F ascitola 4.

- 19 24
.

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL DIN IASI
SUM AR:
I: STUD!! : M. Costiohesou, Sdnestii (din jud, Iasi) schilei istoricd (pg. 1-45); N.
A. Bogdan, Imasul tdrgului lasilor (pg. 46-80) ; Gh. Ghibineson, Breasla miseilor fi
local calicilor din Iasi (pg. 81-111).
II. DOCUMENTE : A. Locuri. P. S. S. Iaoob Episcopul Husilor, 1792 Avg.13, 1792
Sept.18,1792 Oct. 8, 1792 Noem. 6, 1753 Wren. 10, 1803 lulie 8, 1803 Aug. 25, 1805 Aug. I ,
1821 Aug. 12 (doc. Geinesti), (pg. 111-119); N. A. Bogdan, 7171 Sept. 15, 7189 Mart, 7239
Mart 23, 7241 Mart 20, 7268 April 5, 1785 Mart 10, 1797 Sept. 5, (pg. 120-123); Al Baleanu,
1781 lulie 22, 1785 Dec. 5 (pg. 124-125) ; T. Barada, 7204 Dec. 30, 7243 (1735), 7260 Mai
27, 1773 Aug. 25. 1777 lunie 23, 1798 Mart 6, 1804 Mai 10, 1812 April 10 (126-130); M. Bur-
ghele, 1807 lunie 28, 1808 lunie 25, 1812 Ghenar 15 (pg. 131-133); M. Costichesu, 7087
April 3, 7169 April 9, 7177 Mai 25, 7182 Sept. 8, 7186 Febr.6, 7188 Mai 6, 7188 Aug. 5, 7188
Aug. 8. 7189 April 16, 7193 April 1, 7203 lunie 9, 7218 Mai 9, 7226 Sept. 16, 7251 Dec. 13,
7256 Julie 25, 7256 Aug. 8, 7257 Mart 18,-7259 lulie 22, 7269 Febr. 7, 1769 Dec.1,1774 Mai 9,
1777 Apr. 9,1781 lunie 15, 1782 Sept. 21, 1783 Oct. 30,1784 lull 4,1784 Aug. 14, 1784 Aug.
14 (pg. 149-165). Gh. Ghibinesou : 7111 Oct. 20, (slavon) 7171 Sept. 15, 7176 Noem.
8, 7189 Mart, 7194 Dec. 1, 7208 luli 6, 7219 Mart 25, 7231 April 21, 7253 Ionic 1, 7253 luni
1, 7256 Dec. 4, 7256 Mai 12, 7256 luni 1, 7256 lull 12, 7260 luli 6, 7261 luli 6, 7263 Sept.
10, 7265 luni 13, 1770 Febr. 12, 1778 luni 9, 1783 luri 17, 1844 April 12, (locul callc lor) (pg.
134448) Tr. Iohim, 7262 Noem. 22, 7269 Mart 15, 1807 Noem. 2, (Beilicul) (pg. 171-175);
Sever Zotta, 7201 Aug. 25, 7205 lulie 2, 7210 tunic 13, 7252 Aug. 22, 7261 lunie 13 (Hur-
muetchqt1) (pg. 166-170).
B. LUCRURI: N. Cost& ohesou, 6961 Febr. 8 (slavon), (Stroiesti),7140 (comdndul),7144
lunie 5 (alddmas), 7146 Oct. 15 (boi biciuluifi), 7150 lulie 7 (2 boi drept 14 ughi), 7174
Mart 26 (papa domnesc la Orhei si sinetari), 7183 Mart 3, (mdtzeistirea Adam In codrul
Ghenghei), 1730 Glzenar 6 (Cantemiroti), 7250 Dec. 2 (dijmd pentru o iapd data in groapd),
1772 Sept. (Cantemiresti), 1775 Aug. 30 (Cantemiresti), 1782 Dec.20 (Ca(taasii in Moldova),
(pg, 176-185) ; Gh. Ghllianesou, 7048 (yefan Lacustd nepot de fru lui Stefan cel Mare),
7074 Sept. 29 (slavon), (pustiu la Cciinari), 7238 Sept. 25 (forma munteand dil (pro de), 7254
Febr. 26,1769 Oct. 8, 1775 Mai 23, (L. Giuscd merge la Tarigrad, privilegii), 7263 Oct. (A-
verea Rdzestilor), 1765 (versuri populare), 1783 Mart 1, 1785 Aug. 8, 1792 lull 18, 1794 III-
nie 26, 1795 Sept 2, 1796 Febr. 6, 1799 Sept. 10, 1801 Sept. 13, 1803 Ghenar 13, 1812 Dec.
16, 1820 Mart 21, 1823 Ghen. 14 (hrisoavele de mild ale Calicilon, 1814 lull 1 (Mora? de
Tarigrad), 1815 Mart 3 (pasaportal lui Giovanni Spiro), 1812 lard 26, (Colincerufii), 1818
lunie 17, 1821 Mai (dvoreni Basarabeni), 1818 Aug. 9 (atestatul Verescul), (pg. 186-199) ;
Tr. Iohim, 1832 Aug. (Cvartalurile lasilor) 1833 luni 29 (cast) de toleranfei), 1837 Febr. 8,
1837 Febr. 17, (casa de indreptare la Secul), 1840 Febr. 9, 1840 luni 6 rAnastasi Panu),
1855 Mart 6 (Cronica lui Sincai), 1855 Mart 19 (statul lui A. Cuza), (pg. 200-204) ; A.
1
Vitenou, 7248 Juni 5 (Ciri'musul), (pg. 205-206).
C. PERSOANE; Gh. Ghibinesou, Spita familiei Costachi cu 10 documente de fa-
milie,(pg. 207-227).
111. MANUSCRIPTE VECHI: Eufrosina Simionescu, 1592 Doud fragmente din Co-
dex Colzalmiensis (pg. 228-230).
IV. INSCRIPTI1 $1 NOT1TEDE PE CART! : M. Costlehescu i Gh. Ghibinesou :
inscripfii si notife de la Dancul, Doljesti, Ddmeicheni (pg. 235-238).
V. VARIA: Gh. Ghibinesou, 7137 Mai 13, 7242 Noem. 1, 7262 lunie 29, 1768 Mart
22, 1771 Febr. 12 (doc. cu litere latine din secl. XVIII), 7225 luli (judecata cu un jidov la
Izotar), 1805 (Combaterea Uniafilor) pg. 239215.
VI. IASII IN CRONICARI $1 IN CALATORII STRAIN! ; Gh. Ghibinesou, Iasii
in Nec. Cost'in si I. Neculce, seria 11-a pg. 246-259, Narcela C. Caradja, 1645 Nanta
domnifei Maria dupd E. Happelius pg. 252-251 ; C. I. Caradja ,Din 2crisorile lui Kele-
men Mikes 1738, 1763 Miliaria lui Ahmed Resmi Effendi prin Moldova pg. 261-267; M.
Costiohesou, lasii in 1583 (Pr. de Pavie), 1812 (T. Toriton) pg. 268-270.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI $1 COMUNICARI : Inscripfii din
Sinaia pg. 271, Ateneul Popular Iasi in Basarabia pg. 271, Casele lai Petriceicu Vodd in
Iasi pg. 272. Centenarul Lazar la Avrig pg. 274. Serbei rile Cantemiresti la Urlafi pg. 275.
Pomelnicul Cantemirestilor pg. 276. Silistenii pe lalan pg. 277. Dollzenii de pe Idrici pg.
278. Academia fi doc. despre Iasi seria II si III pg. 281-296. Condica Drdgestrlor 232.
Vizita A. S. R. Principele Carol la Muzeu pg. 309. Donatra C. Cli escu pg. 284. Spita
Bayardi pg. 285. I. Gafencu pitar pg. 286-293. Donafia I. L'C. Brdtiana pg. 288. Perieiii
din Olt pg. 288. Donafia Dom'rrovschi pg. 289. Bis. din Humulesti pg. 291. Donafia 1.
Bogdan, Viena pg. 291, 299. 1792 Pacea de la lag de N. A. Bogdan pg 295. Donafia Elias
(urmeazA in pag. 11-a)

141/ATELIERELE GBAFICE ((LUMINA MOLD 017E1» 2, ma. ElisabOa/1924:

www.dacoromanica.ro Pretul 150 lei

 araga pg. 299. halite din Bocsa Rome Ind 1 Fizec pg. 302. Ceva despre Costdchesti pg.
305, 322. Infruntarea jidovilor editia greacd din 1818 pg. 307,325-327. Dorohoiul fi sdrbd-
tortrea d-lui Ghibdnescu pg. 309. lvdncdutii pg. .510-316, 333. Schitul de la Crdsnifa pg.
317. Inscriptil din Comdnesti, Vdsiesti fi Urmenis (Bocdu) pg. 328-332, din Pomdrla pg.
333-335.-1619 Spital In Suceava. 1755 .Noenz. 23 aducerea moastelor Sf. loan cel Nou de
la Zolkiev. 7130 (zidirea Frumoasei fl Sf. Vineri din Iai, Regeste doc. de la Alexandra
cel Bun) comunicate de M. Costdchescu pg. 320-324.
VIII. RECENZIL Gh. Ghibinexon : Curtea domneascd de la Arges, Mdn. Sucevita
D. Dan. Caleudarul Glasul Bucovinei, Drogoslavele C. R. Codln. Moldova dintre Prat si
Nistru dr. Cazacu. 1st. Basarabiei I. Nistor. Mitropolia Proilavului T. FrAtiman. Radu de
la Afumati T. Paladi. D. Cantemir si Descrierea Moldova Gh. Pascu. Boil de odinioard
R. Sutu. Catolicismul Unguresc In Transilvania 0. Ghibu. Rdzboiul Troadei L, Moraru.
Stdlpul din Varna I. G. Toma. Din vremuri trecute E. Cerchez. Sim. Barnuf Gh. B.-Dula,
Infiinfarea Mitropoliilor din Moldova si Muntenia C. Marinescu. Legiuirea lui I. Caragea
Vodd C. C. Giurescu. Oh. Lazdr G.B.-DuicA. Pravila lui Alexandra cel Bun St. Longinescu.
Pdmdtztul T. Pamfil. Inocentie Micul Z. PAclipnu. Clasa de mijloc din Bucovina T. E. To-
rontlu. Un lithocos funerar. T. S. SAveanu. Isopla Voronetiand Leca Morariu. Conceptia is-
toricd 1. Ursu. Cultura juridicd romdneascd Andrei RAdulescu. Poesia populard M. Sado-
veanu. P. Manega St. Berechet. Amintiri dr. N. Leon. Anale XLIII Academia RomAnA. Se-
zdtoarea, Revista Moldovei, Analele Dobrogel, lunimea literard. Dundrea, Arhivele Olte-
teniel, Revista Mazililor, Vitencu, Documente Bilrlddene, P. S. S. lacob al H4lor, Ciri-
musul Topa, V. Cantemir D. Dan, Eudoxiu de Hurmuzachi T. Balan, Frei finii Eminescu
Leca Morariu, Prin Ardealul robit E. Trifan. Constatdri Fl. Lupu, Cdldtorii, K. Mikes. Le
service Consulaire C. I. Karadja. Neagoe Basarab St. Nicolaescu, Tradifia nationald A. La-
pedatu, Romdnii dintre Vidin fl Timoc Ern. BucutA. Histria VII V. PArvan. Librdria Lugo-
jand pg. 336-352. Mihai Costioheson : Charles Diehl Impresil din Romania, Doroholul Gh.
CihibAnescu. Rosiestii fi apa fdricului Gh. GhibAnescu. 0 mdndstire dispdrutd Sever Zotta,
Revista istoricd N. lorga. Eminescu la Iasi Anuarul 5c. Comerciale. Muzeele din Transit-
vania C. Petranu. Vlahii si Morlacii S. Dragomir pg. 353-360. Sever Zotta : V. Gh. Marian
I. NAdejde. Un castel de la Nistru S. Reif pg. 361-366.
IX. TABLA DE MATER!! pentru fascicolele 3 fi 4 pg. 367 fi urm.

A VIS
Pretul Fasciolei I, aparuta in 1921 e de 60 lei
fl PP try PP yy 1922 yy, ly 80 71

57 ff 1923 py ly 110 51
III, ity yy

Fascicola de fata pe anul 1924, costa 150 PP'

Toate patru la un loc se expediaza recomandat contra

platei de 400 lei.
Mandatele poOale sd se trimeatd pe adresa D-lui MIHAI
COg TACHESCU, casierul Muzeului, Iai, sir. Fatu, 6 (12).
Corespondenta ce privqte Redactia a se adresa D-lui Gh.
Ghibanescu, Directorul Buletinului, str. Rafail No. 1, Iafi.
Persoanele, cari vor binevoi a dona orice object pentru
Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui Sever Zotta, Conserva-
torul Muzeului, strada Cuza-Voda, in curtea Bisericei Gaia.
Scopul Societatei Istorico-Arheologice a Muzeului Muni-
cipal _Iasi este de a publica un BULETIN, cu cuprins is-
11
toric i arheologic, care va cuprinde acte de proprietate, sau
de interes public, care privesc Iaii, inscriptiilapidare, acte
ale bisericilor din Iafi, vederi fotografice ale monumentelor
din Iafi, harti, planuri, facsimile, genealogii, documente de
importantd istoricd sau economied ce privesc Moldova intreagd.
www.dacoromanica.ro
 Fascicola 4. -1924

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL DIN IAI
SUM AR:
I. STUD!! : M. Costiicheson, Sdnestii (din jud, Iasi) schifd istoria (pg. 1-45); N.
A. Bogdan, Imasul tdrgului lasilor (pg. 46-80); Gh. Ghitanesou, Breasla miseilor fi
locul calicilor din Iasi (pg. 81-111).
11. DOCUMENTE : A. Locuri. P. S. S. Iacob Episcopul Husilor, 1792 Avg.13, 1792
Sept. 18, 1792 Oct. 8, 1792 Noem. 6, 1793 Ghen. 10, 1803 Mlle 8, 1803 Aug. 25, 1805 Aug. 1,
1821 Aug. 12 (doc. Gdnesti), (pg. 111-119); N. A. Bogdan, 7171 Sept. 15, 7189 Mart, 7239
Marl 23, 7241 Mart 20, 7268 April 5, 1785 Malt 10, 1797 Sept. 5, (pg. 120-123); Al Blleanu,
1781 lulie 22, 1785 Dec. 5 (pg. 124-125) ; T. Barada, 7204 Dec. 30, 7243 (1735), 7260 Mai
27, 1773 Aug. 25. 1777 lunie 23, 1798 M.rt 6, 1804 Mai 10, 1812 April 10 (126-130); M. Bur-
glade, 1807 lunie 28, 1808 Janie 25, 1812 Ghenar 15 (pg. 131-133); rtl. Coetkohesu 7087
April 3, 7169 April 9, 7177 Mai 25, 7182 Sept. 8, 7186 Febr.6, 7188 Mai 6, 7188 Aug.5, 7188
Aug. 8. 7189 April 16, 7193 April 1, 7203 lunie 9, 7218 Mai 9, 7226 Sept. 16, 7251 Dec. 13,
7256 maize 25, 7256 Aug. 8, 7257 Mart 18, 7259 lulie 22, 7269 Febr. 7, 1769 Dec.1,1774 Mai 9,
1777 Apr. 9. 1781 lunie 15, 1782 Sept. 21, 1183 Oct. 30, 1784 luli 4,1784 Aug. 14, 1784 Aug.
14 (pg. 149-165). Gh. Ghibänesou : 7111 Oct. 20, (slavon) 7171 Sept. 15, 7176 Noem.
8; 7189 Mart, 7194 Dec, 1, 7208 lull 6, 7219 Mart 25, 7231 April 21, 7253 lunie 1, 7253 lard
1. 7256 Dec. 4, 7255 Mai 12, 7256 luni 1, 7256 lull 12, 7260 lull 6, 7261 luli 6, 7263 Sept.
10, 7265. luni 13, (770 Febr. 12, 1778. luni 9, 1783 luri 17, 1844 April 12, (local callcdor) (pg.
134-148) Tr. Iohlm, 7262 Noem. 22, 7269 Mart 15,1807 Noem. 2, (Beilicul) (pg. 171-175);
Sever Zotta, 7201 Aug. 25, 7205 Julie 2, 7210 lunie 13, 7252 Aug. 22, 7261 lunie 13 (Nur-
muzilchqti) (pg, 166-170).
B. LUCRUR1: 31.Co3tIohosou, 6961 Febr. 8 (slavon), (Stroiesti),7140 (comandul), 7144
lunie 5 (alddmas), 7146 Oct. 15 (boi blciuluiti), 7150 lulie 7 (2 boi drept 14 ughi), 7174
Mart 26 (pond domnesc la Orhei fi sinetari), 7183 Mart 3, (mdndstirea Adam in codrul
Glzenghei), 1730 Glzenar 6 (Cantemiresti), 7250 Dec. 2 (dijmd pentru o iapd data in groapd),
1772 Sept. (Cantemiresti), 1775 Aug. 30 (Cantemiresti), 1782 Dec. 20 (Ca(masii in Moldova),
(pg, 176-185) Gh. Ghlbinesou, 7048 (Stefan Ldcustd nepot de fiu lui Stefan cel Mare),
7074 Sept. 22(slavon), (pasha la Cdintin), 7238, Sept. 25 (forma munteand da (pro de), 72)4
Febr. 26,1769 Oct. 8, 1775 Mai 23, (L. Giuscd merge la Tarigra d, privilegii), 7263 Oct. (A-
verea Rdzestilor), 1765 (versuri populare), 1783 Mart 1,1785 Aug. 8, 1792 luli 18, 1794 Ia-
ale 23, 1795 Sept 2, 1796 Febr. 6, 1799 Sept. 1.0, 1801 Sept. 13, 1803 Ghenar 13, 18/2 Dec.
16, 1820 Mart 21, 1823 Ghen. 14 (izrisoavele de mild ale Calicilor), 1814 lull 1 (cdldras de
Tarigrad), 1815 Mart 3 (pasaportul lui Giovanni Spiro), 1812 luni 26, (Colincdu(ii), 1818
lunie 17, 182! Mai (dvoreni Basarabeni), 1818 Aug. 9 atul Verescul), (pg. 186-199);
Tr. Ichlm, 1832 Aug. (Cvartalurile lasilor) 1833 luni 29 sd de toleranta), 1837 Febr. 8,
1837 Febr. 17, (casd de indreptare la Secul), 1840 Fear. 9, 1840 luni 6 (Anastasi Panu),
1855 Mart 6 (Cronica liii Sincai), 1855 Mart 19 (staiul lui A. Cuza), (pg. 200-204); A.
Vitencn, 7248 Juni 5 (Cirzmusul), (pg. 205-206).
C. PERSOANE; Gh. GhlbgLuescu, Spita familial Costachi cu 10 docwnente de fa-
milie,(pg. 207-227).
DI. MANUSCRIPTE VECH1: Etifrosina Simlonesou, 1592 Dead fragmente din Co-
dex Cohalmiensis (pg. 228-230).
IV. INSCRIRTII I NOTITE DE PE CART1 :M. Costaohesou fi Gh. Ghibttnesou :
inscriptii si notite de la Dan.:ul, Doljesti, Ddmachent (pg. 235-238).
V. VARIA : Gh. Ghibinesou, 7137 Mai 13, 7242 Noem. 1, 7262 lunie 29, 1768 Mart
22, 1771 Febr. 12 (doc. cu litere latine din secl. XVIII), 724 lull Uudecata cu un.jidov la
lzotar), 1805 (Combaterea Uniatilor) pg. 239-215.
VI. !ASH fly CRONICARI SI IN CALATORII STRAIN! ; Gh. Ghibineaon, tool
in Nec. Cosh', fi I. Neculce, seria 11-a pg. 246-259, Marcela C. Caradja, 1645 Nunta
domnitei Maria dupd E. Happelius pg. 252-231 ; C. I. Caradja Din scrisorile lui Kele-
men Mikes 1738, 1763 Cdldtoria lui Ahmed Resmi Effendi prin Moldova pg. 261-257; M.
Costiohescu, 1asii in 1583 (fr. de Pavie), 1812 (T. Toriton) pg. 268-270.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI .COMUNICARI; Inscriptii din
Sinaia pg. 271, Ateneul Popular Iasi mn Basarabia pg. 271, Casele lui Petriceicu Vodd In
lasi pg. 272. Centenarul Lazdr la Avrig pg. 274. Serbdrile Cantemiresti la Urlati pg. 275.
Pomelnicul Cantemirestilor pg. 276. Silistenii pe lalan pg. 277. Dolhenii de pe ldrici pg.
278. Academia fi doc. despre Iasi seria 11 si III pg. 281-296. Condica Drdgestilor 232.
Vizita A. S. R. Principele Carol la Muzeu pg. 284, 309. Donatra C. Cli escu pg. 234. Spita
Bayardi pg. 85. I Gafencu pitar pg. 236-293. Donatia 1. 1. C. Brdtianu pg. 288. Perielii
din Olt pg. 288. Donatia Dom'irovschi pg. 239. Bis. din Humulesti pg. 291. Donatia I.
Bogdan, Viena pg. 294; 299. 1792 Pacea de la lasi de N. A. Bogdan pg. 295. Donatia Elias
(urmeaza in pag. 11-a)

.I417 ATELIERELE GE AFICE «LUMINA MOLD OVEIs 2, Bul. Eliazbeta/ 1924

www.dacoromanica.ro
Pretul 150 lel
$araga pg. 299. bottle dln Booa Romdnd f I Fizec pg. 302. Cevd despre Costdclze;ti pg.
305, 322. Infruntarea jidovilor editia greacti din 1818 pg. 307.325-327. Dorohoiul ;I sdrbd-
torirea dqui Ghibdnescu pg. 309. Iveincautii pg. 310-316, 333. Schitul de la Crdsnita pg.
317. Inscriptil din Comdnoti, Islott $i Urmeni$ (Bocdu) pg. 328-332, dln Pomdrla pg.
333-335.-1619 Spital In Suceava. 1755 Nom. 23 aducerea moaftelor Sf. loan cel Nou de
la Zolkiev. 7130 (zidirea Frumoasel ;i Sf. Vinerl din lafi, Regeste doc. de la Alexandra
cel Bun) comunicate de M. Costdchescu pg. 320-324.
VIII. RECENZIL Gh. Ghibinesou : Curtea domneascd dela Argo, Men. Sucevita
D. Dan. Caleudarul Glasul Bucovinei, Dragoslavele C. R. Codin. Moldova dintre Prut $1
Nistru dr. Cazacu. Ist. Basarabiei I. Nistor. Mitropolia Proilavului T. Fratiman. Radu de
la Afulnati T. Paladi. D. Cantemir $i Descrierea Moldova Gh. Pascu. Ia$ii de odinioard
R. Sutu. Catolicismul Unguresc trz Transilvania 0. Ghibu. Rdzboiul Troadei L, Moraru.
Stalpul din Valnd I. G. Toma. Din vremuri trecute E. Cerchez. Sim. Barnut Gh. B.-Duick
Infiintarea Mitropollilor din Moldova $1 Muntenia C. Marinescu. Legiairea lui I. Caragea
Vodd C. C. Grurescu. Gh. Lazar G. B.-Dula Pravila lai Alexandra cel Bun St. Louginescu,
Pdmántul T. Pamfil. lnocentie Micul Z. Paclisanu. Clasa de mijloc din Bucovina T. E. To-
rontiu. Un litlzoco$ funerar. T. S. Saveanu. Isopia Voronetiand Leca Morariu. Conceptia is-
toricii 1. Ursu. Cultura juridicd romdneascd Andrei Radulescu. Poesia populard M. Sado-
veanu. P. Manega St. Berechet. Amintiri dr. N. Leon. Anale KLIII Academia Roman& Se-
zdtoarea, Revhta Moldovei, Analele Dobrogei, funimea literard, Dundrea, Arhivele Olte-
teniei, Revista Mazililor, Vitencu, Docamerzte Bdrlddene, P. S. S. lacob al Husllor, Ciri-
muqul Topa, V. Cantemir D. Dan, Eudoxiu de Ifurmuzachi T. Balan, Frdlinii Eminescu
Leca Morariu, Prin Ardealul robit E. Trlian. Constatari Fl. Lupu, Cdldtorii, K. Mikes. Le
service Consulaire C. I. Karadja. Neagoe Basarab St. Nicolaescu, Traditia nationald A. La-
pedatu, Ro adnii dintre Vidirz f t Timoc Ern. BucutA. Histrza VII V. Parvan. Librdria Lugo-
jand pg. 336-352. Mull Costãohesou : Charles Diehl Impresii d n Romdnic Dirohoiul Gh.
Clhibanescu. Ro?iotii si apa Idricului Gh. Ghibanescu. 0 nzdndstin disparutu Sever Zotta,
Revista istoricd N. lorga. Emirzescu la la$1 Anuarul $c. Comerciale. Muzeele din Transit-
vania C. Petranu. Vlallii $i Morlacii S. Dragomir pg. 353-360. Sever Zotta ; V, Gh. Mortun
I. Nadejde. Un caste! de la Nistru S. Reli pg. 361-366.
1)(.. TABLA DE MATERII pentru fascicolele 3 $i 4 pg. 367 fl urm.

11111

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL
APARE SUB AUSPICIILE COMUNII IAI

www.dacoromanica.ro
 Fascien la IV (1924)
IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IAS,11

SANESTII 2
cu trupurile sale : Oni§canii, Podobilii, 131tardVii, Stornqtii
§i Ple§e§tii (din jud. la)).
SCHITA ISTORICA

§. 1. Privire generaLi. Died de la 10, apu:si pe soseala ce merge spre Pasca

si daca din targusorul urit si saracacio3, pe unde din vechi a fost asezarea lioaei, a-
puci cam spre miazazi-apus si treci prin Scobalteni, pe langa Pope5ti 5i Obrijeni, tot
asezari vechi, intri in trupul Sanestilor.
E o mo5ie mare. Dupl. inginerul Intarniq, Al. Zanne 1), nnsia aceasta, cu trupu-
rile sale, are o suprafata de 9681 hectare si 8934 mi. si merge, in lung, dinspre m. zi
din hotarul j. Roman, catra m. noapte, pana dincolo de Bahluet, in hotarul Sarcei, cam
vreo 27 km., in Jinie dreapta.
Dealungul vremurilor, pe aceasta mosie, s'au asezat rnai multe sat,:. Cele de as-
tazi sant : Sanestii, Stornestii, Sauca, Osoiur, Crucea, Boznita, Zmaul si CotArgacii sau
Stornestii vechi. Crucea (cu 236 case si 906 loc.), Zmaul (158 de case si 709 loc.) si
Cotargacii (cu 29 case si 108 loc.) tin de corn. Lungani 2). Sanestii .(260 case, 1161
loc.), Storneitii 5i Sauca (200 case 5i 1057 loc.), Osoiul (124 case, 763 loc.) 5i Roc-
nita (50 case, 421 loc.) 2), tin de COM. Sanesti.
Satele 5i hotarefe care incunjura, azi, mosia intreaga a Sanestilor, sant urmatoarele: spre
m. zi, ho'arul j. Roman, cu satele Nistrea, Ghidionul ;i Vadu Vejii, din corn. Boghicea, jud.
Roman; spre rasarit, de la Vadu Vejii, alaturi cu hotarul jud. Vaslu;, !Dana in Runcu. apoi
Bojila, mad ajacul, Obrijenii i Popestii ; spre m. noapte : &arca Y Madrajestii ; spre
apus : Madrajestii, Lunginii 5i Westii. Dna ne ducem cu mintea vreo 150 de ani, In
urrna, hotarele 5i satele incunjuratoare ne apar putin schirnbate : spre m. zi : Petrestii, mai
vechiu Poenile4) din j. Romanului, i Stefanesii 6) ; spre rasa! it : Popestii, mai vechiu Tome-
stii 6), Poenile Madarjacilor, Obrijenii i Mohoritii; spre rn. noapfe : Mandrestii, Madarja-
cii 5i un colt al Codrestilor ; spre apus : Ploscurestii, Lunganii, Septi5enii si Vrastatii7).
1). Hotarnica mosiei Sinesti, cu trupurile sale, Buc. 1878, pg. 11.
2). Dupa diet. statistic din 1912.
3) Recensementul din 1921, date luate de 1a Primaria din Sanesti.
4) In un ispisoc din 7081 (1573) Dec. 3 de la batranul Stefan voevocl, satul Po-
enile.... acum Petrestii" la Arh. stat. Iasi. tr. 661, op. I. 727, nr. 92, pg. 207 ; alti Po-
eni, la Roman, pe Moldova, in 1471, 1488 (Bog. DSt. I, 157,355),
5) In 1486, satul la Poeni, anume Stefanestii, Bog. IDSt. 1. 290.
t9 In 1492 5i 1497, Bog. DSt. I, 99, 504.
7) Pentru aceste doua din urma, vezi fasc. 3 (1923) a bal. tar Neculce : s.
Goesti.

www.dacoromanica.ro
 2 M. COSTACHESCU

Hotarele §i satele, care s'au contopit in mosia Sanestifor, sant urmatoarde spre
codral CarligAturii, incepand dinspre apus : Oniscanii, Sanestii si Podobitii, unul langa
altul ; in capetele acestora, pe Bahluet, in acela§ sir : BatArestii, Stornestii i Pleetii;
in capetele celor dintai, trei, o parte din codrul domnesc, de peste Dealul mare, deo-
sebit hotar, lipit cAtre aceste mosii ; apoi s'au mai adaugat, in timpuri, Orli din Po-
pestii din sus, numiti mai demult Velisanii, parti din MAdarjaci (azi Madrajesti) §1 din
Codresti.
§. 2. Oniganii. Spre inceputurile veacului XV-lea, pe locul acoperit de codrii
Carligaturii, pe unde sant azi Stornestii, isi avea asezarea Onicied din Carligaturd.
Sub acest nume era el cunoscut in veLhea Moldova. Asa il pomeneste Stefan Voda
cel mare, intrun uric al lui, din 1501, Dec. 14, poate si sore a-I deosebi de alt Onica
de p.rin partite Jijiei, Onica de la Jijia"), dar si pentru cd asa era obiceiul, uneori a
se desemna cineva, impreuna cu locul, unde-si avea casa 2). Numele lui era lonica, de
unde Onica si Oni6ko, cu ajutorul suficsului slay -iko, diminutive, la modd, la Rusi I)
Poate sa tie acelas cu Onicica vistiernicul, din doc. 1451, 31 lulie 9.
Cea dintai pomenire despre asezarea lui Oniciza este din 6935 (1427), intrun
hrisov, prin care Alexadru cel Bun milueste pe Onica apentru a lui dreaptA i credin-
cioasd slujba catra noi.... un sat la Cdrligiiturd, uncle este casa lui.... sa.-i fie uric' si
a. miar lzotarul acelul sat sd fie trnprejur, precdt ar fi de Indestul unui sat" 9. Deci in a-
ceastd vreme se poate pune inceputul Oniscanilor.
Este foarte curio 3, c iii ficsarea botarelor satului nu se pomeneste nimic de
hotarele megiese, cel putin, de cele de la apus : Vrastatii ori Goestii, Septicenii si cel
de la rdsdrit : Sanestii. SA spuie aceasta eat : cd satele, de care e vorba, nu erau Inca
in 1427, ca locul era pustiu, We domnesc, si de aceia in uricul lui Alecsandru VodA
se spune, ea Onicica se putea intinde, ca t ar fi indestul unui sat" ? Nu pot hotari.
El ii deschisese in codru domnesc o poiand, unde-0 avea casa, care neuraturd", con-
form obiceiului, era a lui i Domnul i-a daruit imprejur atata loc, deck avea nevoe
pentru un sat. Se pare insa, ca spre m. noapte hotarul se va fi intins, la Inceput,
pand in Bahluet, unde, drept intrun punct, ce conrespunde, in linie dreaptA, Oniscani-
kr, se pomineste intrun ispisoz din 7001 (1493), Mart 7, de nun loc de mail pe
Bahluet, unde a fostmoara lui (Mein" 8). Acest loc de moara, la 1493, nu mai era in
stapanirea urmasilor lui Onicica, poate instrainat prin vanzare.
De la OnicicA, satul trece in stapanirea fiului sAu Inas si apoi la fiul acestuia,
,Giurgiu Palmes 7), care 11 stapania in 7009 (1501) Dec. 14 si de la care il cumpara
Stefan VGA cu 200 7loti tataresti, si-1 daruieste, impreuna cu Sanestii, manastirii sale.
Putni18). In uricul acesta se vorbeste de Oniscani, ca sant podli Sinesti" 9), langa Si-

1) Si sat (untie este casa Onicai pe Mug,' probabil Probota, de azi, c. Turia,
j. Iasi, Bog. DSt. I, 12-13, din 1458, lunie 8.
2) Bog. D'St. I, 355, 1487,Oct. 15 ; BAild de la Racova ; 429, 1490, Mart 16: Racill
dela Mileatin ; 118, 1467, ghen. 10: Marmure de la Barlazel ; 344, 1488, Apr. 5 : gde
bil Oana ot Moisa (pe Trotus); II, 26, 27, 1493, Mart 26 : Dragoicea de la Carli-
gatura ; 175, 1500, Mart 25: Cremene de la lain, s. a.
3) Sobolevscki, Lektii p. ist. rusk. iaz. 184-5, sec. XII1-XV : Vasilko, Vladimirkon
Mihalko, Fedorko etc.
4) Bog. DSt. 11, 186.
5) Arh. stat. Buc. Cond. Mitr. I.
6) Vezi, mai jos, Bataresiii.
7) Palmes, porecla de la patina-Fes.
8) Bog. DSt. II, 183 ; Ghib. Sur. 1, 53.
9) PArerea lui Bogdan ca ar fi fost pe valea Goestilor si a Lacului e gresitA.

www.dacoromanica.ro
 SANEST1I 3

nesti si despre privilegiul ce-1 avea aicici d'n CarligSturd, pentru On'5cani, de la
Alecsandru Veda : ci toe staroe privilie ot Alexandra voevodi sto na Oni'canNeste daft
smo u rukimolebnicu nasemu popu Paisiiu iegumenu arhimandritu Putenscomu,.
In hotarnica aceasta a lui Stefan 'Vodd, e foarte interesant hotarul Oniscanilor des-
pre apus : Vrastati (in hotarul Goestilor) si Septiceni : chotarul mai sus scriselor sate,
anume Sinesti si Onie;cani, incepand din sus (anus), intre Oni6cani *i Goesti, din co-
dru (ot bu:ovini), pe drumul ce se scoboard pe Chicera lui Onicicd1), la camp, apot,
si pe camp, pe acela* drum, apoi prin varful dealului si pe acelas dra n, ap i" pr'n
dumbravd, pand la radiul Neagului si prin acest rddiu, pe acelas drum, pand la movila
sapatd si un teiu Insemnat, langd dansa, de aici prin rddiu, pand la marginea rädiului,
la un ulm insemnat, apoi peste drum si peste vale c'ampul, pe costisd, !Ana' la margi-
nea ra'diului, ce-i deasupra $eptepni or, la un frasin insemnat, apoi prin acelas radiu,
la Sdrdturi i la deal deasupra Septesanilor, la movila sApatA, apoi pe deasupra vdri
Talpalarelui, la doud movile vechi, printre care trece drum10, apoi pe acelas drum, panl
la rdspintle" (de aici incepe hotatul spre Batdresti 0.
Aproape toate numirile proprii ale hotarului s'au pAstrat. Rädtul Neagului a dispd-
rut. Septesanii au disparut, ca sat, se pdstreazd ca nume. Trupul mosiei, azi, e II hota-
rul GoeVilor. La cele spuse, in fasc. 3, din bul. dlon Neculce,, despre Septeseni, a-
daug cd intemietorul satului trebuie sd fie un Septe* ') or i Septiciu. Numele ace te, for-
mate cu- es, sant foarte dese in documentele satelor, de pe aici O. Se pdstreazA s' azi
denumirea gla Sdräturi=la S lotvincu, si i-i Thpildridolini Talpalaeva,.
Acest hotar va fi pricind de ne'ntelegere indelungatA, intre edlugärii de Pu na si
apoi Mitropolia Moldovei si intre stdpanii Vrastatilor, Septe*eni lor si Bdta,e*til r, cum
se va vedea, din cele ce urmeazd.
Prin ispisocul din 7011 (1503), fevr. 2 0, intre satele care se intAresc Putnii sant
si la CarligAturd satul Sinesti si satul On scanilfi.
Nici o stire deTre Oniscani in sec. XVI-lea, jar cele din al XVII-lea suit pufne,
StApanirea se urma linistitd. Intrun per lipcis de actele Goiestilor, dii 1797, Sept. 4 0,
se aflA rezumatd o carte domneased din 7133 (1625), iulie 2, si pr'n care ,,Radu Vvd.
volniceste pe Lupul Prajdscu, ca sa stdpaniascd ocina si mosia sa, ui loc de prisacd
ce este pe apa Sacovatului si cu vad de moara in Sacovdt.... ce-i in tinutul Carl'gd-
turii.,... intre prisaca popii Nicoard si intre prisaca Onicegilor".
Dupd ce Giurgiu Palme5 a vandut On'scanii lui Stefan VodA, care i-a ddruit Putnit,
urmasii sdi vor fi continuat sd trdiased in Oniscani, desi aveau si alte mosii. Asa in .za-
pisul din 7151 (1643), Noem. 26 7), in care se vorbeste de vanzarea unei par.i d n
satul Ciuresti, de la tinutul Iasilor", se spune el uricul cel bdtran a satului... au fost
Ja maim lui Oita din Oniscani si el au vandut partea lui ce-au avut intraiasta ocind
(Ciuresti) lui Pdtru Von si de uric au dat samd cd I-au pierdut".
In un doc. din 7152 (1644), Dec. 20 se spune ca Dumitru Batranul, fiul lui Cio-
chind vdta ,r, nepot Micdi din Onigatu §i surorile sale, Dorda, Todosia 5i Nastasia vand

1) Si azi, pe atci, drumul merge pe sub poala Wm-1i si pe muchea dealului.

2, Vezi continuarea hotarului, la Sanest!.
3) In Cresterea col. Acad. rom., 1911, 234 : 1615, Sept. 4 : un Septes, la Onesti
tin. Carligaturii.
4) Piales, la Obrijeni, 1619 (Cr. col. 1911, 235) ; StrAtulat aches (1668, Condi-
ca Mitr. 596); apoi : Vreme*, Nene*, Cline-;, Mares, Palmes s. a.
5) Bog. DSt. II, 215.
6) Originalul la mine.
7) ()bib. Sur. III. 220.

www.dacoromanica.ro
 4 M. COSTACHESCU

lorgai marelui vist;arnic a sesea parte din jumatate satul Ciuresti, pe Prut... in tinutul
1asilor ; asemenea forge, fiul lui Gavril, nepot StancAi i cu nepotii lui de frate, cii Ste-
fan, flu! Anii, nepot Stancai, iarasi de Onigani, \rand acelui boier, dintrun batran ce se
inparte in 3 parti, 2 Orli. din acelas sat Ciuresti"
Putna l.i stapania satul in pace, dar din cauza departarii de manastire si a stram-
torii banesti, soborul Putnii zatogeste Oniscanii vornicului Gheorghita Fasaitul si apoi
lul Ion. Stroescul 2 armas. Aceasta se vede din zapisul din 7187 (1679), ghen. 11 '-') :
cegumenul loan de la mänastirea Putna si tot soborul... marturisim ca fiind o mosie a
noastra zalogitá Ia.. vornicul Gligorghita Fasaitul... Oni6canii, din tinutul Carligaturil.
ne-am rugat durnisale loan Stroescu vtori arm i ni-au dat 50 lei batuti, de ne-am
rascumparat mosia, de la vorc. Gheorghita si am pus-o Wog la dum. loan S troescu
pentru acei 50 lei bAtuti... 'Ana cand vom da acei bani... Pentru niste 7apisa, ce am
facut vornicului Gheorghita... (pentru) a tine un loc de prisaca... sa nu fie acele zapisa
intru nimica.,
Din veacul al XVIII-lea, incep parele de impresurare, cu mosia vecina, de la apus
Vrastatii (de la Goesti), caci nu se mai stia lamurit, unde era Chicera lui Onicicä, de
unde pleca, dr codru, hotarul intre cele doua sate.
Din scrisoarea, d.n 7249, (1741), iulie 25 3), Mihalache Sturza biv vel clue:.
stapanitoria Goestilor, se invoieste cu calugarii de Stnesti, sa-si tie calugarii de Sinesti,
pe unde au tinut i !Ana acuma. Dar intelegerea nu tine, cum se vede din o hotarnica
a lui Ion Neculce 9, din 7251 (1743). Prin ea se constata plangerea lui Mihalache Sturza
c1u6. contra calugarilor de Putna, ca-i inpresura selistea sa, Varstatii. Egumenul Putnii,
chemat de Neculce, raspunde ca nu poate veni. ca i-a ramas manastire pustie de atata
vremi, zicand ca au zabovit multa vremi la Es", dar a lasat la Sinesti vechil pe Ghena-
die si hotarnica lui Stefan Vocla..Neculce inpreuna cu calugarii de Sinesti si clucerul Miha-
lachi i ispravnicul de Sinesti l alti megiasi i mazili din prejur ; Postolache maid( de
Scortasti si Stamati parcalab de Scirtesti si Neculai, feciorul Nacului, logf. de vistierie
de Lungani i frate sat! Ion de Frateni i Gavril Velidco copil din casa ot Frateni s.a.
cerceteazi. hotarul cu pricina csi nu sa prindi precum s:rii Intarnica, precum arata ea-
lugarii c'au stapanit i ramanea o seliste toata a Varstatilor de o eu calugarii in parte
Sinestilor (ade.ca a Oni6canilor).. Hotarnica lui Stefan Voda fiind veche csi acurn acele
semni sant schirnbate, numerile intralte chipuri... am socotit intraIt chip, di-ain masurat locul
pe doao pAri incurmezis" ; o parte d n marginea Septesenilor, in curmezis, spre soate
rasare, unde cla in hotarul Podobitilor si a Sinestilor, la o movila, care scrie in hotar
nica Jul Stefan 'Ada (deci nutnai hotarul OnIscanilor) i s'au aflat 58 de odgoane si
edgcnul ate de 22 stanjeni (deci latimea Oniscanilor,, in capatul de m. noapte era de
1276- de stdnjeni) si de acolo mai in gios, din marginea hotarului Podobitilor si Sep-
fesenilor, !Ana la alta movila sapata, unde scrie hotarnica, inpotriva Iocului celui cit
pricina, am purees a masura spre scare apune, drept in curmezis, hotarul Sinestilor
(=citeste a Oniscanifor) si s'au pl!nit 58 de odgoane...tocmai unde au zis clucerul Mi-
halachi, ca sant semnile hotarnicii lui Stefan Voda, iar nu unde au dzis calugarii si au
ramas seliste VArstatilor in parte clw. Mlhalachi Sturziic. Actul copie e rupt mult, dar
se vede ca Neculce hotareste pricina contra calugarilor de Putna.

1) Ghib. Sur. Ia, 223.

2) C. M. 460-1=Cond. Mitrop. Moldovii din 181-8.
3) C. M. 463.
4) ion Neculce era trAitor la Prigoreni, cam 10 km., in linie dreaptA de aceste
focunt. Actul e in o condicA a GoeVilor.

www.dacoromanica.ro
 t,
SANESTII 5

Lucrurile nu se lämuresc. In contra calugarilor de Putna, pentru impresurare, din

partea On'ranilor, se plang Ndculestii, Ca li se inpresura mosia lor Septesenii i ca-
_Medi de Bogdana si alti razesi, intre care Ve1i6co, copil din casä, cd li se innpresura
mosta Batärestii. Ion Neculce apare iar ca hotarnic si prin hotarnica din 7252 (1744)
Avg. 22 1) aratd ca hotarul intre Oniscani si Vrastati se incepe din apa Sacovatului,
din codru, pand In Dialul cel Mare, ce se chiamd Chicira". Urmeaza apoi celelalte
numirt din hotarnica lui Stefan Vodd. Importarfte sant : un drum ce vine pe dialu pe
diasupra Septesenilor si de acolo din drum raman Varstatii in gos si din capul Var-
statilor sä incepu Septesenii, in sus, tot &Ware ca Onefeanii Putnii.... mai mergi Inca
in sus hotarul Septesenilor, tot in sus, mult loc"...pentru tin ravas ce daduse dud.
Mihalachi...la man calugdr lor de Putna sa-si stApaniascd, pe unde au stdpanit mai
inainte, sä nu sä tie in seamd, indreptandu-se clucerul dupd o vie paraginitd, ce scrie
Ia un ispisoc al Varstatilor dumsale, de la Perm Vodd, din 7097 (1589), ce zice ca
este in dialul Porcului, in farina Seumbinfilor, unde se afid si acuma tufe de vie 2).
Hotdrirea e data contra calugarifor.
In doc. din 7253 (1745), Noem. 20 3) Racovita vel vorc. cla marturie la mama lui
losaf, egrmenul Putnii, cd in pricina hotarului dintre Oni6canii Putnii si Goesti (citeste
Varstati), hotarnicii trimisi de Domn, vorc. loan si Chescu uricar flcuserd strambdtate
calugärilor de Putna. C10. Mihalache Sturza se jaluieste ca nu este aceia Chicera Oni-
cicAi, ce o arata calugdrii ce iaste alta mai spre nalnastire [--= mosia Sinestii a ma-
nästirii Putnal si cu acea pricina ii impresura calugärii o bucald de loc, din mosiia sa
ce se nurneste Vrastatii. Cercetärea se face dupd hotarnica lui Stefan Vodd, din 1501
§i cu un isp'soc al rn-rii Bogdanii 4) si oarneni rnegiesi. Calugdrii raman pe Mihalache
Sturza.
In 7267 (1759), fevr. 10 5), in urma unui schimb de mosii, Oni6canii trec (inpre-
und cu Sanestii si Podobitii) in stäpanirea Mitropoliei Moldovii.
Lucrul nu era ales, nici la sfarsitul veacului XVIII-lea, dupd cum se vede din ho-
tarnica Goestilor, din 1797, Oat. 10 0). Din partea Mitropolizi, ca vechil, e randuit
Calenic, proegurnen Bog,danii, cu scrisorile satului Oniscani. El rdspunde : cum ca pi
semnili ispisocului Ilui Stefan Vodd din 15011 iaste odihnit, iar pi hotarnicile vorn. Ne-
culce si a lui Quo uricariut, carii, aratci ed 16,10 Uni;eani ar fi silestea Varstatii
nu iaste odihnit, de vreme ce suretul ispisocumui, acolo la samnul acela din codru, la
varful dintdi ar fi pomenind, ca hotarul acela ar fi dispartitoriu intre Onicani qi Go-
eeti, iar n'ar fi ponenind di Varstati... i acel loc cat vorc. Neculce fl aratd cio numi de
T árstati 1-ar fi gtiind de Itotarul Onipanilor i cii de or fi Viirstati [ca sat], trebui
set fi n stiipecnire trupului Goe0ilor, iar nu t4 eapul Sepleeni1or gi pe hingd margi-
ne On4eanilor». Calugarii au ardtat altd Chicird mai din sus, pe culmea dialului, spre
apus. Hotarnicii de acum gäsesc Chicira lui Onicica mai spre rdsdrit, (iar4i diacolo din
varful dintai taste linii driapta pe din _sus de poiana Nistrii, par in coltul cel din gios a
Varstatilor, ci razima in lunca Bdrnii, dispre coasta Petrestilor".
Para continua. In 1803, Dec. 14, Veniamin Mitropolitul Moldovei, in o jalba catra
Domn arata cd D-Iui logofdtul lordache Canta pretinde o mare bucatd de loc din mosia

1). Actele Goestilor.

2). Nu as putea preciza, dadi farina Acumbinfilor, din ispisocul de la 1589, este
pe hotarul Varstatilor sau e vorba, mai degraba, de satul Scobinti, jud. Iasi.
3). C. M. 464-5.
4). Donatiunea de codru domnesc, data lui Solomon Barladeanu.
5). C. M, 468-9.
6). Originalul la mine.

www.dacoromanica.ro
 6 M. COSTACHESCU

Oni6canii a sfintei Mitropolii, sA o lipiascA cAtrA mosia dumisale Goesti. Si dupg cer-
cetare la fata locului, fAcutg de vorc. Gavril Conachi si cererea logofitului sg se facg
numai decat anafora, Mitropolitul cere ingAduialg pang in primgvard, ca sg mai meara
si alp boieri sg cerceteze semnele hutare, din nou. Domnul Alecsandru Const. Moruzi
incuviinteazg si prin porunca din 1803, Dec. 16, pune termen ca la 15 April vittor sl
se facd o noun patrunzAtoare cercetare la fata locului. Cercetarea care se face de vet
vornicul Gavril Conachi nemultameste si ea Mitropolia, stgpanitoarea Oniscanilor si Ve-
niamin Costachi, Mitropolitul, cere o deiznoavg cercetare. Ea este poruncitg si de Damn.
Boerli insArcinati cu aceasta, Mihai Sturza logofatul, Constantin Bals vornicul si Lund
Bals vornicul au mers la fata locului si inpreund cu vorc. Conachi si spatarul Grigorie,
fiul logof. Canta, ca vechil din partea sa, cu ispisocul lui Stefan Vodg, in mand am
umblat pe lak toate aceste semne si toate WA de nici un prepus de indoialg li-an gasit-
de MIA, fiind sAmne feresti (sic) si nestrAmutate si atgt de vederate si neingaimate
mcat iastede mirare, cum s'au plant naste pricing de gaNavg... si cum hotarnicl cat
au mersu dung vreme au cAzut la indoialg, avand in mang espisocul Itli Stefan Vodg
si inaintea ochilor acest feliu de sAmne". Linia trasa de vorc. Conachi s'a ttovedit
gresitg fAcand Chicera Onicicgi unde nu este si mai ales drumul dela Chicera. ce-
adevereste sj ispisocul din 7177 (1669), Sept. 6, dela Domnul Alexandru flies, prin care
dgruieste lui Solomon BarlAdeanul o bucatg de loc, argtand cd incepe hotarul din mar-
ginea hotarului Onicicanilor, din sus de drumul cel mare, din rgepintiia drumului, uncle
face drumul spre voiana chiopului. Si aceste semne sant mai in sus de linialrasä de
vornicul Gavril Conachi (doc. 1804, iulie) `).
Samul nu mai era la inceputul Sec. XIX, cum se vede din Condica liuzilor 2). Intre
hotarnicA a logofAtului Andronache Donici, din anul 1825, Mai, pentru hotarul SApti-
cenilor, ce se despArtesc de Oniscanli Mitropoliei, la capAtul din jos, si de Goesti, cu
coastele, prin care darma stApanirea Oniscanilor, din sAmnile, de care se tinea Mi-
tropolia, cg ar fi potrivite hrisovului de la Domnul Stefan Vvd., rAmdnand Huila de la
lutgria lui Gorgan 9 ... si pang la movila ce diasupra SApticenilor, la Siireituri,... cam
o
i pang astAzi se stapaneste 4).
Altg hotarnica, fAcutg de logaltul Andronachi Donici, este din 1827, iuli 5, r) In o
hotarnicg a Goestilor, din 1841, Ghenarie 30)6, se vorbeste mull de hotarul intre 0-
niscani si Vrastati, Se spune in ea, cA semnele firesti, despArtitoare, nu se mai cun sc
incepand cu Chicera lui Onicicii. Hotarnicul zice cg e mai inalt decat al.e várfuri in
sarul acelui deal, din care pricing a ingltimei sd intglegi cd s'au luat din in- vechimi si
numire de Cihcera". Nu poate fi cealaltg, ce o aratä caluggrii pentru cl aceasta este
mai in sus spre apus si nu in sarul aceluias deal, pe care stA Chicera cealaltg", si
pentru cg nu este scaun de deal, precum cealaltg Chicerg, ca sg fi putut fi din invechime
vreun sAmn deosAbit intre celelalte dealuri, chemandu-o insusi v!chilu Sf. Mitropolii si.
Bobeica. ,).
Deei hotgrirea se dA contra MitropoM.
1). C. M. 479-80
2). Uric. VII.
3) Si azi tot asa se chiamg.
4) Arh. stat. Iasi, dos. 2114, tr. 1361, op. 1547, nr. 1)t si tr. 661, op. 1 727
lir. 92, 296.
5) Ibid. (tr. 661 etc.), nr. 92, pg, 130 si urm.
6) In colectia mea.
7) Si azi.Vezi bul. .,Ion Niculce", fasc. 3 (1923), pg. 45-46.

www.dacoromanica.ro
 SANEVI1 7

Secularizarea averllor manastire*ii, se pare, pung sfar*it pArelor pentru hotar.

,Oniscanii, de pe la sfarsitul secolului XVIII, poate si de mai inainte, erau numai siliste
-si pe la 1821 se mutd aici, in locul sAu, satul Stornestii, din *esul Bahluetului, care a
-Mut ca, incetul cu incetul, vechiul nume sa dispard si azi nici un batran nu-*i mai
aminteste, ca, prin aceste locuri, sd fi lost odatd Oniscanii, nici macar ca nume.
§. 3 Siinqtii. Cel dintdi descalicator al satului e un San (slay, sant'', fiu), un boier
ce se intalneste cAtrd sfarsitul sec. XIV- lea *i inceputul celui de al XV-lea : Saco Bar-
_lid (1393, 18 Noem. Bog. DSt. 11, 186); Balita Barlici brat Sinico (1404, Ulianitchi, Mat,
15 ; Uric. XVIII, 454 ; Balct Barlici, fratele lui Sanco *i in doc. 1393, Noem. 18, Wick,
Putna 101, Uric. cit. 454) ; Sane() (1422, Aug, 20, Vt. ist. 1. 1, 132); Sinco. Barlic
(1434, Ian. 13, Ulian. 41, Uric. cit. 457) acelas cu Sin Barlici (1407, Mart 8, Cron. Hus.
.app. 5, Uric. cit. 454), Sinu Barlici ,(1 408, Sept. 16, Cron. Rom. I, 101, Uric. cit. 1409
Noem. 18, Wick. Moldavita 56, Uric. 455 ; 1411, Sept. 22, Arh. ist. I, 2, 12 ; 1411,
Apr. 14, Wick. Mold. 58 ; 1418, Mart 17, ibid. 60). Sanco e diminutivul de la San.
cum Onicico e diminutivul de la Onica. El era fiul unui Barlä ') *1 va fi capAtat foe de
sat in vecinAtatea lui Onicicd, de la Alexandru Vodd cel bun, indatA dupd 1427, de
vreme ce tn privilegiul vechiu al Oniscanilor, din acest an, se spune cA hotarul satului
lui Onicicd sa. fie dejur inprejur, precat ar fi de indestul unui sat *i nu se spune nimic
-de satul vecin al lui San, vreun kilometru departare. De la San, satul a trecut in sta-
panirea fiului sau, Ion Sanescul, cel dintdi dintre Sanesti, epomenit in actele satului, *i
care traieste inainte de Stefan cel Mare, caci chiar la inceputul domniei lui Stefan, satul
-era al fin! acestuia, Stanciul. In privilegiul din 6966 (1453), Noem. 11 2) tefan Vodd
intdreste Stanciului Sinescul, ocinele sale : .satele din tinutul CarligAturii, mune Si-
ne0ii pe Cirquita (na Ciresniti) sub padure 0 Creptiturenii qi $urneqtii 0 moarà in
matca Bahluetului mic fi prisacei la capatul gruiului de la Sacavdt, pe peiraul Ftintii-
nelor). Hotarul satelor sai fie dupd hotarul vechiu, iar al prisAcii gat va putea sA cu-
prindA o prisacA=Koliko mojet ojivati edno pasicu..
Ciresnita, adecA valea Ciresului, e valea ce se coboard din dealul Mare, pe care
se afla §1 azi vechea asezare a satului, vale intre sat *i dealul Cantoc", care iese pe
sub deatul Podobitilor, care Bocnita, Se va fi numit asa, din cauza multor ciresi sal-
bated. Azi, valea nu mai poartA acest nume, dar urcAnd pe drum, in dealul Mare si
pand azi, drumul ce merge prin pAdure, la MAcisajac, se chiamd drumul Ciresuluiu,
tin alt drum al Cire*ului tot in pAdure e prin Fundul Cenusii", pe la cBourul cu
-doi craci.. 9
Si azi, satul e tot sub padure, numai cat s'a intins pe intreg podisul, pana in
dealul lui Simon", catrA Stornesti *1 pe toatA valea ce se scoboard, catrd m. noapte,
pe unde intrA, in sat, drumul ce vine dinspre Bocnita.
Nici o amintire despre satul (i, epiiturenii nu mai gdsesc, nici in documente, nici
In cunostinta oamenilor de azi.
Prisaca Stanciului Sinescul va difi fost, in paduret in dreptul satului, in vreo poiand.
pe Sacovat.
Gruiul, gruniva e pisc de \deal 4).
1) Un om din sat se numeste Balla. Comp. (Arid (prostdnac), barldu (cioban,
om necioplit). Comp. *i BarIesti, j. lasi.
2) Bog. DSt. 1, 24-25.
3) Vezi *i harta statului major, plansa Podul lloae.
4) 0. Popescu, Cateva doc. mold. 6, sub 1450 : epustini na Sacovti na ime na
konet derenok, gde up (adaet) Gruet na Sacovti=pustie pe Sacovat, anume la capAlul
Corniplui (?), unde cade Gruetul ,in Sacovar.

www.dacoromanica.ro
 8 M. COSTACHESCU

In 1501, Dec. 14, satul era in stdpanirea fiilor Stanciului Sinescul. lii privilegiut
M-rii Pupa, din 7009, Dec. 14 (1501) se spun urmAtoarele : Giurgiu Sinescul i fratii
lui, MAnAilä si Isaiia, fill Stanciului, nepoti Iui Ion Sinescul, \rand lui Stefan Volt, drept
200 zloti tAtArdsti, ocina lor dreaptd din uricul bunului lor Ion Sinescul §i al tatalui
lor, Stanciul, un sat la CarligAturd, anume Szne0ii uncle a fast casw bunuiai lor Ion
Sinescul 0 a tatillui lor, Stanciul" ; mai cumpdfd Stefan Von* si Onisaanii, de alature, si Ie-
dAruete MAndstirii Putnii ,,pentru sufletul slant raposatilor strdbuni, buni si parintilor
nostri si pentru sdnAtatea sl mantuirea noastrd si a Doamhei noastre si a copiilor nos-
tri" r). Hotarnica din acest document cuprinde dejur inprejur semnele hotare ale. aman-
duror satelor, si a Sines ilor si AA Onicicanilor. Arn dat-o la locul cuvenit pe a Onis-
sanilor, despre apus, despre Goesti. Cohtinuu acum hotarul amanduror satelor, despre 6.
noapte-Bdtdresti si Stornesti-si apoi despre rdsdrit-Todobli apoi intorcandu-se (hotarul)
pe celalt drum peste deal, la alte rAspinteni, la 0 rnovild sApatA, apoi iar5i spre camp,
peste o vdiugd, pe costisd, la movila sdpatd, langd Heirtoripe, apoi prin Hecr'ojpe la
pareial Bateire§tilor, apj pe acela4 pardu, la vale, la drum, ap,i drumul in sus, pe
langd -pardul ce se 'nurneste 1ifzereaoa, la movila &Apia, langA drum, de aici peke
Ziipodic 2) si la 'varful dealu.lui, apoi pe deal, pand 4 movila sapatd, unde a fost un
stejar, apoi tot varful dealului (Podob4ilor, cte azi i Cantr) la Dealul cel mare din" codrel.
Maul Batirestilor (Batdrestem) e valea Cjucij, 4) de azi.
Ezereaua e parAul format din unirea Ciresnitei, a pardului Sinestilor, Osoiuiui si
Stornestilor, a Batdrestilor si altor scursuri de ape, de prin vdile dealurilor, deoparte
si alta si care pardu merge pe langd drumul ce duce de la Sinesti la Bocnita. Ezereaua
trece pe la capAtul rotund al dealului Podobill'or, in fata Boznitei de azi i dupd ce
primeste pardul ce vine din Podobiti, intrd in sesul ce duce la ZmAu si de aki in
sesul Bahluetului, pdtrunzand in hotarul Popestilor de azi ").
Hotarul de m. zi al Sanestilor i Oniscanilor mergea pe muchea Dealulai Mare,
pe sub sprinceana codrului de azi, pand deasupra oenii Nistrii, uncle nu departe era
Chicera lui Onicicd. Intre Sanesti i Oniscani, h )tarul deosebitor, Inainte de 1501 de-
cand incepe sA nu se mai tie seamd de el, amandoud satele Hind cuprinse in acelas.
hotar si arnandoud ale Man. Putniitrebue sA fi lrecut pe drumul ce coboard de la
Roman, din Dealul Mare, prin marginea cimitirului din Sinesti, prin muchea DaIuIu
lui, Samon si marginea sat-dui, dirrprP aptis .si tot muchea dealului, peste valea ce vine-
de la Stornesti, apoi la deal, pe unde merge drumul, az', spre Cruce.
La Bocnita erau capetele spre m. noapte ale tustrele satelor Oniscani, Sanesti
1). Bog. DSt. II, 183-5 ; Ghib. Sur. I. 53-b6 ; Iorga, Studii VI, 73-74. E gresitd
afirmatia lui Dobrescu, in Big. ort. rom. 1910, Nr. 6, 681, a le fa*ce danie Man. Bis-
tritii ; comp. si 'Rev, Teol. din Iasi, IV, 34, pg. 266.
2). E priporul, dela capAtul dealului Podobitilor, din fata satului Bocnita, de azi.
3) Bog. DSt. 11, 215. Era continuarea aceluias gand al lui Stefan Voda de a in-
tad mosii mandstirilor. In 1497, cumpArase o prisacd, Ia Carligaturl, pe paraul Mi-
halcii... apoi o bucao de pAmint Lazul" din hotarn1 Tome*tilor i le inchinase Voro-:
netului, Bog. DSt. 11, 99. Tomestii sant Popestii, spre räsdrit de Sfinesti si nu cum
crede Bogdan (1. c. 1. 505. II, 101) cä e vorba de satul Tomesti, din pl. Codru. Apoi
la 1499, cumpArd satul Milcinesti, la rasArit de eel de mai sus (langd RAdeni, c. Po-
pesti) si-1 inchind Veronetului (bid. II, 147).
4) Vezi diet. (ieografic al jud Iasi.
5) Bog. DSt. II, 99, 100. Intrun doc. din 1497, 22 Ian. o bucatA din hotarul sa-
tului Tomesti!or.,.. Lazul, pand la capAtul de jos al poenii, pand la pc2ràt ba Ezerea ;
C. M. 581, 1745, Mai 15 : Inceputul hotarului satului Cioltanii....in malul pardului.
Egerelei, in §A.thl Bahluetului".

www.dacoromanica.ro
 SANE$111 9

§i Podobiti si de aid incepeau si se lntindeau, spre Bahluet : Batdastil, Stornestil §i

P le§estii.
In privilegiul de mai sus, dat de Stefan Vodd Putnii, se spune apoi : esi in acest
hotar, rine va fi iegumen §i cAlugArii de Putna sd-si a§eze (osaditi) sate si panel *1
aceste sd-i fie acestei sfintemAndstiri uric." Deci satele SaneVii si Oniscanii nu vor fi
fost tocmai Intemeiate: erau casele stApanilor, ale celor trei frati Sanesti si a lui Giur-
giu Palme§ §i bordeile argatilor, muncitori de pdm5nt, pdzitori de vite si prisdcari.
Singura stire, ce o avem despr.! Sa esti, In sec. XVI, e aceia din 7011 (1503)
fevr. 3, cand, inpreund cu alte sate, :-e Intdresc Putnii, Sine0ii si Onidcanii 1)
Stirile din sec. XVII stint ceva mai multe. Prin cartea domneascA, din 7128
(1620), Ghen. 9, Gaspar Voevod. inputerniceste egumenul si soborul dela MAn. Putna
sd-si strangd a lor drep0 vecini, ce au fugit din satul Sine0i, prin alte sate md-
nAstire§ti... ori prin targuri sau slobozii". ')
Cine erau acesti vec.ni ? Erau urma§ii lui San Barlici sau oameni din alte pArti,
veniti la lucrul rnoVei ? Vor fi fost si unii §i altii.
CAtrd 1627, Noem. 10, Dositeiu, Mitropolitul Ardealului, scrie egumenului de Bi-
sericani, Nil, a documentele Bisericanilor, ce i le dAduse in pAstrare-Stefan VodA eu le-am
stransu intrun sepecior cu alte multe §i le-am dat in mama lui ilefan de In Sinqti de
in Carligatura" Acesta, cand cu nAvala lui Alexandru Vodd din Tara Le§eascd, cu Co-
renschI §i Cazacii, le-a Ingropat in pAmant si s'au stricat. 8)
In 7146 (1638), Mart 10, Dumitru (ce a fost de sat de Sinefti* cumpdrA un loc
de prisacA In rddiu, deasupra satului Podobitii 4)
In 7176 (1668), Mai 12, Solomon Barlddeanul se tocme§te cu Tofan, fost episcop
la RAdAuti §i cu Ohervasie, egumenul Putnii §i tot soborul, pentru silistea de la Carli-
gAtura, Sinestii, D Acea s tA siliste cu tot hotarul, cat este pinpregiur, ales de cAtrd One§-
cani, datu-mi-au pdrintele Tofan §' egumenul etc., sd-mi fie de hrand si de triabA, ce
voi vre lntru toatA viata noastrd, inpreund cu a sofului mieu, Annitii", dar, dupd inoar-
tea lor, sd rdmaie aceastA siliste iard§i a sfintel MAndstiri. lar in schimb, Solomon
Barlddeanul le face un iaz, la Stanceni, pe apa Satnii, cu mori cu tot, sd fie de hrana
MAndstirei ; il mai cld 40 de matce la Stanceni si 300 de mierte de pane. 6)
Mosia Sanestil, ca si Oniscanii §i Podobitii, mergea spre m. zi, pand In muchea
Dealului Mare. Incolo, codrul era domnesc, pand in hotarul Petrestilor si despre rdsd-
nit, Wand in poenile MAdarjacilor. Inca din 7176 (1668), tulle 7 6), Solomon Barlddeanul,
marele logofdt, stApane§te, inpreund cu alti rdze§i din MAdarjaci, (MAdarjestii de azi,
de pe Bahluet), in poenile Mcidarjacilor de la ,,S'acovizt, dela Nieodins (MAdarjacul de
azi). lar, prin hrisovul din 7176 (1668),. iulie 27 7), Ilia§ Atexandru Vvd. miluieste pe
Solomon Barlddeanul etc o bueatig de loe din codral domnese inpolriva SeineOilor §i
trimite pe Dumitra§co Rosa vornicul, sd meargd acolo si cu oameni buni, meg iesi sd
meargA cu tofu prin codru, sd insamnezd. §i sd stalpascd loc de triaba dumisale, sA-i
hie ocina*,
1). Bog. DSt. II, 215.
2). C. M. 458. In condicd e gresit, 7120 (1612), cand se stie, cd Gratian a do-
mnit intre 4 Fevr. 1619Sept. 1,64.
3). Arh. ist. 1, 1, 93.
4) C. M. 425.
5) C. M. 459-60. .
6) C. M. 604-5. Poenile MAdarjAcilor erau ale rdze§ilor din MAdarjaci §i tot In
aceste poiene aveau mosie §i unii rAze§i de RomAne§ti (dela CarligAturd), Cp. Ghib.
Sur. XIII (Doc. RomAneVilor).
7) C. M. 594; In Uric. XVII, 21, data e 7177 (1669) lunie 20,
2

www.dacoromanica.ro
 0 M. COSTACHESCU - -a

lea §i hotarnica acestui loc, facuta de Dumitrasco Rosca, vornicul de poarta si

alp megiesi, oameni buni 3), din 7177 (1669) Sept 1 si Sept. 6 : sSocotit-am hotarul
la codru, ce-i domnesc, cat loc au dat Marie Sa Iliiasi Alexandru Von, itz codru in-
tregu dumisale lui Solomon Barladianului...spre hota ul satului dumisale Sinestilor 2), sa
hie tot un hotar, din margine hotarului Oni6canilor, din sus, din Dealul 31are, din ras-
pintie drumului, unde face drumul spre poiana Schiopului 3), am pus boor inlrun fagu
in dreptul loculul, pre o vtliugii in A'acovrq, pe din sus, de poiana Nistrii.. peste Saco-
v Ar, dreptu in varvul dialului Mandeiului...in Aos pe deal OM in drumul ce merge la
po(nile ,,,tefilne$tzlor.i de acole pe drum, alature cu hotarul PetreOilor §i a poenilor
.$tefiinqtilor, pana in drumul Pravilii...Iar de acolo diept pre dispe Veje 4), alature cu
hotarul Vasluiului, 'Ana in .Runcu 5). lar de acole, in dreptul locului, pand in drumul
Gdrbeft,lore). De acole piste drum, in dreptul locului, spre Sacovat si pi§te acovat
pe din sus de poenilor Madârjdcilor 7), in dreptul locului, pana in Dialul Mare, din gioi
de hotarul Obrejenilor 8), intre Popestii. Intre martori sant : Stratulat Dincas din Ma-
darjaci, Toader Albici de Plesesti, Stanciul de Podobiti s. a. scare au stiut locul dom-
nese in codru.. Codrul Sanestilor apartine azi statului si in adancirne merge pe alo-
curea 'Ana la 20 km. Toate numirile proprii de mai sus, afara de Petresti, sant in
Huta si azi.
Prin diata lui Solomon Barladeanu din 7173 (1670), Avg. 5, 3) el lasa M- di Se-
catura de la Trott's, intre altele si so bucata de codru la Cdrligatura, ce-mi iaste da -
nie dela Domniia, precat scrie hotarul si ales de Rosca Vornicul. Asemenea si prid
diata din 1690 ").
La Sanesti, a fog un mitoc, ce si-1 mai amintesc Inca batranii si unde si-a pe-
trecut multe zile, privind iazul din vale si coama codrului din deal, marele mitropolit
Veniamin. Era in apropiere de cimitirul satului si in gradina ocolului silvic, de azi si
se mai cunoaste Inca movila, unde a fost sfanta masa. Este fundat, probabil pe la in-
ccputul sec, XVII, de Mitropolitul Sava al Moldovei ") §i poate aici i§i va fi petrecut
zilele, de dui:4 retragere. In satele apropiate avea §i mo§ie. Prin cartea domneasca,
din 7226 (1718), Oct. 14, Mihai Racovita voievod, catra boieri si slujaorii carii yeti
umbla ori cu ce feli de slujbe de la Domniia me, macar pe catasti§ din vistirie, macar
de la tail, sa sa tample sa puneti bani, la tinutul Carlegaturii, va facem stire tuturor
pentru uiz mitoh de la Sinefti, carile iaste a cinstit yirintelui 0 rugatoriului nostru a
sfinfti sale, Chir Savvii, i-an fast Mitropolit...voi intrunimica sa nu-I invaluiti, nici la o
socotiala, macar la conit, macar fie la ce cheltueli, ce ar e§i la tinut, sa nu-1 puneti
nici la o cheltuiala, nici pe mitoh, nici pe poslu§nicii, carii scriu cu numlr, in carte
Domnii mele, ce iaste facuta dim anul trecut (C. M. 462).
Solomon Barladeanul lasase, dupa moartea sa, multe din =Ole sale Manästirii
Bogdanii, dela Trotu§, ctitoriei sale. Prin o carte domneasca, fara data, loan Nicolae

1) C. M. 594-6 ; rezumata si in Uric. XVII, 21-22, cu data de 7177, Sept. 20

2) In copia lui Teodor Ga§parovici, grqit : Stornestilor ; In Uric. XVII, 22 : Sinestilor.
3) V. bul. Ion Neculce, fasc. 3 (1923), 45 itota si Uric. XVII, 85 (;i azi tot asa)
4) Veja, corn StAnita, j. Roman.
5) Runcu, corn. Tibana, j. Vasluiu.
6) Garbesti, corn. Tibana.
7) Madrajacul, jud. Iasi.
8) Sat in jud. Iasi, numirea de la ffobrejle. muche de deal si nurnele Obreja, cp.
Bog. Dt, 1, 337, nota 4.
9) C. M. 597-99.
10) Uric. V, 243.
11) A 'Aston/ mntre 1687-1700-1, cand se retrage, N. lorga, ist. b's. II, 336.

www.dacoromanica.ro
 SANET11 11

vvd. (Mavrocordat) 1 Intdreste egumenului si sAborului dela Bogdana, s1 fie volnici...

a tine si a stapani...ocina lor si mosie, ce au la tinutul Carligaturii, o 6 ucatii din codru
ce-i drept Sinc#i care au fost danie lui Solomon Barlddeanul, ctitorul Manastirii, dela
Dies Alexandru Vvod.,.si a-si lua de a zece din paine, fanati, din prisaci cu stupl.i
(C M, 463).
In capatul de m. noapte al Sane§tilor, despre Bat Aresti 3, era un loc de prisacd,
numit Rddiul GrozAvoaei", deci al femeei unui Grozav. Acest rAdiu, pe la 1742, era
al lui Gavril VelVco, copil din casA si i se inpresura de cAtrA cAlugArii de Sanesti.
Constantin Nicolae vvd. scrie carte, In 7250 (1742), iulie 4 (C. M. 572) lui Constantin
Cucoranul biv vel pitar si lui Toader Starce, vornic de poartd si lui Ion Cucoranul,
biv vornic, cd s'a jdluit Gavril Veli6zo, ca ii inpresoara cAlugarii de Sinesti un loc
de prisaca, anume Rddiul Grozdvoai ecare sä hotesrefte cu Sine0ii fi ar fi de hotarta Ba-
tireftilor.0 Ei sd le ia sama cu buna dreptate, pe sensor!, sA-1 aleaga, sd-1 stalpiascA
§i sA dea mar-tune in semne.
Nu stiu ce vor fi hotdrit boierii, dar Iucrul nu se aseazd. Din aceastA vreme, C.
1743, avem o scrisoare a lui Ion Neculce, tot in aceastA pricind. Ion Neculce biv vel
vornic...ispravnicul tinutului carligAturii.. cd jAluindu Veli6co...pe cAlugArii de Putna, cd-i
inpresoard o bucatA de loc de Batiresti, cu un rAdiu, ce sd chiamA RAdiul GrozAvoi,
cu hotarul Sinestilor §1 cAlugArii...nu-§ stapanesc locul lor, pe unde le scrie hotarnica
lor, ce sA latascu del stapanescu radiul ce s'au szris mai sus al GrozAvoai si cu oi
bucatA de loc i fAcand Ve1i6co, in multe randuri, carp domnesti pe la boeri, ca sd-1
aleaga mo§iia despre cAlugAri, cAlugArii n'au stAtut la dovada" si odatA calugarii avand
judeca ta inaintea vel logofAtului Sturzii s'au apucat cd s'or tocrni cu Velicico, pentru
acel loc, dar mai pe urmA nu s'au tinut calugani nici de acea tocmala si au dus
prisAci de stupi, de au pus pe parte, ce sd asAzasd sa fie a lui Veli6co. Deci vAzind
cd nu vor as tie locul, precum scrie hotarnica lui tefan Vodd, ce umblA lAcomind si
inpresurand mo§iile oamenilor, dat-am marturie noastrA lui Veli6co, ca sd-§ stApaniascA
locul si cu acel radiu al GrozAvoai si sA ia de a zece stupi ce ar afla pre acel loc"
(C. M. 573).
In sama Manastirii Putnii", 7251 (1743), Ghen. 20, 3), Sanestii sant arAtati sat
cu oameni"; Oniscanii nu-s arAtati de loc.
Prin scrisoarea din 7251 (1743), Sept. 22 (C, M. 573-4), datd de cAlugArii de
la Putna la mana lui Gavril sin lui Gheorghita Veli6co din Frdieni, nepot lui Istratie
din Plemti, invoesc spentru giumdtate de radiu, din tot reidiul Grorilvoai, parte dinspre
Batiresti... sd stApaniascd... Gavril Velieico ace giumatate de radiu, (parte despre Ba-
tiresti) si noi (calugarii) sd tinem giumAtate de rAdiu, pzrica despre Sinefti, cu campu.
Dar Gavril Velièco la carnpu sd nu aibA treabA, precum ne scrie uricul si nici peird
in piireiul BeiteircOilor, hotarul inpregiur. glar de cAtrA egumenul de Putna, ieromo-
nahul Ieroftei, i se dd voie sA-si facd si o grAdinA, langA rAdiu : 10 stanjani in lung
si 4 in lat si din gradind sA nu i se ia dijmA.
Peste cativa ani, Gavril Vela:co renuntA la rAdiu, cum se vede din zapisul din
7263 (1755), lunie 22 (C. M. 574-5), neavand cu ce dovedi, cd acel rAdiu este drept
al sari si .pentru ca sA lipsascA galceva de la mijloc, agiungand eu si la scApAeune,
au fAcut pArintii cAlugAri mild cu mine, de mi-au dat 11 lei, bani si o vacA, cu vital i
la mine cate scrisori au fost pe acest rAdiu, li-am dat toate la minAstire,. Deci rAdiul
intrA in trupul Sanestilor.

1) Domn intre 7 Nov. 1709-6 Oct. 1716.

2) Cam pe locul satului Bocnita de azi.
3) 13111, gom, 1st. a Rom. II Z22 i ibid. 2261 se yorbeVe despre liothittil Saneltilor.
www.dacoromanica.ro
 12 M. COSTACHESCU

Un mijloc de a atrage oamenii pe mosie era scutirea lor, din partea Domnului,
de la diferite bei icuri. In cartea domneascA a lui Costantin Mihail Cihan Racovita, din
7264 (1756), aprilie 22 (C. M. 466) se spune : 4 dat-,am cartea Domnii mele tuturor
oamenilor din satul Seineqtii ot fanutul CS rligaturii, care este a sfintii Mitropoli (dar la
aceastA data mosia era Inca a Putnei) sl fie volnici a sA apAra dispre toate biilicurile,
6-ar esi pre alti lAcuitori, ca sA nu IndrAzniascA nime a-i trage, nici sA aducA fan
g(os)pod, ori la mea, nici sA facA Mn, nici la nuele, nici la lemne g(os)pod, nici la
podvozu, nici /a conace, nici sä le ia caii de olac.... nici ispravnicul de fanut sA nu
fie volnicu ale poronci la nici o angArie si poroncim si voao zapcii cu tArie sA vA
foarte ferifi de satul acesta, sA nu-i InvAluiti).
In 7266 (1758), lull 25 (C. M. 466-7), SAnestii, In urma unui schimb, trece de
la Putna la Mitropolie. .Noi Scarlat Grigore Ghica voevod... de vreme ce svintiia sa
Chir lacov Mitropolitul prii ne aratA, cum cA sfnta Mitropolie sA aflA foarte lipsAtA
de oameni de slujbA, pentru trcbuillfa el.,. neavAnd aice pin pregiurul Esufui aproape
mosii, ca acele cu oameni, de la carii sA curga folos si agiutori de slujbA sfintii Mi-
tropolii, cad si ate mosil are Mitropoliia sAnt depArtate Mitropolitul au fAcut schimbu
cu sfnta mAngstire Putna.. Mitropolia dA Putnii mosia sa DumbrAvenii de la SuceavA,
in schimbul SAnestilor. (Dar fiind si easta mosie Sanestii, lipsâtA de oameni de slujbA,
ni-au rugat svinfiia sa ca sA-i facem carte domniascA de slobozie, cu care sA strAngA
oameni strAini de printralte fAri, earl sA sA tocmascA cu rupta la vistirie si sA fie o-
sAbif dintraltA farA... ; a aduce oameni striiini de printralte pri, cat de malti si sd-i
aseze la siliste de mai sus, arAtatA SAnestii*. Acestia 6 luni sA nu deie bir, iar dupA
aceia sA fie arAtati prin izvod la visterie, sA se aseze birul lor, cu rupta la visterie
si sA deie tot omul cAsariug pe an 8 lei, holteiula câte 4 lei si sA se ecisluiascA in-
tru sane, ca sA de fiistecare, dupA putinfa sal, si sA dea 4 ceferturi" intrun an, pe 3
luni un cefert si intre dAnsii zlotasi, oameni domnesti sA nu intre, fArA numai vornicelul
ce va fi orAnduit de la Mitropolie, sA aibA al strAnge banil cefertului si sA-i aducA la
visterie. §i pentru ca sA sA cunoascd acesti oameni dintraltA tall, sA li sA de si pe-
iietluituri rosii pe fetile lor. InsA vornicelul acestui sat nici de cum sA nu priimascA a
sA amesteca oameni de farA in oamenii acestiia.... si sA fie oamenii acestEa si apArati
de toate angAriile cAte vor fi pre alp lAcuitori in Tara Domnii mele. i sA nu fie
supAraf de cai de olacu, de podvozu, de lemne, de nuele, de fan g(os)pod.... i is-
pravnicii si.... alfi slujbasi ce vor fi orAnduif la acestu fanut cu slujbe domnesti, sA nu
aibA a sA amesteca intru acesti oameni, nici a-i judeca, nici al globi. Ce and vor a ve
vro judecatA oameni de acestiia cu oameni de fail, sA miargA sl sA giudece la isprav-
necul tAnutului. lar and vor ave numai intre dansii pricini de giudecali ii va giudeca
svintiia sa pArintele Mitropolitul, osAbitu de furtusagu si de moart e de omu, care aceste
doh pricini sA cuvine a sA cAuta cu divanul domnescub 9.
Intre locuitorii satelor noastre se afIA, cu chipul acesta, multi Ardeleni, Bucovineni
si strAini din Ukraina.
Prin actul din 7267 (1759), fevr. 10, se vorbeste de acelas schimb, al Sânestilor,
inpreunA cu Oniscanii si Podobilii, de la CArligAturA, intre mAnAstirea Putna si Mitro-
polie. Mitropolia (II ca schimb : 171iidenii ce cuprind o sAlestioarA, &Irbil *i Roma-
neftii, ce sA numAscu acmu DumbrAvenii si Averestii 2), care aceste mosii sA tan tot

2) Vezi si Erbiceanu, 1st. mitr. Mold, 26-27.

2) Bog. Dst. 1, 7-8, d4 dog, din 12 mart, 1458 qi Cony1 lit. an. 35, pg, 353,
clgc, 14031 7 lath

www.dacoromanica.ro
 SANESTII 13

una de alta". Deasemenea. Sanes Hi, Oniscanii si Podobitii tot la un loc se t'n una da
alta, cu milocul gala, cu bisdrica, cu livadd de pomi etc. Pentru cd Si 1"4.tii au mitoc
si bisericd iar Dumbrd ven'i n'au nici unele da aceste, Mitropolia e dit3are t can i om
vre noi sd facem moard in Siret, in vadul VIddenilor, sd ne de sfa ita fftropolie a-
giutoriu la ezitu cu toti oamenii Mitropolii de la Siceavd : 6 zile au ertat si de däjde
arhiereascd doi preoti si un diiacon, ce vor fi la bisdrica de la Dumbrav eni, nice un
ban sa nu de in veci... lard (.1,g)a Iii ce sot afld trditori la Siine$ti, atata ai mduastirii noastre,
catu si aceiia ce sä numescu a Sinestilor 0, sd fun noi volnici ai lua si a-i aduce la
Putna, ori sä ne de Mitropolia alti tigani de la Suceavd, in locul acestor de la Sinesti..
(C. M. 468-9). Acest schimb se si intAreste de Domnul loan Teodor vod1, prin cartea
an 7267 (1759) April 22 (C. NI. 470-3). Iar prin zapisul din acelas an, tuna si zi
(ibid.) se face si schimbul de tigani ,,ce au avut mandstirea Putna aqii.:,4 cu caslle lor,
la mftocul lor de la &WO.", neputandu-se strAmuta. Intre tiganii de la Sinesti, dati
de Putna Mitropoliei, sant si urmatorii, interesanti ca nume : Grigorie san Dulescul, San-
dul san Lor, !liana Isträtoae, I3ana femaia lui Grigoras Pilat, in btal 25 d . sailete.
Intre cei dati de Mitropolie mIndstirei Putna sant si : Ilie sln Potorac 3), Fotie San
Lor, lonitä sari lui Gudan, Dumitrasco Visan, Grigoras san lui Cräc'un, in total 26
de suflete.
In hotarnica Petrestilor, din t. Romanului, din 1784, lunie 22 infra oamenii buni
impregiurasi, chematif ca stiutori ai hotarelor, apar si din Sanesti r protopopa Constan-
tin ot Sinesti i (si) tefart Cdpitan ot tam (de acolo) i loan Bocanet ot tam, Toader
Carp ot Sinesti, rdzds. cari, spune doc. au scos hotarnica Sinestilor din 7107, iscdlitd
de un Rosca, vornic de poartda 3). Ni se aratä aici si hotarul Sanestilor despre Petresti :
de acole (din capul piscului Cdlugarasului)... tot inainte, coborandu-ne in lunca Barnii,
unde am facut bour, intrun ulm, din sus de drumu ce nerge de la PetreVi la Sine§ti,
despdgind Petreqtii de Sineqll §i de acole am mers tot in jos peste apa Barnii si iar
am Mut bour in capul dealului Mdndru 4) intrun stejar... tot dealul Mandru in jos
pand in drumul 1?omanului... *i tot inainte pe dealul Mandru, pand la pravila dealului
Alandru... tot despartind Petrestii de Sinesti... tot inainte la deal, nand in Bobeicd, din
sus din drumul tefanestilor.., pe drum la deal si din sus de drum .. suindu-ne la deal,
pad in drumul Pravilei Cenuqei. . din sus de Pravila Cenupi... tot drumul inainte pe
zarea dealului Dvejii, pand la Pravila Ganupi... tot zarea dealului Dveji, in jos de
drum si din jos de Pravila Cenuri... pand in dealul Dveji, in fandul Cenuri, colful mo-
qiei PetreOilor...a. Toate numirile proprii si hotarele sant si azi.
Pentru unele neintelegeri intre Ndculesti, stäpanii Septicenilor si intre Mitropolie,
pentru hotar (probabil trupul Oniscanilor) vorbeste märturia din 1785, Dec. 8 (C. M.
475) a lui Ursul Pdsat, om peste 60 de ani, cd In vremea cand mänstirea Putna std.,
panta aceastd mosie (Sanesti) ei au dat clacd de pluguri si au arat pe podisul de cdtrA
NAcu'esti, pentru trebuinta mändstirii si pe urmä si pentru trebuinta lor si au dat dijma
Putnil ; mai pe urmA trecand Sanestii si Stornestii la Mitropolie, dejma ce ese dipe
acest podis, ce-1 lucram noi, ni-o lua Mitropolie, cata vreme am arat acest podis.
Dar dupd ce eau invechit pamantul, am lasat nelucrat si de atuncea au limas loc
1) Azi sant in satul Osoi, supt pldure,
2) Nume si azi in Osoiu. ..
3). Uric XVII, 78-92: de fapt e hotarnica din 7177, pentru bucata de codru,
data lui Solomon Barldcleanul ; partea ce intereseazd Sinestil, 86-87 ; cp. si Arh. st.
Iasi, tr. 661, op. 1, 727, No. 92, pg. 207.
4). Exact e dealul Mandan ; cfr si harta 'st. major, pl. Podul Iloaei si hotarnica
din 1827, iuli 5.

www.dacoromanica.ro
24 M. COSTACHESCU

stirpu, ce-I Mei megie$ii cu vitele". Acest loc, ce di el al-Mare, se incepe de la

fantina Acsanii citri codrul cel mare, tot pe podi$, dupi cum $i rizoarele arati..
N'au apticat sä-1 fi stipanit NeculeVii. Prin actul d'n 1789, april 29 (C. M. 476), de
la boerii Divanului citri ispravnicul Carligiturii, se spune ca trei oameni ai Mitropo-
liei : Vasile Gavril, Gorovei i Trofim din Sane$ti si nu fie supirati cu nici o havale",
ca si poati ciuta de slujba Mitropoliel.
Dupa condica liuzilor, din 1833,1) erau in Sane$ti 59 de Iluzi, adici oameni adu$i
de peste hotar, pentru lucrul mo$iei $i care, un tirhp oarecare, erau scutiti de bir.
Prin zapisul din 1804, Mai 12 (C. M. 478), pi se area ci Constantin Stanciul
vinde protopopului loan cloud pogoane de vie, casi cu pivnitä $i cu livadi, de la Si-
ne$ti, drept 300 lei. Tot in pricina acestei vii, vorbeste doc. din 18i9, Oct. 23 (C. M.
481), prin care Grigorie, protopopul Carligaturii i altii pretiluesc averea proinproto-
popului loan din Sinesti : 2 pogoane si o firti vie roditoare ce le are aliture cu o-
grada cant sale", 2 cai suri, o iapa murgi, drept 560 lei, care avere o vinde loan
proinprotopop, prin scrisoarea din 1811, martie 2, sfintei Mitropolii, drept 540 de lei,
el strimutandu-se de pe mo$ia aceasta (C. M. 481-2).
In anul 1820 se clicle$te de citri Mitropolitul Veniamin, biserica de azi a satului 2).
Dupi catagrafia din 1820 ') satul era destul de populat. El avea 73 de birnici,
dintre care 12 de frunte, 35 de mijloc $i 26 de coadi. Citez Intre ei, numirile care se
intalnesc i azi : Timofte Carpu, Durn. tru Märginean, Gheorghe Baciul, Ion Canaragiu,
Petre Dornian, lonita Abiza, Ion Cojocar, Vasale Butnarul, Grigora$ Jatarul, Vasale a
Gavriloai, Ion Cozma, Pavil Lill, Hie zit lui Tinasi, Ion Ungurean, If time Tanteanu,
Toader Papuc, Samion Ciobanu, Grigore Agaftoni, Pavil zit Miron, Vasale Tom,
Ion Momiti, Apostul Muntian, Pricop Ungurian, Alexandru Bejinar etc. Apot alte nu-
miri caracteristice ca : loniti Lazor, Stefan Urzici, Toader Varian, Neculai Cantec
Constandin Rautu, Gheorghe a Anto6oaci (=de la Antohi), Toader Manolache, Toader
Lupu$orul, Grigori a Marii Chiroai, Chiriiac Sarghe, Neculaiu a Lupoai, Ion Cracani
vornic, Macsan Rusul, Nastasi Zota, Neculaiu Drambul.
Erau apoi 60 slugi, firä bir, a sfintei Mitropolii. Citez numirile caracteristice din
care sant i azi : Chirtiac Soutar, Vasile Tapes, Toader Baciul, Neculaiu Carpu, Irimie
Scutelnicul, Costandin Ficiorul, Vasale Poftali, Trohin Pidurar, Costandin Torna, Lupul
Abiza, Agachi san Lifi, Ion Manolachi, Dumitru Bejinar, boniä a Gavriloai, aleorghe
a Samionesai, Dinild Ficiorul, Samion Prisicar, Loghin Ficiorul, Ion Vier, Ion Trohin,
Stefan a Butniriiii, Dumitra$cu Ficiorul, Ion Chiper, Toader Paftali, Cozma Rotar, Ion
Tanas5, Hie Blnarul rus. Adam san Apostul, Toma Bujor, Costachi Pantar etc.
Erau apoi 27 bejinari din Cordun far/ bir ce sant a dumsale sard. Giani (?)
ci-i are cu hrisov g(os)pod". Intre ei : Dumitru Ungurian, Ghiorghi a Irinii, Gherasam
Burclul, Pricochi Ungurian, Mihai Manolachi, Toader Nistor, Neculaiu Stiri, Ion Cordeiu,
Chirill Parcian, Neculaiu Pitrunêan, Grigori Cioati, Gheorghe Hrisci, lacob Corce
(--Carcea de azi ?), Filip Necoari, Acsante Calance, Costandin Becian, Vasale Soron-
delcu, Petre Mateiu, Neculaiu Cardeiu. Erau deci 130 de capi de familie.
Revolutia din 1821, cu reactiunea turceasci, a facut multe neajunsuri satelor
noastre. Cunontem, intru catva, suferintele satelor Mitropoliei, din relatárile Arhiman-
dritului Isaia, vechilul Mitropoliei, citri pah. Costantin, satnepl Mitropoliei. Astfel, el

1) Uric. VIII, 333.

2) Vezi notite de pe agile de la biserica din Sane$ti, in fasc 1 (1921) pIon
NeCulcea".
3) Arh. stat. Ia0, tr. 166, op. 184, No. 19.
www.dacoromanica.ro
Sk 17.
sAN4111 io

spune despre Turci, 1821lulie 6 1) de pe afarA, bisdricele pradd, Dum.nicd la nod

ceasuri au prAdat biserica de la San. sti, tot ce au gdsit i casa Mitohului ; pe vataful
Pavel 1-au luat pe fugd prin codru, nu pot sti mort este sau viu, 3 zile de cand am
pus de-1 cautd i nu-I gAsesc ; nevasta au fost dusA la maidean, cum se afld, nu stiu ;
100 de Turd au fost in Sanesti, Dum nicd ; rizalac (ras) au fAcut indestul, femei, f ete,
copii s'au fAcut ras ; am scos tescherele pentru stupi, pentru SInesti, pentru Stornesti"
etc. Iar la 28 lulie, el scrie Mitropolitului Veniamin : De Luni, (de) ar fi cine, ar se-
cera graul de la Sanesti...cdci aici de va mai sedea mult oastea turceascd. chip de a
se face nu-i (fanul), cad in tanutul Carligaturii, wi SaneOli stau, iar alte sate toate
sant inprilqticte. Stupii...la Sanesti, fiindcd sant mai cu depArtare, sd mai scutese 9.
Alta relatie : Pentru Scine§ti i prisAci am scos carte de la Pasa...iar in Sam-
bdtd sara, mi-au venit rdspuns de la Sdnesti, cd nimic nu s'au ajutat cu cartea, au
pradat easel; 'au ficut rem de femei qi de fcle c14 i fost in iastd said la
Chihaia Beiu..am cerut sd-mi dea 4 Turd la Scine0, s'au fagAduit 3)
Nu cunosc harta Sanestilor, fdcutd de Petrachi Asachi, In 1824 4).
E foal te interesantd hotarnica Sdnestilor si a trupurilor sale, din 1827, iuli 5, fd-
cuta de Andronachi Donici, logofdt, Intarnic 5), din partea Mitropliei, rdnduit vechil,
Isaia arhimandritul, p oetes randstirei Rasca. Important e hotarul despre Petresti, care
sutra cam la fel cu hotarnica Petrestitor, din 1781. Se pomenesc : poiana §chiopului,
poiana Nistrii, varful dealului MAnddului, drumul la poenile tefdnestilor... aldture cu
hotarul Petrestilor si a poenilor $tefdnes ilor, pand in drumul Pravilii...au trecut scur-
surile pardelor Caracului §i a ManclAului...pe drumul de pe drumul Pravilii...pe despre
Veja, allture cu hotarul Vasluiului, pand In Buncu §i deacolo in dreptul locului, pand
in drumul Garbe§tilor...spre Sacov(dt)...in dreptul locului, pan in dialul Mari, din gios
de hotarul Obrijenilvr, intre hotarul Poplyilor. Aice am aflat cd mosiia sf. Mitropolii
pAtimeste inpresurare, fiindcd dupd hotarnicA trebuie sd triacd piste drumul Giirbcf-
tilor §i sä vie pan in dreptul locului, pentru ca sd sd coboari la acovdt si sd triacd
'pe din gios de poenile .11eid2rjciilor §i de acolo tot in dreptul locului, Wind in dialul
Mari, fiindcd poenile MIddrjacilor astazi sant in fiinta lor, perzandu-s numeli lor, a-
flandu-sd sehitul i1ltid4rjacilur zidit tocmui ye linia hotarului sfiatei Mitropolii". Banul
Manoiache Fote avea un uric din 7169 (1661) de la tefanita vvd , care aratd de po-
euile Madarjdc.lor, cu acelas nume, cd rdzasii de Obrijeni le trage cdtra hotarul lor, a
Obrijdnilor i rdzasii de Madirjaci i-au dat ram.* a)
Interesan(.d e observatia de la hotarul despre rAsArit, a Sanestilor, despre Podo-
biti : cd mergi pi drumul ci esti pe langd pardul Ezeriaua, pand la movila sapatd,
ci-i langd drum, cari acurn nu s'au aflat si de acolo ardtd ca mergi pisti zApodiia la
varful d:alului, fArd a pomeni cu ce mosii sd hotArdsti i fiindca selistea Podobitilor

1) Erbicea nu, 1st. mitr. Mold. 131. Aceste suferinte erau Inca in aducerea aminte
a celor cativa bdtrani din Sanesti, ce mai traiau acum vreo 10 ani ; intre ei mosneagul
lacob mi-a povestit despre lupta de la biserica satului. El avea si.frumoase aduceri
aminte despre Mitropolitul Veniamin.
2) Erbiceanu loc. cit. 144.
3) ibid. 146.
4) Arh. stat. Iasi, tr. 631, op, I, 727, N-rul 92, pg. 296.
5) Laid. 130 si urm.
6) Manolache Fote pretindea si el poenile Martirjacilor si voia sd le arate aiurea
poiana Nistrii i poiana Popii, fara nici un cuvant. Arh. stat. 1. c. 130 si urm.

www.dacoromanica.ro
 16 M. COSTACHESCU

esti a'Aturatd cu mosia SAnestii, dupd rAnduiala m3siilor sd cade ca sd meargi si ea

aldture cu Sdnestii la camp si sd stee unde stau §i Sanestii, fiind intro curgire".1)
latd care era populatia satului, dupd catagrafia din 1831 0: 4 preuti preotul Ilie
Sin Lazar, iconom slujitoriu bisdricii Adormirii Maicii Domnului : preotut Gheorghie Sin
loan MArgineanul sachilariu ; preotul Dimitrie sin preotul Gheorghie oprit de slujbA
de 11 ant, din pecina preutesei sale"; diaconul loan sin preotul Andrei ; 1 privilegiat,
fArd dare : lanache sin vatav Toader Costin polcv,, cu cartea Domnului Calimah din
let 1818, fevr. 5 sd scuteasod 200 oi de gostind ; 200 stupi i sfini (si porci) de sd-
UM (sic); 400 vedre vin de vadrdrit si 4 liude oameni strdiai sd scuteascd". Cei er-
tali de bir cu cartile stApAnirii: Chiriac Rail!! ; Gheorghie Botezalul adin jadov cu cartea
pecetea Mitropolii din dicasterie din let 1817, Mai 23", 0 ; Grigore sin Dumitru tefatt
.et (eine o maied boteratd, slug a Mitropolii", cu cartea Mitropolitului Veniamin
din 1819 0 ; Alexandru ce (tine yadaucit botaata` cu cartea visteriei din let 1825;
18 nevolnici i ertati de sat (nu pldtesc bir) : Nichita Zota schiop ; loan Sdgneanul ne-
putincios, bolnav (si azi nume); Alexandru Dorneanul surpat i trecut eta vrAsta bdtrA-
netilor, Vasile Stolnicul, stricat in cosul sdu bolnav, Loghin sin Diaconul (si azi), Sandul
Carp trecut cu batranetale, surpat, Pavil DAnild, ghebos, stricat de samcd (si azi),
Vasile a CrAstei, stricat de picioare (si azi), Lupul Abaza (si azi), Macovel Porcariul
batran i schiop,Costantin sin Macovei Porcariul, schlop, Costache Stolnicul, surpat,
loan sin Diaconul, Neculai zet (=ginere) Antohioael surpat, Gheorghie sin Simion, cu
femeia oarbd ; Cozma Rotariul (si azi), Costantin Bunduc bolnav pAtimas, Toader Co-
jocariul surpat, bdtrAn ; 26 de vAduve : intre ele, Balasa, preoteasa protopopului loan,
loana preuteasa preutului loan si altd loand, preuteasa preutului ban, ,,aceasta pre
un fecior in slujba strAjii pAmântesti, dus", Maria lui Maftei ChiilA, (si azi), Maria
lui Sim* on Buciul, Catrina lui Trohin (si azi), Ruxanda lui Pintilii Prisdcariul (5i azi),
Paraschiva lui loan TAnteanul (si azi), Maria lui Manolache CArjd, Anastasia lui loan
Abaza (si az9, Vochita hit Simion Agavriloaei (si azi), Catrina lui Costantin Gorovei,
loan a lui Gheurghie Chirul. Maria lui Toader a Petrei, Magoga vadana, Anisia sora
lconomului ; 4 dascali la b'sericd ; 58 de birnici havalegii, intre ei: Zaharia TAnteanul
(§i azi), Vasile sin Nastasd Zoata, Costantin sin Gheorghie Chiril (.i azi), loan sin Gni-
goras MonitA (sl az9, Niculai sin Lupu§or vornic, Maxin Rusul sin Chiriac, Gheorghie
sin Simion Coz.na (si azi), loan sAn CrAstea Munteanu (si azi), loan sin Tanasd Mu-
gules, Chiriac sin PavAl Liti (si azi), Costantin sin MO, lonitd sin Toader Carp (si
azi), Toader sin Varlam, lonitd sin Vasile Abaza (si azi), loan Mahuc, Toader Baciu1
(si azi), loan sin loan Canaragiul (si azi), Costantin Coaddlatd (si azi), Die sin Luchian,
Alixandru sin loan Cuzum (si azi). Toader Olariul Esin de curvd.; 81 slugi si alti oa-
meni fdrA bir, supusi la unii si alf ii, intre ei : Costantin sin hie CocArdscul Munteanul,
V asile sin Grigora§ Paftald (si azi), Costantin Cugeanu sin T1mofte (si azi), Costantin
sin Toma Abaza (si azi), Andrei Loghin (si azi). loan Trohin (si azi), Costantin sin
loan Carp (5i azi), Vasile sin Costin Gprovei, PavAl Duduman pAdurariu (st azi), loan
zet Zefan, Toader Ashnionesei (§i azi), Vasile Neculce sin Iordachi, Petre zet Oance
vierul ; Petre Baston sin Lupu, Grigori Cuzurn sin Pavel, Gheorghie Ciuciul, Die GAnga,
loan Oioeriul sin Andrun, Vasile Nija sin Simion, Gheorghie Misian Roman ; 6 dintre
acestia ant arAtati sot Mladin", o poiand de cAtrA MAddrjac si 8 ca eMAzdrarii".
1) In hotarnica despre rdsArit a SAnestilor, din 1501, Dec. 14. nu Ant pomeniti
Podobitii, cu toate cd erau in flunta. Vezi m. jos, acest sat.
2), Arh. stat. Iasi, tr. 644, op. 708, nr. 339, tom. IX.
3). Urmasii i azi : Botezatu.
4). Urma§ii §i azi S: a lui §tefan.

www.dacoromanica.ro
 tUt$fit 11:
Birnici breslasi, birnici bejenari hrisovoluf!, hrisovolifi bejAnari fArA bir nu sant
1) Irimia StrAchinull Baltagariul, dat la gbreslele ponturilors.
2) sudeti (supusi strAini); Hristodul Neculau Hagiu eposesaruID mosii, supus ru-
sAenesc si Ene grecul, supus inglizAsc.
19 oameni strAini, WA cdpAtAi, tocmifi eu hac (lealA) la unii si la alfii si 1ntre
ei : Andrei Dejmasul sin erban, Toader Nohaiu, Grigoras Gagiul sin Vasile, Savin zet
Radul Carp, Vasile JAtariul ot T dlligidri ; orAndariu era : Avram Stoleriul sin CalmAn.
Satul ava deci, In afarl de femeile cu bArbati §i in afard de copii, 215 locuitori,
Multi dintre acestia sAnt scobortori din vechiul SAn BArlici, alp vor fi venifi dfn satele
Mitropoliei, desliinfate, Podobilii, BAtArAstii, Plesestii si Oniscanii.
AltA hotarnicA a t atului e cea din 1834, Oct, 18 9, care vorbeste tot despre ho-
tarul dintre Sdnesti si Petresti. Elementele nouA, ce se gasesc in ea, sant cam ur-
mAtoarele : stapanirea Petrestilor urmeazA de sA pogoarA pe un picior al dealului Man-
daului la vale spre rdsArit si trecAnci peste cloud pArae a MAndlului si a Caoacului
prin luncA care obArsia lor sAnt din dialu MAndAului si de acolo sl suie la dial pi
coastA despre amiazAzi pe un picior de deal, ce sA numeste piscul ydrufului, suitor
intralt picior, pi earl picior sä aflA $i un drum ce sd numqte druntul Careplul 2), ce
sA sue In dialu Praviiii MAndru... opcina dialului Mandrului". Se cunoaste cA este o
Inpresurare din partea Petrestilor, a ScorfascAi, asupra unei bucAti de codru a SAnestilor
Mo$ia, cu toate trupurile sale, a fost secularizatA si pe ea s'au InproprietArit, In
1864, 1879, 1898 oameni si s3au descAlicat sate noul : Crucea, Bocnifa, ZmAul, iar, azi
codrul tot asa de mare si frumos, ca odinioarA, e proprietatea statului.
Satul SAnesti, dupA 500 de ani, azi e mare si frumos si s'a intins din valea Ci-
resnifei, pe tot podisul, pAna in dialul lui Simon
§ 4. Poenile din codrii ASdneftilor. Multe si frumoase poeni sant in codril SA-
nestilor : Nistrea, poiana Popii, Albicioaea, Medea, Cenusa, Epuras, Gheorghltoaea,
Valea rea, MAndroaia, poiana Baciului, Hertepl sant cele mai marl. Numele lor ne
aratA aproape totdeauna nurnele celui ce a deschis-o. De§i din vechi erau in codru
domnesc, erau In totdeauna in stApAnirea celor ce le deschideau. i
.Nistrea ne aminteste un Nistrea, ce in 7102(1594), fevr. 20, cumpArA pamant In
BAtaresti.
Albicioaia ne aduce aminte de Toider Albici de Plesesti (C. M. 594-5), in 1669,
Sept. 6.
iferfe§ul. In un uric dela Tomsa vvod. din 7131 (1623) se intAreste lui Ghiorghi
CArste o a treia parte din a §esea parte din ObrijAni, ci au cumpArat dela Dumitru,
nepot lui Ion Herfes ; sfiindcA Hirtesul dintru invechimi sA dovedeste din scrisori a au
fost o stapanitorilor de Obrijdni, luand numire sa, dupti numele acelui loan Herfee. 8)
Ion Herfes a trAit pe la sfArsitul sec. XVI-lea, and va fi deschis aceastA poianA.
Mai documentatA e proprietatea In poiana Popii, nume ce ne duce la un Popa, ce
trAeste pe la inceputul sec, XVII-Iea si care era rAzds de BAtAresti. Cele dintdi still
le avem din zapisul, din 7174 (1666). lunie 8 (C M. 458-9) : scare aäAstA poianA au
avut tocmall mom nostru Popa cu "ratesAu DrAgan ; dat-au Popa lui DrAgan sA fie tot
in BAtAresti, sA n'aiba treabA in p danA, iar Dragan au dat tot in poianA si el SA
n'aibA treaba, numai sA fie Popa singur poiana. Si mom nostru Popa sant 3 frafi :
Tohil si Gheorghie si Tudosca Sirignioaea. Prin zapisul de mai sus, Costantin si fi-

1). Arh. stat. cit. 215 si urm.

2). Vezi si azi, Harta Stat Major, plansa Podul Iloaei.
3). Hotarnica SAnestilor diu 1827, WU 5.
3

www.dacoromanica.ro
 18 M. thSTAtlitSCU

meia sa Irina, fata TudoscAi Sargioae din targu din Iasi, nepofii Popii Vaud ocina gi mosia
lor, jumAtate de partea maicii lor, TudoscAi Sargioae, fata Popii, dintro poianA ce sl
chiaml poiana Popii, pre $acovtif, in finutul Carligaturii, cu vad de moara si cu loc
de prisacA, lul RAzmeritA de visterie i fratilor lui, Toader si Gligorie, drept 15 lei
batuti. Asemenea mai cumprA RAzmerlta i fr.* lui, drept 25 lei, de la Eremia gi
sorusa Anghenia, ficiorii lui Gheorghie, nepofi Popii, partea lor, toatA partea lui Gheorghi
din aceiagi polanA. Deci noi am vandut giumAtate de parte Sarghioe si parte lui Gheorghe
toatA, care fate giumätate de poianA, cu tot venitul".
Prin zapisul din 7176 (1668), August 28 (C. M. 460), Ursu i femeia sa, pas-
tasia, fata Popii lui Costantin de targu de lag (e Costantin, de mai sus, ipsurat cu
Irina, fata TudoscAi Sarghioae). nepoata TudoscAl mArturi5egte el a luat 3 lei si g14-
mAtate, bani de argintu, de la RAzmeritA de vistierie si de la fratii sii i zAlogeste partea
femeei sale, Nastasiei, din poiana Popii, ce iaste in codrul Carligaturii, davit apa A,Sa-
cov4fului; banii i-a luat In 28 August *i trebuie si-i dea inapoi Ia sveti Dimitrie, iar
de nu-i va da banii, sA fie a lui RAmeritA acea parte de loc. Intre marturi sant Si :
Dade de Podobiti i Tuturmachi de BAtAresti *. al.
In 1691, poiana Popii era a lui Gligorie Grosul. Prin zapisul din 7199 (11360:Aug.
22 (C, M. 462), Gligorie Grosul, feciorul Anii GrAinAdoae, din FrAteni, daruieste ocina
gi mogia sa, sfintiei sale Mitropolitului Savii, care polanA este pe acovät, ce sA chiama
poiana Popii, cu vad de mod si cu loc de prisAci. Avand aceastA poianA, ca mogie,
Mitropolitul Sava face gi mitocul dela Sanegti, care-i va fi slujit i ca loc de retragere
dupA 1701, clnd pArAsegte scaunul mitropolitan.
§. 5. Po'dobifii, Spre rAsArit, alAturi cu mosia Sanestilor, tot intro curgere, despre
codru spre miazA noapte, era din vechiu mogia i satul Podobitii. Satul a dispArut din
veac. XVIII-lea, dar trupul se numegte 'Yana astAzi Podoghite, Satul vechiu este kite-
=hit In intAia jumAtate a sec. XV-lea.
In -6943 (1435), Mai 12 1). ,tefan Voevod .detruegte lui Icai,ul Podobitul satul
lui pe Ceirligatur, unde iaste casa lui. lar hotarul satutui sä fie dupd vechiul hotar,
piin4 unde au apucat In vechiu"... Deci satul era mai vechiu, de pe vremea lui A-
lexandru cel Bun, intemelat de Pod3bitu1 (slay : PolobitP, care era pore cla lui I-
vageu i insemna : inpodobitul, mandrul, cilibiul 2).
MultA vreme, proprietatea a curs linistitA, conform ob:ceiului i nici o pomenire
alta, in sec. XV, ori XVI, nu avem despre acest sat.
Din sec. XVII, amintirile sant din ce In ce mai dese si-s cele de mai multe ori
gtiri de vanzAri gi cumpArAri intre rAzAgii moVei. Intre 1605-1608 3), in o alegere a
hotarului Scobintenilor (azi Scobaltenii, WTI Podu Iloaia), intre oamenii buni Oen sus
gi den gose, ca Plotun vatah ot Radeani, (=sat In c. Popesti), Gavril vAtah ot MA-
drjeaci, Ba(r)lad ot Oprejeanl, Ion Peale§ ot tarn, apare gi Gorghi (=Gheorghi ot
Podobifi.
Prin zapisul din 7128 [1620), lunie 1 5 (C. M. 425), Varvara ll vinde toatA mogia
partea manesa, MArinesii dintru a patra parte de sat de PodoNi a cince parte (drept
9 talerl, Jul Simion si frAtinisau lui Vasile i 'Nader. Martori din Storne*ti gi PIegesti.
Zapisul e scris in casa luii Gligorie, in Plesegti. Satul umbla pe- patru bAtrani.
1). C. M. 425 : aici data e 6953 (1445), Mai 12. prin confundarea lui M=40 cu
N=---50 ; acelas an, 6943, al ispisocului de la tefan Vvod. e gi In doc. die 1773, sept.
10 gi tot a*a gi In Aricescu, Arh. rom. II, 39. tefan fiul lui Alexandru VodA cel bun .

domne*te : Sept. 1434 27 Aug. 1435 si dela 29 Mai 1443iulie 1447, dupA lorga,
Hist. des Roum,
2). In vechile doc. slay; selo inseamnA i mosia, pentru semAnAturi I sat, lat. satum.
3). Ghib. Sur. II. 78.

www.dacoromanica.ro
 SANESTII 19

In zapisul din 7146 (1638) Martie 10 (ibid.) se arata ntartuda lul Simion si Vasile
de Plesesti, Gligorce Horaico si Nacu de Obrijeni, Onasco Festal, Iftimie §1 Stefan
Munteanu de Podobili, Moisei de Romane§ti, Coste sl Toader de 'Frateni, ca Gheorgie
de Podobifi a vandut lui Dumitru i firnei sale ce au fost de Sinesti", drept 12 talerl
un loc de prisacd ce esti ;n redia, deasupra salului Podobilii, in pciclure intreagliN.
De aid aflam ca sat_ 1 trebuie sa fi fost, nu pe deal, ci in vale, pe parauI Podobifilor.
Din zapisul, c. 16 !O (C. M. 425), aflam ca Marica daruieste lul Vasilie de
Plesesti, o parte, ce si ei i-a daruit-o unchiusau Cozma ce-i la Podobifte *I din sat
§1 din tot locul, din a patra parte, a sesea parte Cozmii, ,,sa o grijasca la moarte ei,
catu-i va fi prilejul si sa-i de slujbele, pana la anul". Martori sant Ursul, Vasile,
Coste i Iftimie, tofi de Podobili, Gligorie i Simion de Stornesti si Pintilie ot Tomesti 0.
Prin cartea domneasca din 7)55 (1647), iulie 24 (C. M. 426), Vasilie Voe-
vod intareste urmátoarele : Minna sin Sofronii, nepot lui Simion, vinde ocina SI
mosia sa, din a patra parte a sesea parte, din satul Podobifii, la finutul Carligaturii,
din vatra satului, din camp, din farina, din apa , din padure, din Mat, lui lonasco si
fratelui sau Vasile, feciorii lui Festila si cumnatului lul, Isac, drept 10 galbeni, bani buni.
lona5co i Vasile i Isac arata zapise de marturie, ca pärinfele !or Stefan Festila a
cumparat din acelas sat Podolyfi, dela Patrascu Rosca, drept 30 taleri de arginf, din
giumatate de sat a sesea parte ; dela Cobalianul, feclor Elenii, drept 6o taleri de argint,
din a patra parte a sesea parte si iaräsi, drept 8 tal. bat. dela Ilinca, fata lui Barlad 2)
(scris Bralad), din acelas sat, d n tot satul, cat sa va glege parte lui Bralad, tatal
linchii, din vatra satului si din campu si din fanala sl din apa sl padure s. cel.
Din zapisul din 7157 (1619), Martie 1 (C. M. 428), aflam ca Vasilie, feciorul
Andreicai, nepotul Orcel, 'din sat din Podobili, ot fin. Carligaturei, vinde Aupanului
Isalco, drept 16 ug. bani gafa, ocina sa ce a fost a parinfilor nostri dela parinfli lor",
in sat, in Podobili, ce sa va alege din Aumatate de sat, din a treia parte. a patra
parte. Tocmeala se face in casa popii lui Gligorie, protopop de t.argu de Iasi. Intre
martori sant : diaconul PavAl ot Irghiceni Iftimie Bata ot Podobiti. Zapisul e scris
de diaconul I nri§co ot Svetii Ilie prorocu (din Iasi).
In scrijoarea din 7176 (1668), Avg. 28 0, apare ca martor la zalogirea, Poenii
Popel, din c drul Sanestilor, Darie de Podobifi, pomenit des de aid incolo, un om de
seami din sat.
In hotarnica din 7177 (1669), Sept. 411 6 (C. M. 594 si 596), prin care se ho-
tareste bucata de codru domnesc a Sanestilor, data lui Solomon Barladeanul, apare ca
martor i Stanciul de Podobili.
Prin zapisul din 7179 (1671), Mai 2 (C. M. 428-9), Tanasie i sora sa Irina,
feciorii lui Toader Gilman din sat din FrAteni, nepolii Palagai, vand lui Gorovel lo-
gofAtul, drept 12 tel batufi, ocina, eparte tatanenostru, lui GrAmada, ce sa va alege
din sat din Podobifi, din vatra satului si din Orilla.. Intre martori apar ; Darie §l Du-
mitra§co de Podobifi.
Prin cartea din 7181 (1673), lunie 8 (C. M. 429-30. Stefan Petru Vvd. da bo-
erului, lui Gorovei logofatul sa hie tare si puternic..." a lua de a zece dela, cine va hi
arat pre hotarul Podobifilor, pre giumatate de sat, ce taste Iui driapta cumparaturau.
1) A i Popesti, j. Iasi.
2) Numele acesta nu trebuie sa ne mire, prea mult. In a ctele acestor sate se- ga-
seste si Basarab. Intrun act din 1787, din Basarabia, am gasit numele de om : Me-
hedinti.
3) Erbicpnii, 4e langa Podul-Iloaia. Iurghiceni, Irghiceni, dela Intemeitorul lurg
(-----Gheorghe). Erghiceni Erbiceni e o etim. populara dela iarba, ierbi.
4) C. M. 450; cpi 1677? Gbib, Sur. V, 38i NUI, 91 c. 7185 (1674 etc.

www.dacoromanica.ro
 20 M. COSTACHESCU

Zapisul ccn 7189 (1681), Ghenar 9 (C. M. 430), ne spune cl Chiriac, feciorul ui
MoisAi de Podobiti, vinde lui Dumitraro cAmAra5ului, ginerele lui Gorovei, drept 15
ei, bani buni, ocina sa din sat din Podobiti, giunilitate de salt ce imbla" in Oil moqi,
si 'din al triile mosu din giumAtate mosi, a patra parte, care parte au fost a lui MoisAi".
Intre martori : Gheorghie vornic glotniil Ursul, Stefan Ponici si Ciocarlan, vornici de
targu.
Prin zapisul din 7189 (1681), Ghenar 15 (C. M, 429), Gligorie Grosul Ai Luparo
fecior Anii GrAmadoae, de FrAteni, nepoti lui RAzmeritA de visterie, vancl drept 28 lei
bAtuti, fratelui nostru lui Dumitrachi de ScortA§ti '), fi6oruI lul S efan parcAlabur,
ocina si moVa lor in finutul CarligAturii, ,,-pre hotarul Podobitilor, in piscul Plopului
o prisacA, care prisacA au fostu dela tatAnostru, dela Toader GramadA de Frateni".
Intre martori; Ursul, Goian si Andrei'vornici si Silion si Mihalce Clinef de Cudre*ti 2).
Prin zapisul din 7189 (1681), Ghenari 17 (C..M. 431), Gligorie Grosul sf Lu-
pnco, fecioril Anil GrAmAdoae din FrAteni, nepoti lui RazmeritA de vistierie, aratd cl ,
vanduserA lui Dumitrachi de ScortAsti, f iindu-le rudA, o prisacA In tinutul CarligAturii,
In hotarul Podobitilor, in piscul Plopului, care prisaci a fost a tatalui for, Toader
GramadA. Dupa aceia s'au sculat Dumitrasco cAmarasul sin Enazhi jcluceriul si ni-au
tras Inainte boerilor celor marl, pentru cAci si alte mosii a tatane nostru a-au avut
In Podobiti, au fost vandute de tatAl nostru lui Gorovei, socrul lui Dumitraro camh-
ra§ului. Deci dumnia-lor boerii cei man ni-au aflat gimlet intra:esta chipu : de vreme
ce santu cumpArate si alte WO de mo5ie a lui Toader GrAmadA, de Gorovei, socrul
cAmArasului lui Dumitrasco... ni-au dat limas Domnialor boerii cei mari, precum sA ne
de Dumitrasco cAmArasul bani, precum ni-au fost tocmala cu Dumitrachi si ni-au dat
banil 1nainte boerilor celor marl, 28 de lei, bani de argintu si noi am intorsu banii
lui Dumitrachi, fnainte boerilor si i-am dat si zApisul lui Dumitrachi la mana lui Du-
mitra§co cAmArasului, ca sA-i fie dumisale driaptA ocina". Intre martori ,sant : Darie
de Podobit, Dumitrasco P4c4babei de Podobiti si Neculai Horge de Plesesti.
Interesant e zapisul din 7190 (1682), Martie 3 (C. M. 431). AleRsa si fratesAu
Samson dau zapis la man vArului lor Ion Liahul din RAdeni precum cand au fostu
acei in yara Munteneascli cu noi au avut (Ion Liahul) 21 de chile de mei i noao chile
de orzu...Deci au venit astAtoamnA, precum scrie veletul mai gios, ca sA-s vanzA paine.
Deci noi am fost vandut pane, precum Au fost preful panic 30 lei si cu bani ni-am
plAtit nevoile noastre aice si am fAcutu ce am §tiut cu bani. Acmu dacA au vinit fidorul
la bani or la pane, n'am avutu nici bani, nici panes. Si-i dau lui Ion Liahului mosia
lor dela RAdeni si de la Podobifi a patra parte, toatA.
Prin zapisul din 7190 (1682), April 4 (C. M. 432), Ion [Liahull, feciorul Rorli,
aratA cA a luat bani de la Dumitrasco parcAlabul de Targul ,Frumos, pentru partea sa
de mosie de Podobiti §i m'am apucatu sA aibu a o alege de astAzu, April 4 zile, panA
Intro sAptamanA. larA de n'oi alegtla zi, sA aibd a inbla de leu cate 5 bani, de sAp-
tAmanA.
Important e 0 zapisul din 7190 (1682), iunie 12 (C. M. 433) : Ion (Liahul), fe-
ciorul RorAi aratA cl fiind dator unui om -cu sese lei bani si ne avand de unde lua
bani, a luat dela Dumitrasco, parcAlabul de Targu Frumos, feciorul fui Enachi clucerul
care au fost acesti bani cu camAtA, de leu cate 5 bani de sAptAmanA si au stAtut
banei (sic) de fa Staole Flori (sic) pal la lAsatul sAcului de postul Sanchetrului, care
s'au fAcut banii acesti cu dobandA 8 lei si 8 potronici. Si neavandu et; Willi de unde

1) sat fost langA FrAteni si Albesti.

;) fost sAt MO MadrAjeVi §i Baltati,

www.dacoromanica.ro
 SANET1'II 21

da, am dat toata parte me, ce sa va alege din parte lui Basiirabu, din saleste de la
Podobifi, din vatra satului, din farina.. din de'nifa, iffin säcaturi. Asijdere ii mai vinde
lui Dumitrasco parcalabul si partea verilor sai, Aiecsii si Samson, fiziorii lui Arsanii
den Popesti, tij din parte Lui Beistirabu ot Podobif 'care parte mi41 fost ei mie (da-
tori) cu niste bani, din niste bani, ce mi-au vanduto ei a me pane. Care s'au prefaluit
pane drept 10 lei si neavandu ei bani, de unde-mi da, mi-au facut ei zapis mie pe
toata parte lor din sat din Podobir. Intre martori : Toader din Podobifi, Vasilie fe-
ciorul lui Coste din Podobili si Stefan san lui Darie ot tam si Gligo:1 Grosul de Ple-
sesti si Micul ot tam.
Prin zapisul din 7191 (1683) Noem. 22 (C. M. 434), Vasile de Raden1 si frafii
sil istrati si Gavril si sorasa Gaftona si Tudosca, feciori Ilenii, fetii lai Basärabu, ne -
polii Maricai si a Titianii, vand, drept 15 lei batuti, lui Dumitrasco parcalabul, toata
partea lor de mosie si a matusii lor a Titienii, care le e cumparatura dela matusa
lor, Tiliana si partea Maricai, care a ramas la mana lor, toate aceste Orli, care se
fac din sat din Podobili, tin. Carligaturii, din vatra satului, din farina, din delnifa de
fanaf, din halesteu, si din sacaturi si din curafituri cu livezi ce avem de pomi". Intre
martori : Dumitrachi de Plesesti, Toader de Podobifi si Vasilie calarasul de Podobili.
In zapisul din 7192 (1684) f. luna (C. M. 435). se vorbeste de rdscumparari de
mosii : 'cum au rascumparat o parte de ocina ce au fost cumparat din sat de Ppdo-
bil, Isac de la Vasilie, fi6orul Andreicai. Dec i noi fi6orii lui Gheorghie am rascumparat
de la Stratulat, fi6orul lui Isac. Deci am dat tofi banii deplin, 16 ug. : Samson §1
sorusa Nastasiia si cu Chiriiac si fratesau Vasilie. lar fratesau Ionasc3 si sorusa Ma-
rica n'au vrut sa de banii". Martori : Iftimie, Coste si Toader de Podobili si popa de
Obrijdni.
In zapisul din 7193 (1685), Aprilie 6 (C. M. 435), Anita si cu Acseniia, fetel e
Nastasiei Savoaei, nepoatele lui Gheorghe Borce, \rand drept 8 lei batufi, ocina si mo-
via, din sat, din Podobifi, d'n vatra satului, din campu, din farina, din poeni, din del-
nip de fanafa, din sacaturi, din livezi de pomi, ce este partea lui, lui Dumitrasco ca-
marasul, san Enachi medelnicerul. .

Marton : Andrei Moloc, parcdlabui de Carligatura, Dumitrachi de Plesesti, Stefan

san Darie de Podobifi.
Satul era intemei4t, cu rost bun li erau si curfi, caci spune Ion Neculce, la Dom-
nia lui Constantin Cantemir, 16851): Atunce au ars Lesii si Tatarii multe curff bo-
ieresti la fail si la Iasi. Ars-au in Lungani, in Obrejeni, in Popi (Ropesti), in Doros-
cani, la Leca, in Podobi0...in Albesti, in Brae3ti, in Prigoreni, in Ganesti... tot cuqi
findilite boierefti au ars atunce).
In 7194 (1686). Ghenarie 16 (C. M. 436), Simion, feciorul MAricai, nep3tul lui
lonif a si nepoata sa Antemia, fata lut Stratulat 111qat i a Marii, fata hti lonuf, v and,
drept 9 lei WO, lui Dumitrasco cdmarasului, partea de mosie dreaptA din sat, din
Podobifi, din vatra satufui, din pAdure, livezi de porn! etc. Intre martori t Stefan san
Darie de Podobifi.
In zapisul din 7194 (1686), martie 1 (C. MI 436-7), ni se arata, cum Dumi-
trasco camarasul cumpara in Podobifi : Tudosie, fechirul Anifii, nepotul MAricai Munte-
nifai din sat din Podobli, vinde, drept 15 lei batuff, lui Dumitrasco camarasul, fecio-
rul but Enachi cluceriul, toatA partea de oci a din sat din Pod9bifi ot Carligatura nce
am eu dipe ima (mama) me Anjta, din vatra satului si din campu §i din farini si din
padure... si din sapaturi".

1) Cron. Cogalniceanu, ed. I, v. II, 257.

www.dacoromanica.ro
 22 M. COSTACHESCU
-
In 7195 (1687), fevr. 22 (C. M, 437), Sofronia, fata lui Costantig Coste din sa
din Podobiti, vara lui Simion Moisi si a lui Vasilie Moii, vinde, drept 8 lei bdtuti, lu
Dumitrasco cAmirasul, ocina i mosia sa, de pe tatAl sat', Costa!' lin Coste, din sat ells
Podobiti, din vatra satului,.. din poeni... din sAcAturi si din livezi de pomi $. a. Intre
martorl : Sfefan sari Darie de Podobiti.
Acest Stefan sari Darie era o fire de osta$, pornit spre aventuri. laid ce ne spur e
cartea lui Constantin Cantemir. din 7200 (1692), April 15 (C. M. 438-9 si V. A. Ureche,
Miron Costin I, 714) : Facem siire pentru Stefan, fiaorul lui Darie d9 Podobiti, carile
'Mind om de lard si de acestu pdmAnt, el s'au sculat i s'au dus in Tara Legascli §i
ducandu-sa in Tara LesascA nu s'au aldzath acolo i sl sd hrAniascd cu slujba qi cu
dreptate. Teimpldndu-sei venire Craiului legescu in fard, trecdnd la Bqag, el inag de
obue qi de slujba sa nu s'au finut, ce au venitu in nzegiegii sdi gi pin pregiurul ocinilor
sale fi au PM, mule ttilhugag i supdrare cregtinilor i megiegilor säi. Aflatu-s'au cu
bunA adeverintd, cum au slobozit i focu la casale credinciosu boeriului nostru, Pana-
iotachi, sulgeriul cel mare, la Obrejeni si i-au arsu dumisale i casdle dela Obrijeni,
carile fiind fAcute cu multd cheltuiald, fárA alte paguba, ce i-au facut dumisale. Pentru
aceia, fAcAnd sulgeriul jalobA la Domniia me... Deci socotindu Domniia me, inpreund
cu tot svatul D.,mniei mele, cu boerii larii, una, paguba a-au fAcut sulgeriului, de i-au
arsu casthe i altd szAdere, ce i-au Mut din bucate, cA viind Stefan cu trii, patru sute
de oameni din obuz, au stricat 800 de cldi, de pane mare si 30 de stupi i doao po-
loboace de miere i grAclini si altd tot a-au aflat pin pregiur, si tin numai la Dumlui,
ce si la alti pin preglur, a-au affat, tot au stricat.- Alta, Stefan hiind de acest pamant
pdmeintul accsta hiindu asupritu de multu greu I poronci inptirlite§ti i $tefan novreind
sd stee gi el cu a1i pdmeinteni in fart& s tragii greul i nevoe fdrii, ce ducandu-si
pintralte tan strelne si Inca fAcAndu-sd dusman pamAntului sat' i megiejlor sAi, fd-
cAndu-1(e) talhusagu $1 pugube... Aveindu Domniia me voe, ca i alfi Domni, mai Ina-
inte noastrA, a-au fost stapAni acestii tad, pentru unii ca acei, ce-si lasA pAmAntul sdu
si sA ducu pintralte fAn streine si apoi yin cu sabie asupra farii i tacu jacuri ca tat-
harii §1 fAcAndu-l(e) Domniia me si poroncA cu cAteva cArti ca sd-s vie toti eines la
locul si pAmAntul sAu si a pdrintilor sdi sl Stefan tot nevrAnd sA vie in tarA", dA
Domnulocinele din Tara, ale lui Stefan, jumAtate de sat de Bliindegti pe JAjiia, mai
os de Romascel" si in sat in Podobifi, partea cAtA se va s va alege a lui Stefan,
feciorul lui Darie, ca sa fie sulgeriului Panaiotachi.
In 1695, intra cu stApAnirea in hotarul Podob'tilor, Mitropolia Moldovei, In actul
din 7203 (1695), iunie 15, Doamna Anastasia a rap. Duca VodA cam mai miluit sfAnta
Mitropolie cu un loc de prisacA, cu pomete, la tinutul CArligaturii, in hotarul Podobi-
filar, 1âng drumul mare, de merge la Buda 1)despre soare rAsarecare prisaca au
fost a Ileanei, femei lui tefati Rosca, fata lui Bastirabu §i au fost vAndut lliana unui
pribeag, Jar pr beagul o au vandul lui Cornaschie, piserul lesesc gi pierind Cornaschie
piserul de Tintug, au Mout acea prisacti ye sama Domnici lui Gheorghe z.*fan Vodd ;
tefan Gheorghe Vocld au miluit cu acea prisacd pe Grumezea armasul. Avut-au md-
tug mea Alexandra, a doua cAsAtorie &pa Necula vistiernicul ; cAnd au fost la Domnia
rdposatului Dabija Von scornit-au Ord Ileana, femeia Ipi Stefan Rosca, fata lui Baseirab,
zicAnd cumu-i tine Necula visternicul, acea prisacd cu inpresurare. Divanul au aflat el
imb A Ileana fara treabA, scornind pArd, cAci ea au vAndut acel loc de prisacd. i iardsi
Dabija Vocld au intAtit Neculei visternicul cu acea prisacd i mAtusAmei Alexandrei"2)

1). Sat in com. Brdesti, jud. Ia§i.

2). Erbic. 1st. Mitr. Mold. 9 I XLVI, greVt : ,,PodobiriIor'; cp. qi Uric. V, 140.

www.dacoromanica.ro
 SANE$TI1 25

Prin zapisul din 7212 (1704), fevr. 17 (C. M. 439), Paval san Malancäi, nepot
de sor(A) lui Dania de Podobiti, vinde lui Dumitrasco, ce au fost sulger mare, ocina
*I mosia din sat, d'n Podobiti, din partea mosu sau Udrii, din giumatate de sat, din
trii batrani, ce imbla, din al triile batran, giumatate de parte, partea sa, ce sa va a-
lege, din vatra satului etc.
In 7215, (1707), fevr. 14 (C. M. 440), Al-csandra Zamfiroae sp me in zapisul ce-I
(IA la (Dana ginerelui sau, If timie, caruia i-a dat pe nepoata-sa Maria, ca s'a socotit cu
frate-sau, cu popa Stefan i i-a dat o parte de mosie, d n seuI Podobiti, in finutul
Carligaturii, din cimpu hic de prisaca cu pomat si din poeni *i din tarina si din
vatra satului, iar la alte WO, unde vor fi, sa nu aiba treaba. lar prin cartea sa, din
7223 (1715), Sept. 6 (ibid.) Nicolae Alecsandru voevod intareste lui If tinfe, sa-si tie
si stapaniasca parte de mosie, din satu, din Podobiti, pre zapisa, ce are de la socri
lui, dela A'ezsandra Zamfiroae si de la fratisau popa Stefan... cat ar hi parte lor in
Podobiti, qi s ia de a eece din pane, din fan, gràdini... cine s'ar hreini pc acel locu
pi n'ar ave moq:e."
Prin cartea din 7222 (1714), iulie 8 (C. M. 491), Domnul Niculai Alecsandru vo-
evod intareste pe G igora* Cucoranul, vornicul de gloata, salt stapaniasca partea de
mosie, din sat din Plesesti, din a patia parte de sat a treia parte, de pe socru säu
Ignat, diaconul de Moime*ti *i partea de Podobifi, cât I se va alege i sa hibä a lua
de a zece, din pane, fan si din gradini si din prisaci cu stupi.
Prin zapisul din 7223 (1715) Aug. 17 (C. M. 440-1), If timi biv. capitan, zet
(ginere) Popii lui Chisca, fiind eu datori unui negucitoriu turda, anume Ilusuin, cu
niste miere 1 strigandu-ma la vreme mierii, de miere si neavandu eu miere sa-i dau
am cazut dupa Dumnialtii Carstiianu, de au dat ace miere, pentru mine i s'au facut,
pretul acei mieri... 19 lei batuti si eu i-am dat zalog dumisale si parte de ocina, ce
am la Podobit, la Carligatura, dela socrii miei.... pana oi da banii, sa stapa-
niasca ace parte...)
In scrisDarea din 7223 (1715) Noem. 7 (C. M. 441), Vasilie Uricariul se roaga
lui Carstiian, sa-i faca bine cu 20 lei si 5 si-i pune zalog partea lui si a surorii sale
Anitii capitanitii, din Podobiti. si i-am dat si uricul nostru a satului zalog" si de la
7 Nov. Ora Intro tuna, de nu i-ar da banii, sa-i fie mosie vecinica, in veci,
Prin cartea domneasca din 7224 (1716), Aug. 20 (C. M. 491-2), Mihai Raco-
vita vvd. intareste Nastasiei, jupineasa lui Gligorie Cucoran, vornic de gloata, fata lui
Ignat, diaconul de Moimesti, nepoata lui Anirei, stranepata Ursului ot tam, din a pa-
tra parte de sat, a treia parte din Plesesti si din Podobiti, pa tea ce i s'ar alege.'
Prin cartea din 7230 (1722) Aug. 10 (C. M. 441), Mihai Racovita vvd. da vol-
nicie lui Gligorp Cucoran, vornic de gloatá, sa cosiasca fan la mosie, in Podobiti, ce
i s'ar alege, pe marturia unor razesi de Plesesti, ca Ignat diaconul, socrul Cucora-
nului, are parte In Podobiti, pana s'or scoate diresile tidorii lui Dumitrasco sulge-
riului si cu alfi razas. Si de vor dovedi pe Cucoranul, precum socrul salt Ignat dia-
conul n'au avut mosie di,pi parinti sau mosii lui, In Podobiti sau ca vor fl esit In van-
zare, atunci va lipsi si Cucoranul din mosie si va fi pagubas, ca va da de a zece
si din fan."
Pritt cartea din 7234 (1726), April 1 (C. M. 442), Mihai Racovita vvd. face stire
despre Ora dinrre Gavrilas si Enachi vamesul, feciorii lui Dumitrasco sulgeriul de Po-
dobiti, cu Carstiian simanul, pentru o parte de mosie, din sat, din Podobiti. Acea parte
de mosie a fost a lui lftinie capitan, care a pu3-o zalog Ia Carstiian simanul, drept 19
lei, cum arata si un zapis, in care mai scrie, ca de n'ar ave acei bani, sa-i Intoarca
If timie lui CArstian, sa fie volnici razesii de Podobiti a intoarce acei bani lui Carstiian

www.dacoromanica.ro
24 M. COSTACHESCO

si sa-1 lipseasca din rnovie. Carstian arata ca mai daduse *i 2 boi, iarav drept 19 lei
*i le-a fost tocmala, ca sä fie movie vanduta de istov, iar feciorii lui Dumitravco nu
*tiu nimic de acei boi. Domnul inpreuna cu sfatul judeca sa fie Carsran lipsit din mo-
*1e vi sail ia acei 19 lei, dela feciori luii Dumitravco i sa stäpa neasca acea parte de movie.
Lata ca s'au pus *i zi lui Carstiian, pn In 4 sapta mani, sä lipsascii de a-
colo di ye acel loc, iar neeqind el de acolo, stt aibit a-i strica case.
Prin zapisul din 7243 (1735), iunie 9 (C. M. 494) Nastasia, giupaniasa. lui Gil-
gorie Cucoranul, ce au fost vornic de poarM, fata lui Ignat, diaconul de Moimegi, ne-
poata lui Andrei, stranepoata Ursului ot tam, vinde, d-ept 45 lei, lui Lupavco Tudori,
negutitorul, ocina §1 movia sa de la parinti, in sat in Plevevti i partile din Podobiti,
ce i s'ar alege, care movie iaste pe din sus alature cu hotarul Mohoritilor, ce iaste
movie dumisale".
Prin cartea din 7261 (1753), iu-aie 11 (C. M. 444-5), Costandin Mihai Cihan
Racovita vvd. se face *tiut : iata ne spuse Dumniaei Catrina, gupaniasa a raposatului
lanache (dela Podobiti), 6-au fest vorniou dispre Doamna, precum ca räposatul boeriul
dumisale Inca mai Inainte cu 6 ani de moarte lui, ridicandu-sa di pe o boala gre au
facut diiata, precum a lui multu, putiu, 6-au avut.... li- au dat toate sa fie a gupSnesa
lui, neavand copii (afara de pariea lui, din Giulevti,' dela Neamt)". In acea diata era
iscalit *1 Calistru Cucoranul, fiind atunce vel meda i acum fiind calugär i fiind §i
rudd lui lanache vornicuf. Dar dintru intamplare, ce s'au intamplat, de au arsu curfale
domne§ti, la ace vreme, fiind *i*Dumniaei vorniaasa inauntru, in curte i fiind cuprinsa
de foc, 1-c111 arsu diiata, dinpreuna i cu alte lucruri, 6-au mai avut intro facia Calis-
tru Cucoranul marturisevte ca e adevarat i D )mnul ii intare*te Catrinei toate rami -
*Tie sotului sau", afard de partea din Giulevti. Intre aceste parti sant i cele
did Podobiti.
Prin zapisul din 1753, Noem. 6 (ibid. 443), Catrina, giupaneasa rip. vornic lor-
dache, de la Podobiti, dA danie, dui:4 moartea ei, sfintului schit dela Sdne0i, ce iaste
mitoc al sfintei mrindstiri Putna, gundo stint yltrinOi rdposatului ineu sof ingropat, ca sa
fie pomenire sufletelor raposataior, movilor, parintalor novtri i pomenire raposatului meu
sot *i pentru pomenire sufletului mieu i sfantului schit i parantalor calugara* sa fie de
chivernisala., partea din movie, din Podobiti, ce a avut de movtenire, din tot hotarul
pe giumatate i toate cumparaturile din cealalta jumatate.
lar prin hrisovul din 7264 (1756), fevr. 13 (ibid. 446-7), Domnul Matei Ghica
Voevod intarevte schntului uude sti cinstqte i s yrd.enuefte Buna Vestire,.
care este mitoc Mintirij Putna... fiindat gi oasàle ylirinOlor lui Enachi vornicul stint
ingropate la acest sehit", jumatate de sat, de Podibiti, de movtenire a lui Enachi vorc,,
§i toate cumparaturile din cealalta jun-Mate, ddruite de Catrina, sopa ,rap.Enachi, dar
dupa moartea ei. Diata lui Ertachi vornicul au arsu de foc Inteo MA and au arsu
curfile domnefti la beat 7,260 (1752).
In 7264 (1756), Dec. 2, (ibid. 445', Domnul Mat& Ghica voevod cla carte Mitro-
politului Iacov, sa fie volt& a chema i soroci la divan pe un Panaite din Obrijen\i, tin,
Carligaturii ca sa raspunda pentru movie Podobiti" ; soroc II pune de astazu De-
chemvrie 2 Vaud Luni sara, adica Dechemvrie 4, negrevit sa se afle aice cu toate scri-
sorile" Este vorba clod de inpresurare,
Prin zapisul din 7265 (1757), ghenar 3 (ibid 448), Safta, fiica lui Gavrilav de
Podobiti, cu soful ei, Panaite parcalabul, vinde drept 300 lei, lui Gheorghe Carpu ot
vist, jumatate de sat, de Podobiti, zestre dela pariritele sdu, Gavniia i lui zestre de la
Gorovei cat farina, cu locuri de halevtei §1 cu locuri de prisaci i livezi cu parte din
codru giumatate i cu campu de fan* si cu locuri de vii, pe langa yule moplui E-

www.dacoromanica.ro
ire §ANESTli 16

nachi... Am vAndut-o dumisale fiind Dumlui niam mai aproape, di pi moas1 me din Go-
rovesti, care Si moasa me au 'fost fata lui GorovelA.
Prin actul din 7265 (1757), Mart 22 (ibid 449-50), Catrina jupineasA a rap. E-
nachi, ce au fost Vornic despre Doamna,/ aratA el a rascumpArat, Intorcand banit 300
lel, partea de Podobifi, ce Gheorghie Carpu logofAt de visterie, o cumpArase de la 43
nepoatA de frate a lui Enache, 'Safta, mAritatA dupa un Panaite. Deci si aaastA parte
de sat de Podobifi, ce am Intorsu banii pe dAnsa InpreunA cu ceilaitA parte a-au fost
a iapaosatului boieriului mieu, case s'au facut intrese satul Podobifii -- a dat-o danie
si miluire M-tiril Putnii, cu -fot hotarul.
Prin actul din 7267 (1759) fevr. 10 (ibid. 451), in urma unui schimb de mosii,
InpreunA cu Sinestii i Oniscanii, tree gi Podobifii, de la Patna, la Mitropolie.
Se vede InsA CA mal ramasesera parfi din Podobifii, ce nu erau ale Mitropoliei,
Prin cartea din 1766, Julie 31, (ibid. 450, Domnul Grigorie Alexandru Ohica dA
putere.Ursului croitor, ginerele lui Ion Zugravului, sA stApaneascA i dijmuiascA partea
lui de mosie, din Podobili, de la Ion Zugrav si sA ia a zece din farina cu pane.
din prisAci cu stupi, din 50 unul, lar filnd mai pulani va lua cite o para de stun".
Cum acelas lucru se Vedi si din actul din 1773, sept. 10 (ibid. 451): boerli di-
vanului Cnejii Moldovei Inputernicesc pe Maria, femeia Ursului croitorului, nepoatA lui
Vasile Uricari din 14, cari 4au jAluit cA are a sa -driaptA ocinA si mosie In Podobifi, la
lanutul CarligAturii, cu ispisocu de ha ,?tefan ncia, din velet 7943 (=-1435), Mai 12...
pikina acum tot cu pace au stdpdnit mogiia Podobifii, sA aibl a Stapani si a dijmui
luandu-si obicinultul adet de a zece din farina cu pane s. a.
Prin scrisoarea din 1774, Ghenar 12 (ibid. 452), Maria, soful Ursului croitorului
fata lui Ion Zugravului, nepoatA lui Vasilie Uricarului, adevereste ca partea ei, de la
unchiul ei Vasile Uricarul, afara de parte cuconii Catrinil EnAchioaei, ci au dat-o mai
dinainte danie Manastirii Putna", o vinde man. Putnil, drept 50 tel (dar de ce nu Mi-
tropoliél Moldovil ?).
In urma acestui fapt, satul Podobilli se risipeste, se vede, caci nu e trecut, nici
in Condica liuzlior din 1803, nici In catagraffile din 1820, 1831. Numele sAti trAeste Mai
Mai departe, ca trup de mosie.
Inportante lucruri pentru hotarul despre rasArit al Podobifilordespre Obrijen1
aflAm din hotarnica Sanestilor si trupurilor, din 1827, lull 5. Nu se afla Wei o ho-
tarnica a Podobifilor, arAtatoare in semne. Banul Dumitrachi Holban, stapanul Obrije-
11110C, a aratat cA pAtimeve Inpresurare despre sfanta Mitropolie I cerea atat poicsn'a
Ifertegul, cat §i sa 'meatga cu stApanirea Mohorifilor (tot mOsie a sa, in continuare a
Obrijenilor spre m. nOapte), pant In pardul Podobifilor, ce-i zit ci pardul Eariaua ').
Pentru Herteg, aduce un uric de la Tomsa vvd, dia 7131 (1623), prin care se intareste
fur GheOrghe CrAste o atreia parte din a sesea parte din Obrijeni, ce au CumpArat-o
de la Dumitru, nepot lui loan Netts, cu o casa I cu un iaz, ei au fAcut 9. Hertisul
dinfru Invechime sA dovedeste din scrisori cA au fost a stapanitorifor de Obrijani",
,;prectim 'din insas stare 1ocului sA poati cunoasti, cAci acolo sA Ingustiaza mosia 0-
brijAni, de nu rAmane mai mult ca 180 stanjani in lat". lar pentru partea ce ceri
d(umnia)1(u)1 (Banu) ca sA miargA cu hotarul Mohorifdlor pAnA in pArAut Podobifilor...
flindca prin uricul hotarnic a sfint. Mitropolii de la Stefan Von, din 7009, Dec. 14,
araa la margine dispre rAsarit a Sanestillar cA mergi pi drumul el esti pe Jana pa-
rAilt Ezeriaua, 'pana la movila sApata, ci-i WO drum... si fiindcA salistea Podobifilor

1) Cp. uricul din 7009, Dec. 14.

2) lazul *1-lerte§u1' este §1 azi.
4

www.dacoromanica.ro
20 M. tOSTACHESCU

este alAturatA cu mosia Sanestii, dupa rânduiala mo§iilor, sA cade ca sA meargl §i ea

allturl cu Sanestii la camp §i sA ste, unde stau §1 Sane§tii, fiind intro curgire..., §i
scrisoare ce o arAtA dl(u)i Banu, fiind indestul de vechi, de 113 ani (7223. iunie 17
1715), Zice pentru parte ci au vandut din Mohorif, Ca treci piste dial, pân in paracul ce
vine dela Podobifi, ci mergi in. sus, &allure cu hotarul Mohorifilor, kind in hotarul
Plegaftilor, apoi dar nu riim4ne trup PodobiOlor, de cat din, drum qi pawl in pcirdu..
eu(: hotarnicul) am aflat cd stApAnirea Mohorifilor nu s'au intins mai mult... cleat
panA la movila, ci esti in varvul dialului (deci vArful dealului Obrijenilor).. ; dela mo-
vila ci dela iazul Siinestit Plemtilor (sic) ci pste pe Ezerea §i sA tragi linie la movilA
si de acolo diasupra Hirtisului in muche dialului si pe acela§ pravAf inainte pin co-
dru, pang in Dialul Mari, in dreptul hotarului locului din codru a sfant. Mitropolii I)".
Acesta e hotarul despre nord-rAsarit al Podobifilor, conrespunzAtor intru totul celui de azi.
Mosia Podobilli de la Mitropolie, a trecut in proprietatea Statului §i prin 1899 a
trecut in proprietatea oamenilor, din Sane§ti si aiurea, and s'a intemeiat §i satul ZmAu,
Si panA azi i-a rAmas numele de Podoghif a.
§. 6. Bateirliftii. Numele satului ne aratA, cA cel dintAi stApan, ems) al satului
este un BatAr (Batori), 1411 I3oman din Ardeal, cu nume unguresc, ori poate chiar Un-
gur, asezat in Moldova 2). in documente, numele satului apare : Batiresti, Bitiresti, Ba-
tAre§t1 §1 BAtArAsti 2).
Satul vechiu era din vremea lui Alexandrvel Bun, de la care, in vremea lui
Stefan cel Mare, se pomeneste un privilegiu.
Satul si mosia, (in timpurile vechi selo inseamnA si sat in senzul de astAzi i pA-
mantul de lucru §1 hranA), de mai tArziur era format din contopirea, pe la sfarsitul yea-
cului al XV-lea, pe lana BAtArAsti si a altor Orli din mo§iile alAturate, cum vom ve.
dea mai jos.
In doe. din 6998 (1490) Martie 174) se spune cA : MAnAilA t fratele sAu Danul
ft stoorile lor Zoica si Nastea, fiii liii Iuric Davidescul, au vAndut ocina din uricul bu-
nului bor. comisul, jumdtate de sat la Ciirligeiturd, anume, uncle a fost Cdr(stea)5 par-
tea de sus, inpotriva Narotiasi, de la paraul Tancului in sus (protiv Narotiiasi ot po-
tok Tankov gorea) slugii noastre ui Negril Batirescal, drept 87 oloo t4 reti.. Hota-
rul acestei jumillqi de sat 84 fie din tot hotarul jumtitate, dupti hotarul vechiu, pe uncle
din veac a umblat. Cunosc aproape exact locul ocupat, altA data, de mosia BAtdrAsti :
era din hotarul Oniscanilor, de pe la Crucea de azi, spre nord pAnA in Bahluef, spre
rAsArit pAnA in apropiere de satul Bocnif, de astAzi, iar sore apus : SApticenii §i Plos-
curestii (acesti din urmA, azi, in mosia Lunganilor). pfarA de BAtArasti, nici unul din
numlnle proprii, de mai sus, nu s'a pAstrat : nici ,pat-aul Tancului, care poate fi vre-
una din vaile satului Crucea de azi, nici Naroteasa. Inpotrivá Naroiiasei inseamnA Iii
.fata mosiei Naroteasei, sofia unui NarotA (Nared-otA ?) care va fi fost in locul ocupat mai
tArziu de Ploscuresti, azi Lungani.
Cine e tatAl, comis, al lui Jude DAvidescul ? Pergamentuh care ne-a pAstrat stirea,
din nefericire, e defect tOcmai aici. Lucrul poate ar avea urmAtoarea lAmurire : In Ca-
pAtul despre m. zi al BAtArAstilor, despre Oniscani i Sanesti, se pomeneste 'pe la
1742 radiul Grogrivoaei, ca trup aparte. GrozAvoaea e sofia unui Grozav, Grozea. In
1) Arh. stat. la§i, tr. 661, op, I, 727, nr. 92, pg. 130 §1 urm.
2) Cp. Bog. D-St. 11, 356 si Nicolaesctg Doc. slavorom. 136-7, C. 1470 : BatAr
$tef an.
3) Azi satului ZmAu i se mai zice si BadArAi, Mar Asti.
4) Bog. D-St. I. 432 ; C. M. 556 : 6998, Mart 10 ;, AricescU, Rev. Arh. rom. II, 41.
5) In C. M. Cameos,

www.dacoromanica.ro
 SANEST! 27

documentile lui Si efan Vocla, incepand cu. 11 Fevr. 147g apare Grozea comis '), pana
la 8 1unie, 1484 0. Deci acest comis ar putea fi Grozea.
Aceasta parte, din alt sat se adamga, la partea de moVenire a kit Negrila BatI-
rescul.
A cui a fost mai din vechi, atrastA jumatate de sat ce se vinde ? *1 aid docu-
mentul e defect : gde bil Car (unde a fost Car....). Bogdan complecteaza ; rarstea,
Toader Ga*parovici, copietorul condicei Mitropolif, din 1818, ore Cdrecos. De la acesta
va fi trecut in stApanirea lui Grozav, al carui sat se inprAgie in hotarele incunjura-
toare, Incepand din veacul XV-lea *i sfar*ind in acel XVIII-lea, cum IMITI vedea la
locul cuvenit.
Mo*ia lui Grozav venia, din vechirne, In capul de m. zi al BAtare*tilor, despre
Oni*cani *i Sane*ti.
Despre mogenirea veche a BatAre*tilor, ne cid *tire ispisocul lui Stefan Von din
7001 (1493), Mart 7 3). Prin el, ni se spune ca s'au infatipt inaintea Domnului EMU-
rupa, sora lui Viitcea Batdrescul gi nepotul ei de frate, Negrild, fiul lui Vdlcea fi cu
too megiegii de prinprejur gi s'au Auit at privilegiul ccl mare, ce l-a avut Vtilcea Bit-
tärescul de la bunul nostru, de la Alexandru Voevodblitrdnul, ye ocina sa, satul anume
Batdregtii, la Garligatura, acest privilegiu l-au pierdut, ctind au venit Turcii, asupra
Tarii noastre, la Valca Alba'. _Donna pe bullet gtiinrd gi natirturie, it intdregte, pe
acest sat Battiregiii, jumdtate Maruglii, partea despre bisericd (5ast ot ftircov) gi jumd-
tate de sat slugii noastre lui Negrile f i surorii lui, Marii (jumlitalea lui Vtilcea).
AS scultindu-se Marugca, sorci lui. Válcca...a vandut partca sa din satul Battiregti, par-
tea despre bisericd, nepotului sau de.frate *), lui Negrild, drept 60 de sio(i ttiteiregtim.
Domnul mai IntAre*te lui Negrila o seligte, pe Bahluef, anume sekigtealui Macau iylad 5)
fi cu toe de moard -in Bahluef, uncle a fost moara lui Onicicii, ce i-au vandut aceastil
seligte, Anuoa gi Marta, fiicele lui Mtidrajac, drept 70 zloti tiittiregtip. Vedem deci cum
NegrilA 1*i adaugA la partite sale, din vechiul sato parte de mogenire dela tatal sAu
Valcea *i jumAtate de sat, cumparaturd dela matoa sa, Maru*capartea, jumAtate din
satul unde a fost Can..", dela urma*ii lui lurie Davidescu *i seli*tea lui Macau Vlad,
din trupul vechiu al satului lui Madarjac( (azi MadraNii, pe Bahluet, langa gara Sarca)
*i na mo*ia Batara*tii ajunge, spre nord, pana in Bahluet (in fata gAril &arca).
Daca pe vremea lui Alexandru Von cel bun, satul era a doi frati : Valcea *i Ma-
ru*ca, apoi tatal lor, BatAr, va fi stApanit satul, la Inceputul domniei lui Alexandru,
catrA inceputurile sec. XV *i chiar sfar*itul celui de al X1V-lea. Era, cum 11 arata nu-
mete lul unguresc, un scaboritor, probabil, din Maramure*, acest BatAr, Batori, Inte-
meletorul BatAregilor, unul din cele mai vechi sate ale Moldovei.
Mai aflAm din acest document, ca privilegiul vechiu al satului, de la Alexandru
cel bun s'a prApaclit, and au venit Turcii la Valea albA. In pustiirea lot prin tail, o
parte vor fi trecut din *esul Siretului, pe la Scheia *i Strunga, catra Targul Frumos, In
drumul 1a*ilor. Atunci vor fi ars satul Batara*tii *i satele din apropiere : Goevii *i
VrAstatii, ale cAror privilegii vechi,, de la Alexandru cel bun, asemenea s'au pierdut 6)
.-
1) Bog. D-St. I, 219. Aid nu sant publicate documentele din 1477, cu liste de
boieri; in 1476, 22 Mai (ibid. 209) apare Ilea Huru comis. Vezi *i Uric. XVIII, 524.
2) ibid. 288.
3) Ghibanescu, Th. Codrescu, I, 81 ; in rezumat, Bog. DSt. 11, 17 ; netrecut In
condica Mitropoliei.
4) In textul publicat, gre*it : osestricidu" (nepot de soil), in loc de ibrataniduo.
5) Un Ion Macau, intre 1541-1546? In Bogdane*ti? pe Stret? çteqterea NI. ,Acact,
rom. 1914, 72.
0) Bog. plt. I, 455.

www.dacoromanica.ro
28 M. COSTACHESCU _1 4..

Unde era asezat satul BatAresti ? Aproape fara IndoialA ca pe unde e Crucea
de azi. La locul, numit ,La Uluce", se mai numeste L azi ePAtArAsti orispktireSr. 9.
Pd aid, era si pArAul Batarestilor, cum se vede din hotarnica Sanestilor slIgniscardlor,
din 7009 (1501), I5ec. 14, in partea ce vorbeste de hotarul, despre BAtArAsti epeste
hartoape,, pe Oran! BAtarestior, apoi pe acest parkt la vale, Oa in drum, apoi pe
drum In sus (---.spre m. noapte) pe lAngl pataul ce se cheamA Ezereaua". Cum se ,

vede din descriere, e paraut i valea, ce venind dinspre Cruse, se deschide la m. zi

de Bocnif a k;IA In valea Sanestilor, pe unde e drumul. De aid hotarul mergea pe
MO drum si pAraul SAnestllor, care, de la capAtul dealului Podobitilor, unindu-se cu
pArAul Podobitilor, se numea pe atunci Ezereaua.
Pe aceastA vale, ce vine dela Crucea, se aflA intrun loc mai multe ràcbip §1 In
acest loc mi-a spus, acum vre-o 10 arii, un batran din Stornesti, cA se chiamA BAtArAsti.i.
Din ispisocul din 7054 (1546), lunie 23 I) vedem continuarea proprietatii In BA-
tarAsti. Petru VodA intarnte lui Danciul i surorilor lui, Niagsa, Anusca I Stanca, fill
lui Negrill i rudeniel lor (=exact veri), Mihail si Cozma, feciorii, Mariei, toti nepoti
ai lui VAlcea, ocina si mosia lor din ispisocul de mArturie a-au avut pArintii lor, Ne-
griti si Maria, de la parintele Domniei mele Stefan VodA" jumatate de sat in garliga-
tura, anume Batareytii....din bisArica, care acel pol (.--jumAtate) sat au dmpArat san-
gur Negrill de la Marusca, sora lui Valceu i iarAsi o sU1ite pe Bah2uef, anume Ma
cau Meta cu loc de moara pe Bahluef, unde a fost moara Onii3cU, siIi§te cumpArata
de Negrlla de la Amisca si Marta, fetele lui MadrAjac.
De ce se intAreste numai jumAtate din sat, cea cumparatA de Negrill de la mAtusl
sa, Maru,sca si nu si partea lui Negrila, dreaptA de m'ostenire lui, dela VAlcea Bata-
rescul ? Nu cumva va fi fost instrAinatA in acest tirap ?
Prir. ispisocul din 7102 (1594), fevruar 20 (C. M. 557-8), Aron VodA IntAreste
vAnzarea ce Lupul sin Filip, nepot lui OnitA o face cAtre .Nistre, Miron i Nenclul, drept
40 de taleri de argint, a sa driaptA ocinA si nmie, din a patra parte din sat, partea
Onital, a patra parte Ai parte lui Lupul di pe Hilip din dresd de euniparatitril cx-au
aebit mofii Itai dela baranul ,Ftefan Voevod.... si parte lui din siliste pe Bahluetu si cu
parte lid de prisaca din matca (lipsA)".
LiPseste firul de legAturA Intre cei sese proprietari din 1546 si Onita, bunicul
vanzatorilor din 1594.
PrIn un zapis, fArA data., dar cam de pe la 1600 (C. M. 558) se spune el Ana si
Nastasia i fratele lor Andronic, fiii lui Agahil, nepofi Petricai Bestaresculuivind drept
20 de taleri, Grozavii, ocina lor din satul BAtaresti si din selistea anume Cdninan (sic)
si din selistea Macau Tilad, pe Bahluet, cu tot venitul, din sat, din camp si cu vad de
moult. 1ntre martori : preotul din BAtAre§ti, Albici, Gligore Dura, Gligorce, NAdAbaicu
13usuioc, toll din BatAresti i Coman ot PlacAresti (-,---gresit, In loc de Ploscuresti) si
popa Andronic ot Sograbefti, ot tinutul Vaslui. .
In zapisele de mArturie din 7133 (1625), iuni 27 si 7135 (I 427), oct. 26, 7139
(1631), Aug. 5 5), apare Gavril Albici de BAtAresti; asemenea in cartea lui tadul Voda
din 7138 (1630), Mart 22 4) apar: tefan Pitar ,51 Albici ot BatAresti; in zapiàu din
1). Curn 1mi comunicA dl. Ion Simionescu, aclministratorul mosiei Goesti. 1)e de altA
parte satului ZmAu i se mai zice BAdArAsti i BAdArai, dar acesta vine p mosia Ple-
sestilor, de odinioarl,
2) C. M. 257 ; in condicA gresit : 7084 (1576), prin confundarea lut u=50 cu.
n=89 ; dupl continut, dupl fiii Domnului Bias, Stefan st Constantin si Luca Popo-
Yid, care a scris, se vede cA doc. e de la pqtru Rare§.
3) Ohib. 1sp. 1, ', 171, 182, 232.
4) Ibid. 226.

www.dacoromanica.ro
 SANEFIl 29

7170, (1662), lulie 17, ca martor la o vAnzare ii Stornesti, apare lonasco Pizdianlif de
Batáre§ti (C. M. 590).
Din zapisul din 7170 (1662), April 4 (C. M. 560), MArica, fata lui Gavril Albid
din Bataresti l cu fecioril sAl, Nacul i Dachita, daruesc ocina i cumpArAtura de la
Lupul, feciorul Jul Hi lip, nepotul lui OnitA din, sat din BatAresti, a patra parte din sat',
precum scrie i ispisocul de IntAriturA de la Aron VodA. Intre martorl: preotul Nacul
cel domnesc, Vasilie Buculeiu din MAdArjeci i Nacul de Obrijeni.
Din zapisul din 7172 (1664), Mal 4 (C. M. 560), vedem cl Dumitrasco, fdclortil
lui lonasco Bcy din BatAresti, vinde lui Neculai Buhus, marele stolnic, driaPta oeinA 51
mosie din batAresti, din giurnAtate de sat, ce se va alege partea lui, din vatra Satuld,
din cAmpu, din Orilla, din, pomet si cell. Intre martori : Savin 181ähretpdseu1 (---,NAVrA-
pescul), pArcAlabul de CArligAfura.
Prin zapisul din 7172 (1664), Dec. 17 (C. M. 550-1) .Popa Vasile eel domdesc
d.e TArgul Frumos ') i preutiasa me, cu Nastasiia, fatal (=fata-Hi) Dividoae de Lo-
rontenega §i cu Istratie Mare§ §i cu fimeia me MAriica, asijdire fatA ai Davidoae V 'el
Toader de MAdArjeci l cu fimeia me Ana, asijdire fatA al Davidoae i Petre diiaconul
cel domnehc de la bisArica Sfetei Niculai din argil din Iasi si dilaconita ma Candachlia,
fata lui Toader, nepoatA de fii ai DAvidoae.... toatA a noastrA driaptA ocinA l =lie din
sat din BatAresti.... ce se va alege partea soacrA noastrA ai DAvidoae, din vatra satului
scl.... o am dAruit srintie sale pArintelui Teodosie Mitropolitului de SudavA l fratelui
sfintii sale lui Toader". Intre martori: Toader Vetre I Dumitrasco Rosca vornicul
de poartL
prin zapisul din 7173 (1665), mai 3 9, Dumitrasco, feciorul lui lonaSco Bat din
BatAresti, därueste lui Neculai Buhus mare logofAt, ocina si mosia din sat din Bail-
resti, o cas(A) fAcutA de pArintii sai, cu loc cu tot, din stAlpul din mijlocu l cu locu
de arat cl. .toatA parte tAtanemeu lui lonasco Bat de pe mogu mins Dvighine. Intre
martori : Vasile StArce, vornicul de poartA i Gligore Chiribou s. al.
Prin ;apisul din 7173 (1665) Avg. 20 (C, M. 562-3), Sofronia si Irina, feteie Tru-
fani, nepoatele Duchiei, vAnd lui Neculai Buhusu, marele logofAt, pArtile lor, din Sat,
din BatAresti, in t. CArligAturii, din stdlpul lui Tudoran.... ,,cu sfire tirturor rudelorN.
Intre martori : Apostol Duracu, pArcAlabul de Soroca, MArica SAvoe, fata lui Albid sl
Gheorghill ChiribAu.
Prin zapisul fArA datA (c. 1665), Andronic j femeia sa tefana, fata lui Marco,
nepoatA lui Grozav de Bateiregti, vinde, drept 10 lei, vArului lor, lui Istratie i femeei
lui, Cernuscli, ocina i mosia lor, din vatra satului, de pe mogul lor Grotav ,,tobteParte
a me a tefanii, cat se va alege, din sat din BatAresti..,. din vatra satului i din tam-0.p.
§i din Pkisaca cea biltrdne. Intre martori: logofAtul Gorovei, Nacul, RAirneritt Var-
ian, top de vistierie, Tiron GrAmadA j Toader tilkbei de FrAteni si preotul de Batd-
regti si Gheorghi ChiribAu, Come de Mohoriti (C. M. 559).
In zapisul lin 7174 (1666), lunie 8 (C. M. 458-9), nepotil lui Pop,' oun despre
poiana Popii, din Codrul SAgestilor : 'care aceasta .poianA au avut tocmall mos'u nosteu
Popa cu fratesAu DrAgan, dat-au Popa lui Driigan al fie tot in Bat tiregti l sA n'alba '
triabl in polanA. lar DrAgan au dat Popii tot In poianAP. AceastA tocmealA trebuie sa
fi avut loc.prin 1620. .
In 7176 (1666), Avg. 28 (C. M. 460), apare ca martor Tuturmachi de Bataresti.
In hotarul BatArestilor avea mosie l mareie logofAt Solomon BArlAdeanul, Ce o

1) Adeci de la biserica domneas.cA, a lui Petru Vodä Rarel (cuvioasa Paraschiva).

2) C. M. 562cp. §1 Uricand XXV, 197.

www.dacoromanica.ro
ao M. COSTACHESCU

Iasi danie M-rii Secatura. In foarte frumoasa diatA din 717$ (1670) Avg. 5 (C. M. 597-
99),se spune intre allele, urmatoarele : cade-se dar fiistecAruha din rodul omenescu...
ce purure sa preveghiem si sa pazim 6asul cel de pe urma, carele ca furul vine, adu-
cAndu-ne aminte ca ca iarba 6a ce diminiata vearde, roa o loveste, In desara soarele o
trece i o saa; asamine si viata noastra omeniasca iaste §1 sa trece.... care lucru dara
si eu.... Solomon Barladianul.... socotind easta hotrIrlt-am easta sa fac, Mid eu Inca
intru buna si tocmita a trupului mieu sanatate sintru toata Intregime mintii mele; de vreme
ce or4nduI fund, inprcuna cu ali boeri, ca set mergu la Pourtel cu trebile Tarii gi a
Marii sale a Domului nostru; care Intai iatä cA cu a lui a4utor i voia ni-am apucat
a face sfnta si dumnezeiasca manAstire la locul ce sa chiama Soicatura, la tinutut To-
trusului". Ii lasa manAstirei, Litre altele, satul Stornestii, la Carligatura, cu parfile din
Bateire#i §i din Codresti si din Plesesti si din Obrijeni si din hotartrl Madarjacilor si
cu o bucata de codru la Carligatura. Ina de ne va aduce Dumnezau cu sAnAtate si
om mai trAi pre lume, precum ne va mai InvAta vreme om socoti de iznoava, iarA de
mi s'ar tampla \moarte.... asa precum scriu si hotaraseu, sa fie nerusuit".
Prin zapisul din 1696 April 4 1), Urita, fata Jul Varian, vinde, drept 4-
lei, lui Dumitriphi i cumnatasAu Gheorghit a Velisco, ocina $i mosia sa din sat, din Ba-
taresti, mosia maicii sale Alecsandrii, din vatra satului,.. din farina i cu loc de pri-
saca i eu pometi la prisad. Intre martori : Simion arma§ul din ScortA§ti, Toader *du-
bel din FrAteni, Costantin i fratesAu d.n MadArjAni.
Am vazut mai sus cliata lui Solomon BArladeanul. IntorcAndu-se de la Tarigrad, a
intervenit, se vede, o schimbare in diata lui, cad prin scrisoarea din 7211 (1703), Martie
16 (C. M. 563) Lavrentie, episcopul de Rornan si tot soborul de la M-rea Bogdana a-
rata ca Dumniaei logofetiasa raposatului Solomon logofatul odovelind Dumniaei mosii st
odoara 6-au avut si ramaind la lipsa, neavand cu ce sa sa tie si sa sa comande la
moarte dumisale.... am dat Dumisale salqte Batarestii sa sa fie pint& va träi, tar la
moat* sa fie de comanda.... i ori di ar vre cuiva sA o de Ace mosie sau sa o vanza,
volnica sa fie Dumniaei si sloboda, ce ar vre cu dansa a face, sa faca."
Schimbarea din testament, ce o fAcuse Solomon BIrladeanul, se lamtveste din za-
pisttl din 7211 (1703) t Martie 19 (C. M. 564) : Anita logoferiasa dAruieste(ocina i mo-
sia sa, sllite Butdreqtii, nepotului sAu Toderasco postelnicul, fi6oru1 a fratelui mieu.
lui Carpu spatari, care mosie au fost mai inainte data mie de la sotul mieu Solomon
logofatul, inpreund cu satul Storngtii. carii set hotaraqte tot la un loc i cu pArtale din
Cudresti i cu alte pArti din ptegur §i la moarte dumisale logofatului mi i-ah fost dat
mie, cum mai sus scrie si au fost ,dat Dumlui logofatul satul Patrufenii Bogdanii danier
Deci pe urma dumisale am avut multa galOava cu calugarii de la Bogdan, mestecandu-
ni-sa dietale. CA Intai de mainainte, din viiata noastra, au fost dati mie Patrusenii sj
calugarilor iStorneftii, iar la moarte dumisale mi i-au dat mie Storne§tii i cAlugarilor
PAtrusenii."
Ea se intelege cu soborul de la Bogdana si-i lasa PAtrueniii StQrnestii, Bog-
danii i ei i se lasA silistea Batarestii, pe care o dA nepotului sAu, lui Toderasco pos-
telnicul.
Prin cartea din 7233 (1725) tulie 17 (C. M. 565), Mihai Racovita vvd. intAreste lui
Gheorghita Velisco sa tie si popriasca mo5iea 6-ar ave la Bataresti care are pricina cti
sfintlia sa parinte Callstru" si sA aiba a-si lua de a zece din pane etc.
Pentru galceava Intre Gavtiil Velidco, copil din casA, cu cAlugArii din Sine5ti, pen-
tru radiul Orpeavoai care s hotarafte cu Sineftii i ar fi de hotarul Batireftiler%

1).- In C. M. 559, greVt ; 7104 (1596), April 41 in -loc cle 7204,

www.dacoromanica.ro
 SANEFI1 31

vezi la Sanesti, sub ank: 7250, iulia 4, 7251, Sept. 22, c. 1743 si 7263, iunie 22. Din
marturia din 7251 (1743) Oct. 11 (C. M. 563) vedem cA Gavril Ve1i6co de Frateni a-
vusese judecatA la Iasi, cu Ion Grosul de Frateni si cu niamul lul, Costantin, fustas de
Romanesti, socotind i un uric de 190 de, ani, wprecum cl ar ave mosie la Bathresti,
lar Veli6co sl fie zis la giudecata precum tot tatAsau Gheorghita Ve1i6co au stapanit
mosusau cu calugärii de Bogdana, iar neamul lor (a celorlalti) niciodata xfau stApanita.
Se aduc Inprejurasi : Costantin, preotul de Albesti, Ion Calcainprejtir Si Apostolachl de
Scortasti. Simion vornic de Goesti sj Toader Barad de Popescani, care au mArturi-
sit : wRrecum ei pe altii n'au apucat sa, stapAniascA BatArestii, far/ cat tot GheorghltA
Velidcol au apucat stapanind i un Enachl Bulubas, care ii tine o nepoata lui Veli6co,
de sor(h) i calugarii de Bogdanau.
Alti razesi ineep judecata cu Vali6co, inaintea lui Ion Neculce biv vel vornic s.
al., cum se vede din marturia din 7232 (1744), Mai 25 (C. M. 566-7), scrial de ma-
rele cronicar : EDin poronca luminatului Marii sale Domnnlu venit-au inainte noasw
tra 1a giudecatd preotul Hortolomei din Esi si Costantin fusta* din Romanegi i cu alte
samintila lor, cersand giudecata cu Gavril Velidzo ardtandu, cA ar ave i ei mosie,
inpreung cu dansul in Bataresti. Si am intrebat pi popa Hartolomei, pi totu niamul lor
cu ce vor sA intre In satu in Batdre5ti, sA stApaneascA. I ni-au aratatu un ispisocu de
la Wan Yodel din letu 7060, in cire cuprinde 190 si mai bine de ani, la care si pc-
ronca Mani sale Domnuiui noStru ni s'au datu prin 'scrisoare, prieinel de una suta ant?
sii nu giudecilma, de' vreme ca nu q'au cliutat cineva mai inainte. Da noi totu am Iuatu
sama cu giudecata si am intrebatu pe papa Hortolomei i pe niamul lui, mai stapanit-
an vrociatA mosie in Batare*ti, orj ei, ori parintii lor, citci satul Batdrefti ii stapi-
ne0e giumiitate de satu miinastire Bogdana i giuntatate Gavril Yeliaco. Ei au rAs-
punsu cA n'au apucatu nici odatA sa stapaniasca, nici ei, nici parintii !or, el n'au a-
vutu scrisori la manA. i i-am intrebatu de acest ispisocu de atata ani, de unde 1-a luat ;
ei mi-au datu samA ca li-au cazutu si lor la ;Tana de la o rudenie a lor si ace rudenie
a lor inc4 1-au gasitu acestu ispisocu in vreme rascolilor e-au fostu mai imainte vre-
me de demultu, la care am socotitu, ca mai multu A cunoste ca acestu ispisocu poate
sA fie din scrisorile mitnitstirii Bogdanii, cad Meiniistire steipdne,ste fitrit scrisori,
prtipddindu-li-ed scrisorile".
N'au primit nici carte de blAstAm, nici martori n'au gAsit.
Deci neavandu pppa Hortolomei l cu niamul lor nici a dovada si de atata ani
n'au stApanitu In Bataresti i scrisorile lor santu nige scrisori fasuflate i Iuate de la
alte inani straine i imblA frA cale, ca sa intre in mosie, am giudecatu inprieunA cu
boeri mazi1(i), cari mai gios s'au i iscAlitu sA de pace popa Hortolomei si cu totu
neamul lor, lui Gavril Veli6co, ca sa-* stapaniasca giumatate de satu, de BatAregi,
cu pace". ,
Prin zapisul din 7261 (1753) Oct. 15 (C. At 567), Gavril VelWco, feciorul lui
Gheorghita Veliaco din FrAteni i sotul sAu Ilinca, valid mosia lor, drept 150 Id, IW
Vasilie Razul biv vel comis, jumatate de sat de Bataresti, la tinutul Carligaturii. N
hotarul aceftii mofii merge din parelul Batiireqtilor, petnei in apa Bahluefului celui mic,
cu vad de mori in Bahluer.
Prin zapisul din 7263 (1755), Ghenar 12 (C. M. 606-7), leromonahul Nicanor 91
soborul Rogdanii aratA cA intiimplandu-s(e) de s'au surpat sfnta meinastire de cutremuri
fiind rás4pilit §i foarte ritu stricatel, intru care avt2nd multit trebuinfli a sli drege", et: sfat
deobste au socotit sa vanda una din mosiile manastirei. Si au vandut episcoputui de
Roman, Chir loanichie ,,qa sA o inchine zidirii sale mAnastire ,noao, ce sA nume§te bra-
mul Adormire Precistii din targu din Roman" in prel de 525 lei mo§i4 Storne§till cu

www.dacoromanica.ro
 .g2 M. cosTACHEscu -

alte pArti dintralte moii, ce sant lipite cAtrA dansa, miaow giumeitate de sat de Bali-
reA I giumAtate de sat Plesesti si din MAdarjAci I cu heleSteul satulul Stornestii, ce
taste In apa Bahluetului".
De la Episcopia de Roman, mosia trece la Mitropolie.
Din zapisul din 7263 (1755), Mai 15 (C. M. 608-9), se vede ca loanichie, epis-
coput Romanulul, a cumpArat i jumAtatea de sat, de BatArestI, ee fusese a lui Vell6co,
\t'qpil din casA I acesta o vanduse lui Vasile Razul, biv vel spatar, In 150 lel Nsi ne-
Incapand dumnialui ca sA o cumpere, fiind cu rAzAsie mai aproape MAnAstire Bogdana,
ay prlimit Dumlul spatarul de bunA voia de 1-am intorsu banii, 6-au fost dat lui Velisco".
Apoi Episcopul de Roman face schimb cu Mitropolia de Iasi, dandu-i MitroPolitului
lacov, Stornestii, cu toate partite din alte hotare, lipite cAtrA acest sat si cu helesteu
In apa ah1uejutuI i seltal intreg BatIregtii i Ple§e§tii §1 cu pArtilb ce se vor alege
din Cudresti si din MAdarjAci 5i priimind, in schimb, de la Mitropolie, mosia Ungurasii,
pe apa Orbiculul, la Neamt i cu alte hotare, lipite cAtre acest sat, anume Dracsinestii,
ce-i la mijloc l satul Negoestii, ce este Mature cu Dracsinestii, pe din sus, care sant
Ilpite untd de altul, tot la un hotar i cu partea ce se va alege din Gosmani, care mosii
trec a Adormirea Precistei, din Roman.
Prin cartea din 7263 (1755), lunie 5 (C. M. 568), Radul Racovit biv vel log., Ma-
ria RacovitA, llinca Roset, Maria Cant. §i Ion Cant. vel ban aratA cA dau danie Sfintei
manAstirl Mitropoliel cinci zapise de mosie, din sat din BatAregi, care 'mosie au fost
dant) 51 cump1rAturt rapoosatului Neculai Buhus logofAt, tatAl ripoosatului socrului mieu
Ion Buhus. §1 fiind ingropat la adastA shin manAstire Mitropolie, am dat aceste pArti
de mosle, ca si fie pentru pomenire sufletelor rApoosatalor". Deci erau unele parti mici
din sat, care nu fuseserA ale Mitropoliei.
E imp ortantA hotarnica lul Vasile BuhAescu biv vel medelnicer hotarnic (C. M.
610-13), din 7264, (1756) Oct, 21, prin care s'a hotArit satul Stornestii i Plesestil 51
Baifreftii i Codrestii l partite din sat din MadarjAci, ce sant pe Bahluet, la CarligAturA,
a Mitropoliei. Despre Batirestl se spune cA se hotAreste Ia apus cu Ploscuresti1, Lun-
ganli si eptesenii, moiIIe lui lonita Nacul si Toader Nacul. Acesti de pe urtnA cer
dreptate, sA aibi I ei parte la jumAtatea de sat de BatireM rAscumpqratA de Episcopul
de Roman, loanichie, dela spatarul Vasilie Razul. Mitropolitul se Invoieste 51 le dA a
treia parte de sat, NAculestIlor, Intorcand NAculestii 80 lel, din banii ce s'au dat, pen-
tru rAscumpArare dela Vasile Razul, iar douA pArti de sat rAman a Mitropoliei, ,,mAcar
cA dupA mAsura locului, mai mult de a treia parte cuprinde acea bucatA de loc, ce
eau dat NAculestilor, numai locul fiind mai prost, s'au primit driaptA a triia parte, care
s'au despArtit I cu pietri hotarl ace bucatA de loc despre celalalt hotar a BatArestilor
a-ay rAmas cAtrA mosiile sfintli sale pArintelul Mitropolitulur 1).
laM hotarul propriu al BatArestilor, atat cat e dat : Incepandu-sa.., dintro platri
ce s'au pus In capul unui piscu ce laite diasupra pdraului Batlreftilor, *de tángd feintana,
de tondo se incepe acel OM's, care feintand iaste hotar a trel sate i a Onilcanilor i a
qeptigenitor Natului fi a Batireftilor.... apucA parAul 'Batirestilor si tot pArAul lavale,
pattA unde cade *Atli Batirestilor In pdrigui Podobifilor, ce sA numeste i Eareni
(hotarui despre m. z1)... (acum spre apus, Incepand dela Bahluet) drept acest loc tae
piste sAsul Bahluetulul hotarul cAutand la piatra... din muchea dealului si
deacolo dintrace Plata drept In gios pe podisul dialului merge hotarul Batirestilor, a-
lAttare cu PIoscurestii, pe la o piatri hotar 5i panA la alM platrA veche, ce s'au aflat

1) Deci o parte din vechlul hotar al BatAres1tor e azi in truput Lunganilor !if at
,epticenilor (la taoestl).

www.dacoromanica.ro
 SANE$T11 51

pe podis, intro asezAturd cu sdrAturi si de acolo... rAman Ploscurestii si sA Incepe a

sa tdia cu hotarul ala bucata de loc de Batiresti, ce s'au dat lui Ionita Nacul V frati-
lor sdi si merge hotarul tot drept in gios pe coasta dealulul si cam la dial, pana ce
sd pogoard. la al patrule platra hotar, din capul piscului, unde cade capul piscului in
parAul Batireslilor, la lantana, de unde s'au inceput intAi.
In 1760 ') e pornenit un Ionasco din Batdresti, care Inpreund cu Stefan biv pared-
labul din Carligaturd, aleg partite de mosie din Petresti, finutul Roman, ale Ini Chirill
Car6u1.
Satul nu mai era, la 1801, cAci nu e pom,nit in Cond. Liuzilor, nici in catagra-
ftile din 1320 si 1831. Se vede ca indatA ce satele aceste au intrat in stApanirea Mi-
tropoliei, oamenii au fost mutati in celelalte sate, apropiate ale ei : Sanestii i Stornestii.
In hotarnica din 1827, iuli 5, cand e vorba de hotarul Batarestilor, despre Lun-
gani 2) se spune cd se pdzeste stApanirea, fArã pricina, dupd hotarul tras, din vremea
Miteopolitului Iacov.
§. 7. Siorne0ii. Satul vechiu nu era ac olo* unde e astazi, langd Sanqti, pe lo.
cul Oniscanilor, de alta datd, ci era langd Madrajesti, in sesul Bahluetului, unde-s azi
Storne0ii verhi2) sau Cotargacii, care, dupd recensemantul din 1912, are 29 case si
118 locuitori si apartin corn. Lungani.
Din vechiu satul se numea ,turnestii §i Storneftii. Prirnul stapanitor se va fi numit
Sturnea ori Stornea, nume neobicinuit la noi. (Cp. pol. stiona, rus storona vslav.
strana, parte, margine, tinut).
Satul ete anterior lui tefan cel Mare. Prin ispisocul din 6966 (1458), Noem. 11 9,
tefan Vodd intareste lui Stanciul Sinescul, satele, in tinutul Carligaturii, anume : Si-
nestii, supt padure si Crepaturenii i ,turneqtii i moarli in nzatca Bahlugului mie
notarul acestor sate sa fie dup4 hotarul vechiu, din toate ptrilc, pe unde din veac au
umblat". El era deci in stapanirea unui Sinescu si este, cred, mai vechiu decAt Sinestii
si va fi fost cumpArat dr! la vechit stapani Morne0i, ori luatipe seama Dornniei si dd-
ruit unui Sanescu.
Nici o alta stire despre Stornesti, in veacul al XV-lea si XVI lea. Fiii Stanciului.
Sanescul isi \rand la 1501 mosia Sinestii lui efan VocIA, care o darueste Putnii.
Dar ei vor fi Minas mai departe in Stornesti i unii rdzesi, de aici, din sec. XVII, sant
stranepti ai lor
In 7128 (1620), lunie 15 (C. M. 425), ca martor in o vanzare din Podobiti, a-
pare : Andronic Stolnic ot Stornesti,
In un zapis de marturie, din 7133 (1625), lunie 27 5), apare un Gligoiie de Stor-
nest!.
-
Important, pentru unii stApani -ai satului, de la sfarslul veacului al XVI-Iea, e
zapisul din 7145 (1637), Sept. 20,(C Sit. 588). Prin el Vasile Fugle, croitor din Iasi, face
un schimb cu logofdtul Toieraco, de la care prirneste o vie de la Iasi si 60 galbini
da lui Toderasco nun loc de prisaca cu pornete i eu vii pArdsite in tinutul CArli-
turii, in hotarul StorneVilor'. Acest loc de prisacA 11 cumpArase raposatul Enachi pos-
telnicut, de la Ursan si de la Zaharia, feciorul Kusturii §i de la Sava Veverita, feciorul
Madonii, nepotul, Cormei Storneseului. lar lui Fugle ii era danie de la Vamba (sic), sora

1) Cr. col. acad. rom., 1908, 84.

2) Ploscurestii disparusera. Ei sant insa insemnati in harta Goestilor, din 1797.
3) Vezi harta statului major, plansa Po du lloala.
4) Bok. Dt. I, 24.
5) Ginb. Isp. I, 2, 172,
5

www.dacoromanica.ro
34 M. cosTAGIESCO

postelniculul Enachi si jupAnul sAu Hrisa §i de la nepotul sAu lane ,,pentru slujba me
ce am slujit boiarinului Enachi postclnicul". Ne apare aici Cozma Stornescul, until din
%Tali urma§i, din veacul XVI, ai intemeietorului. Intre martori e si Neniul vornic. A-
cest schimb se intAreste prin cartea Domnului Vasile Vvod. din acalas zi (C.. M. 588-9);
Toderasco e tretii logofAt ; Ursan si Zaharia sAnt feciorii lui Hastur.
Cam pe la 1638 (ibid. 425), ca marturi, la o vAnzare in Podobiti, apare ; Gli-
gorie de Stornesti g Pintilie ot Tomesti (Popesti).
Prin zapisul din 7170 (1662) lulie 17 (ibid. 590), Lupul, feciorul lui Forojie, mAr-
turiseste cl pre ea foamete fi pre ea lipsd, de nirne nevoit, nici asuprit", vinde un
loc de prisad a tatAlui sAu Forojie, ce iaste /a prisdcile StorneOilor, cu doi, trei po-
m eti, O-au fost a tAtAnimieu si cu casA fAcutA de mine si cu curAfituri in pAdure, ce
am curAtit cu mAna me" vArului sAu Marco, feciorul lui DAni1A, fratele lui Gligorie
Forojie, drept 10 lei, pentru Oct Ounce intrace foamete fi lipsti mare, ce era pre toatd
farts, eu fnurtiam de foame cu loatti casa me ft Dumnialui vdrumzeu Marco mi-au dut
ucei buni, ce mai sus scriem".
Intre marturi : nepotul slu Vasile, feciorul suroriisale Uliaianii (sic), alt nepot
TAnasie, feciorul suroriisale Annii, alt nepot Pdatea, feriorul surorisale Dumitrei, vArul
sAu Bejan, feciorul lui Vrensif, apoi Vasilie TAtarul si Gligorie de Plesestj, Arsenie,
Grozav, Stefan, feciorul Savii, Ionasco Cloarec §i &lion, feciorul Grecii, toti din Stor-
nesti ; apoi Mitropolitul Sava 1) si fratele Mitropolitului, vornicul Toader.
Pin zapisul din 7171 (1663) Mai ? (C. M. 589), Gheorghe Rosca biv visternic, da-
ruieste Mitropolitului Sava, un loc de prisacA, la Stornesti, cumpArAturA de la Stefan
de Stornesti, care danie este intAritA de Domnul Evstra tie Dabija Vvod, prin cartea
din 7171 (1663), Mai 9 (C. M. 501).
Prin zapisul din 1171 (1663), Julie 5 (ibid. 591-2), Marco, feciorul lui DAni15
din Stornesti, de la CArliguturA dAruieste Mitropolitului Savii, un loc de prisaci, la
prisdcile Storneftilor, cu..pometi, ce a fost a tatAlui sAu si alt loc de prisaa iarAsi
in rind, cu acele prisAci, ce a cumpArat de la Lupul si alti feciori ai lui Forojie din
Stornesti. Intre martori : Toader, fratele Mitropolitului, Bejan, Gligorie Toluil §i Mimi-
t rasco din Stornesti.
Prin zapisul din 7173 (1665), April 25 (ibid. 592), Marco, feciorul lui DAnilA din
Stornesti si cu femeia lui SAlemila (si Solomiia), dArueste Mitropolitului Ghedeon 2), un
o c de prisacA, cu pomet, ce a fost a tatAlui sAu, a lui DAnilA unde sdnt pristicile
StorneellorN §i alt loc .de prisdcA, tot acolo, de cumpArAturl de la Lupul, feciorul lui
Foronjie, (sic). Dar dupl mcartea Mitropolitului, sA ramAie sfintei Mitropolii. Si dupA
moartea donatorilor, ce va a lor, tot sA fie a sfintei Mitropolii.
Prin zapisul din 7175 (1667), Oct. 28 (C. M. 593), incape cumpAritor in S'or-
nesti, Solomon BArlAdeanu, vornicul cel mare, de Tara de jos. El cumpArA, drept 20
lei bAtuti, o jumitate de loc de prisacA, ce este la prisAcile Stornestilor, in linutul Car-
ligAturil, de la Manila, fata Gordului, nepoata lui Tudoran de Stornesti si Sofrbniia,
fata Trofanei, iar nepoatA lui Tudoran si top feciorii lor, Uliiana si Nazariia, din pri-
baca mosului lor, lui Tudoran. Intre martorl : Dumitrasco Bat, nepotul Florii din Stor-
nesti si Silion Gre6u1, iar nepot Florii sl Bejan Tireme$ de Stornesti.
Prin zapisul din 7176 (1668), Mai 31 (C. M. 593), Toader Ctinein 3) §i ferneia
1W Mgniia, fata lui lonasco Cioarec si Varlam cu femeia lui Alecsandra, asemenea fata

1) N. lorga, 1st. bis. rom. 11, 335 : Sava, c. 1659-5 Ian. 1664 (mort).
2) ibid. : Ghedeon de Secul : 1664c. 1670-1671.
3) Toader Unlit, in ispisocul din 1668, Julie 23, dat cu o bucatA de codru lui
Solomon BArlAdeanul, e arAtat ca de Macsanesti (t. Roman'.

www.dacoromanica.ro
 SANEST!! 35

lui Ionasco Cioarec, valid lui Solomon BarlAdeanul, logofAt mare, drept 90 lei, partea
lor cat se va alege, din sat din Stornesti, din vatra satului si din camp, tarind s. cel.
Martori din Totoesti, Cositeni. Cioltani, Plesesti, Mohoriti si Obrijeni.
Prin diata din 7178 (1670), Aug. 5 (vezi sub acestd data la Batdresti), Solomon
BarlAdeanul lasA M-rii SAcAtura, dela Trotus, Intre altele si satul Stornestii (v. si Uric.
V, 243, 1690).
In zapisul din 7188 (1680), iulie 22 (C. M. 489-9 0), apare ca Inntor Darie din
Stornesti.
In zapisul din 7202 (1694), Sept. 15 1), Anita logofeteasA rAposatului Solomon, ce
a fost logofdt mare, ddrueste satul Stornestii, cu toate partite care sant inprejur, cum-
pArAturi si danii, mAndstirii Bogdanei, ziditd de logofatul. Nime sA n'aibd dreptul s'o
vandd, chiar de s'ar tampla vreo scApAciune mAndstirei, nici s'o vandd nici s'o schimbe,
dorinta ce nu s'a respectat,
Prin zapisul din 7210 (1702) Aug. 9. (C. M. 600), Isaiia Nacul, egumenul de la
sfanta mAndstire Santilid proorocul din Suceava, ddrueste lui Grigorie Jora, tretii logo-
fdt, un loc de prisacd ce este in hotarul Stornestilor, la CarligAtura, cu pomete si cu
vii pArAginite, danie de la rAposatul Andries biv vel satrari, feciorul lui Toderasco,
biv vel logofdt, si pe care Toderasco I-a cumpArat de la Vasile Fugle (v. mai sus
7144, Sept. 20).
Prin zapisul din 7263 (1755), ghen. 1 2, MAndstirea Bogdana vinde episcopului de
Roman, drept 525 lei, satul Stornesti si alte pArti dintralte mosii, Unite cdtrA dansul
(Vezi BatArestii supt acest an) si en helesteul satului Stornestii, ce este in apa Bah-
luetului, ce episcopul o inchind Adormirei Precistii din Roman.
Prin zapisul din 7263 (1755), Mai 15 (vezi BatArestii supt acest an), In urrna u-
nui schimb, intre Episcopia de Roman sl Mitropolia Moldovii, StorneVii inpreupA cu
alte pdrti, din alte hotare, lipite de acest sat, trece la Mitropolia Moldovii. I
In 7264 (1756), Oct. 21 (C. M. ft10-13) se face hotarnica satuliii Stornesti 0 a
celorlalte Orli, lipite de dansul, a Mitropoliei : Se spune aid de helesteul cel mare a
Starnestilor 6-au fost ezit de Solomon logofdtul, in apa Bahluetului", se spune de
hotarul Stornestilor, despre m. zi, spre Sanesti, pe EzAre, pin capitile StorneOnor §I
a Plemtilor, pand unde cade pardul Ezerelii, In sAsul Bahluetului".
Prin cartea din 7267 (1759) Dec. 31 (ibid. 603-3), loan Teodor voevod IntAreste
Mitropoliei 20 oameni de scuteald cAsari", insd oameni streini dintraltA lard si fait
de biri in vistirie, pe carli sd-i afle ,. Mitropolitul... si sd-i aducd, sd i aseze la tinutul
CarligAturii, pe mosiia sfintei Mitropolii, Stornestii, carii sl fie atat de triaba iazurui...
cat si de altetrebuintd... li sd vor da si pecetluituri rosii pe fetile lor s. cel. Aeelas
luau intareste si Grigorie loan Voevod, prin cartea domneascA din 7271 (1763), Sept.
3 (ibid. 603).
Prin cartea din 1765, Noem. 6 (ibid. 474), Grigorie Alexandru Ghica vvd. aratä
pentru 20 liudi ruf casari", la satul Stornesti, carii flin1u oameni streini adus... s'au
asezat cu birul hotArit cat sd de pe anu, inpArtandu-sd pe dferturi, cum ;i pentru a-
giutorinta si mucareri si poclonul baeramlacului, cu asAzdtnant, ca sd stie cat vor da...
8 6ferturi Intrun anu si la afertu ate 25 lei noi si rAsura cate 5 parale de leu si vor
mai da un 6fert pentru poclonul bairamlacului si doao 6ferturi pentru agiutorintA si un
6fert la mucareri. Si pentru ca O. fie cunoscuti dintre alti lAcuitori al lath 11 s'au dat
pe& rosii pe fetile lor. Iar cand rusi ar mai veni ca sd s(A) asAzA Intre dansii dandu-
li-sA vreme de odihnd 3 iuni, ca sA-0 poatd face aldzare 0 dup4 lnplinire s9roculul

1) V. A. Ureche, Miron Costin I. 19

www.dacoromanica.ro
 36 M. COSTACHESCU

sl-i aske la tablA dregAtoriul tinutului... lar pe ludi holtei, ce vor fi intre dânsP, sl
nu fe numgrati, nici supArati cu birul si asa pe a6astA ashare si el s s siliascA a
aduce cat de multi rusi oameni strAini, dintraltA Orr.
Duna Condica liuzilor, in 1803, erau in Stornesti, 60 de luzi 1).
DupA Catagrafia din 1820, mosia e arAtata ca fiind la camp hrana si alesveris
lAcuitodlor cu lucrare cAmpului si cu umblare cu cardie in chide". Erau 50 qe blrnici,
15 frunte, 22 rrjocasi si 13 codasi ; 32 slugl fárá bir a sfintei Mitropolii. Intre nu-
mirile caracteristice sant : Toader Broscar, Toader Cojocar, Alecsa ZAhocean, Chid la
Ca Ifa, lonitA Antemiia, Toader Turcan, Gheorghie PrAsniac, Ion Flaimuc, Andrei Man,
Andries ludefica, Ion Detipan, Acsante Socoverceanu, tefan up, Vas Ale Sodovercianu,
Neculai Luchiian, Ivan Com lilac, §tefan ZasAul, Costandin Ceucd, Grigore a lui MiscotA,
Vatav Pricochi, Toader DAni1A, Grigori Cozum, lacob NegurA, Ion Hriticu 2) si al.
In 1821, satul a suferit mull din pricina Turcilor, care au intrat in lard. IatA ce
ne spune o relatie din acest an : Au venit Besliaga cu 12 neferi in 11 a lunii Iu lie....
si mergAnd ei de aicea la Stornesti au sezut o saptAmAnA de au trierat orzul ; s'au
intors al doile rand acesta cu 50 Turci ducându-se de aice la Stornesti cu scopos
ca sA Were gran! ; au venit si al treilea rand iarAsi la Stornesii cu vreo 80 de Turci
si eu jidanul, tatAl fetelor, numai la Stornesti. Ce n'au fost si atunce ? Ctuttind pe f ete
§i vitele sa le ridice cu totul, din porunca Hanului si a lui Vodd. (tiganii au FAspuns
ca vitele s'au dus cu Dichiul in sus)-3).
In acest an, dupA arAtArile bAtrAnilor, s'a InprAstiat satul de aici si oamenii s'au
tras aproape de codru i s'au asezat, cu totul, pe locul Oniscanilor, unde este si astAzi
satul Stornesti. Tot pe atunci Incep &A vie, ca fugari, de catane, Bucovinenii, de prin
Sauca, Vicove i ei formeaza satul de pe deal, Sauca, unit azi cu Stornestii 9.
Pentru hotarnica din 1827, lunie 5, vezi la Plesesti.
bupa catagrafia din 1831, satul avea biserica cu Sf. Nicolai, care a fosi in cLa-
lul lui &mon, aproape de Sanesti. Preolii erau : Pilaf tei sin Nechifor Diiaconul sechilariu
slujitoriu bisAricii stt. Ierarh Nicolae 1 preotul Simion sin TanasA.
Intre locuitorii satului erau privilegiat, fArA dare, era Ionita san loanu Munteanu
polcovnic.
Apoi 6 nevolnici, Intre ei : Toader HriscA ; 8 vAduve, intre ele : Maria, preuteasa
a preotului loan Potropopu ; Paraschiva lui Toader Giurcanul. Intre birnici havalegii
ChirilA sin AnghelutA Munteanul, Acsinte Socoverceanul, Tomasir Vasile Despan, Maftei
sin Radul, Grigoras sin Grigori MiscotA, loan sin Grigori Agaf ton ; Slugi i oameni fAra
bir : Gheorghe Carce, Costantin sin Lupul Cicovan, Simion sin MoisA BereznA, loan
brat Vasile Matgros, Gheorghie Duduman, Vasile sin Toader Hugeanuf, Simion sin
Toader CArdeiu, Vasile sin Ion Munteanul Häuculet, Ilie sin Toader PlArnadA, loan Ar-
deleanu sin Macovei, Gdgori Bartacariul sin Grigore Mane, Toader sin Simion SlAda-
riul si al. Oarneni strAini, fArA cApAtAi, tocmiti cu hac (leatA) la unii i altii i intre ei
Grigoras Bendos, loan Barzoiu, Gheorghie Nicorescu, Alesandru Bartacariul, Gheorghie
sin tefan aturcanul, lacob Rusul ficior de curvA". Orandari : Zelic sis Herscu.
In total actul avea 123 capi de familie.
Lingurarii Coronii, azi satul Osoiu, erau 30 si inte ei : Apopl Tolontan sn Apos.

1) Uric. VIII, 333,

2) Arh. stat. Iasi, tr. 166, op. 184, nr. 19.
3) Erbiceanu, 1st. Mit. Mold. 370.
4) Numai cu traista in bat, flAcai, fugari de catane, au venit, bunicii nostri", imi
spunea, acuma vreo 15 ani, bAtranul Ion PlamadA. Acest lucru era obicinuit, In satele
noastie, caci n catagr. diii 184 gäsim des ,bejanarit din Cordun".

www.dacoromanica.ro
 SANE*TII 37

tol Tolontan, loan sin Lupul Leu*tean, Lupul sin loan Tonca, Timofte Opre, Grigore sin
loan Bann, Toader brat loan Baca Corduneanu, loan s'n Lulu!, Acsinte Baciarau,
Timofte sin lorga, loan sin Ursache, Dutul sin Bdra, Macovei sin Mulgulet, Ionascu
Vitul, Stafie Bosna *. al. (Nume ce se pastreaza in mare parte si azi, in satul de lin-
gurari, Osotu) .
§. 8. Plergii. In continuarea Podobitilor, spre miaza. noapte--*i aläture cu Stor-
nestii,spre rasarit,pc Bahluet, era in vecaime satul Pleiegii, din care azi n'a mai
ramas nici o amintire.
Cel dintai intemeietor al satului a fost un 15leu sau Plesa '). Ori poate ca satul
si-a schimbat numele, cu vremea. Poate acesta e vechiul sat Crepaturenii", ce apare
in ,ispisocul din 6966, Noem. 11 (Vezi Stornestii, sub acest an). Nici o *tire, pa'na la
inceputul sec. XVII nu am despre Plese*ti. Actele satului, inpreuna cu ale altoAr sate,
au ars la rutnastirea Bogdana 2).
Nu pot preciza unde va fi fost vatra satului.
In 7128 (1620) Iunie 15 (C. M. 425) apar ca marturi la o vAnzare, in Podobiti :
Lazar, Gligorie, Constantin, Andrian, Gligorie diac, toti din Plee,ti. Actut e scris, in
casa lui Gligore ot Ple*esti".
In 1635, apare un Simion pit(ar)ot Plesasti 0.
Pi in zapisul din 7145 (1637), fevr. 2, (C. M. 484) Gaftona din Hriasca, fata Ma-
rina, nepoata Varvarii darueste o jirebie din sat, din Plesesti, nepotutui sAn Simion
si lui Vasilie, fecior popii lui Gheorghie din Hreasca... din vatra satului, din hele*teu, in
farina si din pomet.
In zapisul din 7146 (1638), Martie 10, (C. M. 425), ca martori, in o vanzare, in
Podobiti, apare Simian din Ple*esti, alaturi cu Gligorce Horaico dc Obrljeni si Nacul
de acolo.
Prin zapisul din 7164 (1656) Mai 18, (ibid. 485), Nichifor sin Bakti, nepot lui
Fedor si Sava si Uliiana si Marica, feciorii Nastasief, nepoti lui Fedor', valid partea de
mosie, din jumatate de sat din Plese*ti, din a treia parte, a patra parte, partite a doi
frati, lui Rezmerita ot Maddrjaci, feciorul lui Vasilie i fratinisau lui Toader si lui Gli-
gorie drept 20 lei MO.
Rezmerita i Toader se invoesc, fata de raza*i, sa *i tie partite : Rezmerita din
sus si Toader din gios. Intre marturi : Gligorie, Paval, Nacul, Constantin, Toader, Mi-
halce, Tanasie Acseniei, toti din Ple*e*ti.
In 7170 (1662), 17, (ibid. 590) apar, ca martori, la o vânzare in Storne*ti :
Vasilie Tatarul i Gligorie din Plesesti.
In 1665 0, ca martur in o hotarnicie in Avrameni (az) hotarul Prigorenilor) apare
Tanasa ot Plesegi.
Prin zapisul din 7174 (1666), iunie 19, (C. M. 487), Mihail ot MAdArjaci martu-
rise*te cA venind diaconul Ignat ot Moimesti *i fratele sau Niculai sin Andrei, nepoti
Ursului, pentru o parte de mina din Ple*e*ti, el si cu razesii din Ple*e*ti, au dat seama,
pe drese, ca i se vine din a patra parte de sat, a treia parte,
Prin zapisul din 7176 )1668), Mai 1 (ibid. 487-8), Solomon Bdrladeanul, vel lo-
gofat, se invoieste cu megie*ii" sal, cu Razmerita si fratesp Toader i Gligorie, fe-

1) Un Bratul Ple*escul, in 6935 (1427) Oct. 15, Arhiva, Iasi, 1914, 175, *i N.
lorga, Osta*ii de la Prut, in Anal. ac. rom. t. XXXV1.
2) Vezi m. jos, sub anul 7264 (1756), Oct, 21.
3) Ghib. Isp. 1I2 106.
4) Ghib. Sur. IV, 35.

www.dacoromanica.ro
38 M. COSTACHESCU

ciorii lui Vasilie Albici din Plesesti si cu Stratie vornicelul si cu femeia lui, Cerna, sora
lui .Razmerill si cu Tänasie, Gligorie, Costantin, Pavál, feciorul lui Vasilie Moesu si
popa Gligorie, ginerele PAvAloaei si Ion, feciorul lui PavAl si Nastasia, fata lui PavAl
si Ignat diaconul si fratesAu Niculai, feciorul lui Andrei de la Moimesti, toil razAsi dini
Plesesti pentru a bucatA de ses, din iazul ce au fost inzeput a ezi pArintele Sava, cef
au fost Mitropolit, WA intrun iazulef ce I-am facut noi din gos, piste ses si clA in
Bahluefu. Pentru a6a bucatA de ses ni-am tocmit cu acesti megiesi si ni-am invoitu ca
sA n'aibu eu a fine mai mult din hotarul Plesestilor, nici la costise, nici aiurile, in fa-
rina lor, c numai Oa bucatA de ses... panA intracel iazulef ce 1-am fAcut noi, ca sA nu
le strace varsatura heleOeului mleu ce voi sA fac in hotarul lor a Plesestilor. Ada bu-
catA de loc mi-au vandut mie cu voia lor... Si eu ca sA aibu a-mi fine hotarul satului
Storne0ii, prccumu-i insemnat de demult." Intre marturi : preotul Bejan de MAdarjAci,
Toaddr diaconul, Mihai ce au fost pArcAlab, Gavril a Gligorcei, Dias apitan, Vasilie
Cotorce, Dumitrasco aprodul, tofi din MAdarjAci, s. a.
In 7176 (1668), Mai 31 6bid. 593), pe langA martori din Totoesti, Cosifeni, Mo-
horili, Cioltanl, apare si Costantin de Plesesti. In sat era si bisericA, del, in 7176
(1668) iulie 7, (ibid, 604-5) ca si in acelas an, Mai I, (v. m. sus) apare Popa Gligorie
de Plesesti, ginerele PAvAloaei.
In 7177 (1669) Avg. 5, (ibid. 486), Alexandru Buhus si femeia sa Alexandra,
fata lui Neculai Ureche §1 Vasilaqco Eirache ce au fost spätar si Chiriac 'si femeia sa
Alexandra si Nistor Batiste cAlugArul, mArturisesc pentru niste pArli de ocind, din ju-
mAtate de sat de PIesesti despre bise.ricA, a sesea parte si din altA a sesea parte
jumAtate si pentru jumatate de sat din Mohorifi, parte din jos, care parte de ocinA
dintru intAi au fost mosii, mosilor si pArinfilor lui RAzmerill de vistierie si li-au van-
dut goamenilor parintetui nostru vornicului Ureche.. larA apol de la noi, de la Ure-
chesti, acea a sesa parte si dintralta a sesa parte giumatate din Plesesti s'au vandut
Dumisale Jul Gligorasco HabAsescul 6-au fost hatman. Si cu OM o au intorsu Razme-
rilA de vistierie, cu frafii lui, Toader, Gligorasco si Istratie, cu femeia sa &rawer.
In 7177 (1669), Sept. 1 (C. M. 594-5), apare ca mat tor : Toader Albici de Ple-
sesti. Asemenea in 7177 (1669), Sept. 6 (ibid. 596).
In 7177 (1669), Safta a raposatului Niculai Ureche vinde lui Gligorasco Habl-
sescul sArdariu, partea sa de ocinA, din Plesesti, drept 80 de taleri. Intre martori :
Antemiia pAhArniceasa si jupaneasa Alexandra (ibid. 485).
In 7178 (1670) Avg. 5 1) Solomon BArlädeanu, prin diata sa, lasA M-rii SecAtura,
dela Trotus, intre altele si pArfile sale din Plesesti. .
In 7180 (1672) Oct. 24 2) apar Vasile Moes de Plesesti si Simion, care au mosie
si in Septeseni si prin MArica si Anton sant scoboritori din Macsin de Macsinesti.
Prin zapisul din 7188 (1680), iulie 22 (C. M. 489-90), Gligorie, feciorul Annii
GrAmAdoaei si Stefan, feciorul Palaghii si MAricula, fata TAnAsiei si Micul, feciorul
Porhirei, top nepoli de sod lui Rizmerill si lui Toader, ce au fost la vistierie si lui
Gligorasco Horjii si Cernii, femeia lui Istratie, feciorii lui Albici, fac cunoscut pentru
jumAtate de sat, de Plesegi, parte din gios, care au rAscumpArat-o unchii for, Razme-
rip si Toader si Gllgoras si sora lor Cerna, de la hat. Gligorie HAbAsescul, iar lui
i-au fost cumpArAtura de la niste rAzesi din Plesesti. Cat au fost vii, ei au stApanit
frAfeste.

