cyclice si
saturate sub forma de acidi sulfonafi;In modul acesta au operat, spre
esemplu: Beilstein si Kurbatoff, Schiitzenberger si Ionine (C. R. A cad
sc. t. XCI, p. 823) si Markownikoff si Oglobine (Ann. Chim. Ph. (6) t. 2
p. 420). Esperienta a ar6tat ca separatiunea nu este completa. Faptul a
fost constatat de Markownikoff insusi in o lucrare ulteriOra (Liebig's
An. t. 301 p. 164).
Arnestecul nitrant. Singura metoda sigura de a elimina carburele
aromatice cousta in a le trata cu amestecul nitrant.iIn tote operatiu-
nile mele am Meat tratarea cu 2 p. acid sulfuric D = 1,84 si 1 p. acid
azotic D=1,52. Iata modul de operatiune intrebuintat: Se pane car-
bura intr'un baton cu gat lung in care intro un tub lung, prin care
vaporil nitrosi pot sa iasa afara, si o leica inchisa cu robinet. Apa-
ratul fiind asezat pe un agitator mecanic, se t6rna putin amestec ni-
trant si se scutura 10 minute, si ass mai depart°. Daca reactiunea
este pre vie, so r6coresce putin balonul, Scuturarea se face timp
de 4-5 ore. Dupa aceea balonul este incakjit pe o bae mariana pen-
tru a terminh reactiunea. Operand in modul acesta, aprOpe tot ben-
zonal trece in stare de derivat dinitric, solid, si prin urmare usor
de separat. Trebue insa sa observam ca nu se pot° evith formarea
unel mid portiuni de derivati mononitrati cari so separa cu 6re-care
greutate de carbura in care sunt disolviti. In multe casurl separarea
nu se p6te face numai prin spalarea cu apa. Dupa un mare nu_
mgr de spalari, apa ajunge sa iasa incolord, pe cand carbura este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA CRIMICA A PETROLEITRILOR ROMANE 9

Inca colorata in galben. Pentru a complete purificarea carburei, tre-

bue atunci sa o agitilm cu acid sulfuric §i apol cu o solutiune de
carbonat de natrid §i aceste operatiuni sa le repetam de maT multe ori.
4. Acidul azotic a devenit in timpurile din urma un reactiv fOrte
pretios pentru a efectua atat separarea qi purificarea carburelor din
petroleii precum §1 caracterisarea unora dintr'insele.
Mai Inainte se admitea ea dogma in sciinta el hydrocarburele sa-
turate nu sunt nici nitrate, nici oxydate de catrA acest acid. Deja Beilstein
§i Kurbatoff (B1. S. Ch. XXXVI p. 145) ail constatat ca hydrocarbu-
rele saturate din petroleurile americane sunt oxydate incet prin ac-
tiunea acidulul azotic. In cat se atinge de carburele cyclic°, nici ele
nu sunt indiforente la actiunea acestuT acid. Acidul de densitate 1,52
le ataca chiar la temperatura ordinard.
Konowaloff a gasit ca hexanul normal se nitreza cand este incalcjit
cu acid azotic do densitate 1,075 in tuburi inchise la o temperatura
superiora de 130°.
`I In fine, actiunea acidulul azotic asupra carburelor saturate Fii cyclice
a fost studi4ta In timpurile din urma de Young §i de Markownikoff.
Sydney Young §i Fr. Francis (Procedings Chem. Soc. 1898/9, Nr. 198)
au stabilit ca hydrocarburele saturate secundare stint atacate, cand
sunt incahlite cu acid azotic fumant, transformandu-se in nitroderivate.
Astfel cu isohexanul ail obtinut un trinitroderivat cristalisat. Din con
tra, carburele saturate normal° nu stint atacate decat forte incet.
Dupa. Markownicoff (Referat in Chem. Contr. Bl. 1899, II, p. 473)
carburele saturate secundare sunt atacate de ca' tra acidul azotic fumant
la temporatura ordinara. Cu acidul azotic de densitate 1,535 este po-
sibil de a determine calitativ grupa la care apartine carbura saturate.
Cand prin amestecare de volume egalo do carbura §i de acid azotic
so produce caldurti, acesta probeza ca hydrocarbura confine hydrogen
tertian Daca nu se produce incaldire, atunci avem o carbura saturate
normald sail .tertiara, R4C, cu R normal, sail in fine o carbura cyclica
nesubstituita.
Polymetylenele substituite, earl cuprind de asemenea un hydrogen
terLiar, sunt atacate, ca §i parafinele secundare, la temperatura or-
dinara.
Carburele saturate normale, precum §i cele tertiare §i carburele
cyclice nesubstituito sunt atacate do acidul azotic prin incaldire.
In lucrarilo mete am utilisat, dupe cum vom vede mai in urma, ac-
tiunea acidului azotic asupra diverselor fractiunf, pentru a purifica

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
10 PETRU PONI

unele carbure sail pentru a earacterisa pe altele prin productele earl

results din acesta actiune.
5. Natriii. Carburele din petroleti resin cu multa tenacitate o mica
cantitate de apa care nu p6te fi eliminata numai prin distilare. Pentru
a le usca complet trebue sa lasam fie-care fractiune in contact cu
natritt metalic, taiat in bucatele midi §i sa agitam din timp in timp ;
dupa aceea trebue sa facem distilatiunea tot peste natriit

Studiul special al densitatilor.

Inainte de a trata o fractiune pe cab curat chimica, trebue sä Cu-
nOseem, eel putin In mod aproximativ, care este natura carburelor
cuprinse Inteinsa. Numal in modul acesta vom put decide earl a-
nume reactivl trebue sa intrebuintam §i in ce conditiuni trebue sa
operam. Dupd cum am veclut mai sus, puncturile de forbore nu ne dau
in privinta acesta indicatiuni sigure, atat din causa ca ale sunt f6rte
apropiate pentru un mare numer de carbure diferite, cat §i din causa
ca ale varieza in limite indestul de indepartate in amestecuri.
Do la inceputul studiilor asupra petroleurilor, chimi§tii au obser vat
ca este o alts constants fisica, §i anume densitatea, care varieza in
proportiuni mai marl §i in mod mai regulat cu natura hydrobarbu-
relor. In regulA generalg, putem dice ca in cele trel marl serif de
carbure, methanice, cyclic° §i aromatice, densitatea merge crescend
de la cele dintaia la cele din urma.
SA luam cate-va esemple:
In carburele earl ferb in vecinatatea temperaturel de 700, avem
pentru hexanul normal D y = 0,6681, far pentru methylpentamethylen
Dg-=0,764. Este evident ca data fractiunile, earl tree la distilatiune
sub 70°, Vor av6 o densitate mai mare decat acea a hexanulul normal,
acesta va fi o dovada ca ale cuprind methylpentamethylen §i pote
chiar §i benzeh. Ele vOr trebui O. fie prin urmare tratate cu reactivii
capabili de a elimina carburele aromatice §i cyclice fail a atinge
hexanul normal.
In carburele earl ferb intro 90°-100°, putem av6 trei heptani §i
anume: 1) ethylisoamylul (P. E 909,5) cu D I = 0,6969; 2) triethylme-
thanul (P. E. 95°-98) cu D 34-7 = 0,689 §i 3) heptanul normal (P. E. 98°,3)
cu D 5=0,70048. Intro 100°-110° putem aye: 1) methylhexamethylenul
(P. E. 102°) cu DS-. 0,7778 §i 2) Toluemil (P. E. 110°,3) cu D$ = 0,8824
DacA fractiunile, cars distilezA Intre 900 §i 100°, au densitati mai marl
decat acele ale heptanilor, vom conchide ea ale sunt amestecate cu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMKNE 11

carbura cyclica sail §i cu cea aromatics, cart ferb intro 100° §i 1100
§i va trebul sa le tratam pe cale chimica pentru a le separa de aceste.
Din esemplele aceste, se vede cat de important este studiul densi-
tatilor cand voim sa ne dam some de natura combinatiunilor cuprinse
in amestecuri atat de complexe, precum sunt petroleurile.
De§i densitatile ail fost determinate in cea mai mare parte din lu-
crarile chimi§tilor earl sail ocupat cti studii de acest gen, din neno-
rocire, determinarile nu au fost facute, nici pentru carburele pure, nici
pentru diferitele fractiuni ale petroleurilor la acee41 temperature.
Date le ce gasim in literature asupra acestui subiect nu sunt prin ur-
mare comparabile, §i nici nu ne este cu putinta sä le reducem prin
calcul la valOrea care ar trebul sa o alba la o anumita temperature
necunoscend coeficientii de dilatatiune at diverselor hydrocarbure.
/In tote lucrarile mele, densitatile fractiunilor au fost determinate
la 0°, atat pentru ape cat §i pentru carbure.xAm ales acesta tempera-
tura din cause ca., in modul acesta, cea mai mare parte din chimi§ti, au
facut in timpurile din urinal determinarile de densitate pentru sub-
stantele in stare de puritate. Pe de alts parte, operatiunea 'Ate fi
esecutata forte u§or §i cu o mare precisiune. Substanta este prealabil
recite cu cate-va grade sub 0, punend-o intr'ttn amestec de ghiata §i
de sare. Dupd aceea este turnata in prubeta balantei Westphal, sail
in picnometru, recite in ghiata; in cite -va minute, ea atinge tempera-
tura de 0°, la care se mentine in tot timpul cat facem operatiunile
ulteriore.
Operand in modul acesta, suntem siguri sä obtinem, cu o buns ba-
lanta Westphal, valori cart concordeza pans la a patra decimala cu
acele date de un picnometru. Controland acest fapt prin mai multe
esperiente comparative, am facut determinarile de densitate pentru
fractiunile de call dispuneam de cantitati marl cu !ajutorul unei balante
Westphal §i nu m'am servit de picnometru decat pentru fractiunile
pe cari le aveam in cantitati
Pentru a vede cu u§urinta modul cum varieza densitatile in diver-
sele fractiuni, resultatele esperientelor au fost representate prin curbe-
Pentru a nu complica desenul, in tabela de la finele acestui memoriii
s'ati construit numai trot curbe ale densitatilor pentru fractiunile pro-
venind din tree operatiurti deosobite. Curba representata prin o linie
fins arata densitatile fractiunilor obtinute din 5° in 5° in a doua dis-
tilare ; curba punctitata arata densitatile fractiunilor din 2° in 2° din
a cincea distilare; in fine curba gross densitatile fractiunilor tot din
2° in 2° din a opts distilare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
12 PETRII PONI

In aceeasT tabela s'att representat prin ordonate cantitatile m6surate

in volume ale fractiunilor obtinute in a doua distilare.

Resultatele distilatiunilor.
Iata resultatele ()Minute prin destilarea a 110 litri a partilor vo-
labile ale petroleulul de la Colibast
In prima distilare s'ail cules fractiunile din 5° in 5°, $i In tabloul
urmator s'ail trecut cantitatile culese, masurate in volume, raportate
la o mita partT, precum si densitatile fie-carei fractiunl.

Cantiteifile oh, in volume trecute la prima distilafiune cu

densitatile for

Tempera- CantitAI Tempera- CantitIttr

tura distilate Da tura diatilate D 0-
In litri In litri °

Sub 25 26,635 0,6237 70 75 8,345 ' 0,7213

25-30 3,300 0,6380 75 80 3,200 0,7454
30-35 14,205 0,6420 80 85 2,340 0,7532
35-40 5,915 0,6490 85 - 90 2,265 0,7514
40- 45 1,610 0,6570 90 95 2,8.15 0,7483
45 - -50 1,445 0,6670 95 100 2.630 0,7492
50 -55 1,370 0,6780 Peste 100 4,410
55 60 1,400 0,6860 Perder i 5,990
60-65 5,295 0,6900
65 - -70 6,760 0,6950 1
Total 100,000

Esaminand acest tablou, vedem ca, chiar d« pa prima distilare, densi-

tatea presinta un maximum in fractiunea 80 ° -85 °; .ea descPesce apol
papa la fractiunea 90 ° -95 °, unde presinta un minimum.
Fie-care fractiune a fost din noti distilata. In acesta a doua ope-
ratiune, esperientele Grail dispose ast fel ca sa se pOta culego $i separa
productelo celo maT volatile. Pentru aasta so lucre in cursul erne,
inteo camera a card temperature era maT josa decal 0 °. Refrige-
rentul aparatulul Claudon era umplut cu ghiata. Productele distilatiunii
treceail prin treT recipient) reuniti intro dinsil $i asezati in clopoto
refrigerento pline cu un amestec do ghiatA si de sare. Productele eras
fractionate tot din 5° in 5°.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITII1NEA CRIMIC1 A PETROLEURILOR ROMiNE 13

Cantituffi, trecuse la a doua distilafiune cu densiteifile lor.

Tempera- I CantitAIT Tempera- Cantititti

Pura distilate tura distilate D 8-
In litri In litri

0 12 17,728 0,6094 55-60 1,175 0,6860

12-17 850 0,6194 60 -65 6,720 0,6881
17-20 2,507 0,6230 65-70 4,g05 0,/015
20-25 2,442 0,6300 70 75 4,765 0/253
25-30 1,745 0,6387 75-80 1,970 0,7472
30-35 16,200 0,6434 80 -85 1,820 0,7562
35-40 9,910 0,6491 85-90 1,850 0,7494
40-45 670 0,6615 90-95 3,400 0,7480
45-50 330 0,6704 95-100 2,820 0)492
50 -55 590 0,6802 Peste 100 355

In urma distilatiunii a doua, un accident m'a fAcut sit Herd cea mai
mare parte din productele volatile earl trecuse intre 0° §i 25° 8i mai
cu semA pe cele dintre 0° §i 12°. Portiunile ce ml-au r6mas precum gi
fractiunile de peste 25° au fost distilate in acelea§I conditiuni ca §i in
a doua operatiune. Fractionarea Mgt s'a facut din 2° in 2°.
In aceasta a treia distilare fractiunile dintre 18° §i 22° au disparut
apr6pe complet, trecend sail sub 18° sail peste 22 °. Iata modul cum
au fost impartite :

FractiunT Cantitfici culese la temperaturele

supuse la
distilatiune -0-5168 8-TO111-0-12 R-2---14 14-16[T6-18 18-20 120 -2'21 22-24 24-26 26-28

0 12 - - - - - - - _
12 17
12130 307 I

--
H 361
71
264 50 - -- --- 6 21 29

- -
17-20 886 186 86 114 43 14 71 10
20-25 -- 43 207 171 I 29 128 36 100 50
U

Credem inutil de a da cifrele tuturor distilatiunilor. Ne vom opri

numai asupra acelora earl presinta un interes mai mare §i din call
vom put6 trage conclusiuni de Ere -care importantA.
Dupa distilatiunea a patra, fractiunile au fost scuturate cu 100/a acid
sulfuric, apoi spalate cu o solutiune de carbonat de natriil qi cu apA;
ele au fost in fine uscate §i redistilate pe natriti.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
14 PETR1J PONI

Densitd file fr aqiunilor dupes a cincea distilare.

Tempera- Tempera- Tempera- D

tupra D$ tura D$ tura

0- 5 0,6060 42 - 44 0,6716 72- 74 0,7316

5- 8 0,6106 44 -46 0,6756 74- 76 0,7408
8-10 0,6122 46 -48 0,6824 76- 78 0,7500
10-12 6,6180 48 -50 0,6873 78- 80 0,7548
12-14 0,6167 50-52 0,6876 80- 82 0,7557
14 -16 0,6198 52-54 0,6883 82- 84 0,7550
16-18 0,6220 54-56 0,6890 84- 86 0,7533
26 - -28 0,6396 56-58 0,6854 86- 88 0,7490
28-30 0,6414 58- 60 0,6851 88- 90 0,7445
30 -32 0,6430 60 -62 0,6843 90- 92 0,7415
32 -34 0,6450 62-64 0,6871 92- 94 0,7435
34-36 0,6472 64-66 0,6924 94- 96 0,7430
86-38 0,6524 66 -68 0,7000. 96- 98 0,7486
38 -40 0,6596 68-70 0,7098 98 100 0,755.4
40-42 0,6644 70-72 0,7210

Daces esaminam valorile densitatilor acestor fractiuni, vedem ca in-

doitura curbei for dintre 80° si 900, observata in distilatiunile precedents,
s'a accentuat mai tare. Maximul s'a stabilit la 80-82, cu o valOre ceva
mai mica (0,7557 in loc de 0,7562), iar minimul to 90°- 920; valarea sa
s'a scoborit de o cantitate mult mai insemnata (0,7415 in loc de 0,748).
In acelasi timp o a -doua indoitura s'a format in curba densitatilor
intre. 50° si 60 °. Ac6sta Indoitura incepuse sa apara chiar in urma
distila %iunii a treia, curba luand forma unei linil orizontale. Acuma
maximul, In= 0,6890, s'a stabilit la 54-56 si minimul, In= 0,6843,
la 60-62.
Dupes a 'cincea distilare, tote fractiunile cuprinse intre 60° si 100
au fost tratate cu amestecul nitrant.
Iata densitatile dupes a opta distilare:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIUNEA cnunci A PETROLEURILOR ROMANE 15

Densitali dupes a opta dislilare.

Tempera- DI Temera- 1
D$ I Teter
mpera- I D0
tura turpa tu a w
. .

36 -38 0,6531 58-60 0,6849 80- 82 0,7657

38-40 0,6601 60-62 0,6819 82- 81 0,7593
40-42 0,6684 62-64 0,6840 84- 86 0,7512
42-44 0,6776 64-66 0,6901 86 - 88 0,7435
44-46 0,6836 66-68 0,6978 88- 90 0,7375
46-48 0,6914 68-70 0,7090 90- 92 0,7345
48 -50 0,6950 70-72 0,7237 92- 94 0,7357
50 -52 0,6963 72-74 0,7380 94- 96 0,7385
52-54 0,6954 74-76 0,7506 96- 98 0,7445
54-56 0,6920 76-78 0,7609 98-100 0,7515
56-58 0,6884 78 - -80 0,7664

Esaminand valorile densitatilor din acest tablou §i comparandu-le cu

acele ale fractiunilor provenind din distilatiunile precedente, vedem ca:
1. Indoitura curbei dintre 806 ei 900 a devenit acum indestul de
considerabila. Maximul a crescut de la 0,7557 la 0,7657, adecd cu o
unitate de la a doua ciecimala, ei s'a stabilit in fractiunea 780-80°. Mi-
nimul a remas tot la 900-9,2°, insd s'a scoborit de la 0,7415 la 0,7345.
Diferenta intro maximum ei minimum este de 0,0312.
Acosta indoiturd a curbei densitatilor a fost observata si pentru
petroleurile rusesci ; ea a fost studiata intr'un mod fOrte minutios de
catre Markownikoff (Liebig's An. t. 301). Maximul gasit de dinsul este:
de DR=0,764 in fractiunea 800-82° si minimul D-14=0,729 in fractiu-
nea 90°-92°. Difprenta intro ambele valori este de 0,035, adecd cu 0,0038
mai mare detest acea obtinuta de mine cu petroleul de la Colibaei.
2. A doua indoitura dintre 50° el 60° a devenit ei ea cu mult mai
pronuntata. Maximul s'a stablit la 50-52 cu o valOre de Do= 0,6963,
cu 0,0073 mai mare detest dupa distilatiunea a cincea. Minimul a re-
mas tot la 60-62, cu o valOre de DI-. 0,6819, cu 0,0024 mai mica. Di-
ferenta intro maximum el minimum este de 0,0144.
Indoitura curbei dintre aceste iimite de temperaturi, observata de
Markownikoff pentru petroleurile rusesci, tot dupa opt fractionari, este
cu mult mai pronuntata.
3. Daca comparam densitatile fractiunilor din vecinatatea tempera-
turil de 40°, vedem ca valorile for merg crescend in mod regulat de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
16 P ETRD PON/

la o distilatiune la alta. Acesta ar fi un indiciu ca se acumuleza

aid o carburd cu o densitate Mai mare, pOte methyltetramethylenul
care ar existA In mici proportiuni.

Carbure cuprinse In pArtile volatile ale petroleuluT de la

ColibasT.

De la inceputul lucrArilor mele

Carbure acetylenice §I ethylenice.
am cautat sa simplific problema ce-mi propusesem sd resolvesc, cer-
cetand dud petroleurile ce studiam cuprind sail nu carbure acetyle-
nice §i ethylenice.

Fig. 4

Presents acestor cloud clase de combinatiuni in petroleuri de diverse

provenienW fusese semnalatd de mai multi chimi01, AO, Engler §i
Iesioranski studiand petroleurile din Galitia, de la Sumatra, de la Bach,
de la Pechelbron 4i din Pensylvania, au gAsit c cle cuprind, alA turea
cu carburele saturate, o cantitate notabild de carbure ethylenice si

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOS1T1IINEA CH1MICA A PETROLEURILOR ROMANS 11

chiar acetylenice, a caror proportiune merge crescend cu temperatura

de ebulitiune (Ber. D. Ch. G. t. 28, p. 2501).
P. Sadler a gasit ca gazurile earl se desvolta din puturile din Pen-
sylvania cuprind de la 4,39 la 18,120/0 ethylen. (Ann. Ch. Ph. (5) t.
8, p. 570).
Marcownikoff insu§i a constatat ca unele petroleuri de la Bach cuprind
carbure din grupele acetylenica §i dipropargylica.
In esperientele mele am cautat intait carburele acetylenice §i ethy..
lenice in gazurile disolvite in petrolet.),Pentru acesta, petroleul era
supus la distilare in un aparat Claudon 0i Morin. Refrigerentul era
recit cu ghiata. In urma lui veniat trei recipiente recite de asemenea
cu ghiata. Gazurile earl nu se condense' in recipiente eret trecute
prin o serie de flac6ne spalat6re, cuprincrend reactivii proprii de a
pune in evidenta aceste doue clase de carbureq Pentru acetylenele
proprit cjise, am intrebuintat o solutiune alcoolica de azotat de argint
§1 pentru acetylenele substituate o solutiune de chlorura mercurica.
In nici una din esperientele male nu am obtinut nici o urma de de-
rivat argentic sail mercuric al acetylenelor (fig. 4).
Carburele ethylenice erat cautate facend sa treca gazurile prin un
ultim flacon spalator plin cu apa bromata, fara sa pot obtine vre-o
urma de derivat bromat.,
Carburele din aceste done clase at fost in urma cautate in por-
tiunile licidex S'at esaminat pentru acesta fractiunile provenind din
a treia distilare. Nu am putut insa intrebuinta in casul acesta solu-
tiunea alcoolica de azotat de argint din causa ca alcoolul se disol-
vesce in carbura, iar sarea de argint se depune.
Acest reactiv a fost inlocuit cu o solutiune atnoniacala. de azotat
de argint. Pe langa acesta am facut us, dupe cum recomanda Mar-
kownikoff, §i de o solutiune de permanganat de kalit in presenta car-
bonatului de natrit.Iata resultatele capetate :
1. Solutiunea amoniacala de azotat de argint, scuturata cu 10ce de
carbura, nu a produs nici o reactiune cu nici una din fractiuni;
2. Apa de brom a ingalbenit In mod sensibil carbura dui:A pri-
mele done picaturi; numai in fractiunile 26 28 §i 40 -- 42 am fost
nevoit sa torn 3 picaturi pentru a obtine nuanta galbend bine pro-
nuntata;
3. Permanganatul de kaliii a colorat in roz carburele dupe prima
picatura. Numai in fractiunea 40-42 coloratiunea nu a persistat decal
dupe a 3-a picatura.
Din aceste esperiente putem conchide cd portiunile volatile ale
Analele A. R.--To XXIILMentoriile Seq. Seiin(ifice. 2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
18 PETRtt PONI

petroleului de la Coliba,5i nu cuprind nisi carbure acetylenice, nici

ethy lenice.
Gazuri. Fouque a studiat gazurile cari se desvoltA din puturile
de petroleti din America de Nord. El a gAsit ca ele sunt compuse
aprOpe in intregime din prop an, ethan §i methan cu midi cautitati de
anhydride carbonica §i birth putin azot. Ele nu cuprind nici hidrogen
liber, nici oxyd de carbune, nici acetylen, nici carbure ethylenice. (C. R.
LX VII. 1045).
Din analisele Jul Sadler (loc. cit.) result el acelea§i gazuri Bunt
compuse din ethan (75,44 la 89,65 Vs) i.ethyleh.
Rebel, analisand gazurile din vulcanii de glod din peninsula Toman,
a gAsit ca sunt compuse din methan §i ethan cu putin oxid de cAr-
bune. (Citat in memoriul lui Markownikoff §i Oglobine Ann. Ch. Ph. (6),
t. 2, p. 373).
Rona lds a studiat gazurile tinute in disolutiune in petroleurile din
America §i a gAsit ca sunt formate in mare parte din propan §i din
ethan amestecate cu mid cantitati de aer §i de anhydridA carbonicA
(Journ. Ch. Soc. 2 Ser. III. 92.
Lefevre a constatat, pe langA ethan §i propan, in aceste gazuri §i
presenta butanului (Zeitschr. f. Chem. 1869, p. 185).
Butanul a fost gasit gi de Pelouze §i Cahours, disolvit in fractiunile
cari distileza intre 4° §i 10° (Ann. Ch. Ph. (4) t. 1, p. 1).
Pentru a culege gazurile tinute in disolutiune in petroleurile nostre,
am operat in done moduri deosebite.
Mai intaitt am cules de-a dreptul gazurile cari treceail prin flacOnele
de spAlare, dupe cum am vedut in epperientele descrise mai sus (fig. 4).
Dupe ce m'am asigurat ca in aceste gazuri nu sunt nici carbure
acetylenice, nici carbure ethylenice, am inlocuit reactivii din flaconele
de spalare prin alcool la 96°. Gazurile cari nu se disolveati in acest
licid eraii culese de adreptul.
Gazurile din solutiunea alcoolica erail regenerate prin IncAldire, §i,
atat aceste cat §i cele culese direct eraii analisate prin metoda eudio-
metrica.
Din aceste analise results ca gazurile continute in solutiunea alcoo-
Rea sunt compuse din pentan amestecat cu o cantitate relativ mica
de butan. Gazurile culese direct sunt compuse din propan §i din ethan.
EatA datele analiselor.
I. Gazuri regenerate din solutiunea alcoolicd.
Volum de gaz intrebuintat la 0° §i la lm. de presiune = 2,75 c. c.
Contractiune produsa prin trecerea scanted = 10,c°.81

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMANE 19

Anhydrida carbonica formate = 13,ce. 38.

Calculand contractiunea si anhidrida carbonica pentru 2 volume de
gaz, gasim:
Contractiunea = 7,86.
Anhydrida carbonica 9,73
Calculand volumele de pentan si butan din amestec, dupd ecua-
tiunile:
2 =x-} -y
7,86 =i-x+ 4 y
avem:
Pentan 1,72 sail 86°A
Butan 0,28 sail 14°/0
Facend acelasi calcul pe basa anhydridei carbonic° produse, dupa
ecuatiunile:
2=x+y
9,73= 4x -1-5y
gasim:
Pentan 1,73 sail 86,5%
Butan 0,27 sail 13,5%
Patru alte probe de gazuri, luate din timpuri diferite ale produceril
lor, all fost de asemene analisate.
Pentru 2 vol. de gaz la 0° si 1 m. presiune am obtinut:
I II III IV
Anhydrida carbonica 9,7 9,71 9,8 9,98
Pentan 1,7 1,71 1,8 1,98
Butan 0,3 0,29 0,2 0,02
Pentan 0/ 85,0 85,5 90,0 99,00
Butan 0/0 15,0 14,5 10,0 1,00
II. Gazuri culege direct. S'aii analisat done probe. Ele contineail, pe
langti carburele combustibile, si o cantitate de aer provenind probabil
din modul intrebuintat de a le culege. S'a determinat cantitatea de
azot care a fost considerat/ ca facend parte din aer. Substragend
acest aer din volumul de gaz intrebuintat, s'ail facut calculele relative
la contractiune $i la anhidrida carbonica produsa numai pentru car-
burele curate. Tate resultatele obtinute raportate la 2 volume de gaz:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
20 PETRI' PONI

I II
Contractiune 5,6 5,72
Anhydride carbonica 5,4 5,48
CS HO calculat dupe contractiune 1,2 1,44
anhydride t arbonica 1,4 1,48
C2 H° contractiune 0,8 0,56
anhydrida carbonica 0,6 0,52
In resumat, gazurile continute in petroleurile do la Coliba§1 sunt
compuse din ethan, propan, buten ei pentan.
Tetramethylmethan. Pentanul, analisat sub forma gazOsa in espe-
rientele descrise mai sus, nu p6te fi alt-ceva decat tetramethylme-
thanul sau pentanul tertiar, obtinut in mod sintetic de °WA Lwow
(Ztschr. f. Chem. 1870 p. 520 ei 1872 p. 257).
Pentanul tertiar descris do Lwow este licid §i are ca punct de ebu-
litiune + 9°,5. Pentru a mA convinge ca gazul estras din petroleil este
identic cu acest corp, am condensat gazurile regenerate din solutiunea
alcoolica, facendu-le sA troca prin un amestec refrigerent de sere si
de ghiata. Am .obtinut astfel un licid fOrte mobil care la 0° desvol-
ta la inceput putin gaz, Insa dapa aceea sa mentine fOrte bine in
stare licida fare a mai da cel mai mic semn, de ebulitiune. Densitatea
sa este D o = 0,6086. Este probabil ca acest licid cuprinde Inca o mica
cantitate de buten In disolutiune, cari, incaldit deasupra lui 00, el
incepe a ferbe de la 5°.
Fractiunile pe cad le -am separat in distilatiunile fractionate intre
0° §i. 12° trebue sa. fie §i ele compuse in cea mai mare parte din pentan
tertiar. Densitatile for sunt :
Pentru fractiunea 0° 5° D = 0,6060
5° 8° )) 0,6106
A 8°-10° 0,6122
Tetramethylmethanul a fost gasit de curind §i in petroleurile rusesci
de Mil Kossatkin, care a constatat ca ferbe la 9° §i ca nu este atacat
de catre acidul azotic concentrat (Ben D. Ch. G. t. 32 p. 1449).
Sper sa pot face in curind studiul acestul corp ale cardi proprietati
sunt putin cunoscute ei a cardi derivati nu ail fost Inca preparati.
Isopentan. Fractiunile cari tree la distilatiune intre 28° si 38° §i cari
cuprind isopentanul §i pentanul normal sunt in proportiuni Indestul
de marl; ele formeza aprOpe a patra parte din portiunea volatile,
(0 °- -100 °) a petroleului de la Colibasi.
Isopentanul se p6te estrage prin distilari repetate intr'o stare in-
destul de mare de puritate. Dupe 11 distilatiuni am cap6tat un product

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA CFI1MICX A PETROLEURILOR ROMANE 21

ferbend la 29 ° -29 °,5 sub presiunea 755 m.m., cu D -S- =0,641. Constan-
tele fisice ale isopentanului pur sunt, dupe Young: P. E. = 27°,95
la H = 760; D2- =0,63925.
Fractiunile 26°-34°, cuprindend isopentan, aunt atacate la tempera-
tura ordinara de catra acidul azotic fumant D =1, 52. Operand in
vase inchise si agitand amestecul, massa se incalciesce si reactiunea
este vie. La presiunea ordinara reactiunea este lenta, insa se urma-
resce in mod regulat.
Pentru a studia acesta actiune am operat in balone provedute cu
un refrigerent ascendent r6cit cu ghiata. Legatura intre balon §i re-
frigerent era facuta cu dopuri de asbest. Se punea in balon un volum
de acid pentru doue volume de carbura. La contactul ambelor licide
se producea o desvoltare continua de vapori nitro§i. Facend sä treed
din timp in timp gazurile cars es pe la partea superiOrd a refri-
gerentului, prin o solutiune de hydrat de calcia, am putut constata
producerea unel mid cantitati de anhydride carbonica. Reactiunea du-
rdza mai multe s6ptemani; cand ea devine mai lenta se inlocuesce
acidul cu altul prospet.
Acidul separat de carbura, amestecat cu 7-8 on volumul s6i1 de
ape, este supus la distilatiune. Vaporii de ape trag impreuna cu ei
un corp solid, care romane in suspensiune in licidul de colore [gal-
bena care se condensoza. Distilatiunea este continuata pang. arid
acidul din retorta este indestul de concentrat pentru a produce vapori
rutilanti. Atunel el este scos din retorta §i evaporat in mod lent in
o bae de nisip la 40 ° -50 °. In cursul evaporaril se produce mirosul
de acid acetic. In fine el lass o r6m4ita solids.
Corpul solid tras de vapOrea de ape in timpul distilatiunii este
alb, pulverutent, insolubil in ape, solubil in eter §i alcool; din solu-
tiunile aceste cristaliseza prin evaporare; el este un derivat nitrat.
Licorea galbend care trece la distilatiune, cedOza eterului o sub-
stanta care poseda mirosul caracteristic de ananas al butyratului
de methyl.
In fine corpul solid care r6mane dupe avaporarea acidului este
forte solubil in ape, si solutiunea sa are o reactiune acids. El se su-
blimeza cu usurinta in cristale aciculare fine.
Void continua studiul acestor trei corpuri indata ce le void obtine
in cantitati ceva mai marl.
Pentan normal. Cunoscend actiunea acidului azotic asupra isopen-
tanului, separarea §i purificarea pentanului normal devine facild. Nu
avem pentru acOsta cleat sa tratam fractiunea 36-38 cu acid azotic

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
22 PETRIT PONI

fumant intr'un balon provedut cu refrigerent ascendent si sa recti-

&dm carburea neatacata. Pentru a activa reactiunea este util sä in-
caldim la bae mariana pand la ebulitiunea carburei.
Operand in modul acesta am obtinut o carbura ferbend la 36.5 sub
presiunea 0,752, si avend ca densitate = 0,649
Nethyltetramethylen. Carburele cyclice cunoscute pana acuma se deo-
sebesc Intro ele grin o diferenta de 300 in punctul for de ferbere.
Ast-fel, hexamethylenul ferbe la 80°,85
pentamethylenul » f 50 °,
trimethylenul » » 12°,
Dupa acesta regula, punctul de ebulitiune al tetramethylenului ar
trebui sa fie catre 20 °. In primele distilatiuni ale petroleului de la
Colibasi, obtinusem fractiuni Indestul de marl' in apropierea acestei tern-
peraturi. Asa, in distilatiunea a doua remasese intre 17° si 25° aprope
5 litri. Speram sa gasesc inteinsele tetramethylenul. Dupa cum am
vedut Ins/ la distilatiunile ulteriore, aceste fractiuni. au disparut, o
parte din carburele for trecend la temperaturi mai jose, ear alta
la temperaturi mai inalte. Ask dupd a cincea distilatiune, nu am mai
avut de loc carbure intro 18° si 26°. Conclusiunea ce trebue sä tragem
din acest fapt este ca in petroleurile de la Colibasi nu ()sista tetra-
methylen.
Daca se substitue o molecula de methyl in locul unui atom de hy-
drogen din o carbura cyclic i, punctul de ebulitiune al acesteia cresce
cu aprope 21 °. Asa avem :
Temp. ebul. hexamethylenului 80°,85
» methylhexamethylenului 102,
pentamethylenului 50,
» methylpentamethylenului 71.
Daca temperatura do ebulitiune a tetramethylenului ar fi de 20°, este
probabil Ca derivatul sett monomethylat ar trebul sa ferba catre 40°.
Am urmarit cu multi atentiune fractiunile cart trecoati in vecinatatea
acestei temperaturi. Faptul co am constatat, dupa cum am observat
deja, este ca densitatile for merg crescend de la o distilatiune la alta.
In tabloul urmator dam valorile densitatilor pentru tree fractiuni cu-
prinse intro 38°-44°, in patru distilatiuni deosebite. In colOna din urma
s'ati inscris cantitatile in c.c. obtinute dupa a 8-a distilatiune.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSItIUNEA canocX A PgTROLEUAILOR ROMANS' 23

Fractiunea I_
DENSITATI LA 0° I Can Rap In
ce.dupia
34Td I 5-a dist. 6-a diii-.1-8-a dist. I 8-a dist

38-40 0,6551 0,6596 0,6595 0,6601 137

40-42 0,6615 0,6644 0,6674 0,6684 63
42-44 0,6680 0,6716 0,6720 0,6776 70

Din aceste cifre results ca se acumuleza aids o carbura cu o den-

sitate mai mare; ea ar puts fi methyltetramethylenul.
0 altd imprejurare contribue la rindul ei sa faca probabild acesta
ipotesa. Tratand cu acid azotic fumant fractiunea 36--38 in stop de
a purifica pentanul normal, am obtinut prin evaporarea acidului o
mica cantitate de un corp solid care posedd tote caracterele acidului
succinic. Punctul ski de fusiune este 180° 1810; e solubil in apa,
mai putin solubil in alcool si forte putin solubil in eter. Solutiunea
aposa, cu reactiune acida, neutralisata cu amoniac, precipitezd chlorura
de bariii si sarile ferice la ebulitiune. Acidul succinic a trebuit sa
iea nascere din methyltetramethylen, intocmai precum acidul glutaric
se produce, in conditiuni analOge, din methylpentamethylen.
In on ce cas fractiunile din vecinatatea temperature' de 40° fiind
relativ midi, carbura cyclica, dacd esista, nu va puts fi decat in pro-
portiuni slabe.
loTrimethylethylmethan i pentamethylen. Fractiunea 50-52 presin-
ta, dupd cum am vecjut, un maximum de densitate a carui valore
este, dupa a 8 distilatiune, D u= 0,6963.
Acest fapt dupd lucrarile recente ale lul S. Young asupra petro-
leurilor americane si ale lul Markownikoff asupra celor rusesci
nu pOte fi atribuit decat la imprejurarea ca in acesta fractiune esista
in acelasl timp trimethylethylmethanul si pentamethylenul.
Trimethylethylmethanul, preparat in mod sintetic do Markownikoff
Tscherdynzew si Iwanow (Referat Ch. C. 131., 1899. II p. 472), are ca
punt de ferbere 49 °,6 -49 °,7 sub presiunea 0,760 si densitatea sa este
D Tr= 0,6662. Densitatea fractiunii nOstre find do D #= 0,6963 acesta
crescere de valOre nu OW fi datorita decat pentamethylenului, care
dupd Young forbe la 50°. (Procd. Chem. Soc. 1898/99 No. 198).
11exani secundari. Fractiunile cars tree la distilatiune intro 58° si
66° sunt in proportiuni indestul de considerabile. Dupd a treia dis-
stilare ele intrec 10°4 din partea volatild a petroleului intrebuintat.
In urma distilatiunii a optacu tote perderile neevitabile ce am avut

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
24 TRU PONt

In distilatiunile precedente precum i in purificArile §i Incercarile pre-

liminareaii remas totusI urmatOrele cantitati:
Fractiunea C. c. D$
58-60 1,136 0,6849
60-62 1,836 0,6819
62-64 4,167 0,6840
64-66 1,650 0,6901
Sa cunosc trel isomeri secundari al hexanuluI ale caror puncte de
ferbere sunt cuprinse intro aceste limite de temperaturd. Ace§tia sunt
Diisopropylul P. Eb. 58° D. la 17° 0,668.
Ethylisobutylul P. Eb. 62° D -1}. 0,7011.
Methyldiethylmetanul P. Eb. 64° Dy 0,6765
Densitatile acestor isomeri fiind determinate la temperaturi deosebite
si coeficientii de dilatatiune nefiind cunoscuti, nu ne este cu putinta
sa identificana cu aceste carbure fractiunile obtinute din petroleti prin
ajutorul acestei constante fisice. De altmintrele punctele lor de fer-
bere fiind forte apropiete, nu putem spera sl realisam separatiunea
for prin distilatiunea fractionate. Identificarea sigura a acestor producte
nu se va puto face decal prin studiul derivatilor lor, studiti ce ne
propunem se facem.
Hexan normal. Fractiunea 68°-70° este compusa din hexan normal
amestecat cu o mica cantitate de methyipentamethylen. Ea p6te fi
purificata prin acidul azotic famant care oxydeza numai carbura cy-
clica. Dupe cate-va tratari succesive urmate de rectificatiuni, so Foote
°Nine hexanul normal intr'o stare destul de mare de puritate.
Hethylpentamethylen. Acesta carbura cyclica esista atat In fractiu-
nea 68-70 cat §i in cele done urmatOre amestecata cu pentan normal.
Proportiunea in care ea se afla in petroleul de la ColibasI este indestul
de mare. In adever, iata cantitatile earl' ml-ati remas dupd a opta dis-
tilare in fractiunile de la 68° la 74°:
Fractiunea Cent. cub. D 0/0
68-70 0,7090
2,026
70-72 1,705
0,7237
72-74 1,002
0,7380
Dace este usor, dupe cum am vedut, sa separtim din acest amestec
hexanul oxydand prin acid azotic fumant methylpentamethylenul, pu-
rificarea acestui din urma nu se pOte face decat cu fOrte mare di-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIUNEA CHIMICA A PETROLEIIRILOR ROMANE 25

ficultate prin destila%iunea fractionate. Rectificand Inca de dou6 on

fractiunea 70-72, nu mi-a fost cu putinta se ridic densitatea sa mai
mult de 0,739. Densitatei methylpentamethylenulul este de D-8-.0.766.
Vedem dar ca productul obtinut nu este 'Inca pur. In acesta stare el
pOte totu§i servl, dupa cum a ar6tat Markownikoff, la prepararea
derivatilor methylpentamethylenulul (Liebig's Ann. t. 307 p. 335).
Pentru a da o dovada directs di fractiunile de cari e vorba cuprind
methylpentamethylen, ele ail fost tratate cu acidul azotic fumant. In
timpul oxydatiunif am constatat producerea de anhydride carbonica.
Prin evaporarea acidulul am obtinut un amestec de achji solidi bi-
basici din care am putut isola §i identifica acidii oxalic, succinic §i
glutaric.
Benzen. Dupe cum am vedut deja benzenul este luat in intregime
de vaporii hexanilor §i a methylpentamethylenului. Nitrand cu ameste-
cul de acid sulfuric §i azotic carburele cari distilail peste 60°, am obtinut
cristali de dinitrobenzen in fractiunile de la 64°a6° pans la 74°-76.
Substanta purificata prin nou6 cristalisatiuni in alcool avea ca punct
de topire 90°. Ea este prin urmare m. dinitrobenzen.
Dosajul azotulul mi-a dat:
Azot 0/0 gasit 16,88
Azot 0,10 calculat pentru C6114(Az 02)2 16,67
Cantitatea de benzen care esista in petroleurile de la Coliba§i este
forte mica. Din totalitatea fractiunilor nitrate nu am putut obtino de
cat 12 gr. de dinitrobenzen.
Hexamethylen. Densitatile fractiunilor merg crescend repede de la
74° pans la 80 °, unde presinta un maximum a carui valore este de
D-t=0,7664. Acesta crescere de densitate nu pOte sa fie atribuita ben -
zenulul, cad prin nitrare cu amestecul nitrant nu am putut obtino in
fractiunile cuprinse *intre 76° i 86° cea mai mica urma de dinitro-
benzen. Ea nu pote fi datorita prin urmare decat hexamethylenulul.
Pentru a ne de sema de proportiunile in earl acesta carbura cyclica
se afla in petroleul studiat de nol, vom da aci cantitatile fractiunilor
ce am obtinut dupa a opta distilare :
Flactiunea Cent. cub. DI-
76-78 579 0,7609
78-80 538 0,7664
80-82 556 0,7657
82-84 431 0,7593
84 86 416 0,7512

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
26 PETRIT PONI

Este evident a hexamethylenul din aceste fractiuni nu este curat

densitatea sa find, dupe S. Young si Em. Fortey, (J. Ch. Soc. t. 75,
p. 873) D8 = 0.79675. In portiunile ferbend la o temperature mai josA
el trebue Ea fie amestecat cu methylpentamethylen §i pot° si cu hexan
normal, iara in cele cu punt de ferbere mai inalt cu heptani.
Toluen. Toluenul ca si benzenul se bucurA de proprietatea ca O.
fie tras de catre vaporil carburelor mai volatili deck dinsul. Nitrand
cu amestecul de acid sulfuric si de acid azotic fractiunile euprinse
intre 90° si 1000, s'a format in fie-care din ele cantitati notatile de
dinitrotoluen. Purificand acesta substanta prin cristalisari in alcool,
am putut obtine cristall monoclinici bine definiti al caror punt de fu-
siune era de 700-710. Este evident ca aveam acolo 2,4 dinitrotoluen-
Cantitatea totals de derivat dinitric al toluenului ce am putut culege
in aceste operatiuni este de 70 grame. Toluenul prin urmare se afla
in proportiuni mai considerabile in petroleul de la Colibasi decat
benzenul.
Impreuna cu dinitrotoluenul solid s'a produs si o materie oleiosa
rosietica, insa in cantia(,i prea mid pentru a pute fi identificata;
ea este probabil unul din derivatii mononitrici al toluenului.
Heptani. IatA cantitkile fractiunilor dintre 90° si 100° cuprinciend
heptanii cari ail remas in urma distilatiunil a opta.
Fractiunl Cent. cub. D:1)

90 92 954 0,7345
92 94 912 0,7357
94 96 823 0,7385
96 98 1010 0,7445
98-100 390 0.7515

Daca esaminam densitatile acestor fractiuni, vedem ca ele aunt mai

marl deck acele ale heptanilor. Toluenul hind eliminat prin ni-
trare, nu putem atribui escesul de densitate constatat deck faptului
ca heptanii trebue Ea fie amestecati cu carbure cyclice. Carburele cy-
clic° cari posedA puncte de ebulitiune cuprinse inure aceste limite de
temperature sunt : dimethylpentamethylenul care ferbe la 93° si me-
thylhexamethylenul care ferbe la 100 ° -102 °.
*
* *

In un al doilea memorlil pe care sper sä-1 pot presents in curind

Academiei, voiti espune lucrArile ce am facut pentru a elucida unele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 COMPOSITIIINEA CHIMICA A PETROLEURILOR ROMANE 27

puncte remase obscure in studiul partilor volatile ale petroleului, precum

§i cercetarile mele asupra compositiunii chimice a fractiunilor cart dis-
tilka peste 1000.
Inainte de a terminA, sunt dator sä adresez multumirile mele asis-
tentilor mei, domnii N. Costachescu §i I. Gheorghiu, cari mf-ail dat
concursul for in facerea acestor lucrari.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 AL VILLEA CONGRES GEOLOGIC INTERNATIONAL

PARTE A I.
EXCURSIUNEA IN URALI $I IN SIBERIA
DE
GR. TEF.tiNESCrir
Membru al Academies Ramble.

$edinfele de la 20 Martie 1898 pi 3 Decembrie 2899.

.-.....-1

Maiestate,
Domnilor Colegi,
All-ati Mout distinsa on6re se me delegati ea se representez corpul
nostru Academic la al VII-lea Congres geologic international, tinut
vara trecuta in capitela Rusiel, la St. Petersburg, ci, gratie mijlecelor
procurate de colegul nostru, d-1 Ministru al Instructiunil publice, am
putut se leaft parte la acest Congres.
Imi implinesc dar astacji o datorie, qi obligate qi plecuttt, ea se ye
daft sema de cele ce s'ati petrecut, ce am veclut qi CO inveteminte am
tras din participarea mea la acest Congres.
Mai inainte de a merge mai departe, ered de datoria mea se con-
stet acs un fapt care merits, tote recunoscinta Congresului; faptul
este cA autoritatile rusesci, de la cele mai fnalte pans la cele mai de
jos, d-nii .Ministrii de Domenii, de Interne §i de Cal de emnunicare,
Guvernatoril de provineil, administratorii districtelor, primaril oraqe-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
30 GR. RTEFANESCII

lor, administratiunile tailor ferate, administratiunile usinelor si ale sta-

bilimentelor industriale ale Coronet, cat si cele private, $i in general
toti de earl' depindea, de aprope sail de departe, reusita Congresului,
toti ail pus buna for vointa, ca studiile i cercetarile geologilor sA fie
cat mai lesnici6se si mai profitabile. S'a mers pan/ a se taia drumuri
prin paduri muntOse $i a se face posibile pentru carute drumuri earl
mai inainte nu erail practicabile decat cu calul sail cu piciorul, ci
nicl nu putea fi alt-fel, cand M. S. Impbratului Alexandru III $i in
urmA fiul s6i1. M. S. Imperatul Nicolae II, luasera sub inalta Lor
protectiune acest Congres.
DacA administratiunea si particularit au contribuit in mod deter-
minant la reusita Congresului, partea cea mai insemnata se datoresce
geologilor Rusi, cari, ca nisce uriagi, inteun interval numal de 15-20
ani, all putut sA studieze Lora din punctul de vedere geologic, in asa
mod, in cat geologil 'streini sA pot/ constata cu usurinta structura
geologic/ a acestul vast imperiii, ceea-ce a facut pe d -nil Gaudry ei
Bertrand, membrii Institutulul Franciel, in darea for de sem/ catre
Academia francesa, BA clic/ cimpresiunea ce am -adus este o vie ad-
cmiratiune pentru opera geologilor Rusi.)
Este adeverat insa, ca acestA desvoltare vertigin6sA, asi put6
dice, a studiilor geologice in Rusia, studil despre earl* pan/ acum
vre-o 20+-180 de ani abia se vorbia, se datoresce guvernulul, care,
convins de t6tA importanta gi sciintifica gi economic/ a acestor studii,
a dat cu mana largA t6te mijlOcele necesare, a infiintat catedre de
geologie pe adolo pe unde nu existail, a inzestrat Universitatile gi
Museele cu tot felul de colectiuni geologice, a trimis misiunl in t6te
partile imperiulul ei ast-fel a ajuns, ca in putin timp sA p6ta cun6sce
geologia Rusiel, in as/ mod, in cat sa nu se tem/ ca 86 invite la
dinsa cel de al VII-lea Congres Geologic international.
Organisatoril Congresului de la St. Petersburg, membrii comitetulul
geologic rus, all impArtit acest Congres in trei parti:
I. Excursiuni geologice, inainte de Congres, fAcute in diferite parti
ale Rusiel, insemnate prin importanta for geologic/.
II. Congresut proprig dis, §i
III. Excursiuni geologice dupd Congres.
Din causa marelul numor de participanti la acest Congres gi pentru
inlesnirea transportulul $i a locuintelor, excursiunile dinaintea Con-
gresului, ca gi cele duptt Congres, au fost impArtite in trel sectiuni sip
multanee; in fie-care din ele inscriindu-se aceia cari doriail BA vada,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXEURSIIINE IN ITRALT SI IN SIBERIA 31

mai de preferinta, unele sail altele din formatiunile geologice ale imen-
sului imperil al Tarilor.
Inainte de Congres a fost o excursiune in Finlanda, o excursiune in
_Estonia §1 o a treia excursiune, in Urali §i Siberia.
Excursiunile facute dupd Congres ail avut de punct de convergenta
munfii" Caucasula. In acesta excursiune Congresul, sal mai drept
vorbind, membrii care ail participat la acesta excursiune, cad unit au
participat numai la excursiunile dinaintea Congresului, altii numai la
cele de dupa Congres, ei numai un mic flumer la ambele excursiune,
au plecat in corpore, din, St. Petersburg, s'al divisat frisk cu Ince-
pore din Moscova, in tree directiuni deosebite:. Directiunea Ni jni-
Novgorod-Volga ; directiunea Kursk-Donetz §i directiunea Kiew-Ni-
colaev-Kherson, avend tote ca punct de intrunire orasele Vladi-Kav-
kaz, §i de ad Tiflis §i Bacu.
Eil eram hotarit sa particip numai la excursiunea de dupa Con-
gres si anume Iri directiunea Nijni-Novgorod-Volga- Caucas ; gratie
insa impulsului staruitor §i binevoitor al secretarului nostru general
al d-lui Dimitrie Sturdza, m'am decis sa particip si la excursiunea,
dinaintea Congresului tei anume la cea din Urali §i Siberia.
Cum insa o dare de sOmA, care ar imbratiO tote aceste trel parti
ale Congresului geologic din Rusia, care a tinut aprOpe tree luni, ar
fi prea lunga, o voiil divisa in tree parti:
I. Excursiunea dinaintea Congresului facuta. in Urali §i in Siberia.
II. Congresul propril-dis cu excursiunile din imprejurimile Peters-
burgului °i
III. Excursiunea de dupa Congres din Caucaz §i Crimea.
Astacji vo volt' da sOma numai despre excursiunea in Urali §i in
Siberia.

A. Excursiunea in trail.
Dupa programul deja stabilit de mai inainte, tote geologii partici-
panti la acesta excursiune trebuiail sa se intrunOsca in diva de 16
Iulie la Moscova. Cea mai mare parte insa al sosit deja in cliva de
16 Iulie.
La 16 dimineta, s'a visitat avutul Museil de geologie, care, pe
l'anga colectiunile geologice din diferite parti ale Rusiel i din strei-
natate, cuprindea frumose fosile din imprejurimile Moscovel. De aici
vechiul meu amie,, d-1 A. Pavlow, profesor de geologie la Universita-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
52 GR. f}TEFANRSCIF

tea din Moscova pi membru al comitetulul de organisare al Congre-

suluT, a avut amabilitatea se. me Insotosca la Museul de zoblogie, unde,
pe langa o avuta colectiune de animals actuale, se aflail i numerese
craniuri complete §1 diferite roma§ite de Rinocerofi, de Elefang. fo-
sill, de Mamuri.
Dupd amiacji s'a Mout prima excursiune geologica In imprejurimile
MoscoveT, sub conducerea d -lui Nikitin, geologlef, de la Comitetul de
geologie din St. Petersburg, membru §i el al comitetulul de organisare
al Congresului.
Plecatl de la Universitate, am trecut printr'o parte a Kremlinulut
aqezat pe o colina, de pe malul stang al riuluT Moscovel, coling for-
meta de stratele etagiulul numit de d-1 Nikitin Volgian qi care co-
respunde cu Jurasicul superior i parte din Cretacicul inferior ; in
locurile maT Jose i prin sapaturi se intalnesc ad qi calcarurile carbo-
nice. Dupa acesta, ne-am Imbarcat pe doue vaporae §i am urcat riul
Moscova ce strabate oraqul ; eind din ore*, am urmarit sprIncena
de culmi sail doluri ce Insotesc malul drept al Moscovei pane. la Wo-
robiewy gory, muntele sail mai bine Delul Yrdbiilor, inalt de 90 in.
de-asupra rluluT Moscova, FA 206 m. d'asupra niveluluT marii, deal
compus de strate de nisipurl, albiciose sus, rovate maT jos, cu con-
cretiunl de gresit §i argile, representand, la partea superiera, Goltul
i Neocomianul, la mipoc Volgianul qi la nivelul riului Jurasicul su-
perior cu Cardioceras alternans ; acest din urma nivel nu se 'Ate
observe. decat In timpul veriT, sand apele Moscovel Bunt' scacjute.
Partea cu totul superiora a MunteluT Vrabiilor este acoperita cu
argilurile morenice lasate de ghetarif de Nord, carT descindeail la
acea epocA, pana pe la Moscova.
Muntele Vrabiilor este insemnat, nu numaT din punctul de vedere
geologic, ci Inca si din punctul de vedere pitoresc; aid locuitoriT Mos-
coveT yin cu vapere qi cu tramwaiurl cu aburT ca sa vacja una din
panoramele sole mai Incantatere. In adever, panorama imensulul orfq
Moscova, cu numeresele $i variatele sale turle de biserici, din cari
multe aurite, vedute de pe muntele Vrabiilor, mai cu soma la apusul
Sorelui, este ce-va maret t4i Incantator ; iar sera spectacolul Moscovel
iluminate pare o adeverata feerie.
Muntele Vrabiilor mai este Inca insemnat §i din punctul de vedere
istoric; de ad soldatil luT Napoleon I exclamara, la vederea maretului
ora§: Moscova! Moscova! §i insult marele Imperat efu forte emotio.
nab, ne spune Thiers, la vederea MoscoveT, 'Ate, adaug eu, $i pen-
tru ca avea presimtirea, ca nu-T va fi dat BA pote. poseda acest ora'.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE hi IIRAIA 91 IN SIBERIA 83

A doua di, la 17 Iu lie, am pornit, la 7 ore de dimin6ta, din Moscova,

cu un vapor mai mare ; am descins riul Moscova pans la satul Miatch-
kowo, de unde trebuia sa ne IntOrcem la 9 ore sera; dar din causa
mai multor opriri §i a unor accidente intimplate vaporului, nu ne-am
intors decat a doua chi la 5 ore de diminetA.
In acestA excursiune am debarcat de trei ori; mai intaiii la Dia-
kowska, pentru a observe depositele morenice ale ghetarilor de Nord,
compuse de argile margose cu numerOse fragments de silexuri, de
calcare §i de blocuri de granit, tirite pans aci de ghetaril din Nordul
Rusiei ; apoi am debarcat ce-va mai la Sud-West de acest sat, aprope
de podul drumului de fer ce strabate riul Moscova, unde am intalnit,
la partea superiord, Volgianul superior, compus de nisipuri ei gresii
fragile cu numerOse fosile, Intre cari Perisphinctes Miatchkowiensis
§i Virgatus, Lima Consobrina, Rhynchonella Loxia ei mid belemite
ca Bel. russiensis §i altii. Sub aceste nisipuri vine un argil cenueiti §i
negru Cu numerose cristale de gips ei cu forte numeroel Amonig
mid ei marl ca Perisphinctes Virgatus §i Nikitini §i belemite forte
bine conservate, Intre cari: Belemnites lateralis §i Bel. absolutus, re-
presentand Volgianul inferior.
De aci ne-am imbarcat ei am mers la tinta excursiunii nOstre, la
Miatchkowo, localitate situate pe malul still-1g al Moscovel, la vre-o 20
de kilometri la S. W. de vechia capitala a rf arilor, §i forte insemnata
din punctul de vedere geologic ei industrial. AA deosebit de deposi-
tele volgiane, de cari am vorbit mai sus, ei de depositele jurasicului
superior cu Btephanoceras coronatus, Perisphinctes Moskensis, cu Be-
lemnites Beaumonti, Lima Moskensis, Rhynchonella personata §i altele,
se afla la partea inferiors o succesiune de strate de calcare albe,
galbil ei cenueil, din cari unele fOrte magnesiane, constituind nivolul
mediii al calcarului carbonic, din Rusia central:1 ; stratele sale sunt
orizontale. In aceste calcare sint deschise numerose cariere, din earl
se, extrag petre pentru constructiuni, ei mai cu sema pentru fabri-
carea varului ei de unde se indestuleza tote trebuintele intinsului ora§
Moscova..
Din punctul de vedere paleontologic, carboniferul do la Miatch-
kowo este fOrte bogat in fosile ; el cuprinde in abundenta rema§ite,
de pesa, printre cari genurile Cladodus, Psamodus, Orodus, etc., cu
numorose spete. Trilobitic, earl, se scie cA dispar cu Era prhnarA,
abia mai ail un singur representant pe Gen. Philyptia. Cefalopoglii
sunt representati prin Nautilus Moskensis, Orthoceras Compressi-
usculus §i Polyphemnus. Gastrop4ii, mai cu sOma prin Euomphalus
Analele A. R. Tom. XXIII. Mentoriile Seq. Sciinfifice. 8

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
34 GR. filTEFINESCIT

pentangulatus §i Marginatus, Belerophon Costatus, Chemitzia, etc.

Brachiopoglei presinta asemenea o mare desvoltare ; ad3 gasim Pro-
ductus Cora, P. semireticulatus, P. longispinus, P. punctatus, etc., Spi-
rifer Moskensis, S. lineatus, S. fasciger §i Spirigera ambigua. Echi-
niqii ne presinta numer6se teste §i baghete de Archaeocidaris rossica
§i mai rare Calliaster mirus §i Lepidostes laevis §i mai cu soma nume-
r6se §i bine conservate Crinoide, printre cari : Poteriocrinus multiplex,
Cromyocrinus ornatus §i Forbesiocrinus incurvus, etc. Briozoarele sunt
representate, mai cu soma, prin Fenestella elegantissima, Polypora
Phistulipora labiata, etc. Polipierii sunt asemenea destul de numeroe,
printre earl putem cith pe Phillypsastrea Humboldi §1 .Aulopora ma-
crostoma. In fine printre Foraminifere avem ael, ea §i in Rusia
orientala, in Urali, numer6se Fusulina cylindrica, Fusulinella Bradyi
§i Nummulina antiquior.
In sera de 18 Iulie plecam cu un tren special din Moscova, sau mai
bine cjis cu dou6 trenuri speciale: unul pentru geologi §i altul pentru
6menii de serviciil, bucataria, brutaria §1 salele de mancare ; acest
ultim tren ne precedh tot-deauna, in excursiunea spre Urali, excursiune
pusa, acum la inceput, sub conducerea tot a d-lui Nikitin. Geologil par-
ticipanti la acesta excursiune ere"' in numer de 150, intro cari FA mai
multe dOmne §i domni§ore, representand 22 de State §i anume: Anglia,
Africa de Sud, Austro-Ungaria, Australia, Bavaria, Belgia, Bulga:-
ria, Elvetia, Francia, Finlanda, Germania, Japonia, Italia, Mexico,
Portugalia, Romania, Rusia, Scandinavia, Serbia, Statele- Unite ale
America §i Tunisul. Cele mai multe din aceste State erail represin-
tate prin mai multi geologi, Romania nu era represintata decat prin
colegul d-vOstre. Statele cele mai bine represintate in acesta excur-
siune all fost: Germania, apoi veniau Statele-Unite ale Americei si
Francia, bine inteles afara de Rusia.
In nOptea de 18 Iulie am strabatut, mergend spre Sud-Est, guver-
namintul Moscovei, guvernamintul Riazan §i ni s'a facut diva la ora-
tul Riazan, dar am continuat drumul spre Sud-Est, strabatend imen-
sele stepe ale Rusiel centrale, earl nu presinta nimic important din
punctul de vedere geologic, sunt Disco adevOrate baragane, lipsite cu
totul de vegetatiune arborescenta ; strabatem guvernamintele Tambow
§i Panza. In diminota cJilel de 20 Iulie ajungem la ora§ul Sizeran,
capitala districtulul cu acela§T nume, §i ne oprim la satul Batraki, pe
malul drept al Volga, de undo, plecati cu vaporul, aveam sa studiem
aceste malurl, atat in susul cat §i in josul fluviului. In josul fluviului
am fost la Kachpour undo, in malul drept al Volgei, se vede o fru-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN URAL! RI IN SIBERIA 35

mosa sectiune geologica cu urmAtOrele strate : la nivelul riului, argile

cenuKi,' marg6se, cu concretiuni, raportandu-se la etagiul Portlandian
§i caracterisat prin Hoplites eudoxus §i Aspidoceras acanticum. Peste
aceste argile yin s9 isturi bituminOse alternand cu argile cenu§ii i gresii
negrici6se, feruginOse sail argilOse, §i gloconi6se, represintand Vol-
gianul inferior, dupa d-1 Nikitin, jurasicul superior dupa d-1 Pavlow
§i alai geologi ru§i, qi caracterisat, mai cu semA, prin Perisphinctes,
(Ammonites) virgatus, Perisph. Nikitini, etc. Belemites absolutus,
Aucella Pallasii qi A. Moskensis.
Aceste strate, contrariil de cele vocjute panA acum, earl erati orison-
tale, aunt putin inclinate de la N. N. V. spre S. S. E., acesta din
causa unei falii ce existA in acesta regiune.
Dupa amiacji am urcat Volga, trecend pe sub marele pod asvirlit
peste acest fluyiil, pod care este una din constructiunile monumentale
de acest fel in Rusia ; el are 12 piciOre §i o lungime de 1.485 de metri.
La o mica distanta de acest pod am debarcat pentru a observa depo-
sitele de calcare carbonice, earl' apar aci tot in malul drept al Volgei.
Acest calcar compact §i, mai mult sail mai putin Dolomitic, a servit la
onstructiunea podului, de care vorbii, §i presinta particularitatea ca
la multe nivele el este imbibat cu petrol qi cu asfalt §1 chiar presinta
numer6se buzunare de astfalt pur. Ca fosile el cuprinde mai cu deo-
sebire numerOse Fusulina Verneulli §i Schwegerine, precum §i nume
ro§1 Polipieri, Intro earl Syringapora, §i prin urmare corespunde cu
partea superi6ra a calcarului carbonic. Peste calcarele carbonice se
aflA aci §i, ca formend partea superi6rA a malului Volgei, depositele
Caloviane §i Oxfordiane cu Ostrea dilatata. Aceste strate sunt ase-
menea imbibate cu petrol §i cu asfalt §i sunt kite orizontale ; exista
aid la Batraki usine pentru extragerea petroleului §i asfaltului, atat
din calcarele carbonice, cat §i din argilele caloviane §i oxfordiane.
"Faptul acesta, adeca, a se gasesce petrol in strate cu totul orizontale,
arunca 6re-care umbra asupra teoriei, in general admisa, de§1 nu In-
destul documentata, a existentel depositelor petrolifere numai in bom-
baturile anticlinale ale stratelor.
S6ra am pornit cu trenul din gara Batraki, am trecut podul peste
Volga, continuand tota. nOptea §1 despre ()lug ne apropiem de crawl
Samara. Afars de vecinatatile acestui ora§, tot spatiul percurs era
constituit de campii intinse, adevgratele stepe ale Rusiel centrale.
Din ,Samara, ora§ a§ezat pe malul stang al Volgei, cu un vapor
am nrcat acest fluviu, pentru a merge sa studiem muntele Tzarew-
kourgan (muntele sail dOlul Tarului) ; in drum insa am debarcat la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
36 GB. 13TEFANESC17

vre-o 40 de kilometri, pe malul stang al Volgei, destul de inalt aci si

pe muchia caruia se afla un sanatorium militar, pentru cura cu kumis;
acest mal este acoperit in totul cu paduri, afarii de polele sale, unde
apar la di strate de calcare in mare parte magnesiane §i earl se afunda
sub albia Volgei; aceste calcare cuprind: Productus-Cacrini, Stro-
phalosia §i numerosi midi ostraco4i §i anume genul Esteria, care este
in asa abundenta in unele strate, in cat calcarul pare oolitic; aveam
a face dar cu etagiul superior al sist. Permit cu Zechsteinul 1i anume
cu nivelul inferior, cari putin mai in sus, dupa ce ne-am imbarcat, am
vedut ca partea superiera a malului stang este formats de calcarele
breciforme cu gipsuri, earl' formeza nivelul superior al Zechsteinului.
Ajunsi in dreptul lui Tzarew-kourgan, am debarcat, tot pe malul
stang, si dupd un mers forte obositor, de vre-o 4 kilometri, pe o cal -
dura tropicala i prin nisipurile fine lasate de revarsarile Volgei
transformate de vinturile locale in adeverate dune, am sosit la Tza-
rew-kourgan, un munte sail del isolat, insemnat prin faptul ca calca-
role din care el este constituit ail servit, in cea mai mare parte, la con-
structiunea podulul paste Volga, de care am vorbit, si fiind-ca numer6-
sale cariere deschise in acest munte, au permis studiul sou geologic
complet.
Acest deal este format de strate de calcarele carbonice ridicate aci
prin formarea faliei, de care am vorbit, i presintand o mica inclinare
spre N. N. V., strate in earl s'ail putut dis tinge cinci nivele fosilifere,
cari, incepend de sus in jos, sunt cele urmatere :
a). Calcar cu Fusulina longissima, Spirifer saranae qi Productus
Villiersi.
b). Calcar cu Bellerophon, marl Spirifere, Nautili qi Ortoceri.
c). Dolomii cu Productus Cora.
d). Calcar cu Productus scabriusculus, Camorophoria Crumena.
e). Calcar cu numerese Coralii si Briozoare.
De aid ne-am inapoiat la Samara, de uncle nOptea am pornit cu
trenul nostru special, dirigiandu-ne spre Est si apoi spre N. E. La
statia Kinel, drumul de fer se bifurca ; o ramura continua directiunea
spre Oremburg, cea-lalta merge paste Urall in 'Siberia; pe acesta am
luat-o not i ne-a condus la Ufa, unde am ajuns a doua chi la 3 ore
d. a. Ufa, capitala si central poporatiunil baskire, este asezata pe
un deal care formeza un promontor intro doue riurl : riul Ufa qi riul
Belaia. Baskiril, cari formeza o mare parte a locuitorilor Ufa, sunt
o poporatiune de tipul tartar, de religiune musulmana; el all aci un
episcop sail Mufti& De la Samara pans in apropiere de Ufa sunt

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN BRAIA F IN SIBERIA 37

putine observatiuni geologice de facut, Ora este plans, fara vegeta-

tiune arborescenta, dar destul de fertilg, fiind acoperitg cu acel pa.
mint negru caracteristic al centrului §i sudulul Rusiei, cunoscut sub
numele de tchernosem, campii constituind a§A numitele stepe trans-
volgiane sail stepele Kirghize; totufg in multe regiuni §i mai cu soma
de-alungul vAilor riurilor lk §1 Dioma, erosiunile au produs nume-
rose ruperi §i degradari de strate, in cat t6ra pare delurOsa §i ceea
ce este mai important, este ca aceste erosiuni ne -au pus la ivela na-
tura stratelor subsolice, cari sunt strate de marge, de nisipuri; de
argile §i de gresii de diferite colori §1 cari repausezA pe sistemul per-
mic, compus, ast-fel cum 1-am vedut deja, de calcare, de gipsuri §i do
gresil colorate.
Marge le, nisipurile §i gresiile bigarate de la partea superibra con-
stituesc, dupa unit geologi Ru§1, un noil etagiii geologic pe care bail
numit etagiul Tartarian, dupa numele poporatiunil care locuesce aceste
regiuni ; dupA altil ele sunt considerate ca o transitiune de la Permic
la Triasic, iar dupd altii ele sunt pur §i simplu Triasice. Aspectul
acestor regiuni de altmintrelea este destul de pitoresc; sunt chiar
d6luri conice isolate, cum sunt Satar-taou, Taktar-taou, Yarich-taou
i altele, earl ne amintesc Ere -cum insemnatele erosiuni din N. V.
S tatelor-Unite.
Un fapt geologic de mare importanta ins/ este faptul existentei
intro Volga §i Urali a dou6 temp post-pliocenice la nivele deosebite,
Orate de formatiune aluviald noun; o terata inferiora avend abia
6-8 m. d'asupra albiei riului Belaia, formats de aluviuni nou6 §i cu-
princiend Dreisensia, Hydrobia §i Paludina, prin urmare formatiune
exclusiv de apd duke ; peste acesta vine o terata superi6ra, inalta
de 10-15 m. d'asupra nivelului riului Belaia §i compusa §i dinsa de
aluviuni nouo, dar cuprindend pe langa rAma§itele fosile, de cari am
vorbit mai sus, §i genul Cardium §i Corbicula, animale de apa sä-
rata §i salmastra ; prin urmare ea este o formatiune nu exclusiv do
apa dulce, ci o formatiune salmastrd; ea se intinde, spre Nord, pans
in apropiere de Kazan, formand ceea-ce se cunOsce sub numele do
formatiunea Aralo-Caspiand, fapt care prob6za ca, la o epoca, nu
mult departata de nos, marea Caspica, in urma unor oscilatiuni di-
namice de depresiune, a produs o transgresiune asupra depositelor
aluviale ale primei terate §i a patruns in interiorul Rusiei pans din-
colo de ora§ul Simbirsk ; in urma retragendu -se, incetul cu incetul,
/Ana in limitele sale actuale, ne-a lasat depositele Salmastre ale acestei
terate Arak-Caspiene.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
38 GR. §ITEFANESCII

In Ufa am studiat structura geologica a delului, pe care ea este

agezata, §i care este compus de stratele etagiulul Tartaric §i Permic;
apol am visitat Museul ora§ului, compus do mai multe sectiuni: Zoo lo-
gie, Mineralogie, Geologie, §i Palentologie, Agricultura, Ceramics, Nu-
mismatics, etc. In sectiunea paleontologica, am observat numerOse
rema§ite fosile, dintre cari mai multe craniurl complete de Marnu(i
§i de Boi fosili §i mai cu sema de Bos priscus.
Plecati din Ufa, situata la p6lele Uralilor, la 23 Iulie, la 3 ore de
dimineta, acum sub conducerea d -lu! Tchernischef, geologlef al In-
stitutului Geologic din Petersburg, am intrat in ultimile ramificatiuni
ale Uralilor, urcand pe rind vaile riurilor Sim, Eralka fi Jouresan
§i mergend pans la muchia lor, pans la Slataost §i mai cu sema
pans la statiunea Ourjoumska, situata la limita intro Europa §i Asia,
undo am ajuns la 31 Tulle.
Muntii Urali nu sunt munti tole mai marl virfuri ale lantu-
rilor color mai inalte, Urenga §i Taganai, nu aii decat 1 200 pans
la 1.300 metri de inaltime. El sunt dirigiati de la N. N. E. spre S. S. V.
§i brazdati de vai §i riuri longitudinale, ceea ce-I face sa presinte mai
multe muchil paralele §i dirigiate ca §i lantul intreg de la N. N. E.
spre S. S. V. Clina for occidentals sail europeana este mai inpre-
lung, pe cand cea de resarit, sail asiatica, este mai repede §i acoperita
in general de sfaramituri ale stratelor sale.
In general Uralii sunt acoperiti cu vegetatiune, cu paduri imense,
dar flora arborescenta a acestor munti este putin variata; cea ce pre-
domnesce este mestecdnul (Betula alba) §i bradul §i anume melezul
(Larix Europea) §i Pinus silvestris, dupa cari vin &via, putine sti/-
cif pipernicite §i cu fruncjele late (Salix Silesiaca) §i, prin fundul
vailor, cati-va anini (Alnus glutinosa), acesta este WO flora arbores-
centa a Uralilor de Sud, in schimb insa indiviciii sunt in numer con-
siderabil, constituind paduri nesfir§ite.
Din punctul de vedere geologic, Uralii sunt format! din stratele Sis-
temelor Devonic, Carbonic, Permocarbonic sail Artinskian §i Permic
din roce metamOrfice ca gneisuri, micasiste, amfibolite §i din roce
eruptive ca granite, sienite, diabase §i serpentine. Stratele for pre-
sinta mai multe anticlin ale §i falii, cari tote ail directiunea de la Nord
spre Sud. In unele puncte, din causa oscilatiunilor solulul, unele ni-
vele geologice lipsese. Virfurile tole mai inalte sunt formate in gene-
ral de cuarfitele §i calcarele devonice.
Sistemul devonic, eel mai vechiil, formoza muchile tole mai inalte
ale Uralilor de Sud, §i se sub-divide in 3 etage: etagiul inferior, corn-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN ITRALI kg IN SIBERIA 39

pus din gresii, cuartz6se, arkose, conglomerate §i pisturi, formdza, cum

am clis mai sus, muchile cele mai inane ale Uralilor §i se caracteri-
zeza paleontologicesce, prin Pentamerus Baskiricus, Pent. fasciculatus,
Conocardium crenatum §i Bachiola sexcostata.
Devonicul media, compus din calcare §i Dolomii, la partea superi-
OrA, si de marge, pisturi, gresi1 §i mai putine calcare, la partea info-
riork cuprinde ca fosile, in nivelul superior: Pentamerus Baskiricus
§i Pent. Pseudo-Baskiricus, Stringocephalus Burtini, Spirifer Anus-
so fi, etc. Nivelul inferior este lipsit de fosile, dar calcarele §i margele
sale presinta o structure caracteristica, care este ampuliformei, adeca
se presinta la suprafata stratelor ridicaturi sferice, a caror structure
interiors se compune de lame superpuse, bombate.
Devonicul superior se compune de Calcare cenusii, une-ori forte
dolomitice §i alte on conglomerate; ca fosile el cuprinde : Gephyro-
ceras intumescus, Spirifer pachyrinchus, Spir. simplex, Spirifer Bu-
chardi, Productus serious, Rhynchonella cuboides, Strophalosia pro.
ductoides, etc.
Sistemul Carbonic este representat prin etagiul sOil inferior, prin
Calcarul Carbonifer, care se pote subdivisa, din punctul de vedere
paleontologic, in 3 sectiuni sau subetage.
Sectiunea sau subetagiul inferior se compune de calcare cenu§ii
inchise, mai mull sau mai putin compacte, §i de calcare albiciOse sail
batend in roz si se caracteriseza paleontologicesce prin : Syringapora
gracilis, Lithostrontion affinis §i L. cespitosus, Productus giganteus,
Prod. striatus, Prod. semireticulatus §i Philipsia globiceps, Athyris
expansa, etc.
Sectiunea sau subetagiul media se compune de calcare cenusii cu
Spirifer Illoskensis, Sincrasatus §1 S. lineatus §i alte fosile, ce am
constatat la Miatchkovo langa Moscova.
Secliunea sail subetagiul superior se compune de calcare albe sau
cenupii, calcare argilose §i oolitice, §1 de calcare coraligere, formate,
mai in totalitatea lor, de fragmente de Petolaxis timanicus, Syringa-
pora parallela §i Columnaria solida. Acest subetagiii. este forte avut
in fosile, intro earl putem cite : Productus Soninkii, Prod. orientalis,
Prod. cora, Prod. multistriatus, Prod. transversalis, Prod. fasciatus,
Prod Inca, Prod Uraliese, etc. Rhynchonella Nikitini, Rhynchonella
Hoffmani, Spirifer cameratus, Spir. rectangulus, Spir. Lyra, etc.
Spiriferina Saranae, Spiriferina ornata, Spiriferina Panderi, Ca-
marophoria crumena, Camar. pinguis, Camar. plicata, Marg Int-
fora Uralica, Marginifera splendens, Mentzelia corculum, Martinia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
40 GE. tOTEFANESCU

Socolovi, Fusulina Verneulli, Fusul. longissima, Schwagerina prin-

ceps, etc. In cat privesce Permocarbonicul sail Artinskianul, el este o
succesiune de strate calcare, dolomzii, gresir, conglomerate, marge bi
pisturr, divisate in doll() nivele : la partea superiOra calcare i dolo-
mii (Permocarbonicul), la bass gresii, conglomerate, calcarurr, marge
si fisturr (Artinskianul); paleontologicesce aceste done nivele nu se
deosebesc, dar cuprind o fauna particulars de cephalopocji amoniticji
ea genurile : Papanoceras Lahuseni, Gastrioceras, etc., impreuna cu
Fusulina Verneulli, Productus cora, etc.
Dupa ce am aretat structura generals Geologies §i tectonics a
muntilor Urali, pang la virf, cuprinclend tots clima for curopeana, sa
arkam acum mai in special cate-va din punctele pe unde ne-am oprit
mai mult, in cele opt cjile, 'Ana sa ajungem in virful Uralilor la sta-
tiunea Ourjoumska.
Cea dintai oprire mai important/ a fost, la 24 Julie, in statiunea
Simskaia, de unde, cu nisce caruciOre numite Karabok, caruciOre cu
patru rote unite prin doi drugi paraleli lunge §i, in mijlocul acestor
drugi, fixat un cos de nuele in care se asezail calatorii, dupa cum
se vede in acesta fotografie ; ele au doi sau tree cal. Am mers la
oraselul Simskaia, unde se afla o important/ topitorie de fer, al ca-
rui material brut este. oxidul de fer bran, care se aduce de la mina
Bakal, pe care o vom studia pests doue dile. Aid am visitat topito-
ria si apoi, prin imprejurimile orasului, structura geologic/ a regiu-
nil, care este formats de calcarul carbonic superior, ale &duff strate
presinta ad un forte frumos anticlinal, si de Artinskianul sail Per-
mocarbonicul cu numerosi Cephalopodi din grupa Amoniti4ilor stu-
diaci §i. descrisi de d-1 Karpinski.
De ad am mers la statiunea Karpacioga, de unde am plecat pe jos,
ca ss observam contactul Artinskianului cu carbonicul medifi, eel su-
perior lipsind in acest punct ; mai departe am intalnit carbonicul in-
ferior, am trecut valea si riul Jurisan, si am intrat iii Devonicul me-
diii, compus de calcare negriciOse i imbibate on 6re-care cantitate de
bitum, cad isbite cu ciocanul r6spandiail odOre bituminOsa. Am con-
tinuat ast-fel 15 kilometri pe jos, pang la statiunea Uscataw; de ad am
trecut riul Durezan pe un pod umblator si am mers de am studiat
Devonicul medig din imprejurimile orasului Uscataw, ale carui strate
sunt pline cu brachiopod ,si cu polipierl.
La 26 Julie ne-am oprit in statiunea Wiazovaia gi, dupa ce am studiat
imprejurimile acestei localitati, am plecat la 10 ore de dimineta cu 70
de caruciOre Karaboce, de cad am vorbit mai sus, ca sä visitam mina

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN 13RALI SI IN SIBERIA 41

de fer de la Bakal, unde am ajuns la 5 ore dupe amiadi, strabatend

depositele Devonicului mediil si inferior.
Mina de la Bakal, situate la 700m. d'asupra nivelului marii, se afla
in sisturile si calcarele Devonicului inferior, cad sunt strabatute aid
de fflone de diabas, filOne earl par a fi metamorfosat sisturile si cal-
carele devonice in mineraliI de fer.
Mina sail mai bine minele de la Bacal, cad Bunt trei mine ad, una
situate pe clina occidentals a muntelui Bulandikha, apartine Coronei;
alta, pe clina occidentals a muntelui Irkuskan, apartine d-lui Bala-
chew, §i a treia pe clina orientala a aceluiasi munte, apartinend Prin-
cipelui Bielosselsky-Bielosselsky ; tote aceste mine ail Insemnatul avan-
tagiil de a se exploata la suprafata, la cer liber, ca simple cariere,
cum se vede in Tabela I $i aunt formate de oxid de fer Brun si de
siderosd, sail carbonat de fer, in care sunt transformate calcarele de-
vonice prin influenta filonelor de diabaz. Aceste mine se exploatOzd
de aprope un secol.
Bogatia minorala a for este cea urmatOre : 100 de gangs cid 45 do
mineralize brut, si 100 de mineralize brut cla, dupe topire, 60 de fer
curat. Din cele trei mine de la Bacal se exploatozd pe fie-care an
(exploatarea nu se face decat in tale trei luni de vara) 100.000 do
tone ; pretul cu care se platese lueratoril in mine este de 2 kopeici
pentru fie-care pud = 16 kilogr. sad 1 rubld si 25 kopeici pentru o
o tons. Mineraiul produs se card de aid, mai cu deosebire iarna, cand
transportul este mai lesnicios si mai ef tin. On mineraiul scos din aceste
mine so alimenteza topitoriile de la Simsk §i Nikolaewsk, proprietati
ale d-lui Balachew, tale de la Kataw-Iwanowsk §i de la Jourezan,
proprietati ale printului Bielosselsky-Bielosselsky, precum si tale de
la Satkinsk, proprietate a CorOnel. Fonta ()Minna In aceste topitorii,
parte se luereza ca fer Mut, table, drugi etc., parte se Omit in fi-
gild, grupe, etc., in usinele de la Miniar, Ouska-Taw, Urizawsk, Kussa
§i altele din acest district minier; iar parte se exportOza in Englitera,
unde este fOrte cantata, ca presintand o calitate superiord; yogi amts
mai departe causa acestei calitati superidre a fontei din topitoriile
din Urali.
A doua cli dupe ce am visitat minele d-lui Balachew, uncle eram si
gazduiti, si pe ale Coronei, am plecat dupd amiacji tot in caruciOrele
nOstre, ca sa reluam trenul, care trecuso inainte $i ne asteptd la statiu-
nea Suleia. In lungul drum ce am fault pe ploe si noroiti, ne-am oprit
in satul Satkinsk, unde se aft o mare topitorie ci usind pentru lu-
crarea ferulul batut si care este proprietate a Coronet Aci cuptorele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
42 GR. RTEFINESC17

erail In piing activitate, fonta deja preparata §i la sosirea nostra in-

ginerul §ef a dat ordin O. se des drumul ferului topit, care in torente
de foc curgea, ca sa umple cele vre-o 80 de tipare. Acest spectacol,
pe langa importanta §i frumusetea lui, ne-a prins §i bine, cad dogo-
rirea fontei ro§ii, ne-a mai desmortit corpul din rebegela unel ca16-
torii pe pl6e §i noroiii in acele caruciore-co§uri mid $i descoperite.
Tot ad, la marginea satului, §i in malul riului Satkinsk, am observat
un frumos contact al fil6nelor de Diabas cu calcarele Devonicului §i
apoi am continuat drumul la statia Suleia, unde ne a§tepta. trenul, §i
unde am ajuns la 5 ore §i jum6tate dupa amiadi.
A doua di, la 28 Iu lie, la 7 ore dimineta, ajungem la statiunea Slataost,
apr6pe de insemnatul ora§ cu acela§1 nume, a§ezat pe malul lacului
§i riului Ai ei la polele a dol munti Kossotur §i Orenga. Ad ne-am
oprit trei chile, pentru a visits, atat ora§ul Slataost, cu importanta sa
topitorie §i usina pentru lucrarea ferului, §i insemnatul sell Arsenal-
Musa, precum §i a studia geologia acestei regiuni.
Muntil Kossotur §i Orenga, intro cad este situat ora§ul Slataost,
sunt formati de gresii cuartOse albe §i cenu§ii devonice, §i de mica-
§iste, cuprindend numerose cristale de granate; ele sunt strabatute
de filOne de diabas,.stratele sunt aprope verticale. D-1 Tchernischef,
conducetorul nostru, sustine ca aceste mica§iste, ca §i cuartitele, sunt
strafe devonice inferibre metamorfosate prin e§irea diabasului. Acosta
opiniune a provocat, chiar la fata locului, discutiuni interesante; forte
multi din geologi nu admit parerea d-lui Tchernischef, primesc virsta
devonica pentru cuartite, considers ins/ mica§istele granatifere de
virsta archaica.
Dupd aceea am visitat in, ora§ topitoria de fer §i insemnata usina,
ambele proprietati ale Cor Onei. In acesta usina se fabrics cele mai
bune oteluri; ea procura tote armele albe: WAY, baionete, land §i
cuirase la intrega o§tire rusesca.; ea mai fabrics §i cutitarie excelenta
pentru comert. Alaturi cu topitoria §i usina, inteo mare cladire cu
dou6 etage, se afla un insemnat museii -arsenal, in care aunt reunite
§i a§ezate cu multa arta §i gust tot felul de arme §i parti de arme, de
la cele mai vechi pans la cele mai moderne.
A doua di am mers in trasuri §i apoi pe jos, pentru. a face ascen-
siunea muntelui Bo4a-Taganai, (marele Taganai), unul din virfurile
cele mai inalte ale Uralilor; el are 1.200 m.; de aid ii vine numele de
Taganai, care in limba baskira insemn6za tsustfitorul tuna.)
De pe Taganai, cand timpul este frumos, se vede cea mai frum6sa
priveli§te; la apus se vede intrega panorama a Uralilor din regiunea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSILINE N URAL! $I IN SIBERIA 43

ora§ului Slataost, impreuna cu lacul, car la resarit se vi5d Uralii Si-

berieni, cu celebrul lant de munti Ilmen. Din nenorocire noi nu am
putut profits de aceste frumuseti. Timpul ne-a fost contrariii; ceta qi
bura de p16e, care nea persecutat diva intregii, ne-a lipsit de acestA
placere; totu§1 am putut studia structura sa geologica, care este for-
mats din cuartitele §i gresiile Devonicului inferior §1 de strate de
gneisurl, trite avend o incliner° fOrte pronuntatA cu directiunea S. E.
spre N. V.
A doua di (30 Julie), am plecat cu drumul-de-fer din Gara Slataost
pan / la statiunea Kusinskaia-Platform, §i de aci in trAsuri la Sismokctia,
distantA de vr'o cinci verste, pentru a visits o carierA deschisA de
guvern in cuartitele Devonicului inferior, metamorfosate prin contac-
tul cu dioritul, cuartite pline cu numer6se §i frum6se cristale, ca :
Moroxitd, Magnetitd, Epidot, Diopsid, Granat, Talcapatitci §i Ve-
suviand:
Ceda-ce este vrednic de insemnat, §i ceea-ce aratA cat interes pune
guvernul rusesc pentrir sciintA §i colectiunile sciintifice, este ca acosta
carierA a fost deschisA din ordinul administratiunil §i nurnai cu uni-
cul stop de a se stringe colectiuni de minerale pentru museele din
St. Petersburg §i Moscova, §i alte ora§e insemnate ale Rusiel.
Intor§i de aici la gara Slataost, am plecat din noir in trasuri, pentru
a visits topitoria §i usina de la Kussa, precum §i structura geologic ti
a aceste! regiuni. Pe drum, ca §i in imprejurimile imediate ale Kassii,
am constatat mac intrega serie a stratelor sistemului Devonic: Devo
nicul inferior, cu cuartitele §i calcarele sale, strAbatute in multe lo-
calitati de filOne de diabs, care a marmorisat, pans la 6re-care punct
calcarele. cu cars a venit in contact, cum acesta se vede la muntele
Sililur. Devonicul medig, cu §isturile §1 cu calcarele sale caracteristice
presintand la partea superibrA, pe malul riului Ai §i in margiriea
satulul, strate cu calcare ampuliforme, adecA presintand bombAturi
sferoidale; al cAror structura este formatA de mac multe foi suprapuse
§i concentrice, dar al caror mod de formare nu este panA acum ex-
plicat, §1 cuprindend ca fosile : Stryngocepalus §1 Pentamerus Bas-
kiricus.
Sera ne-am inapoiat in gara Slataost, de unde am plecat a doua
di, la 31 Julie, pentru a ne opri la ultima gar/ europeanA a ail ferate
Siberiane, la gara Ourjumska, situata aprope de hotarul Europe! gi
al Asia De aci am mers pe jos pentru a, face ascensiunea muntolui
Alexandrowskaia, munte format in mare parte de mica§istele §i de
cuartitele Devoniculur inferior, dar mac cu sema este important acest

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
44 GR kITEFANESCIT

munte din punctul de vedere pitoresc. Din virful ski, care presinta
o muchie destul de ascutita, ni se presinta o vedere din tale mai
frumOse: spre apus se desfaq6rA tote lanturile de mung ale Uralilor
Europeni cu vIrfurile for numer6se si cu padurile for nesfir0te, la
resarit ne isbesce lantul muntelui Ilmen §i apoT privirea se perde In
intinsele §i nesfir0tele campii Siberiane cu numer6sele for lacuri. Acl,
pe muchia acestuT munte, cu drept cuvInt p6te cine-va se. fie mandru
ei sa afirme cg sta cu un picior In Europa §i cu altul In Asia. Acest
munte mai este insemnat §i din punctul de vedere istoric ; el a fost
visitat de 6menT ilustri. Acl s'ail urcat, in caletorffle for sciintifice,
Invkatul german Humbold of apol geologul engles Murchisson; tot
ad. Tarul Alexandru al II-lea, venind BA visiteze ora§ul §i Insem-
nata using din Slataost, unde am spus ca se fabrics tote armele
albs pentru Intrega armata ruses* s'a suit pentru ca sa privesch.,
cu o singura aruncatura de ochT, ambele sale imense imperil: impe-
riul din Europa §i imperiul din Asia.
Intorcendu-ne la gars, d-1 Tchernischef, conthicetorul nostru, 0-a luat
remas bun de la noT, fiind-ca un noil conductor aveh sä ne calauzosca
in UraliT din Asia §i in campiile Siberiane; acesta era d-1 Karpinsky,
pre§edintele Serviciulul geologic rusesc ci viitorul pre§edinte al Con-
gresuluT geologic international.
Mai Inainte de a 0110 Europa, cred ca trebue sa me opresc putin
asupra importantel acesteT regiuni miniere §i industriale a Uralilor ;
aci exists numer6se mine de far, ca eele din muntiT Boulandicha,
Chossida, de la Bakal §i altele ; acl este o mipare febrila in numer6-
sole §i importantele topitoril qi usine, ca: Miniar, Simsk, Nikolaewsk,
Katow, Iwanowsk, Jourezan, Satkinsk, Kussa §i altele.
Faptul Insa important, ce am constatat cu acesta ocasiune, este .o
negare flagranta a credinteT §i afirmarilor ce se fac la noT, atat de
unit Omeni de sciinta cat i de unii din 6menil noctri politicT, in dis-
cursurile kti in expunerile for de motive ; nu °data am audit afirma-
tiunT ca acestea: (nu este posibil sa avem industria ferului, dacei nu
avem ceirbuni, de petrel» ; nimic mai fals decat acesta afirmatiune ;
importantele usine de for ale Uralilor dati desmintirea cea maT fla-
granta acestel afirmatiunT. TOte topitoriile din UralT prepara fonta,
dupa marturisirea tuturor inginerilor directorl aT acestor Usine, nu-
mai eu carbune de lemn. Lucrul era a§a de important 0 asa de in
flagranta contradicere cu ceea-ce se afirma la noT, In cat am volt BA
me conving, data maT exist/ unde-va topitoriT, In earl fonta sa se pre-
pare, nu prin carbune fosil sail de petrel, ci prin carbunil de lemn.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN IIRALI tg IN SIBERIA 45

La intrebarile ce am facut diferitilor geologi ci ingineri de mine, cad

faceail parte din excursiunea nostra, data mai exists undo -va in Eu-
ropa acosta procedare, ei mi -au afirmat, ca tot cu arbune de lemn
se prepara ferul ci In topitoriile din Stiria §i in tale din Suedia ci
Norvegia. AcAsta nu este destul. Un alt fapt, care asemenea are im,
portanta lul, este cA, dupa marturisirea inginerilor directori a! aces-
tor Usine, fonta preparatA cu carbunele de lemn este de calitate mai
superi6ra ci se platesce cu pret indoit, dealt fonta preparata cu car-
bunele de para. Lucrul se explica lesne : eel mai bun! carbuni fosili
tot cuprind 6re-care cantitate de piritd de for ci, in arderea lor, sul-
ful, care se volatilisAzd, se amesteca cu moleculele ferulu! ci IT mic-
coraza tenacitatea; acesta ci explica faptul pentru care o parte din
fonta produsa in Urall se exportoza in Englitera, care se scie cs este
tAra, unde se fabrics tale mai bune oteluri.
Intr'o viitOre comunicare, Domnilor Colegi, vA voiti da sAml de ex-
cursiunea in Siberia, acesta tórs aca de rail cunoscutA In Europa,
de structura sa geologica, de minele sale de aur, de cupru ci de for
magnetic, ci de Inapoerea in Europa prin Perm, riul Kama, Volga,
oracele Kazan ci. Nijny-Nowogorod la St. Petersburg, uncle o mica
delegatiune a Congresului geologic, delegatiune din care faces parte
ci represintantul d-v6stre, aver sa fie primita in audientA, in ajunul
deschiderii Congresului, de cAtre M.M. Lor ImpAratul ci ImperAtesa
Rusiel.

B. Excursiunea in Siberia.

Am rOmas In ultima mea comunicare la statiunea Ourjum sail Our-

jumska, situata la limita Intro Europa c1 Asia; de aid drumul-de-fer
cob6rA repede, cad, dupa cum am spus, clina de rAsarit, sail Siberians
a Uralilor este mult mai scurta decat cea de apus sail Europeans.
Orograficesce, ea ne presinta douO caractere principale : o muchie sail
culme principals dirigiats tot de la N. N. E. spre S. S. V., coline
cad formAza muntele Ilmen, celebru prin avutia sa In diferite mine-
ralii. Intro acosta culme ci muchia central/ a Uralilor, se afla mid
delucore cu aceeaci directiune; pe and clina Europeans era strabatuta
de Mud ci vas longitudinale, clina Asiatics, ci prin urmare lantul mun-
tilor Ilmen, este tAiats transversal de numer6se cursuri de apii ca Toura,
Taguil, Nitza, Irbil, Pichna, Sinara, Tetch, Miass, Ouwelka, Oni, To-
gonzaki, earl ci-ail directiunea ad, de la apus spre resarit, desplir-
rind ast-fel muntele Ilmen In mai multe bucAp.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
46 GR. STEFANESCII

Tectonica acestel parti a Uralilor este putin clara, din causa rupe-
rilor, incovoerilor §i a arimatnrilor ce au Incercat; totu§i, se 'Ate dis-
tinge o slabs dirigiare a stratelor dela Apus spre Resarit. Din acest
lant sail munte Ilmen ploca spre Resarit mai multe, dar scurte ra-
mificatiuni sail pici6re de munte, cari se stir§esc repede in campide
Uralo-Siberiane, campil acoperite de sute de lacuri, din cari unele
f6rte marl si profunde. Aceste lacuri ne presinta douo bande sail
zone : una care se MIA in campia ce urmoza. imediat ultimele ramifi-
catiuni ale muntelui Ilmen : acestea sunt tote de apa dulce, sunt mai
profunde §i ail comunicari intro ele ; sub -solid pe care ele repausOza
este format din §isturi cristaline metamorfice §i de roce eruptive. In
ma-land zone mai spre Resarit, in regiunea adev6ratelor stepe Sibe-
rians, lacurile sunt tot a0 de numer6se; unele din ele destul de marl',
dar mai putin profunde. Marginile for ne indica o retragere si prin
urmare o scadere a intinderii for primitive; ele sunt unele dulci, unele
salmastre §1 altele cu totul sarate, dar nu all comunicatiuni intre
dinsele. Sarurile, cari predomnesc in apele for sarate, sunt: clorurul de
sodiii sail sarea ordinara, sarea lui Glauber sail Glauberita §i dife-
rite saruri magnesiane. Tref din aceste lacuri sunt Insemnate prin
cantitatea de saruri ce in in disolutiune ; dou6 : lacurile Sarotche §i
Bezimiannoie nu sunt departe unul de altul decat cu 16 metri, am-
bele In districtul Tcheliabinsky, si la 150 km. numai de orapl Tche-
liabinsk, pe care vom aye sa-1 visitam peste vre-o dou6 dile. .Apele
lacului SarotchO cuprind, intr'un litru do apa, 125 gr.,271 de Na.Cl.,
34gr,294 de Mg.S.0s, §i 6gr,386 de Mg.Cl. Apele lacului Bezimiannoie.
cuprind 79gr,976 Na.Cl., 24gr,136 Mg.S.08 §i 9gr,976 Mg.Cl.
Cel de al treilea lac tot diti districtul Tcheliabinsky, lacul Ouskowo
merits o deosebita atentiune, din causa ca apele sale nu sunt sarate,
in sensul cuv1ntului poporal, ci saline in acceptiune chimica ; in ade-
ver, ele cuprind intr'un litru de apa de la 4 gr,743 - 4 gr,1069
Na2002 §i numai Ogr,3073 de Na.Cl., ceea-ce face ca apa sa este o
adev6rata le§ie qi terancele spala rufele in acest lac, fara a intrebu-
inta stipunul.
Compositiunea geologica a clinei orientale a Uralilor, sail mai bine
dis a muntelui Ilmen, se deosebesce de aceea a clinei for occidentals;
in adev6r, pe cand pa acosta clina rocele masi've sail eruptive vin la
J1 apr6pe de muche si sunt relativ putin respandite, pe clina orien-
WA, din contra, rocele cristaline §ist6se si tole eruptive masive sunt
cari predomnesc, apar pans §i din campii, pe tend tole sedimentare
propriil dise nu se \TM decal ,pe ici, pe colea, isolate §i putin intinse.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN URAL! BI IN SIBERIA 47

Printre rocele cristaline stratificate ale clinei orientale putem city :

gneissuri cu doue midi, cu biotitd §i cu moscovitci, gneissuri. amfibo-
lice §i uralitice, fisturi micacee clorit6se, talcOse, amfibolice, silici6se,
etc. Diverse flute si cuar(ite, calcaruri §i dolomii cristalisate (une-
ori cu resturi organice).
Printre rocele eruptive masive, putem city : granite (ordinare si am-
fibolice); diferite sienite, por fire cuarIifere §i feldspatice, diorite, ga-
bro, etc., norite, diabase, diferite por fire, peridotite, piroxenite, rote
dialagite ci serpentine.
Printre rocele sedimentare proprii ce am cjis ca se vad in putine
puncturi pe acOsta cling FA ca intercalate, prin rocele cristaline sistose
i masive, sunt acelea relative la sistemul Devonic §i Carbonic,- se ob-
serva asemenea cate-va insule mezozoiee: jurasice §i cretacice qi chiar
terfiare.
Sistemul Devonie este represintat prin cele trei ale sale etage :
Devonicul inferior (hercinianul) represintat, mai Cu sOma, prin strate
de calcar cu urmatorele fosile: Eutomis pelagica Bart., Spirifer in-
diferens Barr., Atrypa 'reticularis L., Atr. granulifera Barr., Rhyn-
chonella princeps Barr., Rhy. nympha Barr., Pentamerus galeatus
Dalm., Pent. striates Eischw., Pent. vogulicus Vern., Strophomena Ste-
phani Barr., etc.
Acest etagiii se afla, mai cu soma, mai desvoltat la Nijny-Taguil i in
arondismentul Kouchwa §i anume in imprejurimile usinel Bogoslawsky.
Devonicul mediii este compus asemenea de calcare cuprindend insa
multe corala si stromatopore. Ca fosile mai insemnate el cuprinde :
Rhynchonella proenboides Kayser., Orthys striata Schlat., Pentame-
rus galeatus Dalm, Phacops fecundus Barr., Pleurotomaria subcari-
nata A. Boom., Tetaculites aquarius Richt., etc.
Devonicul superior este compus asemenea de strate de calcare de
la Kotouban cu Spirifer disjunctus Sow., Sp. .Archiaci Murch., Rhyn-
conella cuboides Sow. ci de cele de la Werkniouralsk cu Phacops
Schlotheim Bron., Goniatites delphinus Sandb., Clymenia Striata
Mumt., Cardiola retrostriata Buch., etc.
Sistemul Carbonifer este represintat prin urmatorele nivele:
La partea superiOrA, argile pist6se, fisturi argil6se, gresii ci con-
glomerate Cu intercalari de ulie c1 nodule de sferosiderite. Ca fosile,
cuprinde mai cu soma, resturi de plante: Lepidodendron glincanum
Eichw., Stigmaria ficoides Brogn, etc.
Une-ori aceste §isturi carbonifere sunt metamorfosate in grafite cu
urme Inca visibile de plante.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
48 GR. §TEFANESC1J

La partea inferidrd, calcare, mai mult sail mai putin, compacte, cari
la partea superiors, sunt inlocuite, in parte, prin calcare fistose, prin
gresii si marge §i prin conglomerate, si se termina prin argile gip-
age, adeveratul tip al Kulmului. Acest etagiil cuprinde paste 100 de
spete fosile, printre cari putem cita. Productus giganteus Nort., Prod.
striatus Fisch., Gastrioceras Marianus Mzk., Spirifer Moskensis Fisch.,
Syringapora poratela Fisch., etc.
Depositele Mezozoice sunt represintate, pe clina orientala sail sibe-
riana a Uralilor, prin cate-va midi insule compuse de argue si gresii
cu lignite, cu putine urme de plante nu tocmai bine conservate ca:
Asplenium Witbiense, var. tennia Hr., Phyllotheka striata Schmath.,
Podozamites lanceolatus Lindl., etc. ai romaaite de Estheria minuta
Alb. var. Karpinskyana Janes.
In Ura lii de Nord, tot pe clina orientala, se gasesc unele deposite
ale Jurasicului superior ai chiar ale Cretacicului cu Baculites, Belem-
nitella mucronata §i Ostrea vesicularis.
Depositele tertlare, cari apar la 59-150 kilom. la reserit de axul
muntilor Urali, sunt strate orizontale cari se Ingroae catre interiorul
Siberiei ; ale se compun de argue siliciOse cenuail sae. galbii forte
eompacte §i divisandu-se In fragmente colturese, ai de gresii putin
coerente, insotite de nisipuri §i argile. Cele d'Intai, argile siliciese,
cuprind putine fosile ; un brachiopod Lingula n. sp., done lamelibran-
chiate, o limd (sp.) ai o nuculd (sp.), precum ai un spongiar, Batroe-
lonium Spasski Hinde, etc., ai se considers ca represintand Eocenicul ;

pe cand gresiile, nisipurile al argilele sunt mai avute In fosile, ai se

considers ca raportandu-se la Oligocen. Printre numeresele fosile bine
conservate ale acestor deposite sunt mai cu sema peatii Lamna ele-
gans Ag., Lam. cuspidata Ag., Lamna denticulata Ag., Otodus ma-
crotus Ag., Notidamus serratissimus Ag., etc., si moluscii, ca: Cyprina
perovalis v. Koen., Modiola n. sp., Psamobia n. v., Fusus gracilis da
Costa, Fus. multisulcatus Nyst. §i Natica.
Depositele post pliocenice sae. cuaternare sunt represintate prin de-
positele ghetarilor de Nord, cari au descins pans la al 610 grad de
latitudine N., ai nisipuri aurifere §i platinifere.
Depositele ghetarilor sunt morenele 'bate In retragerea for §i earl
aunt compuse de fragmente, de diferite roce sedimentare ai eruptive
din regiunile de mai la Nord. Pe cand nisipurile aurifere §i platini-
fere (Placeres) sunt deposite produse din desagregarea roeelor, mai
mult sail mai putin, locale.
Este de observat ca pe cand depositele glaciare se gasesc pe cam-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCURVIINE IN URALI V IN SIBERIA. 49

piffle Siberiane, Placeres, sail nisipurile aurifere, se gasesc, de cele mai

de multe ori, in albiile riurilor si piraelor din munti, sail in vechile
albil ale vailor secate actualmente. Ele provin, cum am clis, din de-
sagregarea rocelor cristaline aflate pe clin,ele inalte ale muntilor, sail
chiar pe fundul vailor pe cari ele repauseza, $i earl roce ieail atunci
numele de Plotik. Rocele principale earl' contin aur, si earl' prin desa-
gregarea for dail nascere la Placeres, Bunt : Grunsteinul §i fisturile
cristaline talcdse fi cloritOse ; mai putin producgtore de aur sunt Gra-
nitele, Gneisul §i MicaFistele. Fragmentele do petris ale unui Placeres
sunt de ordinar rose 01 rotunjite, fiind.tirite de ape mai departe; sunt
din contra netocite si colturose, cand ail rtimas pe Joe pe la originea
vailor.
Un Placeres repaus6za tot-deauna pe Plotik; grosimea sa varioza ;
ajunge une-ori pans la 4 si chiar mai multi metri, dar de ordinar
ea este de la Om,50-1m..
Lungimea ordinary a unui Placeres este de 20-40 de metri, dar
ajunge une-ori la 200, 500 de metri si chiar, ceea-ce este rar, la 4, 6
si 12 kilometri, cum este Placeres Pechtchanka din districtul Blagos-
lowsk. Largimea unui Placeres este de ordinar de 20-40m., ajunge
Insa pang la 100 de metri Si chiar mai mult.
Placeresele sunt tot-deauna acoperite de un strat aluvial steril nu-
mit turbd, pentru ca primul Placeres, care s'a descoperit, in Ural!, s'a
gasit sub un deposit de adeverata turba, adesea Insa ele au sub din-
sele- un alt strat de petris, une-ori aurifer, alte or! steril. Grosimea
acestui strat steril, adeca fare aur, este de ordinar Om,50-4m si cu
totul rar ajunge la 20m si mai multe. Mai rar Placeresul se afla chiar
imediat sub pdmintul vegetal.
In aceste Placerese aurul se eta in mid fluturasi, mai rar in gra-
unto $i bucati de diferite marimi numite pepite; cea mai mare pepita,
care s'a gasit in Siberia, este pepita gasita in Placeresul Tzarewo-
Alexandrowsky din districtul Miass; ea era de aprOpe 36 kilograme.
Diseminarea aurulul in Placeres este fOrte variata; une-or! El este
gramadit in mare cantitate, alta data este forte diseminat. In unele
Placeres se observe ca o viny sau curent ingust, in care aurul este
f6rte abundent, pe cand in rest el este rar.
Avutia in aur a unui Placeres, care se 'Ate exploata, varieza, in
Urall, de la Ogr,57 pane la 2gr,60 pe tona de petris-nisip, fOrte rar,
si ac6sta se intimpla in Placeresele micl, sau in unele puncte nu-
mai ale Placereselor marl, cand ajunge la 16 kilograme pe tone.
Aurul, in aceste Placeres, este insotit de cristale de fer-magnetic,
Analele A. R. -- Tom. XXIII. Memoriile Sect. Sciin(ifice. 4

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
50 GR. giTEFANESCIT

care se separa la spelare si formOza ceea-ce se theme « Schlick. , de

ilmenitd §i de cromitd §i fOrte des asemenea el tontine platind §i
granate.
Virsta Placereselor aurifere este incontestabil cuaternard, dovada
este eä s'ail gasit irteinsele remasite de Mamuri (Elephas primigenius)
si de Rhinoceros 2hichorinus, §i numal partea superiors este moderns;
in ea se gasesc adesea obiecte lucrate de mams de om.
Afars de aurul din Placeres, in Siberia se mai gasesce si our in
roce tall, in Rion°, ca de ex. In fil6nele de mart, ce strebat massele
de granit si de micropegmatita; Aceste culcusuri sunt In general mai
avute, asa filonul de cuarl-aurifer do la mina Arhanghelul Mihail,
din districtul Tcheliabinsky, tontine 10-13 grame la tona de gangs.
Dupe ce am arkat topografia si structura geologica a cling orien-
tale sail siberiane a Uralilor, sä ne intorcem la itinerariul urmat de
excursiunea geologica Uralo-Siberiand si sa aretarn mai in amenunt
diferitele regiuni, pe unde ne-am oprit pentru a face studii.
Am arkat in prima mea comunicare ca, la statiunea Ourjoum ase-
zata la limita Europei cu Asia, d-1 Tchernischef, geolog-sef, care ne
condusese pans ad §i -a luat rOmas bun, si noul conducotor, d-1 A.
Karpinsky, directorul Serviciului geologic rusesc, presedintele comi-
tetului rus de organisare al Congresului si viitorul presedinte efectiv
al acestul Congres, a intrat in functiunile sale de conductor al ex-
cursiunii.
Din gara Ourjoum am plecat ca sä mergem la Miass sail Miask,
unde aveam sa visitam unul din Placeres in exploatare ale acestei re-
giuni aurifere, care cuprinde 15 exploatari de acest fel, al carol centru
este orasul Miass. Descinderea acestei cline a Uralilor siberiani este
forte repede; structura sa fOrte complicate, mai cu slims prin esirea
a numerose roce eruptive, earl' ail r6sturnat si incovoiat §isturile cris-
taline si argilose, ass ca, Intro statiunea intermediary Sirostan §i sta-
tiunea Miass, distanta de 16 verste, se observa 70 de alternante de
roce sedimentare si eruptive. Ajunsi la gara Miass, acezata la piciorul
muntelul .Amen, ne-am suit in acele caruciore mid Carabok, de care
am vorbit in prima mea comunicare, $i am mers sa visitam exploa-
tarea sail Placeresul aurifer numit Rmensky, care de altmintrelea nu
este unul din tole mai avute Placeres ale acestel regiuni aurifere ale
Siberiel, mina sail Placeres care se afla la o mica distanta, intro acesta
statiune si orasul Miass, asezat, acesta, la polele muntelui Tchach-
kowsky, ramura a insusi lantului muntelul Ilmen.
Placeresul Rmensky se afia pe albia riului Miass ; are o intindere

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCURSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 51

de 1830 m. si o latime de 320 m.; este un deposit stratificat de petris

cu nisip cu vine ondulate de nisip feruginos, absolut identic cu petri-
surile nostre cuaternare. Grosimea sa este de 2 pana la 4 m. Compo-
sitiunea sa este cea urmatOre: d'asupra lui se afla pamint arabil, apoI
un deposit steril de 1-2 m. de grosime, compus de nisipuri si do ar-
gile fara aur si acoperit cu turbci, care are pana la 1 m. de grosime;
sub aceste deposite vine petrisul si nisipul aurifer, care are 0m,70-1m
de grosime si este compus de fragmente de gneis, de cuart, de sis-
tuff siliciose si talcose si de putina serpentine ; sub dinsul vine un
alt deposit de nisip si de petris steril (fara aur), a carul grosime va-
rieza de la cite -va centimetri pand peste un metru; el repauseza pe
sisturI talcose, argilOse si pe serpentine (Plotik).
,. ...--, - N.,___ -,,z-,....._ "--a -*-- ,,'. :-.":- V.- "!,,_.
... ......-A......--..... ,,-..-A., , st-...< 3 . -...,.
, Famint
-.., ... .....-- -r 4-. _ --, -..... ---:-' _ -
2
'', ./ , .../. ...,;. /77
---
3. Argil.
- ..=,---.------.--
... .
4
Nisip.
!si! ; :.
C;a4r-Z ,t,.... ,.e',?"- av- 4t",:;'.*,,,I! -4.J.,:e_.4., , ' . , 4 ' 45i. th,.: " ,.
..;.43,,...,...9 <
Petrie aurifer.
1,.: ..it i .9.,,,,...frki:.2.,-.0-i.,---wle:ar:
6 4147::.e.'.. +:.:' .. ' .-ci,;tr.;.' -.' .i.-...--. cs- ./.7t.?0...
: ...
'45. ..:. i.,4,-.4,.:::P
0,!...-,.
:..,.4,, .,,,g.r.--...-.1
-0, C'0
)2, ...c3)::I.0...p.:1. ",:c7:. v::.,..Q...: .0.: '. <1 C:t.9, ...p.,?.(jo: 4.:Nd'aii:o 6 Petrie steril.
1-1.':'f."0,...i.: I'C":5'.7P.:: : ..j*.4571.0'. *.c:4.13/::.. '6' ,..d : ii.°1

? isturf cristaline.
/ A

Fig. 1. Seetiunea Placeresulul

Placeresulul Ilmensky de la Mias.

Acest Placeres, ca on -care alt Placeres, se exploatoza la suprafata,

ca gropile 'Astro de nisip. Dupe ce s'a ridicat stratul steril de d'a-
supra, impreuna cu turba care se arunca, dandu-i-se foe combusti-
bilul ne lipsind din aceste regiuni acoperite cu paduri imense pe-
trisul aurifer se card. cu mid vagonete pe sine provisoril (Tabela II),
la stabilimentul de sp6lare. Aci ni s'a ar6tat cu de-amanuntul tote ope-
ratiunile, prin cart se estrage aurul din acest petris-nisip, in care el
este diseminat in particele aprope imperceptibile, afarti de micI graunte
si chiar cristale de aur. Acest Placeres nu este din cele prea avute,
cum am spus mai sus, totusI de 0,6 pand la 0,8 din gram de aur
pentru o tone de petris.
Petrisul adus la stabiliment se urea, cu ridicatore mecanica, la un
basin plin cu ape A (Fig. 2), unde seinvirtesce mecanicesce pentru a se
spola bine ; petricelele cele marl se daii afara dupti spelare, iar nisipul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
52 pa. I;TEFANESCII

fin face cu apa un fel de mocirla subtire sail mai bine o apa turbure,
care lass a se scurge incetul cu incetul pe o cline putin repede (B, fig. 2),
§i pe care se afla la midi distante midi trepte, formand ca nisce jghebu-
lete transversale, pe fundul carora se pune mercur metalic (c, c, c. fig. 2).
Mocirla subtire aurifera, care se scurge incet din basin, merge, din
tr6pta in trepte, vine in contact cu mercurul care disolva imediat
pand gi cei mai mid flutura§i de aur, formand o amalgamci de aur
§i de mercur. La sfir§itul dilei se opresce operatiunea ; se strInge
amalgama de mercur, care acum formeza o substanta argintie virtosa
i malcebila, se supune la caldura, sub influenta careia mercurul se
volatilise ri aurul metalic rilmane liber.

Fig. 2. Instalatiunea pentru spelarea nisipului aurifer (sectiune verticala).

A. Basinul de spelareB. Apa mocirlosa auriferac, c, c. Mercurul din jghebulete.

Acesta operatiune ni s'a facut in fata nostra; ea nu a tinut decat

20-25 de minute. Almagamul s'a pus Intr'un vas sail tigae de metal
cu peretii mai inalti, incaldita cu lemne sail cu carbuni de lemn; sub
influenta temperaturif mercurul s'a volatilisat ; vaporil de mercur se
primesc intr'un vas cu apa rece, unde se condense qi reconstituesc
mercurul metalic, a0. ca nu se perde in aceste operatiuni decat 150/0
din mercurul intrebuintat, iar aurul pur metalic, cu putin plumb, re-
mane in vasul in care s'a evaporat mercurul; aurul obtinut a fost
de o livra sail 500 de grame ; ac6sta cam este i recolta obicinuita a
unei chile in acesta mina.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIUNE IN IJRALI till IN SIBERIA . 53

Acesta mina nu se exploatOza, ca ci tote minele din acesta regiune

a Siberiei, decat in timp de 4 sag 5 luni, din causa timpuluT riguros
ci a zapecjilor carT cad de timpurig ci se topesc tarcjit, Etch ca mina
de la Miass sail Ilmenskaya cid pe fie-care an 31/2 pucii, ceea-ce face
56 do kilograme de aur, pudul find 16 kilograme.
In intregul district al Miassulul se Oa, cum am spus, 15 Placeres
sag exploatari de aur, car( in total dag, In cele 5 luni de exploatare,
de la 70-75 de pucji de aur, sag 1.100-1.200 de kilograme.
A doua di, 1 August, am mers pe jos de la statiunea drumului-de-fer
Miassk in muntii Ilmen, ca sa studiem diferitele rote ci mai cu soma
mineralele acs de abundente ci variate in acecti munti, celebri din
punctul de vedere mineralogic ci petrografic.
In numerOsele cariere deschise in acecti muntT, mai cu soma in im-
prejurimile laculuT Ilmen, d-1 Karpinsky ne-a facut BA constatam mai
fntai o rota eruptive specialci muntilor Ilmen, rota numita, de Gus-
tav Rose, Miaskitd, dupa localitatea vecina Miask ; ea este un sienit
cu nefelind ci cu biotita. Acosta rota a fost descoperita pentru prima
Ora de Menge, care a numit-o granit de Ilmen, apoT ea a fost stu-
diata ci descrisa de Gustav Rose sub numele de Miaskilci, nume in.
locuit in timpii din urma prin acela de Sienit nefelinic, name fnsa
care este neproprig dupa multi geologi Ruci. Miaskita presinta aci
douO varietati: o miaskita granu(osd §i alta aprOpe fistOsci.
0 alta rota specials a multilor Ilmen a fost descoperita la 1848
de Stchourovsky ; acesta rota compusa de anortitd §i de corindon
este considerate de geologii Ruci ca un tip deosebit, iar nu o ames-
tecare intimplatOre. In fine gneisurile din acecti munti cunt strapunse
do filOne de o rocs compusa esentialmente de ortosd ci de corindon,
rota care este considerate ca analoga cu un sienit, in care corindo-
nul ar R echivalentul petrografic al biotitei.
Granitele tipice din acesta localitate a muntilor Ilmen se compun
de albitei, mart cenupiii, une-or( incolor ci alte -orT chiar negru, de
biotitei ci de amazonitd; colOrea sa este in general verclie ci aunt cele
mai bogate in numer6se ci variate minerale, printre carT putem cite:
topazul, berilul, fenacita, turmalina, columbita, samarkita, helvina,
granatul 0 criolita.
FilOnele de sienit, earl strabat aceste gneisuri, cuprind asemenea
numer6se minerale, ca: zircon, piroclor, apatitd, s fen, magnetite, il-
menitd, etc.
In filOnele de Miaskitci se gasesc urmatOrele minerale : sodalita,
cancrinita, zircon, titanita, ilmenitd, apatitd 0 fiuorind.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
54 GR. RTEFANESCIJ

In culcusurile din aceste mine, earl, in muntii Ilmen, sunt in numser

de 83, unele minerale sunt in forte mare abundenta; asa in unele filone
de sienit, zirconul este insemnat prin mgrimea §i abundenta cristalelor
sale; in mina No. 12 s'a gasit un cristal de zircon de 3 kilograms si
58 grame, si in mina No. 23 s'a gasit, inteo singura bucata de -roca,
40 marl cristale de zircon.
Mai trebue amintit ca intr'una din carierele de pe marginea dru-
mului-de-fer $i in vecinatatea lacului Ilmen, mina No. 43, in gneisul
strabatut de granit se gases°, pe langa alto minerale, §i lentile forte
marl de mica moscovitd, din cari se scot piaci de mai multe cjecimi
do centimetri de diametru, dupa cum vedeti in acosta placa. In mina
No. 33 se gasesce Corindon transparent; in mina 68 s'ati gasit corin-
dOne cu colOrea safirului §i cu o frumOsa colOre albastra. In mina nu-
mita Lobatchow, deschisa tot pe marginea drumului-de-fer, si in cele
vecine, s'ati gasit, in granitele ce strabat gneisurile, cristale de amazo-
nitci de 35 c. m., precum §i frumOse cristale de topaz, cari trageail pang
la 153 de grame unul ; inteun cuib al acestui filon sail gasit 16 cris-
tale marl de topaz, precum si forte frumOse cristale de beril, de fe-
naeitd §i de eolumbitd.
Am plecat cu trenul din Miass, ca sa mergem spre resarit, tot mai
spre interiorul Siberiei, la Teheliabinsk, o alta regiune aurifera a Si-
beriel ; am intrat mai intaiu in regiunea lacurilor si a adev6ratelor
campil sail stepe siberiane, lasand la dr6pta, la o distanta de 60 de
verste (80 kilometri) de Miass, importanta regiune aurifera de la
Kotchkar, undo timpul si programul nu ne permisese visita; totusi, la
statiunea Biehkil, o mica parte din escursionisti se despartira de gro-
sul trupei §i mersera sa visiteze, sub directiunea d -lul inginer de mine
Vyssotsky, minele de aur de la Kotchkar.
AcOsta regiune este forte avuta in culcusuri aurifere, in Placeres §i
in fildne in num6r de 3 400.
Cele dintai Placeres au fost descoperite la 1844. Aceste mine, prin
exploatarea lor, au devenit celebre, nu numai prin procurarea auru-
lul, dar Inca prin gasirea impreuna cu aurul a importante petre pre-
tiose, ca: cyanita, berilul, topazul roz, arnetista, euclasul, rubinul,
corindonul, etc.
Dupa o exploatare de vr'o 20 do ani, productiunea de aur a Pla-
cereselor de la Kotchkar merged imputinandu-se ; din norocire, intro
anii 1863 si 1867 s'ail descoperit culcusuri aurifere in filOnele do
cuart ce strebat massele de granit ale acestel regiuni.
Ca sa ne facem o idee de productiunea aurului din acesta regiune

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 55

a Kotchkarului, este destul sa spunem ca de la 1844, epoca descope-

ririi celor dintai Placeres, si pand asta-di, ale au produs 47.000 do
kilograme de aur, din cari 25.100 kilograme din filOnele aurifere, la
earl trebue sä addogam si 450 de kilograme do argint.
Actualmente culcusurile aurifere din filOne dail 1.300-1.425 de ki-
lograme de aur ; pe cand cele din Placeres nu mai del decat 300-400
de kilograme anual.
Ce-va mai departe, spro Tcheliabinsk, solul incepe a fi mai ondulat,
din causa esirii printre sisturile gneisice, pana aprOpe de suprafata
campiei, a numer6se Moue si masse de granit, asa ca solul arabil re-
pausosa direct, cand pe granite, cand pe gneisuri. SOra am ajuns in
orasul Tcheliabinsk ; orasel de a treia mans, inainte do inceperea con-
structiunel call ferate Transiberianului, asta-di el are 20.000 de locui-
tori. La gara de aici, am fost intimpinati de primarul orasului cu mai
multi consilierl, un mare flumer de oraseni §1 o deputatiune a soci-
etatil de agriculture de la Tobolsk in cap cu d-1 Balakchim, prose-
dintele el, care sosise intr'adins pentru a ura Congresului bun/ venire
in Siberia.
De aci, a doua. -chi, aveam se mergem, ca sa visitam una din minele
de aur cele mai bine organisate ale acestei regiuni, mina in filOnelo
de cuart, numita St. Archanghel Michail (Mikhaillo-Arkhanguelsky).
Acosta regiune aurifere se afla la vr'o 20-25 de kilometri la S. V.
de orasul Tcheliabinsk si cuprinde 18 exploatari, din earl cele mai
multe in filOnele cuartifere ce strabat massele de granit, $i numai
cate-va in Placeres sail nisipuri aurifere.'
Grosimea fil6nelor aurifere varieza de la 2 c. m.-7 c. m., dar ajung
une-ori pang. la 11/2 m. si 2 m. de grosime. In aceste filOne de cuart
aurul este diseminat in mid particele sail fluturasi; avutia for va-
rieza de la 2gr,5 pana la 10gr4 pentru o tons de gang* in unele
casuri insa ajunge si pana la 30 de grame si chiar mai mult pentru
fie-care tone de gangs de cuart.
T6te minele do aur din acesta regiune sunt posesiunea a trei proprie-
tari, cari au constituit o companie sub numele de Wouliarslcy et anie.
A doua-di am plecat in caruciore mid descoperite, ca sd visitam
exploatarea aurului din mina St. Archanghel Michail, care se cilia, dupa
cum am spus, la S. V. de Tcheliabinsk. Esind din oras, am observat
mai multe cariere, din earl' se scotea granit pentru trebuintele orasului
si ale soselelor, granit care formeza aci subsolul pe care este zidit
chiar orasul; am apucat apol spre rOsarit pe vechiul drum al Sibe-
ria., sosea splendida, large de vr'o 20 m., bine intretinuta si plantata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
56 GR. OTEFANESCII

cu mestecani, deveniti astacji seculari. Am continuat pe acesta sosea

aprOpe o ora i prin mijlocul unei imense i feerice paduri de mes-
tecani drepti i final i ca nisce catarte ; am parasit apoi sosoua si am
luat spre S. V., unde am ajuns la mina, dupa o alts ora de mers-
Ad am fost 'primiti de directoril minei, earl ne-at dat trite explicarile
trebuinciOse.
Aurul se afla in acesta mina intr'un filon de cuart alb-galben, care
strabate granitul si a carui grosime variffaa de la 2 c. --7 c. pang la 1 m.
§i 1m35; aurul este destul de regulat diseminat in massa cuartitului
in proportiuni de 2-5 grame, ajunge la 10-13 grame §i chiar mai
rar la 30 grame pentru o tons de ganga, se afla insa i pirita auri-
fera. AcOsta mina se exploateza de 15 ani si a ajuns la o adancime de
60 de metri. 0 parte din excursionists am descins in interiorul ming
pe 12 sari verticale de cate 12 trepte fie-care si apoi pe un plan in-
clinat pe insusi filonul aurifer, pe care erail sapate brazde transver-
sale, cari serviail de trepte. In interior mina este luminata cu electri-
citate ; exploatareafilonului se face prin spargerea cu pulbere de pupa;
blocurile ast-fel sparte se scot din mind si se due la stabiliment, care
difera putin de eel pe care 1-am descris in exploatarea Placeresului de
la Miass. Aci blocurile se sparg in bucatele mai mid, apoi se pun in
patru mori cu cate doue petre verticale fie-care, puse in miscare
printr'o locomobild. In aceste mori se introduce continua apa ; buca-
telele de cuart se reduc in pulbere, se amesteca cu apa si formeza
un fel de apa turbure sau de mocirld, ca si la exploatarea Placereselor,
mocirla care se scurge incetiil, cu incetul, din aceste risnite, prin cate un
jghiab, si apoi aluneca. pe un plan inclinat cu mai multe trepte si aco-
perit cu piaci de cupru, in care sunt sapate transversal jghebulete
pline cu mercur. Restul se petrece ca si la exploatarea aurului in
Placeres : acest mercur disolva particelele de aur si amalgama produsa
se evaporeza, far aurul metalic remand in vasul in care s'a facut
evaporarea.
Ac6sta mina da in termen de mijloc 12 grame de aur pentru o tons
de ganga, §i pe fie-care an ea produce 8 pudi sail 148 de kilograme
de aur.
Aurul din minele Siberiane este monopolul statului, in acest sens
ca proprietarii minelor sunt liberi sa-si exploateze minele lor, dar sunt
obligati sa vincja statului tot aural ce exploatOza din aceste mine; far
statul platesce proprietarilor 4 ruble si 80 de kopeici o salatruka. 0
salatrukei este egala cu 5 gr. si o mica fractiune, ceea-ce face ca ki-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 BEM:LSD:ME IN URALI $I IN SIBERIA 57

logramul de our este platit de stat proprietarilor de mine aprope cu

2500 de lei.
Sera ne-am intors in Tcheliabinsk, pe acela§i drum.
Nu pot insa parasi acesta regiune fara sä v6 marturisesc, Domnilor
Colegi, impresiunea durer6sa §i care m'a mahnit pang in adancul su-
fletului, cand am calkorit pe acesta cale a Siberiei, pe acest drum al
durerii, care a stors din sufletul induio§at al poetului Rus Nekrosow
acest viguros blestem: c Tani blestematd, pentru ce te-a mai descoperit
Ermak?,, §i din pana iubitului §i regretatului nostru coleg Alecsandri
poesia Pohod na Sibir.
T6te atrocitatile savir§ite asupra nenorocitilor deportati in Siberia,
pe cars To cetisem prin descrieri, sail le veciusem in tablourile earl'
represintaii acele nesfir§ite convoiuri de exilati, treceail acum, una
cite una, prin mintea §i pe dinaintea ochilor met.
Cand priviam acea padure de mestOcani inalti §i drepti earl imi
pareail fantome imbricate in giulgiul for alb de mOrte imi cliceam :
cite mistere trebue sa pastreze acesta padure? ... vedeam cu ochii
mintil acele convoiuri de mil de exilati, unit in carute, altii pe jos,
abia tirinduli piciOrele de obosOld, trimi§i in fundul Siberiei; din fie-
care arbore 'Area ca and gemetele de durere §1 de desperare ale
unuia din nenorocitil exilati; din ramurile planget6re ale mestecanilor
para. ca audiam ciuruind §iur6e nesfir§ite de lacrimi; ca es suspi-
nele sfi§iit6re ale exilatilor, earl' 10 parasisera, dincolo de Urali, copiii
nevestele, parintil, rudele §i prietenil, pentru ca O. nu-i mai vada nici
odata. In fie-care din ace01 arbori imi 'Area cg vOd imaginea plan-
gOtOre a unui condamnat la Siberia. Dar acesta fermecatore padure,
me intreham eti, cite cadavre d'ale acestor exilati nu ascunde ea?..
cat! nenorociti, cite suflete nobile, cite aspiratiuni gener6se nu §i -au
gasit acolo odihna de veci?... caduti, rupti de obosela, in urma unei
caletorii de mai multe luni, sail find omoriti, pentru ca nu mai voiail,
sail nu mai puteau sa mai merga la o mOrte sigura. Pentru ce macar
pentru un moment, imi cliceam di, acesta padure nu p6te sa vorbOsca?
atunci, fie-care arbore ne-ar povesti atatea mistere, atatea vaete, a-
tatea nenorociri in cat inimile cele mai impetrite ar trebui sa se misce
do durere, §i fie-care marturisire a for ar deveni una din cele mai
mi§catOre poeme.
De asemenea simteminte a fost torturat sufletul meil in timp dQa-
prope o ore, cat am mers prin acesta padure *i pe acesta veche cale
a Siberia pe acest drum al durerif, pe cat de frumos pe atat de in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
58 GR. TEFANESC13

tristAtor. Ac6sta a fost, sa m6 credeti, Domnilor Colegi, ora cea mai

trista din vieta mea.
Gratie insa indulcirii moravurilor, aceste deportari in Siberia s'aii
imputinat mult si se vor imputina si mai mult. Tarul Nicolae al II-lea si-a
facut deja proba pentru iubirea lui de omenire, proba Congresul pacil
provocat de dinsul. In on -ce cas, exilatii, mai putin la numar astadi, nu
vor mai merge cu lunile in Siberia, ci numal cu 4ilele, nu pe jos, ci
in drumul de fer transiberian. Ba Inca, gratie generositatil Impara-
tului Nicolae II, care a luat umanitara hotarire de a nu mai trimite
pe condamnati in Siberia, ea va !meta as fie locul de groza, locul
do torture si de immormintare al nenorocitilor condamnati.
Din Tchelibinsk am plecat a doua chi, luand directiunea spre N., pentru
a merge la Kichtym, §i pe o distanta de opt kilometri am urmarit gra-
nitul strabatui, din distanta in distanta, de fil6ne de diorit cuar(ifer.
Mai departe granitul si rocele mai vechi era acoperite, ad de ar-
gile, din colo de conglomerate tertiare, formand adesea mid movile
sau delusOre. In alte localitati granitul era descompus la suprafata in
caolin; in allele iarasi apareati la chi prin taeturile drumului-de-fer
Porfire §i Serpentine, strabatend pisturile coloritose §i gneisurile ;
aceste gneisuri sunt une-ori cu biotitd, alte-ori amfibolice si adesea
granatifere, tote acestea inclinate si forte incovoiate (Tabela III). In fine
ajungem la Kichtym, centrul unei alto regiuni forte miniere a Siberiei.
Ac6sta regiune este strabatuta de ramificatiunile de Nord ale mun-
telui Ilmen i cuprinde, pe langa variatele rote ale muntelui Ilmen,
gi o rota exclusiv proprie acestei regiuni, o rota cu anortitai cu
corindon, numita de Gustav Rose cu numelo de Weisstein. Pe langa
culcusuri importante de aur, de fer, de cupru, de pititd, de fer cromat,
se gasesc, in acest district, si culcusuri cu petre prej%Ose, Ca: corindo-
nul, spinelul, rutilul, perowskita, etc.
A doua cji am mers din Kichtym, cu cArute, ca sä visitam structura
muntelui Sougomak.
Pentru a merge din Kichtym la muntele Sougomak, am trecut pe
langa frumosiil lac Sougomak, in malul caruia am observat gneisuri
§i pisturi, amfibolice, strabatute de masse de serpentind, compusa in
mare parte de antigoritd i cu vine de asbest ; acesta serpentind este,
lucrul se vede f6rte clay ad, provenita din massele de peridotitd, care
strabate asemenea aceste sisturi. Ajunsi la piciorul muntelui Sougomak,
am lasat carutele si am urcat muntele pe jos. Acest munte de forma
apr6pe conics este compus, la bass, de gneise, alternand cu seOpen-
tine (antigorita) ei cu calcare compacte aprOpe cristaline, dar mai in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN IIRALY SI IN SIBERIA 59

treg muntele este compus do o se2pentind masiva cu antigorita §i forte

tenace.
Pupa ce am dejunat pe acest munte, am contemplat apol din virful
Sougomakului splendida priveli§te ce se presinta inaintea nostra; de
o parte, la resarit, ochiul se perdea pe intinsa campie Siberian/ aco-
perita de numerOsele §i stralucitOrele sale lacuri, de cea-lalta, la apus,
ea se odihnia pe vercjile §i impaduritele virfuri ale Uralilor §1 pe a
ramificatiunilor de Nord ale muntelul Ilmen.
Intor§i de la Sougomak la Kichtym, O. ne oprim putin in acest sat,
cad este un sat Kichtym, dar care presinta importanta sa :
1. Fiind-ca este centrul unei regiuni miniere §i industriale, unde se
gasesc culcu§uri do (tun do fer, de cupru, de piritd, de fer cromat §i
de petre preti6se, ca: corindon, spinet, rutil, perowskitd, §i altele. Tot
in acesta regiune so afia patru usine §i turnatorii de fer, puse sub
conducerea unui director general, inginerul Karpinsky, fratele d-lui
Al. Karpinsky, directorul Serviciului Geologic din St.-Petersburg §i
actualmente, dui)/ cum am mai spus, conducetorul nostru, director
care-0 are re§edinta in Kichtym.
2. Mind-a. satul Kichtym merit/ o deosebita atentiune prin stabi-
limentele sale : a) Palatul Directiunil este o cladire mare, aprOpe mo-
numental/ §i cuprinde un Muse' compus de mai multe camere, unde
sunt expuse produsele minelor §1 ale usinelor ; se observa aci, mai cu
deosebire, obiectele de turng.torie; tipuri de rani ru§i, animals, grupe,
troice, diferite feluri de vase, tote de o frumusete §i o acurateta demnd
de admirat, §i tote provenind din usina de la Keslinsky, situat/ la vre-o
30 verste de Kichtym. b) Parcul, un splendid pare, a§ezat pe malul
lacului Kichtym, pare care, pe Pang/ frumusetea positiunii sale pi-
toresci, presinta instalatiuni de petreceri §i de gimnastica Si dou6 ad-
mirabile sere : una care cuprinde/ florile cele mai frumbse §i plantele
tropicale cele mai alese, intro cari Si anana§i cu fructe §i, ceea-ce este
vrednic de insemnat, aceste fructe erail cOpte; §i alto dou6 sere mai
marl, in cari se aflail arbori roditori din climele nostre, dar cari n'ar
fi putut resist/ in plin aer in Siberia, ca: vita, persici, prune, reineclode,
cire§i, vi§ini, etc. In parcul din Kichtym, porumbul nostru se cultiva ca
plant/ de ornament; mai multe vase marl de pOtrA cu flori aveail
in mijlocul for cate unul sail doug fire de porumb, care in mijlocul
celor-lalte flori face/ o prea frumosa impresiune cu frunzele sale lungi,
late §i incovoiate. A vede tote acestea intr'un sat, §i Inca in Siberia,
este in adever vrednic de insemnat §i de aceea am credut, ea este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
60 GR. CTEFANESCU

bine sa me oprese putin, pentru a vede el Siberia actuala nu este

Siberia aspra §i selbatica, pe care ne-o inchipuiam not.
La 4 August, am plecat din Kichtym pentru a merge la Ecateri-
neburg, capitala districtului cu acela§i nume, facend parte din guber-
namintul Perm.
Parasind gara din Kichtym, trenul incepe se urce muntele Ilmen
i, pane la, §i dincolo do statiunea Ufaleia, strabatem o succesiune de
strate de gneisuri, ?istuzi clorit6se §i talcose cu intercalari de cal-
care metamorfosate in marmord albs, strate strapunse, din distanta
in distal*, de filone de por fir Uralitic, de serpentine, de gabro Di-
orit §i de granit infiltrat, la rindul see, de vine de sienitd.
Ajun§i in gara Ecaterineburg, Congresul a fost primit de Admini-
stratorul general al districtului Ecaterineburg, care a urat Congresului
build venire, de Primarul oraplui §i de pre§edintele, cu membri al
Societdfii Uraliane a amatorilor de sciinfe naturale din acela§i ora§,
toti in mare tinute, precum §i de un forte mare numer de locuitori
din Ecaterineburg. Societatea de sciinte naturale, prin pre§edintele
ei, d-1 Boklevsky, a invitat Congresul ca se asiste, in acea di, la o
Fjedinte solemna in localul Museului. Aci Secretarul societatii, d-1 0.
Clerc, un frances stabilit de mult timp in Ecaterineburg, a tinut o con-
ferinta, in care a aretat istoricul infiintarii si activitatea acestei socie-
teti de la infiintarea sa. Dupe §edinta am visitat salele Museului, com-
pus de o sectiune de geologie, una de paleontologie, alta de zoologie,
alta de mineralogie §i una de archeologie. In sectiunea de paleonto-
logie se alau numerbse rema§ite de ose de Mamuri (Elephas primi-
genius), de 6erbi; de Rhinoceros Thichorinus §i de Boi fosili. In Mu-
seul de archeologie se aflail numerose obiecte preistorice provenind
din statiuni preistorice din vecinatatile Ecaterineburgului, pe cart vom
ave se le visitam.
De Ia Museil am mers, in corpore, ca se visitam Atelierul imperial
de there al petrelor naturale ; acesta este o §cola profesionala a sta-
tului, in care copiii de terani invata se tae, se lucreze ci se lustru-
esca rocele §i petrele pretiose naturale, ca jaspul, rodonita, porfirul,
marmora, cuarful, topazul, aigmarina, ametista, rubinul, safirul,
smarandul, granatul ci alte petre §i minerale, ce se gasesc in acesta
regiune a Uralilor. Aci se alcatuise o expositiune, in aca mod, in cat se
putea vede, nu numai diferitele obiecte ajunse Ia ultima for forme §i
perfectiune, dar ci diferitele start ale operatiunii, de la potra brute
saii naturale pane la obiectul perfect taiat ci lustruit to acesta ex-
positiune mat emu a§ez ate ci diferite obiecte lucrate in fildep de ele-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ERCURSIIINE IN IIRALI (51 IN SIBERIA 61

fang fosili plamug), dar acestea eraii aduse din atelierele de la

Tobolsk.
SOra un splendid banchet a fost oferit membrilor Congresului de
catre autoritatea ora§ului in sala elubului Societatii de sciinte natu-
rale, §i la care, pe langa Guvernatorul general al districtului, generalul
Boklevsky, Primarul §i membril societtitii de sciinte naturale, a luat
parte §i Oa inteligenta oraplui Ecaterineburg. Primul toast a fost
ridicat in sanatatea M. S. Imperatului Nicolae II §i o depe§a a fost tei-
misa la St. Petersburg, in cuprinsul urmator :
cCei 150 de membri al Congresului Geologic International, reuniti
«la Ecaterineburg, trimit Maiestatii VOstre Imperiale expresiunea son-
ctimentelor for de cea mai respectuosa §i profunda gratitudine pentru
c Augusta protectiune, ce Ea a binevoit sä le acorde §i care singura
Ka putut sa face posibila cal6toria for sciintifica in Urali,.
0 placuta surprindere a§tepta pe membril Congresului, pe la finele
banchetului; o a doua musics intone un potpuri, compus din ariele
poporale ale tuturor torilor representate in aceste excursiunl. Am fost
fOrte placut surprins, cand aucjii §i o parte de horn. §1 din imnul nostru
national.
A doua di, la 5 August, dou6 excursiunl erail proiectate in impre-
jurimile Ecaterineburgulul: una pentru a merge, sub conducerea d-lui
Karpinsky, al se observe culcuprile (Placeres) aurifere de la Bere-
zovsk, §i alta, sub conducerea d-lui 0. Clerc, pentru a visita staliunile
preistorice de la Palkino §i de la Chartatche. Cum visitasem deja
alte deposite aurifere, am preferat sa merg cu acOsta a doua excur-
siune, pentru a lua cunoscinta de o statiune preistorice din Siberia.
Pe cand eram gata sa ne imbarcam pe un mic vapora§ pentru a
merge la Palkino, mic sat a§ezat pe riul Isset §i la extremitatea la-
culul Ecaterineburg, nisce prognostice atmosferice, nu prea favorabile,
se ivira : noel gro§i acoperira cerul, un vint puternic sufla in a§a
mod in cat ridica valuri considerabile pe lac §i o temperature destul
de scadutd, termometrul nearetand decat 4°,0 a facut pe multi geo-
logi sä se IntOrca in ora§ ; totu§i, vr'o trei-cjeci ne-am imbarcat la ora
8 dimineta §i, del leganati §i muiati de valuri, call, in spargerea for
de vapora§, ne uda de sus pang. jos, §i de§1 aprdpe degerati in cat
cati puteam §i aveam loc ne gramadiseram imprejurul ma§inel vapo-
raplui, ca se ne mai desmortim, am strabatut fare accident, dar cu
destule neajunsuri, cele 12 verste §i la 9 1/2 ore debarcam in catunul
Palkino. Pentru a ne desmortl, ni se oferl traditionalul ciaiii, care, v6
marturisesc, ca nici odata nu a fost mai bine venit ca de data acesta.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
62 GR. TEFANESCII

Dupa ciaiil ne duseram, pe jos, sa visitam Garodichtche,. un fel de

intaritura de pamint cu cant imprejuru-i ; in mijlocul acestei Goro-
dichtcho se afla gramedi de blocuri si de lespecji colosale de granit;
in interiorul i imprejurimile acestei Gorodichtch6 s'ail gasit numer6se
vase si fragmente de vase de pamint cu diferite ornamentatiuni salt
desemnuri Qi unele gaurite, precum si fragmente de vase si diferite
obiecte de petra : wag, instruments de pOtra simplu cioplite lu-
struite in silex, jasp, mar!, gresie, granit, etc. S'ail facut sapaturi in
fata 'Astra i s'ail mai gasit asemenea obiecte, apoi ne-am r6spandil
prin imprejurimi, prin padure, cad localitatea era acam acoperita cu
Odin.° si fie-care am mai putut gasi cate ce-va; ell am gasit o razui-
tore In silex, un simbure sail nucleti de silex Ti diferite fragmente de
vase ; unii au gasit si mid fragmente de sgura, ceea-ce indica $i o
industrie metalurgica preistorica, si in adev6r, d-1 Clerc, conducetorul
nostru, ne spune ca acum 40 de ani d. S. Sigow c1 cu parintele Hip-
polyte Smachiew, vedend in mans t6ranilor din Palkino obiecte fOrte
curiOse in metal, s'ail pus sa exploateze localitatea si au gasit nume-
rOse obiecte in bronz : idol', lame si diferite ornaments; aceste ob-
iecte in metal ail fost gasite, nu in pamint, ca celo -lalte r6masite pre-
istorice, de earl' am naentionat, ci asezate sub blocurile i lespeclile do
granit, de cari am vorbit, Qi, lucru curios, ele erail cu ingrijire Infa-
surate, ne spun exploratorii, mai intaitl in pele, care se descompusese
deja de timp, 6i apol intr'un fel de teed sail invelitore externs de
cOja de mestecan, esenta forestiera principals din acesta localitate, care
era forte bine conservata.
Impreund cu obiectele de bronz, primil exploratori ail gasit Qi un
tipar dintr'o potra mole, in care se turnail obiectele in metal.
Acesti idoli ¢i obiecte in bronz se gasesc astacji rar, din causa ca
au fost fOrte mult cautate de t6rani, de la earl se cumporati pentru
ca metalul O. fie topit.
Dupa cum se vede la Palkino ail fost dou6 civilisatiuni suprapuse;
una a petrel lustruite sail Era neoliticd, care insemneza finele adev6-
ratei peri6de preistorice si a doua a bronzului, care insemneza. incepu-
tul Er' actuate sail istorice.
Statiunea acesta nu s'a marginit, in timpli preistorici, numal la Go-
rodichtcho i imprejurimile sale; ea se intindea mult mai departs do
catunul actual Palkino. D-1 Clerc ne spune ca a gasit asemenea obiecte
preistorice in tote imprejurimile lui Palkino si pans sub apele la-
cului, pe un spatia de mai multe verste patrate. Intr'o padure ve-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN URALI §I IN SIBERIA 63

cina s'ail gasit resturi de cuptore primitive cu gramecji considerabile

de sgurA, resturi ale metalelor topite.
PlOia atat de mult temuta lie-a surprins §i ne-am Tutors in Palkino,
ca sa dejunAm, sub un imens tort de panza, preparat inadins, cu spe-
ranta ca pand dupa dejun plOia va inceta, pentru a pute face 0 a
doua parte a excursiunil n6stre, visitarea altei statiuni preistorice nu-
mite Kamenya palatki sail eorturile de petrel, de la Chartatche, nu-
mite ast-fel fiind-ca rocele granitice pseudostratificate all fost In a§a
mod rose de intemperiile atmosferice, in cat presinta o serie de cupole,
cari au putut fi asemenate cu o serie de corturi, de acs numirea do
corturi de petrel (Tabela IV), §i uncle asemenea s'ail gasit numer6se
r6m4ite de objecte preistorice. Din nenorocire Insa ploia, In loc sä
inceteze, devenia mai puternica, in cat am renuntat la acesta excur-
siune §i ne-am imbarcat pentru a ne intOrce in Ecaterineburg.
A doua di, 6 August, trebuia sa plecam din Ecaterineburg pentru a
a merge la Taguil, capitala districtului cu acela§i nume.
Nu pot Insa parasi Ecaterineburg, fara a dice dou6 cuvinte despre
acest ora§, capitala districtului Ecaterineburg, fondat la 1827 de ge-
neralul Hennin in on6rea Imperatesei Ecaterina I, Augusta sa pr6-
tect6re; m6 opresc asupra acestul ora§, nu pentru alt-ceva decat
pentru a arka ca ceea-ce spuneam in prima mea dare de serial: cInteo
eviitore conferinta, Domnilor Colegi, ye voiil da soma de excursiunea
Kin Siberia, in acesta Ora ass de MI cunoscuta in Europa, nu este
numai o simply afirmare binevoitOre, ci o realitate. Siberia de astacji
nu este Siberia, pe care o cunosceam din carp* §i din descrieri, ea este
o toil care merge spre civilisatiune ; nu am pentru a demonstra
acesta, decal sa ark institutiunile culturale, umanitare i industriale,
nu numai ale Statului, dar §i particulare, call se afla in acest ora§,
cu o poporatiune numai de 43.000 de locuitori. Aceste institutiuni sunt:
I. Ale Statului.
1. Directiunea generala a minelor §i usinelor din Urall, sub care
sunt subordonate :
a). Laboratorul de chime, unde se topesce tot aural recoltat in UralT;
b). Directiunea centrals a padurilor afectate usinelor. Pentru a in-
telege existenta acestel directiuni, trebue sa ye reamintesc ceea-ce ye
spuneam in prima mea dare de sema, ca mai tote usinele, §i mai cu
ging cele de fer din Urall §i Siberia, intrebuinteza ca combustibil,
nu antracitul sail ulia, ci carbunele de lemn.
2. Fabrica sail §c6la imperials pentru taerea petrelor tars, celebra

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
64 GR. 5TEFANESCII

mai cu soma prin lucrarea marelor §i renumitelor vase in jasp,ro-

donitd, §i alte petre tar7e.
3. Observator magnetic si meteorologic de prima ordine.
4. Gimnasiii clasic. .

5. Comptuar de I-iul grad al Bancri Statului. Tribunalul civil si cri-

minal si alte institututiuni ca tresorerie, poste, telegraf, etc.
II. Stabilimente depin4end de Munieipalitate:
1. *cOla reala.
2. Gimnasiu de fete.
3. Spital.
4. Casa de nasceri.
5. Ambulanta.
6. Asil de n6pte.
7. Done scoli municipale si 14 scoli elementare, adeca o scOla pentru
2.700 de locuitori *i, data adaogam §i §colile paroasiale ale clerului,
vine I scold la 1.900 de locuitori, pe tend not in Bucuresci avem 69
(32 de Meg, 34 de fete si 3 mixte) de scoll primare pentru 240.000
de locuitori, adeca o stole la 3.600 de locuitori.
III. Stabilimente ale Clerului:
1. 0 manastire de calugarite.
2. 0 sc61e diecesana pentru fetele preotilor.
3. Un mic seminar.
4. Mai multe §coli paroasiale.
IV. Institutiuni pi stabilimente private:
1. Societatea Uraliana a amatorilor de sciinte naturale.
2. D b de medicine.
3. b * de arte-frumose.
4. Societatea de binefacere.
5. Sectiunea societatil «Crucea ro*ie.,
6. A * de scapare pe ape.
7. , * de protectiune a animalelor.
8. Societate de aviculture.
9. Societati cooperative : in contra abusului spirtOselor, de velocipe-
disti, de vinatore, de tir, etc.
10. Cercuri dramatice, cerc musical, douo cluburi.
11. Societate de pompiert
12. Patru asile pentru copii.
13. DouO gazete cotidiane Uralul §i Corespondentul de afacert
14. Un jurnal ebdomadar «Monitorul dieeesan.,
15. Publicatiuni neperiodice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCLIRSIIINE iN 1:TRALI 131 IN SIBERIA 65

a). Buletinul societatil uraliane a amatorilor de sciinte na. turale.

b). Buletinul societatil uraliane de medicine.
c). Raporturile anuale ale diverselor societati si stabilimente.
16. Septe ateliere fotografice, douO de cromolitografie, mai multe ate-
liere fotografice, sucursale ale bancilor de Siberia si de Volga-Cama ;
banca municipals, agentil de asigurare de transport, etc.
Nu mai vorbesc de mori cu vapOre, de o insemnata fabrics de or-
logerie numita a Pcidurii-Negre, luminare electrica a orasului si a
unor magasine si case private, telefon, etc., car! tote ne arata gradul
de culture al acestor poporatiuni considerate pang eri ca salbatice si
lipsite cu totul de cultura. Cate din orasele n6stre au atatea institu-
tiuni de culture si de industrie ?
Dar sa. parasim Ecaterineburgul si se ne continuam caletoria. Plecap.
din statia Ecaterineburg ne dirigem spre Nord. De o parte si de alta,
atat prin taeturile drumului-de-fer, cat si pe alocurea pe unde muntii
erail go!, neacoperiti de paduri, ni se punea in evidenta structura
geologica a regiunii ce strabateam ; ea consists in gneisuri straba-
tute de rocele eruptive cele mai variate : gabro, roce cu dialagid §i
peridote, sienite, cu amfibol, dialagiu §i augitci, serpentine §i mai cu
sema porfire si porfirite, car! predomnesc si formeza, dupe cum vom
vede, culcusurile insemnatelor deposite de fer magnetic de la Nijni-
Taguil §i de la muntele Blagodad.
Ceea-ce este mai caracteristic si mai damn de observat in natura
petrografica a acestei regiuni este variatiunea in compositiune si struc-
tura a acestor roce, precum si trecerea for de la o rocs la alta ; asap
sienitele tree in gabro, care, la rindul ski, presinta mai multe varie-
tact : gabro cu otivind §i far/ olivind, gabro uralitic, gabro diorit,
amfibolit etc.; trecere pe nesimtite a gabrolui §i a gabro-dioritului
in roce dialagice ci amfibolo-dialagice, in cat, cum dice d-1 Tcherni-
schew, aceste treceri se observe, nu numa! In acelasi afloriment, dar
chiar In aceeasi bucata sail fragment de rote, si avem aci, si in aceeasi
bucata, rota cu feldspat si rocs fare feldspat, fapt care a facut pe
Reyer sä des acestei roce numele de Schlieren. .

Un alt caracter particular al acestor roce eruptive este trecerea desa

si pe nesimtite de la structura perfect masiva la structura gistoidd
gneisicci.
Mara de aceste roce eruptive si metamorfice apar, pe id pe colea,
in bande inguste, calcare, cand compacte, formand adeverate mar-
mure, cand sistoide ; ale sunt de virsta Devonicului inferior, dovada
fosilele ce se gasesc In ele, din car! cele mai insemnate sunt: Caly-
Analele A. R. Torn. XXIII. Mernoriile Seq. Sciinfifice. 5

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
66 GR. RTEFINESCII

mene sp. Euomphalus subaculeatus Tchernisch., Murchisonia Demi-

doffi Vern., Spirifer pentameriformis Tchernisch., Atripa reticula-
ria Lin., Rhynchonella Kuschwensis Tchern., Pentamerus parvulus
Tchernisch., Pent. integer Barr., Pent. vogulicus Vern., Orthis pseudo-
tenuissima Tchern., etc. .

La statiunea Anatolskaia, sfir§itul districtului Ecaterineburg §i in-

ceputul districtului Taguil, d-1 Karpinsky, conduatorul nostru de pang
acum, s'a inapoiat la Petersburg §i d-1 Tchernisehew, pentru a doua OM
ne servesce de conduc8tor.
Dupe o caletorie de 4 ore, ajungem la Nijni-Taguilsk, centrul minier
c el mai important din Uralii siberiani; el este proprietatea familiel
principelut Demidow, care poseda in acdsta regiune 400.000 de hec-
tare de pamint. Aasta regiune cuprinde tale mai insemnate mine de
fer magnetic, apoi mine de cupru, de manganes, de our §i de platina.
Ad s'a descoperit pentru prima Ora, in anul 1824, platina, acest metal
esentialmente rusesc. FLA acum cati-va anl, platina nu se extragea
decat din depositele nisipOse aluviale, din Placeres, ca §i aurul ; roca
sa muma nu i se cunoscea 'Inca; gasirea de platina in nisce bucati de
fer cromat §i in blocurile de serpentine cu olivine, din acest Place-
res, a facut sä se banu6sca ea culcu§ul originar al platinei Bunt peri-
dotitele §i serpentinele, call derive din tale d'iitaiil prin transformari;
aceste presupunere se adeveri, la 1892, tend nisce lucratori descope-
rill, din intimplare, un culcu§ original al plating. 'in aceste rote din
valea Mart jan, in districtul Nijni-Taguil. Lucrul a fost studiat apoi
do d-1 profesor Inostranzew, care a constatat ca ceea-ce se dedusese
numai panA aci, era adev8rat §i ca este cert ca roca muma, sail cul-
cu§ul primitiv al platinei sunt serpentinele.
La Nijni-Taguil am visitat, in cjiva de 6 August, avutele culcupri
de magnetite sail fer magnetic din muntele Weyssokaia, situat la
marginea de apus a satului Nijni-Taguil, sat care, de§1 din punctul
de vedere administrativ este considerat ca ast-fel, dar el este mai
mare decat multe ora§e ; el are o numerosa poporatiune, multe [Icon'
§i biserici, teatru iluminat cu electricitate §i numerose alte 1mbunatatiri.
Muntele Wyssokai este constituit din por fire fara cuarf ci compuse
esentialmente de ortosa §i de plagioclas, dar trecend adesea in sie-
nite. In aceste masse de porfir se afla culcuprile de magnetite, tre-
c8nd §i ea adesea in martita ; ele se gasesc in masse neregulate §i,
lucru vrednic de Tnsemnat, acesto culcupri tree pe nesimtite In roca
eruptive, ceea-ce a Mout pe geologii ru§1 sa atribue acestor culcupri
de fer magnetic, nu o formatiune posteri6rA porfirelor, prin umplerea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN BRAM BSI IN SIBERIA 67

unor crapoturi ce s'ar fi produs ulterior in massa lor, ci o formatiune

simultanee, in care ferul s'a separat de pasta porfirica si s'a grupat
a parte, lasand Insa treceri vedite de la roca inconjuratore, porfirul,
la massa de fer inconjurata.
Muntele Wyssolcaia este asa de avut in deposit° de fer magnetic,
in cat a dat nascere la 6 exploatari sail mine, cari se fac la supra-
1E44. ca carierile de petra, cum se vede in Tabela V. Aceste mine sunt
Nijni- ?etyma., Nuviansky, Alapaiensky, Werkh-Issetslcy, Soulchounsky
si Revdinslcy; fie-care din aceste exploatari produce atata cantitate de
fer In cat p6te sa alimenteze fie-care o using in parte pentru prepa-
rarea celui mai pur i mai excelent, fer, usine earl porta acelasi nume
ca minele.
Un fenomen f6rte interesant, ce ne presintff ganga sail roca mums, in
care se afla acest fer magnetic, porfirul, este ci,. (WO cum am cps,
find compus in mare parte de cristale de feldspat ortoaa, se descom-
pune, prin actiunila atmosferice, intr'un argil albicios ros in massa
caruia se gases° Inca blocuri de fer magnetic ci do martitci.
A doua di, la 7 August, am visitat chiar in interiorul lul Nijsi-
Taguil mina subterana de cupru numita Medno-roudiansk, consistanct
in mineralii de cupru, ea : Malalcita, Cupritci §i Kalkopiritcl; depositele
acestea se gasesc in filOne ci vine in calcarele devonicului inferior.
In fragmentele de calcar scOse din acesta mina am gasit mai multo
fosile caracteristice ale acestui nivel geologic, intro cari Atripa reti-
cularis §i Pentamerus Vogulicus.
Mind la dejun, s'a primit de la A. S. I. Marele Duce Constantin
Constantinovici, presedintele A cademiei de sciinte din Petersburg ci
presedintele de on6re al Congresului, respunsul M. S. Imperatului
Nicolae al II-lea la depeca trimisa de Congres din Ecaterineburg ; ea
era conceputa in termenii urmatori :
cImperatul me insarcineza sea transmit sincerile sale multumiri celor
«150 de membri al Congresului geologic international, reuniti la Eca-
«terineburg, ci sa le exprim satisfactiunea ce telegrama for a causat
«M. Sale.),
Dupa dejun am visitat usinele do fer si de cupru situate tot in in-
teriorul lul Nijni-Taguil, undo am vedut tOte operatiunile de topire ale
cuprului, de la inineraliul brut pang la sc6terea lingourilor de cupru
pur. De aci am mers sa visitarn Museul, undo sunt expuse tOte mine-
raliile metalice brute ale districtului Taguil, intro earl done celebre
blocuri de malakit, tole mai marl co s'ail gasit, din cari unul cel mai
mare trage 20.000 de funcji sail 320.000 de kilograme, si a fost gasit

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
68 GR. RTEFANESCII

la anul 1836, fiind scos de la o adancime de 40 de stanjeni; metalele pure

extrase din acesta mineralii, precum §i diferite obiecte de fer §i de cupru
lucrate in numer6sele usine din, §i de prin Imprejurimile mill Nijni-Ta-
guil, ca : table de cupru §i de fer, drugl, §ine §i rote de drumuri-de-
fer, discuri, etc.
De la Museil ne-am dus, unil pe jos, altii in carute, la muntele Lebi-
jaia, situat la Nord de Nijni-Taguil, munte compus ca §i muntele Wyd-
sokaia de porfire §i porfirite, pline de masse de fer magnetic insotit
adesea §i de apatitd, §i undo mineraliul se exploateza tot la suprafa$1
in doue mine, sail mai bine dis cariere. De aci am mers la mina de man-
ganes numita Sapalsky, dupe numele inginerului care a descoperit-o;
ea se afla situate la o distanta de o versta la N. V. de muntele Le-
biajaia, manganes, al carui culcu§ se afla in calcarele compacte ale
Devoniculia inferior, calcare pline de fosile, printre earl s'ail putut
gasi mai complete: Atrypa Kusehvensis, Spirifer Kuschvensis, polipieri,
§i fragmente de trunchiuri de crinoi4i.
De ad ne-am intors cu trenul In Nijni-Taguil, de undo a doua di,
dis-de-dimineta, am pornit pentru a merge la muntele Blagodat, ca sä
visitam avutele mine de fer magnetic din acesta localitate, proprietate
a Coronet Inainte de a ajunge acolo, trenul s'a oprit la statiunea Ba-
rantchea, de undo in trasuri am mers pang. la piciorul muntelui Sinaicaa,
undo am observat diferitele caner): §i apoi ne-am urcat pe jos, pane in
virful lui: Muntele Sinaiaia este insemnat din trot puncte de vedere :
1. Din punctul de vedere geologic, el presintandu-ne un masiv corn-
pus de masse eruptive de gabro §i de rote, cu dialogiu, cand bine
distincte, cand presintand transitiuni de la rota cu dialogiu la cea cu
amfibol, la ceea-ce am numit mai sus schlieren, §i in acela§i timp ca
structura trecea de la gabro normal la un gabro dioritic cu structura
pistdsii sail gneisicd.
2. Din virful muntelui Sinaiaia, numit Koudriavy-Kamen (Tabela VI),
care este compus exclusiv de o rocs dialagica, cu marl cristale §i
avend diseminata o cantitate destul de mare de olivinci, se presinta
observatorului cea mai frumOsa panorama; la Nord se vede muntele
Katchkanar §1 muntele Blagodat la S. E. usinele Nijni-Taguil, la Vest
relieful comel Uralilor.
3. Muntele Sinaiaia este muntele stint al unei secte religiose forte
respandite in acesta regiune a districtului Goroblagodat, sects religi-
6sa numita Soubotniky, sail cum am dice not sambciteng: el nu trod
§i nu sunt adoratori decat a unora numal din versetele Bibliei §i, in-
tro alto practice religiOse, care -i deosebesc de cei-lalti ru§i, ei merg

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN IIRALi ga IN SIBERIA 69

in fie-care Sambatd, in procesiune, pane in virful muntelui Sinaiaia,

unde-si fac rugaciunile.
Descindend din muntele Sinaiaia, ne-am oprit la insemnata using
Baratchinski, unde se fabrics tote obusele pentru artileria rusesca ;
aid am gasit tots usina in serbatore ; se serbatoria tocmal aniversarea
de 150 de ani de la fondarea el, care a fost in anul 1767. Aci am fost
serbatoresce primiti de intrega poporatiune $i de directorul general al
color 4 usine din acesta regiune, inginerul de mine d-1 Kouznetzow, care
ne-a oferit un splendid dejun si cats un brelog in forma de obus, ca
amintire a visitei nostre la acesta insemnata usina de obusuri.
De aci am continuat drumul pans la statiunea Barantcha, de unde
ne-am reluat trenul, care ne -au condus la statiunea Kouchwa, unde se
afla o insemnata usina si centrul de administratiune a districtului Go-
roblagodat. De aid in trasuri am mers la muntele Blagodat, munte for-
mat de aceleasi porfire si porfirite eu transitiuni in sienite §i sisturi cu
granate ca ci muntele Wissokaia, de la Nijni-Taguil, si forte avut si el
in deposite de fer magnetic, in culcucuri nu bine limitate ; mineralul
de fer se presinta in adever eel, cand in Mono neregulate, cand in cid-
burl §1 grdmecli, mai mult soil mai putin insemnate, in interiorul ca-
rora se afla cavitati, al caror pereti sunt acoperiti de cristale octaedre
§i exatetraede de for magnetic. Si acl, ea Si la Nijni-Taguil, filonul de for
trees pe nesimtite in o rota cu ortosci pure fare magnetite. Ca ci la
Nijni-Taguil ferul se exploaNza ad la cer Ube?, ca on -ce cariera, si pe
mai multe trepte. (Tabela VII).
Pe virful muntelui Blagodat se afla o capela si un monument ridi-
cat in onorea lui Vogoul Stefan Tchoumpin, caruia traditiunea II atri-
i buesce descoperirea acestor importante mine de far.
Ne-am Intors la statiunea Kouchwa, de unde am plecat a doua di,
pan/ in diva, la 9 August. Trenul a inceput sä urce ; regiunea forte
padurbsa ne-a Impedecat de a constata constitutiunea geologica, dar
dupe statiunea Asiatskaia, in taetura drumului-de-fier am observat,
ca ne aflam in masivele de gabro; Inca putin $i, la statiunea Urals-
kaia, suntem in pline pisturi: cristaline metamor flee cloritOse gi inicacee.
Continuum a urea tot pe cisturile cristaline. La muchia Uralilor, unde
se afla linia de separare intro Asia ci Europa, a fost ridicata o co-
lOna de fer, in virful careia sta scrise pe fata de resarit Asia, pe tea
de apus Europa.
Ca amintire a trecerii nostre din Asia in Europa, membrii Congre-
sului s'ail fotografiat acl, la piciorul acestui monument despartitor al
Asiei, de unde veniam, de Europa, unde mergeam.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
70 GR. p'EFANESCIJ

De la virful Uralilor am descins repede, voice sä die ca am facut

putine opriri. Prin taeturile drumului-de-fier, Inainte si dupa stati-
unea Yevropeiskaia, observam insa sisturile cristaline verdi satinate.
De la acesta static, la o distanta de 4 verste spre N. se afla un Placeres
de our §i la 7-8 verste de la statia Tioplaia-Gora, spre N. E., se afia,
la Kres..sowzodvijensk, un alt Placeres, devenit celebru prin gasirea in-
tr'insul de cristale de diamant. Ne-am oprit putin la statiunea Oust-
Tiskoss, ca sa observam calcarele vinete albiciOse si sistose ale Devo-
nicului inferior, cu putine indicii de fosile, si apoi in apropiere de sta-
tiunea Pachia, ca sa observam intr'o taeturd a drumului-de-fer cal-
carele vinete albiciOse ale Devonicului media §i superior, la al carui
contact se did un stratulet de 10 c. de fer oligist, peste care vine un
conglomerat de vre-o.8 m. de grosime, al carui ciment este tot de fer
oligist, conglomerat analog cu bonhertzul din Germania. Intro stati-
unea Pachia §i Arkhipovska apar gresiile albicidse carbonifere. La
statiunea Tchoussowaia ne-am oprit mai mult pentru a urca in bard
marl trase la edec riul Tchoussowaia, unde aveam sa constatam, in
malurile sale Hpose, depositele Artinskiane (permocarbonice), compuse
de gresii alternand cu §.isturi argilase vinete si conglomerate cu frag-
mente de calcare carbonifere §i de cuartite, precum si calcare din
nivelul superior al carboniferului media cu Fusulina Verneuilli, Pro-
ductus Cora, Spirifer striatus, etc.
SOra am dormit in statiunea Tchoussowaia, de unde am pornit cu
trenul noptea si, a doua:di, la 10 August, la 7 ore dimineta, am ajuns
in orasul Perm, capitala guy ernamintului cu acelasi nume, si asezat
pe malul drept al fluviului Cama. Acl am fost primitI in gars do
Primarul orasului si alte notabilitati in mare tinuta. Primarul a urat
buna venire membrilor Congresului.
Dupa receptiune, membril Congresului ail trimis Marelui Duce Con-
-stantin Constantinovici urmatOrea depesa :
eAjun.i la termenul calkoriei nostre in Urali, sa ne permiteti sa
efacem cunoscut Augustului protector al celui de al VII-lea Congres
"geologic international stralucitul succes al acestei caletorii, exprimand
CAltetei Voistre Imperials profunda nostra gratitudine pentru puter-
enicul concurs ce Ea a binevoit sa dea lucrarilor nostre. Pretutindeni
am gasit piimirea cea mai caldurosa, si am luat cunoscinta pe teren
ecu admiratiune de resultatele, la cari as ajuns geologii rusi, si in
'special, eminentii nostri conducetori.
.Participanfii la ezeursiunea din Urali.*

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN IIRALI SI IN SIBERIA 71

De ad. am parasit trenul, pe care nu aveam sä-1 reluAm decat poste

5 vile la Nijny-Novgorod, §i am descins la debarcader, undo no aB-
tepta un vapor special, Ecaterineburg, care in timp de 5 chile avea
BA ne descindA fluviul Cama pans la versarea sa in Volga Bi apol
sa ne urce Volga pans la Nijny-Novgorod.
Fluviul Cama este forte larg, aprepe ca Dunarea 'Astra., apele sale
ins/. sunt turburl, de culere galbend-rofcatd §i murdare, de o parte
din causa ca cea mai mare parte din lungimea sa, precum Bi nume-
roBii sei afluenti, curg pe depositele argilelor Bi margelor roil din
sistemul Permic, cari in timpul ploilor, mai cu soma, tiresc nomolul
roBu al acestor deposite, iar pe de alts parte, din causa ca suprafga
sa este acoperita de petrol, pentru ca sutimile de vapere, cari circulezd
in tete directiunile pe acest fluviii ca Bi pe Volga, se incaldesc tete
cu petrol. Sunt deposite atat pe $ermul fluviulul, cat Bi in mijlocul lul,
pe vapere aprovisionatere, construite Intr'adins pentru acest stop, §i
de undo vaperele, fall a mai trage la mal, iBi ieau provisiunea do
petrol, de care au nevoe.
Acosta regiune este $ara clasica a sistemulul Permic, care, dupa cum
se scie, formeza partea superior/ a Ere'i primare sail paleozoice. El,
a fost studiat, pentru prima era, in acesta parte a Rusiei, de catre
Murchison §i Duverneuill, ei,ocup6. o suprafga consider abila a acestei
parti a Rusiei resaritene; el se Intinde in adever pe o mare parte a
gubernamintului Perm, de undo i s'a dat Bi numele Bi a gubernamin-
tului Kazan.
In caletoria 'Astra cu vaporul, vom aye sa strabatem Bi diva Bi
neptea, doue dile pe Cama ci trei chile pe Volga panA la Nijny-Nov-
gorod, numal prin depositele Permicului.
Acest sistem este forte complet, in acesta regiune ; el se compune
din tree etage :
1. Permicul inferior compus din gresii vinete, verdli, rocil brune,
cari alterneza cu argile §i marge cenucil, verdi, rocil brune, precum
Bi cu strate de gips, a cArui grosime variaza de la 30 pan/ la 50
Bi 70 m.
2. Permicul medid se compune de calcare oolitice, de calcare mai
mult sail mai putin cornpacte, de calcare silici6se §i marg6se de cu-
16re asemenea cenucie, roccata, albastrA sail verdie, corespundend cu
Zechsteinul din centrul Europel Bi cuprindend ca fosile: Productus
cancrini, Allorisma elegans, Lingula .orientalis, etc.; in unele localitati
calcarele alterneza cu strate de argil ci de margd albe, conuBil ci roc-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
72 GR. §TEFANESCII

cate, §i chiar sunt inlocuite, mai in tot, prin calcar. Grosimea acestui
etagiti varieza intro 25 si 30 metri.
3. Permicul superior compus de o succesiune, forte des repetats de
strate de argile, de gresii, de marge §i de calcare cu strate interca-
late de gips, de colori cenusil, vercjii, rosil si rosii brune; grosimea
for merge pana la 100 de metri. D-1 Nikitin a format din acesta
succesiune de strate un etagiu noii, caruia I-a dat numele de etagiul
Tartarian, dar pe care all geologi ii considers ca partea inferibra a
sistemului Triasic. In stratele acestui etagill nu se gases° ca fosile de-
cat urme de plante gi soli de pegi.
In ca16toria nostra de dou6 dile si dou6 nopti pe Cama, ne-am oprit
la 10 August la Ossa, undo am debarcat prin mijlocul unui baque
(luntre mare), care ne-a dus la mal spre a observa structura sa, care
ne presinta, la partea superiOra, depositele cuaternare, grose de 8
metri, iar de desubt, pan/ la nivelul Camel, depositele Permicului in-
ferior. A doua di, lo 11 August, am debarcat la Tikia-Gori, undo aveam
sa observam, in malul drept am Camel, depositele Permicului medig
respectiv superior, cu caracterul sea petrografic, ce am vklut mai
sus, si cu fosile Lingula orientalis, Productus cancrini, Dielania elon-
gata, Modiolopsis Teplofi, etc.
Cand ne-am tutors la vapor, am gasit depesa A. S. I. Marelui Duce
Constantin, ca rospuns la cea trimisa de not din Perm; ea era conce-
puta in termenii urmatori:
«Am primit cu o mare placere amabila telegrams a ilustrilor membri
al Congresului geologic international reuniti in Perm, §i le exprim
egratitudinea mea cea mai sinters. Voiu fi fericit sä fac cunoscinta cu
erepresentantii sciintei la sosirea for in Petersburg si spar ca sederea
«ler in Rusia le va lass o buns amintire..
Am continuat tots noptea gi, in diva de 12 August, la 7 ore dimi-
'iota, am ajuns la gura Camel, cand se varsa in Volga. In acest punct,
din unirea color dou6 fluvii, se formeza ca o mare de apa si ni s'a
spus ca, la impreunarea Camel cu Volga, in lunile lui Mail §i Iunie,
eand apele sunt marl, nivelul for cresce cu 12 13 metri, ass ca se
revarsa mult §i formeza o intindere de apa nesfirsita, ale carol mar-
gini nici nu se pot vedo de pe puntea vaporelor.
Am inceput sa urcam Volga, acest rege al fluviilor Europa ; apele
sale sunt cu mult mai limpedi decat ale Camel, deli vaporele de pe
dinsul se incaldesc tot cu petrol.
Ne-am oprit si am debarcat la satul Bogorodskaia, pe malul drept
al Volgei, pentru a-i studia structura sa geologica, care presinta la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN ITRALl EI IN SIBERIA 73

bass stratele Permicului medili (Zechstein) §i cuprinclend ca fosile:

Panopee §i Gervilii, Lingula orientalis, Productus cancrini, Stropha-
losia, Spiriferina cristata, etc., §i la partea supeadra Permicul supe-
rior sail Tartarianul, compus de argile, marge, gresii de diferite
color! cu intercalari de strate de gips.
Pe la 3 ore am ajuns la Kazan, acesta metropola a vechilor Sultan!
tataresci, astadi capitala gubernamintului cu acelasi nume ; este un
orac mare $i fOrte populat, cu o Universitate, o Academie pentru
limbile orientale c1 o Academie eclesiasticci; el este recedinta Metropo-
liei de Kazan, are multe palate si biserici numer6se. La debarcader am
fost primitr de o imensa poporatiune, de Primarul orasului, d-1 S. V-
Diatchenko $i de Rectorul Universitatii, d-1 K B. Varochilow. Primarul
ne-a urat bung. venire in Kazan si Rectorul ne-a invitat la Universitate.
Am debarcat toff, §i In trasuri §i tramwaiuri, caci orasul este departe,
am mers la Universitate ; ad se afiail profesorii universitarl $i nume-
rose persdne de distinctiune. Rectorul ne-a urat buna venire in Uni-
versitatea for §i ne-a invitat sä visitam biblioteca §i museul de geo-
logie $i de mineralogie. In museul de geologie, pe langa colectiunile
generale, era o colectiune completa a rocelor §i fosilelor din Guber-
nanfintul Kazanului ci, mai cu seml, din Permic c din Cuaternar. Din
Permic erail, pe langa tote rocele §i fosilele, de cari am vorbit deja,
si forte numeroci §i frumosi peFti fosili. Din cuaternar, numerdse
petre cioplite ci abundente 6se de mamifere fosile cuaternare, intro
cari: 25 de craniuri de Rhinoceros Thichorinus, numerdse feaci, COW;
§i molari, basine ci alte parti ale scheletulul de Mamufi, c6rne de
cerbi §i craniuri de boi fosili. In sectiunea petrografica de geologie
se afia si o colectiune destul de numer6sa de meteorite, atat cadute
in Rusia, cat sit strains; dar mai cu soma merita atentiune un me-
teorit, cadut la 18 August 188'7, la Oxankaia, langa Tabor, in vecina-
tatea orasului Perm; el trage 100.300 de grame sail 100 de kilograme
Dupa aceea am mers sä visitam oracul cu edificiile si monumentele
sale, intre cari Cremlinul, zidit de Kanul Oulou-Mekhmet, in secolul
al XV-lea si renumitul turn Sumbeka, numit ast-fel dupa numele ne-
vestei unui Sultan tataresc, care, spune traditiunea, ne mai putend
suferl nenorocirile patriei sale, s'a aruncat din virful acestui turn in-
nalt de 75 de metri, turn construit Inainte de cucerirea Sultanatului
Kazanului de catre Ruci.
Oracul Kazan este destul de populat; el are poste 120.000 de locui-
tori, din earl mare parte, si 'Ate cea mai mare, aunt Mari; 6meni
fOrte industrioci si comercianti; mai tote industriile si comerciul este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
74 GR- §TEFANESCII

in mana 'Mari lor. Kazanul are strade drepte §i largi, de altmintrelea

ca mai tote ora§ele din Rusia, are frum6se biserici cre§tine ortodoxe
§i 12 giamil
Sera, Primaria din Kazan ne.a oferit un splendid pranz in Palatal
nobilimei din plata Teatrului, in o said spatiOsa cu 20 de colOne, care
sustinea o galerie de jur imprejur. La pranz au luat parte Guverna-
torul general al guvernam1ntului Kazan, Primarul cu membril, Rec-
torul Universitatil cu profesoril universitari §i alte persona din In-
naltil demnitari aT ora§ului. Cum de obiceiti s'ad tinut toaste, primul
toast a fost tinut de Guvernator pentru M. S. Impe'ratul, al 2-lea de
Primar, in numele oraplui Kazan, pentru buna venire a membrilor
Congresului; s'a respuns prin mai multe toaste. Subsemnatul, profitand
de imprejurarea ca, in acel an 1897, ora§ul Kazan implinia 640 de anT
de la fondarea lul, am ridicat un toast pentru prosperitatea viitore a
ora§ulului ; iaca ce am cis :
ePermiteti-mi, d-lor, sa ye amintesc o data care trebue sä fie scumpa
.ora§ului Kazan. Intimplarea a voit ca sa venim aid, din tote Wile
«lumii, tocmaT in anul aniversarii de 640 de anT de la fondarea ora-
gului Kazan; in adevijr, d-lor, Kazanul a fost fondat, dupd cum sciti
In anul 1257, just 640 de anT, propun dar un toast pentru prosperi-
«tatea viitore a oraplui Kazan.1, Acest toast a fost primit cu aclama-
tiunT §i a produs atata efect, in cat Primarul care preside pranzul,
s'a sculat de la locul luT §i a venit sä ciocnesca cu mine §i sa-mi mul-
tumesca in numele ora§ului.
Dupd pranz am plecat la vapor, iar in tramwaiuri. Imensa plata
a Teatrului era intesata de lume, barbati §i femel; la fie-care plecare
de trasura de tramwai, un ura formidabil e§ia din miile de pepturi
intesate in piata dinaintea palatulul, batiste q,i 'Warn' erati agitate
in aer, so audiail chiar strigate de (la revedere.. In multe ora§e, sta-
bilimente §i usine, in lunga nOstra excursiune, am fost calduros pH-
mitt dar primirea din Kazan a fost cea mai spontanee §i mai en-
tusiasta.
Reintor§1 la vapor, am plecat chiar in acea sera, continuand a urea
Volga spre Nijny-Novgorod.
A doua di, la 13 August, malurile Volgei ne -au presintat intr'un grad
§i mai mare ca pans acum acel contrast, ce se observe, de altmintre-
lea, mai la tote riurile, adeca ca malul drept este inalt §i ripos, pe
cand malul stang este jos §i intins; ne-am oprit §i debarcat pe termul
drept at Volgei la Tchebocsary, pentru a observe malul sea ripos.
Pe cand eel stang este jos-0 compus numai de aluviuni §1 dune ne-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSIIINE IN 'URAL! $I ill SIBERIA 75

sfir*ite, malul drept, la un kilometru mai sus de ore*, ne presinta, la

partea superiOra, depositele cuaternare si dedesubt stratele Tartaria-
nului, deja cunoscute, cu deosebire ca, pe la mijloc, se afla ad un
strat de 2-3 m. do un conglomerat cuprin4end bucati din gresiile *i
margele colorate de dedesubt, conglomerat care ne indica, ca pe la
jumatatea acestel epoce pe eel, prin apropiere, se afla grmul m'drii
permice, dupa unii, triasice dupa altil, mare care a rupt, rostogolit qi
rotunjit fragmentele de roce, earl' prin cimentarea for posteriors ail for-
mat conglomeratul de care vorbim.
Am continuat a urea Volga, dar cu grew, cad apele eraA mid *i
vaporul mare ; ele erail continuil sondate de catre piloti, cad depo-
sitele, ce apele Volgei depun pe fundul seil, sunt fOrte schimbatOre §i
capriciOse; cu tote acestea tot ne-am innamolit un moment *i a trebuit
sä vie done remorchere, ca sa ne scOta la apa mai mare. In fine, ur-
cand mereil *i apele Volgei, devenind din ce in ce mai mid, abia am
ajuns a doua cji, la 14 August, la 11 dimineta, in Nijny-Novgorod.
Nijny-Novdorod, capitala Gubernamintului cu acela*i nume, a fost
fondat in anul 1212; el se afla a*ezat pe malul drept al Volgei *i al
Oka, unde acest riil se versa in Volga, pe un deal compus la bass,
do Sistemul tartarian, iar la partea superiora de depositele Pleisto-
cenicula sail CuaternaruluI.
Douse cuvinte- asupra oraplui Nijny-Novgorod, mai on sema din
causa celebrului sat' Iarmarka, tirg sail bilciii, situat in fata Nijny..
Novgorodului, dincolo de Oka, pe limba do pamint cuprinsa intro acest
riii *i Volga, *i a Kremlinulni. Kremlinul este o cetatue a*ezata in mij-
locul *i pe punctul eel mai inalt al orasului, el este inconjurat cu
ziduri inalte crenelate *i cu turnuri, ca *i cel de la Moscova *i de la
Kazan ; la dinsul se pote sul cine-va sail cu trasura, pe o *osea in
zig-zag, sail cu funicularul. Do pe zidurile *i din turnurile Kremlinului
se are cea mai frumOsa priveli*te, nu numal asupra intregului oras,
da'r mai cu sema asupra portului, a riului Oka *i a Volgei. In interi-
orul Kremlinului, pe langa alto monumente, este de admirat statua lui
Kosma Minin, simplu macelar din Nijny-Novgorod, caruia insa se da-
toresce scaparea Moscovei, care la 1612 era sa cad/ prada Polonesilor,
*i Catedrala Spaso-Preobrajenski zidita la 1225 §i renumita prin sub-
terana sail cripta sa, undo se afla mai multe capele *i mormintele lui
Minin, a mai multor metropoliti *i a tuturor printilor *i principeselor
Nijny-Novgorodului.
Targul sail balciul de la Nijny-Novgorod este unul din cele mai
celebro *i undo se face deverul eel mai insemnat El se afla situat,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
76 GR. t3TEFANESCU

dupa cum am cjis, pe limba de pamint dintre Volga si Oka, si pe

Ormul sting al acestui riu, in fata Nijny-Novgorodului, cu care este
unit In timpul balciuluT, printr'un pod pe vase. El nu este un simplu
camp acoperit cu barace, ci un adeverat ora cu case cu doue si trel
etage de zid, cu palate si biserici, teatru, strade largi ¢i drepte, bule-
yard ¢i parcurl, cuprinde 7.000 de magasil, si este iluminat cu gaz
fluid si cu electricitate. Oficial acest balciu incepe la 15 Julie si tine
pana la 25 August, dar in realitate el tine de pe la Inceputul luI
Iunie pana pe la finele lui Septembre; dupa acesta data orasul re-
mane pustiii, si primavara este chiar cu totul inundat de apele Okel
§i Volgel, cum se vede in aceste fotografil ale marelul palat luate vara
§i primavara in timpul inecurilor. Acest balciii nu este un targ inter-
national, ci numal rusesc, dar unde yin negutatorl din cele doua imense
imperil rusescl, eel din Europa si eel din Asia, si numai cati-va ne-
gutatori chinesi, persanl ¢i indicant Numerul streinilor earl visiteza
acest balciu trece de 400.000.
Val6rea marfurilor aduse in acest targ, de la cele de lux, pand la
obiectele de trebuinta de tote cjilele, se urea la 200 de miliOne de
ruble, si se fac vincjarI, intre 150 si 180 de miliOne de ruble.
Statisticile acestui 'Insemnat balciu aratti ca obiectele earl 'se des-
fac mal mult sunt :
1. Incaltaminte ¢i obiecte de pasla pentru . . 1.000.000 ruble
2. Coloniale ¢i bacaniT 3 000.000 )
3. Pete sarat 4 000 000 .
4. Piet* preparate 7 000 000 )
5. Blanaril 15 000.000
6. Ciaiurl 20 000 000 )
7. Fer 25 000 000 )
8. Stofe de bumbac 60-70.000.000 )
Inainte de a paras1 Nijny-Novgorod, s'a primit de la comitetul Con-
gresului din Petersburg o depese, care anunta ca. M. S. Imp6ratul do-
resce sa primdsca din s'inul Congresulul, care inumera peste 600 de
membri, dintre earl si 14 romani, o delegatiune de 20 membri, ca
din acestI 20, deco membri Meat' parte din excursiunea nostra, prin-
tre. earl' era ¢i delegatul d-v6stre ¢i ca, prin urmare, era necesar sa
ne int6rcem direct la Petersburg, unde trebuia, eel mai tarcjiii, sä
ajungem la 16 August diminela, primirea fiind fixata pentru ora doue
si jumatate din acea cji, la Peterhof', unde se afla M. S. Impijratul
care, a doua cji chiar, trebula sa. piece la Varsovia.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 EXCIIRSITINE IN IIRALt SI IN SIBERIA 77

Se intelege de sine ca, cate-va opriri, pentru a studia unele puncte

dintre Nijny-Novgorod si Petersburg, ail fost suprimate; am umblat si
cjiva si noptea, nu ne-am oprit decat in gara Moscova §i in o alts sta-
tiune pentru a manta. Daca studil geologice pe teren nu sail mai pu-
tut face, insa s'ail Wilt discutiuni in vagOne asupra multora din ces-
tiunile geologice cele mai importante; acesta si este unul din marele
avantagie ale intruniril Congreselor sciintifice. In discutiunile intime in-
vetatil isi manifesteza cu mai multa sinceritate, ca sä die asa, opiniunile
for asupra cutarii sail cutaril cestiuni; diversitatea si particularitatile
sub cad se presinta un fapt geologic, de la tell la Ora, se pune mai
bine in paralel si opiniunile se formeza cu mai multa acurateta, decat
in expunerile oficiale si isolate, in call invOtatul este predominat nu-
mai de cele ce vede imprejurul ski, sail de ideile scOlei din care face parte,
De altmintrelea geologii intruniti in acest tren erail si cei mai in
positiune de a se pronunta in diferitele cestiuni ce se discutail, eT
representail, cum dice darea de soma oficiala a acestei excursiuni.
florea geologilor din lumea intregd; (in timpul acestei calOtorii, dice
«darea de soma oficiala a Congresului geologic, pag. CCXXV, conver-
«satiunile geologice ale neobositilor excursionisti ai Uralului nu ail in-
«cetat un singur moment; trebue, de altmintrelea, sa recunoscem, si
«acosta fail cea mai mica lingusire, ca elita, fi6rea sciintei printre geo-
«logii lumii intregi, era reunita in acest tren.>
In dimineta Vol de 16 August, la cate-va kilometre numai de St.
Petersburg ni se atrage atentiunea asupra unor esiri de rote, cari ne
indicail c# ne earn in terimurile primare; in adever, in taeturile dru-
mului-de-fer, apar depositele Cambrianului, §i mai aprOpe de Peters-
burg calcarele sistemuldi siluric, care formeza intregul basin al St.
Petersburgului, pans in Marea Baffled. In fine, la 8 ore de dimineta,
ajungem in Petersburg.
Cei cari eram sä mergem la audienta de la Peterhoff trebuia sa
ne grabim.
Intrati la hotelele ce ne fusese destinate de mai inainte, abia am
avut timpul sa ne schimbam si sä ne punem hainele de gala, cad la
12 ore era intalnirea in gara Balticei Eg, in adevOr, la 12 punct, toti
cei 20 delegati, carora ni se Mouse distinsa on6re sä fim destinati
pentru a fi primiti de M. S. ImpOratul, si d. ministru al Domeniilor
Yermolof, de resortul caruia depinde serviciul geologic in Rusia, si
care trebuia sä ne conduca la Peterhoff, erail in gara.
La ora unul sosim In gara Peterhoff, de unde trasurile imperiale,
in mare tinuta, ne condusera la Palat. Aci am fost mai intaiil presintatT

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
78 GR. TEFANESCIT

A. S. I. Mare MT Duce Constantin ConstantinovicT, presedintele Acade-

mies de Sciinte, ¢i presedintele de onOre al CongresuluT, de cAtre d-1
ministru Yermoloff, in salonul dis al Imperatesel Ecaterina, insemnat
prin originalitatea luT ; peretil acestuT salon sunt tapetati cu portrete
micT facute in ureiu are tuturor frumusetilor, femei i barbat-T, al' se-
coluluT
Pupa aceea am fost primitT individual si, jera dupa tern, in or-
dinea urmatore : Austro-Ungaria, Englitera, Belgia, Germania, Da-
nemarca, Italia, Mexico, Romania, Statele-Unite, Francia, Suedia Si
Norvegia, Finlanda, de catre M. S. Imperatul yi, lucru fOrte mAgulitor
i neasteptat, cAcT nu ni se spusese de acesta, si de &atm M. S. Im-
peratesa.
Primirea a fost forte afabild. Nu este in regulele eticheteT de a po-
vesti cele ce se vorbesc in asemenea audiente, totusT, imi voiu permite,
Domnilor Colegi, sA spun marele interes cu care M. S. ImperAtesa m'a in-
trebat despre sanatatea A. S. Regale PrincipeluT nostru Mostenitor,
care, in anul acela, fusese, cum o scim cu totil, forte bolnav si cum
Ea a manifestat o adeverata bucurie, cand I-am spus ca deja A. S. R.
incepusg 'sa &A in trasura la Sinaia ; satisfacuta M. Sa a adaogat :
Fie ca lungA convalescents a avut Alteta Sa.2.
Intro altd comunicare ye voiu areta, ,Domnilor Colegi, lucrarile
Congresulul geologic, care a inceput la 17 August si excursiunea
facuta dupd inchiderea luT in Kaucaz, la Bacu i in Crimea.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESYOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBARII
DE
Prof. T. BABES
Membru al Academie! Romane.

edinIa de la 17 Noemvrie 1900.

Cunoscintele nostre asupra turbarii, de0 s'ail desvoltat pe de ltituri
de calea larga a progresului patologieT, totu§i all mere paralel cu
acesta cale.
Studiul turbarii se presinta ca un teren de cercetari, 6re-cum cir-
cumscris, in care se oglindesc tote cestiunile marl gi tote descoperi-
rile experimentale ale medicinei moderne.
SA-ml fie permis ca, urmarind desvoltarea cunoscintelor n6stre asupra
turbarii, sA incerc a lamurl cum s'ail succedat ideile §i legAtura care
exists intro aceste idei, cari all creat starea actuall a cunoscintelor
nOstre.
Desvoltarea cunoscintelor nostre asupra turbarii s'a nascut din
germeni isolati, cari n'ail putut patrunde causa credintelor gre§ite
motenite din vechime §i a numer6selor afirmatiuni nefundate sail
gre*ite.
Nu sciil daca mai exists o MA a§A de putin studiatil, despre care
insa sA se fi scris atata de mult panA la inceputul celui d'al nou6lea
deceniil al secolulul XIX, nu cred sA existe bola contra careia sit
se fl recomandat a*a de multe Eli felurite mijlOce mai cu soma bA-
besci mijloce cari n'all putut vindech turbarea, o b616 eminamente
fAra leac.
E ciudat, ca studiul modern al turbtiril n'a pornit de la cercetArile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
80 DR. V. BABES

unor autoritati medicale recunoscute, ci de la comunicarile mid ale

unor autori putin cunoscuti.
E adeverat ea lucrarile lui Morgagni, Magendie, Hertwig, Virchow,
Bouley, Brouardel, Bollinger, au fost fOrte pretiase din punctul de ve-
dere experimental §1 critic, insa aceste lucrari n'ail fost in stare sti
nimic6sca vederile gre§ite asupra turbarii, earl erail atat de Aspan-
dite, precum n'ail fost in stare sä stabilesca punctele principale in etio-
logia §i patologia acestei bale.
Cat a fost de greil de a se stabill ca turbarea este o bola infectiosa,
atata timp cat numero§i autori relatail casuri, in earl turbarea s'ar fi
manifestat in mod spontaneil.
$i astacji se mai gasesc autori cari, data nu mai cred in turbarea
spontanee, totu§i admit ca, mai ales la cani, se pate ca turbarea sa
fie provocata in mod direct.
In ceea-ce privesce localisarea virusului turbarii, mai cu ging, autorii
se contracjiceari §i e caracteristic ca Hertwig putea sa afirme, ca tur-
barea se transmite prin inocularea cu sange, §i nu atunci cand se ino-
culeza cu substanta nervosa provenita de la un animal atins de turbare.
La inceput, anatomia patologica nu indica nimic caracteristic, a§a
ca autorii se ocupail mai cu deosebire cu pretinsele vesicule ale tur-
barii (Mazatelli), pe cari Oranul nostru le numesce ecatei de turba>>
§i earl' apar mai cu s6ma sub limbs; distrugerea acestor vesicule ar
impedica ivirea turbarii.
Se credea ca turbarea erbivorelor n'ar fi transmisibila. Numai con-
tagiositatea §i infectiositatea salivei au fost recunoscute de timpuril
Totu§i, pe de alts parte, afirmatiunea unor autori cu vacua, ca Virchow,
Rose, Ginders, Putegnat, cum a turbarea pate fi datorita chiar mu§-
caturii unor animals sanatase, dar rele §i intaritate, a putut fi men-
tinuta pang in timpurile din urma.
Se credea ca plagile marl sunt mai putin periculase decal cele
mici, ca ivirea turbarii este favorisata de o anumita constitutiune, de
temperamentul nervos, admitendu-se, in acela§i timp, ca ar exists o
resistenta naturals contra acestei bale. De asemenea, s'a mentinut cu
tarie afirmatiunea altor autori, mai cu soma a lui Lorinser, care pre-
tindea ca turbarea ar fi o psichosa curata, datorita fricel pe care o simte
omul de acosta bdla. Altii credeail ca bola ar fi o simpla inflamatiune
a esofagulul, a aparatului respirator, sail ca ar fi un fel de tetanos,
de falcarita. Multi s'ati indoit de specificitatea virusului turbarii, de
Ore-ce stadiul de incubatiune in care nu se manifests nici un simp-
torn e prea lung, durata bolei variaza de la un cas la altul, precum

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBARII 81

si din causa faptulul, bine constatat, ca din ceT muscati, numaI putini
se imbolnavesc.
In fine, pans in timpurile din urma, s'ail publicat numerose obser-
vatiunl asupra casurilor de turbare vindecate spontaneil sail cu aju-
torul diferitelor mijloce terapeutice.
De abia pe la sfirsitul celui d'al optulea deceniil apar in acelasI
timp diferite observatiuni ti lucrarI critice cart in cea mai mare
parte, desmint aceste afirmatiunT gresite, stabilind ca turbarea este
o bola contagiosa, care mai in tot-deauna e produsa de saliva ce
patrunde in plagile causate de muscatura sail in alts plagi prospete
earl' existail dinainte.
Cemetarile experimentale ale lui Magendie ti Brechet, call ail pro-
vocat turbarea, inoculand saliva provenita de la nisce calif turbati,
n'ail putut fi confirmate de o serie de cercetari, pe cand lucrarile lui
Galtier ail ajuns la acelea§i conclusiuni, ass ca ti vederile lui Virchow
asupra unei actiuni fermentative a virusulul turbaril au putut capeta
o bass sigura.
Alts cercetari insemnate ail fost acelea ale Jul Brown-Soquard si
Duboue cart din punct de vedere fisiologic, ail insistat asupra faptulul,
ca sediul principal al alteratiunilor provocate de turbare se did in
sistemul nervos central. Aceste comunicari, deli nu er' resultatul
unor studil experimentale, totusi au intarit vederile 1111 Boerhave,
Kriegelstein, Jaccoud, etc. cari, Inca de maT inainte, admiteail ca tur-
barea este o bola nervosa. All maT contribuit a da acestei conceptiunl
o bass sigurti ti cercetarile intreprinse asupra sistemului nervos cen-
tral In casurile de turbare.
Aceste din urma resultate, procum studiile statistics ale Jul Bol-
linger, Brouardel, Leblanc, etc. all fost de sigur fundamentul principal
al lucrarilor lui Pasteur, lucrari cart au fost decisive. Insa Inainte
de a urmarI aceste lucrrtri; vom incerca de a cunbsce calea care a
condus la obtinerea resultatelor practice si sciintifice in studiul tur-
barii, vom cauta sa stabilim modul 'cum s'a putut gas1 solutiunea in
labirintul unor afirmatiunT, earl se contracjiceaii Intro ele. Se intelege
ca afirmatiunile gresite era' datorite observatiunii neexacte §i insu-
ficiente, ass ca observatorii tt experimentatoril, cari lucrail cu bagare
de soma, puteail sa indrepte greselile acestea.
Irnprejurari speciale aduceau cu ele dificultatea cercetarilor $i, ca
sa citam un exemplu, substanta virulenta, mai cu deosebire saliva, nu
putea fi recoltata in stare de puritate, apoi totul depindea de condi-
tiunile bune sail rele, in earl' se faces inocularea acestei salive.
Ana lele A. R.Tom. XXIII.Memot file Sect. Sciin(ifice. 6

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
82 bit. V. 13A13 t$

Inainte insa de a se dobandi convingerea, ca acesta substanta pen-

tru a devenI active trebue sa patrunda in sistemul nervos, succesul
inoculdrii era datorit numai intimplaril; animalele inoculate capetaii
turbarea atunci, tend infectiunea atinsese un nery Ore-care.
Cercetarile au continuat in diferite directiuni si au dat loc unor re-
sultate diferito, cari indata ce au fost Intrunite Intr'o mans, care le-a
putut urmdri intr'un mod asiduii si consecinte, au trebuit neaperat
sa lumineze intunerecul care plutea peste acesta 1361a.
Metodele statistice si de politie sanitard au fost incoronate de suc-
ces. Acestea din urind isi datorall de sigur originea principiilor obis-
nuite in Anglia, dupa cari urmeza ca prevenirea bblelor sä se facd
prin combaterea causelor lor. Din momentul in care metoda statistics
a dovedit ca turbarea este datoritd, in cea mai mare parte, mu§caturii
canilor turbati, s'ad intrebuintat mesurile politienesci pentru regularea
cestiunii canilor, pentru nimicirea canilor vagabon4i, s'a cautat a se
tine canil sub observatiune, impedecandu-se, pe cat se putea, atat
musaturile cat si disparitiunea canilor. Mai cu sema in vremurile in
earl' bantuiad epidemiile de turbare, obligatiunea de a tine canii legap,
de a be pune botnite $i de a-I purta legati pe strada, a dat resulta-
tele cele mai bune; acolo unde ele all fost aplicate, in mod riguros,
un timp mai Indelungat, numai forte rar se puteaii vede cani §i
emeni turbati.
Germania, care de la Inceputul secolului trecut si pans in anii
1870-80, era considerate ca una din terile cele mai bantuite de tur-
bare, prin mesurile politienesci aplicate in mod riguros, a Mout ca
turbarea sä fie ass de putin frecuentd, in eat numerul Omenilor, earl'
cadeati jertfa acestei bole, a devenit minim.
De aci urmezei cei din punctul de vedere practic, mesurilor de poli-
fie sanitarei $e datoresce, in primal rind, succesul objinut in vOcul
at 19-lea in combaterea acestei bole; dupa cum nu esitam de a re-
cunesce ca, grade cercetarilor moderne, mijlecele statului vor fi de cel
mai mare folos in prevenirea belelor infectiese.
De aceea menirea civilisatore de capetenie a noului veac va fi do-
bandirea puterii si a mijlecelor necesare, pentru ca statul sd se in-
grijesca de sandtatea locuitorilor.
Cercetarile facute in altd directiune, cari ajunserd la o incheere
Ore-care, Inca Inaintea cercetarilor lui Pasteur, sunt acelea earl se re-
fers la cunOscerea alteratiunilor fine ale sistemula nervos central.
i aicea la Inceput avem a face cu fel de fel de interpretdri gresite,
cad pe langa unele alteratiuni insemnate, au fost descrise ca atare

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 Dt8VOLTAREA CIINOSCINTELOR NOME ASVPRA TURBARli 83

nisce alteratiuni secundare luate drept caracteristice pentru turbare,

ass ca, la urma urmelor, mai tote descriptiunile alteratiunilor turbarii
au fost respinse ca unele ce nu corespundeail adeveratel stari a lu-
crurilor. In realitate e ciudat, cum nisce alteratiuni ass de evidente
si de caracteristice ale substantei cenusii, ale maduvei prelungite $i ale
maduvei spinarii, all putut sa troca neobservate, ba au putut fi ne-
gate de neurologi celebri, pe cand in alto afectiuni au fost descrise
gi recunoscute alteratiuni cu mull mai fine ale sistemulul nervos central.
Acosta se pots explica numal prin aceea ca, pe langa alteratiunile
principale, all fost luate drept caracteristice pentru turbare multe alto
alteratiuni accidentale sail chiar artificiale.
Mai cu soma Meynert, Benedikt $i Hammond, des1 au descris pro-
liferarea nuclear/ in regiunea adventitiala si focarele miliare in jurul
vaselor, all descris ins /, pe langa aceste alteratiuni, o serie de alto-
ratiuni artificiale si de lucruri neinsemnate (corpurile grase ale lui
Weller, degenerarea amiloida a vaselor, desintegratiunea granular /),
in cat alti autori, cari nu leail gasit 3n cursul cercetarilor lor, n'ail re-
cunoscut insemnatatea lesiunilor descrise de Benedikt (Forel, Schultze).
Cercetarile ingrijite ale lui Kolesnikow, Gowers ¢i Gombault au facut
o impresiune mai buns, dell nici ale n'ail fost in stare de a stabill
insemnatatea lesiunilor istologice in turbare, ass ca scola lui Pasteur
credea ca turbarea nu pricinuesce decat alteratiuni istologice neinsem-
nate si necaracteristice.
De abia cercetari mai none, mai cu sem/ ale lui Gamaleia, ale male,
precum si ale lui Schaffer, all putut sa atraga atentiunea cercetatorilor
asupra mielitei de obiceiii intense a substantei cenusil a maduvei
prelungite si a maduvei spinarii gf asupra particularitatilor acestor
alteratiuni, mai cu soma forma nodular/ a infiltratiunilor. E adeverat
ca i astadi mai exists diverginta de opiniuni asupra insemnatatil acestor
alteratiuni. Asa, pe cand 111er/rile inele m'at facut sä ajung la con-
clusiunea, ca alteratiunile cele mai principale so gasesc respandite, in
mod dif us, in maduva prelungita si in maduva spinarii, Schaffer credo
cd alteratiunile se localiseza mai cu deosebire acolo uncle nervul, in a
carui regiune e sediul muscaturil, patrunde in maduva.
In fine Van Gehuchten a descris lesiuni analOge in ganglionii spi-
nail, simpatici gi ai pneumogastricului, credend ca acestea ar fi lasiu-
nile cele mai principale $i caracteristice.
Pe cand ell afirm ca, din punctul de vedere al stabilirii diagnosti-
cului, se pot utilisa mai cu soma lesiunile aflate in maduva prelun-
gita si in maduva spinarii, cari corespund in mod caracteristic simp-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
$4 DR. tr. BABV$

tomelor turbaril, fora insa a contesta val6rea lesiunilor ganglionare,

Van Gehuchten crede ca numal lesiunile ganglionilor presinta o in-
semna tate pentru diagnostic; iar Crocq credo ca numal lesiunile gan-
glionului nodos al pneumogastricului ar fi specifice in turbare.
E drept insa ca se gases° lesiuni analOge si in alto diferite mielite,
dupa cum le-am descris la jigodia canilor.
Tata polemica urmata pe acest teren sta in legatura cu cunoscin-
tele /Astro asupra lesiunilor specifice. Alteratiunile sistemului nervos
central, datorita turbarif, sunt specifice inteatata, intru cat ele sunt da-
torite unuT virus specific si intru cat manifestatiunile morbide ale tur-
baril sunt atat de particulare, in cat trebue sa admitem ca lesiunile
istologice ating tot-deauna numal anumite parti ale sistemului nervos.
In nicT un cas insa alteratiunile nu pot fi considerate ca specifice prin
insasi presenta lor.
Numal in acest sens pot fi luate drept caracteristice ingramadirile
de celule din jurul unor anumite celule nervose, pe cari le-am numit
noduli rabid, adeca atuncT cand se gasesc in locuri, de undo pornesc
simptomele turbarit De ad se p6te ved6 ca, si in ceea-ce privesce
constatarea lesiunilor istologice in turbare, predomina tendinta de a
obtin6 resultate utile din punctul de vedere practic, dupa cum in ge-
nere, studiul turbariT mai cu soma de cand au inceput cercetarile
lui Pasteur urmarosce in primul rind obtinerea unor resultate prac-
tice. E adeverat ca acesta tendinta a fost causa, ca autoriT au fost
6re-cum unilaterali in lucrarile lor, de 6re ce lucrarile facute adesea
asupra turbaril au fost judecate numal din punctul de vedere al folo-
suluT practic.
Daca incercam a patrunde ideile, carT au condus pe acest genial
cercetator la luminarea cunoscintelor asupra turbaril, cred ca din con-
tactul personal cu Pasteur insusl am putut capeta impresiunea, ca
primul impuls de a se ocupa cu acesta bola era datorit sentimentuluT
sou de umanitate, forte desvoltat, 1i dorintei de a potoll groza de
acostil b61a fiorOsa. Deci nu atat indemnat de spiritul cercetariT, pe
cat de mila profunda ce o resimtia pentru miseria omenesca, Pasteur
a facut descoperirea inoculatiunilor contra turbariT, dupd cum i s'a
intimplat lui Lister, cand a descoperit principiile antisepsieT acesta
dupa insasT declaratiunea acestul mare chirurg.
De abia in al doilea rind s'a manifestat incordarea tuturor puterilor
intelectuale, pentru a face fata impulsuluT puternic al sentimentuluT.
La acestea se mai adaoga comunicarile lui Galtier $i ale lui Duboue,
mai cu semi faptul, cunoscut de alt-fel dinainte, asupra caruia a in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TITRBARII 85

sistat eel dintahl, anume transmisiunea turbaril la epuri, precum si

cereetarile celui din urma, earl au dat o bass fisiologica solids unor
opiniuni, cari de asemenea existail de mai inainte, cum ca turbarea se
propagti prin sistemul nervos, find localisata.' in anumite regiuni ale
creerului si ale sistemului nervos.
In ce privesce propagarea virusului, opiniunea lui Galtier se deose-
bia de aceea a lui Dubow% do Ore-ce eel dintaiti afirma ca, data in-
troducem sub pelea epurelul parti din sistemul nervos central al ca-
nelui turbat, opurele nu se linbolnavesee de turbare.
A fost deci o intimplare fericita aceea, cand la Academiile Francese
all fost comunicate mai multe lucrari experimentale solide asupra tur-
baril, §i cand Pasteur a inceput sä se ocupe de acesta bOla. Resulta-
tele cercetarilor lui Pasteur apartin manifestatiunilor celor mai mira-
culOse ale spiritului omenese, do Ore-ce cereetarile anteriOre, asa cum
le-am amintit, all fost atat de intunecate de afirmatiunile gresite, in
cat era nevoe de un muncitor fOrte consciintios, staruitor si cu spirit
critic, pentru a puts lumina intunerecul acesta.
Pasteur n'a avut de luptat numal in potriva unor opiniuni §i afir-
matiuni earl existail dinainte, dar chiar lucrarile sale proprii all fost
mereil Intunecato de observatiuni gresite, in pericol de a se abate de
la calea cea drepta si de a perde succesul asteptat.
El singur scusa imperfectiunea primelor sale lucrari cu cuvintele
lui Lavoisier: 00n ne donnerait jamais Hen au public, si l'on voulait
atteindre to bout de la carriers qui se presents successivement et qui
pourrait s'etendre a mesure qu'on avance pour la parcourirz.
Pasteur credea deci, ca aceste publicatiuni au fost justificate, de
Ore-ce ele oral eel putin suggestive, deschidend orizonuri noue §i dand
nascere unor incercari nou6.
In afara de resultatele experimentale mai era novo° de MO aten-
tiunea §i de critica lui Pasteur pentru ca, basat pe experiente noun §i
numerOse, sa alOga graul de neghing, sa cunosca tot-deauna care este
resultatul principal al experienteij unde trebue sa se insists mai mult,
pentru a ajunge la solutiunea practica a cestiunilor principale.
i aid Pasteur s'a condus de principiul: cL'homme de science ne
dOdaigne rien de ce qu'il peut decouvrir dans le champ de la science
pure; mais la foule que terrifie la pensee seule de la rage demande
autre chose que des curiosites scientifiques).
Nu e mai putin adevOrat insa, ca nu tot ce a fost lasat la o parte
de Pasteur, in decursul studiilor sale, a fost fara valOre; se gasesc §i
printre els indicapunI de valOre sciintifica, dar pe earl Pasteur le-a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
86 DR. V. BABES

lasat de o parte, tocmai fiind-ca nu permitea/ o imediatA utilisare prac-

tica. Chiar prima comunicare facutd Academiei de Pasteur puted sA
pericliteze intrega lucrare ulteriorA. El a gAsit in saliva unui copil mort
de turbare un diplococ capsulat, care la epuri a causat o bold mor-
tals cu mers forte repede, fara Ins/ ss determine ce-va la cobai. Pas-
teur era dispus a recunosce ca acest microb, care a de sigur pneu-
mococul descris mai thrdiu de Talamon si Frankel, ar aye un rol
insemnat in turbare.
Intr'o comunicare ulterior/ (30 Maid 1881), Pasteur cauta mereu mi-
crobul turbdrii §i crede a-1 fi gasit in nisce granulatiuni fine ale. sub-
stantel nervose si in sange, afirmand ca, basat pa aceste indicii, ar fi
in stare O. deosebescA sang+ §i sistemul nervos sanatos de cel pro-
venit de la un organism atilt, de turbare.
Pasteur se exprima cu lAsand la o parte constatOrile
putin sigure; se adresd numai faptelor a cdror urmarire promiteh un
succes sigur.
Resultatul cel mai de sOma a fost confirmarea are'tarii lui Rossi,
cum ca injectiunea sub-cutanata de substanta nervosa provOca eke
°data turbarea.
Pasteur a aretat ca mai cu s6mA emulsiunea de substanta core-
braid §i lichid ventricular provoca turbarea in aceeasf mesura ca §i
saliva, numal ca la injectiunea sub-cutanata, perioda de incubatiune
difera prin durata de aceea care urmoza inocularea la suprafala cree-
rului prin ajutorul trepanatiunii. Turbarea insd se manifests fara
exceptiune si anume dupa 1-2 septamhni la chili.
Prin aceste resultate, turbarea, care pang atunci era o bold misteri-
Osa, de care nu puteal sa to atingi, devine o bola cu care puteai ex-
perimenth cu o exactitate quasi-matematica, ass ca ajunsese a fi acce-
sibilA tuturor resultatelor sciintifice si practice, earl se pot dobandi
pe calea experimenta16. De atunci sistemul nervos central al anima-
lelor morte de turbare puteh sA fie considerat ca cultura purl. a viru-
sului turbarii, care provOca bola in tot - deauna si la intervale hotarite.
Intr'o alts comunicare, Pasteur constata identitatea etiologic/ a
diferitelor forme de turbare, mai cu soma a turbaril omului si a ani-
malelor, fapt observat Inainte de Galtier, cA substanta virulenta pOte
fi conservata, si producerea turbarii prin introducerea virusului in
torentul circulator.
Punctul principal al acestei comunicari este constatarea ca anima-
lobe cars, fiind inoculate cu substanta nervosa si nu s'ati imbolnavit
de turbare, nu dobandesc imunitatea prin acesta inoculare, pe chnd

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CUNOSC1NTELOR NOSTRE ASUPRA TUREARII 87

animalele cari, in urma inoculatiunil presinta numai semnele unui in-

ceput de turbare, revenind in urma la starea normala, roman aperate
fats de o infectiune ulteribra.
Cu acosta ocasiune se amintesce, ca canii pot presinta primele simp-
tome ale turbaril, in urma pot face, timp de mai multe luni, impre-
siunea unor animale sanat6se, pentru ca la urma sä so manifesto
turbarea mortals. Din aceste experiente, earl' resultail dintr'un num6r
de mai bine de 200 incercari, Pasteur conchidea ca, in decursul lucra-
rilor sale, vor trebul sa se gasesca mijlOcele pentru a ap6ra canii in
potriva turbaril.
Intr'o alts comunicare, Pasteur areta ca in realitate reuOn a imu-
nisa canii, in mod sigur, in potriva turbaril prin sistemul introdu-
cerii in organism a diferitelor substante virulente. Tot de-odata el
atragea ateatiunea asupra putintel ca, avend in vedere durata peri6-
del de incubatiune a turbaril, care este lung& s'ar put6 ap6ra de
turbare, prin procedeuri analOge, §i Omenil mii§cati.
In acOsta comunicare se mai afla indicatiuni interesante, neurmarite
pans acum, asupra succesului inocularilor in torentul sanguin, cu
care ocasiune se afirma, ca dose midi de virus, introduse in sistemul
vascular, provOca turbarea furiOsa, pe cand dosele marl dal.'" nascere
turbaril paralitice; in acest din urma cas, dada se omOra animalul la
inceputul Mel, virusul exists numai in maduva spinarii, creerul r6-
manend indemn.
De o insemnatate practica i mai mare este constatarea, ca virusul
turbaril pote fi atenuat sail exagerat, trecendu-1 prin diferite specil
de animale.
De asemenea s'a constatat, ca la gaini, turbarea se 'Ate manifests
de mai multe ori, sfir§ind cu mOrtea gainel sail cu vindecarea el. Pe
basa numer6selor experiente s'ail respins afirmatiunile, cari privesc
transmisiunea turbaril de la mama la Mt.
Un alt succes insemnat a fost obfinerea virusului fix, care se ca-
pet/ prin trecerea virusului prin numero§il epuri, animale la cari
turbarea apare in urma, dupa 7-8 dile, in mod regulat.
Pasteur cerh numirea unel comisiuni din partea Ministeriului In-
structiunil publice spre a arata ca e in stare sa imuniseze cani in
potriva turbaril. El propuse ca, fie prin trepanatiune, fie prin muva.-
tura, sä se infecteze cu virus de strada 20 cani refractari §i 20 cani,
cari n'ail primit nici un tratament prealabil; dupa convingerea sa,
canii imunisati trebuiail sa remae in vista, pe cand aceia cari n'ail
fost imunisati trebiliail sa in6r6 de turbare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
88 DR. V. BABE

Pasteur imunisa canil In modul urmator infect/ maimutele cu vi-

rus de cane; tot trecendu-1 prin maimute, virusul era din ce In ce
mai atenuat. Virusul ast-fel atenuat era transmis apoi la cani si la
epuri, undo de asemenea se atenua. Canii capotail un grad inalt de
imunitate, atunci cand erail inoculati intaid cu virusul cel mai slcibit,
apoi cu virus din ce in ce mai tare §i, In fine cu virus fix.
La congresul international de medicine din Copenhaga, la 17 Au-
gust 1884, Pasteur desvolta sistemul sell de vaccinatiune contra tur-
UHL precum si resultatele obtinute de comisiunea sciintifica format/
de Bedard, Bert, Bouley, Airneraud, Villemin si Vulpian, resultate cart
all dovedit ca prin metodele indicate de Pasteur se 'Ate obtino imu-
nitatea contra turbarii. Pasteur Incepu acum o serie de 1ncercari in
stop de a evita turbarea i dupe muscatura, de Ore-ce numal un suc-
ces in acesta directiune putea sa fie de folos pentru 6menii muscati
de cani turbati. Cum Pasteur nu putea sa obtina nici o stare refrac-
tarA prin diluarea virusulul, ear metoda anteribra a treceril virusulul
prin maimuta era prea costisitOre si prea complicate, el gas1 o metoda
bung, In uscarea maduvelor provenite de la epurii morti In urma in-
fectiunii cu virus fix. Maduvele uscate un timp mai mult sail mai pu-
tin Indelungat presintail o serie de material din ce in ce mai atenuat,
emulsiunea facuta din aceste maduvi, Incepend de la tole mai putin
virulente, injectata la calif, a putut sa-I apere de turbare, chiar atunci
cand all fost muscati de un cane turbat. Vestea despre aceste succese
se 141 repede ri multi staruiail, ca Pasteur O. incerce metoda sa si
la 6menii muscati de cani turbati. Mai cu soma un copil de 9 anT,
care presinta numer6se .niuscaturi profunde, 1-a facut pe Pasteur ca,
In urma Intelegeril avute cu Vulpian si Grancher, sä Intrebuinteze,
enon sans des vives et cruelles inquietudess,, inocularea preventive
$i la om.
InteadevOr ca turbarea nu s'a manifestat la primele persOne tra-
tate In acest mod; s'ad IntImplat .1110. casurl de turbare la pers6nele
vaccinate, mai cu soma la copiil, cart presintall muscaturi la cap si,
mai cu deosebire, la pers6nele muscate de lup!. Cercetarile de control
facute asupra afirmatiunii lul Pasteur nail dat tot-deauna resultate
bune, asa cg lumea sciintifica incepuse sa se IndoOsca de exactitatea
cercetarilor sale.
A trecut multa vreme, pang ce Pasteur $i elevil seT all putut do-
yea ca inocularile far. succes nu erail datorite unel «rage de labo-
ratoire», ci insuficientil metodelor de inoculare, infectiunil provocate
do muscatnra, §i ca cercetarile de control n'ati fost Mute In mod

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CIINOSOINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBXRII 89

exact. Protivnicii lui Pasteur, mai cu soma. Peter, care combated cu

totul natura microbiena a bOlelor infectiose, se sprijinira pe unele
greseli neinsemnate din lucrarile lui Pasteur, Insa toti au fost in cu-
rind biruiji prin perfectionarea metodei. Pasteur introduse al sou
(traitement intensify, care yarn. dupe muscaturile ce le presintail
bolnavii; personele earl presintau muscaturi grave, mai cu sOma mus-
caturi de lupi, capetail in fie-care di 5-6 injectiuni de virus din ce
in ce mai forte i, dupa. 2-3 Vile, virusul uscat numai o VI sati chiar
virusul prosp6t. De asemenea era marita si cantitatea de substanta ner-
vosa injectata, cad. acesti bolnavi capAtati de 5-6 on intrega serie a
maduvelor uscate. Cu modul acesta au putut fi scapate of persOnele,
earl presintafi muscAturi din tole mai grave.
Statistica care, inaintea inocularilor Jul Pasteur, areta un numer do
5-25 la suta de morti in urma muscaturilor cannot.; arata lui Pas-
teur si in cele-lalte institute antirabice, dupa introducerea metodei in-
tensive, o mortalitate de 1-11/9 la suta, ass ca prin acesta chiar a
fost dovedita, in mod neindoios, eficacitatea metodei lui Pasteur.
De ad inainte Pasteur so margini numai la inocularile facute in
institutul sail, fare. a mai Intreprinde alto cercetari experhnentale, lu-
cru care s'a facut insa in alto institute antirabice. Pasteur isi Inde-
plinise misiunea, dar pe teren remaneall cestiuni sciintifice importante,
earl asteptail deslegarea lor.
Combaterea turbaril igi gasise solutiunea in cea mai mare parte,
nu insa in mod complet, de ore -ce in t6rile in earl existau mesuri
rigurose in potriva turbaril, nu insa §i vaccinatiunea lui Pasteur, cum
de pilda. in Germania, turbarea faces mull mai putine jertfe deck in
Francia, cu tota vaccinatiunea lui Pasteur.
Acest fapt e legat de o problems Inca nedeslegata; ca on -care ino-
culare preventive cu substante atenuate, vaccinatiunea are nevoe do
un timp Ore. care pentru a deven1 activa.
Mai cu some la turbare, este nevoe de vre-o 14 Vile, pentru a da
organismului puterea, ca prin ajutorul vaccinarii sa paraliseze viru-
sul introdus prin muscAtura.
La acestea mai trebue sa adaogam timpul, care trece de la musca-
tura pans la inceperea tratamentului, precum §i timpul de la incepe-
rea tratamentului pane la introducerea substantelor active virulente.
Daca, in termen media, timpul acesta it socotim de 20 Vile, atunci
prin vaccinatiunile lui Pasteur vom put() scapa numai acele casuri,
in earl turbarea s'ar manifests mai tarditi. decat 20 Vile dupa mus-
caturA. Statistica insa nee aratal e4 in easuri relativ nuer6se, mai cu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
90 DR. V. BABES

sOm5 la copii §i la mth,caturile profunde ale capului, turbarea se ma-

nifests mai de timpuriii. In ast-fel de casuri vaccinatiunile lui Pasteur
nu ne pot da nici un resultat bun. De aceea cercetatoril, cari se ocu-
pail cu turbarea, °rail mereil in cautarea unui mijloc pentru a putO
salva §i personale, cari se presinta in ast-fel de conditiuni. S'ad facut
incercari cu inoculatiuni mai tari, pentru a ajunge cat mai repede la
maduvele virulente, 'MA succesul a fost problematic. Avend in vedere
acest inconvenient, care sustrAgea de la vindecare persOnele mu§cate
de lupi, chiar atunci cand li s'ail facut inoculatiunile cele mai viru-
lente, m'am Bandit ca sucurile ,Si mai cu sOma sangele animalelor imu-
nisate in potriva turbarii, injectat la Omani sail la animale, ar puts sa
transmits imunitate. AcOsta a fost prima incercare, facuta in mod
conscient, asupra unei seroterapii in potriva unei bole infectiose (1889).
In realitate, am reulit a salva cani infectati, prin trepanatiune, cu
virus de strada, indata ce le-am injectat cantitatl mai marl de sange
provenit de la canii imunisati.
i cum, dupa putin timp, s'aii presintat numerose persona mu§cate,
in mod cu totul gray, de lupi turbati, n'am esitat Ca, pe langa tra-
tamentul lui Pasteur, sa le injectez i sangele unor animale imunisate,
reducond ast-fel mortalitatea, in urma mu§caturilor de lup, la 50/0, pe
cand fara tratamentul lui Pasteur era de 60-800/0, iar cu acest tra-
tament de 20°/a.
N'am reu§it a da serului o valOre terapeutica mai mare, in on -ce
cas insa el formeza o completare pretiOsa a inoculatiunilor nOstre
antirabice.
Resultatele ()Minute cu acest tratament mi le-am explicat deja di-
nainte prin aceea ca am admis, ca serul animalelor imune lucr6za in
mod direct, fail a mai aye nevoe do o preparare prealabila a or-
ganismulul, dupa cum se care la inocularea cu substante virulente.
Cam In acela§1 timp am observat urmatorele : cum la inocularile
antirabice se injectdza cantitatl mai marl de substanta nervosa *i
ac6sta substanta exercita, prin ea insa§l, o influents asupra viru-
sului turbarii, am inoculat cani, infectati cu virus rabic, cu substanta
nervosa normala, §i unii din ei ail putut fi salvati.
In acest cas avem a face cu o organoterapie prin substanta nervosa
normala care, dupa cum s'a dovedit mai tarciiii, este eficace in dife-
rite intoxicatiuni §i infectiuni ale sistemului nervos, la omehl §i la
animale.
Daca am putO renal sa gasim un ser, care ar puts sa ne Med sa
parasim tratamentul lui Pasteur, acOsta ar fi de un mare folos, cad

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CUNOSCINTELOR NOSTRE ASUPRA TURBAR11 91

prin el am evita §i diferitele desavantagii, car! sunt legate de metoda

lui Pasteur.
Remane Inca de discutat, data cauterisatiunea locului, unde s'a pro-
dus mu§catura, este in stare de a Impedica ivirea turbarii sari, eel
putin, sä prelungosed stadiul de incubatiune. Cercetdrile mete ail pu-
tut confirms ar6tarile unor observatori anterior!, din cari results ca
cauterisatiunea este eficace numai putine minute dupa mu§catura.
Am putut insa sa constat ca §i mai tardiii, cauterisatiunea este in
stare de a prelungi stadiul de incubatiune, asigurand prin acesta o
mai mare actiune a tratamentului preventiv. Deja la Inceputul ino-
culatiunilor se credea, ca injectiunea substantei virulente ar puto pro-
voca turbarea la om, de§1 nu exists nicl un cas pentru a intarl ac6sta,
cad vestitele casuri de la Milano, unde mat multe persona, fara a fi
prealabil pregatite, au fost inoculate cu. substanta virulenta, din care
cause au murit cu manifestatiuni paralitice, se pot explica §i in alt-fel,
nu numai prin o turbare datorita inoculatiunii.
In realitate se intimpla, §i nu tocmai rar, ca la persOnele inoculate
sä apara manifestatiuni paralitice, cari de sigur ca sunt datorite iri-
tatiunil sail 'Ate chiar inflamatiunii maduvit spinarii. Manifestatiuni
anal6ge am putut obtine la animale, prin filtratele substantei nervOse
virulente, precum §i a celei incaldite la 80°, animale car! adesea all mu-
rit cu simptome de paralisie §i de cachexie generals.
Sistemul nervos al acestor animale nu mai era virulent, a§a ca tre-
bue sä admitem, ca. substanta virulenta a maduvei spinarif, in afara
de virus mai pote tontine §i o substanta toxica, care p6te pricinul o
vatamare a mdduvei spinarii §i p6te chiar accidentele amintite, car!
se ivesc cate °data In cursul tratamentului lui Pasteur.
Dacd am reu§1 insa sä inoculam serul sangelul, aceste accidente
ar pute fi evitate, p6te, dupa cum s'ar evita manipularea, nu tocmai
nepericulasa, cu substante virulente.
In acest cas nici n'ar mai fi nevoe, ca persOnele mu§cate sa Rica
caletoril mar! pans la statiunea unde se fac inocularile, in care inter-
val se perde an timp pretios.
Cu parer° de rail lush trebue sa constat, el incerearile nostre fa-
cute cu scopul de a prepare un vaccin, care s'ar puto conserve §i ex-
pedia, n'ati fost pans arum incoronate de isbanda.
Mai multi autori recomanda diferite modificatiuni ale procedeulul
Pasteur.
Am putut constata ca, prin incaldirea substantei virulente, se 'Ate
obtine o eerie do substante de inoculare, car! sunt atenuate in mod

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
92 DR. V. BABES

mai regulat decat macluvele uscate dupd procedeul lui Pasteur ; de

asemenea canii se pot imunisa cu aceste substante tot a§a de sigur
ca §i cu substanta uscata. Nol intrebuintam cu cel mai bun succes
emulsiunea obtinutd in modul acesta, pentru sprijinirea inocularilor
lui Pasteur, pe cand Pupariu (Ia§i) obtine resultate favorabile numai
cu acest tratament.
Hogyes din Budapesta publics o statistics a resultatelor favorabile
obtinute cu inocularea virusului atenuat in dilutiuni. Aceste resultate
sunt in contradictiune cu resultatele lui Pasteur, care n'a putut sä
apere canii de turbare atunci, cand le-a injectat o serie de virusuri
diluate.
De sigur ca e vorba de diferite grade de dilutiune, ala a cred a
resultatele lui Hogyes nu sunt datorite dilutiunii, ci introduceril unei
cantitati suficiente de material virulent, de Ore-ce Roux, (Al insumi §i
Hellmann am putut imunisa cani prin emulsiuni de mdduvi virulente,
fdcend injectiunile in locuri lipsite de nervi mai marl.
Cercetarile lui Pasteur ail lasat nedeslegate mai multe cestiuni
sciintifice interesante, de§1 Pasteur s'a ocupat singur, in mod minu-
tio8 de ele. Acesta se pdte spune mai cu soma de ceea-ce privesce
cane, prin cari patrunde virusul in organism, pentru all desfa§ura
actiunea. .
Din plagg, virusul se propaga de obiceiil forte repede, pentru a se
depune apoi intr'un loc Ore care in organism, unde se immultesce incet.
Numal atunci cand se inoculOza la sflx*tul cocjei sail in globul ocu-
lar, amputatiunea sail enucleatiunea facutd dupd 12-24 cesuri pot°
1mpedica ivirea turbarii (Hellmann, Bombicci).
Dupd cum am amintit deja, Pasteur obtinea turbarea, atat prin apa-
ratul vascular, cat §i pe cale sub-cutanata §i sub-durala. E lnpa de
mirat ca Pasteur afirmd, ca a reu§it ate °data sä provOce turbarea
prin injectiunea sangelui, lucru care e in contradictiune cu experientele
nOstre ulteriOre. In on -ce cas insa, am putut dovedl, dupd cum ail
Mout mai tarcjiil Vestea §i Zagari, ca virusul, dupa muraturd sail
dupa ce patrunde intr'un nerv, se propaga in acel nerv, in mod cen-
tripet pentru ca, ajungend la centru, s6-1 inunde in mod cam subit.
Tot de-odatd virusul trece la nervul corespuncjkor din partea cea-lalta
lucru constatat do Roux in timp ce nervul, care a fost atins int'aiii,
1§1 perde cate °data virulenta.
Atunci Insa and virusul turbaril se injectoza in aparatul vascular,
sangele deja de a doua 4i nu mai este virulent §i d'abia mai MORI
vedem a este atinsa intAiti macluva spindril §i apoi intreg sistemul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CLJNOSCINTELOR NoSTItt ASEIPtti TIIIIBXRI1 93

nervos, ceea-ce aratA ca la inceput virusul se depune inteun loc Ore-

care din organism, de unde patrunde in nervi de sigur in tecile
limfatice -- avansand spre maduva spinarii.
Se pretindea ca in timpul stadiului do incubatiune nu existA nici
un simptom, care ar areta ca infectiunea a avut loc. Acosta nu este
tocmai exact, de Ore-ce Pasteur a afirmat deja, ea inceputul turbaril
pOte sa se ivescA, sit disparl §i sa aparl din noil. AfarA de acestea,
am putut constata in stadiul acesta, la cani i la Omenl, accuse fe-
brile, earl' apar in mod periodic, i pe cari le-am desemnat cu numele
de febrA premonitorie. AcOsta febrA apare la canii, call ail fost in-
fectati cu virus de stradA, in interval de 8 -14 chile, panA ce, la urma
urmelor, trece in rindul simptomelor pronmitate ale turbArii. Ed cred
ca aceste oscilatiuni febrile sunt semnele unui inceput de turbare care,
in urma resistentei organismului sail din causa slAbiciunii virusulul,
nu permite isbucnirea completA a aceste! Me.
De fapt turbarea incepe la epuri cu o febrA, pe care a§1 numio ini-
tialA, §i care pledozA in favOrea opiniunii ca in turbare, in afara de
actiunea localA asupra sistemului nervos; mai existA §i o actiune ge-
nerall probabil o invadare temporary a organismului cu toxinele
turbArii.
Sunt convins el substantele antirabice sunt in stare a paralisa vi-
rusul in calea sa spre sistemul nervos central pe cand, cu parere
de r6u trebue s'o recun6scem, ca pang acum n'ain reuqit sA impedi-
cam turbarea cand este deja manifestA, adeca atunci cand centrele, i
mai cu slimy celulele nervOse, sunt deja atinse, ne mai putend obtin6
vindecarea celulelor nervose alterate. Constatarea interesanta, fAcutA
de Frantzius §i confirmata de mine, in ce privesce anti-substantele din
Berea animalelor turbate, am cAutat s'o explic in modul urmator: anti-
substantele fabricate in sistemul nervos central §i pOte §i in alte or-
gane, in lupta cu virusul turbArii, se elimina pOte §i cu fierea.
De§i serul antirabic a fost primul ser curativ inventat, totu§i el a
fost prea putin perfectionat, de Ore-ce numai putine incercAri ail fost
Mute pentru perfectionarea substantelor antirabice. Mai cu sOmA cer-
cetArile lui Roux §i Martini sunt interesante in acesta privinta, cAci
s'a constatat ca exists un raport intre serul antirabic, toxina §erpilor
§i toxina tetanicl.
Pe cand ace§ti autori, dupe cat se vede, nu s'ail putut convinge de
actiunea antirabice propriil cji8e a sangelui animalelor imunisate, ell
insumi, precum i all cercettitori, am putut gAsi substante antirabice
§i in lichidul cerebro-spinal, in substanta nervOsA, precum §i in limfa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
94 DR. V. BA13t$

animalelor imunisate; tot de-odata s'a putut constata imputinarea for

si in alts organe (Centanni).
S'ati aretat de asemenea, in mod exact, tote acele organe cari, in afar'
de sistemul nervos, contin virusul, la animalele atinse de turbare.
Virusul se gasesce tot-deauna in glandele salivare, in pancreas, nu-
mai rar in splina §i in capsulele supra-renale.
In timpurile din urma a mai fost ventilate o all& cestiune impor-
tant, in ce privesce inocularea antirabicA. Pasteur a cautat ca, prin-
tr'un num6r mare de cercetari de control, sa se asigure in potriva
diferitelor obiectiuni. Cu tote acestea se putea puns intrebarea, dace
in realitate, tratamentul profilactic cere o serie de substante atenuate,
§i dacg simpla introducere a substantelor virulente in organism n'ar
fi de ajuns pentru a obtinO resultatul dorit. In realitate ne-am putut
convinge, cA de abi& emulsiunile de maduvi mai virulente contin prin-
cipiile active, §i cercetarile lui Roux, ale mele §i ale lui Hellmann ail
aretat, ca animalele all fost mai bine apArate prin injectiunea sub-cu-\
tanata sail mai bine chiar peritoneal' a virusului fix, decat prin me-
toda lui Pasteur.
Trebuia deci ad ne intrebam, data introducerea la inceput a unor
substante inofensive, cari treptat sunt inlocuite prin altele din ce in
ce mai virulente, nu prepare organismul, facendu-1 sA resiste virusu-
lui forte puternic, acesta este cel putin opiniunea lui Pasteur. Ino-
culatiunile insa, cad se practica in potriva mu§caturilor de lup, unde
din prima di chiar se injectAza maduva fOrte virulent', ar pled& in
favOrea opiniunii, ca a§& disa pregAtire prin virusul atenuat sail diluat
n'ar fi absolut necesarg.
E probabil chiar ca atunci, cand unui om muvat i-am injecta, chiar
de la inceput, virus fix, metoda acesta ar fi activA §i de sigur tot a§&
de putin vatamAtOre, ca qi metoda Jul Pasteur.
Se nasce numai intrebarea, de ce injectiunea virusului fix la om
nu provoca turbarea ? Marx credo cä acesta se datoresce faptului, ca
fats de epuri virusul fix se presinta cu o actiune mai puternica, pe
cand fat' de ameni §i maimute trebue considerat ca atenuat.
Nisce incercAri incomplete Mute asupra maimutelor ar pled& in
favOrea acestei interpretatiuni. Dar faptul acesta se 'Ate explica §i
in alt-fel, mai cu sOma dupa Hellmann, admitend ca injectiunile din
peritoneil nu intalnesc nervi in calea lor, cunoscut Rind faptul Ca in-
jectiunile in peritoneul epurilor sunt inofensive la aceste animale, de
alt-fel forte sensibile fat' de virusul fix. Daca virusul fix ar fi atenuat
numai fat' de om, putend sA servesca ca vaccin, el n'ar putO servi

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESVOLTAREA CIINOSCINTELOR N6STRE AM:11'RA TURBARli 95 .

ca atare, fats de can! §i de epuri, de Ore-ce nu e de fel atenuat fats

de aceste animale. Tot a§a de putin probabila mi se pare opiniunea,
ca virusul fix ar fi ce-va mai virulent, insa mai u§or de distrus decat
virusul de strada. Sunt insa de acord cu Marx, admitend ca in obti-
nerea imunitatii avem a face cu efectele toxinelor, insa in Incercarile
facUte de mine pentru obtinerea imunisarii am introdus tot-deauna
virus viii §i imunitatea a fost cu atat mai mare, cu cat am intrebuin-
tat substante mai multe §i mai virulente.
De alt-fel, am putut inocula animalele cu virus de strada, tot a0
de bine ca §i cu virus fix, pe cand sunt autori cari afirma ca adesea,
dupa inocularea cu virus fix atenuat, canii s'ail imbolnavit de tur-
bare. Lucrul acesta se pOte intimpla in mod exceptional ci la canil
inoculati cu serul lul Pasteur, atunci cand se inoculeza cu dose ma!
marl *i se ataca nervi!. La om Insa, care e mai putin sensibil fats de
turbare ci care poseda un panicul adipos mai bogat, acesta posibili-
tate este ca §i exclusa, de Ore-ce, dupa cum am spus-o, cu tote inocu-
latiunile, tale mai intensive chiar, omul nu se imbolnavesce nici odata
de turbare de laborator.
Am examinat, din acest punct de vedere, numeroci indivicli, earl' ail
murit in urma muwaturilor de lup, §i prin inocularea maduvelor for
la epuri am obtinut tot-deauna turbarea de strada.
Niel din punctul de vedere teoretic nu este probabil, ca injectiunile
cari se urmOza repede, Intaiu cu virus diluat §i apol cu virus viru-
lent (seria intrega a maduvelor se inoculeza adesea intr'un interval
de 12 ore), ar fi in stare sä obicinuesca organismul cu dose ma! tar!.
Aceste consideratiuni sunt insemnate §i din punctul de vedere practic,
de Ore-ce totul depinde de aceea, ca persOnelor mu§cate sa li se in-
corporeze, cat se pOte de curind, substanta virulenta. Ce e drept, des-
legarea acestel cestiuni impune experiente asupra Omenilor, lima nu
ne-am putut decide a inlocui. metoda lu! Pasteur, care a fost a§a de
bine incercata, cu o alts metoda, chiar data ea ar promite resultate
ma! bune ! Tratamentul antirabic presinta ded numer6se problems
i puncte noun, a caror urmarire e menita a da perfectiune metodei.
De la inceputul cercetarilor sale asupra turbarii, Pasteur a cautat
sä descopere microbul turbarii. E sigur ca virusul turbarii e fix, fiind
retinut prin filtrul de porcelan, de§1 eu, ca ci de Blasi, am putut
constata c6, in imprejurari Inca necunoscute, substantele toxice tree
prin filtru. Substante analOge se pot obtino §i prin distrugerea viru-
sulul la caldura, §i e sigur ca ale jOca un rol important in imunisa-
rea contra turbarii. Daca am cun6sce microbul turbarii §i 1-am puto

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
96 bk. V. 13ABt$

cultiva, am ca§tiga forte mult pentru tratamentul turbarii, cad atund

am put6 prepara toxinele active. Cu Vote ca exists numerOse publi-
catiuni asupra acestui microb, trebue sa spunem ca pans acum re-
mane necunoscut, de§1 pot afirma, ca el trebue sä se afle In noduliT
rabid al' sistemului nervos central, p6te §i in celulele nervOse, de
Ore-ce putem presupune ca lul Ti apartin unele din granulatiunile ro-
tunde sail de alts forma, cad se gasesc in acele locurT.
Si pe medil amestecate cu substanta cerebrala s'a putut immulti
cate-odata substanta virulenta, care tontine microbul sub forma de
diferite granulatiunT, insa fara ca virusul sä se fi putut cultiva maT
mult decat in doue generatiunt De sigur ca este vorba de un para-
sit polimorf, cu o forma caracteristica, care corespunde p6te granu-
latiunilor descrise de Pasteur §i cari se color6za cu anilina.
Ar trebul sa se gasesca metode noue, convenabile, cu ajutorul ca-
rora microbri s'ar pate constata §i cultiva in mod neindoios.
In scurt, acOsta este cred actu ala stare a lucrurilor in ce privesce
cercetarile asupra turbarii. Nu Incape indoela, ca sfir§itul veculuT a
produs fapte grandi6se, prin cunOscerea i combaterea acosteT teribile
b6le. Tar respectul ce §i 1-a dobandit, prin aceste descoperid, sciinta
patologica, respect exprimat prin infiintarea unor marl' institute sciin-
tifice de sine statatore, e unul din resultatele tale maT Insemnate al
acestei muncl.
InstitutiunT de felul InstitutuluT Pasteur, earl din zidurile strimte
ale UniveraitatiT, au patruns In mijlocul vietii publice, cuprindend
total ce serva la obtinerea resultatelor practice in combaterea 1361elor,
fac parte dintre monumentele sublime, pe cad vecul XIX le-a ridicat
civilisatiuniT §i umanitatii.
Vecul care vine mo§tenesce do la cel care dispare, impreuna cu
succesele dobandite in studiul turbarii, Inca trei cestiuni arcjetore, al
caror respuns so a§tepta: Cum este microbul turbarii? Cum se pot
salvd acele persOne, la cari stadiul de incubatiune este prea scurt,
pentru a puts preveni virusul turbarii prin metoda 1u1 Pasteur? $i
in fine: Cum se pdle vindecd turbarea, odatd ce s'a manifestat?
Pentru a se puts respunde la aceste intrebari, este nevoe do me-
tode noue, cari de sigur ca vor lumina §i alto terimurl Intunecate ale
patologieT. N'ar fi de mirare data, impreuna cu microbul turbarii, s'ar
descoperl §i agentir exantemelor acute, p6te §i a unor tumori. litImane
insa de discutat, data turbarea manifests s'ar puts vindeca prin mij-
16ce, cad depind de cultivarea microbuldi turbarii, sail data acesta
vindecaro se va puts °Nina prin fortificarea seruluT antirabic.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 bESvOLTAtigA OUMOSCINTELOR N6STRg ASVPItA TURBARil 91
ol

Ar fide dorit ca in vocul cel noil, mana in many cu cercetarea pa-

tologica, alo card resultate nu pot fi prevklute, sa reu§im, din punctul
de vedere al unei umanitati bine intelese, a reglementa cestiunea ca-
nilor, pe basa unor m6suri cunoscute §i probate.
Cu chipul acesta vom put() preintimpina resultatele experimentale
§i vom put() pazi mil' de Omeni §i de animale de aasta bOla fiorosa,
pe cand astacji, din causa neglijaril cestiunii canilor, mai cu sema
la not in Lora §i la Bucuresci, cu tot tratamentul antirabic, mai mor
multi omen de turbare, adeca acei earl nu s'ail tratat sail cart ail
venit prea tarcjiii in tratament. Afara de acesta, gramiidirea canilor
vagaboncji prin stradele §i mahalalele Bucurescilor dail frumOsei nOstre
capitale un aspect oriental §i barbar.

Analele A. R. Torre. XXIII.Memorine Seel. Songlike 7

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IN SEM NATATEA
HARTEI ROMAN.IEI
PENTRII

ECONOMIA NOSTRA NATIONALA

DE

Genera lul C. I. BRiTIAN11

Membru corespondent al Academie! Romane.

ePrin harte se va acoto tOra din

regiunea necunoscutulul..
(Discursnl RegeInT Carol I tinnt la inangu-
rarea SocietA4il Geogratice Romane, la 1875).

6edinfa de la 17 Noemvrie 1900.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Fi prea stimati colegI,
Bunavointa cu care ati onorat prima mea comunicare (1) mi-a impus
indatorirea de a merge si mai departe cu cercetarile male, pe earl
respectuos le supun la apreciarea d-vOstre.
In comunicarea mea din luna Martie trecut, schitand progresul stu-
diilor geografice in Romania, din timpurile tale mai departate §i pans
in dilele ndstre, am avut ondrea a v6 supune Si lucrarile geografice
executate de Statul Major al armatei 'Astro, cu privire la redactarea
hartei Romauiei.
Dati-mi voe, ca In ocasiunea de fats, sa arat folosele ce aceste lu-
(1) Descrierea geometricci a Romaniel in Analele A. R. Tom. XXIII, Mem. Seef.
Sciintifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
106 GENERALUL BRATIANII

crari geografice, pe cari le executa t6ra cu marl' sacrificii, sunt menite

a oferl in schimb natiunii §i cetateanului in particular ; cad de sigur,
o inalta institutiune culturala, cum este Academia Romans, nu lucreza
numal la desvoltarea §i propagarea cunoscintelor i mijlOcelor earl'
preg6tesc §i dau o directiune salutary progresului national, ci ea arata
tot de-odat6, in chip real si practic, utilitatea acelor cunoscinte. Ast-fel,
Academia 41 'Ate da sema, intru cat munca sa rodesce, intru cat ea
este utilisata de catre eel chemati, pentru ca la trebuinta, acest inalt
corp al culturei romane sa p6ta da. chiar imboldul cuvenit, intro di-
rectiune sat alts.
De aceea, Domnilor, pentru a infatisa inaintea d-v6stre o imagine
mai completa a cestiunii nOstre geografice, volt' presenta astgdi un
corolariii indispensabil la comunicarea mea din Martie trecut, i anume :
Mai intaiu, voiu vorbi de foldsele ce se pot trage din harta terii lu-
crata de Institutul Geografic al armatei.
$i apoi, voiti urmari resultatele cartografice dobindite, in modul cum
ele sunt utilisate de catre eel interesaff §i pentru earl se lucr6z6 harta
in cestiune.
Cu alte cuvinte, doresc a intretino invetata Societate despre:
Insemnatatea hartei Romania pentru economia nostra ,nationalii.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA HARTEi ROMASIET 101.

I.

Natura harteT RomAnieT.

Insemnatatea hartei unul Stat este a§a de mare, in cat primul pas
ce avem de fgcut in studiul ce ne preocupa este de a nu las& in spi-
rite nicI cea mai mica banuOla cu privire la val6rea intrinseca a
acelel harte.
De aceea, mai inainte de a intra in cercetarile ce formeza obiectul
acestul studifi, vo cer voe ca sa dovedesc in mod irecusabil superio-
ritatea resultatelor cartografice ale Institutului Geografic al armatel
n6stre.
V6 aduceti aminte ca, in primavara trecutg, terminasem expunerea
mea cu privire la aceste resultate cartografice in termenil urmatori:
«Cum binevoiti a observe, Domnilor §i. stimati Colegi, harta Ro-
«maniel e stability cu tote Ingrijirile ce reclaing insemnatatea acestel
«marl lucrari §i in conditiuni technice de a-i asigura locul de onOre
ece i se cuvine intro operile sciintifice ale lumeiv (1).
ET bine, Domnilor, ac6sta a mea credinta din luna lul Martie s'a
adeverit mai in urma, cu prisosinta, ca a fost intemeiatg pe fapte reale,
§i anume:
In luna lui Iulie trecut, Juriul international al Expositiunii Uni-
versale din Paris a sanctionat In mod irecusabil superioritatea acestor
lucrari cartografice prin urmatorele distinctiuni onorifice ce le-a con-
ferit Institutului Geografic al armatel; §i anume :
Un mare premiti §1 o medalie de aur destinate Institutului geogra-
fic pentru hartele sale : distinctiune rerg, ce s'a conferit numal Franciel
§i Rusiel.
Doug medalil de aur §i una de argint, pentru colaboratoril la harta
Ora (2).
Si crucea de comandor al Legiunil de on6re, pentru Directorul In-
stitutului Geografic al armatel.

(1) Descrierea geornetricd a Ronttiniei, pag. 28.

(2) Generalului C. BrAtianu, Colonelului G. Ianescu si Locot.-Colonelului I. Cantea.
-Demn de semnalat este tti faptul de tots lauda, ca Maiorul Th. Rimniceanu, seful
lncrftrilor astronomice a fost.decorat cu Legiunea de onore pentru meritosele sale
lucrftri geodesics si astronomice ce a executat in Algeria chiar pe timpul instructi-
unii sale la Serviciul Geografic al armatel francese.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
102 GENERALUL BRXTIANIT .

Si apol; Domnilor, in luna lui Septemvrie trecut, Rind invitat a

expune Asocialiunii Geodesice internationale operatiunile fundamen-
tale, geodesice si astronomice, pe earl se baseza resultatele cartogra-
fice premiate la Expositiunea Universals, am fost viii felicitat
aprobat de catre inv64ata Asociatiune Geodesica.
Avesta magulit6re simpatie s'a manifestat, atat pentru modul nostru
de a lucra la harta terii, cat si pentru programul ce urrarim, cu
privire la contigentul ce aducem i nol cercetarilor sciintifice, pe earl
Asociatiunea si invetatii lumil le urmaresc, cu un laudabil zel, intru
determinarea dimensiunilor si a formei reale a globului pe care-1 locuim.
Cu alts ocasiune, voi5 aye on6rea a vtS intretim5 asupra comuni-
csrii ce am facut Asociatiunii Geodesice internationale, cu privire la
lucrarea hartel RomanieI, precum si asupra constituirii, organisaril
i misiunii acestei Asociatiuni sciintifice internationale.
Pentru astacji, Rind pe deplin convinsi asupra superioritatiI condi-
tiunilor technice cu care s'a lucrat harta tern, putem pas1 cu deplins
satisfactiune la fondul expunerii n6stre, cu privire la: «Misiunea har-
tei: Romania, in economia na(ionald a Statuldi Roman».
Si in acest scop,, v6 rog a-mi permite ca ss examinam in parte fie-
care din produsele cartografice, in natura si formatul cu care Institu-
tul Geografic pune harta teriI la dispositiunea publicului.

a).. Ediliunile hartei Romciniei.

Dupa cum cun6sceti, Domnilor, ridicarile topografice la harta tern'
s'aii executat pe scara 1 : 10.000 pentru Dobrogea si pe scara 1: 20.000
pentru Moldova ; iara Muntenia se lucreza pe scara 1:20.000.
Aceste ridicari topografice se pun la dispositia color interesati de-
o cam data in trel editiuni deosebite, precum urmeza:
1. Harta topografied generald a grii, pe scara 1 : 50.000, in repro-
ducere foto-litografica (1), se face in fol de Oni,50 pe lature si cu pretul
de 60 Willi f6ea.

(1) Pentru a respunde la trebuintele urgente ale armatel si ale publicului, Insti-
tutul Geografic a dispus ea se publice, in o edifiune provisorie prin procedeul re-
pede al fotolitografiei, ridicarile topografice ast-fel cum se redacteza pe teren gi pe
masura ce ele se completeza pe o regiune; astfel, inevitabil, aceste produse carto-
grafice Iasi ore-cum de dorit ca lucrare artistica, Ins& acest inconvenient fare im-
ortant& e in destul compensat prin bunata tea .figurarii ce ne-o dau. Acum s'a in-
ceput a se da publicului si fol gravate pe petra,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA HARTEI ROMANIEf 103

2. Harta topograficd specialci a judetului, pe scara 1 : locum, in

reprodudere foto-litografica, se face dupa comanda, pe patru fol pentru
fie-care judet, socotit cu 2 lei flea.
.3. Harta geograficci generalci, pe scara 1: 200.000, in repoducere foto-
litografica, se face pe foi de 0m,50 de lature, cu pretul de 2 lei fOea.
Sa examinam acuma insemnatatea acestor harte in figurarea pro-
prie fie-careia.
b). Harts geograficd generalci.
Harta geografica generalci pe scara 1 :200.000 (1), precum vedem
ca s'a Mut pentru Moldova gi Dobrogea, ne presinta o icona in mic
destul de fidel/ a ter', dandu-ne: directiunea gi forma marelor artere
ale scortel ptimintului Romaniei; cursurile de apa, ce o uda caile
principale de comunicatiune, ce o strabat ; padurile ce o acoper ; §i
centrele de poporatiune ce o locuesc.
Ast-fel, harta geografica a grii este o calauza sigura: pentru ad-
ministratiunile publice, pentru justitie §i comandamentele militare, che-
za§uind economia §i promptitudinea actiunil lor; ea e nu mai putin
indispensabila §i §c6lelor, pentru a inlesnl invetamintul geografic ;
precum in fine §i caletorilor, pentru excursiunile ce intreprind in in-
teriorul toril.
. c). Harta topograficd general&
Harta topograficd generald pe scara 1 : 50.000 (2), precum vedem
Ca s'a facut pentru Moldova, Dobrogea §i parte din Muntenia, este o
oglindire a Orli mai completa decat in editiunea geografica prece-
dents, prin aceea ca formele terenului sunt mai precis figurate prin
un sistem de curbe orizontale, cotate din 10 in 10 metri, la nivelul
mijlociil al Marii Negre, pe cand pe harta geografica forma generals
a terenului este indicata prin ha§uri.
De asemenea, partea economic/ a solulul la suprafata e aretata
in fertilitatea sa mai amanuntit, prin color! conventionale speciale §i
impartite pe culturi; adeca, partile padurOse nu sunt figurate ca pe
harta geografica, numal In generalitatea lor, ci sunt indicate ins/§I
Padurile, in intinderea ce ocupd fie-care ; asemenea, se arata viile pod-
(1) A se vede specimen din acesta hard in publicatiunea °Rata, Descrierea geome-
tried a Romania, pl. 11.
(2) Ibidem, pl. 9..

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
104 GEN ERALIIL BRATIANII

gorfilor, terenurile arabile sail acoperite cu finete, partile nil4tin6se

si necultivate ale torn ; caile de comunicatiuni §i cursurile de apa ce
strabat tera; cu un cuvint, pe harta topograficd a Ora sunt figurate
t6te lucrurile de la suprafata, precum se afla in natura, prin semne
conventionale speciale.
De sigur, in aceste conditiuni de infati§are exacta a naturii terenu-
lui §i a lucrurilor de pe suprafata, harta topograficd generald a ferii e
un instrument de prima utilitate ; cu ajutorul el, ne putem calauzi cu
siguranta In intreprinderile nOstre technice referitOre la economia pa-
mintului terii ; In ea aflam tote elementele terestre necesare spre a
studia geologia t6rii, a procede in mod rational la deschiderea de
comunicatiuni, de canaluri qi de irigatiuni, a completa sistemul de
fortificare a Orli §i a conduce operatiunile militare dupa trebuinta (1).
d). Harta topograficd a judefului.
Harta topograficd speciald a judefului, pe scara 1: 100.000 (2), precum
s'a facut pentru judetele Ia$i, Dorohoill si Bacati, figureza terenul §i
lucrurile de la suprafata In format de jumatate mai mic decat pe
harta topograficd generals; Si ea infatiOza. in plus dimensiunile .ad-
ministrative ale judetului, adeca limitele pla§ilor, plaiurilor gf acelea ,

ale comunelor cuprinse in judet.

In aceste conditiuni, harta topograficd speciald a judetului, fiind
o icOna reala a lucrurilor de pe suprafata solului, este capabila de a
imbrati§a cu ochiul de-odata intreg judetul ce-1 infati§eza, dandu-ne:
(1) D -1 Cheysson, inspector general de poduri si sosele in Francia, vorbind de
asemenea !mts topograficd, slice(
g Elle transporte pour ainsi dire le terrain dans le cabinet des ingenieurs et les
dispense de levers directs pour la redaction de leurs projets de routes, de canaux
get de chemins de fer; elle assure ainsi des economies impprtantes, non seulement
.par la simplification de ces etudes, mais surtout par la qualite des solutions qui
capparaissent tree nettement a la vue du terrain lui-meme, envisage d'un coup d'ceil
get dans toute sa complexite, tandis qu'elles se derobent dans lee regions acciden-
gtees dont un lever partiel ne peut jamais livrer tons les secrets.
gCette carte rendrait aussi les plus grands services aux municipalites pour les
gadductions d'eaux que reclament dans tant de looalites lee besoins de la sante
publique, a ('agriculture pour les drainages, les assainissements, les irrigations,
.Famenagement des pentes. La connaissance exacte du relief du 801 est commandee
*par de nombreux et importants besoins, et ses applications, si l'on y regarde de
cpres, feraient sentir utilement leur repercussion dans la plupart de domaines de
cla vie publique et privee.x. (Proces-Verbaux de la Commission extra-parlementaire
du Cadastre).
(2) Se pote yea' un specimen din acestii hared in publicatiunea eitatii, pl. 10.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNITATEAT HARTEI ROMANIEf 105

forma terenului, printr'un sistem de curbe de nivel la distal* de 10 me4

tri, cursurile de ape ce-I uda, calk) de comunicatiune ce-1 strabat, fer-
tilitatea solului, localitatile populate §i cu limitele teritoriale de ad-
ministralie public/.
11/mane ast-fel invederat, ca acesta hart/. alcatuesce pentru fie-care
judet un instrument indispensabil administratiunilor judetene, pre-
sentand tote elementele trebuinciose intreprinderilor §i lucrarilor de
edilitate publics; de asemenea, generatiunile tinere §colare pot gasi
inteinsa mijlocul de a inveta se cun6sca judetul, in positiunea geo-
grafica ce ocupa in hers, precum §i in natura solului BM.

e). Planuri economice.

In afara de aceste trei editiuni, la Institutul Geografic al armatei, se

fac §i ova dupci originalele topografice pe earl executat ridica-
rile topografice direct pe teren. Acestea) figurand terenul t6ril §i lucru-
rile de la suprafata pe o scars mult mai mare, 1 : 10.000 pentru Do-
brogea §i 1: 20.000 pentru restul Orli, este cert ca ele constituesc o
oglindire complete §i reala a Orli, in conditiuni cu totul indestulatore
spre a puts prin ajutorul for sä se stabilesca nu numai on -ce proecte
preliminare, ci insu§i proecte definitive, pentru on -ce lucrare din do-
meniul industriilor particulars on al ultilitatii publice.
In plus, aceste copii dupd originalele topografice, indicand §i li-
mita proprietatilor rurale, fie-care proprietar de pamint pOte sa aiba
ast-fel §i planul economic al proprietatii sale.
Cu ajutorul unui asemenea plan, proprietarul e pus in positiune ca
sa cugete mai din vreme la tOte mesurile unei bune administratiuni
agricole, la tOte imbunatatirile solului ; in scurt, la exploatarea pro-
prietatii sale mai rational/ §i mai conforms cu cerintele timpului (1).
Afars de aceste folose de ordin mai mult economic, ce ni le ofera origi-
nalele topografice, nu trebue sa uitam faptul, ca de odata cu ridicarile

(1) «Planul economic al proprietatil e o calauza cu siguranta in multiplele cerinte

wale unei exploatari agrare rationale, adeca o infatisare grafiea, care va puts face pe
.fie-care din eel interesati sa aprecieze prin ei 1100 nature gi costul lucrArilor :
pentru stabilirea rationale a irigatiunilor necesare fertilitatii solului gi pentru scur-
gerile de dat apelor spre a intimpina inundatiunile; precum si pentru deschiderea
comunicatiunilor luminisurilor menite a inlesni trasportarea produselor proprie-
wtatii, pentru asezarea conductelor gi deschiderea canalurilor de alimentare cu ape a
elocalitatii; pentru exploatari de mine vi on -ce fel de lucrari agrare menite a spori
tvaliirea fonciara a proprietatil). (Cadastrul Romdnici de General Bratianu).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
106 GENERALIIL BRATIANII

topografice ale terenuldt si ale lucrurilor de la suprafata, s'a cautat

a se Inscrie pe originalele topografiee §i numirile partidulare ce porta
terenul In diversitatea sa poenile prin paduri, cararile prin muntI,
tarinele prin camp, colinele pe InaltimI, vaile in adancimea lor, ((pole
In asezarea lor si constructiunile In ruinarea lor ; cu un cuvint, s'ail
inscris pe originalele topografiee nu numai terenul In diversitatea
sa, ci $i numele localitatilor 1i lucrurilor .ce constitue proprietatea rural /.
Originalele topografice constituesc ded o comOrA de mare pret,
nu numai pentru eel profani, Intru cat privesce cunoscerea t6rii si
economia lucrurilor in Ora, dar si pentru archeologii i istoricil nostri,
cad la Ora, Domnilor, nu este ca la oral; nu, edilil sunt nasil locali-
tatilor §i ale lucrurilor, .si. numirile ce ale ports nu sunt afisate prin
tablite publice, ci ele stab. neperit6re ca $i tora, scrise in negura
vremurilor prin sudorea muncii §i prin sangele generos versat de po-
porul roman. Trebuesce ins/ ss RI om al locului, ca O. poti cunOsce
tote numirile, si poliglot, pentru ca sä ticluesel intelesul lor, i O. be
atribul cutaruia sab. cutaruia neam perindat prin Ora 'Astra.
Putinele din cate am putut patrunde, in aceste scrise, din vremu-
rile timpurilor, pe pamintul t6rii, mA fat a crede, ea barbatul acela
care ar cunOsee localitatile Orli, in numirea i tainele misteriose cad
au presidat la botezul lor, acel barbat, clic, ar ceti, ca dintr'o carte,
istoria Romanies §i nemului romanesc in tot rostimpul vecurilor.

f). Insemnatatea heir ii Romania.

Dupa cum v3dem, Domnilor gi prea stimati Colegi, promotoril pentru
lucrarea hartel torn' n'ari procedat cu usurinta, ci all preve'clut totul,
pentru ca descriptia geometries a t6riI sa fie o opera superiOra, con-
forma cerintelor rigurOse ale sciintel moderne, ai capabila ca sa aduca
reale servicil pe tote caile de propasire nationala.
Ea este o opera la Inaltimea situatiunii ce ne-am treat, ca natiune
civilisatA ¢i ca Stat de sine statator.
In resumat, editiunile cartografice ale Institutulul Geo' rafic al ar-
mateI ne sunt de un real serviciii, pentru a ne conduce la o exploa-
tare rational/ a avutiilor ce tontine pamintul Orli; pentru a ne ca-
lauzi cu siguranta, in intreprinderile de propasire si In marea sat,,
dna de aperare nationala ; precum i pentru a ne procura elementele
necesare la intocmirea istorid teril si a nemului romanesc, si a cu-
nosce Ora, In maestria figuriI sale $i in adanOimile to earl' dorm si
se odihnew parintil Ii stramo§ii nostri.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA HARTEI 110m AWE! 107

Ce-va mai mult, Domnilor §i prea stimati Colegi, promotorii acestei

vaste intreprinderi, Inca de la inceput si -au : de Ore-ce in tote

cele-lalte State, lucrarile cadastrale, cari au fost primele aplicatiuni ale

geometriei la teren, au servit ca lucrari premergetare la ridicarile to-
pografice, facute mai in urma, pentru figurarea pe plane a terenului
§i a lucrurilor, se cuvine ca §i nos, cari n'avem executate in toil ope-
ratiuni cadastrale, sa facem din harta topografica o lucrare ante-
mergetore pentru stabilirea cadastrulul erii, cand acesta lucrare va
trebui sa se faca.
Acesta a fost motivul pentru care in comunicarea trecuta (1), cji-
ceam ca: «figuratul terenului §1 hotarele actuale ale proprietatii ru-
rale aunt a§a intocmite pe originalele fotogralice, ca ele pot inlesni
legitimarea cadastrald a proprietatil rurale §i pot sa procure tot-de
odata fie-carui proprietar un plan economic al proprietatil sale.
_ Cu alts ocasiune, voiu aye onorea sa ark §i ajutorul real ce harta
erii ofera §i pentru afezarea regimula cadastral in Romania.
(1) Opera eitata, pag. 18.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
108 GENERALIIL BRATIANII

II.
Utilisarea hartel Romania
Acestaa sunt, Domnilor ci prea stimatT Co legi, in esenta lor, lucrarile
cartografice ale Institultif nostru Geografic, precum §i folosele ce este
menita a ne procura harta terii elaborate la Statul-Major al Armatel.
Strabunii no§tri n'aveail nevoe de o asemenea munch specials pen-
tru a cunOsce Ora, a o cultiva, a o iubl cu dragostea filiala ci a o %Ara
cu abnegatie, fiind-ca, in simplicitatea vietuirii lor, productiunea ordi-
nara a soluluT le era indestulatore lor; ci fiind-ca, influenta terenuluT
asupra operatiunilor rasbolului nu se manifestase atat de imperibsa
ca de la extensiunea §i precisiunea ce in urma at luat m4carile stra-
tegice §i manevrela tactice ale armatelor (1).
AstadI avem nevoe de marl' lucrari de arts ca sa combatem ele-
mentele atmosferice carT nimicesc fertilitatea solulul, sh suplinim in-
suficienta bratelor prin o culture §i exploatare rational a p amintului
pentru-ca sa aperam cu succes tera contra inimicilor, §i ca sa trans-
portam cu iutela fulgeruluT pe pietele de consumatie fertilitatea solului
gi produsele manufacturiale. De aceea harta, ca oglindire a terii, este
un auxiliar indispensabil in vietuirea modernA a natiunilor. Ceea-ce in-
vetatul Elie de Beaumont dicea pentru v6cul trecut : cSans cartes, le
(1) g .... pe acele vremuri de vitejie, puterea ostasesca a tern sta in gnatiunea
armatti, §i asf-fel cApeteniile ostei ca gi simpli rasboinici, trebuind a cutreera con-
gtinuil Ora sau pentru a o eultiva, sau pentru a o apera este clic probabil, ea
(de la soldat la capetenie, cu totii terminasera prin a cunosee Ora ; si data e posi-
gbil a se exprima astfel, in fie-care din capeteniile ostei se gasia un atlas, d'odata
gei ideal ei real et tot stet de complet ca al unui Stat-Major moderng. =Ce don de
g se rappeler les faits et les localites tient a Pceil. Or, 1N:ell, c'est le miroir de Fame
' c'est, si yon ose s'exprimer ainsi, la fenetre de ce cabinet de travail toujours en
gactivite, le cerveaug. (General Lang, Bonaparte et son temps).
De asemenea, nu mai putin probabil este el rasboinieil din vechime, nefiind ti-
nuti la vieta de garnisonA a armatelor casarmate, el posedaii la eel mai inalt grad
gi dibAcia, ce in limbagiul meseriel astacli o numim g Ochiul militar,, adeca obi-
ceiul de a se calauzi prin localitatile cele mai lipsite de o representare topografica,
chiar dincolo de vederea lor, numai prin o simpli inspectie a cursurilor de ape
trase pe o harta geografica.
gMircea, Michaiii-Vitezul, Radu de la Afumati Vlad Tepee, Stefan-eel-Mare, Petra
Rare?, loan Cumplitul sunt geniurt topografice farA semang. (Caletorii de Stat-
Major de Generalul C. Bratianu, 1895, p. 25).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA HARTEI ROMANIEI 109

geologue n' a point d'yeux,, as tacji e tot atat de adeviSrat : pentru ingineri
in genere, pentru agronomi, pentru forestieri, pentru military, pentru
archeologi, pentru istorici, pentru economi§ti, pentru barbatul 'de stet,
ca §i pentru geology.
Numallast-fel se 'Ate explica acea munca uria§a ce guvernele pre-
tutindenea nu esita a o face, cu marl sacrificil banescl, pentru a obtin6
figura geometrica a terilor lor, precum §i zelul de tots lauda cu care
Societatile Geografice *din Occident lucreza pentru respandirea §i vul-
garisarekcunoscintelor geografice.
Aceste netermuite sfortari pentru cunOscerea torii qi binefacerile ce
acesta cunoscinta revarsa printre natiunile din Occident dovedesce cu
prisosinta ca, in vietuirea moderns, utilisarea ce face o natiune cu
hartele privitOre la figurarea Orli in care locuesce constitue o adevd-
rata mesura de drepta cumpona pentru economia nationala §i admi-
nistratiunea publics, tot atat de sigura, cum pentru morality, stocul
cartilor de baccara arata coruptia societatil.
Ast-fel, Domnilor §i prea stinriati Colegi, un tablou cu privire la intro-
buintarea ce facem nol cu harta terii este un capitol important §i
demn de tad atentiunea pentru Academia Romans, care are,la inima
progresul national §i cultura nemului.
De aceea, pe pretul chiar de a abuse de indulgenta Domnielor-VostrP,
dati-mi voe ca sa vedem harta tern' §i in acesta noun fasa ; sa aratam
adeca, cum s'ail folosit §i se folosesc de harta tOril eel interesatt §i
pentru, earl Statul execute acesta lucrare, cu marl sacrificiT materiale
§i morale:
. i acesta oglindire, de utilisarea hartei, o voiii face Inca tot numal
In trasuri generale.

a). Utilisarea hartei fe'rii de cdtre ingineri.

Dupe cum scim, Domnilor §i prea stimati Colegi, lucrarile cartografice
se °fora in prima linie inginerilor. Acestia pot gag, in lucrarile de cars]:
vorbim, instrumente sigure, pentru ca sä studieze cu tempinicie tera §i
localitatile sae : atat din punctul de vedere al lucrarilor de canalisare a
cursurilor de ape, in scopul de a inlatura §i pune capet inundatiunilor
ce devastOza Sara; atat din punctul de vedere al lucrarilor pentru
irigatiuni, menite a combate seceta ce saracesce fertilitatea tarinelor
nostre ; cat ci nu mai putin, pentru a ne indica arterele de comuni-
catiuni, in economia §i traseul lor, pe earl interesele economice ale
WIT le reclama ca sa le mai deschidem pe ape §i pe uscat.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
110 GVNERALUL VRATIADI 11

Dar cu tote ca avem sutimi de bdrbati destinati pentru aceste stu-

dii, destoinici spre a ne da asemenea combinatiuni fericite pentru
propgsirea economics nationals, nimeni insa pand astkli trebue cu
regret a o spunenimeni n'a incercat ce-va din tote aceste studii, cari
constituesc Ore-cum dreptul exclusiv al inginerului; studii cari singu-
rile pot da imboldul si directiunea cuvenitd: guvernului, proprietarilor
si capitalistilor chiar.
$i cu tote acestea, Domnilor, incurajari nu lipsesc din nici o parte.
Societatea Geografica, Societatea Agricola, Academia Romans si capita-
lista chiar n'ail incetat de a incurajd §i eesplatl asemenea lucrari.
Premiul Fetu de 3.000 lei pentru Harta agronomics a teril ce Aca-
demia tine de ani la dispositiunea specialistilor ; premiul Lazeir de
5.000 lei acordat de Academie, in anul 1892, distinsului inginer d-lui
C. Kira, pentru merit6sa sa lucrare asupra canalisarii riurilor si iri-
gatiunii, sunt probe vklite, ca in Tera-Romanesca suntem recompen-
sati si in munca efectuata fara mandat official.
b). Utilisarea Itartei. lei.ii. de &lire funclionari.
Dacd insa urmarim pe inginerii nostri, pe forestierii §1 agronomii
nostri §i in munca for oficiala, ca funclionari, ne lovim din nenoro-
cire de o impasibilitate nu mai putin regretabild.
Ast-fel harta terii, prin natura sa de plan economic al solului, con-
stitue din multe puncte de vedere, pentru Ministerial de Domenii, in-
strumentul de prima utilitate, mai cu sema spre a asigura buna ex-
ploatare a intinselor domenii ale Statului. Caci negresit, pentru o ex-
ploatare rationald, nu este indestul d'a aye insirate in registre nu-
mele mosiilor, padurilor, baltilor si terenurilor petrolifere, sail de a le
cun6sce numal prin positiunea geografica ce ocupa in terd, sail de a
le vede numal prin situatiunea planimetrica a hotarelor for.
Spre a face sa valoreze aceste domenii, ast-fel dupa cum sciinta
moderns o permite, si dupa cum nevoile economice ale terii ne-o hn-
pun, mai trebuesce ca fie-care din aceste bunuri pamintesci sa le cu-
nOscem in parte, si in natura for, adeca in hotarele for, in intinderea
for, cu ondulatiunile solului, vaile ce constituesc, ripele ce le formezd,
inaltimile ce le represinta in muscele, deluri si munti; drumurile ce
se intind in campie, cararile ce serpuesc prin munti, luminisurile ce
se deschid prin paduri, apele ce ud6 pdmintul in cursul si adincimea
for, fertilitatea sail terenurile inculte ale proprietatii, in natura si in-
tinderea for.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEIVINATATtA HARTEI ROMANIEI 111

Cu un cuvint die, fats de progresele In sciinta economic& qi, fats

de nevoile timpului, trebuesce ca serviciile, carora le este incredin-
tatd- administrarea bunurilor pamIntesci ale Statulul, se poet consulta,
in cabinetul lor,. oglindirea proprietatfl, ast-fel cum am definit-o §i
cum a (Jail astadi ridicArile topografice- pe harta Ora', fie pentru a le
face sä valoreze in intregul lor, fie pentru a le desface In loturi.
Afara insa de serviciurile de administratiune a bunurilor StatuIui
serviciul agronomic, forestier, al minelor, al pescuitului §i at parce-
larii in loturi de vindarela Ministeriul de Domenii se mai OA 'Inca
Serviciul Statisticei generale a lira, cu privire la agriculture; co-
merciu si industrie.
Si sciut este, ca mai cu same in cat privesce agriculture, basa esen-
tiala a acestor studii de mare Militate este cunoscinta exacta, de ln-
tindere a proprietatilor, a terenurilor fertile §i a divisiunilor teritoriale,
dupe nature culturilor, dupd intinderea regiunii de munte, de deluri,
de campil si de balti ale tOrii; dupe suprafetele : divisiunilor terito-
riale administrative, a apelor §i prundurilor §i a locurilor neproductive.
Numai aceste cunoscinte terestre pot se ne dea mijlocul -de a corn-
para ^ in vederea unui interes de propaqire economics nationals
succesul. §i importanta diverselor culturi in diferite localitati,.precum
§i diversele grade de tmbunatatiri, ce se pot obtin6 ; ele ne inlesnesc
solutiunea problemelor relative la administratiunea public& is ferti-
litatea solulul, la avutia sub-solului, la produsul real al pamintului,
la forte productive a localitatilor §i la influenta diferitelor cause cari
lucreza asupra proprietatil imobiliare.
$i cu tote ca aceste cunoscinte pAmintesci, de prima utilitate, be
ofera ridicarile topografice ale hartel terii, pentru fie-care proprietate
in parte, Ministeriul de Domenii .abia dace a luat copii dupe origina lele
topografice pentru pepte proprietati din 350 ridicate pans astacji; iar
pentru harta tsrii pe scara 1:50.000, nu s'ail luat decat 8 exemplare
din harta Moldovei, pentru trebuintele tuturor serviciilor dependinte
de acel Ministerifi
Ministeriul de Lucreiri publice are principala, sarcina de a ingrijI
pentru. comunicatiunile de cari transitui are Devoe; fi. se s.cie,. ca la
acest Departament este un Consiliu technic superior, fare consimti-
mintul. caruia nu se 'Ate mica o saps macar din pamtntul tsril, pentru
lucrari de interes public, fie ele din initiative judetOna,. comunall on
privata.
Si totu§T, la Ministeriul de- Lucrari, publice, nu s'a luat pans acuma

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
112 GENERALM 1311ITIANIJ

nici cea mai mica copie dupe lucrarile topografice efectuate, nici un
singur exemplak din hartele publicate.
Ast-fel, d-nii de la Ministeriul Luerarilor publice, nu mai putin decal
eel de la Ministeriul Domeniilor, par'ca se feresc, Inti'adins, de a con-
sults, chiar de a atinge, documentele cartografice ale Institutului Geo-
grafic, earl, precum v6c4uram, ca figurarT pamintesci recente, pot da
lumini none gt temeinice. Domniele-lor continua ca §i in trecut a aq-
terne judecatT, numal pe acte, pe earl' interesatiT in cause le presinta
examinaril lor, §i ieail de basti cercetariI; lor documents invechite, pro-
dusele cartografice ale v6curilor trecute, ca 0 cum schimbarile, pro-
venite in decursul timpuluT, n'ar fi alterat nimica din suprafata toril,
ca §i cum figurarile recente ale Institutului Geografic nu yin ea sa
ne des lumini noue i temeinice !
0 marturie vie o yeti gag, Domnilor, in graba cu care se fac §i se
desfac comunele in alcatuirea lor administrative, inlesnirea cu care
se aprobd 0 se desaproba proectele de utilitate publics ; in deficitele
cu earl se inchee intreprinderile publice ; precum §i in lucrarile Mute
in pripa pentru Expositia Universals.
In §c6lele din Occident, inveNtorul satului; mai inainte de a arata
elevilor s6i ceea-ce exists dincolo de comuna lor, IT Invata cu harta
in mama sa oun6sca comuna unde el locuesc. La noi, Ministerial In-
structianii publice a cumperat pentru ccolele nOstre, cu marl chel-
tueli, hartele celor 5 continente ci s'a Mout harta politica §i fisica
a RomanieT, dar din 1.800 comune cate s'a& ridicat topograficesce
pand acuma, in nici o qc61a, nu s'a pus in mana polaruluT c1 harta
Comand In care el se afla, ca 0 cum s'ar fi voit a se deschide vii -
torulul cetatean mai mult gustul calotoriel on emigratiunii prin Off
streine, decat a-I inspire dragostea filials a loculul teriT, prin o cu-
n6scere apropiata a pamIntuluT in care nascem, crescem ci va trebul
in urma, ca OmenT ci cetatenT, sa-1 cultivam 0 la nevoe sa-1 ap6ram
Justitia, in judecata sa de legitimare a proprietatil fonciare, precum
§i pentru cercetarile gt urmarirea faptuirilor criminale, are nevoe de
a cun6sce de aprOpe Ora ci situatiunea topics a localitatii in litigiu, sail
.ca teatru al crimel. Totu§T Ministerial Justifid n'a luat pand acum
nimie din lucrarile cartografice ale Institutului nostru Geografic, care
ar puto cu lnlesnire calauzi 0 lumina in cabinet cercetarile justitieT,
referit6re la localitatT.
De asemenea Ministeri alai de Finance, in lipsa unul Cadastru par-
tial on general al t6riT, ridicarile topografice T-ar procure date ina-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA HARTE! ROMANIEI 113

preciabile pentru stabilirea, in mod rational si ma! putin Vexator, a

rolurilor de contributiuni imobiliare ; dar, des'i pe trel Orli din tern
ridicarile topografice sunt complete, totusi la Ministeriul de Finance
se continua ca si in trecut vechea ruling, cum observe cu drept cu-
Vint regretatul jurisconsult Degre: «Evaludrile se fac a la flan, lard
multei socoteld pi luare aminte) (1).
Asemenea sciut este, ca figuratele cartografice locale sunt ele-
mente indispensabile pentru a se asigura o bung administratiune pu-
blics judetena si comunala totusI din 25 judete, cate s'ail ridicat
topograficesce pang astacji, abia 14 judete au aderat, pentru a li se
redacts in parte harta topografica a judetului, des! acesta lucrare li
s'a oferit a se face cu un pret neinsemnat de 2 lei f6ea.
Dupe cum vedem, Domnilor si stimati Colegi, din acesta repede ex-
punere a chipului cum pang acum s'a utilisat harta t ril, lucrata in
Institutul nostru Geografic, reese faptul, cu totul caractoristic, ea lumea
oficiala inginerii, agronomii, silvicultorii, administratoril, functio-
narii public! si functionaril asezamintelor de binefaceri se intereseza
'Ate de tote, afara numal de figurarea geometrica a Orli si a loea-
litatilor, dell in exercitiul functiunii for toemai acesta iI privesce
ma! 'direct si mai aprOpe.

c). Utilisarea licirgi de cdtre particulari.

Din fericire insa nu tot ast-fel se gasesce nesocotita folosinta hartei
teril de catre lumea neoficialei; acesta din contra pare cu totul decisa
a se emancipa si a es1 din cercul restrins al rutinei si al particularis-
mului In care se tine inchisa lumea oficiala, colegiul de functionari
public!.
Asa, am avut marea placere de a admire pe valorosil nostri colegi
pe d-nil Dimitrie Sturdza, Gr. Stefanescu, Gr. Tocilescu, Hepitesprecum
si pe d-nil ingineri: Radu, Alimanisteanu, Draghiceanu, Paianu, Cucu
si Antipa, in staruinta fare preget, ce ail pus de a aye documentele pa-
mintescl ale Institutului Geografic si a le utilise in eruditele for studit
De asemenea, proprietaril fonciari dintre eel cu dare de mans
ad venit in Bucuresci, chiar din fundul Moldovei, ca se cumpere copil
dupe ridicarea topografica a proprietatilor lor, sail cum o numesc el,
All Cadastrul Romaniel de Generalul Bratianu, 1900.
Analele A. R.Tom. XXIIIMemoriiio Seq. Sciinfifice. 8

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
114 GENERALUL BRATIANU

icona o§i6rei; §i numal in curs de doi ani s'a incassat la Institutul

Geografic peste 25.000 lei de la proprietaril fonciari.
Asemenea gi oficeriideli mac putin avutipatrunsi Insa de Inalta
for misiune, fie-care din el n'a stat la cumpena d'a sacrifice micele
for economic pentru a cumpora harta
Iar barbatul, care nu se tome a o spune public, ca «ne find nici agri-
cultor, nici silvicultor, dar condus de sentimentul datoriel ... am cautat
a face binele, fara a m6 descuraja de greutatile ce mi s'ail ivit in
calez (1) acest barbat, pe care 1-ati ghicit, muncitorul fara preget,
eruditul nostru coleg, Joan Kalinderu, cetind Intr'o cji in «Monitorul Ofi-
cial», ca la Institutul Geografic se pate ave copii dupa ridicarile to-
pografice ale proprietatilor rurale, n'a pus jurnalul la dela, ca functio-
narii terii, ci involuntar cum o spune, condus de sentimentul dato-
riei de care se gasesce insufletit, a alergat sa se informeze, de visa:
ce sunt acele figurari topografice gi Intru cat ii pot fi de folos, in in-
sarcinarea sa, ca administrator al Domeniului Coronet Si odata con-
vins de superioritatea $i folosinta acestor figurate, fata .de hotarni-
ciile anteriare facute de administratiile Domenielor Statului, a luat
copil dupa ridicarile executate pe Domeniul Coronet platind poste
12.000 lei.
Tot ast-fel a facut si d-1 Basset pentru proprietatile Regale.
Si folosinta, ce acesti proprietari rurali gi acesti d-ni administra-
tors d-1 Kalinderu si d-1 Basset ail cubes din aceste documente
cartografice, chiar in scurtul timp de cand be ail, sunt adev6rate mi-
nuni in privelistea primitive in care se g/sesce proprietatea rurala
a t6rii.
D'asemenea ye rog sa credeti, ca studiile ce oficerii nostri au facut
pe hartele ce procurat le-aft servit nu numai for pentru in-
structiunea profesionala dar Inca si autoritatil superiors, pentru a
lumina multe acte de comandament, gi pentru a areta none directive
pentru ap6rarea OHL
caw Inca asemenea acte, de administratie publics, n'ar fi luminate
in avantagiul tuturora ; si cats directive fericite n'ar fi date econo-
miel nostre national°, directive menite a ne scate cu siguranta din
incurcatura economic/ in care ne gasim astacji data si inginerii,
agronomii, silvicutoril, profesoril, administratorii, functionaril publici

(1) Indrumdri, date Agenfilor Domeniului Coronei de calre I. Kalinderu, 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA HARTEI. ROMANIEI 115

si functionarii asezamintelor de binefaceri (1) s1-ar da ostenela sit

studeze Lora in oglindirea ce o dail figuratele cartografice ale Insti-
tutulul Geografic!
NumaY acestei incurii sail indiferente se 'Ate atribui lipsa unel lu-
crari oficiale exacte, cu privire la bunurile pAmintesci ale tern; unei
lucrari care sa arate autoritgtil superiOre directive temeinice in pri-
vinta exploatarii avutiilor Ora si asupra unel asezgrI rationale de
administratiune publics judeteand si comunala!
(1) Eforia Spitalelor din Bucuresci, Eforia Sf. Spiridon din I*, Eforia Branco-
veanu, Administratia Nifon Metropolitul, etc.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 Incheere.
Faptul cA lumea nespecialisatA, ca proprietarii fonciari, ca d-1 Ka-
linderu §i d-1 Basset, condusi numai prin sentimentul datoriei lor,
§i -au procurat figuratul domeniului asupra caruia se estinde activi-
tatea lor, acest fapt, dic, ne dovedesce ca, pentru a ne indeplini obli-
gatiunile nOstre de cetateni si de functionari, nu este indestulatore
numai instructiunea profesionala, ci mai presus de tote trebuesce,
cum dice d-1 Kalinderu, sentimentul datoriei.
Dar, Domnilor si stimati Colegi, dacA acest sentiment al datoriei, dra-
gostea si rivna cu privire la utilisarea hartei tern, n'o vedem la toti
functionaril Orb', destinati a se serve de ea, me grAbesc a adaoga,
pentru linistea tutulor, ca acesta nepasare nu se intinde mai departs
din colegiul functionarilor; §1 o mArturisesc cu inima plina de multu-
mire, ca barbatilor nostri de Stat nu le-a lipsit in nimica zelul pentru
lucrarea hartei Ora' si rivna pentru utilisarea ei.
Ask Ministeriul de Domenii, in anul 1882, a dat sutimi de mil de
lei pentru facerea hartei Dobrogei. Camerile legislative all prevedut
milione pentru facerea hartei Moldovei si Munteniei, iar Ministrii de
Rasboiti, ce s'aii perindat de la 1872 incoce, n'ail crutat tees mai bune
elements ale armatei pentru lucrarea hartei Orli; si in general, tog Mi-
nistrii ce s'au perindat de la 1892, de tend a inceput publicarea ridicarilor
topografice, sail interesat in mod special, pentru a face ca serviciu-
rile respective ale administratiunii tern sa utiliseze harta tern ; ail
facut repetite invitatii serviciurilor respective si Prefecturilor ; am fost
chiar invitat in cabinetul unora din Ministri, pentru a aratA senior de
serviciuri marele ajutOre ce pot gag in harta tern, fie-care in resortul
afacerilor ce-1 privesc.
Ast-fel, cum observati, Domnilor si prea stimati Colegi, nesocotinta,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 iNSEMNITATEA HARTEI ROMANIEI 117

in ce privesce utilisarea hartei Ora, este o simply abatere de la da-

torie, care n'are in sine nimic ingrijitor, cdei ea, ca §i on -ce devia-
tiune, implied in sine tendinta de indreptare.
Pentru ac6sta insa se cuvine, ca societatea intrega sä intervind on
de cate on are prilej. Trebue ca toff omenii de bine sä se faca, la
tote ocasiunile, profesori in eercul activitdtii lor, pentru formarea ca-
racterelor §i a sentimentelor de datorie.
$i in acesta privinta nimic, cred, nu e mai nimerit deeat oglindi-
rea fidela §i fall niel o consideratiune, ce am fdeut-o astddi, caci, cum
se exprimd in acesta privinta, lnteleptul barbat frances de Segur:
(Prin pictura moravurilor 'Astro, prin privirea portretelor nostre,
qputem sd ne pasiondm pentru virtute, sd ne inspAimIntam de vi-
«tiile 'Astro, sa ne eoreetam de imprudentele nOstre, sä fim drepti §i
«Indreptati».

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Pagina

lntroducere 99
I. Natura hartei Romdniel 101
a). Editiunile hartei Romaniei 102
b). Harta geografica generald 103
c). Harta topografica generahl
d). Harta topografica a judeIului 104
e). Planuri economice 105
f). Insemndtatea hartei Romaniei 106
II. Utilisarea hartei Romcinid 108
a). Utilisarea hartei tern de catre ingineri 109
b). Utilisarea hartei tern' de catre functionari 110
c). Utilisarea hartei teril de catre particulari 113
Incheere. 116

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATERIALE
PENTRII

CLIMATOLOGIA ROMANIEI.
XIV.
REPARTITIUNEA PLOII (1) PE DISTRICTE $1 PE RASENURT IN ROMANIA
IN
ANUL 1899 st. n.
DE
$TEFA.N C. HEPITES
Membru corespondent al Academie Romitne.

,?edinfa din 19 Ianuarie 1901.

In cursul anului 1899, precipitatiunile atmosferice ail fost masuratd

in Romania in 382 de localitgti. Numele §i positiunea acestora se
gasesc in Marta Slatiunilor Meteorologice din Romania anexatd la
partea 4-a a tomului XIV din Analele Institutului Meteorologic al
Romania. Coordonatele for geografice se gasesc in aceea§1 publica-
tiune §i In Buletinul lunar al Observaliunilor Meteorologice din Ro-
mania, Anul VIII, 1899. Amanuntele observatiunilor de plot:, din
cursul acestui an se gasesc in volumul XV, acum sub presA, din
Analele Institutului Meteorologic, unde se va tipari §i un studiii ama-
nuntit asupa Flog in Romania in 1899. In tale ce urmoza vom da,
pentru acest an, acelea§i indicatiunl ce am dat pentru 1898 in lucrarea
cu acela§1 titlu, publicata in Tom. XXII din Analele Academia Romelne.
(1) Prin cuvintul plge Intelegem cantitatea de apg ce cade la fata piimintului si
care provine din tot felul de precipitatinni atmosferice ca pig% a/pada, chiciurft,
grinding, mAzariche, cetg, poleift sail on -ce alt hidrometeor.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
120 ST. C. HEPITES

1. Ochire generals. Anul 1899 a fost caracterisat printr'o forte lungs

peri6da secet6sa. Precipitatiunile atmosferice din cursul soil ail caclut
in mod anormal. 0 prima peri6da forte secet6sa §i caldur6sd a cuprins
cele d'intai 6 luni ale anului; restul soil a format o periOdd forte
ploi6sa §i r6cor6sa urmata de o noun peri6da secet6sa. In particular,
intervalul de timp din Iunie pans in Septembre a fost exceptional
de ploios.
Uscaciunea din prima jumatate a anului a fost o continuare a ace-
leia ce incepuse a se manifests in cea mai mare parte a Orli Inca de la
inceputul tomnei precedente. Totalul precipitatiunilor atmosferice ce
adunat in tot intervalul celor 10 luni strecurate din Septemvrie
1898 pand la inceputul lui Iu lie 1899 nu a fost in mijlociil decat de
265 mm, pe cats vreme valOrea sa normald, pentru Romania, este de
500 mm (1).
Din causa acestui insemnat deficit mai tote semenaturile de tomna §i
prima-yara, ca §i finetele, au fost compromise. Ploile cari au cacjut in
a doua jumatate din Iuniecare este la not cea mai ploi6sa luna ail
fost mid $i nu ail folosit decat numai porumburilor pe alocuri ; ploile
forte abundente din Iulie §i August au indreptat, in cea mai mare
parte, porumburile tarcjii, p4unile i finetele cari au crescut repede.
Inca de la inceputul verii se puteaii constata forte bine relele con-
ditiuni de vegetatiune ale semanaturilor de tomna. Inteadev6r, pentru
buna desvoltare a marilor culturi, se scie ca, in cursul lunilor de erns
§i in ultima luny din tomna, adeca in peri6da Noemvrie- Fevruarie, cand
evaporatiunea este redusd la minimul sail, se immagasineza in sol
umecjela necesara semonaturilor de tomna ; acesta procura semend-
turilor de prima-vara nutrimentul de care ail necesitate pans la in-
ceperea ploilor, cari la not coincid cu Aprilie sau eel mai tarcjiil cu Maiii.
In mijlociil in peri6da Noemvrie - Fevruarie, se aduna la not in tera.
154 milimetri de apa ; o asemenea cantitate, fats cu anotimpul, este
negreOt mai mull decat suficienta pentru a asigura buna desvoltare
a recoltelor spre a deveni destul de vigurOse, pentru a puto Wept&
ploile de prima-vara.
In 1899 recoltele in intervalul Noemvrie - Fevruarie ail putut sa aibl
numai 54 (2) milimetri de apa, adeca d'abia a treia parte din reserva

(1) Acestti valore norrnalri este dedusa din studiul nostru Regimul pluviometric
al Romania, care este beset pe observatiunile ultimilor 15 ani, de la 1884 la 1898..
(2) 4 mm in Noemvrie 98, 21 mm in Decemvrie 98, 21 mm in lanuarie 1899 $i
18 mm in Fevruarie 1899.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATERIALE PENTRII cLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 121

obicinuita. Daca se tine Inca socotela de faptul el intrega perioda de

la Noemvrie 98 la Fevruarie 99 a fost mai caldur6sA ca de obiceifi,
qi ca in luna Aprilie ail fost cate-va chile excesiv de caldur6se, se 'Ate
lesne deduce ca, inteadever, solul in prima-vara se gasia in conditi-
uni inferiore, pentru ca vegetatiunea sä prospere. AcOsta stare s'a mai
agravat Inca §i prin lipsa de ploe in cursul lunilor Aprilie, Maiil §i
Iunie (1).
Daca se considers in parte fiecare din cele 10 luni, cari au compus
epoca secet6sa de la Septemvrie 1898 la Iunie 1899, se gasesce ca, si
in all ani, aceleasi luni ail fost Inca si mai secet6se ca acum, sail cel
putin tot atat de secet6se (2). Ceea-ce insa a Mout ca seceta din anul
1899 sä fie f6rte mult simtita este acest concurs de circumstance care
a adunat la un loc mai multe luni, mai mult sail mai putin lipsite de
plot, pentru a forma o peri6da forte' lungs cu un total relativ mic de
precipitatiuni atmosferice.
Ore acest concurs de circumstance defavorabile agriculturil nostre
sä se fi produs acum pentru intaia bra in Romania ?
Respundem da, in regiunea Bucurescilor in ultima perioda de 33
de ant de cand se fac acs observatiuni udometrice. Adauggm insa
cs acesta periOda este prea scurta pentru a se puts cun6sce, in a-
manuntele sale, regimul ploios. Este insa probabil ca §i alt-cand-va s'ai1
produs secete anal6ge cu cea d'acum.
Intr'adev6r, din chiar observatiunile de pl6e ce posedam din ultimii
33 de ani pentru Bucuresci, gasim cate-va periOde fOrte lungi secet6se.
Din August 1873 pand in Aprilie 1874, adeca in curs de 9 luni nu
s'a adunat decat jumatate apr6pe din cantitatea normala de p16e.
In lunile Octomvrie §i Decemvrie din Acosta perioda n'a cadut nici o
picatura de apa ; in schimb luna Maiii a fost ploi6sa.
Primele 7 luni ale anului 1887 ail fost forte secetOse: in cursul for
s'a adunat d'abia 175 mm, pe cand valOrea normala este de 372 mm.
In 1897 soceta, inceputa in August, a durat pans la inceputul lui
Fevruarie 1898. In ac6sta lungs periOda de 6 luni nu s'a adunat de-
cat 90 milimetri de apa in loc de 250 mm, cat este val6rea normala.
Pentru a se lamuri $i mai bine Inca cantitatea de apa ce a cadut la
Bucuresci in cele 10 luni cari formezd periOda secet6sa din 1898 $i

(1) In 1899 s'aft adunat in aceste 3 luni 99 mm de apa, pe and in mijlociu s'aduna
218 mm.
(2) A se vede nota mea Seceta din Romania, publicata in Gazeta Sateanului,
No. 8 din 1899.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
122 ST. C. IIEPITES

1899, dam aci cantitatile reale de pl6e ce s'ail adunat in fie-care lung
in comparatiune cu. valorile normale deduse din 33 de ani do obser-
v atiuni:
Cantitatl de ap5 in mm
Norma le In 1898 sail 1899
Septemvrie 42.5 9.3 1898
Octomvrie 33.2 25 5 D

Nom vrie 46.5 0.6 1

Deceinvrie 44.1 21.3 1
Ianuarie 30 8 11.6 1899
Fevruarie 27.3 14 4 1
Martie 42.3 28.6 D

Aprilie 51.0 8.6 n

Maize 62.6 8.7 D

Iunie . 84 5 46.8 ))

Total . 464 8 175.4

Del in prima jumatate a anului 1899 precipitatiunile atmosferice

eau fost decat in cantitati forte mid comparativ cu acele ce cad Intr'un
an normal, totusi ploile urmate Intr'un mod neobicinuit in a doua sa
jumatate au Mout ca acest an, luat in intregul sou, O. nu 1)60 fi
considerat printre col mai secetosi. Dupa anul 1897, cel mai ploios
din IntrOga peri6da de 33 de ani, de cand au Inceput a se face ob-
servatiuni udometrice in tell la noi, au urmat doi ani secetosi.
So sole ca caracterul dinstinctiv al anului 1897 a fost o peri6da plo-
i6sa, care a Imbratisat numai intervalul de la Aprilie la Iunie inclusiv,
cand produs teribilele inundatiuni in memoria Inca a fie-carui
cetitor. Ac6sta peri6da a fost urmata de o alta destul de secet6sa,
care a cuprins atat t6mna cat si primel6 dou6 luni din erna urmatore.
Anul ce a urmat 1898 trebue socotit printre cel putini secetosi. Pe-
ri6da Maize-August a fost mai ploi6sa ca de obiceil In schimb insa ulti-
mele patru luni ale acestui an ail fost forte secet6se §i seceta s'a conti-
nuat, dupd cum s'a spus, si in primele 6 luni ale anului 1899.
Cantitatea de apa obtinuta in cursul acestui din urma an este de
527 mm, pe cand val6rea mijlocie, dedusa din -ultimii 15 ani pentru
Romania, este de 608 mm. Apa obtinuta in primele 6 luni ale anului
a dat d'abia un total de 186 mm, pe cand val6rea mijlocie pentru acest
interval este de 325 mm. In peri6da de la Iulie la finele anului s'ai1
obtinut din contra 341 mm in loc de 283 mm, cat este Intr'un an mij-
locitl. Este demn de observat faptul ca din acesti 341 mm, 235 s'ail
adunat numai In cursul color trei luni Iulie, August si Septemvrie,
carT, Intr'un an mijlociil, nu del In total decat 147 mm.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATERIALE PENTRII CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 123

Dupd altitudinea statiunilor, cantitatile anuale de ploe au avut ur-

mat6rele valori, earl au fost puse fats 'n fata cu valorile mijlocii co-
respundetore din perioda 1884/98.
1884/98 1899
505 mm 435 mm pentru altitudini mai midi de 100 m ;
589 * 516 * , , cuprinse intro 'co §i zoo m ;
672 * 586 1 , * * * 200 §i. 500 m ;
878 a 829 a s a mai marl de 500 m.
Ca in tot-deuna vara a fost anotimpul cel mai ploios ; apa adunata
in acest anotimp intrece putin valorea mijlocie ; din ultimii 9 ani,
numai vara din 1897 a fost mai ploiosa ca acuma; verile din 1892
si 1898 ail avut aprOpe aceleasi cantitati de ploe ca si vara din 1899.
Tote cele-lalte anotimpuri au fost mai secetose ca inteun an mijlo-
ell In deosebi erna a fost fOrte secetosa, dupti cum resulta din ur-
matOrele cifre. Pentru comparatiune s'ail Inscris si valorile mijlocii
deduse din periOda 1884/98:
1899 1884/98
Erna 5o mm III mm
Prima-vara . . . . 105 , 163
Vara 214 203
*
Tomna 93 * 131
Nici odatd in ultimii 9 ani, de cand facem studiul ploii in Romania,
6rna §i prim5-vara nu ail fost atat de secetose ca acum; in ceea-ce pri-
vesce tomna, deli a fost i dinsa mai secetosa decat intr'un an mij-
local, am avut insa mai multe Winne in ultimii 9 ani, mai secetOse
ca acum.
Lunile Julie, August, Septeinvrie Decemvrie au fost forte ploiose.
§i
Nici odata, in cursul ultimilor 9 ani, aceste luni nail fost atat de plo-
lose ca acum. Cantitatile de plOe adunate in fie-care dinteinsele intrec
cu mult valorile mijlocii. Cele-lalte 8 lung ail fost tote secetOse si unele
dinteinsele chiar forte secetose. Singura luna Martie a dat o cantitate
de ploe care a intrecut putin valOrea mijlocie. Pentru cele-lalte, di-
ferintele de la valorile mijlocii sunt destul de importante, dupa cum
resulta din comparatiunea urmatorelor cifre :
1899 1884/98
Ianuarie 21 mm 37 mm
Fevruarie 18 30
Martie 48 * 40
186 325
Aprilie 17 * 56
Maui]. 40 * 67
Iunie 42 * 4

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
124 ST. C. HEPITES

Iulie 78 mm (66 mm
August 235 t 94 ), 147 42
Septemvrie. 63 = 39
Octomvrie .
Noemvrie .
Decemvrie
....'
. .
30 / 1812
76
s
*
*
92 { 49
43
44
Dace seceta de la incepu$ul acestul an determine caracterul old,
nu mai putin caracteristica este $i abundenta ploilor in cele trei luni
Iulie-Septemvrie, in earl Wad strins 235 mm, pe cats vreme valorea
mijlocie pentru acosta periOdA nu este decat de 147 mm. Acosta pe-
riada ploiOsa a fost urmata do dou6 luni cu fOrte putine precipita-
tiuni atmosferice, cari au fost abundente in luna Decemvrie, cand s'a
strins aprOpe o indoita cantitate de ape ca intr'un an mijlociii.
Luna Septemvrie care, do obiceiti la not in tell, este dintre cele mai
secetbse, in anul acesta a fost forte ploiOsa ; nici °data in cursul color
din urma 9 ani nu am avut o lund Septemvrie cu precipitatiuni atmos-
ferice atat de abondente. Des1 totalul ploil din cursul acestei luni a fost
de douo on mai mare ca valOrea mijlocie, nu s'a produs nici o inun-
datiune, dupe cum s'a intimplat in Austria, din causa marilor cantitati
de plde ce au caclut in intervalul de la 8 la 24 Septemvrie 1899 (1).
In resumat, anul 1899 in Romania a avut 8 luni secet6se si 4 ploiose.
2. Repartitiunea pe districte. Pe cele trei marl subimpartiri terito-
riale ale Romaniei, Muntenia a primit in 1899 cea mai mare cantitate
de ape, 591 mm, in al doilea rind vine Moldova, unde sail strins
471 mm, si in fine Dobrogea, care n'a avut decat 345 milimetri de ape.
Ca in tot-deauna Oltenia a primit o cantitate de ape mai mare ca res-
tul Munteniei: 640 mm pentru Oltenia si 570 mm pentru Romania Mare.
Cifrele urmat6re arata cantitatile anuale de ploe in 1899, pe marile
subimpartiri teritoriale, in comparatiune cu valorile mijlocil si cu cele
corespuncletore la eel trei ani precedenti:
1884/98 1890 1897 1898 1899
Oltenia . . . . 752 mm 594 mm 912 min 596 mm 64o mm
Romania-Mare . 616 458 883 536 * 57o
Muntenia. . . . 656 498 . 891 * 552 591 *
Dobrogea. . . . 508 . 279 * 605 342 345 *
Moldova.. . . 554 435 * 811 482 475
Pretutindeni in 1899 precipitatiunile atmosferice au fost inferi6re
cantitatilor mijlocii ale fie -cares subimpartiri teritoriale.
In marea majoritate a districtelor, cantitatile de ploe din cursul
(1) A se vede splendida publicatiune a Serviciului hidrografic al Austriei: Die
Hochwasserkatastrophe des cTahros 1$99 im Osterreic4iscken Donaugebiele.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATERIALE PENTRU CLIMATOLOGIA ROMANIA XIV 125

anului 1899 ail fost inferidre valorilor mijlocii. Singurul district Olt
a primit ce-va mai multd ploe decat valOrea sa mijlocie. In districtele
Gorj, Arges, Buzeil, Neamt, Mein §i Suceva a cacint aprope tot atata
apa ca Si intr'un an mijlociii. inteunele districte, deficitul fats cu un
asemenea an a fost forte important. Ast-fel Vilcea, Muscelul, Constanta,
Tecuciul Si Tutova au primit aprope cu 20 °A mai puttna apd ca
intr'un an mijlocid.
In Tab. 1 ce urmdza s'a indicat, pentru fie-care district In parte,
cantitatea anuald do p160 ce a cdclut In 1899, precum 91 valorile pe
anotimpuri. Pentru comparatiune s'ati indicat 9i valorile corespund6-
tore din periOdele 1884/98:
Tab. 1.
PRECIPITATIUNI ATMOSFERICE IN mm
ANUALE ANOTIMPURI
DISTRICTE Erna Vara
Prima-vary T 6 in n a
84/98 1899
84/98 1899 84/98 1899 84/98 1899 84/98 1899
. 2 3 4 5 6 7 8 9 TO IT

Mehedinti. . . 774 639 154 47 238 218 189 i86 193 87

Gorj. 888 86o 165 85 249 291 244 210 230 141
Dolj 620 530 141 37 178 107 162 225 139 8,
Vilcea . . . . 908 729 195 57 248 211 258 230 207 I18
Romanatl . . 569 525 116 43 163 72 154 279 136 88
Olt 553 571 124 57 149 91 158 271 122 95
Arge . . . . . 761 761 141 58 190 189 245 271 185 132
Muscel. . . . 8o8 733 134 54 199 18r 279 254 196 131
Teleorman. . . 546 5o8 103 54 146 49 177 266 120 92
Vlaea 554 518 109 47 138 62 190 274 117 79
Dimbovita . . 756 710 135 42 196 160 249 27o 176 116
Prahova . . . 744 693 136 32 190 17o 268 z65 150 101
Buzeil . . . . . 523 523 93 38 135 79 196 225 99 7o
Ilfov . . . . 540 sob 99 51 140 59 182 257 119 86
Ialomita . . . 487 454 94 46 123 55 177 212 93 85
Constanta . . . 519 331 103 43 122 44 178 140 ,16 64
Tulcea. . . . . 509 364 93 36 128 70 167 147 121 67
Braila. . . . . 519 413 92 3o 123 49 215 184 89 96
Rimnicu-Sarat. 584 455 121 39 162 70 183 166 118 69
Putna . . . . . 633 501 106 45 178 63 224 197 125 89
Tecucia. . . . 532 382 no 40 144 57 177 145 105 68
Covurluiti . . . 510 408 Ho 51 139 70 167 147 94 8z
Tutova . . . . 5o1 448 91 52 151 75 169 189 90 72
Bacau . . . . . 565 533 78 56 150 99 231 237 job 89
Neamt . . . . 791 781 105 64 207 169 310 351 169 15o
Roman . . . . 471 415 76 46 128 82 177 170 90 86
Vasluit . . . . 520 406 96 59 143 73 175 169 ,o6 74
Fillciu . . . 460 458 87 68 116 86 165 170 92 95
Iasi. . . . 493 38o 72 44 143 8, 176 ,66 102 69
SlleeVa . . . . 627 604 88 66 161 145 255 253 123 120
Botoaani. . 495 405 70 58 133 88 190 128 102 118
DOT0110itl , . . 521 398 77 53 138 82 zoo 160 100 92

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
126 ST. C. HEPITES

Ploile cele mai multe au fost, ca 'n tot-deauna, in regiunea munt6s6

§i in cea delur6sa. Districtole munt6se de la Mehedinti la Prahova
§i districtul Neamt din Moldova ail avut cele mai marl cantitati mijlocil
de pl6e cuprinse intre 700 §i 800 mm, ajungend la 860 mm in Gorj.
Urm6za apoi introga parte de campie a Muntenia (afara de judetele
Ialomita, Braila §i R. Sarat) §i cea delur6s5 §i munt6sa a Moldovei cu
cantitati de apa de la 500 la 700 mm. Districtele Tecuchi, Iagi §iDorohoiii,
precum §i cele din Dobrogea, au avut mai putind pl6e ca 400 mm ;
districtul Constanta, care a fost eel mai sarac In precipitatiuni atmos-
ferice, n'a primit decat 331 mm.
Pe N. I, care insotesce acesta notita, s'a represintat repartitiunea mij-
locie anuala a ploii pe districte in 1899 ; pe PI. II s'a aratat repartiti-
unea sa pe anotimpuri, iar pe P1. III V repartitiunea ploii pe fie-
care din lunile anului 1899.
Cea mai multa apa a cadut la Topesci in Gorj, unde s'a adunat, in
tot cursul anului, 1.483 mm ; afard de acesta, cantitati de apa mai marl.
ca 1.000 mm all fost masurate la Dedulesci-Vardari (Argeq), Nuc§6ra
(Muscel), Besdedu §i Marginenca (Dimbovita), Bu§teni (Prahova), in
fine la Bicaz, Bistrici6ra §i Pipirig (Neamt).
In multe localitati din partea de jos a Moldova 9i mat cu gma din
Dobrogea, s'ail obtinut cantitati anuale de plbe mai mid ca 300 mm.
La Mangalia s'a.ft strins numal 201 mm in tot cursul anului ; acesta
este cea mai mica cantitate de p16e ce a cadut intr'o localitate din
Romania in anul 1899. Se scie ca tot in Mangalia precipitatiunile at-
mosferice din tot cursul anului 1896 n'ail fost decal de 164 mm (1).
3. Repartitiunea pe basenuri. Ca in tot-deauna basenul Jiului a pri-
mit cea mai multa cantitate de precipitatiuni atmosferice. Urmatorele
mire daii, in comparatiune cu valorile corespuncOtOre din precedentii
trel ani, cantitAtile anuale de p16e din fie-care basen:
1896 1897 1898 1899
1 Direct in Dunfire, 368 mm 643 mm 453 mm 434 mm
2. Riurile mid intre granit6 gi . . . 548 732 513 55!
3. Jiul. 66o y 1020 670 751
4. Oltul 516 * 965 568 0 675
6. Riurile mid intre Olt Qi Arglq . . . . 390 835 * 521 538
6. Arget3u1 . 562 953' , 577 , 613
7. Ialomita 475 S 879 537 * 583 ,
8. CalmAfuiul 317 678 * 429 451

(1) Seca(' in Dobrogea in 1896, publicata in Analale Academies Romane, torn.

XVIII, Mem. Sect. sciintif., p. 47.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATER/ALE PENT= CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 127

1896 1897 1898 1899

9. Siretul 465 mm 888 mm 520 mm 5o6 mm
40. Prutul 398 * 693 423 1. 378
11. Direct in Mare 270 , 598 , 3116 , 321

Cantitatile lunare ale precipitatiunil atmosferice, in fie-care din aceste

basenuri principale cat §i in tale secundare contopite intr'acestea, se
gasesc in partea 4-a din vol. XV din Analele Institutului, Meteorolo-
gic al Romania, acum sub press.
4. Maximum de apa into) 41. Cea mai mare cantitate de apa ce s'a
strins in curs de 24 de ore in 1899 a fost de 117.7 mm la Viziru
(Braila) in diva de 13 Septemvrie. Cantitati insemnate de ploe intr'un
asemenea interval ail mai cadut la Studina (Romanati) 117.0 mm la
18 August, 101.4 mm la Balteni (Olt) la 24 August §i 101.3 mm la
Celaru (Romanati) la 23 August.
Se scie ca 'n alts ani cantitatile de plOe ce salt strins in curs de
24 de ore ail fost mult mai marl. A se vedo Primele valori" normale
ale ploil in Romania, precum §i Regimul pluviometric al Romania.
PlOia caduta la Viziru (Braila) in ()ilia de 13 Septemvrie, de la
17h.35n1 pans la 2211, merits o mentiune specials, nu pentru enorme can-
titati ce ar fi cadut in 24 de ore, dar pentru ca totalul de 117.7 mm
de apa s'a adunat intr'un interval de 41h ore. 0 asemenea cantitate
de apa, intr'un interval a§a de scurt, ravine la 0.44 mm pe minut, ceea-
ce este forte mult pentru o a§a lungs durata (1).
Cantitati de apa intro 50 §i 80 mm in 24 ore au cacjut in mare parte
a localitatilor din Ora la 13 §i 24 August, la 11 §i 12 Septemvrie, pro -
cum §i la 16 §i 17 Decemvrie. In aceste douo din urma tile, din causa
abundentii ploilor §i a topiril zapecjii, riurile Buz611, Ialomita §i Pra-
hova ail debordat inundand mai multe sate din districtele Braila,
Buziiil §i Ialomita. Terasamentele liniilor ferate au fost rupte in mai
multe locuri.
5. pile de plOe. Considerand ca di de plOe aceea in care s'a strins cel
putin un milimetru de apa din on -co fel de hidometeor, num'orul mijlociu
al dilelor de plOe in Romania, in 1899, a fost de 64, prin urmare
aprOpe tot atat de putine ca §i 'n anii 1894, 1896 §i 1898 din ultimul
decenil Repartitiunea mijlocie a dilelor de p160 pe districts este
data in urmatOrea tabela :

(1) A se vede note mea Rupere de nori la Cara-Omer in Dobrogea, presintata

Academies in edinta de la 27 Octomvrie 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
128 ST. C. ITEMTES

Mehedinti . . . 60 Teleorman .. . 6o Tulcea .. . . . 53 Neamt 97

Gorj. 76 Vlasca 55 Braila 52 Roman . . . 64
Do lj . 53 Dimbovita . . 75 Rimnicu-Satat. 58 Vas lulu . . . . 66
Vilcea 72 Prahova . . 75 Putna 63 Falciu . . . 58
Romanati . . 52 Buzeii 62 Tecuciii . 53 Iasi 62
Olt 58 Ilfov 58 Covurlufil . . . 59 Suceva . . . 96
Arges 72 Ialomita . . . . 52 Tutova . . . . 56 Botosani . . . . 75
Muscel . 77 Constanta . . . 45 Bacail . . . . 8o Dorohoiii . . . 68

In districtul Neamt ail fost in mijlociil 97 de cjile de ploe i cu una

mai putin in Suceva, pe cand in districtul Constanta nu au fost de-
cat 45 cjile de pl6e.
Ca $i in anul trecut, tot la Pipirig (Neamt) ail fost cele mai multe
chile cu ploe, 143; yin apoi Taslail cu 118, Piatra,-Neamt §i Falticeni cu
113, Bistriciora (Neamt) si Sinaia cate 106, Petrosita (Dimbovita) 105,
Besdedu (Dimbovita) 104, Busteni (Prahova) 103 $i Campulung 100.
Pretutindeni aiurea numerul cjilelor de plOe a fost mai mic ca 100,
pentru a se cobori la 21 la Mangalia, pe malul Maril.
Dupd altitudinea statiunilor, cjilele de ploe au fost in mijlociil ur-
matOrele
53 pentru altitudini mai mid de too m;
63 , D cuprinse intre too §.i 200 111 ;
74 D D a D 200 ySl 500 m ;
86 D D mai marl de 50o m;
De rindul acesta Moldova a avut cel mai mare flumer de chile de
ploe in cursul anului, 71, Muntenia vine in al doilea rind cu 63 si
in fine Dobrogea numai cu 47.
Pe Pl. VI, care insotesce acesta lucrare, s'a represintat repartitiu-
nea anuala pe districte a cjilelor de plde.
In cursul anului 1899 a fost, fata cu anul precedent, in mijlociu, un
numer indoit de Bile in care a nins, 18 in loc de 9. Dintr'aceste 18
dile de ninsore, 6 ail fost in Decemvrie $i 5 in Martie. Po marile di-
visiuni teritoriale ail fost in mijlociti 23 vile de ninsOre in Moldova,
15 in Muntenia si 12 in Dobrogea. Aceste chile sunt cuprinse in nu-
merul cjilelor de p. 16e intr'atat cat ele au procurat eel puffin un mili-
metru de apa. In districtul Braila nu au fost decat 11 dile de nin-
sore, pe cand in Suceva au fost in mijlociil 34 si 31 in Neamt; la Gura-
Boului, in Olt, a nins in 3 chile $i in 4 la Draganesci in acelasi dis-
trict. La Taslail (Neamt) a nins in 50 de dile si in 49 la BroscenT (Su-
ceva).
6. Repartitiunea zape4ii. Grosimea mijlocie a stratului de zapada ce
a cacjut la fata pamintului in 1899 a fost de 87 do centimetri, valbre

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATERIALE P/INTRII CLIMATOLOGIA ROMANIEL XIV 129

tocmai egala cu mijiocia grosimii straturilor de zapada din cursul

ultimilor 9 an!. Cea mai abundenta zapada a cadut in Decemvrie cand,
deli insotita de viscol mare si depusa in gramedi pe la adaposturi,
totusi a fost pretutindeni in grosimi de 20 la 30 cm. In multe localitati
grosimea stratului de zapada a trecut de un metru; in Sucova gro-
simea sa mijlocie a fost de 145 cm si numal de 44 in Braila $i Tulcea
Viscolul de la 8 la 11 si cei de la 18 Decemvrie au intrerupt circu-
latiunea trenurilor mai in tote Muntenia, din causa ingramadirii za-
pedii.
Solul a fost acoperit de zapada in mijlociil in 34 de file si anume
40 dile in Moldova, 32 in Muntenia $i 18 in Dobrogea. Zapada din
primele luni ale anului, fiind in mica cantitate, s'a topit in scurt timp.
Cea mai lungs periods cu solul acoperit cu zapada a fost in ultima
luna a anului cand, aprope in tote tera, zapada s'a mentinut in tot cur-
sul ultimelor sale dou6 decade: transporturile, in cele mai multe vile
din aceste decade, s'ail facut cu saniile. Cele mai multe chile dintr'o
luny cu solul acoperit cu zapada a fost de 17, in Decemvrie.
7. Starea Duni WI. La inceputul anului riurile mid* si lacurile erail
Inghetate ; ele desghetat repede la mijlocul lunii; unele dintr'in-
sele s'ati prins din noil in ultima decada din Fevruarie. Pe Dunare
curgeail mid sloi de ghota, cari nu impedicail navigatiunea, decat in
mod exceptional; acesta stare s'a continuat in lunile de erns de la
inceputul anului, in care timp marele nostru fluviA n'a fost de loc
prins. Din cause frigului de la 7 la 9 Martie, unele riuri si lacuri mid
au inghetat, insa gheta s'a topit imediat. Sub influenta epocelor ge-
rose din cursul lunii Decemvrie si mai ales a frigului din ultima sa
decada, tote riurile si lacurile ail inghetat. Pe Dunare ail curs slot
marl de la 18 inainte. La 21 Decemvrie tots partea fluviului de la
Hirsova in jos a inghetat; de la Hirsova la Zimnicea a inghetat intro
23 si 26, iar de la Zimnicea in sus pana. la Virciorova gheturile nu
erail oprite decat pe unele locuri. Acosta stare a Dunaril s'a men-
tinut pans la finele anului. De la Zimnicea la Sulina, transporturile,
in majoritatea porturilor, se faceatt pe ghtlta cu carutele sau cu pi-
ciorul.
Nivelul Dunarii a fost in mijlociu cu 42 cm. mai coborit ca valOre
normala. In partea de jos a fluviului, apele cele mai scadute ail fost
in Ianuarie ; la Corabia si Severin in Decemvrie. Apele cele mai inalte
au avut loc in Iunie. In urma ploilor din Septemvrie, cari au produs
grozave inundatiuni in Austria, apele Dunaril au crescut la not forte
mult in a doua jumatate din Septemvrie $i in Octomvrie, asa ca in
.elnalele A. R. Tom. XXIII. Memoriile Seq. Sciffififiee 9

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
130 ST. C. REPITES

acesta din urma hind nivelul fluviului se apropie de acela al lunil

Iunie.
8. Perl6de de seceta. Uscaciunea, inceputa in ultima jumatate din
August 1898 $i in unele.parti chiar din Julie, a continuat in primele
cinci sau chiar sOse luni din anul 1899. Pe alocuri nice luna Iu lie n'a
fost ploi6sa, asa ca peri6da de uscaciune (1) s'a intins pana in August.
Ast-fel :
La Mangalia, pe malul Marl, in curs de 419 dile sail aprOpe 14 luni,
de la 16 Iunie 1898 pana la 8 August 1899, s'a adunat, in 14 dile cu
precipitatiuni apreciabile la udometru, un total de apt numai de
146.0 mm ; la Stelnica (Ialomita) intr'un interval de 403 dile, de la
15 Iulie 1898 pana la 21 August 1899, s'ag strins numai 142.6 mm de
apa in 32 de dile de precipitatiuni atmosferice apreciabile la udometru ;
la Dorobantu (Teleorman) uscaciunea inceputA la 18 Iulie 1898 a luat
sfirsit la 21 August 1899 ; in acest interval de 400 de dile s'ail strins
la udometru 172.8 mm de apa in 25 de dile.
In marea majoritate a localitAtilor, uscaciunea din acesta epoca a
avut o lungime de 250 de dile. Chiar la Sinaia perioda de uscaciune
a fost de 158 de dile, de la 23 Octomvrie 1898 pana la 19 Martie 1899,
in care interval de 5 luny nu s'au strins decat 47 mm de apa.
0 alta periOda de uscaciune s'a intins din a doua jumatate a lui
Septemvrie 1899 pana in prima jumatate din Decemvrie. Cea mai lunga
periOda de uscaciune din acesta epoca a anului a fost de 105 lile in
urmatOrele localitAti
La Brustur6sa (Baca-a) de la 28 August pana la 10 Decemvrie, in
care interval s'ail strins numai 17.0 mm de apa in 6 vile; la Stelnica
(Ialomita) de la 26 August la 6 Decemvrie, cand salt strins 26 mm in
7 dile, la Dabuleni (Romanati) de la 25 August, cand s'ail strins
44 mm in 7 dile.
La Mangalia perioda de uscaciune a fost de 104 dile de la 27 Au-
gust la 8 Decemvrie, cand s'ail strins d'abia. 6.8 mm de apa intro
singura di.
Cu tote ca in cursul anului 1899, si mai ales in prima sa jumatate,
lipsa precipitatiunilor atmosferice a fost forte mult simtita, periodele
do seceta nu au fost atat de lungi ca in anul precedent.
Vom indica aci cele mai lungi periOde de seceta ce au avut loc

(1) Definitiunile periodei de uscaciune §i a periodei de seceta ail fost date in pre-
cedentele nostre lucrari asupra acestui subiect. A se vede No. XI din Materiale
pentru Climatologia Romdniel.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MATERIALE PENTRU CLIMATOLOGIA ROMANIEI, XIV 131

mai intaiii in epoca de uscaciune de la inceputul anului §i apoi in acea

de la finele seii.
La Tusla (Constanta) n'a cadut nici cea mai mica cantitate de plc%
in curs de 76 de chile cuprinse intro 12 Aprilie *i 26 Iunie ; la Doro-
bantu (Teleorman) 73 chile intro 27 Aprilie i 8 Iulie ail fost lipsite
cu totul de plOe ; la Mangalia (Constanta) seceta a durat 70 de chile
de la 31 Martie pand la 8 Iunie.
Tot in acesta din urma localitate a mai fost o periOda de 85 de
dile in care n'a cadut nici cea mai mica cantitate de plOe ; acesta s'a
intimplat de la 15 Septemvrie pans la 8 Decemvrie. La Campina (Pra-
hova) perioda de seceta a fost de 73 de chile, de la 27 Septemvrie la
8 Decemvrie; la Balta (Mehedinti) ea a cuprins 59 de dile, de la 19
Septemvrie panel la 16 Noemvrie; la Golescii Badi (Muscel) ea a fost
de 58 de chile, de la 13 Septemvrie pans la 9 Noemvrie; in fine la TA-
madat-Dirvari (Ilfov) i la Stelnica (Ialomita) seceta a tinut cate
55 de chile, intro 16 Septemvrie i 9 Noemvrie. Pretutindeni aiurea pe-
riOdele de seceta de la finele anului 1899 ail fost mai scurte de 55
de chile.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
if
liniaturi

C
1
Ifs
MMMMM 3
MOM 11111
111.11 I
O WOMI
1111111 111
N MI 0
RF,PARTITIIINEA IMO
U MW lillilil A PLOI 1
11
1
I
11 1
1
Mel putin de 300 mm
PE DISTRICTE 0
111 11 301-400
II

8 8 8 11111 II ill 3
11!IIILI:1111
LLif
C 4D1-600
-'-- 011010 501-610
1111111111111111
111:111111110111111111;11111°111111111111111111Irrilli
=4. lie
1
A
III
eitimilw 1.* 601-700
ode
I
Numdrul gi
701-830
1. 164...41' 9. Moorman \11111/
2. God 10. Flairca 18. Braila pests 800
.m,
3. Do tj 11. Dimboodta 19. R.-Sdrat ..1.
27. 1111111111111iiiiIP11;47j*---Alk
iliprqr. AI' I .
1
4.. Valera 12. Praha. 20. Pled. 28. I.1
MM./
AB
0. Ramona 11 18. Bar. 21. Traucti 29. 10g4 __I
I
1
r 11,
.....
M mom i
8. Olt 14. Rfor 22. .. .. BrIM
..mn...
........ MMMMM
I
7. 4r9. 15. laiondla 23.
\1
B
INEWIFWE MEM MN MII
Mama En
6

www.dacoromanica.ro
UM MU 1111
8. Mused 18. Comtanta 24. MMIIMIMMEM MEXO io..1:1:11" )
rm.
II

www.digibuc.ro
liar MMMMMM al\
111
WM
1
'
111 11/11111111111111 11191M
..11:\
MMMMMMMMM 'AL
il!IIIIIIIII li 14111
J

I
Ur" 1
oilie,
REF-. Pm M
I ..1..mmmmmmmmm no :::i,
z
ort

?II 11
kIIIIIIIIIIIIII!IIIIIIIIIL(11110111
111111111111111111111111111/11
011111 1/1011111 I

::::::;:rtl
,11 sum ::::15%,1
41111M:MnifiritIMM
1 m

A.;\
141111111 0111,1110110011 Ifi)
2 q144 ag l'IMI'lwiluill'Ile
0 4 04 I, rTy hm coa a; al
IS a; os cg ctici
'.441110111110111101 II
III

10,1111
iiimunirdiliiiir
CNINNNOiftftft , il rar.. mmmm , i
011111111p

22MIZELIEZELE
ffillii 1-= mm "migica:Fs;
0 V
0 pit 13

111 V
mhommuffird:::==t
iill
sonmamar,
11"4.1)e'"T1210
-34sE01 111111 inur-onud shoon
111111:1111111111::=MIME
g 4 ;xi
0 V b:os a; ci ai 03 .4 illummumor ---- ___ mmm
,1 .inumnummumr ,.
a.
V
E
d
I AIIIIII:=1,11111=111111f
Inn ....=,, il
g kit
e *e ett 1::
U HI
Ull
111
go E
Anode?. A. 8.-Tom. Sec
1 El
Et4)41:trt14-44.1:d
it a -1111,,11 410.! 111
150111111101111;0,71,1r:

mmMMM
=
Ello\,
- '''''''''
*4 0i 0i ..a1 III lily j'illmor
1.1 1.1 1.1 0 iiii I'll l'ilJiih ii I
11011.. Id
II
!III III \771+.' III /
4111
11111111 'II IIIIIIIIIII III
11
I II 111111:1 '.III,'
co
dg
34.
lid
ill'Ilild1111111111111111111
'
L'eN1,1j11jillilil I/ 'I
?Ill 11111_
--
JIIIIIL
Ee
P4
ci 03 -al ti t4 03
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 s n. .PI.

IARNA REPARTITIUNEA PLOII PE ANOTIMPURI PRIMA VARA

,f

ll 16

11,

Scara liniaturci
32 Ar / 21 50 mm
To:51%1NA
VARA
=_== 51-100
101-150

151-200 7,

(7-.---
Illare=
A7211i1Fr
201-250
'F
...gailkirja

''''''
251-300
.. "'. 6Cre= , ,t. ,,,,,,,
peste'300
-.

44
"0:1=7.
1rOlgsrm .'',

Analele A. R.Tum. XXIILMe,moriile Sect. Sciintifice. INIMTIRIJI. OE Mil OPIAPiel CAR 0 L G45e1 L 9 %MU 11.1141.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.

REPARTITIENEA Ulna A PL011

IANUARIE I 'Tr(
PE

1
11M-IWeriri

:\
ta
I I ,

l
;

N.
0
N.

co
it
Scam
1 10 mm
"cf
MARTIN tics
73
0 26-60 0
SEES. 1 1,1
. 01111
1 1
fi.-
).
111111

www.digibuc.ro
L 11111
As:. gr Litill'ill
414 slimpe.
:. hi

www.dacoromanica.ro
iiii )L
I i 113,111. 9'"
I l 'cl2
1
lc :I :
1111)1'14 Le L
cr, 0 0 cn
illiii.IiIIIIIIi 0, o
V V V
:o
IIII'
11111111111;111111111111111Mitik-
6.8.

illir ill'°I:ID.
1
Iii
11 it)
i.
iiiiVilil
!WI
ill

g Analele A. Sect. Scuntitiee.

1
11 1110e\

1
\7
17V:i 0
!----

r
n

11
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 7r J
--------fr ''' y
N
'N.
c. Se ...'............- ''- "11

E-i
4sYk..4;--Ude ,.,
ci)
Al
CD
0
-.4
..osa
BR 71 .0

.1
O
a.
iiii ii,
!M;TI1P
I),iI Iii"Sili(1/1
r
,
In; 1
1
3

I ,1111011111
I.
001 tolti

I II
III
11111ifri

No Hp '1'

111111111 IlU

1
4-1 /roll

..... A A
5 A
A
ZEE;

M) aA
1:3-4 0 0 I0
D
GV ti

marl ri
z 1=r;'WITTINMfi
CD
N y
=
amiati

=
marl

z .A

2 ==1=
otr, pal
pel
0
0cc Ea')
E4
01-1
4146:.
,-...
I

z = -1:111i:
1111111'
11111:tIlilill
OW
li. di:iiT
1 tt
'
'Ill ---,.z,
1
i UP.66
- =ii - A11
Th., "u
41 -1771
IIIIIIIII IIIIIII
1.64
III I'
°twill
41110011rillellilit
I

iliiii
1

11
II

II
114111 -Pli
ti ii, IIIIIIIIIIH'
11"13'1111i
11,r.III '17,11 I I IIIIiill lb), !Willi 1 ill'ililliiiikiiiilliiiIIIGq1

0 /WI
I I 1

1
,
1,11,110 III. illiiiipli,," ,a)
I
1181 11741
lic,,,I Hi' IIIII
1111111'1
d-
.1
iii,
., 1'1,141 111
111
1111 111,11111111,11111':1111
1'1
1111111

II III IIII;il' ,,
1*11 in 1

il 111c,ii io I'liilliniii
21 ii 1,1i
I I
li I I
' 1114114'
! 11111:1:::4114:*11 11,11

(III V
inmiiiidiiii; II IP' I I 101
'd1 .111, !iiiiielllY '" Il '111
f
1 iiii,111,1:,611111,1,1111,11,111',1

Iiiiillohirig
1
1 i I, I I

,Iih,,i,i,l,
ill,ccoll
,IIIII www.digibuc.ro I
1!!!!!!!:
1 1 1

1 1 iii ,n 1
1 1 1 ., '
1

www.dacoromanica.ro .11111i11111
11,', 111,11,Ill,iill'iilil'i''''lill'll'ill'iliiiiiill
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n. PI. V.

SEPTEMVRIE REPARTITIUNEA LUNAR), A PLOII OCTOMVRIE

PE DISTRICTE.

Scara liniaturil
2.

(:.) .7.:
1 10 mm
DECEMVRIE
NOEMVRIE 11-25
26 -50

51-57 x.

76-100

101-150
peste 150

Analele A. R.Toni. X.2i7I1.Memoriile Sect. Sciintifice.www.digibuc.ro I marrruTu DC MM. IIMAPICS CAROL Go III , eueuwYd.

www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PLOAIA IN ROMANIA IN 1899 st. n.
P1 VI.

r4
Scara umbrelor
NUMERUL ANUAL AL DILELOR DE PLOIE 40-- 50 dile
11111
II
CU CANTITATT > 1.0 mm. 51- 60
61- 70
!11,,, - 71- 80
MOMMIEWIPHIR
Num6rul numele districtelor. 81-- 90

91-100
1. Mehedintf 9. Teleorman Tulcea 25. Nemtu
2. Gorj 10. Vlapca 18. Braila 26. Roman paste 100
a Do lj 11. Dimbovita 19. R.-Setrat 27. Vasluf
4. Vdlcea
6. Romanati
6. Olt
12. Prahova
13. lima
14. Mow
20. Putna
21. Tecuci
22. Covurluf
28. Facia
29.146
30. Sue& a
I D" =Ir

!
7. Argef 16. Ialomita 23. Tutova 31. Botofanti 20
8. Memel 16. Constanta 24. Bacati 32. Dorohor

.
Punctele negre indica capitalele districtelor ===_
=_719_=
.M.1MI IMIM11
I IMMO=
=SIM
BM
.

.IMM11111IN
OM
IM MI IMIOM r
11 OIL

MIR .!IIMMIMIWIEMB
IMM !IMMO
=MINN
=MINE
IIMMINI1 IMMEMIIMM=NUMMI= MMMMMM
NM=
!MINN
IIIII
==11.M.M11
=MIMI MMMMMM =
11 - 1 NEWLIN
.

===
=MO

11=1 MIM =111 M=1111

EN MO Nom
MIMMMI11 rwmammemormwor mu
IMMINI IIMMI MM MOM MIMMU WINN. rillOMMLIMW MMI

M
11.
.1. -- M
MINIMM MOM MEM
MEMIN "1 111111MME
IMM
fillMIIM
Ml1VMMI
= MOM MMMMM MEN
1 ---- -
U NMMMONONIIMION
sm=1.51=111 =1MIMOVIMMIM11
IMMMM M1=1N111MMIM
.1ZIM,
INN
OIMMI
- -111.0,1111111 MMMMM
I
'ommumanuom
unnumplum
'woommum =Nov
--emommom
IMIM
NIMMIMI
NM=
- IMMO
111111
MOM= I
MOM/
- IMMO!! iMM
MEMMOMOOMMOMMI
-- =117MIIMINIMINNEMMIP
IIIIIIIIIIMINI
_-11111.
=IM EMI
mommormr,
MMEMIO^.111MEErr .."9:,
vi

===3_

CAR OL G6 L,
Analele A. R.-Tom. XXIII.-Memoriile Sect. Seiintifice. INMITUTUL CM ARIL OPIAFI

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
DIN PUBLICATIUNILE INSTITUTULUI METEOROLOGIC (1)
(A CINCEA NOTA)
a). Ana le, Toni. XIV.
DE

ST. C. HEPITES

,$edinia de la 19 lanuarie 1901.

Nici o modificare n'a fost facutd in impartirea materiilor cuprinse
in tomul XIV din Analele Institutului Meteorologic care, publicat
in cursul anului 1899, se raportezd, in cea mai mare parte, la lucrdrile
efectuate in anul 1898. Vom gasi deci intrinsul acelea0 4 pdrti, cari
compun un volum mare in-quarto de 810 pagini cu mai multe
figuri §i planuri.
Raportul adresat d-lui Ministru al Agriculturii asupra mersului Ser-
viciului Meteorologic in 1898, care formezd prima parte a volumului,
dupd o scurtd dare de soma asupra lucrdrilor Congresului interna-
tional de Idrologie, Climatologie §i Geologie medicaid, la care am luat
parte ca delegat al guvernului nostru, se ocupd mai intai cu lucrarile
primei intruniri la Strassburg a Comisiunii aeronautice internationale
§i apoi cu imbundtAtirile ce trebuesc aduse serviciului nostru.
Conferinta internationald meteorologicA intrunitd la Paris in Sep-
temvrie 1896, recunoscend in mod oficial marea importantd ce all ex-
perientele aeronautice pentru sciinta meteorologiei, a exprimat dorinta
ca ascensiuni sciintifice, fie cu balone-sonda, fie cu balOne cu 6meni,
sd se facd cat mai numer6se dupd nisce anumite norme. In acest stop
a instituit o Comisiune aeronautics internationald cu indatorirea de a
(1) Pentru anii anteriori sä se vada Analele Aeadeiniei Romcine, Desbaterile,
torn. XVIII, p. 25 si 79 ; tom, XIX, p. 69-83; torn. XXI, p 59-74 si torn XXII,
p. 75-9().

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
134 ST. C. HEPITE8

discuta resultatele experientelor executate pans in present §i de a

fixa organisatiunea §i metoda acelora ce se vor mai intreprinde in
diversele parti ale lumef. .
0 prima Intrunire a acestei Comisiuni internationals a avut loc la
inceputul lui Aprilie 1898, la Strassburg.
Dupa cum, mai curind sail mai tarditi, serviciul nostru meteorologic
va trebul negre§it O. se ocupe §i cu studiarea conditiunilor meteoro-
logica la inaltimi marl, fie cu ajutorul balOnelor, fie cu acela al smeu-
rilor, am credut de a mea datorie de a pune pe Ministru in cunos-
cinta de masurile luate de Comisiunea in cestiune §i de a -i arata ca
este timpul ca §i not sa ne gandim la intreprinderi de acest fel.
inteadevOr, serviciul nostru meteorologic este organisat in a§a mod
in cat, fara sfi616. de a fi taxat de presumtios, pretind ca el este in
stare de a concurs la deslegarea marilor probleme, cart' intereseza
meteorologia, acesta sciinta care are absoluta necesitate de concursul
tutulor (a se ved6 parerea inv6tatului meteorologist Neumayer din
Hamburg, la pag. 186 din Analele Academia .Romdne, tom. XXII,
Desbateri).
Reteua n6stra meteorologica la finele anului 1898 cuprindea 373 sta-
tiuni, din cart' :
1 de intaiul ordin, It Bucuresci,
42 , al doilea ordin ;
1 I, al treilea ordin ; §i
329 statiuni udometrice.
Cu tote acestea, pentru cun6scerea amanuntita a climei patriel ndstre,
este nevoe ca reteua meteorologica a fie completata ; acesta este unul
§i cal mai important din lipsurile serviciului nostru care, in regiunea
muntOsa §1 in alto parti, este aprope cu totul lipsit de statiuni meteo-
rologice.
Relatiunile ce Institutul nostru Meteorologic intretine cu institutiunile
sciintifice din tote partile lumii devin din ce in ce mai numer6se. La
finele anului 1898 ne gasiam in relatiuni cu 300 de aceste institutiuni,
din cart :
220 in Europa, afar/ de Romania ;
8 in Asia;
5 in Africa;
57 in America; §i
10 in Australia.
A doua parte din Anale cuprinde, in 235 pagini, 9 memorii:
Cel d'intal, Climatologia litoralului roman at Nara Negre, este inq,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLIC ATIIINILE INSTITITTIILIIi METEOROLOGIC 135

moriul ce am presintat Congresului international de Idrologie, Clima-

tologie §i Geologie medicaid, tinut la Liege in 1898. Dupe ce am dat
Ore-cari notiuni geografice asupra Romaniei in general si asupra Do-
brogel in particular, ne:am basat pe observatiunile meteorologice facu-
te in curs de 22 de ant' la Sulina si in 13 ant la Constanta, pentru a
trece in revista succesiv diversele elemente cari caracterisa clima unel
regiuni: temperatura §i umedela aerului, pleea, presiunea atmosfe-
rica, vintul, starea cerului §i diversi alti meteori.
Din numerOsele colOne do cifre ce contin diferitele tabele cuprinse
in acest memoriu, me marginese a scOte urmatorele, pentru caracteri-
sarea climei litoralului nostru:
Mijlocia anuala a temperaturil aerului este de 11 grade. Tempera-
turile extreme observate p'ana acum sunt 36 °.2 in Iulie si 20 °.7 in
Ianuarie, adeca o diferinta de 56°.9. La Bucuresci cea mai mare dife-
rinta, observata a fost de 71 de grade.
Temperaturile mijlocii diurne pe litoral au variat intro 28 °.5 si 17 °.4
Ianuarie este luna cea mai rece ; temperatura sa mijlocie este de
1°.1; in 1893 am avut cea mai rece luna Ianuarie, temperatura sa
mijlocie a fost 6 °.3; in 1888 ea fusese mai tot atat de rece, 6 °.0. In
1895 temperatura mijlocie a acestel luni a fost de +6°.7, adeca o dife-
rinta de 13 grade Intro temperaturile mijlocil ale aceleiasi luni.
Lunile Julie si August sunt cele mai calde ; temperaturile for mij-
locii varieza putin. Diferinta mijlocie de temperatura intro luna cea
mai rece gi cea mai calda este de 23°.4.
Temperaturile ernil si ale veril difera de aprOpe 21 de grade ;
clima litoralului roman al Marii Negro, cu tOta vecinatatea maril, este
asa dar excesiva.
Intr'un an mijlociii sunt 28 de chile de erne si 70 chile de vara. In-
telegem prin chi de erne aceea in care termometrul se mentine necon-
tenit la 0 grade sail dedesupt; §i prin di de vara aceea in care ter-
mometrul a ajuns la 25 de grade sail d'asupra.
Precipitatiunea atmosferica anuald este aprepe egala cu 400 de mi-
limetri; ea s'a coborit pans la 231 mm la Constanta si pane. la 208
mm la Sulina. In 1896 mai multe localitati din Dobrogea ail primit
mai putin de 200 milimetri de ape, dupe cum s'a aratat in memoriul no-
stru No. VIII, din Materiale pentru Climatologia Romciniei (1).

(1) Intr'o notita forte recenta ce am adresat Academiel asupra unel Rupert' de
non, s'a arAtat ca la Cara-Omer, in cline de 17 August 1900, s'aii strins 320 mm
de ape In time de 4 ore,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
136 ST. C. REPITES

In miPociii sunt inteun an 76 sail 57 vile de plee, dupe.' cum se

considers ca atari dilele in cari s'a strins o cantitate de apa on -cat
de mica ar fi sail numai allele in earl s'a adunat cel putin un mili-
metru de apa.
Zapada nu cade decat in midi cantitati.
Vinturile predominante sunt acelea din spre Nord. ReparLitiunea
for mijlocie anuale, dui:4 cele patru directiuni principale, este urine.-
terea :
N 35%
E 13%
S 24%
W . 2204
Lini§tit 60/0

Sunt in mijlociil 37 de vile cu vint tare pe an.

Starea marii este in general bund. Dintr'o suta de vile marea este
periculesa in 13,6.
Gradul mijlociil anual al nebulositatii este 5. Durata visibilitatil
serelui este de 2423 de ore din totalul posibil de 4443 ore sail 550/0.
Acesta cifra intrece cu 6°/0 pe cea de la Bucuresci. In Europa cen-
trals trebue sa ne coborim pans la Roma pentru a gasi o stralucire
a serelui tot a*a de ridicata ca §i pe litoralul roman. In timpul ernil
serele stralucesce 25% din totalul posibil spre a se ridica la 780/0 in
timpul verii.
In resumat, clima litoralului roman al Maril Negro, de*I excesiva,
este totu0 departs de a presinta caracterele unei clime rigurose, din
contra. Proba evidenta, palpabila, o gasim in fenomenele naturale ale
vegetatiunii bogate §i forte variate din acesta regiune.
Tinend soma de imprejurarea ca memoriul de care me ocup era
adresat unui Congres compus in marea majoritate de medici balneo-
logi, am adaugat studiului mat done capitole in cari am tratat suc-
cesiv despre Lacul Techir-Ghiol §i de conditiunile igienice ale litora-
lului nostru. Cu acesta ocasiune a trebuit sä combat pe Ovidiil, care
necontenit se plangeh in contra climei.
In locul chiar uncle Ovidiu se plangea de frigul care ingheta vinul
in Ola a§a fel, ca In loc de a be, mananci bucati de vin >, caldura
era atat de mare, in cursul anotimpului calduros, incat via infloria
§i, intocmai ca acum, producea vinul care negreit a desalterat adese-
oil pe scumpul nostru poet.
Trebue Reaperat sa recunescem ca Ovidiu nu er4 de Too favorabil
nouei sale patril :

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PIJBLICATIIINILE INSTITIITIILIII METEOROLOGIC 137

eMarea, cjicea dinsul, nu merits nici dinsa mai marl' elogii decat
pamintul: in tot-deauna lipsita de s6re, valurile sunt ridicate neincetat
de fur6rea vinturilorp.
Cu tote acestea cifrele de care este. adeverat Ovidiu nu dispunea
ail probat ca, in ceea-ce privesce durata de stralucire a sOrelui,
litoralul roman al Marii Negro n'are nimic de pismuit nici chiar
Romei.
Tocmai acOsta imprejurare ne-a permis ca sä cream in partea opusa
Ostendei, o statiune balneara maritima care, fall de a aye splen-
area Reginei plajelor, are farmecul sou fOrte scump Romanilor cars,
in Dobrogea, ail ridicat lui Ovidiu cel d'intai monument.
Al doilea memoriti este darea de soma de lucrarile Congresului
international de Idrologie, de Climatologie si de Geologie de la LiOge
(Belgia), ce s'a tinut in clilele de la 25 Septemvrie pans la 3 Octom-
vrie 1898. Nu voiti spune nimic asupra acestui memoriu, care este
cunoscut Academiei prin expunerea ce am facut in sedinta publics
de la 6 Noemvrie 1898, precum si din imprimarea sa in Analele sale. (1)
Voiti transcrie totusi acs desideratul ce am exprimat cu ocasiunea pre-
sintarii acestei lucrari.
<Este regretabil ca nici unul din medicii nostri balneologi n'a venit
sä expand Congresului eficacitatea, cate odata inteadevor miraculOsa,
a unora din apele 'bistro minerale. Sunt sigur ca indicarea composi-
tiunii chimice a apelor de la Govora, Caciulata, Lacul-Sarat, Slanic,
etc., precum si aceea a resultatelor obtinute prin intrebuintarea aces-
tor ape ar fi avut drept efect de a face cunoscuta departe de Roma-
nia bogatia si importanta isvOrelor nOstre minerale. Trebue totusi sa
aduc omagiile mole doctorului Apostoleanu din Braila care, la al do-
ilea Congres international de Idrologie si de Climatologie din 1889 la
Paris, a facut o expunere asupra apelor de la Lacul-Sarat.
cOri-cine insa care isi aduce aminte starea in care se gasia in 1889
statiunea balneara de la Lacul-Sarat, si care cun6sce progresele ce
ea a Mout de la aces% epoca, va gasi negresit ca. Lacul-Sarat si
putem adauga alto multe din statiunile nOstre balneologice ar fl
meritat sä se ocupe din nod de dinsele dinaintea unui Congres de
specialisti. (2)
cSa speram ca la viitorul Congres, care se va Ono in 1901 la Gre-

(1) Tom. XXI, Desbateri, pag. 81 96.

(2) Doctorul Bogdan din Iasi se inscrisese cu o comunicare asupra statiunilor
nostre balneare, Ins4 n'a presintat-o.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
138 ST. C. HEPITES

nobla (Francia), medicii notri balneologi vor tine a face cunoscut lu-
mil medicale isvOrele nostre minerale §i efectul for terapeutic.'
De tend s'ai1 scris aceste rinduri, a vedut lumina o importanta lu-
crare a D-rului Saabner-Tuduri: Ape le minerale $i statiunile climate-
rice din Romania, care pune in evidenta bogatia nOstra in isvore
minerale.
Al treilea memoriii se ocupa cu Clima Braila. Acosta este un stu-
diii basat pe observatiunile meteorologice din periOda de la 1879 la
1898. In acesta intregA periadd de 20 ani nu s'ai1 facut fdrA intrerupere
decat observatiunile asupra precipitatiunii atmosferice §i cele relative
la nivelul Dunarei. TOte cele-lalte observatiuni ail fost intrerupte in
periOda de la 1881 la 1887 ; in cea mai mare a sa parte studiul cli-
mei BrAilei este a§a dar basat pe 14 ani de observatiuni. Se scie el
pentru intaia Ora in Vera nostr4 aci s'ail facut observatiuni orare ter-
mometrice §i psichrometrice.
In gandirea autorului, studiul climei Brailei, care cuprinde 90 de
pagini, a fost facut in stop de a servl ca norma monografiilor cli-
matologice ce se vor face ulteriormente pentru diversele localitati, undo
avem statiuni meteorologice de al doilea ordin cu un numer suficient
de ani de observatiuni. El imbratiOzA fare nici o exceptiune tOte
elementele climatologice.
Patru capitole, cari nu se pot in tot-deauna intruni pentru o aceia§1
localitate, merits o mentiune deosebita : Nivelul Dunarei a carui ob-
servatiuni imbrAtiOza 24 de ani de la 1875 la 1898; inghetul §i des-
ghetul Dunarei In intervalul de 60 de ani din erna 1836/37 Oa. in
erna 1895/96; cutremurele de pdmint de la 1865 pan. la 1898 *i in
fine elementele magnetismului ptimintesc.
Un numer de 56 de tabele cari nu ail fost publicate in resumatul
aceluia§i subiect, earl formeza al XII-lea studiti din Materiale pentru
Climutologia Romania din Analele Academice Romane (1) comple-
t6za Memoriul asupra Clima Braid.
M6 volt' multuml a reproduce aci ce-va din caracterele climatice ale
acestei localitati:
Temperatura mijlocie anuala este 100.5. Diferinta de temperature
intro luna cea mai caldurosa, Iulie, §i cea mai frigur6s6, Ianuarie, este
de 27°.7. Intro erna §i vara diferinta mijlocie este de 24°.6. Minna
este numai cu 0°.7 mai calda decat prima-vara i temperatura mijlocie

(1) Tom, XXII, Iliemriile Sectiunii $ciintifice, pa'. 15 209,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIIINILE INSTITIITITLiff METEOROLOGIC 139

a acestui din urma anotimp este forte aproximativ egala cu tempe-

ratura anuala. Variatiunea mijlocie a temperaturii de la o luna la alta
este de 4 °.6. De la o cji la alta variatiunea mijlocie a acestui element
este de 1 °.9. Intr'o chi temperatura variaza in mijlociii de 9 °.5.
Temperaturile extreme absolute observate pans acum sunt +39°.1
la 25 August 1881 si 26°.0 la 15 Ianuarie 1893, si prin urmare in-
tinderea scarii termometrice este de 65 °.1. Intr'un an sunt in mijlocia
98 chile de yard si 106 chile de inghet ; dintr'acestea 41 sunt de orna.
Umedala relativa a aerului este in mijlociii de 72%. In luna August
gradul do umedola este de 59% spre a se urea la 840/0 in Ianuarie
si Decemvrie. Umedela absolutd a abrului este egala cu 8.1 mm. In
timpul veril ea cresce in mijlociti la 13.3 mm spre a se cobori Orna
la 3.7 mm.
Apa provenita din pile, zapada sail on -ce alt hidrometeor in cur-
sul unui an este de 426.2 mm. In luna Iunie cade cea mai multa apa
si in Fevruarie cea mai putina. Vara este anotimpul care are tale
mai multe precipitatiuni atmosferice. Cea mai mare cantitate de pl6e in
24 de ore a fost de 96.0 mm, la 26 Martie 1882.
Forte interesante resultate ne dail cercetarile relative la peribdele de
uscaciune si de seceta la Braila. Intelegem prin peri6da de uscaciune
o succesiune de chile in care cantitatea de apa este f6rte mica fats de
lungimea peri6dei; prin peri6da de seceta intelegem o succesiune de
eel putin 14 chile in care nu s'a adunat nice cea mai mica cantitate de
apa. In intervalul de 10 de anT, de la 1879 la 1898, cea mai lunga pe-
ri6da de uscaciune, la Braila, a avut loc in anul 1895. Durata sa a
fost de 177 dile, de la 2 Maid pang la 21 Noemvrie. In acest interval
de mai bine de 6 luni, nu s'ail adunat decat 62.6 mm de apa in 26 de
dile, pe child in mijlocia precipitatiunile atmosferice in acest interval
sunt de 263 mm.
Cea mai lunga peri6da de seceta este cea din anul 1898. Durata sa
a fost de 58 de chile, de la 24 Octomvrie pand la 20 Decemvrie. In acest
interval nu s'ail adunat nicT o picaturd de apa de pl6e sail zapadd. A-
costa seceta este remarcabila prin faptul ca ea face parte dintr'o pe-
ri6da de uscaciune, care a inceput la 18 Octomvrie 1898 si nu s'a sfir-
sit decat la 18 Iunie 1899, in care interval de 8 luni nu s'aii adunat
decat 67.2 mm in 30 chile, pe child val6rea normala a precipitatiunil
atmosferice in acest interval este de 276 mm.
In cursul unui an mijlociil sunt 84 de chile de pl6e. Dinteinsele
61 del cel putin un milimetru de apa, IIi mijlocii1 ninge in 16 ()He

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
140 ST. C. HEPITES

pe an §i solul remane acoperit cu zapada in curs de 23 dile pe o gro-

sime mijlocie de 74 cm.
Nebulositatea mijlocie anuala este egala cu 5.3; in luna August ea se
cobora la 2.8 spre a deveni 7.1 in Decemvrie. Intr'un an sunt in mij-
lociu 127 chile senine, 121 norOse §i 117 acoperite
Presiunea atmosferica are drept mijlocie anuala 759.9 mm. In Iulie
presiunea este de 756.8 mm, iar in Decemvrie de 764.2 mm. In cur-
sul veril barometrul este cu 5.1 mm mai jos decat erna. Diferinta *in-
tro valorile extreme ale colonel barometrice este de 50.8 mm intro
785.0 §i 734.2 mm.
Vinturile dominante sunt tale de NE §i. SE. Fie-care dintr'insele sufla
pe o durata de 14.7%. Directiunea cea mai putin frecuenta a vintulul
este de la W. Vintul sufla tare in 35 de dile pe an, din cari 11 in
prim 4-vara
In cursul unui an sunt in mijlociu 39 chile cu cats §i 13 in earl tuna.
§i fulgera.
Nivelul mijlociii. al Dunarel este 2m.69 d'asupra etiagiului care se
gasesce la lm.07 d'asupra nivelului Maril Negre. Nivelul mijlociil in
Maiu §i Iunie este acela§i, 4 metri de la etiagiit In Octomvrie apele sunt
cele mai scadute, nivelul mijlociu find lm.49. Apele tale mai urcato
au atins 6m.93 d'asupra etiagiului, cele mai scadute au ajuns la Om.51
dedesubtul set.
Durata mijlocie a inghetului Dunarei este de 50 de chile in anil cand
dinsa ingheta. Cel mai lung inghet a fost de 96 de dile in erna
1879/80. In 60 do ani Dunarea numai de 13 on n'a inghetat ; ea a
inghetat de cate 2 on in 4 erni.
Elementele magnetismului pamintesc determinate de d. Joan Murat,
la 9 Septemvrie 1898 sunt :
Declinatinnea W 3,35f,8
Ineltnattunea N 58° 45',5
Componenta orizontala . . . 0.23336 cgs
Intensitate { Componenta verticals . . . 0.38469 cgs
Forte totala . 0 . 44994 cgs

0 plc% ro§ie a cadut la Braila in 1833 ; descriptiunea sa este data in

urmatoril termeni de parintele mat Dr. C. C. Hepites in manuscriptul
seu intitulat Insemneirr asupra petrelor meteorite fi asupra puturi-
tor artesiane:
(In anul 1833, Iulie 16/28 de dimineta, a dat in Braila o ploe ro§ie
care a $inut prea puffin, ca un sfert de teas. Dap/ ce a statut plOia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIUNILE INSTITUTITLUt METEOROLOGIC 141

se vedeail prea bine picaturi rosii mai cu soma pe petre $i pe rufe,

incat vecinil mei scornira vorba eh a ploat sange. Insa dupd analisa
ce am facut, s'a dovedit ca a fost pamint rosin cu putin protoxid de
fer care se imprastiase in atmosfera din pricina unul vint furtunatic.)
In ceea-ce privesce cutremurile de pamint s'ati inregistrat 27 de sgu-
duiri in intervalul de la 1865 pand la finele lui 1898, este insa evi-
dent eh lipsesc multe din tole intimplate, mai en soma in anil de la
1865 1878 si de la 1881 1890. Cele mai puternice sguduituri au fost
acele de la 25 Decemvrie 1880, 14 Octomvrie 1891 si 31 August 1894,
fail de a vorbl de grozavul cutremur de la 1838, la 11/23 Ianuarie,
despre care Prefectura Brailei adreseza urmatorul raport publicat in
Buletinul Oficial din 1838, la pag. 18:
«Pentru ca alaltaerI la 11 ale urmatorel sera, pe la 9 cesuri euro-
penesci, aid s'a facut un cutremur strasnic venit despre Moldova, care
a tinut cu urlet $i scuturatura ca la trei minute tot un fel lucru forte
rar; a facut si nu putina stricaciune la multe finale, d6rimandu-se
la zidiri despartituri de pereti, tavanuri si sobe, pricinuind pagube
ca de lei 80 mii, mai virtos la binalele ce sunt pe malul Dunarei, pre-
cum casarma si alte case marl, incat nu se ?Re timpina meremet cu
atatia zidari ce sunt. Numai primejdii nu s'ati intimplat prevestind
urlet, de ail esit 6menii din case. De aceea dupd datorie prin stafeta
se supune in cunoscinta cins. marl Dvornicii sere sciinta, alaturan-
du-se si lista de tole mai insemnate strichciuni, in urma carora Ocir-
muirea avend in vedere ca, nu din pricina sobelor ce flume vor fi
crtipat de amelie si neIngrijire sa se pricinuesca vre-un foc, a dat
porunca Politiei sa orinduesca a cerceta din cash in cash si sa in-
datoreze pe proprieteri a drege si a ave Ingrijire si tot de °data a
supune in cunoscinta. Incaperea spitalului Militiei stricandu-se rea si
casarma, incat nu se p6te locul, spitalul s'a mutat la o casa pang so
va drege, iar la casarma deschidendu-se peretii $i derimandu-se si
tote sobele, s'ail orinduit mesteri ca zidurile sa se astupe atat de o
cam data a nu intra vint, si sit Mat si sobele tote din non cu bani
din casa magistratului, si este rugat plecat cins. mare Dvornicie &Ili
dea cuviinciosa deslegare magistratului pentru slobozirea banilor tre-
buinciosi la meremet pentru casarma, fiind-ca pentru spital a scris
Ocirmuirea batalionului ca sa ceie de la cins. Dejurstva a se slobozi,.
Memoriul al patrulea se ocupd cu Ploia in Romania in anul 1898.
In 50 de pagini acest memoriii cuprinde tote amanuntele relative la
precipitatiunile atmosferice din cursul acestui an. Un resumat al acestel
lucrarI formeza No. XI din Materiale pentru Climatologia Ronzci-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
142 ST. C. HEPITES

niei; (1). Ad nu vom da decat o idee a cuprinsului acestui

care este basat pe observatiunile udometrice facute in 368 de localitati.
Cantitatea mijlocie a ploii in cursul anului, pentru tOta Ora, a fost
de 511 mm in loc de 605 mm, cat cade intr'un an mijlociu. Ceea-ce a ca-
racterisat acest an, au fost periodele sale de uscaciune una care a
tinut ultimele doug luni ale anului 1897 pans la mijlocul lui Martie
1898; a doua, care este cea mai importanta, a durat din ultima juma-
tate a lui August p5na la finale anului. Inteacosta a doua periOda,
in care uscaciunea s'a continuat mult timp i in primele luni ale anu-
lui 1899, n'a plouat apr6pe de loc in partite de campie, in Baragan
*i mai ales in Dobrogea.
Dupa altitudinea statiunilor, cantitatile anuale de pl6e au fost ur-
matOrele
1891/98 1898
482 mm 419 mm pentru localitiitile cu altitudini mai mid ca 100 m;
557 0 481 A
A A A cuprinse intre 100 si 200 m;
667 A 562 A A A A A * 200 si 500 m; yi
805 * 747 * A A A mai marl ca 500 m.
Pe anotimpuri repartitiunea mijlocie a ploii a fost :
1898 1891/98
Erna 62 mm 117 mm
Prima-vara 176 a 183 .
Vara 219 * 187 .
Tomna 68 A Ioo *

Repartitiunea lunara mijlocie a ploii este representata prin urma-

tOrele cifre :
1898 1891/98 1898 1891/98
Ianuarie 9 mm 44 mm Iulie 1(35 mm 62 mm.
Fevruarie 28 * 29 XI August 40 a 35
Martie 47 * 41 * Septemvrie . 27 23 *
Aprilie 58 57 * Octomvrie. 37 A 38 *
Maiii 71 * 85 a Noemvrie 4 A 39 *
Iunie . . . . . . 74 a 91 Decemvrie II A 38
In resumat se p6te dice ca anul 1898 a avut o tuna fOrte ploi6sa
Julie, 3 luni excesiv de secetOse, Ianuarie, Noemvrie §i Decemvrie, iar
restul potrivit de ploios.
Pe marile subimpartiri teritoriale Muntenia a primit cea mai multa
apa 552 mm, in al doilea rind vine Moldova, care a primit 482 mm
riti in fine Dobrogea, uncle nail cadut clecat 342 mm. In Oltenia s'ail
adunat 596 mm i 534 mm in Romania-Mare.
(1) Analele Academia Romdne, Mem. Sect. Sciintif., tom. XXII, p. 141 152.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIIINILE INSTITUTOLtd METEOROLOGIC '143

In Tab. 1, care urmozA, se indica, pentru fie-care district in parte,

cantitatea de plole anuala si pe anotimpuri, precum si num6rul cjile-
lor de pine.
Tab. 1.
Repartifiunea plog pe districte in anal 1898 st. n.
Precipitatiuni atmosferice mm a)
-9
Pe anotimpuri a. E
DISTRICTE 4°'-i
Anuale Erna Prima" Vara T6mna 4)
vary
7-: AI
f=r,
1 2 9 4 6 6 7

Mehedinti . . . . . 583 68 168 215 140 69

Gorj ..... . . 751 77 202 985 202 73
Do lj . . . . . . . 533 79 173 214 75 59
Vilcea . . . . 651 56 208 265 133 79
Romanati 464 68 163 139 86 6o
Olt 503 73 143 384 106 62
Arges 700 61 257 287 118 72
Muscel 654 50 221 277 106 73
Teleorman. . . . . 488 72 15z 225 43 58
Vlasca 464 69 129 232 36 56
Dimbovita . . . . 621 66 195 289 86 72
Prahova 603 56 220 287 68 70
Buzau 587 48 172 318 36 61
Ilfov 458 67 142 221 33 6o
Ialomita . . . . . 41.t 53 155 386 18 51
Constanta . . . . 32! 81 135 84 24 43
Tulcea 363 65 113 135 65 49
Braila 402 47 115 219 43 54
Rimnicu-Sarat . . 516 6o 189 235 58 64
Putna 568 41 210 278 57 6o
Tecucia. 472 47 176 232 46 54
Covurluifi 407 52 124 194 56 49
Tutova 437 56 49 109 46 49
Bacati 56o 50 177 295 63 74
Neamt 670 44 246 298 97 85
Roman . . ... 427 66 178 351 56 72
Vas luia . . . . . 370 6o 353 131 53 58
Palau . . . . 465 74 175 202 44 56
Iasi. . . . . . . . 400 58 764 155 43 57
Suceva 586 49 222 252 66 81
Botosani 465 65 192 154 57 75
DorohoiIi 447 . 53 220 122 48 62

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
144 ST. C. HEPITES

Tabelele 3 0 4 din lucrarea ce analisam cuprind, pentru fie-care sta-

tiune in parte, cantitatile de ploe lunare, anuale §i pe anotimpuri.
Acosta din urma tabela mai cuprinde, de asemenea pentru fie-care
statiune in parte, maximum de apa in 24 de ore, num6rul dilelor de
plOe sail zapada §i grosimea stratului de zapada.
In Tabela 2, care urmeza, s'ail resumat, pentru acelea0 localitati cu-
prinse in darile nOstre de soma asupra volumului XI, XII §i XIII din
Anale, cantitatile anuale de ploe, maximum de apa in 24 de ore, pre-
cum §i numerul dilelor de pi& in 1898.
Tab. 2.
Ploia in 1898 st. n.
CantitlitT pile de Cantitag pile de
mm pl6e mm pl6e
LOCALITATI LOCAL ITATI
Max., >0.1 >1.0 Max.

>0.1 >1.0
Annaba ' nore " mm mm Anuale nor': mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 lo

Adjud . . . . 414.1 51.7 49 47 Iasi 402.2 53.0 97 64

Armasesci . . 291.2 39.1 77 53 Isaccea . . . 415.0
. 42.8 72 53
Babadag . . . 376.9 40.0 64 62 Mihaileni . . . 483.2 6o.8 56 55
Balla Domnei . 376.9 42.9 42 42 Ocnele -Mari . 648.6 45.9 87 77
Bechet . . . . 475.5 31.0 75 59 Odobesci . . . 584.1 45.1 79 6z
Birlad . . . . 484.1 82.2 81 6o Oltenita . . . . 573.6 42.8 8o 75
Braila . . . . 321.5 37.8 79 48 Pancesci-Drag. 399.6 26.7 92 75
Bucuresci . . 496.3 60.3 106 79 Rosioril-de-Y. . 369.1 22.4 68 61
Busteni . . . 688., 59.7 84 81. Sadova . . . . 813.2. 61.0 48 47
Calafat . . . . 637.3 51.7 82 75 Sinaia . . . . . 892.7 48.1 120 II°
Maras' . . . 4251.4 34.6 57 57 Slanie, Pr. . . 794.4 80.7 85 83
Campina . . . 752.7 54.1 53 53 Slatina, Sue. . 465 6 6o.8 75 45
Campulung. . 708.3 42.9 129 91 Striharet . . . 413.0 42.0 79 67
Corabia . . 423.8
53.5 95 63 Sulina . . . . . 299.6 25.0 65 54
Curt-de-Arge§. 437.8 29.0 83 55 Tirgu-Frumos. 718.5 59.2 71 62
Comandaresei '7K
, .4.9 38.9 90 86 Tirgu-Jia. . . 725.5 72.6 77 72
Doftana . . . 588.1 51.2 77 75 rirgu-Oena. . 592.5 38.5 8, 79
Dorohoia . . . 507.5 53.0 119 88 Tecuciii . . 448.0 38.o 77 56
Falticeni . . . 570.2 58.0 108 78 Tulcea. . , . . 314.6 26.0 5o 4o
Gaesci . . . . 461.7 58.8 84 76 Turnu-Magur. 464.2 52.6 86 58
Galati . . . . 347 8 48.5 82 4o Turnu-Severin 528.3 39.5 85 66
Giurgia . . . 461.4 53.5 88 74 Zimnicea . . . 536.3 70.5 70 56

In mijlociii am avut in cursul anului 75 cjile cu precipitatiuni at-

mosferice, din car! 63 cu cantitati de cel putin un milimetru.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 InN 11313LICATIIINILE INSTiTIITIILIII METEOROLOGIC 145

Dupgi altitudinea statiunilor, dilele de ploe au fost distribuite In

mijlociil precum urmOza :
> o.z mm >z.o mm
78 ciile 63 dile pentru localitati cu altitudini mai mid ca zoo;
84 67 * * * * * cuprinse intre zoo si zoo m;

95 1 31 . . . . . . 200 §i 500 m ;
105 D 92 * ' 1 11 * mai marl ea 500 m.
FOrte putina zapada; grosimea mijlocie a stratului de zapada a
fost numai de 29 cm §i dinsa a acoperit solul numai In 15 cjile.
Memoriul ce analisam se termina cu starea §i nivelul Dunarei, pre-
cum §1 cu periodele de uscaciune §i de seceta. Apele Dunarei in anul
1898 ail fost in general cu aprope 70 cm mai scacjute ca valorile nor-
male. 0 tabela specials din memoriul, de care ne ocupam, indica pentru
5 localitati dupa. Dunare : Turnu-Severin, Corabia, Giurgiu, Braila §i
Tulcea, pentru fie-care lung In parte §i pentru anul Intreg, nivelu-
normal al apelor, cele mai inalte §i cele mai coborlte ape In compal
ratiune cu valorile corespundkore din anul 1898. 0 serie do charte
indica repartitiunea lunara, anuala i pe anotimpuri a ploil pe di-
stricte, precum §i distributiunea anuala a numerului dilelor de plOo.
In al cincilea Memoriu, Revista climatologiea anuarci, studiem mer-
sul elementelor climatice in 1898 §i principalele caractere ce a pre-
sintat clima.
Temporatura mijlocie a acestui an in Romania a fost mult mai ri-
dicata ca Intr'un an normal. Diferinta a lost de aprope un grad.
Acest exces de temperature este datorit mai cu soma lunilor Ianu-
arie, Fevruarie, Noemvrie §i Decemvrie, a caror valori mijlocii au fost
de la 2°.5 la 3°.? mai ridicate ca de obiceiil. Totu§I periOdele caldurOse
ale prima-verii §i ale verii au fost forte scurte §i temperaturile extreme
s'ail ridicat mult mai putin, nu Immai ca de obiceia, dar chiar §i ca
in anii mai putin calcji.
Temperaturile extreme absolute ail fost 36.°0 la 29 Iunie la Turnu-Md-
gurele §i 25 °.0 la 24 Decemvrie la Strehaia §i la Baia-de-Arama
§i, prin urmare diferinta Intro temperaturile extreme a fost de 61°.0,
pe cand maxima valore observata In Romania a lost de 78°.4 intro + 42°.8
§i 35 °.6.
Durata de stralucire a sorelui, pretutindeni afara de Bucuresci, a
fost mai mica ca intr'un an normal din causa mai cu soma a lunilor
Fevruarie §i Aprilie, in earl sorele a fost putin visibil. Cifrele urma-
tore indica duratele de stralucire, precum §i numerul cjilelor in cari
s'a aratat sbrele:
Analete A. R. Tom. XXIII. Mentoriile Sect. Sciintifize 10

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
146 8T. C. IIEPITE/3

La Bucuresci 2319.7 ore in 296 vile

Caracal 2305.0 ) 300 *

Sulina 2234.4 9 y 282 a

Comandaresci 1806.7 y y 282
Sinaia . 1229.9 9 9 222

Indicatiunile continute in Memoriul ce analisam sunt completate

prin datele publicate in al VIII volum din Bulelinul lunar al Obser-
valiunilor Meteorologiee din Romania, a carui continut 1-am analisat
in precedenta nOstra Notifd asupra aceluia0* subiect. (1)
Al oselea Memoriii datorit d-lui B. V. Vermont, §eful Statiunii Me-
teorologice din Bucuresciora si bine cunoscutul astronom-amator,
este o Efemerida astronomieci pentru Bucuresci, anul 1900. Acosta efe-
merida a venit sa umple un gol ce se simtia fOrte mult in tora nostra,
careia-i lipsesce Inca un Almanach oficial, unde sa se pots gag unele
din elementele ce se intrebuinteza in calendars. Yn Efemerida astro-
nomica pentru 1900 Wail calculat pentru meridianul Bucuresci urma-
Orel° elemente :
Resaritul i apusul sorelui in timp oficial ;
Timpul oficial la mOcia-di adeverat al Bucurescilor, adeca la momen-
tul treceril centrului sOrelui prin meridianul Bucurescilor ;
Ascensiunea drepta a sOrelui la mega -di adeverata, §i
Declinatiunea sOrelui in acela§i moment.
Afars de acesta se mai dail etatea i fasele lunei, precum §i datele
cand satelitul nostru se afla in perigeil §i in apogeti ; in fine, positiu-
noa planetelor in raport cu sorele, cu luna §i intre ele §i cu conste-
latiunile zodiacului.
Acela§i Memoriu mai tontine Inca pentru Bucuresci datele relative
la eclipsa partials de sore, care a avut loc la 28 Maid 1900 §i ale care
elemente sunt :
Timp oficial
Inceputul eclipse! 1711 z6" 479
Fasa maxima 18 15 43
Sfirsitul eclipse! 19 6 0
Marimea eclipse! 0.624, diametrul sOrelui find egal cu 1.
0 figura speciala, care insotesce memoriul, presinta aspectul eclipsei
in momentul fasei maxime
D-l. Sandulescu, observatorul Statiunil nostre Meteorologice din Turnu-
Severin, impreuna cu d-1. Racanie, au fotografiat acOsta eclipsa cu un
aparat fotografic ordinar.
(1) Analele Aeademiei Romeine, Desbaterr, torn. XXII, pag. 90.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PlIBLICATIIINILE INSTITIITITLErf METEOROLOGIC 147

Niel °data, la cunoscinta mea, nu s'a Meat Ora acum o Efeme-

rida mai completa pentru Bucuresci.
Memoriile al eptelea §i al optulea sunt datorate d-lui I. Murat,
seful Serviciului Magnetic din Institutul Meteorologic.
Cel d'intal dintr'aceste Memoril indeplinesce una din cererile Con-
ferintei internationale de Meteorologie de la Paris exprimata in ur-
ma torii termeni : gPentru comparatiunea retelelor magnetice in dife-
rite OA, este absoluta necesitate ca instrumentele cari au servit la di-
feritele ridicari magnetice sa fie comparate intre dinsele de mai multe
ori.) (1)
Serviciul nostru magnetic ocupandu-se cu intocmirea in mod siste-
matic a chartelor magnetice ale Romaniei, era absolut necesar ca in-
strumentele ce servesc acestor determinariteodolitul §i busola de incli-
natiune sa fie comparate cu instrumentele eel putin ale unel tell. Am
ales pentru comparatiune pe acele ale Observatoriului Magnetic de
la Parc Saint Maur din Franta, pe motivul ca, in diferite imprejurari,
ele fusesera comparate cu instrumentele similare ale serviciilor mag-
netice din Englitera, Belgia, Olanda, Italia, Austria, Suedia §i Rusia.
D-1 Murat, care a facut mai multe chile d'arindul tote comparati-
unile la Observatoriul de la Parc Saint Maur, a gasit urmatorele co-
rectiuni fata cu instrumentele acestui Observatoriii :
Bucuresci Part St. Maur
Pentru Deelinatiune o'.22
Componenta orizontala 0 00033 cgs.
Inclinatiune +2',8
Memoriul indica apoi corectiunile instrumentelor nastre fats cu acele
a celor-lalte State, cari all fost comparate cu instrumentele de la Parc
Saint Maur.
In al optulea Memoriil, tot d-1 Murat expune determinarile abso
lute ale elementelor magnetismului pamintesc la Bucuresci in cur-
sul anului 1898. In intervalul de la 1 Matt. §i pana la finele acestui
an, s'au facut cate 49 de determinari ale declinatiunii, componentel
orizontale §i inclinatiunii. Tote determinarile all fost Mute la ince-
putul fie -caret pentade. Mijlociile lunare ale acestor determinari, la
cari e'en adaugat, prin calcul, valorile componentel verticals §i a for-
tei totale, sunt urmatorele:

(1) Analele Inst. Meteor. at Romanic; torn. XII, p. A. 9.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
148 ST. C. HEPITES

Decl. Comp. H Comp. V Forts tot. Incl.

Maiii . . . 40.291,7 0.23296 cgs 0.38539 cgs 0.45036 cgs 580.501,5
Lillie . . . 0.23312
. 40.301,1 . 0.38548 . 0.45212 ). 580.501,2
Iulie 0.23315
40.301,9 . 0.38566 . 0.45083 . 580.501,7
August.. . 0.23263
. 40.291,3 . 0.38473 * 0.44926 . 580.501,4
Septemvrie . 0.23285
. 4 °.26',8 . 0.38528 * 0.45018 . 58 °.51',2
Octomvrie . .4°.25'i9 0.23248 2 0.38443 * 0.44925 ) 580.501,2
Noemvrie . .4 °.25',6 0.23321 . 0.38545 . 0.45057 ) 58 °.49',5
Decemvrie . . . 4°.27',I 0.23282 0.38475 0.44971 * 58°9'13

In al nounea Memoriii, care termina partea a doua a Analelor, ne ocu-

cu Cutremurele de pdmint din Romania in 1898. Tote sgudui-
turile din cursul acestui an ail fost slabe §i de mica intindere ; ele au
fost notate In urmatorele 11 tole: 13 Ianuarie, 8 §i 19 August, 2, 21
§i 26 Octomvrie, 14 Noemvrie, 9, 7, 28 §i 29 Decemvrie.
Partea a trela a volumului este consacraa exclusiv observatiunilor
meteorologice orare, precum §i observatiunilor speciale la ore fixe, ce
s'a6. facut in 1898 la Observatoriul de la Bucuresci-Filaret.
Ad se gases° t6te observatiunile orare cu mijlociile for generale
pe peri6da de 14 ani, de la 1885 la 1898, precum §i o recapitulatiune
a datelor caracteristice pe lustrii 1886/90 §i 1891/95, a deceniului 1886/95
§i a periodei intregi 1885/98. T6te inovatiunile introduse in acesta
parte a volumului al XIII ail fost mentinute §i inteacesta. Pe langa
acestea s'ail mai imprimat in partea de sus a fie-carel pagini valorile
lunare orare ale periOdei 1885/98 pentru diversele elemente meteoro-
logice continute in acestl parte a volumului, care cuprinde 344 pagini.
Dintr'insele ne multumim a extrage, pentru Bucuresci, urmatOrele
valori ale anului 1898, in comparatiune cu acelea ale periOdei 1885-98:
1898 1885 - 98
Mijlocia orara I I 10 10.25
maximelor 17.12 16.14
minimelor 5.99 4.95
Maximum absolut . 34.0 40.8
Minimum -14.1 -30.5
Diferinta eXtremelor absolute 40 I 71.3
Mijlocia ernil
prima-veril
veril .
. . ........ -0.84
10.68
21.19
- 2.64
10.43
21.61
tomneI 12.32 11.39
pile cu inghet 95 "3.4
de erns
de vary . ....... . 26
I I5
38.5
111.4

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PUBLICATIIINILE INSTITIITIILIIT METEOROLOGIC 149

Total anual 496.3 604.6

Maximum in 24 ore 60.3 80.2
9 Totalul ernil 59.3 ii8.2
a prima-verii 163.o 168.9
* verii 240.6 201.4
, tOmnei 116.5
cu
0
a". Durata ploil in ore $i minute .
pile de plOe > 1.0 mm
.. ... 35.4
2796.55m
106
4616.16-
107.6
pile cu ninsOre 13 22.3
Durata de stralucire a Sorelui anual 2319"55- 22026.6".
' *
*
. erne
primA-vara. . .
188 ".5
5606.8
228 ".5
5686.2
Cl
* * vara 9346.5 90065
* tomna 538h.6 4986.8
0
pile senine .......
Nebulositatea mijlocie
...... ..............
putin norose
. - . .
. .
. . .
. . .
5.2
55
78
5.4
59.2
66.9
z * norose . . . . 100 95.4
........
forte norose
acoperite . . . . . .
45
87
56.6
87.4

A patra parte a volumului, care cuprinde 174 pagini, este consacrata

observatiunilor earl* se fac in diferitele statiuni, earl' compun reteua
meteorologica a Regatului.
Ea este impartita in done sectiunl.
In cea d'intal sunt publicate, dupe. schema internationals, obser-
vatiunile de la 38 de statiuni de al doilea ordin, cu 4 mai multe ca
in volumul precedent. Pentru 12 dintr'insele observatiunile sunt pu-
blicate in extenso. Niei o modificare nu s'a adus In aranjamentul pu-
blicatiunii, afara de introducerea unor pagini in cad' e'en dat, pentru
temperatura aerului, mijlociile pe pentade de la tote cele 38 localiteti.
Resultant in Tab. 3, dupe pagina care urmeza, valorile anuale ale
principalelor elemente climatologice din cursul anului 1898 in deose-
bitele localitai din Ora. Regretam fOrte mult ca, din imprejureri in
afara de dorinta nostra, au trebuit sa'nceteze observatiunile earl se
Meet de 3 aril la Gura-Tarcaultii, la altitudinea de 390 metri.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 Tab. 3. Principalele elemente climatologice ale anula 1898 st. n.

I
Pres. atmosfer. Temperatura Ume- Precip. Numerul lilelor

DireePa do-
I

Altitudini
la 00 in mm aerului C. atmosf.

minantA
4616.
.
.."6 CD
0 ' b' 0)' IS

'e-.' Nebulo
0 0a V '0a V nas-,c`'

Vint
LocALITATI a= a) 5 ... '0`41-, A
A u Min.
=- swr. clA at k
;;I Max. Min. u5 5 Rel. Total "cs,c,!,.> 0 0., ao ,i

,:. Mip
F.
8
-7-1 abs. abs. abs.
A -,;)
8
..c"9 E 0/0
-A. A
mm 2, 721,q
.-.
2,1)
Z
-'4 "Z
cd

:7;
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 15 16 17 18 19 20

in
Armasesci . . . 70 757.6 776.5 738 2
-- -- -- 10.8 34.5 -16 5 291.2 5.4 E,N 216
I

8.9 76 39.1 138 1o6

p. cr. on st-
I 17 117
9.7 32.0 -17.8
Bacati 140
P00A Baia-de-Arama . 600 9.7 32.8 -25 0 - -
7.0 66 383.0
774.5
34.0
62.0
5.8 N
3.9 NW 224
rob 125 134
58 93
z .1 z
III II
18 82
200

e;-)46
Botosani . . . . 18o 740.6 765 I 725.1 8.g 32.2 -18.5 6.6 68 531.3 35 6 6.1 NW Ica 209 155 116 25 65
Braila 30 61.1 11.4 33.5 -13.5 8.o 76 321.5 37.8 5.5 S,E,SE 112 133 120 97 18

in v.,
. . . 79.1 40.9 104
11.2 34.0 -14.1
Bucuresci-Filaret 82 55.9 73.9 36.7 6.8 63 496.3 60.3 5.3 NE 133
- 124 108 95 26

vi
115
oo Bucuresci-Oral . 75 56.4 73.9 36.1 12.5 35.4 - 23.2 88 415.3 147 122 96 85 22

4-.O 45 ei-
75 36.5 4.9 115

op MOB "1- en as
Buzeti 105 53.7 71.2 33.3 II o 32.5 -14.5 7.9 70 56o.0 44.8 6.3 NE 69 16o 137 110 17 102
Caracal 95 54.7 73.3 35.2 11.0 35.5 -20.5 8.3 78 475 9 27.7 4.4 W 117 94 194 97 zo 118
Calarasi . . . . 28 60.8 78.3 40.9 11.6 35.0 -23.8 8.0 68 425.4 34.7 6.3 NW,N 93 108 164 87 20 120
Calimanesci. . . 280 38.3 55.3 20.2 10.3 32.8 --16.5 6.7 63 624.8 43.3 49 N 149 106 110 92 8 71

":1-
4
8.8 30.2 -16.6
Campu-lung . . 585 10.8
Comanclaresci . 6o
Constanta . . . 2o 59.9
- - 25.4
7_ h .9
692 0
--
742.1
9.5 35.0 -18.8
21.7 30.5 -11.6 Io.,
6.o
83
64
78
85
708.3
423.8
272.7
42.9
53.5
23.4
5.8
6.7
5.3
S,N
N
N
84
6o
125
264 117 134
139 166 118
128 112 62
13
18
16
47
95
69
2 Corabia 39.2 12.6 35.0 -18.5 9.0 5.8 E,NE 200

oo
50 58.9 77 5 437.8 29.0 129 136 8o 20 117

Ln
76
-P
0
v4,..qm Craiova . . . . 220 53.2
Dorohoiii. . . . 172 47.6
z66 0
71.8 33.3
27 0
11.6 36.0 -I9.0 6.9
8.7 32.6 --i8 7 7.1
62 495.8 40.7 4.7 NW,NE 164 94 207 84 14 123

u- 46
74 507.5 53.0 6.1 N 81 141 243 121 24 69
Draguseni . . 197 45 4 62.8 25.8 9.7 32.0 -24.0 7.2 69 454.6 57.2 5.4 N 123 125 117 209 25 74
Focsani . . 60 57.7. 75.7 36 7 10,2 33.5 -13.0 7.6 72 501,8 42.8 5.9 N 76 162 127 121 12 99
Galati 30 6o.6 78.1 40.3 II 2 35.1 -13.0 9.1 76 347.8 48.5 5.5 N 123 115 127 91 18 113
Giurgiu 27 6o.6 79.2 40.7 12.0 35 4 - 16.0 7.9 67 461.4 5.2 NE 136 122 107 92 19 131

th
53.5
Heresci 50 58.6 76.8 40.4 21.4 33.5 -14.5 96 80 449.3 37.0 5.6 NE -- 126 107 132 89 19 122
Iasi 200 54.7 72.9 33.5 11.1 33.5 -18.o 8.o 74 402.2 53.0 5.5 N 121 121 123 III 29 71

+-) 1,;-
Mamornita . . . 145 48.3 66.9 28.1 8.4 33.8 -18 4 5.9 W 201 127 137 228 23

cr,o
7.5 78 365.7 57.1 73
Pancesci-Drag. . 290 46.6 64.5 25.9 8.7 31.2 -19.6 6.9 71 399.6 26.7 6.6 N 55 152 158 128 23 70
Ploesci. . . . 154 49.2 67.0 29.1 11.0 33.6 --12.0 7.9 70 593.4 52.6 5.2 NE 120 143 102 96 15 101
RIMniell-Sarat . 127 51.9 68.9 31.7 10.9 33.5 -14.0 8.6 75 515.7 70.0 5.7 N,E to6 140 119 205 15 Ica
Sinaia 860 688 4
- - - 669.1 6.6 26.3 -17.5 5.8 70 892.7 48.1 5.7 NE 122 105 138 139 32 7

j.) %;)
7131.7
Strehaia . . . . 140 20.2 33.5 -25.0 7.3 69 461.5 36.8 5.2 E 119 144 102 112 16 96
Striharet . 160 748.4 766.8 728.6 II 33.7 -17.5 42.0 5.6 NE 112 131 122

SC; a") .11

. . . 8.3 73 413 0 101 15 104
Sulina 2 63.3 80.4 11 3 31.2 -14.2 9o 78 299.6 25.2 5.3 N 99 127 81 81

er)
44.3 139 14.
Teis-Tirgoviste . 300 36.7 51.8 17.7 10.1 31.0 -15 6 7.4 537.4 43 5 6.o NE 65 183 117 104 10 87

0
79
Tirgu-Ocna. . . 273 9.3 31.0 -16.o N t18

en.40 ID
38.2 56.3 17.1 7.4 5.6 117 113 135 16 65

.4; ,j)
72 592.5 38.5
Turnu-Magurele . 40 59 9 79.3 40.0 12.2 36.0 -17.2 8.9 74 464.2 52.6 5.3 W 117 242 ,o6 76 19 131
Turnu-Severin . 70 58.5 77.8 37 2 12.1 35.0 17.6 - 8.5 71 528.3 39.3 5.6 NE 125 209 131 72 II 112
Vasluiii 1201 52 2 70.2 31.8 9.7 33 5 -16.5 1 7.3 72 424.1 38.0 5.9 SE 99 129 157 113 17 83

c:1%
1

r.,-;z,,,,,,-7,7::17,.:.,,::,,:;,...=:zz.!.:pir..i,727.:12,;.
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PDBLICATIIINILE INSTITIITULIIT METEOROLOGIC 151

A doua sectiune este consacrata observatiunilor udometrice de la

370 de statiuni rinduite pe districte. Pentru fie-care din aceste sta-
tiuni s'ail dat valorile lunare §i anuale de la urmatorele elemente :
totalul precipitatiunii atmosferice §i maximum in 24 ore, num6rul di-
lelor in earl s'a adunat cel putin o cantitate de apa de 0.1 mm sail de
1.0 mm, nume'rul dilelor cu ninsOre, precum §i acela in care solul a
fost acoperit cu zapada.
Un capitol deosebit cuprinde repartitiunea lunara i anuala a ploii
in diversele nostre basinuri. Extragem, in cele es urmeza, valorile a-
nuale ale ploii pe principalele basinuri in 1898 §i le punem in Ltd
cu valorile corespundetore din miff 1896 §i 1897:
1896 1897 1898
1. Direct in Dunare
2. Riurile mid intre granite §i Jill
3. Jiul
..... 368
548
66o
mm
a
1
643 mm
732
1.021
11

D
433 mm
513
670
a
D

4. Oltul 516 n 964 a 568 D

5. Riurile mid intre Olt §i Arge§ 390 a 847 n 521 D

6. Arge§ul 562 a 957 0 577 a

7. Ialomita 475 0 879 537 0
8. Cillmatuiul 317 D 68o D d
q. Siretul 465 a 885 9 Di'

10. Prutul 398 /7 696 D 423

11. Direct in Mares Negra 270 » 583 a 316 u

In fine volumul se termina printr'o charts a Romaniei pe scara de

1.000.000 pe care este indicate positiunea tutulor statiunilor nostre
1

meteorolgice §i udometrice in anul 1899.

b). Buletinul Meteorologic 4ilnie.

Anul al VI din acesta publicatiune a aparut in cursul anului 1899,
ca i tomul XIV din Anale. Acest Bulelin, care este autografiat in
fie-care di, la ora 1 p. m., la Institutul Meteorologic, cuprinde done
parti distincte. Mai intaiil observatiunile meteorologice, earl' ni se trans-
mit in fie-care di de la cate-va observatorii meteorologice din streinatate
i de la statiunile nOstre de al doilea ordin, iar in dilele de pricipita-
tiuni atmosferice §i de la statiunile udometrice din localitatile unde
exists un oficiii telegrafic sail telefonic. Fara de a face prevederea
timpulul, partea a doua a Buletinului tontine o dare de soma asupra
conditiunilor atmosferice din Romania.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
152 ST. C. HEPITSS

c). Buletinul lunar al Observatiunilor Meteorologice din

Romania.

Observatiunile meteorologice §i udometrice, earl' se fac in cursul

unei luni la diversele statiuni cari compun retoua nOstra meteorolo-
gica, servesc pentru alcatuirea unui Buletin lunar, al carui continut in
1899 (al optulea de la inceputul aparitiunil sale) a fost Inca §i mai
bogat ca in anii precedenti. 0 prima parte, sub titlul Observaliuni cli-
matologice, cuprinde mijlociile lunare ale diferitelor elements meteoro-
logice de la 50 de statiuni de intaiul sail al doilea ordin ; o a doua parte,
sub titlul Observafiuniudometrice, cuprinde totalul lunar al precipitatiu-
nilor atmosferice fili num6rul dilelor de plde cu cantitati de eel putin 1 mm
de la 385 de localitati. Partea a treia este o descriere a climei din cur-
sul lunii. Dupa ce mai Intaiii se tree In revista Caracterele generale
ale diverselor elemente climatologice, se arata Caracterele particulars
ce clima a presintat in 72 diverse localitati din Ora. Partea a patra
tontine o mica recensiune asupra mersului elementelor magnetismului
pamIntesc. La finele anului, Buletinul este completat printr'o lista
care arata positiunea geografica a tutulor statiunilor nostre meteo-
rologice i udometrice, precum §i printr'un buletin special pe anotimpuri
§i printr'altul anual.
Afars de aceste publicatiuni oficiale ale Institutului nostru Meteo-
rologic, personalul seil a mai dat la lumina, In cursul anului 1899, mai
multe lucrari printre cari ma voiii margin]. a city numerele 3 §i. 4 din
seria ce public In Analele Academia Roma ne, sub numele de Contri-
bufiuni la Fisica Globului.
30 Ootomvrie
Bucuresci, 12 Noenterie
1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI
LA

FISICA GLOBULUI.
VI.
DETERMINARI MAGNET10E IN ROMANIA.
c. ANIJL 1900
DE
STEFAN C. IIEPITES,
Membru corespondent al AcademieT %mine.

,5edin4a de la 10 (23) Martie 1901.

Determinarea elementelor magnetismulul pamintesc in scopul alca-

tuirii chartilor magnetice ale Romaniel, lucrare inceputa In anul 1898
§i urmata in 1899, s'a continuat §i in vara anulul 1900. Dupe pro-
grama ce ne impusesem, ac6sta lucrare trebuia terminate in cursul
anulul 1901 st. n. §i chartile intocmite pe valorile reduse la 1 Ia-
nuarie 1901 st. n.
In §edintele de la 26 Fevruarie (10 Martie) 1899 §i de la 3 (5) Aprilie
1900 ale Academiei Romane, am presintat .determinarile executate in
anil 1898 §i 1899; ele au fost publicate in Analele Academia' (1). In
cele ce urmeza iml propun a arata determinarile ce s'aii facut in
cursul anulul 1900.
Campania magnetics din acest an a Imbratipt urmat6rele 29 de
localitatT,pe earl' le notam in ordinea succesiva in care ele au fost
visitate : Curtea de-Argq, Tg.-Jid, La R6ta (Gorj), Strehaia, Turnu-
Severin, Afumari (Dolj), Piatra-Olt, Corabia, Caracal, Zevideni (V al-
cea), Heresci (Ilfov), Dreigweni (Covurluid), Panciu (Putna), rirgu-
Primes (Ia0), Dolhasca (Suceva), Burdujeni (Dorohoiii), rdlenii-de-
Munte (Prahova), Medgidia (Constanta), Feiuref (Braila), CiOra-Doi-
cesa (Braila), Mirosi (Teleorman), Ropiorei-de-Vede (id.), Alexandria
(id.), Urlesca (Braila), Mizil (Buzoil), Pribegi (Ialomita), Cdmputung,
Ccilimcinesei (VMcea), Campina (Prahova).
(1) Seria II, torn. XX al XXII, Memoriile Seq. Sciinfifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
154 ST. C. HEPITES

Determinarile magnetice din cursul anului 1900 au avut de scop

mai cu sOma explorarea magnetics a Munteniei; s'au facut insa §i
cate-va determinari in Moldova §i in Dobrogea. Numerul punctelor,
unde s'ati facut pans acum in Muntenia determinarile elementelor
magnetice, este aprope suficient pentru intocmirea chartilor sale mag-
netice. Ne r6mane de completat reteua statiunilor magnetice in Mol-
dova §i in Dobrogea.
Distributiunea actuala a statiunilor nOstre magnetice pe marile sub-
impartiri teritoriale ale Romaniel sunt:
39 in Muntenia ;
21 in Moldova; §i
12 In Dobrogea
Total . . 72
Instrumentele ce ne-au servit in determinarile magnetice din anul
1900 aunt acelea§1 ca §i in anii precedenti §i echipamentul, in tot
timpul calatoriei, a fost cel indicat in publicatiunea nostrA relativa
la campania magnetics din 1898.
Pretutindeni afara de exceptiunile indicate mai jos obser-
vatiunile au fost complet facute. Intelegem prin a3esta cs meridia-
nul astronomic a fost determinat cel putin prin 10 observatiuni ale
sOrelui, pe cat posibil in primul vertical; ca meridianul magnetic
ci componenta orizontald au fost determinate cu ambele drugu§Ore
§i ca inclinatiunea a fost dedusa din observatiunile facute cu am-
bele ace in tote positiunile indicate de teorie §i magnetisate in doua
rinduri.
Din causa timpului rail, s6rele, la statiunile La Rota, Dolhasca §i
CiOra-Doicesci, n'a putut fi observat de minimum de on ce ne-am
impus. In cea dintai dintr'aceste localitati, meridianul astronomic a
fost dedus din doua perechi de observatiuni ale sOrelui, in cele-lalte
doua din cate patru perechi. La Faurei, in diva de 6 August, cand
s'ati facut tote cele-alte experiente, s6rele n'a putut fi vedut de loc.
Pentru determinarea meridianului astronomic inteacosta localitate a
trebuit sa se fats o noun ealetorie, la 12 August, cand, s'ati fault 12
observatiuni ale sOrelui in forte bune conditiuni. S'a profitat de a-
cesta circumstanta, pentru a se face o noun determinare completa a
meridianului magnetic. ,

Imprejurarile (1) ail facut ca La Rota (Gorj) sa nu ne putem in-

(1) Cali de la trasura aft stat intro padure, unde am fost snip a ne instara.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTR/BUTIITNi LA FISICA GLOBULIII, VI. 155

stala deck intr'un loc, de unde nu se zaria nicT un singur roper. In

manipularea instrumentulul s'ati luat deosebite precautiuni pentru ne-
deviarea sa.
Afars de cele 29 de localitati indicate mai sus, uncle s'a Mout de-
terminarea elementelor magnetismului pAmintesc, ele au mai fost
determinate la Constanta, unde experientele se facusera deja in anul
1898 (1). 0 nepotrivire ce am constatat intro valorile de la Constanta
§i cele de la Manga lia qi Portita ne-a Mout sA presupunem cd chio§cul
de zidarie de pe movila Auret-Tepe, unde fAcusem statiunea magne-
tic', confine in interior nisce legaturi de fer (2). Ne-am asigurat intea-
deviSr de acest lucru §i am hotarit facerea altor experiente inteun
alt loc. Acosta s'a i flcut la 8 August 1900 pe malul mariT. Resul-
tatul acestor experiente va fi indicat In cele ce urin6za sub num6rul
VII bis.
In publicatiunea Mout/ asupra determinAril elementelor magnetice
la Sf. Gheorghe, la 20 August 1899, (3) s'a omis a se indica §i ob-
servatiunile cart ail servit la determinarea inclinatiunii, precum §i sta-
rea magnetics in timpul observatiunilor. .Ace e indicatiuni se vor
publics in cele ce urmOzA la No. XXX[V bis, 1 finelo observatiunilor
din 1900.
Ca §i in anil precedenti, tote experientele §i observatiunile ail fost
Mute exclusiv de cll. I. Murat, eful serviciuluT nostru Magnetic, care
a facut de asemenea tote calculele.
Modul de observatiune este intocmai acela§i care a fost descris in
lucrarea nostra Elemente magnetice la Bucuresci, publicata in tom.
XII din Analele Institutului Meteorologic al Romanies.
Modul de a calcula diversele elemente ale magnetismului pAmin-
tesc a fost acela§i ca cel arAtat in lucrarea nostra relativ la deter-
minarile magnetice din anul 1899 (4).
Reamintim acs ca in lucrarea 'Astra asupra determinArilor din anul
precedent s'ail aratat diferintele Intro indicatiunile instrumentelor
magnetice absolute de la BucurescI §i cele ale Observatoriulul de la
Parc St. Maur. Pentru diferintele cu instrumentele de la cele-lalte ob-
servatorii magnetice a se vedo lucrarea d -luT I. Murat : Compara-
(1) Contributiuni la Fisica Globului, IV, pag. 104.
(2) Acosta dovedesce °data mai mult cercetarea amanuntita ce trebue sa se fad
la locul destinat unel statiuni magnetice.
(3) Contributiuni la Fisica Globului, V, pag. 373, Estr., pag. 39.
(4) Contribufiuni la Fisica Globului, V, pag. 337, Estr., pag. 3.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
156 ST. C. HEPITES

tiunea instrumentelor magnetics ale Observatoriilor magnetice de la

Bucuresca pi de la Parc St. Maur. (1)
Datorim d-lui V. Popovicl-Hatzeg, Geologul serviciulul de Mine,
cunoscintele ce publicAm sub titlul Natura solului in diversele nOstre
statiunl magnetice.
Coordonatele geografice sunt aproximative.
Tote datele aunt dupe calendarul Gregorian.
Ore le sunt exprimate in timp mediu local.
Uteri lo 0, a $i T indicA respectiv temperatura, unghiul de deviatiune
i durata unel oscilatiuni.
Starea magnetics in timpul observatiunilor este cea de la Bucu-
rose!, indicatA de instrumentele magnetice inregistratore in mod fo-
tografic.

XLIV. CURTEA-DE-ARGES
7 Lille 1900.

Punctul de Observatillne. Pe cios6ua ce duce la manastire. Punctul

este la 30 de metri spre Est de sosea, la 700 metri de manastire si la
15 km. de Biserica DomnescA din Curtea-de-Arges. Regiune delurosa.
Longitudine 24°.41' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 45 °.10' N.;
Altitudine 450 m.
Natura soluluI: Pleistocen.
Timpul. Vint tare de la Est; sorele se acoperia din cand in cand;
destul de cald. Observatiunile au fost facute dupe amiacja intro 14h.4'n
vi 17".24".
Merldianal astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni de
sore intre 14h.4'n 14h.24m, pe o temperatura de 29° si o presiune at-
mosferica de 712.9 mm. Tirmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal Bunt:
12 249°.29',8
34 249°.29',1
56 249°.29',0
78 249°.28',8
9-10 249°.28',9
Urma meridianului astronomic 249° 29' ,1

(I) Publicatil in tom. XIV din Analele Inst.. Meteor., partea II, pag. B. 22.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 157

Repere: a) Turnul cel mare al manastirii Curtea-de-Arge§, depar-

tat de 700 m., are azimutul 20.34',6 spre W; §i b) Turnul de la Biserica
Domnesca departat de un kilometru §i jumatate, are azimutul 1790.38',6
spre W.
Deelinatiunea a fort determinate intre 14".35'n §1 15h.
Drugusorul No. Drugusorul No.
Urma meridianului astronomic . . 249°.29',1 249 °.29',1
» magnetic . . . 244°.29',1 244°.28',8
D6=5°.0',0 D. 6=50.0%3

Declinatiunea D =D -liD 6
5. 01,0 W.

Componenta orizontalrt intre 15h.3m §i 16h.17m:

Drugusorul No. Drugusorul No.
6=280.9 0=28°.9
cc = 15°.49',45" a = 19°.56',45"
a, = 6°.53',45" al = 8°.39',15"
0 =28 °.8 0 =28 °.9
T1 = 38 .6230 T, = 3° .2465
11 = 0,22907 cgs H. = 0,22870 cgs
Componenta orizontala H = Ho + H 0,22889 cgs.
2

Inelinatiunea intre 16h.31m §i 17".24m:

Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . . 59°.32',9 590.34%5
A doua » 2 jos

I. . 59°.34',5
= 59°.33',7
59°.32',4
I .6 = 59 °.33',5
Inclinatiunea I = I 6 +2 I = 590.33' ,6.
Starea magnetics : Lini§tita.

XLV. TIRGU-JItT
11 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. Pe campul de tragere la Est de ora§, a-

prOpe de §antul despartitor langa o movila. Punctul se gasesce la
14 m. spre Nord de §ant, la 133 metri de §oseua Tfrgu-Jiii la Novaci

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
158 ST. C. HEPITES

§i la 407 m. de cladirea regimentului de Infanterie No. 18. Departa-

rea sa de Prefecture este 1.686 m. Regiune delurosa.
Longitudine 23°.20' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice S Latitudine e 45 °.3'N. ;
Altitudine 230 m.

Natura solului: Pleistocen.

Timpul. piva $i noptea precedents ploiose, dimineta cerul acoperit,
apol s'a Impel:lit; cam r6c6re, vintul thrice' de la NE; sOrele s'a v6-
(Int numal la 1nceputul observatiunilor, apoi s'a 1nnorat. Observatiunile
ail fost facute de dimineta Intro 8h.31m §i llh.34m.
Neridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale so-
relul Intre 8h.3101-8'1.41m, pe. o temperature de 16 °.5 §i o presiune at-
mosferica de 731.3 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 104°. 13';2
34 104 °. 13',0
56 104 °. 12',9
78 104 °. 12' ,4
9-10 104 °.13',5
11-12 104°. 12',9
Urma meridianului astronomic . . . . 1040.13',0.

Repere: a) Crucea bisericii de la Cimitirul ortodox departe de 650 m.

are azimutul 750.36',2 spre W ; b) Biserica Adormiril: Maicei Domnu-
lui din comuna VadenI la 3.700 m. are azimutul 100.57',0 spre W;
c) Biserica Sf. Nicolae din Tg.-Jiti la 2.600 m. are azimutul 62 °.12',4 spre
W; d) Biserica Adormiril Maicei Domnului din comuna Sisesci la
2.300 m. are azimutul 34°,441,5 spre W ; §1 e) Turnul col mare al bi-
sericii Sf. Joan Botezatorul din comuna Danescl la 4.700 m. are azi-
mutul 1660.23',9 spre E.
Declinatinnea 'intro 8h55°1 si 9h141°:
Drugmorul N. a Drugulorul N.
Urma meridianului astronomic. . . 104°.131,0 104°.131,0
magnetic . . . 98°.59',4 99 °. 0',0
D.= 50.13',6 D= 5°.13',0
Declinatiunea D. De-I-D =.5°.13',3 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTILINi LA FISICA GLOBULIII, VI. 159

Componenta orizontala intro 9h.27m si 10h42m:

Drumorul N.. Drugukiorul N. es
0 =18 °.2 0 =19 °.2
a =15 °.52',52 ",5 a = 20°.2',15"
cci= 6°.55',0" cf,i= 8 °.41',22 ",7.
0= 180.3 0= 18 °.7
T, = 38 .6160 T2 = 38.2520
He =0,22820 cgs 116 = 0,22816 cgs
Componenta orizontalii H H+1-1 6 6
2
0,22818 cgs.

Inelinatiunea intro 1111 $i 11h. 34m:

Acid No.* Acid No.**
Prima magnetisare, semnul in sus 590.42,,0 590.41,,8
A doua x, . v jos 590.411,9 590.42',0
16=590.421,0 I. 6=590.41,,9
Inclinatiunea I = Isd-I6
2
e 590.421,0.

Starea magnetiek: Linistita.

XLVI. LA R 6 T A (Gorj)
12 Iulie 1900.

Punctul de observatlune. Pe sosOua ce duce de la Tirgu-Jiii la Baia-

de-Arama, la vre-o 50 de metri de la crucea care se afla la limita de
despArtire intro judetele Gorj si Mehedinti, undo exists un pavilion
numit La ROM Localitatea face parte din comuna Costesci, districtul Gorj.
Cam in dreptul acestul pavilion de lemn, insa de cea-lalta parte a
soselei $i la o departare de vre-o 30 de metri de La Rota, inteun punct
in aratura, s'ail facut determinarile magnetice. Acest punct este la
vre-o 8 kilometri spre Est de Baia-de-Arama. Mara de luminisul, undo
ne-am instalat, pretutindeni aiurea sunt paduri. Aci este padurea sta-
tulpI numita Apa Negra. Regiune muntosa.
.
Longitudine 22 °.53' Est de la Gr.;
CoordOnatele geografIce { Latitudine 440.59' N.;
Altitudine 320 m.
Natura solului :
Timpul. Dimineta timpul frumos, el n'a tinut insa mult, cad mai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
160 ST. C. IIEPITES

nainte de a ajunge la punctul indicat, cerul se Innora qi pleura la In-

tervale. Observatiunile s'ati facut In intervalul de la 8h.36m pane la
I1h.19'n, cand sOrele nu s'a v6clut decat forte putin. Dupe declinatiune
s'a flout determinarea inclinatiunfl si a componentei orizontale.
Meridianul astronomic. Observatiunile de s6re pentru determinarea
sa n'ail putut fi facute decat in num& de patru 0i aceste la doue,
momente deosebite. 0 pereche de observatiunI indata ce ne-am pus
in statiune, in intervalul de la 8h.36m la 8h.39'n, iar alta dupe expe-
.rientele pentru determinarea componentei orizontale Intro 11'4.18in si
11h.19'n. T6te aceste observatiuni de sOre ail fost facute in role con-
ditiuni. Presiunea barometrica 726.8 mm., iar temperatura aeruldi 15°.0,
In cea d'Intai serie de observatiunI i 20°.5 in cea d'a doua. Urmele
meridianului astronomic pe cercul azimutal sunt:
1-2 202°.0',3
3-4 2020.0',8
Urma meridianului astronomic 202°.0',6.
Repere : Nici unul.
Declinatiunea Intro 9h.39'n §i gh.56m:
Drumorul No. Drugt4orul No. ..
Urma meridianului astronomic . . . 202 °. 0',6 202 °. 0',6
magnetic . . . 1960.36',9 1960.38',1
D =50.23',7 D =5°.22',5
Declinatiunea D D 2 so 50.23',1 W. D

Componenta orizontale Intro 10h.37'n §i 1111.13'n :

Drugutiond No.. Drumorn1 No.
0=190.8 0=190.2
a =15°.50'.22",5 cc=20°. 2',45"
al= 6°.55', 0" cci=-- 80.38', 7",5
0=190.8 0=180.7
T1=38.6310 T2=38.2470
H.= 0.22850 cgs H.=0.22812 cgs
Componenta orizontale H H
2
=0,22831 cgs.
Inclinatiunea Intre 9h.1'n §i 9h.29m:
Acid No.. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . 590.40',3 59°.381,5
A doua A jos
7, . . 590.391,5 59°.39',3
I =.. 59°.39',9 I.. ----59.°38',9
rd9°.uu ,4.
Inclinatiunea I= 2
Starea magnetics: Linistita.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIIINt LA FISICA OrLOMILtri, VI. 161

XLVII. STREHAIA (Mehedinti)

13 Iu lie 1900.

Punetul de obserTatiune. Pe Piscul Rudarilor care se intinde la

spatele pepinierei statulul din fata garil Strehaia, pe proprietatea lo-
cuitorilor, intr'un punct cam in dreptul castelului de apa gi la 1.500
metri departe de calea ferata. Regiune delurosa.
Longitudine 23°.12' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 450.34' N.;
Altitudine 140 m.

Natura solului: Pleistocen.

Timpul. Observatiunile ail fost facute in intervalul de la 10h.38'n pans
la 13h.49m pe un timp agreabil, sbrele de multe on se ascunde dupa
nori. S'a inceput cu inclinatiunea, dupd care s'a facut declinatiunea
§i in fine componenta orizontala. Observatiunile de sore Wail facut
intre cele dou6 componente.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni de sore
intro 12h.55'n si 13h.9n1 pe o temperature a aerului de 25°.5 §1 pe o
presiune atmosferica de 735.2mm. Urmele meridianului astronomic pe
cercul orizontal aunt:
12 2440.49%0
3-- 4 2440.49',8
56 244°.49',2
78 2440.49%7
9-10 244 °.49',6
Urma meridianului astronomic . . 2440.49%5.

itepere: Varga de la castelul de apa din gars, la 150 metri departe,

are azimutul 300.4',5 spre E.
DeclInatiunea intro 11h.14m. §i 1111.43 ni:
Dragurrul No. Drogutsond No.
Urma meridianului astronomic . 2440.49',5 2440.49',5
magnetic . . 2390.26',5 239°.26',0
Do=5°.23',0 De=5°.23',5
-I- D
Declinatiunea D= D 2
=5 °.23',3 W.
Analele A. R.Tom. XXIIIMemoefile Secf. Sciinfifice.
11

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
162 ST. C. IIEPItES

Componenta orlzontala Intro 13h.12'n si 13h.49m:

Dragusorul No. Drumprul No.
0=260.2 0=260.1
a=15°.39',45" 0:=19°.43',30"
eti= 6°.49',45" 0:2 = 8°.33',15"
0=26°.3 0=25°.6
Ti=38.6185 T2= 38.2250
H.= 0,23054 cgs H .. =0,23146 cgs
Componenta orizontala H.
Ho-I-Hoe
2
0,23100 cgs.
Inclinatiunea intro 1011.38m si 11h.9m:
Aeul No.. Aeul No.
Prima magnetisare, Oninul in sus. . . . 590.8',0 590.7',4
A doua » A jOS >> . . . 590.81,0 59°.7',4
I ..590.8',0 I. 8=59°.71,4
Inclinatiunea I= Is-I-2 0 59°.7',7.
Starea magnetick: Linistita.
XLVIII. TURNU-SEVERIN
14 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. Pe Mu' Tunari, la resarit de Turnu-Se-

verin. Punctul BO gdsesce la 185 metri spre NW de monumentul au-
striac, la 200 metri de catuna Tunari si la 185 metri de imprejmuirea
tarinel aceleiasi catune. Regiune delurosg.
Longitudine 22°.33', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudine 44°.38', N.;
Altitudine 70 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul. Observatiunile s'ail facut dimineta intro 8h.36tn si 11h.42na pe
o vreme inchisa la inceput, dar mai putin norosa spre amiadg.
Meridianul astronomic. Observatiunile de sore ail fort facute intro
91'.2m si 9h.15m. in urma determingrii declinatiunil. Temperatura aeru-
lui 200.2, presiunea barometrica 747.6 mm. Urmele meridianului astro-
nomic deduce din tole 10 observatiuni de sore sunt:
12 2960.22',4
34 2960.22',4
56 2960.22',9
78 2960.22'4
9-10 2960.221,5
Urma meridianului astronomic . . . . 2960.22',5.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIttirrIIINt LA 1ISICA GLOBIJLIA, VI. 163

Repere: a) Turnul cel mare de la Catedrala grecoscA, departe de

5.800 m., are azimutul 980.7',5 spre W; b) Turnul de la Sectiunea de
pompieri, departe de 5.400 m., are azimutul 93°.15',0 spre W, §i c) Turnul
bisericii din comuna Bresnita, departe de 7.200 m., are azimutul 650.40',0
spre \V.
Declinatiunea Intro 8h.36m §i 84.53m:
Drugu§orul No. Drugulord No...
Urma meridianului astronomic. . . 296°.22',5 2960.22',5
D V magnetic . . . 2900.42',3 2900.43'4
D .= 5°.40',2 D= 5°.39',4
Declinatiunea D=.- D.+D = °.39',S W.
2

Componenta orizontala intro 1011.41n §i 10".4501:

Drugulorul No.. Drugu§orul No...
0 = 220.9 0 = 24°.6
a=15°.45',0" a = 190.50 ',0"
a1 =60.51',30" a,=8°,35',45"
0=220.7 0=250.1
T1=30.6290 T2=30.3240
II=0,22925 cgs H= 0,23021 cgs
Componenta orizontala H = H +ee
H =0,22973 cgs.
2

Inclinatiunea trite 11h.71' §i 11h.42m :

Acid No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . 590.11',5 590.12',8
a doua » » jos . 590.10',8 590.13'4
I. =59°.11',0 I =59°.12',9
Inclinatiunea I= I + 2
I = 59°.12',0.
Starea magneticii: Ce-va turburata.
XLIX. AFUMATI (Dolj)
16 Iulie 1900. 1

Punctul de observatiune. In miri§te la Nord de proprietatea d-lui P.

Verdesteanu, la 350 metri departe de linia ferata Craiova-Calafat. Re-
giune de campie.
Longitudine 23 °.27' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°. 0' N.;
Altitudine 100 m.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
164 ST. C. HEPITES

Natura solului: Pleistocen.

Timpul noros; sOrele a putut fi observat intre tale dou6 compo-
nents orizontale; vint taricel de la NE. Observatiunile au fost facute
de dimineta in intervalul de la 8h.36m §i 12h.48m.
Merldianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni ale so-
reluT intro 10h.44m qi 10h.54m, pe o temperaturA de 260.4 i o presiune
atmosferica de 751.9 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 1600.55',6
34 1600.55',4
56 1600.55,,8
78 1600.55',2
9-10 160 °.55' ,0
Urma meridianului astronomic . . . 160°.55',6.
Reper: Turnul de la biserica Sf. Gheorghe din satul Urzicuta, la 2
kilometri, are azimutul 1620.49',2 spre E.
Declinatiunea intre 8h.36m §i 811.53m :
DrugulorulNo. Drugnsond No.
Urma meridianului astronomic . . 1600.55%6 1600.55%6
magnetic . . . 155°.25',3 155°.25',8
Do = 5..30%3 Doe= 5°.29',8
Declinatiunea D D +D
2
50.30',1 W.
Componenta orizontalA intre 1111.2m §i 11h.48m:
Drugugorul No. Drugu§oral No.
0=241).6 0 =26 °.2
cc =15 °.28',0" a = 19°.30',30"
al= 6°.44',0" al --= 80.28%15"
0 = 24°.5 0 =26 °.5
T1=30.5870 T2= 38.2115
H=0,23400 cgs. 119=-0,23367 cgs.
Componenta orizontala H 1-1 -1-116
2
.0,23384 cgs.
Inelinatiunea intre 12h.6m gi 12h.48":
Acul No.. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus. . . . 58°.39',9 58°.42',5
A doua A n p jos. . . . 58°.40',3 58°.411,5

Inclinatiunea I = I =580.40'4 I..=58°.42,,0

2
580.41',1.
Starea magneticii: LiniqtitA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBTJLTA, VI. 165

L. PIATR A-OLT
16 Iu lie 1900.

Panctul do observatiunc. La spatele OHL cam la 1' /2 kilometru §i

la 70 de metri de oseua ce log/ gara cu comuna Piatra. Pe miri§te
intr'un punct situat intro liniile ferate ce duc la Corabia de o parte
ti la Slatina de alta 0 cam la 2 kilometri departe de fie-care din a-
ceste Huff. Statiunea magnetics este situata 'intro §ogua care duce
la Piatra §i linia ferata la Corabia. Regiune do campie.
Longitudine 230.58', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice j Latitudine 44°.22' N.;
Altitudine 140 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul splendid, vint slab de la NE. Observatiunile au fost facute
de diminota intre 6h.31m §i 9h.39m.
Meridianul astronomic a fost determinat cu ajutorul a 12 observa-
tiuni de s6re Intre 6h.31m §i 6h.42m. Temperatura aerului 18°.8 §i pre-
siunea barometrica 763.6 mm. Urmele planului meridian pe cercul
azimutal sunt :
12 197°.6',6
34 197°.6',4
56 197°.6`,8
78 197°.5',8
9-10 197°.6',3
11-12 197°.6',6
Urma meridianului astronomic . . . 197°.6',4.

Repere: a) Turnul de la biserica Sf. Nicolae din Piatra la 2.500 m.

are azimutul 98°.10',1 spre E ; b) Turnul de la biserica din Ino§esci
la 3 km. are azimutul 75°.1',4 spre E.
Declinatiunea intro 6h.53m 1i 7h.18m :
Drugwrul No.9 Drumorul No.9
Urma meridianului astronomic . . . 197°. 6',4 197°. 6',4
magnetic . . . 192°.10',4 192°.10',6
D =4°.56',0 D.. = 4°.55',8
Declinatiunea D D. -1--Dee 41.55°,9 W.
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
166 ST. C. HEPITES

Componenta orizontalfi intre 8h.10m §i 8h.48m:

Drugutiorul No. Druguprul No.
0=210.8 0=22°.7
a =15°.35',15" a=19°.40',0"
a1= 6 °.47',15" ai= 8°.32',0"
0 =21 °.5 0=22°.6
T,=30.6095 T2=30.2280
Ho =0,23166 cgs H..= 0,23157 cgs
Componenta orizontala H= 11 -1-H = 0,23162 cgs.
2

Inclinatiunea intre 9h.6m i 911.39m:

Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . . .59°.10',3 59°.14',0
A doua v D 1, jos . . .59°.11',3 59°.14',1
I e=59°.10 ',8 I.. =59 °.14',1
InclinaOunea I = I -I-I (
5,1°.12 1'
,a.
2

Starea magneticN: Slab turburata.

LI. CORABIA (Romanati)

17 Iulie 1900.

Panetta de observatiune. In partea nordica a ora§ului la 40 metri

departe de gardul proprietatii lui Oprea Gheorghe §i la 80 metri de
gardul proprietatii lui Nitg Cancea ; linia ferata trece la 1.200 m. spre
Nord i tot la acesta distantA spre Vest trece Dunarea. Regiune de
ample.
Longitudine 240.29' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 43°.46' N.;
Altitudine 50 m.
Natura solului: Aluviuni recente.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile au fost Mute la 17
Julie 1900 dimineta intre 5h.29m §i 8h.34m.
Meridianul astronomic a fost dedus din 10 observatiuni ale sOrelui
intre 5h.29m §1 511.41m dimineta. Temperatura aerului 17 °.8, iar presiunea
barometrica 760.7 mm. Urmele planului meridianului pe cercul azi-
mutal sunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBITTIUNI LA FISICA GLOBIILIII, VI. 167

12 298°.47',8
34 298°.48',8
56 298°.48',5
78 298°.47',7
9-10 298°.48`,8
Urma meridianului astronomic . . . 2980.48',3.
Roper: Turnul eel mare de la Biserica catedrald departe de 670 m.
are azimutul 178°.40',8 spre W.
Declinatiunea intre 5h.49n1 §i 611.20m:
Druguprul No. Druguorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 298°.48' 3 298°.48',3
magnetic . . . 293°.50',3 293°.50',5
D=4°.581,0 D =4°.57',8
Declinatiunea D = D±D 4°.57',9 W.
2

Componenta orizontala intre 7h.12'n §i 7h.46m:

Drugusorul No. Drugufprul No. .4,
0=19°.6 0 =20 °.7
15°.21',30" a= 19°.21',45"
a, = 6°.41',15" al =8°.23',30"
0=19°.5 0 =20 °.6
Tt = 38.5745 T, = 38.2015
H = 0,23659 cgs H ,, =0,23683 cgs
Componenta orizontala H_ H ±2 H = 0,23671 cgs.
Inclinatiunea intre 71.58m §i 8h.34111:
Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, semnul In sus 58°.18',5 58°.16',9
A doua a u jos 58°.17',5 58°.16 ',6
I 4, = 58°.18",0 I =58°.16',8
Inclinatiunea I = 2
58".17',4

Starea magnetied Lini§tita.

LII. CARACAL
18 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. La NNE de ora§ pe magura cea mai mare

Petro§eni, intre §oseua Craiovei §i Conacul lui Ilie Boldoiti, la 160 metri

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
168 ST. C. HEPITES

de cea d'Intai gi la 112 m. de cel d'al doilea; departarea sa 'Ana la

gara drumului-de-fer este de peste 2.700 metri. Regiune de &Ample.
Longitudine 24°.21' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.7' N.;
Altitudine 95 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpal admirabil de frumos. Observatiunile s'au Mout la 18 Iu lie
1900 dimineta intre 6h.27m 0. 9h.34m.
Meridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sOrelul
intre 6h.27m si 6h.36m pe o temperature de 20 °.6 §i o presiune atmos-
feria de 747.7 mm. Urmele planului meridianuldi pe cercul azimutal.
sunt :
12 308°.39',9
34 308°.40',8
56 308°.39',5
78 308°.39',6
9-10 3080.40'4
11-12 3080.40',2
Urma meridianului astronomic 308°.40',O.
Repere: a) Turnul bisericil Maica Precista la 1.730 m. are azimutul
2210.59',0 spre W; b) Turnul bisericil Sf. Nicolae la 2 km. are azi-
mutul 231 °.40'.5 spre W ; c) Turnul bisericii Sf. Apostoli la 2 km. are
azimutul 248°.9',5 spre W.
Declinatinnea a fost determinate intro 6h.43m §i 7h.6m :
Drugn§orul No.. Drugu$orul No.
Urma meridianuluI astronomic . . . 308°.40',0 308°.40',0
magnetic. . . . 303°.43',1 303°.43',2
D. =4 °.56',9 D.. -40.56',8
Declinatiunea D De -f-Do .4 .o6 , ,9 W.

Componenta orizontailt intre 7.h5lm §i 8.h42m:

Drugugorul No. Drugugoral No...
0= 22".4 0 = 24 °.4
a = 15°.17',0" a = 19°.27' ,15"
a, = 60.391,15" a, = 8.026' ,45"
0 =22 °.4 0 24°.2
T1 = 386165 T1 = 382120
H. = 0,23345 cgs Hip, = 0,23394 cgs
Componenta orizontal'a H = H. +2 H.. = 0,23369 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULUt VI. 169

Inclinatiunea intro 84.57m i 911.34m :

Acid No. Acid No. (le

Prima magnetisare, semnul in sus 58°.46',0 58°.45',3
A doua v z. jos
1. 58°.45',8 58°.45',6
I, = 58'.45',9 le =580.45',4
Inclinatiunea I = I.4-1 58..45,,7.
2

Starea magneticii : Lini§tita.

LIII. ZEVIDENT (R.-Valcea)

18 Lille 1900.

Pundit' do observatiune. In fineta pe mo§ia lui Gheorghe Fardlanu,

la r6sarit de gara Zevideni; la 250 m. de linia ferata PiatraR.-val-
cea §i la 150 m. de §antul de hotar dintre acOsta movie §i acea a lui
Stefan Filipescu Regiune cam delurosA.
Longitudine 24 °.16' Est de la Gr.;
Coordonatele geografico Latitudine 44°,45' N.;
Altitudine 230 m.
Natura solului: Aluviuni recente.
Timpul calduros §i lini§tit. Observatiunile s'ail facut la 18 Iulie 1900
dupa amiacji Intro 15h.51'n i 1811.9°1. SOrele a fost observat dupg ex-
perientele pentru componenta orizontalg.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale sore-
lui Intro 17h.34m ci 17h.45m pe o temperature de 30°.4, presiunea baro-
metrica de 740.9 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 87° 41',8
34 87° 42',1
56 87041',5
78 87° 42',5
9-10 87° 41',5
11-12 87° 42',2
Urma meridianului astronomic 87° 41',9

Repere: a) Turnul cel mare de la biserica din pragoesci la 8 km.

are azimutul 22°.19',1 spre E ; b) Turnul eel mare de la biserica din
Prundeni de la 2 km. are azimutul 1960.17'4 spre E; §i e) Turnul de
la biserica din Orlesdi la 3 km. are azimutul 36°.23',9 spre W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
170 ST. C. HEPITES

peclinatinnea intre 15h.51'n gi 16h.13m:

Drugusoral No. Drngusorul No.
Urma meridianului astronomic . . . 87°.41',9 87°.411,9
magnetic . . . 820.43',0 820.431,0
D0=4°.58',9 D =4°.581,9
DeclinaOunea D= D -i-D 4° 58',9 W.
2

Componenta orizontalA intre 1611.57m §i 17h.29m:

Drugusorul No.. Drugusorul No.
0.31°.6 0=31°.2
a=15°.351,30" a=19°.41',45"
ai= 6 °.46',45" ai= 80.33'45"
0=31°.7 0=31°.3
T1=38.6275 T1=30.2440
H=0,23048 cgs H = 0,23026 cgs
Componenta orizontala H=
H.-1-H
-1-
=0,23037 cgs.
2
Inelinatiunea intre 18h.8m §i 1811.49m:
Acul No. Acul No.
Prima magnetisare semnul in sus . . . 59°.35',1 59°.34',4
A doua a n > jos . . . 59°.361,4 59°.35'.8
I =59°.351,8 I =59 °.35',1
Inclinatiunea I = I -FIG =59 °.35',5.
2

Starea magneticii: Lini§tita.

LIV. HERESCI (Ilfov)

22 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. In partea nordica a movilei Magura a d-lui

Stolojan §i care este la Vestul comunei Heresci. Punctul se afla chiar
pe MAgura la. 60 metri de marginea sa nordicA, la un kilometru de-
parte de cursul actual al riului Arge§. Regiune de campie.
Longitudine 26°.23', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.13', N.;
Altitudine 50 m.
Natura solului: Pleistocen.
Thnpul. Observatiunile s'ail facut la 22 Iulie 1900 dupa amiacja in-
tre 14h.24'n §i 17".7m pe un timp admirabil de frumos §i calduros. S6-
rele a fost observat dupa determinarea componentei orizontale.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNf LA FISICA GLOBULUI, VI. 171

Neridiannl astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sorelui

intro 161'.11m si 161'.19m, pe o temperature de 30°.7 si o presiune baro-
metricA de 755.1mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 270 °.58',2
34 270°.57',9
56 270°.57',9
78 270°.58',0
9-10 270°.58',3
11-12 270 °.58',0
Urma meridianului astronomic . . . 270°.58',O.
Repere. a) Biserica din Heresci la 1.300 m. are azimutul 78 °.50',8 spre
E; b) Palatul d-lui Stolojan la sagetA, departe de 1.400 metri, are azi-
mutul 81°.52',8 spre E; c) Biserica din satul Coeni la 5 km. are azi-
mutul 117 °.9',0 spre W ; $i d) Turnul eel mare din Valea Draguldi la
3 km. are azimutul 82 °.23',8 spre W.
Declinatiunea intre 141'.24E° si 14h.42m:
Drogu§oral No. Drumorol No.
Urma meridianului astronomic . 2700.581,0 270°.58',0
. magnetic . . 266°.35',1 266°.35',1
Do =4°.221,9 De. =4°.22',9
DeclinaOunea D. De-I2D 4°.22',9 W.

Componenta orizontali intre 15h.29°1 si 16h.6in :

Dramorul No.. Druguqorul No..
0=32°.1 0=32°.3
a=-15°.19',30" a=19°.21',15"
cei= 6°.37`,45" ai= 8".24',15"
0=32°.4 0=32°.5
T1=30.600 T2=30.2165
1-1=0,23421cgs Ho =-0,23419 cgs
Componenta orizontala H = H -I-H
2
0,23420 cgs.
Inclinatinnea intre 16h.34m si 171'.7^':
Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 58°.42',6 580.42'10
A doua z » » jos . . 580.421,0 58°.411,8

Inclinatiunea I = -t I. I I =58°.42',3
580.42',1.
Is =580.41',9

Starea magnetics : Ce-vA turburatA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
172 ST. C. HEPITES

LV. DRA.GUSENT (Covurluitly

26 Iu lie 1900.

Panda' de observatiune. La Asarit de tirgusorul Dragu§enI, la stanga

soseleI ce duce la Buciumeni, aprope de bariera. Chiar langa santul
§oselei, in aratura. Tirgul este in vale. Regiune putin delurbsa.
Longitudine 27°.42' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice Latitudine 45°.58' N.;
Altitudine 200 m.

Natura solului: Pleistocen.

Timpul admirabil de frumos InsA cam vintos. Observatiunile s'au
Mout la 26 Iu lie 1900 dupa amiacll Intro 14h.48m i 17h.22'n. Sore le a
fost observat chip/ ce s'a determinat componenta orizontala.
Meridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiunl ale sOrelui
intre 16".26m §i 1611.35m, pe o temperature de 29°.2, presiunea barome-
trica find de 737.5 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 1190.371,2
34 119°.37',6
56 119°.37',1
7S 119°.37',7
9-10 119°.37',3
11-12 119°.37',4
Urma meridianului astronomic 1190.37',4.

Repere: a) Biserica Sf. Nicolae din curtea proprietarului la 900

metri, are azimutul 139 °.19',4 spre W; b) Fantana de vint dupa de-
lul de la spatele caselor proprietarului la 1.800 metri are azimutul
1260.37',6 spre W.
Declinatiunea intre 14.h48m §i 15h.5m :
Drugukforul No.e Druguorul No.ee
Urma meridianului astronomic . . . 119 °.37',4 119".371,4
magnetic. . . . 116°.161,1 1160.171,0
De=3°.211,3 De =3°.201,4
Declinatiunea D. De +s 2
D
.z0 , ,9 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULIII, VI. 173

Componenta orizontalii intre 15h.50n1 §i 16h.18m.

Druguwal No. Drugu§orul No.
0=30°.5 0 =300.1
a=150.52',0" a=200.2',0"
a, =6°.54',0" a1=8 .41',15"
0 =30°.2 0 =300.1
T1= 386610 T2 =3 °2660
H=0,22643 cgs H= 0,22686 cgs
Componenta orizontala H = H 2H
2
.0,22665 cgs.
Inclinatiunea intre 16h.52'n §i 17h.22m :
Acul No.e Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 600.31 ,3 60 °.3 ',9
A doua z. jos . . . 60°.3',1 60°.4',4
Ie=600.3',2 I. e=600.4',2
Inclinatiunea I _ I. 2I2 9

Starea magnetied : Ce-va turburata.

LVI. P A N C I U (Putna)
27 Julie 1900.

Punctul de observatiune. La resarit de bariera Mdr4esci a ora§ului

in partea sudicd a Movilei dupd islazul comunei Panciu, la 90 metri
de gardul viei Apostoleanu §1 la 32 metri de acela al viol' lui Sarchis
Tabdcaru. Regiune delur6sa.
Longitudine 27°. 6' spre Est de Gr.;
Coordouatole geografice 1 Latitudine 45 °.55' N.;
Altitudine 340 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos, cdlduros §i lini§tit. Observatiunile ail
fost fdcute la 27 Iulie 1900 dupa amiacja intre 15h.35'n §i 17h.52m. S6rele
a fost observat imediat dupa experientele pentru componenta orizon-
tala.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiunl ale s6-
relui intro 17h.8'n 0 17".15.., pe o temperaturd de 31°.4 §i pe o presiune
barometrica de 730.2 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
174 ST. C. HEPTTES

12 114 °.59',4
34 114°.59',6
56 114..59',3
78 114°.59',0
9-10 1140.59',2
11-12 114°.59',9
Urma meridianului astronomic 114 °.59',4.
Repere: a) Biserica CuviOsa Paraschiva la 1 km. are azimutul
127 °.37',9 spre W; b) Biserica Buna-Vestire din comuna Tifesci la 6
km. are azimutul 1730.0',9 spre W; c) Paratrasnetul easel d-lui Pau-
nescu C. din Marasesci la 10 km. are azimutul 1100.48',1 spre E., si
d) Cresta din stanga a Orli Marasesci la 10 km. are azimutul
114°.48',1 spre E.
Declinatiunea intre 15 ".35" si 15h.50'n :
Drumortil No.. brugusorul No...
Urma meridianului astronomic . . 1140.59',4 114°.59',4
* * magnetic . . 1110.25',4 111 °.25',8
D. = 3°.34',0 D.. = 3°.33',6
Declinatiunea D = D. ± De 30.33',8 W.

Componenta orizontalrt intre 16".291n si 1711.0m :

Drugusorul No.. Drugugorul No...
0= 32°.2 0 = 310.9
a = 15°.49',15" ci:= 19°.58',30"
al = 6°.53',0" oc, = 8°.44',15"
0 = 32°.2 0 = 32 °.1
T1 = 386545 T2 = 382635
Ho = 0,22716 cgs H.= 0,22735 cgs
Componenta orizontala H = H. +H ee = 0,22726 cgs. 2

InclinAiunea intre 17.h27m si 17h.52'n :

Acul No.. Acid No..
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 600.3',6 60°.4',3
A doua * » » jos . . . 600.4',1 60°.4',3
I. = 60°.3',9 I.. --=60°.4',3
Inclinatiunea I = do -FIee
2
_600.4',1.

Starea magneticii: Linistitg.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIMsli LA FISICA GLOBIJLIA VI. 175

LVII. TiRGU-FRUMOS (Ia0)

28 Iu lie 1900.

Punctul de observatiune. La SE de Tirgu-Frumos pe delul de la re-

saritul bisericii Sf. Ecaterina din comuna Buznea, pe proprietatea d -luI
Albert Daniel. Punctul se gAsesce la 510 m. departs §i spre resArit
de linia ferata ce duce la Papani, la 33 metri de §oseua ce duce din
comuna Buznea in oraq §i la 468 m. de biserica Sf. Ecaterina.
Longitudinea 27°. 0' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudinea 47°.13` N.;
Altitudinea 120 m.
Natura solului: Pleistocen a§ezat pe Sarmatic.
Timpul agreabil, vint slab de la NE. Observatiunile ail fost Mute
la 28 Lille 1900, la mijlocul cjilel, intro 10h.17m §i 13h.23m.
Meridianul astronomic a lost determinat prin 12 observatiuni ale so-
relui intre 10h.17m qi 10h.30m, pe temperatura de 25°.8 §i la o presiune
barometricA de 747.0 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
1
35 2
4
304° 23',7
3040 22',8

7
9-10
6
S
304° 22',0
304° 23',1
304° 22',5
11-12 304° 22',3
Urma meridianului astronomic 1040,22',8

Repere : a) Biserica Sf. Nicolas din Tirgu-Frumos la 1.200 m. are

azimutul 32°.14',8 spre W; b) Turnul de la'Foi§orul de foc la 1.700 m.
are azimutul 4°.58',3 spre W; c) Turnul de la biserica CuviOsa Pa-
raschiva la 1.800 m., are azimutul 170.54%7 spre E; §i d) Turnul de la
biserica Sf. Ecaterina din comuna Buznea la 470 m., are azimutul
163 °.30',8 spre W.
Declinatiunea intro 10h.41m 11h.4m:
Druguprul No. Drugu§orul No.
Urma meridianului astronomic . . . 3040.22',8 3040.22',8
magnetic . . . . 3010.30',9 301°.30',9
Do= 20.51',9 De e= 2°.51',9
Declinatiunea D D 2 D _20.511,9 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
176 ST. C. HEPITES

Componenta orizontalii intro 11h.51m si 12h.31m :

Drugorlorul No. Drogagorul No...
13 = 28 °.6 0 = 29 °.4
a =16°.15',30" a = 20 °.32', 0"
ce,= 7°. 41,45" a1= 8°.53',30"
0 = 28°.6 . 6 = 28°.4.
T1=307035 T0=303065
H=0,22119 cgs H, = 0,22145 cgs
Componenta orizonta15. H = H - + Ho = 0,22132 cgs. 2
Inclinatiunea intro 12h.43m si 131.23m :
Acid N.. Acid N.
Prima magnetisare, semnul In sus . . . 600.57',5 600.0'4
A doua v %. jos . . . 60°.57',1 600.584,9
I. =60"57',3 I. =60°.59',5
Inclinatiunea I -=-- I ±I. _600.58',4.
2
Starea magnetite: Slab turburata.
LVIII. D OLHA SC A (Suceva)
28 Iulie 4900.

Punctul de observatiune. In partea resaritena a satului Dolhasca, la

stanga soselei ce duce la Lespezi si la 40 m. de dinsa. Punctul se
gasesce pe proprietatea lui Macoveiii, mai spre sud de gar* la 1.100
metri de linia ferata si la 300 metri de malul drept al Siretului. Re-
giune delurosa.
Longitudine 260.36', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 47°.27', N.;
Altitudine 260 m.
Natura solului : Pleistocen asezat pe Sarmatic.
Timpul linistit dar noros. Observatiunile ail fost facute la 27 Iulie
1900 dupe amiada intre 16h.49m si 19h.33m.
Neridianul 'astronomic a fost dedus din 8 observatiuni ale sorelui
intre 16h.49m si 1611.59m pe o temperature de 26°.3 kii o presiune baro-
metric/ de 736.8 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt :
1-2 3200.11,8
3-4 3200.12' 8
5-6 320 °.12'4
7-8 3200.12 '4
Urma meridianului astronomic . . . 320°.12',3.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA rISIOA GLOBULIII, VI. 177

Roper: Cantonul din padurea statului dincolo de Siret, la mijlocul

acoperipluI, departe de 660 metri, are azimutul 291 °.18',8 spre W.
beelinatiunea intro 17h.2m §i 17".24'n:
Druguqorul No.. Druguqorul No..
Urma meridianului astronomic . . . 3200.12,,3 3200.121,3
magnetic . . . 3160.421,3 3160.43',1
D. =30.301,0 Dee=30.291,2
= De + D =30.291,6, W.
Declinatiunea D 2

Componenta orizontaIi intro 18".488 §i 18".41 .

Drugmorul No.o Druguqorul No.00
0=27°.5 6 = 26°.0
a= 16°.25',45" a = 20°.46',30"
a1= 7^.8',45" a, =9".0',0"
0=27°.6 8=25°.8
T1 =38.7135 T2=38.3155
Ile=0,21948 cgs Ho =0,21961 cgs
H o -I-H o
Componenta orizontala H 2
0,21955 cgs.

Inelinatiunea intro 18".53m i 1911.33m:

Acul No.o Aen1 No...
PriMa magnetisare, semnul In sus . 61°.26',9 61°.28',6
A doua a e z jos .. 61°.27',6 61°.29',0
Io-610.27',3 I. e=61°.28',8
Inclinatiunea I I +2Ie 61 °.2S',1.

Starea magnetics: Slab turburata.

LIX. BURDUJENI (Dorohoiti)

29 Iulie 1900.

Punctul de observatiune. Spre N de gall §i la NW de Tirgul Bur-

dujeni. Pe delul Ulm, in partea sudica a padurii Statului, la stanga
§oselei Mitoc §i la 20 metri departare de dinsa. Punctul se gasesce
in pa§une, la 1 km. departe de §oseua Burdujeni-Itcanl §i la 2 km. de
linia ferata. Regiune delurosa.
Longitudine 26 °.17' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice J Latitudine 47°.40' N.;
Altitudine 380 m.
Analele A. R.Tom. XXIIL Memoriile Seq. Sciincificc. 12

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
178 AT. C. kEPITEg

Natura solulni: Pleistocen aqezat pe Sarmatic.

Timpul lini§tit i aprope neIncetat acoperit. Observatiunile s'ail fa-
cut la 29 Iu lie 1900 de dimineta Intro 7h.14m §i 1011.20m.
Neridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiunI solare intro
7h.14Th §1 7h.27m pe o temperature de 19°.3 §i pe o presiune atmosferica
de 728.9 mm. Urmele meridianulul pe cercul azimutal sunt:
12 104 °.37'7
34 1040.38'0
56 1040.38'1
78 104 °.38'9
9-10 1040.38'7
11-12 104 °.38'8
Urma meridianului astronomic . . . . 1040.38',4.

Repere: a) Crucea turnuluI Cetatii Stefan-eel-Mare din Suceva, la

5 km., are azimutul 182°.1`,1 spre W; b) Turnul de la Foiprul de foc
din Sucova, la 5 km, are azimutul 1860.441,1 spre W ; c) Turnul bise-
ricii Sf. Dumitru (Cap de mort) din Suceva, la 7 km., are azimutul
1960.174,6 spre W.

Declinatiunea intro 7h.44m §1 8h.3m.

Drugwrul No.. Drugutiorul No...
Urma meridianuluf astronomic . . . 104°.38',4 104°.38',4
magnetic . . . 100°.58',4 100 °.58!6
D. = 3°.40',0 D. =3°.39',8
Do -I-De
Declinatiunea D
2
= 3 °.39',9 W.
Componenta orizontala intro 8h.44m §i 9h.22m :
Druguprul Np.o Drugutiond No...
6 = 23°.3 = 25°.0
a 7 16°.31',15" = 200.50,145'1
a, = 7°.11',45" a, = 9°.1',15"
0 = 23°.0 6 = 24°.7
I', =3.7315 T2 = 38.3355
H. =0,21783 cgs He, = 0,21759 cgs
Componenta orizontalii H = H. 2 H" 0,21771 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBTJTIITNI LA VISICA GLOBIlLtri, Sq. 179

Inelinatiunea Intre 9".37m si 10".20m :

Acul No.. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 610.491,6 610.501,3
A doua » jos x. . , . 610.50',1 610.501,3
I. = 610.491,9 I. = 610.50',3
Inclinatiunea I = I. +2 I. . 610.50',1.
Starea magnetic,: Ceva turburata.

LX. VALENIT -DE -MUNTE (Prahova)

2 August 1900.

Punetul de observatiune. La Vest de soseua Valeni-Ploesci in fata

easel Ocolului Silvio, la 87 metri departe de dinsa si la 34 de putul
din marginea soselei. In valea Telejenului, pe proprietatea locuitori-
lor. Regiune delur6sa.
Longitudine 26 °.3' Est de Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudine 460.12' N.;
Altitudine 360 m.
Natura solidi&
Timpul la 1nceput noros, chiar acoperit, apoi s'a inseninat si a fost
frumos, cam v1ntos. Observatiunile s'ati Mout la 2 August 1900 imediat
dupa amiacja intro 12".35m si 15".12m. S6rele a fost observat imediat
dupa experientele pentru componenta orizontala.
Meridianul astronomic s'a determinat prin 12 observatiuni ale sore-
lui intro 14".10m si 14".18m, pe o temperature de 23 °.4 si o presiune
atmosfericti de 724.8 mm. Urmele meridianuluI astronomic pe cercul
azimutal sunt:
1- 2 88° 5',3
34 880 5',3
56 8804',0
7S 88° 4',4
9-10 88° 4',1
11-12 88° 4',0
Urma meridianulul astronomic . . . . 880.41,3.

Repere: a) Biserica Filip la 1.100 metri are azimutul 11°.30',9 spre

E; b) Manastirea din Valeni la 1.200 metri are azimutul 22 °.36',5 spre E.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
180 ST. C. HEPITES

Declinatlunea intro 12h.35m §i 12h.511n:

Drugusorul No. Drugusorul No...
Urma meridianulul astronomic . . . 880.4',3 880.4',3
magnetic . . . . 838.44',3 830.45'4
Do =4°.20',0 D.. = 48.191,2
Declinatiunea D D. --I-D 4 .13( , ,6 W.
2
Componenta orizontalii intro 13h.30m §1 14h.7m:
Druguqorul No.. Drugusorul No.,.
0=25°.4 0 = 250.1
a=150.41',0" a =19 °.46',0"
a, = 6°.49',45" = 8°.34',15"
0=25°.0 0=25°.2
T1=38.6385 T, =35.2505
He =0,22913 cgs H.=0,22940 cgs
Componenta orizontalil H= 1-1 8 4-H
2
0,22927 cgs.
Inclinatiunea intro 14h.39m 15h.12m:
Acul N. Acul N.
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 590.35`,8 590.35,,5
A doua o >, jos . . . 59°.35',8 59°.35',4
I.=59°.35',8 Is =59".35',5
InclinatiuneaI = 4+4: 530.3a,7.
Starea magnetics : Ce-va turburatd.

LXI. MEDGIDIA (Constanta)

3 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea sud-vestica a oraplul pe delul

lul Guran intro armanul §i magasia de grail a lul Zenol Hagi Amet.
Punctul se gasesce la 140 metri de §oseua Pescera *i la 975 metri de
Jinja ferata spre Constanta. Regiune de campie.
Longitudine 280.16', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 440.15', N.;
Altitudine 50 m.
Natura solulul: Cretacel
Timpul : Vint taricel de la NW. Observatiunile ail fost facute la 3
August 1900 dupd amiacji intro 13h.12m ii 16.' 7m. SOrele a fost obser-
vat imediat dupa componenta orizontala.
literldianul astronomic a fost dedus din 12 observatiunI ale sdreluI

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULTJY, VI. 181

intro 14h.57m $i 15h.7", pe o temperaturA de 28°.2 si o presiune baro-

metrica de 749.5 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt :
1- 4 270°.3',8
34 2700.31,0
56 2708.31,1
78 2708.21,4
9-10 2708.21,3
11-12 2700.21,5
Urma meridianului astronomic 2708.21,9.
Repere: Turnul mare din biserica Sf. Apostoli, departe de 450 metri,
are azimutul 43°.5'1 spre W; b) Sageta de la Gemia principalA la
750 metri, are azimutul 80°.41',1 spre W; c) Turnul bisericil din satul
Docuzet la 8 km. are azimutul 37°.51',9 spre W.
Declinatiunea intre 13h.12m 9i 13h.33m :
Drugu§orul No Druguorul No.
Urma meridianului astronomic . . . 270 °. 2',9 270°. 2',9
magnetic . . . 266°.36'.3 266°.36',4
Do = 3 °.26',6 D.. = 3".26',5
Declinatiunea D De D +ee 38.261,6 W.
2

Componenta orizontalli intro 14h.19m si 14h.54m:

Druguorul No.. Drugwrid No...
0 = 288.5 = 28 °.8
0
a =15 °.13',0" x=198.131,0"
a = 6".391,15" ce=8820',30"
0= 28°.7 0 = 28 °.9
T1= 38.5855 T, = 3°.2030
He =0,23597 cgs H.. = 0,23599 cgs
Componenta orizontala H 11.+H = 0,2359S cgs.
2

Inclinatiunea intro 15h.27m $i 16h.7°1 :

A cut N.. Aen1 N.
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 588.391,6 58°.38',6
A doua V . V jos . . . 58°.39',1 58°.38',4
I. = 58 °.39',4 I, =58°.38',5
Inclinatiunea I = Io 2
= o- S°.39',0.
Starea magnetics: Ce-va turburatA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
182 ST. C. HEPITES

VII-bis. CONSTANTA
4 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea nordica a oraplui la 25 metri

de malul Mdrii, intro Cazarmi §i via Cimbru, mai aprOpe de acosta
*i la 206 m. departe de gardul sou despartitor. Punctul se gasesce in
dropta goselei Tulcea §i la 860 m. departe de dinsa. Pe litoralul Ma-
rii Negro.
Longitudine 28°.39' Est de la Gr. ;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.11' N.;
Altitudine 30 m.

Natura solului: "%flint vegetal pe calcar miocen.

Timpttl admirabil de frumos. Observatiunile sail fa.cut la 4.August
1900, diminOta intro 7h.50m §i 10h.41m.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni de
sore intro 7h.50m §i 8h.0m pe o temperature de 23 °.8 §i o presiune at-
mosferica de 752.0 mm. Urmele meridianului atmosferic pe cercul azi-
mutal sunt:
12 261°.42`,6
3 4 261°.42',6
56 261°.42',6
73 261°.42',6
9--10 261°.42`,7
11-12 261°.42',5
Urma meridianului astronomic 261°.42',6.

Repere: a) Crucea turnului eel mare de la biserica Catedralg, la 2

km., are azimutul 1040.15',9 spre W; b) Sageta gemiei Sultan Mah-
mud, la 2 km., are azimutul 165 °.49',7 spre W; §i c) Turnul tabacariei
Einhorn la .1600 metri, are azimutul 6. °36',6 spre E.
Declinatiunea a fost determinate intro 8h.13m §i 8h.33m :

Drumorul No.. Druguorul No..

Urma meridianului astronomic . . 2610.42',6 2610.42',6
magnetic. . . 258°.29',0 258°.29',1
Do = 3°.13',6 D.. = 3.13,5
Declinatiunea De De
114-- +.
2
= 3 °.13',6 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIIIIit LA FISICA GLOBITLIIT, VI. 183

Componenta orizontala Intro 9h.15m §1 9h.52n1

Drag Rorul No.. Drugmorul No...
0 = 24°.9 6 = 25'1.4
a =.15°.20',0" a = 19°.18',45"
6°.40',0" a1= 8°.23',0"
6 = 24°.7 6 = 25°.4
T, = 38.5855 T2 = 39.2070
H = 0,23509 cgs H, = 0,23512 cgs
Componenta orizontala H H 11 0,23510 cgs.
2

Inelinatiunea intro 10h.3m 0i 10h.41m:

Acul No.. Acid No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . . 580.31',0 58°.30',1
,A doua >», jos . . . . 58°.30',4 58°.291,6
I=58°.30',7 I=58°.29',9
Inclinatiunea I = I = OS 0.30 ,3.

Starea magnetics : Linistita.

LXII. F A U R E 1 (Braila)
6 si 12 August 1900.

Punctul de observatiune. Pe mosia statului Bradonca, la Nord de

satul Fdurei si de gara Faurei, la 700 m. departare spre resdrit ci la
100 metri de soseua Ramniculdi. Regiune de campie.
Longitudine 27°.14' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice I Latitudine 45°.4'. N.;
Altitudine 55 m.

Natura solului: Pleistocen.

Timpul. 'Rite experien ;ele, earl de observatiunea sorelui, s'ail facut
la 6 August 1900 Intro 4".35'n 8i 7h.6.1 a. m. pe timp acoperit 9i cOta
grdsd la inceput. Observatiunile s'ail facut in urmatOrea ordine : In-
clinatiunea, Componenta orizontald 6i Declinatiunea.
Mcridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sOrelui
facute intro a doua caletorie, in dimineta de 12 August, intro 5h.16m
si 5h.31m, pe o temperatura. de 17 °.3 8i o presiune atmosferica de 756.8 mm.
Urmele meridianului astronomic pe cercul azimutal sunt :

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
184 ST. C. HEPITES

12 329°.49',1
34 329°.49',4
56 329°.49',7
78 329°.49',2
9-10 329 49',8
11-12 329°.49',9
Urma meridianului astronomic 329°.49',5.

Repere: a) Turnul fabricei de cognac a lui Gaitan, la 800 metri de-

partare, are azimutul 1500.201,0 spre W; b) Varga castelului de ape
din gara FAurei, la 700 m., are azimutul 1270.10',0 spre E; c) Crucea
bisericii din satul Ba§a, la 6 km., are azimutul 620,1 /,5 spre E ; §i
d) Crucea bisericii satului Nisipeni, la 5 km., are azimutul 87°.491,5
spre W.
Deelinatiunea a fost determinate in amandoue cjilele de 6 O. 12 Au-
gust. La 6 August experientele Wait facut dimineta intre 6h.44m 1 7h.6m:
Dromorul No.e Druguqorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 158°.59',5 158°.59',5
ti magnetic. . . . 155°.15',9 155°.15',8
D42=-3°.43',6 D.. =3°.43',7
D, = D. +D,,
2
3°.13',7 W.

Experientele de la 12 August diminota, intre 6h.1m §i 6.h13m, au dat

urmatorul resultat:
Drnmoral No. firumorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 329°.49',5 329°.49',5
magnetic. . . . 326°. 5',6 326°. 5',4
D. =3 °.43',9 De. =-3°.44',1

Dia
D-1-D 3044',0 W.
2

Componenta orizontalii, intre 6h.2m §i 6h.39m:

Dragugorul No.* Drugu§orul No...
0=18°.9 0=19°.6
a=15°.37',45" a=19°.44',45"
ch=6°.47',45" cc1 _-=80.32',15"
0=18°.8 0=19°.7
T1=3°.6210 T2=38.2345
H=0,23063 cgs H66=0,23066
Componenta orizontalii H = He 2H =0,23065 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBULUI, VI. 185

Inclinatiunea intre 4h.35m §1 5h.15'n:

Acul No.o Acul No...
Prima magnetiaare, semnul in sus. . . 59°.26'.8 59°.26'.8
A doua z jos .° . . 59°.26'.3 59°.26'.6

Inclinatiunea I = I. 2
I I. =59 °.26',5
No 96°,6.
I..=59 °.26',7

Starea magneticii: Lini§tita.

LXIII. CIORA-DOICESCI (Braila)
6 August 1900.

Pnnetnt de observatiune. Spre NE de gars la 1 km jumatate, pe

movila Ivanu§, departe de 650 metri de §oseua Brailei. Regiune de
campie.
Longitudine 27 °.30' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.45' N.;
Altitudine 53 In.
Natura solidi& Pleistocen acoperind Pontianul.
Timpul. Observatiunile &ail Mout in diva de 6 August 1900 intro
9h.48'n §i 12h.43m, pe o vreme norOsa §i vintosa; vintul bated forte tare
de la SE.
Meridianul astronomic a fost dedus din 8 observatiuni ale sOrelui
facute in role conditiuni intro 9h,48m §i 10h.2m. Temperatura aerulul
26°.8 §i presiunea atmosferica 750.6 mm. Urmele meridianului astro-
nomic pe cercul azimutal sunt:
1-2 122°.5',6
3-4 122°.4',2
5-6 122°.4',7
7-8 122°.4',9
Urma meridianuluf astronomic 122°.4',8.
Repere: a) Crucea de la biserica Sf. Treime din sat, la 2 km., are
azimutul 189°.13',5 spre W; §i b) Varga de la castelul de ape din gall,
la 1.500 metri, are azimutul 143°.12',5 spre W.
Declinatiunea a fost determinate intro 10h.11'n §i 1011.30'n:
Drumorul No. Drugurrul No...
Urma meridianulul astronomic . . . 122'. 4',8 122°. 4',8
A * magnetic . . . . 1180.18',4

Declinapunea D ,_ Do +Doo
118°.18',1
D. =3°.46',4 Do. 3°,46',7
3^.46',6 W.
=
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
186 ST. C. HEPITES

Componenta orizontalk intre 11h.18'n §i 11h.54'n:

Drugusorul No. Drugusorul No.
0 = 28°.1 0 =29 ".7
a=-. 15°.27',30" a =19 °.29',45"
a1= 6°.44',0" ai= 8".26',30"
0 = 27 °.8 0 = 29".7
T, = 39.6045 T2 = 38.2245
Ho = 0,23292 cgs Hoe = 0,23280 cgs
Componenta orizontala H H -1-H 0,23286 cgs.
2

Inclinatiunea intro 1211.4m §i 13h.43m:

Acul N. Acul N.
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 59°.19',8 59°.19',6
A doua p » jos . . . 59°.20',0 59°.19',8
I. = 59°.19',9 I. = 59°.19',7
Inclinatiunea I = I I. +4 2
= - 9 0 .19 ,8.

Stares magnetiel: Linistitg.

LXIV. MIROV (Teleorman)

8 August 1900.

Punctul de observatiunc. Pe mo0a Caldarenca la r6sArit de catunul

Caldarafi, in drepta §oselei ce vine de la gall §i care o unesce cu
§ogua Pitesci-Ro§iori. Punctul se aflA la 2.200 m. de linia feratk la
80 de metri de §oseua ce duce la gark la 200 metri de armanul dam-
nel Chitulescu §i la 150 metri de §oseua Pitesci-Ro§iorl, cam in drep-
tul undo acesta §osea se intalnesce cu cea de la Rica. In miri§te. Re-
giune de campie.
Longitudine 24°.56' Est de la Gr. ;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°24' N.;
Altitudine 200 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'aii fault la 8 August
1900, dimineta intro 5h.43'n §i 8h. 50m.
liferidianul astronomic a fost dedus din 12 observatiuni ale sOreldi
intre 5h.43m §i 5h.57, pe o temperature de 17°.0 §i o presiune atmosfe-
rica de 742.2 mm. Urmele meridianuldf astronomic pe cercul azimu-
tal Bunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 187

12 325°. 4',7
34 325° 5',4
56 325°. 4',8
78 325° 5',3
9-10 325°. 5',8
11-10 325°. 5',3
Urma meridianului astronomic 325°. 5',2.
Repere: a) Crucea bisericii din Miro§i, la 3,5 km., are azimutul
160°.21',9 spre E; b) Crucea bisericii din catunul Caldarari, la 300 m.,
are azimutul 68°.5',6 spre E; §i c) Varga de la casele colonelului Maca,
la 3.500 m., are azimutul 159°.3',9 spre E.
Declinatiunea Intre 6h.10°1 0i 6h.31m:
Drugusorul N.. Drugusorul N. e
Urma meridianului astronomic . . . 325°. 5',2 325°. 5',2
magnetic . . . . 320°.21',8 320°.22',0
D.= 3°.43',4 D = 3°.43',2
Declinatiunea D D. 3°.43',3 W.
2
Componenta orizontala intre 7h.19in §i 7h.54in:
Drugusorul No.e Drugusorul No...
. 0 = 20 °.0 0 =22 °.7
a = 15".301,0" a = 19".35',30"
ai = 6".45',15" a, .8°.29',0"
0 =20 °.0 0 = 22°.6
T, 3 8.6140 T, = 3 8.2240
He = 0,23198 cgs H.. = 0,23228 cgs
Componenta orizontala H =0,23213 cgs.
2
Inclinatiunea Intre 8h.141n §i 811.49m:
Anil No.. Aeul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . 590.31,0 59".3',3
A doua P D jos X. . . 590.31,3 59°.2',4
I. = 59°.3',2 I., = 59".21,8
Inclinatiunea I =090 .31,0.

Starea magnetics : Slab turburata.

LXV. ROSIORIT-DE-VEDE (Teleorman)
7 August 1900.
Punctul de observatiune. In partea vestica a ora§ului intre drumul
vechit1 spre Turnu-Magurele §i via lul Lazar Bragagiul, la 7 metri

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
188 ST. C. HEPITES

departe de gardul acesteia. Punctul se afla in finetA la 150 metri

departe de armanul lui Mirica Belitoreanu §i la 220 m. de bariera Rusca-
Vacii. Regiune de campie.
Longitudine 25°.0' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.7` N.;
Altitudine 110 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'ail facut la 8 August
1900 dupe amiada intro 14h.55m §1 17h.25m
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiunI ale
sOrelui intro 16h.33m §i 16h.41m , pe o temperature de 30°.7 §i o presiune
barometricA de 746.6 mm. Urmele meridianuluI astronomic pe cercul
azimutal sunt :
12 320° 28',7
34 320° 28',5
5 (i 320° 28',4
78 320" 28',4
9-10 320° 28',4
11-12 320° 28',5
Urma meridianuluI astronomic 320°.28',5.
Repere: a) Crucea de la biserica sf. Vineri, la 1.500 in., are azimutul
123°.24',0 spre E; b) Crucea bisericii SardAresa, la 600 m., are azimutul
42".24',5 spre E; §i c) Crucea de la biserica Merigola, la 7 km., are azi-
mutul 100°.33',8 spre E.
Declinatiunea intro 14h.55m §i 15h.13m :
Drttmorul No.. Druguprul No...
Urma meridianului astronomic . . 320".28',5 320".28',5
magnetic . . . 315°.30',4 315°.30',9
D. = 4".58',1 D = 4°.57',6
Declinatiunea D = D. -1-
2
D - ,9
4 0 .a7 W.
Componenta erizontall intro 15h.50m §i 16h.21m :
Druguqorul No. Druguqorul No...
6 = 32°.0 0 = 32°.1
a = 15°.19',45" a = 19°.21',45"
ai = 6".25',30" al = 8°.23',15"
0 = 32%2 0 = 31°.7
T, = 38.6055 T, = 38.2220
H; = 0,23382 cgs H., = 0,23375 cgs
Componenta orizontala H = H -1-11.,
2
0,23379 cgs.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTMBUTIIINI LA FISICA GLOBULIII, VI. 189

Inclinatiunea !titre 16h.51n1§i 17h.25'n :

Acul No.. Acuff No...