1) Vezi sub acest an la BatAresti si Stornesti ; ace1as lucru, reinoit in 1690, cp.
Uric. V, 243.
2) Originalul la mine,

www.dacoromanica.ro
 - SANEril
Dupd moartea lvi RAzmerita §i a lui Toader si Gligora$, cAci lor ii s'a intAmplat
de au murit curand unul dupd altul i feciori n'au avut, sora lor Cerna a zis, cd ea
singurd a dat banii pe jumAtate §i fratii ei tustrei jumatate. Si in altA jumAtate de sat,
a patra parte, ce cumpArase unchii lor de la alti rdzesi din Plesesti, Cerna a dat iar
jumAtate banii, ,,un ban" si fratii ei, iar un ban". Megiesii, cameni buni, intre care
Popa Bejan de MAdarjaci, Darie de Podobili, Darie de Stornesti, Ion, feciorul lui Td-
nasie de Plesesti, Vasilie Tente de Mohorili, mArturisesc cl asa este. Deci, din acea
jum gate de sat, de Plesesti, jutuatate este a Cernei si jumAtate lui RAzmerild, Toader
si Gligorasco.
In 7189 (1681), Ghen. 17 (ibid. 431), la o vanzare in Podobiti, apare, ca manor,
Neculai Horge din Plesesti.
In 7190 (1682), lunie 12 (ibid. 433), la o vansare in Podobiti, apar, ca martori :
Dumitrachi, Giigorie Grosul si Micul de Ple$esti.
Prin zapisul din 7190 (1682), Sept. 20 (ibid. 490), Stefan, feciorul Palaghiei, vinde
partea de mosie a sa din sat din Plesesti, la tin. Carligaturii, ce a avut-o de la unchii
sai, dela Toader si dela Razmerita si dela Gligorasco Harje, matusii sale CernuFai,
drept 15 lei batuti, din vatra satului, din farina, din tante a. cel. Intre martori : Du-
mitrasco, parcalabul de Targul Frumos, Mihalce de Codresti, Irimia de Cioltani.
In 7191 (1683), Noem. 22 si 7193 (1685), April 6 (ib'd. 434-5), apare, ca nnr
tor, la o vanzare in Podobli, Durnitrachi de PleseSti.
In 7193 (1685), lunie 18 (ibid. 491), Stefan, feciorul lui Necoara, nepot lui FRU-
meritd de vist. vind.t mitusii sale Cernii, drept 40 lei batuti, o parte de ocina a su-
rorisa, a Uritei, in sat, in Plessti, din apatra parte, a opta parte. Intre martori : Si-
mion Gline i fratesdu Mihalce de Codresti, Irimie de Cioltani.
In 1685, apare ca martor in Romanesti, Dumitru ot Ple§esti 1).
In 7222 (1714), lulie 8 (C. M. 491), Neculai Alecsandru voevod intareste lui
Gligoras Cucoranul, vornicul de gloata, sa si stapaniasca partea de ocinA din Pie$esti,
din a patra parte de sat, a tria parte, care mo$ie ii este de pe soCrul su Ignat dia-
conul de Moimesti.
Prin cartea domneascA, din 7224 (1716), Aug. 20 (C. M. 491-2), Mihai Raco-
vita Voevod intareste Nastasiei, jupaneasa lui Gligorie Cucoran, vornic de gloata, fata
lui Ignat, diaconul de Moimesti, nepoata tut Andrei, stranepoata Ursului, pe langa par-
tite din Podobiti i cele din Ple§esti, din a patra parte de sat, a treia parte.
Prin cartea din 7231 (1723) Aug. 1 2), Mihai Racovita voevod intAreste stapani-
rea Int Gheorghita, feciorul lui Istratie din Plese$ti, nepotut lui Albici si varului sat'
Micului, peste partea lor de mosie, din satul Plesesti, la tin. Carligaturil.
Prig cartea din 7233 (1725), lulie 14 (C. M. 493), M hai Racovita vvd. intAreVe
lui Gligorie Cucoranul, vornic de poartA §i altor rAzeV ai sAi, Gligoras, GheorghitA
Veli6co si vArului sAu Micul sd-si tie jumAtate de sat de Plesesti, de la Carligatura $i
sA aibA a lua de a zece din pane, din fanal, din prisAci cu stupi. Asijdere si de pe
cealaltA jumAtate de sat a dilugarilor de Bogdana sA ia in acest an dijma, tot ei ccaci
de doi, trii ani incoace cAlugarii Inca au dijmuit di pe tot satul, tot venitul, 6-au fostp.
Era, se Vede, neintelegere intre Cucoranul si M-rea Bogdana, pentru stapanirea asupra
satului i prin cartea domneascA din 7240 (1732) lulie 21 (ibid. 493), Grigorie Ghica
vvd. scrie boerului Costantin lora, biv vet capitan de Codru, sA cerceteze pricina din-
tre Gligorie Cucoranul, vornicul de poartA i Egumenul de la M-rea Bogdana, pentru
satul Plesesti, cad zicea Egumenul, mAndstirea are mai mult de jnmAtate de sat.
1) Ghib. Sur. V, 49.
2) Cr. col. ac. rom. 1911, 242,

www.dacoromanica.ro
46 M. COSTACItstO
Prin zapisul di -1 7243 (1735), iunie 9 (C. M. 494), Nastasia, jupineasa lui agorie
Cucoranul, vinde,. drept 45 lei, bani gata, lui Lupasco Tudori, negutitoriul, mosia dela
parintil sAi, in sat, in Plesesti, din a patra parte de sat, a treia parte, asemenea si
pArtile din Podobiti. Mogia aceasta es e pe din sus alature cu hotarul MohoriliJor, mo-
sie a lui Lupasco Tudori.
Prin zapisul din 7250 (1742), iunie 2 (C. M. 494-5), Gavril sin GheogIfta Velii6co
ce sant traitor la sat, la Frateni, in tinutal Carlegaturii", nepot lui Istratie si Cernii,
femeei lui, ce a f )st sora lui Razmerita ot viStierie i lui Toader si Gligoraco, cla za-
pis la maim lui Lupasco, negutatoriul din Esi, c avand cdteva pãrti .de mosie, dela pa-
entii sai, in Plesesti si Wand Dumnialui giu.panul Lupasco negutitoriul o biserica la
satul Durnisale, anume Obrijenii.... la tinutul Carlegaturii, un.le iaste hramul Uspenie" Ii
darueste acestei biserici, o jumatate de sat, de Plesesti, partea din jos, ce-i este de la
mosii sai, Istratie si Cerna. Aceasta jumatate de sat, de Plesesti, in capul hotarului din
jos, se hotareste «piste pAraul ce se chiama Ezere, cu satul Dumisale, cu Obrijenii, si
alOure, pe din sus, cu Mohoritii, iar piste pâraul Ezere i pe din sus, alature, se ho-
tareste cu cealalta giumatate de sat, de Plesesti, ce sAnt a maadstirii. Carile acestu sat
intregu PIesestii sä hotareste pe din sus (apus) cti satul Stornestii, ce iaste iaras ca-
lugarescu,.
Licepe pAra pentru hotar, intre Plesesti si mosia despre rasarit, MAndrestii. In 7256
(1748), Avg. 16 (C. M. 496-7), fonita, gramaticul de vama, ginerele lui Ion Neniul
spatar, cere judecata cu Costantin Tuduri, negutitoriul, feciorul lui Lupasco Tuduri pen-
tru un iaz Cc: §'au ezit lonita Gramaticul i 'au fazut si moara la rnosia sa, la Man-
dresti, pe Bahluet, in tanutul CArligaturii, uncle zisa ca ar fi avut moara i Ureche vor-
nicul, dela carile i s trage mosie aceia Mandrestii si arata i ispisocu dela raposatul
*tefan Von.... in carile scrie : satul MAndrestii tu iaz de moara in apa Bahluetului si
jelueste ca acum nu va sa-1 lasa Costan Tuduri sa-s tde iazul i moara. Costantin Tu-
duri dede sama ca mosie lui lonita Gramaticul, Mandrestii, are numai un tarmure a Ba-
hluetului pe de issta parte dispre rasdrit. lar tarrnurele BallIuefului cel di ceae parte
iaste de hotarul mosiei sale, Plesestii, i ezatura 6a mai multa ce au ezit lonita Gra-
rnaticul ar fi pe Iocul Plesestilor i sA varsd apa pe locul Plesestilor, de-i face stri-
caciune i paguba. Si zisa ca au vrut si Gavrilas Neniul, tatal socrului lui lonita Gra-
maticul sä ezasca acel iaz si nu I-au lasat razesii de Plesesti s,I1 ezasca, precum arata
si carte dornniasca dela raposatul Ilies Von cu care au poprit pe Gavrilas Neniul sa nu
ezasca, si mai arata Costantin TuJurisi un ispisoc dela raposatul Duca Voda.... pentru
aIt iazu a MAndrestilor, ce iaste mai din gios", ce de s'ar ezi, sa se iezeasca nurnai
cAt tine matca Bahluetului, sa nu iasa afara, sa se verse pe alte hotare, caci mai ina-
inte vreme, pe cAnd era iazul acela ezit, era 0 celelalte mo0i ce se megiepsca en Alan-
dre0ii tot in stalpanire lui Ureche". Constantin Tuduri mai arata si o carte de la Gri-
gone Voda, de judecata ce a avut cu lonita gramaticul, in care lonita a fast rAmas sa-si
tae iazul §1 sa-si ridice moara de acolo.
Prin cartea din 7256 (1748), Noem. 20 (C. M. 498-9), Grigorie Ghica Voevod
scrie lui Alexandru Neculce paharnic si lui Ghiorghie logofat, pentru jaloba lui Cos-
tantin san lui Lupasco cupet pe lonita gramatic de varna. Costantin sari lui Lupasco
zica ca avAnd o mosie, anurne F1ee.tii, pc Bahluq, in tinutul Carligaturii, cu vad
cu iaz de moara in Bahluet i avAnd si lonita Gramaticul alta movie a lui, anume Man-
drestii, 'care mosii zicAnd ca si una i alta yin cu capetile pAna in apa Bahluetului
si desparte hotarul intre aceste rnosii apa Bahluefului" si lonita gramaticul nu sl-au
facut moara in lazul lui cel mare, vechiu, din jos, unde este drept hotarul mosiei lui, ci
si-a facut moara in iazul cel mai mic din sus, in hotarul Ple§eVilor. Mai spune Cos-

www.dacoromanica.ro
 SANEV11 Ai

tantin Cnpet, cd aceste mo*ii, inpreund cu alte hotare de prin prejur au fost toate ale
lui Ureche. Dupd ce 0-au inpArtit Ureche*tii mo*iile pe frati, iazurile de pe Bah hart
s'ar fi tinut cu tocmeald, intre frati, ca sd se iezeascd numai cat tine matca apei, sd
se dea apa inapoi, nunlal pe matca ei, sa nu iasd yard din mated, sd se verse pe
*es, pricinuiniu-se stricAciune mo*iei, incotro se povlrne*te apa peste mal. lonitd gra-
maticul Ware acolo nidi o treabd, cu lazul *1 iezetura, ce si-a fAcut mai mult decat
trebuie *i fiind malul mare, se povarne*te apa pe *es, pe partea moVei sale, Ple*e*-
tilor. Dar Ionita gramaticul a dat seamd cd Ple*e*tii n'ar fi avand vad de iazu in
Bah fuel *1 iazurile acele amândoud,*i acela unde *i-a fAcut moara *i cel din jos, ar fi
a lui *i in lazul din sus ar fi finut moard si Neniul, dela care Neniul are el Mandre*tii
*i pand nu de mult ar fi tinut Neniul acolo moard *1 ar fi stApanit iazul acela, *i (Cos-
tantin Cupet rAu s'ar fi acolisandu de acel hdle*teu). Boerii sant insdrcinati sd cer-
ceteze, dacd Ple*e*tii au avut vad de iaz in Bahluet ; clacd acel iaz este pe hotarul
Pie*e*tilor sau pe a Man 're*tilor, lonitd gramaticul are treaba cu iazul cel din sus
sau n'are ?
Foarte interesantd, pentru cunoa*terea lucrurilor §i a locurilor, este cercetarea fd-
cutd de Alexandru Neculce biv vel paharnic *i Gheorghie Vrabie logofdt, in 7256 (1748),
Noem. 25 (C. M. 499-501). 1ntre altele se aratd ca mcr,?iile P1e*e*tii §i Mandre*tii1)
sant pe apa Bahluetului, scare hotartile -acestor tno0i sd lovitscu in capete fi desparte
hotarul intre danstile apa Bahluefului". .
Dupd ce se aratA pricina intre cei doi boieri §i jalba lui Costantin Tuduri, ed
acel iaz este fAcut pe locul mo,iei sale Ples,e*tii §1 I-a ezit rAti lonitA Gramaticul *i ii
face stricAciune cd-i Mind *d*ul, and apapqazd Bahluetul §1 iazul lui care se nu-
mcqte a Neniului,2) de la care I se trage lui m3*ia Mandre*til ar fi mai gios". Cerce-
tarea se face cu mArturia scrisorilor §1 a oamenilor nygie*1, Din mArturiile oarnenilor
nu s'a putut gAsi nici un cap de indreptare, pentru acest iaz, numai doi oameni ba-
trani, din Spinoasa, spun cd au auzit de la parintii lor, cd iazul uncle este moara lui
lonitd Gramaticul a fost a lui Ureche vornicul V gay And §1 Solomon BarlAdeanul lo-
gofAt iaz cu moard in Bahluet rnai sus *i inecandu-i-sA moara de cAtre iazul lui U-
reche, cu giudecatd i-ar fi Mat Barlddeanul lui Ureche iazul *i pe urmd *'au flan U-
reche iazul a:el din gios, -uncle caste §1 acum, ce se nume§te a Neniului". Dupd scrisori
din 7165 (1667) Ghen. 25 *i 7178 (1670) bile 21 (ibid.)
In acest de pe urmd se aratd cd locul Ple*egilor.. iaste pintre Ezire *1 pintre
Bah'uet, pAnd aproape de ezdtma iazului Neniului.. Din ispisocul dintAi, al 1141 tefan
VodA, cu care trage lonita gramaticul iazul acel din sus se vede cd iazul acesta este
fAcut de pe and bate mo*ii1e de prin prejur erau ale lui Ureche vornicul *i ispisocul
aratd cd are un iaz in Mandre*ti *i nu cloud, apol ezitura iazului din sus, uncle si-a
fAcut mori, este toatd pe locul Pie*e*tilor, iar despre Mandre*tii lui, iaste numai malul
pand in jumAtate de matca Bahluetului. Din ispisocul Ducai Vora, se vede el iazul
Neniului este fAcut pe locul Mandreglor *i de aici, de aproape, purcede hotarul Ple-
§e*tifor in sus (spre apus) pintre EzAre *i Bahluet. lazul acesta cu mod este Mut din

1) Un ispisoz din 7165 (1657), Ghen. 25, dela tefan Vodd spune a Antemiia,
fata lui Ureche yore. giupaniasa lui Alexandru biv vel pah. dd danie ocina *i mclia
sa satul Mandre*tii, pe paraul Bahluetului, in gura parAului, ce sd zice Sarca" lid-
rului sAu (buil Jora sulger. Deci Mandre*tii e Gura Sarcer, de mai tarziu, Sarca
de azi. ParAul Sarca e Sarbca, veche. Cp. doc. 1411, Ghib. Sur. 1, 196.
2) Un iaz (a Nenilor. azi este intre Sane*ti *i Pope*ti. El era *1 In 7253 (1745)
Mai 15, dupl o mArturie hotarnicd a Pope§tilor, Tome§tilor §1 Cioltanilor.
6

www.dacoromanica.ro
42 M. cbsTAci-nCU s, 7

sus de EzAre, departe si de la lazul acela in ,s-us nu este Ezare, ca al pur6aga. hota-
rul Plesestilor, de acolo In sus, ce EzArioa remane din gios si de acolo de aproape de
ezAtura iazului Neniului, cel din gios, locul Plesestilor nu mai trece in gios, ce din
susul iazului, de aproape, sA incepe hotarul Plesestilor In sus (spre apus)1. Foarte im-
portant pentru hotarul in parLa clespre miaza noapte. Cercetarea gaseste ca locul cu
moara, al lui lonita gramdficul, este pe locul Plesestilor si deci lonita gramaticul sa-si
mute morile la iazul cel din jos si Costantin Tuduri sa nu fie volnic a-,si face mori in
apa Bahuetului.
Prin cartea sa din 7256 (1748) D_c. 5 (C. M. 50?-3) Grigorie Ghica voevod ho-
Waste In pricina dintre Costantin Tudur1 si IonitA gramaticul de vama, ginere lui Ion
Neniul, pentru un iaz, ece au ezit Ionita gramaticul in apa Bah!uetului si s'au facut
sl mori, unde se inpreunA hotarul Plesestilor, a lui Costachi Tuduri. cu hotarul Man-
drestilor, a lui Ionita gramaticul.... tarmurile Bahluetului de catrA Mandresti iaste grind
si inpinge toatA apa halesteului, de sa varsa pe locul PleseVilor si toata iezatura iazu-
lui drn matca iaste trasa pe locul Plesest:lor`. lonita gramaticul a ramas din toata ju-
decata si dupl marturia hotarnicilor, i s'a poruncit sa-si taie iazul si sa-si radice moara
de acolo. glonita gramaticul a ceriut soroc OA in varA, sa-si vaneza pe,tele din hele-
steu si Costantin Tuduri dreptate, p entru stricaciune si paguba ci i-a tacut- o in 3 ani
lonita gramaticul.. Dpmnul hotareste : isa aiba loniti gramaticul Asuiala de cAtrA Cos-
tantin Tudori pang in luna lui Mai si panA atunce cat venit a esi din mori, sa-1 inparta
in doao.. clar pentru pesteie din halesteu, ca nd s'a taia iazul, de va vre Costantin Tu-
dor sa intoarca lui lonita gramaticul pe glum Mate din cheltuiala 6-a fi fAcut el cu iazul
sA ia pe giumAtate din pestife cat s'ar afla, insa de nu s'a taia lonita iazul parA la
soroc, sa aiba Costantin Tuduri voe sa-i tae iazul si cand s'a apuca lonita gramaticul
sa ezasca iazul cel din gios, mai multu sa nu fie volnic a inalt a ezatura, de cat lane
matca Bahiuetului.. Este vorba, se pare, de marele iaz dela &arca.
In 7257 (1749), Ghen. 19 (C. M. 504), Costantin Tuduri cupet se plange Domnu-
lui, ca desi 1-a Minas pe lonita gramaticul, dar carte de judecata nu i s'a dat si nu i
se mai curmA judecata tocma de la Avgust si acum Maria ta iaras sad de cheltuescu
de catava vreme aice la Es ii mii mil Marii ta adere la Ora si santu om cu nevoe..
Domnul Constantin Niculai Voevod 11 inputerniceste sa stapaneasca dupk cartea de ju-
decatA, de mai inainte, de la alt Domn.
Pricina nu se curmA, cum se vede din cercetarea ce o face Sandul Racovira vel
log. in 7262 (1754), Mai 28 (C. M 506-7), dupa plângerea facutA de Catrina, jupa-
neasa lui Constantin Lupasco, negutitorul, fiica lui Stefan TabariA, biv vel jagnicer,
cercetare ce o face din porunca lui Matei Ghica Voevtd. Catrina se plange tot In con-
tra lui lonita PavAl gramaticul, ca dupa ce s'a savarsit sotul sat' Costantin, Ionita gra-
maticul indatã a ezit iazul cel din sus si si-a facut moara, cu care iaz i-a inecat tot
sesul mosiei sale Plesestii. Hotareste ca Ionita gramaticul sa-si tale iazul si Ali strice
moara.
In 7263 (1755), Ghen. 12 (ibid. 506-7), leromonahul Nicanor si soborul dela Bog-
dana, vinde episcopului de Roman, Chir loanichie, pentru Ad Hmirea Precistei din Ro-
man, drept 525 lei, intre allele si jumatate din sat de Plesest;. lar prin zapizul din
7263 (1755), Mai 15 (ibid. 508-9), prin un schimb de mosii, aceste sate si deci si Ple-
sestii trec la Mitropolie.
Prin scrisoarea din 7263 (1755), iunie 21 (ibid. 508), Gavril Veli6co marturiseste
cA a vandut partea sa din Plesegi, rAposatului Lupasco negutitorul, drept 50 lei, ma-
car cA in zapis scrie 60 lel. lar pentru un zapis de danie, pe aceastA parte de mosie,
sacestu zapis s'au Mout cu vicleguput fiindca chemându-mit introzi rtiposatul Lupalco

www.dacoromanica.ro
 SANEFII 43

neguptorul fi rdedndu-mi masa' qi eu atunee fiind eu rhef, am isedlit eapisular. Zapisul

cal adevArat este de vanzare, nu de danie bisdricei de la Obrijeni.
Prin cartea de judecatd din 7263 (1755), iunie 27 (ibid. 508-9, Ion Bogdan, vel
logofat aratd cd se cade M-rel Bogdana §i Mitropoliei a intoarce banii Catrinil, nuro-
rii lui Lupasco, ce a dat lui Veli6co, pe vanzarea acelei jumdtdti de sat, de Plesesti si
ce au dat Cucoranului, sd-si rdscumpere mosia si sd rdmaie in stApanirea Mitropollei
tot satul Plesesti, cdot vanzarea se fdcuse cu viclesug, avand temere din partea cdlu-
gdrilor de Bogdana, sd nu i introarca banii si aceasta jumdtate de sat fiind aldture cu
cealaltd jumdtate de sat, Plesesti si cu alte mosii a Bogdanii.
Prin zapisul din 7264 (1756) Sept. 3 (ilo.d. 510), Catrina Lupdscioasd, jupaneasa
rAposatului Costantin cupet, feciorul lui Lupasco cupet, inpreund cu feciorii ei, lordachi
si Costantin, dd Mitropolitului Iacov, jumAtate de satul Plese§ti, dela Carligdtura, ce a
fost a sctului ei, act solul ei a fost dator M tropolitului cu 250 lei si el a murit si
si ea n'a avut ptitere sd pldtiascd datoria.
A; a Oar, in acest an, lump si Plesestii la Mitropolie.
E interesantd mdrturia hotarnicd a lui Vasile Buhdescu, biv vel medelnicer, din
7263 (1755), Oct. 21 (ibid. 610-13). Din ea aflAm cd scrisorlle Mdndstlrli Bogdanil
fl hotarnice vechl ce a avut Solomon Bdrlddeanul pe mofiile Storne$til, Plefeftli,
Batlregii, Cudre,Ftil §i pdrtlle din Mdddrjdcl s'au propadit la vremea Catanelor, crA-
mdind la mAndstire numai diata lui Solomon logofdtul, cu care au randuit acestei mosii
mdastirii §i niste izvoade, fdcute de cdlugdrii de Bogdana, scrise di pe zapise, de
cand era zapisele la maim lor). latd hotarul Plesestilor despre rdsdrit si m. noapte, dupd
aceastd hotarnicd : unde cade pardul Batire§tilor id parául Podobitilor, ce sa numeste
si Ezdreni (sic) §i de acolo apucd acel pardu Ezdraua (.pe la Bocnita) si tot pe
Ezdre, pin capitile Stornestilor si a Plesestilor, pand unde cade *dui Ezerelii in sdsul
Bahluetului si de acolo din §dsul Bahluefului de suptu dial, rdmane Eteriaoa in driaptd,
cd coteste pardul Ezerelii, de intrd in hotarul Mohoritilor. lard hotarul Plesestilor apucA
sdsul Bahluefului si ,merge tot driaptd, aldturi cu hotarul Mohoritilor, Wand in matca
apii Bahluetului si tie acolo apucd matca Bahluetului in sus, pad in gura pardului
Sarcdi §i ldsand Bahluetul, apucA pardul Sarcai la deal si pe matca acelui pardu, fraud
la podul cel de peatrA ce iaste in pardul Sara, la drumul cel mares.
Satul incdput la Mitropolie, se risipeste si oamenii se mutd in satele celelalte ale
Mitropoliei, Sanevii si Stornesti, cdci nu existd nici In condica liuzilor din 1803, nici in
catagrafiile din IVO si 1831. Sant cunoscuti insd ca trup aparte in 1827, luli 5 1) Si
la data aceasta era o pricind de hotar, intre Resesti si Mohoriti (mo§la despre rdsdrit-
m. zi). Mitropolia voia sd meargd cu hotarul Plesestilor, din dreptul silistei, pand tn
Ezerea si de aici in sesul Bahluitilui, pand la ezdtura Plesestilor. Banu, proprietarul Mo-
horitilor cerea, din potrivd, sd meargA cu hotarul Mohoritilor mai sus, ardtand cd la
Bahluet se ingusteazd mosia de nu rdmane mai mult de cat cu 280 stanjeni. Hotarnicul
Andronachi Donici logofdt &este, ca sd urmeze stdpanirea, pe unde s'a urmat, nepu-
Vaud Banu sd radice pretentii, pe cuvant cA mo§ia Mohoritii se ingusteazd la Bah!uet.
Nici o urmA, nici o anfntire nu a mai rdmas din acest sat.
Pe locut sdu, cred, s'a intemeiat pe la 1899, satul Zmdul. Pe aici, acum vrea 20
ani, in urmA era 5i lazul Zmdulut, numiri ce ne amintesc de un Nicolai Zmdu, care
in 1804, inpreund cu sopa lui, Lupa au ddruit un serafim, care se af Id azi la biserica
din Sanesti 2).

1) Arh. stat. Iasi, tr. 661, op. I, 727, nr402, pg, 1$6 §i urm.
2). Buletinul Ion Neculce, fan. 1 (1921), 146,

www.dacoromanica.ro
 44 M. COSTACHESCU

§. 9. Alte parti, din alte hotare, care ail mai intrat in Sdne01, Pe Mnga cele
6 sate, de mai sus, au mai Intrat prin cumparAturi, in diferite vremi, si alte pärti din mo-
siile InconjurMoare, in hotarele ziselor sate, care pe urma, IncApand, rand pe rand, la Mi-
tropol'e, s'au contopit in mosia Sanestilor.
Pdrtl dM Pope0l. Prin zapisul din 7246 (1738), Sept. 9 (C. M. 580), monahia
Elisafta, cu numele de mirenie Iftinca, fern ia raposatului Toader Cujba, vornic de
Poarta, darueste Mitropolitului Antonie 1), ocina si mo5ia din Popestii de sus, ce se va
alege partea bdtranului Cotorcii.
Prin zapisul din 7246 (1738), Sept. 11 (C. M. 580), monahul Ghenadie, dArueste
Mitropolitului Antonie, partea de ocinA, In sat, In Popeall din sus ce 0 numia mai
de demult Vel1§enii2).... partea tut Paval Chisca".
Prin un zapis din acelas an si tuna, ca precedentul, lerom onahul Partenie, egumel
ot Carlig, daruieste Mitropolitului Antonie, partea sa din satul Popestii d'n sas, ce se nu-
mia mai de demult Vele§anii, partea popii lui Bejan.
Din Mddrdjegi *i Codregi. 0 parte se adauga la Bataresti Inca din 1493, Mart
7, cand Domnul Stefan Intdreste Iii Negrila Batarescul selistea Macau Vlad si cu loc
de moara in Bahluet, unde a fost moara lui Onicica, cumparata de la Anusca §1 Marta,
fetele lui Mdcirdjac, drept 70 zloti tatäresti 3).
Prin zapisul din 7176 (1668), iulie 7 (C. M. 604-5) se spune ca Solomon Barla-
deanul incapand cumparator in Madarjaci, In cutul din jos, au venit la el popa Bejan
din Madarjaci si fratii lui, Lupul si Toader diacon, apoi Razmerita de visterie si fratii
lui, Toader si Gligorie Horje si Toader diacon, feciorul lui Buculeiu si Ghe3rghita, gi-
nerele lui Ivan si Ostahie, feciorth lui Vasalan si fratesau Lupasco si alte sarnintii a
lor, care sant din Popdscul, din sat din MadarjAci, din cotunul (sic) de jos si Diche3
capitan si Patrichie si Vasile din Barlesti si popa Gavril din Totoesti si Coste si Pavat
si fratele lor Petre si Dumitrasco aprod §i alte samintii a !or, care sdnt din Alivan, din
acelas cut din jos Si Istratie Maris si alte samintii, care sdat din Bap, din acelas cut
din jos si iarasi popa Bejan si fratii lui si Diches capitan §i Arsenie si PavAl si alte
samintii a lor, care sant cumpAratori din Foale, din acelas cut din jos si s'i21.1 rugat lui
Solomon Barladeanul si mi- au dat ei mie de o part e despre Bahluelu, d'n apa Bah-
luetulul, pe paraul Sarcii la dial, pana in pod Banulal §i de acolo pe drumul cel mare
catrA Targul Frumos, pada' unde sa Inpreuna cu locul cutului Mdddrjacllor din sus si la
vale, alature cu locul lor, pina In Bahluetu". Aceste Orli sa le tie Solomon Barladea-
nul, iar celealte parti de danie si cumparaturi, din Alivan si din Popascul, sa le tie ra-
ze§ii si el treaba sa nu mai aiba acolo, nici in vatra satului, nici in fanate et.. si
nici sa nu mai cumpere sau sa priimiasca danie din hotarul lor. lar partite acestor cum-
paraturi ale sale, din poenile Ardddrjacilor, de la Sacovat, de la Nicodim (Madrajacul
de azi), sa fie partile vanzatorilor, cu dthisii Inpreuna.
Prin zapisul din 7178 (1670), ghen. 12 (C. M. 597- 9), Solomon Barladeanul lasa
M-rii SecAturii dela Trotus, inpreuna cu Stornestii si altele §i partile din Codregi 0

2). V. N. Iorga, Ist. bis. rom. lip 336 (a plecat cu Rusii in 1739).
2), In 1554, Mart 7, Alexandru Vvd. dAruieste M-rii Sf. We intre alte sate si
la Carligatura.... 'Valesanii,.,.. sate ascultatoare de ocolul curtii noastre din Iasi" Uric.
XVIII, 149.
3). Vezi BatArestii sub acest an. De la acest Madrajac se trage numele satelor
MAdrajesti si Madrajac, din j. lash Pentru Codresti, vezi Ghib. Sur. 1, 252, un ispisoc
din 1546, Iunie 9, dela Petru Rares,cin ca're raze§ii aduc un privilegiu dela Stefan
Vo44 cel Mare,

www.dacoromanica.ro
 SANESTII 45

din Altiddrjaei. Cu toatele Inpreung, trec apoi la Episcopia de Roman §i apoi la Mi-
tropolie (doc. 7263 (1755), Mai 15 si 7263 (1755), iulie 10).
AceastA parte nu era prea bine lamuritA se vede, cad in 7263 (1755), iulie 10
(C. M. 600-2), preotul PAladle SAcarl, mosan, din sat, din MAdArjAci, dA mArturie ca-
trO Mitropolitul Iacov, pentru aceste pArti, cAci gprApAdindu-s1 zapisAle de la MAnAstire
Bogdana, 6-au avut pe aceste curnpärAturi, in vremea atanelor, and au prddat Td-
tarli Cara piste Sdret I), Egumenul dela Bogdana zicea cA Intre pArtile lul Solomon log.
se cuprind §1 pArti din cutul de sus din drumul cel mare la vale, pAnA in hale§teu".
Preutul Palade da §i din acest cut din sus panA in hotarul Codrestilorp.
Din hotarnica din 7264 (1755), Oct. 21, se vede ca pentru pArtile de Codre§ti se
face a§ezare, ca jumAtate de sat sA fie a Mitropoliei §i jumAtate a rAzesilor., latA, dupA
aceastA hotarnicA, hotarul acestor 00 de Madarjaci §i Codre§ti : epariul Sara, la
drumul cel mate. De acolo.... pe drurnul cel mare in sus, de IncungiurA parte ce s'au
ales din MAdarjaci, cutul de gios §i merge tot pe drumul cel mare, panl.... la movila,
care iasta mijloc hotarului MAJArjAcilor §i .cle acolo de la movilA &A intoarci drept la
vale spre Bahluefu.... purcede pe malul BahluetuTui in sus .. dupA a§AzAmantul ce s'au
fAcut §i s'au hotArft despre cutul cel de sus a razAsilor de MAdarjaci, panA In hotarul
Codrestilor, ca sA n'aibl treabl MAdarjacii la apa hele§teului, ce sA tie el nuniai Infra-
cele pietri hotarl in§irate pe malul vAii Bahluefului §1.... o piatrA In sili§te Codre§tilora.
Hotarul jum1tAfii de Codresti nu se hoar-We, pAnA nu va e§i h iveall hotarnica Bal-
tafilot, ce scrie In semne, fiinducA acel sat Codrestii sA Incepe din matca pArAului Cior-
bolii §i trece piste Bahluetu si piste drumul cel mare a E§ilor si merge In sus, alAfu-
re cu MAdarjAcii pe din gbs (rAsarit) §i cu MOO p.; din sus (apus) Era d..!cl Intre
MAdraje§ti §1 BAltafii, de azi.
DupA hotarnica din 1827, iuli 5. pentru cutul din jos a MidArjAcilor, el mergea
In drumul cel mare §i !Ana in Bahluer §i nu era pricinA.

Mihal Costiichdscu

Obs. La pg. 6, randul 23, de sus, in jos, dupa punct, sA se adauge inainte de :
Intro. cuvintele: Se vorbeste.... .

CAnd fac citate din doc. vechi, am modernizat ortografia, numai Intru cat am pus
semnele §i ' , in legAtura dintre cuvinte, uncle se intrebuinteazA azi. Ex. : eau dus,
1-a gasit, In loc de : Sall dus) la gAsit.

............IIM

1). E vorba probabil de evenimentele din 1718 Ion Neculce, ed, 1-a CogAlniceanu
11, 388-90.

www.dacoromanica.ro
 IMASUL TIRGULUI IA ILOR
Citeva consideratii generale asupra chipului de constituire a locali-
tAtilor 1 ima§urilor.
Este lucru cunoscut de tofi cei ce au cercetat chipul cum s'au constituit pretu-
tindenea anumite localitafi, cd, pentru ca o aglomerare de indivizi sd se poatd forma
inteun loc oarecare, s'a cAutat mai inainte de orice sd se asigure acolo mij I oacele
strict trebuitoare viefei omenesti, care, oricind si oriunde, nu s'a putut manifesta si
menfine, cleat cu ajutorul producfiilor solului, in care se cuprinde negresit ogorul,/apa,
lemnul, vegetafia si tot soiul de animale ce pot sluji nevoilor unui trai omenesc. Acolo,
unde constituirea unui sol nu cuprinde toa 'e aceste elemente, vitifa omencascA nu poate
prinde decit doar in chip trecAtor si In tot cazul nu se poate perpetua si propAsi asa,
ca sA deie nastere unor tirguri ce pot trgi, a se largi si ingrifine in cursul vremilor.
Oriunde vedem dar existind un sat, un tirg, un oras, trebuie sd adn:item cd in
momentul ce s'a pornit intemeerea lor, cei dintdi cifiva indivizi ce au popAsit pe acel
loc, au trebuit sd caute si sl se asigure dacd pdmintul pe care chibzuiesc sa'si aseze
una sau mai multe locuinfi, poate produce hrana ce fiecdrui viefuitor ii ieste absolut
trebuitoare, cum si dacd pot Vsi acolo siguranfa vie/6, MO cu orice inprejurdri ce
i-ar putea ameninfa sd'i nimiceascd inteun moment dat. i dacd omul nu poAte trai
astAzi fdrd ajutorul animalelor si a producliilor vegetale, este de presupus CA totdeauna
decind existd pe plimint om si animale, aceastd subsistenfa in comun a urmat fail
incetare si fArd exceplie. Dar, pentru ca omul sA dispuie tle animalele eel sunt trebui-
toare, a fost totdeauna si este si va fi oricind, tre buinfa de locuri indestulAtoart de
pdsune si prAsild, pentru animalele de cari el se sluje ste. 5i iatd pentru ce nu se poate
concepe existenfa vre unei localitati und e. se duce v iafa in comun, care n'ar avea la
dispozifia oricArui membru ce constituie aglomeratia, loc indestulAtor pentru hrana vi-
telor si pasdrilor ce servesc nevoilor de toate zilele.
Ca toate localitáfile din Iume dar, Tirgul Iasilor", a trebuit sd se constituie cu
o zestre speciald de loc de pdsune indestuldtor, pentru tofi cei ce, rinduri-rinduri, in
numAr mai mic sau Imai mare, s'au stabilit aici din vremi necunoscute,din epoca
neoliticd cel pulin, dupd cum se presupune din unele inprejurdri. Cifiva indivizi, stabi-
linduse odinioard pe malurile Bahluiului, ort ale Clriculul, s'au asigurat negresit mai
intAl dacd sesurile, colinele si tapsanurile din partea locului sunt producAtoare pentru ei
si animalele ce le tirau dupd dinsii.
Au trecut ani, decenii, veacuri chiar, si acest uz natural de pAminturile pe cari
s'au fAcut sAldsluirea aceasta, s'a perpetuat, si trebuid sd se perpetuieze, cAci altfel
viafa in comun nu ar mai fi putut continua.
Pentru acest sfirsit n'a fost nevoie in vremile cele mai vechi, ab antiqab, sd se
instituie anumite drepturi, sg se redacteze vre-un fel de acte de proprietate, inscrisuri
particulare, legi sau hrisoave Domnesti. Era dreptul indscut al tuturor ce pusese std-
pinire pe un spaliu nelocuit si posedau de fapt terenul, nedisputat de allii ; era un bun
ce le venea transmisibil din generafie In generafie, de build credinfd si pe care nimeni
nu'l putea contesta. DacA insa din cind in cind poate, pofte sau nevoi naturale ale unor
strAini de Iocalitate, s'ar fi ivit, spre a rivni la asemenea bunuri, sau a incerca sa le

www.dacoromanica.ro
, IMA$IYL TtRGULO1 1A$ILOR 41

acapareze in favoarea lor, obstia posesoard va fi avut desigur mijloacele trebuitoare,

ca sd facd sd i se respecteze dreptul stabilit prin puterea stdpinirei ab antiqao.
§i iatd cum Tirgul Igilor se trezeste in veacul al 18-lea, dispunind de un imas al
tuturor locuitorilor sdi, pe care totusi anumiti indivizi se IncearcAdin cind din cind a i'l disputa.
Vor fi existat poate, cind-va, si unele acte de concesiune, sau de stabilire de
drepturi, din partea unor conducAtori ai obstiilor locale, tinutale ori de stat ; lucrul e
foarte posibil. Dar acele acte, prin Inprejurdrile for tuite ale vremurilor indelungate se
vor fi rdsluit, distrus, dtspdrut, fArA ca prin aceasta s f dispdrut i dreptul de pose-
siune. De aceea vedern cum In zisul vea.2 al 16-lea locuitorii lasului, constatind tendinti
de acaparare a b inului lor comun, a pdsunelor pentru vitele lor obicinuite, prin apu-
cdturile hrApdrete ale unor posesori de locuri din imprejurimi, pdn Idcomia unor Calu-
g-d-ri strdini, cAutind sd'§i lArgeasca ner,ontenit domeniHe ce li se concedase Intim-
plAtor de unii hospodari 'ai Mldovi, se misca, protesteazA, amenintd chiar pe cel ce le
IncalcA samavolnic dreptul st rdmosesc.
Se fac bontvri serioase ; boerimea si calugarimea Mandstirilor Inchinate e silitA,
cu Vodd 1isui inpreund, sA find samd de dreptul public cetAtenesc si, cu toatA lipsa
de acte, ce nu se pot ardta, ci numai se pomenesc doard in mod vag, Domnia dA
hrisov de recutnastere a dreptului tuturor si al fiecdruia, dreptul la hrand si deci la
existentA comund,
Intaiul hrisov al Imaplui tirgului,
In Iunie 1779, Vodd Constantin Dimitrle Moruz, dupd ascultarea plingerilor si ce-
rintelor iesenilor bdstinasi, gdseste cd chestia imasulul acestui oras trebuie Idmutitd si
statornicitA, asa cd el dd cel intli hrisov cunoscut, care a ajuns pind la noi, pentru re-
glementarea pdsunilor pe Intreg terenul ce apartinea odinioard, si mai apartine In oare
care mdsurd §i astAzi, pentru o asa menire.
In t:xtul actstui hrisov se lAmureste tot ce se stia pind in acel moment despre
dreptul public al rocalnicilor Ieseni, recunoscInduse drepte cererile i stavilinduse abuzu-
rile si poftele de hrdpire dinteun bun obstesc.
Din cuprinsul urmAtorului act Domnesc, cel d'intdi ce'l cunoastem, vom vedea in-
ceputikl statornicirei drepturilor la imasul Tirgovetilor leseai In chipul urmAtor 1):

Facem Vire cu acest hrisov al Domniei mele tuturor cui se cade a *di, cd In
multe randuri dandu-ne jalbd ordsdnii Ia§ului, au arAtat precum cd vitele lor indatA
cum es din oras afard la pdsunat, le Inchid cei cu mosiile de prin prejur, uniori cu
pricind cd ar fi pAscand la imas, alte ori cd ar fi calcat la final sau la ,tarind, si vo-
ind sd facd ispAsia, ceru platd de la acestia, iar osebit de galcevi si pagube ce se fac
tot-dea-una intre dinsii, trAgandu-se Incd si pe la judecAti ; i asa ei in toatA vremea
verii sunt intru aceasta necontenitd supArare, pentru care cerand dreptate, acAror jalbA
cercetandu-se da cAtrd Domnia mea, s'a aflat adevArul si socotinduse cd norodul u-
nui oras ca acesta, mai ales uncle este si Domnvcul nostru Scaun, se aflA Intr-o
stramtoreald ca aceasta si a nu ave loc asi pAsuneze vitele, atat ei cat §i cei strd-
ini, cart vin cu trebuinte neincetat si se duc, nu este nici cu o cale, de vreme ce si
mosiile din prejur sunt tot din locul orasuIui acestuia, si desi s'au i dat danie de
cdtreSreposatii Domni la MinAstiri i altora, cu toate cd cu dreptul n'a fost, insA si
orasul acesta atuncea era mal mic, dar si acelor cArora ii s'au dat mosiile nu s'au
Intins mai mult pAnA la atita a facq strimtoreald si supdrare ordsenilor, precwn acum,
1) Dupd o copie scoasA de pe original, de Matei Condicaru, aflAtoare In arhiva
PrimAriei locale, originalul fiind dispdrut de mai multA vreme.

www.dacoromanica.ro
 N. A. BOMAN

care tIrmare fiind acum cu totul cunt nu se cade i vAzindu-se o pricinA de strAmbA-
tate ca aceasta, ce razimA de apururea asupra flU numai a orAsenilor ci si a strAinilor
care cu trebuinfa yin si se duc, si a lAsa un Domnesc oras ca acesta nepus la cale
si lipsit de tot locul, ce se cade cu toatA dreptatea a avea n destul loc )n prejur, n'am
putut Domnia mea mai mutt ingAdui, ce ca pe o rea urmare am cAutat cu tot chipul
a o desrAdAcina, ce Intru aceea eatA fmpreunA cu ,tot Sfatul nostru am hotArit, ca de a-
cum Inainte tot locul de prin prejurul orasului cat se aratA mai jos, sA fie slobod si
ne oprit de nimene in veci, adicA :
Partea despre miazA-zi sesul Bahluiului, De alul GAlAfil si podisul Miroslavel pAnA
in dreptul Balciului (sat) si pAnA in tufarii Miroslavei ; asisderea I pAnA la Valea-A-
dincA si fn jos patil inteacel drept, si iarAsi In sesul Bahluiului i printre &tele Bah-
luiului in jos Oa in gura Tomestilor, cum si de iastA parte de Bahlui panA la movila
cea mare la stalp si In sus panA la iazul Chirifii.
AsNderea despre partea lui 'Arort-VodA dealu a epte-oameni, i alAturea cu vii'e
dela orogart, si printre iazul lui Aron-Vodf, ping fn coada iazuIu Aton-Voc15. Deose-
bit dela orogari, pe deasupra Vacotei : la apus de hirtoapele pinA unde se sue dru-
mul spre Rediul-Mitropoliei, cum si despre apus pinA la Rediul-lui-Tataru, i dealul
Copoului, pe amindoug pArtile pinA la Breazul, I pe deoparte si pe de alta, pinA la
iazul Mitropoliei, sesul Bahluiului fn sus pinA in dreptul Rediului-lui-Tatar.
Pe acelt loc pe cit se cuprinde mai sus orAsenii cum si cei nestAtatori, care cu
trebuinte sau pentru nevoile lor yin aicea si se duc, 0 fie volnici de obstie a'pi pA-
suna vitele lor fArA de nici-o platA si fArA de nici o supArare sau oprire de cAtrA ni-
mene, ca pe un loc slobod ce este a orasului ; insA puindu'si orA4eaii i ori cine pA-
zitori Ia vite, §1 ferind locul cu farine i finafe ca sA nu facA pAgubire i nimene sA nu
poatA a nAimi sau a da cuiva dintru acest to:, sft pue stini, sau pentru pAsunat, ori
macar cu alte chipuri de vinzAri, ce sA fie in veci tot locul acesta slobod pentra tre-
buinfa orasului.
Deci poroncim sfinfillor voastre cuviosilor Egumeni despre minAstiri i altora, care
le yeti fi avInd danii pe locul acesta, ce se aratA mai sus, vAzind hrisovul acesta cu
tofii sA vA ferifi, i pe acest loc nici un chip de oprire sA nu faceli si pre nimine
sA nu supArafi, nici nAimili macar ori cu ce chip cuiva sA se dea, i dupA cum
poroncim mai sus asa sA urmafi.
lar d-ta Vel-AgA sA dai de stire tuturor orAsenilor de obstie, ca sA stie fiestecare
ping unde au sA'si pAsuneze vitele, f ArA de nici o oprire de cAtre nimeni, InsA avind
pAzitori la vite, ca sA nu facA stricAciune in faring, la Mate. Asisderea poroncim d-voastrA
lspravnicilor de finutul Iasii, sA purtafi de grijA, cercetind adesa pentru tot locul acesta
de mai sus arAtat, de-jur-imprejur, si dacA dui:A aceastA potoncA si hotArfre a noastrA
vefi afla cA cineva din cei cu mosiile de Imprejur au nAimit veo parte dinteacest loc
cuiva, ori cu ce ch'p, atuncea nu numai sA'i gonifi pe cei ce vor intra pe locul acesta
cu ol sau cu alte vite, cu chipul nAimelei, ce sA fifi datori a ne Instiinfa indatA pentru
ca sA-i infrinAm si sA'i IndreptAm pe acei ne ascu'tAtori sA urmeze Intocmai dupA cum
poroncim.
Poftim I pe alfi luminafi Dotnni, pe care Dumaezeu ii va rindui fn ur ma noastrA,
sa nti surpe aceastA asezare si hotArtre, ce s'au fAcut pentru odihna orAienilor, ie mai
yirtos sA o intAreascA pentru al Domniilor sale cinstire si vecinicA pomenire.
S'au sci is hrisovul acesta la Scaunul Domniei mele, in orasul Iesii, la cea di:1W
Domnie a NoastrA la Moldova, Intru al doilea an, de credincios boierul nostru Dimi-
trachi Virnav al doile LogofAt.
Noi Constantin Dimitrie Moruz-Voevod. 1779 Iunie 9 elle.
(Locul pecetd gospod). Procitoh Vasile Razu Vellogofat".

www.dacoromanica.ro
 IMA$UL TtROULUI lik$ILOR 4§
Sits,-

Al doilea §i al treilea hrisov al itnaplui.

Hrisovul citat, a lui Constantin Vodd Moruz, n'a inlAturat imediat toate tendinfele gi
poftele de acaparare ale proprietarilor invecinali cu imagul in chestie, cAci fiecare din a-
cegtia, si mai puternic Inca cAlugArii administratori al mogiilor InconjurAtoare a diferite-
lor minAstiri de pe IMO Iagi, ca CetAluia, Frumoasa, St. lon-Zlataust, Socola, Trei-Ierarhi,
Galata si Aron-Vodd, nu lasau sA le scape nici un prilej ca sd inainteze pe pdmintul
obstesc al legenilor, fie prin Ingrr,dire, fie prin vatajii sau slugile lor, ce cdutau srsi
Med singuri acte de stApinire rupind anumite porfiuni, din ce in ce mai mari, din ima-
sul tirgului ; asa cd dupd septe ani dela data Hrisovului destul de ldrnurit a lui Mo-
ruz-VodA, urmagul acestuia in Domnie, Alexandru loan Mavrocordat, se vede nevoit a
Interveni gi el cu un alt act Domnesc, spre a inlAtura noi nedreptAli gi jigniri ce se
aduceau interesului obgtiei.
Astfel in 7 lunie 1786, Alex. Ion Mavrocordat dA un nou hrisov, prin care Inoeste dis-
pozifiile predecesorului seu, f Ara nici o modificare a intinderel pamintului afectat pentru
imas, sau a drepturilo, strAmogesfl ale orAsenilor. Textul acestui hrisov tnsA n'a ajuns
pind la noi in original, dar dispozitiile lui se vAd reeditate dupd trei-zeci de ant, cind
sint confirmate de Scarlat Calimah-VodA, in 4 Mai 1816, prin urmAtoarea poruncd
Domn eased :
Cinstit .yi credincios boerul Domniei Mete, dumné-lui Rdducanui Batman, siinatate.
Prin jalba ce au dat cAtre Domnia Me toli locuitorii acestui oras al Iagilor, s'au
tânguit cu mare plângere, cd p Atimesc o mare strimtorare si sArAcie, despre stApinItorii
mosiiior de prin prejurul oragului. CA dupd ce dintru drept imagul ce li s'a lAsat dintru
invechime sA-1 aibl din jurImprejurul Iasului, pentru trebuinfa pdsunatului vitelor kr,
cu totul sunt strimtorati, dAndu-se voe prin tocmele, de cAtre stApinitori, de si-au fAcut
unii vii, alfii ceiruri, allii prin osebite tocmele fiind din drept locul imagului oragului, din
care pricind, strimtorind imasul, nu au uncle sA-si pAsuneze vitele, dar si necontenit In
toatA vremea veril sunt supdrafi cu Inchiderea vitelor de cAtre vechilii stApanilor mogii-
lor de prin prejur, bAnuindu-i, In cat nu stint volnici a-gi pAsuna cafe o vita ce au
pentru hrana caselor lor, pentru care cersind dreptate si punere la cale, pe MngA gi a
Domniei Mele bund voinfA, in pricina acésta cercetandu-se si condicele Divanului, s'au
aflat doud documenti hrisóve, tot Inteo glAsuire, cel IntAiu de la Domnul Constantin
Dimitrie Moruz-Voevod, din 1779 lunie 9, gi al doilea de la Domnul AleXandru loan
Mavrocordat-Voevod, din 1786 lunie 7, prin care lAnntrit se aratA in semne firegti,
nand unde sa fie locul imasului pentru vitele orAsenilor (gi acelor strAini ce vin cu tre-
buinfA, si se duc), din jur imprejurul orasului, hotArindu-se ca tot acel loc sA fie slo-
bod si neoprit de nimeni niciodatA, si nimeni sl nu poatA pAsi sau a da dinteacest
loc cuiva, sA pue stRIpi, sau pentru pAgunat, sau mAcar cu alt chip de vinzare, i sd
fie de apururea locul acesta slobod, pentru trebuinfa orasului, cum mai pe larg vet
infelege din copia de pe hrisovul acel din 1786 lunie 7, ce se trimite dumitale ; drept
aceea fiind-cl pentru acdstA pricind, dupd a ordsenilor jalobd, s'au mai dat porunpA si
de cAtrd Domnia-Me la HAtmAnie, gi mai nainte, ca Intocmai sA se urmeze, neIngAdu-
ind pe nimeni sA inchidA vitele din locul imagului arAtat, si cum se vede, nici o urmare
nu s'a fAcut. la tA dar el si acum poruncim Domnia-Me dumitale, ca indatA fArd cea
mai pulind prelungire, sA dai de stire tuturor Igumenilor de la mAndstirile de prin
prejurul oragului, si altora carl vor mai fi, ca sA dee pbruncd cu tArie vechililor sli, ca
nici inteun chip de acum Inainte, sA nu mai indrAzneascA nimeni de a Inchide vite or
ale cui de pe imagul ce este lAsat Imprejurul lasului, pentru trebuinfa vitelor orAseni-
lor, sau sa-i mai bAndscA, ce la kite sA se urmeze intocmai gi pe deplin, dui:4 hotd-
7

www.dacoromanica.ro
50 N. A. BOMAN

rArea hrisóvelor pomenite, cum vi a poruncii acesteia a Domniei-Mele, §i vitele ora§e-

nilor ce vor fi inchise4 numaidecat sa li se dee la mana acui vor fi, WA a lua vre-un
ban, de la cine-va geremed, precum §i all bani vel dovedi a s'au luat jaluitorilor de
de care pdrIfi, Implinindu-1 sa-i dal inapoi, spre a conteni fiesti-care de acest fel de
nedreapta apucAtura ; §1 osebit poruncim dumi-tale, cd Impreuna cu orinduitul Vornic
de poarta.... din partea Divanului, sa randuesti §i din oamenii Hatmanesti, care vor fi
cu Infelegere, sa mearga pe lma§ul de prinprejurul lesuIui, §i dui:4 setnnele cuprinse la
hotarul pomenit, de pe care s'a trimes copie, sa pue §i semne, ca sa se §tie pdria unde
sa se intinda ora§enii cu pasunatul vitelor lor, precum si ori la ce loc se va gasi, ca
s'au Inchis din drept locul imasului aratat, ori de catra cine ar fi, cu IngrAditurA, sa
fad de acum pe imas farina sau ceiruri, sau ori sub ce chip de mai meald fiind loc de
imas, sa se deschida, ca sa rAmde iara§i loc slobod, precum a fost. Ca unii ce avAnd
Viinfd de hotarlrea hrisoavelor §i a poruncilor Domnesti, nu au fost volnici a da vi a
pavi la nimeril din locul imasului orA§enilor, spre a rAmâne oravenii odihnifi dupa drep-
tul ce li s'a dat, cad din potriva, ivindu-se jalobe in pricina aceasta, acei neascultA-
tori §i nesupusi vor cadea In grea rdspundere, de care nici Inteun chip nu se vor
putea indrepta, vi cartea aceasta a Domniei-Mele va sta la maim* oravenilor, ca sa le
fie de aparare. Aceasta poruncim. 1816 Mai 4.
ion Scarlat 4lex. Calimah Pv.
(L. P. D.). Pel-Logofiit procit."

Dupl darea acestui nou hrlsov au urmat vremuri tulbure, Eteria, prefaced de Domnii,
ocupatia Ruseasca §1 alte calamitafi publice, situafia politica vi economica locala schim-
bindu-se de azi pe mine, pAna la reluarea viefei normale, cad s'a pus In aplicare de
Ru§i, cu InfAlegerea unei parfi din boerimea Wei, llegulamentul Organic, cea dintai
Constitutie a principatelor Romdne dunarene.
Prin acest Regulament Organic nu se atinge de loc chestiunea de care vorbim, dar
sub domniile lui Mihail Sturza-Voda §1 Grigore Ghica-Vocia, neinfelegerile relative lar
films iau o forma mai pronunfatd, intrucit calugarii Gfeci, Inca a tot puternici, caut prin
toate mijloacele a cotropi clt mai mult teren din pAsunile tirgului. Ca rezultat acestor
apucdturI, Incepe un proces Intre Eforia orasului §i numifii calugari, Inca de pe la
1835, proces care s'a trAgAnat prin diferite instanle, WA a ajunge la veun capat favo-
rabil orasului.

Intervenirlle Muncipalitifil levne la Domnie. Comisli cercetitoare.

Cefintele orà§enilor. Uzurpátorii.
in cursul anului 1850 Eforia laplui, dupa discufii Indelungate asupra chestigi ima-
Olui, id hotarirea de a reclama Departamentului din' launtra al Moldovei, §i cu data de
20 Noembre acel an, li Inainteaza urmatorul Raport, cu No, 2783 :
ObStia corpului neguritoresc din Capitald, prin jalba dela 10 a curgAtoarel
se tingute§te despre 1npresurarea ce ar pAtimi Capitala de cAtrA proptietAtile megie*ite,
Asupra acestei tinguiri Sfatul Municipal Indrazneste cu plecaciune a supune cunostinfei
Onorabilului Departament, ca precum este stiut §i precum uricele vechi do videsc, Ca-
pltala Iasi au avut Inprejur movie tn departare de cloud ceasurl. Nestatornicia vre-
milor vi Incalcarea gintelor barbare producind inpufinarea populafiunei Capitalei, mosia
tirgului prin urmare remlnia pustie §i ne&iltivata.
In aceastA stare Domnitorn strAini aflind lucrurile §1 cu dritul ce aveau Domnitorii

www.dacoromanica.ro
 IMASUL TIRGULUI IASILOR 51

mai nainte, ca locurile färA stapin erau Donineti, Domnitorii strain! 5I-au Insu5it,
dreptati pe locurile tirgurilor 5i din ele au daruit parte la unii 51 la altii, iar mai cu
sama la Minastirile inchinate Sfintelor loca5uri de peste Dunarea.
In zilele mai dincoace, tratatele asigurind cinstea, viata i averea orA5enilor, fir-
gurile s'au populat iara5i 5i mai cu sama dela punerea In lucrare a Organicului Regle-
ment, populatia Capita lei se maie5te 5i se adauga pe fiecare an, ajungind ca Intinde-
rea JaiIor sa fie acum un cerc prea strlmt pentru ora5eni i pentru imasul trebuincios
vitelor lor.
Poate ca legile civile opresc de a se Intoarce mo5ia tirgului, care i s'au luat pe
clnd tirgul se afla despopulat, prin daniile pomenite, dar toata dreptatea are obltea de
a reclama impresurarea cea ce cu rea credinta au facut din vreme in vreme primitorii
unor asemenea clArui ri, peste cuprinsul actelor de dAruire 5i mai cu sama cuviinta 1nsu5
cere ca Ocirmuirei sa'i fie cunoscuta adevArata granitA a Capitalei de prin prejur, spre
a nu se mai prileji 5i in viitor Impresurari samavolnice din partea unor dintre megie5i.
De aceia Sfatul Municipal al Capitalei roaga pe onoratu Departament sA bine-
voiascA a mijloci catra Malta Cirmuire infiintarea unei Comisii de barbati de cinste I
cu experiente, spre a lAmuri adevaratele graffiti ale ima5ului, dupa chiar i documentele
de afierosire ce va infato5a proprietAtile megiesite...4

RPzultatul acestei interveniri a Sfatului Munitipal la Ministeriul trebilor din launtru

fu doar Infiintarea unei Comisii speciale, care sa cerceteze i plingerile ora5enilor 5i
hotarele adevarate I vechi ale ima5ului comunal, fata cu sustinerile 5i actele de pro-
prietate ce fiecare din partile interesate le va putea produce, spre valorificarea preten-
iunilor lor. Totu5, din lipsa unor acte sigure 5i mai ales a unui plan topografic, facut
de persoane competente, pentru care se cereau cheltueli mari, mai ales din partea ora-
sului, lucrarile nu Inainteaza mai de loc,a5a ca, in anul urmator, la 7 luliu 1851, Sfatul
Ora5enesc al la5ului se vede nevoit a repeta .stAruinta sa catrA Departamentul din
launtru, cu explicatii ceva mai largi, i cerincl o solutie mai grabnica 5i mai echitabila.
lata 5i textul acestei noi interveniri a Sfatului orapnese
Onorabilului Departament din rduntru I
Sfatul oreigenese din Capital& (Raport No. 1206).
La 20 Noembre anul trecut, cii raportul No. 2783, din indemnul tinguirel ce au
facut ob5tia despre Inpresurarea Capitalei de catra proprietatile megle5ite, Sfatul a su-
pus la cuno5tinta Departamentului ca, precum este 5tiut i precum uricele vechi dovi-
desc, Capitala a avut Inprejur mo5ie In departare de doul ceasuri. Nestatornicia vremu-
rHor i incAlcarea gintelor barbare aducind imputinare populatiei Capitalei, care se re-
trägea dese ori prin muntii[tarei in locuri favorabile pentru scapare, mo5la tirgului prin
urmare raminea pustie in mare parte 5i necultivata.
In astA stare Domnii straini aflind lucrurile, cu drieptul ce aveau Domnitorii de
mai nainte, ca locurile i mo5iile fänA stApin sa fle Damne5ti, Domnitorii straini s'au
insu5it dreptati pe locurile tirgului, deci ei au daruit parti la unii i &Ili, iar ma'
cu sam A la minastirile paminte5ti, pe care le-au Inchinat la locaprile sfinte de peste
Dunarea.
In zilele mai din coace asigurind cinstea, averea i viata cetatenilor, tirgurile s'au
intemeiat 5i s'au popolat iarasi. Populatia Capitalei se maregte 5i se adauga cu o gra-
bire favoritoare ; dar pre cit in tot ante o asemenea populatie spore5te, pre atit In tot
antil representanhii locurilor de jos; gad 'att insu0t drituri de proprietari asupra

www.dacoromanica.ro
62 N. A. BOGDAN

minAstirilor pAmintesti inchinate, sporesc cu impresurarea samavolnicA locului cit mai

rdmAsese Capita lei, ajungind acum ca Intinderea Iasului sA fie un cerc prea strimt sj
neindemAnatec.
Poate cl legile civile pun la indoialA intoarcerea mosiei tirgului, care i s'au luat
pe cind tirgul se afla despopulat din Inprejurdri nenorocite si extraordinare, dar toatd
dreptatea are obstia a'si cere prin chiar ramul administrativ macar impresurarea ce cu
rd credinta au tot fAcut peste cuprinsul actelor dela Domnii representanti strAini, ce
s'au Insusit convenirea intereselor minAstirilor pAmintesti inchinate si care nu pot sA'si
apere urmarea lor cu prescriptie ; cA toatA stApinirea cu rd credintA nu are prescriptie
si pentru cd in fiecare an pinA azi au tot fAcut cite un pas de Inpresurare samavol-
nica cAtrd oras si prin astA nepArlsire cu urmarea lor s'a sters pind si pretextul de a
se putea ajuta cu cuvintul prescriptiei si apoi insusi cuviinta cere neaparat ca ocirmu-
irei sA-1 fie cunoscutA adevArata granita a Capitalei de jur-in-prejur.
DupA asemenea expunere a Imprejurarilor, Departamentul, prin inaltul Sfat OzAr-
muitor, a inflintat o Comisie cercetätoare a hotarelor orasului, care nu a putut pAnd a-
cum inainta lucrarea, din pricinA cA are trebuintA de un plan topografic al Iasului si a
tuturcr mcsie!or intregi cu care Iasul se megieseste. Asemenea plan, dupd licitatia ur-
math in acest Sfat orAsenesc, cu geometrii respectivi, trebuie a cos tisi o sumA de 20
mii lei. Casa obsteascA nu poate cheltui o asemenea sumA pAnA când nu va avea in-
credintarea el ocArmuirea va supune pe representantii streini, care pAstreazA astAzi ac-
tele de afierosirile cAte s'au dat din locul orasului mAnAstirilor pAmantesti inchinate,
sA le InfAtoseze Comisiunei spre aplicarea pe fata pAmAntului si dupl a lor cuprindere
sA se lAmuriascA cAtimea si mArimea locurilor hdrAzite, precum si locurce au mai ra-
mas orasului.
Atarna dar ca aceastA inpedecare a lucrArei sl se deslege de Ockmuire in ceea
ce priveste fondusul proprietatilor orasului si a manAstirilor respective. Dar in privire
cA urmarea unei asemenea lAmuriri, dupA procedura organicA este prelungitoare, Sfatul
orAsenesc mijloceste a se tine acum déodata in statu-quo dritul serbirei ce au orasenii
asupra imasului din jurul tArgului, lAmurit prin domnestile hrisoave din 1779 lunie 9,
din 1786 lunie 7, din 1816 Mai 4 etc., care se -pAstreazA in condicele oficiale .din Ar-
hlva Statului si care anume se aratd pe harta oraplui lucratii la 10 April 1824,
din porunca Domnului loan Sandu Sturra Vv., in marginea punctelor si a pietrelor
hotare cuprInse prin brisoave si care hartA se pastreaza in original in arhiva orasului.
CAci, in potriva dreptAtei, a cuviintei si a rostirei legilor Ord, precum si a obiceiului
pamintului, prin calcarea hotArirei cuprinse in domnestele hrisoave, unii din represen-
tantii straini ai mAnAstirilor pAmAntesti inchinate, se incumeteazA a globi cu bani pA-
sunarea vitelor acelor simpli din orAgni, cad nu cunosc driturile lor de serbire a-
supra imasului si iarAsi s'au rezolvit a instrdina pArti din imas, supuindu-I sub bezAmne
la unii altii, pentru Infiintarea de vii, locuinte, gradini si ceire, and citatele hrisoave,
sub asprA invinovAtire, a oprit asemenea uneltiri si samavolnice intrebuintari a imasu-
lui orasului.
Pe lángA aceasta se adabga cA vechilii mahalagiilor prin jaloba cu care s'au a-
dresat Sfatului, au cerut sA se mijloceascd cAtra lnalta Ockinuire a pune in vedere
musteriilor ce vor voi a cumpAra sau de a lua in posesie de la mezaturile publicate
prin foile oficiale, mosiile : Incunjuriitoarea GaMei, Incunjuratoarea Cetequei, Incunju-
rtitoarea Nicorilei in orasul Iasi, ?epte-Oameni, ,orogari, Rtidiu lui Tatar etc., care
mosii se invecineazA cu crap!, el orAsenif au asupra imasului lor dritul serbirei si
posesorii nu vor putea fi indreptANi a-i globi sau a-i Inpedeca de la pAsunarea vite-
jpr, potrivIt cu rostirea iviwavelcor i 14inurirea de pe citgul plan topografic,

www.dacoromanica.ro
 IMASUL TNGULUI IA1LOR 53

Sfatul Oräsenesc grAbeste a supune toate aceste inprejurAri la cunostinta Depar-

tamentului, ruginduse pentru grabnica punere la cale.
Asa precum mezatul unor asemenea mosii urmeaza a fi cit de curind, spre care
sfirsit se alatureaza In original harta pomenitä si in copie actele Domnesti dia 1779 §
1816, ruginduse totodata a se poronci desfiintarea ingradituriIor cite s'au Mut din
imasul tirgului dela ridicarea-planului in urml."
*
Aceasta noul intervenire a representantilor Iasu lui catrA organele superioare ale
guvernului, gäse§te ecou abia peste o lunA, cind Sfatul Administrativ al Moldovel
redacteaza o anafora cgtrA Domnitor, dupa ce in zadar a asteptat dovezile de proprie-
tate si indreptatirile de orice soiu ale Egumenilor greci ai mindstirilor zise inchinate,
cari de fapt nici n'au posedat niciodatA acte in regula pentru asemenea paminturi, luate
mai mult cu hapca,anafora care conchide, cum vom vedea mai la vale, la primirea
reclamatiei oräsenilor, cu räminerea putintei pentru cei ce s'ar crede nedrepiatiti sa
ape leze la justitia Ord.
Aici este poate locul sA spunem cA, pe lingä päminturile uzurpate de conducltorii
minästirilor, mai erau multe bucati rasluite din marea movie a päsunei orasului, bu-
cAti pe cari se ziiise case, se plantase vii sau livezi, sau se ingradise portiuni marl
in scop de exploatarea lor in diferite chipuri, cum s'a vazut mai ales cu un loc de pe
sesul Bahluiului, in dreptul minastirei Galata, cunoscut in generatia precedentA sub nit-
mele de Ceirul tut Peret, care fusese acaparat de un fost Cap al Statului §i trecut
apoi prin vinzare cAtrA alti proprietari, loc pentru care a urmat mai apoi un proces
insemnat intre Primärie si detinatori, dar care s'a sfirsit, ca §1 alte oarecari procese
de asemenea natura, prin disparitia dosarelor respective din Primarie.
HotArirea Sfatului Administrativ de care vorbim mai sus, este in cuprinderea
urmatoare :

Anaforaua Sfatulul Extraordlnar Administrativ, catri Grigore Al. Ghica VV.

din 10 August 1851. (Nr. 2499).
Prea 1naltate Doamne,
Sfatul extraordinar Administrativ in sedinta de astAzi, luind in tratatie ref eratul
Departamentului din lAuntru No. 7653, si raportul Sfatulul Municipal al Capitalei, alA-
turat pe lingA el, atingAtor de intinderea granitilor proprietAtel orasului din giur-Inpre-
giur, precum si de intinderea imasului asupra cdruia orA nii au dritul serbirel de a'si
pásuna vitele lor fárA vre-o plata, s'aft lamurit cä, la 12 Decembre anul trecut 1850,
Sfatul, din indemnul reclamatiei Eforiei, au insArcinat pe Departamentul din launtru sA
infiinteze din-adins Comisie intru desbaterea hotarelor mo5iei tirgului despre locurile
afierosite minastirilor paminte§ti inchinate, din rn)§ia tirgului, asa precum limpezirea
granitelor din lAuntru aceluias trup de mosie intre ai sei partasi nu are inclinare cu
legiuirea atingAtoare de impresurAri a hotarelor de din afara, fiind minastirele de prin
prejur partase impreuna cu orasul la stApinirea acelor mosii a orasului. Puinduse tot
atunci in vedere i Departamentului averilor bisericesti si a invgpturilor publice sA In-
datoreascA pe egumenil minAstirilor respective a infgosa la Comisie actele ce vor fi
pAstrind despre afierosirile din hotarul mosiilor orastflui, ca sA poatA cunoaste granitele
proprietAtei cita din acea mosie au mai ramas la stapinirea orasului, Raportul Sfatu-
lui Municipal cuprinde CA ace Comisle; infiintatA de cAtra Departamentul din lAuntru,
nu s'au incheiat luerarea, din pricinA cA are mai intai trebuinta de un plan topografic
a intregei mosii a orasului, adic4 i cu partile afierosite din acel hotar minastirilor de
prin prejur, cA asemenea plan, clup licitatia urmath cu gheometrii statulul? tretwie a

www.dacoromanica.ro
54 N. A. BOGDAN

costisi o sumA de 20.000 lei, si cl Casa orAsAneascA n'ar putea cheltui o asemenea
sumA pinA nu va avea incredintare el representantii minAstirilor pAmintesti inchinate
se va supune a inMfosa actele de afierosirile date din mosia orasului, tar Departa-
mentul biserIcesc prin referatul seu aduce la cunostintA nesupunerea Egumenilor° de
a infAtosa acele acturl de afierosire, Melt socotinta Sfatului Extraordinar este cA, dacA
si InA !pea VoastrA vett gAsi de cuviintA, Departamentul din LAuntru, prin Departa-
mentul DreptAtel, sA indrepteze in curs giudecAtoresc limpezirea granitelor mosiei care
au mai ramas in proprietatea orasului, despre hotarul pArtilor afierosite din aceias mosie
a orasului mânAstirilor pAmintesti din prejur Inchinate locurilor de gios.
lar and luindttye in deaproape privire reclamatia Eforiei, care representeaza Obstia
orasului si intru cit se atinge de imasul asupra cAruia orAsenii pAstreazA numal dritu
serbirei de ali pAsuna adicA vitele lor fArA vre-o plata si lAmurinduse Sfatul de cu-
prinderea acturilor Domnesti, pAstrate in condicile oficiale din Arbiva Statului, si anume
din 1779 lunie in 9, din 1786 lunie in 7 si din 1816 Mai 4, precum si din originala
hartA topograficd a acestui imas ridicatA la 10 April 1824, din poronca Domnului loan
Sturza, pe care sunt anume demarcate liniile de granitA din jur-imprejurul orasului
pe intinderea locului de ima, intocmai dupl cuprinderea Domnestilor autori ; Sfatul
au hotArit, cA devreme ce Egumenii manAstirilor dinprejurul oras ului nu s'au supus
a infAtosa actele de afierosire date din mosia orasului, apoi ca sA se insArcineze pe
Eforie, pe Politia Capitalei si IsprAvnicia finutului de a tine in viitor fArA impiedecare
de cAtrA cineva pAsunarea vitelor pe aceastA intindere de loc lAmuritA pe hartA si ho-
tAritA de Domnestile hrisoave, neingaduind sA se bAniascA orAsenii cu wice titlu sau
numire, remAnind in dreptatea Egumenilor de a reclama asupra acestui drept de serbire
prin instantile giudecAtoresti, dacA vor avea acturi ; cercetind totodatA in intelegere cu
numitele autoritAti, cite ingrAdiri de vii, ceire etc., s'au ingAduit a se infiinta pe ima-
sul orasului in urma ridicArei planului, in potriva Domnestilor hotArtri, ca niste aseme-
nea ingrAdiri sA se desfiinteze si sA se deschidA locul, despAgubinduse bezmAnaril de
Ia acei cu care s'au alcAtuit si can le-au invoit cuprinderile fdrA sA aibA drituri si
dreptate intru aceasta.
Cea desAvirsitA insA hotArire atirnA dela bunavointa si intAlepciunea InAltimei-
Voastre, care este rugatA, la caz de inaltA inctiviintare, sA intAreascA si cu luminat
hrisov necontestatul drit de serbire ce are obstia orAsenilor asupra imasului arAtat, de
a'si pAsuna vitele fArA nici o impiedecare si fArA nici o plata."
Asupra acestei Anaf orate, Domnitorul Grigorie Alrthica pune urmAtoarea re-
zolutie :
eSe IncuviintazA dritul serbirei pe temeiul hrisoavelor Dom aesti, iar in ceea ce
priveste ingrAdirea de vii si ceairuri, nu se vor desfiinta inainte de a se cerceta acturile
giudecAtoreste ; rAmiind dreptate Egumenilor a reclania asupra dritului serbirei dacA
vor avea acturi valabile prin instantele giudecatoresti. Cit pentru linmezirea granitelor
a locuitorilor pretendate de orasul, se va trada la cursul giudecAtoresc, dupd legi si forme.
In 30 August 1851.
Grigorie Al. Ghica VV."

i dispozitiile luate de VodA-Ghica se pare cl nu aduse satisfacerea deplinA nicl

Sfatului Municipal, sau mai bine orAsenilor leseni, in privinta recApAtArei uzulut intre-
gului imas ce li se cuvinea, nici acaparatorilor de terenuri, cAci nemultamirile de-o
parte si de alta continuau IncA in cursul anilor urmatori, fArA insa ca Municipalitatea
sA ft incerfut serios actiunea judecatoreasca pentru recapAtarea buca tilor de teren u-

www.dacoromanica.ro
(6111.11M/
IMA$UL TIRGULLII 141LOR 55

zurpate, si nici Egumenii Greci hp crezurl de cuviinfA sA reclame pe cale legall In

potriva reluArei de catrA autoritAfile locale a unei marl parti din mosiile incunjura-
toare lasului, spre a servi de pAsune tuturor vitelor orAsenilor. Ceva mai mult, insg,
se pare cd Egumenii respectivi continuarA obiceiul lor de a ceda, prin vinzare sau In-
chiriere cu bezman, diferite porfluni de locuri, tot din mo$iile imaplui, pentru facere
de case, de cArAmidArii, pAsuni sau crescAtorii particulare (ceiruri) etc.
1
Cercetärile §i Ordmul Ministrului de Interne Mihail Kogilniceanu.
Trec mai mult de zece ani In cari se perindeazA reclamafiile unora $i altora la
autoritafile Administrative, si cAtre Ministere mai ales, spre a da o solufle satisfácA-
toare acestor neinfelegeri. Astfel, cind Mihail KogAlniceanu, dupA efectuarea Unirei,
ia postul de Ministru de Interne, Sfatul Municipal ie$an, bazat poate pe simpatia ce
stiaj cA acest mare barbat de stat o avea pentru ora$4. seu natal si in care se mani-
festase atit de puternic ca om politic, i se adreseazA, cu un Raport, cu No. 721, din
20 Mai, cerindu-i rezolvirea chestiei In favoarea lesenilor.
Mihail KogAlniceanu, cercetind serios afacerea aceasta, gAseste de cuviinfA a r es-
pundeL Sfatului Municipal iesan, prin urmAtoarea adresA :

Domnule Prezident,
Am cetit cu luare aminte raportul MunicipalitAfei din 20 Mai No. 721, precum i
alAturatul pe lingl el procesul-verbal incheiat de D-ta si colegii D-tale in cazul tângu-
irilor fAcute atit la Municipalitate, cit si la Ministerii despre neconteni tele impresurAri
ce se fac In imasul orasului Iasi, de cAtrA posesorii megie$itelor mo$ii ale mAnAstirilor
pAmintene inchinate locurilor de gios ; inainte de a mA rosti asup ra cuprinsului pro-
cesului-verbal inchiet de Dvs., am trebuinfl de a mA lumina asupra Insusi fondului
cauzei.
Orasul Iasi este de o origine cu mult mai anticA ca mAnAtirile care astAzi stA-
pinesc mosiele incunjurAtoare. Ca toate orasele Roma'ne si mai al s acele strAvechi, §i-a
avut imasul destinat pentru toate vitele locuitorilor. Acest ima$ din mai multe acte dom-
nesti rezultA CA avea o intindere foarte mare ; el insä s'a rcdus mult prin continue
danii, cAtrA megie$itele manAstiri, danii fAcute mai ales de cAtrA Domnii Fanariofi.
Cu toate aceste, insu$1 acesti Domni strAini cAtrA Moldova cu limba si cu inima
totuli plecindu-se la reclamaliile $i la trebuinfele orAsenilor, au statornicit mai multe
mArginiri mânAstirilor ca sA nu loviascA libera intrebuinfare a orAsAnitor asupra ima-
sului.JAcomia posesorilor, slAbiciunea locuitorilor din mahalale $i mai ales nepAsarea
autoritafilor pentru binele public, au adus insA lucrurile la o asa stare, el imasul Iagilor
care odata avea o intindere de po$te, astAzi este redus la proporfie cu totul strImtA si
neindestulAtoare trebuinfelor comune $i Inca intrebuinfarea acestui imas este lovitA cu
dAri grele si asupritoare.
Este o chestie rezervatA tribunalelor de a hotAri dad imagurile odatA menite pen-
tru comuna lasilor si stApinite de dinsa secole intregi, au putut apoi a i se rApi si a
se dArui mAnAstirilor ; tot asa s'adprivit chestia si de cAtrA Guvernul Domnului Gni-
gore Ghica, carele prin inchierea Consiliului din Mai 1853 punea indatorire Municipali-
tAfei si mai ales Prezidentului ei, sA urmAriascA aceastA cauzA importantA inaintea in-,
stanfelor giudecAtoresti.
Ministerul trebilor interioare de mai multe ori, si anume in August 1853, in 31
Mart 1854, in 27 Februarie 1856, in Seplembrie 1859, a invitat pe Muncipalitate ca
sA-§i indeplineascA aceastA mare datorie.

www.dacoromanica.ro
 M N. A. BOODA14

PinA astAzi insa acest proces nici mAcar nu este inceput I Eu mA voi abtine deo-
camdata de a aprecia raspunderea ce aceasta indiferentA pentru o cauzA atit de impor-
tantA atrage asupra acelora, ce au dobindit onoarea de a fi ocirmuitorii ceiei dintai comune
a Moldovei.
Insa pinA a se hotArt acest proces(§i va incredintez cA el va fi lictartt)au tre-
buit a se lua oargi care masuri spre a fed pe orAseni macar despre trbui impresurari
§i despre noui MK
De aceia si consiliul Ministriler si Ministrul din launtru au statornicit principiul a
pinA la hotarirea procesului sA se pastreze nestramutat statul-quoul din anu111850-1851,
constatat oficial prin comisiele locale facute in anii 1854 §i 1856.
Paste acest statu- quo unii din posesorii mosielor manastiresti insA au facut noui
impresurAri ; §i anume invoind infiintarea de carAmidArii, primind pe ima§ul orgulu
vite strAine sau de ale lor, naimind locuri la particulari si alte asemenea.
Ministrul de Interioare de mai inainte, dl. Lascar Catargiu, a ordonat dar in toamna
trecutA o noud comisie insArcinatA de a constata deosebirea in stApinirea la arendarile
din acele urmate in anul 1850-1831.
Aceasta comisie la care a luat parte si Municipalitatea, facindu-si raportul seu,
predecesorul meu dl. Catargiu v'au comunicat in Septembrie 1859, sub No. 23594, urma-
toarea inchiere :
La plasa inklia despre Pdcurari, curgerea pirAului despArtitoriu hotarului ima§u-
lul de mo§ia Rediu lui Tatar, sA se mentind liberA ca in trecut pentru paseri, mascuri §i
altele, sA se constateze local si valoarea lor sa se implineascA indoit de la vinovati in
folosul pAguba§ilor, mArginind asemenea necuviinte pe viitor. Vite de speculatie sa nu
se ingAdue pe pA§une, marginindu-se ca fiecare gospodar sa nu tinA mai mult de trei
vite marl, sau in lipsa of, comparindu-se 10 oi cu o vitA mare, sa se opreascA cu to-
tul pe posesori de a mai invoi pe ima§ul targului vite straine la pA§une ; sub nici un
cuvint sA nu se lase ocazie posesorului migiei Rediului lui Tatar de a impresura immul
tirgovetilor §i cea ce el a luat de la locuitori cu nedrept sA li se intoarca inddrAt.
La plasa a doua despre Galata, asemenea sA se margineascA pe posesor de a
mal invol vite strAine la pAsune, pe Toma Bacalul §1 evreul tovarA§ul lui din Pacurari,
sa se staviieze aspru de a mai lua ceva de la ordseni pentru pa§une, inapoindu-le cu
procent ceea ce va dovedi Ca le au luat.
,,La plasa a treia despre mo0a Frumousa ;I Cetdfue, sa se indatoreasca pe po-
sesorul CetAtuei a'si ingrAdi acele 20 fAlci, locul ce are inlAuntrul ima§utui tirgovetilor §1
stA in calea -vitelor, cAci la neurmare nu-i va mai rAminea nici un t uvint de a cere vre o
despagtibire si globirele ce va fi fA'cut de la sine mahalagiilor sA le plateasca indoit.
*i sa scoata oile si ori ce vite straine va fi alcAtuit la pAsune. Egumenul de Frumoasa
sii despagubeascA de la cArAmidari pe acei a Mora vite sau pasdri se ver desco-
peri a s'au ucis ori furat de dinsii.
La plasa a patra despre moqiele Sfintului Ioan 0 Aroneanul, sA nu se ingAdue
a se pune de posesori vite strAine la pAsune pe ima§ ; mai virtos ca acolo se ia o mai
mare plata.
La plasa a eincea despre Sorogari 0 Cirligul, sA se mArgineascA pe posesori de
a lua mai mare pret si a strimtora imasul din citimea arAtatA in cercetarea comisiei de
la 1856, inapoindu-se fArA intirziere aceia ce va fi mai mult §1 insfir§it Prefecturile in
Intelegere una cu alta si Municipalitatea, ce li s-au dat asemenea ordine, sa MIA de a-
proape privighere a nu se strAmuta intru nimica statul-quoul constatat in anii 1834 §1
1850 de comisia randult5 intru aceasta §i hotarit de Consiliul Mini§trilor, pentru care
va avea solidarie respundere si Municipalitatea sA deie Ministerului o grabnicA lAmurire

www.dacoromanica.ro
1.6.101+1...1.1..
IMAM TIROULUI 1A$ILOR 57

despre starea in care se afld procesul ce se urmeazA in canalul giudecdtoresc, pentru

desbaterea imasului din giurul capitalei".
Toad deslegarea data de onorabilul meu predecesor, deslegare find care putin eau
pAzit in fapta, cdci n-au trecut un an de atunci §i chiar cu Inceperea primAverei mi-
nistrul s'au vAzut asediat de nenumarate petitii §i reclamatii din partea ord§enilor, tan-
guitoare asupra noilor impresurdri si sporiri de ddri,din partea posesorilor §i mai ales
a acelui ce tine in arendd mosia M-rei Sft. loan. i astd data tAnguirile erau adre-
sate §1 asupra municipalitAtii, acea care mai cu osebire este datcare sti apere drep-
Rile ortipnilor. Ordsdnii se tinguesc cd pe Hugh' impresurarile fdcute de posesori, apoi
si Municipalitatea le rd§lueste din ima§ o mare parte de loc pentru pdsunarea boilor
intrebuintati la curdlirea ulitelor.
Ministrul a ordonat de indatd Prefecturei de Ia§i ca sA me4tinA statul-quo ; iard
Municipalitdtei s'au ct.rut stiintd despre rdsluirea ace'ei Orli din ima§ fAcutd de ea.
Dupd maid asteptare am primit acum raportul Dvs. din .20 Mai No. 721, prin
care D-ta §i cu c )1egii D-tale aratati Ministerului cd v'ati convins la fata locului cd sta-
tul-quo din 1850-1851 se mentine cu scrupulositate §i ca posesoriil mosiei Sft. loan
s'au gasit in cea mai strictd reguld vizavi de oraseni. Colegul dvs. dl. Voinov nu a fost
atlt de incredintat despre scrupulozitatea posesorului mAndstiresc §i dar a emis o opi-
nie deosebitä, care combate cu succes opinia majoritatei.
In procesul-verbal incheiat de dvs. in aceasta cauza, urrnAtorul fact au chemat
mai ales atentia mea.
Mahalagiii din Tatarasi s'au tânguit ca pe imasul obstesc pasc peste trei mii de oi,
cari stint numai o parte a locuit)rilor si un alt numAr lnsemnat de ol ale insusi
posesorului.
Majoritatea membrilor Municipalitatei s'au rostit contra tinguirilor tirgovetilor incheind:
1) Ca de vreme ce incheierea Consiliului din 1859 publicata prin Monitoriu" cu
No. 100, pentru toate celelalte pArti a imasului, hotdreste a nu se ingiclui oi la Aline,
apoi pentru aceasta parte de imas pa Sft. loan, pentru care nu se rosteste nimeni,
s'ar Intelege ca posesorii ar avea voe sa pia oi.
2) Ca numarul total al vietuitarilor din mahalaua Tatarasului fiind de 2384 cu case
si din acestea 1884 nu au vita mari, lard un nu nal. de 10 vietuitori au acele 3025 oi,
apoi dreptatea imasului fiind deopotrivd pantru toti, n'ar fi cu cale ca ei sA-si ridice
oile si iinasul in toata intinderea lui peste 309 fAlci sa ramie numal in folosul acelor
cu 500 vite mari, mai ales ca dacá s'ar adopta staruinta acelor sumi de oameni din
Tatarasi cu vite mari, de a nu se primi oi pe ael imas, atunci ar proveni o lipsd a
celorialti oraseni centrali si scumpete de lapte .acru si de brAnza, cari sunt mai cu
seama hrana obstei clasei de jos. i dar majoritatea este de socotinta ca, in privinta
neaparatei necesitAii ce nu sufere a patimi orasul lipsa de fruptul oilor, (parcA acest
frupt ar proveni numai de la oile posesorului mosiei Sit. loan si de la oile acelor 10
locuitori din Tatarasi), apoi si unul si altul sd-si poata paste oile de spiculatie pe un
imas obstesc, in care si dupa inchierea Consiliului si dupa insA-si menirea unui imas al
obstiei, nu se cuvine sa pasza de cit vitele neaparate pentru intretinerea zilnicA a fie-
carui gospodar, adica sau cite trei vita albe, sau cite 30 oi.
3) Ca posesorul ar avea drit sa pasuneze oile In locul ceirulul domnesc, ce 1-ar
fi fost mosten't de la fostul Domn Mihail Sturza, chid este §tiut ca acest ceir menit
pentru imasul cailor Domnului ca 0 inn iitoriu, iar nici de cum ca particular, n-a putut
a se preface de nimenia in proprietate particulard.
4) CA boii ce se pasc pe imasul tirgului hind pentru curatitut ulitelor, apoi se
cuvine sd pascA pe imasul obstesc.
8

www.dacoromanica.ro
ta N. A. 130GDAN

Municipalitatea insA ar fi trebuit &A ieie in privire cd mahalagiii prea putin sA

folosesc de curatitul stradelor, cd dupd raportul MunicipalitAtei din 14 Aprilie, rezultA
cd au cumpArat 150 fAlci imas cite 123 lei, de la posesorul moVei Cirligul, cd curdr tul
ulitelor e dat in antreprizA sl cd dacd antreprenorul are trebuintA de imas, n'are de
eft sd 5i-1 cumpere, iar nu sd stri ntoreze ima5ul menit mai ales pentru locuitorii cei
mai saraci.
Veti intelege D-le Prezident cd un aseinenea rezultat nici ob5tea nici_ guvernul
nu-I asteptau de la Municipalitatea de Iasi. Cit pentru mine -eu resping cu lotul con-
cluziunile raportului dvs. si mentinindu-mA strict in Statul-quoul din 1850-1851, precum
si de ordinele ce neintrerupt s'au dat municipalitAtii de la 1833 si pind astazi, vii pun
inainte urmAtoarele :
1) Procesul pentru redobindirea imasului Iasilor in toatA Intinderea sa, potrivit
acturilor Domnesti sA se inceapA de indatd. Pretentia d-lui Taal de a nu se primi a fi
apArAtori al drepturilor Comunei, pind mai intAi nu i se va pune o asemenea InsArci-
nare de la toatA ob5tiea, na poate fi admisd. D-Iui este .membru al MunicipalitAtei 5i
prin Insusi aceasta are mandatul de a fi apArAtorul intereselor comunei.
A vol pe !Ina aceasta a avea si-sufragiul unânim al ob5tei este ceva pretentios
5i inadmisibil, dacA dl. Tacu va urma a sprijini si in viitor aceastd pretenfie putin
modestA ; Municipalitatea face un apel la corpul avocatilor si sunt sigur cd toti barbatii
de inimA si de capacitate din acest ora5 vor rAspunde la apelul municipalitAtei fArd
intirziere si WA interes. Eu din parte-mi voiu mijlo:i la colegul meu de la Justitie ca
sd OA cuvenita priveghere 5i pentru grabnica 5i legala hotdrire a acestui proces de
mare importanta pentru Comuna lasilor.
2) In ce se atinge de intrebuintarea imasufilor, reclam de la Municipalitate ca
atit in privirea intinderei cit si a prqurilor, sd se mentind cu cea mai mare stricteld
statul-quoul din 1850-1851. Pe ima5u1 orasului ori care ar fi plasa acestui imas, nu pot
pA5una de cit vite si oi ale ordsdnilor 5i aceste in nualdrul statornicit de mai inainte,
adicA pia la trei vite marl de fiecare gospodar, sau pind la 30 of, asa dar toate vitele
albe ale posesorilor sau ale strAinilor invoiti de a pdsuna pe HIM, se vor respinge de
IndatA. Asemenea se vor respinge sl acele 3000 oi, ale 10 locuitori din Tatarasi, mar-
ginindu-se acestea numai in numArul normal de 300 oi.
3) Tot asa 5i antreprenorul curatitului strAzilar va fi dator a-si retrage de indatA
boil de pe imasul orasului.
4) Ceirul Domnesc intru citd vreme nu se va constata prin act legiuit proprie-
tatea fostului Domn Mihail Sturza, va urma a face parte din imasul orasului.
Astept de la Municipalitate 5i in deosebi de la Dvs. stricta pAzire a acestor dis-
pozltil, Prezldent al intdei comane a Moldaviei, intAia datorie 5i multernire a dvs tre-
bule a fi apararea drepturilor si intereselor ei.
Aducindu-vA la cunostintd cd tot acum am dat ordinele duvenite PrefecturPor de
Politie si de District, ca sA vA deie tot trebuitorul agiutor.
Cu aceastA ocazie am onoare, Domnule Prezident, a vA exprima deosebita me-
consideratie.
Ministru trebilor din lAuntru
Kogiilniceanu".
$i dupd aceastd adresA, ca 5i dui:4 toate celefalte interveniri ale Administratiei
Comunale a lasului, afacerea imasului comunal nu se limpezeste mai bine, fiecare din
uzurpAtorli de odinioard bizuindu-se pe bune rAgele in pAturile de sus ale carmuirei.
*

www.dacoromanica.ro
 IMAWL TTIRGULUI I4LOR 59

Pretentii le Statului asupra proprietltei imau1u1 Ie§an.

Dupa unirea Principatelor Moldova §1 Muntenia secularizindu-se de stat, In 1863,
bunurile si in special mosiile Minastiresti, Ouvernul nostru gaseste de cuviinta ca, o-
data cu paminturi! e afectate minastirilor zise inchinate, sa lee el in posesiune L te-
renurile ori proprietatile comunale, a caror stapinire nu se putea dovedi ca intemeiata
pe anumite acte cede. i intre aceste, imasul locuitorilor leseni cata sa alunece astfel
si el in proprietatea Statului, atit intrucit prive2te dreptul de arendare a unor oarecari
portiuni din el, pr:sositoare dela pasune, cit i insu§i chiar terenul special pe care le-
senii ii trimeteau vitele lor la hrana.
Municipalitatea 1aului, inainte de 1865, si dupA aceasta data Primaria, protesteaz a
negresit contra acestei incalzari de proprietate samovolnDupa staruinti din partea
representantilor politici ai lasului i corespondente diferit6, chestia ajunge in discutia
a insusi Corpurilor Legiuitoare din Bucuresti. Intervine atunci chiar Domnitorul taril,
dupa mai multe apeluri ce i s'a adresat de Ieseni, pentru o regulare a acestui diferend
prin buna-intelegere. Cu prilejul venirei in Iasi a Principelui Carol I, la o receptiune
oficiald, din 10 April 1869, sa ia in discutie chestia aceasta a imasului iesan, cAnd Voda
afirmd cd a dat ordin ca imediat sd se deie in stapinirea Comunei pamântul sdu uzurpat
de particular', institutii publice i chiar de Stat, cum si sa se supuie Corpurilor Le-
giuitoare un proect de lege care sa curme ()data aceasta nenorocita chestie. Dar cu
tot ordinul Principelui Carol de a se restitui iinediat pdmAnturile uzurpate, lucrul a ma 1
taraganot Inca multd vreme, mai ales din p icina cä locurile aceste erau date in a-
renda pe mai multi ani, iar arendasii n'aveau poftd sd se deziste de dreptul ce capa-
tara, cerAnd in tot cazul, daca a r fi fost siliti la una ca asta, despdgubiri grele din
partea Statului sau Comunei, asa cã starea aceasta continua, iar Statul... incasa velf-
futile de pe inchirierile la arendasi, in dauna Comunei.
Dupd necontenite stAruinti si numai dupd sprijinul dat In special de Ministrul
Mihail Kogalniceanu, regularea drepturilor lasului incepe a capata un sfirsit ma
favorabil.
S'a presentat atunci in sprijinul deputatilor comunei Iasi si planul Imasului, dresat
la 1824, de un geometru Vasile Popovici,care insa se dovedi a este gresit, caci sta-
bilea intinderea pasunelor numai la vre-o mie de fälci, pe cind in realitate, dupa bri-
sovul lui Moruzi-Voda, era de cileva mii de Mei.
Asupra chipului cum s'a tratat aceasta chestie, In acel timp, gasim o relatie in-
teresanta in foaia locala Deqteptarea, din 27 April 1869, pe care credem de iuteres a
o reda in urmatoarele rinduri :
Intr-un Nr. precedent al foaidi noastre, scrie numitul ziar, publicind hrisovul din
1779, dupa care comunei Iai i se cuvin mai multe falci de pasune ce i s'a fost rapit
de calugarii foastelor minastiri inchinale, am comunicat lectorilor nostri imbucuratoarea
Vire, cd Maria Sa Domnitorul a bine-voit a regula ca sa se precurme diferendul dintre
Comuna si Guvern, care a succedat cAlugarifor, restituindu-se Comunei pamlntul usurpat.
Pentru ca lectorii nostri sa poata fi in cunostinta de causa, ne facem datoria de
a le comunica i cele s'a mai petrecut in urma, dupa sirul cum ele s'a petrecut.
Intr'o sedinta din luna curenta, supuindu-se Consiliului Comunal adresa Ministe-
rului de Finante, insotita de procesul-verbal al Consiliului de Minitri, aprobat de Maria
Sa Domnitorul, prin care se recunoaste dreptul Comunei de a i se restitui pamintul
usurpat si prin care se adauga ca, pe de o parte sa se supue Corpurilor Legiultoare
un proiect de lege, iar pe de alta sa se pue semnele despartitoare acelui pamant de
ctr Q Comisiune compusa din Ministrul ce insoti pe Mari4 Sa 14 la§i (D1. Mi-

www.dacoromanica.ro
60 N. A. BOGDAN

nistru Cogalniceanu), asistat de Avocatul public de pe langa Tribunalul de lasi (D-I

Tufescu), si de catre D-I Prirrar al Comunei Iasi, minoritatea Consiliului la aceasla
ocasiune intre altele a propus ca aceasta lucrare, fiind o lucrare pentru care se cer
cunostinti speciale, pe care d-1 Primar nu le poseda ; apoi pentru a nu se prileji ca din
aceasta lipsa de cunostinte sa se Intimple Comunei vre-o perdere, mai ales ca documen-
tele ne Maud anume semne de hotara, precum movile (tumuli) si allele, se poate da
loc la multe restalmaciri, d-I Primar sa primeasca a fi asistat si aju at sau de catra
unul sau doi din Consilierii comunali, care se inteleg in lucrari de delimitare, sau de
catra unul sau dol cetateni, care sa aiba asemenea cunostinta, i aceasta cu atat mai
mult cu eat si insusi d-1 Ministru de interne, a caruia cunostinti in privirea aceasta nu
i le poate contesta nimene, a gAsit de nevoe a fi asistat de Avocatul public, fara a se
crede prIn aceasta Injosit ; Insa fiind-ca cazul de fata era regulat de guvern, care
trecind alaturea cu dreptul consiliului de a delibera si a regula casurile care intei eseaza
pe comuna, a fost zis ca comuna sa fie reprezentata de di Primar, si fiind ca o ase-
menea regulare pentru o parte din Consiliu tine loc de ucas, care nu admite, nu modi-
ficare, dar nici chiar discutiune, apoi a respins propunerea minoritatei si a ramas ca
dl, Primar sa faca operatiunea delimitaril numai singur, adica sa fan act de presentd
In causa, ramaind ca insusi causa sa fie regulata de partea adversara.
Intelegem ca membrii consiliului se mearga dupa plecarile lor naturale si sa deie
cea mai oarba supunere ordinilor guvernulul In ceea ce priveste interesele dAor par-
ticulare ; nu intelegem insa ca supunerea oarbd sa a introduca si.in interes le comunei,
si prin aceasta sa nimiceasca eat autonoinia legala a comunei, cat i interesele ei de
tot felul, din care poate sa i se aduca perderi ne calculabile, precum este in cazul de
NA, in care de la o singura rea interpretare a unui punct, sau de la o singura in-
cruntare din ochi a Ministrului catra agentul sau, Primarul, poate sa faca pe comuna
a perde mai multe sute §i chiar mil de falci din proprietatea sa.
Dupa aceasta s'a ivit o alta chestiune, provocata de dl. Ministru de interne. Di.
Ministru cerand ca consiliul sa fie convocat pentru a'i face oare-care cornunicatiuni
orate in privirea restituirei pamanthlui usurpat, consiliul s'a §i intrunit Vineri Ita 18 ale
curentei, la o oard dupa amiaza, i dandu-se cuvintul d-lui Ministru, domnia sa a aratat
cd d-lui ca delegat al guvernului voeste a faze reservile d-sale in privirea aceasta, §i
pe care le-a i resumat in urmatoarele doua puncturi I anume :
1) Ca comuna primind inclarapt pamantul ce i se restitue de guvern, sa res-
pecte posesiunile dobandite de .catra mai multi cetateni de la calugarii greci, sub titlu
de bezmanari, de embaticari i altele.
2) De asemenea sA respecte posesiunea fostilor cl,casi, pe care stdtul i-au irn-
proprietarit pe o parte din pamanturile ce acum tree In stapanirea comunei.
Asupra acestor reserve luand cuvantul unul dintre membrii din minoritatea con-
siliulul, au replicat ca rezervele puse de dl. Ministru din toate punctele de vedere fiind
foarte drepte, el crede ca consiliul e va asocia cu dinsul pentru a le admite ; insa
tot-odata crede de datoria sa de a propune si el oaresi care r.serve, pentru care
maga atat pe dl. Ministiu de a nu se opune la primirea lor si pe consiliu de a le
sprijIni ; i dupa ce au explicat mai intal cA prin restituirea ce se face, nu se face tin
dar comunei, ci numai un act de dreptate, restituindu-se, fArA judecata cu guvernul,
pamantul ce I s'a fost usurpat de calugarii gre apoi a resumat in urmatoarele puncte
rezervele sale :
1) Ca la aplicarea pe fata pamantului a semnelor despartitoare, putandu-se ivi
ne intelegeri, din causa ca prin documente flu sunt fixate anume puncte, prin care sa
se faca Int'un mod ne indoelnIc delimitarea pAmantuIui cuvenit comunei, apoi pentru a

www.dacoromanica.ro
 1M AWL TNGULUI IAILOR 61

nu se ocasiona comunei vr'o perdere, delimitarea 0 se faca eu reserva : ca la caz eind

cornuna ar gasi ca la oare care laturi ale proprietatei sale, trebue sa se intincld mai
mult si guvernul s'ar opune la aceasta, suslinand contrarul, atuncea 0 rAmAna. ca cazul
de neintelege, e sa se resolve pe calea legall.
Asupra acestui punct, dupa oare care explicajiuni, dl. Mi tistru a admis ca la a-
semenea caz diferendul dintre etmuna si guvern sa se rezolve de Corpurile legiuitoare,
de o data cu chestiunea rest.tuirei pamintului cuvenit comunei.
2) Ca pentru pArrantul ce s'ar fi dat clacasilor improprietAriti, comuna 0 fie
despAgubitA in bani.
Duna oaresi care explicajiuni, lntru aceasta, cil. Ministru a propus ea va su-
pune cazul Corpului legiuitor si sperA 0 va clobandi ca 0 se deie comunel alt pAmint
in deopotrivA Intindere cu acel dat clacasilor.
8) Ca pentru pamAntul ce ar fi ocupat Compania cailor ferate, din pamantul ce
este a se restitui comunei, sau compania sau guvernul sa fie obligat a despigubi pe
comund. .
Asupra acestui caz dl. Ministru a propus 0 comuna n'ar ave drept de a cere
despagubire, pe temei cA Compania ar fi intrat in stiiptinire pe cand incli coinuna nu
cra proprietara acestui piimant. (I)
DupA parerea noastra credem cl dl. Ministru nu are dreptate, pentru cA nu este
exact 0 compania se gasea intratA In stApAnire Inteun mod formal, pentru ea se poate
zlce 0 ea posedA de la guvern, care dupa concesiune trebuia a-i da gratis pamAntu-
rile pe proprietajile sale, dar chiar de s'ar si gAsi intratA in stapAnire formal, totusi
comuna nu perde dreptul salt de a fi despagubita, da0 nu de catre companie, dar de
catre guvern, care a cedat un pAmAnt ce nu era al sau.
4) §i in fine ca guvernul trebuie a indestula pe comunA cu venitul pamAntului, dacA
nu de la data usurparei lui din stapAnirea comunei, dar cel pujin de la 1863, de cAnd
adica guvernul s'a substituit CalugArilor greci §i a tras veniturile, cad si dupA legi §i
dunA principiul de echitate, usurpatorul sau stApAnitorul cu rea credinja trebue a intoarce
lucrul cu foloasele lui.
Asupra acestui caz, de§i cll. Ministru s'a pArut a nu contesta dreptul comunel ,
care este foarte evident, InsA a propus a invita pe consiliu de a nu se uni cu aceastA
propunere, sub pretext cA prin suscitarea ei s'ar putea ingreuea resolvirea chestiunei
pentru restituirea pamAntului cuvenit comunei.
Dupa aceasta dl. Ministru, §tiind cA este foarte b'ne representat In consiliu §1 cA
nu va intimpina greutAli, s'a retras ; §1 In adevAr 0 majoritatea consiliului a prima
vorbele d-lui Ministru tot ast-fel precum au primit §1 iv. eii pe acele ale lui Moisi, cAnd
s'a coborAt din muntele Sinai, §i ast-fel In Vinerea Pastilor, drepturile comunei s'au
rAstignit, chiar de cAtre acei pe care ea i-a ales de a le apa a, §i pentru ce ? pentru ca
nu cumva guvernul nemuljumit, sA'si Intoarca faja de la cei ce a§teapta §i dobAndesc
de la el multA si mare mild.
Dar sperAm 0 precum Crist, care s'a rastignit tot in aceiasi zi, a reinviat a treia
zi, tot ast-fel §1 drepturile comunei vor lnviea §i restignitorii lor (a drepturilor) vor a-
junge ceea ce a ajuns rAstignitorii lui Crist.
In numerele viitoare vom comunica lectorilor nostri resultatul delimitArei, care s'a
facut de cll. Ministru, se Injelege in modul precum nu a injeles'o d-sa, §i care resultat
nu s'a prezentat Inca Consiliului de cAtre dl. Primar, care a servit de secretar al d-lui
ministru. Atuncea numai vom putea §ti cu ce s'a ales comuna din mille sale de fAlcI
de päinant."

www.dacoromanica.ro
62 N. A. BOGDAN

Prim Aria Ia§ului §i Ministrul KogAlniceanu, putin timp dupA aceea fac constatA-
rile necesare la fata locului, dupA prealabile cercetAri, §i a'ung la o intAlegere comunA
pentru fixarea dreptului Ie§enilor asupra mo§iei ima§ului, de jur-Imprejurul oraplui;
a§a cA, la 20 Mai 1869, se incheie actul principal de fixarea hotarelor pAmintului ce
urma sAl restituie Sta'ul Comunei.
Cuprinsul acestui act avindu'§i importanta sa deostibitA in aceastA afacere, in re-
produc aice :
Proces Verbal pentru delimitarea imaplul.
Anul una mie opt sute §ase zeci §i nouA, luna Mai in douA zeci zile ; Comisiunea
instituitA prin jurnalul Consiliului de Mini§tri, din 29 Martie anul curent, pentru alege-
rea terenului, numit I'm§ al Urbei la§i, dupa hris3vul din anul 1779 a Domnului Cons-
tantin Dimitrie Moruz, procedind la aceastA operatie, a constatat pe fata pamintului hota -
rele prescrise de citatul hrisov, infiintind §i movile despartitoare, in modul precum se
aratA mai jos, asemene §i pe planul ridicat tot acum.
Lucrarea a inceput de la Movila Sarandei, pe mo§ia Socola, ce este in capul Tir-
gu§orului, In apropiere de bariera Socola §i s'a mers inainte pe §oseaua Socolei pe §es,
spre rAsArit, unde la implinirea a 200 stInjeni, s'a fAcut movila intre cdrAmidArii ; de acolo
iarA§i inainte printre sApMurile de cArAmiciArii, §i la implinirea de 200 stinjeni s'a ridi-
cat iarA§i movilA; de acolo s'a mers linia dreaptA pAnA in dreptul podului numit a lui
BitcA, pAna unde gAsindu-se 170 stinjeni, s'a fAcut de aseminea movilA linga gardul
viei d-lui Alccu Ghica. Din ace t punct trecIndu se peste drumul ce merge la mosia
Tome§ti, la implinirea de 86 stinjini s'a ridicat iarA§i movilA, §i de acolo tot inainte pe
la §esul Bahluiului, pe mo§ia Septe-Oameni, linie dreaptA, pAnd in scursurile ptrAilor ce
dau in girla numitd §erpoaica, ce este intre hotarul mo§iei Cosmoae §i VIAdiceni, pAnA
unde s'au implinit 600 stinjini, ridicindu-se pe aceas'a distantA trei movile, la fiecare
departare de 200 stinjeni. De acolo s'a mers tot pe aceastA girla cotit precum merge
ea, pAnA la podul numit a lui Durduc, pAna unde s'a gasit 1076 stinjeni ; de aice s'au
luat directie pe la capul podului din jos, peste §oseaua Tutorei de pe mo§ia Tome§ti, §i
s'a mers tot pe girla erpoaica, partea despre amiaz,1 de alAture cu §oseaoa (Wind
girla cot in gura Tome§tilor) pana la podul de pe mo§ia Holboca, unde aceastA Old
(IA in Bahluiu, §i pAnA unde s'a gAsit 1110 stinjeni, ridicinduse o singurA movilA la ca-
pul acelui pod in partea despre Tome§ti. De acolo s'a luat directia spre miazA-noapte
§i s'a mers tot pe malul Bahluiului in sus partea despre apus, in megie§ie cu Holboca,
pAnA la implinirea de 670 stinjeni, de unde trecindu-se Bahluiul in curmezi§, s'a mers
pe malul girlei morei Dancului in sus, partea despre apus in megie§ie tot cu Holboca,
(fiind aceastA girlA hotar despArtitor Mo§iei Moara-Dancului de mo§ia Holboca), pAnA
in dreptul ezeturei unde au fost moara §i pAnA unde s'a gd3it 423 stinjeni, ridicindu-se
acol ) §1 movilA in coltul hotarelor acestor m4i. De aice s'a tinut directie spre nord
§1 s'a mers in sus tot pe pe hotarul dispArtitor mo§iei Moara-Dancului de Holboca,
WA in §leahul ce merge la mo§ia Criste§ti, pAnA uncle s'a gAsit 435 stinjeni, fAcindu-
se acolo §i movilA in margina §leahului intre hotarA ; iar de aice s'a luat directia spre
miazA-noapte §i s'a mers tot inainte linie dreaptA pAnA in capul unei vAiugi de drum
pArasit ce este la aria numitA a Danculd, pAnA unde s'a gAsit 515 stinjeni, riclicindu-
se in aceastA distantA §i trei movile, din care douA la cite 200 stinjeni §i cea din urma_____
la 115 stinjeni ; de acolo apoi s'a mers la vale pe vAiuga pana la pirAu, ce este in coada
iazului numit a Chiritei, pAna unde s'a gAsit 200 stInjeni §i s'a ridicat §i movilA ; (acest
iaz de §i se OA pe mo§ia epte-oameni, InsA se stapine§te de mo§ia Holboca) ; de a-
col° s'a mers tot Inainte spre miaza-noapte pe mo§ia §epte-oameni, peste botu piscu-

www.dacoromanica.ro
4.
IMASUL TIROULUI IA$ILoR 81

lui, pe podis si pe coasta vAei pAnA in parAul ce vine prin valea Septe-oameni, pAnA
unde s'a gAsit 1000 stinjenl, ridicindu-se §i pe aceastä distantA, la fiecare 200 stinjeni,
cite o movila.
Din acest punct s'a mers in sus pe matca parAului ci pe coasta dealului §epte-
Oameni, partea despre apus si tot inainte pAna sub aripa dealului, Oa uncle s'a gasit
400 stinjeni §i s'a ridicat §i cloud movili ; iar de aice s'a mers cam trAganat peste deal
pe la un vechiu mazlic de apA pa podi§ §i pe coasta vaei Septe-Oameni §i peste un
pisc de deal si iarAci pe podi§, pAna in drumul ce este §i hotar despArtitor mosiel epte-
Oameni de mocia Aroneanu, pinA unde s'a gAsit 302 stinjeni, §1 s'a fAcut §i douA
movile pe aceastä distanta, din care una la implinirea de 200 stinjeni §i cea din urmA
la 102 stinPni, in deal-in marginea drumului despre nord, unde se face §i colt despA.-
titor hotarelor mociei Septe-Oameni de mocia Aroneanu.
De acolo apoi s'a mers spre apus pe un podi§ de pe mocia Aroneanu, la vale prin
ponoare pinA in capul iezeturei iazului Aroneanu, ce vine despre ci§meaua de la Soro-
gari, pAnA unde s'a gasit 957 stinjeni, rädicindu-se ci pe aceastA distanta cinci movile,
din care patru la fie-care depArtare de 200 stinjeni, iar una la ,implinirea de 157 stinjeni.
Din aceastA iezAturA s'a luat directie spre miazd-noapte §i s'a mers tot pe malul iazu-
lui pe valea Vacotei, partea despre apus pinA la coada iazului Aroneanu, unde-si dA
cap m §ia Aroneanu cu orogari, pana unde s'a gAsit 1845 stinjeli, radicindu-se acolo
o singurd movilA ; de aice apoi iarAci s'a mers spre apus pe ses si peste drumul mer-
gator la Sculeni la deal, pAna unde s'a gAsit 220 stinjeni, ridicinduse movilA in mu,hea
dealului Sorogarilor, iar de acolo s'a mers pe coama acelui deal, trecind peste un drum
ce merge prin fundul viilor de la Sorogari, pAnA unde s'a gasit 227 stinjeni si s'a Mut
movilA in marginea drumului despre tarina Carligului, ci tot fnainte panA'n distanta de
46 stinjeni, unde de asemenea s'a fAcut movild inteun climb, unde prAvale drumul spre
RAdiul-Mltropoliei.
De acolo s'a mers iarAsi tot inainte prin vale ci la deal pAnA In coltul Saciului
viei Barbierului, unde se sfirsesc viile de la orogari §i pinA unde s'a gasit 183 stin-
jeni, rAdicindu-se movilA deasupra Radiului-Mitropoliei, intre drumurile mergAtoare unul
pe dindosul viilor Sorogarilor ci altul la Carlig. Din acest punct s'a luat apoi directie la
vale tot spre apus pe mocia CArlig, prin tufarici §i inainte peste pAriul CArligului, in
coasta dealului ci drept la deal, pana in muchea dealului ce vine deasupra lazului Car-
ligului, pAna unde s'a gasit 505 stinjeni, rAdicindu-se pe aceasta distanta si trei movile,
din care doua la fie-care depArtare de 200 stinjeni si una la implinirea de 105 stinjeni ;
iar de acolo s'au mers la vale prin ponoare trecindu-se prin coada iazului Carligului,
pAnA unde s'a implinit 200 stinjeni, rädicindu-se §i movilA in apropkre de malul lazu-
lui ; ci tot fnainte peste un pisc, prin o vAiuga si pe coasta dealului numit Ima§ul-po5tei,
pAnA la implinirea cle 200 stinjeni, unde de aseminea s'a ridicat movila, si de acolo
iarasi tot fnainte pe coastA cam la deal pina'n muche, pima uncle s'a gAsit 107 stInjeni
si s'a fAcut movilA in apropiere de coltul §antului pepinierei de pe Cirlig ; de aice apoi
s'a mers prin valea numita Imasul-poctei §i la deal prin tufaric ci inainte prin padure,
pinA la implinirea de 200 stinjeni, unde s'a Mat movilA in marg;na unei poeniti ; si de
acolo iarAci inainte tot prin padure panA ce s'a implinit 206 stinjeni, unde de asemenea
s'a facut movila in marginea sleahului de la Breazu, si tot linia dreapta peste §leah §i
la vale pe cant si prin un radiac numit a ScortascAi, peste un mic pisc pinA in muchea
dealului despre satul Munteni din Copou, pina unde s'a gasit 289 stinjeni si s'a rldicat
si movilA.
De aice apoi s'a mers tot linie dreapta la vale pinA la Implinirea de 200 stinjeni,
unde s'a facut iarAsi movila ; §i apoi s'a trecut peste pArittl Breazului §i peste pAraul

www.dacoromanica.ro
61 W. A. BOGDAINI

ce vine prin satul Rediului-Tatar, §1 la implinirea de 200 stinjeni s'a ridicat de aseme-
nea movila in coasta dealului, in apropiere de o fintina ; de acolo apoi s'a mers tot
la deal pinA'n hotarul mosiei Miroslava lui Beldiman, unde linga hotar sub un climb,
In apropiere de satul numit Capul-Rediului, s'a ridicat movilA, pina unde s'a gasit 160
stinjeni ; far de aici s'a luat directia spre amiazd-zi, alAture cu hotarul despArtitor mosiej
Miroslava de Rediul-lui-Tatar, [Ana la implinirea de 292, stinjeni unde s'a fAcut movilA ;
§i de acolo s'a mers tot inainte pinA la implinirea de 107 stinjeni, unde s'a ridicat de
asemenea movilA ; si de acolo tot inainte pe drum ce este hotar despartitor Miroslavei
de Rediul-lui-Tatar, ;AAA implinirea de 166 stinjeni, unde s'a ridicat movilA. De aici
s'a mers iaras inainte si la implinirea de 203 stinjeni s'a fAcut iarAsi movila ; din acest
punct s'a mers tot inainte pe linia acelui hotar pAna la capul santulul lui Beldiman, pana
unde s'a implinit 735 stinjeni, fAcindu-se §i movild. De acolo s'a luat directie tot pe
sant panA de-asupra soselei ce vine de la Podul-Iloaei la Iasi, pand unde s'a implinit
245 stinjeni, unde s'a facut §i movilA; de acolo apoi s'a mers tot linie dreapta peste
sose si pe §esul Bahluiului, pe §antul ce este hotar Miroslavei si trecindu-se peste
B hluiu s'a gasit in mal o piatrA hotar, panA unde implinindu-se 640 stinjini s'a fAcut
movila ; din aceasta piatra s'a tners prin valea numitA a lui Stefan-VodA si la deal tot
pe hotarul despArtitor mosiei Miroslava lui Beldiman de Miroslava-GAIAtii, pAnA'n deal
la crisma numita Nasipariu, ce este in apropiere de satul Balciu, pAna unde s'a aflat
787 stinjeni, unde s'a facut movila in coltul santului yid d-lui Costachi Negruti ; §1 de
acolo s'a mers tot inainte pe lingA §antul numitei vii si prin fundul viei d-lui loan Botez
pAna'n capul santului viei d-lui Negruti, care este si fund viei d-lui loan Botez, unde
s'a gAsit l o piatrd colt hotarului Miroslava lui Beld man, de Miroslava GAlatii, pana
unde s'a implinit 232 stinjeni. De acolo s'a luat directia spre apus si s'au mers prin
via d-lui loan Botez, parte ce o are pe mosia Miroslava lui Beldiman, pinA la o piatrd
ce s'au gasit in apropiere de casa d-lui Botez, care este fund mosiei lui Beldiman de
mosia Luca-CetAtuei, a Statului, panA la care s'au aflat 156 stinjeni ; de aice s'a mers
inainte la vale peste un drumusor ce merge printre vii L prin via d-lui C. Ciuricariu
pAna la un uluc Una pirAul Valea-adincA, care este hotar colt Mosiei Miroslava lui
Beldiman, pAnA unde s'a Implinit 75 stinjeni si unde s'a facut si o movila in apropiere
de pirAul Valea-adinca. De acolo s'au luat directie spre miaza-zi si s'a mers pe pirAul
Valea-adind si in gios precum merge piraul panA la un pod de piatrd ce este pe acest
pirau, in sleahnl mergator la Borde, pAna unde s'a implinit 1220 stinjeni, unde s'a fAcut
si movila la Capra-podului In partea despre Ezereni.
De acolo tot pe pirAu la vale prin mijlocul unui ezut §i peste pirAul Nicolina, unde
pe malul pirAului s'a facut movilA in Implinirea de 330 stinjeni, de aici luindu-se di-
rectie in susul piraului Nicolinei, la implinirea de 32 stfnjeni s'a facut iarAsi moVilA tot
pe malul Nicolinei ; din acest punct s'a luat directie spre rAsarit si s'a mers pe din jos
de o ezAturA veche a iazului Domnesc, §i la deal pana la o piatra ce este hotar des-
partllor mosiel Hlincea de mosia Lunca-CetAtuei, pinA la care s'au gAsit 245 stinjeni ;
§1 de acolo s'a mers tot inainte la deal OnA'n muchea dealului CetAtuei, unde se face
colt si 'Ana unde s'a gAsit 109 stinjeni, faLindu-se §i movilA ; iar de acolo s'a mers
tot pe muchea dealului spre biscrica Cetatuei, trecind prin ponoare pe sub zidul CetA-
tuei, pAna'n capul piscului despre orasul Iasi, pAnA node s'a implinit 860 stinjeni si
s'a fAcut §1 IMAM ; de acolo s'a luat directia spre rasArit si mergind cam traganat pe
coasta Dealului Cetatuei prin ponoare pAnA la implinirea de 200 stinjeni, unde s'a fAcut
movila ; de acolo s'a mers inainte peste un grindeiti de deal si la vale pAnA'n dreptul
crismei numitA Manta-Rosie, pAnA unde s'a implinit 210 stinjeni fAcindu-se movilA ; de
aici s'a luat directie spre miaza-noapte §i s'a mers imprejurul locului caselor d-lui lorgu

www.dacoromanica.ro
, IMASUL TIRGULU1 1ASILOR a
Sutu (ñumit din vechiu locul Sturzei), pad la poarta casei d-lui Sutu ce ese la §ose,
pana unde s'a aflat 374 itinjeni, facindu-se movild ; §i din acest punct s'a Intors ma-
sura spre rgsgrit mergind pe §es Oa la movila Sarandei, de uncle intaiu s'a inceput
delimitirea §i pana unde s'a implinit 205 stinjeni.
In modul de mai sus constatindu-se hotarele terenului numit Ima§ al Urbei la§i,
dupa hrisovul din 1779, s'a dresat actul de Ng, precum §i un plan de semnele Incun-
jurgtoare acestui teren, de catra comisiunea respectivA, compusa de dl. Ministru de Ini-
terne Mihail CoggIniceanu, Primarul Urbei Ia§i lancu Antoniadi, Avocatul public Grigore
Tufescu §i Inginerul hotarnic Costachi Popovici, anexindu-se la aceasta §i declaratiunea
d-lui Primar al Urbei Ia§i relativa ia retragarea actiunei intentatg de Comuna, pentru
terenul reciamat. ,
In urma a cestor lucrgri de delimitare, §1 dupg aprobarea obtinutg atit dela Ccinsillul
de Mini§tri din Bucure§ti, cit §1 dela Corpurile Legiuitoare, ce Iusesera sesizate de
aceasta afacere, dupa o zabavi de aproape doi ani, la 20 April 1871, se publici Lepea
prin care se cedeazd orapaui lafi mofia. Imaplui, lege care, Inteun singur articol,
contine urmatoarele dispozitii :

Legea prin care Statul cedeazi Ima§ul Comunei laV.

Art. I. Pentru stingerea pretentiilor iscate intre Stat §i Comuna 14, in privinta
locurilor de ima§, reclamate de zisa comuna, se cedeazi acelei comuni tot locul dellmi-
tat in Aprilie 1869, in marginea perimetrului descris in planul §i procesul-verbal incheiat
in 20 Mii 1869, de Comisiunea insircinata cu aceasta lucrare, -§i care se alitura, cu o-
bligatiune insi din partea Comunei ca sa respecte locurile ce s'au dat locuitorilor dupg legea
rurali, asemenea §1 embaticurile ce eau concedat legiuit in vremuri la diferite persoane
§i o parte de picture ce se afli pe acel ima§ sa ramaie a Statului, spre a o taia.
Prin aceasta lege Comuna Imi infra din nou in posesia de fapt a vechiului el ima§,
care este pus imediat la dispozitia cetatenilor sal ; in ceea ce prive§te insi venitul aces-
tor pimanturi, de care s'a fost folosit Statul, atata timp cit le-a detinut fira drept,
dupa mai multi stiruinta §i negotieri intre Primgrie §i Stat, abia la 29 Made 1875 se
promulgä o nota lege, prin care se statueazg urmitoarele :
Transactiunea intre Administratia Domeniilor §l Comuna Ia§I
pentru venitul Imaplui.
Art. 1. Comuna renunta la venitul ce i se cuvine de pe mo§iile restituite dela epoca
promulggrei legei (25 Mai 1871) pina la 23 April 1872 ; Comuna renuntg asemenea §i
1a dobinda acestor venituri tot de la 25 Mai 1871 pinA la 23 Aprilie 1874.
Art. II. Statul se obligi a plati drept despagubire pentru venitul 4no§iilor din Ima§
pe 2 ani, adicg : de la 23 April 1872 ping la 23 April 1874, cite patru-zeci §1 §epte
de mii lei pe fie-care an, in total pe amindoi ani noug-zeci §i patru mii lei.
Aceasta sund se va achita de Stat indata dupi promulgarea legei aprobgtoare
transactiunei presente.
Art. 111. Pentru venitul mo§iilor aritate mai sus, pe timp de la 23 April 1874 §i
pina la 23 April 1876, cind espira mai toate contractele de arendare, Statul se obliga
a plati Comunei cite 47,000 lei pe an, in patru termene, astfel, dupa cum se aratg In
contractele de arendare, iar de la 23 April 1876, pina la 23 April 1878, pia cind
mai ramine lucrgtor contractul de arendare al mo§iei Rediu-lul-Tatar §i Copoul. Statul
pentru venitul pirtilor ce se cuvine Comunei din Copou §i Rediu vg plati 5,000 lei pe
fie care an, tot In patru ci§tiuri.
0

www.dacoromanica.ro
66 N. A. 1306DAN ,..a..........C..66

Art. IV. Comuna Iasi va intra de la 23 April 1876 in posesitmea de fapt a tuturor
mosillor, pentru al caror venit s'a taut aceastA transactiune.
Este bine !Metes Tusk el Comuna Iasi nu'si va putea arenda partea sa ce i se
cuvine din mo0a Rediu-lui-Tatar §i Copoul, de cit la 23 April 1878, epoca espirkei
contractului de arendare.

Alte clocniri de interese intre Comuna 14 §i locuitorii sal.

Cand Prim Aria lasului recdpAtA dreptul sAti de administrare a ima§ului cräsenilor,
ea cAutA a deosebi locul de care efectiv era nevoie pentru pAsunatul unui numAr de vile
cunoscut si statqrnicit prin experienta anilor precedenti cA posedau locuitorii, de lo-
curile ce p iteau servi pentru alte uzuri de naturA agricolA sau gospodarie si cari puteau fi
arendate unor locuitori ce se ocupau cu agricultura, si aceasta in vederea mai t u samA
de a trage §i Comuna oarecare profit prin arendare, cat si din anumite taxe pe pa§ll-
nat, ce dupa chibzuelile Administratid comunale se statornicira, pentru cei ce aveau un
numAr de vite mai Insemnat, intocmindu-se In acest scop si un Regulament provizor.
Aceste dispozitii comunale insd atrasera imediat proteste din partea mai multor
locuitori leseni, cad nu intelegeau sA plateascA nici un fel de taxe sau contributii, pen-
tru imasul ce ei credeau CA trebuie sal aibA absolut gratuit. Asa vedern cum in cursul
lunei Mai 1876, un numar de locuitori din Tatara§i, Moara-de-Vant, Podul-Albinet,
Ciurchi, Targu§orul Socolei §i Mahalaua Frumoasa, un alt numar din Targusorul Ni-
colinei, dela Podul-Ipsilant etc., protesteaza §i la Primarie si Ia Minister, ba chiar si di-
rect cAtrA Domnitor, in potriva taxelor ce se impuse de comund celor ce aveau mai
mult de trei capete de vite mari, sau zece mici. In acelas timp, protestul locuitorilor
dinspre sesul Bahluiului se mai Indrepta §i impotriva invoirei ce s'a fost dat unor evrei
ce aveau stane de oi, pe cari le in roduceau la pascut pe aceasta parte a ima§ului, Maud
prin aceasta improprie pasunarea vitelor mad ale locuitorilor, caci, zic acestia in jal-
bele lor, intentia donatiei (?) ima§ului a fost numai pentru vitele locuitorilor de pe
ldriga el, ce le 'tin numai pentru gospodAria lor, iar nu de profesiune, caci, cei cad tin
vite pentru a specula laptele lor, §i mai ales evreii, n'au dreytnri a pa-pna pe acest
imal, deoarece profesioni§tii pot agonisi nutretul vitelor sau a oilor lor prin bani, iar
nu ca acei ce au vitele numai pentru trebuinta caselof lor".
Consiliul Comunal, fata cu aceste protestAri, dupa desbaterile urmate, in sedinta
de la 3 Mai 1876 ia hotArarea cA locuitorii creOini numai vor beneficia gratuit de i-
ma§ul comunal, pentru trei vite mari §1 in analogie cirlani, iar pentru numarul vitelor ce
vor avea mai mull peste acel indicat mai sus, vor plati conform Regulamentului".
La 5 Septembre acelas an un mare numAr de evrei se adreseazA Ministerului de
Interne la Bucure§ti, protestand In contra dispozitiei PrimAriei de a li se percepe ate
6 Id de fiecare vitA mare, ce aveau la pAscut pe imasul Co munei, sustinand cA In pu-
terea hrisoavelor Domnesti din 1779 §i 1816 pArintii nostri (?) si chiar toti israelitii ce
sunt In Iasi, din suburbiile PAcurari, Nicolina §i Mahalaua Frumoasel, n'au p!atit nici
un ban pentru p4unarea vitelor pe imasul targului din jurul orasului."
Ministerul recomanda aceasta petitie a evreilor Primariei, care, in puterea RegUla-
mentului ce fAcuse, respinge cererea.
Mai tarziu, la 18 lunie 1879 Comuha pune In aplicare un nou Regulament, investit
cll formele prevAzute de legea comunall, adicA cu aprobarea cuvenita a Ministerului
de Interne, prin care statuiaza inteun mod precis chipul folosintei pasunilor din jurul
oraplui §i taxele ce proprietarii de vite trebuiau sa plAteascA Comund.
Textui acestui Regulament coque urmatoarele dispozitii :

www.dacoromanica.ro
 IMAWL TIRGULUI IA§ILOR 67

Regulamentul Imaplui din jurul Urbel Ini.

Art, 1. Din mosia venita in propietatea Comunei prin hrisovul Domului C. D.
Moruz, din 1779, si prin legea din 20 Aprilie 1871, si din care parte este supusa a-
rendArei, se pune la dispozitiunea cetAtenilor, pentru pasunarea vitelor lor, o intindere
numai de 1767 Mid §i 60 prAjini, anume delimitate prin hotarnicia Inginerului comunei
din 7 August 1875. .
Art. 2. Toate vitele locuitorilor urbei Iasi (afarA de mascuri), sunt admise a pi-
suna pe toata intinderea acestui imas, in conditiunile de mai jos.
Art. 3. Locuitorii romini sau naturalizati, domicillati in raza Iasului, au dreptul a
pAsuna trei vite marl : boi, bivoli, vaci si cai, fAra plata ; socotindu-se dupl uzul Ord
trei gonitori drept douA vite Mari si doi minzatl drept una vita mare ; iar pentru oi se
va urma dupA osebita dispoziLiune, mai jos statornicita.
Art. 4. Toti cei-l'alti tocuitori ai urbei, afara de cei aratati in articolul precedent,
vor plati de fiecare vitA mare cite 10 lei noi.
La aceeasi platA vor fi supusi §1 locuitorii din art. precedent pentru toate vitele
ce vor avea mai mult de trei, cari sunt scutite de platS.
Art. 5. Dna la facerea tabloului de vitele ce urmeaza a se pAsuna in cursul
unei veri, s'ar descoperi cA numArul lor ele mai mare de cit acel ce ar putea sa in-
capa la pAsune, adecA socotindu-se trei vite mari la falce, atuncea se va refuza numgrul
de vite ce ar covirsi, si aceasta din vitele proprietarului ce ar avea mai multe la imas
Art. 6. Oile din turme si stini, sunt supuse la plata de 1 leu 50 bani capul de
oae mare, socotindu-se doi cirlani drept o oae Si sease oi drept o vitA mare.
Alt. 7. Locuitorii proprietari ai vitelor sunt obligati in comun, de fiecare dread,
a's avea vacarii trebuitori pentru paza vitelor, pe comptul si respunderea bor./
Art. 8. Timpul pAsunarei vitelor la imas se fixeaza de la 1 Aprilie st pina la 1
Noembrie a fiedrui an.
Art. 9. Recurioasterea vitelor in drept de a trece la pAsunarea imasului, cu, sett
fara platA, si dupA categorii, se va face in fie-care an de autoritatea comunalA, Incepind
de la 1 Mart, ear locuitorii proprietari cle vite vor fi inLunostiintati degpre aceasta prin
placarde afisate cel mai tirziu la inceputul lunei Februar.
Art. 10. Proprietarii de vite vAzind publicatiunele de inscrierea vitelor, se vor a-
dresa la Primarie cu declaratie inscris de numarul vitelor ce voesc a da la pAsune, si
tot atuncea achitind preturile fixate prin art. 4 si 6 vor primi o recipisa à souche"
de la casierul comunal, aratAtoare de suma raspunsA, vitele scutite si de cele de platA,
cum si pumele proprietarului vitelor. Cu acea recipisA presentindu-se la pazitorul hota-
relor imasului, acesta va invoi primirea vitelor la imas.
Art. 11. Acel care dintre locuitorii prevazuti la art. 3, ar frauda comuna prin faptul de
a se intitula proprietar al vitelor strAine, spre a le scuti de plata imasului, descope-
rindu-se, pentru prima oath va fi dat judecatei ca contra-venitoriu acestui regulament si
condemnat la maximum amendei, ear cazind in recidivA, in cursul unui an, va fl supus
pe lingA penalitatea inchisoarei si la plata indoita a imasului si pentru vitele scutite in
acea vara.
Art. 12. Autoritatea comunalA va face in cursul lunei Mart, in fie-care an prin
agentii gAi, recensemintul vitelor cetatenilor din raza urbei, arAtind numele proprietarilor,
nationalitatea, despArtirea, strada si no. --easel.
Acest recensiment va servi autoritAtei comunale pentru a controla exactitatea de-
ctaratiunilor si descoperirea fraudelor.
Art. 13. Primarta va pea pazitori cAlArl pentru obseryarea hotaretelor immului

www.dacoromanica.ro
68 N. A. BOGDAN

§i controlerea vitelor aduse la ima§, pentru a descoperi fraudele pe care imediat le Vd

supune cuno§tintei autoritatei comunale, impreunA cu vitele descuperite ca introduse prin
fraudA, §i cu procesul-verbal de onstatare a agentilor politiene§ti respeetivi.
Art. 14. Ace§ti pAzitori vor fi numiti de Primarile Comunei. Ei vor avea un War
determinat prin buget §i fArA retineri. Conditiunile de admisib1itate sunt :
a). A fi romin, domiciliat in ora§ §i supus contributiunei ;
b). A avea o conduitA bunk probatA prin certificatul a cinci marturi romini, pro-
pietari de case §i de vite in urbe, §i
c). A ave cuno§tintA de carte, cetind §i scriind bine.
Art. 15. Atributiuinle acestor pAzitori sunt :
a). A revedui hotarele ima§ului pe fie-care saptAminA §i a raporta imediat auto-
datel comunale ori-ce incAlcAri ar descoperi din partea vecinilor.
b). A controla cel putin odatA pe lunA vitele ce vor fi la ima§ §1 va raporta fra-
udele in timpul prevazut de art. 13.
c). Va observa de aproape starea sAnatAtei vitelor §1 va refera grabnic PrimAriei
ori-ce caz de boala ar descoperi, spre a se aviza la mAsurile higienice.
d). Va observa ca mascurii ce se vor gAsi pe ima§ sA fie urmariti conform legei
politiei rurale.
e). Va priveghea ca iazurile -§i adApAtoarele vitelor sA fie bine ingrijite §i va opr
a nu se arunca necurAtenii In albia Bahluiului, unde se vor adapa vitele.
I). In timpul iernei vor observa ca ima§ul sA fie pAzit de rimatori §i de ori-ce
alte vite pinA la I Aprilie, §i
g). El vor fi la ordinul Primarului in tot ce prive§te sei viciul.
Art.iti16. Stinele de oi vor fi gezate in locuri anume alese de pAzitori, in intele-
gere eu principalii locuitori proprietari de vite, pentru a nu p5§una cu vitele cele marl.
Art. 17 Toti strAinii ce vor intra in ora§ cu miei sau alte vite spre tAere, au
voie a pA§una vitele lor fara platA, dar nu mai mult de hei zile §1 numai pe ima§ul pe
dinauntrul §antului.
Dupa acest termen vor achita la casa comunala cite 25 de bani de vitA mare §i
pentru cele mid in proportiunea stabilit1 mai sus.
Art. 18. Vitele aduse spre vinzare in iarmaroacele din jurul urbei, nil sunt libere
a pA§una pe ima§ul comunei ; cont: a-venitorii vor plati la casa comunalA 50 bani de vita
mare §1 in proportiune pentru cele mici.
Art. 19. Fiind cl timpul este inaintat §i vitele sunt date deja la lain, taxele pentru
antil acesta se vor percepe tot dupA regulamentul vechiu ; ear cele-alte dispozitiuni ale
regulamentului de fata se vor aplica in totul de la promulgarea lui, intrucit vor fi
aplicabile.
Art. 20. Toate dispozitiunire anterioare relative la pA§unatul vitelor sunt §i rAmin
abrogate, intru cit vor fi contrarie regulamentului de fatA.
Acest regulament s'a votat de Consiliul comunal al urbei la§i in §edinta de la 9
Mai anul 1877, §I s'a aprobat (12 Ministerul de Interne, cu adresa No. 10125 din 20
Mai 1877.

Prin comunicatul No. 11635 din 1879, Ministrul de Interne aprobind reducerea
fAcutA de Consiliul comunal in §edinta din 18 Noembrie 1878 a pretului pA§unei vitelor
pe ima§ul oraplui, la cifre mai mici decit acele stato nicite prin regulameatul din anul
1877 ; s'a dispus urmatoarele ; Pretul de 10 lei perttru pa§unatul unei vite mari s'a re-
dus la 'ease lei, §i in proportiune la vitele mici ; asemenea la oi din un leu 50 bani,
pentru pApnatul unei Oil s'a redus la un leu, V in proponliune la cele mici,

www.dacoromanica.ro
 I MASUL TtROULLII IASILOR 69

Nici prin acest nou regulament insa nu s'au impacat locuitorii romini ce protes-
taserA in contra taxelor §1 a dreptului de pa§une dat Evreilor, nicj Evreii ce cereau a-
semenea gratuitate a imd§ului, §i in decu sul anilor urm ibri multe alte proteste §i pe-
titii s'au trimes Primariei Min'steriilor, §1 chiar insu§i Domnitorului, toate insA fbrA A
-,schimba intrucitva dispozitire luate de Primarie.

Pretentiile Evreilor la gratuitatea uzului Immulul commal.

Argumente pro §I contra.
Zeci de ani au durat azeste necanteni e hartueli, fiecare din pall sustinind ideia
sa cu argumPntele ce-i convenea, sau cred a cal indreptAte§te a stArui intrinsa A§a fiind
in anul 1915 chiar, vedem readucindu-se chestiudea in dezbaterea Consiliului Comunal,
mai ales protestele evreilor, ce cer necontenit egalArea drepturilor lor cu acele ale ro-
minilor bA§tina§i, §i deci gratuitatea pentru evrei, in ce prive§te pA§unarea vitelor lor
Astfel, inteo §edinta a Consiliului Comunal ie§an din lulie 1915, luinduse in cer-
cetare o nouA cerere a Evreilor, ce. a fost trimisA PrirnAriei de Ohl Ministeriuf de In-
terne, care ind din anul precedent 1913 ceruse ca sa iee mdsuri pentru ca toll lo-
cuitorii din comanA feirti osebire de na(ionctlitate sa aibA dreptul de a pA§una vitele lor
fdrA platA,aceasta in virtutea hrisoavelor Domnitorilor Moruz, Mavrocordat §iCalimach",
se produc discutii lurgi. §1 Primarul de atunci Dl. Gh. Gh. MArzescu, fAcu o largA ex-
punere asupra drepturilor Comund in chestia aceasta,cu argumente care credem util
a le reproduce, in punctele esen tiale :
Nici Administratia trecutA de la 1913 zice Primarul MArzescu, §i nici Adminis-
tratia actualA, nu se poate conforma opiniei Ministerului de Interne, pentru urmatoarele
douA motive :
1) Mai intiu pentru ca nu numai o opiniune, dar chiar o deciziune a Ministerului de
Interne, privind administratia bunurilor comunale §i interesele comunei, nu poate avea un
caracter obligatoriu, atunci cind ea este datA independent §1 impotriva opiniunei §i de-
ciziunei organilor cari, dupA legea de organizare a comunelor urbane, au administratia
intereselor speciale ale comunei.
2) Pentru cA in orice caz printr'o simplA adresd a Ministerului de Interne nu se
poate abroga sau modifica dispozitiile unui regulament comunal, votat de Consiliul Co-
munal §i aprobat de Ministerul de Interne, cu toate formele cerute de organi7area co-
munelor urbane, cAci impunerea locuitorilor evrei la taxele pentru pd§unat se face pe baza
Regulamentului comunal votat de Consiliul comunal §i aprobat de Ministerul de Interne
in Mai 1877. Administratia comunalA n'a comis nici un act arbitrar cind a fAcut aceastA
impunere, pentru cl articolul 1 din acest regulament prevede cA mo§ia Comunel, aratatA
prin hrisovul Domnului Moruzzi, se pune numai la dispozipunea cetatenilor, iar articolele
2 §i 3 din acela§i regulament aratA §i mai categoric cA numai locuitorii romAni sau natu-
ralizati, domiciliati in raza ora§ului, au dreptul de a pA§una trei vite mari WA platA.
TO ceilaIti locuitori vor plAti de fiecare vitA mare cite 10 lei pe an.
Acest regulament fiind IncA, in vigoare, Administratia comunalA nu poate decit sA-1
aplice, dupl cum de fapt, in mod constant, fArA nici o intrerupere, a fost aplicat
de toate administratiile comunale de la 1877 incoace.
Se pate ca inainte de Regulamentul de la 1877 locuitorii evrei, pe baza unor al-
cAtuiri vechi, si fi fost scutiti, in total sau in parte de plata pA§unatului, dar fatA de
regulamentul in vigoare, orice a§ezare vechle cade, pentru cA articolul final din regula-
ment zice, cA toate dispozitiunile anterioare relative la pA§unatul vitelor sunt li rAman

www.dacoromanica.ro
70 N. A. BOGDAN

abrogate, intru cat vor fi contrarii regulamentului de fata". Prin urmare in fata acestei
dispozitiuni ramin abrogate §i a§ezArile lui Moruz, Mavrocordat §i Calimach, pentru
cA alte a§ezAri privitoare la pasunat nici nu se cunosc. ,
La obiectiunea dacA un regulament comunal are el puterea de a abroga a§ezArl
vechi, cari aveau putere de lege, Primarul ,respunde cA da, pentru cA :
Regulamentul comunal de la 1877 a. fost alcAtuit pe baza legil comunale din Au-
gust 1874, care didea consiliului comunal prin art. 71 §i 191 urmatoarele trei drepturi :
a) Dreptul de a face regulamente.
b) Dreptul de a stabili conditiunile in cari locuitorii se vor folosi de immurile
comunei.
c) Dreptul de a impune extraordinar.
Prin urmare Consiliul comunal exerciland aceste trei drepturi recunoscute prin o lege
putea, printr'un regulament, sa creieze taxe de pA§unat, cu toate ca ele nu existau sub
regimul gezarilor vechi.
In fond reclamatiunea locuitorilor evrei nu este intemeiata nici chiar fata de vechile
a§ezAri.
Nici hrisovul lui Moruz-VodA, nici cel al lui Mavrocordat, nici dresele lui Cali-
mach nu sunt acte de liberalitate, danie sau testament, pentru ca sA se poatA sustine ca
vointa donatorului sau a testatorului urmeazA sa fie respectatA deasupra legilor §i regu-
lamentelor.
Toate aceste acte recunosc clar cA ima§urile comunei sunt constituite din vt.chi
Inaintea lor. Aceste hrisoave nu au nici caracterul unor hotArari judecAtore§ti intervenite
in vreun litigiu dintre comuna §i iocuitori, pentru ca sA poatA fi vorba de drepturi ca§-
tigate fata de comunA, proprietara ima§ului.
Din simpla cetire a acestor documente or! §i cine se va putea conv7nge u§or cA
pe de o parte este vorba de hotarari intervenite in litigii dintre locuitork §i proprietarii
vecini ima§urilor comunei, de stabilirea hotarelor immului NA de proprietarii vecini, in
urma incAlcArilor lor, far pe de altA parte de a§ezari administrative pentru a se garanta
locuitorilor lini§tita folosinta pe aceste ima§uri, in urma incidentelor dese ce se iscau in-
tre ei §1 vechilli mo§iilor in vecinate.
Astfel fiind, cine ar putea sustine ca a§ezarile vechi, administrat ye, cA chiar hri-
soavele avand puterea de lege, nu pot sA fie modificate prin o lege §i un regulament
administrativ ulterior ?
Ceea ce rezultA clar din aceste hrisoave este ca ima§ul este proprietatea comunii
§1 cA prin urmire ea, comuna, in calitat, a ei de proprittara, este in drept de a stabili
conditiunile in cari ihtelege a da ima§ul in folosinta locuitorilor, §i Inalta Curte de Ca-
satie a avut prilejul, intr'o chestiun2 ce interesa comuna Ive§ti, sa recun )asca acest drept
comunilor.
Apoi daca hrisoavele domne§ti ar asigura gratuitatea pA§unatului locuitorilor evrei,
cu atit mai mutt ar asigura aceasta gratuitate §1 locuitorilor romani, indiferent de nu-
mArul vitelor ce pasc".

Irt urma acestei expuneri, Consiliul comunal impArta§ind in totul vederile Primaru .
lui, l'a autorizat sA raspunda Ministerului de interne, cd intelege sA se conformeze strict
regulamentului comunal.
Mai tirziu, in §edinta extraordinarA a Consiliului comunal din 7 August acela§ an,
1915, Primarul MArzescu aratind cA a insArcinat cu studiul reclamatiilor Bvreitor din
la§i pe un eminent jurist, profesor universitar de drept roman, loan Peretz, acesta, dupA
cercetarea tuturor actelor relative din dosarele PrimAriei, cum §i a reclamaliilor repetate

www.dacoromanica.ro
dadara...
1MA$UL TIRGULUI IA$iLOR 11

ale Evreilor, a fAcut un amanuntit .Raport, cAtrã Consiliul comunal, din punct de ve-
dere istoric si juridic al chestiunei.
Acest Raport, cu data de 4 August 1915, discutind pe larg diferitele faze prin
cari a trecut posesiunea Imasului Iesenilor, comenteazA mai matte acte vechi si recente,
§1 ajunge in definitiv la urmatoarele concluziuni :
1) CA imasul nu a fost constituit de Vodg Moruzi In 1779, cr, este o moqie strii-
veche a ortienilor ;
2) CA asupra lui orgsenii au un drept de proprietate Comund, iar nu un drept
de servitute ;
3) CA Israelitii neavind drept de proprietate asepra mosiilor. iar prin hrisovul lui
loan Sandu Sturza Voevod din 12 Aprilie 1827 nici asupra IocLrilor din ora§ §1 tir-
guri, Este greu de crezut cA ar fi dobindit drept de coproprietate asupra mosiei org§A-
nilor, numai prin simpla stabi'ire In oras ;
4) Ca nici un act nu dovedeste scutirea de taxe a Israelitilor, ci din contra re-
ese din dosarele relative la irnas cg plateau taxa, incasata dealtminteri abuziv, atit de
la ei cat si de la locuitorii romAni, de posesorii mosiilor mandstiresti din jurul lasilor ;
5) CA hrisovul lui Constantin Dimitrie Moruzi din 1779 ca si hrisovul lui Ale-
xandru Mavrocordat Voevod din 1786 si dresele lui ScArlat Calimach Vcevod din 1816,
nu sunt acte de danie, ci pur acte administrative §i deci puteau fi abrogate ulterior ;
6) CA impunerea de taxe in baza legilor Comunale din 1861 si 1874 si a Regu-
lamentului pentru imas din 1877, este perfect legalg ; si
7) CA ridicarea, scoborirea sau egatizarea acestor taxe e o chestie de apreciare
§1 de oportunitate, iar nu o chest' e de legalitate §1 atirng numai de hotArtrea Consiliu-
lui Comunal, iar nu de justilie."
Studiul si concluziile juristului Peretz se pare cg n'au convins indeajuns nici pe
Consilieri, nici pe Administratia Comunald din acea epocA, spre a putea cIa o hotArtre
care sA curme diferendul dintre PrimArie si Evreii locali,cAci au urmat Inca alte multe
tratative, stgruinti §1 rezolutii cl,ferite cari, bazate mai mult pe interese politice sau per-
sonale, a la sat aceastd chestiune a imasului sA urmeze in calea de nedumeriri ce-o a-
vusese si ping atunci.
Alta lovituri ce se incearci in potriva intregimei lma§ului lepnilor :
Expropierea pentru inproprietärirea muncitorilor agricoli".
Cu cele expuse pinA aici, deci, nu s'a incheiet odiseia acestui proces secular al
parnintului din jurul vechei Capitate a Moldovei. 0 altA navalg asupra terenului acestuia
supraveni Intr'un moment dat, cInd legea Improprietgrirei tgranilor si a muncitorilor a-
gricoli incepu a se pune In aplicare.
De observat mal Intli este faptul, cA intinderea cunoscutd din vechime A imasului
comunal din jurul Iasului, a suferit o sumg de rc4luiri, in afarA de vechile incAlcgri des-
pre cari am vorbit, din partea chiar a diferite autoritati ale Statului si Comunei insAsi,
prin expropieri, mai mult sau mai putin cu forme legate, decretate de utilitate publicA,
sau numai cerute in interesul infiintArei unor anumite institutii.
Asa de pildg, inceputul mai serios s'a Mut cu expropierea unor mai Intinderi de
pdmânt pentru facerea liniilor ferate IasiPodu-Iloael si IasiUngheni, pentru care a
fost afectatg o suprafatg de mai multe zeci de hectare. Ne lipsesc cifrele exacte, dar e
lucru aproape vAzut, cA cel putin o zeciare din imasul disponibil de pe intreaga lungime
a sesului Bahluiului, a fost cuprinsA cu zisele Iinii ferate, gAri, magazine etc.
Nu mult dupA aceasta, clAdirea fabricei Regiel Monopolului tutunului, thstalarea Hi-

www.dacoromanica.ro
12 14 A. BOGDAlq

podromului, clAdirile ChArmilor dep Copou §i inpresurarea de terenuri in jurul celor

dela Galata §i Frdmoasa, pentru construirea Abatoriului §i a Tirgului-de-vite, instalarea
Observatorului astonomic al Universitateii le§ene, acapararea Ceirului numit Peritz §i
trecerea prin vinzare a diferite bucAti de loc de pe lingd §oselele National& Tutora §i
SocolaPodul-Ro§PAcurari, intre cari §i pentru instalarea unor mori de Mud, dubA-
!AM, cArAmiddrii etc., la CetAttlia, PAcurari, $epte-Oameni, orogari etc., contribuird*.de
asemenea la o strimtorare din ce ince mat mare a ima§uIui ie§enilor. In timpul din urma,
construirea Atelierelor C. F. R., ocupA o portiune de loc a vechiului iarmaroc anual de
lingA MAnAstirea Frumoasa, care singur are dimensluni cif o mare suburbie a Ia§ului.
Drept e cA §i n imãrul vitelor locuitorilor Ie§eni s'a imputinat din an in an tot mai
tnult, a§a cd, pentru epoca din urmA, nu s'a prea simtit continua strimtorare a immului,
fata §l cu o crizA economicA manifestatA mai ales prin anii 1872-79. Totu§l prin vari-
atiile numdrului vitelor de pA§unat, in diferitl ani, s'a vddit adesea nevoia de a se re-
zerva un spatiu mai larg pentru ima§, indepArtinduse in acela§ timp, prin unele mAsuri
vexatoril luate de diferite Administratii comunale, mai ales turmele de oi, ce odinioard
aveau liber acces la pd§unarea din jurul oraplui, turme al cAror produs- indestulau o
mare parte din hrana trebuitoare locuitorilor le§eni.
Cu punerea In aplicare a legei improprietAririlor tArAne§ti, incepind din 1918, o
sumA de lacuitori, atit din imprejuriml cit §i chiar din insu§i raza oraplui, gasirA de
cuviintA sA facA cereri individuate §i colective, de a li se atribui §t lor loturi de pAmint
din acest ima§, cu scopul, bine inteles, nu atita de a'§i stabili ogoare proprii, dupA pilda
locuitorilor rurali, dar, mai ale% spre a profita de apropierea oraplui pentru a specula
terenul, fie in constructii de locutnti particulare, fie in alte intrebuintdri de un caracter
deosebit de cit cel curat agricol.
Indifjirea competitorilor f Acu ca atit Comuna, cit §; Ministerul, Consilieratul Agricol,
diferitele comisiuni prevAzute de legea expropierei, cit §i mai multe instante judecAto-
re§ti, sA fie repetat sesisate de unii tirmaci mai indrAzneti ai locuitorilor din mahalalele
§i imprejurimile Ia§ului, in scopul de a se putea inpArt4i fiecare cu cite o portiune
oarecare de pamint, din ingarteala ce eventual s'ar fi putut face, dacA legea expropierel
ar fi stabilit cl §i asemenea movie a Imaplui la§ilor, trebue' sa urmeze soarta mo§iilor
proprietAti ale particularilor, ori ale diferitelor institutii, ce posedau prorietati a§a zise
de mind moartei, cad fusese prevazute a se expropia de legile prin carl s'au hotArit
inproprietarirea tAranilor.
A§a fiind lucrurile, in primdvara anului 1920 agitathle despre care vorbim, sustinute
mai ales de mai multi mahalagii ie§eni, dintre cari unii ce aveau dtupatii cu totul altele
de cit lucrarea pArnintului,find meseria§i, aprozi de tribunale, trunchieri din Hald, mi-
siti sau jalbari de pe la diferite autoritatcimbolditi §i de unii proprietari marl de mo§ii
din apropiere, ce credeau cA'§i pot apAra in mare parte patrimoniul lor de expropiere,
dacA s'ar satisface cererile locuitori lor din inparteala ima§ului comunal,luarA din nou
avint, §i diferite grupe se presentarA la Primaria Ia§ului, cerind, cu argumeute inchipuite
de el, sA ii se impartA numai-de-cit ima§ul de care e vorba.
Fiind eu 4tunci in functia de Ajutor de Primal*, delegat §i cu supravegherea dome-
niilor §i a imaului, am discutat cu fiecare grup aparte, arAtindu-le pa4uba ce s'ar a-
duce orA§enilor, cit §i ruralilor, daca s'ar desfiinta pA§unea Comunei 1 s'ar lua auui
posibilitatea de a alimenta in mod mai u§or intreaga populatie lo_ala,dar, neputind sd-i
coming numa pr.in vorbe, in contra pornirilor lor personale, §1 cerindumise in acela§i
timp relatii precise asupra drepturilor Comunei la§i in aceastã chestie, de cAtra Consilie-
ratul Agricol local,am redactat, dupa consultarea tuturor actelor precedente, urmAtorul
Memoriu, pe care l'am inaintat autoritAplor interesate :

www.dacoromanica.ro
r, IMA$UL *OULU! IA$ILOR

Memoriu lämuritor asupra Ima§ultd Comunei Ia§i, fag cu

cererile de expropiere.
De jur imprejurul Orasului Iasi se aflA un vast teren de pAsune si in parte §i de
culturA, ce poarta denumirea de Imcqul
Acest teren formeazA un tot, in forme neregulate sl, dupA pozitiunele diferitelor
sale lature, mai e desemnat de unii dintre locuitori, cu deosebite denumiri : ca Mo0a
Galata, Mo0a Sorogari, Mo;ia Dancu etc.
Folosinta acestui teren apartine de drept orAsenilor Ieseni, ca obste, si numai ad»
minhtratia sa o exercitA Primaria lasului. Proprietatea ab-antiquo a terenului vorbit va
fi nAscutA, credem, odatA cu constltuirea InsAsi a orasului Iasi, intru-cAt putinele docu4
mente ce se cunosc, de abea de vr'o douä veacuri, vorbesc de continuitatea drepturilor
orAsenilor leseni asupra cestui imas, fArA sA ne poatA indica momentul sau punctul de
cind si de unde ele au inceput.
Era si natural ca multimea asezatA inteun salas asa de important cum e la§ul, Cu-
noscut incA din veacul al X1V-a ca punct de incrucisare a drumurilor marl dintre Ori.
rient si Occident, sA beneficieze in obtie §i nestingheritA, nu numai de pagistele §i pA-
sunele din apropiere, dar si de pAscuitul si vAnatul liber, din rluletele, baltile, stuhArille
§i pAdurile, ce se gAseau de jur-imprejurul orasului.
Erau poate singurile rasplAtiri re se lAsau de vechii stApAnitori ai tarii ob§tillor,
cari, in timpuri grele, i§i vArsau singele pentru Domnitori, tara si neamuri.
Veni o vreme vitrega pentru locuitori, cAnd .stApinitori ai Wei si unii reprezentanp
ai clerului, venetici si hrapAreti, acaparau mosii si averi de ale statului si MAnAstirilor
locale, unii ca datbri, sau vinzAri domnesti, altii cu titluri asa zise de inchinare la
locurile sfinteu din extremul Orient, cari, nemultumiti cu luatea in posesiune a diferitelor
mosii cu hotare stabilite din vremuri, incAlcarA ca o apA ce debordeazA, din chiar ima-
sul iesenilor, rAsluind bucatA cu bucatA portiuni marl de teren dinspre mosiile mAnAs-
tirilor din apropiere, ca : Cetdfuia, Galata, Aron-Vodd, Socola, Frumoasa etc, spre a'§i
lArgi posesiunile si veniturile unor atari asezAminte. Negresit Iesenii observarA rAsluirile
ce le inputina din ce in ce avutul lor strAmosesc §i protestarA, si'n obstie l prin glasuri
singuratice, inaintea scaunelor Domnesti, ba uneori protestkile aceste ajmfgeau a se ex-
prima chiar pe cale de revolte sing-roas Speriati ori siliti de multime, acaparatorii, de
la un timp se vAzurA nevoiti a inapoia Iesenil or bucati din pAmintul ce le rApise, or
in totul, ori numai in parte. Aceste bucAti desfAcute din mosiile la care fArA drppt se
IntrupaserA, cu cAteva decenii mai inainte, revenind lesenilor, li se pAstrarA doar numele
dupa mosia la care fusese introlocate si de aici poraesz denumirile diferentiale de ,,Mo-
Oa Galata, Mo#a Aroneanu etc., al- unor bucAti din imasul comunal actual.
Hrisoavde lui Constantin Dimitrie Moruz din 1779, a mai Alexandru loan Mavro-
cordat din 1786 lunie 7, si acel dat in 1816 cAtrA Hatmanul RAducanu Rosetti, ale cAror
texte singure le mai gAsim azi dintre documentele ce poate vor mai fi fost in ches-
tiunea proprietAtii mosiei imasului lesenilor, explicA, mArturisesc i intarese drepturile
oreqenilar ievni in de comun, iar nu a Prinitiriei Tafului.
Actualmente din intregul teren ce compune mosia imasului orAsenilor, este des-
tinatA pentru pasunatul a tot felul de vite ale lor, numai o portiune de 43 hectare,
iar restul prisositor, pentru a nu rAindnea neproductiv, Comuna Iasi, ca administratoare,
reprezentantA sau procuratoare a locuitorilor sei, II arendeazA vremelnic la diversi in-
divizi din oras, si mai putini din Comunele rurale megiese, In mici portiuni, pentru
cultivare de : Mute, zarzavaturi, pApu§oi, ori chiar grAne, care servesc pentru anotimpul
iernei, fie la hrana vitelor ce nu mai pot e§i pe imas, fie a proprietarilor acelor vite.
zo

www.dacoromanica.ro
74 /4. A. tioGbA14

Faptul cI actualmente nu Intreg terenul mosiei imasufui iesenilor serveste pentr u

pasune, se datoreste crizei econothice ce a existat i inainte de razboi si in timpul
razbolului, producand o impulincire a vitelor de brana sau de munca, asa ca ramanand
un plus de teren insemnat, a trebuit ca el sa fie arendat pentru furaje i araturi. De"
Indata ce, insa, starea economica a Iasului, dupa cat se prevede din noua sa situatiune,
in urma reintregirei Orel cu provinciile incunjuratoare, se va imbuna tap, vitele ieseni-
lor se vor irmulti i ele desigur, i imasul va fi nu nurimi tot ocupat ca atare, dar
poate Inca sa devie neindestulator,
Apoi prin faptul ca in jurul lasului s'au luati se vor mai lua inza mai multe
bucgtI lnsemnate de pamant, pentru infiintarea Atelierilor C. F. R. de la Frumoasa, a
statiunei zise Rusesti de la Socola, a Fabricei de tutun a Statului, a proectatei GAri
de marfuri de la Manta-Rosie, Institutul Agronomic si Observatorul. Austronomic de
la Copou, Hipodromul si Tabacariile de la Abator etc., care toate acestea ocupa o su-
prafata de teren egalA cu cel putin o optime din intinderea lmauIui incubjurator Iasu-
lui, la care trebue sa se prevada i crearea mai multor alte institutiuni industriale sau
comerciale prin Jmprejurimi, se va ingusta de sigur, in viitort din ce in ce tot mai
mult, portiunea de imas de care se dispune astazi, asa ca nu se va mai putea econo-
misi nici o bucata de teren pentru araturi, Mut, sau alt itt particular.
Vom fi in atare caz in alternativa de a ne lipsi, sau de viteie ce nutresc marea
majoritate a lesenilor, sau de institutiuni de Stat ori particulare, ce tind la sporirea
vietei economice nu numai a laului, dar chiar a tare! lntregi, care are mai ales acum
atata nevoe de o refacere, ori renastere industriala i comerciala. Ca idee predomi-
nanta in chestiunea expropierei, pentru care s'a facut legea in apliclue astazi, credem
ca ar fi tocmai contrariu scopului -de la care a pornit, caci s'ar lua pamânt de la co-
lectivitatea, sau obstia unor locuitori, care astazi beneficiaza in devalmisie de terenu-
rile imasului, spre a se Imbucatati i irnparti asemenea pamant in lotari, ce s'ar atribui
unui nutriar foarte restrans de locuitori, din alte comuni, pe dud marea multime autoh-
Iona (Iasul numara actualminte la 125.000 locuitori), va suferi de o lipsa costisitoare
si dureroasa, expusa fiind a nu'si mai putea hrani vitele de care are absoluta nevoie,
pentru alimenlarea generala.
insusi guvernul a fost convins de MIA* acestea, prin aceea Ca Ifl diferite ran-
duri, ne-a Mut oficial cunoscut, ca Intreaga mosie a imasului Iesenilor nu trebue ex-
proplatA, in care senz s'a dat instructiuni Comisiunei Judetiene de expropiere si Con-
sillerului Agricol (depesele Ministerului de Agricultura No. 2373 din 1813-919 si No.
3364 din 23/3-919).
Ar fi in definitiv ceva absolut nelogic, ca in loc de a-se Imbunatati soarta obstiei
celor multi, sa se ImbucitAteasca un asa pamant in loturi de cite cinci hectare, spre
a se da unor sateni, care daca nu ar lua din imasul Iesenilor pamantul ce le trebue,
II vor Osi cu siguranta prin alte exproprieri, ce s'ar putea face de la unii proprietari
din apropiere, ale caror mosii sunt Inca astazi neimpartite in proportiunile prevazute
de legea de expropiere.
p. Prefedinte Comisiunei interimare, N. A. Bogdan.

Acest Raport avu darul de a lamuri in mare parte atat pe Consilierul Agricol
local, cat §i, mai tirziu pe diferite instal* judiciare, cari primise reclamatii 1 erau che-
mate a se pronunta, conform legilor speciale, asupra exproprierilor generale ce'si ur-
mau cursul lor.
4proape pretutindene s'a recunoscut dreptul orasenilor Ieseni de a'si pastra

www.dacoromanica.ro
 IMASUL TIRGULUI IASILOR 75

intreg terenul ima§ului de care ei aveau dreptul s5 se foloseascA. Dar poftele unor
anurniti indivizi, l inst:ga f;ile unora din marii proprietari interesafi la conservarea mu-
iifor lor, nu au putut fi cu totul InlAturate, a5a cA nici asAzi IncA chestiunea nu este
pe dentin sfirsitA.
Voi da aici, pentru a face mai multA luminA- in pricina aceasta, concluziile unei
din cele mai recente hotArAri ale Comisiunei Judepene clt Expropiere din Iafi, din care
se vor pulea vedea ultirnele faze prin cari trece aceastA importantA controversA, intre
interesele adevArate ale unel ob5tii §i acele ale unor indivizi numai,concluzil cuprInse
in urmAtoarele rinduri :

HotArarea Comisiunel Judetiene de Expropiere din lag

Acea stA cornisivae compusA din Dl. Eugen Petit, Prim-Pre5edinte al Tribunalului
Iasi ; DI. Vasile lamandi, Membru-supleant din partea proprietarilor, DI, Traian Nun,
Delegat al casei Cenrale 5i Dl. .1 Colibd, Membru din partea SAtenilor, 1ntrunitA In 5e-
dinta din 24 Mai 1923, cu hotArArea No, 68, dupl relatarea sustinerilor representanti-
lor diferitelor pari apelante 5i interesate, 5i a considerentelor pe cari ei se intemelazA,
se pronunta astfel :
Asupra a pelurilor fAcute de cAtre PrimAria Oraplui lasi, ca reprezentantA a co-
lectivitafei locuitorilor orisutui Ia5i, de ob5tia Wnirea tuturor RomAnilors din Iai, de
PrimAriile qi sAtt.nii din satele invecinate si anume, loan Titu InvAtAtor, E. Bobulescu
Primar, C. Coroi agricultor Corn. Copou, Vasile Filip personal §i pentru minora orfana
V. V. Filip din Com. Copou i locuitorii din Corn. Galata, satul Valea-AdAncA, locuitorii
din podgoria Copou §i CArlig, Com. Copou, in contra proceselor-verbale din 9, 14 5i 17
Sept. 1922, 25 §i 27 Decembrie 1922 a Comisiunei de ocol pentru expropiere, de pe !Ana
JudecAtoria Ocol. I Rural Ia5i, prin care se resping cererile de expropiere din terenu-
rile din jurul Ia5t1ui, cu exceptiunea locului de §coalA din tArgu§orul Copou, in intin-
dere aproximativ de 1 h. a., situat in fata F4bricei de fringhierie, Intre proprietatea
D-lui Stoicescu 5i Soseaua Ia5iBreazu, Wind in schimb aceia5i Mindere din terenul
numit 4Via General Da;) j'a" zituat in Comuna Copou, !Ana . Soseaua PAcurari, teren
expropiat de Ja Epitropia Spitalului 5i Cirnitirului Evreesc din lasi, scotind de sub ex-
propiere portiunile din imasul zis al orasului lasi, expropiate de comisiunile anterioare,
recunoscAnd dreptul de pA5unat pe acest imas, pentru vitele locuitorilor din satele cu-
prinse in el 5i din cele care n'au irna5, nu sunt asez ate pe alte mosii 5i care in tot-
deauna s'au folosit de clAnsul pentru pAsunatul vitelor ;
VAzAnd cA in ce priveste cererile locuitorilor sAteni care cer sA se expropieze in
folosul lor pAmAntul de care s'au folosit cu titlul th einbatic, bezmAn sau locatiune
ereditare, cA pentru a se pronunta asupra tor trebue ca tofi ace5t1 locultori sA fie
citap in parte, astfel cA in aceastA privinfl Comisiunea in unanimitate opineazI Ca afa-
cerea sA fie dejunctionatA, fixindu-se termen pentru cercetarea ceririlor acestora la 7
lulie 1923, cAnd se vor cita tofi locuitorli embaticart in parte ;
A And in vedere cA in desbateri a fost pusA chestiunea dacA pAmAnturile din
jurul Orasului Iai, cunoscute sub numele de ima§ul Ia§ului, pot sau tin fl expropiete
spre a servi ca ima§ pentru vitele locuitorilor din satele vecine, In conformitate cu dis-
pozitiunile legei pentru reforma Agr?ra ;
AvAnd in vedere cl origina Zestui ima§ al Ia§ului, este strAveche ca §i a ormului
insu§i, fiind o nevoie a orA§enilor, cart in tot timpul au avut asupra lui un drept de
proprietate comunA, iar nu de servitute, in scopul determinat de all paste Nitele lor ;
vAzand 0 ceilalp SAteni din comupele invecinaie, Ii sprijinesc preientiunile pe disp,

www.dacoromanica.ro
76 N. A. BOGDAN

art. 1 al. ultim, art. 4, art. 7 lit. b. al. doi, art. 7 lit c. d. §i e, combinat cu art. 13, toate
din legea Agrara, dupa cafe exproprierea se face indiferent dacA acel pamant ar apar-
tine unui particular sau unei persoane morale, cum ar fi Comuna Ia§i, putand fi expro-
piat chiar pAmantul cultivabil din raza Comunelor urbane.
Avand in vedere cA acett pAmant a cArui expropriere sa cere, este cunoscul sub
numele de ima§ al locuitorilor ora§ului Ta§i, cA pe el ora§enii au dreptul necontestabil
de a-§i pa§una vitele, drept recunoscut prin hrisovul lui Const. Von' Moruzi din 1779
§1 tntarit la 1786 de cAtrA Alex. Mavrocordat Voevod, la 1816 de calre Domnibrul
Scarlat Calimah, la 1824 de cItre loan S. Sturza §i la 1836 de catre Gh. Ghica Vocla.
CA prin urmare terenul in chestiune fiind proprietate indiviza, cu anume destinatie
a tuturor locuitorilor acestui ora§, nu poate fi considerat §i tratat ca proprietatea Co-
munei, care nu intrune§te fatA de dansul cele trei atribute ale dreptului de proprietate
jus utendl, fuendi et abutendi, atribute care ar trebui sa le gasim in mod deplin a-
tunci and arli vorba de proprietate comunalA, de ex. o movie a Cornune Ia§l. Ca daca
Comuna abuzeazA arencland §i chiar vanzand din acest teren de ima§, de§i lucrul altuia,
de aici nu se poate deduce vreo decAder6 in potriva locuitorilor ormului, care sub anume
conditil sunt coproprietarii adevArati, cari platesc anurnite tax9 Comunei, drept cheltueli
de administratie.
CA fiind vorba de o proprietate indiviza a tuturor locuitorilor dintr'o comunA ur-
banA, este un caz sui-generis la care nu s'a referit legea AgrarA prin nici unul din textele
ei. Ca aceia§i situatie ar fi din punct de v edere juridic §i in cazul and am considera
dreptul de proprietate a locuitorilor Oraplui Ia§i, cA e proprietate colectivA (Planiol
ed. 1900 tom 5675 ; Ion Peret Monit. Corn. Ia§i No. 7 din Aug. 1915), cum a fAcut
Comisiunea CentralA judetianA de expropriere din la§i, prin Decizia No. 60 din 15 0 16
Oct. 1920, scotand de sub expropriere intregul teren denumit Ima§ul Ora§ului law, fie
dacA am privi bunul acesta ca un patrirnoniu colectiv (Colec. E. Capitant, I ed. p. 643).
CA art. 17 §i 19 din legea pentru infiintarea pA5unelor Comunelor (din 24 Sept. 1920)
scute§te de exproprie pA§unele apartinand Comunelor urbane, in care categorie infra §i
tetenul azi in discufe.-'-Ca dacA PrimAria Corn. la§i in calitate de administratoare a a-
cestui bun comun a lAsat ca o parte din el sA fie transformat momentan in loc de arA-
turA, aceasta rea §i abuziva administratie nu a putut intru nimica schimba destiratia
intregului teren, destinat Inca de la crearea oraplui pentru a servi in mod exclusiv de
ima§ la vitele locuitorilor din ora§ul Ia§i.
CA mai mult incA, terenul acesta din imediata vecinAtate este destinat sA supoarte
extinderea ora§ului, extindere care daca se face in mod regulat, ing mai mult ca in trecut,
astAzi de la realipirea Basarabiei §1 Bucovinei cu Moldovala§ul devenind centrul a-
cestor trei provincii, a luat mari proporyi, justificate in raport cu situatia lui geograficA
§i cu starea sa culturala §i economicA. CA in lipsa unui text formal de lege nu se poate
tmpiedica prin expropriere in folosul catorva, tendinta de mArirea unui ora§ care ada-
poste§te o populatie de aproxhnativ 120,000 suflete, avand 10.000 vite (Certificatul Pri-
mAriei Com. la§i sub. No. 28 I 43 din 6 Febr. 1923, allat la thsarul acestei comisiuni
sub No. 129 1 92) §i al cArui avant este in interesul 'Wei intregi. CA astfel fiind prima
instanta nu a putut crea de cat in mod nelegal ern drept de t ervitute de pA§unare in
folosul locuitorilor din satele vecine oraplui, care au fost numai iligAduiti de PrimAria
oraplui, spre all pa§te vitele pe acest ima§ al orA§enilor, in schimbul plat& arendei.
CA Comisiunea, in majoritate, rezolvand in mod negativ chestiunea dacA ima§ul
oraplui Ia§i este expropriabil, este inutil a se mai admite amanarea cerutA de sAteni,
pentru a se eM de la ComunA mine do$are i a se face o cercetare localA, ambele

www.dacoromanica.ro
 IMASUL TiRGULUI InLOR 77

in scopul de a se stabili care este suprafata exacts a acestui ima§, cat din el a fost
transformat in loc de araturA §1 ce numar de vite au locuitorii o-a§ului la§i.
Pentru aceste motive, Cornisiunea, in majoritate, hotArA§te :
Admite apelul PrimAriei Comunei Iasi, in calitate de reprezentanta a colectivitatel
locuitorilor din ora§ul la§i ; precum §i acel al ob§tiei Unirea tuturor Romaniloro din
14. Constata ca terenul d'n ju ul oraplui, cunoscut sub numele de ima§ul Inului, este
neexpropriabil, fiind loc de imm, propietate colcctivA a locuitoriloc din oroul Ia§i. Res-
pinge apelurile FAtenilor. Dat it edirtia din 24 Mai 1923.
Pre§edinte, E. Rat. Membri, I. Colibd. Secretar, Sofroni.

AceastA hotarare este urmatA de osebita opiniune facutA de minoritatea judecAto-

rilor,care insa neavand o valoare reala §i nici importanta juridicA, n'o mai reproduc.
Cu aceasta insd nu s'a incheiat definitiv chestiunea imasului orA§enilor Ie§eni, intru
cat mai sunt multi interesati cari pescuesc in apa tulbure §i cautS prin deosebite mijloace
sa influenteze asupra unei juste rezolviri a acestei lucrAri de interes general.
*
In ce prive§te partea pur economicA a folosintei actuate a acestui ima§, cred sA
aduc un serviciu cetitorilor, reproducand un documentat articol al unui din cel mai
de searnd Agronomi ce avem, Profesorul uni ver sitar Agricola Carda§, care, Inca din anul
1919, a fAcut sA apara in presa localA un studiu serios in aceasta privintA, publicand
urmatoarele relatiuni §i constatAri de importanta necontestatA :

Ce s'ar putea face la Ia§i cu fin. aprile comunale i ferme model ?

EVoi face citeva propuneri imediat realizabile, In ce priveste posibilitatea de a marl
cantitatea de lapte ce se furnizeazd orasului, scrie DI. Car ias. .
La ptele prin compozitia lui (albuminA, grAsime, zahar, sAruri usor asimilabile) nu
poate fi Inlocuit prin nici un ,surogat", cu toatA situatia exceptional de favorabill a
acestui oras, proportia vacilor fata de numArul locuitorilor fiind acum extrem de redusa.
In Germania revine la suta de locuitori circa 18,6 vaci cu lapte, in Franta 20,3,
Olanda 18,8, In Elvetia 23,3, In Danemarca 41,4.., etc.; in Romania circa 6-7, iar pen-
tru orasul Iasi, rapoLtind 1200 capete la 80.000 locuitori, ar reveni 1,5 la suta.
Prin faptul cA orasul Iasi posedA mosii proprie, in suprafata d..... peste 3335 ha.,
din care circa 1350 ha, destinate pentru ima§, iar restul teren dat in culturA, ar fi tre-
buit ca produsele animate §i In special laptele, sA abunde, mai ales ul fiecare locuitor
are dreptul sA pa§uneze gratuit trei capete vite mari.
Totu§i, sI ca numAr si In privinta calitAtei, vitele de lapte ce pA§uneaza pe ima-
smile comunei sunt inferloare.
Am vizitat cu deamAnuntul toate imasurile comunel, Pacurari, Trei-Calici, Cetl-
tuia, Abator si Aroneanu. Ele se prezintA In stare naturalA, cu accidentatii formate
treptat, plecind de la musuroaiele de cirtite.., cu spini, tinichele si alte gunoaie arun-
cafe, care le depreciazA calitatea, cu iarba scurtA, amestecatA, verde numai primAvara
si toamna, iar vara reprezentind simple locuri de plimbare.
Vite In genere slabe, chircite, majoritatea apartinlnd rasei moldovenesti degenerate,
sau corciturl fArA. rost de Pinsgau, Simmental, iar in unele se vAd poate urmele Wier
departate infuzii de singe olandez, negre-pAtate.
Numai pe izlazul PAcurari se vAd forme mai regulate de vite moldovene§ti, sau
de Simmental, vaci apartinind mahalalei ruselti, unde lAptAria se profeseazA pe 0 scara

www.dacoromanica.ro
78 N. A. BOGDAN

mai lntinsä. A§ putea cifra formele bune de lapte la 10 la suta, lar restul vite de
gra:nada.
Vizitind citeva exploatäri de 15ptarie, am constatat Ca numai proprietarii a 6-10
vaci au instalatii ceva mai bune, nutresc vacile mai rational si le ingrijesc ; cei cu 1
2 vaci le intretin tot a4a de rudimentar ca si satenii.
Statistica urmatoare ne area numarul animalelor domestice aflatoare in orasul Iasi
de la 1912-1918.
1912 : armasari 59, cai 1189, epe 292, tineret, 196 ; tauri boi 130. vaci 1615,
tineret 1212 ; berbeci 133, oi 1881, tapi 16, capre 134, porci 936.
1915 : armasari 47, cal 1126, epe 354, tineret 166 ; tauri 21, b A 201, vaci 1931,
tineret 1708, berbeci 84, oi 1827, tapi 10, capre 48, porci 748.
1916: armasari 31, cai 699, epe 883, tineret 41 ; tauri 10 .boi 38, vaci 1341, ti-
neret 858, berbeci 46, oi 1641, tapi 1, capre 23, porci 1202.
a) Intru cit marea majoritate a proprietarilor nutresc vitele numai cu ceia ce ofera
islazul, se impune ca de urgenfd Primaria sa impuie, cu voe sau fara voe anumite re-
gule pentru pastrarea imasulul i rationala lui folosinta.
Mai Intai islazurile sa se delimiteze si si se pasuneze pe parcele ; primavara si
toamna sa se grapeze i curate ; sa se opreasca orice depozitare de gunoae ; sa se con-
struiasca adapatori uncle trebue ; sa se construiasca cite un canton pe fiecare izlaz,
unde va locui gardianul ; vacarii sa fie platiti de Primarie ; sa nu se permita pasunatul
vitelor amestecate cu porcii, cari stria orice imas scurmandu-I ; pe porOunea de izlaz
arata sa se oblige samanatura furajelor ; sa se impuna neaparat o taxa pe cap de vita,
nu pentru pasunat, ci pentru intretinerea islazului.
Cu toata sigura opozitie ce vor intimpina masurile de mai sus, trebue aratat pro-
prietarilor de vite cA ele se impun, cA astazi nu mai este situatia din vremea lui Voda
Moruzi, cel cu hrisovul de danie scos mereu la iveala.
Trebue organizat serios Serviciul Domenial" .comunal, in asa fel ca pe lingl ti-
nerea listelor de oamenii ce au areadat aratura i tinerea socJtelei vitdor invoite, Pri-
marla sa centribue la explotarea rationa'A a imasului arat.
b) Sunt partizanul exproprierei portiunei arate de peste zece ani, dar nu in senzul
ca fiecare mahalagiu, fie agricultor sau nu, sa intre cu citeva prajini in el, astfel ca
prin aceasta minimala proprietate pamintul sa fie mai milt murdarit decit exploatat.
Sunt partizanul idealei centuri de ferme mid i mijlocii intensivei. cari sa inunde piata
cu produsele tor ; deci sa se formeze loturi intre 5-10 ha., sau liana la 2-5 ha, la
care sa se prefere oameni de meserie, buni fermieri, sau absolventii scoalelor de agri-
cultura, Administratia incurajindu-i pe toate caile posibile la instalarea si organizarea
gospodariilor.
c) Pentru trebuintele Primariei sa se infiinteze o ferma-miiel, care sa produca
toate furajele (fin, pae, graunte) necesare cailor i celorlalte vite de traciiune in ser-
viciul stradelor. Pentru a se evita cu totul riscul, Primaria ar putea face o cointeresare
cu un agricultor, care ar intreprinde ferma.
d) Primaria va trebui sa intervina- neaparat in chestiunea reproduetorilor, contri-
buind cu o suma insemnata la infiintarea stattilor ce sectia agricola universitara pro-
ecteaza la Copou. -

Statiunea aceasta va forma un depozit de tauri de rasa deosebita, ce vor fi rAs-

pinditi in timpul gonitului pe diferitele imasuri ale Comunei, in schimbul unei taxe. In
aceiasi statiune se vor depozita i armasari pentru monta, precum i reproductori din
celelalte genuri de animate.
Este o chestie de extrema importantA, cAd astasi se ofera taxa de gonit Intre

www.dacoromanica.ro
 1MASUL TTROULUI IAILOR 79

56-60 lei de un taur mai deosebit 5i nu se gAse5te ; 19 modul acesta se vor obtine
produ5i frumo5i i buni de Iapte.
Aceste sunt numai simple schite a unul Intreg plan de lucru asupra ameliorarel
pietei ora5ului ; poate cineva le-ar continua, aratInd modalitatea In care s'ar putea face
o cointeresare intre comuna 5i 10-20 fermieri, cari ar clori sA exploateze ferme inten-
sive pe mo5ia comunei, Inlesnindu-se i creditul necesar printeo institutie de state.

Este de regretat cA panA astazi, alte chestii de intercs general, 51 mai ales refa-
cerea cerutA de inprejurki, in urma razboitilid de pe urma -cAruia, economicefte, a avut
sA sufere destul de mult la5u1, n'au IngAduit Administr tillor Comunale ce s'au succe-
dak, sA iee mAsurile trebuitoare pentru indreptarea ralelor semnalate In aceste propu-
nerl ale D-lui Carda5. SA nadAjduim insA c va veni cit mai curind timpul ca 5i a-
ceastd absoluta chestie de viata rationala a orA5enilor no5tri, sA primiascA solutia ce 1

se cuvine.

Pentru incheere, citeva pAreri asupra viitorului.... imau1ui le§enilor.

Prin scurgerea veacurilor, r refacerea situatiei politice l sociale si a sistemului de
Intretinere 5i conducere a vietei publice 5i particulare,chestia alimentarei unui norod
intreg dinteo localitate oarecire, in zilele ce le trecem astAzi, a luat o 1n1ati5are cu to-
tul alta de cit acea ce era cu 50, 100, 200 sau 5i mai multi ani inainte. DacA parintii
nostri,di vorbim aaim in particular de noi le5enii,pentru a'di putea alimenta fami-
Ha, sau pe cei cu cari stateau in legaturi imediate de sociabilitate, comert etc., Mau
sA producA fiecare, pe cit puteali, 5i pe cit puteau mai mutt, hrana,ba chiar i celelalte
obiecte trebuitoare vietei de toate zilele, pentru care aveau negre5it absoluta nevoie de
locuri speciale unde sä facA erescatorii de animale casnice, t.emAnAturi de grim orl
legume, cultivare de plante textile, oleaginoase i alte asemenea, Intru cit importul u-
nor asemenea lucruri era mic de tot, aproape nul pe atunci,astnzi, bunii no5tri le5eni,
dublati, triplati, ba poate n'a5 gre51 mult zicind acoperitie de pAturi de Indivizi strain!,
veniti din ceie patru vinturi ale lumei, 5'au schimbat aproape cu totul felul agonisirei
vietei de toate zilele.
Laptele, br1nza, untul, ouAle, carnea de vite 5i parci, fasola, cartofa chiar 51 ati-
tea al e obiecte de 1hrana, cari au ajuns, vorba strAbunilor, cu ciubote ro5ii, in loc sA
se producl pe loc, pe 5esul Bahluiului ori a Ciricului, pe dealul Socolei, ori a Soro-
garilor,in cea mai mare parte se importeazA din cornune indepartate de mai multi
kilometri, unele din aceste chiar .din America.
Mahalagii, negustori, boeri de bastina chiar, cari sA aiba vacutile lor, bivolitele
Ior, caprele sau oile lor la pascut pe ima5ul s'au rarit ca iarba de
leac, i abia dacA pAturi restrinse de indivizi ce nu pot, din .cliferite pricird, sa facA alta
meserie, intretin citeva capete de vite, cari le trimet la pascut mai mult prin locurile
virane dintre vastele 5i lungile uliti ale ora5ului, unde mai adesea se hrAnesc, ori se o-
trAvesc, du gunoaele aruncate dela grajdurile de cai, ori ramasitile dela toate casele din
ora5, ce se aruna sistematic, chiar de catra serviclile de higienA 'ale Comunel, in di-
Jerite medeanuri, sau dosuri de case, de cart avem cu Indestulare In vasta circonferenta
a vechei Capitale a Moldovel.
Ca atare, rostul itnasuluf, cel de citeva mii de fAlci", cum grAesc documentele
noastre vechi, a scazut simtitor ; o parte din el,de care nu se mai simtia nevoie, din
an in an tot mai mult,se dA In arena de PrimArie, mai ales locuitorilor rurali, sau

www.dacoromanica.ro
86 N. A. BoatIM4

citorva precupeti venetici ; o altd parte s'a ocupat, cum atnó mai aratat in aceastd scri-
ere, cu diferite Ingradiri si constructii moderne, de cal ferate, fabrici ale Statului, sau
particulare, caLarmi etc. 0 parte si mai insemndta se atribuie, mai bine zis distribuie,
zilnic apro ape la un nurnar mare de cetaterii, mai noui, cari doresc sd-si faca locuinte
sau mici culturi, pe sesul Galatil a Frumoasei, a Tutorei, a epte- Oameni, a Morel-de
vint, si mai ales pe podisul Copoului, uncle cazarmi, vile, crisme, observatorii astrona-
mice, spitale, expozitii, telegrafie fara fir, un cartier al intelectualilbr, si tot asa mai
departe, a acopent si va acoperi in cel mult zece ani de aici inainte intreaga regiune
ce fusese afieros ta.., imasului tirgului.
Irt Primarie se gdsesc, si se Intocmesz necontenit aproape In fiecar an, noi pla-
nuri parcelare, pentru vinzare de locuri la cine voeste sa le cumpere, nu humai pe
marginea soselelor Nationale, cri vecinale, ca acele ale Tutorel, Morei-de-Foc, Trei-
Calici, TIrgusoarele Nicolina, Pacurari ori Copou, dar unele rupind din bucata In-
treaga de imas, prin mlasteni chiar, ori unde I se !Ware cuiva cd i-ar conveni sa'si
faca o locuinta, o gradmarie sau un asezdmint oarecare. Dar si aceste parcelari, sunt
dresate Inca fard a se tine vre-o socoteala de insusi planul general al orasului, de ia-
teresul comunal de paveluire, luminare, curatire, canalizare, alimentare, cu apa, esteticA,
paza politieneasca etc.
Astfel, aspectul din zbor al orasului acesta, a ajuns sa aiba forma unei cracatitei,
Intre labele cdreia nu ramin de cit locuri neproductive, destinate depozitdrei a tot felul
de murdarii, ce fac inpropriu pdmintul ierbos de a fi pascut de animalele ierbivore.
Cu acest sistem nenorocit din an in an imasul se strimteaza, iar administratia o-
rasului, inloc sa profite ceva dupa ce se lacomeste a incasa niste sume aproape
derizorii din vinzarea respectivelor parcele,qe vede expusa la noi si grele sarclni, ce
sporesc mereu cheltuielele budgetare, inputinind in acelas timp avantajele higienice, es -
tetice si economice pe care o comuna trebuie sa le traga din deschiderea unor artere
noi sag din cladiri sistematice, cum se intiinpla aiurea, unde se procedeaza cu anumite
norme, prevederi ; i consideratii, la sporirea cladirilor dintr'un oras civilizat.
Vorn ajunge prin aceste procedee In curind la inputinarea absoluta a imasului
nostru, daca nu la disparitia lui complecta, in paguba cetatenilor si a vitelor ce ar mai
putea subsista la unii dintre ei si a interereselor generale edilitaye sau publice. lar
constructiile nesabuite ce s'ar putea intinde pe locul vechiului imas, v or produce doar
un labirint de uliti si huditi, fara sistem sau norma si lipsite absolut de estetica ce se
cere in lumea Intreaga civilizatd, pentru Intemeierea sau largirea limitelor ori-carui o-
ra§ de samd.
Ca atare, o interventie eroica, credem, este de absolutd nevoie.
Un studiu special asupra planului desvoltarei ulterioare a lasului, in deopotrivd
tu formatia actuala, si aceea ce s'ar putea da si In viitor, trebue absolut facut, cad
i

dela el depinde viata si demnitatea unui oras de importanta Iasului. Oprirea imediata
a tuturor asa ziselor parcelari, facute pina In prezent In chip incoherent, pentru a se
putea dresa mai intai un plan general, raronal si economic,care nu poate fi executat
decit dupa fiintarea unui cadastru, facut de oameni competenti si dupa toate regulele
cerute de stiinta economiei corn .nale de astazi.
Fixarea unor anumite zone, Ingradite sau cercuite cu semne stabile si bine definite,
In care sd se margineasca imasul in viitor, fata cu numArul vitelor numai al locuito-
rilor lasului, excluzind absolut vitele venite din localitatile Incunjuratoare, este de ase-
menea o necesitate absoluta, caSi Impiedecarea de a mai paste nesuparate de nimenea
sute de vite si de pond mai ales, pe orice depozite de gunoaie, Iocuri virane si chiar
uncle pe strazile cele mai frecventate.
Altminterea, toata truda, cheltuiala, stdruintele si vorbdria, intrebuintate de veacuri
de cetateni sau de municipalitatile iesene, pentru pastrarea sau recapatarea intregel re-
giuni a mosiilor imasului, ar fi numai o lupta zadarnica a unor Inchipuiri gresite, ale a-
celor ce au crezut si cred Inca in utilitatea proprietatei si conservarei pamintului stra-
trosesc, ce s'a denumit din veacuri necunoscute si pia astazi, Imasul tirgoveplor leseni.
N. A. Bogdan

www.dacoromanica.ro
 Breda roheilor si local Odor din Iasi
1. Nu e un lucru lipsit de interes el cele mai vechi stiri despre lasl sA le avem
de la cea mai de jos trea ptA de oameni, ce au avut dnstea a locui sl a trAl Sn lasi,
de la breasla mifeilor.
DupA actele calicilor, §i cel mai vechlu e din 1667 Noembre 8, Inceputul flinlArli
breslei lor cade supt domnia lui Petru VodA Rates si a doamnei sale Beam, cad duel
de milA crestineascA au dAruit breslei mlseilor ,,un lee in capul teirgului din sus despre
eidiug Ma atesta atunci starostele breslei miseilorIstratle--, care stla prin spusele
bAtrAnilor breslel, de si trecurA la mijloc peste 13G aril de la dente lui Rare§ VodA.
DupA catasti sub calicilor, refAcut sl primenit In 1722 Febr. 24 prin ingrijirea mi-
tropolitului Molciovel Gheorghie, se Introduse o schimbare In datarea vechimei acestel
bresle : asau inoit acestu catastih de breasla miseilor de tArgu de Iasi, care de demult
este aeizatIt aciasta breaslet incd de la ,5'tefan Voevod acel Bun.
DacA bAtrAnul staroste Istratie putea sA stie prin viu graiu de la bAtrAnii Main-
tasii sAi starosti, cl cel ce a Inzestrat breasla cu loc In Iasi a fost Petru VodA Rares,
nu tot asa putem spune despre mitropolitul Gheorghle in 1722, despre donatia lul Ste-
fan VodA din 1480, la mijloc fiind 242 ani, rAstimp prea indelungat, cu tot textul slavon
fAurit ce-I pune in fruntea catastihului breslei, cu data de 6988 (1480).
2. Un vAnt de caritate publicA, sufla In Odle romAne, ca si in Europa, In pfin secl.
al XV-a, ca o desvoltare a duhului crestinesc iti clasele diriguitoare ale timpului.
Se zice cA Negru VodA ar fi dat calicilot la poarta Campulungului un loc de
sat, numit apoi Mlitaul, cu venituri din moarl si mAcinat.
Neagoe VodA Basarab ar fl dat Calicilor de la RAmnicul VAlcel Mosia Licurao de
care se pomeneste Inca pe la 1580 supt Mihnea VodA (Mag. ist. IV, 265)c
La Bucuresti se vorbeste IncA din secl, al XVI de o mahala a Calicilor, in inlas-
tine DAmbovitel, supt dealul Mitropoliei spre biserica Rhal Vocil.
In Germania avem miseil organizati in breaslA incA de prin 1437 (Frankfurt),
1477 (Niirenberg).
Deci si In Moldova cade de minune ca inceputurile breslei miseilor sA via In
secl. XV-a si XVI-a. TatAl (Stefan VodA) si fiul (PAtru VodA) pun temeiurile legale
ale breslei miseilor, legAndu-i de anumite mile sl de anumit foe din Iasi.
3. lafii f i Calicii. Cari sA fi fost motivele, care au dus pe Stefan VodA &au pe
Rares VodA sA lege pe calici de Iasi cu &nil asa de durabile P Mitropolitul Gheorghle
pune ca motiv, cA sau adunat calicii din tArgul Iasilor prin puterea ltd Dumnezeu
sau siltuit si sau asezat Intre el de bunA voea lor" Pao caspaillIMAICA Hintffi CoT
IiICIC4r0 IVICA CO T s(o)re. 1101110KAIHre flp041ALICAILIKUJIM AWKAS C0601 A0690 Rom* CICTM
DIM Mt].
U

www.dacoromanica.ro
82 01-1. GH1BANESCU .7IddladlI

Nici la 1480 nici la 1546 Iasii nu prezentau motive politice ale unei atractiuni
pentru protectiunea Calicilor. lasil pe atunci erau un centru comercial si un punct va-
mal In drumul spre Tartaria.
Inca de la 1407 Alexandru cel Bun fixase 1.9ii ca punct de vama spre rasarit,
si cum aid erau din vechiu negustori armeni din Trapezunt,ulita Trepezeneasaei
erau aceia ce stabiliau raporturile comerciale ale Moldovei cu extremul orient.
Tot aid era 0 curte domneasca, de care se vorbeste Inca de pe la 1440, si-si
avea judsdictia sa Intinsa peste tara de jos. Aici tetan Vocla a zidit biserica Sf. Ni-
colae Intru amintirea mosilor si strAmosilor sai ca si cea din* Boezesti; Deci faptul
inchegarH breslel miseilor din suta a XV-a si XVI-a sta in legatura cu rolul comercial
al 1asilor pe acele vremi, si unde calicii puteau capata mai usor mile de la negustorii
locali si In trecere prin Iasi spre Tartaria si Suceava.
Dupa ce calicii au stat cAteva decenii de ani fara casa si WA masa prin Iasi, a
venit Petru Von Rams si evlavioasa sa sotie Ileana Despotovna si le-a dat loc in
marginea din sus a argului despre aid.
Dad ar fi sA fac o presumptie, ar urma ca fixarea calicilor de Iasi supt Voda
PAtru Rares ar fi o urmare a nazuintilor de a se muta capitala de la Suceava la Iasi ;
nazuintli, care a inceput a se manifesta indata dupa alungarea din scaun a lui Patru
VodA din intAia sa domnie, si mai ales revenirea sa In scaun de al doilea, cu obli-
gaga MVO de a sta mai in apropiere de hotarale Bugeacului Tataresc.
S'a dibuit ant de-a rAndul cu capitala, cad Voevodul Patru si-a primblat rese-
dinta sa pe la Vaslui, liusi si Barlad, pana cAnd fiul sat! Stefan Voda a instituit par-
cAlabla la Iasi, Si a inceput a pune temeiurile capitalei la Iasi. s.