Prima magnetisare, semnul in sus 580.48',4 58 °.48',3
A doua o o jos 581'.471,9 58%471,8
I. .58°.48',1 I. ------58°.481,1
Ie -i-Iee
Inclinatiunea I = 2
.580.48',1.
Starea magnetidi: Slab turburata.

LXVI. ALEXANDRIA (Teleorman)

9 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea NNE a oraplui, in pa§une, pe

costa de del la stanga Hului Vedea, intro §oseua care duce la Bucu-
resci ci cea de la Orbesca, la 100 m. de cea dintai §i la 70 de cea d'a
dbua. Punctul se afla situat in fata cimitirului Ortodox ei la 150 in.
de casa intendentuldi seii. Departarea sa de 200 metri de la bari-
era Ghica, 350 metri de la gheretele pentru balcid §i la 2 km. de gar/.
Regiune de campie.
Longitudine 250.211 Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.0' N.;
Altitudine 105 m.
Natura solulul: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'aii Mout la 9 August
1900 dimineta, intro 8h.34m §i 11h.24m.
Mcridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiunI ale
sorelui int.() 8h.34in §i 8h.43m , pe o temperature de 26°.8 §i o presiune
barometric/ de 751.3 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 6°.22',3
34 6°.22',6
56 6°.22',5
78 6°.22',6
9-10 60.221,7
11-12 6°.22',9
Urma meridianului astronomic . . . . 6".22',6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica catedrald Sf.
Alexandru, la 1.500 metri, are azimutul 133°,22',8 spre E.; b) Crucea
turnului biserici Sf. Elena din satul Nanov, la 5 km., are azimutul
65°.4',4 spre E.; c) Crucea turnului de la capela Hasderoglu din satul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
188 ST. C. HEPITES

departe de gardul acesteia. Punctul se afla in fineta la 150 metri

departe de armanul lui Mirica Belitoreanu si la 220 m. de bariera Rusca-
Vacil. Regiune de &ample.
Longitudine 25°.0' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.7' N. ;
Altitudine 110 m.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'ais facut la 8 August
1900 dupe amiacja Intro 14h.55m si 17h.25m
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale
sorelui intre 1611.33m si 16h.41m , pe o temperature de 30°.7 si o presiune
barometrica de 746.6 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal cunt
12 3200 28',7
34 320° 28',5
56 320^ 28',4
7S 320" 28',4
9-10 320^ 28',4
11-12 320^ 28',5
Urma meridianului astronomic 320".28',5.
Repere: a) Crucea de la biserica sf. Vineri, la 1.500 m., are azimutul
123 °.24',0 spre E; b) Crucea bisericii Sardaresa, la 600 in., are azimutul
42°.24',5 spre E; si c) Crucea de la biserica Merigola, la 7 km., are azi-
mutul 1000.331,8 spre E.
Deelinatiunea intro 14h.55m si 15h.13m :
Druguorul No. Drugurrul No...
Urma meridianului astronomic . . 320".28',5 320°.28',5
magnetic . . . 315°.30',4 315".30',9
D. = 4".58',1 D.. --= 4".57',6
Declinatiunea D= D -1-1) 2
=4 °57',9 W.
Componenta orizontalii Intre 15h.50m 5i 16h.21m :

"Drumorul No. Druguqorul No.

0 = 32°.0 0 = 32°.1
cc = 15°.19',45" a 19 °.21',45"
cc, = 6".25',30" a, = 8°.23',15"
0 = 32".2 0 = 31°.7
T1 = 38.6055 T2 = 38.2220
H; = 0,23382 cgs H.. = 0,23375 cgs
Componenta orizontala H
H. H _ 0,23379 cgs.
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOBEFLIII, VI. 189

Inclinatiunea intre 16'1.51m §i 17".25" :

Acul No. Acul No.,.
Prima magnetisare, semnul In sus 580.48',4 58°.48',3
A doua » x.» jos 58°.47',9 58°.47',8
I. = 58°.48',1 I. =58°.48',1
Inclinatiunea I = I. + Ie.2
= 580.48',1.

Starea magnetics : Slab turburata.

LXVI. ALEXANDRIA (Teleorman)

9 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea NNE a ora§ului, in pa§une, pe

costa de del la stanga riului Vedea, intro §oseua care duce la Bucu-
resci §1 cea de la Orbesca, la 100 m. de cea dintai §i la 70 de cea d'a
dbua. Punctul se afla situat in fata cimitirului Ortodox §i la 150 m.
de casa intendentului sou. Departarea sa de 200 metri de la bari-
era Ghica, 350 metri de la gheretele pentru Mat §i la 2 km. de gall.
Regiune de campie.
Longitudine 25°.21' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44°.0' N.;
Altitudine 105 in.
Natura solului: Pleistocen.
Timpul admirabil de frumos. Observatiunile s'ail Mout la 9 August
1900 dimineta, intro 81.34m §i 1111.24m.
Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale
sOrelui intro 8h.34m §i. 8h.43m ,
pe o temperature de 26°.8 §i o presiune
barometrica de 751.3 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 6°.22',3
34 6°.22',6
56 6°.22',5
78 6°.22',6
9-10 6°.22',7
11-12 6°.22',9
Urma meridianului astronomic . . . . 6".22',6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica catedra15. Sf.
Alexandru, la 1.500 metri, are azimutul 133°,22',8 spre E.; b) Crucea
turnului bisericii Sf. Elena din satul Nanov, la 5 km., are azimutul
65°.4',4 spre E.; c) Crucea turnului de la capela Hasderoglu din satul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
190 BT. C. IIEPITES

Nanov, la 4.800 m., are azimutul 71°.12',3 spre E.; §i d) Crucea turnulul
de la biserica Sf. Vinerl din Alexandria, la 2 km., are azimutul 111°.4',7
spre E.
Declinatiunea intre 8h.55m 0 9h.17m :
Drugmorul No. e Drumorul No...
Urma meridianului astronomic . . . 6".22',6 6 °.22',6
S v magnetic . .. . 1 °.45',1 1°.44',3
D = 4°.37',5 D e e=4°.38',3
Declinatiunea D D. 2 D=40.371,9 W.

Componenta orizontala intre 9'1.57m §i 10h.30m :

Dragioloral No. e Drugu§oral No.
O=29°.5 0=30°.8
a =15 °.17`,0" 04=19°181,0"
a1= 6 °.38`,45" a1= 8°.22',0"
O=29°.0 0-.30°.4
T1=39.6015 T,=3..2205
H.= 0,23442 cgs H..= 0.23449 cgs
Componenta orizontala H 11.
4- H=0,23446 cgs.
2
Inclinatiunea Intro 10'1.49'n 0 11h.24'n:
. Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . 58°.34',6 58°.32',4
A doua x. .), jos
x, . 58°.33',9 58°.33',1
I. = 58".34',3 I..=58°.32',8
Inclinatiunea I = I. +2 I 58°.33',6
Starca magnetica: Lini§tita.

LXVII. U R L E S C A (Braila)
12 August 1900.

Punctul de observatiune. In miriste in partea estica a satului Ur-

16sca, intre acest sat si vila d-lui Th. Suditu ; la dr6pta §i la 150
metri de drumul ce duce la gara, care se afla cam la 4 km. spre Vest.
Longitudine 27°.38' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 45°.8' N.;
Altitudine 30 m.
Natura solului : Pleistocen.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTE:1Ni LA FISICA GLOBULE!, VI. 191

, Timpul. Observatiunile s'aU facut la 12 August 1900 dimin6ta, intre

9h.39m §i 12h.12m; crivetul mina tgricel.
Itteridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale
sOreldi intro 9".39m §i 9h.52m, pe o temperature de 29°.2 si o. presiune
barometrica de 757.5 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 342°.8',6
34 342°.9',4
56 342".9',4
78 342°.9',1
9-10 342°.9',1
11-12 342°.8',9
Urma meridianului astronomic . . . . 342°,9',1
Repere: a) Turnul cel mic al bisericif din Urlesca, la 700 m,. are
azimutul 49°8',1 spre E,; b) Mijlocul crestei de la r6sArit a vileI Suditu,
la 500 m., are azimutul 1200.441,4 spre W.
Declinatiunea intro 10h.Om §i 10h18m:
Druguprul No. Drugutloral No..
Urma meridianului astronomic . 342°. 9',1 342°. 9',1
z > magnetic . . 338°.41',5 338°.40',5
D= 3°.27',6 D. =3".28',6
Declinatiunea D =D 2D --3°.281,1 W.

Componenta orizontalii intre 10".59n) si 11h.27m:

Dritmorn1 No. Druguprul No.
0 = 31°.1 0 =31 °.7
a = 15°.27',20" a 19°.36',45"
=
a, = 6°.47',0" a, = 8°.30',15''
0 = 31°.1 0 = 31°.7
T1 = 38.6320 T, = 38.2375
H, = 0,23119 cgs cgs
Componenta orizontala H =7.1.1.:±011,232.:-9
2
cgs.
Inclinatiunea intro 11h.34'n si 1211.12m:
Acul No.9 Ant No..
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 59°.23',8 59".23',3
A doua s » jos . . . 59 °.23',9 59°.23',5
I =59°.23',9 I =59 °.23',4
Inclinatiunea I = 4-2 I. .=590231,7.
Starea magneticii: Ce-va turburatg.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
192 ST. O. HEPITES

LX VIII. MIZIL (Buzeil)

16 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea de Nord a ora§uldi §i in spre

Sud de Fele lei, la stanga §oselei ce duce la Calugareni. Cam la egala
distanta intre Fefelel §i Mizil. Punctul este in miri§te, la 2.500 m., de
linia ferata, intre m6ra lui Condeescu §i riul Intl, la 250 metri de
morn §i la 300 m. de rill. Regiune de pole de del.
Longitudine 26 °.27' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 45°. 0' N.;
Altitudine 85 m.
Natura eolith& Pleistocen.
Timpul forte vintos §i noros. Observatiunile sail facut la 16 August
1900 dupa amiacja intre 14".56m §i 17h.43m.
Neridlanni astronomic a fost determinat prin 12 observatiun1 ale se-
relui facute in doue serif din causa norilor. Prima serie de 6 obser-
vatiuni intre 14".56m §i 15".2m §i a doua serie, tot de 6 observatiuni,
intro 15".28m §i 15".34m. Temperatura aerului 27°.0 §i presiunea baro-
merle/ 744.0 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azimu-
tal aunt:
12 78° 38',0
34 78° 38',0
56
7
9-10
8
78° 88',6
78° 38',7
78° 37',8
11-12 78° 38',0
Urma meridianului astronomic 78° 38',2.
Repere: a) Crucea turnului celdi mare de la biserica din satul Fe-
feleT, la 300 m., are azimutul 24°.11',3 spre W.; b) Crucea turnului bise-
ricil de la cimitirul ortodox din Mizil, la 700 m., are azimutul 139°.12',7
spre Est §i c) Crucea' bisoricil Ghion6ea din Vadul Sapat, la 3 km.,
are azimutul 49°.33',2 spre Est.
Declinatiunea intro 15".7'n §i 1511.25m:
Druguqorul N. Drugulorul N.
Urma meridianului astronomic . . . 780.38',2 78°.38',2
magnetic . . . . 74°.28',5 74°.28',4
D= 40. 9',7 D= 4°. 9',8
Declinatiunea D Do +Dos 4°.91,8 W.
2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIErld LA FISICA GLOM/LTA VI. 193

Componenta orizontalii intro 164.23m $i 17h.3m:

Drugusorul N. Drugusorul N.
0 = 28 °.0 0 = 28 °.0
a =16°. 3',45" a = 20°.47',15"
al = 6°.59',451, al = 80.56'45"
.0 = 28°.1 0 .280.0
T1 = 38.5590 T2 = 38.1430
He = 0,23154 cgs H. ob. 0,23160 cgs
Componenta orizontala H = H +H
.0,23157 cgs.
2
Inclinatiunea Intro 17h.9m §i 17h.43m :
Acul No.. Acul No.
Prima magnetisare, semnul in sus . . 596.24'4 59°.24',3
A doua * ), jos x. . . 59°.24',0 596.241,3
I. = 59".24',1 1.6=596.241,3
Inclinatiunea I _I ip -I-I = 4.24',2.
2
Starea magnetica: Ce-va turburata.

LXIX. PRIBEGT (Ialomila)

19 August 1900.

Punctul de observatiune. In partea SW. a satului Pribegf, pe pro-

prietatea lul Nae G. Pribegeanu, la 60 m. de la marginea de W. a gra-
ding i la stanga drumului ce duce la Poiana. In pa§une. Satul Pri-
begi se gasesce la 8 km. spre W. de Slobozia. Regiune de campie.
Longitudine 27°.17' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice 1 Latitudine 44 °.34' N.;
Altitudine 55 in*.
Natura solulul: Pleistocen.
Timpul. Observatiunile s'ati Mut la 19 August 1900 dupa amiada
intre 13h.8m §i 15h.53m, pe un timp admirabil de frumos.
Meridianul astronomic a fost dedus din 12 observatiurg ale sOreluI
intro 14h.51m §i 151,.0m, pe o temperature de 26°.9 §i o presiune baro-
metrica de 759.8 mm. Urmele meridianului pe cereal azimutal sunt:
12 143°.56',2
34 143°.56',8
56 143°.56',4
78 143°.56',3
9-10 143 °.56',4
11-12 143°.56',3
Urma meridianului astronomic 143 °.56',4.
Anaide A. R.Toni. XXIII.dfornornla Secf. Sciinfifice. 18

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
104 St. C. flEPITEg

Repere: a) Biserica Sf. Nicolae din Pribegi, la 150 m., are azimutul
290.21',4 spre E.; b) Muchea de la W. a caselor Marghiloman din Ghim-
pati, la 3 km., are azimutul 113°.16',1 spre E.
Ileelinatiunea intro 13h.8m §i 131'.28'n :
Drugusorul No. Ilrugtw)rul No...
Urina meridianului astronomic . . 143°.56',4 143".56',4
» » magnetic . . . 140°. 8',9 140°. 9',0
D. =3°A7',5 D = 3°A8',4
DeclinaO unea D = De 2d-D 3°.48',0 W.

Componenta orizontalii intro 14h.10'n §i 14h.43m :

Druguprul No. Druguvorul No.
0 = 28°.3 0 = 28°.6
a =-- 15°.19',45" a = 19°.22',15"
a, = 6°.41',30" al = 8°.25',30"
0 = 28°.6 0 = 28°.0
T1=36.6080 L=36.2225.
H =0,23365 cgs Ho e=0,23366 cgs
Componenta orizontala H
H. -1- H ._0,23366 cgs.
2

Inelinatiunea intre 15h.14m i 15h.53m:

Acul No. Acul No.
Prima magnetisare, seinnul In sus . . 58°.53',5 58°.53',3
A doua . . v jos . . 58°.53',6 58°.52',6
I = 58°.53',6 I. = 58".53',0
Inclinatiunea I= I. ±2 1 _W.531,3.

Starea magneticd : Ce-va turburatd.

LXX. CAMPULUNG
22 August 1900.
Punctul de observatitme. Pe delul Gruiu, in partea NW., a oraplui,
la spatele vilei Balanescu i la Vest de gradina Zamfirol; departarea
sa de la chin cul din ac6sta grAdind 240 metri. Islaz. Regiune muntosd.
Longitudine 24".57' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice f Latitudine 45".17' N. ;
. l Altitudine 700 m.
Natura soluluI: Pleistocen.
Timpul lini§tit §i putini nori. Observatiunile s'aii facut la 22 August
1900 dupa amiacjd, intre 124.55m §i 15h.43m.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNT LA FISICA GLOBULIIL V/. 195

Meridianul astronomic a fost determinat prin 12 observatiuni ale

sOrelui intre 13h.23m si 13h.32m. Temperatura aeruluI 25°.5 Si presiunea
atmosferica 701.9 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul azi-
mutal sunt:
315 2
4
320° 49',4
320° 49',3

7 6
8
320° 50',4
320° 50',1
9-10
11-12 . .....
Urma meridianului astronomic
320° 50',2
320° 49',3
. . . 320°A91,6.
Repere: a) Crucea turnului celui mare de la biserica Flamanda, la
2 km., are azimutul 131 °.12',7 spre W.; b) Idem de la Sf. Paraschiva si
Sf. Dumitru din comuna Valea-Mare, la 4,5 km., are azimutul 64°.34',7
spre W.; c) Turnul bisericil Chilli din catunul Grosani, la 4.200 metri,
are azimutul 157°.36'4 spre W.; si d) Crucea turnuldi celuI mare de la
manastirea Radu Negru, la 1 km., are azimutul 173°.24',7 spre W.
Deelinatitmea 'Intro 12h.55m si 13h.15m:
Drugu§orul No. Drugu§orul No...
Urma meridianului astronomic . . . 320°A9',6 320°.49',6
x. magnetic . . . . 315".52',6 315°.53',1
D= 4°.57',0 D o o =4°.56',5
Declinatiunea D = D-4-Do 40.561,S W.
2
Componenta orizontalrt intro 14h.14m si 14h.53m:
Druguprul No. Drugu§orul No. ee
8 . 26".9 8 = 25°.7
a = 150.44 ',30" cz = 19 °.51',45"
a, = 6°.36',0, al = 8°.29',30"
0 = 27°.0 0 = 25°.7
T1 = 38.6495 T2 = 38.2620
Ha = 0,22802 cgs Ha=--- 0,22803 cgs
Componenta orizontala H. li e-t-H
2
e .0,22803 cgs.
Inclinatiunea intre 15".6m si 154.43m:
Acul No. Acul No...
Prima magnetisare, semnul in sus . . . . 59°A9',6 59°A9',3
a doua . . v jos 59° 49',1 59'.49',1
I, 59°.49',4 I. o.59°.49',2
+21 ee
Inclinatiunea I I. 59°.49',3.
Starea magneticii : Turburata.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
196 ST. C. 11EPITES

LXXI. CALIMA.NESC1 (R.-Valcea)

26 August 1900.

Punctul de observatiune. La Nord de Cdlimanesci si la 80 metri spre

Sud de dependintele vilei Cantacuzino. Punctul se gasesce pe malul
drept al Oltului la 60 metri, la stanga soselei ce duce la Turnu-Rosu,
la 3 metri spre Nord de stalpul despdrtitor intre loturile No. 10 si
11. Linia feratA trece pe malul stang al Oltului la 600 metri departs
de punctul de observatiune. Regiune muntosa.
Longitudine 24°.21' Est de la Gr.;
Coordonatele geografice / Latitudine 45°.15' N.;
Altitudine 280 m.

Natura solului: Gresii eocene.

Timpul admirabil de frumos ; observatiunile salt fdcut la 26 August
1900 dupd amiadl intre 14".17m si 16h.58m.
Nerldianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiuni ale so-
relul intre 15h.19. si 15h.37m, pe o temperature de 21 °.5 si o presiune
barometrica de 733.7 mm. Urmele meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:
12 2250.481,1
34 225°.48',1
56 225°.48',2
78 225°.48',5
9-10 2250.481,7
Urma meridianului astronomic 225".48,,3.

Repere: a) Crucea do la biserica din Jiblea, la 3 km., are azimutul

129 °.45',5 spre E.; b) S'Ageta de la vila I. Cantacuzino, la 200 metri,
are azimutul 00,17',7 spre W.
Declinatiunea intro 14h.17m si 1411.40m:
Drugulorul No.. Druginprul No.
Urma meridianului astronomic . . . 225°.48',3 225°.48',3
magnetic . . . . 220 °.51',1 220°.50',8
D= 4°.57',2 = 4 °.57',5
Declinatiunea D = D--i-D = 4 .4r ,4 W.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNI LA FISICA GLOM:MUT, VI. 197

Componenta orizontalk intro 154.38'n si 16h.10m:

Drnmorul No. e Drugmoral No...
0 = 24".G 0 = 22°.6
a = 15".46',0" a = 19°.53',45"
a, = 6".52',0" a, = 8".38', 0"
0 = 24 °.5 0 = 22".2
T., = 38.6560 T, = 38.2660
He = 0,22744 cgs II. = 0,22760 cgs

Componenta orizontala H . H. -4-Hoo

2
= 0,22752 cgs.

Inclinatiunea intro ,16h.20m si 16h.58m :

Acid N. . Acid N. ,, ,
Prima magnetisare, semnul in sus 59°.53',4 59°.53`,1
A doua y. z jos 59°.53',6 39°.53',9
I. = 59°.53',5 I. =. 59°.53',5

Inclinatiunea 1 _ I. +Is
2 = --
Starea magneticif : Turburata.

LXXII. CAMPINA (Prahova)

2 Septemvrie 1900.

Panda de observatiune. In partea nord-vestica a orasulul Campina

pe dOlul Muscel, la 200 metri $i la drepta soselei spre Sotarle si la
140 metri la drepta stalpului liniei ce duce energia electrica de la Si-
naia la Bustenarl. Departarea punctului pang la sosoua nationals
spre Breza 500 m.; calea ferata Baicoiti-Sinaia trece in vale la 3.5 km.
Longitudine 25°.38', Est de la Gr.;
Coordonatele geografice j Latitudine 45°.8' N.;
Altitudine 520 m.

Natura soluluI: Helvetian acoperit de terasa pleistocena.

Timpul forte frumos si linistit; observatiunile s'ail facut la 2 Sep-
temvrie 1900 dupa amiada intro 12h. 14m si 15h.28m.
Neridianul astronomic a fost determinat prin 10 observatiunf ale so-
relul intro 12h.40m si 124.51m pe o temperaturg. de 20.2 si o presiune
atmosferica de 719.8 mm. UrmeIe meridianului astronomic pe cercul
azimutal sunt:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
198 ST. C. HEPITES

12 262°.13',9
34 262°.14',2
56 262°.13',7
78 2620.131,9
9-10 262°.14',3
Urma meridianului astronomic . . . . 262",14',O.

Repere: a) Crucea turnului de la biserica din Banesci, la 6 km., are

azimutul 162°.51',3 spre W.; b) Crucea turnului celuI mare de la bise-
rica Adormirii, catedrala din Campina, la 2,5 km., are azimutul 175°.14',5
spre E.; c) Crucea turnului celuI mare de la biserica Sf. Voivocji, la 2
km., are azimutul 170".10',0 spre E. ; si d) Coldna de petra de la in-
trarea castelului. Iulia Hasdeti, la 1.5 km., are azimutul 135"46',2 spre E.
Declinatiunea intre 12h.14'n si 12".36'n :
Drugu§orul No.. Drugu§orul No..,
Urma meridianului astronomic . . .262°.14',0 262°.14',0
magnetic . . . 257°.47',5 257.471,3
D,- =4 °.26',5 De =4".261,7
Declinatiunea D =D' -I- D = 4 "26',6 W.
Componenta orizontalA intre 13h.47°' $i 14h.24m:
Druguprul No.e Drugu§orul No.
0 . 200.8 0 . 22 .6
a = 15°.36',0" a =19 °.44',45"
a, = 6".49',30" ai = 8°.34',15"
0 . 210.6 0 =22 °.9
T, =38.6400 T, = 38.2485
He.0,22968 cgs H,,,,=0,22960 cgs
Components orizontala H H -1-1-19. _0,22964 cgs.
2

Inelinatianea intre 14b.49m $i 15b.28m:

Acul No.e Acul No.ee
Prima magnetisare, semnul in sus . . . 59".37',0 59°.37',0
A doua n 0 jos . . . 59".36',5 59°.36',9
I, =59 °.36',8 I, =59°.37',0
Inclinatiunea I = Ie+24 =59°.369
Starea ,magnetics : Turburata.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIUNi LA FISICA GLOBULIII, VI. 199

Adaos la No. XXXIV.

XXXIV bis. SF. GHEORGHE
20 August 1899.

Observatiunile facute in anul 1899 la Sf. Gheorghe, pentru deter-

minarea elementelor magnetismului pamintesc, au fost publicate in
No. V din Contribufiuni; la Fisica Globula, pag. 39 din Extras sail
373 din Analele Academia, Romane, Ser. II, Tom. XXII, Memoriilo Sec-
tiunii Sciintifice.
S'ail omis insa a so publics i observatiunile relative la inclinatdune,
deli valorea obtinuta pentru acest element, la 20 August 1899, a fost
data la pag. 54 si 388 din publicatiunile indicate mai sus.
Aratam aci modul cum a fost dedusa valdrea inclinatiunii.
Determinarea inclinatiunil s'a facut intre orele 7h.38m Si 8h.4n' :
Acul No.o Acul No ..
Prima magnetisare, semnul in sus. . . 59".11',9 59".12',5
A doua jos.
3. . . 59".12',4 59°.12',4
I. .59°.12'g I.. = 59 °.12',5
Inclinatiunea I = I s +I
2
= -

Starea magnetics. Turburata :

Recapitulatiune.
In tabela dupd pagina ce urmeza s'ail recapitulat valorile elemen-
telor magnetismului pamintesc, in momentul observatiunilor, in dife-
ritele localitati din tera, uncle s'aii. Mout in 1900 nisce asemenea deter-
minari. Pentru calculul componentei orizontale s'a luat pentru con-
stanta 1.-at valorile indicate la pag. 337 dintr'al cincilea al mai memoriii
din Contribufiuni la Fisica Globului (1).

(1) Analele Academia liomane, Memorlile Sect. Sc., Ser. II, torn. XXII.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
200 ST. C. HEPITES

1
Statiunea magneticA Element° le magnetismului pamInteso
staltunil
71
.5.
Epoca
.0
.4
Localitatea Distrietul
St. n. Declina- Components Inclinatlu-
tiunea orizontala
nea
STAREA

cl
1900 W cgs MAGNETICA

1 2 8 4 6 0 7 8

XLIV Curtea-de-Arges. Arges .. . 7 Iu lie 5 °. 0'.2 0,22889 590.331.6 I Linistita.

XLV Targn4111.. . . Gorj .. . . 11 50.13%3 0,22818 59°.42'.0 ,)
XLVI La Rota . . . . . . . 12 50.23%1 0,22831 59 °.39'.4 11

XLVII Strebala. . . . Mehedintl. 13 50.23'4 0,23100 590. 71.7 11

XLVIII rurnu- Severin . . . . 14 5 °.39'.8 0,22973 59 °.12'.0 Ce-vit turburata

XLIX tfumatI . . . . Dolj .. . . 15 50.30'.1 0.23984 58 °.41'.1 Linistita
L Platra Olt . . . . 16 4055'.9 0,23162 59 °.12'.5 Slab turburata
LI Corabla . . . . Romanatl. 17 40.571.9 0,23671 58°.17'.4 Linistita
LII Carmel.. . . . . . 18 _ 4 °.56'.9 0,23369 58 °.45'.6 11

LIII Zerlden1 .. . . . . 18 40.581.9 0,23037 590.351.5 Pf

LIV Reread . . . Ilfov . . . 22 4 °.22'.9 0,23420 58 °.42'.1 Ce-va turburata
LV Dr6gusen1 . . . Covurluiil . 26 8 °.20'.9 0,22665 60°. 31.7 11

L VI Panda Putna .. . 27 30.33'.8 0,22726 60 °. 41.1 Lini8tita

LVII TArgu-Frnmoe . IasI . . . . 28 2'.51'.9 0,22132 60°.58'.4 Slab turburata.
LVIII Dolhasea .. . . Sucava . . 28 8 °.29'.6 0,21955 1 0.28'.1 P)
LIX Burdujenl . . . Dorohoia . 29 3 °.89'.9 0,21771 616.501.1 Ce-va turburata
LX Valenil-de-Mnnte Prahova . 2 August 4 °.19'.6 0,22927 59 °.35'.7 11

LXI Mededla .. . . Constants. 3 . 30.26'.6 0,23598 530.391.0 11

VII bis Constants . . . . 4 30,13'.6 0,23510 58 °.30'.3 Linistita
LXII Miura . . . . . Braila . . . 69i 12 3 °.43'.9 0,23065 59 °.26'.6 »
LXIII ClOrs-Dolcesel . . . 6 August 3°.46'.6 0,23286 596.191 8 11

LXIV Mtrosl . . . Teleorman 8 3 °.43'.8 0,23213 59°. 31.0 Slab turburata

LXV Roslorll-de-Tede . - 8 40.57'.9 0,23979 58 °.48'.1 11

LXVI Alexandria. . . . . 9 , 40.97'.9 0,23446 58 °.33'.6 Linistita

LX VII Urlesca . . . . Braila. . 12 80.28'.1 0,23119 590.231.6 Ce-va turburata
LXVIII Mizil. Buzau. . 16 4 °. 9'.8 0,23157 59°.24'.2 1)
LXIX Pribegl . . . . Ialomita. . 19 30.48'.0 0,23866 58 °.53'.3 JP

LXX Campu-Lung. . Muscel . . 22 ,, 40.56'.8 0,22803 59 °.49'.3 TurburatA.

LXXI Callmanescf . . Valcea . . 26 40.57'.4 0,22752 59 °.53'.5
LXXII Cabnpina .. . . Prahova .. 2 Sept. 40.261.6 0,22962 59 °.36'.9 31

Intr'un memoriti ulterior se va face reducerea la epoca 1 Ianuarie

1901 a tuturor valorilor elementelor magnetice determinate pang acum
in tale 72 do localitati indicate in memoriile IV, V §i VI din Contri-
bufiuni la Fisica Globului:. Cu ajutorul for §i al altor valori ce se vor
maT determine in cursul anului curent in alte localitati se vor in-
tocmi chartele magnetice ale Romaniel pentru epoca 1 Ianuarie 1901.

BueUresei, 25 Ianuarie (7 Fevruarie) 1901.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
iN SECOLUL AL XIX-lea $1 STAREA El LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-lea.
DE
Dr. I. FELIX,
Membru al AcademieT Humane,

PARTEA I.
INTAIIIL IVIEMORIt.

qedinfa de la 2 Fevruarie 1901.

Introducere.
Intrarea in secolul al XX-lea ar trebul sä ne des ocasiune, ca sa
aruncam o privire retrospective asupra intregului secol al XIX-lea,
ca sa resumam lucrarile indeplinite in Romania, in secolul incetat, in
diferite ramurl ale activitatil intelectuale, ca sa facem tot-de-odata in-
ventariul starii actuale a culturii nOstre.
M' -am propus dar sa alcatuesc bilantul progreselor Igienel rea-
lisate in Romania, sa descriii starea el in secolul trecut §i cea din
momentul de fate, sa arat ce au Mut representantil acestel sciinte
in tot secolul al XIX-lea §i cars trebue sa fie aspiratiunile for in
secolul al XX-lea; ma volu sill sa judec, pe cat este posibil, cu no-
partinire, sa nu nu infiuentat nici de acele scrierl ca' admire in
mod exagerat progresul nostru moral §i material, isbanda stralucita
a muncil intelectuale savir§ite in ultimil una suta de an', ma' ales in
ultimele decenii ale secolulul trecut, nici de publicatiunile pesimiste
cars gasesc vitiOse tote intocmirile nostre sanitare, tote conditiunile
vietii materiale, cars judeca starea igienica a OHL nu masurand cu
cumpona drepta diferitil §i numero§ii factor' de car' ea depinde, ci
privind-o dintr'un singur punct de vedere. Voitt arata ca, ca in alto
tali civilisate, §i la no' Igiena s'a desvoltat treptat §i a ocupat deja
la inceputul secolulul al XIX-lea un loc in administratiunea publics;
ca in administratiune §i in legislatiune a existat Igiena inainte de a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
202 DR. I. FELIX

se fi intrebuintat cuvintul de Igiena, ca, ca in alte cercuri de activi-

tate intelectuala, si pe terenul Igienei starea presents nu este inde-
pendents de cea trecuta, ca progresele nu se datoresc numai muncii
generatiunii actuale.
Igiena nu este o sciinta pure, care se studieza numai pentru sta-
bilirea unor adev6ruri, unor legi sciintifice; ea este o sciinta aplicata,
pe care nu o pote ignore administratorul, economistul, omul de stat;
nu numai dascalul modest care invga Igiena, ci si omul de stat trebue
sa tragd, din cand in cand, bilantul activitatii natiunil pe terenul Igienei,
sail' des socoteld de tote conditiunile de cari depinde propasirea,
prosperitatea poporatiunii, sa face comptabilitatea elementelor car): o
compun, critica rationata a causelor de cari depinde immultirea on
imputinarea acestor elemente si forta for fisica si morals.
Dintre numerosii factori cari determine prosperarea si immultirea
poporatiunii, nu este cel mai important serviciul medical, ci starea of
culturala si economics. Igiena moderns este auxiliara Economiei po-
litice, si, la rindul ei, Igiena sociald imprumuta multe invetaminte
de la Economia politica.
Igiena si Economia politica sunt sciinte democratice, ele afirma
solidaritatea tutulor cetatenilor statului; de acesta solidaritate not
Romanil n'am tinut semi, am lasat pe Oran sa zaca in ignorantO si
in &Oracle, am negligiat a forma din femeea t'oranului pe agentul
principal al Igienei, si suntem datori sa inaugurdm secolul al XX-lea
cu indreptarea acestui neajuns gray.

I.
Literatura Igienei.
Igiena ca arts, basatd pe rutina, pe experienta, este veche de mii
de ani; ea a dat in vechime nascere multiplelor prescriptiuni religiOse
si administrative, earl' ail avut scopul a ape'ra sanatatea individuald
si cea colectiva. Igiena ca sciinta apartine secolului XIX; ea s'a des-
voltat mai ales dupe introducerea experimentului in Igiena. Chiar
Igiena disd clasica a lui Hipocrate nu este sciintificd, cdci el nu po-
seda cunoscinte de biologic, de fisica, de chimie, si povetele lui, isvorite
din observatiune atenta, erail lipsite de basa exacta.
In secolul XVII si XVIII existail in Principatele Romane biblioteci,
bogate in scrieri de teologie, filosofie, filologie, istorie, matematica, fi-
sica. Constantin Brancoveanu avea in Bucuresci o importanta biblioteci,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 203

pe care Turcil au dus-o la Nicopole §i la Vidin; Constantin Mavro-

cordat, Domn al Munteniel §i al Moldovel, poseda o biblioteca insem-
nata pe care a mutat-o ]a Constantinopole §i a vindut-o acolo ; Iaco-
vache Constantinopolitanul avea in Romania colectiuni importante de
card (C. 'strati, Istoria desvoltdrei nOstre seiin ifice. Bulet. Societ. de
sciinte fisice, An. I, Bucuresci 1892). Cultura era inaintatA, dar era
cultura greed, care inlaturase pe cea slavonA. Academiile grecesci,
fundate de Vasile Lupu la Ia§i, la manAstirea Trisfetitele in anul 1644,
de erban Cantacuzino la Bucuresci, la manastirea Sf. Sava in anul
1680, au dat directiune culturil. In biblioteca colegului nostru C. Er-
biceanu se OA manuscripte grecesci din secolul XVIII, cari trateza
despre sciinta, despre fisicA, botanica, chimie, zoologie, medicing. Cul-
tura grkii a amanat pe cea romans.
La finele secolulul XVIII literatura romans slujesce numai biseri-
cif; in amandoue Principatele unit prelati inv6tati tiparesc card religi-
ose la manAstirea Nomtu, la Episcopia Ramnicului, la Mitropoliile din
Bucuresci §i din Ia§1. In Transilvania gasim un medic inv6tat, pe
doctorul Molnar, care socotesce ca inch n'a venit timpul ca sä scrie
Medicina sau Igiena, §i ca are datoria a savir0 mai intaiu o altA lu-
crare; el publics in anul 1788 o gramatica romans §i in anul 1799 o
retoricA romans (A. D. Xenopol, Istoria Rom., Vol. V, Ia*i 1892). Ore-
earl sfaturl de IgienA empirica sunt cuprinse in cartea a doua a lui
Oxisternu, manuscrisA de G. Vernav in anul 1780, in capitolele pentru
slabiciune, pentru mOrtea cea grabnica, pentru chipul a pazi sanatatea
(I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romd ne din Biblioteca Academia.
Bucuresci 1897-1899).
La Inceputul secolulul XIX in Principatele Romani, ca §i in Ardel,
incA nu exists dar sciinta Igienel; t6tA literatura romans din primele
dou6 decenii ale acestui secol se compune numai de putine scrieri re-
ligiose, didactice, istorice, geografice §i de cate-va poesii. Dar §i in
Orli° Inaintate in cultura constatam in acel timp o lipsA completA
de studil cari au raport cu Igiena. Dup-A ce in secolul XVIII aparuse
in Italia, in Suedia, in Anglia §i in Germania scrieri importante ca
Igiena meseriilor a lul Ramazzini, Studiile demografice publicate de
Toaldo, Nehr, Siissmilch, cartea monumentala a lui I. P. Frank despre
Poliia sanitard (1791), primele lucrAri de Igiena scolard si de gim-
nasticd ale lui Guts Muths, Iahn, Ling, Young, Amoros, Clias, in eel
din urma ani ai acelul secol §i in primil ani ai secolulul XIX, marea
revolutie francesA §i iasbOiele din mai tOtA Europa ail fost causa stag-
natiunii studiilor sciintifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 204 DR. I. FELIX

Dintre medicil earl ail trait in Romania pe la inceputul secolului

XIX, 2-3 ail scris cate o tesd, ate o carticia in limba francesa, greed,
latina: C. I. Darvar, Castoria-Macedo., De signis coctionis in morbis
dissertatio, Hallae Magdeburgiae 1785; S. C. Philites, Dissertatio inaugu-
ralis medica, febrium verminosarum path,ologiam exhibens, Goettingae
1785; Karakasse (senior), Poemata medica, Viennae 1795; I. Seraphim
Dissertation sur les fievres bilieuses, Paris 1815. In anul 1803 apare
la Bucuresci prima scriere antialcoolica romans: Vorbire in versuri,
de glume intre Leonat belivul din Longobarda pi intre Dorofata de
V. Aaron.
Irk Transilvania, la Sibiiu, I. M. Ballmann publics in anul 1801 o lu-
crare statistics in limba gormand: Statistische Landeskunde Sieben-
biirgens, in care, pe langd geografia matematica §i fisica a Orli, des-
crie §i poporatiunea i starea ei material/. Prin ingrijirea administra-
tiunii confiniilor militare se imprima in limba romans, pe fol volante,
povete poporare asupra prevenirii unor bole, precum : Invegitura pe
scurf, a vindeca Miele sfra'nfului, Sibiid 1803; doctorul M. Neistetter
publics tot in Sibiil in anul 1804: Cuvinte despre altoirea virsatului
de vacd (vaccina).
In anul 1812 apare la Viena Neueste statistisch-topographische Dar-
stellung des Gross fiirstenthums Siebenbfirgen, in Hinsicht seiner Gros-
se, Bevolkerung, etc. von I. L. Stolz. Guvernul Transilvaniei a impiede-
cat, prin tote modurile, studiile earl ar fi dat un avint sciintelor natu-
rale si Igienei sciintifice, censura s'a exercitat cu asprime, s'a limitat
la un minimum trimiterea studentilor romani la Viena, in anii 1812 --
1837 s'a suprimat la gimnasiul din Blaj studiul sciintelor naturale
(A. D. Xenopol, 7st. Rom.)
In anul 1816 sosesce G. Lazdr la Bucuresci §i, in al treilea deceniil
al secolului XIX, incepe in Principatele Romano o miscare literary mai
vie, condusd la Iasi de .0. Asaki, la Bucuresci de G. Lazar si I.
Eliad, la Craiova de Gr. Plesoianu, si in ace]. decenid au si aparut
in Principate primele serieri 1n limba romans, earl' ail de obiect Igiena.
In anul 1824, doctorul St. V. Episcopescu publicd in Bucuresci carti-
cica : MV/6ce fi lecuri de ocrotirea ciumei; in anul 1827 doctorul N.
Kiriacopul imprima la Iasi lucrarea sa : Doue-spre4ece inveVituri
pentru femeile cele ingreunate pentru casul nascerii pi pentru lehuzie.
In anul 1829 se tiparesce la Iasi o publicatiune oficiald importantd, o
brosurd care tontine instructiuni pentru starpirea bOlelor lipiciOse intre
locuitori, pe care brosura o vom studia mai jos, din causd ed ea ne
da o imagine a starii Igienei sciintifice si a politiei sanitare din acelo

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 205

timpuri. Pe atunci se fac la Iasi primele observatiuni meteorologice si

se publics in «Albina, lui Asaki (V. A. UrechiA, Istoria foOlelor, I, Bucu-
resci 1892). Pentru ca relatiunea nostra sA nu alba multe lacune, men-
tionam si tesa pentru doctorat in Medicina a lui N. D. Goussy, no a
Vourbiani en Epire : Les deviations de la colonne vertebrale, Paris
1828. Gussy a functionat ca Protomedic al TOril-Romanesci de la anul
1847 pans la 1860. Doctorul C. Caracas, medic invetat si cu vacjA, care
a exercitat in Bucuresci medicina Inca de la finele secolului XVIII,
ca si tatal sell, nu s'a putut hotari BA scrie in limba romans si a ti-
parit in Bucuresci in anul 1830 in limba grOca: Topografia §i Antro-
pologia Valachiet Tot in anul 1830, regretatul nostru coleg P. Vasici
Ungureanul a publicat la Buda Antropologia §i la Bucuresci Diete-
tica, §i doctorul Zotta, impreuna cu farmacistul Abrahamfi a descris
in «Albina Moldovel, apa minerals de la Borca, care fusese deja in
anul 1814 analisata de doctorul Plusque.
In anul 1831 s'a tiparit la Bucuresci publicatiunea oficiala: Pove-
tuiri pentru Cholera; la 1.4 o publicatiune °Mall analoga : Reietei
pentru b6la ce se numesce Cholera Morbus; in anul 1832 la Pesta car-
ticica lui P. Vasici: Despre ciunza reseiritulta ; in anul 1833 la Bucu-
resci prima editiune a earth' lui St. V. Episcupescu: Apele metalice
ale Romania §i cartea lui Zisu Conofan: Descrierea bola versatulza
mare; in anul urmator doctorul Zotta, Protomedic al Moldovei, pu-
blicd In Germania in «Buchner's Chemische Annalen, : Analisa apelor
minerale de la Slcinic, ,5garul Dome:4 Borcea, Hangu pi Strunga.' In
anul 1832 se imprima la Bucuresci scrierea Jul A. Pann: Indrepteito-
rul befivilor; in anul 1833 a doua editiune a scrieril antialcoolice (pu-
blicata pentru prima 6rA in anul 1803) Leonat befivul pi Dorofata fe-
meea sa, poems.
Pe acestA vreme se manifests la Iasi o miscare sciintifica intre me
dieT, iar la Bucuresci un asemenea curent apare cu mult mai tardiii.
In anul 1833 se constitue la Iasi «Societatea de Medicina si de Is-
torie naturala»; in anul 1834 Presedintele Divanurilor Generalul Kisse-
leff intaresce statutele Societatil §i ii acorda subventiunea de lei 6.000
pe an din cassa Statului. Primul presedinte al Societatil a fost Proto-
medicul Zotta. Societatea proiectOza publicarea unei reviste sciintifice
si intro multiplele cestiuni studiate de Societate a ocupat si Igiena un
loc important; in anul 1851 Societatea poseda deja organul ei : F6ea
Societatil de Medici si Naturalisti din Principatul Moldoveio, redigiata
de doctorul C. Vernay. In Muntenia prima Societate medicalg, «So-
cietatea medicala sciintifica», a fost infiintata tocmai in anul 1857 si

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
206 DR. I. FELIX

statutele el aprobate de Caimacam in anul 1858; primal prepdinte . al

acestel Societati a fost Nicolae Kretzulescu, primal el secretar Carol
Davila. Societatea medicala din Galati a fost infiintata in anul 1863
§i statutele el ail fost publicate in «Monitorul medical' din 12 Mar-
tie 1864.
Doctoral C. Vernav ocupA un loc important in literatura Igienei ;
in anul 1836 el a scris la Buda-Pesta tesa sa instructiva, pentru doc-
toratul in medicines Rudimentum Physiographiae Moldaviae; in anal
1838 el a publicat in gAlbina Moldovei»: Analisa apelor minerale de la
Valuta leingd Iasi §i in anul 1844 el a fondat f6ea periodica: Pove:
fuitorul &incite-4ff pi al economia. In anul 1838 I. T. Albinet imprima
la 141: Macroviotica sail regulele pentru pastrarea sanatatii §i pre-
lungirea vietii; in anul 1839 doctoral Dimitrie Culcer din Gorj scrie
la Buda-Pesta diserta %iunea inaugurals: De pest° orientali. Tot in a-
nal 1839 se imprima in Bucuresci: Manual de meptepugul mopirii de
doctoral Sporer, profesor la *cola de m6§e din Bucuresci, deschisa
in acel an. Acest manual a servit ca carte didacticA panA in anul 1859,
&and a fost inlocuit cu prima editiune a 'Arta Mopitula de doctoral
St. Capp..
Anul 1842 ne aduce publicatiuni interesante ; regretatul nostru coleg
N. Kretzulessu, care deja in anul 1841 scrisese prima editiune a Ma-
nualului de Anatomic, a tipArit la Bucuresci in anul 1842: Manualul
pentru ingrijitori pi ingrijitorele de bolnavi; Postelnicul G. Cuciuranu
la Ia§1: Descrierea celor mai insemnate spitale din Germania, Anglia
pi Francia. In anul 1843 Departamentul Trebilor din Nauntru al Mun-
teniei fundeza pe Inve itorut satului ; gVornicia a chibzuit de trebuinta
«a intocmi §i o foie satOsca, prin care sa se pOtA da Veranului sciinta
gdespre on ce ar pate sa-1 imbungtatesca starea, precum lucrarea
gpOmintului, crescerea vitelor §i apOrarea for de bOle, paza sanatatil
«locuitorilor §i indeletnicire la deosebite feluri de meserii folosit6re
gpentru iconomia easel.. In anul 1844 dr. Vartiade publics in Bucuresci
Mica chirurgie; dr. C. Vernav la Ia§1 carticica despre Cholera Asiaticd;
dr. I. Cihac §i farmacistul F. Humpel in «Albina Roman5.2. din Ia0 un
stadia asupra isv6relor de la Baltatescl. In anul 1846 dr. St. V. Epis-
cupescu imprima la Bucuresci Practica doctorula de cases, care tontine
elemente de Igiena expuse cu multa cunoscinta.
In acest timp WA lumina §i primele scrieri romanesci despre Me-
dicina veterinara. In anul 1842 apare cartea lui Hubetzi: Sciinfa ye-
terinard, §i Leon Filipescu, profesor de Economia rurala la Seminarul
Veniamin, publics la Ia§i in anul 1843 un Manual popular de Economia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEit IN ROMANIA. I. 207

rurald, care cuprinde notiuni de Medicina veterinary §i de Igiena

vitelor.
In mai multe tAri, mai ales in Germania, Austria, Scandinavia, ca-
lendarul, cartea cea mai respandita dupd cartea de rugaciuni, servd ca
instrument de culturd Si cuprinde, pe langd materia calendaristicd, ar-
ticole de Igiend, de economia casnica, de agronomie, de medicind po-
porald, de istoria patriei §. a. M. Kogdiniceanu a voit sy respandesca §i
la noi, cu concursul calendarului, diferite cunoscinte utile, §i a publicat
in anii 1843-1845 la Ia§i un calendar pentru poporul romanesc : Al-
manachul de inveViturei fi de petrecere, care cuprinde §i articole de
Igiena, !litre cari scrieri antialcoolice ; dar nu venise 'Inca timpul
pentru respandirea mai generald a unor asemenea publicatiuni ; prin
sate se gdsiail forte putini cetitori de calendare, did in anul 1845,
cu tote staruintele lui G. Asaki, Inca nu se infiintase in Moldova §c6le
satesci.
In anul 1847, Protomedicul Moldovei G. Cuciuranu publica dou6
bro§uri earl' ne interesoza : Proiectul de legiuire pentru hultuire §i
Despre misurile in contra Cholera .epidemice; C. Vernav, tot in Ia§i,
Cercearile asupra apelor de la Sanic; C. Hepites, la Bucuresci, cele
asupra apei §i namolului de la Balta Alb6.
Stagnatiunea in literatura medicaid care urmezd acum este intre-
rupta numai de laboriosul A. FAtu, care, in anul 1850, publica la Ia§i
primele sale lucrAri: Invelatura dietetics relatives la Scrofule, Mono -
grafla despre friguri; apoi in enul 1851: Despre intrebuinfarea apei
simple ,Si a apelor minerale in Romania; in anul 1852: Despre starea
scinateifii publice in anul 1851 §i Manualul pentru invekitura mOpelor.
In anul 1854, Protomedicul Moldovei L. Steege descrie apele minerale
de la Slanic §i T. Stenner in anii 1853-1859 publied mai multe lu-
crdri despre apele minerale ale Moldovei. In anul 1858 se imprima la
Berlin tesa inaugurald a doctorului I. A. Theodori: De Pellagra.
Mi§carea sciintifica intre medici, care incepuse in Moldova deja pe
la anul 1833, s'a manifestat in Muntenia mai tarditi. In anul 1856
Printul Stirbeiil, cu inteligentul concurs al doctorului C. Davila, a treat
*cola Nationald de Medicind §i Chirurgie, despre care volu vorbi in
capitolul urmator ; in anul 1857 a facut doctorul I. Barasch in Bucuresci
in revista «Natural, Ore-cari incerdiri de a popularise Igiena ; I. Felix
continua aceste incercari in anul 1859 prin articole poporale de Igiend
publicate in e Romanub ; doctorul Basserau la Ia§1 in anul 1863. Dupd
mOrtea lui Barasch, C. Esarcu §i D. Ananescu fundezd in anul 1865

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
208 DR. T. FELIX

o revista de sciinte, pe care o numesc asemenea (Nature,* in care all

aparut mai multe articole de Igiena scrise de I. Felix.
In anul 1859, G. Polyzu imprima la Bucuresci: Ceirticica altoiuldi,
E. Severin editeza pe (Medicul Roman,* prima revista medicala din
Muntenia, pe care o precedase cu 8 ani (Ma Societatil de Medici §1
Naturalisti din Moldova.. D. P. Martian, in timpul cand se opera in
Muntenia sub directiunea 1'11 recensamintul general al poporatiunii,
fundeza in anul 1860 ( Analele statistice si economice,, in cari s'all pu-
blicat si cate-va articole de Igiena scrise de I. Felix.
In anul 1862 se decretOza in Muntenia prima Farmacopee romans,
redigiata de C. C. Hepites, si tot in anul 1862 incepe a apare (Moni-
torui Medical al Romaniei., prima revista medicaid periodica oficiala,
care a publicat multe articole de Igiena.
Putin timp dupe infiintarea Societatil medicale sciintifice din Bucu-
resci, in anul 1857, zelul membrilor ei s'a r6cit, sedintele all devenit
rare si all incetat cu totul pans in anul 1863, cand Societatea a re-
luat lucrdrile si le-a continuat in mod mai regulat. In sedinta din
26 Aprilie 1864, Societatea a pus la concurs 3 lucrari, din cari 2 in-
teresoza Igiena, anume asupra cestiunil propuse de N. Turnescu :
(Ebrietatea sub punctul de vedere medical si social, si asupra celel pro-
puse de C. Davila: tDespre Paludism.' Pe langa acesta Societate s'ati mai
nascut la Bucuresci alte societati medicale, cari asemenea s'ail ocupat
si cu Igiena: in anul 1866 Societatea medico-chirurgicala, in anul 1869
Societatea de hidrologie, in anul 1877 Societatea sciintelor medicale,
care lucreza si astacji cu bun succes, in anul 1900 Societatea sciintifica
a corpului sanitar militar.
Pe langa (Monitorui medical* s'ail mai fondat treptat alte reviste me-
dicale, earl' s'ail ocupat si cu Igiena: in anal 1864 (Gazeta medicaid,»
redigiata de N. Turnescu; in anul 1867 (Gazeta spitalelor.; in anul 1870
Gazeta medico-chirurgicala a spitalelor, dirigiata de A. Sutu, Gr. Ram-
niceanu si E. D. Severeanu ; in anul 1872 «Revista medicala din Bucu-
resci,» publicata de N. Maldarescu, N. Chernbach si St. Velleanu; in
anul 1875 (Romania medicalk, condusa de A. Marcovici, I. Felix, N.
Kalinderu, Gr. Ramniceanu si L. Fialla, trecuta in anul 1893 sub di-
rectiunea profesorului V. Babes; in anul 1877 (Nosographul spitalulul
din Nemtu.; in anul 1879 (Jurnalui Societatil sciintelor medicale din
Bucuresci*, publicat de biuroul societatii, si (Progresul medical roman),
redigiat de doctoril V. Viadescu si C. D. Chabudianu; in 1881 (Spitalui,,
revista studentilor in medicina; in 1882 (Analele medicale romane,
dirigiate de un comitet compus din Boicescu, Capsa, Chernbach, De-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 209

mosthen, Draghiescu, Felix, Fotino, Grecescu, Istrati, §. a.; in 1888 «Bu-

letinul Directiunil generale a serviciului sanitar) ; in 1894 «Presa me-
dicaid romans ), redigiatA de M. Petrini-Galati; in 1896 «Buletinul SO-
cietdtii de Medici §i Naturali§ti din Ia§1», redigiat de G. Socor, apoi de
G. Bogdan §i acum de Brdescu, Bothesat, Balaceanu, A. Obreja §i
Juvara ; «Archives des sciences medioales), dirigiate de T. Ionescu,
V. Babe§ §i N. Kalinderu §1 imprimate la Paris in anul 1897, «Revista
de chirurgie), redigiata de T. Ionescu, §i «Buletinul Asociatiunii ge-
nerale a medicilor); redigiat de biuroul Asociatiunii; in 1898 «Revista
sanitara militara), dirigiata de A. Demosthen, §i «Calduza sanitard),
dirigiata de I. Stefanescu, §i altele pe earl le enumeram in Biblio-
grafia anexata la acestd lucrare.
In anul 1863, A. Fetu a tiparit la Ia§i : Proieetul de organisare a
politiei sanitare, lucrare importantd, in care autorul descrie in mod
metodic principiile §i amdnuntele administratiunii sanitare. Del A.
Fdtu da o desvoltare prea mare biurocratiei in serviciul medical,
propunerile lui sunt cu Ore-cari modificari practice, ci o parte din
ale a fost adoptata de autoril primei legi sanitare romane din anul
1874. G. Cuciuranu, Protomedicul Moldovei, elaborase un codice al
serviciului sanitar, mai desvoltat §i mai voluminos decal Politia sa-
nitard a lui A. Fetu, lucrarea lui, G. Cuciuranu a romas Ina. ma-
nuscript.
De la anul 1866 inainte medicii romani incep a colabora la reviste
streine de Medicind §i de Igiena. Inceputul it fac A. Marcovici §i I.
Felix, earl in anul 1865 ail fost trimici in Rusia spre a studia Febra
recurenta (Tifosul recurent) apArutd in acel imperid §i ail publi-
cat in «Wiener medicinische Wochenschrift» mai multe articole asupra
febrei recurente §i asupra preventiunii ei, precum §i asupra Igienei
publice in Rusia. I. Felix a devenit colaborator al mai multor reviste
specials de Igiend §i de Politie sanitard francese ci germane ; de la
anul 1870 M. G. Obedenaru a scris in unele reviste medicale francese,
ci in cele din urma doud decenii ale secolului trecut, un numer mai
mare de medici romani ad publicat lucrari importante in Franta §i in
Germani a.
La finele anului 1869, a fost completata Universitatea din Bucuresci
prin transformarea ScOlei Nationale de Medicind in Facultate de Me-
dicind. Dintre junil medici eciti din acea facultate multi s'ail dedat
studiului Igienei §i unele tese de doctorat, trecute la Facultatea de
Medicind, constitue lucrdri interesante de Igiena. Asemenea a dat un

Analele A. R.Tom. XXIILMemoriile Sect. Sciinfifice 14

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
210 DR. I. 1ELIX

non avint studiului Igienei infiintarea Facultatii de medicine din Ia§1

in anul 1885.
In anul 1872, A. Fetu a rostit in Societatea Academics Romans re-
marcabilul discurs de receptiune, despre incercarile facute pentru
desvoltarea sciintelor in Romania, publicat in <Analele Societatil Aca-
demice, Ser. I, T. V, care confine cate-va date relative la literatura
Igienei.
Lucrarile speciale de Igiend devin acum mai numer6se, se publics
tractate de Igiena sciintifica, manuale de Igena pentru c6lele secund are,
primare urbane §i rurale, scrieri menite a popularise Igiena, scrieri
sciintifice asupra unor cestiuni restrinse de Igiena, de I. Felix, C. C.
Codrescu, C. Istrati, M. G. Obedenaru, E. Rizu, M. Petrini-Galati, V.
G. Negrescu, C. S. Antonescu-Remus, I. Antonin, N. P. Takeanu, S.
Argeqanu, D. Brandza, D. I. Buz 6a, D. Cantemir, Z. Petrescu, V. Bianu,
G. Crainiceanu, N. Manolescu, St. Corvin, N. P. Zorileanu, I. Neagoe,
D. Pelissier, A. V. Urechia, V. Babe, V. Sion, G. Proca, M. Minovici
§i multi altii, ale caror scrieri vor fi mentionate in Bibliografia de la
finele acestei lucrari.
Studiul analitic al demografiei este strins legat cu acela al Igienei
gi mai multe publicatiuni romane se ocupa de odata de amandoue.
Din aceste lucrari mentionam seria rap6rtelor generale asupra servi-
ciului sanitar §i Igienei publice a oraqelor Bucuresci §i Ia§i, publicate
pentru Bucuresci: de I. Felix, pe anii 1868-1892; de N. Georgescu, de
la anul 1892 inainte; pentru Ja§i: de G. Flai§len, pe anil 1876-1879; de
T. Filipescu, pe anii 1880-1888; de G. Rojnita, pe anil 1889-1899; seria
raportelor generale asupra serviciului sanitar ei Jgienei publice a Rega-
tului Roman intreg, publicate : de D. Sergiu, pe anii 1886 qi 1887; de I.
Felix, pe anii 1892-1897; publicatiunile Ministeriului de Rasboiti asupra
statisticei recrutatiunilor de la anul 1885 pang astacji; Analele statistice
gi economice fondate de D. P. Martian in anul 1860, qi publicatiunile
demografice ulteriOre ale Directiunii de statistics a ministerului de
Agricultura, Comerciti, Industrie §i Domenii, mai ales lucrarile lui
E. Crupenschi; scrierile de Economia politica §i de Demografie ale lui
Ion Ghica, I. Ionescu de la Bradu, P. S. Aurelian, C. I. Istrati, V. Agapi,
I. Bibicescii, D. A. Sturdza, I. I. Nacian, N. A. Alexandrini, A. C. Cuza,
Z. Arbore, I. Kalinderu, A. Xenopol, §. a.
Pe terenul Igienei morale fisi prevenirii 1361elor mintale, au aparut la
not putine lucrarT, din earl insa au osebita val6re cele scrise de colegul
nostru A. Sutu In anul 1877.
De la anul 1860, Romania a participat prin delegatI oficiali la con-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 211

gresele.internationale de Statistics. In ultimul patrar al secolului XIX

ail devenit mai frecuente intrunirile internationale ale representantilor
diferitelor sciinte; intro aceste intruniri, earl* la inceputul for avead, cu
putine exceptiuni, o insemnatate mai mare decal astacif, congresele
de Medicina pi de Igiena au exercitat o influents salutara asupra vietii
nestre sciintifice, §i de la anul 1878 Romania a fost representata
in mod oficial la mai tote congresele internationale de Igiena §i de
Medicina. In darile de soma ale acestor congrese figureza §i unele
lucrari importante ale medicilor romani. Asemenea au participat vete-
rinari romani la congresele internationale de medicina veterinara, in
cari s'ad studiat §i cestiuni cari intreseza Igiena omulul.
In anul 1884, s'a adunat in Bucuresci primul congres medical ro-
man, pe care am avut onere a-1 deschide in presenta lui Joan Bra-
tianu, §i in acosta consfatuire nationals, cu caracter pur sciintific, fara
alt stop, Igiena a constituit partea principals a lucrarilor §i a dat
multor medici impulsiune pentru noun studil roditere. Darea de soma a
acestui congres a inavutit literatura cu cate-va lucrari de Igiena pi de
Medicina. Cele trei congrese medicale nationale posteriore, organisate
in anil 1898, 1899 §i 1900 de Asociatiunea generals a medicilor, ail
dat asemenea nascere unor lucrarl de Igiena.
Am vorbit deja despre numeresele analise de ape minerale romane,
savir§ite in prima jum6tate a secolulul XIX. Le succede de la anul
1863 variatele publicatiuni de Chimie sanitara moderns, datorite Jul
A. Bernad-Lendway, P. Poni, C. Istrati, A. 0. Saligny, V. Butureanu,
S. Konya, §. a. Multe lucrari insemnate cari intereseza Igiena ad e§it
din Institutul central de Chimie, in lungul §ir de ani de cand functio-
neza sub directiunea doctorului A. Bernad Lendway. Acost institut
a fost treat de doctorul C. Davila cu concursul doctorulul Bernad,
intr'un timp, cand in Bucuresci nu se afla nicl un alt laborator de
chimie, cand chiar Universitatea nu poseda un asemenea laborator
sistematic, cand analisele judidare se executad inteo farmacie; el a
e§it din vechile laboratoril do chimie ale Scelei Nationale de Medici-
nä, ale Etoriei spitalelor civile §i ale Ministeriulul financelor, el a luat
mai tarciiii numire de Institut de Chimie universitar, a fost insarcinat
cu lucrarile chimice de Igiena §i de Politie sanitara, mai ales cu exa-
minarea alimentelor i beuturilor, cu analisa apelor minerale indigene,
cu diferite cercetari farmaceutice, cu expertisele chimico-legale ale Mi-
nisteriului Justitiel, cu lucrarile vamilor, cu analise de petrol, cu nu-
merese alto examinari pi a servit instructiunii medicale §i farmaceu-
tice. Numal de cati-va ani s'a separat de la Institutul central de Chi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
212 Du. I. FELIX

mie Laboratoriul de Chimie al Facultatil de medicine, acela al $cOlei

superiOre de farmacie §i sectiunea lucrarilor chimico-legale. Dintre pu-
blicatiunile elite din Institut ne intereseza, pe langa numer6se analise
de ape minerale indigene, de alimente §i b6uturi, de diferite materii
earl' servesc pentru prepararea de beuturi, de ape de baut, de lapte
§i de derivatele lul, cercetarile petroleului §i ale derivatelor lul, ale
luminarilor, ale apelor gaz6se, ale armaturelor de sifOne §i multe altele.
Asemenea s'ail publicat mai multe lucrari instructive earl' intereseza
Igiena, executate in Institutul de Chimie din Ia§i al Ministeriulul
de Interne, dirigiat de V. Butureanu, in laboratoriile de chimie ale Fa-
cultatilor de sciinte din Bucuresci §1 din Ia§i, dirigiate de C. Istrati §i
P. Poni, in laboratoriul de chimie al ScoleI de poduri §i $osele con-
dus de A. 0. Saligny, in acela al $c6lei superi6re de Agriculture §i
al Institutulul Agronomic, in earl' functioneza C. Roman, in laborato-
riile municipals de chimie ale ora§elor Bucuresci §i Ia§T.
In anul 1887 s'a infiintat in Bucuresci Institutul de Patologie §i de
Bacteriologie, dirigiat de colegul nostru V. Babe§. Patologia experi-
mentala §i Bacteriologia sunt sciinte auxiliare ale Igienei, care le da-
toresce mult §i care nu se 'Ate lips1 de concursul lor. Din aceste
Institute ail e§it multe lucriiri originale importante §i g Analele Insti-
tutului» dovedesc, ca el nu serve numai ca §c6la studentilor §i rue-
dicilor cari se perfectioneza in Bacteriologia §i in Anatomia patolo-
gica, ci di el participa in mod activ la inaintarea generald a sciintei,
in emulatiune cu institutiunile analOge streine.
Clinicele §i t6te spitalele mai insemnate civile §i militare ail fost
treptat inzestrate cu laboratoril pentru cercetari sciintifice, cari au
luat o desvoltare insemnata, §i car! asemenea ail permis medicilor
roman! ca O. participe in mod damn la progresul general al sciintelor
medicale. Publicatiunile sciintifice ale unor spitale, ma! ales .Analele
Eforie! spitalelor» §i ale spitalelor Case! Sf. Spiridon contin §i lucrari
asupra Igienei spitalelor §i asupra preventiunil 1361elor infectiOse.
Publicatiunile Institutului Meteorologic al Romaniei, condus de co-
legul nostru St. C. Hepites, intereseza asemenea Igiena, care studieza
tote modificarile mediului in care traesce omul. Clima Romaniey
a fost descrisa dep. de Principile Dimitrie Cantemir in : cDescriptio
antiqui et hodierni status Moldaviae,» Ia§1 1716; in a doua jumatate a
secolului XVIII de medicul militar rus Lerch §i de all Ru§i; de St.
I. Raicevich in 'Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la
Valachia e Moldavia», Napoli 1788, dar dupe St. C. Hepites nu sunt
certe datele resultate din observatiunile meteorologice facute in tare,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 213

inainte de anul 1839. La Iasi s'ail Inregistrat in anii 1839 si 1840 Ore-
cari observatiuni ale temperaturii, a presiunii barometrice, a directiunii
vinturilor, a num5rului clilelor frumose $i celor furtunOse, earl sunt
resumate in: Notions statistiques sur la Moldavie, par le prince Nicolas
Soutzo, Iassy 1849. Mal tarciiii, in anil 1877-1881, s'ail mai fAcut la
Iasi observatiuni meteorologice cu instruments precise de colegul no-
stru P. Poni. Comisiunea europeana a Dunarii a organisat la Sulina in
anul 1859 o statiune meteorologice, unde s'ati facut d'atunci, fara in-
trerupere, observatiunile. Colegul nostru St. C. Hepites, in «Istoricul
studiilor meteorologice in Romania >, Bucuresci 1886, cla Orecari ama-
nunte asupra tuturor acestor observatiuni, precum el asupra celor fa-
cute la Bucuresci de dr. I. Barasch, in anii 1859 1860, si asupra silin-
telor lui D. P. Martian de a adund date meteorologice din judetele Mun-
teniel, dupe raporturile referendarilor de statistics, in anii 1860-1864.
Dupe infiintarea $colei Nationale de Medicine, Davila a inceput sa face
la acea scold observatiuni meteorologice, si de la anul 1862 A. Less-
mann, preparator la scOla, a fost insarcinat cu inregistrarea lor; ele ail
lost publicate regulat in «Monitorul Medical), cat's odata si in « Wonitorul
Oficial). In anul 1871, colegul nostril P. S. Aurelian a dispus instalarea
unui mic observatoriil meteorologic la $cOla de agriculture de la Her6-
strati, uncle observatiunile au continuat pane in anu11884,cand s'a infiin-
tat Institutul Meteorologic. In anul 1874, Societatea Academics Romans
a cautat se infiinteze statiuni meteorologice, a cumpOrat instrumentele
necesaril $i le-a incredintat D-lui P. S. Aurelian pentru Observatoriul de
la HerOstrail §i D-lui P. Poni pentru acela din Iasi. La Galati doctorul
A. Hepites a facut observatiuni meteorologice in anil 1878-1883 $i a
publicat resultatul for in cjiarele locale. La Braila a infiintat d-1 St.
C. Hepites o statiune meteorologice, in care a lucrat in anii 1878-1880;
observatiunile acelei statiuni au fost publicate in «Analele Academiei
Romano). Dupe ce St. C. Hepites studiase, in anul 1883, organisatiunea
institutelor meteorologice celor mai insemnate din Europa (St. C. Hepites,
Serviciul meteorologic in Europa, Anal. Acad. Rom. ser. II, T. IV, sect. II),
a fost infiintat in anul 1884, de ministrul de AgriculturA I. Campineanu,
Institutul Meteorologic din Bucuresci, care prin munca inteligentd a
directorului ski a fost treptat desvoltat, ast-fel ca astacji ocupa un loc
important intro institutele similare din lumea civilisata $i dispune astacji
de statiuni de observatiune in tote judetele. In Wile roman° de dincolo
de Carpati s'ai1 facut asemenea in ultimele dou6 decenii cercetari meteo-
rologice sistematice $i in anul 1889, A. P. Alexi a publicat la Brasov
un Compendili de Meteorologic.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
214 DR. I. FELIX

Inaltimea diferitelor localitati din tera a fost masurata de colegul

nostru Gr. Stefanescu in anil 1875-1882 §i resultatul a fost publicat
in «Revista sciintifica., T. V, §i VI, Bucuresci 1875 §i 1876 §i in «Buletinul
Societatii geografice rom.», T. III, Bucuresci 1882.
Despre Igiena colara vom vorbi intr'un capital special; ad menti-
onam numai in ordine cronologica publicatiunile asupra acestei ramure a
Igienei: o serie de articole asupra Igienei §colare publicate de I. Felix in
tMonitorul Medical» din anii 1863 §i 1864; Consideratiun'i asupra impor-
tanfei gimnastica de C. I. Istrati, Bucuresci 1880; Studiul asupra miopiei
pcolarilor de N. Manolescu, Bucuresci 1883; Localele de cdId primary
de Sp. Haret, Barlad 1889; Studii asupra starii igiena cdlelor publice
din Bucuresci, de Hermina Walch-Kaminski, Bucuresci 1890; Memoriul
asupra Internatelor statului de C. I. Istrati, Bucuresci 1893; Statistica
chi dirilor co lare, publicata de Ministeriul Cultelor §i al Instructiunii
publice in anul 1896.
Pentru studiul Igienei inchisorilor gasim date interesante in cartea
lui Gr. I. Dianu : Istoria inchisorilor din Romania, Bucuresci 1900.
Pentru studiul Igienei industriale posedam un material bogat in va-
riatele lucrari technologice ale d-lor I. S. Ordeanu, B. G. Assan, M. Po-
povici, C. R.-Mircea §i G. Filiti, V. Taban, Gr. Antippa, N. Cucu-St., A.
Bernad-Lendway, C. Istrati, P. Poni, A. O. Saligny, §. a.
Intro scrierile cari popularigza Igiena ocupl un loc important re-
vistele Aperatorul sanAtatii» public at de N. Manolescu, (Mama sani-
tara de I. $tefanescu, §i tAlbina», foie forte r6spandita prin sate, si
publicatiunile antialcoolice ale colegului nostru A. Xenopol, ale d-lui
A. C. Cuza, C. Thiron, M. Minovici. Asemenea contribue la popularisarea
Igienei unele conferinte tinute la Ateneul din Bucuresci §i in filialele
lui din diferite alto ora§e §i unele conferinte tinute in adunarile a-
nuale ale Societatil geografice romane §i publicate in Buletinul ei.
Nu putem sa trecem cu vederea tEnciclopedia Romany., care apare
la Sibiiu de la anul 1897 sub directiunea meritosului C. Diaconovich,
op bogat in articole sciintifice §i poporale de Igiend §i de sciinte
auxiliare ale Igienei §i tBuletinul Societatil de sciinte» din Bucuresci,
care se publics de la anul 1892.
Academia Romany, credinciosa misiunii de institutiunea romans cea
mai inalta de cultura literilor §i sciintelor, a dat §i da studiului Igienei
sciintifice o impulsiune puternica, atat prin initiativa individuals a
unora din membrii soi, cari tracteza in §edintele publice ale Academia
despre diferite cestiuni de Igiena, precum §i prin decisiunile corpu]ui
academic, in urma carora s'ah publicat concursurT, acordat pre-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 215

mii pentru diferite lucrari de Igiena, imprimat card de Igiena

cu spesele Academiei.
Regatul Roman n'a r6mas dar inapoi pe terenul Igienei sciintifice,
al studiului Igienei, dar precum voiu grata in capitolele urmatorel a-
plicarea practica a invotamintelor Igienel progreseza incet.

II.
Invetarnintul Medicinel qi al IgieneT.
In prima jumatate a secolului XIX medicil cars ail exercitat in o-
ra§ele Principatelor Romano, cu forte putine exceptiuni strains, stu-
diet la universitatile italiane, francese, germane §1 austro-ungare.
Dupe promulgarea Regulamentului organic s'a facut in Muntenia
prima incercare de a se institui in tell §i inv6tamintul medical. In
anul 1832, Genera lul Kisseleff a numit o comisiune insarcinata cu cer-
cetarea staril §colelor in Muntenia ; comisiunoa cere ca §cOla centrals sä
se completeze, ca pe langa cursurile superiOre de drept, de literature,
de limbi streine, se se adaoge cursuri speciale de medicina, inginerie
civila §i architecturti, ca cursul de medicing sa alba scopul a forma
operatori practici, chemati a inlocul pe empiricii earl exploateza popo-
ratiunea. Comisiunea propune o catedra de farmacie cu botanica §i ma-
teria medics, o catedra de mica chirurgie §i patologie speciala, o ca-
tedra de anatomie §1 fisiologie §i o catedra de Igiena. §i istorie na-
turals; cursul se fie de 3 aril, in al doilea an se incepe studiul in spital,
dupd 3 ani studentii vor depune examenul pentru diploma §i vor mai
face practica in spital. Kisseleff aproba, core insa ca pe langa chi-
rurgi O. se prepare §i veterinari §i incuviintoza ca sa se angageze ca
profesor de medicina doctorul Piccolo, Efor al spitalelor. Eforia §cOlelor
elaboreza un regulament al §c6lelor; in acest regulament la .cursurile
superiore nu se mai face mentiune de medicing, ci numai de drept,
de matematice §i de agricultura. Cursul superior de agricultura cu-
prinde 3 ani de studiil, in al doilea an studentii invata medicina ve-
terinara (V. A. Urechia, Istoria scolelor, T. I, Bucuresci 1892; A. G.
Gale§escu, Eforia spitaletor Bucuresci 1900). In anul 1834, noul regu-
lament al Seminarelor din Muntenia prescrie intro materiile de inveta-
mint din anul IV-lea : vaccinatia, medicina veterinara §i fisica poporala.
In Moldova, in anii 1832 §i 1835, Epitropia §cOlelor, la organisarea
invatamintului superior, prevede cursul de Economia rurala §i de
Medicind veterinara. In anul 1851, o comisiune numita de Domnul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
216 DR. I. FELIX .

Grigorie Ghica alcatuesce un regulament al §cblelor §i propune ca atunci,

cand InvOtamintul socundar va aye pregatit un numer de elevi, sa se
infiinteze invetamintul superior, compus din 4 facultati : de filosofie,
de drept, de teologie $i de medicina. In anul 1856 se deschide la Iasi
Facultatea de drept, in anul 1860 §i cele de litere §i sciinte. M. Kogalni-
ceanu staruesce pentru crearea Facultatil de medicina, dar el nu este
ascultat (Manual administr. al Moldova; A. D. Xenopol, Memoriul asu-
pra invegimintului" superior in Moldova, Ia§1 1885).
In anul §colar 1843 -1844 functioneza la seminarul Veniamin (Socola)
doctorul Aga C. Vernav ca profesor de medicind poporala.'
Inceputul invetamintului de medicind veterinary it constitul, pe langa
catedra de medicina veterinary intrunita cu cea de agronomic de la
invOtatura inalta a Academiel din Ia§i, crearea de 2 burse in anul 1843
pentru invetatura artel veterinare, pentru studentil ata§ati pe langa
eel 2 veterinari austriaci adu§i de guvernul Moldovei (V. A. Urechia,
Istoria cOlelor, T. II, Bucuresci 1892). in Muntenia s'a infiintat in anul
1842 postul de Protoveterinar, care era chemat sa dea §i lectiuni ace-
lor ce vor vol sä invete acest me§te§ug.
In Muntenia se face inceputul formarii de m6§e in anii 1837-1839.
In anul 1837 Michail Ghica, ctitor al Spitalului Pantelimon, cumpera
pe soma spitalului locul lui I. Jianu din mahalaua Radu-Voda impre-
und cu casele, in earl a instalat spitalul de nascere cu 12 paturl §i
cola de mo§it deschisd in anul 1839. Chrisovul aprobator al Domnito-
rului Al. D. Ghica din 10 Iunie 1839 confine §i regulamentul spitalului
§i al §cOlei, cars se vor intretine din prisosul veniturilor spitalului
Sf. Pantelimon §i se vor carmul de Epitropia acestul spital (A. rdtu,
Discursul de recepliune in Societatea Academ. Rom., din anul 1872, in
Anal. Soc. Academ. Rom., Ser. I, T. V; A. G. Galepscu, Eforia spi-
talelor civile din Bucuresci, Bucuresci 1900). Tot in anul 1839 s'a impri-
mat la Bucuresci Manualul de megeFugul moire de doctorul I. Spo-
rer, primul profesor la §cdla de mop. In «Buletin, Gazeta oficialaD a
TOril-Romanesci, No. 50, din 1 August 1840, departamentul Trebilor din
Launtru publics raportul comisiunil doctoricesci, asupra primului examen
de terminarea invetaturii din §cOla pentru me§te§ugul mo§irii din spi-
talul de nascere, despre care 1-a incunosciintat ctitoresca Eforie a spi-
talului Sf. Pantelimon; 16 eleve au primit diploma de m6§a. Raportul
asupra examenului este subscris de doctoril I. Rasti, C. Alexandridis,
A. Karazisu, V. Formion §i N. Kretzulescu. In anul 1855, in urma sta..
ruintelor doctorulul St. Cap§a, succesorul lul I. Sporer, s'a dat §colei o
desvoltare mai mare. In .Buletin, Gazeta oficiala., No. 49 din anul 1855,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 217

Eforia sc6lelor publics proectul pentru organisatiunea scOlei de inv6-

tatura mestesugului mosiril in Institutul de nascere din capitala Bucu-
resci, aprobata de Domnitor. Noul regulament al scOlei, subscris de
doctorul St. Capp, prelungesce durata invotaturil la 2 anT. In anul
1856, St. Capp a fost insarcinat sä compue un manual noil pentru mOse,
care a fost imprimat in anul 1859.
SO la de mOse a Institutului Grigorian din Iasi a fost infiintata in
anul 1852. Regulamentul organic al principatulul Moldovei prescrie, ca
ocarmuirea doctoricesca va proiecta un Institut pentru formarea de
mOse, care se va infiinta la vreme cuvenita. In anul 1852, Domnul
Moldovel Grigorie A. Ghica a infiintat si dotat din propria sa avere
Institutul Grigorian, care se compune din Spital de nascere, $c61s de
m6se §i Asil de copiT gash!; vom mai vorbi despre acesta institutiune
la capitolele despre asistenta §i despre protectiunea copiilor.
In anul 1841, Nicolae Kretzulescu supune Eforiei spitalelor din Bu-
curesci proiectul pentru infiintarea in spitalul Co ltel a unei scole de
mica chirurgie, care va put6 deveni germenul din care se va desvolta
treptat si invetamintul medical superior. Nicolae Kretzulescu a voit
Ca, chiar de la inceput, sa nu se marginesca in formarea de felceri sati
subchirurgi, ci sa largesca cursul sealei, pentru ca sä p6ta es% din -
tr'insa un fel de medici rural!, de oficeri de sanatate. Proiectul lul
N. Kretzulescu este supus la apreciarea comisiunii doctoricesci, care
modifica proiectul, cerend ca indeletnicirea de felcer sa se insotesca
cu barbieria. $cola de mica chirurgie s'a infiintat in anul 1842, cu
cursul de 2 an!, cu programul alcatuit de comisia doctoricesca, aprobat
de Domnitorul Alexandru D. Ghica. N. Kretzulescu primesce sä fie
profesor la acea sc61a, cu speranta ea peste putin va pute recruta
elevi mai bine pregatiti decat barbierii si scrie si o carte de Anato-
mie si de Fisiologie pentru elevii scOlei. In luna Martie 1843, N. Kretzu-
lescu a cerut Eforiel spitalelor permisiune, ca sa fats elevilor scalei de
mica chirurgie un fel de clinics. la spitalul Co Itei; permisiunea a fost re-
fusata, din causa ea doctorul §i gerahul spitaluluT, consultati do Eforie,
s'ati opus. N. Kretzulescu a demisionat de la sc61a si a fost inlocuit cu
medicul spitalului Coltea Vartiadi si cu gerahul Rissdorfer. Acestia
au negligiat scola §i cursurile ea au fost adesea or! intrerupte pentru
mai mult timp, mai ales de la anul 1848 pana la 1852. La 5 Maid 1852,
Comitetul carantinelor raporteza Domnitorulul, ca pentru serviciul
medical din judete §i spitale lipsesc felceri si ca trebuinta core redes-
chiderea sc6lei de mica chirurgie, care in timpul cat a functionat cu
profesorul N, Kretzulescu a ()Tat resultat bun, Domuitgrul invita Eforia,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
218 DR. I. FELIX

prin Ministeriul de Interne, ca sa redeschida §cola, ceea-ce se §i face,

insarcinandu-se cu predarea cursului de mica chirurgie doctorul G.
Polyzu, medic la Filantropia, unde *cola a functionat de la 1 Ianuarie
1853 pans in anul 1856, ca.nd Printul B. Stirbeiti a desfiintat-o din
causa ca se deschisese la spitalul militar de la Michaiti Voda $cola in-
feriera de Medicina (.Buletin, Gazeta Ofic.,, a. 1856, No. 21; A. Fetu,
Discursul de recep(iune in Soc. Acad. Rom., 1872. Anal. Soc. Acad.
Rom. Ser. I, T. V.; A. G. Gale§escu, Eforia Spitalelor civile din Bu-
curescic Bucuresci 1900). La 1 Fevruarie 1854, Departamentul din NA-
untru al Munteniei publica, ca barbierii din Capita la au fost supu§1 la
examen, spre a se alege cei cu sciinta, capabili a lila sange, a pune
lipitori §i ventuse ; se publica numele acelora carora s'a acordat dreptul
acesta, 73 la numor, cart au fost examinati de insu§i Protomedicul.
(eBulet. Olio.), anul 1854, No. 9.)
Doctorul C. Davila, care intrase in armata romans la 13 Martie 1853
ca medic de regiment elasa I, a infiintat cu a sa cheltuela la spitalul
militar de la Michaiil Vodd un mused de anatomie §i de chirurgie, cu
permisiunea Domnitorului B. $tirbeiti. (cBulet. Gazeta ofic.,, a. 1855,
Ian. 10). Acest mused a constituit inceputul §celei militare de mica chi-
rurgie, a caret infiintare s'a decis in anul 1855. La 14 Noemvrie 1855,
Ministeriul Departamentului osta§ese publica in (Bulet,. No. 90, ca la
18 Noemvrie va incepe invetatura me§te§ugului felceriei la spitalul os-
ta§esc, sa se presinte dar tinerii earl cu invoirea parintilor voesc a
se inrola in acea *cola, ca sa-1 vada mat intaiil Ober-$tab-Doctorul
Davila. De fapt s'a deschis §cola de mica chirurgie de la spitalul os-
ta§esc Michaid Voda la 4 Decemvrie 1855, cu programul alcatuit in anul
1843 de Nicolae Kretzulescu, pe care program atunci Eforia spitalelor
it respinsese. S'ail primit elevi pans la etate de 15 aril, deocamdata cu
4 class primare, urmand ca sä se dea elevilor in §cela §i invetatura
gimnasiala de unit profesori al colegiului Sf. Sava.
La 6 Martie 1856, Printul *tirbeiti a organisat acesta §c61a, mantinend
caracterul et militar, dandu-T programul §c6lelor secundare de medi-
cina din Francia pentru formarea de (Atari de sanatate §i de far-
maci§ti ; in decretul catre Sfatul administrativ extraordinar, publicat
in cBulet.,, No. 21, din anul 1856, Domnitorul B. $tirbeiii dice, ca avend
in vedere raportul Departamentului din Nauntru din 24 Noemvrie
1855 cu jurnalul comisiunii pentru cercetarea propuneril a se unl §c61a
de felceri a spitalelor civile cu acea a felcerilor osta§esci, se descarca
Eforia spitalelor de indatorirea de a mat tine osebita c61a pentru fel-
cerl ci se aproba organisatiunea §celei de chirurgi ce se infiinteza pe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 219

langA spitalul de la Michaiii-VodA. Pentru intaiul ajutor se inzestroza

scola cu un capital de lei 240.000 din suma agonisita din dobandile eume-
lor ce alcAtuesc casa beneficiului recrutilor, restul de lei 16.123 se vt{
slobocji scOlei pentru cheltuelile anului d'intail Se vor priml 25 elevi
pentru arm ata $i 25 pentru spitalele civile ; pentru cei din urma se
vor respunde scolei din fondul sanitar L. 30.000 pe an. Pentru intaia
stabilire a scOlei se vor slobodi L. 10.000 din reservele pe anii trecuti
ale spitalelor de judete. Ufa profesorilor de L. 20.000 pe an se va in-
timpina din casa Eforiei spitalelor; invetatura pregAtitOre se va inlesni
de Eforia scolelor. Director scOlei se numesce Ober-$tab-Doctorul C.
Davila, membri al Comitetului de inspectiune: Banul NAsturel-Herescu,
mAdular al Eforiei spitalelor, Protomedicul N. Gusi si Davila.
In anul 1857, ImpAratul Francesilor a acordat studentilor scolei
Nationale de medicina din Bucuresci dreptul ca sa termine ultimul
an de studiii la Facultatea de medicina din Paris. si sa tr6ca acolo
examenele de doctorat in medicinA. In cBuletinul Oficial» din 21 Ia-
nuarie 1858, se publicA decretul Caimacamului din 18 Decemvrie 1857
atm Departamentul credintei, prin care IT comunicA, ca Ministeriul Fran-
ces al Instructiunil publice si al Cultelor a asemenit scola de medi-
cina si chirurgie din Bucuresci cu scOlele pregAtitore de medicind si
farmacie din Francia, si ingaduesce elevilor din scola nostrA sa savir-
sOsca studiile medicale la Paris si sä dobandescA acolo diploma de
doctor. In anul 1858, Regele Sardiniei a acordat asemenea studentilor
scOlei de medicina din Bucuresci dreptul de a terming ultimul an de
studiii la Torino si a lug acolo doctoratul in medicina (Bulet. ofic.»
din 22 Sept. 1858). Elevil cel mai buni ai scOlei ail fost trimisi cu
spesele guvernului la Paris si la Torino, de unde s'ail intors ca clod-
tori in medicinA.
In anul 1857, Printul Caimacam Alexandru Ghica, pe basa propu-
nerii Consiliului administrativ extraordinar, a dat scolei numire de
cola Nationala de medicinA si de farmacie ; in anul 1858, Caimacamul a
completat programul ei; i s'a acordat dreptul a conferi titlul de Ofiter
de sAnatate, care dupa doi ani a fost transformat in acela de Licentiat
in medicina si in chirurgie, elevilor dupA absolvirea studiilor, dupa
depunerea in scolA a bacalaureatului de sciinte fisice si natural° si a
5 examene rigurOse.
Deja in anul 1855, Comitetul sanitar al Munteniel Meuse Incercare
a forma veterinari pentru serviciul judetelor, insarcinand pe Proto-
veterinarul W. Lucaci cu predarea unui curs de medicina veterinari.
In .Buletinul oficial» din 24 August 1856, Protomedicul N. Gusi pu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
220 DR. I. FELIX

blica cd, cursul studiilor veterinare, urmand a fi in anul viitor scolas-

tic mai extensiv, dupa programa urmatore : Zootomia, Zoofisiologia,
descrierea bolelor acute, b6le epidemics si lipiciose, materia medics,
doctorul Lucaci, Protoveterinarul statului, insarcinat cu predarea aces-
tui curs in scOla veterinariei, va incepe la 1 Septemvrie. Comitetul
sanitar.invita pe doritorii, earl' voesc a studia acesta sciinta, sa se in-
aerie la doctorul Lucaci. Acesta incercare de a forma veterinari n'a
reusit, §i cu 2 ani mai tarcjiii, in anul scolar 1858-1859, doctorul Da-
vila a infiintat scOla de medicina veterinari, care, ca §i cea de far-
macie, a constituit o sectiune a scolei nationale de medicina.
Primii profesori al sc6lei au fost in anul 1855-1856: C. Davila, G.
Polisu, I. Barasch, Suhamel, Alexi Marin, Prujinski ; apoi s'aij adao-
gat treptat, in anil 1857 -1861: P. Protici, N. Turnescu, D. Zitzeos, E.
Severin, St. Capsa, C. C. Hepites, Gaudi, L. Fialla, I. Patzelt, G. Ata-
nasovici, I. Felix, A. Fotino, W. Lucaci; in anii 1862-1865: I. Teodori,
D. Grecescu, D. Ananescu, Hoffmann, E. Bacaloglu, Prokesch; Enicec,
L. Kugel, A. Bernad-Lendway si A. Marcovici.
In anul 1858, *cola nationals de medicina a avut 90 de elevi :
40 destinati pentru armata, 50 pentru judete; si 20 elevi in far-
macie. De la anul 1859 se primesc, cu putine exceptiuni, numai §co-
lari cu 4 clase gimnasiale; el Inv6taa 8 aril, 5 ani studil teoretice in
earl' infra si completarea invetamintului liceal, si 3 mil studil prac-
tice. Dupa unirea Principatelor au intrat in scold si elevi din Moldova.
In anul 1861 s'aii aflat in scold 40 elevi din Moldova, 67 din Mun-
tenia, 35 din alts teri romane, 46 din Bulgaria si din Rumelia. Panel
la finele anului 1862, din elevii sc6lei trimisi in streinatate, 14 all luat
diploma de doctor in medicind la Paris, 14 la Torino si 2 la Florenta.
De la anul 1864, se primesc in scOld §i elevi civili cu cel putin 6 clase
liceale pentru a deveni licentiati in medicina.
De la anul 1861, spitalele marl din Bucuresci si din Iasi aunt puse
la dispositiunea invetamintului medical si devin institutiuni de culturd a
sciintelor medicale. Eforia spitalelor civile face marl sacrificii pentru
inlesnirea §i incuragiarea studiilor medicale. Concursurile de externat,
de internat, de medic secundar si de medic primar, introduse de Da-
vila de la anul 1860, devin, cu tote defectele concursului, parghii pu-
ternice pentru progresul studiilor medicale si sunt treptat adoptate
ca sistem de recrutare a personalului medical de administratiunedsani-
tall a Ministeriului de Interne, a judetelor, a comunelor urbane.
La 8 August 1866, so decretOza regulamentul relativ, la examinarea
diplomelor de capacitate pentru practica medicinei, farmaciei si a me-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 221

dicinei veterinare ; regulamentul hotaresce ca acele examene se depun

is Scdla nationals de medicina.
La 13 Fevruarie 1867, apare un decret princiar prin care se decide
ca, in conformitate cu prescriptiunea legit instructiunii publice, sä se
transforme scOla secundara de medicind din Bucuresci in Facultate
de medicing, si acea facultate sa incepa a functions in anul scolar
1867--1868; cu tote acestea, tocmai In anul 1869 se transforms ScOla
Nationala de medicina in Facultatea de medicind a Universitatil din
Bucuresci.
La Iasi, in urma staruintei lui M. Kogalniceanu, se decretoza la 26
Octomvrie 1860 infiintarea Universitatii cu 4 Facultati: de Filosofie, de
Drept, de Teologie si de Medicina, pe basa legit instructiunii publice
din anul 1851; cu tote acestea, Facultatea de medicina din Iasi n'a
fost deschisa decat in anul 1885. Deja asezamintul pentru reorgani-
sarea invotaturilor publice in Moldova, alcatuit in anul 1851 de o
comisiune rinduita de Domn, prevede crearea la Iasi a unei Academii,
compuse din 4 facultati, dar regulamentul scolelor din anul 1851 dice,
ca in locul unei facultati medicale, a caret infiintare se credo a fi con-
ditionata de la jertfe peste putinta mijlocelor si a careia roduri ar
covirsi in curind trebuintele Orli, nevoia de feta reclama pentru Mol-
dova: 1) Intemeierea unei Scole de mOse prevecluta i in Regulamentul
organic, 2) Infiintarea unei Scole chirurgice pentru formarea de chi-
rurgi de sate, cate unul pentru fie-care ocol, pentru tIrgusorele tole
mici, pentru manastirile, pentru posturile secundare de spitale, pentru
Intinderea vaccinatiunil si alto nevol. ScOla va primi studenti cu 4 clase
gimnasiale si cursul va dura 4 ant ; Intro materiile de invetatura fi-
gureza si clinica veterinara. Acosta scold va putO forma si spiteri.
Cei 7 profesori vor fi obligati a pregati manuale In limba romans,
pentru cad vor priml premii. Pentru medicina veterinara se va tri-
mite un bursier la Viena, spre a inveta, pe langa medicing, si arta
veterinara. Acesta sc6la de chirurgie n'a fost Infiintat5.
In anul 1864 s'a proiectat din nal creearea unei Scole do medicina
la Iasi. La 19 Decemvrie 1864 a aparat un decret princiar, contra-
semnat de Ministrul Justitiei, Cultelor si Instructiunii publice N. Kretzu-
lescu, prin care se Insarcineza doctorul Davila ca, pentru Scdla de
medicina si de farmacie ce se va Infiinta la Iasi, sti iea cuvenitele
masuri pentru prepararea color necesare la acea scold, ca la 1 Sep-
temvrie 1865' sa pOta functiona in tots Intinderea. Dar unit medici
influenti, earl' credeail ca este mai util Ca, in loc de scOla secundarg,
sä se Infiinteze Facultate de medicina, n'ail voit ca Davila sä formeze

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
222 DR. I. PgLIX

la Iasi o sc61s analOga cu cea din Bucuresci si ail convins pe Dom-

nitorul Cuza, ca si la Iasi exists persOne capabile a organisa !nye-
tamintul medical. Ast-fel, la 24 Decemvrie 1864, a aparut un alt decret
princiar, prin care s'a numit pentru infiintarea Scolei de medicina si
de farmacie din Iasi o comisiune, compusti din doctoril G. Cuciuranu,
presedinte, A. F6tu, Bendela, D. Zisu si C. Davila membri. Cuciuranu,
Bendela si F6tu ail recomandat infiintarea unei Facultati de Medicina.
Din diferite motive, s'a amanat pans in anul 1885 infiintarea unei Fa-
cultati de medicina la Iasi.
Atat ridicarea $c61ei Nationale de medicind din Bucuresci la rangul
unei facultati in anul 1869, precum si crearea Facultatil de medicina
la Iasi in anul 1885, ail dat studiului medicinei o impulsiune puternica;
tinerii medici cu aspiratiune la profesorat au trebuit O. se pregdtesca
lungs anl pentru cariera didactics si emulatiunea for a produs multe
lucrarl de val6re. Cercetarile sciintifice sunt inlesnite prin munificenta
Eforiei spitalelor din Bucuresci, a Epitropiel generale a spitalelor Sf.
Spiridon, a Epitropiei asezamintelor Brancovenesci, earl ail deschis
stabilimentele for pentru acele cercetari si le-ail inzestrat cu instala-
tiuni moderne pentru cautarea bolnavilor; pe langa clinicele veclif se
creezti clinice none si dispensariI, cars permit specialisarea in diferite
ramurl ale medicing si facerea de cursuri complementare practice.
Amandou6 facultatile de medicina ail fost dotate cu laboratoril bine
organisate, in earl' se executa lucrarI originale si se examinOza desco-
peririle insemnate facute de somitatile medicale din streinatate.
A r6mas insa o lacuna de implinit. Starea materials a invetamintului
Igienei la amandou6 facultatile de medicina nu mai corespunde cu ce-
rintele moderne. Desi astdc11 Igiena este o sciintd experimental/, nu
s'a infiintat un laborator de Igiena, in care s'ar pute intreprinde
numer6sele lucrari de Igiena, independent de Bacteriologie si de Chimie,
care cere instrumente si instalatiuni speciale. Magnifica instalatiune a
InstitutuluI de Patologie, de Anatomie patologica si de Bacteriologie din
Bucuresci nu ne da o compensatiune pentru laboratoriul de Igiend pe
care1 solicitam de mult, cad Igiena nu este un apendice al Bacteri-
ologid, si Bacteriologia aplicata la 'glen/ constitue numaI o mica parte
a acestei sciinte. La Facultatea de medicind din Bucuresci, abia in anul
1900 s'a destinat o camera pentru modesta colectiune de materialul
de demonstratiune al cursuldi de Igiend, din care se va desvolta treptat
un museil de Igiend si care trebue neapkat O. se completeze cu lin
laborator de Igiena.
Recun6scem ins/ serviciile insetnnate, pe cars in mod direct si indi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MEMEL IN ROMANIA, I. 223

rect le-an adus studiuluT Igienei unele din Institute le §i Laboratoriile

facultatilor de medicina. In acesta privintd Institutul de Patologie,
Anatomie potologica §i Bacteriologie din Bucuresci, treat in anul 1887,
condus cu multd activitate de colegul nostru V. Babe§, §1 despre care
am vorbit in capitolul precedent, are o osebitd insemnatate. Din acel
Institut all e§it numer6se lucrari de val6re, de cars se folosesce §i Igiena.
Asemenea ea se folosesce de unele cercetdrl asupra etiologiel unor
bole, savir§ite in Laboratoriile clinicelor §i de multe lucrarT ale Insti-
tutelor §i Laboratoriilor de chimie din Bucuresci §i din 141.
. Desvoltarea ce in cele din urma 2-3 decenii au luat industriile
chimice a produs o specialisare a chimiel aplicate, §i acesteT speci-
alisAri, acestei divisiuni a muncei datorim insemnatele progress ale
chimiei alimentare, perfectionarea met6delor pentru examinarea mul
tiplelor products nouO, earl serva la confectionarea de alimente qi de
beuturT. Pentru ca sd se formeze chimi§t1 sanitary, familiarisatT cu me-
tOdele de examinare ale tuturor articolelor de consumatiune, s'a instituit,
in anul 1897, la Sc61a superiord de farmacie din Bucuresci, un curs
special de chimie alimentary §i de constatarea falsificatiunilor ali-
mentelor §i btiuturilor i, in anul 1898, s'a intercalat in legea sanitary
un articol, care stabilesce modalitdtile examinaril §i ale numiriT chi-
mi§tilor sanitarT.
De la anul 1894 serva instructiuniT medicale §i Institutul medico-
legal din Bucuresci, e§it din Morga zidita de Primdria ora§uluT in
anul 1891 §i cedata MinisteriuluT Justitiet
Din a§ezamintele pentru studiul medicinal face parte §i Institutul
medico-militar din Bucuresci, infiintat in anul 1884 de Ministrul de
Irdsboia I. Bratianu, §ters din budget in anul 1889 §i redeschis in anul
1892, internat in care studentii Facultatil de medicina, destinatI pentru
serviciul militar permanent, primesc o educatiune military §i ascultd
§i cate-va cursuri speciale de medicina military.
Cele. dou6 §c6le de m6§e de la Maternitatile din Bucuresci §i din
Ia§T; intretinute de Eforia spitalelor civile §i de Eforia generald a
case' spitalelor Sf. Spiridon, nu produc un numer indestuldtor de
m6§e §i lipsa de m6§e rurale este forte simtita. Causa acestei lipse
este programul de studiti al §c6lelor de move §i grelele conditiunT
de admitere. Noul regulament al §cOleT de m6§e din Bucuresci pre-
scrie, ca candidatele, ce se vor priml de la anul 1901, sy fi facut cel
putin 2 clase gimnasiale ; invetatura durezd 2 any, din care numaT
unul este destinat pentru partea practicd a studiuluT. De vreme ce in
Germania §1 Austro-Ungaria, unde nu exists o lipsA any de mare de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
224 DR. I. FELIX

m6§e ca la noi, tag invetatura m6§elor se terming intr'un singur

an, noi am adoptat sistemul vechill frances cu studiul de 2 ani. S'a
proiectat, in anii 1897-1898, infiintarea de m6§e rurale, de m6§e de
clasa II, cu un singur an de studiii, §i s'a pregatit la Craiova insta-
larea unei §c6le de m6§e de clasa II, care a fost deschisa in anul §co-
lar 1899-1900. Acesta institutiune are importanta mare pentru Igiena
rurala; m6§a comunala rurala trebue sd devie pentru poporatia satelor
un factor al popularisarii Igienei ; infiintarea nouei §cole de mop ru-
rale Insemneza dar §1 din acest punct de vedere un progres. Este de
dorit ca sä se mai infiinteze una sail douo alte §cOle de m6§e rurale.
Atat pentru invetatura elevelor m6§e, precum §i pentru trebuinta
m6§elor in exercitiii, earl voesc a repeta cele invetate, a improspeta
cunoscintele lor, a consults o carte scrisa pentru acest scop, trebue sä
existe un manual oficial al artel mo§itului. Dintre cartile publicate asu-
pra acestei materii, unele ca cele ale profesorilor Spohrer §1 St. Capp
sunt invechite, cele ale profesorilor E. Max §1 T. Hepites sunt prea
volumin6se, nefiind scrise exclusiv pentru mo§e, iar din cartea profe-
sorului D. Draghiescu, mai potrivita pentru acest scop, s'a imprimat
numai o mica parte, restul se Al in stare de manuscript. Din acesta
camel. Ministeriul de Interne, de care depind §c6lele de m6§e, a publi-
cat in anul 1898, pe basa propuneril Consiliului sanitar superior, un
concurs pentru compunerea unui manual noti pentru m6§e.
In cele mai multe WI, inaintate in culture, exista astadi societati
de Igiena. Causa ca la noi nu s'ail format pang astacji asemenea so-
cietati este aceea, ca societatile romane de medicina studieza §i ces-
tiuni de Igiena, ca la noi este necesar ca toti medicil sa cultive de o
potriva medicina curativa §i cea preventive. Igiena ca sciinta nu pro-
greseza prin societatile de Igiena; ele serve mai mult pentru popu-
larisarea ei, pentru de§teptarea interesului pentru Igiena la publicul
cel mare, cel putin la Omenii culti streini de medicina. Din acest punct
de vedere ar put6 fi utila formarea de societati de Igiena, care nu
s'ar compune numai de medici, farmaci§ti, veterinari, ci §i de legi§ti,
administratori, architecti, ingineri, profesori ai invetamintului secun-
dar, institutors, de cetateni ears pot intretine legatura intre Igiena sciin-
pea §i intre misiunea socials a Igienei, de cei cari participa la apli-
carea, la punerea in practice a diferitelor masuri de igiena. Ace le
societtiti ar put() da impulsiune studiului de inginerie sanitary, de
geniul sanitar, earl' Inca nu exista la noi, §i ar umpl4 lacuna lasata
In inv6tamintul nostru technic, lipsa de invetatura a igienei in §c6-
lele de inginerT §i de architecti. Sa nu uitam ca Igiena nu depinde

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STORIA IGIENRI IN ROMANIA, I. 225

numai de regimul la care omul se supune, ci §i de mediul in care el

traesce; regimul it prescrie medicul, mediul in care trilim ni-1 formozif
architectul gi inginerul.
Mai este necesar ca in seminariile, in §c6lele normale §i in tote §c6-
Tele secundare de ambe-sexe O. se des inviltamintuluT Igienel o des-
voltare mai mare decat cea de astacji, ca profesoril insarcinatT in
aceste §coli cu cursul de Igiena sä fie bine formatl, ad nu se crOcja ea
un bun profesor de sciinte naturale este §i tot-deauna capabil a preda
Igiena.
Progreselor inv6tamantuluT medical, ale lucrarilor practice, ale stu-
diilor de laborator, se datoresce la noT, ca §i in alts parte, inaintarea
insemnata a terapieT ; metodica aseptica §i antiseptics permite astacil
chirurgilor sa execute cu deplin succes operatiunile cele mai delicate ;
seroterapia §i organoterapia inlesnesc vindecarea multor bole grave
§i reduc mortalitatea in proportiunl largi. Bilantul luerarilor savir§ite
in secolul XIX se inchee dar cu un activ Insemnat al studiilor tera-
peutice, al invetamentuluT medical in ceea ce privesce vindecarea b6-
lelor. Mai mic este acest activ in ceea ce privesce prevenirea b6lelor,
nu din causa insuficientel invOtamintului, ci din cause morale, admi-
nistrative §i economice, mai ales din causa relelor moravurl, earl* ne
fac sa subordonam binele public intereselor private ale momentulul.
Masurile de medicine preventive nu se execute numai de medici, §i
trebue O. treed mult timp, pane cand sciinta va lumina pe totT car!
execute, cad aplica Igiena. In anul 1860, Berlinul n'a avut nici canals,
nici apeducte §i astadi este orawl eel mai salubru din lume ; sä nu
desperam dar, sä intram in secolul XX cu incredere in bunul simt
al natiuniT, care va asculta sciinta, se va folosl de povetele ei in ceea
ce se refers la prevenirea Melon

Administratiunea Serviciulul sanitar, a Igienel ci, a Politier

sanitare.
In Romania serviciul sanitar al statulul incepe cu asistenta bolna-
vilor sarmanT, cu fondarea §i administrarea de spitale, earl* dateza
.

din secolul XVI, §i despre earl vom vorbi in capitolul despre asis-
tenta. La finele secolulul XVIII §i la inceputul secolulul XIX, gasim
spitale permanente, bine dotate, in Bucuresci, Ia.§T, Craiova, BuzOil, §i
spitale de isolare pentru bolnavil de ciuma §i de lingore, call func-
Attalele A. R.Tor. XXIII.Mentoriile Seq. Sciinfifice. 15

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
226 DR. T. FELIX

tionail la Bucuresci si la Iasi in timpul epidemiilor marl; inceputul

organisatiunil asistentei medicale afara de spitale, in capitalele aman-
durora Principatelor Romano, la Bar lad, Focsani, Ploesci, Craiova, Ram-
nicu-Valcii. In Bucuresci functioneza. o Orfanotrofie, institut pentru in-
grijirea copiilor gasiti si Mani; la Iasi Domnul Alexandru Mo'ruzi in-
fiintoza, in anul 1804, o Orfanotrofie dupa exemplul celei din Bucuresci.
In luna Aprilie 1803, Constantin A. Ipsilant, Domnul Munteniei, infiin-
tez a o infirmerie pentru panduri in apropierea manastirii Michaill-Voda
si insareineza pe Archiatros cu cautarea lor. Tot in anu1.1803, Mare le
Vornic al Munteniei scrie Ispravnicului de Slam-Ramnic, ca Maria-Sa
Voda a numit doctor al orasului Focsani pe Spiridon Calogheros cu
taleri 80 pe hind (V. A. Urechia, Ist. Rom.; G. I. Ionnescu-Gion, Istor.
Bucurescilor).
La inceputul secolului XIX Inca nu exista o administratiune sani-
tary centrals cu ramificatiuni prin judete ; un servicia sanitar local exista
atunci numal in capitalele Principatelor si in 2-3 alte orase; el cu-
prindea asistenta gratuity a bolnavilor saraci si vremelnicesce preve-
nirea si combaterea unor bole epidemice. Aceste luerari n'ail fost
centralisate intr'o singura 'nand, ci incredintate diferitelor autoritati.
Dregatoriele supreme, Divanul Domnesc presidat de insusi Domnul si
Divanul velitilor boeri nu constitue numal adunari consultative, ci ele
exercita si functiuni administrative si judecatoresei si ieail adesea on
initiativa in cestiuni sanitare. In Muntenia functionaza Epitropia ob-
stirilor cu Casa milosteniilor din cari erail platiti si medicii, Eforiele
si Epitropiele spitalelor, din cari cea mai veche era Epitropia spita-
lulul Coltea, infiintata in anul 1695 si medicii politiei ; in Moldova
Vornicia de obste, care sub Alexandru Calimach a devenit Vornicia
de politie, Epitropia easel doctorilor, Epitropia manastirii si spitalului
Sf. Spiridon, protomedicul si medicul politiei. La Bucuresci, ca si la
Iasi, functionoza cate un archiatros, protomedic sail doctor mare al
Curtil Domnesci, medici ai politiei, medici ai obrazelor scapatate si ai
sc6lelor, apoi cate un medic al politiei la Craiova Ramnieu-Valcil,
Ploesci, Barlad, Focsani (V. A. Urechia, Ist. Rom., T. X si XI, Bucur.
1900; G. I. Ionnescu-Gion, Istor. Bucur., Bucuresci 1899; A. G. Galesescu,
Eforia spitalelor in Bucuresci, Bucuresci 1900; C. Erbiceanu, articol
in Bis. Ort. Rom., XV1, Bucuresci 1893; C. Angelescu, Descrierea In-
stitutiunilor cu cari se guvernci Romania inaintea Regul. org., Bu-
curesci 1878).
Andr. Wolf in tBeschreibung des Filrstenthums Moldaw, Hermanst.
1805, descrie pe archiatrii Domnitorilor romani ca pe nisce ignoranti si

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 227

aventurieri; el spune ca fie-care Domnitor fanariot, la venirea in tern,

aduce din Constantinopole medicul s611, obicinuit un tarlatan grec fara
multa invetatura, care nu se multumesce cu rangul de medic al Curtii
ci pretinde ci dreptul a fi protoiatrul Capita lei. Nu trebue sä se
generaliseze aprecierea lui A. Wolf ; nu o putem priml MA critics,
cad pe de o parte unil archiatri ail fost barbati inv6tati i onorabili,
pe de alta results din diferite acte vechi, a unil Domnitori au limitat
competinta medicului Curtii si 1-ail oprit de a se amesteca in admini-
stratiunea sanitar a.
In Muntenia Epitropia obOirilor a avut atributiuni multiple §i ye-
nituri stabilite ; ea ingrijesce de §cOle, de combaterea luxului, de in-
curagiarea me§tepgurilor, de alimentarea capitalei cu apa, de podirea
§i largirea stradelor, de cutia milosteniei, de serviciul medicilor, de
orfanotrofie, §i primesce cjeciuela din veniturile ma' nastirilor, vinari-
ciul ci alto dart In biblioteca colegului nostru C. Erbiceanu se afla o
condica veche de socoteli ale Ob§tWei Epitropii din anul 1797, din
care ne putem informs despre modul ei de functionare.
Un chrisov al Domnului Munteniei Alexandru Ipsilanti Vv. din anul
1799 fix6za din noil veniturile Cutiel milelor infiintate de mai nainte,
hotarosce cat are sa des la acea Cutie Metropolia, Episcopii, Egumenii,
manastirile inchinate §i pamintene, boeril ce vor imbraca caftan, is-
pravnicii ce se vor numl, cat se va oprl din lefile ce se platesc din
Casa rasurilor (T. Codrescu, Uricarul, III, Ia§1 1853).
In Moldova gasim, la finele secolului XVIII, Eforia easel doftorilor
cu venituri stabilite deja, intro anil 1782 §i 1785, de Domnul Alexandru
loan Mavrocordat (Hurmuzaki, Documente, T. X, Buc. 1897). Atribu-
tiunile Vornicului de obOe sunt enumerate in tidula gospod din 1
Ghenare 1803 a Domnului Alexandru Moruzi catre Vornicul Dimachi,
cand s'a orinduit Vornic de Obcte, reprodusa in cUricaruh lui T. Co-
drescu, part. I, Ia0 1852: Ingrifirea de Casa milii, intervenirea in
pricini de clironomie, sprijinirea ci ajutorul saracilor ci a nevirstni-
cilor fare parinti, alcatuirea de isvode pentru darea de pensiuni i
de mill earl* se vor aproba de Domn, ingrijirea ca sa se inscrie in
acele isvOde numai mi vrednici de mill, presintarea socotelelor la
Domn, care le va pune la cercetarea velitilor boerl, ingrijirea spre
adaogirea veniturilor easel milli, facerea de cipiuri (de narturi) de
came ci de pane impreuna cu Aga, epistasia cicmelelor §i a apelor
ce se aduc in orac.
Domnul Alexandru Moruzi a numit, in anul 1804, pc) doctorul Froe-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
228 DR. I. rELIX

lich medic vaccinator poste tot principatul Moldovei, nu gasim insa

urme ale activitatii sale, nu scim cat timp §i in ce mod el a func-
tionat.
In anul 1808, Domnul Munteniei Alexandru Ipsilant numesce doctor
al politiel Craiova pe doctorul Panait 0 gerah (chirurg) pe Moral,
pe cari archiiatros I-a examinat §i I-a gasit vrednici. In Bucuresci s'at'
numit, in anul 1815, 5 doctori 0 2 gerahi ai politiei cu lefa din Cutia
milosteniei, ca sä caute saracii qi sä altoiesca copiii de versat. Ace§ti
doctori all fost : C. Dar vari la Sf. Dimitrie, C. Caraca§ la Curtea veche,
Silvestru la Sf. Dimitrie, C. Filite la Sf. Ioan vechiti, I. Pascal la Sf.
Spiridon not' (C. Erbiceanu in Bis. Ort. Rom., a. XVI, Bucur. 1893).
In amandoue Principatele isolarea bolnavilor §i curatirea obiectelor
contaminate a constituit de timpuriu prima regula a preventiunil la
b6le de Omeni 0 de vite. Vom vorbl mai pe lung, in capitolul despre
asistenta §i despre prevenirea bOlelor, de spitalele de iso]are infiintate
Lange. Bucuresci in anii 1735, 1796, 1798 ; range. Ia0 in anul 1795. In
Muntenia Domnul Hangerli numesce, la 1 Ianuarie 1798, 100 epistati de
paza ciumel; la 25 Ianuarie 1798, acest Domn trimite un cioclu la Mus-
cel ca, sub povetuirea Ispravnicului, sa curete o cash' in care s'a in-
tamplat molima ; la 23 Fevruarie 1798, Voda Hangerli rinduesce pe ma-
rele boar Stefan Hiotu epistat pentru curetirea lucrurilor molipsite 0
publics, la 9 Decem. 1798, nisce instructiuni intelepte pentru combaterea
ciumel, opresce vinclarea de vechituri, aglomerarea prin carciumi, or-
donand ca calabalic sa nu fie prin carciume, ci fie-care sa §i cumpere
beutura in vase §i sä se duca ; polcovnicul de ciocli sa alba 40 de
Omeni la stegul set, 20 pe jos §i 20 cu care pentru ridicatul celor
bolnavi §i celor molipsiti, precum 0 a celor cu ipopsia de molipsire.
Cioclii comiteati insa abusuri din tale mai neomen6se. In Moldova Dom-
nil Alexandru Calimach, in anul 1795, §i Constantin Ipsilante, in anul
1799, all luat masuri analoge contra ciumei, dard in Moldova ca §i in
Muntenia, cioclii erail un Melt' al lui Dumnedeti tot atat de cumplit ca
bola; sub pretext de curatirea caselor molipsite, pradail casele 6me-
nilor, le ardeail tot, chiar documente vechi (V. A. Urechia, ht. Rom.,
T. XI, Bucur. 1900).
In casuri rare se trimite cate un medic din capitals in judete pentru
combaterea unei epidemil. In luna Aprilie 1808, Divanul Muntenesc
insarcineza pe doctorul Panaiotache, ca sä merga in judetul Teleorman,
unde s'a intins o bola ; dupa intdrcere, el tine consiliii cu doftoril po-
litiei, carora le comunica resultatul cercetarilor Mute, se stabilesce

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 229

a 1361a este Scorbut, se alcatuesc instructiuni earl se trimit Ispravni-

cilor de Teleorman. (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. XI).
Tot in anul 1808, intaiul Divan al Munteniei scrie Ispravnicilor de
Ilfov ca s'a ivit dalac intre oi, b61a primejdiOsa §i la Omeni; oile bolnave
sa se deoseb6sca de cele sanatOse, cele morte sa se ingr6pe ; se reco-
manda locuitorilor sa se curete cu mijlOcele cunoscute §i Ispravnicilor
sa pedeps6scd pe cel abatuti (V. A. Urechia, Ist. Rom., T. XI).
Farmacii au existat in Ord deja la inceputul secolului XVIII. In actul
Patriarchului Alexandriei Samoil din anu11715, prin care int6resce fun-
datiunea spitalului Collet din Bucuresci, se vorbesce deja de Spiteria
spitalului §i se prescrie ca spitalul sa mai alba osebit un om sciitor
§i cunoscetor botanicescilor ierburi, sa le culega §i sa le aducd la spi-
terie (A. G. Gale§eseu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900). La inceputul
secolului al XIX se controlail deja farmaciile, se priveghia comerciul
cu substante otravitore §i se opri exercitiul ilicit al medicine. In anul
1803, Constantin Ipsilanti, Domn al Munteniei, ordona lui archiatros,
ca sa pue cap6t unor Intelegeri ilicite intro medici §i farmaci§ti, cjicend
ca unit dintre doftori §i unit dintre spiteri, avend intre dln§ii simfonie,
nu scriii retetele cu ifosul cel obicinuit §1 cu numirea cea sciuta a
doftoriilor de a fi cunoscut fie§i-earuia, §i a put() eel eu trebuinta a
merge la veri-care spiterie, ci pune 'intro acele retete numere §i numiri
nesciute, cart sunt cunoscute numai spiterilor acelora cu earl sunt
simfonisati, ast-fel se face un mare catahrisis la plata acelor doftorli,
incareandu-se eel cu trebuinta cu pret nesuferit. In anul 1804, Vodd
Ipsilante, Intr'un pitac eatre Vel Spdtar, ordona ca pe Anica Armenca,
care in§old lume, cautand bolnavi cu burueni fara a poseda cunosein-
tele necesare, sa o treca surgun poste Dundre. Comertul cu otravuri
s'a supus la ore -cars regule restrictive; neexistand pe atuncia drogue-
rii, s'a dat unui num6r limitat de farmaci§ti dreptul ea, cu precau-
tiunile necesare, sä vIncja substante toxice. In anul 1805, Constantin Ipsi-
lanti, Domn al Munteniei, ordond Ispravnicilor, ca sa oprescd pe bAcanii,
pe alti prdvalia§i §i pe mamulari ca sa nu mai vincid sdricica. §i
§orici6ica, ci archiatros va alege dintre spiteri unul sail dot, 6meni de
isprava, cart vor aye dreptul a vinde saricica §i §orieibia, insd nu
la fite§i-tine, ci cu chez a§ie bunA §i cu reva§ de la archiiatros (V. A.
Urechia, Ist. Rom., T. XI).
In anul 1808, Divanul muntenesc insarcinka o comisiune de practico0
§i cu sciinte vechi doctori Silv. Filiti, C. Caraca §i C. Dar vari, ca sa
inspecteze farmaciile din Bucuresci, §i in anu11813, Domnitorul Moldovei
Searlat Calimach hotar6sce, ca boerii Epitropi at Vorniciei de ob§te,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
230 DR. I. FELIX

Impreuna cu doftorii politiei, sa Loa prin farmacii inspectiuni perio-

dice (Hurnzuzaki, Documente, X. Bucur. 1897).
In amandoue Principatele, cu tOta lipsa de medici, administratiuneaur-
mgresce pers6nele, cari fall a fi medici exercita medicina. Deja in anul
1775 aparuse un pitac al Domnului Munteniei Alexandru C. Moruzi,
prin care opresce pe §arlatani a exercita medicina. In anul 1809, cand
In Bucuresci s'a aflat deja un num6r de medici destul de mare pentru
acel timp, s'a numit de Divan o comisiune insarcinata cu examinarea
titlurilor acestor medici, compusa din doftorii C. Caracq, G. Schina,
Si lv. Filiti, C. Dar vari §i E. Rizu, care comisiune constata ca, intro per-
sonele earl exercita medicina in Bucuresci, 11 n'aii facut studil medi-
cale (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. XI, Buc. 1900).
La 14 August 1813, Domnitorul Moldovel Scarlat Calimach reguleza
din not' casa doctorilor ; el dice in chrisovul prin care aproba propu-
nerea Divanului asupra platii doctorilor, ca nu sunt inadins doftori
rinduiti spre cautarea celor saraci §i patima§i, ca veniturile easel dofto-
rilor sunt numal de 27.000 lei, iar cheltuelile de lei 40.000 anual ; el
hotar6sce ca sä se lea cate 2 parale la leil din lefile din Casa rasurilor,
peste tole ce dupa obiceiul vechiii se del la Cutia milelor, ca sa remae
in fiinta veniturile vechi ale cutiei asupra pe§telui din baltile tern' §i
de peste hotar, asupra unor dari domnesci §i contributia Casei rasu-
rilor. Casa doftorilor va orIndul:
2 doftori ale§i profesori (Plusque §i Eustatie Rola), cari vor aye
din Casa doftorilor cate lei 9.800 pe an §i cate 15 scutelnici ;
3 doftori cari sa aiba §i gerahi, precum este smelt, Lorenz §i altul
al treilea ce se va alege cu lei 2.800, 2.600 §i 2.000 pe an, cu dreptul
de pensiune dupa 20 de ani, data atunci nu vor mai puts sluji ;
1 gerah (chirurg) ascutit cu lei 3.000 pe an, cu chiria easel §i cu 15
scutelnici;
1 doftor al temnitei cu lei 150 pe lund ;
2 mo§e cu lei. 1.800 pe an §i chiria easel;
1 doftor la Barlad cu lei 360 pe an din Casa doftorilor.
Ace§ti doctori, gerah §i m6§e sa fie Indatorati a alerga cu sirguinta
la trebuintele §i chemarile nu numai ale boerilor, §i la saraci §i flea-
loqi, in cat on in care cos, n6ptea sari diva, vor fi chemati, sa nu in-
drasnesca a prelungl mergerea pang a doua di. Spiteria politiei se va
face la Ia§i, pe ulita cea mare, precum §i mai Inainte a fort, ea va
remane nesup6rata, in cat archiatros (doftorul eel mare al Garth '
Domnesci) sä nu se atinga de dinsa, iar boeril epitropi, impreuna cu
doftorii politiei, vor cerceta cu amanuntul doftoriile, vor ingriji de le-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA, I. 231

pAdarea color vechi §i vor a,eza preturile la doftorii (Hurmuzaki,

Documents X, Bucuresci 1897).
Inainte de ocupatiunea rusOscd, in anii 1829-1830, nu exista dar
nici in Moldova nici in Muntenia o administratiune centrald a seivi-
ciului sanitar pentru tot principatul, nici o comisiune consultativd per-
manents ; au functionat insa directiuni de spitale cu fundatiuni bogate,
servicil locale de asistenta medicaid, §i s'a numit vremelnicesce, pentru
anumite scopuri, cate o comisiune de medici sail de boeri. Ast-fel in
anul 1815, cand se apropie ciuma de fruntariile tern', Domnitorul Mun-
teniei Ioan Caragea numesce, prin pitacul din 4 Decemvrie 1815, o comi-
siune sanitara executiva §i dice membrilor acestei comisiune : pentru
ca sd apucam mai inainte, §i sd nu lasdm a se Intinde ri3u1, ci sd-1
desradacinam cu totul, ales-am patru dintre velitii boeri earl sunt cu
sciinta, cu frica lui Duni-n(30u §i vrednici de a put6 chibzul mij16-
cele cuviinciOse spre a se puts pAzi sandtatea §i spre izbavirea reu-
lui, §i orinduim pe d-vOstrd cinstiti §i credincio§i boeri, biv Vel Postel-
nic Lucache Arghiropolu, Vel Spdtar Gheorghe Arghiropolu, biv Vel
Dvornic Barba Vacarescu §i Vel LogofAt Atanasie Hristopolu, ca sä
intocmiti aid in Ora ingrijirea sanatatil §i ye insarcinam cu purta-
rea de grip. izbavirii roului ce a intrat in tore, chibzuindu-v6 §i ho-
tarind were -ce va fi trebuinta.... indatA sd scriti Ispravnicilor §i color -
lal)i drege" toff ai judetelor, facendu-le cunoscut acesta Intocmire (V.
A. Urechid, Ist. _Rom., T. X. A., .Bucuresci 1900).
Dupe isolarea bolnavilor, masura preventivd principald consta in
purificarea obiectelor contaminate. La 9 Fevruarie 1820, Divanul Mol-
dovei supune Domnitorului Michail Gr. Sutu o anaford, in care expune
cd multi locuitori care, in timpul ciumei, au ascuns on Ingropat bani
gi alto lucruri, acum dupa Incetarea Mei le scOte, le desgrOpd, far/
ca sd insciinteze pe dregetorie spre a se pune la tale curatirea for
de °data cu scosul on desgropatul. Domnitorul aproba ca sd se pu-
blice spre cunoscinta obstesc5, cd asemenea fapta primejdiOsa constitue
trims, §i ca sd se Inscrie in condica criminalicOscil, cd eel ce o vor
comite vor fi certati prin ulitele ora§ului din tinutul uncle s'a desco-
perit fapta §i apol trimi§i la Ocnd, pe timpul cat va hotari stapanirea
dupd imprejurdri (Colectiune de manuscripte §i foi volante imprimate
din Bibl. Acad. Rom.).
Indatd dupa intrarea armatei ruse in WA, in anul 1829, se publics
la Iasi nisce instructiuni excelente asupra prevenirii ciumei, alcatuite de
medici militari ru§1, despre care instructiuni vom vorbl in capitolul ur-
mator. In capul serviciului sanitar al armatei de ocupatiune s'a aflat

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
232 DR. I. FELIX

doctorul Chr. Witt, medic invfitat, care a scris asupra conditiunilor

sanitare ale Romaniei, asupra ciumeT si asupra paludismului in Ro-
mania. In anul 1830, generalul Kisseleff, Presedintele Divanurilor, or-
ganiseza in mod provisoriii serviciul sanitar si asistenta medicala in
Bucuresci si in Iasi si institue carantina la Dunare.
Organisatiunea definitive a serviciulul sanitar si a Igienei publice
din Principatele Romane incepe cu Regulamentele organice si constitue
partea bung a regulamentelor, cari insa nu pot compensa nedrepta-
tile lor. Regulamentele acorda unei clase de cetateni numai drepturi
si foliose fail sarcini si impune partil celei mai numerose a popora-
tiunii numai datorii fare drepturi. Igiena este o sciinta democratica,
care voesce sä asigure tuturor cetatenilor, fail deosebire, cultura,
sanatate, vieta lungs, progenitura voinica si traiil bun; dar apesarea
fisica, morale si economics, impusa de Regulamente marei majoritati
a poporului lasata in ignoranta, trage dupe sine si inferioritatea
intregului train, prin urmare vat6marea sanatatii individului si a pro-
genituril sale.
Serviciul sanitar depinde de departamentul Ministeriulul din La-
untru. Regulamentele organice preciseza atributiunile acestui depar-
tament, alcatuesc o administratiune sanitary potrivita cu cultura si cu
cunoscintele din acele timpuri; carantinele spre Turcia ocupd locul
principal in noua organisatiune, se pun basele preventiunii unor 1361e,
se codifica organisatiunea existents a asistentei saracilor, bolnavilor si
copiilor gasiti, se prescriil regule de salubritate urband. Autoritatea
sanitary superiora o constitue comitetul carantinelor sail comitetul de
sanatate, presidat de Ministrul de Interne, compus, afard de acest
Ministru, in Moldova de Hatmanul, de obstescul Inspector al caran-
tinelor §i de Protomedic ; in Valachia tot de marele Inspector al ca-
rantinelor si de Protomedic. Spatarul prii-Romanesci nu iea parte la
lucrarile comitetului in mod permanent, ci numai cand se cerceteza
cestiuni carl privesc resortul seil. Inspectorul general al caranti-
nelor din amandouo Principatele se numesce de Domn in intelegere
cu Domnul celui-lalt Principat si cu Consulul general al Rusiei. Desi
atributiunile principale ale comitetului sanatatii constafi in admini-
strarea si privegherea carantinelor, in oprirea invasiunil ciumei, Re-
gulamentele nu negligeza lucrarile sanitare din interiorul Orli, pe cari
be specifics mai bine Regulamentul organic al Moldovel decat acela
al Valachiei: paza sanatatii, hultuirea versatului, cercetarea si stir-
pirea pricinilor aducetOre de friguri, lingori si alto lipiciose Me carl
ticalosesc poporul, privigherea carantinelor, publicarea mijlOcelor celor

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 233

mai nimerite spre immultirea §i imbunatdtirea nemului a tot felul de vite,

ingrijirea de a se aduce locuintele in build stare. Ispravnicii prive-
ghezd sdnatatea poporatiunii §i a vitelor §i raportezd comitetului; Pro-
tomedicul privegheza pe toti doctorii.
Regulamentele organice organiseza §i serviciul sanitar local al aman-
durura capitalelor Principatelor, compus la Bucuresci din 5 medici ai
ora§ului, din cars fie-care ingrijesce de una din tale 5 pla§i in care
ora§ul este impartit, de 1 chirurg, 1 mamo§, 1 veterinar §i 5 mop; la
Ia§i din 4 medici al ora§ului, 1 mamo§ §i 4 n*. Medici' ora§ului consti-
tue3c la Bucuresci §i la Ia§i ate o comisiune medicaid permanents, co-
misia doctoricesca, care este consultatd de Agie §i care-i face propuneri
§i raporte; el sunt insdrcinati cu cautarea gratuita a bolnavilor saraci,
cu vaccinatia §i cu inspectia pieteler uncle se vind alimente. Comisia
doctoricesca sau medicaia cercetezd diplomele medicilor celor nal veniti,
examineza pe farmaci§til nos, visiteza farmaciile, spitalele, orfanotrofia
§i mai tarcjiii, dupd ce ea a trecut sub pre§edentia Protomedicului,
comisiunea intinde actiunea el peste tot principatul, remanend subordo-
nata comitetului sanitar.
Ffind-ca numeral medicilor aflati in tell nu era suficient pentru a
se a§eza cate unul in fie-care judet, se imparte Moldova in 5 departa-
mente medicale, §i se numesce cate 1 medic §i 1 ipochirurg pentru mai
multe tinuturi. Aceste departamente all fost: Ia§i, Boto§anl, Roman,
Barlad §i Galati. In mod analog se organiseza serviciul sanitar in Va-
lachia, impartindu- se principatul in 6 circumscriptiuni: Craiova, Ramni-
cul-ValciT, Bucuresci, Pitesci, Buzeil §i Ploesci, mai tarciiii §i in 7 circum-
scriptiuni, pima in anul 1842, cand, prin legiuiri pentru adaogirea §i
regularisirea doctorilor de judete, pe langd eel 7 doctori de ocruguri
ce se aflail in fiinta, sail mai orinduit alti 11 tot cu lefa de cate lei
5.000 pe an, ca sa fie pentru tot judetul cate unul, impArtd§iti acade-
micesce, pe langd sciinta doctoricesca §i cu cea veterinara. In mod ana-
log s'a numit §i in Moldova cate 1 medic la fie-care, judet, in anii
1847-1849.
In budgetele statului fixate prin Regulamentele organice sunt inscrise
urmatorele cheltueli pentru serviciul sanitar §i pentru asistenta publics,
osebit de cheltuelile spitalelor cu fundatiuni speciale:
In Valachia :
Carantinele de pe marginea Dunarii Lei 600.000
3 spitale, in capitals, intr'un alt oras al Munteniel si la Craiova . . i 150.000
Orfanotrofia copiilor sarmani din l3ucuresci 100.000
Lefile doctorilor si imiselor , : I . . , , , t . . . 100.000

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
234 DR. I. FELIX

In Moldova :
Carantinele Lei 100.000
Lefile doctorilor, chirurgilor, moselor x 120.000
Casa milelor intru ajutor al familiilor sArace, a cersetorilor, a nepu-
tinciosilor ) 100.000
Subventia spitalulul Sf. Spiridon 21.000
In Muntenia Generalul P. Kisselef, Presedintele Divanurilor, printr'un
ofis din 2 Aprilie 1832, centraliseza administratiunea spitalelor, intoc-
mesce o singura Eforie a spitalelor, careia este subordonata Epitropia
fie-cdrui spital in parte, si o alts Eforie a Caselor facAtore-de-bine,
care va carmul Spitalul sarmanilor cop% Casa milogilor si Casa milei.
Amandou6 Eforiile se subordona Logofetiel pricinilor bisericesci (A.
G. Galesescu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900).
Regulamentele organice ale amanduror principatelor i legiuirile ti
instructiunile, cari le completeza, precisoza rolul diferitilor functionari
publici in administratiunea sanitara. Misiunea principals a doctorilor yi
chirurgilor tinuturilor este combaterea epidemiilor, altoirea, savirsirea
lucrarilor medico-legale, revisia farmaciilor si oprirea sarlatanilor cari
exercita medicina. Ispravnicii sunt, intro altele, Insarcinati cu paza sa-
natatii, cu concursul la vaccinatie, cu cercetarea si stirpirea pricinilor
aducAtore de felurite bOle, cu ingrijirea ca sa se gasosca in cantitate
suficienta cu preturi potrivite diferitele obiecte de hrana, cu veghe-
rea asupra crescerii rationale a vitelor 8i cu combaterea b6lelor de
vite, cu indemnarea locuitorilor la agricultura rationale, la facerea de
plantatiuni de pomi, la cultura de cartofi, la construirea de locuinte
odihnitOre i sanatose ; Ispravnicii tinuturilor de la Dunare 1i cu exe-
cutarea mAsurilor carantinesci. Top Ispravnicii sunt indatorati sa ra-
porteze Comitetului sanitar de 2 on pe lund despre sanatatea locui-
torilor si a vitelor, iar la ivirea de epidemii Indata. Zapciii, subocar-
muitoril sau privighetoril de ocOle sunt obligati sa insciinteze 'spray-
nicia de epidemii Intro locuitori, de omoritOre bole ale vitelor (Instruc-
tiuni din 10 Ian. si 21 Fevr. 1832). Printr'un ordin circular al depar-
tamentulu! din Nauntru catre Ispravnici din 12 Mart. 1834, ei se mai
insarcineza cu ocrotirea copiilor lepadati, sa aiba ingrijire a nu se
lass peritori i sa indemne on -care din fetele pravoslavnice a-i priml in
a for socotOla.
In Moldova carmuitoril Orli ail inteles bine, ca agentul principal al
sanatatii publice din sate este capul comunei, Parcalabul in Muntenia,
Vornicelul in Moldova. Instructiile pentru Vorniceii satelor din 20
Martie 1834 le explica in mod amanuntit datoriile ce le incumba (Ma-
nualul administr. at Prineipatula Moldova, T. II); din nenorocire, ele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 235

au eemas pe hartie, n'au fost executate ; ele prescriil intre altele : Vor-
nicelul va cerceta adesea on starea sanatatil locuitorilor satului seil si
la fie-care 15 dile vor da izvod privighetorului de ocol, cati bolnavi
sunt in sate, de ce bola si cati ail murit ; la Miele molipsitOre va oprl
impartasirea cu casa colui bolnav sail most, va pune paza si indata
va da de scire privighetorului de ocol. Vornicelul va purta grija, ca fie-
care locuitor sa-si faca cu indestulare si la timp araturi si semena-
tuff, pe cel betivi si len*" ii va face cunoscut privighetorului de ocol;
va ingrijl ca fieste-care locuitor sa alba casele bune si odihnitOre si
sä le grijOsca la fie-care 3 luni, sa le murue si sa le spele, sa aiba
surf, poeti, ocOle pentru vitele lor, si acelea sa fie pururea grijite, cu-
ratite de gunoitl, fail a se ingadul ca sa se arda ; O. pOrte de grija
pentru vitele sale dupa orindueli. Vornicelul va cerceta in taa vre-
mea starea sanatatii a tot soiul de vite, va duce raport privigheto-
rului de ocol, va pune in lucrare a se intrebuinta la 6meni si la vite
retetele ce s'ar trimite pentru Miele 6menilor si ale dobitOcelor, iar
starvurile vitelor ce ar muri este dator stapanul for a be ingropa adanc
de o lature in departare de sat.
In anul 1835 se completeza in Moldova instructiunile pentru isprav-
nici si li se comunica cu Domnescul ofis din 10 Maiil 1835. Ispravnicii
ail sä privigheze a nu se vinde doftorli in potriva orinduelilor, sä
opresca nelegiuita for preparare si asupritOrele preturi ale doftoriilor,
sä opresca intinderea bolelor lipici6se, sa iea masuri pentru curatenia
targurilor si satelor contra b6lelor de vite, sa privigheze spitalele si
sa ingrijesca de construirea de spitale, O. puie la cale a se cerceta
lucrurile de hrana ale norodului ce se scot spre vinclare.
In anul 1840 se decreteza in Moldova instructiunile pentru privighe-
torii de ocOle (sub-prefecti), alesi dintre nobtli proprietari de avere
nemiscat6re, prin cari el' sunt obligati intre altele, ca sa pOrte grija
pentru pastrarea sanatatil locuitorilor, .cerend inteacesta sfatuirea si
ajutorul doftorului tinutal, sa indemne pe locuitori ca rinduitii cu
hultuirea copiilor sa pOta implinl la vreme a for insarcinare, sä ve-
gheze ca orindarii de pe la sate sa nu insarcineze pe locuitori cu
datorii pentru beutura mai mult deck pand la 10 lei fruntasul, 5 lei
mijlocasul si 2 lei 20 parale codasul, sa indemne pe locuitori la face-
rea de plantatiuni, de gradini, la sadirea de pomi roditori, la hultuirea
pomilor, la ingrijirea gospodariei for (Manualul administr. al Prin-
cipatului Mold., T. II).
Indatoririle politiei ca organ al administratiunii sanitare in orase
si targuri sunt prescrise prin instructiile pentru Politmaisterii si Comi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
236 DR. I. FELIX

saris politienesci din Moldova din 8 Iunie 1835 ; el au sl privigheze

buna stare a sanatAtii locuitorilor, bunAtatea lucrurilor de mancare
ce se vind, ridicarea caselor §i dughenelor fall strimtorarea ulitelor,
dupA un plan de la Comitetul obqte§tilor lucrari (comitet inlocuit mai
tarcjiii prin departamentul Lucrarilor publice), curatirea ora§ului, sä
opresca vinclarea alimentelor stricate.
Se mai completeza treptat in amandou6 principatele §i alte legiuiri
sanitare ale Regulamentelor organice. In Moldova Epitropia Cases
doctorilor, care mai functioneza, cu tote cA atributiunile of urmail sA
trocA la Comitetul sanitar, publics la 15 Maiil 1832 Regulamentul despre
spiteri §i a for indatoria dispositiuni alcatuite de comisiunea doctori-
coscA ; la 27 Iunie 1834 Comitetul sanitar al Moldovel publics Regu-
lamentul m6§elor ; la 17 Iulie acela§1 an Regulamentul drogueriilor ;
la 13 August 1836 se decretdza Regulamentul comisiei doctoricesci, in
care se prescrie modul examinarii diplomelor doctorilor, spiterilor ¢i
ale mo§elor (Manual adm. al Mold.).
Regulamentul organic al Moldovel a infiintat un Comitet central,
compus din membrif color 4 Epitropil : Epitropia Casei milelor, Epi-
tropia mangstirii Sf. Spiridon, Epitropia inv6tAturilor publice §i Epi-
tropia apelor. Epitropia Casei spitalelor Sf. Spiridon este subordonatS
acestul comitet central §i comitetului sanitar i supusa inspectiunil
Protomedicului.
In Muntenia Eforia spitalelor, centralisata §i constituita din cele treT
Epitropli ale spitalelor Coltea, Sf. Pantelimon §i Filantropia, form6zA
numai un fel de consiliti de privighere al spitalelor, care devin institu-
tiuni publice ale statului §i partea principals a administratiunil incumba
Directnrului cancelarieT Eforiei. Legiuirea din anul 1841 asupra inda-
toririlor Directorulul Eforiei spitalelor prescrie, ca Directorul Eforiei
sa aiba scire de tot ce se urnAz A in cspitalurile statuluh; se va Imre-
dinta prin visitare de starea fie-carui spital «al statului,. De§1 exists
o singura Eforie a tuturor spitalelor, averile for sunt separate §i admi-
nistrate in parte. In anul 1847, Printul Gheorghe D. Bibescu desfiin-
teza epitropiile speciale de spitale («Bulet.v din 2 Aug. 1842) §i comple-
tdza acosta centralisare prin legiuirea din 6 Maiil 1848 care hotaresce :
1) Spitalele Coltei, Filantropiei, al Pantelimonului *i sucursala acestora,
precum §i off ate alte spitale se vor intocml in capitals sail in alte ora§e
ale principatului, vor fi sub una i acea§1 ocarmuire. 2) Acea ocarmuire
se va alcatui de o Eforie compusa de 3 mAdulari, de un doctor inspector
§i de un ob§tesc epitrop cu a sa cancelarie, care tots ace§tia se orinduesc
de Domn. 3) Fie-care spital va av6 osebitul sett econom, doctor §i chirurg,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IRTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 237

intariti de Domn. 4) Veniturile tuturor spitalelor vor infra in una §i

aceea§i cassa §i se vor 'Astra de catre cassierul cassel centrale, care va
respunde rinduri-rinduri sumele cuvenite dupa budget, iar cassierul
Eforiel va tine socotela dupe. orinduela. 6) Dupa ce se vor implinl trebu-
intele cele mai d'intaiti ale capitale!, prisosul se va intrebuinta pentru in-
fiintarea de spitaluri sucursale prin al to ora§e. 7) Spitalul Panteleimon re-
mane pentru bele cronice. 8) Eforia se va aduna cel putin odatA pe sep-
tamanA. 10) Doctorul inspector va fi mai cu se/pa insarcinat cu obstesca
priveghere asupra partii sanitare. 11) Obstescul Epitrop sat Director
va fi Indeplinitor chibzuirilor Eforiel intArite de Domn, el va fi §eful
cancelarie! («Bulet.», No. 23 din 6 Mait 1848). Acesta legiuire o mai coin-
pleteza Printul B. Stirbeiti in luna Fevruarie 1856, ordonand unirea spi-
talelor din Craiova sub o singurA directiune, aceea a Eforiel ob§tesci a
spitalelor, care va intretine la Craiova 100 patur! §i va priml de la
Comitetul sanitar lei 50.000 pe an (.Bulet. ofic.», No. 10 din 3 Fevr. 1856).
In anul 1834, Comisiunea doctoresca din Bucuresci publics lista medi-
cilor din tot principatul Munteniel; lista cuprinde 27 doctor! §i 15 chirurgi
§i mamo§i. Almanachul statulta din principatul a Wei Vera-Ronzdnescci,
pe anul 1837, intocmit de Zaharia Karkaleki §i imprimat la Buda, con-
tine statul functionarilor serviciului sanitar, din car! unit at ranguri
rusesci. Comitetul carantinelor se compune din Marele Dvornic Michail
Ghica, Ministrul din NAuntru ca Pre§edinte, §i ca mAdulari: Nic. Mavrus,
consilier de stat (rusesc), ob§tescul Inspector al caratinelor, Gr. Caribol
Nodvornol sovetnic (consilier al Curti!), C. Istiotu Protomedic, D. Topli-
cescu Inspector; apoi functional in cancelaria Comitetulul 2 secretari,
2 ajutere, 1 cassier, 1 revisor, 1 registrator, 7 scriitori, 1 talmaciti, 1 execu-
tor. Carantinele aveati 7 director!, 3 subdirectori, 4 §efi de carantina, 7 doc-
tor! de carantina, 7 secretari. Emil 2 doctor! de vite, Ostalaj pentru Va-
lachia-mica §i judetele Arge§, Teleorman, Vla§ca §i Olt ci Ki§ pentru cele-
lalte judete ale Muntenie!. De prin judete functional 7 doctori de ocru-
guff: Fogt pentru Dolj §i Gorj, V. Ananie pentru Valcea §i Romanati,
G. Bacaloglu pentru Ilfov, Sobel pentru Dambovita, G. Sekeli pentru
Muscel §i Arge§, A. Paleologu pentru Buzeil Si Slam-RAmnic §i I. Binder
pentru Prahova §i Sacu. In capitala Bucuresci erati doctor! de vapsele:
C. Alexandri, I. Rasti, V. Formion, A. Karazisi §i N. Gusi, chirurg D.
Paciurea, mamos I. Sporer §i 5 'like.
In Almanachul statului pe anul 1839, publicat la Bucuresci, gasim
enumerat cam acelaci personal, dar in Bucuresci mai functioneza Hristu
Ianiotul, doctor de och! (empiric) plata de stat. Obetesca Epitropie a
sarmanilor este constituitti din 1 pre§edinte, 2 madulari, 1 secretar, 1

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
238 DR. I. PELIX

cassier; Eforia Caselor facet6re-debine din 1 presedinte, 1 director,

1 secretar, 1 registrator, 4 scriitori; Eforia spitalelor din 3 efori, 1 se-
cretar, 1 cassier, 1 registrator, 1 pomojnic; cele 3 spitale «Iubirea-de-
Omni', «Sf. Pantelimon, si «Co ltea, ail In parte cate un epitrop, 1 eco-
nom, 1 doctor, 1 chirurg, 1 ajutor al chirurgului; la spitalul Branco-
venesc figur6za Metropolitul ca epitrop ; spitalul ostasesc din Bucuresci
are 100 paturi, eel din Craiova 40 paturi.
Budgetul Serviciului sanitar si al Igienel publice al principatului Mol-
dovei, pe anul 1839,11 gasim intre documentele adunate de D. A. Sturdza
si C. Colescu-Vartic, earl constituesc continuarea colectiunil Hurmuzaki,
Supl. I, Vol. VI, Bucuresci 1895; acel budget se compune la cheltuell
de sumele urmatore:
§ 9 pentru carantine Lei 120.000
§ 16 pentru doctor! ig mode ' 120.000
§ 17 pentru cutia milelor * 100.000
§ 19 despagubire manastirii SL Spiridon . * 21.000
§ 20 pentru facerea pavelelor . * 125.000
§ 21 pentru ci*mele * 50.000

Budgetul intreg al principatului Moldovei pe acel an este la venituri

si la cheltuell de lei 8.479.475 b. 111.
In anul 1836, farmaciile din Bucuresci se constituesc in corporatiune,
cu starostia subordonata Comitetului carantinelor si Comisiel doctori-
cesel. In lunile Maiti si Iunie 1836, «Buletinul oficial, al Munteniei pu-
blics, pe Tanga statutele corporatiunil spiterilor, si instructiunile apro-
bate de Sfatul administrativ pentru datoriile spiterilor. Prin aceste in-
structiunI se mantine taxa farmaceutica austriaca cu un adaos de 25%
ci se hotar6sce alcatuirea unel taxe farmaceutice romane. La admiterea
specialitatilor farmaceutice streine, administratiunea sanitara a fost
atunel mai severs deck astaa La 1 Noemvrie 1836, departamentul
pricinilor din L6untru al pril-Romanescl publics in «Buletin,, cä hapu-
rile ci prafurile luI Morison, dupd cercetarea Mouth de comisia doe-
toricOsca, gasindu-se netrebnice, s'ail poprit cu totul.
La 12 Martie 1841, Comitetul sanatAtii al Moldovei hotgre'sce alca-
tuirea unel Farmacopee pentru Moldova, stabilesce principiile ce ail
a sluji la redigiarea ei si Insarcineza cu acesta lucrare o comisiune
compusa din doctorii Cuciuranu, Dreittel, Bendela ci farmacistil Degre
si Abrahamfi ; iar la 15 Noemvrie 1841, Comitetul recunbsce neputinta
de a se alcatuI o asemenea farmacopee moldovenesca, si mantine tot
pe cea austriaca, conform Regulamentulur organic. Prima taxa farma-
ceutica romans a fost publicata in Moldova la 16 August 1854; ea a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI iN ROMANIA, I. 239

fost elaborate de Protomedicul cu comisiunea doctoricosca si cu unil

farmacisti.
Gremiul farmaceutic al Moldovei s'a infiintat in anul 1854. La 26 Au-
gust 1854 Comitetul sanatatii din Iasi publics instructiunile gremiului
spiteresc din Principatul Moldovei si arata, ca pentru inlesnirea des-
voltarii sciintifice si imbunatatirea morale a spiterilor, pentru a regula
relatiunile for cu subalternii si a aduce uniformitate in spiteriile tern*,
Comitetul a Intrunit spiterii principatului intr'o corporatiune solidara,
rAspund6t6re catre carmuire (Manual. admin. al print. Moldova).
In anul 1841, guvernul Muntenesc numesce un doctor Hubotzi, ye-
terinar al statulul. In anul 1842, tend se infiinteza in fie-care judet
al Muntenia cate un medic de judet, i Se prescrie, ca sA lea masuri
in contra epidemiilor, sa vaccineze copiii si sa invete pe candidatii
satelor sag pe alti locuitori ca sA vaccineze.
In luna Decemvrie 1841, Comitetul sanatatii al principatului Moldovei
alcatuesce regulamentul atributiilor sale proprii si ale organelor de-
pendinte de el; acel regulament a fost aprobat de Sfatul ocarmuitor
in Octomvrie 1842. Atributiunile organelor sanitare sunt: hultuirea co-
plilor, revisuirea spitalelor, inlesnirea umblarii prin sate a doctorilor
tinuturilor, revisuirea spiteriilor, examinarea de dare doctori a vitelor
ce se taiail in capitalele tinuturilor, combaterea epidemiilor. Regula-
mentul precis6za competinta drogueriilor, a mOselor, prescrie ca, la
Iasi, Protomedicul va examine alimentele expuse spre vinclare, ca co-
misiunea doctoricesca va examine pe medicil ce se as6za in tea De
osebita importanta este mAsura prescris6 de acest regulament, ca odata
pe an, la 15 Mali'', sä se adune la Comitetul sanatatii toti doctorii tinu-
turilor, spre a arata observatiunile ce au facut in departamenturi in
curgerea anului si spre a propune pe acele ce ar socotl a se ma! face
In privinta omeniri! (Manual. admin. al Moldova, T. II).
Immultirea bOlelor venerice indemnA guvernele amandurora princi-
patelor la mAsuri aperatOre. La Iasi Comisiunea doctoric6sca alcatuesce
in anul 1846 nisce instructiuni amAnuntite, car! sunt Incuviintate de Co-
mitetul sanatatii, asupra inscrieril femeilor publice la Agie, uncle pri-
mesc Cate un bilet cu care se presintA doctorului de cvartal; cele bolnave
aunt trimise la spital, cele in etate mai mica decat de 15 ani se trimit
la manastiri. In Muntenia Comitetul carantinelor infiintase deja in anii
1835 si 1836 in judetele Argos, Olt, Teleorman, Vlasca si Gorj spitale
vremelnice pentru cautarea numerosilor bolnavi de b6le lumesci ; cel
din Bucuresci se cautag la spitalul MArcuta; acesti bolnavi trebuiail sa
platesca singuri doctoriile si hrana si numai pentru cei saraci se aco-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
240 DR. I. FELIX

peri cheltuela cautarii din veniturile municipalitatilor urbane i a cu-

tiilor satesci (Relatiunea Dvornicului din Launtru M. Ghica catre ob-
§tesca Adunare, publicatA in gBulet., No. 16 din 31 Iunie 1836). In anil
1845-1852, Printul Barbu *tirbeiii InfiintezA treptat §i in cele-lalte ju-
dete spitale midi, de o cam datA provisorii, pentru cautarea bolnavilor
de b6le venerice; in anil 1853-1854 aceste spitale devin permanente.
De Igiena rurala se ocupa administratiunile sanitare centrale fOrte
putin, mai mult de Igiena urbanA. In anul 1845, Comitetul sanitar al
Moldovei ordona, ca in ora§e sa se Inlature prin curatenie evapo-
ratiunea materiilor putur6se, ca Ispravnicii §i Eforiele (municipalita-
tile) sa vegheze ca O. nu se zid6sca far/ autorisatiune, ca gundiele sa
fie transportate cu cheltuela proprietarilor la locurile aratate de politie,
ca sA se oprosca scurgerea prin ogradi §i drumuri publice a apelor
necurate i putur6se (Man. admin. al Mold., T. I.J. Mai multe pre-
seriptiuni intelepte de Igiena urbana, earl' completezA legiuirile Regu-
lamentelor organice, se datoresc initiatives directe a Ministeriului de
Interne, in Moldova, §i a Ministeriului Luerarilor publice. Le vom ex-
pune in capitolul asupra Igienei urbane.
Cu WO lipsa de medici, sunt in amandoue principatele urmariti cei
earl' cautA bolnavi, fara ca El posed/ dreptul a exereita medicina. In
luna Iunie 1836, departamentul pricinilor din Launtru al Munteniei,
dupA cererea Comitetului carantinesc, ordona Ispravnicilor, ca sa o-
presca pe cei cari, fara a avo cuviinciOsele diplome, intrebuinteza
me0e§ugul doftoricesc cu darea de doctorli, i s / -I trimita la depar-
tament, care ii va da peste granita (cBulet.), No. 16 din 31 Iun. 1836).
In anul 1847, printr'o circulars a Comitetului sanatatii din Moldova
catre Ispravnicii §i Fisicii de tinuturi, se hot /rest pedepse pentru fe-
meile doftor6e ce ar da fumuri ci pentru m6§ele cari pun lut pe pan-
tece dupa nascere (Man. adm. al Princ. Mold., T. I.).
In amandou6 principatele Comitetul sanitar ingrijesce de Indestularea
Orli cu lipitori, careia se (IA mare atentiune ; ea se ineredintdza unui
intreprindetor investit cu monopol §i guvernul fixeza taxa pentru
vincjarea lipitorilor §i pentru punerea lor. In anul 1847 se desfiinteza
acest monopol in Moldova; se credea ca libera concurenta va inlesnl
aprovisionarea cu lipitorile, considerate pe atund indispensabile pentru
cautarea celor mai multe bole ci, la 28 Fevruarie 1847, sunt obligati
spiterii, chirurgii c1 bArbieril ca sa tins lipitori ; pretul unei lipitori
se fixoza la 15 parale vara, la 25 parale &ma, osebit de taxa pentru
aplicare (Man. admin).
Cu osebit/ activitate priveglAza amandoue comitetele sanitare, pe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 !STOMA IOIENE1 iN ROMANIA, I. 241

langa serviciul carantinelor §i acela al vaccinatiunilor. In Muntenia

Comitetul carantinelor publicase deja in anul 1835 orinduela lucraril
vaccinatiunii, instructiuni amanuntite pentru medicil ocrugurilor §i Is-
pravnicii judetelor. («Bulet., din 25 Apr. 1835).
In anul 1847 apare excelenta legiuire pentru hultuire in principatul
Moldovei, elaborate de Protomedicul G. Cuciuranu, care prescrie in
mod corect culegerea, conservarea §i aplicarea vaccinulul, cu precau-
tiunile necesare pentru prevenirea accidentelor vaccinale. In anul
1859 se publica la Bucuresci carticica altoiului, redigiata de G. Polizu.
De la promulgarea Regulamentelor organice functioneza regulat ser-
viciul carantinelok din stanga Dunarii. Stabilimentele carantinesci sunt
de 3 clase: carantine marl la Galati, Braila §i Giurgiu ; carantine de
a doua mans la Calara§1, Oltenita, Zlinnicea, Turnul, Calafat §i Noul
Severin §i °bore de schimb la Gura Ialomitei, Islaz, Bechet, Gruia, Vir-
ciorova ; pe tad linia Dunarii exists un cordon militar pe uscat pen-
tru paza carantinesci. Inspectoratul carantinelor se informeza despre
existenta de bole molipsitOre dincolo de Dunare §i raportoza regulat
guvernelor amandurora principatelor, care publica din cand in cand in
f6ea oficiala o mica dare de soma despre starea sanitary de dincolo
de Dui-tare. In anul 1837 se public/ in Muntenia («Bulet.), No. 53, din
15 Noemvrie 1837) instructiuni de cum in vremea viitOre, vremelnicesce
pang ce molipsitOrea Ma va inceta din vecinatatea partii Turciel,
carantinele sa urmeze cu curatenia de ob§te a tuturor lucrurilor, cars
instructii se asemena intocmai masurilor ce sunt luate prin pravila
carantinesci din Regulamentul organic: marfurile §i obiectele calOto-
rilor, earl' nu se pot spOla, se afuma cu gaz de chlor §i cu puciOsa
48 de ore §i se aerisesc dupa felul marfii panel la 40 tile. Pentru seri-
soil se mantine gaurirea §i afumarea cu chlor §i cu puci6sa.
Guvernele amandurora principatelor atribue o importanta prea mare
activitatii functionarilor carantinesci, cu tote abusurile constatate, §1 a-
cord/ acestor functionari numer6se gratificatiuni; ast-fel in anul 1838,
guvernul Munteniel acorda numal T.nspectorului general Mavrus gra-
tificatia de 2.000 galbeni.
In luna Aprilie 1849 se mai completeza regulamentul carantinesc
pentru amandou6 principatele ; acest regulament completat, publicat in
tom. II. al Manual. admin. al Moldova; difera forte putin de eel din
Regulamentele organice §i de eel publicat in «Buletinulv din Bucuresci,
din 18 Ianuarie 1834.
Deja in anul 1831 se infiintase la Prut in contra cholerei carantine
§i cordon militar, earl' n'ail putut opri invasiunea Mei in Romania.
Analele A. R.Tom. XXIII.Mentorlile Sect. Sciinfilice. 16

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
242 DR. I. FELIX

. In anul 1847 se fac pregatiri pentru prevenirea cholerei, care ame-

ninta mai intaid Moldova. La 17 Oct. 1847, Sfatul administrativ extra-
ordinar al Moldovei, sub pre§edinta Domnului, hotaresce masurile ne-
cesare : carantina la Galati pentru provenientele din Marea Negra de
5 chile pentru corabii, de 4 chile pentru cal6tori, cu curatirea persOnelor,
bagajelor marfurilor, intocmai ca in contra ciumei. Pe tad linia
Prutului se iniiinteza un cordon militar ei se opresce trecerea din
Rusia, dug de punctele Sculeni, Lipcani, Leova ei Galati, unde se
stabilesc carantine. La Iaei se organiseza spitale de isolare, asis-
tenta medicaid la domiciliti ci serviciul de transportarea bolnavilor
ei al mortilor, paza la barierele oraplui ; se raresc locuitorii grama-
diti in locuinte neincapetOre, parte din evreil Barad sunt trimi§i la
tors; fantanele se curata, se ordona curatirea stradelor, pietelor, cur-
tilor ; se publics pov6tuiri pentru sateni. La 4 Decemvrie 1847, Co-
mitetul sanatatii Moldovei, tot in aeteptarea epidemiei de cholera,
publics povata, ca mortil sa nu se immorminteze indata dupa savir-
eirea lor, spre a nu se ingropa 6meni earl' nu sunt morti, ci vara
dupa 48 cesuri, 6rna dupa 72 cesuri, se recomanda medicilor, chirur-
gilor ei revisuitorilor de morti ca, cand presupun ca o persOna este
numai leeinata, sa se era mai nainte de ingropare cu un cilindru
de fer roe infocat drept inima i pe spinare, ei daca se ridics impreju-
rul locului ars un tarcalae roeu sail o baeicuta, sa se interdica immor-
mintarea, in care timp sa se ei intrebuinteze frecari i alto chipuri
de deeteptare.
In amandou6 principatele pesta bovina, imp.ortata din Rusia, face
ravagil insemnate ei masurile preventive se iead, in lipsa de veteri-
nari, dupa sfaturile date de medici. La Bucuresci se aduna, la 19 IuniQ
1846, Sfatul administrativ extraordinar, aflandu-se fats 1i Inspectorul
general al carantinelor, spre a delibera asupra mortalitatii vitelor
din cate-va sate. Protomedicul a dovedit ca bola este clipiciOsa si mo-
lipsitOre"; se hotaresce ca sateke molipsite sa se perioris6sca, ca in
fiecare judet sa se irifiinteze o comisiune compusa din carmuitor, 3
boeri doctorul judetului, care va intampina mortalitatea vitelor
(cBulet.2,, No. 43, din 24 Iunie 1846). Epizootia cresce §1, in luna Julie
1846, Sfatul administrativ extraordinar, presidat de Domnitorul G.
Bibescu, decide : ca din Bucuresci sa mOrga cate un boor in fie-care
judet in care se arata bola, comisia de epizootil ei tote autoritatile
se vor afla sub ascultarea acestuf boar, care va lua masuri de curl-
tenie yi pentru incetarea bolef. Vitele mOrte se pot jupul, dar pieile
se vor puns in saramura. Acolo insa unde vitele vor reman6 nein-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IATORIA IOIENEf IN ROMANIA, I. 243

gropate si uncle se vor comite alto neingrijiri, se va oprl voia de a se

lua piei, $i se vor supune juratii §i parcalabul satului la pedepsa tru-
pesca de 100 toiage. (1Bulet.», No. 50, din 18 Iulie 1846). Epizootia tot
se intinde §i, in luna Fevruarie 1847, Voda G. Bibescu insercineza cu
mergerea la fats loculul §i cu luarea de masuri pentru Valachia-mica
pe fratele seri loan Bibescu, pentru Valachia dincece de Olt pe colo-
nelul Banov, insotit de Protomedicul N. Gusi, si ordona ca vitele mOrte
sa se ingrepe cu piele, ca pieile deja liberate sa se adune si sä se
purifice 40 de file.
In Moldova se publics, in luna Iunie 1850, legea pentru reorganisa-
rea Politiel oraselor, careia se confere un rol important in administra-
tiunea sanitara. Politia se insercineza cu privegherea caselor de desfra-
nare, a comerciulul cu otravuri, cu oprirea de la exercitiul medicinei
a persOnelor neindrituite ; Politiei municipals incumba ingrijirea de
curatenia oraselor, de privegherea pietelor §i a comerciulul cu ali-
mente, de aprovisionarea oraselor, de prescrierea maturarii stradelor
catre proprietari, de oprirea scurgerii de zol §i necuratenii din ogradoi,
de privegherea cladiril de case. Ridicarea glodulul si stropirea stra-
dolor privesce pe Eforiile oraselor.
Deja in anul 1846, Obstesea Adunare a Moldovei a credut, ea fere-
deele apelor minerale de la Slanic vor aduce Orli mai marl' foliose,
data se vor administr a de Epitropia Casei spitalelor Sf. Spiridon. Pe
basa incheerii obstescei Adunari, Voda Grigorie A. Ghica, printr'un
chrisov din 6 Noemvrie 1851, sloboclit Epitropiei generale a easel spi-
talicesci din manAstirea Sf. Spiridon, legiuesce a se da Epitropiei ge-
nerale feredeele apelor minerale de la Slanie in de veci dispositiune
si ingrijire, impreunA cu 800 falci de movie, ca sa aiba padure. Epi-
tropia va infiinta 80 odai, basinuri la tote isverele, va tine acolo doftor,
spiterie, 20 crivaturi pentru semi §i va inlesnl comunicatiunea intro
MI si locuinte.
Domnitorul Grigorie A. Ghica a dotat Moldova cu o institutiune
importanta ; la 2 Ianuare 1852, el a fundat Institutul Grigorian din
Iasi, asezamint pentru mo§it, copii lepadati, seal de mesa si biurou
de mance. Voda daruesce Institutului casa, o adapteza, o inzestreza
cu tole necesare si cu un capital de 15.000 galbenl, dandu-1 in admi-
nistratiunea Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon.
Am aratat mai sus ca, pentru combaterea bOlelor venerice aparute
in Muntenia, s'ail infiintat, in anul 1836, in 5 judete §i in orasul Bucu-
rescl mid spitale provisorii, cA pans in anul 1852 s'a immultit treptat
nuznerul acestor spitale vremelnicesci, ast-fel ca sa functioneze cate

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
244 DR. I. FELIX

unul in fie-care judet. La 3 Aprilie 1853, Domnitorul Barbu *tirbeiti

a promulgat legea pentru intinderea wzamintelor sanitare §i imbuna-
tatirea serviciului medical, care hotaresce : spitalele vremelnice pentru
cautarea belelor lumesci devin permanente, atat pentru cautarea be-
lelor venerice, precum §i pentru on -ce altd bola ; in fie-care capitals
de judet se va apza un doctor cu lefa de lei 800 pe lung, care va
ingrijI de ace0 bolnavi, va tine cunsultatiuni slobode la spital, va alerga
la locuinta bolnavilor saraci, la intamplari grabnice §i afara din ora§;
se va orindul in fie-care judet §i un al doilea doctor-chirurg cu lefa
de lei 400, care in lipsa doctorului va indeplini datoriile lui,
§i un felcer; doctorul judetului va priveghia spiteriile, va dirige vac-
cinatiunile, va merge in judet la intamplare de epidemil, va face o
data pe an inspectiune prin sate, va examina recrutii §i va savir§1 lu-
crarile medico-legale. In capitals cei 5 medici de despartiri impreund
cu Protomedicul vor forma Consiliul medical al Principatului. Budgetul
de venituri §i de cheltuell al serviciuldi sanitar se fixeza la lei 634.800,
din sari:
Pentru 17 doctori pe la orwle de capetenie ale judetelor Lei 163.200
. 17 chirurgi . 81.600
Progon pentru transportarea doctorilor prin judet . 6.000
17 Felceri pe la judete . 40.800
5 * pentru Capitala Bucuresci . 12.000
8 Doctori de carantine . 36.000
1 Protomedic . . 18.000
5 Doctori in Bucuresci . . 48.000
1 Chtrurg . * * 7.200
1 Mamos ' * * 7.200
4 Doctor-Veterinar al principatului . . 7.200
1 Sub-veterinar in Bucuresci pentru cercetarea vitelor ce se tae . . * 3.600
Intretinerea a 17 spitale venerice de prin judete, sate 100 lei pe lund
de spital . 204.000
Lei 634.800
De fapt gasim, in luna Iunie 1853, functionand un numer mai mare
de functionari sanitari decat eel cuprin0 in bugetul care Wes parte
din legea din 3 Aprilie 1853, anume: 1 oculist al statului, Hristea
Ianiotu, 2 revisori de spitale venerice, 1 doctor al spitalului veneric
de Ilfov, 1 chirurg al judetului Ilfov, 34 felceri de judet, 17 felceri de
spitale venerice. Budgetul carantinelor n'a fost atins de legea Prin-
tului $tirbeil
in virtutea tratatului de la Paris din 30 Martie 1856, s'a incheiat la
Viena, la 7 Noemvrie 1857, actul de navigatiune pe Dungre intre sta-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 245

tele riverane, redigiat de o comisiune compusa de delegatil speciali

aT guvernelor Turciel, AustrieT, BavarieT, Wiirtembergului si de co-
misari orinduiti din partea Valachiel, Moldovei §i SerbieT §i ratificat
de guvernele acestor terT. Acest act prescrie la art. 28, ca regula-
mentele institutiunilor carantinesci vor fi chibzuite intr'un fel, ca sa pOta
implini scopul politiel sanitare, fara a Impediea navigatiunea in zadar ;
la art. 29, di pe cat timp starea sanatatil in Orile Invecinate cu Du-
area nu va infatisa nici o ingrijire, timpul ce vor fl intrebuintat
vasele earl yin din Mare, de la intrarea for in Dunare, li se va so-
cod In periodul de observatiune si de carantina ce s'ar prescrie prin
regulamente ; la art. 30, ca vasele ce plutesc pe Dunare nu vor puts
fi supuse la nici o masura carantinesca, daca Inteo curgere de vreme
de 12 lunT n'a urmat nici un prepus de bola pestilentiala, nici in Turcia
europeand, nici in cele-lalte t6ri riverane ale clisulul fluviu. Se intelege
ca vasele cari yin de pe Mare se vor folosl tot de acea libertate,
dupa ce ele °data vor fi fost supuse, dupa provenienta lor, masurilor
prescrise de regulamente ; la art. 31, ca guvernele tOrilor riverane igt
reserva in interesul navigatiunii de a adopta mai departe tote dispo-
sitiunile, ce experienta ar putO sa le arate, pentru a simplifica, pe
cat se pots, sistemul carantinesc pe Dunare («Bulk. ofic. al Princip.
Mold.), 1858 Mail 1, No. 35).
In Luna Julie 1859, Printul Cuza decretoza reducerea numOrului
functionarilor carantinesci. Carantinele r6man in fiinta, dar in timpul
cand nu exists in partea drepta a Dunaril nici o bola epidemica,
personalul carantinelor se desfiinteza vremelnicesce. Medicil de caran-
tina din orasele, undo nu exists medic de oras, devin medici de oras
si de carantina; in cele-lalte orase urrneza, ca la nevoe sä se Insar-
cineze medicul orasului si cu serviciul carantinel. Se numesc in loc
de directori de carantine conservatorI pentru ingrijirea cladirilor si
materialulul, care treptat se afecta pentru alts servicil. Din acosta re-
forma results deocamdata o economie de lei 253.017 pentru Cassa
statuluT.
Tot in anul 1859 este si Eforia spitalelor reformats. Printul Cuza
II restitue administratiunea spitalulul Sf. Panteleimon cu averile acelul
spital, pentru care Cairnacamul Alexandru Ghica, In anul 1856, insti-
tuise o Epitropie specials. («Bulet. ofic.), No. 47, din 27 Aprilie 1859).
Alts reforme salutare in serviciile Eforiei spitalelor din Bucurescb
sunt datorite initiative) Doctorulut V. Gradianu, numit in anul 1859
Inspector al spitalelor Eforiei, in locul doctorului Arsachi. Gradianu
arata in rapOrtele sale, cs in spitalele Eforiei lucrarile sciintifice sunt

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
246 DR. I. FELIX

negligiate, ca trebuinta cere ca serviciile de chirurgie O. fie separate

de cele de medicing, pentru ca sä se Oa forma chirurgi, ca Eforia
sa cumpere instruments chirurgicale pentru 15.000 lei; el 'constata §i
alts neajunsuri morale *i material° in serviciile spitalicesci qi stimuleza
atat administratiunea, precum §i pe medici, la o activitate mai rodnica.
Serviciul sanitar al teril intregi sea o desvoltare mai mare, dupa
ce batranul Protomedic al Munteniei, N. Gussi, a fost inlocuit prin
tinarul qi energicul C. Davila. Davila, cap al spitalului militar din
Bucuresci, a fost numit tot de-odata, la 3 Septemvrie 1859, medic-in-
spector §i membru al Eforiei Spitalelor civile, pendinte de Ministeriul
Cultelor si Instructiunil publice, in locul doctorului V. Gradianu §i, la
5 Septemvrie 1859, dupa demisionarea Protomedicului N. Gussi, Inspector
general al spitalelor districtuale, insarcinat Si cu dirigerea lucrarilor
Comitetului sanitar al Munteniei, pendinte de Ministeriul de Interne.
Prima tints a lui Davila era immultirea medicilor roman §i inlocui-
rea gradate a medicilor streini prin medici roman, §i numai dupa ce
acest stop a fost in mare parte indeplinit, s'a putut 1)41 la reform a-
rea complete a serviciilor sanitare din Romania intr6ga prin legea
sanitare din 1874. Basa reformei era dar desvoltarea treptata a Inv&
tamintului medical, trimiterea la faculta.tile de medicina din streina-
tate a elevilor celor mai buni ai ScOlei Nationale de medicina qi nu-
mirea for in diferite functiuni medicale, dupa intorcerea for ca doctori
in medicina. Acesta reforms a devenit posibila numai prin impreju-
rarea, ca guvernul incredintase lui Davila conducerea ScOlei Natio-
nale de medicina, a administratiunii sanitare civile ci militare §i tot-
deodata participarea la administratiunea spitalelor Eforiei. Comitetul
sanitar a devenit administratiunea generals a serviciului sanitar,
Comisia doctoricesca Consiliul medical. Davila a introdus numirea
personalului medical prin concurs. La 16 Fevruarie 1860 se publics
primul concurs, acela pentru postul de medic al politiei sanitare din
Bucuresci; la 13 Martie 1860 se regulamenteza Internatul §i Externa-
tul in spitalele Eforiei ci se introduce concursul de Internat ci de Ex-
ternat ; in luna Iulie 1860, Consiliul medical decide revisuirea diplo-
melor a tot personalul medical din toil, din causa ca administratiunea
generals a serviciului sanitar nu poseda registre exacte ale personalului,
ci numai o condica veche, serisa in cea mai mare parte in limba
gr6ca $i o lists veche incomplete, care merge pans la anul 1842 ; iar
pentru periodul 1842-1854 nil se afla in administratiune nici o insem-
nare a medicilor admici la exercitiul medicinei, ci numai tabela per-
sonalului medical din Muntenia, publicata de departamentul din Naun-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, L 247

tru in «Buletinul Oficial. din 6 Iu lie 1851, dupa care s'ail aflat atunci
in principat 54 doctori in medicina, 12 magistri si 12 patroni in chi-
rurgie. Din catagrafia personalului medical din Muntenia, Muth in
luna lui Julie 1860 results, ea atunci exercitau 96 doctori in medicina,
18 magistri in chirurgie, 18 patroni in chirurgie, 7 veterinari, 5 den-
tisti, 74 mOse, 78 farmacisti. La inceputul anului 1862 exercita. in Mun-
tenia 99 doctori in medicina cu diplome de la universitatile:
Din Austria 34
Germania 22
Francia 14
s Italia. 18
Rusia 1
Turcia 3
Grecia 4
Eng litera 1
Elvetia 4
s Belgia , 1
99
In Moldova se publica la 3 Maia 1856 o ordonanta Domn6sca din 3
Maid 1856, dupa care toff medicil §i farmacistil veniti din noii vor trece
examenul inaintea comisiunil doctoresci; ei vor presinta, pe langd di-
ploma si certificate de studiti, cel cu diploma din Germania si certifi-
catul de admitere la libera practica in Germania. Directiunea de sta-
tistics a Ministeriului de Interne al Moldovei publied, la 28 Martie 1862,
lista personalului medical care cuprinde 95 doctori in medicina, 4 ma-
gistri in chirurgie, 41 patroni in chirurgie, 7 dentisti, 8 veterinari, 230
mose, 58 farmacisti, 44 farmacii, din cars, la Iasi 12, la Galati 5, la Boto-
sani, Bar lad, Baca% Focsani si Ismail cate 2.
In Muntenia se modified, in anul 1860, vechiul regulament din anul
1851 asupra examenului de libera practica a medicilor ; dupa noul regu-
lament juriul examenului se compune din 5 profesori ai e61e1 Natio-
nale de medicina.
C. C. Hepites este insdreinat cu elaborarea primei Farmacopee ro-
mane si, la finele lunei Noemvrie 1860, ese de sub press prima parte
de 12 cOle, lucrare meritorie care face on6re defunctului autor. Ase-
menea se imprima la Bucuresci taxa noun a medicamentelor; precum
am ardtat mai sus, in Moldova se publicase prima taxa farmaceutica
romans in anul 1854.
In amandoue principatele se regulamentoza comerciul droguistilor.
In Muntenia administratiunea generald a serviciului sanitar publica
jurnalul Consiliului medical, prin care se stabilesce, ca cine voesce sa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
248 DR. I. FELIX

fie recunoscut ca droguist trebue sä presinte certificatul de la o §c61a,

doveditor ca poseda cunoscinta droguelor; el este obligat a tine re-
gistre de otravuri vindute, sä nu le vincja fad un bilet al comisarului
politienesc, sä tie materiile otravitore inchise, etc. (iMonit. Toril-Ro-
man.», din 30 Iunie 1860). Instructiunile pentru drogui§ti, publicate de
guvernul MoldoveI, sunt mai amanuntite §i forte tolerante; ele obliga
pe viitorii drogui§ti ca sa depund un examen, la care se admit §i
streini, dad se obliga a se supune la jurisdictiunea tariff; li se inter-
dice ca sa vincja medicamente gata, medicamente compuse, medicamen-
tele chiar simple cu paralicul ; li se prescrie ca sä tie otravurile in
deosebite dulapurI, O. le libereze numaI in contra unel adeverinte de
primire, ca signaturile marfurilor sa fie scrise cu Mere latine, cu ter-
meni technici, pe langa care se pot insemna §i numirile romanesci §i
ovreesci. Droguele de clasa II, necesare pentru industrie §i pentru
medicina de casa, se pot vinde cu voia politiei de on -tine; lista
lungs a droguelor de clasa II tontine, intro altele, Ruta, Gummi gut-
tae,Laudanum, etc. (tMonit. ofic. al Mold.,, No. 54, dill 8 Decemvrie 1860).
In Muntenia, in luna Octomvrie 1860, administratiunea Casei denebuni
§i Serviciul copiilor gasiti §i orfani trece de la Ministeriul Cultelor §i
al Instructiunii publice la acela de Interne, la Administratiunea generals
a serviciului sanitar. La inceputul secolului XIX, alienatil erati inter-
natI in diferite manastifi din Moldova §i din Muntenia, despre carI
vom vorbl In capitolul Asistenta»; in anul 1837, alienatil din manasti-
rea Negoesci din jud. Ilfov sunt mutati la manastirea Malamuci, tot in
judetul Ilfov, §i d'acolo in anul 1846 la vechea fabrics de testemele
langa manastirea Marcuta (A. G. Gale§escu, Eforia spitalelor civile,
Bucuresci 1900). Davila a gasit ospiciul Marcuta, ca §i serviciul copii-
lor gasiti ci orfani, intro stare forte negligiata ci a pa§it indata la
indreptarea neorInduelilor constatate. Asemenea in Moldova M. Ko-
galniceanu, in anul 1861, a inlaturat desordinele existente in Orfano-
trofi a din Ia§1, despre carI vom vorbl tot in capitolul despre asistenta.
In anul 1860 s'a Introdus, deocamdata In spitalul ColteT, mai tar-
dill §i in alto spitale, un serviciii regulat de consultatiuni gratuite pen-
tru bolnavI ambulanti.
Serviciul veterinar din amandoue principatele este incredintat medi-
cilor de judete §i se limitoza in cate-va lucrari administrative §i em-
pirice. Davila, neputend aduce o indreptare imediata, din causa lipsei
de veterinarl, deschide, la 1 Ian. 1861, vela specials de medicina ve-
terinara. In Moldova Comitetul sanitar publics, in luna August 1861,
instructiuni pentru serviciul veterinar al statului, alcatuite de comisia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 249

doctoricosca §i aprobate de Consiliul de ministri, cu descrierea ama-

nuntita a fie-carei b6le in parte ; lipsesc insA veterinarii earl sA exe-
cute aceste instructiuni si pesta bovina se intinde. In luna Noemvrie
1866, fiind Ministru de Interne Ion Ghica, Principele Carol I decretezA
un regulament de politie veterinara, in care se prescrie regulele prin-
cipals de prevenirea bOlelor infectiose : Inregistrarea vitelor, declara-
.rea bolei, isolarea vitelor bolnave si banuite, catagrafia vitelor bolnave
cu evaluarea lor, uciderea vitelor bolnave si purificarea obiectelor
molipsite.
In luna Aprilie 1860, sub Ministrul de Interne Ion Ghica, se publica
in Muntenia regulamentul pentru immormintari. Se intercnce immor-
mintarea in biserici ; cimitirele se vor muta afara din orase §i sate,
Intr'o departare de eel putin 200 metri de la cea din urma locuinta;
Be-care cimitir va aye capela ; se prescrie intinderea si adancimea
mormintelor, clasificarea lor, termenul minimal de 7 ani pentru redes-
chiderea mormintelor vechi, regulele de salubritate pentru cimitire,
modul de tinerea registrelor de immormintare §i cate-va alte masuri de
medicinA legala si de politie sanitara, infiintarea de camere mortuare,
verificarea deceselor, serviciul religios al cimitirelor.
In luna Noemvrie 1860, Ministrul de Interne al Munteniei, G. Costa-
foru, printr'un ordin circular povetuesce pe prefecti asupra atributiu-
nilor lor, relative la serviciul sanitar, la Igiena publica §i la AsistentA,
le explica ca aunt chemati sa ingrij6sca de salubritatea publicA, sA
imbunatAtesca spitalele, sd execute masurile prescrise in contra epi-
demiilor si epizootiilor, sA ajute pe saraci, sd privegheze hotelurile,
birturile, carciumile, casele de prostitutiune, macelAriile; sA controleze
lucrArile de politie comunall, curatenia stradelor, departarea gunoie-
lor si altor necuratenii, inlaturarea exhalatiunilor vat6mAtOre si a
altor cause de infectiune a aerului, scurgerea mocirlelor, desecarea
baltilor, pAzirea regulamentului de immormintari, departarea regulata
a cadavrelor animals, politia sanitara a industriilor, controlul alimen-
telor din comerciil §i darea in judecatA a celor abatuti. Acest ordin
instructiv a mai fost completat in anul 1862 prin instructiuni si deslu-
§irI pentru aplicarea regulamentului consiliilor satesci («Monit.2, No.
229, 16 Oct. 1862).
In amandoue principatele se regulamenteza privegherea prostitutiunii.
Comitetul sanitar al Moldovei publicA in «Monit. ofic.* din 21 Mart 1862,
instructiunile prelucrate de Comisia doctoricescA si aprobate de Dorn-
nitor, pentru prostitutiune si infiintarea de spitale sifilitice ; se inregi-
streza de Politic) §i se supun la Vi$1t(3 medicale regulate num0 femeile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
250 DR. L FELIX

§i fetele prostituate In etate de 15-30 arl, tale bolnave se vor trimite

la spitalele speciale cu 10 -25 paturi, cari se vor Infiinta pentru acest
scop. La Galati exists deja de mai Inainte un spital de bole venerice
cu 30 paturi. Aceste spitale se vor intretine din taxa ce vor pled fe-
meile inregistrate, din amencjile la call vor fi supu§1 emediatorilv §i,
data aceste venituri nu vor ajunge, din budgetele Eforiilor ora§elor.
Aceste instructiuni nail fost aplicate in intregimea lor. In Muntenia
se publica In gMonitorul. din 29 Maiii 1862 un regulament noil pentru
privegherea prostitutiunii, prin care se face Politia responsabila pentru
Inregistrarea femeilor prostituate; femeile prostituate bolnave se caute
in spitale in mod gratuit, in Bucuresci un medic special este Insarci-
nat cu visitele sanitare ale prostituatelor.
Asistenta medicaid prin comunele rurale exists numai de nume;
este imposibil ca singurul medic de judet sa visiteze regulat tote sa-
tele ; nici In timp de epidemii nu se pot face aceste visite tot-deauna
cu Ere -care regularitate. Deja In anul 1860, Davila obligase pe medi-
cii de judete, ca la excursiunile for se fie aprovisionatl cu medicamente
§i cu instrumentele chirurgicale de prima necesitate. S'ail §i cumperat
din cassa Statului pentru fie-care medic de judet din Muntenia cate 2
farmacii portative. Singurul spital din capitala judetului primesce bol-
navi din comunele rurale, atat pentru internare precum §i ca bolnavi
ambulanti, §i lipsa de medici rurali devine din an in an mai simtita. Re-
gulamentul §cOlelor din Moldova din anul 1851 preveduse necesitatea
de a se forma medici rurali §i prescrisese Infiintarea gc61el de chirurgi
de sate, cate unul de fie-care ocol (Manual. admin. al Princ. Mold.,
T. II). Acest regulament a remas liters morte. Acum face Davila pri-
mul pas pentru organisarea asistentei medicale a satenilor, prin crea-
rea institutiunii de medici de plasa. La 31 Martie 1862 se decreteza
in Muntenia numirea a 17 medici de plasa, de o cam data cate unul de
fie-care judet. Primii medici de plasa Inca nu posedaii titlu academic;
ei erail cel mai buni absolventl ai Scelei Nationale de medicina cu
gradul militar de medic de batalion cl. II, care Inca nu depusese tote
examenele de licenta in medicine. Dupe ce se intrunise serviciile me-
dicale din amandouo principatele, se numise §i un medic de plasa la
fie-care judet din Moldova, unde numerul patronilor de chirurgie a
fost considerabil, de 41, §i unde unit dintre el ail fost insarcinati pro-
visoriil cu serviciul de medic de plasa.
La 24 Ianuarie 1859 s'a facut Unirea Principatelor, a secat Milcovul,
cum spunea V. Alecsandri; in luna Iunie 1862, unirea amandurora prin-
cipatelor a devenit complete ; s'a numit un sinugr Ministeriti pentru tOta

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 251.

Romania, s'aii mantiiiut la Iasi panel la 31 Iu lie 1861 numai Directorii

diferitelor Ministere, insarcinati ca sa 'mai expedieze unele lucrari
curente si sa conduca stramutarea la Bucuresci a parte din Archivele
lor. Se limiteza dar si actiunea Comitetului sanitar din Moldova, si la
Iasi se numesce doctorul Zisu Protomedic provisoriu, 'Ana la defi-
nitiva reorganisare a corpului medical, care se opereza iute. Prin
decretul Domnitorului din 25 August 1862, se Intrunesc administratiu-
nile sanitare din amandoue* principatele intr'o singura directiune gene-
rals a Serviciului sanitar cu 4 biurouri, cu un Inspector general (C.
Davila), un vice - inspector (I. Felix) si un Consiliii medical superior
de 9 membri (C. Davila, G. Atanasovici, St. Capra, I. Felix, G. Polisu,
P. Protici, I. Theodori, A. Wehnert si farmac. C. Ziirner), se organi-
s6za serviciul sanitar al oraselor Bucuresci si Iasi condus de cate un
medic -ref cu cancelaria sa, platit din budgetul Municipalitatii si se in-
fiinteza cate un Consiliti de Igiena pentru orasele Bucuresci si Iasi.
Medicil de judete din Muntenia si Fisicii de tinuturi din Moldova Watt
numire do Medici primari de districte. Pentru serviciul sanitar al por-
turilor se mantin medici speciali numai la Galati si la Braila, in cele
lalte porturi medicil de judet sunt insarcinati si cu serviciul sanitar
al portulul. Se alcatuesc instructiuni pentru serviciul sanitar al ora-
selor Bucuresci si Iasi.
Prima lucrare dui:4 intrunirea serviciilor sanitare din amandoud
principatele era completarea num6rului spitalelor, crearea de spitale
judetene in judetele lipsite de spital, mai ales in partea Basarabiei
anexata dupa tractatul de la Paris, in care serviciul medical se negli-
giase. In luna August 1862 se decreteza infiintarea de spitale din
budgetul Statului la Dorohoiii, Piatra,Bacau, Tecuci, Ramnicu-Sarat, Husi,
Ismail, Bolgrad, Cahul cu cate 15 paturi, la Reni si Chilia cu cate
10 paturi, la Braila se adaoga 23 paturi pe langa cele 40 in fiinta,
peste tot 186 paturi. Autorul acestei lucrari a fost insarcinat cu insta-
larea nou6lor spitale.
La 9 Noemvrie 1862 se publics instructiuni nou6 pentru medicil pH-
mall de judete, in cari sunt stabilite regulele pentru asistenta medicala,
pentru cautarea bolnavilor din comunele rurale, pentru inspectiunea
scOlelor, s. a. In luna Decemvrie 1862 se mai decreteza, pe Tanga Consi-
line de Igiena din Bucuresci si Iasi, constituirea de Consilii locale de
Igiena in orasele Botosani, Focsani, Galati, Braila, Ploescl, Craiova,
earl' vor aye dreptul de initiative si vor lumina administratiunea ur-
bana asupra cestiunilor technice de competinta Tor.
Centralisarea serviciilor medicale s'a facut in mod pripit si nu s'a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
252 DR. I. FELIX

respectat in destul traditiunea. In luna Septemvrie 1862 s'a decretat,

ea cancelaria Eforiesi spitalelor civile se intrunesce cu a Directiunil
serviciulul sanitar, ca ea va forma o sectiune separata a Directiunil
serviciulul similar, iar Eforia va remamS in drepturile sale. Aman-
doud cancelariile ail rem as intrunite pang in luna Octomvrie 1864, cand
in puterea StatutuluI $i in interesul descentralisarii, Eforia a fost rein-
tegrate in tote drepturile sale.
Directiunea sanitary alcatuesce statistica medicaid si o publica regulat
in cMonitorul medical»; la 1 Ianuarie 1864 apare primul Anuar al servi-
ciului sanitar ; se face primul pas pentru intemeierea unui serviciu de
chimie sanitary prin instructiunI date Laboratoriilor de chimie din Bu-
curesci si Iasi si medicilor de judete $i de orase; se culeg date despre
Pelagrd si se studioza masurile pentru combaterea el'.
Legiuirile sanitare din Regulamentele organice au fost dar treptat
completate, modificate, inlocuite prin masuri administrative, prin re-
forme earl n'at fost tot-deauna in armonie cu legile organice. In luna
Julie 1862 s'a publicat un regulament de tote atributiunile sfaturilor
satesci, prin care se pregatesce emanciparea comunei rurale, conform
art. 46 din Conventiune. Consiliul comunal are sa ingrijesca, intre
altele, de fantanI, de inscrierea stariI civile, de vaccinare, sa ve-
gheze ca locuitorii sa nu fie asupritI din partea marilor proprietari.
Acest regulament n'a dat resultatul asteptat. Pentru indreptarea nea-
junsurilor existente s'a promulgat in anul 1864 legea comunala si cea
judetOnd, in anul 1874 legea sanitary.
La inceputul anulul 1865, C. Davila si I. Felix es din Directiunea
generals a serviciului sanitar ; locul lui Davila it iea T. Gluck, care nu
era pregatit pentru acesta functiune. La intrprea in vigore a noun* lee
comunale $i a cold judetene, nici o instructiune nu povetuesce pe orga-
nele sanitare asupra nouolor for raporturi cu administratiunile locale.
Directiunea sanitary null dy soma de prefacerea radicals a organismului
sanitar Intemeiata pe nouele legi si proectul de lege pentru organisarea
Consiliulul medical superior, elaborat de Gliick $i aprobat de Consiliul
de Ministri, n'a fost incuviintat de Consiliul de stat.
Legea comunala si a consiliilor judetene din anul 1864 descentra-
liseza serviciul sanitar. Art. 52 din legea judetena impune consiliulul
judetOn intretinerea spitalelor si a asezamintelor de bine-facere atarnate
de judet, cheltuelile intretinerii copiilor gasiti (lepadatI) si a smintitilor.
Spitalele judetene tree de subt administratiunea Directiunil sanitare subt
a judetelor $i d'atunci datoza marirea si immultirea for treptatd. Desi
administratiunea consiliilor judetene n'a fost tot-deauna corecta, totusI

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA, I. 253

resultatele el n'ail fost inferidre celel centralisate, care presupunea un

mecanism de control prea complicat.
Legea comunala din anul 1864 prescrie la art. 13, ca fie-care comuna
este datore a ingriji de neputincio§T §i de copiii gasiti; la art. 16, ca
fie-care comuna urbana de la 6.000 locuitori in sus va intretino un
spital; la art. 96, ca primarul supraveghoza ospiciile §i birourile de
bine-facere; la art. 98, ca primarul opresce intimplarile ce ar puto fi
ocasionate de furio§i §i nebuni lasati in libertate ai ca el pdte ordona
depunerea furiosulul; la art. 99, ca primarul priveghoza casele de prosti-
tutiune §i iea masurile cerute in interesul sanatatii $i al lini§tei. Aceste
prescriptiuni se indeplinesc in limitele mijlocelor §i ale necesitatii; t6te
comunele ingrijesc de copiii gaaiji, multe comune urbane ail infiintat
spitale frum6se, altele platesc subventiuni spitalelor judetene sail admi-
nistratiunilor spitalicescI cu fundatiuni speciale, pentru ca sa maresca
numerul paturilor intretinute; primariile comunelor urbane celor mai
marl all treat asile de infirmi §i de batrani ; in unele comune caritatea
privata a fondat asemenea ospicil, comunele mai sarace trimit nepu-
tincio§ii for in asilele intretinute de stat. Asemenea plates° comunele
urbane, del cu 6re-care dificultate, spesele intretinerii alienatilor
Arad. din comuna in asilele de alienati ; pentru cei din comunele ru-
rale platesce judetul.
In anul 1859 se promulga legea de politie rurala, din care ne in-
tereseza prescriptiunile relative la declararea §i isolarea vitelor bol-
nave, la uciderea celor afectate de epizootil infectidse §i masurile, de§1
incomplete, de politia carciumilor. Masurile de politie veterinara,
cuprinse in legea de politie rurala, nu se pareail guvernulul austro-
ungar suficiente, ca garantii in contra importatiunii pester bovine din
Romania in Austro-Ungaria, §i la inceputul anului 1872 s'a intrunit
la Viena o comisiune internationals, compusa de delegatii Austro-
Ungariel, Rusiel §i Romaniei, spre a stabill o procedare comuna in
contra epizootiilor. Din partea Romaniei s'a delegat in acea comi-
siune mixta Dr. St. Capsa, Director general al serviciulul sanitar,
asistat de M. Colben, profesor la ScOla de medicina veterinara.
Interesele publice cereail, ca serviciul sanitar sa apartie statuluT, ca
el sa fie sustras influentelor locale ; era dar necesar ca capil servi-
ciulul sanitar judetean 4i urban, de§1 platiti de consiliile judetene si
comunale, sa remae functionari al statulul, ca BA se reguleze numirea
personalului sanitar al comunelor urbane intr'un mod uniform pentru
tota tera §i ca aceste numiri sa fie facute dupa merit, dintr'un numer
mai mare de candidati. Numal o lege organics a intregulul serviciil

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
254 DR. I. Pt=

sanitar a putut Implini lacunele 'bate in acesta privinta in legile ju-

detene §i comunale. Au trecut insa mai multi ani dupd aplicarea legiT
judetene §i comunale, pang. la alcatuirea primei legi organice speciale
a tuturor serviciilor sanitare, in care s'ail precisat atributiunile dife-
ritelor administratiuni relative la sAndtatea publics §i mecanismul ser-
viciuluT lor. Yn aniT 1872 §i 1873 o comisiune de medic! §1 farmaci§ti,
in care A. Fetu §i I. Felix ail ocupat locul de raportori, a fost insar-
cinata cu redactarea proiectului legit sanitare, care a fost primit de
guvern, votat de Corpurile legiuitore cu Ore-cari modificari, §i pro-
mulgat la 8 Iunie 1874.
Legea sanitara din anul 1874 a luat de bass organisatiunea sani-
tara existents atunci, creata prin Regulamentele organice, treptat mo-
dificata dupa cererea timpului ; ea a fost desvoltatd §i modernisatd,
cu mantinerea centralisdrii serviciilor sanitare in manile Ministrulul
de Interne, cu realisarea principiulul ca serviciul sanitar este serviciil
de stat. De§1 Constitutiunea prescrie descentralisarea treptata a diferi-
telor servicil publice, tocmai o administratiune atat de importanta ca cea
sanitard nu s'a putut descentralish intr'o masura mai larga ; legea a
lasat insd consiliilor judetene §i celor comunale urbane o inriurire
suficienta la votarea budgetelor i prin dreptul de numire in unele
functiuni medicale. Legea sanitara preciseza competinta diferitelor
autoritati In materie sanitara, dg. Prefectulul, Sub- prefectulul §i Prima -
rulul partea ce li se cuvine in administratiunea sanitara, II face res-
ponsabili pentru executarea diferitelor masuri sanitare, stabilesce com-
petinta ConsiliuluT medical superior, a Comisiunil veterinare permanents
a celel farmaceutice, supune la concurs numirile in mai tote functiu-
nile medicale §i veterinare, mantine organisatiunea Eforiel spitalelor
civile §i a Epitropiel generale a Case! spitalelor Sf. Spiridon, alca-
tuita prin legi an teriore, reguleza privegherea exercitiulul medicine!,
al artel mo§itului, al farmacieT, darea de concesiunI de farmacil, pre-
scrie regule de Igiena publics, mai ales in ceea ce privesce politia
sanitara a alimentelor §i b6uturilor, a locuintelor, a industriilor, salu-
britatea §cOlelor, prevenirea bOlelor infectiOse, politia veterinare, §i
fixezd penalitatile la cari vor fi supu§i functionaril public! §i parti-
cularii car! vor calch legea.
Legea sanitara din anul 1874 a avut sOrtea care o ail la no! mai
tote legile; ea a suferit multe modificAri, din earl* unele necesare §i
utile, altele bud lard nici un folos. Deja la 1 Aprilie 1877 s'a pro-
mulgat legea pentru modificarea unor articole din legea sanitara ;.
motivul principal al modificarilor ail fost economiile bugetare ; s'a redus

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 255

personalul Directiunii generale a serviciului sanitar, num6rul membrilor

Consiliulut medical superior §i tot serviciul sanitar de districte a
trecut din budgetul statului in acela al judetelor.
La finele anului 1878 s'a ivit ciuma In Rusia, in satul Wetljanca
din guvernamintul Astrachan. Guvernele statelor vecine cu Rusia, ale
Germaniei, Austro-Ungariei §i Romaniei all decis ca sa ieh masuri cat
se pOte de uniforme, pentru a se aperh in contra invasiunii bblei. Pentru
acest scop, mai intaiti guvernul german, apoi cel roman au trimis in
primele cjile ale anului 1879 delegatii for la Viena §i la Budapesta,
spre a se intelege cu guvernele Austriei §i Ungariei asupra m6surilor
comune. Delegatii Romaniei au fost doctorii St. Capp §i I. Felix. In
urma acestei intelegeri, guvernul roman a intercjis intrarea din Rusia
§i din Bulgaria in Romania a mai multor marfuri reputate suscep-
tibile de transmiterea contagiului qi a caletorilor, earl' de mai putin de-
cat de 20 de chile all plecat dintr'o localitate bantuita de ciuma, a
hotarit Inchiderea fruntariilor spre Rusia §i Bulgaria cu exceptiunea
unui numer mic de puncte, unde comunicatiunea romaneh deschisa §i
unde instalat statiuni sanitare, inzestrate cu cele necesare pentru
desinfectarea bagagelor, trasurilor, vagonelor. Mica epidemie de ciuma
din Wetljanca a fost curind stinsa, gratie actiunii energice a autori-
tatilor rusesci i delegatii trimist acolo din mai multe tee, pentru ca
sa studieze bola, din partea Romaniei dr. Z. Petrescu, nail mai gasit
nici un bolnay.
Ne-am ales cu Ore-cari masuri preventive permanente ; pe de o
parte s'a publicat, la 25 Ianuarie 1879, Regulamentul pentru disposi-
tiunile ce trebuese luate la fruntarii spre a ferl Romania de invasiunea
pestei orientale, prin care regulament se prescriil 3 gradatiuni de masurl
preventive la hotarele terii: revisia sanitary cu desinfectare, stabilirea
de carantine pe uscat §i pe marginea fluviilor, inchiderea desavirOta
a fruntariilor, lasandu-se libera numai comunicatiunea prin telegraf ;
pe de alta s'a publicat, la 24 Martie 1879, regulamentul relativ la po-
litia porturilor i malurilor Dunarene ; la 23 Octomvrie 1879, regula-
mentul serviciului sanitar al porturilor de la gurile DunArei; la 25
Octomvrie 1879, instructiunea pentru directorul serviciului sanitar al
porturilor de la gurile Dunarii.
La 26 Iunie 1881, s'ail modificat iar dou6 articole din legea sanitary,
s'a marit iar personalul Directiunii sanitare, de Ore-ce nu puteh bine
functions cu personalul redus in anul 1877, §i s'ati treat 5 carantine
de vita la fruntariile t6rii expuse la importarea pestei bovine, spre

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
256 D$. I. FELIX

a se lua Autro-Ungariei pretextul pentru oprirea exportului nostru

de vita.
Tot din acesta din urma cans/ S'a promulgat, in anul 1882, legea de
politie veterinara, dupa ce deja prin legea de politie rurala din
anul 1869 se prescrisese uciderea vitelor bolnave de epizootil con-
tagiose, §i dupa ce se stabilise la Viena, in anul 1872, de o comi-
siune international/ compusa din delegatii Austro-Ungariei, Rusiei
kti Romanies, cate-va regule comune pentru combaterea epizootiilor,
dupa ce deja In anul 1874, ca urmare a legii de politie rurala, se
promulgase legea pentru formarea fondului de epizootii, destinat a
despagubi pe proprietaril vitelor ucise pentru limitarea bOlelor infectiose
§i legea pentru cladirea de 5 carantine de vite la fruntarii spre Rusia.
Prin legea de politie veterinara s'a dat serviciulul veterinar o des-
voltare mac larga, s'a prescris infiintarea zones preventive la hotare
spre Rusia §i Bulgaria, s'a instituit Consiliul superior de epizootii, s'ail
numit 4 Inspector) veterinara.
Prin legea din 20 Iunie 1881 s'ail infiintat primele spitale rurale §i
s'a prescris ca masura provisorie mobilisarea de ambulante rurale; in
capitolul despre cAsistenta medicaid, vom vorbl despre acesta lege im-
portant/ §i despre completarea 01 prin legea din 28 Mali' 1892.
Dupa ce deja in anul 1872 se infiintase un serviciu medical al cailor
ferate, in anul 1880, dupd crearea Direetiunil romane a cailor ferate,
acest serviciil a fost treptat perfectionat §i se compune in anul 1900
din 1 medic §ef cu 61 medici.
In anul 1885 s'a modificat din nog legea sanitary: Consiliul medical
superior a luat numirea de Consiliul sanitar superior ; membrii acelui
consilifi au fost insarcinati cu inspectarea periodic/ a serviciilor sa-
nitare ; la personalul directiunii sanitare Wad aclaogat functionarii
necesari pentru administrarea spitalelor rurale, create prin legea din
anul 1881; s'a stabilit numirea medicilor §i veterinarilor din serviciul
judetelor §i oraplor prin decret regal pe basa concursului, depen-
dinta for de Directiunea general/ a serviciului sanitar, retributiunea lor ;
s'a infiintat pe langa Eforia spitalelor §i Epitropia general/ a easel
Sf. Spiridon cate un consiliu medical consultativ ; s'a dat o intindere
mac mare privegherii sanitare a alimentelor §i b6uturilor §i s'ail re-
gulat pensiunile personalului medical.
Organisatiunea sanitar/ a mac fost completatl prin legea din anul
1886, pentru infiintarea a 6 asile de imfirmi saraci, din cari 2 de clasa
I §i 2 de clasa II pentru barbati §i 2 de clasa II pentru femei, insta-
late in localurile manastirilor cari se vor put ev.icua de monachi

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 'OMR"' IN ROMANIA, I. 257

sau monache, sau intr'o parte din acele localuri. Din aceste asile
pans astacji s'ail infiintat numaT 2: Brancoveni din judetul Romanati
pentru barbati §i RichitOsa din judetul Tecuciii pentru ambele sexe.
Intr'o despartire separate. a manastiril Richitosa, s'a instalat in anul
1897 un asil provisorid pentru lepro§1, urmand ca, cand o vor per-
mite mijlocele, sa se infiinteze un asil pentru lepro§T mai confortabil.
In anul 1887, de odata cu crearea Institutului de Patologie §i de
Bacteriologie din Bucuresci, s'a infiintat c1 un serviciil antirabic ca
sectiune specials a aceluT Institut; la lad s'a fondat in anul 1891 un
serviciu antirabic ca anex al Laboratorului de terapeutica, care ser-
yield in anul 1892 a devenit independent de Universitate ci subven-
tionat de Ministeriul de Interne.
Dupe ce vaccinul animal a fost pentru prima ors cultivat in Romania
de doctorul V. Vladescu, inteun institut vaccinal privat in Bucuresci
in anul 1874, §i dupe ce in anul 1884 doctorul I. Felix si veterinarul
L. Vincent ail infiintat in Bucuresci Institutul vaccinal al Primariel,
cu scopul de a inlocul in orac vaccinul umanisat cu vaccin animal, s'a
creat la Bucuresci in anul 1891 Institutul vaccinal al statului.
Prin legea sanitara modificata in anul 1885 s'a dat membrilor Con-
siliului sanitar superior, insar cinarea de a inspecta periodic diferitele
servicil sanitare; acesta intocmire a avut, pe langa avantagiul auto-
ritatil §i competintei acestor inspectorT, desavantagiul, ca membrii
ConsiliuluT sanitar superior, ocupand functiunea for in mod onorific,
Ministrul de Interne n'a putut dispune de serviciile for in on -ce timp,
§i mai tote inspectiunile s'ad facut in timpul vacantelor de vara. Pen-
tru casul de inspectiuni extra-ordinare, Directiunea sanitara era lipsita
de inspectori speciall §i s'a recunoscut necesitatea crearil acestor lune-
tiuni. Prin legea sanitara modificata in anul 1885 nu s'ail obligat ju-
detele ci comunele urbane ca el intretina spitale, nu s'a prescris
modul de administrare al spitalelor rurale ale statuluT, care adminis-
tratiune a absorbit mai tots activitatea Directiunii sanitare c1 nu T-a
lasat timpul necesar pentru prevenirea Melon Legea sanitara de hi
anul 1885 mai avea lacune in privinta profilaxiei Pelagrei §i a Alcoa-
lismului. Din acesta cause, legea sanitara a mai fost completata in
anul 1893.
Prin legea pentru modificarea legit sanitare, promulgate la 14 Iunie
1893, se infiint6za 4 inspectorT sanitarT, se modifica organisatiunea
concursurilor pentru functiunile medicale, se sustrag medicil de orac
$i de spital §i veterinarii de sub tutela medicilor primarT de judete,
se oblige administratiunile judetelor si ale comunelor urbane a aye
Analele A. R.Tom. XXIII.Memoriile Seq. Seiinfifice. 17

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
258 DR. I. VtLIX

spitalele lor in parte, se descentralisOza administratiunea spitalelor

rurale ale statului, incredintandu-se prefecOlor cu spesele statului, se
dA o desvoltare mai mare serviciilor de consultatiuni gratuite pentru
bolnavii ambulanti la spitalele rurale, se precisOza modul de admini-
strare al tuturor spitalelor cu fundatiuni speciale ai controlul guvernu-
lui asupra gestiunii lor, cu deplina respectare a actelor de fundatiune,
se institue adunarile anuale sciintifice ale medicilor din serviciul Eforiei
spitalelor si al Epitropiei generale a Casei Sf. Spiridon si se prescrie
publicarea lucrarilor acestor adunari, se clasifica industriile insa-
lubre intr'un mod mai practic, se asigura protectiunea copiilor !titre-
buintati in industrie, precum si a copiilor midi crescuti afara de casa
parintesca; se prescrie, pe langa vaccinatie, i revaccinatia obligatorie ;
se ordona inlaturarea din consumatiune a porumbului i malaiului
stricat, a alcoolului nerafinat, nerectificat, a beuturilor prea bogate in
alcool, se leatt ore-cari masuri pentru stirpirea apelor statatare, pen-
tru politia sanitary a locuintelor $i se stabilesc budgetele Institutului
do chimie al Ministeriului de Interne, al Institutului vaccinal al sta-
tului, ale Punctelor de observatiune veterinary, al Institutului de Pato-
logie $i de Bacteriologic, care insa de la Ministeriul de Interne trece
la cel de Culte §i Instructiune public/
Deja in sesiunea anilor 1891-92, guvernul supusese Corpurilor
legiuitOre un proiect de lege asupra alienatilor, asupra internarii
cautarii lor, asupra ospiciilor publics si private de alienati hi asupra
tutelei alienatilor; acest proiect a devenit lege si s'a promulgat tocmai
in anul 1896.
Conventiunea internationals de la 3 (15) Decemvrie 1866, relativa la
navigatiunea Prutului, stabilesce ca o comisiune mixta pexmanentA,
compusa din delegatii Austriei, Rusiei hi Romaniei, este instituita,
pentru a puns acest rill in cele mai bune conditiuni posibile de na-
vigabilitate i pentru a elabora un act de navigatiune, continend re-
gulamentele de politic) fluvial/ si tariful peagiului. Acosta comisiune a
Intocmit regulamentele pentru politia navigatiunii, pentru tarife si pentru
administrarea Casei de navigatiune. Dupa intelegerea cu cele-lalte dou6
state riverane, guvernul roman a decis, la 24 Martie 1871, a se infiinta
indata Comisiunea de navigatiune permanenta cu scaunul la Galati si
a si numit in comisiune un comisar roman. In luna Octomvrie 1871, Co-
misia mixta permanenta a Prutului a alcAtuit regulamentul de navi-
gatiune si de politie aplicabila Prutului. In cursul anului 1895 s'ail
modificat unele dispositiuni din stipulatiunile conventiunii internatio-
nale din anul 1866, privitOre la navigatiunea Prutului (lege sanctionata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 'STOMA IGIgNEI IN ROMANIA: f. 250

prin Decretul regal No. 3.555 din 20 Septemvrie 1895). Din aceste stipu-
latiuni ne intereseza articolele 29 si 30, cari cuprind nou6 dispositiuni
asupra regimului sanitar, in casul aparitiunii de epidemie in judetele
invecinate cu Prutul, cari dispositiuni corespund cu principiile de
politie sanitary consfintite prin conventiunea sanitary internationald
de la Dresda din anul 1893 §i prin regulamentul german asupra pri-
vegherii sanitare a navigatiunii fluviale din anul 1892. La elaborarea
de catre Comisia mixta a Prutului a proiectului de regulament des-
voltator al art. 29 si 30 din Conventiune a luat parte active Directorul
general al serviciului sanitar roman.
Legea sanitary din anul 1893 mai avea mid imperfectiuni, ea a fost
insa lnvinovatita cu nedrept pentru unele gresell comise la aplicarea
ei, pentru unele neregularitati reale sail inchipuite intamplate la con -
cursurl, pe cari nu le va inlatura nici o lege, pane cand nu ne vom
indrepta moravurile. In anul 1898, legea sanitary a fost din noil modi-
ficata; concursul pentru posturile medicale dependinte de Directiunea
sanitary, care se facea cu alternare la Bucuresci si la Iasi, se va face
numai la Bucuresci inaintea unui juriil in care participti si delegati din
Iasi se largesce cercul din care se aleg membril j uriului pentru con-
cursurile Eforiel spitalelor $i ale Epitropiei generale a Sf. Spiridon;
s'all treat functiunile de chimisti sanitari pentru controlul alimentelor,
beuturilor si altor obiecte capabile a vatema sanatatea ; s'a largit lista
bOlelor infectiOse la earl' declaratiunea, isolarea si desinfectarea sunt obli-
gatore; s'a Insarcinat administratiunea cu prevenirea mai stricta a
acestor bole; s'a prescris Infiintarea de sanatoria pentru tuberculosi,
servicil spitalicesci speciale pentru Sifilis, Lepra, Conjunctivita granu-
lOsa, Pela gra.
Aplicarea legii sanitare a fost inlesnita prin numerbse regulamente,
parte generale publicate de guvern pentru tots tera, parte locale,
alcatuite de marele administratiuni de spitale, de consiliile judetene
si comunale urbane si sanctionate de puterea executive. Desele modi-
ficari ale legil sanitare aii produs si modificari acestor regulamente.
Dintre regulamentele generale ail osebita importanta:
Regulamentul pentru alinierea satelor si pentru construirea locuin-
telor Veranesci din anul 1888, care, neputanduse execute din causa unor
prescriptiuni prea grele, a fost modificat in anul 1894;
Regulamentul pentru prevenirea bolelor infectiose din anal 1891,
modificat in anil 1893 si 1897 pe basa conventiunilor sanitare interna-
tionale de la Dresda si de la Venetia; instructiunile pentru medical por-
tului Galati din anul 1894; instructiunile pentru desinfectarea bastimen-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
260 DR. I. FELIX

telor, calkorilor §i efectelor for in porturile maritime §i fluviale din

anul 1897;
Regulamentul pentru vaccinare §i revaccinare din anul 1874, modi-
ficat in anul 1893;
Regulamentul pentru serviciul sanitar de ora§ din anul 1886; Regu-
lamentul serviciului sanitar de judete din anul 1894;
Regulamentul industriilor insalubre din anul 1894, cu adaogirile de-
cretate in anii 1895-1899;
Regulamentul asupra fabricatiunil §i vinc erli produselor destilatiunii
potrolului din anul 1892, modificat in anul 1893;
Regulamentul asupra privegheril sanitare a fabricatiunil alimentelor
§i beuturilor qi a comerciului cu alimente §i cu beuturi din anul 1895 ;
instructiunile pentru controlarea §i examinarea laptelui din comercia
din anul 1897.
Dintre regulamentele locale, alcatuite de consiliile comunale urbane,
conform instructiunilor ce au primit de la Ministeriul de Interne, sunt
cele mai importante : Regulamentele asupra privegherii sanitare §i
administrative a prostitutiunii; Regulamentele de constructiuni, de salu-
britatea locuintelor, de curatenia stradelor, pietelor, curtilor, de depar-
tarea necurateniilor, de abatorii §i maceIarli.
Asemenea s'ail alcatuit mai multe regulamente de aplicarea servi-
ciului veterinar §i cu concursul fondului de epizootii s'ail instituit co-
misiuni sciintifice pentru studiarea etiologiel unor bole ale anima-
lelor domestice §i a prevenirii bOlelor epizootice; s'aii Mout incercari,
cu vaccine preventive §i curative, dintre cars Maleina (Morvina A. B abeW
introdusa in serviciul politiei veterinare in anu11896 este mai importanta.
Dupd ce regatul Roman a participat prin delegatil sec la conferinta
sanitary internationals de la Dresda din anul 1893, pentru regularea uni-
form a a preventiunii cholerei §i la conferinta sanitary internationals
de la Venetia din anul 1897, pentru intelegerea comuna asupra pre-
venirii ciumei, au primit legile nostre sanitare o completare importantA
prin legea din 3 Aprilie 1897, prin care guvernul este autorisat a ra-
tifica §i a execute conventiunea sanitary internationals de la Dresda,
§i prin legea din 14 Decemvrie 1898, prin care guvernul este asemenea
autorisat a ratifica §i a execute conventiunea sanitary international/
de la Venetia. La conferintele de la Dresda §i de la Venetia s'a tinut
same de conditiunile speciale in care se afla Sulina, ca port fluvial
§i ca port maritim al Marii Negre, §i conventiunile de la Dresda §i
de la Venetia ne permit aplicarea for destul de large §i luare de masuri

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA, I. 261

exceptionale, nepermise in porturile maritime ale altor state, pentru

ca sä ne putem apera contra invasiunii ciumel si cholerei.
Aderarea la aceste conventiuni din partoa Romaniei a fost criticata
in Academie si In strainatate de un distins coleg al nostru, care, ba-
sandu-se pe presupuneri gresite, pe date statistice inexacte a acusat
guvernul Roman de precipitare regretabila, caci conferintele n'ar fi
tinut soma do unele constatari bacteriologice §i starea 'Astra sanitara
$i culturala inapoiata n'ar permite ca sa se aplice cu succes stipula-
tiunile conventiunilor. Aceste afirmatiuni le cred gresite : la aman-
dou6 conferintele ail participat bacteriologisti celebri, cari au fost as-
cultati, §i starea /Astra sanitara §i culturala, del ea lass Inca mult
de dorit nu este mai inapoiata decat a unor alte state, cari aseme-
nea au aderat §i erau datore sa adore la amandou6 conventiunile. Este
natural di eu, care am colaborat la alcatuirea acelor conventiuni si mai
ales la stabilirea unor drepturi exceptionale, concedate de conven-
tiuni guvernului roman, In ceea ce privesce portul Sulina, nu imparta-
sesc opiniunea colegului nostru. Parerile diverginte ale unor bacterio-
logisti, ori cat de inve'tati ar fi el, nu pot singure sä determine actiu-
nea 'Astra Intr'o cestiune practica de politie sanitara ; daca admi-
nistratiunea sanitara fixeza contra ciumel carantina de 10 11 chile,
ea nu afirma prin acesta ca baccilul ciumei nu 'Ate sa traiesca cate o
data mai mult decat 11 chile si pentru asemenea exceptiuni ea stabi-
lesce precautiuni osebite. Administratorul sanitar care, convins de
exactitatea unor fapte constatate in laborator, ar vol sa le aplice in tot-
deauna si tote, imediat dupa ce ail fost formulate, care ar vol sa se
supue fara critics domniei absolute a laboratorului, s'ar lovi cate o-
data de numerOse obstacole, ar crea regule inaplicabile. Administra-
torul sanitar trebue sa Impace nepotrivirea intro faptele stabilite as-
tadi in laborator, cari 'Ate mane vor fi indreptate, §i intro cerintele
vietii practice; el trebue sa gasesca un modus vivendi pentru a in-
latura pericolele economice, mai grave adesea on decat cele patologice.
Guvernul roman era dator sa adore la conventiunile de la Dresda si
de la Venetia, din motive economice §i sanitare, §i aceste conventiuni
au dat deja si la not proba de utilitatea lor. Vom mai vorbi asupra
conventiunilor de la Dresda si Venetia in capitolul despre preveni-
rea Melon
Legea sanitara, in urma modificarilor §i completarilor ce a primit
in anii 1893 -1898 a devenit o lege moderns, dupa declaratiunea unor
Igienisti §i administratori sanitari competinti din straina tate, o lege
excelenta, pentru care ne -au invidiat chiar unit cari ignoreza deose-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
262 DR. I. FELIX

birea ce exista Intro legea scrisa $i cea aplicata. Noi credem ca, del
legile nostre sanitare de astadi, cu tot organismul Igienei publice,
mai sunt pasibile de adaogiri §i modificari, ele ne permit ca sti avem
un bun serviciii sanitar §i cu nedrept se face legiuitorul responsa-
bil pentru reua executare a unor prescriptiuni ale legii, pentru vi-
tiurile aparatului administrativ. In cei din urma 6 ani publicat
mai multe critici ale legii sanitare, mai multe proiecte pentru refor-
marea el ; parte din autorii for cred, ca o noun lege pote indrepta
de °data tote neajunsurile sanitare. Pe Igienistul luminat nu-1 opresc
legi rele §i regulamente invechite de la aplicarea inovatiunilor necesare.
Sa-mi fie permis a da un singur exemplu : regatul Prusiei are o ad-
ministratiune sanitara excelenta in unele privinte, mai ales In privinta
preventiunii bolelor infectiose. Administratiunea Prusiand este conside-
rata ca cea mai buns din lume, cu tote acestea pans la finele anului
1900, in Prusia prevenirea bolelor trasmisibile era basata pe o lege
veche din anul 1835, adeca dintr'un timp cand Igiena Si politia sa-
nitara erail Inca forte inapoiate, cand n'a existat Bacteriologia care
constitue basa profilaxiei moderne, §i numai in anul 1900, Imparatul
Germaniei a promulgat noua lege valabila pentru tot Imperiul asupra
preventiunii bOlelor infectiose. Valorea institutiunilor sanitare §i a
masurilor de Igiena depinde mai putin de legile scrise, mai mult de
cultura, de sciinta, de consciinta §i de disciplina omenilor chemati a
le aplica.
In ceea ce privesce lacunele ce mai exista In organisatiunea nostra
sanitara, lacune dependinte, parte de neexecutarea legii, parte de lipsa
de prescriptiuni precise, credem ca cele mai importante cari trebue sä
se indrepteze sunt: completarea In tote porturile fluviale a instalatiu-
nilor pentru isolarea bolnavilor do Bole infectiose ; Infiintarea de in-
stalatiuni modeste dar permanents pentru isolarea bolnavilor de bole
infectiose, cari infra in Ora la Virciorova, Predel, Burdujeni §i Tin -
gheni ; alimentarea mai build cu apa de but a tuturor porturilor, a
tuturor comunelor ; generalisarea §i In comunele rurale a verificarii
deceselor §i a examinarii vitelor earl' se taie §i a carnurilor ; prove-
nirea mai energica a Paludismului, a Pelagrei, a Alcolismului §i a Sifi-
lisului ; intercjicerea absoluta a prostitutiunii fetelor minore; Infiin-
tarea de case de educatiune corectionala pentru fetele minore, cari
voesc a se deda prostitutiunii.
In comunele rurale astacii nu se verifica decesele, fiind-ca lipsesc
medicii earl' s'ar puts Insarcina cu acesta misiune ; nu putem Insa
a§tepta lungi ani, pand cand vom dispune de un num6r suficient de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA, I. 263

medic! rural! si trebue sa recurgem la mdsuri analOge cu cele pe car! le-ail

luat guvernele altor tee, in car! ca si la noi medicii sunt impArtiti in mod
inegal peste teritoriul terii. Se pot alcatui instructiuni poporale pentru
verificarea deceselor, dupd care un om inteligent, care scie a cod si a
scrie, 'Ate constata in casuri ordinare m6rtea naturald sau banuitd,
existenta probabild sau lipsa probelor unei bole infectiOse, si se core
intervenirea medicului numai in casuri dubiose. Asemenea se pot al-
catui instructii poporale pentru examinarea vitelor, car! se taie pentru
consumatiune prin targuri mid prin sate. Nu este necesar ca pentru
acest stop sl immultim in proportiune largd num6rul functionarilor
sanitar! rural!. Pe langd agentif sanitari a! comunelor rurale s'a treat
de curind i un fel de asemenea agent! veterinari; amandouo functiunile
se pot intruni, una si aceeasi persona p6te se invete notiunile elemen-
tare, pentru ca sA recun6scd la timp existenta unel bole infectiose la
Omen! ca si la vite, sa distingd intro mOrtea reald si mOrtea aparentd,
intro mOrtea cu probabilitate naturald i cea banuitd, i sd insciinteze
de urgantA pe primar asupra casurilor extraordinare. Mop rurald
trebue sd aibd asemenea un rol important in constatarea primelor
casuri de bole infectiOse.
In anul 1900 s'a mai proiectat crearea until fond sanitar sad, mai
bine cjis, destinarea unei parti din fondul de epizootil deja existent
pentru trebuintele Igienei omenilor. Acest fond va pute fi util, deed
nu se va cheltui o prea mare parte din el, ca $i din fondul de epizootii,
cu left si diurne ; dar neajunsul eel mai gray al Igienei publice nu
consta numai in sdracia comunelor rurale, ci si in nep'esarea Prefec-
tilor, Sub-prefectilor ai Primarilor.
Colegul si amicul nostru V. Babes a mai propus infiintarea unui
Ministeriil special al Igienei publice si al serviciului sanitar. La Igiena
publica conlucroza tote departamentele, mai ales insd acela de Interne,
de Agriculturd, Industrie, Comerciil ci Domenil, de Lucrdrile publice,
de Instructiune publica si de Rdsboiil ci n'ar fi folositor ca sA se
incredinteze Ministeriul propus unui politician sail unui diletant in
Igiena. Nu un asemenea Ministeria va inlaturd influenta fluctuatiunilor
politico asupra stabilitatii medicilor-functionari, ci purtarea a insisi
acestor medic! $i indreptarea moravurilor nostre.
Cu tote lacunele i neajunsurile car!, la inceputul secolulu! XX, mai
exists in organisatiunea 'Astra sanitard, ca si in a mai tuturor sta-
telor, nu ne afldm in acOstd privintA atat de jos, in cat sa nu fim
in stare a ne lupta cu succes in contra b6lelor venite din streindtate
sau nascute in interiorul tarn. Progresul este lent, dar el exists, ci va

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
264 DR. I. FELIX.

veni in curind timpul, cand se va face Igiena mai bung. decat astadi,
cand Ministrii, Prefectii, Primarii i§i vor da sama de respunderea ce
an, nu fata cu un partid politic, ci fata cu intrega berg.. Speram a in
noul secol, tote administratiunile, toff functionarii publici vor respects
legile mai strict decat in secolul trecut, el prin inaltarea nivelului
moral si economic, se va inalta §i nivelul igienic, mai ales al munci-
torilor de pamint, cari constituesc fundamentul edificiului social, cd prin
implinirea consciintiosa a datoriilor, mai ales fata cu ti5ranul, vom in-
vinge obstacolele cari se opun prosperitatii natiunii §i vom Inlatura
pericolele cari ameninta sanatatea publics,
Am deplina convingere, ca cu institutiunile actuale vom puts savir0
asanarea fisica de odata cu cea morals, caci amandoua sunt strins
legate una de alta. Nu institutiunile nOstre sunt causa relelor, ci omen%
traditiunile, moravurile.
Lista capilor Serviciulni sanitar de in promulgarea Regulamentelor organice pima
la ilnele secolulul XIX.

Protomedicii din Muntenia. Protomedieir din Moldova.

C. Estiotu 1832-1840 . Zota 1832-1846
V. Formion 1840-1847 G. Cuciuranu 1846-1849
N. Gusy 1847-1860 C. Varnav 1849-1855
C. Davila 1860-1862 L. Steege 1855-1860
I. Cihac 1860-1862
D. Zisu 1862

Drectorii generali ai Serviciului sanitar at Romania.

C. Davila 1862 1864
T. Gluck 1864-1866
St. Capp 1866 1885
A. Fotino 1885-1886
D. Sergiu 1886-1888
G. Alexianu 1888-1892
I. Felix 1892-1899
A. Obreja 1899 1901

IV.

Prevenirea bOlelor.
Natura a inzestrat organismul omenesc §i animal cu diferite arme
pentru ca sä se pal lupta §i aptira contra multor bOle. Deja in an-
ticitate, medicina a stabilit cg. : Natura sanat, Medicus curat, ca corpul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 265

sanatos obicinuit se ap'era singur contra b6lelor, ca medicul este che-

mat BA inlesn6sca opera naturii, atat cea preventive, precum §i cea
vindecatore. Igiena moderns desvolta acest principiil prin intarirea
corpului, prin aplicarea cat de large a i.egulelor de curatenie, de Igi-
ena generals, prin protectiunea sanatatii copiilor, prin studiarea me-
todica a diferitelor aparate protectore ale organismului sanatos, spre
a le intari, a le face capabile ca sa implinosca misiunea lor.
Intrarea pulverilor in ochi este oprita prin gene ; la intrarea prin
orificiile tailor respiratorii pulverile sunt retinute de mucii earl aco-
pera membranele mucOse, departate prin mi§carile expulsatoril ale
celulelor epiteliale vibratile, cu cari membrana mucosa este captu§ita.
Metodele luptei organismului in contra otravirilor sunt in parte de
mult cunoscute; unele otravuri sunt scOse din corp fern interventiunea
artel medicale prin versaturi, cu materiile fecale, cu urine, cu sudOrea ;
astacji cunoscem unele procese chimice prin cari unele substante toxice
sunt in organism modificate, descompuse, spre a deveni inofensive.
A. Ettinger din Konigsberg a constatat de curind, ca ficatul trans-
forma skurile amoniacale in acid uric (Deutsche medic. Wochenschr.,
Berlin, Sept. 1900) ; A. Charrin a resumat tote lucrarile cari proboza
rolul glandelor interne in apkarea corpului in contra otravurilor in-
terne, a autointoxicatiunilor (Les defenses naturelles de l'organisme,
Paris 1898) ; P. Brouardel §i Thoinot ail comunicat in luna Iulie 1900,
in Societatea medicala a spitalelor din Paris, resultatele experimente-
lor lor, cari probeza ea rinichil §i ficatul neutralisdza mai multe otra-
vuri, mai ales sulfatul de strichnina, de atropina, de morfina; ca tesutul
muscular, ca eel cardiac neutraliska asemenea skurile de strichnina,
de atropina, de morfina ; tesutul cerebral, morfina qi strichnina.
Din bacteriile patogene, aflate in mediul in care traim, numai o mica
parte vine cu organismul nostru in contact imediat; cu greil ele stra-
bat epidermul intact. Casurile de trecerea lor prin epiderm, constatate
in mod experimental de colegul nostru V. Babeq, constituesc exceptiune
nu regula; dacs bacteriile ail intrat prin orificiile naturale ale cavitati-
lor corpului in forma de pulvere, ele sunt obicinuit respinse prin miq-
carile vibratOre ale epiteliilor ; daca ele intra in stomac, ele sunt adese-
ori distruse prin actiunea sucului gastric. Germenii bolelor infectiose in-
trati in tesaturile din interiorul corpului pot fi nimiciti prin douo
procese, prin fagocitosa descoperita de Metchnikoff, adeca prin dige-
rarea sail incorporarea bacteriilor de leucocite, amibocite ale sangelui
§i prin procese inflamatoril, sail prin starea bactericide a zemurilor
corpului descrisa de Bouchard, prin piocianasa descrisa de Emmerich

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
266 DR. I. FELIX

§i Loew, prin fermentii bacteriolitici al sangelui, prin toxine §1 ale-

xine, materil antiseptics aflate In serul sangelui §i in limfe, capabile
a nimicl baeteriile intrate in organism, singure sail de °data prin
amandouo modurile, prin fagocitosa §i prin piocianasa (« Semaine mOdi-
calen, 10 Aug. 1890.Zeitschrift filr Hygiene and Infectionskrankheiten,
XXXI, 1.). V. Babe§ constata, pe basa experimentelor facute de d-sa
§i de altil, ca parte din centrul sistemului nervos, bulbul normal, con-
tine substante earl se opun infectiunii rabice, tetanice, actiunii toxi-
nelor epileptigene, a alcaloiclilor §i diferitelor viruse cari se adresez a
sistemului nervos, §i r§inane numai ca .sa se mai constate pans la ce
grad, §i bulbul viii se folosesce de acesta calitate, cu alts cuvinte data
ea se manifest§ la omul §i animalul bolnav numai in urma injectiu-
nil de substanta nervosa a unui animal sanatos, sail daca materia
antitoxicA aflat§ in bulb apera, de§1 Intr'un grad slab, §i organis-
mul propriii far§ interventiunea artel («Romania medic:alb, VIII,
2 Ianuarie 1900).
In contra actiunii excesive a agentilor termici ne ap§ra nervii vaso-
motor); nervil sudoripari, actiunea moderat6re a centrelor sistemului
nervos.
Natura ne mai vine in ajutor prin distrugerea inimicilor celor mai
periculo§i al sanatatii, a bacteriilor aflate afara de corpul omenesc §i
animal, in mediul in care traim ; natura le nimicesce prin fortele na-
turale, prin caldura, frig, desicatiune, prin actiunea chimica a oxige-
nului, ozonului, a electricitAtii, a luminei. Lumina este factorul eel mai
important al distrugerii naturale a microorganismelor vatOmatore §i
E. Duclaux, actualul Director al Institutului Pasteur din Paris, numesce
lumina desinfectantul eel mai respandit, eel mai eftin, eel mai puternic.
Tote aceste arme ale organismului §i ale naturii ail o putere limi-
tat5, actiunea for depinde pe de o parte de sanatatea perfecta a corpului
omenesc, pe de alta parte de cantitatea §i de aria materiel patogene care
face sail pOte face invasiune in organism ; corpul omulul Winos, care
trAesce in conditiuni igienice, se p6te lupta in contra acestor influente,
dacA ele nu sunt prea puternice, dacA aria §i cantitatea substantelor
morbifere nu este excesiv de mare.
Nu trebue sa ne mirAm data b6lele fac ravagiile insemnate de prin
sate, unde ignoranta, necuratenia, hrana rea, locuinta lipsita de aer §i
de lumina, constitue un reedia favorabil pentru Immultirea unor bole.
Singurul concurs pe care ni-I dA natura la aperarea contra b6lelor
nu este suficient, omul trebue sä iea §i el masuri preventive prin in-
tarirea sanatatii individului §i a nemului, spre a face corpul mai putin

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE! iN ROMANIA, I. 267

primitor pentru bole, prin curdtenia, prin inlaturarea §i distrugerea

agentilor earl produc 1361e, §i in casurile in earl cunoscintele, vointa
§i puterea individului in parte nu pa° oprl pericolul intra in actiune
forta publics, statul prin agentil Igionel publics §i ai politiei sanitare.
Statul are un interes insemnat, ca fie-care cetaten sail conserve
sanatatea, sa desvolte §i sä perfectioneze puterile sale fisice qi inte-
lectuale, pentru ca sä p6ta contribul la prosperarea Orli *i transmits
urmaOlor sel sanatate trupesca §i morals.
De la capul statului pans la eel din urma salaor, fie-care individ
are misiunea sa in societate, §i numai eel sanatos i§i pots implini
acesta misiune. Bolnavul consume fall a produce ; unele b6le aduc
mOrte premature, altele slabesc organismul pentru tot-deauna, facendu-1
incapabil pentru munca §i pentru procreatiunea copiilor sanato§i, iar
altele sunt sorginti de infectiune pentru col sanato§1, focare cari pro-
due, propaga §i immultesc germenele Mei, capabile a causa miserie qi
peire in locuri forte departate de la originea lor.
Nu putem oprl nascerea tuturor bolelor, nu le putem vindech pe
tote, avem insa datoria sa le prevenim in limitele posibilitatil, sa
imputinam numerul victimelor lor, sä ne opunem latiril bOlelor, sa
mic§oram ast-fel periculositatea lor pentru cei sanato§i, sa dam bol-
navilor mijlOce pentru restabilirea grabnica a sanatatii §i ss alinam
suferintele acelor bolnavi, earl sunt perdutl pentru societate.
Administratiunea publics are dar misiunea a povetul pe cetateni
asupra causelor cari produc Miele §i asupra m.asurilor pentru pre-
intimpinarea lor, a inlatura dupe putinta acele cause ale bolelor, pe
cari o singura persona in parte nu be 'Ate inlatura, prin masuri de
Igiena privatd (individuals), a face ca toff bolnavii sa gasesca ajutor
medical, ca aces earl pot deveni sorginti de infectiune, earl pot con-
tribul la propagarea Mei lor, sä r6mana nev6tamatori pentru conce-
tatenii lor sanato§i, §i ca persOnele sarace, earl in timpul Mei null
pot procure singuri mijlOcele de existents, sä nu fie lipsite de adapost
§i de alimente.
In vechime asistenta medicala, ajutorul bolnavilor saraci, era in
Terile Romano mai bine organisata decat prevenirea bOlelor ; pentru
cautarea bolnavilor lipsiti de mijloce existail institutiuni permanente,
despre cari vom vorbl in capitolul despre asistenta medicala; masu-
rile profilactice intrati obicinuit in vigOre numai in momentul, cand
tOra era amenintata de o epidemie, aparuta in apropierea fruntariilor
sail in interiorul t6rii.
Dupa opiniunile forte vechi asupra originei baelor, ele se impart §i

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
268 DR. I. FELIX

astacji, in bole causate prin influent() ordinare : prin cause mecanice,

prin frig §i caldura, prin lipsa de aliments, prin intemperanta, prin
munca excesiva, prin cause chimice, prin materil toxice anorganice §i
organice, §i in bole parasitare §i virulente, produse printr'o causa bi-
ologics. Dintre cele din urma bole, cele mai periculOse pentru societate
sunt b6lele infectiOse, din causa ca fie-care individ afectat de o asemenea
Ma este capabil a o comunica altor pers6ne, earl §i din partea for
constituesc focare de immultirea b6lei, de epidemii. Acosta periculositate
a unor b6le a fost recunoscuta deja in vechime §i a provocat deja
atuncl interventiunea statulul.
Preventiunea b6lelor este dar forte veche, ea a precedat cu mil de
ani cunoscinta germenelor b6lelor infectiOse; observe tiunea inteligenta a
acestor 1361e, cugetarea clara asupra causelor probabile ale propagariilor,
aft facut pe unii invetati s6 prevada inaintea lui L. Pasteur gi R. Koch
natura vie a virusulul, pe care in timpul nostru a demonstrat-o technica
perfectionata a sciintelor biologice. Juna Bacteriologie largesce treptat
domeniul b6lelor transmisibile, lumineza multe procese patologice earl'
pans de-una-di remasese intunec6se, da o bass sciintifica profilaxiel
b6lelor infecti6se §i perfectioneza met6dele preveniril lor, dar princi-
pfile acesteI preveniri, consacrate din timpil ante-bacteriologici, sunt
conservate §i de medicina preventive moderns.
La finele secolulul XVIII, gasim in Romania declararea obligatore a
b6lelor presupuse transmisibile, isolarea bolnavilor afectat de acele
bole, spitale de isolue, in timp de epidemii servicil de curatire §i
de desinfectare, vaccinatiunea preventive. Domnul Munteniel Grigorie
Ghica II, care in anul 1735 a fnfiintat spitalul Sf. Pantelimon, a zi-
dit, afara de incinta acelul spital, intr'un be separat, langa bisericuta
Sf. Visarion un spital de isolare, cu gard mare §1 temeinic de jur Im-
prejur §i, prin testamentul din anul 1752, a orinduit la bisericuta §i
la spitalul Sf. Visarion, afara de doctor §i spiter, 2 preoti osebiti de
preotiT spitalului Sf. Pantelimon, 20 slujitori numiti ciocli cu capitanul
for §i mueri poslujnice la partea femeosca, o camp. cu 2 cal: invelita
bine, pentru troba color din or ce s'ar bolnavi de ciuma sail de lin-
gore; apoi a numit doi boeri epitropi, earl, impreuna cu Metropolitul,
vor purta grija spitalelor, un ispravnic §i un econom. Domnitorul Mateiil
Ghica dice in anul 1753, in chrisovul prin care intaresce testamentul
Domnitorulul Grigore Ghica II de fundarea §i inzestrarea spitalelor
Sf. Pantelimon ci Sf. Visarion: Aga va av6 grija pentru borfele ce ar
aye bolnavil de ciuma gi de ling6re, earl se adue din oraq cu carute

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 269

osebite la spitalul Sf. Visarion, sa le dea foc sä amid, ca sa remaie numai

casa curate (A. G. Orale§escu, Eforia spitalelor, Bucuresci 1900).
Tot in secolul XVIII a mai functionat spitalul de bole molipsitore
din valea Florescilor, langa Bucuresci, care in anul 1796 a fost desfiintat
fiind locul mocirlos, §i inlocuit cu spitalul Dudescl, care avea earner()
separate pentru bolnavil molipsil, altele pentru cel molipsiti §i nu bol-
nay!, altele pentru schimbarea aerisituhil §i altele numai pentru eel cu
ipopsia de molipsola (V. A. Urechia, Ist. Born.). La Ia§T, in anul 1770,
bolnavii de ciuma au fost isolati intr'o cladire separate din curtea
manastiril Sf. Spiridon (G. Oraei Descriptio Pestis, Petropoli 1784) §i, in
anul 1799, Voda Const. A. Ipsilanti a hotarit, ca schitul din Magura Ia§ului
sa servo ca spital pentru eel smreduiti de bola ciumel, cand se va in-
timpla (T. Codrescu, Uricarul, I, Ia4i 1852). Mai UNA s'a infiintat la
manastirea Hlincea un spital de isolare pentru ciuma, care a mai
functionat in anul 1821 (A. D. Xenopol, Ist. Rom).
In Ard6lguvernul raspandesce, la inceputul secolului XIX, instructiuni
imprimate in fo! volante §i in bro§uri despre prevenirea bOlelor, despre
primul ajutor medical la accidente. Biblioteca Academie! Romano po-
seda multe exemplare din aceste povete din anil 1805-1813, intro car!
se Oa §i unele enciclice, prin care prelatil roman! din Transilvania
recomanda vaccinarea. Se pare ca aceste publicatiuni, chiar data ail
trecut peste Carpati, au avut putind influents asupra starii sanitare
din principate.
In secolul XVIII, una din Miele cele mai temute, cele mai omori-
tore era versatul, Variola. Singura masura profilactica In contra v6r-
satului gray era variolisajiunea. Chinesil all cunoscut-o in secolul XI;
ea a fost introdusa la Constantinopole, in anul 1672; in anul 1713 a
descris-o medicul grec Thimoni ; in anul 1721 s'a facut la Londra ex-
perimentul variolisatiunii la 7 criminali condamnati la mOrte §i re-
u§ita Incercarii a provoca t Intrebuintarea acestei operatiuni in prac-
tica cJilnica. *i in principatele Romano s'a practicat la finale secolului
XVIII §1 la inceputul secolului XIX, ca masura preventive contra va-
riolei, variolisatiunea, inoculatiunea limfel din vesiculele bolnavilor a-
fectati de versat, adeverat intr'un grad mai u§or. F. I. Sulzer (Ge-
satiate des transalpinischen. Daciens, Wien 1782) arata, cd de prole-
rinta all fost variolisate fatale, ca li se inocula virusul variolei pe
frunte 4i pe partea dorsala a amandurora manilor. Trecend prin corpul
mai multor persona, virusul variolei s'a slAbit §i pericolul acestor
inoculatiuni a devenit mai mic, cand limf a a fost luata nu direct de
la primul bolnav, ci de la pers6nele inoculate artificial. La inceputul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 270 DR. I. VELIX

carierei mele medicale, in anul 1858, am mai gasit in tera mai multi
batrani, intre cari §i pe Protomedicul N. Gusy, cari in copilaria for fu-
sese variolisatl, earl vecluse singuri executarea acestei operatiuni, sat.
aflase de la contimporanil for modul el de procedare. Variolisatorii,
ca §i primii vaccinators, ail fost greci veniti in Ora.
Dupa ce in anil 1796-1798, Edw. Icnner a inlocuit variolisatiunea
prin vaccinatiune, prin inocularea limfei luate din vesiculele vacilor
bolnave de vaccina originara on din vesiculele vaccinale ale pers6-
nelor inoculate de la vaca, noua procedare a fost curind importata
din Anglia pe tot continentul §i introdusa §i in amandoue capitalele
principatelor Romane. Doctorul Hesse, Archiiatrul Domnului Mol-
dovei Alexandru Moruzi, a Mout la Ia§1 in anul 1803 primele vaccina-
tiuni §i in anul urmator doctorul Froelich a fost numit vaccinator peste
tot principatul (C. Vernav, Rudimenta Physiographiae Moldaviae,
Buda 1836). Despre timpul inceperii vaccinatiunil in Muntenia, nu
posedam alte seiinte decat aratarea lui G. I. Ionnescu-Gion in gRevista
Nona», an III, No. 8, Bucur. 1890, ca doctorul Constantin Caraca§, fiul
batranului doctor Dimitrie Caracaq din Bucuresci, intors in tera in
anul 1800, ar fi respandit vaccinatiunea prin tote clasele poporului.
Este insa probabil ea chiar prin °rale s'a vaccinat putin la inceputul
secolului XIX; prin comunole rurale vaccinatiunea s'a Mout numai in
casurl rare, inainte de promulgarea Regulamentelor organice, qi chiar
dupa promulgarea' for a fost neinsemnat numerul vaccingiunilor prin
sate, din causa lipsel de personal medical.
Pe la anul 1815, guvernul Munteniei voesce sa generaliseze vacci-
natiunea cel putin in oraqul Bucuresci §i cere pentru acesta concursul
preotilor. La 12 Aprilie 1815, Vel Vornicul Terii-Romanesci scrie Me-
tropolitulul, ca in Bucuresci sail a§ezat la lefa 5 doctori §i 2 gerahi
al politiel, platiti din Cutia milosteniilor, pentru ca sä caute saracime
gi sa altoiesca copiii de versat fara plata §i se r6ga de Metropolit, ca
sa faca acesta cunoscut tuturor preotilor, pentru ca ace§tia sa dea de
scire tuturor sarmanilor cari vor aye copii nealtoiti, sa-I aduca la
ace01 doctori (C. Erbiceanu, articol in Biserica ortodoxd Romeind,
anul XVI, Bucuresci 1893).
Pe atunci contagiositatea Leprei era bine cunoscuta, nu scim insa
daca la inceputul secolului XIX nu s'a confundat Lepra cu alta bola.
In anul 1816, doctorul C. Samurcal, medic al politiei, gasesce la Bu-
curesci dol 6meni bolnavi de Lof (Lepra) §i Domnitorul loan G. Ca-
ragea, avend in vedere ca bola este forte lipici6sa §i fara lee, ordona
ca ace0i nenorocilf sa fie isolati, adapostiti langa Sf. Elefterie din

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA, I. 271

vale de langa Cotroceni, hraniti din Cutia milosteniilor, fie§-care cu

cats 20 taleri pe hula, sub ingrijirea doctorului Constandinache (Const.
Samurca*) (V. A. Urechia, Edilitatea sub Domnia lui. Caragea, Bucu-
resci 1900).
Vom vorbl intr'un capitol osebit despre Miele venerice §i despre
isvorul for principal, prostitutiunea. Prostitutiunea a existat ca in alto
teri gi in Romania in timpuri vechi ; o gasim mentionata in Pravila
lui Vasile Voda din anul 1640. F. I. Sulzer in Geschichte des trans-
alpin. Daciens, Wien 1782, vorbesce de frecuenta sifilisului in princi-
pate §1 de cautarea lui cu fumuri de cinabar ; in secolul XVIII §i la
inceputul secolului XIX se ieati 6recari masuri slabs pentru restrin-
gerea prostitutiunii; este insa straniil ca Regulamentele organice nu
contin nice o prescriptiune pentru prevenirea bolelor lumesci, deli
ele eraii deja r6spandite in amandou6 principatele in timpul promul-
garii Regulamentelor, importate de armatele streine.
De timpuriu s'a recunoscut, ca unele bole ale animalelor domestice
se transmit la om §i ca prevenire a for s'a prescris isolarea §i curatirea.
In anul 1808, intaiul Divan al Munteniei scrie Ispravnicilor de Ilfov
ca s'a ivit Mac intro oi, MA primejdiOsa §i la omens; oile bolnave
Eta se deosebOsca de cele stinatose, cele morte O. se ingrope, locuitorii
sa se curets cu mij16cele obicinuite, Ispravnicil sa pedepsesca pe eel
abatuti (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. XI). In Bucuresci s'ail Inn-
intat in anul 1810 primil ucidetori de cans pribegi, hingheri (V. A.
Urechia).
In anul 1735, cand Austria a stapanit Oltenia, ea a stabilit carantina
la fruntariile austriace din judetele Valcea kii Gorj, pentru ap6rarea
de ciuma (Hurmuzaki, Documente, VI, Bucuresci 1878).
In principatele Romano activitatea principals a medicinei preventive,
din cele d'intai 3 decenii ale secolului XIX, a constat in ap6rarea
t6rii, §i mai ales a capitalelor et in contra ciumei, atat in interiorul
principatelor, precum §i la fruntariile lor. In Muntenia s'a infiintat
pentru prima Ora carantina la Dunare contra ciumei in anul 1809.
S'a stabilit la Dunare un cordon cu puncte de priveghere i cu laza-
rete pentru caletori i marfuri la Braila, in dreptul Silistrei, la Giurgiu
§i la Zimnicea, §i dupd ce in anul 1812 ciuma s'a ivit in judetul Te-
leorman, s'a infiintat pentru aperarea Bucurescilor un cordon intre
judetele Teleorman §i Vlasca. Cu tote acestea ciuma s'a intins i;;i in
judetul Olt, Vla§ca, Ilfov i a aparut in Bucuresci in luna Aprilie 1813.
S'ail aplicat din nofi masurile pentru combaterea Mei, cars fusese

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
272 DR. I. FELIX

deja intrebuintate in anii 1797-1799, §i poporatiunea era umpluta de

groza de spitale (lazarete) §i de tot aparatul administrativ §i medical
pentru transportarea §i ingrijirea bolnavilor §i pentru curatirea ca-
selor molipsite, din causa barbariilor comise de ciocli, descrise de I.
Ghica, V. A. Urechia, A. Xenopol, G. I. Ionnescu-Gion, §. a. Ora§ul
Bucuresci s'a inchis, s'a intrerupt comunicatiunea cu judetele de paste
Arge§, la malul Arge§ului s'a facut carantind de 3 dile §1 nimeni n'a
putut intra in Bucuresci, data n'a facut la marginea oraplui caran-
tina de .12 dile, iar marfurile ail fost supuse la carantina de 15 dile.
Satele in cari s'a ivit ciuma ail fost tepuite, casele de mica valbre au
fost arse.
In Moldova s'ail luat in anul 1815 acelea§i masuri ca in Muntenia,
s'ail infiintat lazarete, s'ail organisat ciocli pentru transportarea bol-
navilor §i mortilor, servicii de curatire a caselor §i obiectelor molipsite;
bOla s'a stins In anul 1816 §i a aparut din nail In anul 1819, cand,
din causa abusurilor comise de functionaril insarcinati cu profilaxia
ciumei, poporul s'a resculat. Guvernul austriac a stabilit, atat In Bu-
covina, precum §i la Or§ova §i la Turnul-Ro§u, carantina de 11-25
dile, guvernul rusesc la.Prut carantina de 40 de dile (V. A. Urechia,
Hurmuzaki, Documente).
Pentru ultima Ora spare ciuma in Romania ca epidemie in timpul ocu-
patiunii rusesci, in anul 1829. In Moldova se publica atunci de guvern
o bro§ura, care tontine instructiuni pentru stirpirea lipich5selor bole
Intro locuitori, alcatuita de o comisiune presidata de doctorul Chr.
Witt, capul serviciului sanitar al armatei de ocupatiune, din care bro-
§ura se afla un exemplar in biblioteca colegului nostru C. Erbiceanu;
ea merits admiratiunea nostra, din causa vederilor forte inaintate
pentru acele timpuri, despre transmiterea bOlelor infectiOse §i despre
desinfectarea obiectelor contaminate. Vom analisa acele instructiuni
in capitolul asupra ciumei.
Cholera asiatica, care pans la anul 1817 a remas endemics In Indil,
s'a Intins in anil 1817-1823 ca epidemie peste o mare parte a Asiei
§i Aided §i s'a oprit la intrarea In Europa, la Astrachan. In Europa
s'ati facut pregatiri pentru prevenirea cholera dar tots profilaxia era
incomplete, lipsita de bass, cad germenele Mei §i sediul ei nu era
Inca cunoscut. In anul 1824 se publica in Bucuresci mai multe scrieri
despre cholera, una anonima: Pove7uire pentru holerci, alta a docto-
rului A. Tavernier, imprimata in limba roman/ §i francesa : Amcinun-
turf apereit6re pi higieniee pentru miserere saii cholera morbus Details
preservateurs et hygioniques, relatifs au Miserere ou Cholera morbus.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 273

La Iasi s'a imprimat in anu11831 o bropra oficiala: Reteta pentru bola

ce se numesce cholera morbus qi confine povetuiri pentru masurile
ce se cuvin in privinta Mei Cholera morbus, la locurile uncle lip-
sesce ajutorul doctorilor. Bropra recomanda curatenia, mutarea lo-
cuitorilor sanato0 din casele contaminate, varuirea caselor molipsite,
curatirea straelor molipsite. Comunicatiunea era pe atunci lentg, epi-
demiile se transportati incet de la un loc la altul. Cholera apare in
Basarabia tocmai in anul 1830, in Moldova in anul 1831. Moldova era
ocupata de Ru§i, generalul P. Kisseleff stabilise la Prut cordone mill.
tare §i carantine earl nu putuse opri mersul Mei; dupe ce ea se
ivesce la Ia0, unde MOP cate 150-200 omeni pe cJi, se infiintOza la
Fowni cordon §i carantine. Cholera trece prin cordon sii face inva-
siune la Galati, Braila, Giurgiu $i, in luna Iulie 1831, la Bucuresci; ge-
neralul Kisseleff, atat la Bucuresci precum §i la Iasi, a scos omenii
sanato0 din ora la camp In barace.
Guvernul austriac a infiintat carantine la fruntariile principatelor
romane, cholera a trecut insa in Ungaria unde a facut revagil teribile.
La finele anului 1831, bola s'a stins in Romania qi in Ungaria. In Mol-
dova §i in Muntenia, cu 2.817.162 locuitori, s'an imbolnavit de cholera
33.560 Orneni tai ail murit 20.218. In Ungaria, din 9 milione de locuitori,
s'au imbolnavit de cholera 501.657 §i au murit 217.594. Cheltuelile fa-
cute in amandou6 principatele pentru a§ezarea carantinelor, lefile cinov-
nicilor §i medicilor, medicamentele §i hrana saracilor s'ai'l suit la 97.410
lei (A. Papadopol-Calimeh, Generalul P. Kisseleff dupd documentele
rusesci, 1887; I. Felix, Tractatul de Igiend publics, II, 1889; A. D. Xeno-
pol, Ist. Rom.; G. I. Ionnescu-Gion, Ciuma si cholera, 1893).
Cholera a mai bantuit in Romania in anil 1848, 1855, 1865-1866,
1873 §i 1893.
Preventiunea mai sistematica a bolelor infectiose incepe cu Regula-
mentele organice; cu mijlOcele slabe de cari dispuneau principatele, din
causa culturil inapoiate, prescriptiunile Regulamentelor organice nu
puteafi sa fie eficace ; en tote acestea s'a constituit un inceput de profi-
laxia bOlelor infectiose nascute in interiorularii, activitatea principala
a serviciului sanitar a r6mas 'Mat concentrate in ap6rarea principa-
telor de ciuma.
In tractatul de la Adrianopole s'a stipulat deja infiintarea de caran-
tine la Dunare §1 ele au fost instituite, de o cam data in mod provisorifi,
in anu11830, apol definitiv prin Regulamentele organice, earl au mai fost
completate prin legiuirl §i instructii posteriore. S'au stabilit la Dunare
pichete pentru paza fruntariilor §i s'aii zidit cladiri de carantine. Ca-
Analele A. R.Tom. XXILLMemoriile Seed. Scancifice. 18

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
L74 DR. i. FELIX

letorii ail facut in timpurl normale carantina de 4 dile, iar cand ciuma
bantuia in Turcia pana la 21 chile, in care timp el' s'ail spelat, obiectele
for ca i marfurile au fost desinfectate cu gaz de clor i cu puciosa 48
ore 0 apoi aerisite dupa felul obiectelor pang la 40 dile. Camerile ail
fost afumate §i apoi aerate in tote dilele, iar pazitorii §i-ail spelat des
manile cu o solutiune chimicesca numita gaz acru- muriatic - supraoxi-
genat. Serviciul carantinelor s'a mantinut cu mare cheltuela i cu va-
temarea insemnata a comerciulul pana in anul 1854; d'atuncl pana in
anul 1860 a fost treptat redus.
Regulamentele organice incredintez a serviciul sanitar, atat asistenta
medicaid precum §i prevenirea b6lelor, departamentulul Ministeriulul
din Launtru cu Comitetul carantinelor, numit mai tardiii Comitetul de
sanatate, presidat de Ministeriul din Lduntru. Intro atributiunile auto-
ritatii sanitare superiOre, Regulamentele organice enumrwa: paza sand.-
tatii, hultuirea versatului, cercetarea §i starpirea pricinilor aducetOre de
frigurl, lingorl gi alte lipiciOse bole earl' ticalocesc poporul, privegherea
carantinelor.
Legiuirile §i instructiunile cart completez a Regulamentele organice
preciseza rolul diferitilor functionari publici in prevenirea Melon
Misiunea principala a doctorilor §i chirurgilor de tinuturi este comba-
terea epidemiilor, altoirea. Ispravnicii aunt, intro altele, insarcinati cu
paza sanatatii, cu concursul la vaccinatie, cu cercetarea 0 starpirea
pricinilor aduatOre de felurite 1361e, cu combaterea Maar de vite;
fie-care Ispravnic este indatorat O. raporteze Comitetulul sanitar de 2
on pe lund despre sanatatea locuitorilor 0 a vitelor, iar la ivirea de
epidemil indata. Zapciil on priveghetorii de ocOle sunt obligati sa in-
sciinteze pe Ispravnici despre epidemii intro locuitori i de omoritorele
bole ale vitelor. In comunele rurale agentul principal al sanatatii pu-
blics este capul comunel, Parcalabul, Vornicelul; in Moldova, Instructi-
unile pentru Vorniceil satelor din anul 1834 il oblige, ca la 1361e mo-
lipsitOre sä opresca imparta0rea cu casa celul bolnav on mort, A puna
paza 0 indata sä dea de scire priveghetorulul de ocol. In crap orga-
nele politiei, comisaril politienesci 0 politmaisterii, sunt indatorati ca
sa privegheze buna stare a sanatatii locuitorilor.
In amandoue principatele vaccinatia progreseza incet, din causa lipsel
de personal medical. In Muntenia comitetul carantinelor a publicat in
anul 1835: Orinduirea lucrdrii vaccinatid, instrucliuni amcinunfite
pentru medicii ocrugurilor f i pentru Ispravnici; in Moldova s'a im-
primat in anul 1847: Legiuire pentru hultuire, redigiata de Protome-
dicul G. Cuciuranu, in care sunt prescrise in mod corect precautiunile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 275

pentru prevenirea accidentelor vaccinate. In acele timpuri, cand s'a

vaccinat numal cu vaccin umanisat, salt ivit si in Romania, deli mai
rar decat in unele alts tea casuri de sifilis vaccinal. Tocmai in anul 1863,
Directiunea sanitara, printr'un ordin circular special, a povetuit pe
medic! ca sfi controleze mai de aprOpe pe vaccinator!, pentru ca sa
nu iea vaccin de la copil afectati de sifilis congenital.
In anul 1847 se fac in amandoue Verile pregatiri pentru prevenirea
Cholere!, care pentru a doua ord ameninta Romania. Vom vorbl In-
tr'un capitol osebit despre combaterea acelei epidemii de cholera,
precum si a celor din anil 1855, 1865-66, 1873 si 1893.
Putin timp dupa promulgarea Regulamentelor, organice, se constata
-ca armatele de ocupatiune au respandit Miele venerice in tern si se
leau Ore-cari masuri pentru cautarea lor. In anul 1834, din porunca
lul Voda, se trimit la spitalul Iubirii-de-Omen! din Bucuresci 40 fe-
mei bolnave de bole lumesci (A. G. Galesescu, Eforia spitatelor,1900).
In anul 1835, sifilisul face ravagil insemnate in Bucuresci si in judo-
tele Arges, Teleorman, Olt, Vlasca §i Gorj, in care, dupa vorbele
Dvorniculu! din Launtru, locuitoril au fost adusi intr'o desavirsita ti-
cdlosie si slutire si asezati in spitale vremelnice infiintate in acele
judete, ce! din Bucuresci la Marcuta (Buletinul din 22 si 23 Aug. 1836).
La Iasi Comisia doctoricesca alcatuesce in anul 1846 instructiuni ama-
nuntite, car! au lost aprobate, asupra inscrieril femeilor -publice la
Agie, visitarii for de doctor! de cvartal, si trimiterii celor bolnave la
spital, iar celor in etate mai mica de 15 ani la manastiri. In Muntenia
se Infiinteza, in anul 1845, in fie-care judet cats un mic spital de bole
venerice, care in anul 1852 a devenit spital definitiv pentru bolnavil
de tote Miele. In anul 1862 s'a publicat in Bucuresci primul regula-
ment asupra privegheril prostitutiei.
Pentru uciderea lupilor luat masuri Intr'un timp, cand Inca nu
se cunoscea rolul important ce ei jOca in etiologia turbaril canelui
si a omulul. In Moldova, departamentul de Finante a publicat, la 26
Ianuarie 1841, ca pentru fie-care lup omorit va plat! cate 6 sorcoveti
si a repetat aceste publicatiuni In ani! 1843 si 1851. In anul 1852, gu-
vernul Moldovei statornicesce masurile pentru starpirea canilor ne-
trebnici de pe ulite ; Eforia orasului Iasi se obliga a alcatul 4 Oment
Carl pururea se vor purta pe ulite ca sd princja can!, sa-i tins la locul
insemnat 36 ore, $i stapanii car! ii vor lua Inapoi vor plat! straf. Legea
de politie rural/ din anul 1869 prescrie uciderea metodica a fiarelor
salbatice si stabilesce resplata pentru acest stop.
In anul 1865, de °data cu Cholera, Romania a fost amenintata si de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
276 bit. I. FELIX

Febra recurenta, aparuta in Rusia unde a luat o Intindere mare.

Acosta bola, fiind atunci Inca putin cunoseuta, guvernul roman, ca qi
alte guverne, a trimis in Rusia 2 medici, pe doctoril I. Felix qi A.
Marcovici, ca sa studieze bola §i preventiunea et; raporturile §i ob-
servatiunile for au fost publicate in tMonitorul medical, §i (Wiener
medicinische Wochenschriftv. Febra recurentd n'a Mout insa invasiune
in Romania.
Fundarea ScOlei de medicina din Bucurescl, in anul 1856, n'a putut
imediat influents asistenta medicaid §i prevenirea 1361elor, §i chiar
prima instituire de media' de plasd, in anil 1862-63, cate unul de
fie-care judet, era numai Inceputul unui serviciil sanitar sistematic.
'Preventiunea bolelor basata pe sciinta devine mat eficace 'de la pro-
mulgarea legit sanitare din anul 1874 §i a legilor posteriOre cart o
modified §i o completOza, precum §i de la crearea unor institutiuni
sanitare nou6. Aceste legi stabilesc responsabilitatea `diferitilor func-
tionari publici in aplicarea masurilor sanitare §i dail mat multa initia-
tivd Consiliului medical superior qi consiliilor locale de.Igiena. Pentru
oprirea invasiunit de bole infecti6se din statele vecine In Romania,
legea sanitary din anul 1874 acorda Consiliului de Ministri dreptul
ea, pe basa avisulul Consiliului medical superior, sa Inchida fruntariile
Orli pentru calOtort Infectati §i suspecti, pentru marfuri §i alte obiecte
susceptibile a transmite un contagiil, sa secuestreze cal6torit bolnavi
pentru un timp determinat printr'un regulament special.
La inceputul anului 1879, cand a aparut ciuma la Wentljanca, in gu-
"vernamintul rusesc Astrachan, s'a publicat, pe basa legit sanitare din
anul 1874, Regulamentul pentru dispositiunile ce trebuesc luate la frun-
tarit spre a ferl Romania de invaeiunea pestei orientale.
Pentru prevenirea de epidemit ivite In interiorul terii, legea sani-
tary din anul 1874 autorisa pe prefecti ca, dupa avisul consiliulul local
de Igienti, sail dupa ordinul Ministrului de Interne, sit secuestreze ca-
sele §i persOnele infectate, sa ordone desinfectarea caselor, persOnelor,
cadavrelor, vestmintelor ci altor obiecte qi Inchiderea §c6lelor.
Dupa anexarea Dobrogei s'a regulamentat, in anul 1879, serviciul
sanitar al porturilor de la gurile Dundrii, s'a reformat importantul
servicia carantinesc maritim, §i fluviul de la Sulina s'a Inzestrat, fn
anul 1892, cu un aparat de desinfectare prin vapori §i, in anul 1894,
cu concursul Comisiunii Europene a Dunarii, cu un spital de isolare
modern, osebit §i departat de spitalul ordinar intretinut tot de Comi-
siunea Dunarii.
Legea sanitary din anul 1874 a fost treptat' completata. Importante

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 277

sunt inovatiunile introduse in acea lege in 1893 prin masuri preven-

tive contra Pelagrei, Paludismului, Alcoolismului, Sifilisului, prin pre-
scriptiuni asupra declaratiunil obligators a bOlelor infectiOse, asupra
isolArii bolnavilor, asupra desinfectarii locuintelor si obiectelor conta-
minate, asupra infiintarii, in . cas de epidemii, de spitale temporare
speciale, asupra vaccinatiei si revaccinatiei obligatOre cu vaccin animal.
Acosta lege a mai fost largita in anul 1898, and s'a prescris infiin-
tarea de spitale de isolare pentru bolnavi de Sifilis, Conjunctivita gra-
nulosa, Lepra, de sanatoria pentru bolnavi de Tuberculosa si de Pe-
lagrA. Legile sanitare au fost regulamentate, parte de guvern, parte
de administratiunile judetene si comunale. Pentru prevenirea b6lelor in-
fectiose aii tisebita important/ : Legea de politic) veterinary din anul
1882, unele regulamente de politie veterinary cari apAra in mod di-
rect pe om in contra unor bole infectiOse comune omului si animale-
lor domestics, precum: Regulamentul serviciului veterinar de orase din
anul 1886, Regulamentul serviciului veterinar de judete, Regulamentul
abatoriilor din anul 1890, Regulamentul general de politie veterinary
din anul 1891, Regulamentul pentru transportarea animalelor si pro-
ductelor animale brute cu calea forata din anii 1886 si 1894, Regula-
mentul pentru Maleinisare din anul 1896, mAsurile pentru Tuberculi-
nisare din anul 1900. Cele mai dose modificari a suferit treptat, cu pro-
gresele technicei, cu introducerea asepsiei si a vaccinului animal: Re-
gulamentul pentru vaccinare din anul 1860, modernisat pentru ultima
Ora in anul 1893; Regulamentul pentru combaterea conjunctivitei gra-
nulOse din anul 1890 a fost completat in anul 1894 ; asemenea Re-
gulamentul pentru prevenirea b6lelor infectiose din anul 1891 a fost
modificat in anii 1893 si 1897 pe basa conventiunilor sanitare inter-
nationals de la Dresda si de la Venetia si completat prin instructiu-
nile pentru desinfectarea bastimentelor, cale'torilor si efectelor in por-
turile maritime si fluvial° din anul 1897: Dintre regulamentele locale
alcatuite de consiliile comunelor urbane, conform instructiunilor ce au
primit de la Ministeriul de Interne, ne intereseza acs regulamentele
asupra privegherii sanitare si administrative a prostitutiunii; nume-
rOsele regulamente, ordonante, instructiuni, povete ale Primariel orasu-
lui Bucuresei pentru prevenirea bolelor infectiOse, din anii 1866-1900,
din cari mentionam numai pe tole mai nou6 : Ordonanta din anul 1891
prin care se prescriti masurile preventive, menite a opri transmiterea
de bole in oficinele barbierilor si coaforilor prin instruments, lighene,
§ervete, bureti, maul, si alto obiecte necurate, si precautiunile necesare
la operatiunea de mica chirurgie si la tAierea de bataturi, care ordonanta

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
278 DR. I. FELIX

insa nu se observa ; Instructiunile pentru prevenirea Febrel tifoide din

anul 1897 ; Instructiunile pentru prevenirea 1361elor in §co1i din anul
1898; Povetele pentru prevenirea Tuberculosei din anul 1898; Pove-
tele pentru prevenirea Anginei difterice §i a Crupului din anul 1899.
Aperarea Romaniei si a Europei intregi in contra Ciumei si Cho-
lerei consta in masurile luate, atat la isvorul bolei, precum §i in dru-
mul ei pe mare si pe uscat, in privegherea sanitara a pelerinagiilor
religiose si, In fine, in masuri luate in Europa. Din acesta serie de
masuri, cele mai importante sunt cele luate in Orient, §i este o juma-
tate de secol, de cand s'a incercat pentru prima 6ra un sistem de
aperarea Europei in contra 1361elor exotice.
In anu11847, guvernul frances a stabilit, pentru prima Ora, un numgr
mic de mediel sanitari la cate-va puncte ale Levantului, cu misiunea
do a-1 informs asupra starii sanitare a Orientului. In anul 1851, tot
guvernul frances a convocat prima Conferinta sanitara internationals,
care s'a adunat la Paris in anii 1852 si 1853 ; resultatul el' a fost Con-
ventiunea sanitara internationals din anul 1853, incheiata intre Franta,
Sardinia si Turcia, la care ail aderat mai in urma si mai multe alte
state. Acea conventiune internationals era menita a ()pet importatiunea
in Europa a Pestei, a Cholerei si a Febrel galbene, prin masuri comune
si identice, prescrise pentru porturile maritime, Amanend terile con-
tractante libere a infiinta carantine si pe uscat. Conventiunea stabilia
un Regulament sanitar international, in care se prescriail organisa-
tiunea si competinta Consiliului sanitar international din Constanti-
nopole si a Intendentei sanitare din Alexandria.
Aparitiunea pandemiei de Cholera din anul 1865 a demonstrat in-
suficienta Regulamentului sanitar international din anul 1853 si a Re-
gulamentului pentru India englesa, (Native passager act din anul
1859, in contra pericolelor cars isvoresc din pelerinagiile Mahometa-
nilor la Meca si in contra transportului germenilor Cholerei indite,
cu ocasiunea acelor pelerinagit Guvernul frances a luat iarasi ini-
tiativa pentru ca sä se conv6ce o noun Conferinta sanitara interna-
tionalg, care s'a §i intrunit la Constantinopole in anul 1866. Acea Con-
ferinta, recunoscend ca Cholera este o 1361a exotica, originara din India
§1 importata de acolo In Hedjaz (Arabia), in Egipt §i in Europa, a
propus masurile de luat in India, in porturile Maril Rosii si in Egipt,
cer8nd ca sa se restringa dupa putinta pelerinagiile la Meca §i ad se
supue la o priveghere sanitara severs, sa se des serviciului sanitar
international din Marea Ro§ie o organisatiune mai perfect/.
Stipulatiunile Conferintei sanitare internationale din Constantino.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 279

pole din anul 1866 ait fost numal in parte indeplinite si politia sani-
tara internationalS n'a dat resultate practice importante, din causa
lipsei unei autoritati centrals sail a unui organ international perma-
nent, care ar fi putut lua directiunea lucrarilor de aptSrare in contra
importatiunii bOlelor exotice. Pentru a se puts Infiinta un asemenea
organ, a fost convocata Conferinta sanitara internationals din Viena
din anul 1874, in care si Romania a fost representata prin regretatul
*profesor dr. A. Marcovici. Conferinta a studiat cestiunea numai din
punctul de vedere .teoretic, fara a formula programul pentru o actiune
practica, si din acesta causa ea n'a reusit. Conferinta din Viena, dupa
ce a studiat din noti cestiunile sciintifice, cari all fost deja tractate la
Conferinta din Constantinopole si cari se referiail la originea, la trans-
misiunea si la incubatiunea Cholerei, la infiintarea carantinelor pe
uscat, la malurile fluviilor si pe mare, a propus crearea unel Comi-
siuni internationals permanente a epidemiilor, cu sediul la Viena si
cu misiunea pur sciintifica de a studio mai cu osebire etiologia si
profilaxia Cholerei. Conferinta din Viena a mai cerut ca sa se infiin-
feze in Persia un consiliu sanitar international, analog cu acelea din
Constantinopole si din Alexandria.
Romania a inceput a se interesa de politia sanitara internationals
in anul 1856. In virtutea tractatului de la Paris din 30 Martie 1856,
s'a indheiat la Viena, la 7 Noemviie 1857, actul de navigatiune pe
Dunare intro statele riverane, redigiat de o comisiune compusa din
delegatii speciali ai guvernelor Turciei, Austriei, Bavariei, Wuertem-
bergului si din comisarii orinduiti din partea Valachiei, Moldovei si
Serbiei si ratificat de guvernele acestor state. Actul prescrie la art.
28, ca regulamentele institutiunilor carantinesci vor fi chibzuite Intr'un
fel, ca sa pots implini scopul politiei sanitare, fall a impedica navi-
gatiunea in zadar; la art. 29, cti pe cat timp starea sanatatil in terile
invecinate cu Dunarea nu va infatisa nici o ingrijire, timpul ce vor fi
intrebuintat vasele cari yin din mare, de la intrarea for in fluviil, li
se va socoti in periodul de observatiune si de carantina ce s'ar prescrie
prin regulamente ; la art. 30, ca vasele ce plutesc pe Dunare nu vor
puts fi supuse la nici o masura carantinesca, daca intr'o curgere de
vreme de 12 luni n'a urmat nici un propus de Ma pestilentiala nici
in Turcia Europeans, nici in cele-lalte ten riverane ale disului fluviu.
Se intelege ca vasele cari vin de pe mare se vor folosl tot' de acea
libertate, dupd ce ele °data vor fi fost supuse dupa provenienta for
masurilor prescrise de regulamente; la art. 31, ca guvernele terilor
riverane 10 reserva, in interesul navigatiunii, de a adopts mai de-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
280 DR L FELIX

parte t6te dispositiunile ce experienta ar putO s5 le arate, pentru a

simplifica pe cat se 'Ate sistemul carantinesc pe Dunare.
Un alt act care se ocupa §i de politia sanitara internationals, tot
anterior conven%iunilor sanitare internationale de la Dresda *i de la
Venetia, este Conventiunea de la 3/15 Decemvrie 1866 relativa la na-
vigatiunea pe Prut; ea stabilesce, ca o comisiune mixta, permanents,
compusa din delegati at Austriei, Rusiei §i Romaniei, este instituita
pentru a pune acest rill in cele mai bune conditiuni posibile de na-
vigabilitate §i pentru a elabora un act de navigatiune, continOnd re-
gulamentul de politie fluviala §i tariful peagiului. Comisiunea mixt5. a
Prutului sail Comisiunea permanents de navigatiune cu scaunul la
Galati, a fost constituita in luna Martie 1871 §i in luna Octomvrie 1871
ea a alcatuit Regulamentul de navigatiune §i de politie aplicabila Pru-
tului.
In cursul anului 1895 s'aii modificat unele dispositiuni din stipula-
tiunile Conventiunii internationale din anul 1866, privitOre la naviga-
tiunea Prutului (lege sanctionata prin inaltul Decret regal No. 3.555
din 20 Septemvrie 1895). Din aceste stipulatiuni ne intereseza articolele
29 §i 30, cart cuprind nou6 dispositiuni asupra regimului sanitar, in
casul aparitiunil de epidemic in judetele invecinate cu Prutul, cart
dispositiuni corespund cu principiile de politie sanitara, consfintite prin
Conventiunea sanitara internationald din Dresda din anul 1893 §i prin
Regulamentul german asupra privegherii sanitare a navigatiunii flu -
viale din anul 1892.
La incieputul anului 1879, cand ciuma epidemics a aparut in guver-
namintul Astrachan din Rusia, s'a tinut la Viena o conferinta, pe de
o parte intro delegatii guvernului german §i ai celui austro- ungar, pe
de alta intro delegatii guvernului austriac §i ai celui roman (d-rii St.
Capp §i I. Felix), i o alta conferinta la Budapesta intro delegatii
guvernului ungar §i ai guvernului roman, pentru intelegerea reci-
proca asupra masurilor de luat in contra importatiunii Pestei in Ger-
mania, Austro-Ungaria §i Romania. Resultatul acestor conferinte a fost,
pe de o parte promulgarea in aceste state a regulamentelor sanitare
specials asupra masurilor de luat la fruntaria din spre Rusia, iar pe
de alta trimiterea de experti la Astrachan §i Wetljianca (din partea
Romaniei dr. Z. Petrescu), insarcinati cu misiunea de a referl guver-
nelor for asupra intinderii i caracterulul epidemiei.
Tot in anul 1879, Consiliul sanitar international din Constantinopole
a elaborat un regulament, aplicabil navelor cart transports pelerini,
care regulament a fost aprobat de Sultan, la 10 Fevruarie 1880. Re-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 281

gulamentul prescrie dispositiunl generale de igiena, dispositiuni spe-

ciale pentru Djeddah §i pentru cele-lalte porturi ale Maril Ro§iI §i
amencji pand la 4.600 francl pentru capitanii §i armatoril cars vor
contravene prescriptiunilor do politie sanitara.
Aparitiunea cholerel in Europa in anul 1892 a indemnat pe unele
guverne, ca sä se intelega din nod asupra masurilor preventive co-
mune in contra acestui flagel 9i, pentru acest stop, convocat mal
multe conferinte internationale §i s'ati incheiat Conventiunile sanitare
internationale din Venetia (1892), din Dresda (1893) §i din Paris (1894).
Ultima Conferinta sanitara din Venetia, in care s'a incheiat Conven-
tiunea igunitars internationals din anu11897, s'a ocupat de preventiu-
nea ciumei. Ea n'a treat un sistem mil de ap6rare Europei in contra
acestel bole, ci a modificat §i a adaptat pentru combaterea ciumel
masurile prescrise prin conventiunile sanitare anteriore.
Guvernul roman a participat la Conferinta sanitara internationals
de la Dresda din anul 1893 prin 2 delegati, Ministrul Romaniel la
Berlin §i ca delegat technic Directorul general al serviciului sanitar
dr. I. Felix; la cea do la Venetia din anul 1897 tot prin 2 delegati,
Ministrul Romaniei la Roma *i ca delegat technic dr. I. Felix.
Dupa amandou6 conventiunile, partea principals a preventiunil in-
cumba administratiunilor locale de la isvorul boles. Conventiunea de
la Venetia a stabilit regula, ca acele administratiuni au sa oprosca
transmiterea Mei in alto localitati, sa interclica plecarea persOnelor
bolnave, transportarea in alts parte a obiectelor contaminate, cu un
cuvint sa localiseze epidemia, §i sa declare aparitiunea bolei tuturor
guvernelor cars ail aderat la Conventiune.
Politia sanitara a mai tuturor Stateler subordona astacji masurile
profilactice in contra bolelor exotice necesitatilor traficulul international.
Terile departate s'ail apropiat de nos prin repecjiciunea comunicatiunil,
relatiunile comerciale s'ail immultit, bastimentele s'ati marit §i s6m6na
cu ora§e mics flotante, in cars sunt aglomerati pans la 1.000 locuitorl
intr'un spatiil de 10.000 metri eubi; navel° marl de caletori transports
adese-ors pang la 25.000 de coll de marfurl, navele de arfuri pans
la 60.000 coil ; inspectiunea sanitara a tuturor acestor caletori, desinfec-
tiunea bagagelor §i a tuturor acestor marfuri ar fi imposibila, data
n'am face distinctiuni rationale, dug conditiunile in cars ail fost im-
barcate persOnele §i marfurile, in cart s'a flout caletoria §i in earl
ele au sosit in porturile nostre. Curioscintele bacteriologice §i perfee-
tionarea desinfectiunii ne permit insa, ca sa facem astacji concesiunl
insemnate necesitatilor comerciului.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
282 DR. I. FELIX

Cu tote inlesnirile aduse navigatiunil, prin masurile preventive mo-

derne ce se ieail in porturl la plecarea §i la sosirea navelor, intreti-
nem §i astacji servicii complicate §i costisitOre, pentru a opri invasi-
unea unor b6le exotice, cari fac cu mult mai putine victime decat
unele b6le indigene, in contra cgrora preventiunea este in general
mai slabg.
Conventiunile de Dresda §i d'e Venetia aft indulcit rig6rea masu-
rilor, earl impedica comunicatiunea i nu aduc in schimb un folos
6re-care, au modificat vechiul regim sanitar, au desfiintat carantinele
de pe uscat, ail precisat casurile in earl se p6te aplica carantina in
porturile maritime, au redus durata carantinel maritime §i ail introdus
un control sanitar mai rational al navigatiunil fluviale; ele au regu-
lat preventiunea ast-fel, ca vieta economics §i comerciul O. nu sufere
mai mult decat cer interesele sanitare, §i in acOsta privinta ele re-
presents un progres insemnat.
Nu putein insa sa ne marginim numal in preventiunea internatio-
nala, ci trebue .sa desvoltam .§i profilaxia nationals, politia sanitary
de la fruntariile §i din interiorul tern', sä ne ap'eram singuri, prin
constatarea repede a fie-carui cas de cholera sail de ciuma care se pre-
senta la fruntarie, inainte de a fi importat in tern, prin isolarea severs
a bolnavilor, prin desinfectarea radicals a obiectelor capabile a trans-
mite bOla §i prin asanarea mai energica a tuturor comunelor insalubre.
Legile din 3 Aprilie 1897 §i din 14 Decemvrie 1898, prin earl gu-
vernul roman este autorisat a ratifica Conventiunile sanitare de la
Dresda §i do la Venetia, privit6re la preventiunea cholera §i ciumei,
completqa organisatiunea profilaxiel nOstre, care este regulamentata
in mod amtinuntit. Amandou6 conventiunile, tinend soma de conditiu-
nile indoite ale portulul Sulina ca port maritim §i ca port fluvial, ca
cheia comunicatiunii cu interiorul teril prin navigatiunea fluviala, dau
guvernulul roman facultate larga a modifica regiinul carantinar de la
Sulina, conform cu aceste conditiuni.
Regulamentul principal, basa luptei contra 1361elor infectiOse, este re-
gulamentul pentru prevenirea 1361elor molipsitore, publicat mai intaiii
de mine ca proiect, in timpul cand conduceam serviciul sanitar al ora-
§ului Bucuresci, in Raportul general asupra serviciul sanitar al Capi-
talel pe anul 1890, decr2tat in anul 1891 §i modificat treptat in anil
1892, 1893, completat in anul 1897 prin prescriptiunile asupra politiei
sanitare fluviale §i prin instructiunile pentru desinfectarea bastimen-
telor, a caletorilor §i a efectelor for in porturile maritime §i fluviale,
cu masuri speciale pentru cholera §i pentru ciuma.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENRI IN ROM4NIA. L 283

Deja in anul 1892, Directiunea generald a serviciului sanitar a a§e-

zat aparate de desinfectare prin vapori la fruntariile terii, la statiu-
nile principale ale tailor ferate §i ale navigatiunii. Astacji posedAm la
Sulina instalatiunile necesare.unei statiuni sanitare (carantine). Sulina
(cu sucursalele el Chilia-Veche §i Sf. Gheorghe) posed/ organisatiunea
potrivitd, pentru ca sd se 1360 supune la mdsuri sanitare bastimen-
tele de mare infectate §i suspecte cu cAletorii, cu echipagitil i Cu mar-
furile ce ele transportd, ca sd se pad oprl intrarea din Marea Negra
in Dunare a navelor contaminate. In casurile ordinare nu se debarca
URa poporatiunea unei nave, ci numai personele bolnave §i suspecte,
restul remane in observatiune in ins / §i nava, in care se desinfectezd
partile contaminate §i suspecte.
S'a dat totd ingrijirea posibild statiunii sanitare Sulina. Ord§elul
Sulina Rind sdrac, neputend suporta spesele imbundtAtirilor indispen-
sabile ale Igienei publice, a luat guverul sarcina de a-1 asana. Tot ora§ul
este a§ezat in partea cea mai joss a deltei Dundrii, pe un teren artificial
ridicat prin savurd i prin nisip de mare. Nivelul stradelor fiind prea
jos, ora§ul era expus la inundatiuni prin reversarea apelor din baltile
de la spatele ora§ului. Ministeriul de Interne a hotdrit dar ridicarea
nivelului solului intreg al stradelor §i curtilor, earl sunt expuse inun-
datiunii, precum §i al solului inundat din dosul ultimei linil a caselor ;
acestd lucrare s'a executat in anii 1895-1900, in comptul Statului.
0 lucrare mai important/ o constitue alimentarea portului §i Ora-
§ului Sulina cu apd curatd. In practica politiei sanitare a porturilor
§i la privegherea sanitary a navigatiunil fluviale, se consider/ astacji
controlul apei din vasele plutitOre ca partea cea mai esentiald a pre-
ventiunii 1361elor, §i ni s'a impus dar datoria sd aprovisiondm portul
§i ora§ul cu apd mai curats decat a Dundril, infectatd prin nume-
r6sele bastiinente cari stationezd in dreptul §i in susul oraplui. In
apropiere de Sulina nu se p6te gdsl apd subterand duke; de la Sulina
in sus pand la Tulcea, tote apele subterane sunt Orate, din calls/ cd
marea se intinsese odiniOrd pang dincolo de Tulcea, §i depositele alu-
viale, cari treptat ail umplut parte din vechiul basin maritim, contin
sare de mare pand la o adancime considerabild ; administratiunea sani-
tard a fost dar nevoity sd recurga la apa filtratd a Dunarii §i a cre-
jut ca cu filtrul Fischer din Worms, constituit din piaci de petra ar-
tificiald, va procura portului o apd mai curats decat prin filtre or-
dinare en nisip, earl' se curata mai greil §i cari cer o priveghere cu
mult mai scrupul6s6 decat filtrele dupa sistemul Fischer-Worms. In-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
284 DR. 1. FELIX

stalatiunile complete ale filtraril §i impartirii apei filtrate ail fost

executttte in anii 1897-1900.
Bo 'nava' de bole infectiose se isoleza la Sulina intr'un spital special
construit pentru acest stop de Comisiunea Europeans a Dunaril in
anul 1894, compus din 5 pavilione pentru 60 bolnavi, din pavilionul de
administratiune §i din dependintele necesare ; acest spital noti de bole
infectiose este separat §i forte departat de vechiul spital de marina
pentru bole ordinare, intretinut asemenea de Comisiunea Europeana.
a Dunaril. Parte din instalatiunile statiunii sanitare Sulina au Trisa
trebuinta de completari §i imbunatatiri,
Mai avem la Galati un serviciti sanitar permanent al portulul, care
la necesitate, in casul de epidemil primejdiose in porturile Dunarene
ale imperiului rus, exercita controlul sanitar special al navigatiunii
fluviale, al bastimentelor sosite din statiunile ruse ale Dunarii §i ale
Prutulul.
Aparatul nostru de )prevenirea bolelor infectiOse, completat in pripa
in anul 1892, cand epidemia de cholera se apropiase do fruntariile
n6stre, a dat atunci prima probe mai seriOsa de destoinicia lul. Acea
ej3idemie, care a fost limitata §i n'a causat multe victime, precum voiti
expune intr'un capitol special, ne-a servit de §c614; d'atunci am mai
indreptat §i modernisat organisatiunea nostra sanitara, dar acesta
opera nu este terminate, ne -au mai remas multe de facut, §i nu este
de ajuns ca se legiferam Qf se regulamentam, ci legile §i regulamen-
tele trebue sä se §i execute.
Legile 0i regulamentele se execute de omen' §i omenii pot gre§1. In
anii 1899 §i 1900 s'ail comis in streindtate grepli la aplicarea Con-
ventiunil sanitare internationals de la Venetia, gruel' car!, dei au
Inlesnit formarea de focare secundare de ciuma, n'au adus turburari
mai simtit6re ale sanatatii publice. Aceste gre§eli nu pot mic§ora
valorea conventiunil, care este forte folositore, dace se aplica in mod
corect.
Nu ne mai temem mutt de opidemil de ciuma §i de cholera, pe de
o parte dispunem de mijlOce salciente, pentru ca sä oprim invasiunea
tor, BA isolam pe bolnavii car! s'ar strecura in Ora, se stingem micile
focare co s'ar puto forma ; pe de alta, prin imbunatatirea treptata a
Igienei publice din porturile si ora§ele n6stre, sustragem germenelor ciu-
mei §i cholerei ocasiunea de a se immulti repede, qi vedem de fapt ca
astacji ace! germeni cu gra' prind raclacini, ca micile focare secundare
formate in Europa nu se multiplica, se intind cu greti §i se limitoza
prin munca seridsa a administratiunilor sanitare. De la vaccinatiunile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 285

preventive In contra ciumel nu a§teptam de o cam data o actiune

insemnata, din causa ca ele produc o imunitate de durata prea
scurta. Ceea-ce ne ingrijesce mai mult deck Miele exotice, sunt Miele
sporadice, endemice si epidemice indigene, nascute in interiorul terii,
in contra carora preventiunea 'Astra, cu tote progresele dobandite,
este Inca in parte slaba §i cu aceste bole trebue sä ne ocuptim mai
pe lark.
V.

1361ele infectiose si contagiOse; bolele epidemice, endemice

qi sporadice.
Preventiunea bOlelor infectiOse este prescrisa de legea sanitary §i
de regulamentele asupra aplicarii acestei legi, mai ales de regula-
mentul de preventiunea bOlelor infectiOse. Aceste prescriptiuni au sOrtea
tuturor dispositiunilor analoge ; acolo uncle poporatiunea este convinsa
de folosul lor, ele sunt observate, acolo Insa uncle lipsesce increderea
In masurile preventive prescrise de autoritate, unde populatia, in ne-
sciinta §i sub influenta fatalismulul, negligeza precautiunile cele mai
elementare, Miele epidemice se propaga cu repelliciune insemnata. Po-
poratiunea rurala dintr'o mare parte a terii este decimata de bole infec-
tiOse, din causa el nu se leatt la timp masuri pentru limitarea for ; me-
dicul de plash' nu este Insciintat la timp, §i chiar data vine in sat destul
de timpuriii, sfaturile sale nu sunt ascultate, el nu 'Ate sa mOrga tot-
deauna din cash' in cash' pentru a povetui direct pe toti locuitoril sa-
nato§i, ca sä se feresca de contact cu cc! bolnavi, §i insarcineza cu
acesta pe primar, care nu cid acestel masuri importanta. Icl, cold, me-
dicilprimari de judete, cu concursul prefectilor, au imprimat instructiuni
poporane asupra preventiunii b6lelor molipsitOre. Cele doug persOne,
earl ar pute indemna pe sateni ca sa nu expund copiii for la infec-
tiune, preotul §i invetatorul, n'ati adesea-ori nici autoritatea, nici buna-
vointa necesara ; institutiunea agentilor sanitarl comunali rural! este
noun, n'a prins Inca radAcina, nu s'a putut introduce in tote eomu-
nele; in mare parte ei mai sunt lipsiti de autoritate §i chiar de notiu-
nile necesare pentru ca sa pOta Indrepta acesta stare de lucrurl. Multe
comune rurale sunt lipsite de mijlOce, pentru ca sa pOta plan un agent
sanitar comunal.
Prima regula a preventiunii bOlelor infectiOse este declaraliunea
obligatore a Wei, §i tocmal prescriptiunea relativa la declaratiune nu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
286 DR. I. FELIX

se observe. In comunele rurale, primaril in mare parte nu pricep im-

portanta declaratiunii, §i raporteza despre ivirea bOlelor infectidse,
dupa ce ale au luat deja un caracter epidemic §i au causat multe de-
cese; numai cu muna staruinta din partea medicilor primari §i a me-
dicilor de plasa vom putt indrepta acesta neregularitate. In comu-
nele rurale cad au agenti sanitari comunali, ace§tia sunt obligati a se
informs necontenit despre aparitiunea belelor infectiese, a face 'singuri
declaratiunea bOlel §i a lua singuri primele masuri preventive. Dorinta
riestre, ca fie-care comuna rurala sä ail)/ cate un agent sanitar, fost sol-
dat sanitar, inzestrat cu Ore-cari notiuni elementare de igienA, nu se
pete realisa decat cu incetul.
Plangeri despre negligenta in declararea 1361elor infectidse nu se
ivesc numai la nol, ci §i in multe alte Lori. Ultimele rapOrte generale
asupra serviciului sanitar al Imperiului Austriei constata, el din unele
bole infectiose nu se declare. decat 30°/0, din altele numai 500/0.
Tote cele-lalte masuri preventive sunt subordonate declaratiunii
Mei. In comunele, undo administratiunea nu este informata despre
existenta unei b6le infectiese, nu se ieaii i nu se pot lua masuri pro-
filactice; este dar natural di §i a doua lucrare 'preventive. prescrisa
de lege, isolarea persOnei bolnave safi a casei ocupate de bolnav,
nu se execute la timp §i regulat. In comunele rurale, contactul locui-
torilor bolnavi cu cei sanato0 s'ar put oprl mai lesne decat in ora§e,
din causa departaril mai marl Intro case; cu tote acestea tocmai prin
sate Miele infectiose se latest iute, fiind-ca obicinuit .bolnavul nu se
trimite la spital indata dupl aparitiunea b61ei, nisi nu se core prima -
rulul ea se. trimita dupa medicul de plasa, ci se solicits mai intaiil
concursul vecinilor ; femeile cu copii sanato0 din casele vecine yin in
casa In care se AA bolnavii; apoi carciuma, localul de Intrunire al
satenilor, devine lesne focarul din care Mole transmisibile iradieza
in tote directiunile. Teranii se opun isolaril caselor infectate, fiind-ca
ea nu corespunde cu ideia ce di 10 fac despre causa §i originea 13610.
Aceea0 opunere la isolarea bolnavilor o intalnim in suburbiile mar-
ginase ale ora§elor, locuite de agricultori.
Toranul negligeza §i astadi, ca la Inceputul secolului XIX, regulele
elementare de preventiune contra belelor de cari sunt amenintati copiii
sei, cu aceea§i ignoranta cu care negligoze. aperarea vitelor sale in
contra contagiunii de la vitele bolnave ale altor sateni.
In tole mai multe comune rurale, isolarea individuals a cate unei
bolnav In parte este imposibila, Eli se 'Ate Isola numai intrega casa
contaminate, dar acesta isolare este tardiva §i incompleta. Popora-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 287

tiunil ii lipsesc notiunile necesare, pentru ca sä se apere singure,

pentru ca sä se fats isolare de buns voie, iar administra %iunea ordona
un simulacru de isolare. $cola remane adese-ori deschisd dupa apa-
ritiunea primelor casur! ale Mei, $i se Inchide numal dupd ce mai
multi scolari s'ail infectat unul de la altul.
Postarea de sentinels la 'Arta caselor molipsite nu aduce nici un
folos, dacapoporatiunea nu intelege necesitatea sechestrarii acestor case.
In unele comune se insarcinezd cu acesta paza un vatasel, un nevoias
pe care nnu -1 asculta nimeni, un idiot incapabil a intelege adeveratul
scop al acestei insarcinari; in alts comune se incredinteza acesta mi-
siune unul militian. Militianul, postat ca sentinels in dreptul casei,
este sail indiferent sail fatalist ; el nu crede in eficacitatea isolerii si
nu opresce pe ferneile din vecinatate, cu copiiI in brate, sa intre in
casa uncle zace bolnavul, pentru a da ajutor. Cat sta medicul in co-
muna sta si militianul si pazesce de forma casa infectata; dupd ple-
carea mediculul inceteza paza. Nici soldatul cu schimbul intrebuintat
ca sentinels nu opresce transmiterea contagiului si el singur intra in
casa bolnavulul, bea apa din casa infectate, mananca bucate din acea
casa si se infects singur sail transmite 1361a copiilor sei propril. Ade-
sea-ori medicil primari de judete cer pentru acesta paza soldati din
trupa permanenta car!, fiind bine disciplinati, pot aduce servicii mai
bune.
Acesta cerere se 'Ate implini numai de rare or!; pe de oparte de-
tasarea acestor trupe este subordonata la- formalitati si causeza chel-
tueli, car! amens sosirea soldatilor in comuna; adapostirea militarilor
intr'o comuna infectata presents alto dificultati, dar obstacolul eel mai
mare este, ca avem adesea-ori in acelasi timp multe epidemil in tere,
si daca am vol sa isolam cu soldatil din trupele permanents pe toti
bolnavil de bOle infectiOse, am Intrebuinta pentru acesta mai tote
aceste trupe si le-am sustrage de la adeveratul for scop, din care
cause Ministeriul de Rasboiti se opune la pazirea caselor contaminate
cu soldati din trupa permanenta. Nu putem dar sa dam mare impor-
tanta isolarii prin sentinels, i trebue sä insistam in povetuirea popo-
ratiunii asupra modulul de transmitere a bOle!, sä o convingem despre
necesitatea de a se apera singura prin oprirea contactulul cu bolnavil
si cu obiectele de car! s'ail servit bolnavi!. Numal preotil cult!, !nye-
tatorii consciintiosi $i agentii sanitari inzestrati cu notiunile necesare
vor puts, cu timpul, lumina pe terani, vor put() modiflca vederile for
asupra originil Melon De o cam data incumba medicilor rural! da-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
288 DR. I. FELIX

toria a dobandi, Inainte de tote, Increderea sAtenilor, pentru ca sa-1

pots pov6tui cu succes despre preventiunea Melon
Isolarea individuals sau isolarea, unui copil bolnav, impreuna cu
mama sa santit6s6, nu este dificila, data se afla in apropiere un spital.
Dacti spitalul este departat, atunci transportarea bolnavulul pote da
ocasiune la infectarea carciumilor §i hanurilor, la call se opresce bol-
navul in timpul transportulul. S'a propus ca, la aparitiunea unei epi-
demii Intr'o comuna lipsita de spital, sa se Infiinteze un felde spital
temporar, in care sa se isbleze §i sa se caute bolnavil.
Decl in comunele rurale se gasesce anevoie o casa buns g616, de§1
montarea unei asemenea case, Inzestrarea el cu obiecte indispensabile
este cate odata dificila, se recomanda acesta masura ca folositore.
Un alt neajuns, care a§t6pta Indreptare, este numerul insuficient de
spitale speciale permanente pentru isolare, lipsa de pavilione separate
de isolare pe langa multe spitale judetene, comunale i ale Case! Sf.
Spiridon. In mai multe oraqe populate, instalatiunile de isolarea hol-
navilor Bunt Inca forte imperfecte. Din spitalele rurale infiintate de
Stat pe basa legilor din anil 1881 i 1892, mai multe n'ail pavili6ne
de isolare.
In multe casuri, qcOla este mediul de propagare a bolelor infectiose,
§i de aceea se impune Inchiderea §c6lei, dupd aparitiunea Mei care
tinde a lua caracter epidemic. Este Insa de recomandat, ca §c6la ss
nu se inchida Ears necesitate, sa se congedieze numa! §colaril din ca-
sele in cari a aparut bola, in tote casurile cand nu este temere de
epidemie; data insa bola se Intinde, atunci §c61a trebue sa se inchida
de timpuriti, ceea-ce nu se face tot-deauna.
In ceea-ce privesce desinfectarea locuintelor fi obiectelor infectate,
ea se face, in multe casuri, In comunele rurale, in mod superficial sail
nicl de cum, din causa ca medicul de plasa nu asista tot-deauna panel
la terminarea operatiunil, ci se marginesce obicinuit in darea prescrip-
tiunii despre modul desinfectiuni ti apol pldca. Pe alocurea pretinsa
desinfectare consta in stropirea peretilor ti solului cu o solutiune slabs
de acid carbolic. Desinfectantele cele ma! active §i cele mal lesne de
gasit, ca apa ferbinte, laptele de calce prOspet, solutiunea de sapun
verde cu acid fenic, sunt rar intrebuintate, §i rolul principal it jOca o
solutiune de acid carbolic, care obicinuit se gasesce in farmacia co-
munala in cantitate insuficienta. $i in acesta privinta a§teptam Indrep-
tarea neajunsurilor descrise de la infiintare succesiva de agenti sa-
nitarl comunali, ale§i dintre fo§tii soldati sanitarl, earl vor priml in-
structiuni amanuntite de la medicii de plasa. La desinfectare scapa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 iSTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 289

multe obiecte contaminate de curatirea cea mai elementara $i serva

apoi ca vehicul pentru transmiterea ulteriora a Mei.
De la anul 1892 pana astacji, multe comune urbane si unele admi-
nistratiuni judetene ail fost inzestrate cu aparate moderne de desinfec-
tare, unele orase insa poseda asemenea aparate vechi si imperfecte,
altele sunt cu totul lipsite de aparate de desinfectare prin vapori.
Iar nu tote primariile, earl poseda asemenea aparate de bunk calitate,
dispun $i de mecanici speciali pentru manuirea lor, aflati in serviciul
permanent §i exclusiv al aparatelor.
Ca in alta parte, s'aii facut in eel din urma 6 ani $i in Institutul de
Patologie si Bacteriologie din Bucuresci incercari repetate de desin-
fectare prin formol (formalina, aldehid formic); resultatele acestor ex-
perimente cu diferitele aparate cunoscute pana astacji nu sunt satis-
facatOre, nu ne permit ca sä ne servim exclusiv de formol pentru des-
infectarea obiectelor contaminate, fall concursul unui alt metod de
desinfectare.
La propagarea bolelor infectiose contribuesc si cadavrele victimelor a-
celor bole. Regulamentul pentru preventiunea baelor infectiOse pre-
scrie precautiunile necesare : desinfectarea cadavrului, inchiderea lui
Intr'un sierlil curind dupe morte Si transportarea lui la cimitir inteun
sicriu inchis. Aceste' masuri se execute in putine comune urbane; me-
dicul verificator de decese nu asista tot-deauna in persOna la disinfec-
tarea cadavrului, la inchiderea lui urgenta in sicria, la transportarea
lui urgenta la casa mortuara din cimitir, pentru ca O. se pota incepe
desinfectarea locuintei contaminate cu obiectele elate intr'insa, inainte
de immormintarea victimel ; in comunele rurale, primarul nu are des-
tuba autoritate, pentru ca sa pota oprl lasarea sicriului deschis in tot
timpul ceremonies funebre, ca sa interdica femeilor cu copil in brate
intrarea la cadavrul nedesinfectat §i in camera nedesinfectata ; el nu
distinge intro obiceiuri si intre prescriptiuni bisericesci si nu se atinge
de procedarile usitate, fiind-ca nici el nu credo in eficacitatea masurilor
de politie sanitarA. Tot satul vine la pomeni cari se fac in casa sat
in curtea contaminate, si de acolo contagiul se respandesce prin tota
comuna. Preotil cari ar puts indrepta aceste rele stail indiferenti, $i
trebue sä vine o noun generatiune de preoti mai culti, cari vor con-
tribul la luminarea satenilor. De o camdata asteptam o mica indrep-
tare a neregifiaritatilor descrise de la activitatea agentilor sanitari
rurali; acesta institutiune noua va deveni numai atunci folositOre,
cand medicii primari de judete i medicii de plasa se vor ocupa de
Analele A. R.Tont. XX111.Metnoriile Seq. Sciin(ifice.
19

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
290 bk. t. FIEL/It

instruirea agentilor sanitarl, ceea-ce pand acum s'a facut in putine

judete.
0 masura ulteriOra, menita a prevent epidemiile, a imputina focarele
de infectiune, consta in cautarea bolnavilor. Bolnavul aflat sub ingri-
jirea unui medic, supus unui regim terapeutic ai igienic, nu devine
as lesne isvorul altor infectiuni ca acela care este lasat in voia in.
timplarii, care este cautat de babe cu burueni §i descantece §i earl
babe transports germenele Mel din casa in casa. Poporatiunea rurala a
inceput sa aiba Incredere in spitale, sä prim6sca de buns voie iso-
larea in spital; din an in an se immultesce numerul spitalelor §i per -
sonalulul spitalelor este dat ca, prin purtarea umana, prin blandetea
fats cu Oran, sa arate poporatiunii rurale, ca spitalul este infiintat pentru
folosele el, ca medicul este pus in serviciul t6rAnimil, find plata *i
din contributiunea Oranilor.
Vag6nele de caletori ale cailor ferate se contaminka adesea on
prin caletori bolnavi de bole infectiOse. Este dar necesar ca ele sä
fie dupa fie-care calkorie curatite cu Ingrijire §i din cand in cand
disinfectate ; ca medlcii cailor ferate sa fie consultati asupra acestor
curatiri §i desinfectari. La noT este mai veche regula de a se desin-
fecta dupa fie-care intrebuintare §i sub controlul veterinarilor corn-
petentl vagonele in cari s'aii transportat vita; ea datdza cam de la
anul 1880 ; in vreme ce desinfectarea periodica a vagOnelor de ca16-
toff, dupa indicatiunile medicilor cailor ferate, este de data mai noun.
La noT serviciul medical al cailor ferate a fost infiintat in anul 1872,
cand ale Inca apartineail unel societati de actionari, §i era condus de
doctorul G. Darvari, iar de la anul 1880, de la crearea Directiunii ro-
mane a cailor ferate pang astacli, a fost incredintat doctorulul Er. Cle-
ment, ca medic §ef, care astadi dirigeza lucrarile a 61 medici de cale fe-
rata. Vagonele de calkorl se desinfecteza la noT cal putin °data pe
lunar tale de clasa I §i II cu formol, cele de clasa III prin sp6larea
cu solutiuni desinfectante. Vagonele de vite se desinfecta dupd fie-care
transport sub controlul veterinarilor de gars, conform regulamentulul
asupra transportulul de animale §i de producte animale brute.
Masura recomandata in eel din urma 3-4 anT de press §i de con-
gresele internationale do igiena, ca sa se destine pentru transportarea
de bolnavi afectati de bole infectiose vagone on compartimente spe-
ciale, isolate, cari vor fi imediat desinfectate, este grail de realisat,
flind-ca ace§ti bolnavi rare orl declara b6la lor ; acesta masura al
fost introdusa de putine administratiuni de tale ferata ; la noT ea se
aplica in casurile rare, cand bolnavul declara bola, on cand cei-lalti

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. f. 291

caletori o cer. Asemenea se generaliseza incet a§ezarea de scuipatori

moderne in interiorul vagonelor i in salele de ateptare, interdicerea
de a mai scuipa pe jos in vagon, in sala de a§teptare §i in gat% ma-
turarea vagOnelor §i salelor de a§teptare cu matura uda. In acesta
privinta Ministeriul Lucrarilor publice al regatului Prusiel a luat o ma-
sura, care merits ca sa fie imitata, prin ordonanta din 17 Noemvrie
1897; el a prescris modul de curatire a salelor de a§teptare §i a va-
gonelor *i metodele de desinfectarea vagOnelor, precum qi timpul cand
are sä fie desinfectate.
Cunoscem numai cu aproximatiune numerul bolnavilor din tota t6ra,
cars sufera de bole infectiOse. Num6rul casurilor declarate nu exprima
tots intinderea acestor bole ; mare parte din numerul bolnavilor nu
ajunge la cunoscinta 'primarilor. De§1 se declare tote decesele, nu
se inregistreza in comunele rurale causele deceselor, astfel chiar nu-
merul mortilor de aceste bole este numal cu aproximatiune exact. Din
an in an se culege cu mai multa ingrijire statistica deceselor de bole
infectiose, §i numerul crescend al acestor decese nu exprima in mod
cert o crescere reala, ci ea pots) fi §i resultatul inregistrarii mai exacte.
Numerul deceselor de bOle infectidse acute, inregistrate in cel 7 anT
de la 1891-1897 a fost:
In anul 1891 4184
s 1892 4 480
s s 1893 5.396
s s 1894 8 841
s * 1895 6 103
s 1896 8 476
s s 4897 9 048
Vom studia fie-care bold infectiosa in parte.

Scarlatina, Pojarul, Tusea convulsive si Disenteria epidemics.

Pena in a doua jumatate a secolulul XVIII, autoril ail confundat
scarlatina cu pojarul, cu febra miliara §i chiar cu difteria, bole earl'
ail aparut adese -orl ca epidemil in Europa in tot evul mediii, ca §i
in timpul modern. Nu cunoscem originea §i patria acestor bole.
Scarlatina (Cochinada) este o febra eruptive speciala, contagiOsa,
insotita de o inflamatiune a faringelul, mai ales a tonsilelor, mai niult
sail mai putin violenta §i caracterisata pe piele prin puncte ro§ii, la
inceput isolate, mai tarditi unite Intro dinsele spre a forma pete marl,
ro§ii, ce acopera pielea in total sail inparte ; eruptiunea este urmata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
202 bk. i. VELik

de descamatiunea epidermului. Scarlatina se deosebesce de pojar

(de coritl) prin prodromii s61, prin inflamatiunea faringelui, prin
caracterul eruptiunii, prin fenomenele ce o insotesc, prin modul des -
camatiunii, prin nefrita consecutive si prin prognosa care este la
scarlatina in general mai grave.
Prima descriptiune corecte a scarlatinei este aceea a lui Sydenham
(1624-1689), apoi aceea a lui Morton (pe la finele secolului XVIII).
In Romania, Austro-Ungaria, Germania, Scandinavia, Rusia, Anglia,
Belgia, Olanda, Italia, scarlatina este astacji frecuenta.
In Romania scarlatina a mai fost, in prima jumatate a secolului
XIX, adesea on confundata cu pojarul (coriul, morbili, rugeola). E-
xists descantece vechi si doctorli poporane contra pojarului, nu insa
contra scarlatinei. C. Vet nav dice in .Rudimentum Physiographiae
Moldaviae, 1836, ca in Moldova este : Scarlatina rarissima, Morbilli
nunquam ocurrunt.
Microorganismul care produce scarlatina nu este Inca cunoscut. Lit-
ton (1881), V. Babes (1883), Loefler (1884) aft gasit in corpul scarlati-
nosilor,mal ales in exudatele inflamatorif, streptococi, call nu constituesc
adeveratul germene al scarlatinei si care probabil se asocieza cu acel
germene Inca necunoscut. V. Babe§ atribue acestor streptococi un rol im-
portant in patogenia scarlatinei, fall a afirma ce el sunt causa scar-
latinei. Contagiul scarlatinei se transmite probabil prin epidermul
exfoliat in ultimul stadia al Mei §i in convalescents, prin vestminte
si a§ternuturi, si prin alimente cari s'ail aflat in localele ocupate de
bolnavi, precum lapte crud nefiert, prin urina bolnavului, prin scui-
patul §i flegmele lui.
Masurile profilactice in contra transmiterii contagiului constail in
separatiunea sanatosilor de cei bolnavi, in ventilatiunea prelungita si
in desinfectarea localelor unde el ail zacut, a asternuturilor, panze-
turilor si vestmintelor de cari oats servit, a cadavrelor persOnelor earl'
as murit de scarlatina, in oprirea copiilor convalescenti de scarlatina
de a frecuenta scOla in cea dintai lung dupe terminarea b61ei, in
oprirea in general de la frecuentarea scolei a copiilor din familiile in
earl se Oa alti copii afectati de scarlatina.
Pojarul (Ilerul, Coriul, Morbilli, Rugeola) este febra eruptive cea
mai contagiosa, cunoscuta peste tot pamintul, f6rte frecuenta in Romania
§i in terile vecine cu Romania. Ea se deosebesce de scarlatina, in sta-
diul invasiunit, prin congestiunea si secretiunea catarala a conjunctives
ochilor si a membranei mucOse a nasului si a organelor respiratoril;
in stadiul eruptiunii prin pete caracteristice, mid, circulare, separate

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 293

unele de altele. V. Babe§ a descris Pneumonia catarala (lobulara) spe-

cifics care insotesce pojarul; microorganismul care-1 produce nu este
Inca cunoscut. Mucii nasali, scuipatul §i flegmele bolnavului mijlocesc
transmiterea bola Pojarul se transmite §i se intinde mai lesne §i mai
repede decat scarlatina. Masurile preventive contra pojarului sunt
identice cu acelea contra scarlatinel.
Tusea convulsive (Tusea rnagarescA) este o bola contagidsa a copiilor,
care de multe on devine epidemicA. In istorie o gasim pentru prima
ors mentionatA inteun mod clar, care nu lasA nici un dubiu asupra
naturil bOlei, in anul 1578, cand Bail lou a descris o epidemie de tuse
convulsive din Paris (Tussis quinta seu quintana, quod certis horis
repetit). Tusea convulsive este astadi frecuenta in Romania; in URA
Europa ea a luat pe la finele secolului XIX o intindere epidemic& mai
mare decat in anii precedenti.
Contagiul se gAsesce in scuipatul §i in materiile expectorate de bol-
nav, in mueil laringelui. Germenele bole! este incl necunoscut.
Singura mAsura profilactica ce putem lua in contra tusel convulsive
epidemice este oprirea copiilor afectatT de dinsa de la frecuentarea
§c61eT, §i in stabilimentele, uncle sunt aglomerate multe persOne, sepa-
rarea consecuentA a bolnavilor de cei sanato§T.
Disenteria epidemied era cunoscuta dep. lui Hipocrate ; o gAsim
descrisa la Aretaeu, Celsu, Archigene, Galenu, Caeliu Aurelian. De
o potriva cu Melo malarice (palustre), ea posedA o extensitate §i in-
tensitate mai mare in tOrile caldurose decat in cele temperate. Me-
diciT englesi Annesley, Hunter, Gordon deosebesc §i o forma malarica
a disenteriei, care a fost observatA §i in Romania §i descrisA de M.
G. Obedenaru.
Disenteria infectiOsA apare in forma epidemics adese on in timpul
rAsbOielor in armate, in campamente (lagAre), in fortArete inchise, de
mai rare on In timp de pace intre poporatiunea civilA, in casarme §i
penitenciare. Istoria disenteriei epidemice este dar legate de istoria
rasbOielor, de la marea epidemie din Atena, din timpul rAsboiului pe-
lopones, pang la rasboiul franco-german din anii 1870-1871 §i pans
la rAsboiul ruso-roman. taro din anii 1877-1878, in care armata mse
a suferit mult de disenterie. La not se observe cate odatA epidemii locale
de disenterie in comunele rurale, ocasionate prin alimentatiunea rea.
Apa de bent alteratA prin materii organice descompuse, mai cu ose-
bire prin excrements, alimentatiunea rea, insuficienta, indigesta, sunt
cause predisponente ale disenteriei epidemice. Formele mai grave ale
disenteriei, mai cp. osebire afectiunile crupose §i difterice ale inte§t1-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
294 DR. I. FELIX

nului gros, sunt contagiOse. Contagiul inhera materiilor fecale §i se

transmite prin latrine si scaunele de nOpte, prin incAltdminte si prin
a§ternutul manjit cu dejectiunile bolnavilor §i prin fructe cadute pe
pam'intul infectat cu excremente. Rana astadi nu s'a putut descoperi
microorganismul specific care produce disenteria.
Entero-hepatita supurata, descrisd de V. Babes si Zigura, se dis-
tinge dA disenterie prin sediul §i prin caracterele anatomo-patologice.
Prevenirea disenteriei infectiOse constd mai ales in curatenie.
Disenteria se confunda adesea-ori in practica medicaid §i In statis-
tica sanitary cu gastro-enterita; amandouo b6lele se disting una de alta
prin sediul, prin caracterele clinice si anatomo-patologice.
Gastro-enterita este causa cea mai frecuenta a mortil premature a
copiilor midi, provocata prin nutrirea for vitiOsa, prin alaptarea insu-
ficienta, prin inlocuirea prea timpurie a laptelui matern prin alimente
grele, prin Intarcarea pripita, fara pregAtire prealabild §i nutrirea ira-
tionalg a, copiilor dupd intarcare, prin lipsa de lapte de vacs sail
de caprg, prin fermentarea ]aptelui de vacs ref' conservat, prin man-
earl grele de post, nepotrivite cu etatea copilului, prin fructe necopte.
Gastro-enterita copiilor este in comunele rurale tot atat de frecuenta
ca in cele urbane, dar nu cunoscem numerul deceselor din sate, pro-
vocate prin acesta bold, caci causele deceselor se inregistroza numai
in orase; dar chiar in comunele urbane, acesta inregistrare nu se face
exact, din causd cy adesea-ori se stabilesce diagnosa dupd mortea co-
pilului §i b6la se confunda cu disenteria §i cu alte afectiuni analogs.
Un contingent mare la aceste decese dail copiii propril ai doicelor.
V. Babe§ si Alexandrescu au descris rolul ce Bacilul coli corn. j6cd
in etiologia gastro-enteritei infoctiOse, a gastro enteritei copiilor.
Preventiunea gastro-enteritei copiilor mid* apartine m6§elor, earl'
ar trebul sd povetuescd pe clientele for despre crescerea rationale a
copiilor; dar, pe de o parte, chiar multe mOse nu posedd notiunile
elementare despre igiena primel copilarii, pe de alta, clientela m6§elor
este forte restrinsa; m6§ele comunale urbane §i mai ales cele rurale
sunt de rare-ori chemate la fame, cad' marea majoritate a poporatiunii
sarace din ora§e si mai tad poporatiunea rurald prefers la mo§it asis-
tenta mo§elor empirice, a babelor.
Dupd tabela statistics alcatuita de A. Kaminski, capul serviciului
statistic la Directiunea sanitary, s'a inregistrat in tots tera, in anii
1886 /Ana la 1899, urmatorul num6r de bolnavi §i morti de Scarlatin4
Pojar, Tuse convulsive, Disenterie epidemics;

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 295

Scarlatinci Pojar Tuse convulsimi Disent. epidem.

Anul BolnavT MortT Bo InavT Mort( Bo !nay! MortT Bolnavi Morti
1886 2.880 550 3.089 323 5.580 183 1.177 101
1887 5.464 1.088 9.896 1.291 6.005 332 4.373 611
1888 7.041 1.574 3.227 268 3.389 190 3.359 378
1889 1.937 446 6.600 352 3.127 189 4.033 109
1890 * 1.416 295 13.614 1.055 3.928 199 1.922 185
1891 3.402 713 2.998 360 9.325 776 2.249 233
1892 829 402 30.083 808 2.411 384
1893
1894
4.174
- 4.620
- 3.638
6.057
-- 875
2.568
---
613
495
- 200
- 232
4895 8 278 2.080 10.374 729 8.633 488 2.505 284
1896 7.109 1.773 4.401 361 12.534 623 2.609 349
1897 3.601 889 5.457 452 15.174 1.178 1.167 97
1898 2.922 727 32.315 2.049 19.639 1.482 464 17
1899 8.318 2.046 37.128 1 954 15.073 706 5.270 547

Dace facem comparatiune intro frecuenta acestor bole §1 finitul for

letal in alte state §1 la noi, dupd ultimele date statistics publicate,
constatam ca, in raport cu num6rul locuitorilor, este la noi Inca mare
numerul deceselor de Scarlatina §i de Pojar, in privinta carora ne
intrece numai Austria, Ungaria §i Alsacia-Lorania. In anul 1896 ail
murit in Ungaria 7.756 persOne de Scarlatina, 12.204 de Tuse convul-
siva, 3.041 de Disenterie; in Belgia 1.003 do Scarlatina, 3.134 de Pojar,
3.290 de Tuse convulsive, 278 de Disenterie; in anul 1898 in Austria
14.875 de Scarlatina, 13.695 de Pojar, 10.402 de Tuse convulsive, 3.302
de Disenterie ; in Italia 4.476 de Scarlatina, 5.443 de Pojar ; in regatul
SaxonieI 498 de Scarlatina, 715 de Pojar, 627 de Tuse convulsive; in
Olanda de Scarlatina §i Pojar impreund 944, de Tuse convulsive
1.357 persone; in Alsacia-Lorania (1.641.000 locuitorI) in anul 1899 de
Scarlatina 32, de Pojar 833, de Tuse convulsive 516 persOne. In ceea-
ce privesce Disenteria epidemics, nu putem face comparatiune intro
Romania §i tote Orile strains numite, cad. in statistica Italiei, Saxo-
niel §i a T6rilor-de-jos figureza decesele de Disenterie la un be cu tole
de Gastro-enterita; in Italia in anul 1897 cu un numer de 99.622, in Saxo-
nia in anul 1898 cu 25.984, in prile-de-jos, tot in anul 1898, cu 9.035.
La noi Gastro-enterita se inregistreze numai in ora§e, undo ea a
produs, in anul 1897, 1.849 decese, in Alsacia-Lorania, in anul 1899, 4.993
decese. Ac6sta lacuna in organismul statisticei nOstre sanitare este
pe cale a fi indreptata, prin Inregistrarea causei deceselor §i in comunele
rurale ; ea are importanta mare, fiind-ca gastro-enterita este causa
predomnit6re a mortil premature a copiilor mici.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
296 DR. I. FELIX

Dna comparam numeral deceselor de Scarlatina, Pojar, THS9 con -

vulsive. §i Gastro-enterita din Bucuresci §i din alto ora§e marl, doban-
dim tabela urmatore :
Bucuresci a. 1898, 282.071 loc. 105 decese de Scar!. 166 de Poiar, 104 de Tuse convttls. 539 de Hastro-enteritit.
n 1899 266 n 81 n 46 n 723 n
St.-Petersburg 1899 1.160.857 " 518 701 318 Pt 3.980 n
Moscova ,, 988.614 887 " 378 " 119 1/ 6.144 72

Londra ,, 4.586.752 398 2.143 1.720 n 7.706 17

Liverpool ,, 634.212 162 319 307 17 1.183 77

Berlin 1.747.903 " 651 " 530 ,, 655 71 4.417 I,

Hamburg ,, 663.073 86 1/ 9 " 193 ,, 1.052 22

Panchen 407.307 4 ,, 29 601 n 1.980 /7

Viena ,, 1.606.629 " 266 725 188 77 3.373 77

Budapesta 666.722 837 17

239 7/ 28 11
1.168 77

Paris 2.511.699 227 ,, 975 412 ,, 8.203 73

Londra 466.767 28 27 f3 27 21 460 I/

Marseille 447.344 4 " 215 7/ 16 ,, 1.013 n
Bruxelles 545.560 36 11 272 1/ 58 77
1.098 7,
Roma 512.433 58 n 848 n 48 n 815 n
Torino 344.203 " 2 72
32 fl 130 71 396 v.,

Madrid ,, 470.283 " 72 » 292 n 108 77

p 17

Influenta.
Influenta, Gripa epidemics, apare in tote terile din cand in cand, ca
epidemie fOrte intinsa §i chiar ca pandemie. Descriptiunile cele mai
vechi despre epidemiile de influenta, epidemiile catarale ivite in Ita-
lia, Germania qi Anglia, datoza de la 1173, datele cele mai vechi de-
spre pandemiile de influent/ din anul 1510. In literatura medical/ ro-
mans, influenta este mentionata pentru prima Ora ca bola observata
in tor/ in anul 1836 de C. Vernav (Rudimentum Physiographiae Mol-
davia/), subt numele de «Influenza (Grippa).»
Contagiul Mei se latesce lesne §i repede; germenele Mei se afla in
secretiunile nasale §i bronchice. La noi, ca §i in alts parte, s'ail ob-
servat cate trei forme clinice ale influentei: forma catarala, cea intes-
tinal/ §i cea nervosa; forma catarala devine adesea-ori mortal/ prin
pneumonie. Bacteriile influentei ail fost isolate de mai multi autori;
in epidemia din anil 1889-1890 le-a descris §i V. Babe§. Bacteriile in-
fluentei se asocieza adesea-ori cu alts microbi, earl produc diferite
complicatiuni.
De§1 in eel din arm/ 25 ani s'ail observat in Romania mai multe
epidemil de influenta, din cari unele grave, nu posedam date statis-
tics asupra intinderii §i numorului victimelor lor, din cause. ca legile
§i regulamentele nu prescriil declaratiunea obligatore a influentei. Yn
Austria ail fost inregistrate, in anul 1899, 1.445 decese de influenta,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 297

Febra puerperala.
B61ele septice, b6lele infectiose ocasionate prin plagi (rani) ail fost
cunoscute deja in anticitate. In colectiunea scrierilor Hipocratice gasim
deja dinstinctiunea intro Erisipelul idiopatic si cel traumatic $i men.
tiunea gangrenel ranilor; Celsiu, Galeniu, Avicenna, chirurgil sc6lei
Salernitane Guido de Cauliaco si de Vigo, chirurgii secolului XVI si
XVII, mai ales Paracelsu $i Pare, au descris belele infecti6se vulne-
rare, In conformitate cu ideile timpului in care ail trait ; dar numai
dupa ce, in anul 1867, I. Lister a stabilit principiul asepsiei chirurgicale,
ranile au pierdut din periculositatea lor.
Febra puerperala n'a fost considerate ca 1361a vulnerara decat in
mod trecotor in secolul XVII.
Febra puerperala este o b61a septice, produsa prin introducerea in
orgauismul femeei lehuze a unui ferment septic. Nu numai fata interne
a uterului, care dupa eliminarea placentei presents o rand intinsa, este
o pOrta large pentru intrarea in sange a virusului septic, a microorga-
nismelor call dail nascere unei infectiuni generale a corpului, ci si con-
tusiunile si rupturile colului uterului, ale vaginel si ale partilor externe,
inlesnesc inoculatiunea materiilor putrede, care este causa febrei
puerperale. . '
Febra puerperala era deja cuuoscuta lui Hipocrate, care a obser-
vat-o la Thasos in forma de epidemie. Celsiu, Galeniu, Avicenna §i
medicii evului media n'ail addogat nimic la observatiunile lui Hippo-
crate. In secolul al XVII gasim pentru prima 6ra o aplicatiune mai
rationale a acestel 1361e in scrierile lui Willis (« De febribus >, Amstelod.
1682), care o pune in raport cu lesiunile uterului si cu un miasma
veninos. Sydenham o clasifica intre febrele putrede. De la finele seco-
lului al XVII, cand s'ail infiintat tale dintai maternitati, febra pu-
erperala devine mai frecuenta, etiologia el a Minas insa intunecesa
pans la Semmelweiss, care in anal 1846 a constatat, ca medicil si stu-
dentii earl', venind din laboratoriile de anatomie in clinica obstetricala
din Viena, au asistat femeile la faceri, fern o curatire prealabila radi-
call a manilor, ail provocat febra puerperala prin importarea mate-
rfile cadaverice in organele genitale ale femeilor leuze. Semmelweiss,
in calitate de asistent clinic, a Introdus in anul 1847 spelarea oblige-
tore a manilor cu ape chlorate, si in urma acestei masuri a scadut
repede frecuenta febrei puerperale. Semmelweiss a considerat 'MA
infectiunea cadaveric ca singura caus4 a febrei puerperale, igno

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
298, DR. I. FELIX

rand c# transmiterea materiilor septice se mijlocesce nu numai prin

manile medicului §i ale m6§ei, ci §i prin vestminte, instrumente, bu-
reti, prin panzeturi necurate, pOte §i prin atmosfera infectata care
infra. In vagina §i uteri §i prin putredirea tesaturilor organice r6mase
in vagina §i in uter. Mai tarditi Hervieux, P. Dubois, Depaul, Tarnier,
C. de Braun, Gusserow, Schroder §i altii, au aratat diferitele moduri
de importatiune a virusului febrei puerperale, §i Pasteur, Doleris,
Chauveau, Arloing, Fraenkel, Cornil §i V. Babe§, Grawitz, de Barry,
Buchner, Leber, Marmoreck, Van de Velde, §. a. ail descris §i au cul-
tivat microorganismii patogeni earl' circula in sangele femeilor afec-
tate de febra puerperal/ §i al bolnavilor de alte b6le vulnerare,
stafilococi piogeni §i streptococi.
Singura masura prin care prevenim febra puerperal/ consta in
tratamentul aseptic al facerii §i al lehuziei, in curatenia scrupulOsa a
personalului care servo pe lehuza §i in desinfectarea radicals a tu-
turor obiectelor, mai ales a panzeturilor §i a obiectelor de a§ternut,
intrebuintate de femeia gravid/ in momentul facerii sail in timpul le-
huzief. MO§ele sunt povetuite asupra faptulul, ca simpla spelare cu
sapun a manilor ci a instrumentelor nu departeza de la ele materiile
virulente, ca cantitatea cea mai mica a substantelor organice descom-
puse, aflate subt unghiile manilor, pe buretl §i pe alte obiecte cari
vin in contact cu partile genitale ale lehuzei, pOte provoca febra puer-
perala, cd vestmintele cu cari mop era imbracata, in timpul cand a
asistat o lehuza infectata de febra puerperal /, pot transmite acesta
bola unei alte lehuze, ca solutiunile desinfectante slabe §i desinfecti-
unea superficial/ executata in prig/ sunt periculOse, din taus/ ca pro-
voca numai ilusiuni.
Tractamentul aseptic al lehuzief este costisitor, §i din acesta taus/ este
ecesar, ca materialul antiseptic sa se puns la dispositiunea m6§e-
lor insarcinate cu cautarea femeilor sarace, platindu-se din fondurile
comunale sail judetene.
M6§ele mai vechi nu posed/ tot-deauna cunoscinte asupra modului
de a preveni febra puerperal /, de aceea la cote 2, 3 ani se aduna
tote md§ele dintr'un judet on ora§ mare pentru 2 chile, in care timp
li se fac 2 sail 3 conferinte asupra tratamentului modern al facerilor
§i al lehuziei.
In Institute le de nascere se preintimpina epidemiile de febra puer-
perala prin curatenia scrupulosa, prin sterilisarea prostirelor §i a al-
tor panzeturi, imediat inaintea intrebuintarii, expunendu-se actiunil
aerulul uscat ferbinte, printr'o sobs construct/ special pentru ac6sta

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 299

(C. Braun), prin isolarea tuturor lehuzelor la earl' a aparut febre, prin
desinfectarea partilor genitale.
Manua lul, carte de invetatura pentru m4e, tontine regulele ama-
nuntite de asepsia necesara pentru m6§e, pentru. ve§tmintele, manila,
instrumentele lor, pentru tote pers6nele cari ingrijesc pe lehuza, pentru
insa§i lehuza, corpul el, partile genitale, a§ternutul, rufele, obiectele
de pansament. Prevenirea febrei puerperale consta, mai ales, in im-
multirea m6§elor e§ite din §c6le speciale, in formarea de mO§e rurale
numer6se, pentru ca sa se pOta treptat inlatura m6§e1e empirice, babele.
Chiar in orw, numarul femeilor lehuze asistate de m6§e e§ite din
§cOle de mo§it este mic, in raport cu tole can nasc cu ajutorul de fe-
mei fall invatatura, de mop empirice. In comunele rurale nu se ga-
sesc m6§e in numer suficient, si o sa mai tool un timp Ere -care pand
tend teranca va dobandl incredere in m6§a fanctionard, care face pe
cucOna, i care nu este de nici un folos, data schimba obiceiu-
rile. Numerul deceselor de febra puerperale inregistrate in comunele
urbane este mic, din cause ca mare parte din acele decese se inscriii
sub alto denumiri, precum : metrita, perimetrita, peritonita, pelvi-peri-
metrita, accidente de faceri, etc.
In anul 1895 s'ail inregistrat in tote comunele urbane' din Romania
82 decese de febra puerperale; in anul 1896, 97; in anul 1897, 58 de-
cese de febra puerperale.
In Italia s'ail inregistrat, in anul 1896, 1.306; in Anglia 2.053 decese
de febra puerperale; in Prusia, in anul 1896, in ora§e 1.154, la tera
2.877 decese, in anul 1897, in ora§e 1.057, la tern 2.678 decese; in im-
periul Austriei, in anul 1898, 2.005, in anul 1899, 2.409 decese de febra
puerperale.

Febra tifoida.
Febra tifoida (Tifoidul, Ling6rea, Dothienenteria, Tifosul abdominal,
Ileotifosul) este bola infectiosa cea mai raspandita poste tbte fata pa-
mintului, obicinuit endemics; ea apare cate °data inteo localitate in
mod epidemic, fiind caracterisata prin febra continua, prin ulceratiunea
placelor lui Payer §i a foliculelor inchise ale intestinelor, prin umfiA-
tura ganglionilor limfatici al mesenterului i ai splinei, cate odata §i
prin bronchita §i prin lesiuni ale parenchinului, ale ficatului §i ale rini-
chilor. In scrierile medicale ale antichitatil §1 ale evului mediii nu
gasim nici o descriptiune, nici o mentiune a acestel 1361e, ceea-ce nu
ne da dreptul a conchide, ca in acele timpuri febra tifoida n'a existat,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
300 DR. I. FELIX

Febra pestilentiala §i febra putredd maligns din secolul XVI si XVII

se par a fi fost febra tifoida; febra nervosa, febra intestinald §i febra
mucosa a socolului XVIII si febra ataxica descrisa la inceputul seco
lulu! XIX stint absolut identice cu acesta 1361a.
In Romania, febra tifoida este do mult cunoscuta sub numire de
Ling 6re. In literatura medicala romans o intalnim pentru prima Ora
in anul 1836 la C. V6rnav (Rudimentum Physiographiae Moldaviae),
care a observat-o in Moldova: febres nervosas et nervoso-putridas,
febres biliosas, febres gastricas. Diagnosa febrei tifoide a devenit sigurd
in urma progreselor anatomies patologice, in urma lucrarilor clasice
ale medicilor frances! Cloquet, Andral, Bretonneau $i Louis, ale lu!
SchOn lein din Berlin si Rokitanscky din Viena. Louis a fost cel din-
taiil care s'a servit de numele de cfebrd tifoicla. (1829), Schonlein cel
dintaill care, prin denumirea de a Abdominaloder Gang lien-Typhus),
a desemnat localisatiunea b6lei. Klebs si Eberth au cultivat §i au
descris, in anul 1880, bacilul febrei tifoide, betisor scurt cu extre-
mitati rotuncjite, gasit atat in membrana mucOsa a intestinului sub-
tire precum §i in sangele bolnavilor de febra tifoidd, in glandele lim-
fatice ale mesenterulul, in splina, ficat si rinichi. Acest bacil este
proveclut cu cafe 10-18 cliff; el p6te tral in apa, in lapte, in excre-
mente.
Febra tifoida a tailor nu este identice cu a omului.
Febratifoida se nasce in cele mai multe casuri din causa locals, ca
o 1361a endemics, intro locuitorii unel singure case sail unui complex
mai mic de case. Ea nu este o bOld exclusiv a saracilor ; aglomeratiunea,
miseria fisica §i morala nu predispun la nascerea ei. Purtdtorii conta-
giului tifoid sunt excrementele §i tesaturile mortificate ale intestinelor,
provenite de la bolnavii car! sufer de febra tifoidd. Departarea vitiOsa 11
incomplete a excrementelor din locuintele si din vecinatatea lor, infec-
tarea cu ele a apelor de b6ut, de spOlat, inlesnesce nascerea febrei tifoide;
germele of se p6te transmite prin intermediul manilor, vestmintelor, ru-
felor, asternuturilor §1 altor obiecte manjite cu dejectiunile bolnavilor de
febra tifoida. Ca vehicul principal al contagiului serve insa apa de
136ut, apa cu care ne spOldm, cu care gatim alimentele nOstre, apa infec-
tata cu care s'a falsificat laptele din comert. Excrementele bolnavilor ail
destula ocasiune a infects apa; ele se infiltra dintr'o hasna WI con-
struita intr'un put vecin, dintr'o latrind situate la marginea une! garle
In apa el, si se varsd direct in apele curg6tOre de cart se serve lo-
cuitorii din vecinatatea lor. Contagiul febrei tifoide se pate propaga
8i prin excrementele pers6nelor afectate numai de gradele tale mai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA /GIENEI IN ROMANIA. I. 301

u§ore ale febrei tifoide, de diarea tifoida fare febre, de tifoidul am-
bulator care nu le opresce a umbla §i a caletori. S'a §i observat
transmiterea febrei tifoide prin stridii, cultivate in apa infectata prin
materii fecale.
Bacilul febrei tifoide n'are spori §i se itnmultesce prin divisiune; din
acesta causa contagiul tifoid este mai putin tenace decat, spre exemplu,
acela al dalacului §i se distruge mai lesne decat eel din urma.
Profilaxia febrei tifoide consta in curatenia, in departarea excre-
mentelor din locuintele si din vecinatatea lor, in constructiunea corecta
a latrinelor, in canalisatiunea ora§elor, in alimentarea comunelor cu
apa curate, in oprirea infectiunii apei de but §i a alimentelor prin
excrementele bolnavilor, in curatirea necontenita a camerilor locuite
de el, in desinfectarea perfecta a excrementelor for §i a tuturor obiec-
telor cari pot fi manjite cu acele excremente. Desinfectarea excremen-
telor, a latrinelor §i hasnalelor, a panzeturilor, vestmintelor §i obiec-
telor de a§ternut, precum §i a patului, a pardoselei camerei §i a tu-
turor obiectelor cari pot fi infectate prin excrementele unui bolnav de
febra tifoida, este prescrisa prin regulamentul de prevenirea bOlelor
infectiOse. Febra tifoida este mai frecuenta la ora§e decat la tell.
Cele mai multe epidemii de febra tifoida sunt produse prin apa
contaminate. Aparitiunea simultanee a unui numer mare de casuri,
forma de explosiune ce presinta unele epidemii, probOza existenta unel
cause comune, §i acesta causa comuna este obicinuit apa de bOut, mai
ales In ora§e cu alimentare centrala cu apa. La noi, unde multe admi-
nistratiuni judetene §i comunale nu voesc sä intelega, ca prima for
datorie este ca sa procure cetatenilor apa buns in abundentg, ca acesta
lucrare este mai urgenta decat cladirea de teatre, deschiderea de bu-
levarde, iluminarea electricd; la not febra tifoidd este o bola ordinal%
cu care satenul §i ora§enul sail deprins ca cu un reu necesar, ca cu
o WA care (vine de la Dumnedeil, nu din necuratenie. Casurile spo-
radice, dar forte numerOse de febra tifoida, earl' n'ati originea idricg,
sunt provocate de contaminarea locuintelor §i curtilor prin excremente,
de zacerea for in jurul caselor, de departarea primitive a necurate-
niilor.
In tots Romania s'a inregistrat, in anil 1886-1899, dupe tabela sta-
tistics alcatuita de A. Kaminski, urmatorul numOr de bolnavi §i de
mortl de febra tifoida :
In anul 1886 1.061 bolnavi cu 75 decese
1887 591 * 75 .
1888 110 a 23

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
802 ton. I. FEL/X

In anul 1889 252 bolnavi cu 17 decese

a 1890 324 a 33 a

a 1891 3.081 a 1.363 a

a 1892 4.084 1.056 .

a 1893 a 734 a
a 1894 a 629 a
a 1895 8.278 a 573 a
a 1896 7.109 407
a 1897 3.601 a 972 a
a 1898 2.922 a 706 a
a 1899 8.318 a 579 a

Daca facem comparatiune intre frecuenta febrei tifoide in alte state

gi cea de la not, gasim ca in anul 1896 ail murit in Ungaria de fe-
bra tifoida 7.322 person% in Belgia 1.584 persOne ; in anul 1898, In
Austria 3.544, in regatul Saxoniei 224, in Olanda 517 persone ; in anul
1899, in Alsacia-Lorania 334 p'ersOne.
Daca comparam numerul deceselor de febra tifoida din orasul Bu-
curesci cu acela din alte ora§e marl', dobandim tabela urmatOre:
Bucuresci in anul 1898 417 decese de febra tifoida
a a 1899 121 a

St. Petersburg ' 1899 1.010 a

Moscova a a 164 a
Londra a . 802 a
Liverpool a a 199 i
Berlin a a 74 a
Hamburg a a 28 a
Munchen a a 16 .
Viena a . 67 a
Budapesta a a 195 a a
Paris a a 849 a a

Lyon a . 147 a

Marseille a . 204 1 .
Bruxelles , 129
Roma
'a a 826
a
a
Torino D D 78 a

Madrid a ), 412 a

G. Proca, cercetand mortalitatea de febra tifoida in Bucuresci in

periodul de la 1878 1899, a d °bandit proportiunile urmatOre :
Mortalitatea de febra tifoida in Bucuresci la 10.000 locuitori:
In anil 1878 46.6 decese (rrisboiul).
a 1879 16.1 a
a 1880 14.7 a
a 1881 87 a (inceperea lucrarilor de rectiricarea Dambovi(ei).
a 1882 12.4 a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIRNRI IN ROMANIA. I. 303

In anil 1883 14.4 de3ese

. 1884 58 , (terminarea lucrarilor de rectificarea DAmbovitel).
. 1885 5.3 .
1886 5.2 .
1887 4.6 .
. 4888 79
. 1889 5.3
. 1890 3.5 .
D 1891 5.4 ,
1892 4.0 .
, 1893 2.6 .
. 1894 2.0 .
1895 1.9 .
1896 3.7 .
. 1897 9.0 .
. 1898 4.0
. 4899 42 .
Intre epidemiile locale de febra tifoida, ivite in eel din urma ani
in tell, cele mai importante ail fost epidemiile din Focsani §i din
Bucurescl.
In orasul Focsani, epidemia a fost declarata la 18 Maid 1897 cu 7
bolnavi §1 s'a stills pe la jumatatea lunel Noemvrie; in tota durtita
epidemiel s'ail imbolnavit de febra tifoida 412 pers6ne, dintre cari 99
militari si ail murit 46 pers6ne, printre cari 17 militari.
Epidemia a fost causata prin infectarea apel ce se distribue in oras.
Orasul Focsani este alimentat cu apa suterana captata din c6sta de-
lului Babe le, alaturi cu sosaua Focsani-Vidra, in departare de 30 ki-
lometri de la oral. Instalatiunile serviciulul apelor ail fost terminate
la finele anulul 1889, dar chiar de la anul 1890 s'a observat, ea dupa
ploi apa vine cate ()data turbure in oral $i de la anul 1892 s'aii in-
registrat adesea -orl in oral casurl de febra tifoida, pe cari mai ales
medicil militari le au declarat a fi produse prin apa contaminate, caret
declaratiuni nu s'a dat atentiune din partea administratiunil sanitare
a orasului.
La inspectiunea facuta la finele lune! Maid 1897, am constatat, ea
stratul aquifer, in care sunt asezate tuburile de drenagiii, este super-
ficial, ca pe alocurea nivelul apel se afla la adancime de numal 1 me-
tru, ca desi localitatea unde se capteza apa nu este locuita, terenul
nu este destul aparat in contra cantaminarii, ea gurile de observa-
tiune nu sunt Inchise ermetic, ea conductele de ciment cari aduc apa
la reservorid sunt pe alocurea permeabile, din causa relel for con-
structiuni, si expuse a primi lichide infecte, mai ales la trecerea for

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
304 DR. I. FELIX

prin satele situate alaturi cu §oseua Foclani-Vidra, ca chiar reser-

voriul nu este bine aperat in contra contaminarii. La 15 Iunie, exa-
menul bacteriologic a constatat, ca la locul de captare apa era curate,
la reservoriil ea tontine in 1 c. C., 889 bacteril din Carl' 50 lichefiante ; pri-
marul oraplui Foc§ani a fost insarcinat ca sä indrepteze tote de-
fectele instalatiunilor de apa, incepend cu cele mai importante; in
anul 1897 s'ail indltat tote gurile de observatiune §i s'ail inchis er-
metic, s'a descoperit, curatat §i reconstruit partea cea mai stricate a
conductelor in lungime de 4 kilometri §i s'ail indreptat viciurile re-
servoriului, iar restul lucrarilor de indreptare, controlarea §i repara-
rea conductelor, cari n'ait fost descoperite in anul 1897, s'a executat
in anul 1898.
In Bucuresci febra tifoida a existat in mod sporadic de la inceputul
anului 1897 pane. la 27 Octomvrie, cand bola a luat un caracter epi-
demic. De la 1 Ianuarie pane. la 27 Octomvrie 1897 au fost declarati
118 bolnavi, dintre earl' 42 s'aii vindecat, 63 ail murit §i 13 ail remas
bolnavi. De la 27 Octomvrie, epidemia a mers crescend pane. la 10
Noemvrie ; in acest timp, maximul dilnic de bolnavi a fost de 99 §i
minimum de 25; de la 10 Noemvrie, epidemia a inceput a descresce
pane la finitul anului, cand bola §i-a reluat caracterul sporadic. De la
27 Octomvrie 1897 pane. la 1 Ianuarie 1898 s'ail imbolnavit do febra '
tifoida 1.133 persone, din cari 453 tratate in ora§, 496 in spitalele ci-
vile §i 184 in spitalul militar central. Din ace§ti 1.133 bolnavi ail mu-
rit 120 sail 10.580/0, dintre cari 31 militari.
Acesta epidemie, ca §i cea din Foc§ani, este datorita relei ape de
bent ; este ins/ bine constatat, mai ales de medicii militari, ca con-
tactul direct a jucat un rol mare in propagarea b6lei, ca numer6se
casuri att fost transmise de la bolnavi la pers6ne sanatOse fare in-
termediul apei. Apa cu care se alimenteza Capitala este fOrte necu-
rata ; cele done filtre de la Bacu-Arcuda reu construite, neacoperite,
erail atunci nedespertite in sectiuni mai mici; cand unul din ele se
curate, remanea in functiune numai unul cu o suprafatd filtratore de
10.000 metri patrati, insuficienta pentru trebuintele Capitalei, §i din
acesta cause se amesteca adesea on apa filtrate cu ape numai decan-
tate (cura(ata de partea materiilor suspendate prin simple depunere
in timpul unui scurt repaos). Existaii destule ocasiuni pentru infectarea
apei Dambovitei de la Bacu-Arcuda in sus prin dejectiunile satelor
riverane.
Primeria Capitalei n'are insa nici un drept se se planga de acest/
contaminare relativ mica, cad Capitala otravesce intr'o masura large

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 isTotuA IGIENEI IN ROMANIA. I. 305

apa Dambovitei de care se serva satele de pe la malurile ei din josul

Bucurescilor, versandu-se de Bucuresceni in garla laturile, excremen-
tele, residuele industriilor §i alte necuratenii. Mica Bucurescenii pri-
mesc febra tifoida prin apa Dambovitei de la satele din susul Capi-
talei, ceea-ce nu este probat, ei trimit bola tot prin apa Dambovitei
satelor aflate in josul Capita lei. La Ministeriul de Interne (Directia sa-
nitara gi Consiliul sanitar superior) si la Primarie s'a studiat de 3 ani
o masura pentru remediarea partials a acestor rele, prin intrebuinta-
rea continutului hasnalelor pentru fabricarea de pudreta, dar admi-
nistratiunea comunalgi nu se grabesce cu resolvarea cestiunii.
G. Proca, in cercetarile sale asupra relatiunilor dintre apa de bent
§i epidemiile de febra tifoida din orasul Bucuresci, a probat, ca sin-
gura alimentarea Capitalei cu apa buns de beat nu va impiedeca isbuc-
niri noue, de febra tifoida, daca nu se va canalisa tot orasul, data nu
se vor construl in tot orasul latrine regulamentare, dacd nu se vor
tin() curat casele, curtile §i stradele.

Tifosul.
Tifosul, Tifus exantematic, Tifus petechial, este o bola contagiosa §i
infectiosa, caracterisata prin febra insemnata §i persistent /, urmata
do eruptiunea unui exantem maculos sail papulos, in casuri grave
echimotic. In cadavre se gases° §i echimose interne.
Cele dintai sciri positive ce posedam despre Tifos dateza de la
anul 1501, cand acesta bola, Inca necunoscuta medicilor Italieni, fu In-
trodusa din Cypru in Italia (Fracastoro, Lib. de contagione, Lugd.
1554). Prima intindere pandemics dobandl tifosul in secolul al XVI.
De atunci ii vedem Mend concurenta pestei orientale, urmand armatele
in rasbOie numerose, devastand si in timp de pace multe teri, si inso-
tind mai cu osebire miseria fisica. Medicil §i chron4tii diferitelor na-
tiuni ii dail diferite numiri, precum : febra maculosa, febra ungarica,
febra putreda, lingore, febra lent/, febra irica, febra naval /. Cu in-
cetarea rasboielor Imperatului Napoleon I (a. 1814) inceteza §i ultirna
pandemic de tifos. In cele din urma decenii mai vedem in Europa,
cand epidemil de tifos mai marginite Intr'o comuna sail intr'un di-
strict, cand epidemii intinse peste provincii Intregi. Ultima epidemic
mai mare de tifos a fost cea din anii 1867 si 1868, care insoci fometoa
din Nord-Estul Prusiei si care infect/ chiar districtele Rusiei limitrofe
cu acea parte a Prusiei. Endemii de tifos sail observat cate °data
in corabii necurate §i aglomerate cu multi caletori.
Analele A. R.Tom. XXIII.Memoiile Sect. Seiitsfiflue. 20

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
806 oft. f. f1Lf2

Tifosul apare astadi mai adesea on in unele provincil ale Rusiei,

mai ales in Polonia, in Irlanda, in Galitia, cate-odata in Bucovina.
In Romania, tifosul era cunoscut in prima jumatate a secolului XIX,
s'a confundat ins /, sub diagnosa de ling6re, febrele tifoide cu tifosul §i
cu febrele palustre continue. C. Vernav in « Rudimentum Physiogra-
phiae Moldaviaev din anul 1836, mentionoza intro Miele observate de
el in Moldova Typhus contagiosus §i Febres nervoso-putridae.
Pan/ acum 40 ani s'ail observat la not adese-ori endemii marginite
de tifos in inchisori, §i cate °data mid epidemil in garnisonele mi-
litare. In unele penitenciare, tifosul era bola predomnitore. Vechiul pe-
nitenciar central de la Curtea-arsa din Bucuresci era multi ani un
focar deleter de infectiune 04 care a causat mortea mai multor me-
dia ai acelei inchisori ; in anul 1867, §i autorul acestei lucrari, ins'ar-
einat cu serviciul medical al penitenciarului in timpul unel endemii
tifice forte intinse, §i ocupat cate 4 pan/ la 5 ore pe cji in atmosf era
necurata a stabilimentului, s'a bolnavit asemenea de un tifos gray ; in
acel penitenciar endemia tifica nu s'a putut stinge prin alt mediil, de-
cat prin stramutarea stabilimentului inteun edificiu salubru, la VA-
caresci. Mid epidemil de tifos exantematic s'ail mai observat in Ro-
mania in unele tirgu§ore, in cari poporatiunea evreesca este aglomerata
in locuinte murdare, neincapet6re. In anul 1898 s'a ivit la Barlad o mica
epidemie de tifos exantematic, inceputa intre thaturatorii de strada
qi propagata §i la locuitoril vecini cu bordeele murdare ale matura-
torilor. Sail bolnavit de tifos aprOpe 60 persone, din cari 34 cautatl
in spital ail dat 4 decese ; doctorul Cerchez credo, ca b6la a fost im-
portata din Bucovina printr'un maturator intors d'acolo din congediii.
(T. Cerchez, Analele medicale ale spitalului Barlad ci Elena Beldi-
man, pe anul 1898, Vasluiil 1900).
In orn§ul Bucuresci, in unele locuinte miserabile, ocupate de omens
forte necurati, de maturatori de strada, bragagii, servitors olteni ai
unor precupeti, mai apar din cand in cand casuri sporadice de tifos
exantematic. Stramutarea locuitorilor in case salubre qi curatirea ra-
dical/ a locuintei opresce tot-deauna latirea contagiului.
In eel 5 ani de la 1893 pan/ la 1897, s'ail inregistrat in OM Ora 65
decese de tifus exantematic qi anume:
In anul 1893 31 decese
* 1894 18 .
1895 13
1896 1
. 1897 2

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 801

In Italia s'ai1 inregistrat, in anul 1896, 80 decese de tifus exante-

matic; in Prusia, in anul 1897, 11 decese; in Austria au fost declarate,
In anul 1898, 4.147 casuri; in anul 1899, 6.056 casuri de tifus cu 505
decese.

Difteria i Crupul.
Cuvintul eDifterieD, precum §i cunoscinta acestel bole apartine tim-
pului modern. Medicii periodului Hipocratic au tractat tote b6lele ga-
tului sub numele colectiv de «xuva rkto, Galeniu §i discipolii sei au
inteles sub acest cuvint numai Miele laringelui §i au cuprins tote
Melo faringelui subt numirea de auvciin §i ncepaatodyn. Scrierile me-
dicilor evului mediii asupra b6lelor faringelui §1 ale laringelui all fost
asemenea lipsite de claritate.
In anul 1567, Baillon a descris pseudomembranele, cars formeza
simptomul clinic cel mai important al difteriei. Prima descriptiune pre-
cisa a crupului este aceea a lui Home din Edinburg din anul 1765; el
it numesce csufocatio stridulaz, §i descrie cu deplind claritate pseudo-
membranele crupose observate, atat in clinics, precum §i in sala de
anatomie.
Crupul, coraca, gu§terul, laryngita difterica, este o inflamatiune a
membranei mucOse a laringelui, la care exsudatul se afla infiltrat in
tesutul ei, formand §i membrane false pe suprafata muc6sei, intocmai
ca la difterie. In prima jumatate a secolului XIX mai observam o
confusiune generals in stabilirea diagnosel acestor b61e, pans cand
Bretonneau a precisat caracterele difteriei, prin scrierile sale clasice
despre inflamatiunea difterica §i despre epidemia de difterie de la
Tours din anii 1818-1848.
Difteria, Difterita, Angina difterica $i Crupul este o bola infectiosa
epidemics §i endemics, care afecta de preferinta pe eopii. Ea este pro-
vocata de un bacil, care a fost pentru prima 6ra descris de Klebs in
anul 1873, ca Microsperon diphthericum, cultivat §i isolat de Loeffler
in anul 1884. De la anul 1885 inainte, V. Babe§ §i altii au gasit ace-
la§i bacil in pseudomembranele crupului.
Difteria este astasji endemics in WO. Europa. Deft ea a fost in Ro-
mania constatata clinicesce pentru prima Ora in anul 1868, se pare ca
ea aparuse §i mai inainte in Ora. La 4 Decemvrie 1822, Consulul Pru-
siei din Iasi scrie Ambasadorulul Prusiei din Constantinopole: «Sgomot
de ciuma exista de mai multe septamani, angina este multa, dar nu
ciuma» (Hurmuzaki, Documente, X. Bucuresci 1897). In medicina po-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 308 DR. 1. PE1,131

porala a Moldovel, angina difterica este de mult timp cunoscuta sub

nume de Bolfe. In colectiunile de medicamente poporale publicate in
ezatoreaD gasim urmat6rele : «Bolfele sunt fOrte primejdiOse. De
ele nu scapi. Contra for lOcurile doftorilor nu pot nimic. Legaturile
facute culucruri spurcate sunt bune, caci bolfele se spurca §i dab-. inapoi.
Sunt bune pentru bolfe §i legaturile cu brOsce. Doftoriile de la doftor
nu sunt bune. Angina e o pedepsa dumnecle6sca §i doftorul nu 'Ate
lupta contra lui Dumnedel» (M. Lupavu, Medicina populard, «$eza-
tOrea , Falticeni, 1892-1893).
In Romania angina difterica a fost adusa in anul 1868 din Cons-
tantinopol, prin Braila, unde a fost descrisa ca Angina crernOsa §i
ca Stomatita alba. Din Braila, b6la a fost importata in multe alte co-
mune, mai ales la Bucuresci, unde a causat, in anul 1868, 17 decese.
A. Marcovici impreuna cu I. Felix, atunci medic ef al oraplui Bucu-
resci, all recunoscut identitatea acestei bole cu cea descrisa de Bre-
tonneau §i i-au dat adeveratul nume de angina difterica. Peste putin
timp, 'Ma era intinsa peste tots Vera ; numai in Capitals ea a provo-
cat, in anul 1869, 200, in anul 1870, 1.164, in anul 1871, 471 decese. In
luna August 1871 s'a instituit la Bucuresci un comitet special, compus
din autoritatile sanitare §i administrative din Capitals, pentru a corn-
bate bola, a dirigia §i controls executarea masurilor preventive. Co-
mitetul a apelat la concursul medicilor, pentru ca ss pad organisa
servicii medicale auxiliare §i a prescris isolarea bolnavilor, desinfec-
tarea obiectelor §i locuintelor contaminate, visitarea dOsa a §c6lelor
§i a gradinilor de copii, infiintarea de cimitire afara din ora§ §i alte
masuri de salubritate, la cari s'a mai addogat, in luna Septemvrie 1871,
declararea' obligat6re a Mei, descoperirea prin politie a casurilor de
bola nedeclarate, darea de ajutor pentru stramutarea celor sanato0
din locuintele infectate. De la anul 1873, frecuenla Mei a scadut cu
Ore-cari oscilatiuni §i a dobandit intinderea cea mai mare in anil
1897-1899.
In anil 1886-1899, numerul bolnavilor de angina difterica §i de
crop, inregistrati in tad tera, a fost :
In anul 1886 2.281 bolnavi cu 1.366 decese
1887 2.444 D 1.096
1888 1.337 656
1889 1.339 604 D

1890 3.101 4.236

D 1891 3.962 1.128 D in 83 comune, 79 rurale, 4 urbane;
D 4892 2.593 D 1.077 D * 405 u 96 = 9 *
1893 1.122 D 907 D D 97 D 64 a 33

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 309

In anul 1891 2.070 bolnavi cu 1.036 decese 133 comune, 100 rurale, 83 urbane;
. 1895 3.093 . 1.092 * a 176 146 * 30 *
. 1896 5.448 . 1.339 . u 264 224 * 40 a
. 1897 12.534 » 2.297 * * 513 473 a 40 .
* 1898 12,961 * 1.934
' 1899 9.540 a 1.712 fall bolnavii din spitale.
Pentru a compara numeral deceselor de angina difterica §i de crup,
observate la nol, cu cele constatate in alte Off, in cari s'a publicat
deja statistica medicala a celor din urma ani, recurgem, inainte de tote,
la publicatiunea administratiunii sanitare a regatului Bavariei, care
are un numer de locuitori aprope egal cu al Romaniel §i uncle mor
pe an, de angina difterica §1 de crup, 2.800 pang la 3.000 suflete. In
Ungaria au murit de acesta bola, in anul 1896, 16.868 persone, din cari
in Transilvania relativ mai mult de cat in cele-alte Orli ale Statului
ungar ; in Austria s'ail inregistrat, in anul 1898, 33.355 casuri de difterie
§i de crup cu 19.440 decese, in anul 1899, 31.581 bolnavi cu 8.565 decese;
in Bucovina, in parte in anul 1896, 1.295, in 1897, 341, in 1898, 631
decese, in 1899, 436 bolnavi cu 186 decese ; in Italia, in anul 1897,
8.881, in anul 1898, 7.830 decese de difterie §i de crup; in regatul Saxoniel,
in anul 1897, 1.576, in 1898, 1.415 decese de difterie §i crup; in Alsacia-
Lorania (1.641.000 locuitori), in anul 1899, 578 decese de difterie §i de
crup; in Olanda, in anu11898, 721 decese de difterie §i de crup; in Belgia,
in anul 1896, 1.982, in 1897, 4.761, in 1898, 1.682 decese de difterie §i
de crup; in Elvetia, in anul 1896, 848, in 1897, 760, in 1898, 994 de-
cese de difterie.
In ora§ul Bucuresci s'aii declarat, in anul 1898, 534 casuri de difterie
§i de crup cu 170 decese, in anul 1899, 1.113 casuri cu 281 decese; .in
eel' din urma ani s'a inregistrat in ora§ul Bucuresci urmatorul numer
de decese de difterie §i de crup:
In anul 1892 79 decese
. 4893 68 *
. 1894 71 a
. 1895 58 »
. 1896 84 *
a 1897 149
* 1898 170 *
a 1899 281 .
Numerul deceselor de difterie §i de crup inregistrate in alte ora§e
marl in anul 1899 a fost:
La Paris 390 decese
* Marseille 78 *

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
310 DR. I. FELIX

La Bordeaux 72 decese
Lyon 45
Londra 2 041
Birmingham 166 . fard crup
Leeds 328 .
Sheffield 460
Berlin 655
Colonia 110
Hamburg 110
Magdeburg 131
Viena 489
Budapesta 206
Praga 147
Triest 109
Barcelona 342
Madrid 161
Porto 122
Milano 147
Venetia 121
Moscova 545
Odesa 108
St.-Petersburg 1.192
Varsovia 181
Copenhaga 133
Stokholm 320
Cautarea §i prevenirea difteriel a intrat intr'o fasa noud, mai fe-
ricita decat cea veche, prin intrebuinfarea injecfiunilor curative §i
preventive de ser antidifteric, introdus in medicind de Behring §i de
Roux, dupe studii indelungate, terminate in anul 1894. La not injec-
fiunile cu ser antidifteric au fost introduse in practica oficiald din ju-
detele bantuite de difterie deja in luna Noemvrie 1894, cand ne-am
servit de ser adus din Germania. De la anul 1895, serul antidifteric
pentru tote serviciile publice se prepard, sub controlul personal al
d-lui profesor V. Babe§, in Institutul de patologie *i de bacteriologie
din Bucuresci. Prepararea serului antidifteric, dupe metoda d-lui V.
Babe§, consta in imunisarea unui cal prin injecfiuni succesive, in timp
de mai multe luni, de bulion do culturi de bacili difterici, sldbit prin
amestecare cu iod, bulion care confine o cantitate determinate de toxine,
§i extragerea succesiva din acest cal a unei Ore-care cantitafi de sang°
care se coagulezd §i din care se culege serul de sange, care posedd
calitati antitoxice in contra toxinelor difteriei.
Injecfiunile cu ser antidifteric, facute la inceputul Mei in prima di,
aduc mai tot-deauna vindecare, data insa au trecut 4-5 chile de la
ivirea bolei, in cat bacilli difterici sunt deja insofifi de streptococi,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 311

cand angina difterica a inceput deja a se transforms in angina pu-

treda, gangrenOsa, atunci succesul este problematic. In comunele ru-
rale, medicul nu 'Ate sä facti tot-deauna injectiunile cu ser in primele
dile ale Mei, din causa ca nu este insciintat indata dupa aparitiunea
et, sail flind-ca are de odata mai multe comune infectate de Ingrijit.
Din acesta causa a trebuit sä se tolereze ca, in unele casuri, agentii sa-
nitari sa Lea injectiuni cu ser antidifteric. In spitale se aduc aseme-
nea copil adesea-ori a patra cJi *i mai tarcjiil. Pe langa injectiunile
de ser antidifteric nu se negligeza tratamentul local. La inceput, po-
poratiunea rural/ din multe judete s'a opus injectiunilor cu ser anti-
difteric, dupa ce ins/ locuitorii ail v6dut efectele lui binefacet6re, a
disparut treptat acesta opositiune.
Consideram ca forte importante §i injectiunile preventive de ser an-
tidifteric; ele se pun la not adesea-ori in practice la copii Inca sana-
tNi din familii, in care a aparut bola, spre a-I ape'ra in contra foca-
rului de infectiuni pe care-1 constitue nu numai bolnavul, in timpul
b6lel, ci §i cel aflat In convalescenta §i eel abia vindecat.
Inaintea intrebuintarii serului antidifteric, mortalitatea de angina dif-
terica §i de crup a fost la not de 41% pand la 63% din numorul
bolnavilor; de la anul 1895 ea a scadut treptat la 12% din numOrul
celor cautati cu injectiuni de ser antidifteric, la 15% din num'orul total
al bolnavilor de difterie §i de crup. Resultatele injectiunilor depind
mai cu soma de timpul cand ele sunt aplicate; in termin mediil mor
la not din bolnavil inoculati, in prima di a Mei, numai 3 °/a, din cei ino-
culati a doua chi 3.66 ° /o, din eel injectati a treia chi 6.39%, a patra chi
25°/a, a cincea Chi 35.40/a, a §6sea di 56.70/0, a §optea chi 67.80/a, a opta
di 85%.
Din num/rul total al bolnavilor de angina difterica §i de crup se
trateza la not cu ser antidifteric 83°/0, numOr Insemnat in comparatiune
cu alte tOri. In anul 1898 s'a aplicat in imperiul Austriei serul anti-
difteric la 460/0 din num/rul bolnavilor de angina difterica §i de crup,
in anul 1899 la 53.504. Mortalitatea general/ a bolnavilor de difterie
§i de crup a fost in Austria, In anul 1899, de 27.10/0, a celor cautati cu
ser antidifteric de 16.130/s. Trebue sä observam ins /, ca statistica an-
ginei difterice mai sufere de Ore-cari imperfectiuni, flind-ca se confunda
adesea-ori la noi, ca §i in tote cele-lalte tOri cu difteria adevorata,
datorita bacilului lui Loeffler, pseudodifteria nepericulosa, care pro-
duce asemenea pseudomembrane, lipsite ins/ de infectiositate. Aasta
neregularitate va disparo, dupa ce se va generalisa examinarea bac-
teriologic/ a secretiunilor faringelui §i nasului, pentru verificarea diag-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
312 DR. I. FELIX

nosei. Din acosta cause mortalitatea mica de angina difterica de 7.6 °/a
din Elvetia, declarata in raportele oficiale, nu este expresiunea ade-
v6ratei letalitati a difteriel din Confederatiunea elvetiana; la ancheta
facuta in Elvetia asupra difteriei, in anii 1896-1898, s'a constatat ca
din 16.950 bolnavi de difterie ail murit numai 1.231, dar din acele
16.950 casuri, numai 11.931 ail fost examinate bacteriologicesce si din
acestea din urma numai la 9.123 diagnosa a fost confirmata.
In regatul Roman, serul antidifteric se produce cu spesele statului
in Institutul de Patologie si de Bacteriologie in Bucuresci si se imparte
gratis tuturor medicilor de spital, de oral, de judet, de plasa ; tote
farmaciile sunt obligate ca O. fie tot-deauna aprovisionato cu ser anti-
difteric gi sa-1 vincja cu un pret minim ; serul invechit din farmacil se
inlocuesce gratis cu altul prOspet.
In anul 1899 s'aii distribuit med. de judele, de orase, de spitale 16.146, farmac. 6.214
* 1900 D - r a * 15.013, * 6.084
dose de ser antidifteric.

Versatul si vaccinaVunea.
V6rsatul (Variola), originar in India, in Arabia, in Egipt, in Nubia
si in Africa centrals, este una dintre Miele tole mai vechi ale ome-
niril. Gasim descriptiunea lui deja in cartile indite sanscrite $i in call
chinese cu 12 secoli inaintea Domnului Christos. Versatul era cunoscut
lui Hipocrate, Aetiu si Celsu; in secolul VI el era forte r6spandit in
pantile meridionale ale Europei. Cruciadele contribuira la importarea
lui in centrul si in Nordul Europei, si in secolul XII s'a observat in
Anglia cea dintal epidemie de v6rsat. De atunci inc6ce it vedem ca
pandemie, intincjendu-se peste tot pamintul. In America variola a fost
importata din Europa dupe descoperirea Americei prin Christof Columb.
Pupa generalisarea vaccinatiunii, versatul a devenit in secolul XIX
mai rar, a perdut caracterul ski pandemic, si apare numai in epidemii
si sporadic.
In Wile Romano, vorsatul era fOrte respandit in secolul XVIII, si in
acel secol, ca i la inceputul secolului XIX, 6menii cu dare de 'nand
intrebuintail variolisatiunea ca masura preventive in contra variolei
grave. Deja in anul 1803, s'ati Mout primele vaccinatiuni Ieneriane la
Iasi §1 cu putini ani mai tarcjiil la Bucuresci; aceste operatiuni n'ail
fost practicate in tots Ora, ci numai in unele orase, la o parte mica a
poporatiunii; ele n'ail putut dar starpl epidemiile de Wu-sat care, im-
preuna cu alte bole, a mai pustiit multe eon-fme, nu numai pantt la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 313

Regulamentele Organice, cari ail prescris organisatiunea vaccinatiu-

nilor, ci §i mult timp dupa promulgarea Regulamentelor Organice, cari
n'ail fost §i n'ail putut a fi observate in tote prescriptiunile for in
ceea-ce privesce serviciul sanitar. Cu tote acestea, epiderniile de v6rsat
ail devenit treptat mai putin omoritOre §i mai rare, in masura in care
s'ail immultit vaccinatiunile. Introducerea in Romania a vaccinatiunif
Ieneriane, care constitue faptul cel mai importat pe terenul Igienei §i
§i al Medicinal din prima jumatate a secolului XIX, a dat deja rode
la inceputul jumatatii a doua a secolului.
Ca in alte tars §i la noi, vaccinatiunile s'atl inaugurat la pragul se-
colului XIX. In anul 1896 s'ail linit 100 de ani de la inventiunea
vaccinatiunil ca masura preventiva in contra versatului; la 14 Maiil
1796, Edward Ienner a executat la Berkeley prima vaccinatiune. Na-
tiunea englesa a ridicat lui Edward Ienner un monument pe Trafal-
gar-Square din Londra, alaturi cu statua lui Nelson, §i cand in anul
1896 s'a serbat in tOta lumea centenarul inventiunii vaccinatiunil, am
dat §i noi tributul respectului §i al recunoscintei memorial barbatului
modest, care prin descoperirea lui a redus la un minimum num6rul
victimelor v6rsatului, care in timpurile trecute a decimat poporatiunile.
Am expus mai sus, ca deja in secolul XVIII s'a practicat la noi
inoculatiunea antivariolica ; dar vaccinatiunea moderna nu este iden-
tica cu inoculatiunea variolica, cn variolisatiunea sail variolatiunea,
cu inocularea v6rsatului adev6rat, a variolei omului, usitata in tim-
purile trecute. Chinesii ail cunoscut variolisatiunea in secolul XI; ea
a fost introdusa in Constantinopole in anul 1672, in anul 1713 a des-
cris-o medicul grec Thimoni, in anul 1721 s'a facut la Londra expe-
rimentul variolisatiunii la 7 criminali condamnatl la morte §i reu0.ta
incercarii a provocat introducerea acestei operatiuni in practica fill-
nick Celebrul medic german Hufeland a publicat, in anul 1793, expe-
rientele sale asupra variolisatiunii facute la Weimar, la anul 1788
(Bemerkungen fiber die natiirlichen and geimpften Blattern, Leip-
zig 1793).
In Romania, pe la finele secolului XVIII, variolisatiunea a fost ade-
sea-ori practicata. F. I. Sulzer (Geschichte des transalpinisehen Da-
ciens, Wien 1782) dice ca. Romanil se serva do mult de variolisatiune
pentru preservarea frumusetei, ca acesta operatiune este impusa de
eticheta, ca fatale se inoculeza pe frunte §i pe partea superiOra a
dosului manilor.
Pericolul inoculatiunil (variolatiunii) a fost slabit prin faptul el
limfa pentru inoculare nu s'a mai luat direct de la bolnavii afectati

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
314 DR. I. FELIX

de variola spontanee, ci de la cel la call bOla a fost provocata arti-

ficial prin altoire si care obicinuit a dat un virus slabit. Prin repeta-
rea acestel procedari, prin slabirea succesiva a virusulul, vaccinatoriT
ail ajuns deja, pe la finele secolului XVIII, a inlatura eruptiuni va-
riolice grave si obicinuit nu s'aii aratat in urma operatiunii decat
simptome locale la locul inoculatiunil, insotite de febra forte slabs.
UniT medici recomandail variolisatiunea ca o masura preventive utila
in tote timpurile ; altil numal in timpul pericolulul, tend versatul epi-
demic aparuse deja in localitate. Hufeland sprijini in anul 1798 cea
din urma opiniune. Cu tote el mortalitatea celor inoculati (variolisa(i)
era WO mica, dupe Gregory in termen mediii 3 la 1.000, el formai'
focare de infectiune pentru cel nealtoitl, si Pringle prob6za prin sta-
tistica medicala a orasului Londra din secolul trecut, ca variolatiunea
a merit mortalitatea de variola. Variolisatiunea se mai intrebuinteza
si astadi de Arabil din Algeria (Hervieux, comunicare facuta Academ.
de Medic. din Paris, 1901).
Pe la finele secolului XVIII, in urma descopeririT vaccinul prin
Ienner, profilaxia v6rsatului a fost in Europa cu totul reformats §i
inoculatiunea variolica a Mout loc vaccinatiunii.
Edward Ienner, elev al marelul chirurg John Hunter, a inceput
studiile sale asupra vaccineT in anul 1775, si a luptat multi anT in
contra neincrederiT cu care colegil sOT primira acesta inovatiune. In
anul 1788, Ienner a aratat mai multor medici din Londra desemne ale
vaccinul de pe ugerul vacilor si de pe degetele personelor infectate
de la vacs, cu ocasiunea mulgeriT; in anul 1796, el a vaccinat un copil
cu vaccinul luat de la pustule vaccinale aparute pe degetele unel fete
ocupate cu mulgerea vacilor, care vaccinatiune a reusit pe deplin,
cad copilul a devenit imun in contra variolisatiunii incercate la el
de dou6 ori. In anul 1798, Edward Ienner a publicat scrierea impor-
tanta An inquiry into the causes and effects of the variole vaccine
(Cercetari asupra causelor si efectelor varioleT vacel), care a intro-
dus in tote t6rile civilisate noul sistem al preventiunii versatului. In
anul 1799, a fost treat de catre guvernul angles un institut vaccinal
la Londra, in anul 1800 la Dublin. Anglia trimetea vaccinators in tote
coloniile sale, si tot in anul 1800 a fost deschis la Paris un stabili-
ment vaccinal public ; in acelasi an vaccinatiunea a fost introdusa in
Germania, Austria $i apoT generalisata prin Hufeland, Heim si Zen-
ker; in Italia prin. L. Sacco.
Ienner a considerat cow-poxul, vaccina, ca o Ma originara, spe-
ciald a vacilor, ca v6rsatul vacilor, insd, identicd cu horse-poxul, cu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 315

v6rsatul cailor, si in lipsa do cow-pox, el a inoculat vacilor limfa

luata din pustule de horse-pox, pentru a produce artificial vaccina, si
a vaccinat copiii chiar direct de la cal. Transmisiunea horse-poxului
(a variolei equine) pe ugerul vacilor a mai fost practicata in Anglia
de Tanner (in anul 1800), in Franta de Loy (1801), in Italia de Sacco
(1803). In acelasi timp s'a fdcut adesea-ori retrovaccinatiunea, trans-
mitendu-se virusul de la pustula vaccinald a 6menilor pe ugerul va-
cilor si vaccinul umanisat ( limfa din pustulele 6menilor vaccinate) a
fost adesea-ori intrebuintat de o potriva cu cow-poxul originar. De la
inceputul secolului XIX, cele mai multe vaccinatiuni s'afi Mout in Eu-
ropa cu vaccin umanisat.
Pe la inceputul secolului curent, variolisatiunea a fost si in Romania
inlocuita prin vaccinatiune, prin altoire cu limfa din pustulele vacilor
afectate de vaccina si, in lipsa acestora, cli limfa din pustulele 6menilor
vaccinate. Doctorul Hesse, Archiatrul Principelui Moldovei Alexandru
Moruzi, a facut in anul 1803, la Iasi, primele vaccinatiuni, si in anul
urmator, Principe le Moruzi a numit pe doctorul Froelich vaccinator
poste tot Principatul (C. Vernav, Rudimenta Physiographiae Molda-
viae, Budae 1836).
Despre primele vaccinatiuni din Muntenia relatezd G. I. Ionnescu-
Gion, ca doctorul Constantin Caracas, fiul doctorului Dimitrie Caracas,
intors in tern dupa terminarea studiilor in anul 1800, a Aspandit
vaccinatiunea in trite clasele poporului (G. I. Ionnescu-Gion in cRevista
NoudD, anul III, No. 8, Bucuresci 1890).
Technica variolisatiunii n'a fost mantinuta la vaccinatiune. Metoda
usitata Inca la inceputul secolului XIX in Grecia, la Constantinopole,
in Romania consta in muiarea de ate de nadtase in limfa vaccinald,
conservarea for in cutii si asezarea unei bucdtele din acele ate intr'o
tdetura operata intr'o parte 6re-care a corpului. Acesta procedare a
fost pdrasitd. Se introduces cu lantete direct intr'o mica tdetura su-
perficiala ori intepaturd vaccinul prOspet sau uscat pe virful unei pene;
asemenea nu se mai alegea ca loc al inoculatiunii nasul, fruntea, ure-
chile, pulpele, locuri de predilectiune din timpil trecuti, ci bratele.
Colegul nostru C. Erbiceanu a reprodus in cBiserica Ortodoxd Ro-
mand > o adresa a Vel Vornicului Munteniei catre Mitropolit, din 12
Aprilie 1815, prin care ii comunica, ca in Bucuresci s'att asezat la
lefd. 5 doctori si 2 gerahi al politiei, pldtiti din Cutia milosteniilor,
pentru ca sä caute sardcimea si sd altoiescd copiii de versat, fara
plata, si sd rOge de I. P. S. S. sä faca acesta cunoscut preotilor, pentru
ca ace§tia $0. (Tea do solve tuturor sdracilor cad vox avO copii neal-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
316 DR. I. FELIX

toitT, sa-i aduca la ace§ti doctor!. (cBiserica ort. Roma, anul XVI,
Bucuresci 1893).
In Transilvania, doctorul Michail Neistetter a publicat : Cuvinte despre
altoirea versatului de vacs (vaccines), Sibiu. 1803, si guvernul Transil-
vaniei a rOspandit in foi volante povete poporale asupra folOselor
vaccinarii, in primul deceniii al secolului XIX.
Pan/ la promulgarea Regulamentelor Organice, vaccinatiunea s' a facut
numai in casuri mai rare; Regulamentul a impus organelor sanitare
datoria de a vaccina, dar numOrul restrins al acestor organe, lipsa de
control §i micul interes ce administratiunea avek pentru prosperarea
poporatiunii rurale, ail amanat generalisarea vaccinatiunii. Posedam
numal statistice vaccinale partiale din primul deceniii dupa promul-
garea Regulamentelor Organice. Din diferite acte oficiale se constata
insa ca, numai pe la jumatatea secolului curent, vaccinatiunea a luat
un avint mai mare, cu t6te ca dupes promulgarea Regulamentelor Orga-
nice s'ail facut in amandou6 principatele incercari a se da vaccinatiunil
o intindere mai mare. La Bucuresci, Comitetul carantinelor a incheiat,
la 20 Fevruarie 1835, un jurnal prin care a hotarit, ca nici un tircovnic
sa nu se hirotonisosa, 'Ana nu va fi invetat vaccinarea, ca sa se nu-
mosca pentru 6 luni de vary 4 doctor!-vaccinatori pentru cele 6 judete
car! n'aii doctor, a stabilit orinduOla lucraril vaccinatiunii, dupd care
la 1 Aprilie este a se mi§ca doctorul ocrugului in altoirea copiilor de
vOrsat, povetuind prin cele mai dulci §i cu blandete cuvinte pe tot pa-
rintele. Cand doctorul va fi gata a plea. prin sate, ocarmuirea va
arata satul in care va fi stringerea copiilor §i de prin satele inveci-
nate. Nu se vor intrebuinta silnice mij16ce, nu se va lua altohl de la
copii bolnavi. Revaccinatiunea nu este necesara, se pOte insa face, dad.
se care. Voda Alexandru Ghica aproba aceste dispositiuni cu modi-
ficarea urmatore : Cand o familie se va opune la vaccinatiune §i se va
ivl vOrsat in familie, ea va fi schsa afar/ din ora§ or! sat §i tinuta
subt paza 40 de dile.
Cu tote rapOrtele despre mersul regulat al vaccinatiunilor, variola
bantue in Ora. In anul 1836, Dvornicul din Launtru al Munteniei re-
latoza Adunarii Ob§tesci despre progresele datorite administratiunil
sale, despre numerul crescend al vaccinatiunilor. Dupa acea relatiune
s'ail vaccinat in Muntenia :
In anul 1832 13.616 copii.
1833 18.332
1834 19.441 *
1835 33.961 din 42.742 copii nascuci in anul 1834.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. L 317

Mai ales eel din urma numer de copil vaccinati este de necredut de
mare, fats cu lipsa de media si de felceri, cu opositiunea poporatiunil
rurale contra vaccinatiunilor si cu marea mortalitate a copiilor, cad
pe atunci din 42.742 copii n'at implinit 33.961 primul an al vietii;
pe atunci statistica vacinatiunilor a fost dar in parte fictiva, ca $i cu
multi an! ma! tardiii.
In Moldova s'a publicat, la 9 Iunie 1847, Regulamentul despre hul-
tuirea copiilor de versat, lucrare bine alcatuita de Protomedicul G. Cu-
ciuranu; ea cuprinde prescriptiuni despre dirigerea vaccinatiunilor,
despre culegerea vaccinului, despre povetuirea poporulul, descriptiunea
eruptiunilor vaccinel in tote peri6dele lor, a cursulu! Mei, a acci-
dentelor si complicatiunilor, a erisipelulul 9i flegmonulul; recomandA
curatenia, precautiunile la luarea de vaccin, ferirea de vesiculele bol-
nave deschise, sgariate, de copii bolnavi de scrofule, rachitism, atro-
fie, spuzela, pecingine, rale. La 7 Aprilie 1855, Sfatul Domnesc a de-
cis, ca pe fie-care an sa se dea premii pentru acei ce, dupa listele
presentate, vor dovedl ca au hultuit eel mai mare numer de copii.
Dupa statistica °Bejaia, numerul vaccinatiunilor savirsite in Moldova
a fost eel urmator:
In anil 1834-1848 s'ait vaccinat 299.607 copii
In anul 1849 . * 18.154
1 1850 . . 14.459 *

* * 1851 . , 12.971 .
*. * 1852 . x. 16.390 .
. * 1853 . 15.648
* 1854 . * 16.847 ,
. * 1855 . . 22.376
. * 1856 * . 21.675 *

* 1857 * 20.509 .
. * 1858 . . 30.440 *
* * 1859 . *. 30.940
* * 1860 .. . 26.999 .
. * 4861 . . 31 373 .
In Muntenia, in anul 1859, doctorul G. Polizu (senior) secretarul Comi-
tetului sanitar, a aleatuit Carticica altoiu1uz, calauza pentru vaccinator!. ,
In anil 1861 si 1862, dupa ce doctorul C. Davila a luat conducerea
Serviciului sanitar, si in anul 1863, dupa ce a Infiintat prima serie de
medic! de plasa, vaccinatiunile au inceput a deveni putin mai nume-
rose, numerul for a remas insa cu mult ma! jos decat acela al copiilor
in etate de 1 an. Atunci s'a 9i publicat un regulament pentru vaccinatii
valabil pentru tOta sera, care a remas in vigOre pana la 5 Maia 1875,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
318 Dft. I. FIELIX

cand, pe basa legit sanitare, s'a alcAtuit un regulament noil. Mai tardiil,
in anul 1893, s'a modificat §i acest din urma regulament, pe basa cuno-
scintelor none asupra 1361elor septice, cari pot aparo dupe vaccinatiune.
Legea sanitara din anul 1874 §1 cea modificata din anul 1885 fac
vaccinatiunea obligatdre §1 gratuita; sub impulsiunea acestei legi, admi-
nistratiunile judetene ail immultit numerul vaccinatorilor, cari ail remas
aprope exclusiv insarcinati cu vaccinatiunea, cari medicilor de plasA,
putini la numer, nu le remane fief timpul necesar pentru ingrijirea
bolnavilor de bole epidemice §i endemice. Dar poporatiunea rurala §i
parte din locuitorii urbani ail mai opus resistenta vaccinatiunii, din
causa multimil de 1361e septice, aparute in urma luarii fgra precau-
tiune de vaccin din vesiculele vaccinale, din reua lui conservare, si vex.-
satul a mai facut ravagii in multe judete.
De la primele incercari ale lui Edw. Ienner panA in timpul de fatA,
vaccinatiunea a fost §i mai este combatuta ca inutila §i vAtemAtdre.
Fiind-cA sciinta n'a dat pand astacji o explicatiune satisfacetdre a imu-
nitatil color vaccinate contra versatului, fiind-ca nu cun6scem prefacerile
din organism provocate prin inoculatiune §i raportul intro aceste pre-
faceri si intre starea refractara ce corpul a dobandit prin ele in contra
infectiunii variolice, .uniI ail negat val6rea vaccinatiunii, afirmand cA,
ci fArA vaccinatiune, epidemiile de variolA ar fi devenit mai rare §i mai
putin periculose, in urma progreselor Igienei generale; altil, dell ail
admis actiunea preventivA a vaccinatiunii, s'ail temut ca vaccinul uma-
nisat, care pand deunadi a fost intrebuintat in WO Europa in marea
majoritate a vaccinatiunilor, §i care §i astadi se mai intrebuinteza in
unele OA pe langA vaccinul animal, ca acel vaccin 'Ate comunica per-
s6nelor vaccinate, de odata cu limfa preservative in contra versatului,
§i germenele diferitelor bole. Afirmatiunea ca vaccinatiunea ar fi inutila
este eronata, cad statistica moderns ne probezA utilitatea el, prin extinc-
tiunea apr6pe generalti a variolei in Germania, undo pe langa vacci-
natiune si revaccinatiune este de mult generalisata, §i unde ea se
execute cu o corectitudine exemplars.
Este insa adeverat cA vaccinul 'Ate comunica virusul altor 1361e.
Autorii ail avut in vedere, afara de Mole septice, scrofulosa cu tu-
berculosa c1 sifilisul.
In anul 1883, cand Parlamentul german primi o petitiune in contra
vaccinatiunii obligatOre, Cancelarul imperiului numl o comisiune tech-
nicA sub prepdinta lui R. Koch, insarcinata cu studiarea motivelor
invocate in contra vaccinatiunii; acestA comisiune a admis posibili-
tatea transmisiunil scrofulosei prin vaccin umanisat, ea a conchis insti,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEi iN ROMANIA. I. 319

ca tote infectiunile accidentale, cari insotesc vaccinatiunea si al caror

numer este minim, nu pot invalida valbrea imensa a vaccinatiunii
obligatOre.
Asemenea a admis comisiunea germana din anul 1883 posibilitatea
transmisiunil tuberculosei prin limfa vaccinala, luata de la o persona
tuberculOsa sail de la un animal tuberculos, ea recomanda insa, ca sa
se vaccineze cu vaccin animal, controlat asupra originei sale de la un
vitel sanatos, prin taerea vitelului dupa recoltarea vaccinului si prin
examinarea scrupulOsa a diferitelor organe, pentru constatarea absen-
tei tuberculelor. Lotar Meyer a constatat insa in anul 1883 prin expe-
rimente repetate, ca pustulele vaccinale ale persOnelor tuberculOse nu
contin nici odata baccilul tuberculosei, ca prin urmare transmisiunea
tuberculosei prin limfa vaccinala este imposibila.
Cel mai funest dintre tote accidentele vaccinatiunii este transmisiu-
nea virusului sifilitic prin limfa vaccinala de la un copil sifilitic. Ea
a fost observata, desi se putea lesne preintimpina. Cele dintai ca-
suri cunoscute ale sifilisului, inoculat cu ocasiunea vaccinarii, sunt cele
descrise de Mosly in Anglia §i de Monteggia in Italia, in anul 1807.
In anii 1860-1885 s'ail observat chiar mid' epidemil de sifilis vacci-
nal, anume in Bavaria, la Rivolta (Italia), la Bezieres (Francia) si la
Schleinitz (Stiria). Depaul a numerat, in anul 1860, si asemenea Vien-
nois, in anul 1865, 300 casuri; Pissin, in anul 1874, 500 casuri de sifilis
vaccinal; C. Codrescu a constatat in spitalul din Barlad un asemenea
cas, in anul 1881.
Acesta nu era insa singurul cas de sifilis vaccinal observat in Ro-
mania; infectiunile sifilitice vaccinale ail fost la nos, ca §i in alte t6ri,
ascunse, pentru ca sa nu se discrediteze vaccinatinnea.
BOlele accidentale, earl' insotesc eruptiunea vesiculelor §i a pustu-
lelor vaccinale, apartin mares grupe a infectiunilor vulnerare, si in
timpul cand asepsia nu era Inca cunoscuta, s'a observat adesea-ori in
urma vaccinatiunii WO seria infectiunilor prin plagi: Flegmone, Eri-
sipele si Piemie, Septicemie,. adev6rate otraviri ale organismului prin
toxine produse de streptococi. Ele pot apare atat dupa vaccinare cu
vaccin umanisat, precum si dupa aceea cu vaccin animal. In cele mai
multe casuri, infectiunile septice consecutive vaccintiril nu se transmit
prin vaccin, ci prin intermediul manilor, al instrumentului cu care se
vaccinoza, al atmosferei, mai ales cand vesiculele sail pustulele ail fost
strivite, deschise.
S'a propus inlaturarea accidentelor vaccinale prin pansarea asep-
tica a locului inoculat ; eil Insumi am incercat acest metod in ser-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
320 DR. I. PELIX

viciul sanitar al oraplui Bucuresci, in anil 1886 §i 1887. resultatele

dobandite n'ail fost Ins Incuragiatore pentru generalisarea pansa-
mentului; la animale pansamentul prin oclusiune opresce desvoltarea
normalA a pustulelor §i mic§orOza cantitatea limfei recoltate. Regula-
mentul pentru vaccinare §i revaccinare din anul 1893 prescrie regu-
lele de asepsie ce trebue sA se observe la vaccinare §i la revaccinare.
Cestiunea naturii §i originei vaccinel, precum §i a identitatil equinei
cu vaccina, a fost studiata pe larg de Academia de Medicina din Paris
pe la finele anului 1863, fail solutiune suficientg, apoi de Societatea
sciintelor medicale din Lyon in anul 1865; cea din urma Societate a
numit o comisiune, din care ail Mout parte doi speciali§tI cunoscuti,
Chauveau §i Viennois, §i a publicat raportul comisiunil (Vaccine et
Variole. Nouvelle etude experimentale, Lyon 1865). Comisiunea Lyo-
nesa a afirmat, ca vaccina vacilor nu este identica cu variola o-
mului, ca inocularea variolei umane la vaci produce numai un virus
variolic slabit, nici de cum Insa vaccin. Cea din urma opiniune a fost
sustinuta in anul 1883 de catre R. Koch §i cei-lalti membri ai eomi-
siunii pentru studiarea obligativitAtil vaccinatiunii, numita de Cance-
larul imperiului german.
Cu totul divergeza de aceste opiniuni faptul ea in anul 1840, Reiter
in Germania Si Cecly in Anglia ail constatat slabirea virusului va-
riolic al omulul prin inoculatiunea lui la vacs, producendu-se ast-fel
vaccina perfect5. Seaton, raportorul comisiuniT numite din ordinul
Parlamentului engles pentru studiarea cestiunil vaccinatiunii, afirma
In anul 1868, ca In Anglia este de mult recunoscutti cultura vaccind
prin inocularea vacilor cu variola, ca acesta procedare a fost mult
timp usitata 'lute° parte a Marei Britanii §i ca nu exists nici o dife-
rinta Intro pustulele ast-fel produse §i intre pustulele ordinare de vac.
cina. Dr. Thiele in Casan aratil, cA. §i in Rusia s'a practicat mult timp
inocularea vacilor cu variola umanh pentru producerea vaccinii. In
anul 1884 §1 1885, doctorul Voigt, Directorul institutului vaccinal co-
munal din Hamburg, a inoculat de multe on vaci cu virusul variolic
al multi)", producend pustule cu un virus forte, pe care 1-a slabit
prin altoirea ulteridra pe vaci, repetata de 2 §i de 3 off, §i a produs
ast-fel un vaccin perfect pentru vaccinatiunile oficiale. Niel cercetarile
anatomo-patologice, nici cele bacteriologice nu arata o deosebire mor-
fologica Intro pustula variolicA §i cea vaccinala. A. V. Cornil §1 V.
Babe§ au aratat in anul 1886, a dispositiunea istologica a pustu-
lei vaccinale este cu totul analogs cu a variolei, el nici structura

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 321

pustulel, nici forma. microbilor, nici vre-un alt element nu permite o

distinctiune Intro variola ¢i vaccine.
Reforma care s'a impus serviciului sanitar in mod imperios era in-
locuirea vaccinului umanisat prin vaccin animal, pe de o parte pentru
a inlatura manipulatiunea cu totul nepoporala a luarii vaccinului de
la copil, pe de all/ parte pentru a apera poporatiunea in contra in-
fectiunii prin altoiul luat de la copil afectati cu sifilis §i cu alte bele
transmisibile.
Inceputul acestei reforme se datoreza in tota Europa initiativei pri-
vate. Dupe prima impulsiune, data deja in anul 1840 de Negri in
Neapole, treat mid institute pentru cultivarea vaccinului animal,
in anul 1864 de Lanoix in Francia, in anil 1867-1868 de Warlomont
in Bruxelles §i de Pissin in Berlin ; la not doctorul Vasile Vladescu
a infiintat in anul 1874 in Bucuresci un mic institut pentru producerea
de vaccin animal; in anul 1875, d-1 dr. C. D. Severeanu, cu cati-va
aljl medici, a inceput a cultiva vaccin animal la casa de sanatate din
strada Teilor; de la anul 1876 ail inceput §i aljl medici §i unii medici
veterinari a inocula vita §i a recolta vaccin, dar aceste intreprinderi
nu erail viabile, din causa concurentei institutelor vaccinale din strei-
natate, earl au importat la not produsele for fare nici un control. Ad-
ministratiunea publics a remas pasivii, in fata incercarilor Mute de
unii medici primari §i veterinari de judete, de a tree mid institute
publice pentru cultivarea vaccinului animal. Singura Primaria Capi-
talei Bucuresci a dat un sprijin mai puternic Inlocuirii vaccinului
umanisat prin vaccin animal, inceputa in anul 1875 cu vaccinul animal
cultivat in ter/ de institutele vaccinale private, continuata de la anul
1884 cu vaccin animal cultivat de I. Felix *i do veterinarul L. Vincent,
Intr'un local primitiv improvisat pentru acest stop, de la anul 1888 de
la un personal insarcinat special cu aceste lucrare in Institutul vaccinal
al Primariei, zidit in gradina Primariei.
Pe langa vaccinul umanisat §i pe langa vaccinul animal cultivat in
Vera de Primaria Capitalei, de 4 administratiuni judetene i de 3 in-
stitute vaccinale private, s'aii intrebuintat §i ere -cars cantitati de vaccin
animal adus din streinatate: din Francia, Elvetia, Belgia, Austro-Un-
garia.
Ministeriul de Interne a construit in anul 1890, in gradina Primariei
Capitalei, un edificiii modest pentru un mic institut vaccinal, de acelea§i
dimensiuni ca Institutul vaccinal al Primariei.
Productiunea de vaccin din Institutul vaccinal al Statului Rind insu-
ficienta, pe de o parte ea a fost immultita intr'o proportiune larga, pe
Analele A. R.Tom. XXILLMemoriile Secf. Sciinfifice. 21

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
322 DR. I. FELIX

de alta a fost indemnat doctorul C. Constantineseu, medicul spitalului

Obedeni din judetul Vlasca, care era familiarisat cu technica cultivarii
vaccinului animal, din timpul cand a servit la Institutul vaccinal al
Primdriei Bueuresci, ca sa Infiinteze la Obedeni un mic institut de
vaccin animal, care a vindut, prin intermediul Directiunil sanitare,
vaccinul controlat de (lima diferitelor administratiuni judetene §i co-
munale, cu acela§i prat ca vaccinul din Institutul vaccinal al Statului ;
acest mic institut vaccinal a functionat pans la inceputul anului 1898,
apoi a fost rugat Directorul §e6lei superi6re de medieina veterinara,
ca sä Infiinteze in acea §cOla un mic institut vaccinal pentru instruc-
tiunea studentilor, precum §i pentru producerea de vaccin animal pen-
tru judete, care institut a Inceput a functions in vara anului 1893.
Afars de acesta, Directiunea sanitara a staruit ca sa se infiinteze la
Ia§i, prin initiative private, un mic institut vaccinal, pe care guvernul
11 va pute subventions in mod indirect, procurandu-I clientela mai
multor judete; acest institut, proprietatea profesorului E. Pupariii, a
produs cantitati insemnate de vaccin de bung calitate Oa in anil
1899-1900, cand a fost stramutat in Bucuresci §i intrunit cu Insti-
tutul vaccinal al Statului.
Vaccinul animal a inlocuit vaccinul umanisat; de la anul 1895 nu
s'a mai facut In Romania nici o vaccinatiune cu vaccin umanisat.
Unil autorl all exprim at temerea ca, cu ocasiunea vaccinaril cu vac-
cin animal se pot transmite §i diferite bole ale vitelor bovine. Aceste
temeri sunt exagerate, caci Male animalelor transmisibile la om se
manifests prin semne bine pronuntate. Carbunele (Dalacul), Septice-
mia, Piemia, Erisipelul, Aftele epizootice, se constant lesne prin sem-
nele clinice. Transmiterea tuberculosei prin limfa vaccinala de la vitei
n'a fost constatata de nimeni ; afara de acesta putem feri pe eel vacci-
nati In contra transmisiunii tuberculosei, dace inainte de a ne servi
de vaccinul luat de la un vital, It taiem §i examinam bine interiorul
corpului sell, precum am aratat mai sus.
In primele decenii ale secolului curent, succesele vaccinatiunilor all
fost apreciate cu un entusiasm prea mare ; cu tote ca insu§i Edward
Ienner §i apoi Hufeland au consiliat la moderatiune pe ace! earl credeati
ea, in urma introducerii vaccinatiunii, variola a disparut din lume, deja
in al doilea deceniii dupe introducerea vaccinatiunii Ienneriane s'a ma-
nifestat o desilusiune la medicil earl a§teptail, ca vaecinatiunea va pre-
serve pe eel vaccinate pentru tOta vista. Ast-fel s'a impus revaccinatiu-
nea, ca resultatul unei observatiuni mai calme a faptelor, §i diferiti au-
tori au atribuit vaccinatiunii o durata preservative diferite : unii all

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 !STOMA MIENEI IN ROMANIA. I. 323

revaccinat dar dupd 5, altii dui:4 7, iar altii dupA 10 ani de la prima
vaccinatiune.
Revaccinatiunea obligatore a fost succesiv introdusa in diferite ar-
mate ; in anul 1829 in armata wiirtembergesa, in anul 1833 in cea
prusianA, mai tart iil in cea englesa $i italiana, in anul 1848 in cea
francesg. In anul 1874, revaccinatiunea a devenit obligatOre in t6tA
Germania pentru t6ty poporatiunea, in virtutea unei legi speciale, care
prescrie revaccinatiunea pentru copii in etate de 12 ant
In Romania, revaccinatiunea a fost introdusa in armata inainte de
anul 1874. Prima lege sanitary din anul 1874 a fAcut numal vaccina-
tiunea obligatOre §i a indatorat pe guvern ca sy subventioneze done,
stabilimente de producere de vaccin animal, unul la Bucuresci §i al-
tul la I4; legea sanitary din anul 1893 a fAcut §i revaccinatiunea
obligat6re pentru tots copiii in etate de la 10 pang la 15 ant Con-
trolul revaccinatiunii mai este astAcji dificil, mai ales pentru copiii
cari nu frecuentez6 §c61a, §i va fi util, ca sA se prescrie, ca prima
vaccinatiune sA se faca numal pe bratul drept, iar revaccinatiunea pe
cel stang.
Numal de 5-6 ani, statistica vaccinatiunilor §i revaccinatiunilor a de-
venit mai exacta, numal in cei din urmA 6 ani, controlul el' a devenit
mai eficace, mai ales dupA ce epidemiile de variola din anil 1896-1897
ail desvelit tote neregularitAtile, comise de mai bine de 30 de ani de
vaccinatoril incul r §i imorali, necontrolati de nimeni, cari singuri §i
in unire cu primarii ail falsificat listele vaccina%ilor, au trecut in ele
nume fictive, ail inscris ca vaccinate cu succes copii, earl' nice nu fusese
vaccinate sail la cari vaccinatiunea n'a prins.
In casurile cand prima vaccinatiune a remas ineficace, se Invinge
cu mare greutate opunerea mamelor in contra unei a doua vaccina-
tiuni. Nereu§ita unor vaccinatiuni se observA in tote6rile, dar la nor
proportiunea acestor nereu§ite a fost, in primul timp al generalisArii
vaccinatiunil cu vaccin animal, mai mare decat in alts parte. In fine
au fost Invinse §i aceste dificultAti §i s'aii gasit mijlOce, pentru a ga-
ranta mai bine eficacitatea vaccinulut Proportiunea vaccinatiunilor
nereu§ite a scthjut la nor treptat in termen mediil la 60/0 §i va mai
scade la un num6r neinsemnat ; in diferitele state ale Germaniet
proportiunea vaccinatiunilor fArti succes este de 10/0 pans la 6,50/0, in
diferitele provincil ale Austriei de la 1°/0 pang la 8 °/a; in Belgia 0,5%
pang la 3°/0. Este natural cg revaccinatiunile dail la noi, ca §i in alte
state, o proportiune de nereuitA pang la 200/0, din causA cl so re-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
324 DR. I. FELIX

vaccineza numer6se persone, carl mai sunt imunisate de la prima

vaccinaliune.
O dificultate ulteriora, care contribue la amanarea generalisarii vac-
cinatiunilor, provine de la lipsa de domiciliii stabil a unor locuitori
al teritoriului roman, precum sunt tiganii nomacji, earl se vaccineza
cu mare anevointa; de la imprejurarea cA, in multe comune, locuitorii
ploca cu tots familia prima-vara, spre a lucre pamintul intr'o depAr-
tare considerabila de la locuinta lor, §i nu se intorc decat erna ; iar
in timpul emit se opun la vaccinatiunea copiilor, din causa opiniu-
nil gre§ite, dar forte respandite, ca vaccinatiunea este in timpul ernil
pericul6sa.
Un element care mai hranesce epidemiile de variola este multimea
de lucratori nevaccinati, imigrati din Italia, Bulgaria, Albania, Mace-
donia, Ungaria ci Galitia. Pe cat se p6te, se vaccineza parte din ace§ti
lucratori aflati la cantiere. In ceea-ce privesce tiganil, gasim §i in ra-
p6rtele oficiale asupra serviciului sanitar al Regatului ungar plangeri
despre provocarea de epidemii de variola prin renitenta in contra
vaccinatiunii a tiganilor, cart' roman in mare numer nevaccinati.
Lipovenii din judetele de paste Dunare cari, ca §i coreligionarii
for din Galitia, se opun vaccinarii, all inceput la not a se supune la
acesta operatiune.
Oea mai mare parte din aceste neajunsuri se indrepteza treptat
prin obligatiunea de a presinta certificat de vaccinare la intrarea in
§c61§, prin vaccinare §i revaccinare in §c616, in armata, in spitalele
rurale, in comunele rurale §i urbane, in uncle casuri in porturile ma-
ritime ci fluviale §i la uncle puncte ale fruntariilor pe uscat, prin earl
intra un numer mai mare do lucratori streini.
In tot Regatul Roman se vaccineza astadi pe an cu succes in ter-
min media 330.000 §i se revaccineza cu succes 295.000 persona, farA
vaccinatiunile §i revaccinatiunile din armata. In anul 1899, s'ail vac-
cinat in armata cu succes 3.175, s'ail revaccinat cu succes 10.800, s'ail
vaccinat cu succes 1.741 militari variolati.
Din cand in cand, variola mai apare la not in mod epidemic; cea
din urma epidemic mai mare de versat s'a observat in Romania in
anii 1896-1897. In cei din urma 14 ani inregistrat in tad tera
imbolnaviri §i decese de variola in numerul urmAtor:
Anul 1886 4.969 bolnavi de variola cu 1.046 decese.
. 4887 6.690 a 1.471
s 1888 13.248 * 2.662 .
1889 5 647 . > 285 .

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. L 325

Anul- 1890 1.836 bolnavi de variola cu 236 decese

* 1891 2 882 *. a 244 a
* 1892 . . 2 342 » » 308 a

a 1893 3.083 a a 289

* 1894 180 » a 26 a
* 1896. . . 2.683 » » 638 a
* 1896 . 14.659 » » 2.813 a

a 1897 8.641 » » 1.612

1898 674 a a 101
a 1899 397 a > 54 a

Facond comparatiune intro Romania §i intro alto state, gasim ca

numai in Serbia, Bulgaria, Rusia, Austria §i in Italia mai apar din
cand in cand epidemil de versat. In regatul Serbiei, numerul mortilor
do variola face 5.55% din num6rul tuturor deceselor ; in anul 1895 ail
murit in Serbia de variola 1.461, in 1896, 1.360 pers6ne ; in Ungaria
au murit de variola, irl anul 1895, 1.937, in 1896, 2.019 pers6ne ; epi-
demia de versat din Romania din 1896-1897 a coincidat cu o epidemie
analogd in regatul Ungar ; in Austria s'ail imbolnavit de versat. in
anul 1898, 8.674 persona, din call au murit 2.474; in Bucovina in parte
all murit de versat, in 1896, 202, in 1897, 201, in 1898, 460 porsOne;
in Italia all murit de v6rsat, in periodul de la 1893-1897, in termin
mediu cate 2.256 persOne pe an ; in Belgia s'ail inregistrat, in anul
1898, 158 decese de versat ; in Olanda, in acela§1 an, 34 decese; in
Elvetia, in eel din urma ani, s'art constatat in termin mediil 10 da-
case de variola pe an; in regatul Prusiei s'aii inregistrat, in anul 1898, 12
decese de v6rsat; in Anglia, in 1896, 541 decese.
In orasul Bucuresci ail murit de variolA in a. 1893 2 persone
' a 1894 2
1896 3
a
a a 1896 106
a a 1897 71
* * 1898 1
D , 1899 6
In orasul Berlin * * * 4
* Londra * * )1, 3
a Hull (Anglia) * * * ,141
* Paris * * * 4
* Marsilia a * * 461 *

* Lyon * * .. 6
* Toulon a * * 7 *

Moscova . * a * 136
* Odesa a * * 49 .
* Riga * * . 251
* St. Petersburg. * * * 106 *

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
326 DR. I. FELIX

In orasul Varsovia. de variola in a. 1899 176- persone

Budapesta . . . . . 5
Viena , . . . 1 ,
s Anvers > . . . 79
Bruxelles . . . . 71 ) 71 1
Atena. . . . . 171
s Madrid , . . . 127

In tot regatul Roman se afla aproximativ 2.600 orbl. Nu scim cati

din el ail orbit din cauda variolel. In Elvetia s'a facut, in anil 1895 §i 1896,
o ancheta asupra numerului orbilor §i asupra causelor orbiril, resul-
tatul el a fost ca, din 2.102 orbi aflati in Confederatiunea elvetiana
(722 la ate 10.000 locuitori), 1.783 au fost examinati de medici §i din
ace§ti din urma 43 art remas orbi in urma variolel.

Bolele venerice.
Nu putem admite terminologia adoptata de unit autorl streini §i ro-
mans, earl fac din sifilis o class osebita de Miele venerice, vorbind
de «sifilis §i de bole venerice > ; nol cuprindem sub numele de bele
venerice intr'o singura grupa Sifilisul, Ulcerul veneric mole, Bleno-
ragia virulenta cu consecintele el §i Vegetatiunile venerice (Condilo-
mele nesifilitice). Clasificatiunea nestra se baseza, pe langa logica etimo-
logiel §i pe interesele politiel sanitare, care core luarea de masuri
aprope identice pentru tete Miele din acesta grupa.
Miele venerice sunt fOrte vechi; le gasim mentionate in timpurile
mitice, in primele timpurl istorice ale multor popore, in poesia ero-
tica a Romanilor §i Grecilor, in scrierile medicale ale anticitatii §i ale
evulul mediti. Cunoscinta despre contagiunea venerica apartine evulul
medid, raportul intro ea §i prostitutiune este pentru prima era de-
scris in secolul XIII de medicul frances Gerard de Barry. In secolul
XV, sifilisul a aparut in Europa in forma epidemics ; in secolul XVI,
§i in secolele urmatere, prostitutiunea era factorul principal al infec-
tiunilor venerice. Evenimentul eel mai important in istoria prostitu-
tiunil ii constitue intrarea femeii in vieta industrials in secolul XIX,
§i ca consecinta a el slabirea legaturilor de familie.
Se pare ca belele venerice aft fost importate in Romania pentru
prima Ora cu ocasiunea invasiunilor armatelor streine pe la finele se-
colului XVII sati pe la inceputul secolulul XVIII; in Moldova ele au
fost introduse de Poloni §i Ru§i, in Muntenia de armatele austriace
§i rusescl. Prostitutiunea o gasim deja mentionata in Pravila de la Go-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORTA IGIENEI IN ROMANIA. I. 327

vora (Pravila bisericesca cea mica) si in Pravila lui Vasile Voda din
anul 1640: «Curva se cun6sce pre locul ce locuesce si pre haina ce
p6rta2. (M. Kogalniceanu, Arhiva Roma nosed, T. I, Iasi 1840). In se-
colul XVIII, pros titutiunea era deja considerate ca isvor al b6lelor lu-
mesci si pe la inceputul acelul secol, prostitutiunea era deja respan-
dad in Bucuresci. Del Chiaro scrie, ca in tote mahalalele Bucurescilor
se and carciumi subterane, earl serve si ca locuri de prostitutiune
(Antonio Maria Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della
Valachia, 1709). In a doua jumatate a secolului XVIII, sifilisul era
deja frecuent in Romania. Despre Muntenia scrie Sulzer, ca remediul
obicinuit in contra sifilisului consta in fumuri produse de cinabar pus
pe carbuni aprinsi, care fum produce salivatie abundenta si ca aceste
fumuri sunt insotite de diferite decocturl. (F. I. Sulzer, Geschichte des
transalpinisehen Daciens, Wien 1782). Pe la finele secolului XVIII, is-
gonirea femeilor din carciumile Bucurescilor n'avea numai scopul li-
mitarii bOlelor venerice, ci si inldturarea ocasiunii pentru latirea ciu-
mei. Colegul nostru V. A. Urechid reproduce in «Istoria Romani un
pitac al Domnitorului Munteniei Moruzi, din 22 Noemvrie 1793, catre
Vel Spatar si Vel Aga, prin care ordong, ca prin carciumi se nu skid
mueri si fete, si un alt pitac al Domnului A. Ipsilanti, din 5 Iunie 1797,
prin care interdice prostitutiunea prin carciumi. Andr. Wolf (Bei-
traege zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fuersten-
thums Moldau, Hermannstadt 1805) dice, ca a vedut adesea-ori in
Moldova sifilide cutane.
Pentru ca frecuentarea carciumilor de femel prostituate se nu inles-
nosed r6spandirea ciumei, ale au fost isgonite din carciumile din Bucu-
resci, in anil ciumei 1812-1813 (V. A. Urechia, Edilitatea sub Donznia
lu Caragea, Bucuresci 1900). In anul 1829, St. V. Episcopescu a cerut
suprimarea prostitutiunii, el n'a fost ascultat si n'a putut sd fie ascultat.
In anul 1836, C. Vernav (Rudimenta Physiographiae Moldaviae),
Inca tiner si lipsit de experientd, nu cun6sce tote formele sifilisului;
el dice ce sifilisul este rar la toil, ca insa eel-perit, pe care 1-a vedut
pe mosia parintesca, este «morbus inter populum moldavicum sat fre-
«quens, maximum offert similitudinem cum morbo Radesyge a celeber-
rimo Rust descripto . Sub nume de Radesyge s'aii descris in rile
scandinave diferite bole cutane, mai ales sifilisul invechit, dar si tuber-
culosa pelei.
Dupe C. Istrati (0 paging din Istoria contimpuranci a Romania,
Bucur. 1880), Miele venerice au fost importate in tell, nu numai de
armatele streine, ci in secolul XIX si prin imigratiunea de Evrei din

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
328 DR. I. FELIX

Galitia si de lingua si boeril le-ail adus adesea-ori din caletoriile lor

in streinatate; militaril si functionarii ail transportat 1361a din orase in
sate. In al doilea si al treilea deceniil al secolului XIX Ins armatele
rusesci, cari ail ocupat principatele, au lost factorul de capetenie al
latirii 1361elor venerice.
Regulamentele Organice nu se ocupA de prevenirea b6lelor lumesci. In
anul 1834, din porunca lui Vodg, se trimit la spitalul dubiril de' Omeni,
din Bucuresci 40 de femei bolnave de Me lumesci (A. G. Gglesescu,
Eforia spitalelor civile din Bucuresci, Bucur. 1900). In anul 1835 s'a
constatat ca sifilisul face ravagil insemnate in Bucuresci si in judetele
Arges, Teleorman, Olt, Vlasca si Gorj. Dvornicul din Launtru M. Ghica
arata obstescil Adunari, intr'o relatiune publicata in fOia oficialA «Buie-
tin , din 22 si 23 August 1836, ca Ulla lumescA, incuibat5 in acele judete,
a adus pe locaitori intr'o desavirsita ticAlosie §i slutire, din care causa
el ail fost asezati in spitale vremelnice infiintate in acele judete, cei
din Bucuresci in spitalul MArcuta. Dvornicul activ si inteligent isi face
Ins ilusiuni asupra tg.maduirii repede a sifilisului, cad el adaogd ca,
afara din bolnavil din judetul Olt si Teleorman, earl' at fost multi la
num'er si se mai afla in spitale, cei-lalti tamacluiti, bucurAndu-se acum
de intrega sal-Mate si isbavire de acesta patimg, lauds si slavesc pri-
vigherea si ingrijirea stapanirii.
La 21 August 1843, sfatul administrativ extraordinar al Munteniei
a incheiat un jurnal, care a fost aprobat de Domn, cu cuprinsul ur-
mAtor : Melo venerice incuibandu-se, se va face intru ascuns ca-
tagrafia femeilor publice, se vor stringe la un lot la cjiva si ora
hotarita, se vor examina si tale bolnave se vor trimite la spitale.
Acesta se va face $i in cele-lalte orase. Se va face si o visitare de
obste prin satele undo s'ail incuibat bOle venerice. Doctorul judetului,
in intelegere cu proprietarul mosiei, va visits pe cob banuiti si dac5.
propietarul nu va ingriji singur de cautarea lor, se vor trimite la spi-
ta]. Spesele cautarii to vor suporta cutiile satelor. In anul 1844 s'ail
cautat la spitalele Coltea si Pantelimon 227 femel de bole venerice.
In urma nouelor ocupatiuni rusesci, Melo venerice s'ail mai immultit
$i, la 24 Aprilie 1851, Sfatul administrativ, cu concursul Comitetului sa-
nitar, a alcatuit instructiuni de isnOva pentru starpirea bOlelor lumesci.
(A. G. Galesescu, Eforia spitalelor eiv. din Bucuresci, Bucur. 1900).
In anul 1852, Domnul B. tirbei a infiintat in tote judetele Mun-
teniei spitale judeteno, mai ales pentru combaterea bOlelor venerice;
ele ail contribuit la imputinarea lor, dar n'ail putut sa le stirpesca
cu desAvirsire. La 18 Martie 1855, Vodd scrie catre Departamentul din

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 329

Nauntru : Ail trecut doi ani de la infiintarea spitalelor judetene si bolele

venerice nu so imputin6z6. SA se cercetoze si sti se aducA venericil la
spital. Femeile prostituate sA se visiteze regulat in CapitalA si in ju-
dete si cele bolnave sa se caute. SA se faca inspectiuni prin judete de
Protomedic si de Revisor. (tBulet. ofic.v, 1855, No. 22).
De sigur s'ail lust si in Moldova de timpurid masuri preventive
contra lAtiril bolelor lumesci, n'am gg.sit insa date certe despre acele
mAsuri inainte de 9 Maid 1846, cand s'a introdus in Principatele ro-
mane pentru prima Ora privigherea sanitary regulatti, perpetug, a pros-
tituatelor, si cand s'ail publicat Instructiunile aleAtuite de comisiunea
doctoricesca si incuviintate de comitetul sanatatii al Principatului
Moldovei, atingetOre de masurile chibzuite pentru femeile publice, in
stop de ferirea sanatAtii publice de bole venerice. Agia inserie fe
meile publice, le dg bilete, medicul le visitoza si cele bolnave se tri-
mit la spital. Femeile publice sunt inscrise in 4 clase, cele de clasele
superiore platesc pe hula un galben, cele-lalte jumatate de galben,
cele in virsta mai mica de 15 ani se trimit la manastiri. La Bucuresci,
primul regulament pentru privigherea prostitutiunii a fost alcatuit cu
mult mai terdid, in anul 1862, proectat de C. Davila si I. Felix. Trep-
tat s'ail Introdus in mai multe alto orase visitatiunile medicale perio-
,dice ale femeilor prostituate. In luna Iulie 1867, Primarul orasului
Bucuresci a publicat un regulament nod pentru privigherea prostituti-
unii in CapitalA, elaborat de Consiliul de Igiena al Capitalei, votat de
consiliul comunal si aprobat de Ministeriul de Interne.
Legea sanitary din anul 1874 tontine prescriptiuni precise $i mai
generale pentru combaterea bOlelor venerice; ea ordona ed in tote
comunele undo exist medici, femeile prostituate vor fi supuse la
visitatiuni sanitare cel putin °data pe sijptamana, cA femeile prosti-
tuate bolnave se vor interna in spitale pang la vindecarea lor, undo
se vor cauth in socotela comunei, el se vor interna asemenea in spi-
tale pang la vindecare vagabondii de ambele sexe bolnavi de bole ve-
nerice. Legea sanitara insarcineza pe prefecti ea, cu concursul medi-
cilor primari si a consiliilor de Igieng, sa iea mdsuri in contra bolelor
contagiOse in genera ; pe primarii comunelor urbane ca, cu concursul
consiliilor de Igiena, sA privegheze prostitutiunea ; pe medicii primari
de judete ca BA controleze privegherea sanitara a prostitutiunii.
In cele din urma decenii ale secolului XIX, cu slabirea moravurilor'
cu immultirea celibatarilor, cu intarcjierea casatoriilor din causa luxului
crescend, a serviciului militar obligator pentru toff, a creArei de dill-
cultAti la indeplinirea formalitatilor casAtoriei de catre notarT din multe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
330 DR. I. FELIX

comune rurale, b6lele venerice s'au mai latit ; prin comunele rurale
din plaiurile §i pla§ile munt6se, depArtate de centrele administratiunil,
cu comunicatiuni dificile, bola s'a incuibat §i a facut revagil teribile,
dar §i in pla§ile de la camp ea este din cand in cand improspetata
prin infectiuni noun, a duse din ora§e prin militarii cu schimbul, prin
arenda§1 §i servitoril lor, prin lucratoril agricoli tocmiti timpural, prin
lucratorii din fabricile de alcool, de zachar, adu§i din alts parte. Admi-
nistratiunea sanitary a combatut-o mai mult prin mijloce curative de-
cat prin masuri preventive, prin immultirea spitalelor, prin organisarea
de consultatiuni gratuite pentru bolnavil ambulanti, in anil 1884 pand
la 1887, prin mobilisarea ambulantelor militare pentru cate 3 luni de
vary §i trimiterea for in multe comune rurale, prin cautarea bolnavilor
la domiciliti de catre medicil de plasa.
In luna Maiii 1886, Consiliul sanitar superior, supuind Ministeriului de
Interne resultatul inspectiunilor sanitare facute in anul 1885, constata
intinderea sifilisului, propune ca sa se combata cu energie prostituti-
unea clandestine, ca sergentil de ora§ §i soldatii din armata perma-
nenta cat §i din cea teritoriala, militarii cu schimbul, sd fie examinati
regulat de medici civili §i militari, §i eel gasiti bolnavi de bole vene-
rice sä fie internati in spitale. Asemenea sä se privegheze d'aprOpe
de primarii comunelor rurale §i O. se viziteze de medicii de plasa
tiganii earl' se reintorc Orna in comune de la lucru din ora§e §i eel
gAsiti bolnavi de sifilis sa se trimita la spital. Bolnavii de sifilis O.
fie primiti in spitale de preferinta §i retinuti pane la vindecare.
Masurile preventive constail §i astadi in examinarea militarilor §i Intr'o
priveghere slabs a femeilor prostituate. Amandou6 seriile de masuri,
cele curative ca §i cele preventive, sunt pe alocurea insuficiente. Gu-
vernul le-a completat pe amandoue, immultind numerul spitalelor rurale
intretinute din budgetul Statulul, cerend de la administratiunile judo-
tone ca §i ale sa immultesca mijiOcele de cautarea bolnavilor §i intro-
ducend in legea sanitary din anul 1893 Ore-cari prescriptiuni none ela-
live la preventiunea 1361elor venerice.
Art. 161 din legea sanitary (modificata in anul 1893) oblige pe admi-
nistratiunile tuturor spitalelor, ca O. ingrijesca de cautarea gratuity a
bolnavilor afectati de bole venerice, fare ca sa pota respinge cautarea
until asemenea bolnay. Acosta prescriptiune se pazesce intr'un mod
imperfect. Este natural ca nu se pot interns in spitale multi bolnavi
peste complet, dar sub cautarea gratuite nu se intelege numai a§e-
zarea bolnavului la pat, ci sunt bole venerice earl' se pot calla in mod
ambulatorig, §i numai bolnavilor cari ail neaperata trebuinta de a fi

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 331

cautati in spital nu se 'Ate refusa un pat. Dar serviciile consultatiunilor

gratuite sunt pe alocurea fictive, fiind-ca se dail numai consultatiuni
fars medicamente gratuite, mai ales in budgetul unor spitale ale easel
S-tului Spiridon nu sunt alocate fonduri pentru medicamente gratuite,
date bolnavilor ambulanti, §i bolnavii fara mijlOce yin rar la acele con-
sultatiuni, neavend cu ce s/ platesca medicamentele la farmacii private.
In unele spitale se mai cauta femeile cinstite, infectate de 1361e vene-
rice, in aceea§i sal/ on camera cu femeile prostituate, ceea-ce opresce
multe femei ca sa recurga la spital; este necesar §i din causa de mora-
litate, ca femeile prostituate sa fie a§ezate in camere separate, desti-
nate exclusiv pentru ele.
Prin modificarile introduse in legea sanitara prin legea din 22 Maid
1898, se confers prefectilor de judete §i primarilor capitalelor de ju-
det dreptul de a interns intr'un spital pe on -care bolnav sifilitic, care
a devonit periculos pentru societate. Este necesar ca sa se execute
acesta masurg, mai ales in unele comune rurale in earl exist/ adeve-
rate epidemii de sifilis, §i ca ea sä fie completata, prin oprirea in in-
firmeriile militare a militarilor cu schimbul bolnavi de bole venerice,
a militarilor bolnavi de asemenea bole cari cer congedil
Este asemenea necesar ca la preventiunea bOlelor venerice sä nu
ne ocupam aprope exclusiv de prostituate, §i sa urmarim focarele bolei
§i la acei barbati, earl o aduc din streinatate sau cari o transports in
interiorul t6ril din comuna in comuna, la lucratorii cari yin in mass/
in tern pentru lucrari industriale, agricole §i silvice, la servitori, la
tolba§1 §i la alti midi negustori cari colporteza marfurl prin sate, la
lucratorii tailor ferate in constructiune; ca medicii din serviciul comu-
nelor urbane sa examineze, pe cat este posibil, pe servitori §i servi-
tore la biurourile de servitori, inaintea intraril for in servichl, pe ser-
vit6rele din carciumile din apropierea casarmelor, pe lucratorii suspecti
§i mai ales pe vagabondii arestatl la aresturile politienesci, isolandu-se
cei bolnavi; ca medicii primari de judete §i medicii de plasa sit visi-
teze, pe cat se pOte, pe lucratorii agricoli, silvici, pe eel de la fabrici
de alcool, de zachar, de la constructiuni de cal ferate §i de §osele, de
la cariere de piOtra.
In unele localitati, poporul mai are o opiniune gre§ita asupra ori-
ginil §i asupra nepericulositatil sifilisului. Ca exemplu al vederilor
poporului asupra sifilisului, extragem urmatOrele rinduri din scrierea
unui folklorist din muntii judetului Sucova, Michail Lupescu, dirigintele
§c6lei din Brosceni.
«Ori-tine are eel-perit, omul se nasce cu el. E de ajuns sä-1 zada-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
332 DR. I. FELIX

resci cu mancari iutT, prea sarate, cu acrituri §i el ese. Ardeiul roqu

mic §i iute e pricina cea mai mare a iscaril sale ; crapul sarat Inca
It stirnesce. Se arata mai ales la nas. Se tamaduesce grea. Mina
de mar dulce, de §ovirf §i cimbri§or de camp e buns cand bOla e
u§6ra. Sunt §i descantece. Cand Ma e grea de tot se da salcie, une-
ori fumurl. Se crede asemenea ca fumatul tutunulul vindeca bola ;
unii se spala cu zema de tutun fiert la bubele de pe la nas. Se face
qi in gat, atunci bolnavil sunt ragu§itT. Unora cel-peritul le stria.
nasul.» ($e4eldrea, Falticeni, 1892-1893).
In medicina poporald exists numerose descantece vechi pentru yin-
decayea bolelor lumesci. Multe descantece de eel -perit sunt reproduse
in Medicina bubelor de D. P. Lupa§cu (Anal. Acad. Rontdne, Seria
II, T. XII, Bucuresci 1890). Intre locurile poporale se intrebuinteza §i
astacil fumurl mercuriale, spelarea bubelor cu zema de tutun fiert,
cimbri§or, thymus serpillum, §i mai ales in Moldova salcie (salsapa-
rilla) (N. Leon, Botanica medicaid a feranula roman, in Archiva, T.
X, Ia§T 1899).
Infectiunea extragenitala este frecuenta mai ales in comunele rurale;
ea se provoca la carciuma prin 61a, paharu], plosca care circula de la
gura la gura.
In timpul cand se vaccina cu vaccin umanisat, cand vaccinarea cu
vaccin animal Inca nu era generalisata, s'a observat in casuri rare
transmiterea virusulul sifilitic prin limf a vaccinala luata de la un copil
sifilitic. In 1863, Directiunea sanitary a atras atentiunea medicilor aflatT
in serviciul public asupra sifilisuluT vaccinal, temendu-se ca vaccina-
torii ignoranti §i necontralatl sa nu lea vaccin de la copiii bolnavl de
sifilis congenital. In anul 1881, Doctorul C. Codrescu a constatat in
spitalul din Barlad originea vaccinala a sifilisului unul copil: acesta
nu era frig singurul cas de sifilis vaccinal observat in Romania; ra-
rele infectiunT sifilitice vaccinale ail fost ascunse, pentru a nu se dis-
credits vaccinatiunea.
Nu judecam periculositatea unei bole flume dupa num6rul deceselor,
ce ea produce in mod direct orl indirect; sifilisul provOca mOrtea ime-
diata numai intr'un numar relativ mic de casuri, §i cu tote acestea
el este una din Miele cele mai grave, care reclama interventiunea cea
mai energica a Statulul pentru limitarea transmisiunil, din causa dis-
tructiunilor profunde, adesea -ori incurabile, din causa sterilitatiT §i a
mortis premature ce sifilisul causeza, din cama ca el nu compromite
numai sanatatea individulul bolnav, ci §i pe aceea a generatiunilor vii-
Ore. Victimele sifilisuluT nu sunt numai Omenil earl ail nesocotit legile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 333

morale!, cari ail comis acte de desfranare, ci si pers6ne virtuoso, copil

nevinovati. Cholera si alto epidemiI acute, in contra carora punem in
miscare un aparat complicat de masuri forte costisitore, apar pentru
un timp scurt, produc mOrtea unuI numer 6re-care de pers6ne si dispar
iar. Sifilisul insa este o bola insidi6sa, care se ascunde ani Intregi in
organismul omenesc, II mineza cu Incetul, producend perturbatiunile
cele mai variate, infeetand familil intregi si compromitend progenitura.
Din an in an se largest cunoscintele 'Astro etiologice ale unor bole,
cari pang. deunacji ail fost clasificate in alte grupuri si earl' apartin
grupului bOlelor sifilitice, precum multiplele sclerose ale tuturor orga-
nelor, mai ales ale sistemului nervos si ale celui circulator, endocar-
dite, nefrite, s. a. Ast-fel, in urma cercetarilor lui A. Fournier si ale
altor invetati, unele afectiuni nasale si buco-faringiane se separa de
la scrofulosa si de la tuberculosa si se clasifica astacji Intro 1361ele
sifilitice mostenite sail dobandite ; ast-fel se scie astacji ca, afara de
Miele macluvei spinale (unele paralisii progresive si tabes), deja cu-
noscute de mai mult timp ca de origine sifilitice, el afara de idrocefal,
isterie, neurastenie, epilepsie si alto afectiuni ale sistemului nervos,
alto perturbatiuni ale organelor vederi!, earl conduc la orbire, sunt
datorite sifilisului; ast-fel se mai recunosc astacji ea de nature sifili-
tice unele spasmuri ale musculul orbicular, mai tote oftalmoplegiile
externe (paralisiile nucleare ale musculilor ocular!) si unele parttlisil
ale nervulul facial. CunOscem astacji, afara de sterilitatea mostenita si
dobandita, variatele 1361e, diformitati si infirmitati de origine sifilitice,
degenerescenta, stigmatul distrofic, inferioritatea fisica si intelectuala
co sifilisul imprima specie!, decrepitudinea infantile, debilitatea into-
lectuala si alte infirmitati ale sistemului nervos, distrofia dentar6 si
alto distrofil datorite sifilisului ereditar, din cari unele mai afecta si
a treia generatiune.
Asemenea s'aii largit de cat! -va ani cunoscintele asupra metastaselor
gonoroice prin studiile d-lor Neisser si NOggerth, §i in anul 1900 Eu-
lenburg (Berlin) a atras atentiunea medicilor asupra unor bole ner-
vOse de origine gonoroica. La femee, sterilitatea produsa prin bleno-
ragie trage dupe sine neurose si psichose; la barbat, bola gonococica
locale prelungita provoca neurastenia locals si generals. Dintre b6-
lele nervilor localisate de origine gonoroica sunt astadi cunoscute ne-
vralgiile nervulul ischiatic si ale nervilor lumbali, atrofiile musculare
si paralisiile, neurite fsi mielite, cari se deosebesc de -tabes prin pre-
domnirea afectiunii sferel motore. Nu sunt Inca bine lamurite proce-
sele cachectice datorite intoxicatiunii prin toxinele secretate de gonococi.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
334 DR. I. FELIX
i

Periculositatea bOlelor venerice a fost recunoscuta de mult, §i atat

in anticitate precum gi in Evul Media profilaxia for era forte sever /,
pe alocurea barbard. In timpurile clasice ale Romei, a cerut Cicerone,
in primele timpuri ale creOindatii Stul Augustin, in timpul refor-
matiunii Martin Luther desfiintarea prostitutiunii. In Evul Mediil, in
Germania, In Elvetia *i in alte OM, bolnavil de sifilis erail supu§i la
isolare strict/ qi la alte mAsuri analoge cu cele pentru lepro§T, §i in
anul 1500, Erasmus de Roterdam propunea chiar castrarea bArbatilor
sifiliticl. Civilisatiunea modern/ a moderat rigorea mAsurilor preven-
tive, cad treptat ail devenit fOrte slabe, marginindu -se aprope exclusiv
in privegherea sanitard incompletd a prostitutiunii, cu negligiarea
isoldrii bArbatilor bolnavi earl transmit bola femeilor prostituate. Pan/
deunAcji, afar/ de armatA, nu s'ail lust mdsuri in contra bArbatilor
afectati de bole venerice.
Partea principal/ a preventiunil constd in imputinarea focarelor
Mei prin cAutarea bolnavilor, §i in acest/ privintA legea sanitard
din anul 1898 obligd pe Guvern, pe Directiunile marl de spitale cu
venituri propril, pe Primdriile orwlor marl, ca sA intretind spitale
sail servicil speciale pentru bolnavii de sifilis.
In eel din urmA ant sail clutat in tote spitalele din tern de bole
venerice pe an 8.000 pan/ la 10.000 bolnavi internati in spital (in
anul 1898, 9.332, in anul 1899, 10.055) §i 23.000-28.000 bolnavi ambu-
lanti la consultatiuni gratuite (in anul 1898, 20.655, in anul 1899, 24.682).
Medicil primarl de judete, medicii de plasd gi medicil comunelor
urbane taut/ pe an in termen media 8.000 bolnavi de bole venerice,
in anul 1898 acest numer a fost de 6.702, in anul 1899 de 9.302.
La examinarea medicaid a femeilor prostituate, s'ail gasit in anul
1897 in tad tera bolnave de bole venerice 1.340 femel, din earl* :
Cu sifilis secundar $i tertiar . . 193
Cu aancar fndurat 108
Cu ulcer veneric simplu . . . 754
Cu blenoree 285
De fapt num6rul bolnavelor a fost mai mic decat 1.340, fiind-c/ una
§i aceeafoi femee, infectatd de mai multe ori, a fost de mai multe on
inscrisa ca bolnava.
In regatul Italiet ail fost declarate, in anul 1898, 10.501 infectiunl
venerice ; din 5.244 prostituate inscrise s'ail gAsit bolnave 1.041.
In spitalele militare foi in infirmeriile militare romane s'ail cautat
de diferite Me venerice, in anul 1897, 4.529, in anul 1898, 4.430 persone,
foi anume :

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 335

De Uretrita virulent!' cu consecintele el in a. 4897 2.116 omeni on 22.40/00 din efectiv.

. le98 2.307 , 23.40/00 .
De Ulcere venerice simple . 1897 943 * 9.8%3 .
. 1898 862 3 8.4% .
De Sifilis . 1897 1.470 . 15.30/00 .
. 1898 1.261 * 12.80/0 '
nand comparatiune cu armatele streine, ni se presentA tabela ur-
mAtdre asupra frecuentei bOlelor venerice in corpurile de trupa:
Germania . . . in anul 1897 21.90/00
Danemarca . . . ) 1898 26.60/00
Francia . 1897 37.7(1/40
Romania . . . . . 1898 46.1%.
Teri le-de-Jos . . . 1897 51.2G/00
Austro-Ungaria . 1896 61.40/00
Italia . 1898 96.30/00
Anglia . 4897 168 30/00

Numerul excesiv de mare al bolelor venerice din Marea-Britanie

se explica din faptul, a acolo femeile prostituate nu sunt supuse la
visite medicale regulate.
La recrutatiune s'ati scutit la not tineri afectati de sifilis tertiar :
Din contingentul anulul 1893 8
" , A 1894 16
. , *
1895 8
. . A 1896 9
. * A 4897 10
* . ) 1898 10 qi 1 bolnav de sifilis congenital.
' . 4899 14

In inchisorile centrale s'ati cAutat de sifilis, in anul 1896, 79, in anul

1897, 85 bolnavi ; in aresturile preventive, in anul 1896, 32, in anul
1897, 43 persone.
Numerul deceselor de sifilis, inregistrate in Oa Ora, se pare ne-
insemnat. In comunele urbane §i in spitale s'ail constatat:
In anul 1893 86 morti de sifilis.
. . 1894 76 . . '
. .
.
' 1896
1896
94
130
'.
. . .
2

. . 4897 438 . 7,1

A 1 4898 '113 . 1 7.

* A 1899 142 ' . .

4cest numer nu exprimA in mod fidel ravagiile sifilisului, nu cu-
nescem numerul mare de avorturi datorite acestei Me, nu se Inre-
gistrOza cu adeverata diagnosa mortile premature ale copiilor sifilitid

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
336 DR. I. FELIX.

nascutl din parinti cu cunoscinta de carte, nu se inregistroza asemenea

cu adeveratul nume causele deceselor din clientela private, datorite
sifilisului cerebral §i altor forme ale sifilisului tertiar ; in fine, in comu-
nele rurale nu se inregistreza causa mortii.
Victimele sifilisului nu sunt numal 6meni, earl ail nesocotit legile
moralel, cari ail comis acte de desfranare, ci §i persOne virtu6se, copii
nevinovati; infectiunile accidentals extragenitale nu sunt rare in comu-
nele rurale, precum am aratat mai sus.
Dintre alts State earl ail publicat deja statistica for sanitara pe cei
din urma ani, Italia are o mortalitate mare de sifilis : in anul 1896,
2.313, in anul 1897, 2.307 decese causate de sifilis. In regatul Prusiel
ail murit de sifilis, in anul 1898, 328 persone, din earl' 261 copii in
primul an al vietil. In Elvetia, ancheta facuta in anii 1895 §i 1896
asupra causelor orbirii a constatat, ca din 1783 orbi examinati, causa
orbirii a fost la 124 sifilisul, la 264 blenorea ochilor contractata in
momentu] nascerii.
Legea sanitara prescrie ca, in tote comunele unde exists medici,
femeile prostituate sä fie supuse la visitatiuni sanitare de dou6 on
pe s6ptamana ; acesta prescriptiune se observe.
Nu se visiteza insa §i nu se pot visits tote femeile earl traesc din
prostitutiune, cad, ca in alts teri, §i la noi, nu se pot inregistra tote
femeile prostituate §i, pe langa prostitutiunea recunoscuta, mai exists
prostitutiunea clandestine.
Privegherea sanitara §i administrative (politienesca) a prostitutiunii
se baseza pe regulamentele locale ale primariilor urbane. In anul 1896,
Consiliul sanitar superior a stabilit intr'un proiect de regulament, care
fusese aprobat de Ministeriul de Interne, principiile privegheril prosti-
tutiunii pentru tots tera ; acest proiect servia de bass consiliilor co-
munelor urbane, la votarea regulamentelor locale pentru preveniraa
b6lelor venerice. La alcatuirea acestor din urma regulamente se pre-
sents mai multe dificultati, din earl cea mai mare consta in regularea
sOrtei fetelor minors dedate prostitutiunii, cari nu se mai pot aduce
la o vista morale.
Regularea examenului medical al prostituatelor intr'un mod conform
cu cunoscintele moderns merits osebita n6stra atentiune, atat in ce
privesce frecuenta visitatiunilor, cat §1 in ceea-ce privesce metoda de
care ne servim pentru constatarea bOlelor venerice. In mai multe dintre
ora§ele nostre, pang deunacji, femeile prostituate ail fost examinate o
singura data pe septamana, ceea-ce nu este suficient, minimum admisibil
sunt dou6 examinari regulate pe gptamana, cu sechestrarea imediata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 !STOMA IGIRNEI IN ROMANIA. I. 337

nu numai a femeilor bolnave, ci §i a color suspecte, cu diagnosa ne-

determinata. Noue le regulamente romane pentru privigherea prosti-
tutiunil contin prescriptiuni amanuntite asupra metodei examenului me-
dical, asupra casurilor cand acest examen trebue sä se completeze
prin cercetarea microscopicrt a secretiunilor suspecte, asupra primei in-
grijiri medicale care trebue sa se dea femeilor bolnave imediat dupd
visita la dispensar sail la domiciliul lor.
Pang. deunti-cji numal sifilisul, cu manifestatiunile sale primitive §i
cu cele consecutive §i tardive, a fost considerat en o bola constituti-
onala ; cele-lalte b6le venerice, mai ales scurgerile blenoragice, au fost
clasificate intro 1361ele locale, earl, numal in casuri exceptionale pro -
duc consecinte grave ; cercetarile Mute in cei din urma 15 ani au
modificat cu totul prognosa acestor din urma infectiuni venerice, ail
aratat periculositatea lor, ail constatat ca §i ele sunt causa unor per-
turbatiuni grave, mai ales in corpul femeii, cd §i ele produc bole in-
curabile §i sterilitate. Dar tot-de-odata ne-am convins, ca metodele ac-
tuale ale examenului femeilor prostituate sunt forte incomplete ; ca,
pe langa cercetarea macroscopica a corpului intreg, trebue sa recur-
gem adese-ors qi la examenul microscopic al unor secrete, spre a pute
recunosce virulenta lor. Ca in alto tdri §i la nob, majoritatea medicilor
Inca nu este familiarisata cu aceste cercetari, §i acesta lacuna trebue
sit se Implinesca cel putin la generatiunile tinere de medici ; este ne-
cesar ca la concursul medicilor spitalelor Eforiel sä se inlocuesca proba
istologica prin examinarea microscopica a secretelor §i excretelor pa-
tologice pentru determinarea diagnosei, ca §i la concursul medicilor
Casei Sf. Spiridon, la acela pentru medicii de orn de spital urban,
judetean, rural, sä se introduce o asemenea proba.
Numal o parte a femeilor earl fac comerciii cu corpul lor sunt in-
registrate §i supuse la visite medicale regulate; prostitutiunea clandes-
tin/ este forte Intinsa §i constitue focarul cel mai periculos al bole-
lor venerice.
Prostitutiunea clandestind nu va dispare, cu desavIr§ire; ea exista §i
in alto teri cu administratiunea mai bung decat a nostra. La Berlin, nu-
m'orul femeilor prostituate neInregistrate este de 30.000 pang la 40.000; la
Paris, dupa mill autori, rand la 100.000; la Viena, dupd ultimul raport
general al mediculuilef al directiunil politiei, pe Tanga cele 2.446 fe-
mei prostituate Inregistrate, mai exista cel putin 25.000 prostituate
clandestine; cerem Insa numai ceea ce este posibil, Inregistrarea tu-
turor femeilor earl exercita prostitutiunea IntFun mod patent.
Cunoscem in mod exact frecuenta §i natura bOlelor venerice la fe-
Analele A. R.Tont. XX111.Mentoriile Sect. Sciinfifice. 99

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
838 TM. I. PE=

meile prostituate inregistrate, earl sunt mai tote cautate in spitale, nu

o cun6scem la prostituatele clandestine, mai adesea-ori infectate decat
cele supuse regulamentulul. Mai ales prostituatele clandestine minore
sunt cele mai periculOse; lipsite de experienta, ele se infects mai lesne
§i transmit bola clientilor.
Fete le minore cari se prostitueza fac in tote terile dificila aplicarea
legilor *i regulamentelor. In cele mai multe State, admiterea for intre
femeile prostituate este intercjisa de lege ; cu tote acestea exists pre-
tutindeni prostituate de 15, 16 ani. NoT nu posedam o statistics a pro-
i)ortiunii fetelor prostituate minore, nici date despre sOrtea lor ulte-
ri6ra. Chiar Primaria ora§ului Bucuresci, care dispune de mai multe
mijlOce decat acelea ale altor ora§e, nu s'a preocupat de sortea fetelor
minore, cari nu apartin tote prostitiunii clandestine, din cari unele se
afla in casele publice de prostitutiune. Regulamentele prescriti, ca fetele
minore, earl cer inscrierea lor intro prostituate, sä se inapoeze in pri-
mirea familiei, cele earl n'au familie sä se trimita la biuroul de ser-
vitors §i, daca sunt streine, O. se incredinteze consulatulul lor.
Ne lipsesc a§ezaminte cari sä se ocupe de ridicarea moralului pros-
tituatelor, de aducerea, cel putin a color minore, la vista regulata, la
munca onesta. Caritatea privata, care creaza la nos, pe langa institu-
tiunT necesare §i cate una de utilitate mai mica, ar trebul sa se sco-
bore §i la aceste fete nenorocite cart din causa educatiunil negligiate,
a leneviel, a camaraderiei rele, a vanitatil i luxului, a traiului reil
in familie, a promiscuitatii in ateliere, a neingrijiril din partea pa-
rintilor, a exemplului reil, s'ail dedat vitiului, earl fete s'ar mai pute
Insa ridica, daca li s'ar da ajutor moral i material, ajutor pe care-1
pot da numai femeile virtuoso, cari sunt respectate §i ascultate §i de
fiintele cele mai decadute. In Belgia, Danemarca, Marea-Britanie, Olanda,
Italia, Ungaria, Elvetia, Francia exists case de refughl private, intre-
tinute de asociatiuni filantropice, cari inlesnesc indreptarea morala a
acestor femei ; parte din aceste institutiunl are un caracter mai mult
religios, alts parte, mai bogata in succese, se ocupd nu numai de ri-
dicarea moralului, ci *i de educatiunea profesionala a acestor fete, pe
langa ingrijirea sanatatii lor. Aceste asociatiuni nu recruteza fetele
in cestiune numai in locuinta lor, ci 0 de prin spitale, in cari ele cauta
vindecare. 0 asemenea institutiune ar put6 sa aiba forma unel case
pentru fete convalescente e§ite din spital.
Partea principala a privigheril prostitutiunii consta in inregistrarea
femeilor, cari exereita prostitutiunea in mod patent. Regulamentele cer
Ore -cari garantil in contra inscrierii pripite ; ele prescria ca inregis-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 830

trarea sit se faca de o comisiune ad-hoc, care sti explice fag sail fe-
meii, inaintea inscrierii, consecintele acestui act; ca sä se inscrie nu-
mai fetele gi femeile majore earl, in urma povetei ce li s'a dat ca sä
caute o ocupatiune onest6, persista in cererea de a fi inscrise.
In tots tern ail fost supuse la controlul medical regulat:
In anul 1892 in 43 ores° 2.076 fennel' prost., din carT 1.818 asezate In 236 case de prost. si 258 carI loaded singure.
1893 46 2.360 » » 2.065 » 238 n ». " " 296 " » » PP

" " "

,,
" 1894 " 49 2.950 " » » ,, 2.625 » 245 » " 326 " n n
" " 1895 , 49 " 2.663 " n n 2.186 » 225 " " " " 477 " » n
" " 1896 , 60 " 2.817 " n n 2.066 » " 222 " » 761 n 71 11

" " 1897 " 60 " 2.860 ., " " " 2.154 n 220 » " " 706 " n n

Numerul cel mai mare de femei prostituate s'a inregistat in anul

1897 in urmatorele ora§e.
BucurescT 50 case de prostitutiune Cu 484 fame! si 214 femeT prostitnate carT ad locuit singure.
Galati 17 n n n " 215 '" " 107 n » » » » »
Iasi 11 » » »
-,
n 191 ,, n 160 n » » » » »
Braila 20 » » » " 178 " " 80 " n n n n n
T.-Severin 8 " n n 100 " 63 n n n n n n
Constants 6 73 1) 1) 11 76 71 ,, 77 77 11 71 17 71

Craiova 15 » » " 63 " n 47 71 7) 77 11 PP 7)

Qiurgin 6 n n n " 62 " " -- " n n n n n
Alexandria 2 » » » n 66 n n n n n n n n

La examinarea medicalg a acestor femei s'ail gasit bolnave de bole

venerice :
Annl
1892...1.507, din carT cu sifilis sec. si tell. 290, Cu sanclir indurat 246, Cu ulcer veneric simplu 490, cu blenoree 221
1893...1.402, " ,, 71 73 71 ,, 77 289, n n n 258, " n n n 410, " n 203
1894...1.296, " ,, 0 77 n 77 n 259, " 0 n 207, " n n n 312, " n 208
1896...1.216, " 37 ,, n n 71 ,, 137, n IP n 167, " n n ,, 560, PP n 198
1896...1.248, " PP n 73 1) 71 71 126, " n n 181, " n n n 662, " n 249
1897...1.840, ,, )) 77 17 0 71 71 193, n 0 n 108, " n n n 764) 77 n 285

In regatul Italiel ail fost in anul 1898 inregistrate 1.115 case de pros-
titutiune §i 5.244 femel prostituate; pentru cAlcarea bunelor moravuri
ail fost pedepsite 6.755 femei, din earl 5.822 pentru prostitutiune clan-
destina.
In orapil Bucuresci, num6rul femeilor prostituate supuse controlulul
medical a fost cel urmator :
La 1 Ianuarie 1899 s'ail aflat inregistrate . . . 610 femel prostituate.
S'ail inregistrat in cursul anului 1899 120
Total 630
Din earl se scad: retrase in vieta onesta 81 femei
disparate 136 .
morte 6 > 222
Remise la 1 Ianuarie 1900. 408 ., 262 in case de prostitutie,
166 singuratice.,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
340 DR. I. FELIX

La 1 Ianuarie 1899 all existat in Bucuresci 61 case de prostitutie.

S'aii inregistrat din nott in cursul anului 1899 11 ,
Waft desfiintat 16 ,
all remas la 1 Ianuarie 1900 . . . . . . . 46 .
Dupd nationalitate, cele 408 femel prostituate remase controlate la
1 Ianuarie 1900 se impart ast-fel:
Romance din Regat §i din alte Jeri romane 235
Tigance 36
Israelite 61
Unguroice 41
Germane 13
Bulgaroice 3
Sirboica 1
Polonese 15
Rusoice 2
Armence 1
408
Numdrul examindrilor medicale Monte acestor femeT in cursul anului
1899 a fost de 35.541, din earl 15.625 la domiciliil §i 19.916 la dispensar.
Numdrul prostituatelor bolnave in cursul anului 1899 §i trimise la
spitalul Colentina a fost de 429 din carl :
Bolnave de Ulcer veneric simplu 338
Blenoree . . . . . 149
Vegetatiuni . . . . 17
Sifilis 196
Diferite alte bole . . 31
731

Acest total de 731 se explicA prin faptul ca din cele 429 bolnave,
mai multe s'ail imbolnAvit de la 1 pand la 6 on in cursul anului.
Regulamentele 'Astro pentru privegherea prostitutiunii nu negligdza
misiunea morals, care incumbd administratiunil publice in inlaturarea
si slAbirea efectelor desastrOse, earl le produce inregistrarea politie-
nescA a femeilor. Regulamentele in cestiune obliga pe autoritate, ca
sd intrebuinteze tote mijlOcele pentru a oprl femeile de a infra in
casele de prostitutiune §i ca sa le inlesnesca IntOrcerea la vieta onesta;
ordond ca on -ce femee aflatd intr'o casa de prostitutiune este libera a
o pardsi on -cand va vol, ca ea nu pa° fi retinutd sub nici un motiv;
ea condicuta de sdnatate este proprietatea femeil prostituate $i trebue
sA se afle in mane el, ca patrona easel' nu o 'Ate inchide, nu o pOte
oprl cand proprietara condicutei pardsesce casa de prostitutiune ; ca
patrona easel de prostitutiune nu 'Dote secuestra nimic din avutul fe-
meilor prostituate, nu 'Ate oprl pentru datoril vestminte, incaltdminte,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IBTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 341

rufe §i alte obiecte pe earl' le-aii cumpArat femeile aflate in casa di;
c/ din banil ce femeile prostituate c4tigA, patrona cases nu p6te opri
decal cel mult douo treimi ca plat/ de locuinta, mancare, incalcjire,
serviciil §i spelatul rufelor, ca cel putin o treime a acelor bani rAmane
proprietate absoluta a femeii prostituate.
In ultimul patrar al secolului XIX se discuta in mai tad Europa
dreptatea masurilor exceptionale luate in contra femeilor earl' fac
comert periculos cu corpul lor. Noi ne vom pune pe tArimul realitatil,
vom conta en un WI existent pe care nu-1 putem extormina. Prosti-
tutiunea exist/ in tote Statele, sub tote formele de guvernlinint, sub tote
religiunile; incercarile de a o inlatura prin legile cele mai severe au
avut numai resultatul de a o ascunde, de a o face mai periculOsd, mai
ales in centrele comerciului §i ale industriei, in ()rap cu garnisone
militate §i cu §c6le superibre.
De§1 nu recun6scem prostitutiunii un drept la existents legala, de-
§1. nu o patentam, nu o punem in rindul oeupatiunilor oneste, o tole-
rAm hind-ea interese morale §i sanitare de ordine superiOre ne impun
datoria a o tolera, a o priveghia, a limit/ pericolele el, pericole cari
nu ameninta numal sAnatatea acelora cari satisfac, afar/ de casatorie,
trebuintele lor sexuale, ci earl compromit §i vista §i existenta genera-
tiunilor viitOre, sanatatea unei multimi de femei nevinovate cari devin
victimele u§urintei, ale egoismului ci ale desfrinArii bArbatilor lor.
Privegherea administrative §i sanitara a prostitutiunii p6te mic§ora
pericolele el, nu trebue sa ne facem ins/ ilusiune cd be vom inlatura
cu totul, cad: pe de o parte exist/ §i va exists, pe langa prostitutiunea
controlatA, inregistrata, §i prostitutiunea clandestine, focarul principal
al infectiunilor venerice. Pe de alta inspectiunile sanitare ale prosti-
tuatelor inregistrate nu presents o garantie absolutd in contra infec-
tiunii.
In mai multe Teri s'a organisat o campanie in contra regulamentaril
prin urmare, §i in contra inscrierii femeilor prostituate, campanie des-
chisa de diferite asociatiuni de femei §i provocata de ideia greOtA,
ca prin inregistrare s'ar injosl tot sexul femenin, cd priveghiarea
sanitare a prostitutiunl ar fi imora16, fiind-cd ea tinde a garanta bar-
batilor impunitatea vitiului. AcestA mi§care, la care participa, pe langa
multe femei instruite §i numero§i preotl protestanti, se intinde in An-
glia, Scandinavia, Elvetia, chiar in Austria ci Federatiunea abolitio-
nist/ convOca congrese internationale pentru a discuta cestiunea,
pentru a cere acelea§i legi morale pentru amandouo sexele, pentru a
combate guvernele earl tolereza prostitutiunea. Speram ca acesta mi§-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
342 DR. I. FELIX

care nu se va intinde pang la nol; cu tots simpatia pe care o avem pen-

tru tendintele el morale, cu tot respectul pentru aspiratiunile nobile
ale asociatiunii abolitioniste, combatem din r6sputeri libertatea femeil,
ca ci a barbatului, de a propaga una din Miele tale mai periculose,
nu numai pentru persona infectata, ci §i pentru progenitura el; trebue
sa tratam prostitutiunea ca o industrie insalubra, care nu se pOte
exercita decat cu conditiunea, ca se supune regulelor speciale pre-
scrise de autoritatea competinte.
In luna Septemvrie 1899 s'a adunat la Bruxelles o conferinta inter-
nationals, care a studiat profilaxia «sifilisului §i a bOlelor venerice».
Au luat parte la acea conferinta nu numai medic! speciali§ti in sifi-
liologie §i igieni§ti, ci §i legi§ti §i administrator!, cad b6lele in cestiune
nu se limit6za numai prin mijlOce medicale, §i masura principals, pri-
veghiarea prostitutiunii, se studieza de mai multi ani din punctul de
vedere moral, legal, administrativ ci. social §i afara de cercur! medi-
cale. Nu putem trece cu vedere acea conferinta, la care ci Romania
a fost representata prin profesorul M. Petrini-Galatz §i prin medicul
§ef al Capita lei. Conferinta a dat nascere la lucrari importante, earl'
arata periculositatea §i intinderea 1361elor venerice, starea actuala a
preventiunil lor, §i earl* lucrarl vor stimula probabil guvernele la o
campanie mai active §i mai metodica in contra 13.61elor venerice. Pentru
no! acesta conferinta a fost instructive, fiind-ce din lucrarile el, din
compararea starii, profilaxiei din diferite state aflam, ce in ceea ce
privesce prescriptiunea legilor §i regulamentelor, stain alaturl cu terile
tale mai culte ; no! scim insa ea modul aplicarii acelor leg! §i regu-
lamente mai lase de dorit. Raportul unor delegati la conferinta ne
mai arata intinderea insemnata a b6leler venerice in unele Off vecine
cu Romania sail apropiate de Romania, din car! ter! aceste b6le pot
fi lesne din noil importate la no!.
In ceea ce privesce frecuenta ci modul de propagare al 1361elor venerice
din Wile vecine cu no!, aflam din rapOrtele delegatilor la conferinta,
ca in Bulgaria nu s'att cules date statistice asupra baelor venerice,
.

gall de tale asupra femeilor prostituate supuse la visite sanitare, cs

in principatul Bulgar, sifilisul este forte respandit, ca numerul bolna-
vilor nu scade, ca prin comunele rurale bola se propaga mai mult pe
calea extrasexuala, in comunele urbane prin prostitutiune, ca numai in
orafml Sofia privighiarea prostitutunii este regulamentata, ca num&
rul fetelor ci al femeilor, car! exercita prostitutiunea clandestine, este
considerabil; ca in regatul Serbiei, sifilisul este asemenea respandit ci
se propaga in jumatatea casurilor pe cale extragenitala, ca in anul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 343

1898 s'ail constatat 11.602 casuri de sifilis, in unele districte poste 118
casuri la cate 1.000 locuitori, ca in orase prostituatele sunt supuse
controlului medical ; ca si in terile vecine cu Serbia, in Bosnia $i Erte-
govina, Miele venerice sunt forte frecuente si se propaga tot pe cale
extragenitala, ca in anil 1894-1898 s'ail cautat in Bosnia si in Erte-
govina in spitale 41.715 bolnavi, din cart 4.797 sail 110/0 de sifilis Si
3.101 sail 7.6°10 de alto bole venerice, ca la sate 10.000 locuitori vin
30 afectati de sifilis si 19 de alto 1361e venerice cautati in spitale, ca
in anul 1898 s'ail cautat in mod ambulator in 32 comune 1.644 bolnavi
de sifilis si 199 de alte b6le venerice; a in Turcia mai ales poporatiunea
cOstelor Marl Negro este fOrte infectata, ea in Anatolia 100/0 din
locuitorii c6stelor si 50/0 din eel ai partilor mai departate de costa sunt
sifilitici, din earl' 2/8 sufer de forme tertiare si ereditare si 1/0 de forme
secundare, ca bola se transmite atat prin prostitatiune precum si pe
cale extragenitala, prin ciubuc, narghilea, bai, brice si prin pederastie.
In Rusia, prostitutiunea exista de mai multe secole, cu tote ca a fost
urmarita si greil pedepsitd in secolul XVII; de la anul 1763 a inceput
un tratament mai uman si cautarea medicala a prostituatelor bolnave.
Imp6ratesa Caterina II a tolerat prostitutiunea in cartiere anume desem-
nate si a promulgat legi pentru combaterea sifilisului in poporatiunea
civild §i in armata. Astacji, in unele regiuni rurale ale Imperiului
rus, 800/0 din poporatiune sunt infectati de sifilis, in cea mai mare
parte pe cale extragenitala. In tOta Rusia, in anii 1889-1893, s'ad inre-
gistrat si cautet 4.383.905 bolnavi de sifilis si 1.215.438 bolnavi de alto
1361e venerice. In anul 1897 s'a adunat la St. Petersburg congresul
national al medicilor rusi pentru studiarea limitaril sifilisului, congres
oficial pregatit de directiune sanitary a Ministeriului de Interne. Acest
congres a recomandat regulamentarea si privegherea medicaid intinsa
a prostitutiunii, urmarirea severs a prostitutiunii clandestine, cautarea
gratuita a tuturor bolnavilor de b6le venerice. Astacli in orasele Impe-
riului rus, privegherea prostitutiunii este bine organisatd.
In Ungaria nu exista o statistics a bOlelor venerice din tots Ora, ci
numai pentru orasul Budapesta, undo in anul 1898 ail fost inregistrate
34 case de prostitutiune cu 439 femei §i osebit 969 femei singuratice, in-
spectate de 21 medici si 1 bacteriologist insareinat cu constatarea de
gonococi. Prostitutiunea clandestind este frecuenta si inaccesibila politiei;
intro prostituatele inregistrate §i intro cele clandestine se afla multe
minore. Unele biurouri pentru plasare de servitors recruteza Si fete
pentru bordele. In Budapesta, numerul bolelor venerice cresce din causa
controlului insuficient al prostitutiunii; la cite 30 locuitori in etate de la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
344 DR. I. FELIX

12-70 ani vine un sifflitic. In garnisona armatel comune din Buda-

pesta se bolnavesc de b6le venerice pe an 94.30/0. Doctorii Friedrich §i
TOriik ail constatat la Budapesta, in anul 1897, cd din lucratorii bol-
navi de b6le venerice 7.7°/0 erail infectati de sotiile propril. Infectiu-
nea extragenitala este rail.
Masurile propuse la conferinta de la Bruxelles, pentru combaterea
b6lelor venerice, constaii in regulamentarea mai severs a privigherii
prostitutiunii, in controlul medical metodic §i minutios al prostituatelor,
in pregatirea mai perfecta a medicilor pentru acest control prin stu-
diul serios al technicei examenului, mai ales al familiarisaril cu exa-
menul microscopic pentru stabilirea diagnosel blenoreei, in cautarea
gratuity a tuturor bolnavilor de bole venerice §i darea de medicamente
gratuite. Un inimer insemnat al membrilor conferintel a combatut regu-
lamentarea prostitutiunii ca imorala §i nefolositOre, credend ca fie-care
barbat se 'Ate ap6ra singur, uitand insa ca sifilisul §1 gonorea afecta,
F;i pe eel earl nu .se expun, chiar pe copii, earl Inca nu s'ail nascut.
S'a constatat insa din noil fap,tul cunoscut de mai nainte, cd controlul
medical al prostitutiunii este o necesitate socials, ca de§1 acest control nu
da garantii suficionte in contra infectiunilor, ale provin mai rar de la
prostituate controlate §i in parte de la tale din casele de prostitutiune
decat de la tale cladestine, in raport cu frecuenta acelor case; ca infec-
tiunile sunt forte numerOse acolo unde nu exists un control medical
al prostitutiunii, ca chiar acolo uncle controlul exist& numai o mica parte
a prostituatelor este supusa visitelor medicale. La Paris, dupd Mireur,
acesta parte nu face decat 100/0 din nume'rul total. Regulamentari§tii
§i abolitioni§tii de la conferinta s'ail unit asupra recunOsceril pericu-
lositatil sanitare §i morale a prostitutiunii exercitate de fete minore,
din care jumatate se infects, §1 asupra suprimarii el prin case de edu-
catiune corectionala sail prin alte masuri.
S'a §i propus de o minima minoritate o masura extrema: declararea
obligatOre a bolelor venerice; ac6sta obligatiune a existat in vechea
lege prusiana din anul 1835 asupra 1361elor contagi6se, care a inda-
torat pe medici la denuntarea acelor casuri, in earl libertatea bolna-
vului devine periculosa pentru societate. Declaratiunea este astacji
prescrisa pentru medici in Danemarca §i in Norvegia, in cea din urma
Cory fail aratare de numele bolnavului, prin urmare numai pentru
scopurl statistice. Declaratiunea obligatore este periculOsa, ea ar opri
multi bolnavi ca FA se arate unui medic. Constatarea mai ales in
armata a isvOrelor infectinnii, indicarea de la care anume femee s'ail
infectat barbgii bolnavi, n'a dat nicaieri resultatul a§teptat. S'ail

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 345

probat la conferinta avantagiile caselor de prostitutiune in comparati-

une cu femeile singuratice, cad se pelt° impune patrOnei easel r6spun-
dere pentru sanatatea femeilor, visitarea for ()Unica de un medic par-
ticular platit de patrOna, ast-fel ca medicul statului ar fi insarcinat
numai cu visite neasteptate pentru control; in unele state insa opiniunea
publics §i cercurile guvernamentale sunt ostile tolerarii bordelelor; pen-
tru acele t6r1 s'a propus asezarea femeilor prostituate singuratice in
strade anume destinate, isgonirea for din alte strade, examinarea for
medicala cel putin de 3 on pe septamana, inlaturarea fraudei prin
lipire in condicuta de sanatate a fotografiel verificate a femeel pros-
tituate (masura introdusa in Bucuresci de mai bine de 16 ani, precum
si in mai multe alte orase), anexarea la condicuta de instructiuni pentru
femeia prostituata asupra preventiunii prin spelaturi desinfectante,
pentru barbati prin spelaturi §i instalatiuni desinfectante. Conferinta
a constatat ca fetele minore dedate prostitutiunii, $i in special prosti-
tutiunii clandestine, presents pericolul principal, ca ele constitue o parte
insemnata a femeilor prostituate in Teri le-de-jos, Anglia, Germania,
Ungaria, Francia §i alte teri si a propus urmarirea for severs, resti-
tuirea la familie gi internarea in case de corectiune.
Prostitu1iunea nu este astacji regulamentata in tots Anglia, in tad
Norvegia, in Vote cant6nele Elvetiei.
Examenul medical al prostituatelor nu se face astadi cu minutiosi-
tatea §i cu atentiunea ceruta din causa pripei, caci in orasele marl,
cate un medic visit6za intr'un timp scurt un num6r mai mare de femei,
in cat fie-care examen durOza in termin media numai 2 3 minute
de femee, timp cu totul insuficient, chiar data medicul este asistat de
alte persona pentru inscrierea in registru si in condicuta §i pentru
curatirea instrumentelor. Examenul microscopic al unor secrete trebue
sa Lc/ parte integranta a visitarii medicale, de aceea trebue sä se
destine in termin media 10 minute pentru examinarea a cate unel
femei §i acosta examinare sa nu se Lea in locuinta femeii, ci intr'un
local luminos, spatios, inzestrat cu tote aparatele i instrumentele nece-
sare. Constatarea blenoreei la femeile in aparenta vindecate, cari insa
mai aunt capabile a infects pe barbati, din taus ca mai adapostesc
gonococi, cere cunoscinta §i timp; este un fapt strania, ca astadi exa-
minarea secretelor pentru constatarea gonococului la prostituate se face
in mod regulat numai la Breslau, Stuttgart, Munchen, Strassburg, mai
puffin regulat la Metz, Bonn, Dortmund, Frankfurt pe Main, Dresda,
Kiinisgberg, date °data la Budapesta §i la Bucuresci ; acest examen
nu se face in cea mai mare parte a Germaniei, in Belgia, Terile-de-jos

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
346 DR. I. FELIX

Danemarca, Francia, Spania, Austria. Asta4i numorul visitelor medi-

calo este insuficient, parte din femeile prostituate sunt supuse numai
la 2 visite pe luna la Paris, Nantes; odata pe septamana la Amiens,
Berlin, Besancon, Bordeaux, Breslau, Colonia, Danzig, Dresda, Frank-
furt pe Main, Leipzig, Lyon, Marseille, Paris (casele de prostitutiune),
Stettin, Toulon; de 2 on pe septamand la Altona, Bruxelles, Bucuresci
si cele-lalte orase ale Romaniei, Gent, Geneva, Groeningen, Hamburg,
Haaga, Liittich (Liege), Lille, Madrid, Posen, Praga, Roma, Viena ; de
4 on pe septamana is Hanovra ; in tote cjilele la Anvers.
cautarea medicald a bolnavilor de ambe sexe earl' sufera de 1361e ve-
nerice este o masura importantd pentru imputinarea infectiunilor ul-
teribre. Conferinta de la Bruxelles a constatat, ca acesta cautare este
Inca mai pretutindinea imperfecta; ea cuprinde curarea in spital pre-
cum si curarea ambulatorie la dispensare pentru consultatiunile gra-
tuite. Pentru femeile prostituate, cautarea in spital trebue sa formeze
regula, §i pentru ca sa li se inlesnesca intrarea, trebue O. se indulcesca
rigOrea politienesca, sa se inlature totul ce da spitalului caracterul
on aparenta unel inchisori, O. se ingrijesca ca femeile prostituate tri-
mise ex-officio la spital sa fie tratate cu aceeasi umanitate si buna-
vointa, cu care suntem datori a cauta toti bolnavii fard distinctiune ;
iar pentru consultatiunile gratuite s'a propus ca sä se alegd orele de
sera §i Duminica, cand lucratorii de ambe sexe sunt liberi, ca sa se
fats la acele consultatiuni examenul bolnavilor cu scrupulositate, nu
in pripd, ca ele sa fie ast-fel organisate, ca fie-care bolnav sa intro
singur in cabinetul medicului.
Mai sunt astacji teri uncle nu se pot spitalisa tote femeile prostituate
bolnave, toti bolnavii de bole venerice cari nu se pot cauta in mod am-
bulator, din causa lipsel de paturi; ast-fel in Belgia, mijloce de cautare
exists numal in orasele principals; ele lipsesc la Ord, si In multe centre
industriale, biurourile de binefacere refusd asistenta bolnavilor de
1361e venerice ; in Germania, in Elvetia si Austria, multe case de asi-
gurarea lucratorilor pentru cas de 1361a refusa asemenea ajutorul me-
dical pentru cautarea 1361elor venerice ; in Francia se mai permite
cautarea in casele de prostitutiune in loc do spital a unor femel bol-
nave de bole contagiose ; in orasele marl ale Marei Britanil §i Olan-
del sunt in spitale fOrte putine paturi destinate pentru Miele vene-
rice. In general, din causa numerului insuficient de paturi si pentru
ca cate un pat sa nu fie ocupat prea mult timp de un singur bolnav,
se cauta de preferinta simptomele locale si se negligeza afectiunea ge-
nerals, se congedieza bolnavi cu sifilisul latent ; in acesta peri6cla a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA. I. 347

Mei, care dur6zA. 2-3 ani, femeile o mai pot transmite. Dupa Sperk,
din tote infectiunile sifilitice ale barbatilor provenite de la femeile pros-
tituate, 1/7 a fost transmisa de la afectiunile ini Tale i 6/7 de la afec-
tiunile secundare si latente. Din tote femeile prostituate sunt bolnave de
sifilis latent, la Viena $i la Moscova 470/0, la St. Petersburg si la Kiew
380/a, la Bruxelles 25%, cu tote acestea dnrata medie a curei din spital
a fost, in anul 1896, la Viena la Gonoree 17.8 dile, la Ulcer veneric
19.1 dile, la Sifilis 21.1 dile; la Copenhaga, in anul 1897, la Blenoree
32.2 dile, la Sifilis 77 dile ; la Pa'ris, in anul 1893, la Blenoree 69 dile,
la Ulcer veneric 54 dile, la Sifilis 65 dile; la Bucuresci, in anul 1899,
in spitalul Colentina, unde se cauta femeile prostituate bolnave, la
Blenoree 14.5 dile, la Vegetatiuni 16.2 dile, la Ulcers venerice 26.1 dile,
la Sifilis 10 dile (minimum 5 dile, maximum 93.5 dile).
Tratamentul intermitent dupA wetoda Fournier se intrebuinteza de
rare-ori. S'a propus infiintarea de asile pentru femeile prostituate afec-
tate de sifilis latent, ceea ce este gra' de realisat. Aceleasi pericole ca
sifilisul latent le present6 si gonorea latenta a prostituatelor, ble-
norea fats semne clinice, la care gonococii sunt localisati in focare
mici; obicinuit bolnavele sunt congediate dupa disparitiunea simpto-
melor clinice, dupd vindecarea aparenta, cand mai exists putini go-
nococi, capabili a transmite blenorea. Bolnavele cu sifilis latent si cu
gonorea latentg, in lipsa de paturi, s'ar puts cauta in mod ambula-
tor la serviciI de consultatiuni gratuite.
Conferinta a recomandat, ca publicul si mai ales tineretul sA fie
povetuit asupra pericolelor prostitutiunii si ale 1361elor venerice.
0 mAsura necesara o constitue profilaxia moralg, oprirea fetelor de a
se deda la prostitutiune, inlesnirea oferita prostituatelor de a se in-
tOrce la vi6ta onesta. In acOsta privint6 exists in orasele principale
ale Elvetiei o organisatiune excelentA, asociatiuni de femei cari se
ocupa de sOrtea fetelor, cari vin in oral pentru a cauta un serviciu sari
pentru a lucra intro fabrics; delegatele acestor asociatiuni se afla in
gall la sosirea trenurilor, ofera ajutorul for fetelor tinere sosite cari
cauta o ocupatiune, si le aseza provisoriil inteun asil instituit special
pentru acest stop. La conferinta s'a recomandat infiintarea de «home),
de adAposturi pentru fetele fairs familie, cari lucrezA in fabrici sau
earl' cauta serviciii; in Bucuresci exists un asemen6a < home) pentru
guvernante.
Conferinta a cerut ca inregistrarea femeilor prostituate sA nu se
incredinteze unui functionar inferior, unui om incult care nuli dá
soma de importanta acestui act, ci unei comisiuni care, inainte de a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
348 DR. I. FELIX

inregistra o femee, o va povetui asupra sOrtei ce o a§toptd, o va in-

demna la parasirea prostitutiunii, ii va acorda un termen ca sa cugete
asupra hotararil ce voesce a lua. In mai tote oraple Romaniei, regu-
lamentul pentru privigherea prostitutiunii prescrie infiintarea unel
asemenea comisiuni, compuse de un delegat al Primarului, un medic
i capul politiei sail loctiitorul lui.
S'a mai recomandat ajutarea fetelor remase insarcinate §i a copiilor
lor, suprimarea literaturil pornografice, in fine conferinta a decis fon-
darea unel societati internationale cu sediul la Bruxelles pentru pro-
filaxia sanitary §1 morald §i publicarea unui buletin al acestei so-
cietati.
Dorim ca la not cercurile competinte sd se folosesca de invOtamintele,
ce ne-a dat conferinta internationals de la Bruxelles pentru profilaxia
bOlelor venerice; ca sd se aplice in sped consciintios legile gi regula-
mentele cari prescriil acesta profilaxie; ca filantropia organisatd a
femeilor din societatea culla, in loc de a se ocupa cu lucrAri mai putin
importante cari incumbd. statului §i comunei, sd Ned un act de abne-
gatiune, sa se scobOre in stratele sociale din earl' se recruteza pros.
titutiunea §i sä tntinda mans de ajutor acelor minore, cari se and la
pragul coruptiunii §i cari se mai pot scdpa de 1361a morala §i fisica.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.