Boerul sAu Darie Jude zideste in 1541 biserica zisa Dancul, in marginea despre
apus a tArgului ; iar peste 30 ani logofatul Golae rAdica in 1572 in lemn biserica zisA
Golia, la marginea lasilor dinspre miazanoapte.
4. Aspectul Ia0lor in secl. al XY-a 0 IF .1"-a. Dricul lasilor in aceste secole era po-
disul de azi al Bellicului, incepand de la Sf. loan Zlataust si mergAnd pana la Curtea dom-
neasca. Din vechi s'au asezat cu dughenile lortarabinegustorii armeni din Trape-
zuntTrAbujanpe podisul Beilicului pang spre hala de azi si ulita Sf. Sava. Aici
In mahalaoa Trepezaneasa s'au rAdicat cele dintai biserici : Vechea biserica in lemn a
sfAntului loan Zlataust ; In mijloc rAdica Nistor Ureche manastirea Sf. Vineriunde e
hala de azi, pr in 1594 ; iar in capatul dinspre nord Armenii 4i zidesc 2 biserici : una
cu, hramul Sf. Maria in 1395 ; si alta, ceva mai la vale spre Sf, Vineri, nu se stie data;
Iar ctitori necunoscuti zidesc bis. SfAntul Sava in 1570 ; mai apoi in chiar dricul IasiIor
vechi, Barnovschie VodA rAdicA biserica, ce-i poarta numele, in 1627.
Spre miazanoapte biserica Golia marginea Iasii spre nord, iar biserica Dancul
spre apus. lar peste toate statea mAndra biserica a marelui Voevod §tefan, zidita catra
1495, tn preajma Curtil domnesti, si in capul ulifri ruses4i, care se intindea din Trepe-
zAneasi pe culmea dealului ce lega beilicul cu Curtea domneasca, si uncle negustorii
din partile Rusiei 41 asezase tarAbile lor, formAnd astfel veeltiul 1(10.
Negustorii Artneni *i .R240 ; lath primii urzitori ai fArgului Iasilor cu mull inainte
de descAlecatul Moldovei 1
In dosUl acestui mic tArg se rAdicau dealurile Sarariei de azi, din vechi cele trel
Muntenimi: de jos, de mijloc si de sus ; care toate se ispraviau in albia Bahluiului, ce
bAtea chiar supt malul de azi al Pacurariului, si al coastei Culla domnesti, ocollnd
dupA cum §etpue§te dealul, chiar supt poalele lui.
Tot sesul Bahluiului, mlastina cu stuf si papura, care fAcea drumul greu i de
nepAtruns In aceastA laturA a tArgului. Din dealul trAgAnat al Muntenimilor, Malt de

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MISEILOR 83

peste 100 metri, se asvArhau nAbAdAios la vale spre Bahlui torentele din ploi, cari ma-
cinau pAmfintul si-1 brAzdau cu rApi marl si prApAstioase, vechi iruge, a cAror coadi
incepea Ina de la poalele dealului §i fAceau ca drumul sA le ocoleasca pe de la deal
de coada rdpelor.
Din aceste rApi s'a pastrat amintirea a douA mai 1nsemnate : rclya Pevefouei Intro
biserica Sf. Gheorghe Lozonschidin vechiu biserica Doamnei.§i biserica Talpalarl-
lor, cfitoria lui lordachi Cantacuzino visternicul, de prin 1639 ; si rApa Galbend, inzes-
lratA azi cu scAd si 64 trepte pentru a o face practicabilA.
Ape le din partea Muntenimd de jos se scurgeau pe locul ocupat azi de Palatul
Roznovanu, uncle din vechl s'a format un puternic lac, ce a durat secole. lar apele de
prin Muntenimea de mijloc, intre Sf. Haralambie §1 Sf. Neculal cel sArac, au format cele
douA niari ripi a Pevetoaei §i OalbenA ; iar apele din Muntenimea de sus, azi Copoul si
Pacurariul, au format rApele, ce si azi isi macind coastele pe strada PAcurari.
lar sleahul cel mare, care aducea mArfurile din sus, dinspre HArlAu l Suceava, o-
colea toate aceste rApe, mergAnd pe coasta rApoasA a dealului. Intre rApi locul era im-
propriu pentru locuit l acel Petru VodA Rare§ a crezut cA satisface unui duh cre§ti-
nese dAruind, ca din loc domnesc, breslei Calicilor un loc indestul ca sA-§i aseze bordee.
5. Breslcle 1ailor i calicii. faii devenind capitalA au concentrat In ei toatA viata
economica a Moldovei ; asa cA in Iasi avem oglinda organizAril vietii de stat, comunalA
si economicA.
Cate bresle erau in trecut la Ia5i, '§i in ce raport se afla breasla miseilor cu
celelalte bresle ?
Toate breslele, organizate pe ramuri de specialitate erau grupate la anuruite bi-
serici, unde isi aveau hramul lor si se legau de bisericA cu anumite, indatodri de mill §i
ajutoare. Asa treslele spiterilor, gerahilor si doftorilor isi aveau patronul la biserica Sf.
Pantilimon ; iar breslele crA5mari1or, butnarilor si hamalilor ii aveau hramul la biserica
Sf. Teodor si apoi la Sf. Andrei, etc.
Cel ce privighea de bunul mers al breslelor, de raporturile lntre jupdni, zalfe §1
uccnici era vel aga, adicA prefectul po!itiei Capitalei, cAtrA care toate" breslele erau In-
datorite sA verse anumite taxe pe an. latA dupl sAmile visterieibudgetul--lui Gr. Ghica
VodA din 1776, cari erau breslele i ce vArsau anual la agie.
.Venitul agiei..
Pocloanele pe fieste care an, insA pe jumAtate la Sf. Gheorghie i pe jumAtate
la Sf. Dimitrie.
.50 lei de la bas ceaus,-50 lei de la bas bu1ucbas,-50 lei de la bulucbasa cAte
10 lei de unul,-10 lei de la bucimas 215 lei de la 43 cApitani de baltag, ate 5 lel
unul ;-36 lei de la 18 zapcii, de la 6 steagurl cAte 3 lei de un steag (stegar, odobas
si ceaus) cAte 2 lei unul,-423 lei de la 282 seimeni agiesti de la 6 steaguri cAte 47
seimeni la un steag i ate un pol leu unul ;-r6 lei de la 2 trAmbaci, 2 dobosari, un
surmaciu, un fitteras cAte un leu unul-.-
50 lei de la starostele de jidovi ;-20 lel de la starostele de armeni ; 30 lei de
la starostele de strAinr,-30 lei de la starostele de bAcani ;--20 lei de la starostele de
pitari,-20 lei de la starostele de plAcintari,-20 lei de la starostele de mesArcil (casapi),
20 tel de la starostele de chiragii,-10 Id de la staroste de crAsmari,-10 lei de la
starostele de apari,-10 lei de la starostele de zidari,-10 lei de la starostele de pietrarl,
ce tae piatrA in deal, (RApedea)-10 tel de la starostele de vArnicari,-10 lei de la starostele
de cArAmidari,-10 lei de la starostele de olari,-10 tel de la starostele de teslari,
10 tel dela starostele de ciubotari, ce lucreazA sehtienio-10 lel dela Oarostele de ciubo-
tari, ye lucreaz4 tektinuril 5i tot sate; 11) eI pe an tic 1 P prnAtorii atgrosti 4e ; mahlI, but

www.dacoromanica.ro
P OH. GHIBANESCU

narl, famplari, curilari, ceprezari, blanari, cojocari, croitori, slicari, zlitarl, bArbieri, suc-
minarl, abageri, McNeil, vutcari.
In total erau 33 bresle ; tar ca legiuire Vodi Calimah zice ceva mai jos : iar pe
cellalti starostl ce se arati- In condica aceasta sit WA si sal randuiascA vel aga,
care SA fie scutiti de blr, si fiestecare 0 fie dator a avea purtare de griji pentru
breasta sa, SS dea sami and a fi intrebiciune pentru vre-o poruncA'. (Uricar V11325).
Nici o pomeneali nici de calici nici de dock de si erau si ei constituiti in bresle. De
ce aceasta ? Pentru ci ei nu atarnau de vel aga, adici de politie, ei de mitropolit. Catas-
tihui breslei, ce-I vom publica sti dovadi.
Din aceste 2 bresle, cioclii x;Pspundeau unei nevol crestinesti de a lua parte la
Ingropiri, cu toate randuelile bisericei crestine ; iar calicii se folosiau de mita si cari-
tatea crestini si trAlau prin jurul bisericilor, unde la praznice marl si serbitori puteau
strange ceva mile de la credinciosi.
SI se prea poate ca marele Voevod Stefan cu prilejul tarnosirei bisericii sale dom-
nesti cu hramul Sf. Neculai intru amintirea pArintilor, mosior si strimositor sal, sA fi
dat prilej dc o mai mare adunAturg de misei in Iasi, si si fi pus de atunci temeiul
organiziril lor pe langA biserica domneasci din Iasi. Aceasta in 1495.
6. Seria starostilor. Despre calici st starostii lor de la inceputul breslei lor si pina
la prima hotarnici a locului lor in 1667 avem stiri in catastih, cAci Istratie starostele din 1667
este dat al Osisprezecelea la sir Intre vechii starosti, cari urmeazi astfel : Dumitru staroste
CrAclun staroste, Stan Mieriut staroste, Radul staroste, Gligorie staroste, Vasilie sta-
roste, Radul staroste, Luca staroste, Toader staroste, Stefan staroste, Gavril staroste,
Toader staroste, Static staroste.
Obstia calicilor n'a stiut de toy inainta$ii lor, dar nu s'a putut* SA nu 110 minte
de starostii lor, cAci memoria for era mai vie in breasli prin felul cum au diriguit in-
teresele breslei. Aceasta cel putin pentr u primii 2 starosti. Dansitru fi Cracitin, cari nu
greqlm de-i punem contemporani cu Stefan, cu Bogdan, cu Stefinita si cu Petru Vodi ping
la dania Iocului calicifor de OW Rare§ Vodi, dud si obitis a putut fi fortnatA avail-
dtfli fiecare bordeittl siu drept locuinti.
Primul staroste, care a stat tag la distribuirea bordeelor pentru calici, a lost
credemStan Mieraut, care se si pomeneste cu cei 11 calici ce au locuit cei intli
cele 11 bordele faeute pe rapa dealului cu izvoare, unde vremea i-a fixat, si unde avem
astizi strada Petru Rares.
In a doua perioadi vine Badiul staroste cu 29 calici, dovadi ci in a doua jumitate
a Seco!. al XVI-a, cAnd Ia01 incepuse a se fixa de capital1, numirul calicilor a crescut,
aProape S'a intreit si deci SI numirul bordeelor a crescut la 29, priveliste pitoreascA a
ifialului despre Bahlul, populat cu atatea bordee si cu atata norod stremturos I
Al treilea staroste Gligarie ni e dat numai cu 8 calici, ceia ce ar corespunde tim-
puller frimantate ale Movilestilor si ale lui Petru Vodd Schiopul, and Capitala era
Mal mult la Suceava si deci si calicii si-au clutat de drum spre vechea CapitalA, li-
sand in pArasire bordeele tor.
Dar cu acestea intrim in secol. al XVII, and actele incep a vorbi de calici si de
locul dirult lor.
7. Loma Calkilor. Cilitorul care intrA azi in Iasi cu trenul, are de trecut ulita
Girl!, de Pe care la dreapta are strada Arcul,duPA arcul Academiei Mihailene, ce
unlit Cele 2 clAdiri ale Liceului national ; tot pe dreapta suind pe strada Arcul are spre
dreapta strada Petrd Vodi Rare§, care merge prin dosul caselor Negruzziazi Posta
CentraIA-0 Mind strada Gandul, 44 in arida Negruzzi, apoi in stracla Oh. Sau'escu,
latA 9 ;chip acestor Wiz! ;

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MigILOR 85

\
Strada Arcul

c.

v.
.
1

I
14 I 12 1 10

Petru R a
I
8

e§
6 141 2
Ma II S rada Negruzzi
1

1E11

7_4
t 1 17 15 13 1 1 9 7 5 3 1 C) 2
su)
=
a
II WI
1 1 11 1 1

Strada Uzinelor
Numai portiunea de teren Insemnatn cu linil punctate din jur in jur cuprindea lo-
cul calicilor din vechiu.
Pe acest loc erau ponoard, rapi, iruge, izvoare de apa, budge §1 Mani, pAnn cAträ
secl. al XIX-a. lar in vale albia Bahluiului atingea poalele dealului, la o distil* nu
mai mare de 60 m. de supt No. 14 al strAzei de azi Petru Rare§ §i nu mai departe de
100 m. la punctul / din strada Negruzzi de azi.
Pentru delimitarea acestui loc Petru Von Rare§ n'a avut nevoe de cat sn pull
un stalp din jos. unul din sus, §i o piatrA la mijloc. In acest foe viran §i cu ponoare
si-au croit bordee intai cei 11 calici de supt Rare§ Vodn ; apoi 29 calici de supt LA-
pu§neanu Vodg.
Au trecut 120 de ani. Se perindarg 12 sfarosti de mi§ei §i cu mArirea targului Iasi,
dupä ce s'a fixat definitiv aid capitala supt Stefan Vodn Tom§a in intnia lui dom-
nie, midi slujba§i §i meserini incepurg all face case §i bordee in preajma locului Ca-
licilor ; de aici a urmat nevoia unei noun §i definitive delimitdri.
Staroste de calici era IstratieStatie al Catastihului. Suntem in anul 7176 No-
embre 8, iar de la Hristos 1667 1), supt Ilia* Alexandru Vvd. Vornici de poartg erau,
Dumitra§cu Ro§ca, Gheorghe, Ursul, Enache, Silion, Roman ; Tiron diacul a scris mgrturia
hotarnicA §i nu uitn a pune chiar data in dire arabe 1667 in josul iscgliturii.
Dar toti ace§ti slujba§i oficiali trebuia sail aducg marturi vrednici de credintn,
oameni buni §i batrani dobri i stari §i se aduc ca martur i:: 1) pe loan Talpala-
rul cel Mean 4 c a re au tinut minte din zilele lui Stefan Vodn Tom§ei din domnia din-
tAia deci pe la 1612, om de peste 70 de ani ; 2) pe Andoca cluceriul .51 acesta a fi-
nut minte din domnia Radului Vodg de apoi* deci pe la 1625 om de peste 60 de
ani ; apol Ghervasie aparul, Toader Breazul cel bAtran, Vasile LeurdA, Gheoghe Cadejos,
Gavrila* diacul, Stefan Darabanul, Iona§co ciobotarul, Necula talpalarul, Dumitra§co Ii-
clorul Saiculuf, Tiron darabanul, Moisei dArgbanul ; In total 21 persoane.
Toti ace§tia au radicat cu a lor suflet §i pe marturia lor cei 7 vornici de poarta

1) Gre§it se publica de T. Codrescu in Uricar V. 307, ca din 7174 Noem. 5.

www.dacoromanica.ro
86 01-1. GH1BANESCU

pun semnele hotard : un stAlpu de piaträ sau pus din sus, un stAlpu de piatrA sau
pus d'n kos §i o piatrd sau pus la mijloc, asa Sat: stalpit si sau hotArAt acest loc a-
cestor mi§el care loc iaste lor danie i miluire, de la Petru Von Rare§ si de la doam-
'Asa Elena". (Surete ms. XLIII. 799 ; Uricar V. 368).
Se vede el Istratie starostele a trait pAnd cAtre 1.685, §1-1 urmeaza In starostie
Mieraut. Domn era Costantin VodA Cantemir. Noul staroste se duce cu toatd breasla
la divan §1 arAtAnd zapisul vornicilor de poartd din 1667 intareste dania lui Petru Vodd
Rare§ si a doamnei sale Elena pentru locul datilor win capul iiirgului din sus despre zid4...
ca sA aibd al tinea precum taste hotdrAt iar altul nime sA nd sd ameastece". Iar mai apoi
dispune asupra dreptului de folosintd a bordeiului In caz de moartea calicului ;" si ma-
car de are si muri cahcul din bordeiu, nime sA nu intre In bordei far de voia staros-
telui, cc s4 puc el pe eine va hi voia la bordei din calicia (Surete ms. XLIII. 802 ;
Uricar V, 311).
Trec 15 ant la mijloc. Locul calicilor se tot strAmta. Unii din vecini isi fAcuse
case si bordee in cea mai de aproape vecindtate ; ba unii chiar mutase stAlpul de piatrd
din sus. Calicii plecard deci cu o noud jalbd la domnie, In' frunte cu noul staroste loan.
Domn era acum Antiohie Vodd. In jalba lor ei arAtard urmatoarele : cum le Impresoari
locul alti tArgoveti i au Mut casA pe locul lor si Inca liau mutat si un stalpu de
piatrd carele au fost pus den sus denainte casei Giurgii In rApa ce vine despre tArgu".
Jalba lor nu ni se pastreazd.
Domnia rAnduiesfe pe vornicii de poartA Stetan Pilaf, Beim si pe Gheorghitd". Ei
dupd obicei, au strâns oameni buni si bdtrAni in numAr de treiMaftei cel bAtrdn, A-
nita DAnileasA i Gheorghita Carpu diacul cari au rAclicat cu sufletul, si spre mai
mare tArie a mdrturiei lor au pus fi brazda in cap, cum cd in aclevAr stAlpul cel de
piatrA iaste mutat si sau aflat smult de uncle au fost mai la vale, din vale de casa
lui Ghervalk apariului, care acuma iaste a Mihalcei de Cudre§ti. Vornicii fac Vire Nei
VodA de cele constatate. i mdrturia aceasta a vornicilor de partd lipse§te astlzi.
Atunci Vodd Cantemir porunce§te sA se facd de iznoavd cercetare si sa mute
stAlpul la locul sdu din vechi. §i aceastd poruncA domneascl lipse§te azi.
Vornicii merg din nou, cerceteazA pe cei 2. martori, cari au rddicat din nou cu
sufietele lor si au luat si brazda in cap, si pe porunca MArii sale mutd stalpul cel de
piatrA, 1 purced 1a mAsurAtoarea locului. Nici hotArnicia vornicilor de poartd nu ni se
pAstreazd.
0 data mArturid hotarnicA a vornicilor de poartd fAcutd, starostele breslei 'misei-
lor se duce cu dAnsa la Vodd Antioh Cantemir, care prin ispisocul säu din 6 lulie
7203 (1700) '), intareste hotArnicia locului calicilor, reproducAnd din cuvAnt in cuvint
cele cuprinse in hotArnica celor 3 vornici de poartd in urmAtoarele semne :" au mutat
stAlpul unde au lostu in rApa ce vine de la deal despre argu denaintea easel Giurgii
§1 din s tAlpul acela au hotArAt, de acolo In gios miarge locul pe dupd casa Mihalcei
doi pa§l, §1 de acolo in gios pen tinda lui Marco apariul pen trei pari ai tinzii ; si de
acole in gios pe lâtigA pAretele casii PAntii setrariul si prin poiata de 1AngA casA, si tre-
candu de casA intre casa HMO si intre casa lui Ghetau vAtavul ldngd ogradd sau
pus stAlpul de piatrA nou ; si de acolo dreptu in gios pen casa Ro§cAi Duvalmul, si
Intrun stAlpu de piatrA mare vechiu, carele au fost pus la hotArAtul dintdi, cand liau
dat, carele iaste lAngA Casa Gligorosoae Gpincaritii sl de acole drept la vale pe 1Angd
casa lui Ion odobas, pAnA intrun stalpu de piatrA vechiu, wide bate apa hclefteului
1) E gresit publicat de Codrescu in Uricariu V. 315 supt anu1 7250 luiie 7, con-
f undand pe ii ($) cu 1-1 (PO) i pe 3 (7) drept s (6),

www.dacoromanica.ro
 13REASLA MISEILOR 87

Balduitdui si de acole in sus pi *es pan in capul rapei de vale si la dial pin rapa
'Jana in stalpul ce sa pomeneaste mai sus ca sau mutat denainte casii Giurgil ; si a-
cole sau incheiat tot locul miseilor, precum vazum i marturiia boiarilor nostri vornicilor
de poarta intracesta chip" (Surete ms. XLIII. 803 ; Uricar V, 314)
lata dar cari erau megiesii locului calicilor in anti 1700 vara : Giurgea, Mihalcea,
Marco aparul, Pantea satrarul. Ghetau vatavul, Rosca, Duvalmul, Gligorosoae opinca-
rita, Ion odobas si apa Bahluiului6. In total 8 megiesi toti oameni maruntei cu slujbe
marunte in stato
Aceasta a doua hotarnicie nu ne cla masuri precise, ci tot swine vazute : prispa,
casa, poiata, tinda, parete de cask ograda. latA o schema a locului :
Nord
Casa (311-
Marcu Casa Casa Casa g
.03
Casa Casa apariul PAntea Ghetziu Rosca gorosoae 14
Glurgea Mihalcea Una satraru vatavul Duvalmul o prrita.
II

0
1 2 3 4 5 6 7 8 c0 RA s a r it
Apus
'E
Locull caficilor
, c.
m

(7
10 sestil si apa mlastinei Bahluiului 9
Sud
Tree 48 de ani la mijloc. Se perindeaza 2 gerpratiuni de calici. Locul lor conti-
nua a fi expus incalcarilor. Staroste era acum until iYeczlai Pleaca starostele cu toata
breaslaerau acum mai mult ca 50cu jalba in protap la Vodi. Se jaluesc cum le
impresoara locul alti targoveti ce sau Mut case pe locul lor i ii sau stricat si hota-
rale". Jalba aceasta nu ni s'a pastrat astazi.
In dosul jalobei lor Maria sa Vocla dupa obiceiul cancelariei ii indreapta pe misei
la Costacki Razul ye1 vornic. Nici aceasta porunca domneasca nu ni se pastreaza astazi.
C. Razul vel vornic Ii Indreanta pe caJci cu starostele lor la vornicii de poarta :
Neculai Ciolpan i Gavril Pilat si la Simeon Ch4scu urisar ; Nici aceasta tidula a mare-
lui vornic nu ni se pastreaza astazi.
Vornicii de poarta pleaca la fata loculul cu pricina, si aduna acolo mai multi mar-
tori, oameni buni si batrani, popi i megiesi. Intaiu starostele de misei cu to(i
apol pe Chirita, .pe Tanasa, pe Vasile si pe Chiriac star (batranul) ; pe popa Anton star
(batranul) de la Talpalarl, pe popa Ion tot de la Talpalarl, pe Vasile Negrul, pe Vasile
Neamtul, pe Vasile Nafora ; In total 9 marturi.
Dar acum practica masoristilor de hotare nu mai erau semne proaste stalpi, gar-
duri, ograzi, prispe, sau altele. Acum se incepuse a se masura cu stanjen domneso de
8 palme sl a se da in cifre laturile locului insemnandu-se perimetrul locului, care re-
prezintA suprafa.ta. Cei doi vornici de poarta i cu Simion Kescu uricarul Incep masura
din jos, adica din colt unde locul Ii dadea coasta cu crasma lui Costandin Gandul
vtori visternic, si de la care si-a lust numele strada Gandul de astazi.
lata masurile in cifre ale locului calicilor :
41 am masuratu si loculu cu stanjinu de 8 palme ; incepanduse hotarul acestui
locu dintro piatra ce sau aflat hotar vechiu din gios despre crasma dumisale lui Cos-
tandin Gandul vtori visternic, care sau intarit si cu alta piatra hotaru, si de acolo sau
masurat dreptti la vale pana unde bate apa heIesteului Bahluiului si sau Aflat 49 stan-
jini ; si acolo am pus piatra hotar in vale, De acolo pe vale in sus in capul rapei din
vale sau pus li alta piatra hotaru ; De acolo dreptu la deal 26 de stanjeni 'aka la o

www.dacoromanica.ro
a CH. GHIBANESCIi ,i
platti ce sau a flat hotaru vechiu ; si din piatra hotar vechiu drept in gios pe deal 28
stAnjini pAnA intraltA piatrA hotar ce sau pus a trei pari a tinzii casii Marcului, dui:4
cum scrie ispisocul rAposatului domn Mtiohie VodA ; si de acolo tot in gios pe dealul
sau mAsurat 31 stAnjini pAnA la o platrA hotar ce sau pus in chiotoarea gardului din
sus a casli lui Neculal Cogalniceanul ; s1 de acolo iarAsi tot in gios pe dial sau ma-
surat 38 di stAnjini pAnA in piatra ce sau aflatu hotaru vechiu In capul hotarului din
gios despre crAsma lui Cpstandin GAndul visternic, de unde am Inceput a mAsura la
vale inspre Bahlui, care piatrA sau intAritu si cu altA piatrA hotar nou alAture si asa sau
inchelat tot hotarul acestui loc" (Surete ms. XLIII. 806 ; Uricar V, 316).
Hotarnica lui Simeon Chesco uricarul, un cArturar al timpului, este precisA in mA-
suri 51 semne. DupA aceastA mAsoriste, latura dinspre räsiirit avea lungime 49 stAnjini
(110 metri), pAnA in apa Bahlulutui ; latura dinspre apus pe rApA ce suia la dial spre
nord avea numai 26 stAnjeni (58 metri), intru cAt aici apa Bahluiului fAcea cot spre
poalele dealului. Pe latura de nord s'au fAcut trei mAsuri, in numAr peste tot 97 stAn-
jenl (216 m.), cAt cred cA avea si latura de sudBahluiul.
OdatA misurile locului calicilor date in stAnjeni, aceini boeri hotarnici dupA 20
zile reguleazA altA pricinA dintre calici 5i megiqii, cari incAlcase locul calicilor cu casele
lor. In adevAr la 1 lunie acelasi an cei 3 boeri hotarnici dau o noug mArturie la mAna
callcilor cA fiine pe locul calicilor 6 casA a tArgovetilor... si avAndu noi porunci sal
af,ez5m si pentru case ce or da pe an de locu, iam chemat pe acesti cu casele fatA...
si asa lam tocmit §i iam a§ezatu sA dea di locul casei cAte cinci orti bani, ori ate
cinci litrI cearA bezmAn pe an ; insl Toader OdobasA sA dea cAte un zlot pe an, cAci
bate hotarul prin usa tinzii casei lui" (Surete ms. XLIII. 807 ; Uricar V, 318).
MArturia de asezare aratA acesti mahalagii cu casele lor : Ursachi selmen hAtmA-
nese, Gavril cloclu, Neculai sluga mitropolitului, Toader BerAnda lemnar domnesc, Anita
apArita, Toader odobasA hAtmAnesc.
sallOMINNIM10111.1! smalMe
Ursachl I Gavrfi I Neculai I loader I Anita I Toader vist.
In
selmen
28
cloclu
...,. s1ugt1

31
BerAnda aptirita odobala
38.=97 216 m.
"9

'g
al g g
o
P.
1
Local calicilor. ,--1

Til
...:
op a
P oesu1 01 apa heleoteu1u1 Bahlulului 97 stanfin1=21.6 m. (7)
er 11
.1..11W
Marturia hotarnica din 12 Maiu se intAreste tocmai in 12 lulie de cAtre mitropolitul
Nechifor, care clA o nouA carte, in cari se aduce textul mArturiei hotarnice (Surete ms.
LXIII. 808).
Forma locului calicilor era un trapez cu laturile neregulate, si transfOrmat In mi.
surlle de azi ne-ar esi CA cuprindea 3 hectare fi, junatitate (35804 mp.).
Pentru locul indicat de cei 6 megiesi, cari isi fAcuse case, obstia calicilor primea
bezmAn pe an 25 orti si 1 zlot sau 26 liti de cearP.
Tree 35 anl la mijloc. SAntem In 1783 ; domn era Alexandru Constantin Mavro-
cordat. Vecinil proprietari se schimbase.. Erau acum Stefan Purice ot visterie, si Grigore
ScortAscul. Ei Isi fAcuse zaplaji noi, dar cam cotirA hotarul si asa Stefan Purice incAlca
2 stAnjeni cu zajilazul, iar Gr. Scortascul cuprinse in ograda lul 2 palme de loc. loan
Rale si C. Botezatul, vornicii de poartA, merg la fata locului si constatA incAlcarea in
1783 lunie 17 (Surete ms. XLIII, 809 ; Uricar V, 319) ; sau aflat cuprinsi in ograda

www.dacoromanica.ro
 13f2tASLA MISEILOR §64

lui Stefan Purice intrun colt cuprin§i 2 stAnjini de loc in lungul ogrAzii §i dupA starea
plasei gardului cf.: ce merge de ce se ingusteazi §i pana la celdlalt colt al 'ogrAni loarte
putin se cunoa§te tä au intrat in locul lor dupA pravAtul pietrelor. A§ijderea §1 in ograda
lui Gr. ScortA§cul intrun colt sau aflat cuprinse ca 2 palme de loc, cum §i piatra ho-
tar cuprinsd inlAuntru tot intracel colt".
Intre 1783 §i 1800 cursul apei Bahluiului s'a schimbat mai spre sud, a§a cA pe
latura de sud a locului calicilor s'a deschis un loc slobod, unde o multime de lume §1
a u fAcut a§ezAri de case. In aceastA schimbare de acezAri, locul calicilor suferi o noua
§tirbire despre toate partite.
Sintem in 1800 Mart 28. Staroste de micei era Thas5. tl sd jAlui domniel cA
li se impresoarà despre alti megie§i". Vocla rAnduecte jaloba la vel logofatul de tara
de jos, Costandini Bal§.. Marele logotAt scrie tidula cdtrA D. Meleghl vornicul de
poarta. Nici una din accste trei hArtii nu ni se pastreazA astazi.
Dumitram Mefeghi vornicul merge la fata locului, strange dupA obiceiu megie§i
ii alrt oameni buni §i bdtrAni am mers la mahalaoa miceilor §i am strAns megie§i" ci
anume p e Ionita starost@e de talpalari, pe Irimia, pe Stefan Clochind, pe NAstasA Micul,
pe Gheorghe. Macri, pe Gheorghe Croitoriul; in total 6 megie§iprobabil cei 6 pro-
prietari de case O. bezmAnari cAtrA starostele de micei. Se cer acte de la starostele TA-
nasA. El scoatd 4 documente : din 7176 Noern. 8 ; d n 7194 Dec. 1, din 7208 lulie 6,
§i din 7256 Mai 12 ; D. Meleghi citecte actele, cerceteazA semnele hotarA §i am gAsit
toate hotarele fatA cdte se cuprind la hotarnica §i nici un hotar nu sau gAsit cuprins in
vreo ingraditurd a vre unui meg'e§", §i atunci se face stAnjen de opt palme gospod
§i incepe a masura locul, t§i IntAiu am pus un hotar de am fAcut chiotoare de la vale
la un hotar vechiu ce iaste supt ograda casei lui Irimia Talpalariul, §1 de acolo am pur-
ces in sus cu mAsura alAture ctt locul Talpalarilor §i pe de la deal de casa Lupului
BAlan la:un hotar de 30 stAnjini ; de acolo tot inainte §i in sus alAture pe de la vale de 2
buda cu apA la un hotar ce iaste in coltul ogrAzii de la deal a casei lui Ste fan Cio-
chinA 27 stAnjeni 6 palme ; de acolo tot inainte prin ograda casei lui Stefan Ciochina
fiind ograda cu o margine pu tin intratA in locul miceilor §i peste un §ipot la un hotar
de la that de ograda casei lui Nastasa Micul, 21 stAnjeni 6 palme 4 parmace ; de acole
tot in sus pintre 2 buclAe cu a pA la un hotar vechiu ce este in malul pArAului §i de la
deal de ograda casei lui Gheorghe Aliciu 6 stAnjeni 6 palme ci la hotarul vechiu am
pus §i alt hatar de am fAcut chiotoare ce cautA drept la dial. De acole am Intors cu
mAsura la deal pe dinaintea casei lui Gheorghe Croitoriul §i peste un colt a prispei casei
lui PapAjemna parA la 2 hotara vechi ce sAnt la coltul acestei casA pe dinaintea altei
casa tlj a lui PapAjemnA, care acum amAndoao casele acestea sint a dumisale paharni-
Toma Cozma §i la hotarA sau plinit 22 stAnjini, 6 palme, 6 parmace, §1 la hotarAle
vechi am pus §i alt hotar ce cautd in gios &la, uncle la punerea acestui hotar au fostu
§i dumnealui Torn Cozma. De acole am intorsu cu mAsura in gios pe deal pe lAngA
ograda lui Gheorghe Ciobotariul ; apoi pe lAngl zAplajii caselor raposatului medelnicer
Lupul Nacul la un hotar vechiu 25 stAnjini, 7 palme ci 4 parmace ; de acolo tot in gios
pe deal tot pe lAngd ograea med. Nacului, pAnA la un hatar vechiu 22 stAnjini 7 palme,
unde am pus §i alt hotar ; de acole tot in gios pe deal tot aldture cu ograda medelni-
cer Nacul §1 coltul grajdului med. Nacului despre drum, sA afla intrat 3 pa me in locul miceilor
dupA linie hotarAlor ; apoi peste drum ci pe lAngA egrada lui ScortAscul ot visterie, pArA
la 2 hotarA vechi ce sAntu coltu locultil micAilor despre locul medelniceresei Ruxandei
Scortasca, ci la hotara sau plinit 32 stAnjeni 3 palme, §i am pus §i alt hotar
la hotarele vechi, ce cautd drept la vale. Si din chiotoare aceasta am intorsu cu mAsura
la vale alAture cu zaplajii medelniceresAi ScoriascAi §1 pesto drum, apoi pe lAngA ograda
12

www.dacoromanica.ro
bo G)-1. GHI8ANESCU
/
slugetului Mihai Gane pArA la chiotoare, de unde am inceput IntAiu 42 stAnjini 4 palme,
(Surete ms. XLIII, 812 ; Uricar V. 322).
latä o altA schita a locului Calicilor id 1800.

Gheorghe '5
Medelnicerul Lupul Nacul Scortgscul

,
Ciobotar 0.)
....
,...
cu
0 v.,
u
cn >
25. 7. 4. 22. 7. 32, 3. `.' drum
cs
cI 80. st. 1 p. 4 parmace .7;
ci.
.
eg
.
Locul Calic lor .4.
...
cn
Mihai Gane
" budge buclAe sulger
0 0 6 st. 6 p. 21. 6. 41 6. 4 27. 6 0 0 30 stAnjeni't 1

4) er
6
..c i xt 5
tea cn .B.
0 4 3 2 Irimia
i 'A 8 0 ,E7 cCS ei 4 tefan 1 Lupul locul
8 0 "3°' C'locIIina B-alan talpalarilor Talpalarul
< c'ij) i

= 86 stânfni, 2 palme, 4 parmace

Insumând toate masurile reiese acEstea ; latura de rgsArit are 42 St 4 palme (95
m.) ; fatura de apus are 22 st. 2 palme 2 parmace (50 m.) ; latura de nord are 80 st.
1 paling 4 parmace (180 m.); latura de sud are 85 st. 2 palme 4 parmace (193 rn.).
Sontind In paralelA cele 2 mdsoriste din 1748 si 1800 reiese aceste date :
1748 1800
49 st.
rAsgrit 42 st. 4 palme
apus 26 st. 22 st. 2 . 2 parmace
nord 97 st. 80 st. 1 c 4 r,
sud 97 st. 86 st. 2 ,, 4 PP

Perimetrul irapezulni locului calicilor era in 1748 de 269 stanjeni, iar in 1800 era
numaf de 231 st. 2 palme §1 2 parmace, iar din suprafatg iese 14134 mp. in loc de
35804 mp H
Se micsurase locul calicilor cu 21670 in curs de 52 ani. Cred cA priri schim-
barea albiei Bahluiului si noile asezgri de case pe vechea matcg a riu'ui s'au ingustat cu
aproape 10 m. locul spre apus §1 25 metri spre rgsgrit, latura de sud, de noii proprie-
tari : Gheorghe Croitoriul, Ghecrghe Aliciu, NAstasg Micul, tefan Cioching, Lupul Man,
lrimia Talpariul, vArindu-se toti cu 25plazii ogrgzilor for pang supt malul rApos al loculul
calicilor ; iar latura despre nord s'a Ingustat cu aproape 40 metri, iar cea despre sud cu
25 metri prin intrarea cu gardurile lor a celor 3 boeri : sulgerul Mihai Gane §i Gheor-
ghe Scortescul ot visterie spre rAsArit §1 pah. Toma Cozma spre apus, mai ales acesta
stApAnind locurile cu case ate lui Papgjemnd, ce veniau cl: ept pe rApa cu izvoarg si
unde bordeele calicilor nu-si aveau locul bine mAsurat.
i asa calicii au pierdut cu stlre sau fgrg §tire, cu .voe sau . fgrA voia lor sau
a starostilor lor loc de peste 2 hectare in curs de 50 de ani.
8. Paptljernna fi Toma Coma paharnicul. Intre vecinii locului calicilor dinspre
apus avem pe PapAjemnA, §1 apoi pe, Toma Cozma paharnicul, nume cunoscute in la§i
veehi prin hArtiile multe §i dese, ce vorbesc de ei, iar celAlalt prin ctitoria bisericei din
Pgcurari, ce-i poarta numele, cum §i prin ctitoria sa pe malul Nistrulul a mAnAstirei
Dobrup la Soroca.

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MIEILOR 91

A fost doi PapdjemnA : loan PapAjemnAtatAl §i Gheorghe PaMemnafiul. Ho-

tarnica locului vorbe§te, cred, de Gheorghe, care in 1805 Noem. 2 face diatA in Arita
de Veniamin Costachi mitropolit, prin care lasd femeii sale Catinca pe lAngd zestrele sale,
dupA izvod, toate darurile 0 pocbabele &Unite la tauntei, §i urmAtoarea pojijie din casd :
o oglinda de 5 lei, un fes, cloud tulpanuri, o pAreche de conduri, o malotea cu sari-
geap §i o buccelutd ; iar pentru o 100 lei din zestre luati §i chelNiti de el se vor plati
dupA moarte din averile sale, cum §i 150 lei pe deasupra de la clAnsul. Dar mai zice
dliata : are sA plAteascd datoriile paharnicului Tomii Cozmii 500 lei cu dobdnda !or"
(Surete ms. 1, 313).
Dar despre afacerile inti e PapájPmnA §i Toma Cozma mai avem §i cartea de ju-
decatA a divanului domnesc din 6 It nie 1.806. iscalita de ace§ti marl boeri : Nec.Bal§
vel log. Or. Razu vel spAtar, Dim. Bogdan vel vornic, Dim. Ralet vel vornic, Iordache
Canta vel logofAt §i de Veniamin mitropolitul, prin care ei judecd pricina intre Catrina
sotia mortului Gh. PapAjemnA §i intre cumnatul sAu Gavril dascalul, fratele lui Gheorghe
PapAjAmnA.
Pricina era aceasta : Catrina dupA mo?,rtea sotului sAu a rAmas grea §i nAicAnd'
pruncul, el a murit dupa 5 luni. Barbatul, sAu, Gh. Pa-,Ajemnl, avAnd datorii ramase de
la tatAl sAu Ion Papajemna 1080 lei la Toma Cozma paharnic, ar fi plata 1000 Id, dupd
ce i se ertase 80 lei din datorie ; insA datoria a plAtifo §i cu din zestrele sale. 1§i rAs-
cumpArd ei a§a dar casele ; erau cloud rAnduri de case, una de la vale pe rApA, de
1a deal de casele lui Gheorghe Croitoriul, §i alta de la deal despre drumul sapat, azi strada
Arcu, actualele case A. Negruzzi, unde e po§ta centrald. Bar batul sau ar fi dat danie
fratelui salt Gavril dascalul o casuta din cele douA. Dupa un an moare Gheorghe Papa-
JLa
emna §i dupd 5 luni ii moare §i copilul. Acura Gavril dascalul vrea s'o scoata din casã.
La cercetare div.nul cere lui Gavril dascalul sA mite ce scrisori are. El a arAtat :
a) o scrisoare de invoiald din 1803 lulie 3, iscalitA pein punere de deget de sorAsa
Catrina jäluitoare. Se arata acolo cd amanetul de 900 lei la Toma Cozma pe casele de
lAngA locul calicilor a fot platit ; dar cd tot Gh. Papajemnd le-a pus din nou amanet
pentru 700 lei tot la Toma Cozma. Tot acolo se aratd cd Catrina -§T-o luat zestrele sale
toate. b) lzvothil din 2 Noembre 1805 prin care se aratd ca i-a mai lasat §i strae. 250
lei bani afarA de alti 730 lei ce-li avea ea in mAnd, 124 lei pe 62 vedre vin a 2 ki
vadra. Dar peste toate acestea (3avfil ilascalul dovede§te cd copilul a fost facut in vA-
duvie, ceia ce s'a dovedit la cercetarea duhovniceascA.
Divanul respinge cererea Catrinei pe urmAtoarele trei motive: a) cA din zestrele
sale n'a dat nici un ban la rdscumpArarea caselor, b) aflAndu-se femee cu purtAri ne-
trebnice s'a facut ingreunatd de altii tArziu dupA moartea bArbatu-sdu. c) cA pomenirile
mortului s'au fAcut de fratele sau Gavril,
Judecata cid lui Gavril casele, lar jAlltitoarei Catrinei ii lasA ca bune tot ce a luat
de §i-i trage o incheere nefavorabild : cu toate cA dupd purtArile sale in anul jAlaniei s'a
cunoscut cu altii fAcAnd §1 prune, ca pe una ce n'a pazit cinstea cununiei sotului sâ u,
dreptlea ar invinovati-o a nu se impArtd§i cu nimic din averile bArbatului ski mort, a-
farA de drepte zestrele sale ce s'ar dovedi cA le-a adus la cAsitorie, dar pentru cA...".
(Surtte ms. 1.`259).
-9. Milele calicilor. Dintru inceput calicii trAiau din mila cre§tinilor, cum ai azi trA-
esc. Nevoiti a trAi din milele altora, ei trebuia sA Intindd maim la trecatori, sl profereze
vorbe de ruga §1 de indurare la trecatori, sA se milogiascA la orkine, sd fie lipsiti deci
de acea demnitate omeneascA, care face deosebirea dintre om §i om §i mai ales, aceia
care te scoboarA in ochii oameuilor, cA nu li-e ru§ine de clAn§ii §i-§i expun nenoroci-
Tea tor, zgAndArindul rAnile, §i prefacAnd in obiect de speculA boala V inizeria 194

www.dacoromanica.ro
 92 GH. GHIBANESCU

Romanul, care e un adinc §i fin pziholog, a trait viata trista a poporului iobAgit,
rumAn't sau vecin. Dar tare in vartutea sufletului sAu n'a luat scoborirea tref telor sociale
ca o degradare morala, ci o stare v nita din afarA, pe care a suportat'o cu d mnitate,
resemnandu-se in sufletul sAu, prot stand din cand in and ori mai domol cri mai ener-
gic, dupa imprejurAri, dar nu si-a intinat fondul m ral, ci a luptat cu staruintã pentru
a-si imbunatAti soarta.
Pentru rienorocirile venite gin afara, Romanul a ;tiut totdeauna sal le Med fata
a fost de plins si .de compAtimit cel ce le-a indurat, dar nu §i-a perdut cumpatul.
Cu totul de altfel a tratat pe cei ce lipsiti de londul lor moral si sufletesc ii da-
torau scaderea lor socialA lipsurilor lor suffete§ti. Pe and d are vorba imbarbatoare,
mai bine cu tin voinic la paguba de cat cu un miel la dobanda", tot el are §1 cealaltA
vorba : ,a ajuns de n-ancarea canilor I Cine ? Acela care nu se simie pe da isul, e pA-
timas, un betiv degrAdator, un zapacit, un aiurit la minte un nebun. Pentru roman ca-
nele are un foarte bogat simt social, si el are darul de a cunoaste omul ; si inteun
sat, uncle toti sAtenii sint la fel, canii deprin§i cu ai lor StApani, latrã cAnd vAd bn oin
strdin de sat ; dar una e a fi latratul canilor d'n sat, si alta ceva ea ajunge de mAncarea
canilor.
Asta e soarta calicilor, a miseilor.
M4el la cei vechi reprezenta pe cel neeoiq, pe cel calic. Din latinescel miser,
pauvre, mendiant, a e§it diminutivul miells, d2 la care dupa toate legile fonetice a e§it
mifel=sArac (sl. siraks, pauvre, pauper Osirota, orphanus, sirotka orbtB). Cum insA Ro-
manul a stiut sa deosebeascA pe sArac de sArac dupa motivele sarAciei, a avut vreme
pAna ce a imprumutat pe slavul sarac §1 calic sA peioriseze sensul latinului misellus
din curat miser, pauper, In misérable, lachc, poltron, curat mkel. Latinescul misellus, a
luat in gura Romanului acelasi int les rau de mi§el, vil, indigne, cum in gura Alba-
nezului slavonul m,racs a devenit sorrdk, vil, ytcligne.
Cea mai grea boala, care face din cm neom e orb irea ; de aceia la slavi sirolzuz
insamnA si orbus.
Cat timp calicii n'au fost organizati in breasIA, ci ratAciau prin tara, cerand p;-
mann, saracul era mipl, §i vtiel (miser), era cali4 ori saroc.
Cand Stefan VodA cel Mare sau Petru Von' Rare§ i-au organizat in breaslA cu
staroste, rni§eii stran§i in Iasi si deveniti proprietari pe locul daruit tor din sus de tdrg
despc zid, atunci numai au inceput a fi scosi la ivea'A §1 a fi judecati dad motivele, cari i-au
adus in stare de mipi erau fire§ti ori ocsale. i in masura in care motivele sociale au
inceput a fi mai multe de cat cele freti, miseii vechi au devenit mi§ei noi, adecA oa-
meni rai, miarables, ladies, patrons, tits, indignes, etc.
Cuvantul calic e slavul KaliTa, peregrinus, de aici miser. Cum tofi satenii la
vechli slavi erau legafi de mir, nu puteau vagabonda umbland din loc in loc, de cat
cei, carora le lipsia o doaga, erau hop inteo parte, niste nauci; de acolo intelesul de
gueux, miserable, estroyie.
Primul venit al calicilor era ceia ce capatau ei din pomana. Domnii le-au dat loc
de bordee; apoi le-a incuviintat ca de la toll acei ce-si Meuse case pe locurile lor sa
le plateasca bezman ate 5 orti de casa. Dar aceste erau foarte slabe venituri ; de
aceia cu incepere de la 1783 Voevozii Moldovei s'au gandit sa le faca mild din vama
cea mare domneasca.
In 1783 Mart 1 Vocla Alexaudru Costandin Mavrocordat spore§te veniturile cali-
cilor, clandu-le cate 10 lei pe luna din vama cea mare domneasca. Nu sant lipsite tit
interes considerentele hrisovului de miluire : ,luatam sama si pentru neputtnciosii ce
nt inteaces1 91.4, cri s4 ;lumen breasba calicbQr, §1 §ocotlndu-se ç çiuboii aceia

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MISEILOR 93

nu au putinta a se hrani *i a se invali din ostenelile lor ca alti oameni, aflandusä In

multe neputinte, stricati unii la mama, altii la picioare, unii *i lipsiti de viderea ochi-
lor, fara numai cu fowl razima la mita *i razimul altor cre*tini".
Deci de la 1783 mi*eii din la*i i*i sporesc veniturile tor de la 29 orfi cat primiau
bezman in 1748 ; acum domnia le mai adaugd 120 lei pe an, sau 489 or(i pe an
(Suret ms. XLIII 816 ; Uricar V, 324).
La fiecare schimbare de domnie starostele de mi*ei venia sa-*1 reinoiasca privi-
legiul de danie. A*a in 1785 Aug. 8 Alexandru Ioan Mavrocordat reinoe*te dania *i
dispune ca mi*eii sd ia pe fiejtecare lundla sfar*itul luniicate 10 lei pe luna (Su-
rete ins. XLIII, 817) ;
In cei 4 ani de razboae, divanul Cnejiei Moldaviei nu s'a preocupat de privilegiu
calicilor §i probabil ca nu li s'au servit cei 10 lei lunar din vama domneasca. Cum
insä se sui pe tron Alex. Costandin Muruz Von, in 1792 Iulie 18, starostele mi*eilor
i*i reinoi privilegiul urmand a Incase din vama cea Mare domneascd cate 10 lel lunar
(Sitrete pis. XIII!, 818).
In 1794 tunic 26 starostele de mi*ei i*i reinoe*te privflegiul. Mihail Constandin
Sutul Voda le intare*te dritul de a lua din vama cea mare tot cate 10 lei pe luna (Su-
rete ms. XLIII 8I9,.
In 1796 Fevr. 6 Alexandru loan Calimah Voda reinoe*te privilegiul breslei call-
cilor *i dispune a li se servi tot ate zece lei pe Ina din vama cea mare domneasca
(Surete ms. XLIII 820).
In 1799 Sept. 10 Cogtantin Alexandru Ipsilant Voda reinoe*te *i dansul privi-
legiur breslei Calicilor *i dispune a li se da tot cafe zece lei pe tuna din vama cea
mare domneasca (Surete ms. XLI1I 821).
In 1801 SApt. 13 Alex. Nec. Sulu Vocia reinot*te privilegiul calicilor *i dispune
a li se da tot ate zece lei pe fund (Surete ms. XLIII 822),
Iniarirea acEstui privilegiu continua a se face pana in 1823 *i anume :
a) 1803 Ghenar 13 Intaritura de la Alex. C. Muruz Von.
b) 1812 Dec. 16 intariturd de 1g Scarlat Alexandru Vodd Calimah.
c) 1820 Mart 21 intaritura de la Mihai Sutu Vodi.
d) 1823 lanuar 14 intaritura de la loan Sandu Sturza Von.
10. Calicii in sccl. XIX-a. Calicii in 14 trdiau in breasla de 300 de ani. Veacul
al XIX a pus capát tuturor breslelor, deci *I celd a calicilor.
Ei continua a .primi bezmän pe locurile de case ocupate de vecinii acolisitOri. feta
dupa actele aflate in plicul 2 al documentelor calicilor *tiri desPre locataril betmanari
de pc locul caliAtor.
ln 1861 economul Dum. Marzeseu, iscale*te opisul de documente atjpgatoare de
locul breslei Calicilor din mahalaoa Talpalarilor, In care apoi se in*ira 21 acte ; cum
insa bätranul iconom nu cuno*tea nici anii nici gIova cu cerdace pune in mod greW
la toate actele mentiunea : din timpul lui Patru Vodd Rare* (o marturIe)".
In 1866 Mai 8. Scarlet Pastia primarele prirne*te cu opis kale documentele
breslei cali:ilor *1 anume 10 bucati documente in plicul 1 *i alte 12 docunlente In plicul 2.
11) Cantora caltcilor. Calicii i*i aveau cal tora lor, adicd cancelaria kr, care tinea
socoteala de incasari *i cheltueli. Se vede ca aceasta cantora era,.*i un fel de Casa de
economic, cad &Mee aconturi *1 imprumuturi calicilor.
lel cateva pilde :
a) 1860 Ghenar 4. Pintilie Cretu ramane dator cu 30 lei la cantork
bY1.860 Ghenar 4. Vasile sin Tanas4 carilv ia 37 lei de la cantors pentru a
Jul 1WVQ;

www.dacoromanica.ro
94 GH. GHIBANES CU

c) 1860 Ghenar 4. GhervasA Lohan rdmane dator la cantora cu 21 lei.

d) 1862 Noem. 26. GhervasA Lohan mai ia 50 lei la moartea sotiei sale.
e) 1862 &pt. 6. Gheorghe Fiore ia 14 lei de la cantord cu imprumutare pal la
23 April 1863. Chizes e starostele Grigore Vandal-.
f) 28p1 Mai 18. loan Orbul ia 111 lel de la cantora breslei cu imprumutarb pana
la Siete Dimitrie.
g) 1862 Noon. 26. Gheorghe Rusul ramane dat or cu 37 lei Cantorei.
h) 1862 Noembre. Vasile sin Tanasa are a raspunde 14 lel cantorei breslei 1 a
26 Decembre.
1) 1862 Noembre 26. Petre Ungureanul ia 23 lei din cantora breslei.
j) 1862 Noembre 26. Lupu sin Alexe Livraru ramane dator cantorei cu 42 lei.
k) 1862 Noembre. Arlene Dann ia de la cantorA 23 lei.
1) 1863 lunie 17. Gheorghe Pocri§ si Maria iau de la cantora breslei 74 lei pen-
tru inmormantarea copilei lor.
m) 1864 Sept 21. Petre Ungureanu ia de la Cantora breslei 2 galbeni la inmor-
mantarea copilei lor si se indatoresc a-i plati la 26 Decembre. Chize§ e starofte'e
Grigore Vandal-.
Cum çuvantul contort& (rus. cantora le comptoir bureau) era un neologism fran-
cez venit prin Rui, Si greu de inteles de scriitorii marunti ai acestor sinete de bani,
se scrie In fel si chip : conta canto, contul, cotor, cantor, catora, cator.
12. Diverse: Bezmanul continua a se incasa pana la desfiintarea breslei si preluarea
titlurilor de Primaria Iasi in 1866. lata cativa bezmanari, cunoscuti din acte :
a) 1865 Oct. 26. Iconomul Gh lonescu plate§te bezman 70 lei castiul sf. Dimitrie.
b) 1865 Oct. 26. Dimitrie Suia plateste bezman 40 lei castiul sf. Dimitrie.
c) 1864 April 23. Inteo insemnare se arata ca bezmAnul general primit pentru
cAstiul sf. Gheorghe April 23, 1864, a fost de 196 lei, din earl s'au. Aeltuit 34 lei si
anume 7 la preut, 7 la tidula, 8 la postelnicie, 8 lei si 10 parale la Gheorghe Rusu,
si413 lei §1 30 parale cheltuiald : ,160 lei sau pus la cator" Jar 95 lei au ramas de
anul trecut In calor" (Surete ms. XLIII 824).
Casa cantorii breslei avea pe ziva de 1 Maiu 1864, 255 lei, din care putea sA Mel
mid inlesifiri la trebuintele breslei, Era ceva pe atunci I
d) 1864 Ghenar 28. Inscris. Gios iscalitul prin punere degetului fac stint c ant
aleicdtult pe Anifa Orba sa fie la mene vreme de un an de zile si sai platescu 60 lei
pe anu i sai purtam de grijA afara de imbracaminte care la inplinife anului avem a
rAspunde banii titati de mai sus ; iar la savarsire vieti orbe alunce santem obeligafi ai
purta de grija dupa lege crestineasca in socoteala noastra §i spre credinta am iscalit
prin punere degetelor in fiinta breslei noastre. 1864 Ghenar 24.
X EU Vasile san TanasA ; X Eu Marie sotu numitului X Eu Ion Orbu fata ;
X Eu Petru Ungureanu orbu fata ; X Eu Gheorghe Rusu orbu am fost fata (pecete
rfoapru ptics). Poftit fiind am scris aceasta, Grigore Vander (Surete ms. XLIII 826).
e) Intre obstia calicilor din Jasi si puternicul vecin Filip Scortescu se isca proces
Inca din 1828. Prezident divanurilor cnejiei Moldaviei era Minciaky. led cum ti incep
ei jaloba lor :
De demultd vreme cat au petrecut Voevozii in locurile Moldovei mai bine iaste
de cat trei sute de ani, si atunci sau dat. o bucata de pdmant pentru saraci ticAlosi ca
sa§i facä asezari, ce se nurne#e mahalaua Calicilor, §i au intArit cat au fost voevozi
§i mitropoliti si vlAdici, ca sa nu fim miscati de pe locurile noastre; dar cine n'ar fi
ascultator §i urmAtor sA se faca noao vreo obijduire i sa ne ia ;de Ia noi rydmantu1
nostru macar ceva sa ratuae afurisit.,"

www.dacoromanica.ro
/ iIkEASLA MI$E1LOtt bS

Miniciaky pune aceastA rezolutie :

Je transmets au divan judiciaire la petition des plusieurs villageois relative aux
prétentions qu'ils élevent A la charge du boyar Philippe Seoptcheea. finvite ce divan
A examiner cette affaire selon les lois et les usages du pays, et A rendre justice aux
réqueras si leur demande est juste.
Jassy. le 14 Avril 1828. (ss) Knciaky :
Filip Scortescu era vecin cu locul calicilor in partea despre rAsArit, pe de la deal
de strada de azi Negruzzi, uncle locul se indica §i in fund spre nord §i in inarginea
despre rAsArit, dincolo de strada de azi GAndul.
Filip
Scortescul
--
= caminar
13 T. NA um
M
at
MIIIMM
0
IMMIM all
Strada Negruzzi
1:1
ctl
I..
M. Gane
cn

f) In 1829 negutitorul grec Teodor Naum Eledbopo; Ncopio voind aii face bina pe
locul calicilor, cere prin scrisoare anume cAtre starostele- breslei --TAnasAcare luAnd
intelegere cu breasla calicilor cle aice din la§i din mahalaoa lor" sA cedeze atAta loc
cAt poate cuprinde casele ck voe§te sA zideascA. urmAnd a plAti ate 80 lei pe an bezmAn.
Cererea lui e din 15 Attartie 1829.
Cu zidirea caselor lui T. Naum locul calicilor dinspre rasArit era invecinat cu Filip
Scortiltul% §i cu Mihai Gane, Mind pAnA in vale spre Bahlui.
Inteun plan schitat cam de pe atunci avem aceastA a§ezare :

10 st.
acesta este
casA
9
1
st. 4 palme
.11[

locul rAsArit

petruit §i -case pe dansul.

9). In 1841 se iscA proces intre ob§tia calicilor §i vecinul din jos despre rasarit
Cost. Negruzzi.
)ti 18 Aprilie Mihail Ivanovici, starostele de mi§.1i inainteazA departamentului pri-
cinilor din lAuntru urmAtoarea cerere :

www.dacoromanica.ro
P6 , Oa OHIBANESCU ,............Lr....ud.r

Cdtri cinstitul departament al pricinilor din niuntru de la toati

breasla sAracilor din la§i plecati jaloba.
Cu ferbinti lacrAmi nazuim la mila cinstitului departament ca iata acum sant tre-
cuti peste o sutA cinci zeci de ani de dud sau asazat aceastä breaslA a misailor cie
rAposatul intru fericire Stefan Vod. cel bun si de rAposatul infru fericire Petru Vod, si
Elena doamna sau dat si o buccticA de loc acestel bresle ca sAs faca fiecare neputin-
cios ate o casula uncle va voi, si de atunce incoace sau intarit aceasta danie si de
alti fericiti domni si de cAtra presfintitii mitropoliti carp de blastAm sau slobozit asupra
cui ar invAlui pre aceastA brias1A, sau ar raslui din acel loz: al sAracilor, si pAnA acum
de si am avut invaluiala de catre boeri cari sant megies cu locurile lor MITA aceasta
bucatica de loc, dar dupi scrisorile ce are aceastA briasla descoperindusa adevarul au
rimas in pace, de cat numai din partea unde sa megiesdste acest loc al saracilor cu
locul casalor dumnisale boerului Mihalache Gane, sau inpresurat acest loc intrand cu
ograda dumisale ca vro doi staniini in locul sAracilor.
Apoi acum vedem fail de stirea noastra si farA voia noastrA cA dumneatui Cu-
conu Costache Negruti, ginerele dumisale Dumitrachi Gane, ca cel ce acam sl afla pre-
Went presusfii Eforil porunceste ca sA ne strkte dol casute a unor neputinciosi cari
sintu pe locul sAracilor, si numai megiesite cu ograda dumisale sur4 cuvant cA ori sa
facem casA bune, acoperite cu oa'e ca adecA dumnea ui sar teme de vreo intamplare
de foc, sau sal dam dumisale acel foe, ca sal cuprinza in ograda dumisale, apoi sl
intAlege ca durnisale nu este atata pentru cA casale sant proaste, fiind ca de cand este
aceastA breaslA asa fel de casa sant si sau facut, ca cele ce sant facute de oameni
sArAimani si neputinciosi, ci mai mult iar trebui locul ca sasi mAriasca ograda, pentru
ca ne pune inaintea, ca precum intro vreme tin staroste de aceasta breasla au dat o
bucAtica de loc unui negutitor cu bezman, asa sAi dam si noi dumisale, anoi daca tin
WA suflet sau lepadat haina crestineascA si sau inbracat cu haina cia de blastam, care
de atati preosvintiti mitropoliti sau slobozit pentru asa fel de rAsluitori, noi din zioa de
astäzi nu arn facut nici vom face,
De aceasta cu toata supunerea si ferbinti lacrimi din infiripatA inima cadem la mila
cinstitului departament ca sa sA milostiveascA asupra ticalosiei noastre si sa likisteasza
intru ceig ce am gasit nu putem strica nici a calca atatea blastenturi arhieresti, pentru
ca sA face un Inceput rau, ca astazi trebuiaste dumisale o bucatica de loz, maine va
trebui altue, si and sa va trezi breasla va fi dezbracata cu totui, pentru aciasta ne
rugAm ca sA nu sa.faca acest obicei flu, ci precum sau milostivit alti domni si preo-
svintiti mitropoliti si cinstiti boeri de au agiutat si neau ocrotit, asAmeni be rugam sa
fim si in zioa de astAzi ocrotiti, pentru cl alta nadejde nu avem, ci intai la a tot !Au-
ternicul Dumnezeu si al clailea la premilostivii stapinitori al acestui loc cari sa vor r
lostivi ca sa ne ocrotiasca si sa ne apere de tot felul de invaluiri, care vor ave le
stearsa pomenire In veaml de acum si in cel viitor sAlasluire cu dreptii.
La mila cinstitului departament intru tot supusi.
Mihail Ivanovici staroste de misai, cu toatA breasla.
Rezolutia.
.18 April 1841.
SA recomendueste in orighirtal jaloba a cinst. adgii ca sA cer,:eteza dacA casAle
acestora vine pe asa eEor,c In cat sA cazA in catigoriia enstructiilor date in acest pred,-
met si avand numai priiviri spre ai salnici prezidentul eforiei pentru al sau interes pre-
cum jAluitorii arata sa nu sa ingAdue va lua sama insa dacA In izvodul dat 6ispre ba-
rAtci sant si aceste casi trecute. No. 5339.
D. Buhus.
No. 794 April 21.
Comisia I ; acest Vasile va ave in privire, de care cercetand va pune la cale po-
trivit Intelesului rezolutiei rAportuind de rezultat" No. 16345,

www.dacoromanica.ro
 tREASLA M1$EILOR 97

Ca urmare acestei jalbe intervine o aranjare kite C. Negruzzi §i breasla misellor

cu data de 1 Octombrie, and ia cu bezman cu 80 lei pe an o bucatd de loc din locul call-
cilor, de vale de binalele lui T. Naum, ca sA poata avea esire la ulita, ce se scoboarA de
vale spre Bahlui, pentru partea de jos a ogrAzii caselor sale. led textul hotarelor ; a c4-
ruia fata este din drumul ce merge pe dinaintPa binalelor dumisale negutitorului Toader
Naum §1 merge in lungime pana de vale in drept locul §licarului, unde este capu( ho-
tarului, §i lungimea din hotarul locului meu 'Ana in drumul ce se scoboarA in vale sore
Bahlui".

...11.11111111.1.11.1011111MIN I I
drumul de vale spre Bahlui
ea.pmeirm ..............
to....:-..nows
-CI) ocn
f"). a) Toader Naum
A) r) I 72
'") = 1
4IIMMIMMVOMMO.0.1110.

Negruti Negruf Scortescul

Spatarul

N. In 1847 intervin pricini intre ob§tia calicilor §i preot ul Gh. lonescu si Miha
VandAr, cari iau cu bezman locuri in partea dinspre nord in vecinAtatea altui boer, Spa-
tar Raducann Cazimir.
Pentru istoria bezmAnului aceste douA acte preinta -tin deosebit interes, in felul
cum se face transActia dintre parli.
Protopopul Gh. lonescu se invoeste a plAti bermat cAte 140 lei pe an, dar fp loc
de a da pe fie§tecare an banii, el le o!erd de la fnceput 40 galbeni fondos, din a cAror
dobandA de 145 lei ahual ei sA-§i traga bezmanul cerut.
Tot asemenea se face aranjare §1 cu Mihai Vandal', care pentru locul cedat in ye-
cinAtate cu locul pr. Gh. lonescu va plAti cAte 60 lei bezman pe an. Intru cAt insa pe
aceste 2 locuri erau case si bordee pe ele, se vor plAti breski 800 lei de catre preut
0 703 lei de Vandar. AmAndoi au voe a-si trece locurile la orice mAnd a fi".
AmAndouA aceste locuri sunt astazi cuprinse in proprietatea d-lui Emil Briul pro-
'. sor, care ne-a dat urmatorul act, ce-1 publicAm in 1ntregime.
Act pentru vecinica alcAtuire de plata bezmAnulul. Noi care mai gios prin dare
condeiului scriinduisA numele vom pune degetele in loc de iscAlituri pentrils cA nu §tim
insu§i iscali incredintAm prin acest inscris, precum sA fie §tiut cA dupA fnvoiala fAcutA
cu sfintia sa, am dat cu be7man o bucatica de loc sterp carile, fiind fata in fatA cu bi-
nalele negutitorului Teodor Naum aciasta linte a lungimii cuprinde 10 stAnjeni 0 7 palme,
numarati alature cu drumul ce sA pogoarA la vale spre Bahlui, linia latimei a cariia la-
turd prive§te drept spre Bahlui, numAratA alAturea cu drumul ce sä intinde spre Pacu-
rani cuprinde 9 stAnjenl 0 7 !Jaime, liniia a cdruia lature priveste drept spre Pacurari
cuprinde 11 stAnjeni §i 6 palme in liniia ce despArte§te locul nostru al saracilor de lo-
cul lui Cazimir cuprinde 13 stAnjeni 0 6 palme; peste tot locul mAsurat din giur im-
pregiur cuprinde 46 stAnjeni §i 2 palme ; aciastA bucatica de loc este din Intregul loc
13

www.dacoromanica.ro
DB , 014. GH1BANESCU .....16...6...............k.r......a.r.iwai

ce sA arati prin hrisovul breslif noastre, a sAracilor dat de milostivii domni, si fiindcA
nu avem nici un folos din el, din a noastra bunä voi si nesiliti de nimeni lam dat cu
bezman breasla noastrA a sAracilor ca sä faca binale pe dansul, sau ori ce va voi atat
sfintiia sa cat si urmasil sfintii sale, sal aibA in stapanire, nestrAmutat st sA alba a plati
breslei pe tot anul cate 140 lei bani in naht, bezmAn In fiestecare an, care bani sA ne
fie de fAcut praznicul obidnuit pentru acei domni ce niau dat locul, iar spre linistea
sfintii sale Intru a fi scutit de darea bezmanului pentru totdeauna, de a noastrA buna
vointa, neam invoit a primi fondos de 40 galbeni, pe cari dandui cu dobanda sl ne
priimim in fiestecare an bezmAnul de 145 lel ce pot da suma sus aratatA in curgirea
unui an intreg, si cu priimirea somei de 40 galbeni sfintie sa in veci sA fie scutit de
dare bezmAnului, fiind ca neau si plAlit toti acum, osAbiti de acei 40 galbeni Inca am
primit 800 lei pentru o cad cuhne i grajdul de pe loc toate in stare foade rA, deci pe
asa temeiuri nimine din breslasii nostri nici din acei ce vor urma dupA noi si vor
ave hrisovul la mad sA nu fie volnici a strica aceasta de bunA voe alcatuire ce sau
fAcut cu folosul sl linistia noastrA, ce sfiintiia sa si urmasii sfintii sale, in veci 'sa sta-
paneasca acest loc panic, slobozi fiind al trece prin orice chip ail oricine si afarA
de famelia sfintii sale fAra a fi supusi la strAmutarea bezrnAnului sau macar sporire, ce
asa sA rAmae vednica si nestramutatA aceasta asazare, spre care sfarsit fAcandusA &DA a-
semeni inscrisuri unul la maim altuia sau rugat si pe locul co petent de liau intArit dupa forma.

X Eu loan Vasluianu orbu X Eu Vasile sin. Tana -A (fiul)

X Eu Petre Orbu X Eu Irimia Orbu
X Eu TAnasa Orbu X Gheorghe Gati olog.
X Eu Alecsa livAraru X Eu PavAl Malichi
X Eu Vasile Simionovici X Eu Vasile Neamtu Orbu
X Eu Pintille Cretu X Eu Toader Ciuntul
X Eu Gheorghe Botezatu Ceaus
X §i eu Toader Orbu staroste cu toata breasla adeverezu aceastA InvoialA
X Eu lordache Nane
X Eu Gheorghe Ologu
§tefan iconom si duhovnic la toata breasla saracilor siam fost MO.
Politia Capita lei.
Insamnatii prin acest act, obstiia saracilor nevolnici NA viind in presudstvia po-
Niel slovesnoi au mArturisit ca este sub adevArata a lor pimere de deget In loc de is-
caliturl. precum politia au luat incredintare si din raportul comisarului- al 2-a cu No.
740 a nu urmeazA nici o prihanire asupra acestui loc, pe temeiul unei asAmine sa a-
divereste de Ohl politie.
Saf Politiei Post. D. Luca
Masa I. N. 185 (1. p. : printipatul Moldovei adgiia politiei BO
1847 lunie 8 sef mesa Cerhez stolnic

Div anul apelativ

Pe temeiul adiverirei sus insAmnata de ail politie cA actul de fatA este supt a-
divAratele iscalituri prin punere degetelor a obstiei sAracilor nevOlnici : loan Vasluian,
orbu, Petre orbu, Tanasa Orbu, Alecsa livArari, Vasile Simionovici Pintilie Cretul, Toa-
der sAn Tanasa, Eremia Orbu, Gheorghe Gati ologu, Paval Malenschii, Vasile, Neamjul

www.dacoromanica.ro
 BREASLA NugloR 99

orbul, Toader Ciuntul, Gheorghe Botezatul ceau§, lordache Nane, Gheorghe Ologu, Toa-
der Orbu staroste ; sA adevere§te vremelnic de catra divan pe temeiul ai a cererilor prin
inscris inregistrat supt N. 4278, rAmAnAnd a sA face statornicA intArire dupA urmarea
legiulei publicarisAri dacA nu sa va ivi vreo pricinA impedecatoare.

Post. Leon, A. Bran spatar

lancu Silion
1. p. Divanului derector Luca
sectia 111
N. 4950, 1847 Junie 12 zile §ef lancu Scorpan

Divanul apelativ

Dupd vrernelnica adeverire sus insAmnatA publicarisAndusl aceastA v Anzare prin

foaia sAtiascA din 6 tulle Anul incheiat 1847 cu No. 27 §i implinindusA atftt legiuitul termen
de §asa luni a publicarisiri cat §i aceale 15 zile cc sA lasA cu ovAjAnie prin anaforaoa
sfatului din at Mai 1839 No. 1008 Malt intAritA nici o pridnA impedecatoare vAnzArii
nu sau ivit. De aceia sa intAre§te statornic de cAtrA divan spre vedpicA stApAnire a sfinjil
ale prezviterului GheOrghe lonescu §1 urmAtorilor sfintii sale.

Sectia al 3-a Post. Leon, Milicescu, Sillon. T. Scobihorn

N. 500 Dir. Luca

1848 Ghenar .24 zile Of Ioanu Scorpan

/
latA dimensiunile celor 2 locuri :

spAtar RAducanu Cazimir

MMEM1111111 M2111.1111,111===e
i
4 st. Binalile
i 13 st. 6 palme
locul cl lui
10CU1
49 M. VanclAr F..,q.-- Ls: Toader
,i 7-1 Pr. Gh. lonescu Naum
6 st. 9 st. 7 palme
ulita (despre Bahlui) Petru Rare§

i) In 1851 intervine o notta aranjare intre ob§tia calicilor ,breasla nevolnicilor sAraci",,
din Ia§i §1 Gh. Teleman, care ia cu bezmAn locul in alAturare cu locul lui Grigore Van-
dal', feciar lui Mihai VandAr, in urmAtoarele mArimi : IarA acest loc se incepe din locul
lui VandAr §i anume 13 stAnjeni despre VandAr, 9 stAnjeni §i jumAtate fata la ulija des-
pre pahlui, 13 §tanjeni despre locul lor la apus §1 16 stAnjeni §i jumAtate fundul despre
Cazimir ; care peste tot fac 4 stAnjeni din jur imprejur".
BezmAnul se invoe§te a da ate 80 tel pe an.

www.dacoromanica.ro
 100 OH. GH1BANESCU

Spat. RAducanu Cazimir ....

7
16 st. 4 palme /..r. a' a a IIMMI= r ix

Gh. Teleman s Miha

9.4
/14, Vandiir

ulitA despre Bahlul P. Rares)

j) In 1861 o nouA aranjare se face intre obctia calicilor §i intre preutul Andrei
Chirilovici, de la biserica Talpalari, care il capatase danie de la Elena Irimioaea. Acest
loc venia in imediatã vecinAtate cu locul lui Gh. Teliman. lath' dimensiunile locului : 13
stAnjenila rAsAritspre särdAreasa Safta lui Gh. Teliman ; 9 stAnjeni 6 palme, fundul
la nord spre spatarul Raducanul Cazimir ; 12 stAnjeni 5 palrnela apas spre locul
!or, 7 stAnjeni fata spre Bahlui
In act se prevede cA bezmAnul va fi in naht ate 60 lei pe an. Preutul i§i va face
binA pe loc, §i cA 11 poate da ori §i cui, chiar §i in afarA de urtna0 sai."
1atA schla celor 4 locuri pe latura dinspre nord.
Nord
Spatar R2,cducanu

Cazim'r
Pr. Safta
Andrei Mihai
Gh. Teleman
apus Chirilovici Vandal' Pr. lonescu
rAs.

7 st. 9. 4 6 9. 7 1

ulita (despre Bahlui) Petru Rare§

sud

13 Catastihul breslel mi§elfor. La Academia Romana in sectia manuscriptel or, sup

nr. 1281 se pAstreazA o condicA lungAreata in piele. cuprinzAnd 30 fel* din care sAnt albe
urmAtoarele : 1 (ab) 2. (ab) 3. (ab) 5 (b), 6 (b), 11 (a), 16 (b), 21 (b). 28 (b), 30 (ab), deci
7 file albe §i 23 scrise.
Pe scoarta stA scris : cumpArat de la fratii Saraga 18 I 30 Mai 1896'. (vezi ana-
lele Academiei RomAne Seria H tom. XIX. pg. 290 anul 1897).Pe cat §tim Condica a
apartinu cAndv4 raposatului istoric §i arheolog Beldiceanu. Ea a trebuit sd se pAstreze
in mAna starostelui miceilor, dar MI mai era in posesiunea sa in 1866 Mai 8, cAnd pri-
marele lacilor (Scarlat Pastia) prime§te de la starostele breslei urmAtoarele 2 plicuri de
documente : plicul 1 cu 10 bucafi Oldie. II cu 12 buclitl document& Se rAvAcise din tacula
starostelui §i intre altele catastihul miceilor, vAndut probabil fArd §tirea breslei, sau furat
de oare cine fara §tirea starosteJui.
El astAzi se pAstreaza la Academie ci este cea mai fveche §tire de organizarra Ce-
le' mai vechi bresle din laci, alcAtuitA din cei mai de jog §i mai scApatati oameni.
Catastihul acesta a fost prefacut in forma sa actuala in 7230 Febr. 24, iar lea--
tura e ceva mai nouA, cAci ordinea filelor a fost schimball de legatorul de cArti, cate
neputAnd cetf textul scris cu chirilice a amestecat filele rupte de la cotors,
Tata notita lAmuritoare : In dzilele blagocestivulul ci de Hs. iubi I toriul pre lumi-
natul Domnul nostru. 1CD Mihai Racovita Voevod it r(o)c(no)Amafro (§i Doamna lui)
Als,
Anna j A (mos, iir (§i cupiii lor). la domnie a trie I la, a 7 an. cu bl(a)go)slovenie. a

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MISEILOR 10 1
NO'

Preosvintitului parintelui nostru. K8p Gheorghie J Mitropol tul Sucevei I gi a toata Al ldo-
I

via I hie. sau inoit acestu I catastih. de braslä miseilor. de targu I din Iasi care de de
multu este agadza I td aëastA breasIA J Inca de la St fan roda a cl Blip I BS ATO COT I

poiglAECTKO))C(pIl CT(o)ficl I anul de la Nagterea lui Hristos 1 1722 Fevr. 24. (Catastih
fila 6 (a).
Contrar aratkilor documentelor breslei, cari toate in mod constant atestA cl lo-
cul le au fost dat Patru Von' Rare§ §1 poamna lui lleana in cal ul tdrg dui d'n sus
dupi idiu, Mitropolitul Gheorbhie cla loc la versiunea intemeierei breslei de cAtrA Ste-
fan Vodi eel Mare. pentru care lucru fAuregte textul slavon al unui act, ca gi domnesc, din
1480, text de sigur fabricat adlwe, ceia ce a fAcut pe loan Bogdan sd nu-1 treaca in
lista documentelor el. la Stefan cel Mare.
latA textul slavon, scris pe f la 4 (ab):
II31OAEIHEAA COTII,A I 61 C IIOCIIIWEILE V CIIA I. ri cxupzinfuifai crro AV" I H.111ACE CI
ripanuiti: nx IIMAM C k 1C flmcit CTIJATIIril AUIXAIIAA I if Iranotaa. Fl np'i I necitaXTIIIIX. I
I

ItZ AMA GAIrCNECTIffiar I ij t atounnaro rctimia I 'n CTf lila Rontowl cf. Apart,.
naiium macriK) I rCllAp 3fAtall it10/IMEICK011 I 11p11 apx-iincnne filfp I TKO iTlICT. 11.1TpC, I
IIOAIIT CS'IARCKilro. Ur) I AZE M*11111111 Witt Illf 1.11u CDT Ideltar0 TfMrd I G3T nra notizawnig
J

II I Gyr liwirrIE fro avrph J fIpC111ItICAMIIIBII1A /WM I AS CORC,E. 1701410(Ii)Ctitli(o) I CZCTAKIIIIIE

CfIrk... II ETRO. flOREA+.11111EM I rcumpEnciat, ftfill11111CAILWO I crAparo. OTE4SitHil I fiCiffiCylj. ii
c:6, narocao I IIEHIErli OrIIITMCli HA I 11111 VS. IIPECOCIVENII 11 fillp I TECOKTIICTOM. AAII1110 I flOAFIT
CStIARCKIISH. flAKIISKE CII gptil if I MIA Karocactittpai 1 cz j limo czpman FIAIIIIIAI I ci
f;:faf IA IIPPII3MIE J WEAL i'Cir#01 If VAT I allai cpAtkiai 117-16MILIE KA I no ti011[1111110 HAM
rplinniim I II flPtICTAA two nv -pt. taco Ad CZTROpIIM f1ihi3 I MIK HA liZetICIl roil, I HO
MK/MM. npatocitatt mix lorriarutIn I HATO SWIM

Pe romAnegte sunA astfel :

Cu vr area TatAlui gi cu ajutorul Fiiilui gi cu savargirea sfautului Duh inceputu-s'a
cu praznic ii tru numele sfantului arhistratig Mihail gi Gavril i altor färA trup (puteri);
in zilele blag9cestivului gi de Hristos iubitorului Domnultd nostru Ira Stefan Voevod
batranul, d'n Imila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldaviei, pe vreamea arhiepiscopului Kir
Teoctist Mitropolit Sucevei ; iatA cd stransu-s'au sdrimanii din al Iagului targ din a lui
Dumnezeu si!A gi din a Prea curatei lui maice indemn intru clangii, de bund voe age-
zatu-s'au intru sine gi din porunca Dornnului rhai sus scris a bAtranului Stefan Voevod
gi cu binecuvantarea invAtatorului nostru Prea Sfintitului Chir Teoctist mitropolit Suce-
vei ; gi iaragi toti fratii mei, blagoslovit- am or-bun osardia noastrA gl a lui Dumnezeu
vreare, and gi cu luminata inimd luat-am pre Dumnezeu ajutor noao gregitilor gi Prea
curata lui Dumnezeu maid, precum ca sa facem praznic in f.ecare an pe obiceaiul
pravoslavnicilor hristiani la anul 6988 (1480)".
Cine citegte textul vede cat de colo cA redactarea e stAngace gi cu totul deosebita
de cea din zapisele vremii, gi limba gi constructia, gi fondul istoric, totul e alterat, gi
scriitorul dela 1722, un uricar oarecare, Axinte sad Pupa-Ion deprins cu slavona, a crezut
cd poate da un mai mare lustru parerii sale, dand in 'slavonti textul inchipuit-a lui Stefan
ce Mare, ce-gi zice singur blitrcinul . cunt tot el va scrie in ron tine& textul baffuit al
uricului lui PAtru VodA Rares.
Teoctist mitropolitul era mort din 6985 Noembre 8 (1476); aga scrie cronica Put-
neana gi dupd clansa Grigore Ureche (Let. 1165) ; iar porecla de star sau bdtranul a-
pare mai tarziu in documente.
Trecand la textul ispisocului lui Patru Rare Ii uita veleatul, §i apoi crezand ca

www.dacoromanica.ro
102 Gil. GH1BANESCU

pe atund se scria romAne§te ne dä un text 1 e romiituIte, conceput astfel ; fila 5(a).

Ica Petru Voevod i gspdja I ego Ileana cutn neam I milostivit. §1 am mi I luit prea
misdi de I tArgu de la§i cu loc I sä§ facd casA cine I und i va fi voe in via ta noastra
I

iard dupa moarl noastrd I prea cine va alege I milostivul DumndzAu I sA fie domnu
acela inca sa intAreascA I prea aceg mi§Ai ce I mai sus scriem iatA I cine lea lua locul I
sau il va impresura sA I fie neertat de 318) I Otet o(t) Nichea Za I sA sa §tie §i 12 oa-
meni sA ai I bA scutiti pentru 1.. I parea loru I

fila 5(b) alba VIto...(rupt)

Dupa scriitorut acestui pläzmuit text romAnesc de pe la 1542, Pätru VodA Rare§
§i doamna lui Ileana au miluit p e Ini§Ai de tArgu de 14 cu loc sa-§i faca casä cine
unde-i va hi voe". In al doile loc odd drept breslei mi§eilor pentru 12 oameni ca sa
fie scutiti pentru hrana lor".
Pentru Mitropolitul Gheorgie de la 1'i22 era u§or a crede cA se (Muse §1 sA-
racilor din 14 12 oameni pentru hrana mi§eilor, ca §1 cum mi§eii din la§i aveau
privilegiul boeresc a liuzilor scutelnici. MnAstirile puteau cApAta robi tigani, roA01111
tifirliAll mutranit; dar calicii din Ini tmuntsa capete 12 oameni pentru hrana lor
este o imposibilitate istorica!
Deci §1 al doilea text e fabricat dupA necesitali, de §1 Rare§ Voda este cel ce a
dat loc calicilor din 14 in marginea tArgului din sus despre zidiu.
Adevaratul catastih se incepe de la fila 7 (a b).
Catastih pentru I praznicul sAntului I (§i mare Voevod ceres I cu arhanghel Miha I il
uncle sA strAngu breasla de mi§di I pe cari Dumnezau vaa I leage din pravoslav I nici
cre§tini a da §i I a milui la ziva praz I niculai pentru sufletelt lor §apd I rintilor ca sa le
fie lor in ved pomeniri(i) §i I DmndzAu milostivirii I intAreasca pe dAn§ii in fapte bune I
I

intru toate dzilele I vietii lor cu rugd I ciunile I prea sntei I NäscAtoarei de I Dmndnu §1
pururea ! fi6oarei Mariei I §i cu rugil(i) svAn I tu 1 lui Arhangel Miha I il ca sd le fie lor I
intragiutoriu §i I sprejenitoriu la I infricata §i a giu I detului cd sd (a le m(i)Id *i er I tare
de pacate I §i sa aibd odih I na intru sa1a01(i) inparatii ceriu I lui, unde bucu I rie nu sa
schimhA I in veaci amin.
La legatul catastihului s'a schimbat ordinea, cAci fila pe cari stau scri§i domnii
(9 a b) este interpusd intre filele, pe cari stau scri§i boeri (8 §i 10 (ab).
A. Domnll 3m rcnApit n3Aas I ima H AO HH'k rcnApz (aici (se pomenesc) domn
cei de demult §i cei de acmu domni)
!co Stefan Voevoda starogo I bAtrAnul I
leo Bogdan Voevod sin Stefan fiul lui Stefen
I I

leo Stefan Voevoda mladi I tAnArul I

ICO Petru Voev oda
Ica Stefan Voevod LAcustA
Ica §tefan Voevod sin Petru
Ica Alexandrd Voevod
Ico Bogdan Voevod sin Alexandru
leo loan Voevod
Jco Petru Voevoda
Ico loan lancur Voevod
IQ Aron Voevoda
leo Eremie Moghila Voevod
Ira Simion Moghilla Voevod
Ico Costantin Voevod sin Eremia
leo §tefan Voevod sin 1om0

www.dacoromanica.ro
 111REASLA Mt$EILOR 101

Ica Radul Vo,.vod sin Mihnia

Ica Alexandru Voevod lliia§
Ica Miron Barnovschi Voevod
Ica Moise Voevod sin Simion
leo Vasile Voevod
leo Gheorghie Stefan Voevod=
Ica Ghica Voevod
Ica Stefan Voevcd sin Vasilie
Ica Dal* Voevod
Ica Duca Voevoda
Ica hie§ Voevod sin Alex(andru)
ka Anton Voevod c ciii ro (cu fiul lui)
Ica Costantin Voevod.
Ica Antioha Voevod sin Constantin.
leo Costantin Duca Voevod.
Ica Mihai Racovit Voevod.
lea Nicolai Alexandru Voevod.
Ica Di mitrie Costantin Voevod.
Apoi eau adaus sgri§i de diferitP mani urmatorii :
leo Grigorie Ghica Voda (
de o mand
Ica Ion Neculae Voda (
Ica Costandin Voda Mavrocordat (de alta)
Ica Costandin Vodd Racovita (
Ito Matei Ghica Vvod ( de altd mand
Ica Scarlet Ghica Voda (
Ica loan Theodor Vvod (
de alta mand
Ica Grigorie loan Vvod (
Ica Grigorie Alexandru Ghica Voda cu ro§ de altd mand.
leo Costandin Dimitriu Moruz Vvod (
de altd mand
leo Alexandru Constandin Voevod (
Toti domnii dintru inceput i pdna la Dimitrie Constantin (Cantemir) Voda sunt
scrisI de una §1 aceiasi mana. Apoi urmeaza 6 condee, cari scriu numele domnilor
Oita la Alexandru. Costantin Mavrocordat (1783), cand inceteaza cu sirul domnilor,
tocmai and incepe seria hrisoavelor de miluire de la acelasi domn pad la Ionita Sturza
Voevod. Starostii breslei n/au mai trecut numele Domnilor in catastih, caci Ii aveau
trecuti in hrisoave.
Nu gäsim trecute in catastih numele voivozilor. Ion Eraclide Despot, Stefan Voiä
Tomsa hatman, Bias Rares--turcitul-1 Stefan Razvan ;Gaspar Gratianmorlahul$te-
fan Petriceaicur5Lvratitul; Dumitrasco Cantacuzlnomueratkul ;
De ce aceste omisiuni ? Probabil ca biserica n'a avut In 'deosebita stima faptele
unora din acesti domni uitatori de lege, vrajmasi bisericii si deci starostele de calici
care la orice domnie noul se ducea la mitropolie, sa insrIe numele Voevodului i se
rettaa inscrierea, Domnul nefiind pe placul Mitropoliei §i nici pe al calicilor.
Jar daca siraua Voivozilor se incheie cu Dimitrie Costantin Voevod, cel care a dom-
nit in 7218 (1710), de si catistihul e scris din nou in 1722, scriitorul a pus pe Dumitrasco
Von Cantacuzin cel din urnta in lista, pentru ca pentru rästimpul de 12 ani, domnia
a fort ocupata de Necu'ai Von Mavrocordat In 2-a domnie, si de Mihail Voda Racovita
in a treia domnie, si cum numele lor fusese scrise inaintea celura lui Dumitrie Constan-
tin Voevod, nu le-au mai scris si a doua oara. Si asa ne explicam saritura de 17 ani
intre cel scris cu condeiul celui din 1722, §I cel al lui Grigore Ghica Voda din 1727.

www.dacoromanica.ro
104 H. GHIBANESCU 4.161713Jra.

B. Boerii. Pe tilde 8 (a.b) si 10 (a.b) siau scr'si boerii.

SAE gown nfilli1414 ii iiii (aice (se pornen sc) boerii a mari si a mici).
Eremie vel vornic Bali a hatman Zaharie BdrIddeanu vel log. Paos vel vor.
Str ici vel 1 gofat Car te vel vornicDumitru vel vist.Simion Stroici vist.Van-
ghelie vel vi t Preabici logofdt Gheorglle vel vor.Nistor Ureache vel vor.Coci
agd Ni^oriti vel mitnic (vames) Gligorce treti (al 3-a) log.Molodet parcalabVar-
tic vel vor.Gheorghie parcdlab la Hotin Dumitru Barnovschi vel postel.Patrasco
vel log. Apostolachi postel lic Dumitru vel vor.Rosca logoatCostantin vistier
Gheorghie Rosca vist. Boul victiernicPetriceaico logoldt 8 (b) Gavril Cernat sul-
gerzNeculai stolnie Vasile Urechie easnicGheorghe Bals log,Lupul treit log.
Dumitru BJhus vi TAutul logofdtStefan Anton logofdtPan visternic
Gheorghie vel log.Barnat post.Septelie hatman Coste Bueok vel dvor.Stefan
Moimdscul vel armasCrenuc vel sdtrarGavril hatmanGheorghie vel easnicDu-
rnitru oldan vel dvor.Pdtrascu Basotd vel log.Gavrilas vet log.Dumitrasco vel
pit. Gligorie cliuhr Toader VeaveriidNicoard log. loader sto1,Nicoare hetman
Dumitru St fan vet log.Grama vel stol. Costin hetman.Toader Petrieaico vel dvor.
file 10 a. Torna postelniclordachie vel vist. Dumitru stot Ion postelnic
Cristiian logofdt Trofandl post. Enache postelnicDumitru Goie post.Gheorghie
postelnicSavin vet ,dvornic loan Cujbd vel dvor.Ilie Vrabie post. roan Talpd
Gligori Talpd Ignat e golea Petru eogolealog.Patrasco banulVasilie banul
Frangole stol. Vasilascu hetmanlonascutd vel log.Stefan Bou 1/0 dvor. Dabija
vel dvor.Solomon vel vist.Ionita vist.TdImae vel cd(pita)nNeculai Buhus treti
log.Septelici vel post.Darie vel comisPavAl pit fila 10 b Hie Catargiu vel
II

log,Darie Doni6 vel dvornic Gavrilas Miclescul vol dvornicDumitra;.cu Racovit hat
(man)Costantin Costache yel spatarlordache Catacuzino vel vist.ToaNs Paladie
vel cornis Costantin Ruset vel eas(nic).
Zde pop ot Iasi [aid (se pomenesc) popii din Iasi).
Pop Ursul pop Eremiapop Toaderpop Stefanpop Danillpop Silioan pop
Dumitrupop Vasiliepop Loghin pop Goeorghiepop Naculpop .lacov.--pop Hilip
pop Gligorie pop Samsonpop Gligoreepop Carpupop Vasilie diacon Dimitrie
al Mitropolie It 7249 (scris de altd mar-id).

Nu e locul de a stArui asupra timpuitti, cAnd au trait toti acesti boeri si au o-

cupat slujbele cu cari sunt trecuti in catastih ; dar contrerlAnd anii in cari se gdsesc
acpi boeri in slujbile lor glsim cä toti cei 95 boeri au trait intre 1859 si 1730. Deci
in acest interval starostii breslei au primit unele sume de la boeri si le-au tre-
cut numele lor in catastih, pe and la domnii cari au fost mai darnici cu mieii, sta-
roatii an trecut in catastih numele lor pan la 1784.
c) Preutii. Pe fila 11 b se dd numele prentilor, ce cu slujit breath, fie ca simpli
popi, fie ca protopopi.
sm 11011 COT IsICH
(aci (be pomenesc) popii din Iasi)

Dacd cel din urmA scris cu alt condeiu e diaconul Dimitrie de la Mitropolie si e
dal din 1732, apoi cel dintdi dintre preuti e cunoscutul popa Ursul de pe poartd, care
a trdit In secl XVII supt Canternir Vodd, deci e cel dintdi protopop din Iasi, a cdruia
nume a f st trecut in catasth, intru cat era popd domnesc de la Curte isi are ca bi-
serica, bisericuta de pe poarta vorniciei de gloatd de la curfea donmeascd, i deci nu
se putea ca protopopul care a oticiat la recunoasterea breslei si a vdzut cu ochii in-

www.dacoromanica.ro
 tiREASLA MI$E1LOR 1D6

ISrkea hotarnicii locuiW calicilor de cAtrA VodA Cantemir si nu fi trecut cel dintli in
catasfih, ce cred a a fost atunci intAi Inighebat, .ori prefAcut din nou.
D. ca/icii (mifeii). Pe filele 12 (ab), 13 (ab), 15 (ab), 16 (a)-16 (b) fiind alhA
19 (ab), 20 (ab), 21 (a) stau scrise in co loane numele .tuturor miseilor cu starostik
lor. Dar a fast 2 rástimpuri in cari s'au scris numele mIseilor, In 1724 §i in 1735; iar
cea din urma tuscriere de calici s'a Mut in 1757 Ghenar 15, and s'a scris numele lui
Chiriac Galatanui starostele de mi§ei. In 1722 s'a scris --5implu sm Mill11111 COT IAN
(aid calicil din Ia$1) ; iar la 1735 s'a scris : s,s,e HIllp1M COT 14c ROAM All TOWN nusTpo-
11041IT4 co94scx4ro, -K(tT 3CMA, Cfl. 4 (aid calicii din Iasi in zilele lui Antonie mitro-
polit Sucevei), la anal, 7244 Sept. 1).
sm 11111111111 COT me (aid (se pomenesc) calicil din 14),
Dumitru staroste
CrAciun staroste.
Stan Mieraut starosteTatul--NechliaIonTvanco Grozav--GonteaToaderu
Gligorie=-- --AvraamMatheiuloa§Badul starosteHanulBaico -- Marco Simion
StoicaOaneGriga--Oane--- J fila 12 b.: AndreicaOancaVartinHilIpkDumitru
1-IiIipkUrsu1rCorne Oanea Dumitru NicoaráMihaila Gligorie Gheorghie
f

OnciulPetreAndruFaMateiuToaderkGrigorieDumitru fi fila 13 a :
Gligorie siarosteStoicaSava-:-NistiorkMihaiu-StefanNeagullont.Soica
V asilie starosteStani.GripaVasilieDumitruMihaiuDan tefaneva MA teiu
GavrilMAlaiuMihulIvan I fila 13 b.. Andonick DicaVasilie IvankGrozavk
StanciulCristeIanculGligorieMiculkronk.
Radul staroste. NicaCristeMarcoMariica loank DrAghiciu Simion
Grosul
Lua staroste fila 14aGrigorieMarcoVArvaraStancaCrasteGrigorie
j

RadulToaderkFlorea NechitaMihailVasilieI on G igorieVasille Stanciul

NechitaDragan.
Toader staroste7-VasilieAndreiu rf fila 14 b. tefanIoanVasilie Nis torkStoica
lonkCocaSimionTivulSitnionGavrilMarta tefanCosmaToaderloan
ToaderMarieUrsul ; -
§tefan starostbTanasiePavAlUrsulIsaiaAndronicDaniil VasilieCondre I
GligorieMihailDumitruToaderkGligorcelorga 11 fila I5-a tefani.
Gavril staroste.
Toader staroste.GavrilGavrilToader MerqGrigorieIona§cuAnton Kece
Dumitra§co--1
Statue starosteIonavo PrimA ;
Mathei staroste ;
Siinion staroste V asileSitnionCiung. Mogaldea ful(gerat) Radul orbVa-
silieSandulkAlexandru--Tanasie fJ fila 15 b Dumitra§coMathei, Gheorghie
CarjanSimion--HaritonStefank,DumitruIonkAndreiGrigorieSimionhToa-
derklonh FilipkVasile BerindaNästasieToader HaragaGhiorghit Baltaglo-
siphStefankMaximkIonh II fila 16-a, VasilieHututuiuToaderk Ion joldunar
Toader MArrosDAnilaNeculaiIonk BotluIlieMierloeNazarieUrsulGhebu-
tul---NeculaiEchimkVasileManoleMiculPanteIeiChirilA.
fila 16 b alba.
fila 19 a.
3M finiJilil COT tiiC no AHIIIIHTGU ANNT00110AIIT4 Q0(1Aff J cum.% EAT. 3CMA C1113
Vasile Streache.starostele schiopPascal orbulNeculai orbulRadul orbulTAnase ot-
bulSimiOn §chiopul Simion duntulVasilie fulgerat baba Ioannaloan duntulDu-
14

www.dacoromanica.ro
108 OR OHIBANESCU Nwooremadilor.b.1.161.111

milru schlopChirlac orbul Hariton 6untu1Gligorie fulgerat Savin ologulUrsul

orbul ot Muntenime,Alexandru ologulMaxim 6iuntul Stefan schiopulAftinica sur-
daGligorie orbul H fila 19 b. loan orbul ot Brofteni loan orbul ot Frecciu Toader
gura stricata ot BivoldrieGheora orbul,Vasilie schiop at FancirieChirilA schiop
loan fulgerat Cavil! beteagToader gull putintePostolache schiopul Nichita ne-
volniculAndrel stricatToader MuntulGrigorie te are at% nevoiaVasilie Munteanu
Grigori ot VätdmanPavAl schiopulDumitrasco surdulfile 20 a (scris de alta mana).
Simion starosteGligora§ fulgeratulDenila IonTeodor Gura rea Toader
(maoitop sic) dupd iaz ; Neculae Orbul dupii iazuPAnzarIlie OrbulGligoras schio-
pul Miculeai Vasile loan Orbul Toader (Toomp sic) gura pufintia
Toader (Taomp). fulgerat Postolache schiopulMascoms schiopullosif ologul
Gligorie orbulIon CiuntulProdan orbultefan schiopulHrilco schiopulCopa-
cioae OrbaIllasa ciuntafila 20. b Vasilie din Muntenime stricatGligoras orbulGli-
gode achiopulVlasie ot Cdrniceani stricatSimion ot Turie fulgeratUrsul orbul
Simion CiuntulPricopie orbulManole orbulIliana Calicoae Radul orbuiTanasie
orbulPorcul orbulGavrilAntim ciuntultefan surdullon orbul. .

Toader (Toon) stricatul Andrei orbul Pistileu orbulAndrei fulgeratul

Vasile stricatulNastasie fulgeratullon ciuntulHabca calicoaefila 21 a Frosina
calicoaeMarcaraDumitrasco stricatul§tefan stricatulVasile Streachie -Anita un-
guroaicaSafta OrbaIlianea OrbaUrsul; apoi scrise de altä mana : Stratul ful-
geratul Vasile orbulSavin ologulEnachie fulgeratul(iar cel din urma scris este)
Chirlac Galafeanul staroste de calid sau facut la leat 7265 Ghen. 15.
Din lnsirarea numelor calicilor noi cetini pe langa bolile, de cad suferiau si ateva
lOmuriri despre mahalalele vechi ale 1asilor, sate pe atunci deosebite de administra(ia or&
; igneasca a la9ilor.
a) boli : Schiop, orb, ciunt, fulgerat, olog, surd, gura stricata, beteag, gull pu-
fintea, nevolnic, stricat, cel ce are acea nevoe, gull rea.
b) mahalale (sate): Muntenime (azi SArarie), Brosteni (sat peste Bahlui, peste iaz),
Frecau, (azi strada Smardan, supt Beilic), BivoMrie (supt TArgul Cucului), Fânarie (azi
biserica Sf. Andrei sau strada Alba spre Cacaina, dupa iaz (strada Sf. Lazar).
14) Caro de intarire. Dar breasla isi avea randuiala sa Starostii ale0 de ob5te
se tntareau de Mitropolit ; asa ca si la schimbare de staroste, si la schimbare de mitro-
pont se didea cate o noua intaritura si chiar povele pentru bunul mers al breslei.
Nu sant lipsite de interes toate aceste carp de Intaritura ale Mitropolifilor Mol-
dove!, cad cuprinsul lor arata felul cum merge breasla si alte invafaminte morale si
socia le.
latA seria lor :
a) 1723 Mart 23 (laid). Cartede blastam a Mitropolitului Gheorghie pentru breasla
misailor din lasi, si'scutiri de orice dajdii.
Gheorghie cu mila lui Dumneau Arhiepiscop si Mitropolit Sucevei s1 a toata Moldo
Vlahlei, facem stire cu atrasta carte a noastra tuturor cui se cade a sti pentru breasla
de misli de aid din targu din Esi, care breasla iaste agaratcl tned de rriposatul S'tefan
Yodd cel Bun, care avand el cart! de blastam si de la alli arhierei mai dinainte vreme,
asupra cul le-ar face suparari macar cat de pufin acestor obidnici i neputinciosi, cad
cu mila crestinilor 41 petrec ticaloasa viafa lor. WI dar am Mut si noi affasta carte
de blastam asupra cul le ar face invaluiala zlotafi sau pargari sau alte angherii, carea
santu pe alalfi saraci ; si de iar Invalui prea dassii, aeasta breasla neputinjoasa, unii ca
aceia a fie afurisifi si legali de Domnul Dumnezeu sl de maiea preacurata si de 12
apostoll li de 318 otefi, care au fost NM HZ (carea Intru) Nicheia ; si de blago-

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MISEILOR 107

slovenia noastra ce nea dato Domnul Dumnezau Inca sa fie afurisiti 5i dap anaftemei ;
herul pietrile sa putredeasca II 5i sa se risipeasca, iara trupurile acelora sa stea Intregi
In veaci ; parte se AA cu luda vanzatoriul domnului Hristos 5i cu tricleatul Arie
hulitor 5i sa caza pre darkii cutremurul lui pin 5i sa le fie para5a insa5i Maica Pre-
cista ; iar eine iar feri 5i !ear incunjura casale lor 5i intru nimica sä nui Invaluiasca 51
mai vartos iar tnilui, unii ca aceia sa fie ertati 5i blagosioviti de domnul Dumnezau
5i de maica precista 5i de toti sfinfii 51 de smerenia noastra Inca sä fie ertati 51 bia-
gos1oviti in veacul acesta *i in cel viitor, amin. 1723 Mart 23.
Gheorghe mitropolit Sucevschii.
Precum in cele politice5ti Vorlä singur putea dispune de acordari de privilegii 51
scutiri de darl *i alte havalele.
Zlota0i erau slujba5ii fiscului, cari strangeau zloti din birul norodului, far pirgarii
erau consilierii primariei de astazi 5i aveau drepturi vechi de a strange de la targovep
taxele comunale ca 51 alte venituri orA5äne5ti. lar angherkile erau ori ce muncl data In
natura pentru domn 5i tara Calla din la5i nu erau suparap cu nici una din toate acestea.
Breasla fiind prea mica *i locala, lar puterea cetateneasca a mkeilor de a spori
veniturile Orli fiind de tot neinsemnate, domnia n'avea nici un motiv de a se simp atinsä
in privilegiile sale prin cartile de danii 5i scutire ale Mitropolirlor Orli catra breasia
mkeilor.
b) 7214 Sept. 1 laqi (1735). Cartea mitropolitului Antonie data breslei mkellor.
ePreacum au IntArit 51 au legat alp rapoasati parinti Arhierel 5iblagocestivi domni,
ce au fost mai inainte de noi, nijderea 5i noi intärim 5i legam, iara cine va strica 51
va dezlega sa fie afurisit 5i anaftema, amins. Antonie Mitropolit Moldaviei.
c) 7261 Fevruarie 8 raqi (1753). Cartea Mitropolitului Iacov pentru mi5ei.
aPreacum au intärit 5i au begat alp raposaP parinti arhierei 51 blagocestivi domni,
ce au fost mai inainte de noi, a5ijderea 51 noi intarim 5i legam ; !ail cine va strica 51
va desiega sa fie afurisit 5i anaftema, amins. Iacov Mitropolit Moldaviei.
d) 1783 August L. lag& Cartea mitropolitului Gavril pentru measeri.
.Dupa cum au Intarit alti frati arhierei, ce au fost mai denainte vreame de noi
ocarmuitori scaunului sf Intel Mitropolii spre paza bunei orandueli a breslei measeri/or
de aicea din orapi inii ; a5ijderea 5i noi intärim cu arhiereasca legAtura ca sa se pa-
zasca randuiala lor lntru toata buna a5ezare precum sau urmat din Veacs. 1783 August 24.
Gavril Mitropolit Moldaviei.
e) 1791 Julie 27.
Breasia calicilor cer5etori, carii locuesc in ora5ul 1a51i, neau aratat noao cum el ei
au pentru alegerea starostilor scrisoare inca dela fericitul intru potnenire tefan eel .13d-
trdn, domn al (cirii Moldaviei, care a poruncit sa le (lei loc in oraq, lee pentru locuinfti
§1 au cerut 5i de la noi Intaritoare 5i blagoslovitoare scrisoare cu a noastra iscalitura,
asemenea dupa cum li sau dat 5i de la procatohii no5tri mitropolip acestui pamant, Fiind
indemnat de cre5tineasca iubire de oameni- 5i urmand fericiplor frafilor no5tri cu aceasta
a noastra adevgrata scrisoare 5i noi intarim 5i blagoslovim pe acea a 1or breaslä. lara
pravoslavnicilor 5i iubitorilor de Hristos, carii vor ceti sau vor auzi eastä scrisoare le
aducem aminte cu cuvantul lui Dumnezau 51 facerile de bine 51 Imparta5iri1e a nu le
ultati, ca cu jertve ea acele sä imblanze5te Dumnezau ; milosardia cea aratata catra sa-
raci o socote5te Dumnezau ca insu0 pentru sine, fiind ca zice : 1ntru cat all Mut unuia
dintrace5ti mai mici frap ai mei, mie ati facut. Pentru aceaia dar miluind pe saracu I
bine facep, pentru ca indatorip pre Dumnezau, iar saracilor 51 la 'toga breasla lor pas-
tore5te I. supt amlinufarea blastamului poruncim ca toate milosteniile ce sa vor strange
nu intru alt chip sa o cheltuiasca, ce dupa scopul clatatorilor, adica pentru hrana sa

www.dacoromanica.ro
108 GU. GH1BANESCU

dar nu la belie sau la alte nelegiuite fapte. Pentraceaia darl si earl cat ar trebui pre
o i sau doao sau mult pe o siptimani, dar nu sA si obrizni6ascA umblind de dimi-
neap OM In sari pentru strangerea de pane sau de bani (de mai mult numAr), cAci
stie Dumneziu pre fratil sii ai hrini ; iar candu ei si vor griji pentru mai multA si mal
de prisosit strinsoare, atunci cu gasta se vor arita cum cl nu nidijduesc la Dum-
neziu, care poronceste a nu sl griji de mane JJ ci cum ci ei nu sant fratii lui, ci adu-
nitori de cele spurcate si iubitori de argintu ; si and ar umbla strangand milostenia
si si poarte cu toati linistea, aducandusi aminte cum cl el cer in numele lui Is. Hs. a
celui mai smerit si mai linistit, luand o data, al doile si nusi Intindi minute, ca caul
nar fi luat, cid ilasta iaste furtusag, numai cand va vre ditituriul si de al doilea pi,
de bunavoia sa ; sa nu fad niciirl galceavi, sfezi, bitii, mai ales In pridvoarele bisi-
nicilor ; si nu si fad bolnavi neftindu, si nusi zAdireasA Mune sale ca si piece spre
mill pre cei ce vor ciuta spre dAnii, cici ilasta iaste in$Aliciune ; si si osteneasci
carii vor putea eu lucrul manulor, cid mare picat iaste aceluia a ceare milostenie, care
poate insusi si si hrineascl ; si mai pre scurt sl sl poarte in toatl smerenia, linistirea
si silindusi ca In locul putredii si pimantestii bogitii carea Dumnezim nu lean datu, sA
si ImbogAtascl cu cea neputredi, duhovniceascA i veönici comoari a credintei si a
faptelor celor bune, amin. 1791 lull 23.
Gmupanikui Ilmapochi ripx1enucaona GKATEputiocaaaciiiii H XEPCOHIICA TAESPHIIIICKArC9(
iltomognAxacKIA thicAmcia NirlicToentrrTmo.
AceastA carte a Arhiepiscopului rus Ambrosie, insdrcinat provizor i cu conducerea
bisericei Moldo-Vlahiei, in vreamea rdzboiului dintre Ru5i 5i Turd, incheiat cu pacea de
la la5i (1792), este un adevdr cod de breasli.
Se dispun urmitoarele, care prin faptul cd au fost trecute in catastihul breslei si
s'au pistrat supt forma de blistAm, arund o lumina vie asupra regimului nou, la care
sunt supu5i calicii, i anume :
1) Mila are un caracter cre5tin i evanghelic.
2) Destinatia milelor si nu se abati de la scopul donatorului.
3) St se ceard de pomand o parte din zi, I nUmai cat ar trebui pentru o zi
cloud sau mult o saptimani.
4) Si nu se lacomeasci calicii a cer5i prea mult.
5) Cel ce capitA o datd mu si nu-si mai intindi mina i pentru de al doilea
oari cici e furti5ag.
6) Si nu provoace nicAiri stezi, galcevrsi bAtli, dar mai ales in pridvoarele bi-
senicitor.
7) Si flu simuleze boale.
8) Si nu-si addreascd Milne cdci e inplAciune.
9) Si lucreze ceva 5i cu minute, nu numai si ceard mtg.
10) SA se poarte cu smerenie.
11) Si fie lini5titi i cuviincio51.
12) Si aibd bune niravuri.
lati dar un cod al cersetoriei cuprinzitor de 12 arttcole.
15) 4legerea i in(itrirea starostilor. CatastihUl mai cuprinde si opt cArtt eliberate
de Mitropolitii de dupd yremuri pentru alegerea i intirirea starostilor breslei mi5eilor.
lati seria bor.
a) 1792 Sept. 13 ./a§i. lacov Mitropolit alege de staroste pe Tanasi Orbul in locul
lui V. Cdrjac, ce are tele urmAri.
Viind Inaintea noastri breasla callcilor cerptori de aicia din 1a5i 5i jiluindusi el
nu sant multAmiti de Vasae Cetrjae, ce leau fostu staroste par acum pentru multe strap

www.dacoromanica.ro
 BREASLA MISEILOR 109

bAtAti si supArAri ce le face, drept aceaia cu primirea tuturor sau ales si li sau ran-
duit de noi staroste pe Tanasd Orbul, carele si mai inainte au fost staroste si sau purtat
cu bunA orAnduialA ; pentru care si acum i sau poru ncit de cAtrA noi ca sA urmeze cu
toatA cuviincioasa bunA orAnduiall spre a lipsi cu totul strAmbAtAtile si gilcevile dintre
dAnsii. Masta. lacov Mitropolit Moldovei.
1792 Sept. 13.
b) 1806 April 18. Veniamin Mitropolit intAreste pe Luca Orbul de staroste in locul
'Jul TanasA, fiind prea bAtrAn.
Dui:4 jaloba dau dat cAtrA noi toatA breasla cersetorilor de aice din orasul lasii
cu cerire din partea bAtrAnului Tanasd, carele lau avut pAnA acum staroste ca sa fie
ertat de slujba starostiei, aflAnduse cu totul slab si in vrAsta batrAnetelor si sa li sA
orAndulascA dupA a lor alegere pre Luca Orbul de un ochiu fiind Incuviintat Intim toate
urmArile Jul. Deci de fatA fiind Inaintea noastrA bAtrAnul Tanasa cu toti supusil lui dim-
preunA si alesul diadoh lui au mArturisit nevrednicia vrAstei lui si neau rugat cu totii
ca sA IncredintAm buna purtare de grijA si povatuirea tuturor de mAna numitulul Luca.
Drept aceaia cu priimirea tuturor li sau orAnduit staroste pe pomenitul Luca, porun-
cinduisA de cAtrA not ca sA urmeze buna orAnduialA dupA cuviintA spre a lipsi cu tctul
strAmbAtAtile si glIcevile dintre dansii si sA urmeze bunei povatuiri pentru toti, precu m
si bAtrAnul TAnasA au pAzit ajasta. 1806 April 18.
t Veniamin Mitropolit Moldaviei.
TAnasa Orbul a lost staroste 14 ani ; si alegerea lui Luca orbul de un ochiu, ade-
vereste zicala : in tara orbilor cel cu lin ochiu e impArar.
c) 1807 Noem. 19 140. Veniamin intAreste pe Aftanasie picior de lemn ca staroste.
Viind Inaintea noastrA teat& breasla mifeilor (§ters si scris pe deasupra cu cerneall
neagrA cerqitorilor) de aicia din orasul Ia§ii, au fAcut arAtarea CA starostele ce li s'a fost
rAnduit in trecutul an, anume Luca, fiind nestatornic de opt luni de zile, 1AsAndui gra
nici o povAtuire sau dus si ei neputAnd fi WI starostele sau adunat cu totii si dupl
alegerea ce au fAcut au venit aicia la mine si au cerut ca sit sa IntAreascA cu cartea
noastrA pre Aftanasie pi'eor de lemn, carele de multi ani petrecand Intre dAnsii lau vAzut
Incuviintat intru toate urmArile lui. Drept aceaia cu priimirea tuturor sau ales si sau
oranduit de noi staroste pe numitul 'Mask cArula i s'a poroncit ca IA urmeze cu toatA
cuviindoasa bunA orAnduiall, spre a lipsi cu totul strAmbatAtile si gAlcevile dintre dAu4ii.
Masta. 1807 Noem. 19. t Veniamin Mitropolit Moldavia
Graba scriitorului de a sterge cuvAntul misei si a-I inlocul cu cerfitori, aratA ca
pelorizarea cuvAntului de misei se Meuse In plin secol XIX si cA chiar oficialitatea se
ferea de a le mai zice »stet.
d) 1815 Decernbrie 14 Ia§i. Mitropolitul Veniamin reintAreste pe Atanasie ca staroste.
Viind Inaintea noastrA toatA breasla cersitorilor de aicia din orasul lasii au fAcut
arAtare pentru reinoirea ce iaste Intre dAnsii, earea cer cetAndusa sau vAzut cl de la o
vreme incoace multe prefaceri sau fAcut cu schimbarea starostelui lor fArA a se Intarit
dupA obiceiul vechiti prin cartea Mitropoliei. Ded spre a sA linisti toff acei ce rAzvrAtese
linistirea for sau gAsit cu cale a sA rAndui iarAsi pre Aftanasie pijor de lemn, carele
atAt mai inainte vreme au avut slujba starostiei, cum si acum se afla In adastA slujbA
WA, ashare de aice. Pentru aCasta cu priimirea tuturor IntArindulisA vechiul obiceiu II
sau rAnduit staroste pe numitul Aftanasie pijor de lemn, poruncindusl de cAtrA noi ca
sA urmeze buna, orAnduialA dupl cuviintA sp re a lipsi cu totul strAmbAtAlile si gAlceyile
dintre dAnsii si sl urmeze bunei povAtuiri printre top, precum sl toti cei mai denaintea
lui bAtrAnil starosti au pAzit, far care dintre supusii lui sA va arAta Impotrivitor ll II In-

www.dacoromanica.ro
 116' GH. GHIBANESCU

datorim pe numitul staroste a arata pe unul ca acela aice la Mitropolie si dupa dreptate
i se va face infrAnare ; Asemenea si ei dna vor patimi vreo asuprire despre starostele
lor se va arata iarasi aicia la Mitropolie si dupa dreptate li se va face punere la cale.
Masta. 1815 Decembrie 14. t Veniamin Mitropolit Moldaviel.
e) 1816 l'unie 19 Ia*i. Veniamin intareste pe Procopie Orbul de staroste.
.Viind inaintea noastra toata breasla cersitorilor de aicea din Iasi §ijäluindusd el
nu sant' multamill de Aftanasie pi/or de lemn, ce leau fost staroste pana acum pentru
multe strambatati si suparari ce face, carea a lor jaloba dovedindusa adevarata dupa
cercetarea ce sau Mut cu priimirea si alegerea tuturor li sau oranduit pe Procopie Orbulp
carele si mai inainte au fost staroste si sau purtat cu buna oranduiala. Drept aceaia
poruncituiau indatorit ca sa urmeze cu toata cuviindoasa buna oranduiala spre a lipsi
cu totul strAmbatatile si galcevile dintre dansii, iar care sa vor arata improtivitori bu-
nelor povatuiri indatorim pe numitul staroste al arlta pe unul ca acela aicia la Mitro-
polie, si dupa vinbvatiia lui I sa va face infranare ; asemenea si ei dad vor patimi vreo
asubrire despre starostele for vom face iarasi aicia aratare, si dupa dreptate li .sa va
face punere la cale. 1816 lunie 19.
t Veniamin Mitropolit Moldaviei.
f) 1829 August 16 ktyi. Veniamin randue§te pe Mihai Orbul de staroste miseilor,
Dupa jaloba ce au dat catra noi toata breasla cersitorilor de aicia din orasul Iasii
ca starostele ce sau randuit Inca in anul 1807, anume Tanasit pidor de Iona, ca de
vreo 4 anl cu totul sau netrebnicit necautand trebile slujbei, ce nume de belie si altele
asemenea rale urmari pazind, a caror jaloba cercetandusl de catra duhovnidasca decas-
terie sau gasit adevarate au cerut cu priimirea tuturora ca sa sa oranduiasca lor sta-
roste pe Mihai Orbul carele de multa vreame petrece intre ei cu bune urmari. Drept
aceaia cu primirea tuturora fiind cerut Mihaiu sau randuit de noi staroste pe el, caruia
I sau poroncit ca a urmeze toata cuv;in6oasa buna randuiala spre a lipsi cu totul gram-
batatile si galcevile &mate Ica pana acum Intre dansii. 1829 August 16.
t Veniamin Mitropolit Moldaviei.
Se vede ca acest Tanasa picior de lemn a sbuciumat mai mult de 20 ani breasla
calicilor, caci 'indult starosle Inca din 1807 in locul Lucai care a disparut din Iasi, a
fost inlocuit din stArostie prin Procopie Orbul in 1816 ; apoi nu stiu prin ce imprejurare
a condus breasla WA §tirea Mitropoliei, si acum in 1829deci dupa 22 anieste iarasi
inlocuit cu Mihai Orbul.
g) 1831 Ghenar 21 loqi. Veniamin randueste pe Dumittu Ciuntul de staroste.
Prin jaloba ce au dat catra mine breasla cersetorilor calici de aicia din Esi, au
f Acut aratata nemultamirea ce au cu randuitul lor staroste din trecutul an 1829 August
16 anume Mihai Orbul, a cArora jaloba dupa cercetarea ce i s'au f Acut dovedindusA
adevarata, cu tolii Inteun glas au cerut a li sa randui pe Dumitru Ciuntul tot dintre
dansii, care are bune si neprihanite urmari. Drept aceaia intru indeplinirea cererii jalu-
itorilor Sau rAnduit de catra noi staroste pe cerutul de toata breasla Dumitru, caruia i
s'a poroncit ca sa sa poarte cu toata cazuta randuiala spre a lips! dintre breasla stram-
batatile si gAlcevile urmate ca pana acum. 1831 Ghenar 24 zile.
t Veniartin Mitropolit Moldavia
h) 1841 Decembrie 4 /c9i. Veniamin randueste pe Toader Cizmarut orbul de staroste:
Cu mila lui Dumnezau Veniamin Mitropolit Moidaviel si Cavaler.
Breasla nevolnicilor de aice din Iasi prin jaloba cit carea au intrat cAtra noi niau
facut aratare ca starostele ce 1au avut pan acum Mihail Orbul savarsindusa din viala,
au ales In locul lul pe Toader Cizmarul Orbul a le fie stAroste Si au cerut de la nol

www.dacoromanica.ro
.,
BREASLA M1$EILOR III
a lui intArire. Deci invoindule cerire, dupA obiceiul ce sl pAzAste, Int Arim sl noi a lui
askare si poroncim tuturora ai da cuviindoasa supunere si ascultare dupl datorie.
Veniamin Mitropolit I. p. in cearl rosie
1841 Dechemvrie 4 Iasi.
i) 1844 April 7 la0. Carte de intArire a Mitropolitului Meletie.
eDupà cum au Int Aril alti frati arhierei ciau fost mai inainte de noi ocArmultorl
scaunului sfintei Mitropolii spre paza bunei randueli a breslei mesArilor de aice din orasul
Esii, asAjdere si noi intArim cu arhiereascd legAtura ca sA sA pAzascA rânduiala lor 1ntru
toatA buna asAzare precum shu ormat dirt tread. 1844 April 7. Esii.
Meletie Mitropolit Moldaviei.
Incheiem studiul cu o anecdotA.
Era primar D. Gusini. Prim Aria luase actele calicilor si le pAstra in arhiva Casieriel.
Venind vremea sA se dea nume la mai multe strAzi, primarele dornic de a reinvia breasla
a propus sA se dea strAzii numele de strada mifeilor. Nu micl-i fu surpriza popularului
primar, când o delegatie de cetAteni ce-si aveau case, pe vechiul loc al calicikir, venira
sA protesteze el n'au gresit cu nimica contra Primarulul ca sA-I condamne sl stea pe
strada naileilor I
D. Gusti simti jignirea adusA sentimentului de cinste al cetAtenilor ; si atuncl dAdu
nume strAzii, strada Petra Rareq, ca cel ce a organizat breasla *i a dAruit miseilor locul
dintre rApa Peveload si izvoarele din sus despre PapAjemnA.

www.dacoromanica.ro
 Documente
A. LOCURI

I. 1792 Aug. 13 (MO. Cartea tut A. C. Moruz-Vodk ark lord. Cantacuzino vornic In pricina
de loc cu Tanasti Cane.
Ira Alexandru Constantin, Muruz Vvod. bbj milost. gospodar Z. Moidavscol.
Cinstit credincios boeriul domnii meli dmta Iorda chi Cantacuzino biv vet vornic,
sAnitate, si faci stire Dta ci domnii mele au dat jalobi Tanasa Gane din E0 aritind
ci locul pe carlle al dmta casi aice in Esi despre biserica Patru zici de mucenici ar fi
drept al siu asupra cirue ar fi avAnd scrisori 0 dovezi 0 ci Dmta ai fi si vrut in trei
cutii ani si faci invoiali cu numitul Gane ca sii dai 170 lei cu care pret nefiind Indes-
tulat si multimit nau priimit, acum cersAnd ca dupl dreptate sit tragi locu la stApAnire,
WA scriem dumtale sill trimet veehil deplin rispunzAtori dimpreuni si,cu toate scrisorile
si dovez ce vel fi avAnd asupra acestel pricini, si la .sfArsitul acestei luni August SA si
afle alce la divan ca dupi dreptate si s(a) de hotirire. 1792 Aug, 13.
asi. KS.
pecete ceari rosie At3. Ka. cap de bou
1792

ISau trecut la co dici

Cinstitu credincios boeriul Domniei

mele Dlui lordachi Cantacuzino
Adresa biv vel vornic A.unue(m)
3APARIII.
Tanasi Gane

procit vel logofit I

I

II. 1792 Sept. 4. Jaloba lul Tanasa Cane pentru impresurare despre lord. Canta vornIc.
_

Pre Inaltate Doamne,

JAluesc midi tale pentru strimbitate ce trag de citri Dumlui vornic lordachi Canta
pentru locul de aice din EA ce mi eu luat cu impresurare, si mai in trecutele zAle am
mai dat jalobi InAltimil tale, si puindusi soroc ca la sfArsit lunii August SA trimmati

www.dacoromanica.ro
111011aNiel611.0., DOCUMth4it 10
Vechil Vl &Olin raspunzatbriu cu scrisorile 5i dovezite ce va fi avAnd pe acestlloc ;pawl
§oroc au trecut 5i dumlui &pa luminata poronca Inaljimil tale pe nime nau trimes. ma
rog bomne sA 4e milostiveVti a sa triimete om gspd. ca sA aduca sau pe vechil Flumisall
Vi cu tbate scrisorile sale, sau pe dumlui ca sa e giudecata svarvit vi marl pomana a
fi Inaljimel tale.
robul maril tale
Tanasa Gane
In dos :
Dtlmta vél Vordic za aprozi sa fad aratare dumsale hatmanesei Mariuja Cantant-
zino sa scrIe parintelui dumsale ca ori vechilul ori insuvi a vie cu scrisorile sa ste ir
giudecata cu jeltiltorul ca nevilnd apol sa va da carte de stapAnire asupra loculul.
vel logof A t 1792 Sept 4.
npocntrub

111. 1792 Septi 18. Cercetarea tut V. Codreanu In pAra dititre Tanas4 Gane $t Idrdache Cantu vdittc
pentru locuri de case.
Pre lumivate Doanme,
Dupl pre luminata Pororica mhrii tale 5i soroc ce mi sau pus ca la sfAr51tul tre-
cutei luni August sami trimAt vichil ca sa raspund pentru pricina locului casalor mete
dela Ev impntriva ceriril ce face Gane heavAnd vechil nam trimas nici pAr acmu, dar
scrisorile ce am pe acel loc learn trimes vl am scris ca sa faca vivechil de acolo de
la E5 sa raspund dupa scrisori pricina esti Intracestu chip a acel loc mie iml este danie
de la fratemiu 5i dlui !au avut de la cumnatul dumisale de la spatarul Matetu Ghica
dupa cum arata 5i scrisorile, dar pricina mai pre largu esti easta ca la flomnia dinlal
a rapaosat 'Atm fericire Gligorl Oka Von inmulfindusa norodul ia .4 au dat jaloba
cum ca nau undi Of i facia- casa si locuri sant prinsil de unii f i stau degarte si randu-
indusa boeri til vornIci de poarta ca sa cerceteze dupa jaloba tArgovejilor au mersu vi
au aflat acolo la 40 de mucenici aceste locuri a Dimii suiulgiului a Hadimbului, vornicul
de poarti f i acesta a Ganei far de nici o bina Malta pe dansele 5i aratind pomenitului
domn ca locurile aceste siutu far de nici o zidire Indata atunce au dat voe ea a vre
sAvi fad casa pi acele locuri au , voi 5i sau ficut §I hrlsov ca sa naiba de (ca)tra
nimene vreo suparare cari hrisov esti la mahalaoa Muntenimei de miiloc, in cari 1.rlsov
arati a alte trei locuri sau dat danie Inca de la loan Voda Calimah vi pentru ca au
trecut atAta soma de ani la mijloc vl nau Mut nici un tel de bin4 pi locurile aceli si
nu II Si jle In sami dafilile hid sk poata sminti pe ace! cart 5ar fi facut casa pe dAr.-
sale, eu easta vtiinja aM 51 ailtat Writ tali, Ian pentru ca au aratat Gane marii tale
precum ca and au vefilt el la mine av fl zis eu ci moi invoi cu dAnsul vi cav fi zis ca
vol da 5o mita cinci zaci de Id de adasta nicl o vtiinja eu nam 5i el ca zice de la dansul
le zice aceste, jar ca iam zis sa marga la fratemieu sav caute cu dumlui lam zis 0
atunce Inca trie vi fratetneu vl spatariul Ghica pute si§ caute cu dmlui apoi aptnu ce
ma supara pe mine, iar ea de savarvit rimAne la botarAre made! tale.
1792 &pt. 18 zile
Nota In dos :
.Dupa ce sau cetit carte dumisale vornicului lordachi Canta catri made sa Von
asamine precum serie cople easta, apoi sau cetit vl la divan la Dmlor veliji boarl vi sau
cetit 51 zapisale acelor I/Anatol-1, fiind Ocilla numai intre femeia lui Is* baibardcar vj
nitre creditorli barbatului el ea sa sa vaza din zapisale all bani ar fi luat Ispir pe part;
ace de movie ce arata ea ca ar fi fost a ei, vi cAta parte 5i dupa ce sau cetik aratarile
15

www.dacoromanica.ro
114 P. S. S. EPISCOP IACOB ANTONOVICI
ti
el au fost intralt chips si el v.inzae acei p.irt1 de mosie Ce salt 91144 Dm lui vprnic au
fosh en prilmlre it $i au fost MO si ea ; §1 sau dat ho1Arke s;e la diwm ca vanzare
easta dupa zapisale dmsale vornic, si ramie buns statornlca, iar e sa§ tragi parte de
bani din alte acareturi a barbatuful el, Ispir bailuireicart precum sau ,si priirnit ea inaintea
flivanului. 1792 &pt. 21.
Vasile Codrianu

IV. 1792 Oct. 8 (!ag). A. C. Muruz VodA rAnduqte pe Ion Canta vet 14. pi pe toInIc Mimi
Luca sii kerCeteze prIcina Iocului lid TanasA Oane.
10 Aldiandru Constantin Muruz yvoda boj. milost. gspdrs ze. Mpldavscbi,
Cinstit credindos boeriul domniei mete dum. Ipap cAnla vel logofat, fiind ca la pri-
dna tie t udecata ce este intre dumlui vornic lordachi Canta si intre Tanasa Gane pentru
un loc ce ceri de la Dumlui, care eice Gane ca ar fi cuprinsu in ograda dumsale Mr-
nicului, este trebuinta de a sa stl cu adevurat de iaste acel loc al Ganii in ograda
dmsale vornicului cuprins, iata &mule me te oranduim pe drhta, ca Wand dimpreuna
pe dum. stoln. Mihalachl Luca sa mergi la stare locului si sa faci cu ainArtmtu eercetare,
ca sa s dovedeasca de baste acele locuri in ograda dumtale vorn. Canta, au de nu sántn,
§i precum vet afla adevar in frica lui Dumnezau cu anaforaua dumtale sa avein stire.
1. p. tus ros 1792 Oct. 8
procitoh vel logofat
sau trecut la coudici
Pecetell domneasca cix tus roi cu initialele :
ad. sc. eoroana
m3. HR. sabie buzdugan
1792 dad de bou

V. 1792 Noem. 6 (lag). Cercetarea a trel vornicl de poartA pentru lopil lul Tanpà 9aue cu
prIns de lordachl Cantaenzhio vornIc.
Eti Andril MogAlde VOrnic de poarta 1 lefan çigoI ,e vornic de poatita J Stavti
vornic de poarti, are mai gios ne-am iscalit cu mânile nbastre adeyerim cu aeeasta
mArtutie a hoastrA la cinstita mana Dsale vornicului lordache K4ntacozin9 prAgurg sa Se
stie ca vizand noi carte de blistam la mijloc pentru un Tanasie ce fau raspylatt cii ar
ri drept ficior tnortului Vasile Gane diicic, care Tanasie cattita la Muntenime de sukappuna
locul de cisa a fui Vasile Gane diiac si alt locu a mortului Luptd Hadambul ce au fost
Vornic de poarta cu prepui ca ar fi duprins in pgrada psale vornicului lordake Kapp
si pentru eh not ifi trecutli aril in vreme Domnului Costandin Moruz Voevoda i in elle
Donmului Constandin Mavrocordat Voevoda din poronca flind rAnduiti de am hotari;
toga locurile cAts skit boeresti acolb la Muntenime de sus când atunce si Gafita sore
lul Vasile Gane ditac'u Ce sa atla MO neau dat la mama noastra up hrisovu gospoci de
la loan Teodord Videkrodl, bare acum se af la li mAna lui Tanesii ca doar vorn pute
gasi locul fratelui Salt cum si Manolach ficiorul Lupului liadâmbul ce au fost vornic de
poarta Ina neau dat L. hotarnica de un locu de casi ca ar fi având alature cu locul
Ganil dar aeste locuri nu le-au aratat si dupa multi cercetare ce am facut nici decum
flu sau ptitut gist unde este locurile acele caci nici nu sau aflat nimine din mahalagii
oameni batrSni ea si le stth sl ei sau si auza m4ar4 de la altii unde ar fi si cu eine
ahume sar fl hotirAnd ca nici Intralte scrisori ale altora de acele locuri nu sai tt alai,
nici arata eA se hotaraseu osabit eu Andrliu Mogilde merg5nd impreuna cu capitanul

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 115

'Tdder Apteflciu vichllul bmsale voinicului lordache KaMacozino a nsusi numits Gafita
sora lui Va sill diiac Intai am intrebato de are ea vo tinere de minte unde si 14 ce loch
ar fi aéel Itch a luf Vasile Gane diiacu cum 5? a vornicului Hadãinbu fiind cartq 4e
blastam la mijlocu e(al au nihrfutIsii cu cuget curat el ar fi despre lpcul si q3siIe MAO
sale beizade Gligoras a lui Mateiu Voda si a lui Gheorghi Cantaretu. Al doilea am facut
cercetare intrebIncluo 51 pehtrutacestu TAnasie de este drept ficioru mortului Vasile Gane
diiacu gau de nu este si ea latasi au marturisit adevar ca nu este ficioru lui Vasile
Gane diiku ca este ficior drept lui lonita Marandiciu care au tinut pe o vara primara
a ei anume Casandra ce au fost Ganeasca 5i precum sau dovedit aceste de mai SU3
aratate din insusi marturisire Gafitii sora mortului Vasile Gane diiacu am facut si nol
aceasta marturie la cinstita maim Dmsalg, vornicului lordachq Cantacozino !MN care nearn
iscalit. 1792 isloemvrie 6.
Andrii Mogalde vornic de poarta.
tefan Clogole vornic de poarta.
Stavri Vor',11c de poarta.

VI. n9.. Glienar 10 (lav). Jaloba lul Manolachi sin Lupul Hadarnbul contra la Tanasit Gana
pentruun loc de oasA despre Copou.
Adeca eu Manolache feciorul raposatufui Lupul Hadambul ce au fost vprnic de
poartalcarile mai gios niam iscalit insumi cu mana mea, adiverez printracest zapis al
ined ce am Mut 1 cinstita mama Dmsale Cuconului Costache Ghica batman, precum sA
§e stie Ca dupa o hotarnick vechi din leat /269 Sapt, 8 iscalita de vornicii de poart4
si adiverita cu pecete portii gospod. si fscalita si de Vasile Buhlescul pah. t altii intru
Care se cuprinde masurile lungul i curmezisul unui loc de cas e Ian avut tatal meu
la thahalaoa Muntenimei de sus danie de la rapoiat(u1) Maria sa loan Teodor Voevod,
asupra came bc neavand nici o stapanire pe dansu, nici shinduse anume unde se anal
acum acel loc si 1ngA cini fiind trecuti multi ani la mijloc, dupl ce eu mam radlcat elq
varsta in trecutii ani la leat 1783 prin indemnare unui Tiinase Gane write eduta i ei
alt loe ad easel al unui Vasile Gone diiacul ce ar fi fost tot alature cu locul tatalui meu
avand prepus cum ca Jocurile aceste ar fi in ograda Dmsale vornicului lordachl Cantacu-
zino, cuprinse, am facut vechil pe acest Tánase Gane ca cautand el locul salt, sA caute
si locul parintelui meu, i prin cercetarile ce sau facut atunce la veleatul de sus arataf,
precum si acum din porunca domniasca prin Dmlui logofat loan Cantacuzlno i Dmlui stolnic
Mihalache Luca nefiind nici o dovada la mijloc din parte meg sau a lui TAnase Gane cl
ar fi locurile aceste cuprinse in ograda Dmsale vornic fiindca si Dmlut vornic pe locul
cel are cuprinsu in ograda easaldr, are scrisorl, i hrisov gospod au ramas dar locul
pArinfelui meu ca un Werdut, sl sal caut unde 11 voiu gasi. Apoi eu flind om scapatat,
sthlc, in multe randurl am cazut cu rugaminte catra Dumnealui hatman Costachi
Ghica, ca ori de va fi locul acesta a parintelui meu cuprins in ograda pmsale vornic lor-
dache Cantaduzino, sau de va fi la alt loc aiurile, sa fiu miluit i agiutorat de catra
mila Dmsale I ori unde 11 vor afla Dmlui locul acesta a parintelui meu sal stapaneasca cu
pad' In yea ca pe a Dinsale driapta ocin i mosie, deci Dumnealui netrecand Cu videre
lipsa i ticalosiia mea, ca o mild miau dat /30 lel adlcA una sutA trel zaci fel, pentru
loctil acesta ceau fust a parintelui meu, ca or/ de va fi cuprins in ograda dasalor Dmlul
vornic lordachi KaMa, sau de va fi aiurile la alt loc Dmlui de asfazi thainte dupa cupriit-
dire, hotarnicii u veleatul de sus arAtat sa aiba al stapani locul acedta ca pe drept
Iherul m tr,b§ie Dmsale CUM i cuconii 1 neam de niamul Dmitri fail Mei o stiparare de
catr mini, sau de catra vreun neam al meu in Veci I pentru credinta mam IscAlit in-

www.dacoromanica.ro
116 P. S. S. EPISCOP 1ACOB ANTONOVICI
1 7

suml cu mAna mea, dAndui Dmsale Impreuna cu zapisuI meu acesta, i hotarnica cu vq-
leatul de still alibi, el de sar IntAmpla dupa vremi ca s4 se mai ivasca niscaiva scri-
soli, sad vreuh hrfsov pe acest loc ceau fost a tatAneineu, volnie sk tie Dumnealuf a
le luá dd de Ik ce mana sar afla, fiind de aid InOnte drepte a Dmsale.
Manolache fladambulk 1793 Ghenari 10,
(jos) : Acest zapis Iari scris cu zisa Jul
Many facile liadAmbul, el am iscalit
Vasile Codrianu

VIlb 1803 lull 8 lag. Alex. C. Muruz Von scrle carte la Manolachl DIniachi vornic pentru cer-
celayea Iocujid Maria Miclescu p.ihArnIceasa, la Muntenlmea de sus.
Ioan Alex ndru Moruz voevoda cu mila lui Dunmezeu domn Orli Moldovii. cinstit
ei credincios boeriul Domnii mell Dmta Manolachi Dirnachi vel vornic al obetii, fiindu ca
Dmneaei paharniceasa Maria Miclescu prin jaluba cAtra domnia me au Mut ara tare ca pa-
rintele Dmsale cu hrisov ar fi avut danii un loc aid in oraeul Eeii in Muntenime de sus, din
cari loc pe giumatate ar fi dat rAposatului fratelui sat:, iar pe giumatate i s'ar fi dat
Dmsale de zAstri, pe care locu raposatul sotul Dmsale lar fi dat ia purtare de OA a sul-
kerului Macovei Tantila fi nd megiee, care fiind hrisovul de danii instrAinat au pus stk,
pfinire altil pe drept locul Dmsale ei fiincica acum hrisovul lau aflat au facut cerere ca
§A se fad cercetare la fa ta loculuf, ca sa se van de catra cine se stApAneeti, i sa i
se de In staphire Dmsale. Drept aceia domnie me te rAnduim pe Dmta ca in vreme ce
(/ei mergi la fata locuful spre cercetare i altor pricini cu care eeti rAnduit, strAngandu
de lata pe totl megieeil impregiuraei cu toati scrisorile sit faci cercetari pricinii aceeti a
Pre cu amarunful ca sa afll I sa dovideed drept locul Dmsali pAhArniceasa th catra cini
se stapineeff i cu ce puteri de scrisorf, ei and te vei Incredinta cum adivarat sar f
stapAnindu dispre vreo parti cu impresurari, sa faci o mérturil cu ara tare pricinii pre
lark cum l hada de stare loculul cu care viind la divan dupa dreptate sa se pui la
gale. 1803 lull 8.
recetea domneasca In tue roe. Procitoh vel logofat.

VIII. 1803 Aug. 25 lap'. Cercetarea ce face Man. Dlmachl vornIc asupra loculul pah. Maria MI-
clescu, niscutA Sululescu In Muntenimea de sus.
DupA luminata porond ce mi sap dat prin domniascA tadula de la Pre inAllat Dom-
nul nostru Maria sa Alexandru Constantin Moruz Voevod din curgatoriul an lull 8 ara-
tAndumise cA dupA jaluba ce au dat Miriel sale Dneaei paharniceasa MAriuta Micicasca
flica rAposatulul paharnic Vasile Buhaesau au Mut arAtare cum cA pArintele Pneaei ar fi
avut cu hrisov domnesc de danie un loc aice In orae Iai In Muntenime de sus, din care
loc la Impartala ceag fAcut in urmA paharnicul BuhAescu Intre fii sAi pe giumAtate an dat
fiulul sAu comisul Stefan Buhãescn, iar pe giumAtate i sau dat Dneaei pAhArnicesei, askl-
pra caruia ar 11 avut rapo3at paharnic Sanciul Midescul boeriul Dneaei pAhArnicese
vechil rAnduit pe sulger Macovei Tantila ce au fost megiee acoio a1Ature ca sAl aiba supt
a sa purtare de griji s4 nu se impresoare dispre vreunii din megiesii Impregiurael ; apoi
din pricinA cA hrisovul acel de danie ce lau avut parintele Dmnead paharnic Vasile Bu-
hAescu au fost instrAinat la altA parte de log, i sar fi impresurat in, urma ct nedreptate
locul acesta di cAtrA unii din megiesii impregiuraei, iar acum fiincicA sau gAsit hrisovul
acel domnesc de donmie att cerut dreptate de la Maria sa VodA ca dupa tAria hrisavulut
sA i sq scoal )091 de NM impresurare i nd, se poronceVi, de cafrA Mark sa ca dupk

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 11 7

ce voiu da sfar§it la alti pricini de hotaritura ce sant rAnduit, adicA atAt a locurilor bi-
sericil 40 de mucenici cum si a locurilor gospod. a Mariei sale Alexandru Costantin
Voevod Mavrocordat ; apoi sa mergu sa fac cercetare si pentru locul acestl a Dmneaei
pa hArnicese ca sA se afle §i sA se dovedeascA drept locul Dneaei unde este si de cAtrd
eine se stApAnesti §i cu ce putere de scrisori. Drept aceia dupa ce din port nci am mers
la stare 1oeului acestuia unde fiind de fatA atAt vechilul Dneaei pAharnicese cum st sul-
gerul Macovei Tantila asijdere §i alpi din megiesii impregiurasi filnd si carte de bldstam
la miiloc am cerut mai intai la vechil Dneaei paharnicese ca sa ni arate Lu ce dovezi
din scrisori trage lecui acesta la a Dneaei stApAnire de acolo din mahalaoa Muntenimei
de sus §i au scos de miau arAtat intAi hrisov a el domnesc de danie de la rAposat Domn
loan Teodor Voevod, ce au avut PArintele Dneaei paharnic VasAli Buhaescu s ipra acestui
loc fiind din anii 7269 Dechemvrie 19, prin care sau vazut scriind cA milostivinduse
Maria si au miluit pe paharnicul Vaal BuhAescu cu un loc de casa si de grAdinA si de
vie din locul ce au fost drept domnescu dinspre Copou, care loc aratA cA se incepi din
hotarld tAnterimului bisericii 40 de mucenici in sus sl spre apus pAna unde se implinescu
§i se cuprind una sutA stAnjeni domne§ti in toate partite, in lungi§ i in cur nu's, la care
loc sau trimes atunce din porund domneasca si trii vornici de poartA de lau mas rat
cu stAnjenul de opt palme domnesti §i lau hotArat §1 cu pietre hotara pe clibp e fic§te-
care parte si despre rAsArit arata ca se hotarA§te cu tintirimul bisericii cum sau zis mai
sus ; iar dispre apus se hotArAste cu locul unui Lupul HadAmbul vornic de poartd cum
pre larg dovede§ti hrisovu. Al doile miau aratat vechilu Dmneaei paharnicese §1 scrisoare
ace de impartala ce au fAcut in urmd paharnicul Vasali Buhdescu intre fii sai, prin care
sau vazut scriind numitul paharnic BuhAescu CA din tot locul acesta, ce lau avut d nie
cu hrisov domnesc de sus pominit, pe giumatate au dat fiului sAu Stefan BuhAescu biv
vel comis ; iar pe giumatate de loc parte cea dispre apus lau dat ficii sale adica Dneae
pahArniceasa Mariutei cum pre largul dovede§ti iarAsi §1 scrisoare aceasta de impartald,
deci vrAnd acum ca sa aflu tot locul acesta deplinu cat cuprinde aceste de sus ardtat
scrisori §i de taste acolo unde se ct-ri d- cAtrd Dneaei pAhArniceasA ; prin ( AtA.cercetare
am fAcut acolo la stare locului dupA carte de nlastAat foarte cu amaruntul prin toti me
giesii impregiura§i §i mai al. s prin insusi sulger Macovei Tan ila acela care au fost §i
rAnduit vechil asupra acestui loc a Dmneaei pAhArnicese, asa tram adeverit §1 mam lucre-
dintat 6 dintrace una suta stanjei in toate partite ce au avut danie paharni ul Buhaescu
cu hrisov dornnesc de sus ard'at, in urma dupA ce a,i facut inpArtala paharnicu BuhAescu
intre fit sAi cinclzAci stAnjent gospod cu actias inpartala au rams in paTte comis §te fan
Buhaescu parte ce despre rAsArit, ce razimA al Ature pe lAnga tanterimul bisericii patruzaci
de mucenici ; tar ceialanti cinzAci de stanjeni parte ce despre apus, au rAmas in stapd-
nire Dneaei paharnicese Mariutai ; apoi in urmd comis Stefan Buhaescu dintracei cinci-
zaci stAnjent, ce era in parte sa alAturati de IAngA tanterimul bisericii doukci cinci stAnjent
tau afierosit el insusi si iau dat danie acestii biserici 40 de mucenici ; tar ceial nti douA-
zAci duct stanjeni, ce mai ramasese in parte sa trecAndu de la dansul la un popa Dim&
Duca Sachelarie §i de la acela§ iarAsi trecAndu la raposatul Dimitrie Stu za biv vet lo-
gofat acum dupA o scrisoare de danie ce au luoat Dmlui polcovnic Manolachi Bals de la
Dmlui vistiernicul Grigora§ Sturza fiul rAposatului logofAt Dimitrie Sturza it pretenderasasti
Dmlui polcovnic ca sai traga supt a Amlui stapAnire §1 cat pentru acesti cincizaci stAnjeni
ce au fost parte comisului Stefan Buhaescu asa mam adeverit cA este curgire pricinii,
pe care eu acum dupa rAnduiala ce sau cazut iam si mAsurat In stanjeni si dintracestie
doAzeci si cinci sInjeni sau dat in stApAnire bisAricii dupA cum dintru inceput iau si
avut la stApAnire si sau stAlpit si cu pietre hotarA cum pre largul dov.destl osAbitA mAr-
tulle me hotarnicA ce sau dat la blserica, dupd cum asamine sau mAsurat iarAsi si ceilanti

www.dacoromanica.ro
118 P. S. S. EP1SCOP JACOB ANTUNOVIC1

doAzAci cinci stanjeni ce razAmA asupra danii Dlui vist'ernic Grigora§ Sturza pe cari pre-
tenderisãsti Dlui polcovnic Bc11§, au ramas dar pricina acum de a se §ti §i pentru ceia-
lanhi cincizaci start 'eni parte ce dispre apus care de la inpArtala paharnicului Buhaescu
sa i dat f icei sale pAharn'ce ei M riuhei ca sd se vaza de catrd cini sant impresurati, §i
iara,i dupa catd cercetare am f'cut atat dupA cuprindire hrisovului domnesc de danie
cum §i dupA mar uriile megiesilor Impregiurasi i a sulger Macovei TantilA carii tohi dupA
carte de blastAm au ma turisit, asa mam adeverit cA toll deplin acei pincizAci stanjeni ce
au fost dali in pahe D ieaei paharnicese MAriutai razimA piste drumul Botosanilor despre
apus si sant cu totul cuprini in ograda casalor Dmlui hatman Costachi Ghica ce li are
luoate clironomie de la socrul Drnsali idposatul vornic lordachi Canta, dar cu ce dovezt
din sc isori au pus si rAposat vornic lordachi Canta stapanire asupra acestui log, aQUIll
Dmlui hatman nici o scrisoare nau ardtat nici vechil la cercetare nau randuit, dandu Os-
punsu precum cd orice dovezi va ave le va arAta prin giudecata divanului 1nsd pentru
cA locul ac sta a Faharnicul ii Vasdli Bd hdescu este chiar acolo, unde atat Drpneaei NW-
.niceaqa 11 cere si dupd cum i megie§ i 11mArtursescu iar nu aiure. Main adeverit sl
dintro ai afora de cercet re a velitilor boeri din anii 1784 April 1 iu intaritA si de Maria
Sa Alexandru Costandin Voev d Mavrocordat ce sau vazut trecuta in condicile divanului
prin care se arata ca la cercetare de atunce sau adeverit fArA nici o indoialA pentru
locul ac sta a paharnicului Vasa e Buhaescu cd este acolo §i dintru altu osdbit hrisQy
d mnesc ce au gasit la Dmlui biv vel logo At tefan Sti rza, iardsi de la rAposatul domn
loan Te dor pentru danie altui loc ce Mu lost dat unui medelnicer Caracas precurn cd
locul acela a lui Caracas se hotaraoi cu locul lui Vasdli Buhaescu, iar pentru a se arata
la ace anafora precum cd dupA o ladula gospod ce sar fi gAsit atunce ja clironomii Bu-
hAescului, ia AO de la Domnal loan Teodor Voevod cu soma tocmita de una sutã start,
jeni, cA ar fi socotit b erii de atunce precum cA numai cincizaci stanjeni ar fi avut na-
harnrcu Buhaescu dupa ace tadula, iar nu una suid. Dar ace arAtare a boeril or au lost
cu indoialA nevAzand i hrisovul don nesc, iar acum fiind si hrislvul acela de NA, nici o
I ndoialA la cercetare me de acum nu miau rAmas viderat dovedit fiind din hrisov cA au
avut deplin paharnicu Buhaescu danie una sutd stanjeni, iar nu mai putin si sant acolo
undei cere Dmneaei pAhArniceasa si rnegiesii dupA carte de blastamu il arata. Si acei duct
Aci stanjani sant c iprinsi cu adevärat in ograda Dmlui batman, care de ya avq-Dmlui nis-
cavai scrisori asupra acestor cincizaci stanjani a BuhAescului le va scoate la divan, si sa
va intAlegi cu ce cu ant sa stApanesti locul de catra Dmlui si dupA cum am aflat curgire
pricinii sau dat Dmneaei paharnicese MariutAi Micleasca si aceasta mArturie de cercetare
ciim si hada asArnine de stare lo,.ulu si in mAsuri. 1803 August 25.
Manolachi Dimachi vel vornic.

1X.1805 4ugust 1 laV. Marie Miclescu pah. fata lui V. Buhaescu schimbA loc in 141 cu Ghica
1 ogof At.

Marie Mi leasca pAharniceasa, incredintez prin aceastA scrisoare, precum sl se stie

cA din locul ce au avut rdposat parintele mieu paharnicul Vasile Buhdescul miluire una
sutA stanjeni gospod in lungu sl in curmezis. aice in oras lasii aldture cu tantirimul be-
sericii patruzAci de mucenici, pe din sus despre a pus, cu hrisov din 7269 Dechemvrie 19
de la domnie Saloan Teodor Calimah Voevod, din (kept locul Domnesc ce se afla in
vreme aceia nelacuit de nimine, &incluse acum giumdtate dinteacel pomenit loc, adicA
cinci Mei stanjeni in curmezis, si una sutA stanjeni in lungu, supt stapanire Dsale biv
vel logofat Costachi Glf ca, cuprinsu de raposat socrul Dsale lordachi Canta biv vet
vornic, Inca din vreme Domniei Sale Alexandru Constandin Voevod, fa ograda casii de

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 1t0

la dial, unde au hst a§ezare raposatutui socrului Dmsale, impreund cu locul socrului Dmsal ,
pe iaste cuprinsu prin hotarnica intarita cu hrisov domnesc, tare loc pomenit mai sus,
dupA inv)artala ceau fdcut pdrinteleonieu paharnic 11 Buhaescul Nor sai, giumatate sau
venit in porte fratelni mieu comis Stefan Buhaescu, care acum se gasesti stdpanind ise
de beserica Patruzaci de Mucenici, §1 de Dmlui polcovnic ManoLche Balp, iard gium5-
tate sau venit in parte me, precum se ara a la scrisoare me de inpartala, ce iaste la
mana me. Deci cu toate ca cu dreptul nau fost de a mai lua cu acest Inc in stapanire
me ca un lucru ce nu lam stApanil nici oda.A, dupa ace scrisoare de inpartald, dar Dmlui
logofAt §tiindu greotate ca ii mele, sau milostivit, §i dm ins i§i a D,nsale vointa, miau dat
Dmlui schimbu in potriva din drept locul Dmsale cel at e cumparat prin Su tan mezat de la
Dmlui vistiernicul Mateiu Canta, pe atatia stanje li pe cati au fost parte me, adica cincizaci
stanjeni in curmezi§, §i una suta stanjeni in lungu, alature cu locul Dmsale paharnic Toma
Stamati, la margine ora§ultii despre Copou, incepai,cluse masura ac stor stanjeni din
locul Dmlui paharnic Tama spre rasarit alature cu locul medelniceresei Sanddi Aslanoae,
pana unde sau implinit cincizaci stanjeni gospod curmezisul, si in lungu incepauduse
arasi d n locul medeniice esei AslAnoae, spre miazA noapte asupra Copoului, §i pal a unde
se vor impiini una suta stanjeni, curmezisul pe la capete, §1 prin mijloc, tot ci, ciz ci
stanj. ni sa fie. Dcci de astazi inainte §1 in veci, sa stapaniasca Dlui lo7of t, si in urma
clironomii Dmsale din niam in niam ace bucata de loc stanjenii mai sus aratati in lungu
§i in curmezi§, adica cincizAci stanjeni curmezisul, §1 una suta stanjeni lungul, parte n e
din lopul parintelui mieu paharnic Buhaesculi i .ce sau gasit cuprinsi in ograda caselor
Dmsale, gi eu Inca sami stApanesc in pace acei stat jeni ce am luat de la Dmlui cu buna
vointA schimbu, §i am dat Dmsale atat copie hrisovului de miluire ceau avut parintele
mieu de la pornenitul Domn, cum §i insu§i scris are de impartald ceam avut de la pa
rintele mieu, paharnicul Buhaescul, o tidula gospod de la Marie Sa Alexandru Con ta Ain
Muruz Voevod, d n anul 180,3 luli 8, cum si o marturie hotarnicA tot dintracelas an,
Avgust 25, iscasita de Drrlui vornic Manolachi Dimachi, iar candu ar naste vreo pricina
asupra stat.janilot din locul mai sus pomenit, ceam dat Dmsile logofat dui, atunce eu sa
fiu indatorita a raspunde ori la ce, culn si pentru bucata de loc stanjanii arAtati mai sus,
ceam luat eu de la Dmlui logofat, de va naste vreo pricinA, Dmlut sA alba a ralpunde, si
spre incredintare insu§i am iscalit. ;805 Avgust 1.
Manolachi Dim achi vornic martur.
Mariuta Miclescu pa arniceasa adivetez

X. 1821 Aug. 12 Cerndufl. Stefan Gane, Hut lul Vasile Gane vinde Mariel Ghi a Cantacu !no locut
sau de case din lasi cu 80 galbeni.
TAIMACire. CONTRACT
Carele In ziva, luna §i anti! de ast zi Mire Dumneaei Cucoa a Maria Ghica Canta-
cuzino, ca cumparatoare despre o parte, §1 intre targovAtul din Cernauti Stefan Gane ca
vanzatoriul despre alta part; pentru vat.zarea Linui loc cel are in la§i la mahala, sau
a§ezat §i sau incheiat.
1- iu Vinde Dumnealui Scefan Gane locul ski cel are in Iasi §i gol la mahal , pre
carele se afla mai multe acareturi, (acute Dumisale Cacoanii Mariet Ghica Cantacuzino,
Mt toate dreptatile sa e, §1 dupa starea masurii sale, masurat de ingineriul Dlui Vidrasco
vornic de poarta, fail a§i opri sie§i ced n- ai mica protimisire, drept a§ezata tocmala intre
sine de opt ZaCi galbini in aur, asupra card sonic priimite cu acest contract, spre sign-
rauta se cfitue§te.
2 lea. Da Dumnealui St fan Gane toate so isorile cup inzAtoare asupra acestui loc

www.dacoromanica.ro
120 P. S. S. EPISCOP IACOB ANTONOVICI

vandut indati acum la iscalitura acestui contract la manile Dsale Cucoanli Mariei Ghica
Cantacuz'no, §i pozvolea§te, ca contractul acesta spre sigurantie nu numai de stApanirea
Cerna itului, ci i de stapanirile judecatore§ti din laik sa se intareasca.
S e taria acestuia urrneaza pecetile §i iscaliturile amandorura pArtilor §I a marto-
rilur poftiti la aceasta. S'au facut in Cernauti la Bucovina la 12 Avgust 1821.
Maria Canta(cuzino)
tefan Gane vanzator
Dracachi vel vornic martur.
OBSERVARE. Documentele de la No. 1-10 ne-au fost comunIcatP, spre publicare
de P. S. S. lacob Antonovicl. Episcopul Hu§:lor.

Xl. 7171 Sept. 15 (1662) la$1. lorga Caraiane vinde iogoMtului Moisl cu o stall de galbenl casele
sale din IasI uhta stramba.
Adeca eu lorga fi6oru1 lui Karaiane ëau fostu vornic de targu de laq, scriu V mar-
turisescu cu c stu J zapis al mieu, de nime silit nice asuprit. ce de a mea buna voe. am
vAndut a mea dereapta cocina §i I moVe. casele meale. ce miau limas. de la pArintele
mieu de la Karaiane. §i de la maica mea I MAriia care casA sAmtu in tarp in la.y. pre
vlifa stramb langa Podul veclau. intre casele lui I Paladie aga. §i intre locul lui Hariton
cel bA ran. aceale case lem vandut. dumisale lui Moisii I doftorul. dereptu. o sin de gal-
beni bani bunt. §i neau facut dumnealui gupAnul Moisi doftorul I toata plata deplin cat
scrie mai sus 100 de galbeni bani buni. insA eu am vandut casele meale cu tot locul I
acelor case. nice mai mult nice mai putin. ded de acmu innainte al hie dumisale Aupa-
nului M I de eapte ocine §i mo§ii. §i in tocmala noastrA, au fostu dumnealor toti bolarli
cei marl §i I vecinii no§tri. anume : David starostea de negutitori, §i dumnealui Toader PA-
ladi I aga. §1 dumnealui lane ginerele lui Mihai Ungurul, §1 L(oga)di ginerile lui Condrea
Zlatariul §i GheorghitA Zlatariul §i dumnealui Alecsa PanA §1 lona§co Zugravul, §i Pang
I

Ceauni I 6au fostu staro,te §1 preutul Popa Darle, §i flea Zalailul, §i Vasile Caitac, §i
lonavu nepoti,1 lui Cujba. §i lane Botezatul §1 DArJla Lapteacru. Pentru mai mare I
credinta. mai go; nem pus pecetile. §i iscaliturile. §i eu Dumitra§co. diiacul de pre I
Podul vechiu am scris acestu adevarat zapis sd sA §tie. u las leat 7171. Sept. 15.

X lorga sin Caraiane lane zet Mihai (1. p ), X Cahuni. X Iona§cu zugrav,
X Caitac. Alexa Pana martur. pop Darie (1. p.) Ilea ZAlar. (I. p.) loan Botezatul (1, p.)
az Dumitra§co diacul iscal.

MI. 7189 Mart (1641) Iai. Duca Von Intareste lul Andronachi usler cumparatura ce a facut
cu 25 tal II a uneI u se pe ullta stramba de la Enache Parvul vatav.
Ica Duca Voevod cu mita lui Dumnezeu Domn tAril Muldovii adecA au vinitu inainte
domnii m ali §i inaintea a lor no§tri moldovene§ti boiari. a mare V cealor mici. boiarenul I
I

nostru Andronach:e 6eu fostu u§iiar mare. §i niau aratatu un zapis de cumparAturA I cu
multe marturii de boiari. Frangoli SAoariul cel mare §i lanachie negutitoriul I fi6orul lui
Mihai Ungurul §i Mihalachie fi6orul Frantei §i Ilia ZAlariul §i Neculaiu SAhAidacariul §i
Ambrohii bArbiiariul §i Pana:te bAcalul ginerile lui I Ca tac §i GhiorghitA ginerile lui
Caitac scriindu §i mArturisindu intracel I zapis cum au vinitu innaintia lor Enachie fi6oru1
Parvului ceu fostu vAtavu la I Neculaiu Buhu§ ceu fostu logofAt mare de nimene siHt nice
impresurat ai de a lui J bunA voia de iau vAndut a sa diriaptA ocinA §i mo§ie o casa cu
pivnitA de piiatrA I §i cu loc cat tine ograda. caria iastea pe ulita strambA aicia in tArgu

www.dacoromanica.ro
 1)6COMENTE t§i
In Aasi I boiaranului nostril ce mai sus scriem lui Andronachie dau fostu'usiiar mare dreptu
I doa sutea si cinzaci de taleri 1)14 bani gata pentru aceia i domnlia mia daeI am
vadzut acel zapis cu atAtia marturii §i de a lor buna voia tocmala si I deplin plata dom.e
niia mia Inca am dat sam fntaritu boiarenului nostru ce mai sus seem j lui Andronachie
ceu fostu usiiar mare. cu aëa casd, si cu pivnita si cu loc I cu totul ea sdi fie si de
la domniia mia diriapta ocind i mosie §1 giupaniasai I sale si copiihr §i nepotiior lor
si uric §i intariturd neclAtitu si ne I rusiit mid a dandoard in veaci peste adasta carte a
domnii miale. u las vleat 7189 Martie.
Saam gospodinu veleal X Gligorie
Miron C os tin vel logofat.
Pecetea domneascd cu exerga : Icd MICA ROIBOAA. coatielo milaorrito rocnomps
3hunn moaMRCISOil. cap de bou, aquila. 1679.

XIII. 7239 Mart 25 (1730. lafi. Ion sin $tefan blAnar vinde cu 90 lel lui Ion SucmAnar o du-
gheanA de pe ulita Hagloael,
Adec eu Ton sus lui tefan blanar, ot la§ si cu sotul meu Paraschiva si ci toti
copil nostri, scriem I marturisdm cu acest adevdrat zapis al nostril, la maim dumisale
lui Ion sucmanar, preacum sa s §tie cd de nime sdliti nici asupriti, ci de a noastrd buns
voe am vAndut a noastirdreaptd ocin si mosie, o dughiand gata si cu tot lcicul cAt iasfe
din dos a dughenii, cari dughiand iaste pe podul Hagioae, Intrea dughiana Tomei bArbi-
iar §i intrea dughiana MAriutil. Savoaia facliiaritdi, cari niau fost si noaa schimbdturd aa
dughiana cu Gavril sucmAnar, far lui iau lost cumpAraturd de la SAvoia facliarita, a6asfa
dughiand o am vanduto dumisali lui Ion sucmanariul, drept bani gata, noaA dzAd le( noi
pi niau fAcut plata deplin, tOti banii, ce scriu mai sus, Intru mAnule noastrea ca sai fie
de la noi driapta ocin i mosie 91 Mind lui i copii lor in ve, cu lot venitul I iam dat
§i zapislle ce;e vechi a dughenii, si la anti tocmala sau tAmplat multi, mahalagii si
oameni buni, cari mai &los sor isCAll si noi pentru credinta am pus degetele- si eu Da-
mitrasco Mustea diacul de camard am scat zapisul sd s stie. u las let 7230. Mart 25.
)< Ion blanar X E u' Gavril sucmanariu iscal
X Paraschiva X Mari* Savoi fAclierita
X Dumitru Boldin X Toma bArbier.
Eu Mihalachi MAdArjadul cdpitan main tAmplat.
Necolai zdt Cojoce.

XIV. 7241. Mart 20. (1733), la$1. Nastasla Jderoae face danie un loc de task, pribtuful Dtt-
mitra§cu
Adeca eu Nastasie Jderoe fAcutam acestu adevdrat zapis al mieu, la man preutu-
lui Dumitrasco, precum eu de nim(e) silitd ni6 asupritd, atn dat danie un loci de cas(A)
care loc este intre cas(a) log(o)fAtului Ursului ot vist. si intre casa preutu!ui PAntelei
cumnatul medelnicerulul Neculai si intre casa camArasului Dumitrasco ca sA tie natvei
sale si fidorilor mitvei sal(i) i nepotilor movie in yea, si preotul Dumitrasco sa md po-
meneasca pre mine §i parintil miei la toate sfintele leturghii Intru toatd viata Thltvei sali
si zapisul de la vornicul Ion Corbul de la care am cumparat eu locul sau pierduf, iardl
un zapis de ja Nazarie de la care au cumpArat vornicul Ion Corbul acela st9 si lam
dat V acela preutuluk Dumitrasco, iarA acest zapis care mai sus am zis la la vornic411
Ion ce sad pierdut 'de sar i afla vreodatd i sd rAdice cineva cu acel zapis sd nu..s tie
In sam(aY, larA eine sar scuba din rudele me(le) sau si altu cineya ca sa fac_a sup4rarea
preutulut Ditmitravo peste zapisul i danie me unul ca acela sa fie neertat de domnul
1.6

www.dacoromanica.ro
122 N. A. BOGDAN ..11011
Dumn(e)ziu si de maica precistA si de 7 sabori a lumii trupul lui s ste 1ntreg si ne-
ertat In ve6, si eastA adeviratA danie am facuto denainte a boer(i) §i preuti si a multi
oamen(1) bun(i) carii mai kos sor iscAli l clegetil(i) §or pune mArturii, si pentru mai mare
credinta miam pus §i eu degetul mai /os in loc de iscaliturA sA s stie, si eu popa Ursul
Zugravul am scris zapisul cu invAtAtura Nastasiei Jderoae.
let 7241 Mart 20.
Ursul ot visterie rnam tAmplat cAnd au dat NastastAla locul preotului.
Erei PAntelei iscal
Neculai Post. martur.
Nastasie Jderoe X
§i eu Antimeie neam pus degetul X
Costantin protopop iscal
lerei Ursul Zugrav martur:

XV. 7268 April 5 (1760). 141. Boeril de divan judecA i dau rAmas pe Pavel blAnarlu In pAra
tut cu GheorgbitA Ion Sucmanarul pentru o dugheanA din targul de sus pe ulita Hagloael.
Fac:m Vire cu aeastA carte a noastrA de giudecatA, cA viind inaintea noastrA
Gheorghit, fe6oru1 itif Ion Sucmanariului, den tdrgul de sus §i cu PavAl blAnariul din
la§ feëorul Jul Ion nepot CArstii Stroescului sau kudecat fatA Thaintea noastrA pentru o
dugheanA din tdrgut de sus pe ulita Hagioaia, care dugheanA o luase Jacob ji-
dovul din Roman cu loc cu tot, de la Ion Sucmanariul tatul lui Gheorghit pen"
tru patru Bute cincizAci si sasA de lei, ce iau fost datoriu cu gudecata mArii sale
Costandin Vod. Racovirsi cu dumilorsale Velitilor boeri, care loc au fost vandut la doao
trei neamuri mai Inainte, i pe-urmA cumparAndul Ion Sucmanariul, lau stapAnit treizAci
si mai bine de ani, pAnA la acea datorie a lui Jacob jidovul, si Jacob jidovul acum sco-
tind locul vAnzAtor 11 cumparasA PavAl blAnariul In 95 lei far de stirLa celula ce au stA-
panit locul atAta ani, si pe urmA auzind Gheorghit fedorul lui Ion Sucmanariul, cA au
vandut jidovul locul tatului sAu nau lasat sA intre la stApAnirea altora, ci cerAndus drep_
tatea sa Inaintea noastrA, am luat sama dupd sfdnta pravild i nu sau cdzut ca sd am-
pere locul acela alt neam fAr de cAt ori fedorii lui Ion Sucmanariului, ori alte rude a Jul
fiind stapAuft locul de Ion Sucmanariul atAta an!, §i dupA dr ptate sau dat ramas de la
kudecatA pe PavAl blAnariul, si iau intorsu Gheorghit toti banii, inapoi adicA 95 lei §i
sau luat de la PavAl blAnariul i zapisul cel nou cu care lb vAnduse jidovul locul si
zapisele cele vechi mai denainte, si au rAmas de acum inainte sac stApAneascA Gheor-
ghit locul cu bunA pace, si dupa cum am gAsit a fi cu cale i cu dreptate, am dat a-
data carte de gudecata la mAna lui Gheorghit adasta inctiiniAm.
let 7268 Ap. 5 dni.
loanichie Episcop Romanulul
Manolachi Costachi vel logofat
Vasile BuhAescul paharnic

XVI. 1785 Mart 10 (100. Nec. GavrIl Covrig vinde cu 1100 lei lul Neculal abager o dugheamt
pe Ullia Hagloaei.

Adeci eu Nicolae Covrig sin Gavril Covrig, inpreunA cu soful mieu Manila, fAcu-
tam, adevArat zapisul nosru, la mina dumisale kupAnului Neculil Abager, brat Enciul
precum sA sit ctie, cA avAnd eu dughlanA aicea in las la ulita Hagioae, de la pArintil miei,
asupra cArile dughene fiind cu locul el, am avut i 12 szsisori vechl, zapise, hotarnice si

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 123

carp domne§ti, care dugheana este Intre o dugheanA a nepotului mieu hit Dumitru sin
Paval nepot Stroescului §i intre dugheana lui Costandin Pascul sin Mihai Pascul adastA
dugheanA cu tot locul ei fiind dreapta a noastrA parinteascA la trebuintele ce am avut
am scoso vAnzAtoare, V cu dumnealui gupanul Necola fAcAnd bunA tocmalA sau vAndut
aiiastA dugheana cu bunA voia §1 primirea noastrA drept bani gata 1100 lei adecA una mie
o sutA lei, dui:4 care tocmalA dAndune toti banii deplin intru mAnule noastre, cu care pret
neam multAmit, inpreunA cu scrisorile vechi dam avut §i learn dat dmnisale, iam fAcut §i acest
zapis al nostru, cu care de acum inainte §1 in veci sA aibi a stApAni dughiana adasta
cu locul ei cu beciul de piatrA ce este de desupt, dumealui cu kupAneasa, fii, nepotil §l
neam de neamul dumilorsale cu bunA pace a:At d.:spre; noi, i despre fiii §i neamul nostru,
cAt §i d spre altii cAci nau avut nirneni treat:4 nici acum nau avut amestec, in care
zapis neam iscAlit noi vAnzAtorii I neamul nostru, cAt §i alli negustori oameni de cinste
cad sau tAmplat marturi §1 alte scrisori de sor mai afla rAsArite tot la dmnalui sA sA dea
1785 Mart 10.
Neculai. Covrig am vAndut cu voea mea.
Marie satu lui Neculai Covrig am vAndut cu voe mea.Costantin Theodoru.
Pascu martur §i am iscAlit cu voia me §i ain pus degetul.
Nastasiia dam fostu sotu lui Lupa§cu Covrig am fostu fatA §1 am §tiut de vAn zare
Eu Dumitru Stroescul martur mam iscAlit cu voe mea lonitA popa Nacu martur,
Gheorghe Zaharie blAnar martor.
Tanasie martur, Nicola Corbu (Vnxam K6ppc9
Durnitra§co martur Enachi Cogalniceanu martur.
Ion Mitrofan martur Dumitra§co Samson martur.
Eu Toader A§canu mazil Mihail MArza martur
Eu SAcarl martur
,,Acest zapis lam scris eu cu zisa lui Neculai Covrig §i a -sotului sAu Marin.
Apostol diiac za divan

XVII. 1797 Sept. 5 (140. HAtmAnia dA pclulA catrA Gheorghe telal ba§a BA strige la mezat
cumpArarea caselor din mahalaoa Talpalari despre calici, de catre pah. Toma Cozma.

De la HAtmAnie
CAtrA Gheorghe telal ba§a
Rind cA dumnialui Toma Coma biv vet paharnic piin zapis din anul acesta 1797
Tuni au cumpArat o pareche de case, §indilite cu pivnite de Matra supt dAnsele i cu
altA cAsuta mai proastA acoperitA cu stuh cu locul lor aice in ora§, /a mahalaoa Tal-
palarilor despre calici cu pret drept 730 lei, pentru care aducAnct luminata tidula gos-
pod. la hAtmAnie, poroncitam ca sA sA facA legiuita publicatie. lata ti si scrie ca dupl
hotArAre sAbornicescului hrisov sA mergi atAt la starea locului cAt §1 pe toate ulitile ora-
§ului §i In divanul gospod §1 in curgere de §asA luni, sl faci legiuita publicatie, dAnd
de Vire tuturor cui dreptate poate sA le dee protimisire a rAscumpAra ; tar cAnd nime
din rudenitle, megie0 §i impregiura§i vAnzAtorului pAnA la hotArdta vadea de 6 luni nu
sa vor arAta cu vreo cerere pentru numita cas1 cu locul ei, atunci si vii tice la hit-
mink V sl dai mArturie ca V de aice sA sa dea mArturie dumisali Tomii Cozmil biv
vel paharnic. 1797 Septemvre 5
Costaki Ghica hatman
OBSERVARE. Documentele de la No. 11-17 se-au f9St coratiniCate spre publi-
Care de dl. N, A. Bogdan,

www.dacoromanica.ro
 124 ALEXANDRU BALEANU

X V1111781 Julie 22 (las ). Pa Isle staretul dc la Neamt achimbi cu C. Dospinescu treti comis dAndu-I
casele de Iâng4 S. Spirldon I luAndu-I casele de lAngá bls.Blagovestenlilorfoaste a Despel Flniceasa
monahle.
Pecetea man. Neamtului cu hramul Inaltarea Domnului §1 inscriptia : eastA pecete
iaste a Sfintii mAnAstiri din Nearnth. RI3111 Crnif x(plICT011),I Inaltarea Domnului.
Paisie staretul sfintei Mandstiri Neamtu lui §i al sfintei MAnastiri Sacului §i cu tot
sobor acelor intru I Iristos frati, adiverim cu acest zapis iscAlit de noi cil dAm la maim
Dumisali Costand'n Dospinescu treti Comis, pentru ca sA s §tie ca avand sfanta MA-
nastire Neautt d un loc di casä la poarla Casii .Daniisali (la col(741 sidialui Maw-16G-
rii sfantului Spiridon din gias despre rrisciriO luat cu schimbu dela Safta fata preo-
tului M iftei precum pre largul sa aratA la scrisoarea :acea de schimbaturA, carea iaste
iscalitd de Insd§i mana Saftei, adiveritd §i cu alte iscalituri vrednice de credinta din let :
1781 lunie 22 §1 avand §i Dumnealui alt loc de casä in malialaoa liantenimei de nail.
loc din vale di bislirica Blagovefleniilor ce lau luat cu schimbu de la Despa monahia
FiniêasS: §i di la fiicasa Maria, precum pre largul sa cuprinde la scrisoarea acea de
schimbaturA ce au luat d.la numita calugArig j de la Masa, cari iaste adiveritA cu
fscaliturile a multi marturi credincio§i din let 1781 lunie 22 care loc al sfintei MAnastiri
fiind alAturea cu casa dumisali §1 nefiind acest loc indestul pentru trebuinta sfintd ma-
nAstiri, neam Invoit cu dumnealui intracesta§ chip §1 am fAcut schimbu adecA. datau
sfanta manAstire Neamtul locul slit de casA ci sa a-ata mai sus cel are de'a Ursa hi
biv vel Capital di la§i §i dela sotia sa Saf ta fata preotului Matei cari loc iaste alAturea
de casa Dumisali din vale, §1 Dumn'alui Inca au dit sfintei ManAstiri locul sau de casa
ci este la Muntenime de mijloc din vale §i Dmnialui inca au dat sfintei Manastiri lo-
cul ski de visa ci este la Muntenime de mijloc din vale di bisArica Blagove§tenilor ci
sau arátat mai SU.3, care §i Dumnealui lau fost luat cu schimbu dila Despa Finidasa
CAlugArita §i dila fitcAsa Maria cari loc iaste §1 hotArat in stanjani, dand sfanta
Manastire §1 toate scrisorile ce au avut pi locul sau, cum §1 Dumnealui sfintei Manas-
tiri asAminea i au dat toate scrisorile ate au avut luate dela Despa Finijasd cAlugAriti.
§i dela fiicasa Maria cari loc iaste hotArat §i in stanjAni.
Deci de astAzi inainte §i in veci dumnealui Costandin Dospinescu biv treti Comis
sA aibA a stapanr locu ci iam dat in bunA pace, fAcanduii casri, sau orici ar vrea ca pe
drept loc dumisall, cum i Manta MAndstire aseminea sA§i stApaneasca locu ci iau
dat Dumnealui dupA asaminea scrisori de schimbaturd ci au dat, adiverite flind cu is-
calituraIDumisali §11 cu a altor marturi vrednici de credintA, §i spre mai buns incredin-
tarea:puind diasupra pecete sfintei MAnastiri Niamtului, mam iscalit §1 eu mai On cu
man mea, iscAlind §1 alti pArinti din sobor marturi.
1781 Julie 22.
Paisie staretul sf. M-ri Neamtului Acest zapis lam scris eu cu zisa sfintii
Duhovnicu lachintu sale parintelui Chir Paisie staretului §1 cu a so-
.Serafim leromonah borului.
Calinicu leromonahu Constandin Cucoran.
Polibios leromonahu (grece§te)

XIX. 1785 Decembre 5 kV, M. Sturza pah. schlmbA cu C. Varnav ban dandu-i casele sale de
la deal de Ws. Sf. Splridon sl primind alte case lAnga Prapadoamna Paraschtva.

GAVRIL MITROPOLIT MOLDAVIEI

Mihai Sturza biv vel pah(arnic) adeverez printradastA scrisoare a mea ce am dat
la maim Dumisale Costantin VArnav biv-vel ban, precum a sA tie cA avAndu eu in
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 125

ora§n1 la§ii, ni§te case cu grajdiu, cu §urA §i cu alte doao odai osabite cu tot locul lor
ce siintu tn mahalaua Muntenirnci de mijloc din deal de M(ti)n(a)stirea Sfeintului Spi-
ridon la colfia zidiului din gos despre räsilrit, a cdrue lungul iaste din uli(a cc merge
pe Maga zidiul 11(z)nris1iret svcintului Spiridon gi piir la deal unde sal pus de hotarnici
doao piEtre hotarA cheotoare locului, unde alAture pe din gos despre apus sa hotara§te
cu lo.ul lui 1lie Tiganul §i cu local preotului Vasile Narte. lar pc din gios despre ra-
sArit sA hotArA§te cu ul4a ce vine din Mild boilor, cum pre largu sA aratd in hotar-
nicA toate samnele lozului ii stanjani. Apoi avand §i Dumnealui, Banul un loc iarA§i in
crap1 la§ii paringsc, langd bistirica Preiodoabnei Paraschivei dispre räsärii, cu blind
voia §i primirea mea mam invoit §1 am facut schimbAtura cu Dumnealui.
Datuiam eu dumisale lo cul mieu acest ce se arata impreund cu casele §1 cu toate
binalele cate santu pre daisul §i dumnealui miau datu locul parinlasc al dumisale dupA
cum se afIA. Si mAcar Ca locul mieu iaste cu binale, case §1 altile, iar a dumisale iaste
starpu, insA pentru cd iaste mai mare de cat al. meu §i pentru cA osAbit mai am §i eu
o bucate de loc langA acesta al Dumisale, am primit de am fAcut schimbatura cu a-
cesta. Deci impreuna cu scrisoar a mea aceasti de schimbaturA ce am dat Dumisale
Banului Costantin Varnav, iam dat dumisale si scrisorile vechi a locului toate cate am
avut, atat zapisul de cumparatura dela Constantin Dospinescu tieti Comis. dela carele
am cumpArat aceste case cu locul cat i hotarnica 1Dcalui acestuia §i alte scrisori mai
vechi ce mi au dat el la vanzarea aceea §i de acum inainte sa aibd a stapani dumnealui
Banul casAle aceste cu toate binalele ce sant prin pregiur cu tot locul lor intocma dupA
sAmnele §i hotarAle ce sä cuprind prin hotarnicd, cu pace §i far de nici o supArare ca
pe al Dumisale drept lucru, atat dumnealui cat §i fiii §i neam din neamul Dumisale
in veci, pe carele spre mai buna Intemzearea §i statornicia, sA aiba Dumnealui a§i face
§i intArituri Domne§ti, §i asAmine sä stapanescu §i eu locul ce am lual dela Dumnealui
ca sA rAmaie schimbul ce sau facut intre noi, statornic, nesmintit nici odinioara. lar
cand sar intampla sA nascA vreo pricina asupra locului ce iam dat Dumisale ca sa pA-
gubasca ceva od despre care parte din mAsurile stanjanilor cart se aratA pin hotarnica
eu sa aibu a rdspunde, Dumnealui sA nu se supere, si de nu se va pute indrepta pri-
cina, atunce sA fiu eu dator a implini paguba locului cu bani, adicd socotinduse locul
drept 1500 lei (dupA pretul ce lam cumparat dela Dospinescul cu casele §i cu alte bi-
nale) aceasta somA de bani sA sa imparta dupA analoghie pe stanjAnii bcului §i pe
cati stanjAni va pAgubi Dumnealui din loc, sA aibu a plAti pe tot stanjAnul ate cat va
va vent dupA analoghie, fiindcA §i dumnealui asarnine sau indatorit a rAspunde pentru
ocd1 ce miau dat de va na§te vreo pricinA.
Deci aceste scrisori de schimbdturd ce sau facut intre noi cu bunA priimirea a-
manduror partilor fiindu am iscalit, rugand si pe Dumnealor, velitii boieri ai Divanului
de au adiverit cu iscaliturile, cum §i alti boieri carii sau intamplat. Mihai Sturza Pa-
h[arnic]. 1785 Dechemvrie 5.
Viind §i inaintea noastra numitii boieri eat Dumnealui Paharnicul Mihai Sturza
cat §i Dumnealui Banul Costandin Varnav, au aratat §i prin cuvant viu, cum cd aceastA
1nvoiala de schimbatura ce au facut intre Dumnealor, iaste cu buna priimir, a amandu-
ror partilor. Pentru aceea am adiverit §i cu a noastre iscAlituri. (1785) Deche[mvr,e] 6.
Dimitrie Sturza vel Logofat Neculai Roset vel Logofat. Neculai Canta vel Vornic
Ion Canta vel Vornic, Lascarazhi Roset vel Vornic, lordache Vornic Depaste, Vornic,
lordache Canta Paharnic, Neculai Bal§ vel Vornic, ManolacheHristea Ban, Dumitra§o
Bal§ ceau§ za aprozi, Mihai Luca Stolnic, Malcoci Stolnic, lordache Crupenschi Medelnicer.
OBSERVARE. Documentele de la No. XVIIIXIX ne au fost comunicate spre
publicare (fedi. profesor Alex. Baleanu.

www.dacoromanica.ro
126 T. T. BURADA

XX. 7204 Decembre 30, 1a$1 (1695), Boer if de divan judecA pricina pentru o casA din poporul
CurAl uiior intre Maria oi nepotil lui Stefan Zugravul
Tudosie DubAu vel logofat. Vasile Costachi vornic. Alexandru Ramandi vornic,
facem §tire cu aceasta carte a noastra. precurn au avut pAra de fata innaintia noastra
Mariia 1 cu fi6orii el anume. Gligorasco si Savin carii sa raspundu. nepoti. Antimiei.
ce o au tinut Stefan Zugravul famelea Intaiu cu sivintia sa. lonichie egumenul de la Aron
Vo Ia. pentru o cas de aicia din tars/a din la0. ce iaste Zn popprut curàlarilor, leing4
coatt jidovascri. zicand Mania cu fidorii ei cum ela cas. 11 s vini lor. hiind acia cas.
a lui Stefan Zugravul. si a matusii lor Antimiei. far egumenul. de Aron Vod. aratatau
innaintea noastra, diata de la Stefan Zugravul. cum acel loc aceii cas. lau fost lui
cumplratura de la Alixandra. Zugravila. si la moartia lui o au dat. ada cas. fameil lui
cel de apoi. Anitai. cu mar blastam. ca s =hie a ei. nime altul triabg sa naiba. i ia
sau sculat diau vandut casa aceia cu loc cu tot egumenului de Aron Vod. drept 20
lei. cum arata egumenul 5i zapis de la Anita. de vandzar. §i ne arata si ispisoc. de
para de fat de la Costantin Cantemir. Vvd. ce sau park. Anita fameaia lui Stefan
Zugra vtl de fat cu Gligorasco. fi6orul Marii pentraceia cas. raspunzandus nepot. si
dzicand ca i sa vin 1W. 5i giudecand divanul marii sale 1W Costantin Vd. cu bun drep-
tate. au aflat cum imbla Gligorasco, Wand far de cali vadiand diiata de la Stefan
Zugravul. cum acia cas o au datu Mina sale acei de apoi. Anita! hiind cumparatA de
dansul. sau dat ramas pe Gligorasco sa naiba triab. cu a6aia cas. deci 5i noi vazand
dilata iui Stefan Zugravul. scriind cu blastam sa_ hie casa a Anitai §i ispisoc de pAr.
5i de rAmas de la rapousatul Cantimir Vod. §i zapis de vanzare. de la Anita. egume-
nultd. datam ramas pe Marica si pe Iiêorii ei Gligorasco §1 Savin. sA nu mai aibg nici
o triaba la acia cas. i cat au sezut ei intracia cas de and o au cumparat. egumenul.
sa aibA a plati I chiria. precum liau fost tocmala. cand au intrat in cas. sl aciasta
pArg sa nu nu s mai pArascg, nici danaoar in viaci. cAci hiind bouI aceii cas. din im-
preunA cu locul dughianilor manastirii lui Aron Vd. altii nu incap, a cumpara far iaras
manAstirea aceasta scriem.
ss. las lb. 7204. Dech. 30.
Tudor DubAu logofat iscal
Vasilie Costachi vornic iscal
Ramandi vornic iscal

yv. 7243 (1735.) Safta AndoneasA vinde cu 42 Id casele sale din tArgul Flininil lui Ghlorghe.
t Eu Safta Andonas sor Hindi §i copii ilincais anume Neculai §i Lupul fAcutam
zapisul nostru la mana lui Gorghi si sotului dumisale Nastasie precum lam vandut c'asa
sorum..! IlincAi din id/1ml feinini$ din Aos de casa lui Hilip cu loc, tot cu cat t ne gard
dul Inxegiur de nime silit ce de voi nostrg precum au lasat llinca cu limbA de morle'
casa sA o vandzu cu gumatate sa o grijascA iar Ya gnmAtate sa fie a copiilor precum
stie si duhovnicul ei car(e) sau marturisit la morte ei §1 eu Safta rAdicanduse copii §1
Maud gAldava lui Gorghie eu sal certu SA de pace 5i care ea vAndut dreptu patruzeci
5i doi 1.i bani vechi §i acestu zapis candu sau facut sau tAmplat §1 oameni bunt cari
mai g )s §au pus §1 degetele. let 7243.
X 5i eu Mihalachi ciuca mam tamplat candu sau vandut casa sotul Hindi martur.
X lonitA curarar mertur
X Hristodor martur
X 5i eu Toader soltuzul martur
si eu preotul Toader ot sftl Dumitru am fostu duhovnic Dina martur.
San ti e cut deplin la condicA.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 127

XXII. 7260 (1752) Mal 27 (1a$1) Lupasco Covrig cumpArA cu 10 lei o bucatA de loc de la Vi-
netla din Muntenimea de los.
AdicA eu Vinetie fata popii lui Toader impreun5 cu gine.emeu lonitA MAtAsar, fA-
cutam zapisul meu la mAna dum. lui Lupa§co Covrig ; precum sA s §tie ca din locur
cau avut tatul mu popa Toader cumparAturA de la papa Vasile, ce este pe dinnainte
casii lui Lupa§co, iam vAndut de a me buns voe o bucatl de loc de lam mai lArg t pe
dinainte cas i sale Ina din dosul casii tAtAnemeu, de la dial din cornul caii despre rA-
sAtit §i din piatrA ce sau pus acum spre fata casii lui Lupa§ca Covrig nu stAnjAn §i
§esA palmi §i di acolo drept in hotarul ce sau pus in ulit'A) despre Gavril Covr:g §il
din hotar la vale pang intralt(A) piiatrA din margine ulitii ce sau pus cam la mijlocu
loculul noal stAnjeni §un lat de mAnA, §i dintrace piatrA chezi§ Ora iarA§ in piab a ce
sau pus di la dial de cornul casAi tAtAnemeu 11 stAnjAni §un lat de mand, §i din pia-
tra easta chezi§, drApt In piatrA despre locul lui Prepelit(a) ce sA nume§ti local Ne-
bunelii cari sau pomenit §i Ia mArturie hotarn;c5, §i sau gssit zec'e) stAnjAni §1 §as1
palme §o schiuoapA (wKi0C0.101) de6 ; 6.ist(A) bucatA de loc ce arat(A) mai sus iam van-
duto dumisale lul Lupa§co drept zece lei bani gata, §i sA de §i cheltuiala dumilorsali
vornicilor di poarta dupli cum sa pule arca, §i la easta" tocmalA sau IntArnplat i alti
oameni buni cari mai gos sor iscAli §1 eu pen ru credinta am rus degeti I.
let 7260 Mai 27
X Eu lonit MAtAsar zAt Venetijty (sic) cu vae me sau vAndut
X Si eu Zoita fata Venetii am vAndut.
Si en TAnasA Meleghi vornic de poartA maqur.
Stefan PopAscul vornic de poartA martur.
Gavril Pilat vornic martur.
Eu preutul Pintileiu ot sfeti Atanasie am iscAlit §i eu Stefan Andrii log.)f it am
scris cu zAsa Venetii §is martur.§i eu preutul Ion de la bisArica sfAntl lui Attanasie
mam intAmplat.
Elei Ion ot VAvedenie razA§.

XXIII. 773 Aug. 25 (la#), Data Nastasl lui Lupasco Covrig. staroste de ciocli.
Datam diia a mea la tr Ana sotului mieu Anastasia §1 ceale ee le am sA s §tie I
dupl cum oi poronci eu sA urmezA c i izvod de ceale be am §i cui ce sA I dea a-
nume SA S stie. It 1773 Avg. 25 dni.
500 lei bani gata, cu banii ace§tia sA -m(A) grijascA §1 s faca eeak pore rite
136 stupi.
.. 5 vaci fAtAtoare.
4 boi tineri.
1 cas(A) cu pivnita di piatrA cu locul ei.
1 mo§ie anume Tatomire§tii la tinutul Vasluiului stAipitA in patru parti §1 Intru
a6astA mo§ie are nepotul mieu Nicolae Covrig doarozAcl pa§i §i Lupul Trinca doarozki pa§ii
1 dugheanA din vale de casa mea cu beciuri de piatrA cu dugheal §i hotArat
locul ei, de a casii meale.
SA $ §tie anume cui ce dau :
Casa cii pivnill de piatrA cti locul ei dau Soldui mieu Anastasiei
136 stupi tij sotului wieu
1 pogon pol vie la Ooobe§ti tij sotului mieu
5 vaci fAtAtoare tij sotului mieu
4 boi tined tij sotului mieu. Aceaste toate le dau ca sli fie de schiverniseali

www.dacoromanica.ro
128 T. T. BURADA ...

ei, sl pentru ca sa m(a) grijasca si sa m(a) pomereasca cat a till ia, iar dupa moatte, toate
sa alba a le stapani ginerimieu loan lmpreuna cu fiica me Ecaterina.
1 mosie anume Tatomiresti, la linutul Vasluiului am dato ginerimieu lui loan
si Catrinii.
1 dugheana de vale de casa me cu beciu de piatra cu tot locul ei tij dlui
10 sarindare
1 fantana
1 pod si sa ma grijasca bine cum sa cade si copii miei pan la anul.
100 lei sint dati fiicii mete Catrinii, sa i sa dea pentru o bute de vin, ,si la diiata
mea sau tamplat si duhovnicul mieu si alti preoti cariFmai gios sau si iscalit.
Eu Lupasco staroste de ciocli am pus degitul (x)
tu preutul Vasilie ot Curalari duhovnic mam tamplat fall..
Eu preutul Muiseiu ot sfeati Teodor (ecoMp) mam intamplat
Eu preutul Neculai ot Vulpe mam tamplat
Eu preutul Nicolae am scris ctt zisa starostelui Lupasce.
OBSERVATII. Dupa 12 ani, In 1178 Nastasia Covrigeasa lasa aceste averi ne-
potilor sal Costandin si Neculai, ficiorii fetii sale Catr Ina maritata cu Ion Porusnicul.
(Surete ms. XLIII. 147).

XXIV. 1777 lunle 23(1a1), Aezare intre Chlrlac 011Inca blanArita pentru o bucatil de loc din
ullta fithArlei domne0.

Adica eu Chiriac sin loan Grecul din tnahalaoa Ferediilor de pe &fa Podului roy,
datam adevarat zapisul mieu la maim Ilincai femeil lui Vasile Blanar a Es, precum
sa sa Vie ca Wand eu casa me pe catva loc a drunyclui findtii gospod. i a maha-
tali; fertdcilor aliiture cu ul,fa pe diu ios, am inchis drumul ulitii. i dandu maha -
lagii jalba marii sale lui Voda, din poronca domneasca sau randuit dmlui Ilie Catargiu
hatman ca sa faca cercetate, aceastet jalbe, sf mergand dnutui hatman la fafa ulitel
dui:4 cel cu amanuntul cercetati sau Mut prin mahalagii si printralti oameni de
isprava sau dovedit cu adevarat ca am Mut eu casa pe locul ulitil ; si cerand
dnului hatman din poronca domniasca ca sa strice casa sa deschiza drumul uliti dupla
cum au fost dintru Inceput si avandu numita Bind tut loc de dna In dreptul ca-
se sale peste ulita din sus, am cazut In rugamhite la Ilinca sl la soful el Vasile BM-
narul, diam dat un stanjin si gitunatate din hcul domniilorsale, ca sa fie ulita sa numi
strace casa, deci dar pentru a6asta iam dat acest zapis al mieu ca or audit sar intampla
ca sa %ranchu eu casa, dupa protimisire ce are numita Ilinca, sal aibu dumisale a o vinde,
iar de nar vra ca sa o cumpere dumniaei, sa alba as lua locul dupa hotarnica ee o are,
si en sant stricu casa sa deschidu nlifa, dupa cum au fost dintru Inceput, si pentru mai
lama credinta nestiind carte miam pus degetele atitteu cat si fetnela me.
+ Eu Chiriac sin loan.
,,Adasta tocmala si Invoiala ce sau _Mout Intre dansii de a lor buna voe si Inainte noas-
tra sau facut, adasta.
Hie Catargiu hatman

www.dacoromanica.ro
aa..1......-....16,
bOCUMENT8 i 29
. .

XXV. 1812 April 10. Harta inchlpultoare de starea locurllor de casa de pe ullta MnAnlel dom-
ne§t1,

LI
Casa post. C. Arabu
.s
r
dclasta este ullta ce merge spre Cacalna 1812 April 10, Vasile Bucur vornic de poarta,
am facut aceasta harta *i learn Impar-
tit locul la dou surori dupa cum arata
mai sus.

casa Puratel
25

14 EI
casa lul Ensche
armanul

,Nommaulsommos.
ulicioara ce merge spre Cacaina

XXVI. 1708 Mart 6 la.Fi. A. 1. Callmah VodA intAreee lul Hagl CAprIl stApAnlre peste casele dln
ullta FAnArlel gospod, la CAcaina.
Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru loan Calimah Voevod, domn tirii Moldavii.
Facem tiri printreasta al noastra domniasca carte, ca Hagi Capril tutungiul ar-
Than Ismainlau, in trecutul anu 97 lunie 7 prin zapis au cumparat niste case cu locul
lor, de la Alexa Ca pitan drept 3750 lei, adica casele din sus i din gios, ce sant tot
intro ograda, aice in targul Iasii /a mahalaoa Ceicilinii ce I zic fi Icindria, §i tOt ttl
anul trecut 1797 luni 13 dupa jalba ceau dat catra domniia mea numitul Hagl Capril
arman, cu cerire ca sa i se fad publicatie. sau scris atunce al noastra domniascA lidu121,
cu poronca catra hatmanie ca sa pue sa sa fad legiutta publicatie atat acolo la stare
locului prin mahala cat §i prin targu §1 pretutindene in curgere de asa luni de zile
spre in§tiintare tuturor acelora ce dreptate le va da protimisis de rascumparat, deci
acum prin marturia de in§tiintare, L'au adus numitul cumparatoriu Hagi Capril arman,
de la al nostru cinstit Si credincios boeriu dnului Sandulache Sturza hatman, cart
laste din 2 a lunii ace§tiia Mart anul 98. arata ca dupa poronca domnii sale, sau urmat In-
tocmal facandusa legiuita publicatie atat la stare locului, cat §1 pretutindene, In curgire
17'

www.dacoromanica.ro
i10 T. T. BLIRAbA

acestor sasa lunl de zile, si nime altii nau esit ca sa cei vreun protimisis de rheum-
pArare acestor case, fara numat fiind ca ajasta casA i numitul Alexa capitan, liau fost
cumparat de la eumnatasa Ancuta sotiia mortului lamandi biv 2 camaras dupa instiin-
tare 6au luat dnului stolnic tefan Rusot mosul Ancutal, Ind cu 12 zile mai inainte
pana a nu se Implini vadeoa de sasa luni a publicatiei, prin scrisoarea sa tau fost scris
catra al nostru cinstit i credin6os boeriu dumnealui lordache Cantacuzinu vel logofAt de
lara de gios, au fost facut cerere, ca sa i sa dea protimisis ca unii rudenii ce iaste
vanzatoaril ca a le rascumpere ; dupa care mire, dnului vet logofat trimitAndui In
stiintare pentru pretul casilor, si alte cheltueli eau fAcut numitul cumparatoriu ca casile
la care trebuia a raspundi numitul boeriu stolnic tef an Roset, prin al doile scrisoare p
sa eau trimis iarasl catra dnelui Arel logofat, Inca de la trecuta tuna Ghenar 24 ; an-
dat raspunsu cu cuvAnt hotarAt cum ea nui da maim pentru sane al le rascumpere
fiindu cu pretu mare, dar au facut osabita cerire, ca sa sA dea protimisis de rascum-
*are, mosulut sat* Thomas Sandulachi, fiind si el rudenie vAnzatoarii, dupa care mai
la urn% i Thoma Sandulachi, vilnd Inainte dmsale vet logofat au priimit si hist* el
SA ramle Nina cumparatura casalor asupra lui Hagi Capri!, iscalindul sf In zapisul acel
de vAnzare care sau Incredintat i cu MAO iscalitura dmsale vel logofat, i Mudd
au trecut si peste vadea si nime altul afara de acesti mai sus a:atati, nau mai esit nici
din rudeniile vAnzatorului nici din megiesii cum sau aratat, ca sa mai faca vreo cerere
de protimisis sa raszumpere, pentru aceea iau dat numitului cumparatoriu marturii la
mina sa, dupa care sasi poata lua I Intaritura de stapanire, cum mai pe largu do-
vedesti j Insusi marturiia aciasta a dmsale hatman care iarasi sau vazut de atm
dmealui vel logofat. Drept aceea dintru toate aceea IncredintAndune domnia mea cum
el numitul cumparatoriu Hagi Capril arman, au lmplinit datoriia sa cu facire de pit-
blicatil, dupl hotarArea sobornicescului hiisov, Pentru aceaia dar lata printralasta al
noastra domniasca carte ii Intarim stapAnire lui Magi Capril, asupra casilor acestora cu
locul lor ca dupa tArla scrisorilor ce are sa aiba a le stApAni ca pe ale sale drepte,
chip cum lean cumpArat, si carte ajasta al domnii mete Sal fie lui i In urma clirono-
milor sal de Intaritura statornica neclintita i nerusuita nici odinioara In veci, care
sau IntArit I cu al noastra domneasca pecete.
1798 Mart 6
I. p. domnesti cu initialele : i AA. 16.1. IL a. Kn. 1797.
ordwIti Canta vel logolat procit sau trecut in condica, Matei Costin condicar

XXXVII, 1804 Mal 10 (100 Angheluta vInde cu 850 rei casele sale cu locul lor din Munte.
nimea de milloc pltaru;t3 loan Matieg.

Adica eu Angheluta si cu ,fratemeu Ion few CrAstei Olar carii mai gos niam pus
numele l degitile. adiverim cu acest zapis al nostru la man dumsale pitar loan Ma-
tias precum sa sa stie ca avand noi o casa cu locul el n mahalaoa mtmtenimei cle
mijioc rAmasa de la parintii nostri, care toe despre rasarit sa hotaraste cu locul fedo-
rilor preotului Tomei si despre miazanoapte din sus cu locul crAsmei dumisale jicnicer
Buzala si despre apus cu load cast! lui Mihalachi Orbul, iata pe din kos sA hotaraste
cu locul dughenilor dumsale medelnicer Todirasco Macarescu chip cum pre largu arata
hotatnica acestul loc care este din 1804 Ghenar 9 si avAnd nol trebuinta de bani niam
socotit Ca sA vindem casa adasta cu locul el, ca sa IntAmpinam nevoile noastre cum si
grijile parinfilor nostri, am vAnduto dmsale pitar loan Maties cu tocmala drept 850 lei

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 131

adica optsute cincizaci,. cari bani fiind ca lam luat tot deplin in mAinile noastre am
dat dmsale acest zapis ImpreunA cu toate scrisorile locului.
Deci atat dmlui cat si urmasii dmsale sa alba a stapani casa easta cu locul ei
In pace nesuparati de catra nimene in veci, i spre mai adivarata credinta niam pus
numele sl degitile. 1804 Maiu 10
X Eu AnghelutA san CrAste Olar am vandut cu voie me si am pus degitul.
X Eu Ion brat Anghelutu tij am vandut cu voia me si am pus degitul.
Petiachi jicnicer martur.
Obs. Doc. de la XXXXVII incl. sant copiate din arhiva raposatului etnograf
paleograf, T. T. Burada.

XXVIII 1807 futile 28 (lap. MArturil asupra dreptulul ce are asupra caselor sale Paraschtva,
lasate de soful el Nastasi Rale la moartea lot.
Duna aratarea ce au Mut cinstitei fogofetil Paraschiva sotie de al doile a savirsitu-
lui Nastasa Rale de aice din Es cum ca impreunkcu bArbatul sau au petrecut 17 ani si
au WO i copii l dupa ce celelante surori a lui au murit, apol si el In anul trecut
sau savirsit, i ali urmasi nerarnanandui de ell numal o casuta cu locul el aice in Ef
in Muntenimea de mijloe, de care la moarte ne au lasat asupra ei ca sa se vInza, si din
banii ce vor esi facindui grijile trebuincioase si altele orinduite de catre domnul dupl
legea crestineasca, prisosul ce va mai ramane, sa fie pentru hrana i chivernisala ei,
acum scullndusa o preuteasa Paraschiva care o tine preot Costandin ot sfintul Teodor si
cu Costandin dascalul de aice din Esi, ar fi vrand a pune stapaniré asupra casei aceia
si din porunca cinstitei logofetii fiind eu orinduit ca sa cercetez ce neamuri shit, si
precum voi afla sa Instiintez asupra pricinel, eu dupa porunca infatisind pe amindol
partite, clt a supra rudeniei au adus tiumitii de mil sus pe preot Grigori ot sfintu Atha-
nasie i preot losif ot sf. Teodor care au marturisit cum ca ar ft auzit ca slut neamuri
cu mortul, dar ce neamuri ar fl lui nu stiu. apoi Mind Intrebare i numitei Paraschivel
cu ce poate sa dovedeasca cum ca casa aceia au ramas asupra ei si de are vreo diet&
de la mortul ; ea a raspuns ca dieta nu are, dar prin duhovnicul mortului preot Ioniti
ot 40 de mucenici poz te sa si adivereasca hotararea mortului ce tice a se dovedi ade-
varul am Mut intrebare si numitului duhovnic asupra cul sau dat sufletuf, i duhovnl-
cul intracest chip a marturisit, cum') ca de multa vreme aminduror fiindule duhovnic,
Inaintea mortii sale Inca Bid in toake simtirile lau marturisit i mortul au aratat ca
alta nemicA nu are decit casuta aceia cu locul ei au lasato asupra sotlei sale acestela
cu hotarirea ca sA vinza si din banii ce va e1 facindui griji/e trebuincioase i altele
rindueli de catre dinsul atit tut cit i surorilor sale, fiindule cdmindul tuturora Intracea
casa, banil ce vor mai prisosi sa fie pentru hrana i chivernisala ei, lar el rudenii nu
are dar pentru ca ea Inca era bolnavi sf. mai slaba de cit dinsul, pentru aceia In scris
nau lasat, precum acegte duhovnicul a mArturisi i inaintea cinstitii logofetil pentru care
nu lipsesc a Instiinta. 1807 tunic 2&
loan Bandac.
Dupa cercetare aceasta infatosinduse i inaintea noaStra pe jaluitoarea aceasta
Paraschiva, femeea mortului Nastase Rale, dimpreuna cu plritil Paraschlva preuteasa si
Costandin dascalul, sau intrebat ce mai au a raspunde ei, alta nimic nau mai ticlaow
1

decit numai ca Ii sar cadea i lor vreo parte din ramasitile mortului, si ale surorilor a-
ducindui de fall i pe duhovnicul mortulul, tot asemenea au marturisit cum prin Insti-
intarea aceasta sa arata. Drept aceea de vreme ce din marturia duhovnicului 66 dove-
de§te cã mortql tau dat femeel salg pa MI duhovniceas4 qi sal laca griple pbirmitg

www.dacoromanica.ro
132 M. BURONELE

apoi si neamuri fiind iarAsi dreptate nu poate agiuta a trage vreO parte din rämasitile
mortului, fiind volute cu lucrul sdu al da cui au vrut si pentru aceia dar dupl dreptate
am giudecat a jaluitoarea aceasta Paraschiva sl ramie nesupgratA mai mult despre
pAriti, stäpininduse casa in buns pace despre dinsii numai ca sl ail:4 a urma cu fa -
cerea grijilor mortului tntocmai dupi cum au indatorat-o.
1807 lulie 8.
C. Bals vornic
Ralet vel vornic
IndescIfrabil.

XXIX. 1808 lunle 25 laf1. Paraschiva Rale vinde log. C. Bal; cu 750 lel casele sale din Mun-
tenlme de pilijloc, Ihrig6 biserica Blagovestenia.
AdicA eu Paraschiva sotia mortului NAslase Rale de aice din Iasi adeveresc prin
acest zapis al meu. la mAna durnisale cuconului Costandin Bals biv yel log. de tan de
kos precum sa sA stie ca avAnd eu un loc de casS aice in Es in mahalaoa Muntenimei de
mijloc lAngA biserica Blagovisteniilor din lasi, care si mie meau rAmas clironomie de la
rSposatul sotul meu ce sau zis mai sus, iar lui iau fost rämas de la rAposata rtaicasa
Nastasia Ralioae, avAnduo si ea de cumpArSturA de la un Nane, cum aratS zapisul
din 7264 Mart 25 si acum fiind insarcinata cu grele datorii mai vartos si cu grijele
minor, mam socoti1 si de a me bunl voe lam Mut vanzAtor, si altu nimene negasin-
duse ca sS de pretul cel mai bun, de cal numai dinlui log. meau dat sapte sute cinci-
zcci lei, cu care pret multSminduma si eu iam primit pe toti deplini in mlnule mele, si
pentru aceasta dat de acum inainte sS aibS dmlui a stSpAni locul acesta, cum si cuconii
dmsale cu bunS paci nesuphati atit de catrA neamurile mele, cum si de catri alti me-
giesi, pentru cA tuturor learn Mut stiutA vAnzarea locului acestue. lar hotarul locului a-
cestula sA Incepe din drumul SArii margine pe din sus pe lAngä drumul ce vine allturi cu
locul dmsale boerului pAnS In locul marii sale beizade Dimitre Mayrocordat unde este si
piatra in coltul zaplazului mArii sale, si de acolo dintracea piatrS mergi alSturea cu za-
plazul mArii sale pAna in locul dsale jicnicer Costandin Tiriakiolu unde este iarAsi
pia tra, si dintrace piatrA drept la vale alStu4 CU locul dmsale jicnicer margine pe de la
vale pAnA in drumul Sirii, si deacolo in sus alAturi cu drumul SAM pAnA in coltul lo-
cului dmsale boerului si intraceste samne incheinduse tot locul acesta am dat si zapisul
cel vechi dupS care sA-alba dmlui as face si intSrituri si spre Incredintare rugAud si pe
alte obraze cinstite de au iscSlit marturi si eu incA nestiind carte am pus numele si
degetul. 1808 Mai 25.
X Eu Parashiva sotia mortului Nastase Rale am vandut cu voe mea.
X Eu Gheorghe sin Popa fratele vAnzAbarei am pus degetul adeverez.
si cu am scris zapisul acesta cu zisa si primire vanzAtoarei mai sus aratatA.
Gavril.
,,AceastS casA cu locul ei ci am cumpArato dela Paraschiva RAleoae, drept 750 lei
precum se vede intracest zapis am cumpArat pentru dmlui Gh. Negruti, care insusi au nu-
mArat si toll banii, decl spre as ave statornia stSpanire asupra arAtatei case cu locul
ei 11 adeverez prin aceasta scrisoare vesnicl stSpAnire in puterea scrisorilor vechi si no!,
ci lam dat cu zapis aceste atAt dmsale eft si urmasilor cei va avea".
18)2 Ghen. 25 EV.
C. Bals vel logofAt.
Acest loc ce sl aratA mai sus In mAsurile arAtAte cumpArat de la Paraschiva
Wog, nefilndum trebuitor prig boa tpgmala §l alcatulre cc am facut cu dmnei Maria

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 133

Stamati I lam vandut de veci drept 1300 lei pe care mi iau numarat toti deplin intru mai-
nele cAruia de acum inainte si in veci sa fie volnici si puternid atat dnei si urmasii
dmsale al stapAni cu buna pace ca pe un drept lucru a dumneaci..
1812 Mai 4.
Gheorghe Ncgrut.

xxx. 1812 Ghenar 15. DIvanul Cnejiei Moldavlei intareste lut C. Bal§ log. st.ipanirea sa asupra
caselor sale din Muntenime de mijloc Una biserica Blagove§tenilor.

DIVANUL CNEJIEI MOLDAVIEI

Instiintare sa fad cu aciasta carti a divantilui ca cinstitul boeriu dmlui Costandin
Bals biv vet logofat, prin zapis din trecutul an 1808 Mai 25, de la o Paraschiva ce
au fost sotie mortului Nastasa Rale au cumparat un loc de case aice in L'1 ;ia malia-
laoa ffuntenintea de mifloe leingit biseirica Blagovqtenitor din sus in pret drept 750 lei
cum pe larg arata zapisdupa care apoiu cersind dmlui logof at ca sa i sa facd publi-
catie asupra acelui IA la 9 a lunii lui lunie a aceluiasi an, sau dat tidula divanulu
cdtra hatmanie sa rAnduiascd pe telal basa ca in sasä luni de zile sd faca publicatie
atat Ia stare locului cat si in divan spre instiintare tuturor acelora ce dreptate li va
agiuta a lntoarce bani si a rascutnpara si and Ora la implinirea vadelii sa va arata
cineva cu cerire de rascumparare, sa 1 sa de marturie cu care sa vie la divan, iar and
in hotarata vade nu sa va ivi nimine nici cu cerire, sa i sa de marturte dmsale logofa-
tului, ca dupa aceiasi sa i se intariasca stapanire si de catre divan si hatmanie prin
tidula sa la 13 Sept. au orAnduit pe Costandin Telal basa ca sa urmezi cu publicatle
la stare locului, carile prin instiintare .ce face hatmania la 28 Sept 1810, 'arata Ca ur-
mand cu facere publicatiei in hotarata vade de sasa luni si Inca si peste vadea mai
mult nimine nici cu 0 cerire nu sau ivit, dupa cum sau incredintat divanul si din mar-
turie hatmaniei catra divan ce au aratat dmlui log. din 9 zile a lunii Noembrie a ace-
luiasi an 1810.
Drept aceia fiind a dmlui. logofat sau implinit toata datoria cu facere legiuitti
publicatii asupra numitului loc si de vremi ce nimine din rudenii sau din megiesi im-
pregiurasi, nu sat: ivit nid cu un feli de cerire. lata deci ca i sa intareste stapanire
asupra numitului loc ca pe unul ce cu build credinta lau cumparat, pe carile de astazi
si in veci sal stapaneasca atat dmlui cat si in urma clironomii dmsale, si carte aceasta
a divanului sai fie de intaritura statornica, neglintita si nestramutata nici o dinioara,
care sau intarit cu ale noastre iscalituri. 1812 Ghenar 15
L. Bals vornic Ion Neculce
Roset vornic Andronachi Donici vornic
Hermeziu vornic Neculai Roset hatman
OSERVARE : Ducumentele de la N. XXVI1IXXX inclusiv sant comunicate, spre
publicare, de d. M. Burghele.

XXXI. 7171 Sept. 15 (1662) 1af1. Iorga Caraiane vinde doftorului Moise cu o suta de galbem casele
sale din Iasi, ulita strAmba.

Adeca eu Iorga fi6orul Karaiane 'eau fostu vornie de targu de 1aq. scriu §i
lui
mArturisescu cu acestu zapisual mieu. de nime silit nice asuprit. ce de a mea
1

build voe. am vandut a mea dereapta ocina si I mosie. casele meale. ce miau ramas. de
la parintele mien, de Ia Karaiane. §i de la maica mea I Mania care casa samtu In targu

www.dacoromanica.ro
134 OH. GHIBANESCU

In !cif. pe ulifcs strdnth4 lánp Podul vechiu. fntre casele lui 1 Paladie aga. 5i Infra locul lui
Hariton cel batran. aceale case lem vandut. dumisale lui Moisii doftorul. dereptu. o
I

sutä de galbenl bani buni. si. neau facut dumnealul kupanul Moisii doftorul I toata plata deplin
cat scrie mai sus 100 de galbeni bani buni. fug eu am vandut case'e meale cu tot locul 1
acelor case, nice mal mult nice mai putin. ded de acmu funainte al hie dumisale kiupl-
nului Moisil I dereapte ocine sl mosii. si In tocmeala noastra, au fostu dumnealor tuji
boiarii cei marl 51 I vecinii no5tri. anume : David staroste de negujitori. i dumnealui
Toader Paladi j aga. si dumnealui lane ginerele lul Mihai Ungurul. 51 L(oga)di ginerile
lui Condrea Zlatariul 1 51 Gheorghija zlatariu i dumnealui Alexa Pad si lonasco zu-
gravul. 5i Nita Cadauni 1 eau fostu staroste. si preutul Popa Darie. i Ilea zalariul.
Vasile Caitac sl I lonasco nepotul lui Cujba. sl lane Botezatul l Danila Lapteacru. Pen-
tru mai mare credinja. mai gios nem pus pecejile i iscaliturile. si eu Dumitrasco.
1

diacul de pre 1 Podul vechiu am scris acestu adevarat zapis sa se stie.

u las let 7171. Sept. 15.
X lorga sin Caraiane lane zet Mihai (1. p.). X Caeauni. X lona5co zugrav.
X Caitac. Alexa Pana martur. Pop Darie ( . p.). Ilea Zalar (I. p.) lane Botezatul (1. p )
az Dumitra5co diacul iscal.

XXXII. 7176 Noembrle 8 1a0 (1667). Vornicli se poarth din porunca 1u1911a3 Alexandru Von
mhsoara locul Calicilor diu iaV.
t Adeca nol vornicii, de la poarta märilei Sale domnul nostru lui 1111as Alexan-
dru Voevoda. anume eu Dumitrasco. Ro5ca i Ursul l Enachie. 51 Ghlorghij. 51 Si-
lion. si Roman. facem stire cu adasta adivärata. marturie a noastra. 1 cum au 'Ault
Inaintea märki Sale lui Vod. Istratie. starostea de mi5ii. de aid din trag din la i cu
alji misei. de sau I jeluit cu mare jaloba. innaintia mariiei sal(e) lui Vod. pcntruZlo,u1
ce liau daat. Pattu Vod Rares. 5i cu doamnasa Deana. I in capul tragului din sus.
despre zidiu, dee manila sa Vod. au socolit cu tot sfatul mariiei sale, si au trimes
pre nol. I vornicif de poarta. carii santem scris mai sus. 5i am stransu oamini buni,
ai vecini din Preglur. batrani carii I au 5tiut pre unde le iaste locul lor. cel de danie
de la Patru Vod Rares. 5i de la ,doamnasaa. the sau aflat Ion I talpalarul cel bi-
tran. carili au janut minte. din dzilele lu i Stefan Vod Tom5ii. din dcmnliu dintal 01
Chervasie apariul. Andocal cliclariul 5i acesta au janut minte. din domniia Radului
Vod de apot. i sau prilejit i alli oameni buni. I buni (sic) si batrani candu sau tras
funile. la hotarit si la stalpit, anumi Toader Briazul cel batran 1 si Vasilie Leurdä
Gheorghie Cadekos. i Gavrilas dliacul. si Stefan Darabanul l lonaqco Clobotariul. 1 si
Nicula Talpalarul si Dumitra5co, fieorul Salcului, i Tiron Darabanul. 5iMoiseiu DAra-
banul si multi 1 oameni buni sau prilejlt, dei acesti oameni buni toji. au purees fm-
preunA cu not, pre unde au stiut. I ei si sau socotit precum (au racli) cat acii oa-
men1 buni cu a lor suflete 5i au pus si stalpi. un stalpu de 1 piatra sau Pus din sus.
si altu stalpu de piaträ sau pus din Os. si o piatra sau pus la mijloc. asea sau hotarat
I 51 sau stalpit.. acestu loc. acestor mi;ei. care loc iaste lor. daanie. 5i miluire, precum
mai sus si graia5te. I Patru Vod Races si doamnasa Ileana. ded de a?.mu nime dintru
aiji oamenl. sa nu alba treaba. 1 a sa amesteca preste hotarul l peste stalpii carii tau
stalpit locul acestor miset. Intracesta I chip. sau socotit. i sau stalpit. si pentru mai
mare credinja nol toji vornicil de poarta carili am lost de faja am iscalit si am pus
I

pecete. i cu aiji oamenl buni. i batrani. carii au I titiut locul i sau prilejit de fat
tot sau pus deagitile peceji ca sa sa Vie i Tiron dilacul am serfs.
u Iasoh. vlt, 7176, msta Noev, 8 dal

www.dacoromanica.ro
Mr,
DOCUMENTS 135

,,qi am Iscalit. cAtra- ajastA adivarata mArturii qi sau prilejit qi Carpu tArcov-
nicul. la 0as:a mArturie. qi Dumitra$co, qi Roman qi Gligorie.
az Dumitralco Ro5Ca iscal. az Gheorghie dvornic iscal. az Ursul vornic Iscal.
(pecete). Enachie vornic (pecete); az Silion vornic iscal ; Roman vornic (pecete). X
Ion Ta:patiriul X Ghervasie X Toader Brazul. X Vasilie LeurdA X Ghtorghie X
Gavrilaq >c Stefan X Ionasco X Necula X Dumitrasco. X Tiron darabanul X
Moisei X Durnitrasco X Roman X Gligorie.
az Tiron iscaal. 1667 (cu cifre)

XXXII!. 7189. Mart (1681) 141. Duca Vodzi Int/Ireste Jul Andronachie fost usier mare. casa sl
pivnita, din ulita StrAmba, cumparate de Enachie. drept 250 taleri lAtuti,

leo Duca Voevod Cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldovei. aded au vinitu in-
nainte domnii mete I qi irmaintea a lor noqtri moldovene$ti boiari. a mare qi celor mid.
boiarenul I nostru Andronachie deu fostu uqi ar mare. qi niau aratatu un zapis de cum-
pariturA I cu multe marturii de boiari. Frangoli SAoariul cel mare. qi lanachie negutitoriul I
fieiorul lui Mihai Ungurul. qi Mihalachie fiëorul Frantei. qi Ilia ZAlariul. qi I Neculaiu Sa-
hdidlcariul. qi Anbrohii bArbiiariul. qi Panaite bAcalul. ginercle lui I Caitac qi GhiorghitA
ginerele lui Caitac. s.-riindu qi mArturisindu intracel zapis cum au:vinitu innaintia lor
I

Eaachie fidorul Parvului ceu fostu vAtavu la I Neculaiu Buhuq ceu fostu logofAt mare. de
nimene silit nice inpresurat ci de a lul I buna voia de iau vandut a sa diriapta ocina ql
moqie cu casA cu pivnitA de pliatrA I qi cu loc cat tine ograda. caria iaste pe ulita stramba.
aicia in tArgu in laqi I boiarenului nostru ce mai sus scriem lui Andronachie ceu fostu
uqiar mare. dreptu I dol sutia qi cinzAci de Were batuti bani gata. pentru aceiA qi domnia
mia dac Iam vAdzut acel zapis cu atAtia marturii qi de a lor bunA voia tocmalA qi I

deplin platA. domnlia mia Inca am dat qam intAritu. boiarenului nostru ce mai sus scriem I
lui Andronachie ceu fostu uqiiar mare. cu ea cas5. qi cu pivnitA. si CU loc I cu totu. ca
sA fie qi de la domniia mia diriapta ocina r§i moqie qi giupAniasAi sale qi copiilor qi
I

nepotilor lor. qi uric qi intaritura neclatitu qi ne I ruqiit nici o danAoar3 in veaci. peste
easta carte a domnii miale. U la% vleat 7189, Martie.
.Saam gospodinu veieal. + Gligorie
Miron Costin vel logofat
Pecetea domneasca cu exerga : + Ica Attica &MOM. SOmito mitacwrito rocnomps
alainu AlionAaacisoil. Cap de bou, aquila. 1679.