Pag.
Introducere 201
I. Literatura Igienei. 202
II. Invejamintul Medicinei si al Igienei 215
III. Administrajiunea serviciului sanitar, a Igienei si a Polijiei sanitare . . . 225
IV. Prevenirea bolelor 264
V. Miele infecjiose gi contagiose; Miele epidemice, endernice Qi sporadice . . 285
Scarlatina, Pojarul, Tusea convuIsivii si Disenteria epidemics 291
Influenja 296
Febra puerperalit . . 297
Febra tifoida 299
Tifosul 305
Difteria gi Crupul 307
Versatul ci Vaccinajiunea 312
Bole le venerice 326

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
IN SECOLUL AL XIX-Iea SI STAREA El LA INCEPUTUL SECOLULIII AL XX-lea.
DE

Dr. I. FELIX,
Membru al Academie' Rom fine.

PARTEA I.
AL DOILEA MEMORIt.

qedinfa de la 2 Martie 1901.

V.
'Miele infectiose qi contagiOse; Miele epidemice, endemice
i sporadice.
(Urmare)
Tuberculosa.
Tuberculosa este o bola infectiOsa, causata prin bacilul tuberculosei,
descoperit de R. Koch in anul 1882; ea se manifests ca bola locals
sail generals §i apare in diferite organe, forte adesea-ori in plamani.
Tuberculosa localisata in glandele limfatice, mai ales la copii, carac-
terisata prin mers lent, se numesce Scrofulosa. Tuberculosa este mai
frecuenta In ora§e decat la Ora.
Una din formele clinice ale tuberculosei, cea pulmonary, a fost deja
cunoscuta lui Hipocrate 400 de ani inaintea erel cre§tine, MI Celsiu
in primul secol, lui Galeniu in al doilea secol al erel nostre. Cunos-
cintele asupra transmisibilitatii tuberculosei sunt mai vechi decat
bacteriologia, decat descoperirea remarcabila a lut R. Koch. Ftisia
pulmonary, consumptiunea pulmonary, ulceratiunea pulmonilor, oftica
a fost recunoscuta. ca contagiasa pe basa experientelor clinice in tote
timpurile, de la Galeniu (anul 131-200) pang la P. Frank (1786). In
vechime, aerul expirat de un ofticos era considerat de medici §i de
popor ca purtator al germenelor Mei. In Italia, in sudul Franciei, in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
352 DR. I. FELIX

Portugalia, la Viena, in Polonia s'aii ars, in secolul XVIII, vestmintele

§i a§ternutul 6menilor cari murise de oftica.
In anil 1782 §i 1783 s'aii publicat la Venetia §i la Neapole ordo-
nante, ce amenintail .cu pedepse forte aspre pe personele cari ar vinde
obiecte purtate de ftisicl fail curatirea prealabila, precum §i pe me-
dicul care ar negligia a arata administratiunii pe un bolnav ftisic aflat
in cura sa. In prima jumatate a secolulul XIX, doctrina asupra con-
tagiunil ftisiel a perdut din importanta el, din cans/ ca cercetarile
anatomopatologice ail inlaturat pentru mai mull() decenil studiile etio-
logice, cu tote acestea tocmai anatomia patologica a adeverit cunos-
cintele vechi asupra contagiunil ftisiel.
Deja in anul 1826, Laennec a admis inoculabilitatea virusulul tuber -
culosel, in urma unel inoculatiuni accidentate a carer victims a fost
el insu§1; in anul 1865 a Mout Villemin cu succes stralucit cele dintai
inoculatiuni experimentale de materie tubercul6sA la diferite animale.
Ponfick, Chauveau, Klebs, Baumgarten, Kohnheim, Toussaint, Villemin
ail cautat germenele care produce tuberculosa §i n'ail reu§it ; in anul
1882, R. Koch a facut descoperirea iniportanta a bacilului tuberculosel;
in anii 1883-1888, R. Koch, Ziegler, Cornil, V. Babe§ §i Watson
Cheyne ail constatat, ca pe langa bacilul tuberculosel concurs §i alti
bacili pentru producerea unor lesiuni specifice ale tuberculosel.
Identitatea scrofulosel cu tuberculosa a fost recunoscuta deja de
Bayle (1774-1816), de Hufeland (1796), de Laennec, Cruveilhier, Roki-
tansky §i confirmata dupa descoperirea bacilului tuberculosel.
Focarul principal pentru impra§tierea bacililor tuberculosel sunt
bolnavii de tuberculosa pulmonary deschisa, flegmele (sputele) aces-
tor bolnavi, cari flegme, dupa uscarea for §i transformarea for in
pulbere, se pot cate o data ridica §i inota in atmosfera, care mai adese-
orl, cu ocasiunea vorbiril §i a tu§irii bolnavilor, se arunca in aer ca
picaturl f6rte fine. Mecanismul §i conditiunile infectiunii tuberculose
au fost studiate in mod amanuntit in cei din urma anT, mai ales de G.
Cornet (Reichenhall §i Berlin) §i K. Fluegge (Breslau), dar afirmati-
unea lui Cornet, cA obicinuit germenele Mei este introdus In corpul
omului prin flegme uscate §i transformate in pulbere, mai are trebu-
inta de confirmare. Astacji este bine stabilit ca tuberculosa se produce
prin infectiune, de rare-ori. prin ereditate, ca ins/ copiii parintilor tu-
berculo§i pot mo§ten1 predispositiunea pentru tuberculosa.
Despre frecuenta tuberculosel in Romania in timpurile trecute nu
posedam date ; ca ea fost cunoscuta probeza doftoriilo babelor §i des-
cantecele f6rte vechi pentru oftica, pentru durere de pept indelungata,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STOMA IGIENEI IN ROMANIA. I. 353

pentru curatirea flegmelor. Din multele medicaments poporale vechi

contra tusei role, ca varza, leu§ton, nail* verbascum, tusilago, hren,
scolopendriu, salcam, dafin, §. a., unele sunt de origins romans, re-
comandate deja de Pliniu contra eperniciosa tussis). In medicina po-
porald, la recomandarea lecurilor se stabilesc si contraindicatiuni, ast-
fel, s. e.: salcea (salsaparila) nu este bund pentru oftied (B. P. Hasdeti,
in Columna lui Traian, an. III, Bucuresci 1872. I. Brezianu, Vechile
Institujiuni ale Romani lor, Bucuresci 1882. D. P. Lupa§cu, Medicina
Babe tor, Analele Acad. Rom., ser. II, t. XII, Bucuresci 1890. N. Leon,
Botanica medicaid a l'eranului roman, in Archiva, t. X, 14 1899.
Gr. G. Tocilescu, Materialuri Folkloristice, 2 vol., Bucuresci 1900).
F. I. Sulzer, in Geschichte des transalpinischen Daciens, t. III,
Wien 1782, dice, ca a observat in tell §i oftica, «Brustkrankheiten,
Schwindsucht». C. Vernav aratd in Rudimentum Physiographiae Mol-
davian, Budae 1836, ca in Moldova scrofulosa este frecuenta; despre
tuberculosa pulmonary nu vorbesce. Prima mentiune a simptomelor
acestel b6le in literatura medicaid romans sciintificd o gdsim in anul
1837, in cartea lui S. V. Episcopescu, Ape le metalice ale Romciniei,-
marl; imprimatd la tipografia Episcopiei Buzeului, conforms cu starea
sciintei d'atuncl. Episcopescu enumerd intro b6lele kti patimile cronice,
earl' se vindeca sail se uprezd cu intrebuintarea ape! de puciOsd cu
sare amard (Slam-Ramnic, la Delul Mdgura, Lopdtari din Buzeil, Nifon,
Gornet, Calimanesci, Ocina in Dambovita) tusea en naduf §i cea us-
catd sail umedd din trand; intro Miele §i patimile cronice earl se
vindecd sail se upreza cu intrebuintarea ape! de puci6sa cu sare de
bucate (PuturOsa, Vdlenii-de-munte, Telega, $erbdnesci, Bughea) Mole
scroful6se ; intro Miele cronice earl* se vindeca sail se ulurezd cu in-
trebuintarea apel de puci6s1 cu magnesia carbonic/ : mai cu soma pa-
timile de pept cu junghiuri cronice, cu tuse §i scuiparo de sange, rd-
gu§Old; sd se intrebuinteze bal §i beuturd 2 litre pe di.
Statistica tuberculoses este §i astddi forte imperfectd. In Francia §i
in alte teri se publied numai numerul deceselor de tuberculosd din
ora§e ; pe alocurea se subsumezd intr'un singur condeiil tuberculosa
tuturor organelor, in altd parte so publicd numai decesele de tuber-
culosa pulmonary, in statistica prusianA se inscriil in una §i aceea§I
rubrics scrofulosa §i rachitismul. $i in Regatul roman n'avem o sta-
tisticA completa a imbolnavirilor §i a deceselor de tuberculosd, fiind-cd
in comunele rurale nu se verified decesele.
In tad Romania ail fost edutati, in anul 1897, in spitalele civile §i
militare, la dispensare §i de medicii insarcinati cu cautarea saracilor
Analele A. R.Tom. XX111.--Mensoriile Seq. Seiinfilice. 28

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
354 DU. I. PELIX

la domiciliil 12.385 persone de tuberculosa pulmonara si s'aii inre-

gistrat in spitale si in orase 3.905 decese de tuberculosa pulmonara;
in anul 1898 s'aii cautat in spitale 3.319, la consultatiunile gratuite
din spitale 6.954 tuberculosi si s'ail inregistrat in orase si spitale 3.155
decese do tuberculosa; in anul 1899 s'ail cautat in spitale 3.507, la
consultatiunile gratuite 8.714 tuberculosi si s'ail inregistrat 3.393 de-
cese de tuberculosa in orase si spitale. In armata romans ail murit
de tuberculosa diferitelor organe, in anul 1897, 26 persona, din cari
21 de tuberculosa pulmonary; in anul 1898, 27 persOne, din earl 23
de tuberculosa pulmonara. Mortalitatea de tote tuberculosele diferite-
lor organe constitue in armata romans 0,250/ din efectiv, in armata
germanti, in anul 1897, 0.240/00 din efectiv. In armata italiana, in anul
1896, au decedat de tuberculosa diferitelor organe 1.22 ° / din efectiv,
in poporatiunea civila de tote etatile 1.86°/00.
La recrutatie s'aii scutit in WO Romania pentru Me tuberculOse
ale diferitelor organe, din contingentul anului 1898, din 56.734 tineri exa-
minati 216 tineri, din cari 138 afectati de tuberculosa pulmonary si
73 de scrofulosa; din contingentul anului 1899, din 54.714 examinati
tot 216 tineri, din cari 143 de tuberculosa pulmonara si 67 de scro-
fulosa. In cei 7 ani, de la 1883-1899, s'ail scutit la reerutatie de servi-
ciul militar pentru ftisia pulmonara:
Din contigentul anului 1893 156 tineri
. 1894 163 *
,. 1895 140
* * 1696 149
* . 1897 195 »
* . 1898 138
. . . 1899 143

Spre a face .comparatiunea intre starea de astacli si cea din trecut,

am cautat datele recrutatiilor anteriOre; cele mai vechi, dar incom-
plete, pe earl' le-am putut afla, sunt cele ale examindril recrutilor fa-
cute de mine insumi, ale recrutatiei granicerilor pentru batalionul 01-
tenita din anul 1858, la care am gasit un ftisic, si ale contingentului
judetului Muscel din anul 1859, la care n'am gasit nici un ftisic. Ce-va
mai complete sunt datele recrutatiei facute de Z. Petrescu in judetul
Valcea in anul 1869, cand din 1.195 tineri examinati ail fost scutiti ca
infirmi $1. debili 327, dintre cari 1 cu bronchita cronica. si 2 cu predispo-
sitia ftisica. Facend comparatiune intro acesta recrutatie si recruta-
tiile recente din judetul Valcea, am gasit ca din contingentul anului
1898, din 2.016 tineri din judetul Valcea examinati, ail fost scutiti ca

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 14:HENRI IN ROMANIA. I. 855

infirmi §i debili 163, din earl 2 cu ftisie pulmonary; din contingentul

anului 1899, din 1.692 tineri examinati au fost scutiti ca impropril 148,
din cari 2 cu ftisie pulmonary, 4 cu scrofulosa. Acesta statistica este
prea restrinsa, ea nu ne permite ca sA facem la nol deja astAdi conclusiu-
nea, pe care o fac unii autori germani, cA numerul tuberculosilor merge
scAdOnd, nicl cea care o face F. Schmidt, Capul serviciului sanitar al
Confederatiunii elvetiene, ca numerul bolnavilor de tuberculosa pul-
monara scade, iar acela al tuberculoselor altor organe cresce, din
causa ca astacji diagnosa se face mai bine.
DupA G. Cornet, Die Tubereulose, Wien 1899, all murit in impe-
riul german, in anul 1894, de tuberculosa 123.904 persone. Dupa M.
Rubner, Lehrbuch der Hygiene, Leipzig 1900, mor eel putin 10-1270
din tot): 6menii de tuberculosa ; din 10.000 Omeni vii mor pe an de tu-
berculos6 in Austria 54, in Germania 31, in Italia 24. Din tote dece-
sele lucrAtorilor din fabricile din Germania sunt causate de tuber-
culosd 62 0/0. In Germania se afla astacji 800.000-900.000 tubercu-
lost In Austria all murit de tuberculosa, in anul 1898, 83.267 persone;
in Bucovina in parte, in anul 1896, 2.121 persOne sail 3.15 din cate 1.000
locuitori, in anul 1897, 1.725 = 2.49 0/00, in anul 1898, 1.970 = 2.79 0/00 ;
in Ungaria, in anul 1896, 61.597 pers6ne ; in Belgia s'ail inregistrat, in
anul 1896, 9.524 decese de tuberculosa; in Olanda, in anul 1898, 8.027;
in Italia, in anul 1898, 55.570 decese. Dupd G. Cornet mor de tuber-
culosa in URA Europa 1 milion de persOne pe an.
In orasul Bucuresci au murit de tuberculosa pulmonary :
In anul 1868 623 persona sail 4.15 din cite 1.000 locuitori
= 1869 631 * 4.20
1876 845 * 4.22
1876 830 * 4.10
1877 867 » . 4.33
1879 856 » 4.25
1881 820 A » 4.10
1883 908 A * 5.0
1887 917 » * 4.45
1890 848 a * 4.35
1891 863 » a 4.14
1892 710 » * 3.44
1893 832 » * 3.78
1894 866 * 3.76
1895 959 = * 3.49
1896 947 * 3.48
1897 841 2.58
1898 785 * 2.70
1899 879 * 2.93

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
356 DR. I. FELIX

In alte crap marl au murit de tuberculosa pulmonary, in anul 1899,

La Paris 10 547 persona sail 4.2 din ate 1.000 locuitori
Lyon 1 428 3.0
Marsilia . . 834 1.8
A Londra . 8 510 A 1.87
Glasgow 1 444 2.0
. Dublin 1 241 3.54
Berlin 3 988 A 2.20
A Breslau 1 290 ., 2.28
Hamburg . . . 1.366 2.0 A

Lipsca 1 102 A 2.56 A

Viena 6 179 A 3.84

Budapesta . . 2.422 , 3.63
Bruxelles . . . 1.406 2.0
Lisabona . . . 1.141 3.2 A

Milano 924 1.9

Napoli 995 * 1.76
Roma 869 A 1.73 A

A Moscova 3 216 3.24 A

Odesa 4 025 2.56

A St. Petersburg . 3.836 3.38 A

Var§ovia 1 449 2.4

A Christiania . . . 620 A 2.0 A

A Stockholm . . . 757 2.7 A

Zurich 343 A 2.1

Prevenirea tuberculosei a fost slabs pans in anul 1882, fiind-ca pans

atunci pe de o parte a mai predomnit opinia, ca tuberculosa este mai
mull ereditara decat contagiOsa, iar pe de alta, fiind-ca nu era ca
astacli probata vindecarea el in numer6se casuri. Astacil se ieaa in
mai Vita Europa masuri pentru limitarea tuberculosei.
In Romania, campania in contra tuberculosel a inceput tarciiii. Le-
gea sanitary din anul 1874 nu face mentiune nici de tuberculosa omu-
lul, nici do a vitelor ; asemenea din legea de politic:, veterinary din
anul 1882 nu se mentioneza tuberculosa, art. 173 din cea din urrna
lege autorisa insa. guvernul, ca sa pOta adaoga qi alte b6le la lista
celor contagiOse cuprinse in lege, ceea-ce s'a §i facut in anul 1898,
cand s'a adaogat tuberculosa la b6lele pentru cari se ieaa masuri spe-
cials de politic) veterinary. Legea sanitary din anul 1885 se ocupa
numai in atat de tuberculosa, Ca prescrie inspectiunea veterinary a
carnurilor ai distrugerea partilor animals afectate de tuberculosa. La-
cunele acestel legi au fost insa in parte implinite, in ceea-ce privesce
tuberculosa, prin primul regulament pentru prevenirea bOlelor infec-
tiOse din anul 1891, valabil pentru tots tem, proiectat de mine in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 357

calitate de Medic-sef al orasului Bucuresci, si publicat ca proiect in

Raportul general asupra Igienei publice a Capitalei pe anut 1890,
care regulament prescrie amanuntit masurile profilactice contra tuber-
culosei pentru public, pentru administra%iune, pentru medici si pentru
vetorinari. Regulamentul abatoriilor din anul 1897 ordonA excluderea
din consumatiune a carnil rumegatOrelor si a rimatorilor bolnavi do
tuberculosd. Importante sunt modificarile introduse in legea sanitard
in anul 1898, prin care se autorisd administratiunile sanitare ca O.
isoleze in spitale si sanatorii pe tuberculosil cari sunt in stare a con-
tamina pe cei sanatosi si se obliga statul, Eforiele spitalelor si, pe
cat va fi posibil, Primdriele capitalelor de judete, la infiintarea de spi-
tale specials si de sanatoril pentru tuberculosi. Pana astacii insa nu
s'a inceput cu Indeplinirea acestor din urma prescriptiuni.
In ceea-ce privesce basa sciintifica a profilaxiei, cunoscintele 'Astro
asupra bacilului tuberculosei nu pot inlaturd vechea experienta clinica,
ca pentru imbolndvirea de tuberculosd este necesar, ca persOna infec-
tata sa poseda si o predispositiune mostenita sail dobandita, a singura
ocasiune pentru infectiune nu este suficienta pentru producerea Mei.
AcOsta se probeza prin faptele invocate do Roux, Hueppe si altii, ca
se gasesc adesea-ori bacili tuberculosi in gura si in nasul omenilor
sanatosi, ca personele diabetice cari nu convietuese cu Omenii tuber-
culosi, cari nu au mostenit tuberculosa, devin lesne tuberculosi.
In tOta Europa se organisoza astacji o lupta mai metodica contra
tuberculosei, inceputa la primul Congres international pentru studiul
tuberculosei, tinut la Paris in anul 1888, pe care 1-ail urmat Congresele
analoge de la Paris din anii 1890, 1893 si 1898, de la Berlin din and
1899, de la Neapole din anul 1900 si desbaterile importante din unele
Academil si societati de medicina. Clinicianil, bacteriologistii si igie-
nistil romans participa la acOsta miscare, care activka prevenirea si
curarea tuberculosei.
Preventiunea tuberculosei are sa indeplinesca trei conditiuni: 1) sa
faca pe om mai putin primitor pentru infectiune; 2) sa inlature, pe
cat este posibil, ocasiunea pentru infectiunea omenilor sanatosi; 3) sa
inlesnesca cautarea si vindecarea bolnavilor de tuberculosa, cari sunt
foCare pentru infectiuni ulteriOre.
1). Prima conditiune a preventiunii, inlaturarea sail micsorarea pre-
dispositiunii pentru bold, intarirea organismului copilului, apartine
mai mult Igienei private decat celei publice. Statul nu pdte influents
direct educatiunea fisica a copiilor mica, dar administratiunea publica
face ceea-ce p6te pentru respandirea notiunilor de Igiena pentru imbu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
358 DR. I. FELIX

natatirea treptata a locuintei, a igienei §colare, pentru intdrirea cor-

pului §colarilor prin salubritatea toles, prin exercitiul corporal condus
in mod rational, prin trimiterea celor cu sanatate §ubredd in timpul
vacantelor in sanatoria §colare. Administratiunii publice II mai incumba
datoria, ca sa contribue la inlaturarea predispositiunii patogene, prin
indreptarea Igienei publice, prin stirpirea focarelor malarice, prin imbu-
natatirea conditiunilor economics ale poporatiunii rurale. Trebue sä
pov6tuim cu mai multa stdruinta poporatia incultd asupra igienei in
familie, asupra ingrijiril copilului de la nascere, asupra actiunii sa-
lutare a luminii solare §i a aerului curat, dar cantitatea §i calitatea
agentilor publici insarcinati cu acesta misiune mai lash' de dorit. Ne
lipsesc inainte do tote m6§e inzestrate cu cunoscintele necesare, §i
numai cu incetul indeplinim aceste lipsuri. De o cam data reformatorul
principal al Igienii rurale este medicul spitalului rural (al spitalelor
rurale ale Statului §i ale judetelor); el lucroz6 forte inset, din causa
ca numai cu incetul teranul cap6ta incredere in povetele medicului,
cari povete nu corespund cu vederile sale, cu ceea-ce a invetat de la
pArinti §i de la babe. Medicul de plash' vine in al doilea rind, actiunea
lui educatOre este obicinuit slabs; el trece in pripd prin comuna rurald
§i n'are vreme sl stea de vorbd cu teranca; un mic numer de medicl
de plash' inteleg bine frumosa for misiune §i lucroza pentru r6span-
direa notiunilor asupra cresceril fisice a copiilor.
2). Pentru ca sd inlaturdm ocasiunea pentru infectiunea tuberculOsa,
trebue sd distrugem, pe cat este posibil, bacilul tuberculosei, trebue
sa cun6scem modul, mecanismul acestel infectiuni, pentru a o opri.
Ea se operOza prin contactul direct, mai ales la eel earl convietuesc cu
bolnavul de tuberculosa, prin intermediul obiectelor contaminate, prin
aerul infectat §i prin alimente animale provenite de la vite tuberculOse.
Contactul direct se inlaturd prin curatenia scrupulosa. Medicul este
dator sä des in acesta privintd povete des repetate, sd. fats educati-
unea igienica a bolnavului §i a familiei bolnavului, sd o informeze
despre natura Mei, despre curabilitatea el, despre necesitatea de a
se culege cu ingrijire flegmele bolnavului in scuipatori speciale §i por-
tative, de a se desinfecta §i nimici in starea umeda inainte de a se
usca, de a se desinfecta asemonea din sand in sand diferitele obiecte
contaminate §i tad locuinta ocupatd de bolnay. G. Cornet (Reichenhall
i Berlin) §i Heller (Kiel) afirmd, cd un tuberculos 'Ate expectora
inteo singura di panel la 2.700 miliOne de bacill ai tuberculosei, el nu
spun frig cam cats din ace§ti bacili sunt vii §i catl morn. G. Cornet
propune ca, pe cat se pOte, sd se culegA in scuipdtori speciale nu numai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 359

flegmele tuberculo§ilor, ci §i ale altor bolnavi earl' expectoreza, ca eel

de pneumonie, difterie, influents, tuse convulsive, car! flegme contin
germeni periculoO. Cornet credo ca prin generalisarea acestel masuri
se va inlesni observarea el de catre tuberculo§i; not nu credem ca ea
este practice. Este Ins necesar ca sä se a§eze un flumer suficient de
scuipatori umplute cu ape sail cu o solutiune desinfectanta in oteluri,
cafenelo, ateliere, in tote localurile frecuentate de public, in $cote, teatre,
casarme, administratiuni publice, judecatorii, in tote cancelariile, in
localurile po§telor §i ale tailor ferate, in vagOne §i omnibusuri, §i ca
acele scuipatori sa se golesca dilnic in hasna §i sä se desinfecteze,
Bolnavii de tuberculosa trebue sa se exclude de la unele ocupatiuni
cari le-ar put6 da ocasiune pentru transmiterea boles, precum cea
de vincjetOre de alimente, de mop, de servitore la copif, de barbier.
Cautam sa respandim in public prin diferite cal notiunile despre mo-
dul transmiterii tuberculosei, despre rolul insemnat ce curatenia joca
in prevenirea el §i ne servim pentru acOsta de scrieri poporale, de
coliferinte, de instructiuni publicate de autoritate ; se tin din cand in
cand in diferitele Atenee §i in alto intruniri analoge prelegeri despre
cestiuni de igiena. In Ateneul din Bucuresci, autorul acestel scrieri a
tinut deja in anul 1889 o conferinta despre prevenirea tuberculosei,
care a fost imprimata §i impartita in tote tOra; de atunci s'ail mai tinut
in mai multe alto orate asemenea conferinte §i s'al tiparit mai multe
publicatiuni poporale analOge. Unele consilii locale de Igiena, in capul
for Consiliul de Igiena al ora§ului Bucuresci §i Medicul primar al judetu-
lui Ilfov au publicat asemenea povete preventive in contra tuberculosei.
La prevenirea infectiunii tuberculose prin intermediul aerulul, nu
trebue se ne basam numai pe ipotesa, ca bacilli tuberculosei vii, sus-
pendatl in pulbere din atmosfera §i earl nail murit prin uscare, con-
stitue factorul principal in etiologia tuberculosei, ca pulberea depusa
pe pereti §i pe pardosela camerelor, vagonelor, pe mobile, care provine
din sputele uscate, circula cu aerul, se inspird §i produce tuberculosa,
ca chiar praful din strade 'Ate infects prin bacilli tuberculosel ce con-
tine; ci §i pe un alt mod al infectiunii tuberculose, descris de Fluegge
(Breslau), mai frecuent decat acela prin prat care mod a fost pane
acum negligiat, care se gasesce insa mentionat in povetele poporale
alcatuite de Consiliul de Igiend al Capitalei, adaogite §i aprobate de
consiliul sanitar superior. Multi bolnavi do tuberculosa umplu atmos-
fera cu picaturi fOrte fine de mucl, de scuipat, pe cari le arunca in aer
la vorbire cu glas mai tare, la tuire, la stranutare; aceste picaturi
fine, car! contin adesea-ori bacilli tuberculosei vii, roman mult timp sus-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
360 DR. I. FELIX

pendate In aer §i pot infects pe acel cari le inspira. La vitele bovine

din grajdurl, Incarcarea atmosferil cu picaturile fine e§ite din gura la
tu§irea vitelor bolnave §i inspirarea aerulul ast-fel infectat de vitele
sanatose din acela§i grajd, mai ales la cele yecine cu animalul bolnav,
constitue modul obicinuit de infectarea tubercul6sa, pe langa acela prin
nutretul contaminat prin balele animalulul bolnay. De ad results dou6
indicatiuni importante: aceea de a se aerisl in mod energic localurile
ocupate de fti.cdci 3i, in general, on -ce local in care locuesc sail se aduna
pentru un timp mai scurt sail mai lung un flumer mai mare de per-
sdne, §i apoi aceea de a se isola, in cat este posibil, bolnavii cu tuber-
culosa pulmonary deschisa, bolnavii afiati 1ntr'un stadia al 1361ei in
care bacilil tuberculosei st-aft facut drum sere suprafata membranef
mucOse. Medicii cari cauta pe bolnavi, medicil comunali carora le in-
cumba prevenirea bOlelor infectidse, trebue sa se informeze bine despre
conditiunile in cari traesc bolnavii tuberculo§i, pentru ca sä avisezo
la inlaturarea sail la mic§orarea pericolului de infectiune. Medicii spi-
talelor trebue sa des pe cat posibil bolnavulul §i familiei sale poVe-
tele cuvenite Intru acesta. Cu ocasiunea inspectarii sanitare a §cOlelor,
medicii cer congediarea §colarilor cu tuberculosa deschisa.
In Romania, desinfectarea locuintelor teranesci nu este dificila; ele
se spoesc din nal; se varuesc cu lapte de calce, §i pamintul batut
care inlocuesce pardosela, obiectele de a§ternut §i vestmintele earl' nu
se pot oparl cu apa fierbinte se expun la actiunea prelungita a ra-
jelor solare.
In cele mai multe ora§e se desinfecteza la nos, dupa mortea unul
tuberculos, locuinta lui §i obiectele, de cari el s'a servit; asemenea se
desinfecteza mai adesea sail mai rare -ors in diferitele ora§e vestmintele
vechi §i obiectele vechi de a§ternut din comercil Numal cu incetul se
deprinde poporatiunea ora§elor ca, cu ocasiunea mutarii, sa curete lo-
cuinta noun intr'un mod radical prin spoirea sau prin §tergerea re-
petata a peretilor. Afars de spitale, departarea inofensiva a flegmelor
bolnavulul se observa la nol numai de rare -ors; mai lipsesc in multe
localurl publice scuipatOrele moderne umplute cu un lichid desinfectant
sau cu apa; mai exists In multe otelurl, cafenele, cancelaril, pravalii,
roll, scuipatorl umplute cu nisip, sail scuipatdrea lipsesce cu desa-
vir§ire.
Pentru ca sa se pOta limits transmiterea tuberculosei, s'a propus In
cei din urma ani, in streinatate §i la nos, pentru ultima Ora la Con-
gresul international de Igiena de la Paris din anul 1900, declararea
obligat6re a bolnavilor de tuberculosa ; aplicarea acestel masuri este

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA. I. 361

insa fOrte dificila, din causa di avem a face cu bolnavi cari adesea-ors
sufera de decimi de aril, earl' mai lucroza, earl' in lungul timp al Mei
calkoresc, isi schimba domiciliul; obligativitatea declaratiunii ar opri
multe familii de a chema-un medic, pentru ca sa nu fie superate prin
consecintele declaratiunii; declaratiunea este insa indispensabila pen-
tru bolnavii cu tuberculosa deschisa aflati in oteluri garnite, hanuri,
internate, pensionate, scoli, ateliere, in cas de deces, de mutare in alts
locuinta, pentru ca BA se asigure desinfectarea. Un singur stat din Eu-
ropa, Norvegia, a legiferat declaratiunea obligatore a tuberculosei
deschise, dar legea nu se aplica in mod sinter. In statul New-York s'a
prescris numai declararea acelor bolnavi de tuberculosa cari, din ne-
supunerea la regulele igienice sail din alte cause, devin periculosi pen-
tru societate.
Infectiunea tuberculOsa prin aliments se observa obicinuit numai
la copii; la Omeni adulti ea este rara. Copiii pot dobandi tuberculosa
cand sunt alaptati de mums sail doici tuberculose, cand sunt hraniti
cu lapte crud provenit de la vacs tuberculose. Cu tot controlul lap_
telui din comerciii, cu tOta interdictiunea vindarii laptelui de la vite
tuberculose si din casele in earl' se afla un tuberculos, prescrisa de
regulamentul roman pentru priveghiarea sanitary a alimentelor si
b6uturilor, nu putem opri cu desavirsire deja astadi vindarea de lapte
provenit de la vacs tuberculOse, el devine insa nevatamator data a
fost bine fiert. Sterilisarea laptelui, incaldirea la temperatura mai
inalta decat de 1000, modifica calitatile laptelui si nu este necesar5.
Omul adult nu se infect6za lesne prin laptele crud; in general este rara
la adulti tuberculosa intestinala, si chiar infectiunea prin carnea vi-
telor tuberculdse nu este probabila la nos, undo nu se mananca carne
cruda. Acosta a nOstra convinctiune nu ne va indemna, ca sa slabim
rigOrea masurilor veterinate, ca sa admitem in comerciil carnea vi-
telor bolnave intr'un grad, in care ea in stare cruda ar puts pOte
vatema sanatatea consumatorilor; mai ales la prepararea unor feluri
de salami, de carnati, de cartabose, carnea si alte organe animale to-
cate si amestecate cu came, nu se incaldesce le acel grad §i intr'un
limp destul de prelungit, pentru ca sa se garanteze nimicirea micro-
organismilor patogeni aflati in acele substante.
Constatam insa ca la animalele 'Astro domestice, tuberculosa este
mai rara decat in alte Off, ca mai ales rasa vitelor bovine romane
este mai refractara in contra infectiunii tuberculosei.
Astadi in diferitele abatoril ale tuturor Statelor, se procede dupa
principii diferite, alai la excluderea animalelor gasite tuberculOse in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
362 DR. I. FELIX

vi6ta, precum §i la tratarea acelora la earl tuberculosa se constata

dupd taiere, §i consideratiuni de natura economics au slabit in mai
multe hers rig6rea masurilor propuse.
Regula care se observa astadi obicinuit in abatoriile nOstre este cea
urmatore: animalele vii infectate de tuberculosa nu se admit la Mere.
La inspectiune, dupa Were, se exclud de la consumatiune tote orga-
nele bolnave, dar animalul intreg numai in casul de. tuberculosa ge-
neralisata, de slabirea inaintata a tot organismului, de intinderea
b6lei asupra mai multor organe.
Daca veterinarul a admis un animal la Mere §i data dupa taiere
se constata ea este tuberculos, core echitatea ca proprietarul animalu-
lui sä fie despagubit. De o cam data, fats cu legea de politie veteri-
pat* acesta despagubire nu p6te privl fondul de epizootii, §i unele
primaril an luat asupra-§I spesele despagubirii, cari la nos nu sunt
insemnate in comparatiune cu Occidentul. Cu aceste despagubiri a
facut inceputul Primaria oraului Bucuresci in anul 1889 §i treptat
au urmat acest exemplu mai tote ora§ele mai insemnate ale Orii ;
observam insa ca in Bucuresci §i in multe alte ora§e se taie in aba-
toril numai vitele cornute marl, ast-fel ca conlrolul viteilor, oilor,
rimatorilor este slab.
Statistica abatoriilor nu exprima in mod exact frecuenta tubercu-
losel intro tote vitele unei regiuni, cats la inspectiunea repede Malta
dui:id taiere nu se observa §i micile infiltrate ale unor glande ascunse
§i nici n'au importanta practica aceste forme initiale ale tuberculosei
vitelor deja Mate. Diferintele intro statisticile fie -caret t'ori §i chiar
ale fie-carui abator dintr'una §i aceea§I sera sunt marl. In abatoriile
din Romania se gasesc tuberculose numai cate 3 la 1.000 vita cor-
nute marl; acesta proportiune este mai mica la vitele crescute in ae-
rul liber, mai mare la tole tinute in grajduri. Aglomerarea vitelor in
grajduri inlesnesce infectiunea §i veterinarul danes Bang a constatat,
ca din acesta causa in Danemarca, uncle la inceputul secolului XIX
tuberculosa bovina era f6rte rara, ea a luat astacli o intindere inspai-
mintat6re in urma negligeril isolarii vitelor tuberculose. In Germania,
proportiunea vitelor gasite tuberculose in abatorii varieza dupa re-
giune ; in anul 1899, ea a fost in marele Ducat Baden de 5 ° /a; in
regatul Bavariei pentru bol §i vaci de 60/0, pentru vices de 0.050/0,
pentru of §i capre de 0.03%, pentru rimatori de 0.410/0; in regatul
Saxoniei la bol §i vaci de 29.760/0, la vitei de 0.25%, la rimatori de
3.03%, la of §i capre 0.600/0; in ora§ul Dresda in parte la bol Si vaci
de 29.630/0, la vitas 0.290/0 la rimatori 2.71°A la oi 0.010/0; in regatul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 363

Prusiei, in anul 1897, la boi §i vaci de 15.8%, la vitei de 0.14 ° /a, la 01

§i capre de 0.10, la rimatori de 2.14%; in tad Germania, in 1899, dui:4
termenul mediil din abatoriile a 361 ora§e, all fost tuberculOse boi §i
vacs 16%, vitef 0.14%, rimatori 2.32%. La abatoriile din Viena s'all
gasit tuberculose in termen medal 1.30% pang. la 1.80% din vitele
aduse din Ungaria, la cercetarea cu tuberculina s'ail gasit insa in
Austria bolnave pana la 43% din vitele cornute marl In Francia, tu-
berculosa pare iarA§I inegal rAspAndita ; in abatoriul din Tulusa
s'ail gasit tuberculose 9.28%, la Bordeaux 5% din vitele cornute marl,
Nocard afirma insa ca in Francia 250/0 din vitele cornute suet tuber-
culase. In Olanda s'ail gAsit, in anul 1897, din vitele de macelArie tu-
berculOse: la Amsterdam 8.12%, la Rotterdam 7%, la Leyden 4.17 ° /a;
tot in anul 1897 s'ail Oat tuberculose din vitele cornute marl la Man-
chester 29.40/0, la Copenhaga 26.87%.
In tote tArile civilisate, tuberculosa este forte latita printre bovidee,
§i se impune luarea de masuri pentru a se combate progresarea ei,
fall a se vat6ma interesele economice. Aceste masuri trebue sä se
baseze pe cunoscintele asupra naturil Mel, asupra modului of de
propagare, asupra intinderii ei, §i in acest stop s'ail organisat in
diferite State anchete. Inceputul 1-a facut in acesta privinta Anglia.
Anchetele asupra tuberculosei vitelor all dat resultate mai sigure numai
de la Intrebuintarea tuberculinei. In Danemarca, Suedia, Norvegia s'a
Introdus in anul 1893 inocularea voluntary a vitelor cu tuberculina,
pentru precisarea diagnosel prin ridicarea temperaturii animalului
inoculat, taierea a rAmas insa obligatOre numai pentru vitele cu semne
clinice de tuberculosA. In Belgia s'a incercat in anul 1895 «sistemul
eroic», taierea obligatOre a vitelor tuberculosa Si suspecte; in anul
1896, s'ail tuberculinisat in Belgia 19.000 vite, din earl' 48.88% all mani-
festat reactiunea caracteristicA, s'ail ucis insa numai 3.496 vite, pentru
care guvernul a platit despagubirea de franci 721.544 ; din cause eco-
nomics §i financiare s'a parasit «sistemul eroic», §i in anul 1897 s'a
prescris numai taierea obligatore a vitelor cu semne clinice de tuber-
culosa §i despAgubirea proprietarilor dupa diferite imprejurari cu
15°10-- 70% din valor-ea animalelor. In Ungaria se studieza cestiunea
tuberculinisarii de la anul 1896 ; comisiunea de ancheta ungarA a luat
de bass un raport amanuntit al d-rului Hutyra, Directorul Academiei
de medicine veterinary din Budapesta, §i a propus tuberculinisarea fa-
cultative, dar gratuity, §i isolarea animalelor bolnave, uciderea vacilor
cu tuberculosa ugerului §i despagubirea proprietarilor din cassa Statu-
lui. Cercurile competinte din Ungaria se tern, ca uciderea tuturor ani-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
364 DR. I. FELIX

malelor tuberculOse ar put-6 provoca o crisa agricola teribilA. In Bos-

nia §i Ertegovina este prescrisa tuberculinisarea vitelor importate
din alte ter! ; in urma acestor inoculari sail respins in anul 1898 la
fruntaril 36 vite. In Olanda se tuberculinis6zA asemenea la fruntaril
vitele importate din alto ter! ; cele earl' reactionezA trebue sä se taie la
un abatoriil cel mult dupA 18 luni. In Elvetia, guvernul federal imparte
gratis tuberculina pentru inoculatiunile voluntare ; in urma acestor
operatiuni s'ail gAsit, in anil 1896-1898, tuberculOse 410/. 52.50/,, din
vitele bovine.
Ancheta facuta in Prusia a probat, cA tuberculosa se mo§tenesce
forte rar, ca din vacile tuberculose se nasc vitei sAngto§i, cari roman
sanAto§i, dad. nu sunt alaptati direct de la vacs, ci hranitl cu lapte
fiert. De§1 in Imperiul german ail reactionat in diferite state 37-80%
din animalele inoculate, s'a introdus in Germania numai tuberculini-
sarea facultative cu despagubire din partea Statulul.
In Romania deja la primul congres de medicine, adunat la Bucu-
resci in anul 1884, A. Locusteanu a propus, ca tuberculosa animalelor
sa se declare MA de domeniul politiel veterinare, animalele bolnave
de tuberculosd de orl -ce grad, cari servesc la alimentatiune, sa se ucidA.
§i proprietaril sa fie despagubiti cu 2/3 din val6rea animalulul. Pro-
punerea, de§1 bund in principiti, a fost combatutA, din cause cA atunci
Inca nu existail abatoril §i veterinari de ora§ in tote capitalele jude-
telor. Membril congresului, cari aii cerut amanarea propunerii prof.
A. Locusteanu, intro cari eram §i eu, n'ail creclut cä au sä treed mai
bine de 12 ani pang la studiarea din not a cestiunil.
In anul 1896 Consiliul superior de epizootil a ales din sinul sou o
comisiune, care O. studieze §i si propund masurile contra tubercu-
losel animalelor, care comisiune a pregatit un proiect de regulament
pentru combaterea tuberculosel bovine §i introducerea tuberculinel
in practica politiei veterinare. Pe basa acestul proiect §i a propuneril
Consiliului superior de epizootil, s'a inscris prin decret regal, in anul
1898, tuberculosa animalelor bovine printre Miele infectibse, prey&
(Jute de art. 1 din legea de politie veterinara §i in contra eArora se
ieail masuri speciale.
In vedere insa ca, pentru stabilirea diagnosei tuberculosel bovine,
se prescrie prin proiectul de regulament mentionat intrebuintarea tu-
berculinei care, la vitele din Ora nostra, s'a experimentat pe o scare
micti, a§a ci resultatele obtinute nu sunt suficiente, Consiliul superior
de epizootil a propus §1 Ministeriul de Interne a aprobat, ca mai inainte
sa se institue. o comisiune, care va intreprinde cercetari §i va refer!

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORTA IGIENEi IN ROMANIA. I. 365

asupra tuberculinei preparate la. nos in tera de chimistul A. Babe§,

fate de tuberculina din streinatate Si asupra reactiunii obtinute cu
tuberculind la vitele nOstre. Comisiunea a gasit tuberculina A. Babe§
forte eficace ; vitele tuberculose au manifestat dupd tuberculinisare o
ridicare de temperature de 1°.50-3°. Comisiunea a constatat la aba-
toriul din Bucurescl ca din vitele de macelarie indigene reactioneza
la tuberculina. 6 %, iar la vitele de rase streine de la Scola centrals
de agriculture de la Her6streil §i de la laptaria §c6lei au reactionat
peste 600/0.
Proiectul de regulament pentru cornbaterea tuberculosel bovine, ela-
borat de comisiune, n'a fost pang acum aprobat de Guvern, dar s'ail
instituit la punctele principale de la fruntarii servicii veterinare per-
manente, insarcinate cu examinarea §i cu tuberculinisarea vitelor, earl'
se imports in Ora §i cars se exportoza din tell.
3). A treia conditiune a preventiunii tuberculosei consta in cautarea
§i vindecarea tuberculosei pulmonare. Tuberculosa inchisa a ganglio-
nilor limfatici, a Oselor, a multor viscere, chiar tuberculosa pulmonary
la inceputul el, este nevat'ematOre pentru eel cars inconjora pe bolnav,
din cause ca bacilul tuberculosei este de o cam data secuestrat in
interiorul teseturilor. Trebue sä ingrijim, pe cat este posibil, ca pe de
o parte tuberculosa inchisa sa r6mane inchisa, iar pe de alta, ca bol-
navii cu tuberculosa deschisa, la cars bacilli patogeni ail aparut pe
suprafata membranelor muc6se (respiratorii sail intestinale), sail pe
suprafata externa a corpului (ulcere, abscese deschise), sa fie cautati,
data se p6te isolate, §i vindecati. Tuberculosa se p6te vindeca ; multe
lesiuni tuberculose pot eicatrisa ; la multi se pote restabill sanatatea
pentru un period mai lung sail mai scurt ; multi bolnavi pot redobandi
puterea de a muncl, pot r6mane sau deveni in mod direct sail indi-
rect inofensivi §i utili pentru societate. Vindecarea tuberculosel este
probate prin anatomia patologica, prin examinarea numer6selor ca-
davre, la earl s'ai1 gasit lesiuni tuberculose vechi inchise, cicatrisate,
incrustate de multi ani ; personele in cestiune ail mai trait in urma
vindecarii, fare manifestatiuni tuberculOse, §i ail murit de alte bole.
Acosta vindecare insa este grew de realisat in conditiunile ordinare,
in cars traesce bolnavul acasa sail in spital; ea este probabila numal
in sanatorii speciale, cu un regim special. Brehmer a fost eel dintai
care a proclamat posibilitatea vindecaril tuberculosei prin regim ; in
anul 1854 el a treat primul sanatoria de tuberculo§1 la Gorbersdorf
in Silesia prusiand ; de atunci inc6ce s'ail mai infiintat numer6se alte
sanatorii private, in cars bolnavii sunt cautati dupti metoda lui Brehmer.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
366 DR. I. FELIX

Spitalele englese mai vechi pentru ftisici, Brompton Hospital din

Londra fondat in anul 1841 §i Ventnor National Hospital for Con-
sumption nu sunt sanatoria in sensul modern, cari au scopul a yin-
deca tuberculosa, precum o indica cuvintul sanare. Dettweiler afirma,
ca din sanatoriul Falkenstein, din toff bolnavii a§ezati acolo, es ab-
solut vindecati 13%, relativ vindecati 11 O/0.
Pana deunkli aceste sanatoria eraa. accesibile numat bolnavilor
avutT, §i numai in eel' din urma ani in streinatate putine administratiuni
publice, mai multe asociatiuni filantropice §i mai multe case de asigu-
rare ail Infiintat asiluri §i sanatoria pentru tuberculo§1 saraci. In aceste
sanatoria, a§ezate in localitati aparate in contra vinturilor §i in contra
prafului, de preferinta la munte, in mijlocul padurilor, bolnavii se afia
cjiva §i nOptea intr'o atmosfera curata, sunt bine nutriti §i supu§i,
dupd individualitate, la un regim intaritor, care constitue partea prin-
cipals a tratamentului; cura medicamentosa vine in al doilea rind.
Folosul principal al sanatoriilor consta insa in deprinderea bolnavu-
lui cu curaterlia, cu asepsia in familie, cu inlaturarea obiceiurilor rele
cart' inlesnesc infectarea altor persone. In sanatoria, bolnavul primesce
o educatiune antituberculOsa, care face din el un propagator al disci-
plinei antituberculbse, al carol' principia este culegerea §i departarea
inofensiva a sputelor. In sanatoria, bolnavul nu r6mane tOta vista,
dar eel putin 3 lunt.
In Anglia se cauta pe an 7.000 tuberculo§1 in spitale §i sanatoria ;
Marea Britanie are 19 sanatoria; Irlanda 3 sanatoria pentru saraci;
Francia are 2 asemenea institutiuni pentru adults, afara de cele 23 sa-
natoria pentru copii scrofulo§i ; Regele Suediei a daruit 2.200.000 co-
rOne pentru infiintarea unui sanatoria ; in Elvetia exista 18 sanatoria
pentru tuberculo§i, din call pentru saraci 7, cu 336 paturi, §i 6 alte
proectate ; in Rusia societatea Crucei-Ro§ii pregatesce, cu subventiu-
nea din partea Tarului §i a Statului, infiintarea de sanatoria pentru tu-
berculo§i saraci ; in Ungaria caritatea privata creaza acum un sanatoria
pentru tuberculo§i langa Budapesta ; in Austria s'a deschis primul sana-
toria pentru saraci adulti la Alland ; pentru copii tuberculo§1 exista in
Austria dou6 sanatoria mai vechi; In Germania s'aa pus societatile Crucea-
Ro§ie in capul propagandei pentru infiintarea de sanatoria §i de asiluri
pentru tuberculo§i §1 au infiintat de o cam data un sanatoria mare; unele
societati filantropice as instituit asemenea sanatoria pentru tubercu-
lo§ii lipsiti de mijloce ; mai multe orate marl, ca Berlin, Munich, Llibek,
Hamburg aa treat sanatoria municipale ; unele provincil sanatoria pro-
vinciale pentru tuberculo§ii lipsiti de mijlOce ; partea cea mai activa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENET IN ROMANIA. I. 367

In acesta campanie in contra tuberculosei o ieail Insa numerosele case

de asigurare obligatore a lucrAtorilor industriali, earl case a§tepta fo-
16se directe de la sanatoria, prin mic§orarea numerului lucratorilor in-
validi, al veduvelor §i orfanilor cars devin pensionarii acelor case. In
fine, unele intreprinderi industriale marl au fondat sanatoria pentru
lucratoril for tuberculo§i. Ast-fel, Germania poseda astacil 33 sanato-
ria pentru popor §i mai multe altele aflate In constructiune §i in proiect.
Infiin1area §i intretinerea de sanatoria pentru tuberculo*ii fail mij-
Mee on cu mij16ce restrinse nu scutesce pe societate de datoria de a Im-
bunatati traiul celor e§iti din sanatoria, pentru ca vindecarea on ame-
liorarea for sa fie durabila, iar pe de alta, de a Ingrifi §i de ospitalisarea
bolnavilor cu tuberculosa Inaintata, a caror isolare este necesara in
interesul for §i al celor sanato§i. In nici o tell Insa nu se pot a§eza
toff tuberculo§ii in sanatoria *i spitale, ffind-ca numerul acestor bol-
navi este cu mult mai mare decal numerul paturilor din spitale §i sa-
natoria, §i multi din el' trebue sa fie cautati la domiciliil §i in mod am-
bulator la dispensare (consultatiuni gratuite).
La not isolarea §i cautarea bolnavilor de tuberculosa este slabs. In
comunele rurale, medicul de plasa este consultat de un numer snit de
asemenea bolnavi cars sunt cautati la spitalul rural, on judetean, ca
bolnavi ambulanti cars frecuenteza consultatiunile gratuite; in numer
mai mic ca bolnavii internati, ei sunt adesea-ors a§ezati in sala comuna
cu cei-lalti bolnavi, din causa ca camerele de reserva nu sunt libere
i ca unele spitale rurale mai vechi pans acum n'ail paviliOne de
isolare. In ora§e bolnavii tuberculo§i saraci sunt cautati de medicii
comunall la domiciliil sail la dispensar (la consultatiunile gratuite
pentru bolnavii ambulanti) ; In eel din urma cas medicul nu pOte tot-
deauna O. povetu6sca familia bolnavului asupra preventiunii nece-
sare. Spitalele din ora§e primesc un numer limitat de tuberculo§i,
dupA Imprejurari, in camere de reserva sail in salele comune ; in
general se primesc in spitalele urbane cu anevointa bolnavii cu b6le
cronice, cad el ocupa un timp Indelungat patul, care in acel timp ar
putO da ocasiune de vindecare mai multor bolnavi cu 1361e acute.
Legea sanitary veche nu prevecluse in mod special isolarea §i eau-
tarea bolnavilor de tuberculosa. Cu ocasiunea modificarii unor arti-
cole din acea lege, in prima-vara anului 1898, s'a Implinit acesta lacuna
Nu s'a putut de o camdata Inscrie tuberculosa Intre Miele pentru
earl declaratiunea este obligat6re ; ca in alta parte, nici la nos, popo-
ratiunea Inca nu este pregatita pentru acesta inovatiune, dar s'a dat
administratiunii dreptul sa isoleze in spital un tuberculos, care a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
368 DR. I. FELIX

devenit pericolos pentru altii §i care nu se p6te isola singur, s'a impus
diferitelor administratiuni datoria, ca sA infiinteze sanatoril pentru
tuberculo§i. Dorim ca sl nu fie departat timpul cand se va puts
prescrie declaratiunea obligatore a tuberculosei deschise.
A§teptam ca administratiunile marilor fundatiuni spitalicesci §i pri-
mAriile ora§elor principale sa pg§esca la lucru, sa infiinteze sanatoril
sistematice in localitatile pe cars natura le-a destinat pentru acesta,
pe cars instinctul poporului le-a desemnat ca sA devie statiuni climatice.
Nu ne vom intOrce la curele primitive, dar adesea-ors eficace ale doe-
torului Drasch de acum 40 and, care a trimis pe oftico*i la stand, dar
putem infiinta din nou sanatoril pentru tuberculo§1 in acele localitAti,
uncle ele au mai existat acum 30 40 de ani, la Tigvele in judetul
Gorj, la BascaPenteleil in judetul Buzeil, cu conditiunea ca comuni-
catiunea sA fie imbunatatitl, la Brebu in judetul Prahova, sail le putem
instals in localitatile cars sunt §i astacji regulat visitate de aces bol-
navi, ca : Rucar in judetul Muscel, Agapia-Varatec in judetul Nemtu,
§i vom mai gasi alte locuri potrivite pentru acesta in mai tote jude-
tele de munte.
Sanatoriile nu sunt spitale ordinare ; ele trebue sA posedl incAperi
in earl bolnavii petrec diva, deosebite de dormitore, sofrageril, coridOre
§i galeril largi pentru plimbare in timpul ploios, verande expuse
sorelui, gradini vaste. Architectul care va construe, §i medicul care va
dirige un sanatoriil de tuberculo§i, trebue sA studieze cu atentiune
modul de constructiune §i de organisatiune al sanatoriilor germane §i
elvetiene in tote amanuntele lor.
In luna Octomvrie 1898, pe basa avisului Consiliului sanitar supe-
rior, Ministeriul de Interne a invitat tote administratiunile de spitale,
ca sA primese6 bolnavil de tuberculosti, mai ales cei in stadiile inaintate
ale 13610, numai in camere speciale, bine aerate §i lumin6se, destinate
pentru acest stop. Se intelege ca infirmierii §1 infirmierele trebue sA
fie pov6tuiti asupra periculositatii sputelor acestor bolnavi, asupra
departArii for inofebsive §i asupra necesitAtii curateniei celei mai scru-
pulOse, ca sA li se inlesnesca spelarea manilor prin lavabouri Si §ter-
gare a§ezate in camerile bolnavilor.
Trebue sä ne ocupAm §i de copiii scrofulo§i. Eforia spitalelor a con-
struit in judetul Constanta sanatoriul maritim pentru copiii scrofulNi
de la Techir-Ghiol, care dispune de un teren de 120 hectare, plantat
in mare parte cu pini maritimi §i cu nuci.
Academia de medicina din Paris a insarcinat o comisiune din sinul
es cu studiul proffiaxiei tuberculosei ; acea comisiune a presentat la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IgTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 369

3 Maiii 1898, prin raportorul el, profesorul Grancher, un raport impor-

tant, ale carui conclusiuni au fost aprobate de Academie, care raport,
deli nu aduce fapte nou6, necunoscute ni nediscutate pans astacji, este
insa instructiv, fiind-ca resuma apr6pe tOta preventiunea modernti a
tuberculosei, si se ocupa in mod amanuntit ni cu armata.
La not comitetul consultativ sanitar al armatei a studiat profilaxia
tuberculosei in armata Ii Medicul-Colonel St. Corvin, Mediculief al
corpului IV de armata, I-a supus pe la inceputul anului 1898 un re-
ferat, ale carui conclusiuni all fost aprobato de comitet. Dr. Corvin
observa ca la recrutatiune, sedintele consiliului de revisie trebue sa fie
mult mai lungi decat sunt astacji, pentru ca recrutil sa se pal bine
examina si exclude prin scutire ni prin amanare tots tinerii tuberculosi,
scrofulosi ni debilii predispusi a cap6ta tuberculosa; ca este necesar
ea, la sosirea recrutilor la eorpuri, sa fie din noil examinati cu multe
Ingrijiri; ca pe langa masuratorile taliei si ale perimetrului toracic, sa
se examineze ni greutatea corpului ; ca sa so elimineze din rindurile
trupelor inregimentate 6menii la cars se vor constata cele dintai
semne de tuberculosa; ca sa se iea masuri rigur6se pentru a se oprl
infectiunea; ea, dupri eliminarea unui tuberculos din trupd, sa se area
acele din efectele sale cars nu se pot bine desinfecta prin curenti de
vapori, precum chipiul, cravata, eismele ci obielele; ca camera in care
a zacut un militar tuberculos sa se racluesca si sA se spo6sca din
noil; ca fie-care soldat sa aiba patul individual; ca scandurile pardo-
selii sa se impermeabiliseze cu uleiil fiert; ca prin coridore, refectorii,
hale, camere, cancelarii O. se aseze scuipatori cu solutiune de acid
fenic 50/s ; ca dormit6rele sa fie bine aerate; ca celor slabi la instruc-
tiune, cars din causa ostenelei nu pot face marsuri ni manuirea armei
cu barbatie, O. nu li se mai des ca pedepsa ore suplementare de exer-
citiu alternand cu pasul gimnastic, fiind-ca obosela-I prapadesce de
tot si-I predispune a capota tuberculosa. Dr. Corvin nu recomanda
anume stergerea uda a pardoselii, care o credem necesara, ci frecarea
cu peria aspra i apoi stergerea prafului cu carpe. In ceea-ce privesee
afirmatiunea d-sale, ca alocatiunea de hrany este neindestulatore pentru
a se put6 da soldatului hrana build i variata, remane sa se studieze
cestiunea, data printr'un control mai riguros 'nu s'ar puto imbunatatl
hrana soldatului, chiar cu alocatiunea budgetara. actuala.
Raportul comisiunii de tuberculosa, adresat Academiei de medicina
din Paris, se mai ocupa de prevenirea tuberculosei prin masuri igienice
in se61a, in atelier, in magasin, in teatru. Grancher constata, ceea-ce
au constatat ni alp' medici de copii ni anatomo-patologisti, ca la copil
Analele A. R.Torn. XXIII. Memoriik Sec(. Seiincifice. 24

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
816 bk T. PELlat

tuberculosa se afla adesea-ori latenta in unele gangliOne, mai ales in

gangliOnele bronchice, §i ca ea pete remane acolo imobilisata tea viefa,
dace. nu este de§teptata prin circumstance patologice accidentale, prin
inhalatiune de pulbere care tontine bacilli tuberculosei; ca copiii sunt
cu mult mai primitori pentru infectiunea tuberculosa dealt adultil.
Grancher cere ca in acele, ca q.i in ateliere, sä se afi§eze cuvintele
urmatere : Este interdisa scuiparea pe jos §i maturarea uscata. Tuber-
culosa deschisa este forte rare. in §c6lele primare, mai putin rara in
ccelele secundare; se intelege de la sine, el colarii cu tuberculosa des-
chisa trebue sh se congedieze din *cola in interesul for proprifi fii al
con§colarilor. Raportul cere pentru ateliere, magasii, teatre, mai multa
curatenie, aerare puternich §i a§ezarea de scuipatori ridicate cu un
metru de la sol, umplute cu acid fenic diluat sail cu ape..
De la spitale in general cere Grancher, ceea-ce no! cerem de mai
multi an! de la spitalele nestre rurale, ca bolnavul ea esa din spital
povetuit asupra unor regule de igiena, asupra unor datoril catre sine0.,
catre familie qi societate; d-sa isista ca la spitalele existente se. se infiin-
teze paviliOne speciale pentru tuberculo§i, cu un tratament igienic mai
ingrijit decat acela din salele comune, ca tuberculo§ii sa fie separati
de cei-lalti bolnavi; d-1 Grancher mai cere imbunatatirea sertel infir-
inierilor, car! aunt reil locuiti, MI hraniti, roil platiti, roil recrutati §i
adesea-ori, eel putin la inceputul carierei, lipsiti de instructiune pro-
fesionala ; d-sa recomanda infiintarea in tote spitalele de infirmieri-
sanitari, un fel de supraveghetori mai instruiti asupra asepesiei ai anti-
sepesiei decat infirmieri! ordinari.
Inainte de a incheia acest capitol trebue sa constatam, ce, incercarile
facute cu tratamentul medicamentos al tuberculosel ail dat pana acum
resultate mai putin satisfacetore decat cele cu tratamentul igienic. In
luna Noemvrie 1890, cand R, Koch a comunicat Congresului interna-
tional de medicine., adunat la Berlin, resultatul experimentelor cu tu-
becculina (toxins extrasa din culturi de bacili tuberculose!), succesele
dobandite cu acea substanta la animale, tota lumea a remas plina de
admiratiune pentru genialul patolog §i bacteriolog, care a gasit un
remediil In contra tuberculosel omului; descoperirea tuberculinei este
importanta, dar speranta ca ea va vindeca tuberculosa omului nu s'a
adeverit pand acum, §i nici purificarea tuberculinei, incercata de R. Koch
i de alti invetati, nu i-a conferit pana astacji calitatile unui remedia
al tuberculosei omului.
Tuberculina este un preparat de mare valere; se pare ca principiul
aplicaril ei este just, ca numai modul aplicarii a fost gre§it ; trebue

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IOIENEI IN ROMANIA. I. 371

sä se lncerce dar alto metOde. La Congresul pentru studiul tubercu-

losei tinut la Paris in anul 1893, colegul nostru V. Babe§ a expus in-
cercarile sale de seroterapia contra tuberculosei cu serul de sange
de cans, magari, oi, imunisate contra tuberculosei prin Introducerea
treptata In corpul for de cantitati marl de tuberculina §i de bacili de
tuberculosa moms. Maragliano din Genova a procedat intr'un mod
analog. Seroterapia contra tuberculosei a mai fost incercata, asemenea
fail mare succes de Broca, Charrin, Hericourt, Richet; in Romania de
G. Proca. Speram ca prin perfectionarea metodel lui V. Babe§ vom
dobandi un remediil contra tuberculosei incipiente, inainte de a fi boila
complicate prin infectiune mixta, prin asociatiunea bacilului tubercu-
losei cu all bacili. La Congresul pentru studiul tuberculosei de la
Neapole din anu11900, Landouzy §i Petruschky au recomandat tuber-
culina pentru diagnosticul precoce al tuberculosei.
In momentul de Ltd se pregatesce formarea unel Lige romane contra
tuberculosa Prima Incercare Intr'acOsta s'a facut la Ia§1 in anul 1898,
tend s'a comis gre§ela a se pune acOsta opera nationals subt protec-
tiunea unui Inv6tat distins strein ; acea incercare n'a reu§it. In anul
1900, Societatea sciintelor medicale din Bucuresci, In urma Indemnului
membrilor M. Petrini-Galatz §i V. Babe§, a studiat constituirea unel
asemenea lige romane, la care vor participa membri din tote clasele
cults ale societatii, care HO va combate tuberculosa prin tote modu-
rile, mai ales Insa prin infiintarea de sanatoria §i de asiluri pentru copii
periclitati din familii tuberculose, prin popularisarea cunoscintelor in-
fectiunii tuberculOse §i a prevenirii a

Paludismul.
Paludismul, Impaludismul, Infectiunea paludista, Malaria este o boll
endemics fate veche, bola cea mai r6spandita, cea mai grave, cea
mai omoritore a Romania 'fatal medicinei, Hipocrate, cunoscea pa-
ludismul cronic, caracterisat prin splina mare §i tare ; architectul ro-
man Varro, in De architectura, lib. I, sfatuesce Ca, la alegerea lo-
culul pentru cask se se inlature terenuri cu emanatiuni billtose, earl
produc friguri ; Vitruvid §i Columella in scrierile for vorbesc de fe-
bra palustra ; le descrie Palmarius in De morbis contagiosis, lib. VII,
Paris 1578, Torti, in Therapeutica spec. ad febres periodicas perni-
ciosas, Mutinae 1712; I. M. Lancisi, in De noxiis valudum effluviis
eorunzgue remediis, Romae 1717 C. Linnee, in De febr. intermitt.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
872 DR. I. FELT%

causa, 1760, a fost cel dintai care a aratat el malaria predomnesce

pe solul format de argils.
Paludismul s'a observat pe t6te continentele, in tOta Europa, gall
de Nordul ei extrem, de Marea-Britanie §i Irlanda. Forme le lul cele
mai grave apar in regiunile tropicale §i subtropicale, dar §i in unele
Or! ale Europe! so vad cate odata febre malarice remitente grave
§i febre perniciase, anume in Rusia meridionala, in insulele Ionice, in
Grecia, Italia, Corsica, Turcia, Dalmatia, Istria, Ungaria §i Romania.
Romania este de multe secole cunoscuta ca regiune palustra ; deja
in vechime, actuala Dobroge era un focar malaric din cele mai pe-
riculase, care a causat lul Ovidia acele dureri, ce curg din versurile
sale nemurit6re. Colegul nostru B. P. Hasdeu scrie in Columna lui
Traian, an. III, Bucuresc! 1872, ca 0 vidiu, gonit din Roma de catre
August, la anul 9 dupa Christos, a taraganit o vieta dull de 8 ani la
gurile Dunarii, ca locul acestui exil a fost colonia greca Tomi in Do-
brogea actuala, adeca in Mica Scitie, avend Istrul spre Nord §i Pon-
tul spre resarit. Acolo el a scris cele doue lung! plangeri ale sale :
«Tristele. §i <Ponticele». Ovidiil se plange de terenul baltos, de mla§-
tin!, de apa balt6sa, de un cerc cople§it de emanatiuni marematice,
car! ii dad fiori cu delir. Hasdeil gasesce f6rte marcant un pasagia
din batranul Plinitt: In laturea unde fluviul Istru se varsa in Marea-
Negra, Tracia poseda cele mai frum6se urbi, 13 urbi, gi Hasdea in-
trOba unde mai su-nt astacji cele 13 urbi ale Dobrogel, din car! unele,
spulberate de miasmul maremelor nu mai fiintail nici chiar in epoca
lul Pliniil? Unde mai este vre-o urma clasica a superbelor colonli ele-
nice, car! ail fost plantat la gurile Dunaril divina limbs a lu! Pla-
ton ? Deja Ovidia ne spune, ca elementul grec abia se mai putea re-
cun6sce.
Tot acolo scrie Hasdeil in anul 1872, ea Romani! din Dobrogea ar
fi de inult disparuti, de nu le aliments o des/ imigratiune de terani
margina§i din Motdova §i mai virtos din Muntenia. AcOsta imigrati-
une, inceputa in evul media, mai ales dupa ce Mircea-cel-Mare cuce-
rise pe un moment Dobrogea, a fost neintrerupta d'atunci pans as-
§i ne cla drept resultat abia 70.000 Romani.
In Cuvinte din Bdtreini ne spune B. P. Hasdeil (4CArtile poporane
ale Romanilor in sec. XVI., Bucur. 1879) ca Romani! din Temi§ana,
deja in epoca Gepicjilor considerail febra ca cea ma! teribila «dra-
cOica.. Textele Mahacene, scrise in satul Mahaciu din Transilvania
de catre preotul Grigorie d'acolo intre anil 1580-1619, sunt prelucrate
de el din slavonesce; ele constituesc cea mai importanta colectiune de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 373

texte romanesci din sec. XVI. Intro aceste texte se :ilia o conjurati-
une menita a goni pe dracul, pe friguri, afurisindu-se dracul din
ape. In textele Bogomilice, 1550-1580, traduse in romanesce tot de
preotul Grigorie, gasim asemenea rugaciuni de sceterea draculul. Cam-
piile Bulgariei, dice Hasdeti, sufera de friguri tot a§a de mult ca
§1 campia Romaniei, se. nu ne miram dar, ca marele reformator bul-
gar din sec. X, popa Bogomil, s'a socotit dator a inzestra el !mu%
pe sectaril sei (erail pavliciani) cu rugaciune specials in contra aces -
tul demon, §i acesta rugaciune prefacuta a trecut mai tarcjiil la Ro-
mani, ca un fel de receta febrifuge.
In secolul XVII, Ia§ii erail bantuiti de forme acute grave ale pa-
ludismului. In anul 1641, Vasile Voda cere oraplui Bistrita se. -1 tri-
mita la Iasi 3 me§teri zidari ; 2 din ei ail murit de friguri role (N. Iorga,
Documente romelnesci din Archivele Bistrita, part. I, Bucur. 1899).
Principele Dimitrie Cantemir, in descriDtiunea clasica a Moldovei din
anul 1716, spune ca, dupe credinta Moldovenilor, dracul frigurilor lo-
cuesce in balti, cari friguri prin fecuenta §i prin consecintele for sunt
mai periculese decat ciuma. Intre autoril streini, earl ail studiat fora
nostra pe la finele sec. XVIII, doctorul Andr. Wolf, Beitraege zu einer
statistisch,-historischen Beschreibung des Fiirstenthums Moldau, Her-
mannstadt 1805, expune diferitele forme ale paludismului observate in
anii 1780 -1796; doctorul Hacquet descrie baltile intinse din jurul Ia-
silor, Adjudului, Focsanilor, cari produc bole grave (Neueste physi-
kalisch-politische Reise durch die dacischen und sarmatischen Karpap
then, Nurnberg 1790-1796).
Intro medicii din armata rusa care a ocupat Romania in anii 1828
1829, Medicul suprem doctorul Chr. Witt (Ueher Klima der Wala-
chei raid Moldau und die sogenannte walachische Seuche, Deutsch
Dorpat 1844) a lasat o descriptiune fidels a diferitelor forme ale pa-
ludismului, a etiologiei lui, §i a constatat ca unele forme ale infectiunil
palustre au fost confundate cu ciuma. In timpul rasboiului Crimeel,
in anul 1854, medicii militari francesl ail descris focarele paludismului
din Dobrogea §i variatele lul simptome. W. Wilkinson (Tableau histo-
rique, geographique et politique de la Moldavie et Valachie, traduit
de l'anglais par M. de la Roquette, 2 edit , Paris 1824) dice ca, din
causa paludismului, romanul este greoiu, mole, fare. pasiunl violente,
fara energie, cu repulsiune contra muncii fisice §i intelectuale.
C. Vernav, in Rudimentum Physiographiae Moldaviae, Budae 1836,
da descriptiunea urmatore a malariei: Humidum locorum paludosorum
clima, habitacula sanitati infensissima, fontes sunt morborum endemi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
374 DR. I. FELIX

corum non paucorum, quorum praecipui sunt: Febris sic dicta hunga-
rica, Febres gastricae frequentissimae tempore paschalis sunt, Febres
intermittentes vernales effluviis paludosis indeque inducta atmosphaera
humido-frigida provocantur, frequentissimae sunt in civitate metro-
politana ; autumnales characterum offerunt vix non semper biliosum,
quae rebelles sunt, maleque tractatae infarctum organorum abdomi-
nalium pullulent. Febres intermittentes quae neglecta in obstructiones
viscerum abdominalium variasque abeunt cachexias non rare lethales
sunt.
In anul 1845, V. Alecsandri a descris positia palustrA a orasului Iasi
in articolul: «Iasii in 1845» si in poesia: «Bahluiul, meditatie mlastinOsa»,
aparutA In Albumul istorie pi literar al lui M. Kogalniceanu, Iasi 1851.
M. G. Obedenaru arata in anul 1871 (Romanul, Iulie 1871), ca fri-
gurile fac nu numai ca poporatiunea sa nu se marOsca, dar acostA
bola causaza degenerarea fisica §i intelectuala a rasel. C. I. Istrati
(0 paging din Istoria eontimporand a Romania, Bucur. 1880) de-
scrie pe larg causele i efectele paludismului §i arata, cum taiarea ira-
tionala a padurilor produce dese inundatiuni §i numerOse balti.
N. Leon a cules in timp de mai multi ani, din tote pArtile terii,
un lung catalog al medicamentelor poporane, din earl unele de ori-
gine forte veche ; parte din bogata lista de medicamente vegetale,
care probOz A ca Mole palustre acute si cronice cu consecintele lor,
cu umflatura splinei (rast) 9i cu slabiciune prelungita, sunt cunoscute
poporatiunii rurale din Vote pArtile Orli, a fost publicata de N. Leon
sub titlul de Botanica medicaid a iiranului roman, In Archiva, t X,
Iasi 1899. Asemenea a adunat colegul nostru Gr. G. Tocilescu in vo-
lumul I al Materialurilor folkloristice, Bucuresci 1900, descantece in
contra frigurilor culese in Muntenia.
Deja In timpuri vechi se cunoscea dar actiunea vat6mAtOre a bAlti-
lor ; despre natura acestel actiuni, despre mecanismul el, au domnit
ipotesele tole mai diferite. Hipocrate credo ca paludismul se pro-
duce prin beutura de apA de baltA, opiniune sustinuta Inca in se-
colul XIX de distinsul igienist engles Parkes. Romanul Varro a explicat
actiunea patogena a palucjilor prin gazele otravitdre cari emana de
la suprafata paludilor ; acesta opiniune asemenea s'a mantinut pang.
in secolul XIX si a fost sustinuta in sec. XVIII de Lancisi si de C.
Linno, in sec. XIX de Griesinger (1855), de Bouchardat (1866) si de
multi altii. In trite timpurile s'au considerat ca tale mai periculose
emanatiunile baltilor mixte, formate la gurile fluviilor din amesteca-
rea apei dulci cu apa de mare ; le cunoscea deja Ovidiu : «Aequorea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. I. 375

bibitur cum sale mixta palus.; le dail osebita importanta igieni§tiT

francesi din primele 6 decenil ale sec. XIX. Mitchell din Philadelphia
a fost cel dintai care, in anul 1840, a cautat un parasit in emana-
tiunile bAltilor, n'a reu§it InsA nici el, nici americanul Salisbury, care
in anul 1866 a credut ca un microfit, o Palmela, ar fi germenele infec-
tiunil palustre, nici Klebs, nici Tomasi-Crudeli, cari in anul 1879 all
descris un bacil al paludismulul, nici Marchiafava §i Griffini, earl
asemenea s'ail in§elat, crecrend ca au gasit bacilul malarial.
Microorganismul febrigen a mai fost cautat in zadar in apa, in sol,
in atmosferA, pans in anul 1878, cand A. Laveran, fiind surprins de
Melanaemie la autopsiile facute In Algeria Omenilor morti de febra
perniciOsa, a gAsit in sange, pe langa leucocite melanifere §i alte ele-
mente, corpuri sferice §i semi-lunare, in anal 1880 §i corpuri flagelate
mobile, diferite forme ale unui animalcul de formatiunea cea mai joss,
cea mai simpla, ale until protozoar. Mai tarn iti A. Laveran a descris
4 forme ale parasitulul animal aflat in sangele omenilor impaludati:
corpusculi amiboidi (sfericl), semilunarT, flagelatl (Ca bicele) §i roseti-
forml. In anul 1885, Marchiafava §i Celli ail descoperit modul de re-
productiune al ematozoarulul malaric.
Parasitil paludismulul sunt sporidil (Acystosporidii) sau Sporozoi,
din clasa sporozoarelor, ordinul Coccidiilor, cari au fost constatati In
sangele 6menilor impaludati din tote continentele pamintului; in Al-
geria §i Franta de A. Laveran; in Italia de Marchiafava, Celli, Golgi,
Canalis, Grassi, Feletti ; in Germania de Pfeiffer, Gravitz, Plehn,
Quincke ; in Austria de Paltauf, Kahler, Bamberger, von Iaksch; in
Ungaria de Kestszeghy; in Romania, in anil 1891 §i 1892, de V. Babe§
§i Gheorghiu ; in Rusia de Metchnikoff, Bartoschewitsch, Danilowsky,
Sacharoff; in India de Patrick Manson; la Sierra Leona de Ronald
Ross ; in coloniile germane din Africa de R. Koch, H. Ziemann §i F.
Plehn. Ematozoarul malarial se gasesce in sange, in splina, in ma-
duva oselor, el nu se gasesce in excretele §i secretele bolnavilor §i
n'a fost cultivat afara de corpul bolnavului. Se mai afla in sangele
impaludatilor leucocite melanifere, leucocite cari an inghitit ematozoare
vii §i morte, resturl de ematozoare §i do pigment ce ale contin. Ema-
tozoarul se immultesce in sange in mod asexuat (prin scisogenie) §i
afara de corpul omenesc, in stomacul unor tintarT, prin generatiunea
sexuata (sporogenie).
In localitatile palustre se gasesc numero§T tintarl, de aceea chiar
poporul in Italia, in Africa (R. Koch) §i in alte pall le atribue un rol
in producerea frigurilor. Dupa ce s'a constatat in Arabia §i in Africa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
376 DR. I. FELIX

rolul ce unil tintari joca in etiologia Filariosei, s'a eautat de la anul

1896 un raport analog intro paludism §1 tintari §1 Patrick Manson
§i Ronald Ross ail constatat acest raport in Indil; Grassi, Dionisi,
Ficalbi in Italia.
Istoria naturals a tintarilor cari propaga malaria a fost studiata
in Franta de R. Blanchard, in Italia de V. Grassi §i Ficalbi. Ne in-
tereseza genul Anopheles, din familia Culicidilor sau tintarilor, din
ordinea insectelor diptere. Din genul Anopheles exists in Italia 4
specii: Anopheles Claviger Fabr., intermediarul cel mai obicinuit al
infectiunilor malarice, Anopheles bifurcatus Lin., Anopheles superpictus
Grassi §i Anopheles pseudopictus Grassi (V. Grassi, Le recenti sco-
perte sulla Malaria, Milano 1899). Anofelii se desvolta numai in apa,
nu pe pamint umed. Anofelii femele, intepend pe un om malaric,
sug cu sangele lui pe ematozoarul malaric, care petrece in corpul for
un ciclu do vieta perfecta §i patrunde din stomac in glandele salivare.
CAnd un tintar ast-fel infectat intepa un om sanatos, el ii varsa in
rand cu saliva germenil paludismului, sporozoite vermiforme microsco-
pice, cari porta cate un nucleit Dupa descriptiunea lui R. Blanchard (din
«Instructiunile asupra Paludismului redigiate de Blanchard §i aprobate
de Academia de Medicina din Paris in anul 1900), sporozoitul perde
curind in sangele omului aspectul fusiform §i devine amiboid, se ali-
peace de un globul ro§u de sange, intra in interiorul globulului, se !n-
eared cu granulatii pigmentare §i se divide prin incisiuni cari merg
in forma de rage de la eentru spre periferie, representand corpusculii
rosetiformi al lui Laveran, cari se Impart §i se separa in fragmente nu-
mite Merozoite. Globulul ro§u al sangelui se sparge, continutul lui
devine liber, §i residuul lui constitue pigmentul care inOta in plasma
sangelui, este inghitit de globulele albe ale sangelui sail depus in
splina. Merozoitele la rindul for tree prin acela§1 proces, prin care ail
trecut corpusculele amiboide (sferice), se alipesc de un glob ro§u, intra
in interiorul lui §i se desvolta in acela§i mod ca sporozoitil initiall.
Acosta reproduCtiune endogena §i asexuata (schisogenie) a emato-
zoarului malaric coincide cu inceputul accesului febril §i dureza cat
dureza accesul, se repeta dap/ 1, 2 on 3 chile, ast-fel ca organismul
omului bolnav dupa putin timp este cople§it de miliarde de parasiti,
cari distrug corpusculii ro§i al sangelui. In sangele omului malaric
se mai gasesce dupa mai multe accese febrile corpusculi semilunari,
formati din globulele ro§il distruse ; cand un tintar, intopend un impa-
ludat, suge sangele lui, corpul semilunar devine in stomacul tintarului
sferic, unit din corpusculii sfericl devin flagelate, avAnd cate 4-6 pro-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 377

lungatiuni (Microgamiti), cari se desfac §i se impreuna cu un Macro-

gamit, cu un sporozoit fara flagele pe care it fecundeza ; sporozoitul
fecundat se incisteza §i continutul cistei, nisce corpuscull mid, fusi-
formi, patrunde in glandele salivare ale tintarului. Ast-fel parasitul
trece de nenumerate on de la om la tintar §i de la tintar la om.
Parasitul in nici o epoca a vietil sale nu este liber §i nu traesce
afara de corpul omului §i al tintarului. Tintarul care n'a intepat un
om impaludat nu adapostesce in corp nici un ematozoar §i asemenea
larva §i nimfa tintarului anofel nu sunt infectate. Anofelul transmite
parasitul omului, culicele (culex) paserilor, §i tot culicele infectat de
Filaria, intepOnd un om, ii comunica Filariosa (Ematochilurie, Elefan-
tiasa endemics in Africa §i Arabia). Blanchard credo di, afara de om
qi de tintar, p6te §i alto fiinte adapostesc In corpul for pe ematozoarul
paludismului, ca intepAtura tintarului §i a altor insecte sugetOre 'Ate
nu este singurul agent al paludismului. A semenea H. Ziemann §i F.
Plehn, cari all studiat paludismul in coloniild germane din Africa,
cred ca este probabil, ca intepAturile tintarilor nu constituesc singurul
mod de transmiterea Mei. Patrick Manson, V. Grassi, Dionisi, §. a,
arata ea in generatiunile alternante, tintaril se infects Intro el; omul
le servesce numai ca Ospete accidental, cA ospetele for necesar §i defi-
nitiv este Culex.
Este probabil CA la noi, undo se gasesc, ca in alto teri, numero§1
tintari in regiunile palustre, tot el mijlocesc infectiunea malarica ; pana
astacji insa nu s'ail facut la not cercetari in acesta privinta, nu s'a
confirmat la not prin autopsia tintarilor anofell presenta in corpul
for a parasitului paludismului, care este la not acela§i ca in alto teri,
Mai sunt neresolvate unele cestiuni, earl' se refers la ematozoarul pa-
ludismului. A. Laveran, in tote lucrArile sale asupra malarial, de la cea
dintai din anul 1881 (Nature parasitaire des accidents de l'Impa-
ludisme) pana la tale din urmA (Traits du Paludisme, Paris 1898 ;
Projet d' Instruction sur la prophylaxie du Paludisme present6 a l'Aca-
demie de M6decine au nom de la Commission compos6e de M. M.
Blanchard, Kelsch, Laveran, Raillet et Vallin, par A. Laveran rap-
porteur, 1900), sustine 1mpreuna cu altl autori francesi unitatea ema-
tozoarului palustru, de vreme ce mai multi autori italieni §i germani
o combat, mai ales cei din urma, din caush ca in Germania nu s'ail
gasit in sangele imp aludatilor parasiti semilunari. H. Ziemann ca §i
Mannaberg (Viena) imparte ematozoarii malarici in parasiti cu forma-
tiuni semilunare, cari produc formele grave ale bOlei, §i in eel lip -
siti de corpuscull semilunari, cari dail nascere formelor u§Ore ale pa-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
378 DR. I. FELIX

ludismului. R. Koch, Ziemann, ca si Golgi, mai admits existenta para-

sitilor (hemosporidiilor) osebiti ai febrei tertiane, Si a altora at febrei
quartane; el stabilesc dar 3 grupe, a febrei tertiane, a febrei quartane
§i a formelor grave tropicalo. M. Rubner (Berlin) credo ca exists pro-
babil 5 diferiti parasiti at malariei, cart se disting prin modul divi-
siunii $i prin timpul necesar pentru desvoltarea for ; parasitul formel
cotidiane o termina in 24 ore, acela al formel tertiane in 48 ore, al
febrei quartane In 72 ore. Parasitil tertiani si quartani produc febre
benigne, cart se vindeca lesne prin chinind ; parasitil semilunari se ga-
ses° la Malaria grava, cu anemic role, cu manifestatilini perniciOse.
Marchiafava si Bignami ail descris dot parasiti tertiani, unul benign mai
mic, altul malign mai mare, caracterisat prin miscare ameboida vie
si prin asociatiune cu formele semilunare. R. Koch a studiat In Africa
malaria Tropelor, caracterisata prin aparitiunea in sange de corpusculi
in forma de inel.
S'a mai studiat cestiunea, data §i animalele sunt primitore de infec-
tiune palustra, cestiune care nu este noun. La not in Ora, In timpurile
antebacteriologice, regretatul nostru coleg G. M. Obedenaru a afirmat,
ca vitele bovine se pot imbolnavi de paludism, $i A. Laveran, In Traits
du Paludisme, Paris 1898, reproduce din scrierile lui Obedenaru urma.-
Orel° rindurl, pe cart le Insotesce de un mic comentar: «Le docteur
Obedenare a cite les faits suivants, a l'appui de l'existance du palu-
disme chez les animaux. «il est, dit-il, une affection qui fait perk les
«bceufs (dans la region danubienne, et qui l'on a prise quelque fois
«a tort pour le typhus contagieux. Nous voulons parlor de l'hematurie
«des bcenfs, quo nous considerons comme une manifestation de l'im-
«paludisme. L'affection commence en mai, sevit surtout en juillet, aoilt
«et septembre et cesse en octobre, comme l'intoxication paludienne,
«qui sevit sur l'homme. La maladie s'observe dans les endroits mare-
«cageux et elle frappe surtout les boeufs qu'on a fait venir de la region
des collines. En 1874, cette epizootie a eto aussi meurtriere, quo l'est
«habituellement la peste bovine. Les animaux qui ont des hematuries
«deperissent et succombent. Les globules diminuent notablement dans
«le sang, ]es chairs sont flasques; le sang est noir, diffluant; les cadavres
«se decomposent promptement; des que l'on fait partir les troupeaux
«dans les regions saines, loin de la malaria, la maladie disparait.» (Die-
tionn. encyclop. des sc. med. Paris 1877.Dictionn. de med. voter., de
Bouley et Raynal, Paris 1877). L'Opizootie dont parle Obedenare
parait etre identique a la fievre des Texas, qui est produite par un
hematozoaire bien distinct de celui du paludisme.»

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 379

Febra de Texas, Tristez a (America meridionala), Redweter fever(Africa

merid.), Tick-fever (Australia), Hemoglobinuria epizootica, epizootia
bovideelor din Romania, care adese-ori a fost atribuita paludismulul
§i care este produsa de hematozoarul Apiosoma bigeminum, vecin
cu acela al paludismulul omului, nu este identica cu el. Hemoglobi-
nuria bovideelor bantue Intr'o mare parte a Americei, Africel, Australiei,
in Rusia, Finlanda, Turcia, Ungaria, in unele regiuni palustre ale Italiei
§i in Romania. Hematozoarul hemoglobinuriei, al febrei de Texas,
a fost descris in anul 1889 §i 1890 de V. Babe§ §i C. Starcovici, in 1893
de Smith §i Kilborne. Un hematozoar analog s'a gasit la Texas cate
odatd la ol. In Italia, Celli, Sanfelice §i Nosatti ail descris hemoglobi-
nuria vitelor bovine ca malaria bovideelor. R. Koch a gasit asemenea
acest hematozoar la bovidee afectate de hemoglobinurie. R. Koch §i
altii ail mai constatat o infectiune analogs la unele pas6ri, cart in urma
intepaturilor unor diptere primesc in sangele for hemotozoare.
In anul 1888 s'a instituit de Ministeriul de Interne al Romaniei o co-
misiune pentru studiul hemoglobinuriei bovideelor, cunoscutd do mult
timp in tars, numita de veterinari Gastro-Entero-Nefrita, §i ale Car-
agului oilor. Doi membri ai acestei comisiuni, V. Babe§ §i C. Star-
covici, au constatat in anil 1889 §i 1890, cd hemoglobinuria bovideelor
este datorita unui protozoar, care se intalnesce in globulele roil ale
sangelui la vitele atinse de bold; ca se vindecd prin injectiune infra-
venOsa de dose marl: de saruri de chinina. Despre modul Introducerii
parasitului in corpul animalelor bolnave posedam observatiuni din
America de la Smith §i Kilborne din anul 1893, din Africa de la R. Koch
din anul 1898, din Finlanda din anul 1900 de la Kosel §i Weber, dupa
care infectiunea se mijlocesce prin musca Boophilus bovis, dar numai in
fasa tinerd a evolutiunil acestui dipter, ca Ixodes reduvius, Ixodes bo-
vis, Rhipicephalus anulatus. Veterinaril romani cred asemenea cs un
dipter, capu§a (Ixoda), inoculezd vitelor parasitul, nu s'a probat insd
acest fapt §i in Romania, prin examinarea de capu§e §i aflarea para-
sitului in corpul lor. Dupd H. Kosel §i Weber hemoglobinuria bovi-
deelor romane dbscrisa de Babe§ §i Starcovici este identica cu cea
observata in alte teri.
CarcOgul oilor se datoresce unui ematozoar descris de V. Babe§,
care se apropie de ematozoarul hemoglobinuriei bovideelor. 0 bola
analogd a oilor s'a observat §i in Italia.
Paludismul omului este inoculabil prin injectarea intravenosa a san-
gelui unui impaludat §i chiar prin inoculatiunea subcutana. Golgi credo
cd febra se produce prin secretiunile sporidiilor (sporozoarelor).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
380 DR. I. FELIX

Din formele clinice ale paludismului, medicii ru§i, earl au venit in

tern cu armata ruse in anul 1828 (Chr. Witt §i altil), §i medicii roman
St. Episcupescu (L825-1847), C. Vernav (1836), A. F6tu (Monografia
despre friguri; Ia§1 1850), I. Negura (De febre Moldaviensi dissertatio,
Berolini 1856), N. Maldarescu (Considerations sur l'origine et la nature
du miasme paludeen, These, Paris 1865) ad descris diferitele mani-
festatiuni acute §i formele cronice ale malariel ; A. Marcovici §i M.
G. Obedenaru (1870) au descris deja cele 5 forme ale infectiunii palustre,
pe cari le stabilesce astacji A. Laveran.
A. Laveran descrie 5 forme clinice ale paludismului: Febrele intermi-
tente continue, Cachexia pulustra, accesele perniciose §i formele larvate
Perturbatiunile principale produse de ematozoar constad in distru-
gerea ematiilor, in iritatiunea centrelor sistemului nervos, in obstruc-
tiunea capilarelor, in inflamatiunea splinei §i ficatului. Cachexia malarica,
causa mortalitatil marl in regiunile baltOse, se pot° desvolta fare febre.
Paludismul constitue una din causele miseriei poporatiunii agricole
§i a mortalitatil ei insemnate; pericolul consta, atat in frigurile acute
§i pernici6se §i in alte forme trecetore ale infectiunil palustre acute,
car' obicinuit dispar dupa luarea de cate-va dose de chinina, precum
§i in forma cronies a malaria care determine degenerarea fisica a
teranului, care vatema interesele economice ale Statului prin slabirea
fortei muncitorilor pamintului. Fie-care om bolnav de paludism devine
un focar de infectiune, capabil chiar a transports bOla in locuri imune.
Tumorile splinei, lesiunile analOge in alte organe, modificarea compo-
sitiel sangelui, perturbatiunile profunde in tot organismul, provocate
de malarie, demoralisOza bolnavul, it fac lene§, apatic, steril, inca-
pabil a munci §i cugeta, it imbatranesce inainte de timp, if cans& a
mortea premature.
In mai multe tori, statistica paludismului este lipsita de exactitate
§i decesele de paludism se inscrid in parte cu alte diagnose ; ast-fel
in Imperiul Austriel s'ati inregistrat in anul 1898 numal 326 decese
de paludism ; in statistica Ungariei nu se da paludismului locul ce
el merits §i nu se mentioneza regulat ; in Belgia au murit de malaria,
in anul 1896, 91 persOne ; in Italia, in anul 1896, 14.023, in 1892, 11.947,
in 1898, 11.377 persone.
La not efectele desastrudse ale infectiunil palustre nu le putem
judeca dupa tabelele mortalitatii, cad' diagnosele se stabilesc numal
in ora§e §i in spitale ; dar despre multimea de terani earl' in satele
for mor inainte de timp de malarie, nu posedam date statistice. In
ora§e §i in spitale Watt inregistrat:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 !STOMA IGIENEI IN ROMANIA, I. 881

In anul 1893 683 decese de malaria

a a 1894 435 a
a a 1895 366
a 1896 . . . 622 a

a a 1897 673 a a
, a 1898 . . . . 527 a *
a a 1899 422 a

In orawl Bucuresci, numorul victimelor paludismulul a scadut in-

tr'o proportiune insemnata, dupa ce, in urma canalisarii §i adanciriI
Dambovitei §i a indreptAriI cursulul eT, au incetat inundatiunile peri-
odice §i s'a coborit nivelul apelor subterane. Pentru ca sä apreciem
bine dupa tabelele statistice acesta scadere, trebue sa avem in vedere,
pe de o parte, crescerea treptata a poporatiunil ora§ului, pe de alta,
imprejurarea c6, in cei din urma anT, teritoriul Capita lei a fost merit
prin incorporarea de terenuri marginate baltOse locuite.
In oralul Bucuresci ail murit de, paludism :
In anul 1868 247 persona
1869 240
1875 170 a

1876 112 a
a 1877 107
1879 97 a
a 1881 54
1890 55 a
a 1891 72 a
a 1897 90
1898 60
1839 98
In tots t6ra s'ail cautat de paludism:
De medial de plAgI
InternatI In La consultatiunile ei de medicil De medicil
In anul apitale gratuite din spitale primer! de judete de °rap Same
1892 10.272 88.106 79.623 18.613 196.514
1893 8.081 84.950 75.703 22.007 190.241
1894 5.734 72.233 82.843 21.183 481.933
1895 6.367 64.933 63 667 24.094 140.065
1896 5.971 69.294 43.145 30.872 149.282
1897 10.421 116.139 92.021 43.470 250 390
1898 10.736 128.659 73.364 43.614 256.373
1899 6.700 78.176 55.202 38.772 178.850

Numerul insemnat de bole palustre aparute in anul 1897 §i 1898

a fost causat de marile inundatiuni din prima-vera a celui an; apele
elite din albiile riurilor §i garlelor, dupa retragerea lor, ail lasat mul-
time de Mg noun, ploile abundente au umplut cu ape tote basinurile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
382 DR. I. l'ELIX.

si adandturile solului; aceste ape statatore au fost numai cu incetul

scurse, cad poporatiunea rurala era mai intai ocupata cu curatirea
caselor si curtilor inundate si potmolite.
La numerul bolnavilor de paludism cautati de medici trebue sa mai
adaogam, ca se impart bolnavilor de friguri cantitatl insemnate de
chinind din farmaciile Primariilor rurale, si ca multi proprietari de
mosil dad asemenea bolnavilor chinina din micile farmacil de casa
ce posed.
In infirmeriile si spitalele militare s'aii cautat de paludism:
In anul 1896 5.940 bolnavi, din cari aft murit 10
* 1897 8.843 . * 4
* 1898 8.831 * * 6

La recrutatii au fost scutili, pentru infirmitati datorite paludismului,

tineri in numerul urmator :
Din contigentul anului 1893, cu ipertrofia spline! 2, cu cachexie paluatra
' "
»
*
*
1894, *
1895, b
*

)
* 13, '
42, *
*
*
*
*
28
6
* * D 1896, * * * 13, * * 0 2
* * * 1897, * » * 69, » * * 6
* * D 1898, * * * 5, » » * 6
D 0 » 1899, * * * 29, * * 0 5

In inchisorile centrale s'aii cautat de paludism, in anul 1896, 254

bolnavi, din earl' ad murit 2, in anul 1897, 184 bolnavi, din cari n'a
murit nici unul ; in aresturile preventive, in anul 1896, 159; in anul
1897, 169 bolnavi, din earl' n'a murit nici unul.
Paludismul bantue dar poporatiunea Orli intregi, cad in t6ta tera,
de la Dorohoid pang. la Mehedinti $i pang la Tulcea, gasim germenele
malariei ; ele nu sunt r6spandite numai la malurile Prutului si in delta
Dunarii, in vecinatatea lacurilor formate de acest fluviii, le gasim chiar
in judetele muntOse, in Nemtu $i Suceva, in Gorj si Valcea.
Causele paludismului dependinte de positiunea geografica a Romaniei,
de configuratiunea terenului, de despadurirea muntilor, ail fost aratate
in a doua jumatate a sec. XIX de mai multi autori. Terasa Dunarii, fo-
car principal al malariei, a fost bine descrisa de regretatul nostru
coleg Gr. Cobalcescu, in Memoriile geologice ale f cola militare din
Iasi, 1883.
De-alungul Dunarii se 'idled in Romania catre Dunare o terasa
inalta, care se terming catre Dunare printr'o panta abrupta, presen-
tand d'asupra solului ce se intinde de la ea si pana in fluvid o inn-
time de la 30 metri pana la 90 metri. Suprafata plana aflata intro

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 383

acesta margine abrupta a terasel ci intro Dunare este mai pretutin-

deni acoperita cu mlastini si lacuri, strabatuta de bratele fluviului, si
se termind in marginea lui printr'o rips verticals, de care apele flu-
viului stail In multe locuri departate in timpuri ordinare pana la
distal* de 100 metri si de care nu se apropie decat in crescerile lor.
Dupa Gr. Cobalcescu, ripa terasei Danubiane nu este decat Ormul
de alts data al fluviului, de care acesta s'a retras si se departOza
necontenit spre Sud, rodend marginea Bulgariei, si a lasat in urma
sa vechia albie, acoperita de mlastini, de lacuri $i de ramuri ce in-
congiOra insule adesea acoperite de ape statatore. Dunarea s'a retras
ast-fel, fiind-ca odiniora continea mai multe apa si fiind-ca erosiunea
fluviului s'a purtat in mai multe puncte spre Bulgaria.
Multe din bratele actuale ale Dunarii, ce cuprind putina apa, ne pre-
sents resturl din vechia sa albie principals, ast-fel : Borcea, Pasca (intro
Gura-Ialomitil ci Braila), bratele Zimnicea ci Garla (prin care Vedea se
varsa in Dunare). Ast-fel terasa Dunarii este un focar de infectiune pa-
lustra; din norocire insa bratele secundare ale Dunarii si lacurile elate
pe terasa Dunarii se milesc, se astupa succesiv prin depositele fluviului,
cum s'a intimplat de curind cu bratul intro Cetate $i inaltimea de la
Calafat, ci ast-fel isvOrele efluviilor palustre devin din an in an mai
restrinse.
Focarul principal al frigurilor multiforme, datorite apelor statatOre,
este delta Dunarii. Delta incepe mai in sus de Tulcea, dar fluviul pre-
senta caracterul de delta chiar de la Galati.
Regiunea de Nord a Dobroga mai este acoperita de numerOse lacuri
ci mlastini call nu apartin deltei. Suprafata acestei regiunl este atat
de joss prin cele mai multe lacuri, in cat bratele Dunarii be inundoza
mai In toti anii si intretin ast-fel paludi permanenti.
Dunarea primesce numerosi afluenti de pe stanga. Unele din aceste
riuri ail un curs torential, se umfla dupe ploi mai marl $i valurile lor
puternice rup tot ce se opune mersulul lor violent, es din albia putin
profunda lipsita de maluri inalte ci produc inundatiuni. Dupa retra-
gerea apelor reversate, roman in Vote adancaturile pamintului, in tote
basinurile naturale, in tote excavatiunile sapate de om, lacuri, balti,
mlastine, ale caror ape statatere sunt causa malariei. Causa cursulul
neregulat al acestor ape este despadurarea unor munti de undo ele
au luat originea, lipsa de maluri inalte, putina adancime a albiei lor.
Dupa fie-care viitura mare de apa, torentii se scurg in riul eel mai
apropiat, lasand in urma lor bald ci baltOce earl secs forte !fleet, in
cari apa statute infra in fermentatiune palustra; iar riurile dupe plot

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
MI DE. I. FELIX

torentiale isi largest patul, Ii stramuta, isi saps cate o albie noun;
dupa retragere, albia parasita se transforms in mocirle, in smareuri,
earl produc paludism. 0 and causa a inundatiunilor este si marea dife-
rinta de nivel intro originea acestor riuri si punctul de v6rsare al for
in Dunare.
La Nordul Dobrogei, Dunarea indeplinesce o lucrare geologica insem-
nata: ea trasporta cantitati enorme de pamint earl, dupa E. Reclus, ar
putO forma pe fie-care an un teritoriil de cel putin 6 kilometri patrati
de 10 metri adancime. Acesta massa insemnata de nisip si de lut se
depuno in valucjil si pe malurile deltei, prelungind ast-fel cursul lent
al fluviului si formand pe de o parte terenuri nou'e, call, ca tote alu-
viunile tinere, sunt focare de paludism; iar pe de alts parte astupand
succesiv unele balti devenite periculOse prin asemenea emanatiuni.
Romania poseda dar numerose ape statatore, lacuri, bald, iazuri,
parte formate prin versarile Dunarii si ale afluentilor el cand vin marl,
parte prin adunarea apelor meteorite in basinurile naturale, formate
din paminturi impermeabile, argilOse. Niel' un judet, de la Mehedinti
pand la Constanta si pand la Dorohoiil, nu este lipsit de asemenea lacuri.
Sesul Prutului este asemenea acoperit de mlastini si de MO, mai
ales partea inferiord a cursului la Albia Siretului, situata cu 100 metri
mai sus decat albia Prutului, este un focar malaric mai slab decat
cea din urma.
Nu numai vecinatatea fluviilor si riurilor se acopere cu balti si mlas.
tinT, ci si unele garle midi produc inundatiuni si ape statatore.
In judetul Iasi, Jijia, Bahluiul si Meletinul, cari serpuesc cu curs
cotit Intr'o albie schimbatore, pe alocurea lipsita de mal, produc in
fie-care an inundatiuni mai marl decat Prutul. Jijia, care curge aprope
paralel cu Prutul, are o albie cu totul neregulata, cu malurile jose ;
tote satele situate pe amandoug malurile Jijiei sufera de reversari
mai marl ca ale Prutului. Bahluiul si Meletinul ail asemenea albie nere-
gulata, cu malurile jose; ele se revarsa chiar de multe on pe an pans
la impreunarea for 'eu Jijia; aceste rev6rsari distrug semOnaturile, fac
paminturi intinse neproductive chiar pentru finete. In tot judetul se
afla 181 balti si 128 elestae. Targu-frumos sufera din causa unei balti
infecte de 30 de falci aflata la marginea Targului.
Despre judetul Ilfov posedam o descriptiune, in Privire asupra ma-
laria in Romania, de Dr. I. Stefanescu, medic primar al judetului
Ilfov, publicata in anul 1898. In acest judec, baltile si elestaele ocupa
o Intindere de mai bine de 103 kilometri patrati. In anul 1897 s'au
aflat in tot judetul 56 balti si 177 elestae.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MERE! IN ROMANIA. I. 385

SA nu acusam numal natura, ca ea ne-a pedepsit cu focarele

paludismului, cad §i omul le-a produs prin taiarea neregulatii, ne-
chibzuita a padurilor, prin negligiarea regularii §i prin intreruperea,
oprirea cursului liber al apelor, prin multime de ele§tae, de balti, de
iazuri, de gropi §i benturi pe cari le-a format, din cari cele mai in-
fecte sunt iazurile facute cu baligar; prin negligiarea curatirii §i a
destuparii §anturilor din laturele §oselelor; prin saparea pentru tera-
samentele caitor ferate §1 ale §oselelor de gropi de imprumut, fara
povirni§, fara inclinatiune, earl sä inlesnesca scurgerea apei de p16e
adunata in acele gropi.
In judetele Arge§ §i Olt, locuitorii comunelor lipsite de apa IV saps
in curte mid ele§tae, numite benturi, pentru adunarea apelor de
pl6e, de cari se servesc pentru adaparea vitelor §i pentru diferite tre-
buinte casnice. In judetul Olt exista peste 2.000 de asemenea benturi,
afara de 1.823 balti, ele§tae §i balt6ce. Judetul Arge§ are 318 ele§tae.
In multe comune locuitoril opresc cursul piraelor, aruncand peste
apa zagazuri de baligar, pentru ca al se immultesca pescele, pentru
ca sa servosca de podi§ca pentru care, pentru a'avo balt6ce in cad sa
adape vitele. Medicil §i administratorii din unele judete afirma chiar,
ca pe alocurea existenta balt6celor se impune pentru adaparea vitelor,
§i in multe sate nou6 Oranii improprietariti de curind, in be de a
saps puturi in nume'r suficient, ail improvisat balt6ce pentru trebuin-
tele animalelor.
Pagubele produse de causa principals a stagnatiunil apelor, de
inundatiuni, sunt enorme; pe langa suferintele fisice ce ele prov6ca,
pe langa paralisarea bratelor §i slabirea energiei neeesare pentru
munca, pe langa imputinarea poporatiunil prin sterilitate §i m6rte pre-
matura, ele vate'ma avutia nationalA §i in alt mod, facend terenurl
imense neproductive, impropril pentru culture, distrugOnd semonatu-
rile, locuintele, calk) de comunicatiuni, omorind vitele.
Am veclut dar ca in Romania focarele paludismului sunt numerose
§i intinse; pentru stingerea for s'a facut insa forte putin. Daca la in-
ceputul secolului XIX s'a umplut id colo o bang, scopul a fost mai
mutt inlesnirea comunicatiunii in interiorul capitate, mai rar preve-
nirea 1361elor palustre, de§1 era cunoscut raportul ce exista intre balti
§i friguri. Deja Alexandru Moruzi, Domn al Munteniei (1794-1797), a
ordonat secarea unor balti la marginea oborului Targului d'afara din
Bucuresci; Voda Constantin A. Ipsilanti repeta, in anul 1803, acel ordin
§i mai poruncesce ca sa se des prin *ant scurgere until lac din ma-
halaua Archimandrit, sä se inalte locul cu nuele §i moloz ; acelali Domn
Analele A. R.Tom. XXIII. Memoriile Seel. Seiintifice. 26

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
386 DR. I. PE=

pune la tale, In anul 1804, ca printr'o balta situata intre vii qi ora4u1
Bucuresci sa se faca poduri cu pleturi, tufe §i moloz_ Tot Voda Con-
stantin A. Ipsilanti, in anul 1806, printr'un pitac catre biv Vel Ban
Epistat al Sp Martel ordona : fiind-ea prin tote mahalalele unde se afla
bktacuri, pentru a se mantul locuitorii din putarea §i stricaciunea
aerului §i vatemarea sanatatii lor, mahalagiii at facut §i fac poduri
chiar cu cheltuelra lor, sa se mai faca dar asemenea §i in mahalaua
Gorganilor. In anul 1812, Ispravnicatul sud. Teleorman Aporteza catre
prea slavitul Divan §i Comitet, ca ora§enii ce locuesc pe vale in orapl
Ro§ii-de-Vede &Ai jalba, ca apa Vedei, mutanduli curgerile prin ora§,
le face ineeaturi, dupd ce scade, reman laeuri, orapnii patimesc de
putorea lor, din acesta pricina tot-deauna se afla bale incuibate, cerend
voe ca sa se mute pe delucel, neputend a mai suferl patimirile. In-
taiul Divan §i Comitetul aproba. (V. A. Urechia, Ist. Rom., Tom. XI
Bucuresci 1900).
La 15 Octomvrie 1817, Intr'o anafora a Vel Vistierului catre Voda Ioan,
G. Caragea, se reproduce jalba locuitorilor din mahalaua Fantana
Boului din Bucuresci, care arata ca, Inca in timpul lui Constantin Voda
Ipsilante, cand se faced inecatura, li sat inecat casele §i gradinile §i
mai virtos cand scade acea inecatura, pentru ca este tuned, remane
balta i indestula putare pricinuindu-se patimesc copiii de bale. Voda
Ipsilante, milostivindu-se, a harazit 5 6meni chip de poslu§nici, cu earl'
ail facut un an de la acel sempt al lacului pans la matca Dambovitei,
prin care §ant se scurgea in Dambovita tats apa §i mocirla, §i acei
5 ameni ingrijiail pe tot anul de destupail acel ant; acum ei ail
murit de ciuma, §antul s'a astupat §i patimesc ticalo§ii mahalagii forte.
Sa se dea iar 5 postupicl nedajnici, dintre streinil ce yin din partite
Writ* Turcesci. Voda Caragea aproba prin pitacul, din 17 Noemvrie 1817.
Tot in anul 1817, Intr'o anafora a Vel SpAtarului catre Voda se dice,
di in mahalaua Antimul §i Dudescul din Bucuresci din vechime a
fort un §ant, prin ,care se scurgea adunarea apelor din ploi, care gant
da in matca garlitei ce merge pe sub &tut Mitropoliel; acest §ant cu
acesta garlita s'at astupat de 15 ant, remand dar balta nemi§cata §i,
din edere Imputindu-se, pricinuesce multe bale la cei din prejur.
Pentru destuparea antului §i garlitei, sa se faca cisla intre proprie-
tarii din partea locului. Voda aproba. (V. A. Urechia, 1st. Rom., T. X. A.,
Bucuresci 1900.)
Regulamentul Organic al Moldovei prescrie inteun mod mai clar
decat acela al Munteniel combaterea paludismului; el enumera Intre
atributiunile Departamentului Ministeriului Trebilor din Launtru: cer-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STOMA IGIRNE1 IN ROMANIA. I. 887

cetarea si starpirea pricinilor aducetOre de frigurl, lingori si alte lipi-

ciOse bole cari ticaloqesc poporele; cu tote acestea, in Moldova qi
chiar in vechea ei capitals Iasi, s'a facut forte putin pentru Implinirea
acestei prescriptiuni.
In luna Ianuarie 1833, Generalul Kiseleff a scris Eforiel Spitalelor din
Bucuresci: In cat pentru curatirea qi secarea lacurilor §i mocirlelor
ce aunt imprejurul spitalului FilantropieT, se vor da porund sfatului
oraqenesc de cave Marea Dvornicie pentru starpirea mocirlelor, cad
ele aunt pedici sosirii cu grabs a color trebuinciose ca hrana. (Bu-
letin, gaz. ofic. 1833.)
In luna Aprilie 1840, Domnitorul Munteniei Alexandra D. Ghica a
Insarcinat Sfatul administrativ extraordinar ca sä iea masuri ur-
gente pentru scaparea Bucurescilor de inundatiuni, inecaciuni vat6-
matOre sanatatil qi starii oraqenilor, causa acestor inundatiuni find
zagazurile ingirate asupra rlului Dambovita. (Buletin 1840.)
De la anul 1848, multi patrioti au studiat cestiunea ridicarii nive-
lului cultural qi a Imbunatatirii staril economice a tkanului roman ;
a fost ins/. uitata starpirea focarelor palustre, conditiune principal/
pentru ca O. dam t6ranului sanatatea, de la care depinde Imbunatatirea
morals qi economics. Cestiunea paludismulul a mai fost uitata, nu de
legiuitorii cari s'ait ocupat de clime, ci de cei chemati a executa le-
gile qi earl cauta adesea -orl pretexte pentru a nu fi obligati BA se
conforms cu o lege care nu le convine, pentru a se sustrage de la
Indeplinirea datoriei, declarand ca legea este rea, el nu este aplica-
bila, fall a fi facut mazer o Incercare seriOsa cu aplicarea el.
In anul 1860, Ministrul de Interne G. Costaforu a ordonat prefectilor
de judete sa Ingrijesca de desecarea baltilor, de scurgerea mocirle-
lor, acest ordin n'a fost insa ascultat.
Regulamentul Organic al Munteniei gi acela al Moldovei au prescris
regularea cursului riurilor, cu scopul indoit : de a le face navigabile
gi de a prevenl inundatiunile. Acosta regulare a fost uitata de diferitele
guverne, earl' s'ail succedat de la anul 1832 IncOce pana la anul 1868,
cand Ministrul Lucrarilor publice Panait Donici a alcatuit un proiect
de lege asupra regularii cursului apelor, care proiect, rev6dut in urma
de Ministrul Manolache Costache Epureanu, a fost presentat Senatului,
dar n'a fost luat in desbatee. Apoi, de la anul 1886 pana la 1898,
trei comisiuni ail studiat cestiunea §i resultatul acestor studii este
proiectul de lege asupra regimului apelor, care la 10 Martie 1898 a fost
votat de Senat.
Legea drumurilor din anul 1868, modificata si completata in anul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
388 DR I. PELIX

1880, prescrie la art. 26, ca cjilele de prestatiune se pot intrebuinta

pentru rectificarea cursului apelor, pentru lucrArile de aperare in contra
inundatiunilor. In putine judete Wad secat cu cjilele de prestatiune (Ate-
Ira bald; in tale mai multe judete a fost uitata prescriptiunea art.
26 din legea drumurilor. Sunt balti intinse earl car lucrari uriw pen-
tru asanarea lor ; sunt insA altele mai mid, car! s'ar pute lesne seca
prin sAparea de §anturi de lungime nu prea mare ; sunt pirae, ape
curgAtOre mid cu curs neregulat, car! s'ar pute lesne regula cu cjilele
de prestatiune.
Legea sanitarA din anul 1893 prescrie la art. 159 cui Ii incumbA da-
toria a asana terenurile palustre; acest articol a fost regulamentat in
anul 1894 in modul propus de Consiliul technic pe langa Ministeriul
Lucrarilor publice. In ceea-ce privesce propunerea de lucrari de asanare,
propunerea de convocarea Comisiunii technice, care are sA studieze la
fata locului masurile de luat pentru indreptarea nesalubritatii unei lo-
calitati palustre, regulamentul cid rolul principal mediculul, asigura ini-
tiativa medicului i a Consiliului de Igiend. N'am avut pand acum des-
tula ocasiune sl constatam lacunele acestul regulament, caci numal un
numer mic de prefecti §i de medic! primari de judete 1-ail executat;
dar in putinele judete undo prefectii medicii ail lucrat in confor-
mitate cu regulamentul in cestiune, succesele ail fost satisfacetore in
raport cu mijkScele §i cu marea intindere a bAltilor, §i speram ca, in
urma impulsiunil ce se va mai da de la centru activitAtil administra-
tiunilor judetene §i comunale, nu va mai lipsi concursul puterii exe-
cutive medicilor car! staruesc In secarea treptata a apelor statatore.
Este insa necesar ca sa se completeze art. 159 din legea sanitara,
cad' el nu obliga in mod clar pe proprietari la asanarea baltilor aflate
pe proprietatile lor, nu reguleza instituirea obligators de consortii sail
sindicate pentru secarea baltilor, earl' apartin mai multor proprietari,
i nu tontine clausa penal/ pentru cei car! nu se conformA legit. In
acestA privintA ne pots servl ca model legea specials pentru secarea
baltilor din regatul Italiei din anul 1886, modificata §i completata in
anul 1893.
Proiectul de lege asupra regimului apelor, care a fost votat de Senat
la 10 Martie 1898, reguleza unele cestiuni de drept, precum §i proce-
dura la executarea in comun a lucrarilor de asanare cari interesoza pe
mai multi proprietari, la trecerea canalelor de desecare prin proprie-
tAti streine.
Ceea-ce s'a fAcut §i ce se face pentru distrugerea focarelor paludis-
mului este numai un inceput slab al lucrarilor colosale, car! sunt ne-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 389

cesare pentru asanarea completa a Orli intregi, cari lucrari vor costa
sume Insemnate si nu se vor put() terming in putini ani. Dintre lucra-
rile executate in eel din urma ani, menite a stIrpi focarele palustre,
mentionam pe cele urmatOre, ca mai imp ortante :
In judetul Ilfov, Eforia spitalelor a proiectat si inceput lucrari de
aperarea mosiei Chirnogi-Clatesci, proprietatea Eforiei, contra inunda-
tiunilor prin debordarea Dui-Aril si Argesului, lucrari cari constati
intr'un dig larg, lung de 161/2 kilometri, care va costa peste 850.000
lei, cari insa, pe langa desfiintarea focarelor paludismului, vor da
agriculturii 2.600 hectare pamint noti. Judetul a secat balta de la
Cernica ;. proprietarul mosiei Afumati a secat balta de la Afumati.
In judetul Ialomita s'a secat prin an de scurgere balta din satul
Faurei; in comuna Moldoveni, catunul Patru-Frati si Pantoiu, locuitoril
au facut un dig de 500 metri lungime, pentru a apora locuintele $i lo-
curile de mune/ In contra debordarilor Prahovel si Ialomitei. La Slo-
bozia executa administratiunea judetiana lucrari de ap6rare in contra
inundatiunii prin rev&sarile Ialomitei, lucrari cari nu sunt terminate. -
In judetul Covurluiii s'a reconstruit, intarit si inaltat digul destinat
a ap6ra orasul Galati in contra revorsarii Bratesului.
In judetul Constanta, imprejurul baltil de langa orasul Megidia, se
plant6za pe fie-care an 10.000 pang la 15.000 Weil; s'a secat prin van-
tuff parte din balta Mongea-Bonar din plasa Mangalia.
In judetul Tu]cea, Ministeriul de Interne a executat lucrarile de ap6-
rarea orasului Sulina in contra rev6rsarilor baltil de la spatele ora-
sului; s'a ridicat nivelul stradelor si curtilor din vecinatatea baltil si
s'a construit un dig de nisip, care s'a intarit prin plantatiune de Weil.
Ministeriul de Domenii voesce O. asaneze Delta Dunarii intre bratele
Sf. Gheorghe si Sulina prin desecare ; prin ac6sta lucrare mareta se
va da agriculturii un teren not. de 140.000 hectare. De o cam data se
fac in acesta privinta incercari.
In orasul Iasi s'aii asanat prin canalisare Calcaina si Ripa galbena, fo-
care palustre din cele mai periculose §i se proiecteza o lucrare mai im-
portanta pentru stirpirea paludismului, regularea cursului Bahluiului.
In judetul Suceva, Directiunea generala a tailor ferate lucreza la se-
carea apelor statatore de pe langa gara Pascani si la oprirea inun-
datiunilor tirgului Pascani, prin 1naltarea unei portiuni de linie dintre
Pascani si Lespecji si infiintarea de 3 poduri marl*.
Administratiunea Domeniului Coronei a executat si executa neconte-
nit lucrari de asanarea localitatilor palustre situate pe acel Domenil
Este necesar ca tote administratiunile competinte, Ministeriul Dome-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
390 DR. I. FELIX

niilor, acela al Lucrarilor publice, administratiunile judetene si comu-

nale, precum i administratiunile de spitale, cart poseda mosil, sä des-
volte o activitate mai mare in stirpirea focarelor palustre.
Regularea cursului riurilor, prescrisa deja de Regulamentele Orga-
nice, este o lucrare uriasa, care se amand din an in an, din causa ca
reclama cheltuell forte insemnate. Pe economisti si pe administratori
ii interesoza mai mult navigabilitatea riurilor; ei, ca si igienistil, ar
trebul sa cell in prima linie prevenirea inundatiunilor. Se pot impaca
amandou6 cererile, si in acesta actiune nu trebue sä avem in vedere
numai cursurile apelor celor marl, riurile principale, ci si riuletele de
a treia ordine, cu curs lent si cotit, lipsite de maluri, earl' in unele
judete produc role imense. Este de competinta inginerilor Statului sä
decide ordinea, in care trebue sa se indeplinesca treptat regularea
cursulul tuturor apelor. SA nu ne speriem de cheltuela insemnata a
acestor lucrari, care va fi cheltuela cea mai roditOre care s'a facut
vre-odata in torn, cad, pe langa sanatatea ce ea va aduce teranimii,
ea va si da tarn' terenurl none productive, in locul terenurilor sterpe
cars astadi produc 1361e.
Ministeriul Lucrarilor publice a recunoscut, ca modul cum se saps
gropile de imprumut la facerea terasamentelor pentru sosele i pentru
caile ferate este adesea-ori vitios ; data gropile sunt indispensabile,
data pamIntul nu se 'Ate lua de la deluri, de la debleuri, urmeza ca
sa se des gropilor un nivel potrivit, care sa inlesnesca scurgerea con-
tinua a apelor meteorite. In acesta privinta s'a dat ordin, dar el nu
este tot-deauna ascultat, si se negligeza, cu putine exceptiuni, plan-
tarea cu Weil a gropilor de imprumut.
In multe comune rurale nu se cid destula importanta plantatiunii
terenurilor palustre. Unil medici primari de judete recomanda pentru
acest stop primarilor flOrea sOrelui (Helianthus annuus), care cu ve-
getatiunea larga acopera suprafata apei statatOre si modereza evapo-
ratiunea. Nol dam preferinta plantatiunil dose de sale% care are in
Ora reputatiune bine stabilita. Traditiunea a primit confirmare prin
experimentul sciintific, care constata cantitatea Insemnata de ape ce
absOrbe radacinile salciilor, care ape este condusa in frunze $i eva-
porate. In Anglia salcia este intrebuintata pe o scars larga pentru
secarea apelor infiltrate in stratele superficiale ale pamintului si a
color earl, deli acopera solul, au adancime putin considerabila. In-
ginerul-igienist Bailey Denton a vacjut mare succes din plantarea cu
salcii a terenurilor irigate cu lichidele canalelor. Eucaliptul, intrebu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 391

intat in Italia pentru asanarea terenurilor baltOse, nu resists frigului

ernilor aspre ca ale nOstre.
Asemenea se negligezd in multe judete curdtirea regulatd a san-
turilor soselelor, lngrijirea imprejurimii fantanelor, nivelarea stradelor
si drumurilor din interiorul satelor ; focarele palustre mai mid, ca
cele formate in santurile soselelor astupate cu gunoie si cu pamInt,
ca bdltOcele si mocirlele aflate imprejurul fantanelor neingrijite, exercita
actiunea for malaricd in multe localitAti cari nu sunt inundate, earl
nu posedd ape statatOre de altd natura.
Locuintele teranilor ocupd adesea-ori locuri mlAstinOse, jOse, deli
in vecindtate se afld terenuri ridicate, coline. La fnfiintarea de sate
nou'e nu se intrebuintozd tot-deauna precautiunea de a se alege lo-
curl ridicate.
In conformitate cu cunoscintele actuale asupra nascerii paludismu-
lui, chiar dad. nu admitem ca tintaril constituesc singurul vehicul de
transmiterea Mei, nu putem marginl prevenirea el numai in asanarea
localitAtilor palustre, prin drenarea solului, prin secarea si plantarea
terenurilor bAltOse in cari se addpostesc ou6, larva, nimfe de tintari.
Pe omul bolnav de paludism, devenit focar de infectiune, nu-1 pu-
tem tot-deauna astfel isola, ca tintarii BA nu-1 potd atinge, sä nu-i
potd suge sangele, pe care apoi ii inoculeza omenilor sdnatosi. Intro-
buintarea de panze apArdtore, de musticare, acoperirea paturilor cu
ele, invelirea capului in timpul noptil cu un vel, nu sunt mAsuri prac-
tice, chiar dad. am putO sl le generalisam. S'a recomandat Si in-
cercat ca in localitatile palustre omenii sd-si frece pielea cu uleuri
eterice §i cu substante amare spre a oprl pe tintari de a o Intel*
si acestd masurd n'a reusit, si aplicarea clilnica de uleuri eterice pe
o suprafatd mai mare a corpului nu este indiferentd pentru sdndtate
Trebue insd sa se pov6tuesed teranii, ca in localitatile balt6se este
periculos obiceiul de a dorml in noptile de yard in aer liber, pe prispa
easel sail in curte. Cand toranii dorm pe camp sail pe drum, este util
ca sd se intretind foe tad noptea spre a se isgoni tintaril.
Pentru ca omul impaludat sd nu devie un focar de infectiune pen-
tru cei sdnAtosi, trebue adesea-ori sa :1 cdutdm mai multe septAmani,
sd-1 vindeedm radical, sd nu ne multumim cu tdierea primelor accese,
ci, pe cat este posibil, sd constatam vindecarea prin examinarea san-
gala Organisatiunea actuald a farmaciilor PrimAriilor rurale trebue
sd se perfectioneze, sd se descentraliseze, sd se aseze in fie-care ca-
tun un mic deposit de medicamente, din cari se va ImpArti gratis mai
ales chinina cu profusiune, in dose marl, pentru copil, si euchinnai,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
892 DR. I. FELIX

care nu posedd gustul amar al chininei si produce acelasi efect ca

chinina. Cele-lalte surogate ale chininel, finocol, albastru de metil, nu
°mord parasitul malariel.
Remediul cel mai radical ar consta in distrugerea tIntarilor anofeli;
el care muncti incordata si indelungata, si nu este probabil ca vom
reusl sa nimicim cu desavirsire acest inimic; ouele, nimfele si larvele
tIntarilor se distrug mai lesne, animalele adulte fOrte gran. Laveran
recomanda metoda americana : acoperirea repetata a suprafetei apelor
statatdre in timpul primd-verii cu Weil sail cu petroleil, in cantitate
de cel putin 15 centimetri cubi la cate 1 metru patrat de suprafata
a apei ; smarcurile, apele statatOre mici din santuri se acopera in tota-
litate, baltile intinse la margine si pans la catl-va metri de la mar-
gine ; animalele tinere, nimfele, cand vin la suprafata apei spre a
respira oleul on petroleul le astupa caile respirat6re si le omdra.
Baltile mai intinse cari nu se pot scurge se si asanoza prin crescerea
de pesci, cari mananca ouele si larvele tintarilor.
C. Fermi relatoza in cGazetta dei Ospedali, din luna Sept. 1900, ca a
reusit a libera orasul Sassari de tintari anofeli si a-1 scapa ast-fel
de impaludatiune ;* el a distrus depositele de larve de anofeli in santuri,
mocirle, cisterne, canale, turnand de 2 on pe lung petrol pe suprafata
apei; in pivnite prin gaz de chlor; in locuinte prin pulveri insecticide
compuse din piretru, flori de chrisantem, valerians, s. a. Incercari ana-
loge a facut C. Fermi cu Tonimi la penitenciarul din mica insula Asi-
nara, situata la Nordul insulei Sardinia, si dupa asigurarea experi-
mentatorilor succesul a fost deplin. (Zeitschrift fir Hygiene and In-
fections-Krankheiten, XXXIV, 3. Leipzig 1900.)
In timpul de la Martie pang. la Octomvrie 1900 a facut V. Grassi,
cu sprijinul guvernulul Italian, incercari de a preveni paludismul prin
oprirea contactului intro om si tintari. La Albanella, statiune fOrte
malarica a cailor ferate, locuita de 104 persdne, cari ail fost tote mai
inainte supuse la un tratament chininic, el ail riSmas nOptea inchisi
in locuintele lor, la cari s'ail astupat tote aperturile afara de ferestre
inzestrate cu panze fine de sirma, prin cari pot trace numal tintari
fOrte mid ca Culex pipiens, care este inofensiv. Omenii din statiune
obligati a esi noptea din casa au fixat la palarii v6luri dese si all pus
manusi. In urma acestel masuri nu s'a aratat nici o infectiune noun.
Societatea italiana pentru studiul malariei a organisat in anul 1900,
in tots Italia, cercetari asupra preveniril acestel bOle, mai ales la sta-
tiunile cailor ferate, la cari ferestrele se inzestrOza cu panze. Se exa-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENRI N ROMANIA. I. 393

minka sangele bolnavilor, apele statatOre ale culturilor de orez, ale

gropilor de muiat in, §. a.
In Romania, del este forte probabil ca tintarif anofeli jaca in eti-
ologia paludismului acela§i rol ca in alto tori, nu s'a constatat 'Ana
astaiji acest rol prin cercetari exacte. Avem dar pe de o parte se inde-
plinim acesta lacuna, pe de alta insa, pe langa secarea baltilor, tote
preventiunea paludismului se resuma in dou6 cuvinte : medicil §i chinina.

Pelagra.
Pelagra, Maisismul, este o bola generals, cachectica, necontagiOsa,
de care sufera mai ales poporatiunile rurale, bola care se manifests la
inceput printr'o afectiune a pielif, urmata de perturbatiuni grave in
tubul digestiv §i in centrele sistemului nervos; ea se terming prin ma-
rasm, smintire §i mOrte premature. .

Pelagra este o bola veche ; ea a fost observata pentru prima Ora in

Spania in anul 1725 de Gasparo Cazal, a carui scriere a fost impri-
mata in anu11762, dupe ce continutul of fusese deja publicat in Francia
(in Journal de medic.)) de Thiery in anul 1755; in Italia pelagra a fost
descrisa in anul 1750 de Terzaghi, in anul 1771 de Fr. Frappoli §i in
anul 1784 de Gaetano Strambio senior, medicul primulul asil de pela-
gro1 infiintat in Legnano ; in Francia, pelagra a fost observata in anul
1818 de Hameau, in anul 1842 de Th. Roussel; in Romania ea a aparut
la poporatiunea rurala mai intai in mod sporadic pe la anul 1830,
apoi in mod endemic de la anul 1850; tot la inceput, numai in mod
sporadic, s'a observat pelagra in anul 1792 in litoralul Adriatic al
Austriei, in anul 1795 in Tirolul meridional, in anul 1858 in Algeria,
1867 in Corfu, apoi in Ungaria, Transilvania, Slavonia, Bucovina, Serbia,
Bulgaria, in Statele-Unite ale Americei de Nord. Aug. Hirsch, in Hand-
buch der histor. geogr. Pathologie, 2. Bearbeitung, Stuttgart 1883, a
adunat Oa bibliografia asupra pelagrei pane la acel timp.
Pe la Inceputul secolului XIX, pelagra nu era Inca cunoscuta in
Romania. Andr. Wolf, in Beitraege zu einer statistisch historischen
Besehreibung des Farstenthums Moldau, Hermannstadt 1805, vorbesce
de diferitele eruptiuni cutane cronice ce a observat, din earl unele se
arata §i pe mani §i piciore; medicii greci le clasifica intro Miele erpe-
tice ca Herpes esthiomenos, iar doctorul A. Wolf intro Mole sifilitice.
Dad. Wolf ar fi observat mai multe din lesiunile caracteristice ale
pelagrei, le-ar fi mentionat.
In Romania, pelagra a aparut in mod sporadic intre anii 1830 qi

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
394 DR. I. FELIX

1833 in Moldova, dupa aratarea doctorului A. Theodori (senior), care

in anul 1846 a primit pe primul bolnav de pelagra in spitalul din
Roman si a doctorului Cihac; in literature gasim prima mentionare
a pelagrei din Moldova in Rudimentum Physiographiae Moldaviae,
tesa de doctorat in medicine a lui Constantin VOrnav, imprimata la
Buda, 1836. Medicul frances Caillat, care a visitat Principatele Romano
si a publicat in «Union modicale» din anul 1854 observatiunile medicale
culese in aceste teri, arata ca inainte de 1846 n'a vecjut pelagra in
rile Romano. In anul 1852, tend pelagra dobandise deja in Moldova o
intindere mai mare, guvernul a infiintat la Darabani, in judetul Dorohoiii,
un spital temporal pentru pelagrosi. In anul 1858, Iuliu Theodori a
descris, in tesa de doctorat imprimata la Berlin, pelagra observata in
spitalul din Roman, condus de tatal d-sale. In Muntenia, primul autor
care a mentionat pelagra este St. V. Episcupescu in Practica dodo-
rului de easel, Bucuresci 1846. Dace Episcupescu ar fi cunoscut pela-
gra inainte de anul 1846, de sigur ar fi vorbit de ea in cartea Ape le
minerale, Dieletica pi Macrobiotica, imprimata in anul 1837, in care
arata indicatiunile terapeutice pentru tote Miele cronice observate
pe atunci in Romania. In anul 1859, I. Felix a constatat in judetul Mus-
cel aparitiunea endemica a pelagrei si a publicat observatiunile culese
in acel judet in «Monitorul Medical>> dinanul 1862. In anii 1862-1864,
C. Davila, Director general, si I. Felix, Inspector al serviciului sanitar,
ail staruit ca toti mediciiin functiune publics sa cerceteze, data exists
pelagra in circumscriptiunile si in serviciile lor, si atunci s'a constatat
ca pelagra este endemica in mai multe judete, ca in ospiciile de ali-
enati se gasesc bolnavi cu mania pelagrosa. Medicil tineri au facut
cunoscinta cu diferitele fase prin earl' trece pelagra, si nume'rul ca-
surilor observate a crescut. S'ail studiat treptat formele clinice ale
pelagrei de I. Theodori, I. Felix, A. Sutzu, I. Antoniu, D. Sergiii, I.
NOgoe, Luca I. Thudoriu, N. Kalinderu; anatomia patologica a pe-
lagrei de V. Babes, G. Marinescu, V. Sion ; etiologia si prevenirea
pelagrei de A. Fetu, I. Felix, M. G. Obedenaru, C. I. Istrati, D. Sergiil,
I. Munteanu, N. Manolescu, G. Grainiceanu, N. Kalinderu, I. Negoe,
V. Babes, A. Urbeanu, A. Babes ; terapia pelagrei de C. Talasescu,
V. Babes, Elena Manicatide, s. a. Mai multe tese de doctorat, trecute la
Facultatile de medicind din Bucuresci si din Iasi, ail contribuit la stu-
diul amanuntit al diferitelor cestiuni referitore la pelagra. Asemenea
a fost completat studiul pelagrei prin mai multe dari de sOma ale unor
medici de spitale asupra bolnavilor cautati in spitalele lor, earl' le
enum6ram tote in catalogul bibliografic de la finele acestei lucrari.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENET IN ROMANIA. I. 395

Poporul a dat pelagrei in diferitele regiuni ale tOrilor Romano dife-

rite numiri, in Moldova tOranii ail numit-o Buba tranjilor si Rana
tranjilor (C. Vernav), Leprica si Pecingine rea (A. Theodori, S. Chern-
bach); in Muntenia JuptiOld, Par Iola (I. Felix), Buzaret (C. Constan-
tinescu (Mehedinti); in Transilvania Bola saracilor, BOla saraciei (I.
Negoe). Numele de Par101a este eel mai r6spandit. N. Leon in stu-
diile asupra Botanicei medicale a tOranului roman (Archiva, T. X. Iasi
1899) mentioneza diferitele medicamente poporane, intrebuiptate contra
Parlelii in diferite judete de la Botosani pans la Va lam. M. Lupescu
(Medicina populard, in &e'torea, Vol. I. Falticeni 1892) descrie bine
simptomele cutane ale pelagrei sub numele de Pecinginii, si adaoga:
de Pecingini scapi gra', descantece n'are, usturimea se alina prin sip&
laturi cu zoma de tutun on cu lesie, prin ungere cu usturoiii pisat.
Rana la anul 1882 nu se Meuse in (Ora nice un recensamint al bol-
navilor de pelagra. In acel an am cules in mod particular, fall a
aye inteacesta o misiune oficiala, informatiuni asupra numerului bol-
navilor de pelagra in tote judetele, adresandu-mo la medicii primari
de judete, si din rOspunsurile for am conchis, ca in Romania se Old
aproximativ 5.000 de pelagrosi; este probabil ca deja atunci num6rul
for era mai mare, caci in anil 1884-1887, cand s'ati mobilisat si trimis
in tote judetele ambulante militare transformate in ambulante rurale
pentru cautarea tOranilor bolnavi, s'a constatat ca pelagra bantue
multe judete in mod endemic.
In registrele ambulantelor rurale pe anul 1887, ultimul an cand au
functionat acele ambulante, figurezd 19.000 consultatiuni date la bol-
navi de pelagra. Din numOrul consultatiunilor nu putem ins/ sa. cu-
noscem nume'rul adevOrat al pelagrosilor din tots Ora, cad multi s'ail
presentat la ambulante de mai multe ore, altii nice de cum.
Primul recensamint al pelagrosilor din Regatul roman s'a facut de
regretatul dr. D. Sergiii, Director general al serviciului sanitar in anul
1888, care a constatat presenta a 10.626 bolnavi de pelagra in tots
tOra. Recenstimintele ulteriore facute de I. Felix ail produs resultate
fOrte diferite; au aratat in diferiti ani fluctuatiuni prea marl, contra-
clicOtOre cu legile statisticei. Pentru a afla dar adeveratul numer al
bolnavilor de pelagra, am recurs de la anul 1896 la metoda analogs,
cu cea de care ne-am servit la constatarea num6rului bolnavilor de
lepra si de conjunctivita granulOsa, la recensamintul cu liste nominale
pe comune, la completarea acestor liste cu cele extrase din registrele
spitalelor si din tabelele bolnavilor cautati de medicii primari de ju-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
396 DR. I. FELIX

dete i de medicil de plasa. Resultatul acestor lucrari este eel urmator:

S'atl inregistrat in OM tera ca bolnavi de pelagra:
In anul 1888 10 626 'persone
> 1892 16.488
* 1893 7.091
* 1894 6.694
* 1895 7.531
* 1896 17.912
* 1897 19 796
* 1898 21.272
. 1899 32.237
In anul 1897 am avut dar cate 3.33 bolnavi de pelagra la 1.000 lo-
cuitori, in anul 1898, 3.54 la 1.000, in anul 1899, 5.37 la 1.000.
In judetul Ilfov, medicul primar Dr. 0. Blasian a numerat, in anul
1898, 873, in anul 1899, 1.581, in anul 1900, 2.280 pelagro§i.
In anul 1896, din cei 17.912 pelagro§i inregistrati in tota Romania,
7.739 au fost de sex barbatesc, 10.173 de sex femeesc, 17.350 erail do-
miciliati in comune rurale, 112 in comune urbane mai midi, 450 in
comune urbane capitale de judet. In gradul I al Mei s'ati aflat 7.498,
in gradul II 8.929, in gradul III 1.485 persOne.
In anul 1897, din eel 19.796 pelagro§i inregistrati, ail fost do sex
barbatesc 9.132, de sex femeesc 10.664; domiciliati in comuno rurale
19.279, in ora§e mai mid* 140, in comune urbane capitale de judet 377.
Din ace§ti bolnavi s'aii aflat 8.452 in gradul I, 9.915 in gradul II §i
1.429 in gradul HI al pelagrei. S'aii immultit dar bolnavii de gradul
I §i II, §1 a scaciut num6rul color de gradul III.
Cei mai multi bolnavi de pelagra s'ait gasit in judetele Roman, Tu-
tova, Covurluiti, Prahova, Dambovita, Tecuciu, Boto§ani, Teleorman,
Valcea, Dorohoil
In eel 8 ani de la 1892 pand la 1899, numorul bolnavilor de pelagra
din tali Ora, earl' ail recurs la asistenta publics este eel urmator:
In anul 1892 s'ail eautat in spitale 3.714 pelagrooi, din earl ad murit 64, oi s'ail
dat 12.774 consultatiuni. gratuite la bolnavii ambulanci de pelagra.
In anul 1893 s'ad eautat in spitale 3.208 pelagrooi, din earl ad murit 63, of s'aii
dat 15.,81 consultatiuni gratuite la bolnavi ambulanti de pelagra.
In anul 1894 s'ad eAutat in spitale 3.004 pelagrooi, din earl ad murit 68, of s'ail
dat 15.000 consultatiuni gratuite la bolnavii ambulanti de pelagrit.
In anul 1895 Wail autat in spitale 3.769 pelagrooi, din earl ad murit 61, of s'aft
dat 20.463 consultatiuni gratuite la bolnavii ambulanci de pelagrit.
In anul 1896 s'ail eautat in spitale 4.438 pelagrovi, din earl au murit 66, oi s'aft
dat 21.077 consultatiuni gratuite la bolnavii ambulanti de pelagrd.
In anul 4897 s'aii eautat in spitale 4.257 pelagrool, din earl' ad murit 71, oi s'ati
dat 48.498 consultatiuni gratuite la bolnavii ambulanti de pelagra.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 397

In anul 1898 s'ail cilutat in spitale 5.142 pelagrosi $i s'ail dat 14.135 consultatiunI
gratuite la bolnavil ambulanli de pelagrA. In comunele urbane Si in spitale ail murit
de pelagra 129 persona.
In anul 1899 s'ail cautat in spitale 6.726 pelagrosi Si s'ail dat 20.082 consultatiuni
gratuite la bolnavi ambulan0 de pelagra. In comunele urbane si in spitale ail mu-
rit de pelagra 161 persona.

Italia are astadi peste 100.000 pelagrosi, 3.22 la cate 1.000 locuitori;
in Italia au murit de pelagra, in anul 1895, 3.271, in a. 1896, 3.078, in
1897, 2.807, in a. 1898, 1.474 pers6ne. In Imperiul Austriei au murit de
pelagra, In anul 1898, 202, in anul 1899, 170 persone.
Pelagra bantue numai tern° unde predomnesce porumbul ca basti
alimentatiunii; ea n'a aparut nicaeri indata dupa introducerea cultu-
ril porumbului, ci a trecut dupl ee'spandirea lui ca aliment un timp
6re-care pan/ la aparitiunea Mei. Porumbul a fost adus de Christof
Columb din America in Spania ; cultura lui a inceput s/ se intinda
in acea tell( de la anul 1530 si a fost importata din Spania in Turcia
si d'acolo in Italia pe la anul 1550, dupa unii istorici, earl explica ast-
fel denumirea italiana a porumbului de grano turco, este ins/ mal
probabil, el porumbul a fost adus din Spania in Lombardia pe la
anul 1550, in timpul cdnd acesta provincie a Italiei s'a aflat sub sta-
panirea spaniola. Porumbul nu s'a cultivat ins/ in Italia intr'o intin-
dere mai mare inainte de anul 1650, in Francia inainte de inceputul
secolului XIX. (Aug. Hirsch, Geogr. histor. Pathologic, Stuttgart 1883.)
In Germania a fost introdus porumbul din Italia pe la anul 1650, n'a
dobandit ins/ un rol important in alimentatiunea poporului. (I. Scherr,
Germania, G. Crainiceanu, Igiena (eranula roman, Bucur. 1895.)
In Muntenia, porumbul a fost introdus la finele secolului XVII sub
domnia lui *erban Cantacuzino (1678- 1688); in Moldova la ineepu-
tul secolului XVIII de Printul Constantin Mavrocordat (A. Xenopol,
Istor. Roman., V ; Philippides, in Geografia Romaniei, publicata in limba
gr6ed la Lipsca in anul 1816 ; Hurmuzaki, Docu7nente, Vol. X, Bucur.
1897) ; dupa P. S. Aurelian si G. Crainiceanu, sub domnia lui Nicolae
Mavrocordat in anul 1716. (P. S. Aurelian, Schite asupra stdrii: eco-
nomice a Romania in secoi. XVIII, in Anal. Acad. Rom., Ser. II, T.
III, Bucur. 1882. G. Crainiceanu, Igiena (eranului roman, Bucur. 1895.)
Este sigur ed in timpul Printului Cantemir nu se cultiva in Moldova
porumb, cad el, enum6rand productele din %era, nu face mentiune de
porumb $i arata el se mananca mamaliga facuta de mein.
Pe la finele secolului XVIII, porumbul a fost cultivat in amandoue
Principatele Romane $i f6rte intrebuintat ca aliment al Oranilor. Sub

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
398 DR. I. FtLIX

domnia lui Constantin D. Moruzi (1777) s'a oprit in Moldova a se

vinde la velnite grail, lard numai malaiil, popu§oiil §1 secara, cum §i
grail stricat. (Anaforaua velitilor boori din 15 Iunie 1783, reprodusa de
M. Kogalniceanu, Archiva Roma' nesca, T. II. Tali 1845) St. I. Reicevich
scrie in anul 1788 (Osservazioni storiche naturali e politiche intorno
la Valachia e Moldavia, Napoli 1788), ca Romanii preferd Mina de po-
rumb, fiind-ca le vine mai u§or sä facd mamdliga, decat pane de grail.
In catalogul manuscriptelor vechi romane aflate in Biblioteca Academiei
Romane, alcdtuit in anii 1897-1899 de I. Bianu, figurezd la biblioteca
Scheiand copie dupd o condicd din biblioteca Marelui Vornic Michail
Sturz a, la No. 42: Masura pogonului de vie §i de papu§oiti din 13 Julie 1797.
In Transilvania §i in Banat, porumbul a fost cultivat in a. 1791, in
Bucovina in a. 1786. (Hurmuzaki, Docum., VII.) Dupa Teutsch (Ge-
schichte der siebenbiirgischen Sachen, Kronstadt 1858) §i G. Craniceanu
(Igiena granului roman, Bucur. 1895) stdpanirea a interdis in Transil-
vania in anul 1686 de a se plants agrul de grail cu porumb. In anul
1806 s'a imprimat la Buda in limba romans o carticicd intitulatd. : Po-
vituirea ccitre economii de camp pentru folosul foOlelor roma nesci:
celor din (era unguresca fi fertile e1 impreunate, in care carticica se
vorbesce despre gatirea semintelor de cucuruz sail malaiil, pe care
11 numesce in Tera-Romanesca porumb, in Moldova papu§oiii cu add-
ogire, ca cucuruzul intru atata se agonisesce in tOra unguresca §i in
ArdOl, cat pre multe locuri sdracimea numai cu bucate facute din
Mina de cucuruz trdesce.
Cam tardiil a fost recunoscut de observatorii pelagrel raportul care
exists intro mancarea de porumb §i intro pelagra. 0 exceptiune a
facut in ac6sta privintd medicii republicel Venetians; in 22 Noemvrie
?1776, Magistratul de sanatate din Venetia a publicat o ordonanta, prin
care a interdis vindarea, macinarea §i mancarea porumbului stricat,
prescriind tot de °data declaratiunea obligatdre a pelagrel. Dupd ce
raportul intre porumb §i pelagra nu se mai putea nega, pelagrologii
sail impartit in done tabere, una care acusa porumbul In general,
prin urmare §i porumbul sdnatos, ca causa bold, fiind-ca ar fi un
aliment sarac In materil hranitbre, mai ales in substante azotate, in
gluten, cea-lalta tabera a recunoscut, ca pelagra este produsa numai
de porumbul stricat.
Dintre pelagrologii cars ail considerat pelagra ca consecinta alimen-
tatiunil insuficiente, ca inanitiune datoritd hranei exclusive §1 <<abusive>>
cu porumb, ocupd primul loc G. Strambio senior, in anul 1786, G. Mar-
zari 1810, Jolly 1843, C. Lussana 1854, C. Frua 1854. Dintre medicii romans

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MIENS! IN ROMANIA. I. 399

imparta§esc acOsta opiniune mai ales I. Theodori 1858 §1 I. Neagoe 1899.

Dintre pelagrologil cari considers porumbul In general, prin urmare
§i porumbul sanatos ca causa pelagrel, unil se bask pe examinari
chimice gre§ite ale porumbului, altil, intre cari §i I. Negoe, pe Impre-
jurarea, ca porumbul nu s'ar asimila de organele digestive ale omului
de o potriva cu cele-lalte cereale. Voiu arata mai jos, ca porumbul nor-
mal tontine materiile nutritive Intr'o proportiune, care -I conferd cali-
tatea unui bun aliment, ca numal porumbul stricat, fermentat, devine
cate °data sarac in gluten §i in amidon; iar ceea-ce privesce asimi-
larea mai grea a porumbului in comparatiune cu graul §i cu secara,
deosebirea nu este destul de mare, pentru ca sa pots explica inani-
tiunea. I. Negoe combate afirmatiunea, ca pelagra este o intoxicatiune
produsa prin porumb stricat, cu motivele urmatOre: cA la munte uncle
porumbul se strica mai u§or pelagra este mai rara, ca pelagra nu
bantue In tote regiunile unde se cultivA porumb, ca pelagra dispare
cu imbunatatirea traiului, prin alimentatiunea sal-1104 ca locuitorii
ora§elor, earl* mananca porumb, nu se imbolnavesc de pelagra. I. Negoe
admite fns/ ca porumbul stricat produce pelagra mai lesne §i mai
iute cleat porumbul sanatos §i afirma, ca porumbul nu posed/ insu-
virile unui aliment potrivit pentru om, di nu este probat ca glutenul
porumbului ar fi identic cu acela al celor-lalte cereale.
Majoritatea pelagrologilor considers pelagra ca consecinta mancarii
de porumb rou conservat, stricat, incepend cu V. Sette, care in anul
1826 a acusat diferite parasite vegetale ale porumbului (Mucor, Uredo,
Lycoperdon, Reticularia) ca nasc pelagra, cu L. Balardini §i Cesati,
Carl In anil 1844-1845 au creclut, ca alto epifite. (Verderame, Spori-
sorium maidis) ar 11 producend Ma, de la de Costallat, care in anul
1859 a considerat umiditatea porumbului ca causa fermentatiunii pela-
grogene, pand la Th. Roussel (1865), C. Lombroso (1869), I. Felix (1870),
M. G. Obedenaru (1875), C. Istrati (1880), I. Antoniu (1881), C. Codrescu
(1882), V. Babe§ (1899), G. Marinescu (1899), earl' considers pelagra ca
resultatul unel intoxicatiuni cu substante desvoltate in porumbul stricat.
Acosta opiniune a §i devenit la noT oficiala. La 27 Malt" 1886, Consiliul
sanitar superior a adresat Ministeriulul do Interne un raport asupra
inspectiunilor sanitare facute de membril Consiliului in anul 1885, In
care raport dice intro altele, ca pelagra, a carer causa principals este
alimentatiunea cu porumb alterat §i care 1361a se observa forte des, mai
cu deosebire In judetele de munte, unde porumbul in unii anT nu
ajunge la maturitate, merit/ o deosebita atentiune. Raportul Ora

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
400 DR. I. YELIX

subsemnaturile doctorilor Cantacuzino, Felix, Fotino, Istrati, Ka lin-

deru, Maldarescu, Romniceanu, Sergi% Stoicescu §i Theodori.
De§1 parasitele vegetale earl acopera bobul de porumb muceclit, ca
Oidium lactis, Eurotium, Bacterium mesenter. Sporisorium maidis, Pe-
nicillum glaucum, Aspergillus §i alte epifite ale porumbuluT, descrise
de botani§til italienT, francesT, romanT (D. Grecescu), nu sunt otravitOre,
presenta for pe suprafata bobuluT indica o stare patologica, care a
putut da nascere la prefaceri chimice in mieciul bobuluT. C. Fermi a
constatat in anul 1896 actiunea diastatica a oidiilor, puterea for a di-
solva albumina. G. Cao din Cagliari a isolat 39 varietatT de Oidium §i
afirma, ca ele produc toxine in corpul omenesc §i animal. (Zeitschrift
fi:tr Hygiene and Infections-Krankheiten, XXXIV 2. 1900.) E. Duclaux,
In frumOsa lucrare asupra fermentatiunii alcoolice (Traite de Micro-
biologie, T. III. Fermentation alcoolique, Paris 1900) arata cd. Asper-
gillus niger, Aspergillus glaucus, Penicilium glaucum se hrdnese din
hidrocarbonate, consume zaharul mediilor nutritore, secretezd diastase
si zymase.
Este aprope sigur ea, pe Mg/ materia toxica desvoltatd in porum-
bul necopt, umed, red conservat §i fermentat, joca in etiologia pelagrel
un rol §i terenul, starea fisica a omulul expus la intoxicatiune, §i acs
inanitiunea ca §i paludismul 'Ate predispune organismul prin stabilirea
reactiunil fisiologice, prin mdrirea receptivitatii pentru materia toxica.
Acesta receptivitate mai mare a fost presupusa in mod clinic de Bou-
chard, Marpurgo, N. Kalinderu la persdne considerate ca degenerate,
fiind naseute din parinti pelagro§T, alcoolici, impaludati §i constatata
prin probe anatomo-patologice, prin anomaliT probabil congenitale In
structura centrelor sistemuldi nervos de Fr. Tuczek, V. Babe§, V. Sion,
G. Marinescu.
Consideram dar pelagra ca intoxicatiune cronica prin porumb stri-
cat a omenilor cars posecla pentru acesta predispositiune mo§tenita
sad dobandita ; basam acesta opinie de o .cam data pe simptomele
clinice earT corespund cu tale ale intoxicatiunilor sistemului nervos
(Lombroso, Tuczek, A. Heider, E. Neusser, Elena Manicatide) §i po
simptomele anatomo-patologice, pe lesiunile centrelor nervOse, comune
la intoxicatiunile nervOse, earl lesiuni ad fost gasite in maduva spi-
nala de Fr. Tuczek (Marburg). P. Marie (Paris), G. Marinescu, V. Sion
i V. Babe§ §i a§teptdm ca chimi§tii sd isoleze materia toxica, care se
formka in porumbul umed, red conservat, fermentat. Sunt 33 de ani
de and diferitl InvetatT cauta cu diferit succes probe ale existentel aces -
tel materiT toxice, care pand astacji n'a fost isolate, precum ci cerce-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 401

tarile bacteriologice ale porumbului stricat §i ale omului bolnav de pe-

lagrA n'ail dat pand astAcji resultate capabile a confirms etiologia pela-
grei. Vom arunca o privire repede asupra acestor lucrari.
In anul 1868, C. Lombroso a nutrit diferite animale cu porumb des-
compus §i le-a causat mOrtea ; de la anul 1869 panA la 1874 Lombroso,
Dupre, Erba au extras extracte apOse §i alcoolice din porumbul ma-
cerat §i fermentat in diferite grade, pans la putredire; din aceste ex-
tracte, numite Pelagroseind §i Maisina, el ail dat dose diferite la ani-
male ci la 23 omeni, din earl unul a primit pang. la 150 grame extract
pe cji §i a.0 produs intoxicatiuni, cari au avut asemenare cu cele pro-
duse prin strichninA. (C. Lombroso, Sludii clinici ed experirnentali
sulla natura della Pellagra, Milano 1870. C. Lombroso e Dupre, In-
dagini chimiche e fisiologiche sul mais guasto, Milano 1873.) In anul
1875, o comisiune insArcinatA de Institutul Lombardez de sciinte cu
examinarea experimentelor Jul Lombroso n'a putut confirms conclu-
siunile trase de el asupra actiunii toxice a extractelor de porumb. In
anul 1877, Selmi a extras din porumbul stricat un corp iritant, caustic,
pe care 1-a numit Acroleina. In anul 1878, Husemann §i Cortes ail re-
petat la Strassburg incercarile cu Pelagroseina §i cu Maisina Jul Lom-
broso §i au gAsit ca actiunea for nu semenA cu intoxicatiunea cu strich-
ninA, ci mai mult cu cea cu nicotine. Mai tarcjiii Husemann a preparat
din porumb stricat extracte earl constituesc otrAvuri cerebrate ca Picro-
toxina ci Solanina. In anil 1879-1881, G. Monselise (Ricerche chimi-
co-toxicologiche sovra alcuni campioni di Mais, Mantova 1881) a gd-
sit in porumbul stricat o substanta% toxicA §i a constatat In cate-va
casuri, ca in porumbul stricat scade cantitatea substantelor nutritive;
acest din urmA fapt 1-a constatat mai tarclifi, in anii 1896 1899, pe
scary largA, I. Felix in unire cu A. Bernad-Lend way, V. Butureanu §i
A. Urbeanu. In anul 1885, F. Lussana §i Fr. Ciotto gAsesc in porum-
bul stricat un alcaloid care produce in tubul digestiv iritatiunea locall,
nu insa pelagra; el conchid el porumbul stricat nu este singura causa
a pelagrei; Ciotto a extras §i din graul stricat veninuri analoge cu
cele din porumbul stricat. (Fil. Lussana e Fr. Ciotto, Sugli Alcaloidi
del mais guasto, Milano 1885.) In anul 1893, C. Lombroso afirmA, ca
chiar in porumbul sanatos se gAsesce o substanta toxica, pe care a
extras-o, dar n'a isolat-o. (Trattato pro filattico e clinico della Pellagra,
Torino 1893.) Materii toxice au mai fost extrase din porumb ci din
Mina de porumb de Brugnatelli, Ceconi, Gosio, Tirelli, B. Gaetano.
(Bononno Gaetano, Suite alterazioni delle farine di mais, in «Rivista
d'Igiene e Sanity pubblica >, X, Torino 1899.)
Anatole A. R.Tom. XX111.Memortile Seq. Sciin(ifice. 16

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
402 DR. T. PELIX

Dupd ce In anul 1881, Majocchi a crecjut es pe porumbul stricat si in

corpul 6menilor pelagrosi se gOsesce un bacteriu specific, dupa ce,
in anul 1882, G. Cuboni a gasit asemenea in porumbul stricat, nu insa
in corpul bolnavilor, Bacterium maidis, identic cu bacteriul inofensiv
care se cultiva pe cartofi, $i a considerat pelagra ca o micosa intes-
tinala, a creat E. Neusser in anul 1887 teoria autointoxicatiunil pe-
lagr6se, credend cd pentru producerea pelagrei sunt necesari doT fac-
tori, pe langa mAmaliga stricatA, un microorganism aflat in intestinele
omului bolnay. (E. Neusser, Die Pellagra in Oesterreich and Ruma-
nien, Wien 1887.) R. Paltauf constata in anul 1888, eN pelagra nu este
o micosa intestinala, si tot in anul 1888 A. Heider, deli recun6sce cd.
Bacterium maidis Cuboni nu 'este infectios pentru om, admite cd acel
bacil p6te modified compositiunea porumbului si aratg, a in porumbul
stricat se form6za o substanta toxica paralisat6re, care nu existd. In
extract. In anul 1890, Ottolenghi si Bordoni-Uffreduzzi all confirmat
constatarile facute de Paltauf si Heider, cd bacterii porumbului, deli,
direct inofensivi, pot produce in porumb ptomaine toxice cu actiune
paralisatore. Tot in anul 1890, Monti si Torelli («Rendiconto dell'Aca-
demia dei Lincei>) all gasit pe porumb stricat 14 diferiti parasiti ye-
getali, intre cars Penicillium glaucum, Eurotium herbariorum, Oospo-
rium verticelloides, Bacterium mesentericum vulg. (Kartoffel-Bacillus),
Bacterium thermo si alti microorganismi cars, dell inofensivi pentru
om, sunt capabili a descompune porumbul, a provoca fermentarea si
putrecjirea lul. Acosta lucrare a fost completata prin aratarea poste-
riOra a lul C. Lombroso (Trait. della Pellagra, 1893), el del Oidium
lactic este cunoscut ca inofensiv pentru om, el insotesce descompu-
nerile cele mai grave ale porumbului, care produce adesea-ori forma
convulsiva a pelagrei, ca pelagra nu este resultatul unei infectiuni,
ci a unei intoxicatiuni, ca bacteriile porumbului descompun substan-
tele albuminoide ale mAmaligei in corpurl grase si in toxine, ca pot°
acei bacterii kit/ tubul digestiv. In anul 1898, V. de Giaxa a afirmat,
ca pelagra este piodusa prin nisce germeni specifici, earl' introdusi in
canalul intestinal cu mamaliga produc acolo otrava pelagrosa ; acei
germeni specifici n'au fost insa isolati si descrisi.
Afars de C. Lombroso all cautat substanta toxica din porumb stricat
B. Gosio, E. Feretti in anul 1896 si V. Babe cu A.' Babe§ in anul
1899. Dupd B. Gosio extractele alcoolice ale porumbului sanatos nu
dail reactiune tenoned, acesta reactiune se manifests insa in diferite
grade in porumbul. stricat. Gosio crede cs prin acesta reactiune se
va put6 distinge porumbul bolnav de cel sanAtos, el otrava porum-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTOPIA IGIENEI IN ROMANIA. 1. 403

bului aparfine seriei aromatics §i este un fenol acid. (cRivista d'IgieneD,

Roma 1896.)
Ca C. Lombroso afirma §i V. Babe§, fara a o pute proba, ca po-
rumbul cel mai bun confine o mica cantitate de substanfa toxica, ne-
indestulat6re pentru a imbolnavl un organism resistent, ca in po-
rumbul stricat se gasesce o mai mare cantitate, acestei otravi. (Palo -
genia Pelagrei, «Romania medicala», VIII, Bucur. 1900.) Niel' Lombroso,
nici V. Babe§ §i A. Babe§, nail reu§it sä isoleze acosta substanta toxica.
Colegul nostru V. Babe§, in unire cu chimistul A. Babe§ §i cu Elena
Manicatide, a preparat din porumbul stricat extracte, cari difera de tale
confecfionate de C. Lombroso, cari dail alts reactiune. Dar nici pro-
cedarea lul C. Lombroso, nici cea intrebuinfatit de V. Babe§ §i A Babe§
la prepararea acestor extract°, fierberea porumbului, acidularea §i al-
calinisarea lul, supunerea lui la grade inainte de fermentafiune, nu
aunt identice cu fermentarea naturals a porumbului reil conservat.
Ca §i Husemann §i Lombroso, recun6sce §i V. Babe§, cs §i extrac-
tele preparate din alte cereals fermentate, din grail, secara, orz, °Irk
stricat, poseda calitafi toxica similare cu tale ale extractelor porumbu-
lui stricat. (V. Babe§, Die Pellagra, Specielle Pathol. and Ther. Heraus-
gegeben von H. Nothnagel, Wien 1901.)
V. Babe§ nu s'a marginit insa in a produce, prin incorporarea acestor
extract° in corpul diferitelor animale, mai multe din simptomele in-
toxicafiunii maidice, ci a Mout experiments de contrabalansarea toxi-
nelor pelagrogene, despre earl* vom vorbi mai jos.
V. Babe§ pune intrebare, dacd in etiologia pelagrei anumite feluri
de porumb j6ca un roleos debit. Eil am studiat mai inainte acesta ces-
tiune in unire cu chimi§tii no§tri ; nu s'a putut constata in acesta pri-
vinfa o deosebire intro diferitele varietafi de porumb, afara de aceea,
el porumbul cincuantin (porumbul varatic) §i porumbul dinte de cal
degenerezd la not dupa pufini ani, data seminfa nu se regenereza.
Este insa important faptul, ca porumbul stricat, data fermentatiunea
lui progreseza, devine sarac in substanfe nutritive ; nutrirea exclusiva
cu un asemenea porumb provoca inanifiune, care face pe om mai primitor
pentru otrava pelagrogena. Este constatat ea in numer6se casuri Mina
de porumb, pe care o mananca Oranul, este un aliment f6rte sarac in
materii nutritive, diferit de porumbul de buns calitate care se exportoza.
In anal 1896, in timpul cand am ocupat funcfiunea de Director ge-
neral al serviciului sanitar, mi-am pus intrebare, daca porumbul cul-
tivat in Romania poseda calitafile unui bun aliment, sail data el a de-
generat, data materiile nutritive ale porumbului s'ail impufinat din

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
404 DR. I. FELIX

causa relel culturi, daed acele materii suferd o imputinare din causa
relel conservAri.
Pentru resolvarea acesteT cestiunI am cerut concursul chimi§tilor
no§tri §i am comparat resultatele analiselor facute la not cu cele exe-
cutate in strainatate; asupra celor din urma am consultat mai ales
douo lucrdri importante mai noud : o carte in doue volume asupra ce-
realelor i leguminoselor, imprimatd de Ministeriul de Rasboiil al rega-
tului Prusiei, pentru ca sa serve ca calduza functionarilor de inten-
denta militard, insdreinati cu aprovisionarea armatel, i opul clasic al
profesorulul I. Konig, Directorul statiunii agronomice din Minster,
asupra chimiel alimentelor : Chernische Zusammensetzung der mensch-
lichen Nahrungs-und Genussmittel, 3. Aufi., Berlin 1893.
Valorea nutritive a porumbului, ca §i cea comerciald, se apretuesce
obicinuit dupd greutatea sa specified. In publicatiunea Ministeriului de
Rasboiii al Prusiei, gasim o comparatiune a greutAtii porumbului, eva-
luate dupe cantdrirea a cate 100 bribe din proba de porumb, metodd
gre§itd, cad nu tote bObele unel varietati de porumb all aceea§i ma-
rime, aceea§1 greutate §i greutatea for medie diferb dupd varietate,
dupe anul, dupe modul culturil. Nu putem insa ignore insemndtatea
greutatil bObelor ca probA a valorii nutritive. Dupd cartea in cestiune,
100 bobe de porumb american cantarese 30,2 pana la 32,8 grame, de
porumb turcesc 25,5 pand la 27,6 grame, de porumb bulgar 23,1 pand
la 24 grame, de porumb romanesc 19,12 pang. la 23,7 grame, de po-
rumb din Basarabia de 16,5 grame, de porumb cincuantino de 11,6
Vaud la 13,1 grame.
Mai importantd este determinarea cantitatil diferitelor constituante
carT compun porumbul, pe carT I. Konig le-a fixat §I pentru porum-
bul romanesc, cum urmOza pentru cate 100 pArti :
Minimum : spit 4.68, materii azotese 6.55, oleid 1.73, carboidrate 62.08, celuloah. 0,99, shrurT minerale 0.82
Maximum : 22.20, ,, ,, 14.81, 8.88, 77 72.76, 7.71, 8.98
Media : 1335, PP ,, 9.45, ,, 4.29, PI 69.33, 17
2.29. 77
1.29

Profesorul V. Butureanu, pe care 1-am rugat ca sa facd in anil 1896

§i 1897 la Institutul de chimie al Ministeriului de Interne din Ia§i, di-
rigiat de d-sa, analise cantitative mai numerdse ale porumbului §i ale
fainei de porumb ce se consume in diferitele regiuni ale Orli, mai
ales in trite judetele Moldova, a gdsit ca resultat compositiunea ur-
matore, calculate pentru cate 100 parti:
Minimum : aph 8.80, materii azot6se 6.00, oleid 4.00, carboidrate 64.61, celulosh 0.88, shrurT minerale 1.00
Maximum : 20.00, ff PP
13.00, 9.00, e 74.64, 2.17, 77 77 2.78
Media: 12.00, ff H 9.00, 6.50, e 70.00, 1.60, ,, H 1.80
V. Butureanu a examinat *i gradul de aciditate a Ma de porumb,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 405

care varieza intre 0.4 0/0 si 0.73 0/0, ea este dar mai mare decat in fa-
ina de grail, din causa ca porumbul, fiind bogat in materii grace, se
desvolta lesne acide in faina de porumb roil conservata. Dupa ana-
lisele d-lui Butureanu, porumbul romanesc poseda dar in general ca-
litatile unui bun aliment, dar in unele casuri extreme el este deja
stricat sail expus a se strica forte lesne, precum ne arata, afara de
aciditatea mare a fainii de porumb roil conservate, excesul de apa
in unele probe de porumb din judetul Bacail, cules inainte do timp.
Unele probe, cultivate cu neingrijire sail din sominta rea, sunt sarace
in materii azotate (albuminoide), cele mai importante in alimentatiune;
minimul de materii azotate de 5 °A, gasit de profesorul Butureanu este
mai mic decat acela din tabelele d-lui I. Konig of decat limita admisa
de Ministeriul de Rasboiti al regatului Prusiel de 5.55 0/,. Precum vom
vede mai jos, aceste porumburi inferiOre se consuma de foram, de
vreme ce porumbul de export este de calitate superiOra si confine
cantitatile maximale de materii nutritive ce ail fost giisite la analisa
cantitativa executata de chimistii din diferite tart
D-rul A. Bernad-Lendway, Directorul Institutului central de chimie al
Directiunil sanitare, a Mout de la anul 1864 pand acum numerOse ana-
lise de porumb si de mslaiil, din earl* ne intereseza mai ales cele efec-
tuate de la anul 1894 thcoce, de cand s'ail perfec4ionat metodele de
examinarea cerealelor ; probele ail fost insa luate fara ca la porumb
sä se arate tot-deauna judetul in care a fost recoltat, is malaiti spe-
cia de porumb din care este preparat i timpul de cand a fost maci-
nat. Bernad a cules de preferinta probe de porumb de calitate infe-
riora, nu de porumb de export, ci de porumb bun, banuit si stricat,
pe care it mananca Oranii. Este dar natural, ca resultatul analiselor
d-rului Bernad difera de acela al profesorului V. Butureanu; cel din
urma chimist a constatat in porumbul romanesc din diferite judete
aprOpe aceeasi proportiune medie de materii nutritive, pe care a de-
terminat-o profesorul I. Konig in cartea sa clasica ; d.rul Bernad Ins :A
a gasit chiar in porumbul calificat de normal cantitati mai midi de
amidon, de vreme ce cantitatile glutenului sunt aprope aceleasi ca
cele din analisele d-lor I. Konig si V. Butureanu. Din 429 probe de
porumb §i de malaiti examinate de A. Bernad ail fost numai 281, sail
65,50/0f normale ; 16 probe sail 3.70/0 erail degenerate, 132 sail 30.8°/0
stricate prin parasiti, din causa ca porumbul respectiv a fost cules
necopt sail a fost roil conservat. Din tote varietatile de porumb cul-
tivate in Romania degenereza, dupa Bernad, doue : porumbul dinte
de cal si cincuantino ; degenerarea se exprima prin micsorarea canti.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
40(3 DR. I. FELIX

tAtii de amidon pans. la 15 °/a, a oleiului pang la 2% qi chiar panA la

1.5 0/0, a substantelor azotate la 3°/0 §1 chiar pans la 104, de vreme ce
porumbul normal romanesc tontine 40 pang la 68% amidon, 7 pans
la 12°/0 gluten §1 albumin /, 30/0 pang la 50/0 ()lel
Oleul porumbului r6mane obicinuit nemodificat in bobul intreg, in
porumbul mAcinat ins/ dupa un timp variabil; cate °data in cate-va
dile dupA mAcinare, oleul porumbului fermenteza, oxidozg, rancedesce
gi dA nascere la glicere, la acide grase libere, oleice §i isobutirice.
Cu cat porumbul s'a mAcinat in mod mai complet, cu cat Mina este
mai fins, cu atat descompositiunea intrA mai repede, devine mai pro-
nuntatA prin mirosul specific §i prin gustul modificat. Parasitii po.
rumbului §i ai malaiului mai inlesnesc descompositiunea materiilor
azotate qi formarea de amine §i de amide, cate odatA chiar de compu§i
amoniacali. Dr. Bernad a gAsit epicarpul multor porumburi acoperit
cu parasiti vegeta% cu sporisorium, aspergillus, penicillium glaucum,
far/ ca compositiunea miedului bobului sa fie modificatA, anormald;
de vreme ce nu a gAsit tot-deauna parasiti in porumburile §i malaiu-
rile descompuse, in cari se formase prin dedublare oxiacicli gra§i,
amine, amide, comp4f amoniacali §i glicere. DupA Bernad, degene-
rarea unor porumburi ar fi datoritA semintei, modului de cultura §i
influentelor climatice; mai ales porumbul cincuantino degenerezA la noi,
in bobul degenerat predomnesce celulosa, substanta lemnosA inlocu-
esce materiile nutritive.
Dr. Bernad nu a putut gag in porumbul *i in mAlaiul stricat un
alcaloid.
Cercethrile lui A. Bernad confirm/ dar observatiunea facutA de unii
medici primari de judete, ca una din causele pelagrei ar fi roua con-
servare a mAlaiului (a fainei de porumb); imprejurarea ca teranul i§1
face provisiuni marl de mAlaiii, in loc de a mating porumbul numai
pentru cate una sail dou6 s6ptAmani, ca porumbul mAcinat la mOra
cu vapori, ca malaiul fin care s'a IncAldit prin macinare se strica mai
curind decal pulberea grOsA fabricatA in morile vechi. Faina, fiind
forte igroscopicA, se strica lesne in casa umedA §i mai ales in bordeil
Studiile importante ale lui Bernad trebue sA fie continuate cu me-
todA, pentru ca sA se cunoscA regiunile in earl' porumbul degenereza,
intinderea acestei degenerAri, proportiunea intro porumbul bun §i cel
sarac in materii nutritive, necesitatea regenerarii semintei, a schim-
UHT modului de cultura §i chiar a suprimArii culturii in locurile uncle
nu este posibil a se produce porumb normal. Agricultura nOstrA nu
se va put lesne imbunAtAtI fgra irigatiune sistematicA ; se pare ca

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 407

porumbul are trebuinta de apa in luna lui August si ca data nu ploua

atunci, recolta este compromise.
D-rul in chimie A. Urbeanu a examinat 646 probe de porumb din 121
comune, din 17 judete din diferitele regiuni ale t6rii, de la Mehedinti
pans la Botosani, si a facut deosebire intro porumbul teranesc i intro
cel al marilor proprietari §i arendasi destinat pentru export. Din
aceste 646 porumburi, 520 ail fost perfect sanatose, posedand tote ca-
litatile unui cereal normal, unui aliment compus corect ; iar 123 po-
rumburi emu mucigaite, compositiunea for era modificata prin fermen-
tatiune, precum arata numerele urmAtOre:
Porumb sdndtos.
Minimul: apii 8.48, materii azotose 5.77, materii zaharose 1.28, amidon 51.42
Maximul: * 15.94, > 11.28, » 7.23, * 68.34
Media: * 14.45, 8.28, > 4 89, » 59.30
Porumb mz cce4it.
Minimul : apii 14.08, materii azotose 3.28, materii zahar6se 0.32, amidon 39.58
Maximul: » 28.47, 9.89, * » 3.29, * 57.09
Media: * 20.40, * 6.66, * . 1.81. * 47.12
Intre porumbul satenilor $i porumbul pentru export, Urbeanu a gasit
deosebiri marl, datorite probabil calitatii semintei, timpului semonarii,
modului culturii, timpului culegerii si modului conservarii. Porumbul
destinat pentru export este de o calitate superi6ra ; media materiilor
azotOse Intrece cu 10/0 media porumbului din alto Seri. Porumbul cul-
tivat de sateni este Inca in majoritatea casurilor de calitate bung, dar
inferiors porumbului din strainatate, fiind mai umed, mai avut in ce-
lulosa si mai sarac in materii azotOse. Porumbul cultivat de sateni
tontine, in termen mediu, cu 2°/0 mai multa apa decat porumbul ro-
manesc pentru export, cu 1.2°!0 mai multa apa decat media porumbului
strein, cu 1.70,10 mai putine materii azotose decat porumbul pentru
export, cu 1.20/a mai putin decat porumbul strein, cu 1.7 °/a mai multa
celulosa decat porumbul strein. Dace dr. Urbeanu ar fi examinat In
parte porumbul cincuantino, dsa ar fi gasit ca In acea specie de
porumb cantitatea minimala a substantelor nutritive este chiar mai
mica decat cea indicate de d-sa ca limits extrema.
Dace in loc de medie lugm ca punct de comparatiune cantitatile
minimale de materii nutritive gasite in porumbul Oranilor, atunci el
se presents ca un aliment mai sarac; mai ales Insa in porumbul mu-
ceclit substantele hranitore sunt reduse intr'o proportiune insemnatg,
ast-fel ca nutrirea exclusive cu acel porumb p6te aduco inanitiune

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
408 DR. I. FELIX

cronica, inanitiune care face organismul slabit mai primitor pentru

actiunea otravitore a unor corpuri nascute in porumbul fermentat.
Intr'o alts lucrare am explicat deja, basat §i pe experimentele pro-
fesorului Rubner din Berlin, ca porumbul ast -fol cum 11 mananca t6-
ranul nu se digeroza bine, din cauza invelisulul lemnos forte resistent
al bobului, din' causa macinaril imperfecte, care nu-1 preface in pul-
bere fins, ca din mamaliga trece o mare parte neasimilata prin ca-
nalul intestinal; acesta imprejurare mai reduce valOrea nutritive a
unor porumburi, val6re micprata deja prin mucedire. De atunci au
aparut in Italia lucrari nouo asupra digestibilitatii mamaligei de po-
rumb. Din experientele Mute de Malfatti, Giaxa, Albertoni §i Pane-
grossi, results ca din marnaliga consumata se perde, iese cu materiile
fecale 8.0 Vo pans la 24.7°/0 din substantele azotate, 2 01)/d pane la 7.2 °/o
din carboidrate, 10.1% pans la 20% din substantele grase. Aceste date
explica din noil faptul cunoscut de mult, ca Oranul nostru este r6i1
hranit, cd miseria fisiologica it face primitor pentru otravirea cronica
cu productele toxice ale porumbului stricat.
Este insa de dorit ca sä se face la not analise comparative ale Mi.-
nei de porumb Si ale taritel din diferite mori, spre a se cunOsce can-
titatea materiilor nutritive call roman in faing.
La not porumbul are destula ocasiune a se strica ; in clima Roma-
niei el. se afla in alte conditiuni decat in patria sa tropicala §i nu
se desvolta bine in anii ploio§i, in anil cand o parte a verii cerul aco-
petit cu nori modereza actiunea radelor solare ; acolo unde lipsesce
caldura ci lumina abundenta, porumbul nu se c6ce §i, pe b6bele po-
rumbului, care a fost cules necopt, se desvolta parasiti vegetali; ume-
cjela bobului necopt Inlesnesce fermentatiunea miedului Wt.
Porumbul nu se desvolta in mod normal in localitatile din latitudini
geografice §i din Inaltimi d'asupra nivelului marii, in earl nu se 'Ate
.

cultiva nici vita, cu tote. acestea se cultiva la not porumbul in ase-

menea localitati.
Porumbul copt, dace a fost cules in stare umeda, dace a fost r6i1
conservat, intra in fermentatiune la hambar. In timpul cand au existat
magasiile de reserva ale comunelor rurale, s'a pus neaperat in con-
sumatiune porumb stricat din acele magasii, conservat in conditiuni
rele ci In cantitate mare. In anul 1855, s. e., s'ail aflat In co§arile de
reserva din tOta Moldova 132.644 chile de papu§oil (Bulet. din 20 Maui'
1856. Iasi.)
Dace se som6na de timpuriti, dace pamintul a fost bine lucrat, po-
rumbul ajunge la maturitate complete in pla§ile de camp, el nu se

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENET IN ROMANIA. I. 409

cote fug in toti anil in tots intinderea judetelor celor mai nordice
ale terii : Dorohoia, Botosani $i Suceva, si in general in partile mun-
tose ale tern*. Cu tote acestea, teranul somena porumbul tarditi, chiar
in luna Maia, dupa ce a terminat munca arendasului, §i -1 culege ne-
copt, it lasa cate °data la camp pans cand II apuca bruma si it ras-
besce ploia de Minna, din causa ca arendasul a intardiat cu dijmuitul.
La dijmuit, arendasul alege porumbul eel mai bun si eel de calitate
rea romane pentru hrana tOranului ; cand satOnul are lipsa, el recurge
la arendas, care nu-i dd in tot-deauna porumb de build calitate. Doc-
torul 0. Blasianu, medic primar al judetului Ilfov, arata in «Darea de
soma pe anul 1899- 1900 », ca a avut ocasiunea sA constate de repetite
ori: porumb negru si imputit distribuit de cAtre arendasi locuitorilor,
in schimbul muncilor agricole viitore; abusul morarilor de a macina
porumb cu desavirsire infect ; muncitori de camp fugiti, WA a mai
fi reclamat plata muncii, numai din causa ca li se dadea de arendasi
ca hrand invariabila porumb Incins si sardele de butoia imputite; lu-
cratori greil bolnavi de inanitie, din causa imposibilei hrane oferite
for do proprietari.
Sunt o multime de localitAti unde porumbul nu se cote in top' anil,
cad ii trebue pentru maturare un numOr de chile senine, calde, mai
mare decat se pot astepta in acea localitate ; cu tote acestea, Otani!
din vAl Inguste si din infundaturi lipsite de actiunea fOrte indelun-
gata a radelor solare nu se decid sa cultive in locul porumbului ord,
oyez, cartofi; mare parte dintre locuitorii de munte petrec vara la
campie, mergend dupd munca; aci trAind prost, din causa tainului de
malaia din porumb stricat ce li se dA, contracta pelagra, care se des-
voila mai tardiil la munte.
Multi locuitori, neavend ce manta dupa terminarea provisiunilor
vechi, nu astepta pans la maturitatea recoltei noue si culeg porum-
bul crud.
Hambarele, cosarele, in earl teranul pastreza porumb, sunt in mare
parte fOrte rele. In uncle comune, din lipsa lemnelor pentru patule
(porumbare), porumbul se asOza intro scanduri, pe pamint, expus
la ploi.
Chiar malaiul facut din porumb bun infra in fermentatiune, data
rOmane mult timp rOil conservat in locuinta umeda, data indata dupa
macinare, fiind Inca cald, se pune in sac. Mirosul special, gustul acru,
ce cate odata malaiul arata, sunt resultatul acestei fermentatiuni, pe
care ail descris-o chimistii nostri si despre care am vorbit mai sus.
Unii autori streini refera, ca calitatea bobului de porumb este in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
410 DR. I. FELIX

fluentata de modul culegeril; dad nu se departeza indata dupa cu-

legere foile cart acopera stiuletele, porumbul se infierbinta i fermen-
toza, de aceea este necesar ca, dupa culegere, stiuletii, curatiti de foi
sa se usuce gt sa se aseze in hambare aerate, aparate in contra ploii
gi sa se bats numai dupa uscarea gtiuletilor, dupa ce a intrat gerul
sail chiar pe la inceputul prima-veril. Influenta vatamatOre a con-
servarii stiuletilor de porumb necuratiti de foi este cunoscuta si la
noi; ea este practicata de majoritatea agricultorilor romani gi o gasim
descrisa in publicatiunile poporale romanesci; ast-fel gasim in Albina
pe anul 1898, intr'un mic articol despre causa pelagrei, scris de d-1 Z.
G. Negoescu, invetator diriginte din judetul R.-Sarat, cele urmatOre:
.Este cunoscut ca satenul, culegendu-si porumbul destul de repede,
(nu e lasat de alts nevoi sa gi-1 curete de foi i sä si 1 puns in pa-
ctul (less), ci, cum it educe de la camp, it arunca prin cosare sail gra-
tmada in ograda, cu foi cu tot, si in ass cas, prin apa ce contin foile,
(fie din roua sail ploi, se infierbinta gi stratul d'asupra incoltesce gi
chiar se stria Stricarea lui atarna de cantitatea de apa si marirea
tgramedii, cum si de timpul ce trees pang. la curatitul de foi i ase-
tzatul in less. Obicinuit, prin Noemvrie, gi chiar Decemvrie, porumbul
tstricat se alege, spre a nu-1 pestrita pe eel de vindare, se puree de
to parte si se intrebuinteza de cei ce cunosc reul pentru hrana por-
tenor, iar altii, 'Ate eel mai multi, il macina pentru casa. Mai este o
tcausa mai frecuenta. Satenul, in vederea multor nevol ce-1 iea de
'cap de cu prima-vara, se pregatesce cu malaiu gata pentru o bun/
tparte sail gt pentru introga vara. Acest malaiu obicinuit la ivirea
tprima-veril se cam fermentoza, ba chiar se strica, iar satenul, fail a
«se gandi, II mananca pang 11 terming.. Inlaturarea acestui reil atarna
tnumai si numai de dascalul satesc care, cunoscendu-si menirea sa
tin lume, va indruma moralmente munca gi hrana satanului viitor.
tAccentuez facerea lectiunilor gi isbanda va fi pipaita.,
Pe alocurea taranii usuca la sore porumbul umed i necopt i it
preserva ast-fel in contra fermentatiunii, dar timpul nu permite tot-
deauna mast/ precautiune; uscarea la foe este dificila din causa scum-
petei combustibilului i lipsei de aparate speciale ; cele usitate in Ita-
lia, cari consuma cantitati marl de lemne de foe, sunt necunoscute la
not gi n'ail dat nici in Italia resultatele asteptate. Porumbul trebue sa
se usuce numai la caldurd moderata; temperatura ridicata, produsa
in unele aparate specials, nimicesce puterea germinators a bobului,
11 face incapabil pentru saminta, provoca prefaceri chimice in constitu-
tiunea cerealului, din a caror causa conservarea devine dificila. In anul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 411

1885, Consiliul sanitar superior a propus, ca sä se infiinteze in comu-

nele rurale captor° pentru uscarea porumbului, masura care nu s'a
putut aplica.
Prevenirea pelagrel a fost studiata in Romania de unit membri al
Consiliului sanitar superior, cu ocasiunea inspectiunilor sanitare fa-
cute in anii 1885-1892 CC. Cantacuzino, I. Felix, A. Fotino, C. Istrati,
N. Kalinderu, N. Maldarescu, Gr. Romniceanu, D. Sergiil, G. Stoicescu,
I. Theodori), de Directorii generali ai serviciului sanitar D. Sergill,
1888-1889, si I. Felix, 1892-1899, $i de doctorul I. Negoe, care in anii
1888-1889 si 1893 a fost insarcinat de guvern ca sa studieze in alte
Oil bantuite de pelagra mijlocele intrebuintate pentru combaterea el.
In anul 1892, in urma staruintelor lui P. Poni $i I. Felix, s'a inscris
in legea sanitara la art. 155 intercjicerea culegerii, macinarii $i vincja-
rii de porumb necopt, care prescriptiune nu se observe. Este necesar
ca ea sä se mai completeze si prin intercjicerea amanarii dijmuitului
porumbului de catre proprietarii marl si arendasi, prin care am anare
se expune porumbul la actiunea ploii si a brumei.
In timpul Regulamentelor Organice, teranii ail fost adesea-ori pro-
tegiati in contra amanarii dijmuitului porumbului. In Biblioteca Aca-
demiei Romane se afla contracts de arendarea mosiilor Mitropoliei
din Bucuresci si ale Episcopiei Ramnic din anii 1842-1845, cars
contin clausa urmatOre: cIar porumbul, dupa ce se va cote, arenda-
sul cu locuitorii vor hotari diva inceperii culesulul, si indata dupa
ce se va culege, fie-care clacas va face tot porumbul cules 10 gra-
medi, din care una, fata cu arendasul, se va incarca si se va duce
cu carul s'eil la patulul arendasului dui)/ movie, fail a se zabovi
din partea arendasului sail a se mijlocl ce-vasi.,
In eel' din urma ani s'ail facut in Statele-Unite ale Americei $i in
Romania incercari do preservarea fainei de porumb contra fermen-
tatiunii. Cotiledonul bobului de porumb contine mai tot oleul aces-
tui cereal; la fermentarea oleului se formoza acide grass libere, earl
ataca substantele albuminoide si produc din ele toxins. Exists dou6
metode de departarea oleului din porumb; prima motoda, calea chi-
mica, extragerea oleului prin benzins, a fost incercata si la not pe o
scars large de fratii G. Asan; ea reusesce perfect, permite produce-
rea unei Mini de porumb care tontine putin °lea si se conserve dar
forte bine, dar procedarea este prea complicate si costisitOre spre a
se puts generalise prin comunele rurale ; al doilea mod este proce-
darea mecanica. In Statele-Unite ale Americei de Nord, un num6r
insemnat de morari departOza la macinarea porumbului cotiledonele

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
412 DR. I. FELIX

bogate in °lel V. G. Asan a studiat acesta metoda de macinare la

fata locului, cu ocasiunea unel calkorii in State le-Unite ci. fratii G.
Asan §i -au propus O. o incerce la mOra d-lor din Bucuresci, dupd ce
le va sosl aparatul american pentru separarea cotileddnelor. Consta-
tam cu recunoscintd acest act de initiative privatd, care nu pote insa
suplinl lipsa de actiune publics. Americanii mai intrebuinteza o alta
precautiune : porumbul se aduce la more indata dupa recolta §i se
steriliseza prin vapori fierbinti, inainte de a se macina, apoi se usuca
prin curenti de aer uscat. Numer6se mori din Statele-Unite poseda apa-
rate speciale (etuve) pentru acestd sterilisare, pentru morile cu vapori;
instalarea acestor aparate este putin costisitdre. Dupe sterilisare se
rupe cotiledonul §i se departeza inainte de a se matins porumbul.
Faina ast-fel fabricate este mai bogata in amidon decat Mina ordi-
nary de porumb.
Cestiunea pelagrei nu este dar exclusiv medicalA, §i pentru comba-
terea acestei bole trebue sd conlucreze, cu igienistul, economistul, a-
gronomul, administratorul, preotul §i invetatorul; pelagra va dispare
la not cu progresele civilisatiunii, cum a disparut in alte teri, atunci
cand teranul se va hranl mai bine, se va adapostl pe sine intr'o case
salubra, pe vite intr'un grajd sanatos, and va 'Astra granele sale
in hambare uscate, cand el 10 va cultiva mai bine pamintul, produ-
cend, pe langa porumb, §i alte alimente de calitate mai bunk cand el
va ingriji mai bine de vaca sa, pentru ca sa-i des lapte in abun-
dentA, cand tdranul roman va fi devenit mai prevNetor, mai bun gos-
podar; atunci pelagra va inceta a fi o endemie intinsa petite tot te-
ritoriul roman, atunci ea va apare ca 1361a isolate *i rare. Pang atunci
insa nu putem reman6 inactivi, ci trebue pe de o parte O. grabim
mersul culturii care progreseza incet prin comunele rurale, iar pe de
alta trebue sa inlaturam, dupa putintd, causa principalA a pelagrei.
Din cele ce am avut ondre a expune results dar, ca pelagra se pdte
prevent numai prin masuri complicate, prin masuri generale ci apol
prin masuri speciale. Masurile generale apartin economies politice,
igienei §i instructiunii publice; ele au de scop combaterea nesciintel
ci a saraciei toranului, imbunatatirea traiului; pe langa legile rurale,
ole cuprind vastul domeniil al igienei publice ci private, cdreia Ii in-
cumba ca, in conlucrare cu §c6la rurala, sa, asaneze satele §i locuintele
tAranesci, sa des teranului notiuni elementare despre igiena rurala, pe
langa cele de .agriculture rationale, sa ridice nivelul cultural al tora-
nului. In acdsta privinta progresam incet. Agentli igienei publice nu
sunt numai medicii, ci §i administratoril, preotii, invdtatorii, ci dace

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 413

ace§tia nu conlucreza in comun acord, resultatul nu p6te fi satisfacetor.

Administratoril insa, prefec4il, sub-prefectil §i primarii, cu putine ex-
ceptiuni, fac forte putin pentru imbunatatirea igienei rurale. Dintre
invetatoril rurali se gasesce id colo unul, care lea in serios datoria
de a pregati tineretul pentru viOta practice, de a insufla copiilor res-
pectul pentru munca, pentru economie, pentru sobrietate, pentru cu-
ratenie, dar numerul acestor apostoli ai invetamintului rural este mic,
§i speram ca generatiunile viitore de invetatori rurali, afiati in conditiuni
mai bune decat predecesoril lor, vor Indeplini mai bine misiunea for
civilisatOre. Mai are aci un rol invetatOrea rurala, care trebue sa in-
vete pe fetele teranilor economia casnica, care trebue sa le arate cum
se pot On cu putina cheltala bucate hranit6re §i variate, cum se
p6te tine bine gospodaria easel, fare a se intrece modestul budget al
unei familii de Oran, §i acesta invelatura este cu mult mai importanta
decat regulele de gramatica, cari ocupd o parte larga din programul
§c6lelor rurale.
In ceea-ce privesce masurile speciale i directe pentru prevenirea
pelagrei, nu putem cere Inlaturarea pripita a porumbului, solicitam
insa de la Ministeriul de Agriculture, Industrie, Comerciii §i Domenii ca
sä inlesnesca, prin impartirea gratuita la Oranii Barad de seminte,
cultivarea de alto cereale pe langa porumb, de grail, de orz, de se-
cart sa Incurageze cultivarea cartofilor, pentru a se aduce variatiune
in alimentatiunea teranului, precum o incuragOz a administratiunea Do-
meniului Coronet Inlocuirea mamaligei prin pane core un timp indelun-
gat; ea nu este absolut necesara §1 nu se p6te prescrie, precum cer unii
igieni§ti. Mamaliga §i uneltele pentru gatirea el se pot lesne transports,
prepararea el core putin timp, putina munca, mamaliga este eftina,
panea scumpa. Ne-am multumi cu eliminarea din comereia Fii din
consumatiune a porumbului stricat, conform art. 155 din legea sani-
tara, cu masuri preventive in contra stricaciunii porumbului, in contra
culegerii porumbului necopt, in contra Mara lui la camp, expus la
brume §i la plOie, din causa dijmuirii tardive, in contra macinarii
porumbului necopt sail stricat, dar prescriptiunile introduse in anul
1893 in art. 155 din legea sanitara nu se observe cu tote instructiu-
nile cari se dail din cand in cand prefectilor, cad' primarul rural,
chemat ca sa opresca culegerea porumbului necopt, n'are autoritatea
necesara, Si sub-prefectul nu se interesOza de prevenirea pelagrei.
La Infiintarea de brutarii comunale, de brutarii cooperative, de bru-
Orli economice, de locande sanitare, cari in Italia ail dat resultate
frumOse §i pe cari le recomanda doctorul I. Negoe, se opun multe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
414 DR. I. FELIX

obstacole, in comunele nostre rurale; id colo exists brutaril prin sate

mai avute, se gasesce de vin.cjare pane in mai tote carciumile, dar
majoritatea *minor nu camper/ pane, fiindu-le scumpa. Vom fi fe-
ricitT, data Incercarea de a se infiinta cate-va asemenea brutariT comu-
nale va reu0 : p6te ca nouele cantine §colare vor put6 O. fie mai tardiil
largite, sa fie 1ntrunite cu bucatarii economice §i cu brutarii. Idealul
ar fi, ca cantina §colara §i bucataria economics sa serve ca §c6la de
bucatarie pentru fete, §c61a din care va e§1 reforma alimentatiunii
t6ranului. Nu va fi greti ca §colele rurale de fete sa posed/ cate un
cuptor; mica cheltuel/ a acestei inovatiuni o va puto suporta comuna
sail judetul; faptul ca multe Inv6tatOre rurale sunt lipsite de cunos-
cinte de economie casnica nu le va opri ca sa recurga la concursul
altor femel, cari vor instrul pe eleve cum se face pane. I. Felix pro-
pusese o alts 1ncercare, Infiintarea de cupt6re de pane pe langa spi-
talele rurale, de o cam data pentru trebuinta spitalulul §i mai targliu
s'ar fi putut da acestei inovatiuni o desvoltare ulterior* dar el n'a
gasit concursul necesar din partea prefectilor §i a medicilor.
Pe langa panariile economice comunale, s'a mai propus infiintarea
de asilurl de pelagro0, unde s/ se adapostesca i unde sä se nutrescit
bine bolnavil curabill, afectatl de primele grade ale Mei. In Italia
aceste asilurl, earl au fost descrise de d-1 dr. I. Negoe, §i in parte vi-
sitate 0 de autorul acestei lucrari, sunt un fel de ferme-model, unde
pelagro0i sunt intrebuintati la diferitele lucrari agricole §i unde el
invata o meserie, care lesne se 'Ate exercita ca industrie casnica.
Crearea de asemenea asilurl fiind mai mult da competinta Ministeriulul
Agriculturil §i Domeniilor dealt a Ministeriulul de Interne, acel Mi-
nisteriil a i infiintat un asemenea asil, cu 40 paturl, alipit de §c61a
practice de agriculture de la Pancesci-Dragomiresci din judetul Roman,
care a fost deschis in anul 1896, dar reu administrat de Directiunea
acelei §c6le.
Doctorul I. Negoe a mai propus, ca masuri preventive in contra
pelagrei regulamentarea postului in raport cu conditiunile igienice
:

In cart traesce teranul; inzestrarea fie-carui sat cu islaz, ima§, p4une

comunala ; indatorirea preotilor ca sa povetu6sca poporul asupra cau-
selor pelagrei ci asupra preveniril ei ; incuragiarea culturil carto-
filor ; respectarea legit tocmelilor agricole ; oprirea culturil porum-
bului In locurl, uncle el nu se cOce deplin 0, din nenorocire, exist/
prea multe asemenea locuri,' undo se sem6na porumb, deli conditi-
unile climatice sunt ostile desvoltarii lul.
In ceea-ce privesce tratamentul pelagrei, avem inainte de tote sa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 416

imprietenim poporatiunea rurala cu medicina moderns, sa insuflam

teranilor incredere in spitalul rural, in medicul primar al judetuluI
(pe care-1 ved din nenorocire forte rar) §i in medicul de plasa, sa
combatem actiunea vatematOre a babelor §i a altor practiciani, carl
trateza anemia §i adinamia pelagrOse., ametela, vijiiturile de urechi,
durerea de cap, slabiciunea, cu burueni, cu csalce* (salsaparila), cu
fumuri, cu lipitori, cu luare de sange, cu descantece. Spitalisarea
acestor bo]navi are, inainte de tote, scopul de a-1 hrani bine un timp
ore -care. Asupra tratamentului pelagrei cu injectiuni de ser artificial,
preparat din apa distilata cu Woo Vaud la 70/00 chlorur de sodia pur,
introdus in terapie de dr. A. Tala§escu, parerile sunt divergente;
majoritatea medicilor de spitale n'ail primit bine acesta inovatiune
terapeutica. Este de dorit ca sä reu§esca incercarile coleguldi nostru
V. Babe§ de a fabric a un ser antipelagros preventiv §i curativ, basat
pe faptul ca in sangele pelagro§ilor se formeza antitoxine specifice,
capabile a contrabalanta toxinele porumbuldi stricat.

Conjunctivita granulosa.
Conjunctivita granulOsa (Conjunctivita egiptiana, Trachomul, Con-
jimctivita militara, Conjunctivita belgice) este o bola cronica, infecti-
Osa, care se vindeca grew, care persists adesea-ori tad vieta, produ-
cend §i orbirea victimelor et Ea este caracterisata prin ipertrofia
conjunctive) pleOpelor §i a conjunctives ochilor, pe suprafata careia
se formeza nisce granulatiuni specifice. Nu cunoscem microorganismul
care provOca 1361a, care constitue elementul contagion din secretul con-
junctivitei bolnave ; inoculatiunile Monte la animale cu acest secret n'aa
reu§it, de vreme ce omul este forte primitor, nu numai pentru conta-
giunea directs cu secretul conjunctives granulase, cu lacrami, cu se-
cretul nasal, ci §i pentru contagiunea indirecta, mijlocita prin diferite
obiecte de carl s'a servit bolnavul, pe carl le-a atins cu mans manjita
cu secretul ochilor §i al nasului. Profesorul Kuhnt din Konigsberg a
publicat in anul 1897 o carte importante asupra conjunctivita granu-
lase, in care expune, ea granulOsa conjunctive) este fOrte adese-ori in-
sotita de granulOsa membrane) mucose nasale, ca a gasit existenta
simultanee a amanduror acestor afectiuni la 65% din bolnavii de tra-
chom. Ast-fel nu numal secretiunile conjunctiva ci §i tale ale nasului
pot constitul vehiculul pentru infectiuni ulteriOre. elanta 1101 pate servl
tot atat de bine ca media de transmitere al bola ca orl-ce alt obiect
pe care 1-a atins bolnavul, ca vestmintele, rufele, a§ternutul lui, li-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
416 DR. I. FELIX

ghianul §1 ibricul cu care s'a spolat, §tergarul cu care s'a §ters. Nu este
probate ipotesa, ca praful din locuintele contaminate 'Ate confine ger-
menele bdlei, ca acel praf ar fi un vehicul important pentru transmi-
terea el; in on -ce cas frisk atmosfera incarcata cu multd pulbere kill
ochil, face ca sa-T atingem mai des cu mana, sa-i frecdm di, dace mana
a fost manjita prin contactu] direct sail indirect cu vre-un bolnav
granulos, acestA frecare cid ocasiune la infectarea conjunctiva.
Conjunctivita granulOsa, originard din unele teri ale Asiei §i Afri-
eel', a fost de mult importata in Europa, unde a veclut-o ca bold spo-
radicd deja Celsiu in secolul I a] erei cre§tine. Medicii evului mediii nu
I-ail dat atentiune ; in secolul XVI a descris-o Prosper Alpinus, care
o observase in Egipt; in secolul XVIII Volney. Pe la finale secolului
XVIII, conjunctivita granulOsa forma deja mid endemii in mai multe teri
ale Europei, intro earl' §i in Prusia, unde ea exists de secoli, dupd afir-
matiunea lui Graef (Studien fiber epidemiscite Augenkrankheiten, 1898).
La inceputul secolului XIX, conjunctivita granulosd a devenit epidemics
in armatele Europei §i a fost atunci descrisd ca Oftalmie milliard §i
ca Oftalmie egiptiacd, fiind-ca s'a credut ca armatele lui Napoleon I
ail adus-o din Egipt in Europa. RasbOiele lui Napoleon ail contribuit
la Aspandirea conjunctivitei granulose; armata prusiand a avut, in
anii 1813-1817, 25.000 granulo§i ; Anglia, in anul 1818, 5.0.;0 invalidi
militari orbi din trachom ; in armata ruse, in anii 1815-1839, s'ail im-
bolnavit de conjunctivita granulOsd 76.811 militari; Belgia a avut in
anul 1840 bolnavi de acestd bola 200/o din efectivul trupelor. Din ar-
mate, b6la a fost transmisa poporatiunilor civile. (E. Fuchs, Lehrbuch
der Augenheilkunde, V/. Aufl., Leipzig and Wien 1897.)
Conjunctivita granulOsti a fost importatd in Moldova in prima ju-
matate a secolului XIX din Rusia §i din Galitia prin Evreii imigrati,
earl ail comunicat acesta Mid mai cu deosebire coreligionarilor lor,
dar §i Romanilor. In Muntenia, conjunctivita granulOsd a remas necon-
statatd pand in anul 1862, del ea a existat deja in anu11832 in Banat
§i in Transilvania, de unde probabil a fost importatd in Muntenia prin
servitors din acele teri. La recensdmintul poporatiunii din anul 1860,
s'a gasit in Muntenia numerul excesiv de mare de 7.550 orbi; trebue
sd presupunem, ca la parte din ei infirmitatea era consecinta trachomei.
In anul 1862, conjunctivita granulOsd a fost constatatd in armata ro-
mans pentru prima Ora ca bola de trupd, la regimentul 5 de infanterie,
venit din Galati la Bucuresci. BOla a fost importatd in acel regiment
prin recruti, mai cu deosebire prin recrutii israeliti din judetele Do-
rohoifi, Boto§ani, Suceva, Ia§i, Bacau, Vasluiil, §i astacji recrutii mai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STOMA /OTERO IN ROMANIA. I. 417

aduc cate odata bola in casarma. Militaril bolnavi, congediati si re-

formati, aduc b6la in comunele lor §i infecta familii intregi. Copiii din
aceste familii, frecuentand §c61a, comunica bola conrolarilor lor ; lucra-
torii bolnavi de conjunctivita granulosa infecta alai lucratori din ace-
la0 atelier; in vieta civild ca §1 in casarma, b6la se transmite prin lo-
cuirea in comun in locuinte neigienice. Pe langa proletariatul israelit
din oraple din vechia Moldova, este §i poporatiunea Wall din Do-
brogea mai supusd la conjunctivita granulOsa ; in judetele de peste
Dunare, Ulla a fost importata prin militarii turd in timpul domniel
otomane.
In armata romans ail aparut, de la anul 1862 incOce, din and in
cand mid epidemil de conjunctivita granul6sa, cele din urma in anii
1886-1888. Asemenea Wail observat midi endemii de conjuctivita gra-
nulosa in unele scoli §i internate §colare,
Inainte de a expune frecuenta conjunctivitel granulose la no!, va fi
util ca sä ne informam despre intinderea conjunctivitel granulOse in
alte State, mai ales in cele vecine cu nol.
In Germania, conjunctivita granulOsa este endemics in unele districte
din Prusia oriental., din Prusia occidentals, din Pomerania, din Alsacia;
mai putin frecuenta in Silesia, in provinciile Renane, in Hanovra, in
Berlin si in Vita provincia Brandenburg; rail in Bavaria, Wiirtem-
berg, Baden. In Prusia occidentals (Provinz Westpreussen) au fost in
anii 1896-1897 dupd Graef 4,50/0 din poporatiune granulo§i. El a evaluat
numerul granulo§ilor din tad Prusia la 47.250. In Prusia oriental.,
in departamentul Gumbinnen cu 800.000 locuitorl, s'ail aflat, in anul
1898, 40.000 granulo§i, din cad mare parte Masur!. Guvernul Prusiel
a organisat conferinte speciale cu demonstratiuni pentru studiul con-
junctivitel granulOse, cari ail fost frecuentate de peste 250 de media,
a infiintat afara de spitale, dispensare. nouo pentru bolnavii ambulanti,
a ingrijit ca §c6lele sa fie regulat visitate de medic!, cad cunosc bine
1361a, f;li a cerut Camerel un credit pentru combaterea conjunctivitel
granulOse de 350.000 de marc!, care a fost acordat in luna Aprilie 1898.
Guvernele unor State germane ail prescris, ca la inspectiunea medi-
cala a §cOlelor sa se cerceteze, data nu exista conjunctivita granulOsa
la §colari, i prin urmare §i in familiile lor; ca sa se supue la un exa-
men special ochil lucratorilor 0i servitorilor veuiti din t6rile uncle tra-
chomul este endemic *i guvernul Marelu! Ducat Mecklenburg-Schwerin,
intr'o ordonanta din anul 1900 despre preventiunea trachomulu!, enu-
mera intre terile din car! s'ar puto imports conjunctivita granulOsa:

Analeie A. .12.Tons. XXIIIMernoriile Secf. Sciinfifice. 27

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
418 Wt. I. FELIX

Romania, Italia, Boemia, Moravia, Galitia, Prusia orientall, Pomerania,

Silesia $i Prusia occidentals.
In Austria, b6la mai este frecuenta in Galitia $i in Bucovina; in cea
din urma Lora se fac Inca de la anul 1895 inspectiuni sanitare regulate
tuturor scOlelor, cu scopul special de a se afla tote casurile de con-
junctivita granul6sa.
In Ungaria aflat, in anul 1897, 30.000 bolnavi de conjunctivita
granulosa.
La recensamintul granulosilor facut in anul 1895 in Croatia si Sla-
vonia, s'ail gasit 11.415 bolnavi, din eari s'ati vindecat 3.724. In spi-
talele i In dispensarele spitalelor din Croatia si Slavonia s'ail cautat,
in anul 1896, 1.658 bolnavi de conjunctivita granul6sa, din cari 960 s'ail
vindecat si 22 all orbit.
Ne intereseza mai ales Intinderea mare a bOlei intre Romani) din
Transilvania in comitatele Czik si Haromszek, vecine cu Ora nOstra,
din earl' comitate multi locuitori emigreza in Regatul roman. 0 carte
publicata de inspectorul sanitar unbar dr. N. Feuer, in anul 1897, con-
tine amanunte instructive asupra istoriel conjunctivitei granulOse in
Ungaria. Dr. Feuer urmaresce bola pans in anii 1832--33, cand ea a
fost constatata in vechile confinii militare din Sudul Ungariel; regi-
mentele intorse din Galitia, Bucovina, Carintia, Italia, all adus bola
in Ungaria; un singur regiment de husari unguri, care fusese trimis
in garnisona In Galitia, s'a intors de acolo cu 400 soldati granulosi.
Un regiment de ulani polonesi venit din Galitia a adus b6la in cen-
trul Ungariei. Fetele din confiniile militare din comunele contaminate,
maritandu-se cu barbati din alte comune, au importat bola in acele
comune, earl mai Inainte fusese imune. Cetatenii unguri, cart emigrau
sanatosi in America, s'aii intors de acolo bolnavi de conjunctivita gra-
nulosa.
Guvernul ungur a deschis cate-va spitale speciale pentru granulosi,
a numit un inspector sanitar oculist (dr. N. Feuer) si 25 medici ocu-
Usti pentru combaterea b61el. Acesti medici se transports in comunele
infectate, se aseza temporar acolo, examineza pe alocurea tots popo-
ratiunea, dar mai cu osebire pe scolari, lucratoril din fabrici, cauta
pe cel bolnavi in mod ambulator, povotuesc autoritatile §i poporatiu-
nea asupra profilaxiei.
Despre Intinderea Mei in Imperiul rus nu posedam alts statistics
decat a proportiunil intre conjunctivita granulosa i intre cele-lalte
b6le de ochi cautate in clinicile si in serviciile oculiste din spitale in
cei din urma ani. Din toti bolnavii de ochi presentati, au fost granu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISToRIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 419

lo§1: la St. Petersburg 100/0f la Kiew 250/0, la Perm 15-2004, la Mos-

cova 2-404, la Rostov 6°,0, la Helsingfor 10°4, la Saratoff 110/a, la
Lodz 110/0, la Var§ovia 120/0, la Liebau 12 0/0, la Rewal 14 04, la Dor-
pat 18-3504, la Riga 200/0, la Kasan 18-200/o.
In Romania, conjunctivita granultisd este frecuentd la Israelitil din
judetele Dorohoitl, Boto§ani, Suceva, Ia§i, Bacdu, Vasluiu si Roman.
Conjunctivita granuldsd se transmite adesea-ori prin stabilimentele bal-
neare ale comunitdtilor israelite, cari sunt in general forte necurate.
Bola nu este rard intro Omni; se gasesc in judetele Arge§, Covur-
luia, Ialomita, Iasi, Ilfov, Mehedinti multi terani afectati de conjunc-
tivita granulOsa. Mai avem in Dobrogea focare de conjunctival gra-
nulOsa; mai ales poporatiunea Wars sufere de acestd bold. Intre lu-
crdtoril streini, mai ales Intre hamalii armeni, earl yin din Asia la
Sulina §i in alto porturi romane, conjunctivita granulosa este frecuentd.
Nu putem afla adeveratul nular al bolnavilor de conjunctivita granu-
16sd din tern, din causa ca multi dintre el nu se cred bolnavi §i nu se cauta
decat dupa ce 1361a a fnaintat. Pentru a aye o statistics mai exacta,
Directiunea sanitard a alcdtuit de la anul 1895, in tote judetele §i ora-
sele, liste nominale de bolnavi de conjunctival granulosa, cad in
tabelele unor spitale §i dispensare figurAza multi bolnavi de mai multe
ori intr'un an. Asemenea ea a completat statistica, basata pe liste
nominale, cu tabelele medicilor recrutatori, earl contin numele tineri-
lor amanati sau scutiti din causa conjunctivitei granulose. Dupa acest
recensdmint, basat pe liste nominale, s'ail inregistrat in tota Ora in
poporatiunea civild :
In anul 1895, 2.178 granulopI, din earl 789 Israeliti
s 1896, 3.609 A A > 1.262 A

s 1897, 3.794 > A A 1.692

Ali remas insa multi bolnavi granulo§i neinregistrati §i necdutati.

In infirmeriile §i spitalele militare s'ati cautat, in anul 1897, 3.629
granuloe, din Carl' 8 au fost congediati §i 13 reformati; in anul 1898,
2.774 granulo§i, din cari 10 ail fost congediati §i 19 reforniati. La 31
August 1900 ail rAmas in tOta armata romans 517, la 31 Decemvrie
1900, 412 bolnavi de conjunctival granulOsd.
Din cei 3.794 granulo§i civili inregistrati in tOta Ora, in anul 1897,
s'ail aflat 1.888 domiciliati in comune urbane §i 1.906 In comune ru-
rale; 1.529 din el au fost Israeliti, 1.250 domiciliati In comunele ur
bane §i 279 in comunele rurale ; 501 au fost fo§ti militari ; 31 din familii,
in cari se aflA fo§ti militari bolnavi de conjunctivita granul6sA.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
420 DR. I. FELIX.