XXXII', 7191 Dec. I lap' (1685). Costantln Vvd, Intlireste locul miselior din lasi In capul tar-
gulul In sus, dispre zid, care loc este si strilplt.
"1- IIC0 Costantin Voevoda. bjiu mIst'u gspdik zemli Moldavscoi. Adec au vinit
innaintia domnii miali, $1 innainte I a lor noqtri boiarl a mare qi a mid. MierAut, sta-
rostia de miqal, $1 cu top milaii de aicia de tirgu de Iasi I qi niau aratat un zapis
de marturil. de la DumItrasco Rolca, $i de la Ursul qi de la Enachii, ql de la I Ghlor-
ghitA, qi de la Silion, qi de la Roman. Caiii au fostu vornici de poarta. la rapau-
satut Illiaqu I Alexandru Vod. scriiniu qi mArturisindu cu mare credinta, precum au
marsu Istratil ccu fostu May de mi$al de au facut mare jalob(a) pentru locul ce
llau dat Patru Vod(a) Rares. sitcu Doamnasa Iliana I in capul tArgului din SUS despre
zidiu. ded Bug Vod au trimis pe aceqti boiari, carii mai sus scrliem I vornicii
de poarta qi au strAnsu oameni buni qi bAtrAnt, de penprekiur vecini.. earn iau qtiut
pre uncle I le taste locul lor cel de danie. de la Patru Vod Rare$ qi de la doamna sa

www.dacoromanica.ro
136 OH. GHIBANESCIJ "11.1mald611611

Ileana. deci sau aflat Ion talpalar cel batrAn carele au tinut minte din dzilele lul Ste-
I

fan Vod Tomall din domnlia dintaiu, $1 Chirvas J apar. Andodi cluciariul. f acesta
au f nut minte din domniia Radului Vod de apoi si au fostu si I all! oamenl buni si
batrAni cAnd sat/ tras funia.. la holArAt si sau stAlpit. Toade Briaazul cel bAtrAn I si
Vasile Leurda. Si Gheorghie Cadekos l Gavrilas diiacul. si Stefan darabanul i Moi-
seiu darabanul. I i Necula tAlpalariul i Dumitrasco Worul Salcului, sl T:ron dArA-
ban ai Moiseiu Darabanul. I i precum neau marturisft acel oameni buni au pus si stAlpi
de piiatra un stAlpu sau pus din sus, si altu I stAlpu de piiatra sau pus din kos, i o pia-
trA sau pus la mijloc. asia sau sahotardt (sic) si sau stAlpiat (sic) I acestu loc a misador.
Pentru aceia si domniia mea. depreun cu tot sfatul nostru. vadzind acestu J adevarat zapis,
cu atAtea marturii, al de la domniia mea Inca liam dat sam intArit lui Mieraut starostia
de illi5ai. si tutulor misailor. cu a.:estu loc ce mai sus scriem. In capul tArgului din
sus despre J zid. Carele iaste !or danii. de la Patru Vod Rares, si de la doamnasa
Ileana ca s aiba al pia precum J iaste hotarat. iar altu nime sa nu s amested si
mAcar de are si muri calicul din bordeiu, nime sa nu intre I in bordei far de voia sta-
rosteful. ce sa pue el pe cine va fi voia la bordei din calici 1 dupa a noastra I vi;at
pi domnii pre cine va aliagi milostivul Dumndzau. domn a ft Intraeasta tara a Mol-
dovil ca sA I nu aibd a strica aOastA danii si miluiria ce ca s alba a da i antari pre
acesti niii. precum j au avut de la alti rapausati damn! ceu fostu Snainte de noi.
cau, mitufat rCrIACTHAMII . (Aceasta scriem domniia mea).
u las vlt. 7194 Dlk. 1 dnk.
I. p. cazuta. t Gligori
Tudos Dubau vel logofatiscal.

XXXV, 7208 Mlle 6 kW (1700), Antioh VodA C. Cantemir intArqte o nouA holarnIcA a loculul callci
lor din Iai, indreptAnd semnele.
t 11C0 Antioh, Costantin. Voevod. bjie mlost. gospdrx zemli Moldavscoi. adecA
au venit innainte domnii miale I §i innaintia a lor no§tri moldovine§ti boiari. a mari §i
a mici. Ion starostia de mi§ei. §i cu toil miiaii. de aicia de targu de In. i facura mare
jalba. pentru un loc ce au ei. danie. aicia in las de la Pa I Patru (sic) Von cu doamna
sa Diana care foe iaste, in capul tArgului din sus lAnga zidiu. dzicAndu starostia I de
miei. si cu toti m4eii. cum le ImpresurA locul aiji tArgoveli §i salt Mut cas. pe locul
lor, i I Inca. liau mutat. §i un stalpu. de piatra. careli au. fost pus din sus. denainte
casii Glurgii. in rApa ce vine. I despre tArgu. deci dupa jalba. lor. trimisam. domniame.
pe bolaril nostri vornicii de poarta anume I pe Stefan Pilat, vornicul i pe Ghiorghig
vornicul i pe Bejan vornicul, ca sa afli pentru strAmbAtati I ce sA jAluira mieii i pen-
tru acel stAipa de piatra careli sa pominia§te mai sus, iaste cu adevarat I mutat au nu
iaste, deci pe poronca nostra mersau vornicii acolo §1 au strAnsu oameni buni megiias
anume I Maftei cel bAtrAn si Anita Danilias si Ghiorghita Carpu diiacul i alti oameni
bunt si dintr acesti I oameni alfatusau Maftei cel batrAn si Anita Danilias si au radicat
cu sufletele lor si cu brazda I In cap cum adevArat, stAlpul acel de piatra ce sA pomi-
niaste mai sus, iaste mutat si sau aflat mutat I de unde au fostu mai la vale, din vale
de cas lui Ghervasie apariului care cas iaste acmu a Mihalcii de Cudresti I dcci vor-
nicii aflAndu asia de iznoav au venit si au spus domnii meli i domniia mia iarAs liam
poroncit dacA I au rAdicat acei oameni bdtrAni cu sufletele lor i cu brazda in cap sa
margA vornicii, sa mute I stAlpul unde au fostu i pe poronca domnii meli, au mersu si
larA au mai intrebat pe acei oameni si de iznoavA au radicat cu sufletele lor, cu brazda
in cap deci vornicii... incredintandus intracesta I chip au mutat stAlpul, unde au fostu in

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 13?

rapa ce vine de la dial despre targu, denaintea casH Giurgil I si din stalpul acela au
hotarat de acolea in gios miarge locul pe dupA casa Mihalcii dot pasl, si de acoloIn
gios pin tinda lui Marco apariul pen trei pari ai tinzii, §1 de acolea in gios pe langA
pAriatele j casii PAntii §etrariul §1 prin poiata de langA cas(A), §i trecanda de cas intre
cas Pantel §i intre I cas lui GhetAu vAtavul langA ogradA sau pus stalpu de piatrA nou
§i de acolia dreptu in gios pen cas(a) Ro§cai I Duvalmul si intrun stalpu de piatrA
mare vechiu careli au fostu pus la hotaratul dintAi candu liau dat, careli iaste MO
casa Gligoropae opincaritii §i da acolia dreptu la vali pe langa casa lui Ion Odoba§
pAnA intrun stalpu de piatra vechiu, unde bate apa hAle§teului Bahluiului sl de acolia I
in sus pi §es pan in capul rApii de vali §i la d'al piri rapa pAna in stalpul ce sA po-
miniacte mai 1 sus cA sou mutat denainte casii Giurgii §i acolia sau Incheiat tot locul
miseilor, pe cum vAzum I §i wrturiia boiador noctri, vornicilor de poarta intracesta
chip pentru aciaia dad am vAzut §i I domnia mea. ca cu buna dovada sau hotArat §i sau
stalpit, datuliam sl domniia mea miseilor §i liam intAritsAs tie I aea bucata de loc pe
cum li sau stalpit §i pentru oameni streini ce au cas pe locul lor, asia liam dat domniia
mea 1 voe, fiindu cu voia staroste:ui de micei §1 a tuturor mipilor, pe cine or vrea ei
sa las(a) sA §adzA pe locul 1 tor (ca sa sadzA), iarA WA voia tor sA nu §adze, si cari
au cas(A) pe locul miseilor §i liari scoate la I vanzare nime altii streint sA nu hie. vol-
nici, a cumpAra ce iarAsi miceii sA le cumpere si de acmu Inainte sa le fie I mosie in
vect si neme sa nalbA a sa mai amesteca peste aciastA carti a domnii miall. intralt chip
I sA nu hie.
U las It. 7208 lull 6
1. p. cear rosie cAzutA.
az Neculai Donici vel logofat iscal.

XXXVI. 7219. Mart 25 (1711) Laff. Static flclorul Dochltel cuniparA cu 20 tel casa cu locul
de langS Barbol de la Nastasla ferne:a Itil tefan Sotnicul.

Adec eu Nastasiia. Sotnidasa fameaia lui Stefan ëau fostu sotnic. mArturisascu cu
acestu 1 adevarat zapis al mieu la mana dumsale 1W Statii filorul Dochitai cum eu de
a mea bunA voe de nimene silita nici asupritA am vandut a mia driapta ocinA si mosie
o casa cu loc cu tot ce iaste langa mAnastire la Barboiu peste ulit despre risarit dupa
casa Dochital, si din gos locul eau fost a lui Nastasai vornicul ce miau fostu m1e cum-
paratura locul aestii cas(A) de la Zinica iar casa o am Mut eu cu cheltulala mia adasta
cas am vandut dumisale lui Statii fidorul Dochipi drept 20 lei bani buni bani gata si
miau Mut dumnalui plata dentin intru manule meale denaintea a oameni bunt vecini
de aproapi si altor cari sau tamp'at intrebandumi eu pe toll oamenii miel si pe mine
pe Anita sora NAstasAi ce noi am dat voe sl vanza cui sa afla sa cumpere nime aft
Wan sa naibA ce sai fie dumsale de la noi driaptA ocinA si mosie si cuconilor du-
misale si nepotilor in virci si pentru mai inane credinta miam pus degetele si eu si
sorumea §1 allii cari sau tamplat ci mai kos sau iscalit si siau pus si degetele. Gligo-
rasco dau fostu staroste de fAclieri, si Costantin Siiman si Ion Nagaragiul si Luta pris-
cornita, si Manila si neam tamplat si noi Mahmut aga ot Belgrad la dasta vanzare si
eu Vasile Niagut uricar am scris. u las let 7219 Mart 25
X Nastasiia X Anita sor Nastasii
X Ion Nagaragiul X Mehmet aga X Gligorasco Staroste
Costantin X Luta

18

www.dacoromanica.ro
118 OH. GHIBANESCO

XXXVII. 7251 April 21 (1743) lcul. Toader GrabovAl bly vornIc de BArlad vInde lui Vas lle un
loc de casA lAngi Barboi cu 48 lel. Se dau mAsurlle cu pa0.

Adici eu Toader Grabovat ce am fostu vornfc la BArlad, ficutam zapisul mat la

mAna dumisale lut Vasile §i a giupAttesei dumisale lonii, pecum si s §tie, de nime silit
nici asupri:, ce de a me bund voe am vAndut un loc de cas ce esti langa Bai boiu, pe
ullia cart vini din_ targul FAinii, ci este din dosul Cantaragitii §1 sa hotarA§e§te cu lo-
cul ei §i din sus cu lacul Curculesi, iar din i.Tros cu locul Tofanii bucataritii cari ace!
locu au fostu a socrame Dochita, datu dank femeil mete Mini de la socrAme iar so-
crame tau fostu dat danie de la Daguta ima socrime din acestu locu am vandut du-
misale lui Vasilii §i a sotului dumisale lonii dreptu 43 lei noi §i locul esti inlungu este
doizici pa§1 §i jumatate, iar de acurmezi§ul este §eptesprezece pa§i patru palme care
locu lau mAsurat dumnialui vornicul Pilat cu pasul gspd §i la facutul zapisului sau in-
tArnplat multi oameni buni cart mai arts au pus numilii ha, iar de sar scula cineva din
niamul meu sA nu i s(a)tii in samA orb WI:Jr ori nepot ori ce rucli vor fi §i pentru cre-
dinta am pus degitul,
lt. 7251 April 21
X Eu Toa der Grabovit
X i eu Manila Cantaragita martur.
+ §i en Ahmet Dervit martur.
X §i eu Sanda Curculias martur.
X §1 eu Sandul biv vel logofat mariur.
X §i eu lani buluba§ martur.
X Gligora§ lipican mahalagiu
X Toader Saiman agescu bicer mahalagiu.
Gheorghe sin lani arma§ am scris zapisul cu zisa dumisale.

XXXVIII. 7253 lune I (1745) Jai. MAsori5tea loculul de case a Inf Stratn1 Cragmar, danie de la
Maria Cantaraglta, langA Barboi.
Facem Vire cu eastA mArturie a noastrA ci din porunca dmisale cinstitului dmi-
sale Sandul Sturza vel logofit, fiind noi orinduiti ca sa mergem la o casA cu locul ei a
dmisale Stratului Cratmar ce are danie de la Mariea Cantaragita femeia lui Statie §;
sA hotarAm locul acestei case, cari cu locul ei este Iiinga mAnistire BArbolul piste
ulita despre rasArit §i SA hotAra§te despre Mara cu locul lui Vasile Lipcanul §i a
cumnatusau lui lane Grecul eau lost bulucba§e, care locu lau cumpArat ei de la Toader
Garbovat, tau fost vornic la BArladu, §i noi dupi porinci am mersu la atastA casA cu
locul § am string oameni buni mahalagii, anume Vasile Lipcanul §i cumnatusAu Eni
biv bulucbao si Piia §etrarel §i Toader zet RAnzulesi, §1... si Alexandru Camavar san
intAmplat §i ali mahalagii cari sau pus degetile mai gos §i cu toll ace§ti oameni am
mAsurat acestu locu de casA cu pasu de §esA palme cu palma lui Pilat cennicuL de
poarta §i sau aflat doozici de pa§i §i unul despre locul but Vasile Lipcanu §i a cumna-
tusiu lui lani despre rasArit, §i douzeci §i unul de pa§i sau aflat despre ulita Birbo-
lului §i §esA pa§i sau aflatu un coltu iar despre ulita BArboiului §i cincisprezeci pa§i §i
jumAtate sau aflatu fundul din jos despre locul lui Timu§ §i sau stAlpitu, acestu locu cu
trii petre hotare din this, despre locul lui Timu§ §i cA trei petre hotarA sau stAlpitu
despre rAsirit despre locul lui Garbovat, iar din gios in coltul gardului dinafari au li-
mas Stratului doi pa§i §1 patru palme in lungu §i patru pa§i in latu despre locul lui Mi-
hal SAbieriu, din locul Maritil din locul Stratului Ci lau diruit Stratul dmisale lui lane
Grecul blv bulucba§ §i care este hotarat cu pietre §i a§a sau hotirAtu acestu locu di

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 139

cask §i sau sant cu §esd pietre hotarA, trii pietri despre locul lui Garbovat l cu trti
pietre dispre locul lui Timu§ din kos §i precum sau hotarAt am datu §i de la noi a-
etastA mArturie Intarnica iscalita de noi la man dmisale Stratului ca sal fie de credinta
u las let. 7253 lunie 1.
Gavril Pi lat vornic glotnii
Simion Ke§cu uricarul.
§i eu Alexandru inca mam tAnplat la aceasta masurA martur.

XXXIX. 7253 luni 1 (1745) !aft. M5rluta lul Static clà o casä cu locul el tut Stratui ot Martel.
AdicA eu MAriuta, femeia lui Statie ëeau fost flidor Dochitii facutam acestu ade-
varata §1 incredintatu zapisul meu la maim dmisale Stratului §i a sotului dmisale Mariel
precum sA se §tie cA eu d n bunA voe m?, de nime silita nici asuprita, am socotit, ne.
avAndu eu copii din trupul mieu §1 fiind fameea sAraca §i bAtrAnA neputincioasa §1 ne-
avAndu pe nime sA mA caute la greul meu §i avAnd eu o casA aid in E§i cu locu cu
totu ce easte lAngA mAnAstirea Barboiului peste ulita despre rdsAritu ce sA hotArA§te
despre rasAritu cu locul lui Toader GArbovatul..... ce lau vAndut GArbovatu loanii Co-
tegenitii case cari cu locul ei am cumpârato eu impreunA cii sotul meu Halie de la
N astasiia femeia lui Stefan ceau fost sotnicti §i la moarte sotului meu neavAndu noi capii
mi au dat sotul meu Statii miie cu limbA de moarte pentru chi virnisala §i grija noastrA
cum arati diiata duhovnicului sAu §i a oameni buni §i cum aratA §i cartile de marturie
a sfintilor pArinti a rApoosatului Ghedioan Mitropolitu §1 a sfintiii sale pArintelui Antonie
Mitropolitu, aeasta casA cu tot locul ei am dato eu danie §i miluire mai sus numitilor
Stratului §i sotului dumisale Mariii, luindui eu fe6or ca sa ma tie in casA, ca pe o
maicA §1 si ma grijascA in viata cAtu oi mai trAi §i la moarte sA niA comAnde ci dupa
moarte sA mA grijascA sAm platiascA l sarindare §i sa mä pomeneasca ca pe o maica
a dumnilorsale dupa obiceiul legei crectinecti §i sA rAmAe aceasta casa cu locul ei du-
milorsale danie l miluire di la noi pentru pomenire noastrA §1 learn datu §i zapisele
cele vechi la mAna dumilorsale ca sA le fie dreaptA ocina §i =die dumilorsale t cuco-
nilor §i nepotilor §i strAnepotilor lor in veci §i nime altii din niamul meu sau a sotului
meu sar scula ca sA stdce danie me, sA fie blAslAmati di domnul Dumnezeu §i de mai-
ca precista §i de toti sfintii §i sA fie afurisitu cum §i sotul meu au facutu diata cu
blastAm la mAna me, care toate scrisorile 11am datu la mAna dumilorsale luAndumi eu
fidori §i ei sA mA grijascA ca pe o maicA in viiata §i la moarte §i dupa moarte §i la
acest zapis de danie a me sau intAmplat mahalagii §i preuti l oameni buni cari vazindu
de buna voe a me danie §i miluire toti sau iscAlitu mai gos §i eu incA pentru mai in-
temeetA credintA am pus degetul ca sA fie de bunA credinta.
u las valeato 7253 bunt 1,
. X Eu Mariuta femeia lui Stratie am dat ateasta casa cu tot locurei danie dmi-
lorsale earl iam luat fedor. cunoscAndu binele dumilorsale §i grija mea lam pus degitul,
Gavril Pilat vonic, Glotnii martur
§i eu Alexandru martur.
Eu lonita biv vel cApitan.
§i eu Simion Che§cu uricariu am scris zapisul cn zisa Mariutii §i sitit I martur.

XL. 7256 Dec. 4. (1745) Iai. Sratul Crápnar cumpArti cu 50 parale o bucittici de lee in-
gust de la Vas.le Lipcanu, I si plAte§te de T. Garbovat.
Adic4 Vasilie Lipcanu 1npreuna cu sotul meu loan facutam atastA adevArati scri-

www.dacoromanica.ro
1 40 OH. 01-11BANESCU

soare noastrA la train dmisale Stratului Cra§mar precum sA sa §tie ca IngrAdit dmnelui
o bucate de locu un pas In laiu 5i §ese pa§i in lungu, insa la mijloc, iar la capete mai
putin 5i rAmAind noi ca cinzaci de parale din cumpArAtura locului dumisale lui Toader
GrabovAt iau fost vornic la BArlad mam tocmitu cu dmlui Stratul §au dat 2ceste cinczeci
de parale lui Toader Garbovat §i noi iam datu OastA bucAte de loc sl fie dumisale 5i
giupanesei dmisale §i cuconilor .5i nepotilor §i strAnepotilor dmisale dreapta mo5ie in veci,
5i noi sA avem a tab frAte§te 5i de am face noi gardu sau §uri langa gardul dmisale,
sa nu fim opriti ce sä avem voe sl facem 5i pentru credintA miam pus degetile 5i noi
5i aly megiesi sau iscAlit §i §au pus degetele ca sA fie de buna credinta.
In las let. 7254 Dek. 7.
Vasile Lipcan 5i sot dumisale loana.
X 5i eu lane cu sotu meu Catrina
51 cu Simion Ke§cu uricarul cu zisa 5i cu voe !or am scris 5i denainte me a5e-
zatusau i sau Impacatu 51 s'utu 5i martur.

XL/. 7256 Mai 12 1afi (1748). Vornicil de poartii -n-ulsoarA din nou locul calicilor arAtând toate
marginlie In atAnjini.
Din poronca mArii sali pre innaltatu dcimnului nostru Ion Costandin Neculai Voe-
vod la veletu 7256, Mai 12.
t Facem §tire cu aeasta mArturie a noastrA, Ca dAndu jaloba marii sale lui
VodA, Neculai starostele de mi§ai §1 cu top mi§eii de aice din la5i, zicAndu pre-
cum au ei, un locu aice In la5i, in capul tArgului din sus, care locu, be aste lor, danie
5i miluire, de la rapoosatul domn PAtru Voda, cu doamnasa Ileana, pe care locu au ei, si
ispisoace de intAririturi, de la rapoosatii domni, Costandin Cantimir Voda, 5i de la
Antiohie VodA, scriind iocul in semne cum este hotarAtu, §i stAlpitu cu pietre, §i acutn
jaluinduse, cum le inpresoara locul alti targoveti, 5i §au facut casd pe locul lor, 5i li
sau stricat, 5i hotareli, 51 marie sa VodA, iau orAnduitu la cinstitul 5i credincios boiarul
made! sale, dumnialui Costache Razul, vel. vornic. 5i dumnialui. vet vornic niau rAnduit
pe noi. ca sA le indreptim hotarAle. acelui IOCU. pe ispisoace ce au in semne de la ra-
poosatii. domni. §1 noildupA poroncA am mersu. la acestu locu. 51 sau strAnsu. starostele
de mi§ei. cu toti mi§eii. anume Chirita §i Tanasie. 5i Vasilic. §1 Chiriiacu. stari. 5i altii.
lam chematu 51 megie5i. anume preutul Anton stari ot TAlpalari. §i preutul Ion ot tam
5i Vasile. Negrul. 5i altu Vasilie. Cumutul. 5i altu Vasilie NaforA. 5i alti mahalagii. 5i am
uat sama locului. pe ispisoace ce au in semne 51 am masuratu 5i locul. cu stAnjin. de
opt. palme. incepAndusA hotarul. acestui locu. dintro piatra. ce sau aflatu hotar vechiu
din gos. despre crAöuma dmnsale lui Costandin GAndul vtori vist. care sau intAritu 5i cu
altA piatrA hotaru. 5i de acobo sau masurat dreptu la vale, pAna unde bate, apa hale--
tiului. Bahluiului, 5i sau aflat patru zaci 5i not de stAnjinj. 5i acole. sau pus. pialrA ho-
tar in vale. di acole in sus pe vale, in capul rApii. din vale. sau pus 5i altA piatra ho-
tarn. di acole dreptu la dialu. doi zAci 5i §asi, di stAnjini. pAna la o piatrA ce sau aflatu
hotar vechiu. 51 din !Atm hotar vechiu. dreptu In gos pe dial doithci 5i optu di stanjin
pAna intraltA piatrA hotar. ce sau pus a trie par a tinzii casii Marcului. dupa cum scrie
ispisocurrapoosatului domn. Antiohie VodA. 51 di acole tot in gios pe dialu sau mAsurat.
triizaci 51 until di stAnjini pAna la o piatra hotaru, ce sau pus in chiotoare gardului din
sus a casii lui Neculai CogAlnieanul 51 di acole. iarA5 tot in gos pe dial. sau mAsurat
treizaci 5i optu di stAnjini pad In piatra ce sau aflatu hotaru vechiu. in capul hotarului
din gios dispre crOma: lui Costandin GAndul. vist. de unde am inceput a mAsura la
vale. dispre Bahltdu. care piatrA sau intaritu §1 cu altA piatrA hotar nou alAture. §i a5a

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 141

sau inchiet. totu hotarul. acestui loc a mivilor. pe semnele ce aratd la ispisoacile vechi,
pi precum sau hotdrit am datu *i de la noi aciastd wdrturie ca sd Ii sd fad i isplsocu
de intdriturd de la mita mdrii sate liii Vodd.
Simion Che*co dricarul.
Gavril Pilat vornic glotni
Neculai Ciolpan vornic glotni
Anton preutul ot Talpalari mam tAmplat la hotdrit.
Ion preotul ot Talpalari mam tAmplat la hotdrit.

XLII. 7260 Julie 6 (170) 1afi. LupaFtt Croltorlul cumpArh cu 50 lel case cu laml lor de la
loans Catar Ian*.
Adecd eu loana Cotarjanita fdcutam zapisul nieu la masa. lui Lupa*cu croitorul *i
la maim sotului dmsale Marii precum sd sd *tie cd lam vAndutu o casd cu loc cu tot
de nime silit nici asuprit, numai de a me build voe, am vAnduto dmisale i solutur
dmisale i cuconilor dumlorsale *i nepotilor dumlorsale i strdnepotilor ca sa hii moii
dmlorsale l tocruala miau fostu cu dumnialui 50 lei bani noi i a6astd tocmald sau
acutu dinnainte a multi oameni buni carii mai g5,-os sor iscdli i or pune *i deg tili ca
sd s criazd,
let. 7260 lull 6
X Eu loana Cdtdrjdnita am vAndut casa cu voe me.
X Eu Eni SdhArddcar cumnat loanii Catarjdniti cu voe me.
X Eu Gatrina sor. Ionii Catarjanitii cu voe me.
X Eu Gheorghi nepot lonii Tarjanitii cu voe me.
X Eu Toter (sic) Alpu staroste de 6ocli martur.
X Eu Ion Ciobotar martur.
X Eu Dumitru Ciobotar martur.
si eu Dumitrachi am scris zapisul cu zisa loanii Catarjdnitii i martur.

XLIII. 7261 luli 6 (1753) la0, Lupa§cu Croitoriul §i fenicla lui Marie cumpari cu 48 lei o caul cu
loc pe ulita fanariel de la Vasile Arniiutti.
Adecd eu Vasa Arndutu inpreund cu sotul mieu loana fãcutam acestu adevdrat
*i incredintat zapis al nostru la mAna dmsale lui Lupa*cu Creitoriul *i a sotului dmsale
Mariei precum sã sd*tie cd de nime siliti nici asupriti cl de a noastrd bund voe amu
vAndut dumilorsale o cas a noastrA ce este pe ulia fdniirii diii gos de tárgul faiiiii,
ce este din dosul Cantaragitii ci sd hotArd*te cu locul ei *i din sus cu locul Curculesii
iar din gos cu locul Tofanei bucdtdritei care acest loc au fost a lui Toaderu Grabovatu,
de la soacra lui, iar soacrdsa tau fostu dat danie de la Draguta mama soacrei lui Gni-
bovat care ni lau vAndut noi in patru zAci *i opt de lei noi i locul este in lungu 20
pa*i *i junidtate *i In curmezi* *aptesprezdce pa i patru palme care locu lau mdsurat
dmlui vornicul di poartä Pilat cu pasul gspd deci *i noi lam vAndut dmsala drept banii
gata o sutd de lei *i luAndu bani deplin intru manule noastre iam dat acestu zapis al
nostru i cu zapisul cal vechiu ca sã stapaneasca cu pace in veci sd le fie dreptd ocind
si moVe dmilorsale i copiilor nepotiloru i strdnepotilor dmsale dine intro nimica sdinu
supere si Ii dea bund pace sd stdpAneascd. lar sculAnduse ciniva cii vreun fel de pri-
cini sd albA a* intreba cu noi iar dmlor supdrare intro nemicä sd nu ailad §1 cAndu am
fdcut acestu zapisu sau tamplat multi oameni care mai gos sau iscdlit l pentru mai
adevdrat credinta am pus degitili mai gos ca sd s criazd
It 7261 lull 6

www.dacoromanica.ro
142 GH. OH IBANESCU

X Eu Vasile Arnaut vdnzatoare.

X Eu loana sot lui Vasile vAnzator.
X Eu Ene sahalclacar cumnat loanii cu voe me.
X Eu Catrina sora loanii Catarjanita cu voe me.
,MINIIIMIIIS

XL1V. 7263 Sept, 10 (1754) 1tql. Marla lul lon Cantaraglul lasti danle lurStrati pArcillab casele
sale cu locul lor !high Bárbol.

Adica cu Marina fata lui Lupan. femeia lui Ion Cantaragiul ot vama. facutam dasta
adivarata diiata a me la neputinta boalii mele. innainte mortii mele. la maim dumisale
Stratului pArcalabu *i a sotului dumisale Marie. precum sa s *tie ca murindu sotul meu
Ion Cantaragiul. *i ramAindu eu saraca. *i neavAndu. noi. copil din trupul nostru *i
rudele mele si a sotului meu. nu mau cautat. la boala *i la neputinta me. eu am nazuit
la dumnialor *i mau grijitu la neputinta mea la vreme de batrAneta fiind eu *i fdra vi-
dere. mau cautat ca pre o maica unsprazece. ani de toate ce miau trebuitu *1 eu va-
zAndu mila dumnilorsale. *i cautare cc buna 6au facutu cu mine *i vazinduma *i eu
acum. la multa slabiciune. *i avandu eu nurnai o easel cu local ei aice tn Efi. lava
Barboiu. intru casali kupAnului Matei Neguttoriul din gios *i intre casa gupdnului Tanasi.
neguttor ce iaste din sus. *i din dosu casa lui lanachi Grecu. liam clAruit aeasta casa
a me dumilorsale Stratului *I sotului ski Marie §1 copiilor dumilorsale ca sa le fie dreapta
acina *i mosie statatoare in vd ca sa ma grijasca la moarte *i dupd moarte. *i Om
de *i 2 sarindare. until la Barboiu unde perftescu sa ma ingroape Lana sotul meu. *i un
sarindar sal de duhovnicului meu preutului Neculai de la Nicorita ca. alta nimica. nici.
bani. nici. alte lucruri nu am. nimica. fail numai aeasta casa im este totu corrandul
meu. care casa *i mai inainte in viiata me liam dab dumilorsale cu zapis pentru grija
me. *i acum liam dato danie. cu diiatd *i la moarte m3a si peutru a6asta nime din ru-
dill mele. sau a sotului meu. sA nu s amestece. la adasta casa dupa moarte me ce tot
sal de buna pace. ca nici o cAutaro de rude in viiata me nam avutu de nime iar de sar
scula cineva din rudele mele sotului meu. ca sa strice danie *i diiata me. sa fie bias-
jamati de Dumnezau *i de maica precesta *i de toti sfiintii *i de mine inca sa fie ne-
ertati 0 or la ce giudecata or merge sa fie de rmine si cându am facutu dasta diata
denainte duhovnicului meu preutul Neculai. *i a mahalagii carii mai gos sau iscalitu *i
carii nau *tiut carti *au pus degetele *i eu Inca pentru mai intemeeta credinta miam
pus degetul cu mAna me ca sa le fie de build credinta.
u las let 7263 Sept 10.
X Eu Marie femeia lui Ion Cantaragiul am pus degetul cu maim me *am datu
cu toata voe me.
X Eu Markup Mateiasd martur am pus degetul.
Eni Neculaiu duhovnicul martur.
Neculai Anton mam tAmplat sint martur.
Tanas Cup (es) martur Ghiorghit Gligora* Muste par(calab) Eni sin Gavril
Dumitru Staroste martur X Eu Mania Rangulias martur X Eu Zamfira Chiriloi
martur X Eu Safta Nagaragita martur.
*i eu Simion Che*cu uricar am scris Cu zisa Mariani *i slut martur.

XLV. 7265 1uni 13 (1757) 1a0. Vasile Bra§ovan cumpAri Cu 250 lei casele cu locul lor de la
Stratul §I Maria.
Adeca cu Stratul. inpreuna. cu sotul meu Marie. facutam acestu adivaratu zapisul

www.dacoromanica.ro
 , bOCUMENTE 14.3

meu. la !liana dumisale. giupAnului Vasil. Negujtor bra§ovan din EV. precum sA s stie
el noi de nime siliti. nie asupriti. ce de a noastrA bunA voe. iam vandutu nol dumi-
sale. o casa sindilita. si cu pivnitA de lemnu. si cu totu locul ei care sau masuratu cu
stanjen de optu palme si sau aflatu locul. latul dispre ulita Barbolului. patrusprAzece
stânjini iar lungul. locului dispre casdle giuptinului Matei Neguttoriu. sau aflatu sesa-
sprAzece stAnjini. iar fundul locului din dosu. despre giupAnul lanachi Grecu. negultor
§1 dispre Lupa§co cruitoriu sau aflatu noi stAnjini iar lungul dispre casAli giupinului.
Tanasie neguttor sau aflatu septe stAnjini. si dud palme, dupl cum iaste hotardtu. mai
de multu care aeastA casa cu locul ei. iaste la ulita Barboiului, care casA cu locul ei.
si not niau fost danie de la Marina. iar Mar inii si sotului sAtt Ion liau fostu cumpArAturA
de la Nastasie Sotnilan. dupA cum arata zapisafe vechi care iliam datu la mana dumi-
sale. Masa casa cu tot locul ei ce scrie mai susu am Anduto noi. dumisale giupAnulu
Vasile Neguttoru dreptu 250 lei bani gata. si niau facut plat deplin in mAna noastrA
tot acesti bani de mai sus scrisi dee sai fie dumisale ti giupAnesel. dumisale Ilincai
driapta mosie si cumparAturA in veci si nime altii sA naibA triabA §1 In tocmal noastrA.
la vAnzare sau intAmplat neguttori si mahalagii. cari sau iscalit mai gios si noi insa
pentru mai Intemeetl. credinta am iscalitu ca s fie cu bunA credinta.
u las let 7265 lunie 13.
Si eu Stratul InpreunA cu sojul meu Marie §i copii mei am vAndut cu voe noastrA
§i am iscalit cu mAna me §i cu Marie sojul meu am pus detgetul X.
Fu Marina calugArita am pus degetul X
si eu Ursul Brasovanu. cumnatul Stratului martur si am fost pus §1 degetul X
Neculai Anton martur.
si eu TAnas cup (et) martur.
Si eu Lupasco croitor martor.
lonitã sin Trandafir mam tAmplat si s martur.
si eu Simion Ke§co uricariul am scris zapisul cu zisa vAnzatorilor si sAntu martur.
Aeastai palma cu care sau masurat locul
XLVI. 1770 Febr. 12,101. Vasile Cupet, cumpara cu 50 lei casa cu load el dela Oh. Postolache tigan
potcovar.
AdicA eu Ghiorghie sin Postolachii, tigan potcovar inpreunA cu sorume Made si
cu fidorli ei anume Constantin §i Tofan fAcutam zapisul nostru la tuba dmsale gupA-
nului Vasile Cupetu precum sAsstie ca di a noastrA bunA voi nesiliti nici asupriti iam
vAndut dmsali o casA cu loculu casii insA locul este pAnA in picAtura stresinii cu kur
prekur care casA au cumparatu tatul nostru Postolachi potcovar de la Vasile Cazacul
§i IW Vasile iau fostu dat danie di masa Mari* Cazacita tiganca tileleita, dupA cum
aratA §i zapisele cele vechi dice noi dupA cum arata mai sus am vAnduto dsale dreptu
50 lei adicA cinzaci lei casgi rArntie &ale §i giupanesei dsale §i cucontlor dmsale
driaptA ocinA si mosie in veci neclatit si dAndumi dmrealui tO banii deplin intru
mAnule noastre §i iam dat si zapisele cele vechi §i o carte gospcd de giudecatA de
la Maria sa Constantip Voda Mavrocordat si pentru credinta neamu pus degetele ca
sA sA creadd.
,Care casA este ltingA ulita Birboiului IiingA CizmArie" aice in E§ii.
It 1770 Fevr. 12.
)< Eu Ghiorghi sin Postolachi Potcovar am vandut cu voe me
X Eu Maria sor lu Ghiorghi am vAndut cu voe me Impreun cu ficnorii mil,
X Eu Sava erman Cojocar mam tamplat fatA §i sant martur.

www.dacoromanica.ro
144 OH. GH. GHIBANESCii

X Eu lonill starostele de mesteri martur.

Eu Ion spatar martur.
X Eu tefan a Sandului bulubas martur.
X Eu Lupu BarlAdian martur.
)./ Eu Gligoras Lichini martur.
Neculai vornic de poartd am scris cu voe lor i sdnt martur.
4i di sar mai afla zapisd vechl ori la cine sd nu s fil In samd si sA e tot cum-
pArdtorul la stdpAnire sa.
La aciastd vAnzare am fost si eu de fald si mdcar cd intliu sau fostu fAeut toe-
mala cu lonifd fAgan dreptu 45 lea dard fiind cd au fostu rdzesu dmnlui Vasile
Brasovanu dmsale sau cdzutu si au datu si mai rnultu.
Antioh Lulea vornic de poartd martur.
Eu Hagioa armanca Mariei am (i)scAlit cu voe me.
X Eu Andriu Racovifd am pus degetul cu voe me.
tefan Varzariu sAnt martur.
immaiftemaimammamm

XLVII. 7256 (1748) lunie 1 Iai. VornIcil de poarta hothAsc locul calicllor i *path' besrn5-
nul ce au a da nige case iilcute pe locul acesta.
Facem §tire cu Oasta mArturie a roastid. cd din poronca marii sale. domnului
nostru. Ion Costandin Neeulae Voevod niau ordndult dumnealui Costache Razul. vel vornic.
de am hotdrAtu locul calicilor de aice din E. ce au ei. danie i miluire. de la rdpoosafil
domni pe semnele ce le scriu la ispisoacele vechi. ce lau stAlpitu. cu pietre in semne
si fiindu pe locul calicilor. sesd casd a tArgovefflor. una a lui Ursache siman hdtmAnesc
alta a lui Gavril Cioclu. l alta a lui Neculai slugA sfinfii sale parintelui mitropolitul.
alta a liii Toadir Berinda lemnar domnescu. si alta a Anifei Aparefli, si alta a lui Toa-
der odobas hatmanescu ce bate hotz rul prin use tinzii casii lui. si avAndu noi poroncl
sal asezdm. §1 pentru casd. ëor da pe an. de locu. iam chematu. pe acesti cu Casa fall
si au venit Ursache siiman f At. si Neculai slugd pIrintelui mitropolitul Gavril Cioclu
s I femeia lui Toader ock bas hat. §i aa lam tocmitu. j iam asezatu, sd de de locul casi
ate cinci orfi bani, cri cAte cinci litre 6ard. bezmAn. pe an. insd Toader odobase. sd
de cAte un zlot. pe an cdci bate hotarul. prin use tinzli casii lui. si ase sau priimitu.
o parte si alta. fiindu boat la mahala. si dupd tocmala si asezare lor am datu si de
la not aastd mArturie la mAna calicilor. Iscdlitd de not.
u las let 7256 luni 1
Gavriil Pi tat vJrnic glotnii
Cie) !pan vornic glotnii
Simion Keseu uricarul

XLVIII. 7256 (1748) lulie 12. Nechif or MItropolitul fntareee hotarnica locului calictlor, din
1a0, fticutit de vornicil de poarta.
NICHIFOR MITROPOLIT

Facem stire cu aZasta carte de mArturie a noastrd, precum au vinit inainte noastrd
Chirifa statostile de misdi si cu mi§aii de aice din las. si au jAluit pentru locul ce au
el de traiul lor. aid in Ias in capul tArgului din sus langd zidiu, care loc. este danie si
miluire de la rdpoosatul domnu Pdtru Vod Rares. si de la doamna Iliana, pe care loc ne
au ardtat si ispisoaj de intdriturd. de la rdpoosafii domni. Costandin Cantemir Vvod.
di la Antiohie Costandin Vvod. scrlind locul tnpregur din semne in seamne. i dzAcand

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENT8 145

cd acum le inpresoard mahalagii locul lor ; si cersind intariturd pe hotarale vechi, din
luminata poronca marii sale lui Vodd. Ii sau rdnduit hotarnici pe Gavril Pilat si pe Ciol-
zan vornicii de poarta si pe Simion Chiescu uricariul, carii mergdnd acolo la acel loc. si
striinglind mahalagii de pinpregiur. fiind si starostili cu miseii de fat. si ludnd sama cu
amdruntul pe seamnile locului ce arata la ispisoal. li au masurat tot locul cu stdnjdnul
de 8 palme incepdnd dintro piatrd ce sau aflat hotar vechiu din gos de cra6ma lui Cos-
tandin Gandul 2 vist. de acolo drept la vale, pana unde bate apa hdlisteului Bahluiului.
sau aflat 49 de stânjdni. si di acolo in vale au pus piatra hotar, de acolo in sus pe
vale in malul rdpii din vale sau pus alt hotar. de acolo drept la dial in 26 sanjini la
altd piatra ci sau aflat hotar vechiu. di acolo drept in gios de dial in 28 de stdnjinj
sau pus alt hotar. de acolo tot in gios pe dial sau masurat 31 stdnj. si sau pus hotar.
de acolo tot in gios pe dial sau masurat 38 stanjani pdna in hotarul vechiu ce sau ard-
tat mai sus de unde san inceput intaiu. §i aa sau inchilat tot lout! misdilor Inprejur
pe siamnele vechi. precum vazum si marturia hotarnicilor mai sus numiti. deci dupd cum
Ii sau hotdrat pe seamnele vechi dupd ispisoac ceau aratat Dam dat si de la noi easta
indrturie ca sd le fie de credinta.
lulle 12 vlt 7256.
(restul rupt).

28 51. 38 st. CrdSma Gândului

P. h. p. h.
p. 11. 31 112 p.h.
= 96 st.
26 st.
57,98 = 35804 m. 8800
= 3 ha. 1/2
49 st.
p.
=109 m. 27

96 st.
----- 2
apa 14 fn. 08
801

4
(rupte iscAliturile)

XLIX. 1783 Iwzi 17. Hotarnica locului calicilor din la51.

Din lurninata poronca pre inaltat domnului nostru marie sa Alexandru Costandin
V vod. Hindu oranduiti de dumnealui Costandin RosAt vel logofdt. ca dupd jaloba ceau
dat toti saracli calici neputin iosi se mergem aice In lasi la o ()Licata de loc a lor ce
o au data danie i miluire cu hrisoave vechi de intaritura de la rapoosatul PAtru Voda
Rares si de la rApousata doainna marii sale Diana. cum si de la alti luminati domni, ca
se cerceLm pentru o sama din locul lor ce Ii sar fi inpresurdnd in ograzile lui Stefan
Purice ot visterie si Grigori Scortascu dupd cum if au stapdnit l hotardt. deci dupa po-
roncd mergdnd la stare locului lor. i Mead cercetare scrisorilor I hotarnicilor lor, cum
19

www.dacoromanica.ro
I46 OH. GHIBANESCU

§1 pietrilor hotara cari sant fata, sau aflat In ograda lui tefan Purice Intrun colt' cu-
priqi dol stanjini de loc in lungul ograzii. §1 dupa stare plasii gardului di ce merge
di ce se Ingusteaza. §i par la celalalt coltu a ograzii foarte putin si cunoa§te ci a in-
trat in locul lor, dupa pravitul pietrilor. A§ijdere §i in ograda lui Grigore Scortascul
intrun coltu sau aflat cuprinse ca doao palme de Inc cum §i piatra hotar iara§i cuprinsa
In launtru tot intracel coltu, §I dupi cercetare ce am Mut §i dupi cum sau dovedit
precum si arata mai sus, am dat §I noi aciasta mirturie la maim seracilor calici nepu-
tincio§i, Intru care niam t iscalit.
1783 luni 17.
Costandin Botezat vornic de poarta
Ion Rale vornic de poarti.

L. 1844 April 12
Opis de dovezile ce sa Infati§aza cinstitei giudecatoril E§ii sectia 1 In pricina re-
clamatiei purniti din partea d. caminarului Filip Scortascul asupra noastra. starostele de
nevolnici cu toata breasla pentru un loc din mahalaoa Talpalari,
1844 April 1
1) 7174 Dekem. 1, 2) 7186 Noem. 6, 3) 7250 lull 7, 4) 7257 Mai 12, 5) 1803
Mart 28, hotarnica.
6) Cercetarea vorniculul de poarti Vasile Pidure care mirginit fiind in hotarale
locului nostru. sau ficut §i inchipuire de stare locului, §i fiind ca aceia din Intamplare
sau perdut sau ficut alta noua Inchipuire aid In dosul acesteia §i aceste fiindune do-
vezile cuprinzitoare cu supunere le infato§am cinstitel giudecitorii.
X Eu Toader Orbul starostele de nevolnici cu toata breasla.

rasaritul
10 st.

45'4

etvo
6-1 ID 9. st. 4 palme

071111121Y11111
1004,1
461 A, Cite
0:4 404.
0

LI. 1778 lunie 9. Miirturie hotarnicii a until loc de 2 dughenl a M-rll OcnIl, la ulna Clzmilrlel.
Facem §tire cu adasti mirturie hotarnici, ci din luminati porunca pre inaltat, dom-
nulul nostru marie sa Costandin Dimitrie Muruz Vvod. fiind oranduit. de dmlui Vasilie
Razu vet logofit, ca si mergu la alga ciemitriel, la un locu de doao dugheni, a ma-
nilslirii Ocnii, ca sa cercetez §i si hotirascu. deci dup poronci am mersu la numitul
locu, l am stransu oameni mahalagii anume Miha lache sin Anton staroste de cizmari

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 147

om batrAn i Arotin arman om Wan staroste de cizmari, Acsinie femeia batrana, i llinca fe-
meia bAtrAna a lui Ion Buga cizmar care au avut dughiana facuta cu bezman pe locul mA-
nastirii Ocnii, i Vasile cizmar, fiind fat si egumenul Varlaam de la mánastire sveti Sava care
au dugheni alature cu locul mandstirii pe din gos. intrebAnd pe acesti mahalagii de mai sus
aratati cum stiu pentru acest locu a manästirii Ocnii, ei au mArturisit cu sufletele lor ca au a-
pucat doao dugheni facute pe acest locu a manastirii Ocnii, care dugheni pe din sus au fost
tot intrun parete cu dughenile dmsale Marie postelnidasa Arghiroae, iar pe din ôs pintre
dughenile manastirii Ocnii, si pintre dughenile manastirii sveti Sava, au foss hudife cdt
merge calul cu saoa, i fiind fat numitil egumeni sau Invoit sà riintde hudia deschisä
din fafa ulifii i pand in dosul dughenilor. §i tAmplandusa de sau stricat aceli dugheni
ce au fost mai inainte pe locul manastirii Ocnii, la al doile rand cAnd sau fAcut du-
ghenile iarAi pe acest locu, sau leisat hudife i pe din sus printre locul mändstirii Ocnii,
fi pintre dughenile dumisale postelnicesci Marie Arghiroas, i stricAnduse si acele du-
gheni ce au fostu acute de al doile a manastirii Ocnii, i acum Paisie egumenul de la
manästire Ocnii vroind ca sa Mel iarAi dugheni pe acest locu, nu lau ingaduit dum-
neaei poste'niceasa Marie Arghiroae ca sa prinda din paretele dughenilor dumisale si la-
sand egumenul P aisle doao palme din locul m6n4stirii Ocnii pentru hudifa par cAnd
sd va giudeca cu dumneaei postelniceasa Marie Arghiroae, am facut stAnjenu de optu
palme i inMiu am masurat fata locului despre ulita Cizmariei, 1 sau gAsit cinci stAn-
jini, i masurAnd i mijlocul locului curmezisul din dosul dughenilor sau gasit patru
stanjAni §asa palme, si masurAnd i fundul locului alAture cu ograda dascalului Teodo-
sie sau gasit doi stAnjAni sasa palme fiind ca din dosu si la alte dugheni se mai strAm-
teaza locul, i masurand i lungul locului pe din sus alature cu dughenile dumisale pos-
telnicesli Marie Arghiroae sau gasit treispreazaci stAnjeni i cinci palme, l mAsurand
iaräi lungul locului pe din gios aläture cu locul manastirii sveti Sava, sau gasit sasi
spre zaci stAnjani i doao palme, hotarAnduse si cu pietre hotara, !ma cu doao pietri
hotaram din hip despre ulita CizmAriei i cu doao pietre hotara fundul locului dispre
locul dascalului Theodusie, i asa sau inchiet acest locu de doao dugheni cu masura si
cu hotarArea dupa cum arata mai sus anume, si am dat l eu ai'asta marturie hotar-
nica la mana parintelui Paisie egumenul de la manAstirea Omit intru care sau pus pe-
cete portii gospod. si am iscalit.
1778 lunie 9
Vasile Codrianu diiac am scris cu zisa vornicului de poarta.
Neculai vornic de poarta (I. p. portii 1767).

LH. 7111 Oct.20 lag (1602). Gligorcea 5oltuzu1 sl 12 pirgari de Iniatestá de dame ce a fAcut
Sora cátrA manãstirea SAcul a unui loc de dughene in lag.

GI 43 rAurepirk tucaivrv3 i lii nipsrap am 'rpm. laintikix. ca.h,e,t16,werim coat(E) I

npIii ncrEA HAMM i nptA muorkl Aosphhtut Ato,s,(0mu. copa MEH4 rpuropueu I Atiui
wcaumapio. HIlKII HH10H3ORMH4. SHIMMICIMOILIII4. 113. CAMA I CDT C161 Aospoucanua nomko
CAHAA. ft nom(u)notam CTAW MOHACTIlifW CZKVA I CiAGNI ICT rpAAL BICE 1111CTI101 OVVEK-
H01:11141 (111CTHION. rAARS npvcruar(o) npoopoKa I Rointua. cis FANO AVkCTO SA AvrirauF 6AH.3
Atarrur carporit nOTKORApto. I Half TO Rh111111111C4NHO. AACTO. .34 Al(111dH1 RtW IH H3N1HO
CI 4HA,010. I npsehut AAMIG Hi FM ufr4 Ct GAM p43AtAHAH. A COpA CH11,1 pima nfrkA I
HAAM111. ANC(1) MA AHAPICOIni. H. KCOH11. H BIS3IA CBJ MICTO TO. 16111TH Hi I OTHIIIIV COT
AH,A,PIHS 341 AORPORCOAHO. T4X1(E). /111.1 lalCONS(E) BliAtrOAA. copa-cutto C TOAIIK6IMMAPDAHAili
AORpH. CrkAtTIACTIIVRaillf. 11411 1I4 oincrknANapy TO I H1.1WHHC4HHOI A10114CTIlfW CS
TOE AV4CTO A Avrtuut WIT EH ilAM'kT 114 !AKIO. I HZ 3A AVII1YE ;NH! II OPITEAEM

www.dacoromanica.ro
148 OH. GHIBANESCU

CROWN. F1 RZ 341 AV 111.14 CTO 110411R1110MV. MIII;t1 HI I 1dt1111 11101111Ap10 A iinctiyom 110 CTAPOV
A4RS10/14V CORIPIA10. V KATACTIIX MEIlltIAHONI. IMO AA COT CZAV HA 1411A AA HE IIAIAET HHISTO
KU° CZ TOE iWkCTO J HMI CZ 11/1EMIMIL1,11 MIAPECOR. PAH IlAK COT MOEPO poAa. 01.1.9 C11/1111
404IK1111111,11 I Hi111111AAII. COT MOMACTHpV MIMI, A tall ul1iIT ck ii.rr mv ncr dKAd giro I AA

IbIAAET1-1;raTticl CZ iio AOHEAINKE ECM, ;1;14RA. A 110 MO 1.11' EiNF KZ 16(01)V Ar Hf !W- I

!cm". Aijir A9163HE1' KTO H'IHSAKO pA30f111TII HAIM AA 11HE H Al(11)A0RAII11 I ClaT011111 X1011ACTI'PV.
Ad IMAAET Timm c* CZ CAARHOAIV tICTROMV npopoiw ICDMIHV KA AIM CTPA111110 irro-
poor nplinucTraio KRV. rim TOM ;KE CRI:AtTEACTRO I Copan. Ktul R1.1111111/CAHIlkIH rAllrOclid;
1110/1TV3 COT IA111. A 111-Er0RE ripxr,ipt. A non. TOAAEP COT npriCOR r0Cfl0AdpClzkl. i 11110T011011
ICOH A 11011 ion CAHKOR114. H rpm I noTHoimp. II ASAIIITPV 411/111110R1141. KWH HIVI'Ap. A tcpss-
'11011 CEAAAP. A Aprrkinx MOAN Gnioillikly MANI c13;rif non CTE/PH KA% nlICM11.111.
ILITCO 891%t COK. K

Pecetea tArgului Iasi : tin cal.

Traducere. Adica eu Gligorcea soltuz si 12 pargari din tArgul Iasilor, rnArturisim, cum
au venit inaintea noastr i inaintea a multi buni oameni Sora, femela lui Grigorie Leald
soimariul, de nimenf silit nici impresurat, ci insasi din a sa bunA voe s'a gdadit si a
miluit sfintei manAstiri Sabal, unde iaste hramul intru tot cinstita taiare a cinstitului
cap a prea cinstitul proorocul loan, cu un loc de dughiane langa casa Ursului pot-
covariut, carele acel de mai sus scris loc de dughiane fost-a ei schimb cu Andreiu pri-
mul ei barbat, and ei s'au fo:t despartit. lard sora astfel a zis inaintea noaFtra, cum
ea a dat lui Andreiu 2 cai si a luat iardsi acel loc ca sa-i fie ei ocind de la Andreiu
de blind voe, deci noi cum am vazut Sora astfel cu atatia oameni buni marturisind, iar
mai apoi intArind acelei de mai sus scrise manastiri cu acel loc de dughiane sa fie ei
pomeniri in veei pentru duhul sAu si al pArintllor sdi i pentru duhul slant raposatului
barbat al ei Leald oimariul. l am scris dupa vechiul de delimit obictiu in calastivul
kirgoveOlor, ca de acumu inainte sd nu aibA nime treabd cu acel loc san din semin-
teniile lui Andreiu, sau si din al meu neam inaintea acestor rugatori ai nostri din ma-
nastirea SAcul, iar cui i s'ar parea sd fie lui nedrept ceva sd agbd a se pall cu mine
pAnd ce volu fi vie, iar dupd a mea Inca cAtra Dumnezeu a sufletului iesite, de va in-
drazni intru cdtva a rade a noastra danie si umilire sfintei mAnastiri sA aibd a se pail
cu slAvitul cinstit prooroc loan in ziva strasnicei celei de a doua venirii a lui Hristos.
La aceastA marturie a Sorei au fost mai sus scrisul Gligorcea oltuz din Iasi si cu cei
12 ai lui pArgari si popa Toader de la biserica domneascd i protopop Ion i popa
loan Salcovicl i Urslil potcovar i Dumitru Filipovici bir pitar si CrAciun Saiddcar pi
Mbar oameni ocola0 vecini §i eu pop tetan insumi am scris.
la anul 7111 Octombrie 20
Original arh. stat. Bucure§ti din hArtiile man. Neamfului casele §1 dughenilc din
laVi No. 3208. Este §i un suret fAcut in 1812 Feb. 13 de loan Arhimandrit i staret
sfintelor mAndstiri Neamtului i Secului (Surete mi XXVI 499).
OBSERVARE.Doc. dela XXXI-LII inclusiv sant comunicate de d. Gh. Ghibanescu.

LIII. 7037 (1579), April 3. Petru Vvd. Moldovii diiruie§te M-rli GalAtii locul de prin prejurul
MAnAstlrit.
.7087, April 3. Ispisocu sarbascu cu tälmAciria lui a Domnului Petru vvd. prin
cari faci danii Mrii a Ga1atii, 1) load de irin pregiurul .31änrii, incepand din ca-
pAtul ezdturil iazului drept la dial, pezn la rädiul, pe din sus de Sfediul pe mar-

1) Este mbastirea din vale, care s'a där4mat. Galata dc azi e zidita In 1584,

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 149

gine radiulii despre Scuelil, pan la Pendiul (?,) pi salIste, la malul Bahlniului qi, cit
Lozile, pi marginia iazului si de acolo pe n&ul HeliOova, [----,-- a He'esteului.1 iaras la
ezaturA §1 cu loc de princa In radiu, supt Piaq (siO, pe valea ()br/iii, ci sA n rneste
'Oros lava 1), precum sl cu un helesteu, ce sa riumeste Pula Jul Mihci, ci e.zti in tarina
targului..
lArh. stat. Iasi, Cond. de Anaf. 64, fla 91 (b).].
1

L1V. (mg. 7169 (1661), Apr 11 9. Costantin vinde lui loi un lot de casa, pe Podul vecldiu in 101,
drept 70 iei, bans gata.
AdecA eu Constantin si fata MA Nastrsiin nepoata I lui Ciafut Manole de ai6A din
trzg din Iaqi den txrgur vechiu 2) scriem J si tnarturisirn singuri noi de nime nevoiti,
nici asupriti, ce de bun' I VOA noastrx. am vandut un loc de casa §i dedesuptu pivniti
stricat(a) lui Ion I si femiei lui MaricutA:i, care loc iaste pre Podul vechin intre ca-
sal(e) lor §1 intre d'ugheneli caugitrilor dela Sveti Sava I eau fost mie drkptx .moVe
de la mosii miei. Acesta loc I lam van(dut) dreptu §tptidzaci de lei bani gata, ce sA le
fie !or drtptx J ocin x. i curriparAturx in wkci §i cuconilor lor. Iar din I tracesti bani
ce iarn luat pre acest loc groapA; am facut comzndu f si mo§ei mMIi ii Stroioae de iam
dat &lice lei bani gata I . Deci dtcmu innainte ca sz nahb trkbx tiCarit II Strb'ue I
nici nepotii ei la acel loc carele mai sus sctiem si infra I asta tocmalz au fost si dum-
nealor vornicii de pdartA, anume I Dumitra§co Rosca i Ursul §i HIApascul vornicii si
Manoli I slug(A) domneasca §1 vornicul Toader si Dumitrasco diiacul si Enachil gine-
reli 11 Stroiue si Gavril croitoriul I lorgachi ! sabiiar §i Cozma aprod si tetan croitor
§i Thasie fieorul I Sambotinease §i Dumitrasco curdlar si BejeneasA seta I di si Su-
cevenii §1 Ilea Bordiiar si Statii schimbAtoriul I si eu Apostol Ur(su ?) am serfs i pen-
tru mai mare credinta nt'n I pris si pecetiii sam iscAlit, ca sa S(a) stie.
u las It 7169, apr. 9.
Ztt (ginere) Strolue ; Costantin ; Nestasiia ; Dumitras:o Rosca vor ; Gligorii Hlap.
vornic.; Manole ; Dumitrasco ; brgachi ; .tefan ; Gavrit ; Cozma ; Sucevian(u) ;I Beje-
neas(A).
[Original, colectia D-Ini Ghibanescu, Cond. yr fl. 31.

LV. iai, 7J77 (1669), Mai 25. Canela vinde Jul Alecsandru F1ciJanul nn loc de cas4, drept
30 de lei bätuti, care loc este Mnga mesarnici VI] la§i).
Adecx eu Caneb i. frateli rapausatului lui Hristodor au fostu jicni6mriu I scriu §i
marturisascu cu cestu adevarat zapis al mieu precum fratemeu I Hristocor au tostu cum-
pArat un loci.? de casa dela Vasilie si de la PA'scal*na I parintai lui Alecsandru fdcliiariul
de la Sura domneascig, care loc iaste ldngit meSeirnici Intre Zota biv sulgAr §i intre
Stiotrii (sic) peste drum de Mi I haileas(a) soacra lui Pietrti. Deci dupa moartea fra-
tinemieu lui Hris todor ce mai sus scriemu, vinitam eu aiced Ja ./(tqi unde iaste §i lo-
cul acela I V lam scos la vandzare, ca sal cumpere cui va trebui, iard Alecsandru I Fac-
liiariul careli mai sus scriem vkizindu ca scot eu acela loc sal I vandzu si fiindu locul
mosiia parintilor lui, el nau lAsat I sal cumpere altacineva, ce sau sculat denaintea a
multi oameni j buni si mi iau dat freidzaci de lei batuti si sau rascumparat mo I slia.
Deci §1 eu vAdzindu cArn(i) faci Fplata. dpbin intiu mAnule I mtle, eu incA lain facut a-
cesta aclevarat zapis de la triAtla ru-k 1 si iam dat i zapisul ce au fostu facut tatasau

1) Sat langa Galata.

2) Azi Strada veche (Costache Negri).

www.dacoromanica.ro
150 M. COSTACHESCU

fratinemieu lui I Hristodor, pentru acesta lucru ca sa fie lui Alexandru acesta loc de I
rApta ocinA si mo§iA In IJACi §1 femei lui §i coconilor lui si nepotilor §i stranepotilor
I

lui, Lad altul nime dentru samintiAt I noastra sa nu mai aiba a sA amestecark la acesta
loc si intocmala I noastra la acest zapis fostau dumntlui Zota biv suigar si Para I schiva
camanar §1 Gligori Gialalau mesarciul §i Pietro zet Mihaileas(a) §i Tofana SAcaloae §i
PAntelei §i Hrisca cal(l)ra§ (de) T(a)rigrad §1 I preutul Simion de la popor §i Pene cal-
darar §1 Andronachi graui I nar si Vasile Luncanul §i multi oameni buni de a6asta scriu
§1 mar I turisAscu §i pentru mai mad credinta pusumiiam §i iscali I tura §i noi carii am
stiut carte iscAlitam, lad carii nam I stiut cult pusuneam pecetle Si cu Grozea scrisam
zapisul I §i am iscalit, sa sa §tie. Az Grozea iscal. u las let 7177, Mai 25.
Pe dos un rezumat grecesc al documentu:ui.
(Acta Muz. Municipal, Iasi XI, 52).

LVI. 7182 (1674) Sept. 3. Stefan Petru Vvd. clAruiege lui Alexandru Draco, sulgeriul cel mare,
o buatta de loc din hotarui targului E§ilor.
Noi Stefan Petru Vvd bojiu milost(iiu) gospodar zarnli Moldavscoi. Adica acesta
adivlrat credin6os boiarinul nostru Alexandru Draco sulgeriul cel mare stujindu Dom-
niek mete cu credinta §i I./di cu mare dreptate, Domniia me vazind slujba lui ce cu
credintl, mam milostivit §i lam miluit pre dtinsul dintranoastra osArdicA ill, cu o
bucatA de loc din hotarul Teirgului nostru Eqilor §i am trimis pre boiarinul nostru cre-
dini.los Niculai Doni6 jic6. cel mare de au hotarit §1 au ales hotarul ace§tii bucat
de locu, despre hotarul teirgului nostru Evilor, care hotar sa incepe din coltul viilor 16
Penivarii, din sus, deci muchea dealului in sus pAnA drept ni§te odeii 9 cc sig Miami
Parte, unde sau pus un stAlpu de piatra. De acolo drept spre apus preste coada helef-
teului lui Penifoar4 la dial, Ora la o prisaca, ce sa chiaml a Marieufii. De acole
costita in gios pe lAnga gardul viilor din gios la ecrdacul cc sii ehiantii c411 au fosta a
lui Penigoarci. i de acolo pc din gios de iazul lui Peni§oara, piste Cdcaina in ceia
parte spre rAsArit, pana in coltul viilor din gios §i Oa in zare dialului. AtAta este tot
hotarul ace§tia bucata de loc. Pentru aceia ca sa fie de la Domnia me acestui boiarin
ce mai sus scriem Alexandru sulgeriul cel mare driapta ocinA §i mo§ie in veci. A§ij-
dire dupa a noastra viiata §i Domnie pre cine va milui Dumnezeu sa fie Domnu aice in
tara Moldovii, din samintiia noastrA sau dintralt niam strein, poftim daniia §i miluire
noastrA ce am dat §i am miluitu pre acestu boiarin sA nu o strAce, cum nici noi nam
stricat daniile §i miluirile altor domni iau fost mai inainte de noi, carii au dat §1 au
miluit pre boiari §i pre slugile sale. lar cine sa va ispiti a strica Domnul nostru Is. Hs.
sal instreineze de mita sa ce vednica st la dreptul §i infrico§atul giudeti ce va s(a) fie.
Loupl lui sa fie la un loc cu intunecatul luda §i cu procletul Arie. Adasta scriem §i
altul sa nu a amestice inainte carpi noastre.
Din Bolin, vlet 7182, Septemvr. 8.
Noi Stefan Petru Vvoda Vasilie Gheuca 3 logft pisal
[Din Cond. Mitr. Mold. (1818), I, 171]

LVII. Tarigrad. 7186 (1678), Fevr. 6. Alexandru Beizade sin Antonia Ruset milue§te pe Gur-
bet arma§ul cu tot locul ce este la Penipara (in ocolul targului la§1).
Noi Alexandru Beizade Sin Antonie Rusat Vvod. Adica Domni(mia) mam milosti-
vit §i am miluit pre sluga noastra pe Gurbet arma§ul cu tot locul ce taste la Penipar4
1) Qdai, adapost pentru vite,

www.dacoromanica.ro
V.
DOCUMENTE 151

§i Cu tot venitul ce sar alege, ca s ,aibA a lua de a ace din pAine, din fAnate §i din
gradini §i din tot locul, cu tot venitul, pentru cAci iaste a Domnii mete driaptd ocina §i
mo§ie. Pentru aceia Domniia me milostivitumam §i am miluit pe sluga noastra ce scriem
mai sus ca sAi hie lui driapta ocinA §i mo§ie §1 fimei lui §i a toatA sAmintila lui, nime
ca sa naiba a opri. lar oricine ar hi §i sar amestica, a strica daniia noastrA, sa fie ne-
ertat de Dornnul Dumnezeu cau facut ceriuri §i pAmAntul. Si nime sa nu cuteze piste
carte Domnii mete.
Adasta scriem. u Tarigrad 7186 fevr. 6.
Nol Alecsandru Bcizade
[Din Cond. Mitr. Mold. (1818), 1, 172]

LVIII. fag, 7188 (1680), Mai 6. Vasile feciorul lul Andronic vinde lul Simlon PAsZrarlul, drept
30 tel bAtuti, bani de argint, o cash in ulita SArbascb.
Adecx. eu Vasilie fieoru lui Andronic §i cu sorumia FrAsina scriem I noi §i martu-
risim cu acesta adevarat zapis al nostru, precum noi de ni I me siliti nice asupriti, ce
de a noastrx bun x. voe, vAndutam a noastrik I adevAratx. ocinx. §1 mo§ie o casx. gata
cu tot locul casei, ca I re casx ntu fostu noao adevAratx mo§ie de la pArint,i no§tri,
pre I uli(a Sdrbascit I) intre casa starostelui Ion fi infra locul caselor stolnicului Na-
I

cului. Aeasta casx vindutam noi dumisale lui Simion I PAsArariul, fiearul lui Simion tij
PAsArari §i a MAricAl §1 Irrti dat noao dumnlui Simion pre casa aeasta bani gala trei
dzeci de I tel bAtuti, bani de argint. cum ca sA fie dumisale lui Simion aeastx ca I sx.
adevAratx. ocinx. §i mo§ie de la not cumparAturx. §1 so I tului dumisale §i cuconilor §i
nepotilor §i strenepo I tilor §i atot rodul dumisale, neclAtitx. §i nesmintitz, ocina i mo-
§ie in vtcii de vtci. i nime din rudele noastre I sa nu sA atingx. a sA amesteca §i
la easta tocmalx de (bu)ms voe vAndzare I fostau multi oameni buni de credintx, de
trkg de laV, anume dumn(ia)lui Si I lion fqtaful de la Doamna i dumn(ia)lui Gheor-
ghitx. §etrArelul vecin §1 I dumn(ia)lui Mihai a Moa§iei vecin §i dumn(ia)lui Lazar au
fost strilen §i I Vasilie Belici 5L.. §1 Tofana femida lui Paval Bucata I riul §1 alal(ii
(sic) multi oameni buni bAtrAni §i tined §i pentru credin I Ia eu Vasilie ficlorul lid An-
dronic §1 cu sorumia Frasina pusam pece I tile noastre d-kgetele la acesta adevAratu de
la noi zapis. Si noi cum mai I sus sAntnm scri§i martori pusam pecetile noastre dirge-
tele §i eu Patra§co I scrisam zapisul, sa sA §tie.
U las vlto 7188, Mai 6 dni.
Vasilie ; Frasina ; Simion ; Gheorghitm ; Mihai ; Lazor ; Tolana.
(Original rAu pAstrat, scrisoare foarte frumoasa ; ta colectia mea).

LIX. 7188, (1680) Aug. 5. Gavril, feciorul preotului Toader de la sf. Neculal, vinde un loc
de cask in la0, In ulita sf. Vineri, lul Dumitrasco Colivarul din TurbAt.nti, drept 20 lei, banl de
argint.
AdecA eu Gavril fJorul preutului lui Toader 6au fost preutu la svtii Neculai scriu
§i mArturisAscu cu acestu adevArat adevAratu (sic) zapis al mieu, cum eu de nimene silit
nice asuprit, ce de a mat bunA voe am vm vxndutu a MA driaptd I ocind §1 mo§ie un locu
de casa din txrsol din Rq lui Dumitra§cu de TurbAte§ti 9 §i femei sali Uliianii I dreptu
doaadzAci de lei bani de argintu, care locu A ste denaintA casii dumisale capitamtlui Ca-

1) Azi strada LApu§neanu.

2) Sat din Carbgatura.

www.dacoromanica.ro
 152 M. COSTACHESCU

ragt I si JAngA Alecsandra §1111 dosul casdi lui Apostol Cepregariul si in dosul casAl lui
MierAuta Cops I cului i pintre acestu locu si pinfre casa Alecsandrii si pin dosul ca-
sai lui Apostol si a lui Mierautd I aste uliCa spre manastire spre svnta Vineri 5i mai
aste o WO asijdera pe king& acesta loot $i I vine dispre besiarica dispre .svtii Neculai qi,
race /0 sus pintre cusa ZLi Gloorghi _Asian gincrile I MaricuCit pintre casa lui Ne-
ulai Sahardacetriul Ia Podul vechi. i acestu locu au fostu cumpArd turd tatxnemieu
1

popii Jai Toader de la popa Dade. Deci acestu locu tofu ce au fostn cumpardturA de
la popa Dade Aste din gardul ograzii dumisale capitanului Caragm pAna in ulita ce 1

mmrge spre mAnAstire, spre svnta Vineri si din gardul ogrAdzii Alecsandrii Oita I in u-
lita ce mnirge spre Podul vechiu. Deci Dumitrascu Colivariul mi au datu bani dentin
doaddzaci de lei I haul de argintu in mAna m, ca sa hie Iui driaptA ociri i mosie si
cumpardtura in viaci si I femei sali Ulicnui si fejorilor lui. Sin tocmala noastrA fostau
dumnealui Gheorghi log(o)fatul I al triile i dumnialui CaragA Cdpitanul si Costantin Po-
tropopul ce Aste la svtii Neculai I i preutul Gavril tij de la svtii Neculai i unchlumieu
Tdmase frateli tatmemieu si Mierauta I Co§ascui §i Apostol CeprAgariul i dumnialui
Gheorghie tslan i dumnialui Neculai SAhardacajul si multi oameni buni. Si pentru
I

credint'a am si iscalit i dumnialor acesti bomri j oameni buni sau pus iscaliturili si
pecetile, ca sdhie de credinta si pre acesta zapis sa [ aibA a§ face si dirmsA domnesti.
cu Andrei /Vlotac diiacul de Camara' am scris zapisul.
U Ias It 7188, ay. 5.
Az Gavril iscal. ; Gheorghi logft. Mary ; Caragea biv cApitan ; az pop Costantln
iscal ; az Tanasie stegar iscal ; Neculai SAhardacariul ; Mirute Cosestu (sic) ; Apostoi
CeprAgarul ; Eu Alecsandra fata Cozmii Croitoriului Inca mam tAmplat la at!iasta tocma-
la ; Gheorghie Aslan.martur ; eu Maricuta PAtraseias(a) din Podul vechiu Inca mam tan-
plat la a6astd tocmald ; Andrei Motoc diac.
Pedos o aitA mama : 15 lei... dal Dumitrasco deplen pre locul cel de cas(A).
Priginalul pe hArtie, scris f. frumos, ë in colectia meal.

LX. Iasi, 7188, (4680) August 8. Duca Vv. Moldovii dä lui Constantin Postelnic, un loc de
odae, la odilile Partei, did hotarul Targului
Noi Duca voevod bijiiu milostiiu gospodar zAmli Moldavscoi.
AdicA acestu adivArat al nostru credinöos si cinstit boiarin Costantin Postelnic
mare, slujind Dornnii mele i Tarii noastre cu dreptate i credincroasa sIujb i Domniia
me vaiind a Dunlisale driapta slujbA i cu credinta, milostivituniam Domniia mea din
osebita mila noastra j am dat si am miluit pre Dumnialui de la nqi intranoastra Tara
Moldovii cu un loC de odae din holarul largului nostru Jaitor, unde se chiamA la
odaile Partel, de unde se impreuna cu partea din gios 6au dat A,S'Icfan Petra Voda li
_Alexandra Beik.ade, uncle se tampina cu locul donnu-scu la odaia .Partei qi, merge in
gios pe valca Cticainci si 'lards sit tiimpind cu locul 6au daf $efan, Petra Vocla lid A-
lexandru Beizade 51 de acole din locul Posadnicilor despre apus, partea din SISI unde
sa tampina cu locul Rufenitor, cc Cin Ca ugarii dela Treisfthtele 5i trece pre la mo-
vila Ilemestiului spre anus i da in CAcaina, uncle se tAmpinA cu locul Mandstirii dui
Aron Voda in Ceric 5i merge in sus pe valea Cericului i sa impreuna cu locul Posad-
1

nicilor si partea din gios mei ge spre rasAritu. AtAta iaste hotarul acestui loc de odae
ce mai sus scriem. Ca sAi hie de la Ditnniia mea boiarinului nostru ce mai sus sA zice
Costantin Postelnic mare driapta ocina i danie i miluire si uricu si intariturA, cu tot
venitul Dumisale i cuconilor sei si a tot rodul sau nerusuit si neclatit in veci. fails
dupa a noastrA viiat i domnie, pre cine va alege Dumnezeu a hi Domnu intranoastra

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 153

lara Moldavii, ori din cuconii nostril sau dintraltA sAmentie, ca sA nu aibA a strica daniia
si miluire noastra, ci ca sA aibA a da si a intari, iara cine sa va ipiti a strica si a rastipi
daniia si miluire noastra, acela ca sa hie neertat de Domnul Dinnezeu tau fAcut ceriul
si pamAntul si de toti sfintii si sa aiba parte cu procletul luda si cu trecletul Arie intru
nesvArsit vecii amin. SAngur Domnul au poruncit.
Sau scris in Iasi vleto 7188, avgust 8.
Noi Duca Voevoda.
(Cond. Mitr. Mold. (1818), I, 179).

LXI. lag. 7189 (1681). April 16. M5rica, femela itit Sitnion P5s5rariul, mArturiseste pentru o
cash, din ulita Sarbeased, care este adev5rata curnpara.uril flulut su Simion.

Adecx. ei MArica fenylux lui Simion Pds5rariul scriu si mArturisesc cu acesta I al

mien adevArat zapis pentru o casx., care casa AN ste adevaratx. fiiu lui mieu lui Simion
I

Stoltriul pre a lul adevArati bani din osteninta lui, pre bani gata lei trei dzeci bfituti,
I

de la Vasilie fiiforul lui Andronic si de la femeia lui FrAsina, pre ul4a Siirbasc.%, intre
casa lui Ion Starostelui si Intre locul caselor Stolnicului I Naului. Masta casA iaste a-
devAratm mosie fiiului mieu lui Simion StJleriul I iar eu NArica maica lui Simion nam a-
mestec la casa aasta, nici sorusa Sofrona I am/a fiic7A, cad cA Sofrona ias:e casatoritx
si mndzestrat.v i osebitm. Asij I direa i o vie, care vie iaste in Miroslava, In valea lvi
.*fan ['add. Masta %ft:: I Inca iaste a fiiului miu lui Sirnion stoleriul din osteninti tut
facutti., eu la viia I ansta ammstec nam, _nici fiica ni Sofrona, nici fiiul mieu Andrei,
nici alt ci I neva din rudele noastre, nici din streini, far numai sAngur f iul mleu Simion
Stole I riul, fiëoral lui Simion PAsdrariul. Pentracesta lucru facutuiam de la mine acesta
I zapis si diiat adevAratx de la mine a lui maicx, cum ca sai fie martu rie vetThica
pre a sale adevArate mosii i oscbile ocine, despre fratii lui. I
i acesta adevárat 7ap:s
fAcutusau dinnaintea a multi boiari i alesi de cin ste si de credinta oameni i vecini
I

ttliciani de trhg de las, anume Dmnlui I Sav;n marele jicniceari i dumnealui Andrei
Tam camArasul iDumnealui Mihai Ungurul vecin i dumnealui Simion Brziddeanul si
1

Gheorhita et.äie1ul si ilion Fustasul i Paraschiva Starostoae i Vasile Danciul me-

I

serciul l I lonasco fi6oru1 popei lui Patrasco i G igorie Fundasul si alti oameni J buni
bAtrAni si tineri. lar cine sar ame-;teca din fi6orii miei din fratii lui Simion sau ciueva
j

din streini a face vAlusag i galeias;a pentru aceaste j mosii care mai sus In zapis scrie
sd fie bldstamat de Dumnezdu si de precista si de toll svntii i sä fie afdrisit i trupul
lui dupA moarte netopit. i pentru direapt, . si adevdrata: credintx, cu Mdrica maica I

lui Simion pusam peceatea mea degetul i dumnealor buiarii i toti mar I torii iscAlitau
si pecetite dumilorsale pusau. i eu PAtrasco Dascalul I scrisam zapisul. SA sd stie.
la las vit. 7189, ap. 16 dni.
Marica ; M.hai ; az Andries Tica cAmaras ; Simion BrhIddeanul ; Vasilie snr, An-
dronic ; lonasco martur ; Paraschiva StArosto,e ; Ion LuLcanul ; lorga.
(Original, f. frumos scris ; In colectia mea ; cp. si Ghib. Sur. IV, 235).

LXII. Iag, 7193 (1685), Aprilie 1. Dumitrascu Cantacuzino Domn Moldovil int5reste miiniis-
NiUe i helesteul dela Penisoara, in oeolul Targului lats.
tire! sf. Ion Zlataust, din Iasi,

Noi Dumitrascu Cantacuzino vvd bojiu milost gosdr zzmli Moldavscoi. AdicA Dom-
niidme mam milostivit si am dat si am Intarit rugatorilor nostri egumenului si a tot so-
borul de la sfnta nianiistire de la svuti Ioann Zlataust, care iaste aloe in targu in 1Ri
20

www.dacoromanica.ro
154 1W. COSTACHESCU

fi iaste Multi cle 'Stefan Beizedea f lorul Itadului Vocla, ginerile Duedi Poda, 9 du
viile §1 cu helesteul de la Penipqrci, ce iaste aice in ocolul Targ clui, dupti vii, cu tot
locul si cu tut venitul ce va fi Intracel hotar sfntei minAstiri ce mai sus scriem, unde
iaste hramul svti loann Zlatau3t, care iaste inchinatd la Rurnile, la Arghiroeastru,la sfnta
mAnAstire ce sA chiamA Andrian, la hram ul Adormirii Ndscatoarei de Dumne7eu §i pu-
rure fgoarei Marii, si este mitoc acei sfnte mAnastiri.
Pentru aceiia Domniia me am milostivit si am dat ci am intAritu du aceste mosii la
sfnta manAstire, precum mai sus scriem sveti loann Ztataust, ca sA le fie de la Dom-
nlia me dr'ap A ocinA si mosie in v.eci cu tot locul §i cu tot venitul. Asijdire §i dupg a
noastrA viiald §i domnie, eine va alege Dumnezeu Domnu a fi Intrai'astA a noastrA fall
a Moldovii dintru cuconii nostri sau macar §i dintralt niam strAin, ca sA nu aibA a strica
a noastrA dani6 si miluire, ce sA aibA a da si a Intari la gas A sfntA tnanastire. lar
carii sA vor ispiti a strica aeastA danie a noastrA, acela ca sA fie de Domnul Dumnezeu
si de Maica Precista blastAmat V neertat si afurisitu de 318 pArinfi si lAcasui lui ca sA
fie cu trecletul Arie in ye i de veci, a 1 in.
u las vlet 7193, aprilie 1.
Noi DumItrascu Cant. Vvod.
[Din Cond. Mitr. Mold. (1818), I, 172 31

LX111. 7203 (1695), Juni 9. DurnitraFo, flut lul pops Vaslle de la Sf. Teodor vinde preotulul
Toader, drept 5 lel, bantile arglnt, un loc de casa in Muntenlruel in 141.

Aden eu pumitra§co sill; popa Vasil A 6au fostu preot la hramul svisntului
eAoclor in Ef mArturisescu cu acest adivArat za J pis al meu la mAn a Molitfii sal(e)
preotul Toader, precum am vAndut un I loc de cas(A I cei denainfA casii Molitfii sale(e)
direptu 5 tel bani det.4 gintu, de nime nevoit, nice asuprit, ce de bun(A) voe me, dece
decum I se fleck a molitfii sal(e) mosie In veci §i preutesAi molitfii sal(e) §1 I cu.onilor
sei si (sic) nepotilor si decum sA naibA nime din seminfie me a trage vro pArA cu
I

preutul Toader sau cuconii sei, cA6 eu I de hun(d) voe me am vandut. Acesta boc este
In Muntainime fi la hramul Iaviintului eeodor in 14 *intre Dumittascu Nebun -le si
-MArdarie 1 Cravef §i Irina fAmei lui Iftodie si Mihflachi Lefoiu si Lupa si la tocmala
I

noastrA sau tAmplat omen(i) buni, anume dunmelui Zanfir ceu ) fostu vatavu de... §i Manolie
Pojar ci Ani Locovi I si Andrei stAgar domnescu si Precopie stANgar domnescu unchiul lui (s c 1
meu I Dumitrasco au fost fail la vAndzare si alfi omen(i) bun(1) mai 4os Iscalif(i) .i
I

mai kos main iscAlit singur ca se credz(A). let 7203, iuni 9.

Zafiris (greCeste) ; Az Dumitrasco ; Pricopie unchiut lui Dumitrasco martur stegar
g(ospoct)ni ; Andrei Stegar g(ospon)ni martur ; *i eu Dumitrasco ptveful snz Cornii
marn tAmplat martur ; Enache Meserceu martur ; Mihalce David pis sis martur, u E.
(0,1g1nal, colectla d-lui GYbanescu, Cond, 1, fl. 21).

LX1V. 7218 (1710), Mai 9. Toader vinde lul Gligorap o casA pe ulla HAgloae, fn lagi, dtept 9
lei Mutt.
Adec(A) eu Toader si femeie me Marie cu copii nostri, anume Gavrilesu a Anita
si Salta facutam zapisul nostru la mAna lui Giigoras si a femei lui si a copiilor, pre-
cum iam vAndutu a noastrA cas(A) si moVe, car(e) este imprekurul casei, pe ulifa Hagioae
drept 9 tel batufi, ce s(a) fie driapt(A) mosie, car(e) iam datu zapku de cumparatur(A)
1) Inscriplia de pe pAretele bisericei spunt InsA cA e fAcutA de Gheoghe Duca. cp.
N. Iorga, inscrippi II, 131 ; Melchisedec, Notife, 285 ; N. A. Bogdan, orasul laci, 220.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 155

6au cumpAratu socru nrku si mi tau datu danie noam g de a noastra buna buna (sic) voe marn
invoit cu sop nrlar si lam vandut dumilorsal(e), cum scr e zapisul mai sus. Si pentru
credinta miam §i pus pecejile, ca s(a) fie de credi le. U las, It. 7218, Mal 9 dni.
Toaderu ; Marie sojul lui Toaderu ; si eu Miron Codrescul mam tamplat ; si eu
Manolie matn tamplat ; si eu Zota marn tamplat ; si eu Toader Ciornei am scris zapisul
(Origins', colectia cl.lul Ghlbdnescu, Cond 1, U. 36).

LXV. 1a$1, 7226. (1718) Sept. 16. Ghedeon Mitropohtul Sucevel Mut te lui Constantin vel
arrna§ ni§te case, in 14, n Podu vechlu.
Ghedeon Arhiep;scop i Mitropolit Su6avschii, facutam I zapisul mieu la minul
dumisali lui Costantin vel I armas, ca sa fie de buna credinia, cum noi de buna voea
noastra I am dat danii dumisali nisti casa pe Podul vAchiu, ca re cas(a) au fost a
I

Beardii starosteli si acal Bearde staros I eli au limas dator cu o suta de lei lui Ciocarlan I
öau fostu vornic mare si Ciocarlan vornicul la moarte lui sau dat noao cu tot dau
I

avut si miau dat si acAl za I pis de 100 de lei jau fostu dat. Deci noi neavand alta
C/11 lua I pentru aaa suta de lei, am luat acAli casd si liam cia I ruit dumisali, ca sai fie
dila noi driaptd 1110§ida §i I noa3 poman(a) in vini §i sa a'ba dumnealui as faci §t cleA I

se d mnia§ti pe adasta danigi a noastra st pentru crtdinfi am iscait, sa s(a) §tie.

I

U las It 7226, Sapt. 16.

Si iam dat dual' sali si zapisul cel de datoril, sa s(a) stie.
Ghedeon Mitropolit Moldovlahh.
(Ac a Muz, Munclpal, la0, X11, 8).

LXVL 7521 (1743). Dec. 13. MArtula VolculeasA da danle, dupil moartea sa, preotulut Ion de la
lilser:ca Banulul o casA.
Adeca eu MAriuja Voiculias(5) fata lui Mih(a)lachii Trelil eau fost izba§ facutam
atast(a) marturiA a me la ma I na Dumisali Gavril Capp arma§ul, precum eu de buna
I voe a nit, inaint(e) sfintii salt preutului Ion de la biseraca Bunului% precum inainte
darii sufletului mieu mam dat de bund voe m4; dumisali cu invoinja a tot neatnul mieu,
cark, sau Intamplat la moarte me, cart rteavand eu nimicA in mana me, pentru randul
grijitului mieu am dat aeast(a) cas(6) a me, care §1 mie mii ramas(A) de la pdrinjii mii
cart mai' sus scrisA, d t(A) de zastri §1 dumnalui sa aiba a ma griji WA la anul §1
sami (II si nu sArindariu §i grij(i)li pand I la anul. tail din rudile mete nimi sd naibi a
sl amesteca a straca aëasta danie de grij(a) sufletului mieu. larA cark sor ispiti a straca
aeastd dmie sA fie neertaj de Domnul Dumnezau §i Maica precurata feeoara §i de doi-
spre(zece) apostoli §i de tt ii sute 18 (sic) de otej de la Nechiia ; ferul, chetrili sA pu-
tterkscA, iard trupurili acelora sa* nu putredeascd (sic) in vecii vecilor, nici ertari sA nu
afli. Si sa le fie a petrkci cu luda §i cu trhcletul AriA. Si la end danie a mt tam-
platusau molitfa sa preotul An on ot Tälpeilari §i molitfasa preotul Ion ot biserica Ba-
nului §1 molitfasa sa preotul Toader ot Prepodoamna §i molitfa sa preotul Costantin
ot Albe§Li din Carligatur(d) §i molitfa sa driaconul Mih(a) ladri ot tam §i denainte du-.
misale Toader Starce vornicul de poattA §1 a altor oameni buni, cark sau tamplat §1
sau iscAlit mai gos4 ca sA s(A) creaza.
It. 7251, Dechem. 13.
Az Toder Starce vor por. iscal ; eu preutul Anton ot TalpAlari ; §i eu preutul loan du-
bovnicul mam lAmplat la aOast(a) d nie; §i eu preutul Costan ot Albe§ti din MHO-
tur(a) cu diiacorittl M1h(a)lache o tam neam tamplat la Oa danie ; Si eu preotul Toacter
am scris ajast(a) marturie cu zisa Marlujii,
(Original ; ln colecta mda),

www.dacoromanica.ro
15 6 M. COSTACHESCU

LXV11. 7256 (l749) lull 25. Veliscu, feciorul Blebel, dA o casA de lAngA Vovidenle, din 14._
lul Costantin Bala, pentru nista bani hat! Me la el.
Adica eu Viliscu filarul Blibi blanar facutam zapisul meu la man vel paharni-
cului Costantin Balcu, precum sã s(A)ctie ca facand tatameu o cas(a) InpreunA cu mini
si mAriiandusd so.urne Catr na, asa mam invoitu cu tatãmeu i amk j datu zastri surori
me Catrinii. car(e) cas(A) este Iting4 Vovidenie in parte din kos, intri cas(a) lui Loiz
intre cas(a) Ursulul facierului ci din gos casa lui Andreiu HArmizAului ci tamplan-
dus(a) deu murit sorunie i cumnatumeu ci copii nau avut, deci tatameu tefan BI be
sau luat casale ca sai fie de comtindul lui §i tatAtneu au mersu deu vorovit cu dumlui
paharnicul. depreuna cu mine ci casale sau tocmitu drept 8160 (sic) lei ci tatameu nici
un an nau luat I par la sAvArcirea (sic) iar piste putana vreme I sau tamplat moarte.
Deci. eu Veliccu main dus dupA porunca tatanimeu ci am luat bani 160 lei car(e) scriu
mai sus de la dumlui Costantin Balcu ci iam cheltuit la moarte tatanimeu. Deci sa aibu
a da ci zapi.â1i cell vechi a ca alor, car(e) zapis(i) nu sau tamplat la tatameu ci au
fostu la Botocani la fratemeu. Deci acestu zapis sau dat la maim dumisale paharnicului
Costantin Balcu sai fie dumsale ocini i mocii fa veci i dumsali i cuconilor dumsal(e).
lar di sar scula cineva din &alai mei ci din nemul (meu) sA aibl eu a le da sama §i
a raspunde la tot, cad eu am intrebat pe toti fratii mei ci pe tot niamul ci la ans-A
tocmal(A) sau tamplA i alti boeri car(e) sau tamplat fat(a). §i peritru c.edina marnk
si IscAlit.
7256, lull 25.
Eu lonita am scris cu zAsa dumsali lui Velicco Blebei.
lar pe urtnA nepriimind frate Costantin i Maud casa Baldc, iau mai dat ci o
bute de vink, car(e) am luat eu tu tot theltuiala dumisali par a*ce la lac aduso i eu
am luat in manule mele. 7260, ghin. 5.
[Acta Muz. Munhip. laci XII, 45].

LXVIII. 7256 (1748); Avgust 8. Veliacu t tratesAu Costan in Blebea ',And paharnicului Cos-
tandin Balc u, drept 160 let bani gata, o casA (WO Vovidenie, in 1a§1).
Adeca eu Veliczu i cu fratemeu Costantin sAri Blebli scriem i mArturisAm cu a-
cest incredintat zapis al no3tru pecum (sic) de nim(e) silit nici asuprit ce de a noastrA
bun(a) voe am vandut a nostra driapt(a) ocin(a) 54. mosie, o cas(A), care aciast(a)
cas(A) este lAsat(A) de rtrintel(e) nostru tefan Blebe, pentru grij(a) mortilor ci nainte
vrem(e) pan e nu s(A) savarc(i) pärintel(e) nostru am Mut vorbA cu dum. paharnecul
Costandin Balciu (sic), ca de sar tampla morte parintelui nostru sA aiba dm. a purta
tot(a) grij(a) mortii pAentelui nostru i vechil au Mat pe fiul salt Veliccu, dup(a) cum
sar tocmi cu casa sA fie volnec a vind(e) i cas(a) i altile i %dile sA fie pentru grij(a)
rAposatilor i rugandum(a) Dm. vel paharnec i dmnialui nit' de cum nu vre sam(i)
fac(A) bin(e) cu ban(i), iar &Audit eu cu multi negustor4- dup(a) dirt. eu mari peire, miau
facht bin(e) cu ceptezaci de lei ban(i) gat(a) ci ace niam acezat cu dm. sA e cas(a)
drept o sut(a) i ces(e) zaci de lel ban(i) gat(a) ci luand plat(a) d. plin, Intru mAnul(e)
noastre, iam dat acest Incredintat zapis al nostru la cinstit(a) mana dmsal(e), sa fie dm.
driapt(A) ocina ci mosie dmsal(e) i cuconilor, nepotilor i stranepotilor in yeci neru-
cult c neCIA,it, care ci pentru mai mare credinta niam pus pecetil(e) I iscaliturle mai gos.
`U lac 7256, Av. 8.
Eu Vasile Curttivace mam tamplat la acest zapis:
Si eu neprimindo actfastd tocmala i sau flcoto (sic) am dat rAvac la Vod(a). dar
Domlui au stAtot la socotela §i nem ace zat (sic) peste ocmaI l sau fAcot (sic) §i

www.dacoromanica.ro
 DOtUMENTE 157

meu mai dat o bole de o sola si doazeci de vedri de veno §i am priimit si eu §1 am

iscAlit si au ramaso ca sai dau ci zapisale cele vechl. Costantin Blebe. Si eu Rusea lo-
gofat am scris cu zasa lui Veliccu §is martur.
{Acta Muz. Municipal, lack XII, 461.

LX1X. Inf1 7257 (1749), Mart 18. Vasa ll feclorul lui lonita vinde clipIt. Gherghlel un loc de
cas4 de pe ullta Sarbascil, drept 30 lei.
Adec(A) eu Vasa lii fijoriul (sic) lui loniti inpreun(h) cu fimeia me Marie faclm still
cu aces u adivarat zapis al nostru pentru un locu di casa de pe ulifa Sdrbasca intre
lozul casalor rapoosatului banul Macrilu si intre load casii Trelii, care loc lam alesu
si lam stalpitu si esti in lungu doaidzhci si optu de stanjini domnesti, din gardul lui
Gavril aprodul pan in ulitl si in latu triispradzaci stanj ni si kum(A)tat(e) din locul ba-
nului Macrilu pan in hotarul casai Trelii. Care cash cu lout ii au cumparato Dumnalui
Gavril Gherghil 6au fostu capitan mare de la fimeia lui Gavril Capse arina§ul si fiindu
dumnalui megie§ cu mine, am avut tocmala cu dumnalui, pentru acel locu di casa al
meu si i lam vandut drept 30 lel, _cari locu di casa si numesti a lui Simion Stoleriul
fidorul lui Simion Pasarariul, ce liau fostu si lor cumparatura de la Vasall fi6orul Jul An-
dronicu si de la sorusa FrAsana, cart locu di casa inn esti di pe maica me Manila ne-
poata lui Samion Stoler. Si pe tocmaIa ce am avut cu Dumnalui cipitanul Gherghils niau
facut plata deplin in manule noastre 30 lei §i de acmu Innainte sa fe Dumisale drapti
mo§11 si cumparatura sasi fdca casa si altA ce ia fi voe ca pe o-mosil a dumisale. Si
2 zapisi vechi ce am avut pe acels locu de ma si marturie ce di hothrit ce niau ho-
wit locul Gavril Pilatu vornicul de poarta lam dat la mana Dumisali. Iar pintru un locu
di vii di la Miroslava din vale !al Stefan Vodd cari scrii In zapisul Marital fetil lui Si-
mion Pasarariul sa si VII ca ace vii nu lam vanduto dumisale ce au Minas tot a noas-
tra. Si in tocmala noastra au iscalit boeri §i al(i megiesi ai no§tri, Irma alti frati al mei
sl rudenli nau trabi la acestu locu de casa, cad parintil mei la moarte lot mlau dat
modie si scrisorile. Si eu am cheltuit la toat(e) cite au trebuit pentru greje lor. Si pen-
tru mai marl credinta niam pus degitile.
u las It 7257, Mart '18.
Eu Vasile sin loniti am vandut ; eu Marie fumil lui Vas,i1e) ; preotul Ion ot Banula
iscah ; preutul Gligor(i) ot Ban(u) ; eu Ursul croitor mart; eu 1onit(a) Glizna mart. ;
Vasill teslar mast. ; eu lonit(a) mart. ; Vasili . . . martur ; eu Ghlorghie sail PIA mart.
(Original, in colectia mea).

LXX. 7259 (1751), lune 22. Gavril Gherghil vinde lul Costantin Gandul o casa cd locul ei oi
alt loc alature, care sant la ullta SArbascA, In 14, drept 90 lei.
Gavril Gherghil ce am fostu capitan marl scriu §1 marturiseseu ell acestu iapis al
mieu, precum eu de buna voe me am vandut Dumisale Costantin Candid tau fostu vis-,
tetnic al dore a casa gata cu tot locul ei, ce art inpregur si altu locu de casa alature
cu locul casal, earl liam IngrAditu amAndoa4 Intro ogradi si liam vandutu amAndoa4
locurile §I casa dupi cum scriu mai sus, dumisale Costantia. Ganda vist. drept noal-
dzAci de lei noi bani gata, care sAntu la ulifa Sdrbased §i si hotArlscu din los cu ia.
cul lui Ilie Pitariul si din sus cu locul casalor ripoosatului banului Macriiu din stAlpul de
*.-atrI locul lui Macrilu banul pin tn stalpul din ilos ce esti In margine until' despre locul
pltariului Ille. Care a 6asta ma miau fostu si thie cumparaturi tle la Nastaslia fimie lid
Gavril Capse armasul si di la Chiric(a) Moml ei. bar locul cel fir(A) ma miau fostu
cumparatur(A) dela Vasili fiebrul lui loniti, dupa cum arata zapisill sandatorilor itiume

www.dacoromanica.ro
 158 M. COSTACHESCU

§1 esti si stalpu Intre anste doa.t. locuri, de sau shut undi sa despartie locul easai de
catra ceialanta parte §I pe tocmal(a) ce am avut cu Dumnalui visternicul Costantin miau
dat deplin §i lam dat V toate scrisorile ce am avutu pe acesti .locuri co scrim mai sus
si de acmu sai fie dumisale drapta mo§il Inca V lemnul ce am avut scos §i piiatra cu
tot ce sau aflat lam vandut Dumisali V intracestu zapis au iscalit V alp boeri §i mazi1(i)
cari sau tamplat. i eulnca pintru mai marl credinta am iscAlit.
It 7259, lulie 22
Gavril Gherghel biv vel cap. ; Neculaiu Cog. mart. ; Gheorghi Carpu..., martur.
(Original, in colectia mea).

LXXI. 7269 (1761), Far. 7. loan Teodor Vvod. dA 2 oameni, pentru slujbA, preotului loan de
la bis. Banului (din lan
Nol loan Teodor Vvod boj(du) milost(iiu) g(s)podari zAmli Moldavscoi facem §tire
cu aeasta carte a Domnii mile tuturor cui sA cade a sti pentru rugatoriul hostru Mo-
litfasa preotul loan ce au fostu protopop de la bistrica Banului, carele agungand la varsta
batranetilor cazind si la grea boala Muds si cu o casa plina de copii §i neavând oa-
meni pentru slujba casil lui, iata ca man] miloslivit Domniia m-k printraeasta carte a
Domnii mile si hotarim pentru doi oameni ce sar gasi preotul acesta streini §i fara
bir In visterle, pe caril lam ertat de bir pe capetile lor §i de alte dari si angard ori
cite ar fl pe alta Ora, ei nimarula nimica sa nu dea, caci Dornniia mea am facut ulna
cu dansil V iam ertat de toate dark si angariilt, ca sA fie numai pentru slujba de mai
sus numitului preot. Pentru care poroncim dum. vel aga i dum. boeri zlota§i i ispravnici
I voao slujitori, cull vit umbla ori cu ce feliu de slujbe a Domnii m-kle, vazind cartea
Domnii meale toil sa va feriti, nimene intru nimica sa nul suparati, nici taranil la cisla
lor sa nul traga hotarim, despre toil sa aibA pace, ca oricarile ar indrazni a le face
cat de putina suparare, unul ca acela sa va pedepsi de catra Domniia mea. i poftim
Domniia mea 0 pre alit luminati Domni ce Dumnezeu li va milui cu Domniia tarii a-
cestila in urma noastra, ca sa intareasca easta putina mita ce am facut, pentru a loru Ve-
hid pomenire.
vlet 7269, fevr. 7.
Noi Ion Voevoda.
Pecete roVe In ti* aplicatd, cu inscriptia Td. 1759.
(Original f. frumos, in colectia mea).

LXXII. 1769, Dec. 1. Carabel armanu cupet ot Podul vechiu vinde lui Vasile Bravvany 2 to-
curl de casA, in 14, in Armenime, pe ulna BArbolului, drept 700 lei.
AdicA tu Carabet an Lohan armanu cupet ot Podul vechiu datam adivarat §1 in-
credintat zapisul mleu la man dsale giupanului Vasile Bra§ovanu, precum sA sa §tie
cA de slime silit nici asuprit, ci de a me bunA voia am vandut dsalt driaptA ocinA V moVe,
adica un loc di casA ci este aice in targ in EV pe ulita Barboiului in armenimet ci sa
hotarA§ti latul pe ulita BArboiului 15 stanjAni din locul ltd Ivan Mosor, ci sA hotArA§til.
dispre rAsArit pan In locul Petit Cortar, ci esti din sus despre podul (Iizmarii, 1) iar
in lungul locului la van In gios sant treizAci §i trii de stanjani §i giumatati pe aman-
douA partile, iar iundul de la vali sant in lat doisprizAci stanjani, cari sa hotAra§ti des-
pre utifa Csonairiei din sus cu locul dughenilor lui BnAchiut vist., iar dig gios sA 119-1

1) Azi Strada CizmArlei.

www.dacoromanica.ro
IlMarmrerir
DOCUMENT8 159

tArd§ti cu locul lui Ionitd Cdpitanul, ci esti stalpit cu patru pietri hotar in patru cornuri,
cloud pietri din dial pe ulita Bdrboiului, iar una din gios despre locul lul Ivan Mosor,
alta din sus despre locul Pet1ii Cortariul i doad pietri hotar de la vall, mai din glos
despre locul lui lonita Capit. alta d n sus despre locul lui Enachiut vist. despre Cizmd-
rie, dupa cum aratA hotarnica Petrii, hotdrire acestui loc. A§ijdere am mai vandut dum-
sali de mai us numitul un loc de casä, ci sa hotara§te tot ca acest loc, din dos des-
pre Cizmdrie §i din dos despre ulita Bärboiului, cari loc acesta esti din WO Barboiu-
lui. wadi este un pod dP piatra, par iards in locul acest despre Cizmdrie, iar piste u-
lila despre apus iasti biserica sfdi Grigori, 1) cari aceczt loc este cumparat de tatd1 mieu
de la Ovanes zaraf Tarigradeanul, dupd cum arata zapisul de vanzari. Deci §i mie rd-
maindumi aceste mosii de la pArinti liam vandut §i eu de mai sus numitul Maud toc-
mala, drept 700 lei, adicd §apti suti §1 luand toll banii de plin in manule meli, am dat
aceastA scrisoari la man dsale, ca de acum inainte SA alba a stapani cu pad, fiind
dreaptd ocInd §i mo§ii, neclAtit in veci, dsale cu gtupaneasa dsale, cuconi, nepoti, strd-
Depoti, call dumnezeu le va ddrui, iar intamplandusa ca sa sa scoali cineva cat de cu
putind pnicinä,Øin neamut meu, au din rdza§i, sa aib cu ca si raspund §1 de sar In-
tampia vre) cheltuiald au inplineald sd fie toata despre mini, care pentru mai adivArata
credinta am iscalit, punand §1 Mohur (?) mai gios, ca sd fie de buna credintd.
Let. 1769, dem 1.
Eu Carabet sin hagi Ohan (sic) am vandut cu voia mea §i sant priimit.
Eu Stefan sin hagi Ohan (sic) sant prrimit.
Eu Popa Sava sant priimit.
Eu Asfandur Turd sant priimit §1 am pus degitul.
Eu Bedros san Hacioc cumnat cu Carabet.
Eu Hagf Ovanes martur,
Eu Sava San Hacioc sant" priimit §i am pus degitul.
Eu Ovaries Mosor sant priimit §i am pus degitul.
lordache Frangul e martur. Grigori Bal§ meth'.
Cart am dat dsale §1 §asa zapisa. pe azest loc, insi patru zapisa scrlse moldovi-
nesti §1 cloud armene§ti, imprcunA cu hotarn ca, care pe acest loc sant doaa casd a lo-
cului §1 o casA deosAbita iasti tot pe acest loc a unui tagan cu bezmAn.
Eu Carabet sAn Hagi Ohan cu voia mea. Hrizodulu Martiros. TAnasA lordache
martur. D.mitril h. Andreovici martur. lordachi Hristodor martur. Costandin Ranga mar-
tur. Stefan Varzar martur. Eu Ion Spottor martur. Toader Dqrobat martur. Eu Andrii
Racovild martur. Eu Pavalachi am scris cu zisa lui Carabet san Ohan si sant martur.
pupa o copie din 1818, fevr. 4. Actele Saraga, 14).

LxKill. 1774, Mai 9. Carte de impArlialA Intre fill préotului Ion Banu de la bln. Bann din Wt.
Adeca noi ficiorfl popii Banului, care mai gios ne vom iscali, fAcutam acYasta ade-
varatA scrisoare, precum sa s4 stie, ca dupa moarte parintilorh nostd, cele ce au 11-
rnas de la parinti statutam noi fratii si am cautat toate ramA5ituri1e l dupa dreptate
fAcandu inpartala si au luat fieste care partea sa, dupa cum arata inpartala ce sau fa-
cut. Dar fiind unii din frati cu prepus asupra lor, ca ar fi luat din al/011e parintasti
mai mutt, pe ascunsu l far de dreptate, acum dupa moartea parintilor trecandu 13 ant
iardsi de iznoava am cAutat si am facut inpartald. Adeca 4000 lei sa ia ramaind noi
4 frati, am luat fiestecare cafe 1000 lei, Ins& 1000 tel parintele Vasimn, 1000 tel preotul

1) A lost biserica omeneascl.

www.dacoromanica.ro
160 M. COSTACFIESCLI

Grigorii, 1000 tel Luca, 1000 lei Daniil monah, cum al 3 locurl de casä ce au rArnas,
sau dat un loc despre Costandin Ciobotarul parintelui VasilA, un loc de casa despre
Car Ana med. sau dat pArintelui Grig )rii, casale pAriniAati sau dat Luchii pentru partea
sa §i pentru banii ce au cheltuit mai mult de au grijit rapousaiii, iar lui Daniil pentru
partea caselor ce ave BA A I sau dat o morr pe apa Prutului ai altelt, cum §i 4 po-
goane de vie in dealu Mirostavli, larast am luat fieatecare frate ate un pogon de vie ;
pentru o buaila de mo§le la Proselnici, iaraal cu toiii sl o stapanim, straile cum al
alte marunivauri al dobitoacele pariniaati, unelt sau dat pentru sufletul rApAusaiilor, far
at au rAmas sau Inparilt pe fraii, dui:4 turn warn Invoit al nAm priimit cu told. Duna
intarnplare vremilor al la trebuiniale ce ani avut eu monah 7 VasAian, locul mieu de caFA
al un pogon de vie la Miroslavd ai parte me de mosie din Pro selnici, ce au fost aceste
parte me dela path* liam vandat fretelui mieu Lucal cu bani, dandui al scrisorile ai
dumnialut sa le stapaniasci, iar aliii nimarrk din 11A11111 mieu sA .nu alba treabA. Cum
al eu monah Dhnlil tail§ parte me, un pogon de vie in dealul Miroslivii, iarasi lam
vandut fratelui mieu Lual ai eu sA nu mai aibu treabA, dum. sAl stApaneasa cu pace,
cum ai pentru casile pariniAsti eu sA nu mai aibu cuvant de rAspundere, ce dum. bade
Luca sA le stApaneasa cu pace.
Tamplandusl primejdie fratelui nostru preotul Grigori de au morit de ciumd ta
anti 1770, Mai 29, cum §i preutesii sal*, iarasi mai pe urmA curund I sau tAmplat moarte
al rAmaindd 4 copll : Zoica, Ion, lordache ii MihAlache, fiind fratele nostru Luca epitropu
pentru creatire copgior, am luat sama fratelui Lucai de banii copillor, ce lAll Minas
de la tatAl lor, preotul Grigorli, 668 lei, bez un zapis de 70 lei, ce au Inprumutat preotul
Grigoril pe cumnatul sin Andrif, i bez 208 ce sau put in sami la Inparfali, banii ce
au cheltuit tatal nostru de lau asitorit al neau dat fratelt nostru Luca samA, cunt el
munci aceati aasA sute aisA zeci si opt tel au intrat in mana sa, ai dintraceatie cheltuindu
cu grijile preotului Grigora§ §I a preutesii sale SAW, cu ingropare el, plAtind §i datorii,
dupa ce au morit fratele Grigorii, care bani II luasi preuteasa In datorii, pentru hrana
lor, miritandu al pe nepoata Zoila, cum at o siujnia din casi, au rimas banii 400 lei,
adeca patru sute lei §1 dintrace§tie sau mai dat 100 lei Zoliai zestre ai au ramas trii
sute de lei, aces ti 300 tel si fie a lui Ion ai A lui lordache al a Ini MihAlache. cum §i
un pogon de vie al casa pArIniilor lor, laraai dupl ce sor radica copiii sa sa inparta
cu dreptate ai banii si ste la Luca, pAr sor radica copiii, iar alte miruniu§uri ce au
fos t. a preotuluf Grigori, strai al altele, mu dat toate Zoiiii. Deci de acum inainte pen-
tru aceste toate, dui:4 cum mai sus arati, aae si se urmaze. bar da sar mai szula vre-
unul din frail, de acum Inainte si ar mai cAuta si ceari socoteall d* clironomit §i ar
mai fact pricini, dupi asezerile ce am facut intratate randuri, acele oriunde ar arata §I
ce ar grit si nu i se fie In sami ai sA fie de ru§ine. cad pentru toate warn aaezat §i
nu mai este cuvant de rispundere. i pentru adevirati credinia am isalit cu tofii. 1774,
Mai 9 zile. Vasian monah, Luca, DanilA monah.
i Inca dtrpa socoteala aceasta, mibau dat Luca o &AA de lel, adecA 100 de lei,
fiindu a warn aaezat de tot, care al nepoili nostre qa nu mai aibi cavantu la rispundere,
tact In o viemf, ce dupi aceasta aaezare, ce am ficut si si urmeze. 1775, dec. 14.
VasAn mottah ; erei Gheorghi martur.
Pe dos : Carte de InpAriala ce am avut cu fraiii mei, fii pr(eotului) Banu, 1785,
decv. 14. .

(Actele bis, Banu din Ia§l, vezi, Bul. Ion NeculceN fisc. 2 (1922) pg. 268-286 ; des-
pre preotul Ion Banu si fill sal, in special, ibid. 285, Nota).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 161

LXXIV. 1777, Apr. 9. Mfirturie hotarruca a unui loc de cas5, in rnahalaua Feredellor, supt gu-
nolul gospod. miluire lul Toma Tuficciu gospod.
Fac §tire cu aceasta marturie hotarnicd, cd din luminata porunca preinaltat Dom-
nului nostru Marie sa Grigorie Alexandru Ghica Vvoda, fiind randuit de Dum. Vasile
Razu vel logof., de am mersu in mahalao Feredeilor supt gunoiul gpd. ca sa cercetez
pentru un loc de casa gpd., ce lau cerut miluire Toma Tuficciu gpd. Deci dupa po-
roncd am mersu la numita mahala §i am stransu mahalagii impregiurni §i iam intrebat.
pentru acestu loc, cine au avut casa §i miau dat sama cd este supt stapanire lui lor-
dache Casap §1 am chemat §i pe lordache Casap fatd §i lam intrebat pentru acestu
loc este trebuincios au nui este ; el au rdspunsu cd au cumpdrat o casd pe locul a-
cela, dard locul este domnescu §1 lui nui este trebuincios §1 cu voia lui lau dat Tomii
Tuficciului sa§i fad Casd, deci facandu stanjen gpd. de 8 palme, am inceput a masura
intai lungul locului 4 stanjeni §i curmezi§ 4 stdnjeni cat tine argeaa casei §i dupa ho-
Wire ce am facut, am dat aceastä mdrturii hotarnicd la maim Tomii Tuficciului gpd.
§i a femei sale Tudorii, intru care am pus pecete portii gd. §i am §1 iscalit. 1777, ap. 9
Toader Pdlade vornic de poartd ; §i am scris eu Tanase Carp diiac za divan.
[Din doc. bis. Banu, din 141.

LXXV. 1781 lunie 15. Ion Rachiu vinde lui Toader sin Mereacre o cas5, in 30 lei.
AdicA eu Ion Rachiu dinpreund cu sotul meu Manila datam adevdrat §i incredintat
zapisul nostru la tuana lui Toader sin Mereacre, precum sd se §tie cd de nime siliti,
nici asupriti, ce de a noastra buna voi am vandut o casa cu locul ei, lash' locul dom-
nesc, insti in fata casai di la vali iaste Lupul Catarau, in fundul casai dispre rasa-
rit loniça Munte, din dosul cased iaste G-herasim, care o (sic) ace§ti oameni sant ma-
halagii aproape, care ace casd am vanduto cu voe me, in 30 lei, adica triizaci lei,
bani gala §i eu de acum Inainte sa nu mai am trebuinta cu casa, iar de ma§ scula eu
ori sotul meu ori copii mei ori vreo ruill de a mele, ca sd intoarca casa, sd nu li se
tie in samd, ori la ce judecatA ar merge §1 pentru credinta am pus dcgitul, ca sä se
creazd.
1781, Juni 15.
Eu Ion Rachiu am vandut cu voe me.
Eu Marie sot am vandut cu voe me.
Eu loana fiicA lor am vandut cu voe me.
Intoarce fata :
Eu Trif main tamplat §i sant martur. Eu Costandin Zahornean num tamplat §i
sant martur. Eu Lupu Ciubotar mam tamplat §i sant martur. Eu Gherasim mam tam-
plat §i sant martur. Eu lonita Muntean mam tamplat §1 sant martur. i vanzdtoriul sa
aiba a §ede in casa, pdnd la zioa crucii. i eu preot Damiian am scris cu zisa lor.
[Actele bis. Banul.

LXXVI. 1782, Seipt. 21. Antohl Coruiu cap. (15 zapis la mana log. Luc5i, c5 inprumutând de
la acesta 60 lei, a pus amanet 10 stAnpni de loc, din locul caselor sale.
Adied eu Antohi Coruiu cap. datam t apisul meu la maim Dum. logftului Lucal
precutn sa sa §tii cd miau fAcut Dum. bine cu §asadzki di lei, adica §asadzaci lei cu
dobanda lor din dzAci in doispredzaci sd aibu ai da Dum. par in trii luni di dzile, care
pentru ace§ti bani am dat Dum. amanet dzAce stanjini di locu din bomb casdlor meli,
pe care loc iam dat Dum. §1 zapis di vandzare, nedandui Dumisale banii la dzi, sA
aiba Dum, a logradi ace§ti stanjini, fdr de nici o pricina §i iam mai lAsat Dum. 2 in-
21

www.dacoromanica.ro
162 M. COSTACHESCU

pArtari de tigani §1 Ufl zapis a lui Miron Butuc §i pentru credinta am iscalit.=Antohe
C[oroi] Capt=let 1781 Sapt. 6.
Acesti bani, adica. §aptedzaci §i doi de lei cu dobanda lo r iam plata Dum. cu
§apte stanjini de loc, din locul meu, din ograda §i zapisul a limas rasuflat dupa za-
pisul ce iam dat la curte gpd. cu iscaliturile a boeci si vornici de poarta.
Antohe Coruiu biv vel capt. 1782, sapt. 21.
Pe dos : 60 lei la capt Antohe Coroi 1791 sept 6. platiti cu 7 stanjini, ce iau
dat dupa osabita scrisoare.
[Actele bis. Banu].

LXXV11. 1783, Oct. 30. II Inca CucullasA face un schimb de locuri si dugheni cu Anastasal Panul
Cernavodlanul, care locuri 1 dugheni sânt in ulita Barbolulul, in targul de Jos i podul vechiu, din Iasi.
Adica noi mai gios iscalitii Ilinca Cuculiasä, ci am fost sot rapousatului Vasile Cuca
Brasovanul dinpreuna cu fiiul mieu lordache, adiverim cu aceasta adivarata scrisoari a
noastra de invoiala si schimb, ci am facut cu ginerile mieu cu Dmlui Anastascii Panul
Cernavodianul, precum sa sa stie ca luctnd Dmlui intru casatorie pe fii-a me pe rapausata
Casandra, cu cari sau cununat la velet 1778, fevr. 4. osabit de altele ci iam dat zastri
cu foae, tot cu ace foae de zástri iam mai dat aice in Esi i doaa locuri de casa ala-
turatl, unul langa altul, pe uli(a Barboinlui, in Armenime, unul despre rásarit §i altul
despre apus, in podia Ciznairiei i cu doaa casa proasti pe dansale, cari locuri sani
cumparati de rapousatul sotul mieu de la Carabet san Lohan (sic) Armanu, dupa cum
arata zapisul de cumparaturl din 1769, dechemvrie 1 pe cari acesti doaa locuri, ci i
learn dat zastri, Dmlui ginerile sau cheltuit de au facut noad dugheni de lemn §i deosabit
Inca iam mai dat zastri un loc, pisti cari loc esti facuta dughiand de piatrti in tiirg(ul)
de gios, cari loc esti cumparat de mini de la Dimitrii loan Arghiri, dupa cum arata za-
pisul de cumparatura din 1777, April 1 si fiindca dugheana de piatra ci esti facuta pe
acest loc au esit WA de zabava vanzatoari, dupa casatoria Dmsale sau indemnat avand
locul zastri si au cumparat Dmlui pe dughiana de la sultan inezat, precum pre larg arata
zapisul cumparaturii Dmsali i vanzarii de catre Dmlui Dumitrasco Sturza vel logf. thud
atunce vel vorn. la velet 1778, iunii 31. Pe cari dugheana de piatra sl cu locul ei mi
sau dat si hrisov de stapanire de la Maria sa Costandin Dumitrii Moruz Vvod, cari este
din 1778, iuni. lar acmu fiind ca sau tamplat moarte fiicei meli Casandrii, nefacand cu
Dmlui copii de mostenire, au ramas casale de zastre, ci am dat, Inapoi, cari miau si dat
ciealalta zastri toata deplin Inapoi, pan la un cap de ata, dupa foae de zastri cii dide-
sam, dar pentru acesti de sus numiti locuri de zastri, ci au facut Dmlui dugheni de lemn
pe dansale si pentru locul pisti cari au cumparat Dmlui dughiana ce de piatra, nepriimin-
dune noi sa raspundem la cata soma de bani au cheltuit cu fäcutul dughenilor pe cele
doaa locuri si cu cumparatnra dughenii cei de piatra, Warn invoit cu Dmlui ginerile de
am facut schimb §1 am priimit de niau dat in locul celor trii locuri, ci sant aratati mai
sus, alti acareturl drepti a Dmsali schimb adica miau dat un loc dc doal dughenl pe
Podul Yechiu, cari loc esti aldture cu pivni(a lui lani Sa va Bdcalbap i aldture cu
locul mändstirii sfeti Savii §i dosul pan in zidul ograzai Sfeti Sava, iar fata la ul4a
Podului vechiu §i miau mai dat si o du ghiand de lemn acopentd cu oali in teirg('up de
gios, pc bocul mänàstirii Barnovschi, cu bezman, ate zaci lei pe an, cari acesti doaa
acareluri, ce ni leau dat schimb, liau avut si Dmlui drepti acareturi luati la stapanire in-
tracestas chip. Locul cel de doll dugheni de pe podul vechiu au fost a unui Teodor
loan, ci sa afla in 7ara Rumaneascii §i fiind ginerile tovara§ la neguttorie cu Chir Teo-
dor Petrovici §i avand amaudoi de tovara§ie patrusprezaci pogoani de vie la Tara Ro-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 163

maneascA au fAcut tovarAsul ginerilui mieu Chir Teodori Petrovici schimb cu Teodori
loan la Bucuresti de au dat aceli vii de acolo si au luat aice acest loc de doal dugheni
de pe Podul Vechiu, dupd cum scr;e zapisul de schimbAturd a lul Teodori loan din 1777
sAptv. 24. lar dughiana ce de lemn din t-rg(u1) de gios esti cumpdratd cu bani de to-
vdrd§iea ci au avut ginerile cu Chir Teodor Petrovici de la Dimitrii loan Arghiri de
aice dupl cum aratA zapisul lui de vanzari din 1777 apr. 1 si acel loc de doad dugheni
de pe Podul vechiu si dughiana ce de lemn din targ(u1) de gios, fiind din tovArA§ia gi-
neri ui mieu, luati precum sd aratd mai sus, la velet 1782, iulii 10, fAcand ginerile o so-
cotiald cu tovarasul Omsale si ImparOnd niste lucruri din tovArAsia Dlorsali au cdzut in
parte Drnsale ginerilui acesti doad acareturi de mai sus arAtati si fling cd scrisorile a-
cestor acareturi sant fAcuti numai pe numile tovardsului Dsale Chir Teodor Petrovici au dat
Chir Teodor Petrovici la mana ginerilui deosibit zapisul de stApAnire, cari esti din 1782 iulii
10, prin cari aratd ca sd s dpaniascd ginerile mieu sAngur acesti doad acareturi si Inca niau
mai dat ginerili o floari niari de aur cu dia»zanturi qi cu rubinuri qi smaragduri ci au avuto
fAcutd de Dmlui ; in care scint diamanturi treiztici qi trii chrtriceli, ci au tras doati cra-
turi, (sic) iar rubinurile si smaragdurile sant patru pi.tri mai mari, ci au tras trei cra-
turi, tij niau mai dat ginerile si bani gata 300 lei, adicA trei sute. Deci fiind cd cu bunä
asdzari si primire despre amandoao pilule sau facut Intre noi aceastd invoiald cu
schimburi de va fi si trecut ceva mai mult, de la o parte la alta, sd fie buni trecuti si
nick o datA pricind intre noi sd nu fie, cAci noi si in viatd, trAind rApausata flied mea
si dupd moarte ei, am trAit tot bini si cu cinsti si niam agiutorat unii pe altii, cat niau
fost prin putinta si niam folosit unul de cAtrd agiutoriul altuia la multi slujbi §i fa.eri
de bine, de cari santern multamiti. Deci numitile acareturi de sus scrisA, ce liam dat noi
dumisali schimburi, adicA locul de supt dugheana ce de piatrA si locurile pe care au
fAcut Dmlui 9 dugheni, de acmu inainte sd le stApaniascd Dmlui cu blind paci, fii, nepotai si
stranepotal Dmsale in veci ;,,i nici:odatA si parati despre noi sau despre fiii si chronomie
si tot n'amul nostru sd nu iie, precum si noi acareturile ci niau dat Dmlui schimburi,
cum si floare si bani, ci sant si scrisa tolti mai sus sd le stapartim noi, fii si tot nea-
mul nostru cu paci in veci despre Dmlui i despre tot niamul §i clironomie dsale si dupd
cum noi am dat la mana Dmsali toati s 'risorle acestor acareturi, ci i learn dat schimb
asAmine niau dat si Dmlui toati scrisorile pe acareturile ci niau dat schimb si dupd cum
am dat noi aceastd scrisoari la mana Dmsali iscAlita de noi,-asAmine scrisoari niau dat
si Dmlui de la maim Dmsale iscalita si intru amandoad sau iscalit oameni de cinste ci
sau intamplat marturi 1783, Octomvrie 30.
6 iscAlituri grecesti ; Eu preotul Manolachi duhovnicul Dmsali mam tAmplat ; for-
dache loan martur ; lonita Arghiri martur ; Stefan Zdtrianul ot Divan am scris aceastd
invoiald cu zisa Dmsali IlincAi Cuculesdi si a fiului dmsale.
(Copie din 1818, 4 fevr. Actele Saraga, Iasi).

LXXVIII. 1784, Iuli 4. Toader, Costandln st PavAl, fecloril lui Ion CApdfAnA //And drept 400
lel, lui Enacht Cantacuzlno vel vist. o casa cu locul el, in mahalaua Muntenimil de milloc.
Gavriil Mitropolit Moldovii.
Adecd eu Toader dinpreunA cu fratii mei Costandin §1 PavA1, feciorii lui Ion CA-
patand si a Saftii, ceau fost copil din casd, facutam adivarat §i incredintat zapisul nos-
tru, la cinstità man Dumisale Enache Cantacuzino vel vist. precum sa sA §tie, cd aice
in Iag in mahalaoa lifuntenimii dc najloc, avand noi o casd cu locul ei, amasd de la
parinti, cari loc si phi* no§tri lau avut danie si miluire cu carti gpd. de intAriturd
de la rapousatul Marie Sa Calemah vvoda, §i mai pe urmA de la raposatul Marie Sa

www.dacoromanica.ro
164 M. COSTACHESCU

Grigorie Alecsandru Ghica vvoda, cari carti gpd. sint la mama Anitii CiuculeasA, fiind
ca locul casai noutri parinte§i §i cu local casii Anitil CiuculeasA §i cu locul Jincului
Vasile sint trusteli cuprinsd Intraceli cJrti gpd. de intAriturA fiind acesti trei locuri alA-
ture unul !Ana altul, iar locul casii noastri pArinte§ti, di la deal dispre miazd noapti
[dea-upra : sa hotar4 i] cu locul casalor Damisale lonita Cantacuzino biv vel vornic §1
dinspre apus cu lo_ul lui Vasile Jincul §1 cu locul casii Anitii Ciuculesii §1 dinspre a-
rniaziza C1.1 locul casii Dumisale lo nita Pelipovschi biv vel med. §i dinspre rAsarit cu u-
1'(a ce vine de la Copoa. As upra carue acestui loc parintAsc avand pArintii no§tri ne-
stramulata stapanire dupA cum §i noi iarA§i asemine Oa acum, iar acum avAnd noi
trebuiita de bani, niam scotit noi In de noi fratii §i de nimene siliti, nici asupriti am
scos casa cu locul ei, ce niau limas de la pArinti la vanzare §i Dumnialui vel vist.
Enachi Car tacuzino Inca' avAnd trebuintA de loc, am fAcut tocmald cu Dumnialui §i CU
pret dr pt 400 lei. adecA patru sute lei. cari bani luAndui noi toti deplin fntru mainile
noastre §i noi Inca multa nindune cu pretul acesta, pentru aceia §i noi iam vandut Du-
misale casa §l locul casai, ce niau rAmas de la parinti de istov, pe cari loc §i casA de
acmu inainte sA aibA Dumlui §1 giupAniasa §i cuconii Dumlorsali §iniam din niam a sta-
pani cu bunA pacijn veci, ca pe al (sic) Dumsali driaptA ocina §1 more neclintitA §1
nerquitA §i fAra nici o supArari dinspre nimine §i pentru mai adivaratd credinta noi vAn-
zMorii niarn §i iscAlit cu manile noastre, cum §i all! carii sau tAmplat la vAnzare noas.
trA, aceasta Inca spre adiverire sau iscAlit mai gios marturi, fiind vanzare cu bunA voia
§i priimire noastrA-1784, fevr. 2.
Eu Toader CapAtana biv copil In casA §i sotul mieu Catrina. Eu Costandin sa
brat ego (cu fratele lui) ; Paval sa brat ego. tefan CAzac mart.
Acest zapis lam scris cu z sa vAnzAtorilor §i am iscAlit, Vasile Codrianu diiac
za divan. lnaintea noastrA viind numitaii vanzAtori Toader CapAtanA §1 cu fratal lui §1
fntrebandusa au aratat cA cu insu5i buna vointa §i priim;re a tuturor au vAndut acest
loc de casA §i cA §ati luat banii deplin, patru sute lei plata, in mAnule lor §i:spre all-
venire sau incredintat zapisul acesta §i cu ale noastre iscAlituri,
1784, lull 4,
loan Canta vel vor. martur.
[Actele bis. Banul

LXXIX. 1784. Avg. 14. Antohl Corulu blv vel cAp. aratA pentru un loc de casA, despre Pre-
pradoabna Paraschlva, ea este a logof. Luca.
AdicA eu Antohi Coruiu biv vel cApt. fAcutam zapisul mieu la mAna Dum. logofA-
tului LucAi precum sA sA §tie cA avAnd Dum. un loc de casA, carele pecAnd trAia pA-
rintii Dumsale am avut multd pric'tiA pentru acel loc, ce lam ingrAdit in ograda mea
§i acum fAcAndumi Damnealui carte de blestem, am arAtat in frica lui Dmnezeu, cum
ca acel loc esti drept al Dumsale, carele dupA cartea de blestAm, mam invoit cu Dum.
§i iam dat 4 stAnjini din dosul casH dumsale §1 3 stAnjAni despre grAdina Duni. despre
Prepra [deasupra : Ca] dQabna Parascheva. Deci pentru mai bung incredintare am pof-
tit pe Dumn alor vornicii de poartA sA pue §1 pietri hotarA, din porunca Dum. vel lo-
goft. ca,e de acum inainte sA aibA Dum. 4 stApAni ace§ti §apte stAnjini §1 sA nu mai
fie nici o pricinA intre noi §i atAt eu sau fii (sic) miei ori nepotii sau alte neamuri a
mele dupa vreme sA nu sa amestece, nici sa aiba a sA acolesi sau a cere ace§ti aratati
stAnjini intru stapAnire, neavand nici o treabA sau dreptate ai cere, fiind ai Dumsale,
in care zapis mam iscAlit insumi eu cu mana mea, iscAlind &I alli oament vrednici de

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 165

credinfA, caril s'au Intamp lat. i sau serfs in divanul gpd. cu invAlAtura mea =1782,
Sept. 20.
Antohl Coruiu biv ye! capt. ; Sava Coroiu ; Vasile Coroiu ; Ion Gordul vornec
de poarta ; Vi dra§cu Cafichi vornic de poartA ; Andril Izba§a mam tamplat ; Ghiorghi
Gusti vornic de poartA.
Din poronca Dum. Gheorghie Sturza vel logoft. fiind randuit eu, am mersu la stare
acestui locu, fiind apt Antoh Coroiu §i fiul sAu Vasale fag §i intrebandul au raspunsu
cl nu este nici o pricinA §i mdsurand locul dupa cum scrii zapis mai sus, am pus trii
petri hotarA = 1784, avg. 14.
Costantin Botezatul vornic de poartA.
Acest zapis lam scris eu in divanul gpd. cu invafAtura Dum. Antohe Coruiu §i
sant martor, Apostol Diiacu.
Pe dos : Zapisul lui Antohii Coroi capt. pe §apte stanjini de loc dinapoia casii
mele, din targul la§, ce miau dat mie Ludi Banu. 1792, sapt. 20.
[Actele bis. Banuj.

LXXX. 1781, Aug. 14. MArturie hotarnica a until loc de casii a lui Miluilachi sin Gavril Cor-
bill, in mahalaua Muntenimit de glos.
Facem §tire cu aceastA mArturie hotarnica cA din luminatA porunca Marii sale pre-
inalfatului Domnului nostru Alecsandru Costantin v vod. fiind eu randuit de Dum, ye
logofAt Gheorghii Sturza, dupA jaloba ce au dat Mihalachi sin Gavril Corbul, avand un
loc de casa pArinfasc in mahalaoa Muntenimii de gios, fiind impresurat dispre megie§i
cu gardurile, ca sA alegim §i sa hotarim drept locul lui, pe unde au fost din vechi.
Deci mergand la stare locului, strangand oameni mahalagli, anume Ion Papajamni sta-
roste de talpalari i pe Chiriac P0pAjemnA i pe Costandin apariu i pe Stefan Gheba i
StAmachi apariu i Dumitru Chi§car i Ion Apar i Miron saiman agesc I Costandin cio-
botar, cari mai gios sau iscAlit, am intrebat pe Mihalache san Corbul cu ce scrisori §i
dovezi ceri acest loc la stApanire sa, au raspunsu cA scrisori ceau avut pe acest loc
dill intamplarile vremilor sau prApAdit, dupa cum au mArturisit §i ace§ti de mai sus ;
am intrebat pe ace§ti mahalagii cum §tiu cA au inblat acestu loc, miau arAtat gardul pe
unde au Inblat thud §i fantana Corbului langa gard §i sau gasit §i rAddcini de pari vechi
§i fAcand stanjan de opt palmi domne§ti, am masurat curmezi§ul despre rAsarit, alAturea
cu grAdina lui Ion apar §1 sau gAsit §eptesprezece stanjini, unde sau pus hotar cheo-
torea, de acolo am purces masurand lungul locului din sus, alature cu locul lui Dumi-
tru Chi§car §i am gasit noAsprezAci stanjini §I cinci palmi §1 am pus piatrA hotar, iar
colful §i de acole am purces parte dinspre Bahlui §i am gasit patrusprezeci stAnjini doA
palm; pana in locul lui Miron SAimaa agesc, unde mu:pus piatrA hotar colfu §1 de acolo am
purces alature cu locu lui Custandin Ciobotar i a lui Vasile Bargiu pe din gios §i sau
gasit §esesprezeci stanjini, unde sau pus piatrA hotar, collu, §i sau incheiat tot locul
cu aceastA mAsura, §1 vazand invoiala dinspre imbe partite am dat aceastA mArturie
hotarnica cu pecete porlii gpd. 1784, avg. 14.
Costantin Botezatul vornic de poartA. Eu Ion PapajemnA mahalagiu am pus degitu.
Eu Chiriac PapAjemnA am pus degitu. Eu Costantin apar. Eu tefan Gheba. Eu Sta-
machi apar. Eu Dumitru Chi§car, Eu Ion apar. Eu Miron saiman agesc. Eu Costandin
Ciobotar. Eu GrigorifA MortasAp. Eu Trif. TalpAlar. Eu Matei sin lona§co Cheptanar.
[Actele bis. Banu].
Doc. dela LI1ILXXX inclusiv sant comunicate de d. Mihai Costachescu.

www.dacoromanica.ro
 166 SEVER ZOTTA

LXXXI. 720/ (1693) Aug. 25. Zapisul lui Vas! le al al femeil sale Sanda, prin care vAnd cu
220 lei CArstel cApitanul de clArAbanl, nepo ul lul Gheorghe HadArnbul §1 jupAnesel lui Mariei douA
dughene cu pIvnitA de platrA 1 cu un loc de dughlanA pe Podul Vechl (Str. C. Negri).
AdicA eu Vasile §1 cu fimeia me Sanda, fata lui Dumitru BiAharu di a Marl, ne-
poatA de fatA Neculil di a Tudosii din targ den Edi, scriem §i mdrturislm cu acest ade-
vArat zapis al nostru, precurn noi de nime saliti nici asupriti, ci de a noastra bund voe
am vandut a noastra driaptA ocina §i mod'e : dod dugheni di o pivnita de p atra §i cu
loc de o dughiana despre casa Alexandrii Prescornitai, §i cu tot locul lor cat este in-
sAmnat pe de lature ee este ye ulifa .Podului Yechiu intre locul lui Eni Haddmbul §i
"Mire locul Alexandrii Prescorniii, care ocinA este despre mo§ii no§tri Necula §i Tudosäia,
aceastä pivnita §1 dugheni, si cu tot locul cat au lanut parintli n )§tri am vandut Durni-
s(ale) Crdstii cdpitunului de diirdbani, nepotul lui Gheorghie Haddmbul i jupdnesii
Dumis(ale) Marii drept 220 lei batuti bani gata, §i niau facut Dumn(ea)lui plata deplin
intru mAnule noastre ; iar pentru un irate al nostru anume Mihalache ce este §i el 'Ar-
ta§ intraceasta ocinA, fiind lipsA de catAva vreme de aice, daca ii va aduce Dumnezdu
candva, sA avem noi a ne tocmi cu dansul pentru cã este parte lui vandutà ; iar Dum-
(nea)1(ui) nimine sa nul invalueasca sau sat fad galcead pentru ca noi am luat deplin
cat niau fost tocmeala, di lam vandut pentru ca nam avut prilej sa le grijim §i sA stricasd
dughenile §i pivnita, precum leau vAzut di martorii ce sant in zapis §i ; §i la aceastA
tocmalA sau intamplat §i sfintie sa parintele lerimia egumenul de Trisfetitele §i sfintie sa
parintele egumen de Bistrita §i Dum(nea)1(ui) nhai zugravul §i Gutul vornicu de poarta
§i Neculai negulatoriul si Ambrosie §i Gheorghie sahdiddcaru §i Neacdul ginirile Pres-
cornitli §1 Samion hotnogul de darabani, ci alli boeri §i oameni buni ; §i pe acest zapis
al nostru sa aiba aci face §i dresA domnedti ; di pentru mai mare credinta, noi vaned-
torif neam pus pecetale §i Dum(nea)1(o)r ace§ti boeri au iscAlit, §i pecetAle sa fie de
credinta ; di eu Vasile Rugina am scris sa sa §tie.
7201 August 25
Vasile zAt Dumitru Sanda fata lui Dumitru
Mihail mart.
Grigora§ Gutul-vornic de poartA
Ambrosie bArbierul Gheorghie SAhditlacariul
Neac§ul zAt Alexandril Prescornitii Alexandru biv stolnic mam
intamplat.
(Acad. Rom. CXLIV I 123.Copie din 1809).

LXXXII. 7205 (1697) Julie 2. Zapisul lui Ailkalache, fratele Sandei, prin care cousin]. te la vAn-
zarea fAcutA lul CArstea, fost cApitan de DArabani.

Adica eu Mihalache ficiorul lui Dumitru Braharu, fratele Sandii, nepot de fata Ne-
culii, fac dtire cu acest zapis al mieu la man Dumis(ale) Gdrstii ce au fost cdpitan de
dardbani, cum ramaindune noa dela pArintii no§tri doa dughene gata cu pivnita de piatra
§i doa locuri de dughene in tdrgu in _4 pe uhica Podului rechiu i neintamplanduma
csics in .4 fiind la Moscu, iar soru-me Sanda scultindu-se au vandut dughenile cu piv-
nita i cu tot locul i parte ei si parte me, §i viind eu in tara di gasindu-mi locul parte
me vanduta de sorume, am edit la divanul Marii Sale Domnului nostru Ico Antiohie Con-
standin Voda, i neam intrebat cu Dcm(nea)lui Carste cdpitan(u1), i lau dat Maria Sa
Vocla rAmas pe Dum(nea)lui Carstea capitan(u1) ca sami plateasca parte me din dugheni
§i din plvnita ci din locurile cele de dughene ce mi sa vine pe giumatate. Deci triime-
land Marla Sa Von pe boerii Marii Sale pe vornicii de poarta anume Buta §i Gheor-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 167

ghies si Andrei SApoteanul si RojnitA ca sd ste intre noi sd facA asAzare, tocmituneans
cu Dum(nea)lui Ctirstea cdpitan(ul) i neam asazat denainte Dumisali (sic) boerilor celor
mari si piste banii ce a dat surorii meli Sandii miau mai dat mie parte me Dum(nea)lui
Carstea cApitan(u1) sapte zAci si cinci lei, si a§a niam tocmit si neam asAzat, sI pe toc-
mala 1 asdzarea ce am fAcut mia dat toti banii deplin in mAnule mele, iar de acmit
inainte nimine sA naibA triabd a sd amesteca peste aceasta tocmald si asdzare a noastrA,
cAci numai mie si surorii mele Sandei ni sau venit aceste dugheni si cu pivnita i cu
tot locul, iar alte samantai nau treabA, nici de acum sA nu mai aibA treabA, l pentru
credinta am iscAlit si eu si Dum(nea)lor boerii cei mari l vornicii de poart i ulicerli
de pe Podul Vechiu si multi oameni buni, cari sau intAmplat, au iscAlit mai gios, si sli
fie ocind Dumisale si giupdnesdi Dumisale Marii si cuconilor si nepotilor §i strAnepotilor
si in toatA samintiia Dumisali in veci ; si pe acest zapis al meu sd aiba as face Dlui st
dres domnesc ; Si eu Sava uricariul am scris.
7205 tulle 2.
Mihalache, Neculai vel logofat, Crupenschi jicnlcer, Mihalachi Bantds vel satr. Ta-
nase vAtav de aprozi, Andrei Sapoteanu, Vasile Rugind vornic, Ion ceprAgaru, Niacsul,
Ambrosie bArbier, Buta vornic, Ionas Anghel diiac mam prilejit, Gheorghe vornic martur.
Costachi vornic martur. Toader mart. (Acad. Rom. CXLIV 125. Copie din 1809).

LXXXIII. 72W (1702) lunie 13, la?1. ZapIsul Neacsulul i femeiel sale Despa, prin care vand
un loc de dughianA nasului lor CArstel Vornicului l jupanesel sale MarIel.
AdicA eu Niacsul si cu fimeia me Despa, fata Alexandrei fimeia lui Bejan sAhdi-
dAcariul de pe Podul Vechiu scriem i marturisim cu acest adevArat zapis al nostru de
nimene sap, nici asupriti, ci de a noastra bund voe am vandut a noastra dreaptA ocinl
si mosie, un loc de dughianA din pAretele casei noastre de patru patine in laturi pan In
dughenile Dumis(ale) ndnaplui Cärslii vornicului, acest loc de dughland lam vandut
Dumis(ale) Ctirstii vornicului ndnoqului i juptinesdi Dumis(ale) _Maria drept ( )
lei, pentru aceea ca sA fie Dumis(ale) dreapta ocind si cumpArdturd i jupdnesdi Du-
mis(ale) §i cuconilor §i a toatA samantia Dumis(ale) in veci ; si acest adevArat zapis sat(
fAcut dinaintea Dumisali (sic) vecinilor §i a megiesilor de penprejur si a preotilor si a
altor oameni buni cari sau intAmplat de au iscAlit si au pus pecetile mai jos si noi pen-
tru mai mare credinta, Warn pus degetele sA sa stie. 7210 lunie 13.
Niac§ul am priimit.
Despa am priimit.
Eu protopopul Ursul Avraam martur.
(Acad. Rom., CXLIV, 126 copie din 1809).

LXXX1V. 7252 (1744), Avg. 22. HotArnlcia Meta unu4 loc de dughene pe Podul Vechiu a
jupanesei Hindi a rAposatulul Hurmuzachl a CrastIt Vorniculul.
Facem stire cu aceasta mArturie a noastrA cA din porunca dumis (ale) Sandul Sturza
vel logofdt. am mArsu la un loe de dugheni a dunzis(ale) giupdnesel Itincdi a raposa-
tului Hurmuzachi a Crdstii vornicul, ce sAnt pe Podul Vechiu, pe care aceste locuri de du-
gheni au flicut dumneaez vechil pe dumnealui giulelnu Eni neguflitoriu(l) den Trisfeti-,
tile, ficiorul lui Andoctil ncguNtoriul dela Ilefova dela Bumell, §1 facAnd Dumn(nea)lui
§i dugheni pe aceste I ocuri, o pivnita de p atrA si avAnd Dum(nea)lui pricind cu sfintia sa pa-
rintele Paisie mitropolitul ce este la Sf. ion Zlataust de E§, pentrucA avdnd qi mcintistirea
Sfcintului Zlataust loc de clod dugheni in capul Podului Vechiu den nainte (a) Tris..

www.dacoromanica.ro
168 SEVER ZOTTA

fetitelor pe Utica Mare, dela deal den sus hot4rinduse cu locul Crästii vornicul, §i viind
§i sfintia sa parintele Paisie mitropolitul fata §1 giupanul Eni negutAtoriul §i sfintia sa
pArintele lezechil arhimandritul, egumen dela sfanta mAnastire Trisfetitele, §i dum(nea)lui
Sandulachi ficiorul Tomii negutAtor, ce au fost vtori vist(ernic), §1 sau intamplat §1 Pa-
raschiv negutator §1 Coste sin Leondari negurator dela .Rumeli, §i Toader croitor ma-
halagiu, §i Maftei, om bAtran, §i SAmeon §i Vasa lie, §i luand noi sama locului §i cetind
§i scrisorile a ambe pArtile, au arAtat sfintia sa pArintele lezechiil egumennl dela Tris-
fetitele pan(a) unde sau invoit CrAste vornicul cu acel egumen, §i a§a sau priimit §1 sau
Invo t §i sfintia sa pAnntele mitropolitul Paisie cu giupanul Eni, ca sa stApaneascA
par la acel loc unde find cu invoialA, am pus §i piatra hotar despre ulita Podului Vechiu
den sus de Trisfetitile, ce se hotareste cu locul lui Sfete loan Zlataust, §i de pe piatra
aceia sau masurat locul la vale cu stanjani de opt palme, cu palma lui Gavnl Pilat vor-
nicul de poarta, §i sau aflat lungul la vale den sus doisprizaci stanjani clod palme pol,
unde sau pus §i piatrA hotar, iar latul dela vale den gios despre Sfete Neculai sau aflat
§asAsprizacl stAnjAni §1 dooa palme, unde iarA§ sau pus piatra despre locul Mutii (sic)
ce se hotAre§te cu locul lui Stoian buluba§ ; §i de acolo iarA§ sau mAsurat local in gios,
alAturea cu locul Muth, lungul, §i sau aflat triisprizAci stAnjAni §1 cinci palme §i WA§
sau pus piatra hotar in ulijA la Podul Vechiu ce desparte den gios locul Mutii, iar de
sus, locul CrAstil vornicul ; §i sau masurat §i latul locului CrAstii in fata ulitai Podului
Vechiu pAn(A) in patra hotar ce sau pus in AA den sus despre Trisfetitile, ce se ho-
tAra§te cu locul Sfantului loan Zlataust, unde sau pus piatra hotar cu sfintia sa pArin-
tele mitropolitul Paisie, ce sau invoit cu giupanul Eni negutatoriul despre locul CrAstii
vornicul ; I a§a dupA invoiala sau Inchiet §i sau hotArAt locul CrAstii vornicul, §i s-au
stalpit cu patru petri hotarl in patru cornuri despre toll, ca sa nu mai aibA pricinA ;
vi precum am hotArAt vi am stalpit, am dat vi dela noi aceastA marturie in samne la
maim Dumis(ale) giupanului Eni negulAtor, vechilul locului Crastii din parte(a) Dumis(ale)
giupanesAi Ilincai a lui Hurmuzachi a Crastii, §1 sau pus §i pecete portii domne§ti, §1
neam iscalit §i noi.
7252 Avgust 22.
Gavril Pilat vornic.
Locul pecetif portii gospod.
SAmlon Neacvu uricar.
(Acad. Rom. CXL1V 127, Copie din 1809.

LXXXV. 7261 (1753). lunle 13. Zaplsul Hindi Logofeteasel Hurniusächloala, prin care vinde
jupanuluf Anastasii Hristu Celehur llpfcanu o pivnita de platra cu locul ei l alt loc de chid dughene
pa Podul Vechlu,
AdicA eu llinca logofeteasa Ilurnmeoae impreund cu fiii miei fAcutam zapisu
nostru la mana dumis(ale) giupanului Anastasa Popa Hristu Celehur lipfican, precum sa
s(A) §tie cA de nimeni saliti nick asupriti, ci de a noastrA bunA voe am vandut Dumis.
driapta ocinA vl movie o pivnita de piafrA cu locul ei §i alt loc de cinci dughene, care
pivnitA §1 locul dugheni' or imi sant §1 mie dela rtzpocatul aqui mieu Hurmuzache sin
vornicul Crastii, §i de vreme cA craoma i dughenile sau intcimplat de au arsu cánd
au arsu curie G(os)pod i garliciul fi argeaoa had au cavil de sau rcisdpit §1 Dum(i)s.
iam vandut numai locul cradmil §1 a dughenilor §i hrubile ce au rAmas intregi drept
1200 lei ban! noi §i facandumi Dum(nea)lui plata deplin in manule noastre sA aibA Dum(nea)-
lui a o stApani cu bunA pace §i giupaneasa Dumis(ale) §i coconii Dumis(ale) l nepotii §i stra-
nepoti In veci, §i nimine din fiii miei sau din toll fratii §i rudeniile noastre sa nu aibA nici o su-
parare, de vreme (ce) cu voe(a) tuturora am vanduto Dumis(ale) giupanului Anastasa §i am

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 169

dat §i toate zapisAle cele vechi, §i oriunde sar afla vro scrisoare de locurile aceste sA nu se tie
in samA, cari pivnita §i locuri sant pe Podul Vechiu langd locul ce are dugheni Sfet. loan d n
gios despre Trisfetitele, insá din locul dughenilor ce scrie mai sus dedesdm zestrelocu de dod
dugheni gineri meu Tomd 0 fiicii mile Meiriufti §1 acmu invoindumd cu giniri meu §i cu
fiica me, mi lau dat locul acela innapoi §i lam vandut giupanului AnastasA, care cu acest
loc de da dugheni sd cuprincla locul a cel ce scrie mai sus ; §i pentru mai adevarata
credinta, am dat zapi ;ul acesta in man Dumis(ale) cuscrului Anastasie, ca sA stapaneascA
cu pace, §i neam iscalit §i noi cu manule noastre, ca sA sa creazA.
Leat. 7261 lunie 13.
Al. Hurmuzachi, Mate! Hurmuzachi, MAriuta Hurmuzachi, lordachi . . . Sava vt(ori)
logofAt, Racovita vel vornic, Aristarh vel vist.
(Acad Rom. CXL1V 128, copie din 1809)
NOTE. Dumentele aici publicate sunt cele mai vecld, 'Ana acum cunoscute, pri-
vitoare la familia Hurmuzachi, care a avut un rol atat de important in viata culturald §i
politicA a neamului nostru, Ne-am ocupat de originea ei in alt loc 1), dovedind cd nu-
mete Hurmuzachi era cel de botez al fiului lui Carstea, acesta cunoscut mai bine cu
boieria de mare Pitar §i mort intre 16 Aprili 1741 §i 18 Martie 1742. Am incercat acolo sa iden-
tificam pe acest Carstea cu nepotul de yard primard a lui Duca Vodii, vatav de Aprozi, §i do-
cumentul din 1693 ne intAre§te in presupunerea aceasta din trei puncte de vedere. Intalul
ar ii, cA acest Carstea e numit nepotul lui Gheorghi Hadâmbul", cunoscut find cd lane
Hadámbul, ctitorul mAnastirei cu acest nume din jud. Ia§i, frate cu Gheorghie 2) era
atat de intim cu Duca VocIA incat a putut sa-§i permita, pe cand alti, mari boieri tre-
murau de urgia lui, cunoscutul limbaj pentru eliberarea vdcluvelor de boieri, intre cari chiar
o vara a Doamnei Anastasia (n. Buhu§), legate de tunuri 9. lane, Postelnic (Sambelan) se
bucura precum reiese dintr'un alt document 4) de protectia lui Duca, care-1 miluie§te cu
3 sate pentru paguba ce a suLrit o, fiind prAdat de to varA§ii lui Mihalcea Hancul in
manAstirea lui in codru in Dealul mare".
La manAstirea aceasta .ce sii grtiqte Dealul Mare" avu amestec §i Gh. Hadâmbul,
care in 7171 (1663) Feb. 13, facu cu asentimentul lui Atanasie eg. manAs. un schimb
cu Proca Postelnicul. Gh, Hadambul .ce este la acea miintistire" cid o parte din 01A§Ai
(Vas!), danie manAstirei dela Gr. Ciocarlie, pentru ni§te vii 9. Se vede ca Oh. Hadambul
dispunea de bunurile manastirii, ceiace confirmA comunicarea mentionata, Ca era fratele
ctitorului lane.
Al doilea prive§te legAturile politice ale lui Carstea cu Ducule§tii. Vatav de Aprozi
in 1683, el nu ajunse nici subt C. Cantemir 7197 (1688-9)cAruia i-a zis cum 1-au
trimis Duca Vocla din manAstire Dragomirnii de au cerut bani la Serban Voda, din
datoria ci-i e dator sa-1 agiutureasca Ia nevoia lui cum I-au agiutorit §1 pe dumnealui la
nevoea sa"la o alta boierie, de§i zice Cantemir iaste acum langA noi" 4). Abia in 1693,
supt C. Duca, ajunse capitan de Darbani.
In fine al treilea se referd la tam de origine a lui Duca, Rumelia, Atat N. Cos-,

1) Arh. genealogica, I, 129-60. 2) Ovid. 136v. Let II, 28.

2) Com. de d-nul Prof. luliu Marinescu, f. Arhivar la Arh. stat. Buc.
3) Let. II, 22-23.
4) 7180 (1672) lul. 16. (Arh. Stat. Bucur. Cond. No. 262, f. 410/18) In 7203
(1695) lunie 15. Doamna Anastas a pomene§te ca satul Piscani .1-au dat Duca VodA san-
gur* tui lane Iladiimbul. (lorga, V. 96).
5) Arh, Stat. Ini, Tr: 1765, Op, 2014, Dos. 29. F. 216. Rez in Rev. p. Arch.
1st. §i Fil. VII, 29.
6) Anal. Acad. Rom. S. H, XVII, 199.
22

www.dacoromanica.ro
170 SEVER ZOTTA

tin 9 cat 51 Neculce 2) afirmA ca Duca era originar din Rumelia §1 a venit, copil fiind,
la curtea lui V. Lupu. Costin pretinde cA era de neamul lui grec", dar nu credem, nu-
mete bisilabic fiind tipic macedo-roman, dealtfel ce ar fi cautat un copil, care n-ar fi
cunoscut limba noastrA, la curt a lui V. Lupu ?
Se pare cA nu este o intamplare ca din actul din 1744 aflam cA Ilinca, nora lui
Carstea fAcu vechil (procurator) al ei pe fiul unui negustor dela Mecova dela Rumeli",
iar intre marturi se afla un Coste sin Leondari negustor dela Rumeti".
De5i trecurd dela emigrarea lui Duca 100 de ani, se pune totu§i intrebarea, dacA
nu cumva in Metovo, sau imprejurimile acestei localitati ar fi a se cAuta origina farniliel.
0 aid confirmare a unei presupuneri, exprimatA in Arhiva GenealogicA, ni dA
boieria lui Carstea de capitan de Dardbant s). Scriam acolo : lsettlitura sa are carac-
ter curai romdnese. Ea face impresia cA pana de gascA era mAnuitA de o mana grea de
ostar 2). Documentul din 1702 ni (Id anul Mud a fost Carstea Vornic (despre Doamna).
Pentru celelalre indicii peffiru identificarea lui Carstea a se vedea Arhiva Genea-
logicA, 148. El a fost cap tearqului" Ia0 dupa emigrarea lui D. Cantemir In 1711,
evident din cauza cunoa§terei limbei turce5ti, invAtatA dupa moartea lui Daca, la care
a asistat dandu-i ajutor 2), in Constantinopol unde va fi stat cativa ani cu Doamna lui
Duca §1 casa ei.
Ce prive§te inrudirea cu Duca, o presupunem prin familia Hadtimbut. Un Stamatie
Haddmbul a fost mare Postelnic al lui V. Lupu §1 frate vitreg de pe mama (yard a lui
Lupu) cu Neculce Vistierul, tatal cronicarului ; acesta insd a fost fratele mamei (Maria) 5)
Bina Hurmuzachi 9. Precum vedem sunt oarecari raporturi de inrudire §i incuscrire in-
tre familiile mentionate, probabil toate de originA macedorontind, de§i avand cultura
greceasa.
lani Haddmbul avea in 1681 ni§te casa" aicea in targu in Iasi ce sint langA
Mitropolie despre biserica UngureascP pe cari le-a dat nepoatei sale Ileanei fetei lui
Mihai Hagi de Suceava, sotia Rif Hie P e§ca jicnicer 7). Intre marturi la danie figureazd
pe langA Mitropolitul Dosoteiu 51 Miron Costin, cei mai mari boieri, de unde reiese cA
lane avea, probabil ca rucla cu Voda, 1-gAturi sociale foarte bune.
Legaturile lui Carstea cu fdmllia Hadambul reies 5i din urmAtorul fragment dinteun
document din 7243 (1735) lulie 15. A§ijdere si Ccirste biv vet pit, vornicui despre
doamna au marturisit cu sufletul lui, c-au apucat la Duca VodA bätranul pe tatal lui
Andronic camara5 de izvoade 5i pe llie Stamate vAtav de aprozi 5i pe urma 51 pAharnic
§i au trait cu to(ii depreund pana ci-au murit Andronec de bAtran 5i StAmate s-au dus
In Tara RomaneascA 5i casa Cdrstei fiind aproape de cldnOi" 8) etc.
Vie Stamati e arMat in ace a5 document ca fiu al lui Stamati Postelnicul (Il'addm-
bul) de care era vorba mai sus. Din acest document aflAm ca Carstea n'a fost numai
vornic despre Doamna lui C. Duca (1702) 5i a lui N. Mavrocordat (1714) 9), dar 5i des-
pre cea a lui C. Mavrocordat, (1735) fiul precedentului. El a lasat 3 copii : pe Luput

1) Let. II, 5 2) Ibid, 195

2) Garda domneasca, deci un post de mare incredere, ca §i cel al lui lane Ha-
dambui, incredintat de obicei rudelor.
3) Let. II. 111.
4) Constantin CApitanul. Ed lorga, 207-7.
5) Tanoviceanu in Anal. Acad. Rom. XXVII, 247.
6) Arh. Gen. 132.
7) Uricar, XI, 296.
8) Rev. gArhiva. din Ia§i XX, 514.
9) Arh. geneal. ibid. 141.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 171

vtori Spatar 1730 si biv vel Jitnicer si Capt. de Codru 1735 ,); pe Hurmuzachi, mort tanär
ca vtori Logof., solul Hindi de mai sus, fiica cunoscutului mijlocitor al tratatului cu
Petru cel Mare, Stefan Luca Visternic, i pe Catrina O.
Sever Zotta

LXXXVI. 7262 Noembrie 22 (1753). Matel Ghlca VodA Intares'e MAn. SI. loan Z ataust locul
fost a lui Ramandl post, dAndu-1 =surf hotarnice.
Noi Matei Ghica Voevod cu mila lui Dumnezau Domn Orli Moldaviei.
Facim stire cu aciasta cartea Domniei Miale, ca iata au venitu inainte Domniei
mete $i crnainte tuturor boierilor nostri a marl si mici, rugatoriul nostru Paisii egume-
nul dela sveti, loan Zlataust din Esi i niau aratat o carte de marturie dela dmlor E-
nache vel stolnic i Vasile Buhäescul biv vel Medelnicer cu iscAliturile sale si intarita
deasupra si cu pecete Domniei sale Costandin Von Racovita din 7260 1 1752 1 in care
scrie ca viind molitva sa la Costandin Vocla de $iau cersutu dreptate pe jaloba ce au
dat la Domnie pentru un loc de casä a manastirii de a'ce din Esi dintre ulita rusascei
si dintre uhila herbinte ce au aratat ca este acest loc a sfintei Manastiri danie
dela Ramandi Postelnic i sa impresoara despre altii au oranduit acesti numiti boeri
vornici de poarta de au mersu acolo la acel loc sA ia sama si precum or gAsi a fi cu
cale si cu dreptate sd aleaga locul lui Ramandi de catre altii §1 sal si stalpeasca cu
pietre i luând vornicii sama cu oamenii buni batrani si pe care megiesI, nime altii nau
aratat niscaiva scrisori sau zapisa ca sa sä acolisasca de acel loc, ce numai egumenu
de sveti loan au al-Mat aceste scrisori, un zapis de la Ramandi Postelnic din velet
7187 1 1679Hulie 1in care sau aflat scriind ca $i lui iau fostu acel loc cumparatura
de la un Mihaiu, asijdere si alt zapisu dela o Anita ce au tinuto N culai C5marasul
din velet 7190[1682 Mart. I. scriind ca si ei ian fost danie acel loc dela Ramandi
Postelnicu §i facand4 casa au vanduto cu locu cu totu unii Varvarii Parcalaboaei
si Varvara au dat casa danie cu locu cu t ot sfintei NIAnastiricari i zapisul de danie
a Várvarii Parcalaboaei din let. 7193 lau aratat egumenul de Lap. Deci vazand vor-
nicii de Poarta de mai sus pomeniti ca nime altii srisori zapisa nu aratA pe acel loc
in protiva zapisilor ManAstirei dupa cum au gasit c i dreptate, Impreuna cu acei oa-
meni ci au strans de fata si dupa zapisale Mandstlrei au hotarat !octal insamnat, ma-
surand tot locul lui Ramandi Postelnic pe unde le au aratat i alti megiesi batrani
care intai arata cA au inceputu a masura din ulita rusasca despre locul Tomii Mail-
rache unde au pusu i piatra hotar, $i de acole au purces a masura cu stanjanu de opt palme
spre anieazazi i alaturea cu locul lui Mazarache si a Milescului pana in ulita Herbinte
si sau aflat lungul de catrA apus 73 stanjani $i de acolo iarasi lungul despre rasarit,
si din ulita rusasca spre ameazA zi i alaturea cu zaplajii Manastirii WA In ulita Her-
binte despre pivnita lui Vasile Tanasa ot Vistierie i sau aflat 78 stanjani $i de acolo
alaturea cu ulita spre apusu pana in locul Mi'escului sau aflat 35 stanjeni l acolo sau
pusu $i stAlpu piatra in .fruntea locului despre ulita Herbinte i de acolo iarasi despre
zAplazil Manastirii §i in curmezis spre apusit prin mijloc par in locul Milescului sau a-
flat = 37 stanjani unde sau pus si alta piatra i apoi din piatra ce sau pus intai In
fruntea locului despre ulita rusasca i alaturea cu ulita drept spre rasarit OA in locu
Polihranoaei ce lau cumparat loan biv Ispravnic za copii, zAt (ginere) Vartic Capitanu
sau aflat 44 pol stanjani_lasandusa i trei stanjani din ulita pentru locul Polihranoaei si

1) Arh. Stat. 14, Doc. XL, No. 24 si 26.

2) Arh. geneal. Spita.

www.dacoromanica.ro
172 TRAIAN ICHIM

al Manastirei, si pentru locul lui Ramandi ce sau dat tot Manästirei in stapanire si a-
col° sau incheet tot hotarul locului lui Ramandi Postelnic, dar pentru ca sa nu mai pa-
sasca loan Ispravnic din locul Polihränioaei spre locul lui Ramandi sau mai pus o piatra
despre locul Polihronioaei, drept la chiotoarea casei lui Stoian tiganul ci este facuta pe
locul Polihronioaei si pi aceste samne &and pomenitii hotarnici marturie i luand sama
si randuitii giudicatori si di vreme ca nimine altii cu vreo dovada sau cu scrisori nu
sau acolisit de acest locu, ce aflandusa numai la Manastire acele zapisa de mai sus
aratate dat locul danie la Manastire dupa marturia hotarnica a Vornicilor de poarta,
sau hotarat si de catra Giudecatorie sa stapaneasca Manastirea sf. loan locul acesta cu
pace si sau intarit de catre Domnie stapanire Manastirei pe acel loc. Asemine dar §i
dela Domnie Me Inca am dat si am innoit si am intarit sfintei Manästiri Sf. loan Zla-
taust din Esi pe tot locul acela ca sal stapaneasA cu pace si sa fie si dela Domnie
Me dreapta ocina si mosie si uric si intaritura neclatit, nerasuit nici odinioara in veci,
si altul nlme sa nu sa amestice piste aceastã carte a Domniei Miele.
U Ias vk to 7262 Noemvri 22.
Matei Ghica Voevod
(L. P. gospod.) Radul Racovit vel Logofat
*) Din Arh. Eforlei No. 52 I 1833 f. 24.

LXXXVII. 7269. Mort 15 (1761) (Iasi). loan Teodor VodA CalImach face danle bis. sr. loan Zla-
taust locul domnesc de supt Curte §1 hele§teul domnesc.
Cu mila lui Dumnezau Noi loan Teolor Voevod Domn al tarii Moldaviei.
De vreme ce toata slava lumii acestie desarta este si vremelniceasca si trecatoare
sl ca un vis sa trec toate, datoriu este tot crestinul asi Impartini folosul sufletului sau
catre Dunmezau, !Mai cu milostenie l cu fapte bune ce va face omul intraceasta lume,
ca sa afle bland pe stäpanul catra cele ceresti vetuitoare si mai cu dinadinsui stapani-
torilor Domni carl cu mila lui Dumnezau Ii sau dat stapanirea, i obladuire fárii acestia
sä cade asi arata roada dragostii cu milostenie l cu alte faceri de bine, mai vartos catra
sfintele Manaqiri l bisarici cari sunt lacasuri Dumnezaesti zidite de cei mai inainte lu-
minati i raposati Domni, a inzastra pi cele lipsite de podoaba lor, a intari pre cele
surpate, a agiutori pre cele slabe din chivernisala lor, ca sa castige dela milostivul
Dumnezau acel sufletesc dar, dupa cuvantul a insusi stapanului Domnului Nostru Hristos :
[ce zice ] Cercati mal inainte imparatia lui Dumnezau l lubita lui milostenie i altele
sa vor a dauge voaa", deci dar si Domnie Me urmatori a ne arata pohtind bunelor si
fericitelor fapte, a ctlor mai d:nainte luminati i rapousati Domni si dintru toata a noa-
stra bunavoire, din curata si luminata inima si din tot sufletul nostru fiind indemnati,
luatam aminte i nam trecutu cu vedere si pentru a sfintei Manastiri ci este aice in
orasul Eii, unde sa cinsteste si sa praznueste hramul sfantului loan Zlataust ci este
inchinata la sfanta mare manastire Driacos de la Numeli, care este z!dita i facuta de
crestinul Impärat lustinian care aceasta sfanta Manastire aflandusa la slaba stare si
mai vartos fiind lipsita de partea moiilor, iata Ca Domnie Me din osabita mila Noastra
am miluit cu o bucata de loc din drept locu Domnesc din hotarul targului Esului, care
locu au ramas ne dat de alp luminati Domni mai dinnaintea Noastra ci laste din giosu
supt Carte Dornneascti undo au fostu i helefteul Domnesc. Acest locu cu iazul si cu
vadul si dinpreuna cu tot locul a sasului Bahluiului cat au ramas ne dat de alp lumi-
nap Domni In sus 'Ana unde sa impreuna cu alte hotara care sunt date altora mai
inainte de alti luminati Domni cum si de Domnie Me, si din iaz in giosu cu tot sasul
si cu matca apei Bahluiului pana unde sa hotarul molei, iar acestii sfinte ma-
lupe

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 173

nastiri sfAntu loan care li este danie de la raposatul Constandin Duca Voevod cum si
de la alti luminati Domni si despre apus pAna unde se impreunA cu hotarul MAnastirei
Galata si cu hotarul Manastirel Frumoasa dinpreuna cu tot vadul, asa cu totul acest loc
cu Cate cuprind pe Mitsui, lam dat danie si afierosire acestii sfintei MAnastiri sfantului Ion
Zlataust din Esi pe care loc sa aibA voe Egumenul de la acesta sfAnta MAnastire : asi face si
a§ tine §i moarA §i ori ce pentru folosul sfintei ManAstiri §i de vreme cA D9mnie Me am
fAcut mita cu aceastA sfAntA ManAstire §i o am miluit cu aceastd mai sus numitA mo§ie,
§i de sar intampla a face ManAstirea moard pe acest loc §i fiind aproape de Curte Dom-
neasca de sar IntAmpla vreodatA trebuinti dela Curte ca sA mazine niscaiva pane Dom-
neasca, hotárAm Domnie Md §i aceasta, veni ul morii numitei MAnastiri sA dea nesmintit
ca sA nu se pAgubasca MAnAstirea de venitul sAu. Deci sA fie entei MAnAstiri sfAntulL i
loan Zlataust dela Domnie Me dreapta danie §i afierisire §i hrisov §i intariturA cu tot
hotarul §i cu tot venitul neclintit §i nerapit nici odinioara in veci §1 pohtim Domnie Me
§i pre alti luminati Domni care dupd vreme vor fi miluiji de Dumnezeu in urma noastra
cu Domnie ace§tii tad, au fiind §i din neamul nostru sau dintralt neam sA strice sau sA
strAmute aceastA putina mild §i danie cu aceastA mosie ce am facut Domnie Me acestei
sfintei MAnAstiri, precum nici Domnie Me narn stricat nici am strAmutat milele altor lu-
minati Domni ci mai vArtos sA adaogl §i sA intAreascA pentru a D9mniilor sale cinste §i
vecinicA pomenire.
Scrisu sau Hrisovul acesta in ora§u1 Domniei Mele in E§i cu mAna lui Simion Burghele
Noi Ion Voevod let 7269 Mart 15.
1761
(L. P.)
loan Bogdan vel LogofAt Procitoh

LXXXVIII. 1807 Novembre 2. Manolachf Dimachi vornic face ruarturle hotarnicA a mosiel nanii-
stirlf Sf. Ion Zlataust, pe §esul Bahlululul.
HOTA RNICA
Prin hrisovul de danic din 7269 Mart 15 dela Domnul loan Teodor voevod prin
care sa cuprinde cA Domnia sa au miluit manastirei sfantului loan Zlataust de aice din
E§i cu o bucatã de loc din drept locul Domnesc din hotarul targului Eplui care loc au
rAmas nedat de alti Domni mai de fnainte, ce iaste din gios de sub Curte Domneasca
unde au fost si helcideut Domnesc, acest loc cu iazul §i vadul si dimpreuna cu tot locul
a §Asului Bahluiului, cat au rAmas nedat in sus para unde sa impreuna cu alte hotarA,
care sunt date danie altora de alti luminati Domni, cum §i de Domniia sa, §i din iaz in
gios cu tot §Asul §1 cu matca apei Bahluiului pAr unde sA incepe hotarut mo§ei iarA§1
a acestii sfinte MAnastiri care ii este danie dela rapousatul Constan din Duca Voevod,
cum §i de alti Domni §i despre apus pAr unde se impreuna cu hotarul MAnastirei Ga-
lalii §i cu hotarul MAnAstirei FrumoasAi dimpreunA cu vadul asa cu tot acest loc cu cat
cuprinde pe dAnsul lau dat danie §i afierosire ace§tii sfinte MAnAstiri, mai avAnd ma-
nAstirea §i a'te doao hrisoave dela Domnul Grigorie loan Voevod unul din 7271 §i altul
1767 ce prin amandoaA intare§te stApAnire mAnAstirii pe aceastA mos'e intocmai dupA
hrisovul de danie §1 fiindcA la anul 1803 Fevruar 27 dupA jalba Egumenului ace§tii MA-
nAstiri ce au fost dat arAtand cA sar fi impresurAnd mo§ia aceasta de cAtre megie§i prin
Domneasca tidulA a MAriei sale Domnului Alexandru Constandin Moruz Voevod am fost
rAnduit ca sA cercetez §i afland vreo impresurare despre vreo parte sA indreptez punAnd
§i pletre hotarA §i impreuna cu harta de starea locului sA dau §i mArturie pe obicei dar
fiind cA pArA acum nau luat sfar§it pricina aceasta, au mai adaos egumenul jalbA cAtrA

www.dacoromanica.ro
174 TRAIAN ICHIM

Dumnealor boierii Cnejiei Moldavei Maud cerere ca sa i se de sfars't, si de iznoava

fund spre a da sfarsit, randuit, am mersu la starea locului si dupA cercetare ce am fAcut,
cat despre unele pArti am dat sfarsit dupd osabird mArturie ce am dat la Manastire vi
fiindcd au nAscut pricinA pentru despArtire mosiilor ad'cA aceasta a sfantului loan §1
BUCiuniii a Manastirei Dancului, Vladicenii a sfintei Mitropolii, si la Mandstirea sfan-
tu'ui loan afarA de hrisoavele de sus afatate vreo altA scrisoare arAtatoare de semne ho-
tarA nu este si neavand de unde afla adevArul, am intrat in cercetarea scrisorilor mo-
viilor megiesite si asupra mosiei Buciumii sau vAzut la vechilul MAnastirii Dancului,
ce se vede acum stApanA acestii mosii o copie de pe un ispisoc din 7180 de a Domnul
Duca Voevod intru care scrie cd Domnie sa a miluit pe o sfantd mAnastire Clatia din
Codru ce era fAcutA de un Nun Vamesul cu hotarul prin pregiurul ManAstirei in Codru
din foul Gospod sl au triimes pre leremie Vornicul cu alti boieri si au ales hotarul stal-
pind despre toate pArtile, incepandusa hotarul despre hotarul Socolii din ses de unde cid
parAul Socolii in Bahlui si de acolo pe pardu in sus pan la podul lui Bated, §i de acole
la &al in piscu si merge inainte aldture cu mosia Soco:a incongiurand impregiur, par
ce se intoarce si vine alature cu movie Yale Cokmoaie deasupra dealului lui Branai §i
a ki Wterghel tot pe culme unde este si un stalp si au fost vi movila sd se facA sj
de acolo la vale drept intrun stalpu care si acum este si de acole in stuh unde sau pus
vi alt stalpu deasupra drumului si acole std fArd a grAi mai mult, si cu putere acestii
scrisori fiind a zice cd hotarul se incepe de unde cid parAul Socolii in Bahlui, face
cerire Manastirea Dancul ca sa sA coboare movie Buciumi §i sA meargA pAnA in matca
Bahluit lui vechi unde acolo sA facA capAt, si cercetand sAmnile ce se aratA prin acest
ispisoc ca sa do vedesc cele adevArate, cat pentru podul lui Butcd ce se zice si a Dan-
cului, lam adiverit intracest chip, fi,nd ca pardul Socolii sau mutat oaresi ce mai sus
din Illi :ca lui si podul care este acum peste pardu este nou, am gAsit o piatrA veche
hotar din gios de pAraul curgatoriu langA o groapA unde acole se cunoaste si oare si
ce ma, cd de pardu, apoi dupd n Arturia a multi oameni vi sApand la locul acela am
gasit vi doi tdrasi de stejar vechi cari nu miau mai lAsat indoiala cd nar fi fost acel
pod azole, unde atat Ord acum si de acum inainte, fiind cu primire despre toate par-
tite st pAnire intre mosii pdzitd, am statornicit si eu acest semn de buu, iar pentru
cerere :e face Mandstire Dancul ca sä coboare cu Buciumii in Bahlui vechi, eu aceasta
o cuncsc a fi fArA temeiu si ca nu poate nici odatd a sa cobora acolo, Mai, macar cd
zice acest isoisoc cd hotarul sA incepe de unde cla pardul Socolii in Bahlui care cred
ca ava a fi fost cad iardsi din insusi acest ispisoc sA dovedeste cd mai inainte tut
vesul Bahluiului au fost mlastind vi stuh fiindca la celalalt coltu zice cd au pus hotarul
in stuh, deasupra drumului, unde si acum sd vede un stalp acolo vi tace nepomenind
de Bahlui nimicA ori sA zicd cA vi pip stuh apoi cA si acum este vtiut mai de
toti cd nu pAr de multd vreme a fost sesui stuhArii care si acum sA vi cunoaste lo-
cul pe unde au fost, unde pAraul Socolli curgand putin din gios di pod intrA in pdmAnt
si pentru aceia sd vede cd au zis cd de unde cld paraul Socolli in Bahlui, cdci tot sAsul
fiind o mlastind si stuh, era o apa vi fiindcA apa aceea era din Bahlui adevdrat cd au
dat pArAu in Bahlui, dar acum nu sd invinovateste nimenea, dacA au scazut apele sr
sau uscat mlastina si stuhul au perit si Bahluiul sau tras si sA ludm de la unii si sA
ddm altora, ci dupd dovezile din vechi sAsi caute Mandstirea Dancul lucrul salt iar
nu mai mult. Al 2 le cd cercetAnd si mosiele megiesite atat cele din ,sus de Bucium
a vi cele din gios si mosia MAndstirii Socolii ce iaste pe din sus dupA scrisorile ce
sau vAzut la Mandstire adicA un ispisoc din 7091 April 12 dela Domnul Petru Voevod
sl altul din 7174 Mai 5 dela Domnul Duca Duca Voevod si o mArturil hotarnicd din
7216 lulie 12 dela Constandin Zbera Clucer prin care cAte trei aratA sAmne hotarA

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 175

care tot pe acel pod a lui !Ikea ii adevereazA de hotar nepomenind de Bahlui nemic 1
ce l stapan Rea pAn acum sA pAzAste fArA pricinuire despre vreo parte pan la ace; pod
dela movila Sarande dupa cum la haitä sa arata, apoi el si mosia Manastirel Cetatue,
Vale Cozmoae dupA ispisocul din 1675 dela Domnul Antonie Roset Voevod prin care se
cuprinde cA hotarul acestii mosii sa incepe din coltul din gios despre V Adiceni dla fan-
tana lui Horceag unde este un stair) pus de Barnovschi Voevod care si acum e-te si de
acolo merge la deal alaturea cu VIAdicenii par ce sA intalneste cu Buciumii si apoi sA
intoarca la vale spre Bahlui si aratA ca au pus un stall) intrun piscu si de azolo la
vale in drumul cel mare ce merge spre VIAdiceni si au pus un stalpu fAcand coltu mo-
i, care sAmne dovedesc cA din drumul acel ce merge pe marginea stuhului spre via-
diceni si sa coboarA la vale si sa mearga la Bahlui ce l aceasta stA in linie cu celi
din sus, apoi mosia Buciumii cum poate sA se cob are la Bahlul i sd lase curgere ce-
lorlalte mosii megiese, mai ales Ca si insu;i ispisocul Domnului Duca Voevod pe coltul
acel din gios ii marturisaste cA este acolo unde si Valea Cozmoae face coltu adica In
drum iar nu in Bahlui cad zice cA au pus stalpu in stuh deasupra drumului si de Bah-
lui nu graeste nemic. Al treile cA dupa cuvantul dreptatii mi sA pare cA totdeauna sari-
sorile acele mai vechi au puterea sa. Deci fiind cA scrisorile mosiilor megiese sunt mai
vechi de cat acest ispisoc a Dancului apoi de ce acele sA ste intro linie i numai Buciumit
sA sA mai intindA si sA nu ste unde si acele stau. Al patrule fiindcA dna sA va co-
bora Buciumii in Bahlui la campu danie, iarasi cu hrisoave domnesti si mai vechi do c t
acesta de la Domnul 1 eodor Voevod care yin iarAsi in Bahlui vechi, apoi danie Dom-
nului Teodor Voevod nu poate sA mai treacA mai inainte par la danie dela Domnul Duca
Voevod, dupA glasuirea hrisovulni ce trebuie sA steie in mosie Buciumii fAcandusA din
mosie doao : adicA o bucatd din sus de Buciumi i o bucatA din gios, apoi crecl cl §1
Domnul Teodor Voevod fall a nu cerceta dupd datorie i obiceiu ce loc au mai Minas
Domnesc nu pute sA deie hrisovul acel de danie la ManAstire cuprinzAtor de tot locul
5i sa nu grAiascA de mosie Buciumii nimicA cAci de merge panA in Bahlui ar L zis ca
au dat danie o bucatA de loc din sus §i o bucata din gios de Buciumi. Deci dupA aceste do-
veil de scrisori si stare locului care iarAsi nu lartA dupA cum la hartA sa aratA, nu poate mosia
Buciurnii sA iasd din cursul celorlalte mosii si sa se mai intincla ce sa ste unde si megiesitele
mosii sA popresc. Am cercetat pricina si intre movie VIAdicenii cu care face cerere l sfanta
Mitropolie ca sA sA coboare cpA.uI acestii mosii par in apa Bahluiului si sA cuprinclA o
bucata de loc dupA cum la harta sA aratA, asupra cAreia cerere am cersut sami arate
cu ce putere si dovezi de scrisori o face §i nici o scrisoare nam vAzut, fArA numai cu
cuvant ca asa ar fi din vechiu i vrand ca sa cercetez i sA lAmurescu i aceastA pri-
din,/ ca dupa dreptate sa nu sa strambatataza vreo parte si neavand de unde mA lumina
cAd atat la sfanta Mitropolie cat §1 la sfantul loan nici o scrisoare arAtAtoare de semne
nu este, am intrat In cercetare scrisorilor mosiilor megiese cu aceste l iarAsi la Sf. loan
asupra daniei ce are dela Domnul Duca Voevod care sl love4te In capite cu VlAdieenii
sau gAsit aceste scrisori -adicd : un ispisoc dela Domnul Duca Voevod din 7202 lunie
in 12 prin care se cuprinde cA au miluit pe aceastA ManAstire cu o bucatA de loc gos-
pod a cAruia hotar sA incepe din valea lui Patra-x pe pArAu in g'os pAn in gura Chi-
ritai in sAs la fantana lui Carachiuzel si de acolo prin stuh pe sAsul Bahluiului merge
hotarul drept pe sAs pe supt dealul VIAdicenilor unde este stain hotar care si acum sl
vede si de acolo sl intoarce inapoi pe drum pAnA in gura vaii VIAdicenilor si de acolo
sA intoarce inapoi pe *As piste Bahlui despre tang pAnA la fantana Babei si merge /na-
inte pArA unde au inceput intAi a hotAra si aRe Ivisoave unul dela Domnul Nicolae A-
lexandru Voevod din 7218 April 16, altul dela Domnul Constandin RacovitA Voevod din
din let 7264 April 8, altul dela Domnul ScArlat Ghica Voevod din 7265 Avgust 25, al-

www.dacoromanica.ro
176 TRAIAN ICHIM

tul dela Domnul Teodor Voevod din 7257 Noemvrie 30 si altul dela Domnul Grigorie
loan Voevod din 1767 Avgust 5 si prin toate aceste intareste stapanirea ManAstirei in-
tocmai dupa samnile de sus care in toate anume sa arata samnile si cercetandde leam adive-
rit toate LIM indoialA apoi cercetand si starea mosiei Vladicenilor, arn vazut ca dupa curn vine
din gios pe drum pin capul mosiei Manastirei Dancului i prin capul acestii danii pan in
gura vaii Vladicenilor merge tot drept, si nici cu un chip atat aceste dovezi de scrisori cat si
starea locului apoi nu iarta de a sa cobora numai cu coltul din sus In Bahlui caci daca mo-
sia Dancului ii propre$te in drum si dania Domnului Duca Voevod iarasi prin sAinne o pro-
preste acolo negresit trebue sa steie cu celalalt coltu in drum, apoi c i mosia Valea Coz-
!mad sta cu capatul iarasi in drum care este alaturi cu Vlãdicenil, dupa cuvantul a toata
dreptatea nam cunoscut a fi cu toata cuviinta cererea sfintei Mitropolii ci mosia VIAdicenii sa
ste l cu coltul acel din sus tot In drum, dupa cum li pAzaste cursul lor in gios si unde face
coltu mosie Valea Cozmoael acolo sa faca si ei colti la un loc, fiind drum hotar des-
partitor si fiind ca la stare locului nam putut da sfarsit acestor pricini, Wand harM cu
me,?tesug ingineresc de Toma Panaiotul Inginer, am dat si aceasta marturie cuviosiei
sale loanichie egumenul Manastirei Sf. loan ca sa Iasa la Divan de uncle dupa dreptati
sa sa de sfarsit. 1807 Noemvrie 2
Manolache Dimache Vornic

*) Toate aceste documente pentru lo:ul caselor din Be.lic s'au transcris dIn dosa-
rul Eforiei de lasi cu No. 52 din anul 1833 filele 2, 4, 23, 24 si 26 si ni s'au comu-
nicat de catre dl Ichim Traian paleograf spre publ.care.

B. LUCRURI

LXXXIX. 696/. (1453). febr. 8. Suceava.Alecsandru Vvd. Moidovii intlirere ml Oanh pos-
teinicul satul Stroerii,. pe Moldova, in gura Somuzu;u1, dat lui de matur sa Marura Stroloae.

t 4%1A(c)TII0 Waif. A1k1 AAEKCAMMIZ 110010A,A r(c)11(A)pl 3iitii AIO(A)AA(K)C6011

4111111(A1) 3HAA1111HT0 11(C) ek(A1) MI(C)T0(M)HA111104) KTO HA(11) 0r3p11(r) ohm Fro orc-
A6111111(T) tiTV411. owns now iIrk(A) HAA11 H nrk(A) H4W11A111 60 I um crpoAcoR4 AU-
py(111)1C4 HO CROW Aonpolo nom ii Aa(n) HESIOTIr CHOEH HAW OAHU I HOCTI(A)H1161, CIAO
CRON civonpu HA orrrie unLuir3ia HA MO(A)AAKt 6064 IWT1.1 I . 11110 AIM RHAtRWE H(X)
Aospol np0ll31l0Aniii -rams 11 MIA ECAUI AAAli TOE npA(A)perE(n)Hof CEAO C1130E4111 (I)EA KrTis
11 CS MA11110(M) AA f(CT) FIAHlt MIMI mrplI(K) 11 cx uzcst(m) AcTop(m) I cur H AtTEA1Z tr.)
Ii npaTitams Fro 11 Calit'llATOAM II RSCEAUE popr Fro ufflopir J wo(u)no 111160A11(a6) HA IrkKhl.
A TAK0(?6) Hapi KTO Rhi OTHA TtrATI1 3A TOE MO co('r) u(n)tur(x) j Ell ripa-rhi HA11
111110TH HMI GV(A) KTO W(T) u poAr Hall c(T) po(Ar) cou,or m 11,111 0(T) POAV MA I
Tfp11 u fil (sic) lar(A) KTO ViirATII HA C13.111,1 3A TOE cM0 TO(T) AA BAHAATII(T) 3A-
Itt311$ j A pr6/111 AlITOr0 cpicp.i. A npu To(m) chl(n)mapTopu rin(u) AVArh GpaE611(4) mop-
nn(n) 14 na(H) I AMHOHAO ii 11.1(11) cra(14),,w(A) na(u) KOCTE npmana(s) 11 spa(T) fro 11411)
11fTpli na(u) Calm(u) I 11A(H) &MA ailrA11() ii MO) KO3Ark WAHAPOKIl('l) MO) BlITONTS
HAW KOCTII AaHORIO) HAW 4A68 CHATAVAA naHAviwk ulicTinpull(K) 11A(H) ilETr 110C-
TM. 11.1(H) tpunopx I nA(u) ma(u) cTo(A)141I(u) na(H) Mrpavk Komf(c) H nuum(x) orcu(x)
Hauni(r) II4p II REA116h1(X) I H Manki((). A HA 60(A)umo lcphrO(c)T KEItI,d%II ECAM
HAUJEAtlf utpuomr 11A118 AUI I vuhur noro4,6Tv MICATII II HAIM' tiviA(T) lIpI1lChcI.ITII twiny'
Aii(c)Tie HA(111)Mlf I 1111(C) Aospy(a) or cf0(ii)gt RAtTC.0 Sit5a rP(Ft) 11.

1). Literele din parantegi, in original slut puse deasupra cuvintului.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 171

Dau mai iC13 traducerea dascalului Evloghie, din 1768 :

Suret dela Alecsandru Vod(A) vlt 6961, fey. 8.
Facem instiintare precum au venit inainte noastrl t Inainte boerilor nostri Ma-
rusca Stroioae 0, de a ei bunA voe au dat nepotului su, lui loan post. satul sAu, anume
Stroestii, cei in gura omuzului, pe Moldova, cu amAndoA cuturile. Deci vland noi a
ei burg voire i danie, si Domniia mea IncA am dat si am intArit, pre acel sat de mai
sus zis Stroestii, in gura omuzului, cu amAndoao cuturile i cu moarS, acela sA fie a
lui loan uricu i cu tot venitul, lui si copiilor lui, nepotilor si strAnepotilor si a tot
neamul, ce sA va aleage mai aproape, nerusuit nici odAnloarA in veci. lar cini sar scula
cu vro Ora asupra acelui sat, ori fratii lui sau nepoti sau rudenii, acela sA dea gloabA
60 ruble. i la eastA danie au fost dum. Dima Braevici vel vor. i dum. Albul vet
spAt. si dum. Dima vel vist. si dum. Ivan vel stoic. 1 dum, Giurgea vel com. I cre-
dinta tuturor boerilor nostri. lar pentru mai mare credinta i intAritura am poroncit
cinstitului si credindosuIui boeriului nostru dum. Mihail vel logof. sA scrle si a noastrA
peceate cAtrA eastA adevAratA carte a noastrA sA o Inge°.
ESau tAlmAcit de Euloghie dascal, lt 1768, lunie 19k.
Dau i alte .suret(e) I) di pe uricili Stroestilor... It 7224 (1716), Dec. 12° un
uricu wirbitseu mien ot Alexandru Vod() din velet 6957 (1449), fev. 21, scrilndu pre-
cum au dat sau intAiit Mdrufai lui Stroi ot Akindstire Boiffte leinga Gray, unde este
hramul Nasstire presfintii de DumnedzAu nAscAtori, ce iau dat ei niaica lui (sic) Draguf
ca sal fie ei neclAtit l cu poian(a) ce este supt ascultar(ea) aceii män(d)stiri §i cu tot
vinitul".
alt c) uricu mic de la Alexandru Vod(A) din velet 6961, (1453) fey. 8, serlindu
precumu au vinit dinaint(e) Stroiasca Mdrusca... etc'.
alt uric di la $lefan Vod(4) cu pecef nsult(e) din velet 6973 (1465), clic. 30
precum au vinit Boldur cu j-up(A)nias(a) lui Naste si Petre Stravici §I Fete Brdtulescul
§i au pArit pre Ona pintru un sat ce iau dat lui matup lui Marufca, di pre Moldav(a),
anume Stroe§tii i aflAndus(A) satul dat dinainte lui Alexandru Vod(A) i dInaint(e) boe-
rilor sAi iau ramas cu kudef dupli lege Teirii, ca sA fie satul totu a Onii precum 11 scriu
uricil(i), iar Boldur cu cee1antz boer(i) au rAmas ca sA naibA nid o Wahl la acel sat".
Alt uric tij de la tefan Vod(A) din velet 7003 (1495), precum au vinit Ina-
inie lui, Dragq i fratdi lui si surorile lor si iau miluit de liau intArit pre sat, pre
Stroe0i cei pre illoldov(a) in gura $omuzului, ca sAi fie uricu cu tot vinitul".

OBSERVARE. Documentele de mai sus sAnt la Muzeul Municipal, din Iasi, pl.
IV, Nr. si 40 (donatia Drossu).
1

Primul document, slavon, e scris pe pergament mic, 14 cm. lAtime si 18 cm. !al-
pine. Cerneala e albAstrue, ca si in doc. din acelas an, 6961, April 3, seri; tot de Do-
brul, publicat in Arh. ist. 1, 142. Are atArnati de un snur subtire de mAtasA rosie o
pecete mica de cearA rosie (diametrul 4 cm.) pe care se citeste anfscaumn EMMA.
Comparam mai jos, doc. nostru, din punct de vedere al boerilor martori, cu celelalte
documente publicate, de la acelas domn si din acelas an, si care au lista boerilor :

1) Evloghi traduce : Stroe sora Marc§di, citind in originalul slavon : rrpom copa,
In loc de cTpoAcosa.
2) Nu le dau decAt pe cele vechl.
3) Uricul original dat mai sus,
23

www.dacoromanica.ro
 ,..... to iwa 1*
CD
tz Er - ar: CO,
..- NCT F' '-' co
tu CA .5j= 4=. 23 -0
01 69611 Ghen. 26 6961 Ghen. 1 6961, Fevr. 8 f-' 6961, Fevr.. 8 1 6961, April 3 6961, lunle 2
11, zs,n, I. li:r
pa =. = n
= --x. slx Orb- 1st. 1,1$ 102) (Uric.XVIII, 21) (doc. nostru) ON. IOW, Nil II, 393) (Arh. 142) (Qhl!). Sur. 1, 163)
lab',
0 ..i... ntt. _
c4 px-r) :2,4. 1:, ...-
.1.
aA. .1 '1 " 4,
rj 0) Duma. Braevici Duma BraevIci Duma Braevici Duma trornic Braevid thank Duthr Braevici
= 0 E.
.g 'c'= 0F:I
n,
al 4/3 A, Ax ..--, '--. '.-
......
-
cn 4:.- 5_,
dvornic. dvornic dvornic Manoli Manoil thornic
--*; ,.., fD .4..
0.: CA O : .°) ei
Manadela Hotin, Manuil dela Hotin Manoil Stanciul Stanciul Manoil dela Hotin
(rt. Stanciul parcalab Stanciur Stanciul Coste pâralab si Coste pArcdtab Stanciul
_se .< ',Er
.5. :.. -<.=
,,, de Cetatea Alba Coste parcAlab si Coste parcalab si fratelelui Petru Baicean Petru pardlab
Petru pArcAlab fratele lui pan fratele lui pan Baicearr- Mihaillogofdtul ()and PAntece
PI cal -,
CD c ... D.*
=.-, le ,c, C .,,,, . Cozma Sandrovici P.etru Petru CozrnaSandrovici Dobrur a scris CozmaSandrovici
-1 --- loan Bdicean Baicean Ivan Bdicean Duma vistier Coste -Gras'
'-'' = cr
=- 4/) cn Costea Ords Bratul Vand Julici Petricd postelnic Coste Danovici
sm
.1^1

a. ao ,...
.., Pa 9n ;:r. , 0rD,I Bratul CozmaSandrovici CozmaSandrovici Giurgiu comis Sandra cle la
.-. = .... 4c..
-. 10 . 0 =
11.1
N1 01 .-1 41. "".-- 1:::, Valid Pantece Vand Julici Vitolt Sobrul '). a scris Hdrthu
7) = 1D 0.) CD
A.4 f =. ..,....- .
7:7 < andru de la r Coste Ords Coste Danovici Tador Vascovici
= r.,.-. ,..6. gt,
C/) 14 - C g Dorohoi Coste Danovici Albul spätar Tador Moichi
0 ° 0 c ,..._.
O n, Coste Danovici Tador Moichi puma vistierniC Hodco Cretevicl
,,, 0 - 0.) cn --. Petru postelnic
.cn"0 cp c:r
. 0. Albul spdtar - Tador Vascan Gduride
.-o. cD
_.
- ..--...
o--1 n
=.- = Tador Väscan Sandru ot S'ttbor Radul Pisc
v..,, = ..--..

www.dacoromanica.ro
r--. .... fo e pa Hodco Crefeanul Dorohoi Ivan stolnic Goian ciasnic
f1DSal-13Y.ISQ

.4, -, .43. La 513 :1. 2 Tador Moica Hodco Crettanul Giurgiu comis . . . lipsä
cp.. 0 2 '4'4 Giurgiu Gdurice Gdurice Mihail logofdt (doc. rupt).
IDD

= 115
u) Petra . . . .. . Radul Pis:. Dobrul a scris Mihail logofdt
C pa =. ,._, ---- .< Luca a scris
= = r cIV Giurgiu comisul Vlasin
I ''' 1141hail logofatul Albu
C° .4= 7-4.
e Coa == 00 CD "-a.
U) .... Duma vistiarnic
= 5: 'Cn. 4 ..a w Goian ciasnic
n cp x om12.
,24 Giurgiu -comis
,a rz a P.
5,7 C t.,. u, 0. to
a tt
i4 4- .. Mihail logofat
^^ 0 CD
0. b.0 P '-', , Tador a scris
W.-
4 0
rs
9 ... ..- .56 .=a9
St.c 7 0- .
.4.
oo. ... cn ,.....
CD co co - 0
'71 o.
rt ro 0 1) Nu e Dobrul?
= "V" 41 = -- - .-e. come!
0 io .-- .--.
nco cn = ri:
PT C cn .....
.r=. 1 D.X 1 C) .. C
 DOCUMENTE 179

exista, dar nu e pe Moldova, ci in stanga Siretului. Satul de pe '414oldova este potnenie

in diferite acte, de mai tat-zit:I din 1624, ghen. 27, 1626, ghen. 10, 167Z ghen. 20, 1700'
Iuli 14 etc. (pL IV, ,Muz4 mun. Iasi) si isi trage numele de la Stroe, sotul Maruscal.
Intre rudele, care se ridicA cuf para, la 1465, 'contra lui Oana, sant §1 Petrd Stra-
vict si Fete Bratulescul. Ei erau, probabil, urmasi dih Stroe, sotul Maruscli, el instig
scoboritor poate din boerii Stravici de sub Alexandru. eel Bun. Intl-6 acestia op. Giur-
giu, Coste Stravici (Syr. I, 380, 11, 110, 130). lar Fete BrAtulescul era scoboritor din un
Bratul, poate Bratul Stravici (Bratul Viteazul, v. bul. ion Neculce, fasc. 3 (1923), pi. 33).
Un Boldur, in 1443, in Uric. XVIII, 460.

XC. 7140 (16324_ Gligorie Buturca din Cr5metevti vi baba lui Cozmina task sh tie Opt,
cu toate slujbele mortului, in seama nepotului ski Savii, dându.1 vi partile lui de movie din Ráspopi
Cucuta, CrAmetegt, RAcailevti v. a.
t Adeck acesta zapis ce sa scrie dmhrturie denainT k atu I turor megiia§ilor cum
mam sculat cu Gligorie I3uturca din I sat din Crameteqti §i cu baba tnt Cozmina ne,
poata I Troscki §1 strenepoata lui Vasilie Orbitsvului dm sat din I .Raspopi vkdzknduue
oamini batrkni §1 fkrk ae faëcri I noi amkndoi n*am vorovit pre a cui thana ne cm da
ss ne grija I sca la moart* noastrx din rudele nomtre, Deci noi arnkndoi j ne am ales
si n* am dat pre mkna nepotumeu Savei fe6orul Oancal din I Ocan a fkmel sale
Ioanei nepoata Orbascului §1 I fata Zahariel din sat din Cramete§ti sa ne grijascA j cu
toate slujbele cate trebue a mortului §i cu paminte cat or socoti cu Sufletele sate. ' lar
pentru comtindu1 I §1 grij* ce neor coniknda la moart* noastra am socotit de 1-km dat pArtile
noastre de mo§ie din sat din Raspopi I ci Cucuta a patra parte din tot locul ce sA vine din II
batranul mo§ului nostru Orbascului §a'ui Gligor(e) RAuhil 2) J ce am ales cu bAtranii no§tri cu
ban(i)ga(ta) din Oncani §1 cu Neniuga J §i cu Vasite Bkiul i cu 1WhAilk &Ale §1 din partt
babei mtle, iam dat a treiia parte din sat din Cramete§ti I §i din Reicailegi §i cu trei sapa-
turi de noaAdzAci I de pa§i §1 cu ramnicul ce am fkut noi denantt casli I §i cu ku-
triatat(e) de rkdu cu pometii in sat in RAcAilesti ce am I ales cu batranii no§tri cu Bon-
cul cel batran si cu Zahariia I §i cu Popascul cel batran §i cu Nut sa le hie drkpte movi
§i I lor §1 1e6ofilor, in wkci, precum wham pus toti dtgetele pentru I credinta sA s(a) stie.
I pisal pop(a) Micul It 7149
X MihAilA ; X Bail(A) ; X Ivul ; X Neniuga; X Popascul ; Zahariia
Pe dos : Zapisul ot Rdspochi.
OBS.Doc. scris pe baffle, in colectia mea.
Satele de care e vorba nu le gasesc in diet. statistic al Rothaniei, 1915. Ele vor
11 fost prin apropiere de Raspopi, care era pe apa Suhululului, jud. Covurlui.

XC1. 7144 (1636),' lunie 5, Gherghil i femeia sa Magda, luand4 cu inpruritut utt dot da la
Pitic Petir, 11 dau apol un fanat.
t Adtca eu Ghtrghil cu Nubia nyk Magda Acriti §i mkrturiskscu (sic) noi I cu xesto
zapis al nobtru cum am ma su noi amkndoi dlimu boat un zlot I dtla Pitic Pttir ca
neu tpkboit in promot pkn vom vind* un fa j, nat. Apol Pttir au rkrfut banii ra noi,
iar noi nam avut, d* und* banii I c* neam rugat loi Pttir, s ni mai a§teptt pan

1) Vezi bul. Ion Neculce, f. 3 (1923,), pg. 108-9 uricut de la §tefan VVd, din
6999, Oct. 16.
2) Vezi ibid. 110 doc. romAnesc din 1593, NW 24.

www.dacoromanica.ro
 180 M. COSTACHESCU

vom vindi acid fknatu. I Apoi Pttir au dais, ca dt cAtul va loa alto!, ial incal va
cumpara I prkcum va hi prktul acidoi fknatu. lar noi am prinsu bocoro§i §1 ntu I dat
banii noo banii Pttir dtplin prkcum nem tocmit ca SA hii lui I dirkpta ocin(A) in ved.
lol §i fedorilor loi. nim(e) din samentie nostrA I sA nu sa amtstIct in veë. Ded am
1711.1111 cu Ghtrghil cu fkarkia mt cu I Magda la Ghinrghte lod(eru)gco goltuzul dtm
boat banii de la Pittir pr+ fknatu. ,'i tau scris in catostivul trsgulot gam bkut gi al-
d4mag cu trkgovqii. anom* Antal Mihai §i Dumetir Fetiian I §i Turda Pttir §i multi
oameni bun!. Aiasta scriiam (sic) Sk znaet.
Vit. 7144, inn 5 dn.
X Oherghil X Antal Mih. X Feliian X Turda Pet.
OBS.Doc. original, in colectia mea.
In document nu se spune MO unde era fAnatul.

XCII. 7146 (1638), Oct. 15. Simion si Istrate si soralor Arsin!a, vind partea lor din Inspopi un-
chlului lor &till dlacul din Oncani.
t Adeca eu Simian i cu Istratie fe63rii lui Toader Podol-kan din .114spopi §i ne-
polii lui Zatic 1 capitanului scriern §i marturisim cu cestu adevarat zapis al nostru cum
rrkam invoit noi I amAndoi frat;i §1 cu soru noastra Arsiniia de am vkndut toata part*
noastrx din sat din I Raspopi din batrAnu lui Gligor(e) RAului 1), a mo§ului nostru flu-
mAtate de bAtrAn am vAndut I unchiu nos-ru Sava diiacului, fe6orul OancAi din Oncani
dreptu doi boi biciuluifi 9 I dreptu 22 taleri bani buni gi dreptu doax vaci cu vifei
dreptu 19 talere (sic) iar bani buni qi, patru galbini gala adasta platz ntu plAtit un-
chiu nostru Sava I in mzna noastrA. Pentru acta ca sA aibx ai hi drkaptx ocinz §1
mo§ie §1 fedo I rilor §1. nepotilor §i sA aibx a I int cumau tinut §11110§ii no§tri §i parintii
no§tri I . din vatra satului, cu izvor dz., apA §i din campu §i din t(a)rin(a) §i din tot
locul cu tot I venitul §i vAi fie drIptx mo§ie. §a6asta tocmald sau fkcut denaintt Ban-
gAi din Oncani I §i denainti lui MihailA Soare §i denaintt lui Gligorie Neniugai de a-
colt §1 dena I int* Cdzacului vatamanul din Ohicork §i denaintt PopAscului din Car-
mategtil §i denaint* amulti meziia§ (sic) sA s(A)§tie. §i noi pentru credinta r.-k am pus dt-
getele toll.
1 pisal Condrea dilac. It, 7146, Oct. 15.
+ Simian Poda lean. + Istratie Podolean. + Arsiniia.
Obs. Do. original, in colectia mea.

XCIII. RAspOpl, 7150 (1642) lulie 7. MAricuta, famela Focal uricarului, striinepoata lui Ca lin
vinde simintiel sale lui Dumbrava ocina sI mosia sa a treia parte din Raspopi sl din Iliesti, drept
2 boi.
t Eu Maricuta fata lui Tuturman nepota BAltatu 1 lui stranApoata lui Ca lin s) fra-
tele lui Ntgoe Orbascul fa I mtia Focei uricarilui sangura marturisescu cu cest zapis
I al nostru pre mene cum mam tocmit de bunA voia mt cu a nrk se 1 mentie,,.... cu
Dumbrava [deasupra ; brat eg Mihul] §1 Itm vAndut de bunA voia m* §1 I de nime
neinnevolta (sic) §i neinpresurata §i asupritA I de iam vAndut am-k dreaptA ocin(A) §i
movie din batrAnul lui I Calin fratele lui Ntgoe Orbascul, din bAtrAnul lui vAndutu I iam
a treia parte de loc part* ma din .R4spopi cu loc de cas(A) 1 §1 de livadA §i de gra-

1) Vezi bul. Ion Neculce, fasc. 3 (1923) pg. 110.

2) preteluiti.
3) Vezi bul, Ion Neculce fas. 3 (1923), pg. 108-9,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 181

ding §i de la campu §i din venilul §i a§ijderea din 11(lti iar pre tata part-k iam van-
I

dul §i j miau plata tot deplin §i mizu 4 ei doi boi dreptn 14 ug. §i int-ahsta tocmala
au fost... din Deochiati §i 1uz I ba§t Savin de ( rtiei;ti i Mihail(d) de Uncani i Costantin
s(i)n Balco I §i Spicul de Gtigelti §i alti multi oameni buni §i batrani toti I marturisim
cu basil scrisoare §i printru credinta pusun-km I §1 pecet le ca &is poata face §1 drkse
domne§ti. Toia pi§ern i da im znat [aceasta scrim §i sd le fie §ti t].
Pis u Raspopi vl. 7150, iul(e) 7.
Facea uricar pis.
Obs. Original 'Artie, in colectia mea.

XC1V. Odle! 7174 (1666), Mart 26. Gligoras fe'clorul Dudutei v1nde lul Ille Sturza, drept 20 de
lel, partea mamel sale DndutAi din Piscanl de pe Rttut.
t Adec eu Gligora§ fieiorul Dudutei nepotul Gorei den Piscani de pre Rautu scriem
§i mArturisescu cu cestu zapis al nostru cum eu de bund VOA mt de nime nevoitu nici
I asupritu ce de a mt bund voe am yandutu toat x. partt mamei Dudutki din satul
din Piscani I din vatra satului ci din campu §i din t(a)rind §i din fantt ci din totu vinitu
I ce se va al47,e partt mamei Dudutki cum §i mai sus scrie, aiasta o am vandutu du-
misale I lui lie Sturdrk dreptu doodzAci lei ca sai hie dumisali I dr.hpta ocina §i modie
§i f giupantsai dumisali §i cuconilor §i nepotilor §i stranepotilor §i Moats I samintiia
cine i se altge mai aproape. Si in tocmala noastra sau tamplatu dumn-kalui Nacul I

stolnicul §i Apostol posttlnicul fidorul Catargiului §i Toader I Bei§or i Leca 6au fost
parcalab §i Ermulai (sic) preutut cel domnescu do Orhei I §i Vasilie Urdd vdtahul de si,-
nefari §i multi oameni buni. Deci noi dtcm vadzutu tocmala I de buna voe §i plata
deplin, precum sau tocmitu am scAlit (sic) toti fntracest zapis §i rrkam pus pecetili ca
I

sai fie chlmisali de credind §i pre acest zapis al nostru sä aiba I dumn-hlui a§ face ci
dres donmescu. Ca sd s(d)§tie.
U ()Al& ylt 7174 Mart 26.
az Nacul bY stolnic iscal
az Apostol Catargiu biv post.
Obs. Document original, in colectia mea.

XCV 7183 (1675), Mart 3. DAnilA, Dumitrascu, Josip si GhiorghitA dau danle sf. ManAstiri a
lui Adam din Codrul Gheanghil ocina lor din sal ste de la RAspopi si tot venitul din Cucuta si Harat.
t Adec(a) eu Maid cu fratemiu Dumitra§cs §i losip §i Ghiorghita scriem I §1
marturisim cu cestk zapis al nostru precum am dat daniea noastrd I direpta ocina §imo§ie di n
sdli§te de la Riispopi gumAtate de I batran partt 4.,ne noastre Sorii o am dat danie
svtei mdnastire I lui Adam ce Aste in codrul Ghtnghii ca sa fie pomana pentru sufletele
pdrintilor no§tri §i a noastre ci a fi6orilor no§tri din tot locul cu I tot vinitul din Cu-
cuta §t de la 11,1rq, loc de arat §i de cosit fan §i I de grddina si din sapAturi ci din
izvoara §i loc de vie §i de I toad hrana §i cand au dat aZ'asta danie svntei manistiri
denaintt augärului Hilaret § Aftiteiu tilar din A§ §i Durac I de Seiulalti §i Dobre de
Cucula §i Nohit ot Dajbitkni §i Stratul ot tam I §i Nechita dascalul ot mdnastire si
Ignat ot Lehan §i Macarie ot Croimete§ti §i Costantin ot tam §i Stratul croitor ot md-
I

ma stire ci PavAl ot tam §i Simion ot tam §i Irimie dascAlul I ci Ion diiac sns Acsentie
I

of Glanykn(i) §i denaintt a multi oamen(i) I bun(i) §1 batran(i), ca 5a fie datA in vtd

de rhé, iar cine sa amesteca din se I menteniA noastra la end danie sd fie procte(it

www.dacoromanica.ro
182 M. COSTACHESCU

de 318 ottk §i de 4 ievghelivte §i de tot svntii vi pentru mai mare credinta nta m pus
I

vl degetele ca sA fie de mare credintA.

az irei Ion ot Siatn(i) am scris zapisil ca sa s(A)§t'e. vlltt 7183 msta Martk 3 dni.
X DanAilA ; X Matei ; X Stratut ; X Nohit ; ,< Ignat ; X Costantin ; X Macare ;
X Simion ; X PavAl ; X Durac ; ,< Stratul ; X Dibre ; Xlero,nonah Filaret ; Iriutie
diiiacul ; X Nichita iscal.
OBS.Original hartie, in colectia mea.

XCVI. 1730, Ghen. 6 Beizade lonità Cantemlr dA zapls la mana surorll sale Dommtit Amth,
pentru avere parInteasch.
Suret dipe zapisul rapAosatului beizade Ionita Cantemir scris din It 1730, Ghen. 6.
Datam scrisoare m, la m(a)na preatubitel mtle surori domn'tai Anitai, precum sA sA
stie, ca viindu eu la Moldova niam inpartitu toate vitile cate sau aflat §i in Moldova §iin Tara
RomAneascA, §au rAtnas asupra mat den vitite ce sintu la Tara RomaneascA sai dau parte
suroril mele 200 oi §i macar cA dupa diiata rapaosatului pArintelul nostru i sä vin'A sAA mai
multu, dar va'zindu slabeiciune me, au lAsatu §i §au luat parte ca §i cielalti frat. Acmu dar mer-
gand eu iaraqi, la Tara .Romaneased sA aibu a le da ori uncle ar poronci fiindu Ca este driaptA
parte MArii sale, dar de sti va intim pla qi nu nt1 va priimi Marzia s(a) Mculai Vodei ea sei
mergu eu u yara Bomäniascti, s cad a le da D cmnlui cumnatul Duckse cl, de vrtrne ce
dicAndu am lipsitu eu din Tara RomaneascA, liau datu toate vitile la mana Dumsale
MAriias(a) Neculai Vocla vi de toate oile ciam las.,t la Tara RomAniascA s'ntu 863 §i
am datu adasta scrisoare la man surorii mele Domnitii Anitii, ca sa alba a§ lua driaptA
parte sa 200 oi, ori dela mine, ori de la soara (sic) noastrti Domni0 Marie.
tin col. d-lui Gh. GhibAnescu, cond. 7]. 1730, Ghen. 6.

XCVII. 7250 (1742), Dec. 2. Judecata Ursulul de visterie cu Cujboae alugArita. 0 iapà a Ursului
dInd intro groapã de pe mosla Madkjeci, partea Cujboaei i plerind, rAmane ca Ursul sa dijmulasca
pai tea de mosie a Cujboael, pkul va plini pretul acelei epe.
Facim §lire cu a6asta carte a noastrd precum au avut gudecata de fat(s) den lumi-
nata poronca Marii sale lui Vod(A), Ursul ot visterie cu Cujboae cAlugArita pentru o
iadA a Ursului de visterie ('%u dat intro groap(a) a Cujboae pe mosiia ei, dzicandu Ursu
ca fiindui tarina la cAmpu ar fi triimis pe un tigan al säu la Orilla cAlare pe ace iapa
§i fiind drumul prin siilite Meiddrjecilor au fostu ace groap(A) langa drum §i fiind du-
dAul mare au fostu acoperitd cu duclau de nu sau fost vddzind groapa §i cand au fostu
drept groapA au zburat ni§te pasiri si siinduse iapa au dat in groapd vau perit acolo.
Deci luandule sama sau aflat §i mo§ie §i groapa a Cujboae, care §1 ea nau tagAduit
Deci dupa dreptate ce sau cadzut am kiudecat ca sa plAtiascA Cujboae iapa Ursuluf
socotindusA §i pretul epii &Ice lei, macar cd Ursul da sarnA cA iau fostu iapa mai de
multu pretu, dar fiind §i Cujboae o femei sarac(a) §i la neputintA sau priimit §i Ursul
lasindo pe acei 10 lei, dar neavand ea n:ci o putinta de bani ca sd plAtiasca iapa Ur-
sului, am socotit ca sä dejmuiasca Ursul de visterie ace movie a Cujboae de mai sus
numitA par i§i va plini pretul epii. dupa cum aratA mai sus §i dupA ces va plini UrsL1
pretul epii iar sa§ stApaniasc(a) Cujboae mo§ie §i ea Inca sau priiniit intracestu chip §i
dupA cum am socotit §am giudtcat, am dat §i noi adasta marturie a noastra la man
Ursului de visterle, ca sal fie de credinta. Si sau pus §i la protocol.
lonita cluceru. It. 7250, Dec. 2.
[Original, actele satului MAdAnjesti, jud. Iavi, la bis. Talpalari, 141

www.dacoromanica.ro
 IDOCOMENTE 183

XCV111. 1772, Sept. Polcovnlcul Dirnitrle Cantemir atm Gheneralul fermarsal at armatelor ru-
se5ti, Petru, Alexandrovici Romeantof, pentru satele de la unchi I tatal sAu, ce le stlipanesc C. Pa-
lade §i Arghlrie.
In 6 zile a lui Oct. sau luat,
Luminatului Graf, mai marelui comandir, Mariisale Ghenaral fermarsal a toate ru-
sestilor ordeni §1 a svintei Anii cavaler, Petru Alecsandrovici, Romeantof.
Dono§enie
Tatril mieu in trecutul an 1738, esind din patriesa, din Cnejie Moldjvii, de au
mersu in Rosie, n .fiind acolo fratele sdu, cel mare, cnez Ivan, carele atunce sd afla in
Tarigrad, au Idsat stapanirea pe mdna fratelui sdu cel mai mie cnez Dimitrie, de toate
clironomice§ ile mi§cdtoare si nemiscAtoare aver:, ce au rAmas de opste, de la tatiil lor
Domnul Moldovii cnez Antohii i fiindcd dupd easta si numitul mai mic frate au mersu
in Rosie, viind din 7arigrad fratele eel mai mare, cnes Ivan, la Moldova, au intrat la
la stdpftnirea tuturor acelora miscdtoare si nemiscatoare averi si deosebit de aasta au
intorsu la stapanirea a dupd lege clironomicestele sate, ce era de pe maica lor, ce sel
trligea din neantul lai (Maur, care sate leau fost apucat multi boeri.
Numitul cnez Ivan, dup(a) aasia, dup(d) catva ani au murit, lasdnd clironom pe
fiicdsa, care sau fost mdritat, dupd un boeriu, de aice Alistarho si ea au luat la std-
'Janice toatd miscdtoare si nemiscdtoare avere si trdind numai cdteva luni au murit iara
copii si prin acest(e) (sic) si fratele cel mai mic cnez Dimitrie au morit in Rosie, far
de copii §i a§e toate aceste averi sa cadea sd le e numai unul, tatal mieu, dar fiindca
sa afla in sl tjba Rosii, nu putu sd le stapdniasca, ci leau dat la stap(d)nirea fiicdi sale
§1 a mea soru (sic) Marie, care când au esit tatál m eu in Rosie, au limas in tara Mun-
teneascd si pe urma sau rndritat dupa un bmiu, anume CamperLanu, la care si carte de
incredintare i sau fost trimes din Rosie in Tara Munteneasca, dar cu cdteva devil) '-
lâcuri ce au fdcut sora tdtdnimieu Ana Paliidoe sorumea Marie, cheltuind nu putina
soma de bani la gud cdt, tragdnd eastd averi nau lásatuo sd stapAntfasca, ce au rdinas
toate aceste la stdpanire, fdrd de lege, numai cu atdta dreptate pentru cd tatAl mieu au
e§1 desupt stdpânirea turcea cd, la numita sora I,ätãnilui micu, Ana Paiddoe §i dupa
dânsa la f iul ei Costandin Paladi si la ginerile ei boeriul Argh rie, care si Ord acum
stapânescu toate aceste miscatoare si nemiscatoare averi, fara de dreptate.
Iar eu avand de la tatal mieu vechildc, ca sa caulk §i sd scot toata aceasta cli-
ronomiasca avere de care tatA mieu sau lipsit, petrecând nu putine pagube, din pri-
cina cd au esit din Patric sa, avand osiirdie ciitre parinçasca shujb 21iiiririi sale in-
trutot milostivnicii ImperatriMi, in can sil i afla la oste, ce era atunce cu Turcii i
clupei ce sau sfal0t oaste fiind in Rosie ciqva ani .7i mai vartos vilednd acum pe ne-
yrietin deptirtat si rind aceste riri luate cu oaste cu bund norocire i stint supt stet-
ptinirea ia deplin(d) a Aktrii tale cu plec(A)6ane Ind rog ca satele care numitil Cos-
tdndin Paladi si Arghirii le stäpaneasck, care sate sant dispre unchii si tatd1 mieu, de
care sate ardt si izvJdk, anume sd poruncesti ludndule de la dâns'i sA mi s(d) dea supt
stdpânirea me, ar pentru ce.laltd m4cdtoare avere ce au remas de la numitul unchiul
mieu, cnez Ivan §1 de la hica lui, care pe urrnd au apucatu mdtusa mea Ana Palddoe,
cum si pentru altele ale mosilor rniei ce au rdmas in Mold3va, in cdteva locuri nemi§-
cdtoare lucruri, sã sd poronce§ti sd s(5) e sama si pentru indestularea me sa faci dup(a)
buna intdlepiYune Marii tale.
Au iscalit polcovnic Cnez Dimitrli Cantemir
Sapt. . . . zili 1772.
[In colectia dl. Ghibdne,cu, Cond. 7]

www.dacoromanica.ro
184 M. COSTACHESCU

XCIX. 1775, Aug. 30. A naforana boerilor in prIcina dintre vornicul Pantazi l pah. Const.
Pa ladl pentru averea Cantimireasca.
Pre Ina ltate Domni.
Din luminat(a) poronca Mariitale am luat sama jalobii Jau dat la Inaltime ta Dum.
vornic Pantazi asupra dumsale pah. Costandin PAladi arAtAnd in jaloba sa dum. vor.
cum cd dupa ce sau dus socrul dumsale Costantin beizade Cantimir in Tara illoschi-
ëascti toate celi eau avut §i iau rdmas aice in tali, mo§ii, tigan(i) §i altele mi§catoare
§i nemi§cAtoare au ramas In stApAnire rApoosatii Domnit I Anitii, muma dumisale pah.
Palad(i), care au fost suru(sic) cu Costantin beizade socrul dmsale vor. §1 acum le sta-
pane§ti dum. pah. toati averile, scotandui §i o carti a lui Costantin beizadi so:rul dmsale,
prin care il faze pe dum. &plin clironom ca sA stapAniasca toate cele 6au avut aice in
Moldova §i in Tara RomAniascA §au cerut dum. vor. ca dup(A) tArie cartii dA(ndu)is(a)
clironomie sa i s( A) de toate in stApAnire dumsale. Dee sau intrebat Dum. pah. Palad(e)
ce rdspundi, dum. au raspunsu cumcd averile lui Costantin beizade socru dum. vor.
dupii cc au fugit de aice din tarti sau luat pe sama domniascii, ca nifti averi a unue
ce sau hoinit dela o imparAlit la alta §1 dupd acie viind beizade lonita aice in tard §i
aratAnd la rApoosatul Domnu Mariia sa loan Vod(d) Mavrocordat cAta pagubd §i chel-
tuial(A) i sau pncinuit din pricina hainlAcului fratinisdu, MAriia sa Ion Vod(a) au socat
§1 toate partile de mo§ie §i de Vgani eau avut aice in 'Ora Costantin beizade §1
fratesdu Dumitra§cu, cari §1 acela sau fost hainit, liau dat §i liau thruit numitului Ionita
beizade, dupd cum niau arAtat §i hrisovul MAriisale rap,o)satului Ion Vod(d) Mavrocor-
dat din let 7253. Sau Intrebat dum. vor. Pantazi ci mai are a rdspundi §i dum. au aratat
ca I sau fAcut strAmbatati de cAtrA Manila sa Ion Vod(A) Mavrocordat, cad averile hai-
nilor sA eu and nu li rdmAni nimene clironomi, dar Costantin beizade cAud sau Instre-
Mat din Patrie sa, au lasat pe fiicasa Mariuta, pe care au luato dum. vor. Pantazi, in
Tara RomAneasca, Inca fArd de vArsta §1 acolo sau crescut par au vinit de vArstd de
mdritat §i sau §1 mAritat §i cd Manila sa Ion Vod(d) cu ddruire a averilor lui kCostan-
tin beizade tatal AupAnesAi dum. au fAcut strAmbdtate celui adivdrat clironom isteresAn-
dul de averile pdrintA§ti. Dee dupd acest rAspunsu al dum. vor, am socotit cd adasta
pricinA nu sd poate curma amentire, fArA numai cu pravila §1 cautAndus(d) pentu adastA
pricina sau gasAt la Ormenop, carte al. 5, titiu 8, fil(a) 342 nearaoa lui Chirleon carile
zice : 1euim acei care vor fi parAsit pentru vini, pn ru caree pravilile hotArdsc moarte
sau luare a averilor la ob§tie, de s(d)va dov,cli §1 sd vor osAndi spre moarte, poron-
cim ca sa nu dobAndiasca boeriul avere lui, nie tagma lor, nie op§tie, dupd pravilile
cele vechi, ce di vor ave rudenii, ci sA pogoard, acie sa aibd putere, ca sal mo§ti-
niascA, afard dintracele lucruri cari au cA§tigat din vina pentru care sau osAndit.
Nu vor ave copii sau nepoti de fiCori §1 vor ave rudenii numai din cele ci sa
sui pAr la al triile sptti sAi mo§tineascd, jar la acei a cArora vind cari esti vicle§ug In-
potriva inpAr4,, poroncim ca sA s(a) pAzasca pravilile cele vechi. Dintradasta este cu-
noscut ca Ion Vod(a) Mavrocordat nau facut nie o strambdtate fiicii lui Costantin bei-
zade, de. averile celor hjlni, dupA pravild sAntu domne§ti §i Domnie cu ale sale poate
sa faca ci ia, fi voia §i nu sau cunoscut cd are vro dreptate dum. vor. Pantazi a cere
averile lui Cosantin beizade.
Pre inAltat(e) Doamne, a§a am socotit cu cale §i in§tiinjAm pe MAnia ta, iar ho-
tdrire Ca disAvAr§it rdmAni la Inalt(a) intelepeune Mdrii tale.
1775, Av. 30.
Sau trecut in condica divanului
Andril Bal§

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTS 185

Noi Grigorie Alecsandru Ghica vvoda bojiiu milstiiii gspdar Z. Moldavscoi cetin-
duse anaforaoa aeasta inainte D3mniei mete s,i dupd tdrie pravililor cunoscanduse cA
nici o dreptate nu are Dumnalui Vornicul Pantazi la easta pricind, pentru aceiia §i Dom-
niia mea hotArim ca Dumnalui Vornicul Pantazi sd rAmAe rdladdtoriu pentru adas+a In
veci. Iar Dumnalui pah. Costandin Paladi sa stdpaniascd §i sà fie in pace nesupdratu
nici odatA. pentru aeasta de cAtrd Dumnalui Pantazi vor. §I am intArit §1 cu a Domniel
nele pecete.
1775 Av. 31
[Coleclia d-lui Oh. GhibAnescu, Cond. 7]. proe. 3 logf.

C. 1782. Dec. 20. Cercetarea pricinit intre c1u6. Coeandin Bals, cu 6ap. Vasile Stavfir, pentru
un cot din mo§ia Mgrvilii, peste Siretiu.
Din poronca dumisale spatariului Todera§co Bal§ Staroste de Putna, fiind rAnduiti
ca sA cercetAm pricina ce are dumnialui clucer ul Costandin Bal§, cu cApitanul Vasilie
Stavdr pentru un cot de mo§"a_ce are dumnialui din hotarul Mdrvilei care cot este piste
Siretiu despre apus, ce merge piste MAncAturi Ora in baltd ce se numeste Furnicile parA
in cap mo§ii lui Stavar din hotarul Orbenilor care ace baltd a Furnicilor este matcd
veche de Siretu. Si noi clupd poroncA am mersu la fata locutui fiindu de fata §i Ale-
xandru Gane vechilul dumisale cIuceriului Costandin Bal§, §i fiind de MIA' §1 Vasilie
StavAr. Si Mai am intrebat pe vechilul dumisale cluceriului, cu ce trage dumnealui clu-
ceriul acestu cotu de movie piste S retiu ; au rdspunsu vechilul dumisale cal are cu sta.-
pAnire veche de la pArintele dumisale vornicul Costand n Bal§, care au adus §i 8 oameni
marturi, care sd aratd in gos anume, fiind §i carte de brastdm la cdpitanul Vasilie StavAr.
Insd fdcutd numai asupra marturilor dumisale cluceriului, §i cetindusA intru auzul
tuturor. §1 intAi au mArturisit din partea dumisale cluceriului, Toader SArdcut om ca de
: 60 ani : cum cd an trAit : 10 : ani cu casa intracei cot, a dumisale vornicului Costandin
Bal§, la zilile 'mArii sale loan Mavrocordat Vvod. §i§ da dejma la vornicul Bal§. MihailA
Ro§za au marturisit, cA au apucat intracel cot a Furnicilor sat a dumisale vornicului Bal§
cAnd au venit Bthade Costandin cu Calmqii in Moldova, §i§ da dejma la dumnialui
vornicul Bal§. Iftimi Hanga- au mArturisit, cA cAnd an fost el copil au mersu cu tatAsAu
intracel cot §au luat de la un rotar ni§te roate §i iau spus tatdsdu, cd este mo§ia lui
Bal§ §1 au dato mduAstirii Pogletului unde ave mandstire §i odae de vite §i mAnca fan
dipe ace mo§ie de acolo. Andrie§ PrAdai§ cAlugar, au marturisit, cd §i el au apucat
intra,el cot tot sat al dumisale vornicului Bal§, §i au dato manAstirii Pdgletului. Grigora§
Nacu au mArturisit cA §i el au apucat sat intracel cot §dI dijmue vornicul Bal§.
Stefan Nichifor om bdtran au mArturisit, cA §i el au apucat satu vornicului Bal§
§i sA chema cotul MArv lii. Sandul Olariul au mArturisit cd §i el au apucat de la
tatAsAu, cA acel cot este din hotarul MArvilii, §i lau dat vorni ul Bal§ mAnastirii
Pogletului, cum i de la socru sAu Costandin Otcscu tot a§a au apucat.
Stefan JalobA sluga dumisale Cluceriului, au marturisit, cd fiind rAnduit pe ace mo-
§ie, au dijmuit pe Vasilie Stavar din ni§te fan ce cosAsA acolo, insd din mlloc baltii
Furnicilor spre rAsdrit, cum §i pe altii ce cosA A acolo, din mijloc baltii spre rAsArit
in cotul Marvilii. Cum §i in al doile anu Hind rAnduit dinpreund cu lonita Crodu iarA§
slue dumisale cluceriului, §i cu Simion Hanga, iarA§ au dijmuit pe cei ce cosise intra-
cel cot din giumdtate de balta Furnicilor spre rdsArit, care sau §i dovedit inainte noas-
-tra ; Stefan JalobA cu Vasilie Stavar §i el nau tAgAduit cd nau dat dijma, numai atata
au rdspuns : cA acel fan ce au dat dijmd lar fi cosit tot dintracel cot mai de la vale
piste Odd.
24

www.dacoromanica.ro
186 M. COSTACHESCU

Si au adus Vasile Stavar pe Lupu Echim om batran, si au marturisit, ca merge

Cu tatAl sau de prinde peste in balta Furnicilor sal dejmue jacniceriul Stay At% Chirlac
Zabija om batran au marturisit, ca au apucat dejmuind tot pe jacniceriul Stay Ar din balta
Furnicilor din peste §1 din stuh. Vasile Damian om batran au marturisit c lau dijmuit
jacnicer Stavar di nt§te haragi §i din stuh tot dintrace balta. Diaco Tiron om batran au
mArturisit, ea el au apucat tot pe jacnicer Stavar dijmuind balta. Sava Fiore om ba-
tran au mArturisit, ca tot pe jacd : Stavar au apucat dijmuind Nita Furnicilor.
Care toti marturii lui Vasilie Stavar au marturisl, Ca numai din balta au apucat
dijmuindu jâc Stavar iar din cot nici unul nau marturisit. Si Vasile Stay Ar alta do-.
vadA de stapanire nau mai aratat mai mult. Iar margine acestui cot pe din sus despre
mo§ie Orbenilor, razas ce yin despre apus, si trece piste Mancaturi si piste Siretiu spre
rasarit, §i piste balta Tegiiasa ce iaste si aceia tot matca de Siretiu, §i piste colacul
Orbenilor, ce merge Ora In balta Marvilii spre rasarit, unde iaste matcA veche de Siret,
cum este si cotul MArvili ce au rAmas piste Siretiu despre apus de cand lau rupt Si-
retiul si merge piste MancAturi si piste garla Ora In balta Furnicilor unde iaste matcA
veche de Sirettu. lar margine tot acestui cot pe din gios din gura baltii Furnicilor din
los drept spre rasarit piste &IA pand in apa Sire iului unde sA afla acmu. i starea
acestii mosii prin marturii ce au marturisit, si despre o parte §i despre alta, asa sau
dovedit prin marturisire a oamenilor din stapanire veche. i dupa cercetare ce am facut.
am dat si de la noi adastA martur;e la mana dumisale cluceriului Costandin Bals.
1782 : Dechemv ; 20
Andries satrar, Toader Codreac mazil.
[Condica Mitrop. Mold, (1818), II, 993-994]
OBS. Documentele dela LXXXIXC sant Comunicate de M. Costachescu.

Cl. 7048 (1 540). De pe un perelipsIs de actele VoroveAlor (CArligAtura). tefan VodA LAcustA
nepot de Irate Voevodulul Petru Rarep.
Opis de toate documenturile elte se aflã a mosii Vorovesti de la tinut Carligaturit
a dmsale vist Dimitrie Ghica.
7048. (1540). Suret de pe ispisoc sarbasc de la Patru Vvd. prin care aratA cum
Ilarion i sora lui Magdalina, feciorii lui Dragu§ Caraba, nepoti Maru§cii, au vandut
Mihului portar de Suciavva, trei parti de sat de Vorovesti drept 300 zloti tatarasti, ce
Ilau avut moasa lor Maritsa din dresa de Impartala de la parintete domnii sale Stefan
Vvod. Asijdere arata cum acest Mihul portar de Suceavva, au mai cumparat de la Kir
Theofan Episcop de Radauti, o prisaca din hotarul Vorovestilor aproape de paraul
fantanilor cu pamant tot drept 300 zloti, care si Episcopul au avuto din dresuri
de cumparAtura de la nepotul de frate a domnii sale A5itefan Vvd, intArind Mihului por-
tar stapanire celor trel parti ca sai fie din tot hotarul, pe unde au imblat din veac. Asa-
mine i hotarul prisacii sai fie cat Ii va trebui unei prisaci de agiunsu".
1Vot6. lata spita :
Stefan Voda cel Mare

Alexandiu Voda Bogdan Voda Patru Voda Rates

Stefan Von Lacusta

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 187

CII. 7074 Sept. 20 (1565) Ia0. Alexandru VocIA intAreste popel tostantin cumpArAtura ce a fAeut
cu 200 zlofl de la pArcAlabul Sas un loc in pustie la CAinari.
f flataanApz COMM C/11110 stitcTilo rCilApS SEWN AOAAMICKOH. AAA ECMH M4CH/1KB
I HAWEMS. 11011 KOCT4IIT1H EAHO AVkCTO 34 nkTif S 111/ZHHII,H 11Z1ITHlid I MENSAO COMM

H dinKAO VHAK4H11. HA KZ111.149 IVO TOTO 1311WWIEHIE Mt I vv.(' OH act iiSnIm GOT CAC 611-
=h, nortanas, 34 C 3AAT TATApCKHK 3 ISAKO Ad ECT EMS CZ EZ.CEM Ao)comm. HH Ad ch tit
SMIUMT. MU 8 IAC I KATO 30A CE11. K.
romz pt
SLIHHHTE EMV trim
t Katt Arog
Alexandru Voevod, cm mila lui Dumnezeu Domn Orel Moldovei ; dat-am rugAtorulu
nostru popa Constantin un loc in pustie la fcluttina Pdntei tntre Bolboci i tntre
Ghitcani 1 Cainar, care acel de mai sus serfs loc singur el l'a cumparat de la Sas
fost parccaab drept 200 zloti tatirg§ti, ca sd-i fie lui cu tot venitul ; altul sA nu se a-.
mestece. Scrls in Iasi la anul 7074 Sept. 29.
SA i se fad lui uric. + Ion Negoe .
Original hArtie, Bolbocil i azi e sat la CAinari tinut Soroca.

CIII. 7238 Sept. 25 (1729). Scrisoarea Ltd Sava monah cAtrA vel arma§ in afaceri partIculare.
Cinstite dumneata nepoate vel arma§, sAngate §1 tot fericitul bine it rog §it poh-
tescu cid la inpAratul ingerescu ca sat dAruiascalinpreun cu toat fericit casa dumitali da mine
lAind dumneata osteneall a Intreba : har. domnului mA aflu sAnAtos, o scrisoarea, care
miai tdrnis dum. cu drag3ste o am luat, §i ce miai scris toate pd rand leam inteles.
Im scrii dumneata pentru locul meu c/ei cas. care am vorbit cu dumneata, eu mam §tiut odih-
nitu, cA eu am §tiut cA numai eu sânt stapAn iar pit alt nu §tiu, iar acum vAz cAm scrii cum
cA sA afld multi stApAni. ci dum. pci cum zicu sa fil odihnit pentru acel loc, CA iaste al mieu,
§1 cid va fi mila lui DumnezAu dupA culesul viilor voi sa yin §i eu iar cu treaba mA-
nAstirii §1 atunci vom vorbi mai pd largu, dumnealui nepotului Costandin §i nepoateI §1
nepotilor tuturor mA inchin cu saudtati, §: cu alasta acum sfAr§ând mila lui DumnezAu
sA .fie cu dumnevoastrd pururea pAzitor. Sept. 25 let 7238
Sava woman
Intru cinstita mama dumnealui vel arma§ cn cinste §i multA plecAciune sA s(A) dea.
OBS.Se observA muntenisme dd, pd, pe la 1729. Sava calugArul era muntean.

C1V. 7254 Fein-. 26 (1746). Ion Nec. VocIA Mavrocordat rAndue§te pe Ton GiurA sA meargA cu
vellfli boeri la Tarigrad.
leo loan Niculae Vvod. bj. milst. gspdrz zAmli Moldavscoi.
Scriem domnii me la slug& noastrA GiuscA cApt. It facem I stire cA latà mArgand
dumnalor boiarii cel mari la Tari II grad. pentru trebuintali §i nevoile tarai. tram soco I
tit sA mergl §i tu la Tarigrad. dej viindut ca(r)te II domnii meli sA te gAte§ti, §1 Dumi-
nicl dupA mizApAresa sA te afli gata In Galat. viind boiarii I acolo ii tnergi cu dum-
nalor. dupA cum esti socotit. I 'easta seriem. . It. 7254 Fev. 26.
§i cheltuiala drumului tor da dum, boeril in Galat
in dos IncercAri de condeiu :
Cu multA plecAciune inchinAndumA sArut cinstita mAn dumitale f rate §i rog pre a
tot stApanitorul §1 mult milostivul dumnezAu purure sA m , . .

www.dacoromanica.ro
188 GH. GHIBANESCU

CV. 7263 Oct (1751). Aptare ce se face intre fratil Raze 5t1 din averea parinteasc5.
lacov Mitropolit Moldaviei
In ce chip neam asazat cu dumnealui badea Vasile, dupa saydrsirea fratin:meu lui
Gavriil, tie vreame ce dupa sly rsirea raposatului parintelui nostru, mult putin ce neau
ramas, at t in casa cat si afar5 bucate learn impartit noi amandoi fratii eu i cu rd-
posatul badea Gavril, iar bachi lui Vasilie nu iam dat nij o parte, fiindu ca dumnealui
au fost esit din casa parintelui nostru cu atatia am mai inainte si hand noi amandoi
toate ale parintelui nostru, iam luat si datoriia asupra noastra ca sa o platim noi amandoi
ci acum din voia lui Dmnzau sayarsindusa si freile mieu Gavril am statut si neam a-
*hat cu dumnealui badea VaIie fratele m.eu precum mai gios aratd. Tigani ce sau
aflat acum in mainile noaqtre, au luat dumnealui o sama si eu o sama, pre carli tigani
dandumii miau dat si izvod iscalit de dumnealui, pana cand ne vom imparti cu veril
nostri, si cu &Ill ce vor mai fi avand a mai lua i atuncea iaras frAteaste cui ce sa mai
veni va mai lua.
Satul Blajarii cu mon gata iam luat eu. Satul Stroestii cu mod gata i cu vii lam
luat eu. viile din deal de la Odobesti, viile de la mal de la Nicoreti ce sau cumparat
de la Simi lache iaras eu. Satul LAtcanii si pivniO din ./af din teirgitl fdinii, §1 viia de
la Antohie Capitan i viile ceale vechi de la Nicoresti, sau dat badelui Vasilie. bucate
ce au fost a raposatului fratelui nostru leam impartit frateaste. 0 leftica cu §ase telegari
a raposatului parintelui nostru, sau dat badelui Vasilie pentru trei sute i ase zeci de
lei, ce iau trecut trai multi cheltuiti la grijile raposat parintelui nostru, precum neau
arAtat izyod anume de cheltuelile ce sau facut cu grijile. si de vreame ce dumnealu
nau intrat la nici o pane dintrale raposat parintelui nostru sau cazut ai intoarce noi
acei bani. Mara dintro stofa, ce sau pus pe langA näälie i cheltuiala radii, care sant
de acum sa sa plateasca. si ramaind ataxia datorie si raposatului parintelui nostru, si
griji a sa face de jumdtate de an si de un an, ramaindune o mie trei sute optu din-
tracesti stupi am luat eu cloaca sute, ca sa le lie pentru chiverniseala mea, iar o mie o
suta cinci stupi au ramas in mana badelui Vasilie, ca dintracesti stupi sa sa' plateasca
datonile si griji e ce sant sa sà faca. si platindusa datoriile si grijile ce sant sa sa faca,
platinduia datorille ce vor mai ramanea sai impArtim amandoi frateaste, i pentru
toate asazandune intre noi cu invoiala fratea te am dat si aasta scrisoare la mama du-
misale badelui Vasilie. leat 7263 Octom./
si pivnita de la Galati uitandusa a sa punt intraiiastA scrisoare mai sus au so:ot(it)
dumnalui Vasilie i miau dat iar mie.
lordache Razul
lordachi Canta logofat martur.

CV1. (Cdtre 1765). Versurl populare.

Tot cAutand pe drum la vale I vinim sidet cu supArarL I inspre a face o cercetari I
cercetari fir de numi I ca sa nu prieapa nimi. i o petrec intru rAbdari I ca sA dau la
I

multi mei=ari j pentru darul dumitali I cum nari vro cercetari. I Acesta lucru la inceput
au fostu de nime stiut ; I iar and au fostu spreepArAsin I fostau tuturor in stiri si mai J

vartos tie, puicA, I cA te gasesti in multd scarba. I nu Voi vre luau sA fit, ci numai ca
I

sa te tii. i deaceia teai lipsit, I cAci nu mi teai multemit.

I

OBSERVARE. Scrise in condica mosiei Dolheni (FAlciu) de pitarul Oafencu

ail 1765 (6).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 189

CVII. 1769. Oct. 8 Order cAtrA Lupul Glu§cA vel cApitan.

Order pentru cApitan mare.
De vremi cA Lupul Giusca mazil ca un drept si pravoslav .ic crestin t au arAtat
cu marl supuneri la porunca prea puternicif inpArAtesei noastre si pand acum au pA-
j

zit I margine di nau (bat neprietenUI sA triad dincoace ca sA fad nici un fel I de stri-
caciune ii dAm si de acum inainte ace voln,cie la treaha a6sta ca sA fie cu toatd prl-
I

vighere si nici de cum pe neprieteni din coace ca sA I triad SA nul lasa find OA
mare penh u care yä poruncesc si voaA tuturor I lAcuitorilor negutAtori cu totii u arme
si cAlki si de apurure sa fiti pe land' Lupul Gina gata in tot asul pentru Pala
j

drodului J crestinesc ce sA aflA pe margine Prutului si când neprietenul 1 sa va ispiti

a trece dincoace sa facA vreo stricAciune trei, cu totli sA vA apucati bArbateste si a-
tunci supunere voastrA a fi cunoscutA I de puternica impArAtie noastrA. aeasta 1769 Oct. 8.
CfKVHAZ 411.11ropa MIRO% BaKEHHti

CV111. 1775 Mat 23 (lag) Gr. A. Ghica Vv. scute§te pe Lupu Glurif cApitan de on e dAjdli.
Ico Grigori Alexandru Ghica Vvod. boj milost. gspodar zemli Moldavscoi sl face
stire cu ahsta carte a domniei meale pentru acest om anume Lupul feilorul lui Ion
Giusd eau fost cApitan, carile viind inainte domniei meale, neau aratat carp si de
la alti luminati domni ciau fostu mai Inainte de noi, intru carele scriia ca la vreamea
rAzmeritii când au venit Mineh feldmaresal aicea in tara, InamplAndusl de au conAcit
la casa lui Ion Giusca rdpausatul intru fericiri unchful domniei meale Grigore Ghica Vvod.
inpreunA cu toatA oastea, si vAzdnd slujba i silinta 1iu drAtat Intrace vreme au rfii-
lostivit de lau ashat la briasla mazililor i Inca lau ertat si de tot birul visteriell SA
fie scutit l fiind cd Ion GiuscA au murit si au ramas acest de mai sus arAtai Lupu fl-
ciorul lui, pentru care mau instiintat ca iaste la foarte Slabl stare, latA l domnie mea
am Mut mila cu acest Lupul fieorul lui Ion GiuscA si lam ertat ca sA fie scutit si Itt
pace de dAlcle, si de toate alte dAn si angarale, ori cdte ar fi pe alti mazili, el nimArue
nimic sA nu de. iar dud a fi trebuinte de vro slujba la tinut atuncia sA miarga si el.
Drept aceaia poroncim domniia me dmlorvoastrA ispravnici de la tinut Covurluiului, Cum
si altor ddjderi i slujbasi, vAzdnd carte domniei mele, cu totii sA vA feritl i SA1 dati
buna pace, intru nimica sA nul supArati si poftim domnie me i pe alti luminati domni
cari vor fi in urma noastrA cu domnie acestii tad au din fii. i neamul nostru, au din-
traltii, sA nu stricea ajastA milkci mai vArtos sA adaogA i sA intAreascA pentru a dom-
niilor sale veemica pomeniri.
1775 Mai 25.
Grigorie Ghica Vvd. I. p. cap. de bou : rp. AA. ric. Eta. 1774.
procit vel vist.
sau trecut la condica visteriei de Climent ot visterie.

C1X. 1783. Martid 1 lag. Alex. C. Mavrocordat VodA face milA ealicilor din 14 clAndu-le
cite 10 lei, pe lila din vama domneasci.
Ico Alexandru Costandin Vvod. bojiiu. milostiiu, gospodar Z.,Moldavscoio Rind ca
dupl ce cu agiutoriul svAntului Dumnedu toff altii sau duprins cu al noastrA don--
neascA milA, luatam sama Inca i pentru neputineosii ce sdnt intracest oras cad sA
nurnAsc briasla calicilor si socotindusa CA ticaloui aceiia nu au putinte a se hrAril ga Se
invali din ostenelile lor ca alti oamini, afidnduse in multe neputinti, stricati unit la, indnAA
altii la piebare, unii i lipsiti de videre ochilor, fArA numai cu totul razimA la mild

www.dacoromanica.ro
190 GH. GHIBANESCU

autorul altor crestmi, 41 cu acel chip petrec viiata lor cea saraciasci, pentru aceia
domniia mea nu niam indurat ai lasa nici pe dash nefolositi de domneasca noastrA
mIlA, si WA milostivindune asupra lor, liam dat easta carte al domnii mele, prin care
liam Ocut orinduiala de mila, ca sA ia pe toata luna din vama Ca mare domniasca.
cite zece lei in toata vreme domnii noastre, care bani sa aiba ai lua saracii aceshe
de Ia vel vames, in sfirsitul fiesteciriia luni pururea nestramutat, pentru ca sa aucla
Dumnezau tnilostivul §1 ruga acestor saraci si si fie milostiv pururea asupra a tot cres-
tinescului norod al acestei tari. Drept aceia poruncim domniia mea dumitale vel va-
mes viand easta carte al domnii mete. sa, urmezi pe deplin dAnduse aeasta mita din
vama gospod. nestrimutat in toata tuna cum hotarim mai sus.
1783 Map 1.
lco Alexanclru Voevod
I. p. domnesti cap de bou-pasere.; no 1 an 1 KCT I RR 1 1782
Matei Canta vel vist. procitoh.
procit. M. Clucer
in: dos sau treat In condica visteriei. lordachi Loiz ot visterie.
osau trecut la condica divanului de mine Andrei biv izbas condicar.

CX. 1785 Avg. 8 la.F1. Alex 1. Mavrocordat intare§te calicilor din l4i, sa. la cAte 10 lel pe lunit
din wink
Ica Alexandru loan Mavrocordat Voevoda boj, milost. gospodar. Z. Moldavscoi.
Sa face §tire prin alfastA carte a domniei mele, cA vizindusA cartile de mita ce
au neputineo§ii din orasul Iasii, ce sa numesc Calici, si socotindusA ci ca unii ce sint
ticalosi, §i din stricAciunea trupurilor neputinOosi a sA hrini §1 a sA invili ca alt oa-
meni, din ostenelile lor. nu trebue sA fie tipsiti de aCc.astA milA spre sprijaniala. §i pe-
trecire viet i lor cei ticAloasa niam milostivit §i intdrim ca sa aibi a lua dupA orb-
duiala ce au avut §i mai inainte cite zaci lei din vama go,..pod. pe toati luna dea acesti
bani a5 aibi ai lua sdracii ace§tia de la vel vame§ in sfir*ita fieste cdriia luni pururea
nestrAmutat. Drept aceia poruncim domniia mea vel Vames. vazind eastA caite a domniej
inch. sa urmezi pe deplin dindusA ajasta mita din vama gospod nestramutat in toatA
luna cum hotArim mai sus.
pecetea domneasca 1785. Avgust 8 .

1785 domn ica art. me. BR.

Matei Canta vel vist. procitoh
In dos : sau trecut in condica visteriei ; Manole Loiz treti visternic

CX1. 1792 luli 18 lanl, Alex. C. Muruz Vodi intArqte mi§eilor sá ia cate 10 lel pe luta din
vama cea mare domneasci (carvasaraoa).
Ica Alexandru Costandin Muruz Vvoci. boj. milst. gospodars zemli Moldavscoi.
Si fad §tire cu ceasta carte a domnii mele, ci vAzindus(A) cartile de mita' ce au ne-
putinöo§ii din ora§ul la§ii, ce sa numesc calici, §i socotindusa ca ca unii ce sint ticalo§i
si din stricaciunea trupurilor neputinciosi a sa brAni si a sA fun ca alti oameni din
ostenelile lor, nu trebuia sA fiia lipsiti de ajasta mild, ce spre spr]ineala si pitrecirea
vietil lor cei ticaloasa, niam milostivit §i le Intarim asimine mita ce au, hotarind ea sa
aiba a lua dupA orinduiala ce au avut si mai inainte cite zaci lei pe togi luna din vama
gospod deci ace§ti bani Si aibA ai lua saracii ace§tiia, de la vel varne§ in sfir§itul
fieste ciriia luni pururea nestrimutat, drept aceia prouncim domniia mea vel vame§. vi-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 191

zand a6easta carte a domnii m ii sA urmezi pe dentin clandusA atYastA mita din vama
gospod nestramutat in toatA luna precum hotaram mai sus.
1. p. domne§ti AA. KCT. Ma. RR. 1792
1792 luli 18 procit vel visternic Costandin Veisa ot visterie
In dos : sau trecut in condica visteriei"

CXII. 1794 !utile 26 lap'. M. C. St*, Vodd clArueste breslel misellor cafe 10 lel pe lunA sA
la din vama dornneascd.
Ira Mihail Costandin Sutul Vvod cu mila lui Dumnezau domn Orli Moldavia
Sa faci *tire printraastd carte a domnii mele, pentru neputinëo*ii din orasul la*ii
ce sa numesc calici, ca dupa jaloba ce au dat earl domnie mea vAzandusa cArtile de
mita ce au *i socotindu ca ca unii ce sant pacato* *i din stricAciune trupurilor nepu-
tinro*i a sd hrani, §i a sa Mai ca alti oameni, din ostenelile lor, *i spre petrecerea
vietii lor cei ticaloasa li sa cadi a fi cuprin*i cu mill, pentru aceia niam milostivit *i le
intarim ea sa aiba a lua dupa oranduiala ce au avut *i mai inainte cafe :lid lei pe toata
luna din varna gospod, deci ace*ti bani sa aiba sdracii ace*tiia, ai lua de la vel vame* ii
sfar*itul fie*ticariia Juni pururea nestramutat. Drept aceia poruncim domniia mea vel
vame* vazand cartea atTasta a domnii meli sa urmezi predeplin dandusa gasta mila din
vama gospod nestrAmutat din toata tuna precum hotaram mai sus. 1794 lunie 26
pecetea doinneascA Ica atx- Reg'. yr. RR. 1793
I I

procit vel yist.

in dos : sau trecut la condica visteriel. Constandin Veisa

CA111. 1795 Sept. 2 1aV. Alex. I. Callmah Vvod scrie carte WI V. Inscanu ad nu opreasc5 la
lazarete carele ce merg la octal pentru sare.
Noi Alexandru loan Calimah Vvod, cu mita lui Dumnezau Domnu tarii Molda riei
Scriem domniia me la Vasali RA§canu, dupA in§tiintare ce am luat domnie mea
cum ca carale ce mergu la Ocna, sa iacarce sare le opre*te la lazaret, §i fiind CA cu
*idere pe la lazareturi sa pricinueVe sminteala la ali§veri§ul lAcuitorilor, iat ti se po-
ronce§te ca carale ce vor veni de la OcnA incArcate cu sare sA fie neoprite la lazaret,
deosabit niam inOintat domnie me CA de Ia carale cu sare ce yin deia Ocna §i vor sA
treacd pe la lazaret, le iai bani §i apoi le dai drumul, pentru care ti sA poronce§te sAti
deschizi ochii, *i de o urmare ca aceasta impotrivitoare sl te pArAse§ti, cad inadins
cercetare am randuit domnie me *i de sA va doyedi cA ai luat mAcar un ban de la cineva,
cu ocna te voiu peclepsi, i carale cu zahere ce se pogoarA la schele GalatiIor atat cu
zaheriaoa nziriei i a Capanlailor cat §i ace de prisos cear veni sA nu sa opi eased la la-
zaret, ce indata sa s s1oboadd toatd zaheriaoa ce sA coboarA la schele Galatilor ca sa triad
farA oprire, 1795 Sept 2.
adresa : scriem domnie me ia VasAle Ra§canu sA se de la Vasluiu ; ,,pentru neoprire
cardlor cu sare ce yin dela OcnA §i a zaherelii ce merge la Galati".
procit vel vist.

CXIV. 1796 Februar 6 141. A. 1. Callmah VodA intAreste calicllor dreptnl de a lua cAte 10
lel pe lurid din vama gospod.
Ica Alexandru loan Calimah Vvod. cu mita lui DumnezAu domn Orli Moldaviel.
SA faci *tire printraëasta carte a domnit mele, pentru neputineb*1 din orasul Inului
ce sa numesc calici, cl dupl jaloba Jut dat catrA domnie me vazandusa cartile de mill

www.dacoromanica.ro
192 OH. OHIBANESCU

ce au si socotindui ca ca unii ce sant ticdlosi l (Hi stricAciunea trupuribr neputiucio§i

a sa hrAn1 si a sA invAli ca alti oameni din ostenelile lor, si spre petrecirea vietii lor
cei ticAloase II sa cade a fi cuprinsi cu milA, pentru aceia niam milostivit i le intArim
ca sA aibd a lua dupa oranduiala ce au avut §i mai denaintea ate ziici lei pe toatA
luna din vama gospod. d ci acesti bani sA aibA ai ha sAracii ace§tia, de la vel vame§
In sfdr§itul fiestecAreia luni pururea nestramutat, drept aceia poroncim domnie mea vel
vame§ vAzind carte aeasta a domnii meli sa urmezA pre deplin dandusA aeasta mild din
vama gospod nestrAmutat in toatA luna precum ho tAram mai sus.
1795 Fevr. 6
pecetea domneascA : ici a 1 AA 110
1 1 RR I KA. I 1795
procit vel vist.
in dos :
Sau trecut la condica visteriei Costandii Veisa

CXV. 1799 Sept. 10 Iasi C. A. Ispilant Vod. In,eirete calicilor dreptnl de a Ina ce 10 lel pe
lung varna gospod.
Ifi Costandin Alexandru Ispilant Vvd cu mita lui Dumnezdu domn tarii Moldavlei.
Sa fact §tiri cu aeaAd carte a domnii meli pentru neputincio§ii din ora§ul la§ii ce
se numesc calici, cd dupA jaloba eau dat catrA domniia mea vAzandus(a) a tile gospod :
ce au de mild §1 socotindusl cd ca unii ce sant ticalo§i si din stricdciune trupurilor ne-
putincio§i a sd hrdni si a sa invdli ca alti oameni din ostenelile lor §i spre pitrecere
vietii lor cea ticdloasd II sA cade a fi cuprinsi cu mita ; pentru ac.ia niam milostivit si le
Intdrim ca sa albd a lua dupd oranduiala ce au avut §i mai inainte ate 10 lei pe toatd
luna din vama gospod. Deci acesti bani sA a.bA ai lua sAracii acestia de la vel vame§
in sfarsitul fistecAria luni purure nestrAmutat. Drept aceia poroncim domnia mea vel va-
me§ de carvasaraoa Ia§ii vAzand carte aeasta a dornnii meli sA urmezi pe deplin dan-
dusA aeastd mild din vama gospod nestrAmutat in toatA luna precum hotdrim mai sus.
1799 Sept 10
1, p. domnesti Ica. Kyr nit. yt. RR.
(j0,3) - vet vist.
(in dos) sau trecut la condica visteriei
Costandin Veisa ot visterie.

CXVI. 1800 Oct. 3 laii. C. A. Ipsilant Vodii scute,te pe IoiiIt Urzicg darnan agesc din Iasi
de ori ce dart t angarale.
lc Costandin Alexandru Ipsilant Vvod cu mila lui Dumnezeu domn pit Moldovii
SA face stire cu aöastd carte a domniimele pentru acest 1ouiç Urzica, dArAban
agesc de aice din Iasi, carile dând jalobA cAtrA domnie mea au ardtat cumcd el sA afid
de multi ani slujind la rufetul dArAbanilor, pAnä ce au akunsu acurn la neputintd si
slAbiciuni de bAtraneta, si nefiind vrednic de a mai sluji, sau rugat ca sa facem domnie
mea mita sAl ertAm de slujba dArAbAniei, cum si de birul visteriei si alte dart si ha-
valeli, dupd care jalobd ce au dat fiind randuit la drnlui vel agA ca sA cercetezi, §i
aducand marturtia de la dmnealui intru cattle ii aratA ca se afla slujind de multi ani
la rufetul dardbanilor, si ca acmu fiind agunsu la neputinta de bdtraneti afiandusa §i
bolnav neputineos si sdrac nevrednic de a mai sluji, i sa cadi a avea mila de apa-
rare, pentru aceia milostivindune asupra lui, iatA prin aeastd carte a domnii meli lam

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 193

ertat atat de slujba ddrAbAniei cat si de birul visteriei si de alte dAri 5i havaleli ce ar
fi asupra altor lAcuitori, el intru nemica pe capul lui sA nu fie supArat, decl poroncint
domnie mea Dmtale vel agA si altor zapcii, slujitori ce vett fi oranduiti cu slujbile dom-
nii melt aice in ora§ul Ia§ii, vdzand carte a6asta a domnii meli cu totii sA aveti a urma
in tocma precum mai sus sd hotArA§ti. 1800 Oct. 3
I. p. domnesti lea, KCT. AA. VII% BK. 1799
vel vist.
In dos : sou trecut la condica visteriei, Cost. Veisa

CXVII. 1801 Sept. 13 !aft. Alex. N. Sutu Vvod Inttiretp ealicilor din la6i s ia cate 10 lei
pe luna din vama gospod.
Ica Alexandru Neculai Sulu Vvod. cu mita lui DumnezAu domn tdrii Moldaviei.
Sd faci stiri cu aeasta carte a domnii meli pentru neputineo§ii din ora§ul la§ii, ci
sA nurnesc Calici, cd dupl jaloba eau dat cAtid domnie mea vAzindus(d) cArtile gospod, ce
au de mild si socotindusA cA ca unii ce sint ticAlo§ si de stricAciunea trupurilor ne-
putineosi a sA hrAni §1 a sd invA4 ca alti oameni din ostenelile lor, si spre pitrecere
viata lor cei ticAloasa Ii sA cadi a fi cuprinsi cu milA, pentru aceia mam milostivit
domnia mea §i le intdrim ca sd aibA a lua dupd oranduiala ce au avut si mai inainte
cate zci lei pe toatd luna din vama gospod deci ace5ti bani sA aibd ai lua s:"racii a-
c,2§tiia de la vel vame§ in sfar§itul fiste aria luni pururia nestrAmutat.
Drept aceia poruncim domniiaj mea vel vame§ de carvasaraoa Iasii vAzind carte
aeasta a domnii meli sã urmezi pre deplin dand aeasta mild din vama gospod, nestrd-
mutat in toatd luna precum hotdram mai sus. 1801 Sept 13
I. p. domnesti lea an. m. cS. gg. 1801 cap de bou vel vist.
In dos : sau trecut la condica visteriei
Costandin Veisa ot visterie

CXVII1. 1803 Ghenar 13 laf1. A. C. Moruz Vovd. intiire5te milele caiicilor de a lua cate 10 tel
pe lund,
Ira Alexandru Constandin Muruz Vvod. cu mita lui DumnezAu domn tirii Moldovei.
SA faci stire cu a6astA carte a dmnii meli pentru neputinóosii din orasul la4ii ce
sA numesc calici, cA dupA jalobi 2au dat cdtra domnie mea vdzandusA cArtile gos-
pod ce au de mill §i socotindusA cA ca unii ce sant ticãboi i din stricAciune trupuri-
lor neputinciosi a sA hrAni si a sA invAli ca alti oameni din ostenelile lor, si cA spre
petrecire vietii tor cei ticAloasA Ii sA cade a. fi cuprinsi cu milA. Pentru aceia niarn mi-
lostivit domnie me §i le intArim ca sA aibA dupA oranduiala ce au avut si mai nainte
cate eeci lei pe toatA tuna din vama gospod. deci acesti banl sA aibA ai lua saracii a-
cestia de la vel vames in sfar§itul flicAria luni purure nestrAmutat. Drept aceia porun-
elm domnie mea vel vames de carvasaraoa Iasi, vAzand carte aOasta a domnie meli
sA urmezi pre deplin dand eastA mita din vama gospod nestrArnutat In toatA tuna pre-
cum hotAram mai sus. 1803 Ghenar 13.
1. p. domnesti : AA. KCT. s 61I. 1793.
cap de bou, pasere.
procit vel vist.
In dos : Sau trecut la condica visteriei.
Constandin Veisa ot vist.

25

www.dacoromanica.ro
 14 GH. GI-11B A NESCO _

CXIX. 1812 Deem!). 16 1a$1. Sc. A. Calimah Vovd intAre§te mlla calicilor de a lua cafe 10
tel pe luni din carvasara,
Ica Scar lat Alexandru Calimah Vvoda, cu mila lui Dumnezeu domn fArli Mol-
davlei.
Sd face *tire cu adastd carte a domii meli pentru neputin6o*i, din orapl 1aii ce
sd numesc calici cd dupd jalba dau dat cdtrd domnia mea fAcand rugdminte ca sd le
Intdrim mila ce au de la alfi luminafi domni. vAz andusd earth ce au de mild, *i so-
cotindusA cd ca unii ce shit ticdlosi *i de stricAciune trupurilor neputineini a sd hrAni
*1 a se MOB ca alfi oameni din ostenelile 1or, i cA spre pitrecirea viefii lor cei treed-
toare ii sd cade a fi corprin*i cu mild, Pentru aceia niam milostivit domniia mea i le in-
tdrim ca sd aibl a lua dupd orAnduiala ce au avut *i mai fnainte ate aci lei pe toatA
luna din vama gospod, ca sd le fii spre akutorul hranii si a inbrdcdmintei lor, deci a -
ce*ti bani sd aibd ai lua sdracii ace*tia de la vel vame* pe poatd luna purure nestrd-
mutat In sfarsitul fistecdreia funi. Drept_aceia poroncim domnie mea vel vame* de can a-
saraoa 1aii, vAzind carte easta a domniei mele, ori in vanzare sau in credinfd de
sd va cduta slujba, sd urmezi pe deplin dand adastd" mild din vama gospod, nestrd-
mutat in totd luna precum hotthim mai sus.
1812 Decem. 16.
1. p. Domnesti Ica as. 411. ICA. 1111 1806,
vet vist.
In dos : Sau trecut la condica visteriei.
Constandin Veisa, medelnicer.
"IN

CXX. 1814 lull 1 141. Sc. A. Calimah Vvd. scutestb pe P. Custipan din satu Lunca (Ia0).
C duo de Tarigrad, de bir el-i d un om de scutealA.
Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevod. cu mila lui Dumnezdu Domn fdrii Moldaviei.
SA face *tire cu aceastd carte a domniei mele pentru Pintilie Custiqanu din satuf
Lunea finut Eii ctiliiraf de Tarigrad, ea aflandusa tn toata vreme la slujba domnii
mele i a fitrii. niam milostivit asi.pra lui i ertA m de tot birul visteriei, cum §1 de alte
dad *1 angArii ori ate vor fi, asupra altor lAcuitori a fArii, la vreme def Atinii *1 sA aibA
Jul a scuti triizAci bucAli stupi sau sfini, cum *i ta vr eme vddrdritului va scuti triizAci vedre
vinu de vAdrArit, asAniini §1 la vreme gotinii va scuti triizAci oi. pe aceste bucate nici
un ban SA nu de, ce sA le fie in samA slufba*ii, de la sane dupA hotArirea ponturilor
acestor slujbe, insA aceste bucate sA le scutiascA din drepte bucatele lui far nu sd pui.
bucatele altora pe numele sAu spre pdgubirea visteriei, caci fAcand un viclepg ca acesta
va II lipsit de aciastA mild. DeosAbit faced domnie me mild §1 fi mai ddm un om de
scutiald pentru slujba casAi sale, la cari sd aibA a lua la toate Iferturile eke doi lei din
visterie gspd. care sd sa triad in izvod scut(einOcilor ce sd dau din visterie. Drept aceia
poruncim domnie me dumvoastrd ispra vnici de finut Eii *i altor zapcii. slujba*ilor desAlinii
vddrdrituluf, §a gotinii, pe numitul calara* de Tarigrad cu nici un fel de dare sA nu sd
supere, ce de cAtrA toff sA sd pAzascd intocma, dupA cum mai sus sh porunceve prin
carte aciasta.
1814. lull 1.
1. p. domne*Ii
ica CK AA KA B.B. 1806.
Vel vist,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 195

CXXI. 1815. Mart 3 1aft. Pagaportul lui Giovanni Spiro ellberat de consulul englet. ,

Nous Wiliam Wilkinson, consul general de sa Majesté Britanique dans les Prin-
cipautes de Walachie e Moldavie, certifions et attestons que le nomme Giovanni Spiro,
natif de Sainte Maure, nous a exhibé un Certificat d'origine dans le quel, il est ddclard
natif de Sainte Maure, et en vertu de quoi il a réclame la protection Britannique, que
nous lui accordons, priant et requérant toutes les autorités constituées par la Sublime
Porte, tous officiers civils et militaires, et tous ceux A qui il appartiendrA, de reconnoitre
le S-r Giovanni Spiro, comme sujet Britannique, et nous seulement ne permettre qu'il
lui soit donné aucun ampechement quelconque, mais aussi lui accorder tous les droits
et privileges dont jouissent les sujets de sa Majesté le Roi notre Maitre.
lassy 3 Mars 1815 N. S.
Bon pour un an.
(1. p.) William Wilkinson
in d6s :
vu au Vice-consulat Britannique A lassy, et restitué au nome Giovanni Spiro
pour alter d'ici A Galatz. lassy le 26 Mars 1815.
Jean Marco, charge d'affaires de ce V. consulat.

Pretallo. cialr ost razu. Giovanni Spiro da Santo Maura in questo V(ice) Consolato
Britanico, quale parte per Smirna con barbinetto di venturi v!sto per6, e restituito tosta
al medessimo giunio.
Ispravn. del V. consolato Britanico le 29 Settembre 1815. S. N.
(I. P.) Domenico Dannaco v. consule
Visto in questa Consolato Britannico, e quindi restituito al sopradetto obblatores
d-ta proscurzione del suo viaggio di qui 8 Aijali. Smirne li 23 Novembre 1813.
F. Wunt
(I. P.)
Visto in chesto V-con. Brittanico e re->tituite al Sudeto Sior Spiro per suo viagto
per Cipro e laffa. Scio 1815 Decebre 28. Giovanni Guiducci v. consule
(1. p. : un vapor)
VCt A Galatz. pour alter A lassy.
(I. rt.: 2 delfini) le 7 Mars 1817.
Sterio Diamandi

CXXII. 1812. hint 26. Schimb pentru mogia ColincAuti de la Hotin proprietatea mAn. Slatina.
Ca sa fie §tiut ca sfAnta mbastire Slatina dupa ni§te marturil §i alte scrisorl din
vremea o§tirii de la Bumenfov, ce avea asupra mo§iei Colincautii, ci dintru Invechime
au fost de finutul Cernitufului, iar mai in urmli sau fost cuprins in raiaou Hotinului
qi acum se anti de ftnut Hotinului deaskinga Prutului, supt ocdrmuire oblastului Ba-
sarabiei, au dat jaloba cerand intreaga gasta mote in stapAnirea mAnastiril. Apoi
dmlui caminar Teodor Ciurea iara§i dupa ni§te scrisori a neamului lui Mihaila§ care de
la acel neam prin zestre ar fi intrat la Ursul Murgulet §i de la acele§i iara§i
prin zestre au intrat la Dociul parcalab §i altii. §1 de la aceini dung clirono-
mie au venit la Dmltti, si i sau fost dat de la comitet si de 4a divan In stApftnire
a treia parte dintraöasta mosie, dar fiind nemultamit §i dupa acelea§i scrison prin ja-
oba ceau urmat de catra dmlui, atAt la stapAnire de aici, cat §i la gubernia Basa-
rabiei deastanga Prutului, cerea intreaga aeasta moie la stapinire dmsale, precum §1
venitul ei, dar acum mai in urma de toate p1ec4nduse anandoal pArlile la Involalg si

www.dacoromanica.ro
196 GH. GHIBANESCU

socotind indelungata treacere de vreame, *i adeasele intampldri asupra acestui pdmant

ce au fost mainainte, din care sau putut *tearge de la amandoad partite *tiinta *i cu-
no*Unta adevdrului acestei pricini. pen ru ca sd lipsascd giudecdtle i cheltuielite de la
amdndoad partite cu priimire *I multdmirea arnânduror partilor neam invoit ca aeiastd mo*ie
Colincdutii sd s dea drept in doad, i giumdtatea sd o stdpaneascd dumnealui in puterea acelor
scrisori cart sau aflat astAzi la dmlui *I la mandstire. Apoi iard* pentru inlesnirea stdpanirii
amanduror pdrtilor am Mut schimbare Mad drnlui mAnAstirii acea giumdtate de sat din Co-
lincduti care acum iaste in tinut Hotinului, cu toate ceale avute pe dansa, cu sat cu
mori, pAdure *i camp, d'n tot locul cu tot venitul, ca sa lipeascd langd cealaltd giumdtate
de sat a mandstirii §1 langd ccalaltd mo*ie ce mai are mandstirea acolo in capul a-
ce*tii mo*ii, *i mandstirea sau dat dmsale in schimb mo*ia Felcutii din tinut Harldului,
care iaste stearpd fárA lAcuintd de oameni, i mo*iia Mice5tii din tinutul Ia*ului ce iaste
Idcuita de oameni, cu care alcdtuire de schimbdturd ramaind amandoad partite multdmiti.
hotdram ca intaiu invoiald f dcutd intre noi, *i al done schimbul sdvar*it intre noi sd s
urmeaze i sd s pAzascd LAM strAmutare in veaci, insd cu aasta addogire din partea
dm,ale cäträ mandstire, ca oricand mandstirea ar putea gdsi scrisori dovezi vrednice de
credinta, afard de aceste cAte sau arAtat la comitetiut randuit pentru cercetare moVilor
de la Hotin, cd aasta mosie Colincautii au fost din vechime dreaptd a ma ndstiri, atuncia
invoiala fAcutd sd sd strice, *i Mandstirea i*i va lua schimbul ce iam dat inapoi, cu
toate acareturile cate se vor afla f Acute de catre dintui pe aceastd mo*ie, fArd a in-
toarce vreun ban pentru aceale binale ce vor fi *i WA a cram *i mdndstirea de la
dmlui vreun ban pentru caratul lor pdnd la acea vreame, §i cate scrisori sau aflat acum
*i la o parte *i la alta leau dat unul a tui spre veaeinica stdpanire. Si sporiul sau
scAdere de notar la amandoad partite va fi intru nesocotintA, sau vreunfeliu de pre-
tentii, cum *i dacd vro data se va scula cineva cu preterite asupra ace*tii mo*ii vrand
sd o tragd la sine, iard*i dmlui sd fie indatorit a rdsufla pretentiili fAcanduli cunoscut cd
drept lucrul dmsale fiind au putut face ceia ce au volt fArd a sd pricinui ttidndstirii
vreo pdgubiri, pentru care spre adiveriri primind dmlui asAminea scrisoare de la ma-
ndstire, au dat *i mandstirea a6asta la mana dmsale, insd mo*ia Micegi, care sau dat
in schimbu dmsaie, iaste d e n stanga Prutului in tinut laii, oblastul Basarabiei, iar
mn*iia FAcutii in put 1-1ArlAului denadreapta Prutului.
1817 luni 26
Veniamin Mitropolit Moldovei adiverim
1. P. t CIR !MAT MHACTIVA CMTUUhIH flOECOEMKEHIRt ni.Xacns. (7256)
(schimbarea la fata)
Divanul
Cu invoiala acesta infati*andusd in divan amandoad partite au incredintat cd sau
sdvar*it cu bund priimire i multumire amandoad partite. Drept aceia sau incredintat §i
cu a noastre iscAlituri.
1817 luni 27
Cost. Bal* vel logofdt Andronachi Donici vet vornic erban Negel vel vornic
Cost. Sturza vel vornic Petrachi Sturza vel spatar Costandin vornic
Departamentul pricinelor strdine
Masa scrisoare de invoiald i schimbu sau cercetat *i este cu pecetea sfintei ma-
nastiri, §i iscAlit preosfiintia sa pArintele Mitropolit Moldaviei se adivere§ti de dmlor

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 197

boerii divanului Moldoviei, iscAliti mai sul, §i viz Andu- se cA tnosia Micestii, este in
partea aceasta din a stanga Prutului in titian! Esii in oblastul Basarabiei pentru aceia
sau incredintat cu iscAlitura noastrA i pezetel departamentului.
in Esi 1817 lunie 27
loan Neculce post. cerceta t.
lordachl CananAu Vasile Dann
pecetea departamentului pricinilor streine 1814
cap de bou sau trecut la condica departamentului
Toader Contu
OBS.Supt No. 101 cancelaria consulatului rusAsc din lasiAndrei Nizaniintl-
reste actul.

CXX111. 1818 Ionic 17 (Ch4indu). Jalba a 20 de boerna§1 din Basarabia, carl car sa fie asezail
la cinurde de dvoreni (Arh. Basarabiel).
CatrA visocorodiia sa alesul marsal al obstii dvorenildpasarabiei
de la toti cinovnicii postelnicei, mazili si
alte trepte din oblasta Basarabiei
jalobA
Asupra acestui din nou asAz5mAnt ci sA alatueste pentru obstia dvorenilor dintracest
oblest, noi vAzAndune netrecuti in izvodul ce sau inch:et pentru dvorenini §1 arAtAndune
tot in vreme aceia cu documenturile si dovezi ce avem nam fost primiti. si macar CA a
unora din noi au fost trecute numile intracelas izvod ce Ian inch'puit, dar pe urmA neam
vAzut dap uitArii §i in locul nostru videm asezati pe altii, care mai in urma noastrA au
venit, am fost saliti pentru aceste a ne jalui inalt cxcelentii sale. D. imputernicit names-
nic dupA care jaloba ni sau slobozit si rAspunsul hotArit pe care in tAlmAcire rusascA §i
moldoveneascA impreunA cu copia jalobei in orighinal le alAturAm. si facem rugAminte
aceii presustvii ca in adunare obstii dvorenilor sA sa ceteascA cuprinderea lor, dupA care
sA ne sA dei in scris rAspuns de sAntem trebuitori a mai sta aice, sau cA in urmA cAnd
sA va deschide comisia de cercetare dvorenilor rAmasi ni sd va face cunoscut in ChisinAu.
anul 1818 luna lune in 27 zile.
tefan Vasiliu Agapi losup vel cApitan
Toma MArescu V. Buciuscanu cApitan
lonita CrimA mazil Manole GAlescu postelnicel
Teodoru Ro§ca Toma Tigancu
Iftode Rosca postelnicel NastasA Duca cApitan
Vasile Bosta mazil. Necului MurA postelnicel
Gheorghe Lupu DogA post
Ion It Gheorghe GAtescu mazil
Cost. Bulat Dumitrachi SArghii mazil
V. Bulat Paladi Buciuscanu

CXXIV. 1820 Mart 21 laqi. M. Gr. titu VodA IntArege mllele calicilor de a lua cafe 10 lei
pe lunA din vamA.
Noi Mihail Grigorie utul VodA domn tArii Moldaviei.
Se face stire cu adasta carte domniei meli pentru breasla sArAcilor cer§itori din
lagi, cA .prin jaloba ce niau dat au facut arAtare cA spre oare§icare ajutor a lor au

www.dacoromanica.ro
198 GH. GHIBANESCU

pup& miluire de la lurninatit domni de mai inainte, fAcfind rugAminte ca sa sA intariascA

§i de cAtrA noi acea miluire ; deci dupa jaloba lor cercetAndusd §i vizindusA thine gspd
de miluire ce au avut. hotaram ca sA aibA a lua pe toatA luna cate zaci lei mila din
vama gospod, care bani ori in vAnzare de vor fi vAndute ori in credinta de sa vor cAuta
sA sA de pe toatA luna deplin §i fãrA stramutare la sfAr§itul lunii, poruncim dar domnie
mea dmv vame§i de carvasara §1 a urma intocmai dupA hotArirea cartii acestia a dom-
niei mele.
1820 Mart 21
1. p. domne§h. 1i aLX rp. CS. RS. 1819
sau trecut in condica visteriel
Cost. Veisa pah.

CXXV. 1821 Mal 5 (Clufinau). Se dA adiverintA de spita neamului lui EnAcachi Rusu
ot Orhel.
ADIVERINTA
Anul 1821 Maiu 5 zile, sau dat aciasta de la comisie alcAtuttA pentru cercetare
dovezilor asupra dvorine§tii numiri a dumisale cinstitilor dvoreni a oblastiei Basarabiei,
dumisale pome§nicului de la tinut Orheiului Endeachi Rasta, precum cA comisie cercetAnd
spita neamului §1 doeumenturile pentru dvoriansca stare dumisale, pe care liau infatopt
dmlui §i gAsindule de temelnice §i vrednice spre dovedire dvorene§tii trageri a familiei
dumisale mai mutt de (foal sute ani, §1 dandule dreptate spre a fi trecut rodul du-
mnisale in al palle parte a eondieli de spitele niamurilor dupA cuprindere gramotei ce
cu multA milostivire sau dAruit blegorodnicii dvorenstve. Pentru aceasta au hotarh sA se
belle numele dumisale §i rodul dupA alfavit in izvod de dvoreni tinutului Orheiului §i
de aceasta sA sa de dumisale Rusul aceastA adiverintA.
General leitenant Inzov
C. Dimitri RA§canu prezident
Ghica statschii sovetnic
I. Sturza colejchii sovetni c
post. Cazimir m

vornic Micu. sftetnicul curtii

Catargiu colejchii assessor
Th. Crupenschi tit(ularnii) sov(etnia cavaler
V. liamandi
lancu Donicl
lacovachi
titularnii sovetnic. Alecsandri

CXXV1. 1823 Glzenar 14 MA loan Sandu Sturza VodA intAreste milele calicilor de a lua cite
10 lel pe lunA din vamA.
Ica loan Sandul Sturza Vaevoda cu mila lui Dumnezau dotnn tArii Moldaviei.
SA fad §tire cu a6asta carte a domniei mele pentru briasla saracilor cer§dtori din
E§I, carii prin jaloba ceau dat au facut arAtare cA iai au din vechiu o putina miluire din
vama gospod, pentru oare§i care agiutor al lor, fAcAnd rugam"nte ca sa i sa intAriascA
§i de cAtrl noi ace miluire. deci dupA jaloba lor cercetAndusA §i vazAndusl cartile de
miluire ce au nu liam trecut cu viderea rugamintea, ce iatA prin a6astA carte a domnii
mele asAmine intArindule miluirea ce au avuto hotArAm ca sA aibl a lua pe toat luna

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 19§

cAte aci lei din vama gospoci, care bani ori in vanzare de vor fi vamile sau in cre-
dinta de sa vor cauta sa sä de negmintit pe fieste care tuna la sfArsitul lunii, poruncim
dar domnie rma Dum. vamesi de carvasara sa aveti a urma intocma dupA hotArArea
cArtii acestiia a dornnii mele.
1823 Ghener 14
vel vist
1. p. domnesti tiro I WO J
C4. CT. KR. 1822 Cap de bou, si formula utroque dares-
cere chpulrum".
Sau trecut in condica visteriei, Const. Veisa paharnic

CXXVII. 7818 Aug. 9 lag. Atestatul elevului seminarist T. S. Verescul.

ATESTAT. Spre incredintare cum cA feciorul acesta Theodor, fiul rAposatului STmeon
Verescul sosit la vArsta de 21 ani de cred.nta drept cinstitoare crestineasca, i nAscut in
Moldova. au intrat la scoala clericilor de la Socola la anul 1813 Mai 30, unde petrecand
pad. .1a anul 1818 August 6. au invAtat la cetirea .regulatA, la sdisoare, fa arithmetica,
la GramaticA romlneasca, la LoghicA, la Istoria de obste, la Ith mi sau legile firii, la
simvolul pravoslavnicii credinte, la Cartea facerii, la talcuirea psalmilor, la bogoslovie
carte intai si a treia, la rândniala bisericii. tomul intdi a gramaticii limbii lat'nesti, si la
toate aceste invAtaturi au arAtat a sa silintA dupa vArtutea priceperii sale avand ale sale
purtdri (pe vreme cat au sazut in scoald) bune, caruia i sau dat voe spre cercarea lo-
culut statorniciei sale, unde prin ceale invAtate sa poatA spori al sAu, si al obstiei folos.
§i spre incredintare celor mai sus scrise i sau dat acest atestat cu pecetea scolii oi cu
iscAliturile noastre. 1818 August 9.
Isaia arhimandrit.
Enachi Necalau sluger i profesor seminariului de la So cola.
Costandin Diacon ; Vasile Popovici
pecetea Semittäriei
(IPUTf Cr011111 ASAti COK0114 1818
ot gl ASMI1111
4.Tp$ ASMI1HA T4
ochiul Providentel
Obs. Doc. de la CICXXVII ni s'au comunicat spre publiCare de d. Gh GhibAnescu.

CXXV111. 1832 Aug. 24. Impartala oraplui 141 pe cvartaluri dirt punct_ de vedere admin's-
trativ l sanitar.
Prescriere aratatoare anumi despre Impartirea orap1u1 E§1 pe cvartaluri
§I de numlle atat a dottorilor cari sunt insarcfnati cu cautarea bolnavilor din
oral cat §i de numile Comisarilor a Epistatilor randuiti dupi noul qizamint
pentru privigherea cvartalurilor §I randulala ci sa paza§te.
Anul 1832 Avgust 24.
I. Cvartad : A cest c artal este alcAtuit din doao ciastii a orasului 1 i al 2-1e, ce
mai inainte era, si impartit in 3 departamenturi. Inceperea sa ii are dela Podul Verde
in maim dreaptA, la vale, pe lAnga casete D-sale Logofatului Teodor Bals ce acum sA
numesc (care mai inainte au fost a D-sale Visternicului Dumitrachi Ghica) si tot la vale
in mAna dreapta pe lAngA bisarica Banului cu palatul ocarmuitoriu si pe lAitgA casAle
raposatului boer Vornic Alecu Cantacuzino, ulita mare la vale pe land dughenile svintei
Mitropolii ; §i la vale pe lAngA casele D-sale Vornicului Grigore Utica tot in MAna
dreapta, cherestegia pe lAngA sfAntu Andrei, Podul lung piste Podul ro§, Podul Nice-

www.dacoromanica.ro
 oo TRAIAN ICHIM

linei fn mAna dreaptA si piste podul Nicolinei pina in targusor si pad fn Carantina ce
mare cu mahalaoa targusorului Inpregiur mahalaoa Caramidariei vechi cu Lipovenimea
§i mahalalile Treisfetitelor, Sf. Andrei, Feredeile, pe la podul lui Ipslant, mahalalile
Boghiului, Plcurarli, pana spre moara rapousatului boieriu Visternic Petrachi Sturza, si
mahalaoa Postii, si sa intoarce impregiur iarAsi pana la Podul Verde. Cu acest cvartal
Inca dupa ce de mai inainte rAnduiala sunt insarcinati cu cautaria bolnavilor D-lor doftorii
Viola sl Basch* Irma D-1 Viola in ceastia I adeca dela Podul Verde la vale In maim
dreapta cu mahalalele pana in spitaria mortului Padure. lar la vale ulita mare in mAna
dreapta, Cherestegia si podul Nicolinei i piste podul Nicolinei, tArgusorul cu mahala-
lile piste podul lui Ipsilant cu gridina Doftorului Penis ping lAnga hanul lui Vanghele
boengiu d-lui doftoru Ilasciuk care aceasta Incungiurare s'au numit Ceastia al 2-le pre-
cum asamine si moasa In Ceastia I d-nei Madam iIir i in al 2-le ceastie Madama
Verujinsche. Privighitoriu asupra acestui cvartal este randuit Comisariu d-lui Stolnicu
Dumitrachi Ur ziceanu, impreuna cu trei epistati ate unul la fra§te care Departament
anume : loan Bodrescu, d-lui lordache loan §1 Costache Tuplica.
Cvartal 2-lea. Acest cvartal Si alcAtue§ti din ceastiile al 3-le fi al 4-le. InCeperea
ii are din coltul dughenii negutitoriului Mihalache Bacalul ce vine piste ulita de du-
ghenile d-sale Visternic Costache Pgscanu §1 merge la vale ulita mare fn man stAngl
si podul lung, prin tArgusor pana la rohatca §1 impregiur. pe subt Frumoasa, mahalaoa
iarmarocului si trece Bahluiul prin tiganimea Domneasca par in gura Cicginii si de a-
colo pe lAnga malul Cdcainii partea despre apus sg intoarce par In podul de piatra cel
di la vale de d-lui Postelnicul Bucsanescu si de acolo merge tot tuba stAno si pe
la Harabagi bas inainte par in targul Cucului tot din a §tAnga s i pe lAi.ga poarta Go-
liei §i sa sfArsaste iarasi la aceeasi dugheana a lui Mihilache Bacalu de unde sau
fnceput.
Doftori in acest cvartal sunt Insircinaji tot dupa orAncluiala de mai inainte ade-
ci : In ceastia al 3-le d-lui doftorul llasciuk si in al 4-le ceastie d-lui doftorul Sichi-
larie precum si moasa In tot acest cvartal dnei mad ama Verujensca si privighitoriu
asupra acestui cvartal este randuit Comisariu D-lui Paharnicut loan Ciornei si impreuna
cu trei Epistati cAte unul in fiste care departament, fiind acest cvartal despirtit In 3
departamenturi adeci epistatul d lui lordachi 1 atarul, d-lui Costache Tom a si d-Iui
Costachi Balaban.
fivartul 3-lea. Cvartalul acesta este afcatuit din ceastiele al 5-Ie si al 6-le care mai ina-
inte s nume, si impirtit iarisi in 3 departamenturi. Inceperea Isi are tot dela Podul-
verde, ulita mare la vale in mAna stAngi pe lAngi casile dsale spatarului Vasile Bel-
diman §i tot ulita mare in stAnga pe la poarta d-sale Banului Pascu si pe lângA era-
sgneasca Agie I pe lAngi dugh enile sale Logofatului Costache Pascanu tot rAndul
ulifel despre rasarit, si de aicea ramiind ulip mare, apuca drept ulita Golia pe IAngA
poarta d-sale Hatmanulul Raducanu i pe lAngi casele d-sale CAminar Spiru si tot Ina-
inte pe lAngi poarta d-sale Banului Mihilache si de acole trece pe langa poarta MI-
'Astir& Gollel i prin tArgul Cucului pe lAngi Consulat Austriac !Ana la Cantora lu-
mAnaritor, si de acolo tot in mAna stAnga pAni la podul de piatra a2el dela vale de
d-lui Postelnicul lordache Bucsanescu uncle si i sfArsiee lungimea sa si sa intoarce
de acole inapol tot pe iAnga malul CAcainei in sus pAni la viea d-sale Aga Ilie Co-
galniceanu. In acest cvartal pentru cautarea bolnavilor sant insarcinati d-lui Doftoru
Viola In al 6-le ceastie si in al 5-le ceastie d-lui Doftoru Sechilarie tot &pi de mai
fnainte rAnduiali, Jar moasele in ceastvia al 5-le dnei Madama Verujinsca si in al 6-le
ceastvie madama §iler, 1 Comisar asupra acestul Cvartal este rAnduit d-lui Anastasie

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 201

Grebenciu, impretmA cu trei epistati anume : D-lui Spiru Papalicu, Anton Cubolshi §1
PorUsnicul loan Botezatul, cdte unul la fiste care departament.
Cvartal al 4-le, Acest cvartal iard§i este alcAtuit din 2 ceastii; al 7-le si al 8-le
impartit in 3 departamenturi, sa incepe dela Podu Albinefului si merge pe pdraul
Cdcainii pdria la podul Bulargdi ce este pe Bahlui i deacolo tot pe malul Bahluiului,
pe langA mormintele jaciovilor impregiur Ord la Salliana, si de acola in sus pe mar-
ginea Ciricului OM la viia CAlugarului si pe la Moara de vânt tot marglnea in sus
pArA la podul Albinetului de unde s'au inceput.
Cu acest cvartal pentru cAutarea bolnavilor este InsArcinat d-lui doftorul Tuche-
rini tot dupd rdnduiala de mai inainte, precum si moasA madama Rodaiar, Comisari
este rânduit d-lui Gheorghe Nicolau, iardsi cu trei epistati cite unul in fieste care de-
partament si anume : Polcovnicul Vasile Codrescul, lonitA Carage i d-lui Miron HAdArag.
Dar intru cercetarea bolnavilor dii acest oras, sA urmeazA cu aceastd rdnduiald
cd epistatii din departamenturile acestor cvartaluri dupd stiintele ce ieu si ei de pe la
ciocli ce umbIA in toate diminetile ea intrebarea despre starea seinetteicii locuitorilor orA-
seni, dau vedomostie Comisariului lor cu arAtare de feliul si numArul bolnavilor dupA
care si Comisarul cvartalului alcathind vedomostie de pe acelea a epistatilor din fieste
c ire Departament, predstavlisaste cu raport din partei atdt or4ienestii Agii i dof to-
rilor rânduiti cdt si acestui sfat.
Gavril Neculau.
Alecsandru Ni colau.
Secretar, Gavril SArdar

CXXVIII, 1833 lunie SO. 0 casá de tolerantA Iânga biserica CurIlarl.

Primit 10 lulie 1833.
CAtrA cinstit Dipartarnentul pricinilor
din LAuntru
PoporAnil bisAricil PogorArei sv. Duh ot CurAlari
PlecatA jalubA.
Cu -mdlinire sufle!eascd privim pe pdovii ci sA and cu ldcuinta lor in casd cu chirie
langa casale noastre §1 in coast.le bisdricei, ce au fieste care ate 5 §1 6 fete si femei
desfrdnate crestine, moldovence care le tin pentru alisveri§ lor. i fart a voi, cu ingre-
taluire priivim intrare §1 petrecere altor nelegiuiti jddovi cari impreund cu dansele, cu
mâncdi i si bduturi dAntuescu la sArbdtorile lor, dupd obiceiul ovreiesc §i la stirbAtori'e
cre§tinesti §i posturi, urmeazA alte tot ne incuviintate sr nelegiuite lucräri ce supard auzul
§1 spurcd legea §i vAzduhul, §i in priveliste 1 r nici odata nu avem lini§te duhului
nostru.
Plecati ne rugdm sa sa porunceascd locului ci sã cuvine §i sd le rddice din prii-
vire noastra spre a rAmâne lini§titi §1 depdrtaci de o asa ingretaluire si supdrare ce aduc
casalor noastre. 1833 luitie 20
Grigore lacovache Cdnf nar
Toader Zalariu Paharnic
Gavril Neculici.Erei Ion ot Curcilari
Chiril Comarnitchi,

OBS. Din Arh. la§i. Tr. 1424. ds. 261. fila 88.
26

www.dacoromanica.ro
M2 TRAIAN ICHIM

Regolu(ie
Segia I lu li 20 No. 8279
SA sa scrii Aglei ca sa pui la cali asimine neincuviintAri §i pi asAmine curve sa
sA dipArted in eras, trilmetandusA in copie jaloba preojilor §i numai de cat Agia sa lini§-
teasca odihna preoftlor, lipsind acelea femei impregiur sfintel bisarici, Antohi.

CXXIX. 1887 Febr. 8. Vaslle lurasc cere vole de la Mitropolitul Veniamin sA-si trimeata pc
flul sAu la sAhAstria Secului spre indreptare.
Malt Preosfintite Stdpilni.
IndepArtare unui legiuit fiu al meu (anume lorgu), dela datoriile citrA nascAtorii
sal parinti §i orbire simtirilor catra sfAnta §i pravoslavnica credintA, desradAcinAnd pute-
rile rabdarii, mau adus la desnAdajduire cA IncA voi pute iconomisA a nu sA da in pd.
velipe faptele sale §i a mai pAstra iubire de fiu, pentru care rnustrAndumA totodata §1
cugetul ca nu cumva din acele nenorocite incungiurari sa intre in primejdie de perzare §1
sufletul. Patruns de ce mai mare durere intru jalnica me stare, plecat vd supuiu la cu-
no§tinta Inalt Preosfintiilor Voastre cum cA pomenitu meu fiu de multd vreme cuprinsu
filnd de intunericul orbirii, de dreaptA judecatA, am suferit dela dAnsul atAt eu cat §1
maicasa in nenumArate rAnduri, feluri d atacuri §1 ocAri ne iertate de pravile nu sA le su-
fere pArinti dela flu, dar nici cel mai strAin de sAnge §i natii cu ap ticAloasd cugetare
pArA cAnd au indrAznit §I CU mAinele inarmate a sA rAdica asuprAmi §1 pe toate pArA
acum mAngAinduma cu nAdejde ea cu lini§tite chipuri §1 parinta§ti sfaturi, ar puti lua
indreptare, le am acoperit dar In zXdar miau fost cAci §i acum privesc, cAnd vrAsta
lui este trecutA de 30 ani, cd nArAvirea sa ce rA in loc sA sd desrAdAcinezA, incA merge
cu sporire pentru a cArula indreptare ne putAnd gAsA alta inchipuire de cat ca prin mij-
locire Inalt Preofint lor Voastre, sA sa triimatA la sAhAstria Sacului unde sA fii perio-
risit para va lua sufleteascA vindecari §1 va vent in dreapta cuno§tintA a datoriilor sale.
De aceasta cu umilinta vd §1 rog ca sa vA milostiviti a mijloci cAtra Prea Inaltatul
Domn de a se face aceastA lucrare nAdAjduind cA aceasta va fi limanul di a sA putt
lumina la simtirile sufletului §1 a t ugetultii sAu §i a tunce cu durere ace de dragoste
pArinteasca intru pocAinta sa iarA§i it voi primi.
a Inalt Preosfintiilor voastre nevrednic fiu sufletesc
1837 febr. 8. §i pre plecatA slugA
Vasile lura§c Stolnic. Obs. Acesta este socrul CAminarului Gheorghe Eminovici
Tr. 844. dos. 281. f. 2. M. Int. (Arh. stat. la§i)
CXXK. 1837 Febr. 17. Adresa Mitr. Veniamin catrA departamentul prictnilor din launtru pen-
tru trimetere la man. Secul a tanarului luracsu.
CAtrd cinstitul Dipartament al Trebilor din LAuntru.
Din alAturata aice jalobA cu cari au intrat cAtra Noi, Stolnicul Vasili lura§c sA va
pliroforisi cinstitul Departament de nesupunerile §i suparArile ce fiul sAu cu feliuri de
chipuri ii pricinue§te panA cAnd §i cu arma au indrAznit a sA obraznici asnprai pentru
care in urmarea cererii jiluitoriului, aducem la §ffinta Cinstitului Departament sa bine
voiascA ca spre a sa indreptare sA sa triimitd la ManAstirea SAcul pe o vreme in care
prin sfAtuirile pArintihr de acolo sa§i poatA vent in dreapta cuno§tintA a datoriilor sale
catra parintele sau. Veniamin Mitropolit Moldaviei.
Sectia I Director loan Casul Spatar.
No. 216 1837 fevruar 17 E§ii
Tr. 844. dos. 281 f. 1 M. Int. (Arh. Statulut 14).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 20a

CXXXI. 1840 Febr. 9. Jalba lui Anastasie Panu prin care cere sä tie randult in vre-o sluibA.
Pre Ind Itate Downne,
De soartA hotArAt spre a sluji p entru de ami agonisi hrana vietei meli, cugetul
meu de a purure au fost a ma duce departe de pArinti, de cunoscuti §i inteun cuvAnt
de locul nagerii mele pentru ca sA pot cul.ge din sanul strAindtAtii ca §1 albina ce de
mieri lucritoare, invAtatura ce milt pretioasA §1 de toti doritA.
Soarta insA au hotArAt c'aceastA a me dorinti ne implinit/ sA fie. De mild um-
plAndusd nadejdea pentru a me nenorocire nu au vroit a ma in§Ala mai mult §i miau
aratat prin curmare protasului ce au am pArintele meu, stAngerea cu totul a averii §i
cd stavilA neobosAtA pentru mine de acum sau a§1zat pa drumul pre cari cu atAta ar-
§itA a sufletu'ui dorem a cAlAtori.
Acum ndscAtorii mii, de varsta §i de ninorocire obositi cer implinirea datorillor
pre care in na3terea miau dat, tremurAtoriul ghs a 5 surori mai nenorocite Inca §i de
cat mine mA cheaml iarA§I intru a lor agiutor, fara sprijin, fArct ocrotire §1 pentru ca
sA zic mai bine, strein in sinul patriei mete, alerg astAzi la mita Inaltimei Voastre §i
plecat mA rogu ca sa bine voiti a ma. prenurnAra §i pre mine Intru acei ce laudA §i ma-
resc numile Inaltimei voastre rAnduindumd in vreo slujbA potrivita cu meritele mele §i
cu dreptate pre cart natura riliall hArAzit in acest par/Ant al oblAduirei InAltimei voas-
tre. Din oara intru cari am inceput a cunoa§te care sunt datoriile unui concetatean, cu-
getul meu de apurure au fost a sluji patriei mele cu credintA §1 a mA arata vrednic prin
orice jArtvA de toate bunatatile ce au avut pentru mine.
Cu bucurie dar ma vAz astAzi ajuns in vrAsta intru care mg socotesc destul a da
dovadl de vrednicie §1 de credinta in orice chip ar cere patria dela mine.
Bine incredintat fiind cA cererea me va afla rAspuns pArtinitoriu intru nepretuita
bunAtate care Incununeazd marinimosul §i pre inaltul vostru suflet cu supunere ce mai
adAncd rAmAi.
Al Inaltimei Voastre intru tot plecat §i supus sluga,
Anastasachi Panu
1840 febr. 19, E§ii.
D-lui LogofAtul Dreptatii.
La prilej de vacantie sA va orAndui pe iscAlitul carile imi iaste cunoscut, Olen
la GiudecAtoria de Falciu.
Mart 18. In 8 Mantle 1840.
D-lui Sefta Sectiel va avea aceasta in vedere la vremea cuviincioasA.
Pogor Spate
Tr. 1382 dos. 1327 f. 59. (Arh. Stat. Ia§i).

CXXXII. 1840 lunie 6. Din foaia de calitsii a lui Anastasa Panu.

Numele §i Pronumnle
Locul, anul §i ziva in care s'a nAcut
DacA a fost in §coli §i ci a invAtat
In ce limbi vorbe§te
DacA este holtelu sau insurat
Anastasi Panu
In ora§ul E§ii la anul 1818 lunie 5
In E§i in deosebite pansioane, au
invAtat in limba nationalA, frantu-
zeste, grece§te §11 nemte§te.
Moldovene§te. Grece§te. frantu-
ze§te §i nemte§te.
holteiu.

www.dacoromanica.ro
204 TRAIAN ICHIM

Ce st re cunoscutA are In casa parinteasca sA gAsAste

Vremea si felul slujbel ce au savarsit Oa In slujbile statului nau fost, in-
ce au intrat in ceea ce sA gAseste §1 ce do- deletnicindu A in casnicele interesuri
cumente doveditoare are
Slujba ci acum ocuparisAste si de and C;len GiudecAtoriei tinut FAlciu
dela 6 lule 1840
Tr. 1382. dos. 1368+163. (Arh. Sat. Ia Si)
.wmatomRminamissmolloonws

CXXX11I. 1855 Mart 6. Alex. Fo escu coplazd Cron Ica lui incal pentru tip5rtre.
Pre Inaltate Doamne !
Inzestrandu Moldova cu multe binefaceri cari vor immortaliza numel2 Vostru, all
cAutat a VA asemAna in ru toate cu barbatii istorici §i prin sacrificiuri insemnAtoare all
dat Moldoviei, all dat Romaniei intregi pe Gheorghie incai ! !
Tezaurul e mare pe care natiia capAta din mainele Voastre.
Posteritatea si istoria, VA vor putea remunera.
Pentru a se tipAri aciastd nepretuitA 'opera ati binevolt a insIrcina anume o Comisie.
Comisia a gAsit de cuviintA a se i'coate o copie care sA sa deie in lucrarea tipo-
grafiei, ler orighinalul sA sA pAstreze intre cele sfinte ale pattie.. Un pret de 50 galbini
sa hotArat pentru prescrierea eczact si curat a acestei istorii ce formeazd patru mari vo-
lumuri in cuarto.
Munca era mare, obositoare si râsplata ei putinl FiindcA se cerea tot de odatA
si oare care cunostinti de limbi straine in care istoriml Sincai face mul,e citatii din a-
utorii ce au scris despre Romani. Domnii Comisari randuiti de I. V. au stAruit Ohl mine
ca sA niA insarcinez cu copierea acestei opere, Pretul ce se insAmneazd de Ohl Co-
misiune miau zis Dumnealor este putin peatru munca ce intreprinz, dar generositatea si
dArnicia I. S. sunt marl, de aceea lucreazd si sperA in binefAcAtoriul nostru Domnitoriu.
Un antl am lucrat la copierea Cronicei lui incai SAvarsind acu n I ucrul cutez a
vA ruga sA binevoiti ami acorda un rang pentru prisosul ostenelilor mcle si pentru ser-
vitiul ce cu sarguintA indeplinescu ca profesor la §coala publicA din tirgusoru si aceasta
gracie a I. V. va sAdi in inima mea sentimente neste sA de recunostintA.
Al InAltimei Voastre
Plecat si supus
Al exandru Fotescu.
.Rexolucie Domneased :
HArdzim petitionarulni rangul de Com;s
Ghica Voievod. ha 16 Mart 185.).
Obs. Din Arh. St. Tr, 1764 ds. 4409 Ma 56.

CXXX1V. 1855 Mart 19. Statul personal a hil Alecu Cuza aga.
Pre Inaltate Doamne,
Dlumnea]lui Aga Alcoa Cam, Prezidentul giudecAtoriei tinut. Covurluiu inteun §ir
de mai multi ani au funcsionat in servitiile Statului, la care guvernul lau chiemat cu
Integritate si laudA.
D[umneallui Aga Cuza In apretuirea chiemAril ce i s'au fAcut de Guvern, prin o
neobositA activitate care sA cere de la un bArbat capabil inzAstrat cu calit Mile cele mai

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 205

vrednice de pretuit, la toafa ocazia au stiut sã raspunda la asteptarea carmuirei si au

pus in publica ivala, cat de folositox-P sant pentru sostate nep ihäiteIe rezultate ce
au decurs dela cunost ntele si facultatile sale intelectuale si morale.
Pre Inaltate Doamne I Capacitatile, tneritele 5i ones itatea acestui ales funcsionariu
sunt netagaduite. i in priivirea acestora, glos iscAlitul Vel Logof t al Drewatii cu cea
mai vie multdmire vine prin aceasta a-I prezenta InJtimei Voastr rugandu-va sa bine-
voiti a-1 inainta la rangul ce Ina lt yeti' gasi de cuviinta ca pe un funcsionar capabil si
demn de Ina Ha Voastre buna vointa.
Al Inaltimet Voastre plecata Aga,
Sectia I ...Rosett
No. 1867
1855 Mart 19 zili ef Varlanescu
Reoo Infie Domneascci.
Harazim recomenduitului rangul de Vornic. In 19 Mart 1855.
Ghica Voevod.
Notä. Dig Arh. Stat. Tr. 1774. do. 4409 f. 86.
OBS. Docturentele de la No. CXXVIII-CXXXIV sunt comunicate spre publicare
de d. Traian lchim.

CXXXV. 7248 lunie 5 (1740) It41. Gr. Ghfca VodA Judea 51 dA c.:15t1g luf Sandu Sturza log.
T. Paladi vist. in dlata Saftei Predoae pentru mo5111e Putila l Alia de pe Cfrimu5.
Noi Grigone Glfca Voda boj. nflostu gspodar zemli Moldavscoi.
Instiintarea dam tuturor cui sa cade a sti ca, iata viind inainte Domnii meli si
dennainte a tuturor boerilor nostri a mad si a mici cinstiti si crLdinciosi boerii nostri
Dumnalor Sandul Sturze, vet logofat, i Toader Paladi vel vist., neau arAtat un zapis
din ve'et 7247, Main 27 de la Safta, fata Predii stol., pe carii au tanuto Mihaiu Mi-
cul, facut acel zapis dennainte lui Antonie ceu fo;tn mitropolit taii Moldovii. Scriindu
si märturisandu intracel zapis precum ca cunoscindu ea multi facere de bine si can-
tare de ail acesti boeri mai sus numiti Durnna'ui Sandul Sturzea vel logot i Toader
m

Paladi vist., fiindule i Diann cadi de multe ori facandui bine, si cu bani la greul si
Devoe sa si la toate trebuintele ei, sau socotit ea in desane aducandus aminte cA dupA
viiata iaste i morti au stAtut deau facut socotiala cu dumnalor si sau gasit gata bani
luati de dansa o mie doao sute de lei, deci vazAnd ea cd copii din trupul sau nau a-
vut, socotitau din buna voe sa de sau lasat asupra dumlor sale s' leau dat danie
toata parte ei din Putila cu vectni sl cu tot vinitul, si theta parte din Rastoce cu
vecini i cu tot vinitul, i giumAtate de Milie cu vecini si cu mod gata i cu tot venitul
si giumatate de sat de Campulung rusdscu cu vecjni si cu mod gata ce santu la tanu-
tul CernautAlor cad si ei iau fost aceste mosii drept de bastind dipi strAmosa sAu
Täutul ceau fost logofat mad, si acum din toate rudele s;ile alegAndu pe vArui sat'
Toader Paladi vel vist si pe vara sa Safta logot giupaniasa varului sau dumsale San-
dului Sturzea vel logof., trAgAndusa si dumnalor niam depe mosi sAu TAutul logofat de
unde sa trag i mosiile, pentru aciia leau dat sa marga mosiile Was ja niamul sat!,
insA cu aasta tocmalA leau fost dat, cat va trai ea, dumnalor sa nu fie volnici a in-
tra in mosie nici fii dumilor sale, iara dupa morte ei sa fie volnici a le stapani i sa
li fie de catrA dumsa drepte mosii si danii, lara pentru bani ce mai sus am arAtat cA
sau aflat luat de (Musa din mama acestor boeri iau ertat si dumnalor ca si nu-i mai
cer, si Inca si cu aceasta au luat acesti boeri asupra dumlor sale. cat va tril e tot sA
o caut i sa o miluiascd in toata viiata ei, puindu intre dumnalor si giurimantu, asij-
dere si dupa moarte iai Inca sa o grijasca dupa obiceiul crestinescu ca pre 0 fatA

www.dacoromanica.ro
208 A. VITENCU

de boeriu. Si sal de §i §easA sArindare §1 cu toate aceste cAnd sou fAcut aceastA a§e-
zare !titre dumnalor iau mal dat §i patru cai telegari buni de pret, iarA pentru o diiatA
ce-au lost fAcut vArusau BrAescul din parte ei a Saftii la o boalA a ei, scriind la ace
dilatA cA sar fi lAsat ia cu toati, aceste mo§ii de mai ses pomenite asupra dumsale vor.
lordachl Cantacozino §i or ce o mai fi scriind la ace diatd, o adivere§te cAi fAcut la
boala el §1 fAr de voe ei §i dupA ce s'au rAdicat depi boala §au cerut diiata la dumlui
vor, lordachi §1 nau vrut sA o de. Si pentru aceasta or and sar ivi ace dilatA sA nu
sA tale in saml ce numai aceasta dliata carii de bunA voe sa au facut la mAna acestor
boeri de mai sus numit sA s(A) criadA §1 sA sa tAe in samA, insA cu doi copii de ye-
cini anume Mihai §I Tuader din Campulungu, cu ace§ti doi copii dumnalor sA naibl
trabA aceste toate de mai Sus scris(A) sau aflat inchiete la diiata ei ceau dat la mAna
acestor boeri.
- Iarl dup(a) aceasta incurAnd (IA vreme intAmplandusa morte §i Saftii fimii Predii
stol., dumnalor ace§ti boeri au fAcut datorii dumlor sale de au griiito cu cele ce sau
cAzut §1 au fost rAndbiala diiata ei §i au limas mo§iile la stApAnire dumlor sale, apoi
sculAndusA lonitA Pavel grAmaticul divanului, fiind ginere Saftii taind el pre o nepoatA
de soil a il au rAspunsu §i el cAtrA ace§ti boeri de mai sus numill cA i sar cAde lui
ai intoarce banii ce ar fi dat dumnalor pe aceli mo§ii §i sA rAmAie mo§iile la stApAnire
lui, thud el mai aproape niam dipi femeia sa, pentru carii lucru nau avut el nici o. drep-
tate a rAspunde el inpotriva danii ce fAcusa Salta a cestor boeri pe acele mo ii §1 cu
giudecatA aceastA voe a intoarce acii bani dumilor sale nu i sar fi dat fiind mo§iile
date danli ; numai dumnalor vel logof. §i vel vist. socotind cA §1 banii ceau avut dat
dumnalor la Safta. find multa (sic) bani iau fost involt lui Ionita Pavel sA le de el banii
cu dobAnda lor din zece doisprazeci pi an §i sAi de mo§ille. carii invoialA arAtAnd dum-
nalor ace§ti boerl §i Dumnii mele, mAcard cum a zis giudecata noastrA. AceastA voe
lui lonita Pavel nu i sar fi dat a intorci el acii bani, neavAndu el nici o putere a rAs-
punde inpotriva danil Saftii. DarA vazandu invoiala dumlor sale §1 insumi Domnii me,
am poruncit boieriului nostru VasAli BuhAescul vtori logof. de iau zAs lui IonitA Pavel De
vreme ce iau Invoit ace§ti boeri §i de va sA li intoarcA banii cu dobAnda lor din zAci
doisprizAci pe ani sA rAmAie stAp An acelor mo§ii. Si lonitA Pavel au rAspunsu CA nu sA va a-
mesteca nici va intoarce banii, pentru cari vazAnd Domniia mea cA diiata Saftii Milli Predi
stol. taste cu voe ei facutA §i adevAratA. Datam §1 liam intArit §i de la Domnie mea acestor
de mai sus numit ai no§tri cinstit §i credincio§i boeri dumilor "sale Sandului Sturzea
vel logof. §i Toader Paladi vel vist , pe toate aceste mop de mai sus arAtate, cu ye-
dui §i,C0110f i §i cu alti vinituri ce vor fi ca sA le fie §i de la Domnie me drepte ocini
§i mo§ii §I uric de IntAritura cu toate hotarAle ci cu toate viniturile stApAnitorl in veci.
Insa §i lonita Pavel, di vreme ce cAnd, iau invoit acecti boeri a§ lua banii, el :nau
vrut sA 11 de, de acum innainte altu cuvAntu de rAspundere sA nu alba cum nici i sA
Ode lui a raspunde inpotriva danii soacrAsa Saftii §i altul nimene sA nu sa amestece,
pread sim listom gospodstvami. toe picem. U las vleato 7248 Iunie 5 zile
Nol Grigori Ghica Vvoda L. p. domnecti
Cu altA SlovA : Sau cercetat de cAtri nol suretul acesta §i fiind aseamenea cu
ispisocul eel adevArat, il adeverim cu ale noastre iscAlituri.
Gavril Mitropolit Moldavschii. 1777 Decem. 11.
OBS. Documentul acesta ne-a fost comunicat spre publicare de d. A. Vitencu,
din CernAuti, meritosul cercetAtor al mazililor dintre Prut §i Nistru, directorul meritoasei
reviste a rAzeillor ci mazililora din Bucovina.

www.dacoromanica.ro
 C. PERSOANE

Spita familiei COSTACHE"

(Dupi acte §i documente)

2 2

P"

2
2

1
2
2
.e rt. P.
-T 1.
1:1:,frct r, ,

2 , . *4

2 qrs.4
2
2
:4 4:
2
2 11 alL

I
-- e.G. '61960a9G19MGSGOGSMS90.96S61909GZGIS 61.9
i- VEN1AMIN COSTACHI 2
MItropolitul Moldovei (1803-1842)
Intre familille boeresti din Moldova nu e alta care sA fi jucat un rol mai mare In politica
internA a tArii, si sl fi dat reprezentanti mai ilu5tri In toate directiile ca familia Costachi.
Logofeti, vornici, hatmani, spatart, intreg secolul al XVIII- lea e plin de membri ai
neamului Costachi, cari IncepAnd din a doua jumAtate a secl. al XVII, s'a mentinut In
tot cursul secl. al XVIII-Iea si ne-a dat la pragul secl. al XIX pe marele carturar si
ierarh al tArii, pe Veniamin Costachi, mitropolitul Moldovei.
Ctitori de biserici i schiturl, CostAchestil siau inscris numele in istoria Moldovei
pe toate terenurile de activitate, cad pe atunci se oglindeau i circulau in bisericA toate
clasele sociale : domni, boeri, negustori I sAteni, nu ca azi numai ((Irani ; de acela si
biserica neamului a fost mai ilustrA prin ierarhii sAi, ca astazi st rAspundea unel ade-
vArate nevoi sociale.
Mulplin boerii CostAchesti au trebuit sl aibl case In Iai dar cu greu le putem fixa
azi locuintele. De una avem stiri mai precise, cAci In 1757 April 21 lordachi Costachi

www.dacoromanica.ro
208 OH. OHIBANESCU

stolnicul ii vinde gerahulul Locman casele sale din ulita strtimbd cu ograda, cu grajdiu,
cu cuhnif, 1 cu poarta sindrilita" drept 480 lei. Case le le cumparase de la capitanul
de darabani Simion Cooi, si acesta le cumparase de la Catrina fata lui Calistru Cuco-
ranul calugar, fost mare medelnicer (vezl documentul dat supt No.
* *

Nu e u5or a prinde inceputurile unei familii de mari boeri. Dad e vorba de fa-
miliile fanarlote, li se pierd inceputurile in levantul Europei ; iar de e vorba de boeri
de Ora, li se pierd inceputurile In modesti pref.* de fara, sau mid stapani de mosii, cari
nu Incadrau cti pretenfiile de Mai apoi ale ipochimenelor dumilorsale.
Incepandu-se cu unil boeri radicafi la domnie Cantemirestii, Sturzestii, etc. ; cari
si-au cautat obarsia in marzaci tatárasti, ori in nemesi Unguresti ; i cellalfi boeri nu
nu s'au lasat mai pe jos. Asa Balsestii Inca de pe la 1817 se credeau scoborabri din
cel 3 crai de la rasarit, ambilie care rodea si pe urmasii vamesului de la Trotus, Cru-
pencchi I De acest imbold de marire n'au lost scutifi niei membrii familiel Costa-hi, cu
incepere de la 1840.
Moiile Costachesti fineau lanf de la P'scanii Tutovii, din fala garii Crasna de
azi, pana. la Falciu si peste Prut ceva pand in finutul Codrului. La asa mari si mul.e
mosii trebuia sa se injghebe l 0 ilustrA origins.
Tradifia in famille li era ca top Costachestii se trag de la popa Ion Costachi din
Epureni, traitor pe la 1600-1650. Cum insa actele Epurenilor lipsesc in deosebi, a fost
lesne ca acelui popa loan sa i se caute inaintasi ilustri. i i-au gasit in persoana isto-
rica a lui Boldur, visternicul 5i mai apoi vornicul luf tefan cel; Mare f
Intre pecefile ce le aveau ei pe intinsele mosii, erau cloud In special unul de
la 7001 Mart 5, scris de Alexa diac in Suceava, i altul din 7060 April 1, scrisa de
Zaganovici in Husi cari au starnit inobilarea originii lor.
lath ce spun aceste 2 documente, dupd cum le-am dat si in studiul rneu asupra
Roslestilor si apa Idriciului (Ispisoace V. 2 pag. LXXVII seg.).
* *
CXXXVI. 7001 (1493) Mart 5 Suceava. Stefan Voda intarepte Imparflrea ce pi-au facut fetele
lui Dragomir luban, Marina pi Stana in mopilie lor de pe apa Dumitrei spre Ialau.
Cu mila lui Dumnezeu Noi *tefan Voevod domn fad! Moldaviei, instiinfare facem
cu aceastd carte a noastra tuturor cui pe dansa vor cata.sau citindu-li-se o vor auzi-o ;
lath ca au venit Inaintea noastrA si inaintea a lor nostri moldovenesti boiari Marina si
sora ei Stana, featele lui Dragomir Juba, nepoatele obdei pe Damitra de a lor buna
voe de nimeni silite nici impresurate tocmitu-s'au intre sine si 5-atA impartit ale lor di-
reapte ocine, ce au fost a moasei lor (unca) oIda pa Dumitra. (anume Soldeanii i Bra"-
Spireani I Drägraine0ii i Laregii i Saracinetii I feintána lui Lag (Enure) fib/-
Ulna lui Solomon §i pe Larga unde a fost Oancei si uncle- a lost Lafoo din camp si ju-
mAtate din (ozer). i i-a venit Meirinei in partea ei satele pe Dumitra anume : §oldeanii,
Bralilestii si lantana lui Zael si lantana lui Solomon si pe Larga uncle a fost Oanca,
uncle a fost Lafco din camp 5i jumAtate din Ozer ; (jar Stanei I s'au venit) in partea
ci satele anume Spireanii I Dragmlnestii i Lazestii si SarAcinestii si jumatate din Ozer.
Deci nol vazand a lor de bunA voe imparfala, ce ele s-au tocmit-o intre sine si s-au im-
parfit ale lor direpte ocine, i noi asijderea si de la noi am dat si am intarit Mdrinei
acele de mai sus sate, ce i s'au cuvenit in partea ei pe Dumitra anume o1denii i Bra-
Illestii 1 Fantana lui Zaef si lantana lui Solomon si pe Larga unde a lost Oan i unde a fost
Latco din camp 5i jumatate din Ozer, to ate cele scrise mai sus, ce i sau cuvenit in a ei parte

www.dacoromanica.ro
 150CUMENT8 209

sd-i fie ei de la noi uric *i cu toate veniturile ei i copiilor ei i nepofilor ei si strAnepotilor

ei ce i se vor alege mai de aproape nerusiit nici oclAndoard in veaci,
SI iarA0 Stanei noi insine am dat si am int Arit satele ce i s'au cuvenit in a ei
parte anume satele Spireani, si DrAgmAnestii si LAzestii si SdrAcinestii, §i jumAtate din
Ozer, ca sA-i fie ei de la noi uric si cu toate veniturile ei si copiilor ei, i nepofilor
pi stranepotilor ei si imprastiatilor:ei si la tot neamul el ce I se va alege mai de aproape
nerusiit nici odAndoard in veaci. lar hotarul tuturor celor de mai sus scrise sate sA le
fie lor dinspre toate pArtile pe vechiul hotar, pe unde din veac au imblat. lar la aceasta
iaste credinta domniei noastre mai sus scrise Noi Stefan voevod si credinta prea iubi-
filor fii ai domniei mele Alexandru si Bogdan Vlad, i credinta boiarilor nostri, credinfa
pan Duma, credinta pan Gangur de la Orhei, credit*. pan Boldur dvornic, credinfa pan
Steful, credinfa pan Musat de la Hotin, credinfa pan MicotA si Reales parcalabi de Nearnt,
credinta pan Sandru de la Novograd, credinfa pan Andreica Ciortorovski, credit* pan
Dina credinta pan ClAndu spatar, credinta pan Eremia postelnic, credinfa pan Isac
vistiarnic, credinta pan Moghila ceasnic, credinta pan Frunte§ stolnic, credit* pan Pe-
tricA comis si credinfa tuturor boiarilor nostri Moldovenesti a mari si a mid. lar dupd
a noastrA viaf A cine va fi domn tArii noastre a Moldovii din copiii nostri sau din alt
al nostru neam sau pe oricare altul Dumnezeu II va alege sA fie Domn Orli noastre a
Moldovei, acela sA nu strfce a noastrA danie i intAriturd, ce mai vdrtos sd li-o intAreascA
sA li-o ImputerniceascA, cAci cd inSine le-am dat i le-am intArit si cd le iaste for
dreaptA ocind. ar spre mai mare tArie si putere a tot ce s'a scris mai sus poryancit-am
la al nostru credincios junk TAutul logofAtul sA scrie si a noastrA pecete s'o/lege de
aceastA carte a noastrA. Scris-a Alexa diac in Suceava la anul 7001 Mart 5.
CXXXVI 7060 I 15521 April 1 Huqi. Stefan Voclii Rare§ intAre§te stapAnire Stanai, fata Sta-
nd In morlle sale LAze§tf §1 Saracine§ti.
Cu miia lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod, dorm fArii Moldaviei ; inst nfare facem
cu aceastA carte a noastrA tuturor, cui pe clAnsa vor cAta sau cetindu-li-se o vor auzi ;
iatA cd au venit inaintea noastrA si inaintea tuturor a lor nostri Moldo enesti boiari.
Stanca §i fratele ei Petru Hiirra, copiii Stanei de a lor build voe de niiieni silifi nici
invAlufti si au impArtit intre sine ale lor direapte ocine si mosii ce le-au av t matufele for
Marina si sora ei Stana de la mosul domniei mele bAtrAnul Stefan Voev d satul anume
Spireanii §i Dreigmtineqtii §i Leizeqtii 0 Siireicinqtii ; 0 li s'a venit in partea StancAl
satul Leizqti qi Siirticineqti, iar in partea fratelui sAu slugii noastre Pet ei Mad i s'a
cuvenit in partea lui iarA0 cloud sate anume Spireanii 0 Dreipncineqtii. Deci noi vAzdnd
a lor de build voe tocmald si build impArfald ce ei §'au fost fAcut Intre 'sine, iar noi a-
sijderea si de la noi insine am dat si am intArit StancAi aceste doud ie mai sus zise
doao sate anume LAzestii si SArAcinestii, ca sA-1 fie ei dela noi uric si u toate venitu-
rile ei si copiilor ei si nepotilor ei si stranepotilor ei si imprAstiatilor ei si la tot nea-
mul ei, ce i se va alege mai de aproape nerusiit nici odAndoarA in yeaci. far hotarul
celor de mai sus scrise doao sate anume lizeVii i SArAcinestif sA fie despre toate pAr-
tile pe vechiul hotar, pe unde din veac au Imblat. lar la aceasta estle credinfa noastrA
mai sus scrise Noi Stefan Voevod si credinfa prea iubitulul frate al !lomniei meale Con-
stantin, si credinfa prea iubitului fiu al domniei mele Petru, si cred nfa boiarilor tiostri,
credinfa pan Gavril dvornic, credinfa pan Petre CrAcovici, credinfa pan Coma Ghian-
ghia, credinfa pan Dancul Huru, credinta pan VeaveritA si pan 1oa Heirra pArcAlabi de
Hotin, credinfa pan Bodeiu qi pan Nicoard parcalabi Iaqilor, credInta pan loan si pan
Nechifor pArcAlabi Neamfului, credinfa pan Iatco si pan loan pArcAlabi de Novgorod, cre-
dinta pan loan Sturzevici portar Sucevei, credinfa pan Petre spatar, credinfa pan Dan-
27

www.dacoromanica.ro
210 OH. GHIBANESCU

ciul visternic, credinta pan Toader postelnic, credinta pan Pogan ceasnic, credinta pan
Huhu lea stolnic, credinta pan Boldur Harrovici comis, si credinta tuturor boiarilor nostri
a marl si a mici. lar dupa a noastra viata cine va fi domn larli noastre a Moldaviei
din copiii nostri sau din fratii nostri sau din al nostru neam, sau pe care altul Dum-
nezeu 11 va aleage sa fie domn Wei noastre a Moldaviei, acela sa nu strice a noastra
danie i intdriturA, ci mai vArtos sa-i intareasca si sa-i imputereasca, cad ca Ii sunt ei di-
reapta ocina i mosie. lar spre mai mare tarie si putere a tot ce s'a scris mai sus,
poruncit-am la al nostru cinstit pan Lucoci logofatul sa scrie si a noastra peceate s'o lege
catra aceastA a noastra carte. Scris-a Marco Zaganovici in Husi la anul 7060 luna A-
prilie 1 zile,
* *
Se vede ca proprietarul acestor 2 acteGh. Costachi aga--nu prea stia bine ce
cuprind §i luAndu-se dupa vechile stirete ce le avea in arhivA, a chemat in ajutor pe
cunoscutul arheolog §i paleograf al Husului, pe lordachi Malinescu, prezidentul Tribu-
nalului de FAlciu.
In iarna lui 1842 lordachi Malinescu vine la BAsesti, unde era proprietar Oh.
Costachi, si luAnd stiintA de bogata arhiva de acte Costachesti, injghebd o spitA de
neam, cu slova sa mare si citeata si dA lainuriri la fie care din primele generatii.
Asa despre popa loan din Epureni, spune ca e Boldur de neam, dar ca sa nu ne
mire, afirma cä foarte multi boeri de neam de f rid ca sa nu li se taie capetele, isi schimbau
mantia boereasca cu ranta popeascA, i asa Boldur vornicul s'a facut popS.
OdatA alunecat pe aceasta cale, s'a tinut de pulpana lui Boldur visternicul §i apoi
vornic, i iata-ne cu inceputul spitei CostAchesti in Boldur, ilustrul vornic a lui *tefan
cel Mare.
lar pentru a-i mAri si mai mull neamul, Gh. Costachi agA, mAnat de lordachi MA-
linescu, se intAlneste cu paharnicul C. Sion, autorul de mai apoi al Arhondologiei si
luAnd ca diac pe inginerul Harnava, croesc dupa aratarile imbinate ale lor, falsul ievod
a lai Clantim, de al carui epilog ne-am ocupat in al XVII-a volum din Uricar, (353-391)
in legAtura cu cele 12 acte false Sionesti ; fauresc apoi vestita scrisoare a lui Boldur din
1475 Ianuarie 9, in preziva bataliei de la Podul Inalt, si in sfarsit autorul cronicei lui
Hurul, 11 ameitecd si p a Boldur, si-1 sue pArA hat la Romani vechi, la 274 dupá Hristos 1
WA cum se inchee epilogul cronicii lui Huru :
Istu izvod in ceia yard tAnd Arbur hatmanu Boldur vornic §i Dragos vornicu
§i Costea paharnic dacd razbim i fugAri p Leasi in vinciala ce avem la Codru Cos-
minului intr iii tara lor si toatA Podoliea prAdd si jArasti aflAl script pe latinii limba
noastra cea bAtrAnA de Huru cial mare catalar a lui Dragos VodA la c.n.tea unui mare
boiar liasescu Visnoschi din Liov si apucAl Dragos vornicu cari hiind tAtArAscu Soltan
nul putu priciape ciar hi si hiind cu mine niamotenii de pe fatusu Dim' trasco gineremeu,
diat ii mil si cumul vazuii pohti al scripti pe moldovenii si ma pohti si cuscru Dragos
ai scripti si lul suriatul este care scosula atocma atunci di pi cial izvod script de Huru batrAnu
DumnezAu pomineascal cA ni lasarA stire de batrAnile datini a 1113§ii noastri si hiind in
rAsuflu acmu §i in pace de toate parti scosulam di pi tatinii l scriptula cu mAna mea
in tárcru in Vaslui vianit hiind cu mAriia sa domnul nostru §tetan Vodd cial mare in
ano 7003 mlasita April 13. si spe criazari am iscal si am pus si peciatea mea.
Petru Clanau veal spatar"
Supt Aurelian imparat trAia un alt Boldur Campoducs, cumnat cu Coman Boldur. A poi
mai era un Isak Boldur mosnean Cochivechi 1 Trec o mie de anicurat una mie ani 1
fi pe vremea descalecatului lui Bogdan, gAsim pe un alt Boldur, judile cel mari din
Beirlad ; ba cronica ni-1 dA ca era socrul lui Drago§ flub lui Bogdan VodA din Mara-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 211

mure§ ! Deci acest jude de Bar lad era CUM.rti cu maramure§anul Bogdan Vodd 1 Dar nu
e numai atht. Acest Boldur jude de BA, lad era chiar nepot lui Ion Alecse cel mare
imparat !
Dar ace0i ilu§tri inainta§i ai lui Boldur vornicul de la 1500, nu se trec in spitA,
caci s'ar fi descoperit prea din cale afara 1 Si apoi cred ca nici nu era croitA cronica
lui Iluru la 1842, and lordachi Malinescu a injghebat spita, interpretand gre§it cele 2
urice date mai sus.
Aga Gh. Costachi de la Base§ti a binevoit a-§i sdpa pe un pistol vechiu numele
Gh. Costachi Boldur aga". Atata.
Dupa 14 ani, un stranepot de var al treilea, hatmanul o§tirilor Moldovei lorducht
Boldur Lafttscu, i§i insu§e§te Cronica lui Huru, unde 10 sue neamul lui Boldur la 274
dupa Hristos !
Vornic Vasile Costachi §i Lupul Costachi vornicfrati
Ban Gavril Costachi §i Scarlatachi Costachi banveri primari
Spatar Ilie Costachi §1 Matei Costachiveri al doilea
Spatar Mihalachi Costache §i Gheorghe Costache agaveri al treilea
lonitd Costachinepot de var al treilea lui Gh Costachi Boldur aga
lordachi Costachi gheneralstranepot de var al ti eilea lui Gh. Costachi aga
*
* *

lordachi Malinescu n'a inteles legatura dintre cele douA urice, ci a fortat cuprinsu
§i a legat pe Boldur vornicul din 7001 cu Boldur Harrovici comis din 1552, facAndu-I
pe unul tatA, pe altul ficior, fara sa fie nici o legatura de acest fel fntre acqti 2 boeri
in distanta de 59 ani unul de altul I
Si dar incepe spita astfel :
1. Boldur mare vornic (tata)
I
2. Harrovici comis
---= fata banului Dragomir (fiu)
latA cum justifica el aceste inceputuri : Boldur marele visternic se vede dupl 2
urice dela Stefan cel batran, din until 6968, iar vornic mare din alt uric tot dela pome-
nitul domn din anul 7001. Sotia lui Marina, fika lui Dragomir ban, dupA uricul din
7001, ce se afla la curgatorii din Stana, sora zisei MArinei, care a§a suna : cl in par-
tea Marinei s'a venit mo§iile Solomonii, CiocAne§tii, BArlile§tii, fantana lui Epure §i cu
jumatate din ezarul Harceata, cari mo§ii se afla_§i !Ana astazi la preastranepotii Jul Bol-
dur marele vornic, iar in partea Stanei s'au venit mo§iile Spirenii, jumatate ezerul Har-
ceata §i altele. Dar din hronicele lui Ureche vornicul, Neculce hatman, fandaxe§te a-
cest Boldur marele vornic pentru slAvita biruinta ca la anul domnului 1497, trimis fiind
Boldur vornicul de Stefan \Todd cel Mare ca sa opriasca la Prut trecerea mazurilor, ce
veniau In ajutorul lui Albraht craiului Poloniei in bAtae ce avea cu Stefan cel Mare,
§i intalnindu-se cu 600 de mazuri pe cari lovindu-i cu razboi Boldur marele vornic la
satul Lante§tii pe toti i-au ucis fall sa scape vreunul".
Se vede ca nu i-a fost de ajuns atAta ; ci land arAtArile uricului din 7027, in
care scrie ca Virica, fata Mu§ii, cneaghina lui Drago§ vornicul §i fiica lui Boldur
vornicul, vinde cu 140 zloti tatarA§ti mo§ia Socii la obar§ia Dumitiei lui Andruqco.
Ei bine pe acest boer Andru§co, il dA ca ficior a lui HArrovici comis. Si iatA

www.dacoromanica.ro
212 GH. GH1BANESCU
r

dar InjghebatA Inteo noapte de iarnã la B5se$ti la lumina palpAinclA a lutnAdrilor de

seu o ilustrA origina a popei Ion Costachi din Epureni.
I. Boldur mare vornic (tag)
I
2. HArrovici comis (fiul)
I
3. Andruvo medelnicer (nepot)
I
Popa Ion (Costachi) din Epureni (stranepot) I I
4.
Nu sânt lipsite de interes notitile bogate, ce ni le dA 1. Bogdan In vol. 11 al Do-
cumentelor lui $tefan cel Mare (pg. 7-12), uncle ni arat5 ca primul suret al uricului
din 7001 e din 1752, Glienar 18 de Simeon Chevo Uricarul ; al doile suret e din 7260,
Aug 31 de Evloghie dascal slovenesc, si o copie slavonA a textului tot de pe atunci
din cari cla fragmente.
Voiu avea prilej a publica In Rev;sta Arhivelor textul acestor 2 urice cu Itmuririle
lor genealogice.
lata care ar fi incrAngátura genealogicd, ce reiese din Virgil Caraivan in scrie-
rea sa Movila .Rofic unde se sile$te sA dea $i dAnsul ospitA a neamului Costachi $i vAzAnd
ca-s prea Incurcate primele generafti, le reduce la urmAtoarele :
1. Boldur mare visternic 6968 ; vornic 7001
.Marica fata lui Dragomir banul.
2. Aniru$co med. 7026

3. Popa loan (Costachi) din Epureni

* * *
Traia caul 1400, dad nu $i mai inainte pe vAile apelor, ce se varsA in Elan, ceva
mai in jos de Murgeni, o boeroaicA Dumitra, care a lAsat amintire de numele ei in
apa Dumitra.
E un lucru in deob$te cunoscut cA toate apele, cari cuprind in tulpina lor nume
apelative de oameni, $i-au cApatat acest nume de la primul stApAn, care a deschis curs-
turA in coini, ce umbreau aceste ape $i urmnii au zis : apa .Dumitrei, apa ldriciului, apa
Lohanului, apa Ltibufcdi etc.
Nu $tim cine a fost Dumitra, nici cine i-a fost bArbatul ; dar aflAm pe aceste
vremi cateva nume de stApAni de mo$ii : pe Creful la gura lalanului, pe ginere sAu Benea
la gura apei Dumitrei $i pe Dumitra la obar$ia apei, cu acela$ nume, unde gasim cA
Mupprobabil fata Benei de la Murgenisotia lui Drago$ vornicul vinde $i cu fitcA-
sa Mdrina, mqia Socii lui Andruvo (N. lorga Doc. V. 211).
Urmand arAtArile documentelor ce vorbesc de Cretul $1 Benea, am avea aceastA in-
crAngaturA. (Doc. Ion Bogdan 11 121) intregid :
Cretul de la lalan.

fatA=Benea x Y

i' 1 1

Sima Mu$a x (frate) Avraam Stana

Benea --=-Drago$
I Bo ul
I vorn.
MArina Buda

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 213

In 1493 tefan Voda intare§te impArjeala, ce §i-au facut intre ele fetele lui Dragomir
lubanA : Marina §i Stana, nepoatele &ldei de pe Dumitra. Asta aratã cA Dragomir lu-
bana a murit cu ceva inainte de 1493 Mart, caci numai a§a ne explicam de ce fetele
i§i impart mo§iile de pe buna lor ,5'olda, care stApAnea pe a pa Dimitrei §i pe Larga
nu mai pujin de 11 proprietaji §i anume : 1). §oldenii, 2) Bralile§tii, 3) Spirenii, 5) Drag-
mAne§tii, 5) Laze§tti, 6) Saracine§ti., 7) Fantana lui Zaet, (Epure), 8) FAntana lui Solomon,
9) locul unde a fost Oancd pe Larga, 10) Locul unde a fost Latcu, 11) jumatate din ozer.
Ca o femee &Ida sA aibA unsprezece mo§ii cu nume deosebite in plural :
§oldenii, BrAlile§tii, Spirenii, DrAgmane§til, Laze§tii, SAracine§tii, insamna cA ori le-a
cumpArat pe toate cu bani pe§in §1 cu acte, ce nu se pastreazA ; ori ca le-a mo§tenit
de la fraji §i surori, ori de la cumnaji, cad n'au lAsat urma§i legali, a§a cA toji acei
vechi stapAni cu o generajie sau doua, anterioare fetelor lui Dragomir luban, au izbutit
salt lacA a§ezAri de sate in jurul caselor lor, adica §olda (oldenii), Barlea (BrAlile0i),
Spin (Spireniii), Drag, Dragman (DragmAne§W)' Lazea (LAzA§tii), Saracin (Saracine§t1i),
iar altii sAii MO numai fantAni, farA alte a§ezdri ca Zaet=Epure, lantana lui Epure (Epu-
renii), apoi Solomon (lantana lui Solomon), locul gde bil=unde a fost Oanca, locul
gde bit (Linde a fost) Lajco, §i ozerul din vale.
Eu cred a dupd spiritul larg al documentelor §olda a mo§tenit toate aceste 9 sate,
§i a§ezari de la frajii, de la surorile §1 de la cumnajii sdi §1 ca. tdar §olda daca a
fost fata Dumitrieicneaghina ce a trebuit sa traiasca intre 1350-1400, a avut 9 fraji §i
surori : Barlea, Spin, Dragman, Lcizea, Saracin, Epure, Solomon, Oancii qi Lqcu
lucru nu tocmal rar, cAnd §tim ca pe acea vreme se intArea stApAnirea pe Bahlui la nu
mai pujin de 17 fra0 feciorii ai Romanesei (Surete XIII, RomAne§ti).
Am avea deci aceste 4 generajii intre 1350-1481 :
1). Dumitra (dela care se trage numele apei Damitra) [1350-14001
=x

cn cn r. 1-- cv 0 cn cn co to cn-cA
DJ 13.). Co .1 .1 1:3 1:3 tot FIX 00
to 43 rt.11 (1;4 ja). A ,;--;,* a 7-1: cl.
a= a-o,
(D
Pa9=
= .r. ,,,. A, 4.-.
- = =
.rr.- '2- .5''

..w et, -
--. .en
2). OancA, Lajcu, Epure, Solomon, ...-
(a§ezari) [fantAnil
[1380-1450]
I

3). (1420-1490) WI
--,-Dragomir luban

4). (1550-1500) Marina Stana

are: [§oldenii, Brallle§tii, fAntAna lui Zaejlui Solomon, gde b;IN are:(Spirenii, DrAgmane§tii,
Oanco, gde bil Lajcu §i V, din oz er) LAze§tii, SArAcine§th
§1 V2 din ozer.
Trec 59 de ani, deci 2 generajii de oameni. Murise §1 Stana §1 Marina, Nu §tim
care a fost soarta mo§iilor cAzute in 1493 in partea Marinei. De soarta mo§iilor cazute
in partea Stanei, ne vorbe§te uricul din 1552 de la §tefan Rare§ Voda in felul urmAtor :
Stana a fost mAritatA cu un HArra, cad unuia din fii sAi i se zice Petre Hárra.

www.dacoromanica.ro
214 GH. GHIMNESCU

Despre neamuf Harra nu avem §tirl multe nid de lungl duratd. Ion Bogdan in
Documentele lui teran cel Mare II, 125, luandu-se dupd un suret rezumat in perilipsuf
unei mdrturii hotarnice a stolnlcului Scarlatachi Costachi din 1 lunie 1752 11 cla supt
anul 7006 April 1 1, ceia ce arata cd Antohi StrAtilA, care a cetit urizul, a luat pe a (60)
drept s. (6).
Barra, barbatul Stanei, nu §tim cine a lost ; cred cd a lost boer de Ora, muljemin-
du-se a-§i Mita de cele 4 mo§il rdmase In sama cneaghinei sale, cum §i jumdtate din
ozerul Harceata. Toate aceste 4 sate sant in jos de Murgeni, pe apa Sarajii, spre Ige§ti
§i BlAge§ti, iar In sus pe apa Mihoanei§1 spre Epureniau fost partite Marinei, din
care bAnuesc CA a trebuit sa se traga popa Ion din Eputeni.
Intré 1550 1560 apar trei Harra In documente : Petro Htirra, fiul Stanei Harra,
lio/clur licirra comis, Ion Hdrrovici PArcglab de Neamj §1 apoi de Hotin.
Intru cM la Impdrjala apare acest Petra Hdrra, in 1552 April I, §i in uritul de in-
tarire iscalesc aIji 2 Harra : Boldur Harra comisul, §1 Ion Harra parcAlab de Hotin ;
e greu a-i socoti eg sunt frail, ci cel pulin veil intre sine, de varstd deosebita §i en
boeril deosebite.
Nu gre§im dad facem aceastd presupusa incrangAturd
Hada 1450

Harra Harra
15(10 . Stana
I

1 I

1550 Stanca §i Petre Harra loan Harm, Boldur H arra

pArcalab de Hotin cdmis
Stanca ia La:Aqui §i Sarlicineeii, iar fratele ei Petre Harm ia Spirenii §1 Drag-
nati ne§tii. v

Legand acum serla generajiilor pentru secl. al XVI-a am avea aceste incrangaturi
3. Dragomir luban Harra

4. 1500 Marina Stana = Harra Harra

=x

5. Stanca, Petre Harm loan Harra, Boldur Harm

pArcalab comis
r-i
x
(od aid ?) 6. = Andrusco ('?)

Ix

7. = Popa Ion din Epureni (?)

Din cate zeci de mu de documente am citit pad acum nu am gAsit nitnic de acest

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 215

popa loan d.n Epureni. §tim ca in infundaturile vAii Dumitrii ni se cla proprietar din
vechiu Boldur vornicul, care o marita pe Iiici-sa Mufa cu Dragof Boul vornicul,
fiica acestuia Mtirica vinde in 1539 cu 140 zloti satul Socii dela obarsia Dumitrei
boerului .Andruqco.
Dad acum popa Ion e fiul lui Andrusco, sau nu, nu §tim ; in orice caz acest popa Ion
ca si Andrusco nu pot avea de cat o legatura de parnant cu Boldurestii, nu insA si
de sange.
`
Toti genealogistii neamului Costachesc leaga inceputul spitei cu popa loan, care a
trebuit sA traiasca intre 1600 1650 ha Epureni ; si de sigur ca in actele Epurenilor
trebue sa se vorbeascA de dAnsul ; dar actele s'au pierdut.
C. Sion paharnicul in Arhondologia 11Ioldovei vorbind de Boldur zice, luandu-se
dupa Izvodul lui ClanatiN vechiu Moldo van, domnul Drago§, a fost ginere unui Bol-
dur, ce a fost giude mare de Barlad in vremea Republicei. Pe vremea lui §tefan cel
Mare un Bo dur a lost vornic mare §1 eroil velit, In urrnA pcntru o gresala a Boldu-
restilor, fiind porunca imparatesca sa-i tae pe toti, un spatar Costache Boldur a alergat
la Mitropolit, a cerut protectie. Atunci ca sa-I scape l'a facut preut si din prentul Cos-
tachi s'aa poreclit peind astägi tori Costächegii".

Despre Apostol Costaela postelnicul, tatal spatarului, anal vornic, GavriliN Costachi
gAsim scris in marele uric slay, ce §i l'a scos de la Duca Vvda in 1670 Mart 22 (7180)
spatarul Gavrilita, in care cetim cata avere avea acest stramos istoric al tuturor Costa-
chestilor, §i de la care putem vorbi de toate rarnurile acestei intinse familii.
Acest mare uric e ultimul din documentele sla ione, ce le posedA Epitropia St.
Spiridon, si se gaseste in plicul Rosestilor, X 10 la selye Coroteuilor, sat azi disp Arrit
de pe vane apei Idriciului.
In 1672 Gavril Costache spatarul avea aceste mosii.
1) Roiiacii pe Idrici sat intr, g, cumparat cu 470 tel de la Ciolpanesti : Vasile
Ciolpan si Maria sotia lui Gh. Ciolpan. Ciolpanest.i ii aveau danie de la Gheorghe Ciolpan
bunul lor (deada ih).
2) Pope§tii sat intreg pe Elan, curnparat cu 100 lei, jurna tate de la Gh. Paturni-
che, care-I avea de la masa Alesand a, fata lui Cernat, nepoata lui Cristea vornic ;
§1 ceialaltA jumatate de la Gh. Ciolpan, ce a tinut pe Maria, fata lui Paturniche, tot
cu 100 lei.
3) Handstinii pe Elan, partea lui Ghinea medelnicer, cumparatA cu 120 lei.
4) Brogenii la Tutova, trei cumpäraturi : a) una de la Vasile Nenea si Gavril
Nacul cu 30 lei §i anume "loud ctinchni din o treime ; b) un batran din &el batrani cu
80 lei de la nepotii Anghelinei PoeneasA Elid Albu, Craciun Curie, lleana, Nec. Ma-
covei. c) junta ate din alt batran de la fii lui Dania Ramanea razeslor din Busten '/6 din
tr'un batran sl 2/2 din al 2-a batran ; p cand Gavril Costachi are un batran §i jumA-
tate si 2/6 dln al treilea batran ; deci mai mult ca jumatate din toatA mosia.
5) Lunganii cu 6 cumparaturi, parte facute de el, parte de tatai sari Apostol pos-
telnicul §i de mama lui Tofana. Lunganii yin pe apa Moisai, un afluente al Elanului
(Sureta VII, Cx1l.).
Apostol Costachl postelnicul Meuse el singur doua cumparaturi in Lungani, una
de la Cazacul fiul lui Istrate cu 26 taleri si 8 costande, alta de la Balan Fratiian cu 10
lei, Tofana Costa chi cumpAra ea singurei o parte din Lungani de la TudosA Statie cu
40 taleri de argin, ; iar el amândoi cum* o parte din Lungani de la V. V. Erhane
cu 10 lei batuti.

www.dacoromanica.ro
216 OH. GHIBANESCU 144.
6) Bole 04 cu 5 cumparAturi tot la FAlciu, in partea de sus, numitA Gioseni §1
anume partea lui Popo lath pentru 2 ( pe cu mAnzi ; a patra parte din o fune jumAtate
partea feciorilor Cristei, adicA 7 stAnjeni in frunte. Celelalte douA cumpAraturi le facuse
Apostol postelnicul, tatal lui Gavrilita vornicul.
7) Spinenii, sat intreg cumpArat cu 500 lei de la nepotii Cristei vornicul cel mare :
Costantin §i Anisiica fil ; lordache §i Maria, nepoti.
8) Bogeltii la Tutova, cumpArat trei pArti de la ficiorii CrAciunesii cu 200 lei.
9) Viile de la Hu§i, la dric. (Ispisoace §1 zapise III. 2. 108-121).
Din acest lung pomelnic reiese ca Apostol Costachi postelnic avea parti de mo-
§ie in Lungani, §i in Bote0i. Nici o urmA a Apostol sa fi avul mo§ii pe Dumitra, sau
in satele urma§ilor Soldei. Deci nefiind mo§ani in mo§iile mai sus pomcnite, nu s e
dovede§te cu nimic cd Apostol CostaAi postelnicul sa fi fost un urma§ de &Inge al
Ilarovicilor din secl XVI-a §i cu ei al Soldei din secl al XV-a.
lata averea lui Apostol Costachi postelnicul Fii a Tocanei.
a). Parte din Lungani pentru 25 taleri §i 8 costande.
b). Parte din Lungani pentru 10 ughi.
c). Parte din Lungani pentru 10 lei.
d). Parte din Lungani pentru 40 taleri de argint.
e). Parte din Bote§ti pentru 2 epe cu maul.
f ) Parte din Bote§ti pentru 18 oi a un ug una, §i pentru 18 ught bani.
g). Parte din Bote§ti pentru 25 taleri.
Cu aceastA modesta avere a inceput neamul CostAche§tilor a se intinde in tam
de jos intre BArlad §1 pan peste Prut, avindull lant mo§iile de la un capAt la cealalt al tarii.
* * *
Cine a fost femeia lui Apostol Costachi postelnicul ?
Gavrilita Costachi spatarul spune in 1672 cA pe mama lul a chemat'o To fana.
Toll genealogi§tii ne vorbesc insa de o altA sotie a acestui Apostol Costachi postelnicul si
anume de Calina, fata vornicu:ui Ghenovici. A§a a afrmat lordachi MAlinescu in spita
intocmitA In 1842.
Virgil Caraivan in Movila ro§ie* merge mai departe §1 afirma ca aceastA Ctilina a
lost fata lui Cristea Glienovici, §1 sorA cu Anghelu§a, so Oa lui Vasile Bujoreanul.
In spita neamului Ghenovici cetim cA vornicul Cristea Ghenovici a avut de sotie
pe Anghelina fata vornicului CrAciun. Din aceastA cAsatorie au e§it 4 copii : Mdrica, Ind-
Math cu Cernat, Anghelica, mAritatA cu Vasile Bujoreanu, Schiva, mAritatA cu Dabija
paharnicul §i Galina maritatä cu Costachi vel sulger sin popa Ion din Epureni.
Ar urma ca Apostol Costachi postelnicul a avut 2 sot(i : intAi pe CAlina, cu care
a avut poate pe Antiohie Costachi c. 1648 ; iar al doilea pe Tofana, cu care a avut
doi copii : Tudosiica Jora §i pe Gavril Costachi vornicul.
lata dar seria altor 3 generatiuni :
7. Popa loan Costachi din Epureni Craciun
x. I vornic
I Cristea Ghenovici = x.
i

.------ Anghelina
I vornic
8. Apostol Costache sulger apoi postelnic
= (a) Galina Schiva Angheluta Maria
b) = Tolana I =Dabija = N Bujoreanu =Cerchez
1
pall.
9. Tudosiica 6artiliti tostachi vomit. Antiohie Costachi
= S m. Jora (are trei s VI) (7156).
sulger

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 217

GavrilitA Costachi a avut o cariera ilusträ. Incepand cu Duca Voda, din intaia lui
domnie II vedem pe Gavrilitd Costachl mare spAtar intre 7177-7180 ; rAdicat vel vor-
nic supt Duca Voevod in a 2-a domnie, 11 gAsim iscalind ca biv vel vornic intre 7181
7183 supt D. Cantacuzino-Von. Antonie RusAt VodA ii pune vel vornic in 7184, apoi
ii dA hAtmAnia dupA moartea ilustrului hatman Bnhu§ intre 7185 7187 in care ft ga-
se§te Duca Vodd cu a treia domnie, pentru a-1 face mare vornic al Orli de jos, unde
std 6 ani in sir supt Duca Voda si supt C. Cantemir VodA.
Cred ca in 7195 moare, cAci in 7196 (1688) ii urmeaza la marea vornicie a tad
de jos fiul sat] mai mare Vasile Costachi, tot supt C. Cantemir VodA.
DouAzeci de ani GavrilitA Costache a ocupat cele mai inalte demnitAti in Statul Mol-
dove!, de §i atunci au fost cele mai tulburi vremi pentru oamenii de stat. Numele si
l'a inscris si in letopisetele tArii, mai ales ca a avut parte de trei cAsatorli, cu care prilej
a legat inrudiri cu multe familii mari boeresti si a avut parte de feclori, cari i-au dus cu
vrednicie numele si slava familiei in tot decursul secl. XVII si secl. XVIII, incheindu-se
cu persoana lui Manolachi Costachi Epureanu, om politic si seful partidului conservator,
inaintea lui Lascar Catargiul.
Genealogi§tii ne dau aceste femel : a) jata lul Caracas (de la Tarzii) ; 6) Tudoslca
fata hatmanului Costin, c) T asilca ;
IatA ce spune insusi Gavrilita Costache in diata sa, ce o dAm in iniregime pentru
cunoasterea averilor sale, el fiind tulpina istorica si boereascA a tuturor Costachestilor
latA diata, cum ne-a fost comunicata de d. N. Docan, dupA originalul care se aflA
in arhiva C. Diamandi, ministru, de la Gura Idricului. (Surete ms. XLVII, 273 si care a
mai fost publicata de I. P. S. S. lacob al Husilor in Istoria man. lorestilor dupa o
copie de la Stoisesti.

CXXXVIII. Fara data (cdtre 1687). Dilata lui Gavrillta Costachl Vornlcul.
Socotinduma cu firea mea ca nime nui in lume ta vetuiasc l sa nu moara, ci
tot cu moartea ne plitim, si am socotit ca cine aseaza singur mai binel de cat and
asaza altii mai pe urma ; eu fulu un om mai pantos de cat altil, ca fiind mai pacatos
avuiu si premeneale de femei mai mult de cat altii, asa imi fu parte de la milostivul
Dmzeu dupa pacatele mele, si avui coconi cu trei femei, ce socotiu din cat putui sa se
stie eine ce parte 1i va tinea si nimeni din fecioril mei piste scrisoarea mea sa nu fad
mai mult, ca cihe va face mai mult, II jur cu numele lui Dmzeu sa fie neertat de Dom-
nul Dumnezeu si de Maica Precista si sa. fie lepadat de legea crestineasca si de mine sa
fie neertat, §i de sar ispiti la vreun judet, ori ficiorii ori fimeia mea sa cerce piste seri-
soarea mea, acela judet sa naiba parte de Hr. cari a strica scrisoarea mea, fie buna fie
rea, Ca eu tuturor feciorilor mei am fost intrun chip, ce cum am socotit eu asa sa las,
Socotiiu mai intai maritai pe flica mea Ilinca §i o inzestrai cu ce mau miluit Dumnezeu.
cu de toate cum se cade, pe izvod ce am scris de toate ce iam dat : deci ginerile sau
fata mea la nimea la al meu sau la estia lanti cuconi ai mei sa nu s amestece, nici
la mosii nici la tigani nici la un cap de ata de al meu, ca iam dat mai mult de cat
sar veni acestor feciori ai mei. Asijderea iarAi fiu meu lui Vasilache mai cei dau in
balti in Hirciatea parte ce am cumparat de la Mihail Rosca un batran ; atat i dau, si
satul lioaiiocii ai Popeftit i partile den Floriani cat am cumpArat eu si 2 salase de
tigani i bucate den cat mau miluit milostivul Dumnezeu, lam dat den toate, deci la ni-
meni la acestilanti sa nu sa amestece, ca cine se va amesteca va fi supt blastamul lui
Dumnezeu, precum am scris mai sus. Pcntru fiul meu Lupul, iata ce mosii Ii dau, satu
Ploscufianii cumpArat de mine si satul Párliçii iarasi cumparat de mine cu vii cu vecini,
Ploscutianii §i satul Militidaqianii la tinutul Hotinului cu vecini, de va trimite Dmzeu sa
sa mai poata deschide acele mosii, §i viile de la pfeoi i monile de la Parhti, doao
28

www.dacoromanica.ro
218 01-1. OHIBANESCO

roate si 3 salase de tigani ; si mai las un loc de un loc (sic) spre Falciu, de oi mai till'
tot sai mai caut un loc, Jar de oi muri va tine ce iam dat, §i parte din Geamenile, den
toate cumparaturile meale ce gm la Geamenile a 3-a parte si cu Pacurarestii piste Prut ;
si lam Mut sal dea viia din Ildrjeqti §i din bucate iarasi, din cat sor prileji 200 oi, si
20 vaci sl 20 boi si stupl iam Oat 100 ; deci de ol mai till, lui ior hi, lard de oi muri
sal mai dea 100 stupl, si din lape sAi dea 20 de iape cu marl cu mici si 6 cal si iatA
ca aicia Ii las loc de sat si iam dat parte din Mihailasiani, cu moara gata. latA fiului
meu Solomon lam dat satul Murgeanii cu vecini si cu 2 mod si cu helesteu, si lam dat
1/I din sat din Tomos si 1/2 din sat din Roscani, si satul SAHA §i Ruginifii la Hotin,
'/, cumparat de mine si '4 de pre masa si 3 salase de figani si 2 vii la Murgeani, §i
din toate cumparaturile male ce am in Giamenele a 3-a parte, si parte Brifcanilor piste
Prut, alaturea cu Pacurarestii, i iara 200 de oi si 20 de iape cu mad cu mici §1 6 dal
si 20 de vact cu marl cu mid si 20 de boi tineri si stupi Was de oi mai custa, ior hi
call iam dat, iar de mt sa prileji moarte, sa i se dea 150 de stupi. Asisderea i fiul
meu Costantin 11 dau satul Epureni cu Cioc4negii §i cu Bdrli1etii i cu ;5'oldenii i ett
Boteqtii la Elan, §i toate pArtile male din ,Umbraresti si ville de la UmbrAresti, si 1/2 din
sat den Mihalcaufi, carii sunt lui danie de la lancul, Dumnezeu II pomeneasda, si I/2
parte den toate Orfila male den Geamenile si cu 1/2 den_ sat den Larga piste Prut in
gura LArgi, i 3 salase de figani i cu 2 vii acasa la Epureni, si iar 200 de stupi si
40 de oi si 20 de vaci cu mad cu mici, si 20 de boi cu tineri cu mai mari sl 20 de
iape cu marl cu mici i 6 cai tined. Asijderea ce ol da fiica mea Tcdosiici, satul
.Rusii la Roman cari mis mie danie de la Postelniceasa Safta Dumnezeu ()lade, si satul
Focestii cadt iau dat matusasa Marghita, Dumnezeu sa o iarte de pacate, cu vie, si
satul BlAjiarii, carii am cumpArat eu un sat anume Colimbanii si iam schimbat cu ma-
nastire Floresti, caci fiind Florestilor mai aproape learn dat Colimbanii i miau dat BIA-
jiarii, si iam dat satui Cepeleutii carii sant (sic) cumparafi de mine cu 700 lei, ce sant
in tinutul Hottnului, si lam dat si stupii carii sant la Rus, 400 de stupi si 300 de oi,
si 20 de vaci cu vital sa fie, si 20 de boi mari si 20 de vita tinere, h iam dat 3 sa-
la§e de tigani si via mea cea despre apus de la Nicoresti §i 2 roate de moara la Va-
tAnesti, si via de acolo, pentru cA li mai min si nici o zeastre de la mine pana acum
nau Avut, de oi mai trAi, tot milostivinduma, de nu oi custa (sic), pojate fiindca asa ia
fost purte ; si 20 de iape marl si 12 cal, de nu li a ajunge cum am scris, de pe la
toll frafil si de la Vasilache 0 de la Ilinca §i de la tofi sa ia i sa dea sa plineascA.
Si ales pe Todosiica o dau pe maim lui Vasilache si nurorii vale Catrinii cu ce
va avea ea, si toti feciorii mei sa asculte de Vasilache, iar carele nui va asculta AI ii
va calca cuvantul lui si Ii va lntoarce cuvantul, ca and ar calca al med i sa fie ru-
sinat ori la ce judet ar meargi ; asa socotiu cat putuiu pricepe, pana aicea, iar ce or
si mai fit tot las pe fiul men Vasilache sa le carmueasca toate si cu mare drept, bate
ca de se va amesteca la strambatate va, fi ne ertat de mine, si toll feciorii mei de dan-
sul sa asculte. Bucate am dat Lupului 20 de boi (rupt) 25 epi tinere i stupi cum am
scris mai, asa sa ii s dea den bucatele mele. Acum socotiu si pentru Fasilca squ meu
§i pentru Toader fiu niqu socotitam l iam dat satul Boge0i cat am cumparat eu si
Bräteanii piste Tutova In potriva Boge§tilor si cu via de- la Miriani §i via de la Ni-
corefti dispre rasarit §i satul Larga carele giumatate am cumparat eu, si k um át ate ne
au Omit giupineasa Cárstina lui Toader cuconul meu cet lau botesat ; fostu lam facut
testament, §1 in testament Broglenii nam fost pus, si iam fost dat Blajearti, jar acum
lam dat Brovenii §1 iatn luat Blajiarii, insa asa am socotit, de se va milostivi milostivul
Dumnezeu sal custe cuconul oader, sa fie satul Bogestii a ei si Brostenii si toate cate
scriu mai sus, iar de nu ia cuSta ucondi, satul Bogestii sa marga la ficeorli mei, iar

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 219

!Ana a fi vie nime sA nu o doddiasca, cA cine a doclaio si nu a tine scrisoarea mea in

samA, sa fie ne ertat de Domini Dumnezeu si de Maica Priacista si de 318 oteti ce au
fost la Nikeia si de mine blAstamat i niertat ; ce o las sa se odihneasca la acel sat,
iar de va trAi cuconul, sa fie a lui carele scriu mai sus ; i igani partea mea, carii
mie mi au dAruit postelniceasa, giumatate din feciorii Beirculqti, §i giumatate iii au da-
ruit llie Yornicul i cu ginpineasa Dumisale i Alexandru Beizadea ficeorul lui Anton
Veda, ginerile lui Petrieeaico, ni au daruit, carii toti sA fie ai ei, si a cuconului Toaderf
tar de unialtele casH den casa, ori stiute de mine ori nestiute si din povijia casei mete
de sor tagaclui ori sar feri unele den cate au f Acut Vasilca sA fie tot in giumatate, tar
ce au fost mai dinainte ale meale, tot ale cuconilor mei sA fie, jar Vasilca sA nu s a-
mestece nici la tingiri nici la blida cA ea na adus nici de a ei la mine, ce sa fie a cu-
conilor mei, si en numele lui Dumnezeu giur de va ascunde sau va tAgAdui..... (conti- .

nuare in exemplarul postacluit in 1813 Mai 6 de... ispravnicul Tutovei Paladi, si aflAtor
la Stoisesti) : ...ceva. Si dau si parte me din StrAsinesti cari iam luat, cat mi sa vent
de la fejorii lui Docan, iar ii dau fitului mleu lui Toader si din bucate iarAsi sa aiba
parte, ca un frate din cei mai mari. aavril Costache vel vornic
(Vezi «Manastirea Floresti, de I. Antonovici, Buc. 1916, p, 124).
Dupa. testament avem aceastA incangAturd a vornicului Gavrilitä Costache :
8. Gavrilita Costachi vornic mort cAtrA 1687.
fata lui Caracas = Tudosiica Costin. hatman = Vasilca

[ruder Costache
9. Ilinca Vasile Costachi vornic. Lupu vornic Solomon clucer. Costantin Todosiica
x = Catrina Cantacuzino =
Ruxanda = Catinca sardar lvascu =
= Maria RosAt ; Razul log.
lard acum si moiiIe, ce fe lasa copiilor sal.
1) Elena a esit din casä cu zestre bogatd, ca o fatd de boer mare.
2) Vasilachi Costachi vornic ia bAltile de la Harciata (pe Elan), satul Boqiiacia
(pe ladrici), Popestii (pe lalan), parti din Floriiani, 2 salase de tigani ti bucate.
3) Lupc Costachi vornic ia : satul Ploscutenii i satul Mihaildpnii de la Hotin,
satul P(r/i(ii (la Läpusna), vii la Tifesti ; morile la PArliti, 3 salase de tigani, a treia parte
din Gcamene; a treia parte din Peicurare0i, via de la Reirjeqti, apoi bucate : 200 oi,
20 vaci, 20 boi, 100 stupi, si locuri la Feilciu, moara la FAlciu i incA dupA moarte,
alft 100 stupi, 20 epe si 6 cai,
4) Solomon Costachi clucer ia : satul Murgenii, cu vecini, 2 mori si cu helesteu,
jumatate din satul Tamaq, jumAtate din satul Boqcani, Sdrbii i Raginfii la Hotin, din
care pe jumAtate ii are de pe md-sa (Tudosica Costin), i jumatate sant cumpArate de
el, 3 salase de tigani, 2 vii la Murgeni ; a treia parte din Geamenele §i a treia parte din
Bldjerii de peste Prut ; apoi bucate : 200 oi, 20 epe, 6 cai, 20 vaci, 20 boi, 150 stupi
5) Costantin (iostachi sArdarul ia : Epurenii, Cioceineftli, Bar1ileti, oldenii, Bo-
tqtli pe lalan, pArti din trnbräreti cu vii, jumAtate sat din 3/ihtilcilu(i ; jumAtate din
Geamene, jumatate din Larga peste Prut, 3 salase de ligani, 2 vii la Epureni (acasA) ;
apoi bucate : 200 stupi, 200 oi, 20 vaci, 20 boi, 20 epe, 6 cai.
6) Toolosiica, maritatd in urmA cu I. Razul logofAt, ia Busii (la Roman), FoceOzi
Bldjerii, schimbat cu mAnAstirea Fioresti, dandu-i satul Cohmbani; (Jepleu0i (Ia Hotin),
si bucate : 400 stupi 300 oi, 20 vaci, 20 boi, 20 juncani, 3 salase de tiganl, via de la
Nicoresti, 2 roate de moarA la Vdtd ne0i cu vie, iar dupA moarte-i incA 20 epe, 12 cai.
7) Vasilca sotia sa si cu fiul cel mai mic Toader iau Bogeqtii, Breitenii (pe Tu-

www.dacoromanica.ro
220 GH. GHIBANESCU

tova), via cie la Mireni, via de la Nicorefti, satul Lau; Broftenii §i alte poviiii din casa.
Insumând aceste averi reiese ca in tot cursul sec. al XVII cele clod generatiuni de
boeri Costachi, tatal si flu!, au avut.
Apostol Costachi 2 mosii (1600-1650).
Gaya lita Costachi are in 1672 noud tmnii, Ian la moartea sa, in 1687, are 40 de mosii
§i Asa cu aceste averi intra CostAchestii in sec. al XVIII, sporindu-si averile si
lnmultindu-si incrAngaturile de inrudire cu protipendada tarii :
Noi n'avem gandul de a face aici o monografie a Costachestflor, ci ne multAmint a
da urmasii dupA cei 4 leciori ai lui Gavribta Costachi vornicul, de oare ce se vede cA
Toader COstaelti a murit tanar, sau n'a avut copii.
*
* *

A)
8) Tudosiica cas. Ivasco Razul vel logofAt

1
9) Costantin Razul batman

I I I
10) Vasile Razul hatman, Gavril Jordachi
= Ecaterina Paladi

11) lancul Razul logofat

= Ilinca fata lui Vasile Roset hatman

12) Grigore Razul spatar

.,.-,. Reana fata lui Jon CananAu spatar
OBS.AceastA descedenta e datA in spita lui lordachi Malinescu din 1842.

B)
9. Solomon Costachi clucer
= Catrina.

19, Constantin, GavrilitA fatA

= Vasile Sturza

www.dacoromanica.ro
CNI lleana j Costantin Costachi visternic
CNI
= Costin Catargiu spAtar I lordachi Costachi spatar Victor
lordachi Costachi major 3 copii
Gheorghe I
= Lafarry Eugenia Oheorghe
Lascarachi Costachi , SmArAndita I Dumitru ---.,-Baroti(a) Di di na
Scarlatachi I
s.Dinu Catargiu(a) Edgard Keti
= Soltana Arghir I .------ Zamfira RA§canu
Elena
= Niculescu 2 copii
Smaranda Cleop atra
= lamandachi sardar Aglaia
--,--- lorgu 43oteanu 1 bAet Pia
Tudosica Zoita =Col. Rft§canu Neculal
= C. Dopici vist. C. lamandi ban (spita lamandiasa) (b) Pierette
=Oh. A-
4:3 dam Mi-

www.dacoromanica.ro
(7) Matei Costachi lorga
u evi = Ruxanda P. Micleseu ordachi comis=RAluca Iordachi + 1836 tachi
.3 v...
I'd 4 .c.,
Oheorghe Aga Elena.C. Costachi (vezi urma§ii)
C.) 01.- MI
Safta ForAscu spatar Profira
ri) > CII
6 e
II
-C
C.)
CI
Catinca
Alecu=Elena Razu MArica,
Natalia,
RS
= Neculcea spatar. Elena
cc:
..q
0 ..2
g
.N. Pe-
trescu
=
KV cO
= i...
Ana
-Gh. Netter
z 11
,F72,
21i tic§
3 -a:
°a
ci
222 01-1. GHIBANESCU

E)
9. Costantin Costachi sardar
= Maria Manolachi Roset vornic

10. Manolachl lordachi Costachi paharnic

Maria Paladi Tofana Luca

11. Gavril lonitA, Manolachi, Costantin, Gligoras Lj ureanu Costachi

clucer medelnicer spatar
=fata D. Paladi = Bogdan =Maria Oh. Caragea
vornic logofat ban
I

12. lordachi Teodor Casandra loan Epureanu

vornic =Safta C. =Matei vornic
-,----fata Samurcas Lambrino Costachi =Catinca C.
post comis Nagel

Grigore, Manolachi Costachi

Epureanu
=Maria A. Sturza

Joan, Elena Catinca

=Alex. =Alex. Exarcu
Bibescu
* *
Case Costachqti in la#. Nu e fara interes a §ti Cali din membrii familiei Costachi
au avut case in Ia§i, §1 in ce parte a targului au locuit. Mitropolitul Veniamin Cos-
tachi cat a pastrat scaunul Metropolitan-40 ania locuit inpalatul Mitropolitan, cum il
restaurase lacob Stamati. Acolo se tineau §edintele divanului. El a radicat Mitropolia
cea nod In 1837, a deschis Seminaria Socolei in 1803 ; tipografia §i alte opere cul-
turale.
Fratele sAu Sarban Nagel §i-a clAdit pe drumul sapat al Boto§anilorpe strada
Carol case marl boere§ti, cumparate apoi de T. Bals, apoi clironomie la Cimara, iar
azi sant ocupate de Cercul Militar: (vezi actele aduse mai jos).
Cea mai veche §tire de dasA Costacheasca o avem din 1757, and stolnicul lordachi
Costachi, fiul lui Lupul Costachi vornicul, i§i vinde cu 480 lei casele sale dintre ulita
stramba §i ulita mare lui Lohman Gerahul. Casele veniau in fata clopotnitei Treisfetitelor.

CXXXIX, lordachi Costachl stolnic vinde cu 480 lel lui Lohman gerah, cascle sale de pe
ullfa mare.
Fac in§tiintare cu acestu incredintat zapis al meu. pentru un loc de casd §i cu
oasA gata de pe ulita stramba din dosul pivnitai. manastirei Trei sfetitelor §i pe
langl dughenile. biserlcii Unguresti. care casä liam fost cumparat au de la Simion
Coroiu, capitan de darabani §1 lui Inca iau fostu cumparAtura, de la Catrina
tilca, lui Calistru, Cucoranulu, monah. biv vet medelnicer dupa cumu mai pre largu

www.dacoromanica.ro
 nOCUMENTE 223

aratd zapisulu lui Simeonu Coroiu si zapisulu Catrinii de vAnzare ce iaste fAcut la main
Capitanului Coroiu, eastA casa. cu ograda cu grajdiu cu cuhni si cu poarta §indilitd i
dupa cum learn cumparat eu ; de la cdpitanulu. Simion Coroiu Ham vAndut. lui Loeman
Gerah dreptu. patru sute. optu dzAci de lei noi. carii miau platit toll banii deplin. si
eu incA iam dat casile cu tot locul : si cu toate cele. de pen pre4-uru. precumu aratd
mai sus. si iam dat si toate scrisorile vechi ca sAi fie movie statAtoare, in veci. §1 la
tocmala noastrA si deplind plata, sau tAmplatu. si alti. boeri si oameni buni. carei mai
gos sau iscAlit. si pentru incredintare am. iscAlit : si insumi cu mAna me ca sd s creazd.
Velef. 7261April 21
Ion Cantacozino ban mam tAmplat
lordachi Costachi stolnic ; am vAndutu
si eu Constantin Nicola diiac, am
tlocrOgo; Tptepi.pecr, scris cu dzisa dmsale paharnic
lordachi Costachi
IA, loseph M-r Cambidi prefectus mann propria
Iii loseph M-r : Zingali : Miss : Ap : manu propria
in dos. ; Sapis cassi Kumperate de la Geordati Costa slolnik
an. 1765 (sic)
apoi de alte mAni : 7265 (1757) april 21
Veniamin Costachi are case in strada Hotin 3, cu acte vechi de la 1843.
Eugenia Costachi Boldur avea case in str. Sf. Andrei 2 cu acte vechi dela 1859.

CXL. 1859 Mart 30 laV. Diata Catinat Costachl, mania tut Manolachl Costachl Epureanu.
Act de dAnuire
Subscrisa vorne. Ecaterina Costachi, fac stiut prin actul de fata, cd de si prin
testamentul fAcut de prea iubitul mieu solu raps. vornic loan Costachi, si in unire cu
mine mi sau fost lAsat in dep ina mea proprietate pentru cAt voi ave viata atAt mosia
Borosestii din tinut Vasluiu cat 0 casfile din Eji cu toate gospodariile lor fail a sa
pute amesteca nimene, iar dupd moartea me sA ramae a fiiutui mien vornic Manolachi,
insA fiind ca interesele mai favorabile pentru dAnsul au cerut de iam dat mult inainte
pomenita mosie, apoi mam invoit cu el, ca pe lAnga casa din Es care au rAmas in de-
plina mea proprietà, facAnd si o invoiala cu ia, sarn mai numere si pe tot anul cAte
una mie galbini si doazaci stAnjini lemne, adusi la ograda cu care urmeaza regulat.
Acum dar va2Anduma agunsA la o vArsta de 70 ani si slabd, am gdsit de cuviinta cu
toate simtirile fiind ce pomenita casii din mahalaoa sfant Andrei, cu tot locul si heiu-
rile de pe impregur, si toata pojijie ce sd va gasi dupd moarte mea, sa ramAe daru
din partiam pre iubitii mete nepoate copila Catincuta Iiica fiiului mien vornic Manolachi
pe care o am botezat eu, si avAnd In privire cA copila sa afla mica, apoi parintele ei
vornic Manolachi dacd nu va vroi a le tine pana la mdritarea ei este volnic a le vinde
dupa o formala preteluire ce le va face si la inaritare ropilii ai raspunde pretul lor fard
dobanda, iar vrand a le tine le va da in natura, si sA va folosi tot pArintele ei de si-
dere in casa sau chirie lor.
Lada cu argintdrie cumpdrata de la Paris ramAne a o impArti amAndoi fratii, Gri-
gori si Manolachi intocmai precum sa zice prin pomenitul testament, nu mai putin au

www.dacoromanica.ro
224 M. GHIBANESCO

a urma tot ei de o potrIva si cu cheltuiala ingroparii mele, i grijile noastre sufletesti

pana la al 7-a an dupa dezgropare. Ajasta fiind ce de pe urma a me pamAnteasca vo.
inta sa va pazi nestramutat. 1859 Mart 20.
intocma sa va urma Esii
Catinca Costachi

CXLI. Peril !psis de actele caselor tut Veniamln Costachl (CurAlarl 3).

1) 1843 Ghenar 10.loan Neculau sluger vinde cu 485 galbenl casile sale din Iasi,
Mute de dansul pe locul cumparat in 1837 de la Stefan Platon despre biserica Cura-
lari cu locul lor in mirime de 56 stAnjeni si 3 palme gospod de giur Impregiu; adica :
partea despre amiazazi 12 st. 4 palme, parte despre rasarit 20 st, 1 palma, parte des-
pre miazanoapte 9 st. 6 palme, si parte despre apus 14 st." le vinde lui Ion _rues.
Divanul apelativ al tarii de sus intireste actul in Mart 5, 1843.
(ss) D. Varnav, Aga Manu, A. Mavrocordat.
dir. Luca, sef Scorpan
2) 1856 lunie 30, Iaqi. Spatarul Ion Fucs prin plenipotentul sau comis loan
Beideman, vinde cu 1050 galbeni casele sale din Iasi Iângi biserica CurArari, Ohl
banul Neculai Delimarcu, urmAnd a plati 300 galbeni cAtre spatar Gh. Dulcescul.
3) 1856 lunie 2. Foaea de mezat a caselor lui Fucs.
4) 1888 Oct. 20 lafi. Alex. Delimarcu, dupa moartea tatalui siu, vinde cu 10000
lel lul Xenofan Vlasto casele sale d;n Iasi. .
5) 1893 Maiu 12, Iafi. Xenofon Vlasto vinde lui Veniamin Costachi, funcionar,
Sr. Andrei 2, cu 18000 lei casele sale din Iasi langa Curalari, cu toate atenansele, pivinita,
beciu si celelalte cladirl aflate pe tot cuprinsul locului". La al. 6 se zice : Eu Veniamin
Costachi cumpar aratatul imobil in conditiunile de mai sus si declar ci am imprumutat
de la d-na Speranta Marcu, suma aceasta de 18000 lei noi, pe trei ani, de astizi si cu
dolAnda de 50/0 pe an, cu care bani am platit pretul caselor cumparate de mine.
. . . Drept care d-na imprumutatoare este integratA In toate drepturile si privl-
legiile acordate de legea vAnzatorului".
6) 1894 Febr. 28 1a0. Declaratiunea Aglaii Costachi ca la casAtoria ei cu Ve-
niamin Costachi ,nu am adus nici o data si nici am facut vre-un contract matrimonial".
7) 1894 Mart 9. Certificat eliberat de C. Christodulo Cerchez, C. Lepadatu sl
C. 1. kleculau atesta ci Veniamin Costachi, este singur proprietar al case! din lasi disp.
Ill, tKada Curalari 3, ci stapAnirea sa asupra zisei case, nu este de nimenea si in nici
un chip tulburata si n'am auzit el acest imobil si fie zalogit sau supus la vre-o datorie.
8) .1914 Mai 12. Act de v;nclere cumparare prin care Veniamin Costachi pro-
prietar domiciliat In lasi str. Lapusneanu vinde d-nei Aglaia Negruzzi cu consimilmAntul
sotului sail Alex. Negruzzi ginerelui sAu domiciliata in Bucuresti, str. Bateriilor 9
bis, imobilul sau din Iasi strada CurAlari 3, cu 15000 lei".

CXLII. 1794 Ohenar 19 (NV). HotArnicla loculul de casa ale lui Manolachl Conachi vornic.
Din luminata poronca pre inaltat domnului nostru Marie sa M hail Costandin Sutul
Vvodi. randulndune dmlul loan Cantacuzino vel logofat ca sA hotaram un loc de cas(A).
a dmsale Manolachi Conachi vel vornic za aprozi, ce are in mahalaua Muntenimil de
sus aldture pe din sus de drumul Botofanilor. care loc mai inainte au fost a unor ma-
halagii a unui Mihalachi 1 Neculal sin Tanasa, Sfirbul Suiulgiul, de la care cumpiandul
ripiusatul logofat Vasali Razul, mai pe lama lau afierosat Episcopiei Flusului, si de la

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 225

Episcopie, lau luat acum cu schimbu dumnalui vel vornic. Noi deci mergand la fafa
locului, am chemat megiesii de prin pregur si fdcand cercetare, sau aflat locul dumi-
sale tot slobod fdr de nici o pricing, carele fiind el au fost hotgrit mai dinainte, niau
at-Mat logofAtul Toader Bontas. vechilul dumisale vel vornic o hotarnica iscAlitg de Vi-
drascu Cantgr vornic de poartg, intaritd cu pecete porlii gospod din leat 1779 ay. 5.
*i urmand pe povAtuire acei hotarnice, am ggsit la trei colfuri pietrele hotard intregi
nesmintite, si a*a nefiind nici o pricing despre vreo parte am fAcut stanjen de opt
palme gospod dupd palma ci este insämnatd intra6a hotarnicd, si am Inceput a misura
din cloaca pietre ce sau gAsit Iangd poarta dumisale Costandin Gredanul biv el vornic,
alAture cu gardul ogrAzii dumisale, din dial de hudifa ce sA abate din drum, ._!el mare
si merge la casa dumisale vornic Gredanu, si am mersu cu mdsura tot la dial algture
cu gardul ogrgzii dumisale vornic Greeanul spre casgle dumisale lordachi (Canta)Cuzino
biv vel vornic [And Intralte cloaca pietre hotard ce sau gasit langa gardul dumisale vor-
nic Grehnul, unde sau implinit deplin 30 stanjani, precum scrie hotarnica ; de acole
am purees cu mdsura spre drumul Copoului i a Botosanilor, algture cu locul dughe-
nilor dumisale vornic lordachi Canta, pang intralte cloaca pietre hotard ce sau ggsdt In
margine drumului Copoului, langd calf ul dughenilor, uncle sau implinit deplin 39 stan
jAni dupd hotarnicA ; de acole am purees cu mdsura la vale alature cu drumul Boto-
sanilor pgria in margina hudifii ce merge din drumul cel mare la casa dumisale vornic
GreCanul uncle pietre hotira nu sau ggsit i plininduse 36 stanigni tocmai in margina
hudifU acolo am pus noi cloaca pietre hotard chiotoare locului, si de acolo niam intorsu
cu mdsura alAturea cu hudifa dumisale vornic Greanului pand iar la cele doaco petre
hotard din poarta dumisale vornicu'ut de unde am inceput cu mAsura intgiu si acole
sau implinit deplin 38 stanjAni, cum scrie hotarnica Itti Vidrascu ; cu care hotdrAtura
fiind priimfi atat megiesii et m si dmlui vel vornic Manolachi Conachi, iam dat a6astA
mgrturie hotarnicA iscalita de noi si adeveritä cu pecete cu curfii gospod impreund cu
harta de stare locului. 1794, Ghenar 19
Stefan biv vel sulger hotarnic. Ciogole vornic de poartA.
Gheorghie Bontas diiac ot divan am scris hotarnica easta.

pecete porfii gospodz 1782".

OBS. In 2 Febr. 1794 M. C. Sutul Vvd. Intdreste hotarnica de mai sus.

CXLIII. 1809 Maiu 25 (laV). -- C. Conach. comis vinde cu 35000 tel casele sale din Iasi, spa-
tarulul Sarban Negel Costachi.
Costachi Conachi biv vel comis, adiverez cu diastA scrisoare la maim dumisale
spat. SArban Negel, precum sä sd st:e cd casale pgrinfilsti ce liam avut clironomie aice
in ora*ul E*P, nefiindumi trebuitoare, impreund si cu tot locul lor dupg cum sa afld
cuprins in scrisori prin faclula cinstitului divan la trecutul an 1808 Mart 17 liam scos
vanzgtoare la mezat, si dupla cat sau strigat la mezat de cdtrA telal basa in curgire de
un an *i mai bine. nimine alfai mai bun pref nau dat de cat dmlui spatar, avand tre-
buil* de aceli casA au dat pref, pand la suma de 35000 lei drept care pref in cinsti-
tul divan sau sAvarsit hare/id asupra dumisale si acmu priimindumi de la dumnlui ci plata
deplin pe*in Intru mAinile meale, ca unul ce mam mulfamit cu aeastg vanzare, am dat
dumisale si din parte me acest zapis de veci vanzare i impreting cu toate scrisorile
vechi si noa ce am avut pe acest loc, dupa care de acum lnainte §i dupa taria §a in-
29

www.dacoromanica.ro
226 GH. GH1BANESCU

täriturii ce si va da dumsale de la cinstit divan, sa ail:a a stapani ardtatile casa si cu tot

locul lor In veci. atat dumnalui cat si tot! urmasii dumisale clironomi in buna pace st
far de nicl o suparare despre nime, ca pre unile ce de acmu au ramas a dumisale cum-
Orate cu buna credinta, si de la mezat in divan, dupa randuiala pazita si spre incre-
dintare am iscalit, iscalind si alte obraza cinstite marturi. 1809, Maiu 25
Costachi Conachi comis
Costachi Sturza spatar martur
OBS. In 11 hmie 1809 Divanul Cnejiei Moldaviei Intareste vanz area caselor de
mai sus catra erban Negel vornic.

CXLIV. 1809 Main 26 ((ag). C Conachl comls cere de la divan scoaterea la mezat a
caselor sale.
CAtra cinstit divanul Cnejiei Moldaviei.
Pentru casäli mele din Ias ce au fost scoase in mezat. facandusa hare6 asupra du-
misale spatar *Arban Negel cu pret 35000 lei, dupa intrebare ce cinstit divan im face, nu
lipsdsc a faci raspuns, ca de vremi ce au ramas asupra dumisale spa tarului sant priimit
cu toata indestularia mia de arastA vanzarl, sl de acum raman dreapta ocini a dumi-
sale si a niamulul dumisale in veci. 1809 Maiu 26.
Costachi Conachi cotnis.

CXLV. 1828. Martie 15 (1(40.-1. VodA Sturza intArqte o cumpArare ce o face Sarban Negel
vornlc clitrA post. T. Bal§ cu 4903 galbenl.
Noi loan Sandul Sturza Voevoda cu mita Ini Dumnezeu Domn tari Moldaviei.
Din aeasta obstiascd adeverire a preaosfintitulul Mitropolit al tarii si a dnmilor-
sale boerilor hale §1 prbeni, Incredintandune domniia me, ca aceasta casa cu locul lor
au fost dreptu a dumisale vornic. arban Negel LAM nici o amestecare de pricina asupra
lor, si a carora vanzare Inca au urmat pe dreptul cuvant si alcatuire desavarsit, cu
multumitoare plata de patru mii nod sute trei galbini, dar si fail a urma vreo impie-
decare de protitnisis al rudeniei sau al megiesiei, dupd at'fasta incredintare, cat mai ales
fratili boeriului viineatoriu preaosfinfitul 11litropolit ineredbzraili. Drept aceia intarim sta-
panirea cinstitului si credin6osului boeriului domniei mele dumsale WOW() Et.ii1L11 vel
postelnic asupra acestor casa cu locul lor, pe care de acum inainte si in veci sa aiba
atat dumnalui cat si mostenitorii dumisale din niam in niam a le stapani cu tot locul
impreuna cu toate zidirile si cele din launtru ale lor in puterea zapesului acestuia, ca
pre unele ce liau cumparat cu buna credinta. Asupra carora casa cu locul lor easta
de la noi intaritura cu al noastra domneasca iscalitura si pecete, sai fie uricu statornic,
neclintit sl nerusdit nici o dineaoard in veci. 1828 Martie 15 zile
Ico loan Sturza voevoda M. Mlle vtori logofát procit
Pecetea domneasca in tus ros : ilco. um. ca. CT. B.B. 1822, cu
deviza : utroque clarescere pulchrum
sIncredintaz prin acest zapis al mieu ca prin buna invoiala si tocmala am vandut
de veci dumisale vel post. Teodorasco Bals casale mele de aice din orasul Esii ot Mun-
tenimea de sus cu toate asternuturile si mobile din casa precum sd eta astazi, cu toate
binalele ce sant in ograda si cu tot locul dupd scrisori vechi si urice. in pret hotarat
de 4903 galbini olandeji adica patru mii noaca sute galbini olandeji, pe care galbini
acum cand iam Mut dumisale casele teslim, iam si priimit top deplin in mânele mete,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 227

si dar de acum §i in veci le va stäpani atat dumnalui cat §i clironomii dumisale cu ne-
stramutare, ca pe un drept acaret §i ocind a dumisale, dandusa dumisale toate scriso-
rile vechi §i noaa ce am avut pe aratatele casa cu tot local lor impreuna §i acest de veci
al mieu zapis de vanzare, iara intamplandusa in orice vreme vreo pretentie asupra ca-
selor acestora sa fiu eu raspunzatoriu. Drept aceia sau incredintat acest zapis al mieu
§i de catra alte obrazd cinstite ce sau intamplat fata, intarindusä zapisul §i de catra
ocarmuire, spre in veci inbcma urmare. E§ii 1828 Mart 7
rban Negel vornic adiverez celi mai sus scrise.
Costantin Paladi hatman martor.
lordachi Miclescu spatar martur
Gheorghie Sturza postelnic martur.
Stetan Catargiu vornic martur
Iancul Negel spatar martur
lordachi Bal§ spatar martur
Gheorghe Hermeziu aga martur
ierf.oc . . . pxpttpoi
Divanul
Zapisul acesta fiind dat cu bund priimire dumsale vornic Sarban Negel de vanzare
casai, catra dlui postclnic Teodor Bal§ sau incredintat §i de call noi.
1828 Mart 8
Veniamin Mitropolit Moldaviei
Sturza vel logofat, Costandin Canta vel logofat
lordachi Rosat, vist. Andronachi Donici logofat
Teodor Bal§ logofat Vasile Miclescu vel vornic
Dumitru Beldiman vet vornic
Alexandru Roset hatman
loi dachi Ghica postelnic
Catargiu vel vornic
Nec. Canta post.
loan Neculce vel vornic
Stefan Roset vel vornic
lordachi... hatman
Manolachi Dimachi vornic
Hermeziu vornic
lordachi... vornic
Alexandru Ghica hatman
Grigori... comis
Costachi Ghica vel vist.
Raducan Roset hatman
Mihail Sturza vornic
Grigore Ghica hatman

OBS. Documentele caselor Conachi-Costachi (Negel) de la Nr. CXLII-CXIN se &HA

In arhiva Cercului rnilitar din Ia§i.

www.dacoromanica.ro
 M ANUSCRIPTE
7100. (1592). Douá fragmente din sbornicul de la Kohalm.
A. pg. 22, lnyilffiturii la a doa ye I fire a donanulza nostru a lui L. IL. I
Spuse cd ceriui cu stiilile, i soare I le si luna. sAnth fdcute de Ddzu. I atunce cunoscu
lumia. cä acea I stia nus fdrd de incep ut. ce au I incepAturd de la Dmdzdu. dece cum
au j incepatura. asa vor avea i svarsit CA fie ce lucru are inceput de nevoe I i cao.d
j

23. sd al si svAr§itk. Lard numai DmdzAu iaste MI de inceput. I asia si Mil de svra-
sitk. insa acela svrdsitk vor avea. ca §i trupurile omenesti. ce sA vaicd si j mor iard
I

in dzua de apoi. sd vor scu I la neputrede. cd cum invie copacii I primavara. din mor-
teciunea ernei. I de infrundzesck si inverdzesck. din I secAtura lor. intracela chip §1 tru-
purile omenesti vor invie in dzua deapoi. intru viata neputreda. asia va hi cerul arsk
I

§i IdmurItk de foc. ina I intia ven'rei domnului nostru lui Is. I Hs. la giudetk. dupa
cum dzice. si Petr Apstlk. ceriu nou si pdmantk non aste ptam. insa pentru a-
I 1

ceaia sd vor .svrd si.

1 ca de acii numai cat sa vor schimba. I a nand in cata vreame
iaste omul I in blastamul lui Adam. de sd hraneaste pregastd lume. cu truda §1 cu
1

24. su I dori. pad atunci va hi. si cerul cu I noorii. i cu neguri. de va ploa I pdmantul
pentru hrana omului. pand atuncia §1 soarele si luna. §i stia I lele vor siuji omului
1

ca sd cuno I asca el pre aceastea vremi. i sd nume I re aii si dzilele. ia-rd deaca sä
va dez I vegte de acest truph cu trudA. cei nas I cut in blastdmul strdmosului nostru
lui Adam. si va inviia cu inviere fd I 11 de moarte. unde insa§i lumina I lui Dmdzdu
lumrneadza cea dulce i I trumoasA. cat nu poate nestine sA spue. si cu hrana fard
de trudA vor I hi hrAnIti deacii ce va trebui cer I cu noori sau cu ploi. sau s lu I
mineadze. ce carele acmu soarelui sd räsare si sd apue. §i ceriului sd plod acela
J II

25. satuncia va dzice de sd va schimba I ceriul §i pdmantul. deacii de sAnt noud I lu-
crurile ceriului si al parnAntului I strasnice. acmu candz tuna tare I §i trAsneaste si
fulgerd. sau cands I se cutremura pamintul. darA canclx j sä vor inceape a sd face
acea e lucruri I groaznice, si strasnice. ce vor fi pre I ceriu §i pre pAmantk §i pre mare
cAnd I toate stihiile lumii vor esi afarA din tocinala sa. candz soarele sa va intu I neca.
luna nus va da lumina. steale le din ceriu vor cdclea. ca frundza copa I cilor. ceriul
I

cu mare sunetk sd va invd I Ii ca un svitoc. pdma'ntul asa de groa znice lucruri sA

1

va cutremura cAnclz I sd vor rdsipi rnuntii si dealurile sd vor I arde cu foc si sä vor rds-
26. turna pad in ma I re. si maria sä va turba din fundul ei. II §i sd vor infla pand la
ceriu valuri I le ei. si de inpuciciunea ei vor muri I oamenii si mai vArros de sunetul
1 §i huetul ei. aceastia nu numai oa I menilor §1 herilor i dobitoacelor, I ce vor fi
groaknice. ce tocma i Inge i rilor le va fi cu spaimd §1 cu cu I tremur de frica giu-
defului. I lubitii miei frati cre§tini §tim I cd aceastia sdntk sd fie nu pentru ce I Vd ce
numai ca sd gateadze sd vie I inaintia venirei domnului nostru I Is. Hs. si sd fie gata la
giudetk I cAndk va veni sd giudeci vii §i mortii. Insa mainte s ascultati iubitii miei I

crestini. cum domnul Hs. deacea I stia de toate neau spus. ce vor sd fie I inainte sä
§tim. ca un dulce priatin al nostru §i nu numai deaceastea II ce neau spus. ce Inca
I

27. §1 vremile §i I seamnele pre carele vom cunoa§te. candk I sd vor apropiia aceastia.
adeca svrdsi I tul lumiei si a doa venire a domnu I lui nostru lui Is. Hs. insa pentraceaia

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 229

I eu de la mine sau din tlacul altora ne I mica nu voiu dzice. fara numai jau I grAit
si 6au spus domnul Hs. catra uce I nicii sai cand:s intrebara pe sventia I sa de svra-
situl lumiei. intdiu domnul I Hs. au dat samnk candk sä vor radica pror(o)ci I adeca
invatatori mincinosi carii inainte deajasta vreame san radicat. Si I mon Viahovnic,
carele sa gräiia a fi fiiul lui Dmdzau. l cu mestersuguri dra cesck zbura di in RAmk I

si sa sui spre J ceriu. catk nul putia sal agunga cu ochii naroadele salk vadza. pre I

carele nul vrea J tampina putearea lui Dmdzau. sal arunce gos §i sa piae cum peri. II

28. putinel de nu vrea I sminti toata lumia. mai incoace sa t I ardtat Calvini ce de in-
vâqdtura sa s chiamd Calvini i Lutrani, carele in I va,`ii post sit nu hie. nice cd-
lugdric. nice I sd set inchine crucci si icoanelor. nice sá sd roage vreunui svantk. fara
numai lui Dmdatu. dintra care sit chiumd Lu I trani. fara de aceastia, i cap Ari
I iani Pavlacuiani Saviliani. pre ca ; rii diavolul iau samanatk ca niste legu I mi prin
neste grau. pre mijlocul cre stinilor fi _Oat' acmu scone:wit,
I nu namai intraUe I

li»zbi crqtine I ce qi intru noi in Romani. veri afla I proor(o)ci mincinosi. de sa fac
a sti ce va I hi inainte i unii hulesck pamin I tele si tugile carele sa fac pentru I cei
29. morti. dzicandz ca deaca moare fi omul nui foloseaste pamintia si leturghiia. I altii
dzic iarasi ca e dat omului ori I a peri ori a sa spasi. de carii domnul Hs. neau clatk I

grija foarte cu deadinsul, sd ne padzim deau dzis : (ASK. xxi. S.) GAIoAliTEcm AA
1

HERTO RAC ft Athorli flptARCTIIT6. aliHOSII1 CO tipinAET HMI; MOE I rAatillE ARK ECM,. XC.
I

11 A1110rH np*AzcTirr. J (vedeti sa nu va amAgireti cad Multi vor vent in numele meu
z:cand eu sunt Hs. si multi se vor amAgi) altk samnk au datk domnul Hs. de osti
I

si de razboae. nu ca doara mai denainte I nau fostk osti si razboae cumu i cetim
I

de domni. si de imparati. ci si pentru credinta noastrd cum si vedem Ca Turcul I

cu soblia inmulpaste credin(a sa si inpineadA cea creqtineascii. Papa aqi

I

jderea cu sabiza va sig pleace pravoslaviia suptk ascultaria sa. §i pre scurtk, SA
I

dzicem. until pre altul scoate arma pricindu I sa, unul cu altul ca l leagea mai bu I

30. nä. i aöasta nu sau inceput de multk. 11 iard acmu o vedem cu ochii nostri. apt I
TEHIA OVTOIITI1CM HE Toro AA ECT KOH411 I
11A. (dara nu va fi pe data sfarsitul (XX1.9).
Al trelle samnk au spus ca sa vor ra I dica limbi pre litnbi. i imparati pre I impa-
rati care lucru socotiti frati lor. de nu sa va hi mai plinit si ajasta. I ca pu-
I

tinel de nu sau turburalk toatei lu I mia de la rasdritk pallet la ap ts. I Al pa-

trul satrink, foamete si cutremurk. pre alocuri, cum si vedem pentru ne I pad
si pentru seacete foamete de multe ori, i parnantul adese ori I cutremurandusa.
Al cludle sAmnk I svadele i pricile 8 i viata cea rea I intru toci oamenii, i sA vor vinde
I unul pe altul. cu clevetele cu minciuni I le. cu Orate. si nu sA vor iubi unul I cu altul.
Dead tu cAndk audzi cva ta cia sufleteasca. svadindusa si pricindusa. i mazdindk
I
II

31 unul I pre altul. adeca vladicii pentru eparhic j i preolii pentru popoara si trkcovni I cii
pentru venituri. i cAlugarii pentru egumenii si pentru alte direga I torii sufletesti si
I

unul pre altul rAdi I candusa, si vAnzindusa. atuncia sA I nu te spemintezi, nice sa te

smintesti. I ci nu socotiti ce sa faci acrnu. soco I titi cei scris aici denainte deli spuI ne
deaceastia de toate. ca sa nu te in I sell sd te scapi de lucruri e tale cea le bune. I

ca sminteala a6asta grAiaste I domnul Hs. CA in doaa chipuri iaste. cA intrun chip sa I

smintesck oamenii. pentru I preacupiile boiarilor celor sufle,e0. i celor lumeasti. 1

32 i pentru faptele J lor ceale reale. intraltk chipk sa smin tesck p ntru sAraciia si pen-
I

tru miji Aldtatea bescaricii lui Hs. adecd I pentru saraciia crestinatAlii sA vor I sminti de
vor fugi la lacomiile cea le mandre i bogate, cum si vedem cas
I lasa cres- I

tinatatea. i un'i sei turcescn. al.i t luturdsck. alii iapii sit cnchind. §i intralte
I

eresuri I in multe sá dau. pentru lacomiia acestii lumi. Al siasele sAmnk pentru mul-
I

timia rautAtilor. sA va taia liubovul intre oameni. deci cum vedem holdele I ceale
I

www.dacoromanica.ro
 230 EUFROSINA SIMIONESCU

de grAu inspicatk §i fA 'Andk I prAgA. §tim atunci cA va hi aproape I §i seacerea. a§ia

intracela chip% §a I ceasta vAdzAtidu izbAndinduse, §i mai vrAtos liubovul tdiat din-
tre oa I meni putemk §ti cA sau apropiatk §i inparAtiia hti Antihristk. cAci I CA unde
I

33 inceape a sA apropiia impAra II tul acolo inceape §i obi6na a na§te. I A§ia §1 Anti-
hristk apropiindusA I au inceput oamen'i obi6ne1e lui a ti nia. ca obi6na lui Hs. iaste
I

sA inpace I cei svAdili. §1 sA inpreune in liubov cei I departati. iara obi6na lui Antihrist I
iaste sA invrAjbascA cei cu pace. si I sA rAschire cei inpreunati. cd au doa I rA poate
ne§tine de voe sA sa laude I cA are liubov fArA de nici o fAtarie. I cAtrA fiece cre§tink.
CA au doarA mai I de multe ori nui grae§ti cu gura de bine I §i de priete§ug. §i te
arati cA e§ti I cu priinta §i cu priete§ug. §i cu liu I bov fratelui tAu. iarA la inimä en I
de§ti intraltk chipk. Au doarA vei I dzice cA sA iubea§te vecink cu vecink I sau frate.
34 cu frate sau mAcarA §i pArinte, cu I fdork. §i fe6ork cu pArinte. numai ce II stA acmu mai
tare liubovul curviei I §i alte rAutAti. ferice de cela ce I nu sa va sminti intraceste rautAti I
§i va rAbda.. cA acela sA va spsi. I Ali. Vaptile samnk. lau aratatk domnul I Hs. in-
tracesta cuvAntk ëau dzis. cA I va hi mArturisitA Evghlia preste I toatA lumia. pentru
mArturiia a to I atA lumia. cA intAiu sau mArtu I risitk Evghliia lui Hs. cu apslii. dupa
ccia cu ceale §eapte saboarl. iard 1 acmu mai apoi la sordsitul veacu I lat. de clindk
au Inca Turcii inpei I rdtiia creOineascd. ce tarA vei spu I ne sA nu hie cre§tini. in
ce limbA I sa nu hie inblati dascali. invAtAtori crestine§ti, ce pAgAni vor fi I pre lume
35 sA nu §tie de Hs. §1 credin I ta cre§tineascA toate sementii II le, §1 toate limbile pAnA
la margi I nile lumiei au prinsk de veste de Evghliia I lui Hs. §i at'asta au fAcut Dum-
dzAu, I pentru ca sA nu sA poatA ei tAgAdui. la dzua giudetu'ui sA dzica ei cA
I

nau I §tiut nice au prinsk de veaste de Hs. pentra I ceaia au rAschiratk cre§tinii preste
I toatA lumia de la rAsAritk. 'Ana la I apus. cAt nau §tiutk §i nau agiunsk gla I sul
apslilor. §1 al sAboardlor sA agiun I gA crestinii. cu cAlAtoriia §1 cu I streinAtatea Ion.
DupA aceaste I §iapte seamne §i al optul skunk au I dat sAl §tim deam dzis. cAndk
veti vedia u I rAciunea pustiirei stAndk pe locul cel I svantk. care euvAntk au dzis de
Daniil I pror(o)ck. cela ce va ceti el sA IntAleagA I locul cel svAntk in toatA lumia.
36 in I 'elegem. cA iaste Ierslimul. care loc II iaste ales §i iubitk de DmdzAu, Ind I din
leagia veache, unde au tremis DmdzAu I pror(o)cii sAi. unde au dzis lui Solomon in-
I pAratk de iau fAcut besearicA de laudA I §i de cinsie. numelui Mt unde din toa I tA
lumia veniia de sd inchina lui Dmdzu. I unde mai apoi §1 cu trupk omenesck I domnul
Hs. veni de petrecu. §1 chinuri I de bunA voia sa pentru isbAvirea a to I atA lumia vru
de luo. §1 muri. i I se ingropA §1 a treia dzi invie. I unde §i acmu groapa lui Hs. de-
sartd I iaste intre ochil a toatA lumea. unde toatA cre§tindtatea sA inchinA lui I Hs.
I

fiiului lui DmdzAu acolo stA I acmu urAtul pustiirei dupA prop(o)ciia dorn-
I

nului Hs. ce dupA cuvAntul pustiirei. II fdrá de Turcul (wrote sta acmu pre-
acel I loc smintk del domneqte gil impdrafeRte I ca au doarA nui urAt intre ochii cre I §-
tinilor. vAdzindk besearecile pustiindk I slujba lui DmdzAu, §i pustii de sventele I le-
turghii §1 intrAnsele strigAndk ho I gi. §i spurcAndul pAgAnii. sau doard I pre unde a-
giunge putiaria lui nul spurcA. I SarAce§te tarale cre§tine§ti pentru I care lucru §i
domnul Hs. grala urAtul I pustiirei, de la marele Costantin in pAratul cre§tinesck ce
I

inpargi in I pcirdtds k acmu Turcii era 1204 I de al. panes' in vreamla aceaia ce
lua I rd. Turcii Inpárigia crglineascli I $i stdtu ca o pustie tot unit. pre I loot! cel
svantk. deatunce §1 Papa I de la Ramk sd lepLIA de cei patru I sventi patriar§i. §i cre§-
38 tmii §111ludndk pre sine nu numai scaunul in I pArAtesck, §i putearia lumascA. ce §i
cea dmdzAiascA. pAindui cA I sor ultui intrAnsul toate limbile I ca intro trupinA a credintei.
iarA ei sA dezbinarA dintrAnsk. nu in I doaA sau in trei parti. ce in dziace I §i in mai multe
eresuri. calvini. 1 lutrani. pdcovfi, vangheliOi §i alte eresuri caril top acmu la I vreamia

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 231

d-kapoi is impreunA cu alti pAgAni. cá Turcii i cu Teitarii gateadzei be. i cale lui
Antihribt. J pentracea diavolul §i satana. ce J prilAstiia oameni de sA inchina I bodzilor.
§i munciia cre§tinii cu I macitelii. si cu inpAratii cei I pAgane§ti fu legat intratata ai I

39 in cAti au inparatith cre§tinul II cum spune de ai.lasta loank efamor in Ot j crii-

venia sa in 20 de capete. dziandk. I caotaiu §i vdclzuiu un Inger pogorAndk I din ceriu
§i tinea in mAnd chiaia . bezdnei. §i un lantk mare. §i prinse I §iarpele cel de de-
J

multL adecd diavolul §il legft intro mie de ai. §il incue in I bezdnA. §i1i pecetlui. §i mai
1

gos I dzice. deacA sA vor implia aceia mie de ai. I va fi dezlegat din temnitA Satana.
§i va ei de va prilAsti limbile I di in patru pall a pArnAntului. cum I §i vedem cA
deaca sau plinit inpArA I tiia cre§tineascd. i!au fost intro mie I §i mai bine de ai. deaci
incoace I sau rAdicat toate eresurile, inpd I geini Mahmete in cretint Liutur I qi Calvink
40 §i ca ace§tia I in jidovi sa va ridica Antihrist cu Ii solii lui. ace§tia sAmtk aiave.
toti I Jam dzis inainte. carii gAteadzA calia lui. cu invdtaturi. cu sabiia. cu pu I tearia.
I

cd deare putia nu numai o I amenii cei pro§ti ce §i dascalii J §i invatAtorii besearecii sd

s.A plea I ce lor §i a§ia inpArAtiia lui Anti I hrist. de demultk Inca au inceput a sA gata.I

si el numai de gata ce va ye I ni dupacea mie de ai de cAndk au inceputk a inpArAti

pAgAnii. inpd I rAtiia cre§tineasca. deatunci §i I Satana cel mare solul lui Antihristk. I au
e§itk de in bedznA. pre lume de gAteadzA oamenii lui Antihristk. J Deacii amu altA ce
mai lipsente I pre lume fArA numai inpArAtiia lui I Antihristk intru care inpA I ratie. cu
41 adevdrat §tim. cd lumia sã va I svrd§i. §i DmdzAu din ceriu pre I lume la giudetk va
veni. iata pentra I ceaia domnul Hs. i'asul venirei sale. §i I svrd§itul ace§tii lumi. ni-
marui I nau insAmnatk sal §tle. n'ce ingerilor. nici oarnenilor nurnai atAta ce neau
I I

spus. pentru care lucru sA avLm grije §i a ne pAcizi ca sa nu him prea I lAstiti in
I

vreamuri care va veni amA I geul acela pentracea domnul Hs. anul. §i dzua. §i asul I

acela nu lau scris. salk §tim. iard dupft cum spune, Daniil I pror(o)ck. toate scrip-
I

turile SA tocmeas I cd in al optul veack va hi svr4itul I acestui veack. i incepula

celnia I ce vine. ca §i cAndk vedem .un omk IA I trAn. §tim cd nu va trAi vreame
multA j ce va mud curandk I , caci ca iau tre I cut vreamia §i veacul. iarA in ce dzi
42 §i fi ce 6as va muri noi nu §tim. a§ia in I tracela chip. §i de veniria lui Hs. §1 J svAr-
§itul lumiei ace§tia. cAndk I vom vedea cá sA inple vreamia §1 sea I mnele. carele dhul
svAntk. cu pror(o)cii §i insu§i domnul Hs. neau spus. atun I cia foarte cu diadinsul
I

sft ne pAdzim I sA nu him in§Alati de pro(o)r(o)cii min I cino§i §i de slugile lui An-
tihrist. carii acmu §i cu rAu §1 cu bine trag I oamenii din cr dinta cea adevArata
I 1

larA tocmialele pentru carele au ascunsk DindzAu. dzua §i éasul. acela. sAntk acestia.
I

1ntalu deare §ti diavolul I dzua §i easul deapoi cAn(d) va hi, de snag I are hi schimbatk
dzua si Iasul acela. J §i pre oamenii in mai multa slobo I dile are hi adus. cu invataturi.
43 nu I dzeace, sau o sea, de ai. ce tocma de II ai multi. au invAtat ji Invii. §i ere I ticii
denaintia cre§t nilor. sc ascus dsd scriptura toald de stiedanlia
I lumniel cei scris
I

7100 leatk. iara J ei scriu de ai numai jidovii. pentru ca I sa tAgaclu'asca. a Hs. incA
nau vt_nitk. cad cd astiaptA diacmu I sA vie. iarA ereticii sa nu c InoascA I oameni.
I

vreamia lui Antihrist dea cii aVa des amiasteca vicleanul I dhk. sA schimbe dzua
I

dtapoi care nu §ti I darA Inca d'are §ti [A g = a doua] pentru acesta ,lucru I au ascunsk
dumnedzu aceala dzi ca sd cunoa§tem noi. cd putearnicul Dindzau I poate pentru
I

ruga oatmnilor. sa lun gascA aii acestui veack. §i pentru I rAutitile oamenilor sdi
I

44 sairteadze. I a trela pentru casA him in toatd vreamia gata. sA ne de§teptAm. §i

I

sa ne trezva sca cu a6astd grije. ca sA ne grijim.

r
1 sd ne pAdzim. sd nu him
I

prildstit;. I de eretici §i de pror(o)ci minc'no4i I 5i audindk noi acestia foarte sA

ne teamem. cd cum grAia§te domnul Hs. intru s vAnta Evanghlie la mo. de dzice
I I

ca ceriul §1 pamantut va trece. iarA I cuvAntul lui DmdzAu erau grAit. nu va treace.

www.dacoromanica.ro
232 EUFROSINA SIMIONESCU

nici ctu o &MA. ce iu b'tii mei cre5tinl. sa inveate cei I bAtrAni pre cei tineri. 5i
J

pdrinte I pre fedor. 51 trate pre trate. 5i cre5tir 6. pre cre5tink. 51 cel ;Hu I tori pre
I

cei ne5tiutori. pentru sa nu 1 lie afle dzua a eaia in somni . gi in I leane ce sA him
gata pururea a muri I 5i a s,a inaintea giudctului lui H. a patra iarA51 pentruI

45 iu5uraria I b i pentru pac a cr 5tinilor. ca. del I re 5ti diavolul vrdj na3ul rodu ui I

omenesck candk sA va aproplia dzua aciaia a svra5ltufui lumiei. altia munci I 5t

I

vArsdri de singe. 51 atAtta mo ti I groaznice are tau pre credin6o5,i lui H. cu pa- I

gdnii l cu ereticii I cum au fAcut i mainte cu Dioclitiian i cu Maximian. 5i cu

I

luliian i cu alti mdctteli. aceaia gonire ota I tunci ar fi i acmu. cAt de groazd I
5i de fricd. pa A in svrA5it sare I sfnge de tot crelinta. 51 nice un cre I 5tin nu sark
afla. pentrac a Dmdzau *Mud I neputinta omeneascA. ascunge dzua aceaia I ca sit le
timpine -ILA de veaste. ca sa nu I poatA sragui cu rautAtile diavolului4 ce dupd
46 cuvantul lui Pavel Ap91k ce dz'6. I Tal HAIM Atif Tea MAICOHIE, pentracLa noi sA ne- I

voim, sA nu ne afle m artea in II 5 lati i pnlastiti. de diavolul I ce sa ne afle facandk

vola lui Dmdzu I 51 s ne spodobascd intru inpardtiia I cerinlui. carea noi toti sA o
dobandim. I pentru darul domnului nostru 17. H. I c5ruia sa cade cinstia inchind-
ciu I nia, mdriria i tinearia, acmu I
i pururea. 5i intru yea I ci netrecuti J aminb.

B. 47. luva(iitura $i, aratarea I svantului hi marelui Alstlk Pavelu"dintru qitul sufletului.
Fii oamenilor multdmiti lui J Dmdzau, neincetat dzua 5i noaptea I 5i in toate tiasurile
cA in toate dziNe, diaca apune soarele, toti oa I menii au cAte un ingerk lAngA dinsh,
I i deaca adoarme omul, mergk Inge I rii ai tuturor oamenilor cAtrA Ddzau I 5i sa
48. inchind lui, 51 duc toate lucru I rile 6au lucratk oamcnii de dimi neatd rand in
sard ori bun e, ori reale I ingeril oarrenilor celor buni I mergh bucurandusd cu bu-
..51

curie mare foarte catrd Dmdzu. i iase dhul svAntk. 5i dzice I lor. de unde veniti
I

ingerii miei. de a I duceti sarcini igoare 5i bucurie I multA catrd ceriu. 5i lucruri bune
I 51 rugAciuni curate. iard ei rdspund I i dzic. noi venim de la ceia ce sau lepd I
datk de duMata ace5tii lumi. 51 I cred numelui tAu cel svAntk i dzic I Pdrintele nostru
cela ce e5ti in ce I riuri. sventascAsd numele tau. sa I vie inpdrAtiia ta. 5i s fie voia
ta. I cumui in ceriuri asia 5i pre pdmantk. I painea noastrd cia sAtioasd. dd I ne noad
49. astAdzi. i ne iartd gre5ia I lele noastre, cum ertdm 5i noi gre5ia II fele gre5iti1or no5-
tri. 5i nu ne du I ce pre noi in nApaste. ce ne izbd yea I 5te pre noi de vicleanul. in-
blAndk ei 5i numele tau pomenindk, din ce I tate in cetate. 51 diin sat in satk ei I
sAntk goniti, i huliti, i scuipiti 5i in toate dasurile plAngAnduse, I 5i sAto5indk si
I

inblAndk din ce I tali in cetati. mArturisindk I nurnele tau, 5i santk Incini dzua I 51
noaptia i mdnule lor simtu pH I ne de mlstenie. noi simtem ingeri I incd ne miram.
de trApeniia lor. i fu I glas catrd ei. de grAi aasta sa 5ti ti CA voi santeti aid cu
I

mine. I iard bundtatia mia iaste acolo ei I ca la kdorii miei cei iubii. pasa I ti in toatft
50. vreamia de slujiti lor. I nice dinioard sa' nui lasati pre ciii cA loc de yeselie au cu
noi in veaci. 5i iard s'a duc ingerii de slujesck lor.
I i alti ingeri vink de la oamenii
I

cei räi, ce nau fAcut voia lui Dmdzu. I de sd inchind i A tAnguesci i plAngb. I
la scaunul lui Dmdzu. 5i cuvAntul I lui DmdzAu. iase in tAmpinarea lor. 5i fa glas I

cAtrd ei. 5i le grAi. I de unde veniti ingerii miei i purta I ti sarcini greale. i lucruri
vecura I te iard ei graesck, noi venim. di I la ceia ce sA chiamd b3tedzati. intru I nu-
mete tAu. ce ei cu trupurile lor, facutau pre voia lor. cum leau pld I cum lor. 5i grd-
mddesck pdcate pre I pLate. 5i nice o rugAdune nu I lac, cu inima curatd. dard nu
I ni se mai cade sA slujim lor. pAcAto 5ilor. i iard le dzice lor DmdzAu. II duce-
I

51. tiva neincetat de slujiti lor. pana candk sa vor intoarce. i sA vor po I cai. 5i eu
atuncea voiu audeca pre el. I Vedeti acmu cre§tini blsvill. ca I toate lucrurile oameni-.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTS 235

lor de pre pA I mäntk, le duc ingerii inainVa lui I DmdzAu. in ceriu. ori bune ori
rreale. I ca sA stiti aceastia toate, nencetatk I sd rugam pre Danizau. Eu Pavel f aiu
in tru Dhul svantk. si ab'as a vAdzuiu. I si iarasi mi spuse. ingerul cela ce ma I purta.
I

§i mi dzise vino dupa mine I Pavele. cA voiu sãi arat locul sventi I lor. si pre unde
sa poartA sufletele direptilor, si mersk acolo. si vA I dzuiu multe bunatAti. cum nare
I

pu I tia gandi omul cu gAndul acealia bu I natAti ce era. §i iara ma duse pre I supt
52. pamantk. unde iaste intunea II recul si iadul. si acolo ml arata sufietele pacAtosilor,
§i vadzuiu I acolo Mutate nedumerita. cum na I re putea omul indrazni a spune ata I ta
rau fu. Si iara ma dase inge rul pre suptk tAriia ceriului. si acoio vAdzuiu pre Sa-
I

tana. si ingerii lui si putearnicii lui si batran i lui. si era tot cu zboiu I si cu ceate,
I

Deci unii cu altii I sa svAdiia. s; era acolo dracii ai I oa nenilor. celura ce sa uraste
unul I cu altul si ai clevetnicilor. si drac i invrajbilitor si ai mA I n'osl or si ai c ur-
varilor. §1 I a boiarilor. i ai silnicilor I carii aicia sd cearta. pentru fiece I si sa svA-
desck. si acelora ce pârA I SCh aicia pentru fiece. oh amAra II tii de ei i vai de ei
53. la ce asteapta I moartia. Si intrebdiu pre ingerul I cine sA tk acestia, si dzise a-
cesiia I sintk tremisi la oarnenii in vrAj bitori pre lume, la vreame ce moar I te cA nu
I

asculta sa sa inpae. nice le iaste nedeajdia spre Dmdz1u. ce le iaste nedeajdia spre
aveare. si nu sa f socotesck cu rudeniile, nice cu veci I nii, nice in casa lor nu e pace.
oh vai I de casele aceastia. cd mergk toti in I tunearecul cel mai din afara. uncles I
broastele elate sugatoare, si serpai I cu capetele de foc, si viermii ne J adurmiti ; si
prapaste pre prapa I ste, si putoare nerabdatA §im I dzise ingerul. iani caotA Pavele I

sore ceriu, si czotaiu si vadzuiu, I alti ing-ri ce fata lor era iuminata ca soarele. si
54. era incinsi cu brAne de J aur. si avea o cinste mare. cd era I scris pre vesmentele
lor. tot numele lui Dmdzau. §1 era plini de frAm I seate si de milos enie Si intre-
I

baiu pre ingerul cela ce ma purta, carii I santk acestia, simi rAspunse ingerul
§imi dzise. acestia simtk ingerii I oamenilor celor buni. i dzisk Ca I tra Inger. dara
§tiu direptii §11 pacAtos i candk inor. simi dzi.e I ingerul. iani caota, pre pamAntk I
§i caotaiu si vadzuiu toata lu I mia. si fu ca o nemica I laintia mia. simi dzise in-
I

gerul cela ce ma pur I ta. asiai mAriia oamenilor d:in I tra6astd lume desartd. si iar
vAdzuiu un noor tinsk preste toata fa ti pAinAntului. si dz:sk ce e adastA simi
I
II

55. dzise easta ia ;te fail de leagia mestecatA. cu rugaciunile oamenilor.