In tote spitalele din Ora s'ail cautat de conjunctivita granulOsa:

In anul 1892 808 peradne, Edell de 1 185 consultatii grat. date la bolnavil ambul. de conjunctivita gran.
. . 1898 289 a a a 5.787 a a a a 2 a . a
7 7 1894 448 . . 5.481 . a 7 D a
. 1896 620 . a a 8.475 a a a . . a a

. . 1898 671 . . 2.214 . a a 7 a a A a

7 2 1897 821 . . . 4.284 a a . a a . a a

In penitenciarele centrale din Wta tera s'ail aflat, in anul 1896, 32,
in anul 1897, 21 bolnavi de conjuctivita granulOsa; iar in aresturile
preventive, in anul 1896, 2, in anul 1897, 4 asemenea bolnavi.
La recrutatie ail fost scutiti din causa conjuctivitei granulOse :
La recrutatia contigentului anului 1893 53 tineri
a a a a 1894 36
a a
a
a 4896 30
2 a 2 a 1896 33
a a a a 1897 70 a
a a a a 1898 41 a
a a a a 1899 60 a

De fapt este insa mai mare numerul granulo§ilor aparuti inaintea

consiliilor de revisie, cad multi bolnavi au fost numai amanati, ast-fel
la recrutatia facuta in prima-vera anului 1897, pentru formarea con-
tingentului anului 1898, aft fost amanati 54 §i scutiti de serviciul mili-
tar 41 ca bolnavi de conjunctivita granulasa, peste tot 95 tineri in
tOta tera, dintre earl 38 Israeliti §i 57 Romani.
In numer6se casuri, conjunctivita granul6sa causeza orbire completa
§i chiar din spitalele militare se liberka militarl reformat! din causa
orbiril. Nu cunOscem proportiunea contingentului cu care conjunctivita
granulOsa contribue la numarul total al orbilor, ea nu este insa mica.
Sail inregistrat in tota Vera :

In anul 1892 2 096 orbi

a > 1893 . . . . 3.257
1894 3 340 .
. a 1895 3 488 a
a 1896 3 261 a

> a 1897 3 239 a

Din eel' 3.239 orb! inregistrati in anul 1897, s'ail aflat 2.748 in co-
munele rurale §i 491 in comunele urbane.
Prevenirea mai metodica a conjunctivitei granulOse dat6za la no!
numai de la anii 1886-1888, cand, in urma alarmei date de profeso-
rul N. Manolescu §i de medicul-colonel Gr. Petrescu, s'a numit o co-
misiune compusa de medic! oftalmologi civil! §i militari §i un bacte-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 421

riologist, insarcinatd cu propunerea masurilor pentru combaterea boles

ei pentru prevenirea el.
In anul 1890 s'a decretat un regulament asupra masurilor de luat
pentru prevenirea ei combaterea conjunctivitei granulose in tots tera,
care regulament cuprinde prescriptiunl de observat in orase, in sate,
in armata, in ,stole, in asenminte industriale, in penitenciare. Modul
cum s'a aplicat acel regulament din partea administratiunilor militare
gi civile lass mult de dorit. Acest regulament a fost modificat in anul
1893, dar b6la nu s'a oprit in mersul ei.
In luna Octomvrio 1894, profesorul N Manolescu a presentat Minis-
teriului de Interne un memoriu asupra oftalmiei granul6se, in care
memoriii dsa descrie istoricul acestel bole, periculositatea ei, modul
de transmitere, focarele principale ale bold in poporatiunea civila ei
militan, pre venirea conjunctivitei granulose, insuficienta masurilor
luate mai ales in armata. Profesorul Manolescu face la finele memo-
riului conclusiunile urmat6re:
CA in tern, pe langa multe focare midi si mai putin importante, din
cars acesta bola tot radien, exists puternice focare in casarmi;
Ca numarul granulosilor din armata este mai mare dent acela
din spitalele ei;
CA ce' mai multi dintre esitil din spitalele militare si considerati ca
vindecati sunt numai in aparenta vindecatl ;
Ca masurile de luat in prima linie contra conjunctivitei granulOse
din tern trebue sa consiste mai intaiii in stingerea focarelor din
armata ;
CA fie-care soldat bolnav de conjunctivita granulOsa este un focar
ambulant al acestei bole;
CA armata, data rOul nu se opresce in drum, va servl la o molip-
sire intinsa a poporatiunii civile, ass precum s'a petrecut lucrul in
alto tail;
CA poporatiunea' civila rurala, mai ales din Ora 'Astra, pan/ astadi
ap6rata relativ, odata ce va prim' in sinul ski multi granulosi, va
cads intr'o calamitate fan margini ;
CA cele-lalte masuri, ca circular' catre medicii civil' ei militari, de-
plasari ale soldatilor in sanatorii, pentru convalescents, etc., nu pot
da nici aparente de resultate, intru cat casarmele sunt infectate ei In
role conditiuni igienice.
Asupra acestui memoriu, Ministeriul de Interne a cerut avisul Consi-
liului sanitar superior care, la 4 Noemvrie 1894, a opinat ca, pe langa
masurile prescrise de regulamentul pentru combaterea conjunctivitei

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 422 DR. I. FELIX

granuldse din anul 1890, completat in anul 1893, sä se mai aplice §i

. urmaterele:
1). Toti §colarii de ambe-sexe sa fie examinati in primele done luni
dupti inceperea anului §colar de catre un medic asupra starii sena-
tatii ochilor, §i anume daca nu presents simptome suspecte de con-
junctivita granulesa.
Acei gasiti bolnavi sail banuitI ca bolnavi vor fi congediati din
§cele, vor fi cautati de medici oficiali In mod gratuit §i nu vor fi re-
primiti decal pe basa unlit certificat medical constatator el aunt
vindecatL
Inainte de a se mature pardosela claselor §i a coridorelor din §celd,
se va stropl cu ape sail se va matura cu matura uda.
2). Tog detinutiT de prin aresturi §i penitenciare, precum §i perso-
nalul de serviciti al penitenciarelor, se fie examinati la ()chi de catre
medicii insgrcinati cu cautarea bolnavilor din aresturi §i penitenciare
odata pe septamana.
Casarma §i corpul de garde de la penitenciare §i camerele ocu-
pate de detinuti se vor tine in cea mat perfecta curatenie, se vor
ventila regulat §i pardosela se va matura cu matura uda, dupd ce
va fi stropita cu apt( curate.
3). Consiliile de revisie ale recrutilor vor trimite prefectilor din ju-
detele respective liste nominale de recrutil granulo§i respin§i.
Aceste lists vor fi comunicate de prefect medicilor primari de ju-
dete, cart vor examina pe fie-care din ace§ti tineri in parte §i if vor
trimite, dupa putin(a, in cautarea spitalului civil (comunal, judetean
sail rural), preferindu-se spitalele cari poseda §i paviliene de isolare.
Bolnavii de conjunctivita granulesa, fie el' recruti sail nu, daca nu
vor puts fi internati in spitale, vor fi cautati pe la casele lor, cu tote
precautiunile ce comports contagiositatea aceetel bele, de medicii de
ora§ qi de plasa §i de medicii de spitale la consultatiunile gratuite.
4). Lista nominal a militarilor liberati §i nu radical vindecati se va
notifica, imediat dupa liberarea lor, prefectului judetului respectiv, cu
aratarea comunel undo se va stabill soldatul congediat. Prefectul va
insarcina pe medicii civili aflati in serviciul comunelor sail al jude-
tuluT a -i examintt imediat din noil §i a -i trimite in cautarea spitali-
cesca, in cas de trebuinta.
Ofiterul de deposit va inlesni aducerea militarilor liberati spre exa-
minare §i cautare.
5). Tete spitalele rurale, comunale §i judetene, earl nu sunt Inca pre-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 423

vOdute cu pavilione de isolare, se vor preved6 in timpul cel mai scurt

cu asemenea pavilione.
6). Se vor redigia instructiuni poporane despre preventiunea con-
junctivitei granul6se, earl se vor publica in comunele nfectate.
T6te aceste masuri au fost adaogate la regulamentul pentru coin-
baterea conjunctivitei granul6se prin Inaltul Decret regal No. 3.771
din 22 Noemvrie 1894, §i pe basa acestui Decret s'ati §i alcatuit in-
structiuni poporale despre prevenirea conjunctivitei granulOse. ,
Comitetul sanitar consultativ al armatei, care a fost consultat de
Ministeriul de Itasboiri asupra memoriulul doctorului N. Manolescu §i
asupra avisului Consiliului sanitar superior din 4 Noemvrie 1894, a inche:
iat, la 30 Noemvrie 1894, un proces-verbal, prin care, facend istoricul
conjunctivitei granulOse in armata de la anul 1862, constata ca, in
urma imbunatatirii casarmamentului qi in urma aplicgril instructiuni-
lor pentru trupd, elaborate de comitet §i prescrise de Ministeriul de
Rasboiti, bola a devenit mai rara. Aceste instructiuni prescriii: Ca toil
6menii sä se spele cu apa curata pe ochi §i pe obraji de 4 on pe di;
ca medicii de corpuri de trupa sa visiteze eel putin o data pe sOpta-
manA pe 6menii din corpul lor, sä isoleze- casurile indoi6se §i sä cora
evacuarea trachomato§ilor la infirmeria de ochi cea mai apropiata; ca
6menii cu iperemii §i cu ca tare uOre ale conjunctivitei sa fie supu§i
la cate dou6 chile la spelaturi antiseptice ale ochilor ; ca 6menii libe-
rati ca vindecati de la infirmeriile centrale de ochi sä fie necontenit
urmariti la corp §i supu§i °data la 2 chile la spelaturi antiseptice ;
ca la liberarea din serviciul militar 6menii sa fie visitati de catre me-
dicul corpului de trupa in presenta medicului de divisie, §i casurile
indoi6se sa se evacueze la infirmeria centrals de ochi, undo vor sta
pans la vindecare; ca la liberarea acestor Omeni sa se anunte in scris
administratiunea locals civila. Comitetul sanitar consultativ al arma-
tei predice ca, dupa be so vor cladi nouele casarme §i se va completa
personalul medical militar, armata va scapa de conjunctivita granulOsa.
Masurile prescrise nu s'ail aplicat in Vote localitatile §i in tote cor-
purile de trupa cu exactitate §i cu sinceritate, numOrul bolnavilor a
crescut §i in judetul Covurluill a trebuit ca, pe langa spitalele rurale,
sa se infiinteze 2 paviliOne pentru bolnavil civili de conjunctivita
granulOsa. In luna Iunie 1895, Consiliul sanitar superior a opinat, cu
majoritate de voturi, ca O. se institue o comisiune mixta, compusa din
doi medici militari §i doi medici civili, cart sa alba insarcinarea de a
cerceta Intinderea conjunctivitei granul6se in armata §i pe cat posibil
in poporatiunea civila, rolul ce-1 are armata §i poporatiunea civila la

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
424 DR. I. FELIX

intinderea acestei bole, precum si sa propuna masuri pentru comba-

terea conjunctivitei granulOse.
Ministeriul de Rasboiil n'a impartasit vederile Consiliului sanitar su-
perior in privinta iustituirii unei comisiuni mixte, cu scop de a cer-
ceta intinderea conjuctivitei granulose in armata si in poporatiunea
civila, si n'a gasit de cuviinta a delega medicil militari pentru a lua
parte la lucrarile comisiunii propuse, find convins ca mijlocele igie-
nick intrebuintate in armata si aplicarea stricta de serviciilo sanitare
civile a regulamentului pentru combaterea b6lelor infectiOse vor aduce
efectul dorit. Masurile luate in armata, la cari s'a referit Ministeriul de
Rasboill, sunt cele urmatore: infiintarea de cats o infirmerie specials
pentru b6lele infectiose de ochi pe langa fiecare comandament de
corp de armata si isolarea completa a militarilor granulosi; punerea
acestor infirmeril sub directiunea de medici speciali; aplicarea rigur6sa
a regulamentului contra bolelor infectiose, asanarea dupd putinta a
casarmelor, alimentarea for cu apa suficienta si cercetarea neincetata
a ochilor soldatilor din partea medicilor de trupa ; prevederea prin
instructiuni de recrutare de a nu se lua tineri cu Me suspects de ochi,
oprirea absoluta de a se libera din armata Omeni atinsi de bole de
ochi infectiose; acestia se trimit la vetrele for numai dupa ce b6la
nu mai presents urme de transmisibilitate.
Ministeriul de Rasboiii a si completat, in anul 1895, organisarea in-
firmeriilor militare speciale pentru bolnavii de conjunctivita granulOsa,
infiintand 4 asemenea infirmeril pentru cele 4 corpuri de armata si
alcatuind un regulament asupra serviciului bolelor do ochi.
In anul 1897, profesorul N. Manolescu a adus cestiunea trachomulul
din armata inaintea Senatului, si Ministrii competinti all recunoscut
necesitatea de a se continua cu energie imbunatatirea igienica a ca-
sarmelor, inceputa de mai multi ant, si pazirea stricta a regulamentelor
speciale de catre autoritatile civile si militare.
Astadi preventiunea conjunctivitei granulOse este prescrisa de legea
sanitara, de regulamentul asupra preventiunii bolelor infectiose si de
regulamentul special asupra prevenirii si combaterii conjuctivitei gra-
nul6se. Legea sanitara a fost si in ceea-ce privesce conjuctivita gra-
nulosa completata prin legea din 22 Maiii 1898; in virtutea acestor
completari, administratiunile sanitare locale all dreptul sä ordone
isolarea until bolnav granulos periculos, pe de alta insa, administra-
tiunile spitalelor cu fundatiuni osebite, administratiunile judetene si
comunale sunt obligate sail completeze spitalele prin crearea de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 425

locale bine separate din spitalele existents, sail de spitale osebite

pentru bolele infectiose, in special si pentru conjuctivita granulese.
Executarea acestei prescriptiuni fiind subordonata budgetului, ea a
suferit amenare.
Pentru sterpirea conjunctivitei granulOse pane astecji, nici in servi-
ciul militar, nici in cel civil, nu s'a facut totul ce a trebuit se se face
si ce s'a putut face. Cause le sunt multiple ; tale principale sunt, pe
lenge vitiile casarmelor, insuficienta personalului. Numerul casar-
melor bune nu este suficient, cu tote ce construirea casarmelor face
progrese, ce judetele si comunele fac sacrificii insemnate §i inzestroze
treptat comunele de garnisone cu casarme moderns ; depinde de co-
mandantii de trupa $i de medicii militarl, ca acele casarme se fie men-
tinute in stare salubra.
De insuficienta numerice a personalului sufere atat serviciul militar,
precum §i col civil. Recrutatia se face in pripe; un singur medic nu
'Ate, in timpul scurt de care dispune, se examineze in mod exact pe
toti tineril presentati, chiar dace poseda cunoscintele necesare, si ast-fel
nu se constate bOla la toti recrutii primiti, precum nu se constatil
tot-deauna la cei earl merg acasa in congediu sail earl' se intorc la cA-
minurile for dupe terminarea serviciului militar. Propagatoril cei mai
periculosi al bOlei sunt soldatii cu schimbul i tocmai acestia, din
causa lipsei de personal, nu sunt bine examinati la fie-care plecare
de la trupa si la fie care intorcere la serviciti. In serviciul civil, in
unele judete, medicii de plash, putini la numer, au prea multe comune
de Ingrijit, ast-fel ce nu ved regulat cel putin odatd pe lune pe toti
granulosil din plash trecuti in tabele, nu controleza starea in care
se afla, nu povetuesc tot-deauna pe familiile acestor bolnavi asupra
preventiunii, nu it indomna ca sa se presente din cand in and la
consultatiunile gratuite din spitalul col mai apropiat; cu tote acestea,
s'ar puts face mai mult, dace' toti medicii primari de judete ar da
exemplu bun medicilor de plash.
Regulamentul pentru prevenirea i combaterea conjunctivitei gra-
nulese prescrie, ca se se tie conferinte cu demonstratiuni clinics asu-
pra acestei bole, pentru medicii aflati in functiuni civile ¢i militare,
cu scopul ca to medicii din servicil publics, cari nu cunosc in destul
tote formele conjunctivitei granulOse §i tratamentul el' modern, se aibe.
ocasiunea complete aceste cunoscinte ; dar aceste conferinte nu
se in in toti anii §i sunt frecuentate de un numer mic de medici.
Trebue se dam atentiune mai mare conjunctivitei granulbse din
scOle; medicul care examineze cu atentiune pe scolari, care cand ga-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
426 DR. I. FELIX

sesce un scolar bolnav examineza si familia lui Introga, pots afla

ast-fel focare nouES ale Mei §1 p6te lua masuri in consecinta; numerul
medicilor rurali fiind insuficient, trebue sä solicitam concursul inteli-
gent al Inv6tatorilor, earl' nu vor refuse sä devie colaboratorii nostri
la preventiunea acelor bole infectiOse, earl se propaga prin §c616.
Pentru acest scop va trebui sa se alcatuesca instructiuni poporale
pentru inv6tatori, sä se largesca instructiunile poporale asupra pre-
ventiunii conjunctivitei granulose, alcatuite de Consiliul sanitar supe-
rior in luna Noemvrie 1894, sa se pov6tu6sca invetatoril asupra sem-
nelor earl dati banuola ca un scolar sufere de conjunctivita granulOsa,
asupra necesitatil de a se aseza acel scolar, pans la confirmarea
diagnosei prin medic, la un be osebit, unde nu are ocasiune a trans-
mite bola conscolarilor, prin mana manjita, prin tocul de concha, prin
carte, prin banes si masa ; O. se arate Invetatorului rolul ce clanta
uses scolei si a latrinei p6te juca Ia propagarea 1361ei si periculosita-
tea prafulul din class si din coridor; sa. i se cora ca sa vegheze
asupra curateniei scrupulose a localului sc61ei, asupra sp6larii repe-
tate a clantei u§el cu sapun, asupra maturaril claselor, corid6relor,
scarilor, dupe stropirea prealabila cu ape, cu matura bine udata si
asupra stergerfi mobilelor cu carpa uda.
Conjunctivita granulasa se 'Ate vindeca, mai ales data nu este
inaintata, data n'a durat prea multi ani, dach n'a produs lesiuni pro-
funde si prea intinse si data medicul se servesce de metoda potrivita
cu gradul Mei, dar vindecarea cere cautare scrupul6sa, lndelungata,
multa rabdare din partea bolnavului, multa munca din partea medi-
cului. Nu to Carl' se declare la not vindecati sunt cu desavirsire vin-
decati, parte din el' continua a fi focare, de la cari 1361a se transmits
personelor sanatose, de aceea este necesar ca mai ales militarii liberati
si congediati, earl ail suferit de conjunctivita granulosa, sg mai con-
tinue cura Ia dispensariile spitalelor ca bolnavi ambulanti.
Tratamentul exclusiv medicamentos, care a domnit in sciinta medi-
call pang acum 25 ani, n'a avut succese, de vreme ce multi specialisti
reusesc cu tratamentul mecanic $i operativ. Lasam altora sarcina sa
examineze val6rea si indicatiunea diferitelor metode, a excisiunil unei
parti a conjunctivitei, a excisiunii granulatiunilor, a strivirii, a st6r-
cern' lor, a departarii for cu fOrfeci, cu cutit, cu lingura ascutita, cu
pinteta rotatore, cu peria metalica, cu peria doctorului Manolescu, a
cauterisarii for cu termocauter, cu sirma de plating incandescenta, cu
cautere chimice, a impunsaturilor, a masagiului simplu sail cu cristale
de acid boric, a scarificatiunilor, a metodei numite curettement, a sca-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IG/ENEI IN ROMANIA. I 427

rifIcatiunii ca pregatire pentru aplicarea medicamentelor, observam

numai ca tratamentul cu nitratul de argint, cu sulfatul de cupru, cu
sublimat §i cu alte medicamente, este necesar pentru completarea tra-
tamentului chirurgical §i mecanic, ea tratamentul medicamentos singur
este insa, in majoritatea casurilor, insuficient §i ca parte din medicil
spitalelor rurale §i judetene, cari se servesc aprope exclusiv de tra-
tamentul medicamentos care este mai comod, trebue O. recurga mai
adesea-ori la tratamentul chirurgical, trebue BA faca cunoscinta mai
intima cu metodele moderns ale terapiei conjunctivitei granulOse, pen-
tru ca sa le aplice in spital, pentru ca sa peta alege metodele potri-
vite pentru fie-care cas in parte, dupa individualitate, dupa forma §i
gradul Mei §i dupa mediul in care traesce bolnavul §i care 'Ate sa-1
expue la recidiva. Este asemenea necesar ca §i medicii spitalelor Is-
raelite, la earl se presents un numer mare de granul4f, O. des parte
mai larga tratamentului mecanic q.i operator.
Astacji multi oftalmologi distin§Y, intro car): Schmidt-Rimpler (Got-
tingen) fac deosebire intro conjunctivita granulesa §i cea folicularit;
el nu recunosc amandoue Miele ca identice §i nu atribue conjunctivi-
tei foliculare nici o gravitate.
Lepra.
Lepra, Elephantiasis Grwcorum, Ma lum mortuum a Scolei Salerni-
tane, Ladreria a evului mediil, Spedalskhed a Norvegianilor, este bola
cronica infectiosa cea mai veche, de care mai sufera astacli poporatiu-
nile Europei, bola care era cunoscuta Chinesilor, Indiilor, Egipte-
nilor 2.000 ani inaintea erei cre§tine, pe care Israelitii au adus-o din
Egipt in Palestina, legiunile romane din Italia in terile pe carl le-ail
ocupat, pe carl armatele cruciadelor ail transportat-o in regiunile prin
cad ail trecut. Prin isolare severs, acesta bola teribila a inceput sä
scads din secolul XP; ea n'a disparut insa nici astacji, cu tote pro-
gresele civilisatiunii §i ale Igienei; pe fie-care an se mai descopere
lepra in terile unde se credea stinsa de mult timp.
Darea de soma a ultimului congres de leprologie, adunat la Berlin
in anul 1897, tontine date none forte instructive asupra istoriei aces-
tel bole §1 constata, ea in ultimul timp lepra a mai facut ore -cari pro-
grese in Europa; el unele bole din cari neurologi§tii ail voit a crea
entitati morbide noue sunt forme de lepra; ca nu exists in tots Eu-
ropa nici o tera libera de lepra. In multe casuri se pote precisa, ca
lepra a fost importata in Europa din alte continente, in altele re-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
428 DR. I. FELIX

mane dubios data focarele de leprd endemics nu represents remd§i-

tele epidemiilor din secolele trecute, focare. remase prin secoll isolate
in locuri retrase, depArtate de chile marl de comunicatiune.
In cat privesce in special Romania, este probabil ca lepra a existat
aci si in secolul XVIII, cd. Intocmai ca in alto State ale Europei, §i la
noT, ea n'a avut tendinta sd se IntindA repede, ca cu tote acestea in-
tr'un cerc restrins, ea s'a intins prin contagiune, care a fost provo-
cata, §i prin importatiune de bolnavi not din terile vecine §i din
Orient.
Dupe V. A. Urechid, lepra era cunoscuta la inceputul secolului XIX
sub numele de «Lob, nu poseddm insd din acele timpuri o descrip-
tiune a simptomelor, din care sd se constate in mod sigur, ca lepra
n'a fost confundatd cu alte bole. In bogata colectiune de documente
adunate in Istoria Romani lor de V. A. Urechia (T. XI), se afla repro-
duse doue pitace ale Domnului Munteniei loan G. Caragea din 15 Maki
1816, unul cdtre doctorul Constantin Samurca§, medicul politiei Bucu-
rescilor, prin care ii ordond, ca eel doi Omeni patimasi de Lof, ce s'ag
gdsit in politie, sd se addpostoscd spre saldsluirea for la Sf. Elefterie
din vale de langd Cotroceni, ca sd soda acobo spre a nu aye chinonie
cu nimenea, uncle vor fi ingrijiti de doctorul Samurca§, care va Ina
masuri pentru paza for de a nu se amesteca cu nici un om, iar chel-
tuola intretineril for va fi de 40 taleri pentru amandol pe lund; iar
al doilea pitac catre Vel Dvornicul Ob§tirilor, prin care IT poruncesce
Vodd, ca sA libereze din Cutia milosteniilor doctorului Constantin Sa-
murcas cate taleri 20 pe lund pentru hrana fie-cdruia din acesti doi
pdtima§i do Lof, 1361a care n'are let §i care este fOrte lipiciosa §i earl
pAtima§1 urmezd sa fie osebiti, ca sd nu alba chinonie cu nimenea.
Doctorul St. V. Episcupescul, medic invetat, care a ocupat functi-
unea de medic al politiei Bucurescilor, a cunoscut lepra. In cartea Apele
metalice ale Romdniel-Mari, imprimatd la Buzeil in anul 1837, el dice:
Pentru patimile leprOse cu bube de tot felul, sunt folositOre apele de
puciOsd cu sare de bucate; asemenea pentru lepra, bold rea §i grea
a pielei, care ingro§d pielea §i o intuneca ca a bivolului, cu uima, cu
gandurt cu bube co§Ose, cu nesfir§itd usturime §i mancdrime a lor,
avend acesti ticalosi pAtimasi §i simptomul nesatiesel pofte de impreu-
nare. Apol in Practica doctorului de cash, tipdritd la Bucuresci in anul
1846, face Episcopescu istoria leprei, o descrie amdnuntit §i dice ca
a vedut in practica sa 6 leprosT, 4 in§I in 2 familii de pdrintl curati,
iar 2 streini; I-a cdutat fdril resultat.
Statistica leprei este cu putine exceptiuni fOrte incomplete, nu nu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 429

mai afara din Europa, ci chiar in cele mai multe state ale Europei.
Cu tote acestea ne putem forma o imagine despre intinderea inspai-
nintatore a leprel in Asia, Africa, America, Australia, §i despre nu-
merul relativ restrins al lepro§ilor din Europa. Cel mai mare numer
de leproqi se gasesce in Asia. In India britanica exists 114.000 ca-
suri sail 5 la cate 1.000 locuitori. Chinesil importeza lepra in tote te.
rile spre earl' se dirigiaza emigratia lor ; in Tonkin exists comune, in
cart jumatatea poporatiunii este lepr6sa; in Japonia traesc 20.000 le-
pro§i; In coloniile olandese 4.300, in singura insula Java 2.700 lepro§i;
in Turkestan, Persia, Asia centrals, Kamciatca, Siberia, Asia Mica
bola este frecuenta. In Africa meridionala, Cap, Basutland, Republica
Orange, Transvaal, Natal se cunosc 2.000 casurt, in Egipt peste 2.000.
In America meridionala, focarele principale sunt Columbia cu peste
20 000, Brasilia cu 5.000, Surinam cu 2.000 lepro§i. In America centrals,
lepra este mai frecuenta in insulele Antile, singura insula Jamaica
are peste 4.000 lepro§T. In Australia este vestita colonia de lepro§1
Malakai din insula Hawai.
In Europa se afla un numer mai mare de lepro§i in imperiul au-
siei cu 5.000 bolnavi. Rusia poseda 12 leproseril §i se mai deschid alto
noue. In Norvegia, unde s'ati aflat, in anul 1856, 2.870 lepro§i, in urma
isolarii rigur6se, numerul for a scadut pane. in anul 1895 la 688. In
Suedia se gasesc astadi numal 75, in Finlanda 6 lepro§i, in insula
Island s'ail inregistrat 158 lepro§i, numerul real este insa mai mare.
In Turcia, numerul lepro§ilor este insemnat, singurul ora§ Constan-
tinopole are 600 asemenea bolnavi §i vechile focare ale Mei sunt ne-
contenit improspetate prin afluente none, prin Musulmani bolnavi imi-
graft din Asia Mica, Siria, Mesopotamia, Arabia, prin Greet veniti din
Archipelag, mai ales din insula Marmara, prin Arment veniti din Er-
zerum §i Angora, iar in familiile israelite-spaniole bola este endogena,
conservata Inca din anul 1492, cand ele, isgonite din Spania, s'aii a§e-
zat in Turcia. Terile vecine cu Turcia: Grecia, insulele Ionice, Munte-
negru, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia, Hertegovina po-
seda asemenea un numer de lepro§i. In Spania se afla aproximativ
1.200, in Portugalia 300 bolnavi de leprA, in Italia exists mai multe
focare autochtone. Este natural ca gasim bolnavi de lepra in Statele
Europei cu comerciii maritim insemnat, cu colonil in cart lepra este
endemics, precum in Anglia, Belgia, Olanda, Danemarca, Francia; nu-
merul lepro§ilor din Paris oscileza intro 160 qi 200. In Germania se
afla in apropierea fruntariel rusesci, in jurul ora§ului Memel, un mic
focar de lepra, 'Ate importat din Rusia, cu 22 bolnavi. Se mai ga-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
430 DR. I. FELIX

sesc lepro§i la Hamburg i in alto parti ale Germania. In Italia, in

anul 1898, ail murit de lepra 27 persOne.
Ne interesOza mai de aprope cunoscinta intinderil leprei in Odle
imediat vecine cu Romania. In statistica oficiala ruse se gasesce o la-
cuna: s'aii inregistrat in Basarabia, la 1 Ianuarie 1898, numai 13 le-
pro§i (1 In satul Bugova, judetul Acherman, 9 in satul Valcovo, ju-
detul Ismail, 1 in oraul Ismail §i 2 in ora§ul Chilia), numer mic in
raport cu numerul Ru§ilor lepro0 cautati in spitalele 'Astro §i cu acela
al pescarilor leproqi veniti de peste Dunare in judetul Tulcea. In Bul-
garia se afla astadi, dupa. doctorul Beron, numai 2 lepro§i, flumer forte
mic in raport cu lista lungs de Bulgarl lepro§i, earl ail venit la Bu-
curesci pentru a consults medicil spitalelor ; este probabil ca §i in
Bulgaria se mar face astacli erOrea observata §i in Serbia, unde s'ail
inregistrat numai 3 leprNi din cause ca, precum afirma doctorul A. La-
zarovitsch, bola se confunda adesea-ors cu sifilisul. Despre lepra in
Austria, mar ales in Galitia *i Dalmatia, nu s'a publicat statistica,
gasim acesta bola mentionata numai in lucrarile clinicilor dermatolo-
glee ale unor Universitati din Austria. Asemenea nu exists alts sta-
tistica a leprei din Ungaria, decat ceea ce s'ar pute forma din darile
de soma ale clinicilor din Budapesta i Cluj, precum i din cele ale
clinicilor din Bucuresci, in cart s'ad cautat lepro§i din Ardel.
In Regatul roman, statistica mar complete a leprei dateza numai
de la anil 1895-1896; pentru timpul anterior nu posedam alt material
statistic decat registrele spitalelor. Pe la inceputul anulul 1896, Direc-
tiunea sanitary a organisat un recensamint nominal al lepro§ilor, care
se completeza §i se rectifica pe fie-care an, tot dupe tabelele nomi-
nale de bolnavi descoperiti din noil *i din cel incetati din vieta.
Profesorul Petrini Paul a adunat din registrele spitalelor din Capi-
tals datele asupra leproOlor, cautati de la anul 1870 pans la 2 Fe-
vruarie 1896 ; tabela ast-fel alcatuita a fost supusa Senatulul de au-
torul 01, cu ocasiunea unel interpelari; ea cuprinde 170 bolnavi de
lepra cautati in spitalele Coltea §i Brancovenesc, §i anume:
De la anul 1870 plind la anul 1875 rad un lepros
In anul 1876 1 lepros
, 1878 1
. ) 1881 .. 2 leprosI
) 1883 1 lepros
) 1884 1
D 1885 6 leproqi
) 1886 3
) 1887 . . 9

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 431

In anul 1888 3 leprosi

* 1889 . 12 *
1890 . 18 D

D 1891 35
1892 17
* 1893 28
* 1894 18 *
1895 . 14
1896 pima la 9 Fevr. 3
170 P

Profesorul N. Kalinderu a alcatuit o alts tabela, care cuprinde nu-

mai bolnavii cautati in spitalul Brancovenesc in serviciul d-sale, cu
incepere de la anul 1876, cand lepra figureza pentru prima Ora in
registrele acelui spital, si pang. in Iulie 1897, tabela care a fost supusa
Congresului leprologilor din Berlin din anul 1897 ; ea coprinde 169
leprosi ; 121 cu forma tuber6sa, 20 cu lepra nervosa (anestesica) si 27
cu lepra mixta ; la 1 bolnav forma leprei nu este indicata. Ac6sta tabela
a fost completata in memoriul profesorului Petrini Paul, supus asemenea
Congresului pentru studiul leprei din anul 1897, prin continuarea ta-
belei pang la 1 Septemvrie 1897 ; ea confine 173 bolnavi de lepra eau-
tati in spitalul Brancovenesc.
In tote spitalele din $61.a s'ail cautat in anul :
1892. . . 36 bolnavi de lepra In spital
1893. . . 47
. * D * a a
1894. . 32
. * * * * *

1895 . . . . 48 * D D D D § i s'ail dat 36 cons. grat. la bolnavi cu lepra

1896. . . 34 * * * D DD * * 22 * * * * D D

4897 . . . . 65 * * A D * ) * 40 * * D D D D

La inceputul anului 1897 s'ail aflat in tOta Ora 171 leprosi. De la

1 Ianuarie 1897 pand la 1 August 1898 au murit 17; s'ad descoperit
insa 10 bolnavi not de lepra, ast-fel ca. la 1 August 1898 ail r6-
mas 164.
Din cei 164 bolnavi de lepra, afIgi in viola la 1 August 1898, $i
despre existenta carora posed am cunoscin$e exacte, se gasesc numai
3 in Moldova, 18 in Dobrogea $i 143 in Muntenia.
La finele anului 1898 ail fost inregistrati in OM Romania 183, la
finele anului 1899, 243 bolnavi de lepra ; In anul 1898 ail murit de
lepra 14, in anul 1899, 12 persone.
Literatura leprei este vastii ; ea incepe in timpurile cele mai vechi ; din
evul media posedam descrierile clasice ale acestei bole; in secolul XIX,
medicii norvegieni Boeck si Danielsen, precum §i R. Virchow, as studiat o

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
432 DR. I. FELIX

din punctul de vedere clinic si anatomo-patologic, studiul modern al

leprei incepe insa de la anul 1880 cu norvegianul G. Armauer Hansen,
care a descoperit bacilul leprei, cu A. Neisser din Breslau, care prin
perfectionarea chromotechnicei a inlesnit aflarea acestui bacil. De atunci
s'aii publib'at scrieri ins'emnate asupra leprei, §i studiile facute in
Romania de V. Babe§, N. Kalinderu, M. Petrini de Galati, Paul Pe-
trini, G. Marinescu, ail dat un contingent pretios la aceste scrieri ;
publicatiunea cea mai importanta in acesta materie este insa magni-
fica colectiune de memorii supuse Congresului leprologi§tilor tinut la
Berlin in anul 1897 i darea de sema asupra lucrarilor acelui Con-
gres, la care Romania a fost bine representata.
Preventiunea leprei a fost la not slabs pans in anul 1895, din causal
opiniunii domnitOre, ca lepra nu este contagiOsa, §i sc61a d -rului Zam-
baco, apkator al necontagiositatil, a gasit in Romania partisani
aprigi. Acesta opiniune a fost modificata in urma largirii cunoscintelor
nostre asupra tailor prin cars bacilul leprei ese din corpul bolnavu-
lui §i asupra acelora prin cars el pOte intra in corpul omului sanatos,
cunoscinte la cars au contribuit lucrarile colegulul nostru V. Babe§.
Independent de influenta opiniunil publics asupra masurilor preven-
tive, ele ail devenit mai active de la finele anului 1895 i vor deveni
mai exacte, mai asiguratOre, in urma modificarilor introduse in legea
sanitara in luna Maiil 1898. Pans atunci preventiunea leprei n'a avut
la not bass legala; acesta basal a fost creata prin legea din 24 Maiii
1898, prin care se modifica unele articole din legea sanitara, prin
inscrierea leprei intro b6lele infectiOse, pentru care declaratiunea este
obligators ; prin autorisarea administratiunii ca sä isoleze in ospicii
speciale pe bolnavii de lepra, cars nu se pot isola in locuintele lor ; prin
prescrierea infiintaril de ospicii speciale pentru leprosi. Nu s'a a§tep-
tat insa promulgarea legit pentru ca sä se creeze prima leproserie ;
ea a fost infiintata de Ministeriul de Interne in luna Maiil 1897 in
conditiuni modeste, fara credit special §i numal cu micul credit ordi-
nar pentru ingrijirea infirmilor.
Preventiunea leprei are de bass sciintifica cunoscinta bacilului des-
coperit de Hansen, bacil care se gasesce in corpul §i adesea-ori pe
suprafga corpului bolnavilor, care insa nu s'a putut pana astacii cul-
tiva artificial, cu care im s'a putut produce la animale lepra artifi-
ciala prin inoculare, in cat unii inv6tati cred chiar, ea omul trebue sal
alba o receptivitate specials pentru ca sä fie infectat prin acel ba-
cil. Bola se transmite prin contagiune; dar contagiositatea ei este cu
mult mai slabs decat aceea a bOlelor venerice, §i va fi pOte practic ea,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTOItIA IG/ENEI IN ROMANIA. I. 433

pentru ca sd precisam bine conditiunile preventiunii, sA facem inteun

mod analog, ca la tuberculosa, distinctiune Intre lepra inchisa, care
da putind ocasiune la transmisiune, si intro lepra deschisa, la care
cantitati enorme de bacili vii ai lig Hansen se eliminezd din corpul
bolnavului.
Transmiterea bdlei prin nascere este rard.
Afectiunea primara a leprel este adesea-ors o ulceratiune specifies
a membranei mucose nasale; acOsta ulceratiune remane in cele mai
multe casuri neobservatd; ea precede obicinuit mai multi ani apari-
tiunea primelor tubercule cutane, primelor simptome nerv6se. Ulcera-
tiunile nasale; cars exist/ deja in periodul latent al leprei, constitue
periculositatea el; secretiunea nasald a acestor bolnavi, copiosa si forte
bogata in bacilii leprei, este mediul principal pentru transmiterea
Mei; apoi yin scuipatul si sputole (flegmele) bolnavilor cu lepra glan-
delor salivare, lepra bucald, laringee, pulmonary, secretiunile ulcere-
lor leprOse cutanee, ale tuberculelor supurate, ale conjunctives, lacrimi,
epitele descuamate din partite corpului acoperite cu bacilii leprel, din
vecinatatea foliculelor Orului glandele mamale (laptele femeilor le-
prose).
Tot nasul este probabil porta de intrare mai obicinuita a Mei; se-
cretul se transports de la bolnavi pe membrana muc6sa nasald a 6me-
nilor sandtosi, prin mama manjita in urma contactului cu bolnavul
sail cu un obiect contaminat de care s'a servit bolnavul. Este aseme-
nea probabil, cd in al doilea rind vine si porta de intrare a Mei, sem-
nalata de V. Babes, pielea externs a omului sanatos, 'Ate foliculele
piirului. La 6menil cars umbld desculti, pici6rele pot servl ca port/ de
intrare in corp a germenilor Mei; in general, lesiunile cele mai mid
ale tegumentelor comune, ale membranelor mucose de la orificiile ca-
vitatilor, pot inlesni infectiunea. Intr'un mod analog ca la tuberculosa,
p6te intra in corp germenele bole si prin gura si prin cAile respiratOre.
Preventiunea leprei se resumd dar in oprirea transmisiunii baci-
lului leprei de la omul bolnav la omul sanatos, prin legarea si vin-
decarea lesiunilor exulcerate, prin acoperirea infiltratelor cutane, de
la suprafata cArora se descuam6zd epidermul, prin desinfectarea scui-
patului, sputelor, mucilor nasali, secretiunilor ulcerelor, prin nimici-
rea obiectelor de pansament contaminate, prin desinfectarea asternu-
tului, vestmintelor, rufelor si altor obiecte de earl s'a servit bolnavul
§1 mai ales a locuintei pe care a ocupat-o, prin curatenia scrupulOsa,
prin isolarea cel putin a bolnavilor cu lepra deschisa.
0 masurd preventiva ulterior/ consta in oprirea imigratiunii de
Armlet° A. R.Tom. XX111Memoriile Sect. Sciinfifice. 88

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
434 DR. I. I'D MX

bolnavi cu lepra. La not exists asemenea imigratiuni, mai ales in ju-

detul Tulcea. Pescari lepro§1 ru§i vin peste Dunare in Romania sail
trec din Romania in Rusia. Guvernul roman este pe calea unei inte-
legerl cu acela al Imperiului rus, menita a inlesnl supraveghiarea §i
limitarea acestor emigratiuni reciproce de lepro§i.
Isolarea bolnavilor de lepra in asiluri este o masura necesard, dar
aspra, care intampina in practical dificultati enorme, din causa ca din
tote b6lele infectiose cunoscute, lepra are durata cea mai lungs §i
bolnavul aaezat intr'un leprosar se credo condamnat la expulsarea
din societate, analogy cu aceea unui criminal inchis pentru viOta. Tre-
bue sa procedAm cu umanitate, sa indulcim rigOrea isolarii, sa distin-
gem intre formele b61ei, earl impun separarea absoluta a bolnavului
si intre cele cari permit masuri mai putin severe. Ne mai lipsesc insa
base sciingfice pentru distinctiunea exacta intre lepra inchisa §i cea
deschisa.
Bolnavii cu dare de many §i tog cari se pot isola in casele for
proprii sunt lasag la domiciliul for sub 6re-care priveghiare sanitary,
povetuindu-se eel dimprejurul for despre contagiositatea b61ei, insis-
tandu-se ca copiil sa fie dupa putinta separati de parintii for lepro§i,
oprindu-se mame leprOse de a alapta copiil. Se opresc lepro§i de la
acele ocupatuni, cari if fac periculo§I pentru societate.
Tog lepro§ii earl nu se pot separa in mod eficace in locuinta lor,
eel cari n'ail locuinta proprie, mai ales insa cer§etorii §i vagaboncjii
lepro§i, se a§eza in leprosar.
La not s'a infiintat primul ospiciil pentru leproqi in luna Maiti 1897,
de o cam data Intr'un mod imperfect, fail credit special §i cu resur-
sele budgetare ordinare. Ospiciul de infirmi Rachit6sa a fost im-
partit in dou6 parti bine separate ; din aceste done parti, una a fost
destinata pentru isolarea lepro*ilor de amandoue sexele ; despartirea
barbatilor lepro§i n'are nici o comunicagune cu aceea a femeilor lepr6se;
fie-care despartire are intrarea osebita, curticica osebita, cu excluderea
contactulul cu cei-lalg infirmi, cu material special, cu spelatoria ose-
bita. Ac6sta stare de lucruri este provisorie §i trebue sä se gasesca
mijlOce pentru perfectionarea ei.

Cretinismul endemic.
Cretinismul este resultatul degeneraril tipului omenesc, observaty
mai ales in localitatile undo guaa este frecuenta, degenerare datorita
unor lesiuni ale glandei tirioidee, cari opresc functionarea el §1 earl'

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA tGIENEi IN ROMANIA. I. 485

nu se manifesteza numai prin gu§a, cad' de§1 cretinismul endemic

apare numai acolo unde §i gu§a este endemics, nu sunt tot! cretinii
si gu§ati, precum nu tot! guptii sunt cretin!.
cretinismul este caracterisat prin desvoltarea vitiosa a corpului §i
prin diferite grade de idiotism. Scheletul cretinului are tendinta de
a se desvolta mai mult in directiune orisontalA (in latime) decal In cea
verticals (in inaltime), statura (talia) este obicinuit mica, capul volu-
minos in raport cu restul corpulu!, axa lui transversals (din drepta
spre stinga) este mai mare cleat la capul normal, desvoltarea capulul
este deja in copilarie terminate Qi el inceteza de a mai cresce in eta-
tea ulteriora. Craniul cretinului este turtit, la bass lat, spre crescet mai
ingust, fruntea este mica, amandoue jumatatile craniului sunt asime-
trice, occiputul (partea posteriora a capulul) este putin desvoltat ; pie-
lea §i tesutul sub-cutan, mai ales ale obrazului §i ale manilor, presents
o umfiatura, care semena cu aceea a edemului, umflatura care con-
stitue myxedemul; obrazul are acea expresiune specifica pe care au-
torii mai vechi ail numit-o qfacies cretinica» ; pielea fetel este sbarcita,
incretita, sensibilitatea pielei este scaduta, fisiognomia arata stupidi-
tate §i indolenta, ea este lipsita de expresiunea individuald, prin care
se deosebesc Omenil cu formatiune normala, nasul este turtit, lat, cu
narile marl; cretinul are deja din tinereta aparenta unui om batran,
obicinuit lipsesce barba §i perul din regiunea axilara §i pubica. Doctorul
V. Allara afirma cA in localitatile in car! cretinismul este endemic se
gasesc persone cu inteligenta normala, car! poseda in grad diferit
tipul extern al cretinulul.
Statisticienil italieni, basandu-se pe lucrarile unor comisiuni numite de
Guvernul italian pentru studiarea cretinismului, impart cretinii in cre-
tin! completi, in semi-cretin! §i in cretino§i; el considers ca cretin! com-
plot! pe cei fOrte midi de statura, inzestrati numai cu facultatile ve-
getative, lipsiti de facultatile intelectuale Si sexuale, de vorbire arti-
culate; ca semi-cretin! pe cei cu inteligenta forte marginita, cu facultatea
vorbirii rudimentary, cu sexualitatea desvoltata; ca cretino§1 pe eel cu
desvoltarea Intelectuala mal joss decat ceea-ce in termen media arata
omul normal, cu vorbire Inca incomplete, cu tendinta la hotie, la vio-
lenta, la perversitate sexuala. Profesorul Lombroso (Torino) a stabilit
o categorie osebita de cretin! microcefali. Profesorul Wagner von Jau-
regg (Viena) cere ca sa se considere ca cretin! §i numero0 surdo-
muti nascuti cu defecte cerebrale, car! 1-ail facut sur4i, §i prin ur-
mare. incapabili a inveta sa vorbesca, sail earl nimicesc functio-
narea vorbiril.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
436 DR. I FELIX

Desvoltarea inapoiata, anormala, a creerilor la cretini explica func-

tionarea incompleta a tot sistemului nervos la aceste fiinte. Lesiunile
cerebrului cretin au fost studiate de mai multi anatomo-patologi Ili nu
este ad locul ca sa le descriem.
De§1 adesea-ori cretinismul este congenital, mo§tenit de la parinti,
cari nu poseda tot-deauna tote semnele cretinismului manifest, el se
desvolta, in marea majoritate a casurilor, dupd nascere, insa in prima
copilarie, caci el se caracterisoza prin intardierea aparitiunii a dou'o
functiuni elementare ale copilului, a umbletului §i a vorbiril; aman-
dour) aceste functiuni incep la copiii sanato§i in anul al doilea a] vietii,
cretinii incep a umbla in anul al treilea pant( la al cincilea kii mai
tardill, a vorbi in acela§i timp §i mai tardiii sail nici de cum.
In ceea-ce privesce etiologia, s'a acusat de mult formatiunea geo-
logica a solulul ca causa gu*ii endemice §1 a cretinismului endemic,
astadi insa putem admite numai un raport indirect Intre sol §i creti-
nism, intru cat calitatea apei de bent depinde ci de solul in care ea
is vorOsce. Numer6se fapte constata rolul apei in producerea gu§ii §i
a cretinismului ; In unele comune din judetele de munte, locuitorii cu-
nose actiunea unor isvOre §i unii tinerl o beau pentru ca sa capete
gut( §i sa scape ast-fel de serviciul militar.
Dupd ce s'a recunoscut ca presenta in apt( a cantitatilor marl' de
saruri calcare §i magnesiane, de silicate alcaline, nu constitue adev6-
rata causa a acestor bole, s'ail cautat in apt( microorganismii cari o
produc. Klebs a credut ca nisce infusorii din apt( din grupa Navicula
ar fi capabili a produce gup. H. Bircher (Basel) a atribuit acesta
calitate unor diatomee. Mai apr6pe de adever se pare a fi descoperirea
profesorulul E. Grasset din Paris, care a gash in casuri prOspete de
gu§a endemics, in sangele bolnavului, un ematozoar, cu alts caractere
decat acela al malariei. ROmane ca constatari ulteriOre sa confirms
resultatul cercetdrilor d-lui E. Grasset.
Gup endemics §i cretinismul endemic ail existat in tote timpurile
c1 in mai tote t6rile, descriptiunea mai precisa a cretinismului incepe cu
secolul XVIII. Gu§a endemics din regiunea Carpatilor a fost studiata
de Hoffmann in anul 1723 (Disertatio de strumis), cretinismul endemic
din Transilvania de Lange din Brasov, in anul 1785. Despre cretinis-
mul in Romania nu posedam nici o publicatiune veche.
Doctorul Hacquet (Neueste physikalisch-politische Reisen in den
Jahren 1788 und 1789 durch die dacischen und sarrnathischen Kar-
pathen, Nurnberg 1790-1796) dice, ell n'a gasit cretini in Moldova
nici in Valachia. De§1 cretinismul este mai frecuent in partea nordica

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 437

§i apusOna a Carpatilor decat pe declivitatea for sudica §i r6saritena

nu este admisibil ca pe la finele secolulu! XVIII nu s'ati aflat cretin!
in Principatele Romano. In tots literatura folklorists romans gasim
numal in 1Materialuri folkloristice) publicate de colegul nostru Gr.
Tocilescu, in anul 1900, descantece pentru gu§a culese in judetul
Nemtu; dar nu tot! cretinii sunt gu§ati, §i nu tot! gu§atii sunt cretin!.
In Europa gasim num6rul ,cel mai mare de cretin! in Alp!, in Italia,
Elvetia, Austria, in muntil Vosgi, Jura §i Pirene!, in Francia §i Spania,
in numer mai mic in Carpati, in Galitia, Bucovina, Romania, Ungaria,
apoi in muntil Balearic, in Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia. Ase-
menea se mai gasesce gu§a endemics §i cretinismul endemic in unele
provinci! ale Germanie!, in Belgia, Marea Britanie, Norvegia, Suedia
§i Rusia.
Francia a avut, in anul 1890, 420.600 locuitori afectati de gu§a §i de
cretinism §i 25.000 surdo-muti; Prusia, in anul 1895, 27.549 surdo-mute,
Austria, in anul 1894, 17.495 cretin! §i 27.618 surdo-mute. Profesorul
Wagner von Jauregg afirma ca num6rul real este cu mult mai mare,
el in singura provincie Stiria, unde statistica oficiala indica 3.000
cretin!, numerul for este de aprope 10.000. In Bucovina s'ail aflat, in
anul 1895, 221, in anul 1896, 275 cretin! §i 677 surdo-mute. Italia supe-
riors (Piemont, Lombardia §i Venetia) are astadi peste 12.000 cretin!
§i peste 125.000 gu§ati.
In anii 1892 pana. la 1894 s'afi scutit la recrutatie, ca afectati de
gu§a, din cate 1 000 recruti :
In Rusia ,-- 0 25
Olanda 0.37
Romania 1 72
Italia 9.1
Austro-Ungaria 23.7
Elvetia 63

In cursul anulul 1896 s'at aflat in WO. Romania 1.968 cretin! (299
in comunele urbane, 1.669 in comunele rurale) §i 4.671 surdo-muti
(429 in comunele urbane §i 4.242 in comunele rurale). La finele anului
1897 s'ail inregistrat in tOta tOra 1.683 cretin! (223 in comunele urbane,
1.460 in comunele rurale) §i 4.068 surdo-muti (350 in comunele urbane
§i 3.718 in comunele rurale). Este probabil ca numerul real este mai
mare decat eel inregistrat. De§1 mortalitatea cretinilor este la no!, ca
in t6te terile, considerabila, 1)&0 sa fi ramas la finele anulu! 1897 mai
multi decat eel exprimati prin numerele oficiale, cad adesea-ori primarul
afla tocmai la recrutatie ca unil dintre tineril inscri§i sunt cretin! sail

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
438 DR. I. FELIX

surdo-muti. Cu tots imperfectiunea statisticei nostre, se inregistroza,

cu putine exceptiuni, eel mai multi surdo-muti in comunele in cari se
afla §i multi cretini §i gu§ati.
Raportul intim intro gu§a endemics, cretinismul endemic §i surdo-
mutism se exprima prin resultatele recensamintului statistic ; in co-
munele in cari gup endemics §i cretinismul sunt mai frecuente gasim
kii un numor mai mare de surdo-muti. Gu§a nu se inregistreza in mod
regulat in tad Ora, posedam insa date statistice mai exacte din unele
judete, cari arata coincidenta a cate trei infirmitati numite in mai
multe comune din judetele Muscel, Arge§, Bactiii, Boto§ani, Nemtu,
Olt. (I. Felix, Raport general asupra Igienei publ. a Regat. Roman,
pe a. 1896 f i 1897. Bucuresci 1899.)
In tOta Romania s'ail scutit la recrutatia din t6ta fora tineri exa-
minati pentru infirmitatile urmatOre :
Contingentul
anului
1893
1894
1895
1896
1897
149
117
123
115
112 .
...
Imbecilitate
$i idiotism

.
Cretinism
13 .
10 .
39 .
60 .
. 38 . .
. .
. 89
.
.

.
.
Gush

68
204
232
308
Surdo-mutism
37
39
41
62
58
1898 131 42 228 87
1899 101 . . . 31 . . . 111 80

Preventiunea gupi endemice §i a cretinismului endemic este pe alo-

curea fOrte dificila ; acolo unde locuitorii cunosc din experienta anume
isv6rele §i puturile producetOre de gu§A, se 'Ate oprl intrebuintarea
lor; in comunele insa unde tote apele sunt banuite, unde nu exists
alta apa care s'ar puto recomanda locuitorilor, n'ar remano and ma-
Burl de luat decat mutarea comunei intregi, §i chiar ac6sta masura
n'ar exclude in mod absolut beutul apelor produc6t6re de gu§a §i de
cretinism, in timpul lucrarilor agricole §i silvice executate in apropie-
rea acestor isvOre; cari nu se pot astupa. Tot impractic este sfatul ce
se propune a se da locuitorilor din comunele unde cretinismul este
endemic ca sa bea numai apa de plOie sail apa Berta; nu putem sä
oprim nici poporatiunea oraplor ca in timpul limitat cat dureza o
epidemie de cholera sail de febra tifoida O. nu bea apa neferta, cum
putem dar sä mantinem in permanents o asemenea proibitiune in
comunele rurale, compuse din case impra§tiate prin vai §i deluri,
departate una de alta, lipsite de drumuri de comunicatiune ?
Aceea0 dificultate se opune tratamentului terapeutic al gu§ei ende-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 439

mice. Nu putem sa impunem cautarea medicaid cu saruri de iod gu-

§atilor §i cretinilor, cari nu o primesc de buns -vote, nici recomanda
remediul modern, hranirea cu glands tiroidea, intrebuintarea de pre-
parate uscate ale acestei glande.
Nu vom sfatul pe Guvern ca sd creeze internate de educatiune pen-
tru cretini, earl n'ail dat in alto teri resultatele a§teptate, §i nu le
vom confunda cu internatele private pentru copiii inapoiatl in des-
voltarea intelectuald fail a fi cretini sail idiot'''.
A§teptdm imputinarea cretinismului de la progresele patologiei ex-
perimentale, care ne va indica adeverata causa a acestei Me §i ne
va inlesni ast-fel preventiunea el.
Raja.
Raia, Scabie, este o Ma parasitara §i contagiOsa a pielei, caracte-
risata prin mane /rime §i prin eruptiuni eczematose.
Ea este frecuenta la noi, ca in tote torile unde bane regulate, spo-
Muffle generale ale corpului intreg, n'ail intrat in obiceiurile popo-
ratiunil. 'Mann', iea o baie generals in casurl rare, vara, dad. trece
pe langd satul lui p apd. curg6tOre. In ora§e, poporatiunea se deprinde
numal cu incetul cu speldturile generale, constatam insa cu satisfac-
tiune progresul realisat in acesta privintd in unele comune urbane,
unde primdriile ail instituit MI poporale §i sperdm ca aceste asezd-
minte se vor immulti.
Raia este o bad fOrte veche, rospanditd peste tot pamintul. In Ro-
mania ea este cunoscuta de mult, precum probezd scrierile folkloriste,
descantecele vechi, doctoriile poporane vechi. (N. Leon.) In literatura
medicaid romans, raia este pentru prima bra mentionata in anul 1836
de C. Vernav, ca bold cunoscuta in Moldova. (Rudim. Physiogr. Mold.)
De cand exist/ in Romania spitale, s'ail cautat in ele bolnavi de
rale, dar numai in cele din urma douo decenii ale secolulul XIX, in
urma immultirii medicilor de plasd §i a spitalelor rurale, cautarea
acestor bolnavi a devenit mai frecuentd §i mai eficace.
In anul 1895, raia a aparut in forma epidemics, mai ales in comu-
nele locuite de Tatari, in judetul Tulcea in 12 comune la 750 bolnavi,
in judetul Constanta, in comuna Gargalic, la 156 bolnavi; el ail fost
cautati parte prin aducerea lor in grupe la spital, parte in locuintele
lor, cari au fost desinfectate ca §i vestmintele §i a§eternuturile lor.
In anul 1896, raia a apArut in mid epidemil in judetele : Tulcea,
Constanta, Via§ca §i Nemtu. In judetul Tulcea, bola a fost constatata

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
440 DR. I. FELIX

in 17 comune cu 1.298 bolnavi, in judetul Constanta in o comund cu

72 bolnavi, in judetul Vlasca in o comund Cu 10 bolnavi. Afard de
aceste epidemii de raie, sunt fOrte numerOse in tOta tOra casurile
sporadice, cari se cauta in spitale si de medicil de plasd. In tad Ora
0'50 inregistrat, in cursul anulul 1896, 1.384 bolnavi cdutati deal do
spitale. In t6te spitalele civile din tell Watt cautat, in cursul anului
1896, ca bolnavi internat.!. 427 raiosi si s'ail dat la 9.985 bolnavi de raie
consultatiuni gratuite.
In anul 1897, raia s'a semnalat ca epidemie in 6 judete in cari s'ail
inregistrat 917 bolnavi: 472 in judetul Ilfov, 354 in judetul Tulcea,
49 in judetul Dorohoiil, 42 in judetul Prahova.
In tOte spitalele civile din Ord au fost cdutati de raie, in anul 1897,
521 bolnavi in spital si s'ail dat pentru raie la tOte spitalele din Or
17.693 consultatiuni gratuite la bolnavi ambulanti; medicii de plasa au
cautat' la domiciliu 917 bolnavi de raie. In spitalele si infirmeriile
militare s'ail cautat, in anul 1897, 716, in anul 1898, 1.044 militari
bolnavi de raie.
In anii 1899-1900, in judetul Ilfov s'ail cautat si vindecat prin am-
bulantele rurale organisate pentru acest scop 4.241 sdteni bolnavi de
raie; in comunele rurale ale judetului Covurluiti sail cautat, in anul
1899, 522 raiosl, in judetul Tutova 154, in judetul Dorohoiii 138, in
judetul Bacdil 122, in judetul Olt 111, in judetul Botosani 110.
Masurile ce politia sanitary iea in contra intinderii raiei sunt basate
pe istoria naturald a parasitilor, earl produc acea 13616.
Trei arachnids reclama atentiunea nOstra ca causa diferitelor feluri
de raie : Sareoptes, Dermatodectes i Symbiotes. Cel mai important
este Sarcoptes, cunoscut de mult naturalistilor, descris de Linn6 in
1748 ca Acarus Scabiei, de Latreille in anul 1806 ca Sarcoptes Sca-
biei, dar recunoscut de medici ca causa raiei numai de la anul 1834.
Numai sarcoptele iii saps canalurile in piele, in care depune ouele
lui, el se gdsesce, ca Sarcoptele omului, calului, porcului, chnelui si ca
sarcoptele gainilor, (Sarcoptes mutans). Tote sarcoptele animalelor
domestice se transmit pe pielea omului. Dermatodectele locuesce in
foliculele pielei cailor, boilor i oilor, nasce pui vii si se transmit si
omului, Symbiotele trdesce pe pielea boilor $i a cailor. In Romania se
observa catesi trele parasitele, Sarcopte, Dermatodecte si Symbiote, ale
omului $i ale animalelor domestice.
Arachnidele numite traesc Inca sOptamani intregi dupa departarea
for de la *pielea pe care ail crescut, dar atat ele, cat si ouele lor, mor
curind inteun aer uscat si cald de 65 pand la 100°C. 0 influents letald

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ItrIENE IN ROMANIA. I. 441

mai exercita asupra for creosotul, solutiunea de potasa, oleul de tere-

bentina, catranul, acetul tare, acidul carbolic $i benzina.
0116 le conserva mai multe septamani faculta tea de a se desvolta.
Sarcoptele omului se desvolta din oil in 64 pang la 76 ore ; femeea sar-
coptelui traesce pana la 5 s6pt6mani si scote cel putin dou6 ou6 pe
41. In panzeturi umede, ouele se conserva $i mai mult cleat doug
s6pt6mani.
Dou6 gptemani dupa esirea din oti, sarcoptii sunt deja desvoltati
si in stare a se propaga : fie-care sarcopt is! saps un canal osebit in
piele ; sarcoptii femenini mor in canal, dui)/ ce ail scos ou61e; canalurile
for sunt mai lung!. Mai cu soma nOptea, subt influenta caldurii aster-
nutului, sarcoptele isi sapa canaluri nou6.
Sarcoptele calului se transmits la om $i la vitele bovine; vitt-0 lui
nu difera de a sarcoptelui omenesc. Sarcoptele porcilor, al canilor si
al pisicilor infecteza §1 pe om. Dermatodectele tailor, oilor si al vitelor
bovine §1 Symbiotele calului si al vit&or cornute numai de rare-ori
se comunica omului.
Ocasiunea pentru multiplicarea raiei omenesci se nasce: Prin dor-
mirea de dou6 sail mai multe persOne intr'un pat in familie, in hanuri,
pensionate, si inchisori ; prin succesiunea asternutului (intrebuintarea
asternutului de care s'ail servit altil) in casarme, otelur!, aresturi $i peni-
tenciare, in casele particulare, in camerile destinate pentru servitor!
si lucratori, ucenici; prin contactul intiin, contactul copiilor in scale si
la jocuri; prin succesiunea in intrebuintarea imbracamintelor si a pan-
zeturilor nespelate ; prin lipsa de ocasiune pentru desinfectarea aster-
nuturilor $i vestmintelor si negligiarea regulii de a trata de odata pe
tog membrii unei familii bolnavi de raie. In spitale nu se pot desin-
fecta tote obiectele, de earl s'a servit un raios; spitalele improvisate in
familiile afectate de raie folosesc mai mult decal transportarea bol-
navilor In spitalele centrals, rurale $i districtuale. Nu este anevoie a
se desinfecta tote obiectele suspecte in casele particulare cu apa fier-
binte, cu benzina, cu aer cald intr'un cuptor, ori cu vapor! fierbinti
intr'un aparat improvisat pentru acest stop.

Alcoolul ci Alcoolismul.
Alcoolismul, expresiunea relelor fisice, morale si intelectuale, datorite
abusului biluturilor spirt6se, este cunoscut din timpurile tale mai vechT,
din primele timpuri ale istoriel, cand fundatoril diferitelor religiuni si
laic! at. combatut abusul b6uturilor. A. Baer, cel mai insemnat intre

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
442 DR. I. FELIX'

autoril moderni cars ail studiat alcoolismul, distinge in istoria lul trel
peridde: primul period, cel mai lung, cand s'a but numai yin si bare;
al doilea de la inventarea destilatiunil de alcool ; al treilea period de
la timpul and sciinta a inv6tat pe ameni sa fabrice alcool din cereals,
cartoff si sfecle. (A. Baer, Der Alcoholismus, Berlin 1878.)
Cultivarea vice! (Vitis vinifera din familia ampelideelor) si fabrica-
tiunea vinului dateza din timpurile mitice. Egiptenii, Evreil, Grecii
ail cunoscut betia de yin; vita a fost plantata pe mai tote costele
Mari! Mediterane. Dupa Portes si Ruyssen (Traits de la vigne, Paris
1886) deja Celtii ail cultivat vita, ea a crescut in Galia meridionala
in timpul lui Plutarch, Titu Liviu, Strabo, Pliniu. Legiunile romane
au adus vita in mai tote tgrile, pe cari le-ail colonisat. Colegul nostru
P. S. Aurelian (in Tera nOstrd, edit. II, Bucur. 1880) crede, eh re'span-
direa mare a Aguridarului, a vitei selbatice, in WO. Ora indica, el si
Romania este patria vile! naturale, CA ea este regiunea cea mai pri-
inciosa pentru cultura vie!, ca acea tramba de coline sail de doluri,
din tole din urmA trepte ale Carpatilor, care incepe la Oravita in ju-
detul Mehedinti si se termina la Cotnari in judetul Iasi, produce vinuri
d calitate superibra. Colegul nostru B. P. Hasdeil arata in Istoria
critics, ca bAutura la Geto-Daci era vinul, cu care faceail i betia.
In Romania, in secolul XV, cultura vitei si fabricatiunea vinului trebue
BA fi fost deja fOrte desvoltata, cad atunci vinul romanesc a constituit
un articol de comert. In socotelele Lembergului din anul 1492 figuroza
cheltuelile pentru vinum valachicum, (N. Iorga, Relating comerciale
ale rerilor n6stre cu Lembergul. Socotelile Lembergulut Bucuresci
1900.) Pe langa vinul indigen se consumail in Romania de timpuriil
vinuri streine, importate atat prin Constantinopole, precum si prin
Polonia si Ungaria. In anul 1466, intro darurile trimise de Poloni lui
$tefan-VodA, figureza si yin de Malvasia. (N. Iorga, Socotelile Lem-
bergulut) In anul 1561, Ieronim Ferro, bailul dogelu! Venetie! la
Constantinopole, II raportO4 ca Sultanul nu mai tolereza deposite
de yin la Constantinopol, si nu permite nici ca sä treca transit prin
capitala Imperiului otoman vinurile destinate pentru Valachia, cu
cari se platesc licorurile i alto lucruri aduse la Constantinopole din
Valachia. (Hurmuzaki, Documente VIII, Bucur. 1894.) Acosts inter-
dictiune n'a fost de durata lungs, cad' in anul 1572, carausil din
Lemberg se inteleg cu italianul Pero Galanti din Constantinopole, ne-
gustor de yin .de Malvasia, ca sA transports marfa lui la Iasi (N.
Iorga, Socotelele Lembergulut.)
Dimitrie Cantemir Voda considers vinul de Cotnari ca egal vinului

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTQRIA IGIENEI IN ROMANIA. 1. 443

Tokay *i vorbesce de exportul lui in Tera ruses* le§esca, cdzacesca

§i in Ard 61. A§ezamintul vamal al lul loan Grigorie Teodor Vodd al Mol-
dovei din anul 1761, numit Vama cea mare, fixezd darea asupra vi-
nului din Tera turc6sca §i din Tera Munten6sca, precum §i pentru vi-
nurile ce merg in Tera cazacesca, din cari vinatele de la Niculitel
sunt cele mai impuse. (M. Kogalniceanu, Archiva Romans, T. II, Ia§i
1845.) Pentru a se protegia cultura vinurilor indigene, a fost oprit
importul vinurilor streine, mai ales al celor venite din Tera turcesca
pe la 1nceputul sec. XIX. In anil 1815 §i 1816, Vodd al Munteniei Cara-
gea a confirmat din noil acesta oprire. (V. A. Urechig, Din Domnia lui
I. Caragea, Bucuresci 1900.)
Pe la finele secolului XVIII se mai exports mult vin din tern. In
anul 1798, Vice-consulul frances din Ia.,i raporteza despre starea eco-
nomics a Moldovei, ca o mare cantitate de vin se exportdza in Rusia,
ca comisionarii ru§i cumpe'ra la Odobesci vadra de 10 oca cu 29-30
parale, ca acest vin este u§or, agreabil la but §i de calitate benigna.
(Hurmuzaki, Documente, Supl. I, T. III. Bucuresci. 1889.)
Berea este asemenea o btiutura forte veche. Se pare ca ea a fost
inventata de Egipteni. Herodot numesce berea egipteand yin de orz.
Pliniu o descrie ca o boutura teribild, mai imbatatOre decat vinul.
Tacit scrie cd. Germanii beau multd bere. In evul mediti, in centrul §i
in occidentul Europe!, berea a fost fabricate in manastiri, mai intai
pentru usul propriii al poporatiunil acestor aqezaminte religiose; mai
tarditi fabricatiunea de bere a constituit un venit important al ma-
nastirilor. Pe la jumatatha secolului XVI, tend manastirile ail perdut
monopolul fabricatiunii de bere, ea s'a intins §i a devenit o industrie
importanta, mai ales in Germania, unde productiunea de yin n'a fost
suficientd.
In Romania, fabricatiunea de bere a fost cunoscuta in secolul XVI.
A. Treb. Laurian §i N. Balcescu relatezd (Magazinul istoric, T. IV.
Bucuresci 1847), ca in anul 1517, in tjilele lui Negoe-Vodd, manastirea
cea mare de Arge* a fost ingradita cu zid §i in launtrul curtil se
facura multe chilli calugdresci §i o povarna de olavina, pimnite §i clopot-
nita §i alte clddiri. (Dupe A. Cihac olaghina, olovina, olavina insemn6za
bere.) In luna August 1567, Alexandru-Vodd Lapu§neanu scrie din Ia§i
la Bistrita, ca sä i se trimita doi me§teri, cari se scie a fierbe bere
build. (N. Iorga, Documentele din Archive le Bistritei, Part. I, Bucu-
resci 1899.) In secolul XVIII existaii berarii in Moldova. T. Codrescu
reproduce in Uricar, Part. I, Ia§i 1852, un chrisov din anul 1799 al
Domnului Const. A. Ipsilante, asupra veniturilor manastiril §i spita-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
444 DR. I. FELIX

lulul Sf. Spiridon din Iasi, in care se vorbesce de o berarie a Tudorei

MilerOel din mahalaua Muntenimea de sus, pe care berarie sotul ei
Miler o cump6rase de la un Herlez Gerah, cu obligatiune a plat' pe
an 100 lei pentru cheltuelile spitalulul, precum se da §i mai inainte
de cei ce au avut berarie, §i bore cat va trebul pe an la spital pen-
tru bolnavi, sä o des de la sine WI nici o plata. Insa panea ce-i
va trebul pentru lucrarea bere', sa o aduca de peste hotar, §i nimeni
altul sä nu fie volnic a lucra bere aici in ora§ decat numita Tudora
Miler6ea.
Dupa V. Taban (Fabricarea berei, Bucuresci 1900) s'a infiintat la
Bucuresci prima fabrica de bere in anul 1811, dupa V. A. Urechia
(Legende, Bucuresci 1901), in timpul ocupatiunii rusesci din anii
1806-1812, Iohann Nemtul a instalat in Bucuresci prima berarie in
hanul Filaret; el a primit in anul 1815 monopolul fabricatiunii de
bore, cu conditiune ca sa platOsca la Cutia milelor 300 lei pe an §1 a
vindut acest monopol lui Andrei Kuba. In anul 1824, berarul G. Krebs
a dobandit de la Voda Grigorie Ghica permisiune ca sä fabrice §i el
in Bucuresci bere, osebite spirturi, rom §i otet. Pe la anul 1840 ail
mai existat mid fabric' de bore la Iasi, Dorohoiil, Boto§ani, NOmtu §i
Galati. In dosarele Ministeriului de Finance din Moldova din anul 1855,
aflate in Archivele Statului, se gasesce un opis de privilegiuri date
la feluri de persdne pentru felurite industrii, intro earl figureza privi-
legiul pentru fabrica de a se lucra bore, atat de acea obicinuita in tell,
cat §i de acea de Bavaria, de Ioan Ziovek.
In vecul XV §i XVI, Romani' ca §i Ru§ii §1 Polonii ail mai cunos-
cut metul (mied) sail idromelul, beutura alcoolica, fermentata dar ne-
destilata, gatita din miere, mai imbatatore decat berea, importata din
Polonia. In socotelile Lembergului din anul 1466, intre plocOnele- tri-
mise la Curtea lui Stefan cel Mare, se mentionoza 0 met pe Tanga yin
de Malvasia 0 bore, «item pro medone et cerevisia.z (N. Iorga.) G.
Crainiceanu (Igiena feranului roman, Bucuresci 1895) arata, ca. in Ar-
del, in secolul XVI §i XVII, s'a bent met (mied), ca in Banat se bea
§i astacji, ca la hramuri §i balciuri negutatoril de turte dulci aduc
§i met.
Grecii din timpul lui Dioscorides ail cunoscut destilatiunea. (H. Kopp,
Gesehichte der Chemie, Braunschweig 1847.) Arabi' ail perfectionat
aparatele de destilare; alambic este cuvint arab. In secolul VIII, al-
chimi§til vechi au fabricat alcool din yin prin destilare ; pe atunci
acest destilat a servit numai drept medicament. Despre originea cu-
vintului alcool exists diferite opiniuni; croni§til contimporani cu al-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE! IN ROMANIA. I. 445

chimi§tii arabi nu mention6za acest cuvint. Dupa E. Littr4 (Dictionn.

de 1116d. Paris 1886) acest termen arab insemneza ce-va subtil, o pul-
bere impalpabila; dupa H. Kopp §i A. Baer, Arabii ail sustras alcoo-
lului apa grin destilare cu tartrat de potasa, care ca on -care Bare
s'a numit §1 alkali; de aceea s'a dat destilatului numele de spiritus
alcalisatus, vinum alcalisatum, din care s'a format cuvintul alcolisatus.
La Liberius este vini alcool sinonim cu vinum alcolisatum. Numirile
cele mai vechi ale alcoolului sunt : aqua ardens, aqua vitae, vinum
adustum, vinum ardens, spiritus vini, spiritus ardens.
Albukazar, care a murit in anul 1122, vorbesce in scrierile sale de-
spre destilarea vinului; asemenea Albertus Magnus, primul chimist
german, 1193-1280. Arnold de Villanovus, 1235-1312, a destilat yin
ro§u §i a numit alcoolul Aqua vitae §1 Aqua vini; tot in secolul XIII,
Raymond Lullius ii (IA numire de Aqua vitae ardens §i Aqua ardens.
Cuvintul alcool incepe sä fie intrebuintat mai des in secolul XVI.
Fabricatiunea alcoolului din cereale este asemenea forte veche; dupa
A. Baer, in timpurile cele mai departate, Chinesil §i Japonesii ail pro-
dus rachill din orez §i din alte cereale, §i asemenea Rhazes, care a
trait pe la 860-932. (F. Hcefer, Histoire de la Chimie, Paris 1869. C. F. B.
Scheidel, Destillirkunst, neu bearbeitet von dr. A. Friberg, Weimar
1894.) In secolul XIV, rachiul de yin a inceput sa constitue in Italia
un articol de comert §i de export; pe la anul 1500 rachiul era cu-
noscut in Germania §i doctorul Michail Schrick a publicat deja in anul
1483 la Augsburg o lista a rachiurilor (ausgebrannte Wasser) intro-
buintate in medicina. Pand aprOpe de finele secolului XVI, in Europa
centrals §i meridionala, rachiul s'a destilat numal din vin, din drojdii
de vin ti din bere ; pe atunci a inceput intrebuintarea cerealelor pen-
tru fabricarea de rachiti §i unele guverne ail interdis ac6sta industrie,
pentru ca granele sa nu se scumpesca. Producerea alcoolului din car-
tofi se mentionoza pentru prima Ora intr'o carte german/ a lui D. I. I.
Bacher din anul 1682, §i primul cazan pentru acesta fabricatiune a
fost instalat la Mannheim in Palatinat (Pfalz) in anul 1750, (Broekhaus
Konversat. Lexikon, 14 Aufl., Leipzig 1892.) In anul 1810, Cellier §1 Blu-
menthal ail inventat primul aparat pentru destilarea continua; in anul
1817, Pistorius a construit primul aparat pentru destilarea de borhoturi
grOse, in anul 1830, H. L. L. Gall a perfectionat aparatele pentru des-
tilarea de alcool, (C. F. B. Scheidel.)
Pana pe la anul 1840, rachiul s'a fabricat in cea mai mare parte din
cereale ca product al micii industrii casnice din ora§e; pe atunci se
intinsese deja in Germania orientala, Rusia §i Austria, precum §i. in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
446 DR. T. PELIM

Nordul Moldovei cultura cartofilor §i fabricatiunea de alcool din car-

toff a devenit in aceste tfiri o industrie agricola ; in Germania occi-
dentald, in Anglia, Francia, Belgia, Italia $i in cea mai mare parte a
Romaniei, granele ail servit ca materialul principal pentru producerea
de alcool, pe alocurea $i, sfeclele §i melasa. Insemnatatea fabricatiunii
de alcool ca industrie agricola consta in faptul, ca ea intrebuinteza
ca materie prima numai productele proprii ale pamintului, ca ea con-
suma ca nutret pentru vite tote residuele fabricatiunii si produce o
cantitate insemnata de ingrasaminte pentru cultura cerealelor; din
acesta causa legislatiunea unor State, mai ales a celor germane, pro-
tegeza povernele (velnitele) agricole mai mult decat pe cele industriale.
In terile romane s'a bent rachiil deja in secolul XVI. Teutsch (Ge-
schichte der Siebenbfirger Sachsen, Kronstadt 1858) arata, ca la mijlo-
cul secolului XVI se cunoscea rachiul in cercurile nobile din Ardel
Rachiul a fost fabricat in Polonia si importat d'acolo. In vol. VIII al
Documentelor istorice Hurmuzaki se vorbesce si de licoruri expor-
tate din Valachia la Constantinopole, in anul 1561. In Uricarul lui
T. Codrescu vol XVI, Iasi 1891, este reprodus un isvod de avere
din anul 1661 al fratilor Cantacuzino, in care este trecut §i un vas
de vinars. N. Iorga, in Colecliunea de documente romd nesa din Ar-
chivele Bistrifa, vol. II, Bucuresci 1900, reproduce o scrisorica a
Vornicului de Campulung, in Bucovina, din anul 1685, in care dice,
ca a trimis sa se cumpere rachifi si turta dulce, css ne fie de plocOne,
data vom merge la Curte.' In secolul XVIII chiar numele de horilca
care se da rachiului dovedesce originea lui polona. In asezamintul
vamal al lui loan Grigorie Teodor Voda din anul 1761 se impune
horilca cu 1 leil din cate 10 vedre. (M. Kogalniceanu, Archiva Romtinci,
T. II, Iasi 1845.)
In a doua jumatate a secolului XVIII, Romanii incep se. fabrice sin-
guri rachil Dupa C. 'strati (Istoria desvoltarii ndstre sciinifice, cBu-
letinul Societ. de sciinte fisice,, An. I, Bucur. 1892), in cartea lui I. C.
Flachat, Observations sur le commerce et sur les arts, Lyon 1767, este
descris modul romanesc de a face rachill i ilustrat cu desemnuri de
poverne din Romania. Rana atunel trebue sa fi fost insemnat importul
de rachiil din Polonia, cad atat emanciparea de la industria polona a
consumatorilor romani de rachill, precum i impositele mai marl, cu
cad s'a lovit acest import $i oprirea lui completa, au supfirat reix pe
guvernul Poloniei si au provocat plangeri la Porta, interventiuni §i
corespondente indelungate. Colegul nostru A. D. Xenopol, in Istoria
Roman., Vol. V, Iasi 1892, vorbind despre domnia lui Voda Constan-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 447

tin Moruzi al Moldova 1777-1782, dice ca din vremuri vechi, Polonia

imports in Moldova rachiil §i plata cu acest product ceea-ce ea cum-
Ora de la Moldoveni: vite, miere, cera, sare. In timpul lui Moruzi,
mai multi boeri §.1.1 infiintat insa velnite in Moldova, §i fiind-ca nu pu-
teail sustini5 concurenta rachiurilor polonese, au cerut §i ail obtinut
de la Domn oprirea importului acestui product din Polonia. Republica
polona se simti atinsa; Domnitorul Moldovei dices ca importul rachi-
ului scote din Ora o sums mare de bani; bautura fiind eftina ruineza
pe Oran, it face nedestoinic pentru munca, lene§ §i mi§el. Ambasado-
rul polon din Constantinopole replica, ca teranii nu se vor folosl de
proibitiunea importului de rachiil, cad se vor imbata cu rachiil mai
stump fabricat in t6ra. Intre documentele adunate de A. I. Odobescu,
cari formeza urmarea colectiunii Hurmuzaki, supl. I, vol. II, Bucur.
1885, gasim corespondenta ambasadei francese din Constantinopole, din
anul 1781 : Polonia cere interventiunea Franciel pentru ridicarea in-
terdictiunii de intrarea rachiului din Polonia in Moldova, iar Ministrul
de Externe al Franciei instruesce pe ambasadorul seii, ca sa nu se
amestece in afacere. In vol. VII al colectiunii Hurmuzaki, publicat
de Academia Romand in anul 1876, se gasesc corespondentele in
aceea§i materie din anul 1782 dintre Internuntiul austriac din Con-
stantinopole §i cancelarul Statului principele Kannitz ; Austria nu in-
tervine pentru regularea cestiunii §i se arata intentiunea regelui Po-
loniei a invoca interventiunea Curtilor din St. Petersburg §i. Berlin.
In acel timp, cazanele mid de fiert rachiii din fructe, din vin stricat,
din drojdii §i tescovina ail devenit numerose in Moldova, consumul
de rachiil a mers crescend, carciumile prin sate s'ail immultit, unit lo-
cuitori cereail voie sa infiinteze velnite Si Domnul cu Ob§tesca Adu-
nare ail fost chemati sa limiteze abusul b6uturilor. T. Codrescu, in
Uriectrul, part. IV, Ia§i 1857, §i M. Kogalniceanu, in Archiva Roma-
nacci, T. II, imprimat la Ia§i in anul 1845, reproduc dou6 acte in-
teresante, earl' se refers la acesta cestiune:
Anaforaua Adunarii Ob§tesci a Moldovel, subscrisa de 5 veliti boeri,
din 24 Noemvrie 1782, catre Voda asupr a jalbei jidovilor, fo§ti orin-
dari, prin care anafora se propune, ca sa nu se aprobe cererea jido-
vilor orindari, cari mai inainte se aflail tiind §i cumperand cu Saul
veniturile mo§iilor §i orindele satelor de pe la stapanil mo§iilor, caci
cu porunca domnesca find ei opriti de a nu mai aye acea volnicie,
cer acum prin jalba for sa aiba iara§i acea volnieie, a itirn5 orinde
prin satele principaturilor, cum §i mai inainte ail tinut, dicend ca pe
la tirguri nu se pot hrani cu indestularea lor. Boerii subscriitori al

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
448 DR. I. FELIX

anaforalei sfatuesc pe Voda sa nu aprobe cererea, de ore-ce In timpul

cand jidovil erail ingaduiti O. tie orincji prin sate, ail pricinuit pa-
gube stapanilor de mo§ii §1 locuitorilor, pe locuitoril sateni 11 indatorail
Cu banl din vindarile beuturilor lor, §i uncle de pe. beuturi remanea
cine-va dator cate cu ce-va, el Ca nisce in§elatorifi incarcati §i ii napas-
tuiail mai mult indoit §i intreit, din cari cei mai multi din locuitori se
saraciail cu totul. Inca din trecu %ii ani, reposatul Grigorie Alexandru
Ghica Voda. la domnia cea dintai a hotarit, ca O. lipsesca jidovii de
prin sate §i s'a dat porunca domnesca la ispravnici, ca jidovii sä nu
mai alba volnicie, a cumpera mo§ii cu anul §i a tine orinde prin sate
§i sä merga la tirguri. Este sciut ea jidovil napastuind pe multi la
tete tocmelile §i la vindarile beuturilor, saracese pe locuitori. Acosta
anafora Alexandra Const. Ipsilante Voda o Intaresce cu chrisovul din
28 Noemvrie 1782, hotarind ca jidovii sa locuesca numai prin tirgurl,
iar nici de cum prin sate.
Tot Voda Alexandru Constantin Ipsilante, la 3 Iunie 1783, primind
jail* prin care unit locuitori cer voie ca sa faca velnite, iar altil se
raga sa nu se permita facerea de velnite, pentru ca sa nu se ivesca
lipsa de pane, Voda prin domnesca tidula cere sfatul velitilor boeri
cari, prin anaforaua din 15 Iunie 1783, arata parerea, ca sa nu se fua
velnite, cad' beutura de horIlca nu este nici trebuinciesa nici cuviin-
ciesa. In locul horilcei se face In sera rachiil din perje, prune, tesco-
vina, drojdiile vinulul, din yin stricat ; pentru acesta nu este trebu-
inta de velnite, caci fie-care rachier §i vutcar ail caldarile for prin
ogoguri §i fac rachiil de ajuns pentru Indestularea norodului. La
domnia lui Constantin Dimitrie Moruzi Voda (1777), pana a nu se oprl
cu total facerea qi aducerea de horilea din Tera le§esca in Moldova,
s'a fost dat stra§nica porunca, ca nimeni sa nu fie volnic a vinde la
velnite gran, fara numai malaiu, papu§oiil §i secara, cum §i grail stricat ;
locuitoril dinadins ail turnat apa in gropile de grail ca sa se strice,
§i s'a ivit lipsa de hranti §i de zaherele ce trebuiail sa se trimita la
schela Galatilor pentru capanul imperatesc. Atunci s'ati aflat in Mol-
dova 800 de caldari, §i dupa darea de soma a jidovilor velniteri s'a
aflat pane lucrata in 8 luni de chile 120.000 Galati-Kilasa. Tete calda-
rile pot lucra Intr'un an 360.000 Galati-Kilase pane. Velnitele §i ho-
rilca aduc stricaciune pamintului §i folos numai jidovilor, causand
lipsa de pane. SA se strice dar, §i sa se risipesca tete velnitele, ca O.
se desradacineze acesta reutate. Domnitorul ordona ca sa se stria
carte gospod catre top* ispravnicil tinuturilor, ca sa strice §i sa risi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IRTORIA IGIENEI tN ROMANIA. I. 449

peeca tote velnitele cate vor fi mai remas, ca sa se desradgcineze cu

totul o reutate ca acesta din pamintul nostru.
Cu tote acestea n'a incetat in Moldova fabricarea de alcool din ce-,
reale §1 horilca tot mai constitue un articol'important al consumului.
In anul 1799, Domnul Moldovei Constantin A. Ipsilante, in chrisovul
care reguleza veniturile manastirii §i spitalului Sf. Spiridon din 1E10,
prescrie ca sä se platesca in folosul manastirii §i spitalului pol pars
de OM vadra de horilca ce va intra in ora§ul Iasi. (T. Codrescu,
Uricarul, Partea I. Iasi 1852.)
Pe la finele secolului XVIII §i pe la inceputul secolului XIX, in Ro-
mania se fabrics rachiil din grane, din fructe, din yin stricat, drojdii qi
tescovina. Cultura cartofilor s'a introdus in Moldova pe la anul 1812.
(P. S. Aurelian, Schife asupra steirli economics a Romaniei in sec.
XVIII, Analele Acad. Rom., Ser. II, T. III. Bucur. 1882.) Cartofii ail
inceput mai tarciiil sa fie intrebuintati ca materie prima pentru fabri-
carea de alcool, §i ei se planteza pentru acest stop pe o intindere
mai mare in judetele Dorohoiti §i Boto§ani.
In Muntenia era deja pe la inceputul secolului XIX fabricatiunea de
tuica considerabila. In anul 1814, Voda Ioan Caragea infiintOza un noil
havaet asupra cazanelor §i povernelor in cari se fabricail tuica §i
alte rachiuri, bir hotarit in folosul vornicilor al treilea §i al patrulea.
Acesta dare a lost ridicata in anul 1816. Pe atunci era prohibit impor-
tul rachiurilor streine precum §i al vinurilor streine. (V. A. Urechia,
Din domnia lui I. Caragea, Analele Acad. Rom., Ser. II, T. XXII.
Bucur. 1900).
Mai tots tuica, rachiul de drojdii §i de tescovina se consuma in tern,
exportul era neinsemnat. In «Almanachul Statuluiv pe anul 1837, ga-
sim insemnate, intre obiectele exportate din Muntenia in anul 1835:
57 vedre de spirt in valore de cate lei 15 lei 901,36
4.081 D 1 rachiii de prune n n , 9 , 39.262,75
40.856 D 1 yin D 1 1 4 n 170 325,48

Pe la anul 1840, cand s'ail introdus marine cu vapori in fabricele

de alcool din Germania, Francia, Belgia, s'ai.1 immultit si velnitele (po-
vernele) din Moldova; in Muntenia, num6rul for era neinsemnat, do
vreme ce num6rul cazanelor micii industrii de tuicd, de rachiii de
yin, de drojdii, de tescovina era cu mult mai mare decat in Moldova.
Despre povernele §i cazanele de rachill din Muntenia nu posedam
date statistice din acel timp; despre.Moldova dispunem de sciri exacte
culese in anul 1842 si publicate in Notions statistiques sur la MI-
Analele A. R.Tom. XXIII. Memoriile Sect. Selinfifice. 29

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
450 DR. I. VELIX

davie, par le prince N. Soutzo, Iasi 1849, traduse in romanesce de T.

Codrescu in anul 1852. In anul 1842 sail aflat in Moldova 103 velnite
cu masina si 1 098 caldarari.
Instalatiunea velnitelor ca si a caldarilor de rachiti a fost pri-
mitive; comerciul cu alcool a fost nesigur, cad lipsia o masura uni-
forms a Oriel lul. La Archiva Statului, in dosarele Ministeriului de In-
terne al Moldovei din anul 1845, se afla o petitiune a 14 proprietari
de velnite catre Domnitor, in care se plang de greutatile ce sufere
industria de spirt, din lipsa unei constatari uniforme a Oriel spirtu-
lul, si se roga ca as se Introduca, ca alcoolometru normal, alcoolometrul
Wagner, cu o tabela rectiflcatore la diferite temperaturi. Sfatul admi-
nistrativ recomanda masura ca buns si Domnitorul aproba, dar chiar
in anul 1847 alcoolometrul Wagner Inca nu era Introdus si Proprie-
tarii de velnite reclama din noll. La 12 Martie 1850 se plang Depar-
tamentului treburilor din Launtru al Moldovei 14 evrei, cumperatori
de rachia cu ridicata de pe la proprietari, descriind abusurile cars se
fac la fixarea gradului, fiind-ca nu se observe regulele publicate In
anil 1845 si 1847, relativ la alcoolometrul Wagner, si Departamentul din
Launtru scrie din noti. Eforiilor §i Politiilor de tirguri ca sa cumpere
alcoolometrul Wagner. In luna August 1851, 7 romani si 20 evrei spe-
culanti de rachiti din capitala Ia §i reclama din not' Ministeriului din
Launtru, ca nu so Intrebuinteza alcoolometrul la cercetarea tariei al-
coolului, ci taria se constata tot cu ape. Acosta data se pune capOt
neregularitatii expuse Intr'un mod straniti : in luna Septemvrie 1851,
Sfatul orasenesc al Iasului Insarcineza cu contract pentru 2 ani pe
Leibu Carniol si Simon Siraga, ca sa cerce spirtul rachia asupra ta-
riei cu alcoolometrul Wagner, si sa vegheze ca nimeni sa nu se serve
de alts vadra la masurare deck de cea legiuita ; acesti 2 contraccii
vor plati sfatului orasenesc pe an lei 2.600, si pentru ostenOla for vor
prim! de la vincretori si de la cumperatori de spirt plata, cum se
vor Invol.
Pand atunci Statul nu percepea nice un imposit asupra spirtului, numai
Eforiele oraselor §i targurilor luau un acsis asupra vinului §i rachi-
ulul; acest irat orasenesc se dedea cu arenda. Unele orase, Iasi, Boto-
sani, Dorohoiii, Piatra, TIrgul Nemtu aveati §i irat asupra beret In anul
1852, tend Rusia reclama de la guvernul Moldovei plata ocupatiunii
militare din anul 1848, obstesca Adunare a votat §i Domnitorul Gri-
gorie A. Ghica a sanctionat legea prin care, pentru a se plati datoria
dare Imperatia Rusiei de ruble 943.241 copeici 37, se pune in orase
9i tirguri si din partea Statului o taxa de lei 5 par. 16 pe vadra de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIRNEI tN ROMANIA. I. 451

rachiil si de par. 20 pe vadra de vin. Acest irat al Visteriei a fost

dat cu arenda. Tot de °data s'a legiuit, ca jidanii, cari prin legea din
anul 1844 art fost opriti a aye prin sate carciumi cu arenda, sa fie
admisi ca carciumari si in sate, in contra unei dari osebite, care va
fi pentru sate cu mai mult de 100 locuitori de 4 galbeni, pentru cele
cu mai putini locuitori de 2 galbeni, pentru carciumile razlete de 1
galben pe an, pentru care vor primi patenta de la Visterie. Acesta
taxa de plata n'a fost regulat platita, cad in anul 1854 Departamentul
Financelor scrie celui din Launtru el, trimitend inadins revisori prin
sate, a constatat multi jidovi cari tin carciumi far/ sä fi platit patent/
$i propune, ca straful cuvenit sä-1 platesca nu carciumarii evrei, ci pri
vighetoril de oc6le (subprefectii), cari n'au aplicat legea. In anul 1854
se mai infiinteza o alt/ taxa (patents sail licenta) ce au sä platesca
Visteriei t6te carciumile de prin orase $i tirguri, find-ea taxele per-
cepute panii atunci nu sunt suficiente pentru plata datoriei catre Rusia;
dar in orasele Iasi, Focsani, Galati si Tecuciil, acesta noul taxa va fi in
folosul Eforielor acelor orase, cari sunt osebit impovarate cu cheltueli.
In anul 1852, inainte de a se alcatui legea asupra noului imposit pe
beuturi spirt6se, destinat pentru stingerea datoriei catre Rusia, s'ail
cerut Eforiilor orasenesci si Ispravnicilor informatiuni asupra con-
sumatiunii de beuturi spirt6se si asupra venitului probabil ce p6te
astepta Guvernul de la noul imposit. Dupa rapOrtele primite, consu-
matiunea anului din Oa Moldova este evaluata la aproximativ 200.000
vedre rachiil, lard aratarea tariei si la 2.000.000 vedre yin. In urma
licitatiunii pentru taxa Visteriei, adeca pentru perceperea adaosului la
taxa orasenesca pentru rachiil si yin, Visteria urma sa incasseze, in
anul 1852, lei 987.000, iar in anul 1853, lei 760.665.
Catagrafia carciumilor din tote orasele si tirgurile din Moldova, al-
catuita in anul 1854 de Departamentul trebilor din Launtru, nu este
completa, cad unele Eforii ail trecut in lista numai carciumile cari nu
sunt proprietatea unor particulari ci proprietati jidovesci, alto Eforii
ail trecut numai pe cele jidovesci, si unele nici n'ail respuns Departamen-
tului. Din raportele Eforiilor si ale Ispravniciilor am extras iirmatOrea
tabela de numerul carciumilor:
Iasi 901 carciumi $tef5nesc1 . . . 2 carciumi
Dorohoiti . . . 126 Daraban1 . . . . 7
Barlad 30 , Saveni 15
Roman 275 , Raclauti . . . . 19
Nemtu 102 , Mamornita . . . 2 .
Piatra 96 , Odobescl . . . . 8 ,
Falticeni . . . . 168 , : Panciu 10

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
452 DR. I. FELIX

Tirgu-Frumos . 81 carciumi Adjud 13 carciumi

Foc§ani . . . . 79 Domnesci . . . 5
Tirgu-Ocna. . . 77 Mime loss . . . 12
Millaileu1 . . . 45 Tecuciii 131
Hera 33 Hui 52
In a doua jumatate a secolului XIX s'a immultit treptat in tote Europa
consumatiunea beuturilor spirtose ; in unele teri s'a intins cultura
viilor, si dupe ce filoxera §i alai parasiti au distrus mare parte din
ele, s'a suplinit lipsa de vin, nu numal prin reconstruirea viilor filo-
xerate, ci §i prin sporirea artificiale a cantitatii §i consistentei mustului
de struguri prin diferite alte manipulatiuni, earl merg pane la fabri-
carea de yin artificial, prin crescerea de arborl fructiferi §i perfectio-
narea fabricatiunii mustului de fructe ; Wait immultit fabricele de bere;
In terile unde beutura de bere a fost panA deunecji limitate, ea se
generalisOza cu incetul in orase qi chiar la tore, acolo unde se pot
implini conditiunile pentru conservarea berei, cad ea este ]icidul
alcoolic eel mai expus la stricare repede. Cel mai important factor
al alcoolismului sunt inse beuturile destilate; ele se produc astadi in
cantitatl enorme cu preturi neinsemnate, si eftinetatea for seduce pe
omul cel mai sarac ca se se serve de ele. Concentratiunea rachiurilor
constitue, pe lange pretul for scedut, periculositatea for insemnata
cad lesne se depesesce mesura permise fate cu micul volum al alcoo-
lului continut in rachia.
Vom examine mai intai cantitatea de beuturi alcoolice cari se
consume. C. Istrati, 0 paging din Istoria contimporand, §i P. S. Au-
relian, Vera NOstrci, au evaluat consumatiunea de alcool In Romania,
in anul 1880, in termer media de suflet pe an cu 91/4 ocale yin si 171/2
ocale rachia slab. In eel din urine ani s'ati consumat In Romania
aproximativ 9 litri de alcool absolut de cap de locuitor §i anume :
Vin . . . . 280.000.000 litri cu 0.85 % alcool ; de cap de locuitor 44 litri sale 8.00 litri alcool absolut.
Rachiil de yin . . 859.000 00 oh 33 PI
PP /3 /3 0.063 0.08
Rachifi de drojdil
6i de tescoyini 8.500.000 40 0/c, P3 n
PP P1 730.60 0.20
Tula (rachiu de
prune). . . . . 40.500.000 25 % PP 31 /7 PP 77 8.20 2.60 33
Spirt, alcool de
cereale gi de car-
toff, din care se
preparit basamac,
anason gi diferite
alto rach!url . . 18.808.000 1000/0 11 ff If 71
8.27 71 11 8.80 17 11 "
Bete . . . . 8.285.000 4% PP 13 /3 PP PP
1.10 0.04
9.07 "
Comparatiunea intro consumatiunea de alcool din Romania si intro
cea din alte terl este, dificila, din cause ce, pe de o parte, in mai multe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 453

scrieri noun asupra acestei materil se arata cantitatea Uuturilor con-

sumate WA indicatiunea Oriel: lor, a concentratiuniI alcoolulul in JAI-
turile usitate In acele OA, iar pe de alta, din causa ca, dupa regulele
statistice, nu putem face comparatiune corecta decal intre cantitatile
consumate in acela§I an, datele urmAtore sunt dar pasibile de ore -cars
corecturt
Ast5.4I se consumd pe an In diferite forme in tertnen media de cap
de locuitor :
In Francia 13 litri alcool absolut
a Belgia 12 * *
Elvetia 11
Germania 11 * *

Marea Britanie §i Irlanda 11 * *

Danemarca 10 * *

Rusia . . . . . . . . 9 * * *

Austro-Ungaria. 9 *
Romania 9 * * * dupa M. Haret, 9.98 litri
St. Possa, 11.70 a
* A. Urbeanu, 12.50
' Terile-de-Jos 8 * * a
a Italia 6 * . a

*
Suedia
Norvegia
Spania
..... 6
5
4
*
*
*
*
*
*
*
a
Portugalia 4 . * a
a Serbia 3 * * a
. Bulgaria . . 3 * *

La Expositiunea universals de la Paris din anul 1900, intro publi-

catiunile economice §i antialcoolice rusesci, a figurat tabela urmAtOre,
alcatuita de M. Minzlof, aratatOre de consumatiunea anuala de alcool din
diferite State, care tabela este reprodus6 In raportul d-lor S. C. Anion,
St. Cihoski i G. Vivescu asupra misiunii for in Rusia, spre a studia
aplicarea monopoluluI vino:gra* de alcool
Consumul de alcool etilic destilat de bucate :
Alcool de 40° Alcool de 100°
Vedre=12 litri 229 c. m. o. Litri
Danemarca 1.72 8.462
Austria ... .. 0.98 4.821
Belgia ... .. 0.92 4.526
Olanda 0.91 4.477
Germania 0.89 4.378
Francia 0 82 4.034
Suedia 0.71 3.393

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
454 DR. I. FELIX

Alcoa de 40° Aleool de 100°

Vedre=12 litri 229 c. m. c. Litri
Elvetia 0.67 3.296
Rusia 0.61 3.001
Statele-Unite 0.62 2.559
Anglia 0.61 2.509
Canada. 0.34 1.673
Norvegia 0.34 1.673
Italia 0.15 0.738

Consninul total de beuturl spirtese pe an de locuitor, exprimat

in alcool absolut
Litri Litri
Francia 13.529 Glands 6 543
Danemarca . 12.299 Statele-Unite . . . . 5.116
Italia 10 232 Suedia 4 674
Belgia 10.085 Norvegia . . 3.591
Elvetia .
Germania
. 9.741
9.492
Rusia
Canada
. .... . . .
3.345
2 312
Anglia 6.003
Austria 7.527

In acosta tabela, Romania nu este cuprinsa, am aratat Insa mai sus

cantitatea de alcool ce se consuma la nol, §i va fi 'Ate util ca sa de-
scriem natura acestui alcool §i rolul productiunii lul in economia na-
tionala.
0 parte prea mare a locuitorilor t6ril consacra tOta munca for cul-
turil terenurilor intinse, destinate a produce materialul brut pentru
fabricarea b6uturilor alcoolice, o alts parte este ocupata cu fabrica-
tiunea lor, §i pentru acesta lucrare, se aduc In Ora §i multe cete de
lucratori streini; in fine, numerOse familii traesc din comertul cu alcool.
Marea majoritate a consumatorilor rOdelor acestef munci Incordate
sunt Romani; cad se exportoza numal o mica parte a produsulul, se
importoza Insa atat bouturi alcoolice gata, precum §i parte din mate-
rialul §i uneltele necesare fabricatiunii. Ast-fel o parte din munca §i
din avutia nationals se cheltuesce intr'un mod luxos, se sustrage de
la o Intrebuintare utila, §i cei earl sufera mai mult din Impartirea ine-
gala a consumulul sunt tocmai aceia cdrora nu este permis un ase-
menea lux, din causa alcatuiril vitiOse a budgetulul for de venituri
§i de cheltueli.
Yn anul 1880, P. S. Aurelian a evaluat intinderea viilor din tots Ora
la 200.000 pog6ne §i productiunea for la 10 miliOne vedre yin. (Vera
N6str'd) In urma devastarilor produse de filoxera §i alti parasiti al

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 455

vitei, Intinderea viilor productive a scaclut, incassarile fisculul de la

vii ail ramas insa aprope stationare.
Terenurile ocupate de vii, apartinend la 216.634 viticultori, ail avut
Intinderea urmatore:
In anul 1892-93 150.991 hectare
s * 1893-94 149.516 .
s 1894-95 145.385
s * 1895-96 155.363
*
1896-97 154.601
s s 1897-98 153.808

La rodul viilor indigene trebue sä adaogam parte din stafidele or-

dinare importate, carT serve pentru fabricatiunea ilicita de yin ai de
alcoolurT destilate. In anul 1899 s'ail importat roacove, smochine ai
stafide negre ordinare 4.293.369 kilograms, in val6re de lei 1.717.347,
din earl* cea mai mare parte sunt stafide din Turcia ai Grecia.
Inaintea Intinderii actuale a filoxerel in tax* Romania a produs
pe an in termen mediil 3.2 milione de hectolitri de yin; dupa P. S. Au-
relian (Vera Nostra), in anul 1880, productiunea a fost de 4.108.704 ve-
dre in val6re de lei 9.130.453. In anul 1897-1898, dupa. publicatiunile
Ministeriulul de Agriculture, din causa ploilor ai altor intemperiT, din
cele 153.808 hectare de vii, 105.871 hectare ail remas neproductive, nu-
mai 47.937 hectare ail dat rode, ail produs 249.630 hectolitri de vin,
In val6re de lei 7.550.000 ; in anul 1898 aii. existat 139.229 hectare de
vii, cari at. dat 517.230 hectolitri vin, in val6re de lei 18.756,600; in a-
nul 1899, 148.046 hectare, earl ail produs 2.060.517 hectolitri vin, in va-
l6re de lei 28.786.560.
Despre cantitatea mustulul de pore, de mere ai de alto fructe pro-
dus in toil, nu posedam date statistics.
In termen media, se consume astacri in Romania 2 milione de hec-
tolitri de vin pe an saa 3 litri de locuitor ; in taa Germania 3.2 mi-
li6ne de hectolitri, in Francia 45 milione hectolitri, in -singurul oraa
Paris se beau 5 miliOne hectolitri de vin pe an sail 2 hectolitri de
locuitor.
Importul ai exportul de yin este eel urmator :
In anul 1894-1895 importate 226.327 litri, exportate 120.361 litri
s * 4895 -1896 *
206.890 * * 1.455.805 s
*

*
s
s
1896-1897
1897-1898
s
*
221.272
247.007
s
*
's 3.043 744
1.302.825 s

*
s 1898-1899 312 018 *
*
385.368
Din rOdele viilor se maT fabrica cognac, rachia de tescovina, de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
456 DR. I. FELIX

drbjdil de vin ; nu posedam o statistica amanunSitd a productiunil

micil industrii de b'outuri destilate, a industriei casnice, §1 nu putem
bine separa fabricatiunea de cognac, rachid de tescovina §i de drojdil
de aceea a Suicei. In tots Ora exists aproximativ 24.000 cazane mid
de Suica, de rachid de drojdie §i de tescovina. V. Taban (Fabricafiu-
nea 0.i monopolul alcoolulul. Bucur. 1898) dice, ce la 1 Ianuarie 1898
ail fost trecute in matriculele Ministeriului Financelor §i supuse la pa-
tente 17.084 cazane, ca ins numerul cazanelor existente este mai mare,
fiind-ca eel cars destilezd productul for pldtesc numal impositul dupe
pog6ne §i nu pentru cazan.
Prunul, mai rustic decat visa, cresce in locuri earl nu se pot ocupa
avantagios nici cu via, nici cu plante agricole.
Livedile de pruni se immultesc; se pare ca parte din ale inlocuesc
viile distruse; in termer medid, fie-care hectar este plantat cu 600
pomi.
Pe la anul 1880 s'aii consumat pe an 6.969.365 vedre rachid de prune,
in val6re de lei 20.649.970. (P. S. Aurelian, Vera Nostra. Bucur. 1880.)
Dupd statistica Ministeriului de Agriculture, livecjile de pruni din tots
Ora au avut intindere:
In a. 1896 de 52.020 hect., earl an produs 967.250 hectol. tuici in valdre de lei 6.427.650
1897 * 57.650 * * 2. 2 465.840 . . . * 3.267.700
1898 * 56.170 ' * * * 929.320 . *
2 6.176.600
1899 * 69.172 * * * * 2.067.731 . * 2. 12.118.061
Tuica se exporteza in cantitate mica ; cea mai mare parte a produc-
tulul livedilor de pruni se consume in Sera ; se mai consuma sub
nume de tuica cantitati considerabile do rachid de cereale, aromatisat
cu esente, cars II dad gustul specific al Wien'.
Dupd P. S. Aurelian, Tara Mara, s'ad aflat, in anul 1880, in tots
Romania 1.687 poverne marl §i midi, servite de 5.644 lucratori; pe atunci
s'ail b6ut in Ora pe an 654.865 vedre de rachid de cereale, in valOre
de lei 7.276.277, fdrd cele 7 miliono vedre Stud, despre cars am vorbit
mai sus. Astacji cea mai mare parte a bduturilor alcoolice consumate
in Ord este productul industriei marl. Dupa V. Taban, Fabricatiunea
pi nzonopolul alcoolului, pang la anul 1850 nu se bea in Ora alcool
al industriei marl §i numai al industriel mid', al cazanelor industriel
casnice. Pe cand in anul 1860, inaintea apariSiunii filoxerei, industria
mare n'a produs decat 3.000 litri alcool, ea produce astacji pe an aprope
30 mili6ne litri alcool absolut.
Cele 46 fabrici de alcool ce mai exists astacji ail intrebuintat ca
materie prima:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 457

In anul 1897-1898 55.482.000 kgr. porumb; in anul 1898-1899 74.363.000 kgr.

i a 476.600 a alte cereale; a a a 630.300 a
a > * 6.218.900 a cartofi; a a a 12.642.100 a
a a a 1.685.600 a melasa; a a , 1.514.100 a
* a a 9.918.400 a sladuri (malt); * a a 12.617.900 a
a a a 1.212.300 aMina de secarii. a a a 1.188.100 a
Total 74.694.000 kilograms. 102.945.500

Din produsul acestei industrii s'a consumat in tern numorul ur-

mator de grade, 1.000 grade = 1 hectolitru:
In anul 1890-1891 453.389.096 grade
a 1891-1892 182.415.583 a
a 1892-1893 181.697.087 a
a 1893-1894 258.101.185 *
a 1894-1895 234.823.464 a
a 1895 1896 190.800.135 a
a 1896-1897 122.170.646 a

a 1897 -1898 183.291.928 a

a 1898-1899 279.218.554 a
a 1899-1900 431.279.164 a

In aceste cantitati nu este cuprins tainul, alcoolul netaxat, scutit

de taxa, care se lasd liber pentru consumatiunea lucratorilor §i a fami-
liei fabricantului, cantitate considerabila care trece peste 1/2 milion
grade decalitri.
In anul 1897-1898, Statul a perceput de la cele 49 fabrice alcool,
cari ail functionat, taxa de lei 15.662.993.
Pe langa aceste spirturi se mai consuma §i Ore-cari cantitati de beu-
turi destilate importate din streinatate (licoruri, cognacuri).
Pe la anul 1880 s'ail importat pe an beuturi spirtose in valore de
lei 716.353 ; astacli exportul spirtului este mai considerabil decat im-
portul bouturilor alcoolice, precum ne arata datele urmatore :
In anul 1894-1895 import 285.757 litri, export 39.499 litri
a 1895 1896 a 220.588 a a 13.800 a
a 1896-1897 a 115.925 a a 1.522.331 a
a 1897-1898 a 141.704 * a 5.950.885 a

Spirtul produs in Ora din cereale, cartofi, melasa, nu se consuma

in starea naturals, numai diluat cu apa, ci el se aromatiseza, sail se
indulcesce §i se aromatisOza ; pentru aromatisare, pentru producerea
buchetului care imiteza gustul §i mirosul unor beuturi mai fine, se
intrebuinteza oleuri eterice (oleuri esentiale, volatile) §i esente spir-
tose. Parte din aceste esente se importeza din streinatate, parte se

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
458 DR. I. FELIX

fabricA in tern. Din streinAtate s'ail importat esente in cantitatea ur-

mAtore :
In anul 1894-1895 13 079 litri
* 1895-1896 13.174 *

* 1896-1897 10 111 *
1897 - -4898 9.203 *

Scaderea importului de esente in anil 1896-1898 provine din con-

trolul sanitar mai sever, exercitat asupra for dupA publicarea regu-
lamentuldi de privegherea sanitara a alimentelor i b6uturilor.
Duro/ media celor din urma trei ani, se consuma in tell pe an
18.633.350 litri de alcool, produs de industria mare din cereale ci cartofi,
sail 3.27 litri de locuitor pe an, fail alcoolul destilat din prune, vin,
tescovina, drojdil, productul industriel midi casnice, despre care Minis-
teriul Financelor nu poseda alts statistics cleat cea asupra intinderil pg-
minturilor plantate cu pruni. Dupa evaluarile d -lui M. C. Haret, pro-
ductiunea actuala de rachiii de prune este de 27 milione litri sail de
4.73 litri de cap de locuitor.
Cele 17 fabrice de bore ce functionOza astadi in tell (in anul 1894
1896 au existat 19 fabrice) ail intrebuintat, in anul 1897-1898, ca
materie primA :
1.802.990 kilograme de slad de orz (malt) si
30.030 hameiii ;
S'ail produs in toll urmatorele cantitati de bore :
In anul 1881 - -1882 2.8'10.754 litri
. 1882-1883 3.470.666 *
. 1887-1888 2.727.027 *
1891-4892 5.442.058 *
1892-1893 5.059.033 litri, din cari Wail consumat in tell 3.215.862 litri
1893-1894 5.970.728 * > > > > > 3.640.760 *
1894-1895 5.245.311 * > > > > > D 4.164.848 *
. 1895 1896 4.396.626 > > D > D > > 4.190.762 *
1896- -1897 6.476 186 * > > > > > > 5.066.161
1897-1898 '7.577.785 D D > > > 6.264.934 *

In aceste cantitati nu este cuprins tainul, berea scutita de imposit,

pe care o beau lucratorii 10 familia fabricantului, cantitate de 260.000
pang la 270.000 litri pe an.
Taxa fiscall perceputa de la fabricantii de bare, precum ci acsisul
comunal cu care berea este impusa, sunt marl in raport cu calitatea de
alcool ce berea tontine §i in raport cu taxa puss pe alcool de grans ci
de cartofi. Taxa pe berea fost infiintatA prin legea din anul 1867, in
suma de 58 bani de decalitru, plAtiti de °data cu acsisul comunal,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 459

ridicata in anul 1879 la 80 bani, in anul 1882 la lei 1.50, in anul 1885
la lei 2, in anul 1896 iar scucluta la lei 1.50 de decalitru. Fabricantul
de bere mai platesce licenta pentru fabrics §i pentru deposite §i ac-
sisul comunal, care in Bucuresci este de lei 2 de decalitru.
Importul §1 exportul de bore este neinsemnat; in anul 1899 s'ail im-
portat in WA 14.233 litri here, in valOre de lei 10.187, §i exportat
425 litri, in val6re de lei 232.
Consumul de bere cresce, cu tote acestea el r6mane inferior consu-
mului de yin §i de beuturi alcoolice destilate Qi este 1,05 litri de cap
de locuitor pe an. Nu putem face comparatiune absolutd cu consumul
din alto State, in Imperiul german spre exemplu, undo berea este belt-
tura predomnitOre, se consumA pe an intro 37 Qi 39 miliOne de hec-
tolitri bore (apr6pe 4 miliarde de litri), se boa insa in raport cu nu-
merul locuitorilor mai putin vin Qi mai putin rachiu decal la not
Consumul de alcool este dar mare in mai tOta Europa §i abusul
alcoolului prov6ca astacji mai adesea-ori decat in trecut lesiuni grave,
incurabile, ale diferitelor organe ale corpului, perturbatiuni ale vietil
intelectuale, nimicirea facultatilor sexuale, degenerarea rasei, slabirea
legaturilor familiare, distrugerea familiei, pauperism §i miserie, delicte
§i crime.
Cunoscinta relelor produse de abusul b6uturilor fermentate este veche;
in vechime se cunosceau unele din efectele fiisice §i psichice ale alcoo-
lismului asupra individului §i asupra progeniturii sale ; autorii greci
si romani au descris degradarea morals produsA de beutura. Aristotele
scrie ca o femee betivA nasce copil stricati, Plutarch afirma ca betivii
produc copii betivi. Testamentul vechiu §i col nou condamna abusul
beuturilor ci Mahomet a proscris vinul. In anul 1521, Voevodul Nogoe,
intr'o invetatura catre fiul sou Teodosie §i catre alai Domni, explica
relele fisice, morale *i economice earl isvoresc din abusul b6uturil si
le recomanda cumpetare. (P. B. Hasdea, Archiva istoricei, T. I. Bucu-
resci 1865.) Cronica in versuri grecesci, scrisa in anul 1618 la Tirgo-
v4te de Mitropolitul Mirelor Mateiti, cuprinde sfaturi date lui Alexandru
Iliac Voda ca sa se ferosca de betie. (N. Iorga, Manuscripte din biblio-
ted streine, II, Anal. Acad. Rom., Ser. II, T. XXI. Bucuresci 1899,)
Betia a devenit mai funesta dupa r6spandirea rachiului. Periculo-
sitatea rachiului este causata de concentratiunea lui, de bogatia lui
in alcool §i de micul pret cu care ori-tine si-1 1)&0 procura. In a doua
jumatate a secolului XVIII, inv6tatii se ocupa mai adesea-ori de al-
coolism. Morgagni a descris unele simptome nervOse produse de alcool,
S. P. Suessmilch a constatat marea mortalitate a alcoolicilor (Die goett-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
460 DR. I. FELIX

lithe Ordnung. Berlin 1775), Erasmus Darwin, mosul lul Ch Darwin,

a afirmat ca tote Miele provenite din abusul de beuturi spirtOse se
mostenesc prin mai multe generatiuni pang. cand nemul se stinge,
(Zoonomia, Led. 21 of. Drunkeness. London 1794, citat de A. Baer) ;
Hufeland 1795 si I. P. Frank 1796 au expus actiunea patologicd a
b6uturilor spirtOse. La inceputul secolului XIX se cunosced Delirium
tremens ; E. Esquirol 1827, Pinel 1827, Griesinger 1845 ad observat
multe manifestatiuni patologice datorite alcoolului, dar cunoscirita
completd, elinieg. i anatomo-patologicd a alcoolismului cronic si a de-
generescentei datorite alcoolului incepe cu Magnus Huss, care a publicat
la Stockholm, in anul 1847, celebrul sou tratat asupra Alcoolismului
cronic, tradus in limba germand si imprimat la Bremen in anul 1851.
Studiile lui Magnus Huss ad fost completate de B. A. Morel 1857, de A.
Fournier 1860, A. Voisin 1864, von Krafft-Ebing 1874, de Brierre de Bois-
mont 1875, de L. Lunier 1877, cari au studiat mai ales actiunea alcoolului
asupra sistemulul nervos §i fenomenele min tale ale alcoolismului, de R.
Virchow care, la 1872, a precisat lesiunile anatomo-patologice produse de
alcool, de A. Baer care, in anul 1878, a publicat la Berlin insemnata carte
«Der Alcoholismus, ; de Wappaeus 1859, I. L. Casper 1860, F. Oester-
len 1864, E. Engel 1863-1874, cari s'ad ocupat cu statistica patologicd
a alcoolismului; de Max Wirth 1861, I. v. Liebig 1865, R. v. Mohl 1866,
Villerme §i altii cari au expus influenta economics §i sociala a alcoo-
lismului; de L. Quetelet 1850, I. L. Casper 1860, L. Lunier 1860, E. En-
gel 1864, Guilaume si A. Baer 1878, cari au alcdtuit statistica crimi-
nala a alcoolismului ; §i in cei din urmd. 10 ani de E. Kraepelin, E. Lan-
cereaux, Legrain, G. V. Bunge, V. Laborde, Nishegorodzew, H. Adler
(oculist), Jacquet, Boeck, Strumpell, Forel, cari au studiat formele cli-
nice ale alcoolismului §i localisarea lul in diferite part! ale sistemu-
lui nervos.
Pe la anul 1870, clinicianii, fisiologi§til §i igienistii au inceput sa
distingd In mod mai precis intro actiunea alcoolului etilic §i intro cea
a alcoolurilor superiOre si a altor impuritdti ale b6uturilor spirt6se
destilate, si de atunci Rabuteau in anul 1870, Dujardin-Beaumetz §i
Audig6 1879, A. Baer 1885, Magnan si Laborde 1889, P. Brouardel 1890,
au publicat resultatale cercetarilor for asupra actiunil diferitelor con-
stituante ale b6uturilor spirtOse destilate. In fine s'ad publicat biblio-
teci intregi asupra preveniril alcoolismului, care a fost studiata mai
ales de Finkelnburg 1881, de comisiunea elvetiand care in anul 1884,
intr'un volum bogat in documente oficiale, intitulat «Zur Alkoholfrage,
§i imprimat la Bern, a publicat resultatul unei anchete facute in WA

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTOMA IGIENEI IN ROMANIA. I. 461

Europa de E. Alglave 1886, G. v. Bunge i A. Baer 1890, de A. Fo-

rel 1892, de Daremberg 1895, de V. Laborde 1895, de Kraepelin 1900.
In anul 1897, E. Lancereaux a scris o carte despre alcoolism, in
care distinge 4 diferite intoxicatiuni alcoolice : Oenilismul, intoxicati-
une prin yin but in cantitate prea mare sail prin vin falsificat; Al-
coolismul adeverat, produs prin rachiil §i mai ales prin rachiil nera-
finat; Absintismul, intoxicatiune prin esente amare §i prin aperitive,
cart se manifests la forma acuta prin convulsiuni, histerism, tetanu,
la forma cronica prin turburarea sensibilitatii, a motilitatii, a faculta-
tilor mintale, prin crise convulsive, nevrite ale extremitatilor, para-
lisii simetrice, delft. halucinator ; §i Alcoolismul ereditar §i Absintismul
ereditar cu 3 ordine de accidents: necesitatea intiscuta a be lichide
forti, perturbatiuni nervOse dinamice §i desordini materiale ale centre-
lor cerebrospinale. Chiar data acesta Impartire a formelor alcoolismu-
lui dupa felul beuturii ar fi justificata, ceea-ce nu credem, ea nu s'ar
put() mantine In acele casuri numerese, cand alcoolicul nu se multu-
mesce cu un singur fel de beuturd i bea mai multe. Afars de acesta,
Lancereaux nisi nu pomenesce consecintele beuturii nemoderate de
here, ca cand ar fi cu- totul inofensiva.
Trecem la literatura medicala romans §i facem de o cam data abstrac-
tiune de literatura antialcoolica romans poporala, care apare deja Is
inceputul secolulul XIX §i despre care vom vorbl mai jos. C. Vernav,
in Rudimentum Physiographiae Moldaviae, Budae 1836, vorbesce de
abusul de beuturi spirtese al claselor de jos (plebs Moldavica), dar
nu descrie consecintele fisice §i morale ale acestul abus. St. V. Epis-
copescul, In cartea Apele metalice, Dietetied fi Macrobiotied, tiparita la
Buzeil In 1837, dice cele urmatOre: Vin sa bea numai batranil eel mult
2 litre (litre vechi, nu litri) pe di §i numai la masa ; beutura peste ma-
aura slabesce trupul, Intarita, aprinde patimile, turbura capul §i min-
tea de nebunie ca de o otrava. Vinul este carja batranetelor §i fulger
de stricaciune a tineretelor. Vinul sä nu fie dres cu plumb, care este
otravitor. Beutura rachiului precum §i a vutcilor este in tot chipul i
in testa vremea de smintela sanatatil, pricinuind cele mai rele §i cele
mai grele bole ; se cuvine a se oprl *i a se so:Ste cu totul din obiceiil,
remaind numai pentru treba spiteriei de lecuri., Intr'o alts carte, Prae-
lieu doctorului de easd, cunoscinja aperdrei ,Si a tclmciduirii, bdlelor,
Bucuresci 1846, arata St. V. Episcopescul influenta antiigienica i anti-
sociald a alcoolulul cu cuvintele urmatere : «Beutura vinului este carja
batranetelor, ce incepe de la 50 de ani. Cu cat este beutura vinului
folositore pentru batranete, la vremea mancarii §i cu eumpet, cu atat

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
462 DR. I. FELIX

este in potriva la nevreme §i fall de cumpet de stricaciunea sanatatii,

de dkapanarea mintii §i de scurtarea vietii. Lacomia este rodul ne-
IngrijiriT crescerif parintesci, iar betia al neingrijirii ocarmuirii BOO-
nesci, si Statul in care va locul acest/ patima nu mai are temere de
navalirea vrajmaOsca, dar nici mijloc de indreptare, fiind insuqi fiii
lui de stingerea §i de peirea 1ui in destul. Nu in destul cu acesta este
tragerea rachiului din yin, din bucate §i din pometuri, §i beutura lui
§i a vutcilor cu tot felul de miresme, o infrico§ata §i indulcita otrava!
impiedica nervele din lucrarea lor, pricinuesce intariturile organelor
pantecului i ale pieptului cu oftica si dropica...».
Forme le clinice ale alcoolismulul, causele, intinderea §i prevenirea
lui in Romania au fost studiate de A. F6tu in anul 1863, de I. Felix
1863-1899, A. Marcovici 1864-1870, G. Juliano 1866, A. Sutzu 1877,
C. Istrati 1880, G. Miletici 1881, N. Krisokefal 1892, G. Crainiceanu 1895,
N. Manolescu 1895, I. tefanescu 1896, C. Thiron 1899, St. Possa 1900,
M. Minovici 1900, G. N. Nicolescu §i V. S. Brezeanu 1900. Compositiunea
si impuritatile beuturilor spirtose au fost cercetate §i descrise de A.
Bernad-Lendway, C. Istrati, P. Poni, V. Butureanu, A. Urbeanu, P.
Radulescu, M. Mateescu ; insemnatatea juridic/ a alcoolismulul de Bas-
taki. Influenta morals, economics gi socials a alcoolului a fost expusa
deja in anul 1843 in mod poporal de M. Kogalniceanu (Almanach
de invegiturci 0 de petrecere. Ia§i 1843), apoi de A. Xenopol, A. C. Cuza,
A. Zaharescu, G. Murgescu, C. Thiron §i altii, despre earl' vom mai vorbI
mai jos.
In anul 1863, Societatea medical/ sciintifica din Bucuresci, asupra
propunerii lui N. Turnescu, a pus la concurs cestiunea : tEbrietatea
sub punctul de vedere medical Si social»; nu s'a presentat concurent
§i 40 de ani mai tarciiii, in anul 1903, Academia Roman/ va decerne
premiul Adamachi pentru cea mai bung scriere asupra alcoolismulul
In Romania,
Immultirea scrierilor asupra alcoolismulul provine, cum am aratat
mai sus, din Immultirea ocasiunil ce medicil all a vedo multiplele bole
fisice §i psichice datorite alcoolului. Nu posedam o statistic/ exacta a
alcoolismulul in orate ; in clasele mai culte, medicul declara do rare-
ori diagnosa adev6rata de otravire alcoolicti ci in cas de deces g/-
Bosco un cuvint mai eufemic pentru desemnarea cause mortii ; la
bolnavii saraci, medicul este obicinuit chemat intenn stadiil al Mei,
cand causa ei nu se 'Ate lesne stabili, ci diagnosticeza bola organu-
nului fare determinarea causei ; in comunele rurale nu se Inregistroza
causa decesului, roman dar numai spitalele, ospiciile de alienati ci

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 463

dispensariile pentru bolnavii ambulanti (consultatiunDe gratuite), uncle

se face diagnosa mai precisa. Cunoseem dar numai o mica parte a
bolnavilor §i a mortilor de alcoolism, dar putinele date precise pe
cari le putem culege indica el victimele Mei se immultese, el puti-
nele mdsuri cari s'all luat pentru limitarea reului nu sunt suficiente,
el o preventiune mai energicl este necesara.
Dupe. statistica culesa de A. C. Cuza (Victimele Alcoolismulul, Iasi
1899), s'ail inregistrat in Romania, In anul 1899, 77 delicte §i crime, '28
accidente §i sinucideri, 21 morti grabnice §i casuri de nebunie, provo-
cate de alcoolism.
In eel din urma ani s'ail inregistrat in WO tora bolnavi §i morti
de alcoolism numerul urmator:
CliutatI la Moil
CautatT in Mortl In dispenearil in (wage, Suma
autatT MortT ()spiel! de ()Finial de (bolnavi afar& bolnavi- Suma
ANUL in spitale In spitale aliens* alienatl a_ mbulantI) de apital for mortilor
1893 344 38 66 16 3.485 42 3.895 196
1894 253 20 45 12 3.540 153 3.838 186
1895 248 47 78 12 3.636 '116 3.962 146
1896 449 28 87 9 3.268 415 3.804 152
1897 462 34 104 18 4.327 151 4.893 208
1898 349 2.486 123
4899 454 3.733 111

In orapl Bucuresci s'a inregistrat numerul urmator de decese:

In anul 1868 16 de Alcoolism, 16 Cirrhosa ficatuluI.
* 1869 3 s 23
a 4875 6 a
15
a 1876 8 a 26
a 1877 15 a 37
a 1879 5 a 56
a 1880 5 a ?
* 1881 8 a 39
a 1883 11 a 39
a 1887 7 a 52
a 1890 6 a 51
a 4891 3 a 60
a 4897 30 a 63
a 4898 18 73
a 1899 12 a ?

Dupa datele culese de 0. Blasianu, s'ail aflat in judetul Ilfov, fara

ora§ul Bucuresci, In anil 1894-1898, 950 alcoolici. N. Takeanu a numerat
in judetul Covurluifi, fAra ora§ul Galati, in anul 1899, 922 alcoolici.
Se pare el tili in alte State inregistrarea deceselor de alcoolism este
dificill, cad statisticile respective sunt forte incomplete. In regatul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
464 DR. I. HELIX

Prusiel ail murit de Delirium tremens, in anul 1894, 623, in a. 1895, 595,
in a. 1898, 587 persOne, din earl, in a. 1898, 59 femei; in Italia de alcoo-
lism, in anu11896, 566, in anul 1897, 504 persone; in Elvetia, in I. semestru
al anulul 1898, in cele 15 crap mai marl, 251 pers6ne; in Moravia (pro -
vincia imper. Austriel), in anul 1898, 6.596 persone; in Belgia numai
de alcoolism acut, in a. 1896, 302 persOne; la Paris, In anul 1899, 116
persone.
In ceea-ce privesce poporatiunea alcoolicilor din ospiciile de alienati,
gasim, in statistica imperiulul Austriel, publicata in anul 1897, ca in
tote ospiciile de alienati ale imperiulul ea este in termen media de 10.8°/0
din numerul alienatilor, in Austria-de-jos de 13.9%, in Carintia de
130/0 in Silesia de 12.80/0, in Bucovina numai de 8.3 ° /a.
Nu vom judeca intinderea alcoolismulul numai dupd numerul bol-
navilor din spitale, dupe acela al mortilor declarate ca provenite din
abusul de beuturi, numai dupe numerul 6menilor beti, cari comit ex-
cess sgomotOse In carciumi §1 pe strade ; nu ne sperie numai intoxi-
catiunea acuta cu alcool, imbetarea temporal% care produce betia
manifests cu semnele §1 cu efectele el cunoscute la toff, dar conside-
rAm qi ca forte perieulosa deprinderea organismulul cu alcool, ast-fel
ea consumatiunea de dose succesiv creseende nu mai produce simptomele
visibile ale betiei ; considerAm ca forte periculos alcoolismul multimil
de persone aflate, dupe aparenta, In stare normala, de fapt insa, deja
otrAvite, supuse necontenit influentii alcoolulia, care a adus pertur-
batiuni grave in activitatea sistemulul for nervos, in vista intraceln-
lara a tuturor organelor.
Ca in alto privinte, Capitala da tonul *i. In ceea-ce privesce consu-
matiunea de alcool in diferitele sale forme; nicaieri cultul alcoolului nu
s'a desvoltat titi nu s'a rafinat ca la Bucurescl. Copilulul i se da alcool
ca medicament, cu credinta greqita ca alcoolul indreptez A functiona-
rea imperfecta a diferitelor organe, datorita imperfectiunii educatiunil
fisice ; femeilor tinere li se da alcool pentru combaterea anemiei, pe
care de fapt alcciolul nu o influenteza ; in timpul qcolaritatii, flacaii
boil qi fac un sport din beutura, ca sa corespunda model; in timpul
serviciului militar bell aces cari pot, adeca sub-oficeril ; se bea in ca-
fenele, undo se servesce cu cafes un cognac, cu ciaiul un rom, ca parte
integranta a cafelei qi a ciaiului, afara de diferite 136uturI alcoolice
earl' se consume, nu ca accesoril altora, ci ea consumatiune indepen-,
dente; multime de functionart de comercianti qi de alts persOne intra
de doue, de tree qi de patru on pe di intr'una din multele bacanii,
earl' eultiva speeialitatea bOuturilor fine, ca sail intaresca creeril pen-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 465

tru groua munca de cancelarie gi de comptoir, ca sa pregatesca sto-

macul pentru dejun §i pentru pranz, ca stomacul, deja plin, sa dige-
reze mai bine, ca sa clOrma mai bine. Se bea Inainte de masa, la
masa $i dupe masa; se bea acasa, la birt, la cafenea, la cofetarie, la
Mani°, la berarie, la carciuma, la sindrofie ; se bea vara pentru re-
corire, iarna pentru Incaldire ; inainte de munca pentru stimularea
puterilor, dupe munca pentru isgonirea ostenelil. Omul cu dare de
many are pivnita aprovisionata cu vin, bufetul garnisit cu alcooluri
fine, dar sticlele cu cognac §1 cu rom lipsesc rare -ors chiar dintr'o
gospodarie saraca; ele se par indispensabile, cad ne-am obicinuit sä
Indreptam cel putin printr'un cognac diferitele neregularitati ale vietii
fisice i morale.
Prin comunele rurale se bea asemenea la tote ocasiunile: cand lip-
sesce pofta de mancare, cand se Intalnesc §i se cinstesc dot prietini
sag rude, cand se incepe §i cand se termina o daravera Ore-care; se
bea In carciuma din sat §i la carciumile din oral cu ocasiunea tirgu-
rilor §i tIrguelilor ordinare, gi se bea acasa la faceri §i la lehuzie,
toff beg la botez, la nunta, la inmormIntare, la cjiva onomastics, in
cjiva de serbatore.
Un cunoscetor perfect al obiceiurilor teranului, N. Manolescu, spune
in Igiena Tiranului premiata de Academia Romand In anul 1895:
(Teranii deleni beg vin tot anul, in timpul temnei delenul bea din
gvasele ce are In pivnita Inca nevIndute, in timpul ernii bea din
etescovina in care se gasesce Inca yin; iar catre prima-vara §i in
gtimpul verii bea de la carciuma. El bea putin vin in timpul mese,
cdar mai des dupe masa continua a be pans se Imbata. Ocasiunile
cde betie sunt balciurile, alegerea primarului, g. a. In regiunile mun-
gt6se gi campene, teranul abia gusts vinul. Satenul consume In ori-
cce regiune a teril mult rachik; rachiul este mai eftin, cu putine
cparale se chefuesce un Oran, bend rachiil in be de yin. Stitenul
=consume tuica sail rachig de prune, basamac sag rachig de bucate,
«rachig de tescovina sag boOina, pra§tina; delenii mai bed qii rachig
ede drojdii. Satenul bea rachiil in tot cursul anului, beutura lui de
gdimineta qi Inaintea fie-carei mancari este rachiul. La munca, teranul
ccrede in rachig ca Intr'o fantana de puteri, on -tine are munca la el
csag la altul, rachiul trebue sa-1 alba. Cand satenul este la munca al-
ctuia, bea de trei on pe cji Inaintea mancarii cate 50 de dramuri
aproximativ.,
Carciuma, unicul be de distractiune al muncitorului agricol, face
multe rele, acolo se Intalnesce teranul cu prietinii sei, acolo se aduna
Anatole A. R.Tom. XXIIIMemoriile Sect. Sciincifice. 89

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
466 DR. T. FRLIX

in cjilele de Duminica si de serbat6re tot satul, barbatii si femeile,

flycaii si fetele ; teranul sarac, care n'are cu ce sä platesca bdutura,
gasesce lesne cati-va consdteni miloO, earl it cinstesc ; dupa ce alcoolul
a smintit mintile, vela] noptii acopera imoralitatile cari se petrec in
dosul carciumii, crimele cari se comit la esirea din carciuma. Omul care
s'a deprins sä bed. Duminica peste masura nu lass beutura nici in
cursul s6ptamanii; dovada ne-o dal femeile din unele judete de munte
(Sucova, Nemiu) cart, in cjilele de lucru, cand barbatii sunt dusi de
acasa §i-§I cautd castigul Erna in padure i vara cu plutele, yin cu
ccpiii la carciuma. Nu mai vorbim de carciumile prin tirguri §i orase, la
cari se opresce tAranul cand face transporturi, tirgueli, cand are alte
afacerl in oral sau tirg, tdranca cand vinde paseri §i ouo si in cad
carciumi lass o mare parte din banii ce a luat pentru obiectele vindute.
Cum poporul insusi judeca despre be'ie se 'Ate vedd din unele
proverbe adunate de A. Pann, I. Bibicescu, Iarnik-Barsan, reproduse
de G. Crainiceanu in cartea, premiata de Academia Romans, Igiena
Teranula roman, Bucuresci 1895, din care vom mentions unul singur:
Betia o vindeca sapa §i lopata. CA teranul iii da soma de relele fisice,
morale si economice produse de beuturile spirtOse, o mai probeza
multimea insemnata de ldcuri poporale, de descantece, contra betiei.
(N. Leon, Zoologia medicaid a feranuira roman, Archiva, VIII. Iasi
1897. N. Leon, Botanica medicaid a granului roman, Archiva, X.
Iasi 1899. D. P. Lupascu, Medicina babelor, Anal. Acad. Born., Ser. II.
T. XII. Bucuresci 1890.)
La studiarea mdsurilor preventive contra alcoolismului vom face deo-
sebire intro diferitele beuturi spirtose, deosebire stability deja de mult
si la not in tóra, mai intai de St. V. Episcopescul in anul 1837, apol
de M. Kogalniceanu in anul 1843, intro betia naturala, veseld, cu yin
(pe care insit el nu o considers ca cu desavirsire inofensivd) si intro
starea mintala degradatore in care last' betia cu rachiil ordinar, cu
tara§, basamac, rachiil de Moldova.
Igiena are datoria sä reduce la adeverata el valore impartirea b6u-
turilor in beuturi igienice §i neigienice ; trebue sa distrugem ilusiunea
acelor economisti ci igienisti, earl cred ca vinul, berea ci chiar tuica
ar fl bthituri igienice, ca numai spirtul ci mai ales spirtul nerafinat
p6te cloven]. vatemator. Facend abstractiune de braga, care este ino-
fensiva, cad tontine obicinuit numai pand la 10/0 alcool, recunoscem
numai unei singure beuturi titlul de beutura igienica: apei curate.
Tote bduturile alcoolice, fara exceptiune, sunt toxice ; cele mai con-
centrate si mai necurate exercita o actiune mai vatematdre, cele mai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIRNEI IN ROMANIA. I. 467

dilute si mai pure vatoma sangtatea numai daca le bem in cantitate

mai mare.
Berea tontine mai putin alcool decat cele-alte beuturi; daca am
pute inlocul prin bere basamacul si cele-alte rachiuri, am restringe,
am rarl intoxicatiunile alcoolice, cu conditiune ca taria berei sa nu
treca peste 30/s de alcool; berea este insa scumpa, nu cred ca vom
putt§ O. o facem accesibila Oranului nostru; pe langa pretul ridicat se
opune la acesta si greua el conservare.
$i abusul berei produce bole; saracia ei relativa in alcool se pote
compensa prin cantitatea consumata; cu tote acestea alcoolismul este
mai putin frecuent in regiunile unde predomnesce consumatiunea de
bere si unde rachiul se bea in mica cantitate. La 6menii cari consuma
cantitati prea marl de bere se nasc insa adesea-ori 1361e ale cordului,
cad introducerea in circulatiune a unei cantitati insemnate de lichid
prov6ca si munca excesiva a cordului. S'a scris si la not despre vir-
tutea berei ca b6utura hranit6re; cantitatea de materil nutritive ce be-
rea confine este insa mica; ele j6ca un rol numai atunci, cand tine -va
consuma cantitati insemnate de here, cantitati earl imbata pe cel ne-
obicinuit cu ele. Cu tote acestea, punem berea la locul ei, nu intre
beuturile igienice, dar o clasificam ca beutura cea mai putin imbe-
tat6re si solicitam protectiunea berei, pentru ca sä pota face concu-
renta rachiului.
Dupa bere vine vinul; chiar abusul vinului curat, nefalsificat, 'Ate
asemenea produce alcoolism ; cantitatile mid de yin sunt obicinuit bine
suportate ca si cantitatile midi de bere.
B6uturile cele mai otravitore sunt cele destilate, fail exceptiune,
caci ele sunt cele mai concentrate ; chiar alcoolul etilic cel mai curat
posed A o actiune toxica, si este o gresela a crede ca numai prin exclu-
derea din consumatiune a alcoolului brut, nerafinat, vom inlatura in-
toxicatiunile cronice cu alcool. Este adeverat ca impuritatile alcoolu-
lui (alcoolurile superi6re, furfurolul, aldehidele) sunt cu mult mai toxice
decat insusi alcoolul etilic pur; dar cantitatea acestor impuritati din
alcoolul nerafinat, car! m6resc actiunea lui otravitOre, este obicinuit
mica. Chiar alcoolul bine rafinat produce alcoolismul prin cantitate
si calitate.
Am aratat mai sus ca prevenirea betiel datoza de mult. In Atena
Dracon a pedepsit betia cu morte, Testamentul Nor' o infiereza, Ma-
hornet a proscris vinul, Carolus Magnus a interdis abusul de yin, de
bere, de cidru ; dupa introducerea rachiului in consumatiune, in secolul
XVI, s'ail luat in mai tote terile masuri in contra ebrietatii. In anul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
468 DR. I. FELIX

1536, Francisc I regele Franciei a pedepsit betia cu inchisOre si re-

cidiva cu taerea urechilor ; in anul 1606, Iacob I, regele Angliel, a su-
pus pe cei cari se imbata in carciuma la globs $i la inchis6re; in anul
1736, George II, regele Hanovrel, a legiferat, ca betia nu constitue
un motiv pentru micsorarea pedepsei pentru crime si delicte comise,
ca in on -ce cas ebrietatea se pedepsesce cu inchisore; in anul 1813 s'aii
promulgat in Suedia si Danemarca legi, in virtutea carora betivil perd
drepturile cetatenesci, dreptul de alegetor. Dupa legea francesa din
anii 1873, dupa cea olandesa din anul 1881, cea italiana din anul 1887,
dupa cea englesa din anil 1872 $i 1873, betia publica constitue un de-
lict. Dui)/ legea austriaca din anul 1877, valabila pentru Galitia cu
Lodomeria, Cracovia si Bucovina, omul gasit beat pe stradd este pe-
depsit cu inchisore, iar data dupa recidiva a fost pedepsit cu maxi-
mum pedepsel, numele lui este afisat in comund, si nici un carciumar
numal are voie sa-1 des bdutura; carciumarul nu p6te da 'Altura pe
datorie, $i este aspru pedepsit, dacti mai da de but unui om deja
beat. In Francia si in Galitia, legile represive mic§orat abusul
de bouturi; in Bucovina, inceputul de indreptare ce se pot° constata
este datorit nu legit speciale in contra betiet ci propagandei clerulut
In Moldova, Instructiile pentru Vorniceii (primarii) satelor din anul
1834 obliga pe Vornicelul, ca pe locuitorii betivi si lene§i sa-i faca
cunoscut Privighetorului de ocol.
In Adunarea deputatilor Romanist in sedinta din 24 Octomvrie
1883, d-1 dr. Antoniu si all 7 deputati ail presentat un proiect de lege
in contra betiet a carui urgenta s'a votat de Camera, care insa a re-
mas ingropat In archiva acelui inalt Corp. Dupa acel proiect se pe-
depsesce betia §i seducerea la belie, mai ales a minorilor, cu amends
si cu inchisore, cu perderea drepturilor politico §1 a dreptului de a
purta arme, se pedepsesce cu aceeasi pedepsa vindarea bduturilor pe
amanet sail in contra articolelor de hrana, se pedepsesce cu inchide-
rea carciumil si cu inchisOre falsificarea bduturilor.
Masurile represive remanend fara efect, ail cautat legistii, economistil
§i igienistil alto mij16ce pentru prevenirea abusului bduturilor spirtOse si
initiativa privata a suplinit actiunea neisbutita a Guvernelor. S'ail pro-
pus masuri legislative, administrative, fiscale si religiose pentru a se
scumpl beuturile, a se imputina debitele, a se restringe numdrul sorba-
torilor $i timpul cand carciumile pot reman6 deschise, a se indulcl
rig6rea postulul; s'ail treat societati de temperanta si asiluri pentru cori-
giarea betivilor, s'a recomandat sobrietatea prin press, prin scrieri popo-
rale, prin sc614; s'a cerut veghiarea asupra puritatii beuturilor ; s'ail

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMINIA. I. 469

convocat congrese nationals §i internationale pentru studiul comba-

terii alcoolismului; cele mai important° intre ele sail adunat in anul
1878 la Paris, in anul 1881 la Bruxelles, in anul 1889 §i in anul 1899
iar la Paris, in anul 1900 la Londra §i pentru anul 1901 un congres
international antialcoolic este convocat la Viena.
Asilurile pentru betivi ail un stop mai mult curativ deck preventiv.
Yn anul 1804, americanul Beniamin Rush a aratat pentru prima Ord,
ca in multe casuri betia constitue o adevArata bold, cerend cautarea
el in spitale, §i scrierile lui Rush ad indemnat pe doctoral Turner la
infiintarea unui ospichl special pentru alcoolici in Maine in Statele-
Unite. AstacjI exista peste 50 asemenea ospicii in Statele-Unite; Ma-
rea Britanie, Germania, Austria all imitat exemplul dat de America
0 au instituit asemenea asiluri de alcoolici.
Profesorul Krafft-Ebing dice in cartea lui despre Psichiatrie: In
«unele tdri, mai bantuite de ciuma alcoolici, s'ailinfiintat asiluri pentru
«betivi; ele sunt o binefacere pentru acel indivicji ca §i pentru so-
«cietate, cad ele mic§orOzd numArul nenorocirilor §i crimelor, vindecd
.multi betivi, opresc transmiterea unor infirmitati prin ereditate. Iso-
elarea impusd until betiv este justificata prin natura clinics a bOlei
«gi prin binefacerea ce ea aduce unel persone nelibere, neresponsa-
«bile, afectate de o bold a creerului. Acolo uncle nu existA asiluri spe-
iciale pentru betivi, se trimit in institutele de alienati casurile cele
e mai rebele de alcoolism cronic; locul for nu este in acele institute;
.obicinuit persOnele in cestiune sunt concediate dupd o §edere scurta
«$i expuse la recedivare repede.3,
A. Tilkowski arata asemenea in studiile sale asupra perturbatiuni-
lor psihice provocate prin abusul alcoolului, ca un institut de alienati
nu este locul potrivit pentru alcoolici, ca el provoca pe cel-lalti bol-
navI la nedisciplind, sail ei ii maltratezd §i II terorisdza chiar; dupd o
§edere scurta in institut, el dobandesc iar un grad suficient de luci-
ditate intelectuald, care -i face nemultumiti gi-1 incldnind la excese.
Trebue sa impArtim pe alcoolici in cloud clase, in eel earl suferd de
o bold permanents, care cere cautarea intr'un institut de alienati si
in cei cari, dupd un delir mai lung sail mai scurt, redobandese clari-
tatea intelectuald perfecta, r'emanend insa sclavi ai pasiunii §i earl
prin urmare nu pot fi tratati firs severitate; pentru acek;t1 din urind
sunt destinate asilurile de betivi.
Clientil asilurilor pentru betivi sunt ocupati cu lucrari agricole ii
industriale 0 tot de odata preotul §i functionaril asiluluI influentOzd
asupra moralului lor, indemnandu-i ca si resiste pasiunil for cu bar-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
470 DR. I. FELIX

bath). In unele asemenea asilurl, internarea alcoolicilor nu este absoluta,

ci, dupa un timp 6re-care, el lucreza liberi in oral In timpul cjilei ¢i
petrec numai noptile si Duminicile in institut.
In Germania, unele case de asigurare ale lucratorilor pentru invali-
ditate 0i batranete trimit pe asiguratii for alcoolici in asiluri de betivi
pentru indreptare. La noi, lipsa de asiluri de alcoolici nu este simtita,
din causa ca legile n6stre penale nu prev6d pedepsa internaril intr'un
asemenea asil, si nu este probabil ca, precum in alte tort si la noi,
vor infra de buns voie In asilul de alcoolici 6meni dedati beuturii,
cad voesc sa se Indrepteze, cars basil n'aii vointa ferma inteacesta
$i se supun temporar tutelei asilului.
Politia carciumilor a fost recomandata ca un remediil eficace in
contra abusului beuturilor. In Anglia, carciumile staii inchise Dumineca
pang la 5 ore sera; in Prusia, ele nu se pot deschide inainte de 8 ore
dimineta; in parlamentul imperiului Austriel se Old de la anul 1892
in studiu o lege, prin care se ordona inchiderea carciumilor in tote
Sambetele de la 5 ore sera 'pans Dumineca 5 ore sera, se pedepsesc
carciumarii, data in carciuma for s'a imbetat cine-va, si se stabilesce,
ca instantele judecatoresci nu pot priml reclamatiuni pentru datorii
de carciuma. In Romania, si mai ales in Moldova, s'ait publicat multe
ordonante de politia carciumilor. Deja in secolul XVIII s'a stabilit,
ca masura de politia carciumilor, intercjicerea Evreilor de a locul prin
sate. Domnitorul Moldovei Grigore A. Ghica, in anul 1764, vecjend ca
locuitorii terani remanend cate ce-va datori dupd beutura, Evreii aren-
dasi sail carciumari ii incarca napastuesc mai mult ca indoit si
introit decat au sa iea, pagubind i sardcind pe Oran)", intercjice
Evreilor arendarea de mosii, hanuri, carciumi i insasi locuinta for
prin sate. Acest asezamint a fost Intarit de Grigorie A. Ghica in a
doua sa domnie, in anul 1774, de succesorii gi Constantin D. Moruzi
1778, Alexandru D. Mavrocordat (Deliul) 1782, apoi in anii 1804 $i
1835. (I. Brezianu, Vechile institufiuni ale Romdniei. Bucuresci 1882.)
In Manualul administr. al Princip. Moldovei gasim mai intal o po-
runca a Departamentului din Nauntru din 16 Ianuarie 1833, care pre-
Berle ca locuitorii sa nu se indatoreze cu datorli pe Mutura mai mult
decat 5 lei codasul, 10 lei mijlocasul $i 15 lei fruntasul; datoriile co-
virsit6re peste o asa legiuire se vor perde desavirsit. Instructiunile
pentru privighetoril de oc61e din Moldova, Intarite cu ofisul domnesc
din 6 Decemvrie 1840, II obliga BA fie cu privighere, ca orIndarii de
pe la sate sa nu fie ingaduiti a Insarcina pe locuitori cu datorli pen-
tru b6utura mai mult decal pans is 10 lei fruntasul, 5 lei mijlocasul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 471

§i pana la 2 lei 30 parale codavil. Prin legiuirea din anul 1844 se in-
terdice din nal Evreilor a tine carciumi prin sate, el sunt tolerati
numai in tirguri §i in ora§e. In anul 1847, Domnul Moldovei ordond
Ispravnicilor printr'un ofis, ca pentru starpirea abusulul uneltit de
catre cra§marii §i orindaril de prin tirguri, a da b6utura pe pane ce
locuitoril aduc spre vinclare, precum §i pe datorli, sä opresca acesta,
iar cra§marii cari se vor abate vor fi §trafuitT in folosul Cutiel mile-
lor §i opriti a mai unelti me§te§ugul cramariei. In anul 1852, Evreil
au fost din nod admi§i a lua cu arenda crame prin sate §i supue
pentru acesta permisiune la o dare specials, la un fel de licenta. Tot
in anul 1852, instructiunile incuviintate de catra sfat §i imparta§ite
Ispravnicilor, pentru datoriile ce-i privesc in ramurile atributiunilor
lor, prescriti la art. 13: este oprit Jidovilor orindarl de prin sate a
da b6utual pe datoril satenilor mai mult decat 12 lei fruntaplui, 6
lei mijloca§ului §i 2 lei codaplui pe an; de vor da mai multe datorli
vor r6man6 paguba§i.
Legea pentru politia rurala din anul 1869 cere de la carciumar Ore-
cari garantii de moralitate ; ea prescrie la art. 108 ca hangiii §i car -
ciumaril nu se pot a§eza in comune fsrs autorisarea consiliului co-
munal, care se va da pe basa garantiei a 5 persOne notabile din co-
muna care rOspunde de onestitatea §i de bunele purtari ale carciuma-
rului. Consiliul comunal decide asupra admiteril on respingeril. Este
insa sciut ca on -care strein dobandesce lesne dovada de onestitate
§i votul aprobator al consiliulul comunal. Legea licentelor din anul
1873 prescrie la art. 7 ca, in comunele rurale debitantil, pentru a do-
bandl licenta, trebue sd fie inscri§i ca alegetori comunall in vre-una
din comunele Romaniei; dar §i acesta prescriptiune a fost calcata in
piciOre. Legea pentru repaosul in cjilele de Dominica §i s6rbatori din
anul 1897 prescrie, ca in comunele rurale, in cjilele de Duminica §i de
s6rbatori, carciumile vor sta inchise de diminota pana la 12 ore.
In multe judete, tOte consiliile comunale ati alcatuit regulamente de
politia carciumilor, cari prescriti salubritatea localulul carciumii, cari
obliga pe carciuumarl a tine curat tOte vasele §i uneltele §i a pune
la dispositiunea mu§teriilor §i apa build de b6ut, cari opresc functiona-
rea carciumilor in dilele de Duminica. §i de s6rbatore in timpul ser-
viciulul divin, earl fixeza ora cand are sä se inchicla carciuma sera,
cari interclic vinclarea de beuturi pe amanet, debitarea de b6uturi la
personele aflate in stare de betie. Aceste regulamente nu se pazesc,
uniT carciumari fiind §i primarl, nu-I controlOza nimeni; dar §i anti
primarl au un interes ca sa ocrotesca pe carciumari §i prefectil §i sub-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
472 DR. I. FELIX

prefectii nu dad acestei mdsuri atentiunea ce i se cuvine. Pe alocurea

carciumarul dd satenilor rachid, in lipsd de bani, pe grane, mid, gaini
$i cumpdrA chiar munca for cu anticipatiune, platind-o cu rachil Sunt
carciumari earl platesc cu Muturi spirtose, In loc de bani, pe saca-
giul care le aduce apt, pe muncitorul care le lucr6za ogorul. In car-
ciumd se Incheie angajamente agricole cu satenii, cari mai Inainte ad
fost Imbetati, in carciumd se recrutka lucratori agricoli cu concursul
rachiului.
Este dar necesar ca politia carciumilor sd devie un factor real al
preventiunii alcoolismulul, ca prefectii sd-i dea atentiunea ce ea me-
ritd, ca medicii primari de judete, medicil de plasd sd se informeze
despre modul aplicarii regulamentului carciumilor si a altor mdsuri
prescrise pentru prevenirea alcoolismulul, si sä comunice abaterile con-
statate celor chemati a le reprima.
Dupd ce in a doua jumdtate a secolului XIX s'a recunoscut, a in
regiunile unde predomnesce rachiul ca beuturi, alcoolismul este mai
intins si mai intensiv, s'a cautat causa acestui fapt, nu in marele consum
In urma eftindtAtii rachiului, ci in impuritatea 14 si mai ales scrie-
rile lui Rabuteau din anul 1870, Dujardin-Beaumetz si Audig6 1879,
C. Lancereaux 1880, A. Baer 1885, Magnan si Laborde 1889, Cadeac
si Menier 1891, ad dat, in parte fail voia lor, luptei in contra alcoo-
lismulul o directiune falsd, atacand calitatea si nu cantitatea alcoolu-
lui consumat. Si In Romania s'a inceput atunci campania contra al-
coolismulul, mai ales in contra rachiului alcdtuit din alcool brut, ne-
rafinat. Prima lege sanitard, promulgate in anul 1874, hotAresce, cd
administratiunile vor priveghia comerciul cu alimente si cu beuturi, vor
inlAtura din comercid bouturile vatematOre sdnatatii, ca regulamente
speciale vor precisa cantitatea maximald de alcool ce pot tontine di-
feritele b6uturi spirtOse; Ins un asemenea regulament general nu s'a
publicat decat dupd mai multi ani. In anul 1882, I. Felix, desl a fost
de parere cd impuritAtile rachiului jocd un rol secundar In etiolo-
gia alcoolismulul; ca si alcoolul etilic curat este toxic prin cantitate,
a continuat lupta in contra alcoolului nerafinat.
In dosarele Ministeriului de Interne se gdsesce prima propunere
precisa pentru Inlaturarea alcoolurilor nerafinate, inteun raport al
medicului-sef al orasului Bucuresci, din 1 Octomvrie 1882, prin care care
Ministeriului de Interne regulamentarea comerciului cu beuturi alcoolice,
conform cu prescriptiunea legit sanitare. Ministeriul, luand avisul Consi-
liului sanitar superior, a insarcinat in anul 1883 o comisiune cu pro-
iectarea unui regulament asupra fabricatiunii de bduturi si a comer-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENRI IN ROMANIA. I. 473

ciului cu beuturi. Comisiunea a supus, in luna Ianuarie 1884, Ministeriu-

lui de Interne raportul ei, prin care propune, intro altele, ca sä se
opr6sca fabricatiunea alcoolului din grane stricate, ca sä se acorde fa-
bricelor de alcool, earl nu posed/ aparate pentru rafinarea spirtului,
un termen de un an pentru instalarea acelor aparate, si ca, dupti
trecerea acelui termen, sa nu fie permis nici unei fabrice a produce
spirt mai slab decat de 95°. Asupra acestei propuneri Ministeriul de
Interne a cerut avisul Ministeriului de Finance si al Ministeriului Agri-
culturil, Comerciului, Industriei si Domeniilor; cel din urma Ministeriil
a consimtit la realisarea propuneril, cu conditiune ca sa se suprime
art. 1 care opresce intrebuintarea granelor stricate la fabricarea al-
coolului, iar Ministeriul de Finance n'a aprobat proiectul, temendu-se de
micsorarea veniturilor Statului. Afars de acesta, Ministeriul de Interne
de atunci, precum si succesorul d-sale, au esitat a recurge la masuri
atat de severe, precum inchiderea fabricelor de spirt lipsite de apa-
rate de rafinare, credend ca prescriptiunea respective din legea sa-
nitary nu este precise, nu exclude din consumatiune in mod clar spir-
tul nerafinat ; cu tote acestea, Primarul Capitalei, dupa propunerea
medicului-sef al Capitalei, a publicat in 28 August 1886, o ordonanta
prin care a oprit, in cuprinsul Capitalei, vindarea de rachiil fabricat
din spirt brut, nerafinat.
In anul 1885 a fost completata legea sanitary printr'un articol care
ordona ca, pe langa laboratoriile Facultatii de medicine din Bucuresci,
sä se infiinteze o sectiune de chimie specials, pentru controlarea ali-
mentelor si beuturilor din comerciil. Sectiunea de chimie alimentary
a fost Infiintata, efectele el erail ins/ neinsemnate, cad din causa lip-
sei_unui regulament asupra beuturilor, ail fost excluse din consumatiune
numal beuturile falsificate, si numai in orasul Bucuresci s'a suprimat
prepararea rachiului din spirt brut. In anul 1888, colegul nostru P.
Poni a constatat reua instalare si rOua procedare a celor mai multe vel-
nite din Moldova la fabricarea alcoolului din cartofi si din grane, si
bogatia acelui alcool in impuritati otravitore. ( Monitorul ofic.D, din 25
Fevr. 1888.)
In anul 1889, Consiliul sanitar superior a proiectat un regulament
nal asupra Muturilor si asupra comerciului cu ele, in care regula-
ment se propune din nou excluderea alcoolului nerafinat din consu-
matiune si oprirea fabricatiunii de alcool din grane stricate prin pa-
rasiti. Atunci nu era Inca cunoscuta procedarea lui Effront (proce-
darea fluor-idrica), prin care se intretine fermentatiunea alcoolica
normal/ si in borhotul de grane stricate. Ministeriul Agriculturii, Corner-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
474 DR. I. FELIX

ciului, Industriei gi Domeniilor a cerut, asupra acestul proiect, avisul

Statiunii Agronomice si al Camerelor de comercid. Statiunea agrono-
mica si Camerele de comerciti din Craiova gi Pitesci ail respins pro-
iectul, Camera de comerciti din Ploesci 1-a admis cu 6re-care reserva.
P. Poni, consultat de d-1 Ministru de Interne, a sustinut proiectul, dar
executarea lui a fost amanata. In anii 1891 si 1892, in urma inspec-
tiunilor sanitare facute de I. Felix in calitate de membru al Consiliu-
lui sanitar superior, el a raportat Ministeriului de Interne ca, mai ales
in Moldova, instalatiunile velnitelor mai sunt tot primitive, ca se pune
in cosumatiune alcool brut si a solicitat din noil exciuderea din co-
mercid a alcoolului nerafinat. (eMonit. ofic. >, No. 154 din anul 1891 si
No. 25 din anul 1892.)
Tocmai in anul 1893, cu ocasiunea modificaril legit sanitare si in
urma staruintelor senatorului P. Poni si ale Directorulul serviciului
sanitar I. Felix, s'a legiferat (art. 156) ca numai alcoolul etilic pur,
perfect rafinat, se 'Ate intrebuinta pentru prepararea beuturilor alcoo-
lice, ca reactiunea lui trebue sa fie neutra, ca el sä nu contina niei al-
dehide, nici furfurol, nici alcooluri superiere, el acest alcool trebue
sa contind minimum 950/0 volume la 15 °C, ca un regulament special va
precisa: concentratiunea maximala de alcool ce pot confine diferitele
bouturi spirtese, materiile. colorante permise, procedarile permise pen-
tru limpecjire §i esentele permise pentru aromatisare, el cu analisele
chimice ale beuturilor se insarcineza Institutele de chimie ale Minis-
teriului de Interne.
Era insa natural ca acesta prescriptiune nu s'a putut pune imediat
in aplicatiune, ca a trebuit sa se lase timp fabricantilor si comercian-
cilor ca sa se pad conforma cu noua lege. Ministeriul a asteptat dar
apr6pe un an cu aplicarea art. 156 din legea sanitara, dar dintre pro-
prietarii fabricelor de spirt lipsite de aparate de rectificare, fOrte putini
s'ati conformat cu noua stare de lucruri. Ministeriul a credut ca legea
nu -1autorisa a opri fabricarea de spirt nerafinat, ci numai intro-
buintarea lui pentru facerea de rachid, cad fabricantul ar put6 sa
declare ca va rafina acel spirt mai tarcjiti, ca1 va vinde nu pentru
boutura, ci pentru scopuri industrials. S'a procedat dar numai la se-
chestrarea spirtului nerafinat prin carciumi si la darea in judecata
a carciumarilor, cars fac rachiti din alcool brut, si in anul 1894, P. Poni
a mai avut ocasiune sa constate, ca se mai pune in comercid multe
rachiuri infecte, ca unii fabricantl intardie cu modernisarea instalati-
unilor pentru destilare. ( <Bulet. Direct. Sanity, 1894.)
Din cele 49 fabrice de spirt cars, in anul 1893, au functionat in Ora

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMINIA, I. 476

numai 23 posedati aparate pentru rectificarea perfecta; de atunci din

cele-lalte 26 fabrice in putine s'ail mai reformat instalatiunile, spre
a put6 produce alcool pur. In urma recomandatiunii nostre, un mic
num6r de fabricanti de alcool au Incercat sä se serve de metoda doc-
torului Effront din Bruxelles, de a adaoga la materia prima aflata in
fermentatiune o cantitate mica de acid fluoridric (a unei sari fluori-
drice), pentru regularea fermentatiunii, pentru oprirea nascerii de al-
cooluri superiOre. Dar tocmai din fabricantil cari produc alcoolul cel
mai necurat, earl fabrics spirt din cartofi, nu s'ati folosit de inventi-
unea doctorului Effront, care reduce mare cantitate de impuritatl din
fabricat.
In Romania s'a inceput insa cu eliminarea din consumatiune a al-
coolului brut, nerafinat, intr'un timp, cand intr'o mare parte a Europei,
el mai era admis la prepararea beuturilor, si chiar astacji guvernele
Austriei, Ungariei, Germaniei meridion ale si ale altor teri Inca n' au
reusit sa Inlature cu totul b6utura de alcooluri nepurificate.
In anul 1895 s'a decretat regulamentul pentru priveghiarea sanitara
a alimentelor §i beuturilor, in care se prescriil calitatile b6uturilor
alcoolice, gradul for de puritate, concentratiunea for maxima, esentele
§i colorile permise, procedarile de limpedlre, §i se preciseza substan-
tele si metodele, earl' se pot Intrebuinta la fabricarea si la conservarea
beuturilor spirtOse.
Cu ocasiunea modificaril legii sanitare din anul 1898 s'ail mai corn-
pletat masurile do control ale alimentelor §i b6uturilor din comerciii, s'ati
instituit chimisti sanitari (chimisti expert° §i s'a prescris, ca abaterile
de la regulamentul de privighiarea alimentelor i b6uturilor sa se
pedeps6sca cu penalitatile prescrise de legea sanitara, cu mult mai
severe decat tole din Codul penal.
La examinarea vinului din comerciii se constata cate odata alcoolisa-
rea artificiala excesiva, addogire de cantitati relativ considerabile de
alcool la vinuri slabe, diluate, falsificare care se recun6sce lesne prin
disproportiunea intro extract si alcool, prin taria vinului, care nu co-
respunde cu locul undo a fost cultivat. Vinurile naturale ordinare de
carciuma se presents adesea-ori cu numai 60/0 alcool ; tole ordinare,
artificial alcoolisate, f6rte sarace in extract, cu 90/0 si 100b, alcool, in
casuri rare chiar cu 110/0 si 120/0 alcool. Se interdice adaogire la yin
de esente, de buchete artificiale, fabricarea de yin de stafide §i tOte
operatiunile earl del vinului o tarie mai mare, cari II comunica ca
litati mai imb6tat6re, mai toxice.
Pans la anul 1897, fabricantii de bore din Ora au dat acestei 136u-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
476 DR. I. FELIX

turf o tarie prea mare ; cantitatea alcoolului din berea indigena a variat
intro 4.5 "A si 6 0/0. Acosta stare de lucruri s'a schimbat ; de la anul
1898 s'a scaclut cantitatea de alcool din bore la 3 °A pand la 4 0/0.
Muturile alcoolice destilate constitue la not mai adesea-ori causa
alcoolismului decat vinul si berea. La noi, doue treimi ale alcoolului
consumat se boa ca tuica, rachiil de cereale si de carton', de yin, de
drojdii, de tescovina. La fermentarea materiilor prime, din cari se fa-
brics aceste beuturi, se nasc diferite impuritati cari tree in destilat;
unele din ele &Ai bOuturii gustul si mirosul specific si, desi toxicitatea
for este superiard celei a alcoolului etilic curat, desi mai ales alcoo-
lul amilic, dar si alcoolul butilic, propilic si isobutilic, furfurolele si
aldehidele sunt otravuri forte, ele nu se pot elimina cu totul, cad al-
coolul etilic curat n'are gust, consumatorului nuI place alcool perfect
rafinat ; el cere sail buchetul specific al bOuturilor destilate fine, al
cognacului, al tuicii vechi, sail chiar gustul empireumatic al destila-
tului de la coda, al alcoolului amilic, al oleului de cartofl («Fusel)), si
alto arome ordinare mai forte ale rachiului, cari mai pot produce o
sensatiune beutorilor de profesiune. Se reduce la minimum posibil
cantitatea acestor impuritati; regulamentul de priveghiarea sanitary
a alimentelor si bOuturilor stabilesce cantitatea maximala a fermen-
toleurilor amilidrice, a alcoolurilor superi6re la 2 la 1.000, a aldehidel
acetale la 0.2 la 1.000, a furfurolului la 0.1 la 1.000, a sumei tuturor
acestor impuritati la 2 volume la 1.000. Pe cat este posibil se elimi-
nezd din comerciil alcoolurile neregulamentare ale marei industrii
rachiurile earl contin cantitati mai marl de impuritati sail arome ar-
tificiale interdise, adaosuri aromatisatore vatematOre de alts natura,
chiar data cantitatea for este cu mult mai mica decat limita permisa
pentru impuritatile naturale.
Cele 46 fabrice marl de alcool, care exists astadi in ten* produc in
general alcool bine rafinat, 36 din ele poseda aparatelo de destilare
tole mai nou6, cari permit purificarea perfecta a destilatului, 13 fa-
brice cari poseda instalatiuni mai putin perfecte, sunt silite a be Inlocul
treptat cu aparate moderne «continuele), pentru ca sa p6ta simplifies
procedura rafinarii si concurs cu cele-lalte fabrice. Desi alcoolul marei
industrii nu se boa ast-fel cum ese din fabrics, ci aromatisat prin
redestilare cu anason, cu chimion sail cu alto seminte on erburi, sail
prin adaogire directs de oleuri eterice, de esente sintetice, de buchete,
de materii Indulcitore si colorante, el este mai putin vatemator prin
calitatea decat prin cantitatea lui.
Se elimineza din comerciii esentele aromatisatOre neregulamentare,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 477

car! contin aldehide, furfurole, alcooluri superiOre, nitrobenzole, eter

nitros, nitric, etilic, metilic, amilidric, capronic, caprilic, imitatiuni ale
eterului enantic, base si acide extrase din catran, precum §i materii
colorante vat6mat6re.
In anii 1896 1898 s'a organisat o campanie complicate, pentru ca
sä se paraliseze actiunea unor fabricanti streini, cari ail introdus in
tera prin contrabands diferite substante aromatisat6re interdise, sail
le-ail importat in mod regulat cu numire schimbata, declarata ca
marfuri de alts nature, actiunea unor comisionari ambulant!, cari cu-
treerail t6ra nu numai ca vindetori de substante destinate a marl
puterea ImbetatOre a beuturilor, ci §i ca profesori de falsificare, ca
dascali ai carciumarilor §i destilatorilor, impartind celor cu cunoscinta
de carte instructiuni tiparite in streinatate in limba romans, asupra
procedarilor de imitarea beuturilor naturale, de falsificarea diferitelor
beuturi.
Una dintre falsificarile cele mai indrasnete ale beuturilor destilate
consta in adaogire de eter etilic, falsificare ce din Rusia $i din
Galitia a fost importata la no! si in alte ter!. La no! s'a constatat acest
abus criminal in anii 1895 si 1896 ; el a fost reprimat cu severitate $i
publicarea lui in revistele de Igiend a desteptat atentiunea cercurilor
competinte din alte State. In anul 1899 s'a constatat in Prusia orien-
tala, in districtul Memel, Ca diferiti negustori vind carciumarilor eter,
fapt care a provocat actiunea justitiei criminale. In acelasi an guvernul
Galitiei a fost informat de Inspectorul sanitar Dr. Barzycki, ca se con-
sums in acea provincie cantitati insemnate de eter in 3 forme diferite:
prin amestecarea rachiului cu eter, prin prepararea de rum cu eter
§i prin luarea de eter curat in picaturi. ( Veroeffentl. des Kais. Gesund-
heitsamts. Berlin 1900.) In anul 1900, Ministeriul de Interne al Austriei
a ordonat facerea unel anchete in tot imperiul, spre a se constata dace
consumul de eter nu s'a inradacinat si in alte provincil. (Das oesterr.
Sanitaetswesen, Wien 1900.)
Trei decimi (6/2o) din tot alcoolul consumat in WA, aprOpe jumatate
(9/20) din totalitatea beuturilor destilate, consumate in t6rA, este pro-
ductul mice! industril casnice, celor 24.000 de cazane de destilat tuica,
rachiil de yin, de drojdii, de tescovina. Unele cazane de tuica si de
cognac ale unor proprietari mai cu dare de Juana, mai cult!, sunt bine
construite; o mica parte din acesti proprietari de livedi de pruni §i
de vii poseda instalatiuni corecte si fabrics cu ingrijirea necesara belt-
turi destilate curate. Marea majoritate a instalatiunilor midi in-
dustril casnice de alcooluri, a micilor cazane de destilat tuica, rachiil

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
478 D$. I. PELIX

de yin, de drojdie, de tescovina este rail alatuita i tots procedarea

este obicinuit rail intocmita, din causa nesciintei sail a negligent el.
Mare parte din aceste beuturi este forte bogata in impuritati; canti-
tatea alcoolurilor superiore, a furfurolelor qi a aldehidelor din tuica
ordinara, din cognacul ordinar, din rachiul de drojdii gi de tescovina
intrece cu mult limita maximala prescrisa pentru alcoolul de grane
i de cartofi fabricat de marea industrie. Atat pentru a Inlatura acest
rell, pentru a micgora cantitatea impuritafilor din destilatele industriel
casnice, precum §i pentru a indrepta insalubritatea provocata prin
remagitele fabricatiunii, carl adesea-ors putredesc prin curtile locui-
torilor *i prin stradele satelor, a trebuit sä se procede la regula-
mentarea specials a acestor cazane, regulamentare ordonata in anul
1897, inceputa Insa in anul 1898.
Dupa diferitele obiceiuri §i dui:4 alts conditiuni, cars variOza dupa
localitate, urma ca consiliile comunale, cu concursul consiliilor de Igiena,
sd alcatuesca regulamente locale; velend insa el in unele judete s'ati
propus prin proiectul de regulament sarcini prea oner6se pentru micul
proprietar, instalatiuni complicate, costisit6re, ca pe alocurea s'ail copiat
regulamente strains, s'ail recomandat aparate descrise in carts vechi
frantusesci, cd pe alocurea n'ail fost studiate causele relei fabricatiuni
§i cd prin ui'mare masurile prescrise ail fost incomplete, Consiliul
sanitar superior a alcatuit douo proiecte tip, unul pentru comunele
urbane, altul pentru tale rurale, carl proiecte ail fost recomandate, prin
prefectil de judete i prin primarii urbani, consiliilor comunale spre a
le adapts conditiunilor locale. Aceste proiecte tip prescriti, pe langa
curatenia localului, a uneltelor, regulele pentru fermentatiunea normala
a prunelor, pentru oprirea putre4irii borhotului, pentru destilarea
regulatt, pentru departarea destilatului de la coda, a lichidului turbure,
care tontine cantitati insemnate de impuritati.
Pans la luna August 1898, tote comunele din judetele Dambovita,
Dolj, Mill, Gorj, Olt, Romanati, Ramnicu-Sarat, Valcea i Vla§ca, §i
pests 500 comune rurale din judetul Argeg, Covurluiii, Ialomita, la0,
Teleorman §i Vasluiti ail fost investite cu regulamente asupra functi-
onarii micilor cazane de destilat rachiti de prune, de yin, de drojdii
qi de tescovina.
Una dintre cele-lalte mgsurI intrebuintate pentru prevenirea alco-
olismului este interclicerea absolute a beuturii de alcool, o mentionam,
nu pentru ca se practica pe basa unei lee specials in unul dintre
Statele-Unite ale Americei de Nord, ci find-ca in Elvetia, in Marea
Britanie, Germania, Belgia, Scandinavia, Olanda, unele asociatiuni pen-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. 1. 479

tru combaterea alcoolismului, intransigente §i forte influente, conduse

de invetati cu renume, cer de la aderenti abstinenta absolutd; in sin-
gull Anglia se afla deja 500.000 abstinenti. Cererea exagerata a ab-
stinentei totale nu corespunde cu obiceiurile nOstre §i cu organisa-
tiunea economics a tern nOstre ; ea nu este nici necesara, nici aplica-
bild §i vedem cu satisfactiune cd Liga Romand in contra alcoolismului
este tolerantd, ca ea combate numai abusul, dar nu usul moderat al
alcoolulut Va veni pOte mai tarditi timpul cand, sub alte conditiuni,
se va pute realisa idealul abstinentei absolute; astdcji o asemenea ten-
dinta ar fi nepracticd, ar compromite scopul.
AcOsta masura nu este noud, cel putin ca interclicerea consumuluI
de bouturi destilate din cereale. In anul 1783, Alexandru C. Ipsilant,
Domnul Moldovei, aproband anaforaua ob§tescii Adunari, relativa la
poprirea cazanelor de rachiii, ordona ca sä se scrie carte gospod la
toti ispravnicii tinuturilor, ca sä strice §i ss risipesca tote velnitele.
(T. Codrescu, Uricarul, Part. IV. Ia0 1857.)
Asemenea nu este noua metoda de a se restringe consumul Mutu-
rilor prin imposite, earl indeplinesc tot de o data §i scopul de a marl ye-
niturile Statului. S'ail pus taxe marl asupra b6uturilor spirt6se in
Francia in anul 1686, ele ail fost desfiintate in timpul revolutiunii in
anul 1789 §i introduse din noti, in interesul moralitatil, in anul 1804,
in anul 1900 s'a mic§orat in Francia impositul asupra vinului §i s'a
marit acela asupra rachiului; in Marea Britanie s'ai1 prescris taxe
marl asupra beuturilor spirt6se in anii 1728, 1854 0 1860. In Roma-
nia, la inceputul secolului al XIX, vinariciul, dijma, vamile interne, va-
mile la fruntarii §i alte imposite asupra beuturilor erail de naturd
pur fiscala, ca §i havaeturile asupra cazanelor §i povarnelor qi birul
pus asupra carciumilor, earl s'ail desfiintat in timpul eteriei din anil
1820-1821, cand s'a proclamat libertatea fabricatiunil de rachia, des-
fiintandu-se §i birul pus asupra carciumilor. Regulamentele Organice
au desfiintat definitiv vindriciul, dijmaritul, vama interns, milele vina-
riciului; intre darile noun prescrise de Regulamente nu figureza vre-un
imposit in favOrea Statului asupra beuturilor §i asupra cazanelor
§i carciumilor, cu exceptiunea patentei in orate; prin sate carciumile
all apartinut proprietarilor de mo0I ; numal Sfaturile ora§enesci au
perceput acsise de la bEluturile intrate in orac. In anul 1852, cand Ru-
sia a cerut guvernului Moldovei restituirea cheltuelilor facute cu ocu-
patiunea militara a Moldovei in anul 1848, s'a pus un adaos la acsi-
sul ord§enesc pe Muturi in folosul fiscului ci un fel de licenta plan-
bila de Evreii, cdrora s'a permis a lua cu arendd carciumi prin sate.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
480 DR. I. rELIX

Acest imposit nefiind suficient pentru plata datoriei catre Rusia, gu-
vernul Moldovel a mai pus, in anul 1864, o taxa noul pe dughenele
de b6uturi de prin orase si tirguri.
Masurile fiscale sunt justificate, fiind-ca din tote obiectele de lux im-
posabile, alcoolul este acela care suporta un imposit mai mare.
S'a obiectat ca igiena n'ar0 ce cauta in administratiunea impositelor ;
dar cestiunea pe care o studiem ad este o cestiune socials, o cestiune
de economie public6, si la resolvarea unor asemenea cestiuni trebue
sa conlucreze in comun acord tote administratiunile publice. Pledam
dar pentru impartirea mai juste a impositului asupra alcoolului, pentru
marirea acestui imposit. Nu este drept ca tuica sa platesca un imposit
prea mic, ca micimea impositului sa inlesnesca consumatiunea alcoolu-
rilor destilate de calitatea cea mai rea, cari aduc betia in .familiile
micilor proprietari de cazane primitive ; nu este drept ca vinul sa fie
mai putin impus decat berea, ca lucratorii din fabricele de bare si
de alcool sa OM consume ca tain cantitati colosale de alcool nesupus
la plata taxer. Alcoolul mare industril este la not mai eftin decat
in alte teri, fiind-ca este mai putin impus decat in alte teri ; este dar
de dorit ca darea de la tote beuturile destilate sa se mai marosca, si
ca ea sa fie proportionala cu cantitatea alcoolului ce ale contin.
Ni se pOte obiecta, ce in casul de marirea impositului va cresce si
contrabanda, ea va exists !ma tot-deauna ; nu schl data contrabanda
este tot-deauna proportionate cu marimea impositului, in tot casul
Statul va castiga mai mult decat astacji. Se mai pOte obiecta ca ma-
rimea impositului produce scaderea consumatiunii numai pentru un
timp limitat ; desl acosta obiectiune pare a fi fondata, ea nu trebue
sa ne oprOsca a recurge la o masura, care va av6 efectul a se opune
cel putin crescerii prea repede a consumatiunii de alcool.
In on -ce cas este instructive tabela urmatore, care arata influenta
ce la not impositul exercita asupra consumatiunii de alcool:
1884 -1886 taxa 21/, haul la grad, s'ail consumat 230.000 hectolitri spirt
1886 -1886
1886-1887
4
8
.
.
.
.
.
.
"
.
158.000 ,
.
'
97.000
1887-1888 , 8 . . b . 88 000 * .
1888-1889 8 1 . . . 87.000 »
1889-1890 5 , p * » 136.000 .
1890-1891 5 1 » . , 178.000 .
1891-1892 5 ' . ') 210.000
1892-1893 , 5 1 , 208.000
1893-1894 . 5 1 . . 294.000
1894-1895 5 . 1 . 268.000

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 481

1895-1896 taxa 8 bani la grad, sail consumat 214.000 hectolitri spirt

1896-1897 . 8 . . . * 140.000 . '
1897-1898 * 8 * * * * 205.000 * *

Num 6rul mare al debitelor este asemenea o causa a marei consu-

matiuni; cu cat ocasiunea se presents mai adesea-ori, cu atat se bea
mai mult; debitele din bacaniile §i cofetariile In earl: femeile infra.
mai cu inlesnire decat in carciumi, sub pretextul de a tirgui, inles-
nese abusul din partea femeilor. Este dar o cestiune de studiat, dna
nu s'ar put6 marl plata de licenta, sail dacd nu s'ar put6 limits
In mod direct numerul debitelor, grin fixarea proportiunii maximale
de debite pentru un numer determinat de locuitori.
Cu tote ca unii autori nega raportul intre numerul carciumilor §i
numerul alcoolicilor, unii igieni§ti elvetiani afirma, ca prin restrInge-
rea mare a numerului debitelor se muta betia din carciuma in familie.
Lasand de o cam data la o parte terile, in cari numerul debitelor a fost
redus prin monopolul Statului de vinclare de beuturi spirtOse destilate,
mentionam Terile-de-Jos undo, prin legea din anul 1881, numerul car-
ciumilor a fost redus la WA la 1 pentru cate 250 locuitori, in ora§e
1 pentru cate 500 locuitori. In Romania a avut numai stop fiscal legea
pentru infiintarea dreptului de licenta asupra comerciantilor de be-
uturi spirtOse din anul 1873, pe langa patenta, caci licenta fiind nein-
semnata, de lei 120-1.600, ea nu mic§oreza numerul debitelor §i nu
produce o scumpire simtitore a beuturilor alcoolice. Dreptul de yin-
dare de beuturi spirtOse 11 au in Romania aproximativ 37.000 debite,
din cari 23.000 la sate.
Suma totals a impositului ce la not Statul percepe de la alcool este
pe an de aproximativ 22.000.000 lei, §i anume :
De la vii 460 000
De la lived' de pruni . . . 640.000
* * fabrice de alcool. . 15.000.000
D A bere.. . 800.000
D A

Plata licentel 5.300.000

22.200.000 lei, sail lei 3.7 de locuitor.

Pentru a put6 compara acest imposit cu acela perceput in alto

State de la alcool, 1mprumutam datele urmatOre dintr'o carte asupra
alcoolismului, publicata de Louis Frank la Bruxelles, in anul 1897:
Rusia imposit in lei 1.003.500.000 sail de locuitor lei 9.71
Marea Britanie . . . . 538.000.000 3 1 . . 14.20
Olanda , , . 50.000.000 11, ) , . 11.15
Suedia . . . 27.000.000 D . 3.57
Analele A. 1?.Toni. XXIII.Mentoriile Sect. Sciiniifice. 8i

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
482 DR. 1. FELIX

Belgia imposit in lei 61.000.000 sail de locuitor lei 10.00

Elvetia r * 6 300.000 > 2.15
Germania . . r 161.300.000 * * 3.26
Francia . . . . 3>
r 251.000.000 a * 6.60
Norvegia . . . . i > > 6.000.000 * 3.03
Finlanda * D 4.500.000 * * 2 00
Austro-Ungaria A 77.500.000 * * 2.00
Italia D D 41.000.000 D . * * 1.40
Remane ca economiBtii noBtri sa judece, in ce mod Bi pand la ce
masura se pot ImpAca cerintele Igienel cu interesele fiscului, faro ca
sa se preocupe de obstacolele earl' se presents in tote Statele demo-
cratice fara deosebire, unde earciumarii exercita o influents mare la
alegerile representantilor comunet ai judetului Bi al tern* Si se opun
la on -ce regulare justa a impositelor in cestiune.
Ca masura fiscala Bi tot de odata igienica, s'a propus in diferite
State monopolul fabricaril sail al vinciaril alcoolului si s'a pus in
practica in Elvetia Bi in Rusia monopolul vincjaril.; in Norvegia §i
Suedia monopolul carciumilor. La Doi, regretatul C. A. Rosetti a pro-
pus monopolul carciumilor ; in anul 1886, deputatul C. Nacu a propus
monopolul purificarii Bi vincjariT alcoolului, apoi s'a depus pe biu-
roul Adunarif deputatilor, in luna Noemvrie 1894, un proiect de lege
asupra monopolului purificarif Bi vincjaril de alcool, presentat de A.
C. Cuza §i alti 6 deputati.
Monopolul vino:Aril de alcool 'Ate ca masura fiscala sa mar6sca
venitul Statultif §i sa servesca tot de °data scopului Igienei, sa micBo-
reze consumatiunea de alcool, mai ales acea de rachiil concentrat Bi ne-
curat, preparat din spirt brut, nerafinat ; monopolul pOte dar deven1
forte util intereselor sanitare, fiscale, economice Bi morale, data este
bine intoemit §i potrivit cu conditiunile economice ale 'aril, cu tre-
buintele poporatiunii. Ca Lora agricola trebue, inainte de tote, sa in-
grijim de inflorirea industriilor agricole, Bi nu vom alege o forma a
monopolulur care ar put6 oprl sail reduce transformarea productelor
tarn in bere §i in spirt pentru export, in carne, in lapte, in deriva-
tele laptelul, produse cu ajutorul borhotului, o forma care ar put6
mieBora productiunea de ingrABaminte naturals pentru culturile de
grane Bi de alte plante. Pentru ca BA ilustram acesta necesitate, repro-
ducem cate-va cuvinte dintr'un memoriil asupra fabricelor de spirt Bi
de bere In Romania, publicat in Bucuresci, in anul 1885, de Rosetti-
Tetcanu: gPapuBoiul a devenit in tad Europa materia prima prefe-
<rata in fabricele de spirt. Austria, Germania, Francia, Englitera ail
<,usine earl lucreza papuBoiil expeduit din America Bi Romania; pa-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IS' AU IGIENEi IN ROMANIA. L 483

«pusoiul este mai bogat in spirt si in materii hranitore pentru vite.

(Ungaria are 607 fabrice marl de alcool, Bucovina 43, Galitia 556, Mo-
ravia 101, Boemia 213, Germania 26.800. Aiurea mili6ne de vite umple
«grajdurile anexate la fabrice si produc din belsug carne, unt si gu-
Not darn inapol. Pans in 1865 era' numai in Moldova peste
(200 velnite, cart trimiteaii vitele in Germania si Austria, spirtul in
«Orient. Astadi num6rul fabricelor este abia de 70, din cart 20 ail stat
«si 50 sunt in ajunul de a sta. Importam bere, alcool, lapte, unt, Mina,
(canepa, lemne de constructiune, petrol, caramicji, ipsos, var, piei taba-
«cite, si nu exportam. Prima de export este necesara. Conventiunea
«comerciala cu Austro-Ungaria ne ruineza, precum ne vat6ma lipsa
«de tractate comerciale cu Bulgaria, Turcia, Serbia, Italia, Spania.
«Conventiunea cu Austro-Ungaria este un tractat de pace intre un
«Invingotor si un invins, tar nu un act international. Pe terenul eco-
nomic, Romania este Ora vasala, cucerita. Gunoirea pamintului este
«indispensabild, $i unul din avantagiile industriei alcoolului consta in
«inlesnirea gunoiril.v
Nu putem ss adoptam sistemul elvetian al monopolului vinclarii de
alcool cu ridicata, care convine Confederatiunit elvetiane, din causa
ca Elvetia produce a patra parte a alcoolului ce consuma cump6ra
3/4 in streinatate;_monopolul elvetian cuprinde numai alcoolul de grane,
de cartofi si de sfecle al industriel marl ai lass libere micele destilarit
de alcool de gentians, de yin, fructe, tescovina, drojdit. Regia mono-
polului cump6ra de la fabricantit indigent alcoolul cu pret, care p6te
acoperi tote spesele lor, ast-fel ca sd be remand borhotul ca castig, si
vinde alcoolul purificat cu ridicata, cu 120-150 franci hectolitrul; car-
ciumarii platesc easel centrale a Confederatiunii licenta, afara de impo-
situl catre canton. Vinurile cart contin mai mult decat 120/0 alcool
platesc o dare specials.
Monopolul de purificare si de vincjare de alcool rusesc a fost descris
in mod amanuntit, cu tote accesoriile sale, in diferitele brosuri, cars
ail foot imprimate pentru Expositiunea universals de la Paris din anul
1900 si in raportul comisiuniT romane, insarcinate in anu11900 de Minis-
teriul Financelor cu studiarea functionarii monopolului in Rusia, comi-
siune compusa de Sc. Anion, St. Cihoski si G. Vivescu. Daca am vol
sa primim monopolul rusesc al vindaril in cantitatl midi, ar trebul nu
sd-1 copiam, ci sa-1 adaptam staril actuale a industriei n6stre de alcool,
impreuna cu tote accesoriile lui, ast-fel cum sunt asternute pe hartie
si cum exists astadi in parte numai. Luand t6ranului carciuma, suntem
datort sä intrebam, ce II dam in loc, cad el n'are alt local de petre-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
484 DR. I. FELIX

cere. Monopolul rus se ocupa numai de rachia, consumatiunea de yin

§i de bere ramane libera, neinfluentail de monopol ; ce facem dar spre
a limits §i abusul de vin §i de bere ? Scopul nostru trebue 0 fie ca
sa restringem consumatiunea de alcool §i mai ales cea de racial. Daca
n'am avo alt stop decat acela de a exclude din consumatiune rachiul
preparat din alcoolul brut, nerafinat §i prea concentrat, n'am aye tre-
buinta sa copiem monopolul recomandat in anul 1886 de E. Alglave
i infiintat de Guvernul rus in anul 1895 in 4 guvernaminte, Si apoi
in anii 1E99-1900 in 35 guvernaminte. Legea nOstra sanitara, modi-
licata in anul 1893, precipeza calita.tile alcoolului admis la consuma-
tiune, cere de la el maximum de puritate admisibil ; ea impune dar
fabricantilor in mod indirect ca sa fie inzestrati cu aparate moderne
de purificare, §i Guvernul este in drept sail O. inchida putinele fabrice,
cari in cel 8 ani trecuti de la promulgarea legii sanitare din 1893 nu
s'ail modernisat, sail sä impuna acelor fabricanti ca sä rafineze marfa
for intr'o alts povarna, care poseda instalatiuni moderne. La noi, Regia
monopolului n'ar trebni sä se insarcineze cu rafinarea, ci numai cu cum-
perarea de alcool rafinat, cu examinarea lui, cu respingerea sail chiar
cu confiscarea celul impur §i diluarea celul destinat pentru consuma-
tiune, cu scaderea concentratiunii lui la o tarie mai mica decat cea din
regulamentul rusesc (care da in consumatiune rachia. mai forte decat
cel permis la noi) §i mai slabs decat co 9 din regulamentul actual al
privegherii sanitare a alimentelor §i beuturilor. Acel regulament era
menit sä deprinda treptat poporatiunea cu un rachiil mai slab decat
a§a numitul rachia de Moldova. Nol mai a§teptam dar de la monopol
alte avantagil, pe cari el ni le 'Ate da, data §i noi vom indeplini refor-
mele legate de monopol, propuse §i in Rusia §i indeplinite acolo nu-
mai in parte.
Inaintea introducerii monopolului in Rusia, carciuma rusesca avea
multa asemanare cu sora ei din drepta Prutului. Bro§urile rusesci de
la Expositiunea universald §i raportul comisiunii romane ne spun, ca
carciumarul era Si usurarul satului, care Linea pe teran in ghiarele lui ;
el debits rachiil in schimbul on -carii plati: bani gata, porumb, grail,
alte obiecte, credit; astadi acest carciumar a disparut. Statul cump6ra
alcoolul de la fabricanti, din povernele earl in cea mai mare parte
nu poseda aparate de rectificare, Statul it rectifica in usinele pe cari
le-a instalat cu mare cheltuela ; acolo spirtul pentru beutura este adus
la taria de 400 §i de 570 (la noi taria maximala permisa a rachiului
este de 35°), pus in sticle, sigilat, insemnat §i impartit debitantilor,
cari sent functionari cu lefa. Nu este permis ca in localul de debit sä

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 485

se scOta dopul din sticla, pentru a se be in localul debitului, ci cumpo-

ratorul platesce §i pleca cu sticla. Regia monopolului cuprinde numai
debitul de rachiti; vincjarea de bere §i de vin in ctraktirD, birt, restau-
rant, este libera; se permite ca in birt sä se ben la masa diferite al-
cooluri destilate.
Pans deunadi s'ail considerat la nos, Ca §i in Francia, numer6sele
cazane de destilare ale midi industril casnice ca un obstacol al intro-
ducerii monopolului Statului al vinciaril de rachiti; s'a credut ca cea
mai mare parte a avantagiilor sanitare, morale §i economice ce pOte
aduce monopolul se perd, data tuica, rachiul de drojdii, de tescovina,
de yin, reman libere, ale find obicinuit mai impure decat alcoolul mares
industrii. Acest obstacol a fost la nos inlaturat prin legea din 7 Oc-
tomvrie 1900, pentru modificarea unor dispositiuni din legea impositului
asupra beuturilor spirtese ; acosta noun lege est insa din punctul de
vedere technic pasibila de Ore-cari modificari.
In ceea-ce privesce monopolul carciumilor, el pOte numal atunci
modern consumul de alcool, cand este alcatuit dupa sistemul Gothen-
burgian. In ora§ul Gothenburg din Norvegia, in anul 1865, o asocia-
tiune filantropica a rescumparat tete debitele de spirt6se din orn cu
obligatiune de a le administra §i de a versa ca§tigul in cassa comunald ;
asociatiunea a inchis parte din debite, restul 1-a administrat prin 6meni
credincio§1, earl au fost opriti a tolera abusul de beuturi, §i insarcinati
sa vincia rachiti §i vin in socotela asociatiunii, iar in profitul for pro-
pritl cafea, ciaiu, limonada, apa gazOsa, bere slabe. §i diferite mancari.
Ace§ti Omeni find interesati ca sa vines mai mult ciaiu, cafea, apa
gazesa decal rachifi §i yin, au contribuit la scaderea consumului de
beuturi alcoolice. Sistemul Gothenburgian a mai fost perfectionat §i
introdus treptat de la anul 1871 in ora§ele Norvegiei, de la anul 1877
la Stockholm §i apoi in multe alto ora§e suedese. Tot de °data socie-
tatile, earl au introdus sistemul Gothenburgian, au rescumperat alam-
bicurile micilor destilerli casnice.
In Rusia, actiunea Regiei monopolului se completeza de societatile
de temperanta, instituite cu subventiunea Guvernului §i patronate de
el, conduse de 45 comitete oficiale provincials de temperanta §i de 7
asemenea comitete pentru circumscriptiunile a 7 ora§e mai marl. Pentru
sate se numesc protectori speciali de temperanta; in anul 1898 ail
functionat 5.479 asemenea protectori §i, in acel an, societatile ruse de
temperanta dispuneati de:
1.713 debite de clef' §i restaurante poporale antialcoolice ;
747 sale de cetire cu biblioteci ;

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
486 DR. I. FELIX

501 sale de concerte $i de conferinte, in cari s'ail tinut 4.658 conferinte ;

91 teatre poporale, in cari s'ati dat 602 representatiuni ;
138 orfe6ne poporale ;
s'ati dat 445 serbari poporale, 438 Berate dansante cu concerte.
Raporturile oficiale nu ne spun cate din aceste frumose institutiuni
se afle in ora§e §i cate in sate. Pentru anul 1900, subventiunea Sta-
tului pentru societatile de temperanta a fost de ruble 2.711.000, fall
ofrandele primite.
In diferite State §i in diferite timpuri, societatile de temperanta au
reuit sä restringa abusul de beutura de alcool. Se pare ca cea mai
veche societate de cumpkare a fost cea fondata de A rchiducele Fri-
deric al Austriei, care mai tar4iii, in anul 1439, a fost ales Imperat
al Germaniel. (I. P. Frank.) In secolul XVI s'aii mai infiintat in Ger-
mania alte asemenea asociatiuni. pentru combaterea betiei in cercuri
inalte. In secolul XIX s'a fondat prima societate de temperanta in
Statele-Unite ale Americei de Nord, in anul 1808, de doctorul Rush.
In anii 1828-1831 s'ail infiintat in Marea Britanie §1 in Irlanda mai
multe societatl de cumpkare §i de abstinenta complete. de beuturi al-
coolice. In anul 1831 s'a constituit o asemenea societate la Stockholm,
cu sprijinul regelui Carol Johann ; in anul 1837, regele Prusiei Fride-
ric Wilhelm III a dat impulsiune pentru formarea mai multor soci-
etati de temperanta in regatul set. In Elvetia s'a creat prima socie-
tate de temperanta in anul 1835; in Francia tot in anul 1835 la Amiens,
ea avut durata scurte, ca §i sora el nascuta la Versailles in anul
1851 ; in Olanda s'a creat in anul 1843 prima societate de cumpetare.
Cu exceptia Statelor-Unite ale Americel de Nord, Suediei, Norvegiei,
Marei Britanii §i Irlandei, societatile de cumpkare at facut putine
progrese, pana aprOpe de finele secolului XIX, cand s'a nascut in mai
tote. Europa un curent antialcoolic, sprijinit de aristocratia inteligen-
tei, curent indreptat §i in contra relelor moravuri, inradacinate in
unele universitati germane §i austriace. In Elvetia s'ati format socie-
00 de abstinent e, cu scopul de a demonstra prin experiment, ca beu-
turile alcoolice nu sunt necesare, de a aduce prin exemple reforma
moravurilor. In Olanda exists aste.4.1 51 societati de temperanta cu
346 sectiuni i 28.590 membri, numer neinsemnat fata cu miliOne de
abstinent! din Anglia i din Statele-Unite.
In Romania s'a format in anul 1897, din initiativa colegului nostru
A. Xenopol, impreuna cu A. C. Cuza §i C. Thiron, Liga romans din Ia§i,
contra alcoolismului, in anul 1900 din initiativa lui M. Minovici sec-
tiunea Bucuresci. Liga respandesce scrieri poporale pentru luminarea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 487

publicului asupra periculositatif alcoolului $i lucreza pentru intro-

ducerea monopolului Statului al vinclaril de alcool, ca masura contra
alcoolismului. La Iasi, ca si la Bucuresci, se publica numerose scrieri
antialcoolice, datorite in mare parte penei d-lor A. C. Cuza si M. Mi-
novici. In Transilvania, invelatorul Gavrila Almasiil staruesce pentru
infiintarea de societati de cumpetare, printr'o carticica imprimata la
Sibiiil in anul [898.
Scrierile poporale sunt factorii importanti in lupta contra alcoolis-
mului. In timpul mai vechia se gasesc numal scrieri scurte, povete
religibse si educative in forma de scrisori, de predici, de enciclice
contra betiei. La inceputul secolului XIX apar deja publicatiuni po-
porale mai marl', brosuri si card, in earl se explica relele ce pot
produce beuturile spirtbse. Cea dintal din aceste scrieri este a me-
dicului american Rush din anul 1804, care a pregatit formarea socie-
tatilor de cumpetare din State le-Unite, apoi cartea doctorului in teo-
logie Bexell din Stockholm din anul 1814 despre desfiintarea rachiu-
lui, care n'a produs efect, si cartea colonelului suedes Forsell din anul
1830 asupra miscaril antialcoolice in America de Nord, care a grabit
infiintarea primei societati suedese de temperanta in anul 1831. In
anul 1837, englesul R. Baird a scris asemenea o carte build despre socie-
tatile de temperanta, care a fost tradusa in limba gormand din or-
dinul regelui Prusiei Frederic Wilhelm III si impartita la toti preotil
din regat, cu ordinul ca $i el' sä constitue sosietati de cumpkare. In
Francia, in anul 1871, a redigiat Academia de medicine pentru scoli
instructiuni poporale asupra pericolelor alcoolului. Astacji exists nu-
merOse scrieri cu acelasi stop in literatura poporale germane, englesa,
francesa, italiana, ruse, romana.
Prima publicatiune antialcoolica romana din secolul XIX este : Vor-
bire in versura de glunz'ci intre Leonat betivul din Longobarda pi
intre Dorofata, de V. Aaron, Bucuresci 1803. In anul 1832 a aparut la
Bucuresci scrierea lui A. Pann, Indreptcitorul betivilor, epol vine, in
anul 1833, o noun editiune a poesiei Leonat betivul pi Doroftea femeea sa.
Regretatul nostru coleg M. Kogalniceanu a scris in Almanachul de Ina-
fciturci pi de petrecere, Iasi 1843, un articol important cHorilca >, in care
a aratat, ca introducerea velnitelor cu aburi si a culturil cartofilor spre
lucrarea for a eftenit holerca (horilca) si a sporit b6utura, a expus
consecintele fisice, morale si economice ale bauturii de rachill asupra
individului si asupra urmasilor sei, a explicat degenerarea nOmului .7i
immultirea crimelor produse de holerca, a facut distinctiune intre be-
tia de vin si cea de rachia, si si-a pus intrebarea, cum s'ar pute de-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
488 DR. L FELIX

Ora acest r6t1 obstesc. Intr'un alt articol din acelasi Almanach, in-
titulat ,Societatile de temperanta,,, M. Kogalniceanu descrie organisarea
si .actiunea antialcoolica a societatilor de temperanta din State le-Unite
ale Ameripel si exprima dorinta, ca ss se institue si in Moldova o
asemenea societate. In anul 1852 a aparut in Bucuresci : A. Pann,
Ccintecul befia, editia II; in anul 1854, la Brasov: I. Petrie si G. Mun-
teanu, Infricofatele striceiciuni ale beuturilor de vinars-rachiii ; in anul
1857, D. Ralet a publicat la Bucuresci satira Be )tivul; apoi yin mai
aprope de finele secolului publicatiunile d-lor N. Manolescu, Apera-
torul scindtalii; revista periodica, Bucuresci 1891-1897, care confine si
articole asupra actiunii alcoolului ; N. Chrisolcefal, Alcoolismul, Sla-
tina 1892; A. Zaharescul, Pericolele beuturilor spirt6se, Buzeii 1894;
D. R. Mihailescu, Alcoolismul in Ronicinia, Bucuresci 1896; I. $tefa-
nescu, Ccilduza sanitarci, revista periodica, 1898-1901, care cuprinde
antialcoolice; Albina, revista septamanala pentru sate,
si articole
1897-1901, care intro allele combate alcoolismul prin unele articole
bine scrise ; Gavrila Almasiil, Societeiri de cumpetare, Sibiiil 1898 ;
I. G. Saru si G. Florinescu, Relele urmdri: ale alcoolului; Bucuresci
1899 ; G. Murgescu, Credinte false asupra insuFirilor alcoolului, Bu-
curesci 1900; G. Murgescu, Catechismul antialcoolic, Bucuresci 1900;
scrierile lui A. C. Cuza din Biblioteca antialcoolica publicata la Iasi
de Liga contra alcoolismului si Antialcoolul, revista publicata la Bu-
curesci de M. Minovici, pe earl le enumeram in bibliografia de la finele
acestei lucrari. In fine merits tots lauda biblioteca antialcoolica a
Ministeriului Cultelor si Instructiunil publice, colectiune importanta
de scrieri scolare si de desemne colorate instructive, inaugurate de
colegul nostru Sp. Haret si continuata de ministrii earl' Lail succe-
dat; scrierile cari compun acesta Biblioteca le mentionam asemenea in
mod amanuntit in bibliografia cu care se incheie lucrarea de fats.
Actiunea antialcoolica a scOlei nu se marginesce in inzestrarea ei
cu o biblioteca antialcoolica ; invetatorul, institutorul ca si profesorul
de sciinte natural° din scola secundara trebue sä consacre din cand
in cand o lectiune specials pentru invetamintul antialcoolic, care nu
trebue sä lipsesce do la scola de fete. In Romania, in anii 1898-1899,
Ministeriul Instructiunii publice a cerut inviitatorilor si institutorilor ca,
pe Fang/ invetamintul antialcoolic din scola, sä organiseze si confe-
rinse antialcoolice pentru adulti. Acosta actiune a scolei este mai im-
portant/ decat formarea de societati de temperanta scolare, inregi-
mentarea de copii in societati de temperanta, introdusa in unele State
si combatuta de pedagogi distinsi. *cola nu va vindeca pe toti alcoo-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 489

Heil, ea are insa o misiune preventive : ea are sd Lea, ca generatiu-

nile viitore sa nu se mai alcooliseze.
Educatiunea incomplete a tinerilor earl' n'ail profitat de sc61A, find-
ca familia nu le presenta un mediil conform cu povetele primite in
sc616, se pote indrepta in casarme. Educatiunea militard trebue se
formeze caracterul ; depinde de inteligenta $i de tactul oficerilor, si
mai ales a oficerilor sanitari, ca instructiunea morale, igienice, anti-
alcoolica sa fie bine primitd. In armata nOstra se inlatura pentru sol-
dat, pe cat este posibil, ocasiunea de a se deprinde cu rachiul, dar
gradele, sub-oficeril parasesc obicInuit armata cu patima alcoolului;
este necesar ca ace§ti Omani sa esa din armatd nealcoolisati, fiind-ca
tocmai el la intercere in sat dail tonul, servesc ca exemplu.
Actiunea scOlei §i a casarmel se completeze. prin actiunea clerului.
Deja in anul 1896 am aratat resultatele acestel actiuni dobandite in
Bucovina, uncle propaganda preotilor a reusit sti restringa abusul beu-
turilor. Colegul nostru A. D. Xenopol descrie in «Archiva», anul XI,
Iasi 1900, redele acestel propaganda a preotilor, cari adesea-ori pun
pe terani sa jure in biserica el nu vor mai be alcool. *ai la not Inca
in anii 1898-1899, inaltil prelati au ordonat preotilor, ca sa intre §i el
in miscarea antialcoolica prin predici in biserica si prin ajutorul dat
invetatorilor.
Partea culta a societatii, la tern, proprietarii de mosil, medicil de
spital si de plasa §i judecatorii de ocol trebue sa conlucreze pentru
stirpirea obiceiurilor rele, pentru indreptarea moravurilor. Cinstirea
reciproca cu beutura spirtosa $i aldAmasul trebue se dispara, ca si
obligatiunea indirecta de beutura de alcool pentru eel earl mananca
in birt: multi Ospeti beau numai ca sd se conforme acestui obiceil Me-
diul moral in care traim, societatea, formeza obiceiul care constitue md-
sura sobriete.tii, care devine lege. Ca exemplu al influentei desastrese
pe care o pate exercita obiceiul, mediul, voiu mentions o expertise. in-
teresanta, depusa inaintea Tribunalului din Munich in anul 1898. Cu
ocasiunea unui proces intre o societate de asigurare §i mostenitorii unui
berar asigurat, urma se. se stabilesca, dacd berarul decedat era betiv ;
expertil au declarat, ca consumarea a 4-6 litri de bere pe di este in
general normala, ca pentru un berar se pate considers ca normala
consumarea de la 6-8 litri pe di.
LegAtura intro actiunea antialcoolica oficiald si cea private apar-
tine prefectului si medicului primar al judetului, earl trebue se. exer-
cite o influents moralisatere ; el pot face ca 6menii tocmiti de propri-
etari si arendasi pentru munca agricola sa primesca hrana bung fara

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
490 DR. I. FELIX

beutura alcoolica, §i data acesta intocmire ar fi nepractia, fiind-ca nu

se p6te desradacina de odata un obiceiil general, dad. alcoolul n'ar
puts lips]. din tain, atunci sa se des cel putin un rachiil forte slab.
Medicul primar de judet, impreund cu medicil de plasa, ca $i me-
dicil de spitale, au multiple ocasiuni pentru sfatuirea Oranului ; sfa-
turile for vor fi ascultate cand satenii vor dobandl convictiunea, el
acesti functionari se intereseza de sortea lor.
In alte Oil, obiectul actiunii antialcoolice este mai mult poporatiu-
nea industrials, lucratoril din fabrice, aglomerati in orase, unde con-
ditiunile de lupta sunt favorabile pentru isbanda actiunii. La nol, cel
dedati 136uturii sunt in mare parte sateni, ale caror case sunt imprAs
tiate prin numer6se catune departate de centrul comunel. In Anglia,
Germania, Olanda, Belgia, Elvetia, Rusia, asociatiunile antialcoolice
cu abstinenta completa au infiintat in ora§ele marl cafenele si birturl
antialcoolice, cu cabinete de cetire si cu alto mijloce de distractiune, pen-
tru a face concurenta carciumarilor. Singura Elvetia a avut, in anul
1899, 455 restaurante si debite de bOuturi, in cari nu se vinde alcool,
afara de numer6se cafenele, in car! nu se vind beuturi spirt6se, pe
langa 24.000 debite de alcool. In Austria, unele case de asigurare a lu-
cratorilor pentru accidente, invaliditate si batranete, subventioneza res-
taurante antialcoolice §i publicatiuni abstinentiste. Pentru ca sä sea-
Om pe Oran de carciuma infects si do beutura otravitore, trebue sa
deschidem un alt local de petrecere salubru si pe cat se pOte confor-
tabil, unde se va intalnl cu prietenil s6i, unde va OA. cu un pret minim
cialli, cafes, limonada gazOsa, brags, chiar yin putin alcoolisat; sacri-
ficiile earl se cer pentru indeplinirea acestei dorinte sunt marl, ele
vor fi insa r6splatite prin inaltarea nivelulul igienic, moral si economic
al poporatiunii rurale. 136te se vor gasi si la noi proprietari de mo§li,
cari vor lua initiativa inteacesta.
Pentru a satisface cererile societatilor antialcoolice, fabrica de bere
V. Lapp din Lipsca produce bore gust6sa fara alcool; la Berna si la
Thurgau in Elvetia s'aii format asociatiuni comerciale, earl vind must
de yin §i de alto fructe nefermentat, conser vat ast-fel ca nu infra
in fermentatiune alcoolica. In Germania exists dour) fabrice, cari produc
vin fara alcool: fabrica cNectarb din Worms si fabrica «Frada* la Mom-
bach langa Mainz; cea din urma produce must din tote fructele dulcl:
mere, tires!, vi§ine, fragl, prune, caise, persicl, strugurl, gutul, porto-
cale, §i-1 conserva prin adaogire de acicji organic!. Mai buns este me-
toda elvetiand de sterilisare si inchidere ermetica a mustulul de stru-
gurl §1 de alto fructe, introdusa de prof. Muller din Thurgau. La Miin-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE7 iN ROMANIA. I. 491

then se fabric/ un must de mere Ma alcool numit Pomril, sterilisat

prin ;temperature forte scaclutd. In Francia, Anglia, Germania §i in
State le-Unite ale Americel de Nord se mai fabricA vin §i must din dife-
rite fructe slab alcoolisat, la care s'a intrerupt fermentatiunea prin
sterilisare. Pentru noi, aceste b6uturi ar avo numai atunci un interes
practic, dacd s'ar fabric/ in tern §i s'ar vinde forte eftin.
Inainte de a termind critica tuturor factorilor activitatii antial-
coolice, trebue sa mentiondm cd §i miseria, saracia, nemultumirea au-
fletescd imping pe toran la abusul lAuturilor ; de§1 este adev6rat ca
sarAcia este adesea-ors o consecinta a betiei, intalnim §i raportul invers
intre cause §i elect. Intr'un memoriil din anul 1829, reprodus in colec-
tiunea Hurmuzaki de Documente istorice, Supl. I, T. V, adunate §i coor-
donate de D. A. Sturdza §i C. Colescu-Vartic, Bucur. 1894, Michail Sturdza
aperd pe Oran in contra acusatiunil ca ar fi indolent §i lene§, dicend
ca teranil aflati intr'o stare miserabild sunt expu§i la rapacitatea func-
tionarilor marl §i mid, a preotilor, a proprietarilor §i arenda§ilor, ca
un asemenea om nu p6te aye cleat repugnant/ in contra economies, ca
el considerd ca beneficiil ceea-ce p6te sustrage cupiditatii spre a o 136
la carciumd. De§1 astacji teranul este nedreptatit inteun grad mai slab
deck in anul 1829, el tot a I./Inas sarac, amdrit in sufletul s'eu, raj
locuit, reu hranit, §i cauta in carciumd consolatiunea, uitarea miseries,
variatiunea monotonies vietil. Ca §i hrana rea impinge la beutura de
alcool, a demonstrat-o dej/ in anul 1880 C. Istrati (0 paging din Istoria
contimporana a Romanies) §i au confirmat-o §i alai autori mai noi, cel
din urma Gr. Butureanu in eArchivaD din Ia§l, 1901. Trebue sa imbund-
tatim dar starea economics a teranului, care va trage dupd sine sca-
derea betiei §i imbunatatirea stdril lul morale §i igienice.
Statul trebue sa starpescd alcoolismul cu autoritatea sa prin Vote
organele sale, in tote ramurile activitatii sale, prin procedare °nor-
gica, prin masuri preventive §i represive, prin respandirea culturii,
prin inaltarea nivelului intelectual, moral §i economic al acelei popo-
ratiuni numer6se, care mai zace in ignorantd, §i aceste datorie Statul
nu o 'Ate indeplini singur, fgrd concursul acelora din cetatenil lumi-
nati §i iubitori de tell cars, recunoscend pericolul, se pun pentru
combaterea lui in serviciul benevol al societatii; acest concurs ins/
astacji este slab.
In streinatate, luptatorii in contra alcoolismului incep a -ui asigurd
concursul femeilor, earl' in Statele-Unite au dob/ndit dej/ isbancil in-
semnate.
Pentru ca femeea Oranului sa devie un factor de combatere a al-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
492 DR. I FELIX

coolismulul, trebue sa faca sotului sederea in casa mai atraghtdre,

trebue sä aduca locuinta intr'o stare mai confortabild, sa gatosca
mancari mai gustOse, mai variate, sa contribue la inlaturarea saraciei
prin economie, prin crescerea de pashri, prin vincjarea do oue, de
unt. Teranca muncesce prea mult alaturi cu barbatul el afara din
cash, nu I rhmane timpul necesar pentru ca sä se ocupe de cash., de
copii, de aceea este prea adesea-orl negligiat interiorul si exteriorul
easel teranesci.
Femeea este prima victims a barbatului alcoolic; ea este dar direct
interesata ca sa faca propaganda in contra alcoolulul. Femeea cults
Foote participa cu succes la combaterea abusului de alcool, prin exem-
plul, prin povata, prin conlucrarea activa la organisarea de carciumi
in earl se vind numai beuturi slab alcoolisate si Liga antialcoolica
romans trebue sail asigure colaboratiunea unui numer mare de
domne, earl prin educatiunea for ail un drept la achsta onore, earl
nu pot refusa concursul for activ la o lucrare atat de patriotica, cum
este aceea a Ligel antialcoolice, earl nu vor face numai caritate de sa-
lon, ci caritate practica.
Alcoolismul este un reil social, radacinile lui sunt obiceiurile so-
cietatii actuale, obiceiuri cari difera numai in forma dupd gradul cul-
turil stratelor sociale, si aceste obiceiuri le va desradacina femeea
romans, cand vom apela la simtemintele el cele mai sfinte.

Ciuma.
Ciuma este o Ma bacilara, acuth, febrila, cu delir, cu inflamatiunea
glandelor limfatice, cats °data cu infiltratiunea plamanilor, cu pete-
chil si emoragil; se observa insa si casuri de Ciuma cronies, de Ciuma
usOra fall febre, cu buboni si fall bubonT externi, do Ciuma ambu-
latorie. Bacilul ciumel a fost descris in anul 1894 de Kitasato si Yersin,
in anul 1895 de Wilm. Bacilul ciumel se presents ca un betisor scurt
cu capetele rotunjite, fara spori ; el se gasesce in numer mare in
corpul omulul bolnav, mai ales in puroiul bubOnelor si al carbuncu-
lelor, in glandele limfatice, in glandele mesenterice, in splina, ficat,
rinichi, pe limbs, in sange, in scuipat, excrements. El traesce si se
immultesce in pamint, in care lush perde virulenta si slabesce. Afarh
de om sunt primitOre pentru contagiul ciumei si unele animals rode-
tore, guzganii, sorecii. Prin aceste animals, earl* locuesc si in basti-
mente si earl cu anevoie se extermina, ciuma p6te fi transportata in
locuri departate. Unele marfuri se pot infecta in timpul transportulul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 493

pe apa prin excrementele §orecilor bolnavi de ciuma. Incubatiunea

ciumei este in casuri grave de 2 pang la 5 dile, in casuri benigne ea
dureza mai mult.
Ciuma este o MA veche, endemica in Asia, de undo in diferite
timpuri a fost importata in alts continente, mai ales In Africa §i
Europa, Mend numerose invasiuni §i in Romania, provocand epi-
demii pustiitore. Drumul pe care ciuma 11 iea in mersul el de la ori-
gine, din Asia orientala §i meridionala spre Europa, este acela§i pe
care 11 iea §i cholera : drumul pe uscat prin Afganistan, Belucistan,
Persia, apoi prin Caucas §i regiunea Transcaspica, §i drumul maritim
§i fluvial prin golful Persic §i fluviul Schatel-Arab sail prin Marea
Ro§io §i Canalul Suez. Calea maritima se strabate astadi intr'un timp
mai scurt decat mai inainte. Un factor ulterior al propagarii bolelor
infectiOse exotice este pelerinagiul regulat la Mecca §i Medina in timpul
Bairamului, precum §i pelerinagiul §i transportul de cadavre ale Schii-
tilor in locurile sfinte ale Persanilor, la Kerbela.
Istoria ne pastreza descriptiunile multor epidemil de alma, dar nu
tote bolele earl' au fost descrise In anticitate sub numele de Aotvhc,
pestis, ail fost ciuma orientala, ciuma bubonica on pulmonara. Primele
date sigure despre ciuma le datorim lui Dionysios din Kyrta (citat
de Rufus, ale caruia scrieri se gasesc reproduse in operele compilate
de Oribasiu, a. 325-403 dupa Chr.). Dionysios din Kyrta a trait In
timpul Olimpiadei a 125-a, adeca in anii 280-277 inaintea nascerii lui
Christos. El descrie bOla ca cpestilentes bubones, maxime letales et
acuti, qui maxime circa Libyam et Aegyptum et Syriam observantur.>
Doi medici din Alexandria, Dioscorides §i Posidonios, earl ail trait
la inceputul erei cre§tine, au observat bOla in Libia ; descriptiunile
for sunt reproduse tot de Rufus, care dice ca bolnavii au aratat «fe-
brem acutam, dolorem, perturbationem totius corporis et delirium et
bubonum apparitionem, non solum in solitis locis, verum et in popli-
tibus et cubits.,
In secolul VI, in timpul lui Justinian, ciuma a fost importata din
Egipt, Palestina §i Siria in tot Imperiul roman, atat in cel oriental
precum §i in cel occidental, §i a fost descrisa ca pestis inguinaria §i
pestis glandularia.
Epidemia de ciuma cea mai teribila a fost cea din secolul XIV, im-
portata din Asia in Africa §i in Europa, descrisa sub numirea de
pestis nigra, der schwarze Tod, la mortolega grande, cu buboni §i
eruptiuni carbonose, cu inflamatiunea putreda a organelor respiratOre,
cu dureri de pept §i emoptisie. Acesta epidemie, pe langa mortalitate

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
494 DR. I. FELIX

inspaimintat6re, a produs §i o demoralisare generals $i perturbatiuni

sociale.
Din secolele XVI si XVII mai posedam descriptiuni ale ciumei apa-
rute in diferite parti ale Europei, ca : clades inguinalis, glandularia,
pestis bubonica.
In secolul XVIII, ciuma a devenit in Europa mai rara.
In secolul XIX, ea a mai aparut, in anul 1811 in Turcia, si de acolo
s'a importat la Odesa, in Crimea Si in Podolia, in Romania, in Tran-
silvania, la 1813 la Malta, la 1815 in portul italian Noja, in anul 1820
in insulele Baleare.
Prin rasboiul ruso-turc din anii 1828-1829, ciuma a fost din nal
adusa in Romania $i de ad transportata la Odesa si la Brasov. Tot
in anul 1829, Grecia a fost infectata de ciuma prin trupe aduse din
E gipt.
Ciuma a mai causat mai multe mid epidemii locale in Turcia in anii
1834 pans in 1843, in Grecia si la Odesa in anul 1837.
In ceea-ce privesce in special Romania, posedam de la Michail Ko-
galniceanu si de la alti istorici romani descriptiuni ale epidemiilor de
ciuma f6rte intensive si extensive din anii 1675, 1770 si 1797 $i ale
epidemiilor mai localisate din anii 1812, 1813, 1816, 1821, 1824, 1828 si
1829. Pentru cea din urma Ora a aparut ciuma in Romania in anul
1832 in mod sporadic ; in mod epidemic in Transilvania in anul 1828,
in Bulgaria in anul 1834, in Basarabia in anul 1837.
La finele secolului XVIII, in Principatele Romane preventiunea ciu-
mei const5 in isolarea bolnavilor si a personelor earl' au fost in con-
tact cu bolnavii, in curatirea, afumarea si aerarea locuintelor si a
obiectelor contaminate, in arderea obiectelor de mica valOre si chiar
a bordeielor si caselor infectate. Am veclut ca in Muntenia deja in
anul 1735, Voda Grigorie Ghica II a zidit aprOpe de Bucuresci spita-
lul de isolare Sf. Visarion pentru bolnavii de ciuma si de ling6re, ca
tot in secolul XVIII s'a infiintat pentru bolnavii de ciuma spitalul
din valea Florescilor langa Bucuresci, inlocuit in anul 1796 cu spita-
lul din Dudesci; ca in Moldova s'au luat masuri analoge. In orasul
Iasi, in timpul epidemiei din anul 1770, nosocomiul pestilential se an
separat in curtea manast. Sf. Spiridon. (Gustavi Oraei Descriptio Pes-
tis quae anno 1770 in Iasii et 1771 in Moscva grassata est, Petropoli
1784.) Domnitorul Moldovei Constantin A. Ipsilanti hotaresce prin chri-
sovul din 10 Decemvrie 1799, ca schitul din Magura Iasului sä fie in
purtarea de grija a manastirii Sf. Spiridon pentru trebuinta spitalu-
lui, precum s'a afierosit prin chrisOvele luminatilor Domni de mai Ina,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 495

inte, urmandu-se dupd aceeasi rinduela. Adeca schitul acesta sa fie

spital pentru cei smreduiti de 1361a ciumei, cand se va in timpla. (T.
Codrescu, Uricarul, Part. I, Iasi 1852.) Mai tarciiii s'a infiintat la ma-
nast. Hlincea un spital de isolare pentru bolnavil de ciuma, care a
mai functionat in epidemia din anul 1821.
Un pitac al Domnului Munteniei Ipsilante catre Ispravnici din anul
1797 ordona ca, in cas de merte grabnica, sa se cerceteze despre causa
mortii ; zapciii mergend prin sate sa descopere on -ce cas de bola si
numai decat sa se deosebesca cel bolnav, ca sa nu se mai intinda b6la
si la altul: borfeturile si lucrurile molipsite sa se curete bine, iar cele
proste sa se area impreund cu bordeiul si case, de vor fi pr6ste; is-
pravnicii sa nu se lase pe nadejdea zapciilor si din§1 sa se puny pe
treba. Voda al Munteniei C. G. Hangeri ordona in anul 1798, and
bantuid ciuma din colo de Dunare, ca bola sa nu se tainuesca, ca obiec-
tele molipsite sä se spele, sä se afume si sa se aerisesca, ca sacagii
sa fie obligati sa aduca apa necesara pentru spelarea caselor molip-
site ; Voda numesce 100 epistati de paza ciumei si rinduesce un boer,
pe Stefan Hiotu, epistat pentru curatirea caselor si lucrurilor molipsite.
Dupa. ivirea Mei se trimit din Bucuresci in judetele contaminate
epistati, pentru ca sub privegherea ispravnicilor sa curete casele in
cari s'a intimplat molima. La finele anului 1798 si la inceputul anu-
lui 1799 se inchide in Bucuresci tirgul de vechituri, se ordona ca bu-
cataril si carciumaril sa faca v'indare numai de-a 'n picierele, O. nu fie
nimeni slobod a be prin carciuma, ci sa -§i cumpere in vase si A se
duca acasd, calabalic sa nu fie in carciuma; ca baiasii sa nu primesca
bolnavi la MI, ca carciumile molipsite O. se inchida pentru 9 dile, In
care timp se vor spela, curati si afuma, casele prOste se vor arde,
casele molipsite mai bune, dupa trecere de 40 chile se vor curati, spela,
spoi, se va calla sa nu fie ascunse nescare-va borfe. Vornicul obsti-
rilor va ave in serviciil 4 mueri cu lefa pentru curatitul caselor mo-
lipsite, pentru maturare, spelare, spoire; cioclii sa nu se amestice §i
sa trimita familiile for la manastirea Snagov; cersetorii sa se trimita
la manastiri, unde li se va da pe di o oca malaid si bucate, iar tiga-
nisi domnesci, manastiresci, boeresci sa se scOta la tern, oprindu-se
numai eel trebuincio§1. Polcovnicul de ciocli a avut 40 6meni la ate -
gul ski, 20 pe jos §i 20 cu care, pentru ridicatul celor bolnavi,
celor molipsiti si celor cu ipopsie, cu semne la straie, la care §1 la
vite. Acesti ciocli comiteail insa abusuri teribile, despre earl am vor-
bit in alts parte. (V. A. Urechia, ht. Rom. §i Edilitatea sub DOM-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
496 DR. I. FELIX

nia lui Caragea, Bucur. 1900. G. I. Ionnescu-Gion, lstoria Bueuresei-

lor, 1899.)
Istoricii ne mai spun ca la inceputul secolului XIX la Ia§i, ca §1 la
Bucuresci, cioclii er' un biciL al lui Dumnedeil, tot atat de cumplit
ca bola, ba mai cumplit; sub pretext de curatirea caselor molipsite,
el pradati casele 6menilor, le ardeafi tot, documente vechi §i alte obiecte
de val6re. (A. D. Xenopol, 1st. Rom. V. A. Urechia, Ist. Rom.)
La inceputul secolului XIX, cand in Principatele Romane afara de
capitalele for Inca n'a existat un serviciti sanitar public permanent,
parte din popor, §i mai ales clasa privilegiatd a recurs singura la ma-
suri preventive, spre a se apbra in contra unor 1361e transmisibile.
pic parte din popor, cad partea cea mai mare zacea in ignorant/ §i
saracie, era apatica, indiferenta, incapabila la initiativa aperdrii indi-
viduale. Cronicarii relatezd, ca in timp de epidemil numer6sa poporati-
une a caselor boeresci era in acele case isolata, inchisa, fail contact
cu lumea externs sAptamani intregi.
In anul 1802, Domnitorul Munteniel Constantin A. Ipsilanti, temen-
du-se de invasiunea ciumei, scrie la 24 Decemvrie Vornicului ob§tiri-
lor, ca pentru intimpinarea naprasnicei bole 3A se faca ca in trecut
lazaret la Vacaresci, 4 °dal* §i co§are lipite cu pamint §i inveluite cu
§ovar, cu curte cu gard, cum a fost mai inainte. La 24 Ianuarie 1803,
acela§i Domnitor scrie pitacul urmator la Spatarie §i la Agie, pentru
epistatil prin mahalale a cerceta de sdnatate : < Cu tote ca din condi-
cile Divanului ne pliroforim ca a fost nizain dat, ca fite§-care mahala
sd aiba cate un epistat dintre mahalagil, care pe Vote Vele sa faca
cercetare la top' mahalagiii de bold sail de sdnatate §i sa raportuesca,
facem indreptare acelui nizam, ca numai cate o lund sa slujesca §i apoi
sa intro altul in rind. Vornicia ora§ului sä orinduescd dar epistat, care
sa fie dator, ca in tote cjilele §i in tote diminetele, luand pe unul din-
tre preoti, pe vatavul mahalalei, sa inconj6re tote casele §i pravaliile
pe rind. Vornicia oraplui sa orinduesca dar epistat, care sa cerceteze
de afara easel pe fie§-carele de sanatate sail de bola, nu numai prin
intrebari ci §i prin vedere, §i sä raportuesca pe tag cjiva la Spatarie
§i la epitropii marl al spitalurilor. (V. A. Urechid, 1st. Rom., T. XI,
Bucur. 1900).
Se pare ca pentru prima 6ra- s'a infiintat in Muntenia carantina la
Dunare contra ciumei in anul 1809, cand s'a ivit ciuma In Bulgaria
§i cand Ora mai era ocupatd da armata rusa din causa rasbolului cu
Turcia ; acAsta masurd n'a putut ins/ opri invasiunea epidemiei in
tern §i asemenea in anil urmAtori carantinele pe uscat §i pe malul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. f. 491

Dunarei §i Prutului n'aii fost de mare folos. S'a ordonat ca sa se infiin-

teze lazareturi la hotare spre Bulgaria, ca cal6torii sä fie supu§i cur&
tirii §i afumaril §i tinuti in observatiune. Bola avea atunci un mers lent
§i nu apart' In Muntenia decat in anil 1812-1814. Se stabill un cor-
don la Dunare, cu puncte de priveghere pentru cal6tori §i mhrfuri la
Braila, in dreptul Silistrei, la Giurgiu §i la Zimnicea. Dupe ce bola s'a
ivit in judetul Teleorman s'a trimis acolo doctorul Gavala din Bucu-
reset §i s'a infiiintat un cordon la marginea acelui judet pentru ape-
rarea Bucurescilor. Unul din cei dot ispravnici ai judetului Vla§ca a
primit ordin ca sa se stabilesca in satul Magura, intro judetele Vla§ca
§i Teleorman, pentru privegherea masurilor sanitare; cu tote acestea,
dupe ce ciuma s'a intins in judetele Teleorman, Olt Vlava §i Ilfov,
ea face in luna Aprilie 1813 invasiune gi in Bucuresci.
Domnitorul Munteniei loan G. Caragea, prin pitacul din 2 Iunie 1813,
invite pe Mitropolit: sa des porunca preotilor de pe la manastiri §i
biserici d'aici din politie a nu mai priml in biserica omen bolnavi,
cars merg de cad la sfintele d aruri, fare te§chereua dumn6-lui boer
epistat al lazareturilor, adeca a dumne-lui Vel Ban Radu Golescu §i
Vel Postelnic Costache Sutan. Cei 2 medic' at politiel nefiind de ajuns
pentru cercetarea bolnavilor ce se raporteza de vat4eii mahalalelor,
se mai numesc alt' dot doctor' la 2 Iu lie 1813 (V. A. Urechia, Ist. Rom.,
T. X. Bucuresci 1900).
S'ail aplicat din nog tote masurile preventive earl fusese Intrebu-
intate in anti 1797-1799 §i pe car' le-am descris mai sus, la call. se
mai adaoga ordinul, ca in tale 4 judete molipsite, Ilfov, Vlaca, Tele-
orman §i Olt, banii ce se string la zarafia judetului sa se spele cu
otet. Poporatiunea, care nu uitase barbariile comise de ciocli in epidemia
precedents, era umpluta de grOza de spitale (de lazareturi) §i de tot
aparatul pentru transportarea i ingrijirea bolnavilor gi pentru curl-
tirea caselor molipsite. Ion Ghica ne-a lasat descriptiunea scenelor
selbatice comise de ciocli in aceste epidemii, repudarea neomeniilor
eunoscute din epidemiile de ciuma din ultimii ant ai secolului XVIII ;
cioclii se urcail intr'un car cu bol §i porniail pe hotli din casa in case,
din curte in curte ; et luau. bolnavi §i morti pe spinare qi it trintiau
in car clae peste gramada, §i plecati cu carul plin spre Dudescl sag
spre Cioplea, undo (wail ordiile ciumatilor, undo erail aruncati vii in
camp, fart alternut, pe pamtntul ud §i inghetat ; ciumatil s'ait i re-
voltat §1 ag omorit 19 ciocli. Poste tot erail 12 care pentru bolnavi §i
morti. Supu§ii austriaci 1.0 infiintase ciocli' for §i spitalul lor.
V. A. Urechia (Edilitatea sub domnia lua Caragea, Bucur. 1900)
Anatole A. R.Tom. XXIILMemortile Seel. Soiintifioe. 32

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
498 tIt. T. VELIZ

§i G. I. Ionnescu-Gion (Istoria Bucurescilor, 1899) ail descris aseme-

nea cu colori lugubre suferintele poporatiunii din anii 1812-1814.
Ora§ul Bucuresci se inchide §i se fac porti la 8 puncte de intrare, se
intrerupe comunicatiunea cu judetele de peste Arge§ pana la Oltenita,
la malul Arge§ului se infiinteza lazaretuK, unde agentii administrativi
§i carau§ii care transports sare fac 3 chile de carantina §i se curata.
Multi bolnavi fug din Bucuresci §i se ascund prin cranguri §i porum-
buff. Nimeni nu 'Ate intra in Bucuresci, daca n'a facut la marginea
ora§ului carantina de 12 chile, marfurile sunt supuse la carantina de 15
dile. Bola se mai intinde treptat peste judetele Ialomita, Arge§, Pra-
hova, Buzeti, Secueni, Do lj §i trece in Moldova, unde bantue pans in
anul 1816. Sate le in care se ivesce ciuma sunt tepuite, casele molip-
site, de mica valore, pang la 50 lei, se ard. V. A. Urechia, in Ist. Rom.,
T. X A. Bucur. 1900, reproduce urmatorele documente asupra masuri-
lor preventive luate in acesta epidemie:
Anaforaua Divanului din 26 Iunie 1814 catre Voda Caragea, in care
se arata ca. sub Domnul Moruzi, in 20 Iu lie 1808, s'a insarcinat Mitro-
polia ea sa infiinteze spitale de ciumati cu contributiunea a 3 manastiri
Campulung, Tismana §i Cozia ; sa se proceda §i acum tot ast-fel ;
mandstirile inchinate §i neinchinate sa contribue pentru infiintarea
spitalului Dudesci cu analogie, dupa stare §1 putere cate lei 10.000 pe
luna pe dour) luni, peste tot lei 20.000. Voda aproba §i Mitropolitul
face cisla.
Anaforaua Divanului din 5 Decemvrie 1816 catre Voda : Ciuma s'a
intins la 15 sate din judetul Foc§ani, uncle ail murit 63 omeni §i ail
rZmas 12 bolnavi; Caminarul Iancu sa merga la Foc§ani spre a lua
masuri. La Rimnic se va face lazaret de 8 chile, casele bune molipsite
se vor curate, cele rele se vor arde. Al doilea lazaret ss se a§eze la
apa Buzeului, el va fi de 6 chile; Slugerul Nicolae Greceanu, unul dintre
cei doi ispravnici, ss se insarcineze cu treba lazaretului. Al treilea
lazaret sa. se infiinteze la poduri peste Ialomita, unde se vor curate
§i aerisl tote lucrurile 4 dile ; ispravnicul Stolnicul Grigore Gradi§-
teanu va supraveghia acest lazaret, Caminarul G. Draganescu acela
din judetul Saac, Stolnicul Catuneanu acela din Prahova. Al patrulea
lazaret se va infiinta la Plumbuita, la Fundeni, la Pantelimon, la
Podul Pitarului, pentru Turd' la Vacaresci. La Cotroceni sä se deo-
sibescri cate-va odai pentru deosibite start
Anaforaua Divanului din 13 Decemvrie 1816 catre Voda: Pentru chel-
tuelile ce urmeza a se face la orinduela nizamulul pazei spre ferirea
politiel Bucurescilor §i a Wit' de naprasnica bola a ciumel, ce s'a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 !STOMA IGIENEI ix ROMANIA. 1. 499

Ineuibat in 15 sate ale judetului Foc§anilor, cu simbriile slujba§ilor

§i alte trebuinte, ne ail aratat d-lor Eforil easel privegherii alatu-
rata foe din care vedem, ca numai pentru strajuirea Bucurescilor
trebuesc pe lunti talon 2.330 bani 60, afara de lefile a 3 dohtori ce
suet trebuincio§i, ca sA merga la on -ce om se va bolnavi sa-1 cerce-
teze, §i fiind-ca politia are dohtori indestui cu lefi orinduite de la Cutia
milosteniei, dintre aces dohtori sa alegA d-lor boerii Efori 2-3 cu sci-
inta §i praxis, §i cei cari nu vor primi O. fie lipsiti de lefa. Pentru
acoperirea cheltuelilor, boerii cari ail lefi peste 50 taleri pe luna sA
mai dea 1 para la leil, afar/ de 1 pars ce platesc pentru poduri; apol
§i scutelnicii boeresci §i manastiresci pe 6 luni cate parale 20 pe luna ;
500 lei pe an de la manastirea Pantelimon §i vinariciil 2 bani de vadra.
In Moldova, in anul 1815, sub Domnia lui Scarlat Calimach se fac
lazarete contra ciumel (A. D. Xenopol, _1st. Rom). Epidemia se stinge
in anul 1816, apare Insa din not' in anil 1818 §i 1819 in cate-va sate
din Moldova. In Uricarul lui T. Codrescu, T. V, publicat in anul 1862,
gasim un pitac din 13 Noemvrie 1818 al Domnitorului Moldovel Scarlat
A. Calimach catre biv Vel Clucer Alex. Popovici, pe care-1 insarcineza
ca sa merga in tinutul Nemtului, unde s'a ivit ciuma §i sä iea masuri
pentru limitarea el, scotend pe cei molipsiti §i cu prepus afara din
sat in colibi, in paza cuviinciosa spre a nu se amesteca unil cu altii,
cu indatorire ca pe fie§tecare di sä se spele §i sä se aerisesca lucru-
rile, sa inconjure satul cu strap', ca nici sa esa nici sa intre nimene a
pans dupa potolirea MIA Pentru cele trebuinciose ale mancarii sa
nu patimesca locuitoril, iar la casele molipsite sa li se strice acopera-
mintul, podul §i ferestrile §i sä se arunce apa spre curatirea lor, iar
dmenii ce vor remane in sat sa se pazesca unil de altii.
In Ia§i se ieail masuri preventive, earl provoca o rascola a Dopo-
rului, in urma abusurilor comise de boerii insarcinati cu stabilirea
dispositiunilor profilactice; arnautil domnesci ail dat foe in poporul
rasculat §i ail fost 50 moms §i raniti. Voda Scarlat Calimach a scos
din slujba pe Hatmanul §i Aga §i a exilat pe doctorul Perez. In luna
Iunie 1819, ciuma se ivesce la Galati, in luna Iulie la Ia§i §i in satul
Tomesci din plasa Codru. Guvernul numesce 2 Inspectori de ciuma.
De la 8 Tulle pana la 11 Septemvrie, ora§ul 141 cu 30.000 locuitori
a avut 476 moms de ciuma. La lazaretul din manastirea Hlincea, din
430 bolnavi ail murit 370. In luna Octomvrie vine in tern o comisiune
austriaca ; ea gasesce bune masurile luate la Ia§i, role cele din Bo-
to§ani. Inspectorul ciumel, doctorul Gebauer se expulzesa din tern ci

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
500 DR. I. FELIX

Austria stabilesce carantina in Bucovina. (Hurmuzaki, Documente, Vol.