I
I

invrAjbitori iara eu Pavelk plAnsk I si dzisk cAtrA ingerk vreareasi I de sa vAd h sufletele
direptilor §1 ale pacatosilor candk sA suie din lu I m.a adasta. in ce chip iaste. imi rA-
I

I sp 'use ingerul. sim dzise. caotA in gos Pa I vele. si cdotaiu, 4 vAdzuiu. un om I in-
trun loc murindk. s mi dzise ingerul. I acesta iaste direptk, §i caotaiu si %/adz iu toate
I

lucrurile lui cea I le bune, si cealea ce facuse pentru I num- e lui Dmdzau. intru toata
via I ta lui ce vietuise, in toate sta i naintia lui intracela 6as. s I vAdzuiu I Ca sA syrd-
I

§a§te. si sau aflat rapa is. 1 si indrAznire, si sta ingerii c i I buni impreuna §i cu cei rai
si vAdzuiu LA toate Anti% bune. iara greale I nu sa aflara spre dinsul nemica. si I
ingerii cei buni, luara sufletul lui. sil mAnga'ao, [And candul scJas(a)ra din I trup.
I

55 si apoi de trei on ii dziserd I suflete cunoa s. ti trupul den unde al esitk ; destoiastetise.
I

iarAsi I a te intoai ce intru dinsul. la dzua de in I viiare. de sAti priime§ti ce tab gAtat I
cu toi%dhepii, si luatA su I fletul sit sArutarA, ca pre un cuno I scut. sii dzkerA ruga-
mute pentru I cai facut voia lui Dmdau pre lume I si veni ingerul cela cei pAziia in
toa I te dzile. §1 dzicea. bucurate suite te cA eu mA bucur de tine. cai fa cut voia
I I

lui Dmdzau. [And ai lost pre I pamantk. i ei in toate dzile. du I cia 1 icrurile tale
57 ceale bune inain II tea lul DmdzAu. asiPerea si dhul I svantk es' de la Dmdzau, intru
tAm I pinarea suf.etului si grAi lui sii I dzise. suflete. suflete, nemica sd I nu te temi.
nice sA te sviesti. cd vei I sa mergi la locul cela ce nai mai vdizut I nice dinioara.
30

www.dacoromanica.ro
 EUFROSINA SIMIONESCU

fill voiu i eu I intragiutoriu cA am aflat intru tine I rApaos. in cAta vreami am fost
cu tine I §i dhul svantk merge intre mii de in I geri. §i cAnta de bucuriia acelui suflet
Idireptk. §I canta §i sufletul celui I direptk inpreunA cu ingerii. iarA I dracii departe
§1 sA tAngula §1 I plangia, cu amar mare, §i dzicea oh I amAratii de noi, in catA slava
mea I rge acesta suflet. adevar ca tot fu giia de noi. §i cu glas tare grAiia I §i le rAs-
I

pundia scApatam de laturile voastre §i cu tAriia lui Hs. ingrAditumam. I Aceastiam

58 arAtA ingerul cela ce ml I purta. deci sA §titi cA nu va lAsa I DmdzAu pre robul sau
necuratilor. ca I rele pururea sA va plAnge de pacate I §i cu curAtie va lucra lucrul lui
DmdzA. I eu Pavel aceastia spuiu voao. cre§ti ni blsviti. deci §1 voi sa arAtat I rod
I

destoinic inparatii ceriului §i J bAgati frica lui Dmdzau intru I inimile voastre, sA nu
fara grijA I sau cu leane sA piardem acea bunAtate. ce neau gAtit domnul nostru Is. Hr.
I

cot dzi ce Hs. de te veri certa cu omul demi I neata. sa te pAdze§ti. sa nu apue soa I
I

rele nelmpacati. cA omul cAte *dzi le tine mAnie. §i nu se inpaca. atatia dzile sA pos-
I

tiascA §inca de I va mearge §i la besearicA de sA roagd If §i nu e ertatk cu altul, in

59 zadar mearge I in zadar se chiamA §i cre§tink, a§ a I gandea§te ea sAlth eu in besearecA
§i I mA rog lui Dmdzau sa audzA ruga mia I nu §tie omul acela orbul de el. cA
DmdzAu I nascultA ruga !tit nice caota spre I acel manios. deci dracul sa nevoia§te
§i sa ostenea§te pentru acela om. cAci voia dracului. doara iarA dobandi cu totulu§
I
I

tot. sa fie a lul. credzi acela J om de va lua §i anaforA neinpacatk I carbuni de foc vii baga
in gura lui I oh neintelegAtoriul. §i neertatul I cum in§alA pre Dmdzau, §i§k calcA j legia
acela nici e caldk, nici e reace I §i 'nu§i socotente dhovnicul ce§ bate goc de svAnta scrip-
tura. §i§ amAra§te sufletul lor cA manila i iaste rAdAcina tuturor rAutAtilor II §1 vAr-
60 hul iaste neomeniia §i trupi I na iaste fArA leagea. §i stlaparea I cea amara Lana
Dmdzaire. §i nesa I tiul drAcesck. §i nedreptatia spre I munca maniosului. iaste ca
focul. ca I manila ochi nare. §1 iaste intAiu pier I zaria sufletului. §i cine ate dzi I le
tine maniia. atAtea dzile sA postia I scA. cum dzice Hr. mai sus §1 tot sd sA I cAiascA
§1 lara In toate dzile sA sA I inchine omul cel manios. cAte 100 de mAtanii. iarA de i sa
va prinde moarte I vreunuia de din§i nempacatk. sa nul I ingroape. nici sdi slujascA pa-
mentia I nice priinsul cA anaoema este acela J cAlcAtoriu de leag-. protivnicul Iudei I ce de
aceastia ne ferea§te pre not Doamne. Is. I Hr. cA a iaste imparAtiA §i putearia
I §i mArirea pArintelui §a fiului §a dhu I lui svant. acmu §i pururea §i intru year amin II

Notd. BucAtile date mai sus sunt 2 capitole din Sbornieul de la Cohalm. Despre
acest manuscript am pub)icat un studiu in Arhiva (XXVIII, 15-36 ; XXVIII, 339-354),
§1 voiu scoate in curand un studiu complect. Manuscriptul apartine d-lui Die BArbulescu,
Profesor Ia§i, §i i l'a oferit invatatorul Haizea dn Kohalm (Reps).
Sbornicul din Kohalm cuprinde bucati de trei categorii : a) poporane religioase,
6 bucati ; Pseudo apocalipsul lui loan ; Invrtaturd la a doua venire al lui Is. Hr. ; Inva-
tAtura sf. Apostol Pavel dintru e§itul sufletului ; jitia pAr. Dula ; jitia Sivilei ; arAtare de
cum au rabdat Doinnul Hr. pentru mAntuirea noastra ; b) religioase 8 bucati : in luna lui
Octombri in 10 zile ; jitia Maicei Palaghia ; jltia sf. Mina : invatatura st, Teodosie la
Jot mari; jitia sf. Gheorghie : jitia sf. Antome pustnicul ; jitia st. Teodor ; jitia de in-
vatAturA ; c) istorii profane . 8 bucati : invAtatura tAlharului ; jitia pentru un sAhastru ;
jitia unui pArinte ce trAia in pe§terd ; jitia §1 invAtatui a pentru sdraci din Halcoprates ;
jitia sf. Gherasim ; jitia pentru un preot ce a botezat pre un cocon mort ; fitia minu-
nata a multor stint! ; descoperirea sfintei leturghii. In total 22 bucati de invataturi,
Provenienta lor e monahala, ca multe alte carti de lecturA pentru indeletnicirea
fratilor augAri, Manuscriptul a trecut prin multe mAni ; popa Stan din Ha§falAu, popa
Dragu§ paroh in Zoltany ; Mihail Diac ; popa Ion Gheja§ protopop in Pain care-I §i
copiaza pentru sine.
Sbornicul dela Kohalm e scris cAtra 1592, de §i e o copie ulterioarA ; cuprinsul sAu
fi gase§te alte zbornice similare, din care amintim Codicele Mahacean, codicele Teodo-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 235

rescu, codicele Martian, ms. Acad. 469 ek. Deci atat viata monahali de prin vechile
manAstiri din Ardeal, centre romane3ti ; cat si viata romaneasca din jurul vechilor bi-
send de mir din Ardeal, ne explicd fiinta acestor vechi sbornice romanesti.
Asemenea sbornice erau cetite si copiate pe intreg pdmantul romanesc ; dar mai
multe se gasesc in partile Ardealului, unde este leagdnul romanismului si unde s'a simtit
dintru inceput nevoe de carte romaneascA.
In transcriere am lasat directiunii buletinului libertatea de a-si transcrie textul dupd
sistema adoptitA in publicarea documentelor i5torice, sistem care e altul de cat cel a-
doptat de mitie dupd §coala profesorului meu Hie Barbulescu. Asa s'au transcris =ia ;
t=ea, x=a, Jp=i si in, x..a ; ; ik neavand echivalent s'a pus la urma cuvintelor,
nu atata ca semn cu valoare foneticd purA, ci mai mu t ca un semn grafic al unui sis-
tem etimologic, in trecerea de la paleoslovenica la medio-bulgarA si slava.
Eufr. Slmlonescu

Inscripfii Si notife pe carti

1) 7255 fevr. (1747).
Aeasta sfantA i dumnezaiasca biserica au inceputo din temeiu a o faci dl(u)i loan
Bogdan bki vel pahr. inpreuna cu kupanesa d(umi)sali Balasa, fiica hatm(anu)lui Du-
mitraco Racovita i d(umisa)le Ilincài hatm(ane) sai fiica lui Mihail Cantacuzano ci au
fostu spAtarti mari in Tara romAneasca si au urzatu la let 7254 apr. 6 si dumneei giu-
panesa Balasa au mersu la Esi, uncle i sau tamplat raposare in let 7254, iune 12 §1
au ingropato in sfinta miinastiri in Dancul, in groapa dumisali raposatului Lupul
Bogdan hatm. parintele Dum(i)s(a)le lui loan Bogdan pah(a)rnic, undi esti ingropata si
maica dumisali Roxanda Bogdaneasa htm., fiica rAposatului Constantin Cantimir fwd.
si rAmaind Durnlui ,lupanul Bogdan pahr. sarac de giupaniasa dle, Masa, au luat pi
DumnezAu intraffutor si cu toata cheltuiala Dum(i)s(a)le sau lucrat aeasta sfanta bisa-
rica cu ajutorut lui Dumnezau, din temeiu incepandu-se a sa lucra in let 7254 apr. 6
in zilele preinaltatului i luminatului . . . . loan Nicolai Alecsandru vvd milos-
tivului Dumnezau tot in Iuininata Doinniia Marii sali sau i gatit in let 7255, ghenar 6
§i sau inchinat supt hram(u)l Adormirii Maicii Domnului nostru lius Hristos a sfintii
de Dumnezdu Nascatoare i purure feeoarii Marii undi sa slavesti i pomenire sfantului
mucenic Haralambii si am scris eu p)p(a) Istratii, let 7255, fevr. tIntocma di pe ce
adivarata tiparnica sau scris di mine Alecsandru Mercan preot. 1839. oct. 10.
(Actele Muz. Mun, lasi pl. XII, Nr. 42).

2) (Supt aciastA piatra sa odihneste robul lui Dumnezeu Vasale RosAt hatm. ctitorul
acestii sfinte Meincistiri Doljii0i, 1767, Decv.
(Actele Muz. Mun. 14, pl. XII, Nr. 121).
3) 0 pricinA minunata, din ceput, din lumea toata, din ceput §1 din vecfe, precum
la carte ne scrie ; cuvantul cel tiparit, acum s'au adeverit : cum ca iaste o lume insa-
latoare l foarte amagitoare ; insala si amageste si pre top Ii priliisteste : pre domni Si
pre imparati mari si pre cei ce sant mai tari si vorbesc din avutie si se tin in semetie,
ca and n'ar . . . o moarte i intru ea ce lasa toate. De acum pan in vecie, mila Dom-
nului sa fie, dumneavoastra bucurie si intru muita veselie.*
Mai jos e aceasta notita : (Sa sa Vie de cand au raposat tata. Au bolnavit du-
minica seara, la luna lui Octomvrie 31 si au zacut panä sAmbAtä la saptamana, Ian

www.dacoromanica.ro
236 M. COSTACHESCU

sAmbAtA la parlor lag p$it sufletui in Noembrie 6, leat 1792. i am scris eu Neculai
sin Dragomir rAposat.,
Deci cAntecul de mai sus e mai vechi ca 1792.
Obs. (Dinteun manuscris religios, din Chiojdu mic, jud. BuzAu).
4) Descantec de sarpe. Amin, amin : doao ori Cozma t Damiian. SA mAnecA
MAica SAntA duminicA de dimirreatA la lantana si gist pe SpinArAulu') sAzAnd
pl piatrA veninatu, topsecatu, veinal% eiumeiratu. lar maica SAntd Maria Ii zise : Ce
sAzi, spinarAule, pl piatrA veninatu, topsecatu, pelinatu 9 Elu zise o c yolu sAdia, cam
muscat pA cutare sau vita cutAruia. Ci te du la cutare . . . bun descAntAtoriu sAi des-
eAnte in oalA noao cu lemnu de cornu sau de alunu, sA f e lac (leac), Amin.
(ibid).
5) DescAntec de turbare : Diiza, doiza, diiza. Aceste cuvinte sA le zicA de opt
ori. 1796.
(ibid).
6) MolitvA pentru nAjit. Veni Isus de la al saptelea cerlu si fu gata hrana lui
si fusese gland nAjitul din mare uscatA sit IntAlni Isus pre el sii zise lui Isus : unde
mergi. nAjite. insA mergu Doamne in capul omului sAl imputu creeri sal sorb sAngele
si sal usucu viiata I sAi smintesc dintil si sal strAmbez gura i sal strAmutu falcele
$i buzele si sAi asurzu urechele i sal facu durere in cap lui zioa i noaptea.
(ibid).
M. CostAchescu
7) Pe frontispiciul bisericii din satul DAmdcheni (Dorohoi) :
AlleCT 1 COST : 'MAW : Ck ripEnsta : 4 41E : 38,NiT : Af ICAK. Kamm : viTAimai I
Lip 'whin AA ANSA : 1842 : CAS MEONIAMTIICX.T : SICIpHIKA : WI CAS 3AHT : IWO I
:`

f1OTHI1U,A : Atm Tuivadir : 1 110pHHIMCA : nporipa : 411418011 : HICKS i'Z : AIHKAECKS.

8) Sus aeasupra pe frontispicin :
aceastA sfAntA bisericA J s'a reparat cu totul la anul 1910 I de Elena Ion Docan
nAscutA Dimachi.
9) Pe un mormAnt, la Damachcni.
aice odihneste roaba Iui r Du(mir) zeu Sevasti Hat I zopulo incetatA den I viata la
1 April 1899.
10) Pe 2 icoane in pronaos (Is. Hs. si Main Domnului).
aceste doao icoane au fAcutz preutz.loanz Leontii (it CAcAceni 1792 Avg. 10")
sui : ceia ce esti izvorul milii milostivesteti. MT oev = maica lui Dumnezeu Prea
curatului tAu chip ne inchinam IT X.
aceste. doao. icoani. sau fAcut in zilele lui Costantin Moruz Voevod 1792 Avg. 10.
,,OBS. Supt aceastA icoanA e ugrAvit sacrificiul lui Isac cu inscriptia : aspann cmi
Ha Nt pi- a nptuucti sorS = Avraam isi aduce fiul sAu spre jertfA lui Dzeu".
lar jos : -Chl MOM MICAM1 RACHall riniASAk. =aceste icoane le-a zugrAvit (scris)
Vasile Gridul".
OBS. Cacacenii e numele vechiu al satului DimAcheni.
11) fe en clopot refAcut.
0,804". refäcyt l turnat de Gh. Pascu 1923".
12) fe catapeteazma.
S4 se stip de cAnd sau fAcut catapiteazma allf9s. (1796) n. N.
13) Pe 'un Antologhion. Neamt 1840.

1) it Verpele.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMEVE 237

aceasta carte se afieroseste bisaricii cu Iramul Adormirea Maich Domnului dm satul

Cacaceni de mine Gheorghe sin Plavan 18-15. Fevruarie I.
14) Pe un Apostol. Iasi 1835.
,,acest Apostol sau afierosit bisAricii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din
satul Cacaceni. 1841 Fevruarie.
15) Pe un Aghermlitar. Iasi 1845.
Acest aghezmatar este cumparat I de dumneaei Cuoana Profirita Dimachi I si
afierosit bisaricii din I satul Cacaceni.
16. Pe un Evhologhion. lasi 1834.
iaste a bisericii din satul CAcaceni I dat din porunca inalt preosfintitului nostru I
mitropolit prin mine I loan iconom protopop tinutului I
17) Pe un Ceasoslov. Neamt 1833.
Acest ceasoslov sau afierosit bisericii din satul Cacaceni 1834 Oct. 15.
La 18 Fevruarie sau inmormantat marele boeriu loan Docan 1897 scris de
arhimandritul Amvros.e Gorovianu (Bosanceanul)".
18) Pe clopotal cel mare.
acest clopot. sau facut cu agiutorul lui Dumnezeu si J cu cheltuiala dumilorsale
chir Hagi Andronic Halos arman i Manolas si I loan Goilas I armeni din Botosani I
in satul CAcdceni cu hramul J adormirea maicii Precista. 1823.
19) Pe un Penticostar. Neamt. 1834 ; (biserica din Matieni).
1834. Mai in 10. Botosani. Aceasta carte numita Pendicostarion este cumparata
de mine gios iscalitul din Es de la sf. Mitropolie cu pret de cincizaci de lei care carte
sau afierosit bisericei de pe mosia me Matieni [nut Dorohoiului i spre stiinta am scris
si am iscalit. Grigore Varlaam, ctitorul bisaricii din Matieni".
acest Penticostarion sau daruit de sfintia sa I parintele Staretul §i arhiman-
I

dritul Nionil J preutului loan de la bisarica I sfantului lerarh Nicolae din lasi 1835 I si
eu am vandut sfiintii sale parintelui Visarion arhimandrit I si pentru aillsta am iscalit
Ion Preot.
20) Pe un Simeon arhimandritul Tesalonicului, Bucuresti 7273 (1765).
Sa s stie and au rdposat fericitul intru pomenire preotul Eni Grecul batrAnu di la
bisArica Ospenia din Botosani, sau savArsit in luna Deceinbre 25 de zie la 7 ceasuri
de noapte sore ziva Nasterii lui Hs. la veleat 1798 Dec. 25 se pornise veleatul pe
1796".
21) Pe Biblia lai Klein.
aceasta carte afierosita bisaricii cu hramul Adormirei Maicd Domnului la satul
Cacaceni. Anastasiica Varnav.
22) Pe un Clziriacodromion. Neamt 1811.
aceasta carte iaste bisariceasca i o au cumparat satul cu pretul 25 let bani st
sau dat sfintei bisArici Adormirii Maicii Domnului sat acacenii. 1816 Fevrnarie 21,
k am cetit i eu pe aceasta sf. carte si Inca de aceia ma gAndesc sa o mai
cetesc. Sarban Buhdescul. 1826 Oct. 20".
23) Vie Ole Sfinfilor. Nearnt 1811.
aceste carti cu No. 12 vietele sfintilor talmacite I moldovenesti de parintele sta-
retul Paisie adica 12 I
tornuri de fieste care tuna a unui an Isau cumparat de mine
postelnicul Petre Varnav de la sfanta manastire Neamtul prin duhovnicul Natanail
I

cu pret 35 lei un torn, care spre stiinta urma I silor mei sau insamnat. in aceste tomuri
de adu I cere aminte pentru numele meu la anul I 1834 luna Noevrie 10. Petrache va-
rnav postelnic.
24. Pe un Leturghiar. lag 7267.

www.dacoromanica.ro
238 01-1. GHIBANESCU

aceastA sfanta leturghte iaste bisdriceasca a sfintei bisArici a rdsarttului hramul

Adormirei Maidi Domnului la bisarica din sat CAcacenit. 1810 Mart.
25) Pe Anastasimatarion. di Macarie. Viena 1803.
vO.Ura sec otpA.cce iircc,sylp efg 271'd EXX7pC211 iXtto o XaX.CCTE.Ov.
26) Pe un Anthologition. Iasi 7263.
scrisam eu Vasile diac. acest minei lau cumparat I satul Cacacenii I drept 24 lei I

sau cumparat in zilele lui I Costandin Vodd MaN rocordat I umbla leat 1783 I si am scris
eu diac ot Cacaceni.
27) Pe Biblia lui $erban vol. III.
aciasta carte am afierosito bisaricii cu hramul Adormirii Maicii Domnului I la
satul Cacaceni. 1843 Fevruarie 15 I Anastasiica Varnav.
SI se stie cAndu sau nascut fiiul nostru. in zilele marii sale lui I Gligorie Vvoda
Calma§. Vineri la patru ceasuri din noapte. Ghenar 11. vIt 7270
atasta biblie.
sa s stie ca aceasta biblie este a dumisale lordachi Bals biv vel vornic si am
scris aid intAmplAndumA.
imbatator de yin..."
eastA sfAntA carte ci s chiamA Bltbie este a dumisale lordache Bals biv vel vor-
mc si am scris aice eu fiind la PAstraveni insumi yisah az mnogogresnago (scrisam eu
mult pacatosul) Axembir i gopdja ego.
nu vA imbatareti de vin I intru care este curvie.
scriuva sA va lAsati a nu va imbdta de vin.
nu vA imbAtareti de vin Intru care este curvie.
SA s Vie de cAndu au pradat Tatarii tara in zilele lui Ion VodA CalmAs, la velet
7267 in luna lui Sept.
SA sA stie cAnd au rAposat dumnealui Costandin Balsu. DumnezAu sal pome-
neascA. 7272 Gh nar 6.
28) Pe Evanghelia lui ,arban Von' 1682 (Muzeul pr. Ursacescu din Curteni, Falciu)
.AceastA sfAnta Evanghelie datuoa mariia sa leo arban Voevod de pomean sfintel
besArici din LAngulesti ot sud slam Rftinn c. (in tinntul Ramnicului &drat) besearica
hram VAznesAniia. preot pop lordachi, ispravnic Badea log. az divan. Dec. 9 7191 (1682).
AciastA sfanta l dumnezaiascA I Evanghelie am cumparato I eu protopopul An-
drei Kivniceriul zet lui Gheorghe Ciohodar I tinut Vaslui sat Portari I cu optu lei drepti
I

bani J ai miei de la preotul I Teodor sin Ivan ot CArlesti si am iscalit cu mAna mea in-
I

trAnsa Andrei ot Vaslui la let 1 1802 Mart 1 I in zilele pre'nAltatului I domn Neculai A-
lexandru I Sutul Voevod. la intaia doninie".
29) Pe o Psaltire. Bucuresti 7283 (proprietatea d-lui Gh. Volenti, Vaslui).
,,Ansta psagire este a parintelui Nichifor I nacialnicul schitului FatAciuni sai fie pen-
tru trebuinta I sfintii sale, si am scris eu Vas 1- ucenicul I sfintiei sale I nacialnicului schitului.
.7292 Sept. 9 I lenochentie ieromonah I exarhu Ivanovici I dascalul Ion I de la
schit FatAciuni I pnternicu pA nAntului I 729..
De and sau nascut Costachi nepot lui Istrati in 12 lull 1825".
De dud sau luoat Istrati 18 (sic) tunic 12 (1800).
OBS. In stove anu11800 se scria co) cu 2 stove ; deci scriitorul nestiind intrebuin-
larea lui zero, n'a mai pus cele 2 zeruri, t ci a scris 18 drept cuo.

30) Pe trei yomelnice, din DimAcheni.

a) Pomelnicul Doamnei Elena Docan mortii :
loan Docan Alexandru, Panaite, Zoita, Alexandru ; Neculai Dimachi Pala-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 239

ghia monahia, Gheorghe, RAducan ; Teodor Bala, Ecaterina, Eugenia ; Lascar Bogdan,
Haretina ; Dumitru Beldiman ; Azpazia Greceanu, Elena, Paul, Ion, Elena ; Ne-
culai Costantinide ; Ilarie ierodiacon VArnav, Gheorghe, Clarisia ; Grigorie Moroz,
Vasi'e ; Sevastita Manola§ ; Safta mamii Catrina ; Ecaterina mamii Catrinii, Var-
vara (mama) ; Zola Miclescu, Neculai Mutu, Toma, Nicolai.
b) Pomelnicul familiilor Ventura- Sturza (tipArit).
viii: Dimitr e, Elena, Maria, Smaranda ; Gheorghe, Hanrieta, Maria, Ion, Ana, Mar-
gareta, Ion, Olga, §i fii lor §i tot neamul lor.
Inoqii: Ion, Alexandru, Costantin, Agripina ; Alexandru, Anastasie, Elisabeta, Gheor-
ghe, Natalia, loan, loan, Cleopatra, Ema, Hanrieta, Maria, Ana, Dimitrie, Elisabnta Mo-
nahia, Vasile, Smaragda, Teodor, Fenareta, Neculai, Smaranda, Elisabeta, Eufrosina, A-
lexandru, Lascar, Eufro Om, Aspazia §i tot neamul lor.
c) Pomelnicul ctitorilor a viilor §i a mortilor 1855 Mart 2 (condica lungareatA).
viii: (fila 1 b) : (Gheorghe) (Polherea), (Teodor) Ecaterina, loan, Elena, (Lascar),
Hart tina, Evghenia, Smaranda, Elena (Zoita) §i fii ei, (Anastasia) §i fii sãi cu tot neamul lor.
moqii (fila 2) $efan Yoevod-Isaac Feviarnin Mitropolital Moldovri, .Ecaterina
Doamna, Manoil, Balan, Neculai, Smaranda, RAducan, Anastasia, Costandin, Vasilie, Sma-
randa, Rdclucan, Zoita, Eufrosina, Dimachi Nec Ian, Smaranda, Lascarachi, Petrachi, Du-
mitru, Elena, Gheorghe, Ana, Sevastia, Ruxanda, Maria, Alexandru, Eufrosina, Maria,
Dimachi, Stefan, Zoita, Alexandru, Neculai, Ion, Costantin, Panaite, Zoita, tefan, Costandin,
Srnaranda, Dimitrie, Elena, Gheorghe, Panaiote, Sandul, Alistarh, Balan Enacachi, lordachi,
tefan, Matei, hri, Ana, Anghelina, Dimitrie, Ion, Maria.

VARIA

CXLV1. 7137 (1629) Mai 13 lafi. Aron Barnovschl Von intiireste blserlcil Ungurest1 din last
stApAnire pe casele lul Mihai diac.
Suret de pe Karta Mariissali Miron Barnovski Movila Vaiv oda din velet 7137 Ma
en 13 (1629),
Adech5 Domnia me mam milostivit si am mi,uit pre bizerica unguraska, ce au fost
a lui Mikai Diak ka se fii bizerici ungure4t date acele case, en jesc, iar nime nic o traba
n'aiba ku kasale lui Mikai Diak, pentru checi sau afflat viclan Dnii meli. §i szeri dec se
n'aiba nime nic o traba nic daschnitsii, nic un orh se n'aiba nic o ti aba fer de Episcopu;
de Baccheu, si nime se nu kuteze a se amestika ennainte Kerzii Dmnii mele. la nak
ne uccinit.
acest suret am skris jeu Cerchez Diakul
de divan de pe karte gospod
in dos nota : Copia della donazione fatta dal Principe Barnoski dela Cantina sull'
olizza mare segnato. D. 7137 (1629, May 13)
Pe dosul doc. din 7221 Mai 2(:) se gAse§te urrrãtoarea cop'e cu litere latine a ace-
luia§i act din 7137 Mai 13.
copia ex originalis :
loan Miron Bernovski Mogila Voevoda bosiu milostiu Gospodar zemli Moldawskoi,
adeke Domnie mea mam milostivit si am miluit pre beserika unguraska cu o casa csau
fost a lui Mihaj djak, se fie a besericsej unguregt date acsele case, iar nime nicse o traba
se najba ku kasele luj Mihaj djak, pentru kesc sau aflat viklan Domnij mele ssi czeri,
Decs se najba nime nicse o traba, nicse ,dadstnics nicse un om se najba nicse o traba

www.dacoromanica.ro
244 OH. GH1BANESCU

fer ket Episkopul de Bdkeu, si nime se nu kuteze a se amesteka innainte Kerczi Dom-
nij mele. scripsit autem Kiriak urikarul 7137 die 13 Maj.
alta : Ispisok a lui Nlcolai Alexander Voda pe Pivnize schl un ka se. ano 1718 (sic).
carta di Nicolai Voda... in faccia al monastero di tre Santi con alre
scritture appartenenti al medessimo Affare.
1739 Mostra una giudicanza contro 11 P. P. Giusuiti siu la pin di 60 ano che
la noa chiesa possieda la cantina case e luogo.

CXLVII. 742 (1734) Noembrle 1. Zapis de asezare prin care biserica CatolicA din Iasi d lui
V. Cazimir sA facA case pe locul el.
Adeche jeu Vasili Kasimir Spina fakut am zapiss I mieu fmpreuna ku zossul mieu
Elinka la mna sfinsziezali Parintelui Paser maestro Romagaldo Cardi Prefect de la Apostolki
Mission din Moldova dela bizerLa Unguraska, prtkum se s e tii, ke fiind un lok de
casa dupa pivnizza de nostra, si fiind fakut pustii m'am rugat Parintelui de mi s'au dat
de am fakut casa ku keltujala a me, si m'am tokmit ku parintele ka se dau de tot anul
ehete un leo battut peila la viazza a nostra, prLkuni krie zapisul ce m'a (ters tn) au
fakut Parintele ku pecette a bizerici la mna a me, si a sozzul lui mieu, si pre ad tok-
maia se aiba a da acel leo la bizerica, si pentru credinza m'am iscalit, si ne am pos
degitele, ka se Le de credinza. 7242 Noemv. 1
Venesblaus adesso 1780 sono 47 anno
Casimirus Spina
Illiana sozz lui Vasili Dobos
Ita est Sr. Romnaldus Cardi Missnum Aplicarum Moldaviae Prefectus.
In dos nota : Copia della scrittura di Venceslav Sp.na segnata colla letta. C.

CXLVIII. 7262 (1754) lunie 29, Ion Neamtul dA bisericil Unguresti casele sale fAcute pe locul
biserlcii. -
jeu loan Niamsul Condurar fakut'am addeverata scrissoara a me Parintelui Prefect
Clement Zeidet prekum se se stie, ch'avend jeu case a me comparata pe lokul bisericii
Ungurest, fiind casa stricata, si slaba en paresz am tokmitu ku toate ce au tribuit. care
casa ieste de ennainte porzi biserici ungurest si am fakut si pivnizza si o dughienizza de
ennainte. aciasta casa am dato bisericii Ungure§ti dukendume jeu la tzara me, enze ku aciasta
tokmala i'am dato avend jeu o sluga a me anume Giorgi Trekul kare m'au slusit en doi
ai si giumatate se ssiaza jel en kasa, §i se de kirie biserici entru o an doi spre zece lei.
adeche 12 si far de voja lui se nul scota din casa nime, chee jel nfau slusit ku drep-
tate, si s'au enceput anul de la Sent Pietr se plataska Giorgi kirie a casii, jar de s'a
entempla se viu jeu jar en Mold-a, seni jeu casa, si se dau cinc lei chirie pentru lok
untru un an, prekum am dat si mai ennainte, si pentru cred;nza m'am iscalit.
7262 Jun, 29 Cioi 27 anni nel 1780.
Constantin Stati Diak de Divan am ykriss ku zissul Dornissali.
In dos nota : Copia della scritto di Reiner Conduraro.
segnata B.

CXLIX. 1768 Mart 22 kW. Gr. Ion Calmah VodA judecA si dA rAmas pe Anton Petermann
spltar In pAra ctt biserica CatolicA pentru case f l vii de la Copou (Uschole).
Hco fpnrcopu IMAM HAMM/1r HECZA. sat. 'whirr. rcncomp 3S4AI1 MOAAARCKINI.
(Dnyom tpnpe ku acsasta carte de giudecate a Domnii meli, ke dupe gialoba csau
dat domnii meli Anton Feiermann (fyrtnann). spizerut asupra lui Bonaventura, zikind ke

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 241

fiind el vizeprefectul jap fi luat ca kase cse co are in Jasch, schi alte kase ku vii cse
este la Uschole pi lokul menestiri kopoului, care vii Ga are kumperate ku bani, schi casa
fecute jaresch de dinsi, schi jar ku bani lui, schi Bunaventura va ka se le stepenasske,
schl hind a lui drepti lucruri au cserut AMA domnaske dreptat.., popa B3naventura fiind
faze, sau Intrebat ku cse pricsine ii popresti kasele schi vie, schi au aretat intii pentru
case din Jesch, kum ke find Anton spizerul om strein schl catolik, sar fi aschezat ku
dinsul prin aapis ka sei de un lok di a bisericsii (§ters unguresc) cse esti pe uliza mart
ka seschi fake kase schi dugeni, schi altele csi jar trebui ku toktr ala ka acsasta ka se
pletaske bezmen pe an pentru lok kete =I lei, la menestire. aretend in zapisul acsel
di tokmale ka ket ar trei Anton spizerul schi fimeje lui, schi de nu vor ave kopii dupe
moarte lor, casele acsest din Jesch, se fii a bisericsii, schi hind ke mujere lui Anton au
murit schi jel vrend ka se se duke din zara acsest la alte parte di lok, schi avind schi
jel un kopil luat de suflet lar fi lasat la mena preuzilor ka sel chrenaske, schi sel gri-
giaske, schi sel Invezi schi karte, schi sel zii pene se va facse de iii ani schi atuncse
biserika lor se aibe a da kopilului schi : = cito : H schi ei inke se je supt stepenire
lor ville schi kasele di la Kopou, kum schi casele din Jesch sau intrebat pe Anton,
ka se respunze impotriv a zapisilor lui el inbii au respuns schi au aretat adeverul kum
ke avend gind ka se se duke de aiese, ar fi fzkut acsasta bk nala ku dinschii dar akum
fiind luminat de dumnezejaske pronie, schi severchinduse pravoslavnik krestin, ku tot au
remaa iaresch in panintul moldovi schi insurenduse au remas pemintan, cserend di la
dornnie dreptate, pentru kasele din jesch, ka se remei jaresch la stepenire lui. de vremi
cse schi dupe zapisul lui cse respunde, kum ke dupe severschire lui neremeindui kopil
aluncse se le stepenaske biserika lor, sau intrebat pe Anton schi pentru pricsina viilor,
§i a casele lor di la kopou cse are se respunde, schi au respuns kum ke el atuncse find
katolik, atet popa Bonaventara, ket schi cseiailan ai lor situ redikat asupra lui, nepes-
tuindul ke or fi fekut un kopil ku o fimeje katolike. ne avihd berbat schi apukendul aicse
ku tozi la mislok, aretend ke vor sel skoate la giudicate, nu pentru ke era v novat ku
fimeje acseja, cse mai vertos neavend kopii vrend sesch fake pomane au luat pe acsel
kopil ka kum ar fi de suflet ; schi au fekut schi pomane di au me itat schi pe mumesa
dendui fimei acsei- impreune ku berbatul ei schi zapis, kurn ke nics are cseva a lua durn-
nalui Anton nics au ei a da, schi apoi dupe acsel zapis cse au dat el pentru chrana a-
cselui kopil, fimeja atuncse se afla la mena lor prin gialoba cse au dat fimeja domnii
melt au cserut pe kopil, schi renduindu-..e la preosvinzia sa perintele mitropolitul, ka se
csercsetezi schi dupe csercsetare cse au fekut preosvinzia sa, au insthnz t pe domnia me
kum ke fimeje au aretat adeverul ke au nepestuit pe Aaton, kare kopil din poronka dom-
nii meli sau mai (§t,rs adeverul) de la di schii schi sau dat la muma lui, au mai aretat
Bonaventura ke are a lua -pA- AEI& di la Antonul kart bani au zis ke sai keltujaske la
orekare lokur (§ters /) schi jau keltuit nu vre sei de, schi kum ke mai are se mai ja di
la Antonul bezmenul lokului, se's-1i a lucrului viilor, la acsasta n cs Anton nu puni pric-
sina cse zicse ke ja da schi jesti datori, decs domnia me cs rcseund toate pricsmile,
intre dinschii ascha am gesit ke jesti ku kale sat: am choterit, intii pe itru kas le, din
jesch de vremi ke anton cau insurat, sell mekar de ar facse schi k pii lui se nu fui
volnics a stepeni kasele a,sesti, lif se remei kasele la biserika unguraske dupe z p'sul
csel de aschezare cse au dat el ina'nte dar a stepeni se le stepeneask per la rhoarte
lui, schi bezmenul pe AN kete 10 ii ca AE neuTptr ACM. al doile pentru vale schi ka-
sele di la kopou, fiind ke kopilul acsela au mers la mena mumii lui schu naa remas la
denschii, acsel zapis de tokmale cse au fekut anton au remas rLsullat, schi choterit viile
schi kasele di la kopou se le je Antonul, supt st penire lui, iar penti U PA Am hind ke
anton tegeduesti schi nefiind dovade la mijlok, am choteret domnia me ka se giure An-
31

www.dacoromanica.ro
 OH. Gl-liBANSCIJ

ton kum ke nau zis Buniiventurii ka se de schi se keltujaske acsei bani schi se aibe
pacsi, jar negiurend poroncsem domnia me szT(as) di aproz se inplinesti bani sei dai
la mena Bunaventura, ateta acsesti pA. am ket schi bezmenul lokului schi lucrul vitlor
hum schi thrana kopilului in kite vreme lau zinut ei schi jau purtat cli grtsche, schi dupe
ghoterire giudikezi sau dat acsasta karte a domnii meli le mena Bunaventura ka dupe
severschire lui Anton sech stepenaske kasele din jasch ku pacse. acsasta instiinzem.
aqran. ilitilpT ICH.
t
um rpuropi KMIIMAX BROW
(pecetea domneascA)
hi dos nota : Carta del S-me P. Gregorio Callimachi contro Antonio Fejerman in
favore della rezidenza et la casa situata nella contrada larga, in facia delle nr-e botteghe
unicamente sua vita durante e non piu fatta li p. mart 20.
1768
Foti diu pur luogo domnesk.

CL. 1771 Febr. 12 141. MArturille a marturl bAtrAni despre locul bisericli Ungure§tt.
Dat-am marturie a n-rA la .mna Parintelui Anton Prefectul din (§ters tn). Jese, pre-.
kum not Vim, si am appukat acest lok kum ch'jest dat acest lok de stramuscul nevesti
mete Elinki fata a lui Miscos, ce (§ters eh') au lost stramuscu s211 vataw de'Aproz, si
jeste flat de la jiresman pena en gardul Nakului, ce stapuneste akum Veninoja si pe din
dosul dughianelor ce se ptarie ku lokul kokoranului, ce stepunest akum Lokman spizieru
si pe din gios se ottareste ku lokul tresfetitelor ce sint akmu dughianele lui Foti, si jeu
Grigoras Janos sozzul Elinchi feti lui Miskos a Petri, ce sint om de 83 de ai marturisesk
ku suffletul mieu che de kend m'am radikat au stapunit tot Bizerica ungureska si m's.pune
si nevasta a me Elinka fata Petri Miskoz, au dat danie locul acest Bizzerici din stramuscul
seu, ce au lost si vataw de Aproz, si m'am iscalit.
Grigoras Stands Berkar
1771 feb. 12
Si jeu Nikolai Blanarul ficsiorn1 lui Anton Vorova din jiesc, ce sent om de 53. de
al si de kend m'am radicat din kopilarie a me au stapunit tot bizerica Unguraska si am
auzit si din Patrius kum kau stapunit tot bizerica Unguraska, si marturisesk ku suffletul in; eu.
Si jeu Costantin Szin Nikolai Pisar am auzit de la tet mieu spuind, che jest tot
lokul Bizet** ci, ce sint om de trizece si doi de al, ascia am auzit §i marturisesk.
Jeu Mathei Croitorul om batrin de sceptezece si opt de ai, marturizesk ku suffletul
mieu, prekum ch'acest lok tot preuzzi unguresk l'au stapunit pena akmu.
Jeu Safta femeja patrina de cinczece de ai marturizesk ku suffletul mietf prekum
ch'acest lok tot preuzzi unguresk l'au stapunit pena akmu.
Ascia stiu si jeu losef fi enkul ke acest lok jeste a Bizerici din Jesc, care sent om
de sceptezece de ai, si am iscalit jeu Josef frenkul ot Kotnar.
Nota : copia delle fedi di Gregorai i losef di Kotinar segnata A.
OBSERVARE.Am dat acest mAnunchiu de 5 documente scrise cu litere latine in
secl. XVIII de diacul de divan Stefan Cerchez, pentru a ne lámuri asupra influentelor
culturale (italiene §1 ungure§d) in sc ierea cu litere latine (catre 1780) cu mutt indinte
de inriurirea §coalei de la Blaj. Actele fac parte din donatiunea Norbert §tefan de Dom-
brovschi pentru actele casel or L oknian, la§i.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 243

CLI. 7225 lull 5 (1717). Judecata intre D. Baenschl t jidovul Herscu din Cutufi (Po Ionia).
Adec noicariiamu fostu orandu tide dmluistarosteli Lupulbivvelvister-
nicpi poroncamArii salilui Voddpentru o gd16av(a)a dumisaliluiDumitralco
Baenschiece ai i gal6avcun jidovdin CuturianumeHriroca sa fim comisari
dipreun cu c i din taraLisascdSi stand noi la kudecat(6)-1a Rana la margine
§1 luind% noi sa nadumisalilui--Baenschie cu jidovulimpreun--cu cei comisaride
tar(a)lisascaamu aflat-25 taleri. cu zapis cu carnAt[a]carii sa vaarata----de la gu-
deca (4). A§ijdere§i altu zapisde-10 lei tijicu camAt(A)§i doi leisau aflat
cu zapissi far(a) camat(a)§i cinc taleri-1zlottij--datoriefAr zapis.aasta da-
toriea dumisalilui Baensch esau aflatcun anu mai inaintepAr a dao bute
de vinjidovuluide 120de vedriisi tocmalaleu fust cate-2ortii bit de vadrA
iar jidovulau pus pricin(d) cum cau dat la doiant aa bute de vin.iar noi amu
socotitpentru aasta pr cindamandoipartilesa gure jidovul§i nau gurat. afidire
iau mai adusDumiti ascoBaesnchiedoi vas(A) de yin aice in Milie§i fiind dator
unui turcudin Hotincu-60 de lei. au intrebatnegutitorisa vandzAvinul§i
au vinitacestu jiclovHarpo §i nefiinclzdmluiBaenschiepi acesti locuriau ne-
gotatcu omini dumisali §1 omini dumisali - §i onieni dumisali
inaintegudettiluicum cau n.gutatvadracateun zlotbitiar jidovulau dat
(sic) au dat sam(a)

sam(a) inainte-2;udetuluicum au fostnegotulcateunzlotprostuvadradup

ce sau neg itatv;nulau cerptomini lui Baenschieacei §esdzAcide lei la jidov
sA le debani si de datorniculuiTurculuijidovulHerscuau dzis sa duc(A)vinul
In cei partesi dup ce lor ducisd le debanidup ce au vadzutjidovulvinul in cei
parteleu raspunsuca nu le da nice unbati.cd lau luatpentru datorie luisi omeni
vadzandscd iau scos jidovuldin minte.§i Tut culdatorniculcadzanduleln spate
de nevoenau avutce i facisi au luat de la jidov de la acelade la Her§co-47ta-
leri cu zapis§i cu carnatca s urneascAde datorniciar másurilebutiloracelor-2
dup ce sau trect.tIn cei parte leu dattencuomeni lui Baenschi in Robnaimpreun
cu jidovulsi d up ceuluat tenculbutilor,lau despicat in dofpicumuesteobiceiul
tenculuisi ,:;umAtatelau dat jidovuluide lau pus'n buti,iar gumdtateau luat
omeni lui Baenschiesi la masurat butilorpe acel tenzusau tamplatDumitra§co
Ba.nschiesi cu jidovulla o bute, §i sau aflat-72deveJriisi sau priimitaman-
doi cu j dovuliar la altA bute slu tamplatPocatintenii§i cApitan Bejan§i Dumi-
tra§co Baeusechie si cu jidovul§i sau allat 80 de vedriiintrace bute§i au gurat
omenipe acel tencuAsijderile si pentru I 12 I ug de aur I ceu dzis jidovul cau -
dat lui Baenschie -iar Baenschie. au d t sam cA nu iau dat §i au avut 'grudecatinainte
lui Pocotintimi §au gurat Baenschie CA nu iau dat §i ari pace. Asijdere§i pentruo
mor(a) ceu oranduitdmlui Dumitrasco. Baenschie jidovului Harsco drept 20 lei sA tie
morauntrun a §i el tiind.) par la o vremevAdzincl ca arevenitiar de la o vreme
vddzind cA nu pre arlv.nit au parAsit morasi stand la kudecatinainte nostrA
amandoipartilelamu intreb_,tpe jidov- -pentru ce pricinau lAsat morajidovul----
-
au dat saminainte nostrA cum cau lasatmorapentru parte Turculuicau luat de-
naintelui Baeuschisi pentru fi6orii lui Baenschie, cau luat din mori§i pentru popa
iar Baenschieau chematpe murardenaintetudetului§i lam fntrebat noi kudetul
pecum va marturi§i. (sic) si jidovulau priimit
pe jidovulAsasa pe sufictal murarul ;i
pecum a mArturis(i) murarul§i murarulau mArturisit CA far nicio pricinau lbsat
morasi am intrebat pe rnurar ate cetibrce au luat. de Ord din moarjidovulsi au
dat sam murarulca au luat-22--cetferce-3 pol cetverce grau cu pasat, §i 17 pol
cetverce pani amestecat am statutamandoapArtile la pretul pani§i ampretuft
cate---3zolotoicett.rca. carii amu lasat. nici a§e don. pentru gandind ca va hi a§adzari

www.dacoromanica.ro
244 GH GHIBANESCU

Intre n91iar ram(A)lita banilor ce rAmAn di pi m3arau pusasupra lui Baenschie

cu camatsa dejidovuluisi noi nam priimit. A§ijdere §i pentru aceli-2vas(A) de
vince Ieu trecutin cei partecu cari §iau poprit §1 carile cu vinul§i nau vrut sa
le deomenilorpar acum la gudecatO carAli au fostua chirigiiloradus vinul cu
chide -§i au platit Bae iszlf cAte 8lei carul cArdu§iloracmu ei la gudecatnau vrut
sa pr imascA banii sai punem la socot =1(a)§i au dzis ca or da cardledup tot soco-
Bala nostrdcem socotitcu comisari -cei les5§tiamu aruncat socotial(a)piste tot
lam aflat. cu banii§i cu bani carAlorsi cu o but .deI20 ce clA sam(a)
--j'd )vulcau arsu iar Baenschie au dat sam(a) cAtra noi cau datpe bute-4lescal
noi amu scAdzutdin pretulei un leu§i am a§edzatla 3-1ei§i au ramas din toat
soma--6 zolotoi §i 3gro§isa mai de Baenschiejidovului§i pentru ace§ti-6 zo-
lotoi-§i-3- gr §i-au facut j dovul-zabor-deu Mat. 101-taleri §i-5-zolotoi. deci vd tAnd-ji-
dovul cã rAmAni la calalYalAc-au cAdzut dup comisari-le§A§tiii au stAtut-comisari cu pri-
cina-asupra nostrA-an,lme Cateli-Bent hdi-poru§nicul care este la Cuturi§i el nau fost
oranduit-sä ste cu nol la g udecatii neu pus pricin-bani mor;i cu camatii carAli nau
vrut sA le-priimeascd in ban -§i dzaci sã s e Baenschie cardli. §1 carali nu lem vAdzut.
§1 noi vAdzand. ea nui dreptate. nam vrut sA priimim, iar frdteli BenuhAi poru§nicul. sau
sculat-la spag-§1 neu rastult-sd ne fac de frica-sd iscalim märturie-jidovului-noi nam vrut
-§i a§e cu galdav-am esät (gam) afar §1 nem dus. §1 am fAcut adastd mArturie la mAna
dumisali lui Baenschie-§i pentru credintaam- §1 iscalit.
It. 7225 lull 5.
az Gor6a iscal Sandul Tautul §'efan StA§co arma§
Obs. Scriitorul a fost cepeleag : am esit, sa-s e etc.

CLII. 1805 la$1. Carte pastoralA a Mitropolitultd Venlarnin pentru combaterea Catechismului
mare, lucrarea UnItllor Ardeleni.
Veniamind cu mita lui Dumnez u, arhiepiscopl §1 mitropolitk a toatä Moldaviia.
Bund lucru iaste i foart- bunt/ a se indeletn ci cineva§i intru cetirea cartilorü
pentru cA a-easta iaste mijloculd celd intaiu, prind care omu'd §1 pre D imnezeu cu-
noa§te. §1 ndravurile i§ti Indrepteaza, §1 la calea mAntuirii sa povAtuia§t. dara fiindu cA
vra§ma§ulu nostru diavoluld prem. md pre cealealalte lucruri bune nu le lasa nebAntuite :
a§a §i pre Dumnezee§tile carti nu le treace neamestecate de veninulk rau ; ci in grAul
celd curatk alii lord. seamAna §1 eld candd poate neghinele rAutatii sale prind uratorii
de Dumnezeu eretici, care sAntti vase e lui ceale putrede : Pentru a6Jsta §1 noi dupA da-
toriia noast,ã cea pastoreascd nu lipsim a vd in§tiinta, ea in anuld trecutd sau aclusti
aicea dint/ Ardeald patru cArti suptu nume de OEOAOrTE AoriliATIVACKS cuprinzAtoare de
;
ceale §apte taine, tiparite fiindt acolo, care dupd ce sau cerciatti, sau aflatil ca sAntd
pline de socotealele ceale reale ale apuseanilort, venind cu adevaratd cu care limba
noastrA cea moldoveneasca pAnd acumd sau fostu smred iitd. A§ijderea incA sau mai
adusd lângA aceastea §1 alta carte ce sa n nnea§te KATIMICIelk moo, intru care la in-
ceputd spre amagirea celord mai pro§ti scriz: cum cA nimicd nu are inprotiva dogmelor
credintii §1 a oranduelilord §i obicealurilora his-aricii rasaritului, lard inlduntru cuprinde
inprotiva toate dogmele ceale razvrAtite ale bisearicii armsului. pentru alti cArila capulti
carele iaste Papa. cu atAta obrAznicie §1 fAra de nici o ru§ine neintdrit sA Intaresc, iard
mai vartos i tare sa razvrAteascd, cA iaste intoctna cu domnulk nostru lis. Hs. incA §1
altele ca de acestd fealiu unele de iznoavA alcdtuite pre cumii sAntd ceale ce mai sus sau
ardtat. larti altele dupA a lor socoteali stricate precum sAntu iarA§d TpRoamm ce acumii
acolo sau tipAritu, dard la inceputu cu vicle§ugd puse iarA§it spre amAgire cumk el

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 245

santk tiparite in tara rumAneascA in Episcopia Ramnicului, care §I insAvA dumneavoastrA

veti ,putea cunonte din poarta cart i dupa nepotrivirea vreamilor vicle§ugul lor §1 min-
duna, la care Trioade spunk cA langA altele ar fi scos i cnSaisi ettyrtsnthi rphropue
HAAAA1A. ca cela ce baste foarte protivnic latinilor. de care aceastA mAcar cã i prea inal-
tatul nostru dome' inViintandusa. §i cu ravna infocats pentru pravoslavie aprinzanduse.
au datk luminate porunci dumilorsali boiarilor ispravnici §1 vamesilork §1 capitanilork
de pre la margini, ca sd fie cu priveghiiare, si nici de CUITIk sä nu sloboaze
sA intre carti bisearice§ti §i dogmatice§ti de preste hotarir in Moldova, dark fiinda
cA cei de acolo facti multe me§tesuguri spre aducerea lork, nu lipsimk §i noi pre
toti de ob§te pArinte§te a vd sfAtui. ca sa v ferip de cartile ceale dogrnati-
ce§ti §i bisearice§ti, ce sAnti tiparite acolo, §i MCA de a fi inJedintate cu pe-
cetea noas`rA, nici singuri sA le priimiti nici pe fiii dumilor voastre a le ceii sA fluj
lasati, ca sa nu sa inchipuiascA in mintea tinerilorti oarecare reale socoteale de sufletz
vAtAmAtoare §i de munca veadnicA pricinuitoare, ci sä vA Indestulati, precum pArintii
no§tri (intru a carora vremi ca soarele au stralucit pravoslavlia aicia) pu cartile ceale
bisearici-§ti ce sA tipAresck in tam RumaneascA §i aicea in Moldova, §tiindk cd pentru
cei ce sA aluneca la oarecare gre§ale §I sa pocAesck mila lui Dumnezeu iaste mare, iarA
pentru cei ce in rale socoteale cadil u§a milostivirii iaste cu totul inchisA. iara moli-
tvelork voastre preoti intru Domnul va poruncimti ca nici de CUM sA nu suferiti a sa
ceti prink bisearici carti tiparite de acolo fArA de a noastrA, precumk sau zisIt. print
peceati incredintare, ca nu in lock de a binecuvania numele lui Dumnezeu, inprotivA sA
se infample sAlk huliti, §1 in lock de a d ,bAndi mila lui Dumnezeu, sA trageti asuprAva
manna lui cea dreaptA. cA de yeti indrAzni la adasta dupa in§tiintarea ce vA facemk, §1
va vomk afla prink cercetare cucern icilork protopopi, deosAbitk de judecata lui Dumnezeu,
dark nici noi nu vA vom lAsa fArd de cuviineoasa canonisire. SA §tili Inca si easta, cA
cei ce aduck all de acolo §i le vandu prink AarA, ca sA amAgeasca norodulk, rumpk
foala cea de la inceputulk cartii, ca sa nu se cunoasca cA santu tipArite acolo. dark insA
de yeti lua sama la forma tipariului, prea lesne yeti priceape. alrosta va sfatulmk. lark
daru'k Dorn.iului nostru lis. Hr. §i bogata milA, §i a smereniei noastre pArinteasca bla-
goslovenie sa fie deapururea cu pravoslaviia voastrd. amin.
Anul 1805.
1. pecetii sfintei mitropolii.
1111PIrre A C41111TEH AUITp0I10MHH MOAAGDBMXIElf. Sf. Ghe)rghe calare omorand
balaurul.

Note. Cartile la cari face aluzie Mitropolitul Veniamin sunt acestea : a) Teologhie
dogmatia, tradusa de D. Caian. 3 vol. Blaj 1804 ircu blagoslovenia mitropolitului
loann Bobbs. b) Gatehismul eel mare, Blaj 1783 de Gh. Gavriil Sincai, carte didactica ;
intru cat editiile din Buda (1780) flind cu Mere latine n'au avut curs in tArile romAne§ti
(Katekizmul csel mare ; i Katekizmul ku aentraebaery §i raeszpunszury) c) Triodion
Blaj 1800 gam= a doao oarA asazats §1 tipArits dupA ran-luiala bisericii rasaritului..
0 foae volantA tiparitA, aflata Ia biserica din satul DimAcheni (CAcdceni) Dorohoi.

www.dacoromanica.ro
 lasii in Cronicari si in cadtorii strAini.
A). Inii in cronicarii Nec. Costin §i Ion Neculce (urmare)
Canternir C, batranul §i MO. Cantemir \Todd sosi In scaun la anii 7193 iara
de la Hristos 1685 in luna lui Iunie 15 (10 zice I. Neculce"). iar la scaon la la§i au
mit in luna lui lulie in cinei zile" (Let. 11', 35).
.Podgheaeurile lefcqti ; lafii a jung grainip. Nu puteau trAi oamenii de podghiazuri
1 ee§ti, cA era tara pustie din Ini in sus" (1. Neculce II ' 230) ; iar Nec. Costin e mai
explicit : ca despre Le§i din sus ramAsese tArgul Ia§ii grainita §1 hotar in loc de mar-
One" (11' 35).
Sobieschi arde kifii. Iara cAnd au fost la veleatul 7195 in luna lui August, popo-
Eitam §1 Iani Sobieschi, Craiul Le§esc... §1 au intrat §i in tArgu in Ia§i, de au facut ben-
t heturi ; iarA Cantemir VodA prinzind de veste au e§it din Ia§i mai de timpuriu... Cra-
i u Sobieschi atunci intorcAndusa prin Ia§i au dat foc de au ars §i Tresfetitele, Mitro-
polia cea veche... au dat foc mAnAstirii Golia de au ars. (II' 36).
Erbtiria la 1agi. CA erau magazii de pulbereiarbA de pu§cala Ia§i, ne poves-
/e§te Neculce, cAnd spune ca din cei 3 sarbi veniti sA slujascd in oaste supt Duca Vocla.
Elie, Stanciul §1 Dimaittruk ; acest din urmA a ajuns ba§bulucba§a, dar a perit §1 el de
f ac cu Totoescul vel capitan, cand sa aprins erbciria la Ia" (IP 221).
eisla preufilor. PAnA la Cantemir preutii §1 diaconii plAteau dArile in cisla cu IA-
ranii. Voda Cantemir le-a fAcut testamPnt cu mare blAstam al patriarhului Dosolteiu, de
'erusalem, fAcAndu-le ruptoare sa dea 2 t ghi la bir, §i alti 2 uglu la mucarer (inoirea
domniei). Aceasta la 7201 (1693), deci cu putin inainte de a mud (7201 Mart 17). II' 37).
In 7199 lunie 15 (1619), deci inainte de regularea cislei preutilor, Voda Constantin
CanteMir da hrisCiv de scutire peutilor §i diaeonilor §1 la toate bisericele de tArgul N-
O or" sa nu dea dajdie imparäteasci nici vladiceascd, nici colaci vladice§ti, nici desestinA
de stupi, nici de yin, nici dejmA de pAne, nici gorstina de mascuri, nici sa lucreze
noao nici un fel de lucru, nici la Curte, nici la mori, nici cu plugul, nizi Mitropolltului,
n:c1 podvozi sA nu duca, nici cal lor sA nu sa ia de olac, nici boii lor pentru darea
allot oanleni, nici la podvozile Mitropolitului si nu imble, nici pentru alte angarii ; a§ij-
dcrea §1 in casele lor WA de voia lot, nime EA naiba a gAzdui nici boer nici slujitor,
ni-i curtean, nici sol, nici altul de nici altA limba a hi". (Uricar VI. 347).
Scaunul domnesc mutat la Cetquia. CI upens hie venind cu podgheazuri le§e§ti,
_ ai dea §I prAda tara Iovita u atunci ma podgh az le,esc pe Velicico hatmanul Mire vii
:a Copou de !au gonit pAnA la la§i", (II' 231)... cA §i caii lui Cantemir VodA din ciair
ia t luat". ci domniia dupA ce ia luat caii, n'a mai putut a stare in Ia§i, ce sau mutat
in Cetatue, Ca de nu sar fi mutat in Cetatue, aid au batut podgheazul pe Vel'cico la
Copou, tar fi luat §1 pe Cantemir Voda din la§i (II' 232).
lar N. Costin scrie :.,rAmasese §i Cantemir VodA de domnia numai Ia§ii cu tam de
J. s. Ce mai mult §edea la Cetalue de cAt in Ia§i in targ, ca navea odifinA de podghea-
:Id le§e§ti" (IP 38).

www.dacoromanica.ro
g DOCUMENTE 2.47

gerban Vodd al Valahiel fede la Aron Vail. Atuncea and au mers Su lima
Pasa cu Cantemir VodA inaintea Lesilor la Boian, venitau si Serban VodA cu oaste d'n
Ora munteneasca pAnA in Iasi si au descAlecat cu oaste la manastirea lui Aron VodA
si au sezut vreo patru-cinci zile" (112 232).
Tdierea lui Tie Vico Costin la Curie. La veleatul 7200 in luna lui Dechembrie...
noaptea ca la cinci ceasuriadicd 11 noapteascoaserd si pe Velecico vornicul din becia.,
de subt casa cea mica, f il duserd la Vinland, dei Ward capul. Si au stat acolo dc-
fata pentru credintd, fiul sAu Dumitrascu beizadea, pAnA ce ia tdiat capul° (II. 99).
I. Neculce intregeste povestea : iar pe Velicico vornicul dug ce lau dus la Iasi...
Cantemir VodA in mdnie l'a bAtut cu buzduganul si la inchis in bed"... §i la scos noaptaa
de iau Mat capul denaintea porpi" (112 241).
Fapte diverse. Era pe acea vreme vre-o 40 Codreni, toti tAlhari, Ajunsau toti a-
cesti Codreni la Cantemir VodA de iau ertat si au venit toti in Iasi si iau dus pe toti
in mAnAstire la Galata, de au jurat cd vor sluji Orli si lai Vodd cu dreptate si le au
dat leafd cdte 4 lei pe lunA" (IP 234).
lard pe Vasi e vorn,cul, feciorui lui Gavrilitd, si pe fratesdu Solomon, si pe fra-
tesdu Costache si pe Gh. Mitre §i pe Dediul Spatarul arbAnas, si pe tustrei fectorii la i
Miron logofdtul, pe toti iau prins si iau inchis, pre unii tn turn /a Curtea domneascet,
pre unii la Seimeni, pre altii prin beciuri, iar pe Dediul spatarul arbanasul in turnul ch-
potnifei la Treisfetitele.. §il scoase in doao rAnduri sai tae capul. lard el Intro noante
a imbdtat pe seimeni, pe strtjerii ce-1 pAziau, si s'a slobozit cu o frAnghie pe o ferea ;.-
trA din turn Wand jos si au apucat de au incAlecat pe un cal, si cu 2 feciori a fugit."
(112 242).
Moartea lui Constantin -Vocld-Cantemir. lar cAnd a fot veleatul 7201 luna Jul
Martie n 17 z le au murit si Cantemir Von, dupA ce au domnit 8 ani WA 3 luni I i
lau astrucat cu mare cinste in biserica cea domneascd a lui SteFan Veda' cel Mare, ur Li
este hramul sf. Neculai, in gropni a c- sia fost facuto Antou'e Vold", zice N. Co tin
(1P 39). lar I. Neculce spune mai multe : Cantemir VoclA dopA ce au murit lau tinut
mort lAinuit o -zi o noapte... si dupA ce au pornit cartile.. a doao zi.. au gAtit divarul
cel mare si sau strAns toatd boerime si M'tropolitul si slujitorii la Curte si au adus la
Curte si pe un aga a vizirului turc, ce era venit la Iasi cu trebi imparatesti... Scosau
oasele tut Cantemir boiarii cei marl gall supt cort in ogr=gioara cea mica la curtea
domneascd, de tau tinut trei zile odnd au grijit ce au trebuit, si apoi lau dus de Ian
ingropat la sf. Ntculai in gropnita lui Antouie Vodd" (11 244).
O. Duca Voila qi. la$ii. La veleatul 7201 Mart C. Duca Void a inbracat caftan
de domnie la PoartA § au venit in scaun la Iasi in luna lui lunie in 24 zille. Venti41
in ziva de nastert a sf. loan BotezAtorul (IP 40). Neculcea greit pune Domnia ati. e.
Duca VoclA in 7199 Mart 17. (IP 246).
Gh. Duca Vodd ingropat la Cetdfuia. i zice N. Cost'n cd trimisau pe Ion C13£-.
tin ce au fast F Ardar de iau adus oasele a raposatului pdrintelui sAu, Duca VodA, d: la
Liov, si cu mare cinste §1 cu sobor de Arhierei si de preoti si cu tot sfatul sAu C d
litie, din Iasi lau petrecut pand la mdndstirea Cetatuia, cei zi IRA din temelie de dAnat 1
si iau astrucat oasele" (113 40).
La CetAtue nu e nici o inscriptie pe piatra mormaitalA a DucAi Vodd. Sint 2 nir-
minte domne§ti ; unul- a doamnei Maria fa a DucAi VodA, moartA in 1672 Sept. 17 ; §1
altul al unui frate a DucAi VodA. Biscrica nu e ziditd in 1672, c, s'a urzit in 1669, cAn .1
dd un aurar bisericii ; apol clopotul e din 1669 ; iar clopotnita din 1670 lunie 10.
Un musafir bucluccq la§ilor. E vorba de un turc mare de la Inipardtie, pe nu-
mete Cerchez aga, ,,ii d'edese Voda gazda clespre Bahlui, dupd mantistirea TreisfeNell...

www.dacoromanica.ro
248 OH. OHIBANESCLI

dar Intracea vreme intelegAnd Moisei sardarul de la Neamt... veni cu 300 de oameni
in luna lui Augus au lovit pAnA in zitia pe acel turc Cerchez aga si Iau si omorAt ;
altii au luat ch6rvasaraoa (vma) cea turceasca, oborAnd gardul din dos §i au jafuit
toata chervasaraoa de bani si de negof, §i pAna In ziu s'au bulucit si au e§it din Iasi.
Sarise dupa dAn§ii seimenii.. si iau ajuns de latura §1 asa sau mantuit
§1 targur Ia§t de rautatea acelui pagan de turc" (IP 41).
Nunta 1ui C. Duca la laqi. Nec. Costin nu vorbeste nimic de aceastA nunta, pe
dud Neculce grie urmatoarele ; Iara dud fu de toamna... se apucA de ficu nuntd sie§i,
§i tr' mise Brancovanului WU. pe fiesa, domnita Maria, cu unch'uf sau stoln cul C. Can-
tacuz no, §i cu maicAsa doamna Stanca.. de veni In Moldova, in targ in lasi si le dete
tuturor gazde prin curfr boeregti i negustorefti... iard miresei ii dete gazda in casele
vornicului Vasile Gavrilica, §i acolo fAcu nunta miresei ; iard domnia in Curtile dom-
ne§ti ; §i boerimea a dcao tad nuntira trei sAptAmAni cu mare pohvala §i podoabe si
cu feluri de feluri de muzici, si cu pehlivAnii de mitare in tArg in Iasi... si Domnul ca
un mire... merse a gAzda miresei de au luato... au mers la mandstire la Golia, §i a-
colo fiind un patriarh de Tatigrad mazil anume Iacov, II cununa aco'o in Golia, §1 de
acolo au purces in alai prin mijlocul tdrgului de 'sus §1 prin tdrgul de jos pAna la
Curfilc domne0i... si dupa istovul nuntii petrecu domnia pre boerii Muntene§ti peind la
Valea adiincti". (II' 248).
Acestea au fost in 1693 toamna. Iata cari au lost boerii nuntasi dug liste'e oficiale
ale timpu'ui VlAdici erau Sava arhiepiscop, Misail de la Roman, Laurentie de la Rada-
uti, Varlam de la Hu§i : apoi boeri Tudose Dubau vel lg., Vasile Costachi mare vornie
tarii de jos §1 gazda miresei, Apostol Mitre mare vornic OM de sus, N,c. Costin hat-
manul, care dad a fost la nunta nu scrie n mic de dAnsa, boiga postelnicul, Vasile Can-
tacuzin spatarul, Antiohie Jora paharnicul, Dum. Mavrodin vistrnicu1, Durn. Cuz, a stol-
nic, Stefan Cerchez cothisul. lar din partea 1W Brancoveanul probabil d au fost : C.
Brailoiul ban, A. Aloceanu vornicul, Diicul Rudeanu logofatul, Mihail Cantacuzin spatarul,
Matei CiorogArleanal vistierul, C. Sti 13A c ucerul, Darn. Caraman'Au posteln cul, Mthal-
cea Cande,-,cul stolnicul, §arban Cantacuzin comisul §i alto, lard un frumos prilej de
infratire §1 de apropiere sufleteascA intre diriguitorii celor 2 tart 1
.Fapte diverse, C. Duca ave.! dese judecAti la divan pentru vejnatate §i era an
partizan al desfiintArii vecinatatii, adicA al §erb ril taranu'ui cu robota fard soroc. Ceia ce
el a dor.t s'a infaptuit in 174) sap t C. N. Vocla Aavrocordat. (II' 41).
C. Duca Voda imitL nd pe Brancoveanul VodA a pus vadritul In tarA, de vadt
un elot, de cal un lett : de pogonul de popt,sol §i de pAring cAte un zlot ; de pogonul de
tutun cA.e 4 lel.
C. Duca Voda a vea la sine pe un grec din tara Turceasca, Nec. Deport, care
avea darul de a despecetlui agile ce trimetea Tukelgrof de la Poarta la Frantuj erA
Ludovic al X1V-a. Rezidentul de la Iai a lui Tuk lgrof a fost dus si inchis la OcnA,
la Trotu§, in tainA §1 apoi l'a omorAt. (II' 250),
Kapegi bap dui a ventit cu banii birului era in gazda in casele post. C. Cio-
banul ; §i luAnd el in tainA intelegere cu Tudosa Dubau vel log. si cu Panaiotacki Morona
postelnicul lc-a spus cd are §i firman de mazilie. Atunci C. Duca Vocla Iuá intelegere cu
cumnatul sau Nec. Costin hatmanul §i chema de la Neamt pe Moise Sardarul cu vreo
300 pasnici si in faptul zi ei au lovit pe Capegi bap in 1ai, de iau taiat capul si au
pradat car varasaraoa turceascel (II' 251).
Capegi bap mazilind pe C. Duca VodA, a pus caimacan pe Tudose DubAu
log., iar ceilalti boeri au e§it din Curte despre Doamna adicA dinspre ulita rusascA.
Pe Turculet ran inchis /a Galata §i de acolo a scApat la Neamt.

www.dacoromanica.ro
 bOcumENIE NO

Zurbava la Curte a fost mare, and a fost sA plece pe Duca VodA ; calaballc
cu slujitorii in curte, lefecii ii ceriau lefile ; boerii protivnici ii spuniau in fatA crimele §I
omorurile fAcute de Duca Von', omorul lui Kapegiba§a ; pradarea carvasaralei, despe-
cetluirea cArtilor lui Tiukelgrof, etc. ; iar peste toate plansetele §i jalania domnitel, fata
Brancovanului : aoleo, aolco ca va pune taica pungd dA pung5 din Bucure§ti pAna tn
Tarigrad, §i, zed nu ne va lAsa a§a §i iarA§ii vom veni cu domnia la Ia§i" (II, 244).
Antloh Vodá Cantemir I Ia§ii. Cei doi frati se InsoarA §i fac nuntile in Ia§i.
Antiohie Vodd era logodit cu o yard a lui C. Duca VodAdomnita Maria ; dar 1i veni
veste cA a murit... atunci 17§i alese doamnA o fatA de boer de tara noastrA, fata log. Du-
mitra§co Ceaurului, anume Ecaterina §i fAcu cu dansa nunt5 domneascHn targ in Iasi" (II°
257), Nec. Costin vorbe§te mai pe larg : In ca§legile CrAciunului sau cAsatorit Antiohie
Vodd de au luat §i el doamnA de tail, pe Catrina fata lui Dumitra§co Ceaur 1e Valea
Sack ce au lost logofAt mare, §i cu mare veselie au nuntit o sAptAmanA, §i iau cunu-
nat sAntia sa parintele Chir Iacov, Patriarhul de Tarigrad... care mai apoi sau si pH.
stavit §i lau astrucat la sfanta mánAstire Golia" (il 242).
Despre nunta lui Dumitra§co Cantemir, N. Costin ne dA §tiri sumare : Intracesta§1
an 7207 vara in luna lui Maiu, facutau Antiohie Vod5 mare veselie cu nunta fratelui
sdu Dumitra§co Voda, cu fata lui Serban VodA, anume Casandra" (IP, 43) : jar Niculce
scrie : §i dupd Ispas atunci in al patrule an, in anul 7208 au fãcut nunta domneascA
in targ in Ia§i, dupd obiceiul domnilor ; §i au sezut in Iasi in niste curfi a lor ce le
cuni.parase tatitsau Cantemir Yoda de la Gluculeasa visterniceasa §i acolo au sAzut In
gazdd " (112 263).
Fapte diverse. In 7206 Ghenare au trecut prin Iai greimea o§tilor lui Devlet Gherei
Sultanul cu TAtarii spre Liov §i bogatà stricAciune au fAcut, cat §i aici in Ia§i targovelii
pe de laturi sau carat In totul pe la mAnastiri, cA au trecut Tatarii ca un puhoi prin
Ia§i" (11.43).
Lescinski, solul 1esc, trecand la Poarta cu 500 oameni... multa cheltuiala a facut
tarii, si pe multi oarneni au. oinorat in Iasi cu betiile lor" (IP. 43).
Despre primirea 1W Lescinschi in Iasi Neculcea ne spune foarte pe larg : r§i iau
esit Antiohie Voda inainte pe Bahlui, cale de un ceas, si asa tot acature a venit cu el
pana la gazda lui. Si apoi a doao zi lau poftit pe sol cu cinste Ii curtea domneasca...
dar iau rAspuns lui Antiohie Von : .dei va esi inainte sal tampine la giumatate de
scarA a cerdacului, va N eni la cinste.,. deci asa sau a§ezat sa se scoboare Antiohie Yocla
pana la 3 scan i solul sa se sue iara kind la 3 scari, si al 7-a scara unde este gat-
tntitate sa se inchine unul altuia, §i asa alature sa mearga pana In casa si la Mut sA
bee tot o data amandoi.. (IP 265).
Bulk, ca dare a introdus'o intai Antiohie Voda : Aszosau o so.:.oteala noao peste
toata tara, si pe boeri, si pe mazili si pre toate breslele §i pe tarani rukta, ca sa se
stie tot omul ce va da intrun an and a tot omul pecetluit domnesc ; i banii sa§i dea
omul in 4 §ferturi". (ID 44).
Intunecime de soare a fost la 7208 (1700) Sept. 13 Mercuri de au tinut In-
tunecare mai bine de un ëfert` . (IL' 44).
C. Duca VodA a 2 a oarA 1 Ia§iI: Prinderea bocrilor la curie,
Deci cum dede mazilia indatA si apucara portile §i incepura a cautare pre Lu-
pul hatmanul §i pe lordachi Ruset visternicul... si slujitorii ii puse Kapegibas Impregiurul
curtii domnesti de stau de strajuiau sa prinza pe acei 2 boeri... iara acei 2 boeri tie..
deau in casa la doatnna mistuiti §i nu cuteza Capegi sa intre in easel la doamna... ft
e§ind sara Antiohie Voda la gazde au Imbracat pre Bogdan si pre Iordachi In
82

www.dacoromanica.ro
.t 56 GI-I. GHIBANESCO

haine proaste 1 tau fAcut In loc de slugi de au niers dupA acel boeri prin mijlocul slu-
jltorilor Orli au esit pe poartA afarA". (IL 268),
N. Costin e mai explicat ; ...carii au sosit in Ia5i Sept. 14, in zioa Crucii dimi-
neata, dupl ce au esit boiarii de la Letarghie, si pe toti iau cuprins in visterie, inchi-
and porfile curfii toate"... iarA pre lordachi RusAt visternicul lau scos cu mege*ug
din curie Ilie Cantacuzino comisal, imbrdandul in haine proaste in loc de comi*ell
mergAnd pre MO boerl pe jos, ducAnd In spate *i o epingea ; i asa au trecut pen
straje pe poarta ce marl, i nime den strajeri nu lau cunoscut" (IP, 45).
13iseric3 i l'eredeul Turgesc. Manastirea lui Danco, care au fost mai inainte b--
seria de mir, de 140 ani, iara acum Intracest an facuto manashre, dAndui mosil
din locul targului lastr4 i bucate si au inchinato la Rumeli, la o biserica unde este
hramul 40 de sfInti".
Obs. Bis. Danco s'a zidit In 1541 de Jurie Danco postelnicul lui Rare* Voda (7049
lune 30), cu hramul sf. Mihail si Gavril. Deci de la 1541-1702 au trecut 161 de ani.
Asijderea i mAndstirea de la Copou, care a fost zidita de Vasile Von *i fiind
rascoale s'au fost pustiit de cAtre uni, fiind arsd, numai piatra ramasese ; o au tocrnito
ca de IznoavA C. Duca Voda cu toate pod iabele i pe din launtrn i pe din afara, pre-
cum se vede aevea si astAzi". (I13 48).
Obs. Bis. S. Atanasie de la Copou a fost zidita de Vasile Voda in anii 7143 April
30 (1638) *i a fost sfintita de Kir Warlaam Mitropolit Sucevei, nu cum a cetit P. S. S.
Melhisedec i apoi N. lurga Patriarh Chin!". Reparatia fAcutA de C. Daca Voda e din
1702, cum se scrie pe delatura inscriptiei grecevi, pe care P. S. S. Episcop Melhisedez
o da, dar crede cA n'are data : lnoitusa sfintaul acesta templu de pre stralucitul luan
C. Duca Voevoda". tIcethlyou Konaumtvoy Aobxa Boapbah, C13111111.11 a toatá tara Moldav ei. cap.
/-
Facutau *i case domnegi la M.tropolia din I41, la biseriza aIb,5, care este zi-
dita de maiasa, di doamna Anastasia *i au tocmit i feredeul cel mare a Treisfetitelor,
aducAnd mesteri din tara Turciasca ; care feredeu este zidit din temelie de rapousatul
Vasile Voda, i sau fost pustiit rau din vremea Craiului lepsz, and au fost venit cu
toate puterile lui in doao rAnduri, de al calcat tam Moldovei, *i au jkuito in zilele
lul Cantemir VodA, and au luat gi pe sfântul loan Novi ; atunci au stricat Le*ii i fe-
redeul, a au rupt i o bucatA din caldarea cea mare ce este supt feredeu" (IP 43).
Dante supt C. Duca Yodtt. Vddreiritul la lafi. Nu putin interes prezinta regimul
fiscal al timpului, de care pururi se ocupa cronicarii. Supt C. Duca on incepuse a se
vinde la n- ezat In vAnzare veniturile OHL Se zicea atunci kokii vechi, exprrsie un-
gureasca. Asa se vinciea la kokil vechi vacaritul, gor*tina de 01, deEetina de stupi. C.
Duca Voda scoase vddraritul, care era o incarcare a pomaritului ; aceasta fiind dare
pusA pe parnAnt, ca hac sau fonciera ; aceia find pe producfie. Curios ca aceasta dare de
vadrArit s'a pus ate 2 bani de vadra, insd numai in tdrg in Iai, la negustori fi la
tdrgovefi, iartt boerii n'au dat". Vddrdritul era o taxa mai grea de cat pivniceritul, cad
acesta era un fel de patenta pe meserie, pe pivnita, indiferent de ce se vinde ; pe and
vadraritul era taxa de consumafie. Mai toy boerii au Minas la taxa d ptvaicerit, pe
a

cAnd cräsrnarii i targovetii platiau otcup pe consumatie. De pilda intr'o pivnita un boer
oarecare 1. Cantacuzino logofat platia pe an 15 lei ; dar et putea consuma pie
am. 50 de poloboace a 100 vedre fiecare. Daca ar fi platit vadraritul ate 2 bani pe
vadrA ; pentru cele 5000 vedre yin desfacute In crd*me ar fi plata taxe 10000 bard sau
a 120 bad leul, 8,20 tel I lata o diferenta in plus de taxare I
C. Duca Voda a legat cu blestem mare arhieresc darea vAcAritului. lad ce scrie
Nec. Costin de testamentul vAcAritului : WA au facut sobor in divanul eel nuc, strati-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 2M

gAndu-se tara si boerhnea si sau Imbracat toti arhiireii in vesmintele sale cele arhie-
resti ; si intai sa sculat domnul C. Von in pieoare, luAnclbsi gugiumana din cap, pie-
cAndusi capul in chip smerit spre tar& de oia cerut ertaciune, cad in domnia NI sau
izvodit aceste obiceiuri... pusau de sau cetit testamental, carele este serfs cu blastatn...
si sau fAcut 4 testamenturi, cu mare blastam lipite... (IP 46).
I. Neculcea scrie ea dupa ce C. Duca a dezlegat vacaritul, legat fiind de AIWA
Voda, si scoase din nou vacaritul ; de cal 2 lei, de vaca un galbn, si adaogat de tdata
vita un tuft.. apoi vazand ca se strica tara... face si el legatura sa nu mai fie vacarit`i (IP 271).
Pentru lAmurirea calor souse de cronicari, dam mai jos hrisovul Ini C. Duca Voda,
cu data de 7211 S pt. 29 (1702).
Ica Costandin Duca Voevod, bojieiu milostietu gospodaru zemli Moldavscol. Facem
*tire cu adastA carte a domniei'meale tuturor lacuitonlor acestui parnAnt a farii noastre a
Moldovei, pentru so.:otea'a ce sau fost scos de sd laa vdertrlenl din tarA de pre vite ce
avea lacuitorii aces'ui pamant ai Moldaviei ; carele acel obicvaiu nau fost obidaiu veachlu,
ce pre urma sau fost facut pentru multe nevoi si greutati a tArii. Acum den mila lui
DumnezAu usurAnd 'Ora de aceale greale si nevrAnd si noi sa strice obieaele noao sl sa
sa intareasca obi6aele vechi, dupa care au urmat parintii si mosii nostri t Socotitam
Domnia mea impreuna cu ai nostri alesi preaosfintiti OHO, sfintia sa kir Misail ar-
hiepiscop *i Mitropolit Sucevei si sfintia sa kir Laurentie Episcopal de Roman, sl sfintia
sa kir Ghedeon Episcopal de RAdauti si Sfintia sa kir Varlaam Episcopal de Husi, si cu
tot sfatul nostru, boerii tarii noastre a mari t..i a mici ; de acurn eastA socoteala. Tel-
caritul sA nu mai .hie nici in zilele dornn ei meale, nici pre urma noastra eine ar alege
Dumnezau sVpAnit -r a-estui pamant ; fail eine lar mai 1ndemna gAndul ori din domni
ori din Arhieiei on din boeri, si dintralti sfetnici ai domniei sa mai scoatA vacarit, sa
fie legat ci n dezlegat de Domnul Dumnezau a tot tiitorul, carele sa slaveste intru
sfAnta Troita, Tatal, Fiul si Duhul s'Ant, si sa fie blasternat si de prea curata Maica
sfintiei Sale Domnulai nost' u lsus Hristos si de sfAntul loan Crestitel si de 12 sfinti
Apostoli urmätori domnului nostru Is. Hs. carora singur sfintia sa lea dat putere de
leau zis ca od ce veti legl pre pamAnt legat va fi si in ceriu si sa fie supt blastamul
a tusseapte soboare lumesti si sa aibA parte anul ca acela cu luda vAnzatoriul de Duni-
nezau si cu Evreii cei ce au strigat asupra Domnului inainte lui Pilat : ial, ial del ras-
tigneste ; si sa aiba blast m cu legaturA si acestor Preasfinti parinti arhierei, ce sa
pomenesc mai sus, carele sau aflat de Ltd 1 1 adasta lega tura. Feral, piatrile si altele
a lumii sa sa topiasca si sa sa rasipeasca, iara trupul aceluia ce ar fi facator sau In-
demnator spre acest lucru sa siea in treg netomt si nerasipit ; iara carele ar tinea le-
gatura aelasta sd fie ertat si blagoslovit de Dim tul Dumnezau a toate tiitorul oi de maica
sfintii sale si de toti sfintii. Asijderelea si pentru dara si pentru miiare carele au esit
estu timpu pe socoteala desAtinii si adaia de aemu inainte sa nu mai fie, iara cine ar
mai ispiti sa mai scoata pe aeasta socoteald öau esit estu timpu dara si miiarea sau sa
mai adaoga deseatina din ce au fost obi6aiul veachiu, precum au prepus unii si altil ;
aceaia sa fie supt blastamut si tegatura, carea mai sus scrisa. $i penfru buna incredin-
tare Domn a me singur am iscalit si am puS peceate. Masta tcritnr.
U las velet 7211 nista Septernvre 29 dni
Ica Costandin Duca Voevod Axinte
Obs. Surete ms. VI, 446.
Partea de la urma priveste urmatoarea Vire din N. Costin : ,;asijderelea of la vieaw
mea deseatinii au mai adaos pre_ banii deseatina eard fi miiare, osabit de banif desea-
tinei ; ce mai mare 6uda era celor ce aveau nurnal ni4scur4 ca naveau de uncle da dall
§i milare" (112 46).

www.dacoromanica.ro
252 OH. GHIBANESCU

Cneazul Galifin Kiovschi in Iasi : Intracest an au venit din Tarigrad un sol

moschicesc care a legat pace cu turcii, anume cneaz Dumitrie Galitin ; pre carele dacA
lau vazut Costandin Voda sosit in Iasi, lau po tit sai boteze un cucon sal fie cumatru ;
Indata au priimit si iau botezat. Si iau Mut Costandin Vocla masa mare si cu mutta
veselie lau cinstit" (II' 47). lar Neculce scrie : .Trecutau atunce un sol moschicesc mare
de la Tarigrad viind prin Joqi... anume cneazul Dimitrie Calitin ; si au botezat un co-
con a lui C. Duca Voda de sau Incurn tr,t. Si lau cinstit C. Daca Vodi dupa obiceaiu..
(11' 275).
Taiarea capalui Goei capitan de Cohurlui 4.i in domnia lui taiatau capul lui
Goia, capitanul de Cohurlui cu pravila, cad cd au rapit o fata logodnica altuia §i lau
Ingropat la sfantul Nicolae, si bucatele lui Inza leau dat featei" (III 48).
Pribegirea boerilor la liadambu. Iara and a fost a doao zi chematau Capegi
basa pe toti boerii la Curte sa le ceteasca un ferman de mazilie a lui C. Duca Voda...
si strAngAnduse boiarii la Curte numai ce au Inchis pori1e, i au inceput a prindere
Turcii pre boiarii, carii erau mai capete... lard boiarii carii au scapat de nu iau inchis,
au esit din lasi unul ate unul... i sau strans toy la manastire la Hadeimbul supt codrii
1a01or,.." (112 277).
* *
Stirile despre Iasi se Inmultesc In cronicarl cu Inceputul secolului al XVIII-lei. Pe
MO Ion Neculce l Nec. Costin mai scriu tot pe atunci D. Cantemir, Axinte Uricarul,
N. Mustea, Amiras si alii, asa ca urmarea efemeridelor despre laci trehuesc coraborate
cu toff ace§ti scriitori.
Cronidle ne dau din ce in ce mai bogate stiri de Curtea domneasca, de interiorul ei ;
divanul cel mare, de divanul cel mic, visteria, beciurile, fantanile, odaile seimenilor ; porti
mai multe ; casa despre Doamna ; apoi stim cd la etajul intaiu la Curte te suiai pe 14 trepte.
Dintre biserici toti vorbesc de Mitropolie, de Dancu, de sf. Nholae domnesc, de
Golia;de Cetatuia, de Galata ; apoi feredeul turcesc, etc. TArgul de sus §i targul de jos
sant pomenite de cronicari.
Uncle arAtar, L-am verificat cu inscriptii i documente spre deplina cunostinta a
cetitorilor.

B. 1645 la#. Descrierea nuntli domnitel Maria a Jul Vasile Vodi

Eupu cu cneazul Radziwil, ficuti de Everh Happelius.
In Hurmuzache Supl. II. vol. 3. p. 34 glsim o descriere amanunttd a nuntei lui
Timus Chmielnicki din 1652 cu nenorocita Domnita Roxana, flea lui Vasile Lupul, a-
cea care avu sa-si sfarsasca viata subt sabia tdfarllor in Cetatea Neamtului la 1686.
Cu sapte ani inainte, adicA la 1645 avu loc tot la Iasi, nun ta lui Ianusz Radziwill
cu fata cea mai mare a domnitorului, Domnita Maria.
Despre petrecerile si serbarile, ce avura loc cu acest prilej, avem descrierea in
Sincai Chon. Rom. ed. Buc. 1886. III p. 67, reprociusa dc mite PrI In rezumat? iptrc
Cif §i de di. N. A. Bogdan in Orapl Ia§ia,

www.dacoromanica.ro
 DPCUMENTE 253

Ne.:unoscutá §i nici odata tiprit aci in tara est - in .-,!1 descrierea lui Everh
Happelius, pe care am gdsit-o In Hist oria Moderna Eu. oree, Uln. M. Wagner 1692
folio p. 134.
0 redam textual in limba germand, crezind ca este de mai mult folos in aceastA
forma de cat in traducere.
I J. Caradja.

Heurath dess Ffirsten Radzivil mit der CAsAtorla printului Raziwill cu o Princesi
Prinzessin von Moldau. de Moldova

In Erwehnung dieses Printzen Radzivil fat-
let mir bey, dessen merckliche Heurath, welche
in das Jahr 1645. fallet ). Nachdem nemlich
der Durchl. Printz Cristoph Radzivil von
Gottes Gnaden Hertzog zu Birza und Du-
binki, ein Ftirst dess Reichs und Gene-
ral bey der Litthanischen Armee, nach Ab-
sterben eeiner ersten Gemahlin, mit den Ge-
danken umgieng, sich anderweit zu ver-
mahlen, trug es sich zu, dass er, auf Ein-
ra then seiner ftirnehmsten und nachsten Bluts-
Verwanthen, eine auss dem Ftirstl. Hauss
Moldau zu erwahlen, bey sich entschlossen.
In demselbigen nun befanden sich dess Für-
sten Basilii altere Tochter Maria, ein Frau-
lein von stattlichen Mittelngrosser, hoher und
weitlaufftiger Freundschaf ft, herzlichen Sitten,
und in Summa, mit alien solchen Proeroga-
tiven, verschen durch welche hohe Personen
sich zu Eingehung dergleichen Befreundung
pflegen anreitzen und verleiten zu lassen.
Derowegen, nachde mer hiertiber der Frauen
Mutter Gutdiincken verstand.n, unterliesse der
Furst nicht, desswegen aucth lhrer Konigl Maj.
in Pohlen UladislaP), als den er sich besondert
wolgewogen wuste, Meynung zu vernehrnen,
welches sich darm auch also zu thun in alle
Wege geziemete, und zwar so wol wegen
dess Fürsten selbst-eigenen Interesse, a's auch
dess gemeinen Wesens halben, damit er nicht
etwan, durch sothane nahe Verwanihschafft
und Befreundung, mit einem ausslandischen
Printzen, und derowegen grosser Macht un-
Cu privire la printul Raziwill Imi aduc a-
minte de insem lata casatorie a acestuia,
care, de§i avAnd loc la inceputul istoriei
noastre, anume in anui 1645, totusi trebue
istorisita aci.
Dupa ce Alteta Sa Printul Christof Raziwill
din gratia lui Dumnezeu Duce de Birza si
de Dubinschi, Print al Imperiului si general
in armata Lituaniei, dupa moartea intdiei
sale sotil, Principele umblAnd cu gAndul sa
se insoare din nou, gdsi cu cafe sd-i a'eaga
sotie din cea mai de bun neam si mai de
aproape ruden e, din casa do uneasca a Mol-
dovei. Aci se gäsia fata cea mai ma e a
Princepelui Vasile, anume Maria, domnitd
cu mijloace marl, legdturi pute nice §i intinse,
moravuri minunate §1 in summa" cu toate
acele pr,..rogative, cari atrag §i farm cd a-
sem enea personalitati.
Dupa ce se asigurd de consimtimAntul mu-
mei-sale, se dute §i la regele Vladislav al
Poloniei spre a-i cere invoirea, spre a nu fi
banuit cd se iucuscreste cu un pr ncipe strain,
a carui putere era sub ocrotirea turceascd.

1) Mai gdsesc o descriere a acestei nunti

in Miron Costin ed. Urechia 1, p. 560, acolo
insa este povestia foarte pe scud.
2) Vladislaus IV Wasa, Rege al Poloniei
102-1648.

www.dacoromanica.ro
 254 MARCELLE C. CARADJA

ter TUrkischem Schutz in der Nachbarschafft

billig verdachtig seyn kunte einen Wider-
willen und Ungunst auf sich laden mOchte.
Wie nun Ihre Ftirstl. On. verspiihre ten, das Vladislav aratandu-se binevoitor, Raziwill ii
KOnigL Maj. zu Vollbringung dieses Vo rha- ceru protectia in aceasta Imprejurare. Aju-
bens sich nicht ungeneigt vermercken lies- tat fu §i de sub Cancelarul Trzebinsky, Epis-
sen, befahle er sich zu Dero weiterm Gna- copul Przmysiului, carcle cu prilejul ul-
digsten Favor und Recommendation unter- timei solii turce§ti, Incheiase legaturi de
thanigst, und weil der Krun Unter-Cantzler, stransa prietenie cu Voevodul Moldovei. Pen-
Herr Trzebinsky, Episcopus Przemysliensis, tru a fi §i mai bine sustinut, Raziwill se in-
(welcher bey jtingst-verrichteter Tiirkischer dreapta catra Yam! salt, Domnitorul Tran-
Bottschafft ') mit gedachtem Ffirsten in der sylvaniei. Trimise in so'ie doi din cei mai
iloldau, Basiho, vertran 1 i che Freun dscha fft de frunte boleti al Curtii, Sienicky §i Otten-
gemacht, und dannenhero Herr Legatus auf hausen pentru inceperea tratativelor.
dessen Beforderung an dem Ottomannischen
I lof alles nach Wunsch und Willen verrichtet
Aatte), hierbey insonderheit alien Vorschub
thate, grif fen sie das Werck vollends mit
Ernst an und &Nene, zu wtircklicher Vollzie-
hung dessen, nur allein dieses noch tibrig zu
seyn, dass ein Ausslandischer Hirst, dem die
VIoldauer vor andern gewogen, sich zum Mit-
els- Mann durch Recommet dation mdchte
ge4rauchen lassen. Hierzu schiene am aller-
oequmsten zu seyn Ftirst Ragotzsky in Sie-
benbtirgen 9 als welcher bey dem verstor-
benen Ffirsten Christophero, dieses Herrn
Vattern, vor andern wol darau war. Dero-
wegen sandte er zween der vertrautesten
Herren von Hof, Namens SieniCky und Ot-
tenhausen, welche zuforderst mit dem Für-
sten in Siebenburgen darauss communicieren,
und wann alles richtig, demnach durch des-
sen Land nach der Moldau abraysen, und Ace§tia ycnira apoi in Moldova, pentru
mit der Werbung einen Anfang machen sol- petire.
ten.
Gleichwie aber alles, woran viel gelegen,
seine Bescomerlichkeiten hat ; Also ist auch Aci insa intampinara greutati din pri-
diess Arts geschehen, dass wegen beyder dna neintelegerilor ivite Intre Domnul
nirsten, in Moldau und Siebenbtirgen, unter Moldovei §i cel din Tran ilvania. Raziwill
einander habenden Missy rstande, das Werck ki recherna deci solii §i incepu tratativele
nicht wol zurecht zewolt. Dannenhero liessen deadreptul, trimitand doi soli dela curtea sa
Ihre Fürstl. Gn. den Handel durch die Ihrigen cari, §Lrpuind printre toate piedicile ce se pu-
allein vornehmen, sandte zu dem Ende ob- neau de unii §i de alti (ba se spunea chiar ca
gedachte beyde Heren von seinem Hof ge- §i Marele-Duce al Moscovei ar fi vroit sa tie
locul lui Raziwill la petire) ajunsera la o
I) In anul 1633, cf. Zinkeisen, IV p. 506. de?linl intelegere.
2) George Rak6czi, Principe 41 Atdealului
1630-1648.

www.dacoromanica.ro
 136 tUMENT8 255

a des Weges zu dem Ftirsten in der Moldau,

und Hess demselben alle Liebe und Freund-
schafft anbiethen, welches verursachte dass
die Sach besser, als vorhin jemahls, einen
guten Fortgang gewonne. Und obgleich auss
Pohlen, entweder von den Jenigen, welche
dem Ftirsten Radzivil ein solches Gltick mis-
sgönneten, oder je auf ihr eigenes Interesse
sallen, viel und man:.herley Dif ficultaten ein-
gestreuet wurden, (gestalt dann ein Ges-
chrey ausskommen, dass auch du. Gross-
Ftirst in der Moscau zit dieser Heurath gute
Lust hatte), so hat es jedoch der Allmach-
tige also geschickt, dass alles glticklicla und
zu gutem Eude abgelauffen.
Hierauf habe lhre Hirst!. Gn. cit-n Herrn Atunci furd trimij alti doi soli : pe dl. Mtr-
Mirssky, dess Gross- Hertzogthums Litthauen sky, General Wacht meister al marelui ducat
General.Wachtmeistern, benebenst dem Herrn al Lituaniei §1 pe dl. Mierzinscky, cu inelul
Mierzinsky, St. Ftirstl Gn. Geheimen Rath, logodnei dinpreuna cu alte multe danui
abgefertiget, welcher den Frirstl. Trau Ring, scumpP. Ch ar si Voevodului ii adusera o
samt vielen andern kiistlichen Proesenten, sabie de aur, o pua minunatd si d ferite
übergebracht, und gelieffert. Dem Ftirsten capodop re ale ceasornicariei. Domn'ta mai
oder Hospodar selbsten, wurde proesen Lid primi multe scu'e prttioase, manufacturi din
ein gtildenes Schwerdt, oder Sabel, etliche agatA sau alte pietre scumpe, lad te, taca-
lib rauss ktinstlich-gemachte Rohre, oder mud, oglinzi, iar Doamna §1 fiul ei fura dra
BO hsen, und unterscWedliche Kunst-Stticke semenea ploconiti, In schimb, solii prima
von Uhrwercken. Das FtIrstl. Fraulein emp- consimtimantul cerut, §i se inapoiara Wad .1
fing allerhand ktistliche Kleinodien, item, man- cu ei portretul logodnicei princiare.
cherley Manufacturen VOn Aug-oder Agtstein,
als Kistlein, unterschiedliche Geschirre, und
Spiegel, gestalt auch die Ffirstl. Gemahlin,
und junge Printzen, Jegliches nach Standes-
regalirt worden. Darauf
Gebtihr, stattlich
ferners d e Abgesandten im Namen ih es
Herrn Principalea das Ja empfangen, und
die Verlobalss mit Ftir tl. Solennitaten ges-
chehen. Die haben bey dero gltizklichen Zu-
ril:kkunfft, der jungen Ftirstl. Braut Conter-
fait oder Bildntiss mitgebracht.
Diesen seynd bald gefolget 2. Filrstl. Mol- In urma acestora, plecara §i doi trimi§'
dawissche Bottschaffter, als Herr Katerdzy al Voevodului, Visyernicul Catargi §1 Dom
Visternick 1), (welches so viel als Grots-Schat- nul lvanovici Spatar cari duceau d mpreuna
meister gesagt ist), und Herr Iwanowisch cu inelut logodnicului §i alte multe d rud s, h
Spatar ; Ensifer, welche, nachst Uberlieffe- torma de raritati turce§ti, consimt* mantul mi-
rung dess Mahl-Rings, und vieler anderer resei.
tiberauss kostlicher Rarilaten und Proesenten,
..

1) Nicolai Cata: gi, vistiernic.

www.dacoromanica.ro
 256 MARCELLE C. CARADJA

im Narnen, der FUrstl. Braut die Sponga lia

verlchtet.
Als nun solches vortibcr, und der Ffirst Fiind deci sigur de izbanda, Raziwill se
riUr mehr des Heurats versichert, machte er pregdti de drum...
sich zur Ray se fertig, nahm von Ihrer Konigl. 1§i lud ziva build de la Rege §i plecd la
Majestat das Valete, und brach den 10. Ja- 10 lanuarie de la Camieniz din Lituania §1 a
!math von Camieniez in Litthauen auf, sei- luat drumul peste Leopolim sau LOwenburg
nen Weg fiber Leop lirn oder Lowenburg, §i Cainieniec din Podolia §i a luat drumul
und Caminiec in Podolien, gerad nach der drept spre Moldova.
Moldau nehmend. tinter Weges kehrete er
bey der Kronen General-Feld-Herrn und Cra-
cauis-hen Castellan, Herrn Koniecpolsky, ein,
(den Ort, allda dieser Herr damahls Hof
Melte, nennet das Lateinische Manuscriptum
Bradas,) von welchem er nicht allein sehr-
freundhch aufenommen. und tractirt, son-
dern au^h mit ertheiltem gutem Rath wieder
fortgelassen worden.
Die fernere Ray e war darum gefahrlicher, CAlátoria era periculoasä, caci trebuia strd-
weil die Tartarn mit ihrem Lager darzwis- bdtut lagdrul tAtardsc...
chen lagen, daher er sich wegen Hires Uber-
falls, und sonderlich im Ruckweg, als vor
Lenten, die dem Menschen-Raub insonderheit
nachstellen, b HT zu beftirchten hatte,
Damit aber aer FUrst desto sicherer ge- Afland despre aceasta, Castelanul Craco-
hen, und das gemeine Wesen dissfalls sei- viei dL Koniecpolsky tidied toti lo.:uitorii §i
netwegen heinen Sdiaden leyden machte, adund la granita moldoveueasca u§urand ast-
liesse der Cracauische Herr Castellan eyl nds fel trecerea lui Raziwill.
alles Volck zus3mmen kommen, und ver'egete
selbige an die Moldauisne. Grantze, a Ida
er wuste, dass der Fürst durchkommen muste,
und es w gen der Tartarischen Trouppen
Uberfali sonderl ch Gefahr hatte.
Den 21 lanuarii, langete der Filst zu Ca- La 21 lanuarie ajunse )a Camenitz, unde
Min e;, an, allda er unterschiedl che Gesai,d- 11 intampinara multi trimi§i al Moldovei, cari
ten, die auf ihn gewartet, anget offen, durch sp .rira suita lui Raz will cu vre-o sutd de
welcher Gegenwart dann sich sein Comitat oameni ..
auf etliche hundert Personen erweitert. Aller Si atunci se gasea Alteta Sa Printul cu
anderer Herren Suite zu geschweigen so suita lui de 60 c12 oarneni de curte, din care
bestunde Ihrer Furstl. Gn. ahem in 6 ). Hof fiecare avea cel putin 10 servitori. Mai erau
Junckern, deren Jeglicher zum wenigsten 10 pregatitc 200 cai cAzAce§ti §i de ai Drago-
Diener bey sich hatte. Unter der Hof-Fah ien nilor §i cam la 400 oameni, mu§chetari Nemti
wurden gezehlet 200. Pferde, der Cosacken §i Husari, afara de ceilalti oameni, a caror
waren eben sa vie!, wie auch der Dragoner, numar se radica cam la 500 capete.
benebeust 400 Mann. TeutsLhe und Husa-
rische Musquetierer, ohne die fibrige Mann-
schaf t, so ebenfalls bewohrt, und sich auf
500 Kopffe erstreckten. Mit welehem stattlich
und ansehnlichem Comitat der Fast am 29.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTS 2t7

lanuarii, den Moldauischen Boden erreichet, ...In ziva de 21 lanuarie ajunse in Mol-
und das erste Lager zu Chozim genommen, dova §i intinse.lagdrul la Hotin. Pe malul
an welchem Ort Konig Uladislaus in Pohlen räului Tyrae (Tyras=Nistru) il in Ampinard
vor 30 Jahren wider die Ta cken eine stat- multi boeri man madoveni, intre allii §i
tliche Victorie erhalten. Am Ufer dess Flus- Toma Vornicul 'card de Jos si lordache a-
ses Tyroe 1), erwarteten dess Fürsten An- trar (General Quartier-Meister) cu patru corn-
icunfft unterschiedliche Moldauische Herren, panii pedestre §i §ase cdldri, De acolo a-
unter andern Herr Thomas Dwornick, Stat- junse la Iai unde este adevirata re§edintA
thalter der Untern Moldau 2), und Herr Jor- a Domnitorultf, La vre-o leghe de ora§ ii
daky Schatrur '), welches so viel gesagt ist, iesi Vocla inainte, dirnpreund cu sof 11 fran-
als ein General-Quartier-Meister, mit vier silvAnean, insotiti de 12.000 de oameni de
Compagnien zu Fuss, und sehs zu Pferd. diferite natiuni. DupA InchinAciunile §i urd-
Von dannen der Ftirst endlich zu Jassy, so rile de bine venire, Raziw'll fu dAruit cu Pn
dess Hospodars eigentliche Residentz ist, an- cal minunat si mAret imp( dob't, chiar acel
gelauget. Ung fahr auf ein Meil-Weges von pe care-I incAlecase Voevodul la sosire. CAnd
dannen, begegnete ihm der Ftirst in d r Mol- intrarA in oras, norodul se adund in cal a
dau, mit den Siebenburgischen Gesandten, lor si Ii intA-np4n1 I ,teo vesehe desAvAr§itd.
und einem IAger von 12000. Mann, uqter- Tur ii cJA i (din cari se &este iptotdeauna
schiedlicher Nationen Volker. Nach besche- un numnr la curtea domneascA) i§i al-Mau
henem Willkomm, und freundlicher Empfa- agerimea in fuga cailor. Unii se urmAriau
hnng, wurde dem Ffirsten Radzivil ein kost- incrucislndu-si sAgetile dupd obiceiul lor.
liches Pferd procPsentiret, und verehret, und Altii stiau sa s'arunce atAt de repede d n-
zwar das Jenige, w )rauf der Hospodar selb- tr'o parte intralta cA nu-i putea lovi nimeni,
sten geritten, we c hes auf das zierlichste und ba chiar unii prin ±eau sAgetile din zbor sau
allerköstlichste aussgeputzet war. Bey dem le clAdeau in !Mud. Alti sareau pe cai In
Einzug fande sich das Volck Hauffenweis, goana mare, WA' mA ar a se a!uta cu mai-
und mit grossem Frolocken, herbey. Inson- nile, altil ridicau sAgetile de la pAmAnt ple-
derheit Hessen die Tiircken zu Pferd, (deren cAndu-se pe burta calului alergAnd. Se alun-
an dem Moldauischen Hof jederzeit eine ge- gau cu a§a putere si repeziciune unii re
wisse AnzAl zu finden,) ihre Geschwir di- alti, inat oameni §1 cai se rostogoleau grA-
gkeit im Rennen sehen. &Oche jageten ein- mach la pArnAnt, ridicAndu-se insA jarao in
ander nach, und zuckten ihre Pfe le zusam- picinare cu totii teferi...
men, nach Ttirckisch:r Gewonheit 4) Andere
wusten den Leib so hurtig herum zu werffen,
dass nun ihnen nicht einen Streich oder
Hieb, versetzen kunte, ja, etliche fiengen die
auf sie abgeschossene Pfeile wol gar nut den
41-landen auf, oder schlugen sie von sich. An-
dere sahe man mit vollem Lauff, ohne eini-
gen Vorschub dLr Hande, auf die Pferde
springen ; Andere, die verschossene Pfeile,
tinter vollem Rennen, mit wunderlich-g kriim-
mten Leibern von der Erdal aufnehmen.
Einige sprengeten mit den Plerden in solcher

1) Nistrul.
2) Tomas Cantacuzino vornicul tArei de jos.
3) lordachi Setrarul.
4) Descrierea se referA la cunoscutul joc
djerid". s3

www.dacoromanica.ro
 258 MARCELLE C. CARADJA

Schnelle und Geschwindigkeit zusammen,

dass Mann, Pferde und Sattel zu Boden Ober
einen Hauffen gieng, die doch gleichwol chn-
verletzt eines elnigen derselben wieder auf
die Beine kamen. Bessgleichen reproesen-
tirten die Turckischen Jan tscharen, und des
Hospodars Leib-Guardie zu Fusq, unter-
schied iche S hlachten und Scharn Utzel, wel-
ches n'cht ohne besondere Ergotzung auzu-
sehen war, indem die allzusehr gel dene
Rare und BtIchsen, ihren Mann, der sie
abgeschossen, gleich als halb todt dahin und
zur Erden geworffen. Auctt mangelte es nicht
an Gauckel-Spielcrn, und dergleichen Leuten,
weiche allerhand Possen machten, und auf
vielerley Musicalischen Instrumenten etig zu
spielen wusten, deren viel gantz bloss, an
,
HAnden, FOssen und Seite mit Deilen, Mes-
sern und Pfeilen durchstschen zu sehen
waren.
Als man n.he an das Schloss kommen, CAnd se a propierA de Cw te, tun 1,rile
Hessen sich die grobsten Siticke mit gr_ u- Incepu. ã sA bnbue §i si tune, fäcând un mare
semen Rasseln und Prasseln ho, en. Darb y zgo.not, din care cauzA s'a intAmplat §i o
sich aber dieses (Jnglfick begeben, dass einer mare nenorocire cA unul din lacheii pedestrasi
von dess Ftirsten Legit. yen zu Fuss, so man i Priutului, care se nume§te pcic, a fost ucis
Piek nennet, gleich vor desseiben de o setup.' de la o ghialea plesnitd.
Pferd, durch ein Stack von einem zersprun-
genen Geschtitz, todt geschlagen worden.
Deo 5 Febr. giengen die Hochzeit-Solen- La 5 Februarie avu loc nunta in b'serica
nia vor, und zwar in der Griechischen Kit- greceascA, insä Voevodui ncfiind clef*, t -
chen, auch in Abwesenheit dess Ftirsteni, täl miresei ne hind admls la cununie dupA
als Vatters, weil es die Gewonheit dieser define Wei. Servtciul fu oficlat de Arhiepis-
Nalion also mit sich bringet. Die Copulation copul Kevului, anume Petru, cel mai inalt
verrichtete der Kyowische Ertz-Bischoff, Na- pi elat din tot clerul Rusiei, nAscut din se-
mens Petrus 1) der Fit. neh nste unter alien mintih Mohilorum, care domnise in Moldova,
Geistlichen in gantz Reussen (=Rusia), ge- apoi insA prigonitA de Turd se retrase in
bUrtig auss dem a;schlecht Mohilarum, so Polonia. EI este insA privit ca bl§tine§ de
hiebevor tiber die Moldauer meg eret, nach- aci, §i Mitropohtul ii cedase loon pentru o=
gehends aber, auss Feindschafft dess TUr- ficiarea slujbei.
cken, sich in Pohkn ret riret, und rummehr
ftIr einen Eingebohrnen dess Landes gehalten
wird, deme der Moldauische Metropol t in
Verrichtung der Cerem)nien die Hand g -
botten.
Von Gesandten und Bottschafftern fanden Printre solii §i trimi§ii alto natiuni se ga-

1) Petre Moghilg, Mitropolit al Ch'evului

n. 1596 era fiut lui Simion Moghila, Domnut
Moldovei din 1606.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 259

sich zugegen, der KoniglIche Pohlnische, sia cel d'n Poloia, din Brandeuburg. dih
Chur-Ftirstliche Brandenbilrg'sche, dess H r- Curlanda, apoi trimisul lui Rakotzidin Tran-
tzogs in Churland, Farsten Ragntzky in Sie- silvania, cel al tarei Române§ti §i al Patriar-
benburgen, der Wallachische, dess Patriar- hatului din Constantinopole, apoi diferiti se-
chen Zn Constantinopel, unterschiedlicher natori poloni, si mai multi din Marele-Ducat
Pohlnischer Herren Seriatoren, and sehr viel al Lituaniet.
auss dern Gross-Hertzogthum Litthauen.
Mit Offerirung d-r Proesenten wurden drey Trei zlle dearándul se primira darurile. In,
Tage zugebracht, dea Ersten schenckten, der taia zl ale regelui, al potentatilor strAitti .§I
Konigliche, item der ausstand.schen Poten- a trimisului s natului polon. A doua zi da-
taten, und der Po Illn:schen Reichs-Senatoren rurile Hospodarului sau Domn al Moldovel,
A bgesandtee. Den Ande. n, der Hospodar ale clerului §1 ale altor boiari mari moldoveni.
oder Ftirst in der Moldau, die Herren aist- A treia §1 ultima zi delegatiile orapior atat
liche selbiger Nation, und andere furnehme dLspre Transilvania cat §i din MoldoVa.
Moldauische He-ren. Und dann den Dritten
und Letzten die ihgesandtLn v,,n den Stad-
ten, so w 1 in Siebenbti-gen als in der
M oldau.
Das Hochzeitliche Banquet war mehr dann Masa de nuntA ce sentinse fu regeascg,
Koniglich angestellet, also, d-iss sich der in a§a fel ca nict un monarh n'ar fi avut sA se
groste Monarch dessen n:cht hatte schamen roseasca de ea. In afara de mase datnneas-
dorffen. Dann, auaser der Ftl-stliehen offent- cd, unde se gdsiau d toate In belog pentrtt
lichen. Tafel, allda alles vollauf und gung, fie-care cum ii se cuvinea se mai orânctuise
und ein Jeglicher Standes-Gebiihr n ch ac- cl §i prin casele pa;ticulare flecare oaspete
commodirt worden, hat man auch in Privat- sa gAseasca t,ate ce le- ar putea dori, Chiar
Hausern denen ataten gegeben, was nur ein §i celei de pe urma slugi i se clAcluse bani
Jeglicher begehret ; Ben geringen Dienern dinainte. Aceste desfätari tinurg 12 zile in-
abe-, biss auf den Alleruntersten, ist Wo- tr-una, CU toate plAcerile ce se pot fnchipui,
chentlich ein Gewisses an Geld aussbezahlet §1 in tot timpul muzicantii turci, trime§i chiar
worden. Dieses hat gewahret 12. Tage an dela Curtea Sultanului, cantard pentru inve-
einander, mit alter nur ersinniichen Freude sclirea oaspeji,or.
und Kurtzweil, worbey den Herren Gasten
die Turckische Musicanten die Zeit vcrH2ben
gestalt sie 7U dem Ende von dess I arckis-
chen Kay ers Hof selbsten geschicht worden.
H etzu kamen weiters die Ct-moedianten, Dar s:. alaturara §i comedianiii, scamatorii
Gauckel oder Taschen-Spieier, Rack-Trag r, §i acrobalii, dansatorii pe sabii, §i altii multi
Klupf per, Fechter, Schmei dt-Tantzer, und de acet soi. Ili era dat sa prive§ti la multe
dergleichen Ge,indlein, welche allerhand lus- lucruri hazlii, sAritur ciudate, jocuri de bAr-
t ge Sachen vorzustellen wusten. Bar sahe b.iti §1 femei turce§ti din ceri multi erau cir-
man allerhand seltzame Sprtinge und won-. casieni. Cladiri diferite, castele, palate §I co-
derliche Tantze von Tti:ckischen Maunern rAbii facute'ntradins §i apoi luate cu asalt.
und Weibern (?) de en auch theils auss Cir- Apoi mon§tri de tot felul. Oameni uriasi
cassen waren. Unte .s hiedliche Gebaue von luptandu-s-z cu lei sau cu elefanti, sad pur-
ktinstlichen S hlöss rn, Castellen und Schif- Valid plet oaie strasnice, pe cari altii le sfg.-
fen, die man offentlich aufftihrete, wurden ramau pe barta cu ni§te ciocane grozave.
bestiirmet und eingenommen. Da Hessen sich Se mai putea vedea §i nnul care, legandu-si
sehen vielerley Mons ra und seltzame Ges- de pant( capului o piatrg de moarA, Incepu
talten von allerhand Oattung Thiere. Etliche sã joace cu ea .si rotindu-se tot mai repede

www.dacoromanica.ro
 260 MARCELLE C. CARADJA

Manner, in Gestalt der Weser], kampfften platra se fAcea aproape nevazutA. Dantatorii
mit Lauen und E ephanten ; Andere trugen pe funii si saltatorii Wean i ei minuni.
grosse und Ober auss schwere Steine, der- Langa Voevod se afla Vistiernicul. Fie-
gleich.n andere ihnen mit crroben eys mei care comediant d ipa cell _Muse ispravila
Hamtnern auf dem Leib in kl-ine Stticke zer- ingen.inchia inaintea Voevodului, s'--1 sAruta
schlagen liessen. Ba fande sich auch einer, poalele, clipA datina tarii, iar Voevodul le
welcher ihm einen groben und ilb-rauf s brei- rdsplAtea deplin, in bani ; ii unii le dAdea
ten MuhIstein an d'e Haare dess Kopffs, chiar haine de matasd su postavuri.
(welcher biss auf etliche wenige Haare tiber Mireasa princiara, mamd-sa, sofa Hospo-
und tlb r beschoren war,) binden lassen, darulut i nevestele tuturor bo'erilor de laid,
womit et anfanglich zetantzet, nachmahls aber sedeau i .ele la masa, insA singure sl des-
sich dermassen geschwind in die Runth ge- partite de barbat,, caci astfe, e datina tarn..
drehet, dass die Umstand r besagten Muhl-
stein kaum sehen können, und derhero sich
zum Allerhöchsten darn .r verwundern und
Wegen der augenscheinlit hen Gefahr entsetzeil
mlissen, Nicht weniger thaten die Springer
und Seil-Tantzer hierbey das lhrige, in dem
ste Von den allerhochsten Aertern, biss auf
die Erden herunter, wie ein Pfeil oder Blitz
gefahren, und schwerlich irgendswo in der
Welt Jemand zu fin den seyn mochte, der es
ihnbn hierinnen gleich, zu geschweigen be-
vor, gethan haben solte. Bey d m Fiirsten
oder Hospodar fande sich der Schatz-Meis-
ter, welcher einem leglichen dieser Comoe-
dianten, und andern dieser Gattung Anwe-
senden, wann siei das lhrige wol gethan, und
nach Landes Gewonheit dem Printzen zu
Ftissen gefallen, und den Saum seines Rocks
gekti set halt if seine gebilhrende Bdohnung
an Gelde gabe ; Andern aber wurden seydene
Kieider, theils au h an Statt dess Geldes
Tuch verehret. Die Ftirstliche Brant, dero
Frau Mutter, dess Hospodars Gemahlin, und
alles tibriges Frattenzimmer der samtlich-an-
wesenden Herren sassen zwar auch öffent-
lich zur Tafel, aber gantz allein, und von
den Herren abg s ndert, darum, dass es die
Gewonheit dies r Nation also mit sich brachte.
Darauf ist endlich, nach vollbrachter Fes- Apoi dupA sfarsirea nuntei i a tuturor pe-
tivitat und Hochzehlicher Freude, am 16. Ft- trecerilor, la 16 Februarie se fAcurA pregA-
bruarli, der Aufbruch geschehen, und auf tirile de plecare.
Warschau zu gerichtet worden, (tradusa de Marcelle C. Karadja)
Näscuta Caradja)

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 261

C. Scrisorile. lui Kelemen Mike§ (1738-1740)

Cerem voe de la d. C. I. Caradja, de a reprochce in co/oanele buletinului nos-
tru 4 scrisori, ce K. Mike§ le-a scris din IO mAtu§ei sale cu prilejul trecerei sale din
Cernavoda la la§i prin Sucure§ti. K. Mike§ a stat in Ia§i de la 21 lunie 1739 pAnA la
4 Septembre acelni an, cAnd se intoarce iara§i la Bucure§ti.
Pentru lAmurirea cetitorului dAm n nota partea introductiva a d lui C. I. Karadja,
in care ni se vorbe§te de autor.

I) Ep. 149. luqi, 21 lunle 1739.

Am sosit ad, dragd matu§A, cu bine, PAM la Foc§ani am venit domne§te in tra-
sura lui VodA. Poate a fost chiar trasura celui dintAi v oevod al Munteniei. Oricum a
tost, dar a fost o trasura. Dela Foc§ani am venit tare Meet, caci pretutindenea sunt cai
de po§tA toarte di. Dar ce calAtorie fermecAtoare am avut 1 Nu vorbesc de vreme, cAci
a plouat inteunamai ales in Moldova eram ca ni§te coco§i plouatidar nu pot ad-
mira sincleajuns locurile frumoase, prin care trece omul dela Bucure§ti pAnd la la§i. Ce
pAcat ca pamAnturile acestea frumoa3e §1 bogate stau pustii 1 CAci, in decurs de douA
zile, doar odata daca am dat peste locuinte omene§ti. Eu niciodatA n'am vAzut locuri
mai frumoase ! Calator:a noastrA a fost o placere ; §i o mireasa ar fi mers bucuroasa
cu noi ; cAd dela Bucure§ti pAnd la Ia§i ar fi calcat numai pe flori, care de care n ai
frumoasecAmpiile erau acoperite cu flori In tot locu', a§a MeV §1 caii &eau numai
pe garoafe §i lalele. Mai scurt, umblam printeo grAdinA de flori. Dar ce spun ? Nici
nu cred sd fie vre-o gradina cu flori de atAtea feluri 1 Dar dacA incAntarea noastra ar
fi fost §i sculitA .de frica 1 de oarece ne putem teme ca nu cumva ni§te vagabonzi sa
ne atie calea §1 ch'ar sa ne omoare. 1) Am fi putut arata firmanul impAratesc, dar §tiu
ca acesta nu i-ar fi impiedecat Intru nimic §i chiat cu forta tot ne duceau la Lobkovici
2) la masA. Noi Insa nu doriam asemenea cinste. Pazitorii no§tri, indatA ce zAriau un
calaret, cAtau incotro e padure. Poji sA-ti inchipui, mAtu§A, cum am chiuit de bucurie
cAnd m'am vazut alAturi de muntii scumpei mete tart A§ fi insat bucuros in Zagon,
dar Domnul a inchis dinaintea mea toate ale, care due inteacolo : cAci al Lui e intreg
pAmantul. Eri, la o leghe §i jumatate dela ora§, ne gAsiram intampinati de secretarul
lui Vocla 3) care, chpa ce ne salutd in numele stApAnului sAu, ne urca In trasura §1 in-
tram cu pompa in ora§ pAnd la cuartirul nostru. Azi dimineaia VodA trimitAndu-ne
vorba Ca ne va primi in fata lui, ne-a trimis o trasura, apoi ne-a primit cu ceremonie
mare in corturi, cad §i acest Vocla e in tabdra. Am Etat cu el aproape un ceas §i ju-
matate. Acesta §tie mai bine sA se insetina cu strAinii ; dar nicl nu e mirare aceasta,
cAci el a fost §ef- talmaciu la Poarta. 4) Duna convorbire ne-au condus inapoi la cuar-
tirul nostru. Oamenii ace§tia ne primesc acum astfel, cad a§a au porunca ; dar mAine
poimAne nici nu se vor uita la noi ; a§a sunt Grecii, chiar dna sunt ridicati numai o
§chioapa de la pamAnt. DacA cei ordinari dintein§ii sunt captu§iti cu atAta ingAmfare,
cum sA nu fie atunci ingAmfati §i mandri, and sunt pu§i sä porunceasca unei tan In-
tregi ? Muscali se apropie de Moldova...

1) Toata tam era inteadevAr atuncea intesata de hoti §i catane. Cf. Ephémérides
Daces 11. p. 123.
2) Generalul austriac.
3) Atuncea domnia Grigorie Matei Ghica la la§i.
4) Adeca Mare Dragoman.

www.dacoromanica.ro
262 C I. KARADA

* *
2) Ep. 150. Iafi, 22 Iu lie 1739.
Este o lunA cfe and irm trec timpul plictisindu-mA singur in orasul acesta nep'A-
cut, caci §1 Domnisorul Zav a plecat de mult la Hotin. Am fost de vre-o cateva ori
la VocIA, dar vAz cA zad rnicA a fost osteneala mea pAnA acum. lar ca sA md pli ti-
sesc, am prilej in fiecare zi, caci bocrit at,qt'a sunt ca q. urqii facci de strdini. Nu stiu
dna o fac aceasta in unra firei lor, sau nu indrAznesc sA conver eze cu stra nii, dar
sunt foarte salbatici.
Am fost pe la cAtiva din ei, cari aveau in pajurA vulturul cu douA capttecAci
toti acestia isi coboarA ori,in a din fain lia Cantacizinestilorte pont, ne§ti ea si gaz-
duitorul meu e din neamul acela, cu toate ca e croitor ; am sd-j exarnin,z sterna. SI
vii aici ca ur strA;n, sA Iii chemat la mask dupA cum e obrceial intre oarneni, la a§a
ceva sA nu te astepti de la ur§ii acestia. i eu mi-am propus sä nu mA mai duc la
nici unul din ei. CAKI merg la VodA, rnd numesc si pe mine Mdria ta", caci %/Ad
cum e VodA cu mine. Dar altfel ma simt ca §i cAnd a§ fi singur in ora§.
Nimeni pu mi-a arAtat aici o aqa prietenie ca mitropolitul. CAnd mA duc la el,
ma vede cu buc irre si, ea sA-mi arAte cat e de bucuros de mine, mi-a trimis in mai
multe rancluri si n'ste mAncAri de acelea, care sunt rare in orasul acesta. Asta am pri-
mit-o foarte b curos dela dAnsul, nu pentru daruri, ci pentru cd imi aratA o asa inimA
bunA, §1 eu am o astfel de masa, CA a§ mai putea hrani Ind zere oameni pe lAngi cei
pe cari ii am.
Totu i, am norocul cd se mai afiA si un pater talian cu car ja i masa si.vorbesc ;
cAci, daca nu ar ft acesta, nu a§ m ti desch de gura de fel, de At doar cAnd manAnc.
Mel mi-ar fi dor sA rrerg in carciumd, acolo a putea sd vorbesc dtstul cu popia valahi.
cdci prin carciumile de azci, langd fiecare butot sunt ca inf. n acre popi, pe care-I in-
conjpara ca pe un mIrt. Din toate acestea se poate vedea cd nu mi se prea tuceste
limba...
S4 vorbim dar putin despre ora5 si despre stArile de aici. Ora§ul e pe o colind,
inteun loc destul de frumos. Apa insd trebue sa o tare de departe. De dragul a vre-o
cinci-sase mAnAstiri i se zice la§ului ora§ ; caci, dupd cele'alte ca e, care mai sunt in
el, i-ant putea zice numai sat. Negustorra o fae Ovre i §i Arrnenii. DacA ar ft aici voe-
vozi stabilt §1 de acei cart mita §1 fotosul tarii, s'ar putea dezvolta un negot foarte
intros, cu mul mat usor si mai mare ca in Bucure§ti. Unde poate sA f e un pArnant
mai 1111210s §i mai bun ca aici ? Unde se poate manca o carne de vacA mai gustoasA ?
lar vinul acesta poate fr pus pe masa oricuivinul de Cotnari poate fi gustat cu pla-
cere §i cu deliciu ch ar §i de dame. Nurnai oamenii suat ca mite flare sdibatiee ; lasd
sA se paragirteasa pamAntul acesta admirabil de bun §1 de frumJs §i locuesc prin pa-
dud. Nurrtaful boerilor e feat, mic : dear dacI sunt zece sau doisprezece carora li se
poate zica cA sunt dornni; pe cerlalti u-1 bagd nimeni in sarnA. Ca sunt sub impArAtia
turceascd e adevArat ; dar mai adevArat e cA bunt sub jugul Gre ilor. AtAt oficiile mari,
cat i pele mat rnici le au numai Grecii Domnul fiind ales totdeauna nuu ai dintre Greci,
ac sta favor zeazd pe conationalii sAr si da crezare mai mult acestora §1 face cu boerri,
ce vrea. i acum cm -i hatmanul eel mat mare i care poruncepe twuror o5ti1or Era-
tele unui bldnar gr c parte bogat. Si inaintea acestuia trebue sA-si pl ce genunchii toti
boerii eilanti.
Dar ce-mi pasA mie de toate aceste,, cAnd eu im" mAnAnc pAinea §i-mi beau vi-
nul de Cotnar, plictisindu-mA atAt de mult ?
In fie-ce zi avem vesti rele. Muscalii se apropie de Hotin ; toatA Itimea e ingro-

www.dacoromanica.ro
 DOtUMENTE 261

zitd §i sa gAte§te de duck.. Daunazi a trecut pe aici tin sol rusesc. 9 Se duce in ta-
,bara comandantuki, Am fost §; eu la Voda §i mi-am luat ramas bun de la el, cad eri
e§it de aci cu intreaga lui o§tire si cu pampa' mare. Dar ce fel de ()Vire ? NV nu se
poate numi o§tire, ci numai pazitorl de vi.e. Un pa§A e cu el, cu vre-o 40 sau 50 de
oameni. Oastea lui intreaga, numaratA bine, sa tot fie de o mie §1 dud sute de oatneni.
In [Irma' duceau tunurile gr le care, la uevoe, pot fi umplute 0 cu nci. Astfel ace§tia
au iejt cu tolii §i ne-au lAsat aid. SA-mi bat capul, ce se fac? AtAta §t;t1 cA Voda a
lasat sA fiu bine tratat §1 m'a lasz.t in grija caimacanilor ; cAci a lAsat trei caimacani in
local lui, 2) cari s ,nt trei frunta§i de aiciun,1 din ei e cane larul. De pAzit n'au sA
ne pazastA ace§tia. Pot sa ne calce inteo noapte din Ciac §1 ne gasesc in pat...

* * *
3) Ep. 151. la0, 23 August 1732.
Pe aci lucTurile stau prost de tot. Da dud a plecat Von' din ora§ 3) nu se mai
sP.r§esc uezordinile. Toti se pregatesc, impacheteazd §i su t gata de fuga. Boedi 4i-au
trimis nevestile de mult in pacluri, Mai ales de cAnd tbara muscaleasca a &edit din-
coace de Nistru, e mare fried. Si cei doi fii ai lui Vodd s'au facut nevazuti. In impreju-
rari a§a de turburi, nici eu insumi nu tiu ce sA fac DacA aud cel mai mic zgomot,
imi inchipui eh snnt Cazacii in curte Caimacanii yin des. ori pe la 'mine, n,A incurajea-
A, iar eu ii rog sA mA t: imita in altd parte, CfiCi el, daca se intamplA ceva, pot Inca-
leca rand voecc ; eu insa, cu cei patru sau cind srvitori at mei nu am decAt un siri-
gur cal
judeca §i mata, m.ltu§a draga, ii e stare sunt : numai de and Ii scriu aceasta
scrisoare, gazcla mea m'a facut s'o intrerup de trei On, spunAnd ca Cazacii se apropie
de ora§. Eu o incurajez destul, cicir ins mi a$ dori sA nu (,,ai fiu aic,. De dimineatA
'Ana sara nu umblA altd vorba decAt cA yin Cazacii. Toti se maga. a§a : Si ne man-
tue§te pe noi de Cazaci, Doamne". Eu cer intr'una Caimacanilor sA ne trimitA odatd de
aici. Ei ma asigurd mereu ca-mi vor purta de grija. Dar eu suiit intr'o neintreruptA ne-
lini§te, cum n'am fust niciodatA Mai greu e ca nu este nimeni, cu care ä sëh mb o
vorbA. De a§ putea cel putin sA scriu sau sA c te3c, thr nu se poate ; dmaintei portii
'mele nu mai contine§te za7va. Dn propria mea put 're nu pot .1 plec §i Mei nu se
poate, pAna cAnd au da porunca Voda. Iar a fi aci, in inijlocul acestui popor ingrijit, e
o nenorocire intreaga... Pe la incepuLl acestei luni a trecut pe aici cA rA Hotin po§ta
comanclantului, care ducea veste ca comandantul a bAut pe Nemti. Dad. e adevarat
asta, se poate zice c; e degetul lui Durnnezeu aici. LrA ed o allA po§ta a adus ve-tea
cd au cucerit Belgradul. Toate acestea sunt ve§ti mari ; intr'acolo Dumnezeu dA biruintä
Turcilor. Pe aici trebJe sd fuga dinalatea Muscali,or.' Numai Dainnezeu §tie cum or ft
toate. El inaltd, El ingenunche...
* *
4) Ep. 152. Ia0, 3 Septembrie 1739.

Trebue sA scr'em iarAi despre Cazaci, cAci niciodata n'ai putea vedea o mai mare
groazA ca cea de aic,, m&i ales de and au batut pe Turd, Acum §1 Muscalii sunt in

1) Nementonat de Daponts.
2) Dapontes mentioneazd pe Mare'e Logofat §I Marea Vornic Cantacuzind. (Da-
pontes o. C. II p. 221).
3) Grigore Ghica plecA in luna August la Scanteia §i Vaslui (DapoMes o. c. II
p. 291).

www.dacoromanica.ro
 61,4 C. 1. 1ARAD:1A

Hotin 1). Ne putem, dar, cu adevArat te me de Cazaci. B sericile sunt pline de bine, dar
nu ca sa se roage, ci ca sA-si adAposteascA acolo lucrurile de valoare. Vodd s'a intors
eri, numai cd nu cu pompa cu care a plecat. Asa e lumeal IndatA ce a sosit, i-am
trimis vdrbA sA mA mute de aid, iar astAzi am fost eu insu-mi la el. Am vorbit Inuit
despre lucrurile prezenie. Dar mai ales i-am cerut sA pot pleca, cAci §tiU cA nici Dom-.
nia Sa, cat e de VodO, n'are de gand sA astepte aici pe tAlharii aceia de CAzaci. S'au
luat dispQzitii in privinta mea. Eu sunt gata i, din mita lui Dumnezeu, pot spune
Ca mAine am sA-i pArAsesc ca Sf. Petr u pe Valahi ').
NOTA. Un anticar la Budapesta, ne-a atras acum cafiva ani atenfia asupra seri-
sorilor lui Kelemen Mikes, scrise pe ungureste si foarte puyn cunoscute in afarA de
granitele Ungariei. Ne-am procurat cea mai bunA editie din opera lui Mikes (1906) si
am InsArcinat pe d. Russo, arhivar la fostul nostru consulat general din Budapesta, sA
ne traducA scrisorile datate din Cernavoda, Iai i Bucuresti, Aceste scrisori fuseserA,
cum am anat mai tarziu, cel pufin in parte traduse in limba noastrA si publicate de d.
Oct. Prie in .Unirea* din Blaj i d. Profesor 1. lorga ne-a dat o analiza. criticA a lor
in Francisc Rakozzy al II-lea... (Andl. Acad. Rom. 11. Tom. XXXII°. Dat fiind insd CA nu-
mita publicatie ardeleanA se gAseste greu, mai ales in Vechiul Regat, credem c A tradu-
cerea de fafa poite fi binevenitd pentru punerea acestor scrisori la indemana unui cerc
mai ware de cetitori.
Scrisorile lui Mikes au fost tiparite in mai multe randuri In Ungaria (Szombatheli
1794, Pest 1861 si 1880, Budapesta 1905 si 1906), unde sunt considerate ca fiind de
mare valoare literaTa, inseninate nu numai pentru stil si limbä, dar I pentru deslu-
sirile pretioase pe care le gAsim in de despre epoca autorului.
Pentru strAinul nefamiliarizat cu limba maghiara este greu de a culege note bio-
grafice despre Clemens sau Kelemen Mikes. Nirneni nu s'a ocupat de el in afard de
Unguri, cari au scris insd toate in limba lor ').
Ke letr en Mikes s'a nAscut la Zagon (Ardeal), in anul 1690, din pOrinfi nobili Secui
De tank In serviciul principelui Francisc Rakocy, ple.A cu stApanul sdu in surghiun in
anul 1711. Hit Polonia i Franta ajunserA, dupd obosealA rnultA, in Turcia, in anul
1717, poftiti acolo de Sultanul Ahmed III, care spera sA se foloseasca de princlpele pre-
tendent ardelean in contra impdratului Carol. Razboiul merse insA prost pentru aliafii
Turd i Francezi ; pacea dela Passarowitz, 1718, zdruncind ultimele speranfe ale lui Ra-
koczy. Pribeagul, care venise cu nAdejde atat de mare in tara infidelilor, fu silit sA ac-
cepte o locuintd sArAcAcioasd i un modest tain la Rodosto, pe Marea Marmara. Aci
muri Francisc 11 Rakeczy, In anul 1735.
M kes, ca re rAmAsese cu stApanul ski 'Ana la sfarsit, intrA atuncea in serviciul
lui losif Rakoczy, fiul lui Francisc i mostenitorul pretentiilor sale asupra tronului ar-
delean.
In anul 1736 izbucni iarA$i rAzboiul intre Turci si Rusi, cei din urma ohtinand,
dupA scurt timp, pe Austriaci ca aliati. Principatele devenira, ca totdeauna, cam pul prin-
cip al al operayilor. Austriacii invadard Muntenia, in anul 1737, precum si Serbia si
Bosnia ; Maresalul Munich ocupA Moldova cu armatele rusesti. Oaspeyi disprefuiti si
shad dela Rodosto incepurA iarAsl, prin forta evenimentelor externe, sA fie luAti In
samA i sA fie socotifi ca o armA in contra Austriacilor. losif Rakoczy fu poftit la

1) Rusii intrarl in Hotin In ziva de 17 August 1739 (Dapontes o. C. II. p. 289).

2) Proverb unguresc.
3) Bibliografia anexatA la editia 1905 a scrisorilor confine nu mai pup decat 141
opere despre Mikes, toate insa, färä excepfie, in limba maghiard.

www.dacoromanica.ro
 bOthMtNTE ist
Constantinopole In Decembrie 1837 si primi, putin in urma, la 25 Ianuarie 1738, un
Hats dela Sultan, prin care fu recunoscut ca Domnitor al Ardealului, jurandu-1 bine
inteles fidelitate in schimb l).
Pleca a doua zi la Cernavoda, de unde tHmNe pe Mikes la Bucuresti, pentru a
saluta pe Domnitorul Constantin Mavrocordat 1). La intoarcerea lui Mikes, furl mutati
cu totii la Vidin, unde furA primiti de Turci cu pompa mare.
Sperantele lui Rakoczy erau insa sa fie iarasi zadärnicite prin sgruintele diploma-
tiei franceze care, temanda-se ea Turcii sa nu fie zdrobiti, reusira a mijloci prin iscu-
sinta ambasadorului francez, marchizul de Villeneuve, o pace in tre Turci si AustHaci,
tratat care fu iscAlit, dupa lungi tratative. la Belgrad, in Septembrie 1739 *).
Din momentul and Turcii se hotarara a incepe tratativele de pace cu Austriacii,
arma politica, reprezentata prin .pretentiile si legAturile lui Rakoczy peste granita Ar-
dealului, Ii pierdu valoarea ; umilinta i sarAcia devenira iarasi soarta pribegilor, la
-care se adauga j boala lui Rakoczi. Pura mutati inapoi la Cernavoda, unde ajunsera
la 19 Octombrie. Starea sanatatii principelui era atuncea desperata 1 moartea veni ea
0 izbavire la 10 Noembrie 1738.
Cei capita credinciosi, cari au inconjurat pe losif Rakoczy pana la sfarsit, cerura
atuncla voe de a se lntoarce la Rodosto. Turcii insa nu ingaduira aceasta, si Mikes
fu Olt si se due& la Iasi, prietenil luiCsaky 1 Zayfiind trimisi la Vidin l Hotin a).
Despre scopul urmarit de Turd prin aceste masuri, stim numai ca era in interesul
lor de-a intretine legaturi cu toti nemultamitii din Ardeal, cel putin pana la incheierea
pacii. Localitatile alese nu erau prea indepartate de granitd ; iju tim insa din nefericire,
amanunte despre activitatea lui Mikes in acest timp, anii pe cari-i petrecu la noi fiind
cei mai putin cunoscuti din viata lui. Se stie numai cat a scris despre sederea sa in
Principate 5).
In Mai 1740 ii fu IngAduit sa se Intoarca in sfarsit la Rodosto. Muri de eiuma
tot acolo in anul 1762.

1) Cf. Zinkeisen : Geschichte d. Osrn. Reiches. V. p. 744 si Dapontes 8pheoid-

tides Daces. ed Legrand IL p. 64.
2) Cf. Ephémerides Daces ed. Legrand II p. 70.
3) Pentru amAnuntele acestor tratative cf., intre altele Lau gier : Hist. des n6gocia-
tions pour la paix de Belgrade. Paris 2 vol 1768, 125. (v. Sehmettau) Geheime Nach-
richten... von E. C. v, R. Leipzig 1772, si inainte de toate, frumoasa carte a lui Vaii
lant : Une Ambasade frangaise en Orient sous Louis XV, Paris 1887, 85.
4) Acesti doi din urma, murind dupa un timp, Mikes deveni seful nemultamitilor
Ardeleni. Cf. Hammer. Hist. de l'Emp. Ottoman. Paris 1839. Tom XVI p. 9.
5) Cf. klurmusaki. Sup. I. vol. I. p. 508. Scrisoarea d-lui de Villeneuve 1 Oct, 1737 :
(Qui laissera a quelques seigneurs hongrois, qui avaient suivi le sort du feu prince Ra-
gotski, la 1ibert6 de se disperser sur les frontieres dela Hongrie pour travailler pendant
cet hiver a exciter clans ce pays quelque revolution).
34

www.dacoromanica.ro
 266 C. I. CARADJA

D. Ahmed Resmi Effendi §1 calAtoria lui prin Moldova (1763).

Intre statele civilizate europene s'a simtit In anul 1763 pleca o asemenea misiune
din sfAroltul secolului al XVI-lea incoace ne- turceasca la curtea lui Frederic cel Mare sub
yoia de a mentine misiuni diplomatice per- conducerea lui El Hadj Ahmed Resmi, cel
manente in diferttele capitate. Chiar pe MO mai supus dintre supusii Inaltutui Divan Im-
curtea Marelui Turc gAsim un ambasador merAt sc", un om deotept, care ne-a lasat
al Frantei, acreditat deja in vremea lui Fran- impresiile lui din Occident. Manuscrisul a-
cisc I. 1 oi Regina Elizabeta a Angliei tri- cesta se afla acuma vre-o douA-zeci de ani
misese oi ea reprezentantul ei Sir William la Constantinopole, un de fu tradus in. limba
Hareborne la Constantinopole in anul 1578. nemteasca oi pubticat In Mitteilungen des
Putin in urmA sosesc treptat 'in Turcia un Deutschen Excursion-Klubs in Konstantino-
Internuntiu" austriac, precum oi min'otrii ai pel. VJ. Heft. 1903. Editia intdia tot in lirn-
Statelor Generale, al Poloniei oi al Suediei. ba germand la Berlin 1809-(v. Zinkeisen V
In gursul secolului al XVIII-lea se mai po- 1898) o editie turceascA a fost publicad in
meneote despre misiuni diplomat ce saxone, Chronica lui Vasyf Effendi, oi in traducere po-
ruseoti ol pruslene la Constantinopole. Avem lora in Senknoski, Collectanea zi dziejopisow
deci pe acea vreme un corp diplomatic a- turechich vol II, dupd care jurnalul in ches-
proape complect la Pera. tie a fost tradus, in ce psiveox calatoria am-
Cu toate aceste, relativ rar aflam de Am- basadorului prin Moldova, pentru a fi pu-
basadori otomani in strainAtate. Turcii, in blicat de Hajdeu in Arhiva IstoricA I. 1. p.
trufia oi dispretul lor pentru creotini soco- 183. Versiunea pe care o dau aci deosebin-
teau intr'adevAr sub demnitatea unui Os- du-se pe alocuri oi flind mai complecta de-
manli" de a fi silit sA locuiasca in mod per- cat acea a lui Hajdeu, cred Inca ca merita
manent inteo tara creotind, aceasta cu atat poate sa fie publicata.
mai mult ca haremul trebuia lAsat acasA. Nu-
mai In anul 1797 furd stabilite misiuni oto- ...Douazeci de zile dupa ptecare mea de
mane mai mult sau mai put'n statornice la la Constant'nopole sosii cu noroc la o loca-
Berlin, Viena, Paris of Londra. 2) PanA a- litate situatA pe Dundre cu nume de MAcin.
tuncea Sultanul se marginea de a trimite am- Aci fui primit de trimisul Hospodarului Mol-
basade extraordinare de scurta duratd and vei 4). ImbArcandu-mA cu mila lui Dumnezen
nevoia se stmtea de a incheia un tratat de pe o corabie care este in serviciul Guyer-
pace sau de aliantA sau de a negocia vre- o nulut ImpAratesc oi sub comanda Naziru-
chestie mai insemnata. 3) lui" din Braila, ma dusei nand la Galati.
Snsnumita localitate MAcin formeazA cu ara-
oul din fatd BrAila, cu Galatii un triunghiu.
1) cf. I. Orsu : La Politique Orientale de
Francois I-er. Paris 1908, Hammer : Mdmoi- Sosind la Galati din Braila se vede in mij-
res sus les premiers relations diplomatiques locul DunArel o insula lungA de mai mult
entre la France, et la Porte in Journal Asia- de dou'd ceasuri care as gull acestor oraoe
tique 1827, oi de Saint Priest : Memoires porturi adApostite. Sunt vizitate mai ales de
sur l'Ambassade de France en Turquie. Pa-
ris 1877. Un Ball al Venetiei oi un Trimis corabii cu cereale.
al Republicei Genova erau insa mai de mult DupA o oprire de trei zile la Galati ajun-
stabihti la Tarigrad. seserAm in patru z le la luoi, capitala pro-
2) cf. Zinkeisen : Geschichte des Osm. vinciei, unde gAsirAm Wall* in palatul zi-
Reiches VII p. 18. dit int'radins pentru musafirii Ouvernului
3) Misiuni extraordinare furA de Oda Imperates:, care se afla la Frumoasa pe ma-
trimise la Venetia in anul 15_0, la Viena
1615, 1664, 1689, 1719 oi 1740, la Mosco- lul unui lac asamAnand mult cu ,G6hson"
va 1775, la St. Petcrsburg 1791 si la Stoc-
kholm 1656, 1729 oi 1733. 4) Gregorie Calintahi.

www.dacoromanica.ro
 nOCUMENTE 267

apA de cer, Eaux douces d'Asie" pe tate puternica vi mare Teritoriul care se
Bosfor pe malul Asiatic). Aci fui silit sd mA afla intre Prut vi Tourla" fu dispartit de
odihnesc 14 zile pentru a pregAtt toa e cele Moldova, fiind acuma un Sandjac adminis-
trebuincioase pentru cAlalorie. trat ate odatA de un Vezir ate odata de
Oravul este situat pe un deal intre rAurile un Emir cu revedinta la Hotin, Administra-
Sereth i Pruth, vi se intinde in directia est- tiunea bogatelor localitati dimprejur fu insA
vest, fiind marginit la sud de un pArau ne- data in sama trupelor cari stationau acolo.
insemnat. Acest orav, situat pe latitudinea a Oravul care se a Id pe latitudinea a 49-a,
46-a, are la mijloc o clAdire domneascA de este inconjurat cu gradini i cu bulgAril.
piatrA, mai sunt i cAteva alte cladiri de zid, Adaos : Pentru a ciasti pe rAposatul Sul-
celelalte case ftind de lemn, unde locuievte tan fu restauratA in acelavi timp geamia A-,
populat'unea sAraca. In fata oravului sunt ghia Sofia 1) situatd in interiorul cetatei. A.
zidite pe douA dealuri biserici cu numele de ceastA geamie fu inzestratA c'un numAr su-
Galata vi Cetatuia. Aceste sunt, dumpreund ficient de slujbavi vi o fantanA frumoasa fu
cu palatul domnesc, mai sus pomenit, incon- zidltA in curte. Apa din aceastA fAntAnA e
jurate cu ziduri, cu turnuri solide ca nivte dulce vi rece chiar in taiul verei. Canaliza-
cetati. Gradini minunate vi vii intinse se vAd tia s'a stricat insa cu timpulg
jur imprejurul oravului, i apa dela Galata La granitA, adeca pe plute in mijlocul Nis-
este renumitA pentru raceala i bunAtatea ei. trului, Ambasadorul tu primit cu o solem-
RAul Sireth se yarn in DunAre intre Braila nitate deosebita de catrd autoritatile polo-
vi Galati, vi Piutul la Tomarov a in Bugeac, neze, vi-vi urmd drumul spre Berlin prim,
ap incât lemnele sunt aluse cu plutele pe Cetatea Camenit, Cracov vi Breslau.
aceste di la Galati vi de a..olo cu corabitle In Brandenburg se importa atuncia, cum
pe Marea Neagra la Stambul. afla el la Berlin, foarte multe vite din Mun-
PlecAnd dela Iasi ajinseram la 25 din tenia, Moldova vi din Bugeac.
luna Sefer. dupa o cAlAtorie de 2 zile pe Dupa o vedere de 6 luni la Berlin Ah-
Prut la o cetate situatd pe raid Turna" cu med Resmi se intoarse acasA, trecAnd iarivi
numele de Hotin, cetate care, cum sA spune, prin Ia, unde fu primit de Voevoclul Gri-
existA din timpal lui Ch istos. Mind punc- gore Ghica, abia sosit. .

tul cel mai septentrional al Moldovei aceasta
cetate a servit ca sediu Hospodarului.
La anul 1026 (1617) aceastã cet te cazu
prin tradarea Hospodarului Gaspar (Grat am,
domnise insa intre 1619-1620) in ghiarele
necredinciovilor Levi i fu cauza unei cam-
panii a sultanului Osman. Dupa pace cetatea
fu inapoiatA, dar fu din nou cuceritA de Levi,
fiind reluatd dupA un an. Prin nAvalirea Tarului
rusesc in anul 1123 (1711) vi prin retrage-
rea lui ruvinoasa, pe care-i-o pricinuirAm cu
ajutorul lui Dumnezeu, ne vazuram siliti de
a intari cetatea. In urma poruncei rAposa-
tulni Sultan Ahmed Han (a cArui pacate
Dumnezeu sa le iarte vi al carui suflet sA se
odihneascA in rai) fu intArita in. anul 1125
(1713) partea de sud a acestei cetati care
seamanA mult cu Steaua dela Rumeli Hi-
sar" (--=-Cetate pe Bosfor), ava incAt aceastA
veche cetAluie este azi prefacutA inteo ce-
Ii continuA drumul prin BArlad vi Imlak (?)
(probabil Iflac.TarA RomAneascA). In trei
zile sosi la Focvani, unde fu primit de re-
prezentantul Principelui Munteniei vi ajunse
la Olten ha fAra a trece prin Bucurevti. Ivi
continuA drumul cu corabia panA la Giurgiu,
uude yarsA lacrime de bucurie vAzAnd laravi
dupA zece luni de zile, o moschee.
De acolo alese drurnul eel mai scurt prin
Razgrad §i Kirkil se la Tarigrad.
C. J. Karadja
1) AceastA moschee fie distrusa dupa 1812;
ruinile el se vad insA pana in zilele de azi,
Cf. Istrati Despre Cetatea Hotinului In A-
nal. Acad. Rom, Mem, Sect. StlInt. XXXIV.

www.dacoromanica.ro
 268 M. COSTACHESCU

E. IASII IN 1585
Relation de Francois de Pavie, seigneur Relatia lui Francisc de Pavia, senior de
de Forquevauls, d'un sien voyage fait l'an Forquevauls, despre una din calatoriile sale
MDLXXXV, aux tgrres du Turcl et autres fAcute in 1585, in tinuturile turce§ti §1 alte di-
divers lieux de l'Europe. [la N. lorga, Acte ferite locuri din Europa.
§i frag. I, 37-381)] :
1 Le neufvieme jour enfin, apres avoir passé .ln sfAr§it, in ziva a noua, dupA ce am
a riviere de Prout a Sussurra, arivarnes trecut rani Prut, pe la Tutora, am ajuns la
lassi, bi n las et blen morfondus, quoyqu'A Ia§i, destul de obositi §i inghetati de frig, cu
la mode du pals, nous fussions habillez des toate cA dupA obiceiul tArii, ne-am fost in-
pieds a la teste de bonnets et robes de brAcat, din cap pAnA la picioare, cu cAciuli
peaux, fourrées de mesmes. §i cojoace, blAnite cu piele.
lassi est un grand bourg, oi le prince du la§ii este un tArg mare, in care Domnul
pais t'ent son siege, lieu assis en plaine, Tarii i§i are capitala, loc a§ezat in cAmpie,
sans estre feriud de murailles, ayant vers le farA sd fie inconjurat de ziduri, avAnd cAtra
Midi un lac, qui naist d'une fontaine, dans mlazA zi un lac, care izvorA§te dintro fantana
lequel se pesche grande quantité de poisson. §1 in care lac se pescue§te mare cantitate
de pe§te.
Ce pais de Bogdanie, dont lassi est le AceastA tail a Bogdaniei, a cArei capitall
lieu principal, estoit appelé plus commune- este la§i, era numitä mai obicinuit Moldova,
ment Moldavie, mais depuis cinquante ans dar de vreo cinci zeci de ani, de and in-
que les empercurs Turcs se le sont rendu päratii turci §i-au fAcut-o tributarA, numele
tributaire, le nom a esté change en Bogda- a fost schimbat in Bogdania sau Cara Bog-
nie, ou Caraboldan [=Carabogdaii], qui veut dan, care inseamnA Tarn neagrit §i aceasta
dire terre noire, et ce A. cause d'infinis me- din pricina nesfAr§itelor mAceluri, care furA
urtres, qui furent faicts A la conqueste de fAcute la cucerirea acestei provincii, foarte
ceste province, qui est d'une grande esten- IntinsA §i a drui Domn,de religie ortodoxA,
due et dont le Prince, qui tient la religion al cArui Stat poate sd valoreze un milion de
grecque et dont l'Estat peut valoir un million taleri, care sint piese de treisferturi de scud
de talars, qui sont pieces de trois quart cid pe fiecare an tribut Turcului 60000 de
d'escu, annuellement, donne de tribut au Turc taleri, 50 de §oimi §i 60 de cai, farA indoit
soixante mille des dicts talars, cinquante fau- de atAta, care merge ca daruri pa§alelor §i
cons et soixante cheveaux, sans le double mai marilor Portil.
d'autant, qui s'en va en- presans aux Bas-
chas et grands de la Porte.
Ceste petite court est belle et faict assez AceastA curte micA este frumoasA §i In-
beau voir la grandeur et la majestd que ce frumusetatA destul, in vederea mArirei §i ma-
Duc tient, auquel je balsoy les mains avec iestatii, pe care acest Domn o tine, drilla
la faveur et conduite du sieur Brutti, gen- i-am särutat mAnule cu favoarea §i condu-
tilhomme albanois, fort favori du Prince, au- cerea domnului Brutti, boer albanez, foarte
quel Brutti pour cest effect j'avois porte des iubit de Domn §i cArui Brutti, pentru acest
lettres de quelques siens amis, estans pour efect, ii adusesem scrisori de la cAtiva din
lors en Constantinople, en la recommanda- prietenii sAi, care erau atunci in Constanti-
tion desquels, ou plus tost de sa propre nopol §i dupA recomandatia cArora sau mai

1) Cf N. A. Bogdan, Ora§ul la§i, editia

II, 394-395 §1 N. lorga, Istoria Romanilor
prig cAINPri 1 s 1O-161.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE
courtoisie, il nous fit tout l'acueil et bonne
chere, que nous en pouvions desirer et nous
fit voir ce seigneur en son appareil, donnant
audience en ceste façon.
Dans une grande place, au devant du chas-
teau, nous trouvames de trois a quatre cents
soldats, vestus A l'hongresque, armez de ci-
meterre au costé, et d'un hache en la main,
rangez deux A deux jusqu'A une fraiscade,
au dessoubs de laquelle le Due assis et tous
ses principaux officiers autour escoutoit les
plainctes indifferamment de tous les venants,
lesquels A cent pas de luy, a genouls, fai-
zoint A haute voix Pun apres l'autre leurs
doleances, et il les renvoyoit avec la sen-
tence quy lui sembloit la plus juste, durant
laquelle ceremonie il commanda qu'on nous
mennat voir sa maison, laquelle, dit-il, ne
leur pourra sembler que fort peu de chose,
a eux, qui ont veu et couru tant de courts
de Princes. Aussi ne fit-elle A la verité, n'es-
taut bastie que de bois et de fort peu de
pierre mal adjancée (sic).
Hors du circuit de Iassi, y a un nombre
de maisons, que j'estime arriver A deux
mile, toutes basties de chaume et de bois,
oi demeurent force families de ces peuples
errants appelez Singres ou vers nous Egyp-
tiens 1) qui payent tribut au Duc. Qui me
faict penser, leur voyant en ce seul pars une
demeure arrestée, qu'ils y ont pris en quel-
que siecle leur origine, ainsi que retenu l'ha-
billement, car les femmes principales de Mol-
dave (sic) s'habilleut tout ainsi que nous vo-
yons ces Aegiptienes (sic) errantes, et mes-
mement la teste, au dessus de laquelle elles
mettent une grande roue faicte de bandes
de toile estroites de deux doigts, pliées rune
sur l'autre (A la facon que les marchands
roullent leurs rubants) jusques A la grandeur
d'un crible, qu'elles enrichissent par dessus,
suyvant leurs moyens. Ceste differance y a
il entre ces vagabondes et les Moldaves,
c'esi que ceux-cy sont blanches et blondes
1) ,,François de Pavie, baron de Four-
quevaux, fiul unui ambasador in Spania, nas-
cut cAtre 1563, mort la 6 Mart 1611, scriitor
§i ofiter al lui Henric al IV-lea".
www.dacoromanica.ro
20
degrabA din propria sa curtoazie, ne fAcu
cea mai buna prirnire, ce am fi putut dori
si ne facu sA vedem pe acest Domn in apa-
ratul sAu, dand audienta in acest chip,
intro piaa mare de dinaintea castedului,
gasiram trei, patru sute de soidati, inbrAcati
ungureste, inarmati cu sabli turcesti la coasti
si cu securi in manA, Insirati dol cate doi
Oita la un cort, dedesuptul cAruia Domnul
stand jos si avand pe cei mai deseamd ofi-
teri inprejur, asculta plangerile, oricui ar fi
venit la dansul si cari la o sutA de pasi, in
genunchi, se pdrau, cu glas tare, unul dupA
altul si Domnul dadea hotararea, care-i parea
mai dreapta ; in timpul acestei ceremonii, el
porunci ca sa ne ducA sa vedem casa sa,
care, spuse el, n'are sA le parA eine §tie ce
lucru mare, lor, cari au vAzut i trecut atitea
curti de printi. Si ce-i dreptul, asa st fu,
nefiind cläditä dealt din lemn i foarte pu-
find piatrd, prinsA slab.
In inprejurimile lasilor, sant, cred, vreo
2000 de case, toate cladite din lemn si tres-
tie, in care trAiesc foarte multe familii de
nearnuri rAtacitoare, numite tigani sau la noi
egipteni, care plAtesc tribut Domnului. Aces-
tia ma fac sA mA gandese, vazandu-i numai
in aceasta tara cu o casa asezatA, ca de aici,
dintro vreme, candva, i§i trag originea. Si
tot asa socotind inbrAcarnintea, cAci femeile
moldovence mai de seamd se inbraca la fel
cu aceste Vgance rAtAcitoare chiar §i capul,
pe care pun o roatA mare facutA din fese
de panza, inguste de cloud degete, infAsurate
una pe alta (In felul in care negustoril lqi
strang cordelele) paid la mArimea unui ciur,
pe care o inpodobeac pe dea3upra, dupa mij-
loacele fiecAreia. Deosebirea care-i intre a-
ceste vagabonde §i moidovence este cl mol-
dovencele sant albe sau baldi, §1 tigancile,
negre. dar in chip artificial (sic) cu spalaturi
si sulimanuri facute din ierburi.
 270 M. COSTACHESCU

et cmix-lA noires, mais artificielement, avec

des Iavetnenz et decoctions d'herbes.
Ce peuple autresfois a esté colonie de Ro-
mains et en retient encore quelque chose de
ja langue, laquelle est compozde d'italien,
eSclavon, grec, turquesc et plusieurs autres".
Poporul acesta a fost odatA colonie ro-
mend §i mai are cateceva din limba romanA;
limba lor este compusi din vorbe italiene,
slavone, grece§ti, turce§ti §i multe allele.
M. CostAchesca

F. Stare& de aonm din obliduirea geografioeas4, oräeneaso I politioeasei a Prin

paturilor Valahiel Ni a Moldaviel de Tomas Toriton 1), Paris 1812, traduce" in roma-
no jte (nu spuni de eine), la Buda 1826
In Moldova sant 30 judete (pg. 30). NumArul locuitorilor binuie§te cA s'ar sui
p,ina la un milion (pg. 49). AmandouA orgele [la§i §i Bucure§ti] seamAnd mai mult a
doul sate marl de cat a §ederii de oblacluiri. i intru unul §i intru altul bisericile §i
ITO nAstirile sunt zidirile cele mai de Insemnare ; si casele boerilor fnprejurate de curtile
lor cele largi ; §i nemArginitele grAdini inchipuesc o impotrivire cu durere spre lacuinta
norodului, carele poartA IntipArirea cei mai adanci ticAlo§ii. Parelii bisericilor lor sant
acoperite cu zugrAveli ciudate, cu chipurile sfintilor lor §i cu istoriile minunilor lor. Bi-
sericile sant grele §i groase, Impodobite pre din afard cu zugrAveli, care pot aduce in
acicvar oare§ ce cucernicie, dar mai virtos sant sA strice gustul §i judecata omului... Ca-
sele celor mai dintai boeri sant zidite cele mai multe de cAratnizi §i tencuite cu var §i
sp Ite cu alb. Mai fnainte era obiceiu a invAli casele cu §indrild §i cu cue ; dar obiceiuj
de blane [scanduri] s'at; fAcut mai ob§tesc. OdAile cele mai bune le IncAlzesc precum
In Rusia, Lehia §i Germania cu sobp. Targul ob§tesc este cu multe utile, cu multe lo-
curl de casa ; prdvalii sant foarte multe §1 de ob§te sant bogate in marfuri §1 trebuin-
cioase de toate felurile.... dar cele mai multe §1 mai umblate sant carciumile §1 pivnitele,
In care norodul cel prost este foarte dedat la fapte de tot felul de desfranare §i cu un
ob:ceiu fkA oranduialA al vinurilor si al spiriturilor tari.
Ulitele sunt a§ternute cu poduri : aceasta este pricina prin care aerul..:. este de
nedoe stricat din aburul, carele sA rAdied din apele cele necurate §i stAtAtoare, care sA
ad,tnA supt podurile ulitelor " (pg. 83-85).
Ia§ul este inpresurat de cei mai frumo§i rnuni, carii au cele mairn frumoase a§e-
zari pentru casA de tarn ; de cele mai multe ori sant supt stApanirea manAstirilor sau
peAtru de a sA sAmui (sic) cu gandurile Portii sau pentru de a sA supune la poruncile
ei." (pg. 87).
[Cartes e la bibl. Univ. Iasi, catalogul IV].
M. CostAchsscu.

111
1) Englez, sol in Tarigrad.

www.dacoromanica.ro
 Partea administrativä ; desbateri si comunicAri
(seria IV)
Cu luna lui Sept. 1923 comitetul muzeului Ii reia activitatea so.
43. Prima §edintd se tine la 5 Sept. (Proces-Verbal No. 43) Buletinul (fascicula
3-a) era in tipar. Se t pArise coala 13-a. Cheltuelile necesitate de tipArirea buletinului se
rklicase la suma de 31000 lei.
DI Mih. CostAchescu comunica cd a ispravit trecerea in opis a documentelor P.
covite§ti cseria 1); l Ca documentele catalogate an fost puse in plic pC1 §1
** *
Escursia Ateneului Popular din Tatara§l in Basarabili
DI. Gh. GhibAnescu Itand parte la aceasta escursiune, comunicA comitetului cele
petrecute cu aceastA ocazie. S'au dat serbäri culturale in Chi§indu, Tighina §i Cetatea
AlbA. La Chi4inAu productia literara-muzicald s'a dat in teatrul Puskin ; a vorbit dl.
profesor C. Stamboliu ; La Tighina s'a vizitat Cetatea §1 ora§ul, §i la dorinta publicului
Corul Ateneului a cântat in -gradina de vaia a restaurantului Butnariu, un Ie§an. La Ccta-
tea AIM productia s'a dat in sala Teatrului ; a vorbit dl. Gh. GhibAnescu despre Ceta-
tile vechi Moldovene§ti de pe Nistru : Hotin, Soroca, Tighina, Asprocastron §i Ciubdrc'ul".
* *
Inscriptil din Sinaia, §I notite pe carp
Dl. GhibAnescu comunicA 3 inscrippi de la biserica veche din Sinaia §i de la chi-
He din jur :
a) 7228 Mai go cum (la intrarea supt bolta chili'lor) aciastk poartk §U toate in-
vhdll I acii, au facut, pkrintele Dionisie proin Tiruloi in zkle lui Ion
noiturile ckte s
Nicolae Voevoda in anul de la Adam sCKII. MAIO K. (1720).
b) 1792 Mai 6 (pe parete de-asupra u§ii bisericii din interiorul ogrAzii) ,IntArirea
celor ce nkdbj I duescu spre tine intare§te D I mne biserica ta care ai d§tt I gat cu scump
skngele tau. 1792 Mai 6 :
c) 1795 Sept. 11. (la biserica Adormirii Maicii Domnului).
Zugravitusau aäasta sfnta biserica I in zilele prealuminatului domn ICD Alec I san-
dru Costa idink Muruzk Voevoda fi I In& mitropolit preasfintitu1 Do I sotei §i sau sA-
vAr§itk prink toatA I osteneala §i cheltuiala parintelui I egumenk Damaschin. ano 1795
Sept. 16.
Pe un Octoih (Tupilati, Roman).
earroups cnpims &UAW/WHIM 6tIMINCKH Nff Itip4ICAHTFIKH RI ABORt SpHEI (1644).
a)...este a lui tefan I Catargiul clud.§i- am dat I la DragAne§ti I la besarica I lea
7238 Febr. 23 '(1730) [Ma 1-51.

www.dacoromanica.ro
212 PARTEA ADMINISTRATIVA

b) Acestu oftoih lau cumpArat I Apostol Catargiul. blv vel pmts. I i. cu lupAniasa
lui. Catrina I la Liov. cAn.du, au. fostu. pri.be.gi. II in tam. Le.sascA. HS Atm (in zilele)
tefan. PAtru. Voevod. I st lau dat. la be.se.ric(A). in dial, la II Tupilat. care. o au fA.cut.
dumnalor II ce este la tknu.tul. Suce.veL vlet. 7194. rusta. Ap. 19. dni (zile) (fila 48).
1906 Mart 10. Pe portita bis. din Scobinti. Ace I asta portit I a este I fAcutA I de
Iancu I Onu 1906 I Mart j 10 (I (pe stAnga): lucr I atA de I Dumitru I Sava I preot fi I hid
Ssa pA j Gh. Ghe I rasime f scu I D. Onofrei I C. Ptut I eanu.
* * *
44. In sedinta de la 3 Octombre 1923 (Proces-Verbal No. 44) se comunicA starea
lipariril Buletinului ; se ajunsese la coala 15-a, luAndu-se mAsuri sA se gAteascA la finele
lui Octombre.
DI. I, Bogdan avocat In Viena, Amerlingstrasse 3 face cunoscut prin librariul
araga, Ial, cA e dispus a dona muzeului municipal Iasi, colect'a sa de monete si me-
dalil vechl In numAr de circa 2000 bucAti. i dispune a se scrie imediat d-lui I. Bogdan
un fiu al Iasilor, cä se primeste cu multumire donatiunea, i asteaptA trimiterea monetelor :
S. prlmesc apot nol membri corespondentt In persoana d-lui Pompiliu PArvescii,
profesor la Liceul National Iasi, si a d-lui C. S. Bedreag, profesor Universitar, Ial. Dl.
Pirvescu este un paslonat scotocttor al Arhlvelor Statului pentru a culege material Is-
torte inedit; al doilea s'a arAtat un paslonat scrutator al Itirilor despre Canterntrestl, cu
prilejul se, birilor bicentenariulul mortli lui D. Cantemir, si a cAror succes se datoresc
dumisale in mare parte.
Pentru serbArile Cantemiresti, comitetul de initiativa, compus din d-nii C. Be- .
dreag, T. BadArau 1 Gh. Ghibanescu, toti profesori din Iasi si tustrei fti ai Husului,
face invitare muzeului Municipal sA ia parte. In acest scop se deleagA ca d. Sever Zotta
sA la parte in numele Muzeului.
DI. N. A. Bogdan oferA in numele doamnei El. Constantinescu 4 documente-
decrete de boerie. I se transmit multumirl.
Se cumpAra de la anticarul Israel Kupermann mai multe cArti i brosuri (in nu-
mAr de 66) cum si mai multe documente,.asupra unor vii din valea Cozmoaei ; o spitA
de neamuri a razesilor din PogAnesti (Tecuci) Pretul convenit a fost de 380 lei.
* *

Casele lui Stefan Petriceicu Vocli in la§f

DI. Ghiblnescu comunicA cA intre hArtille date spre cercetare de d. Spiridon Iri-
mescu proprietarul Tupilatilor (Roman) a gAsit un Perilipsis de scrisorile casdlor ce am
cumpttrat de la bädifa Costandin Catargiu vornie. 1820 Noeni. 4.
Cel care primeste actele este Petrachl *Sturza spatar, cum scrie ; Treizeci
si una scrisori am primit, cart sa aratnnai sus. 1820 Noem. 4. Petrachi Sturza spataraii
latA sirul documentelor :
1) Rirtt veleat (ante 7175=1667). al zapis fArA veleat ce vAnd lui tefan Petri-
ceascu clucerul o casA cu locul ei ce au vAnduto.
2) 7175 Avg. 17 (1667). (3avril cu femeia lui Agafia vAnd lul MAdan izbasA o
casi cu locul ei.
3) 7179 lulie 9. (1671). Ispisoc de la *tefan Petrkeicu VodA ce cid danie un loe
de casA de pe Wife; din afarei postelnicului Apostul Catargiul.
4), 7176 luli 30 (1670). Doa.A zapise cAtrA Petriceicu VodA pe locul de la spatar
lonitA Ruset, unul din 7178 luli 30, si altul fArA veleat.
5) fär4 veleat. Un zapis farA veleat de la Tudur Erbariul i femeia lul Vasilca
ce vind armasului Gheoca o casA cu locul et,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICAR1 273

6) 7206 lunie 19. (1698). Un zapis de la Ion §i femeia lui Marie.

7) 7252 Iunie 25 (1744). Zapis de la Din ca AntohesA nora lid Ion PidoroagA di-
iacon, ce vinde logofdtului Zaharia un loc de casd cu ogradA in mahalaoa Muntenitnei..
8) 7253 Mart 30 (1745). Zapisul lui Zaharia §1 a sotului säu Sandu §i cu fii lo r
ce vAndu un loc de casa in mahalaoa Muntenimei logofdtului lordachi Ruset.
9) 7261 Mai 3 (1753). Copie di pa' hotarnica locului Dedului ce esti acum a spa
tarului Cazimir.
10) 7,264 April 3 (1756). Copie de pe hotarnica lui Tanasd Meleghi, ce au ho-
tfirAt un loc de casd a lui Enachi Moraitu.
11) 7270 Iunie .2 (1762). De la vel logoth catra Tanasd Meleghi §i Lupul Ha-
dAmbul vornici de poarta ca sA cerceteze un loc de casa a jicnicerului Stefan Catargiul
ce-1 are danie de la $tefan Petriceicu Podri.
12) 1773 Mart 2. Hotarnica de la Vidra§cu Cantir vornic de poartd §1 de la alli
vornici de poartA cu pecete portii gospod pe un loc de easel, a Doamnei Catrinei in-
mahaiaoa kluntenimel din deal de Sf. Spiridon.
13) 1775 lunie 12. De la Grigore Vodd Ghica catre aga sa ei pe Pilipovschie §i
pe Nec. Grosu vornic de poarta sa hotArascd un loc.
14) 1775 lunie ,20. Tidula de la Grigorie Ghica Von poruncitoare catrd Dediul
ardariul sA stee la hotArAtui locului.
15) 1779 Dec. 1. Carte de judecatA de la Vasile Razul vel loglfat.
16) 1782 Dech. 2. Marturie de la Ion Gordul vornic de poartd §i de la Gheorghe
izba§i de aprozi pentru locul acesta.
17) 1783 mu 3. Hutarnica de la Andrei Rale vornic de poarta pe acec;t loc.
18) 1789 Avg. 10. Tidula de la boerii divanului cdtra Stefan Ciogole vornic de
poarta §i SAr ban logofatul sd cerceteze.
19) 1793 Avg. ,24. PorunzA de la vel log. Canta catrA sulgerul loan Tautul 35
hotArascd.
20) 1796 Mart 12. Hotarnica de la sulger Ion Tautul §i de la un vo1 nic de poarti
21) 1802 S pt. .17. Carte de judecata de la divan.
22) 1804 luni 3. 0 anafora de la boerii divanului de giudecata, ce au avut pah.
lonita Ruset cii locuitorii ce §Ad pe locul acesta.
23) 1805. Anafora intaritd de Voda Moruz.
24) 1805 lunie 6. PoroncA cdtrA sulgerul lordachi Lozon chi sA cerceteze.
25) 1805 luni 17 0 harta de la sulgerul Iordachi Lozonschi §1 de altil in care
sA arata stAnjenii de pe stApAnirea de acum.
26) 1805 Avg. ,24. Anafora intarita de Voda Moruz.
27) 1806 Mai 27. Hotarnica de la D. Juverdian vornic de poarta, in care cste
trecutA §1 palma cu rare sau mAsui at, dupd care sa §1 stApAne§te locul acesta.
28) 1810 Mai. Un zapis de la spa-ar lomta Roset §1 de la fiul sau Pe rachi §i de
la cucoana Ruxanda pentru vAnzare locului ace tuia catrA vornic C. Catargiul.
29) 1810 Avg I. Un soroc cAtre vornic Catargiu, de la divan.
30) 1811 Iunie 19. Zapis de la Alecu Mavrocordat incredintat §i de catra dmlui
D. Sturza, ce vinde vornicului C. Catargiul un boo de casti in rnahalaoa Muntentmel de
mijloc in dosul sfdntului Spiridon".
Azi aceste case slut incorporate in interiorul Spita ului Sf. Spiridon mai ales dupd
ce a inchis inlauntru ulga Alex. Imam Leu, care lega strada V. Conta cu St. Teodor de azi,
din vechiu uliça Ttirgului din afarti.
*
35

www.dacoromanica.ro
214 PARTEA ADMINISTRATIVA

Serbarile centenarulul lui Gh. Lazir de la A vr lg

In ziva de 30 Sept. 1923 s'au serbat cu mare fast centenarul mortii lui Gh. Lazar,
in satul sAu natal, Avrig, de pe Oh. Cum serbArile au imbracat un caracter oficial, a
mers la Avrig toatA oficialitatea, in frunte cu Mitropolitii §i Ministrul de Instructie. Ser-
bArile au fost puse supt pre§identia A. S. R Principe le Carol.
E prea cunoscutA inriurirea covdr§itoare, ce a avut Lazar asupra indrumArii invA-
tdmAntului national in Muntenia. Moldova avusese parte de luptatori cuiturali din sAnul
sAu si nu avu nevoe de importatii de peste munte. lacob Stamate, Veniamin Costachi,
Oh. Asachi §i mai presus persoana lui A. C. Moruz VodA din 1803-1806, pusese ince-
putul §coalelor nationale. Vorbitorii de la Avrig s'au intrecut in a aduce elogil marelui
dascal Lazar ; cei mai multi, desi nu chiar toti, au uitat sa pomeneascA de Bruckenthal,
desi erau in satul lui ; cat de partea Moldovei in cultura neamului s'a trecut cu vederea I
E vAdit lucru ; oficialitatea prea mare strAmteazd adevArul istoric, si tonul en-
comiastic elucideazd adevarul. Vechea polemicd incinsA in Academie intre Alex. Odo-
bescu §i Papiu Ilarian asupra rolului lui Lazar se putea adapta serbárilor de la Avrig,
ihtru cat acum se vorbia in RomAnia Mare si trecerea muntilor nu mai era o piedicA,
ta acum o suta de ani. La Avrig au fost toti Papii Ilarieni, si nici un Odobescu I
Cu acest prilej s'a produs si o frumoasA §i bogata expozitie de lucruri de casA :
tesaturi, panzA §i obiecte de ceramica unele de 200 ani pastrate in familii.
Cu acest prilej am luat mai multe notite de pe icoane, biserica §i cArti
Biserica cu hram Floriile.
Catapeteazma are de la stanga la dreapta aceste icoane :
a) Icoana Sf. lerarh Niculae.
b) Icoana Maicii Domnului cu inscriptia : Acesti 2 sfinte icoane sau fAcutit 1 de
(ro)bil lui Dumnezau Nicolai i Stanciu. I lspisah Panu zugraf 1 i pop folasco cc,44 (1762).
c) Icoana lui Is. Hristos cu inscriptia : aceste 2 sfinte icoane sau fAcut Cu chel-
tulala 1 roghi(lor) lui Dumnezau I Nicolai i Stanciu 1762.
d) Duminica Floriilor (intrarea lui Is. Hs. in lerusalim).
Ufa de la dverti, de lemn, are scris in dos 1759.
Clopot 1808 ; alte 2 luate de Austrlaci in razboiul mondial.
Turnul : ano re(no)ware 1795.
Carti:
Pe o Evanghelie. Bucuresti 1723, supt Nec. Von Mavrocordat : a anu domnului
1730 msta Maiu 3 dni I adica sa sä tie cd au cumparat 1 Mihai Danciul Cocos adasta
Evanghelie I pentru o amplare care au fostu cu fedorul lui Man I a lui Stanila Bucia I
si sau Impacat amAndoi 1 si pentraceaia o au dat I sfintei bisdrici a Avrigului J ca sa
f.e statatoare In veci. iara cine sar ispiti I a o stramuta de la sfAnta bisearia 1 a Avri-
gului sA fie afurisit de cei 318 pArinti I de la Nicheia. herul. ararna duoe sa putrezascA
1 tar trupul acelui om sä nu putrezasca I in veaci. i and sau dat sfintei bisarici a
fost un preut popa Nicola 1 popa Macsin popa Luc, popa PavAl, popa Maxin, popa
Opre 1 pop Grigore, pop Ion, si sa aiba a pomeni pe aceste 1 doao suflete Stanila si Mihai.
La urma Evangheliei stA scris alfabetul, care cuprinde urmatoarele 36 slove.
4. C. R. r. A. IF. .s. 3. II. I. K. A. M. H. 0. II. p. C. T. 8. 45.. r. ca. 14. 4. W. lp. Z.
1.1 10. 11. 4. 11f. 0. V.
Pe Mineiul lunii Septembre, RAmnic.
Intru adasta sfAnta carte ce sa chiama I Mineiul pe hula lui Septernbre, care dupd
sine 1 aduce IncA alte unsprezece minee, cart sau cumparat de sfintia sa parintele 1
1

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICARI 275

Stanciul ci de Mihai Popa. in pretul I de 52 de zloti la cari bani I Mihail Popa au dat
42 I de zloti ci parintele Stanciul 10 zloti I care minee le inchindm sfintei beseirici I a
Avrigului sa fie ale bisaricei in veaci. iar cine lear instraina sau cu alt nume I lear
numi sa fie afurisit de 318 parinti sfinji de la Nicheia II (scris de alta mAna) : care in
casa parmtelui Stanciul.. sou scris la anul 1787 I luna lui Maiu 17 I protopopul Ion Po-
povici din Corbi I ci poi preuti popa SLanciul Popovici popa Roman ci Popa Nicolae".
J

* * *

45. In cedinta de la 30 Oct. 1923 (Proces-Verbal No. 45) se fac mai multe co-
municari interesante.
Se depune spre pdstrare la Muzeu cAteva (6) bucati de mozaicuri aduse de
d-1 Ghibanescu, de la Sarmisagetuza. Piesele sAnt din argil arsa ci serviau de tapisat
paretii. Marimea este de 55 mm. lungul pe 25 mm. latul.
Bolantul Buletinulvi. Cu aparitia fasciculei 3din buletinul loan Neculce, d-1
Casier prezinta Comitetului bilantul de incasa ri ci pap pAna la 1 Noembre ; anul bu-
getar fund de 9 luni.
incasari cheltueli Saldo In cad
37.795 lei 45 bani 21909 15886.4,5
* * *

Serbirile Cantem1re§t1 la Urlafl (Filclu)

DI. Gh. Ghibdriescu precedintele com'tetului de initiativa a serbarilor de comemo-
rarea a 200 ani de la mnartea lui D. Cantemir Voda, comunicd colegilor din Comitet
chipul cum au decurs serbdrile. Serviciul rePgios in ziva de 27 Oct. s. n. au fost ofi-
ciat de Episcopul Nicodim al Hucilor. Procesiunea a plecat la oarele 9 dim. din Huci
spre Urlati, distanta 16 kilometri. La fiecare popag s'a cetit cAte un uric, tiparit pe foi
volante de cdtrd dl. C. Bedrag : a) 1484 Mai 14 (uricul Tatul Berivoescul) b) 1490 Oct,
15 (uricul Iui Patru Silicteanul) c) 1502 (uricul fratilor Leoa i Pdtru, urmacii Husului).
d) 1706 Mart 23 (uricul lui Iftode Berevoi ci satul Chircani).
La Urlatilocul de nactere ci de ingropaciune a mai multor inaintaci ai lui Can-
temir Vocla,s'a oficiat parastasul pe podicul din fata ve.hii bisericuti. Aici s'au tinut
discursurile festive de are I. P. S. S. Nicodim, Episcopul Hucilor, I. Lupac profesor
Universitar Cluj ci membru al Academiei RomAne, N. Tiron prefectul judelului, Gh. Ghi-
bdnescu, profesor ci Senator de Fdiciu ci altii.
Aici s'a cetit Pomelnicul neamului Cantemir anume intocmit de dl. Gh. Ghibd-
nescu. Masa a fost servita la ccoala primara din Urlati de prefectura de Falciu.
A doua zi serbarile au avut loc in sala Teatrului National din Huci, unde di. Ire
Minea profesor de la Universitatea din laci a tinut frumoasa ci interesand sa disertatie
despre opera lui D. Cantemir.
Un banchet in sala Prefecturii a fost oferit de Primaria corn. Huci cu un menu
alcdtuit adhoc pentru aceste serbari,
*
Pomelnicul neamulul Cantemlresc
Pomeneacte, Doamne, pre adormitii robii tai :
Intáiu, pomeneacte, Doamne, pre Petra Sil4teanu zis i Gantemin cu fAmeala,
cu copiii §i cu tot neamul lor.

www.dacoromanica.ro
276 PARitA ADMINISTRATIVA

Pomeriente, Doamne, pre Gligore Siligteanul Cantemir, cu fAmeala, cu copili

O tot neamul bor.
Pomeneage, Doamne, pre Ioan Sitqleanu Cantemir, cu Mmeaia, cu copiii si
cu tot neamul lor.
Pomenea0e, Doamne, pre Vasile Cantemir, cApitan de Codru, cu Mineala, cu
copiii i cu tot neamul bor.
Pomenea*te, Doamne, pre Nistor Cantemir, cApitan de Codru, cl fAmeala, cu
copiii *i cu tot neamul bor.
Pomenea*te, Doamne, pre Teodor Cantemir, cApitan de Codru, cu fAmeala lui
Mdriia, cu copiii lor Constantin, Nistor 5i monahia Meicrina, l cu tot neamul bor..
Pomenea*te, DJamne, pre robul tAu cel ce a z'dit ruga casei tale. mcindsti-
rea de la Sasqteni, cu hramul sfAntului *i de minuni fAcAtor Ierarb a lui Hristos,
cel din Miralichia, a Impodobit-o cu odoare §1 cArli 0 a inzestrat-o cu bucate
si scuteli, pre Costantin Voevod Cantemir, cu Doamna Sa Anastasiia, nAscutA Ghica,
cu copiii *i cu tot neamul lor ; i iareifi cu Doamna Sa Boxanda nAscutA Gane, cu
fiica lor Roxanda aceasia cu soful ei Lupul Bogdan hatmanul cu copiii i cu tot
neamul Ior ; j iarai cu Doamna Sa Anna ndscutA Bantq, cu copiii ior Antioh
beizadea, Duns tram beizadea, *i domnifa Safta, §i cu tot neamul lor.
Pomenea0e, Doamne, pre robul tAu, care land Myna pArintelui sAu. a Inott
ruga Casei taie, mAnAstirea de la Sili*teni, *i a zidit i imfrumsefat sfAnta mAnAstire
din Codrii Vrancei, cu hramul sfinfilor i Intocmai cu Apostolii Imparafi Constantin *I
cu maicA sa Elena, numitA Mira, pre Antioh Vocles Crantemir cu Doarnna sa Canna,
nAscutA Dumitraqco Ceaurul logofAtul, cu copiii lor Costandin beizadea, Dumitraqco bel-
zadea, loan beizadea, domnifa Maria aceasta cu soful ei banul tostantin Dudescu
din fara rumAneascA, i domnifa Anifa aceasta cu soful ei hatmanul Teodor Paladi.
§i cu tot neamul lor. . .

Pomenente, Doamne, pre adormitul robut tAu, Dumitrafeo Vodd Cantemir,

a cArula pomenire de 200 ani de la moartea lui o proslAvim astAzi noi cu top In toatA
fora, Cu Doarnna Sa Casanclra, nAscutA $eirban Vodei Cantacleztno, Domnul Tarul Ru-
mAne0f, cu copiii lor beizadele i domnife : Matel beizadea, Costantin beizadea, Ser-
ghie beizadea, .Antioh beizadea, scriitorul, i domnifa Maria cu tot neamul lor ;
iardi cu Doamna Sa Anastasiia, nAscutA prinfesa Trubeflcoi cu copiii lor Zmaragda,
*I
Petre §i loan, cu tot nearnul lor.
Pomenea0e, Doamne, pre Costantin Dumitru Cantemir general rus, cu soful
sAu Mariia. nAscutA Ba7f, cu copii lor Marlia aceasta cu soful ei Pantazi Cdmpi-
neanul din fara rumAneascA cu tot neamul Gdmpinenilor nAscufi din Ea ; i iarA0
cu soful sAu Sofiia, nAscutA Pasicova, cu filul lor Durnitraqco acesta cu soful sAu
Elisabeta, nAscutA Hruscov, §i cu tot neamul lor.
Pomenea0e, Doamne, pre roaba ta domnifa Maria Cantemir cis sotul Ei ba-
nul Costandin Dudescu cu fiii lor Neculat vornic *i Zoifa cu soful ei Matei Cantaeuzino.
Pomenea*te, Doamne, pre roaba ta domnifa Anifa Cantemir cu soful el hat-
manul l'oader Paladi, cu copii lor Zoitaaceasta cu soful ei Bisset, Costanclin Paladi lo-
gofAtul cu copiii lor, Marlia aceasta cu soful ei Arghirie Bostangioglu, §i Zmaragda,
aceasta cu soful ei Pärvul Cantacuzino, 5i cu tot nearnul lor.
Pomenea*te. Doamne, pre Matei beizadea Cantemir, cu D -iatnna Sa Agripina,
nAscutA Losnov-Rostovschi cu coplii i cu tot neamul lor.
Pomenta*te, Doamne, pre Costantin beiocdea Cantemir cir Doamn4 Sa Anas.
tasiia, nascuta Ocaitein, CU copiii I cu tot neamul kw.

www.dacoromanica.ro
277 DESBATERI 1 COMUNICARI

Pomeneaste, Doamne, pre Serghie beizudea Cantemir cu Doamna Sa, cu co-

piii sl fat neamul lor.
Pomeneaste, Doamne, pre Antioh beitadea Canton& marel2 scriitor rus, cu
sotul su, cu copii si cu tot neamul lor.
Pomeneaste, Doamne, pe domnita Zmaragda Cantemir, cu Sop Ei cneazul
Dimitrie Galitzin, cu copiii si tot neamul lor.
Pomeneaste, Doamne, pre robii tAi Petre §i loan Cantemir, mutati cAtrA Dom-
nul din pruncie.
Pomeneaste, Doamne, pre robii tAi cei adormiti, din toate neatnurile, cc au
slant in de aproape legAturA de sAnge cu neamul Cantemirescu ; i adicA : neamul
Bantaq, neamul (lwe, neamul Ghica, neamul Bogdan, neamul Ceaur, neamul Cant4ou-
Zino, neamul Paladi, neamul Dudeseu, neamul BaZ, neamul Ciimpineanu toti acestia
vechi si insemnati stAlpi ai celor doao tart Rumanesti, vechi InchinAtori ai bisericel
drept credincioase a lui Hristos, etitori si ziditori de lAcasurl sfinte, inchinate lui Dum-
nezeu, vrednici ocrotitori ai color sArimani si neputinciosi.
Intru sfclrqit, Pomeneaste, Doamne, pre toti acei curgAtori din neamul Silis-
teanului, descAlicAtorul de ocini, pe valea lalanului spre obArsie, precum si pre toti eel
in mai de aproape sau in mai indepArtatA sfântA legAturA de sange qi de Omani cu
dAnsii, si cari ca rAzesi din neam in neam au stat i stau de apururi lipiti de pa-
mAntul i glia strAmopsca, §i au legat pe veci amintirea inaintasilor lor adormiti intru
Domnul si ingropati In vechiul tintirim al bisericii din Urlatii lui Coste Grasul i din
jur, si a cArora veasnicA sA le fie pomenirea lor totdeauna acum si pururea i In vecil
vecilor amin,
Intocmit de Gh, GhibAnescu, Profesor si Senator de FAlciu
1923 Oct. 27.
*
Sili§tenii pe Wait
Fiind cA e vorba de serbArile de comemorare ale lui D. Cantemir, a cArui familie
se leaga de satul Skteni, e bine sA dAm o notita sumarA de acest sat, azi disp.irut,
asezat la 2 chilometri in sus de Urlati.
Intre notele ce le am scoase incA din 1889 dig arhiva D. Berea din Husi, si care
azi nu mai stim nimica de soarta ei a dispArut gAsesc cA plicul Silistenilor cuprindea
urmätoarele acte :
1) 7150. Sept. 2 (1641). Ispisoc de la VasiIe VodA Lupul prin care judea pricina
dintre rAzesii de Silisteni cu cei din PlAviteni pentru o bucatA de pAniânt, ce le era in
discutie. Domnul dA cAstig rAzesilor de Silisteni (Vapie, Romasco, CrAciun si pop Silion)
fata cu cei din PlAviteni (PavAl, Foltea, Neagul i Aftanasie calugar). (vezi Uricar
XXIII, 176),
2) Fdrii veleat. Anita fata Child vinde popei lonasco partea sa din Silisteni pentru
o vacA cu vitel, 2 capre cu iezi i un leu bani. (Uricar XXIII 184).
3) 7194 Dee. 3 (1685). Ion si Oligore cAlugarul dau danie partea lor din Silisteni
lui N. 1 urchl.
4) 7195 Dec. 18 (1686). Stefan i Prohira fetele lul Ion Morariul vând cu 20 lei
partea lor din Silisteni, cu vad de moarA si cu partea lor de la mAnAstirea din Silisteni,
lui Costantin VodA-Cantemir. (Uricar XXIII, 185).
5) 7197 lull 10 (1689). Gh. Cocea din Silisteni vinde lui Costantin VodA o pA-
trime din hotarul lui Petre Silisteanul cdin vatra satului, din farina, din camp cu loc
de anal, din pAdure, din vad de moarA pe Ialau, din mAnAstire, si din pomet*.

www.dacoromanica.ro
278 PARTEA ADM1NST1ATIVA

6) 7198 Sept. 15 (1689). Razesii Petre, Costachl, Savin, Neculai. Dimitrie din Si-
listeni vAnd lui Constantin Vocla jumatate dintr'un hotar, ceialalta fiind vanduta lui Ra-
mandi vornic.
7) 7198 Noens. 12 (1689). Onciul Patran din Silisteni, nepot lui Ion Morariul vinde
lid Costantin Von batrAnul Peteai, *i cum nepoatele Onciului isi vAnduse pArtile lor mai
dinainte, dar Voda pierzAndu-sl zapisul, s'a intregit acum.
8) 7198 Oct. 9 (1689). Alex. Ramandi vornic si femeia sa Maria vAnd lui Costantin
Voda juma tate hotar din Silisteni.
9) 7198 Noem. 12 (1689). Sinica calugArita, fata Jul Roman si cu copii ei dau
danie Jul Alex. Ramandi post. jumAtate de hotar din Silisteni.
10) 7199 Dec. 27 (1690). Hotarnica Silistenilor facuta de Crastian vornic de poarta.
11) 7209 Julie 2 (1692). Costantin VodA darueste manastirii sale de la Silisteni
mai multe bucate si mai multe scutiri : gorstina de oi si mascuri, desetina de stupi si
6 poslusnici (Uricar XXIII 186).
12) 7204 Tebr. 2 (1696). Antioh Vocla intAreste dania de mai sus.
13 / 7208 Febr. 25 (1700). Antioh Voda vázAnd Ca preutii de la schitul Silistenilor
cautA tau de biserica il inchinA man. Mira, zid.ta tot de Cantemir Vodá.
14) Harta Bilifteniior. (Vezi pag. 279).

Stir! despre Dolheni pe Idrici (acte, inscriptil §i notite

Cum pentru valea Idriciului $i mosiile de pe aceastA vale am consacrat un studiu
amanuntit in vol V. 2 al Ispisoacelor siZapiselor, dAm intru intregire cAteva stiri despre
Dolheni, dupA accele rAze$ilor Pantazesti din loc, inscriptia bisericii de lemn $i notite
de pe cArti :
Prin institutorul BAla nescu, din Idrici, am rezumat 81 acte vechi ale Dolhenilor,
care incep din secl. XV-a pAn5 la al XIX. Spitele rAzesilor se sue toate la 3 surori :
Maria, Anufca fi Negrita, cari au trAit supt Stefan cel Mare (Sure:e ms. XLII 426-430).
Aid gasim in secl XVIII trAind Gafencu pitar $i Pantazi. In 1775 se face biserica,
care poarta aceastA inscriptie sapata in lemn:
1775. I adastA Mita besAricA in care sA censte$te $e I sa praznueste (tiff) pre
sfAntA adurmerea sfentei nascAtoare de I DumnzAu ce sau facutk pe mosie DOlhene ot
FAIce in dzilele pre inaltatului Dmnul I Moldovel Gregore Ghica Vvd. la let. 1775 No-
em(b)re pren osardee se cheltuiala robilor lui Dumne I zAu Ioank Gafkncu inpr(e)una cu
sotul sAu Ecaterina iara la 1795 Noem. sa I u fAcutk pretvorul I cu clopotnita si sau co-
peretk cu sendel $e besereca inpreunA se cu nepotu lork 1 Demetrasco Gaf(en)co spre
pomenere $e vednica odehna I a sufletelork sale amenk I .
Inteo insemnare asupra Catapetezmei : mAsura Catapetezmei 1775 Mai 6 : ,13
palme de a mell $i 2 laturi de mAnA lungul 4 palme de a mde si un lat de mAnA latul'.
Pe un Penticostar, Bucuresti 7251 :
,,k6astA sfAnta carte ci sa chiamA Penticostar au fostu a preotului protopopului
Teodor Gafenco $i am cumpAratu eu Ion Gafenco capitan pentru sfAnta besearecA ce
am facut in Dolheni, la tinutul Falciului la 1775 Noembre 1. sau inceput bisArica ; $i
de so intAmpla so gAsascA sau so fure sau so e din loc cineva, am poftit pre acest
preot ce au iscalit mai la urmA sA de blAstam asupra acelor ce vor indrAzni a o mistui
sau a o zAlogi... ,

SA se Ole cAndu au perit luna la 1798 Maiu 18. Eu dascal Vasile am scris.
Pe un Geasoslov, Neamt, 1835.

www.dacoromanica.ro
 Miaza noapte
Brostenii a Episcopiei -cu scrisori vechi si tree peste hotar pana in dealul Crasnet
1
fundul vaii si aitor 01

painda Wow
.. ....I.
v..
ei. [Manestii]
poiana Patiestilor
lintana o
co-
N --
en. u0 7
71;
.6% Stä
Z. 40
4?
t5 pia din ve chiu cu uric din 7003 29(31495)
paneste Episco
=11,
= uu,
= z a r e. a 4).
dealt' lui I

!Iwo J. tuelod
_ 0. (t) -`-'
i
*

www.dacoromanica.ro
[Plavite\stii]
= ... ,
c..,

cu
0...
Cr).
= -...r.
cv
1
.= cs3
0 -or,..
a4) I Siliftenii
=
.8.
as o
C., iaz
0. =
1::
co
a.
0-
=
/
ea
a)
-o Urlacii sat
N
CZ
iazul Morarului
Grumezoala I
PlotuneVii pe Berehoi a post. C. Lambrino
miaza zi
280 PARTEA ADM1N1STRATIVA

,,Acest ceasoslov sau cumparat de catre mine iscAlitul la arm! 1841 Main 15 §1
sau dat la bisarica din satul Dolhenii. Vasile Strati la sardar.
Pe un Mineiu pe August. Ramnic 1780.
Acest Mine lu fiind a frAtinimeu Alexandru Gafenco I lau dat sfirltel bisArici din
Dolheni, iinut FA'ciului §i oricine §i cu J orice chipuri de iconomie sar sail al isterisi I

de la bisaricA sA ramae in giudecata lui DumnezAu vecinic sufleteste I si trupe§te 1806.

lunie 15. Ion Gafenco pitar. Pe o fila alba cetim :
.1787 Sept. 24. Porunca adm nistrativA pentru judetul Teleormanului (pe aceiai
carte) Cinstiti dumn. ispravnici ot jud. Teleorman, sAnAtate.
Am fost scris Dmv. ca pentru inlesnirea lacuitorilor de a ne cumpara unt ocaoa
vn dot mai ales acum la aceastA vreme, dud nu este ; am poftit pe dmlor lacuitorii
crestini capanlai; dA au dat soma pe jurnatate, sau rAnduit la giudelii lor, cari sau si
luat dA unii din DmvoastrA ispravnici de sau trimes pit /a oriinduitele locuri, §1 dmv.
pana acum nail trimes bani da oca optuzici parale §aptesprezece, dupa cum vi sau
scris ; care adasta sa cAdea a o face dmv. in g abA s pre multamita negutitorilor, arA-
tandu cA aasta facere de bine ca a dmv. a mea este, ce dar 'Ana in trei. patru zile
sa trimeteti dmv, bani cAtra...adasta si f ti sAnAtosi 1787 Sept 24. Grigore Tooliceanu.
ca netrimetind apoi dmv. banii negi esit panA intracest soroc veti fi dmv. certati
in locul mpciitor, ce in ceia ce yeti lua aceastA poronca sa cautati sA urmati dupA cum
scrie poronca domneascA ; cA nefaLand veil fi certati dupA cum scrie mai sus.
am fost scris dmv. mai in trecutele zile ca pentru lesnire lAcuitorlor de a cum-
pAra unt ocaoa ctite un slot"
Spifa Gafencilor de pe mama ci tat& In o condicA veche legatA salsa intre
1763-1790 (note economice) ni se dau aceste lAmuriri despre neamul Gafencu, scrise
de Ion Gafencu ;
Niamul despre tat& CArste SAculanul vel paharnic la Petriceicu VodA au fostu
strAmos lui Dumitracco Gafenco, ce au fostu Dumitracco Gafencu var premari cu
Gheorghita Gafenco, ce au fost tata tatanimeu, iar lui Miron G f. iau fostu Dumitrasco
tata ; si au fostu uricar la curte si el si Miron fiiusAu. si Dumitrasco au tinut o fata
a lui Rugina, iar Miron au fost nepot de vAr primdre lui Gheorgh ta Gafenco, iar cu
tatal mea au fost al doile vAr Miron Gafenco, iar eu Ion Gafen .o sin Theodor Gafencu
sant lui Miron Gafencu nepot de al croile var, iar cu fedotii lui M run sant_m al treile veri.
Niam di pe mam(ä) al nostru, el:y(4) cum niau artitat buna.
Manila dau tinuto Alexandru Petcu. Masta Marie au fost sor cu tatu au cu mama
pitarului Toader RA§can. care a6asta Marie au fostu muma bunii loanii, dau tinuto Toa-
der Gruian, care Toader au fostu si vorn c la Campulung i cApitan la C-t.man, iara
muma noastrA tefana e al doile var. cu C standin RA§can, iar eu build sin romp
Gafenco sAnt dmisale Spatar Costandin RA;can i fratelui dumisale nepot de a doa var(a)
iar feorii dumisale sant al treile vAr".
latA incrangatura
Carstea Sacuian (Gafencu) 1650
II
vel paharnic
fata
Gafencu Gafencu
li II
Gheorghita Dumitrasco Gafenco uricar
II
= fata RuginA
T. Gafenco l
.--- §tefana Gafencu uricar
II

ImilGafencu pitar Gafencu

== Ecaterina

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1 COMUNICARI 281

Academia §i documentele ce vorbesc de Ia§i (seila 11)

Continudm a extrage din opisele Academiei documentele ce vorbeSc de laqi pdna
la 1800 din plicurile XIXXV inclusiv.
1).7173 Sept. 5 (1664) Iai. Estratie Dabija Vodd intdreste stapanire peste o bu-
cata de loc din braniftea domneascit pe valea Comarnei, danie man. Agapia de la popa
-Ursul din Itirg din 1a (XI,36).
2) 7240 Dec. 7 (1731) Iai. Adam post sin Vasile Buzdugan 1 sopa sa Catrina
%rand lut Hagi Apostol MArza cloao locuri de dugheni pe podul Ha gioaei (X11,126).
3) 7243 Janie (1735) Iasi. Gavril sin Vasile Capitan vinde Enei MArza negutitor
o dugheand pe podul Hagioaei din targul de sus in Iasi (XII, 127). Asupra acestor 2
acte vezi I. Niculcea (1,82).
.4) 7247 Mai 9 la$i (1739). Gr. Ghica Vodd volnicesie pe egumenul de Aron VodA
sA dea Jul Costandin i lui Durnitru, fiii lui Osmachi un loc de casa in Iai in maha-
laoa Muntenitnei .pentru 50 stupi si 59 of. (XXI,105).
5) 7247 Mai 11 14i (1739). Zapis de schimb intre egumenul de Aron Voda si
intre Costandin si Dumitru, fiii lui Osmachi, nepotilor pentru un loc de casa in maha-
laoa Muntenitnet (XXI,136).
6. 7254 Fevruar (1746) Iayi. loan Neculai Voda Mavrocordat dd. carte catre Dum,
Paladi biv vel paharnic sA cerceteze pricina dintre copiii lui Toader, nepot Hagioaei,
cu Costandin negutitorul pentru loc de dugheni in Iasi pe podia Ilagioaei (XII,82).
7) 7254 Mai 16 (1746). 1q1. loan Neculai Voda Mavrocordat judeca pricina din-
tre Andrei sin Toader cu Cana femeia lui Gavril Capitan si cu Costantin sin Lupasco
Cupet pentru un loc de dugheand in Iasi pe podul Hagioaei (XII,78).
8) 7259 Sept. 2 (1750) iai. Andrei faclierul si sora-sa Maria §i nepotul lor An-
drei vAnd lui Chirita Abager o dughianA cu 1=11 ei pe podul Hagioaei in drumul uncle
vine dela Golia in chitdrie (XII 79).
9) 7259 Nombre 15 (1750 Iai. Andrei si Dumitru frati vAnd lui Gavril logofAt
de visterie dugheana lor din Iasi pe ulifa tdrgului de sus (XII 77).
10) 7260 Dec. 5 (1751) Iai. C. Mihai Cehan Racovita Von scrie carte catrd
Tanase Meleghi vornic de poarta si la Simion Chesco uricar sA cerceteze l sa indrep-
teze hotardle mo§iei mdnastirei Socola despre mosiia Cetatuei (XIII 110).
11) 7263 Mart 20 (1755) 1a$i. Matei Ghica VodA milueste pe fratil Dima §i pe
Costandin suilgii cu niste locuri din locul domnesc pe din sus si pe din jos de haz-
neaoa veche (XVI 134).
12) 7265 Julie 27 (1757) lae. Scarlat Ghica Voda intareste dania fratelui sdu
Matei Voda cAtra fratii Dima §i Constantin suiulgii (XVI 155).
13) 7266 (1758). Diata Mariutii Curculasa prin care dA danie preutului Manolachi
casa sa din Ia§i pe loc domnesc supt gunolul gospod la poarta grajdului (XVIII, 45).
15) 7268 Ghenar 20. (1760) Ia$i. Mariuta Savoae cu nepotul ei Andrei dau lui
Paval blanariul zet Gavril Covrig, un loc de dugheana in facet uliii Tdrgului de sus,
in schimb pentru un loc de casd in Muntenimea de jos (XIII 112).
16) 7268 Febr. 13 (1760) la$i. Elisafta cAlugArita vinde lui Antiohie §i Mariei un
loc de casa in Iasi in Muntenimea de mijloc (XV 69).
17) 7269 Mart 12 (1761) Iai. Marturia hotarnicA a locului de casA, cumpArat de
Vasile Razul hatman in Muntenimea de sus (XIII 159).
18) 1759 Noem. 16 1q1. Gh. Codrescul §i sotia sa Sanda vAnd dlaconului Gheorghe
o bucata de loc din Muntenimea de mijloc din drumul Bdrii la deal (XIII 166).
36

www.dacoromanica.ro
282 PARTEA ADMNSTRATVA

19) 1765 Sept 9 lag. Manole sqt Marie Gligoroae i cu Zamfira sora Mariei vand
ispravnicului 1rinia o casA in mahalooa Munttnimii de nzijloc (XIII 119).
20) 1769 April 1ag Vasile Brasovanul plateste ate 20 lei bezman pentru 2 du-
gheni cumpArate de la Melentie, rgumenul man. Sf. Vineri (XI I, 129).
21) 1773 Mart 11 lag. Neagul vinde lui Coste Cuingibasa o casd din Iasi (XVIII 156)
22) 1779 Nombre 12 lag. Protopop Manolachi cumparA de la Ion §1 sotia lui o
casa in Iasi de vale de curtea gospod (XVII, 43).
23) 1783 Mad 31 lag. Marturia hotarnicA a locului de casA din mahalaoa Mun-
tenimii de sus Iafi, ce l'a fost cumparat Catrina Donicioae medemicereasa, de la ra-
posat Vasile Razul vel logofAt (XIII 159 b).
24) 1786 Mai 15 Tarigrad. Scrisoare lui ,Andronachi Donici din Tarigrad cat! A
tatAl sau Costandin DonLi biv spafar pentru vinderea unui loc de la Copou (XVII 125).
25) 1785 Avg. 26 lag. Hotarnica locului cu dugheni pe dansul a Dochitei Mano-
leasa din lasi ce-1 cumparase de la Nec. Chiper dobos gospod (XVIII 155).
26) 1793 Dec. 10 kg. Grigore Gala cobzar cumparA de la sotii Costandachi si
Avramia o casA in nzahalaoa Frecdului (XVII 179).
27) 1795 Avg. 2 lag. Alex. I. Calima h VodA dA carte cAtrA lordachi Razul hat--
man §1 parcalab Sucevei sA publice la mezat vinderea locului cu 2 cAsute pe el in MO
la mahalaoa Aluntenimiei de mijloc, cAtrA Mih. Luca biv vel ban (XIII, 157)
28) 1796 Ghenar 2 lag. Marturia lui Vasile Tarsoreanul vornic de poartA in cer-
cetarea dintre tefan Sturza biv vel logofdt cu Mih. Luca biv vel ban pentru dreptul
de protemisis la cumpararea unui loc cu case in Muntenimea de sus (XIII 160)
29) 1796 Avg 2 lag. Alex. I. Calimah Voda face cunoscut ca C. Panul i sluga
sa N. Bostan, supusi otomanicesti au locuintA in Iasi si au voe sa mearga la Lipsca
pentru neguliturie (XVII 65).
30) 1798 Mai 11 1ag. Alex, I. Calimah Voda scrie carte la Nec. Roset sulger sa
cerceteze dacA prin szdurile ce face Mztropolia nu cumva strcinzteasii uli(a re merge la
vale spre Bahlui i Iferedeu (XXII 118).
31) 1800 Sept 6 lag. C. A. lpsilant Voda scuteste pe Evanghelie Boiangiu cmn
§1 pe o calfa a lui de tot birul visieriti cum si de vAdrArit a 16 pogoane de vie, ce le
are in Podgoria Iaiior (I. 128).
32) 1800 Mart 30 1ag. C. A. Ipsilant VodA scrie carte la Ion Tautul biv vel sulger
sa aleagd si sA hotArasca un loc de casa in mahalaoa Muntenimel de mijloe a spat.
Mihai Luca (XIII 201).
33) 1800 Mai 31 lag. Vasile Chiriac, diac de visterie, vinde lui lordachi Cantacuzino
biv vel logofAt un loc de casa in mahalaoa Muntenimei de mijloc (XXI, 94).
34) 1800 lunie 24 lag. Matei Costin condicar pe divan vinde lui lordachi Cantacu-
zino biv log. 2 locuri de pivnita de piatra in ulifa strdrnbil (XXI 83).
35) 1800 Julie 15 la§i. Marturia lui lacov mitropolit si a marilor boeri pentru schim-
bul fAcut a unor case intre Matei Costin condicar de divan si Iordachi Cantacuzino biv
vel log. de tara de jos (XXI, 101).

Condlca DrAge§tilor (jud. Roman)

Di. C. Climescu, fost profesor Universitar, a binevoit a pun la dispozitia d-lui
Gh. Ghibanescu z-pre copiare §i studil o condica de documente a mo iei Dragesti ot
Roman. Con ica e un volum begat in piele, i e scris de vestitul caligraf al timpului
Teodor Gaspar chiac de divan.
lata titiul condicel :

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 283

wCondicd de scrisorile mostei DrAgestii, ce este pe Sdre I tiu la finutul Romanulul,

care mosie este 1 a dumisali aga Gheorghe Hermeziu, cumpdratd cu drepfi banii dumisalt,
a carie harthi sau tre 1 cut intru aciastd condica ; precum mai largu 1 sa aratd scrisorile
vechi si nod, ce sau scrisu ; de mine iscAlitul, in orasul Iaii, in zilele I pre bunului si
pre milostivului domnu I Scarlat Alexandra Calim rli Voevoda I §i in zilele preosf inti-
I

tului si a toati Moldavviia Mitropolit .Kirio Kirin I Venianain Negel la anul de la Man-
tuitorul nostru Is. Hs. 1 1818 Ma u 20 ilk ; si sau mai adaos si al 1 te scrisori, cari in
urind sau trecut la anul 1828 I si au luat sfArsit scriare condicei acestia I Noembrie 20.
1828. Teodor Gaspar sardar i condicar de divan..
Condica are un foarte frumos portal, desenat in culori, §1 care reprezintd ceriul
Muldovei doi ingeri tin in slava capul de bour cu sterna in frunte intre coarne. Deo-
parte si alta stâlpii usii, care deschide poarta cartii, unde std scris titlul.
Condica cuprinde 115 file, hdrtie groasd turceascd ; din aceste sant scrise 174 pa-
gini, iar 26 sant alhe ; la inceput cuprinde scara docu nentelor, in numAr de 174, pc
174 fete scrise.
Docurnentele Incep cu secolul al XV-lea (1), secl. XVI (1) , secl. XVII (53), secl.
XVIII (5o), iar secl. XIX (64).
Asupra primului document T. Gaspar dd data de 6907 Martie 15, ceta ce ar co-
respunde cu anul 1399 ! Cum Insd se vorbeste de lsac vistermcul de supt Stefan cel
Mare, diacul n'a cetit bine anul in slova veche, mai ales cd pentru 90 pe vremea Iui
Stefan se obisnuia pe ldngd S si un c cu codita la stdnga lui. Probabil avem a face cu
anul 6997, desi pe atunci visternic era Boldur, nu Isac, care Incepe visternicia In
6999 (1491),
In 1491 se face un schimb intre rude : Nepotil lui Tudora i anume : Coste Tu-
dora (fiul lui Mihail Tudora), Ivanco, Oldscoae si DrAgAlina (fii lui Jurj Tudora), si Isac,
Silion, Niacsa i DrAgAiina (fii lui Ivan Tudora) dau satul lor Dreige0ii pe CobAle st
iau parte in Treabes pe Cobdla, de la Anusca si Musa, cdrora Vold Stefan le intdreste
acestora stApAnirea.
Dupd 70 de ani, se face o noud distribuire a proprietdtit intre urmasn Musdi st
Anusai, i anume in 7066 April 18 (1558). Alexandru Vodd Ldpusneanu vine si intdreste
stdpanirea in dotal peir0: pe jumAtate din sus o dd in sama lui Nistor, Ghindd si Bisurco
copiii Musdi, iar pe ;umdtatea din jos o di pe sama lui Oane, Mthului Averescul i Ju
Vasile, copii Musei, toti straneduti lui Petre Tudora din secl. XV. Din 1558 satul DrAgest if,
a imblat IR 2 'Atli, avand tiecare ate 3 bAtrdni. Doud sute de ani proprietatea In Drl-
ge*ti a mers in mod normal din tatA in fiu, fArd nici o mdsurAtoare pe teren. Abia in
1724 se rAndueste un vornic de poarta se aliagA partite rAzesilor. Intre timp un razes
IsAcescul face schitul din Dragesti, care intrd si el proprietar prin danii in trupui
mosiei. Vold Mihai Racovifd in 1725 tulle 1 dd hr. sov de stApAnire rdzesilor §i le in-
tdre§te mosia. Se afld cd din vechiin 1558 mosia satului a imblat in 2 bAtrdni Vran
ceanul i Averescul. Cu vremea stApAnii s'au inmultit §i ffl fiecare bdtrAn vechiu s'au
mai desvoltat cdte alfi 3 batrani, a§a cd tot satul a Imblat in 1725 In 6 batrdni : trez
batrani in bearesnul jumatatea din sus zisa. bAtrdnul Vr4nceanalui; §i alti trei bdtrani
in jurndtatea din jos, zis bitrdnul Averescului. Fie-care bdtrAn cuprindea 200 de Oman-
turi, jar panzantal avánd 300 paqi lungul §i 15 paqi, latul currnezipl, iar pasul de 6
palme. Socotind pasul de 6 palme ca avand 1.70 m. urmeazd cä un pdmdrit In DrAgestl
avea 500 m. lungul si 25 m. curmezisul, sau in suprafafd 12500 m p , adica un pa-
mAnt din vechi in Drigesh avea un hectar qiun Wert , deci 400 pdmanturi cuprindeau
500 ha.
In aceasta mosie gdsim 2 familn ; lurara §1 Burch%

www.dacoromanica.ro
284 PARMA ADMINISTRATIVA

46. In sedinta de la 19 Noembrie (Proces Verbal 46) se prezintA fascicola 3 din

buletlnul don Neculce), apArutA de curAnd. Volumul cuprinde 262 pagini, format 10 0,
si are un foarte bogat material de studii, documente si informatiuni. In vederea expe-
dieril se intocnieste o noun listA de persoane si institutii, cArora sA li se trimeatn
buletinul. ,
Tot In aceastA sedintA, potrivit dispozitiunilor statutului, art. 18 si potrivit art.
Vfl din bugetul de cheltueli se procede la distribuirea fondului colaboratorilor, socotin-
du-se pagina de tipar a 7 Id. Din sumele distribuite se hotArnste a se värsa, pe sama
art. IV din capitolul veniturilor *donatiuni, suma de 1158 lei, si anume Oh. GhibAnescu
800 lei, Mihai CostAchescu 200 lei, diversi 158 lei.
* * *

Vizita A. A. R. R. Principele Carol §i Principesa Elena la Muzeu

D. Sever Zotta, conservatorul muzeului, comunicel cei in ziud de 2 Noembrie a. c'
Muzeu laavut cinstea a fi vizitat de A. A. L. L.B. B. Prinful Carol 0 .Principesa Elena. Al-
tefele Lor s'au interesat amdnunfit de colecfiile muzeului gi in special in sala cea mare
a admirat treisura somptuoasd' a fostulai candidat de domnie la 3 April 1866 N. Boset
.Roznovanu. In sala de ¢edinfe i s'au areitat colecciunile de documente, pergamente vechi,
&inti vechi ce privesc Dacia. Cu acest prilej d. Zotta a prezentat Altefelor Lor _Regale
publicafiunile muzeului, adicei cele 3 fascicale din buletinul Ion Neculcem.
*
* *

Revista Arhivelor
Tot d. Zotta comuuicd din partea Directiunei Generale a Arhivelor Statului din Bu-
curesti, cd d. Moisil, actualul director general al Arhivelor, intentioneazA a scoate o
.Revistei a Arhivelor, pentru a promova cercetArile istorice, si roagA pentru colaborare.
In acest scop membrii comitetului au luat hotArArea a da o largA colaborare directiunii
Arhivelor. In adevAr in primul numAr al Revistei Arhivelor membrii comitetului muzeului
figureazA cu un bogat material istoric-cultural semnat de d-nii Zotta, Bogdan, CostAchescu
si GhibAnescu.
latn partea de contributie :
Sever Zotta. Despre neamul Cantemire$tilor", Un indiciu geneaologic privitor
la doamna Marghita. Tiel surori necunoscute ale lui V. Alexandri. Doi frail al lui
Radu Mihnea cAlugAri in Moldova.
N. A. Bogdan. Pamflete politice Impotriva lui M. Gr. Sturza Voevod.
M. Costdchescu. Trei urice vechi MoIdovenesti (7060 Mai 6, 7092 Noem. 17 §1
7111 April 1) carl vorbesc de mosia PAulenii de la Tula pe Jijia.
Gh. Gbibdnescu. DouA urice slavone ce privesc mosia Urdestii de la Fnlciu
(6975 lunie 30 si 7039 Mart 13).
* * *

Donatiunea C. Climescu
DI. C. Climescu, fost profesor universitar din Iasi, este un admirator al trecutului
nostru cultural. D sa a studiat un vechiu manuscript de Aritmeticii, curs care se preda
la Seminaria lui Veniatnin inca de prin 1820. D-sa a pus la dispozitia d-lui Gh. Ghi-
bAnescu condica de documente a Drdgeftilor, despre care s'a vorbit mai sus ; si la ip-
vitarea d-lui GhibAuescu de 40 sega nunwie cit MnPul nostru 4 Pipe volt a dona o sumA

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI S1 COMUNICARI 285

e circa 500 brquri, reviste i carp ve:ti p:ntru bi)lioten NI tr.:ilui. Dl. N. A. 133gdan,
bibliotecarul muzeului, e.invitat a cataloga carfile dorate. Se diEpune a i se face o adres A
de mulfarnire.
Cumpariri de documente
Batranul paleograf D. Angbel propune sä i se cumpere 15 documente, ce vorbes c
de bis. Sf. loan Zlataust din Iasi. S'a fixat preful 100 lei.

Spita Bayard!
Dl. Ghibanescu in complectare asupra persoanei inginerului auseppe von Bayardi,
care in 1819 a radicat cel Intaiu plan topografic al la§ilor, da urmatoarea Incrangatura
a urmnilor, cari §i azi traesc in Vaslui i alte Orli ale farii, Datele sant luate din
gura nepofilor §l stranepofilor, cad nu s'au putut capata diplomele fatniliare, ce se pas-
reaza §I azi in familia Bayardi.

Giussepe Bayardi

Costachi Carol (Iasi) Gheorghe, Marietta

Bayardi t 1883 Bayardi Bayardi . (14)
farmacist (87 ani) t 1897 t 1897
Vaslui , inginer arhit. Buc. I
= Maria Frangulea Claudia,
Zinca

I
Vasile Bayardi
.-- Zoe Anghelichi

1
Emil Stefan Eugen Ana Maria Eugenie 34, Gheorghe 32 anl
Paraschlv last C. F. R. mecanlc .-...- Alex. Stolniceanu mecanic
Grigore .= C. F. R. Movileanu Alexandru =A ragas Damasch
Constanta --= Maria
.1
I I I I I
Costachl 3 cop!! 2 cop. ster. 3 fete Elena
Elena 2 b. §i 1 f. (1 b. si 1 f.
Ghe orghe

www.dacoromanica.ro
286 PARTEA ADMINISTRATWA

Insemnirl batrfine§ti (Ion Gafencu pitar)

A. 1769 Dech. 2i. Cu limba de moarle. Multemascut Doamne multemdscuti stápime,
multdmdscut sfinte cd ti milostivizi de mai zidit oin in fume: *i mai ruiluit dupd mita
sfintii tale ; §i pentru rugdc;unile : ale maicii sfintii tale ; *i a tuturor sffntilor tdi ; sant
indemnat prin Dhul sfAntk : a(m) socoti cu intreaga me minte ; a cunoaste : cum cd
dupd viiata adastd lumiascd : este moarte §i dupd moarte viiata varied carea rogumd
ddrue*teo 1 mie dupd moarte nivrednicului robulul : tau : i ma intdrea*te intru cuge-
tul bundtAtilor : a cugela: cele ce sAntz : spre folosul vietii de veci : pând sdntk : in
pricepire *1 intru cuno*tinta la adastd : pupa board carea o eu : dupd dreptate pentru
Waffle : meli si ia(rd) s md rog : intdrea*ti viclana me minte : dupd dreaptate §i spre
folosul : sufletescz §i spre folosul : sufletului meu a thsa : ce sA gAsescs din mita sfin-
tii tale intamplanduse : a e*i den lume adastd mincinoas(d) : fie*ti cArue dupd ce (nu)me
sd vor numi cu numile : ior mai gos : or neam : or stream o sd las de intdi pen-
tru suflets.
80 pull la satu la SorovIe.
60 lei tej acolo.
99 ot cu caprk cn mica cu man.
2 bot 2 gunci neinvatati.
Si eu ce las molitfi voastre sAm faciti titor tockma dupd cum iti cunoalte daru-
rile *i in tinkda bisericii sd md Ingropa i f Aclie de patru oc sAm puneti la capk dini
dara me *1 un covor dintral meu ci sA afld iti puni la morrnAnt. iar o candeld sA nu s
stAngd de la cap, iar de sa vor opri dintraceste vreunele nu mai multh un cap d e at
sau den vete oi vaci boi cele mai proaste sd nul rabdi milostivul Dumnezdu obrAznIce
si ldcomiia niamului meu. lonita Gafencu. 1769 Dec. 24.
B. 7277 Maiu 28 (1769) 0 ndimire de copil. Adicd eu Simion Roman Cdudan
f Acutam zapisul men la cinstita mAna dum. aupAnului lonit Cafegiu precum sd sd *tie
cd iam dat un cop 1 din trupul meu ca sAl criascd *i sal slujascd dupd putinta sa. §i
dumnalui sd* fad poman cu dAnsul dupd slujba lui i eu sd nu fiu volnicu al lua d
la mAna dumisa'i pAnd a fi om de vArstd di insurat i pentru adasta intAmplAndusa sd
nu rnd tin de cuvantu dupd cum scriu mai sus *i tAmplAndusd a mergi la vrio gudecata
sd nu mi s tie In sam far cat sail in zapis i pentru credinta miam pus degetul.
It 7277 Maiu 28 (1769).
X Eu Simion Roman Cdadn ;
Ion Ursilescu martur am scris cu zisa lui. Eu Toader sin lordachi mam tAmplat
la tocmalA. Eu Mihaild Nichifor mam tAmplat.
C) Neamul riplei. Au dat sam(d) Abdgeriul. insurAndus un nepot a lui Nohit de
frati Prohiri sdn Postolachi au gAsit pe mirias burduhoas §i incinsd piste pAntece pe 2
locuri SA nu mi*te copilul, indat sau ferit *1 nu sau inpreunat cu miriasa sau fuglt si
pe mirias au trimiso socrusdu a doazi acas la tatAsAu cu o cotiug cu un buhaiu i cu
un bihol ingugati *i la 2 sAptAmAni au nAscut §1 dintracel copil sä trag Tiple*tii parte
fimeiascA anumi Tudora, *au crescuto Doch;ta fata lui Postolachi nefAcAnd fedor *i au
fugit cu Tiple tatul lui Vasiles.
D) MoOile färtine§ti §i fiscal. Mo*iia tArdniasca naduce vinit vrstecii tntiti, cd alt
tdran fArd de mo*ii nu bindacse*ti sA fii supus tiranu celui cu mo*iia, al doile cel cu mo-
iia tiran thud nu poate ocroti pe nime, neci socote*ti sA aduc folos visterii. ce de apu-
rure pagub.
E) [1773] Despre Coroteni. Corotenii pe apa BArladului 7 bdtrAni dau fost a lut
Chirild Porcu ci jar; fostz data de qtefan Pod §i. dintracqti 7 bAtrAni au vAndut 1 ba-

www.dacoromanica.ro
 DtSBATERI SI COMUNICARI 287

trAn Alexandru Pdscu ias lui .Negel. Pdsculias au fost tata lui Nohit sor Chid IA Porcu.
si au mai avut Inca pe una Anita i pe Carstina, i pe Marie i pi Sanda I Anghelusa i
Savina. Din Savina au esit Mdricuta : Mdricuta au fAcut pi Stavdr i pe Costandin Pan
tazi i pe Tiganca 6au tinuto Costand:n Strati A, $i au facut pe Carste I pe Margarit.
...Scrisorile Corotenilor sant in alarm lui Negel clucer Grigora§ date de Alexardru
Pdsculias".
In alta condicd :
7 batrani sAnt Co7oteni=3 pol bAtrani sant a Chirilii parte din sus iar parte din
gos=3 pol batrAni sant cumpAratura de Nohit SAmion salt Chirild pentru triba sa.
Savina a fost mosi Pantazestilor.
Sau sculat Postolachi sAn ChirilA sau vAndut parte lui ci i sau venit din Coroteni
de sus do avem bastind ChirilA tatAseu.
Pdsculiau a fostu mosa Abagerului.
Sau sculat Pasculias fata lui Samion Nohit fiind indemnat de Samion Bostan sAn
Postolachi inpreun §i cii Dumitrasco Tiple inpreun si cu Mirce sAn Gheorghe vat(av).
brat Postolachi si vazAnd cau vAndut Postolachi parte lui din Coroteni din sus si au
vAndut si e parte ei si a lui Bostan, §1 vAnzA idule au dat toate scrisorile in mA,a du-
misale Costandin Negel vel logofAt ca sd stea la dtrdui fiind razasi la Corotenii de g o s
si stapAneste du, cd acesti vAnzdtori nau avut trab.
Tutcanii ce sAnt alAture cu Corotenii de g Os cu cei stApAnesie.
Moar nau Mout pan au trait'. Savena fata lui Noh t, iar lemnu au putredit
cAt au trdit ea'.
In alta parte:
1773 in ce chip miau marturisit batrAnii adicd Ion Abageriu i Costandin Pantazi
i Gavril Vraghie pentru vAnzare Corotenilor aratä in k o s . 1773.
Au vAndut intai Postolachi san Chirila parte lid ci i sar fi venit din Corotenii din
sus dumisale Costandin Hegel.
Al doile iaras Postolachi sAn Chirila inpreun cu Pdsculias nepoata lui Postolachi
si inpreun cu SAmion Bo itan ski Postolachi Chirila inpreun $i cu Dumitrasco Tiple tatul
lui Vasile Tiple i lui Ion si lui Strat si lui Mirce Cium(a) sin Ghiorgi! brat Postolachi Si
au vAndut si de al doile mosii tot din Coroteni tij dumisale Costandin Negel dAnd toate
scrisorile de mosiia CoroLeni a 7 batrAni, adec ce au fostu 3 pol bastin a Ch'rilei Porcu
din sus, iar 3 pol batrAni parte din gos au fostu cumpArAtur lui SAmion Nohit si peste
tot acum stApAne§te cumparAtor".
F) Naimire de preuti i dascali la Dolheni.
1776 Mart 17. Am apzat pe diiaconul Balica dascal bisdricii si eu sAi dau scu-
tiala si vinitul dascaliei de la bisarica sai dei preutul, dupa obicinuitul obiceiu a das-
caliei=si el SA fie ndipsit de la bisArica far Vire preutului. intracesta$i chip sau primit.
1776 Februarie 13. In SAmbata lAsatului Sacului de brAnzd au venit preutul
Gheorghie cu totul la Dolheni, §i voiu sAi tiiu in samd anul de atunci=dar nu de la
CrAciun, cAci nau slujit in toate Sambetile §1 Duminicile si sArbdtorile, dup tocmala ci
au avut ; adicd 20 lei un postav : adicd 4 coti cAte urt- leu cotu ; i nit sdrindar.
ce lam dat : 1 leu papt cii cu coltuni printenii ; 18 bani 3 oca carni cu mAna
lui Costandin ; 72 bani pe una pol oca untz ; 12 lei bani in mAna (Febr. 27) ; 4 lei
cAnd sau dus la Flusi cu rav(a§) meu sas ei blagoslovenie ; 81 bani doao chile in de
la Iasi ; 54 bani, 2 pot ocA mite ; un sac malaiu cu Costandin ; 2 banite de a babei
Mart 23, tij mAlaiu ; 1 leu 36 bani pe 7 ocd i gumAtate land cate 7 pardle oca ; 36
bani 4 ocA samanta cAnepA ; 1 leu 60 bani, 10 oca miti, 3 lei pe 2 pAreche cibote.
Sapt 15; 1 lea la tuatara (Dek. 22); 3 lei tej la Mart 31 : 28 les fac piste tot".

www.dacoromanica.ro
288 PAtertA AnMINTSTRATIVA

1778. Am tocmlt pe preutul Gheorghie &à slujasca sfintei bisarici Sambäta, si Du-
minica si la toate sarbatorile sfintilor si la toate praznicile imparate§ti facand leturghie ;
far osfe§tanii cand li va da man ; deosabit de zilgle intal a lunilor intrun an ; §i eu
sa aibu ai da 25 lei §alt nemica, §i anul sau Inceput Dek. 6 §1 lam dat 15 lei Noemv.
28, 1778 dintracei bani §au ramai sai mai dau 10 lei ; 2 lei tij dal ; 3 tel tej dal ; dupa
ce a e§i anul, adec 1779 Dek. 6".
*
* *
Donatiunea I. I. C. &Nana
Dl. Presedinte prezentand presedintelui Consiliului de mini§tri primele 3 fascicule
din buletinul loan Neculcc a primit din parte-i urmatoarea scrisoare : I. I. C. Bratianu,
pre§edinteIe consiliului de mini§tri roaga pe d. Oh. Ghibanescu sa primeasca viile sale
multumiri pentru cele trei numere din revista Ion Necutce, ce a binevoit a-i trimete.
Prin mandat po§tal v'am trhnes la Ia§i suma de lei 1000, ca un mic sprijin paitru o-
pera culturala, ce o Intreprindeti prin revista D-voastra in capitala Moldovei".
Atentia aratata de I. I. C. Bratianu a produs o adanca impresie comitetului, care
a A/but in aceasta o consacrare a muncii culturale, ce se desfasura din_yartea muzeu-
lui municipal.
I s'a raspuns prin urmatoarea adresa :
D-lul I. I. C. Bra ianu, Prim Ministru, Bucuresti.
Comitetul Muz,..aidi in sedinta sa din 10 Dec. 1923 a primit cu adand multumire
magulitoarea Dv. apieciere asupra activitatii culturale clesfasurat de comitetul muzeului
municipal prin revista loan Neculce, cum si de donatiunea acordata pentru sustinerea
acestei publicatiuni istorico-arheologice.
In numele comItetului muzeului.
Presedinte Secretar
Oh. Ohlbanescu M. Costdchescu
Ia§i 1924 Decembrie 10 No. 22.
*
* *
Doui crud vechi din satu1 Perieti (Olt)
Se cumpArA pe soma muzeulul doua crud mid sapate in lemn, foste a bisericii din
satul Perieti, jud. Olt. Una e din 7242 (1734) si alia din 1853.
*
* *
Notite din Perieti
Pe valea Iminogului, sad de apa, se hisira un Int de sate pe o lungime de, pe sf
25 chilometri. Placarde marl de lemn legate cu sarma groasa de 2 stalpi de o parte si
alta a soselei aratä de unde incepe satul, casele tinandu-se Int.
In Mierlefti de sus, inscriptia bisericii :
t Aceasta sfanta biserica san dzidit In anul 1830 prin staruinta preutului Draghic
familia Gabina si a enoriasilor, ia\r in zilele Regehii nostru Carol I *i Episcop Gherasim
Arges sau reparat si zugravit din nou prin ajutorul Doamnei Zlota Vasilescu si doamnei
Elena Mandrulescu si preut Hie Pasculescu si ale enoriasilor acestei sfinte biserici. loan
Trompeteanu pictor din Bucuresti anul 1902 Sept. 2.
Dintre carti notam cateva :
Pe un Antologhion pe 12 luni (rupt) : sa se §fle de and sau legat cartea a-
ceasta la anul 1635 si sau adus,Martie in 7 zile si sau 1egat cu taleri 27 adica 163 cu Triodul.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 289

Pe o Cazanie. Buzeu 1834 : Aceastd sfanta carte ce sl numeste Cazanie au

aduso logofdt Dumitrachi Anton cumpdratd de dunmealui la leat 1845 Febr. 2 si c'ne
sar ispiti so fure sd fie blestemat de 300 (rn) sfinfl pdrinfi optspre ce de la sobo ul
sd fie legat si in veacul de acum sl In cel ce va sd fie. Preot popa DrAghici
ot Mierlegi".
0 cruce de lemn pe fapi inwo (Isus Nazarineanul Tar Iudeilor), ic çc HH. K4
AA AtT BCMEI. ; In dos 11111,11. IC. rC. MIK& it81{4. 1&3111111.

In Periefii de sus, inscriptia bisericei :

Aceastd sfanta i DumnezAiascd biserica, ce se prAznueste Sf. lerarh Nicolae sau I

zidit din temelie din nou in anul 1857 cu stAruinfa num'filor titori priotul lordachi I
lard In anul 1888 sa reparat cu stdruinfa titorilor priotul Marin oi cu tofi enoriasii bi-
sericii, iar in anul 1903 sau dada din nou, sau zidit tot I pe temelia veche care a std-
ruit de a primit mai intAl pre sf. prestol cel vechiu si sa lmpodobit dupd cum se vede,
sa inceput lucrarea la 20 Maiu i sa terminat I la 13 Noembre tot in acelas an cu std-
ruinfa i cheltuiala titorilor cari au I sfarsit lucrul In zilele MaiestAtei Sale Regelui Carol
I, Regina Elisabeta si in zilele presfAntului I Episcopului Eparhiei Argesului Gherasim
Timis cu binecuvAntarea sa si a dat voe I de redeschiderea acestui Writ Ideas Mid
protoereu al acestui judef pdrintele loan Marinescu, iar paroh al acestei parohii preutul Ion.
Dintre calf citdm :
Pe un Triod (rupt): .Acest sfAnt si dumnezeesc Triod este I al sfintet biserici
I

ot Mierlesti de ctitorii sfintei bisArici I si sau ddruit sfintei I bisArici J si once preot I

sd va IntAmpla a sluji 1 in sfAnta bisearicd 1 sd nu indrAzn eased a zice cd este a Jui I

sä fie legat de trei sute 18 I sfinfi Willy de la Nikeia i supt blestAmul acelor sfinti
I

pdrinti I si de noi pAcAtosii si am pus eu logofAtul Tudor Periefeanul I din rdposatul

I

Barbul cdpitanul J Periefeanul in zilele donmului nostru J Ion Costandin Gheorghie An- I

gerli 'Vona [ ctind era sti se bald c Paevantoglu I 0 -marn i iscAlit. Toader Periefeanul
mazilul I la leatul 1798 Fev. 26 (pg. 274-297).
Pe un Antologhion pe tot anti! (rupt).
eSfinte Ione Botezdtoriule, carele ai botezat pre Domnul nostru Is. Hs. cu prea
sfintita dreapta ta in apa lordanului md rog sfinte pAzestemk trupulk mieu de diavoluik
si de ispita vrAjmasilork nimica sd nu md spurce, peniru mdrirea lui Dumnezeu. Ajastd
carte e aó arAtatd In muntii maslinilork in fara bdtrAnilork, inaintea iicoanii sfAntuhri
Arhanghel Mihailk i ni(me)ne nu putea sd o vazd eastd, dar ia au fostx aninatA in-
trunk maslina si cine vrea sd o citeascd sAngurd sau fostu desch'zânds, zicand aceste
cuvinte : Ise. Hse. fiiu lui Dumnezeu, porunceseuvA voao crestinilorz sA sfintifi zioa a-
6asta a sfintii Duminici ca sd nu literati nimica IntrAnsa, nici rAdAcinile dink grAdinile
voastre sd nu le scoatefi),
*4
Donatiunea pombrovschi
DI. Sever Zotta prezintA din partea D-lui Norbert S. de Dornbrovschi, magistrat,
97 documente vechi, ce vorbesc de ppoprietatea caselor din Iasi, cari ar3 aparfinut din
Vechi familiei Lokman gerahul. D-I Traian Ichim a fost insArcinat sA faca opisul ; si se
hotArdste a se trimite D-lui Dombrovschi o adresA de mulfArnire pentru frumoasa do-
natiune. D-I Sever Zotta s'a obligat sd facA un mic studiu asupra familiei Lokman, In-
cetafeniti in Ord incd de la 1750 Incoace. Ca curiositate am publicat chiar in acest nu
mAr o grupd de 5 documente vechi, scrise in copie cu litere latine Inca din' secolul al
XVIII de card diacul Stefan Cerchez, intru cat biserica Catolicd necunoscAnd bine slova
veche moldoveneascA si-a pus sarcina de a le avea notate in dos ori in latineste, ori
in italiand, si chiar a le transcrie cu litere latine. Vum da in eurAnd opisul lor.
37

www.dacoromanica.ro
290 PARTEA ADMINISTRATIVA

*
Vizita d-lui Tigara-Sainurca§
D-I Zotta, conservatorui muzeului, comunicA ca in cursul saptamanei trecute muzeul
nostril a fost vizital de d. Tigara-Sainurca*, care s'a interesat de aproape de starea mu-
zeulni, de colectiunile sale, mai ales de multimea documentelor ce posedA, *i a felicitat
de frumoasa opera culturala, a caruia spor e asigurat, desi merge incet.
* * *
Buletinul loan Neculce" No. 4
In aceasta sedintA se hotara,te ca pe ziva de 20 De:. 1923 sa se inceapa tipari-
rea No. 4 din Rtiletin ; se fixeaza seria studiilor, ce urmeazA a se publica in capul bu
leiinului, cum *i asupra alegerii documentelor ce vorbesc de Iasi *i de viata veche a
Moldovei. Se dispune ca in acest nurnar sA se publice aceste 3 studii ; Sinqtii, mono-
grafie istorica de M. Costachescu ; 1maul IaOlor de N. A. Bogdan, si Breusla nai
qejlor eu mahalaaa ('alicilor din Iasi de Gh. GhibAnescu.
* * *
48) In sedinta de la 24 Decembrie (Proces-Verbal No. 48) se arata eh s'a pus
supt tipar No. 4 din Buletin ; iar d. Traian Ichim inainteaza un raport asupra depozi-
telor No. 1, 2 si 3 din Ion Neculce i comunica inscris ca se gAsesc depozitate 458 ex.
din No. 1; 480 ex. din No. 2 ; 242 ex. No. 3. Cum aceste exemplare reprezintA un ca-
pital la activul muzeului se dispune ca pe viitor nu se va elibera nici un exemplar de
cat cu viza presedintelui sau a conservatorului muzeului.
* * *
Bilantul pe exercitiul 1923
Cum aceastA *edintá este ultima din anul 1923, §i inaintea sarbatorilor de Craciun,
d. easier N. A. Bogdan prezinta tirmatorul cont de gestiune a miscarilor fondurilor,
e5ire i intrare, pe cele 9 luni ale anului 1923.
Bilantul de venituri i cheltueli a Muzeului Municipal pe exercitiul anului 1923
(1 April 31 Decembri).
A. Venituri
Prevederi Incasari Escedent
Art. I. Saldo 24.437.95 24-437,95
Art. II. Subventia Prim5iiei 16.000. 16.000.
Art. III. Abonamente 5.000. 11.065.50 F 6.065.50
Art. IV. Doatiuni. 5,000. 5.498. + 498.
Total 50.437.95 37.001.45 6.563.50
13. Cheltueli
prevederi Pläti Escedente
Art. I. Reparatil 2.000. 100.-- -F 1.900.
Art. II. Carti 3.000. 1.555. + 1.445.
Art. III. Mobilier . 1.000. + 1.000.
Art. IV. Cancelar;e 1.500. 535. + 965.
Art. V. Buletin 30.000. 25.074. + 4.926.
Art. VI. Epigrafia 2.000. 50. + 1.950.
Art. VII. Colaborare 1.800., 1.800. __
Art. VIII Jetoane 4.000. 2.250. + 1.750.
Art. IX. Custode 3.500. 3.500.
Art. X neprev5zute 1.637.95 100. + 1.537.95
Total 50.437.95 34.964. + 15.473.95

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 291

Deci incasdri 57.001.45 ; cheltueli 34.964 ; escedent 22.047.45.

Se dispune dar a se trece pe sarna exercitiului 1924 suma de lei cloud zet, ;t
doud m.i patru xeci i apte, bani 45 .
* *
Corpus inscriptionum slavo-romanicarum.
DI. Presedinte comunica cd a avut prilejul de a discuta cu d. Alex. LepAdatu, mi-
nistru Cultelor §i Artelor despre necesitatea publicArii unui corp de inscripti, de pe tot
intinsul tarii Romanesti, intru cat zecile si sutele de mii de inscrippi si notite ar constitui
un pretios material istoric informativ. D-sa pune in legaturA cu cele gasite de d-sa in
Ardeal, unde cartile sunt pline de. fel de fel de notite foarte importanteunele, iar in-
scriptiile trebuiesc decalcate, fotografiate si publicate cu toata grija stiintifica.
DI. Lepadatu este un adin convins de utilitatea acestei publicatiuni centrale, cad
.

Inca de pe and era secretar al comisiei monumentelor istorice a publicat in coloanele

Buleiinului multe inscriptii si notite istorice.
In acest scop d-sa a fost rugat sa ia contact cu colegii din comitet §1 sd astearnd
in scris un proect de organizare a societatei epigrafice. Publicatiunea ar purta nurnele
de Corpus inscriptionum Slavo-Gracco-Romanicarum.
Comitetul a luat act de acest deziderat, care va forma subiectul de discutat in alte
sedinte i va sta in legaturA cu desvoltarea sectiei epigrafice a Muzeului nostru.

* *
49). In §edinta de la 18 lanuarie 1924 (Proces-Verbal No. 49), d. Casier N. A.
Bogdan face dare de seama de averea casei : 17772.75 tel cu Recipisa Casei de Eco
nomie a Functionarilor din Iasi, §1 4244.70 lei numerar in casA. Capitalul depus spi e
fructificare a produs 1780.25 lei, cari s'au trecut la capital. Comitetul aduce multumiri
de zelul pus intru indeplinirea gratuita a insarcinArii sale.
DI. Sever Zotta comunicd ca in 29 Martie ce implinesc 30 de ani de la moartea lui
T. Codrescu, autorul Uricarului. Se dispune a se face o panahidA la Sf. Spiridon in acea
zi, and. Gh. Ghibanescu va tine o cuvantare festivd. In vederea ace§tia se dispune
o §edintä plenard festivd.
E locul de a porneni ca din cauze binectivantate serbarea s'a amatiat penti u o
data ulterioara, unindu-se si cu sarbatorirea lui Eudoxiu de Hurmuzache.
* *

Biserica din Humule§ti ; note §i impresii,

DI. Gh. Ghibanescu face o expunere a escursiunii facute la Neamt si Humulesh,
wide a vAzut casa lui Creangd, bisciica din sat §i a luat notele necesare,
Casa lui Creangd a suferit uncle schimbaii fatA cu ceia ce era in copilAria lui.
lata schema easel, came poartd o placd de mai-mull cu east5. inscriptie r aici se naticu
si petiecu anii copildriei loan Creangd 1837-1889".
(.16. Linia punctatA aratd ca din
cuptor I vechiu tinda era mai scurta, fun
Q.
cat
11
gura
odaia rr f. dul fiind ocupat cu cuptorul.
f.
1 usA
I 1 I I i If. I
u§A 1.

www.dacoromanica.ro
292 PARTEA ADM1NISTRATIVA

Azi casa e locuitA de Sofia lui Anton Grigoriu cu cei 7 copii ai ei, o uepoatä de
$orA marelui scrlitor.
Petre
I
Stefan=Smaranda
I
loan Creanga, Maria Zaheu CreangA, Ileana
.--- Peti e Cozma
I

Sofia
Anton Grigoriu Ecaterma= Andrei CostAchescu Maria

Pe locul vechii biserie e ridicat un paraclis. Aici se gAseste un treptih de lemn

ca pomelnic al ctitorilor si el figureazA peste 50 de nume.
Tot aici se gAseste Pravalicare adicA molitfelnic pe scurt. Iasi 1802 Mart 12.
-Un pomelnic pe marmurA al preutului Ion din 1855.
Trei icoane ay. 08 ; sfete Nicolae ; sfete Spiridon.
In biserica cea nouA se gAsesc mai multe cArti, de pe cari am scris urmAtoa-
rele insemnAri :
Pe un Tipicon-Iai. 1816 la Sf. Neeulai din sat Humulesti sau dat tipicon de
Ierei Stefan Blagocin".
Pe o L'vanghelie, Neamt a6astA sfAntA carte este afiero I sitd sfintei bi-
1834 :
serici din satul flumulesti unde este I hramul sfAntului lerarh Nicolae de subsAmnatul I
Ermonah Nil dirr sfAnta mAnAstire Neamtul I pentru a me pomenire si oricine ar in-
drAzni I de a o instrAina de la sus pomenita bisearicA I sA fie supt neertat canon. 1867.
Pe o Evanghelie, Neamt, 1845 : MastA sfanta Evanghelie sau hArAzit de cAtrA
mine smeritul I Iegudill monahul din sfAnta mAnAstire Neamtului la biserica din satul
Humul sti unde se prAznueste hramul sfAntului Ierarh Nicolae ca sA fie nestrAmutatA
I

in sfAntul oltar, numai pentru I trebuintele bisericei iarA pentru trebuintele afarA din l
bisericA I sA nu aibA voie nimene de a o intrebuinta I spre ve6nicA pomenire a me si a
tot neamul meu. Si eine va indrAzni I a o instrAina dela numita bisericA sA fie neertat
de DumnezAtt I si de maica Domnului si de sf. Ierarh Nicolae pAnA I nu o va intoarce
tarAs la locul ei. unde este data I anul 1848 Februarie 17".
Pe o Evanghelie, Bucuresti 1742.
MastA sfAntA Evanghelie am cumpArato eu iereu preut Isache cu 10 lei bant
I

i am dato sfintei bisArici ce taste hramul sfAntului Nicolae ot

I Humulesti ca s fie..
I

supt I blesternul stântului Nicblae si a celor 318 pArinti de la Nicheia. It. 7303. Mai
I

21 (1795).
Pe o Cazanie. Bucuresti. 7276 (1768) : eastA sfAntA carte ce sd chiam. Ce-
Magna. I siu cumpArat in doispreci lei bani corati de cari sA fie la sfAnta bisearicA
I

la Humulesti la sfeti I Nicolai. care bani iau dat robii lui Dumuezeu I Ion Balan un
galbAn ett I diaconul Toader HumA I doi lei si un ortu eu SamoilA un lett, eu Ion Huml I
un leu, eu diiaconul Isache un leu, eu preutul Vasile Chivul un leu, si eu preotul Vasile
sin HumA un leu si zed bani nimene sA nu fie volnic ale stremota de la biserica
I I

easta. iar ci(ne) o va lua sA fie blestemat I si af urisit de trei sute optsprezece oteti I
de la Nich ia, fterul si chetrile sA putrezeasca iar trupul acelui sA nu putrezeascA I
I

anul 1775 de la Adam 7283 Fevruarie in 20 Humulesti.

Pe pomanieul Episcopului Melhisidec Intru pomenirea parintilorinei, preut Petre
StefInes-u st prezvitera Anastasia din satul GArceni.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICARI 293

Pr. R tefAnescu = Anastasia

Episcopul lerodiacon Suzana *tefAnescu
Melhisedec tefAnescu starita ta institutor
al Romanului RAzboeni Neamt
* *

Din Condica lui Ion Gafencu pitar (Dolheni)

(circa 1768) Humce Domnului ls. Hristos.
72 numi ale Domnului Hs. sA Ii poarte crestinul pentru duh necurat : Biruirt =
Putere=cuvAntk = viiatA = mil = lubov = intelepffuni =-- pad = atot fiitor = intocmitor
de lumini = mas(A) = pAstor = oaia = pilatrA = cali = cas(A) inpArat urzire
cap = cinste = mire ---- biruitor = adevAvat fiu ominesca = cu noi DumnAzeu = mei-
pAtor = Int Ai nAscut =---- viitor = inpArat inAltimi = Hs. = pane = cereascA = pArin -
fill = ziditorul = SavameTk = fAr moarte = sfAntul Duh indurAtor = soarili =Hs
vindecAtor =bun de pAntici=milostivul = mai inainte de veCitiOTAIIATCOC. fãcAtoruTi
milul=nks----vitel=chipul mAririi=eu sAnt carili am fostk = dreptate=izvorul =rostul
adevArat = bucurii = incipAtor = munte = preutk = mnpArat=inapoiat.preste toti im
pArati... sA s(e) dei la robu lui DumnAzeu (cutare).
cae Precistii :
Rug=Toiag=rAdAcin(A) =pAmAntk=sfAntA=-- mazizi = piatrA = inaslin=chivof=scaun=
usi=bisericA=maicA purtAtoare=patk=carti= cleste---=-fi6oar(A)= mArturisitoare = inpA-
rAtias(A) diaproape nevastA = sorA = vArtop = fata logodit(d) = noorluminat cer
rAsArit=apus=Soarili=cetate=plinire = loc = lunA = muere fericitA=de toate tiitoari=-
aliasA=mAgura lui DumnAzeu=lumin(A)=neapropiet(A)=cadelnita de aur=pre curat(A)=
fAr de bArbat=de aproapi nAscAtoari lui Dumnezeu=mir cu bun(A) rnireazrnA = floare
neputredA=sfAnta sfinfilor=lespidi=aeupirimAntu=raiu = tAttfAi = crin = zmirnA = hi-
rovitn=inpArAtii= scaunul hiruvimilor=mas(A) sfAnta = de Dumnezeu priimitoare=ade-
vArata=sAlas=unbrA=casa lui Dumnezeu=giunghere=man(A)= corns intru care porno
zuiri=toiag=sfântft=vesmAntul inpAratulni=pentru mine=cu noi DumnAzeu =
SA s dei la roaba lui DumnAzeu (cutare) si sA Ii poarti cu socotial(A) sA nul piaizt".
Molitfli de friguri :
ic : re : MIKA 1110104TIICE : : Hk MAk COT ASV CTA !CC: 4CflhIC11 114 Kpwrii nm-
roaoumTce : (c : norpmerci : 11 BOCIVHCTOTH AIM HGNATHE 141111414 NBA 602KIITH' 11 AlfplikT.
134C6HCp4. re : pacnuc. UNICE CiliEpTk S mkpsn 149110gfli4 CCOHIM AMIN."
Aceste sA s scrii pe hartii i sAl poarte : 3 ; zile. apoi sd margA la vali Ia apA
ai s speli. i sA rumpA de la grumazi si sA le dea pe apA bucati. Acestai liacu frigurilor
* * *
50). In sedinta de la 17 Februarie (Proces-Verbal No. 50) se discutd mai multe
chestiuni : retuoirea comitetului ; comemorarea de 50 ani de la moartea lui Teodosiu
de Hurmuzachi, fntocmirea bugetului pe anul 1924, donatiunea de monede i medalii
din partea D-lui I. Bogdan din Viena ; infiintarea postului de custode al muzeului
de bibliotecar. * * *
Realegerea Comitetului
Potrivif art.., din statute se realege pe anul 1924 acetasi Comitet cu urmAtoarele
atribufiuni : Gh. Ghibanescu, presedinte si director al Buletinului, Sever Zotta, conser-
vator al muzeului, N. A. Bogdan vice presedinte si bibliotecar, A. D. Atanasiu secret&
si conservator a1 muzeului in partea sa artisticA, M. Custachescu, casier.
Schimbarea fkutA se datoreste dorintei d lui N. A. Bogdan de a fi descArcat de
fnsArcinarea de casier, intru cat i s'a creiat air butia de bibliotecar, cu scrierea inven_
tariului si a bibliotecii.

www.dacoromanica.ro
294 PARTEA ADMINISTRATIVA

* * $

Membrif societitii pe anul 1924

latA care e alcAtuirea SocietAtii pe anul 1924.
Comitetul :
Gh. Ghibtinescu, pre§edinte, N. .A. Bogdan vicepre§edinte, Sever Zotta conserva-
tor muzeului, A. .D. Atanasiu secretar, M. Costdchescu casier.
Membri activl ; llie Barbulescu, (16 April 1921) Vladimir Mironescu (3 lunie
1921). Paul Gore (24 Sept 1921) G. I. Briitiantt (24 Sept. 1921) P. I. S. Jacob al
HuOlor (4 Noem. 1921) Ilie Minea. (4 Noem. 1921).
Membri corespondenti: Pr. D. Dan Cernauti (16 April 1921). Alex. Lapedatu,
Cluj (15 April 1921). Gh. Bal§ Bacure5ti (16 April a 1921), Gh. Sion Targu-Ocna
(14 Dec. 1921) : A.1Brandia, 1a§i (4 Noem. 1922) I. Mitru, Ia§i (4 Noem 1922) praja
Ion (4 Noem. 1922) Colonel Zamfirescu (4 Noem. 1922) Emil Diaconescu, Ia§i (4 Noem.
1922), C. Stamboliu la§i (4 Noem. 1922), V. Petrovanu, Ia§i (4 Noem. 1922), Alex. BA-
leanu, Jai (4 Noem. 1921) Mircea Posa, Ia§i (4 Noem. 1922) Valentin Bude, Iai (4
Noem. 1922) Pompiliu Parvescu, Ia§1 (3 Oct. 1923) C. Bedreag, Ia§i (3 Oct. 1923).
Membrl de Onoare : I. P. S. S. Pimen Mitropolitul Moldovei (3 lunie 1921) N.
lorga Bucure§ti (3 lunie 1921) Ion Bogdan, Viena (15 Mai 1924).
Membri raposatI: T. T. Burada, Principesa Maria Moruzi, D. Onciul,

* * *

Bugetul pe exercitiul 1924

Bugetul muzeului Municipal pe anul 1924 : cuprinde urmAtoarele cifre :
VENITURI CHELTUELI
Art. Lei Art. Lei
1. Saldo 22047.45 1. Localul 2000.-
2. Subventii 20000.- 2. Biblioteca 4000.-
3. Buletinul 10000.- 3. Mobilier 1000.-
4. Donatiuni 6000.- 4. Cancelarie 2000.-
Total 58047.45 5. Epigrafie 1000.-
6. Buletinul 30000.-
7. Redactarea 3000.-
8. Jetoanele 4000.-
9. Custodele 2800.-
10. Bibliotecarul 4000.-
1.1. Extraordinare 4247.45
Total 58047.45
Venituri 0 cheltuel adicd mid reci qi, opt mit Tatra zeci i epte lei, bani 45,

Donatiunea I Bogdan, avocat, Viena

D-1 prepdinte prezintA Mita sigilatA, a§a cum a fost primitA de la Viena prin mi-
nisterul de Externe. Ladita se (Id in pAstrare d-lui conservator al muzeului §i se va des-
chide la viitoarea §edintA plenarA, in fata tuturor membrilor, cAnd se va face §i adresA
de multumire.
di *

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICARI 295

Custodele §i Bibliotecarul Mfizeului

In, vederea grAbirei cu scrierea inventarulul averii muzetilui 5i a bibliotecii, cum 5i
pentru a inlesni publicului vizitarea muzeuluik s'au numit pe d. N. A. Bogdan, bibliotecar,
iar pe d. Traian 1 chim custode, cu salariul hotgrAt prin beget.

Tratatul de Pace dela fag din 1791

In mai toate scrierile istorice ale trecutului nostru se vorbecte, cam in treacAt, despre
tratatul de pace, incheiat intre Impgrgteasa Rusiei Catherina Il-a 5i Sultanul Turciei, in
luna lui Decembre 1791, Mai nicaieri insd nu se dA, macar in resumat, conditiile amA-
nunte cuprinse in acest act. Si deci acestea n'au avut vre-o influenta prea mare asupra
stArei politice 5i ecortomice a provinciilor RomAne Dundrene de pe atunci, ce erau con-
siderate aproape ca pasalicuri turcecti, de care autocratul dela Stambul voia sA dispunA
dupA bunul sAti plac, e totuci, cred, de un interes cel putin documentar, sA ream mAcar
in esenta lor, articolele relative, aca de putin cunoscute nouA.
Le gAsim inteo carte francezA, scrisA de Emile de Girardin, 51 publicatA in Paris,
in 1854, Editia a III-a, (Librairie Nouvelle, Boulevard des Italiens 15), ce poartA titlul de
Solutions de la Question d' Orient. Si in acest op, textul de care ne interesAm este re-
produs (cum se vede intr'o not* dupd Martens, vol. 5, pag. 291. Titlul acestui act e :
Tratq definitiv de pace intre M. Sa Irnpartiteasa Rusgei i Poarta Otomanii,
Textul e urmAtorul :
In numele lui Dumnezeu peste tot indurator, Maestatea Sa Prea Puternica Imp A-
rAteasd 5i AutocratA a tuturor Rusiilor §i Maiestatea Sa Prea Inaltul ci Prea Pu-
ternicul ImpArat Otoman, simtind amindoi dorinta sincerd de a restabili pacea tulburatg
prin cAteva intAmplAri, de a pune capAt rAzboiului ce dureazA pana in aceastA clipA infra
inparAtiile respective §i de a infAptui din nou pe o temelie sAngtoas& pacea, prietenia 5i
buna intilegere, au gAsit de cuviintA sA incredinteze aceastA lucrare bunA ci mAntuitoare
strAduintei i directiei Inaltilor Plenipotentiari, 5i anume : Maestatea Sa ImpAratul Otoman,
Escelentei Sale prea luminate Seniorul Jussuf-Paca, Mare Vizir al Sublimei Porti Oto-
mane, §i Maestatea Sa ImperialA a Rusiei Excelentei Sale Seniorul Alexandru Comte de
Bedborosko, Consilier intim actual si Cavaler al Ordinelor ImpArAtesei Sale.
Si pentru ca aceasta negociare a pacei sA poatA fi dusA la capAt bun, prin per-
soane alese §i numite, respectiv 5i investite cu puteri depline pentru discutare, inchelerea
si iscAlirea acestui tratat de pace, au fost alese, numite ci investite cu suszisele puteri,
precut urmeazg : de cAtrd Poarta Otomang Excelentii §i prea Veneratii Eiseid Abdullah-
Birri ; Reiss-Effendi ; Sei'd Ibraim-Ismet bei ; Ordu-Cardissi, investit cu caracterul untu
Stambul-Effendi ; Busnamagii ; 5i de cAtrA Curtea Rusiei, Escelentii ci prea Veneratii
Alexandru de Samoiloff, Locotenent-General al M. Sale ImpArAtesei, Sambelanul seu ac-
tual, Director al Cancelariei Senatului diriguitor l Cavaler al felurite ordine ; loseph de
Ribas, Maior-General al artnatelor, Comandant al Flotei de la Racues, Cavaler a diferite
Ordine ; ci Sergius de Lascaroff, Consilier de Stat ci Cavaler ; carii, intruniti in Iasi
pentru a stabili o pace durabild intre cele douA Imperil, reciproc au primit I rezolvit
articolele urmAtoare : "
De aici, rezumAm cuprinsul celor 13 articole ale Tratatuiui ce urmeazA,deoarece
intregul text ne-ar lua prea mult spatiu, IAA sl ne foloseascA prea mult.
Aca, prin Art. 1, duo' ce plenipotentiarii ii fac diferite asigurari de uitare a duc-
mAniilor trecute, isi fAgaduesc o trainicA prietenie pentru vecnicie, acordAnd ertare tu-
turor supucilor lor, cari s'ar fi facnt cu ceva vfnovati catre unit sau altil dintre contractanti,

www.dacoromanica.ro
296 PARTEA ADMINISTRATIVA

Prin Art. 2, se confirmA diferite tratate anterioare.

Prin Art. 3, Nistrul va trebui sa slujeasca pe viitor de granita constantA Mire cele
clod Imperil
Art. 4, pretinde cd celelalte fruntarii 'imam a§a cum au fost la inceputul acestui
räsboi, reclanduse Sublimei Porti Basarabia, ce a fost luat-o armatele Ruse, cu judetele
Brnder, Arl erman, Kilia §1 Ismail, cu targurile §i satele ce routine aceasta provincie.
Asemenea se testitue Moldova, cu tot ce routine, far Sublima Poarta se obligi a inde-
plini fara restrictie :
1. Cele stipulate in tratatele anterioare, relative la ambele Principate.
2. Sd nu mai ceara plata datoriilor intarziate de orice fel.
3. SA nu ceara nici o contributie sau plata pentru toata durata rAsboiului ; dinpo-
triva sa le scuteasca, pentru pagubele numeroase ce au suferit, de mice sarcini §i con-
tributii, pe doi ani, dupd ratificarea acestui tratat.
Art. 4. Prevede sa se dee libera e§irea cu tot avutul lor, familillor re ar vrea sa
emigreze, inteun termen de 14 luni.
Alt, 5 e relativ la Pap din Aholtric sau Akiska (Tiflis).
Art. 6. Poarta sä tie in frau populatiile din stanga raului Kuman.
Art, 7. Asigura comertul inpotriva corsarilor din Alger'ai Tunis §i Tripoli.
Art. 8. Prevede schimbul de prisonieri, precum §i eliberarea celor ce vor fi luati
robi, dintre Poloneji, Molveni, Valahi, Peloponeji §i Insulari, Georgieni, etc. tali
rascumparare.
Art. 9. Impune sä se facd runoscut armatelor respective deplina incheere a Wei,
Art. 10. Prevede sa se tritniata ambasadori reciproci, cari sa fie primiti dela fron-
tiere cu eticheta §i onorurile in uz.
Art. 11. Dupd intarirea tractatului de c5tre suverani, trupele Ruse§ti §i plutele dela
Racues vor evacua teritoriul otoman, cel mai tarziu la 15 Mai st. v., 1792.
Art. 12. Zice cA pang in 15 zile sau §i mai degrab5 sa se schimbe tratatele luta-
rite pe deplin.
Prin Art. 13, se prevede ca tratatul acesta trebue sA fie iscalit cu manele proprii
ale Sultanului §i Imparatesei Rusiei, §1 aceste ratificari schimbate 'Ana in 5 _saptamani
sau mai degrab5".
Ca urtnare acestui tratat, cu §ese ani mai tarziu, adicA la 23 Decembrie 1798, se
incheie la Stambul un nou tratat intre aceste ambe Imperii, de aliantel defensivä, prin
care se confirma din nou pe cel incheiat la la§i, (Martens, vol, 6, pag. 582).
.11111111MIIMI
N. A. Bogdan

Academia §1 documentele ce vorbesc de la§l,

(seria 111-a).
In plicurile ee la 26-40 inclusiv, se gasesc urmAtoarele documcnte, re vorbesc de
Ia§i, papa la anii 1800.
7139 (1631) last. Moisd Movila Vodd hotarl§te ca negufitorii din Iasi sit nu mai
dea imprumut de bani si la trebuinfe sii ia bani de schimb din vie-et-ma domneascd farei
nici via bas (agiu). Document slavon pergament frA pecete (XXX 86).
7143 Sapt 7 (1630 kip:. Vasile Vodd Lupul intare§te egumenului de la biserica Sf.
loan, care se aflei in mijlocul tárgului lasilor, ca sa stapaneasca mo§ie la Turie, la
prisaca lui lgnat (XXXII!, 77).
'138 :nem. 24 (1649) lai. Vasile Von intSre§te lui Toader starostele de negu-

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 27
fitori din 1660 cumparátura ce a facut cu 300 lei in a treia parte de ande§ti pe Prut
§i Jijia de la Pana Caciaun, negutitor din la§i §i de la sopa sa Irina (XXXIII 46).
7194 April 29 (1686). Apostol sin TanasA mpg din 1a0 cumpArA de la Dinu din
Ciorte§ti o vie la Odobe§ti (XXXVII, 90).
7208 Mai 5 (1700). Necula negutitor dn Iai cumpard in Ro§cani (Turia) pArtile
Nastasiei Vlasiasa (XXXI 22)
7210 April ,29 (170,2) Alexandra fata lui Costandin dArue§te lui Neculai negutitor
din lap; i femeii sale Stefania, partile sale din Ro§cani (XXXI, 46).
1722 Feb. 28 (1704) Irina fata lui Paval din Ro§cani dA danie lui Neculai newt-
titor din Jai partile sale din Ro§cani (XXXI, 21).
7213 Noembre 22 (1704). Neculat negutitor din Iai cumparA in Ro§cani [Agile
Mariei fata Mdrzei (XXXI, 52).
7213 Noem. 29 (1704). Neculai ncgutitor din Ioi curnpArA de la Postolachi sin
Vas. Gherman partile sale din Ro§cani la Turia (XXXI, 45).
7216 Mai 1 (1708). tefaa Dintul i§i vinde partea sa din Manze§ti lui Torna ne-
gutitor din Taqi (XXXVII 94).
7,217 Mai 11 (1739). Costandin §1 Dimitrie ficiorii lui Osmachi negutitor schimba
cu Agapie, egumenul de la Aron Voda un loc de casA in Muntenime, 1aqi (XXI 106).
7265 Noem. 9 (1756) 1ai. Scarlat Ghica Voda rAndue§te pe Simion Che§cu uri-
car sA mAsoare via §i livada ce Inochentie Episcop de Hu§i a cumparat pe mo0a man.
Socola (XXXVII 39).
7268 Avg. 25 1760 :RIO. loan Teodor Voevod Calimah hotArd§te camána ce au a
plAti negustorii din Iai pentru pivnitele Thr (XXX 59).
7270 Mart 27 (1762). Mdrturie hotarnicd pentru alegerea a 2 locuri de casA in
Muntenimea de mijloc, a Lupului Cujba mazil (XXXI 93).
1765 Mai 21. Märturie tui Simeon Aramescul vornic de poarta pentru locul de
casa ce Vas. Potorac, rupta§ din Boto§ani, are in la§i /a Munteninie de mijloc, de vale
de sfantul Teodor (XXXIV 215).
1765 Dechem. 8. Carte de giudecatA intre Maria Potorac §i lonita Cupet pentru
casa din Muntenime de mijloc de vale de sfeti Teodor (XXXIV, 217).
7274 Oct. 9 (1765) 1cii. Marturia hotarnica a locuitti de casa, ce-1 are Maria Po-
torac in Muntenimea de mijloc (XXXIV 226).
1766 lunie 15 laqi. Anaforaua velitilor boeri in pricina ce Ionita cupet din 1qi
are cu Vas. Potoroc din Boto§ani pentru un loc de eclat din Muntenime (XXXIV 222).
7274 Aug. 1 1afi (1766). Vasile Roset hatrnan dd. g nerelui sAu Stefan Roset stol-
nic §i fetei sale Safta o casä cu locul ei §1 Cu pivniti de piatra ; ce este in Muntenimea
de mijloc, de vale de sjcintul Teodor (XXXIV 221).
1779 Aug. 15, Hotarn!ca locului de casa a lui TanasA Sdrbul din Muntenimea de
sus (XXXIV 127).
1779 Aug. 18 laqi. Vasile Razul vel logofat .cumpara un loc de casA in Ia§i de
la Mihalachi §i Neculai, feciorii lui TAnasd Sdrbul suiulgiul (XXXIV 126).
Yard veleat. Scrisoarea Lii Cost. Cantacuzino pentru licitatia caselor sale din Ia§i
(XX XIV 128).
1780 lunie 30 MO. MArtutla hotarnicA a locului de casd ce Enciul abager 11 are
in targul de sus (XXXIV 228).
1782 Martie 1aqi. Cost. D. Muruz Voda scute§te de bir §i alte havalele pe Gheorghe
Suiulgiul, care va Ingriji de apele §i haznalele Ia5ilor (XXX, 76).
1783 Sept. 1afi. Alex. C. Mavrocordat Vodd intAre§te privilegiile negutitorilor din
Ia§i (XXX, 62),
18

www.dacoromanica.ro
298 PARTEA ADMINISTRATIVA ..1101111114=16111.

1786 Hombre. Alex. I. Mavrocordat VodA intAre§te privilegiile negutitorilor din

la§i (XXX, 61).
1789 lunie 17, jaloba Saftei Roset bAneasA in pricina ce are cu Anica Sarbul
pentru o pivnilA din Ia§i (XXXIV, 216).
1789 Iuni 20. Porunca divanului Moldovei cAtrA vornicii de poartA C. StAncescu
§i S ef. Ciogole sA *cerceteze pricina dintre bAneasa Safta Roset §i Enciul abager
XXXIV, 227).
1789 Julie 10 laqi. Vornicii de poartA C. StAncescu-§i St. Ciogole cerceteazA pri-
ulna dintre bAneasa Safta Roset §i lancul abager pentru o pivnitd din tdrgul de sus
(XXXIV 218).
1789 Noem. 6. MArturia hotarnicA a mo§iei Leucu§esti (Suceava) a lui Stefan col-
pitan de Iaqi (XXX VIII 35).
1789 Aug. .2. Porunca divanului Cnejiei Moldovei cAtre spatar Manolachi Bal§, sardar
Alex. Beldiman sd cerce eze pricina dintre Salta Roset baneasa §i Enciul abager pentru
o pivnitA din targul de sus (XXXIV, 219).
1789 Aug. 23 /aqi. Cercetare boerilor randuiti Bal§ §i Beldiman pentru pivnita lui
Enciul abageriul (XXXIV, 224).
1790 Sept, 5 Iaqi. MArturia hotarnicA a locului bAnesei Safta Roset, impresurat de
Enciul abageriul (XXXIV 225).
1790 Aug. .25. Porunca divanului Cnejiei Moldovei cAträ T. Bal§ aga sd dea vadea
Enciului abager sA-§i ridice binaua facutd pe locul bAnesei Safta R)s-t (XXXIV 220).
1791 lunie .29 Ia,si. Ionciul abager puse a§azare cu baneasa Safta Roset ca sA
nu-§i mai ridice binaoa fAcutA pe locul ei (XX)CIV 223).
1792 Noem. ,25 Iasi. A. C. Muruz VodA intAre§te privilegiurile negustorilor din
140. (XXX 60).
1793 Sept. 30. Mih C. Sutu Vodd intArc§te privilegiile negustorilor din Iagi
(XXX, 54).
1793 Dec. 19. Veniamin Costachi Episcop de Hu§i dA vornicului Manolachi Co-
nachi locul de case din Iaqi pentru 4 suflete de tigani (XXYIV 129).
Obs. Asupra acestui act vezi doc. CXLII din acest numAr (pg. 224).
1795 Sept. Iafi. Alex. I. Calimah intAre§te privilegiile b eslei 7tegufitorilor din Icifi
(XXX, 57).
1795 _nem, 22 kW.. Ioan staroste de tAlpAlari vinde lui §aim jidov 2 pogoane
vie la Miroslava, pe mo§ia rrAn. Socola (XXXIV 201).
1796 Julie 10. AvrAmia sotia lui Sava lipscan din Iagi vinde lui Isac jidov 5 po-
goane vie la Tome§ti pe mo§ia Goliei (XX51V 196).
1799 Dec. I Iafi. C. A. Ipsilant VodA futare§te privilegiile negustorilor din Ia§i
(XXX, 56).
1801 Oct. 20 lafi. A. N. Sutu Vodd intAre§te privilegifle negustorilor din Ia§i
(XXX, 55)
1803 Julie 30 1afi. A. C. Muruz Von' intAre§te privilegiile negustorilor de starea
hettiia din Iafi, cum le-au intArit §I alti domni (XXX, 53).
*
* *
51) In §edinta de la 2 Mar ie (Proces Verbal No. 51) iau parte pe langd membri
Comitetului §i niai multi membri corespondenti, hind §edintA plenarA. Se fAcuse aceastA
invitare intru cat urma sA se desthidft lada cu medal i §1 monede antice, trimise de
(1. I. Bogdan, din Viena.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICARI 299

Patru donatiuni importante

In aceasta sedinta s'au primit efectiv urmätoarele donatiuni :
1) Omoforul lojei franemasonice, daruit de d-na Victoria Constantinescu, profe-
sokra. la externatul de fete din Iasi.
2) Donatiunea de 1,919 piese : monete §i medari din partea d-lui Ion Bogdan din
care 357 bucáli monezi antice de argint (gr. 900); 542 bucati monezi de cupru (gr.
2825) §i 1020 copii de pe colectiunile muzeului din Viena, efectuate in Galvanoplastie
in aur sau argint.
3) Diferite tipArituri vechi dintre 1836-1860, ddruite de d. Mircea Possa, pentru
biblioteca muzeului.
4) Donatiunea a 71 medalii si 7 fotografii cle pe editiile sale proprii din partea
d-lui Elias Saraga librar-ancticvar Iasi.
Li se raspunde in scris la toti ace§ti donatori.
* *

Scrisorile d-lor I. Bogdan §i Elias araga

J. BOGDAN
AVOCAT
eemaeesmEnammmeEmee
Welk burggasse 10. 111
WIEN, 1
V1BNA, 26 Ianuarie 1924
Onoratului Comitet al Muzeului Muuicipal al orasului IASI

Mult stimate Domuule Pregedinte,

Am pläcuta ocaziune a vâ remite aci colectiunea de monezi antice, pe care am

daruit-o Muzeului Municipal al orasului, de care ma leaga amintirea celor mai frumoase
tirnpuri ale vietii §i anume : copilaria si adolescenta.
Domnul Ministru al Tarii noastre de aci mi-a comunicat ca Ministerul de Externe
a telegrafiat Legatiunei de a lua in primire Colectiunea i sper ca in curând ea o sa
fie remisd de catrd Ministere de Externe.
Colectiunea este compusd din :
357 bucati Monezi antice de Argint in greutate de 0.900 gr.
542 1, Cupru 2,825 gr.
1010 Copii de pe colectinnea Muzeului din Viena efectuate in galvano-
plastie in aur sau argint asa dupa cum se gdsesc originalele in exemplare alese in mu-
zeul de aici. Copiile reprezinta fata §i verso §i sunt asezate fiecare in o cuverta spe-
ciala pe care se gaseste inscriptiunea corespunzatoare, asa dupa cum sunt catalogate
de numismatul vietez. Verificand aceasta catalogare yeti vedea monezi corespunzatoare
Tarilor Românesti catalogate fie sub denumirea de Siebenburgen" sau la tam Ungu-
reasca sau Polona. N'am schimbat aceasta catalogare tocmai pentru a va lasa ocaziunea
de a sezisa tendinta §i a pune lucrurile la punct prin numismatul Dv.
Dorindu-va si alte achizitii, va rog, sA primiti si salutarile mele cordiale.

Avocatul J. BOGDAN

www.dacoromanica.ro
300 PARTEA ADMINISTRATIVA

J. BOGDAN
AVOCAT
immieIii.
1. Weiliburggase 10. III.
V1ENA, 28 Aprihe- 1924

Domniei Sale Domnului Presedinte al Comitetului Muzeului Municipal"

al orasului IASI

Domnule Psepdinte,

Cu mare placere am primit scrisoare Domniei-Voastre din 11 Aprilie prin care imi
comunicali cA sAntefi In posesiunea colecfiei de monezi, ce ain donat muzeulul orasulut
de care mA leagA atatea amintiri.
Neintrecut de mare mi-a fost impresiunea ce am simfit-o vAzAnd in fruntea Socie-
tafli Muzeului Municipal pe fostii mei profesori si gasesc de datoria mea de a vA mul-
fumi din suflet pentru ser vichle ce si In afarA de scoalA le acordafi, sub forma aceasta,
cetafenilor orasului nostru, cdruia ii lipsesc inca atat de multe.
VA mai rog sa exprimafi tuturor membrilor din Comitetf cari m'au ales membru
onorar al Muzeului orasului 1ai sentimentele mete pline de gratitudine si sA le arAtafi
toatA dragostea cu care vd inconjoard elevul de altAdatA si concetafeanul de astazi.
Primifi, vA rog, Domnule Presedinte, impreuna cu.1ntreg Comitetul de sub onorata
Domniei-Voastre presedinfie, incredinfarea afecliunei sentimentelor mete celor mai duioase.
ELIAS SARAGA J. BOGDAN
Timbres poste
pour collections
CARP No. 3 I JASSY
JASSY, 3 Martie 1924
.Domnule Prefeclinte,
Fericit cu ocazia vizitei mele la sedinfa din 2 Martte 1924 si auzind expunerea
fAcutA de Dv. si constat marele viitor al muzeului ce cu atAta rAvnA 11 conduceli aldturi
de colegli Dv. din Comitet, si dorind a nu ramanea mai prejos de la aceastA inifiativa
frumoasa si cu ocasiunea donafiei D-lui Bogdan facutd prin intermediul meu, donez
muzeului sore perpetuarea numelui meu .Elias i'araga urmatoarele medalii bAtute de mine :
1. Mircea si Carol cel Mare 62 m. m. bronz aurit in cutie 1913.
1. Cuza i Cogalniceanu 62 m. m. 1911 bronz argintat, in cutie.
1. Theodor Codrescu 50 m. m. bronz.
3. Expozitia GeneralA Romând 50 m. m. 1906 variate in colori.
3. 14 )2 y, 40 m. m. 1906 ft t,
4. Comnna Iasi 1800 ani colonizarea in 1 asi si jubileul 40 ani de domnie a Re-
gelui Carol 1906 35 m. m. 4 colori.
4. Carol si Mircea 1913 32 m. m. 4 diverse colori.
5. 1913 Dreptul nostru 30 m. m. 5 colori variate.
6. Vasile Alexandri Statue 32 m. m. 6 colori variate.
6. ,P I, Bust 32 m. m. 6 colon variate.
4. 71 IP Lira patrate Comitetul Junimea 30 m. m. 4 colori variafe.
5. 3, ,, Eminescu 1888 45 m. m. 5 colori variate.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI_ 51 ComuNICARI 301

4. Cuza, 50 ani dela Unire 1909 46 m. in. 4 colori vanate.

3. ,, Abdicarea 40 ani 1906 43 m. rn. 3 ,, ,9
2. Universitatea din Iasi 75 ani dela fondare 43 rn. In, 2 colori variate.
1. Cuza st Kogálniceanu statue 43 m. in. 1 coloare.
1. Carpati si Dunare Pacea 19 3 40 m. in. 1 coloare.
1. Stefan cel Mare, 400 ani 51ela moartea kii 1904
1. Avantul Tarii 1913, Comemorativa a armatei proectata si admisa de M. S. Re-
gele ca ordin militar.
1. Manevrele Romane 1911 32 m. m. m.
EDITURI STRA 1 NE
1. Regele Carol I, 5 ani de domnie 1891 68 m. ni bronz
1. Mitropolitul losif 1900 55 m. rn. bronz.
1. Veniamin 1904 55 rn. m. argintat.
1. loan Bratianu 1891 55 rn. m. bronz.
1. Stefan cel Mare 1904 55 m. In. bronz.
I. V. Alexandri 1905 40 m. m. ,,
1. Bisericele Sf. Necolai si Trei Erarchi patrata 1906 38 rn. m.
1. Cuza Von 1912 38 m. m.
1. Lascar Catargiu 1899 35 in. m.
I. Aparatorii Independentii, 1878, 1 Virtutea Militara.
1. Comemorativa Rusa 1878, 1. Crucea Trecerea Dunarei 1877 :
1. Fotografie reprezinta pe Melic Poni, Maiorescu, Culianu, Dr. Clurea §i No-,
vleanu, 1 Tablou jubileu 25 ani ani ani Institutele Unite. Cu stima, ELIAS SARAGA
* * *
Casierla muzeului
Cu prilejul aril pe sama noului casier M. Costachescu, Pre§edintele a trimls d.lui
N. A. Bogdan fost casier, adresa, din care extragem : ...ne facem placuta datorie de a
va. multami in numele intregului comitet de munca, ce ati depus timp de 3 ani in Insar-
cinarea dv. de casier In mod cu totul thsinteresat si gratuit".
* * *
Prim5ria de Ini §i biblioteca Muzeului
Primaria de Iasi prin adresA anterioara cerea pur si simplu sa i se restituie intreaga
biblioteca, care a lost daruita muzeului cu acte in regula.
S'a aratat verbal si inscris ca cererea sa nu i se poate admite, ap integral, iar
cat pentru serviciul tehnic, daca are urgenta §i neaparata nevoe i se pot restitui cartile
de specialitate.
Prin adresa No. 3270 din 1 Febr., Primaria cerand pentru serviciul technic biblio-
teca cu dulapurile. Se dispune alegerea cartilor de specialitate si cu inventar in regula
s'au predat Primariei spre descarcare bibliotecarului.
*
* *
52. In sedinta dela 17 Martie (Proces-Verbal No. 52) s'a discutat modalitatea ser-
batorirei de comemorare de 30 de ani dela moartea lui T. Codrescu si de 50 de ani
dela moartea lui Eudoxiu de Hunnuzachi. Serbarea a fost sorocita sa se Vila la 11
April in Aula Universitatii. D. Sever Zotta urma O. vorbeasca despre personalitatea
1W Eudoxiu de Hurmuzachi, cum si asupra familiei Hurmuzachestilor, iar d. Gh. Ghi-
banescu despre Th. Codrescu si Uficarul, intrucat d-sa i-a fost colaborator la 3 volume
(XVIII, XXIII §i XXIV)Din motive ca top membrii comitetului au fost ocupati serba-
toarea s'a amanat pe la toamna, dand pas Cernautului sa-si serbAtoreasca pe Hurmu-
zachi, caruia i-au inchinat numere festive din ziare sl revist e.

www.dacoromanica.ro
302 PARTEA ADMINISTRATIVA

*
* *
Cercetarl la Boc§a Romani, Boc§a Montana §i
Salcia Banatului (Fizec)
Cu prilejul alegerilor partiale, ce au avut loc la Bocp Montana, cercul electoral
din finutul Caras-Severinului, am putut vizita localitatile Re§ita, Boc§a-Romana, Bocsa-
Montana ifi Saida Banatului (Ung. Flaos).
Ca de obiceiu am cercetat bisericile in arhivele lor V carp §i iata o samA de note :
A. In Boc§a Montana, biserica de zid :
1) Pe o Psaltire, RAmnic 7254 aceasta. I Psaltire I este I a lui I Athanasie I Popo-
vim preutu I cumparata I cu 4 flr I de la I Parthenie I monahu 1 dela I mAnastirea Simina-
§ului I Noem in 2 I 782.
Aceasta sfAnta I carte ce se zice I Psaltire este I a lui Parthenie monahu dela
manastirea Slivaplul 1777.
2. MieliCrk. Mai 1786 aceasta carte este a 1W Nicolae Craciun 1830 Calendar.
3. Patimile ltd Isus Hristos de Aaron ; 4) Polileul, de Episcop Budai Dionisie
Popovici prin Ion Teodorovici paroh. Buda 1811 ; Evanghelii, desvoaltele §i tAlcu-
irile Sibiu 1790 de Paul IorgovicLEpitomul sau scurte aratari pentru sf. besearica de
D. Tikindeal. Buda 1808 ;Gramatica RomAneasca a lui C. Diaconovici Loga Buda. 1822
cu nota : Mihail Popovici sistematicesc Preparand cursul I, geborelin von Sellensche".
Lexicon de conversatie istoricesc-religios de Alex. Gavra, profesorul pedagogiului re-
gesc din Arad. Tom, I. litera A-B. Bud. 1847.
Interesanla e o cruce anica iapata in lemn de un Wean din loc, §1 care cruce sta
pe pristol de peste 150 de ani.
Pe fata : sus arhanghelul Mihail, un alt arhanghel ; rastignirea, in stAnga §i in dreapta
2 arhangheli, jos supt cruce 2 sfinti ;
in dos : sus arhanghelul Gavril V alti 3 arhangheli, botezul Domnului, V 2 sfinti
pe piedestul sdpat : vis : lurca, Ilca, Petru, Methudie, Rusalie, Teofilact. Morfi :
PAtru, Petre, Eres, Palin, Cetin, Marie, Ilca.
0 alta cruce mica de de chiparos e adusa de la Atos.
Asupra Bocfei Montane avem o .micd monografie scrisa de d. M. Ga§par protopop
E o fericire sA fii oaspetele familiei Ga§par, atAt de prietenoasd §i plAcutA e gazda, pe
cAt de interesant e parintele prin cultura lui, prin prietenia ce o revarsa de la prima ve-
dere. Pr. Ga§par e un literat, §i are multe volume tiparite. Intre altele are ; Date mo-
nografice referitoare la corn. Boc§a Montana, cu prilejul intrunirei Astrei la Boc§a.
Boc§a e romanA §1 chiar mai veche. Boc§a in inteles comun e gramadd de lemne
ce se ard pentru cArbuni. De altfel numirea s'a cunfundat cu Boc§abucA guragura
Turcului buza Turcului, §1 se scrie in diferite feluri de istorici : Bocca, Bochia,
Bocka. Pe aid a fost drumul o§tilor romane ; Tapal (Logo), Surducul mare (Castrum
Centumputea), Jidovin .(Berzovia), etc. Pe la 1333 in castatihul protopopului latin din
Cara§ se aminte§te de Bocp. In 1534 patru nobili : PAiru, Martin, Gh. Vrabie, V. Racovild
se invoiesc a stApanf in pace cetatea Boc§ei ex castro Bocksha. Azi Boc§a are multi
locuitori olteni de pe la Tismana.
* * *
In Bocp Romanli, e biserica mare frumoasA §i in arhiva bisericii am gAsit condici
din 1778 pentru chAtoriti, naVeri §i morti. Formularele sunt tipArite sArbe§te : In urma
celot trei strigAri facute in bisericA §1 neivindu-se nici o impotrivire s'a logodit §i s'a
cununat... cu nevasta . . . pe nume . . . fata lui . . . trAitor in . . . luna §1 ziva din
anul . . . -s'a pus de catre mine . . . preutul . . . paroh bisericii sfAntului . . . dip
satul . =dud au fost . . . locuitorii . . . marturise§te preotul . . ,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI $1 COMUNICARI 303

Am luat 100 de nume din condica vol. I cea mai veche un volum legat cu-
prinde 477 foi, ate 3 rubrici pe pagina. stau scrise 428 nume intre 1778 si 1793.
Aproape toate numele sunt romane§ti. Bocsa romana numara mai multe suflete
acum o suta de ani in urma, cad bunul traiu a rdspandit si intre Romani sistemul unui
copil sau doi copii.
In Fizek (magh. Filzos=loc cu salcie) biserica are hramul Sf. Arhangueli Mihail
si Gavriil.
lntre Orli am notat : 0 Evanghelie, Bud. 1812 ; Ui Evhologhion, Blaj 1783 cu
notite : ,In annl 1806 cu harul lui Dumnezeu au nascut preuteasa mea la 2 ceasuri dupa
miezul nop cli, adica in 18 Fevruurie 1801 spre al 19 Fevruarie in Luni adica la 19 la
4 ceasuri dupd miazazi pámantului lau pradat, numele pruncului au fost Vilma. Scris
prin Wasp Ion Luchian §i maicasa Maria.
,Sa santitu biserica prima dra la an I 1763a doa ora sa zugravitu la an. 1872
sub stapanirea M. S. Rege Frantiscu loseph I. cu mitropolitu romanu au fostu Esc. sa
I

baronu Andreiu de Saguna, Ep scop II. sa loanu Popasu. protopop loanu Popovici.
preotu in locu Alexandru Popovici vicariu prot §i consistor'alu asessoru,
Pavelu Botosin parohSimion Popa parohIosif Craciunelu paroh,invetiatorii
Martinu Tiapu si Dumitru Novacu.Epitropi Gheorgi Mateiascu, loanu Stoianu, si Petre
Dragan. Antiste comunal, loanu Boloregia notariu ;si Martin Cioloca jude comunal.
primulu Zugravnu Mihai Velcelianu lacuitoru d n Vasiova Montana la anul 1872 In 8 August.
Antologhion Ramnic 1745.
Leturghiar rupt : aciasta sfanta leturghie spre pomenirea vea§n;ca sau cumpa-
ratu de fii lui Dumn.zau Marcia Giuncu §i loanu Mandria lacuitori, la satul _Noes, la
anul 1810 luna lul Sept. in 4 zile anumi. Pretul acestia a fostu de 30 de florini Luchiz
I

namesnic protopopu.
Ohtovic, Buda 1826, de Vladica Stefan Stratirnirovici §i cu o prefata de C. Dia-
conovici Loga a scoale!or preparande pedagogice§ti din Arad a natiei romine§t1 seminar
profesor.
Adunare cazaniilor. Bucure§ti 1793 iar de la fazerea lumii tt3Ta (sic). aceasta
sfanta carte ce se num_§te Sinodalnica este a sfintei biserici a Fizecului cumpaiat in
zilele pre luminatului imparatulul Francisc I §i a arhiepiscopului Stefan Stratimirovici
Mitropolit in Caraovitz,
Dintre carti citam :
Un Penticostarion (rupt).
Un Ocoih. Pesta 1826 : acest sfant octoih sau plata din visteria Boc§Anenilor
de apus cu banii de hartie la anii de la liristos 1827 in 19 August si prin mi-
tele domnului protoprezviter, Petru lorgovici locuitorul oracului pentru serviciu sfintei
biserici la Bocp.
0 Evanghelie. Buc. 1742 fail note.
0 Leturghie. Ramnic 7295 (1787). Pe o foae alba la urrna preutul §i-a scris
cu mama titlul oficial al Imparatului Austriei spre a-1 ceii la molebnie.
Tit1u§u1 Imparatului Austriei
Titula: ,Indelungat ani prea luminatul §i a tot stapanitor domnu Ferdinand I cu
mila lui Dumnezeu totdeauna imparatiei aparatoru imparatul Austriei, apostolicescul
Craiu al Ungariei, Bohemiei, Dalmatiei, Croatiel, Slavoniei, Servii, Boznii, Cumaniei, Bol-
gariei, Galitiei §i Ladomeriei ; arhipovatuitoru al Austriei noao, Printip al Ardealului,
Dutul Si1eiei, Moraviei, Karintiei, Stiriei, al Carniolei, Groful Secuilor, daruesti Doamne
indelungata §i pacinica viata, sanatate, neatins, §1 biruint4 asupra vajmacilor §1-1

www.dacoromanica.ro
 1::)4 PARTEA ADM1NISTRATIVA
--.. i.
paze§te intru multi aniN. Azi acest lung §ir de titiuri oficiale ale monarhului Austro-
Ungariei suna ca un ecou indepartat al unor vremi de ingenunchiare a neamului nostru I
0 Evanqhelie de Bilda 1812 : aciasta sfanta §i Dumnezeiasca Evanghelie iaste
cumpArata §i cinstita la sfanta biserica Boe§a din binele satesc al Boc§ei prin trecerea §i
staruirea a mea in Boc§a in. 25 Martie 1828. Gavr I.
Pe un Ohtoih. Ramnic 1750 : In anul 829 de la 7-le Noembrie au cazut nooa
§1 au tlnut pana la savar§itul lui Martie 830, §i a§a de ger a fost intrace lama in cat au
usucat toate viile, toji peracii §i toti nucii, §i am scris pentru aducere aminte in Boc§a
30 Martie 830. Smeritul InvatAtor B. Petro vici.
.Cinstiti cetitori iara§i veil osteni a auzi §i de numele diaconului §i invatato-
rului dink Boc§ana ; WA a insemneazA pentru aducere aminte.
Constantin Stan diaconk §1 invatatork. Boc§a din 1 lunie 793 cel mai de apoi
in 1821. B. Petrovici.
Pe un Penticostar. Ramnic 7293 (1785) : Penticostarion iaste al bisearicii Va-
riova §i am sgris eu preotul Simion paroh bisaricii and am inceput a sluji in bisarica
cea noao (cu hramul sf. Ghiorghe) la anul 1815 Maiu 6 de la zisa bisArica.
Tot §tiri din Boc§a §i Tizek a) (Epitropille bisericilor )
Inca din 1775 sub Maria Tereza s'au introdus epitropiile la Biserici spre a lua
socoteli de veniturile §i cheltuelile bisericilor.
In condica I ce cuprinde socotelile de la 1780-1866 avem in rubrica intaia a-
aceste citre ;
775 meseta (luna) Dek. 24 do leat (panA la anul 780) Mart 18.
52. fl. 34. capital.
26. fl. 58 cheltueli.
25. fl. 36.-rAmas-In casA.
(ss) : Oh. Nediciu protocolist, prezr. Ver§At Dula Marin BrancolancoPAun
AlbuIano§ Adam eneagMartin Mateia§Iurco Sava. Coram me: Aloys Drahovici
contabil.
*i a§a se incep socoatele bisericii din Fizec in 1775 80. Apol pe anul 1791 se
i

dau aceste socoate :

Fizegi 23 lanuarie anul 1791
dupA porunca cea clintai a inventariatului bisericii sfintilor Arhangheli Mihail §i
Gavril precautandusA se aflA cd nu sau prd inainte nimic. Socotindusa epitropii lancu
Catana §i Iano§ Patitu primiti precum arata 10 socoata anului 1790 din 20 April :
averea bisaricii bani gata 139,52 florini.
cu tasu 19.31 ,,
milostenia 2.34 ,,
de pe zvonu (clopot) 3.25 ,,
din anul 1790 chinezul Paul Catrite 20.16 ,,
de pre ingropaciunea notarului Hertogu 4 PP

de pe paliune de la Martin tefan de la Berda 4 IP

dobanda de pe vanzarea lumandrilor 4.31 jum. fl.
de pe fan ce sau vandut din avlia biseric i 1.15 fl.
suma 208 fl. 34 jum. cr.
cheltu eli :
pe za§tina (untdelemn). tatnae de lumanari 3.32 jum. fl.
scojand cheltuelile din banii
venitul se arata Ca raman obani gata. 205 fl. 2 cr.

www.dacoromanica.ro
 DtSBATERI $1 COMUNICARI 3)1

Cu voe tuturor celor de ob§te chemati de noi sd a§azd doi epitropi aded lancul
CatanA §1 Iano§ Patitu, la care sd-§i cid acestu protocol impreund cu bani gata 205 fl. 2 cr
Acestea inaintea noastri sau intArit, care mai giosu ne vom iscAli in Fizegi. 23
lanuarle 1791.
fIrrApls. Lupulovici. protopop alu Varadici.
loachim Luchici ober reghistrator.
Cneaz (primar). Nun Bolgia.
Grue Matia§.Branco Ginca. Grue Ginca.Agostin Marga.Pdtru Arghir.Jivco
Toma.Pdun Stoica.
b) (co1i1e române0)
In condica II a bisericii din Fizek avem stiri cd qcoala nafionald s'a deschis in Linn-
arie 1791. Iusemndri insd asupra §colii incep sistematic din 1812, and se tine protocolul :
Protocolul de fundatia sholelor preparande a natiei romane a Inceput In 812.
Scrisau losif Nicolici sistemat invätator a tinerirnei S. Fizq din an 814 pan 824, fiind
parohi acestei comunitAti :
Grigore de Lucaci na(me)s(nic).Paval Stoianovici.Trifan Pavlovici, Stefan Miok,
d'rector Ion Mihut ; localnic director, Trdild Tomaci. purtatorul tasului Damaschin Dinka.
1812 Socoata banilor carii dupd preinalta poruncd a pre milostivulul monarhului
nostru spre tinerea firestile §coaleIe nationalnice de la pravosla vnicii cre§tini a provi
tialnicului sat Fize§ spre anul 1812 de bund voe adunati sant :
28 oameni au dat 7 fl. 42 cr. 78 ocd de rand. sau vandut rana aciasta §i sau
dobandit bani buni 5 fl. 12 kr. Total 12 fl. 54 cr. (§i) D. Mateiu epitrop.
Precum socoata aasta prin numitul epitrop D. Matei dupA randuiald §i drept
san purtat noi cei din jos iscaliti cu numele nostru §i cu intdrire peceti-
lor noastre marturisim in provittalnicul sat Fizes in 30 Dekemvre 1812. Grigore
de Lucaci nameasnic Arsenie Lucaci invatatoriu. Trandafir Boiar cneaz (primal-) ;
Mdrcea Durasie GAitan Toma Marcea Clepan Trd la Branco cutn4t (jurati).
Toate aceste condici cons iitue un material istoric de toatá insemndtatea pentru Ro-
mani, intru cat s'ar putea dovedi ca acum 150 ani elementul romanesc era putern c in
regiunile, ce ni le-au luat azi Sarb i. De ce interes ar fi fost ca la Paris sd se fi folosit
aceste cond ci in cauza romanea ca 1 Ar trebui ca Ep scopatele Romane din Banat sA
supue studiului unor comisiuni ad-hoc spre a le cerceta §i scoate din ele datele necesare
noud. * * *
Ceva despre CostAche§ti
Ca adaus §i intregire la cele relatate de averile lui Apostol Costachi (pg. 216) dam
urmAtoarele : Peste 7 am, in 7188 Sept 8 la§i (1679) acela§i Gavril Costachi i§i im-
parte cu sordsa Tudosiia Joroae ocinile ce le au de la rdposatul lor tatd Apostol Cos-
tachi sulgerul (N. Iorga Doc. VI 33) §i de la maica lor Tofana.
In partea lui Gavril Cost,ichi vel vornic In partea Tudosiei :
Epurenii BujorAni partea mamei Tofartei
Ciocdne§tii partea unchiului lor C. Bujorathil
Barlile§tii Toni §ti jumAtate din a treia parte dinteun
Soldenii hotaru
Bute§tii Jurnatate RA§cani
pol sat Cote§ti peste Prut Valea Skil, parti,
pol Buidoi pol sat Coste§ti
pol din a treia parte dintr'un pol Buidoi
bdtran din Tome§ti ot Tutova IvA§cani, partea parintilor lui §I parlea lui
pol Ravahi Si§man cumpArAturd
39

www.dacoromanica.ro
306 PARTEA ADMINISTRATIVA

Umbrarestii la Tecuci, ocinA IvA§cani I partea data nepotului ei Scar-

GAureana I let Jora, fiul Tudosiicei
Grijilivi, 2 hotarA
Gura Epii ot Bar lad
Asijderile fiind fratele nostru Antiohie Starpu, si WA ficior, noi parte nu iam
facut ce au ramas la noi, cdci tamplandusA de iau facut Vasile VodA sild cu o femee
din casa fdra voe lui si cu ace fimee au fAcut up ficior fail cununie, noi parte de mo-
§ie nu iam facut, caci au fost fAra voia noastra a tuturor. lar de a zici cineva candva,
el este cu cununie facut acel fecior, noi iata frafii cd santem bAtrani, pentru acesta
lucru sA fim supt blAstam, cd noi, a§a stim si mArturisim cal fArA cununie, far cine va
zice cai Mut cu cununie si or sili sal, bage in ocinile noastre, acela sa de sama la
DumnezAu".
In jurul acestui copil nelegitim a lul Antioh Costachi, pe care spifele oficiale nu-1
dau, nici de urmasii lul nu pomenesc, banuesc ca trebue si fie descendenfa rAze§ilor
Costacki din Blagesti Tutova unde este un intreg neam de Costachi, dintru care Sava
CostAchescu, fost profesor Hu§i, tatal ; Nic. CostAchescu profesor §i Senator Iasi, fiul
§1 cari au tradifia in familie cd un rAstritno§ a lor a fost candva cu legAturA de sange
cu boerii CostAchesti.
*
* *
53. In §edinfa de la 11 Aprilie (Proces-Verbal No. 53), comitetut fafa cu frumoasa
donafie a d-lui I. Bogdan, avocat din Viena 11 proclama ea membru de onoare, In acest
scop i se trimite urmatoarea adresa :
PRIMARIA COM. lAl
.Mazeul Municipal°

No. 10
11 April 024
D-lui I. Bogdan avocat, Wien I. / Welhburggasse 10. III
Comitetul Muzeului Municipal a primit cutia, conform scrisorii dv. din 26 lanuarie
1924, care confine 357 bucali monede de argint, 542 monede de cupru §i 1020 copii
in galvanoplastie dupA colecfiunea muzeului din Viena, si \FA exprima adanca sa mulfu-
mire de frumoasa dv. donafiune, rugandu-va a fi si pe viitor cu aceiasi binevoitoare
atenfiune pentru muzeul nostru municipal. Tot odatd avem onoare a vd face cunoscut si
comitetul in unanimitate v'a ales ca membru onorar al societalii Muzeului Municipal.
Cu toata stima
Presedinte Gh. Ghibanescu
Secretar A. D. Atanasiu
La aceastA adresa d. I. Bogdan raspunde cu scrisoarea data mai sus.
* * *

Schimb de publicatiuni cu biserica Cafolici

Inmanand bisericii catolice o serie din buletinul loan Neculee, a bine voit a ne tri-
mite in schimb o sama din publicafiile sale ; Sentinela Catolied 28 numere ; 11 Calm-
dare pe anii 1912-1916 §1 1919-1924 ; Lumina Creftinului An. I-X ; Catehismul Crq-
tinesc Liov 1857 ; Calea erucii Brasov 1848 §i Explicafiuni Evanghelice 2 vol. Ia§i 1859.

www.dacoromanica.ro
 DESB ATERI 51 COMUNICARI 307

* *
54). In sedinfa de la 15 Mai (Proces-Verbal No. 54) se discuta costul tiparrrn Bu-
letinului, intru cat proprietarul Tipografiei Lumina Moldoveig a avizat verbal pe ca-
sierul nostru cä va sui preful cu 500/a fall cu pretul actual, scumpindu-se i hartia gi
maim de lucru.
D-1 Sever Zotta clarueste bibliotecii muzeului 2 cart vechi : Adoleshia filotheos,
Ian. 1815 ; Banduiala sfinfirii bisericii, Iasi 1838. Comitetul multameste de frumoasa
donafiune.
D-1 Gh. Ghibanescu darueste pentru arhiva muzeului un numar de 49 peciuri de
cununie intre anii 1800-1864, capatate inteales din bogata arhiva de acte a biserici
din DimAcheni, cu care ocazie se aduc multurniri indirecte pdrintelui Arbure &It Dimächeni
* * *
Societatea istorico-arheologici din Chi§inlu
D-1 Gh, Ghibanescu comunicA colegilor din comitet ca potrivit insarcinarii date a
reprezentat atat Arhiva cat si Muzeul Municipal cu buletinul Ion Neculce la adunarea
generala a societatii istorico- arheologice din Chisinau.
Adunarea a avut loc in salonul cel mare de receptie al palatului arhiepiscopal,
supt presidentia P. S. S. Gurie, Arhiepiscopul Basarabiei.
D-sa a aratat ca la Iai o maul de muncitori fac opera culturala cu Muzeul Mum-
cipal si cu buletinul Ion Neculce, cu care ocazie ofera societatii Istorice un exemplar
din No. 3 spre a se pAstra la arhiva. Se bucurA cd supt noua conducere a revistei so-.
cietateia d-lui Berechets'a Infaptuit colaborarea tuturor moldovenilor. In adevar bid
cuprinsul celui de al XV-lea volum al Revistei, din vechiu Tow. §i in acest an revista
a apArut cu un studiu scris in romaneste de batranul I. M. Parhomovici, despre Arhie-
piscopul Serghie, activitatea lui In Eparhia Chiginaului (pg. 1-112) si documente noui cu
privire la Mitropolia Proilavului.
Intre studitle publicate slut ; 0 mtintistire dispa'rutti de Sever Zotta. E vorba aid
de manastirea de sus de Tamasi, unde a fost Marta calugarita (1466 Iunie 11). Cu a-
cest prilej d. Zotta face escursii interesante asupra neamului Banta' §i a dascalului slo-
vean Gh. Evloghie, asupra comisului M. Furtunti. In fine emite parerea ca manastirea,
de care se vorbeste ca s'a vandut in 1466 n'a putut fi de cat o biserica catolica.
.D-1 C. ef. Caradja publicA din calatorii straini prin ladle romanegti. lohn Jackson
1797 ; Her lenue 1786.
Interesant e catalogul obiectelor ce se pastreaza In muzeul arheologic din Chi§inAu.
Asupra etimologiilor date de pr. Ciacar Asuora numirilor topografice din Basarabia,
facem aceleasi observari, ca avem a face cu o exagerare de etimologie, intru cat lip-
segte elementul istoric informativ.
Cu acest prilej d. Ghibanescu roaga pe colegi la o mai largA colaborare, intru cat
in starea actuald revista are fonduri, dar n'are colaboratorl.
* * *

Infruntarea jidovilor de Neofit 1803 1 1818

Tot in aceasta sedinta d. Ghibanescu arata un exemplar din traducerea greaca a
lucrArri cAlugarutui Neofit Infruntarea jidovilor' : cavavonii v4g Opmaxefa; vbv Elpatcovp,
tiparit In Iasi la 1818. Traducer ca e facuta de loan Gheorghiu prin osardia gi cheltuiala
lui Gh. Gala, care iscaleVe gi prefata editiei grecesti

www.dacoromanica.ro
308 PARTEA ADMINISTRATIVA

Asupra acestei editii grecesti ne vorbeste C. Erbiceanu in Revista Teologica III, 346
Iasi, cu prilejul studiilor asupra manuscriptelor grece§h de la Academia Greaca la Mi-
tropolia din Iasi. Duna C. Erbiceanu aminteste si d. N. lorga pe scurt in a sa Istoria
Lit. Rorn. din secl. XVIII (II 433), cand zice : gin schimb ni se vorbeste de o avectponn,
59 ; 9p1CIXE(474 Ten; Efipatcov, redactata In románeste de un cdlugir Neofit, tiparita. in 1803 la
IaI, si poate si intea doua editie si prefacuta in apla in 1818 de un loan Gheorghiu.
.Ambele s'ar fi tiptirit 1".
In Bibliografia Romana II 446, ni se da titlul carpi lui Neofit din 1803 : Infrun-
tarea jidovilork asupra legii si a obiceiurilor lorkl. In note se zice ca s'a scos o noul
editie, dar cu aceiasi data de an, lunä si zi : 1808 lebruarie 8, cu slove notra i orto-
grafia schimbatA, fArA 11. In locul probarului de la editia Vasile ; se spune aice D.
1

Antonovici ; S'a scos si a treia editie, care in dos in locul stemei tárii cu versurile ofi-
dale, se da portretul lui David. In 1839 a aparut o noud editie ; apoi alta cu litere la-
tine la 1870 etc.
Edipa greaca este o traducere dupa a trera editie romaneasca, care are in dosul
htlului chipul lui David, Vaud harf a in mana, iar pe "'Artie sta scris inceputul psalmului
50 : duncrav 116 a kaG. In josul chipului std scris : hatolTrni KoosoXeo Pollavo exa4sv v Iocacq
1818 Dimitrie Cutoleu Roman a sApat In Iai 1818.
Deci Intre 1803-1818 se tiparesc 3 editii din lucrarea lui Neofit monahul, in ro-
mane§te, §i se tipArea acum o editie greacd de cAtre Ion Gheorghiu,
latd titlul editiei grecesti :
dcvaTpett
Tag Oplaxata; TcTiv 'Epplico0 xcl Titiv
E`Oilvov aticOst, 1.1.ET'curoaE(WOV.Ex,` Tirn tepciG xat eetn
rpacilc naXatag xcla vicq.
Mesacppacrbercra EX TU MOAbafAltfic sEc Tip! IMO
lp.rg cbascrTepav sib rpcaxav aca'AexTov,
Caw
Icoavvt) recopItov
t npoaETiOnacoo nept Tà Tile); sx Tetiv trapd Ts 11a6Xs
Meatexcov TpacpinCOV 'a e'xXexT6Tepos
Velv ToTot; e'xaoklacc crovSpop,t xcg 8arcantts 'CLIIRO-CciT8 iv
IlpaytignstnarG xypts
1". K. r.
Kat dcPceivcoaetacc To% cPCXOXPecrcOLC %at cpacniediat rpccotarg
1818

Infruntarea Ireligiei Evreilor i LobiceaiurilOr lor, cu dovezi din sfânta i dumne.

zelasca I scriptura cea veche §i cea noao. I Tradusd din Moldoveneste in cel mai simplu
dupa nol dialect al grecilor I de I loan Gheorghiu J In care s'au adaugat catra sfar§it I
cele mai alese din scrierile lui Paul medicul I acum date la tipar prin ajutorul i chel-
tuiala prea cinstitului I dintre muritori dumnealui I F. IL F. §1 Inchinata iubitorilor de
I

bine si iubitorilor de Invatatura Greci I 1818.

Persoana lui Neofit monahul, rasunetul care l'a avut lucrarea sa prin darea la iveala
a practicilor secrete ale jidovilor de catre unul care a lost rabin pana la vrdsta de 38
de ani, competenta In manuirea Bibliei, toate au provocat multe discupi asupra persoanei
calugarului.
Cine era Neofit calugarul ? Pe langa notitele din Revista Teologica (III, 346) din
Biserica Ortodoxa (XXII, 531), cele mai complecte stiri le avem adunate de Pr. D. Fur-
tuna In lucrarea sa Doud ealGhisme ale monahdlui Neofit" Buc. 1914.
Probabil nAscut pe la 1740 in pArple Poloniei, el a fost rabin pana la yrdsta de

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICARI 309

38 ani, cAnd s'a crestinat la Cernica ; acolo fund studios s'a pus sA sale diferite carp
de propaganda, dintre care si Infruntarea jidovilor, ce se tipareste in Iasi in Februarie
1803, ceia ce aratd cd tiparirea s'a inceput Inca din 1802, mitropolit fiind Iacov II
Stamate.
De la Cernica el. a trecut Ia Nean 1, stint Paisie ; a hia t la ri, unde tipareste In-
fruntarea §i apoi la Roman, unde se crede ca a §i muff.
Neofit a scris : un. acrostih (Nicolae Botezatul) in 1792 ; Graunte de muqtar, Cer-
nica dupA 1792 ; Catehismul spre indreptare a multora din ILdei si din eretici 1797 ;
Infruntarea jidovilor Iai 1803 ; Catehism cum se cade a priimi pe jidovul care vine la
sf. Botez, Roman 1805 ; alt Catehism pentru primirea la sfantal botez a unui ravin in-
\rapt (dupd 1805) ; CuvAnt impotriva ereticilor 1819.
Pr. D. Furtuna publicä cele 2 catehame. Ddm mai jos o commucare a pr. D. Fur-
tuna asupra persoanei lui Neofit Monahul.

* * *

Vizita A. A. L. L. R. R. Principele Carol §i Principesa Elena

In ziva de 10 April 1924 mureul a avut cinstea de a fi vizitat in mod Inopinat
de Writ A. A. L. L. B. B. Principele Carol i Principesa Elena, unnaci de suitele br
qi intovardfifi de d. C. Tama preqedintele comisiunei interimare. A. S. Begalt a ardtat
dorinca de a visita din nou Muzeul, intru cat la data anterioard nu vözuse colecfiunile
din salile de la etaj. D-1 Zotta conservatorul muzeului, a dat toate ldmuririle asupra
oblectelor expuse. In .sala d edinfejos unde e masa fosa a lui Roznovanu, se afld
nstalata. biblioteca §i colecliile de documente peste 5000 la numdr, Sus la etajul I este
asezatd in rafturi toata arhiva municipald, intocmitA pe ani cu incepere de la 1832-1866.
Aceastd arhiva a inceput a fi studiata i scoasa din ea pArfile cu referinfe la Iasii vechi.
hi etajul al II-lea avem colectie de preistorie, ceramica, harli §1 tablouri vechi. In etajul
III avern leagdnul turnant al Maternitafii, asa cum a fost facut Supt Gr. Ghica VodA la
1852, apoi o colecfie de haine vechi ale echipajului domnesc. In etajul IV este un in-
ceput de epigrafie de pe vechile pietre mormAntale.
A. S. Regald s'a exprimat despre cele vãzute, MIA de d. C. Toma in modul ur-
mAtor : Este un Inceput bun, care trebue Incurajat In mod cat mai larg de Primal-Ie.
* * *

Dorohoiul i ArbAtorirea d-lui Gh. Ghibänescu

D-I Presedinte comunicA colegilor din comitet cA insArcinarea de a
publica pentru PrimAria corn. Dorohoi, un volum de documente, cu Ufl studiu introductiv
asupra nasterii i desvoltArii Dorohoiului, PrimAria a decis ca sA sarbAtoreascA pe au-
tor printeun banchet. SArbAtorirea a avut loc in Duminica Floriilor, si masa a fost datA
in salonul cel mare al PrimAriei. Au luat parte la aceastA sArbdtorire intreg consiliul
comunal i corpul didactic al orasulul.
Cu acest prilej d. Presedinte oferd Bibliotecii Muzeului un exemplar din lucrare,
care constitue al XII-lea volum din colecfia sa Surete i lsvoade. Colegii au felicitat la
rAndul lor pe Pre§edinte pentru cinstea, care indirect se resfrAnge i asupra muzeului
din Ia§i.
*

www.dacoromanica.ro
310 PARTEA ADMINISTRATIVA

Inventariarea muzeului §1 a bibliotecil

Potrivit prevederilor bugetare, pfn care s'au alocat sumele necesare pentru
facerea inventariului si catalogului bibliotecli, d. N. A. Bogdan si- a luat sarcina de a
face impreuna cu d. Traian Ichim, atat inventarierea obiectelor din Muzeu, cat si scrie-
rea catalogului bibliotecii. Comitetul invita pe d. Bogdan sa puna tot zelul ca sa duca
la bun capat lucrarea, spre a se ti ce avere poseda Muzeul §i a se tipari catalogul,
§i care se va pune la indamana marelui public cu prilejul vizitarii muzeului.
* *

55) In sedinta dela 2 lunie (Proces Verbal No. 55) se hotaraste a se trinnte ad-
ministraflel comunale bugetul Muzeului pe exercitiul anului 1924, in 2 exemplare spre
a capata cuvenita confirmare, potrivit statutelor.
D-I Casier comunica cA des! a tocmit cotiugare spre a incepe a ducerea pietrelor
mormantale de pe la bisericile din lasi, intampina greutati din partea custodelui de la
Tref Erarhi, care cere pentru el o adresa specialä -spre descarcare. Se hotArAste a se
capAta o asemenea adresa de la Ministerul de Culte.
D-I Zotta comunica ca ar fi in interesul Muzeului sA se intervina la comisia mo-
numentelor istorice ca cu prilejul reparatiunilor ce se fac la biserica Goliei sA se sape tot
mteriorul bisericei, cad aici e ingropat Patriarhul lacob al lerusalimuiul, cum si organele
mai (crier, maruntae) ale cneazului Potemkin.
Intru cat d, Zotta face un studiu istoric asupra Goliei, studiu care se va publica
In cel mai apropiat numar al Buletinului, va latnuri atunci toate acestea.
* * *

Cercetari Ia IvAnciuti (tin. Kottnanului)

Am dat in No. 3 al Buletmului mai multe inscriptii i notele de pe carti din bi-
serica din Ivancauti, cu prilejul escursiunii facute cu elevii Scoalei Normale in vara lui
1922 (1. Neculce 111, 199). Avancl prilejul de a vizita si in alte randuri mai apoi, Ivan-
cautii, iar in timpul din urmã cu prilejul serbArii cu bal a societkii mazililor i ramilor
din Bucovina, am continuat cercetärile despre Ivancauti, si satele din jur : Garrileptii,
Staucenii, 00hliba, Sepenif, Lujant toate aceste sate asezate pe apa Soviei, un afluent
mic al Prutului pe stanga. De felul cum a curs proprietatea pe valea Sovitei, unde se
gaseste oepenttul la gura ei, s'a iscat o lunga polemica istorica intre noi §i Ruteni
asupra naturii vechii stapaniri politice a voevodatului Sipenifului.
Dar mergand In sus pe Sovita de la Sepeniti, cafe de 6 kilometri, avem azi 00hliba,
amintita Inca din 6972 Noem. 2 (1463) supt *tefan cel Mare, care intare§te boeriului
sAu lui Andrei Ciortoroschie pentru slujbele sale date domniel ale sale drepte ocine §i
mosii : Ciortoria ('lopToplia), Dubaufrl (Arsorlitoy As) si Ophltha (ouni)çAnsa) ca sal fie
lui l copiilor lui si la tot neamul lui cu toate 1/ennui-He in veaci de veci (Ulianitki.Ma-
teriali", 104). Cu trei chilometri mai sus yin lvancaufii ; cu 2 chilometri pe dreapta So-
vitei yin Gaori1e0ii, far in fundul vAii, la 6 kilometri yin StAucenii.
1vanca24;ir ne duce la radacina Ivanco, nume des intalnit in patronimica sec!. XV-lea.
Nu tirn cine a fost primul Ivanco, care a Wit satul, dar satul exista la 1450 in stApa-
nirea lui Man globnicul cu fiii sal Luca, furie qi Laoar.
In diploma ce o da Alexandru VodA in 6960 Oct. 27 (1451) se zice ca Man Glob-
nicul i cu fii sal Luca, Jurie 0 Lazar vand lui Mihail logofatul cu 120 zloti tatara§ti
selistile sale pustii ce sant la grainica (annum csoa flI(CT 4 wo CVT lid rpanium) anume

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 31 t

lvancaufii (IIH4HK0111411), Pogoratiqii (noropunottio) si Hateinfii (xaTtutuitir) in hotarele

lor i cu cuturile lor i pe vechite for hotara, pe uncle din vechi au avut privilegii, care
le scrie despre toate laturile Mara de Davidauti.
Vanzarea aceasta cuprinde o particularitate. Uricul spune ca Mihail logofdtul a
dat o parte de bani mai inainte ca arvond (mum nHH1i3t1 stanpfm) iar restul (rarra-
Tom) $a aiba a-i da, and va veni si-1 va pune in stapanire peste toate hotarale ba-
trane ale acestor seliste, afard de una; Cad s'au adunat la un loc pan Man cu copii
sal si au dat zi anuniita jupanului M hail ca sa vina cu boeri si cu megiasi si el va
aduce atunci vechile privilegii si le va da si ins-mna gupanului Mihail acele vechi ho-
tara despre toate pAri e ace or seliste cum stau in v chile drease. Si atunc pan Mihail
va da lul Man si copiilor sal restul de bani (OCTATOKZ 11HFIt3E10. bar -IDornnul atunci va
avea sa-i intarea ;cã stapanirea cu un- mare priv legiu (uric) dupa. incredintarea si obi-.
ceaiul tarii noas re isumnu HAIM Cx)&619440. lar de acum chiar, pan M ha I sd aiba a-3i
stdpani acele se iste si a le locui si a le sadi (COMM:ITN H' COCAAHTH) §i mori si he-
lesteae salt faca ca pe ale sale drepte ocin si ale sale drepte bunuri, ca pentru uncle
ce a dat ai sal drepft bani. Si asemenea hotaraseu sa pue i zaveascd si au pus za-
veasca 60 griveno de argint ca deastdzi inainte nu vor face nici vor pohti sa intoarca
sau pan Mihail si oamenii sai sau pan Marr-si copii sal si cu urmasii sat ; iar el a
platit zavesca mai sus scrisa ; de aceia Vodd hotaraste ca sa alba a le stapani in veci
pan Mihail; cu copii 1 urmasii sai in vecli vecilor (Ulianitki 77).
Deci in 1451 Ivanautii erau o senste pustie, ce venia la hotara aproape de Sneatin
Mihail logofatul capata voe ca inainte chiar de a i se da fitful definitiv asupra mosiei,
el sail faca sat (Usaditi), sA-si faca mori. (ititurmu) iazuri (cram), deci a doua irlte-
meiare a satului Ivancauti se face dupd 1451.
Mihail logofatul era fiul popei luga din Buciumeni si a mai avut 3 frati Dunia,
Tudor §i Stan Poiand.
Dupa 4 ani ; acelasi Mihail logofatul capata un nou titlu de proprietate de la Patru
Aron, care in 6963 lulie 2- (1455) intareste marelui sAu logofat stapanirea pe toate mo-
siile salemai mult de zece intre care si la grainita land Sneatin Gavril40i, si mai
jos de ei Ivdncaufia si Pogorildutti, pe cari i-au cumpdrat de la Man globnicul Si de
la copil lui (idem 84). In dorinta ce avea M hail logofatul sa i populeze satele de pe
apa Sovitei, el leagã cateva acte cu starostii de Sneatin si Kolomea, Muzil ci Bartos
Buciatki i capata cateva privilegii, cancl are a veni el, cneghina lui sau oamenii sai
(idem 86).
In 1456 Cazimir regele Poloniei Ii da lui M,haib logoiatul si fratilor sal Duma si
Tudor salvconduct sd vina in Polonia plena gaudeant securitate" (idem 92); aceasta
probabil in vederea nazuintilor lui Stefan Vodd de a lua trona].
Supt Stefan cel Mare Mihail logofatul se retrage in P lonia, Doud zeci de ani scrie
Stefan Voda atat personal fostului mare logofat cat si regelui Poloniei ca sal indemne
sa villa in tad. Logofatul a limas nestramutat in hotdrarea lui de a nu colabora in divan
Cu Domnul Stefa . Ii cunostea firea si se temea.
In 696J lunie 12 (1460). Stefan Vodd dA un solvconduct, prin care se .jure pe
cruce ca va fi liber 31-1 va ierta toate cele facute. El nu vine.
Regele PolouieiCazimirii cid un nou salvnduct interris Russiae et Podolye
manendi, morandi, inhabitandi, negociandiet more aliorum terrigenarum civium... sua he-
gocia libere et secure disponendi nostrum regium et christianicum salvum conductum
et omnem securitatem dedimus et contulimus daumusque et conferimus. (Ul. 98).
Si fiind cd e vorba de 2 protagonisti : Stefan Vod i logofatul Mihail, e bine
sa se cunoasca raporturile personale dintre aceste 2 rivali.

www.dacoromanica.ro
 12 PARTEA ADMINISTRATIvA

Mare le logofAt a lui Petru Aron Vocia §tiind cd stapanul sau nu se va putea mentine
pe tron fall de un rival ia dornnie ca Stefan, mai ales CA era ajutat in acestea de Vlad
al Muntenini el i§i asigurd Inca din 1456 un salvconduct de la Regele Poloniei. In a-
cest salvconduct se zice : conjucrim ye! divisim cum uxoribus, pueris, familia, bonis
rebusque omnibus ubique in Regno nostro.. autem in terris civitatibus.. Kamyenyecz,
Kolomia, Drohobuz et ceteris civitatibus ac oppidis".
Mihail plena in Polonia, cu fem e, cu copii, cu frati, cu tot calabalAcul casei lui
Vine In scaun tefan Vodd 1457 Joi Mari 14 April (6965). Trec trei ani. Multi boeri
din divanul lui Pdtru VoclA Aron rEvin in tard, §i domnul It iartA, Mihail nu vine. Domnul il
a§teapta. El std un an, stA doi ani, stA trei ani. Prezenta lui in Polonia il supAra pe
Stefan, el vo-§te o impAcare. In lunie 12 anul 6968 (1460), Stefan scrie fostului logofat
o scrisoare foarte curten toare, prin care il maga sA revind in tarA :
DAm aceastA carte a noastra §1 ii fagAduim §i i-am fagaduit cinstit credinciosului
nostru boiar, pan Mihail logofdt 0-1 intovArA§im §i l'am intovArA§it cu aceastd adeva-
rata §i cre§tineascA carte de trecere, cum se obi§nueee in toata Iumea, ca sa fie slobod
§i sA aibi voe §1 WA zabavd sd villa' la noi in a lui slujbA dreapta §i credincioasA, si
de cAtrá oarecare vorbe sa nu se mai pomeneascA ; care vorbe candva s'au intamplat
in fara Biiseirilbeascli sau ori unde ar fi fost in oricare zile sau ceasuri acele zise sau
oricare alte du§manii sA nu avem a ne mai aduce aminte in vecii vecilor in viata noas-
tra nici noi in§ine, nici boerii no§tri. Ci voiu sa-1 tinern in cinste §i in mare mila§i
satele fi averile sale toate ti le-am intors cena H HN1EHH4 THOM SCE ECAAH TORN goo-ranu
(i vei arata nurnal hrisoavele §i drepturile tale (HAM] HOCTAIIHTH npusunum Hcripasa).
i cari erau mo§iile (ma) §i averile lui Mihail logofatul ?
In uricul dat de PAtru Voda Aron in 6963 lulie 2 (1455) se in§irA toate satele lui
Mihail logofatul. Erau acestea : 1) Casa lui pe Siret, uncle a fost Isleagoe 2) PArtáno§ii,
3) Gura Probatei, uncle este jude CrAstea §1 Dancul imbe giud ciile 4) Heaiul, 5) Pa-
dui see, cumpArat de la Neagul §i de la rudele lui, 6) Procopenii la Raut cu mori 7),
Bordeile unde este DAnila §i Budul 8) Prisaca lui de pe Ni tru, anume Bileanca ell__
grirle, cu ezAre, i cu toate ale ei venituri 9) la grainita sub Sn (Ain Gavraufii, 10)
Jviinceincii ce yin mai jos 11) Pogorileiqii; aceste trei cumparate de la Man Globnicul
§i de la copiii lui, 12) Ropei.tp,/, la Nistru, cumparat de la Jud jumatate (Ul. 84).
In total 12 mo§ii. Era dar un latifundiar al secl XV-a. Cu toata aceasta scrisoare
Mihail logofatul nu vine in tara. El rAmAne in Polonia.
Exact in anul and Stefan Vocla se silia sd atraga cu tot felul de jurAminte pe Mi-
hail logofAtul, Regele Poloniei Kazimirus clA aceluia§i logofdt fidelis nostet grati dilec-
tus" ca unul care a aratat Regelui toatd increderea attendens fidelis servicia et con-
stantis fidelitatis obs quiet sA trAiasca in tara le§ascd ori §i unde, atAt el cat §i tot! al
lui in special ruteanul Hrininc" in regno nostro ubi libel.. ipsumque et factorem suum
cum mercibus vivis et mortuis, cum pecoribus et.. aliis mercancys fellicum et sericeo-
rum pannorum et aliarum rerum duxerit Hrynyeczs Rutenum... lta ut per Leopolim versus
Cracoviam, de Cracovia versus Lepolim ant Lithwaniam et ubicunque per dominya regni
nostii idem factor suus Hrmyecz Rutenus%
In 1462 un alt salvconduct dat de Rege lui Mihail log. §i fratilor sai Duma §i
Teodor, ceia ce aratA cA dragostea lui Cazimirus cAtre Mihail log. §i toll ai lui cra a-
ceia§i (Ul. 98)
Cam tot pe atunci, pe dud Stefan Vodu era la Bacau, in Sept. 13cred catra
1662, Stefan Vodd dA lui Mihail logofat alt salvconduct cu acelea§i asigurari cA-i
iartA §i-i redA toate averi e ; il iarta din toata inima, §i nu vom mai pomeni in viata
noast a, ci voiu ca al 'e miluim §i cu mare cinste sA te tinem, la un loc cu credin-

www.dacoromanica.ro
V - ,
DESBATER1 SI COMUN1CARI 1',.3

ciOsii nostri boeri si mosiile tale fi le intrarim toate ; numai sd vii sd ne dai nouA toata
slujba. Se jurd pe legea crestineascd cd va fi fan. viclenie. (Ul. 99 .
Mihail lagofatul rdmAne mut si la aceste noi jurAminte. El rdinAne in Polonia, unde
se bucurA mai departe de toga atentia din partea Regelui §i a staro§tilor de Sneatin
si Colomeia
In 1468 lulie 28 (6976). Stefan Vodd ii dA un salvconductaceasta dupd 11 ani
de domnie. In acest nou salvconduct se spune ceva nou; a a trimes la Regele Poloniei
pe Stanciul pArcAlab de Chilia, §i pe Tudor Proddnescu diac in misiune diplomaticA.
Cu acd prilej Craiul roagd pe Stefan VodA pritt solii sal sA erte pe Mihail logolatul
(npocun HAC d6hIpilA npocTinui mum MliVd11/1A AOroerra).
Tot in acest scop Regele a mai trimes §i anumiti soli spre iertare, pre Dobco, pe
Belz, pe Stanislav din Holm sA-1 erte.
Ce inseamnd aceasta ? ca cele 2 dintai salvonducte erau numai mreje intinse'spre
a-1 prinde in cursA pe fostul logofdt. El simlise cursa si nu b'a increzut. De acest fant
erau convinsi toll. Regele Poloniei, solii lui cei trei, Mitropolitul Orli, toll marii boeri.
Mijlocind acum toate acestea Stefan Vocla ii fAgAduestc cd-1 iarta : am ertat pe dum-
nealui Mihail logo cAtul si pe ceilalti frati ai lui si slugi ain toata inima noastrd curatá
si na avem sA mai pomenim in veci nimic de nici una din faptele si supardrile tr,cute,
ca a statut impotriva noastrd..si curtile dumnealui Mihului, ce-s pe S'ret, cu alte 2 sate
PdriAnosii si Contestii i le am intors. 4.i, dacii von; vedea di ne slujeqte cu crechnfli ii, vom
intoarce f i celelalte (Ul. 106).
Mihail logofatul tot nu vine.
DupA 2 ant un alt salvconduct. In 10 August 6978 (1470). Stefan se it'll din nou
si-1 irnplord : sd vii la noi fdra nici o teamA §i indoiald, c-..ci te-am iertat §i toatA ma-
nia noastrd contra ta am lepAclat-o din inima mea...Si satele tale de bastind anume Are-
goeqtii, Confeltii Piirtignoqii §i Yalea Sac& ti le-am dat indArApt.
Si de data asta Mihail rAmAne neinduplecat. Nu-1 crede pe VodA Stt fan sincer si
ramane in Polonia cu toti ai lui.
Din tonul1 lui Stefan \Todd reiesA a nu era sincer si loial. El ii fAgAduieste ca-1
iartA, dar nu-i 11A toate mosiiIe, ci numai cele de ba§tina (01.14HHItICEM). Dintre cele
12 mosii pentru cai e Mihail logoiAtul cdpAtase uric mare de la Pdtru Vodd Aron, 1111
se pomeneste de cAt Parno01.
Trec 10 ani suntem in 1480 (6988) Mihhail log )f 'tut trAia Inca in Palonia, deci
dupA 23 de ani th domnie ai marelui Voevod tefan. El era acum bdtrAn si avea nevoie
de un procurator ca sA-i caute de nevoile sale. Regele Cazimir in dd o noud carte : signi-
ficamus quornodo de consensu et voluntate nostra speciale streduus et nobilis Mihul can-
celariu-4 Moldav iae et Duma germanus suusgrate nobis dilecti fecerunt constituerunt et
solemniter ordinaverunt suum verum et legitimum procurato ern" i (U1 110). Acesta
avea putere sA stea in judecatd ina-nt-a instantelor judecAtoresti ale regatului (az ClrAitp
liCTOMRCTRA). .

Si acum sA' reven'rn la Ioancauti. Marele Voevod n'a intdle3 nici odata sA redea lui
Mihail logofdtul cele 3 mosii pe Soviti in apropiere de Sneat n : Gavrilitufii, Iviinctiufii §i
Pogoriltiufii. Cui le-a dat ? Nu §tim. Nimene dintre mazili, si rAzAsii din Iv ancauti, nu
pAstreazd uricul de danie al marelui Voevod. Putem ins1 afi-ma ca norocosul boer care
a cApA at de !a marele VoevJd mosia Ivancaut 1, -a fost unul Cristea. CAL a tinut cu
stdpanire Cristea, nu §ti n, dar daca el le-a cdpatat imediat dupa conf iscareadicd in
1457, el le-A tinut 16 ani pdrid in 1473, cAnd vazand cd vechiul stApAn, logofAtul Mihail
nu mai vrea sA revina in tall, deci n'are de cine sd se teamd pen ru reluarea mo-
s ilor sale, el isi vinde ocina sa de dante §i confiscare IvancAutii u§iarului Dragos.
40

www.dacoromanica.ro
 PARTEA ADMINISTRATIVA

Despre acest Dragos razesii din IvAncauti nu §tiu nimic, nici bAtrAnii nu ne vorbesc
ceva de Onsul.
Cea mai veche hotarnicA cunoscu A si publicatA a IvAncAutilor este din 7240 Aug.
29 (1732), rAdicatA de C. SAlion medelnicer.
Boerul hotarnic Inc pe a mA ura moia pe mijlocul ei din hotarul 00hlibul spre
nord la Stduceni §i ies e 91 odgoane §i 32 stAnjeni si cum odgonul ni-1 dA cA era de
34 stanjeni, reiece cl mosia Ivancautii in 1732 avea largimea sa de a curmezisul 3126
stanjeni sau In metri 6970, deci 7 kilometri, exact distanta de astAzi dintre hotarul
Osihlibul §i mosia StAucenilor.
Mo§ia Ivancautilor e udatA prin mijloc de apa ovit i, care curge de la nord spre
sud §i se varsd in Prut spre epenit §i Lujeni. Din vechime insA mosia n'avea aceia§i
lungime din zarea dealurilor despre räsdrit la Kotman : ci jumutatea din gios dinspre
Osthlibu, in lungime de 37 odgoane si 16 stAnjeni, adicd 1288 stdnj ninutnitA a Ivan-
cavfilor circa 3 chaometri, lungimea mergea din zarea dealului Kotmanului Oa in
podi§ul dinspre Ordseni ; iar a doua gimAtate din lvAncauti partea din sus, numitA a
Jadovenilor, de ce ? fiind mai ingustd, caci Gavrile§tii se scoboarA pft iA in matca ovitei,
asta Inca din secolul XV-a ; mo§ia era mai lungd si avea 55 odgoane si 9 stAnjeni, sau
peste tot 1878 stAnjeni, adicd 4 chilometri.
In fiecare giumAtate de, sat inirau cate 4 bAtrAni, dPci tot satul umbla pe 8 bAtrAni.
IatA numele lor ; Pilipovschie, Petran, Anton, Stanca, Tdcqa, Dinca, Dragqan 0 Luca.
In 1732 erau 11 grupe de rAzesi cari stApAniau toti cei 3126 stAnjeni si anume :
1. Semaca si Capsa aveau 149 stAnjem in bdtrAnul Luca
2. Oh. Parasca si N. Hilla 149 7P . PP PP

3. Ion si Gligore Tabor 149 ., PI 9

adicA 6 rAzesi cu copiii lor stApaniau intreg bA rAnul Luca de 447 stAujeni.
4. Tudosia, loan, Vlai si Prodan stApAniau 112 stAnjeni in bdtrAnul Drawn
5. Gheorghe, Sandul, Maria si Anita stApAniiu 112 stanjeni
6. Grigore Paholcea singur stApAnea intreg bAtrAnul Pilipovschi, adicd 310 steinjeni.
7. Turestii, Minticestii, DrAghinestii stApAneau 103 stAnjeni in bAtrAnul PAti an 155
st. in bAtrAnul Anton, 155 st. in bAtranul Stanca, 224 st. in bAtrAnul Ticsa, si integ
bAtrAnul Ilinca, adicA 447 stAnjeni ; sau peste tot 1195 stinjeni.
8. lonAsestii, Budurestii, Berencest i si Gavrilestii stapAniau 103 stAnjeni in bdtrAnul
Petran, si 223 stAnjeni in bA rAnul Drawn, adicA 326 sidrjeni din toatA mosia.
9. Goenestii, Licperdestii, Albotestii §iMurgucestii stdpaniau 103 stanjeni in bAtrAnul
Petran, 455 stAnjeni in hotarul Stanca, sau oeste tot 258 steinjeni din toatA mosia.
10. Isac Vlad §i Pintilie Coce stApAniau jumAtate din bdtrAna Ticsa, adicd 223 stAnjeni
11. loan Lucavetki stApAnia si el jnmätate din batrAnul Stanca adicd 155 stAnjeni.
latA in schita repartizare propri etatii in IvAncauti, acum 200 ani in urmA.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI I COMUNICARI 315

lv ncauti 91 odgoan §i 32 stânjeni = 7 Kilometri

EMI

112 1 112 1 149 1 149 1 149 155 1 258 222 1 326 1 1194 stdnjeni
I m; 4. I I I
rI Turea
.r.:
Kti' >
Mintici,

Vlad i Pintilie Cocea

vs c6
!Tr 0
_0
4)
u
0
0....
7ro-
DraghindA.
al
It
CZ
-cs a)
5 0.
172

I
crr jczt
ii: 74
si
tin CC "S.
.z.,

7 5 ucl.)
CO)
0
21
V) i..., .15:

lar pe bdtrani schema ar fi aceasta :

=MN, ..
Petran
Pilipovschi 1 I Anton Stanca Tic§a Ilinca Dragan Luca
-, ----
--- ---, 'a Fedea -
Iona§co-Stefan ..,.. . cozma Nastea ..,...

9
;;"--

Grigore Ion,
r"1 .....-) ---,1 --', Ilinca .1-' ""-' iii" g'' S., ;6
Dracea Stanca :5- 'V Costecico 9 .3...E. ...I,
p. .
-r=z--.

2.
Draghici P,
. - .
Armeanul I. aprodul `T- . Pn 09.
z3
Armean Nec.
P.
Z?
Sanda lui (,, 2 m 4,
DrIghinda 5 P 'X "
l'' o
S. ri
Calistru Episcop El

Top mazilii din IvAncAuti se duc cu spitele lor la cel mai bdtran din strämo§ii lor.
la Petran, care a §1 dat numele sdu unui bdtrAn din mo§ie, dar top raze§ii spun cd acel
Petran e turpina tuturor la pdmântul IvAncdutifor.
Acest Petran a trebuit sä fie urma§ul u§iiarului Dragos din 1473, fecior sau nepot.

www.dacoromanica.ro
 Parasca Gheorghe
C.)
Hilip Hilipeasa Neculai, Vasile
crr.
Nastasica =Tabor Joan si Grigore
Luca CrAciun
Neculai--1 Costandin i Sofronia
--
fata = Semaca
Marusca A,ntemia
fata = M. Capsa
fata =-- Cos ecico Costecico
Ilinca
FrAtian
--- Mariana Tudora, Prodan, Ioan, Axinia Ion pisar
1
Odrehin Nastasia Gh. Sandul, Maria, Anita =lsac Viad fata=Cocea
1 Greanca Agapia preuteasa Greaca
0 fata = Ticsa -- Ion Ticsa

www.dacoromanica.ro
=
cc;
c
C/7
ms
1
Stanca
1
tata =-- Machidon Grigore Machidon
Mihasco -- fata = Tura Turestii
la 2' Vasile Drgghici Dochita fata :=--- Mintici Minticestii
Sanda = Di Aghindg DrIghindestii
fata = Goian Gavril Gaian
fata = Licperda Licperdesiii
Toader Tint° fata = Albota Albotestii
fata ------ Murgul Murgulestii
fata = Ianos lanosestii
fata Butur Buturestii
fata = Berenca Berencestii
fata = Grecul Gavril Grecul
Anton visternicul
FAdo ra [ fata ,---- D. Puh
1
fata ,---- CostAn fata = LucovAt loan Lucovgt
LY) fata = Pilipovschi 1 lonasco si Stetan Pilipovschi
 DESBATERI SI COMUNICARI 317

55) In sedinta de la 2 lunie (Proces-Verbal No. 55), se comunicA cä s'a trimes

Pri nAtiez schita de buget pe anul 1924, si ca cornisia interimarA a luat act de acesta §1
a aprobat bugetul pe exerciful anului 1924 cu 58027 lei bani 45 la venituri i cbeltueli.
DI casier comunicA cA n'a putut trarsporta inca nici o piatra mormAntala, cu toate
acordArile date de PrimArie, de Mitropolie i chiar de Ministerul de Culte.
D-1 Presedinte cornunicA cA tiparirea buletinului No. 4, merge normal si crede sa
fie gata lucrarea la 1 Octombre,
* *
*

5) In sedinta de la 4 Iulie (Pro:es-Verbal No. 56), ultima dinaintea vacantelor

mari, and cei mai multi din membrii comitetului pArAsesc la§ii, s'a discutat mai mult
partea baneasca, in vederea pIusului de cheltueli, ce va necesita No. 4 din Buletin. Cum
acest volum va cuprinde peste 20 coale mari de tipar (320 pagini) si cum costul hâr-
tiei, mAna de lucru s'au scumpit cu 500/0 numai tipArirea buletinului va necesita 60000
let, cAnd tot bugetul muzeului e de 58000 Ici, De unde dar diferentele ? Din plusul de
itLasari la art. 3 si 4 la venituri.
* *
Tiparirea Buletinului
DI. easier M. Costachescu expune situatia buletinului. PAnA la 4 lulie s'au tiparit
10 coli mari (160 pagini). Cum costul unei coale este de 3000 lei s'a platit tipografiei
Lumina Moldovei" 30000 lei, deci tot fondul alocat la art. 6 din buget. In plus s'a
mai plAtit 5000 din exercitiul anului 1923 in sama No. 4. S'au plAtit dar peste tot
36000 lei. Cum insa pentru plata integrald a buletinului ne mai trebuesc IncA cel putin
20000 lei, cll. casier aratA cA s'au produs excedente la incasari, fata cu prevederile bu-
getare, pAnd in ziva de Julie suma de 24691 lei 25 bani, cad s'au incasat :
art. I 22027.45 (saldo)
art. II 20000 (subventia)
art. III 20105.50 (v Anzarea buletinului)
art. IV 20585.75 (donatiuni)
Total 8277870,
58027.45 prevederi
24691,25 excedent
Din acest excedent se hotArAste a se aloca la art 6 (tipArirea buletinului) suma de
20000 lei ; si deci prevederile bugetare pentru buletin s'au rAdit la 50000 lei.
Corn tetul anrobA pretul oferit de tipografia ,,Lumina Moldovei" de a se tipari coala
de 16 pagini format 10 Vo, cu garmond in pretul de 3000 lei pe tot timpul tiparului
No. 4.
Membrii comitetului s'au dispartit in urdri de sAndtate pentru vacante l cu dorul
de a se revedea in cursul lunei Spptembrie, and §1 buletinul va fl aproape gata cu ti-
pAritul.
* *
Schitul dela Crasnita (Vaslul)
Proprietar mosiei Crtisniça esteastazi d. PaNtel Michiu, fost deputat §i prefect de Falciu.
Din vechiu a fost moste RoseteascA, un. trup cu Cristestii. Mo§ia e fara sat, cAci fundul
apei Crasna, a fost acoperit cu codri imensi pAnA in pragul secl. al XIX-a. Pe latura
de rasArit, lunga de aproape 20 chilometri, Crasnita se margineste mergAnd dela sud la
nord cu Banestii, !Aqua, Bohotinul, RAduMenii, Bazga, Cozia §i cu Covasna ; iar pe

www.dacoromanica.ro
318 PARTEA ADMINISTRATIVA

latura de apus se mirgineste cu Coropcenii,- Ciortestii si Dolhestii. LArgimea mosiei o

formeazA valea Crasnei, care la sud are o laturA ingusta de aproape un chilometru, iar
la nord face colt cu Covasna si Coropcenii. Pe langA nezarea proprietarului, se mai
formeazA azi un sat nou, in fund, la Rotarie.
Schitul e asezat pe linia dealului dintre vAi, de unde isvore§te pArauasul zis al
Schitului, §i care se varsA in Crasna in jos de satul Ketrif, sat locuit de tigani.
Nimene nu §.ie sA ne spunA cat e de vechiu schitul. Probabil cA unii din cAlu-
gara§it, cari au trAit la schitul lui Bradici, din vAgduna Bradicestilor, sqcare schit era cam
pe la 1400, dust de dorul pusniciei, sA se fi infundat si mai adanc in fundul Crasnei,
si acolo pe coasta dealului dintre vài sA fi pus temelia schitului singuratic inca din secl.
XV-a pe and era schit in fundul SArAtii la Leosti ; era schit in fundul Elanului
la MAnesti, se ridicase din pajiste manAstirea lui Stefan Vodd, 1495, in fundul Drisla-
vAtului pe mo§ia Husului. (GAnscA).
PanA acuma 10 ani in urmA se pAstra un Trebnie slavon, scris pe hartle cu marca
poreul, deci din pragul secl. XVI-a. lar din forma vechiului schit nu ne-a rAmas azi mai
nemica. Nod proprietar a acoperit cu tablA schitul ; dar clopotnita duratA din loasbe de
stejar stA sA se nAruiascA, iar schitul e pärAsit si nu se mai slujeste intransul de si
slujeste ca cimitir, pentru pAcurari de oi din loc §i jur.
Dintre vechile ms., am mai gAsit o jumatate de filA ruptd, scrisa slavorie§te (secl.
XV1-a).
Schitul are hramul Sf. yoevozi Mihail §i Gavril.
Pe o icoanA a Maicii Domnului ap.0S, stA scris 1834 Mai 2,
Dintre carp se gasesc :
Un Antologhion, rupt ; se pAstreaza foile 263-349.
Un TriodPenticostar (rupt. 4a1-561 file.
Un Antologhin legat. 1-386 file, pe luntle Sept.-Februarie. La urmA are §1 stuj-
bele de tb§te (file 1-39).
Unjriodion, Blaj 1813 ; scrie Teodosit eromonah6 §i notita : acest slant Triod
lam cumpArat la Elena BAte, (fiica rAposatului ispravnic Postolache BAte) si lam dat la
sfantul schit cu hramul sf. Troita, sa fie spre pomenire vecinicA. 1816. Febr. 9. Elena Bate
0 Evanghelie 1773 Dekemvrie 28.
Un antologhion slavo-roman 1736. pe tot anul Sept.August 30. El este legat
la un loc cu un Ohtoihon slavon, Buc.. 7244 (1726) slev. (1-70 file), tiparit supt C.. N.
VodA Mavrocordat.
Aceasta carte menei lam. rAscumparat I dela Turd in vreme rAzmeritii cu 20
I

lei I adica doaAzeci lei si eu lam dAruit sfintei I bisArici ce sA prAznueste I hramul A-
I

dormirii I Maicii Domnului I eu umbland intru I taina DuhovniceascA I de acolo dela

acel schit I l fiind poslusnic pArintile Gavril §1 mergand cu caruta cu 2 cai §1 cu ve-
I

zeteu I umbland dupA milostenie I cu carte preosfintitul mitropolit I Veniamin I al Moldovei

la anul 1823 Dek. 9 I Erei Zaharii ot Crasna.
(pag. 406) SA s stie de and sau cutremurat pAmantul In postul lui I San Pe-
trului in zi Mercuri vlt. 7247) cat au cAzut hornurile prin cas(A) I iar de and au niuseali
vinit de au luat Vossiia sa S() **tie. I

SA s §tie de candu veleat 7248 au fost stea cu coadA inbla veleatul 7252. Apoj
(sic) vara au fost bola I vacilor ce rea, care sa pomeni cat a hi lume I ia (sic) apo (sic)
la anul au murit stupii, dint°. sutA I au limas unul apoi au venitu lAcustiA vara
I

sA s she, la velet 7253 si au fost 5 ai I lAcuste.

SA s §tiw de candu au fostu iarna cea mare care I au cAdzut de la Sf inti 9
otto Martie, sA au fostu I de §epte palme si au linut panA in dziva de blagovesteniia
I

www.dacoromanica.ro
 -
DESBATERI §I COMONICARI 31 0

§i au murit multe bacate §i f oii nau ramas era capita de fan 2 lei, sA s §tie vit 7256
Apoi vara au fostu siacitd mara (sic) de nu sau fAcut panile §1 au fostu foa-
mete mare I cat sä manca om pe om, iar in postul Sanpetrului luni in §esa sprAdzece
dzile Gioi au perit soarele sa s §tie vlt 7256".
I

Un alt Antologhion romanesc, IanuarieAugust (fila 278-570) legat.

Un Penticostarion.
acest Penticostarion lam dat preotul loanu Bate I ot. Podoleni schitului din
Crasno pentru pome I nire lui. 1781 Aprilie 5.
Un Penticostarion tiparit supt Const. Brancoveanu VI:AA 1700 lunie.
do ozeci de lei am cumparat en preutul Ion dela iarmaroc".
Acesl triod lau cumparat rapa usata Salta vorniceasa I §i lad dat In sama I
I

preutului Timoftie §1 au dat dumnalui Constandin stolnic I

la b searicA pana §a cum-
pAra alt sA s §tie le-at 7224 Ghenar 18.
I

Un Antologhion rupt fila 410) : 1773 Dekemvrie 28".

are rugAciunile slavone§ti, tipicul, paremiile §i Evangheliile romane§ti, pe tartaj sta
scris: Is. Hs. Ni, Ca. Maica noastra, Maria, Evpraxia, Sandul Dade vataf.
Un Triod 1700 lunie a Mitropolitului Theodosie (rupt). Are la urma tiparit
viata Mariei Eghiptencii scrisA de Mitro fan Episcop Buzeului"apoi : Erei Nechita, Erei
Savin, Ermonach Sorit, Anatolie, Efrosin.
' Pe 2 tartaji rupti §1 desprin§i se gAsesc lipite 2 foi de legAtoruI de mai apoi
al drill urniatoarele note §1 fragmente din vieti de sfinti, cum §i din scrierea apapTOcInv
u("71P1°Y = mantuirea pAcato§ilor, carte des cetitA, copiatA §i tipAritA.
Cucernicul §1 mai micu fratilor intru Hristos preutui lancul ot Arbote§ti, am scris
deci va rog pre pravoslavnicii cetitori, §1 ascultAtori care se va intampla ca sa ceteascd
aceste 2 cazanii, ce sA zic Amartalon Botirion, sa luati ostenealasa zici sa erte Dom-
nul pAcatele cui au scris aice ca s ailati §1 Dumneavoastrd ertare la Hristos imparatul
cel fard de moarte §i Dumnezeu, macar ca-i slova proasta leat 1774. Mart 20.
Cartea aceasta s'a tipArit pentru tntAia§i data in Ia§i la 1768 de Gavril Calimach
Mitropolitul. DupA 6 ani in 1774 preutul lancul din Sarbote§ti (Vaslui) co pia cartea
pentru sine §i alti iubitori de cetire cre§tini pravoslavnici.
Acest preut loan din Serbote§ti mai scrisese §i alte bucati religiose, cad nota
scrisA de el in 20 Mart 1774 era in continuarea urmAtoarelor 2 bucati, pe care lea..
torul de carti le-a rupt Un manuscriptul netrebnic i le-a lipit pc tArtajil unui Antolo-
ghion sau Triodion al schitului Crasnita :
Pentru mucenita Eftimia, cum sau incununat cu ingerii. Era oare cart feëioarA nu-
mile ci, Iftimie, a unui om bogat, §i pre impodobita cu infrumusetarea chipului cat nu
era asaminea frumusetii ei alt chip. dar pre cat era de impodobitA cu infrumusetarea chi-
ului indoit era impodobita bunAtatea sufletului ei, §1 pre cat cre§tea varsta trupului prea
atata mai mult cre§tea bunatatea sufletului §i nici odinioarinu lipsea de la adunarea cea
sufleteasca adica sfanta biserica la bdenii §1 la alte praznice sfinte, §1 atata ave o evlavie
§i smerenie la ,InchinAciuea ei cAtu batranii §i totu norodul sA minuna adicA o mica copila
§i impodobita cu toatA bunatatea sufletului ei i u petreacere ei cea minunatA, care
dupa cre§tere Ii fAgaduise fericita ei feciorie Prea sfintei NascAtoare de Dumnezeu
precum sa nu cunoasca mire pamantescu fara de catu pre mirile cel cerescu pre impA-
ratul Hs. pazand feciorie §i curAtae nestracatA care sa numeage viata ingereascA, iar
vralma§ul diavolul foarte au pizmuit curatit ei §i fiind Impodobita cu chip minunat, au
rand intru dragostea ei pre un fccior de boieriu mare §i bogat foarte, care au ceruto,
la tatasau dupa obiceiul lumescu, sai fie muieri, la cari tatal ei au prima foarte cu bu-
curie ca sal, fie ginere pre unul ca acela fecior de boieri marl, dar pre fericita fecioara

www.dacoromanica.ro
320 PARTEA ADMINISTRATIVA

are sta impotriva voii tatAsau, zicand ca nu este cu cale nici cu cuvi inta sA mintascu
eu Pre curatel nAscatoarei de Dumnezeu dupA fAgacluinta mea ca sa nu cunoascu eu
mire pAmantescu, far de mirele cel cerescu, pre iubitul fiu Hs. Imparatul ce fail de
moarte iar tatal sAu pornindusd asupra ei cu urgie §i mandru foarte iute au zis : fAra
de smintealA sA faci voe mea.
Pe tartajul din dos :
..;nestricata fe6oarA §* nefericita comoarA care to dau astazi precurn miau dato I
pre ia, o prea slAvitA minun le tale Nds:Atoare de Dum iezeu, ca atunc; zacand I el asa
au deschls, fec'Sioara ochii §i aducatriu sArnnu cu zambire de ras au zis I ce iubitul rneu
frate ai arAtat mai inainte de vreme de care nime nu te intreba I si impreund cu cu-
vantul acesta au inchis ochii iar §i au adormit. Deci soco J tim o iratilor cat spaimA sA
fi luat care sta impregiur vazand minunea pre slavite, cari lucreath I maica precurata
prin slugile sale. deci dupa I ingropare feëoarii nu mittA vrerni trecand I au chemat stA-
panul Hs. §i pre sotul ei. §i ingropAndul rudeniilele lui la alta bisa I rid uncle era in-
gropat neamul lui. §1 trecandu catva vram vrea neamur;le lui sa-1 desgroa I pe dupa
obiceiu säi faca grijA §1 deschizand mormantul nu lau gAsit si minunancluse I au deschis
§1 mormantul fe6oarei si lau gasit §1 pre clansul acolo mutat de ings.ri§i ardtan lulisA
§1 pre slavitã incredintare din vazduh zicandule Ca ase sau cAzut sd fie trupurile la
I

un loc precum §1 sufletele la irnpAralie I cerului veselinduse de slava Dornnului impreund

cu ingerii §i cu toll sfiintii. deci iubitii mei irati, sA ne uitam la cuvantul apostolului.
I

la cap. 13 carili zice : sa lepAdam luerdrile intunearicului §i sã ne irnbracam in arma

adevArulu §i a linninei §i cu bun chip de luare atninte p ctrecand viiata noastr:J, nu in
I

ospeti I nu in beatii, nu intru curve §1 intru pohtele cele de ru§ine, nu in ravne I §i in

pizme cari urmeaza pAganii, §i mai zice Ind apostolul de proorozul Enoh, a septele
de la Adam, grAind iata ca veni domnui 1ntru intunearece de sfiintii ingeri sái sa fad'
giudecata tuturor §i sa vadeascA pe toll necuratii, care li sa zice ace§tia I sant rapti-
torii §1 ocaratorii parte ce vinovatA, cdi e irnbla intru poh.ele sale I cu necurAtii i cu
calcAri de leage u sa luAm aminte si la cuvantul care zice I cA vine ind-ia Dornnului
peste fii neascultatori si de toate aceste ne I cuviincioase fapte ferindune §i apArandune
harul domnului nostru Is. Hs. carele I credem cu rugile pre curatd maicii sale ne vom
si mantui, caruia i se cuvine I slava. cinstea §i inchinaciunea Tatal si cu Siantul Duh
in veaci amin.

* * *
Dl. M. Costachescu comunld un mAnunch i de documente ce vorbesc de diferite
chestiuni, precum :
a) Un spital, in Suceava in 1619
Noi Gaspar Vvod. cu mila lui Dumnezeu. Domnu TArii Moldovii. Adid niam mi-
lostivit §1 am dat parintelui §i rugAtoriului nostru Chir Anasta;ie Crimcovici §i Mitro-
polit Sucevii, cu un loc in mijlocul Targului nostru Sucevii, din boc31 domnesc, din
sus, de unde sil face tilrgul inprotiva castitor Foltei sas, ca sa, fact& uvoto pe acei locu
cpital, intru numele Domnului, ca sA fie pentru cel sAraci i neputindos §i §chiopi §i
orbi §i altui carii vor fi sA sA odihniascA tot aclia acolo intracel spital (sic). lar dupA a
noastrA viiata cine va strAmuta sau va strica danie noastra acest spital (sic), acela sä
nu tie ertat de Domnul DumnezAu i de preLurata lui Maid §i de tot si ntri. i altul
sA nu sa amestice. Sau scris in la§ la anii 7127, Mai 16.
Noi Gaspar Vvoda. SAcuian.
1ln Cond. Mill% Mold. (1818), vol. II, 903].

www.dacoromanica.ro
 bESBATER1 $1 COMUNICAM 21

b) Pentru aducerea moaVelor Sf. loan celui nou de la Zolkiev

Noi Matei Ghica Vvod. cu mila lui Dumnezeu Domnu TArii Moidavii. De vreme
ca sfintiesa parintele Mitropolitul niau aratat Cape vreme Mild au fost Soberschiia, craiul
lqescu cu oaste in Moldova atunce i Dosoftei carile au fost pre ace vreme Mitropolit
farii ace0iia, fiind vremile tulburate i amind griji pentru ca sä nu cadd la robie altor
niamuri, au luat motile sfitntului loan celui nou, inpreund f i toate odoarale i scriso-
rile Mitropolii i inpreunii en toate acele au mersu §i el insuf cu oaste craiului in
7ara &pose, ca sä le sprijineascii peznei sa va apea pace si intiimpldnduisd moarte
acolo toate acele au riimas in Iara lefasca" pánd (utile]) Pentru care lucruri sfintie sa
parintele Mitropolitul niau aratat §i un izvod cu multe is Mai a episcopi §i boeri le-
§e§ti. Pentru care poroncim Domniia me Dumv. velitilor boeri ca sA vA adunat la sfnta
Mitropolie §i inpre Ind cu sfintie sa pArintele Mitropolitul §i sa socotit cu ce chip sa
poate cerca triaba adasta §i dupa cum vet afla, prin anafora sa in§tiintat pe Domniia
me, insh inpreuna cu Dumlor mai sus zi§ numit velit boerii sa fie §i Dumnialui Andrei
vel medó.
1755, Noemv. 23.
Procet vel logft
[Cond. Mitr. Mold. (1818), 11, 904].

c) Despre arderea la§ilor, in 1766, Sept. 24

.1766. Dechem. Copie incredintatA atAt de divanul tarii de sus, precum §1 de acest
domnesc divan la 5 fevr. 1844, di pi soborni6asca mArturie di la Mitropolitul Tarii i
episcop'i de Roman §i de Hu§ §1 boerii vremii aciia, cuprinettoare ca la 1766, sapt.
,24, inttimplandusii in Orapl Ei, mari ardire de foc arsau cativa sfinti monastiri,
cum f i casts' boere0i i altor ortioni intre cari monastiri arsau f i Mon[asti]ria Dancul,
aclasta monastiri in clopodniN ei, avtind de desupt bapii i fiind multe liiz boerefli eat
pi altor orilyeni sau intarnplat de au luat aeastrz bcticci foc inlduntru i aprinzandusa au
ars tot ci au fost intransa, deci intru aëasta ba§ca deosabit di alte laz boere§li avutau
§i pahr. Manolache Bogdan 2) fiul rAposatului logf. loan Bogdan patru laz cu odoara
cu toati straili ci au avut qi cu toati scrisorili de mo§ii §1 tigani parinta§ti §i cumparA-
turi §i de zastre, cari cu totul sau topit de foc §i nimicA nu iau ramas. Insa fiindcA pahr
Manolache la ace intamplare a focului nu sau intAmplat aicia dus fiind in slujba std-
panirii, dupd ci au vinit, macar cd de catrA ob§tie era §tiute acestea de mai sus aratate,
el mai pre Iarg au arAtat §i sau ja1uit...§c1.4
[In Arh. stat. Ia§i, Cond. Anaf. No. 63, fla 62 (b). Vezi §i Cre§terea col. Acad.
rom. 1912, 124].

d) Despre zidirea Marastirilor Balica (Frumoasa) §i Sf. Vineri din la§i

lu.run Suret din 7138 (1630), April 2, Miron Barnovschi Moghila Vvod. am dat
Domniia me §i am miluit §i am intarit locul ci are a noastrei sfantit Mäneistire ce sti
nume0e Balicova, unde este hramul a sfAntului Arhistratig Mihail §i Gavril §1 altor farA
trupuri puteri, de danii §i miluire de la Petru Vvod. din uric de miluire §i de intdriturA
de la Radu Vvod., unde esti in sAmni acel hotar a sfânt. Man in gos pAnA la fAntAnA

1) Au fost aduse in 1783. Vezi, I. Bianu, An. Ac. Rom. s. II, torn. VIII, sectia I §I
Candela, 1885, 406 §1 urm.
2) De pre unii membrii ai acestei familii, ingropati la Dancu, vezi acett Nr. de
buletin, 235,
41

www.dacoromanica.ro
322 PARTEA ADMIN1STRATIVA

pe capA ul gradinilor a lui Necoara §i de acolo In sus la drumul mare a Scantei in

dreptul paraului Galat I i in dreptul morii calugarilor de la Socola. iar de la padure
pan la Cetatui I) §i de unde curgu apili spre man(astire). Acela esti hotarul tot". Dam
§i in arim aciia§ slint(e) man. Balicai, ci esti mitoh sfint(ei) slavitii man. ci esti la mun-
tele Sinaiului...un sat anume Ulmii, cu iazuri §i cu mori pe Bahluiu in taut. Harlaului,
care acel sat au fost mai inainte domnesc supus ocolului targului Cotnarii §i este danii
teiluire sfint(ei) nuin(astiri) de la Petre Yvod ..alt sat anumi Borce§tii, pe apa Ciorca,
cu loc de moara §i cu chive din taut. Sorocai, care acel sat au dat i au miluit Gheorghi
Moghila mitropolit i Ateletie Balica hat, in zilele lui Petre Yvod '2) alt sat anume Iu-
ca§ul cu loc de iaz §i moara din tat. Niamtului, fost giumatate dintracela sat drept
domnesc supus ocolului targului Pietrii §i au fost danii §i pentru slujba lui David pos-
telnic iar dupa moartea lui au dat si au miluit sfant. man. rapos(atu1) unchiul Domnij
meli Eremiia Moghila Vvod. pentru sufietul lui Dav:c1 post. §i !au scris in sfantul mare
pomelnic...iar giumatate de satul acela Iuca§ au fost driapt1 cumparatura lui Isac Ba-
lica hotm. ci iara§i au dat §1 au miluit sfanta mandstire... ; dam §i intarim...alt sat a-
numi Sivita cu batti cu pv§ti §i cu vii din taut. Covurluiului, care acel sat Sivita este
danii §i miluire slant. man. de la Ciacaru... ; darn §i miluim...cu un sat anurn1 Mogo-
cactii, ce esti supt Plop, cu loc de iaz §i moara in taut. Carligaturii, care acel sat Mo-
go§a§tii, esti driapta danii §i miluire slant. man. de la insu§ Domniia mea, giumatate
dintracela sat au fost driapta ctirnparatura unchiului Domnii meli lui Isac Balicai hat. pe
a lui drepti bani, dr giumatate dintracela sat este cumparatura Domnii meli...de la Toa-
der Latco §i de la frati salt Vasili §i sora lor Mariia, fii lui Ignat Latco, stranepotii
batranului Latco... ; dam §i iutarim...doua falci de vii din Cotnar din dialul Piscopului,
despre rasarit cari iaraci esti danii §i miluire de la unchiul Domnii melt Eremiia Mo-
ghila Vvod...§i alte clod falci de vii din Cotnar in dialul Ursului...".
Intrun alt suret de pe hrisov de la Duca Vvod. din 7177 (1669), Apr. 8..de:a loan
Duca Vvod. am miluit §i am intarit amandoua St. Manastiri, care sa numecte sfnta
Vineri, in targ in 14, zidita de rdposatul Nistor Ureche biv vel vorc §i alta monastire
din gos de Galata, zidita de Melintie Balica hatm. undei hramul sfintilor Arhangheli Mi-
hail §i Gavri I...doua sate anume Verejenii §i Heciul in Ont. Sorocii. care sate sant driapta
ocina §1 moc.e ci cumparatura lui Isac Balica hatm. cu vecini §i cu helectele §1 cu vad
de mort..§i sant danie sfintei manastiri, care iaste ziditä d n gos da Galata §i satul Gli-
genii ce este pist9 Prut la tint. Iacului apoi satul Ulmii, cu 20 de oameni scutelnici,
care sat au fost danie sfintei Monastiri Vineri 3) din targ d.n la§ de la Petru Vvod.
cum au aratat inainte noastra urici de intaritura de la toti domnii ce au fost mai ina-
inte noastra"...apoi locul man. Balica, satul locacul, de la Neamt, Sivita de la tin. Co-
varluiului", Borcectii la apa Ciorna, la Soroca acel sat iaste dame sfintLi monastiri lui
Balica de la Ghiorghi Movila Mitropolitul §i de la Meletie Balica hatm."...satul Pro-
celnicii cu vecinii pe Jijia, in tin[u]t[u] Iasului...ce acel sat este dan:e sfintei monastiri
Sfintei Vineri de la ctitorul ei Nistor Ureche biv vel vorc... ; Acijdere a cince parte din
satul Cozmectii...pe Jijia, in tint. E§ii..." danie de la ctitorul Nistor Ureche ; apoi satul
Ciurlitii cu vad de pod in Prut, In tint. Eplui, Baltenii §i Verdicanii, tot la 14, danie
Sf. Vineri de la Nistor Ureche yore. ; satul Socanii la Prut, in tinut Ecii, danie St. Vi-
neri de la Malcociu parcalab ; a tre a parte din satul Rogojanii la tint. Covarlaului",

1) Deci dealul pe care e zicrta man. Cetatue a lui Duca se numea aca mai dinainte.
2) Biserica Bal cAi e zidita deci intre 1587 Dec. ci 1591 Aug. Cp, Iorga 1st. bi-
sericei, II, 336, lnscriptii 1, 14, II, 336 ci N. A. Bogdan, Oracul 14, ed. 11, 197, 446.
3) Crtd ca gre§tt in loc de Baticat.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 323

danie Sf. Vineri de Ia Grigorie Ureche biv p ata r. ; Punti§Anii din t'nt. BArladului, danie
Sf. \Tined de la Enachi biv vel post. ; 3 pogoane de vii de la Cotnari in sus la Slau,
danie man. lui Balica de la Savin Prajescu vorc, §i Dumitra§co Soldan vorc. si lordachi
vist. §1 Patra§co Ciogole logft. nepotii Balla hatm. ; o vie la Cotnari, in sus pe Bu-
halnita, dan e Sf. Vineri de la Neculai Ureche biv spatr. ; 4 pogoane de vie la C tnar
in dealul Saratii intre Movila §i intre Sorbul Urmii, danie Sf. Vineri de la leromonahul
Gavriil ; 4 pogoane de vie in Iasi la Sorogar, danie Sf. Vineri de la Nistor Ureche ; alt
pogon tot la Sorogari, danie Sf. Vineri de la igumenul ot StAnta Vineri, Tufan ; un po-
gon si jumAtate de vie la Ia§i, in dial, Sf. Vineri, dda Grigorie biv vel comis ; 3 pog.
§i jumAtate de vie In Hu§, la DA ic, danie Sf. Vineri de la Onciul Iura§covici, ginere lui
Ora§, biv hatm. §i alte 3 §i jum. pogoane de la Sandul sulger ; alte cloud dela Gheorghi
Strap )da ; altA vie la Hus;, la Dric, cumpAratura igumenului Gheraihn dela Sf. Vineri ;
satul Mogo§a§ti de la CArligaturA, danie jumatate de sat MAn. lui Balica, de la ctitorul
ei Isacu Balica hatrn. si jumatate de la Miron Barnovschi Vvd. Apoi intareste amAndu-
ror MAnastirilor, Sf. Vineri §i cei dia gos din Galata" 2 pivnite, 2 oameni care vor
vinde, sa fie scutiti §1 robi tigani.
Talmaciri di pi originalul sArbesc.
[Arh. stat. Ia§i, tr. 379, op. 410, dos. 1, divanul domnesc].
* * *

e) Regeste de doc. moldovine§ti de la Alexandru cel Bun

1) 4690$, (1400) Sapt. 11. Copia hrisovului D. Alexandru Voda, prin care milu-
e§te pi boeriul sAu Mogq cu un sat pe Vilna §i arata §i samnili hotarului acelui sat".
In un Perilipsis de actele Mogo§e§tilor, tin. Vasluiului, la Arh. stat Ia§i, div. domn.
tr. 234, op. 258, dos. 72, fla 15.
Un suret al lui Paval Debrici, publicA d. Ghibanescu, in Arhiva de Iasi XXV, 173,
cu data de 1 Sept. §i cu observarea cA Paval DLbrici a citit in originai 6950 in loc de
6908, adecA ii (.50) in loc de 1-1 (.8).
2) Un ispisoc al Domnului Alexandru Vvd. din 6905, iunie 12 [sigur citit gre§it
in loc de 6915, 6925 sau 6935=1407, 1417, 1427], suret 4a carie orighinal se afla sAr-
base la maim rAza§ilor de PoianA, cuprinzatoriu ca sau dat lui Stroe satut anumi Poiana
pi Tazlau, in Ont. Trotuplui §1 ca sau mai dat acelui Stroe §i lui Ivan satul Giirtanu
supt padure, pe pAraul acestui sat, ardtanduse anume samnile dispartAtoare amAnduror
sate:or acestora".
[Arh. stat. Iasi, Cond. Anaf. III, fila 23 (b)]. Acela§ doe. ibid. trahsp. 317, opis 347.
Nr. 14 fila 61 : .6905, iuni. Ispisoc sArbescu di la Alicsandru Vvd. nitAlmAcit* ibid. fla 119 :
La anul 6905, iunii 12, Domnul atunce stApAnitoriu Alecsandru Batrcinul au intarit
slugii sale lui Stroe §1 lui Ivan cloud sate in tant. Bacdului (la 1834, Dec. 30), anume
satut Poiana ye Taeltiu gi satul Gtirtanu pe dm sus de Griitan, ce atunci era sAli§te
supt pAdure pe pArdul acelui sat, aratAnd cd hotarul acelor sate pe pdraut ilipe §i de
acole pArAul in sus la dial, apoi dialul in gios, dialul pe din gios pe PoianA pAnd unde
cade in pdrdul cei rice Lucaciul, in gios pdrItul ptind in Tarlau pe drumu movilit si
peste TazIdu la drumul cel mare a movflii, in sus pe drum pAnd la vadul cel mare, la
vadul movilii, dialul in sus de Berruqu, in sus Berzuntul, pand la poiana cea mare din
sus la Un stejar la movila din poiana, in curmezi§ la Filipe, pintre doa drumuri la mo-
vIla. Acesta este hotarul unui sat ce sau apucat Stroe dela loan.
lar hotarul celuialaltu satu din gura pArAului in sus pe pArdu, din parAu in 'liana
ce stânga la un stejar in curmezi§, la o movild §i piste drum pand la un stejar la ?no-

www.dacoromanica.ro
324 PARTEA ADMINISTRATIVA

vila Jliei, iar de la movild Iliei pe marginea LuncH deasupra dialului ia un stejar, din
stejar la o movild in sus pe dial pand la altu pardu in gios pe parau, pana in gura la
un drum §1 pe drum la o movila §i dela aciasta movild la altd gura de pardu, la o mo-
vila. Atat fiind tot hotarul acelor doa sale".
3) .6912 (1404), iuli 20. Alt uric di la Domnul Alicsandru Vvod. cu tdlmaciria lui
prin cari fad danii Marii Pobrota dod sati pe pârãul Pobrotii. un sat anumi Budinfii gi
altul mai sus de acela §i Ca hotarul acelor sati a M-orli iasti di la Comana pe rrargine
unii movili land drum, iar de acolo pintre tarini la camp la dod movili, apoi drept
pisti camp la Unghiu, la movila, cari esti supt un stejar. Acelai hotarul despre Comana,
apoi di acolo pisti Dumbravd in vali la movila, in marginia Dumbravii, di acolo drept
pisti Dumbravd la movild in gos la drum la movila, de acolo pe margine in sangur
Unghiul (sic) la movilA, apoi pisti drum in codru la hotarul de la §andria 1)
(Lbid. Cond. Anaf. XLVIII, fila 47)
4) 6914, Mai 1 (1406) Copie ispisocului Domnilor Alicsandru §1 IliL§ vvod. prin
cari sã milue§ti pe Vlad Dolhici cu un sat pe Crasna. undi esti casa lui §i un loc pus-
tiiu pisti Prut, anumi Fanttina Veprova diasupra Saratii spre ai fi lui uric cu tot venitul
i fiilor, nepotilor §1 strdnepotilor lui nestramutat nici odenioard in veci. lar hotarul acelui
sat sdi fii cu toati aceli vechi hotara, dupa cum au umblat din vechiu, precum §i ho-
tarul locului acelui pustiiu sa fii cat va pute apuca sa stdpaniasza din destul pen;ru un sat"
(Ibid. Cond. Anaf. Nr. XXV, fila 39 (b); e vorba de satul Dolhe§ti jud. Fdlciu,
pe Crasna).
5) 6922, Avg. (1414). Uric sarbdscu di la Domnul Alexandru Vvod. prin cari mi-
lugti pe sluga sa §andru cu un sat in pamantul Moldavii anumi Muntenii scutaq, undi
esti cniazu Litul ci Orban. 2)
(Cond. Anaf. Nr. LXV, fila 121 (b); cp. N. lorga, Viata agrard la Romani, 70, I,
Bogdan, Cnejii 11).
6) 6936 (1428), Apr. 8. Suret scos de dascalul Evloghii de pe ispisocul Dom-
nului Alicsandru Vvod. prin cari sd cup; indi ca au dat unui Tavardar 3) satul lui ci
esti pi Berheciu, undi iasti casa lui §i un loc din pustie pe paraul Meli§coae, a carue
hotar sdi fii hotar cat va fi de agiunsu unui sat. lar hotarul satilor acestora sa fii dupd
hotarul cel vech'ug
[Ibid. Cond. Anaf. XIII, fila 8 (b).
7) 6936 (1428) iulli 24. Suret increclintat la 1827 de logofetai al doile, de pe is-
pisocul Domnu ui Alicsandru Vvod. prin cari sa intare§ti unui Stinata osAbita mild in
pdrnantul Moldavviei, de la Domniia sa §i anumi pe tiii sati, unul pe Zaldtin, undi iasti
casa lui § pe Frumu§Alul, undi au fosf Drago§ §i pe Tutova undi iasti cniazul Ciorsac.
lar hotarale acestor trei sati sA fii dupd hotarale celi vechi, pe undi din veciu au apucat, 4)

1) Pentru satele aceste MAndstirea avea un uric din 6906 (1398), iuli 2 ibid. Cp.
§1 Buletinul Ion Neculce, fasc. 3 (1923), 198 §i Melchisedec, Notite ist. §i arh. 151, 157
2) In un regest (lb d) din 7007, Avg. 31 (1499) Muntenii scuta§ din tant. Niam-
tului". AZi ial gd Porce§ I, jud. Roman.
3) In o carte de judecata din 1837 (in posesiunea mea) TAvAdar ; e satul Tavd-
dare§ti in corn. Vultureni, jud. Tecuciu ; in aceia§ comund §i judet e §i satul Mele§ca-
nii. TAvadar e Teodor in ungure§te. Peste deal de Tdvddare§ti, imi comunica colegul
I. Lupu, profesor in la§i, e satul de unguri, Gaiceana.
4) Sandte§tii sau Sanite§tii erau cunoscuti IncA ca sat la 1841. Intrun regest dela
tefan VodA cel Mare : .hotarul Sanite§tilor...pi ZAlitin, undi au fost casa lui SAnat...ci
sd nume§ti GlAvane§ti (Cond. Anaf. XXXIXfila 42). E satul Glavdne§tii, aceia§ cumuna,
jud. Teçuciu. i azi incA o parte a mo§iei se nume§te Sänateoti. In aceia§ judet, com.
Munceiu, e i atul frumu§elu,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI S1 COMUNICARI 325

(Ibid. fila 120 (b); acela§ in Cond. Anaf. No. XXXIX fila 42 : aboeriul sAu Sanat §i
pe fratii lui Toader §i Bere* undi au fost cniazul Ciorsacia; cp. Uricarul II, ed. 2, 252,
I. Bogdan, Despre cnezii romAni, 11 : (unde este cneaz Orsat : Cneagorsat ; lectura cneaz
Orsat mi-a sugerat-o dl. Dr. G. Popovici"); in o carte de judecatd din 1837, in care e
reprodus documentul de mai sus, e frcneazul Ciorsac" (in posesiunea mea).
M. Costächescu
*
* *
0 prefall scrisi de Neofit, rabinul botezat
Principala scriere a monahului, a ,smeritului intre monahi, cum isi zice el adesea,
Neofit, care fusese rabin jidovesc §i se botezase este Infruntarea Jidovilor, apArutA
in 1803 in Iaj cu binecuvAntarea marelui mitropolit Iacov Stamati. 9 Numai atAt sd fi
scris, sa fi descoperit" §i Ind meritele sale de om harnic s'ar recunoa§te. De fapt a-
ceasta importana figurd de monah din soborul mai intAiu Paisian al egumenului dela
Cernica, Gheorghe Ardeleanul §1 apoi din insu§i soborul dela Neamt al renumitului
staret, Paisie, ne-a lAsat in urmd o activitate literarA, teologicA, in spirit apo'ogetic, cu
mutt mai bogatd. Din ea cunoa§tem date mai amAnuntite asupra vietei lui zbuciumate,
bolnAvicioase §1 trudite de munca urAtului §i a vietei aspre calugare§ti. 2) 1ndatd ce s'a
nAscut al doilea" (prin Sf. Ihtez, in vrAsta de 38 ani §i s'a cAlugarit la Cernica) Neofit
incepe va scrie, combatAnd aspru §1 temeinic pe eretici §i in special pe fclovi. In 1792
el semnd in acrostih Nicolae Botezatul" §i sfAr§i lucrarea, ramasa in manuscript Grd-
unte de mu§tar". 8)
Insu§i Neofit ne spune intre altele : SA se boteze un jidov, este a§a de greu lucru,
cum ar muta un munte dintr'un loc intealt loc, fiindca §ade Satana invechita §i inra-
dAcinata ca un munte in inima lor", observatie foarte dreapta. 4) In 1797 il aflam pe
Neofit pela Piatra Neamt, calugar sarac, rugAndu-se §i capAtAnd recomandatii pentru mi-
losterlie. 5) In 1797 harnicul monah avea gata lucrarea : Catehismul spre indreptare a
multora din ludei qi din eretici, cei ce vin catre botes"5), care se pastread la Academia
RomAnA. Nu e alta decal infruntarca jidovilor de mai tArziu, cu titlul schimbat §i avAnd
inainte o prefata deosebita. DAm mai jos aceasta importanta prefatA, din care se aciuce
o vie lumina, nu numai asupra vietei interesante a lui Neofit, dar §i asupra vietei de
manastire, care se desfAvarA, in timpul bunului Staret, Gheorghe, la Cernica §i Calcla-
ru§ani, lAca§uri cucerite de binefAcatoarea inrAurire paisiand.
Neofit lucra inainte cu sArguintA. In 1803 el avea gata, in Maiu (in Febr, aparuse
lnfruntarea clidovilor) un Catehism cum se cade a primi pe jidovul care vine la Sfanta
Botez6, jidovul de rAnd, caci in 1805, aflAndu-se la Roman, §1 la indemnul Marelui Mi-
tropolit Ven;amin, pr, cum §1 a Episcopului dela Roman, Gherasim Clipa, el sfar§i al
doilea cateltism, ,tpentru primirea la Sf. Botez a unui jidov ravin invapt", cloud lucrari
foarte insemnate ptntru noi, deoarece ni se descopar lucruri interesante cu privire la
credintele evree§ti care sunt combatute cu citatti din vechiul Testament, foarte sistema-

1). N. lorga. 1st Bis. Rom. VAleni de Munte. 1909 II p. 196.

2). AmAnunte in publicatia mea Douti Catehisnie pentru jidovii care vin la or.
botez", Vtileni de Munte, 1914.
3). V. Lepadatu in Bis. Ort. Rom. an XXVIII, p. 541.
4). Loc cit. p. 542,
5). Rs. Ort. Rom." an XXVIII p. 155 (1 lulie 1795) : Ibidem dela Staretul So-
fronie al mAnAstirei Neamtului, la 28 Febr. 1798.
6). Acad. Rom. Ms. 4144, 40 f. 329.

www.dacoromanica.ro
326 PARTEA ADMINISTRATIVA

lice 1). Nu numai atat, chiar aproape de moarte, care cred cA nu fi intAi ziat mult la a-
cest oin trudit §i bolnavicioa, Monahul Neofit putea sd pue inaintea cetitorilor sai, mo-
nahi mai cu searna, care ceteau cu admiratie §i mirare scrisul sAu,un MI cuatut impotrioa
Ercticilor",.. so is din muite cifri, spre folosul celor de ollte & tuturora sfar§it in No-
embrie 1819. Se ved la inceput §i chipul slab, bland al ieremonahului" 2), CAlugarii pretuiau
II av eau inaintea lor cape un mare invAtat dascAl vrednic", ii stimau pentru strAdania,
lui, spre .infruntarea iudeiascA" (care se inmultea neincetat in Moldova) 3) §i thine lui
le copiau cu dragoste Nu mai vorbirn de nenu naratele transcrie i in tall §i in Ardeal
{Acute de dascali §i preoti, a cartel Infruntarea Jidotulor, chiar dupã ce ea se tipArise,
dar intrase ca in pAmant, datoritd nu §tiu cui 8). Acum sa ascultArn cuvintele lui Neof it
prin prefata citatA din 1797, care la 1803, and fu tiparita cartea sa, cu alt titlu a fost
inlocuita. Ea ne aratA §i legAturile autorului cu Mitropolitul. .Bine e§ti cuvantat D(u)m-
nezeu, carele toate cu int-tepciune le-ai fAcut 9 cela ce voe§ti ca toti oamenii sa se
mantutascd §i la cuno§tinta adevarului a veni. Caci rku rn'au pardsit pe mine ticalosul
panA in sfar§it, nici m'au lAsat D(u)mnezeu, ca sa rã nan acoperit separat in intunericu
necuno§tintei, ca sA nu vaza ochii mei cei suflete§ti carArile mantu rei, ci precum dintru
inceputul lumii, cand tot pamantul era acoperit cu intunericul ce era deasupra adan-
cului atuncea, purtandu-se D(u)hul cel sfant preste ape 7). Mai intai au facut D(u)mnezeu
lumea peste pAmantul cel de curand fAcut. §i preste putin §i soarelui au poruncit ca sä
rAsarA peste el, pe carele I-au pus intru stApanirea zilei 8) §i luminarea lunei §i a ste-
lelor, sA stapaneasca noaptea. A§a §i ticalosul and am ajuns la plin;rea anilor la vrasta
de 40 ani 9) cu intunericul noptii am fost acoperit, panA aproape de iad fiindca cu ne-
vederea (sic) a spaseniei intunecat eram.
Atunci purtandu-se acela§ D(u)h peste apa botezului mieu, cel dat mie dela pA-
rintele meu cel sufletesc, chir Ghiorghie arhimandritul §i staretu(1) dela sf(a)ntul Schit
Cernica, din tara RumaneascA Care pArinte ca un adevArat Moi3ii, suindu-se in sf(a)n-
tul munte, nu al Sinai!, 19) carele de focul iutimei Jut D(u)mnezeu fumega, ci al Atonului ;
carele cu datul Nascatoarei de D(u)mnezeu s'au luminat, unde au luat legea darului,
care prin intocmire de 'Inger s'au dat sf(a)ntul cin cAlugAres,-; ; dela locul de unde au
venit pArintele staretul nostru aicea la sfMntul schit al Cernichii de D(u)mnezeu trimis
fiind, ca aici la noi legca lui Hristos cea de savar§it alcAtuitA sa o dee noua. Care
parinte(le)iaste incepatorii mantuirei sufletului meu cel ticAlos. Si dupa ce m'au luminat
D(u)mnezeu cu lumina credintei in Hs. precum zice insu§i Mantuitorul la sf(a)nta E-
vanghelie Eu lumina am venit in lume, ca tot eel ce crede intru mine, sa nu ramae
intuneric"") §i cu adevArat, a§a este, cum am inceput a crede in H3. mi-au deschis
D(u)mnezeu ochii mei cei suflete§ti §i am inceput a pricepe sf(a)nta scripturA, precum
zice lis, fiul lu Sirah la intelepciunea sa : 1cel ce arata ca lumina invAtatura" 12) CAci

1) Un Ms. la Internatul Teologic, Bucure§ti, altul la Acad. Rom. Au apArut in

lucrarea mea, citatA mai sus.
2) Acad. Rom. Ms. 1311, 40 nepaginat, autograf al lui Neofit.
3) Cp. Notita dela inceput, Ms. Acad. Rom. 4144.
4) Acad. Rom. M. 1841.
5) Vezi Acad. Rom. Mrs. 482, 3294 (la Poiana MArului) 3360, 3529 (in Ardeal).
6) Psalm 103,24.
7) Fac. 1, 2.
8) Psalm. 135, 8.
9) In alte locuri Neof.t ne spune numarul exact de 38 de ani cf. Bis. ort. rorn.
XXVIII p. 541.
10) le§ire, 9, 18.
11) loan, 12, 46.
12) 24, 28.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI SI COMUNICARI 27

mai inainte pAnd n'am prima sf(A)ntul botez, mdcar de am §i fost invdtAtor intru ji-
dovime, tot n'am priceput tAlcul scripturei, cdci intru intuneric nu se cunonte minunele
lui D(u)mnezeu zice .D(a)vid, precum vom scre la cuvântul cel dupd urind mai pe
larg pentru aceasta 2) dar acum dupd ce am pritnit sf(A)ntul botez s'au deschis ochii
mei cei suflete§ti, precum odfnioarA a 'sf(d)ntului Pavel apostolul I). i dupd ce m'au
luminat D(u)mnezeu cu lumina credintei, i-au poruncit §i soarelui celui intAlegator ca sd
rdsard mie, spre stApAnirea, zilei cei de mAntuire (adecd, pre prea sf(i)ntitul i prea là-
udatul, milostivul, stdpAnul nostru Chiriu Chit Dositheiu, Arhiepiscopul §i Mitropoliqui)
a toatd Ungrovlahia, care m'au lndemnat ca sã scriu aceastd carte luminatA ce se zice
(ktihismul spre indreptarea a multora din iudei i din eretici ce Din catre sf(d)ntul
boteo. Cad de fatd vedem, cd in zilele prea sf(i)ntiei sale, yin multi cdtre sf(A)ntut Botez
din multe néamuri.
Si lumina lunei §i a stelelor spre stapAnirea noptei, adicd pdrintele nostru chir
Gheorghe arhimandritul §i staretul cu tot sf(a)ntul sobor, care sunt cu numdrul cel
sf(d)nt, §apte proesto§i (povatuitori) precum cei §apte luminAtori cere§ti, ce cdtAtoresc
crujul cerului, care se numesc planete t) din carele nu numal luna ci §i soarele, de da-
sca'i se nuine§te (ad.cd §t prea sf(i)ntitul stdpAnul §ipovatuitorul nostru pärintele Mi-
tropolitul care este soarele cel intelegatoritt, impreund cu cinstitut sobor al nostru sd nu-
mdrd cad mai v Artos cA iaste §i ctitor al nostru. Si steatite adicA parintil §i fratii no§-
trii care strAlucesc cu fapte bune, cu steal;le ceriului, precum zice Daniil : §i dintru
dreptii cei muLl ca stealele §i celetalte" 5) prin faptele lor ceale bune, care au stapAnit
intunericul meu, cu care am fost mai inainte acoperit, cu intunericul noptii, al necuno§-
tintei pentru mAntuire, §1 prin faptele cele bune m'am luminat. lar sf(d)ritul sobor iaste
bucurie mAntuirei, meale pAnd 1a sfAr§itul ticdto§iet, vremelnice vietei n eale. i in veacul
viitoriu sAnt cu nadejdea inpilat precum prea Sf(i)ntitul Arhiepiscopul nostru Chirius
C`iir Dositheiu va fi tocmai cu cei trei dascdli sfintii patr;arsi : loan Zlataust, Vasile cel
Mare §i Grigorie 113goslovul, rugatodi cdtre sf(a)nta Troita pentru sf(A)nta tifrma sa.
Asa §i pdrintele staretul no,tru va fi intoc -nai cu sf(i)ntii pArtii Antonie §i Teodosie ai
Pecearschii, doritoriu §i rnijlocitor inaintea scaunului sf(i)ntei Troite pentru ucenicii sal,
amin 6)".
Econ. D. Furtunä
* *

Prefata la Editia Greaci Ain 1818.

CATRE CETITORI
Din ate carp avem, care trateazd despre cultul §1 superstitiile Evreilor, nici una
nu aratd asa de limpede tainele rAtAcirii si crirnele acestora, ca scrierea de feta a rä-
posatului Neofit, singurul &titre Evrei, care, ca unul ce-a fost rabin §i a cunoscut toate
tainele lor, nu s'a temut sà prirneascd santa ungere a sfAntului botez §i sA rdspAn-
deascd pe graiut moldovenesc care taine §i cum au fost date in vileag.
Scopul autorului fost-a nu atAt cre§tinii sd afle aceste rdtdciri §i crime ale Eyre-
1) Psalm 87, 13.
2) Capitolul din urmd al infruntArei jidovilor.
3) Fapt. Apost. 9, I 8.
4) Apoc. 1, 16.
5) Dan. 12, 3.
6) Acad. Rom. Ms. 4144, f, 2 5.

www.dacoromanica.ro
328 PARTEA ADMINISTRATIVA

ilor, cat mai ales ca prin Cre§tini sa se lumineze Evreii cei dusi in Madre de cdtre
rabini, cari Evrei nu cunosc nici inceputurile si nici scopul celor intarnplate, si astfel
luminati sa dea pe fata vicleana lor ratacire §1 sa se Intoarca catre lurn na adevdrului. '
Dorinta acestuia (autorului) pentru intoarcerea (la adevar) acelor de acelas neam
cu el a fost asa de mare, incat §i-a uitat de grijile vietii sale, pentru a afla multe lu-
cruri frumoase, privitoare la cele propuse, prin ucigasii celui ce a scos la iveala cele
mai ascunse dintre taine. Drept aceia putem sa-I numim ma rtir. Nu a pregetat catus de
putin cata vreme a trait dupd s Antul botez, sa calauzeasca i sa invete pe Evrel
adevarul si sa le arate unde vor ajunge prin stricarea $i ratacirea Scripturilor, lipsiti,
dupa cum s'a profetit, si de tail si de sacerdotiu si de templu si de toate sarbatorile
cerute de lege si impra§tiati prin toate partite lumii.
Totusi incercarea si straduinta lui intru sfanta Scriptura sant fapte cu mult mai
mari cleat poate cineva sa se a§tepte de la un rabin neinvatat intr'o §coala anume,
dar care 1§i are invatatura de la dascalii de rand ai Evreilor si care s'a intarit prin
muna neintrerupta i indaratnica intru priceperea cuvintelor sfintei Scripturi.
Eu vazand cartea aceasta §1 dorind s'o impartaesc celor de un neam cu mi ie, ca
sa 1nvete cele ce se savar§esc la Evrei si mai vArtos sa se intareasca in credintd, mul-
tamind pe Domnul m'am stradanuit cu cheltuiala mea s'o talmacesc si s'o raspandesc
prin tipar spre folosul obstiei.
Primiti, deci, cu bucurie, fratilor binecredinciosi, graba mea si cetind carte, prea-
slaviti pe scriitorul ei pentru ostenelele lui cele placute lui Dumnezeu, iar pe Evrei plan-
gandu-i, invatati-i, care puteti, intru duhul blandelei, aratandu-li dupa sfintele scripturi
sl inlaturarea inchinarii legiuite §1 impotrivirea sfintelor scripturi §1 vicleana invatatura
a rabinilor. Si daca graba mea ft-va rodnica si va intoarce pe vreunul de la ratacire,
fericiti sa fiti, daa faci dintr'un nevrednic un om vrednic, ca sa fie gura mea",
dupa cum zice Domnul prin profetul Ierimia. (a) Si chiar dna, cu toate dovezile, ma
vor !Asa in orbirea si in obisnuita lor asprime de inima, tot yeti avea rasplata la Dum-
nezeu, ca unit ce ati inmultit talantul dupa parabola.
Fiti sandtosi. Gheorghe Gfttã

* *
Inscriptii §i notite din ComAne§ti, Väsie§ti, Urmeni§ §i Hangeni (Bath°
Cu prilejul §ederii a 2 zile in aceste sate am avut putinta prin concursul preotului
Paraschiv, un harnic §i inimos paroh, sa vzitez bisericile din aceste 4 sate §i iata da-
tele culese
A) In Comänefti biserica e zidita in piatra pe la 1787, dupa cum afirmd preutul,
a V. Ichim (Musa), tatal lui V. Musa, si rasbunel preutului Stefan, era de 12 ani la
zidirea bisericii.
Pe o piatra de mormant razemata de biserica : sus : Cs cz Ijill isz ctInTh I pe
drept : niaTp1 ICTI pont; ASH AS1tH3IS S... jos rapt ; pe stAnga : C3H I Amu ASH
PILICTS I

HGOAH rpuropit MICA HOIHOM rocroAap afAiall I AT SCAA.

Pe un Kiriacodrontion, Buc. 1801. Masta carte iaste I a sfintii sale parintelui

Teofilact I ierornonah I egumen sfantului I schit I Hangul I .
Pe monumentul cavoului familiei Ghica : Natalia Ghica (1842-1849); Nicolae D.
Ghica (1798-1853) ; Maria Cantacuzino Pascanu nascuta Ghica (1792-1864) ; Ecaterina

(a) Cap. 15. stihul 19.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI Sl COMUNICARI 3'29

Ghica Miscuta Plagino (1820-1880) ; Zue Gh;ca na'scuta Lahovari (1851-1 902) ; Eugene
(Mica (1830-1913); Nicolae D. Ghica (1875-1921) ; Dim. N. Ghica (1839-1923).
-- Pe mormintele eroilor romfini si rusi :
a) Capitanul I Andrei Borcescu 1 din Regim. 37 I infanterie mort 1 In I luptele de
1

la Lapos anul 1916 Oct. 14. 1

b) Locotenentul 1 CostachrStefánescu 1 din regim. 37 1 infanterie 1 mort I in I luptele
1 de la I Lapos I 1916 0,:t. 14,
c) 24 OTA. 110A TAM APT. AWL 110131*(111KI fillT011Z HARAORIP1 I IGAILICEOWI I CK011-
'1A4C/A OTZ pain VE11111fHIA
11 MAIM, 25 itakp. 1917. KZ ,k041111S 910E4ICK4/A.
d) 24 oTA. 1104. 'TA*. apT. MR. j Ed11101111pZ 6R4A144.6 R4CH4IM1 I GTf111111% CK011- I

9i1ACAN OVA IfEHWEHuRi /AA01111TkIA411 I rA34A111 23 .pgp. 1917. HZ MAIMS p. 41064HCli4 iA I .

e) SAtCh 11AHOIITCJA TtA0 G1prkA efOICTIICTkE11114GTEW1E11110 I yAlipZ OVA (SIAM
J

I 7-ti 1917 r.
ACKARpli
n nom c'kmz KpCTAAZ I 110E011TC/A l'pAM, I 111.134pZ, fillATISO I ROM. H 110TAI. 111-4 24
A. I nomupx. 28 10H11/A. 1917 r. I

Pe mormantul-dascalului Gheorghe.: -

naici odihneste Gheorghie Vartolomeiu I fost cantaret al bisericii. Nascut la 1 1840,

decedat la [1923] si sotia sa Ileana nascuta la 1840 si decedata la 1900.
I

El a cumparat mtete carti pentru biserica si a scris Idiferite notite prin ele.
B) Biserica cuv. Paraschiva din Ttisiefti.
Din Sinodicul vechiu (din 1873).
SA se stie ca biserica cuvioasa Paraschiva este ziditä din anii 1805 April 7 dar
din pricina focurilor numite ydrjoale s'a permutat din localul numit biserica veche, care
era in ptidure. biserica veche era de lemn qi s'a radicat clopotnita de preutul Itigan".
Din Sinodicul nou ;
ctitori preut Gherasim Itigan, pr. Vas le Itigan (inort la 1873). Gheiasim
Grigore Barbu, Toader Marian ; far Neculai si Lazar Olariu au däruit locul ye care sic
afla bis'Irtca qi ograda ei ftira nici un testament.
Obs. Se arata apoi ca fiind paroh pr. Niculescu Gk a grans ajutor de la sateni,
impartindu-i in trei categorii, a 30 lei, a 27 lei si a 20 lei si ca la 1907 Dec. 30 s'a
sf-ntit biserica aceasta noud. Preutul in näcluhul su arata ca. nu totii satenil au sub-
scris cu buna vointa ; until e Gheorghe a Colceritei s'a jMuit ca i s'au spariat cop i ;
alta Linea lui Gheorghe Turluianul s'a batut spatele la oameni".
Pe clopotul cel mare : 34R0A4 R0POHMCKI1VZ 11041'1'1111p FpamAanz np,rrYft z
GAMO4S11,101311p.

Pe cloyotul mic : t Domnu nostru Isus cu prorocii. sfantu proro cu lilt, sfanta
si cuvioasa Paraschiva i Ion b3-goslov i sfantu prorocu Enoh. 1823.
Interesanta e portita cu stresina si cu Opaturile Mute in lemn de stejar in
forma de frame. E mai veche de o suta de ani.
Evanghelie Bucuresti 1742 supt Mihai Voda Racovita ; fara note.
Pe un Antologhion lasi 7263 (1755). Vol. I pe lunile Sept.Dec. (1-269) ; Vol.
II (270-497) Ian.August. In vol. II avem slujba lui Ion cel Nou" 9 file nenumerotate
si apoi slujbele de obste" (fila 1-46).
din luminata poronca Marii sale lui Voda sau dat acest Mineiu la besearica ot I

Väsiesti i neme sa nu cuteze al boa or pentru ce fel I de dajde ca eine nar pazi pu-
ronca adasta cu urgie domneasca sa va pedep3i I Toader pivnicer copil In cas(5).
Pe un Ohtoih (Paraclitichi) Bucuresti 1792. M. Diac" (f. 383) si s'au Impar-
tasit si a dmsale giupaneasa Stoica Popovici" (f. 380).
42

www.dacoromanica.ro
330 PARTEA ADMIN1STRATIVA

Pe un Evhologhion. Ia*i 1754 : tvii : Negre, Mihai, Zoe, Marin, §i tot neamul for".
Pe un Triod Neamt 1847. La urmA se dA lista abonatilor. De curiositate dAm
numele abonatilor din Bucovina (boerul Neculai von Popovici din Suceava 1 ex. ; aga
Evdoxie Hurmuzachi din Cern AO 1 ex. I si din Iasi (C. Mavrocordat vel logofAt 1 ex,
Stefa9 Catargiu vel logofdt 2 ex. ; T. Sturza vet logofgt 2 ex. ; Iordachi Bals vornic
1 ex. ; C. Sturza vornic 1 ex. ; A. Sturza vornic 1 ex. ; Alecu Miclescu vornic 1 ex. ;
Andrei Basut vornic 1 ex. ; C. Burghele post. 3 ex. ; C. Catargiul agA 1 ex. I
Pe un Penticostar Iasi 7261 (1753) : 'Pre mult milostivului meu §i iubitor de
Hristos preut Ion Itigan slujitor bisericii noastre ot sat VAsiesti cu hramu cuvioasa Pa-
raschiva. 1850 Aug. 6.
Pe un Triodion, rupt. ...Triod este de 48 I de ani de cand sau fgcutk 1 ... la
urmA are viata Mariei Egiptencei scrisA de Sofronie patriarhul Alexandriei (fila 289-
294). Iar la urmA este : Istorie din scriptura veche asapta, care aratA aducere aminte
de minunea cea mare ce sau fAcut and Per§ii si Varvarii au incunjurat cu o .ste Ta-
rigradul cari au pert dupA giudecata lui Dumnezeu si cetatea o au las,ta
Leturghiile, Iasi 1818, in al 7-lea an al dornniei lui Sc. A. Cat. .. Jodd.
Mineele de Neamt 1844.
Ceasoslov Neamt 1874 lanuar 22 : preot Niculescu Gh. nAscut la Maicanesti
(R.-Sarat). 1874 April 28 si s'a preutit la 1 N ,embrie 1900.
Un molitfelnic rupt (filele 143-606 se pAstreazA).
Leturghil. Neamf 1861.
Psaltire. Neamf 1813. a6astA Psaltire este I a me a monahului 1 Serafim 1 po-
slujnictriui I parintdui I llarion I ieromonahul I de la schitul Procov I a sf. mAndstiri Neam-
tului si sa nu indrAzneascA I a o fura cd neertat va fi de waica Domnului 1 1877 Au-
I

gust 20. 1
Din biblioteca eAntAretului Gh. Vartolomeiu, pAstrate azi de parohul bisericei notAm
aceste cgrti :
Pe o Evan ghelie Bucuresti 1775 : la anul 1832 au rAposat preoteasa mea Ca-
trina. Mart 18. Erei Gheorghe Pandele.
Prologhele pe Septembre. Neamt 1854.
Condica Wild sau politiceasa. E§1i 1833.
Randuiala sfintei leturghii. Psaltichie de Nectarie Frimu iefocliacon Iasi.
1848 au venit Turcii si Rusii si au fost si holerA.
Acest tom de heruvici este a mai gios iscAlitul. 1851 Noem. 8 zile. II, Costandin.
la 1855 au venit Rusii si la 1854 Nemtii in Moldova". .

Carte folositoare de suflet, 1800 Bucuresti pg. 2-156. Cuprinde 3 pArfi : a) CA-
trA duhovnic, b) canonul sf. Ion Pustnicul c) sfatuire cdtre cei ce se ispovedesc.
Carte de sei nurueqte ideia (adicd stiinta) celui ce cu adevArat se pocAeste, tAl-
mAcitA de pe greceste, editia din Venetia 1774 a lui Teodorie lonituI, de un iubitor de
neam patriot in .Roman, Bra§ov 1837 supt Ferdinand I. 5tiut sA fie cA la 1845 au
fulgerat 5i au tunat la 8 zile Martie la onu ceasu di nopte, inspre sfinti 40 de muce-
nici sA vedem ce sd fie martur copilul meu cel mai mic.
AceastA carte cnprinzAtoare de 163 scrise cercetându-se de cAtrA comisie sau In-
volt a el tipArire jitin autorizatia de supt No. 2. 1836 lanuar 31. Revizor cArtilor, comisar
Procopie 1 toreanu.
HarAzirea CArlii e scrisA in versuri :
Tie pre SlAvite,
Celui prea inalt
Fecioarei Marie

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI $1 COMUNICARI 331

Maica' cu-adevdrat
Pre aciase alcatuire
Al ei tAlmAcitor
0 inchind cu smerenie
Ca sdi Hi ajuator
Q. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Hangani (vechiu Urmenis).
Pe mormantul ctitorului in pronaos ; inscriptia incepe de pe Cruce si continua
pe lespede. Pe ciuce :
3C11 I 11. CSH I k A4AC I ClISZ 14111 I 41 comx- I Hum I pm II pe lespede : CATS posS I
t
ASII ASINN I E3ES GAH I ASA UM KS I CONIF CA I flapACKIIKA KTNITO I pu Odium I GiCip11411
U111 I CAS Mai I 101,11Tk C I gilSAITS I ALUM Tp I Sills. AFT I 44111 MelpT NI I AMIE I 366 CE
EpTE. t
Pe un Triod, Bucuresti 7277 (1769).
MastA sfAntA invAtAtoare carte ce sA chiamA Tried folositoriu I sufletilor celor
crestinesti carele cu umilintá ascultd I cuvintele cele ce sd cuprindu intrAnsul, folositoare
si indreptatoare I si sufletelor si trupului dAndu ramne inimilor de a sa umeli I si a sa
gAti de mutare ceilante nesfdr0te vieti, spre placerea I domnului mAntuitoriului nostru
!sus Hristos, carele bine voeste a sA mantui I tot trupul, carele au venit pentru noi In
lume si au pitrecut I si pand la moarte, iar moarte crucii dupd cum 4A socotea in lege
I veche cd tot cel spAnzurat pre lemn blAstdmat sd numea I ca sd ne scoatd pre noi din
blastArnul cel puse gresala lui Adam, ce erau I osanditi si sd ne inviezi impreunA cu
dânsul in lAcasurile cele gAtite I a fiestecdrui dupd a sa vrednicie, am cumparat eu carte
aasta qi am I inchinato danie sfintei bestirici din satul meu Urmenig, ce iaste aproape
de apa Trotugului, in finutul Bacitului, care sfcinta besciricei sau facut cu toaiti cheltuiala
gi osteneala mea, fund eu vel gatraru la a6cistel I vreme. sl fie pomenire pentru sufletut
meu si a jupanesei mele Paraschiva, si a parintilor nostri si a fiului nostru si a celor
ramasi din noi I neamuri. deci eine ar instrAinao de la numita sfântd bisdricA I sa fie
biAstAmat si afurisit de domnul a tot stApanitorul Isus Hristos I cel adevdrat Dumnezdul
nostru, si de precurata maica sa si de 12 I sidviti Apostoli 0 de toate sfintele sAboare
si de sfânta I prepodobna Paraschiva I al ceirie este hramul i de sfintii Arhierei &au-
nelor pAmAntului acestue al Moldovei si de noi pdcAtosii neertat I sA fie in veci. iar cine
ar gAsio instrdinata de la numita sfântA I bisdricä or la ce loc si soT osteni a o trimete
sau or aduce la numita I sfantA bisaricd, unde este inchinatA ; unul ca acela sa. fie po-
menit de Domnul I DumnezAu la toate sfintele leturghii ce sd vor sluji in sfânta bese-
ricA I aceasta sA vA fie intragiutor in viiata si la sfAnta prepadoamna Paras I cheva al
cane este hramul, .
Sandul Loghinescul vel sAtrar 1776 Oct. 3.
(Ma 306): Sandul Loghinescu vel cApitan". (fila 80 b.): .elancul Leondarip,
Ceasoslov, Neamt, 1858.
_Psaltirea, Bra§ov 1810.
Pe .o Casanie. Ramnic 1781 caceastd sfantA carte I ce sA numeste Cazanie I
sau cumpArat de poporAni I si sau afierosit la biserica domneascA din Focsani I unde sA
cinsteste si sa prAznueste I hramul precuvioasei Paraschivei 1 spre pomenire la 1785 No-
embrie 8 dn .
,1871 Julie 15 zile sat Urmenis, cApitan Gr. Alexandru a cetit carteag.
1 45 Neculai dascal a cetit cartea".
Pe un Penticostar. Bucuresti 7276 (1768): aciasta slAnta carte o am cumpArat
eu Sandul Loghinescu spatar sd fie la sfânta I biseiricei ce stint fägaduit inainte dorn-
ntaui !sus Hristos I sei o fac_in satul Urmenecti demi va ajuta sfinfie sa I .

www.dacoromanica.ro
332 PARTEA ADMINISTRATIVA
/
Obs. Biserica s'a fost zidit in vara anului 1763.
Ce tie nu-ti place altuia nu face I
Pre ce cale-ai purees bine am inhales I
Ce bine ai tu a face la multi nu place I
Deprins sa socotesti apoi sA cite*ti.
Eu lancu Leondari
Un Calavasier mic, rupt. Pascalla aratA 7223 (1715) pAnA la 7244 (1736).
Un molitvelnic (Evhologhion) vechlu, rupt ; are filele 1-2, apoi 7-605.
Pe un Ohloih. Blaj 730Q (1792) supt loan Bob : Acest Afant ohtoili ce cu-
prinde In sine I slujba besericii pe toate sAptamAnele J dupA cele 8 glasuri carele sau I

cumparat de mine si sau J afierosit la silinta bi.stirica a noastrti din Utineni;ul unde
I 1

sa praznueste hramul pre cuvioasei maicii noastre Parasthiva ca sa fie intru pomenire
1

noastra si a raposatilor parintilor nostri I si cine ar indrAzni sal instraineze I de la a-

I

ceasta sfanta bis'arica. I despre mine va fi ertat rgmaind indatorit a se giudeca I cu piea-
curata maintea strasnicului giudecator I Hristos Dumnezdu ca un furu de cele sfaite
*1 afierose*te bisearicii sale I cAci eu datorie me am implmit I al cumpAra *1 al afierosi
sfintei bisArici j implineascA l slujitorii bisAricu I datorie lor al pAzi in visterie I bisericii
spre mAngaiele norodului I *i am iscalit 1804, Dech. 6.
C. Leondari logofat de taina.
Pe Slujba Saptamanei Patentor, rapid. Pe icoana sApa ta in lemn de Grigore
leromonah, 1768, reprezentAnd intiarea lui Isus in Erucalim.
Aciasta carte am prefAcuto eu cand au fostu moDa Urnieni*ut in sama me". 1823
lune 7. Iancu Leondari".
SA sA stle de and am cetit eu dascalul Neculai... la Ormeni* in anu11842, April
3. Eu Neculai dascal otu Ormeni*.
(pg. 470) : AceastA sfAnta carte iaste a sfuitei bisArici den sat Urmenip, *i taste
cumpAratA de dnalui fatrar Sandul Loghinescu ft, sau znceput acest sfeint qi dumnertiesc
lucru la luna (Mart) in ziva dintai qi au luat bftirgit la tuna tut Noefithre rile 7 la
cool de la Hristos 1768.
Un Apostol Bucuresti 7251 (1743) supt Mihail VodA RacovitA.
Mineu (Antologhion) Ramie aceste mmee sau legat in zilele mete 1823 Mai
13° lancu Leondari".
,,pe acest sfant mtnei am scris eu Stefan logofat".
st eu preutul Gheorghe Arghiri am scris pentru tinere de minte de vremea venirii
aice la satul Urnieni* 1846. Dech. 10. Gh. Arghiii.
Pe o 13ucoavnet pentru invatatura pruncilor. Bra*ov 1845.
Alfabetul cuprinde 43 stove : a. R. H. r. A. I. K. S. 3. Y. H. K. A. AL H. O. ii. p. II
C. T. S. Or. *. x. Cx). I. (I. W. LJ, z. kl. ii. t. X. 10. a. II A. 0.4. r. y. .p. r.=13 stove.
lata primele rAnduri, ca lectil de slovenire :
RA. RE RH. RI. RO. C. Kt. ms. RA. RA.
RA. Rt. RH. RI. HO.as. Rt. R. RX. K.
ra. re. ra. ri. ro. rs. r& els. rx.
Din metodele de Slavenire ale acestor randuri au esit vorb : buche (prost), bucher,
a bucheri, buchial ; are glagori la cap.
* * *

Un Pfeol Costin de neamul Costachi

P. S. Episcopul lacov al Hupor ne Winne spre publicare urmAtoarea notill,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1 COMUNICARI 333

gdsitd scrlsd pe o fifd de Evanghelie de la mAndstirea Stramba, com BrtiTu jud,

Tutova :
Mastä sfdrstd Evanghelie este a sfintii sale 01 intelui Costin, fiiul rdposatului $i
din vechie vita si mare ticam, Lupul Costachi vel vornic ; de cine este scr;sd nu stiu,
dar gdsind g e.1 acest pup loc nescris am cutezat de am fäcut si am s cris si eu aceEte
cdteva rdnduri. lordachi Costachi postelnic 7259. (1751).
Obs. Urmeazd dupd aceastä notitA cd marcle vornic Lupul Costachi a Ill 11 avut tin
fecior preut, i anume pe Costin Costachi.
* * *
1nscriptii pe morminte d n Ivfinclutt
I. It It. 1. I I. 11. U. I. I !sus Nazarineanul Td r
16 t X6 I IG t XiS. I Iudeilor Is. Hr. AceaSid
BAt 0110 I COI KpCT C 1 cruce sa ridicat de
41-111AfTk 4111- I ocoptimu 1 preutul Vasilie la vo-
CHAKYA. I RS Will I rovschie la hramul re-
MtIlf HHKOridA LIHOWel I HAMM, dilisep 1
bului are preacurdta
flOCTABAFICA P. E. 1849 I oscsm 1 nAgcdtoare de Dutnne.-
. raMp . 21 Amm. t
NIC11,k ripu xpaiina 1 zeu.
I. N. T. I. t Is. Hs. aice odihneste Mis- pos% 349 npr- 1

cacia fata lui Nicolae lanas, i s'a pristdvit 'CTH 6A11,11 . I

la anul Domnului 1849, luna Ghenar 21 zile.

-- Ca voul familiei FrZcoart de LavareZds.:
este la IvAncAuti.
pe clopot posS ROXit14. (anul Domnului).
Obs. Clopotele au fost luate de Rql In
rdzboi.
aid odihneste aid odihneste aid odihneste
robul lui Dumnezeu robul lui Dumnezeu robul lui Dumnezeu
loan caval. de Ianos Leon cav de Ianos §tefan cav. de Janos
proprietar m are ndscut in 8 1 21 Julie 1842 24 Noemv.
nAscut in
rdposat in 4 1 17 Iunie 1875 rdposat in 12 125 April 1866 7D-ec. 1831
in vrdstä de 80 ani rdposat in 16 1 29 Mai t 17,78
gradicite de Isidor lanos din Penca.
* *
Incriptii §1 notite din Pomat la
Biserica do zid, hral ul Duminica Tuturor Sfintilor.
Inscriptia afarA, peretele din dreapta usei
1,La anul 1859 robul lui Dumnezeu logofAt i cavaler AnastasA Basott au sd,Irsit
restaurarea acestui sfant lAcas inaltand turnurile, reinoind acoperemantul pdnA la zidirea
veche a bisAricii precurn astazi se griseste i fácând pridvorul din nou, iar in lAtintru
am rpoliit catapeteazma imbracândo cu musama in altar si zugrdvit peste tot peretil, am
adaos icoanele impArAtesti dela intrare i doao strane arhieresti, si am inmultit sfintele
odoari bisáricrsti astAzi in fiintA pre care toate Dutnnezeu priimeascAl intru eterna si
mArire.
^ Pe pAretele din stânga este inscriptia nouei reparatiuni, InceputA la 1887 si
Marsha la 1891.
Deasupra 1.1§ei la intrare din pridvor inscriptia scrisl: 1810 s'a inceput sl lii
1813 lunie in 13 s'a isprdvit (si un verset biblic).

www.dacoromanica.ro
334 PARTEA ADM INISTRATI VA

Pe pragul de sus al u§ei de piatrA std sdpat : velet 1811 Martie 20".
Pe mormantul ctitoresc din inleriorul bisericii.
Anul 1710 au rdposat robii lui Dumnezeu ci sã odihnesc supt aastä piatrd
Marie kupAneasa lui Macri biv vel logofdt, Marie fiica lui Darie vel logofat, impreund cu
Vasilie, Dimitrie, Ion §i nepotii sai de fedori §i la anul 1846 Noembre 26 spre 27 la 4
Zasurr §1 on dert evropene§ti dupd miezu noptii au rdposat Ion Ba§otd bregadiru §1 ca-
valer rusAsc cruci sf. Anii cu cordon de grumaji fiind in vrdstä de 82 ani impreund §
cu fii sdi.
Ion Ba§ot brigadlor in vrdstd de 72 ani.
Elena ndscutd Costachi sotie de 60 ani.
In cimitir pe ca.eva morminte.
Pe o cruce de lemn : Vespasian I Fleischer + 1890.
Pe o cruce de lemn : George Dimitriu I näscut la I anul 1824 decedat 1 16
I (

lunie 1 1894 I Dumnezdu sdlu J odihnfas I cd.

Pe o cruce : Is. Hs. Ni-Ka. supt aastd piatra odihne§te robul lui Dumnezeu
Dimitrii §1 tot neamul lui. 1818.
.Aici odihne 1 §te roba I lui Dumne zäu Leontie sotia domnului I Theodor
I
I

Luchian ndscutd Jecovszhie la 1 1843 Ianua rie 6 cAsAto

I I rita la 1875 §i decedatd I
1

dupa o lungd J suferinta I la 1890 Fevrua I rie 11.

Pe mormantul lui Bodnarescu
n. 1840 lunie 27 I Samson I Bodndrescu I + 1902, Februarie 18
Pe and fatada : Gheorghe Frangole + 1898, Decembrie 22.
BoduArescu
Carmen S ilvan
n. 1884 24 §i 1885 30
6 8
-1- 12 1887 + 20
2 -2
deschizdnd a lumii 1 carte 1 sd cetiti a 1 vutati parte 1 numai rdnduri putintele 1 chinul
mortii I lui de jele.
Din carti, care formeazd o frumoasd bibliotecA, citdm Ohtoih. Neamt 1836 WA
note .1855 lunie 15".
Ceasoslov Neamt 1835 fArd note.
Ceasoslov Ia§i 1797 IP exemplare.
Apostol Blaj 1802 PP IP

Psaltire Neamt 1843 PP

Mineele d Neamt 2 serii complecte 1845 1 4).