X. Bucurescl 1897.)
In anul 1819, Austria mai infiinteza carantina de 11-25 dile la Or-
soya si la Turnul-Rosu, Rusia la Prut carantina de 40 de chile, pe care
o mantine pans In anul 1823. Aceste carantine n'afi oprit invasiunea
ciumei in Transilvania si in Basarabia.
In anul 1821, ciuma apare din not' la Iasi ; carele injugate cu bol
cu un arnaut, care calaria inainte si striga ca omenil sä se feresca,
duceaii pe bolnavi, pe presupusii molipsiti §i pe morti catre manas-
tires Hlincea ; bola avea un mers fOrte lent, tindea a deveni endemics,
in anul 1823 ea mai bantue la Iasi, Focsani, Galati. La barierele ora-
sului Iasi se mai mantine carantina, unde cal6toril aunt desbracati de
vestmintele lor, li se dail altele pe cad erail datori O. le platosca fara
tocmeld, cu pretul ce cerea autoritatea carantinelor. (G. I. Ionnescu-
Gion, Ciuma gi Holera dupes zaverci, Bucuresci 1893.)
In anul 1824, Romania este ocupata de Turd. La sfirsitul lunii Mar-
tie 1824 incep in Muntenia pregatiri pentru aperarea contra ciumei,
care bantue in Bulgaria. Se opresc balciurile si se cerceteza din ce fon-
durl se pot face lazareturi. In luna Magi, ciuma apare la Braila si de
acolo trece la Ialomita, Buzeti, Rimnicu-Sarat si Focsani, ea mai exists
si in Moldova. La marginea oraselor se infiinteza carantine. La Braila
mor cate 40 omeni pe"di. La Buzeil si Focsani, Turcii and lazareturile si
desfiinteza carantina. La Bucuresci, unii fac la bariera o carantina de
6 chile, iar prietinil cu Aga numai 2 chile (G. I. Ionnescu-Gion).
In luna Octomvrie 1824, ciuma se ivesce in judetul Ilfov la Colen-
tina, Plumbuita, Caldarusani, in Bucuresci tribunalele se inchid, parte
din boeri fug la tell si in Transilvania. Voda nu ese detest in tra-
sura fesrs perne, imbracata cu musama. La Bucuresci se observa Ca-
suri de ciuma fOrte benigna si Consulul prusian Baronul L. Kreuchely-
Schwertberg scrie Ministrului Prusiei din Constantinopole, von Miltite,
la 28 Noemvrie .1824, ca pesta morel si politica este mai rea decat
cea fisica, cd functionarii ieau bani de la omeni ca sa nu fie declarati
de infectati ; se declares existenta bolei acolo undo nu exists, pentru
ca functionaril vremelnicl sä nu fie licentiati. Unele familii sanatOse,
earl ail refusat Omenilor politiel bacsisul cerut, au fost transportate
la lazaretul Marcuta. In clilele de 12 si 13 Noemvrie 1824, cei internati
in lazaret n'ail primit nici mancare nici lemne si s'aii revoltat, la 14
Noemvrie li s'a dat pane gold si putine lemne ; o femee insarcinats
nasce in lazaret fara ajutor si more. (Hurmuzaki, Documente, Vol.
X. Bucuresci 1897.) In luna Noemvrie 1824, 4.000 omeni sanatosi au

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 501

fost bagati cu de-asila in lazaretul de la Dudesci, functionarii subal-

terni cer 6menilor cate 5 pane la 100 lei ca sa nu-1 duce la lazaret.
Cei cad ies dupa 40 de dile trebue sa plat6sca ci cheltudla de intro-
tinere. (G. I. Ionnescu-Gion).
In luna Martie 1825, epidemia scade in Bucuresci, in luna Decemvrie
1825, ea este importata din Focsani la Iasi, in Iu lie 1826, ea bantue
la Rusciuc si la Giurgiu fig caletorii cad vin din Giurgiu la Bucuresci
fac 6 chile carantina inainte de a intra in oras. La fruntariile Austriei,
calkoril veniti din Romania fac carantina 10-12 Mile. Guvernul Mun-
teniel, pentru a intimpina cheltuelile combateril ciumei, ataca fondu-
rile scOlelor ; in anil 1824-1825 se jail din veniturile sc6lelor muntene
35.287 lei pentru prefacerea spitalului naprasnicei bole din Dudesci §i
15.223 lei pentru 16fa la lazareturile Orli. (V. A. Urechia, Istoria qc6-
lelor, Bucuresci 1892.)
In anul 1827, ciuma mai exists in Muntenia, dar face putine victime.
Austria mantine carantina spre ArdOl de 11-25 chile. In anul 1828, cu
venirea Rusilor in tera, sporesce ciuma, in Iulie 1828 more de ciuma
al doilea fiu al lui Voda Grigorie Ghica. Se incinge rasboiii intro Rusi
si Turd, Rusii raniti intra in Bucuresci, casele sunt golite cu sila pen-
tru rAniti. In luna Mehl 1829 mor in Bucuresci de ciuma cate 26-30
omeni pe chi fara Rust; au murit si 2 doctori Panaiotache ci Meseta. La
Giurgiu si la CalArasi, din armata ruse, muriau cu sutele 1)0 di. In Bucu-
resci, bolnavii se ascundeati spre a nu fi dui la Dudesci. La 28 Iulie
1829 more ci doctorul primar de la Dudesci. In Bucuresci din 26 doc-
tori au rArnas numai 5. Si in Iasi mor Omenii cu sutele, Galatii este
pustiii, la Barlad numai are tine sa-i mai ingrope. In Septemvrie 1829,
la Iasi, cioclii nu mai voiesc sa IngrOpe ; se hotarAsce ca presedintele
Comisiunil sanitare BA fie un Rus, gerantul Consulatului rus primesce
presedintia, cu tote acestea mortis staii cate o sAptamana neingropati.
La unele bariere ale Iasilor se fac 12-14 dile carantina, altele nu
sunt de loc pazite. In Iulie 1830, ciuma apare la Slatina ci la margi-
nea Dunarii. (Hurmuzaki, op. cit., G. I. Ionnescu-Gion.)
In Moldova se publics in anul 1829 de guvern o brosura, care con-
tine instructiuni cpentru starpirea lipici6selor b6le intro locuitori), al-
catuita de o Comisiune presidata de invAtatul medic-cap al armatei
ruse dr. Chr. Witt. Aceste instructiuni, din cad un exemplar se afla in
biblioteca colegului nostru C. Erbiceanu, tratoza in parte masurile pre-
ventive de luat prin sate ci in parte tole prin orate ; ele sunt scrise
cu multa competinta Si merits admiratiunea nostra, cad ele prob6za,
ca in acele timpuri cunoscinta despre modul transmiteril bOlelor in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
502 DR. I. FELIX

fectiOse §i despre desinfectarea obiectelor contaminate era deja forte

inaintata. Instructiunile prescritl, ca unde apare o bOld lipiciOsa sa
se institue o Comisiune sanitard, din care trebue sa Ned parte §i un
medic, un militar li un functionar administrativ; sa. se Insarcineze un
cinovnic cu privegherea masurilor prescrise, ca sä se infiinteze pen-
tru isolarea bolnavilor lazareturi, de preferinta in clddirile manastiresci
sail in alte zidiri sandt6se, in lipsa de asemenea cladiri §i in bordee
uscate §i luminose; ca lazaretul sä alba 5 despartiri separate: pentru
bolnavi de bole lipiciOse, pentru suspecti, pentru bolnavi de alte bole,
cari aft comunicat cu cel molipsiti, pentru cel ce se pribolesc §i pen-
tru cei sanAto§i, cari ail fost in contact cu bolnavii; ca lazaretul sa
poskla rufe, vestminte §i alte obiecte necesare ; de§1 nu se mentio-
neza cuvintul «desinfectare, acestd operatiune este prescrisd de in-
structiuni cu numele de curatire; intro materiile de curatire pentru
case, strae §i alto obiecte se mentioneza in instructiuni : var nestins,
var de Chlorind, oleil do Kiparis, acid chlorhydric, puciOsd, soda. Ca-
pitolul intitulat : Pravila pentru tinerea termenului aerisiril a celor
presupu§12., ordond ca vestmintele §i rufele for sa se pima in saramura
(fierbinte ?) 24 ore, ca el sa se spele cu otet de la cap pan/ la piciare
§i sä se imbrace cu alto straie date de stapanire, de prieteni, de no-
murile lor, iar hainele for dupe scoterea din saramura §i sp6lare sa
se afume cu fum de puciosa sail de chlor; ca cinovnicul §i preotul sa
mina pe locuitori sa jure ca nu vor ascunde lucruri destinate a fi cu-
ratite §i sa caute lucruri asQunse §i ingropate ; ca casele molipsite O.
se aerisesca mai multe tine prin deschiderea de ferestre §i de u§i,
apol sa se fnchidd, sä se lipesca u§ile §i ferestrele, sa se afume cu
celor 48 ore, sa se aerisesca din not' §i apol sa se spele cu le§ie §i
sa se vdruesca cu var nestins, iar gunOiele sa se adune §i sa se arda.
Cu manipularea curatirii se vor insarcina de preferinta omens, cari ail
trecut prin Ma.
Regretatul nostru coleg A. Papadopol-Calimach in memoriul: Ge-
neralul Pavel Kisseleff in Moldova fi Tera-Romd nosed, 1829-1834,
dupe documente rusesci, publicat in Analele Academia, Ser. II, T. IX.
Bucur. 1887, reproduce raportul lui Kisseleff asupra ciumei in aman-
dou6 Principatele, in care el dice: Ciuma, inradacinata in Valachia
de pe la 1812, s'a lap la inceputul rasboiului peste amandou6 Prin-
cipatele, §i la 1829 ea bantue in ambele capitale, in 23 tirguri §i 300
sate. S'a Mout indata un plan de paza §i de curatire in ambele Prin-
cipate, care s'a exeoutat sub privegherea a 3 generali prin oficeri, prin
functionary de carantina §i prin medici cu conlucrarea boerilor rin-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I 503

duiti i a preotilor local!. Privegherea §i curatirea s'a terminat in 5

septamani in 36 tirguri §i in 5.496 de sate ; la 1. Ianuarie 1830, ciuma
a contenit, la 15 Aprilie 1830, tepuirea §i carantinele s'ail desfiintat
§i comunicatiunile s'ail restabilit pretutindinea. Au murit de ciuma
in anul :
1828 1.609 persona, din car! 618 militari ruai. S'ati cheltuit L. 552.454
1829 24.560 3. 8.854 . 717.816
1830 133 * 85 * 332.398
In anil de la 1829-1832 s'ail observat in Bulgaria numal casuri
sporadice de ciuma.
Doctorul Seidlitz, medic in armata ruse, care a luat parte la ras-
boiul cu Turcia in anii 1828-1829, dice in cartea: Beitra g zur Ge-
schichte des Feldzuges nach der Turkel in den Jahren 1828-182j in
medicinischer Hinsicht, Hamburg 1835, el cei dints! 10 bolnavi de
ciuma i -a vedut in carantina rusesca Wodolnisatischy langa Prut,
dintre cari cel dintai era un postalion venit din Silistria prin Bra-
ila §i Galati. Pretutindinea unde trect doctorul Seidlitz vedii gramedi
de baligar aprins; caletorii §i pasapOrtele for se afumal Slobozia
era pustie, locuitoril fugiti, in lazaretul d'acolo murise tot! functio-
narii; Kiustenge §i Mangalia erail asemenea pustii. Carantina severe
din Foc§ani, Braila §i Calara§i n'a putut opri intinderea epidemiel §i
molipsirea arm atelor.
In tratatul de la Adrianopole s'a stipulat infiintarea de carantine
la Dunare; in luna Iulie 1830, generalul rus printul Urusov vine din
Iasi la Bucuresci §i cere infiintarea grabnica de carantine, (Hurmu-
zaki, Docunzente, Vol. X. Bucuresci 1897.) Carantinele ail fost infiin-
tate de o cam data in mod provisoriti, apol definitiv prin Regula-
mentele Organice. Regulamentele Organice ale amanduror Principa-
telor au stabilit la Dunare un sistem de carantine cu paza hotare-
lor prin pichete, ocupate de militari i de strajuitori sateni inarmati,
§i prin luntri ocupate de ace§ti graniceri. Regulamentul Organic al
Moldovel prescrie crearea unel singure carantine, celei de la Tiglina
(Galati), care functiona deja in nisce cladiri primitive. Regulamentul
prescrie infiintarea cladirilor necesare pentru calOtori §i marfuri, ur-
mand ca carantina ciumatilor i a obiectelor for sa. se face in vasul
in care ail sosit; cei sanAto§i fac pe uscat, in timpul normal, 4 dile de
carantina, iar dace dincolo de Balcani bantue ciuma 8 dile ; cei car!
se bolnavesc in carantina roman isolati 14 dile. In amandouO Princi-
patele, carantina ordinary se prelungesce §i la 21 dile, in timpuri tend
ciuma bantue in Turcia ; iar cei car! yin din locuri molipsite de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
504 DR. I. FELIX

ciuma sunt internal mai intaiii 5 dile intr'un ostrov inainte de a fi ad-
mi§1 In carantina. (cBulet. Tarii Romanesci», anul 1838.) Regulamentul
Organic al Munteniei prescrie infiintarea pe malul stang al Dunarii a
3 marl carantine pentru cal6tori §i marfuri, la Calafat, Giurgiu §i Bra-
ila, 4 carantine de a doua mans pentru caletori §i marfuri: la Cerneti,
Turnul, Zimnicea §i Calara0 ; §i 4 mid cantOre pentru schimburi, pen-
tru traficul local, la Isv6rele, Bechet, Oltenita §i Piva- Petrel.
Austria §i Rusia au mantinut §i in timpuri normale carantina pen-
tru provenientele din Principatele Romane. La 28 August 1833, gene-
ralul Kiseleff comunicd Sfatului administrativ al Principatului Terii-Ro-
manesci, Ca hind -ca in Principate nu exists ciuma, calkoril cari vin
din Principate §i merg in Rusia vor face la Prut carantina de numai
4 dile ; cel cari vin din Turcia, §i au facut carantina de 14 dile in
Principate la Dunare, vor face asemenea la Prut numai 4 chile.
Regulamentul carantineler se mai completeza in mod uniform in
amandou6 Principatele prin legiuiri §i ordonante. La 15 Noemvrie 1837
se publics : Instructiuni de cum in vremea viitOre, vremelnicesce pans
ce molipsitOrea b61a va inceta din vecinatatea partii Turciel, caran-
tinele dupa tats linia Dunaril din Principatul Valachiel §i acela al
Moldovel au sa urmeze cu carantina de ob§te a tuturor lucrurilor,
earl se as6m6na intocmal masurilor ce sunt deja luate pentru paza
Principatelor. Dupa aceste instructiuni, cari completeza pravila ca-
rantinesca, marfurile §i lucrurile cal6torilor, cari nu se pot sp61a §i
afuma cu gaz de chlor §1 cu puci6sa 48 de ore, se aerisesc dupd felul
marfiT pand la 40 de chile.
Carantinele au fost infiintate §i intretinute cu marl cheltueli, chiar
atunci cand ciuma disparuse din Europa. In anul 1854 s'a desfiintat
functiunea de Inspector-general al carantinelor din amandoue Princi-
patele, Inspectoratul carantinelor s'a contopit cu Comitetul sanitar di-
rigiat de Protomedic, postul de medic de carantina s'a mantinut numai
la carantinele principals : Galati, Braila, Giurgiu, Zimnicea §i Severin,
la cele-lalte carantine, medicul oraqului a indeplinit §i serviciul ca-
rantinesc. In fine carantinele ail fost cu desavir§ire desfiintate in
anul 1860.
La finele anului 1878 s'a ivit ciuma in Rusia, in satul Wetljanca
din guvernamintul Astrachan. Guvernele Statelor vecine cu Rusia :
Germania, Austro-Ungaria §i Romania au luat masuri uniforms pentru
a se apera in contra invasiunii b6lei, epidemia de la Wetljanca a fost
insa repede stinsa prin actiunea energica a autoritatilor rusesci. Ca
masura preventive permanents, Guvernul roman a publicat, la 25 la-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 505

nuarie 1879, regulamentul pentru dispositiunile ce trebuesc luate la

fruntarii spre a ferl Romania de invasiunea pastel orientale, prin care
regulament se prescriti 3 gradatiuni de masuri preventive la frunta-
riile tern' : revisia sanitary cu desinfectare, stabilirea de carantine pe
uscat §i pe marginea fluviilor §i inchiderea desavir§ita a fruntariilor,
lasandu-se libera numai comunicarea prin telegraf. Acest regulament
a remas in vigore pans In anul 1896, cand s'a decretat regulamentul
pentru prevenirea bolelor infectiOse.
Aperarea Europei in contra ciumel consta astacji in masuri luate atat
la isvorul bGlei, precum §i in drumul ei pe mare §i pa uscat, in prive-
gherea sanitary a pelerinagiilor religiose ale Mahometanilor la Meca, ale
Schitilor persani la Karbala, §i in fine in masuri luate in Europa; tote
aceste masuri sunt prescrise de Conventiunea sanitary internationals
de la Venetia din anul 1897, la care §i Romania a aderat In anul 1898.
Acosta conventiune este resultatul deliberatiunilor conferintel sani-
tare internationale Intrunite la Venetia, in luna Fevruarie 1897.
In anii 1894-95, ciuma a fost constatata in Hongkong §i In Koshar;
in anul 1896, ea a fost d'acolo importata in Indii, undo fometea a in-
lesnit Intinderea ei. In luna Septemvrie 1896, ciuma a fost constatata
la Londra pe dou6 bastimente sosite din Indil. Progresele ce 1361a a
Mout in ora§ul Bombay, port principal de export, apoi la Kurachee,
a indemnat guvernele Statelor Europei la aperare comuna In contra
invasiunii ciumei in Europa. In timpul cat a durat intelegerile diplo-
matilor asupra preventiunil comune, diferitele Guverne au luat in grabs
masuri analoge cu cele prescrise de conventiunea de Dresda in contra
cholerei. Guvernul regal al Romaniei a indemnat pe Musulmanii din
Dobrogea Inca pe la Inceputul lunei Ianuarie 1897, ca sa renunte la
pelerinagiul la Mecca, a inchis portul Constanta pentru bastimentele
venite direct din India, a dat oficiului sanitar al portului Sulina instruc-
tiuni speciale asupra regimului la care vor fi supuse provenientele
din India §i din alto tOri contaminate de ciuma, a oprit intrarea in
Lora a unor marfuri din India, anume a rufelor de corp §i de a§ternut
Intrebuintate §i nespelate, a hainelor purtate, a sdrentelor, a sacilor
usati, apoi la 1 Fevruarie 1897, Guvernul a mai intercjis importul de
producte animale brute (pies, pOr, land, unghii, come, 6se).
Guvernul Monarchial austro-ungare a luat initiativa pentru convo-
carea unei conferinte sanitare internationale pentru preventiunea ciu-
mei, care conferinta s'a adunat la Venetia de la 16 Fevruarie pans
la 19 Martie 1897. Au participat la acOsta conferinta delegatiunile tuturor
Statelor Europei, ale Statelor-Unite ale Americel de Nord, ale P ersiei,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
506 DR. I. FELIX

Egiptului §i Indiei, delegatiuni compuse din diplomati §i din delegati

technici: capii directiunilor sanitare centrale, igieni§ti, bacteriologi§ti.
Delega %iunea regatului Romaniel s'a compus din Ministrul terii la Roma
§i ca delegat technic din Directorul general al Serviciului sanitar.
Lucrarile conferintei sail stabilit In protocolele ei, colectiune de do-
cumente earl represents cunoscintele nostre asupra ciumei din timpul
conferintei §i earl au servit ca basa sciintifica pentru luarea masurilor
sanitare preventive. De§1 aceste cunoscinte au mai fost largite atat
prin misiunile sciintifice trimise de diferite Guverne in Indil pentru a
studik bola la isvor, precum §i prin experimentele facute cu culturi
artificiale ale bacilului ciumei in diferite institute §i laboratorii de bacte-
riologie, basa preventiunii ciumei o formeza descoperirile doctorilor
Kitasato (japonez), Yersin (francez) §i Wilm (german), cari au studiat
epidemia din Hongkong din anii 1894 1895 §i earl au constatat bine
natura germenilor boles §i conditiunile propagarii et De o cam data stu-
diile facute in urma conferintei din Venetia din anul 1897 n'ai1 dat
resultate, cari ar impune modificarea decisiunilor acelei conferinte.
Conferinta a hotarit ca periodul de observatiune, de isolarea per-
sOnelor suspecte ca aunt infectate de ciuma, sa fie de 10 dile; acesta
hotarire are un caracter adniinistrativ, ea nu trebue sa fie considerate
ca o solutiune sciintifica, ca afirmatiune ca bacilul ciumei n'are vista
mai lungs in unele casuri. Conferinta a afirmat din noil principiul
profilaxiei moderne, pus deja in practice de Conventiunea de Dresda
(1893), de a se impaca cerintele sanatatii publice cu cele ale economies
nationals. Conventiunea de Venetia (1897) prescrie precautiunile de
luat la locul de origine al Mei, la plecare din port, pe nave in timpul
caletoriei; ea considers ca masura principals isolarea personelor bol-
nave §i suspecte, desinfectarea persOnelor §i obiectelor contaminate
§i specifics modul de desinfectare pentru diferitele obiecte, apoi ea
impune Guvernelor, earl all aderat la conventiune, notificarea reciproca
grabnica a tuturor casurilor de ciuma aparute pe teritoriul lor, comu-
nicare de raporte egulate, periodice, cel putin insa odata pe sgpta-
mana despre mersul boles §i despre masuri luate pentru limitarea el.
Conventiunea stabilesce masuri de politie sanitara de luat in porturile
de plecare ale corabiilor cu pelerini din Oceanul Indic §i din Oceania §i
pe bordul acelor corabii, precum §i regimul sanitar aplicabil in Marea
Ro§ie §i in golful Persic, precisand punctele unde se vor infiinta sta-
tiuni sanitare in Marea Ro§ie §i in golful Persic §i modul de functi-
onare §1 de priveghiere al acelor statiuni sanitare; ea acorda ore-cari
Inlesniri navelor cari au pe bond medic §i aparat de desinfectare print

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 507

vapori §i cari se afia in conditiuni igienice. Conventiunea prescrie

regimul sanitar pentru porturile din Europa, pentru statiunile tailor
ferate de la fruntaril, prin cari s'ar put() imports pers6ne §i obiecte
contaminate, pentru navigatiunea fluviall, pentru navile din porturi
contaminate, cari intrA in Dunare, §i prescrie cari anume marfuri nu
se pot imports, cand vin din localitati infectate. In fine conferinta a stu-
diat §i cestiunea seroterapiei la ciuma i vecjend starea actuala a cunos-
cintelor, ea n'a putut da consiliul formal ca sA se recurga la injectiuni
preventive de ser antipastos.
CAletorii sositi in bastimente indemne, adeca in bastimente cari, de§1
yin din porturi infectate, avut §i n'aii pe bord bolnavi de ciuma,
nu se supun la observatiune; cu tote acestea, Conventiunea din Venetia
face o exceptiune pentru portul Sulina, din causa apropieril de Su-
lina a unor porturi ale Maril Negro §i din causa importantei sanitare
a navigatiunii pe Dunare pentru mai multe State ale Europei. Conven-
tiunea dA administratiunil nOstre sanitare dreptul a oprl in observa-
tiune pans la 6 gine bastimentele indemne, adeca bastimente cari n'ail
bolnavi pe bord, dar earl sosesc dintr'un port infectat de ciuma. Obici-
nuit se scade din timpul regulamentar de observatiune timpul petrecut
in caletoria de la ultimul port contaminat, data nu s'a ivit pe bord
nimic ce ar put() da banuOla de 13616 infecti6s6.
Conventiunea sanitary internationals de la Venetia din anul 1897
a dat deja probe de utilitatea ei; de§1 in cei din urmA 3 ani, ciuma mai
persists in Indil intr'o intindere mare, de§1 s'ail format focare secun-
dare de ciuma in tote continentele si in drumul comunicatiunilor prin-
cipals cu erile bantuite de acele focare secundare, ciuma, departe de
a mai apAre ca pandemie, a constituit isbucniri sporadice sail
mid epideraii locale, cari s'ail stins dupa un timp scurt.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Pag.
V. Bo lele infectiose si contagiose; bolele epidemice, endemice si sporadice.
(Urmare).
Tuberculosa 351
Paludismul 371
Pelagra 393
Conjunctivita granulosa 415
Lepra 427
Cretinismul endemic 434
Raia 439
Alcoolul si Alcoolismul 441
Ciuma 492

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA
IN SECOLUL AL XIX-lea SI STAREA EI LA INCEPUTHL SECOLUL111 AL XX-lea.
DE

Dr. I. FELIX,
Membru al Academies Romane.

PARTEA I.
AL TREILEA MEMORIt.

V.
'Miele infectiose si contagiOse; bolele epidemice, endemice
si sporadice.
(Urmare)

qedinla de la 2 Martie 1901.

Cholera.
Cholera, Cholera asiaticd, Cholera indicd, Cholera Morbus, este o
bold exotica, acutd, gravd, durerbsd, infectiosd, cu mers repede, ca-
racterisatd mai ales prin varstituri, scaune apOse abundente, la ince-
putul Mei fecaloide, apoi albiciose, continend cantitAti marl de epi-
telil eliminate de pe suprafata interns a intestinelor, prin crampe,
prin scAderea temperaturii corpulul, stingerea vocil, suprimarea se-
cretiunii de urind, prin respiratiunea dificild, cianosa, algiditate, puls in-
sensibil. Cei mai multi bolnavi mor de asfixie, eel earl' resistd cad
adesea-ori in timpul reactiunii inteo stare tifoidd asemenea pericul6sa.
Exista insa §i casuri de cholera asiatica u§ord, ambulatorie ; mai
ales la inceputul epidemiilor de cholera se observa diaree premoni-
torii, car! sunt predecesOre cholerel §i in excrementele bolnavilor
afectatl de acestd forma u§ord se gdsesc bacilli caracteristici a! cho-
lerel. Din bolnavii de cholera mor aprOpe 500,10.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
510 DR. I. FELIX

Cholera este originara in India; ea se propaga prin bacilul virgule,

un spiril descoperit de R. Koch in anul 1883 in scaunele gi in cor-
pul bolnavilor de cholera asiatica. Diagnosa se confirms prin pre-
senta acestui bacil in excrementele $i in intestinele bolnavilor ; el
produce o materie toxica, care mortified epiteliul intestinal $i, care
resorbitd, otravesce sangele gi paraliseza nervii organelor circulatore.
Cholera se propaga prin bolnavi si prin cadavrele lor, prin Omeni
sanatosi cari au fost in contact cu bolnavii, prin efectele bolnavilor,
mai ales prin panzeturi murdare, prin vestminte i asternuturi infec-
tate, prin apa in care ail fost aruncate materiile fecale ale bolnavi-
lor de cholera, prin alimente contaminate, prin trasuri, corabii, in
cari ail zacut bolnavi de cholera. Din cause ca bacilul cholerei isi
conserve vialitatea mult timp in apa, apa este si mediul principal de
propagarea bael.
Pan/ la anul 1817, cholera a existat numai in India in mod ende-
mic, in timpul de la 1817 pans la 1823 ea a Mout prima invasiune
in Asia occidental/ si in Africa, in anul 1826 prima invasiune in
Europa. In masura in care s'a prefectionat comunicatiunea, s'a scurtat
calea din India in Europa, a devenit si mai frecuenta aparitiunea
cholerei la noi. Cholera pote veni din India in Europa prin 3 cal:
pe uscat prin Asia contrail si de acolo in imperiul Rusiel ; pe calea
maritima sail prin golful Persic ci marea Caspica, sail prin Marea
Rorie si canalul do Suez. Prin pelerinagiile religiose ale Mohameda-
nilor din India la Meca se transports bOla adesea-ori la Meca si de
aco]o, prin pelerinii veniti din alte teri, in diferite porturi ale Marii
Rosil, in Egipt $i in Europa ; prin transportarea cadavrelor Schiitilor
din alte teri in Persia, la locul sfint din Kerbela, se infects de cho-
lera localitatile prin earl' tree aceste procesiuni funebre.
In Romania a aparut cholera asiatica in anil 1831, 1848, 1855,
1865-66, 1872-73 si 1893.
In primul mers al cholerei din India spre apus, ea s'a oprit in anul
1823 la Astrachan: Deja atunci s'a asteptat intinderea el peste tots
Europa, si acesta asteptare s'a manifestat iri literaturd, in scrieri asu-
pra prevenirii ci cautaril acestei bole nou6. In Romania ail aparut in
anul 1824, la Bucuresci, brosurile urmatore: PoveNire pentru Cholera
(anonim); A. Tavernier, Amdnunturi aperatOre vi igieniee pentrz
Miserere sail Cholera Morbus; A. Tavernier, Details preservateurs et
hygienigues relatifs au Miserere ou Cholera Morbus. (G. Crainiceanu,
Literatura medicaid romans, 1895. Manuscript aflat in Biblioteca Aca-
demiei Romane).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IOIENRI IN ROMANIA. I. 511

Pe la finale anului 1830, cholera se intinde in Basarabia. La ince-

putul anului 1831, Generalul P. Kisseleff, Guvernatorul amanduror Prin-
cipatelor Romane, stabilesce la Prut cordon militar si. carantina, earl insa
n'ais putut opri inaintarea b61ei ; ea apare la 17 Iunie 1831 la Iasi,
unde mor pane la 180 Omani pe di. Mare parte din poporatiunea ora-
sului fuge, medicii parte ail murit, parte ail fugit, unul a remas. Kisse-
leff a scos locuitoril orasului la camp in barace ; din 40.000 locuitori
ce avea orasul, all murit 3.000. La Focsani se infiint6za asemenea
cordon si carantina, darcholera trece prin cordon la Galati, Braila,
Giurgiu si la 12 Iulie 1831 la Bucuresci. (C. Vernav, Rudim. Physiogr.
Mold., A. D. Xenopol, Ist. Rom., G. I. Ionnescu-Gion, Ciuma pi Cho-
lera dupd Zaverd. V. A. Urechia, Ist. Rom.) Biblioteca Academiei Ro-
mane poseda o brosura tiparita la Iasi in anul 1831 prin ingrijirea
Guvernului: «Refetd pentru bOla ce se numesce Cholera Morbus, fi
oonfine poveNiri pentru nzdsurile ce se cuvine in privinfa Wei
Cholera Morbus la locurile unde lipsesce ajutorul doctorilor, bad care
s'a ivit in Cnejia Moldova». Pe langa simptomele si mij16cele de vin-
decare, brosura trateza pe larg mij16cele de prevenire si recomanda
curatenia, locuinta uscata, nu umeda, inlaturarea aglomeratiunii ; locui-
torii satelor sa-si face afara din sat pe locuri inaltate colibe; cei sana-
tosi sä se mute din casele molipsite in aceste colibe. Casa molipsita
sa se curate, O. se spele, sa se varuesca, sa se usuce si sa se stroposca
cu app de chlor Inainte de a intra cine-va intr'insa. Asemenea se pre-
scrie curatirea straielor. La Bucuresci Waft imprimat, ca si la Iasi, in anul
1831, povete oficiale asupra preveniril. si cautaril cholerei, mai putin
amilnuntite decat cele din Iasi.
Tot In anul 1831, Austria stabilesce carantina lunge si severe con-
tra Romaniei, dar cholera trece in Ungaria; in amandou6 Principatele
Romane epidemia se stinge in tomna anului 1831. In Moldova vi in
Valachia cu 2,871,162 locuitori, s'aft imbolnavit de cholera 33.560 per-
sOne, din earl au murit 20.218; i Ungaria din 9 miliOne de locuitori,
imbolnavit de cholera 501.657 si au murit 217.594. Cheltuelile fa-
cute in amandou6 Principatele Romane pentru asezarea carantinelor,
pentru lefile cinovnicilor si ale medicilor, pentru cump6rarea de me-
dicamente si pentru hrana saracilor, se suie la 97.410 lei. (A. Papado-
pol-Calimach, Generalul P. Kisseleff, 1829-1834. Anal. Acad. Rom.,
Ser. II, Tom. IX, Bucuresci 1887.)
In anul 1847, cholera face pentru a doua 6ra invasiune in Turcia,
si in Rusia, se apropie de Prut si ameninta iar Principatele Romane,
dar asta-data b6la inainteza mai repede pe ape decat pe uscat. Sfa-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
512 Dn. 2. l'ELIX

tul administrativ extraordinar al Moldovei, sub presedinta Domnulul,

prescrie masurile preventive ce se vor lug : la Galati pentru corabii
carantina de 5 dile, pentru calOtori de 4 dile, cu curatirea for si a
bagajelor intocmai ca contra ciumel; pe tots linia Prutulul se infiin-
teza 200 bordeie si cate o coliba pentru un cal, pentru adapostirea slu-
jitorilor carT vor forma cordonul de paza ; afara de Galati se stabilesc
carantine la Sculeni, Lipcani si Leova. La fie-care pichet al cordonu-
lui se aseza un slujitor calaret cu 4 strajari sateni, la fie-care caran-
find 1 director, 1 medic si 2 slujitori ; la Iasi se alcatuesce in fie-care
cuartal cate un spital de 25 paturi, 20 de crestini si 5 de jidani ; se
aleg 3 locuri pentru immormintare, la Galata, Pacurari si la SOpte
Omeni; la fie-care cuartal se infiinteza 8 carute pentru ridicarea bol-
navilor la spital si 4 care pentru ducerea mortilor la tinterime; ase-
menea se tocmesc 240 ciocli cu un priveghetor, 240 pazitori aT ora-
sului cu cate un capitan la 40. Parte din Evreii aglomerati in case
neincapetore se muta la sate, fantanile se curata. Se prescrie curatirea
satelor, in fie-care judet se instaleza un spital si o comisiune sanitara,
satele molipsite se tepuesc. Imprejurul orasului Iasi se aseza paza
spre a nu put() trece nimeni peste cant si numal prin 4 bariere, pentru
casele molipsite se prescrie tepuire si apoT curatire. Inaintea ingro-
Orli mortilor se cerceteza data sunt morti sail numai lesinati, ar-
cjenduse cu fier rosu spre a se provoca roseta pielel, in casul data ar
mai fi vil (Manualul adminisir. al Prineip. Mold. , T. II.) Pentru sa-
tenil 1VIoldovei se publica, in luna Octomvrie 1847, povOtuiri, in ce chip
trebue a se pazi de lovirea Mei cholereT, si cum sa-s1 dobandesca
ajutor prin lecuri casnice, alcatuite de G. Cuciuranu. Aceste povOtuiri
cuprind sfaturi rationale, mai ales in ceea-ce privesce isolarea bolna-
vilor, curatirea si desinfectarea caselor si obiectelor contaminate, ae-
rarea for prelungita. La inceputul anulul 1848, C. VOrnav publicd la
Iasi carticica Despre Holera epidemied, care asemenea tontine sfaturi
bune despre prevenirea Mei.
La redeschiderea navigatiunii in prima-vara anului 1848, primul
vapor care a venit de la Constantinopole a adus cholera la Galati, ceT
dintai bolnavT ail fost hamalil ocupati pe acel vapor. De la Galati,
militia mutata la Iasi si carausii din Galati ail adus bola la Iasi, unde
primul cas s'a observat la 19 Maiil 1848, si pang la 16 Iulie, cand s'a
stins bola, ail murit 7.000 persone.
In anul 1854, cholera care bantue in Turcia este iar asteptata in
Romania: aqta data ea are un caracter bland, progreseza incet si apare
in amandou6 Principatele tocmaT in anul 1855; se ieail de amandou6 co-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IMRE./ IN ROMANIA. t M3

mitetele sanitare masuri analOge cu cele din epidemia precedents; des-

pre num6rul victimelor acestel epidemii nu posedam date statistice,
aflam numai din raportul anual al Eforiei spitalelor din Bucuresci, Ca
a fost epidemie de cholera, dar mult mai blanda ca in alti ani.
Cholera mai ameninta Romania in anul 1865, cand acesta 1361a a
aparut treptat la Constantinopole, la Sulina si in Rusia meridionala.
Se stabilesc carantine de 3 dile la Braila, Galati §i Reni, Consiliul
medical superior alcatuesce instructiuni pentru prefecti, primari i pen-
tru public, recomanda primarilor urbani Infiintarea de spitale, organi-
satiunea asistentei medicale la domiciliil cu visite medicale preventive,
curatenia stradelor, curtilor, hotelurilor, prescrie desinfectarea excre-
mentelor *i a materilor versate, earl sunt purtatorii contagiului, cu
sulfat de fer. Primul cas de cholera a fost observat in toil la Galati
la 19 Iu lie 1865 pe vaporul frances Vulcan sosit din Constantinopole.
Bolnavul a stat 48 ore in spitalul din Galati, apoi a fost transportat la
carantina Reni §i a murit pe drum. Cholera se ivesce la Galati, Braila
si in cate-va alto orate, se stinge in aparenta in timpul tomnel §i ernii,
dar in prima-vara anului 1866 ea bantue judetul Ia§1, Botoani, Gorj,
ora§ul Bucuresci,judetul Nomtu, in lunile Iunie §1 Iu lie judetul Bolgrad,
Ismail, Braila, Covurluiti, Falciu, Rarnnicu-Sarat, Putna, Bacail, Tecuciii,
Roman, Vasluiil, Suc Ova, Dorohohl, Buzeil. In luna Iunie 1866 se pro-
pune o masura preventivd, care n'a putut se fie folositore fats cu mer-
sul repede al epidemiei, Consiliul medical superior recomandar ca sa
se intocmesca cordone militare ca mijloc do isolare intro pertile tern'
.bantuite de cholera §i cele remase neinfectate, cu carantine de 21 chile
pentru cei veniti din partile infectate. Consiliul Ministrilor aproba,
epidemia se intinde insa peste tots tera §i nu se stinge decat in luna
Octomvrie 1866. In acesta epidemie imbolnavit in WO. Romania
57.088 persona, din earl' ail murit 24.034. (Anal. statist. VII.)
Cholera este din nal importata. In Europa in anul 1871 pe uscat prin
Rusia; ea progreseza f6rte Incet §i se apropie de Prut tocmai in anul
1872, cand apare 6i in Austro-thigaria. Se infiintOza carantine la frun-
tariile din spre Rusia, cholera trece insa Prutul §i se constata la 15 Julie
1872 la Tirgul Sculeni §i apoi in alto comune ale judetului Ia0, in
lunile August §i Septemvrie in judetele Roman §i Vasluii1; la inceputul
lunel Octomvrie, epidemia se stinge, dupd ce s'ail imbolnavit do cholera
911 persone, din cari ail murit 323. In timpul ernii, cholera bantue
Bulgaria §i in prima-vara anului 1873 ea devasteza acolo cu furie mare
§i trece Dunarea in luna Iunie. In luna Julie 1873 sunt tote jndetele
Dunarene inundate de cholera. Tot de odata ea este importata in judetul
Analele A. R.Tom. XX111.Memoriiie Seq. Soil Mifice. 88

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
514 DR. T. FELIX

Nemtu, probabil prin plutasil intorsi din Galati, si de-acolo in judetele

Roman, Tutova, Iasi, Vasluiii, Falciu, Cahul, RamniculStirat, Prahova,
Gorj. Epidemia se stinge in luna Noemvrie, dupd ce s'ail imbolnavit
aproximativ 18.000 persOne, din cari au murit 3.200.
Cholera se mai apropie de Romania in anul 1892 si o bantue in
anul 1893. Istoria acestei din urma epidemii este instructive, fiind-ca
pentru combaterea ei am aplicat pentru prima Ora, cu destule succese,
masurile preventive prescrise de Conventiunea sanitary internationals
de la Dresda din anul 189.3. De vreme ce in anul 102, cand am asteptat
invasiunea cholerei, s'all intrebuin1at la noi, ca si in alte State, masuri
profilactice forte aspre, forte costisitOre, preventiunea in anul 1893 a
fost mai simple; de vreme ce in anii 1892 si 1893, in unele teri din
Europa, mortalitatea de cholera a fost inspaimintatore, ea a fost la
not relativ mica.
Ne deprinsesem a considers numai India ca patria cholerei, de uncle
ea face din cand in cand invasiune in Europa; de cati-va ani insa s'all
format la Nordul Indies, in Persia si in te'rile vecine cu Persia, focare
secundare si mai ales in lunile Aprilie si Maiti 1892 cholera a aparut
cu mare furie in Afganistan si in Persia si a trecut de-acolo peste marea
Caspice in Rusia. La inceputul lunei Iunie 1892, cholera s'a aratat la
Baku, portul rusesc cel mai important de la marea Caspice; locuitorii
orasului Baku, speriati, ail fugit ca sa scape de bola si fugaril au
transportat-o in alte porturi ale maril Caspice, la Petrovsk si Astrachan,
de unde s'a intins pe la finele lunei Iunie in tot lungul fluviului Wolga,
in statiunile calei ferate Transcaucasice si apoi la Marea Negra la Batum,
Azow, Rostow, Odesa si Tiflis. In luna Julie 1892, cholera s'a intins in
lungul riului Don, pe la finele lui Iu lie in lungul fluviului Dnieper.
Tot in luna Julie, cholera a intrat in orasele Nijni-Novgorod, Moscova
si St. Petersburg si in luna August ea a inundat Vestul Rusiei.
La 19 August 1892, bola a fost declarata in portul maritim cel mai
mare al Germaniei, la Hamburg-Altona, unde a fost adusa din Rusia
prin comerciul maritim si unde aparuse deja pe la 15 August mai multe
casuri suspecte; epidemia a luat aci o intindere Inspaimintatore, ast-
fel ca in singura 'II de 30 August s'ail inregistrat 1.081 casuri de cholera
cu 484 decese. Din Hamburg bola a fost importata in multe alte loca-
Matt in OM Germania all fost bantuite de cholera 269 comune, cele
mai multe infectate de la Hamburg; numai un numer mic dintre ale
all primit bola direct din streinatate.
Din Germania cholera a facut invasiune in Olanda; d'acolo a trecut
pe ape hotarele Germaniei intrand la Duisburg.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IgTORIA IGIENEt IN ROMANIA. t. 515

La apusul Europei, in Francia, presenta cholerei a fost asemenea

constatata in luna Aprilie 1892, mai intai in vecinatatea Parisului,
unde a fost adusa cu probabilitate direct din India, cad Francia in-
tretine cu Tonkinul comunicatiuni continue. In timpul de la 4 Aprilie
papa la 15 Octomvrie 1892 ail murit in Francia de cholera, in 20 depar-
tamente, in 212 diferite comune, 3.184 persone.
Din Le Havre, la 15 August 1892, cholera a fost importata de un
vapor in Belgia, la Anvers, de undo ea s'a intins succesiv §i in alte
comune.
Pe not ne-a interesat mai mult mersul cholerei din apropierea ho-
tarelor nostre. In luna August 1892, ea s'a aratat la Kiew, d'acolo a
fost adusa in guvernamintul Lublin, in vecinatatea imediata a Gall-
tiei; la 8 Septemvrie 1892 s'a declarat cholera in Galitia, la Podgorza,
la 11 Septemvrie la Cracovia 9i apoi in alte comune ale circtimscrip-
tiunilor Wieliczka §i Cracovia, la 12 Septemvrie in comuna Walowiec
din circumscriptiunea Gorlice, in luna Octomvrie in cate-va alte co-
mune din circumscriptiunea Wieliczka i Bochnia, la inceputul lui No-
emvrie in circumscriptiunile Miclu §i Nisko, Ia 14 Noemvrie Ia resa-
ritul extrem al Galitiei, in orapl Husiastyn, de unde bola a fost impor-
tata in alte comune din circumscriptiunile Husiastyn §i Berszczow.
Peste tot s'ail inregistrat in Galitia, in anul 1892, 207 casuri de cho-
lera, din cari 119 mortale. In Bucovina nu s'a constat nici un cas de
cholera.
In Basarabia, cholera a ajuns pang in dreptul fruntariilor nOstre,
la inceputul lunii Septemvrie in circumscriptiunea Chi§ineti, pand la
jumatatea lunii Septemvrie Ia Leova §i in comunele vecine de la ma-
lul stang al Prutului in fata judetului Falciu, la finele lunei Octom-
vrie la Branceni in apropierea judetului Dorohoiil §i apol la Hotin
tot la Nordul judetului Dorohoil
In Ungaria, cholera a fost declarata pe la inceputul lunii Octomvrie
1892; de§1 in lunile August 9i Septemvrie observat deja la Buda-
pesta numerose cholerine, constatarea oficiala a cholerei, basata pe exa-
men bacteriologic, nu s'a putut face decat in primele dile ale lunii Octom-
vrie. Din Budapesta cholera a iradiat in mai multe directiuni, spre
Nord la Viena §i in Boemia, spre Vest in Stiria, spre Sud in lungul
Dunarei §i a altor ape curgetore, in Banat §i la Portile-de-fer. Tran-
silvania insa n'a fost atinsa de Ma.
In anul 1892, opiniunea publics nu era luminata despre utilitatea
forte mica a carantinelor pe uscat §i despre nepericulositatea importului
multor marfuri ; ceea-ce s'a petrecut in Odle vecine cu not a influentat

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
516 DR. I. ITLIX

presa §i opiniunea publics, §i scirea eronata, ca cholera a fost impor-

tat/ In Ungaria prin nisce piei crude aduse din Hamburg, a indemnat
§i pe autoritatile nOstre sanitare ca ss des satisfactiune opiniunil pu-
blice prin prohibitiunea unul numer de marfuri, pe earl' examenul sci-
intific ulterior le-a constatat ca inofensive. In anul 1892 s'a credut ca
se aduc 6re-cari Inlesniri exportulul nostru pe cale maritima, data
stabilim carantine pe uscat ; le-am infiintat cu sacrificil marl, in con-
ditiuni cari n'ar pute suporta o critics severa. §i am vedut dupa pu-
tin time, a comunicatiunile Intro terile civilisate nu se mai pot opri
in timpul de astacli, cum s'ail oprit in timpurile trecute, el o tOra ca
a nOstra nu se 'Ate inchide ermetic, cs cordonele militare nu pot Im-
pedica cu desavfr§ire trecerile fraudulOse ale contrabandi§tilor §i chiar
ale caletorilor ordinarl.
Guveimul roman a decis ea, afara de porturile Sulina §1 Constanta,
sa se mai infiinteze servicii de revisie sanitarl in porturile Tulcea,
Braila, Galati §i la Ungheni, inchidendu-se tote cele-lalte puncte de
intrare de pe linia Prutulul, ca O. se intaresca cordonul militar de
la fruntariile Romaniei spre resarit in mod considerabil prin trupe
pe uscat §i prin flotila, ca la Sulina sl se supue la carantina de 11
dile t6te provenientele din Marea Negrg, de la frontiera Turciel de Asia
pang la frontiera romans ; ca calkorii de pe uscat din Rusia sä fie
supu§i la Ungheni la carantina de 8 dile ; ca atunci cand cholera va
apar6 Intr'o alts Or vecina sail apropiata de Romania, sa se supuna
provenientele din acea ter/ la carantina de 11 dile pe apa sail de 8
vile pe uscat, inchidendu-se punctele de intrare din acea Ora, cu ex-
ceptiunea celor undo se vor stabill servicil de revisie sanitara §i de
carantina.
In luna Septemvrie 1892 s'a prelungit durata carantinel pentru pro-
venientele din Rusia de la Ungheni, de la Cotul-Pisica (gura Prutu-
lul) §i de la Sulina la 11 dile, s'a Infiintat pentru provenientele din
porturile Dunarene ruse carantina la Ceatal Ismail, tot cu durata de
11 dile, s'a deschis carantina de la Burdujeni, cu durata de 5 dile, §i
s'a inchis statiunea Dorna pentru Omeni, asemenea s'ail inchis tote
punctele de intrare din Austro-Ungaria §i Serbia in Romania, afara
de Virciorova §i Predel, undo s'a infiintat carantina de 5 dile, insa
cu un regim diferit. In Transilvania n'a existat cholera, calkorii ye-
niti prin Predel n'ail fost dar supu§i la un regim sever, ci numal la
o simply observatiune in Predel, unde li s'a lasat libertate a se pre-
umbla §i chiar a veni in contact unit cu altii. Alt-fel am procedat la
Virciorova, din causa aparitiunii cholerel in Serbia §i Ungaria, in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 517

Banat §i chiar la Portile-de-fer; la Virciorova am mantinut, in limitele

mij16celor, regimul carantinar prescris de regulament.
Cu scaderea caldurilor ail scacjut in centrul §i la apusul Europei
epidemiile de cholera; atunci Guvernul roman a slabit treptat rig6rea
masurilor preventive, a suprimat unele carantine, a redus la allele
timpul de observatiune, a inlocuit in fine carantinele pa uscat prin
revisia sanitara, a desfiintat prohibitiunea pentru unele marfuri. Di-
rectinnea generala a Cailor ferate a fost insarcinata ca sit privi-
gheze salubritatea garilor, ca sa instruesca personalul ei asupra iso-
laril caletorilor suspecti §i bolnavi §i asupra desinfectarii vagonelor
contaminate, prefectii de judete §i primaril de ora§e ail primit instruc-
tiuni amanuntite, pentru ca sa ingrijOsca de salubritatea comunelor
§i sä pregatesca servicil de asistenta medicala §i instalatiuni pentru
isolarea bolnavilor.
In timpul cat au functionat carantinele, ail fost opriti in ele pentru
observatiunea sanitara 5.482 persone in carantinele pe uscat §i 957
vase cu 7.688 persone in carantinele maritime §i fluviale.
Pentru masurile preventive in contra cholerei, Ministeriul de Interne
a dispus de suma de lei 250.000, in care nu intra costul cordonului
militar pe uscat §i pe apa, pe care 1-a suportat Ministeriul de Rasboiii,
nici sumele intrebuintate de primariile ora§elor la construirea spita-
lelor speciale pentru cautarea bolnavilor de cholera, la organisarea
serviciilor pentru transportul bolnavilor in spitale §i la aprovisionarea
cu materialul de desinfectiune. Din ace§tia, lei 250.000 au fost intro-
buintati pentru cump6rarea a 5 aparate marl (etuve locomobile) de
desinfectare prin vapori de la casa Geneste, Herscher et Comp. din
Paris, lei 33.169,23 pentru instalarea a 5 aparate de desinfectare in
porturile Turnu-Magurele, Zimnicea, Giurgiil, Oltenita §i Braila, §i lei
2.390,20 pentru alte unelte necesare la desinfectare.
Cholera s'a oprit in Minna anului 1892 la fruntariile nostre, la Por-
tile-de-fer §i la Prut, precum §i la hotarul Galitiei spre Bucovina. Ces-
tiunea, data carantinele ail oprit cholera in mersul 01 spre Romania,
are un interes practic §i trebue O. respundem la acesta cestiune: nu!
Nu datorim carantinelor, ca in anul 1892 cholera n'a facut invasiune
in tera n6stra, ci alte imprejurari necunoscute ne -au aperat, ail ama-
nat importatiunea germenilor Mei sail desvoltarea acestor germeni
deja importati in Romania, precum asemenea imprejurari ail amanat
ivirea cholerei in Bucovina, unde nu se stabilise nici carantine, nici
revisie sanitara pentru caletoril veniti din Galitia.
Este un fapt important, ca in anul 1892, in carantinele n6stre nu

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
518 DR. I. FELIX

s'a constatat nici un singur cas de cholera, ceea-ce probeza ca, din
intimplare, nici unul dintre caletorii supu0 la observatiune in caran-
Una n'a sosit acolo infectat intr'un mod manifest, precum n'a fost
infectat, intr'un grad mai gray, nici unul dintre eel cari, prin contra-
bands, au trecut in Ora printre pichete. Ati putut insa infra in Ora
persOne infectate, bolnave de cholera u§ora, de acea forma a cholerel
care adesea romane neconstatata, fiind-ca bolnavul sufere numal de
o simply diaree cholerica, dupa aparenta lipsita de gravitate, care
diaree este insa infectiosa, capabila a se transmits altor persone kii
a provoca la acestea cholera cu forma gravy.
Cu tote acestea s'ar puts crede, ca carantinele pe uscat au adus
Ore-cari foliose, ca mic§orand traficul, oprind de la caletorie pe multe
persOne cari n'atl voit sa se expund neplaceril secuestrarii intr'un laza-
ret, aceste carantine ail mic§orat ocasiunea infectiunil; dar §i acest
avantagiti al carantinelor este dubios, cad tocmal acele persOne, deprinse
cu un train mai confortabil, earl renunta la caletorie din causa ca-
rantinel, nu sunt obicinuit purtatorii contagiului ; Omenii curate §i tot
de odata sanato0 nu pot transports cholera de la un be la altul, iar
pe 6menii necurati, suspecti, pe lucratorii earl yin in masse mai tOte
Guvernele ii supun la Ore-cari masuri exceptionale §i opresc chiar in-
trarea for in tera, cand exists banuela ca ace§ti calkori ar put6 aduce
cholera.
Consiliul sanitar superior n'a putut dar recomanda Guvernului, ca
sä mai infiinteze §i in anul 1893 carantine pe uscat, dar el n'aves ace-
ea§i opiniune despre carantinele maritime, §i despre unele carantine
fluviale in cea-ce privesce echipagiile bastimentelor; aceste carantine
sunt indispensabile, Guvernul le-a mantinut §i le mai mantine de o
potriva cu alts State, cari au gasit cu cale sa inlocuesca cuvintul
vechiti de «carantina > prin cel modern de cobservatiune sanitarb,
introdus in terminologia technics de catre Conferinta sanitary inter-
nationals de la Dresda.
Ap6ratorii carantinelor pe uscat motiveza necesitatea for cu micul
num6r de medici, de cari dispunem, credend ca, in Wile earl' n'ati abun-
denta de medici, executarea masurilor moderne de politie sanitary ar
fi imposibild; acesta opiniune este gre§ita, cad nici o tera nu are un
num6r destul de mare de medici, spre a puts da ingrijiri perfecte
unul num6r atat de mare de bolnavi, cum el s'a presentat, spre exem-
plu anul trecut, in unele localitati din Germania ; i cu tOte acestea,
chiar not am reu§it a isola b6la in comunele rurale, pentru earl avem
un num& insuficient de medici.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 519

Aparitiunea cholerei in Romania, in vara anului 1893, nu ne-a sur-

prins ; ne-am temut de mult el nu vom put6 oprl importatiunea el,
si unul dintre colegii nostri, forte competinte in acesta materie, ex-
primase in public temerea, ca masurile n6stre carantinare, ca cord6-
nele militare n'ail putut opri in anul 1892 importatiunea germenilor cho-
lerei, cari germeni, imprastiati in tea vor Invia in vara anului 1893.
In unele teri bantuite de cholera in anul 1892, ea nu s'a stins cu
desavirsire; chiar in mijlocul ernii, in luna Ianuarie 1893, am fost
surprinsi de remarcabila epidemie din Nietleben, langa Halle in Ger-
mania; apol de la luna Fevruarie incoce, s'a constatat o noun apari-
tiune a cholerei in unele localitati ale Rusiei, unde ea aparuse deja
in anul 1892 si in altele, pe cari Inca nu le bantuise; in luna Martie
sail declarat casuri sporadice de cholera in Italia si mici epidemii
in Francia ; in lunile Aprilie $i Maiu, cholera s'a Intins din no5 in
Podolia, de unde a fost importata in Galitia, apoi ea a aparut in
Nordul Basarabiei, la Hotin, aprOpe de fruntariile nordice ale Roma-
niei; in fine, in luna Iunie, s'ail constatat casuri de cholera in Nor-
dul Transilyaniei, nu prea departe de hotarul vestic al judetelor
Nemtu §i Bacau, uncle in anul 1892 n'a existat nicI un cas de cho-
lera, si unde in anul 1893 nu s'a putut explica ivirea el.
Porturile 'Astro erail amenintate mai putin prin provenientele din
Marea Mediterand, mai mult prin tole orientale, din causa Intinderii
cholerei pe malurile Mara Rosii, de uncle a fost importata in Asia
Mica.
Ne-am asteptat dar la invasiunea cholerei si ne-am pregatit. Des1
Guvernul Inca nu aderase la Conventiunea de la la Dresda, Consi-
liul sanitar superior a creclut, ca este bine sä nu se puna. In contra-
dictiune cu principiile stabilite prin acea Conventiune si sa propuna
din noil tot/ seria de masuri preventive, cari in 1892 ne.ail aparat
numai in aparenta, earl' insa au adus teril role economice conside-
rabile. Guvernul a decis ca, pentru provenintele din Rusia, sä se inlo-
cuosca la Sulina, la Ceatal Ismail la gura Prutului si la Pngheni,
regimul carantinar existent prin revisie sanitara $i desinfectare, i sa
se redeschida porturile Constanta §i Mangalia pentru bastimente cu
patenta nets.
Pe de o parte dar Guvernul, conform avisului Consiliului sanitar
superior, a moderat asprimea masurilor sanitare, luate in anul 1892
la fruntariile de pe uscat §i in porturile n6stre; iar pe de alta, tot
conform propunerii Consiliului sanitar superior, s'a prescris carantina
pentru bastimentele infectate si suspecte sosite la Sulina din porturile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
520 DR. I. FELIX

Franciel si din acele ale Marii Rosii, earl: nu Mouse carantina inteun
port otoman cu lazaret (Prescriptul-verbal al Consiliului sanitar su-
perior No. 945 din 18 Iunie 1893, decretul Regal No. 2.607 din 28 Iu-
nie 1893) si s'ail inchis punctele de intrare din Austro-Ungaria in Ro-
mania, de la Mamornita pand la Virciorova, cu exceptiunea statiunilor
de revisie sanitara si de desinfectiune Mamornita, Michaileni, Burdu-
jeni, Predel, Virciorova.
Am mantinut dar pentru vasele infectate §i suspecte observatiunea
(sail carantina), insa de durata mai scurta decat in anul 1892, res-
pectand ca §i atunci certificatele autoritatilor otomane despre caran-
tina facuta in porturile otomane, dar la fruntariile de pe uscat n'am
mai stabilit carantina, ci numal statiuni de revisie sanitara si de de-
sinfectare pentru caletori, precum §i pentru echipagiile vaselor fluviale,
statiuni inzestrate cu aparate moderne de sterilisare. Asemenea am
luat la fruntaril masurl sanitare speciale pentru lucratoril din t6ri
infectate, earl yin in Romania in masse, pentru diferite lucrari agri-
cole, silvice, industriale, pentru terasamente de sosele si cal ferate.
N'am mai oprit importul tuturor marfurilor, cari ail fost prohibite in
anul 1892, ci am limitat numerul for la putinele obiecte cari, dupd
cunoscintele mistre actuale, pot servi ca purtatori al contagiului.
Pentru isolarea §i cautarea bolnavilor de cholera, atat administra-
tiunile marl de spitale (Eforia spitalelor, Epitropia generals a Casei
S-tului Spiridon, Epitropia spitalului Brancovenesc), precum si 43 pri-
marii urbane, ail infiintat spitale speciale; Directiunea sanitara a venit
in ajutorul unor comune, imprumutandu-le cu corturi de ambulanta ;
multe primarii au ingrijit si de trasuri speciale pentru transportul
bolnavilor, 20 comune urbane posedail deja atunci aparate bune pen-
tru desinfectare prin vapori. Unele primaril ail dispus de fonduri pentru
despagubirea proprietarilor shad al obiectelor contaminate (vestminte,
asternuturi, rufe), ce se and ca masura extrema do desinfectare. In
tote comunele Si judetele, uncle a aparut cholera, s'ail numit medici
auxiliari pentru cautarea la domiciliil a bolnavilor, earl sad putut
isola in locuintele lor ; in lipsa de medici, administratiunea sanitara
a avut pe alocurea recurs la doctorancjii §i absolventii Facultatilor
nostre de medicina, earl' ail adus servicii importante.
Cholera a aparut la not in luna Iulie 1893 la Braila, importata fiind,
cu tots probabilitatea, prin bastimente sosite din Orient, sail dintr'un
port infectat frances §i cari, dupa ce ail Mout carantina la Dardanele,
ail fost liberate cu patenta nets; apol b6la a fost constatata la Salina,
cu probabilitate importata in acelasi mod ca la Braila, si tot in luna

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEt IN ROMANIA. I. 521

Tulle la Galati ; din Braila cholera a fost adusa la Cernavoda §1 Fe-

tesci intro lueratorii podului de peste Dunare §i din Galati sail din
Sulina la Tulcea; in luna August, tot din Braila, cholera a fost trans-
misa la Calara§1 i in cate-va comune rurale din judetul Ialomita, Eli
de acolo la Giurgiil ; tot in luna August, cholera a aparut la Herta
§i in 4 comune rurale din vecinatatea acelul ora*el, importata din
Bucovina prin persona, cari din satul infectat Hliboca all trecut pe
furi§ n6ptea fruntariile printre pichete. Pluta§ii, cari transportail pe
Bistrita §i pe Siret plute la Galati, la intOrcerea for de acolo all adus
bola in judetele IsTemtu, Bacail, Putna §i Tecuciii, unde s'all constatat
cate-va casurl isolate de cholera.
In unele ora§e, cholera a fost importata prin persOne afectate de
cholera ambulatorie, de cholera u§6ra, care a fost considerate de bol-
navi numal ca indispositiune trecetOre, §i care prin urmare n'a atras
atentiunea administratiunii. Del s'a putut constata rolul mare ce
j6ca in etiologia cholerei apa de bout, ea n'a fost singurul vehicul
pentru transportarea germenilor cholerei, ci bola a fost transmisa §i
prin alto medii, prin alimente, prin incaltaminte, vestminte, rufe con-
taminate, chiar prin maul murdare.
De la 7 Iulie 1893, aparitiunea primului cas de cholera in tell (la
Braila), pane la finale lunel Octomvrie 1893, cand epidemia s'a stins
cu desavir§ire, s'ail imbolnavit de cholera in tot regatul Romaniei in
15 judete, in 21 comune urbane §i 38 comune rurale, 1.494 persona,
din cari 622 s'ail vindecat §i 872 all murit.
Din ace0 bolnavi, 35 all fost militari, din numkul total al decese-
lor 8 apartin armatel.
In orapl Braila s'ail inregistrat, in timpul de la 7 Iulie pang la 8
Octomvrie 1893, 469 bolnavi de cholera, din earl 179 s'ail insanato§it
§i 290 all murit.
Guvernul roman n'a putut prevent invasiunea cholerei in Ora, pre-
cum n'a putut sä o previe nici alto Guverne, atat din cele cari mai
mantin masurile carantinare mai severe decat nol, precum §i din cele
call ieail la hotare masuri de preventiune forte slabe, dar el a oprit
dupe putinta propagarea Mei, a apkat Capitala §i cele mai multe
comune in contra epidemiel, a limitat bola acolo undo dinsa s'a ivit,
§i a stins repede cele mai multe dintre micile focare cari s'ail format.
Epidemia mai intinsa s'a aratat numai la Braila, Sulina, Galati §i la
Fetesci-Cernavoda intro lucratorii podului peste Dunare.
Resultatul dobandit probeza, ca masurile preventive sanctionate de
Conventiunea de la Dresda sunt suficiente §i, in cat ne privesce pe

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
522 DR. I. FELIX

nol in parte, acesta prima incercare facuta cu preventiunea moderns

a cholerel a reu§it bine.
De§1 am cules In acesta epidemie Invetaminte importante, nu ne-
am folosit de ele Intr'o masura suficienta, §i mai avem mult de facut
pentru indreptarea insalubritatii ora§elor §i satetor, care se opereza
Incet.
In anul 1893, Ministerial de Interne a cheltuit, atat pentru luarea
masurilor preventive la fruntaril, precum §i pentru masurile luate in
interiorul terii pentru a opri latirea Wei §i transmiterea el de la un
punct la altul, suma de lei 45.000. Cu o parte din acesta suing, Mi-
nisteriul a venit in ajutorul unor comune sarace, punendu-le la dis-
positiune personalul medical, aparate si alt material de desinfectare;
cele mai multe comune urbane, atat din cele cari ail lost bantuite de
bolt, precum §i cele cad ail remas imune, ail suportat Insa singure
spesele cautarir bolnavilor de cholera, a pregatirii spitalelor speciale
pentru bolnavil de cholera §i a altor masuri preventive.

VI.

Preverliunea bolelor infectiose ale animalelor cart se transmit

la om.
La prevenirea §i combaterea belelor infecti6se ale animalelor cari
se transmit la om, Serviciul veterinar conlucreza cu cel medical. Este
natural cs politia veterinara, care se servesce de masurile represive
cele mai aspre, dobandesce in general succese mai bune decat politia
sanitara. La unele bole infecti6se comune omului §i animalelor se re-
cunosc infectiunile mai lesne §i mai de timpuriil la animale; diagnosa
este la om dificila in stadiul prodromelor b61ei, §i din acesta causa
nu se constata la Ora tote infectiunile §i tote decesele produse prin ele.
Adesea -orl lima este la Inceputul b61er chiar in ora§e diagnosa ne-
sigura, din causa ca bolnavul ignoreza originea b61el, data ea nu pro-
vine din contactul cu animalul bolnav via, ci din acela cu productele
animale brute. Militarii din trupele calarete, visitiil, giamba§ii, rinda§il
de grajd cunosc obicinuit pericolele la cari se expun prin umblarea
cu cal rapciugo§i; ciobanil cunosc asemenea dalacul animalelor §i cel
mai multi dintre el au aflat ca omul se infecteza de la animalul bolnav
de dalac; dar cojocarii, tabacarii, culegetoril de ose si de sdrente,
curatitoril de per de vacs, de cal, de pore, lucratorii de peril, de bi-
dinele, luctltorii din fabricele de hArtie cari clasifica sdrentele uscate,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 523

nedesinfectate, intre cari se pot afla carpe cari ail servit la pansamen-
tul ranilor infectiOse, nu sciit tot-deauna ca, data materialul cu care
lucreza provine de la animale bolnave, IT p6te molipsi. Povetele popo-
rale sunt dar necesare, medicii 0 medicii-veterinari trebue sa se fo-
losesca de tote ocasiunile, pentru a povetul pe cei interesatl, ca sa
iea precautiunile necesare. Incumba institutorilor 0 mai ales inv6ta-
torilor rurali, ca sa des §colarilor Ore -cari notiuni despre semnele
turbarii la cani, §i in general despre preventiunea bOlelor animale-
lor, cari se transmit la om. Numerul 6menilor bolnavi de acele b6le,
cari Bunt comune omului §i animalelor, se afia in proportiune direct/
cu numOrul animalelor bolnave ; cu cat ocasiunea pentru infectiune
este mai frecuenta, cu atat sunt §i infectiunile mai numer6se. Ne in-
tereseza mai de aprOpe trei zoonose : turbarea, rapciuga §i dalacul.

Turbarea.
Turbarea (Lyssa, Idrofobia, Rabia) este o bola traumatic /, infectiOsa,
acuta, mortalg, cu incubatiune lung /, cu localisarea principals a viru-
sului §i a lesiunilor in sistemul nervos. Virusul turbarii este fix §i se
transmite omului prin mu§catura unui animal turbat (cane, pisica, lup,
vulpe).
Numal o parte din mu§caturile animalelor turbate infecteza pe omul
murat. Mu§caturile partilor corpului acoperit cu vestminte nu ail obici-
nuit consecinte grave, caci dintele animalului se §terge §i balele viru-
lente rAman pe vestminte, dar §i din mu§caturile partilor corpului ne-
imbracate, numai o parte produce infectiune, §i se pare ca turbarea
apare numai atunci, cand a fost ranit un nery §i cand virusul a fost
introdus direct in substanta nervului. Virusul se gasesce in sistemul
nervos, in glandele salivare, in pancreas, eate odata in splind 0 In cap-
sulele supra-renale. Microorganismul turbarii Inca n'a fost descoperit.
La cane se pOte face diagnosa repede a turbarii prin presenta in ma-
duva 0 in bulb a nodulelor rabice formate din celulele embrionale,
descrise de V. Babe§ §i de G. Marinescu.
Infectiunea generals este mai rail cand a fost muscat un organ
departat de cap, mai sigura cand mu§catura este mai apropiata de
creeri. Din acesta causa, mu§caturile lupilor turbati sunt mai pericul6se
decat cele ale canilor turbati, caci lupul apuca cu dintii partile supe-
ribre ale corpului, mai ales obrazul, §i produce 0 la partile inferi6re
ale corpului sfi§ieturi, ruperi profunde, de vreme ce cainele mu§cA
obicinuit numai extremitatile inferi6re, far/ a sfi§ia musculatura.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
524 DR. I. FELIX

Turbarea este la not mai frecuentd decat in occidentul i in centrul

Europei, din causd ca la not este mai mare decat in occident numerul
lupilor, mai expu*I la turbare decat canif §i pisicile; lupii constituesc
focarele principale ale acestel bole teribile; un singur lup turbat infec-
teza prin mu§caturi mai multi Omeni 0 mai multe animale domestice
decat 10 calif turbati, i muccaturile lupului sunt mai virulente decat
ale canelui turbat. Din omenil muratI de lupi turbati mor 70-80V0,
din cei mwati de cani turbati 14-16%. (Di Mattei, Archly f. Hy-
giena, Bd. 23.)
Turbarea a fost cunoscuta deja in anticitate. Egiptenii, Evreii, Grecii
q,i Romanii sciail despre existenta acestei bole, Aristotele cunosced
transmiterea ei prin mupatura canilor turbati 0 Celsu a descris-o sub
nume de Idrofobie. In literatura romand gasim turbarea mentionata
deja in Legenda lui Avram, aflata in Archiva Statului, in traductiunea
romans facutd in prima jumatate a secolului XVI, in care Legenda
se recomanda lecuri in contra mu§caturil de cane turbat. (B. P. Hasdeil,
Ceirtile poporane ale .Ronainilor in sec. XVI, Bucuresci 1879.) Descan-
tecele §i doctoriile poporane vechl in contra turbdril probezd, ca poporul
cundsce de mult ac6sta Md. T. Burada a publicat la Iasi, in anul 1880,
descantece de turbare culese in Dobrogea; Gr. G. Tocilescu, in Mate-
rialuri folkloristice, Bucuresci 1900, descantece de muccatura de lup,
culese dincoce de Dupre. La nol, ca 0 in Orile vecine cu Romania,
poporul mai crede in «catei de turbare», in ,Kvesiculele de turba» cari
ar fi aparend sub limbd §i a caror distrugere ar opri ivirea turbdrii.
In Bucuresci s'a infiintat in anul 1810 primil ucid6tori de cani pri-
begi, hingheri. (V. A. Urechia, 1st. Rom). Afirmatiunea lui C. Ver-
nav din anul 1836 (Rudim. Physiogr. Moldayiae), ca in Moldova tur-
barea este forte rail, trebue sa se interprets in sensul, ea Vernav,
ca om tin6r, nu avuse ocasiune A vacja acea MA de mai multe ori.
Ministeriul Financelor din Moldova a publicat in anil 1841, 1843 0 1851,
ca va plati pentru omorirea fie-cdrul lup cate 6 sorcoveti 0 pentru
puii de lup jumatate. (Manualul admin. at Princ. Mold.) In anul
1852, Domnul Moldovel a aprobat masurile statornicite de Sfatul car-
muitor pentru starpirea canilor netrebnici de pe ulite. Eforia ora§u-
lul I4 va alcatui 4 Omeni, cari pururea se vor purta pe ulite ca sd
prindd cani, sä-I tina la locul insemnat 36 cesuri, qi proprietarii earl'
IT vor reclama, II vor priml inapoi, duPit ce vor pldtl §traf. In anul 1861,
Comitetul sanitar al Moldovei publics Instructiuni pentru serviciul
veterinar al Statului, cu descriere amanuntita a fie-cdrel bole in parte,
lipsiail insd veterinari cari sd execute aceste instructiuil Legea de

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 525

politic rurala din anul 1869 prescrie uciderea sistematica a fiarelor

sgbatice §i stabilesce r6splata cuvenita pentru acesta. Legea sanitary
din anul 1874 §i Legea de politie veterinary din anul 1882 stabi-
lesc masurile de prevenire a turbarii. Astadi preventiunea turbarii
consta in aplicarea acelor masuri: prinderea §i omorirea canilor va-
gaboncji, organisarea vinatarelor de lupi, isolarea animalelor mu§cate,
prinderea §i uciderea canilor §i lupilor turbati §i a altor animale tur-
bate, eautarea urgenta a amenilor mu§cati de un animal turbat. In
alte State se imputineza numOrul canilor printr'un imposit special ;
mai cu osebire in Germania, de la introducerea acestui imposit, turba-
rea a devenit rail; la not se opun, mai ales in comunele rurale, ob-
stacole seriose introducerii unui asemenea imposit. Botnita nu da
garantii absolute, in on -ce cas Insa, ea mic§oreza num'erul mu§catu-
rilor.
Este util ca publicul sy fie pov6tuit asupra primelor semne ale
turbarii, pentru ca sa se pOta isola de timpurit un cane suspect on
turbat. Primaria oraplui Bucuresci a publicat din cand in cand, cu
incepere de la anul 1875, povete poporale asupra semnelor turbarii la
can §i pisici §i asupra masurilor preventive necesare.
Desinfectarea §i cauterisarea ranii indata dupe mu§catura se reco-
manda pentru tOte casurile. Inaintea introducerii.tratamentului pas-
teurian al mu§caturilor, cauterisatiunea profunda cu ferul ro§u era
considerate ca remediil suveran §i succesul lui era confirmat prin
experienta. V. Babe§ afirma insa, ca cauterisatiunea cu ferul ro§u, cu
acidul sulfuric sail azotic concentrat a ranilor la cap, este eficace nu-
mai atunci, cand ea se execute eel mai tardiil 5 minute dupe mu§ca-
tura, ca dupe 7 pang la 10 minute, cauterisatiunile profunde cu ferul
ro§u sail cu potasa caustics, excisiunea tesaturilor mu§cate, desinfec-
tarea cu acid fenic sail cu sublimat nu opresce ci amend numai ivirea
turbarii.
In tOte casurile de mu§catura ale omului de un animal turbat recur-
gem dar la tratamentul antirabic, prin injectarea repetata in corpul
omenesc a substantei nervose a unui animal infectat artificial cu virusul
turbarii; la inceput se fac injectiunile cu un virus mai slab §i se pro-
greseza treptat la un virus mai forte, dupd ce organismul a fost
pregatit pentru suportarea lui. Nu este act locul ca sä descriem modi-
ficarile introduse in tratamentul antirabic al lui Pasteur de V. Babe
§i de altii, mentionam numai ca seroterapia, inaugurate in contra al-
tor bole cu un succes stralucit, este pe tale a fi intrebuintata §i in
contra mu§caturilor animalelor turbate §i a V. Babe§ insotesee tra-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
526 tat t. PEU

tamentul antirabic dupa metoda Pasteur modificata (injectiuni de

emulsiune de substanta nervOsa preparata, luata de la animale tur-
bate) cu injectiuni de sange (de la anul 1889) si de ser de sange de
cane imunisat. Incercarile d-lui V. Babes de imunisarea individulul
infectat prin injectiuni de substanta nervosa normala nu aunt incA
terminate.
Tratamentul antirabic nu se pOte executa decat de pers6ne inze-
strate cu cunoscintele speciale, familiarisate cutechnica experimentelor
la animale in institute speciale organisate pentru acest scop, cari dis-
pun de instalatiunile si de materialul necesar. In Romania exists done
servicil pentru injectiunile antirabice, unul vechiii in Bucuresci, diri-
giat de Profesorul V. Babes de la fundarea Institutului de Patologie
si de Bacteriologie, altul mai mic la Iasi dirigiat de profesorul E.
Puscariil.
Nu posedam o statistics exacta a muscaturilor de animale turbate
si a turbaril ivite la om si la animale. Muscaturile cari n'ati avut re-
sultate rele nu ajung tote la cunoscinta autoritatilor. In orasul Bu-
curesci s'ail inregistrat pe an, in periodul de la anul 1868 pans la 1887,
cate 1-4 decese de turbare la Omeni; de la anul 1887, anul infiin-
tarn Institutului de Patologie $i de Bacteriologie si al Serviciului an-
tirabic, a crescut neimerul deceselor de turbare, din calls/ ca au venit
la Bucuresci din tote judetele si chiar din streinatate Omeni aflati in
stadiul de incubatiune al turbarii, si de atunci se inregistrOza in Bu-
curesci pans la 21 decese de turbare pe an. Mortalitatea intrega de
turbare din t6ta tera a scacjut insa de la introducerea vaccinatiunilor
antirabice.
In WO tOra, in anul 1895, muscaturile declarate ale lupilor si ca-
nilor turbati au fost mai numerOse decat in anii precedenti. Turbarea
a causat mOrtea la 35 persOne, din cari 21 in Institutul de Pato logie
ci Bacteriologie din Bucuresci (15 ail murit in timpul tratamentului
antirabic sau indata dupa tratament si 6 netratati), 8 in Bucuresci
in spitale gi Me. 1 in orasele Braila, Constanta, Iasi, Turnu-Severin,
Giurgiu si Alexandria. In Institutul de Patologie si de Bacteriologie din
Bucuresci s'ati supus la tratamentul antirabic 754 pers6ne, in Institutul
antirabic din Iasi 138 persOne. Num6rul animalelor declarate mudcate
de animale turbate si la cari s'a ivit turbarea in anul 1895 este eel
urmator : 49 boi, 9 cal, 1 rimator, 34 cans ci 1 pisica.
In anul 1896, turbarea a causat m6rtea la 12 pers6ne, 5 in Institutul
de Patologie $i de Bacteriologie din Bucuresci (din earl' 4 in timpul
tratamentului si 1 .netratat), 2 in Institutul antirabic din Iasi (ambii

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 527

In timpul tratamentului), 2 in spitale §i cate unul in ora§ele Bucuresci,

Iasi §i Braila. In Institutul de Patologie §i Bacteriologie din Bu-
curesci au fost supuse tratamentului antirabic, in anul 1896, 582 per-
sona, dintre earl' 227 barbati, 128 femel §i 227 copii. In Institutul an-
tirabic din Iasi cautat de turbare 175 persOne (78 barbati, 46 fe-
mei *i 51 copii). Numerul animalelor la earl s'a ivit turbarea, in anul
1896, este 748, dintre cari 707 cani, 28 pisici, 12 lupi, 1 porc §i 2 vita
bovine.
In anul 1897, turbarea a causat mortea la 17 persOne, din earl' 10
in Institutul de Patologie §i Bacteriologie din Bucuresci (5 in timpul
tratamentului, 1 la 15 dile dupa tratament §i 4 netratati), in Insti-
tutul antirabic din 141 (3 in timpul tratamentului §i 1 de alts bola),
1 in Boto§ani, 1 in Constanta §i 1 in Bucuresci. In Institutul de Pa-
tolologie §i de Bacteriologie din Bucuresci au fost supu0 tratamen-
tului antirabic, in anul 1897, 538 persdne, dintre cari 218 barbati, 95
femei si 225 copii. In Institutul antirabic din Iasi salt cautat de tur-
bare, in anul 1897, 185 persOne, dintre cari 94 barbati, 41 femei si 50
copii. Num6rul animalelor la cari s'a ivit turbarea, in anul 1897? este
urmatorul: 661 cani, 29 pisici, 21 lupi, 7 epuri, 2 vaci, 4 porci; in
total 724.
In tot Imperiul german au murit de turbare, in anul 1897, 5, in
anul 1898, 10 Omani. In anul 1898, s'a constatat in Germania turbarea
la 904 cani, 9 pisici, 14 cal', 223 vita bovine, 44 oi, 3 capre, 5 rimatori
si s'ail ucis 2.702 cani suspecti §i vagaboncji; in anul 1899 s'a constatat
in Germania turbarea la 911 cani, 7 pisici, 9 cal, 171 vita cornute, 38 oi,
1 capra, 17 rimator1, §i s'ail ucis 2.784 cani suspecti §i vagaboncji. In
Italia ail murit de turbare, in anul 1898, 66 persona. In Ungaria ail
murit de turbare, in anul 1896, 69 persona; in acel an ail fost supu§i
la tratamentul antirabic la Budapesta 1.607 persOne, din earl' ail murit 3.
Serviciul antirabic din Iasi a fost infiintat pe la finale anului 1891
cu subventiune din partea Ministeriulul de Interne ; pand la finale
anului 1899 s'ail cautat in acel serviciil 1.368 persona mu§cate de ani-
male turbate, din earl' 14 ail. murit (11 in timpul tratamentului si 3
dupd tratament). Muraturile ail fost produse de 52 on de lupi, de
1.266 on de calif, de 27 on de pisici, de 18 on de cal §i boi §i de 3
on de Omani.
In serviciul antirabic al Institutului de Patologie §i de Bacteriologie

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
528 DR. I. FELIX

din Bucuresci s'ail cautat, de la deschiderea lui, 5 Maui 1888, pans la

finele anului 1900:

..; MortT in timpul trata- Insuccese, mortT de la NetratatT, mortT de MortT de bole
0 XI E .a. +7 mentulut sad Indata 16 4110 duph. term!- turbare. intercurente
4 414
co
.
rr4
c'.3 g dupa tratament narea tratamentuluT. -

1888 38 11 32 81 15 muecatT do lupT 2 muscat! de lupT 1 muscat de lup 4 muse. de lupT

1889 84 48 92 224 3 (2 de cane, 1 de lup) 2 de canT 3 de canT 1 muse. de lup
1890 207 91 121 419 5 (3 de cane, 2 de lupl) 2 (1 de hip, 1 de cane) 6 de dial
1891 165 76 151 894 4 (1 de cane, 3 de lupT) 1 de cane 1 de cane 1 muse. de cane
1892 163 74 137 374 8 (1 de cane, 7 de lupT) 3 (1 de hip, 2 de canT)
1893 169 87 for, 322 3 (2 de canT, 1 de lupi) 4 de canT 3 (1 de cane, 2 de pisicd)
1894 189 102 226 517 6 (2 de canT, 4 de lupT) 4 de canT
1896 201 86 220 507 7 (2 de can!, 5 de lapl) 6 (4 de canT, 1 de pisicg)
1896 227 128 227 682 4 (2 de canT, 2 de lupT) 2 muscat( de canT
1897 218 95 225 638 5 (de lupT) 1 de cane 4 de canT
1898 285 188 263 731 6 (4 de canT, 2 de lupT) 3 de canT 4 de can!
1899 303 165 300, 758 1 (de cane) 6 de canT
1900 281 163 293 737 8 (de caul) 5 de dull

Dalacul.
Dalacul (Talanul, Armurarul, Pustula maligns, Carbunele, Antra-
cele) este o bola contagiosa, in cele mai multe casuri epizootica, a er-
bivorelor ci omnivorelor, care insa se comunica *i animalelor carni-
vore §i omulul.
Dalacul a fost descris deja in anticitate. Testamentul vechia, autorii
greci §i romani mentioneza acesta Ma. La inceputul secolului XIX,
Romanil au sciut sa deosebesca dalacul de alto bole §i ail avut cunos-
cinta de contagiositatea lui. In anul 1808, intaiul Divan al Munteniei
scrie ispravnicilor. de I1fov, ca. s'a ivit Dalac Intro oi, bola primejdi-
osa §i la Omeni; oile bolnave sa se deosebesca de cele sanatose, cele
morte BA se ingrope, locuitorii O. se cur(*) cu mijlOcele obicinuite,
ispravnicii sa pedepsesca pe cei abatuti. (V. A. Urechia, Ist. Rom., T.
XI.) In literatura folkloristica gasim descantece vechi de dalac; Epis-
copul Melchisedec a publicat in Revista pentru Istor., Archeol. fi Filol.,
an. II, Bucuresci 1884, descantece de Buba rea, de Be§ica cea rea, de
Najit, earl sunt sinonime ale Dalacului, descantece reproduse din co-
lectiuni vechi, din manuscripte aflate la manastirea Bisericani. Cartea
colegului nostru S. Fl. Marian Descd niece, Suceva 1886, tontine ase-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /EMMA IOIRNEI IN ROMANIA. I. 529

menea descantece de Buba rea, de B6qica cea rea ci Insemnari biblio-

grafice de alto descantece de Da lac, publicate in Romania de T. T.
Burada §i de un anonim, in Bucovina de I. Berariii, in Transilvania
de W. Schmidt.
Dalacul se present/ la animate ca bola generals, acuta, febrila, Ca-
racterisata printr'o alteratiune a sangelui care devine subtire, de co-
16re inchisa, prin umflatura i ramolirea splinei, prin perturbatiuni pro-
funde ale circulatiunii, respiratiunii §i activitatii centrelor sistemulul
nervos, prin extravasate §i exsudate.
La om, bola se present/ subt forma care a fost numita in special
Pustula maligna, caracterisata prin simptome locale i prin febre, pro-
duse ins/ prin acela§i virus ca Carbuncle animalelor. Pustula maligna
are o incubatiune de 1 pang la 6 chile; ea incepe cu roOta la locul
infectat §i se termina cu infiltratiune profunda i escara intinsa a
partii bolnave ; din escara se scurge un licid sanios ; bolnavil sufera
de simptomele unei intoxicatiuni acute, adesea-ori pulsul devine slab
ci bolnavul more. Cate odata bola se localiseza in canalul gastroin-
testinal ci produce o gangrena carbon6sa a stomaculul, Micosa gastro-
intestinala.
Partea activa a virusului consta intr'un microorganism descris in
anul 1849 de Pollender, in anul 1850 de Davain i Rayer, earl 1-ail
clasificat intre bacterii, in anul 1857 de Brauell. R. Koch, in anul 1876,
§i L. Pasteur, in anul 1877, ail cultivat bacteridele dalacului afar/ de
organismul animal, ail gdsit sporii bacteridelor §i ail produs dalacul
prin inoculatiunea culturilor. Pasteur a filtrat culturile bacteridelor
c1 a constatat ca nu licidul, ci microorganismele continute inteinsul
formeza materia virulentit. Acest bacil (Bacillus Anthracis, Bacteri-
da) perde viabilitatea prin sustragere de apa, sporii lui o conserva
ins/ ani intregi, atat in stare uscata precum i inteun mediii umed.
Bacilli dalacului §i sporii for intl./ in organism prin diferite modurr,
prin inoculatiunea virusului in tegumentele comune denudate de epi-
dorm, prin ingestiunea carnii crude sail pe jumatate crud/ a anima-
lelor cari ail suferit de acesta bola, prin inspiratiunea ci ingestiunea
pulberilor cari contin sporii dalacului. Animalele se infecteza adesea-ors
prin apa care a trecut printr'un sol infiltrat cu bacilli dalacului sail
prin erba crescuta pe un asemenea sol. Bouchardat relateza despre
infectiunea hamalilor din halele Parisului, cari transport/ pe umerl
nudi came cruda. In general se bolnavesc mai adesea-ori de dalac cio-
banii, argatil cari ingrijesc de vite, veterinarii, macelarii, bucatarii, tit-
bacarii, negutatorii de piei crude, Omenii insarcinati cu departarea ca.
Analele A. R.Tows. XXIII. Mentoriiie Sect. Sciitsfifice. 84

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
530 DR. I. FEDI/

davrelor animale din orase, lucratorii cari manipuleza par de animale,

Yana (plapomaril, tapiteril, lucratoril de peril), carpe vechi (sdrente, pe-
tice) destinate pentru fabricarea de hartie pi intro earl carpe se pot
afia unele cari au servit ca material de pansament la bolnavi de dalac.
Cojdcele argasite intr'un mod imperfect pot asemenea transmite con-
tagiunea. Ingestiunea carnii crude sail a carnil fripte intr'un mod
imperfect (beefsteacuri crude), provenite de la animale bolnave de
dalac, produce acea forma a infectiunii interne, care a fost descrisa ca
Micosa intestinala. Mai multi autorl mentioneza transportarea virusului
prin intermediul muscelor si al altor insecte. Pasteur a credut ea rimele
aduc bacilli dalacului la suprafata pamintului, in locurile undo Ail fost
ingropate animale perite de acosta. bola, Koch a aratat insa ca in casu-
rile ordinare, cand animalele sunt ingropate la profunditate de 2 metri,
acest transport al virusului este imposibil din causa temperaturii putin
ridicate a mediului.
Unul din meritele marl. ale lui Pasteur consta in studiile sale asu-
pra dalacului. El a probat ca se pOte slabl virulenta bacilului dala-
cului prin culturi apropiate, ast-fel in cat prin inocularea acestui virus
slabit, animalele devin imune in contra infectiunii naturale cu virusul
forte, nemodificat al dalacului. Cu trite acestea, inoculatiunile preven-
tive in contra dalaculului, deli ele in cele mai multe casuri fac ani-
malele imune, nu s'aii putut generalise; numai in Francia, in Rusia,
$i in Ungaria ele se intrebuint6za si astadi inteo intindere mai mare.
R. Koch, adversarul principal al inoculatiunilor preventive in contra
dalacului, le combate din causa duratei prea scurte a imunitatii, care
de multe on nu este mai mare decat un an, si din causa ca repetarea
frecuenta a acestor operatiuni causoza cheltueli insemnate.
0 masura importanta pentru preventiunea dalacului consta in po-
vetuirea publiculul asupra periculositatii contagiului, mai ales a lucra-
torilor, earl prin profesiunea for sunt expusi la contagiune.
Dalacul face parte din Miele de domeniul politiei veterinare, car!
trebuesc considerate ca contagiose si in contra carora se aplica dis-
positiunile legit de politie veterinara. Proprietarii animalelor afectate
de dalac sunt obligati a face la Primarie declaratiune despre bOla
aparuta si a be separa de cele-lalte animale domestice.
Numarul deceselor de dalac la Omeni, declarate in OM Ora a fost:
In anul 1892 11
1893 8
. 1894 16
1895 18
1896 22
9897 20

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IRTORIA IGIENEt tN ROMANIA. f. 581.

La animale s'a constatat mOrte din dalac In anii

1892 la 162 vita bovine, 21 cal, 209 ol, 312 riniiitori.
1893 89 > 13 *
1894 28 * 9
1895 24 * a 8 * 65 oi, 2 rimiitorl.
1896 * 32 2. 10 43 *
1897 2. 14 Z. 1 cal.
In alte tee, dalacul este cu mult mai frecuent la 6meni §i la ani-
male decat la noi. In Italia ail murit de dalac, in anul 1898, 433 omen!,
In Austria ail fost declarate, in anul 1899, numal 44 decese de dalac.

Rapciuga.
Rapciuga §i Cartita (Maliasmul acut §i cronic, Rapinu], Trochna cai-
lor §i magarilor, Much', Bola maleara, Morva §i Farcinul) este o bola
virulenta §i inoculabila a genului equin, a calulul, catarului §i maga-
ruin!, care se transmite in mod accidental §1 la alte animale, la oi, capre,
epurl albi, porci, pisici, cant §i la om. Vitele bovine sunt refrac-
tare in contra rapciugii. Cele doue forme ale maliasmului, pe .cari
terminologia le deosebesce, ca Rapciuga, Maliasmul acut (la Frances!
Morve, la German! Rotz) §i ca Cartita, Maliasmul cronic (la Frances!
Farcin, la German! Wurm) sunf produse prin unul §i acela§i virus.
Rapciuga cailor a fost cunoscuta deja in anticitate. Apsyrtu in se-
colul IV §i Vegetiil in secolul V ail descriso ca Malleus humidus, in
secolul XVI ea a fost considerate ca sifilisul cailor §i in secolul XVII
recunoscuta ca bola contagiOsa specifics. Viborg din Copenhaga a con-
statat, In anul 1797, prin experimente contagiositatea rapeiugii, cu
tote acestea Inca in prima jumatate a secolulu! XIX, multi inv6tati au
credut in nascerea spontanee a rapciugil; Bouley, Gerlach §i Bollinger
au negat ivirea el autochtona. Rapciuga omului a fost diagnosticata
cu mult mai tarcjiil decat ceea a cailor, prima descriptiune a et este
aceea a mediculul militar frances Lorin, din anul 1812 ; in anul 1821,
medicul militar german Schilling a publicat o lucrare mai detailata asu-
pra rapciugii la om ; dintre observatorii el ulterior! eel mai insemnati
sunt Virchow, Koranyi, Brouardel, Bendel], Boyd, V. Babe§, Hallier,
Chauveau, Rindfleisch, Loeffler.
Rapciuga cronica (cartita, farcinul) a cailor incepe cu un catar al
cavitatii nasale ; secretul membrane! mucose nasale devine cu tim-
pul turbure, gros, de od6re fetida; catarul ocupa mai tardiii laringele
§i trachea cu ramificatiunile ei §i provoca tuse, dispnee, febre ; secretul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
532 DA. I. PELIX

nasal devine cate °data sanguinolent, membrana mucosa presents ul-

ceratiuni, glandulele limfatice se infiltrezd si se umfla, in diferite par I
ale corpului apar umflaturi edemat6se si emaciatiunea progresandd
aduce mOrte. Cate °data in cursul maliasmului cronic se manifests
semnele celui acut.
Rapciuga acutd (morva) a cailor are o durata de una pand la trei
septamani; ea incepe cu febra violentd, cu congestiunea si umflatura
membrane' muc6se nasale, cu o scurs6re nasald gross, adesea-or'
sanguinolentd, glandele limfatice subcutane din diferite pArti ale cor-
pulul se umfla si supurezd, tegumentele peptului si pantecelui devin
edematose, temperatura corpului se urea la 400C. si animalul mOre.
La om, rapciuga are o incubatiune scurtd. Bola incepe cu febre, lo-
cul pe unde virusul a intrat in organism se umfla, devine dureros,
presents un aspect erisipelatos si se acopere cu papule si pustule.
Cate odata apar pe membrana mucosa a nasului ulceratiuni profunde
si scurs6rea caracteristicd, sail se formeza furunculi, sail se observa
tote simptomele piemiei cu abscese in plamani, in ficat, in spling, in
muschi, in tesutul subcutan, in articulatiuni, flebite, ulceratiuni ale
base' limbil si ale v6lului palatin, ale laringelui si epiglotei (V. Babes).
Bolnavul se afla intr'o stare comatosa si mOre dupa douil pand la
trei chile. In cadavru se gasesc, afard de alteratiunile descrise, in pia-
mani, in rinichi, cate °data si in splina si in ficat, tubercule maleare,
adeca infarcte emoragice in forma de nodulete, de marimea unui bob
de linte pans la aceea a unei alune, de coldre rosie si cenusie. In pri-
mele stadii ale Mei, acele tubercule se gasesc si in tesatura membra-
ne' mucOse nasale, in tesatura tegumentelor comune, in glandele
limfatice, ramolitia for da nascere la ulceratiuni si abscese.
Este natural, ca invotatil au cautat in virusul rdpciugil un microor-
ganism specific. Haulier, Chauveau, Chistot, Kiener si Rindfleisch 1-ail
cautat, n'ail reusit insa a-1 isola. In anul 1881, colegul nostru V. Babes
a descris si demonstrat la Buda-Pesta bacilul rapciugii ; prima pu-
blicatiune a d-sale asupra acestui microorganism find insa scrisa in
limba ungard, ea a rdmas putin cunoscutd. Astfel Loeffler si Schutz,
care pe la finele anului 1882 ail cultivat bacilul rapciugli in laborato-
rille Oficiului sanitar imperial din Berlin, au invocat prioritatea des-
coperiril.
Bacilli rdpciugil se immultesc prin sport Diagnosa se 'Ate verifica
la om si la animale deja in vieta, cad bacilli specific' se gasesc in
sange, in urina, in secretul membrane' mucose nasale bolnave, in e-
ruptiunile cutane.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 533

Rapciuga se nasce tot-deauna in urma unel contagiunl directe sail

indirecte. Contagiul se transports prin vasele limfatice §i prin cele ale
sangelui in tote organele, chiar §i musculil devin infectio§i. BOla se
'Ate transmite artificial prin inoculatiune. Renault a probat el vi-
rusul nu se slabesce prin inoculatiuni succesive, ca el are aceea§1
putere ca la inceput, dupd ce a trecut prin cjece generatiuni.
Caii se infectaza. unul de la altul prin locuirea in comun, prin lucra-
rea in comun, prin intermediul personelor §i uneltelor earl ail lost
in Contact cu cal rapcigo§1, prin §ederea in grajduri, cari au fost ocu-
pate de cal bolnavi de rapciuga. Grajdurile hanurilor inlesnesc latirea
Mei. La not, ea a devenit mai frecuenta in urma rasboiului din anit
1877-78.
Omul se infectezd prin intrarea virusulul rapciugil in corp prin tegu-
mentele comune denudate de epiderm, prin membranele mucOse ale
nasulul, buzelor, ochilor. Se bolnavesc de rapciuga mai cu osebire
pers6nele call, din causa profesiunii, vin in contact mai de apr6pe cu
call, precum vfsftiil, rInda§ii, bid aril, giamba§ii, soldatiT, medicii-veteri-
nari, sacagiil, lucratorii insarcinati cu departarea cadavrelor animale.
Ipofagia inlesnesce infectiunea, cand ea nu este organisata §i controlatit;
ea ne intereseza, fiindca in judetele Constanta §i Tulcea, Tatarii, man-
catori de came de cal, nu sunt prea scrupulo§T in alegerea acestel
carni. Decroix a constatat, ca carnea cailor rapciugo§i devine inofen-
siva in urma ferberit orT frigeriT, pericolul exists insa pentru eel earl
taie §i jupoie animalul §i cari transpOrta. Si prepard carnea. Ipofagia
pOte deveni o necesitate in timp de rasboiii §i atunci controlul el ye-
terinar este indicat intr'un mod imperios.
Legile §i regulamentele nostre sanitare §i veterinare prescria, ca
fie-care cas de rapciuga la 6meni, la cat, magarl, catari, sa se aduca
de urgenta la cunoscinta administratiunii publice, ca sa se inspecteze
cu scrupulositate tail adu§i la tirguri §i balciuri, lard excluderea cailor
cari nu sunt destinati a se vinde §i numal instalati in grajdurile ha-
nurilor; ca asemenea sa se examineze periodic call sacagiilor, caru-
ta§ilor, birjarilor, tramwayurilor §i at calara§ilor cu schimbul ; ca ani-
malele constatate bolnave de rapciuga sa se ucida imediat, §i propri-
etaril lor, data au facut la timp declaratiunea b61el, sa fie despagubiti;
ca animalele banuite a fi atacate de rapciuga sa se separe §i sa se se-
cuestreze in anume locuri; cadavrele animalelor cart au zacut de rap-
ciuga sd se ingrOpe cu piele §i grajdul sä se desinfecteze radical, far
hamurile sä se area; ca omenii bolnavi de rapciuga sa se isoloze, iar

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
534 DR. I. FELIX

camera pe care all ocupat-o §1 obiectele, de earl sail servit, sä se de-

sinfecteze.
Succesele dobandite in Rusia, Francia i Germania in practica po-
litieI veterinare cu Maleina, extras/. din culturile bacilulul maliasmu-
lul, ail indemnat @i pe administratiunea sanitara a regatulul roman

ca sa studieze intrebuintarea maleinel pentru confirmarea diagnosei

rapciugii incipiente, latente, dubi6se, prin ridicarea temperaturil cor-
pulul animalelor, carora s'a Mout o injectiune subcutana de maleina.
In anul 1893 s'a insarcinat o comisiune cu cercetarl practice p'en-
tru determinarea valoril diferitelor preparate de maleina, ca reactiv
revelator al rapciugii latente. Comisiunea @I-a depus un raport la fi-
nele anului 1894, prin care conchide ca maleina, @i in special morvina
A. Babe@, este un fOrte bun mijloc diagnostic al rapciugil @i ca, in
afar/ de acesta, ar aye @i 6re-care actiune curativa asupra rapciugil.
Fata cu aceste resultate, s'a treat pe langa Directiunea general/ a
Serviciulul sanitar, In prima-vara anului 1895, un serviciii de prepa-
rarea maleinel dupa metoda chimistulul A. Babe@, un serviciil de ti-
trare @i d@ distribuire a acelel maleine @i o comisiune de supraveghe-
re a maleinisarilor in serviciile veterinare civile @i militare. In anul
1896 s'a regulamentat intrebuintarea maleinel.
In urma unor gre@ell petrecute pe alocurea cu aplicarea maleinel,
a resultatelor contracjiatore cari au provocat nemultumirl multor ye-
terinarl militari, de la anul 1900, serviciul de maleinisare al Ministe-
Huila' de Interne se ocupa numal cu cail carI apartin proprietarilor ci-
vili; pentru armata s'a infiintat un osebit serviciii de maleinisare, care
nu se servesce de maleina purificata de chimistul dr. A. Babe@, ci
de cea preparata dupa metoda veche Roux-Nocard.
Rapciuga (maliasmul) se constata la nol la un numbr mare de cal
@i la un numer relativ mic de 6menl, este ins/ probabil ca causa unor
decese de rapciuga la locuitoril din comunele rurale remane nerecu-
nostuta. In eel 6 aril, de la 1892-1897, all fost declarate in tota Ora
23 decese de rapciuga la 6meni, @i anume :
In anul 1892 2.
1893 1 (la Iasi).
. . 1894 8 (6 in Bucuresci, 1 la Piatra, 1 la Cernavoda).
* * 1896 2 (1 la Bucuresci, 1 la Tulcea).
* * 1896 3 (1 la Targu-Jiii, 2 la Bucuresci).
. 1897 7 (1 la Turnu-Severin, 1 la Craiova, 1 la spitalul rural Pals, 3 in
Bucuresci, 1 la spitalul Mizil).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. I. 535

La cal s'a constatat in OM Lora rapciuga la numerul urmator :

In anul 1892 166 cal, 119 apartinend proprietarilor civil!, 47 armate!.
. w 1893 156 149
w w w 7 w

. 1894 203 121

w . . n 82 .
w w 1895 100 72 w * 28 w ..
w w 1896 116 w 109 w w 7
* w 1897 101 * 83 w w . 18

In Italia ail murit de maliasm in anul 1898, 7 Omeni, in Germania 3.

In tot Imperiul german s'a constatat rapciuga, in anu11898, la 371, in
anul 1899, la 461 cal:.

VII.
Catalog cronologic al lucrarilor asupra Igienei scrise
in Romania, celor despre Romania, precum si celor publicate
de Romani 'Ana la finele socolului XIX.
La alcatuirea acestul catalog m'am servit, pe langa biblioteca mea proprie ei pe
langa notitele mele bibliografice, de catalogele Bibliotecii Academie! Romane, de
catalogul manuscriptelor romane din Biblioteca Academie! compus de I. Bianu in
anil 1897-1899, de colectiunea de fol volante a Biblioticil Academie!, de Bibliogra-
fia publicatiunilor periodice romfinescI scrisd de A. Pop in anul 1888 ei de Biblio-
grafia medicaid romans de G. Crainiceanu din anul 1895, manuscript aflat in Bi-
blioteca Academiel.

SEC. XVI.

Georgius a Reychersdorff, Transilvaniae ac Moldaviae succinta descriptio. Viennae

1550.

SEC. XVIII
Demetri Cantemiri, Principis Moldaviae, Descriptio antiqui et hodierni status
Moldaviae. 1716.
Anton Maria Del Chiaro, Istoria del1e moderne rivoluzioni della Valachia. 1718.
Catastif de venitul Mandst. Cola ei de cheltuelile ei facute cu spitalurile pe 9
an! de la 7240 (1732)-7248 (1740) subscrise de boeri. Cheltuela spitalelor
amandurora pentru trebuinta bolnavilor sdraci. (Manuscript aflat in Bi-
blioteca Academie! Romfine.)
Carra, Histoire de la Moldavie et de Valachie. Paris 1778.
Carra, Geschichte der Moldau and Walachei. Leipzig 1790.
T. G. de Baur, Memoires hist. et geogr. sur la Valachie. Francfort 1778.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
536 DR I. FELIX.

Carte a doua a lui Oxinsternu, manuscript, scris de G. Varnav in Martie 1780.

Contine intre allele: Despre slabiciune ; Pentru mortea cea grabnica;
Pentru chipul a pazi sanatatea. (Acad. Rom. Bibl. Scheiana.)
Fr. I. Sulzer, Gesehichte des transalpinischen Daciens. Wien 1781.
Gustavi Orraei, Descriptio Pestis quae anno 1770 in Iassia et 1771 in Moscva
grassata est. Petropoli 1784.
Cunita ce s'aii dat venit spitalului de la Manast. Sf. Spiridon. 1 Dec. 1785. (Manu-
script. Acad. Rom. Bibl. Scheiana.)
C. I. Darvar, Castoria Macedo, De signis coctionis in morbis. Dissertatio. Hallm 1785.
S. C. Philites, Dissertatio inauguralis medica, febrium verminosarum pathologiam
exhibens. Goettingae 1785.
Stefano Igo Raicevich, Osservazioni storiche-naturale e politiche intorno la Va-
lachia e Moldavia. Napoli 1788.
Hacquet's Neueste physikalisch-politische Reisen in den Jahren 1788 und 1789
durch die Dacischen und Sarmatischen Karpathen. Niirnberg 1790-1796.
Martin Lange, Rudiments doctrinae de peste, studiata in Transilvania 1786. Offen-
bach 1791.
D. Karakassa, Poemata medica. Viennae 1795.

SEC. XIX.
1800 1810.
Invataturi pe scurt a vindecil beide sfrantului. Sibiiii 1803.
V. Aaron, Vorbire in versuri de glume intre Leonat betivul din Longobarda gi
intre Dorofata. Bucuresci 1803.
Mih. Neistetter, Cuvinte despre altoirea varsatului de vacs. Sibit. 1804.
Carte gospod deschisa a M. S. Const. Vv. Ipsilant, Domnul Tariff-Romanesti, ci
ail trimis asupra void ci au dat a se educe apa la cismelile din Focsanil
Moldovii de la isvorele din cea parte a Tariff-Romanesti, Aprilie 1804.
(Manuscript Acad. Rom. Bibl. Scheiana.)
Poveta catre parintil crestini din Ardal despre altoirea varsatului de vacs. Sibiiu
1805. (Acad. Rom., foi volante.)
Andr. Wolf, Beitraege zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fiirsten-
thums Moldau. Hermannstadt 1805.
Insciintare din partea Guvernului Transilvaniei prin care se recomanda o carte
despre zidirea caselor sanatose, despre prevenirea incendiilor si despre
igiena locuintelor. 1806. (Acad. Rom., foi volante.)
Invatatura in ce Chip $i cu ce fel de mijloce cei inecati in apa s'ar puts ajuta
mai pre lesne. Din partea guvernului Transilvaniei 1807. (Acad. Rom.
foi volante.)
Invatature cum trebue a tine vista omenilor odor nadusiti de aburul carbunilor.
Sibiiu 1807.
Invatature cum trebue tote. nenorocirea care se face in pivnite cand fierbe mus-
tul, nu numai a o impiedica si pre omul eel nadusit a-1 ajuta, ca aburul
mustului ce fierbe sa se potil lesne strecura. Sibiiii 1807.
Invetatura ce trebue a face mai inainte de curatirea ffinttinelor, care de mult an
stat inchise $i in ce chip se p6te ajuta vr'un om nadusit cu acel prilej,
Sibiiu 1807. (Acad. Rom., foi volante.)

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEi IN ROMANIA. I. 537

1811-1820.
T. Plusk, Analisa apei minerale de la Borca. Iasi 1811.
Anafora pentru venitul vatajiii di harabagii din Galati, cari s'at dat casil dofto-
rilor, din 20 Oct. 1814, intarita de Scarlat Al. Calimah Vvod la 10 Noemv.
1814. (Manuscript Acad. Rom.)
Tadula gospod pentru cercetare si adaogire iratului easel doftorilor din 26 Aug.
1814. (Manuscript Acad. Rom.)
I. Seraphim (ne a Bucharest en Valachie), Dissertation sur les fievres bilieuses.
Paris 1815.
Invatatura pentru ferirea bolelor, Buda 1816.
Bene, Scurtil invatatura pentru varsat. Buda 4817.
Chr. A. Ruekert, invatatura pentru facerea panel din cartofle, tradus din nem-
teste de D. Samurcas. Iasi 1818.

1821-1830.
V. Pop, Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si Covasna, Sibiiu 1821,
-St. V. Episcopescul, Mijloce si lecuri pentru ocrotirea ciumei. Bucuresci 1824.
W. Wilkinson, Tableau historique, geographique et politique de la Moldavie et de
la Valachie, traduit de l'anglais par M. de la Roquette, 2-me edition.
Paris 1824.
A. Tavernier, Amanunturi aparatore si higienice pentru Miserere sad Cholera
Morbus. Bucharest 1824.
A. Tavernier, Details preservateurs et hygieniques relatifs au Miserere ou Cholera
Morbus. Bucarest 1824.
N. Kiriakopul, Doue-spre-cjece invataturi pentru femeile tale Ingreoato pentru cazul
nascerii si pentru lehuzie. Iasi 1827.
I. Seliger, Povatuire pentru curatenia gurei, Bucuresci 1828
N. D. Goussy, Les deviations de la colonne vertebrale, These. Paris 1828.
Von Reider, Malaria palustris valaco-moldavica, Leipzig 1829.
St.. V. Episcopescul, Oglinda saniltatii si a frumusetil omenesci. Bucuresci 1829.
Cernobajew, Observatii despre epidemia de ciuma din Kustenji si Mangalia in
rfisboiul din 1828-1829, publicate in limba rusa in Voiino-medicinskia-
jurnala, XXVII, 1830.
C. Caracas, TonoTpotefEct Ti BXocxiac, Antropologia, Igiena bolele locuitorilor. Bu-
curesci 1830.
P. Vasici, Antropologia. Buda 1830.
P. Vasici, Dietetica. Buda 1830.
Zotta, Apa minerals de la Borca, in Albina Rominescrt, No. 44 din 12 Iunie 1830.

1831-1840.
Povatuiri despre Cholera. Bucuresci 1831.
Reteta pentru bola ce se numeste Cholera Morbus. Iasi 1831.
A. Pann, Indreptatorul betivilor, Bucuresci 1832.
Regulamentul Organic al Tariff-Romanesti. Bucuresci 1832.
P. Vasici-Engurenu, Despre ciuma resaritului. Buda 1832,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
538 DR. I. FELIX

Zisu Canofan, Descrierea boles varsatului celui mare si a vaccinei. Bucuresci 1833.
Zotta und Abrahamfy, Die Mineralwaesser von Slanic. Das Eisenwasser von arul
Dornei, Borca und Hangu. Das Schwefelwasser von Strunga. (Buchners
chemische Annalen, 1834.)
Seidlitz, Beitrag zur Geschichte des russischen Feldzuger nach der Tiirkei in den
Jahren 1828 und 1829 in medicinischer Hinsicht. Hamburg 1835.
Constantinus Nobilis a Verney, Rudimentum Physiographiae Moldaviae, Dissertatio
inauguralis. Budae 1836.
Dobronrawow, Reflectiuni despre ciuma observata in rasboiul 1828-1829, publi-
cate in limba rusk la Moscva 4837.
St. V. Episcopescul, Apele metalice ale Romaniei marl, cercate, descrise si inso-
cite de o dieteticit si macrobiotics. Buzeti 1837.
Regulamentul Organic al Principatului Moldovei. Iasi 4837.
D. I. Sebeni, Sculamentul barbatilbr si al femeilor. Bucuresci 4837.
I. T. Albinet, Macroviotica sau regulele pentru pastrarea sanatatil si prelungirea
vietil, tradusil din limba germane' dupe' I..F. Sobernheim. Iasi 4838.
Ceturkink Ciuma in rasboiul din 1828-1829, publicata in limba rusa in Varsovia 1838.
Documentele spitalului Brancovenesc. Bucuresci 4838.
C. Verney, Apa minerall de la Vailuta laugh' Est. In Albina Moldovel, 1838.
D. Culcer, De Peste orientali, Dissertatio inauguralis. Pestae 1839.
Foie satOsca a Principatului Moldovii. Iasi, 1839-1851.
D. Nedelco, De Senectute, Dissertatio inauguralis. Pestae 1839.
I. Sporer, Mestesugul mosiril pentru invatatura moselor. Bucuresci 4839.
I. F. Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, 1840.

1841-1850.
G. Cuciuranu, Descrierea celor mat insemnate spitaluri, spre introducerea planu-
lui pentru urzirea unui spital central la Iasi. Iasi 1842.
I. Hubotzi, Oare-care invatatura pentru cautarea bOlelor vitelor domestice. Bu-
curesci 1842.
N. Kretzulescu, Manual pentru ingrijitoril si ingrijitOrele de bolnavi, pentru in-
grijitorele de femei lehuze, pentru 'nose. Bucuresci 1842.
St. A. Wilhelmi, Kurze statistische Uebersicht des Fuerstenthums Walachei.
Kronstadt 1842.
St. V. Episcupescu, Oglinda sanatatii. Bucuresci 1843.
L. Filipescu, Manual de Economie rurall Iasi 1843.
C. M. Hodocin, Proiect pentru bat publice. Iasi 1843.
Inviltatorul satulul. Bucuresci 1843, 1844.
M. Kogillniceanu, Almanach de invatatura si de petrecere. Iasi 1843.
I Cihac si F Humpel, Isvorele de la Baltatesci, in Albina Rom. Iasi 1844.
C. Verney, Povatuitorul sa'natatii ei a economies, foe periodica. Iasi 1844.
Vartiade, Mica chirurgie. Bucuresci 1844.
P. Vasici, Macrobiotica. Brasov 1844.
Chr. Witt, Ueber die Eigenthuemlichkeit des Klimas der Moldau und Walachei
und die sogenannte walachische Seuche, aus dem Russischen ueber-
setzt von W, Thalberg. Leipzig und Dorpat 1844.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 539

Foaia Societatil de medici si naturalist! din Principatul Moldovei, redactata de

C. Vernal,. Iasi 1845-1852.
St. V. Episcupescu, Practice doctorulul de case, cunoscinta apararil si a Varna-
duirii Melon Bucuresci 1846.
P. Vasici, Neputinta. Brasov 1846.
G. Cuciureanu, Despre mAsurile in contra cholerei epidemice. Iasi 1847.
G. Cuciureanu, Proiectul de legiuire pentru hultuire. Iasi 1847.
C. C. Hepites, Balta Alba. Bucuresci 1847.
M. Kifalov, Povata noud impotriva holeril, traducere. Bucuresci 1847.
Proiectul inalt intarit pentru indestularea tern cu lipitori. Iasi 1847.
Regulament pentru alinierea si cladirea din capitala Bucuresci. Bucuresci 1847.
Vidmann, Despre apa minerals de la Balta Alba. Bucuresci 1847.
A. H. Bassereau, Memoire sur Pepidemie de Cholera qui a regne a Iassy en 1848,.
Paris 4848.
G. Cuciureanu, Povatuiri pentru satenii Moldovei la timplarea Holerel. Iasi 1848.
C. Varney, Despre holera epidemicesca sau Istoria el in scurt. Iasii 1848.
D. Piru Tesalianul, Enkolpiul doctorilor sau Medicine practice, traduse pe roma-
nesce de S. D.. Cornea. Iasi! 1849.
Prince N. Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie. Iassy 4849.
A. Fetu, Invataturi dietetice relative la Scrofule. Iasi 1850.
A. Fetu, Monografie despre friguri. Iasi 1850.
K. L. Sigmund, Die Quarantaene-Reform, und die Pestfrage. Wien 1850.

1851-1857.
A. Fetu, Descrierea si intrebuintarea apei simple si apelor minerale din Moldova.
Iasi 1854.
N. Sulu, Notiuni statistice asupra Moldovei, traducere de T. Codrescu. Iasi 4852.
A. Fetu, Despre starea sanatatil publice in anul 1851. Iasi 4852.
A. Fetu, Manualul pentru invatatura moselor. Iasi 1852.
A. Penn. Cantatorul betiel, edit. II. Bucuresci 1852.
I. Barasch, Despre unele din institutele filantropice din Europa. Bucuresci 1853.
C. Davila, Sur la prophylaxie de la Syphilis. Paris 1853.
Landesberg, Die Cholera in Iassy und im Iassyer Kreise. Iassy 1853.
Satenul, foie periodica pentru locuitori, Adaos lunar la .Buletinul oficial* al
Moldovei. Iasi 1853.
I. M. Cail lat, Voyage medicale dans les Principautes Danubiennes. (Union medicale,
Paris 1854.)
A. de Dennidoff, Voyage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Hongrie,
la Valachie et la Moldavie. Paris 1854.
I. Petric si G. Munteanu, Infricosatele stricaciuni ale beuturilor de vinarst-rachil
Brasov 4854.
L. Steege, Apa minerals de la Slanic. Iasi 1854.
Taxa medicamentelor pentru spiceril din Moldova. Iasi 1854.
Vial de Rajat, Cholera, une instruction populaire sur les moyens preservatifs et
curatifs de cette maladie. Iassy 1854.
I. Barasch, Isis sail Natura, jurnal saptamanal. Bucuresci 1855 -1862.
W. Lucaci, Manual de epidemicele bole ale dobitocelor. Bucuresci 1855,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
540 DR. I. FELIX

Manualul administrativ al Principatului Moldovei. Iasi 1855 - 1856.

A. Fetu, Despre starea Institutulul Gregorian. Iasi 1858.
T. Stenner, Analisa apei minerale de la Strunga. Iasi 1856.
I. Barasch, Igiena populara, Seria I. Bucuresci 1857.
C. Davila, Disctirs tinut la impartirea premiilor la cicala de Chirurgie la finele
anului scolar 1856-1857. Bucuresci 1857.
D. Ralet, Betivul, Cintec comic. Bucuresci 1857.

1858.

Draghici, Doctorul casnic. Iasi 1858.

Fodor, Conservatorul sanitatii. Bucuresci 1858.
D. P. Martian, Studii sistematice in Economia politica, Part. I. Bucuresci 1858.
Regulamentul Scolei Nationale de Medicine cis Farmacie. Bucuresci 4858.
I. A. Theodori, De Pellagra Dissertatio inauguralis. Berolini 1858.

1859.
I. Cihac, Manual pentru invatatura soldatilor din compania sanitary a &tel. Iasi
1859.
W. Derblich, Land und Leute der Moldau und Walachei. Prag 1859.
I. Felix, Salubritatea. Bucuresci 1859. (Romanul).
G. Polyzu, Carticica altoiului. Bucuresci 1859.
E. Severin, Medical Roman, foie semilunara. Bucuresci 1859-1865.
St. Capra, Arta Mositului. Bucuresci 1859.

1860.
I. Cuparencu, Invatatura practice a Medicinei veterinare. Iasi 1860.
Instructii medicale pentru recrutatie. Bucuresci 1860.
I. Ionnescu (de la Brad), Rapport au septieme Congres international de statis-
tique, sur les progres statistiques accomplis en Roumanie. Iassy 1860.
W. von Kotzebue, Aus der Moldau, Das Bad Slanik. Leipzig 1860.
Lucrarile statistice ale Moldovei. Iasi 1860.
D. P. Martian, Analele statistice si economice. Bucuresci 1860-1863.

1861.
I. Felix, Alimentatia satenului in judetul Muscel. (Analele statistice cis economice
de D. P. Martian, Bucuresci 1861.)
Instructii pentru droguisti si pentru specula materialelor medicale. Iasi 1861.
Lucrarile statistice facute in anii 1859-18160 in Ministeriul de Interne al Moldovei.
Iasi 1861.
Revista Romani pentru sciinte, litere cis arte. Bucuresci 1861-1863.

1862.
Farmacopea Romani (alcatuita de C. C. Hepites), I. Bucuresci 1862.
I. Felix, Pelagra in judetul Muscel (Monitorul Medical, Bucuresci 1862.)

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /STOMA /GIENEt IN ROMANIA. I. 541

I. Felix, Mortea aparenta. (Revista Romand. Bucuresci 1862.)

M.. Kogainiceanu, Imbunatatirea sortei teranilor. Bucuresci 1862.
Monitorul Medical al Romaniei. Bucuresci 1862-1865.
Regulament pentru organisarea consiliilor satesci. Bucuresci 1862.
Statute le Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi. Iasi 1862.
Teranul Roman, revistii periodica. Bucuresci 1862, 1863.
Testamentul Banesei Salta Brancoveanu pentru fondarea si administrarea Spitaiu-
Jul Brancovenesc si a Asezemintului Domnitel Masa. Bucuresci 1862.

1863.
I. Felix, Studii despre diferite cestiuni de Igiena. (Monitorul medical. Bucuresci
1863.)
A. F8tu, Proiect de organisarea Politiel sanitare in Romania. Iasi 1863.
D. P. Martian, Rapport an V-me Congres international de statistique. Berlin 1863.

1864.

A. H. Basserean, Curs elementar de Antropologie si de Medicine populara. Iasi

1864.
I. Fabricius, Raportul spitalului de alienati din Craiova, cu studil asupra Pe la-
grei. (Monitorul medical, Bucuresci 1864.)
I. Felix, Ape le de beut ale Bucurescilor. Bucuresci 1864.
Lege pentru comunele urbane si rurale ale Principatelor-Unite-Romane. Bucuresci
1864.
Lege pentru consiliile judetene. Bucuresci 1864.
Lege rurale. Bucuresci 1864.
N. Turnescu, Gazeta medicaid. Bucuresci 1864-1870.

1865.

Analele statistice ale Romaniel, Seria II. Bucuresci 1865.

I. Felix and A. Marcovici, Studien fiber das recurrirende Fieber. (Wiener medic.
Wochenschrift 4865.)
I. Felix, Despre intoxicare. (Natura, Bucuresci 1865 Ian. si Fevr.)
I. Felix, Studii asupra Igienei inchisorilor, (Gazeta medicare, Bucur. 1865.)
I. Felix, Beitraege zur Kenntniss der oeffentlichen Hygiene. (Wiener medici-
nische Wochenschrift, 1865. No. 65. 66.)
I. Felix, Po litia sanitara a locuintelor. (Gazeta medicaid', Bucur. 1865.)
Gazeta medicaid. Bucuresci 1865-1870.
I. Ghica, Convorbiri economice. Bucuresci 1865-1875.
N. Maldarescu, Considerations sur l'origine et la nature du miasme paludeen,
These. Paris 1866.
A. Marcovici si I. Felix, Studii asupra epidemiel de febra recurenta din St. Pe-
tersburg. (Monit medic. Bucur. 1865 )
Natura, jurnal de sciinte redactat de C. Esarcu si D. Ananescu. Bucuresci 4865.
Maria C. Rosetti, Mama si copilul, cliar de Duminica. Bucur. 1865-1866.
I. Vu loan, Familia, foie periodica. Budapesta 1865-1880, Oradea-Mare 1880 -4901.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
542 DR. I. FELIX

1866.

E. Bacaloglu, Analele sciintelor exacte. Bucuresci 1866.

St. Capp, Arta mositului, edit. II. Bucuresci 1866.
Extract al statisticei administrative a Romaniei. Bucuresci 1866.
G. Iulian, Essai sur l'Alcoolisme, These pour le Doctorat en medecine. Paris 1866.
N. Negura, De febre moldaviensi Dissertatio. Berolini 1866.
Th. Roussel, Traite de la Pellagre et des Pseudo-pellagres. Paris 1866.

1867.

Analele statistice ale Romaniei, pe anil 1865-66, publicate de Oficiul statistic.

Bucuresci 1867.
Crainic, Catechismul sanatatei. Bucuresci 1867.
Gazeta spitalelor. Bucuresci 1867-1869.
Prince N. Soutzo, Quelques observations sur la statistique de la Roumanie. Fok-
chani 1867.
Gr. Vulturescu, Congresul international de statistics tinut la Florenta. Bucuresci
1867.

1868.

I. Felix, Raportele generale asupra Igienel publice si asupra serviciului sanitar

al ora§ului Bucuresci. Bucuresci 4868-1891.
I. C. Lerescu, Manual de Higiena private si publics. Bucuresci 1868.
Gr. Muscelleanu, Prima fundatiune a ospiciului Sf. Pantelimon si reedificarea lui.
Bucuresci 1868.
I. Petricu §i G. Munteanu, Infricoptele stricaciuni ale bouturii de vinars-rachid,
edit. II. Brasov 1868.
Gr. Romniceanu, Cholera epidemics. Bucuresci 1868.
C. D. Severeanu, Trandavia soldatului. Bucuresci 1868.
G. Stanescu, Vaccine animals. Bucuresci 1868.
Statistica medicaid a Eforiei spitalelor civile din Bucuresci pe anil 1863-1866.
Bucuresci 4868.
Statute le Societatel romane de gimnastica, scrims §i darea la semn. Bucuresci 1868.
A. Soutzo, Consideratiuni asupra epilepsiel si maniel epileptice. Bucur. 1868.
V. A. Urechia, Localurile de qcoli satesci in Romania. Bucuresci 1868.

1869.

G. D. Constantinescu, De la rage en general et des lysses en particulier, These.

Paris 1869.
I. Felix, Canalisarea Dambovitel din punctul de vedere al Igienel publice. (Ga-
zeta spitalelor. Bucuresci 1869.)
G. Iulian, Curs de Igiena. Iasi 1869.
Lege pentru politia rurala. Bucuresci 1869.
G. Moceanu, Gimnastica. Bucuresci 1869.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 MORI& IGIENEI IN ROMANIA. I. 543

A. Sutzu, Relatiuni clinice si medico-legale din 4pitalul Marcuta. Bucur. 1869.

Transilvania, organul asociatiunii pentru literature romans §i culture poporului
roman. Sibiiu 1869 - 1901.
St. Veleanu, Ape le sulfurose de la 011inesci. Bucuresci 4869.
A. Weisbach, Die Schadelformen der Rumanen. Wien 1869.

1870.

C. Eraclide, Femeea si misiunea ei in familie si in societate. Bucur. 1870.

I. Felix, Beitraege zur Kenntniss der epidemischen Diphtherie. (Wiener medici-
nische Wochenschrift, 1870.)
I. Felix, Igiena scolelor (F6ia Societa(ei pentru nvetatura poporuhti roman. An.
I. Bucuresci 1870.)
I. Felix, Tratat de Igiena si de Po litie sanitaril. Bucuresci, vol. I, 1870, vol. II, 1889.
Gazeta medico-chirurgicale a spitalelor, redigiata de Gr. Ramniceanu, C D. Seve-
reanu si A. Sutzu. Bucuresci 4870 -1875.
D. Grecescu, Vegetalele cryptogamo-microscopice (parasitele porumbului, s. a.) in
Gazeta medico-chirurgicale a spitalelor. Bucuresci 1870.
I. lonescu (de la Bradu), Orfelinatul agricol de la Bradu. Bucuresci 1870.
S. Konya, Chemische Untersuchungen der Mineralquelle zu Weilutza bei Iassy
1870.
I. Lerescu, Manual de Igiena private. Bucuresci 1870.
Statutul fundarii si admInistraril noului spital din urbea Bar lad. Bar lad 1870.
I. Strat, Tratat complet de Economia politica. Bucuresci 1870.
P. Vasici, Cate.chismul antropologic. Timisora 1870.
P. Vasici, Catechismul sanatatii. Timisora 1870.

1871.

A. Bernad-Lendway, Ape le minerale de la Fred& si Rosnow. Bucuresci 1871.

C. Chabudeanu, Lactatul si educatiunea materna. Bucuresci 1871.
C. Davila, Despre aer §i ape. Bucuresci 1871. (FOia Societ. p. invet. popor. rom.)
I. Felix, Igiena dintilor. (Foie Societ. pentru invet. popor. roni., an. II, 1871.)
I. Felix, Ueber die Bedingungen die die Entstehung des Scorbutes begiinstigen.
(Deutsche Vierteljahrschrift fiir offentliche Gesundheitspflege, Braun-
schweig 1871.)
A. Fetu, Manual de Medicine populara. Iasi 1871.
M. G. Obedenar, Des fievres des marais. Bucarest 1871.
Revista sciintificii, redigiata de P. S. Aurelian, Gr. *tefanescu si C. F. Robescu.
Bucuresci 1871-1882.

1872.
Conventiunea pentru indestularea orasului Iasi cu ape. Iasi 1872.
I. Felix, Hygienische Studien fiber Petroleum. (Deutsche Vierteljahrschrift fiir
6ffentliche Gesundheitspflege. Braunschweig 1872.)
I. Felix, Studil igienice asupra petroleului. (Revista sciintifica, an. II, Bucuresci
1872.)

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
544 Ilt11. I. PELIIt

I. Felix, Asupra aprovisionarti orasului Bucuresci cu apa. (Revista medicala, an.

I, Bucuresci 4872.)
A. Fetu, Despre incercarile facute pentru desvoltarea sciintelor naturale in Ro-
mania, Discurs de receptiune in Acad. Rom., 1872.
N. Ioninu, Despre Scabies (Raie), Testi pentru obtinerea diplomei de medic-vete-
rinar. Iasi 1872.
Lege pentru tocmelile de lucrari agricole si pentru executarea lor, Bucuresci 1872.
Lege pentru organisarea serviciului statisticel generale a Romaniei. Bucur. 1872.
C. Penescu, Memoriii asupra apelor minerale ferugin6se de la Vacaresci. Bucu-
resci 1872.
A. Popovici, Bane lui Ercule. Pesta 1872.
Revista medicaid din Bucuresci, redigiata de N. Maldarescu, N. Cherenbach si St.
Veleanu. Bucuresci, an. I, 1872.
A. Trausch, Analisa apelor de la Meledic. (Revista medicaid', Bucuresci 1872.)
C. Verney, Despre Holera asiatica. Iasi 1872.
1873.
A. Bernad-Lendway, Studil asupra apelor minerale romfine. (Revista sciincif. Bu-
curesci 1895.)
S. Cherenbach, Report despre Igiena judetului Dorohoid gi despre Pelagra. (Re-
vista medicaid, Bucuresci 1873.)
C. Davila, Descrierea apei minerale de la Balta Alba. (Columna lui Traian, Bu-
curesci 1873.)
Dimitriade, Doctorul popular. 1873.
Economia nationals, Buletin al intereselor economice romane, redigiat de P. S.
Aurelian. Bucuresci 1873-1885.
Kopernicki, Etude craniologique Bur les cranes roumains 1873, manuscript uti-
lisat de G. Nicolucci la scrierea cartil Antropologia del Lazio. Roma 1873.
N. Negura, Igiena publics gi privata. Bucuresci 1873.
M. G. Obedenar, Cercetari asupra intoxicatiunii palustre. Bucuresci 1873.
M. G. Obedenar, Despre friguri, mic tractat popular. Bucuresci 1873.
St. Veleanu, La boue et l'eau minerale de Baits-Alba. Bucuresci 1873.
1874.
P. S. Aurelian, Catechismul Economiei politice. Bucuresci 1874.
D. Brandza, Trichina si Trichinosa. Iasi 1874.
Chr. R. Ciobanoff, Despre Pelagra, Tesa, Bucuresci 1874.
T. Codrescu, Doctorul satenilor. Iasi 1874.
Lege sanitara. Bucuresci 1874.
Legea modificata pentru tocmelile de lucrari agricole $i pentru executarea lor.
Iasi 1874.
I. Munteanu, Omul si natura, foie sciintifica gi practica. Galati 1874, 1875.
G. C. Stanescu, Studil asupra vaccines animale, Tesa. Bucuresci 1874.
G. Stransky, Despre difterie, Tesa. Bucuresci 1874.
1875.
N. Anastasiad, Memoriii asupra Pelagre. Bucuresci 1875.
P. S. Aurelian, Tera nostra, schite economice asupra Romaniei. Bucuresci 4875.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 /StOR/A IGIENEI IN ROMANIA. 1. 045

D. R. Cordescu, Notiuni de Igiena private. Bucuresci 1875.

I. Cuparencu, Sistemul bole! vaccinei vacilor si Variola oilor. Iasi 1875.
A. Dechambre, Dictionnaire encyclopedique des sciences medicates. Paris, 1876 -1890.
I. Felix, Mai multe articole despre Igiena publicate in Revue d'Hygiene et de
Police sanitaire si in Journal d'Hygiene. Paris 1875-1885.
C. I. Fometescu, Memorize asupra Rapciugel. Bucuresci 1875.
G. Grigorescu, Natura si patogenia Febrei puerperale. Bucuresci 1875.
G. Moceanu, Gimnastica populara rationate, dupe. Junod et Senglet. Bucuresci 1875.
G. D. Paltineanu, Etiologia si profilaxia Cholerei epidemice. Bucuresci 1876.
M. Petrini-Galati, Curs de Higiend profesat la Gimnasiul din Galati. Galati 1876.
Petrescu-Urbeanu, Curs de Igiena si Fisiologie. 1875.
I. Popescu, Memorize, cate-va regull higienice veterinare militare. Bucuresci 1876.
Romania medicare, redigiata de A. Marcovici, I. Felix, N. Kalinderu, Gr. Rom-
niceanu si L. Fialla. Bucuresci 1876-1877.
S. H. Scheiber, Ueber Pellagra in Rumanien, in Vierteljahrschrift fiir Derma-
tologie. 1876.
D. Staicu, Cow-pox sail Vaccine animate, Tese. Bucuresci 1875.
G. Tantareanu, Cate-va cuvinte asupra sancarelor primitive. Bucuresci 1875.

1876.
V. I. Agapi, Cerceteri demografice asupra populatiunii Romaniei, I. Bucuresci 1876.
A. Economu, Crematiunea sail arderea mortilor, conferinta. Bucuresci 1876.
I. Felix, Traiul teranului. Bucuresci 1876.
G. Flaislen, Raportele generale asupra Igienei publice si serviciului sanitar at ora-
sului Iasi. Iasi 1876-1879.
Higiena si $cola, foie pentru sanetate, morbi, educatiune si instructiune, redac-
tate. de P. Vasici. Gherla 1876-1879.
I. Ionescu (de la Brad), Imbunatatirea culturel teranilor. Bucuresci 1876.
C. I. Istrati, Crematiunea cadavrelor. (Revista contemporand). Bucuresci 1876.
C. I. Istrati, Cate-va cuvinte relative ]a crematiune, in Revista contemporani. Bu-
curesci 1876.
Lesage, Les forces productives de la Roumanie. Paris 1876.
Notiuni de Igiena pentru scolele primare, de la un amic al copiilor. Bucuresci
4876.
M. G. Obedenaru, La Roumanie economique. Paris 1876.
Statutele societetii de gimnastica din Galati. Galati 18:6.

1877.
D. Cantemir, Consilii igienice pentru crescerea copiilor. Piatra 1877.
A. Fetu, Relatiune asupra ospitalelor, ospitelor si celor alte stabilimente ale Case!
Sf. Spiridon Iasi 1877.
C. I. Istrati, Despre departarea cadavrelor, Tesa de doct in med. Bucuresci 1877.
Nosograful ospitalului Nemtu, 1877-1878.
M. G. Obedenaru, Malaria, in Gazette hebdomad. de medecine. Paris 1877.
M. G. Obedenaru, Malaria, La Region Danubienne si Les Roumains in Dictionn.
encycl. des sciences medicates de A. Dechambre. Paris 1877.
Analele A. R.-Tom. XXI.11.-Mentoriile Seq. Sciinyfice. 85

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
546 bft. I. VELII

P. Poni, Apa minerals de la Manastirea Neratului. Bucuresci 1877.

A. Sutzu, Alienatul in fate societatel si sciintei. Bucuresci 1877.
P. Vasici, Difteria. Timisora 1877.

1878.

N. G. Chernbach, Despre Thyphusul exanthematic in spitalele din Bucuresci.

Bucuresci 1878.
Gr. Christescu, Cate-va consideratiuni asupra Pelagrei, Tesa de doct. in med.
Bucuresci 1878.
I. Felix, Dare de semi despre Congresul international de Igiena din Paris din
anul 1878. Bucuresci 1878.
C. I. Istrati, Postal la Romani. (Jurn. soc. de sc. med.). 1878.
C. I. Istrati, Memorize asupra bailor ef tine p entru soldati si muncitori. (Jurn. soc.
de sc. med.). 1878.
C. I. Istrati, Locuintele satenilor. (Jurn. soc. de med.) 1878.
Jurnalul societatei sciintelor medicale. Bucuresci 1878-1880.
N. Manolescu, Insalubritatea caselor teranesci din plaiul Buzefi, in Jurnalul soc.
sciint. med. Buell,. esci 1878.
C. S. N., Curs elementar de Igiena. Bucuresci 1878.
Olympe Noel de Bertier, Chronique humanitaire sur les ambulances et hopitaux
roumains pendant la campagne de Bulgarie, 1877-1878. Bucur. 1878.
G. Parvulescu, Vaccinul animal, Testi de doct. in med. Bucuresci 1878.
A. Stancescu, Alaptarea copiilor, Tesa. Bucuresci 1878.
V. Tellemaque, Memorize asupra AntisepsieL Iasi 1878.

1879.

V. G. Crueeanu, Alimentatiune, Tesa pentru doctorat in medic. Bucur. 1879.

C. Fantaneanu, Efectele frigului asupra economies, Tea Bucuresci 1879.
S. H. Grandee, Trichina si Trichinosa, Tese p. doct. in med. Bucuresci 1879.
C. I. Istrati, Sulemenitul in Romania. (Gazeta medico-chirurgicale a spitalelor.)
Bucuresci 1879.
C. I Istrati, Raportul asupra stabilimentelor hidroterapice catre Eforie. (Jurnalul
societatii de sciinte medicale). Bucuresci 1879.
N. Kalenderu, Despre Cosmetice cu base de plumb. Bucuresci 1879.
Medical veterinar, redactat de A. Locusteanu, G. Persu, M. Magureanu, P. Con -
stantinescu. Bucuresci 1879-1881.
Chr. Peunescu, Elemente de Igiena. Ploesci 1879.
Z. Petrescu, Memoire sur l'epidemie de Peste du gouvernement d'Astrakan. Bu-
carest 1878.
Progresul medical roman, gazeta de medicine, farmamacie cli medicine veterinara,
redigiati de V. Vladescu si C. Chabudeanu, 1879-1890.
Regulament relativ de politia porturilor si malurilor Dunfirene ale Romaniei. Bu-
curesci 1879.
Regulament pentru dispositiunile ce trebuesc luate la fruntaril pentru a feri Ro-
mania de invasiunea Pestei orientale. Bucuresci 1879.
A. D. Xenopol, Studil economice. Iasi 1879.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IgTORIA TOTENEI IN ROMANIA. f. MI
1880.
D. Almogen, Igiena private si publica. Husi 1880.
P. S. Aurelian, Tara nostra, ed. II. Bucuresci 1880.
I. Bibicescu, Miscarea poporatiunil in Rominia in anii 1870-1878. Bucuresci 1880.
Calai, Catechismul visitatorilor de morti, 1880.
C. C. Codrescu, Compendia de Igiena generalft si aplicata. Bar lad 1880.
I. Dragescu, Maternologia, educatia igienica. Ploesci 1880.
Familia, foie periodica dirigiata de I. Vulcan, 1865 - 1880 Budapesta, 1880 - 1901
Oradea-Mare.
I. Felix, Miscarea poporatiunii Romaniei, Discurs de receptiune in Academia
Roraima, cu respunsul lui P. S. Aurelian, (Anal. Acad. Rom.). Bucur. 1880.
I. Felix, Relatiuni asupra Congresului al III-lea international de Igiend, tinut la
Torino in anul 1880 si asupra diferitelor experiente relative la Igiena
publics, facute cu ocasiunea caletoriei prin Italia. (Anal. Acad. Romane).
Bucuresci 1880.
T. Filipescu, Raportele generale asupra Igienel publice si serviciului sanitar al
orasului Iasi. Iasi 1880-1888.
St. C. Hepites, Consideratiuni asupra Serviciului meteorologic in Romania. Bu-
curesci 1880.
C. I. Istrati, Case le mortuare, in Jurn. Soc. sciint. med.. Bucuresci 1880.
C. I. Istrati, Necesitatea de a se infiinta deposite mortuare in oraoele marl. (Jurn.
societ. de sciinte medic.). Bucuresci 1880.
C. I. Istrati, Consideratiuni asupra importantei si necesitatii Gimnasticel. Bu-
curesci 1880.
C. I. Istrati, 0 paging din istoria contemporana a Romaniei din punctul de ye-
dere medical, economic $i national. Bucuresci 1880.
C. I. Istrati, Proiectul de regulament pentru administrarea si supravegherea sta-
bilimentelor balneare din tera. Bucuresci 1880.
I. Lerescu, Manual de Igiena, edit. II. Bucuresci 1880.
G. V. Manicea, Mortalitatea generalft, Tesa de doctor in medic. Bucuresci 4880.
I. Nicolescu, Raport sciintific asupra recrutatief din judetul Mused. Galati 1880.
Z. Petrescu, 0 statistics medico-militant Bucuresci 1880.
M. Roth, Memoriii asupra causelor mortalitatil populatiunel romane crestine. Bu-
curesci 1880.
Russel, Un stadia psichiatric, 4880.
C. D. Severeanu, Medicina populara. Bucuresci 1880.
A. Sutzu, Despre mecanismul alienatiunei mentale. Bucuresci 1880.
I. $erblinescu, Vieta teranului si a orAsanului. Calarasi 1880.
Tschermak, Der Boden and die Quellen von Slanik in Rumfinien. Wien 1880.
P. Vasici, Despre vegetarianism, Discursul de receptiune in Acad. Rom. $i re's-
punsul lui I. Felix. (Anal. Acad. Rom.). Bucuresci 1880.
N. P. Zorileanu, Mediul soldatului. Bucuresci 1880.
1881
N. A. Alexandrini, Studia statistic asupra miscarii populatiunei oi asupra stabi-
limentelor de bine-facere $i divorturilor din judetul Iasi, pe anii 1870-1879.
Iasi 1881.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
548 DR I. FELIX

Analele medicale rornfine. Bucuresci 1881-1882.

I. Antoniu, Cercetari asupra starel teranului, in Asachi, revista sciint. literari.
Piatra 1881.
I. G. Apostoleanu, Septicemia puerperala, Tesa p. doct. In med. Bucuresci 1881.
Aronovici, Ape le minerale de la Slanic. lapi 1881.
I. Atanasescu, Stares neigienica a teranului roman, Tesa. Bucuresci 1881.
St. Atanasescu, Masuri le sanitare profilactice contra Variolei, Tesa. Bucur. 1881.
Gr. Atanasiu, Pustula maligna, Tesa p. doct. in med. Bucuresci 1881.
V. Bianu, Igiena orapului Bucuresci, Tesa p. doct. in med. Bucuresci 1881.
D. Cantemir, Cercettiri asupra starel teranului, in Asachi. Piatra 1881.
N. Cucu St., Petroleul, derivatele aplicatiunile lul. Bucuresci 1881.
C. N. Etersky, Localitatile baltose pi influenta for asupra omului, Tesa. Bucur. 1881.
A. Hirsch, Handbuch der historischgeographischen Pathologie. Stuttgart 1881-
1886.
S. Sonya, Chemische Untersuchung der Mineralquellen von Slanik in Rumanien.
Wien 1881.
S Konya, Cercetari pi analise chimice asupra apelor minerale de la Slanic. Iapi 1881.
Legea licentelor pentru comerciul cu beuturi spirtose. Bucuresci 1881.
I. Mendelsohn, Cate-va consideratiuni asupra miscarii poporatiunii din Romania.
Bucuresci 1881.
G. M. Mileticiu, Alcoolismul, efectele sale fisice $i morale, Testi de doct. in med.
Bucuresci 1881.
Organul Societatii farmaciptilor din Romania. Bucuresci 1881-4886.
Spitalul, revista studentilor in medicina. Bucuresci 1881 - 1901.
Strehaianu, Les eaux minerales de Olanesti, These pour le doct. en mOdecine.
Montpellier 1881.
Strehaianu, Das Mineralwasser von Slanik. (Oesterr. Baederzeitung.). Wien 1881.
N. P. Takeanu, Elemente de Igiena individuals @i casnica. Galati 1881.
N. Teodorescu, Nostalgia, Tesa de doct. In med. Bucuresci .1881.
St. Veleanif, Balta-Alba. Bucuresci 1881.

1882.
I. Antoniu, Etiologia Pelagrei. Barlad 1882.
P. S. Aurelian, Schite asupra starii economics a Romaniei in secolul XVIII, in
Anal. Acad. Rom., ser. II, t. III, Bucuresci 1882.
C. Codrescu, Medicina poporala. Barlad 1882.
C. Codrescu, Rapcirtul spitalului Barlad pi Elena Beldiman pe an al 4881. Bar-
lad 1882.
Comptes rendus et memoires du IV-me Congres international d'hygiene et de
demographic. Geneve 1882.
I. Felix, Sur la prophylaxie de la Pellagre, Rapport au IV-me Congres interna-
tional d'hygiene et de demographie. Geneve 1882.
I. Felix, Crescerea igienica a copiilor, carticica poporala. Bucuresci 1882.
I. Felix, Jahresbericht des Gesundheitsamtes der Stadt Bucarest fur das Jahr 1881.
(Deutsche Vierteljahrschrift fur 8ffentl. Gesundheitspflege.) Braunschweig
1882.
L. Fialla, Cugetitri mensuale. Bucuresci 1882-1884.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MINIUM IN ROMANIA. I. 549

N. M. Frangulea, Studio asupra poporatiunii rurale, in Romania libera. Bucu-

resci 1882.
G. Grigorescu, Raportele asupra serviciulul sanitar al judetului Ilfov. Bucuresci
1882-1884.
P. Iliescu, Cate-va consideratiuni asupra Pellagrei, in Progresul Medical roman.
Bucuresci 1882.
C. Ionescu, Cate-va cuvinte asupra Sifilisului la copil, Tesa pentru doct. in medic.
Bucuresci 1882.
Lege de politia sanitara veterinara. Bucuresci 1882.
Loi sur la police sanitaire veterinaire. Bucarest 1882.
I. Longin, Studii asupra igienei orasului Caracal, 1882.
P. R. Manea, Mile de la Slanic. (Anuarul Asoc. gener. a studentilor universitari,
vol. III.), Bucuresci 1882.
D. Matak, Raport asupra distribuiril ape! in orasul Bucuresci. Bucuresci 1882.
Z. Petrescu, Raportul asupra Congresului international de Igiena din Geneva.
Bucuresci 1882.
Raportele membrilor Consiliului sanitar superior asupra inspectiunilor sanitare
anuale, 1882-1891.
C. Stanceanu, Alaptarea copiilor, Tesa pentru doctoratul in medic. Bucuresci 1882.
Gr. Stefanescu, Isverele de apa mineral& de la Bivolari. Bucuresci 1882.
N. P. Zorileanu, Igiena soldatulul. Bucuresci 1882.

1883.
I. Antonini, Caleuza sdnatatii, Cholera. Craiova 1883.
D. Apostolidi $i St. Predescu, Apele minerale de la Cozia, Petra-N., Petra 1883.
I. Augustin, Infectiunea tifica, Tesa p. doct. in med. Bucuresci 1883.
G. Cobalcescu, Memoriile geologice ale cofIlei militare din Iasi. Bucuresci 1883.
I. Constantinescu, Notiuni despre apele cloruro-sodice din Ora. Bucuresci 1883.
A. Cornil et V. Babes, Note sur le siege des batteries dans la Variole, la Vaccine
et l'Erysipel Paris 1883.
I. Dragescu, Un pericol national. Ploesci 1883.
I. Felix, Dare de senaii despre Congresul international de 'glen& din Geneva din
anul 1882. Bucuresci 1883.
I. Felix, Dare de sema despre Expositiunea de Igiena din Berlin din anul 1883.
Bucuresci 1883.
I. Felix, Uber die sanitaren Zustaende Rumaniens, Vortrag gerialten in der Hy-
giene-Ausstellung. Berlin 1883.
I. Felix, Despre profilaxia Pelagrel. Bucuresci 1883.
S. Konya, Mile minerale de la Nastasachi din Tg.-Ocna. Iasi 1883.
N. Manolescu, Studii asupra Miopiei cu examenul a 2.991 elevi din scolele din
Bucuresci. Bucuresci 1883.
B Mawer, Calauza mamei tinere. Bucuresci 1883.
G Mihail, Tratamentul antiseptic al lehuzel, Tesa p. doct in med. Bucuresci 1883
M. G. Obedenaru, Despre friguri, edit. II. Bucuresci 1883.
G. Parvulescu, Culegere de legile sanitare civile gi militare Bucuresci 1883.
Z Petrescu, Raport asupra Expositiunil Internationale de Igien& din Berlin in
anul 1883. Bucuresci 1883.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
550 DR. L FELIX

P. Poni, Analisa apelor minerale de la Petra. Iasi 1883.

C. Popovici-Suceveanu, Morva si Farcinul, Tesa p. doct. in med., Bucuresci 1883.
Regulament pentru vaccinare si revaccinare. Bucuresci 1883.
Gr. *tefanescu, Conferinta asupra inaltimii diferitelor localitati din Muscel. (Bule-
tinul societ. geograf., anul III.). Bucuresci 1883.

1884.
G. Angelescu, Medicina poporala. Buzau 1884.
I. Antoniu, Avortul la intuneric. Bar lad 1884.
D. Apostolescu, Isvorele minerale sulfurose de la Strunga. Iasi 1884.
I. G. Apostoleanu, Mile de la Lacul-Sarat. Bucuresci 1884.
A. Bally, Sanatatea copiilor. Bucuresci 1884.
I. Banciu, Medicina poporala. Craiova 1884.
D. Cantemir si S. Konya, Baile minerale de la Baltatesci. Petra 1884.
N. Dabija, Parasitismul in febra tifoida, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1884.
I. Felix, Dare de seta despre al V-lea Congres international de Igiena §i de De-
mografie din Haga, 1884. Bucuresci 1884.
I. Felix, Despre progresele IgieneI, conferinta tinuta la Ateneul Roman din Bu-
curesci. Bucuresci 4884.
I. Felix, Dare de sema asupra Expositiunil de Igiena din Londra din anul 1884.
Bucuresci 1884.
St. Gheorghiu, Cate-va cuvinte asupra alimentarii oraplul Focqani cu apa. Foc-
§ani 1884.
G. Grigorescu, Raport asupra Paludismului vitelor bovine. Bucuresci 1884.
E. Gusbeth, Zur Geschichte der Sanitaets-Verhaeltnisse in Kronstadt. Kronstadt
1884.
St. C. Hepites, Serviciul meteorologic in Europa. (Anal. Acad. Rom., Seria II, t.
IV.). Bucuresci 1884.
S. Konya, Analisa apelor de la Baltatesci. Petra 1884.
W. von Kotzbue, Aus der Moldau, Das Bad Slanik 1866, tradus in romanesce, in
Romania libera, August 1884.
Statistica recrutaril publicati de Ministeriul de Rasboil Bucuresci 1884-900.
A. Urbeanu, Etiologia Pelagrei. Bucuresci 1884.
G. Vuia, Igiena poporala. Arad, 1884.
1885.
I. Antoniu, Doctritia betiel. Bar lad 1886.
G. Ch. Archimandrescu, Cate-va cuvinte despre bai. Craiova 1885.
C. Codrescu, Compendia de Igiena generals si aplicata, edit. II. Bar lad 1885.
P. A. Cornil et V. Babes, Les Batteries. Paris 1886.
Curs elementar de economie domestics, pentru clasa IV primara de fete, de o
Asociatiune de invetatori, edit. II. Bucuresci 1885.
Dare de semi asupra primului Congres al medicilor, medicilor veterinari si far-
maciOlor roman, tinut la Bucuresci in anul 1884. Bucur. 1885.
D. Draghiescu, Tratat elementar de arta mositului, fast. I. Bucuresci 1885.
I. Felix, Desinfectiunea, in Darea de semi asupra primului Congres medical ro-
man. Bucuresci 1885.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENE1 IN ROMANIA. I. 551

I. Felix, Manual elementar de Igiena pentru §colele rurale. Bucuresci 1885.

I. Felix, Mal multe lucrari de Igiena scolara, publicate in Zeitschrift fiir Schul-
gesundheitspflege. Hamburg 1885-1899.
Gazeta medicala din Iasi. Iasi 1885.
G. Grigorescu, Modificarea legit sanitare. Bucuresci 4885.
Hygienistul, publicatiune hebdomadare de M. Wertheimer. Bucuresci 1885.
Instructiunile Consiliului sanitar superior asupra masurilor de luat in comunele
rurale contra bolelor molipsitore. Bucuresci 1885.
S. Konya, Belle de la Slanic, doue conferinte tinute in Societatea medicilor mill-
litari din Iasi. Iasi 1885.
I. E. Costaki Epureanu, Miscarea si starea economics a Romaniel. Bucur. 1885.
Legea sanitara eu modificarile introduge in ea. Bucuresci 1885.
Mancas, Poporatia ora§ului Been. Been 1885.
Miscarea poporatiunii in Romania in anul 1883, publicata in Oficiul central de
statistics. Bucuresci 1885.
I. Placinteanu, Turbarea la caul, Tesa Bucuresci. 1885.
Povetuitorul sanatatii si al economies, foie periodica pentru poporul romanesc, 1885.
R. Pribram, Chemische Untersuchung der Arsenquellen zu Dorna-*aru in Rumii-
nien. Czernowitz 1885.
Proiect pentru distribuirea apel si canalisatiune in ora§ul Bucuresci, alcatuit de
Directiunea lucrarilor technice ale orasului. Bucuresci 1886.
Protocoles de la Conference sanitaire internationale de Rome. Rome 1885.
Regulamentul serviciului sanitar de judete. Bucuresci 1885.
E. Rizu, Prescurtare de Igiena §i de Medicine poporala pentru scolele primare ru-
rale. Iasi 1885.
Rosetti-Tetcanu, Memoriii asupra fabricatiunil de spirt si de bere in Romania.
Bucuresci 1885.
A. aabner-Tuduri, Apele minerale din districtul Dambovita. (Spitalul, anul V.).
Bucuresci 1885.
D. Sergle, I. Felix si A. Bernad-Lendway, Lacul-Sarat. (Buletinul Ministerului
Agriculturil, Comerciului, Industriei si Domeniilor, A,nul I.) Bucur. 1835.
Statutele ospitalului Stamate din Falticeni, facute de fundatorul see la 1860. Fill-
ticeni 1885.
P. Ulvineanu, Consideratiuni asupra causelor avortului, Memoriii. Bucuresci 1885.
E. M. Zeisel, Caleuza rachierului roman. Bucuresci 1885.
N. P. Zorileanu, Miele venerice. Bucuresci 1885.
1886.
N. A. Alexandrini, Studio statistic asupra poporatiunii din 1885 si asupra miscarii
poporatiunii in judetul Iasi. Iasi 1886.
I. Alexie si N. C. Latcu, Curs elementar de Economia domestics, pentru clasa IV
primara de fete. Bucuresci 1886.
Antonescu-Remus, Despre cosmetice. Bucuresci 1886.
I. Atanasescu, Resumat din cursul de Igiena. Craiova 1886.
V. Babes, A bacteriologia r8vid tank8nyve. Budapest 1886.
A. N. Bernad-Lendway, Tabele sinoptice ale lucrarilor hydrochimice ale statiunilor
balneare Calimanesci-Caciulata, Govora, Puciesa, Vulcana, Dorna-Vatra
Bucuresci 1886.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
552 DR. I. FELIX

M. A. Bestelei, Despre causele immultirii concubinatelor si a copiilor naturali in

Romania. Bucuresci 1886.
H. Bochet, Studio asupra captarii apelor minerale de la Calimanesci, Caciulata,
Bivolari, Govora si Lacul-Sarat. Bucuresci 1886.
C. C. Codrescu, Microbil morbigeni, Conferinta. Bar lad 1886.
G. Crainiceanu, Statistica infirmilor si orbilor din tera. Iasi 1886.
I. Danescu, Incercari de demografie si geografie medicala, Tesa p. doct. in med.
Bucuresci 1886.
I. C. Dragescu, Igiena poporala. Constanta 1886.
N. Dragulanescu, Studiii asupra Conjunctivitel foliculare, Tesa. Bucuresci 1886.
N. Garoflid, Despre apele minerale ale Romaniei, Conferint.a tinuta. la Societatea
geografica romans. Bucuresci 1886.
St. T. Hasnas, Contributiuni la studiul Paludismului. Iasi 1886.
St. C. Hepites, Analele Institutului meteorologic al Romaniei, T. I, anul 1886. Bu-
curesci 1886.
St. C. Hepites, Istoricul observatiunilor meteorologice in Romania. Bucur. 1886.
N. Ieremievici-Dubaii, Manual de gimnastica. Cernau ti 1886.
N. Manolescu, Oftalmologie practice. Bucuresci 1886-1887.
E. Max, Dietetica cea mai rationale contra obesitatii, slab iciunii inimii si ingre-
unaril circulatiunii pulmonare. Bucuresci 1886.
Miscarea in infirmeriile si spitalele militare, publicata de Minist. de Rasboil Bu-
curesci 1886--1901.
V. G. Negrescu, Contributiuni la studiul Pelagrei. Bucuresci 1886.
C. V. Pileurar, Cate-va cuvinte despre Lepra. Bucuresci 1886.
Proiect de lege relativ la monopolul spirtoselor. Bucuresci 1886.
G. I. Radulescu, Cate-vii cuvinte asupra accidentelor din tusea convulsive la copil.
Bucuresci 1886.
Regulament pentru starpirea schimburilor si strambaturilor in comunele rurale,
pentru politia interiors a orasenilor si respectarea serbatorilor dumini-
cale in judetul Iasi. Iasi 1836.
Regulament pentru serviciul sanitar de orase. Bucuresci 1886.
Regulament pentru serviciul veterinar de judete. Bucuresci 1886.
Regulament pentru serviciul veterinar de orase. Bucuresci 1886.
Statistics medicaid din Regatul Romaniei pe anul 1881, publicatri de Direct. gener.
a serv. sanitar. Bucuresci 1886.

1887.

I. Antoniu, Trait6 de la Pellagre, 1887.

Arbeiten des VI internationalen Congresses ffir Hygiene und Demographie. Wien
1887.
C. D. Aronovici, Memoriii asupra regiunil apelor termale de la Cozia (Bivolari).
Bucuresci 1887.
V. Babes, Aetiologische und prophylactische Erfahrungen fiber die Cholera. Wien
1887.
V. Babes, Studien caber die Wuthkrankheit. Berlin 1887.
A. Bernal-Lendway, Studii hydrochimice, hydrogeologice si balneologice Mute
in regiunea Slanicului. Bucuresci 1887,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 553

V. C. Budurescu, Cisticercosa la pore. Bucuresci 1887.

Buletinul Societatil de medicina din Bucuresci. Bucuresci 1887-1888.
E. Butoianu, Consideratiuni asupra causelor avortului, Tesa de doct. in medicina.
Bucuresci 1887.
D. I. Buzeil, Importanta medicinei in invetamintul clerical. Pitesci 1887.
D. I. Buze0, Igiena rurala. Bucuresci 1887.
D. Cantemir, Les bains mineraux de Baltatesci. Bucarest 1887.
G. Cobalcescu, Despre sorgintele minerale de la Calimanesci-Caciulata, in Bulet.
Societ. de medici si naturalisti din Iasi. Iasi 1887.
C. Constantinescu, Contributiuni la studiul Pelagrei, Tesa. Bucuresci 1887.
N. Chrisokefal, Alimenta tiunea copiilor nos nascuti, Tesa p. doct. In medicina.
Iasi 1887.
G. M. Emanoilescu, Cate-va cuvinte asupra etiologiei Qi profilaxiei Febrel tifoide.
Bucuresci 1887.
I. Felix, Sur la necessite de Pinstallation des hOpitaux d'isolement, rapport adresse
au VI-me Congres international d'Hygiene et de Demographie. Vienne
1887.
N. Filip, Cate-va cuvinte asupra Trichinei Qi Trichinosei, Tesa. Bucuresci 1887.
A. Fotino, Raport asupra inspectiunei sanitare in judetele Buzeu, Ilfov si in ora-
sul Bucuresci pe anul 1886. Bucuresci 1887.
E. M. Gherghely, Decroissance de la population roumaine dans lee localites enva-
hies par lee Israelites. Bucarest 1887.
G. Grigorescu, Studifi asupra Turbarii. Bucuresci 1887.
St. C. Hepites, Analele Institutului de Meteorologie. Bucuresci 1887- 1901.
Instructiunii asupra Turbarii, publicate de Direct. gen. a serv. sanitar. Bucu-
resci 1887.
Instructiuni relative la mobilisarea a 32 sectiuni de ambulanta rurala. Bucu-
resci 1887.
S. Konya, Baile de la Slanic, edit. II. Iasi 1887.
S. Konya, Analisa chimica a isvorului Alexandru de la Slanic, in Bulet. Societ.
de med. $i natur. din Iasi. Iasi 1887.
N. V. Leonescu, Stares teranului roman. Iasi 1887.
Lois et reglements veterinaires de la Roumanie. Bucuresci 1887.
I. Lupulescu, Raport asupra fabricatelor de conserve alimentare. Bucuresci 1887.
Miscarea populatiel in Romania in a. 1885, publicata de Oficiul de Statistics. Bu-
curesci 1887.
G. Moceanu, Carte de Gimnastica pentru scolele de fete. Bucuresci 1887.
G. Moceanu $i N. Velescu, Gimnastica populara rationale. Bucuresci 1887..
V. G. Negrescu, Sifilisul. Focsani 1887.
E. Neusser, Die Pellagra in 0e3terreich and Romanien. Wien 1887.
I. Popovici, Despre Antrax, Memorize. Focsani 1887.
A. I. Provian, Raia demodectica, Tesa. Bucuresci 1887.
C. Regilian, Cate-va cuvinte asupra unor masuri de politie sanitary veterinary
Bucuresci 1887.
Regulamentul pentru Consiliile de Igiend. Bucuresci 1887.
Regulamentul pentru spitalele rurale. Bucuresci 1887.
Gr. ROmniceanu, Lacul-Sarat. Bucuresci 1887.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
554 DR. I. FELIX

D. Sergiii, Raportul general asupra serviciului sanitar al Romaniei pe anul 1886.

Bucuresci 1887.
G. Socor, Raport sciintific asupra activitatii ambulantel rurale din judelul Vasluil
Iasi 1887.
Statute le modificate ale Societatii de gimnastica, tir §i arme. Bucuresci 1887.
V. A. Urechia, 0 statistics a Teril-Romfinesci din 1820. (Anal. Acad Rom. 1887.),
N. P. Zorileanu, Ape le minerale de la Govora. Bucuresci 1887.

1888.

Archives roumaines de medecine et de chirurgie dirigees par. G. Asaky. Buca-

rest 1888-1889.
V. Babes, Recherches sur les associations bacteriennes des bacilles de la Tuber-
culose, Bucarest 1888.
D. Brailov, Despre profilaxia Sifilisului, Memorize. Bucuresci 1888.
C. Dimitrescu, Despre tutun. Focsani 1888,
I. C. Dragescu, Igiena kii Medicina poporana. Constanta 1888.
I. Elian, Despre serviciul sanitar rural. Bucuresci 1888.
I. Eremia, Tratamentul antirabic. Bucuresci 1888.
.I. Felix, Dare de soma asupra Congresulul VI international de Igiena si De-
mografie si asupra Expositiunil de Igiena din Viena. Bucuresci 1888.
Sc. Gheorghiu, Contributiuni la studiul Febrei tifoide, Memorize. Iasi 1888.
T. Gugea, Contributiune la studiul taliei soldatului roman. Bucuresci 1888.
C. I. Istrati, Raport asupra inspectiunilor facute stabilimentelor balneare in tera
pe anul 1887, publicat in Monit. ofic. Bucuresci 1888.
C. I. Istrati, Gazul sail petroleul ce se vinde in comerciii. Bucuresci 1888.
S. Konya, 0 apil minerals purgative. descoperita la Brezu langa Iasi. Iasi 1888.
I. Th. Luca, Consideratiuni asupra Pelagrel la copii, Testi de doct. in medic.
Bucuresci 1888.
D. C. Macovey, Contribution a Petude des principales sources d'eaux minerales
de Roumaine, These de doct en med. Paris 1888.
P. A. Moisescu, Despre abatorii, Tesa. Bucuresci 1888.
P. G. Murgescu, Propagatiunea Tuberculosei la om prin alimentatiune, Tesa p.
doct. in medic. Bucuresci 1888.
D. Negulescu, Vaccinul animal (Cow-pox), Tesa. Bucuresci 1888.
G. Otremba, G. Socor et V. Negel, Sur la conjonctivite epidemique. Jassy 1888.
C. Pastia, Propunere de organisarea serviciului sanitar asupra prostitutiunil in
Capita la. Bucuresci 1888.
Z. Petrescu, "Ober die Methode um der Contagiositat der tuberculOsen Sputa vor-
zubeugen. Bucarest 1888.
Z. Petrescu, Raport asupra intaiului Congres pentru studiul Tuberculosei, tinut
la Paris in a. 1888. Bucuresci 1888.
P. Poni, Ana lisa apelor de la Tazliiii si Baiceni. (Bulet. Soc. de med. si natur. din
Iasi, an II.). Iasi 1888.
A. Pop, Traiul soldatului din punctul de vedere al Igienei, Tesa. Bucuresci 1888.
Regulament pentru administrarea si supravegherea stabilimentelor balneare. Bu-
curesci 1888.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 555

Revista de medicina veterinara, dirigiata de I. St. Furtuna. Foceani 1888, Con-

stanta 1889-1892, Bucuresci 1893-1900.
E. Riegler, Cate-va cuvinte privitOre la ambulantele rurale. Iasi 1888.
L. Romaeco, Cate-va cuvinte asupra alimentatiunei in arnaata. Bucuresci 1888.
A. 0. Saligny, Ape le minerale de la Calimanesel. (Bulet. Societ. politechnice.). Bu-
curesci 1888.
D Sergio, Raport general asupra serviciului sanitar al Romaniel pe anul 1887.
Bucuresci 1888.
D. Sergiti, Raport asupra Pelagrei. Bucuresci 1888.
G. Socor, Hemoglobinurie paroxystique a la suite de marches fatigantes. Jassy 1888.
Statistica penitenciarelor, publicata de Minist. de Interne. Bucuresci 1888.
Gr. "tefanescu, Nota asupra secaril Lacului-Sarat, in Anuar. Biuroulul geologic.
Bucuresci 1888.

1889.
A. P. Alexi, Compenditi de Meteorologie. Brasov 1889.
I. G. Apostoleanu, Descrierea statiunei balneare Lacul-Sarat. Braila 1889.
V. Babes, Analele Institutului de Patologie ei de Bacteriologie din Bueuresci
Bucuresci 1889-1900.
V. Babes, De la Pyamie apres avortement. Bucuresci 1889.
V. Babes, Septicemie et Sapremie. Bucuresci 1889.
V. Babes, Studil asupra Hemoglobinuriei boului. Bucuresci 1889.
V. Babes si A. Babes, Studil asupra filtrelor de nisip ei a apeductului de la Bacu.
Bucuresci 1889.
G. Balaoescu, Efectele gimnasticel asupra organelor secretiunei laptelui. Bu-
curesci 1889.
C. Balteanu, Despre antisepsia in morbii infectioel. Bucuresci 1889.
D. 13raviceanu, Notiuni de Igiena si medicina populara pentru ecolele primare.
Craiova 1889.
Buletinul Direetiunei generale a Serviciului Sanitar. Bucuresci 4889-1900.
N. C. Capeleanu, Examinarea sistematica a apelor potabile. Bucuresci 1889.
D. Catopol, Consideratiuni asupra geografiei, profilaxiei ei tratamentului Variolei.
Bucuresci 1889.
S. A. Cernaianu, Istoricul turbarei ei vaccinatiunea antirabica, Tesa. Bucuresci 1889.
N. Chernbach, Des asyles ou stations climateriques pour les tuberculeux. Paris 1889.
C. Codrescu, Tratat despre apele minerale de la Slanie. Barlad 1889.
I. Constantinescu, Cate-va cestiuni de Igiena militara, Memorili. Foceani 1889.
G. Crainieeanu, Basle terei nostre. (Romanul.). Bucuresci 1889.
N. Dragulaneseu, Ambulantele rurale. 1889.
Ch. Drutzu, Untersuchungen fiber den Weinbau Rumaeniens. Halle 1889.
I. Felix, Despre prevenirea Tuberculosei, Conferinta tinuta la Ateneul Roman. Bu-
curesci 1889.
I. Felix, Raport asupra Congresului international de Igiena si Demografie de la
Paris, din anul 1889. Bucuresci 1889.
A. Fotino, Raport asupra inspectiunei sanitare facute in anul 1888 in judetele Putna,
Rimnic-Sarat si BUZeti Si in oraeul Bucuresci. Bucuresci 4880
C. D, Glieprghiu, Manual ppmplet de Gimnastica. Piatra 1889,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
556 DR. I. FEDI%

S. C. Haret, Locale le de scola primara. Bar lad 1889.

St. Hepites, Clima Romania Bucuresci 1889.
N. Kalinderu, La Lepre, in Compte-rendu du Congres de Dermatologie. Paris 1889.
N. Kalinderu si V. Babes, Studil asupra Leprei, in Analele Institutului de Pato-
logie si Bacteriologie. Bucuresci 1889.
N. Manolescu, Cate-va cuvinte despre Conjunctivita granulosa. Bucuresci 1889.
P. Marcovici, Contributiuni la studiul etiologiel Febrel tifoide. Bucuresci 1889.
I. Marinescu-Betulea, Contributiuni la studiul pseudo-paralisiei generale alcoolice.
Bucuresci 1889.
E. Max, Febra puerperala. Bucuresci 1889.
Miscarea populatiunii in Romania in anul 1886, publicata de Ofic. de statistics. Bu-
curesci 1889.
I. Neagoe, Raport asupra misiunei sale in strainatate pentru a studia mijlocele
de combatere a Pelagrel. Bucuresci 1889.
V. G. Negrescu, Despre friguri. Bucuresci 1889.
V. G. Negrescu, Epidemiologie, mersul ultimelor epidemii de Variola. Bucuresci 1889.
C. Nicoreanu, Contributiuni la studiul istoriel Sifilisului in Romania. Bucuresci 1889.
Gr. Petrescu, Raport asupra mersului Oftalmiei militare in detasameutele de la
Schitul-Golesci si Podul-DamboviciOrei. Bucuresci 1889.
Z. Petrescu, La contagion de la Tuberculose par les crachats, 1889.
A. Petrescu-Urbeanu, Apele potabile ale Bucurescilor, 1889.
M. Petrini-Galati, Consideratiuni de Variold, observata si tratata in spitalul Colen
tina 1887-1889, Bucuresci 4889.
I. Polysu, Isvorul de apil minerala alcalina-bicarbonate si arsenicals din comuna
kiaru-Dorna. Bucuresci 4889.
P. Poni, Analisa apelor minerale de la Targul Nemtului (Oglincli). Iasi 4889.
M. Popovici, Beitrage zur Chemie des Tabaks (Tess). Erlangen 4889.
N. 0. Popovici -Lupa, Ueber den Anbau des Mais in Rumanien. Halle a. S. 4889.
Regulamentul pentru spitalele judetene si comunale. Bucuresci 4889.
G. Rojnita, Raportele generale asupra Igienei publice si serviciului sanitar al ora-
sului Iasi. Iasi 1889-1899.
Gr. Romniceanu, L'hopital des enfants a Bucarest. Bucarest 1889.
A. aabner-Tuduri, Studii asupra apelor minerale din judetul Nemtu, Tesa. Bucu-
resci 1889.
I. I Scarlat, Diagnosticul microbiologic al Morvel, Tesrt. Bucuresci 1889.
N. Soiti, Vakirea perimetrica toracica in examenul recrutilor, Tesa p. doct. in med.
Bucuresci 1889.
I. G. Staicovici, Hemoglobinuria bacteriena a boului. Bucuresci 1889.
I. Theodori, Raport asupra inspectiel facute in anul 1888 serviciului sanitar din ju-
detele Netntu, Vasluiii, Roman si Falciu. (Monit. ofic.). Bucuresci 1889.

1890.
A. N. Antonescu, Studil asupra Tetanului. Bucuresci 1890.
C. S. Antonescu-Remus, Tratat de Igiena, Fasc. I. Bucuresci 1890.
Anuarul statistic al orasului Bucuresci. Bucuresci 1890.
M. A. Badulescu, Statistica in Romania. Bucuresci 1890.
D. N. Bibire, Higiena locuintelor animalelor domestice. Bucuresci 1890.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 IgTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 557

A. Boldescu, Cercetari asupra Tetanusului. Bucuresci 4890.

I. Butarescu, Prostitutiunea si extensiunea Sifilisulul in orasul Braila. Braila 1890.
Clinica, revista periodica. Bucuresci 4890.
G. Danielescu, Desinfectiunea ca masura de politic veterinar A. Bucuresci 1890.
M. C. Dobrescu, Cate-va consideratiunl asupra etiologiei si profilaxiei epidemiilor
ce se ivesc la tell. Bucuresci 1890.
I. Felix, Igiena la Expositiunea universals de la Paris din anul 1889. Bucuresci 4890.
I. St. Furtuna, Tuberculosa omului si animalelor si masurile sanitare reclamate.
Focsani 4890.
D. Ionescu, Despre Influenza, Tesa p. doct. in med. Bucuresci 1890.
I. Ionescu, Diphteria, Studil asupra etiologiei el. Bucuresci 1890.
C. Istrati, Raport anual asupra inspectiunilor facute statiunilor balneare in anil
1888 si 1889. Bucuresci 1890.
A. Kaminski, Contributiuni Ia studiul Tuberculosel ganglionare, Tesa p. doct. in
med. Bucuresci 18'41
G. Leonescu, Igiena vederii, 1890.
D. P. Lupescu, Medicina Babelor. (Anal. Acad. Rom., Ser. II, T. XII.). Bucur. 1890.
N. Maldarescu, Raport asupra inspectiunei sanitare flicute in anul 1889. Bucu-
resci 1890.
M. Minculescu, Raportul bacteriilor din urind cu maladiile infectiose. Bucu-
resci 1890.
A. Pencovici, Statistics in Romania. Bucuresci 1890.
Z. Petrescu, Dare de semi despre organisatiunea serviciului sanitar al armatei
germane si despre conditiunile in earl' traesce soldatul german. Bucu-
resci 1890.
Z. Petrescu, Raport asupra lucrarilor Congresului international de la Paris de-
spre operele de asistenta in timp de rasboiii. Bucuresci 1890.
P. Radulescu, Ueber das specifische Gewicht des Milchserums and seine Bedeu-
tung fiir die Beurtheilung der Milchverfalschungen (Teed). Munchen 1890.
M. Radulian, Contributiuni in studiul etiologiel Morvei umane. Bucuresci 1890.
Regulament pentru abatorii sau taietorele de vita. Bucuresci 1890.
Regulamentul spitalelor rurale. Bucuresci 1890.
G. Rigani, Alimentatiunea poporatiunii rurale, Testi de doct. in medic.Giurgiii 1890.
A. aabner-Tuduri, Isvorul cu apt" termala de la Siriil, judetul Buzau. (Bulet. Soc.
de medic"' si naturalisti din Iasi). Iasi 1890.
A. 0. Saligny si M. Popovicl, Analisa chimica a apel din putul iodurat de Ia sta-
tiunea balneara Govora. Bucuresci 1890.
*colele nostre satesci, Localurile. Bucuresci.
C. D. Severeanu, Raport asupra Congresului Asistentei publice, tinut la Paris in
anul 1889. Bucuresci 1890.
D. A. Sturdza, Europa, Rusia si Romania. Bucuresci 1890.
S. Torjescu, Igiena Frumusetii. Bucuresci 1890.
Hermina Watch, Studii asupra starii igienice a scolelor publice din Bucuresci.
Bucuresci 1890.
1891.
I. Augustin, Influenta (Gripa). Craiova 1891.
C. Cholet, Contributiuni la studiul fainei. Bucuresci 1891.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
558 151t. I. PEtilt

G. Constantinescu, Analisa apelor minerale de la Vizantea, jud. Putna. Focsani 1891.

G. Crainiceanu, Expositiunea medico-sciintifici din Berlin din anul 1890. Bucu-
resci 1891.
I. Danescu, Tuberculosa in armata. Bucuresci 1891.
I. Danescu, Raport asupra Congresului international de Igiena din Londra. Bu-
curesci 1891.
A. Demosthen, Raport despre al X-lea Congres international de medicine din Ber-
lin 1890. Bucuresci 1891.
St. Dimitrescu, Consideratiuni asupra etatei care ar conven1 mai bine serviciului
militar. Bucuresci 1891.
I. Elian, Igiena recrutilor. 1891.
I. Emanoil, Despre causele mortalitatii copiilor. Bucuresci 1891.
I. Felix, Raport asupra Congresului international de Igiena si Demografie din
Londra. (Moult. ofic.). Bucuresci 1891.
N. Filipescu, Cestiuni teranesci, Bucuresci 1891.
A. Fotino, Raport &etre d. Ministru de Rasboiii. asupra Congresului de Igiena yi
de Demografie din Londra. Bucuresci 1891.
C. Istrati, Report anual asupra inspectiunilor facute statiunilor balneare pe anul
1890. (Buletinul Directiunii gen. a serv. sanitar, anul III.). Bucuresci 1891.
N. Kalinderu et V. Babes, Resultats obtenus par les injections de lymphe de Koch
dans les differentes formes de Lepre. (Revue de medecine.). Paris 4891.
N. Manolescu, Note relative la Conjunctivita granulOsti. Bucuresci 1891.
N. Manolescu, Aperatorul sanatatii. Bucuresci 4891-1896.
A. M. Motoc, Contributiuni la studiul Morvei si Turbarii. Bucuresci 1891.
I. I. Nacian, Cestiunea poporatiunii in Romania. Bucuresci 1891.
N. Nicolaide, Medicul de case.. 1891.
G. Nicoleanu, Studio analitic asupra fainelor, pastelor fainose si derivatelor lor.
Tess. Focsani 1891.
G. T. Parvulescu, Disertatiune asupra semnelor mortis. Buzeil 1891.
N. Popescu, Pelagra, Observatii din judetul Vlasca. Bucuresci 1891.
A. T. Puiu, Notiuni de Igiena si Medicine poporale, pentru scolele primare de
ambe sexe. Iasi 1891.
Regulamentul pentru prevenirea bOlelor infectiose. Bucuresci 1891.
Regulamentul pentru administrarea pi exploatarea bailor Statului. Bucur. 1891.
Regulamentul general de politie veterinara. Bucuresci 1891.
C. Rizu, Schitil de Igiena si de Medicine poporala. Iasi 1891.
A. 0. Saligny, N. Cucu St. $i C. I. Istrati, Cereeteri asupra pficurilor din Roma-
nia, Buctiresci 1891.
P. G. Silva, Asepsia pi Antisepsia in Obstetrics. Bucuresci 4891.
C. Stabil, Analisa apelor minerale de la Roe le (Gorj). Bucuresci 1891.
Statute le spitalului Elisabeta Domna, Caritatea Galatiand. Galati 1891.
St. Stance, Mediul social ca factor patologic. Bucuresci 1891.
I. erbanescu, Conferintit asupra Igienel in armata. Bucuresci 1891.
N. Tomescu, Raport asupra statiunii balneare Strunga. (Bulet. Direct. gen. a serv.
sanitar.). Bucuresci 1891.
A. Urechia, Influenta, mijlocele de a o preveni si vindece. Bucuresct 1891.
N. St. Velescu, Gimnastica de case, No. I, Exercitii libere. Bucuresci 1891.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA /GIENEi IN ROMANIA. I. 559

N. St. Velescu, Gimnastica de cask No. II, Exercitii cu instrumente. Bucur. 1891.
N. St. Velescu, Gimnastica de casa, No. III, Exercitil la lielcometru. Bucur. 1891.

1892.
V. Babes, Masuri propuse in contra Holerel. Bucuresci 1892.
I. Banciu, Medicina popular** Craiova 1892.
0. Bobulescu, Note din Igiena primei copilarii. Bucuresci 1892.
B. Boteanu, Studil asupra Impaludismului, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1892.
A. N. Braescu, Nefritele paludiene, Tesa de doct. in med. Iasi 1892.
Buletinul Societatei de sciinte fisice. Bucuresci 1892-1901.
D. I. Buzeu, Medicina popular* 1892.
T. Cerchez, Analele spitalulul eBarlad si Elena BeldimanD. Barlad 1892-1900.
N. Chrisokefal, Alcoolismul. Slatina 1892.
C. Constantinescu, Studil asupra vaccinului animal, Testi. Bucuresci 1892.
I. B. Dascalescu, Cate-va cuvinte asupra causelor Carl au favorisat respandirea
bole de ochi in armata, Tesa. Bucuresci 1892.
I. Dinescu, Despre apele mineralisate cloro-sodice din Romania. Bucuresci 1892.
I. C. Dragescu, Regule de sanatate generals si individuala in vederea nouel epi-
demii. Constanta 1892.
Eforia spitalelor chile din Bucuresci, Acte de fundatiune si Regulamente. Bucu-
resci 1892.
C. Enasescu, Cate-va consideratiuni asupra causelor si tratamentulul avorturilor,
Tesii de doct. in med. Bucuresci 4892.
E. V. Foulquier, Cateva cuvinte asupra causelor Impaludismului, Tesa de doct.
In medic. Bucuresci 1892.
A. Fotino, Raport asupra inspectiunii sanitare a judetelor Braila, Tulcea si Con-
stanta. Bucuresci 1892.
D. Gheorghiu, Cate-va observatiuni asupra parasitului Ma]ariei, Tesa de doct. in
med. Bucuresci 1892.
Giinnasticul roman, revista mensuala. Bucuresci 1892-1897.
E. Ioanelli, Gastro-Enterita copiilor, Tesa de doct. in medic. Iasi 1892.
G. Ionnescu-Gion, Doftoricescul mestesug in trecutul terilor romane, Conferinta.
Bucuresci 1892.
N. Kalinderu, La Lepre, in Compterendu du Congres de Dermatologie. Paris 1892.
E. Lebell, Manual de Igiena. Iasi 1892.
D. C. Macovey, Raport asupra statiunii balneare Govora, in Bulet. Direct. gener.
a serv. sanitar. Bucuresci 1892.
I. S. Mendonide, Contributiuni la Demografia Romaniei. Bucuresci 1892.
Miscarea populatiunil din Romania in anul 1890, publ. de Ofic. statist. Bucuresci
1892.
C. T. Moulan, La question des eaux de Bucarest. Bucarest 1892.
I. S. Ordeanu, Cultura hameiului. Bucuresci 1892.
P. Poni, Analisa chimica a isvorelor minerale saline pe domeniul Oglinc1i. Piatra
4892.
St. Possa, Ereditate si educatiune. 489e.
Regulament asupra fabricatiunil si vinclarei produselor destilatiunei petroleului.
Bucuresci 4892.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
560 DR. I. VELtat

Gr. Romniceanu, Les differentes formes de Syphilis infantile. Bucarest 1892.

Statistica medicala a Regatului Roman pe anul 1888, publ. de Direct. sanitara. Bu-
curesci 1892.
Statistica medicala a Regatului Roman pe anul 1889, publ. de Direct. sanitard. Bu-
curesci 1892.
Statistics penitenciara pe anul 1888, publ. de Directiunea penitenciarelor. Bucu.
resci 1892.
Statistica penitenciara pe anul 1889, publ. de Directiunea gen. a Inchisorilor. Bu-
curesci 4892.
G. Zoe, Igiena si bola de ochi in armata, Memoriii. Bucuresci 1892.

1893.
Actul de fundatiune al Spitalului Draghici din Vasluiii. 1893.
Analele spitalului Barlad, redactate de T. Cerchez. Barlad 1892-1900.
Analele spitalelor Casei Sf. Spiridon, redactat de G. Socor, Iasi 1393-1900.
I. G. Apostoleanu, Raport asupra statiunii balneare Lacul-Serat. Bucuresci 1893.
V. Babes, Note sur la defense de la Roumanie contre le Cholera en 1892. (Bulletin
de l'Academie de medecine, 3 Serie, T. XXX.). Paris 1893.
V. Babes, Nora despre apararea Romaniei in contra Cholerei in 1892, in Romania
medicala, 1893.
V. Babes, Deuxieme communication a l'Academie de medecine de Paris sur le Cho-
lera, in La Roumanie medicale. Bucarest 1893.
V. Babes, Studil asupra Cholerei in Bulgaria, in Romania medicare, Bucuresci
1893.
V. Babes, Nouvelle note sur la defense de la Roumanie contre le Cholera. (Bulle-
tin de l'Acad. de med.). Paris 1893.
V. Babes, Opt conferinte publice. Bucuresci 1893.
V. Babes, Cercetari asupra Malariei, 1893.
A. Bebel, Femeia in trecut, present si viitor, traducere din limbs germane. Bu-
curesci 1893.
A. Bernad-Lendway, Apele minerale de la Cozia si Bradet. Bucuresci 1893.
A. Bernad-Lendway, Apele minerale de la Baltatesci. Bucuresci 1893.
I. Bucovineanu, D. Theodor, V. Mandru, C. Ionescu, I. Burghelea si C. Bucovi-
neanu, Manual pentru exercitii fisice. Botosani 1893.
Buletin statistic general al Romaniei. Bucuresci 1893.
V. C. Butureanu, Analisa apei minerale saline de la Vanatorii-Nemtului. Piatra 1893.
I. Calinciuc, Despre patogenesa Febrei puerperale. Bucuresci 1893.
C. Caplescu, Notiuni practice asupra fabricatiunii pane si asupra fainelor de
grail. Roman 1893.
T. Cerchez, Causele si profilaxia Cholerei. Barlad 1893.
I. Constantinescu, Istoricul unei incerceri cu bacilul Cholerei, Bucuresci 1893.
A. Costiniu, Abusurile la copil. Bucuresci 1893.
I. Elian, cola de sanitar, 1893.
Farmacopea romans, editia III. Bucuresci 1893.
I. Felix, Despre epidemia de Cholera dinanul 1893. Bucuresci 1893.
I. Felix, Raportele generale asupra Igienei publice si asupra serviciului sanitar
al Regatului Roman. Bucuresci 1893-1899.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 igtORIA IGIENEI IN ROMANIA. 1. 561

N. Georgescu, Raportele generale asupra Igienei publice si asupra serviciului sa-

niter al orasului Bucuresci. Bucuresci 1893-1901.
G. I. Ionnescu-Gion, Ciuma si Cholera dupe zavera. Bucuresci 1893.
C. Istrati, Memorize asupra Internatelor Statului. Bucuresci 1893.
N. Kalinderu, La Lepre, in La Roumanie medicale. Bucarest 1893.
N. Kalinderu, Note asupra etiologiei Pelagrei, Romania medical& Bucuresci 1893.
N. Kalinderu, Lectiuni de clinica medical& Bucuresci 1893.
Legea sanitara modificate. Bucuresci 1893.
L. A. Legond, Igiena cantaretului, traduse de M. Cordoneanu. Bucuresci 1893.
C. V. Minciu, Studii asupra hranirei trupelor in timp de rasboifi. Bucuresci 1893.
G. C. Nanu, Contributiuni la studiul infectiunil organelor genitale la femei. Bu-
curesci 1893.
V. Negrescu, Abusul eterului in Romania. Bucuresci 1893.
M. Petrini de Galatz, La prophylaxie de la Syphilis en Roumanie, In La Rou-
manie medicale. Bucarest 1893.
St. Possa, Manifestatiunile Paludismului. Bucuresci 1893.
Protocoles et Proces-verbaux de la Conference sanitaire internationale de Dresde.
Dresde 1893.
Regulamentul consiliilor de Igiena. Bucuresci 1893.
Regulamentul pentru constructiunea localelor pentru scoli primare urbane si ru-
rale, Bucuresci 1893.
Regulamentul pentru serviciul interior al farmaciilor. Bucuresci 1893.
Regulamentul pentru fabricarea $i vinclarea petroleului destilat, modificat in anul
1893, Bucuresci 1893.
Regulamentul pentru vaccinare $i revaccinare. Bucuresci 1893.
Revista de medicine* si chirurgie practice. Bucuresci 1892-1893.
P. Riegler, Cercetarile bacteriologice in diagnosa Morvei, Tesa. Bucuresci 1893.
I. N. Roman, Chestia apei la Iasi. Bucuresci 1893.
Romania medical& Seria II. Bucuresci 1893 -1901.
F. Settelin, Gimnastica in scolele normale de fete. Bucuresci 1893.
D. Stamatescu, Intrebuintarea injectiunilor de Tuberculin& Tesa. Bucuresci 1893.
C. Starcovici, Bemerkungen caber den durch Babes entdeckten Blutparasiten der
Haemoglobinurie des Rindes und des Carceagdes Schafes. (Centralblatt
ffir Bacteriologic und Parasitenkunde, XIV. B.) lena 1893.
Gr. *tefanescu, Alimentarea Capitalei Bucuresci cu ape. Bucuresci 1893.
L. Suceveanu, Cuvintarea de la Farcas despre bola de grumaz. Bucuresci 1893.
N. Takeanu, Igiena private ca sciinta socials $i de Stat. Galati 1893.
Taxa medicamentelor. Bucuresci 1893.
A. Talasescu, Studii asupra imunitatii. Bucuresci 1893.
G. C. Ursachy, Studii asupra panel de munitiune. Bucuresci 1893.
I. Wortmann, Fabricantul de rachiuri, licueruri $i de titled. Bucuresci 1893.
N. P. Zorileanu, Apele minerale de la Olanesci. Buzeii 1893.

1894.
Analele Eforiei spitalelor civile. Bucuresci 1893-1900.
M. Anatole, Tratarnentul general al copiilor orbi. Bucuresci 1894.
A. Babes, De la Morvine. Bucuresci 1894.
Analele A. R.-Tom. XXIII. Memoriile Seel. Sciinfifice. 86

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
562 tut. I. VEI,Tit

V. Babep, Die Stellung des Staates zu den Resultaten der bacteriologischen For-
schung. Bucarest 1894.
V. Babes pi A. Talasescu, Imunisarea cu toxine contrabalansante, in Romania me-
dicaid. Bucuresci 1894.
I. Baroncea, Tuberculosa la copil, Tesa de doct. in medicine. Bucuresci 1894.
V. Bianu, Igiena omului dupd etate pi in special igiena primei copilarii, Confe-
rinta. Bucuresci 1894.
C. Bottea, Apa orapulul Bucuresci. Bucuresci 1894.
Buletinul statistic general al Romaniei, An. II. Bucuresci 1894.
D. I. Buzeii, Cart. II, Sarcologia medicaid. Bucuresci 1894.
D. Cantemir, Basle minerale. Bucuresci 1894.
T. G. Capitanovici, Contributiuni la studiul Febrei tifoide, Tesa de doct. In medic.
Alexandria 1894.
N. Cucu St., Alimentarea cu apil a orapului Rimnicul-Sarat, Memoril Bucu-
resci 1894.
N. Cucu St., Asupra unui non sistem pentru alimentarea cu apa a orapelor. Bu-
curesci 1894.
Educatiunea fisica, revista mensuald a societatei profesorilor de gimnastica, re-
digiata de C. Constantiniu, F. Stanciulescu pi D. Ionescu. Bucuresci 1894.
Elian de la Gruia, Exercitil si jocuri gimnastice. Bucuresci 1894.
E. Fabini, Apele minerale de la Slanic. Iasi 1894.
G. Fischer, Contributiuni la studiul Leprei. Tesa de doct. in medic.Cucur. 1894.
N. Georgescu, Report asupra congresului medical international de la Roma. Bu-
curesci 1894.
St. Georgescu-Mangiurea, Cate-va cuvinte despre curabilitatea Tuberculosei, Con-
ferinta. Bucuresci 1894.
C. Istrati, Sur l'organisation du service d'inspection des denrees alimentaires en
Roumanie, Rapport au IV, Congres international de Chimie appliquee.
Bruxelles 1894.
C. Istrati, Sur les inconvenients des alcools impurs et la maniere d'obtenir des al-
cools purs, Compte-rendu du IV. Congres international de Chimie appli-
quee. Bruxelles 1894.
N. Manolescu, Memoriii asupra Conjunctivitei granulose. Bucuresci 1894.
M. Minovici, Otravirile cu Phytolacca Decandra. Bucuresci 4894.
V. S. Moga, Alcatuirea unei gospodaril rurale. Bucuresci 1894.
I. Neagoe, Raport asupra instalaril si functionarii asilelor de pelagrosi pi a cup-
torelor de pane pentru combaterea Pelagrei. Bucuresci 1894.
N. Oprescu, Contributiuni la etiologia si istogenesa Cancerului. Bucuresci 1894.
M. Petrini-Galati, Cate-va cuvinte asupra pancrelor sifilitice. Bucuresci 1894.
M. Petrini de Galatz, Le bacille dans la, Lepre systematisee nerveuse. 1894.
Presa medicaid romans, dirigiata de M. Petrini-Galati, Bucuresci 1894-1901.
Primaria orapuluf Iasi, Regulament pentru cladiri si alinieri, ed. II. Iapi 1894.
P. Radulescu, Analisa de struguri de vita indigene de la pepiniera Ciuperceni.
(Bulet. Societ. de sciinte fisice, T. III.) Bucuresci 1894.
Regulament pentru serviciul sanitar de judete. Bucuresci 1894.
Regulament pentru industril insalubre. Bucuresci 1894.
Regulament pentru preveniera bolelor infectiose. Bucuresci 1894.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIE1 EI IN ROMANIA. I. 563

Regulament pentru alinierea satelor si pentru constructiunea locuintelor teranesci.

Bucuresci 1894.
Regulament asupra fabricatiunii si vindarii produselor destilatiunii petroleulul,
cu modificarile introduse in anul 1894. Bucuresci 1894.
Revista farmaceutica, an. IX. Bucuresci 1894-1895..
Situatia fabricelor de spirt in 1893-94. Focsani 1894.
Situatia beuturilor si taxelor in 1893-94, Focsani 1894.
I. *tefanescu, Consideratiuni asupra Igienel si Demografiel judetului Ilfov. Bucu-
resci 1894.
Taxa medicamentelor, Suplement. Bucuresci 1894.
N. Thomescu, Cate-va cuvinte asupra parasitismulul Tuberculosei. Bucur. 4894.
A. Urechia, Igiena. Bucuresci 1894.
L. Varna li, Cause le ce pot provoca morte subita la copil, Conferinta. Bucur. 1894.
M. Vesescu, Contributiuni la studiul Leprel, Tesa de doct. in medic. Bucur. 1894.
A. Zaharescul, Pericolele beuturilor spirtose. Buzeil 1894.
Z. Zamfirescu, Dare de semi despre al IX-lea Congres international de medicine,
ce a avut loe la Roma in 1894. Bucuresci 1894.

1895.
N. A. Alexandrini, Statistica Romaniei de la Unirea Principatelor. Iasi 1895-1898.
Gr. Antipa, Studii asupra pescariilor. Bucuresci 1896.
Anuarul statistic al orasului Bucuresci, redigiat de Z. Arbore. Bucur. 1895-1900
A. Babes, De l'emploi de la Mal Mine et specialement de la Morvine en Roumaniel
Bucarest 1895.
V. Babes, Despre transmiterea proprietatilor imunisante prin sangele animalelor
imunisate, Discurs de receptiune in Academia Romans si respunsul lui
N. Kretzulescu. Analele (Academiei Romano). Bucuresci 1895.
T. Bastaki, L. Blanc si V. I. Istrati, Raport-program pentru Lacul-Sarat. (Buletinul
Minist. de Agric. Comerciii, Industr. si Domenii, 1895.)
G. Bogdan, Sanatatea si educatiunea copiilor nostri. Iasi 1895.
I. Butarescu, Salubritatea orasului Braila. Braila 1895.
V. Butureanu, Analisa apelor minerale Nastasachi de la Targu-Ocna, (Bulet. Direct.
generale a serv. sanitar). Bucuresci 1895.
V. Butureanu, Analisa apelor minerale de la Jitia si Poiana Marului, judetul Ram-
nicul-Sarat, (Bulet. Direct. gener. a servic. sanitar). Bucuresci 1895.
V. Butureanu si A. D. Xenopol. Industria berei si impositul. Bucuresci 1895.
A. Cacaleteanu, Despre causele orbirei a 800 orb!, TesA pentru doct. in med. Bu-
curesci 4895.
D. Cantemir, Les sels mineraux de Baltzatesci. Iasi 1895.
A. Carnabel, Cate-va consideratiunl asupra modului terminarii facerilor, Tesa. Bu-
curesci 1896.
N. G. Chernbach, Spitalele maritime si spitalul maritim sail sanatoriul pentru copii
scrofurosi de la Tichir-Ghiol. Bucuresci 1895.
R. S. Corbu, Congresul de Gimnastica tinut la Breslau in 1894. Braila 1895.
G. Crainicenu, Igiena taranului roman, carte premiata de Acad. Rom. Bucur. 1895.
G. Crainiceanu, Bibliografia medicala romans, Manuscript aflator in Biblioteca Aca-
demiel Romane, 1896.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
564 DR. T. FtLIM

V. Crasescu, Contributiuni la studiul Pediatriei populare, Tesa de doct. in medic.

Bucuresci 1895.
C. E. Crupenski si Gr. G. Turburi, Buletin statistic general al Romaniei, An. III.
Bucuresci 1895.
C. E. Crupenski, Miscarea populatiunii Romaniei in anul 1991. Bucuresci 1895.
N. Cucu St., Alimentarea cu api a oraqului Constanta. Bucuresci 1895.
A. C. Cuza, Monopolului Alcoolului. Bucuresci 1895.
A. Demosthen, Serviciul sanitar al armatel. Bucuresci 1895.
G. Diaconescu, Vaccinul animal, Tesi. Bucuresci 1895.
Sp: Dragos, Studio asupra intreruperii sarcinelor. Iasi 1895.
E. Fabini, Ape le minerale de la Slanic, Analisa isvorului No. III. Iasi 1895.
Gr. Ha lip, Vinuri de pOme. Cernauti 1895.
M. C. Haret, Impositul pe beuturile alcoolice in Romania. Bucuresci 1895.
St. C. Hepites, Materiale pentru Climatologia Romaniei. Bucuresci 1895.
St. C. Hepites, Buletinul Institutului meteorologic. Bucuresci 1895-1900.
Institutul regal al surorilor de caritate Sfanta Elisabeta. Bucuresci 1895.
Instructiuni asupra inspectiunilor sanitare ale §colelor din Capita la. Bucur. 1895.
I. Kalinderu, Vilegiatura si resedintele de vara la Romani. (Anal. Acad. Rom.)
Bucuresci 1895.
S. Konya, Apa de la Repedea. Iasi 1895.
Lege asupra organisarii serviciului sanitar al armatel. Bucuresci 1896.
N. Manolescu, Igiena teranului roman, carte premiati de Academia Romani. Bu-
curesci 1895.
G. Miletici, Studii psichiatrice, Sortea alienatilor, Ospiciul Madona-Dudu. Craiova 1895.
M. Mirinescu, Contributiuni la studiul infectiunilor bronchice la copii. Buc. 1895.
Miscarea poporatiunii Romaniei in 1891, publ. de Ofic, statistic. Bucuresci 1895.
G. Moceanu, Memoriile mele asupra istoriei Gimnasticei in Romania. Bucur. 1895.
, I. Neagoe, Estratto del rapporto ufficiale al Ministero dell' Interno della Rumania
sulla Pellagra in Italia. Treviso 1895.
P. D. Nedelcu, Studio asupra sinucidiulul in Bucuresci. Bucuresci 1895.
I. Nicolescu, Imunitatea in 'Allele infectiose, Tesa de doct in med. Bucuresci 1895,
I. S. Ordeanu, Industria berii, Hameiul 1§i vitele americane. Bucuresci 1895.
I. Pauceanu, Cate-va consideratiuni generale asupra apei de Mut. Alexandria 1896.
A. Poenaru, Contributiuni la studiul seroterapiei in Difterie, Tesi de doct. in
med. Bucuresci 1895.
A. Popescu, Contributiuni la studiul etiologiei gangrenei pulmonare, Tesa de
doct. In med., Bucuresci 1895.
Primaria orasului Iasi, Regulament pentru baffle publice de vapori §i de cull
Iasi 1895.
Regulament asupra privegheril sanitare a fabricatiunil alimentelor §i beuturilor
si a comerciului cu alimente si beuturi. Bucuresci 1895.
Regulament pentru serviciul veterinar de orase. Bucuresci 1895.
A. de Richard, Les eaux minerales de Meledic. Bucuresci 1895.
Sanatatea copiilor, revista medicali poporala. Bucuresci 1895, 1896.
S. Stoics, Igiena copilului, scriere pentru popor. Sibiiu 1895.
N. Pavlov Tolusacof, Cate-va incercari de seroterapie a bOlelor inPectiose, Testi
de doct. in medic. Bucuresci 1895.
Rusi Iveatoff, Maleina si Morvina in casuri de rapciuga. Bucuresci 1895.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA 'MENET IN ROMANIA. I. 665

1896.

Administratiunea Domeniului Coronei, Biblioteca poporala. Bucuresci 1896-4901.

I. Antoniu, Relatiuni asupra frecuentei bolelor venerice printre elevii colei de
oficeri. Bucuresci 1896.
Archives des sciences medicates publies sous la direction de T. Ionescu, V. Babes
et N. Kalinderu. Paris 4896 -1901.
B. G. Assan, Rolul Guvernulul feta cu starea actuala a industriilor stearinel, ule-
junior vegetate $i sapunurilor in Romania. Bucuresci 1896.
B. G. Assan, Industria morariei in Romania. Bucuresci 1896.
V. Babes et G. Proca, Sur la Serotherapie de la Tuberculose. (Compte -rendu de
PA eademie de medecine.) Paris 1896.
V. Babes $i V. Sion, Asupra Endocarditel blenoragice. Bucuresci 1896.
T. Bastaki, Raporturile asupra statiunil balneare Lacul-Sarat pe anii 1895 si 1896.
(Bulet. Minist. Domeniilor). Bucuresci 1896.
A. Bernad-Lendway et V. Grindeanu, Les eaux minerales de la region moyenne
des Carpathes et particulierement du domaine de Meledic. Bucarest 1896.
A. Bernad-Lendway, Ape le minerale din judetul Buzeti. Bucuresci 1896.
A. A. Budisteanu, Cestiunea puturilor artesiane in Romania. Bucuresci 1896
M. D. Calinescu et I. Potarca, Description et fonctionnement de Phopital central
de Perm& roumaine. Bucarest 1896.
N. G. Chernbach, Lacul Tichir-Ghiol si sanatoriul maritim pentru scrofulosi. Bu-
curesci 1896.
C. Constantiniu, Statiunile balneare ale Statului. Bucuresci 1896.
G. Crainiceanu, Igiena soldatului. Bucuresci 1896.
C. Crupenski, Miscarea populatiunii Romaniel in anul 1892. Bucuresci 1896.
L. Fial la, Cunoscinte igienice populare, traduse dupa Doctoral Hoeber. Bucu-
resci 1896.
W. Fluss, Influenta societatil asupra bolelor venerice, Tesa de doctor. in medi-
cina. Bucuresci 1896.
M. C. Haret, Degrevarea berei si monopolul Alcoolului. Bucuresci 1896.
St. C. Hepites, Clima Sinaei. Bucuresci 1896.
St. C. Hepites, Materiale pentru Climatologia Romaniel. Bucuresci 1896-1900.
G. Jocu, Note asupra abatoriulul din Iasi. Iasi 4896.
C. Istrati si A. 0 Saligny, Analisa apei potabile de langa Bucuresci. (Buletinul
societ. de sciin(e fisice, T. V.) Bucuresci 1896.
Lege asupra alienatilor. Bucuresci 1896.
Lege pentru facerea cladirilor scolare primare si infiintarea Cassel scolelor. Bu-
curesci 1896.
T. Luca, Mile de mare de la Constanta, Constanta 1896.
L. Magniet, Laptele si exploatarea sa economics, tradus de S. P. Radian. Bucu-
reset. 1896.
A. Manolescu, Una mie casuri de Angina difterica in plasa Siret, judetul Botosani.
Bucuresci 1896.
N. Manolescu, Bole le transmisibile. Expunere de profilaxie. Bucurescl 1896.
D. Matak, Alimentatiunea orasului Bucuresci cu apa. Bucuresci 1896.
D. R. Mihailesou, Alcoolismul in Romania, cause si efecte. Bucuresci 1896.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
566 DR. I. FELIX

Ministerul de Interne, Proiect de Regulament pentru privigherea prostitutiei. Bu-

curesci 1896.
V. Modolea, Raport asupra statiunii balneare Calimanesci-Caciulata. Bucuresci 1896.
I. Moisiliu, Manual de Igiena. Tirgu-Jiii 1896.
I. F. Negrutiu, Cum trebue sa cultivam cucuruzul ca sa rodescii mai bine, Diser-
tatiune. Blasi& 1896.
Sc. Pastia, Despre originea apelor din Iasi. Iasi 1896.
C. Popescu, Contributiuni la studiul staril igienice si sanitare a poporatiunii ru-
rale, Tesil de doctor. in medic. Bucuresci 4896.
M. Popovici, Tutunul. Bucuresci 1896.
P: S. Popovici, Raport asupra statiunii balneare Govora. Bucuresci 1896.
G. Proca, Toxinele bacilului Tuberculosei, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1896.
Baport sciintific si statistic despre lucrarile efectuate in Laboratoriul de Chimie al
Comunei Iasi, pe anul 1895. Iasi 1896.
G. D. Spineanu, Efectele tutunului asupra fumatorilor, Conferinta. Bucuresci 1896.
Statistica cladirilor scolare publicata de Ministerul Instructiunil publice si al Cul-
telor. Bucuresci 1896.
I. $tefanescu, Vindecarea betiel. Bucuresci 1896.
D. A. Sturdza, Suprafata si poporatiunea Regatului Romaniei, Conferinta. Bucu-
resci 189e.
C. i.nulescu si I. Lebell, Alimentarea orasului Iasi on spa, studio chimic si bac-
teriologic. Iasi 1896.

1897.
V. Babes, Conferinta asupra Pestei. (Romania medicala, V.) Bucuresci 1897.
V. Babes, Cestiunea alimentarei Bucurescilor cu apa buns de bout. (Romania me-
dicaid.) Bucuresci 1897.
V. Babes, Ueber die Histologie der Lepra (Verhandlungen der Lepra-Conferenz).
Berlin 1897.
C. Baer, Locuintele rurale, Tesa de doct. In medic. Bucuresci 1897.
H. Baumann, Horse-poxul spontanea si experimental, Testi. Bucuresci 1897.
Biblioteca Ligei romane in contra Alcoolismului. Iasi 1897-1901.
G. Boboc, Maleina. Bucuresci 1897.
D. I. Buzeii, Igiena si arta medics pentru seminare, stole normale si licee. Bucu-
resci 1857.
Buletinul Asociatiunel generale a medicilor. Bucuresci 1897-1901.
Buletinul farmacentic. Bucuresci 1897-1901.
I. Butilrescu, Deplorabila organisatie sanitara a t'e'rii si periclitarea permanent& a
sanatatil publice. Bucuresci 1897.
V. C. Butureanu, Recherches sur le mays de Moldavie. Iassy 1897.
N. D. Cillinescu, Igiena imbractimintelor militare. Bucuresci 1897.
D. Cantemir, Consilii igienice pentru crescerea copiilor. Piatra 1897.
N. C. Christodulo, Contributiuni la studiul vegetatiunilor venerice, Tesa de doct.
in medicina. Bucuresci 1897.
Gr. Ciolac, Observatiuni de Difterie. Roman 1897.
Conventiunea sanitaril internationala asupra prevenirei Cholerei din Dresda, 1893.
Bucurescl 1897.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI iN ROMANIA. I. 567

St. Corvin, Conjunctivita granulose in Romania. Iasi 1897.

A. C. Cuza, Lupta in contra Alcoolismulul in Romania. Iasi 1897.
A. C. Cuza, Ce-I Alcoolismul ? Iasi 1897.
A. C. Cuza, Comert liber sail monopol. Iasi 1897.
C. Diaconovits, Enciclopedia Romani. Sibiu 1897-1901.
Gr. Diann, Raport general asupra Inchisorilor. Bucuresci 1897.
I. Felix, Ciuma si preventiunea ei. Analele Acad. Rom. (Ser. II, Tom. XIX.) Bucu-
reed 1897.
I. Felix, Geografia medicala a Romaniei, P. I, Conferinta timid.' la Societ. geogra-
flea rom., in anul 1892. Bucuresci 1897.
N. M. Frangulea, Hrana militara de reserve. Bucuresci 1897.
A. Gavrilescu, Prophilaxia epidemiilor si a maladiilor transmisibile, Vol. I. Iasi 1897.
M. C. Haret, Impositul si Alcoolismul. Bucuresci 1897.
St C. Hepites, Climatologia Bucuresciana, Anul 1895. Bucuresci 4897.
Th. C. Hepites, Arta mositului. Bucuresci 4897.
Instructions pour la desinfection des batiments, des voyageurs et de leurs effete
dans les ports maritimes et fluviales. Bucarest 1897.
Instructiuni pentru controlul si examinarea laptelui din comerciii. Bucuresci 1897.
M. I. Ionescu, Manual de Gimnastice. Craiova 1897.
N. Kalinderu, La Lepre en Roumanie, in Mittheilungen und Verhandlungen der
Lepra-Conferenz. Berlin 1897.
N. Kalinderu, De la Lepre anesthesique, in Mittheilungen und Verhandlungen der
Lepra-Conferenz. Berlin 1897.
Ermina Kaminski si Ortensia Buzoianu, Curs elementar de Economia casnica, pen-
tru usul scolelor secundare de fete. Botosani 1897.
S. Konya, Compte-rendu des travaux du XII-e Congres international de medecine
tenu a Moscou. Iasi 1897.
N. Leon, Zoologia medicaid. a teranului roman. Iasi 1897.
E. von Leyden, Ueber die Heilquellen, Bader und Curorte Rumaniens. Leipzig
1897.
Liga romans in contra Alcoolismulul, Apelul si statutele Ligel. Iasi 1897.
Liga romans in contra Alcoolismulul, Programul ei. Iasi 1897.
N. Manolescu, Neputinta organisatiunii sanitare actuale in aperarea populatiunii
rurale contra Melon Bucuresci 1897.
N. Manolescu, Causele cari presideza la reul train al teranului. Bucuresci 1897.
N. Mardare, Contributiuni la studiul examenului doicelor, Tesa de doct. in med.
Bucuresci 1897.
G. Marinescu, Des rapports de la Lepre avec la Syringomyelite et in maladie de
Morvan. (Compte-rendu de la Societe medicale des hopitaux.) Paris 1897.
G. P. Mironescu, Asupra neajunsurilor stern si organisatiunil serviciului sanitar
de asap, Bucuresci 1897.
Mittheilungen und Verhandlungen der Lepra-Conferenz. Berlin 1897.
N. Niculescu, Nevroftimia sail Pelagra. Bucuresci 4897.
N. I. Paian, Memorize pentru alimentarea provisorie cu ape a orasului Iasi. Iasi
1897
G. Pastia, Slanicul. Iasi 1897.
M. Petrini-Galati, Al treilea Congres international de Dermatologie et de Sifilogra-
fie, Dare de semi. Bucuresci 1897,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
568 DR. I. FELIX

M. Petrini de Galatz, De l'absence du bacille de Hansen dans la Lepre tubercu-

leuse et des rapports de la Lepre nerveuse avec la Syringomyelie, in Mit-
theilungen und Verhandlungen der Lepra-Conferenz. Berlin 1897.
M. Petrini de Galatz, Note sur le Serum des lepreux tuberculeux et la toxicite
des urines, in Mittheilungen und Verhandlungen der Lepra-Conferenz.
Berlin 1897.
Petrini Paul, La Lepre en Roumanie, in Mittheilungen und Verhandlungen der
Lepra-Conferenz. Berlin 1897
Petrini Paul, Memoriul asupra Leprei, supus Conferintei pentru studiul Leprei
din Berlin. Bucuresci 1897.
A. Poenar, Comunicare asupra Crupului difteric. Bucuresci 1897.
C. Podasca, Cercetari asupra actiunii bacililor moll" al Morvei, Tesa. Bucur. 1897.
I. Popescu, Sinucidere, Tesa de doctor. in medic. Bucuresci 1897.
Protocoles et Proces-verbaux de la Conference sanitaire internationale de Venise.
Venise 1897.
Raport sciintific si statistic despre lucrarile efectuate in Laboratoriul de Chimie al
orasului Iasi in anul 1896. Iasi 1897.
Regulament general pentru abatorii. Bucuresci 1897.
Regulament pentru prevenirea bOlelor infectiose. Bucuresci 1897.
Revista sanitary military. Bucuresci 1897-4901.
Societatea Leganul, Statute, Regulament. Bucuresci 1897.
Societatea Materna, Statute. Bucuresci 1897.
I. *tefanescu, Asistenta facerilor si lehuziei la tare. Bucuresci 1897.
S. *tefanescu si G. Rigani, Belle Radu-Negru din Campulung. Bucuresci 1897.
E. Sterian, Contributiuni la studiul Pseudo - tuberculoses aspergilare, Tesa de doct.
in med. Bucuresci 1897.
S. Stoica, Dietetica poporala. Brasov 1897.
L. Suceveanu, Cuvintare la Plescoie despre Tusea magaresca. Bucuresci 1897.
L. Suceveanu, Studiul nevroselor profesionale, Tesa de doct. In med. Bucur. 1897.
I. Toma Tomescu, Raport asupra apelor minerale de la Govora. (Billet. Minister.
Domeniilor.) Bucuresci 1897.
B. Teitel, Consideratiuni asupra laptariel, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1897.
Ursachi, Hrana military de reserve, 1897.
G. Vuia, Din istoria bailor, in Transilvania, anul XXVIII. Sibiiu 1897.
N. P. Zorileanu, Apele minerale de la Govora. Bucuresci 4897.
P. Zosin, Medicine socials, Conferinte. Bucuresci 1897.

1898.
Albina, revista poporala. Bucuresci 1898-1901.
I. Alexescu, Prophylaxia variolei, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1898.
A. Alimanisteanu, Comerciul nostru de vinuri in Germania. Bucuresci 1898.
G. Aluasiu, Societati de cumpetare. Sibiiii 1898.
Gr. Antipa, Industrie conservelor. Bucuresci 1898.
Apele alimen tare ale Bucurescilor si proiectul Radu. Bucuresci 1898.
Ecaterina Z. Arbore, Legane publice din punctul de vedere al Igienei infantile.
Bucuresci 1898.
S. Argesianu, Notiuni de Igiena si Medicine poporala. Bucuresci 1898.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 569

V. Babe§, Sediul bacililor Leprei. (Anal. Acad. Rom.) Bucuresci 1898.

V. Babe,, Untersuchungen fiber den Leprabacillus. Berlin 1898.
V. Babe et Levaditi, L'histologie pathologique de l'ocil dans la Lepre (Archives
des sciences medicales.) Paris 1898.
V. Babe §i N. Polingher, Scorbutul. Ia§i 1898-1900.
A. Bernad-Lendway, Lucrarile analitice asupra apelor minerale de la Meledic. Bu-
curesci 1898.
A. Bernad-Lendway, Lucrarile hidro-chimice asupra apelor minerale de la Dorna
§i Borca. Bucuresci 1898.
A. Bernad-Lendway, Lucrarile hidro-chimice asupra apelor minerale de la Yalta-
tescI. Bucuresci 1898.
G. Boboc, Morvina. Bucuresci 1898.
Buletinul §i Memoriile Societatil de medicina veterinary din Bucuresci, dirigiat de
N. Filip §i A. Constantinescu. Bucuresci 1898.
V. C. Butureanu, Tableau des analyses effectuees dans l'Institut de Chimie de
Jassy pendant les annees 1893-1897. Jassy 1898.
D. I. Buzea, Consideratiuni asupra Sifilisului in genere. Bucuresci 1898.
Caleuza sanitary, dirigiata de I. Stefanescu, Bucuresci 1898-1901.
S. G. Cerkez, Panea §i brutariile din Capita la. Bucuresci 1898.
Conventiunea sanitary internationals privitore la Ciuma, incheiata la Venetia in
Martie 1897. Bucuresci 1898.
St. Corvin, Tuberculosa in armata §i profilaxia el. Raport. Ia§I 1898.
G. Crainiceanu, Die Infectionskrankheiten in der k. rurnanischen Armee wiihrend
der Jahre 1883-1896, 1898.
N. Cucu St., Alimentarea cu apa a ora§uluI Giurgiu. Bucuresci 1898.
N. Cucu St., Alimentarea cu apa a ora§ului Bacau. Bucuresci 4898.
Gr. Dianu, Raport general asupra inchisorilor din Romania, pe anul 1897. Bucu-
curesci '1898.
N. Dimitropol, Nature intime de la Phthisie pulmonaire. Bucuresci 1899.
V. C. Dimitriu, Consideratiuni asupra Helminthiasei, Tesa. Ia§i 1898.
M. C. Dobrescu, Angina difterica din judetul Buzeil in 1897. Buzeit 1898.
N. M. Frangulea, Dare de semi' asupra Congresulul international de medicina, ti-
nut la Moscova in anul 1897. Bucuresci 1898.
A. Gavrilescu, Necesitatea introducerii reformei medicale in armata romans. Ia§1
1898.
A. Gavrilescu, Profilaxia Morvei in trupele °Mari §i a Difteriei in corpuri de
trupd. Ia§1 1898.
I. A. Goilav, Antisepsia §i Asepsia in general. Bucuresci 1898.
St. C. Hepites, Schimbatu-s'a clima ? Bucuresci 1898.
C. Istrati, Quelques nouvelles reactions permettant de deceler les aldehydes dans
les alcools. (Bulet. Societ. de sciinte.) Bucuresci 1898.
N. Kalinderu, Lepra anestesica. Bucuresci 9898.
N. Kalinderu, Studil asupra Leprei in Romania. Bucuresci 1898.
Legea sanitary (modificata). Bucuresci 1898.
Legea pentru a§ezarea impositului asupra beuturilor spirtose. Bucuresci 1898.
Lucrarile de asanare ale platoului de la Cotroceni proiectate de Primaria Capi-
13ucuresci 1898.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
570 DR. I. FELIX

A. B. Marfan et I. G. Nanu, Recherches bacteriologiques sur les cadavres de nou-

veau-nes et d'enfants de premiere age. Bucarest 1898.
G. Martinescu, Contributiuni la studiul Febrei tifoide, Tesa de doct. in med. Bu-
curesci 1898.
M. Mateescu, Tuica si compositiunea el. (Buletinul Societ. de sciinte, VIII.) Bucu-
resci 1898.
St. S. Minovici, Report asupra Congresului international de Chimie aplicata, tinut
in anul 1898. Bucuresci 1898.
D. A. Mincu, Maladiile contagiOse ale animalelor domestice. Focsani 1898.
C. R. Mircea si Gr. Filiti, Petroleul, studiii sciintific si economic. Bucuresci 1898.
Miscarea poporatiunil Romaniei in anul 1893, publ. de Minist. de Domenii. Bucu-
resci 1898.
G. Moisiu, Despre Mycosis fungoid. Iasi 1898.
Lucretia Moschuna-Sion, Contributiuni la studiul Leprei, Tesa de doct. in medic.
Bucuresci 1897.
A. Nicole", Protectiunea copiilor maltratati si moralmente parasiti. Bucuresci 898.
D. D. Niculescu, Angina difterica din judetul Buzeii in 1893. Buzeil 1898.
G. Paulian, Asupra intarcarii copiilor, Tesa de doct. in med. Bucuresci 1898.
M. Petrini-Galati, Conferinta asupra Leprei, tinuta la Berlin in anul 4897. Bucu-
resci 1898.
M. Petrini-Galati, Quelques mots sur le traitement de in Lepre en general et Bp&
cialement sur son traitement par le serum de Carasquilla. Bucarest 1898.
N. Polingher, Paludismul epidemic. Iasi 1898.
N. Polingher, Pneumococcia. Iasi 1898.
P. S. Popovici, Raport asupra statiunil balneare Govora, pe a. 1897. (Bulet. Direct.
gener. a serv. sanitar.) Bucuresci 1898.
Primaria orasului Bucuresci, Concesiunea pentru fabricarea de pudreta. Buc. 1898.
I. Radovici, Report asupra statiunilor balneare Govora, Calimanesci si Lacul-Sä-
rat. (Bulet. Minist. Domeniilor.) Bucuresci 1898.
Regulamentul de prevenirea belelor infectiose (modificat). Bucuresci 1898.
A de Richard, Meledic, Eaux minerales, Station balneaire. Bucarest 1898.
I. Rizu, Notiuni de Anatomie si de Gimnastica pentru usul scolelor secundare.
Slatina 1898.
F. Robin si Chr. D. Staicovici, Statistica romans. Bucuresci 1898.
S. Rosenfeld, Contributiuni la studiul sancrelor sifilitice extragenitale. Tesa de
doctor. in medic. Bucuresci 1898.
Fl. Simionescu, Consideratiuni sciintifice asupra casurilor de bola observate la
dispensar si la domiciliul femeilor prostituate. Bucuresci 1898.
I. Stefanescu, Privire asupra Malariei in Romania. Bucuresci 1898.
V. Taban, Fabricatiunea si Monopolul Alcoolului, Bucuresci 1898.
N. P. Takean, Puterea prophylaxiei moderne. Galati 1898.
C. Thiron, L'alcoolisme comme une des causes predisposantes a la Tuberculose.
Jassy 1898.
A. Triandafil, Consideratiuni epidemiologice asupra Difteriel in judetul Rimnicul-
Sarat, Testi de doct. in medic. Bucuresci 1898.
T. Vasilescu, Educatia Mica, necesitatea exercitiilor gimnastice. Campulung 1898,
I. Voiculescu, Rolul femeei In familia plugarulul roman. Buzeii 4898,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEf IN ROMANIA. I. 571

1899.
D. Alexandrescu, Cele mai principals bolo la animale. Bucuresci 1899.
Virginia Alexandrescu, Contributiuni la studiul infectiunilor gastro-intestinale la
copiii de sin, Tesa de doct. in medic. Bucuresci 1899.
V. Babep, Asupra baselor sciintifice ale conferintel sanitare internationale din
Venetia pentru combaterea Ciumel (Analele Acndemiei Rom. pi Romania
medical6.) Bucuresci 1899.
V. Babep, E. Pop pi P. Riegler, Prepararea serului antidifteric. (Romania medicare.)
Bucuresci 1899.
V. Babe§ pi V. Sion, Lesiunile nervose in Pelagra. (Romania medicala, VII). Bucu-
resci 4899.
S. G. Baroncea, Contributiuni la studiul Paludismulul, Tesa p. doct. in medic.
Bucuresci 1899.
N. C. Berha, Incercari asupra studiului populatiunei, Tesii p. doct. in medic. Bu-
curesci 1899.
A. Bernad-Lendway, Graul Qi fainurile, porumbul si malaiul din moraritul indigen.
Bucuresci 1899.
A. Bernad-Lendway, Ape le minerale din Valea Oltulul. Bucuresci 1899.
I. Beu, Pelagra, n Transilvania. Sibiiu 1899.
I. Butarescu, Mangalia ca statiune climaterice si balneard. Bucuresci 1899.
V. C. Butureanu, Tableau des analyses effectuees dans l'Institut de Chimie de
Jassy pendant Pannee 1898. Iassy 1899.
V. C. Butureanu, L'analyse de l'eau minerale purgative de Copou. Jassy 1899-1900.
V. C. Butureanu, L'analyse de l'eau minerale Vinatorii Nemtului. Jassy 1899-1900.
D. Buzenchi, Priviri entice asupra agriculture! pi prasilei vitelor cat 1i asupra
stare! de desvoltare intelectuala a massei poporului nostru. Iasi 1899.
M. D. Calinescu, Scurte notiuni de Igiena militara. Bucuresci 1899.
S. G. Cerchez, Braga. Bucuresci 1899.
G. D. Chiru, Studiul Actinomicosel. Bucuresci 1899.
F. Constantinescu, Studii asupra profilaxiel Tuberculosel, Tesa p. doct. in med.
Bucuresci 1899.
St. Corvin, Despre apa, Conferinta. Bucuresci 4899.
Maria Cutarida-Cratunescu, Despre Legane pi in special Leganul Elisaveta. Bucu-
read 1899.
A. C. Cuza, Victimele Alcoolulul. (No. 5 al Bibl. Ligei rom. antialcoolice.). lap! 1899.
A. C. Cuza, Despre poporatie, lap! 1891.
E. Elefterescu, Galbenare, Scrofuri, Friguri, in Foaia scolastice. Alba-Iulia 1899.
P. Eleuterescu, Importanta gi rolul asilelor de convalescent! pentru femel leuze.
Bucuresci 1899.
E. Felix, Lepra nasului, a faringelui pi a laringelul, Memoriii pentru abilitarea
ca docent la Facult. de medic. din Bucuresci. Bucuresci 1899.
I. Felix, Die Mineralquellen Rumaniens, in Balneologische Rundschau, 1899.
L. Fortunatu, Cultura prunului si fabricatiunea tuicei in Romania. Bucur. 1899.
D. Geiota, Efectele Qi desavantagiile purtarel corsetului, Conferinta. Bucur. 1899.
L. Ghelerter, Alcool pi Alcoolism, Tesa p. doct. in medic. bpi 1899.
V. Gheorghiu, Raport asupra statiund balneare Bobocl. Bucuresci 1899.
D. Haralamb, ancarul simplu. Bucuresci 1899.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
572 DR. I. FELIX

M. C. Haret, Monopolul Alcoolului. Bucuresci 1899.

M. Harsu, Fragmente din raportul unui medic de plasa. Notite asupra Igienei sj
Demografiei plasei Muntele din jud. Suceva. Bucuresci 1899.
St. C. Hepites, Clime sj padurile. Bucuresci 1894.
V. Imerwol, Uretritra gonococica la copii de sex barbatesc. Iasi 1899.
D. Ionescu, Gimnastica in Comisiunea pentru alcatuirea nouelor programe scolare.
Bucuresci 1899.
C. Istrati, Cate-va cuvinte relative la petrolul ce se vinde in Capita la. (Bulet. So-
ciet. de sciinteefisice, T. V.). Bucuresci 1899.
C. Istrati et G. Proca, Quelques donnees sommaires sur la composition de la Braga.
(Bulet. Societ. de sciin(e din Bucuresci, T. VIII.). Bucuresci 1899.
Lege pentru politia rurala. Bucuresci 1899.
N. Leon, Botanica medicala a teranului roman, in Archiva T. X. Iasi 1899.
C. Litarczek, 0 parere asupra alimentarel orasului Craiova cu apa potabild. Iasi 1899.
W. H. Lindley, Studiul alimentarii orasului Iasi cu apt" potabild. Iasi 1899.
G. Major, Zootechnia. Bucuresci 1899.
M. Manicatide, Sur la Lactosurie alimentaire des nourissons. Bucarest 1899.
N. A. Maraty, Studiul Enteritel estivale. Bucuresci 1899.
C. D. Mielescu, Conjunctivita granulosa. Iasi 1899.
N. Minculescu, Contributiuni la studiul vaccinului, Tesa p. doct. in med. Bucu-
reed 1899.
M. Minovici, Putrefactia din punct de vedere medico-legal si hygienic. Bucu-
resci 1899.
a S. Miron, Trei casuri de Sifilis extragenital, studiate din punctul de vedere al
Igienei publice. Buucuresci 1899.
Sofia Nadejde, Alaptarea, in Familia. Oradea 1899.
I. Neagoe, Pelagra in Romania. Bucuresci 1899.
S. G. Nicol', Turburarile sensibilitatel in Lepra, Tesa. Bucuresci 1899.
D. V. Pacatianu, Calauza practica pentru fabricantii de spirtose, Bucuresci 1899.
P. Pelissier, Tratat elemental. de Higiena practica sj socials. Piatra-Nemtu 1899.
M. Petrini-Galati, Despre infectiunea sifilitica, istoric si originea Sifilisulul, virusul
sifilitic. Bucuresci 1899.
M. Petrini de Galatz, Rapport sur la prostitution et les maladies veneriennes en
Roumanie. Lois et Reglements relatifs a la surveillance de la prostitution.
Bucarest 1899.
M. Petrini-Galatz, Conferinta internationals pentru profilaxia Sifilisulul, tinuta la
Bruxelles in anul 1899. Bucuresci 1899.
P. Petroianu, Contributiuni la studiul Paludismulul cu privire la judetul Vlasca
Bucuresci 1899.
I Poenar, Scarlatina, in Familia, Oradea 1899.
P. S. Popovici, Referat asupra statiunei balneare Govora pe anul 1898. (Buletinul
Minist. Domen.). Bucuresci 1899.
St. Posse,. Difterie sj Seroterapie. Iasi 1899.
Primaria orasului Iasi, Ajutore de dat personelor trasnite. Iasi 1899.
Regulament pentru concursuri de (Ana. pub!. de Minist. Instr. publice si Cult. Bu-
curesci 1899.
Regulament pentru masurile de aperarea sanatatil publice fats de exploatarea de
petroleil, Bucuresci 1899,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 !STOMA IGIENEI IN ROMANIA. I. 573

Reuniunea igienica a Comitatului Sibiiii, Profilaxia Tuberculosel pulmonare. Si-

buff' 1899.
M. Ro9eanu, Raport despre statiunea balneara Lacul-SArat pe anul 1898, in Bulet.
Minist. Domen. Bucuresci 1899.
A. 0. Saligny, Contribution a la connaissance des petroles de la Roumanie. Bu-
carest 1899.
I. G. Saru 91 V. Florinescu, Relele urmari ale alcoolului. Bucuresci 1899.
Fl. Simionescu, Casuri rare de 9ancre simple. Bucuresci 1899.
Solomonovici, Higiena sarutarii. Ia91 4899.
N. D. Staicovici, Cate-va cuvinte asupra Conjunctivitei granulose. Bucuresci 1899.
E. Sterian, Impaludismul 91 Impaludatil. Bucuresci 1899.
S. Sufrin, Cate-va reflectiuni asupra etiologiei Pelagrei. Bucuresci 1899.
L. *apira. Influenta. Ia91 1899.
I. $erbanescu, Memorize asupra maladiilor infectiose in armatd 91 in populatiunea
civili. Bucuresci 1899.
A. Tala9escu, Despre bane de mare. Bucuresci 1889.
C. Thiron, L'Alcoolisme. Jassy 1899.
E. I. Tisescu, Mile de mare de la Constanta. (Albina, II.). Bucuresci 1899.
I. Toma Tomescu, Raport asupra statiunii balneare Govora. (Buletinul Ministeru-
lui Domen., 1899 )
A. Urbeanu, Instructii la intrebuintarea esentelor. Bucuresci 1899.

1900.
Ecaterina Arbore-Ralli, Mama 91 copilul. Bucuresci 1900.
Z. Arbore, Betia prapadesce trupul 91 sufletul. Bucuresci 1900.
V. Babe9, Directiunea medicinel moderne 9i noul Institut de Bacteriologie. (Analele
Acad. Rom.). Bucuresci 1900.
V. Babe9, epte conferinte. Bucuresci 1900.
V. Babeq, V. Oprescu 91 S. Nicolail, Curs de Bacteriologie. Bucuresci 1900.
V. Babeq, Die Tuberculose in Romanien und die Mittel zur Bekampfung derselben.
(Zeitschrift fiir Tuberculose und Heilstattenwesen, B. I.) Leipzig 1900.
V. Babe9 et Helene Manicatide, La pa thogenie de la Pellagre. (Compte-rendu de
l'Academie de medecine.). Paris 1900.
T. Billasel, Beuturile spirtose, Conferinta. Bucuresci 1900. .

Biblioteca antialcoolica a Ligei romane in contra Alcoolismului. Ia9I 1897-1901.