Checragarin Neamt 1814.
Putul St loan Chrisostom. Buzeu 1833.
Hronograf Neamt 1837. 2 exemplere.
Agtologhion slavon. Lvow. 71... (rupt).
Triod, Buda, 1816
Vietile sfintilor Neamt, 1,2 volume, 1812.
Penticostar Neamt 1834.
Triod, Neamt 1833.
Liturghie 1ai, lacov Putnian 7267.
Teofilact, tAlmAcirea celor patru Evanghelii, la§i 1805.
nalastd carte este a agdi Neculai Dumitriu §1 a scris la anul 1891 lunle 20".
Ohtoih mic Iasi 7293 1 1886 1 sic.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI $1 COMUNICARI 335

Antologhion sub lacob Putneanul 2 vol ; vol I Sept. Februarie file 1 386 ; cu
slujbele de ob,te ; vol. 11 Martie August filele 387 497.
Leturghie, slavon, rupt.
Up pocaintii, Brasov 1812.
Erpl.toX6Ttov, EveTtri;. 16132 (ctxTrp)
t
Pe o Caeanie, RAmnic 7256 : adastA sfAntA carte fiind a noastrA I o am ddruit
la sfAnta bisgrica I ce sd priznueste si sd cinsteste hram I tuturor Sfintilor in satul Po-
marla I ca sA ne fie pentru ertare pdcatelor si pentru pomenire pgrintilor si fiind I
I

acest I putin dar de la sfanta besericA priimestema Doamne in vie ta I precum ai

I

priimit pe cei din al I unsprezecele das, iar cine sar ispiti I a o lua de la beserici ace-
luia I sA fie Ora* Domnul Hristos la kudecata I ce nefatarnica I Vasile Coroi vel cdpitan.
Triod, Iasi 7255 (1747).
Pe o Leturghie, Iasi 1834 : aceastA leturghie este a bisgricii din satul Po-
marla cumpAratä cu pretul acesta 32 lei plAtindusl la locuitorii acestui sat spre vesnica
pomenire a lor 1840 Mart 12 sau scris sl sa.
Pe o Evanghelie, RAmnic 1794, pe legatura de argint (stA pe pristol).
1833 Dek. 6. agasta sfAntA Evanghelie .sau fAcut cu chetuial robilor lui Dum-
nezeu loan si Elena. pentru beserica din satul PomArla unde sa prAznueste hramul Du-
minica tuturor sfintilor spre veënica lor pomenire.
Pe un Miirgaritar, Bucuresti 7254 (1746).
Adasta carte ce se chiamd Margaritar este al sfintei bisgrici ot PomArla. Eu
Popa Patru. .

.1779 Octomvrie 17. sA sA *tie de dud cu vrerea Iui Dumnezeu sau cununat
dumnealor stolnic Grigoras Bapta, la leat 1788 Ghenar 16. la intge domnie a MAriel
sale Alexandru Ipsilant Voevod, pentru adasta am InsAmnat. 1788 Fevruarie 25.
acest sfAnt nuirgliritar a sfAntului loan Hrisostom Zlataust I este a dumisale
Cucoanei Catinca Macri pe care I am dat opt lei bani si am scris eu Ion Bapta 1788
Fevruarie 28.
si am scris eu dascalul din, Hreatca 7266. lordachl omul popei PAtru.
aaceastä carte este de mult folos oamenilorN.
la veleat 1797 Maiu 20 am cetit märgAritarul. Ion Caramfil.
(insemnari iconomice) : Timotei sa apucat la lucru Martie 2 si i sau dat 310.
*mu dat la cei de la Dersca 3 tel si sau apucat Martie 6, zile".
Pe Caraniile lui Ilie Miniat I am dAruito Vasile Sofronescul I pentru sgnAtafea
lui *i Anti I miei sotului sAu si au däruito I sfiintiei sale preutului I Gligoras pentru po-
menire I si ertarea pacatilor ior *i cine sd va scula ca sA o fure I sA fie afurisit de
I

318 I párinti de la Nicheia §i de la Anaft. Averon si de toti sfintii I parinti cari au

I

fost la Nicheia sabor I si intAmplandumA si eu Lupul I Liliuta sl eu preutul Vasile ot Bo-

besti si yasile I elar ot Huidesti I let 7278 Mart 4 (1770) I si eu Neculai Zar (a) in patru
zile I alllui Martii mam tAmplat I la aöastA askare.
SA se *tii de dud sau nAscut cel intAi ndscut fiiul nostru si sau ngszut la
anul 1783 Dek. 8. in zilele pre inaltat Domnul nostru Alexandru Costandin Mavrocordat
Vodä inc ti. sau inscimnat cli tot anul acesia Mart 2 sau afundat Titillea oraful vestit
a/ Italiei f i alte orafe incit patru pentru...
sg sa *tie cl adastA carte este a popii Gligore din Deasca",
a6astA sfAntA carte au cumpArato Vasile Sof ronescu".

www.dacoromanica.ro
 RECENZII (Orli §i Reviste)

Cullen domneasrei din Argq. (Buletinul monumentelor istorice anul XXVI. 1917,
1923. Buc. 1 vol. mare. p;r. 252, pretul de la 500 lei in sus, dupA editie de lux.
Aparitia inteun volum al buletinului pe 7 ani hi se explicd in cuvantul de intro-
ducere : Buletinul §i-a intrerupt activitat2a in timpul evenimentelor tharelui rAzboiu mon-
dial... ReaparAnd azi... conservA prirnul numAr curtii dortme§ti din Arge§, de care &pi
legendd se leagl primele inceputuri ale statului Muntean, asupra cAruia... sApAturile din
biserica domneascA au dat lumini now"' in mod simbolic in preajma IncununArii nAzuin-
telor RonnAniei Unite".
In acest mare volurh, galant tipArit ni se clau 305 ilustratii in autotipie 13 plan$e
in colori §1 o serie de studii iscAlite de d-nii Virg. Draghiceanu, Gr. Cerchez, D. Onciul
N. Ghica Bude§r, C. Moisil Rainer, Panaitescu, I. Mihail, Canc,7.1.
E studiatd Curtea de Arge§ din toate punctele de vedere : restauratea (Cerchez).
arhitectura (Ghica), lurnalul sApAturilor (DrAghiceanu), monetele vehi gdsite (C. Moisil)
Antropologia osemintelor (Rainer). Pictura (M hail), inscriptiile grece§ti (Panaitescu) ins-
criptiile slave (BrAtulescu §i Cancel).
Inscrippile grece§ti sunt scrise la siiinti zugrAviti; potrivit Eermineuticei pictorilor
biserice§ti. Se crede cA pick. rul a imitat picturi de /a Kahr'e-Djami, §i cA e Lie provenient5
din Serbia secl. XIV.
Inscriptiile slave au a eia§i provenientA, lAmurind scene din viata sf. Neculai §1 clA
§i anamite rugAciuni in text slay. Cetirea lor e indoelnica pentru autori.
Asupra picturii bisricii d-1 Mihail vede trei epoci : 1) cea veche din secl IVX.
2) din 1750 ; 3) din 1827. Pictura cea veche e in mare inrudire cu pictura de la bi-
serica Kahrie-Djami §i face o asemAnare.
Asupra cercetArilor antropologice ale osemintelor gAsite, dl. prof. Rainer face re-
zerve cA nn le poate pi e.ciza LonstatArile, resturile FHA deteriorate §i incomplate. Toate
resturile prezintA oameni no ma i, gall de cas_le din morman ul 11 ale fiului lui Radu
Negru care p ezintd anomalii patologice, un craniu lat, i un os supranumerar (os fonta-
nelar lambdatic).
Asupra monetelor gAsite de la Vladislav VodA §1 Radul Von, d. Moisil face un
iscurs istoric §i face o analizA judicioaFA asupra tezaurului gAsit. t Ica P4ovilo KOFKOM.
- t ICO RilatAicAAR.
Asupra arhitectura bisericii, d. arhitect N. Ghica Bude§ti face o paralela cu bise-
ricile din Orient : biserici cruciforme complexe, care incep din secl, X §i tin pAnA in
secl. XIV-a §i gAse§te carespunzAtoare in biserica Mateici din Serbia (sec. XIV). Panto-
cratorul din Bizant .Zeirek Djami (sec. XII-a), biserica lui Alexis Comnen din 1124.
EschiImaret etc.
D. Onciul pe baza grafitului descoperit aratA cã Radu Voevod Basarab ctitorul bi-

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 337

sericei a murit IA 6860 (1352) : KATI ming Ha AithronSAti npcT.%IHc1 HEMIK61 CAC Apda
ROFIROM. t
Cel mai insemnat studiu din acest volum e al d-lui DrAghiceanu : Curtea domneasra
note istorice qi arheologice studiu care va provoca discutii §1 obiectii. Autorul conclude
CA biserica s'a zidit dup5 1330 de Radu Basarab NrodA ; a fost sfintita de Neculae Ba-
sarab dupA Inflintarea Mitropoliei tArti ; pictura o continua Viadislav VodA, apoi Radii
VopA Basarab, Negru!, care se socoate de adevAratul ctitor al bi§euicii §i intemietorul
tarii, dupA cronicari.
D. Dan. Meiniistirea Sucevifa. Bucure§ti 1923. 1 vol. 8°/0 238 pagini. Pret 60 lei.
De mu't frumoasa §i galanta manastire Sucevita, ctitorie Movileasca, 1§i a§teapta
povestitorul ei. Par. Dan a luat'o inaintea pAr. Oraste Popescu, egumenul ; dar §tiinta
istoricA nu e pe deplin satisfAcuta de noua lucrare, cAci pe langa lipsa de ordine, mai
lipsesc textele slavone ale documentelor pe care §tim, Ca ManAstirea le are, §1 egume-
nul le coordonase.
Lucrarea par. Dan std supt vrenie ; ii lipse§te indicele, a§a cA cetitorul specialist
trebue sA stea cu condeiul sA-§I noteze cele ce-1 intereseazA. Tabla de materii §i in5i-
rarea cronologiei a documentelor iara§i lipse§te. Graba stricA treaba. Scoala lui V. A.
Ureche nu trebue reinviatA. Gh.
Calendarul Glasul BucovIner pe 1924. Pret 25 lei. Cei din jurul gazetei Gla-
sul Bucovinei au luat obiceiul sA ne dea pe fiecare an cAte un Calendar. Un Calendar
e o operA de largA culturA pentru marele public. Un an de zile cetitorul care nu face
risipa de cArti I§i are pe masa Calendarul §i-1 cete§te din scoarta In scoarta.
Calendarul Glasului Bucovinei,.pe lAnga materia calendaristica are §1 multa ma-
terie literara istorIcA. Articole iscalite de I. Nistor, R. Canclea, C. Berariu, V. Loichita,
D. Marmeliuc.
I. Nistor scrie Pe drumul cel drept8 un fel de articol program. Oricine cUte§te
admite vederile de program cultural al autorului. D. Cantemir cu bicentenarul sAu i§i
are o pagina iscalitd de 1. Nistor. Gh. Co§buc e proslavit de D. Alarmeliuc. Geograna
pitoreasca (Cheile 13fcazului) ii are coloana sa. Eroul necunoscut, cu serbarile lui da
material de inaltA culturA patriotica cetitorului necunoscut. Poezia populara ii are re-
zervat loc ca §1 literatura popularA scrisA (Iracl'e ImpArat, dupd un manuscript vechiu
din 1800). Necrologul cuprinde : Figura lui D. Onciul, un fiu al Bucovinei (1856-1923) ;
figura lui Gh. Lariircu serbarile lui centenare de la Avrig ; figurile lui Alex. §1 Gh.
Hurmuzachi cu prilejul centenarului lor, §i evocA pagini de cultura BucovineanA ; figura
lui Dionibie cavater de Bejan (1837-1923); figura lui Simion ltangiuca istoriograf al
Banatului ; figura Mitrop. Andrei baron de qaguna.
Gh.
C. RAdulescu Codin §I Pr. 1. RAutescu. Dragoslavele CAmpulung 1923. 1 vol. 8"
pg. 432. Pret 85 lei.
Harnicii mancitori at Muscelului f§i intregesc pomelnicul muncii lor de albine a
judetului cu acest frumos §i f. interesant volum. Trecutul §i prezentul se imbina f ericit
in aceasta monografie istorica. CAd fostu-le-a dat Dragoslavelor sA fie centru de lupte
in razboiul de intreg!re.
Dragoslavele, punct de schele §i de vamA cu RucArul In pArtile Ardelene, el a luat
na§tere din relatiunele noastre cu fratii de peste munte. Ceia ce a facut Stefulescu cu
Gorjul lui pitoresc si cu manAstirile din Gorj, face Codin si Rautescu pentru Muscel.
lar partea etnograficA, traiu, imbrAcaminte, obiceiuri, ne amintesc Hora din Cartal.
Dr. P. Cazacu. Moldova dintre Prue fi Nistru. la§i 1924. 1 vol 80/0 pg. 346.
Pret 90 lei.
13

www.dacoromanica.ro
338 RECENZII

Basarabia In trecut i In prezentul ei, 0 mai ales chestia Unirei Basarabiei in zi-
lele dd- mare entusiasm national, sant pe rand tratate, atat dupA izvoare scrise cat §i
dupA cuno§tinti personale, autorul jucand un rol important In evenimentele din 1918.
Actele produse sant instructive, de§i nu complecte §1 ca la odce act contimporan, cri-
ticile nu pot lipsi de a vedea lucrarea ori necomplectA ori pArtinitpare. Autorul a §tiut
sd dea o voitA obiectivitate, (land tuturora partea lor de merit in de§teptarea instinctului
de rasa §i nevoia de a se rupe cu tarismul. Multi din initiatorii unirii vad cu regret cA
cei grAbiti se ImpauneazA numai ei cu roadele unirii, cad politica internA nu s'a indrumat
in a face apel la cele mai curate §i sdnAtoasee energii nationale, ci la cele mai slugar-
nice te mperamente §imaiu tilitariste.
Gh.
I. NIstor., Istoria Basarabiei. CernAuti 1923. 1 vol 80/a pg. 456. Pret 100 lei.
Dui:4 lucrarea atat de complectA a lui Zamfir Arbore din 1900 Basarabiei6 lu-
crarea d-lui I. Nistor, formeazd o verigA mai mare, din lantul lucrArilor despre Basa-
rabia, Intre care si Basarabia noastrA de N. I orga (1912).
Lucrarea d-lui I. Nistot clipr nde 2 pArp : 1) de la origine 'pand la 1812 ; 2) De
la rApire la de,robire.
In p. 1 se expune in 13 capitole urmatoarele ehestii : obar§ia Romanilor §i nAvA-
Ikea Barbarilor ; intemeerea principatelor romane (originea numelui Basarabiei ; Chilia §i
Cetatea alba ; Hotinul, etc). Alexandru cel Bun intreg torul hotarelor basarabene,§tefan
cel Mare aparAtorul Basarabiei ; cAderea Chi iei §1 CetAt I alba ; Pierderea Tighinei §i
Bugeacului ; a§ezarea Tatarilor in Bugeac ; Organizarea hotarelor de apArare contra Ta-
tanlor (parcalabilor LApu§nei, Chi§indul, Codrul Tighe iului, cApitania Codrului); rds-
vratirea Orheenilor ; rascoala Hance§tilor ; legAturile cu Muscalii ; soarta Oran lor ; raz-
boaele dintre Ru§i §1 Turd.
In partea 11 se trateazA istoria Basarabiei de la rApire pariá azi ; deci Basarabia de
la 1812, §i se subimparte in 8 capitole : rapirea Basarabiei, organ zarea administrativA ;
populatia Basarabiei ; improprietdrirea taranilor, viata bisericeasca ; a§ezdmintele §colare ;
activitatea literarA ; revolutia rusasca i Unirea Basarabiei,
Fata de nevoia sufleteascd de a ne neounoqte unii pe altii dupa marea Unire, §1
a §ti care e resortul sufletesc al fiecarei grupari etnice de Romani in urma fatalitatii
traiului dus supt jug strain, lectura lucrani d-lui J. Nistor este o hrana sufleteascd inal-
tAtoare §i foarte instructivA.
Din serviciul de frati de suferintA, ce Ardelenii §i Bucovinenii pribegi au dat su-
rorii itezine, a e§it lucrarea d-lui I. N stor, de aceia se resinite dragostea istoricului de
a reda adevArul stArilor cl.n trecut cu acel accent al nAdejdilor, ce e§iau din vocea tai-
nicA §i secularA a sangelui.
Gh.
Justin S. FrAilman. Istoricul mitropoiei Proilavia (Braila). Chi§ipAu 1923 1 vol.
pg. 375. Pretul 70 lei.
Dl. Fratiman e un harnic publicist in doineniul istoriei neamului. Profesor pribeag
pe la scale clericale din Rusia, panA la Petru Zavosc in lacul Onega, and a fost sä
dea neamului contributia sa de muncA, el a lAsat Rusia, §i a venit la Chi§indu, cad nu
putea rAze§ul de la Cuhure§tii mari sd lipsascd laza lui de tot ce avea mai curat in su-
tetul sAu.
Lucrarea voluminoasd ce, o nem supt ochii e o sfortare de contributie la istoria
neamului, in partea cea mai neguroasA a ei : dreptnrile acordate bisericii romane§ti a
Proilavului sA aibA contrelul canonic asupra tuturor cre§tinilor din regiunile tAtArA§ti §i

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 339

turcesti din sudul Rusiei. Cetirea lucrärii d-lui Fratiman e obositoa, cad olai.fl n u
tradeaza o riguroasS ordine. De altfel chiar tabla de materie ne aratd aceasta :
Lucrarea cuprinde 17 capitole : Mitropolia de Braila sau de Proilavia, adminis-
atia bIsericeascd la RomAnii dintre Nistru §i Bug ; Episcopia Hotinului ; addenda la
pi scopia Hotinului ; Mitropolia Poilaviei. Corrigenda et addenda la mitropolia Proilaviei
Iar aneasele in numAr de 45, sant un material diglomatic de tot intere-sul pentru cu-
nontere in amanunte a vietii religioase in pArtile puse supt jurisdictia Proilaviei.
Autorul are sr o incheere : aftonomistii n'au avut dreptul sA dispunA ei si nurnai
ei de soarta bisericii basarabane, did hottirdrile congresului Eparhial trebuiau supuse
Patrlahulul Tilton qi a le referi sinodului bisericesc ruseqti. Ba autorul e drastic la a-
dresa lor, gdupd parerea mea numai un nduc poate face deductia cA Patriahul le da voie
clerului si mirenilor basarabeni sa determine soarta bisericei basarabened.
lar in Epilog dupA ce da lista arhiepiscopilor de Chisinau aratA ca e o nece-
sitate nationala reinfiintarea Mitropoliei Proilavului, ceia ce organele oficiale nu au luat
in samd, cad s'au infiintat Episcopii la BAlti si Ismail, iar Mitropoliei de la ChisinAu abia
i s'a facut o reparatie bisericei, dar inca nu sa pus chestia istorica.
Lucrarea d-lui Fratiman va servi odatd ca documentare istorica, dupa ce linistt a va
domni peste Nistru si din vAnzoledle lumei bolsevice din Ucraina va esi o mica republica
mo1dovenea3cA intre Nistru si Bug, cu drepturile istorice ce va avea asupra-i scaunul
de la CAusani
Justin S. FrVintan. Administratia bisericii intre Bug si Nistru. Chisinau 1920.
Lucrarea aceasta e o continuare si complectare a lucrarei de mai sus. Pentru IA
murire, Iucrarea e intovArásitA si de o hada a regiunii Trans Nistrier e locuite de Ro-
mani. Ea face parte dinteuri program de politica culturald natlonala pentru viitor, caci
Romania Mare trebuie sa-si aibA atintitA privirea pururi peste Nistru, pentru... pentrucA
acolo sur.t sute de mii de RomAni-Moldoveni.
Ion Ursa. Petru Bareq. Bucuresti 1923 1 vol. 8010 pg. 142. Pretul 30 lei. D4 I.
Ursul noul numit profesor la Ueiversitatea din Bucuresti, de la Cluj unde se dusese in
solie de ardelean, sA-si dee Orli sale dragi serviciul viu de muncitor intelectual, este un
cunoscut cercetator al trecutului nostru, si dela mica sa lucrare acum 25 de ani in
mud Belafiunile Moldovei eu Polonia (Piatra 1900), autorul a mers crescAnd si inmul-
tindu-si seria lucrAriior sale.
Petru Rare§ e o lucrare si de eruditie, dar si de popularizare. Alegeria ce §1-a
facut de a incepe seria Bibliotecei Istorice cu persoana voevodului Moldovei Petru Ra-
res, nu e o intAmplare. Rani Voevozi de ai nostri au avut mai multa latime in politica
latA seria arhiepiscopilor Basarabiei :
1). Gavril Badulescu Bodom 1803-1821 Mart 30=8 an.
2). D. Sulima 1821 lunie 30-1844 August 4. 23 ani
3), Irenaih Popov 1844 Noem. 12-1858 Mart 17=14 ani
4). Antonie Socotov 1858 Mart 17-1871 Mart 13=13 ani
5). Paval Lebedev 1871 lunie 13-1882 Julie 16=11 ani
6). Serghie Leapidevschi 1882 Aug. 21-1891 lanuar 12-9 ani
7). Isachie Polojenschie 1891 Ianuar-1892 Noem..1112 ani
8). Neofit Nevodvicov 1892 Noenr-1898 lanuar=6 ani
9). Iacov Peatnitchi 1898 Ianuar-1904 lanuar=6 ani
10). Vladimir Smichevici 1904 Ianuar-1908 Sapt=412 ani
11), Serafim Ciciagov 1908 Snpt.-1914 Mart=6 ani
12). Platon Rojdestvensckiy 1914Mart-1915 Dec =1112 ani
13). Anastasd Gribanovski 1915 Dec.-1918 luni=3 ani
Acesta e ultimul ; apoi vine ca locotenent Nicodim Episcopal Husilor (1918 lunie.
1920 lanuar) ; a§i actualmente este 1. P. S. S. Gurie.

www.dacoromanica.ro
340 RECENZ1I

externi ca Rares. Stefan cel mare s'a hartuit cu dusmanii ; a dispus de soarta Mun-
teniei, s'a rAzboit cu Ungurii, cu Polonii, cu Turcii, cu Tatarii, dar actiunea lui de arme
a avut un caracter defensiv ; n'a mers cu arma sA tae o probleml de politicl interna
a altui stat. Si cum pentru autor politica interna a gdsit o preocupare de- predilectie a
gasit In Petru Rareg cel mai bogat material in aceasta.
Rare§ Von s'a amesticat in trebile Ardealului ; a acat cu armatele sale teritoriul
polon ; s'a indltat 1 s'a scoborat ; a cedat pasul apetiturilor strAine ; a fost dar pururi
un element viu i In lAtimru gi in awl.
Diplomatica interna ne da o deasd si nAbddoiasa schimbare in divanul tail%
Toata lucrarea cuprinde 13 capible : Oscilare infra Habsburai i Zapolya ; Ecs-
peditiile Mold ovenilor In Ardeal, rdzboiul cu Polonii, alianta cu Ferdinand, Caderea lui
Rares, ImpOcarea cu Turd!, Stefan LAcustA, a doua domnie a lui Raref, Colaboratorii
lui Fares, oastea, tara. Personalitatea lui Rares.
Pe and cronicarul Ureche caracterizeazd pe Rare§ Voda ca era din osu/ lui Stefan
Voda, d. Ursu se sileste a-I zugrAvi In nu mai putin de 12 file I 0 bogatA bibliografie
inchee lucrarea, cum si un indice de nume si tuarnri.
Vorbind de colaboratorii sai in administratia interna a tarii, d. Ursu se ocupa de
7 boeri din totahil de boeri divanigti, Grozav, Danciul, Barbovscki, Mihul, Toader logofdt,
Husul i Vlad.
Rareg Von a avut In cele douA domnii ale sale 46 boeri colaboratori, dintre cari
33 in prima domnie gi 13 In a doua domnie. Din acestia statornici in politica Jul schim-
bacioasa I nabadaioasa au fost ln primul loc Ef rim Hurul i I i Toader logofatul
(Tautul). Zece din boeri sau 11 gasim si in divanul lui Pfau Ldcustel nepotul sail de frate.
Gh.
T. Palade. Radu dela Afunia0. Ploesti 1923. 1 vol. 80 pg. Pretul 20 lei.
Cunosc pe Paladi, de dud a inceput a colabora la Arhivau din Iasi, cu studiul :
Gdnd s'a scris lutdi romeine0e. Pentru un profesor secundar care are nenorocul ea
umbla cu catedra din tang in tArg : Iasi, Tulcea, Ploesti, departe de biblioteci, este o
fericire ca pc* gasi lucrari ca aceasta a d-lui despre Radu dela Afumati care e o
reminiscenta de lucrari de seminariu.
Rail epoci au fost mai agitate ca aceia pe care "a trait Radu de la Afumati. In
scurtul interval de la 15 Sept. 1521,moartea lui Neagoe Voddpdna la 20 Sept. 1524 .

prin urmare exact 3 ani au fost in Munteuia 14 schimbdri de domnii, intre care vin
douel ale lui Teodosie, douii ale lul Mohamet Bey, dour( a lui Vladisla ; cloud a lui BA-
dica i thici a lui Radu de la Afumati, iar pretendenti nu s'au aratat mai putin de lute.
0 bogatA bibliografie intovaraseste lucrarea.
Pe cAnd Ungaria igi incheie existenta sa istoricA prin batdlia de la Mohaci (1526)
Muntenia era zbuciumata de cele mai fratricide lupte la tron, i domnii turcesti se cre-
deau chemati sA conducd destinele neamului gi a tarilor romanesti I Gh.
Dr. Glorge Pascu. Deserierea Moldovei, traducere dupd originalul latinesc ; Bu-
curesti 1923 1 vol 80/a pg. 185. Pretul 30 lei.
Dr. Glorge Pascu. Viata i operele lui D. Cantemir. Bucuresti 1924. 1 vol 80/a
pg. 98. Pretul 25 lei.
Anul 1923 a fost anul de comemorare a bicentenarului lui EL Cantemir. Publica-
tion! speciale, sedinte festive ; discursuri ocazionale, serbAri la FAlciu ; articule de ziare
si re viste. A lipsit insd oficialitatea si marile institutii sA redea pe românegte in editii
noud si mai accesibile tuturor intreaga opera a marelui nostrn !storied
Lucrarile d-lui G. Pascu dupe Cantemir sAht o contributie i personald gi in nu-
mele Universitkii din lasi. Cele 2 lucrari cofespund la aceste 2 nAzuinte.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 341

In .Descrierea Moldova, lasAm cercetAtorului special ca la nevoe si la anutnite

panze sd fad cernerea valorii traiucerii ca claritate si corectate ; In prefata (I-XIV) Pascu
face o analiza sumard a lucrarii ca continut §i ca editii anterioare, cum si o coroborare
cu celeIalte lucrdri ale lui Cantemir, in privinta afirmdrilor cuprinse in Desrriere.
In Viacd avem intai o schild sumard a principalelor momente din viata Voevodului
El n'a perdut mosiile de la Falciu, cad documentele vorbesc cä Antiohie Voda a pu-
tut salva de la poarta toate mosiile de la Fdlciu, cari apoi trec prin domnita Anita
la Pala de§ti.
Gh.
Rudolf Sutu. lagii de odinioord. Iasi 1923. 1 vol 8e/0 Paglna 320 ; Pritul 40 lci
Cu toate cã titlul spune de odinioard" ; povestirea filmica incepe in 1894.
Eu eram de 5 ani profesor la Iasi, dupd ce mai fusesem 4 ani la Ballad ; la za-
mislirea Eirenimentulni luasem parte ; §i foarte greu md deprind cu epitetul de odinioara,
noi care am trAit acele vremi ; Este 1asul nostra, cud 11 pdstram in suf et, l'avem in
minte; vorbitn de el, ca de ceva actual si cu toate aceste a devenit de odincoatd.
Ce irea lucrAril prietenului Sulu imi lash' un jind. Deci tot ce scrie acolo e pentru
odinioard, eu care-s mai vechiu, trebue sa fiu de rásodinioard, §1 totu11 md cred actual
ca contributie la numele si slava Iasilor. De atunci de cand md pomene§te si pe mine
(pg. 7) ca radical trecut la conservator ; §i pg. 33 rubricd aparte, dar it insala memo-
rla ; la 1892 eram profesor de limba romand la Sc. Normald Vasile Lupul, unde sant
§i azi ; eram tartar insurat cu locuinta in casele Goldenthal, strada Sf. Neculaiazi V.
Conta ; iar nu unul din cei mai distin0 elevi ai &oalet Normale Supetioare I Asta eram
cu zece ani mai inainte, cad intre 1882-1885 am iost elev al Scoalei Normale Superi-
care din Iasi. lar ca portret, Sulu reline prezentabil bdrbat cu mustd(i, catánd sa devina
Humbertiene". In colo nu mai figurez in la§ii de odinioard, cad ma cred in drept sa
ma consider in Ia§ii actuali.
Cum and cetesti pe Carol Scrob, ispravesti volumul §i poezie pe poez e se e i-
tnineazd, asemenea i filmele scurte §i variate, cart compun cartea, arati cd avem a face
cu un volum de repertotiu lesan, cu infrante vederi de persoane ce apar si dispar, dar
nu lasd o ,urma adancd din viata Iasilor, del detaliul alungd generalul, pe cari nicl n'a
urmArit autorul sa-1 scoatd.
Lecturd placuta §1 mai ales rand cunosti §i persoanele iti desteapta multe §i p a-
cute amintiri.
Gh.
Onisifor Ghlbu. Gratolicismul Unguresc in Transilvania. qi politica rehgioaba a
statului roman. Cluj 1924. 1 vol 80/0 pg. 304. Pretul 80 lei.
Dupd glasul Cernautului in chestia Concordatului prin condeiul d-lui Candea, iii
lucrarea de fald d. Onisifor Ghibudeci Clujulse lamure§te la ura religioasa a politicei
statului maghiar si prin el a Papalitatii fata de Romanti ardeleni.
Autorul a utilizat sute de izvoare strdine in materie si prezintd ordine in expu-
nerea materiel.
In 8 capitole este compusa materia : 1) Catolicismul Unguresc (din p. d. v. canoi ic
si juridic, raportul lui cu regele Ungar si cu Papa dz. la Roma), 2) Statul romano-e,i-
tolic in Ardeal este anticanonic si ilegal, 3) Averile,. fondurile §i fundatille cato ice (au
un caracter de stat, nu-s confesionale), 4) Scale catolice din Ardeal (sant §coll de stat,
sau confesionale), 5) Scolile catolice sant cuiburi de maghiaizare 6) Ordinhe calug -
rest (au desvoltat in trecut o actiune de maghiarizare. iar astAzi fac opera, de subminare
a statului roman 7) Activitatea ambigua a statului Catolic ardeleart, (reduce Roma silt
asuma un rol politic. 8) Statul Catolic supt guvernul romai (s ?. thclarl depl n s uveran :

www.dacoromanica.ro
342 RECENZII

In incheere cere ca solutlonare creiarea unui patriar hat romanesc, care sä admi-
nistreze tustrele bisericile : ortodoxd, catolicei §i greco-catolicd, Preconizaza o rupere to-
_
tall de papa.
Lucrarea are un indice §1 o in§irare a 146 opere, ce i-au folosit autorului ca iz-
voare. Lectura e interesantd, u§oara §1 absolut noua in ceia ce priveste clarificarea si
tuatiei bisericei Cato lice din Ungaria fata cu Papa §1 statul politic.
Gh.
Beizboiul Troadei dupet codicele C. Popovici (1796) Cernauti 1923
Leca Morariu.
1 vol Pretul 30 lei.
80/, pg. 107.
In 1796 Oct. 17 clericul C. Popovici scria pentru sine un sbornic in Cernauti. Ca-
etul avea 129 fol scrise §i 10 albe. Nascut in corn. Santilie, de langa Suceava in 1776
Avg. 10, s'a preutit la 1797 luni 28 ; asa cA lânãr student=cleric din clasul al treile
a scris sbornicul. Cu aceste §tiri despre scriitor, autorul face un discurs asupra stdrei
culturale romanesti a Bucovinei §i poLmizeaza cu station, care ne defAimeaza noroclul.
Face analiza ms. §i la urma ne cla tot textul. Un stncliu morfologic §i lexical complec-
teaza studiul.
Studiul ms. vechi ne desvalue o pagind de istorie cultural, cand t'parul fiind rari
iar thine tiparite scumpe, un harnic cetitor care ar fi dorit sa-si formeze o mica bib-
lioteca portativa se apuca si copia pentru sine, ce carte ii e§ia inainte§i erau un ciclu
de carti care formau lectura general pe atunci,si a§a in asemenea sbornice noi cei
de azi cetim nivelul de cultura si gustul titerar al epocii. Boeri tineri §i batrani ;. preuti
§1 diaconi, gramatici §i cteci naimiti de unii §1 altii copiau pentru sine sau alte
ipochimene §tiinta timpului in gromolnice ; istoria timpulu: in cronografe si litopisete, cul-
tura religioasa in texte canonice si apocrife.
Stiinta ca §i literatura inainte de a Ii tiparil a fost scrisä de mana, §i despre a-
ceasta faza culturalA literatura oficiala se ocupa relativ f. putin.
Gh.
lorgu G. Toma. Alonumentul Stalpul lui Vodtt" din vamd. Cernauti 1923. 1
vol. 80/0 pg. 70. Pretul 20 lei.
Ie§enii cari au supt ochi zilnic Cerdacul tui Ferent cu crucea de piatra a lui Mi-
hai Racovita Voda din 7224 (171n) vor fi foarte curio§i sa §tie cd §i in localitatea Va-
rna din tanutul Campulungului Moldovei se &este un monument la felo clucein
care acelasi Voevod Razovita powsteste aceleasi fapte petrecute in lanuarie 1716ata-
cul capitanului Ferentz §i apoi prada Tatarilor in pärtile Maramuresului.
In jurul acestui monument Bucovinean, autorul ne face un discurs istoric asupra
celor ce au scris de el, lagendele ce umbla in popor in juru-i i rasipa de azi.
Ca cum am fi ia 141 Cerdacul lui Ferent nu mai este, iar dealul se surpa §i cu
el i crucea lui Racovita Vocla.
Cunoscand monumentul din vama sA ne silim a-1 cunoaste §1 pe cel de la lasi
cad e unul §1 acela§i I Gh.
Emil Cerchez. Din vremuri trecute, Bucuresti 1924. 1 vol 80/0 pg. 240. Pretul 30
E o colectie de curiere-33 la numar scrise in ziarele de partid cu o vadita ten-
dintA politica de a lauda tot trecntul spre a apasa tot prezentul. Tot ce-i amintire sau
izvodire din zapise vechi se cete§te cu interes. *nu ca §i d. Cerchez are cultul trecu-
tului ca multi altn, cari isi cauta Gherbul familiei. Cu cat trecutul va avea mai multi
scotocitori §i aprecietori, cu atat ne vom forma altfel caracterul nostru etnic.
Autorultamura munteanA a Cerchezilor din Moldovapomene§te ici pe colea 91
lucru ri din Moldova ; dar paralelismul Starilor din trecut ne face sa simtim mai bine
cela cetite. Gh,

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 34a

Gh. Bogdan Dula Yia(a i ideile lui Simian Barnufiu. Bucure§ti 1924. 1 vol
8°I. pg. 248. Memoriu prezentat Academiei. In programul general cultural §i politic al
Romaniei Marisd ne cunoa§temIntrA §i acest studiu, In care se poveste§te viata ce-
lui ce a intrupat in sine la un moment dat aspiractunile unui intreg neam 1
D-1 Duicd este azi cel mai larg cunoscator al oamenilor no§tri de culturã, cAci a
scotocit toate publicatiunile timpului §i a cules de la fata locului, datele necesare.
BArttutiu e nu numai al Transilvaniei; el este §i al Moldovei §i al la§ului. De a-
ceia cu cat cunontem omul lui 1848 la Blaj, cu atat ne Inmurim asupra profesorului de
la Ia§i, unul din cei mai reprezentativi dascali ai vremei, cu o cultura enciclopedicA In
ale filosofiei §1 Dreptulul, §1 un sAmanAtor de idei politice in Moldova.
Junimea de la Iai in BArnutiu a gasit telul de polemicA.
Wt.
C. Marinescu. Infiizgarea mitropoliilor in 7ara romineasca qi in Moldova. Buc.
1924 (memoriile Academiei).
In acet mic discurs autorul rezumA cercetArile ce privesc intemeerea celor 2 mi-
tropolii, ce yin dupa infiintarea statelor politice, Valahia §i Moldova.
Cel intAi Mitropolit al Munteniei e lacint din Vicina 1359, domn fiind Alexandru
Basarab,
In Moldova cel intAiu Mitropolit a fost losif Mu§at, e§it din luptele cu Hada
(1397-1410).
De la inceput Mitropolia MunteanA a fost inrauritA de Grecism, pe dud in Mol-
dova a avut un caracter national. Gh.
C. C. Giurescu. Legiuzrea lui I. Garagea. Buc, 1/9/29. 1 bro§urA (estras din Bu-
letinul comisiei istorice a Rominiei vol. 3).
Fiul mo§tenc§te tome calitatile tatdlui. Moartea a rapit prea de timpuriu pe harnicul
§i talentatul cercetAtor al cronicilor vechi, pe C. Giurescu, in care istrografia romara
vedea un temperament fecund. Fiul intrege§te opera tatalAi, mai, ales cn e mai putin
stApanit de anutnite idei precomcepute, ci se lasA ca adevärul sA iasA pe deaintregul
din izvoare.
Legiuirea lui Caragea a avut parte de mai multi tAlmAcitori. Pe Giurescu ii lute-
reseazn un nou izvor, adicA anteproectul legii, care e mai esplicat in 13 Articole. Din
cele 3 supozitii autorul crede cA ms aceasta este o redactie intermediarA intre proec-
tele primitive §i redactarea oficIalA tipAritA in 1818 ; e o copie dupd redactia lui Nistor
§i Hristopol.
In acest ms. se vorbe§te despre domn i legiUurile domneqti (14 articole), despre
liberi (7 articole). Se impart cetAtenii In.trei categorii fiscale : birnicii grit cei ce plAtesc
darea dupti lude ; mazili plAtesc dnrile in cruce; iar boerii de la ban la clucerul de
arme nu plAtesc dAridespre robi, dupre mezat, dupre arena, despre gAzduire in hanuri
despre clAci, despre rdzvrAtiri, despre hoti, despre cei ce mAsoarA stramb, despre jurAmant,
despre carte de afurisenie; dupre apeluri, etc.
G. Bogdan DuicA. Gheorghe Lazgr. Buc. 1924. I vol. 801. pg. 300 (numerile A-
cademia RomanA).
Lucrarea d-lui DuicA este cea mai complectA contributie la cunoa§terea personali-
lAid mareluidascALGheorghe Laznr. DI. Duica este azi cel mai bun cunoscAtor al
tuturor personalitAtilor literare din sec. XIX. Din arhivele vechi, reviste, ziare §i alt ma-
terial inedit D-sa a scos intreaga viata a lui Gh. Lazar in toate faptele sale. Cu toatA
polemica care s'a inscris pe vremuri asupra rolulul cultural a lui LazAr, autorul prefera
metoda expozitivA, a§a cA cititorul rAmane multAmit de §tirile noun ce le culege din
thirea acestei carti.

www.dacoromanica.ro
344 RECENZII

S. G. Longhlnescu, .Pravila lui Alexandru eel Bun. Bucuresti 1923. Brosura 80/a
pg. 40. Pref 15 lei.
In aceastA lucrare, poartA No. 2 din serie, autorul atat de cunescut prin lu-
crArile sale asupra dreptului vechiu la Romani, se sileste a dovedi existenta de pravile
eaconare la Romani inainte de Vasile Lupul. Pentru istorici este azi un lucru cagigat
Romanii au avut legi scrise inainte de Vasile Lupul. Cele 18 citate din documente Intre
1445-1644 sant o infimA parte din documentele ce cuprind In ele urme de drept scris.
Sant multumit a constata aici cA d. Longhinescu face cel mntiu uz complect de colectia
mea de documente (14 vol. Surete §i 10 voL Ispisoace), pentru a scoate argumente is-
twice asupra saconului valah.
In Cap. II aratA filialiunea Pravilei Marizisa a liii Alexandru cel Bun, cu editiile
grecesti. Chestiunea aceasta va cApna o verificare, and se vor publica manuscriptele
de Pravile slavone : Neamf, Bisericani, etc.
In Cap. III, stabileve Inrudirea intre dispozititle din Carted rumdneased de invAta-
turA (Iasi 1646) despre leges calonariae, dupA traducerea latineasca a Sintagmei lui Bla-
stares, si aratA cl § 76 din Cartea de invataturi din 1646 este tradusA dupA sintagma
lui Blastares, nu dupA leges colonariae.
Tudor Panifile. Pamantul, dupd credinfele poporului roman. Bucuresti. (Academia
RomanA, Mitologie romaneasca III) 1 vol. pg. 59.
Ne facern o datorie a pomeni aceastA lucrare postumA a marelui disparut. Pamfil
a lAsat o dungA luminoasA de activitatea sa ingilfAtoare pentru poporul nostru. In aceastA
ulthr A a lui lucrare se vorbe0e de credinfele ce are poporul roman, despre urzirea vietii
pe pamant, despArtir ea uscatului de apa, dealuri, vAi ; cArArile, cuprinsul pamantului,
sprijinul pAmantului. In anexA se dA Sismologhion §i isvodul eutremurilor din Romania,
incepand de la 1471 1865.
De sigur lista nu e complectA. i in buletinul Ion Neculce, cetitord va gAsi dese
stiri despre cutremure, de oarece bAtranii nostri aveau obiceiul sA noteze in jurul pag;-
nilor cArfilor de biserica : seceta, inecuri, cometele, cutremurile, tunetele, omAtul cAzut
pre de vreme, iernele prea geroase, etc.
Cu acest prilej semnalez a posed un curs de Invdpitura Planetelor care a apar-
finut sachelarului C. Corovanei din Talaba (FAlciu), tatal Cristinei Gadd, mama octo..
genarului dr. T. Gadei din Husi. Corovanei a murit de holerA In Husi la 1866.
Ms. e un caet care are 24 file (fArA inceput si frA sfarsit) i cuprinde acestea :
sfarsitul planetei Iui S'atiron (rest 2 fete).
Planeta a doua este Jupiter (cuprinde 7 fete).
Planeta a treia Marsu (cnprinde 7 fete).
Planeta a patra este a Soarelui (cuprinde 7 fete).
Planeta a cincea este Venus (cuprinde 7 fete).
Planeta a §esea este Mercurius (cuprinde 7 fete).
Planeta a §eptea este Luna (cuprinde 6 fete).
In total InvAtAtura Planetelor cuprinde 42 fete.
Apoi urmeazA : Stiinfi pentru a olte invapituri iard§i de treaba inainte". a) ark-
tarea pentru seminte ; b) pentru lemne de casA ; c) pentru tAiatul pArului ; a) pentru
intArcatul copiilor ; c) pentru lasatul sangelui ; f) spuneri de cAsnicie.
Zenovie PAcli§anu. Corespondenfa din exil a episcopului Inochentie Micu Klein.
Buc. (Academia Romang, publicaffunile fondului Principesa Alice Stirbei XIII) 1924. 1

vol. 86/0 pg. 160.

Cu o scurtA introducere asupra vietii sbuciumate a marelui erarh al bisericii Unite

www.dacoromanica.ro
 RECENDI 345

utorul publicd nu mai putin de 126 scrisori de ale lui Micul, scrise cu incepere dela
1746 lulie 2-1768 Oct. 13 (el murisd la 23 Sept. 1768).
Ca material istoric cultural lucrarea d-lui Pacli§anu e o contribufie largd la ce-
rinta noud : sti ne cutzoaqtem.
I. E. Torontiu. Romanii §1 clasa din mijloc din Bucovina. CernAufi 1912. 1 vol.
8'10 pg. 142. Pref 38 lei.
Ne oprim asupra acestei carp scrise Inainte de Unire, pentru a dovedi ca poporul
roman fiind popor de plugari, meseriile, comerful si industria nu-i aparfin. Pand cand fnsd ?
latd un tablou rezumativ al stdrii clasei de mijloc din Bucovina in 1912. Din 9322
meseriasi, cari practicd 120 de specialitAti, romani erau 737, evrei 5081, strdini 3494,
deci romani erau abia in proporfie de 8 °/0, evrei 550/o, celelalte nationalitati 37 o/o
Teofil Sancluc-Saveanu. Un fragment de xvtalos funerar atic de marmurd. Buc.
1924, (Acad. Romand mem. secfiei lstorice.
Autorul studiazd un fragmet dinteun vas funerar in forma de Lecythoi de 26 cm,
indifime, care se a`ld In mani particulare la Cernauti.
AprobAm incheerea studiului : cd monumentul de fatd asteaptd sd fie Incorporat
muzeului National din Cernauti, a cArui infiintare se impune ca o necesitate imperioasA.
E vrenzea sr:I se adune intr'un tnueeu national al Bucovinei toate obiectele de importanfli
pentru tveutul gi istoria acestui coif al Moldovei de Nord, incepcind cu ritzntiqifele pre-
istorice deseoperite in ,ipeniful Bucovinei, cu resturile vechiului niueeu industrial din
Cernaqi, obiectele antice bisericeqii strcinse fcirti sistenz i catalog in muteul arhiedeceoczn
de aici, adetagtindu-se oriee objects de insemndtate §tiinfificc1 af late in Bucovina. Acest
musen s fie pus sub conduccrea compctintli a unui specialist de valoare".
Leca Morarlu. Isopia Voronefeand. Cernduti 1922. 1 brosurd, 7 pagini.
In 1801 lromin Stileariu ot mAndstirea Voronetu scria pentru sine o lsopie, la 23
August Isopia era gata de scris. La 1851 autorul era mort : Dumnezeu sd-1 odihneascd
pre cel ce au scris 1861. Dupã ce face un mic studiu gramatical asupra Isopiei (cu
I

111 pilde) bdnueste cd sta in inrudire cu edifia din 1795, dar dupd un pro totip, care a
servit §1 edifiei din 1795.
Ce frumos inchee acest mic dar substantial studiu : Si pare ca-I vdd in scunda
incApere a chiliei lui la palida flacdrA a unei luminife, pe fratele cel plin de ravnA Iromin
Stileariu, cum vrAjit de povestea si graiul unor arti, de alt cuprins de cat cel al ves-
nicei mustrdri din cartile de slujbd, nopti dearandul privegheazA aplicat deasupra cAll-
marelor cu cerneald si chinovar... vreme ce viscolui de afard goneste nebun peste cu-
prinsul pustiu al unei fad, in care scrisul acesfuilalt fel de cdrfi e nici atAt de rar §i
atAta de dorit".
loan Ursu. Conceptia istoricd ; caracterizarea si ImpArtirea Istoriei Romanilor, 21
lectii de introducere. Buc. 1924, pg. 32. Preful 20 lei.
Profesorul de Istorie de la Universitatea din Iasi, primblat pe la Universitatea din
Cluj, s'a fixat la Universitatea din Bucuresti, =nand lid D. Onciul.
In Concepfia istoricS, profesorul Ursu, analizeazd sistemele filosofice, materialiste,
idealiste, critice, si in fata realitafilor va studia in mod complect poporul roman azi unitar
ca staf, de-apururi insd unitar in bazele sale etnice ; iar ca metoid va fi o expunere
criticA i comparativd a izvoarelor pentru a pune istoria iii slujba adevdrului.
In Caracteriearea istoriei Roindnilor : Tragicul soartei poporului roman fl anall-
zeazd ca asezare geograficd, ca condifie in formarea noastrd etnicd ; din spiritul de
jertfd scoate explicarea de ce n'am devenit pasalac.
In lnzpcirfirea istoriei Românilor, analizeazd sistemul lui Xenopol (criteriul yield
44

www.dacoromanica.ro
346 RECEN211

culturale), sistemul 1W Onciul (ideia dinastlei $1 statul), d. Ursu admite aceasta impr-
tire : 1) secl. IXIV, 2) XIV XVII, 3) XVIIastazi.
Totdeauna Sinterele sant supuse eriticii §i 1ntimpina contrarietate §i controverse. Pri-
virea eu complexul lor a tuturor faptelor istorice In aceste 3 perioade, este o noud con-
tributie in talmacirea mersului logic al faptelor istorice.
Andrei RAdulescu. Cultura juedica româneas:6, discurs de receptie la Academie.
Buc. 1923. 1 vol. 8 0/0 pagini 56.

D. Anfrei Rldulescu urmeazd la Academie in fotoliul ocupat atAt de meritos de

austrul A D. Xenopol. Un jurist si istoric, dupa un istoric si jurist. Prezenta d lui
Radulescuca jurist istoricin Academie, e o nota a vremei caci pAna azi se socotea
dreptul smuts din mediul istoric, ca un adevar etern, care trece peqe ta i $i noroade
sa-si innprime caracterul Universalitatii sale. Totij i dreptul are in aplicarile sale co-
loritul sat! istorico-ttnic. Si pe terenul dreptului legile yin si se duc, obiceiurile se
schimba si istoricul are o se opri la f aptele istorice ale drep tului, dupa cum $i juristul
are nevoie de a-si explica evolutia jindica prin organizarea istorica a viefii din vechimei
De aici nevoe de o Istorie a dreptului §i mai ales a dreptului vechiu romeinese spe-
cialitatea asa de rodnica si frumoasa a d- lui Radulescu.
Acadtmicianul Radulescu inparte evolutia drept ilui in secl. XIX-a §1 2 mari epoc
de 50 ani fiecare : a) 1814 1864 ; b) 1864 1946. Contributia juridica a sect. XVIII
are nevoe de cercetari, dupa cum adAncirea dreptului inainte de 1646, Inca e o latura
fecunda a chestiei. Ne intrebam cu ce substrat jur;dic au venit descalicatorii, caci nici
nici o clipa un stat nu sta färã termen de drept. Lipsa dreptului organizat e anarhie ;
dar domnia vointei abso!utiste a Voevodului nu e anarhie.
M. Sadoveanu. Poezia popular% discurs de receptie la Academie. Buc. 1923. 1
vol. 8 V, pg. 36.
M. Sadoveanu, urmeaza in fotollu la Academie pe Jon Caragiani. Dupa cum cAr-
tile isi au soarta lot, asa §1 fotoliite academice isi au soarta lor. Duna Caraiani-Sado-
veanuI Am asistat personal la receptia d-lui Sadoveanu. CuvAntarea lui maestru
zisa a fost o poezie curata, $i artistul-scriitor a simtit pe artistul-popor. In discursul
de receptie a lui Sadoveanu nu vom gasi studiu miticulos, pared, i critici, nu ; in Sa-
doyeanu simtim rostul frumosului artistic, ce se exala din intregul produs literar a
poporului. Ca si albina care preface polenul in miere, cetindul pe Sadoveanu gu$ti
dulceata de miere a poeziei populare.
In raspunsul sau Gh. Bogdan Duica a facut cea intdi expunere critica asupra in-
tregei opere literare a fericitului Academician.
St. Berechet, Petru Manega. Bucure§ti 1923 1 vol 810 pg. 27.
DI. Berechet traduce in rort An4te lucrarea lui L. S. Casso, fot rninistru de in-
structie, scrisa in ruse§te (Zetr Manega, eabeildi Kodificator Bebarabii un uitat co-
difica or al Basarabiei). Cassc; a mai scris 2 alte lucrari ce privesc Basarabia : Dreptul
bieantin in Basarabia, tradus de I. Varzar §1 Busia la Dunitre in curs de traducere
de d. Berechet.
Tradncerea e preceddta de o introth.cere, in care s'ar arAta partizanul ca drep!ul
vechiu romAnesc, nu e numai urmarea vechiului drept roman, ci un amestic de drept
bizantin, maghiar §i s ay..
P. Manega e macedonean, ndscut in Muntenia la 1782, a studiat dreptul la Paris
intre 1816-1820. ajutat la aceasta de Ignatie, Mitropolitul Muiteniei, de toe din acela§
tArg Arta, cu V. Manega, tatAl lui Pe,re Manega a trait apoi la Chi§indu intre 1828-
1830, lucrAnd la un Projet de Code civil your la Bessarabie" care a rAmas in Arhive
uitat $1 astazi.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 347

Co dul Manega cuprinde 4 parti : despre persoone, despre bunuri, despre obligatie,
qi procsdura civild (neterminata).
Un Macedonean, trait in Muntenia, organizeaza destul in Basarabia 1
led invatltninte frumoase pentru unitatea rasti noastre.
Dr. N: Leon. Amintiri. la§i, 1922 1 vol. pg. 246. Pret 30 lei.
In acest interesant volum, unde in mod siticer §1 cald Oat spuse amintirile until
om la 60 ani despre lumea § iintifica, in care s'a invartit, atat din strainatate cat §1 din
tara, cetitorul va prinde ma rele ale,* ca supt rapoartele culturii §tiintifice sari em Inca
tributari marilor §1 vechilor centre de cult Ira din apus. Cum insa autorul, ie§ean prin
cre§tere, le§ean prin profesiune. caci s'a tinut legat de Universitatea noastra §i and a
fost tarat la Bucure§ti, s'a intors caci, an Universitar nu poate trAi la Bucure§ I, rezervat
mintilor §i oimenilor de afacer; 1
In comp'exul oe amintiri, autorul aminteVe §i de la§i §i de cateva figuri d. inte-
lectuali ie§eniramura pur stiintificiin frunte cu Gr. Cobalc_scu, Xenopol §i altii. Vor-
be§te §i d,t revista Arhiva, dar, vede numai latura ei §tiintificA.
Par.rile emise asupra studentime! stud:oase, nu galdgioase sant b'ne venite, caLi pleacA
de la realitatea trista.
Academia RomAnA. Anale" Tom. XLIII. (1922-1923). Buc. 1923. 1 vol. 8 61,
pg. 235.
Scumpetea zilelor de azi se resimte foarte mult la Academ'e De §i totalul fondu-
rilor de care dispune Academia e de 15 843 237 Id bani 50, la cari au mai intrat in
aiul 1922 suma de lei 234.000 lei, totu§i cheltuelile materiale ale Academiei sant a§a
de mari, ca a fost silita sa incetin, ze ori chiar sa inceteze cu o sumä de alte publica-
tiuni. Se resimt dEci §i analele, cum §1 memoriile. Subventia ce statul i-a aco. dat in
urma de un milion pe an, va spori activitatea pub!' catillor §llintifice, istorice §i litcrare,
spre a se norm_liza §1 Academia.
Sp'cuim cate ceva : In prima §edinta din 23 lunie 1922 D. On .;iul pre§edinte a-
duce omagii figurii lui Tache lonescu.
In §edinta de la 3 Noembr'e 1922, DI. I. Bianu prefinta un volum scris in ita-
liana : Vita di Fra Gieremia Vallaco dell'ordine de'Frati minori detti Capucini. Scritta da Fra
Francesco Severini Napolitano del medescin, Ordine. In Napoli. nella Stanzarea di
giainto Paffaro 1670.
Acest calugar Capucinise ziceca s'a nascut in Iai in anal 1556 lunie 29
in un castello detto Zaxos I. d. zaro (pp 57)pe care d. I. Bianu 11 crede a fi Igii
Parintii lui au fost Catolici e di pieta grande", Stoica Costit (i. d. Costin), om de con-
ditie socialA modesta, dar farA sa aiba trebuint1 de a sta in serviciul altui, i§i cultivA
farina lui, ingrijea de vitele lui §i caAga ii destul ca sa traiasca el cu familia lui §i sA
miluiasca pe saraci. Sotia lui Stoica era Margareta lui Barbat". Stoica avea 2 fete §i
5 baieti, intre care intaiul naacut fusese Eremia, din botez loan, cum fusese botezat §i
Sfantul Francisc (de Assisi)".
Erimia Valahul a bst canonizat dint de biserica catolica.
In §edinta de la 24 Noembrie d. D. Gusti prezinta d'n partea d-nei GAlu§ca un
manuscript Minas de la sotul sau C. Gillupd, profesor, intitulat Slavisch-rumiinisches
Evangelium bruch stack", cu rugamintea de a se publica. C. Galu§ca a fost un fiu al
Ia§ilor §i a luc. at pe terenul slavisticii publicand o Psaltire slava-romana.
In .c,eginta d la 26 lanuarie 1923 se serbatore§t d. Iacob IsTegruzzi, pentru impli-
nirea a 80 de ani. AtM d. Iacob Negruzzi cat §i P. Poni- an.bii octogenarisunt figuri
le§ene, cari onoreaza literatura romanA prin lucrarile lor.
In §edInta de la 2 3 Ferbr 1923,04. V. PArvan, face panegericul lui T. 7. Burada.

www.dacoromanica.ro
348 RECENZII

In §edintele de la 20, 23 §1 30 Martie se ocup5 de figura dispArutului 13. Onciul,

fost pre§edinte al Acad miei. D. Onciul era §i membru de onoare al Societatii Muzeului
nostru §i pre§ed ntele nostril, a luat parte la Imormantare aldturi cu d. Zota eful arhivei
Statului din la§i §1 conservatorul Muzeului.

REVISTE
Artur Gorovel. $exatoarea. An. XXXI. F0lticeni 1923-24.
Revista continua a Imbogati lit. poporana cu ceia ce harnicii ei colaboratori ii tri-
met : descAntece, cred"nte, superstitii, cAntece, cimilituri, bocet-, colinde, chiuituri, uraturi
§i altele.
Econ. D. FurtunA. Tudor Pansfil3e. An. 1 (1-12) an II (1-3).
Revlsta de la Dorohoi face aceia§i slujb5 ca §1 c3ngeriera ei de la FAIrceni. Acum
cu RomAn'a Mare, aceste 2 reviste vor cuprinde § Notdul Moldovei vechi : Bucovina
§1 Hotinul. Larga colaborare a multor invatatori aratA Ca poezia populard e nesfAr§itA. In
producerile sale §i poporul Insu§i. Uhimul numar e Inch nat lui Arthur Gorovci, pentru
30 de ani de conducere a A.eztitorii. BAtrAnul folclorist a devenit §i istoric, cad pasiunea
avAntu!ui poetic al poporului Pa dus sd aprecieze §i avutul istoric al aceluini popor, mai
ales cA in calitatea sa de avocat a avut prlej a trata §i procese vechi ca acel al Sad-
restilor de la Osol §i ne da foarte multe acte, ce vorbesc de TAutule§tii.
Revista Nroldovel. An. III (5-12) An. IV (No. 1), Boto§ani 1923 I 24. Revista Mol-
dovei, ce apare in Boto§ani, continua a face opera culturala in nordul Moldovei. Pe
lAnga material literar propriu zis, Revista cla o larga contributie la istoria literaturii, cum
si la istoria politica. Mi§carea §colara i economica nu e nesocotita. Mi§carea de librarie
romAneasca e trecuta supt recenzia celor grupati in jurul Revistei.
Analele Dobrogel supt directiuuea d-lui C. Bratescu. Constanta 1923 I 24.
Pe anul ultim au e0t 2 fascicole (3 si 4) si cum greutatile sunt mari In regula-
ritatea aparitiunii, cu ultimul numar, directiunea Revistei anunta ca va transforma re-
vista in buletin, a parAnd odata pe an.
Pe lAnga materialul literar, care abuncltaza, cercetarile istorice fie cu caracter po-
litic, fie geografic, ocupa locul de cinste...E de ajuns a semnala cAteva : Episcopia To-
misului si a Durostorului (D. Stoicescu), monografia satului Caranasuf (V. I. Sasu), mo-
nografia comunei Topalu (V. Morcei), VrA3ta deltei Dunarene (Dr. I. Lepsi). Apoi un
pugitat de etimologii intre V. PArvan §i Per. Papahagi asupra intelesului cuv. Buoeu (buza)
Junimea literarA. An. XII (No. 6-12) an. XIII (No. 1-6) Cernauti 1923 I 24.
lu jurul d-lui I. Nistor stau grupate o samA de condee, cari fac cinste CernAutului
Si Bucovinei. Revista e in al XIII-lea an de existenta. Materia literara in vers si proza,
studii literate asupra personalitAtilor disparute pe arena literaturii bucovinene, bAtrAni
si tined ; ici-colea studil istorice ; documente ; o bogatd ilustratie de pe obiecte de arta
monumente vechi arhitectorale, pietre cu inscriptii.
Toate acestea arata ca se impune la Cernauti o diferentiare. Capitala Bucovinei cu
Universitatea ei tanara, cu profesori tineri si harnici merita sa biba o revista de istorie
se anunta Coominul ; II asteptam ;
Figuri disparute : Ciprian Porumbescu, compozitor muzical (1854-1883). Nicu Picu,
un Barbu lautaru al Bucovinei (1789-1864), Nicu .Dracea (1879-1923), poet, Eudoxiu
Hurrnuoaki, cu prilejul centenarului, Gr. Vindireu, lautarul Bucovirfei (1830-1886) ; D.
Onciul t 1924.
In coloanele acestei reviste ci. Arta Gorovei publica documente Tifutulgti, bine

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 349

venite 5pre a spori cunostinfele despre aceastd familie vezhe §1 ilustrd, care se pds-
treazd Inca rutenizatd prin sateie de pe Cirimus §1 dincolo de Prut (IvInc Aufi).
Dun Area, revistd shinfifica-Iiterard. An. I (No 1-12) Silistra 1923-24. 60 lei abo-
namentul.
Revista intrupeazA dorinfa celor ce au intemeiat-o de a f ice §i din Silistra un cen-
tru cultural. Ea Intrupeezd adevdrul : gOmul sfinfeste locul, nu lozul pe omx. Literatura
esteticA versul ocupd un loc de frunte, iar cercetdrile istorice imbracd mai mult
haina filologica supt condeiul cunoscutului Pericle Pdpahagi.
Cred cd servim pe cetitori, culegdnd cdteva etimologii, din care autorul vrea sd
dovedeasca, nu cu pufin succes, teza continuitAfii romane in alcia Traiand. Tema este
aceasta : cuvin.ele latine, care se pastreazd numai in Dada TraianA 1lip;esc in dia-
lectul macedo-romdn, dovedesc cA grupa de latini de la Dundre au stat numai la Du-
ndre, pe and in Pind sAnt alte cuvinte. lata o lista de asetnenea etimologii :
Durdire, este compus din Duna + re, adicd Duniirea cea rea.
Buzeu = buzA ; Criician (lat. colationem), bour (I. bubalus) lipse§te in mr. ; p4-
curd, (piculam) lipseste in r., papura (I. papulam) lipseste in mr. ; acerti (I. aquila)
lipseste in m:. ; Negoial (I. nivonius), lipseste la mr. ; Hic (1. ficus), lipse§te in dr. unde
avem slaJul smochin, ; ocisteigni cdstagne, lipseste In dr. uncle avem forma greacd
akaTavoy = castaae.
Urmeaza apoi alte etimologii, din cari insirdm cdteva Ileana Cosinzeana = Helena
Constandiana ; Vaidomir, sat la 8 km. de Silistea = Vado mir vadul cel liniVit ;
Tulcea = Tulja cea, ca §i Oancea, Mihalcea, (Tule este prescurtare din. Apostol) ;
Isitccea = i+Saccea din (Satzes) Vrancea = vrand + dim. cea ; lae (lat. flavus) ; .Reni
(v. Tomarax) = rend (arena = nisip) ; Stur munte (lat. Stijlus) Sumedru mr. =Sanc-
tus Demetrius =Sa(n) (Je)matru, madru. Boboteazd (mr. buboate = lat. votum, vota
(bota) = boate boteazA = boboteazd ; ztivljce (mr.) = diabolus, ghiavol, zarzavuli
(mr. = diavolus) ; Pacuiiul ostrov in Dundre = picunjiu =piculjiu (lat. pecunium, bani);
reteza (1. rectus, rectizu = reptezu de unde retezu ca indard(p)t ; fra(p)sin, culmii, yed-
Are (viezure), meal (mal, ca preag, fleamd, greasu, fleac etc.) ; Murdzila, BrAndzA.
Arhivele Oltenia. An. II (No. 7-10), An. Ill (No. 11-14). Craiova 1923-24. Abo-
nament 200 lei pe an.
Pe lAngd materialul §Iiintific §i literar, caci revista este enciclopedicd, nu lipsesc
qi studil istorice i Documentele Oltene§ti, publicate de M. V. Dimitrescu, N. Gh. Din-
%

culescu, Gh. Fotino (slavo-romdne), C. V. Obedeanu (obiceiul pAtrantului §i hrisovul din

1668) ; Gh. Poboran, N. Plop§or, El. I. StAncescu, T. Gh. Bulat, Mi§u Saulescu, N. Ma-
teescu si alfii. Inscripfiile nu lipsesc.
Noi §tim cd Oltenia e stup de documente, mai ales in partea ei de la munte, de unde
§tefulescu a publicat atAtea. Mai §tim cd Oltenia are multi milionari ; asa cd miscarea
culturald, pe baze istorice din centrul Olteniei trebue sd-Si intindd cercul de studiu al
trecutuluipentru a ne cunoaqte mai bine §1 asupra Banatului, unde se gdseste mult
sAnge oltenesc cum §i asupra Hafegului, si chiar asupra Timocului.
P. S. S. lacob Episcopal fluqilor (Pr. Ion Antonovici). Documente BArlAdene (supt
tipar). Bdrlad 1924.
Am avut plAcerea de a cdpdta primele 10 coale din vol, IV al colecliunei de Do-
cumente BArlAdene. In acest .volum cunoscutul cercetAtor istoric al Tutovei §1 BArla-
dului strange tot ce s'a publicat despre Bdrladca actepe langd cdteva inedite. A§-
teptdm ca in acest volum sd ne dea o Ustd complectd a §oltuzilor de BArlad, cAci nicl
un tArg nu are mai multe acte §oltuze§ti ca BArladul, el fiind primul tArg din Moldova

www.dacoromanica.ro
350 RECENZII

care §i-a pastrat originalul hrisov a lui tefan cel Mare pentru ocolul targu'ui. P. S. S.
Par. lacob sd continue §i mit departe lucrarea inceputa.
N. Vitencu. Revista Maøililor i rtizegilor Bucovineni. An. I (No. 1-22). An. 12 (No.
1-18). An. III (No. 1-16). Cerraut 1911-1914.
In jurul d-lor Vrtencu §I pr, Topa s'a organizat acum 15 ani in urma cu colabo-
rarea lui Grigorovita o intreaga mi§care culturala nationala pentru rede§teptarea romanis-
muului adormit intre Prut §i Nistru. Ca centru de propaganda era Cernatii, iar ca prim
popas era satul Ivâncauti, un cuib de intelectuali romani. Revista a durat trei ani, §i a
raspuns unei realitsti reale. Azi idealul luptei lor e implinit. Am azistat la serbarite lor
din Ivancauf. Mirarea culturala trebue sa continue §3 astazi, cal du§manii neamului
sant tot a§a de darzi, mai ales and vad cã le fuge terenul ch sub picioare
Documentele vechi nu lipsesc in sat le dintre Prut §i Nistru. Bisericile lor sant
foarte interesante de studiat. Pe cat im pr, Topa, prezidenlul actual al Societatei, a
adunat date istorice din 77 sate rutenizate pentru a doveai preex stenta romanilor in
majoritate acolo unde nu azi se vo.b2§' e numai rutene§te.
Dr. Ovid Topa. Ceremugul alaturi de Nistru. Cernauti 1924.
In aceasta conferinta autorul trateaza chestia Nalionala cu prilejul serbatorirei Ba-
sarabiel. E glasul prov;nciilor alipite in cantarea imnului romanismului e§it b suprafata.
T. Balan. Eudoxiu de Ilurmuzacht (discurs festiv). Cernauti 1924.
Cernauca lui Hurmuzache din Bucovina ne aminte§te Marigia lui C. Negri din
Moldova, de oe. hotarul despre Munteni.. Evocarea lui Hurmuzache cu prilejul semicen-
tenarului (1874-1924) era o datorie sfanta a Bucovinenilor §i prin ei, a Mo'eovenilor.
Dar nici o oficialitate, pe cand peste munti, ab dna oficialitatea la orice sarbatori cat
de micil De ce ?
D. Dan. Un autor roman bucovinean. (Vasile Cantimir). Cernauti 1924. V. Cantimir
slujba§ la consulatul Austriac din 14 a lucrat un mare dictionar romano-german-francez
In 11 volume in Iai intre 1826 Febr.-1827 Dec.
loan Cantimir cas. cu Maria Gorduna (1790)
n. 1754 n. 1773

Vasile, Maria Ana Toader Mihai Dimitrie

n.1794 n. 1788 n. 1795 n. 1797 n. 1800 1802
(cu aid femee

Toma de Cantimir
1ocotenent
Leca Morariu. Frafinit Emineseu, Cernauti 1923 (extras din Glasul Bucovinei).
Autorul scoate Ca Gheorghi §i Ramp Eminovici au avut 11 copii, nu 10 cum arata
alta biografie : Casatoriti in 1840 lunie 29, au facut ace§ti copii : a'rban (n. 1841 mort
tanar de tifos), Niculai (n. 1843, Faur 2-9 Mart 1884 s'a impu§cat, Gheorghe (n. 1844
s'a 1mpu§cat), Ruxanda (n. 1845 Mai 5), Ilie (n. 1846 lulie 1 mort tanar de boabe mo-
lipsitoare), Maria (n. 1848, moartA.copila de 7 ani), Mihail poetul, (n. 1849 Dec. 20),
Aglaia, Ion Drogli, apoi Gareis Edler von Döllitzturms ni 1908. Hanrieta, Matei (n.
1856), Vasile.
Em, D. Trifan, Prin Ardealul robit. Iai 1923. 1 bro§. 45 pg.
Din o escursie §colara facuta prin 1914. ca elev al Scoalei Normale Vasile Lupe

www.dacoromanica.ro
1111.6.11.1611 RECtNZII 51

autorul Iasi A se strecoare in suflet sentimenfe frumoase, id pe colea versurile tradeaza

o fire artistica. Se cite§te cu interes §i dragoste, mai ales azi dupa ce visurile de elev
s'au implinit.
Dr. Florea Lupu. Constateiri i lcimurtri, asupra mi§cAril politice a Romanilor Bu-
covineni in ultimii 30 dn ani. Cernauti 1923. 1 bros. 59 pg. Pretul 10 lei.
Framantarile politice ale Rominilor Bucovineni au scos la suprafata oameni noi
fara a-i scuti de pasiunele politicei. Din ace e framantari dinainte de Uain, a ie§it a-
ceasta lucrare pro domo.
C. 1. Karadja. 0 eàlätorie pe apele romane §i pr:n Basarabia (1835). Buc. 1923
(extras din Buletinul soc. geografice).
Scrisorile lui Kelemen Mikes (1738-1740) extras din Anale'e Dobrogiei. Constanta
1924. Din aceasta .am dat ce e 4 scrisori scrise de Mike§ din la§i.
Quelques consdérations sur le service consulaire roumain. Buc. 1923. 1 bro§ura p. 45.
Prefata §i epilogul explica intentiile studiului. Autorul in hee cu aceasta constatare
les Nat ons ne vivent p-s a'intentions et de projet, mais de travailli.
Stoica Nicolaescu. Domnia lui Hcagoe Basarab Voevod (1512-1521). Aid utill-
zeaza cronicile ; iar la urinal da in facsimile hrisovul lui Neagoe Voda d n 7025 Aug.
23 (1517), scris de iogofatul Morel in minunata ceiate a Curtil de Arge§, prin care se
da manastirii Helandar 7000 aspri ca ajutor anual.
Alex. Lapedatu. Cum s'a alcatuit traditia nationala despre otiginele Tarit roma-
ne,ti. Buz. 1924 (extras). Comunizare facuta la Ac- demie ; cercetand substratul popular
§i literar al traditiei cJnstata ca in jurul persoanei legendarului Radu Negru se gru-
peazA urmatoarele fapte : unitatea teritoriata a lard, incl Tendenta ei politica, alurigarea
Tatarilor din Tarasak, stapanirea §i a §esului Muntenie', a§ezarea Capitalei la Campu-
lung, biserica domneas,:a de acolo. Acesta este Basarab Von' solo! Marghitei, care a
zidA bis. catolica din Campu-lung din secl al XIV.
Ern. Bucuta. Rominzi dintre Vidin i Timoc Buc. 1923 1 vo'. 8°/a pg. 132 cu
harti si fotografii. Pretul 40 lei,
Acum câd hotarele taril ni s'au márit pana la marginile etnice, este bine a 'le eu-
noaqte §i mai amanuntit grupele sau insulele de Romani, ce mai traesc dincolo de ho-
tarale actu .1e. Problema nationala la noi nu s'a inchis cu Pa ea de la Versailles. Cul-
tura nationala trebue sa se intinda §i la grupele razlete de Romanii extrateritoriali. §
sant mu/fi §i Inca nedreptAtiti.
Studiul d-lui B :cuts ne lamure§te isupra regiunii dintre Vidin si Timoc unde avern
Romanii de colonizare noua. Material istoric documentar ; material th folklor, glosar
harti, vederi fac s udiul foarte interesant.
St& ne cunoaqtem dar §i mai bine §i mai adanc, iata cerinta zilelor de astazi §i
problema zi elor de mane
V. PArvan, Histria al 7 memoriu. Bnc. 1923. 1 vol 8./0 pg. 132, cu 10 sianpe
si 56 f 'guri in text.
Harnicul cercetator arh olog al Dobrogiei continua a imbogati mat rialul Epigraiic
al Dobrogiei vechi §i noua. Acest al 7-a memor:u cuprinde sapaturile §i pietriie gasite
intre 1916-1922, §1 pe cari Bulgarii §i N,mtii in ura lor de rasa contra noastra §i a
culturei noastre le-au luat §1 dus in ta-a lor. Bulgarii ni le-au dat inapoi. Nemtii 1114
Aind cä sint mai civilizafi !
pietrile au ce pov,sti despre furia razboiului nostru de intregirea neamului 1
Librária Lugojani
Lupojul este un centru de editura romaneasca cu reputatie deja bine stabilitA, Re-

www.dacoromanica.ro
352 PECENZ11

vAzAndu-I a doua oard am avut prilej sA mai cumpAr cafe ceva din noile publicatiuni :
Nec. Jugareanu. Lira libertqii, Colectie de cantece nationale 1 vol 8°/a mic pg.
166. Pret 16 lei. Lin mic dor de poezii curente.
Sä fie lumina., Supt acest motto, se publica la Lugoj o mica bibliotecd religioasA,
cu caracter apologetic, cu scopul de a dovedi cA singurA biserica grapatA este repre-
zentanta lui Hristos, si cA superioritatea Papei se impune astAzi si nouA, cAci au recu-
noscut'o de la inceput §i rdsAritenii si apusenii. In capul acestei publicatiuni stau o mAna
de preuti misionari uniti, cAci §tiut este cA Lugojul ara .0 episcopie Unita dar cea mai
mica ca populatie de drept credinciosi. Au apArut pAnA acum 14 numere din aceastA
publicatie; 1) Glasul Unirei de Virgil Pop; 2) Neunirea cea mare dintre cre3tini, 3) U-
nirea de la 1700 ; 4) Ortodoxia romAna, 5) Biserica soborniciaFA, 6) CreVini ratdcli,
7) Petru Maior §i Unirea, 8) Sfintil parinti ce zic ei despre Papa 9) Floarea Ad.varului.
LAuddm strAdanuinta Episcopului Unit din Lugoj, dar se exagereazd nota apolo-
getIcA, cAnd rolul bisericii Unite in Romania mare nu este de a face propaganda deri-
calA papistasA ci opera de culturA nationala romftneascA, cad exagerandu-se nota cle-
ricalA in dauna intereselor nationale, natiunea este in drept prin alesii ei sA dezlege no-
dul gordian al actului politic de la 1700, cAci acela n'a fost fapt religios, ci curat politic.
IncetAnd motivele. inceteazA de la sine §i urmarile. Ori nu 1?
Dr. Alexandra Nicolescu, Episeopul Lugojului, Dumneoeu i Aratura. Lugoj 1923.
1 bropri, pg. 42.
E No. 1 din biblioteca pentru clasa Culla.
Nu stAruim asupra fondului lucrArii, fiind o interpretarA metafizicA a legilor firii,
II o urmare fatala a legilor logicii mistice. Noi nu putem eV din cadrul judecAtilor
noastre.
In scopul de a lumina elasa etatti asupra adevArurilor religioase, incercarea §e-
fului bisericii Unite din Banat, un bun roman, un literat cu mult simt artistic, nu are
decAt aprobarea tuturor.
Pe terenul apologeticei crestine orice lucrare e bine venitA. CealaltA IaturA. a ac-
tivitAtil poate primi critica, cad se face disputatio interseparantos.
Istoriografia rorneznti (in 1921 §i 1922). de loacnn Craciun si Ion Lupu. Buc. 1924,
(extras).
Era de nevoe asemenca lucrare de sintetizare si de publicitate a miscArii istorice
la noi in tarA. Pe orice teren de activitate lucrarile th sinteza sant necesare §i bine-
venite. Pe terenul istoriografiei ele devin imperioase, cAci pe acest teren noi ne mani-
festam ratiunea de a fi ceiace santem, prin punerea in evidentA a ceia ce am fost. In
nevoia ce avem de a ne cunoaste, desvAlirea trecutului vietii romAnesti supt atAtea scri-
sori deosebite este nevoe ca sA stim ce punem la topit intru unitatea sufletului romanesc,
cad stiind stArile anterioare, deci duhul ratiunii, ii putem mai bine topi inteun singur
aluat romAnesc.
In acest repertoriu bibliografic, _loan Neculee ii ocupl locul sAu de cinste, cAci
tocmal pe acest teren de activitate ne-am strAns cei grupay iri jurul muzeului, spre a
face opera culturala la unison cu tovarasii de luptd din celelaite centre romAnesti.
Banat Marmorosch Thank et Comp. Bucuresti 1924. 1 vol. format mare, jubiliar.
(1848 1923).
Nu este altA lucrare care sA IntreacA supt raportul artei grafice aceastA tipAriturA.
In jurul fiecArei pagini este cAte o vedere din intreprinderile Casei Marmorosch.
Lucrarea n'are raport cu cercul de activitate al revistei noa:fre, third cA are un
istoric al nasterei acestei mari case de bancA.
in istoria finantelor, noi Romani! ne vom los,/ Inca mita vreme de nume straine,

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 351

cAci din vechi finanta bancarl bani cu ba$ o fgeeau Turcii §i Evreii Turd ; mai
apoi Francezli $i Evreii Francezi, supt Regele Carol ati facut-o Germanii $i Evreit Ger-
mani. Ad cata s'o facem noi Romani $1 Evreii Romani.
Cand in 1899 casa bancarA Marmorosch s'a transf ormat in societate de credit cu
8 milioane lel, a putut sA se constitue atunci in ziva de 4 Dec. 1904 cu tin capital
vArsat de 2.400 000 lei din care numai 2 erau capitali$ti romanl. P. S. Aurel;an 1
I. G. Cantacuzino, cel intAi cu 100 actiuni $i cel de al doilea cu 40 actiunf, fata cu
1600 actiuni,-din care lacob Marmorosch subscrie 3000 actiuni, Blank 3700 actlunl, far
!Arlene din Berlin, Viena $1 Pesta 8800 actiuni. Deci capitalul initial romanesc a fost
de 250.000 lei, ce reprezintA numai 3 0/01
Istoria finantelor Romaniei sant de facut, nu eat pentru a ilustra lipsa de spirit
financiar la noi, cat pentru a ne lAniuri asupra unei lature foarte vii si unportante asu-
pra trecutului nostru. Avem catedre de finante la drept, dar n'avem un istoric al fi-
nantelor noastre, caci istoriografii n'au furnizat tot materialul necebar, si se crede fArA
valoare reala, de cei ce sunt chemati a valorifica cercetArile istorice.
Pretul vietii in trecut, natura monetelor de circulatiune, fluctuatia pietPi, ba$ul,
zarafia, socotirea dobanzilor de 10 la arta, dijma supt raportul band, evaluarea ba-
neasca a muncii, rolul Turcilor ca agenti de banca, etc., etc. WA atatea chestiuni, cad
i$i nteap A istoricul lor.
lar peste toate studiul istoric al bugetetor Orli scheletul organisrnului de stat,
nu Pa %cut nimene.
De aceia lectura acestei lucrAn jubiliare pe langA cA te atrage prin luxul $i ar-
tisticul ei, dar pare ca-ti evocd lucruri, despre care dosarele pra uite nu spun nimic,
sau daca spun nu le pricepem bine.
Gh. GhlbAnescu
*
* *
In _Revue des deux mondes, 15 luin, 1924, pg. 832 $i urm. Charles Diehl, sub tit-
lul de Impresiuni din Romania°, publica frumoase lucruri vAzute la noi, cu ocazia con-
gresului de stuclii bizantine.
Se aduc laude ministrului Instructiei publice, ci dr. Anghelescu, $1 d. N. Iorga, care,
in special, a dat suflet acestei reuniri Viintifice. Rdmane adanc inpresionat de primirea,
care li s'a fAcut in Bucure$ti $i mai ales n MO. Mai ales, in Ia$i este un amAnunt,
care 1-a mi$cat adanc pe marele invAtat : un amanunt...fAcut sä incante sufletul unui
bizantinist $i mai mult pentru cd e o dovada de continuitatea traditiei bizantine in pile
Romane". Precum odinioara, in Bizant, un strAin care era primit la palatul sfant, in au-
dienta de are inparat, era dus la brat de doi inalti demn'tari ai curtii, tot ma $1 el,
tinut in dreapta de Mitronolir $1 in stanga de unul din asistenti, pe nea$teptate, a sco-
boat treptele marii sari a palatului metropolitan $i in vreme ce pluteau in spiritul
meu amintirile din cartea ceremoniilor, aproape cA mi intrebam, dacA in josul scArii,
n'am sä ma intalnesc cumva cu impAratul" (833-34).
Monumentele de artdbisericele $i mAndstirile din Moldova de Nord $i Buco-
vina le socoate printre cele mai pretioase pocloabe ale patrimoniului national. Mai ale$i
cele din sec. XV-lea $1 XVI-lea. Spune cd se cunosc putin aceste monumente, de$i for-
mead ,unul din cele mai remarcabile capitole, nu numal din istoria artei romane, dar
din istoria picturii bizantine". In frescele din aceste monumente, se vede pternicA in-
fluenta Bizantiului $i de aceia pentru membrii unui congres de bizantinologie ,putini vi-
zite sant mai interesante $i mai pline de InvgjaturA.. Pare cu adevAratatat de mult tre.
eutul mort pareca reinvie deodatA,--cA aici faci o cAlAtorie in trecur (836).
Bisericele din Bucovina, in peisajul care le incunjurA, le gase§te Incantatoare. Bo-
46

www.dacoromanica.ro
354 RECENZH

gäliJe lor In comori de tot felul Out uimitoare. Ceia ce loveste, de la inceput, pe vizi-
tatqr este mAretul decor de picturi, care acopere fatadele exterioare ale biseticilor, in
Intreaga lume bizantinA nu se intalneste nimic comparabil" (837). Pe id, pe colo se in-
talnesc si influente occidentale.
Interiorul acestor biserici e tot atAt de somptuos pietre de morminte cu sculpturi
si inscriptii, rnArete stofe brodate i fresce bogate cu figurile Domnilor de odinioarA.
Din aceste portrete atat de vii, trecutul parecA renaste, pe and, cu toatA amenintarea
turcegscd apropiatA, In Tara Moldova, era Inca bogatie, mdretie i slavA" (839).
Omit, capitala Moldovii, nu seamdna de loc cu Bucurestii. De pe culmea Malta,
pe care se ridicA frumoasa biserica de la CetAtuia, una din capo'doperile artei romAne,
din sec. XVII si de unde domina intreg orasul, Iasii apar in centrul unui larg orizont
de MATO accidentate 1 acuperite cu arbori, inprAstiind pe un spaiu enorm de teren,
bAtrAnele sale cartiere, pline de pitoresc, largile ulite cu frumoasele case moderne §i
nesfArsitele mahajale, in care mi§und o populatie destul de pacdtoasA" (839).
In acest oras, biserica cea mai demnk de observat e cea a Trei .Erarhilor. In de-
mil de sculpturi al fatadelor vede motivele cele mai diferite : geometrice, fLorale, or-
ugtnente arabe, bizantine, persane, armenesti si rusesti. In intregime o gAseste de o bo-
gAtie uimitoare al cArei exces, sfAr,seste prin a te obosi putin". La fel interiorul este
de c maretie prea auritd si prea nout, care te face sa-ti pard tdu, dupA fresceie pri-
mitive mai putip stralucitoare". Cimitirul Eternitatea ii va lasa impresia cea mai a-
dAncA" (840).
Tot asa de frumos vorbeste si de bisericelee din Muntenia. In primul rand de cele
de la Curteg de Arges, biserica lui Neagoe Basarab si cea domneascA.
Acesta din urmA este unul din cee mai remarcabile din toatA Romania". Bise-
rica Jut Neagoe este de o splendoare incomparabilP Frescele yeah', descoperi,e la bi-
serica domneascA, sub mai multe rAnduri de picturA, suprapuse posterior, sant on an-
sambiu decorativ de o valoare extraordinara". In ce priveste datarea acestor picturi, ele
face parte din limarea miscare a renasterei, care in set. XIV-lea, transformA o ultimA
oarA arta bizantinA. Ele sAnt, fArA indoiald, una din capodoperile acestei aite" (841-842).
Din mormintele descoperite in timpul din urmd, apare influenta occidentalA, a Un-
gariei sau a Venetiei.
Monastirea de la Horez a lui Brancoveanu o aflA poate cea mai frumosA din toatA
RomAniaff. Se descriu minunat incunjurimile pitoresti. Ii plac deosdAt chiliile, biserica ea
insAsi i frescele, cu figurile familiei BrAncoveanu si Cantacuzinilor, Aceste fresce sAnt
printre cele mai remarcabile, pe care le-a produs arta romAnd si ..ele mArturisesc des-
pre continuitatea traditiei bizantine si strilucirea extraordinard, pe care o dddu artelor
d,omnia lui C. BrAncovante (845).
0 extrern de impresionanta descriere a slujbei din Vinerea sfAntd, la Horez.
Aproape de sfArsit I Voronet, Moldavita, Putna, Sucevita, RAdduti, Sucevita si
Iasi, Curtea de Arges, Cozia si Horez, mandstiri vechi, plate de reculegere i artiste,
biserici, care Spun mulle, cu frescele ca paginile unei biblii strdlucitoare, sant minuna-
tele etape ale unui drum de neuitat i prea scurt, uncle atAtea lucruri ne-au fost re-
velater care ar fi meritat un studiu. mai lung". M. Costachescu
Dorohoiul, studiu i documente (Surete c izvoade, Gh. Ghibdnescu, Iasi, 1924.
In nest volum nou, publicat sub auspiciile primAriet corn. Dorohol, d. GhibAnescu, per-
cetatgr neobasit, continua publicatiile d-sale de studii I docurnente. Sa vede, de data
aaeasta, la closa tot mai mult tendinta, de a incepe sd concentreze materialul istoric e-
norm, pe care4 posedd, In legAturd cu explicarea originii §i nezvoltarea tArgurilor noas-
tre moldovenecti.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 355

La inceput ni se da o lista de primarii comunei Dorohoi, cari au functionat din

1851. In ce prive5te Inceputurile, nu este nici o §tire istorica, care sa ni le arate, dar,
fara indoiala, ele cad inainte de intemeierea Moldovii.
CuvAntul Dorohoi, Dorogoi Ii pune in legatura cu malorusui dorOga, drum, cale,
adica tArgul din drumul mare (dorogoniu = doroga + suf. oniu). (1) Ora§ul s'a inte-
meiat 5i dezvoltat in legatura cu comertul de cal 5i epe, cu Polonia 5i Podolia, cum ne
arata 5i numirile de sate : CobAla din jud. Dorohoi 5i Soroca. Aceste nume arata la ince-
put locuri unde se cre5teau herghelii de cal, de data aceasta numele satului luAndu-se
nu dupa numele proprietarului, ci dupa intrebuintarea pamintului (V).
Un mare rol, in partile Dorohoiului, In sec. XV, joaca marele boer Mihail Doro-
hoianul 5i Sandru ot Dorohoi. In 1495, Stefan Von zide5te biserica Sf. Nicolae, a card
inscriptie slavona se da (VIII).
In sec. XVI, viata municipala se dezvolta tot mai mult in Dorohoi. Din sec. XVII
avem 5tiri dacumentare despre ocolul Dorohoiului. La pg. X ni se arata dregatoriile de Do-
rohoi. Actele vechi de proprietate asupra mo§iei tirgului s'au pierdut. (XIX). Dupa te-
f an cel Mare, domnii incep a face donatiuni, din mo5ia tArguiui (XXII). Intinderea mo-
5iei targului Dorohoiului, in 1735 era 3660 stAnjeni latul 5i 8430 lungul sau o suprafata
de 14395 ha 5i 1489 m. p. (XXXIII) Vatra targului Dorohoiului se darue5te man. Sf.
Spiridon din Ia5i in 1804 (XXXIV). Dupa acest studiu, se publica documente dorohoiene.
Mai importante intre aceste sAnt : Jurnalul din 1838, Dec. 18, de alegerea trupului mo-
5iei Doroholului despre moiiIe megie5e, cu care ocazie se dau rezumate dupa docu-
mente mai vechi (unul pentru mo5ia CobAla, din 6975 (1467) Oct. 2 ; cel pentru impar-
tirea pe din doua a satului Cob Ala, din 7165, Nov. 4 (pg. 57) ; hotarnica locului daruit
din trupul mo§iei Dorohoiului catra Broscautii spatarului C. Sturza (pg. 64) ; diata ra-
posatului pitar Ilie Holban, din 1785, Aug. 2, interesanta 5i pentru termenii vechi ce-i
cuprinde (pg. 66) ; scrisoare de inchinare bisericii din Herta la sfeti lonu ot Kurucce5me
din Tarigrad, din 1794, lunie 17 (pg. 68) ; intarirea bisericei Sf. Gheorghe din Herta
cu mortasipia tArgurilor Foc§ani, Tuzara de la Orhei, Fole5ti, de la Ia5i, a Folticenilor,
Dorohoiului, a Chi§inovului 5i a targului Stroe5ti (pg. 72-80) ; actul din 1804, Mai 15,
prin care biserica sf. Gheorghe din Herta trece cAtrA man. Sf. Spiridon, din Ia51. La
pg. 96, urmeaza catagrafia Dorohoiului, din 1820, iar la pg. 103, 3 statistic! ale Doro-
hoiului, tArg 5i tinut, din 1803, 1820 5i 1831.
La pg. 21 se vorbe5te de o evanghelie loata scrisa pe pergament in Ilmba sAr-
beasca, in.a la anii 7009, Aug. 15 (1501) avAnd i dedicatie in numele fericitului intru
slavita pomenire dumnu tefan Vv., anume pentru biserica domneasca diia targul Do-
rohoi", adusa in un proces din 7268 (1760).
Cartea cuprinde, pentru inlesnirea cercetarilor, i un Indice. M. C.
Rofiegtii qi apa ldricului (studiu §i documente), de Gh. Ghlbanescu, Hu§i, 1924
bro5ura ca complectare la vol. V, p. II din Ispisoace i zapise.
Ro5ie5tii cu cele 23 trupuri ale sale, dupa 1874 proprietate a Epitropiei SfAntului
Spiridon din Ia5i, au fost inainte de 1817 proprietate a familiei Costache.
La pg. 6 se cauta etimologia Iadriciului. D-sa presupune 2 ipoteze ; sau slay iadro
sAmbure, graunt, sau numele ladrici, cuprinde in sine sufixul diminutiv -id 5i radacina
Idr. care ne poate duce cu mintea la numele propriu Andrian, Andrei, rostit in limba
paleoslovenica Ondre, Indre, Udre f Idre". De la numele apei, 5i-a luat numele i satu,
ldriciul, care dela 1833 se nume5te Naregi.
La pg. 8-9, se vorbe5te despre a§ezarile pe Idriciu in sec. XV : Bribegti (azi Pri-
be§ti), de la tefati Brebu din 1443, Mai 18, poate venit din Maramure§, §i satul Pu-
fani al lui jurj Puteanul din 14971 Mart 13, care ar arata o colonizare cu Rornâni, din

www.dacoromanica.ro
356 RECENZII

Muntenia ; tot pe aid yin Dolhenii (1497) urma§ilor lui Dolh (pg. 10). Sub Alexandru
cel Bun trAiau la Gura Idriciului, boeruf Balog §i Dragog aindescul.
La pg. 11-13 se v orbe§te despre a§eztirile pe Idrici in sec. XVI : Idrici, Du-
me§ti, Fole§ti, Ro§iaci. In 1669, Mai 18, Ro§ie§iii, prin cumpdrare, trec marelui spAtar,
Gavrilita Costachi, despre care la pg. 18, 19, ni se spune eine era. La 21, urma§ii lui
GavrilitA Costachi. Ro§ie§ti in sec. XVIII la pg. 22, tn legAturd cu boerii CostAche§ti.
Piiganii §i Gura Idriciului de la 1528 au fost ale lui Petru Rare§ §1 de la el au li-
mas tot domne§ti pAnA la 1630 §i prin mai multe mAni ajung hi familia Costachi. (23-25).
Dume§tii din 1669 erau daniea 1/6 partelui Gavrilita Costachii. Corotenii au fost a lui
Bogdan Vodd fiul lui tefan cel Mare. In 1699, Gavril Costachi capAtd danie in Coro-
teni (33), iar in 1718 CostAche§tii intrd proprietari in Bribe§ti (38), in 1792 in Nare§ti
(40) in 1717 in Fole§ti (41) in 1722 in Tuvlice§ti (42) §i Andrie§ti (44), in 1792 in Dol-
hew, in 1696 in Vatcani (52). Importante date despre schitul Vladnic (la 55) Si tot a§a
§i cu alte sate. La 71 j urm. se dA spita neamUlul Costäche§tilor (la stArsit §i in ta-
blou). La pg. 74 se dA traducerea doc. din 7001, Mart 5, ducA uricul pergament, pe
care j'a avut In InAnd (dupa un suret §i I. Bogdan Doc. lui Stet II, 7), iar in uricul tra-
ducere din 7060 (1552) April, apar pan Bodeiu §i pan NicoarA, poircalabii Iagilor (77).
Lucrarea e importantA, p ntru faptul ca. urmAre§te desvoltarea propr:etdtii in toate
trupurile mo§iei Ro§ie§ti §i pentru datele numeroase, din cari apoi scoate spita de 'fa-
mine a neamului Costachi, care ne- a dat §i pe marele Mitropolit, Veniamin. M. C.
6 Intindstire dispdrutit (extras din rev. soc. ist. arh. vol XV) de Sever Zotta, Chi-
§inAu 1924.
In aceastd lucra e d. S. Z. pub'icA in legAturd cu o mAndstire, ale Card urine au
disparut, pat u doc.-copii. 1) dela Stefan Voevod din 6974 (1466), luni 11 prin care
Stefu1 d n Tama§i virile din al sAu drept uric o mânastire din sus de Tama§i, unde au
fost Mark calagetrqa de cea parte de SAret mdndstirei ce este din sus de Piatra (Bis-
HO) §i a blIta anume Martina. Balta Martina §1 cu tot venitul ce se venea acei mA-
nAstiri s'au pretuit drept 60 ughi ; 2) suret dela lancu Vvd. din 7089 (1580 Sept. 5.
Se Intare§te preutului Ilie, feciorul popii Gi.gAi §i rudeniilor lui (exa t, v erilor) feciorii
Du,cini §1 rudeniilor lor, feciorii popii Voina §1 rudeniilor lor, feciorii Maru§cinii, ocina
din drese de in Ariturd de Alexandru Vvod (LApu§n unu) un loc din pustie la Cetatuie
la mAndstirea in protiva Radule§tilor pi di cie parte de Sdlet" ; 3) de la Vasilie Vvd
dli 7161 (1653) Aug. 28, la Greul ot Tama§ in pricina dintre Costandin §i Furtund ce
au fost comis. FurtunA pusese o prisacA de stupi ai lui pe locul manastirii B stritei peste
Siret, pe care calugArli o dAduse schimb lui Constantin ; _Din 7269 (1761 lulie 25, Gri-
gore Vvd. dA carte boerilor Constantin Corgtu §i Simion Coroiu ocina ce au intre td-
nutul Romanului §i intre a Putnii dincoace de SAret, la CetAtuie, la monastirea ce-i zic
acmu Bohociu cu balta Martina din sus de Tarna§i*,
Dl. Z. cautd sA fixeze unde venea mcincistirea §i balta Martinei (exact a Martel)
(pg. 24-26). Era & mAndstire intAria de cAlugdrite (CetAtuie) situatA la N. de Tama§i,
1a E. de Radomire§ti §i S. de Bune§ti. Existenta unei mAnAstiri, in acela§ loc, se con-
firma din doe. publicat de I. Bogdan, DSt. I, 463, 6999 (1491) April 20. Apoi autorul
se intreabd dacA nu cumva mdndstirea aceasta va fi fost catolicA (27). In legaturd cu
persoane §i lucruri, din doc. citate, d. Z. face foarte interesante excursii istorice. In legaturA
cu Evloghie dascAlul, traducAtorul din 1760, al doc. dela lancul Sasul, vorbe§te de neamul
Bantas (7-12). Des,re Evloghie §1 activitatea lui (13-14). Data de 28 Avg. 1653 face
ca actul sA fie suspect, cdci la data aceasta Vasile Lupul nu mai era in la5i, ci, fugA-
Tit de oastea lui Gheorghe §tefan, dincolo de Nistru, in tabard' lui Bogdan lintelnitchi

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 357

Cuprinsul doc. Ind nu dA nici un motiv de binuiall (15-16). Despre mihai Furtuni,
fost comis (pg. 17-23). kezArile catolice in Moldova (28 31). M. C.
.Revistit istoricti , anul X, N-rcle 1-3.
Revista cuprinde studii, de dr. Arnold Winckler, despre inceputul lui Voda Ca-
ragea dupd actele din Arhivele statului din Viena (pg. 1); In contributii la relatiile dintre
urma§ii lui Petru Rare§ §i Ungaria de Victor Motogna, se arati, dupa socoteli bistritene,
care erau satelef din Ardeal, din tinutul Rodnei, ale lui Petru Rare§ §i pentru care fiul
siti, Ilie VodA se plinge cd voiesc Bistritenii sa le ripiascA (8-10). De a ela§, Expedi-
tia lui §tefan Rare§ ln Ardeal §i, uciderea lui (10 si urm.). Acela§, documente noi, cu
privire la caderea lui Despot (26 §i urm). Const. I. Caradja, un calitor pe Duni, e, in
1786. E vorba de un german din Frankfurt a. M. Insemnarile lui contin notite, intre al-
tele despre Podul lui Traian, Calafat, Zimnicea, Giurgiu, Turtucaia, Cernav oda, Braila.
Despre Braila spune ci hem destul de intins, foarte sArac InsA, fiind compus rumai din
bordeie, Se observau trei sau patru minarete §i cAteva turnuri de cetate". Galatul era
depozitul tuturor mirfurilor moldovene§ti". In Bucure§ti priviliile §i cri§mele sAnt in
bordcie de lut, chiar in calea principa1A. Strizile sAnt murdare §1 podite cu butuci de
.stelar" (43 §i urm ). Apoi dad de seami, documente: la pg. 60, rezumat : la§i, 7123,
Mart 18 ; §tefan To9evici di Soldi satul Coste§tii pe Siretiu §1 cu moari pe Sireu
§1 cu MAnAstireani esate adevArate domne§ti, care slujiau curtii noastre din BotA§ianii.
Inscriptii de la biserici din Muntenia. La CetAtuia (14) pe un stihar : Sal aurart sit-
vori Io Duca Voevod gjda ego Nastasiia (pg. 67); alta pe o piatra in pivnita la bis.
din Radduti: Interesante cronici.
In aceia§ revisti, X, No. 4-6, d. lorga da §tiri, In legatura cu un doc. din 1628,
20 Nov., despre fratii pagAni ai lui Radu Mihnea. Acela§, dupa Revista Arhivelor, Lu-
cruri noui despre *incai". Extrem de importante sAnt §tirile despre instrAinarea si dis-
trugerea cornorilor de arta dn Ardeal, de Coriolan Petranu (84 §i urm). Din ele se
vede. cat de bogat a fost Ard.alul in astfel de comori §1 cat de multe au fost distruse
ori instrainate, incepAnd chiar din sec. XV-lea. Mezzofanti i Romanii de N. lorga,
(103). Acela§, Actul lui Mahomed 11 pentru negustorii din Cetatea Albi (1456). Acela§
RomAnii §1 lui.,ta de la Lepanto. D T. G. Bulat, da §tiri din Un cronicar sas despre
noi", din 1714 (pg. 107). Apoi §t ri despre Romani, in Carp vechi" : dupi La storia
dell'anno, public.tie istoricd privitoare la fiecare an din sec. XVIII. Aceste informatiuni
sAnt din 1737, 1739 La pag. 114 unele §tiri despre Ia§i. Apoi informatii d.n 1741, 1752,
1770, 1780. Apoi Documente, in rezumat, de d. N. lorga (117 §i urm). Unul din ele
din 6998 (1490), 15 Mart, Suceava. §tefan Vodd pentru Mancini(' Orridanult §i plemenitl
Ion Loga §i surorile Ilinca §i Mara, nepotovi Giuli, cari dau jumatate de sat Oniciani
pe Somuz lui Avram diiacu de v,stearea pentru 110 de zloti tAtAre§ti §1 70 lui Jurja
Onicianul i urma§ului lui, Ion. Boerii §tiuti (cf. §i I. Bogdan, Doc. §t. I. 403, 405, 418,
din acela§ an, fund §i zi). Scrie Teodoru diiac, (Dupa original). Altul din 7171 (1663)
22 Ian. Ia§i. Soborul de la Man. Agapia vinde ercanii, Ia Nistru, in tan. Orheiului,
pentru multi lipsd ëau avut staa manist re §i ati rimasu staa manAstire descoperitt,
pentru si§i fad staa ministire bucata §i si sa §i §indileasci" lui Duca mare visternici,
drept 800 Li Willi. Altul din 7175 (1667) 7 Mart, Ia§i. Andonie egumenvl §1 soborul
de la Trei Sfetitele de aicia dina tArgu din Ia§i" valid satul Vorotiatu in tin. Hotinului
lui Ursache marelui visternic. Satul a fost danie §1 miluire ministirel 'de la riplosata,
Miricuta Vimi§oaia fata rapiosatului Gheorghie Hahmanulti, cAnd alt riplosatt ia, cu
limn*. de moarte...cdci §1 oasile i sau astrucatti la adasta minastirezAltul din 1667,
20 April satul Culiceanii dela Hotina...pe apa Drabi§tii1. Altul din 1668 pentru ,,ve-
cini tArani...fugiti dina satt dint §Arcani" (acela§ lucru, 1670, 17 Dee.)

www.dacoromanica.ro
358 RECENZII

Altul 1762, pretAluire de oi 30 de berbeci cu un terfiiu, oi mestrugance §1

turcance de mijlocil"-1765, hotArnicie .peste Cobolta pin zatoane).
Un document latinesc, privitor la Laiota Basarab, din 1439 de V. Motogna. Frag-
ment din diata Mitropolitului Veniamin Costacha de N. lorga, (126). Documente munte-
nesti de T. C. Bulat. Apoi DAri de seama si Cronica de N. lorga. M. C.
In Anuartd ?coalei Comerciale elementare de bagi din Iasi, pe anul 1922-3, pg.
7, in tabloul profesorilor care au functionat la aceasta scoala, este trecut si Mihai B-
minescu ca profesor de geografie, de la 1 Oct. 1884-1 Sept. 1885. M. C.
Museele din Transilvania, Banat, Cripna i Maramurq de Dr. Coriolan Petranu,
Bucuresti 1922. 0 carte extrem de interesantA pentru cunoasterea muzeelor din Tran-
silvania. Cap. I cuprinde o introducere in chestiunea muzeelor, in care vorbeste despre
istoricul colectionarii si fondarea muzeelor, scopul colectionarli si al muzeelor, colectiile
de reproduced s. a. Cap. II vorbeste rand pe rand despre toate muzeele din Tran-
silvania, Banat, Crlsana si Maramures, aratAnd la fiecare anul intemeierei §1 cuprinsul
in general. Dupa cetirea carpi rAmAi uimit de comorile Ardealului, si in privinta aceastd.
Muzeul national al Transilvaniei din Cluj are o bogata sectie preistorica (63) si ro-
mana (64). Colectia numismatica cuprinde 32143 monede si jetoane. De o mare valoare
e muzeul Brukenthal, din Sibiu, cu cele 8 sectiuni ale sale, pg. 78-90 ; biblioteca are
127177 volume ; pinacoteca 1372 tablouri ; scoalele Tarilor de jos sAnt foarte bine repre-
zentate-7 sali,--asemenea si scoala italiana,-4 sali ; sectia arheologica are 6303 o-
biecte (1ntre ele monumentele lui Mithras, statuia Hecatei etc); sectia manuscriselor 2301
volume si fascicule (se gasesc si diplome ale Domnilor romAni, din sec. XVII); sectia
numismatica si tezaurul cuprinde 55295 obiecta ; o foarte bogata biblioted, cu 300 in-
cunabule (cartea ilustrata Stadtbilder der ganzen Welt din 1592 ne da o ideie despre
orasele vechl din Ardeal). Muzeul asociatiunii pentru literatura romAna §1 cultura pop.
roman din Sigiu are o bogata sectie etnograficA 98 §i urm. (15214 obiecte) V arheo-
logica (3808 obiecte).
Muzeul banatean, din Timisoara cuprinde asemenea o bogata colectie de anti-
chitati (48154 obiecte). Muzeul national sacuesc din Sf. Gheorghe cuprinde intre altele
27623 antichitati. Muzeul din Alba lulia are 6145 obiecte preistorice, 5586 romane etc.
Muzeul din Oradea mare cuprinde, intre altele, 14080 antichitati, cel din Arad 3875
(antichitati). Muzeul Batt} aneum din Alba lulia-cetate are o deosebita insemnatate prin
manuscrisele si incunabulele sale. Colectia de manuscrise are 744 opere, din care ju-
matate mai veche ca sec. XVI-lea °titre ele Codex aureus din epoca Carlovingiand,
evanghella lul Luca sec. IX, Liber de bello Jugurtino a lui Sallustius, lucrare franceza,
din sec. X-lea si altele din sec. XI-XV. Are 550 incunabule. Intre cArtile vechi biseri-
cesti multe sasesti 1 romAnesti gPe feritoriul tarii, in Battyaneum se poate mai bine
studia arta manuscriselor si a incunabulelor (131). In Muzeul din Deva (cu vreo 11000
obiecte) se gasesc rellefurile §i inscriptille templului lui Mithras din Sarmisegetuza §1
caramizile sigilate din jud. Hunedoara. Muzeul sAsesc din Bra§ov are, pe lAnga altele,
o sectle preistorica cu 5000 obiecte.
In Muzeul de arme al orasului Sibiu este si un scut cu bourul Moldovii (158).
Celelalte muzee sAnt mai putin bogate. In coleCtiile liceului greco-catolic romAn din Blaj
sAnt si table cerate.
In cap. III : Statul RomAn i Muzeele din Transilvania etc. ; cap. IV, un rezumat
francez, pentru straini, a lucrArii.
Lucrarea foarte buna si foarte elegant tipArita e absolut necesard tuturor care se
intereseazd de muzeele noastre. M. C,

www.dacoromanica.ro
 RECENZH 50

Ylachii i Morlacii, studiu din istoria Romanismului balcanic de Silviu Dragomir,

Cluj 1924.
Prezintd o importantd deosebitA aceastd lucrare, care se ocupd cu istorical Roma-
nilor din Nordvestul peninsulei balcanice. Vlaihii sau Morlacii se intalnesc foarte des in
imprejurimile Raguzei, ca deosebiti de Slavi, incd in 1318, 1332. Ei se indeletniceau mai
ales cu pdstoritul. Se intalnesc des si In peninsula Stagno, din 1386. Ei vindeau Med
din 1326 branzd romaneascd caseus vlachescus", cAruia i se spunea chiar cu numele roma-
nese brence" incd din 1357 (pg. 3). Chiar din 1344 sant pomeniti si in Bosnia. Ase-
m.nea sant vechi *1 in Hertegovina. In mare parte erau si chirigii. Caravanele lor se
numeau turma". In 1373, o scrisoare vorbeste, pe langd Caransebes de Vlachi schis-
matici ...in metis Hungariae circa Sabete et maiorem Vlachiam" (11-12). Cap. 11, vor-
beste de Vlahii din Croatia (incd din 1322). Cancelaria venetiand ii nume*te Morolaci,
(1344, pg. 15). Important privilegiul banului Frankapan pentru legea" Vlahilor din
Croatia (17-20). Despre Vlahii regali (21 si urm.) Ei locuesc mai ales in valea Ce-
tine!, in Lika, Podgorje si V.nodol (in 1395, nume : Bogdan, Tomsa, pg. 31). V1ahii din
Veglia (32). In Dalmatia apar deja in v. XIV Morlacii (35 i urm.). Vlahii si Morlacii
se gdsesc des si in Istria (in sec. XII, un Radul) si din sec. XVI apar si sub denumi-
rea Cici (1500, pg. 48) : in 1538 : Valachi, quos vulg ) zytschy vocant". 0 informatie
din 1490 spune cd tara Cicilor este situatd intre Croatia *i Bosnia (Czyschnlandt lig
zwischn Wossen und Krabaten). Fra lreneo della Croce spune cd Cicii, in limba lor,
se numesc Rumeri" (50).
Cap. V trateazd despre numele i nationalitatea Vlahilor. Termenul Vlah, cu in-
semnarea de Italieni, apare in sec. IX. L-au intrebuintat intai Slavii, pentru denumirea
populatiei romanice. Dela Slavi I-au luat Ungurii. In sec. XII, populatia dalmato-
romanicd i anume Raguzanii se numesc Vlahi. In cancelaria regilor sarbesti termenul
Vlach inseamnd permanent Roman, in sec. XIII XV (52), contrar cu cele ce sustine
invatatul sarb Stoian Novacovid, cA semnificatia cuvantului exprimd nu nationalitatea ci
starea de nomad, ca chip de trai opus celui de agricultor. Morovlachos conrespunde
sarbescului Karavlach ; de aici Morolaco sau Murlaco (Inca in sec. XII). Nume de persoane
si toponimia acestor regiuni vorbesc de romanitatea acestei populaii. Intre nume inte-
resante sant : Negulus 1070, Petrus Draculus i Zorzi Draculus 1080, Bon Blacus 1285,
Serban (1278), Dobrulus, 1319, Negul Vlacus (1323), Vladoe Ursul Vlachus 1372, Ra-
dul 1170, Pucur ( = Bucur) 1360, un sat : Sare bire 1458, munt i : Durmitor, Visitor,
Pirlitor, dealurile : Cornet, Loret, satele ; Negrisori, Sarbane, etc. (62 64). Cap. VI,
Viata si organizatia Vlahilor, asemdatoare cu a Romanilor din nordul DunArii, dupd
*tirile vechi. Organizatia inchegatd a Romanilor, in doc. croate, se numea strana strana
vlasca" si se alcAtula din mai multe : katuni si opcine. Saul organizatiei era cneazul,
Un fenomen general era cdtunul (70 71), care insemna asezare pastoreascA 1). Seful
cAtunului e cAtunarul, uneori seful turmelor e celnicul ( 1214 ). Organizatia lor militard
(74). Cap. VII despre Inprastierea si slavizarea Valahilor. Fenoinenul care i-a imprds-
Hat sant incursiunile Turcilor in Serbia si Bosnia, dupd lupta dela Cosovo. Din veac.
XVI si XVII in Vlahi trebue sA vedem pe langd Romani si Slavi. Ei se slavizeazA, in-
cetul cu incetul, i urme din ei sant Romanii din Istria (80). In veac. XVII, In Dalmatia,
Vlach inseamnd Oran si rand in sec. XIX acelas inteles tdranul slay din Dalmatia 1-a
avut i cuvantul Morlac La scriitorii raguzani, in sec. XVI si XVII, Vlach inseamnd
mai ales pdstor". (83).

1) Mentionez, cu aceastA ocazie, CA In jud. Iasi, uneori, groapa din mijlocul stanie
unde se face focul, se nurneste : cottin,

www.dacoromanica.ro
360 .RECEN2II

In Cap. VIII se da literatura istorica in legatura cu probIema originei Vlahilor §1

Morlachilor. La pg. 97 : Teritoriul ocupat de Vlahi si Morlaci §i in legatura cu el se
cautã O. se ldentifice uncle localitati de azi, cu locuir tele Românilor de odinioara. Dam
cAteva, mai bAtätoare la ochi, din cele Ruffle, pg. 102 §1 urm :
In regiunea orasului Vranje, pe valea Pdinjei, se gasesc, azi, pe hartä : Surdul,
Surdulita ; In Kraji te §i Vlcsina : Banisor, Negul, Porta ; in valea Pcinjei, cursul de
jos, Ratunda, Lakustovo, Cornisor, Kampuri ; in valea lbarului : Muncela (Muntela),
Mure, Arbulici ; in regiunea Drobnjak d n Hertegovina, Durmitor, Pirlitor, arban, Me-
rulja I Bucium ; in Rijena Nahija : dealul Barbakane si muntele Buza ; la Vasojevici :
Vlaov Katun, KorbulieSka Reca, Pigulova Rupa si muntele Visitor ; In Boca, o pasune :
Gaine ; numele sporesc, dad pornim de la revarsarea Drinei in Sava" ; in Kolubara
si Padgorina, avem satele : Krnule, Sarbane, Taor Kider (vArf §i padure), Gajina (Ga-
Ina), Saari (deal), Rior (van) ; in Tamnava : Bukor ; in Dragadevo de jos, dealul Kor -
net, varful Korona, dealul Loret, satele : Mai'lcat, Ursule, Negrisori ; Ithiga Morava yes-
tica : Ursulici si Purici. In consideratiuni finale spune : (og. 109) el Vlahii din Bosnia
si Croatia trebuesc socotiti ca strabunii Românilor din Veglia si Istria.
In general, este o lucrare, care aläturi cu aceia a lui Jirecek, Die Romanen in
den Städten Dalm." etc. ne da cele mai bune §i amanuntite informatii asupra Românilor
din Vestul peninsulei balcanice.
M. C.

www.dacoromanica.ro
 IRECEN2II

* * *
loan Nidejde, V. G. Mortun, blografia lul, genealogia §1 albumul famine! Mortun.
Bucure§ti, Speranta" 1924, 280 pp.
Unul dintre principalii fundatori ai partidului social-democrat din Romania, ni dA
acum, ajuns la adanci batraneti, nu un manual al perfectului revolutionar, ci o mono-
grafie geneaologica despre o cunoscuta §i foarte ramificatA familie boiereasca. Contras-
tul pare isbitor si ar fi de neinteles, dacA n'ar fi indeajuns cunoscutd mentalitatea d-lul
Nadejde ; pur analiticei, vesnic in cautarea adevarului, ea l'a dus pe calea criticei atat Ia
cercetarea rostului ordinei noastre sociale, cat la filologie, cat In fine la aceasta ramurA
a istoriei sociale, care-i genealogia. CA aceasta 1-a interesat mai mult pe autor cleat par-
tea biograficA §i politica a lucrarii, se observa §i de cei, cari nu cunosz pasiunea, tarzie,
dar deosebitA pentru genealogie a bAtranului ganditor.
Din acest punct de vedere d-nul Nadejde §i-a Indeplinit cu prisosinta Insarcinarea
luatA fata de memoria regretatului om politic §1 sprijinitor inimos al tinerei -noastre mi§-
cAri artistice.
Nici un document aceesibil n'a, fost uitat, nici o §tire n'a ramas necontrolatA, nici
o contrazicere n'a scApat de agerimea criticei obiective a cercetatorului. A5a fiind, car -
tea d-lui NAdejde este un exemplu de muncl con§tiincioasa §i de rAbdare cArturareascA.
Totu§i ca lucrare genealogicci cartea d-lui Nadejde nu ne multgmeste deplin. Ea
are dou4 cusururi principale. Lipsa de sistem in expunerea materialului '), care face o-
rientarea foarte atievoioosA §i digresiunile dese si fungi, de§i uneori foarte interesante,
privitoare la alte familii. CA, In ciuda bunelor intent uni ale autorului, s'au strecurat §i
unele gre§eli, e firesc la o lucrare atat de mare, mai ales Intrucat autorul nu cultivA
genealogia ca specialitate.
Astfel la pagin le 42-3 este vorba de cavalerul polon loan de Beus". De ce polon?
Familia Raus (nu Reus) descinde din fostul visternic Dumitra§ Marza din 1667. Mazilli
A. llski, Gh. Galer §i N. Perjul mArturisesc in 1788 ca acum le zic pe porecIA Raus,
dar mo§ii §i parint I dumilorsale au fost cu alta porecla ce si zice Marza").
Dealtfel, lato sensu, aproape intreaga nobilime bucovineana este polona, adecl a
fost recunoscutA de statele polone din Lemberg, conferindu-i-se indigenatul In regatele
Galitia §i Lodomeria si In ducatele Osviecim §i Zator 8).
La p. 54 autorul risCA concluziunea ca deoarece Pavel Mortun se judecA In 1747
pentru parti in judetele Putna §i Bacau cu Radu Racovita 5i ginerele a,estuia, tinuturi
In cari Mortune§tii nu erau de ba§tina, e lucru vadit ca Pavel nortun avea pretentii
In ele ca zestrar. Deci Pavel Mottun a tinut 2 femei, fata lui Anghelachi din Popi§-.
cani a lost a doua". Ne Intreb rn dece neapArat n'a putut sa alba Pavel dreptUri decat
ca zestras, nu si de pe mama, bunici; matt* etc. ? Totu§i numarul mare de copii (11)
ar indica cd a avut 2 sotii.
La p. 58 autorul pretinde sigur e CA Gligore Ciocarlie vornicul a tinut pe
Maricuta sord, pare se cu N Buhu§, deci filca a lui D. Buhu§ §i a Saftei, iar
$afta era fiica lui loan Prajescu Si a fiicei lui loan Movila, decl prin Smaranda Hol ban
a venit §i sange movilesc, din familia care a dat mai multi &Jinni Moldovei §i unul (de
ce nu doi : Simeon §1 Gavril ?) Munteiliei §i care Movile§ti se coborau prin femei din
fam. domnitoare a Mu§ate§tilor".

1) Ar fi fost de preferat, sau sistemul almanahelor de Gotha, sau cel mai modern
de care m'am foloslt in genealogia familiei Hajdau. (Arh. Geneal.)
2) Arh. Delegatiunei Tarii, Bucovina.
3) V. §i Zernicki-Srellja, der polnische Adel, carte care cuprincle §i intreaga no-
bilime bucovineana.
46

www.dacoromanica.ro
3 82 1ECENZI1

Cunoastem bine genealogia Buhusestilor, dar de aceastA alianta n'am dat, iar au-
torul nu ni indicA isvorul informatiel sale. Dealtfel filiatiunea cu Movilestii ar fi i in
caz afirmativ nesigurA, IntrucAt D. Buhu§ a avut ,2 sofii, ultima fiind lleana, fiica IW the
Bucloc.
Ce priveste pe 1. PrAjescu, si regretatul Tanoviceanu credea cA el era cumnat cu
hernia Movila 1) (n1 se pare dupA un doc. din StAnca, arh. Rosnovano) dar dovezile erect
cA lipsesc pAnA acum.
CA Movilestii erau prin femei" descendenti din Mu§atini e posibil, dar dovada
La anexe, Inteo spiLL autorul dA fAra semn de intrebare lui I. MovilA pe o Branco-
vici ca solie, evident dupA Okolski 1). Numele cheauca (Slavona) a unei fiice a lui loan pare
a veni In ajutorul acestei genealogii 9. Totusi Intrucdt Polonii numeau §1 pe Voevozii nostri
despofti, deoarece n'aveam constitutie, o confundare din partea lui Okolski e posibilA.
Trebue decl sA fim rezervati in afirmatiuni, cari nu sunt documentate. La p. 143, auto-
rul scrie : *Satul Botosenita, vechiu Botosinti, pe Bresnita, care se varsA in Prut §i
care sat e vecin cu BaJiJetii TAutulestilor, cu Berbestii si Plesintii, nu trebue confundat
cu altA BotusenitA pe apa Sucevei din sus de FrAtAuti.. In privinta aceasta autorul poate
sA fie linistit. Nu existA azi &Cat un singur sat Botuldnifa in Bucovina, cel lAngA Bal-
aan, avAnd inaintea anexArii Bucovinei evident acelas hotar cu satul Botusinti lAngA
BAlilesti in vechiul Regat. Pe Brusnita InsA, (nu Bresnita) langA Berbesti si Plesinti
(P1e§nita) nu existA nici un sat cu acest mime. La p. 145 este a se citi Al. Ion Mor-
tun unchiul (nu tatal) Mariel, mama d-rului Mihail Zona'.
La p. 212 e de notat cA menftonarea familiei Mortun pe anuntul mortuar privitor
Ia Elena SkelettI n. Mavrocordato, priveste pe sora defunctului general Skeletti casAtoritA
Mortun, nu pe cei de acum 100 de ani.
La sfArsit, in spita Movilestilor, autorul ni dA pe Safta D. Barnovski, mama lui
Miron Voda, drept fiicA a lui VAscan Movila PArcAlab, din nefericire fArA indicarea is-
vorului, pe and am arAtat 4) el Miron zicea lui Isac Balica Haman, fiul Jul Melentie
Balica Hatman, din neamul Buzestilor din Tara RomAneaszA, si al Scheauni Movila (v.
m. s.) ,unchie evident pentru cA era fratele mamei sale 5). Dupd spita d-lui NAdejde
InsA el n'ar fi deck vAr de al doilea cu Miron VodA. Putea sa se intemeieze o preten-
tiune de domnle pe o tnrudire atAt de del:0 rtata cu ramura domneascA a Movilestilor ?i
Pe aceias1 snip apare N. Murgulet, 2-lea logof. emigrat in Polonia a) ca ginere al lu.
Gheorghe Hatman, fratele Iui V. Lupu VodA. N. Murgulet era insA sotul lleanei, fiicei
lui Ian! Paharnic, nepoatA HatmAnesii lui Gavril Hatmanul", alt frate a lui V. Lupu 7).
La numele Elenei Ursachi, fiica lui Gheorghie Hatman, at fi de addugat si sora ei, Anita
sotia lui Alexandru Beizadea, fiul lui Antonie VodA RusAt cu care a avut o fiicd Zoita 5).
Acestea ar fi principalele obieccfiuni pe cari am avea de fAcut lucrArii d-lui NA-
dejde. Precum se vede putine. NA de ele cAstigui in cunostinti noi genealogice este
foarte mare si cartea, greu de cetit din cauza datelor numeroase l uneori obosituare, va
rAmAnea, multamita bogAtiei materiaiului inedit un izvor genealogic de primA ordine.

1) Spifa alcAtuitA de el in proprietatea d-lui N. PrAjeseu, Iai

2) V. Papiu Tezaur II, 145.
3) V. sl Arh. geneal. II, 223.
4) Ibid.
5) Ea se chiemA Elena si calugAritA s'a numit Elisaveta (Safta). Ibid.
6) Arh. ist. 111 262.
7) Ibid. 244.
8) lorga, Stud. §i Doc. 1111 31.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 363

Spite ca descender* lui TomitA 9, David din Zaluce (Basarabia), WA! pretendentului
Alexandru Davide( 2), Onufrei Barbovski, Gliga MihAilescul, Zbiera Vornicul, TAutul, etc.
sunt deosebit de pretioase, iar indicile alfabetic, Ingrijit, inlesneste cercetAtorilor gAsirea
interesantelor date.
Pentru cei nefamiliarizati cu chestiuni genealogice reiese din studiarea acestel cArti
el familiile mici boieresti, sau mazilesti se pot urca in ascendenta mult mai departe de-
ck chiar multe familii marl, din cauza neamestecului cu Grecil, cart nu clutau decat a-
liante cu familii marl. Urmele lor se pierd InsA la frontiere, desi au fost si intre ei des-
cendenti din faamilii istorice si vechi.
Constatarea zceasta a fAcut-o l d-nul R. Rosetti, care desigur ca descendent din
mari boeri de origine strAinA, nu poate sA fie bAnuit de partialitate.
Deaceia sd nu ne surprindA CA intre strAmosii Mortunestilor se aflA Logofatul
TAutul, Luca Arbure, Stanciul Banilovschi si alit boieri din secolul al XV-lea Incoace.
Cercetand ascendenta boierimei moldovenesti vom intaini pe aceiasi, ca i pe Sturzestii,
Albotestii, StIrcestii, etc. Intre strAmosii ei, dar si intre strAmosii multor familii foarte
modeste, chiar si de origine tArAneascA, in virtutea vesnicului ritm social de inaltare si
cAdere.
A se ocupa deci serlos de istoria socialA a tArii noastre cu mijlocul genealogiel nu
inseamnA nici exclusivism, nici ciocoism, ci deschiderea unor cAi noi pentru a propierea
claselor, legate uncle de altele prin firui nevAzut de multi, al istoriei comune. In acest
sens genealogia documentatA este o Indeletnicire eminamente democraticA si batranul
autor al carpi, pe care o spicuim, indepArtandu-se dela principiile generoase, Insd exclu-
siviste, ale tineretei sale, serveste democratia nationala scrutand trecutul uriel familii boe-
resti, care s'a distins prin un reprezentant de mare inteligentA, de aleas1 culturl si de
mult suflet.
Fata de cei cari, ca subsemnatul, l'au ajutat cu plAcere pe autor in adunarea bo-
gatului material genealogic, d-sa s'a achitat, atat in prefatA, cat si in citatii, cu scrupu-
lozitate elegantA, care meritA sA fie imitatA.
Sever Zotta
Simeon Rell, preot- profesor, Amintiri dinteun Castel la Nistru, icoane istorice
din trecutul românesc al satelor Bucovinei dintre Nistru i Prut. .Dupa aye §i docu-
ment& Bucureqti, iCarica Romtlneased*, 156 pp.
Cine se asteaptA dela amintirile acestea o poveste romanticA de felui romanelor
lui Sinkiewicz, cu cete de cazaci bAtand la port! intArite, cu castelane rApite de tAtari
prAdalnicl, sau cel putin cu idile amoroase, se !wall. Castelul nu-i nici istoric, nici
misterios, nici romantic, desi are tragedia lui, simplA, burghezA, banalA, pe care autorul
n'o cunoaste. CA o 'cunosc eu, nu-i de mirare, e castelul mosului meu, fratele bunt-
cului, Mihail Zotta.
Povestea e simplA : In 1854 Alexandru Zotta, unIcul flu al doctorului Mihail, fost
protomedic al Moldovei, numit asa dupA bunicul sari Alexandru Cantacuzino-Pascanu
se urcA spre a Impusca ciori pe o grAmadA de pietre, aflAtoare langA castelul in con-
structie. Alunecd, cAzu l pusca i se descArcA In abdomen. Avu tAria moralA sd adune
intestinele In surtuc si intrand In casA cAzu mort. Pentru dansul, atuncl de 20 de ani,
clAdi tatAl castelul, proiectat cu doul aripi, flancate de doud turnuri masive. Moartea
mostenitorului II fAcu sA modifice proectul i o grddinA de lama lud Incul unel aripl

1) Hie era ctitor al Sf-lui Neculai cel SArac (Arli. Stat. Iasi, Tr, 1765, op. 2014,
Dos. 23, f. 300.
2) Let. II,

www.dacoromanica.ro
364 RECENZII

proectate. Cu toate acestea castelul a rAmas cel mai de seamil din Bucovina, cu incAperi
mari, pu regale, cum exagereazA autorul, dar confortabile si cn un mobilier vechi si
distins, in mare parte din mostenirea fiicei docto-ului, Catinca Zotta, cAsAtoritA baro-
neasA Wildburg, dupA sora mamei sale, Maria Sutzu din Hantesti.
Autorul presupune cA n timpuri mai vechi Intreaga curte era InconjuratA cu zi-
duri Inalte si puternice avdnd prhabil si metereze ca toate curtile boerilor mari din
trecut". (p. 6). Nu credem. Cantacuzinii, proprietarii satului Ocna, de care e vorba, nu
locuiau in Bucovina de azi, ci, sau la Iai, sau la Pascani, de unde 'pi au porecla si
unde Intr'adevAr se poate admira una dintre cele mai vechi case boieresti ale Moldovei,
de C. 200 ani, azi proprietatea tanArului savant Gh. I. Bratianu.
Credem cl singurul membru al famidei, care a petrecut mai mult limp acolo, a fost
Vornicul Alecu, care evident li cautase acolo adapost in timpul Eteriei. Petitia lui catre
ImpAratul Austriei din 15 Nov. 1826 spre a fi primit ca cetAtean austriac cu un Witt
onorific corespunzator familiei mele" (p. 96) este de tot interesul si denotA cA, desi au-
torul, luAndu-se dupA cartea d-lui D. V. BArnovschi1) ii considerA ecArvunar*, Alexatt-
dru Cantacuzino nu era deloc multamit cit miscarea sociall din Moldova, care aduse la
suprafata elemente boieresti de a doua mana si oameni noi din mazilime.
In aceiasi ordine de idei este de si mai mare interes diploma de baron austriac a
lui Gr. Vlasto, sotul Balasei, fiicei lui Serban Vocld Cantacuzino, Domnul TArii Roma-
flesh (1678-1688) aflAtoare deasemenea in copie la Ocna a).
.'12Ea,:cuprinde date istorice de interes deosebit, precum reiese din urmAtoarele pa-
sagii : ci, dupl maq Iti tragl obArsia din strAvechiul si prea nobilul neam al Canta-
cuzinilor" cA tu nu mai putin esti inrudit cu contii sfAntulul Imperiu roman Manuca
de Turri si cu contii de Borisi, feudali mostenitori din Istria'.
cA tu din copildrie te-ai invrednicit cu studiile incAt sub unchiul tau Stefan Can-
tacuzino te-ai ridicat In Valahia la boerii inalte, care se dAdeau numai celor dintai aria-
tocrati, pana ce in sarsit ai fost prins si aruncat In temnitA cu primejdie de moarte,
sub Mavrocordat, fostul Domn al Valahiei" etc. ImpAratul H numeste cu urmasii sAi le-
giuitj 'baron! liberi ai Nostri i al SfAntului Imperiu cu privilegiul gca i cand ati fi
fost nascuti astfel cii patru generatii mai nainte eat dupd tatA cat si dui:4 mama) (p.
141 urm).
4Manuca de Turd' nu e alta decal familia Mamucca della Torre, din care o descen-
denta a fost IntAi sopa until conte Kalnoky apoi a lui Costin Neniul Paharnic, boier
valah de origine moldoveneascA 9, cunoscut prin rolul sAu in bAtAlia dela Zernesti. Fa-
milia Mamucca della Torre descinde, se pretinde, din tr'un admiral al ImpAratului Mihail
VIII Paleolog, din c. 1262, de origine princiara, din Messina. Nora lui era o della Torre
dela care s'a transmis numele familiei. Un descendent al lor, Pantaleon, cAsAtorit cu 0
contesA Borisi de Fontane din Capo d'Istria, era tatAl primului conte al Sf. Imperiu An-
tonin, mare Dragoman si consilier de rAzboi al ImpAratului Leopold 9, Maria Antonia
Kalnoky, apoi Neniul, era probabil fiica lui Anion. Ea iscAlea greceste 6).
Nu cunoastem InsA inrudirea lui VlastO ctt familiile acestea Insemnate.
Privilegiul privitor la cele patru generatii anterioare insnamnA fara indoiall con-
ferirea accesului la curtea Imperiald, care depindea de proba stramoOlor (Ahmen-
brobe) cari stint In a 4-a generatie tocmai cei 16 ceruti (2 pArinti. 4 bunici, etc). Vlasto

1) Originile democratiei romAne, Iasi, 1922, IN 3.

2) Din Min. de Interne din Viena, oficiul nobilimei,
3) lorga, Stud. si Doc. VII, 363.
4) Gauhen, Adelslexikon, 1747? II, 670,
5) Iorga, I. c.

www.dacoromanica.ro
 RECENZII 365

se bucura deci de o deosebita favoare prin diploma din 1733, lunie 10, a Imparatului Carol VI'
Celelalte date cuprinse In cartea de fata, plAcut de citit si scrisA cu adevaratA dra-
doste de neam si de trecutul lui, sunt in cea mai mare parte cunoscute specialistilor
din studiile d-lui lorga si ale bucovineanului Wickenhauser. Ordonarea lor Insa si ex-
punerea lor clara si aträgAtoare este meritul autorului. Lucrarea a fi si mai merltoasA
dad& anärul autor nu s'ar fi increzut prea mult in unele publicatii si n'ar fi Ignorat
altele, In cari ar fi putut gasi lamuriri mai precise. Astfel s'au strecurat unele afirma-
tiuni, cari na pot sa ramAna neobservate.
Autorul pretinde de ex. (pg.. 29), ca Miron Barnovschi a fost Or prinsar cu Ga-
vrilas Matias, cunoscutul Mare Logofat al lui V. Lupu, pe care, probabil printeo auto-
sugestie, 11 numege consecvent Matias, Gavrilas 1) si ne trimite la lorga, Doc. BistrItel,
Il, prefata p. V. De acolo ajungem la Hurmuzaki-Bogdan II, p. 551, unde lima in lul.
1627 nu e vorba de Gavrilas Matias, ci de Stolnicul Gavril, cel care a pus lespedea
lui Ieremia-Movila la Sucevita, pe cand Gavrilas Matia§, era din lanuarie 1627 Mare
Yornie al Tani de Sus 2). De altfel Miron nu-1 numeste pe Gavril var, ci pokresonego
mew" sau rucla de sAnge. Tot astfel nici lui Ieremia si Simion Movila nu II spune Mi-
ron veri" (cousins) *in traducerea din Hurmuzaki) ci Srew 'saws" 8) sau sAngele nostru,
ceiace din punct de vedere genealogic e o mare deosebire. Gavrilas Matias a lost insa
cumnatul lui Miron Barnovski. (Dan, ibid.)
Deasemenea e nedocumentata afirmatia, luatá dupa Lecca, 100 case", ca D. Cantacu-
zino Voevodul Moldovei, a lost casãtorit cu Alexandra Potocici (p, 36). Genealogia Can-
ta cuzinilor (ed. lorga, 38) ni spune ca el s'a cAsatorit la Constantinosol, iar d-nul Filitti,
cel mai recent cercetator al trecutului acestui neam, nu ni dA de cat numele Ruxanda AN
.Ruxanda Potocki ? 0 neprobabila lmparechere.
Gresit interpretat e §i textul dintr'un zapis de vAnzare al lui Tudori Parcalabul de
Hotin prin care vinde o movie dumisale mai mare frate Vornicului Gavrilas".
Nu Inseamna de loc ca era fratele mai mare al lui Tudori, care scrie grece§te, cl
ea Vornicul frate" ca boier 6) era in rang mai mare.
Al d- tale mai tnic §I ca un frate" este o Inchelere tipica la scrisori Intre boleti.
La p. 70 autorul pretinde cA titlul de Medelnicer InseamnA camerier intim al lui
Von". Aceasta functie o avea Postelnicul, pe caul Medelnicerul tinea domnitorului le-
ghianul Inainte de a se pune la masa 6).
La pg.. 77 autorul crede a Simeon Turcul graful" din Zastavna, care a botezat pa
bunicul meu 7) in 1796 a fost, cel din urma vlastar din vechea familie a vitejilor Tur-
cuter. Am aratat insa 8) a ultimul vlastar a fost contesa Mier, nascuta Turcul, care
traia Inca in 1900. Familia, emigratA In Polonia, a stapAnit orasul Tarnopol.
'Ladislaus de Szabo din 1726 proprietarul maghiar al mosiei Petrauti (p. 78) langA
Igesti, a fost probabil tatal lui Hugo de Szabo, ginerele lui A. Mort= din Budinti 9
La p. 93 autorul confunda pe strabunicul meu !oan Zotta din Chisdlau (t 1808) cu un-
chiul Jul, Ionita Zotta (t 1799).

1) Mateia§ cu numele de boteo se chlema tatal lui Gavrilas, diacul, D. Dan in Arh.
Geneal. II, 35,
2) Ibid. unde si carierh lui.
3) Hurm. I. c, 537.
4) Arh. Gh. Gr. Cantacuzino, Buc. 1919.
5) V. despre frate" Docan, In Rev. Arhiva din Iasi XI, 42.
6) Cihac, Diet. Etim, 191.
7) Arh. geneal. II. 235.
8) Ibid.
9) NAdejde. V. G. Mortun, spita la anexe.

www.dacoromanica.ro
366 RECENZII

Anul clädirei de dire acesta a bisericei din Verenceanca (Vranceni) este 1794.
Vechea biserica din Vranceni (din secolul al XIV-lea 1 ?) a daruit-o comunei Hlivesti,
jud. Cotmani in 1797 ') La pg. 99 autorul crede, luandu-se dupa I. Bogdan 3) ca satul
Ciartoria pe Prut, a fost Infiintat de un Lituan Ciartorischi. Nu credem, cu toatA ase-
manarea de nume cu familia princiara, descedenta din Gedymin, ci, mai curand, numele
deriva de la satul Cbrtoria (dela ciort=dracul) precum Barnovski de la Barnova, Bar-
bovski de la Berbesti, (Barbovce) si Pisotki prob. de la Pisok (=nasip).
La pag. 100 este a se rectifica afirmatia ca Elena Movila fiica lul loan Voda, a
fost sotia lui A. Costin Postelnic, cunoscut fiind Ca a fost sotia cronicarulni Miron.
La pg. 124 este de observat ca Hatmanul C. Ghica n'a fost nepot de fiu al de-
capitatului" 3) Domn din 1777, ci nepot de, fiica al fratelui acestuia 9.
La pg. 132 presupunerea, ca visternicul Matias din 1538 era bunicul lui Gavrilas
Matias, flu! lui Matias diacul, este inadimisibila, intru atAt Matias era numele de botez
al diaeului.
Acestea sunt obiectiunile de Mut in interesul adevArului genealogic interesantei si f o-
lositoarei publicatil a parintelui Reli, pe care'l felicitam calduros ca a reusit prin modul
clar si placut al expunerei sa intereseze si pe vechi cunoscatori ai isvoarelor utilisate
de.d-sa3). Contributii de felul acesta din partea Bucovinenilor nu pot de cat sa mareasca
interesul pentru trecutul moldovenesc al acestei regluni si prin el sa Intareasca senti-
mentele nationale, eat de necesare unitatii si consolidarii Statului nostru.
Sever Zotta

1) Sematismul bis. gr. or. din Bucovina. Clitorii Zoltesti sunt *i bisericile din Luca
(Seta Zotta n. Gafenco) si Borauti (Ruxanda Zotta n. Vasilco) Ibid. 114.
2) Doc. lui Stefan cel Mare 1, 86,
3) De fapt asasinatulul.
4) lorga, Genealogia Cantacuzinilor 402-3.
5) Documentul din 11 Martie 1652 nu este inedit" (p. 10, n. 3) ci a fost rezumat
§i comentat in Arh. geneal. 11, 99-100. Tot acolo mama lui Gavrilas : Marghita fiica
Vrtinceanului §1 a Anei fiicei lui Onufrei Barbovskt, Portar de Suceava.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!!
a Bul-tinului ,Ioan Neculce" Fasciculele 3 si 4 Anul III si IV

-
Tot ce este insemnat cu * se gaseste in Fasc. IV.

I. Stud 11
N. A. BOGDAN. Itnasul Targului Iasi lor * g.
M. COSTACHESCU. Satul Goestii (31-46) *Sanesti.
GH. GHIBANESCU. Iasii In 1820 (1-31) * Breasla Miseilor si locul calicilor din Iasi.
SEVER ZOTTA. Stramosii Principesei noastre mostenitoare
II. D o cum ente
*6961. (1453) Febr. 8. Suceva. - Alecsan-
dra Vvd. Moldovii intareste lui Oana pos-
telnicul satul Stroestii, pe Moldova, in gura
Somuzului, dat lui de matusa sa Marusca
Stroioae. pg..176.
* 6988 (1480) (fals) Hrisov slavon bd-
. ,
nuit a Stefan cel Mare pentru organiza-
rea breslei misellor. pg. 101.
6999. (1490). Oct. 16. Stefan Vvd. Mol-
dovii intdreste lui Negoe Orbescul si a lor sai
satele Raspopii si Iliestii pe Soholui si Ca-
telestii pe Covurlui. pg. 108.
* 7001 (1493) Mat t 5 Suceava. Stef an Voda
intdreste impartirea ce si-au facut fetele lui
Dragomir luban, Marina si Stana in mosiile
lor de pe apa Dumitrei spre Ialan. pg. 208.
7005. (1496-1497) Duma Vlasin si Anghe-
lina, nepoti a lui Alexe vand partea lor de
ocina, a treia parte din Alecsesti, drept 70
zloti tataresti,
Anuscai si Elisaftii, fetele
Jurgii. pg. 109.
* Fdra leat catrA 7040 (fals) Hrisov in-
chipuit a lui Petru Voda Rare§ pentru or-
ganizarea breslei misellor din Iasi pg. 102.
*7048 (1540).-De pe un perelipsis de ac-
tele Vorove§tilor (Carligatura). Stefan Vodl
. pag. 46-80.
1-45.
pag. (81-111).
,, 256.
Lacusta se arata nepot de frate Voevodului
Petru Rares. p. 186
* 7060 (1552) April 1 Husi. Stefan Vocid
Rare§ intareste stapanire Stana, fata Sta-
net in mosille sale Lazesti si Saracinesti.
pg. 209.
* 7074 (1565) Sept 20. Iasi. Alexandru
Vodd intareste popei Constantin cumpara-
tura, ce a Mut cu 200 zloti dela parcalabul
Sas un loc in pustie la Cainari. 187.
* 7087 (1579) Aprilie 3. Petru Vvd. Mol-
dovii daruieste M-rii GalAtil locul de prin
prejurul manastirii. pg. 148.
7101 (1593) luni 24. Grigore Raul de Ras-
popi isi cid partea de ocinA din Raspopi si
din HAIM lui Zbere din Gioseni, cad el ra-
mAind dator pentru niste miere lui Cozma
din Condre4tI, Zbere ii daduse un cal, sa sa
plateasca de datorie. pg. 110.
7105 (1593) Mart 22. leremia Vocla Mo-
vila rascumpara cu 300 Id de la man. Ga-
lata viile date in tarie de Petru Voda Schlopul.
p. 116.
* 7111 Oct. 20 Iasi (1602) Gligorcea sol-
tuzul §1 12 pArgari de Iasi atesta de dania,

www.dacoromanica.ro
 68 TAMA bE MAtEk11
se a fAcut Sora cAfrA mAnAstirea SAcul a u-
nut loc de dughene In Iasi. 148.
* 7137 (1629) Mai 13 Iasl. Miron Bar-
novschi VodA Intareste bisericii Unguresti
din Iasi stapAnire pe casele lui Mihail diac.
pg. 239.
* 7120 (1632) Grigorie Bufurca din Cra-
metesti si baba lui Cozmina lasa sA fie pi-
jit, cu toate slujbele mortului, In sama ne-
potului sat/ Savii, dandu-i si parfile lui de
mosie din Raspopi Cucuta, Crametesti, RA-
cAiIesti s. a. pg. 179.
* 7144 (1636) lunie 5, Gherghil i femeia
sa Magda, hand cu imprumut un zlot de la
Pitic Petir, 1i dau apoi un fAnaf.
pg. 179.
* 7146 (1638) Oct. 15. Simion si lstrate
si sora lor Arsinia, vAnd partea bar din Ras-
popi unchiului lor Savii diacul din Oncani.
pg. 180.
7148 (1639 - 1640) in SuceavA. Vasilie,
Sava s. a. vAnd un loc a lor din hotarul
Nemernicenilor lui Hie si Gheorghip §epte-
lici, drept 20 galbeni. pg. 110.
7150 Sept. 5 (1641). Vasile Ivanciul vinde
cu 300 lei lui Dada fustas casele sale de
pe ulifa Trepezaneasa. pg. 99.
* Raspopi, 7150 (1646) Julie 7. Maricufa,
Mmeia Focei uricarului, stranepoata lui Ca-
lin vinde sAminfiei sale lui DumbravA ocina
§i mosia sa a trela parte din Raspopi si
din 1Jieti, drept 2 boi. pg. 180.
* Iasi, 7169 (1661) April 9. Constantin
vinde lui Ion un loc de casa, pe Podul %/e-
dit!, in Jai, drept 70 lei, bani gata.
Pg. 149.
* 7171 Sept. 15 (1662) Iasi. Iorga Caraiane
vinde doftorului Moise cu o suta de galbeni
casele sale din lasi, pe ulifa strAmba. pg. 133.
* 7171 Sept. (1662) Iasi. lorga Caraiane
And() logofatului Moisi cu o suta de galbeni
casele sale din Iasi ulifa strAmba. pg. 120.
* Orhei 7174 (1666) Mart 26. Gligoras fe-
clorul Dudufei vinde lui Ilie Sturza, drept
20 lei, partea mamei sale Dudulei din Pis-
cani de pe Raut. pg. 181.
7175 (1666) Sept. 8. Isac croltorul si ai
sAi vinde un loc de casA, pe lAngA biserica
Ohenghei. pg. 78.
www.dacoromanica.ro
* 7176 Noembrie 8 Iasi (1667). Vornicii
de poartA din porunca lui Ilias Alexandru
VodA mAsoarA locul Callcilor din Iasi.
pg. 134.
* Iasi, 7177 (1669), Mai 25. CanelA vinde
lui Alecsandru Falcianul un loc de casA,
drept 30 de lei batufi, care loc este lAnga
mesArnici (in lasi). pg. 149.
* 7182 (1674) Sept. 8. tefan Petru Vvd.
thruieste lui Alexandru Draco, sulgeriul cel
mare, o bncatA de loc din hotarul tArgul Ia-
silor. pg. 150.
* 7183 (1675), Mart 3. DAni1A, Dumitrasco,
losip i GhiorghifA dau danie sf. MAnastiri
a lui Adam din Codrul Gheanghii ocina lor
din sAliste de la RAspopi si tot venitul din
Cucuta si HArAf. pg. 181.
7185 (1677) Mai 20. VArvara femeia lui
Ion Anegrului vinde un loc de casA alaturea
cu bis. Ghenghii lui Vasilie, drept 8 lei batufi.
p. 79.
* Tarigrad. 7186 (1678) Febr. 6. Alexan-
dru Beizade sin Antonie Ruset VodA milueste
pe Gurbet armasul cu tot locul ce iaste Pe-
nisoard (in ocolul tArgului Iasi). pg. 150.
* lasi, 7188 (1680) Mai 6. Vasile feciorul
lui Andronic vinde lui Simion Pasarariul,
drept 30 lei bAtufi, bani de argint, o casA
in ulifa Sarbasca. pg. 151.
7188 Aug. 1 (1680). Zapisul lui lonasco
Nacul p. zesirele femeii lui V. Ureche pg. 38.
*7188 (1680) Aug. 5. Gavril, feciorul
preotului Toader de la sf. Neculai, vinde un
loc de casA, in la§i, in ulifa sf. Vineri. lui
Dumitrasco Colivarul din Turbatasti, drept
20 lei, bani de argint. pg. 151,
* Iasi. 7,188, (1680) Aug. 8. Duca Vv.
Moldovii da lui Constantin postelnic un loc
de odae, la odaile Partei, din hutarul TAr-
gului Ia$ilor. pg. 152.
* 7189 Mart (1681) Iasi. Duca VodA in-
tAreste lui Andronachie fost u§iar mare, casa
sipivnifa, din ulifa StrAmba, cumparate de
Enache, drept 250 taleri batuti. pg. 135.
* 7189 Mart (1681) Iasi. Duca Voda. inta-
reste lui Andronachi usier cumparatura ce
a facut cu 25 taleri a unei case pe ulifa
strAmba de la Enache Parvul vatav. pg. 120
* lasi 7189 (1681). April 16. MArica, fe-
 TABLA DE mATER1I 86§

meia lui Simion Pásarariul, marturise§te pen- cului Calicilor din Iasi, indreptând semnele.
tru o casa, din ulita Sdrbeasca, care este a- pg. 136.
deväratk cumparatura fiului sau S mion 7210 (1702) lunie 13, Iasi. Zapisul Neac-
pg. 153. sului i femeiei sale Despa, prin care vând
* 7190 (1681) Oct. 26. Popa Vasilie de la un loc de dughiana nasului lor Cdrstei Vor-
Nasterea Maicii Domnului vinde casa sa, din nicului i jupanesei sale Mariei. pg. 167.
ulita Pdrvulestilor, lui Alecsandru arma§ drept * 7211 Sept. 29 (1702) lasi C. Duca Voda
53 lei batuti. pg. 79 leaga cu mare bldstdm darea vdcdritului.
*Iasii 7193. (1685) April 1. Damitrascu pg. 251
Cantacuzino Domn Moldovii intareste ma- 7213. (1705) lunie 8 Iasi. Antioh Can-
nastirei sf. Ion Zlataust, din Iasi, viile si temir Voda acordd privilegiu si scutiri de
helesteul dela Penisoara, in ocolul Targului dad la 2 preuti si 2 diaconi de la cele 2
Iasi. pg. 153 biserici armenesti din Iasi. pg. 118.
*7194 Dec. 1 Iasi (1685). Constantin Vvd
7216 (1707) Noembrie 18 lasi. Mihai Ra-.
Intareste locul m seilor din Iasi in capul tar- covita Vodd intareste privilegiile a 3 preuti
gului in sus, dispre zid, care loc este si si 3 diaconi de la cele 2 biserici armenesti
stalp it pg. 135 din Ia3i. pg. 118.
*Fara' data (cdtrd 1687). Diata tut Ga- 7217 (1709) Av. 10. Marturia Alecsand.rii,
vrilita Costachi Vornicul. pg. 217. nepoata lui Popdrsoc, Soltuz din lasi la mdna
7199 (1690) Noem. 20. Izvod de mosii ce lui Toader, in pricina unui loc de casa.
ne-au rams de la parintele nostru dumnia ui pg. 79.
Enachie Medelniceriul si de la maica noastra * 7218 (1710), Mai 9. Toader vinde lui Gli-
Irina, precum ni-am invoit noi fratii de 1-am goras o casa pe ulita Hagioae, in 1ai, drept
lint:di-tit pre frati sa. (sä) stie. pg. 111 9 lei batuti. pg. 154.
* 7201 (1693J Aug. 25. Zapisul lui Vasile
si al femeii sale Sanda, prin care vând CU 7218 (1710) Mai 20. Silion vinde preutu-
220 lei Cdrstei cdpitanul de ddrabani, ne- lui Ion de la bis. Idlpd ari si Nor sAi tin
potul lui Gheorghe 1-laddmbul i jupaneset loc de casd pe ul ta Strâmbd, drept 18 lei,
lui Mariei cloud dughene cu pivnita de piatra bani gata. pg. 80.
si cu un loc de dughiand pe Podul Vechiu 7219 (1700) Dec. 18 Iasi. D. Cantetnir in-
(Str. C. Negri]. pg. 166. tareste aceleasl prlvilegii la 3 preoll si 3
* 7203 (1695) Iuni 9. Dumitrasco, fiul lui diaconi de la cele 2 biserici armenesti.
popa Vasile de la Sf. Teodor vinde preo- pg. 119.
tului Toader, drept 5 lei, bani de argint, un * 7219. Mart 25 (1711) Iaci. Statie ficio-
loc de casa in Muntenime, in Iasi. pg. 154. rul Dochitei cumpard cu 20 lei casa cu locul
* 7204 Decembre 30, Iasi (1695). Boeril ei de langa Barboi de la Nastasia femeia lui
de divan judecd pricina pentru o casd din Stefan Sotnicul. pg. 137.
poporul Curalarilor intre Maria si nepotii 7220 (1712) Iunie 10, Nicolai Alexandru
lui Stefan Zugravul. pg. 126. vvd. Mold. (IA scuteli Sf. Mitropolii Mol-
* 7205 (1697) lulie 2. Zapisul lui Miha- dovei pentru satul Bosancii, de la suceava.
lache, L atele Sandei, prin care cons mte la pg. 112.
vanzarea f Acuta lui Carstea, lost capitan de * 7225 lull (1717). Judecata intre 0. Ba-
Darabani. pg. 166. enscht §1 jidovul Herscu din Cuturi. (Polonia).
7207 Sept. 1 (1698) 1ai. Aleger a -hota- pg. 243.
relor in mosia Bdicern (Tutova) danie facuta * 7226. (1718) Sept. 16. Ghedeon Mitro
de Nicorita hatmanui mandstirn sale Sf. loan politul Sucevei ddrueste lui Constantin vel
Novi din targ din Iasi. pg. 49. armas niste ca,e, in lasi, in Podul veLhiu.
* 7208 lulie 6 Iasi (1700). Anhoh Voda. pg. 155.
C. Cantemir intareste o nota hotarnicd a lo- Doc. WA an (C. 1720. Toader Tricolicl
47

www.dacoromanica.ro
3'76 TABLA bE MATERII

vinde jell, Sandul Crupenschi un loc de casA. 7240 (1732) luli 25. Nastasia, femeia Lu-
pg. 90. pului fost odoba§ agesc vinde o cask cu lo-
* 1722 Febr. 24. Notita in Catastihul bres- cul ei lui S,efan TabartA clucer. pg. 82
lei miseilor pentru vech;mea breslei. p. 100. * 7241 Mart 20. (1733). lasi. Nastasia Jde-
7230 (1722) Mart. 1 Negru§ea camArApaia roae face danie un lo z. de cask preotului
arata cl vanzand niste case lui Vasile Ar- Durnitra§cu. pg. 121
masul al doilea si sotiei sale, acestia au pier- * 7242 (1734) Noembrie 1. Zapis de a§e-
dut actele si-i da tin al doilea act de vanzare. zare prin care biserica CatolicA din Ini dA
Pg. 81.lui V. Cazimir sA fad case pe locul ei.
* 1723 Martie 23. Carte de blastarn a pg. 240
Mitropolitului Gheorghe p. breasla miseilor 7242 (1733) Noemb. 28 Iasi. Vornicii de
din Ini. pg. 106. poarta cerceteaza pricina locului lui Cristea
7232 (1724) ghen. 31 Vasile Zugrav se Arman din podul vechiu in Armenime.
aseazA cu frate salt David Diiacon, dandu-i pg. 91
o casa §I David dandu-i 12 lei si mai ertan- * 7243 (1735). Safta AndoneasA vinde cu
du-i si niste bani pentru lucrul unei catape- 42 lei casele sale din targul Fainii lui Ghe-
tezme dela manastirea Neamtului. pg. 81. orghe. pg. 126
7232 (1724) Mart 20. Sandul Crupenschi 7243 (1735) luni 7. Gr. Ghica Voda in
biv vel m d. vinde Lupului o casA cu locul pricina dintre calugArii de la St llie §i Ar-
ei langA biserica Sfarnul Pie. pg. 82. menii din Suceava. pg. 119
7234 futile 7, Ia§i. Ion Niculce biv. bat- *7244 Sept. 1 (1735). Cartea Mar. Anto-
man vinde cu 40 lei lui Stefan Gane parca- nie datA breslei mi§eiler. pg. 107
lab casele sale din Ia§i, pe ulita Hagioae. * 7248 (1740) Apri. 11 Ia§i. Lohan negutitor
pg. 151. cumpArA cu 450 lei casa 1ui Carste stdroste
7235 (1727) Aprilie 6. Toader Armau1 dai Podul vechiu in ararie. pg. 91
Vinde un loc de cask drept 30 lei, bani noi. *7248 (1740) lunie 5 la§i. Gr. Ghica VodA
pg 83. judeca §i dd ca§tig lui Sandu Sturza log., T.
7235 August 17 Ini. Gr. Ghica intdre§te Paadi vist. in diata Saftei Predoae pentru
privileg'ile la 5 preuti §1 1 diacon de la c le mo§iile Putila §, Milia de pe Cirimu§. pg. 205
2 biselki armene§ti din Iasi. pg. 119. *7250 (1742) Dec. 2. J ,decata Ursului de
* 7238 (1729) Sept. 23. Scrisoarea lui Sava v st rie cu Cujboae calt g,..rita. 0 MO a Ur-
monah catre vel arma§ in afa_eri particulare. sului and intr'o groapA de pe mo§ia Ma-
pg. 187, darjeci, partea Cujboaei, §1 pierind, ramane
7238 (1729) Dechemv 18. Dia a Mitropo- ca Ursul sd dijmu ascA partea de mo§ie a
litului Moldovii Gheorghie. pg. 113. Cujboaei, pana va plini pretul acelei epe.
7238 (1729) Dechem. 24. Diata Mitropo- pg. 182,
litului Gheorghii al Molduvii. pg. 114. 7250 Ghen 8 (1742) 8. loan Neculce biv
* 1730, Ghen. 6. Beizade lonitA Cantemir Vornic judeca pricina intre Gh. Calddrariul
da zapis la mana suroni sale Domn lii Ani- si Safta vAduva nepotului sat' de soil lo-
ta, pentru averea parinteasca pg. 182, ni.A, pentru o casA in la§i pe mita Hagioaei
7238 (1730) Febr 22 Ia§i. NorAl arman (str. Brat anu) pg. 135.
vinde cu 30 lei lui Manole tin loc din ulita * 7251 (1743) Dec. 13. MAriuta VoiculeasA
KervAsáriei spre bise:ica Armeneasca. pg. 90. da dan e, dupa moartea sa, preotului Ion de
7239 (1731) Fevr. 14. Costin vinde preu- la biseri a Banului o casa. pg. 155.
tului Ursului Zugravului o casd cu loc cu tot * 7251 April 21 (1743) Ia§i. Toader Gra-
in Ulita StrambA. rg. 82. bovAt biv vornic de Ballad vinde lui Vasile
* 7239 Mart 25 (1731), Iasi. Ion sin Ste- un loc de casA langd Barboi cu 48 lei. Se
fan blAnar vinde cu 90 lei lui Ion SucmAnar dAti mAsurile cu pa§ii. pg. 138.
o dugheana de pe ulita Hagioaei. pg. 121. * 7252 (1744) Avg, 22. HotArnicia tAcutA

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII 371

unuf Idc de dughene pe Podul Vechiu a ju- *7259 (1751), lulie 22. Gavril Gherghel
partesei Ilincal a rdposatului Hurmuzachi a vinde lui Costantin GAndul o casa cu locul
Crastii Vornicului. pg. 167. ei alt loc alature, care sant la ulita Sar-
i

* 7253 luni 1 (1745) Iasi. Mdriuta lui Sta- basca, in Iasi, drept 90 lei. pg. 157.
tie dä o casa cu locul ei lui Stratul i Mariei * 7260 (1752) Mai 27 (Iasi). Lupasco Co-
pg. 139. vrig cumpara cu 10 lei o bucata de Inc de
* 7253 Iuni 2 (1745) lasi, Masoristea lo- la Vinetia din Muntenimea de jos. pg. 127.
cului de case a lui Stratul Crasmar, danie * 7260 lulie 6 (1732) Iasi. Lupascu Croi-
de la Marie Cantaragita, langa Barboi. toriul cumpard CU 50 lei niste case cu locul
pg. 138. lor de la [Dana Catarjanita. pg. 141.
* 7254 Febr. 26 (1746). Ion Nec. Vocla * 7261 Fevruarie 8 Iasi (1753). Cartea Mi-
Mavrocordat randueste pe Ion Giusca sa tropolitului lacov pentru miei. 107.
mearga cu velitii boeri la Tarigrad. pg. 187. * 7261 April 21. lordachi Costachi stolnic
7255 (1747) Ohen. 13. Nichifor Mitropo- vinde cu 480 lei lui Lohman gerah, casele
litul dd scrisoare la mama fui Toader Armas sale de pe ulita mare. 222.
pentru un loc de casa. pg. 83. * 7261 lunie 13. Zapisul !lineal Logofe-
* 7256 Dec. 4. (1745) Iasi. Stratul Crasmar teasei Hurmuzachioaia, prin care vinde ju-
cumpard cu 50 parale o bucatica de loc in- panului Anasta ta Hristu Celehur liptcanu o
gust de la Vasi le Lipcanu, si se plateste de pivnita de piatrA cit local ei i alt loc de 5
T. Garbovat. pg. 139. dughene pe Podul VeL hiu. pg. 168.
* 7256 Mai 12 Iasi (1748). Vornicii de * 7261 lulie 6 (1753) Iasi. Lupascu Croi-
poarta masoara din nou locul calicilor arä- toriul i femeia lui Maria cumpara cu 48 lei
tând toate marginile in stanjini. pg. 140. o cash.' cu locul ei p2 ulita fanariei de la Vasile
* 7256 (1748) lunie 1 Iasi. Vornicii de Arnautu. pg. 141
poarta hotarasc locul calicilor i aseazd bes- 7261. (1753). August 14 (14). Hagi 0-
manul ce are a se da pentru niste case fa- vanes Cristea pumparA pu 160 lei casele lui
cute pe locul acesta. pg. 144. Axinte din baibAcArie. pag. 92.
* 7256 (1748) lulie 12. Nichifor Mitropo- * 72 2 Noembrie 22 (1753). Matei Ghica
litul Intareste hotarnica locului calicilor, din VoJa intAreste Man. Sf. loan Zlataust locul
Iasi, facuta de vornicii de poarta. pg. 144. fost a lui Ramandi post. dandu.1 in mAsuri
* 7256 (1748) lull 25. Veliscu, feciorul hotarnice. pg. 171.
Blebei, dä o casa de langa Vovidenie, din * 7262. (1754) lunie 29. - Ion Neamtul
Iasi, lui Costantin Bals, pentru niste bani da bisericii Unguresti casele sale Mute pe
luati de la el. pg. 156.locul bisericii. pg. 240.
* 7256 (1748) Avg. 8. Veliscu i fratesau * 7263 Sept. 10 (1754) Iasi. Maria lui Ion
Costin sin Blebea vand paharnicului Costan- Cantaragiul lasa danie lui Strati parcalab ca-
din Bals, drept 160 lei bani gata, o casa sele sale cu locul lor land' Barboi. pg. 142.
(langa Vovidenie, in lasi). pg. 156. * 7263 Oct. (1754). Asezarea ce se face In-
7257 (1749) lull 20 lasi. Judecarea unui tre frail! Razesti din averea pArinteasca.
abuz administrativ al ispravnicului de Roman. pg. 188.
pg. 120. 7263 Fevruarie 27 (1755) Iai. Anaforaoa
* 7257 (1749) Mart 18 Iasi. Vasali fecio- divanului pentru impresurarile ce suferA haz-
rul lui lonita vinde capit. Gherghel un loc neaaa cea veche despre vecini. pg. 74.
de casa de pe ulita SArbasca, drept 30 lei. 7264. Decemb. 7 (1755). Iai. Carabet fiul
pg. 157. lui Hagi lacob cumpard cu 300 lel casele
7259 (1750) Sept 1, Maria preuteasa pre- Floarei de pe Podul Vechiu. Pg. 93.
utului Ursul Zugrav vinde lui Costantin post. 7265 Ghenar 10 (1757). Iasi. Boerescul 12
o casa cu Iocul ei, din ulita Strambd. zile pe an. pg. 121.
pg. 83. * 720 luni 13. (1757) Iai. Vasile Bra.

www.dacoromanica.ro
372 TABLA DE MATER!!

qovan cumpArA cu 250 lei casele cu locul Von' dgrue§te lui Vasile Gane diac de divan
lor d . la Stratul §i Maria. pg. 142. un loc slobod in 141, Muntenimea de sus.
7265 lulie 10 (1751) (14). MArturie ho- , pg. 154.
tarnicA radicatd de Tanasa 51 Ion Meleghi a 7269 (1761) Febr. 1. A gafia monahie vinde
locului dAruit de Sc. Gr. Ghica Vocla frati- lui Arghirie biv vel pah. un loc de casA
bor Dima 0 Constantin suilgii in poarta drept 250 lei bani noi. pg. 86.
Curtii Domne§ti. pg. 63. * 7269 (1761) Fevr. 7. It an Teodor Vvod.
7265 lulie 25 Ia 5i, Sc. Ghica Voda inta- dA 2 oatr eni, pentru slujbA. preotului loan'
te§te fratilor Dima 5i Cos,andin suilgii dania de la b s. Banului (din 14). pg. 158,
locului din poarta curtii domne§ti, masurat 7269 Mart (1761). Marturia hotarnica a
de vornicii de poartA. pg. 63. unui oc domnesc, den sus despre Copou,
7265 lulle 27 (14) regeste Scar lat Ghica dAruit de catra loan Theodor Voevod lui
Voda dAruie§te fratilor Dima 51 Cost. Suiul- Gheorghe biv vel Arma5. pg. 104.
giu un loc gospod. pg. 77. * 7269 Mart 15 (1761) Ia§i. loan Teodor
1757 (fArA loc §1 zi) C. Gane logofat in VodA Calimach face danie bis. Sf. loan Zla-
afaceri particulate. pg. 153. taust locul domnesc de supt Curte 5i hele§-
7267 (1758), Noem. 28. Neculai Marta teul domnesc. pg. 172
post. vinde serdarului Arghir e o casA MO 7270 (1761) Sept. 4. Constantin, fiul par.
bis. Sf. Ilie. pg. 84. Crastea BuziId vinde lui Arghirie biv vel pah
* 7268 April 5 (1760) 141 Boerii de divan o casa la ulita SarbeascA. pg. 86
juded 0 dau limas pe Pavei blanaru in 7271 (1763) Mai 27 Ia5i. Panaite Mum-
para lui cu Gheorghild Ion Sucmanarul pen-
tru o dugheana din targul de sus pe ulita giul campArA cu 600 lei casele lui Carabet
Hagioaei. pg. 122.
de pe podul vechiu langa biserica Sf. Gd-
7268 Mal 1 Ia51 (1760). Scrisoare de a- gore. pg. 94
§ezare intre Lupul Gane §1 St. Gane prin care
1764 Avgust 5 (Ia0). St. Roset vel log
judeca 51 cid rams pe Tasiia U5eroaia in
vinde cu 300 lei Saftei Rosetoae locul de
cash' de pe ulita Hagioaea, fostA a lui Ion para cu Cristea pentru o casa din Armenime
Niculce hatman. pg. 153.
pe podul vechiu. pg. 95
7268 Mai 1 1a 0 (1760) Scrisoare de van- * (Catra 1765). Versuri populare. pg. 188
zare prin care Lupul Gane sin St. Gane vinde 1765 Fevruarie 20 (Ia5i) Gr. A. Ghiza
cu 300 lei Saftei Rosetoaei locul de casa de VodA scrie carte lui Stefan RosAt vei logo-
fat sA cerceteze locul lui Dirna suilgiul langd
pe ulita Hagioaea, fostA a lui Ion Neculce.
podul curtii domne§ti. pg. 73
pg. 152
7268 (1760) Mai 19, Iliana 0 Maria, fe- 1765 Mart 8. (regeste) pg. 102
tele lui Dumitra§co Bulat arata cA au primit 1767 Ghen. 20. Nestritescu vinde lui Ar-
dupA di'atd, de la unchii lor Mihalache §i ghirii biv vel ban un loc de casA. pg. 87
Manolache, mo§tenirea pArintelui lor. pg. 84. 1767 luli 8. Protimisis §i dreptul de rAs-
7268 (1760) lule 10. lliana 51 Maria, fe- cumparare lard perimare. pg. 121
tele lui Dumitra§co vatav, vand log. Mihala- * 1768 Mart 22 la§i Gr. Ion Calimah Voda
che §i dAscalului Manolache, o casa cu locul judecA 51 da limas pe Anton Feiermann spi--
ei, \din ulita stramba, drept 250 lel pg. 85. tar in Ora cu biserica Catolica pentru case
7269 (1760) Dechem, 8, Iliana §i sora sa 51 vii de la Copou (Uschole). pg. 240
Maria, nepoatele lui David diacon zugrav 1768 lulie 8, Juramantul frunta§ilor Ar-
dau mo§ului lor M halache Coste casele cu meni pentru tintirimul bisericii lor. pg. 122
locul lor, care case Mihalache Coste sd le 1768 lulie 30 Ia5i. Gr. I. Calimah Von
rAscumpere dela §etrarul Constantin Gandul. opre§te pe. dichiul Mitocului de la Suceava
pg. 85. de a dijmui pe Armeni de pe locurile Epis-
7269 Ohenar 23 Ia5i (1761). Ion Caliniach copiei Armene§ti, pg. 123

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER!! 371

1768 seq. Note din o cond'd de mo§ie 1775 lunie 27 Ia§i. Vasile Salahoriul cum-.
a lui lonita Gafencu (Dolheni, Falciu). para cu 5(Y lei locul lui Anton Ungurul des-
pg. 123 pre Muntenimea de mijloc din Pacurari.
* 1768 Dec. 1 Carabet armanul cupet ot pg. 47
Podul vechiu vinde lui Vasile Bra§ovanu 2 * 1775 Aug. 30. Anaforaua boerilor in pi-
locuri de casa, in Ia§i in Armenime, pe u- cina dintre vornicul Pantazi §i pah. Const.
lila Barboiului, drept 700 lei. pg. 158 Paladi pentru averea CantemireascA. pg. 184
7277 Mai. Zapis de ucenicie. pg. 123 1775 Sept. I. Biserica TAlpAlarilor schimbA
* 1769 Oct. 8 Order cdtrA Lupul,Giu§ca vel o casa ce o are in Ulita StrAmbA, cu o du-
capitan. pg. 189 ghiaud din ulita Podului vechiu a cluceruluf
* 1770 Feb. 12. Ia§i. Vasile Cupet, cum- Stefan Nastasa. pg. 89
parA cu 50 lei casa cu locul ei de la Gh. 1776 April 19 (regeste). Jalba pentru in-
Postolachi tigan potcovar. Pg. 143 chidere de hudicioara. pg. 77
* 1771 Febr. 12 la§i. MArturiile a marturi 1776 April la§i. Gr. A. Ghica Vodd dA-
batrAni despre locul bisericii UngurL§ti. rue§te doctorului Fotachi locul gospod din
pg. 242 poarta Curtii domne§ti pentru a face o spi-
1771, Av. 10. S3fta preuteasa preutului terie. pg. 64
Mihälache vinde Banului Arghirie o casa cu 1777 April 6 (la§i). Cercetarea rAnduitilor
locul e,, clironomie de la vatavul Neculai. boeri a pricinii inchiderii haznelii cu dughe-
pg. 87.
nile din jut.. Gr. Ghica VodA intAre§te ana-
1771 A v. 15. Märturie hotarnica a unei
foraoa §1 porunce§te ca ulitele sA rdinde
huidite ce o inchide Banul Arghirii. pg. 88
deschise. pg. 75
* 1772, Sept. Polcovnicul Dimitrie Cante-
* 1717 Apr. 9. Marturie hotarnica a unui loc
mir catre gheneralul fermar§al al armatelor
de casA, in mahalaua Feredeilor, supt gu-
ruse§ti, Petru Alexandrovici Romeantof, pen-
nolul gospod. miluire lui Toma tufecciu
tru satele de la unchiu §1 tatal sau, ce le stA-
gospod. pg. 161
pAnesc C. Palade §i Arghirie. pg. 183
* 1777 lunie 23 (14). Apzare intre Chiriac
* 1773 Aug. 25 la§i. Diata Nastasiei lui
§i Ilinca blAnarita pentru o bucatA de loc din
Lupa§co Covrig. staroste de ciocli pg. 127
ulita fAnAriei domne§ti. pg. 128
1773 Nom. 20. Stefan Purice diac de vist.
1778 Ghenar 14 la§i. Gr. A. Ghica VodA
lasA lui Arghirie vel post. un loc de casa.
pg. 88 intAre§te privilegiile la 5 preuli §1 1 diacon
* 1774, Alai 9. Carte de impArtiala intre fill de la cele 2 biserici armene§ti din la§i.
preotului ldn Banu de la bis. Banu din Ia§i. pg. 127
pg.. 159 *1778 lunie 9. Marturie hotarnica a unui
1774 luni 18. Scrisoare de fratie intre pa- loc de 2 dugheni a M-rii Ocnii, la ulita Ciz-
harnicul lordachi Bal§, banul Costantin Vat.- mariei. pg. 146
nav, Stolnicul lanachi Canta §1 lordachi Ca- 1778 Noem. 19. Zapis dda TudosA Mo-
nano. pg. 132 tohoiul din Cozme§ti tinutul FAlciului prin
1775 Mai 22 Iaf (regeste) Anaforaua ma- care vinde Capitanului Toader o casA cu
rilor boeri pentru inchiderea de huidite pg. 77 !omit ei drept 70 lei ban! buni. pg. 102
* 1775 Mai 23 (Ia§i) Gr. A. Ghica Vv. 1779 Ghenar 6 (14). Marturia a 6 ma-
scute§te pe Lupu Giu§cd capitin de ori ce halagii pentru starea proprietatii pe locul lui
dAjdii. pg. 189 Anton sin lonita Ungurul seiman hatmAnesc.
1775 lunie 24. Hotarnica locului de casd pg. 47
a lui Const. Daulgiul despre sfete loan zla- 1779 Ghenar 8 (Ia§i). Hotarnica locului de
taust, in mahalaoa Trepezaneasa pg. 100 casd a lui Enacht siman hatmanesc din mah.
1775 Iuni 24. Preuteasa Anita vinde lui Muntenime de sus. pg. 48
Stefan Anastasie biv vel clucer un loc de 1779 April 18 14. Costandin dA danie
casa in ulita StrAmbA. pg. 89 lui Vasile arma§u1 un loc de casA. pg. 50

www.dacoromanica.ro
374 TABLA DE MATER!!
* 1779 lunle 9 (10). C. D. Moruz VodA
dA hrisov targovetilor de Ia§1 pentru imas,
aratandu-I hotarale. pg 47
1779 Aug. 24 (10). Vasile Razul vel lo-
gofAt cumparA cu 30 tel locul de casa din
Muntenimea de mijloc de la Andrei Hariton.
pg. 50
1779 Aug. 26 (14) Vidra§co Cantir §i N. -
Haclul vornici de poartd hotArn cesc locul
lui Vasile Razul vel log. din Muntenimea de
mijloc. pg. 50
1780 Oct. 21. (regest) Mkturie ,hotarnicA
a lui Stefan Ciogole -vornic de poartA facutA
din ordinul lui D. Muruz Voevod §i al ma-
relui logofdt Vasile Razul asupra locului de
la Copou la margine oraplui Ia§ii la campu
din sus de biserica patruzeci de mucenici"
al lui (Neculachi biv treti comis, ficior pi-
(tarului) Gheorghie" care loc rAposatului pi-
tar i-a fost dat danie dela loan Theodor Vo-
evod. pg. 105
* 1781 lunie 15. Ion Rachiu vinde lui Toa-
der sin Mereacre o cask in 30 lei. pg. 161
*1781 lulie 22 (Ia§i). Paisie staretul de la
Neamt schimbA cu C. Dospinescu treti co-
mis dandu-i casele de langa Sf. Spiridon §i
luandu-i casele de langa bis. llagove§teniilor,
foaste a Despei Finiceasa monahie. pg. 124
1781 Noem. 9. Niculai biv 3-lea comls,
yin& locul dela Copou lui C. Ra§canu biv
vel spatar pentru 350 de lei. pg. 105
* 1782 Sept. 21. Antohi Coruiu Cap. da za-
pis la maim log. LucAi, cA imprumutand de
la acesta 60 lei, a pus amanet 10 stanjani
de loc, din locul caselor sale. pg. 161
* 1782 Dec. 20. Cercetarea pricinii intre
dud. Constandin Bal§, cu cap. Vasile Sta-
vdr, pentru un cot din mo§ia MArvilii, peste
Siretiu. pg. 185
*1783 Mart 1 Ia§i. Alex. C. Mavrocordat
Vodd face milA calicilor din Ia§i dandu-le
cate 10 lei pe lunA din vama domneasca.
pg. 189
* 1783 Iunie 17. Hotarnica locului calicilor
din Ia§i. pg. 145
* 1783 Aug. 14 la§i. Cartea mitropolitului
Gavril pentru mi§ei. pg. 107
1783 Oct. 8 la§i. A. C. Mavrocordat Vodd
scrie la boerl sA cerceteze pricina unor lo-
www.dacoromanica.ro
curi de casA ale lui TanasA Gane §1 Man o-
lachi Hadambul din Iai, Muntenimea de sus.
pg. 155
* 1783 Oct. 30. Ilinca Cuculeasa face un
schimb de locuri §i dugheni cu Anastasie
Panul Ceravodianul, care locuri §1 dugheni
sant in ulita Bärboiului, in targul de jos §i
podul vechiu, din Ia§i. pg. 162
* 1784 lull 4. Toader, Costandin §1 PavAl,
feciorii lui Ion Capatana valid drept 400 lei,
lui Enachi Cantacuzino vel vist. o casa cu
locul ei, in mahalaua Muntenimii de mijloc.
pg. 163
* 1784 Aug. 14. Marturie hotarnica. a u-
nul loc de casa a lui Mihalachi sin Gavril
Corbul, in mahalaua Muntenimii de gios.
pg. 165
* 1784 Aug. 14. Antohi Coruiu biv v el
cap. aratd pentru un loc de cask despre
Prepadoabna Parashiva, ca este a loguf.
Luca. pg. 164
* 1785 Mart 10 la§i. Nec. Gavril Covrig
vinde cu 1100 lei lui Neculai abager- o du-
ghiana pe Ulita Hagioaei. pg. 122
* 1785 Avg. 8 Iai. Alex. I. Mavrocordat
intAre§te caticilor din la§i sA ia cate 10 lei
pe tuna din vamA. pg. 190
* 1785 Dec. Ia§i. M. Sturza pah. schimba
cu C. Varnav ban dandu-i casele sale de la
deal de bis. Sf. Spiridon §iprimind alte case
langA Prapadoamna Paraschiva. pg. 124
1786 Ghenar 17. Marturie hotarnica a lo-
cului Nastasiei Covrigeasa din 114untenimea
de jos. pg. 96
*1786 lunie 7 la§i (regeste) A. I. Mavro-
cordat Vodd intAre§te hrisovul pentru ima-
§ul Targului la§i. pg. 49
1786 Noemvri. Alexandru Mavrocordat
vvd. dA unele mill §i scutelt descendenti.or
din nutul cel Batran. pg. 115
1786 Dec. 1 la§i. Gh. TAutul vornic de
poarta hotarnice§te locul Rs case pe el a
lui Sal-ban Perielanu pitar. pg. 56
1787 April 29 la§i. tef. Ciogole vornic
de poartd e randuit sa hotArniceascA locul
de casA din Muntenimea de sus a Tudoscg.
pg. 52
1787 Mai 2 Ia§i. Hotarnica locului Tu-
doscai, ridicatA de St. Ciogole vornic de
poartA. pg. 52
 TABLA D MATER!! 3/t
c

* 1791 lulie 27. Cartea Mitropolitnlui Am- Muntenimea de sus, despre PAcurari pg. 54
vrosie pentru breasla mi§eilor. pg. 107 1795 Sept. 26. erban Perietan blv pitar
* 1792 Iuli 18 Iai, Alex. C. Muruz Voda cere sA se facd publicatie de vAnzare a locului
intAre§te mi§eilor sä ia ca.te 10 lei pe lund de casa din Muntenime de sus. pg. 55
din vama cea mare domneascd (cal vasaraoa). 1795 Sept. 31 (Ia§i) Alex. I. Calimah ran-
pg. 190 due§te pe lordachi Razul hatman sa fad ran-
* 1792 Aug. 13 (Ia§i). Cartea lui A. C. duita publicatie pentru vinderea locului lui
Moruz-Voda ail lord. Cantacuzino vornic §erban Perietan pitar. pg. 55
in pric na de loc cu TanasA Gane. pg. 112 1795 Oct. 8 (Ia§i) Hatmania randue§te pe
* 1792 Sept. 4. Jaloba lui Tanasd Gane Gheorghe telalba§a sA strige la mezat vAnza-
pentru Impresurare despre lord, Canta vornic. rea caselor lui Serban Perietan pitar. 55
pg. 112 1796 Ghenar 1 (14) Divanul hotdrA§te ca
* 1792 Sept 13 la§i. lacob Mitropolit a- Bo4niag sd plateasca 20 lei pe an bezmAn
lege starostele mi§eilor. pg. 108 catra biserica Sf. Neculai cel sArac, pentru
* 1792 Sept. 18. Cercetarea lui V. Co- locul haznelei vechi. pg. 75
dreanu in Ora dintre TanasA Gane §i lor- * 1796 Feb. 6 1a§1. A. 1. Calimah VodA
dache Canta vornic pentru locuri de case. intAre§te cal;cilor dreptul de a lua ate 10
pg. 113 lei pe Ilia din vama gospod. pg. 191
* 1792 Oct. 8 (14) A. C. Muruz VodA 1796 Febr. 23. Dumitrachi RA§canu stol-
rAndue§fe pe Ion Canta vel log. §1 pe Stol- nic, fiul rdposatului C. Rft§canu vornic, vinde
nic Mihail Luca sa cerceteze rrric'na locului cumnatului sau Durfiltrachi stolnic, locurile
lui Tanasa Gane. pg. 114 sale dela Copou cu 2000 de lei. pg. 105
* 1792 Noem. 6. (14) Cercetarea a trei 1796, Mai 4. (14). Gr. Romano hatman
vornici de poartd pentru locul Li TanasA Gane orandueste legluita publicatie a locului lui
cuprins de lordachi Cantacuzino vornic. *erban Perietanu pitar. pg. 57
pg. 114. 1796 Mai 28 (14). Alex. I. Calimah Vodd
* 1793 Ghen 10 (14) Jaloba lui Mano- intare§te lui erban Perietan pitar casele
lachi sin Lupul Hada.mbul contra lui Tanasa sale din Muntenimea de sus, cumparate de
Gane pentru un loc de casA despre Copou la Tudosca. pg. 57
pg. 115 1796 lull 6 (Iasi). Maria sotia lui lanachi
* 1794 Glyn. 19 (ia§i) Hotarnica locului seiman hatmAnesc vinde cu 140 lei 10 stan-
de casA ale lui Manolachi Conachi vornic, jeni loc de lAngA casele sale din Muntenime,
pg. 224 lui Sarban Perietan pitar. pg. b8
* 1794 lunie 26 (Iasi) M. C. Sutu Vocid 1796 lulie 25 (la§i). Logofetia cea mare
ddrue§te breslei mi§eilor ate 10 lei pe tuna rAndue§te pe Gh. Tautul vornic de poarta
sa ia din vama domneasca, pg. 191 sA\ hotArniceasca locul de casA din Munte-
1794 Aug. 3 (l4) M. C. Satu VodA re- nimea de sus dui:4 cererea lui erban Pe-
intare§te doctorului Fotachi dania locului din rietan pitar. pg. 58
poarta Curtil Dumne§ti. pg. 65 * 1797 Sept. 5 (la§i). HatmAn.a da tidulA
1794 Sept. 6 la§i. Fotachi Doftorul vinde cätrã Gheorghe telal ba§a sa strige la mezat
prin sultan mezat locul salt cu case din poar,..1 cumpArarea caselor din mahalaoa Talpalar
curtii gspd. cu 11010 lei cAtre T. Petrovici despre cal ci, de catre pah. Toma Cozma
negutitor. pg. 66 pg. 123,
* 1795 Sept. 2 la§i. Alex. I. Calimah Vv. 1797. Noem. 23 la§i. (pergament). Alex.
scrie carte lui V. RA§canu sA nu opreasca Calimah VodA intare§te negutitoriului F. Pe-
la lazarete carele ce merg la ocnd pentru trov ci cumpArAtura ce a facut de la Dr. Fo-
sare. pg. 191 tachi a locului cu 3 dugheni din poarta Curtil
1795 Sept. 13 (Ia§i) erban Perietan pi-. domne§ti. pg. 67
tar cumpard cu 400 lei casele Tudoscai din * 1798 Malt 6 Ia§i. A. I. Calimah Vod4

www.dacoromanica.ro
Vti TAbLA IDE MATEIR11 QS&

intAreste lui Hagi CapriVstApanire peste ca- 1806 Julie 16. Nicodim Sinadon dArueste
sele din ulita FanAriei, la CAcaina. pg. 129 lui Anghel casele sale din StrepezAneasa si
1798 Aprilie 19. Andrei blAnariul vinde biblioteca sa. pg. 102
portarului Stavrl casele sale din mahalaua *1807 luni 28 Iasi. Marturie despre drep-
TrepezAneasa cu 500 lei. pag. 101 tul ce are asupra caselor sale Paraschiva,
* 1799 Sept. 10 lasi C. A. Ips lant Voda lasate de soful ei NastasA Rale la moartea lui.
lntAreste calicilor dreptul de a lua ate 10 pg. 131
tel pe lunA din vama gospod. pg. 192 * 1807 Noem. 2. Manolachi Dimachi vor-
1799 Oct. 8 lasi. Veniturile Episcopiel de nic face mArturie hotarnica a mosiei mAnAs-
Roman. pg. 127 tirii Sf. Ion Zlafaust, pe sesul Bahluiului.
1799 Dec. 5 (Iasi) *erban Perietan pitar pg. 173
cere sA i se hotArniceascA locul cumpArat * 1807 Noem. 19 Iasi.. Realegere de sta-
de V. Dima armasul din Muntenimea de sus. roste breslei miseilor. pg. 109
pg. 59 1808 Mart 29. Privilegiile breslei blAna-
* 1800 Oct. 3. C. A. Ipsilant VodA scu- rilor si cojocarilor din lasi. pg. 129
teste pe IonitA UrzicA dArAban agesc din Iasi * 1808 lunie 2514. Paraschiva Rale vinde
de orice dad §1 angarale. pg. 192 Tog. C. Bal§ cu 750 lei casele sale din Mun-
1801 Mart 20 Serafim arhimandrit dA cu tenime de mijloc, land biserica Blagoves-
bezman un loc de casA in TrepezaneasA, cu ten ii. pg. 132
40 lei pe an lui VasilicA slugerul pg. 101 * 1809 Maiu 25 Iasi. C. Conachi comis
* 1801 Sept. 13 lasi, Alex. N. Sutu Vvod vinde cu 35000 lei casele sale din Ia§i, spa-
intAreste calicilor din Iasi sA ia ate 10 lei tarului arban Negel Costachi.
pg. 225
pe lunA din vama gosPod. pg. 193
* 1809 Maiu 26 Iasi. C. Conachi comis
* 1803 Ghenar 1314. A. C. Moruz Vvod.
cere de la divan scoaterea la mezat a ca-
intAreste milele calicilor de a lua ate 10 lei
selor sale. pg. 226
pe lunA. pg. 193
1810 Noem. 20 Iasi. Hotarnica locului de
* 1803 lull 8 Iasi. Alex. C. Muruz Von'
casä a lui loan Kescul slicar, de la deal de
scrie carte la Manolachi Dimachi vornic pen-
TArgul boilor, lAnga drumul Botosanilor.
tru cercetarea locului Mariei Miclescu pdhAr- pg. 73
niceasa, la Muntenimea de sus. pg. 116 181-1 Oct. 31 (regeste).
* 1803 Aug. 25 Iasi. Cercetarea ce face 1811 Noem. 1. Zapis dela CApitan Chiriac
Man. Dimachi vornic asupra locului pah. fiul Capitanulni Toader arAtAnd ca au van-
Maria Miclescu, nAscutA Buhaescu in Mun- dut casa cu locul ei de la mahalaua igA-
tenimea de sus. pg. 116 nimea ot podul de piatrA dmsale Vornic
1804 Ghenar 9 (Iasi) Hotarnica locului de Lupu Bals pentru plata datoriilor parintelui
casA a lui Angheluta Olariul rAdicata de D. säu drept 2120 lei, in care zapis' scrie si is-
lacodin vornic de poarta. pg. 70cAleste insusi raposat Vornic Lupu Bals cum
* 1804 Mai 10 (Iasi) Angl-hluld vinde cu ca cumparAtura adasta nau fAcut-o pentru
850 lei casele sale cu locul !or din Munte- sine insusi, ci pentru Hagi Petrache fiul Jul
nimea de miloc pitarului Ion Mates. Hagi Dancul, fiind rugat de cAtre dAnsul.
pg. 130 pg. 102
* 1805 Aug. 1 lasi. Maria Miclescu pah. * 1812 Ghenar 15. Divanul Cnejiei Mol-
fata lui V. Buhaescu schimba loc in lasi cu daviei intAreste lui C. Bals log. stApAnirea
(Mica logofAt. pg. 118 sa asupra caselor sale din Muntenime de
1805 Avg. 15. Tidula de mezat a caselor mijloc, lAnga biserica Blagovestenilor.
cAmAra§ului M. Razul. pg. 59 pg. 133
* 1806 April 18. Veniamin Mitropolit alege * 1812 April 10. HartA inchipuitoare de
starostele breslei mi§eilor. pg. 109 starea locurilor de casa de pe ulita Mnariei
1806 Mai 20. 0 foae de zestre. pg. 128 domnesti. pg, 129

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE.MATERII 377

* 1812 Decemb. 16 Iasi. Sc. A. Calimah 1823 luli 1 Viena. Melirato si Gh. Asachi.
Vvod intareste mila calicilor de a lua cAte pg. 131
10 tel pe tuna din carvasara. pg. 194 * 1825 lanuar. Carte pastorata a Mitropo-
* 1814 luli 1 lasi. Sc. A. Calimah Vvd. litului Veniamin pentru combaterea Catechis-
scuteste pe P. Custisan din satu Lunca (Iasi) mului mare, lucrarea Unitilor Ardeleni.
calara§ de Tarigrad, de bir si-i dA un om pg. 244
de scuteala pg. 194 1825 April 10. Arendarea mosiilor manAs-
1815 Mart 3 Iasi. Pasaportul lui Gio- tiresti din jud. Iasi. pg 130
vanni Spiro eliberat de consulul englez. 1825 Aug. 15 Diata spa'arului Mihalache
pg. 195 Gane. pg. 156
* 1815 Dec. 14 lasi. Realegere de staroste 1827 Sept. 28. Hag! Dec lul Sandulovici
breslei miseilor. pg. 109 vinde Zoitii Dobre casele sale din Trepe-
* 1816 Mai 4. (Iasi). Scarlat Voda Cali- zaneasa cu 3875 lei. pg, 102
mah scrie carte hatmanului Raducanu Roset 1827 Dec. 10 Iasi Gheorghe Asachi a g1
sa cerceteze hotardle imasului tArgului Iasi. cumpAra la mezat 30 p )goane vie la .Za-
pg. 49 nie cu 5500 lei de la clironomii CAmpeants
*1816 lunie 19 Iasi. Realegere de sta- (Pergament). pg 60
roste breslei miei1or. pg. 110 1828 Ghenar 12 Iasi. Ion S ndul Sturzi
* 1817 luni 26. Schimb pentru mosia Co- intAreste lui Gh. Asachi cumpararea vii.
lincauti de la Hotin proprietatea matt. Slatina. pg. f
pg. 195 * 1828 Martie 15 Iasi. I. Voda Sturza n-
1818. A. Socoteala banilor ci sau cheltuit tAreste o cumparare ce o face Sarban Ne..
cii facerea caselor celor mari, de Frumoasa gel vornic cAtra post. T. Bals cu 4903 alben
la anul 1818 si 1819. pg. 133 pg. 22n
* 1818 lunie 17 (ChisinAu). Jalba a 20 de * 1829 Aug. 16 Iasi. Realegere de sti-
boernasi din Basarabia, cari cer sA fie ase- roste breslei miseilor. pg. 110
zati la cinurile de dvo.reni (Arh. Basarabiei). 1830 Mai 6 Iasi. Casatorla lui Oh. Asa-ht.
pg. 197 pg. 131
* 1818 Aug. 9 Iasi. Atestatul elevului se- * 1831 Ghenar 24 Iasi. Realegere de st
minarist T. S. Verescul. pg. 199 roste breslei miei1or. pg. 110
1820. B. Socoteala banilor ce s'au cheltuit * 1832 Aug. 24. Impartala orasului all
cu facerea si zidirea Clopotnitei la manAs- pe cvartaluri din punct de vedere adminis-
tire Frumoasa in anu11819 si 1820. pg. 134 trativ si sanitar. pg 199
*1820 Mart 21 Iasi. M. Gr. Sulu VodA * 1833 lunie 20. 0 casa de toleranta langl
intareste milele calicilor de a lua cAte 10 biserica Curalari. pg. 201
lei pe lunA din vama. pg. 197 1836 Noembre 13. Perilipsis de actele man
* 1821 Mal 5 (ChisinAu). Se dA adeve- DobrovAtul asupra unor case din Trepe za-
rinta de spita neamului lui Enacachi Rusu neasa. pg. 03
ot Orhei. pg. 198 1837 Ghenar. lzvod de zestre ce Ion VA-
* 1821 Aug. 12. Cernauti. Stefan Gane, sescul da fetei sale Ruxanda la casatoria el
flul lui Vasile Gane vinde Mariei Ghica Can- cu Matei Gane. pg. 158
tacuzino locul sAu de case din lasi cu 80 * 1831 Febr. 17. Adresa Mitr. Veniamin
galbeni. pg. 119 catra departamentul pricinilor din laun ru
* 1823 Ghenar 14 Iasi. loan Sandu Sturza pentru trimetere la man. Semi a tInarului
Vocla intareste milele calicilor de a lua cAte lurascu. pg 202
10 tel pe luna din varna. pg. 198 1837 Feb. 8. Vasile Iurasco cere vole de la
1823 Febr. 4. Ecaterina Gane cere prin Mitropolitul Veniamin sa-si trimeat1 pe fiul
scrisoare voe de la solid ei lonita Gane ban Mu la sahastria Secului spre Indreptare.
a se Ulna: easca. pg. 155 pg. 202
48

www.dacoromanica.ro
p78 TABLA DE MATER11

* 1840 Febr. 9. Jalb Iqi Anastasie Panu * 1853 Mart 19. Statul personal a lui A-
prin ca e cere sa fie rAnduit in vre-o slujba. lecu Cuza aga. pg. 204
pg. 203 1859 lunie 5 14. Fratii lancu si lorgu
* 1840 lunie 6. Dal foaia de calitati a lui VArnav 41 iau asupra jor la impartala fra-
Anastasa Pam pg. 203 tasca casele din Iasiazi casele Ganea.
* 1841 April 18 Iasi. Jalba starostelui de pg. 159
nisei catr4 departamentul din nauntru con- * 1859 Mart 30 Iasi. Diata Catincai Cos-
tra lui C. Negruti pentru incAlcare. pg. 96 tachi, mama lui Manolachi Costachi Epureanu.
* 1841 Dec. 4 Iasi. Realegere de staroste pg. 223
breslei miseilor din Iasi, pg. 110 *Fara an (dupg 1860) Iasi. Mih. Cogal-
1843 Mart 15 14. Marturie pentru Eu- niceanu ministru de interne raspunde prin
frosina Negri. pg. 138 adresa sfatului municipal in chestia
* 1844 April 7 Iasi. Mitropoliful Meletie pg. 55
Intareste randuelile breslei miseilor. pg. 111 * 1869 April 27 Iasi. Un articol din ziarul
1844 April 12. Opis de actele Calicilor in D..steptare- (27 April) pentru imasul targu-
Ora cu Filip Scortascul caminar. pg. 146 lui Iai. pg 59
* 1847 lunie 8. Zapis de alcatuirea bez- * 1859 Mai 20 Iasi. Prozesul verbal pen-
manului hike obstia calicilor i Vandal.. tru delimitare imasului pg. 62
pg. 97 1869 Sept. 1 Falticeni.Nicu i Matei Gane
1848 Martie I 1 lasi. Serdarul Hriste I-1a- frati ii impart averea parintasca. pg. 160
risiadi cumpara cu 600- galbeni 30 pogoane
* 1871 April 20. Legea prin care se ce-
vie la Zbnia de la post. Gheorglie Asachi,
deaza Comunei Iai mosla imasului. pg. 65
de la sopa sa Elena si de la fiica sa Er-
* 1875 Mart 29. Transactie intre corn.
miona. pg. 61
Iasi si Ministerul de domenii asupra veni-
1849 Feb. 24. Alecu Adam spatar vinde tului imaului argului Iasi. pg. 65
in numele cumnatului sail V. Anghel titu- * 1879 lunie 18. Reglementul imasului din
larnii sovetnic din Basarabia, locul dela Co- pg. 67
urul Urbei Iai.
pou cuprins de grAdina publica" eforiei o- * 1914. Perilipsis de actele caselor lui Ve-
rasului 1;0 (Primarlei) cu 1250 galbeni. niamin Costachi (Curalari 3). pg. 224
pg. 160
* 1850 Noem. 20 lasi. Eforia lakilor in * 1915 lulie. Expunerea primarului Gh. Oh.
chestia imasului targului. cake departamen- Marzescu asupra dreptului ce-1 cer Evreii
tul din läuntru. pg. 50 asupra imasului. pg. 69
1851 lulie 7 Iasi. Sfatul orásanesc al la- * 1919 Mart 3. Memoriul lui N. A. Bog-
silor catra departamentul din lAuntru in ches- dan pentru imasul tArgului Iai. pg. 73
tia imau1ui. pg, 51 *1919. Vederile lui A. Cardas in chestia
* 1851 August 10 Iasi. Anaforaua sfatului imasului tArgului. pg. 77
administrativ Oka Gr. A. Ghica Voda in * 1923 Mai 24. HotarArea comisiunei ie
chestia imasului tArgului. pg. 53 expropiere pentru lasi in chestia imasului.
* 1851 Aug. 30 14 Or. Ghica Voda in- pg. 75
tareste anaforaua sfatului administrativ in Total 261 No. 3-4
chestia imasului tArgului. pg. 54 171 1-2
*1855 Mart 6. Alex. Fotescu copiaza Cro- Total general 432 documente
lui incai pentru tiparire. pg. 204.
nica
Ill. Manuscelpte vechl

Gli. OHBANESCU. CAtrA 1 ow, *Din Psaltirea lui Varlaain (165-167),

EUFROSINA SIMIONESCU. CUM 1592 (Sborn'cul din Kohalm) 228-23%.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE 379
InscrIptii I notlie de pe carp.
GH1BANESCU. Episcopia Husilor, Sibiu, Alba-Iuria, Orästia, Pitesti, Sighisoara, Hu-
01-11
niedoara, Medias, Ploesti, Brusturi Damacheni, Curteni, Volenti pg. 168-171, *236-9
M. COSTACHESCU. Pastraveni (Neamt), Chiojdu (Buzau) pg. 171; *235
141 In Cronicarl I calitorli sträini
GH. GHIBANESCU. lash in N. Costin si I. Neculcea pg. 172-177 i * pg. 246-252
M. COSTACHESCU iasii in 1636-Remondi (178); lasii In 1677 (178-181), lasii In 1805
Andreas Wolf (182-185) *Iasii in 1585 (268-270) *lasii In 1812 (270).
C. I. CARADJA. *lasii in 1763 (266-267). slasii In 1738 K. Mikes 261-265).
MARCELE C. CARADJA. 9agii In 1645-nunta Mariei cu Radziwil (252-260).
Varla : A. B. BRANDIA. Corespondenta din 1843 (185).
ILIE MINEA. Parcalabii de Chilia 187 ; 0 cronica Iesasca a Moldovei 188.
N. A. BOGDAN. C. Negruti i teatrul 192.
M. COSTACHESCU. Scrisori Cantemiresti 197; Regeste de doc-ante Alex. cel Bun 197.
OH. GHIBANESCU. *Cinci doc. cu litere iatine,(239-242) ; *o judecata la hotar (243)
Cont.-a unitilor din Blaj (244).
Partea administrativA desbateri §I comunicArl: N. A. Bogdan doneaza 50 do -
cumerte (199), Note si inscriptii din Bucovina-Ivancauti (199), donatia M. Seulescu
000, Inscriptia slavona de la Preutesti (204), Academia Romana i Iasii (204), Idrici
si Pungestii condici (209), Note si inscriptii din Ardeel (211), Mormantul lui I. Sandu
Sturza Voda la Barboi (217), Un vechiu cronograf (217) + T. T. Burada (220), Bu-
getul muzeului p. 1923 (229), Condica de legi a Basarabiei (225), Un ms. vechiu de
Cazanii dupa Coresi i Varlaam (227), donatiunea Gh. Racovita (229), arhiva Boldescu
(231), Notitele din Sinaia (232), Alf. latin (233), Un tesaur de monede (Val. Bade)
(234) *Notite din Sinaia (271) *Casele Petriceicu Voda (272), *Centenarul Oh. Lazar la
Avrig (274), *Serbáriie Cantemiregi la Falciu (275), cPomelnicul Cantemirestilor (275),
pe lalan 277, *Dollieni pe Idrici (278), *Ac. Rom. si doc. despre 1ai (281, 296),
*Condica Dragestilor (Roman) 282, *ReviE ta Arhivelor (284), *Donatia C. Climescu (284),
*Spita Bayardi 285. *Pitarul Ion Gafencu (286 295) *Donatiunea I. I. C. Bratianu (283),
Verietii (288) *Biserica din Humulesti (291), *Bugetul Muzeului pe 1924 (294) *Pacea de la
Iasi (1792) *N. A. Bogdan) Academia si doc. ce vorbesc de Iasi (seria 111-a) 296, *Do-
natiunea d-nei Victoria Constantinescu (omoforul francmason), *I. Bogdan din Viena
(1909 medalii i monete), * Elias Saraga (80 medalii), *Primaria i biblioteca muzeului
(301) *Serbarile de comemorare ale lui T. Codrescu i Eudoxiu de Hurmuzachi (301),
sCercetari la Bocsa Romana, Bocsa Montana si la Salcica Banatului (302) *Ceva despre
Costachesti (305), *Schirnb de publicati cu biserica Catolica din Iasi (306), *Societa tea
ist. arheologica din Chisinau (307), *Infruntarea Jidovilor de Neof it (307).
*Vizita AA. LI- RR. Principele Carol si Ileana la muzeu (309), *Dorolloitil I serba-
torlrea d-lui Oh. Ghibanescu (309), *,nventariul muzeuld (310), nvancauti (310)*Schituj
de la Crasnita (317), *D-I M. Costachescu face 5 zotnunicari : tin spital In Suceava la
1619, aducerea moastelor Sf. loan cel Nou, arderea Iasilor in 1766, Zidirea bis. Balica
gi Futnoasa din Iasi, regeste de doc. de la Alexandra cel Bun (320) *Prefata monahului
Neofit (Econ. D. Furtuna) (335) *Editia Greaca a infruntarii jidovilor, prefata Gh. Gata
(327) *notite si inscriptii de la Comänesli, Vasiesti i Urmenis (328), *Un preut Costin
de neamul Costachi fiul Jai Lupul Costachl vornic (332), *Pomárla, inscriptil (333),
*Ivancauti i inscriptii 333).
Recenzii de cArti i revIste :
M. Costdchescu. Istgria.Românilor prin' calltori voI LU. (N. lorga) 247, Idem (N.

www.dacoromanica.ro
 380 TABLA DE MATERII

lorga) 250, Documente basarabene (Gh. Ghibanescu) 250, Doc. Romanestilor (Oh. Ohi-
banescu) 251, Histoire des Roumains (N. lorga) 252, Inceputurile vietii Romane la gu-
rile Dung rli (V. Parvan) 253, Contributii la istoria Romanilor sec. XIII-XVI (V. Motogna)-.
254 * Revue des Deux Mondes (Charles Diehl despre Iasi) 353, * Rosiestii si apa Idri-
clului (Gh. Ghibanescu) 355, *Dorohoiul (Gh GhibAnescu 354, * 0 manastire disparutA
(Sever Zotta) 356, * Revista Istorica (N. lorga) 357, * M. Eminescu in anuarul sc. co--
merciale elementare din Iasi (358), *Muzeele din Banat, Transilvania, Crisana, si Mara-
mures (Cor. Petranu) 358, *Vlahii I Morlahii (Silviu Dragomir) 359.
Gh Ghibancscu. Amintiri din marele razboiu (I. P. S. S. Pimen) 236), Tudor Pan-
f:I, revista de folklor (Econ. O. Furtuna) 236; Viata crestina (Cicerone lordAchescu)
236, Sezatoarea (Artur Gorovei) 236, Pe aripa vremei (C. Gane) 237, Junimea Lite-
rail din Cernauti, (I. Nistor) 237, Revista Moldovei din Botosani 237, A. Ruso (Tr_
lchim) 238, Analele Dobrogei din Constanta 238, Revista IstoricA (N. lorga) 238, La o
raspantie a istoriei Nationale (I, Gavanescul) 239, Rugaciuni alese (Pr. H. Hovsepian),
339, Analele XLII (Acad. Rom.) 239, Istoria Armenilor (V. Mestugean) 240, Lautarii nos-.
tri (C. Bobulescu) 240, 1storia literaturii moderne (Oh. Bogdan-Duica) 241,, Alexandria in
literatura romaneasca (N. Cartojan) 240, Cuvantari (El. Meissner) 241, Discurs (Carrie
Chapman Catt) 240, La question des Istraélites en Roumanie (1. Berkowitz) 241, Arhi-
vele Olteniei din Craiova 242, Daruri (Pr. Vasilovschi) 243, Les latins d'orient (N..
lorga) 243, Anuarual institutului de istorie nationala Cluj, (A. Lepadatu si 1. Lupas)
243, Cronica lui- Manasses ( Bogdan t 244, Psaltirea lui David (Contesa de Ci-
mara) 244, de prin librariile Ardealului (Blaj, Caranssbes, Sibiu, Orastie) 245.* Curtea
Domneasca din Arges, (Buletinul Cornisia Mon. istorice X-XVI) 336, ManAstirea Sucevita,
(D. Dan) 337, * Glasul Bucovinei (Calendar) 337, * Dragoslavele (C. Radulescu Codin
si pr. I. Rautescu) 337, * Moldova dintre Prut i Nistru (Jr. P. Cazacu) 337, * Istoria,.
Basarabiei (I. Nistor) 338, *Istoricul Mitropoliel Proilavului (Justin Fratiman) 338, * Ads-
ministratia bisericii dintre Nistru si Bug. (Fratiman) 339, * Petru Rares (I. Ursu) 339,,
Radu de la Afumatl (T. Paladi) 340, * Descrierea Moldovei, * D. Cantemir, viata si
scrieri (Dr. G. Pascu) 340, * lasii de odinioara (R. Sup) *Catolicismul Unguresc in Tran,
silvania (On Ghibu) 341, * Razhoiul Troadei (Leca Morariu) 342, * Stalpul lui Vodi
din Vama (lorgu Toma) 342, * Din vremuri trecute (E. CerchezY 342, * Simion Barnu-
tiu (Gh. 13ogdan-Duica) 343, * Inflintarea Mitropoliilor in Moldova si Muntenia (C. Ma-
rinescu) 343, * Legiulrea lui I. Carage (C. C. Giurescu) 343, * Gh. Lazar (Gh. Bogdan-
Duica) 348, * Pravila lui Alexandru cel Bun (St. Longhinescu) 344. * Pamantul (T-Panfily
344,*Corespondenta lui In. Micul (Z. Paclisanu) 344, *Romanii i clasa de mijloc din- Bu-
covina (1. E. Toroutiu) 345, * Un fragmedt de lichitos (T. Sauciuc SAveanu) 345, *Isopia Vo-
ronetiana (L. Morariu) 343, * Conceptia istorica (I. Ursu) 345, * Cultura juridicA romanea,
sea (A. Radulescu) 346, * Poezia populara (M. Sadoveanu) 346, * P. Manega (St. Bere-
chet) 346, * Amintirl (Dr. N. Leon) 347, * Anale XLIII (Acad. Romana) 347, Revistele :* Sea--
toare, *T. Pamfil, *Revista Moldovei, * Analele Dobrogiei, * Junimea literara, * Dunarea
(Silistra) *Arhivele Olteniei 348-349, *Documente Barladene vol. IV (P. S. S. lacob al
Husilor) 349, * Revista Mazililor din Bucovina (N. Vitencu) 350, *Ceremusul (Ovid Topa)
350, Eud. de Hurmuzachi (T. Balan) 350, * Un autor roman bucovinean (D. Dan), 350,..
* Fratinii Eminescu (Leca Morariu).350, * Prin Ardealul robit (Em. Trifan) 350, * Con-
statari l lamurld (Dr. Fl. Lupir),.35.1, * 0 call orie, *ScrIerile lui Mikes, *Considéra.
tions sur le service consulaire (C.-I. Karadja) 351, * Domnia lui Neagoe Vocla (St. Nir
colaescu) 351, * Traditia nationala (A. Lepadatu 350, *Romanii dintre Vidin i Tfmoc.
(Em. Bucuta) 351, *Histria VII (V. Parvan) 351, *Libraria LugojanA 351,
*S. Zotta : V. Oh. Mortun (1. NAdejde) 361, Amint. din. castel Nistru (S. Reli) 363 .,

www.dacoromanica.ro