Biblioteca antialcoolica a Ministerului Cultelor 91 Instructiunii publice. Bucuresci
1898-1901.
0. Blasianu, Nu scuipati pe jos sail lupta impotriva ()flied. Bucuresci 1900.
0. Bla9ianu, Dare de soma asupra serviciului sanitar al judetului Ilfov pe anul
1899-1900. Bucuresci 1900.
V. Butureanu, L'analyse de l'eau minerale de Jitia et Poiana Marului. Jassy 1900.
V. Butureanu, L'analyse de l'eau minerale de Nastasachi. Jassy 1900.
V. Butureanu. L'analyse de l'eau minerale de Copou (Mircea) de Jassy. Jassy 1900.
M. Calinescu, Notiuni de Igiend militard, edit. II. Bucuresci 1900.
Chiriceseu qi Nazarie, 20 cuvintAri despre pericolele beuturilor alcoolice. (Biblio-
teca antialcoolica a Minist. Cult. 91 Instr. publ.). Bucuresci 1900.
L. Colescu, Mi9carea poporatiunii Romaniel in 1894. Bucuresci 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
574 ton. I. VELIX

L. Colescu, Resultatele provisorii ale recensamintului general al poporatiunii din

Decemvrie 1899. (Bulet. Minist. Domen., XII.). Bucuresci 4900.
Comisiunea pentru studiul Monopolului alcoolului in Rusia. (Sc. C. Arlon, St. Ci-
hoski ai G. Vivescu). Bucuresci 4900.
Congresul medical roman al IV-lea, Proiect de modificare a legii sanitare. Bucu-
reed 1900.
S. Comqa, Igiena in ma teranului. Craiova 1900.
St. Corvin, Tuberculosa in arrnatil. Iaqi 1900.
G. Crainiceanu, Die Gesundheitspflege der Augen. Tubingen 1900.
G. Crainiceanu, Igiena ochilor. Bucuresci 4900.
A. C. Cuza, Monopolul carciumilor la sate ai monopolul vin¢arii alcoolului. Ise 1900.
Delaunois, Alcoolismul-Miserie, bole, crime, tradus in romanesce. (Bibl. antialc.
a Minist. Cult. si Instr. Publ.) Bucuresci 1900.
Gr. Dianu, Istoria inchisorilor din Romania. Bucuresci 1900.
L. Donciu, Apa minerals de la Govora. (Bulet. Societ. de sciinte, IX.). Bucuresci 1900.
Ch. D. Drutu, Studii asupra viticulturil $i vinurilor din Romania. Bucuresci 4900.
E. Felix, Les voies aeriennes superieures dans leurs rapports avec les differentes
maladies, in La Semaine medicate. Paris 1900.
A. G. Galesescu, Eforia spitalelor civile din Bucuresci. Bucuresci 1900.
C. M. Grosovici, Epidemia de Febra Wojcik' din 1897. Bucuresci 4900.
St. C. Hepites, Climatologia litoralului roman al Marti Negre. Bucuresci 1900.
St. C. Hepites, Dare de semi de lucrarile Congresului international de hidrolo-
gie, climatologie ai geologie de la Liege. Bucuresci 1900.
St. C. Hepites, Album climatologique de la Roumanie. Bucuresci 1900.
Instructiuni la alcatuirea catagrafiel celor ce urmeza sa fie vaccinati, publ. de
Direct. gener. a serv. sanitar. Bucuresci 1900.
G. N. Ionescu-Braila, Studiti asupra vaccinului animal, Teak de doct. in medic.
Bucuresci 1900.
I. Kalinderu, Indrurnari date gentilor Domeniulul Coronet. Bucuresci 4900.
Ermine Kaminski, Rolul femeei in Higiena casnica. Bucuresci 1900.
I. Laumonier, Higiena bucatariel. Bucuresci 1900.
Lege pentru modificarea unor dispositiuni din legea impositului asupra beutu-
rilor spirtose, Bucuresci 1900.
Lege pentru interylicerea importului Zaharinei. Bucuresci 1900.
N. Leon, Notes de Parasitologie Roumaine in Archives de Parasitologie. Paris 1900.
L. I. Magniet, Sterilisarea laptelul. Bucuresci 1900.
G. Maior, Economia rurala (Manual de Agricultura, T. IV). Bucuresci 1900.
Elena Manicatide, Etiologia Pelagrel, Tesa de doct. in medic. Bucuresci 4900.
M. Manicatide, Meningite cerebro-spinale epidemique. 1900.
M. Minovici, Antialcoolul, Organul Ligei antialcoolice. Bucuresci 1900, 1901.
Mi§carea populatiunei romane in 1894, publ. de Minist. Domen. Bucuresci 1900.
G. Murgeanu, Catechismul antialcoolic, din Bibl. antialcool. a Minist. Cult. ai In-
struct. publ. Bucuresci 1900.
G. Murgeanu, Credinte false respandite in popor asupra pretinselor insuairi ale
alcoolului. (Bibl. antialcool. a Minist. Cult.), Bucuresci 1900.
I. Neagoe, Studil asupra Pelagrei, carte premiata de Academia Romani. Bum-
read 1900.
V. G. Negrescu, Despre,lapte. Bucuresci 1960.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA IGIENEI IN ROMANIA. I. 575

G. N. Nicolescu et V. S. Brezeanu, Etat de l'arboriculture en Roumanie. Bucu-

read 1900.
C. Pessicu, Alimentatiunea tubereulosilor. Iasi. 1900.
A. Poltzer, Analisa alimentelor si beuturilor. Bucuresci 1900.
M. Popovici, Ind ustrialisarea fructelor. Bucuresci 1900.
St. Possa, Alcoolismul, in Bulet. Asoc. gener. a medicilor, IV. Bucuresci 1900.
V. Predeanu, Rolul preotulul in lupta contra alcooluluI, Bucuresci 1900.
G. Proca, Cercetari asupra relatiunilor dintre apa de bout si epidemiile de Febra
tifoida din Capita la. (Bulet. societ. de sciinte, IX ). Bucuresci 1900.
E. Pu§cariu et I. Lebell, Compte-rendu sur le traitement antirabique dana 1'Instit.
antirab. de Jassy. (Archives des sciences medic.). Paris 1900.
Regulament pentru vinclarea substantelor medicamentose. Bucuresci 1900.
Regulament pentru depositarea, vinylarea si intrebuintarea titeiului si derivatelor
lui, public de Ministerul de Interne. Bucuresci 1900.
Regulament asupra fabrica ;iunii apelor si limonadelor gazose, publicat de Pri-
mttria orasului Bucuresci. Bucuresci 1900.
Regulament asupra fabricarel §i vincjarei beuturilor fermentate recoritore, braga,
hidromelul, cidrul si mustul, publicat de Primftria ores. Bucuresci. Bu-
curesci 1900.
E. Riegler, Methode nouvelle pour la recherche de la Saccharine, de l'acide sali-
cylique et d'un mélange de ces deux corps. Jassy 1900.
E. Riegler, Eine neue Behr empfindliche Reaktion zum Nachweise des Formalde-
hydes and des Milchzuckers in der Mulch, in Pharmaceutische Central-
halle. Dresden 1900.
E. Riegler, Note sur une nouvelle reaction tres sensible de la Glucose et des autres
aldehydes, in Annals scientifiques de l'Universite de Jassy. Jassy 1900 -1901.
E. Riegler, Refractometrie des eaux minerales, in Bulet. Societ. de sciinte. Bucu-
resci 1900.
G. Robin, Contributiunl la stabilirea rolulul mustelor in respandirea germenilor
infectiosi. (Romania medicala, VIII.). Bucuresci 1900.
R. Rosin, Apele minerale de la Vizantea. FocsanI 1900.
R. Rosin, Mos Dima, povestire anti-alcoolica. (Bibliot. antialcool. a Minist. In-
structiunel publice si al Cultelor.). Bucuresci 1900.
L. Russ, Despre statiunea balneard Slanic. Ia0 1900.
Fl. Simionescu, Apele minerale artificiale. Bucuresci 1900.
Th. Sperantia, De necaz. (Bibl. antialcoolica a Minist. Instructiunii publice.). Bucu-
resci 1900
Th. Sperantia, Ce face dracul. (Bibl. antialcoolica a Minist. Cult. si al Instructiu-
nil publice.). Bucuresci 1900.
Th. Sperantia, Ce face betia. Bucuresci 1900.
I. $tefiinescu, Paludismul. Bucuresci 1900.
A. A. Sutzu (junior), Contributiuni la tratamentul medical al Pelagrei, Testi de
doct. in medicine. Bucuresci 1900.
A. $aabner-Tuduri, Apele minerale si statiunile climaterice ale Romaniel. Bucu-
resci 1900.
V. Tabun, Fabricarea berei. Bucuresci 1900.
G. Thiron, Carte contra betiei. (Bibl. antialcool. a Ministerului Instruct. pu-
blice.). Bucuresci 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
576 DR. t FIELIX

Gr. Tocilescu, Materialuri folklorist. Bucuresci 1900.

A. Urbeanu, Impositul pe tuica o necesitate fiscala ei igienicA. Bucuresci 1900.
V. A. Urechia, Edilitatea sub domnia lui Caragea. (Anal. Acad. Rom., Ser. II, Tom.
XXI.). Bucuresci 1900.
I. Vraca ei St. Spirescu, Colectiunea legilor, regulamentelor ei instructiunilor sa-
nitare. Bucuresci 1900.
A. Zaharia, Contribution a Petude des toles roumains. Bucarest 1900.
G Zaharia, Insemnatatea lesiunilor sistemului nervos in diagnosticul repede al
Turbarei, Teed de doct. in medic. Bucuresci 1900.
I. N. Zatreanu, Consideratiuni asupra Scarlatinei. lee! 1900.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Pair.
V. Bade infectiose ei contagiose; bolele epidemice, endemice §i sporadice.
(Urmare).
Cholera 509
VI. Preventiunea bolelor infectiose ale animalelor earl se transmit la om . 522
Turbarca 523
Dalacul 528
Rapciuga. 531
VII. Catalog cronologic al lucrarilor asupra Igienei scrise in Romania, celor
despre Romania, precum Qi celor publicate de Romani pane la finele
secolulul XIX 535

Analele A. R.Tom. XXIII.Memoriile Sect. Seiinfifice. a:

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR
DE

Prof. Dr. V. BABES.

$edinfa de la 16 Fevruarie 1901.

I. Maleina.
Ail trecut mai bine de dece aril de cand, din diferite tee, s'aii co-
municat resultatele unor cercetAri intreprinse cu substante specifice,
prin mijlocul carora diferiti cercetatori air credut sa obtind diagnos-
ticul morvel, prevenirea §i vindecarea acestei bole. Cu tote acestea,
opiniunile sunt in diverginta, in ce privesce valorea resultatelor oh-
tinute §i a metodelor earl trebuesc urmArite. Din acest punct de ve-
dere cred deci ea este de dorit, ca cestiunea acesta sa fie discutata
din punctul de vedere experimental *i critic.
Atunci child sub impresiunea lucrarilor lui Rankin asupra produ-
selor toxice ale arbunelui, precum §i ale la Roux §i Chamber land
asupra imunitAtii prin substante solubile, am cAutat sa stabilim sub-
stantele chimice specifice ale bacilului morvel, ni s'a parut ca am
reusit a gasi un mijloc specific pentru acesta Ma. D-1 Dr. A. Babep,
chimistul Institutului nostru, publicase atunci cercetarile sale asupra
substantelor toxice obtinute din bacilli morvel, substante earl ne -au
dat resultate ineurajatOre in tratamentul morvei, pe cand in acela§i
timp Heiman preparase un extras din bacilli morvei, cu care sustineh
ca ar fi in stare sa imuniseze animale in contra rApciugil. Mai cu
soma atunci cand am precipitat cu alcool sail cand am saturat cu sä-
runt neutre, am reuOt sa obtinem o substanta care a dat reactiunea
albumoselor §i prin mijlocul careia am putut trata cu succes cobail in-
fectati cu morva. In Iulie 1890, Hankin a publicat resultatele nostre la
«Royal Medical Society>> din Londra.
La 1891, Heiman, Kalning, A. Babep §i Preusse ail continuat cer-
cetarile lor, incercand a prepare din produsele bacililor morvei o
substantA analogy tuberculinel. N'ar al/6 nici o importanta de a sta-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
580 DR. V. BABES

bill carui din ace§ti autorl i se cuvine dreptul de prioritate; atata e

cert, ca primele publicatiuni Bunt datorite autorilor ru§i, mai ales lul
Heiman, care afirniase ca un extras din bacilli morvei pote fi intro-
buintat pentru diagnosticul morvei, de 6re-ce extrasul acesta, injec-
tandu-se unor caT rapciugo§i, cid nascere unei ascensiunT termice §i
uneT tumorT In locul injectiunii. Cercetarile n6stre personale dat6za
§i ele de la inceputul anulul 1891; ele se afla descrise In tesa medi-
culuT veterinar A. Motoc, precum §i In doue studif publicate In cDeu-
tsche medicinische Wochenschrift» §i in «Archives de medecine experi-
mentale et d'anatomie pathologique.> Cu acesta ocasiune noT am mai
insistat asupra faptulul, ca aceste substante, intrebuintate un timp mai
Indelungat §i In mod sistematic, ar puto chiar sa vindece rapciuga. Vin-
decarea acesta am putut-o observa la o serie de cobaT cars, dupa ce
A fost infectatl cu morva, au fost tratati cu dose crescendo, pe cand
ahimalele de control ail pent de rapciuga. Motoc §i A. Babef ail tra-
ta in modul acesta mai multi caT rapciugo§i cu extrasul preparat din
culturl de morva, pe care acesta din urma 1-a numit cmorvina»; dupa
un tratament de 2-3 lunT cu dose crescendo, ail disparut tote simp-
tomele de morva §1 animalele tratate nu maT presentail nicl o reac-
tiune, atunci cand li se faces cate o injectiune de maleina. Tratamen-
tul acesta avea numal un inconvenient, datorit faptulul ca extrasul
nostru a fost fOrte toxic; acesta toxicitate ins/ a diminuat forte mult,
Indata ce am modificat modul de preparatiune. Astacji morvina pro-
dude reactiunea febri1 §i locals, ins M.A. a presents toxicitatea di-
nainte, a§a ca panel la un punct 6re-care s'ar put(' dice ca h deve-
nit toxioda. Se p6te Insa ca prin acesta modificare, substanta n6stra
a perdut din actiunea sa curativa.
Cercetarile acestea periculOse au causat mOrtea lul Raining §i a lul
Bethink, colaboratorul lui Heiman, §i au avut drept resultat In-
trebuintarea maleinel sail a morvineT pe o scars mai larga, pentru
diagnosticul morvei. 0 actiune anal6gA desfa§6ra §i substanta prepa-
rata de Preusse prin infusiunea culturiT sterilisate in glicerinA.
In ce privesce modul de preparatiune al diferitelor felurT de maleing,
e suficient sa trimitem la lucrarea luT Kresling. Autorul acesta erode
ca exists maleine cad causeza numaT o ascensiune termica, pe cand
alto maleine provoca §i o reactiune locals.
Ni se pare insa ca acesta parere nu este exacta, de 6re-ce autoril
earl nu amintesc reactiunea locals, la inceput ail trecut-o 'Ate cu vede-
rea. Se pretindea la inceput, ca numaT culturile fOrte virulente pot da o
maleina buns, pe and not am putut constata maT tarditl, ca nu trebue

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCITIGIi CAILOR. 581

sd existe neaperat o legatura directs intro virulenta, toxicitate $i reac-

tiune. In realitate obtinem acji aceeasi reactiune ca si in trecut, desi
nu intrebuintam decat produse earl de abia sunt toxice.
Substantele acestea se prepara de Pearson la Berlin, de Bromberg
in Charcov, de Roux la Paris, etc., putendu-se deosebi. Intro produse li-
chide (Helman, Kalning, Pearson, Bromberg, Preusse, Roux-Nocard)
§i produse solide (A. Babep, Foth, Kilborn §i Schweinitz). Tote aceste
produse deriva din culturi cat se pdte de virulente; virulenta se obtino
prin trecerea virusului prin epuri si prin pisici. Roux-Nocard fac in-
semintari pe cartofi in epruvete din sangele unui epure mort dupa
done file; cultura se tine trel cjile la 37°, se amesteca cu putina apa
fierta si, dupa ce s'a filtrat prin panza, se injectoza unui epure in
vina auriculara, mentinend ast-fel virulenta. Maleina se obtine din cul-
turi in glicerina si bulion; balOnele roman o luna in termostat, dupa
care se steriliseza, volumul for fiind redus la a cjecea parte. Precum
se vede, modul de preparatiune se asemena cu acela al tuberculinel.
Produsul acesta se pastreza bine, insa dupa experienta nostra nu ass.
de bine ca produsul pulveriform. Am constatat de asemenea ca e no-
cesar ca la fie-care transport sä se examineze dosa activa, de Ore-ce
se intimpla sä existe deosebiri intr'o expeditiune §i cea-laltd.
Maleina 'Astra (morvina) se prepara in modul urmator : culturi bo-
gate din material virulent se amesteca cu cartofi in forma de pasta;
dupa ce au stat 5-6 septamani la termostat, se pun in baia marina
la 68°, undo roman timp de 3./2 cesuri ; apoi se emulsioneza cu apa,
se filtreza printr'un filtru Witt, filtratul se precipita in alcool, se fil-
treza din nal, iar precipitatul din filtru se spala bine intaiil cu alcool
si apoi cu eter. Praful se usuca apoi repede in vi,d, dupa care pOte
sti 'lima° activ mai bine de trel ani.
Produsul lul Foth, Malleinum siccum, se prepara din culturi viru-
lente, cart ail fost trecute prin cobal; animalele mor dupa opt file.
Culturile roman 20 chile la termostat, dupa care volumul for se re-
duce la a decea parte, la 80°, se precipita in 30 volume alcool abso-
lut, se usuca la vid prin chlorura de calce, se amesteca cu apa $i so
precipita din noii. Trebue cu acesta ocasiune sa amintesc din noil
prioritatea si superioritatea morvinel prepatrate de Dr. A. Babef, care
Inca cu dol. ani inaintea lul Foth a fost preparata in acelasi mod, cu
deosebire insa ca produsul nostru a fost mai curat si mai activ, cad
Foth, facend precipitarea in alcool absolut, a precipitat si diferite sub-
stante inactive.
De regula, o dosa de 0.25-0.30 maleina Roux-Nocard corespunde

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
582 DR. V. BABE

unei dose de 002-003 de morvina A. Babef §i la 005-006 maleina

Foth.
S'a tratat un mare num5r de cal', in mod comparativ, cu morvina
A. Babe?, cu maleina Roux-Nocard §i cu maleina uscata a lui Foth,
§i s'a gasit ca mai cu deosebire dosa indicata din produsul Roux-Nocard
are aceea§i actiune locals §i generals ca §i produsul nostru, pe and
dosa maleinei Foth, aratata chiar de acest autor, provOca o ascensiune
termica mult mai mare, de cum o produce preparatul nostru. Vom city mai
la vale numerosele ndstre cercetari de control, insa deja de pe acuma
putem spune, ca dosa indicata de Foth e prea mare, avend in vedere
ceea-ce am putut constath cu ocasiunea experientelor ndstre; s'a in-
tImplat de mai multe on ca animalele, earl n'ail fost atinse de morva
§i earl n'ati reactionat la'l maleina Nocard, sa presente totu§i o reac-
tiune, atunci child li s'a injectat maleina Foth.
Spre a put() obtino resultate uniforme §i cu putinta de a 11 compa-
rate intro ele, se care ca produsul In cestiune sa fie. incercat in primul
rind la animale morvase afebrile, neintrebuintAndu-se dose prea mici,
dar nici prea marl Atunci cand dosele sunt prea mici, temperatura
se ridica, insa nu a§h de mult, ca ascensiunea acesta sa pal fi folosita
din punctul de vedere al diagnosticului ; se mai intimpla ca reactiu-
nea localA §i generals sa nu fie destul de manifests, §i vom yea" ca
§i aceste douh sunt necesare pentru punerea diagnosticului.
La inceput, child lucram cu un produs forte concentrat, obtineam cu
0010 ascensiune termica caracteristica de 2-3°, pe cand reactiunea lo-
call era neinsemnata. Atunci child am injectat 002-008, am mai obser-
vat accelerarea pulsului §i a respiratiunii, contractiuni musculare, tre-
muraturi §i adesea, la locul injectiunii, un edem Intins care persists timp
de mai multe cjile. Morvina pe care o 1ntrebuintam acuma e cu mult mai
putin toxica, a§a ca cobail sail §i caii suporta o dosa de 10-20 on
mai mare ; reactiunea caracteristica locala §i generals o obtinem atunci
cand se injectoza 002-003. Morvina nostra care are o vechime de
1-2 ani, injectandu-se in dose de 004, da aceea§i reactiune tipica.
Resultate analoge am obtinut cu maleina Foth, in injectiuni de cate
005; reactiunea a fost mult mai tare in casurile in cars am injectat
006-008, a§h cum a fost indicat de Foth. InjectAnd un sfert de cc.
maleina Roux, s'a putut constath de obiceiti o reactiune ce-vh mai tare
decAt aceea provocatA de produsul nostru. Results deci din compa-
ratiunea nostra, ca in termen mediii 0.25 maleina Roux corespunde unei
dose de 003 morvina qi 005 maleina Foth.
CercetArile ndstre ne -au aratat, cA nu exists o distinctiune conside-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 583

rabila intro actiunea acestor trei produse, asa ce diverginta opini-

unilor, in ce privesce actiunea maleiuel, nu este datorita faptului, ce
fie-care maleind ar lucre in altfel, asa cum se credea adesea. In incer-
cdrile 'Astro fecute in mod comparativ cu aceste trei produse, nu
numal ascensiunea termica, dar $i tOte cele-lalte manifestatiuni se-
cundare ail fost absolut la fel. De alt-fel exista diverginte asupra actiu-
nil maleinei, in ce privesce diagnosticul morvei, chiar acolo undo s'a
intrebuintat numai un singur produs. Asa, spre exemplu, pe cand No-
card recomande maleina in mod celduros peutru diagnosticul morvei,
Leblanc combate intrebuintarea el, iar alti cercetatori frances1 pa-
strezd in acesta cestiune o positiune expectativa. In Germania, Schutz,
Siedemgrodzky, Engeler, Malkmus, Olt, etc. sunt contra insemnatatil
maleinel din punctul de vedere al diagnosticulul, pe cand Preusse,
Johne, Kitt gi altii, afirma ca 'Ate aduce foliose reale in cunOscerea
Mei. Si in Rusia, maleina a fost recomandate de Semmer §i Wladi-
miroff, pe cand medicii veterinari militarl au opinat in potriva intro-
buinterii et
Tinend soma de faptul ca pe Fang/ cerceterile minutiose exist/ si
un numer mare de indicatiuni absolut insuficiente, cari au contribuit
Orecum sd intunece judecata asupra maleinei, voiii incerca se resum
in putine cuvinte, dar in mod critic, resultatele obtinute de autoril de
some, earl* ail facut cercetarile for pe un numer mai mare de animale.
Dace examinem comunicerile partisanilor maleinel, nu putem se nu
accentuam asupra lipsel spiritului critic in aceste lucrari. Atunci cand
metoda for nu de nici un resultat, insuccesul acesta este pus in so-
cotela maleinel, care ar fi de rea calitate, sail a steril in care se and
animalele, fare ca judecata acesta se fie basata pe cerceteri de con-
trol. Tot-deauna cail omoriti sunt declarati morvosi si on -ce nodul,
fie cat de mic, fare urma de infiamatiune sail de virulente, care se
gasesce in plamani sail in ficat, este luat drept nodul morvos. Sail e
vorba de un numer mic de cal, 2-3-10, a caror maleinisare nu 'Ate
contribul la elucidarea positive a cestiunil.
Preusse, care a fost unul din cel dintai cari ail preparat maleina,
apera produsul acesta si insemnatatea sa,_ afirmand de alt-fel cu
multa dreptate, ce de multe orl focarele gasite in plamanii animalelor
earl' ail reactionat in mod tipic, deli calcarOse, sunt de nature mor-
vase. Nu se 'Ate insa afirma, ce natura morvosa a acestor noduli a
fost combatute nnmai din cause ce infectiositatea for n'ar fi fost consta-
tate cu ajutorul metodelor none de cercetare. Noi Insi-ne am avut
ocasiunea a ne convinge, si anume in casuri destul de numerOse, ca

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
584 DR. V. BABES

insemintarile §i inocularile Mute din nodulii gasiti in organele unor

animale, earl ail presentat o reactiune tipica in urma maleinisarii, ail
r/mas negative ; in majoritatea casurilor, noduliT ace§tia nu contin
nici 'mein, nici virusul viii.
Indicatiunile lui Preusse asupra reactiunii tipice de asemenea nu con-
cords cu constatarile Mute de mine. Preusse pretinde ea ascensiunea ra-
pids a temperaturil cu lf° ar fi tipicg, ceea-ce ar fi grqit, de Ore-ce
acesta ascensiune termite se observe des la multe alto bole, a0. spre
exemplu la buba manzului, la emfisem, etc. La morvA trebue sa cerem
o ridicare a temperaturil cu cel putin 20 §i peste 400, ascensiune care
trebue sa dureze done vile. E drept ca culminatiunea repetatA, in una
§i aceea*i cji, a traseului, dovedesce existenta unei reactiunl ce-va mai
durabilg, insa acest simptom nu este nici constant, nici nu e suficient
pentru diagnosticul morvel, pe cand persistenta febrei, care dupd
Preusse n'ar fi caracteristica, in urma experientelor nOstre s'a dovedit
a fl de 0" valOre capitals pentru reactiunea tipica. Intr'un mod tot a§a
nemotivat Preusse neglijeza §i reactiunea locals §i cea generals.
Nocard, care dispune de un mare nume'r de observatiuni, e cel mai
insemnat partisan al maleinel. In instructiunile francese asupra ma-
leinisarii, datorite lui Nocard, se afirma, ca in casurile in cari call
sunt atin§i de rapciuga, in urma injectiunii, ar apArd in tot-deauna in
locul injectiunii o tumefiare voluminosa, care ar persists mai multe
dile, precum §i cordOne limfatice. Aceste simptome n'ar lipsi in nici
un cos. Pe de anti parte gasim el Intr'un alt loc se accentueza asu-
pra faptului, ea §i call nemorvo§i presents la locul injectiunii o tume-
fiare mica, putind ascensiune termica §i sensibilitate fenomene cari
ar trece repede. Din numerbsele nOstre experiente insa reese ca §i la
call morvo0, tumefiarea in locul injectiunii este adesea neinsemnatA
*i de scurta durata. Simptomele indicate de Nocard, precum se vede,
nu sunt constante, mai cu soma ca cercetatorul acesta nu specifics cat
de mare trebue sä fie reactiunea locals, §i cat trebue sA dureze, pen-
tru ca tumefiarea 'acesta sa fie caracteristica pentru morva.
A rAtarile lui Nocard asupra ascensiunil termite, care apare in urma in-
jectiunii cu maleina sunt Inca k;i mai putin lamurite. Acest autor distins
se multumesce cu afirmatiunea, ca o ascensiune termica de 1.5°, atunci
cand persists cel putin timp de dolt/ chile, e caracteristica pentru
morva. Constatarile nOstre, facute la un numer de mai multe mii de
cal, ail aratat ca in cea mai mare parte a casurilor, in cart ascensiu-
nea termica n'a fost mai mare de 39°, nu putea fi vorba de morva.
De pilda atunci, cand calul presents o temperature de 37° 8-4, Ma a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RXPCIIIGII CAILOR. 585

se ridica, dupa injectiune la 39 °, nu se 'Ate afirma ca e morvos. De

asemenea reese din cercetarile nostre, ca si ascensiunile termice pans
peste 30°, atunci cand n'ail ajuns la 40° si nu sunt de 2°, nu sunt ca-
racteristice pentru morva. Ascensiunile termice indicate de unil au-
tori germani, cari pun diagnosticul morvel atunci cand temperatura
s'a ridicat cu 10, sunt Inca si mai putin caracteristice. Deja faptul a-
costa ne arata, ca pans acuma s'a procedat Intr'un mod prea putin
aprofundat.
Nocard mai afirma, ca on cat de tipica ar fi reactiunea termica,
atunci cand lipsesce reactiunea organics, ea e suficienta de a face ca
animalul sa fie privit ca suspect, adeca 'Ate se, fie morvos si lard O.
presente reactiune locals, ceea-ce e In contradicere cu afirmatiunea sa
anteriOra, ca reactiunea locals trebue sä exists on de cate on e vorba
de morva.
.Nocard, ca sa fie consecinte cu afirmatiunea sa, ca in casurile de
morva exists tot-deauna o reactiune locals insemnata, ar trebul sa
dick ea morva este exclusa atunci cand animalul presents reactiunea
termica tipica, atunci cand acesta nu este insotita de reactiunea lo-
cals. In acesta ordine de idol, Nocard ajunge la- conclusiunea, coin-
batuta de eel mai multi autori, ca tun animal qui ne reagit pas a
tune injection de malleine n'est pas morveux, quelle que soft l'appa-
trenco des symptomes observes."
Insuficienta metodei lul Nocard se cunosce mai mult din ceea-ce
nu spune, decat din ceea-ce spune, ceea-ce concords cu faptul, ca n'a
cautat sä se convinga de valOrea maleinel printr'un numer mare de
cercetari de control. Asa, spre exemplu, am vedut numerOse casuri in
cari am putut inregistra urmatorul fenomen important: Intr'un inter-
val de 1-2 septamani, unul si acelasi cal a fost injectat de done oil,
in mod succesiv, cu acelasi fel de maleina; dupa intaia injectiune, ani-
malul a reactionat, iar dupa a doua n'a reactionat. Se vede ca faptul
acesta Nocard sail ca nu-1 cundsce, sail ca nu-I da nici o importanta.
Nocard afirma ca tail suspecti de morva urmeza sd fie injectati cu
maleina ; atunci cand nu reactionoza, el nu mai pot fi banuiti ea sunt
atinsi de morva; call earl reactionoza vor fi tinuti in observatiune
timp de 1-2 luni, dupl care interval se vor maleinisa din noil; atunci
cand acesta a doua maleinisare nu este urmata de reactiune, anima-
lele pot fi privite ca sanatese. Nocard a si publicat o serie de casuri,
in cari ariimalele cari nail reactionat dupa a doua maleinisare, in-
tr'un interval de 1 2 luni, n'afi reactionat in urma nici dupa a treia
sail a patra maleinisare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
586 , DA. V. BABE!)

Cercetarile nOstre Msa multiple, facute chiar cu produsul lui Nocard,

ne pun In positiune de a afirma, el cercetatorul acesta se insola. In
primul rand trebue sa observam, ca atunci cand se fac dou6 injectiuni
intr'un interval de 8-14 vile, odata cu reactiune si alto data fard re-
actiune, nu este admisibil de a crede, ca tocmai in rOstimpul acesta
scurt de 8 chile animalul sä fi dobandit morva sail sa se fi vindecat
de acesta Ma. In unele publicatiuni, Nocard sfatuesce ca a doua in-
jectiune sa nu se Lea prea curind dupa prima maleinisare, de Ore -ce,
crede domnia-sa, prima reactiune ar puto sa influenteze pe cea de a doua.
Acosta infiuentare not n'am putut s'o semnalam in casurile nOstre,
cari represents un numer de mai multe mil. In on -ce cas, resultatele
contradictorif ale acelor doll() inoculatiuni nu pot fi datorite acestui fapt,
de Ore-ce prima injectiune n'a putut influonta animalul inteatata, in
cat sä nu presente reactiunea dupa a doua injectiune, dupa ce a pre-
sentat-o In urma inoculatiunil dintai, sail si vice-versa, nu insa odata
intr'un fel si a doua 6rd Intr'alt fel. In casurile nOstre am vodut la
mai multe Bute de cal' reactiunea dupd Intaia, $i nu dupa a doua in-
jectiune si vice-versa ht alti cal', in acelasi numer.
Apoi mai dispunem de un material numeros, din care results, di
multi cal, earl ail incetat de a mai reactions, reactionoza din nal in
mod tipic, cand maleina li se injecteza din noil. Faptul acesta ar puts
fi talmacit in multe casuri ca o infectiune noua, pe cand in alts casuri,
atunci cand fenomenul acesta se repeta de mai multe ori, suntem ne-
voiti O. admitem, el Incetarea reactiunii nu insemnoza tot odata si
incetarea morvei. In realitate s'a intimplat de mai multe ori ca tail,
cari n'ail mai reactionat, ail murit dupa un scurt timp de morva. Din
acesta pricina si basati pe cercetarile 'Astro, not nu putem aproba
procedeul $i conclusiunile lui Nocard. Este deci absoluta nevoie ca sä se
gasesca alts criteril pentru judecarea reactiunii si un alt mod de intro-
buintare a maleinel.
Gresela capitals, atat a lui Nocard, a lui Preusse cat si a lui Johne, e ere-
dinta for ca reactiunea maleinel ar indica tot-deauna, ca organismul con-
tine bacili vii de morva, ceea ce pans all nu e de fel dovedit. Din
potrivd, nici bacteriologii cei mai distinA cari ar fi avut tot interesul
de a dokindi resultate positive, n'aii gdsit bacili vii, prin nici un
proceded, in cea mai mare parte a tailor cari ad fost omoriji dupd
ce au presentat reactiunea tipicd. Faptul acesta, de mare importanta,
nu pote fi ignorat sail combatut printr'o afirmatiune absolut nemoti-
vata, cum ca in organismul acestor cal tot se vor fi aflat unde-va
ascunsi bacilii vii al morvei.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGIf CAILOR. 587

In ce privesce valarea maleinei, Schindelka credo ca diferitii noduli

pulmonari sunt datoriti morvei. Reactiunea tipica a observat-o MO
cate odata §1 la alto 1361e, mai cu soma la emfisem.
Instructiunile in vigare in armata rusesca fix6za o ascensiune ter-
mica de 2°, care trebue sa se mantina cel putin timp de 36 ore. Atunci
and nu exists simptome suspecte, se face, dupa un interval de 14
Bile, o a doua injectiune; cand resultatul e positiv, animalole se omora.
Din textul acestor instructiuni reese, ca reactiunea locals §i generals
n'ar puts reclama o Insemnatate mai mare. Vom vedd mai la vale,
ca instructiunile acestea se cam apropie de vederile nostre, de§1 ni
se par de asemenea prea schematics §i grea de executat, precum va
reel din expunerile nastre ulteriOre.
Foth, care a preparat §i dinsul un produs uscat, pe cat se vede fara
a cun6sce pe al nostru, 1-a 1ntrebuintat in dosa de 0.06-0.1 Dinsul
se pOte numera printre partisanii convin§i ai maleinei. D-sa afirma :
1) Ca on -ce cal morvos reactioneza (ceea-ce nu e exact); 2) CA cart
cari nu sufera de morva nu reactionoza; 3) Ca o ascensiune termica
de peste 2° e o dovada sigura de existenta morvei (i aid avem de ob-
servat ca Foth gre§esce ; maleina sa, in probele 1ntrebuintate de noi,
desfaOrA o actiune mai puternica decat morvina nOstra sat. maleina
Roux-Nocard, atunci cand se Intrebuintdza dosa indicate mai sus. Do
aicia results ca o ascensiune termica obtinuta cu maleina Foth de
peste 2° corespunde unel ascensiuni termite de mai putin do 2°, ob-
tinuta cu produsul nostruo temperatura care, dupa experientele
nOstre, n'ajunge pentru a se put() pune diagnosticul morvei.) ; 4) Re-
actiunea locals nu e sigura, ceea-ce concords cu vederile nOstre ; 5) Ca
ascensiunile atipice nu se pot privi ca semne de morva (Acosta afir-
mare e in contradicere cu numerOsele nostre experiente controlate, de
Ere -ce mai cu soma la caii cu morva manifests se observe adesea
reactiunea atipica, care alterneza cu cea tipica. Trebue 'insa sä recu-
n6scem ca reactiunea atipica se observe cats odata §i la alto bale, mai
cu sepia la buba manzului.) ; 6) Foth credo el aceste reactiuni atipice
numai atunci pot aye valOre, cand avem a face cu cal morvo§i saa
suspecti de morva (Acest punct de vedere pOte fi util din punctul de
vedere practic, insa nu e admisibil din punctul de vedere sciintific.) ;
7) Atunci cand se administreza dose mai mici de maleina, §i ascen-
siunea termica e mai mica, ne mai find a0. de caraaeristica, ceeace
§i not putem confirms, de Ere -ce reactiunile cele mai caracteristice se
obtin cu un produs care, la caii morvo§i, provoca o ascensiune termica
cu mai mult decat 2° poste temperatura initiala, insa fara a cause o

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
588 DR. V. BABES

temperature excesiva, pe cand produsul prea concentrat, administrat

in dose de 002-01, pOte pricinul §i la caii cari nu sufera de morva
o ridicare a temperaturii, care ar pute fi confundata cu morva ;
8) Foth nu tine same nici de manifestatiunile locale, nici de cele gene-
rale, cand e vorba sä judece reactiunea (ceea-ce nu putem admite,
cad' on cat de inexacta ar fi, dupe experientele nestre, caracteristica
lul No card §i on cat de exagerata ar fi in ochif lui Nocard insem-
natatea acestor manifestatiuni, totu§i nu putem fi de acord ca ele sa
fie trecute cu vederea, de 6re ce la caii morvo0 se observe de regula
o reactiune locals §i generals forte considerabilaf apt dovedit in fOrte
multe casuri, pe earl am avut ocasiunea sa le observam).
Precum vedem, procedeul recomandat de Folk nu este nemerit, de
ore -ce decreteza omorirea tuturor tailor, car! ar reactions cu o as-
censiune termica de peste 2°, ceea-ce nu e de fel necesar. Pentru ar-
mata nestra, procedeul acesta ar insemna o perdere de poste un mi-
lion de lei. De alt-fel credem ca §i Folk a renuntat mai tardiil la acesta
procedare legate de pagube colosale.
Fata de aceste resultate positive, se publica mereil nisce resultate
negative. E suficient de a examine lucrurile de aprOpe §i a repeta
injectiunile, spre a ne convinge ca, cu cat se controlezci mai mult re-
actiunile, cu atat mai area devine interpretarea resultatului. AO de
pita, reese din cercetarile nestre §i din acele ale lul Tommili, Rap-
pick, etc., ca atunci cand se repeta injectiunile, caii odata reactioneza §i
alto on nu reactioneza saiz reactioneza in mod atipic. Se vede ca au-
torii ace§tia n'ail procedat a§a, cum ail procedat multi partisani al' ma-
leinel, earl' ail examin at in mod forte minutios animalele omorite in
urma reactiunii, §i atunci cand au gasit in pulmoni unii noduli albi-
cio§i, sclero§i sail calcaro§i, nevirulenti, de marimea unui bob de linte,
au declarat ca animalul a fost atins de morva. Analisand comunica-
rea acestor din urma autori, raportorul dice, ca cercetarile acestea sunt
silite §i insuficiente, de Ore-ce rapciuga se pOte vindeca. 'ma acesta
explicare nu pOte fi intrebuintata atunci cand intr'un interval do opt
dile calul a reactionat odata §i a doua Ora nu sail vice-versa.
Din momentul in care autoril se departeza de schema lui Nocard
sail a celor-lalti, lipsite tote de on -ce control, conclusiunile for sunt
negative. Sistemul lui Nocard este eel armator : Prima injectiune:
Cail reactioneza sail nu reactioneza ; aceia cari reactioneza insa fara
a presenta simptome clinice reman done luni in observatiune, dupe
care interval se injecteza din noil. Si dupe acesta a doua injectiune,
unii reactioneza, altii nu. Acei cari reactioneza, mai reman doue luni

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIUGli CAILOR. 589

in observatiune; acei earl' n'ati mai reactionat se considers ca vinde-

cap'. In modul acesta, on -ce control e exclus, cad e suficient ca un
ast-fel de animal, cu sail fare reactiune, sä fie injectat din nog dupe
opt chile, pentru ca sistemul intreg sa se prabuOscd; calul, care nu
reactionase la a doua injectiune, va reactiona la a treia, §i vice-versa.
Nocard insa a omorit animalele earl au reactionat si in pulmonii
sail in ficatul for a gasit in tot-deauna cel putin cati-va noduli miliari
ergo, animalele au fost morvese. Numal ca Nocard pare a neglija
faptul, ca in cea mai mare parte a casurilor, nodulii ace§tia all fost
cu totul indolenti i neinfectiosi; de asemenea nu se sinchisesce de un
alt fapt, anume ca animalele din acelasi grup, earl n'ati reactionat, au
presentat de asemenea ast-fel de noduli; constatarea acesta d-sa vrea
sa o inlature, afirmand ea animalele all fost vindecate si nu mai conti-
neat' bacili. Insa s'a constatat ca nici animalele cari au reactionat nu
contineail bacili; in casurile acestea, crede Nocard, ca bacilli n'ail fost
cautati in de-ajuns. In modul acesta, se intelege ca Nocard §ipartisanii
Bei nu se in§ela nici odata.
Schutz se pronunta in contra valoril inocularilor cu maleina, afir-
mand ca reactiunea se manifests adesea $i la call cari nu sunt atin§i
de morva, pe cand call morvosi se intimpla sa nu reactioneze. No-
dulii earl se gasesc in pulmonii §i in ficatul animalelor cari au reac-
tionat, dupe Schutz nu sunt datoriti morvei, ci in cea mai mare parte
a casurilor iritatiunii parasitilor, a vermilor sail a ouelor lor. Schutz
§i Olt presupun, ca atunci cand acesti noduli ar fi de origine mor-
vosa, neaperat ar trebul ca §i mucosa aparatului respirator sa presente
alteratiuni morvese. In cercetarile nOstre, e drept ca nodulii acestia
all fost constatati ca nu sunt infectio§i.
Opiniunea lui Schutz e de sigur $i mai putin fondata decat aceea
a lui Nocard. Nodulii in cestiune de obiceig fost examinati din
punctul de vedere al virulentei for ; ei contin adesea-ori parasiti anim all,
de multe ori Insa nu. In general exists numal unele cercetari istolo-
gice, earl' nu Bunt in stare a ne lamuri in mod complet asupra ade-
veratei insemnatati a acestor noduli, atat de importanti pentru pre-
tuirea maleinei. Daca nodulii acestia in realitate ar fi de ordinar de
nature morvosa, combaterea morvei s'ar alcatul cu totul alt-fel decat
in casul in care nodulii de regula n'ar indica existenta morvei. Mai
cu deosebire interesant e de a constata, dace nodulii ace§tia se trag
din circulatiune, sail sunt datoriti unei alteratiuni bronchiale ; in ca-
sul din urma ar trebui sa admitem, ca el corespund unei infectiuni
a tailor respiratere, pe cand atunci cand s'ar propaga grin cireulati-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
590 DR. V. BABE

une, ar aye numal caracterul unor metastase. 116mane (led de discutat,

dacA nodulii, cari dupd Nocard ar fi simptomul morvei, pot fi consi-
derati cu drept ca afectiunl morvOse primitive, ass cum o fac Nocard,
Preusse qi Johne. Analog cu ceea-ce se constatA la alte b6le infectiOse,
ar trebul sa admitem, ci primele manifestatiuni ale morvei urmozA
sA se arAte la locul de invasiune sail ca manifestatiuni generale, pe
cand localisatiunea ulteri6ra, intr'un organ depArtat, nu p6te ave de-
cat un caracter secundar, in tocmal precum abcesele metastatice cari
se observa in pulmonl, in urma unel infectiuni chirurgicale, nu sunt
manifestatiunl primive, ci secundare. Se vede ca aicia avem a face cu
o confusiune, de Ore-ce Johne amintesce $i do focare peribronchice si
bronchice, met s'ar ivl in urma patrunderil bacililor prin cAile respi-
ratOre, pe cand incercArile lui Nocard se refers la nodulii cari s'ar
manifests in urma invasiunil bacililor pe cale intestinall
In ce privesce experientele nOstre propril, putem sA ne basam pe un.
material forte bogat, observat impreund cu d -nil medici-veterinari
Prof. Locusteanu, Popescu, Prof. Persu, Eurtunci, Prof. Gavrilescu, Prof.
P. Riegler §i cu chimistul Dr. A. Babef, earl ail format comisiunea institu-
RA de Guvern pentru studiul valoril si intrebuintaril maleinei. Comisiu-
nea acesta a dirigiat maleinisarea unul numer aproximativ de 7.000 cal,
studiind resultatele acestor operatiuni in modul cel mai minutios. In
primul rind s'a stabilit ce pOte oferl maleina din punctul de vedere
al diagnosticulul morvei. Intr'un studiil aparut in luna August 1894,
in eSemaine Medicate) de la Paris, am publicat resultatul cerceta-
rilor nOstre, din cad a reesit, ca morva e forte respandita in Ro-
mania si ca, in afard de casurile cu morva manifests, exists numerOse
casurl de morva latenta ascunsa; in grajdurile in cari s'a ivit morva,
30-600/0 din num6rul total al tailor sufera de morva latenta. Mem-
brii Comisiunil au mai comunicat la Congresul international de medi-
cind veterinard din Berna, in anul 1895, resultatele obtinute, insa con-
clusiunile de atunci ail trebuit sA fie intru cat-va modificate in urma
cercetArilor ulteriOre. InsA inainte de. a studia diferitele forme de
morva, dorim si amintim numer6sele incercarT, earl ne -ad permis a
stabill in mod precis reactiunea caracteristica in urma maleinisAriT.

II. Reactiunea datoritA maleinei.

Identitatea diferitelor produse fiind recunoscuta, am putut stabill,
ci caii cari presents simptome clinice de morva, avend insA o bunA
stare somatica §i nici o ascensiune termica, reaction6za in modul ur-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGIf CAILOR. 591

mator, atunci cand li se face o injectiune cu maleina: Acolo undo

s'a facut injectiunea apare de regula, dupa un interval de cate-vs ore,
o tumefiare edematdsa, durer6sa, care pand a doua cji iea proportiuni
mai marl, persistand Limp de cate-va dile. Tot °data se observa, dupa
vre-o sose ore de la injectiune, o ascensiune termica rapids de cel
putin 2° §i minimum panel la 40° C. Temperatura se mantine cate va
ore la acesta Ina ltime, so cobOra dupa 24 de ore si se ridicii din nal
peste temperatura normala in diva urmatdre.
Impreund cu ac6sta reactiune termica, precum am spus maf sus, se
desvolta de obiceifi in locul injectiunii o tumefiare edematosa de
marimea palmei sail si mai mare, care pOte persists doug cjile $i mai
mult. Reactiunea acesta locals, data e mai mare decat palma ¢i dur6za
mai mult de douo dile, o vom aemnala printr'un cerc cu punct (0), reac-
tiunea mijlocie cu un simplu cerc (0) si cea necaracteristica mai
mica decat palma gi cu o durata mai scurta decat douo dile cu un
simplu punct ( ).
In timpul acestor manifestatiuni, calul este indispus, n'are pofta de
mancare si presents adesea contractiuni musculare. Dupd ce ail trecut
vre-o 48 de ore de la inoculatiune, calul revine la starea normala.
Aceste manifestatiuni le-am desemnat ca reaqiune tipied (x-). Trebue
Insa sa amintesc, ca nu arare-ori tail, cart presents semnele unei morve
pronuntate, nu arata acesta reactiune tipica, ci pot arata alto forme
de reactiuni. In ast-fel de casuri, faptul acesta nu este de nici o im-
portanta practica, de ore-ce avem a face cu morva usor de cunoscut
in urma simptomelor clinice caracteristice. Adesea reactiunea tipica
apare de abia dupd a doua injectiune cu maleina. 'ma pe cand injec-
tiunea cu tuberculina influenteza organismul fats de o a doua injec-
tiune, injectiunile cu maleina nu ail acesta calitate; call rapcigosi,
cari ail presentat o reactiune tipica dupa prima injectiune, pot pre-
sents, In cea mai mare parte a casurilor, aceeag reactiune tipica dupa
o a doua injectiune, care se face dupa vre-o 8-14 dile. E adev'erat
ca se Intimpla, nu tocmai rar, ca un cal morvos sa reactioneze dupa
prima injectiune si nu dupa a doua injectiune, sail vice-versa. Din
acesta causa am fost silitf a afirma, ca reactiunea e caracteristica
numai atunci cand ea a fost observata, In mod tipic, dupa dou6 injec-
tiuni succesive facute intr'un interval de 8-20 chile.
Interpretarea reactiunii mai presenta $i o alta dificultate Insemnata,
§i anume din causa ca multi cal morvosl nu presents nici un fel de
reactiune In urma maleinisaril; lucrul acesta se observa mai cu soma
la call cu temperatura febrila $i la aceia Carl se afla intr'un stadia

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
592 DR. V. BABES

inaintat de cachexie. Faptul acesta, de§1 nu presents mare importanta

practice, de ore -ce se refers la animale a caror morva se p6te diag
nostica gi fare ajutorul maleinei, totu§i urmeza a fi cercetat din punc-
tul de vedere teoretic.
Am putut constath, a multi cal morvc41 reactionezd in mod atipie
sau ca reactiunea tipicci alternezd eu una atipica. Trebue sA facem
o deosebire intre reactiunea tipied mare §i Intre a§a cjisa reactiune
tipicci mica; acesta din urma reactiune multi autori strAini o consi-
derA ca dovada de existenta morvei, pe cand not am putut sa o con-
statAm §i la cal sanAto0. Ea se deosebesce de reactiunea tipica prin-
tr'aceea, cA ascensiunea termicA e mai putin cleat 2° peste tempera-
turA initials si nu ajunge la 40° ; tot °data §i reactiunea local/ ci
manifestatiunile generale sunt mai putin pronuntate(+). Sub denumirea
de reacjiune atipicci mare («?z) intelegem o ascensiune termicA de fe-
lul celeia observate la morva tipied, mai mult de 2° §i peste 400, insa
far/ a se mantine la acesta inaltime; dupe cate-va ore, temperatura
scade, fall a se ridica din not'. Reactiunea acesta se observA adesea
la animale morvose, InsA de multe on la animale earl' nu suferA de
rApciuga, ci de alto bole, s. e. de buba manzului, de emfisema, de pneu-
monie, etc. Reacliunea atipicd mica insemn6za o reactiune cu un tra-
seri asemAndtor, dar in care temperatura nu se ridica la 40 °( ?). Atat
intr'un cas cat §i In cel-lalt, reactiunea locals 'Ate fi insemriata, de o
durata mai lungA, sau u§6ra si. trecet6re. De multe on se observa la
animalele morvose o ipotermie considerabila, care apare cats -va ore
dupa injectiune; in urmA, temperatura se ridica numai putin peste li-
mita normal /. Mai des se observa reactiunea aceea la care tempera-
tura se ridicl, ca 9l la reactiunea tipica, Insa fall a se reint6ree in
aceea§i cli la limita normala, sail apr6pe de acestA limita, spre a se
ridica din not' in ()ilia urmAt6re, ci se mantine la maximum, putend
ss se ridica a doua vi peste temperatura maximal/ din prima di; reac-
tiunea acesta e destul de caracteristica pentru morva §i 'Arta denu-
mirea de tip persistent sail chiar ascendent.
A. Atitudinea animalelor cu morva manifestA fate de maleina.
a). Animale morv6se cu o singurd injeefiune sad cu puline
injecfiuni.
Din 31. cal morvo§1, 12 all avut temperatura normalci; din ace§tia
din urma 5, all presentat reactiunea tipicA, 3 reactiunea atipica, 2 cari
n'ail reactionat de fel aveall o u§6ra ipotermie in urma injectiunii, §i

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR. 593

2 ail reactionat, cand in mod tipic, cand in mod atipic, in urma injec-
tiunilor repetate. La alti 2 cal' morvosi, cari ail fost maleinisati mai multi
ani de-arindul, reactiunea, la inceput tipica, a devenit dupa cate-va
luni atipica ; s'a putut constath in aceste casuri ca reactiunea se mic-
sora la fie-care inoculare, tipul trecea in atipie mare si apoi in ati-
pie mica, pans ce la urma urmelor injectiunea cu maleina n'a mai
fost urmata de nici un fel de reactiune. Numai Ca absenta reactiunil
n'a persistat in amandou6 casurile, de ore-ce unul din acesti cal reac-
tionh din noil dupa un timp Ore-care.
De obiceiii, cail morvosi cu temperatura febrile pronuntata nu pre-
sents reactiunea tipica ; insa cea mai mare parte a tailor morvosi au
temperatura subfebrila si de regula sunt sensibili fate de injectiunile
cu maleing, ash ca call cu o temperatura initials intre 3802_3808 pre-
sents dupa injectiune o ascensiune termica peste 400 impreund cu cele-
lalte caractere ale reactiunii tipice.
Nu vom vorbi in acest loc de acei cal la cari morva se arata in
cursul maleinisaril si cari presents ImprejurarI cu totul deosebite. Din
66 cal' morvosi cu temperatura subfebrild, 41 ail presentat in termen
mediil o temperatura de peste 3802, de regula insa nu peste 38°0; 25
au presentat reactiunea tipic 5 tipul mic si 11 nici un fel de reac-
tiune. Cali morvosi afebrili au presentat de 9 on reactiunea tipice, de
3 on tipul mic si de 7 on nici o reactiune. In casurile acestea se ga-
sia de obiceiil si o tumefactiune locals considerabild, care intrecea
marimea palmei; numai de trei on tumefactiunea a fost mai mica si
a trecut repede.

b). Casuri de morvd fdrd reaefiunea maleinei.

Se intelege ea casurile de morva, in earl incorporarea maleinei nu
provoca nici febra, nici un fel de reactiune, sunt de eel mai mare interes.
In unul din aceste casuri primele doui5 maleinisari n'aii dat nici o reacti-
une, a treia maleinisare n'a provocat febra, insa un tip mic, a patra, a
cincea si a sesea, dat.nici febra, nici reactiune. La necropsie s'aii
gasit ulceratiuni pe septul nasal, tumefactiunea ganglionilor cu hemo-
ragii, noduli ramoliti, miliari si mai marl, in pulmoni. Insomintarile
ail fost positive. In casul acesta se injectase o doss mai mica de ma-
leina, de cum se injecteza de obiceiil, 002 in loc de 003. In casul al
doilea se injectase aceeasi dose mica ; trebue sa recunoscem ca ina-
intea injectiunii nu se semnalase existenta unei febra continue, dar
s'a constatat ca de multe on animalul presentase oscilatiuni febrile
Anatole A. R.Tom. XXIII.MemoMile Seel. Seiintifioe. 88

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
594 Du. V. 13ABE$

treckOre. Intr'un al treilea cas s'ati facut dou'e injectiuni ; dupa prima
injectiune, reactiunea a fost atipica, dupa a doua nici o reactiune, ci
numai o u§ord tumefactiune locals. Calul slabise mult Si nu mai urea
sd manance. La necropsie se constata ulceratiuni caracteristice pe mu-
cOsa nasals, tumefactiunea ganglionilor, noduli caseificati in pulmoni
§i focare pneumonice. Calul al patruleo, marantic, fara febra, nu pre-
sents nici o reactiune termicd §i nici o tumefactiune locals. La necropsie
se gasesc urmat6rele : ulceratiuni pe mucosa nasals, tumefactiunea he-
moragica a ganglionilor i forte multi noduli miliari in pulmoni. Un
al cincilea cal, marantic, cu temperatura subfebrila, remane fara reac-
tiune termica. La necropsie se constata ulceratiuni nasale, numerNi
noduli caseificati in pulmoni, hepatisatiune §i infarct hemoragic in pul-
moni, precum §i tumefiarea ganglionilor. In casul al -eselea avem a
face cu un cal cam slabit, apiretic. A fost maleinisat de 8 on en morvina
si maleina .Roux inteun interval de 4 luni §i nici odata n'a presentat
vre-o reactiune. A fost luat drept morvos Si impuvat. La necropsie
se constata numerOse ulceratiuni §i numero§i noduli la septul nasal,
precum §i la choane. In pulmonul drept s'ail gasit numero§i' noduli
miliari caseificati sau supurati, tumefactiunea ganglionilor §i noduli
miliari in ficat. In casul al §Optelea, calul a fost slab, apiretic, §i a fost
maleinisat de trei on intr'un interval de o lung §i jumatate. Prima
injectiune n'a dat nici o reactiune, a doua tip mic, a treia a remas
fara nici o reactiune generals sail locals. La necropsie se constata nu-
merOse ulceratiuni morvOse pe mucosa nasald §i numero0 noduli mor-
vo§i midi in pulmoni.
Fara a infra in amanuntimi asupra diferitelor discutiuni, earl ail
urmat relativ la insemnatatea reactiunii, vroim ca deja acuma, cand
stabilim faptul, ca animalele m.orvase reactioneza in urma inoculatiunii
cu maleina, sa incercam a explica, de ce in vre-o 100/0 din casurile nO-
stre, animalele n'ail presentat reactiunea a0eptatd. Pentru acest stop
intreprins incercari la cola superiord de medicina veterinary
de catre d -1 Profesor Paul Riegler, §eful sectiunil bacteriologice din
Institutul nostru.
Se putea erode de la inceput, ca lipsa reactiunul in aceste casuri se
datoresce 'Ate unei asociatiuni bacteriene, care ar impedeca ivirea ei;
incercarile intreprinse ail dat insa un resultat negativ. S'a putut sta-
bill, ca diferite produse bacteriene, ass de pildd tuberculina, pot
sit provOce de odata la animalele morvose o reactiune, care se pOte
asemijna cu reactiunea maleinei. Insa qi alto diferite proteine bacteri-
ene, precum §i piocianeul sau diferite amestecuri de microbi, provoca

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATtREA RXPCIIIGII CAILOR. 595

la animalele morvOse o reactiune generals sail locals; in unele din

casurile nOstre am putut constata, ca morva s'a revelat in urma in-
jectiunii unor cantitgti mai mari din aceste substante un f apt pe
care 1 -a cunoscut si Boulay, care obtine revelatiunea morvel ascunse
prin injectiunea unui licid putred.
S'at' injectat unor cai, cari au presentat reactiunea tipica, culturi
omorite sau chiar vii, mai vechi, de piocianeii (cam la 10 cm c.), si
dupa cate-va ore all fost din not' maleinisati; reactiunea a fost tipica.
Intr'un al doilea cas, calul, care de 5 on presentase reactiunea, a
capsetat un amestec de cultura de piocianeti, sterilisata la 650, cu dosa
obicinuita de maleina ; reactiunea a fost tipica, asociata de un edem
local considerabil. In casul al treilea s'a repetat experienta prece-
dents si resultatul a fost analog. Experienta a patra, cu cultura vie,
a dat acelasi resultat, ca si experientele cu un amestec de culturi vii
si morte de piocianeil, stafilococ si coli comun. In a opta incercare
s'at' injectat unui cal, care presentase de cate-va on reactiunea tipica,
numai 25 cm. dintr'o cultura de piocianeil ; a doua cji temperatura
s'a urcat peste 400 si s'a mantinut trel cjile de-arindul peste 390o
atitudine care nu corespunde reac %iunii maleinel. Dupa co tempera-
tura se scoborise, animalul a fost din. noil maleinisat ; reactiunea a
fost tipica. Gail morvosi continua a reactiona si atunci cand coci pio-
geni patrund intr'o plaga produsa in mod artificial, dand nascere unel
stari septice cronice. Din aceste incercari reese tied, ca stari infectiOse
anteriore sail asociatiunl microbiene nu influentoza reactiunealmale-
inei.
0 alts serie de incercari se raportd la Intrebarea, daca nu cum-va
in corpul unor anumite animale morvose s'ar forma anti- corpurl, cari
impedica ivirea reactiunii. Am tratat cal si vite cu dose crescende de
maleina si mai tare iti cu culturi de morva, incercand in tote chipurile
a obtine un ser eficace anti-morvos. Incercarile facute au aratat ca
serul acesta poseda o Ore-care valOre terapeutica la animalele mai
precum reese din studiile nOstre publicate in «Analele Institu-
tului de Patologie si de Bacteriologie», in special in < Cercetarile asupra
actiunii bacililor mortl al morvei si incercari de seroterapia morvel»,
publicate impreuna cu d-nil Medici-Veterinari Prof. P. Riegler si C. Po-
da$cd, (volumul IV, Bucuresci 1897, p. CCU). Trebue insa sä amintim ca
incercarile nOstre Intreprinse cu scopul de a atenua, prin acest ser,
efectele maleinei, au dat un resultat negativ. Part! egale de ser si
maleina, amestecate in epruveta, si lasate sa stea ast-fel un timp mai '
scurt sati mai indelungat, all dat la animalele morvOse aceeasi reac-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
596 DR. V. DADE$
....11.11............1610....a.......1.1. ._.,.....

tiune pe care o da maleina singura. Un num6r de 21 cal, cari ail reac-

tionat in urma inoculatiunii cu maleina, din cari 2 cu simptome clinice
de morva, aft fost tratati a doua 6r1 cu aceeasi doss de ser, insa de
asta data amestecat cu ser; tote animalele ail presentat reactiunea ti-
pica, ca si dupa prima injectiune. Intr'o tesa sustinuta la Iuriev (Dor-
pat) in 1899, Oskoloff afirma ca a obtinut resultate analoge.
Nu rentanea decat sä banuim ea lipsa reactiunil ar fi datorita p6te
starii de slabiciune, in care se glad call morvosi inoculati cu maleina
si d-nil Medici Veterinari Prof. P. Riegler si loan N. loneseu aft intro-
prins o serie de Incercari menite a lamuri acesta cestiune. Cinci cal;
earl ail presentat o reactiune tipica, ail fost tinuti nemancati 3 chile,
dupl care interval aft fost maleinisati din nat. Resultatul incercaril
a fost urmatorul: la prima injectiune, temperatura initiala a fost de
3708 si se ridica in urma maleinisaril in mod tipic la 400 ; call ail fost
tinuti nemancati timp de 3 chile, temperatura initiala a fost de 3701, iar
dupa injectiune nu se constata nisi o ridicare a temperaturii, c. numai
un edem difus dureros in locul injectiunii.
Incercarea a doua : temperatura initiala 3708, dupa maleinisare 400.
DUO un post de 3 chile, in care timp s'a permis numai consumarea
ape, temperatura initiala a fost de 3704. Niel' o ridicare a tempera-
turii, numai o reactiune locals mare si durer6sa. Calul a presentat de
4 on in mod succesiv o reactiune tipica cu o temperatura de poste
40°. Dupa un post de 3 chile, temperatura initiala a fost de 3700, iar
In urma injectiunii, temperatura s'a ridicat la 380°, !ma lard a pre-
sents o reactiune generala sail vre-o reactiune locals mai considerabila.
Dupa aceea calul este din nor" bine hranit $i apoi maleinisat ; injec-
tiunea face ca temperatura sa se ridice de la 3704, la 3904, presentand
forma unel midi reactiuni tipice.
Incercarea a patra: temperatura initiala a fost de 3707, dupa injec-
tiune 3908, cu o mica reactiune tipica. Dupa un post de 3 dile, tempe-
ratura initiala e de 3704, a doua di 380; maleinisarea a fost urmata
de o mare reactiune locals, !ma nu de una termica.
Ac6sta sonic de Incercarl a aratat deci In mod lamurit ce important e
rolul abstinentei in producerea reactiunil termice, pe cand reactiunea
locals pare a fi mai putin legate de gradul de hranire al animalelor.
Este adeverat ea atunci cand starea somatica e mai bung, reactiunea
termica e mai caracteristica decat cea locale. Experientele intreprinse
in mai multe rinduri ne -au aratat, ca reactiunea locals se :p6te ob-
tin6 si prin alte injectiuni nespecifice precum si producend infeetiune,
prin manipulatiuni Mute cu putina fngrijire la animale earl' nu aunt

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIITGII CAILOR. 597

afectate de morva ; pe de altd parte s'a constatat eh acesta reactiune

locald /Ate cate odata sä lipsesca la animalele despre car! avem si-
guranta ca sunt atinse de morva.
Precum vedem, reese din aceste cercetari ca, deli caii morvo§i arata
adesea o temperature subfebrild, totu§i in mal mult do jumdtatea ca-
surilor, maleina produce o reactiune tipica. Acela§i lucru se Obsery 0 la
animalele cari nu sufera de morva manifests. E drept ca adesea se ob-
servd §i reactiuni mid necaracteristice. Acolo insd undo la animalele
morvOse nefebrile nu se observe nici o reactiune, e sigur ca acesta
se datoresce in parte unei gre§eli facute la experimentatiune, iar in
parte se explicd prin starea rea do nutritiune, in care se Ad anima-
lele acestea. In casurile acestea si reactiunea locald a fost mai putin Ca-
racteristica ; cate odata, mai cu soma in casurile din urma, a lipsit cu
totul, atat atunci cand am injectat morvina nOstrA, cat §i atunci cand
am lucrat cu produsul Roux-Noeard.

c). Casurile in eari morva s'a manifestat dupa 1-2 injectiuni:

Un al doilea grup de 23 cal de sigur ca de asemenea urmezd a fi
insumat aicia, de§1 simptomele morvei (scurgerea nasals, ulceratiu-
nile §i tumefactiunea ganglionilor) se ivisera in mod ldmurit abia dupe
o injectiune de maleina. In aceste casuri s'ati gasit do 13 ori o u§dra
ridicare a temperaturii inaintea injectiunil (3801-3805); numai done din
aceste casuri au fost fare reactiune, pe cand cele-lalte ail presentat
reactiunea tipica caracteristica. Cei-lalti cal afebrili all aratat de 9 ori
reactiunea tipica mare §i °data reactiunea atipica. Nu incape indoiola
ca animalele acestea au fost morvOse deja inainte de a se ivl reactiunea;
ele au avut mai cu soma alteratiuni morvose ale mucosel nasale, a§a in
cat inocularea se vede ca a contribuit ca bOla sd devie mai acute, mai
manifests, intocmai cum o face tuberculina care iritai alteratiunile tu-
berculose. In casurile acestea a existat reactiunea 'Ocala, dar do 4 ori
a fost neinsemnata Si trecetdre, ca §i la animalele nemorvOse.
Mai pu$in lamurite sunt reactiunile observate la calf, car! intr'un in-
terval de 2-3 septdmani all fost maleinisati de dou6 or! §i la car!
mai curind sail mai tarcjiti, de obiceiti dupe o septamand, morva a
putut fi constatata pe cale clinics.
In ce privesce caii la car! morva s'a manifestat dupd a doua in-
jectiune, dupe care all fost impu§cati, vom amintl ca. din 17 cal, 6 n'ail
presentat febra inaintea injec4iunii, 'MA o reactiune tipicd dupe in-
jectiune; la 2 s'a notat febra inaintea injectiunii §i apol de doue or!

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
598 DR. V. BABR

reactiunea tipica ; la 4 n'a existat febrd o reactiune tipica dupa

§i
prima injectiune, pe cand inaintea injectiunii a doua s'a notat febra
§i o reactiune tipica dupd injectiune; 1 cal n'a avut febra inaintea
primel injectiuni, care a fost urmata de o reactiune tipica, insa a doua
injectiune a fost precedata de febrd §i urmata de o reactiune tipica;
la 2 cal, la Carl s'a intrebuintat in mod alternativ morvina nostra §i
produsul lul Roux, ambele reactiuni n'ail fost tipice.
In casurile in cari s'ail facut ate 2 injectiuni §i in cari morva a
aparut dupa un interval de 1 lima pana la 1 an, acesta manifestatiune
tardiva cred ca trebue interpretata din alt punct de vedere, de Ore-ce
se pOte sd fie o infectiune ulteriora. E drept ca §i intre aceste casuri
se gasesc unele cu o reactiune considerabila terrnica §i locald.
Din acest grup de cercetari reese insa, ca nicl o singurd data morva
nu s'a manifestat la call earl, in urma maleinisaril, n'au\presentat vreo
reactiune sail febra. In casurile acestea am avut tot-deauna o tume-
factiune mai mult sail mai pun considerabila §i o reactiune locala,
care a persistat mai multo 11110
Inainte de a trece la descrierea experientelor intreprinse la caii mor-
vo0 sail la acel cal cari au presentat morva, dupa ce li s'ail facut mai
multe injectiuni de maleind, voim sä repetam explicarea abreviaturilor
pe cari le vom intrebuinta, avend in vedere numEirul cel mare de in-
cercari :
0 febra inaintea injectiunii,
A temperatura subfebrila (3802-3908) inaintea injectiunii,
' ipotermie,
4 reactiunea tipica,
± reactiunea tipica mica,
? reactiunea atipica,
(?) reactiunea atipica mica,
0 absenta reactiunii,
. absenta reactiunii locale,
o reactiunea locala medie, 1 (asezate dedesubtul semnelor reactunii)
0 . * mare,
R maleina Roux,
F , Foth.

d). Caii tratali mai mult timp cu maleinci.

Vom descrie intaiil o serie de cal morvo§i, cari ail fost tratati mai
mult timp cu maleing. La ace0 cal febra i reactiunea, earl se ivisera
la Inceput, ail diminuat din ce in ce mai mult; tot odata s'aii §ters
intru cat-va §i simptomele clinice, cari cate odata disparusera cu totul.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR. 599

Un cal atins de morva, febril, a cripotat intr'un interval de 5 luni

urmdtorul tratament: A*, A+, +, +, A*, k-b k+, k+, A+, A.+ AO,
A*, A+, -1 , AO, A+, 0, 0, AO, 0, AO, AO, 0, 0. La inceput exista adesea
o reactiune locald considerabild, ceea-ce nu se mai observa in urma;
calul s'a vindecat pe deplin. Dupd o lung, calul acesta dobandise te-
tanosul in urma unei cddeturi care-1 ranise ; la necropsie nu s'all
gasit nicairi noduli morvosi, exceptand unele ingrosa'ri cicatriciale
pe mucosa nasald si in plamani, cari insa n'aij fost virulente pentru
cobai.
Un 'al doilea cal morvos cu ulcere farcindse a capetat septa ma-
leinisari intr'un interval de o luny : AO, AO, AO, AO, A+, A+, +. Dupd
patru chile de la ultima injectiune, calul a fost gasit mort.
Se vede deci ca, pe cand in casul dintaiu, cu tote ca exista o reac-
tiune generala, calul incetase cu incetul sä mai reactioneze, scoborin-
du-se si temperatura, in casul al doilea procesul acesta n'a putut fi
impedicat.
Intr'un alt cas s'ail observat urmatOrele la un cal morvos : A+, A*,
+, (?). Desi calul se ameliorase in mod surprindetor in interval de o
Luna, el a fost impuscat find declarat morvos. La necropsie s'ail gasit
numai mici erosiuni si o ulceratiune la septul nasal, o tumefactiune
potrivita a glandelor submaxilare, iar in pldmani putini noduli cal-
cificati mai marl', precum si mici noduli calcificati si caseificati.
Un deosebit interes presenta casul unui cal, care a reactionat la inceput,
insa nu si mai tarciiil, si caruia i s'a injectat o culturd de morva. In-
tr'un interval de deco luni, calul a capetat urmatorele 26 injectiuni:
(?), *R, +, ?R, 0, OR, (?), 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, ?, 0. Infectat
cu morva : AO, AO, AO, 0, 0. Calul acesta, care numai odata a pre-
sentat o reactiune tipica cu o usOra reactiune locala, a fost infectat cu
morva atunci, cand incetase cu totul de a reactions; in urma acesteia au
aparut febra, simptome morvo-farcinOse, ulceratiuni, cordOne limfatice,
abcese pe piele, pe septul nasal si pe trachea, tumefactiune hemoragica
a ganglionilor, manifestatiuni cari ail durat timp de o lund, insa lard
ca calul sa presente vre-o reactiune. Mai tarcjiti febra dispArti, numai
simptomele morvei persistara, desi nu se mai putea °Nino vre-o reac-
tiune. Calul a fost impuscat.
In casul acesta e probabil ca morva latenta se vindecase, dar simp-
tomele morvei se ivira in urma infectiunii cu cultura bacililor morvei.
Reactiunea n'a mai putut fi obtinuta nici prin morvina nostra, nici prin
maleina lui Foth; tumefactiunea locald a fost de asemenea neinsemnata.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
600 DR. V. BABES

e). Caii fcird simptome eliniee de morva, maleinisari de mal multe

ori; la earl au aparut in fine simptomele clinice ale morvei.
Vom vorbi aci despre acele casuri, in cari morva s'a manifestat cli-
nicesce dupa 4-15 injectiuni do maleina Mute in intervale de 14-30
file. Mai cu soma acele casuri ni se par insemnate, in cari simpto-
mole morvei au aparut scurt timp dupa injectiune, a§a ca nu e chip
de a admite, ca animalele s'ail infectat dupa injectiunea cea din urma.
In tote aceste casuri, caii au presentat o reactiune lamurita, numai ca
reactiunile succesive variail forte mult.
Incepem cu mil; earl au capetat cate trei injectiuni §i la cari morva
nu s'a manifestat mai tardiil de o Luna dupa ultima inoculare :
1) 4, ,' 0, O.
2) *, ?, A. ?.
3) *, .: 0, *
4) *, 0, *.
6) ?, A+, *.
6, 7, 8, 9, 10) *, y, *.
11) *, *, A %,
12) *, A *, A *.
13) *, *, A *.
14) , A 0, ?.
16) *, A +, *.
16) ? , 0, 0.
Vedem deci cat e de particulars atitudinea tailor cu morva ascunsa
fats de maleina. De 15 ori injectiunile indicat existenta morvei,
de Ore-ce coii sail a au presentat o reactiune tipica, sau ca aveail o
ascensiune termica. Numai o singura data n'am obtinut reactiunea,
probabil din causa staril febrile; in casul acesta nici reactiunea locals
n'a fost destul de pronuntata, deli s'a putut constath §i in aceste
casuri, ca in cele-lalte, morva nasals, ganglionara §1 pulmonard.
Cali cari au caphtat chte patru injectiuni, in urma carora s'ai.1 ivit
simptomele clinice ale morvei, au presentat urmatOrele resultate:
1, 2) A * , A *, A *, A*.
.

3) *, *,*,*
4) 0, 0, *, *.
6) A *, A 0, *, *.
6) +5 *, A *.
7) *, *, *, 0.
8) A *, A *, A +, A *.
9) *, ?, *5 *.
10) *, A ?, A *, A ?
11) 0, A 0, A +, 0.
12) A 0, A +, *, A *

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIITOli CAILOR. 601

Interesanta e seria din urma, de ore-ce reactiunile devenisera din ce

in ce mai pronuntate. In tote aceste casuri a existat o reactiune lo-
cala mai mult sail mai putin considerabild; morva s'a manifestat 8-40
vile dupa cea din urmA injectiune §i la necropsie s'ail putut constata
alteratiuni morvOse in nas, ganglioni §i pulmoni.
Cail, la cars morva s'a manifestat dupd a cincea injectiune, ail pre-
sentat resultatele urmatore :
4) *, ;4, *, 00. *.
2) A*, *, AO, ?, ?.
3) *, *, 0, *, -)
4) 0, -F, +, *, *.
5) ?, 0, *, *
Calul No. 1 a fost omorit dupd ce trecuse o lung de la cea din urma
injectiune *i in pulmon s'ail gasit numal noduli fibro0 sail calcari
cars nail fost infecti4. Restul tailor a presentat morva manifests,
Un cal, care a capetat §ese injectiuni, a presentat urmatorul resultat:
?, ?, 34, ?, 0, -X,
Morva a aparut de-abia dupd trey luni.
Din acesta serie resultd, ca caii pot presents adesea reactiunea tipica,
far apoi sA nu reactioneze de fel, pentru ca sa devie din noti sensibili
fatd de maleind, cats de alt.fel ar urma sg admitem, cd caii s'ar fi
infectat cu morva de done on intr'un interval de cate-vs luni.
La caii supu§i de §Opte on injectiunilor de maleina, s'ail observat
urmat6rele :
1) ?, *, ?, ?, ?, ?, ?.
2) ?, 0, 0, A?, AO, *, 0.
3) *, *, *, -)E, A*, A?, 0.
Aceste trey serii sunt interesante inteatata, in cat in casul dintaiti
probabil cd a existat o morva ascunsa, care s'a manifestat aprope nu-
mai grin reactiuni atipice gi printr'o uOrd tumefactiune locala. E
sigur cd in ochil lui Nocard, acest cal n'ar fi trecut drept morvos.
Casul al doilea e §i el interesant, de Orece e probabil, ca intr'un in-
terval de un-spre-dece luni a avut loc o infectiune cu morva, care se
pOte a a dispArut. Atka e sigur, cd injectiunea cea din urma n'a dat
nits o reactiune §i cu tote acestea animalul a murit dupa o lung 8i causa
mortis a fost morva manifests. In fine §i casul din urma nu e farA interes,
de 6re-ce ne arata cum cd, la un animal morvos, reactiunea pOte sa devie
mai putin pronuntatd, ba p6te sa dispard, fgrg ca morva sd fie yin-
decata. In casul acesta, dupd o lung de la injectiunea cea din urma
s'ail ivit simptomele morvel §i la necropsie s'ail gasit alteratiuni mor-
v6se acute §i cronice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
602 DR. V. BABE

Am mai avut cal' la cari morva s'a manifestat dupd 10 injectiuni §i

mai multe. Cei dol cal amintiti aicia au capOtat cate 13 injectiuni in-
tr'un interval de doi ani
1) *, *, *, 0, 0, 0. ?, ?, ?, *, *.
2) -)E, * ?, 5, 5, ?, >8, *.
-5<';

Se vale ca in realitate trebue sa admitem, ca earl pot suferi mai multi

ani dearindul de morva ascunsa, in care timp sensibilitatea for fata
de maleina inceteza §i reapare, pang. ce la un moment dat bola de-
vine manifests.

B. Injectiunile cu maleina la call cari nas presentat nicl reactiunea tipica,

nicl simptomele clinice ale morvei.
Gag seincitofi cari nu presentd reactiunea.
In total s'all supus maleinisarii 7.040 cal, carora li s'ail facut peste
18.000 injectiuni; in cea mai mare parte au capetat cite 2 injectiuni suc-
cesive. Din acest numer au presentat tot-deauna o reactiune tipica 196,
1.378 o reactiune atipica, 122 au presentat intaiu o reactiune tipica §i
apol nicl o reactiune la primele dou6 injectiuni, 350 ail presentat intaiu
o reactiune tipica §i apol una atipica, iar 683 au presentat in mod al-
ternativ atipia cu absenta on -carii reactiuni.
Avend in vedere ca maleinisarea s'a facut in grajdurile contaminate,
vom intelege cum caii, cari au presentat reactiunea, ail format o pro-
portiune de 30°/0 a tuturor cailor maleinisati, pe cand la remontil, la cari
n'avuse loc infectiunea, s'ail observat numai 10 reactiuni atipice (204),
la un nurnOr de 500 cal supu§i maleinisaril.
Din seria cailor, cari n'au presentat nicl o reactiune §i cari au fost
omoriti, mai cu soma un grup de 25 cal examinati de d-1 Medic-Ve-
terinar C. Motas, presents un deosebit interes. Cali ace§tia au fost
sanato§i, mai batrani, cu infirmitati, a caror cadavre ail fost intrebu-
intate la disectiUni. La 4 din ace§ti cal s'ail observat acele caractere
ale reactiunii, cari dupa Nocard ar indica existenta morvei, §i acesta
atunci cand am intrebuintat produsul nostru, ca §i atunci cand s'a
utilisat acela al lui Nocard: ascensiunea termica de peste 1.5 °, care
dureza mai mult de 2 dile §i o reactiune locals care persists. Trebue
insa sa amintim ca, atunci cand am facut dou6 injectiuni succesive,
reactiunea n'a fost constants, de ore-ce in trel casuri, reactiunea a
aparut numai la prima injectiune §i intr'un cas numai dupa a doua.
Vom reveni mai tardiil asupra valorii acestui fapt.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RXPCIIIGIt CAII.OR. 603

La necropsia facuta acestor cal; in num5r de 25, s'ail gAsit de 9

on in plAmani sail in ficat noduli miliari sail $i ce-va mai marl fi-
brosI sau continend o substanta do consistenta tencuelii, une-ori chiar
caseosi sail calcari si enucleabili, transparenti, eke ()data aderenti de
tesutul dimprejur, odata s'a gasit o pneumonic, de done ori emfisem
si odatA un abces al ficatului. In nici un cas nu s'a putut dovedl
existenta bacilului morvei, nici la microscop, nici prin culturi ¢i nici
prin experienta facuta la animale.
1) 0,0. Noduli calcifia(i in pulmoni si ficat.
2) 0. Nimic.
3) 0,0. Noduli calcifigi in parte aglomerati in pulmoni si ficat.
4) 0. Emfisem.
5) 0,0. Nimic.
.
6) 0,0. Noduli calcifia(i sau fibrosi in pulmoni si ficat.
7) (?) (?). Cativa noduli mid calcifia(i, nevirulenti, in ficat si pulmoni.
8) 00. Nodul calcifiat, de marimea unei linte, in pulmon.
9) -I-. Pneumonic.
10) 0,0. Doi noduli fibrosi, de marimea unei linte, cu centrul caseificat, nevirulenti.
11) 0,0. Emfisem. Nu s'aii gasit noduli.
12) Trei noduli miliari, aglomera(i, fibrosi, nevirulenti.
13) -4-, 0. Emfisem. Nu s'aii gAsit noduli.
14) 0, 0. Nodul fibros in pulmon.
15) 0, O. Abces al ficatului cu cod, fard noduli.
(D
16) 0, O. Emfisem.
17) 0,0. Nimic.
18) 0. -I-. Ca(i-va noduli miliari calcari.
19) (?), (?). Calculi biliari.
20) 0, 0. Nimic.
21) 0
22) 0
23) 0
24) 0
26) 0
Trebue sä amintim ca nodulii acestia nu s'ail gAsit in acele casuri,
in cari ar fi existat urma unei reactiunl Ore-care, ci de obiceiii la acei
earl presentat nici o reactiune. Din acesta incercare resulta deci,
ca metoda lui Nocard, judecand dupd instructiunile Guvernului fran-
ces, nu este in stare sA ne lamuresca asupra starii animalelor.
0 a doua serie de 43 cal sAnatosi, cari ail fost omoriti dupd ma-
leinisare, ail presentat urmatorele : 32 cal ail fost inoculati numal o
singura data si in 21 casuri n'ail presentat nici o reactiune, pe cand

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
604 DR. V. BABES

restul de 11 cal ail lasat sa se constate o reactiune atipica, insa fara

manifestatiuni locale. Cei-lalti cal ail fost inoculati mai multe or! de-a-
Ondul, WA a presents vre-o reactiune, altern&nd insa de regula cu
reactiunea atipica. In dou6 casuri am avut de notat o reactiune lo-
cals considerabila. Unul din acesti cal-a presentat ± 0. ; dupa Nocard,
calul acesta ar fi fost declarat morvos, desi la necropsie nu s'a putut gasi
nici cel mai mic nodul sail vre-un alt simptom de morva. Un alt cal a
presentat + , ?, WA vre-o reactiune locals considerabila ; dui:4 No-
card, animalul acesta ar fi fost suspect de morva. Incercarile acestea
arata superioritatea metodei nOstre, de ore-ce in nici unul din aceste
casuri n'am declarat ca animalele ar fi suspecte sail afectate de morva.
Pang. acuma am studiat reactiunea, care se manifests la cail earl
1) ail presentat simptome clinice do morva, 2) ail fost sanatosi si n'ail
presentat la necropsie nici o alteratiune morvosa, sail 3) cad dupa o
eerie de inoculari all presentat simptome do morva. Reese ded din
cercetarile /Astro, ca la call morvosi mai tot-deauna se observa o reac-
tiune tipica cu sail fara temperatura initiala subfebrila. Atunci insa
cand exists febra, adesea nu se constata reactiunea, si cate odata in
loe de reactiune tipica una atipica, de obiceiil cu temperatura initiala
subfebrila. Atunci cand unui cal morvos i se fac mai multe injectiuni
succesive, reactiunile tipice prevaleza, insa adesea se observa si reac-
tiuni atipice si Me °data se Inregistreza absenta totals a on -carii
reactiuni. Absenta acesta s'a observat cate-odata de la inceput si la
call afebrili un fapt care in mare parte se datoresce hraniril insu-
ficiente a acestor animale.
In cele mai multe casuri, la call morvosi s'a putut observa o reac-
tiune locals, cat() °data si la acel cal cad n'ail presentat o reactiune
local6, alta data si la ace! cad n'ail presentat o reactiune tormica ;
insa reactiunea locals mare carasteristica a lipsit la vre-o 10°4 din can',
cari all presentat reactiunea tipica.
Daca ne-am fi dirigiat dupa instructiunile lui Nocard, vre-o 10010
din call morvosi ar fi fost declarati ca neatinsi de morva sail numai
ca suspect!, pe cand criteriile n6stre n'au permis excluderea morve!
nici Intr'un singur cas. In fine nu vom uita a aminti marea frecuenta
a temperaturii subfebrila la caii cu morva manifests, care insa nu
Impedica ivirea reactiunil.
In al doilea grup am adunat materialul valoros relativ la call sa-
natosi, cad dupa metoda nostra n'aq presentat reactiunea, pe cand
unif din el ar fi fost declarati ca morvosi sail suspecti de morva
de Nocard sail si de Preusse, de 6re-ce all presentat o ascensiune

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGI! CAILOR. 605

termite de 1-1,5°, care a persistat dou6 cjile, precum §i o reactiune

locals. Insa la necropsie am constatat ca organele for n'ail presentat
nici o lesiune morvosa, pe cand cei-lalti cal, cari n'ail presentat nici o
reactiune, ail avut in pulmoni §i in ficat un numor mai mic sail mare
de noduli noduli cari, dupe No card, ar fi de nature morv6sa. Cer-
cetarile intreprinse ail dovedit ca ace§ti noduli n'ail fost virulenti. Asu-
pra acestor casuri vom reveni mai tarcjil
Un al treilea grup e interesant inteatata, in cat, precum am amin-
tit-o deja mai sus, ne arata atitudinea organismului mult timp inaintea
manifestaril Mei: caii pot reactiona un timp 6recare, in urma sä ince-
teze, pentru ca mai tarcjiil sa reactioneze din noil §i apol car sa ince-
teze, pang ce la urma urmelor se constata ivirea morvei. In total am
constatat ca, in 18 casuri, morva s'a ivit la caii cari de un tim.p scurt
incetasera de a mai reactiona, pe cand in 292 casuri morva s'a mani-
festat la cail, earl ail presentat reactiunea pans in momentul desvoltarii
m orvei.
Cercetarile facute pans scum ail aratat, ca atunci cand se intrebu-
inteza dose titrate cu precisiune, morvina nOstra da acelea§i resultate,
pe cari le da produsul lul Nocard sail al lui Folk.

III. Nodulil morvoV.

a). Nodulii cailor fare simptome clinice de morva, cari au presentat
o reactiune in urma maleiniseira
Precum am veclut, cea mai mare parte a cailor maleinisati n'ail pre-
sentat nici o reactiune; ail reactionat vre-o 30°4, mai cu s6ma dintr'acei
cal cari au stat in apropierea cailor morvo§i. Atuncl cand caii ail fost
omoriti §i necropsiati, s'ail gasit mai ales in pulmoni §i ficat, dar i
in ganglionii limfatici §i in spling, un numer mai mare sail mai mic
de noduli de diferite marimi, cari in casurile n6stre au adapostit in
10-200/0 material virulent de morva. In studiul nostru «Asupra mor.
vei larvate §i latentea am arkat, cg In aceste casuri, dupe un timp
mai scurt sail mai lung, animalele inceteza de a mai reactions; cand
se omOra animalele, nodulii gasiti in organele for interne nu sunt viru-
lenti. Pe de alts parte, Comisiunea Insarcinata cu studiul maleinisaril
a putut constata, cd in num er6se casuri §i cail absolut sanato§i pot
presenta noduli neinfectio§i in organele for interne. Insa nodulii ace§tia
gasiti la cail, earl' n'ail reactionat, s'ail observat mai des, in 400/0, la ani-
malele de prin grajdurile contaminate decat la acele din regiuni sana-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
606 DR. V. BARE$

tose, unde erau numai in 5 100/0. Niel odata nodulii ace§tia n'au
fost virulenti in casurile nostre, dar procentualitatea for ar indica, ca
in grajdurile contaminate nodulii ace§tia ar fi de regula de natura
morvosa. Mai exists insa §i o alts imprejurare care ar indica acesta,
qi anume faptul, ca cu cat mai mare e numerul cailor dintr'un grajd,
cu atat mai mic e numerul cailor sanato0 §i resistentl, tocmal con-
trariul de ceea-ce se observe. la cail earl traesc singuratici sail in li-
bertate. A§a de pilde, call de pe la regimente reactioneza in vre-o 20%,
dar §i call cari nu reactioneza presents adesea nodull §i diferite bole
interne, pe cand intro vre-o 600 remontl, de-abia 1-2% au reactionat,
§i acesta au facut-o numai °data, de Ore-ce la a doua maleinisare
n'ail mai presentat nici o reactiune, §i contrariil de ceea-ce am veclut
la caii.de pe Ia regimente, numai in mod exceptional s'ail gasit no-
duli in organele for interne. In fats acestor fapte avem de notat, ea
la Bucuresci, call sanato§i presents in vre-o 40% nodull neinfectio§i,
tot ca §i call sanato§i de prin regimentele contaminate. Nodulii ace§tia,
ass de frecuenti in grajdurile contaminate §i in ora§ele marl, nu se pot
lua in tot-deauna drept urme a unor noduli morvo0 vindecati, tot a§a
precum nu tots nodulii gasiti in organele interne ale locuitorilor de prin
ora§ele marl sunt datorite tuberculosei, de§i se scie ca tuberculosa e
mai respandita la ora*e decat la Ora, tot a0 precum se scie ca la lo-
cuitoril urbani tuberculosa presents diferite alteratiuni tuberculase ale
organelor interne. Trebue insa sä nu uitam cd la ora§e, undo popo-
ratiunea e mai 0164 nu numai tuberculosa e frecuenta, ci §1 alto bOle,
earl de asemenea pot provoca formarea unor nodull in organele interne.
Cerceterile nostre de pans acum au aratat numai atat, ca in reali-
tate eel mai multi noduli din pulmoni §i ficat sunt de origine mor-
vOsa. Inse nu putem fi de acord nici cu Nocard, care pretinde ca ton
ace§ti nodului sunt de origine morvOsa, nici cu Schutz, care credo ca
cea mai mare parte a acestor noduli n'ar fi de natura morvosa.
b). Anatornia patologicd a nodulilor.
Studiind natura acestor noduli, putem deosebi diferite forme, a caror
caracterisare pe scurt o vom da ad:
I. Noduli vernzinofi, bine descri§1 de Olt §i Schutz. Ast-fel de noduli
am gasit de mai multe on la call sanato§i, suspect! sail morvNi, in ca-
surile din urma impreuna cu nodull morvo§i. Caracterul descris de
Olt §i Schutz nu e absolut, anume de multe on n'am gasit in el
celulele eosinofile descrise de ace§ti autori. Mai departe nu incape in-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 607

doiela ca §i nodulii morvo0" vechi se pot calcifica. Neaperat ea numai

atunci putem ajunge la o ast-fel de conclusiune, cand afirmam ca in
casurile de morva cronica, undo se gasesc noduli calcari §i altil fecal-
cari, cei calcari nu sunt de natura morvesa, fall a tine compt de
formele de trecere Intro aceste doue feluri de noduli. Pe cand Schulz
afirma ca fie-care sail aprOpe fie-care nodul calcar e de natura vermi-
nesa, not numai in putine casuri am gasit parasiti in nodulii calcari,
in tale mai multe casuri am constatat insa o forma de trecere intro
nodulii calcari caseo§i *i parenchimato§i de natura morvesa evidenta.
II. Noduli miliari; rotun41, transpareng, earl de obiceii se pot enu-
cled cu wring La examenul istologic se constata ca nodulii ace§tia
sunt compuV de straturi concentrice de substanta hialina, fiind cate
odata ramoliti la mijloc i granulati, alto on continend detritusuri
nucleare §i celulare. Intro scortele hialine se gasesc icy colea celule
mici plate. Intrega massy transparenta e inconjurata de un fel do
capsula, in care se recunesce cate odata peretele unui vas pe alocurea
dilatat. Capsula acesta se continua in tesutul conjunctiv inconjurator,
do obiceiti ce-va ingropt, prin mijlocirea unui tesut relativ bogat in
elemente fixe. Ast-fel de noduli am gasit nu arare-ori la caii suspecti
de morva §i adesea la cail morvo§i. Opiniunea nostra este ca no-
dulii ace§tia, in parte cel putin, sunt trombusuri modificate, formate
in vasele pe alocurea dilatate ; de sigur ele n'ati nimic de a face cu
morva §i nu contin nimic care ar fi sail care ar fi fost de natura
morvesa.
III. Existd noduri, analogy, cart sunt compud: de un fesut limfatic
sail de granulatiune, adesea cu celule extraordinar de mart Nodulii
aceOia sunt de obiceill subpleurali, cu o capsula fibresa Hata, cu ce-
lule fixe, umflate, de regula pigmentate, celule plasmatice §i putine
celule migratorii. Nodulul e format de un tesut de granulatiune sail
din tr'un tesut reticulat cu celule marl, cari spre mijlocul celulei ail o
coloratiune palin, sunt granulati, fail nucleil sail cu fragmente nu-
cleare. De sigur avem de a face cu foliculi limfatici alterati, in jurul
carora tesutul conjunctiv e ingropt, iar alveolele sunt pe alocurea um-
plute cu o substanta granulate §i cu epitelii umflate. Unii din ace*ti
noduli contin celule stelate, intre earl* se afla o substanta omogeng,
in parte hialina sail mucosa. Alti noduli miliari contin la periferie un
tesut de granulatiune, care se necroseza in spre centru ; tot odata se
observe numerese celule migratorii cu nucleil particular degenerate
in forma de stea sail de pensula, a§a precum le-am descris in morva.
Ace§ti noduli sunt adesea inconjurati de vase, cari contin celule ana-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
608 DR. V. BABE$

loge. De asemenea se mai gasesc cate odata in jurul for midi extra-
vasari sanguine in alveole. Mai cu serna, nodulii ace§tia din urma,
cari se gasesc adesea in casurile de morva sail in acele suspecte de
morva, e probabil ca sunt de natura morvosa; de§1 la examenul mi-
croscopic nu s'ail putut pune in evidenta bacilli morvei, totu0 inse-
mintarile §i experientele intreprinse la animale ail dat resultate po-
sitive. Trebue insa ss recunosc ca in nodulii, pe car! ! -am desemnat
ca foliculi limfaticl, n'am gasit nimic virulent, eel putin in casurile nostre.
IV. Nodal( miliari sclerog sail calcific* Ace§ti noduli trebuesc
priviti ca resturile unel alteratiuni inflamatoril, ca produsele unor dm-
trisari. De obiceiti avem a face cu o ingropre a tesutului interstitial,
Cu aparitiunea unor elemente fibroplastice cu nucleul adesea omogen,
hialin sail calcifiat, cate °data cu un tesut de granulatiune in jurul va-
selor. Afars de acesta se mai gasesc noduli miliari, calcarl, earl se pot
enuclea cu uprinta §i cari sunt inconjurati de un tesut analog cica-
tricial alb sail pigmentat. Ast-fel de noduli se gasesc adesea la caii
sanato§i §i e firesc sä se gasesca §i la caii morvo0, de 6rd-ce ace§ti
noduli nu dispar la ivirea morvel; in on -ce cas insa nodulii ace§tia
nu sunt de natura morvesa, de0 nu se p6te nega posibilitatea, ca §i
nodulii mid morvo§i sa se vindece, Wand in urma for noduli de felul
color descri§i.
E de mirat, cum in multe easuri de morva, pre langa alteratiunile
mucesei nasals, etc., se gasesc numero§i noduli transparenti in pulmoni,
pe cand la call earl nu sunt atin§i de morva, nodulii ace§tia .se gasesc
numai in numer forte mic. Nodulii miliari in casurile de morva sunt
de ordinar in cea mai mare parte de natura acuta, formati de un ma-
terial celular recent §i tesut necrotic, pe cand nodulii gasiti la caii sena-
to§i sunt de obiceiil de natura trombotica sail de natura cicatriciald
sad calcifiati. Insa toemai la animalele car! rectionoza §i earl sunt sus-
pecte de morva, fard a presenta morva clinicA sail experimentale, se
gasesc adesea numai noduli miliari, in numer mai mare sail mai mic,
nici a§a de multi ca in casurile de morva manifests, insa nici atat de
putini i de neinsemnati, cum se observa la animalele sanatOse.
V. Noduti morvopi miliari peribronchicil Mai cu semil in casurile
recente de morva, pulmonul este adesea strabatut de noduli miliari
albicio§i §i transparent!, inconjurati do o aureola ro§ietica. In desvol-
tarea for ulteribra, el presenta de obiceitl numai o proliferare celulara
interstitiala §i centrul ramolit. Trebue un examen minutios spre a put6
cunosee ca e vorba de noduli peribronchicl. Formarea acestor no-
dull se p6te urmari din bronchiile cele mai mid ; el presenta un epi-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRL COMBATEREA RXPCIUGII CAILOR. 609

teliil proliferat in care se afla elemente lunguete basofile granulate,

de sigur celule degenerate. In spre lumina lor, bronchiile acestea su-
fell o umflare particulars vacuolara sail vitrOsa, iar In interiorul for
se gasesc lei colea, in afara de epitelii desquamate §i necrosate, frag-
ments leucocitare §i granulatiuni, grupurl de bacili §i eritrocite. In
afara de acesta, se mai gasesc in bronchiile cele mai mid §i in alveole
masse earl ail devenit palide In urma hematolisel; in aceste masse
se ved adesea nuclei, ass ce avem impresiunea unor celule gigante.
De alt-fel se observa aicia §i adeverate celule gigante cu gramada
nuclearil la centru. In jurul bronchiilor se observa mid glande mu-
cOse cu epiteliul umflat, vitros ; tesutul peribronchial e considerabil
Ingro§at §i degenerat Inteun tesut de granulatiune cu celule rotunde.
Tesutul acesta se intinde printre alveolele vecine ; alveolele, tapitate
cu epitelii umflate, sunt mic§orate in mod simtitor. Ele contin de ase-
menea masse homogene. Aicia se mai ggsesc vase ingropte, cu pro-
liferatiuni celulare, adesea Inconjurate de mid hemoragii. Nu mai in-
cape indoiela ce, In aceste casuri, alteratiunea peretelui vascular a dat
nascere hemoragiilor.
Elementele acestea formeza nodulil cei mai mid, recenti, peribron-
chid'. Nodulil ce-va mai marl, mai mult circumscri§i, sunt ce-va mai
vechi. Bronchiul central e forte dilatat, epiteliile sunt necrosate, bron-
chia e umpluta cu leucocite fragmentate §i cu o substanta granulate,
In care s'ar afla, par'ca, bacili fragmentati. De obiceiti, bronchia este
ulcerate Intr'un loc; un dop de masse de detritus se intinde In jurul
bronchiel, formand ast-fel centrul nodululul. Apol urmeza spre peri-
ferie tesut de granulatiune §i o massy omogena, In care se pot vede
cite odata bacili §1 un reticul de vase de noun formatiune. De aicia te-
sutul noil, format bogat in celule, se intinde printre alveole, cart sunt
fOrte mici, rotunde, imbricate cu un strat epitelial Malt, facend ast-fel
mai mult impresiunea unui tesut glandular. Alte alveole sunt mai
putin comprimate §i contin elemente desquamate, mai cu soma Irish
celule mai marl, rotunde, pline de granulatiuni basofile. In fine vine
un strat de tesut de granulatiune cu vasele proliferate, ingropte, §i
cu hemoragii. Caracterul peribronchic al acestor noduli miliari este
intru cat ne arata, ca cei mai midi' noduli morvo§1 nu par a fi de ori-
gine hematogene, ci bronchica.
Se scie ca Nocard afirma, ca morva pulmonary ar represents forma
primitiva §i initials a morvel, care s'ar ivi mai cu semi in urma unel
infectiuni a aparatului gastro-intestinal. Acesta opiniune s'ar bass pe
mai multe serif interesante de experienta. S'all introdus in stomacul
Analele A. R.--Tom. XXIII.Memoriile Sect. Schn(ifice. 89

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
610 Lift. V. PABt$

cailor carton, in interiorul carora se aflau culturi de morvh, insa fara ca

ace§ti cartoft sa atinga chile respiratOre superiOre. Se intelege ca Did o-
data nu putem aye siguranta, ca cartofii in realitate n'ail avut vre-un
germane infectios pe suprafata for sau data, atunci child calul inghitia
cartoful sail mai tarcjiii, o parte din materialul infectios n'a atins mucOsa
faringeala. Cali infectati in modul acesta ail presentat de obiceia no-
dull miliari in pulmoni. Mai thrcjiii, Nocard a procedat intr'un mod mai
putin scrupulos, de Ore-ce culturile de morva le-a pus in apa de Wilt;
acesta apa se tutelage ca n'a venit in atingere numai cu aparatul di-
gestiv, ci ci cu chile aeriene superiOre, aca ca nodulii pulmonari s'ar
put6 explica forte bine ca desvoltati in urma aspiratiunii sail prin
calla limfatice superiOre. In general e dificil de a admite ca bacilul
morvei trebue sa ajunga in intestine, pentru ca de acolo sa pOta in-
fecta pulmonii, fara insa a provoca vre-o alteratiune Ore care prin in-
testine. Bacilul morvei nu este un parasit, care ar fi in stare sa cu-
treere organismul fara de a-1 vatema; atunci cand nu ataca mucOsa
intestinala, e forte probabil ca n'a patruns acolo, pentru a da nascere
unor noduli intr'un organ departat, in deosebi in pulmoni. In on -ce
cas bacilul ar vatema in astfel de imprejurari in primal rind alte
organe, earl sunt in legatura mai strinsa cu intestinul decal pulmo-
nul; ar urma sa patruncja intaiti In artera pulmonarA. Cunoscem nu-
merOse infectiuni, cari pornesc din stomac; insa ele se localiseza sail
in jurul intestinului sail in ganglionii limfatici sail in mesenter, in
splina, in ficat sail in alte tesuturi din vecinatate. E drept ca in ca-
surile de morva, se gasesc noduli §i in ficat §i in splina, adesea insa
numai in pulmoni c1 in on -ce cas intr'un numar mult mai mare in
pulmoni decat in cele-lalte organe. Din potriva, nu ciinOscem nici un
singur cas, in care nodulii morvoci s'ar fi gasit numai in ficat §i in
splina.
Insa chiar each am admite, ca bacilli morvei patrund de-a dreptul
din intestin in pulmon, ar urma sa presupunem ca alteratiunile pul-
monaro sunt de natura hematogenA, embolicaceea-ce nu se potrivesce
pentru majoritatea casurilor, tocmai in acele casuri, in earl' posedAm si-
guranta asupra natural morvOse a nodulilor. In aceste casuri de obiceia
avem de a face cu alteratiuni bronchice §i peribronchice, vasele find
alterate numai in al doilea_rind. Dopul de purohl in interiorul unel
bronchii dilatate proliferate este tocmai partea cea mai vechie in ast-
fel de noduli miliari. Dopul acesta de puroia cu grail s'ar putO ex-
plica alt-fel decat printr'o aspiratiune a bacililor morvei pand in tale
mai mici ramuri bronchice, uncle provOca o inflamatiune a mucOsel

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DUSPRE 001113ATEREA RAPCIUGII CAILOR. 611

§i a imprejurimii el. De Ore-ce insa vasele limfatice ale pulmonului

nu jtica nici un rol in ace§ti noduli, nu este probabil, ca ace§ti noduli
ar ajunge in pulmon prin cAile limfatice mediastinale. Nu voim insA sa
excludem posibilitatea ea, in anumite casuri, de pada acolo unde avem
de a face cu tuberculi miliari de nature limfatica §i unde se gasesc
tot-odata noduli in ganglionii limfatici bronchiali, bacilii sA pots pA-
trunde in pulmoni §i pe cale limfatica. Am vodut de asemenea casuri,
unde mid trombusuri vasculare formeza noduli, precum exists §i alte
casuri in earl* se 'Ate admite o infectiune hematogena embolicA. In
adever, cercetArile Jul Schutz ail aratat, ca atunci cand se procedeza
in mod forte prudent, inchicjend bacilul morvei in capsule grOse ge-
latinOse, desinfectate pe din alai* §i cari se introduc in stomacul tai-
lor, luandu-se anumite precautiuni, se obtine infectiunea cu morva; in
casurile acestea, alteratiunile cele mai principale se gAsesc in citile
limfatice ale intestinului, in ganglionil mesenterici §i in eel retrope-
ritoneali, precum §i in ficat §i in spline. Se mai gasesc alteratiuni §i
in peretele intestinului, pe cand in pulmoni se gAsesc numai noduli
mai recenti.
VI. Nodulii pulmonary embolia nu se gasesc numal la caii cu
morva manifesto, ci §i in formele latente; el se presents in forma
unor mid infarcte periferice, caracterisate la periferie printr'o ipe-
remie considerabila a vaselor centrale, pe cand in spre centru se
gasesc artere ingro§ate, dilatate §i obliterate prin pigment sanguin
§i granulatiuni galbene. Alveolele comprimate sunt pline cu o sub-
stanta granulat5, cu leucocite fragmentate, precum §1 cu elemente va-
cuolare, rotunde sail basofile, granulate. In aceste infarcte se remarca
cu deosebire bronchiile dilatate, earl presents o proliferatiune epite-
liala considerabila §i dopuri de substanta mucopurulenta cu nucleil
fragmentati, cu masse marl' vacuolare.
VII. Noduli mai maricircumscrig. Nodulii ace§tia alterneza cu no-
dulii miliari. Pe langa numero§i noduli miliari se gAsesc de obiceiii
noduli de mArimea unui bob de mazere pang la marimea unei alune,
circumscri§i inteun mod mai mutt sail mai putin lamurit, cari la cen-
tru sunt de consistenta tencuelii sail calcari, cite °data caseo§1 sail
caseo§i-purulenti, inconjurati adesea cu o zona hemoragica. In casu-
rile in cari n'ail existat simptome clinice de morvA, nodulii ace§tia sunt
mai rani ; el sunt fOrte frecuenti in casurile in earl exists o morvg
manifests din punctul de vedere clinic.
VIII. Noduli parenchimatopi $i focare parenchimat6se pr6spete.
Ace§t1 noduli de nature morvOsA se caracteriseza prin alveole dila-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
612 IA. V. 13Alltil
=....m.
tate si astupate cu celule, fiind hi septele proliferate si nodulul incon-
jurat cu un tesut embrionar §i de obiceiil hemoragic. In aceste casuri
prOspete, centrul nodulului pare a fi un infundibul astupat cu celule,
aratand tate stadiile fragmentatiunii filament6se §i cromatice ale nu-
cleilor $i continend bacili isolati al morvel, pe cand infiltratiunea dim-
prejur arata Inca celulele mono $i polinucleare intacte, fara bacili. Lim-
faticele sail vasele sanguine ale nodulului nu contin nici fragmente
nucleare, nici bacili. Prin confluenta lor, acesti noduli produc focarele
mai marl' ale pneumoniei morvOse. Cate-odata, aceste focare sunt mai
difuse si nu lash sä se constate formarea for din noduli.
Interpretarea nodulilor devine mai anevoi6sa Inca, din causa ca de
multe on acelasi pulmon tontine pe langa noduli nemorvosi $i no-
dull morvosi in diferitele stadil de desvoltare si de diferita origine.
Interesante sunt observatiunile urmatOre:
Calul Stechmayer. Se vad lesiuni pulmonare acute. Alveole pline
cu o substanta granulOsa uniforms. E probabil un edem. Multe alveole
contin globule de sange. Se vad focare intregi hemoragice. In apro-
pierea tesutulul interstitial se vede o tumefactiune insemnata in epite-
Iiile alveolars granul6se gi cu nuclei mid, astupand une-ori lumenul
alveolelor. Din tesutul interstitial pornesce o proliferare a unul tesut
fibroplastic, care patrunde in alveole, astupandu-le si formand un tesut
compact scleros, In care se mai pate recun6sce retaua alveolars.
Alt-fel se produce un tesut fibros, formandu-se noduli miliari mai
mult fibrosi hf inconjurat cu zone embrionare.
Acest tesut embrionar se gasesce mai cu sama in jurul unor vase,
dar exists focare embrionare cu caracterele unor foliculi limfatici hi
de undo pornesc nisce cord6ne probabil limfatice de asemenea for-
mate din celule
Un nodul mai mare cu centrul ramolit are structura urmatOre: este
inconjurat de o capsula, formats de un tesut Indurat fibros hi cu fOrte
putine celule $i .pe care se insereza septele alveolare din vecinatate.
Capsula insa neinconjurand nodulul in intregime, ci numal in ju-
matate, nodulul nu e incapsulat, ci roil limitat. Alveolele din prejur sunt
in parte astupate cu tesut de noun formatiune, cu epiteliul tumefiat $i
inconjurat cu tesut embrionar mononuclear, continuandu-se pana in
massele ramolite.
Se observa insa cs spre centrul nodulului, tesutul interstitial devine
din ce in ce mai gros gi embrionar, alveolele devin din ce in ce mai
mid §i dispar apol cu totul sau aparend numai prin nisce aglomera-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RXPCIUGII CAILOR. 613

tiuni de celule cu aspectul unor celule gigante cu nucleii mid si in

parte distrusi si
Se vede ca proliferarea tesutului pornesce de la peretele vaselor,
cari sunt dilatate Si pline cu sange, afara de acesta agar aici vase cu
dopuri de leucocite ¢i nisce grupe foliculare de tesut embrionar. Intr'o
parte, in o bronchia mica, se gasesc, la nivelul nodulului cu epiteliul
in parte desquamat, lumenul continend masse granulOse albuminose ,$i
bronchia inconjuratA cn o zon5 gross de tesut embrionar mono-nu-
clear cu nuclei de multe on fragmentati. In locurile undo nodulul este
inconjurat de capsula fibrOsa, dupA acesta capsula urmOza nisce vase
dilatate Si astupate cu tromburi ; apoi urmeza un strat de celule em-
brionare rotunde 1i amestecate cu fasciculi de tesut fibro-plastic. Ur-
mdza apoi, spre centru, un strat uniform si necolorat, in care se mai
'Ate recum5sce structura alveolars a pulmonului, septele fiind subtiri
1i continend fragmente nucleare, iar alveolele fiind pline cu o retea
lucie venOsa si cu resturi de nuclei.
Centrul ramolit e format de asemenea de alveole pulmonare, uncle
insa de °data apare o cantitate de globuli forte colorati, probabil de
provenienta nucleara. Afars de acesta mai exists cantitati de fragmente
mid si neregulate de nuclei. Sunt grupe midi de bastonase, probabil
de naturd microbiena sail chiar bacilul morvei.
Calul leotka. Pulmonul este iperemic. Vasele midi dilatate, alveolele
comprimate. In jurul bronchiilor sunt nisce focare difuse. Sunt focare
edematiate in jurul vaselor. Focarelede alt-fel destul de micisunt
formate de diferite elements. Alveolele contin epitelii alveolare fOrte
umflate, vacuolare ei pigmentate. Spre centru exists de multe on un
tesut scleros interstitial, in care se ved multe celulo plasmatice, fixe,
umflate. Alai sunt vase sclerosato si obliterate si in fine noduli mid
embrionari cu celule fixe mono-nucleare. Bronchii cu desquamatiune
epiteliala. Intre celulele epiteliale, precum .i in jurul bronchiilor, se
gasesc multe celule granulose metacromatice. Ici colea se ved noduli
mid miliari isolati, formati de celule fixe si cu masse pigmentare in
centru. E de remarcat cantitatea de granulatiuni fixe violete, mai cu
soma in focarele celulare mai dense.
Lesiunile sunt mai mult in jurul bronchiilor. Bronchiile contin, pe
langA celule, mucositati, epitelii desquamate ; mai contin nisce form a-
tiuni rotunde vacuolare, violacee, ca nisce picaturi, de marimea leuco-
citolor.
In jurul bronchiilor, tesut embrionar fibro-plastic pigmentat, formand
noduli peribronchici.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
614 DR. V. BABES

Calul Brain. Nisce focare mid hemoragice cu fibrins in alveole. In-

tre focare exista nodull miliari, mai mult in tesutul interstitial, fail
sa se vada vre-o legatura strinsa cu vasele sail bronchiile. In centrul
nodulului, de multe ori se ved bronchiile si in mijloc celule marl cu
portiuni vacuolisate si in mijlocul for celulele lul Ehrlich. Nodulii sunt
inconjurati cu un tesut fibros sail fibro-plastic. Acest tesut trecein te-
sutul propriii dis al nodulului.
Acest nodul e format de o retea celulara cu celule mai marl, cu
nisce epitelil cubice sail rotunde cu multe celule plasmatice si cu pro-
toplasma fOrte colorata (violet). Cate odata se ved nisce cavitati as-
tupate cu celule, probabil de natura endoteliala. Peretil insa nu sunt
precis!, asa ca ne dail impresiunea unul tesut limfatic. Asemenea no-
dull se gasesc in jurul unor vase si in mijlocul for se gasesc bronchi!
midi cu epiteliul desquamat, continend o cantitate do celule destul de
marl ; sunt si vase cu pereti ingropti.
Putem spune ca nodulii acestia sunt mai mult de natura peribron-
chiala. Bronchiile sunt cu totul astupate cu dopurl celulare. Se ved
$i nisce glande, pOte glande mucose ale bronchiilor cu epiteliul mo-
dificat sub forma unor bule marl, vesicule, pOte o transformare mu-
cosa.
Imprejurul alveolelor exista celule marl pigmentate, iar vasele san-
guine si limfatice sunt astupate cu endotelil proliferate. Mai exista
si o proliferare a tesutului conjunctiv in jurul bronchiilor $i ele cu
epiteliul proliferat.
Nodulii sunt reil limitati si inconjurati cu zone hemoragice. La pe-
riferia nodulilor se vede de obiceiil tesut fibro-plastic. Nu se pot con-
stata leucocite fragmentate.
Din aceste cercetari reiese, ca la cail morvosi, ca si la aceia earl nu
presents simptome clinice de morva, se gasesc adesea nodull virulenti
in pulmoni si ficat, mai des insa nodull earl nu sunt virulent! si la
cari nu se 'Ate 'cloyed! tot-deauna Ca stint de origine morvdsa. Nocard
a cautat solu %iunea acestei cestiuni grin experimentatiune. S'ail in-
trebuintat se'se cal din regimentele necontaminate si earl' n'ail presentat
nici o reactiune in urma maleinisarii ; patru cal ail capetat cate o cul-
turd de bacili ai morvel, amestecata cu apa de latiut. Deja dupa dou6
dile, temperatura s'a ridicat cu mai mult de 2°, iar o injectiune cu
maleina facuta dupa 6 dile a dat nascere unel marl reactiuni locale;
dupa 8 chile, ganglionil limfatici ail fost tumefiati $i un cal avea o ri-
noree si ulceratiunl. Dupa 14 file ail fost omoriti unul din acesti cal si
un cal de control si in pulmoni s'ail gasit fOrte multi noduli miliari,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIUGII CAILOR. 615

in parte translucidi. Alp' 2 cal si un cal de control ail fost omoriti

dupa 2 luni si ail presentat morva cronica si numerosi noduli in di-
ferite stadil, noduli mai marl calcari si altil mai recenti, cari toti ail
fost infectiosi.
Intr'o a doua serie au fost infectati prin culturi in apa de bent 12
cal din grajduri sanat6se, earl' nu reactionasera la maleind; dupd 14
cjile, top ail reactionat si unii au capetat simptome clinice de morva,
in urma careia au fost omoriti. La 8 dinteacestia, morva nu s'a ma-
nifestat clinicesce, insa omoriti dupa 7, 8, 9, 10 luni, dupd ce inceta-
sera a mai reactions la maleind, s'ail gasit in pulmoni numerosi no-
dull fibrosi, caseosi sad translucidi, earl insa n'ad fost infectiosi.
Din aceste experiente deduce Nocard nu numai ca, in incercarile
sale, nu numai noduli neinfectiosi au fost de origine morvOsa si ca
in aceste casuri morva ascunsd a fost vindecata, ci si alt ce -va, anume
ca toti nodulii analogi sunt semnele morvei si ca atunci child anima-
lele inceteza a reactions, e semn ca morva s'a vindecat. Pe cand in
experientele sale acest lucru s'ar puts admits, incercarile nostre nu-
mer6se au ardtat ca nu e permisd generalisarea acestor fapte, de ore-ce
Nocard nu ne spline nimic despro acelo casuri frecuente, in call caii
reactioneza, Vara ca organele sau nodulii for sa presente ce-va infec-
tios, putendu-se exclude cu siguranta banuela unui focar morvos
ascuns; tot ash s'ar put6 afirma ca si caiT, pe cari Nocard ii consi-
dent ca vindecati, au unde-vh tin focar morvos ascuns.
Apoi nu e de fel dovedit, ca call cart nu mai reactioneza nu stint
morvosi sati ca sunt vindecati. Deja pang acuma am amintit flume-
rOse casuri, in cari earl au incetat de a mai reactions si la cari s'ail
aratat in urma manifestatiunile clinice ale morvei, in cart casuri caii n'ail
mai reactionat numai o singura data, ci periodic de mai multe ort,
pentru ca la urma sa devie din noil sensibili fata de maleina, presen-
tand reactiunT tipice. Prin urmare nu e admisibil a pune resultatele
catorva experiente facute la 18 cal', in fata multor sute do incercari
facute de not intr'un interval de mai multi ant si earl au dat resul-
tate cu totul opuso celor obtinute de Aocard. Cele-lalte mil de resul-
tate ale lui Nocard n'ail nici o valOre in fata acestor fapte, do 6re-ce
ele se rezoma pe criteria insuficiente si n'ail fost controlate. Nu este
suficient de a injects mii do cal si de a afirma, ca caii earl au reac-
tionat sunt morvosi si acel cari reactionat nu sunt morvosi, pre-
cum nu e suficient de a tine caii morvosi in observatiune timp de
1-2 luni, a21 maleinisa apoi din noil, spre a puts afirma, ca caii cart
nu mai reactioneza sunt vindecati si ca aceia cart reactioneza sunt

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
616 DR. V. BABE?

morvoqi. Dacti Nocard ar controls aceste afirmatiuni, ar vedo indata

ca din potrivg, calul pe care d-sa it declara morvos nu e morvos, de
ore-ce n'ar mai reactions la o a doua injectiune ; sail clack' ar omori
calul care a reactionat °data, adesea n'ar gasi nimic virulent in cor-
pul acestui animal pretins morvos. Dacti insa ar mareinisa in mod sis-
tematic call, pe carI I-a declarat di sunt sanato$1, ar vede ca adesea
injectiunea provOca din noil reactiunea $i ca prin urmare nu tote ani-
malele sunt vindecate.

IV. Call' carl nu presents morva manifests.

a). Caii, cu simptomele suspecte.
Comisiunea dispune de 20 cal cari ail reactionat in mod tipic, dar
fail a presents simptome manifesto de morva, el aratail insa cats un
simptom suspect de morva. La caii ace$tia s'ai1 gasit noduli infectio$1.
Protoc6lele arata urmatorele date :
1). 0 u$Ora tumefiare a membrului anterior pans la cOpsa cu dou6
ulceratiuni midi superficiale. Reactiunile : *, A. La necropsie se gd-
sesc numerOse ulceratiuni pe mucOsa nasals, iar in pulmonl noduli
mid translucicji cu centrul opac $i noduli mai marl caseificati cu peri-
feria hemoragica. Experimentul facut la animale cu nodulii caseo$i a
fost positiv.
2). Cate-va pustule mid* la septul nasal, o u$6ra scurgere din nas
$i ganglionii laringeall indolenti. Calul a fost maleinisat de 12 on in-
tr'un interval de 3 luni cu urmatOrele reactiuni : A*, +, A*, A*,
Air, AO, A*, A*, A*, A*, *. In locul injectiunii a /aparut tot-deauna
o tumefactiune mai mare. Deja daps prima injectiune se arata simp-
tome de morva, Calul fiind omorit, se constata la necropsie o mica ul-
ceratiune pe septul nasal, in sinusuri mult puroiil caseos, o tumors
mare, ca un oil de porumbita, case6sa, hemoragica la suprafata pul-
monului, numero$I noduli pulmonari trangucidi virulenti.
3). Glands limfatica submaxilara de marimea unui oil de porumbita.
Reactiunea : A*. Calul a fost impupat $i la necropsie se constata, in
afara de glanda suculenta $i hemoragica, o hepatisatiune a virfului
pulmonului, de marimea unui pumn, cu abcese midi. Afar/ de acesta,
se mai gasesc multi noduli mid, ca un bob de mein, in parte cu o
zona hemoragica.
4). Abces al glandei submaxilare. Reactiunea : A*. In urma injec-
tiunii apar abcese midi la plicele labiate (colturile botului). Calul a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCITIGII CAILOR. 617

fost omorit §i la necropsie se constata done ulceratiuni profunde la

nas. In pulmoni se gasesc, in afara de numero§i noduli de marimea
unui bob de mein pang la marimea unei alune, in parte caseificatii §i
unele locurl mai mid hepatisate. Bacilul morvei in culturd pura.
5). Scurgere sero-muc6sd. Reactiunea : *, *. Calul a fost omorit
§i la necropsie se constata cicatrice stelate pe sept §i la stanga o ul-
ceratiune mai mare cu basa pulp6sd purulentd. Numero§i nodull mi-
liari translucidi calcificati in pulmoni §i ficat. Se cultivA bacilul morvei
din unil noduli cu centrul caseos.
6). A*R, A*. Abcese pe spate, cordOne limfatice, bacilli morvei in
puroiti. Nimic la nas. In pulmoni numero0 noduli recenti §i cretificati.
Noduli cretificati de marimea unui bob de mazdre in ficat. Culturd
positiva din nodulil pulmonari.
7). Calul tuvsce §i presents o turnefiare a membrulul posterior stang.
Reactiunea: A =tz , AO, A+. In urma injectiunil apar simptomele morvei,
mai cu soma ulceratiuni farcin6se. Ganglionii tracheali sunt tumefiati,
ulceratiuni laringeale hemoragice. In ficat §i in splina se gdsesc noduli
cretacel. La suprafata splinei se constata o ingropre pland a capsulei,
de desubtul cdreia se and un tesut galbuiu, granulat §i hemoragic. Cul-
tura positivd.
8). Rinoree fetidd verdue din ambele nari. La stanga o u§6ra tame-
factiune a ganglionilor. + AO. Simptomele sunt mai pronuntate dupd.
injectiune. Calul more dupd cdte-va chile §i la necropsie se constata
mid ulceratiuni la septul nasal, numero§i noduli miliari §i mai marl,
pand la marimea unei maz'ere, incapsulati §i inconjuratl de o zona
hemoragicd. Noduli cretacel in ficat. Cdte-va infarcte hemoragice in
splina. Culturd positivd.
9). Putind rinoree grisd. U§Ora tumefactiune glandulara ; pe spate
la drepta, o tumOre durd mobild aprOpe de marimea unei piese de
5 lei. Calul a fost omorit §i la necropsie se constata, ca tum6rea e for-
mats in parte de un tesut dur, in parto de un tesut conjunctiv cal-
cifiat. La septul nasului se ved unele erosiuni superficiale. In pulmoni
se gasesc vre-o 10 noduli carn(41 hemoragici de marimea unor alune,
din earl unii cu centrul galbuiu, altii sunt calcifiati in mijloc, slani-
no§i la periferie §i cu o zond hemoragica ; se mai vdd forte multi
noduli miliari, in parte translucidi, in parte cu centrul ramolit. Din
ace§ti noduli se cultiva bacilul morvei.
10). Tumefiarea membrului posterior stAng cu noduli ramoliti in
forma de furuncule §i cord6ne limfatice. *, A *. In urma maleinisdril
apar tumori, abcese, cordone limfatice §i bacilul morvei. La necropsie

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
618 DR. V. BABES

se constata in pulmoni frumo§i noduli recenti de marimea unei nuci

cu pleuresie hemoragica, plastics, numero§i noduli miliari in parte
henloragici §i supurati, precum §i numero§i noduli miliari cartilagi-
no§i, tot a§a §i in spline.
11). Rinoree fetida verdue bilaterals. 0 mica tumOre lobulata. A *,
A*, 0 (injectiune intravenasa). Insemintarile facute din mucositatile
nasale au lost negative. La necropsie se constata erosiuni superficiale
la septul nasal §i masse case6se in sinus. In pulmoni numero§1 noduli
calcifiati de marimea unui bob de ; sunt §i noduli ease4, cate
()data en zona hemoragica. La suprafata se gasesc trei noduli recenti,
carno§i, hemoragici, de marimea unor alune, cu centrul galben, earl*
dail insemintari positive.
12). Rinoree serosa. Glaiida mica indolenta. La sept o cicatrice ate-
lata cu zona congestive. Calul tu§esce §i stranuta. *, ? (intravenos).
InAniintarile facute din scurgerea nasals au remas negative. Calul
a fost omorit §i la necropsie s'ail gasit ulceratiuni mid la choane, in
pulmoni numero§i noduli miliari incapsulati, in parte calcifiati, cretacei,
in parte caseo§1, cu zona hemoragica §i unii noduli mai marl' carno§i,
earl au dat bacilul morvei.
13). La membrul posterior stang se afla o tumOre difusa cu exco-
riatiuni §i calositati. Calul a fost omorit, dupd ce presentase * *. La
necropsie se constata o ingropre a pleurei, sub care se gasesc noduli
cretacei sail caseo§i, cu periferia hemoragica, din cari se cultiva bacilul
morvei.
14). Ganglioni §i cicatrice mid la sept A *. La necropsie se constata
noduli mai marl §i mai midi carno§i, hemoragici ; sunt §i noduli cre-
tacei, caseo§i sail translueidi. Din nodulii recenti se fac insOmintari
positive. In ficat gasit noduli calcari.
15). Calul a slabit repede, tu§esce, epistaxis. *, *. La necropsie se
constata ulceratiuni §i cicatrice in trachee; numero§i noduli miliari §i
mai marl, carno0 sail translucidi, cu centrul caseos §i cu o zona he-
moragica. Placi selerOse la pleura, corespundend unor abcese
sail unor caverne comunicand in parte cu bronchii mai marl'. Afars
de acestea se mai observe o hepatisatiune cu o infiltratiune purulenta
cu focare circumscrise. In ficat se ve'd mai multi noduli caseo§1 creta-
cei cu periferia hemoragica. insemintarile ail fost positive.
16). Scurgere nasals mucosa bilaterals. Calul tu§esee §i a slgbit mult.
Din mucositAtile scurgerii nu s'a putut cultiva bacilul morvei. Sail
facut 4 injectiuni intr'un interval de o lunar *, *, A +, ?. La ne-
cropsie se constata in trachee ulceratiuni midi cu basa hemoragica ;

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIITGIf CAILOR. 619

in pulmoni numerosi noduli miliari cretacei §i noduli mai marl car-

nosi cu, centrul pulpos ramolit. Insemintarile au fost positive.
17). Scurgere abundenta muco-purulenta din nas, din care insd nu
se 'Ate cultiva bacilul morvel. 0 cicatrice la sept. Calul schiopeta de
un picior. A, -1-, A 0, 1 0. La necropsie so constata in profundimea
septului ulceratiuni intinse; in pulmoni noduli de marimea unul bob
de melt' sail mai marl, translucidi sail caseosi, cu zona hemoragicii, pe
pleura placi dure $i in nauntrul ei noduli cretacei; infarcte in splind.
Insemintarile au fost positive.
18). Calul a slabit repede, are febrd i cicatrice pe sept. Dupa sea-
derea temperaturii, reactiunea este A * . Calul a fost gasit mort dupa
cate-va file si la necropsie se constata numai putini noduli carnosi
hemoragici de marimea unei mazere cu centrul cenusiil ramolit. Nodulil
miliari translucidi i cretacei sunt in numer mic. Insemintdri positive
din nodulii recenti.
19). Putind scurgere mucosa dintr'o nare §i un ganglion indolent.
Insemintarile facute din mucositatile nasale au fost negative. 0, 0.
Reactiunea locald a fost neinsemnata. La necropsie se constata nu-
merose ulceratiuni in trachee cu basa tumefiatd. In pulmoni se gasesc
numerosi noduli miliari cu centrul ramolit, precum §i alti noduli mai
mai% carnosi, de o culOre rosie inchisa, de asemenea cu centrul ra-
molit. Se observd.si caverns mid cu hepatisatiuni si cu o ingrosare
galbue a pleurel. Insemintarile au fost positive.
20). Rinoree mucosa bilaterals. La drepta o glanda. mica. Calul tu-
sesce si a slabit repede. Reactiunea: *, A >k, 0, 0. Calul a fost oino-
rit jece Bile dupa cea din urma injectiune si la necropsie gasit
in profundimea septului noduli, precum §i o ulceratiune mica. In pul-
moni se constata noduli mai marl si mai mid caseosi si cretacei §i
unele focare carnificate. Noduli cretacei in ficat. Insemintarile Monte
din nodulii caseosi au fost positive.
In aceste casuri, simptomele nail fost caracteristice §i scurgerea na-
sals n'a fost virulenta, ash ca reactiunea positiva, care de reguld era
asociata de o mare tumefactiune locala, a contribuit la stabilirea diag-
nosticului. Cail ail reactionat, atat dupa metodul nostru, cat §i dupd
procedeul lul Nocard, deli in 2 casuri caii incetasera de a mai re-
actiona §i Intr'un cas reactiunea a fost 0. Cu tote acestea $i in aceste
casuri s'a putut constata existenta unei morve virulento.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
620 DR. V. BABES

b). Uaii cari, n'ad presentat simptome clinice de morvd, dar

earl: au reaclionat fi in ale cdror organe s'a'd gdsit noduli morvofi.
infecfiofi.
Mai interesante decal casurile descrise sunt acele casuri cad, din
punctul de vedere clinic, n'ail presentat nici un simptom suspect §i in
cari animalele au fost omorite, dupd ce li s'ati facut una sau mai multe,
injectiuni cu reactiunea positiva. In aceste casuri s'ail gasit cam vre-o
200/0 noduli pulmonari infectio*i. Vom descrie aicia pe scurt 12 din
aceste casuri:
1). A *. Calul a fost °morn dupd 14 dile §i la necropsie se gasesce
la virful pulmonului drept o hepatisatiune de marimea unul cap de
copil, cu o caverns care tontine o substanta ro§ietica purulenta, cu
noduli §iulceratiuni, cari comunica cu bronchiile iperemice, forte di-
latate. In alte parti, pulmonul presents hepatisatiuni analOge §i mai
multi noduli miliari, cretacei §i caseo§i incapsulati. insdmintarile fd-
cute din nodulii caseo§1 au dat resultate positive.
2). W *. Mid ulceratiuni pe trachee, cu basa hemoragica. In pulmoni
numero§i noduli hemoragici de marimea unei mazere pans la mari-
mea unei alune, ramolite la mijloc, de o culore alba murdard. La vir-
ful pulmonului stang o hepatisatiune cu nodulii del §i cu cordOne
limfatice. Insdmintdri positive.
3). A *. Ulceratiuni pe trachee. Noduli miliari §i mai marl, translu-
cidi sail recenti, hemoragici §i caseo§i §i incapsulati. La virful pulmo-
nului stang o hepatisatiune cu numero§i noduli caseo§i. Insdmintari
positive.
4). A *. In profuncjimea nasului noduli confluents. In pulmoni nu-
merop noduli mai mari de marimea unei mazdre pang la marimea
unei alune, omogeni, hemoragici, cate °data cu centrul murdar, gris,
ramolit sau caseos. Se mai ATM numero§i noduli miliari translucitil §i
cretacei. Din nodulii recent'!" s'ail obtinut bacili virulenti.
5). Calul tu§esce. *F, *R. Se gasesc numai alteratiuni in pulmoni :
15 noduli mai mari hemoragici, pang la marimea unei alune, putini
noduli miliari translucidi, in centru noduli caseo§i. Nodull analogi in
splina. Nodulii recenti dail culturi virulente.
6). *0 *R. In pulmoni se gasesce un singur nodul translucid, de ma-
0
rimea unei mazere, la mijloc caseos, apol un nodul miliar §i unul
calcifiat. Ganglionil mediastinali sunt mariti de volum, hemoragici,
suculenti, cu noduli mid foliculari. Cati-va noduli calcifiati in ficat.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGITE CAILOR. 621

In splina se gdsesc 10 noduli de marimea unei alune, cu centrul ca-

seos, earl' dail insemintdri positive. In casul acesta se vede, ca morva
s'a localisat mai cu soma in sistemul limfatic al splinei.
7). A*. cicatrice pe septul nasal. In pulmon putini noduli miliari cu
zona hemoragica si un nodul mai mare, cat o aluna, hemoragic. Mai
multi noduli cretacei in ficat. ins6mintarile ail Post negative. Inocu-
Wile fAcute la un cobaiil ail dat morva caracteristicii.
8). *. Numerosi noduli miliari translucitli cu zona hemoragica in
pulmoni. Un nodul de marimea unei maz6re cu centrul caseos. Nume-
rosi noduli analogi in ficat, earl dau culturi positive.
9). *, *v, +, ?, *F, 0, *F. 0 cicatrice in trachee. Putini noduli mi-
liari cretacei in pulmoni, apol cati-va moduli de marimea unei mazere,
cu centrul caseos. Insemintarile positive.
, * A?, 0, 0, 0, *, 0. *, AP. Calul acesta a fost injectat de
10). A. %k,
10 on in intervalul unei luni ; incetase de a ractiona $i apoi a in-
ceput sd reactioneze din noil. Cate-va cicatrice in septul nasal. In
urma se desvolta o tumefiare a glandei submaxilare. Numerosi no-
dull miliari cretacei i translucicji, unii cu zona hemoragica, precum
si unele infarcte recente, cati-va noduli cretacei in ficat. Insemintari
positive din infarcte.
11). *. Numerosi noduli miliari translucicji sail cretacei in pulmoni,
precum si unii noduli analogi de marimea unei mazere. Un nodul
analog in splind. Cobaiul inoculat presents o ulceratiune morvosa si
more in urma morvei.
12). *. Noduli translucicji cretacei, unii cu centrul caseos, de ma-
rimea unui bob de mein pand la marimea unei mazere. In ficat s'ail
gasit 4 noduli. Insemintdrile si inoculatiunile la animale ail dat resul-
tate positive.

c). Caii cari au reagionat, insei farce a aye noduli infectiog

Din contra, exists numerose casuri, in cari animalele cari ail reac-
tionat ail presentat numerosi noduli miliari cretacei translucicji incap-
sulati, cat) odatd cu centrul caseos. Adesea se observa $i noduli de
marimea unei maze're si mai marl, duri, fibrosi, calcifiati sail In parte
caseosi sail de consistenta tencuelii. Noduli analogi s'ail gasit si in
splina. Cu tote acestea, presenta bacililor morvei n'a putut fi dovedita,
nici prin examenul microscopic, nici prin culturi sail prin experientele
Mute la animale. Vom amintl numal cate-va din aceste observatiuni :
1). *. Numerosi noduli miliari cretacei sail translucidi cu centrul ca-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
622 DR. V. BABES

seos. Numer41 noduli analogi in ficat. Putini noduli de marimea unei

mazare, neregulati, fibroV, cu centrul caseos sail de consistenta ten-
cuelii. Nu s'ail gasit built
2). A*. Putini nodull cretacei pans la marimea unei mazare in put-
moni i in ficat; in unele locuri echimose subpleurale.
3). *. In pulmoni §i in ficat numero0 noduli cretacei, in parte de
consistenta tencuelii, duri, fibro*i sail calcari, cari se enucleaza cu
uprinta.
4). *, *, *. La virful pulmonului drept se observa un focar car-
nificat. In pulmoni noduli duri, cretacei sail fibroO, cu centrul de
consistenta tencuelii, de marimea unei mazere. ingroqarea circumscrisa
galbena a capsulei ficatului, de desubtul careia se vede un cordon dur
in forma de spirals, probabil un verme calcificat.
5). *, *, *. Cate-va depresiuni atrofice ale septului nasal §i cati-va
noduli, earl' corespund unor tromburi superficiale. Numero0 nodull
miliari transluci41 in pulmoni. In ficat se gasesc noduli de marimea
unui bob de meiti pans la marimea unei mazere, cu centrul caseos,
cari ici colea formeza focare mai marl, avend intre ele tesutul hepatic
in degenerare fibrOsa.
6). Calul a fost maleinisat de 12 on intr'un interval cte doi ani, pre-
sentand urmatorele reactiuni: *, *, *, A*, -i-, +, A+, ?, *, *, *, *.
Tot-odata a existat o uOra reactiune locals. Animalul a fost omorit
§i la necropsie nu s'a gasit nici o lesiune morvosa; numai in pulmoni
s'ail observat cati-va noduli calcifiati i all cati-va noduli mai marl-
§ori, cu centrul ramolit sail de consistenta tencuelii. insemintarile fa-
cute din ace0i noduli ail ramas negative.
7). Un alt cal a capatat acela0 numar de injectiuni intr'un interval
tot a§a de lung i a dat urmatOrele reactiuni: *, *, *, *, ?, 0, *, *,
*, *, *, *. Animalul a fost omorit i la necropsie s'ail gasit numai
noduli duri miliari kli ce-va mai marl in pulmoni.
8). Trel-spre-clece injectiuni intr'un an : *, *, *, *, 0, 0, 0, ?, ?, ?,
*, *, *. La necropsie s'ail gAsit numero§i noduli calcifiati, din earl'
nu s'ail putut scOte nici virus via, nici bacilul morvei. Nodulii n'afi
presentat de asemenea nici parasiti animali.
oc,....
9). Trei- spre-dece injectiuni in doi ani: *, *, *, *,*, ?, ?, ?, ?, *, *, *, ?
Dupe cele mai multe injectiuni, reactiunea locals a fost considerabila.
La necropsie s'ail gasit noduli calcifiati sail i caseo§i mai marl sail
mai midi, in cari nu s'a putut constata presenta bacilului morvei.
10). Cinci-spre-cjece injectiuni intr'un interval de 34 luni: ?, *, -K ?,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMEATEREA RAPCIIIGIi CAILOR. 623

. 0.......
?, *, +, ?, ?, 0, 0, +, *, *, *. La necropsie se gasesc numai noduli calci-
liati, miliari sail ce-va mai marl, earl nu contineail bacili.
.., . 0 .=,
11). Patru-spre-dece injectiuni in 34 luni: ?, 0, ?, ?, 0, ?, 0, ?, 0, 0, 0, ?, *, *,
0 .
La necropsie se constata presenta unor nodull translucidi miliari sad
.
de marimea unei mazere, din cari unit cu centrul de consistenta ten-
cuelil. Noduli miliari analogi in ficat. Presenta bacjlilor n'a putut fi
constatata in nici un fel.
Cercetarile acestea ne arata a incercarile lui Nocard conclusiu- i

nile, pe cari le-a tras din experientele sale, nu sunt in stare sa ne la-
muresca in mod indestulator asupra insemnatatil nodulilor. Nocard
a aratat numai, ca atunci cand call ail fost infectati in mod artificial,
nodulii morvosi dupe un scurt timp se gasesc in pulmoni. insa ex-
perientele sale nu dovedesc, a bacilli morvei patrund din aparatul
intestinal in cel respirator, avend in vedere a deja a priori nu se pOte
exclude patrunderea microbilor in aile aeriane superiOre, mai cu
sema cum am putut dovedi originea bronchica a multor noduli mor-
vosi. Se intelege a nu se pote nega posibilitatea, ca nodulii sa se for-
meze si pe calea sanguine sail limfatica, un mod care e chiar sigur
pentru anumite forme de noduli, mai cu sema aceia in forma de in-
farcte. Experientele lui Nocard ail dovedit, a nodulii ace§tia sunt
virulenti, dar a mai tarcliil, cand call reactioneza, el inceteza de a fi
virulenti.
Insa Nocard vrea sä mai dovedesca, a tog nodulii cari se ga-
sesc in pulmonii tailor ar fi de nature morvosa, un fapt care nu re-
sulta din incercarile sale. Tot asa de putiri dovedita e qfirmatiunea
sa, ca nici unul din caii sanatosi n'a avut noduli in pulmoni, de ore-
ce nu se pOte exclude posibilitatea ca un cal sanatos sa posede
noduli de diferite origini. De fapt am reusit a provoca la cal nisce
noduli pulmonari, cari se asem6na forte mult cu nodulii morvosi,
atunci cand le-am inoculat un bacil obtinut din produsele inflamatoril
ale pulmonului tuberculos. Se scie de alt-fel a exista si noduli datoriti
vermilor $i altor corpuri straine. Vederile lui Nocard sunt comb&
tute mai cu sema de constatarea nostra, ca un numOr de cal stinatosi, earl
n'ail reactionat la maleina, ail presentat nu numai noduli fibrosi, ci
si noduli cu centrul ramolit, a aror structura nu se prea deosebesce
de structura unor anumiti noduli morvosi. De sigur a Nocard ar pre-
tinde a call acestia au avut morva si s'ail vindecat, ceea-ce not nu
putem admite, avend in. vedere motivele desvoltate mai sus.
Cercetarile nostre ail redus la justa for valOre mai cu sema dou6

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
624 DR. V. EtAllE$

afirmatiuni ale lul Nocard: D-sa credo: 1) ca cail earl' reactioneza

poseda in organismul for tot-deauna material virulent si 2) ca cail
earl ail reactionat si cari ail incetat de a mai reactiona sunt cu total
vindecati de morva. Tocmai seriile din urma alo cercetgrilor nostre
ail arAtat in mod lamurit, ca mai bine de jumatate din caii earl* ail
reactionat in mod tipic pot presents noduli, insa nu material virulent.
De Ore-ce insa o parte a incercarilor nostre arata ca suntem in stare
a constata presenta pand si a materialului cu virulenta micsorata,
nu este permis a spurn:), ca resultatele 'Astra ar fi datorite unor expe-
riente gresite; tot ass s'ar pute pretinde ca Nocard n'a procedat in
mod minutios, atunci cand a afirmat, ca caii cari n'ail mai reactio-
nat sunt vindecati de morva. S'ar pute pretinde ca Nocard n'a cau-
tat in destul, cad de alt-fel ar mai fi gasit bacilii morvei in organis-
mul acestor animale. Trebue insa ca In sciinta nOstrg sa masurgm cu
o mOsura egalti, si nu putem combate faptele bine stabilite prin ipo-
tese mai mult sail mai putin probabile. Ni se impune sa fim fOrte pru-
denti si critici si sa spunem numal &A, data s'ar fi examinat cu mai
mare atentiune, totusi s'ar fi gAsit 'Ate bacilii morvei, re'manend ast-
fel mai reservati in conclusiunile n6stre. Nu corespunde insa metodei
sciintifice, ca in hatirul unei ipotese sa afirmAm ca trebue sa existe
material virulent, atunci cand prin cercetari minutiose am constatat
contrariul.
E sigur ea Nocard se insOla si atunci, cand afirma ca un cal, care
a rectionat si a incetat de a mai reactiona, e vindecat de morva. Am
vedut pana acuma un numer mare de observatiuni, in earl' caii ince-
tasera de a reactiona, pentru ca dupa un scurt timp sa reactioneze
din noil, sail undo, dupa ce nu se mai arata nice o reactiune, cand se
injects maleina si anume produsul Roux - Nocard morva sA devie
manifests. De aicia result6 in mod hotarit, ca calf pot inceta de a
mai reactiona si cu tote acestea sA poseda In organismul for germeni
vii de morvA, pe, cand nu incape indoiela ca majoritatea mare a tailor,
cari Buford de morva latenta si cari incetoza de a mai reactiona,
sunt pe cafe de vindecare sail chiar vindecati.

V. Insemnatatea incetarii reactiunil.

Dintr'un numer do 6.058 casuri au reactionat 2.128 si dintr'acestea,
morva manifests s'a constatat la 310, pe cand caii rem* ail incetat
de a reactiona si ail fost considerati ca vindecati (exceptand vreo 50
cal', cari ail fost jertfiti sail cari ail murit in urma unor alte afectiuni).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 totSPRt COMBATEREA RAPCI1IGII CAILOR. 625

In decursul unui timp mai lung, vre-o 3 ani, in call au fost supusi
maleinisaril, call adesea au Incetat de a reactions, pentru a reactions
din nod dupa un oare-care interval. Asa ail reactionat prima data
114 cal si n'aii mai reactionat dupa 8 14 chile, un fapt care nu se
pOte explica prin vindecarea morvei, avend in vedere numerul eel
mare de cal si felul nodulilor, cari cer un timp mai lung pentru a
se vindeca. La un numer de 147 cal, la cari Wait falut mai multe ma-
leinisari, pana la 20, am putut constata ca reactiunea tipica a trecut
in una atipica sau ca reactiunea lipsia apoi cu totul si la urma ur-
melor se putea observa din noti reactiunea tipica. Aceste manifesta-
tiuni le-am putut observa chiar in mod periodic, ass ca nu e admi-
sibil de a sustine, ca call all fost de atatea on vindecati in mod abso-
lut de morva yi ca apoi s'ail imbolnavit din nod, cu tote masurile
de isolare. Trebue insa sa recunOscem, ca in alte casuri au existat in
permanents reactiuni tipice si atipice, pana ce In fine, dupa mai multi
ani, morva devenise manifesta sau animalele au fost omorite fOra
simptome clinice, cand apoi de obiceiu nu s'a gasit material virulent
in organismul acestor din urma. Pe cand la 292 cal, cari all presen-
tat in urma reactiunea, morva devenise manifesta, s'a putut observa
aparitiunea morvei si la 18 cal, earl' incetasera de a mai reactions. Vom
reproduce in paginele urmatore o parte din aceste experiente.
Vom aminti Inca casurilo descrise pana acuma, in earl animalele,
dupA ce au fost maleinisate de done on de a rindul, all reactionat odata
si a doua Ora nu, si earl* totusi au fost constatate ca sunt morvOse.
Asupra acestor casuri ne propunem a reveni mai la vale.
Vom descrie mai intaiil reactiunile unor cal, cari au fost in atingere
cu call morvosi si cari, dupd un timp Ore-care, au incetat de a mai
reactions, remanend sanatosi :
Trei injectiuni: 1) Acc, >r, 0.
2) ?, 0, 0.
3) t, 0, 0.
4) +, 0.
Patru injectiuni: 5) t' tn' 0. 2,

6) t' tR' 'E' a

7) *, *, AO, 0.
8) *, *, 0, 0.
9) +, *, 0, 0.
10) -F, -1-, 0, 0.
11) *, +, 0, 0.
12) *,
7E, 0, 0.
Analele A. R.Tom. XX11.1.Memoriile Secf. Sciin(ifice. 40

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
626 11t. V. DABE$

Patru injectiuni: 13) -F, 4-, 0, ?.

14) -I-, -F, *F, 0.
15) 0, *.", Oa, OR.
16) *, ?a, 0, 0.
17) +, -1-", OF, ?".
18) +, 0, ?.
19) -F, +F, -1-F, 0'.
20) +, -1-", OF, OF.
21) +, 0, ?, 0.
22) -F, )'6F, ?, (?).
23) 0, ?, 0, 0.
Cinci injecliuni: 24) +, 0, 0, ?, 0.
Fese injectinni: 25) +, +r, (?), (?), A(?), A.O.
(fiicuteinteuninterval 26) +, A?, +0, ?, 0, 0.
de §ese septarnani) 27) ;it, *, *F, 0, 0, ?.
In casurile acestea, ca §i in cele observate inainte, s'a putut con-
stata, ca maleina Folk, care de alt-fel face ca animalele sa reactio-
neze intr'un mod mai puternic, face ca injectiuni ulteriOre cu morvina
nOstra sa dea o reactiune mai slabs.
epte injecfiuni: f 28) *, *F, ?F, 0, 0,0.
(facute in 3 luni) l 29) +, *, *F, 0, 0, 0.
* 21/, , 30) *, A+, *, ?F, 0, 0, 0.
. 3 31) A+, *, +r, (?), (?).
* 3 . 32) *, *, ?, ?, 0, 0, 0.
» 21/, 33) *, *R, *, F, (?), 0, 0.
* 1 luny 34) *, ?, +, *, *, (?), 0, (?).
» » * 35) ?, (?), ?, ?, 0, 0, A.O.
Opt injectiuni : {36) A:, +F, ?, ?, OF, 0, 0, M.
(facute in 11/, luni) 87) *, *I., ?, ?, 0, ?F, 0, 0.
38) *, *r, 4-, -F, 4-, ?, (?), (?)
,, 3 luni f 39) +, .-1--F, -Fr, *F, *F, 0, 0, 0.
l 40) -E, -;;;', *F, OF, ?", (?), 0, 0.
None injecfiuni:
41) ).J' l' 1, !/.; t
',I:1
*, *, t'(!..)'
(facute in 2 luni) 42) -,1--, >ck, >014 ct, j-, T, *, (2, 0.
4ece injecfiuni: .

(facute in 2 luni 43) +, )r, +, +, le, (?), (?), 0, 0, 0.

* »111,» 44) *, *, T, lc, :i, ,:7,, 7 70, g), 0.
45) ',, 1-6 t? t: (7
4,c, lf. ;,:-., 0 . ").,
46) .%}(, =,,,ie, ?Izr, ), A,, A.<, *, (:), !, 0.
Un- spre -,lece infer- 47) d-, *, *, *, *, ?, ?, 0, (?)
fiuni: 48) *, *R, *, *, *, 0, 0, ?, 0, 0, (° F).
(facute in 6 luni) 49) *, le, >k, *, *, ?, ?, ?, ?, (?), 0.
50) *, +, *R,*, ?, *, ?, ?, ?, (?), 0, O.
51) *, *R, *, *, *, (?), ?, (?), 0, (?),(?).

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGIi CAILOR. 627

facute in 4 luni

» 2 f
t
52)
53)
54) 'k,
'
=,i()
9f,
)10('

3g.
*, (!)' (P. !' !' 2.
),10('

T, t' t, !? 0,
A>k,
(!).
(?), (?), (?), (?),
0 CU O°
0.

Tra-spre-4ece injec-
gum,: 55) +, +v, ?, *, *,F 0, ?,r 0, CO, 0, 0, 0, 0.
(Mute in 21/, luni) 56) *, *v, ?, ?u, ?, ?F, ?, ?, ?, 0, 0, 0, 0.
Patru-spre4ece injec- 57) *, *, *, *, +, *, ?, -F, 0,
fiuni: ?, 0, 0, 0.
(facute in 21/, luni) 0000000 0 0° °
Cina-spre-4ece in- I 58) 0*, 0*, *, *, *, *, ?, ?, *, ?, ?, ?, 0, 0 0.
jecfiuni: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,
(facute in 21/, luni) 59) Ac,, ok, *, *,
T, cp, 9, *, ( ?), 0, 0, 0, 0.
$ese-spre-4ece injec-
(iuni: 60) *, A*, *, *, *, *, ?, ?, ?, ?, (?), 0, 0, 0,0.
(facute in 3 luni)
epte-spre clece 'Wee-
Mxi: 61) *, )01(' ?, ?, 0, 0, 0, 0, 0, 0.
(facute in 31/, luni) '6' '01; At, +,
Opt-spre-glece injec-
fiuni :
(facute in 31/,, luni)
62) ? , >t, *, t, *, )1(, *, ?, 0,0, 0, 0, 0, 0, O.
Noue=spre-4ece injec-
fiuni: 63) *, *R, *, ?, *, ?, *, 0, ?, AO, A?, 0, ?, 0, ?, ?, 0, 0, 0.
(facute in 8 luni)
Doue-deci qi una in-
jecfiuni: 64) *, *R, *, *, *, ?, *, ?, ?, 0, ?F, ?F, 0, 0, ?V, 0, ?r, 0, 0, 0, 0.
(facute in 8 luni) 65) *, *R, yK, *, ?, ?, ?, ?, 0 ?F, ?F, 0, ?F, (?), 0, ?F, 0, 0, 0, 0, 0.
Doui-4eci yi Ira in-
jectiuni: 66) +, *R, *, *, *. T, *, *, *, *, (?), (?), *F, ?, *Ft ?,
(facute in 10 luni) 0, 0, (?), 0, 0, 0, *.
Calul acesta a fost omorit duprt cate-va luni, constatandu-se cä septul
nasal a fost ce-va tumefiat, cu cate-va erosiuni midi; in pulmoni sail
gAsit numerosi noduli duri, miliari §i pana la mArimea unui bob de
meal, cu centrul cretaceil sail de consistenta tencuelii; cati-va nodal
analogi se gasesc $i in ficat si in splin6. La virful stang al pulmo-
nului se observa trei noduli cu centrul caseos sail de consistenta ten-
cuelii. Ins6minttirile §i injectiunile facute la animale ail r6mas negative.
Patrugea $i trei in-
jectiuni: 67) *R, *, *, *, *, 8, ?, 0, , * ?, ?,
(facute in 12 luni) (?)R, ?, (?) 0, (?), +, (?), 0, 0, 0, 0,
0, 0, 0, ?, (?), -V, 0, 0, 0, +0', 0,
0, 0, 0, 0, CO, 0, (?), 0, CO, 0.
Calul acesta a fost tratat in cele din urma cu dose crescende de maleing;
mai cu seamy cele din urma 11 injectiuni s'ail inceput cu dosa obici-
nuita de 003, ajungend pana la dose earl au trecut peste 0.8, fall ca
in urma acestor injectiuni sá fi apgrut o reactiune tipica. Facendu-se

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
628 DR. V. BABE$

apoi din noil injectiuni cu dosa normala, calul a 1ncetat de a mai re-
actiona. E interesant ca in acest cas reactiunea de patru on a aphrut
din nori, spre a disparo apol cu incetul.
Un alt cal de asemenea tratat cu dose crescende presents Ore-cari
simptome suspecte, precum era scurgerea mucosa din nas si o glands
indolenta mobila de marimea unei alune la stanga. Intr'un interval
de 11 luni, animalul a capetat 37 injectiuni, dand urmatorul resultat :
68) ;1<, ±, 0, (?), 0. 0, 0, 0, ?,

o o 0 0 0 0 000
0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, A?, AO, ?,
0
0, ?, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, 0,
o 0 0 0 0 0 0 0
0, 0, 0, 0, 0, 0, 0.
000000
$i in casul acesta, reactiunea a aparut din nal de mai multe off, dis-
'Arend in urma. In decursul injectiunilor ail disparut §i simptomele
suspecte, spre a se ivi din noil la injectiunea a un-spre-decea; la doll&
deci au disparut cu totul. Ivirea simptomelor suspecte n'a fost aso-
ciata de nici un fel de reactiune. La cele din urma 10 injectiuni, dosa
normala de 0035 a fost augmentata la 1.2, fara ca sa se fi ivit reac-
tiunea; reactiunea locals Insa a fost forte mare in urma doselor marl
injectate, ceea-ce probeza din noil inferioritatea acestei reactiuni fats
de cea termica.
VI. Despre reactiunea cailor cart sufera de alte bole
si nu de morva.
Se scie ca i alti cal bolnavi nu sunt cu totul insensibili fats de in-
jectiunile de maleina ; s'al't publicat numerdse casuri, in earl call' earl
ail suferit de buba manzului, de emfisem, etc. ail presentat reactiuni
ca si call morvosi. Tot-odata insa autorii ail accentuat asupra faptului
ca, in ast-fel de casuri, reactiunea e deosebita, mai cu soma nu pote
fi tipica ; tumefactiunea locals si ea e in ast-fel de imprejurari mai
putin caracteristica. Numai Schindelka amintesce ca la emfisem se
observa reactiuni, cart s'ar puts confunda cu reactiunea morvei. Din
cercetarile facute de Comisiunea instituita pentru studiul maleinei si
resumate de d-1 Russi peak° ff, putem reproduce urmatorele:
1). Cal cu idrotorace of cu temperatura subfebrila. 4.?. La necropsie se constant
o pleuresie cronica, fug la suprafata pulmonului noduli miliari dun gi in parte
calcifiati.
2). Cal cu rinoree mucopurulenta verduo fetida. Cracmente qi respiratiunea amforica.
in mai multe locuri matitate. 0,0,0. insemintarile 91 experientele facute la animale au
remas negative. La necropsie se constata ca mucosa nasalti e putin injectatii 9i pig-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIDGIf CAILOR. 629

mentata; in cavitatea pleural& s'aft gasit peste 20 litruri Ucid 'impede ; pulmonul
la stinga presentft un focar hepatisat de marimea unui cap de adult, cu o caverns
de marimea pultnonului, umpluta de puroiii fetid si cu peretele hemoragic; un mic
focar asemenator la dr6pta. Ins'emintarile au femas negative.
3). Cal cu buba manzului A AO, (?). insemintfarile Woe lasat ss se desvolte bacilli
morvei, ci numal streptococii.
4). Cal cu buba manzului. A?(?). Streptococi. Vindecare.
5) Cal cu buba manzului. A?, (?). Streptococi. Vindecare.
6). Cal cu buba manzului. ?, ?. Streptococi. Vindecare.
7). Cal cu buba manzului. A(?), 0. Streptococi. Vindecare.
8). Cal cu buba manzului. A, ?F, 0.
9).
10):
*
a
a
a
»
Ib
»
a r
2F (?) 0".

11). * 1
12). * a »
A
T ?F.
13). * cu angina grava si asfixie. AO.
14). * cu buba manzului. 4
15).
16). * a » a (?)
17). Scurgere nasals mucopurulenta Mil mires fetid. La stanga o glands fluctu-
ata. Cicatrice midi pe septul nasal. A?. Calul a fost omorit si la necropsie se con-
stata ca in septul nasal nu se gasesc nici ulceratiuni, nici noduli; noduli midi cre-
tacei fibro-calcari, cari se 'enucleaza usor, se gasesc in pulmoni si in fleet; in glen-
dele marite de volum se gasesc focare purulente; in sinusurl puroiu
18). tsorA scurgere nasal& sera-mucosa ¢i o glands mica indolenta. Temperatura
subfebrild. Matitate considerabila in regiunea cordului. A?, A(?), AO, A?, A?, AO, A(?).
La necropsie nu se gasesc noduli in caile respiratore. Pericardita cu degenerarea
muschiului inimii, focare carnificate intinse in pulmoni. Insemin(arile 0 experien-
tele filcute la animale aft remas negative.
19). Rinoree bilaterals sero-mucosa verclue forte fetida, glands indolenta. AO, A0,
AO. AO, A.O. Numerosi polipi nasali ; ca(i-va noduli calcari fibrosi de forma marga-
ritarului in ficat.
20). Cal cu emfisem. 0, (?).
21). » a A(?), 0.
Precum vedem, in nici unul din aceste casurl, in earl' era vorba de
alto b6le si nu de morva, n'am putut constata vre-o reactiune carac-
teristica. Chiar dupa criteriile luf Nocard, nici unul din acestl cal n'ar
fi putut fi declarat niorvos; nici cail cu emfisemul destul de inaintat n'ail
dat vre-o reactiune caracteristica. Casurile acestea insa ne arata tot
odat5, ca trebue sä ne tinem strict de unele criteril, cand voim sä ju-
decam val6rea reactiunii; nu ajunge nici crescerea considerabila a
temperaturil, nici vre-o reactiune mica locals, spre a puto pune diag-
nosticul morvei. Mai cu deosebire interesante sunt unele casurY, in
earl a existat o scurgere nasald suspects si o tumefactiune a ganglioni-
lor, far/ ca reactiunea sail necropsia sa fi indicat existents- morvei. Ba,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
630 DR. V. BABES

ici colea s'ail gasit nodull calcifiati in pulmoni si in ficat, cari in

§i
on -ce cas nu sunt caracteristice pentru morva. Aceste casuri confirms
tot-odata justa deosebire intre reactiunea tipica adeverata sail mare,
intro tipul mic, atipia mare si cea mica, care e adeverat ca se observa
adesea in casurile de morva, dar earl nu sunt destul de caracteristice.
Mai avem de notat ca in nici unul din aceste casuri nu s'a obser-
vat reactiunea tipica mica, deli nici acesta nu este caracteristica pen-
tru morva. Yn numerOsele n6stre experiente am putut constata, ca reac-
tiunea tipica mica se obseva cate °data si la caii sanatosi.

VII. Influenta maleinei asupra procesuluT morvos §i asupra

organismului cailor.
Pans acuma ne-am ocupat cu reactiunea maleinei ca mijloc de diag-
nostic al morvei. Insa din experientele nOstre numer6se reiese, ca ma-
leina este in stare a influents, intr'o anumita directiune, atat organis-
mul cailor sanatosi, cat si al color bolnavi. Pe not no intereseza mai
cu Being intrebarea, data si intru cat substanta acesta specifics ar
puts fi intrebuintata pentru combaterea morvei.
Am afirmat CA maleina pots contribul la vindecarea b6lei; altii cred
ca call s'ar puts imunisa in potriva rapciugii prin intrebuintarea ma-
leinei; Nocard in fine pretinde ca, prin inoculatiunile repotate de ma-
leina, organismul cailor s'ar puts face mai putin sensibil fata de efec-
tele maleinei.
In ce privesce primul punct, am aratat in comunicatiunile nOstre
anteriore, ca in adever reusim a grabi vindecarea unor cobai mor-
vosi sail eel putin sa atenuarn efectele bacililor morvei atunci, cand
Intrebuintam dose crescendo de maleina. Putem de asemenea afirma,
ca prin crescerea treptata a doselor ce se injectoza, obicinuim animalele
a suporta dose marl mortals, fara insa ca serul acestor animals sa
capete insemnate proprietati antitoxice. Animalele se pot de asemenea
prepara in contra actiunii bacililor morn, insa fail a obtino un ser bac-
tericid. S'a putut observa (A. Babe?) ca, la cal §i magari, morva mani-
fests se vindeca dupd un interval de luni $i do anl, atunci cand anima-
lele ail fost tratate in timpul acesta cu maleina in dose crescendo. Este
adev6rat ca, pans la un punct 6re-care, ne putem intreba, dad. nu cum -
vs animalele acestea s'ar fi vindecat si fara intrebuintarea maleinei,
dupa ce in numer6se alto casuri, precum am veclut, animalele morv6se
inceteza de a mai reactions periodic sail definitiv, fara ca acesta dispa-
ritiune a reactiunil sa corespunda vindecaril procesulul morvos.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RXPCIIIGIi CAILOR. 631

Dad presupunem ca fie-care cal care reactioneza e morvos §1 vedem

in urma ca mai toti ace§ti cal, dupa ce ail capetat mai multe injectiuni
de maleing, inceteza de a mai reactions, nu ne putem sustrage impre-
siunii, ca maleina a putut contribul la vindecarea morvei latente. Dad
Insa din potriva admitem, ca majoritatea cailor cari reactioneza nu
Bunt morvo§i, sau ca ail fost eel mult morvo§i inainte, trebue ca dis.
paritiunea reactiunil sa fie interpretata In alt mod. De Ore-ce in nu-
morose casuri am aratat, ca cea mai mare parte a cailor cari reac-
tioneza nu mai poseda in organismul for material virulent, se Into-
lege ca aid nu mai putem vorbi de vindecarea morvei.
Cu totul alt-fel stati lucrurile in casurile in earl' caii, cari presenta
morva manifestg, au fost tratati un timp Ore -care cu maleina. Trebue sä
deosebim intro injectiunile Monte cu dose obicinuite §i acele cu dose
crescende. Am putut constata influenta doselor crescendo asupra sen-
sibilitatii organismului fatO de reactiune §i asupra vindecarii morvei.
Casuri numer6se notate mai inainte ne arata, ca atunci cand in cursul
inoculatiunilor se intrebuinteza o maleina mai forte, reactiunea urmAtOre
e de obiceiil mai slabs sail nu apare de fel. Tot a§e am veclut di calf,
cari ail reactionat mai multe luni de-a rindul, atunci cand li se injec-
teza dose crescendo, de 30 on mai marl decat tole obicinuite, ei ince-
teza de a mai reactiona la dosa obicinuite.
Prin urmare nu mai incape Indoiela ca atunci, cand se injecteza dose
crescende, se Inlatura sensibilitatea animalelor fats de toxins; se intreba
numal, Orel' imprejurari se datoresce acest fapt, mai cu soma Insa
dad, atunci cand inceteza reactiunea, se influentoza in bine procesul
morvos. Lucrul acesta 11 putem presupune a priori, de Ore -ce maleina
este un produs toxic al bacililor morvei; organismul care nu mai reacti-
oneza atunci, cand se incorporeza maleina, se intelege ca va fi resis-
tent §i fats de produsul bacililor aflati chiar Inauntrul ski. Cu tote
acestea, bacilli morvei aflati in organism roman in vieta, putend din
mil ss devie active, indata ce resistenta dobanditd a organismului a
slabit putin, ceeace nu core tocmai mult timp. Am vecjut ca se pOte lua
drept reguld, ca animalele inceteza de a mai reactions, dupa ce li s'ail
facut o serie de injectiuni, pentru ca dupa cate-va septAmani sail luni
sä devie din noil sensibili fats de maleina. Acosta manifestatiune se
observa pans §i la animalele cu morva manifests.
Acosta constatare se pOte fare Indoiela utilise pentru terapia morvei,
fare Ina a nutrl sperante prea marl, de Ore -ce am veclut ca adesea
call morvo§i nu reactioneza sau inceteza de a reactions §i Cu tote aces-
tea morva nu presenta tendinta de vindecare. In unele casuri, morva

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
632 DR. V. BABE?

manifests s'a arAtat panA §i la animalele cari n'ail presentat nici un

simptom de morva, si acesta dupa ce nu se mai arata nici o reactiune
in urma maleinisaril. De aicia results ca in procesul morvos se ivesc
vatemari ale organismului, call nu pot fi influentate de injectiunile cu
maleina. E insa sigur ca, In casurile in earl' morva presents un de-
curs lent sati latent §i in cari bacilul morvei se manifests probabil
numai prin prepararea i immagasinarea unor substante solubile, pro-
cesul morvos pOte fi influentat in mod favorabil prin injectiunile de
maleina.
0 a doua cestiune important e aceea relativa la specificitatea re-
actiunii. Din momentul in care, cu bite ca maleina provOca o reactiune
caracteristicii, nu gasim, cu absoluta siguranta, material morvos in
organismul animalelor inoculate, urmoza sa ne intrebAm, care 'Ate fi
valOrea reactiunii datorite maleinel? Cred ca nu gre§esc cand afirm,
ca §i in aceste casuri a existat morva, dar ca apoi rtiman in orga-
nismul animalelor numai produsele bacilului morvei, cari ele daii re-
actiunea. E drept ca s'a dovedit CA aceste substante nu sunt numai
maleina, cad call injectatf prealabil cu maleina au reactionat qi in
urma injectiunilor ulteriOre. Pe de alts parte s'a constatat din cerce-
tsrile led Semmer, Nocard i ale nOstre,. ca organismul presents o
reactiune puternica fata de maleina, cate-va ore sail chile in urma in-
fectiunii cu bacilif morvei. Fata cu acesta constatare nu putem ad-
mite instructiunile Belgiane cart afirma, ca Intr'un grajd infectat, nu-
mai cate-v1 septamini dupa infectare caii ar reactions la maleina.
Chiar data reactiunea nu e datorita bacililor morvei, totul nu Incape
indoielA ca e necesar ca organismul sa fie influentat dinainte prin
ace§ti bacili spre a da la urma reactiunea acesta. Faptul insa ca reac-
tiunea nu s'a observat la multi cif morvo0, ne arata ca nu bacilif sin-
guri, ci anume produse ale schimbului nutritiv al organismului influ-
entat de bacili sunt momentul principal in ivirea reaetiunii.
De alt-fel ne-am put6 indol, data reactiunea maleinel presents vre-o
specificitate Ore-care, a§k cum o face Sehfitz si Inca cati-va alti autori
germani. In fata acestel atitudini trebue sa amintim ca, precum am
vedut din expunerile de mai sus, caii morvo§i, cu midi exceptiuni,
cari se pot explica in mod rational, presents tot-deauna reactiunea,
pe cand call sanato§i, lard noduli suspecti, de obiceiti nu reactionezA.
Daca insa se procedeza in modul cum a procedat Schutz, anume ma-
surand temperatura numai o sail o cji §i jumatate, multumindu-se
cu o ascensiune termica de 1 ° -1 °5 §i neglijand Cu totul reactiunea
locald, atunci e firesc sa obtinem resultate, cari nu se pot utilisa in

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIUGI1 CAILOR. 633

nici un fel. Ace la§i lucru so intampla atunci, cand nu ingrijim ca ani-
malele, inainte do a fi morvinisato, sa nu fie expuse oboselii, intern-
periilor climatice §i insuficientei alimentare.
Specificitatea reactiunil consists tocmai in complectitatea caracterelor
indicate mai sus §i ar fi gresit, de pildg, a admite, ea deja numai reacti-
unea locals ar fi specified, de Ore-ce am aratat intr'o serie de casuri, ca
dosele marl, do 10-20 on mai marl decat dosa obicinuita, injectate
unor cal sanato§i, nu provoca de regula nici o ascensiune termica
tipice, dar pricinuesc o tumefactiune locals forte considerabild. Tume-
factiunea locals singura nu pita fi caracteristica §i dintr'un alt punct
de vedere; ea 'Ate fi datorita unor impuritati accidentale ale maleinei
sail ale seringei.
Din aceste motive ar trebul ca trite lucrarile publicate pans acum
asupra maleinei sä fie supuse unui control sever sciintific. Interpreta-
tiunea reactiunii nu trebue sa so face. in mod schematic, de Ore-ce
tocmai lipsa controlului, precum §i schematisarea, au fost causa resulta-
telor red comentate ale lui Nocard. Tot-deauna reactiunea maleinei
trebue ea insa§1 controlata printr'o a doua reactiune de maleina ; de
abia in urma ne putem pronunta asupra diagnosticului. Dace. Nocard
ar fi Mout acest control, el n'ar fi afirmat, ea o injectiune ar influents
pe cea-laltd ; cercetarile nostre numerose ail aretat ca acest lucru
nu se intampla atunci, cand do la o injectiune pans la cea-lalta trace
un interval de cel putin 8 chile. i tot controlul 1-ar fi impedecat
pe Nocard de a afirma ca, in casurile in earl nu so mai ivesce re-
actiunea, morva esto vindecata. Credinta acesta este absolut greita.
Cum putem insa explica disparitiunea reactiunii ? Precum am amin-
tit mai sus, cereetarile noste no arata, ea manifestatiunea acesta nu
indica disparitiunea procesului morvos, ci producerea unei stari in care
nu se mai formeza substantele, de prAsenta carora e legate. ivirea reac-
tiunii. Substantele acestea nu se mai formeza in casurile, in cari morva
e vindecata, insa si in acele casuri in earl* bacilul a ajuns la o oprire in
functionarea saun stadiil care fera indoiola ne face se. banuim sfir-
*itul ski apropiat. Atunci cand prin injectiuni crescendo do maleina
grabim sosirea acestui moment do oprire in functionarea bacilului,
aceste injectiuni neaperat no arate, ca prin acest procedeii grabim §i
vindecarea cailor. Opiniunea mea este deci, ca inocularoa cu dose ores-
cende de maleina, pans ce dosa obicinuita nu mai cid reactiunea, for-
meza tratamentul cel mai rational al cailor suspecti de morva cu reac-
tiunea tipica ; of se pote face intr'un interval de 1--2 luni. Insa dispa-
ritiunea reactiunil, obtinuta pe acesta cale, nu ne indica vindecarea de-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
634 DR. V. BABES

finitiva, de Ore-ce in unele casuri reactiunea, dupd un timp Ore-care,

a apArut din noit
In general trebue ss admitem, ca la cal. exists o morvci cronicd la-
tentd cu un decurs periodic, de Ore-ce de reguld caii, cari au fost maleini-
sap: mai multi ani de-a rindul, Incetezd do a reactions in mod perio-
dic §i devin adesea tot mereil din noil sonsibili fata de maleind.
Cercetarile nestre au dovedit, ca inoculatiunile repetate cu dosele
obicinuite de maleind nu dail animalelor nici un grad de im,unitate;
observatiunile (acute asupra unui numer de 17 cal, cari nail presentat
nici un simptom de morva §i cari au fost injectati cu maleind, ints-
rose acesta a 'Astra afirmatiune, de Ore-ce dupd un timp Ore-care,
mai lung sail mai scurt, animalele au devenit morvOse, din care causa
au §i murit; cei 11 dintal Incetaserd de a mai presentd reactiunea, pe
cand eel' 6 din urma ail tot reactionat pand la urmd.
1) *. *, *. Morva manifestA apare dupd 11/, luni.
2) *, A?, A*, A?. » » * »
Inject. facute in (i luni:
3) A+' AO
o
A+ A.O.
o '
. > . 1 Kla.
4) ?, -F, ?. . . . i luni.
5) *, A?, +. . . Ir 2 2
2 7 » 3 » 6) *, A?, A+. » 2, * *

7) *, ?. » » » 4 *
8) *, 0, O. » » » 2 *

* * * 2 * 9) * *, A?. » » » 3 *

10) *, A*, A. » » . 1 luna.

{ 11) ?, 0, 0, A?, AO, *, O. * » 2 * 22
* » 11 »
12) *, *, *, *, A*, A?. * » » » 11/3 '
13) -E, *, A?' » » » » 3 luni.
' » 3 »
*,
'14)
o
A*,
0
A*.
0
* » » » 11 /,lung.
» * 7 * 15) 0, +, -I-, *, * * * » 1 1
*
. ' 9 ' 16) *, *, *, *, *. » * » » 1 *
* * 6 * 17) ?, ?, +, (?), 0, * % » » » 3 inn!.
Partea cea mai grea a cestiunil asupra specificitatil reactiunii ma-
leinei, e aceea care se referd la natura nodulilor gasitI la cail earl au
reactionat. In acesta privinta nu se pot intrebuinta experientele lui
Schutz, de Ore-ce am vecjut ca autorul acesta nu procedoza in a§a mod
spre a obtine o reactiune tipica, §i deci nu pete afirma, ca un cal care reac-
tionezd in mod tipic presents nodull morvo§1 sail noduli nemorvo§i. Nu
putem vorbl de o reactiune numai pe basa temperaturit de peste 40^, pe
care o presents unii cal. Atunci cand ascensiunea termica nu apare si in
(Jima urmatere, e semn ca avem o reactiune atipicA, care nu pledezd
nici pentru, nici contra diagnosticului de morvd. Prin stabilirea reacti-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIDGI1 CAILOR. 635

unii atipice, cred ca in multe casuri de morva, Comisiunea nostra a in-

dicat in mod precis marginile specificitAtil reactiunii datorite maleinei.
Dacd insa Schutz n'a obtinut reactiunea tipica, atunci nice examenul no-
dulilor nu este in stare sd ne ldmuresca asupra valorii reactiunii ma-
leinei. Numai in al doilea rind vine obiectiunea, care o facem incercdrilor
lui Schutz, anume ca de obiceiti autorul acesta n'a examinat viru-
lenta acestor nodull. Din acesta pricing nu vom tine soma de opiniu-
nea lui Schutz asupra nodulilor §1 ne vom multuml numai cu consta-
tarile lui Nocard §1 ale nostre.
Nocard §i not in§i-ne am constatat cd, in casurile de infectiune mor-
visa, de tale mai multe on pulmonii §i ficatul sunt plini de noduli,
pe cand la call sandto§i numai Intr'un mic numor se gasesc putini
noduli. Este deci mai presus de on -ce indoiela, ca cea mai mare parte
a acestor noduli este de origine morvOsa. Si de Ore-ce am constatat
ca, la animalele morvOse, nodulii se calcifieza cu timpul, a§a ea la ani-
malele vindecate se gasesc noduli calcifiati in numer mare, se intelege
ca nu putem afirma, ca nodulii morvo§i nu se calcifiezd §i ca cei calci-
fiati nu sunt de origine morvosa. insa mai avem §i un alt fapt positiv,
care dovedesce contrariul, de Ore-ce zutem urmari tote transitiile no-
dulilor caseo§i. §i caseocalcari §i cretacei, pre langa el multi noduli
calcari mai posedd in interiorul for material virulent. De sigur admit
§i oil ca multi noduli calcari nu sunt de natura morvosa, precum au
dovedit cercetarile lui Schutz §i Olt.
Cercetdrile nOstre au ardtat, ca raportul dintre noduli §i reactiunea
maleinel se presenta in modul urmator: Atunci cand reactiunea tipica
completd se observa la cail cari par a fi sandto§i, ea corespunde unei
morve ascunse a tailor aeriene superiOre salt presentei unor noduli de
origine morvOsA. In casul dintaiil avem de &Amid temperatura subfe-
brila. In tote aceste casuri, reactiunea tipica 'Ate sa alterneze cu una
atipicd, insa numai reactiunea tipica e caracteristicd pentru morva.
Cate °data tumefactiunea locald este neinsemnatd, ceea-ce insa nu pOte
fi utilisat in potriva diagnosticului morvei; de obiceiu injectiunea de
control dä o reactiune locald mai mare, in genera reactiunea ea insA§I
variezd dupa individ. La tog caii earl reactioneza in mod tipic, se gd-
sesc on ulceratiuni morvOse ascunse sail de obiceill numero§1 noduli in
pulmoni §i Mat. Se pOte ca unii din ace§ti noduli sa nu fie de natura
morvosa, unii vor fi calcifiati §i cu totul inactive, insa pe Fang/ ace§tia
se gAsesc tot-deauna noduli, cari contin un tesut vitt, noduli, cari nu
presenta tot-deauna caracterele istologice ale nodulilor morvo§i, de-
spre earl insa nu se p6te af kink ca originea for ar fi datorita unei alto

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
636 DR. V. BABE,

cause si nu morvei. Natura morv6sa a acestor casurl, in vre-o 200/0, a

putut fi dovedita, atat prin insemintari cat §i prin experiente la ani-
male. In casurile in car!, en tOte ca s'a facut un examen minutios,
natura morir6sa a nodulilor n'a putut fi stabilita, putem presupune
ca nodulii nu contin material virulent, adeca bacill vii, insd contin
substante car!, fiend datorite bacililor morvei, prov6ed reactiunea.

VIII. Conclusiunt
Din cercetarile nOstre numer6se reiese Ca:
1). Substantele mai mult sail mai putin toxice extrase din culturile
de morva, dupd procedeul prepararil tuberculinel, prov6cd o reactiune
specified la animalele afectate de morva. Dintr'un numer de peste 7.000
de cal', au reactionat mai bine de 90 0/0 din call cu morva manifests
$i mai bine de 30 °/0 din cail cari au venit in atingere cu calf mor-
vosi i numal 1-2 0/0 din cail aflati in grajduri necontaminato.
2). Actiunea specified se manifestd numai atunci cand, in anumite
conditiuni, se injectezd anumite cantitati din acesta substanta. Numai
un anumit traseil termic, ascensiunea brusca a temperaturi!, 6-8 ce-
surf dupd injectiune eel putin cu 2° si poste 40° si reaparitiunea aces-
tui fenomon in (lilua urmatOre, asociat cu o reactiune locald pronuntatd,
se pot considers drept reactiune caracteristick Faptul ca la injectiu-
nile repetate, tipul acesta alternezd cu atipil necaracteristice, ba de
rare-ori cu absenta totald a reactiunii, nu scade val6rea reactiunii.
Reactiunea va devenl si mai sigura repetandu-se dupd o a doua in-
jectiune facuta 8-14 dile dupa coa dintai.
3). Atunci cand de la o injectiune pand la cea-laltd a trecut un in-
terval 6re-care, de vre-o 8 chile, temperatura subfebrild premergetOre
sail reactiunile anteribre nu intuneca resultatele injectiunilor ulteri-
6re. Nu in tOte casurile incetarea reactiunii insemnezd vindecarea mor-
vei, de Ore-ce adesea reactiunea apare din noil sail ca morva devine
manifests dupd disparitiunea reactiunii. In or! -ce cas insa, incetarea
reactiunii ne arata o tendinta spre vindecare; acests tendintd se 'Ate
accelera in mod considerabil prin injectiune sisternatice de maleind in
dose crescendo.
4). La cail car! presents reactiunea tipica gasim sail morva manifests
sail morva ascunsd a cailor aeriene superi6re sail in fine noduli in pul-
moni si in ficat. Numai in casurile in earl animalele presents febrd, sail
au fost ldsate lard brand i numai forte rar in alto imprejurdri, reac-
tiunea nu se observa chiar atunci cand animalele suferd de morva.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 637

5). Din cercetarile nostre results ca nodulii acestia, in cea mai mare
parte, sl-ail originea in bacilii cari patrund in chile respiratOre ; se-
cretiunea morvOsa perforeza bronchiile cele mai mid, provocand ast-fel
formarea unui ' miliar sail mai mare. Numal in rindul al doi-
lea avem de a face cu infectiunea venita prin aparatul intestinal ; in
casul aeesta din urma lesiunile mai pronuntate resida mai cu shma in
ganglionii limfatici si in organele vecine cu acest aparat. Vedem dar
ca eel mai multi noduli miliari sunt de natura bronchica Acesti noduli
midi se pot calcific. Mai cu sema nodulii, earl s'ar pute denumi pa-
renchimatosi, caphta adesea o dimensiune mai mare, prin faptul ca
din ce in ce se afectOza grupuri nouh de alveole. Adesea avem a face
cu focare mici necircumscrise sail cu infarcte. La examenul istologic
se constath la nodulii recenti alteratiuni particulare celulare si nude-
are, mai cu sema gramecji de leucocite polinucleare cu nucleii fragmen-
tap in forma de rosete sail de filamente cromatice, in raport cu pre-
senta microbului care dispare repede, cu protoplasma vacuolisata, forma-
tiunea unor masse particulare vitrOse i hemoragii in jurul nodulilor.
Mai cu sema la periferia nodulilor prolifereza elementele fixe, prolife
ratiune vascular* epitelii alveolare, formand celule gigante, putend fi
privite ca incercari de regenerare ale alveolelor si vase noir& Nodulii
pot deveni calcifiati, cu incetul dispar numerbsele fragmentatiuni nu-
cleare si la periferie se formeza un tesut dur calos. Nodull f3rte vechi,
de obiceiii fibrosi sail calcifiati, de origine morvosa, adesea nu ne permit
a cunosee originea for §i se gasesc adesea si la call cari nu mai reactio-
neza. Gail earl reactioneza presents adesea noduli cari, in centrul lor,
contin mime un material do consistenta tencuelii ; numal peretii sunt
formati de un tesut via, proliferat, in care insa bacilii morvei nu se
pot constata flier prin examenul microscopic, nici prin inshmintari sail
prin experiente facute la animale. Tot ass de putin se gasesc la acesti
noduli alti parasiti sail semne, ca n'ar fi de origine morvOsa.
6). In afara do nodulii de origine morvosa, se gasesc cate odatd
noduli formati de alti rracrobi, de parasiti animali, de trombe, embolii
etc., atat la animalele sanatose cat si la cele morvose, cirri de obiceiii
se pot insa deosebi usor de nodulii morvosi sail suspecti do morva.
N'am putut constata caracterul acestor nodull descrisi de Schiitz, care
afirma ca nodulii verminosi ar coming totdeauna celule acidofile.
7). UrmatOrele date pot servi ca bass procedeului nostru pentru
combaterea morvei: Intr'un grajd contaminat se gasesc, pre Tanga 1-2
cal cu morva manifests, si cam tot atatia numai cu shnptome suspect°
de morva, 20-30°A, cal cari par sanatosi, dar cari presents reactiunea

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
638 DR. V. 13A13t$

tipica. Tot a0. reactioneza mai bine de 900/0 a animalelor, earl sunt
numai suspecte. Din caii earl' ail reactionat, vre-o 5-100/0 presents lesiuni
ascunse, dar deschise in caile aeriene superiere, pe cand mai bine de
900/0 ail lesiuni latente, cari nu comunica cu mediul extern. 20-30"/0
din call earl' par sanato§i mai presents reactions midi tipice sail ati-
pice, cari de abia dupa injectiuni repetate devin tipice sail dispar
cu totul, permitend ast-fel clasarea lor. La 5°/0 din cail cu reactiune,
cu timpul apare morva manifests, pe cand mai bine de 900/0 nu de-
vin manifest morvo0. La mai bine de 8070 a cailor cari ail reactio-
nat, sensibilitatea reactiunil dispare dupA vre-o 2-3 luni, §i numai rar,
cam la vre-o 0.20/0, apare morva ]a earl cali au incetat a reactions.
Din potriva call, earl au reactionat mai mult timp de-a rindul, se imbol-
navesc de morva in vre-o 100/0. In acesta privinta, trimitem la nume-
resele indicatiunii statistics din acesta lucrare, earl de§1 nu pot fi uti-
lisate in mod direct, totul sunt insemnate in ceea-ce se refers la resul-
tatul ce se pots obtine.
8). Pentru combaterea morvei putem recomanda urmatorul procedefi,
basat pe cercetarile nOstre : Nimicirea cailor cu morva manifests; done
maleinisari succesive pentru stabilirea diagnosticului; separatiunea cai-
lor cari au presentat cel putin o reactiune 0i plasarea lor Intr'un grajd
bine desinfectat; scOterea din aceste grajduri §i punerea in libertate
a cailor, earl' n'ail reactionat sail earl au reactionat in mod atipic;
nimicirea cailor earl au presentat vre-un simptom suspect §i reacti-
unea tipica; galeti, ustensilii §i ingrijirl individuals pentru call earl' ail
reactionat §i cari, numai intrebuintandu-se anumite masuri de aperare,
se pot lntrebuinta la lucru ; maleinisarea sistematica a acestor cal cu
dose crescendo in interval de o fund; dupa done luni se va face a doua
maleinisare cu dosa obicinuita ; call cari presents reactiunea tipica la
a doua maleinisare vor fi omoriti, iar atunci cand sunt prea numero§i
sau valoroO, vor fi sup:0 din non tratamentului, supraveghiand reacti-
unea ; dada continua a reactions, call vor fi omoriti; can de mare val6re
se pot trata ast-fel mai mult timp, de ore -ce in cele mai multe casuri nu
presents lesiuni morvese deschise §i pot cu atat mai mult sä remae
in observatiune WA a presents marl pericole de contaminare, cu cat
s'a constatat ca, in vre-o 800/0, call cari ail reactionat §i au fost omoriti
nu mai presents material infectios in organele lor.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 DEsPRE cOmilATEARA RAPeWGII CAlLoR. 639

Literature.
A. Babe?, Note sur une substance isolee des cultures du bacille de la Morve.
Archives de med. exper. et d'anat. patholog, 1892.
A. Babe?, De la Morvine.La Roumanie medicale, II, 1894.
A. Babe? td A. Motoc, Substantele chimice produse de bacilul Morvei. Analele
Institut. de Pat. si de Bact., din Bucuresci, II, 4892.
Y. Babe?, Observations sur la Morve.Archiv. de med. exp. et d'anat. path., 1891.
V. Babe?, Asupra Morvei sad Rapciugii larvate sad latente. Analele Academiei
Romane, XVII, 1894.
V. Babe ?, De la Morve larvee et latente.Semaine medicale, 1894.
V. Babe? and N. Kalindero, Zwei Mille von mehreren Woollen lang andauernder
Allgemeinreaction bei Lepriisen nach einmaliger Einspritzung von 0.8 mg. Tuber-
culin, nebst Bemerkungen fiber die Wirkungen des Tuberculin.Deutsche med. Wo-
chenschrift, 4894.
V. Babe?, P. Riegler §i C. Podassca, CercetarI asupra actiunii bacililor Morvei si
incercarl de seroterapia Morvei. Analele Institutului de Patologie $i de Bacteriolo-
gie din Bucuresci, VI, 4898.
V. Babe? §i C. Starcovici, Diagnosticul Morvei Analele Institut. de Pat. si de
Bact. din Bucuresci, I, 1889.
Bromberg, LucrAri din Institutul veterinar din Charkow, 1891 (rusesce).
Foth, Ueber Mallein. Untersuchungen fiber die wirksamen Bestandtheile des Mal-
lein. Zeitsch. f. Veterinarkunde, IV, 1896, p. 113 $i 435.
Helman C. I., Despre metodele chimice-experimentale pentru diagnosticul Morvei.
Mesagerul societatri veterinare, 1891 (rusesce).
Ionescu Loan N., Cercetarl experimentale asupra causes insucceselor Maleind sad
Morvinei in diagnosticul RapciugiI, Bucuresci 1900.
Kalning 0., Diagnosticul Morvei. Archiva sciintelor veterinare, I, 1891 (rusesce).
Kresling, Sur la preparation et la composition de la Malleine. Archive des sci-
ences biologiques, publiee par l'Institut Imperial de med. expel.. a St. Petersbourg,
1892, I, p. 711.
Locusteanu A. I., Furtund I. St., hi Starcovici C., De l'emploi de is Malleine et
specialement de la Morvine A. Babes en Roumanie.Comptes-rendus du VI Congres
international de medecine veterinaire, Berne, Septembre 1895, pag. 219.
Motoc Achil M., ContribuOunI la studiul chimico-biologic $i experimental asupra
produselor microbiene solubile, patogene ei vaccinale ale Morvei si Turbfiril, Bu-
curesci 189i.
Nocard, La prophylaxie de la Morve. Comptes-rendus du XII Congres interna-
tional de medecine, Moscou, Aofit 1897, vol. VII, p. 232.
Pearson, Ueber die Wirkung des Malleins. Ztschr. f. Veterinarkunde, 4891. Cf.
si The Journal of comparative med. and voter. archiv., 1892.
Poda?ca F., Cercetari asupra acciunil bacililor morti al Morvei Qi incercarl de
seroterapia Morvei, Bucuresci 4897.
Preusse, Versuche mit Rotzlymphe.Berl. thierarztl. Wochenschrift, 1891.
P. Riegler, CercetarI bacteriologice in diagnosa Morvei, Bucuresci 1893.
Roux et Chamberland, Immunite contre la septicemie conferee par des substan-
ces solubles.Annales de l'Institut Pasteur, I.
Schindelka, Zeitschrift f. wissenschaft. astern. Veterinarkunde, 1894.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
640 DR. V. DABE$

Schweinitz E. A. de and Kilborne L. F., The use of Ma Rein for the diagnosis of
glanders in horses, and experiments with an albumose extracted from cultures of
bacillus malleus.Americ. Vet. Rec. XVI, p. 439.Journ. of. comp. med. and voter.
archiv. 1892, p. 64'1.
Schlitz;Zur Lehre vom Rotze. Malleinversuche.Arch. f. wiss. Thierheilkunde, 1898.
Semmer E. & Wladinzirow A., Sur la valeur diagnostique des injections de Mal-
leine.Archive des sciences biologiques. publ. par l'Inst. Inver. de med. exper. a
St. Petersbourg, 1892, I, p. 745.
Tveatcoff Rossi, Maleina gi Morvina in casuri de rapciuga, Bucuresci 1895.

Explicatiunea figurilor.
Fig. I.Cal care n'a presentat nisi o reactiune in urma maleinisarii si care a mu-
rit dupd ce i se injectasera dose marl de ser antidifteric. Sectiune din ficat dege_
nerat, tratatd cu alcool gi safranina gi marita de 100 ori.
L, lobul hepatic; vi, vine intercelulara; cg, centrul unui lobul hepatic umplut de
celule de granulatiune; en, necrosa centrals a lobulultti hepatic; K, nodul inconjurat
de o zona de tesut de granulatiune. Inauntrul capsulei fibrose se observe o massa
centrals. in parte calcifiata, cu semnele structurii unei nematode, care probabil ea
se intinde in forma de spirals in tote tree nodulii.
Fig. II.Pulmonul e strabatut de noduli confluenti si de infiltratiuni. (Cal care
a presentat merea reactiuni in urma maleinisaril $i care, fiind omorit, n'a lasat sa
se gasesca in organele sale virus morvos vitt; in schhnb s'ail gash ulceratiuni na-
sale mai vechi si in pulmoni numerosl noduli translucicli cu centrul de consistenta
tencuelii, precum $i infiltratiuni.) Hematoxilina-eosins. Merit de 100 ori.
I. Nodul translucid cu centrul necrosat (n) care se calcifieza (k); sc, zona micro-
sata; w, zona de proliferatiune bogata in celule; ha, zona hemoragica $i iperemica.
II. Nodul subpleural cu centrul calcifiat (K); n, zona necrosata; se, zona sclero-
sata; z, zona bogata in celule; hy, zona iperemica ; gs, sclerosa vasculara; i, infil-
tratiune bogata in celule; 4', sclerosa interstitiala ; a', alveole umplute cu o massa
albuminosa granulcisa; B, Bronchie cu dop mucos in mijiocul si in jurul epiteliilor;
p, proliferatiune peribronchiala.
Fig. III. Noduli miliari la un cal care a presentat simptomele morvei, reac-
tiunea tipica, si la necropsie numerosi noduli miliari in pulmoni. Insemintarile gi
experientele Monte la animale aft dat resultate positive. Hernatoxilina-eosins. Ma-
rire mica.
C, Centrul nodulului format din un dop de puroia, care a dilatat bronchia mica
(B') pe care a si perforat-o; a', structura alveolars a nodulului in parte cu epi-
telli alveolare proliferate Si cu celule gigante (R); f, noduli foliculari; g, vase di-
latate ; z, zona externs bogata in celule; ha, mina hemoragica; h, tesut cu de-
generare vitrOsa in zona hemoragica; a, alveole; B, bronchie inconjurata de tesut
proliferat.
Fig. IV. Bronchie perforate de un dop de puroiti, din acelasi cas. Marimea mai
mare. (Bacilii sunt reprodusi dupa o preparatiune colorata cu albastru de metilen
si tanina.)
Dopul de puroia e format de nuclei ovali palicli, de nuclei leucocitari degenerati
in forma de cocaza (1), de masse granulate si putine grupuri celulare (b). Se mai

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 BESPRE COMBATEREA RAPCIIIGII CAILOR. 641

gasesc aicia cate °data masse palide omogene indoite (f), cari probabil ca ar puts
fi interpretate ca fragmentele unor vermi, pe and formarea nodulilor de sigur ca
a pornit din dopul de puroiii, de naturA nnorvosa.
Epiteliul bronchial E mai presentA la inceput un strat ciliar, e strebAtut de celule
in forma de cOcaza, apol scade, se desquameza (E') si in fine dispare, pe and do-
pul de puroiA, care a mai crescut, se amestectt in mod intim cu tesutul peribron-
chic proliferat (top), cu care ocasiune apar hemoragii (ha) F}i proliferarea peretelul
vascular (g). Epiteliile alveolelor vecine prolifereza (kariokineza) (wa) $i inauntrul
for apar celule gigante, cari adesea contin nuclei leucocitari fragmentati sail dege-
nerati in forma de fibre.

Ana lore A. 1?.--Tom. XX111.-111efooriile Sec(. Sciin(ifice. II

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.
Pag.
I. Maleina 579
II. Reactiunea datorita maleinei.
A. Atitudinea animalelor cu morva manifests NO de maleina ..... .
a). Animalele morvOse cu o singurai injectiune sad cu putine injectiuni
590
692
592
b). Casuri de morva fat% reactiunea maleinei 593
c). Cosurile in cari morva s'a manifestat dupe 1-2 injectiuni . . . 597
d). Caii tratati mai mult timp cu maleina 598
e). Cali lard simptome clinice de morva, maleinisati de mai multe ori,
si la earl' ad aparut .in fine simptomele clinice ale morvei . . . . 600
B. Injectiunile cu maleina la cail cari n'ad presentat nici reactiunea ti-
pica, nici simptomele clinice ale morvei 602
III. Nodulii morvosi 605
a). Nodulii cailor filed simptome clinice de morva, cari ad presentat
o reactiune in urma maleinisaril 605
b). Anatomia patologica a nodulilor 606
IV. Cail cari nu presents morva manifests.
a). Cali cu simptome suspecte 616
b). Cali car' n'ad presentat simptome clinice de morva, dar cari ail
reactionat $i in ale caror organe Wad gitsit noduli morvosi infectiosi. 620
c). Cali cari au reactionat, insa WA a aye noduli infectiosi 621
V. Insemnatatea incetarii reactiunii 624
VI. Despre reactiunea cailor cari sufera de alto bole si nu de morva . . . 628
VII. Influenta maleinei asupra procesului morvos yi asupra organisinulul
cailor . 630
VIII. Conclusiuni 636
Literature . 639
Explicatiunea figurilor G40

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Dr. V. Babes, Conibaterea rCipciugil caller.

1'
4tit.1/4,-",...c:-_ftwe,

-:,../..»,...' .
-- -...- - 1
f ,_ -0-
-i.:-. .(...Z.
. 7.0. _-.,
.- ....--.---.,
15:
. --.--
.,-- ...... -
_. 4. --
,...,.,....
\
--17-.--::;',-:-.....,/ \...
. 1
---..
- '.. '-...-.....-24.07-=4.44v,
F1777--.-----_-
.,,,,,

'-''''-;':1.,.:,..7.'
'-- ./..:7....,..--%-...
- .. ,...a;;;;;$. . ,-S .......1_ ..,
.....
-.."-- .
....... -
/ ''.. -40*. ..'..,.. . -7t-4.,-..4
.-4,---.., s
.7-
. a ft[Zitts,:-
. -
...'-'4A -:-. -- .;:;...''
"..- : ,... ..% ..
....'i ;:/..:;... - 4:-..:,.

';'.'.;9 ..
l':.; , t
.?"2/

d .!

Ns, (

.77-
Ns% .

,
. . . .

`e

--"

( 11

,;
....
et- Fig. 2..
-a-t,ft-Trr

i.-Y.,::(..):1;;;-' '- ,. ..
';'17,,..
_
-" 7;3 :Ttir:-
. ,-.
14%,(:!...-4 .'f'..i.
h1
, ! Y& ,::,4" -.,..,: .. ttt2.:,..X.; .4,
qs--' :,
'
..,.:
i.,.. I
1".
:. :,.-.-1-!s-.-..,, fi%-f,:f':-
7.?:;; .-
. : .... r,
,7

-SC
. 41.7. 4
16

'',40.-"* to:

0
:1'1'. '",
...7 :.
, r ,
li

r., . Ai,
ha . , ." ,p
14"

lithfusa..,.E.A.Itirrtc.Lcip5
Verlag Veit &Comp. Leipzig.

Ana tele A. R. XXIII. Mein: Sect. Scut: Mice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
Dr. V. Babe, Conthaterea rapciugif cailor.

C
'T .

'
A

Fig. 3.
4...:
..f

k. ': , 4 : ' .. . I
1....:,. 1...,...
' 1 ..
..
' . . 1 0 I 1, 4
-.
t t y'.,::; 4 ,.
h.
,.,.-1
9 -,. i' -\ , -' ''',4:.'',..,;::!-::-
o: ,. .. .-
,,

.
-
--R

.!..- 1,.. `t
V( r
, -.. It
a,'
.' ,4' ;, ,,..._,'" _.,-- li,
,.,' ... ' .::.
t..."1
!-,..
4 45,4 0 0$ s--.0, 0, ' ' :."..,
Fig. 4. 0 C)\ 7--- .4*, ,c, ..0.; ik
..o 0 ' ( ' '.. .,
0..

4. --0,7S. - ., t );: h.(z

00vs
° 0,© .
: :414 01 d 0,-.:' j
(.,,__.,.., p
IT, ktp...t.o,. ?C -''rt
:9(1) 7. ' ...1;'' - 0492 -45:)
.. .

' A.,:''' E)
e Ili a, ' 6... 7:"?, e
0 .4 dit-,,-,;`,._-;',0
,A, .. 6
,.) o .t.@6..,,0,..4 '-'&/ uo
4t e e) a, ..-
-,it',4%.'
)d2 ..
. 0
0
.

* 0 Aor '4 0 , s.- %:.

0..-,;0... '7):0 OG: °® sti.. Pc:*_ 0, 4?* p...f..;;. .-....-
-*, -,019 !...*.e.. ,,,.:
"P '9 tr.° d ''/, q..t.(p '44/ 7.9. .; A-: :,*. ,,- (.;),,c cv L)..14-,,.,f:,11.0.1.
0 0
V040r.
,, 0 V
'AL 01,---45.. lie"44 A Z''.'-'. - 7,4
... 64 Q
.. '..1 -.4 0,.,,,I?-- . 4) . 0 : (t- -' 0'
,.,04, ( 9 ,...7)c) 4..i.,
:0 +.6. (...)
7..--
.
.4 ..,.o...
e (=)0 -
4°
) ) A,
Z, ,,....,
..,' C'Q
dip 4.7 .v Ai...! 4'1). ® gyp 7.'''' .
', ,.y. !. '41
-....,

3, x,..,.; 4 : 0._,Is. 40
,

'' ° il a, ) 04: n',' ....,-

.6;
,

,.
o () (! 6 r . Pe ".. --- --: 'E
'P,. 0.,-,i, 4 te - °le, 0
,

'-' ./ :9
.

4` 6 9 °'5, f. .4,i,.....@' J. ... --4 C,;,''..-0 ...!i;''''.14.6).,

st *-, # 0
M .:)')ra (') V P.1., ,. (9,...,:. J.,...09 °*' 6.,.°
0. '
Dev, I6, fe ''0 6'
-;
,r, (0,,,,,,,..),.. 6,, 40014..,,.. : 0' . c.! ''. '''''
.,, 4) "rt.°. c 4 ;... * o, 0 ;....
) ,r.)
g .,;.)..
,. 6 6, & o 0. '.9 0 ,,
"OG
1,'"'
4,.`4..,, (lit f 1, , " .`i' :),,,,b (- 1 lc
'-')

4.71 iiii '''3r -°' %,c,-4-, Z' # 'Po

4,- k ..,,,..94Z-c" 0 .') c.-0, 0 0 `11

c
,-

.. ', 04-41` --, ;it. '.0 6; -V O iii (7

6, ...)
T inossfpt 1 40 7 ,...4 -,,,,v,i g.
(-7

8-- -- 6).C4. * :;V:1...'61 4 :D @ * 'le . .

0 a )0 ,,.9,;/01.,,,`9.. ii. a
..
:, ) 5" ai 1.:s (...0,4$,9(1 6
a 9
1,-,,, 1/44
,.? ,,, :9 f &-4,, ,,I, -
,1) A , 009.:;
.,..c.: (=7,
.. # ..... 0 ,:ta
,0 f.: 6,,,-(0, 34 -,,t1,,,;c5.,;-':_1-4.$ ,
N, f..:).."9. r4 edi,
0 ,:jot,_
:6' -,..c,_,
i ,
,
cird,. fp.. tr,0 6 aw
r e67 ,--, ,..,e0
)

.0
ilic,... 11
4)
,c
iv , ,,,
,ci)

64.
- -,,,

0 '- 2,,. -011*-, 48- '1-6 0 itg :) g 1) :11cy,

,,,, k 4"::6).Y`."0--. k--,.,<91 .".",;1,6', *ll

1, 1, l'!.
1t 10. it. p t, ztt Vri
IP , ,,,,----). .r d
." (1

r664e° G er..17

.-.:*) U4 t, Oilfil
IP1 .,q t 0 9)tlf4i
7) 7;2 6-1:..1
61 4:3 P".1 :1',"
I l 0. ..,(6., c:::;, 6) ,., 0
e4 494P, - ...V.48,M0
0
V
,,. w 40
0 d,
-'.,;',-(a,
(04f
f.) .
01 6' b 0,
e
ejq , :9., ,,' e - / p Bp 26 1wo
6)
A0 CM °A n '. e'
:..) .

Verlag Wit &Comp Leipzig.

Analele A. R. XXIII. Meni. Sect. Sciintifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PREJUDITIILE SANITARE
DIN

PUNCT DE VEDERE AL SCIINTELOR SANITARE.

DE
Prof. Dr. T. BiLBE$,
Membrn al Academie! Romaine.

Sedinja de la 19 Aprilie 1901.

Actiunile omulul Intelept ar trebui ea decurga ast-fel, pornind din

impresiunile sale din afard, In cat acestea, in drumul for prin caile ner-
v6se, sa fie indrumate necontenit prin experientele anteriore ; cu cat
ne departam mai mult in actiunile nOstre de faptele bine observate, cu
atata manifestatiunile nOstre vor fi mai putin in raport cu realitatea.
Insa la Inceputul civilisatiunii, omul nu avea Inca creerul desvoltat
§i organisat ast-fel, in cat sa se fi stabilit legaturi strinse intro cam-
pul experientei ei intro caile de descarcare sail de actiune.
0 impresiune din afara orb produces prin calea directs o actiune
de reflex, sail ajungend in sfera cunoscintel ci a campului de asocia-
tiune, se ratacia prin cane Inca neumblate, isolate ei nelegate Intro
ele, ast-fel in cat impresiunea nu corespundea manifestatiunii, find
acOsta din urma influentata prin curente lateral° §i prin impresiuni
generale necontrolate.
Intr'un creer primitiv sail rail organisat, impresiunile §i suvenirile
devin difuse el se generaliseza ast-fel In cat influenteza pe alto im-
presiuni vecine. Mai cu soma fenomenele naturil, cari ne isbiaiz cu
mare ptitere, precum tunetul §i fulgerul, se intindeail . un camp
vast de impresiuni §i de asociatiuni depuse In creerul nostru, dove-
nind ast-fel divinitatb,, dominand peste o eerie de obiecte ei de rela-
tiuni, avond Ore -earl legaturi cu fenomenul primitiv.
Asemenea §1 prejuditiile provin dintr'o disproportiune intro impre-
siunile nOstre, intro judecata §i intre actiunile n6stre, pe cand o ac-
tiune rationale este in report exact cu valOrea impresiunii, acesta

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
644 DR. V. BABES

impresiune trecend in creerul nostru prin campuri de experienta bine

limitate si in raport strins cu impresiunea.
Prejuditiul este -expresiunea unei experiente incomplete unilaterale,
necontrolate, si care planoza asupra unui camp vast al asociatiunilor
cerebrate, inlocuind impresiunile precise si limitate Si impunend ae-
tiunilor nostre consciinte o directiune viciOsa.
Ast-fel medicina .poporala de muite or! atribue unei plante o putere
de vindecare pentru un organ Ore-care, din causA ca planta sail pro-
dusele sail culOrea el semena cu acest organ, fail sa mai controleze
efectul plantel asupra bolnavului. Impresiunea intaia de asemenare
a influentat atata notiunea nOstra asupra organulul, in cat etperienta
asupra efectului plantel nu mai este in stare sä desfaca legatura, care
1-a produs in creer, Intro planta ci organul respectiv.
Cu cat tine -va va fi mai incult, mai putin capabil a retine si a roc-
tifica impresiunile in creerul sou, cu atat mai putin controlate vor
fi judecata sa §i actiunile sale, cu atat mai mult va fi supus credin-
telor si prejuditiilor.
Prejuditiile cele mai primejdiOse, ei car! impedica buna stare si fe-
ricirea nOstra, sunt acelea car! ne imbolnavesc si earl impedica in-
sanatosirea bolnavilor. Acestea trebue combatute fail mild. Mai cu
soma poporul roman Inclina mutt catre star! prejuditil.
0 parte din prejuditiile inradacinate in popor provin neaperat din
simplicitatea de spirit, din lipsa de ennui* adeca din lipsa de organi-
sare sistematica a creerului, la care se adaoga Inca miseria, care nu
permite toranului ca sa intrebuinteze mijlOce rationale pentru preve-
nirea si combaterea Melon
Cu tote acestea, mintea tOranului roman este bine organisata, dinsul
este observator si critic, astfel in cat avem tOta speranta de isbandA,
luptand in potriva prejuditiilor sale sanitare.
Mutt mai grea va fi lupta in potriva prejuditiilor sanitare ale cla-
selor culte, mai cu soma ale celor car! sunt in interesul acestor clase ei
car! par a fi sanctionate prin traditiune sail prin sciinta.
Printre prejuditiile car! periclitOza sanatatea locuitorilor teril, trebue
distinse acele car! sunt inradacinate in popor, de acele car! yin din
afara si car! cauta sa induca in erOre judecata poporului.
Nu vreail pentru acesta sa afirm ca tote credintele asupra causelor
Wei si asupra vindecArii for ar fi denudate de basa, din contra, de
multe ori plantele oficinale au fost Intrebuintate mai Inainte de popor,
adeca pe basa unei experiente lung!, creandu-se o traditiune, care insa
este departe de a da notiuni precise asupra intrebuintarii plantei,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PREJUDITIILE SANITARE. 645

ast-fel incat de multe on intrebuintarea plantei oficinale in manile

poporului produce mai mult WI decat bine. Apoi pe langd o plants
eficace, se intrebuintezd sate de plante sail alto substante Mil nici
un folos sail cu efect vAtomator, pe langa descantece §i alto formali-
Ott fall nici un folos.
Poporul devinase mai multe din causele b6lelor ; in evul mediil s'a
banuit ca muscele §i §6recil sa aiba un rol in propagarea pestei §i in
mai multe tinuturi s'a afirmat de mult ca tIntaril ar propaga malaria ;
dar pe langd aceste putine schintei de adevOr, cate credinte cu totul
neintemeiate §i chiar periculose! Tocmai pentru b6lele far/ loc, ea pen-
tru turbare, poporul cunOsce o cantitate de medicamente infalibile.
Putem deci afirma ca savantil pot profits de ore-carl credinte po-
porale, insa tote credintele earl' se referd la mijlOcele de ingrijire a co-
piilor, de facere, de prevenire §i d e combaterea b6lei, t6te aceste trebuesc
comb/tute in modul cel mai en ergic, cad folOsele for sunt cu totul
problematice, pe cand deprecierea medicine! sciintifice, fats cu cea em-
pirice de &Are teranime, ameninta in modul col mai gray vitalitatea
nomului roman.
SA-mi permiteti sa tree la prejudiliile inr4dcleinate la terani. Din
raportele medicilor primari de judete, se constata ca chiar aeolo uncle
exists un flumer mai mare de m6§e, tOranul nu recurge la ele, ci la
m6§ele empirice, ast-fel in cat o facere asistata de m60 costa pe Stat
vre-o 30 lei, de ore -ce ea nu asista nici a cjecea parte din facer!.
Bacteriologia ne arata tot pericolul m6§elor empirice §i a lipsei de
cunoscinte despre antisepsia plagii uterine §1 a plagii buricului la copiii
midi, respandind febra ptierperala §i tetanosul noilor-nascuti. Statistica
facerilor din tera intrega arata frecuentele infectiuni ale mumelor §1
noilor-nascuti asistati de mOsele empirice, insa tOranul, care nu se ocupd
cu statistica, nu observe acest inconvenient. Vedend ca cea mai mare
parte a lehuzelor ingrijite de babe roman in viota, increderea lui re-
mane neclintita. In aceste privintd, teranul se va desface cu atat mai
greii de prejuditiul s65, cu cat baba, m6§a empiricA, ii este de mare
utilitate, ingrijind de case §i de copii in timpul lehuzie!, compromitend
in acest timp *i vitalitatea copilului prin sfaturi §i prin o ingrijire vi-
ciOsa data mumel §i copilului.
Tocmai statistica, care ne arata marea mortalitate a mumelor §i a
copiilor midi, ne indemnd ca neincetat sa insistam ca movie empirice
la tern sa fie inlocuite prin m4e cu diplome, ceea-ce insa nu vom
obtino numai prin instituirea m6§elor, ci chiar prin ajutorarea mumelor
sarace §i prin educatiunea igienica sistematica a te'ranului. Aceste

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
646 DR. V. BABE£3

exemple ne arata legatura strinsii intre starea materials, educatiunea

i starea sanitary a tOranului.
Tot atat de desastrOsa este medicina poporall in ceea-ce privesce
cautarea Melon Consiliul sanitar superior are adesea ocasiunea sa
judece asupra otravirilor produse §i asupra -neglijaril interventiunii
medicale, din causa acestei desastrose medicine poporale. Comparand
mai cu soma ingrijirea bolnavilor la evrei §i la cre§tini, ceea ce ne
isbesce este cs bolnavil evrei se vindeca gratie intervenirii medicilor,
pe cand teranul bolnav, care se cauta cu babe, more adesea de o
1361g care de alt-fel s'ar vindeca prin tratamentul medical. Studiand
cestiunea asistentei medicale la hers, m'am convins ea diferinta enorma
Intro mortalitatea la evrei §i la cre§tini este datorita in mare parte
acestui fapt, ast-fel in cat medicina poporald trebue privitei ea una
din muscle principale ale degenerolrii, of scdderii: poporafiung romans
trebue intrebuintate tOte mijlocele Statului, pentru ca medicil in
functiuni publice sd fie chemati nu numal de strain, dar ai de Romani.
In strinsa legatura cu aceste incOnveniente, sunt obiceiurile reli-
giose rig Intelese §i cari n'ail nimic a face cu religiunea insa§i. Este
adeverat ca religiunea creOina nu insists atata asupra igienii corpului,
precum o fac religiunile mai vechi, §i din aasta causa poporale an-
tice ail facut sacrificii mult mai marl pentru sanatatea publics deck
facem not astadi. Nu este deci decat un prejuditiii desastros, data
se pretinde ca pop6rele antice, cu tOte el nu Meat' nimic pentru
tot erail mai sanat6se decat not cu igiena moderns. Cu tOte acestea este
o interpretare false, data in numele religiunii se neglij6za sanatatea.
Sunt convins ca se vor puto da forte bine, chiar de preoti in biserici,
sfaturi igienice, chip/ ce Sf. Sinod va, fi indreptat anume obiceiuri
vathmat6re. Nu sufera IndoiOla ea starea mai buns igienica a evreilor
depinde ai de anume obiceiuri religi6se, cari au patruns prin familii,
i va fi bine data i religiunea ortodoxa va gasi mijlOce pentru a
impune credinciogilor obiceiuri igienice. Inainte de tote va trebul ca
Statul sa intervie pentru reducerea posturilor lungi §i severe, mai cu
soma a celor din timpul muncil grele, despre earl. am putut constata ca
sunt in legatura cu isbucnireapelagrei, de Ore-ce de multe on tocmai la
sfir§itul postului se declare acosta bola teribila, care la not este una din
causele principale ale degenerarii rasei. Acosta bola produsa de porum-
bul stricat este, fara indoiela, expresiunea miseriei §i a fOmetel, nt numal
din causa ca porumbul stricat se mananca mai mult de Omenii saraci
cari cad victims bolei, dar pentru ca miseria este terenul §i o con-
ditiune necesarti pentru ca porumbul stricat sa pot/ produce 1361a

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PREJUDITIILE SANITAItE. 647

Fats cu credintele ci prejuditiile car! privesc pelagra, Institutul de

Bacteriologie a probat in mod sciintific acestd legaturd intima intre
miserie, porumbul stricat §i pelagrA, documentand nu numai legAtura
de specificitate ce exista intro otravirile porumbulul stricat ci pela-
gros, dar arAtand ca animalele, alt-fel resistente in contra acestor
otravuri, find expuse femetei, se imbOlnavesc. Pe cand mai inainte
proprietaril puteail sd died ca nu miseria. ca nu porumbul stricat, ci
, alimentatiunea cu porumb in genera causezd acestd bold, astacli, fats
cu constatdrile n6stre, acestd interpretare nu mai 'Ate fi sustinutd,
dandu-se de gol tot egoismul stratelor superiere $i exploatarea fara
mild a teranului de catre multi proprietarl $i arendasi, car! prin in-
voelile agricole neumane aduc miserie profunda §i femete in tell-
nime, impedicand-o a obtino pentru trebuintele for porumb copt ci
nestricat $i chiar distribuind de multe ori satenilor porumbul stricat,
pe care n'aii putut sd-I vinda, ast-fel in cat de-asupra miseriei §i fame-
tei produse, se mai grefeza bola tpribild care incepe cu o users bold
de piele ci sfirsesce cu nebunia ci mertea.
Alta obiceiuri religiose periclitezd vitalitatea nemului nostru prin
imbolneivirea copiilor.
In adever, mortalitatea este la not mare printre copiii micl, $i acesta nu
depinde numai de cantitatea nascerilor, precum afirmA multi igienisti,
cad' n'avem decat ss comparam natalitatea ci mortalitatea la Evrei
si la Romani, pentru a constata, ca desi natalitatea e mai mare la Evrel,
totuci in loc ca mortalitatea sd fie EA ea mai mare la Evrei decat la
Roman!, constatam tocmai contrariul in mod absolut sigur. Cu alto cu-
vinte, dupa ce natalitatea e mai mica la Roman!, iar mortalitatea cu
mult mai mare, in oracele 'Astro Romanil se prdpildesc, iar strainii
ocupd locul ion Ast-fel, in anul trecut, la Dorohoiii s'ail nascut 150 Ro-
mani ci 300 Evrei; in loc insd ss ci morn un numer 'Ate mai mult
decat dublu de Evrel, au murit mult mai multi Romani de cat Evrel.
WA clod un alt prejuditiii pornind din sferele sciintifice ci basat
pe o statistics reil interpretatd. Neaperat, in conditiuni igienice egale,
va exista un ore-care raport intre natalitate ci mortalitate, dar este
gresit daca un igienist ar vrO sd ascunda inconvenientele sanitare
ale unei toe, proclamand acesta reguld fall a tine comet de conditiu-
nile si de neajunsurile igienice ale terii. In ce privesce Romania, am
putut deci desvell adeverul, tocmai servindu-me de natalitatea ci mor-
talitatea la Evrei ci care m! -a permis sa stabilesc principiul, cd numai
acolo exista un raport intro mortalitatea ci natalitatea mare, undo
diferitele poporatiuni trdesc in aceleaci conditiuni neigienice. Am ma!

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
648 Drt. V. PA13E$

putut constata ca nu conditiunile generale ale Romaniei causeza mor-

talitatea cea mare, ci numai o stare neigienica ne mai aucjita, cad'
Evreii, cari de asemenea se gasesc in conditiuni materiale analOge si
cari ca streini nu se pot bucura de aceleasi drepturi si de aceeasi ingri-
jire a Statului, sunt cu tote acestea in conditiuni igienice atat de su-
periOre Romanului, in cat se immultesc Intr'o masura extraordinara, pe
cand Romanul piere. Cu alte cuvinte, solul roma' nese ofere tote condi-
fiunile pentru o immulfire extraordinard a poporafiunii. Vedem deci
din noa, cum distrugerea unul prejuditia arunca o lumina vie asupra
starii sanitare a unei t6ri, aratand mijlocul prin care nemul romanesc
s'ar pute ridica inteun mod neasteptat, numai prin ameliorarea
starii sanitare a teranului, si anume prin garantarea sal-MAW co-
piilor mid. Din aceste consideratiuni reiese Inca neindreptdiirea pre-
judiliului, ca strainul este inimicul care ne preipddesce.
Neaperat, strainul se immultesce $i Romanul degenereza, dar causa
acestei stari desastrOse nu este numai strainul, care nu se bucura de
tote Ingrijirile si de protectiunea ce Statul da cetatenilor Romani, ci
causa principals este Statul care, avend Intaia obligatiune de a se in-
grip de buna stare si de propasirea nemului Roman, nu pune pe Roman
In positiune, ca prin ridicarea nivelului ski cultural si sanitar, sa
pad concurs cu strainul.
Examinand mai de aprope prejuditiile, car.' submineza vieta copiilor
mid', sunt de amintit Inainte de tote posturile la cari in multe locuri
sunt sztpu$1. $i copiii de find, un obiceia desastros in contra caruia de-
ml ar trebul sa procedeze cu energia cea mai mare. Apoi catl copii se
imbolnavesc si mor 6rna In urma botezului, care de multe on se face in
apa aprOpe inghetata si in biserica neincaldita! Cati copii nu se infec-
tOza la grijire, cand una si aceeasi lingura, nedesinfectata, serva pentru
toff, transmitend 1361a molipsitore de la unul bolnav la multi copii
sanatosi ! Niel' nu mai era necesara constatarea facuta la Institutul
nostru, di lingura de care s'aa servit copiii difterici saa tuberculosi
tontine microbil bOlelor respective. De asemenea se imbolnavesc multi
copii, cari umbla In casele In cari ail zacut bolnavi infectiosi saii la
immormintarile color morti de atari bole. *i pomenile cu distribuirea
hainelor color morti de 1361e infectiOse contribuesc $i ele la secerarea
a sute de copii.
0 alts serie de prejuditii sanitare din tole mai periculOse este ba-
sata pe anume principii: profesate de onzenii, de Stat. In aparenta f6rte
liberale, aceste principii, utile pentru diferite alto rapOrte Intro Stat si
individ, sunt !net vatematOre din punctul de vedere igienic. Primul

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PREJUDITIILE SANITARE. 649

principiil de acest fel este ca. Statul n'are a se amesteck in viOta de

familie, apol ca n'are obligatiunea sit caute pe bolnavi. Cu tote acestea,
deja de mult invetati celebri, precum Stein, Bluntschli, Mohl, apreci-
eza cd sanatatea find temelia fericirii, Statul are sa se ocupe de dinsa,
de altd parte insa afirma. cd Statul nu are O. se ocupe de sAnatatea
individului. Tocmal sciinta moderna si intre altele 91 descoperirea mea
asupra asociatiunilor microbiene ail aratat, ca aprope tote Miele mor-
tale contin germeni infectiosi, earl pot deveni periculosi vecinului, ast-
fel in cat acesta limitare a ingrijiril Statului este unul din prejuditiile
rectificate de sciinta.
Results din aceste constatari, ca chiar garantarea sdnatatii indivi-
dului trebue sa intre in atributiunile Statului, insa la acesta se opune
ear un alt prejuditiil care dice, ca Statul n'are dreptul sd intre in
vieja de familie gi cd fie-care cegfen are dreptul sa se imbolndvescci
pi sd se caute singur, aga dupd cuni ii place. E mai presus de on-ce
indoiOld, ca individul atins de bole infectiOse presents un pericol ob-
stesc tot ass de mare, ca un criminal care ameninta averea $i vista
concetatenilor sae, $i precum Statul intervine in potriva criminalilor,
sari nu causeza a 100-a parte de perderi si de morti, va trebul sa
aiba dreptul a intervene pentru a scOte pe bolnav din mediul ame-
nintat. Ast-fel tuberculosul inaintat trebue scos din sinul familial sail
din atelier, in care infecteza copiil, femeia sail camaradii sae. In ade-
vAr, Congresul international de igiend de la Paris, din anul trecut, a
formulat cerinta, ca or-1=0e individ afectat de o bOld infecti6sa sd fie
declarat autoritdfii, pentru ca Statul sa intervina spre a impedica 1A-
tirea b61ei. Legea nostra sanitara admite declaratiunea bOlelor cu ex-
ceptiunea tuberculosei, cu tote ca tocmai tuberculosa este cea mai pe-
ricul6sa Ma de familie.
La not in Cara, descoperirea casurilor de b6le infectiOse este mai
inapoiata docat in alto taxi, cad Miele infectiose la not se ascund nu
numai inaintea autoritatilor, dar al inaintea medicului, ai tocmai ca-
surile ascunse dail o mortalitate enorma, ast-fel spre ex difteria, care
inaintea intrebuintdrii serului antidifteric avea o mortalitate de 600/0,
acolo undo sa aplica acest ser a descins la 7-10 OA, ; in aceleasi lout-
litatT insa casurile ascunse gi nedeclarate dail o mortalitate de paste
60 0/.. Aceste casuri regretabile all numai singurul folos de a arata
valOrea enorma a intrebuintarii serului, cad intocmal ca o experienta
de laborator arata in contra detractorilor si calomniatorilor serului,
in mod matematic, binefacerile acestui medicament si importanta de-
clararil bola Insa seroterapia difteriei a treat un alt prejudithl, adeca

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
650 DR. V. BABE

se credo ea, seroterapia combate nu numal bola, ci Bi epidemia. La

Congresul international de la Paris, am nimicit ins/ acest prejuditit,
aratand ca copiii vindecatt prin seroterapie pot propaga bola mai
bine decat copiii morti de bola, astfel in cat tocmai seroterapia ne im-
pune Inca alto masurl pentru a combate pericolul de infectare. S'a
admis deci in urma acestei constatari, ca epidemia de difterie trebue
combatuta prin injectiuni cu ser preventiv, care asemenea sa prepara
la Institutul nostru, a carui intrebuintare trebue sa devina obligatOre
in familiile diftericilor of In tote partite, undo copiii au venit in con-
tact cu diftericil.
Este imposibil ca in timpul limitat ce -mT sta la dispositiune sa in-
sist asupra altor numer6se prejuditii sanitare. ImI permit a amintl
numal unele, cari ne interesoza de aprOpe. Se susline anume ca ad-
ministrajiunea sanitara trebue sd fie pendinte de administraliunea
politicd, de ore -ce are nevoie de ajutorul acestei administratiuni. So
crede mai departe, ca administratiunea sanitara are trebuinta de o orga-
nisatiune biurocratica, ca si cele-lalte administratiuni, Si ca ea va fi cu
atat mai perfecta, cu cat va aye un numer mai mare de raporte prin
dosare gi cu cat mai multa hartie va fi intrebuintata in cancelariile
serviciuluT sanitar. Se crede mai departe, ca on -ce medic e bun pentru
a conduce serviciul sanitar, cu tote desastrele sanitare cart se vor causa
fatalmente de catre persOne necompetente in sciintele sanitare. Ca unica
conditiune se core de la o atare persOna, ca sä fie agreata de Guvern
si sa nu Lea greutati Guvernului, insa. Guvernele nu apreciOza faptul
ca sciintele sanitare sunt cele mai greu de invetat 01 ca numal eel
ce poseda aceste sciinte vor put6 contribui la indreptarea starii de-
sastr6se de astadi. Pentru a arata ce prejuditii desastrOse represents
aceste pareri, pe cari era basata intrega administratiune sanitara din
Ora, n'avem decat sa dam exemplul Rusiel, adeca a unui Stat abso-
lutist, care sub Alexandru II a fost fortat, din causa degenerarii ra-
seT, sa parasesca acest sistem, creandu-se o autonomie teritoriala a
gubernielor si a districtelor, ezemstvo», care are scopul suprem de a
intervene in mod independent si imediat si ast-fel eficace, fara de-
sastrOsele formalitati administrative, pentru instructiunea t6ranului yi
pentru ridicarea starii lul sanitare.
Expunerea de motive pentru crearea zemstvourilor insists in prima
linie asupra tendintei desastrOse a administratiunil sanitare anteriOre
«a non observer que la forme et a remplacer l' action par des ecri-
tures.s. Apoi conchide: «Cepandant la salubritO publique ne peut rien

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
 PREJUDITITLE SAN1TARE. 661

gagner par le deplacement de documents envoy& d'une administration

une autre.)
Este insa adev6rat ca institutiunea ac6sta nu a dat tote rodele a§-
teptate,- din causa ca la crearea el nu s'a evitat un alt prejudititi,
care este din cele mai importante, adeca ca nu este destul a infiinta
o institutiune §i s'o dotam bine, ci totul depinde de conducerea el
competenta. Acei insa cars conduceail administratiunile teritoriale nu
erail speciali§ti in sciintele sanitare, nu erail deci orIentati asupra ce-
rintelor reale, ast-fel in cat in timpul din urma s'a constatat, ca din
causa intardierilor, cars sunt desastrOse mai cu soma in combaterea
bOlelor, §i din causa ca s'a cheltuit apr6pe numal pentru sp. itale §i
forte putin pentru prevenirea bOlelor, zemstvo era pe tale de a se
compromite, pane ce in fehe, cu ocasiunea Congresulul international
de medicina de la Moscova, conduc6torii zemstvoului au gasit cuvIn-
tul de scapare, adeca ca principalul stop at zemstvourilor trebue set
fie opera sanitara. Aceea-ce a flout Rusia §i ceea-ce a devenit astadi
convinctiunea tuturor representantilor adeveratei sciinte medicale, adeca
necesitatea independentei administratiunil sanitare de administratiunile
politice sub conducerea unui specialist sanitar, §i superioritatea imensa
a prevenirii baelor fata cu vindecarea lor, n'a putut insa sä patruncia
in convingerea straturilor domnit6re din Romania, cu tote ca in-
tr'un volum secular, unde eel mai celebri savants ai lumii §i -ail de-
pus ideile asupra directiunii medicinei in secolul viitor, aprope tots
declare ca medicina curative va trebui pi va fi fnlocuild prin medi-
cina preventivd, basatei, pe cercetdrile bacteriologice moderne.
Nu pot sa sfir§esc inainte de a fi aratat Inca cate-va prejuditii mo-
derne, create tocmai prin exagerarea inzportantei resultatelor bacte-
riologice pentru salubritatea publicd. In adever, la Inceput savantii
§i publicul credeail, ca resultatele bacteriologiei vor puto inlocui tot
ce exists de mai inainte, ca microbii ar produce b6le fatalmente, ne-
tinend compt de predispositiunea sail de resistenta organismului.
Bacteriologia a produs o adeverata bacterifobie, ast-fel in cat 6menii
nu mai cutezail sa manance §i sa bee de Erica microbilor ; se credea
ca desinfectiunea este totul in combaterea §i prevenirea b6lelor.
Curind insa s'a produs o reactiune in contra acestor exageratiuni,
ast-fel in cat unii autorI mergeail a§a de departe, In cat cliceail, ca nu tre-
bue desinfectiune, ci numai curatenie ; ca n'avem sa ne temem de nici
un microb, data avem resistenta necesara; ca. otelirea corpulul este
unica arms in potriva bolelor §i a infectiunilor. Un autor cristaliseza
ac6sta idee clicend, ea un om sanatos nu se 'Ate imbolnavl.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
652 DR. V. BABES

Insd ast-fel inainteza sciintele. Resultatele dobandite dispun la exa-

gerarea importantei for ; apol reactiunea se produce si in fine se sta-
bilesce o apreciere justa si limitata, pans unde putem sa mergem fara
a parasi basa sciintifica. ARtacli trebue deci sa apreciem bacteriologia
ca acea sciinta, pare ne-a deschis ochii asupra inimicului, asupra mij-
16celor de a-1 combate, care a distrus atatea prejuditii daunatOre, care
insa nu inlocuesce tot ce sciam de mai inainte. Neaperat, trebue sd
tinem sema de resistenta organismulul fats cu invasiunea microbilor,
dar scim bine ca sunt microbI carora nu resists nici organismul cel mai
resistent. Scim astadi ca nici curatenia, nici desinfectiunea nu este totul
in combaterea infectiunii, ci ca curatenia este basa fara care nu se pOte
face o desinfectare completa, insd curatenia singura nu ne garanteza in
contra microbilor. Scim ca pericolul de a se imbolnavi din apa sail
din mancari nu este ass de mare, cum se credea mai inainte, ca eel mai
multi din microbil apel sunt inofensivl sail ca ail trebuinta, pentru a
produce bola, de un organism slabit Si predispus, $i ca sunt anume
numal cite -va bole earl se propaga prin apa Si alimente, si in potriva
carora bacteriologia este menita a ne apera.
Am venit inaintea acestul corp savant cu o comunicare, care a
esit din incinta laboratOrelor n6stre pentru a intra profund in viOta
poporului, cu scopul de a (loved', ca prejuditiile sunt causele princi-
pale ale inapoierii n6stre, aratand ca tocmai sciinta moderns este
destinata a inlocul prejuditiile. Sunt fericit de presenta Maiestatil V6-
stre la acesta expunere, nu numai din causa ca am putut supune
gratiosei aprecierI a Maiestatil VOstre importanta sciintelor sanitare,
carora Maiestatea VOstra, sub guvernul Bratianu-Sturdza, ati treat un
be distins printre institutiunile Statulul, dar sunt mai ales fericit ca
mi-a fost ingaduit sa pronunt inaintea Maiestatil VOstre cate-va cu-
vinte asupra mij16celov pentru indreptarea inconvenientelor econo-
mice, de earl sufere teranul roman, Si a ardta anume neajunsurile
administratiunil sanitare de astdcli, din causa hiurocratismulul, din
causa dependintel el de administratiunea politica si din causa de-
precieril sciintelor sanitare, fiind profund pdtruns, impreund cu Ora
intrega, ca nimeni in acesta tera nu aprecieza mai bine nevoile
Orli, Si anume ale teranului, $i ca nimeni nu porta mai mare grija
pentru propasirea poporului roman decat Maiestatea VOstra ; cad
precum prin fapte glori6se ati pus temeliile Statulul roman, si ridicarea
la nivelul actual al civilisatiunil Romaniei este opera Maiestatii V6stre.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro